PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic ,,Sfântu’ Nicolae”

Clasa: a XI-a R
Profesor: Eftenie Anca
Aria Curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare:Textul poetic. Conţinut şi formă. Creativitate şi ideal
Titlul lecţiei: Elemente romantice în poemul Scrisoarea I de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei: Lecţie mixtă

Competenţe specifice:
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare,
nonliterare sau în alte arte
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut
aceasta
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii
Competenţe derivate:
C1: identificarea elementelor ce compun cadrul romantic
C2: identificarea antitezei om comun –om de geniu
C3: compararea viziunii eminesciene cu privire la facerea lumii şi cea din Rig-veda
C4: identificarea temelor şi motivelor specifice romantismului
C5: identificarea elementelor meditaţiei filozofice din partea a șasea
Strategia Didactică:
Metode şi procedee: conversaţia, lectura, problematizarea, explicaţia, întrebări intertextuale, explozia
stelară
Mijloace didactice: fişe cu citate, tabla, caiete, PPT
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual
Evaluare: formativă, orală: chestionare orală, observarea sistematică

Bibliografie:
1. Constantin Parfene, Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoală, Ed.Polirom, Iaşi,
1999;
2. Ioana Banaduc, Ghid de practică pedagogică, Ed. Eurobit, 2010
3. Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Ed. Studis, Iaşi, 2008
4. Mihai Eminescu, Poezii, Ed. Prietenii Cărţii, Bucureşti, 2004

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

 Momentele Com- Conţinuturi Metode şi Evaluare Timp
lecţiei petenţe mijloace
Forme de
organizare
Moment Pregătirea pentru lecţie 3 min.
organizatoric Notarea absenţelor
Verificarea Profesorul proiectează cu ajutorul Evaluare
cunoştinţelor calculatorului ultima strofă din Activitate formativă 5 min.
anterioare; poezia Eu nu cred nici în Iehova frontală
actualizarea de Mihai Eminescu. Conversaţia chestio-
ideilor-ancoră Are loc o discuție cu privire la nare orală
caracterul romantic al operei
marelui poet.
Se recapitulează cunoștințele Explicaţia aprecie-
elevilor privind romantismul (cu rea verbală
predilecție momentul apariției, a
reprezentanții, sursele de inspirație Explozia răspunsu- 7min
și câteva trăsături specifice : stelară rilor

 Motivul visului, al lunii obser-

 Spaţiul ca proiecţie a Conversaţia varea
spiritului omenesc, sistema-
 Antiteza ca procedeu tică a
artistic, elevi-
 Teme: condiţia omului de lor
geniu, cunoaşterea, timpul,
iubirea, aprecie-
 Surse de inspiraţie: istoria rea verbală
neamului, mitologia, a
 Ironia, satira, meditaţia Explicaţia răspunsu-
filozofică.) rilor

obser-
Elevii au avut de pregătit fișe cu varea 3min.
elemente romantice identificate în Fișe cu sistema-
diverse poezii ale lui Eminescu. citate tică a
Aceștia vor citi strofele de pe fișe elevi-
precizând care sunt elementele lor
romantice.

Anunţarea Subiectul lecţiei este Elemente 2 min.

subiectului romantice în poemul Scrisoarea I
lecţiei şi a de Mihai Eminescu.Profesorul
competenţelor precizează competențele de atins
vizate pentru elevi.
Dirijarea  Activitate de identificare a
învăţării şi elementelor romantice din
obţinerea fiecare parte a poemului. Explicaţia
conexiunii
inverse  Profesorul construiește un Evaluare
tabel la tablă, conținând formativă 5 min.
elemente romantice și
secvențele în care poezia a
 fost împărțită în orele
anterioare.

 Un elev va citi fiecare Conversaţia Observaţia

secvență și colegii lui vor sistemati-
identifica și analiza că
elementele romantice și
clasice întâlnite în Evaluarea
fragmentul citit. corectitu-
dinii
În funcție de răspunsurile răspunsu-
date, profesorul va rilor
completa la tablă și elevii,
în caiete, tabelul dat. Exprimare
nuanţată
 Analiza primei părţi a
C1, poemului(versurile 1-6) şi Problemati- 10
C4 descrierea cadrului zarea, Corectitu- min.
romantic prin teme şi Explicaţia dinea
motive specifice: visul, Întrebări exprimării
luna, ieşirea din timp intertextuale
 A doua parte (7-38)cadrul lectura, Argumen-
se restrânge, apare natura manualul tarea
ca spaţiu feeric, antiteza acestora
C2, dintre omul de geniu şi pe baza
omul comun, tema omului textului
de geniu şi inspiraţia din
mitologie, prin invocarea
figurii lui Atlas Exprimare
 Partea a treia (39- nuanţată
86)cuprinde facerea lumii,
suntem purtaţi ab initio.
C3, Elevii trebuie să descopere Corectitu-
elementele comune dinea
viziunii eminesciene şi exprimării
imnului creaţiei din Problemati-
Rig-Veda cu privire la zarea, Argumen-
facerea lumii (39-50) Explicaţia tarea
 Partea a patra se remarcă Întrebări acestora
prin motivul deşertăciunea intertextuale pe baza
C4, deşertăciunilor (Vanitas lectura, textului 10
vanitatum) min.

Exprimare
nuanţată
 Partea a cincea (97-
114)este o satiră. Elevii
trebuie să identifice Problemati- Corectitu-
C5 elementele specifice zarea, dinea
acesteia. Explicaţia exprimării
Întrebări
 Partea a şasea este o
intertextuale Argumen-
meditaţie lirică asupra unei
lectura, tarea
idei filozofice.
acestora
 pe baza
textului

Fixarea Concluzii:
cunoştinţelor Poemul este romantic prin:
 Motivul visului, al lunii, Conversaţia 3 min.
motivul vanitas vanitatum;
tema trecerii timpului,
condiţiei omului de geniu,
cunoaşterea;
 Antiteza om de geniu – om
comun;
 Surse de inspiraţie: mitologia,
filozofia;
 Satiră, meditaţie.

Asigurarea Tema pentru acasă: Agumentează

retenţiei şi a într-un eseu caracterul romantic al Individual 2 min.
transferului poemului Scrisoarea Ide Mihai
Eminescu.
 Oglinda tablei

Elemente romantice în poemul Scrisoarea I de Mihai Eminescu

Elemente romantice în poemul Scrisoarea I de Mihai Eminescu.

Care au fost
sursele de Când au
inspirație? apărut?

Romantismul
Ce specii
cultivă?
Unde au
apărut?

Care sunt
reprezentanții?

Care sunt trăsăturile

lor?

Secvenţa I Secvenţa Secvenţa Secvenţa Secvenţa Secvenţa

a II-a a III-a a IV-a a V-a a VI-a
-cadrul romantic, -natura, -inspiraţia -motivul -satirizarea -meditaţie
-motivul lunii, -antiteza, din vanitas preocupărilor filozofică
-motivul visului, -condiţia mitologie, vanitatum, nesemnificative referitoare
- tema timpului omului de -facerea ale oamenilor la
geniu, lumii, -ironia condiţia
-inspiraţia -stingerea umană
din lumii,
mitologie,
 Clasa a XII-a Data:
Numele:
Test

Dragostea pe care ţi-o purtam pe-atunci

făcea din mine un bărbat aproape frumos.
Mă gândeam până la orizont
şi chiar
izbutisem să mă gândesc până la soare.

Erai atât de subţire, şi coama neagră

ţi-o lăsai fluturată, pe umeri.
Când vorbeai, glasul tău ucidea fantome
şi bătaia inimii mele îţi dădea ocol
ca o planetă ce-ntârzie...

Acum,
când întâmplarea binecuvântată
mi te-a adus în cale,
soarele meu se întunecă,
şi cerul şi-arată stelele sticloase,
ca să mă gândesc încordat până la stele!
(N. Stănescu, Melodie povestită)

Rezolvă cerințele de mai jos:

Subiectul I (60p)
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte: pe-atunci, subţire, fantome, se întune
(8p)
2. Precizează rolul punctelor de suspensie de la sfârşitul strofei a doua. (6p)
3. Scrie trei expresii/locuţiuni care conţin cuvântul inimă. (6p)
4. Precizează tema poeziei. (8p)
5. Transcrie o secvență de vers sau un vers ce conține o imagine vizuală . (8p)
6. Identifică două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în text. (8p)
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din text. (8p)
8. Motivează, prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text, încadrarea poeziei într-o direcţie literară sau o orientare temati
din perioada postbelică (două argumente). (8p)

Subiectul al II-lea (30p)

Scrie un eseu, de 25-30 de rânduri, în care să surprinzi particularitățile textului de mai sus făcând legătura dintre
ideea poetică și modalitățile artistice folosite.
Vei avea în vedere:
-să prezinți, pe scurt, ideea poetică a textului; (6p)
-să comentezi min. două modalități artistice relevante pentru ideea poetică a textului; (6p)
-să ai un conținut adecvat cerinței; (3p)
-să te înscrii în limitele de spațiu indicate. (3p)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Vei primi 18p pentru conținutul eseului și 12 puncte pentru redactare (unitatea compoziției – 1p; coerența
textului – 2p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2p; ortografia – 3p;
punctuația – 2p; așezarea textului în pagină, lizibilitatea – 2p)

Barem de evaluare și de notare

1. Câte 2 de puncte pentru numirea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor
date (pe-atunci – apoi, subțire – suplă, fantome – stafii, se-ntunecă – se tulbură).
2x4=8p
2. Explicarea rolului punctelor de suspensie în secvența indicată (de exemplu: marchează
sentimente de nostalgie și fascinație față de iubită ). 6p
3. Câte 2p pentru identificarea oricăror locuțiuni/expresii ce conțin cuvântul inimă.
2x3=6p
4. Identificarea corectă a temei poeziei. 8p
5. Identificarea corectă versului ce conține o imagine vizuală. 8p
6. Câte 4 p pentru identificarea unor verbe de persoana I sau a unor pronume de persoana I din
poezie (mine, mă gândeam, mele, mă gândesc etc.) 8p
7. Câte 4p pentru prezentarea adecvată și nuanțată a semnificației figurilor de stil întâlnite/ 2p
prezentarea superficială a semnificației figurilor de stil întâlnite.
4x2=8p
8. Câte 4p pentru menționarea oricăror două caracteristici ale unei direcții, ale unui curent literar
sau orientări tematice, prezente în textul dat (metafora transparentă:,,soarele meu se întunecă’’
sau imagini artistice surprinzătoare ,,coama neagră/ți-o lăsai fluturată pe umeri’’, etc.) cu
exemplificări(4x2=8), câte 2p pentru menționarea oricăror două caracteristici ale unei direcții,
ale unui curent literar sau orientări tematice, prezente în textul dat fără exemplificări.
(2x2=4)
9.
 Prezentarea adecvată și nuanțată a ideii pe care se bazează textul-6p/
prezentare superficială a ideii pe care se bazează textul – 3p/ simpla menționare a ideii
pe care se bazează textul 1p;
 Comentarea adecvată și nuanțată a modalități artistice relevante pentru ideea textului
dat - 6p(3x2)/ comentarea superficială a două modalități artistice relevante pentru ideea
textului – 3p (1,5x2)/ comentarea adecvată a unei modalități artistice, relevante pentru
ideea textului – 3p/ comentarea superficială a unei modalități artistice, relevante pentru
ideea textului 1,5p;
 Adecvarea conținutului la cerință 3p/ adecvarea parțială a conținutului la cerință 1,5p;
 Încadrarea în limitele de spațiu 3p.

Vei primi 18p pentru conținutul eseului și 12 puncte pentru redactare (unitatea compoziției
– 1p; coerența textului – 2p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului
– 2p; ortografia – 3p; punctuația – 2p; așezarea textului în pagină, lizibilitatea – 2p.)

Se acordă 10 puncte din oficiu!

 PROIECT DIDACTIC
Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic « Sf. Nicolae »   Deta
Profesor: Eftenie Anca Luminița
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Obiectul: Limba și literatura română
Clasa: a X-a R
Subiectul lecţiei: Stilurile funcționale ale limbii
Tipul lecţiei: de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor

COMPETENŢE SPECIFICE :
1.2. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau
scrise;
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog;
1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și
folosirea adecvată a unităților lexico-semantice, compatibile cu siuația de comunicare;
3.1. Identificarea structurilor argumentative în vederea sesizării logicii şi a coerenţei mesajului;
3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii.

COMPETENȚE DERIVATE:
C1: încadrarea unui text în stilul funcţional căruia îi aparţine;
C2: argumentarea încadrării textului în stilul funcţional respectiv;
C3: redactarea unor texte aparţinând diferitelor stiluri funcţionale;

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee: conversația, explicaţia, exercițiul, învățarea prin descoperire, analiza de text;
Mijloace: tablă, fişe de lucru, videoproiector;
Forme de organizare: activitate individuală, activitate frontală, activitate pe grupe;
Forme de evaluare: observarea sistematică a elevilor, evaluarea orală şi scrisă, aprecieri verbale.

f ) Bibliografie:
1. Dobra, Sofia, Limba română. Exerciţii de comunicare, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008;
2. Grif, Anda, Olah,Diana, Enescu, Ioana, Şerban, Gabriela, Comunicare ficţională şi nonficţională, Ed.
Diversitas, Bucureşti, 2003;
3. Pamfil, Alina, Limba şi literatură română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed.Paralela 45,
2006
4. Coteanu, Ion, Stilistica funcţională a limbii române, Bucureşti, 1985;
5. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, 1999,
Iaşi;

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Momentele Compe- Conţinuturi Metode şi Evaluare Timp

lecţiei tenţe mijloace
Forme de
organizare
Moment  Pregătirea 3’
organizatoric pentru lecţie
 Notarea
absenţelor

Verificarea  Elevii vor

cunoştinţelor recapitula succint
anterioare; toate stilurile Conversaţia 10’
actualizarea funcţionale deja
ideilor-ancoră studiate: stilul Frontal formativă
beletristic, stilul
ştiinţific, stilul
publicistic și stilul
oficial –
administrativ.
 Profesorul va
proiecta pe tablă un Proiecția PPT
tabel ce conține
caracteristicile
stilurilor.
Anunţarea Elevii vor studia astăzi
subiectului Stilurile funcționale ale Conversație
lecţiei şi a limbii române. Se vor 2’
competenţelor preciza competențele
vizate pe care elevii le vor
dobândi.
Dirijarea  Profesorul Evaluare
învăţării şi organizează elevii formativă
obţinerea în patru grupe a
conexiunii câte şase elevi, Chestionare
inverse fiecare echipă Explicaţia, orală 7’
conţinând elevi cu fișe de lucru
C1, performanţe
C2 neomogene. Elevii Aprecierea
sunt anunţaţi de la verbală a
 început că va Explicaţia, răspunsurilor
câştiga echipa ce va fișe de lucru
oferi răspusurile Obser-
cele mai complete varea sistema-
şi argumentate, tică a elevi-
dovedind şi lor
cunoaşterea Explicaţia,
celorlalte stiluri fișe de lucru
funcţionale. Se
stabileşte un
reprezentant al
fiecărei echipe.
Fiecărei grupe i se
oferă o fişă de lucru
distinctă, conţinând
un text aparţinând
unui alt stil Problemati- Evaluare
funcţional zarea, formativă
(Anexa 1) Explicaţia
Fiecare grupă are câte o Întrebări Chestionare
fișă distinctă dar cu intertextuale orală
aceleași întrebări: lectura, fișe de
lucru
1)Numiţi stilul Aprecierea
funcţional căruia i se verbală a
C1, încadrează textele. răspunsurilor
C2 2)Argumentaţi încadrarea
textului în stilul Obser-
funcţional ales, varea sistema-
precizându-i tică a elevi-
caracteristicile stilistice. lor
Elevii vor rezolva
sarcinile date.
Profesorul intervine Problemati-
discret prin întrebări, zarea,
oferind el însuşi Explicaţia
informaţiile doar în Întrebări
cazul în care nici un intertextuale
elev al clasei nu lectura, fișe de
cunoaşte răspunsul. lucru
Evaluare
 După expirarea formativă
timpului de lucru
este chemat pe rând Chestionare
fiecare reprezentant orală 8’
al grupelor, pentru
C1, a nota schematic
C2 trăsăturile stilului Aprecierea
funcţional din fişa verbală a
de lucru Problemati- răspunsurilor
corespunzătoare. zarea,
Membrii fiecărei Explicaţia Obser-
echipe vor Întrebări varea sistema-
exemplifica fiecare intertextuale tică a elevi-
trăsătură cu lectura, fișe de lor
 argumente din text. lucru

 Profesorul Evaluare
păstrează grupele Problemati- formativă
de data aceasta zarea,
cerându-le elevilor Explicaţia Chestionare
C3, să prezinte o floare, Întrebări orală
în trei rânduri, intertextuale 6’
folosind fiecare lectura, fișe de
stilul funcțional lucru Aprecierea
caracteristic grupei verbală a
sale până atunci. răspunsurilor
 Fiecare grupă va Problemati-
alege alt zarea, Obser-
reprezentant pentru Explicaţia varea sistema-
C3 a prezenta Întrebări tică a elevi- 7’
rezultatul activității. intertextuale lor
lectura, fișe de
lucru

Fixarea Are loc reluarea Conversație Frontal

cunoştinţelor trăsăturilor stilurilor 5’
funcționale întâlnite în
textele date.
Asigurarea 
retenţiei şi a Pornind de la
transferului cuvântul inimă, elevii Conversație
au de realizat patru Explicație Aprecierea 2’
texte a câte trei rânduri răspunsurilor
fiecare,texte aparţinând
celor patru stiluri.
(Anexa 2)

Stilul a. Stilul beletristic (artistic)
Trăsături - este caracteristic
domeniului literaturii
(operelor literare în
versuri sau în proză).
- foloseşte imagini
artistice
- foloseste frecvent
sensul conotativ al
cuvintelor
- apelează la sugestie
- are o structură
gramaticală variată
- generează emoţii
- bogăţie lexicală
(arhaisme,
regionalisme,
neologisme, etc.)
STILURILE FUNCȚIONALE
b. Stilul c. Stilul d. Stilul publicistic (jurnalistic,
tehnico- știintific juridic-administrativ (oficial) gazetăresc)
- este caracteristic - este specific domeniului
oricărei lucrări de public - este propriu presei scrise şi
specialitate, dintr-un - Cunoaște doua variante: mijloacelor de comunicare în
domeniu ştiinţific cea juridica ( legile si masă fiind destinat unui public
- se caracterizează prin tratatele ) și cea eterogen, cu o pregatire
sobrietate, claritate şi administrativa (actele si profesionala diferita sau cu
precizie. documentele oficiale) diverse niveluri de cultura
- evită sinonimia şi - limbaj precis, denotativ - diversitate lexicală
înlătură omonimia care - utilizeaza sintagme fixe de - are un vocabular variat si
poate genera confuzii adresare, numite sabloane bogat
- foloseste un limbaj sau clisee (“solicit prin - structură gramaticală simplă
specializat, de obicei prezenta”, - este caracterizat prin
neologic, specific “subsemnatul…”) amestecul de elemente ce
fiecarui domeniu de - impune o exprimare clară, provin din celelalte stiluri
activitate, precisă, neatractivă functionale
- foloseste drept - caracter obiectiv, - apar clișee lingvistice (,
modalitati de impersonal, lipsit de “frații nostri de peste Prut”,
comunicare: monologul afectivitate “perla litoralului”)
scris, monologul oral si - foloseşte termini specifici - apeleaza la procedee menite
dialogul justiţiei şi administraţiei de să capteze atenția cititorului:
- permite folosirea stat. titluri și subtitluri incitante,
abrevierilor, a utilizarea unor imagini,
simbolurilor, a ilustratii grafice, culoare etc
formulelor şi semnelor - are scopul de a informa
convenţionale. publicul, de a comenta fapte
- are scop informativ de viaţă socială, de interes
 economic, politic pe înţelesul
tuturor
Textul publicistic reflectă
realitatea imediată.
Aici se includ: anuntul, apelul,
articolul, interviul, cronica,
declaratia de presa, editorialul,
reportajul, stirea, textul
publicitar.
 Fișa 1.

Grupa ARTIŞTILOR

,,Sara pe deal buciumul sună cu jale,

Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng clar izvorând din fântâne,
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.’’
( ,,Sara pe deal’’, M. Eminescu)

1)Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

2)Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales,
precizându-i caracteristicile stilistice.
 Fişa 1.

Grupa TEHNICIENILOR

,,Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale,

răspandite pretutindeni in natură: in sol, in apa, in aer, in
corpul plantelor, animalelor si al omului.
O celulă bacteriană este formată din: perete celular,
membrană, citoplasmă şi substanţă nucleară difuză, numită
nucleoid. La exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fi
inconjurate de o capsulă gelatinoasă.’’
(,, Regnul Monera’’)

1)Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

2)Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales,

precizându-i caracteristicile stilistice.
 Grupa LEGIŞTILOR

,, Art. 25. (1): Copilul are dreptul la libertate de gândire, de

conştiinţă şi de religie.
Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea
personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi supus
pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau
degradante”.
(Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor)

1)Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

2)Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales,

precizându-i caracteristicile stilistice.
 Fişa 1.

Grupa PUBLICIŞTILOR

Tragedie feroviară
,,Aproximativ 180 de persoane au fost rănite după ce un
tren de călători a deraiat în noaptea de luni spre marţi, în estul
Australiei. Garnitura feroviară asigura legătura pe ruta
Brisbane-Cairns şi avea la bord 157 de pasageri şi un echipaj
format din 7 persoane. Şapte dintre cele nouă vagoane ale
garniturii au deraiat într-o zonă în care viteza trenului a fost
estimată la 151 de jm la oră. O anchetă a fost declanşată
pentru a se determina cauzele accidentului.”
(Ziarul,, Libertatea’’)

1)Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

2)Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales,

precizându-i caracteristicile stilistice.
 Fişa 2.

1.Pornind de la cuvântul ,,floare”, realizaţi patru texte a câte 3-6 rânduri fiecare, folosind stilul funcțional specific
grupei voastre.

………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
……………………………………………………………………….
 PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic ,,Sfântu’ Nicolae”

Clasa: a IX-a R
Profesor: Eftenie Anca
Aria Curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Scene din viața de ieri și de azi
Titlul lecţiei: Caracterizarea personajului Costică Parigoridi
Tipul lecţiei: Lecţie mixtă

Competenţe specifice:
1.4 redactarea unor texte diverse
2.4. analizarea componentelor structurale şi expresive ale textelor literare studiate şi
discutarea rolului acestora în tratarea temelor
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textelor literare studiate

Competenţe derivate:
C1: stabilirea statutului personajului Costică Parigoridi
C2: identificarea trăsăturilor personajului Costică Parigoridi
C3: identificarea modalităților de caracterizare ale persoanjului

Strategia Didactică:
Metode şi procedee: conversaţia, lectura, problematizarea, explicaţia, întrebări intertextuale
Mijloace didactice: fişe de lucru, tabla, caiet
Forme de organizare: frontal, individual
Evaluare: formativă, orală: chestionare orală, observarea sistematică

Bibliografie:
1. Constantin Parfene, Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoală,
Ed.Polirom, Iaşi, 1999;
2. Ioana Banaduc, Ghid de practică pedagogică, Ed. Eurobit, 2010
3. Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Ed. Studis, Iaşi, 2008
4. Mihai Eminescu, Poezii, Ed. Prietenii Cărţii, Bucureşti, 2004.
 Momentele Com- Conţinuturi Metode şi Evaluare Timp
lecţiei petenţe mijloace
Forme de
organizare
Moment Pregătirea pentru lecţie 3 min.
organizatoric Notarea absenţelor
Verificarea Evaluare
cunoştinţelor  Are loc o discuție despre cel Activitate formativă 10min
anterioare; mai plăcut mod în care elevii frontală .
actualizarea își pot petrece timpul liber la Conversaţia chestio-
ideilor-ancoră sfârșitul săptămânii. Frontal nare orală
 Se amintesc elemente precum
spațiul și timpul desfășurării
acțiunii, perspectiva narativă, Explicaţia aprecie-
respectiv personajele rea verbală
participante la acțiune. a
 Profesorul realizează o schiță, răspunsu-
pe tablă, oglindind relațiile rilor
dintre personaje.
 Discuție despre modalitățile de
caracterizare.

Anunţarea În această oră, elevii îl vor 2 min.

subiectului caracteriza pe Costică Parigoridi.
lecţiei şi a Profesorul enumeră competențele
competenţelor vizate.
vizate
Dirijarea  Prin discuție cu elevii se 5 min.
învăţării şi stabilește statutul persoanjului: Evaluare
obţinerea persoanj principal, de condiție Explicaţia formativă
conexiunii bună, prieten cu încă cinci Conversaţia
inverse persoanje, aflat în situația Observaţia
sărbătoriri zilei sale de naștere. sistemati-
 Elevii completează tabelul cu că
citate privind modalitățile de Individual
caracterizare ale personajului, Problemati- Evaluarea
C1, identificând trăsăturile zarea, corectitu-
C2, acestuia și precizând Explicaţia dinii
C3 modalitatea de caracterizare. Întrebări răspunsu- 25
 Pentru fiecare trăsătură intertextuale rilor min.
identificată, profesorul îi lectura, fișa
întreabă pe elevi dacă au găsit cu citate Exprimare
și ei alte citate relevante în pentru nuanţată
conturarea acesteia. caracteriza-
Trăsături re Corectitu-
-vesel Frontal dinea
-independent exprimării
 -orășean
-plictisit Argumen-
-enervate tarea
-sociabil acestora
-modern pe baza
-are atlent oratoric textului
-generous
-sentimental
-arogant

Fixarea Se reiau principalele trăsături

cunoştinţelor ale personajului caracterizat.
Conversaţia Formativă 3 min.

Asigurarea Elevii vor realiza o compunere de

retenţiei şi a caracterizare a persoanjului în Individual 2 min.
transferului una-două pagini.
 REPAUSUL DOMINICAL
de Ion Luca Caragiale
(Relații între personaje)

Prieten Prieten Prieten

Nenea Iancu Costică Parigoridi

Prieten

Culegătorul
tipograf Prieten
Prieten

Sergentul
 Caracterizarea lui Costică Parigoridi
(Fișă cu citate)

Citate Trăsătura Modalități de caracterizare

,,Pe când gândeam așa, iacătă,
dau piept în piept cu amicul
meu Costică Parigoridi – care,
contrariu felului său cunoscut
de toți, are acum aerul unui om
prea puțin vesel.”
,,Monșer – îmi zice – nevastă-
mea s-a dus la țară cu copiii, la
neamurile ei, tocmai în
Muscel...Eu n-am vrut să merg,
mai întâi mi-a fost lene să mă
scol așa de dimineață; și pe
urmă, drept să-ți spun, nu-mi
plac petrecerile patriarhale; eu
sunt orășean; mie-mi place
orașul...dar nu duminicile și
sărbătorile.”
,,Lipsa asta de activitate, de
viață, de mișcare comercială,
mă apasă pe umeri; mă trage și
pe mine la somn; și nu pot
dormi măcar – parcă sunt în
stare de insomnie...”
,,Și când mai văd și toată
mitocănimea asta parvenită,
prostimea asta elegantă,
învârtindu-și roatele cu cauciuc
în neștire, îmi vin fel de fel de
idei…primejdioase…”
,,De un ceas umblu să dau de
un prieten…parcă toți au intrat
în pământ!”
,,Și pe urmă, dă-mi voie să-ți
spun că-mi pare rău să aud de
tine, spirit modern, suflet așa
de uman, vorbind astfel despre
lumea muncitoare…și asta
numai de necazul urâtului…”
,,Toți șase – oameni de condiție
frumoasă în societate –
ajungem, aproape bine dispuși,
la Iordache, în Covaci.”
,,- Domnilor – zice Costică-
trebuie să știți că, grație
întâmplării fericite că v-am
întâlnit, mi-au fugit din minte
niște idei foarte negre…Dacă,
adineaori, nu-ntâlneam pe
nenea Iancu, mergeam, cum
eram de plictisit, drept la gară,
să mă arunc sub roatele
primului tren la-ndemână. Vă
mulțumesc… Sunteți salvatorii
vieții părintelui copiilor soției
mele”
,,Ei bine, faptul acesta, că din
fericire, v-am întâlnit, combinat
cu faptul, nu mai puțin fericit
că astăzi e ziua mea
onomastică, Sf Împărați
Constantin și Elena, ne obligă:
pe mine să vă rog, iar pe
dumneavoastră să primiți, a
face eu cinste astă-seară.”
,,Din când în când, constatând
că lăsăm să se răcească
paharele noastre pline, ne
strigă, radicand pe al său
-Josrepausul dominical!...Să
lucrăm!...lucrați domnilor!”
,,Costică ridică din umeri, și pe
urmă mă sărută; îi plătesc
prompt, cu aceeași monedă.”
,,-Une` me`gem, mă,
`mboule?... știi? Întreabă
Costică pe birjat.”
 Oglinda tablei

Caracterizarea lui Costică Parigoridi

1.Statut:
 personaj principal
 are famile
 are condiție bună în societate
 sărbătorit

2.Trăsături:
 vesel
 independent
 orășean
 plictisit
 enervat
 sociabil
 modern
 are atlent oratoric
 generos
 sentimental
 arogant