Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contextul care a favorizat formarea statelor medievale romanesti a depins de un factor extern si unul
intern.
Contextul extern: Criza Regatului Ungariei, datorata si schimbrii de dinastie. Factorul decisiv a fost
reprezentat de incercarea formatiunilor prestatale romanesti de a inlatura dominatia Regatului
Ungariei.
Contextul extern: Pericolul extern a dus la intarirea raporturilor feudale si la concentrarea acestora in
jurul unei autoritati mai puternice.
Premisele economice contribuie la formarea statului; acestea sunt: largirea schimburilor comerciale,
aparitia targurilor si a orselor;
Statele medievale extracarpatice s-au format in mai multe etape de evolutie: unificarea formatiunilor
politice prestatale; delimitarea teritoriala a noii formatiuni politice prin formarea principalelor institutii
laice si eclezistice si obtinirea independentei pentru statele romanesti extracarpatice.
romanesti.
Invazia mongola in Europa centrala si constituirea unui stat mongol cu capitala pe fluviul Volga, la
care se adauga criza din interiorul regatului, a franat expansiunea cestuia in afara arcului carpatic.
Tarile erau organisme care gravitau in sfera de influenta a marilor puteri vecine sau instalate in
spatiul carpato-dunarean in secolele XII si XIII: Imperiul cumanilor, Regatul ungar si Statul vlahobulgar. Autonomiile romanesti din Nordul Peninsulei Balcanice si din spatiul carpato-dunarean au
fost supuse unui puternic asalt cu tendinta de anihilare in secolele XI-XIII din partea Imperiului
bizantin in sud si din partea Regatului ungar in nord. Amenintate sa dispara, ele au reactionat,
marcand, in efortul lor de aparare, trecerea de la tara la stat.
Procesul de intemeiere a Tarii Romanesti si a Moldovei s-a realizat in mai multe etape de evolutie.
Institutii centrale: Dupa constituirea statelor medievale, regimul lor politic a evoluat spre formula
monarhica in tiparele generale ale monarhiei feudale (cu trasaturi proprii), determinate de specificul
societatii romanesti. Constituirea celor doua state a insemnat si un transfer de putere politica din
partea cnezilor si voievozilor locali in favoarea conducatorului ales, care si-a asumat titlu de mare
voievod. Titlul exprima functia militara a conducatorului si intaietatea in raport fata de ceilalti
voievozi.