Regulamentele organice

Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate. Aceste revendicari erau: respectarea drepturilor politice ale romanilor; independenta sau autonomia Tarilor Romane; respectarea prevederilor Capitulatiilor; inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri.

 Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita Vacarescu, Mihai Cantacuzino, Dimitrie Sturdza, Eufrosin Poteca, etc. Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au inaintat Marilor Puteri aceste memorii, cautand sprijinul acestora. la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 177222 martie 1773), delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin care cereau, in virtutea vechilor capitulatii, independenta Tarilor Romane si punerea lor sub garantia colectiva a Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia).

 In 1774, protestul domnitorului Grigore Ghica al III-lea impreuna cu boierii moldoveni impotriva rapirii Bucovinei. In 1791, la itov, unde se discutau conditiile pacii turcilor cu Rusia si Austria, boierii munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor fata de Poarta, domn pamantean, autonomia principatelor si intrarea lor sub protectia Rusiei si Austriei.

 In 1822, a fost conceputa Constitutia Carvunarilor de catre comisul Ioan Tutu, reprezentant al micii boierimi din Moldova care prevedea introducerea in Moldova a unui regim constitutional, autonomia fata de Poarta Otomana, etc.

 Razboiul ruso-turc din 1828-1829, incheiat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol care a limitat foarte mult dominatia Imperiului Otoman asupra Principatelor. Tarile Romane au intrat sub ocupatie ruseasca (18281834), pn la plata reparaiilor de rzboi de ctre otomani.

Iasi

Galati

Domnii pamanteni
Primii domni pamanteni,Ioni Sandu Sturdza Domn al Moldovei i Grigore al IV-lea Ghica Domn al Valahiei au fost detronai n urma interveniei militare din timpul rzboiului rusoturc, din 1828-1829. mpratul Nicolae I l-a numit pe Feodor Pahlen ca guvernator al celor dou ri naintea ncheierii pcii, i supervizor oficial al celor dou comisii avnd drept secretari pe Gheorghe Asachi n Moldova i Barbu Dimitrie tirbei n Valahia, nsrcinate cu redactarea Legilor.

 Al treilea i ultimul guvernator rus, Pavel Kiseleff, a venit la 19 octombrie 1829 i s-a confruntat de la nceput cu epidemii de cium i holer, pe care le-a rezolvat impunnd carantina i importnd gru din Odessa. Administraia sa a durat pn la 1 aprilie 1834 i a efectuat cele mai importante reforme ale perioadei.

 Regulamentul Organic a fost adoptat n dou versiuni similare (diferenele erau legate doar de buget i restriciile privind forele militare) la 13 iulie 1831 n Valahia i 13 ianuarie 1832 n Moldova. Ratificarea de ctre sultanul Mahmud al II-lea nu a fost cerut de ctre Kiseleff. primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale pana la 1858; se bazau pe principiul democratic, modern al separarii puterilor in stat; au fost introduse la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova;

 Regulamentele Organice consacrau domnia electiva si ereditara. Principalul factor al executivului central erau domnii regulamentari, alesi pe viata de Adunarea Obsteasca Extraordinara si care exercitau atributii legislative, executive si judecatoresti, desi imputernicirile lor erau mai restranse decat in trecut. Domnul avea initiativa legislativa, si sanctiona legile alcatuite de Adunarea Obsteasca. El numea si revoca pe functionari, era capul ostirii, iar in conditii speciale putea dizolva Adunarea legislativa, cu acordul puterilor suzerana si protectoare;

 Domnitorul era ajutat de un Sfat Administrativ format din 6 ministri: Interne, Afaceri Straine, Finante, Justitia, Cultele si Armata. Acest organism elabora proiectele de legi, supuse apoi deliberarii Adunarilor Obstesti. Desi nu mai avea dreptul de a judeca, domnul intarea hotararile judecatoresti ramase definitive. Vistieria statului a fost complet separata de Camara domnului, acestuia fixandu-i-se, ca sursa de venituri, o lista civila.

 Puterea legislativa era detinuta de Adunarea Obsteasca, prezidata de mitropolit, aleasa pe 5 ani si alcatuita exclusiv din reprezentanti ai boierilor si clerului. Aceasta adunare ordinara elabora legile din porunca domnului si le adopta, intocmea bugetul de stat si exercita controlul asupra cheltuielilor si veniturilor, prezenta domnului anaforale = rapoarte despre starea tarii si propunea masuri si remedii de indreptare.

Obsteasca Adunare

Puterea judecatoreasca: modernizare a justitiei. separarea activitatii juridice de cea administrativa, laicizarea justitiei, introducerea intr-o forma incipienta a inamovibilitatii judecatorilor, organizarea ierarhica a instantelor si specializarea lor, retribuirea judecatorilor fara a mai primi avantaje de la parti, scurtarea cursului proceselor.

 Sistemul fiscal a devenit mai simplu si mai eficient. Numeroase dari indirecte au fost desfiintate si inlocuite cu o dare unica pe cap de familie, capitatia si cu patenta pentru negustori, industriasi si meseriasi; boierii si clerul continuau sa fie scutiti de dari. Desfiintarea raspunderii colective solidare pentru plata darilor a trecut fiscalitatea pe seama contribuabililor individuali. Desfiintarea poslusnicilor si scutelnicilor ( scutiti de plata darilor) a sporit numarul acestor contribuabili.

 Functionarii publici, deveneau salariati ai statului cu retributie fixa, interzicandu-se venitul din slujbe, care alimenta coruptia si venalitatea. Armata a fost organizata pe baze nationale=Ostirea pamanteana alcatuita din unitati permanente de infanterie, cavalerie, artilerie si graniceri. Durata serviciului militar a fost stabilita la 6 ani. Militiile teritoriale au fost create pentru pastrarea ordinii publice. Comanda suprema apartinea domnului, cu ajutorul marelui spatar si marelui hatman.

Militia pamanteana

 Biserica: subordonarea Bisericii Ortodoxe fata de stat. Domnitorul confirma alegerea mitropolitilor si episcopilor, a preotilor si egumenilor, iar participarea inaltilor ierarhi la treburile obstesti s-a redus drastic. Scoala: invatamantul in limba romana, declarata limba nationala. Regulamentele au consacrat pentru locuitorii Tarii Romanesti si Moldovei un regim unitar, iar posibilitatea liberei circulatii si dreptul de a dobandi imobile in oricare din cele doua tari instituiau, in fapt, cetatenia unica moldo-munteana, pregatind astfel apropiata lor unificare politica.

Mihail Strudza

Domnii regulamentari
Alexandru al II-lea Ghica (1834-1842) domnitor al rii Romneti Mihail Sturdza (1834-1848) domnitor al Moldovei. Cele dou domnii (regulamentare), supravegheate de consulul rus, s-au confruntat foarte curnd cu o opoziie unit i foarte activ n cadrul Adunrilor Naionale din cele dou principate. Gheorghe Bibescu(1842-1848) Tara Romaneasca