Constitutiile Romaniei

Definitie Constitutie:
Lege fundamentală a unui stat, investită cu o forță juridică superioară celorlalte legi,
care cuprinde principiile esențiale ale organizării lui, stabilește drepturile și datoriile
principale ale cetațenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme și locale etc.,
reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială, economică și politică la un moment dat a
statului respectiv.
Necesitatea unei constitutii ca fundament al organizarii institutional-politice s-a
conturat in societatea romaneasca in conditiile procesului de modernizare de la sfarsitul
secolului XVIII-ea si inceputul secolului al XIX-lea, in contextul difuzarii ideilor Revolutiei
Franceze. Nicolae Iorga desemna ideea de constitutie ca “cea dintai necesitate a statelor
romnaesti”. Un prim proiect de constitutie a fost elaborat la Iasi, in 1822 si indica tendinta
introducerii sistemului modern de guvernare, prin afirmarea indirecta a necesitatii separarii
puterilor in stat. Proiectele boierimii romane din anii 1827-1828, vizand imbunatatirea
organizarii institutional-politice a tarii s-au finalizat in 1831 prin introducerea in Tara
Romaneaca si Moldova a Regulamentelor Organice, cu rol de constitutie, au ramas in
vigoare insa pana in 1858. Prin lovitura de stat din 1864, Alexandru Ioan Cuza a impus un
nou act constitutional, care imbina democratia cu domnia personala.
Inlaturarea lui Alexandru Ioan Cuza si aducerea printului strain (Carol I) au urgentat
elaborarea unei noi legi fundamentale a statului. Constitutia din 1866 a avut ca model
Constitutia belgiana din 1831, considerata la acea vreme cea mai libera din Europa.
Infaptiurea statului national unitar roman in 1918 reclama unifcarea organizarii de stat si a
legislatiei menite sa favorizeze progresul national. Proiectul acestei constitutii a apartinut
Partidului National Liberal. Constitutia a fost promulgata la 28 martie 1923. Prabusirea
regimului comunist din Romania si revenirea la un regim democratic dupa 1989 a impus
necesitatea elaborarii unei noi Constitutii. A fost adoptata la 21 noiembrie 1991 si revizuita
in 2003.
Constitutia din 1866
 Prima constituție românească în adevăratul sens al termenului
 A avut ca model Constituția Belgiei din 1831
 Nu a fost supusă aprobării marilor puteri europene
 A fost promulgată de domnul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen pe 1 iulie 1866
 Structurată pe 8 titluri
 Impunea numele oficial al statului român – România
 Forma de organizare statală era cea de monarhie constituțională ereditară
 Menționa principiul suveranității naționale
 Impunea principiul separării puterilor în stat
 Drepturile și libertățile cetățenești prevăzute: dreptul la liberă asociere, libertatea
persoanei, inviolabilitatea domiciliului și a proprietății, libertatea cuvântului și a
presei, dreptul la educație
Puterea era împărțită în trei:
a) Puterea executivă – deținută de domn și de guvern
Domnul avea prerogative largi: numea și revoca miniștrii; avea drept de amnistie
politică; era șeful armatei; acorda distincții și decorații; avea dreptul de a bate monedă;
putea declara război și încheia tratate.
Guvernul era condus de un prim-ministru ales de domn; prim-
ministrul alegea Cabinetul (echipa de miniștri) care trebuia aprobat de monarh
b) Puterea legislativă – deținută de Domn și de Parlament
Domnul: avea inițiativă legislativă; sancționa și promulga legile; avea drept de veto
Parlamentul: ales prin vot cenzitar; era bicameral (format din Senat și Adunarea
Deputaților); iniția, dezbătea și aproba legile
c) puterea judecătorească – deținută de Înalta Curte de Justiție și Casație
Principatele Unite constituie un singur stat indivizibil sub numele de Romania, al carui
teritoriu este inalienabil.
Constituția a fost modificată în mai multe rânduri:
 1879 – este modificat art. 7, prin care este anulată interdicția obținerii cetățeniei
române de către cei care nu erau creștini (evreii și musulmanii)
 1884 – se introduce noua titulatură a statului care devine Regat, iar Carol și soția sa,
Elisabeta de Wied, primii regi ai României
– se reduce numărul colegiilor electorale de la 4 la 3 prin scăderea censului (se
mărește numărul celor cu drept de vot)
 1917 – sunt votate proiectele de revizuire privind adoptarea votului universal și
realizarea reformei agrare
Constitutia din 1923
 Regatul Romaniei este un stat national unitar si indivizibil - Teritoriul sau este
nealienabil.
 Legitima noua realitate politică de după Primul Război Mondial (realizarea României
Mari prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România)
 A fost promulgată de regele Ferdinand I pe 28 martie 1923
 Relua, în cea mai mare parte, conținutul Constituției din 1866, fiind o sinteză între
aceasta și proiectele constituționale votate în 1917
 Era structurată pe 8 titluri
 Insista asupra caracterului național unitar al statului
 Introducea votul universal, egal și direct (acordat doar bărbaților de peste 21 de ani)
 Prevedea separarea puterilor în stat:
1. Puterea executivă – deținută de rege și de guvern
2. Puterea legislativă – deținută de rege și de Parlament
 3. Puterea judecătorească – deținută de tribunale, curți de justiție și de Înalta Curte de
Justiție și Casație
 Afirma respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, inclusiv pentru minorități
 Introducea controlul preventiv al constituționalității legilor, care revenea Consiliului
legislativ
 A introdus un regim politic democratic
 A rămas în vigoare până în 1938, repusă ulterior în aplicare în 1944

Constituția din 1938

 A fost promulgată de regele Carol al II-lea pe 27 februarie 1938
 A fost supusă unui plebiscit
 Impunea monarhia autoritară, în care atribuțiile regelui erau mult lărgite
 Desființa separarea puterilor în stat
 Regele devenea “capul statului”, în mâinile lui concentrându-se puterea executivă și
cea legislativă (Parlamentul – numit Reprezentanța Națională – avea un rol decorativ
și era mult limitat în privința inițiativei legislative)
 Regele numea un număr mare de senatori
 Regele putea convoca, închide sau dizolva una sau ambele Camere ale Parlamentului
 A rămas în vigoare până la instaurarea dictaturii antonesciene
Ulterior promulgării, se înființează Frontul Renașterii Naționale ca partid unic.
Constituțiile comuniste
Au fost în număr de trei
 cea din 1948
 cea din 1952
 cea din 1965

 Erau asemănătoare din punct de vedere al prevederilor

 Au fost inspirate de constituția sovietică din 1936
 Consfințeau adoptarea republicii ca formă de organizare a statului (Constituția din
1948 și cea din 1952 proclamau România ca Republică Populară, în timp ce
Constituția din 1965 proclama țara noastră ca republică socialistă)
 Prevedeau drepturi și libertăți cetățenești, precum și principii democratice (votul
universal, suveranitatea poporului), care în practică au fost grav încălcate
 Desființau separarea puterilor în stat
Prin Constituția din 1948 se hotărau:
  Executivul (cea mai mare parte) și legislativul erau exercitate de Marea Adunare
Națională, un parlament unicameral considerat organul suprem al puterii
 Marea Adunare Națională alegea Prezidiul Marii Adunări Naționale; forma guvernul;
modifica textul Constituției; vota legile; vota bugetul
Prezidiul Marii Adunări Naționale emitea decrete, convoca Adunarea, numea și revoca
miniștrii, încheia tratate internaționale.
 Puterea executivă aparținea și Consiliului de Miniștri (guvernul), care avea în frunte
un președinte
 Puterea judecătorească era exercitată de instanțele de judecată și de Curtea Supremă,
însă acestea erau subordonate factorului politic, reprezentat de Partidul Muncitoresc
Român
Prin Constituția din 1952
 Nu se aduceau modificări esențiale celei din 1948
 Prevedea rolul conducător al P.M.R.
Prin Constituția din 1965 se hotărau:
 Partidul Muncitoresc Român devenea Partidul Comunist Român, care era socotit
“forța conducătoare” a întregii societăți
 Statul era socotit proprietarul resurselor subsolului, al mijloacelor de producție, al
pământului etc.
 Prin revizuirea ei din 1974, se înființa funcția de președinte al României, având ca
prerogative: prezida Consiliul de Stat; era comandantul suprem al armatei; numea și
revoca miniștrii; încheia tratate internaționale; emitea decrete prezidențiale și decizii;
conferea decorații.
 Constitutia din 1991, revizuita in 2003
Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Forma de
guvernamant este Republica
 Teritoriul Romaniei este inalienabil - suveranitatea nationala apartine poporului
roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum.
 Adoptată de Adunarea Constituantă la 21 decembrie 1991

 A avut ca model de inspirație Constituția din 1923

 A restabilit regimul democratic din România
 Forma de guvernare rămânea republica, condusă de un președinte ales pe 4 ani, prin
vot universal
 Parlamentul redevine bicameral (Camera Deputaților și Senatul)
 Guvernul exercită conducerea generală a administrației publice
 Se instituie:
– calitatea de Avocat al Poporului, pentru apărarea drepturilor și a libertăților cetățenești
– Curtea Constituțională, care veghează asupra constituționalității legilor
 A fost revizuită în anul 2003, hotărând ca președintele să aibă un mandat de 5 ani
 A fost adoptată prin referendum