Protectoratul rusesc în Principate.

Ocupația Țaristă în Principate. 1828-1834

Rusia invadează principatele în urma războiului ruso-turc 1828-1829
Administrația Principatelor în această perioadă era menită unui general rus care stătea la capul
Divanurilor Principatelor
Acest General avea responsabilitatea să aprovizioneze armata rusă
Boierii care se împotriveau erau înlocuiți cu alții.
Astfel odată cu ocupația țaristă, autonomia s-a dus.
Populației i-a fost impusă obligații mari, care a rezultat în ruinarea stării sociale, în scopul
desfășurării mai departe a operațiilor militare.
S-au declanșat epidemii de ciumă, holeră, care au avut multe victime.
Asigurarea continuă cu provizii armatei ruse, interzicerea exportului produselor agricole, a
determinat epuizarea economiei.

Tratatul de pace de la Adrianopol.

Tratatul de pace de la Adrianopol din 1829 a determinat
recunoașterea autonomiei administrate a Principatelor.
Numirea pe viață a domnilor
Restituirea teritoriilor de pe malul stâng al Dunării, Țării Românești.
Anularea condiției de aprovizionare a porții cu produse agricole, a determinat libertatea
comerțului și menținerea legăturilor comerciale avantajoase cu poarta, integrarea în piața
economică europeană.
Dădea Dreptul de a naviga liber cu propriile vase pe Dunăre.
Dreptul de a înființa armata proprie
Se suspendă plătii tributului pe 2 ani.

Prelungirea ocupației rusești a Principatelor.

Rusia intenționa să-si prelungească prezența armatei în Principate, cu scopul de a încorpora
teritoriile în cel rusesc.
Noul președinte al divanului, era în favoarea anexării teritoriilor.
Însă puterile europene erau împotrivă
Regulamentele Organice urmau să permită Rusiei dominație în principate chiar și fără prezența
armatei.
În 1831 Poarta finalizează achitarea datoriilor către Rusia, însă aceasta refuză să evacueze trupele.

Regulamentele Organice.
În 1831 Comitetul ce elabora Regulamentele Organice, termină.
Erau prezente elemente modernizatoare și cele care frânau progresul.
Aceasta conserva privilegiile și puterea deținută de către marea boierime.
Astfel oferind funcții înalte, precum în Obșteasca Adunare(org. Legislativ)
Erau scutiți de dări, și obțineau drepturi asupra proprietăților
Boierimea mică și mijlocie, are drepturi limitate, în comparație cu cea mare.
Țărănimea a rămas cum este.
Prerogativele Adunării Obștești
Adunarea Obștească reprezenta organul legislativ din principate
În Țara românească erau 43 de deputați
În Moldova erau 35 de deputați
Aceasta era convocata in fiecare an si dura 2 luni.
Legile care erau votate de mai mult de 2/3 din deputați, trebuia sa fie aprobata de către domn
Adunarea obșteasca putea fi dizolvată de către domn, cu autorizația puterilor protectoare.
Puterea executivă o avea domnul, ales pe viață, ajutat de către Sfat administrativ.
Acesta propunea legi, care le aproba, și putea să refuze anumite legi
Restructurarea administrației centrale.
Sunt înființase departamente(ministere), care exercitau funcții politice, juridice și fiscale
Divanul domnesc este înlocuit cu Sfatul Domnesc, care sprijină domnul în puterea executivă și
înființarea anumitor legi.
Sfatul domnesc era format din miniștrii și secretarul de stat.
Renovări în domeniul Justiției
Prevedeau separarea puterii judiciare de cea administrativă
Se înființează tribunale sătești, erau jurații erau aleși de săteni.
În Țara Românească se numeau judecătorii și în Moldova tribunale.
În capitală era prezent tribunalul administrativ.
Tribunalele de apel, rezolvau problemele de comerț.
Puterea supremă judecătorească era Înaltul Divan.
Judecătorii erau pe 3 ani.
Sunt desființate pedepsele prin tortură, mutilare sau confiscarea averii
Reformarea sistemului fiscal
Sunt lichidate dările indirecte și taxele.
Sunt impuse dările pe cap, ce era 30 lei pe an.
Este lichidată răspunderea colectivă, cu cea individuală.
Impozitul de 30 lei, erau exceptați boierii, postelnicii, clerul, militarii etc.
Meșteșugarilor și negustorilor este impusă un impozit unic.
Țăranii achitau dări speciale.
Este înființat bugetul de stat, unde veneau toate veniturile, după care să fie distribuite.
Sunt desființate vămile interne.
Breslele sunt înlocuite cu corporații moderne.
Funcționarii publici erau plătiți cu salarii fixe.
Reformarea relațiilor agrare.
Boierii erau obligați să dea țăranilor 2/3 din pământurile lor, pentru a fi prelucrate, în schimbul
clăcii. De la 12 zile la 36 zile.
Țăranul avea voie să se mute cu traiul odată la 7 ani, astfel situația țăranului se agravează față de
1831.
Sunt instituite rezerve de cereale în fiecare localitate, în caz de foamete.
Statul reglementa prețurile de cereale.
Sunt întreținute căile de comunicație, favorizând dezvoltarea economică
Administrația locală
În fruntea județelor sunt aleși dintre boieri ocârmuitori, subocârmuri, privighetori.
Administrația publică urbană
Problemele economice și sociale erau rezolvate de Sfaturile orășenești.
Președintele Sfatului era numit de Adunarea Orășenească, iar membrii de către oraș.
Astfel observăm că aceste reforme au introdus elemente ale unei autonomii locale, ca în occident.
Modernizarea orașelor
Se pavează străzile, se construiesc trotuare
Oricare construcție trebuia aprobată de Sfatul orășenesc.
Se construiesc canale și șanțuri pentru rezide și scurgerea apei.
Sunt permise doar cimitire în afara orașelor.
Evacuarea Principatelor Române
Multe forțe ruse erau de partea anexării Principatelor.
Imperiul Habsburgic era împotriva anexării, englezii și francezii la fel.
Condițiile externe au determinat Rusia să normalizeze relațiile cu Poarta, care a determinat
evacuarea trupelor din Principate.
Prin Tartratul Unkiar-Skelesii, se garantau interesele rusești în Principate
Iar prin Convenția de la Sant Petersburg, se aprobă de către Sultan regulamentele Organice.
Împăratul rus este obligat să iasă din principate 1834