Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Convenția de la Akkerman
Convenția de la Akkerman (Cetatea Albă) din 1826 a fost primul document oficial care anula
domniile fanariote şi impunea domnia pe şapte ani a domnitorilor români aleşi de Divan.
Principatele primeau libertatea comerţului internaţional, însă Poarta Otomană avea prioritate
în ceea ce priveşte comerţul cu cereale.
Tratatul de la Adrianopol
Tratatul de la Adrianopol din 1829 prevedea desfiinţarea raialelor turceşti de la Turnu,
Giurgiu şi Brăila, stabilind graniţa Ţării Româneşti pe linia Dunării. Libertatea comerţului şi
libertatea de navigaţie pe Dunăre şi Marea Neagră erau recunoscute oficial. Prin acest tratat,
venit după victoria Rusiei împotriva Turciei, Rusia devenea putere protectoare a Principatelor
Române, în timp ce Turcia rămânea putere suzerană. În acest context, s-au format două
comisii în cele două Principate, care urmau să redacteze legi în conformitate cu noul statut.
Astfel, au apărut primele documente cu rol constituţional modern, denumite Regulamente
Organice, care au intrat în vigoare în 1831 în Ţara Românească şi în 1832 în Moldova.
Acestea aduceau numeroase schimbări în organizarea celor două principate, constituind o
etapă importantă în modernizarea acestora.
Prevederi
Era instituit principiul separării puterilor în stat. Puterea executivă aparţinea domnitorului,
care era ajutat de un Sfat Administrativ. Puterea legislativă aparţinea Adunării Obşteşti,
XIII B
formate din Mitropolitul Bisericii Ortodoxe (preşedinte), 20 de boieri de rangul I şi 18
boieri aleşi pe judeţe. Puterea judecătorească aparţinea judecătorilor.
Erau desfiinţate impozitele indirecte şi se introducea impozitul pe cap de familie.
Domnitorii care au condus Principatele în baza Regulamentelor Organice au fost: Mihail
Sturdza (Moldova), Grigore Alexandru Ghica şi Gheorghe Bibescu (Ţara Românească).
Noul stat format urma a se numi „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”.
Se prevedea alegerea a doi domnitori, guverne şi parlamente separate.
Instituţiile comune erau Comisia Centrală de la Focşani şi Curtea de Casaţie.
Unirea a fost realizată efectiv prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, iar marile puteri
care hotărâseră o unire parţială au fost puse în faţa faptului împlinit. În 1864, Cuza a impus un
alt document cu valoare constituţională, Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris,
aprobat de populaţia cu drept de vot prin plebiscit.
Prevederi
Menţinea principiul separării puterilor în stat, însă atribuţiile domnitorului erau sporite;
Puterea legislativă era deţinută de domnitor şi Consiliul de Miniştri;
Puterea judecătorească aparţinea instanţelor de judecată;
Prerogativele domnitorului: avea drept de iniţiativă legislativă, avea drept de veto (putea
promulga sau nu actul legislativ), avea puterea de a dizolva Corpul Legislativ și de a numi
prim-ministrul.
Prevederi
Prevederi
Prevederi
În mâinile regelui era concentrată atât puterea legislativă, cât şi cea executivă;
Regele avea drept de veto absolut;
Miniştrii erau răspunzători pentru actele semnate de rege şi contrasemnate de miniştrii de
resort;
Regele avea dreptul de a dizolva Parlamentul fără a fi obligat să îl convoace într-un anumit
termen;
Regele putea conduce prin decrete-lege;
Hotărârile judecătoreşti erau executate în numele regelui.
Constituţia din 1938 a rămas în vigoare până în 1940, când a căzut regimul lui Carol al II-lea
şi a fost instaurat regimul militar al lui Ion Antonescu (1940-1944). După 23 august 1944, a
fost reinstaurată pentru o perioadă scurtă Constituţia din 1923, însă prevederile ei nu au putut
fi puse în aplicare din cauza luptei comuniştilor pentru a prelua puterea politică. La 30
decembrie 1947, regele Mihai I a fost forţat să abdice şi s-a proclamat Republica Populară
Română, fiind instaurat regimul comunist.
Prevederi
Prevederi
Prevederi
Revenirea la democraţie
Libertatea de exprimare;
Libertatea de asociere;
Libertatea individuală;
Dreptul de a alege şi de a fi ales;
Dreptul la vot începând de la 18 ani;
Dreptul la libera circulaţie în ţară şi în străinătate;
Dreptul la educaţie;
Dreptul la proprietate (în 1991, ocrotită, din 2003, garantată);
Interzicerea pedepsei cu moartea şi a torturii.
Parlamentul
Deţine puterea executivă, fiind format din prim-ministru, miniştri şi alţi membri;
Este alcătuit din partidul sau alianţa care câştigă alegerile parlamentare;
Adoptă hotărâri şi ordonanţe;
Se supune controlului Parlamentului.
Preşedintele
Justiţia