ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: CONSTITUŢIILE DIN ROMÂNIA – profesor: IŞTOC FLORIN

1. CONSTITUŢIILE DIN ROMÂNIA

5. A. DOCUMENTE CONSTITUŢIONALE DIN SECOLUL XIX
Documente cu caracter de constituţie înainte de 1866
 Prima jumătate a sec. XIX = necesitatea modernizării societăţii româneşti =
redactarea unor proiecte constitiţionale
 Contextul extern - Sec XIX se agravează situaţia internaţională datorită chestiunii
orientale (războaie între Rusia şi Poartă), cu implicaţii asupra Ţărilor Române.
 În 1826 în urma unui astfel de război câştigat de Rusia este semnată Convenţia de
la Akkerman prin care se impunea dubla dominaţie în Principatele Române,
suzeranitate otomană şi protectorat rus, ocupaţia rusă se instituie din 1828, şi
recunoscută oficial în 1829 prin pacea de la Adrianopol.
 Ocupaţia rusă materializată în:
 Regulamentele organice – Ţara Românească (1831) şi Moldova
(1832) = primele documente cu rol constituţional modern.
 Redactate de 2 comisii boiereşti conduse de consulul general rus
Minciaki, respectând indicaţiile Curţii imperiale de la Petersburg = Rusia
putere „protectoare” a Principatelor prin Tratatul de la Adrianopol, din
1829.
 Aduceau unele noutăţi în organizarea statelor, dar modernizare limitată.
 Ex.Separarea puterilor în stat.
 Puterea executivă – Domnul – este ales pe viaţă, de o Adunare Obştească Extraordinară Avea drept de
iniţiativă şi sancţiune a legilor.Era ajutat de un sfat compus din 6 miniştri numiţi şi revocaţi de domn.
 Puterea legislativă – Adunarea Obştească - boieri aleşi pe 5 ani.
 Puterea judecătorească - Înaltul Divan Domnesc + tribunale judeţene + instanţe de apel
 Alte prevederi:
▪ Impozitele erau unificate într-unul singur – capitaţia
▪ Lichidarea vămilor interne
▪ Reînfiinţarea armatei naţionale
▪ Modernizarea învăţământului
▪ Reglementarea obligaţiilor ţăranior clăcaşi faţă de boieri
 au fost considerate de revoluţionarii paşoptişti o frână în dezvoltarea societăţii
româneşti (menţinerea privilegiilor boierimii) = au dorit înlocuirea lor. Doc.1.p.54.m.N.

Convenţia de la Paris
Context extern:
 Revoluţia de la 1848 continuă până în 1849 în Ţările Române = primăvara lui 1849
Rusia şi Imperiul Otoman organizează Conferinţa de la Balta Liman = sunt
restabilite Regulamentele Organice şi dubla dominaţie ruso-otomană
 în 1853 începe războiul Crimeei între Rusia şi Imperiul Otoman = victoria
otomanilor = Congresul de pace de la Paris în 1856, care dezbate şi problema
românilor = adunările ad-hoc, care cer marilor puteri unirea Moldovei cu Ţara
Românească şi prinţ străin.
 În 1858 – marile puteri (Franţa, Anglia, Prusia, Sardinia, Austria, Rusia, Imperiul
Otoman) organizează Conferinţa de la Paris, care înlocuiesc protectoratul rusesc cu
garanţia coletivă a puterilor garante, au redactat Convenţia de la Paris, care nu
satisfăcea deplin dorinţa de unire a românilor. Doc.2.p.54.m.N.
 Fiecare Principat era condus de câte un domnitor, ales pe viaţă de Adunarea electivă
 În fiecare Principat, funcţiona câte o Adunare electivă, aleasă pe 7 ani
 Puterea executivă era încredinţată domnitorului, care guverna cu ajutorul Consiliului de Miniştri (în
fiecare Principat funcţiona câte un Consiliu de Miniştrii).
 Puterea legislativă era deţinută de domn, Adunarea electivă şi Comisia Centrală de la Focşani
 Puterea judecătorească se exercita în numele domnitorului
 Singurele instituţii comune erau Comisia Centrală de la Focşani (care elabora proiectele de lege) şi
înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 Era propusă moderizarea relaţiilor dintre proprietari şi ţărani.

1
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: CONSTITUŢIILE DIN ROMÂNIA – profesor: IŞTOC FLORIN

Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris

 Românii au realizat unirea deplină a Principatelor prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza
 După preluarea tronului de Al. I. Cuza, îşi propune modernizarea statului, însă
conservatorii erau puternici.
 În martie 1864 încep discuţiile privind legea agrară şi conservatorii din Adunarea
Obştească temându-se de împărţirea propriilor domenii au dat un vot de blam
guvernului, dar Cuza în loc să aprobe demisia guvernului dă o lovitură de stat prin care
dizolvă Adunarea la 2 mai 1864 .
 Al.I. Cuza emite un document cu valoare de constituţie, aprobat prin plebiscit de
populaţia cu drept de vot, Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris =
puterile domnului sporite. Doc.p.54.m.N.
 Domnitorul era singurul care avea iniţiativa legislativă (legile fiind elaborate de Consiliul de Stat)
 Puterea legislativă devenea bicamerală (Adunarea electvă şi Corpul Ponderator)
 Puterea legislativă era exercitată de domnitor, Adunarea electivă şi Corpul Ponderator (Senatul)

Constituţia din 1866

 Aducerea unui prinţ străin pe tronul României – prevăzută în rezoluţiile Adunărilor
ah-hoc din 1857.
 La 10/22 mai 1866 Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen depune jurământul de
credinţă faţă de statul român, după ce fusese acceptat prin plebiscit.
 Consiliul de Stat a redactat noul proiect de constituţie după model belgian, discutat
şi aprobat de Adunarea Constituantă şi sancţionată şi promulgată de domn şi
publicată în Monitorul Oficial al României la 1/13 iulie 1866.
 Discuţiile în Adunare au început la 1/13 mai 1866, şi au fost păreri diferite
între liberali şi conservatori, ex:
 Componenţa senatului, conservatorii doreau să fie exclusiv
moşierească, liberalii considerau instituţia o frână în dezvoltare.
 Puterile domnului – conservatorii doreau atribuţii largi, liberalii – puteri
limitate.
 Nu amintea nimic despre suzeranitatea otomană şi nici garanţia colectivă a
marilor puteri. Doc.3.p.54.m.N.
 Domnitorul avea largi prerogative (convoca, amâna, dizolva Reprezentanţa Naţională, numea şi revoca
miniştrii, avea drept de veto absolut, iniţia proiecte de legi, sancţiona şi promulga legile, era comandantul
armatei, bătea monedă, conferea decoraţii.
 Se aplica principiul separării puterilor în stat:
 Puterea executivă (exercitată de domnitor, care o încredinţa miniştrilor)
 Puterea legislativă (deţinută de Reprezentanţa Naţională, formată din Adunarea Deputaţilor şi
Senat)
 Puterea judecătorească (instanţele şi Curtea de Justiţie şi Casaţie)
 În vigoare până în 1923, a suferit modificări:
 1884 – redus nr. Colegiilor electorale de la 4 la 3 şi redus censul =
creşte nr, votanţilor
 1917 – modificarea unor articole din Constituţie = crea posibilitatea
adoptării reformei electorale şi agrare.

2
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: CONSTITUŢIILE DIN ROMÂNIA – profesor: IŞTOC FLORIN

5.B. CONSTITUŢIILE ROMÂNIEI ÎN SECOLUL XX

Legile fundamentale ale României din prima jumătate a sec. XX
Constituţia din 1923
 Necesitatea unei noi legi fundamentale:
 19 iulie 1917 în împrejurările excepţionale ale Primului Război Mondial s-a
realizat o revizuire incompletă a constituţiei din 1866 (votul universal + reforma
agrară).
 1 decembrie 1918 realizarea României Mari cerea o nouă abordare a realităţilor
din stat (problema minorităţilor naţionale + noi confesiuni care înainte în Vechiul
Regat nu reprezentau nimic numeric (greco-catolicii, protestanţii, catolicii), iar
prin tratatele de pace România era obligată să le garanteze drepturile.
 Noua lege fundamentală adoptată de Parlament şi promulgată de regele Ferdinand la
27 martie 1923, 76 de articole erau păstrate din vechea constituţie din 1866.
 noutăţile:
 având în vedere tendinţele separaţioniste era prevăzut - România = stat
naţional, unitar şi indivizibil, monarhie constituţională, ereditară în care se
aplica principiul separării puterilor în stat.
 Prin legi organice era prevăzută exproprierea marilor moşii – nu era
pevăzut dreptul absolut la proprietate ca în 1866, ci este nuanţat prin
utilitatea socială. Astfel erau trecute în domeniul public: bogăţiile solului,
căile de comunicaţie, apele navigabile, spaţiul atmosferic.
 Desfiinţarea votului censitar şi introducerea votului universal (peste 21 ani)
 Era precizată egalitatea „fără deosebire de origine etnică, limbă, religie”.
 Se preciza egalitatea între sexe şi totuşi femele nu au dreptul de vot.
 Libertatea presei dar şi responsabilitatea patronilor de publicaţii şi
jurnaliştilor.
 Biserica ortodoxă majoritară, biserica greco-catolică privilegiată în raport cu
alte culte.
 Se introducea Consiliul Legislativ care aviza legile, cu rol consultativ, nu
deliberativ.
 Noua Constituţie păstrează spiritul liberal din 1866, printr-o formă superioară din
punct de vedere a tehnicii legislative, limbaj modernizat şi specializat, adaptează
vechile texte la situaţia politică, economică şi socială din România Mare.
Tabel.doc.1.p.56.m.N.

Constituţia din 1938

 În anii 30 o serie de ţări din Europa erau conduse de regimuri autoritare şi dictatoriale
(Italia, Germania etc).
 Regele Carol II (1930-1940) a impus un regim monarhic autoritar prin constituţia din
1938, acceptată de populaţie prin plebiscit verbal.
 Cuprindea idei noi cu privire la ordinea politică, economică şi socială.
 Regele căpăta puteri sporite în stat, iar drepturile cetăţenilor erau restrânse.
doc.2.p.56.m.N.
 Constituţie suspendată în 1940 odată cu prăbuşirea regimului Carol II

Constituţiile comuniste
 După al Doilea Război Mondial, în România s-a instaurat regimul totalitar comunist
 Noua organizare a statului – reflectată în Constituţiile adoptate în perioada comunistă
 Constituţia din 1948
 Inspirată din constituţia stalinistă din 1936 – marca ruptura cu vechea
tradiţie a legilor fundamentale
 Înlăturate: separaţia puterilor în stat, pluripartidismul
3
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: CONSTITUŢIILE DIN ROMÂNIA – profesor: IŞTOC FLORIN

 Erau create condiţiile pentru încălcarea unor drepturi fundamentale ale

cetăţenilor, precum cel de proprietate
Tabel.doc.3.p.56.m.N.
 Constituţia din 1952
 Cuprindea prevederi care reliefau desfăşurarea procesului de sovietizare şi
stalinizare a României
Tabel.p.56.m.N.
 Constituţia din 1965
 După moartea primului conducător comunist al României, Gheorghe
Gheorghiu-Dej, în 1965, în fruntea partidului şi a statului a ajuns N.
Ceauşescu.
 Noua constituţie înlocuia denumirea statului de la Republica Populară
Română la Republica Socialistă România
 Aceasta reflectă încheierea procesului de colectiviare a agriculturii şi de
distrugere a proprietăţii private în economie.
 Era precizat şi faptul că P.C.R. era forţa politică conducătoare a întregii
societăţi.
 Constituţia din 1965 a fost aplicată până la înlăturarea regimului comunist,
în decembrie 1989.
Tabel.p.56.m.N.

Constituţia din 1991

 Revenirea la democraţie, în 1989 = necesitatea adoptării unei noi Constituţii
 Adoptată de Adunarea Constituantă şi aprobată prin referendum de populaţie la 8
decembrie 1991
 Constituţia a reflectat reinstaurarea statului de drept, a regimului democratic, a
separării puterilor în stat şi a revenirii la pluripartidism
Tabel.doc.4.p.56.m.N.
 În condiţiile integrării europene, în anul 2003, unele articole ale Constituţiei au fost
modifcate, pentru a permite aderarea României la Uniunea Europeană