Regulamentele organice

Proiect realizat de:

Zegrea Roberto tefan
 Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au
manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care
urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra
problemelor din Tarile Romane.
In acest scop ei au redactat o serie de memorii care
contineau revendicarile romanilor din Principate. Aceste
revendicari erau:
respectarea drepturilor politice ale romanilor;
independenta sau autonomia Tarilor Romane;
respectarea prevederilor Capitulatiilor;
inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu
protectoratul colectiv al Marilor Puteri.
 Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita
Vacarescu, Mihai Cantacuzino, Dimitrie Sturdza, Eufrosin
Poteca, etc.
Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au
inaintat Marilor Puteri aceste memorii, cautand sprijinul acestora.
La congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie
1773), delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului
memorii prin care cereau, in virtutea vechilor capitulatii,
independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva
a Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia).
In 1774, protestul domnitorului Grigore Ghica al III-lea
impreuna cu boierii moldoveni impotriva rapirii Bucovinei.
In 1791, la itov, unde se discutau conditiile pacii turcilor cu
Rusia si Austria, boierii munteni au inaintat un alt memoriu
Austriei si Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor fata de
Poarta, domn pamantean, autonomia principatelor si intrarea
lor sub protectia Rusiei si Austriei.
 In 1822, a fost conceputa Constitutia Carvunarilor de
catre comisul Ioan Tutu, reprezentant al micii boierimi din
Moldova care prevedea introducerea in Moldova a unui
regim constitutional, autonomia fata de Poarta Otomana, etc.

Bucureti
 Razboiul ruso-turc din 1828-1829, incheiat
cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol
care a limitat foarte mult dominatia Imperiului
Otoman asupra Principatelor. Tarile Romane au
intrat sub ocupatie ruseasca (1828-1834).
Prezena militar rus pe pmntul Principatelor a
fost inaugurat n primele zile ale rzboiului: la
sfritul lunii aprilie 1828.
 Domnii pmnteni
Primele domnii sub Ioni Sandu Sturdza ca Domn al
Moldovei i Grigore al IV-lea Ghica ca Domn al Valahiei - au
fost de scurt durat:Sturdza i Ghica au fost detronai n urma
interveniei militare din timpul rzboiului ruso-turc, din 1828-
1829.
Ocupaia rus asupra Moldovei i Valahiei, (precum i asupra
oraului bulgar Silistra) a fost prelungit pn la plata
reparaiilor de rzboi de ctre otomani.
mpratul Nicolae I l-a numit pe Feodor Pahlen ca
guvernator al celor dou ri naintea ncheierii pcii, el
fiind primul ntr-o succesiune de trei preedini
plenipoteniari ai Divanelor din Moldova i Valahia, i
supervizor oficial al celor dou comisii nsrcinate cu
redactarea Legilor.
Aceste comisii, avnd drept secretari pe Gheorghe
Asachi n Moldova i Barbu Dimitrie tirbei n Valahia
i-au reluat lucrrile n timp ce epidemia de holer fcea
nc ravagii i au continuat dup ce Pahlen a fost
nlocuit cu Piotr Jeltuhin n februarie 1829.
 Situaia de dup Adrianopol a fost perceput
n Valahia i Moldova ca abuziv, ntruct Rusia
practic confiscase ambele principate, iar Jeltuhin
i folosise poziia pentru a manipula procedurile
comisiei, numise proprii si membri i redusese
la tcere toat opoziia exilnd toi boierii anti-
rui din principate (incluznd chiar i pe Iancu
Vcrescu, membru al Divanului Valahiei care a
combtut metodele sale de guvernare).
Al treilea i ultimul guvernator rus,
Pavel Kisseleff, a venit la 19
octombrie 1829 i s-a confruntat de
la nceput cu epidemii de cium i
holer, pe care le-a rezolvat
impunnd carantina i importnd
gru din Odessa. Administraia sa a
durat pn la 1 aprilie,1834 i a
efectuat cele mai importante
reforme ale perioadei. Totodat a
numit noul Divan n noiembrie
1829, asigurnd pe toat lumea c
nu vor mai exista msuri de
represiune.
Regulamentul Organic a fost adoptat n dou versiuni similare
(diferenele erau legate doar de buget i restriciile privind forele
militare) la 13 iulie 1831 n Valahia i 13 ianuarie 1832 n Moldova.
Ratificarea de ctre sultanul Mahmud al II-lea nu a fost cerut de
ctre Kiseleff.
primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale
pana la 1858;
se bazau pe principiul democratic, modern al separarii puterilor in
stat;
 Regulamentele Organice consacrau domnia electiva si ereditara.
Principalul factor al executivului central erau domnii
regulamentari, alesi pe viata de Adunarea Obsteasca Extraordinara si
care exercitau atributii legislative, executive si judecatoresti, desi
imputernicirile lor erau mai restranse decat in trecut.
Domnul avea initiativa legislativa, fiind singurul indrituit sa
introduca proiecte de legi, si sanctiona legile alcatuite de Adunarea
Obsteasca. El numea si revoca pe functionari, era capul ostirii, iar in
conditii speciale putea dizolva Adunarea legislativa. cu acordul puterilor
suzerana si protectoare;
 Domnitorul era ajutat de un Sfat format din 6
ministri.
Desi nu mai avea dreptul de a judeca, domnul intarea
hotararile judecatoresti ramase definitive.
Vistieria statului a fost complet separata de
Camara domnului, acestuia fixandu-i-se, ca sursa de
venituri, o lista civila.
Regulamentul stabilea ca, in caz de vacanta a
tronului, se instituia Vremelniceasca ocarmuire, o
comisie provizorie alcatuita din trei caimacami
(loctiitori de domn).
Sistemul dregatoresc central cuprindea urmatoarele functii corespunzatoare
celor ale ministrilor:
- marele vornic al treburilor dinlauntru - ministru de interne;
- marele logofat al dreptatii - ministru al justitiei;
- marele spatar, in Tara Romaneasca, si marele hatman, in Moldova -
comandanti ai Militiei pamantene;
- marele vistier - ministru de finante, sef al Visteriei;
- marele postelnic - seful cancelariei domnesti, conducea treburile externe;
- marele aga - sef al politiei;
- logofatul pricinilor bisericesti - dirija treburile cultelor.
Reuniti sub presedintia domnului, principalii dregatori alcatuiau Sfatul
Administrativ, analog unui consiliu de ministri restrans, compus din sase
inalti functionari ai Executivului: Interne, Afaceri Straine, Finante, Justitia,
Cultele si Armata. Acest organism elabora proiectele de legi, supuse apoi
deliberarii Adunarilor Obstesti.
Puterea legislativa era detinuta de Adunarea Obsteasca, prezidata de
mitropolit,
aleasa pe 5 ani si alcatuita exclusiv din reprezentanti ai boierilor si
clerului. Desi nu dispunea de initiativa legislativa, aceasta adunare
ordinara elabora legile din porunca domnului si le adopta, intocmea
bugetul de stat si exercita controlul asupra cheltuielilor si veniturilor.
in sfarsit, ea prezenta domnului anaforale rapoarte despre starea tarii
si propunea masuri si remedii de indreptare.
Adunarea Obsteasca a reprezentat, se poate spune, un moment de
tranzitie intre Divanul domnesc din vechiul regim si Parlamentul
sfarsitului de secol XIX
Adunarea obteasc
 Puterea judecatoreasca

Regulamentele Organice au contribuit la efortul de

modernizare a justitiei. Sistemul judecatoresc a fost supus unei
profunde reorganizari pe baza unor principii noi, cum sunt:
-separarea activitatii juridice de cea administrativa,
-laicizarea justitiei,
-introducerea intr-o forma incipienta a inamovibilitatii
judecatorilor,
-organizarea ierarhica a instantelor si specializarea lor,
-retribuirea judecatorilor fara a mai primi avantaje de la parti,
scurtarea cursului proceselor.
Sistemul fiscal a devenit mai simplu si mai eficient. S-a introdus
bugetul anual, bazat pe estimarea veniturilor si cheltuielilor,
elaborat de Executiv si aprobat de Obsteasca Adunare.
Numeroase dari indirecte au fost desfiintate si inlocuite cu o dare
unica pe cap de familie, capitatia si cu patenta pentru negustori,
industriasi si meseriasi; boierii si clerul continuau sa fie scutiti de
dari.
Desfiintarea liudei (unitate fiscala ce promova principiul
raspunderii colective solidare pentru plata darilor) a trecut
fiscalitatea pe seama contribuabililor individuali, tot astfel cum
desfiintarea poslusnicilor si scutelnicilor (categorii sociale scutite
de plata darilor) a sporit numarul acestor contribuabili.
 Pentru imbunatatirea administratiei s-a stabilit conditia
juridica a functionarilor publici, in sensul ca ei deveneau
salariati ai statului cu retributie fixa, interzicandu-se venitul
din slujbe, care alimenta coruptia si venalitatea.
Armata a fost organizata pe baze nationale. S-a constituit
astfel Ostirea pamanteana alcatuita din unitati permanente de
infanterie, cavalerie, artilerie si graniceri. Durata serviciului
militar a fost stabilita la 6 ani.
Militiile teritoriale au fost create pentru pastrarea ordinii
publice. Comanda suprema apartinea domnului, care o exercita
cu ajutorul marelui spatar si marelui hatman.
Militia pamanteana
 Biserica

Regulamentele Organice au accelerat subordonarea Bisericii Ortodoxe fata de stat.

Astfel, domnitorul confirma alegerea mitropolitilor si episcopilor, a preotilor si
egumenilor, iar participarea inaltilor ierarhi la treburile obstesti s-a redus drastic: odata cu
desfiintarea Divanului domnesc,acestia si-au pierdut puterile judecatoresti si
administrative, interzicandu-li-se orice intruziune in treburile publice, pastrandu- si doar
locul in Obsteasca Adunare. Totodata, a sporit dependenta financiara a Bisericii fata de
stat: pe langa veniturile traditionale, preotii primeau un fel de salariu.

Scoala

Regulamentele Organice au organizat invatamantul in limba romana, declarata

limba nationala.
 Domnii regulamentari

Cei alei au fost

Alexandru al II-lea Ghica
(fratele vitreg al domnului
precedent, Grigore al IV-lea)
ca domnitor al rii Romneti
i Mihail Sturdza (vr
ndeprtat al lui Ioni Sandu
Sturdza) ca domnitor al
Moldovei
MIHAIL STURDZA
 Al. Dimitrie Ghica

Cele dou domnii (numite n

general domnii regulamentare),
supravegheate atent de consulul
rus i de o seam de consilieri
pe probleme tehnice, s-au
confruntat foarte curnd cu o
opoziie unit i foarte activ n
cadrul Adunrilor Naionale din
cele dou principate

Gh. Bibescu
 Concluzii
Regulamentele organice au contribuit la realizarea Unirii prin
organizarea identica a unor institutii din cele doua Principate, au fost un
factor de modernitate, mai ales prin introducerea principiului separarii
puterilor in stat si au reprezentat un progress in raport cu trecutul, in ciuda
anumitor aspecte negative care nu au putut fi rezolvate la acea perioada.
 Bibliografie

Andrei Otetea, Taranii sub regimul Regulamentelor Organice,editat

de Societatea de Stiinte istorice si filozofice, Bucuresti, 1957;
Nicolae Isar, Istoria moderna a romanilor, Editura Universitara,
Bucuresti, 2006;
Costica Voicu, Istoria statului si dreptului romanesc, Editura Sylvi,
Bucuresti, 2001.