Testul 2

Subiectul I (50p)
Citeşte următorul fragment:

«Azi, pe neaşteptate şi, aparent, fără motiv, a plesnit rama de la ochelarii de citit. Erau
pe masă, în faţa mea - şi am văzut deodată rama crăpată. Cum nu am decât această pereche de
ochelari, şi n-am timp să mă duc în oraş să cumpăr alţii, am fost la „drugstore” şi am cerut
ceva ca să lipesc rama. Mi-au dat „Duco Household Cement” şi acum aştept să văd rezultatul.
Folosesc aceşti ochelari de aproape douăzeci de ani. Exact din martie 1940, când am
fost la Spitalul Militar din Bucureşti pentru examenul de reformă. Sunt rotunzi, cu rama
subţire, şi-mi dau un aer sărăcăcios, obosit şi prostănac. De ani de zile îmi propun să-mi
cumpăr alţi ochelari să-i am măcar de rezervă, în caz de accident, ca astăzi - dar n-am apucat.
Venind ultima oară de la Roma, în septembrie, un tânăr englez care mă privea
insistent, nu s-a mai putut stăpâni, şi m-a întrebat de când îi am, pentru că el n-a văzut
niciodată asemenea ochelari. I-am spus de când şi aşa am intrat în vorbă.
Am spart de mai multe ori ochelarii de stradă, în aceşti 20 de ani - dar niciodată pe
aceştia de citit. Sticlele sunt mai puţin uzate, cu marginile fumurii, şi totuşi nu mă îndur să-i
las. Şi acum, deodată, am înţeles de ce. Ochelarii aceştia sunt ultimul obiect pe care-l mai am
din ţară. Nu mi-a mai rămas nimic altceva, niciun „suvenir”, nici măcar o fotografie a
familiei, sau a mea. Am, desigur, câteva cărţi din biblioteca din ţară şi aproape toate cărţile
mele - dar nu le am aproape de mine, nu fac parte din „portul” meu.
Am înţeles asta, şi-mi privesc ochelarii, aşa cum i-am strâns, între două volume
groase, pe masă, în faţa mea, aşteptând să treacă cele douăzeci de minute, cum scrie în
instrucţiunile lui „Duco Cemente”, să fiu că s-a lipit rama.»
(Mircea Eliade, Jurnal. Pagini regăsite. 1959 - 1962)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenţei nu mă îndur să-i las.

2. Menţionează două oraşe europene în care a locuit Mircea Eliade, utilizând informaţiile din
textul dat.
3. Precizează de câte ori şi-a spart ochelarii de citit autorul în 20 de ani, justificându-ţi
răspunsul cu o secvenţă semnificativă din textul dat.
4. Explică motivul pentru care ochelarii de citit sunt atât de importanţi pentru Mircea Eliade.
5. Prezintă în 30-50 de cuvinte, ce se întâmplă cu ochelarii autorului, aşa cum reiese din textul
dat.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi, raportându-te atât

la informaţiile din fragmentul extras din textul Jurnal. Pagini regăsite. 1959 - 1962 de Mircea
Eliade, cât şi la experienţa personală sau culturală.

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei şi formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme
de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie), aşezare în pagină, lizibilitatea.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Subiectul II
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale textului
fantastic:

„(...) îmi vine în minte o floare cât unghia, de un roşu scânteietor, numită săngele-
dracului. Cum dai cu ochii de ea, îţi vine s-o duci la nas, nu atât ca să-i simţi parfumul, cât
pentru că te aştepţi să tresară din cauza atenţiei tale. Dar, odată ce ai mirosit-o eşti ca şi mort.
(...)Viteazul Leuştean care omora demoni. Niciodată nu mă întrebasem ce s-a-ntâmplat cu el.
Eroii nu au moarte, nici măcar nu îmbătrânesc. Mărin însă ştia finalul: lui Leuştean îi venise
de hac o vrăjitoare, care-l transformase într-o buruiană, dar, chiar şi-aşa, el continuase să-şi
arate puterea, otrăvind vârcolacii şi alte progenituri ale nopţii (...) I-am povestit despre plantă,
fără să intru în amănunte, am mărturisit că i-am dat ceai, dar că n-avusesem idee până atunci
că şi ceaiul produce vise. Mie mi se face somn după el. L-am avertizat că seminţele erau
otravă curată, fără să-i spun că mie îmi prelungiseră viaţa şi că în niciun caz nu trebuia să
miroasă floarea.
- Am mirosit-o, mi-a spus cu seninătate.
Desigur, şi eu încălcasem regula asta, fără consecinţe majore, dar el ar fi trebuit s-o ia
razna, aşa cum văzusem de-atâtea ori. Apoi mi-a povestit ce simţise.
- Miroase dumnezeieşte, prietene! Floarea asta e de pe lumea cealaltă! (...)”
(Doina Ruşti, Homeric)

Subiectul III
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema şi viziunea despre
lume, reflectate într-un text poetic studiat, aparţinând lui Ion Barbu.
În elaborarea eseului, vei evea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea a două trăsăturiale textului poetic pentru care ai optat. care fac posibilă
încadrarea într-o tipologie, într-un curent literar/cultural, într-o perioadă sau într-o orientare
tematică;
- prezentarea temei/temelor textului poetic, prin referire la două imagini/ idei poetice/
secvenţe comentate;
- ilustrarea a două elemente de structură şi compoziţie ale textului poetic, semnificative pentru
evidenţierea viziunii despre lumea autorului, din seria: titlu, imaginar poetic, motiv literar,
figuri semantice/tropi, elemente de prozodie.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper).
Pentru organizarea discursului vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente -
introducere, cuprins, încheiere - 3puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3puncte; abilităţi de
analiză şi argumentare - 3puncte; claritatea exprimării - 2puncte; respectarea precizării privind
numărul minim de cuvinte - 1punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă
minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Redactare (10 puncte): Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în cazul
în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date
(utilizarea limbii literare - 3puncte; ortografia - 3puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -
1punct).
 Subiectul III.

  „Riga Crypto și Lapona Enigel” de Ion Barbu a apărut în perioada interbelică, atunci
când, la nivel de literatură se împletesc tendințele moderne cu cele tradiționaliste. În această
perioadă se remarcă trei mari poeți moderni: Lucian Blaga(filozoful), Ion Barbu
(matematiceanul), și Tudor Arghezii (meșteșugarul de cuvinte). Această poezie face parte din
volumul  „Joc secund” publicat în anul 1930, aparținând etapei baladic-orientale a lui Barbu.
Modernismul este un curent literar-artistic, ce se manifestă la noi în țară în
secolul al XX-lea, fiind desemnat ca opus al tradiționalismului. La noi în țară, inițiatorul este
Eugen Lovinescu care susține existența unui „spirit al veacului” ce presupune sincronizarea
literaturii române cu cea europeană, acest lucru fiind posibil în două etape. Prima etapă este
copierea, imitarea, iar cea de a doua este crearea unui fond propriu, original.
Poezia se înscrie în lirica modernistă prin prezența abundentă a metaforelor
(soarele reprezentând cunoașterea poetică, cea mai înaltă treaptă a acesteia, iar Crypto omul
comun și Enigel omul de geniu).
O altă trăsătură modernă este prezenţa ermetismului, fiind rezultatul creativității
lui Ion Barbu, care îmbină matematica cu literatura. Această poezie, ermetică, are un sens
ascuns, încifrat, spre deosebire de cea obscură care este „efectul unei caducități”.
De asemenea, în spirit modern, mai putem observa și variațiile prozodice rima
încrucișată și împerecheată, iar strofele sunt alcătuite din 4, 5 sau 7 versuri.
Ambiguitatea poeziei este tot o trăsătură modernă, aceasta fiind rezultatul
suprapunerii mai multor metafore.
Poezia „ Riga Crypto și Lapona Eningel” de Ion Barbu este atât o baladă cât și un
poem alegoric.
Balada este o specie ce se află la granița dintre genul liric și genul epic, având
figuri de stil, fiind structurată în versuri și strofe și transmițând sentimentele în mod direct. De
asemenea, are trăsături epice precum acțiune ce poate fi structurată pe momentele subiectului
și personaje care participă la acțiune. În același timp prezintă un eveniment fantastic (povestea
de dragoste dintre o ciupercă și o ființă de la poli), plasat în trecutul îndepărtat (menestrelul
este un cântăreț ambulant din Evul Mediu).
Această poezie este un poem alegoric din cauza dimensiunii (27 de strofe) care se
bazează pe o suită de metafore privitoare la cunoaștere (soarele, roata lui mercur) și la om
(Crypto e omul comun și Enigel omul superior).
Titlul reprezintă structura poveștilor de dragoste europene fiind format din numele
protagoniștilor (ca „ Romeo și Julieta” sau „ Tristan și Isolta”). Riga face referire la statutul
împăratului ciupercilor, iar Crypto trimite către firea ascunsă, încifrată a ciupercii fiind în
același timp o sugestie a cryptogramelor (regnul ciupercilor). Enigel provine din
latinescul „angelus” însemnând înger, iar substantivul din titlu face referire la o ființă de la
poli.
Poezia are forma unei povești în ramă, primele patru strofe stabilind cadrul în care
se povestește, iar următoarele constituie poveste propriu-zisă, de asemenea poezia are o parte
narativă și un plan simbolic.
În ceea ce privește planul simbolic Crypto reprezintă omul inferior, iar Enigel, cel
superior. Dacă avem în vedere conceptele filozofice ale lui Schopenhauer, creația lui Barbu
este un  „Luceafăr” întors. De asemenea, dacă avem în vedere conceptele autorului, stabilite
în „ Ritmuri pentru nunțile necesare” , Crypto aparține lumii umbrelor, fiind un simbol al
increatului, al celor ce există fără a se fi născut, în timp ce Enigel simbolizează ființa ce a
ajuns la cunoașterea rațională, logică, la (roata lui Mercur), cunoașterea prin simțuri (roata
Venerei) și aspirând către cunoașterea poetică (roata Soarelui). Evoluția în cazul acestor tipuri
de cunoaștere se poate face doar în sensul acelor de ceasornic, iar Crypto și Enigel încalcă
regulile, întâlnindu-se în vis. Astfel Enigel pierde timpul și nu mai are ocazia să ajungă la
roata Soarelui aceasta rămâne pentru ea "zvârlit inel", doar la nivel de aspirație, iar Crypto
este surprins, deoarece la întoarcere spre tărâmul umbrelor se transformă într-o ciupercă
otrăvitoare, condamnată să rătăcească prin lume fără a avea rădăcini.
Planul narativ începe cu rama: la spartul nunții, în cămară, un menestrel și un nuntaș
fruntaș vorbesc despre un cântec cu „Riga Crypto și Lapona Enigel“. Nuntașul îl roagă pe
menestrel să îi cânte încet, și nu ca vara trecută: „cu foc” , motivul fiind simplu: nuntașul își
dorește să afle sensul ascuns.
În expoziție ne sunt prezentate portretele lui Crypto și a lui Enigel. El este împăratul
ciupercilor ( „Împărățea peste bureți”) și poartă în sufletul său un mister („Crai Crypto, inimă
ascunsă”). Supușii săi vorbeau despre povestea sa cu o vrăjitoare mânătarcă (o ciupercă
neotrăvitoare ce crește în locurile umede de la fântâni) o ființă asemănătoare lui Crypto.
Ghioceii și toporașii erau supărați pe crai pentru că încalcă regulile ( „nărăvaș” fiind) și
fiindcă nu voia să înflorească cu mânătarca „Sterp îl făceau”. În inima lui Crypto se afla o
ființă neobișnuită pentru acele locuri. Enigel îi era opusă ca fire: „Laponă mică, liniștită” și ca
loc de origine, ea fiind o ființă de la poli: „În țări de gheață urgisită” , iar regele ciupercilor
din pădure de la umbră „În somn fraged și răcoare”. La vârstă cei doi se aseamănă ("pe același
timp trăia cu el"), dar și la statut Crypto e conducătorul ciupercilor Împărățea peste ciuperci,
iar Enigel e păstoriță, conducătoarea renilor: "De la iernat, la pășunat,/ În noul an, să-și ducă
renii".
Intriga constă în întâlnirea celor doi pe tărâmul visului, la fel ca și în  „Luceafăr”,
poemul lui Mihai Eminescu. Enigel adoarme în poiana lui Crypto: „Pe trei covoare de
răcoare/Lin adormi, torcând verdeață:”, iar acesta apare lângă ea, alături de un străjer: „Când
lângă sân, un rigă span,/ Cu eunucul lui bătrân”
Desfășurarea acțiunii începe cu Crypto care o îmbie pe laponă, oferindu-i mai multe
lucruri, mai întâi o ademenește cu dulceață și fragi: „Ți-am adus dulceață, iacă/ Uite fragi, ție
dragi,/ I-ai și toarnă-i în puiacă.” Enigel îl refuză spunându-i că își poate culege singură fragi.
A doua oară regele ciuperclor i-se oferă pe sine: „Dacă pleci să culegi/ Începi, rogu-te, cu
mine”. Enigel îl refuză și de acestă dată, motivând gestul ei prin teamă „Te-aș culege Rigă
blând...[…]Teamă îmi e te frângi curând“ și spunându-i lui Crypto să aștepte
coacerea: „Lasă.-Așteaptă de te coace.” Venind din lumi diferite cei doi au concepții
neasemănătoare asupra vieții, dacă pentru Lapona coacerea înseamnă maturizare, pentru Riga
Crypto , aceasta înseamnă moarte: „-Să mă coc, Enigel,/ Mult aș vrea, dar vezi, de soare/
Visuri sute, de măcel/ Mă despart”. În cele din urmă Crypto îi propune laponei să rămână în
lumea lui și să uite de soare „Lasă-l, uită-l, Enigel/ În somn fraged și răcoare.” Lapona îi
spune că soarele e visul vieții ei și că nu se poate imagina fără acesta: „Mă-nchin la soarele-
nțelept/Că sufletu-i fântână-n piept,”.
În punctul culminant ni se aduce la cunoștință faptul că Riga se îndepărtează de
Enigel și vrea să treacă în partea umbrei, să revină în lumea lui. Din nefericire se întâlnește cu
soarele și se transformă într-o ciupercă otrăvitoare: „Dar soarele, aprins inel,/ Se oglindi adânc
în el […] Și sucul dulce înăcrște/ Ascunsa-i inimă plesnește/ Spre zece vii peceți de semn/
Venin și roșu untdelemn/ Mustesc din funduri de blestem”.
În deznodământ, Crypto rămâne să rătăcească alături de măselarniță (plantă
otrăvitoare) și de Laur prin lume, asemănându-se regelui Lear. Acesta alege să își petreacă
timpul cu două plante asemănătoare lui, semn că a învățat lecția oferită de soartă.
Tema operei este cunoașterea prin iubire, deoarece această poveste de dragoste îi ajută
pe regele ciupercilor și pe păstoriță să se cunoască mai bine.
O primă secvență semnificativă, pentru ideea poetică centrală sau tema este momentul
în care, în urma refuzului Lapona își dă seama că este o ființă solară: „Mă-nchin la soarele-
nțelept” și că sufletul ei e însetat de cunoaștere: „Că sufletu-i fântână-n piept” în sufletul ei
găsindu-se dragostea pentru învățătură, soare, pentru cunoaștere: „Și roata albă mi-e stăpână/
Ce zace-n sufletu-fântână”.
O altă secvență semnificativă, pentru temă se găsește în strofa 25 unde Crypto își
constată neputința de a îndura soarele: „Că-i greu mult soare să îndure/ Ciupercă crudă de
pădure” Inima lui nu e însetată de cunoaștere ca a lui Enigel: „Că sufletul nu e fântână/ Decât
la om, fiară bătrână”.Pentru regele ciupercilor soarele înseamnă moarte, el nu are acces la
cunoaștere: „Iar la făptura mai firavă/ Pahar e gândul, cu otravă”.
În cocluzie, poezia  „Riga Crypto și Lapona Enigel” de Ion Barbu este o poezie
modernă prin prozodie, folosirea metaforelor, a ermetismului în care poetul prezintă drama
incompatibilității și legea nemiloasă a iubirii: supraviețuiește cel puternic, iar cel slab e
sacrificat.

Testul 3
Subiectul I (50p)
Citeşte următorul fragment:

„Spre deosebire de Mărmănjica, Mărin vedea viitorul. Nimeni din trecut nu i s-a arătat
vreodată. Vedea oamenii care nu se născuseră încă, mai ales anumiţi oameni, pe care-i credea
vitali pentru arhitectura viitoare a lumii.
- Există, îmi spunea el cu privire scânteietoare, oameni care accelerează progresul, dar
asta înseamnă că grăbesc şi sfârşitul. Sunt oameni nocivi, care-ar trebui înlăturaţi din istorie,
exact cum mături gunoaiele de pe străzi.
Şi apoi mai e şi catastrofa finală. Ştii ce-nseamnă vanitas vanitatum? Sfârşitul lumii! Nu
ciuma, nu holera şi nici războaiele, ci micul vierme din suflet - adevăratul duşman.O vietate
măruntă, care trăieşte în vintre şi care, în loc să-şi facă acolo viaţa mai bună, vrea să iasă, să
fugă, să-şi arate faţa într-o lume mai mare. Să se uite toată lumea la el! Ca şi cum vreun om ar
putea să ia în seamă o vietate atât de plăpândă, care nici măcar nu se vede cu ochiul liber! Dar
viermişorul ăsta nu ţine cont de nicio părere. Şi se umflă, se tot umflă, forţându-se să arate
mai mare. Până-ntr-o zi, când...poc! Explodează, producând un dezastru în jur.
Când se vor înmulţi maţaghinii umflaţi în pene, să ştii că sfârşitul este aproape. O să-i
auzi lăudându-se c-au reuşit să-şi pună haina pe dos. O să vezi cum se ridică statui pentru
omul care a crescut gândaci în ureche. Ce faptă eroică! Îţi dai seama? A lăsat o muscă să-şi
depună ouăle în nasul lui! Pentru asta - da! Merită o statuie!”
(Doina Ruşti, Homeric)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenţei nu i s-a arătat.

2. Menţionează numele a două personaje din romanul Homeric al Doinei Ruşti, utilizând
informaţiile din textul dat.
3. Precizează un element nociv pentru lumea noastră, justificându-ţi răspunsul cu o secvenţă
semnificativă din textul dat.
4. Explică motivul pentru care se va apropia sfârşitul lumii în opinia scriitoarei.
5. Prezintă în 30-50 de cuvinte, efectul vanităţii asupra omenirii, aşa cum reiese din textul dat.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă vanitatea
poate aduce sfârşitul lumii, raportându-te atât la informaţiile din fragmentul extras din textul
Homeric de Doina Ruşti, cât şi la experienţa personală sau culturală.

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei şi formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme
de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie), aşezare în pagină, lizibilitatea.

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Subiectul II
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte două modalităţi de caracterizare a personajului,
identificate în fragmentul dat.

Egor rămase departe de portret. Se trudea să-şi dea seama de unde izvora în sufletul
său atâta melancolie şi oboseală în faţa acestei fecioare care îl privea în ochi zâmbindu-i cu
familiaritate, parcă l-ar fi ales numai pe el din tot grupul, să-i spună numai lui de nesfârşita
ei singurătate,Plutea mult dor şi multă jale în ochii domnişoarei Christina. Zadarnic îi
zâmbea ea familiar, zadarnic îi strângea cu mâna umbreluţa albastră şi îşi ridica pe furiş o
sprânceană, parcă l-ar fi invitat să râdă şi el de pălăria ei prea mare şi prea încărcată, pe
care, fireşte n-o poate suferi, dar a pus-o pentru că aşa i-a cerut mama("Nu stă bine unei
domnişoare să pozeze decât desăvârşit îmbrăcată!"). Domnişoara Christina suferea în
nemişcarea ei. "Să-şi fi dat seama că va muri atât de repede?" se întrebă Egor.
(Mircea Eliade, Domnişoara Christina)
Subiectul III
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema şi viziunea despre
lume, reflectate într-un text poetic studiat, aparţinând lui Ion Pillat.
În elaborarea eseului, vei evea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea a două trăsăturiale textului poetic pentru care ai optat. care fac posibilă
încadrarea într-o tipologie, într-un curent literar/cultural, într-o perioadă sau într-o orientare
tematică;
- prezentarea temei/temelor textului poetic, prin referire la două imagini/ idei poetice/
secvenţe comentate;
- ilustrarea a două elemente de structură şi compoziţie ale textului poetic, semnificative pentru
evidenţierea viziunii despre lumea autorului, din seria: titlu, imaginar poetic, motiv literar,
figuri semantice/tropi, elemente de prozodie.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper).
Pentru organizarea discursului vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente -
introducere, cuprins, încheiere - 3puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3puncte; abilităţi de
analiză şi argumentare - 3puncte; claritatea exprimării - 2puncte; respectarea precizării privind
numărul minim de cuvinte - 1punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă
minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Testul 1.
SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

La 20 sept. ... mă îmbarcai pe un vapor al companiei dunărene austriace. O societate

numeroasă și aleasă se afla aici; între alții, mai multe dame europene și grece, cele dintâi
îmbarcându-se pentru Viena, cele din urmă pentru Galați și Brăila. Urcarăm Bosforul până la
Buiuk-Dere*, pe un timp de liniște și seninătate, și pe la o oră când apele și malurile
Bosforului apar în toată frumusețea lor. Mărturisesc că nu este nimic mai desfătător ca această
poziție. Ochiul muritorului se ostenește până în sfârșit de toate ce vede neîncetat cât de rară ar
fi frumusețea care-l atrage. Bosforul singur poate face excepție, vederea lui niciodată nu
satură și cauza trebuie să fie minunata variație ce-l îmbrățișează. Nicăieri ochiul nu cade fără
să întâlnească o schimbare de forme în poziție, niciodată; chiar acolo unde am privit un minut,
culorile cadrului variază neîncetat și seamănă cu un vis desfătător în care toate se mișcă, se
schimbă și se îngână cu voluptate. Malurile, când înalte, drepte, când plecate, îndoite, când
verzi de ierburi și de arbori; cu grădinile lor, cu casele cu forme felurite și bizare, cu geamiile
cu minarele când primesc culorile lor de la valuri, când ele împrumută formele bizare acestor
unde limpezi, capricioase și curgătoare. Malurile și cerul se îngână în sânul undelor. [...]
Soarele apuse și îndată un vânt rece și violent începu să bată de la coasta Europei. Marea luă o
culoare mai întunecată; se încreți și începu a fierbe. Valurile se ridicară, se spumară. Ofițerii
vaporului dau ordine marinarilor spre a se prepara pentru orice întâmplare. Vântul ne bătea în
coasta vaporului, prin urmare mișcarea vaporului era la o parte. Această mișcare, pe care
marinarii o numesc ruliu, este cea mai supărătoare pentru pasagerii ce suferă de răul mărei.
Cea mai mare parte din ei căzură pe paturile lor. Cu vântul începu o ploaie repede, întunericul
era acum mare. Mulțime de oameni erau pe podul vaporului, expuși la asprimea timpului:
printre ei, femei cu copii mici. [...] Poziția acestor femei atinse inima căpitanului și dete ordin
să le coboare și să le așeze sub scare pe care te dai jos în camera pasagerilor de clasa întâi. D.
Bolintineanu, Călătorii în Moldova *Buiuk-Dere – cartier al Istanbulului

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele

cerinţe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței începu a fierbe. 6 puncte
2. Menționează două destinații ale celor care călătoresc cu vaporul, utilizând
informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează perioada anului în care are loc călătoria descrisă de D. Bolintineanu,
justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care căpitanul ordonă mutarea femeilor cu copii. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, ce se întâmplă cu vaporul pe timp de furtună, aşa
cum reiese din textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă

peisajele influențează sau nu sentimentele unui călător, raportându-te atât la informațiile din
fragmentul extras din textul Călătorii în Moldova de D. Bolintineanu, cât și la experiența
personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
 – formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.

Cristina Madolschi întinse scrisoarea despăturită, fluturând-o de un colț între degetele

uscate. Tudor Stoenescu-Stoian părăsi jilțul s-o ia în primire și se apropie de fereastră s-o
descifreze în lumina vânătă a crepusculului. Supraviețuitoarea Movileștilor îi urmări privirea
plimbată pe rânduri, cu ochii ei ficși și adânc scufundați în orbitele osoase. Toată viața
Cristinei Madolschi se concentrase în această așteptare. Suflarea îi expirase pe buzele albe și
subțiri. Cu mâinile cuminte așezate pe genunchi, Iordăchel Păun o privea cu milă. Se auzi, un
răstimp, numai foșnetul ploii și vântul în ferestre. Pentru Tudor Stoenescu-Stoian, scrisul din
foaia învechită, cu cerneală palidă, nu avea nicio însemnătate. Cel mult, îi putea satisface o
curiozitate de grafolog, dacă ar fi voit să reconstituie, din slova dezordonată, firea răposatului
Pintea Căliman. Dar jucă până la sfârșit comedia caritabilă pe care i-o ceruse Iordăchel Păun.
Cezar Petrescu, Oraș patriarhal

Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct;
punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să
aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al III-lea (30 de
puncte).

Subiectul III
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale
unui text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu sau lui George Bacovia.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o
perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri
semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare
cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de
analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400
de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
 REZOLVARE TEST 1

SUBIECTUL I
A.1. Sensul din text al secvenței „începe a fierbe” se referă la marea care începe "să se agite".
2. Două destinații , ale celor ce călătoresc cu vaporul, din text, sunt „Galați și Brăila”.
3. Perioada anului în care are loc călătoria este un început de toamnă: „La 20 sept.”.
4. Motivul pentru care căpitanul a ordonat mutarea femeilor cu copii era poziția acestora
deoarece îi „atinse inima”.
5. Pe timp de furtună „mișcarea vaporului era la o parte”, această mișcare este numită ruliu și
cei mai rău afectați erau cei cu frică de mare. Marinarii vaporului primesc ordine de la ofițerii
navei sa se pregătească pentru orice se va întâmpla.

B. Peisajele sunt priveliști care atrag, de obicei, privirile călătorilor. Eu cred că

uneori peisajele influențează sentimentele unui călător, iar alteori nu.
Pe de-o parte, peisajele pot influența sentimentele unui călător prin frumusețea lor. De
exemplu, eu m-am simțit foarte bine când am fost la munte. Am văzut pădurea de pin, specii
de animale etc., ce m-au fascinat. De asemenea, scriitorul se simte uimit de frumusețea
malurilor Bosforului: malurile bosforului apar în toată frumusețea lor. (…) nu este nimic mai
desfătător ca această poziție.”
Pe de altă parte, există peisaje cu care suntem deja obișnuiți, iar aceste nu ne mai
trezesc niciun sentiment. De pildă, parcul de acasă nu îmi mai stârnește nicio simțire
lăundrică, deoarece merg aproape zilnic acolo cu prietenii și m-am obișnuit cu priveliștea. La
fel i se intmplă și autorului textului care s-a îmbarcat pe un vapor și nu își exprimă
sentimentele profunde față de peisajul de pe punte. Nu se arată nici uimit nici fascinat de ce se
întâmplă la bordul navei: „La 20 sept. ... mă îmbarcai pe un vapor al companiei dunărene
austriece.”.
În concluzie există situații când peisajele stârnesc sentimente, mai ales dacă le vedem
pentru prima dată, suntem facinați de frumusețea lor, dar există și alte situații când nu mai au
niciun efect asupra noastră, de obicei când vedem un loc de mai multe ori.

SUBIECTUL II
Tema fragmentului este cea a societății văzută prin intermediul relației dintre Cristina
Madolschi și Tudor Stoenescu-Stoian. Doamna Madolschi găsise o scrisoare, pentru ea, foarte
importantă, vitală, dar pentru Tudor Stoenescu-Stoian este doar o scrisoare banală care nu
înseamnă nimic: „nu avea nicio însemnătate.”. Perspectiva narativa este obiectivă, naratorul
fiind omniscient si omniprezent, relatarea fiind facută la pesoana a III-a: verbe(„întinse”, „nu
avea”), pronume(„-o”, „îi”), adjective pronominale(„ei”).