T2.Autonomii locale și instituţii centrale în spațiul românese (sec.

IX-XVIII)
Autonomii locale în spațiul românese (sec. VII-XIII)

1. Obstea sătească- vechea arganizare a românilor – VII-IX

 Prima forma de organizare a românilor la începutul Evului Mediu era obstea sătească
 Def. Obstea sătească este o comunitate de oameni care traieşte pe un teritoriu bine delimitat și care are
propria organizare economică, socialä și politică
 Obstea satească era condusa de un jude sau eneaz, ajutat de "oameni buni și bătrâni"),
 Treptat, in cadrul obstii, apare diferentierea socială, formându-se „mai marii pämânturilor", care vor alcätui
mai Larziu boierimea româna.
 Mai multe obști săteşti formau uniuni de obşti, numite de N. Iorga romanii populare / democrati tărinesti"
 Etapa obstilor satesti este secolele VII-IX

2. Autonomi locale / formafiuni politice prestatale – IX-XIII

 Autonomiile locale româneşti poarta diferite denumiri: - enezate, voievodate, täri, jupanate, codri, câmpuri,
ocoale

A. Spatiul intracarpatic (Transilvania)

 In cronica lui Anonymus, „Gesta Hungarorum", scrisă în sec. XII de un notar anonim al regelui Bela al IlI-
lea al Ungariei, sunt menționate, la sfärşitul sec. IX și începutul sec. X, trei autonomii locale:
 Voievodatul lui Menumorut, în Crişana, cu centrul la Biharea
 Voievodatul lui Glad, în Banat, cu centrul la Cuvin
 Voievodatul lui Gelu, în centrul Transilvaniei, cu cetatea de scaun la Dabâca
 În “Legenda Sf. Gerard", sunt menționate, pt. sec. XI, doua voievodate: -izvor hagiografic
 voievodatul lui Geula cel Tânăr / Gyula, în centrul Transilvaniei, pe locul voievodatului lui Gelu, , care
avea reşedința la Bălgrad-Alba-Iulia
 voievodatul lui Ahtum, în Banat, care avea reşedința la Morisena
 Sub urmaşii lui Ştefan cel Sfânt, expansiunea maghiară în Transilvania devine mai bine organizată și
eficace și începe organizarea Transilvaniei ca o structură politică vasală regelui Ungariei.

B. Spatiul dintre Carpati și Dunăre (Tara Românească)

 Cel mai important izvor istoric este Diploma Cavalerilor Ioaniti" din 1247 dată de regale Ungariei, Bela al
IV-lea, cavalerilor ioaniți și prin care se întărește stápánirea acestora asupra Tarii Severinului
 Tara Severinului, organizată ca marcă de apărare împotriva cumanilor, în anul 1230, sub numele de
Banatul de Severin.
 Cnezatul lui Iloan, în sudul Olteniei Sunt intre Jiu si Olt
 Cnezatul lui Fărcaş, în nordul Olteniei
 Voievodatul lui Seneslau, în stânga Oltului
 Voievodatul lui Litovoi, în dreapta Oltului

C. Spatiul de la est de Carpati (Moldova)

 Izvoarele istorice mentionează existența unor autonomii locale, care poarta diferite denumiri:
- codri (ex. Codrii Cosminului, Orheiului), menționate in jurul anului 1000
-câmpuri (hui Dragos, lui Vlad) cobále (Dorohoi, Neamt, Baclu)
-ocoale (Câmpulung, Vrancea)
täri:
 Tara Sipenițului, utestata in jurul anului 1000
 Tara Berladnicilor, In centrul Moldovei
 Tara Brodnicilor, In sudul Moldovei
 Tara Bolobovenilor, in nordul Moldovei

D. Teritoriul dìntre Dunäre si Marea Neagră (Dobrogea)

-In secolul X,sunt atestati doi jupani:
 Jupan Dimitrie, atestat prin inscriptia de la Mircea Voda
 Jupan Gheorghe, atestat prin inscriptia de la Basarabi - Murfatlar
→ In sec. XI, Ana Comnena, în lucrarea "Alexiada", menționeazi trei conducători politici din Dobrogea, probabil de
origine pecenegl: Tatos, Seslav, Satza
→ In 1230, este menționată Tara Carvunei/ Cavarnei, între Mangalia si Varna

E. Spatiul de la sud de Dunăre

→La sudul Dunarii existau autonomii locale ale vlahilor sud-dunăreni: Vlahia de Sus, Vlahia de Jos și Terra
Blachorum.

3. Relațiile autonomiilor locale cu vecinii

 Regatul Ungariei:
- maghiarii se aseaza în Câmpia Panoniei, în 896, de ducele Arpad, care unifică cele şapte triburi maghiare sub
conducerea salși intemeiazi prima dinastie-dinastia Arpadiană (896 – 1301).
- maghiarii sunt de origine fino-ugrică, inrudiți cu finlandezii.
- in 896, s-au aşezat în câmpia Panoniei.
- în 1001, maghiarii se creștineazã în ritcatolic, în timpul regelui Ştefan cel Sfant
-intre sec. XI-XIII, vor cuceri Transilvania, pe care o vor organiza ca pe un voievodat vasal Ungariei
 Rusia Kieveank:
- se formează sub forma unui cnezat, în sec.
 Imperial Bizantin:
- İşi reinstaurează dominația la Dunarea de jos în sec. X când cucerește teritoriul dintre Dunăre şi Mare și îl
organizeaza sub forma unei provincii numita Thema Paristrion (971-1204)
 Cumanii:
- s-au așezat intre Carpați şi Dunare la sfarsitul sec. XI fiind de origine turanică
- în secolul XII și-au format un stat în Câmpia Nord-dunareana care va rezista până în secolul XIII
 Tatarii/Mongolii
- şi-au format un stat la Nordul Märii Negre numit Hoarda de Aur
- cea mai importantă invazie tätara este cea din 1241-1242 condusă de Batu-Han, când tätarii au devastat Moldova,
Transilvania, Ungaria, Polonia etc
. Relatiile autonomiilor locale românești cu statele vecine au constat in:
-confrantari militare (Gelu, Glad, Menumorut s-au luptat cu maghiarii)
-aliante de familie (fiica lui Menumorut s-a cásatorit cu fiul ducelui Arpad)
-plata unui tribut care reprezenta subordonarea politică față de regii maghiari

Formarea statelor medievale românești

→ In spațiu locuit de români s-au format 5 state medievale care s-au constituit sub forma voievodatului, o formă de
organizare politică a statului specifică românilor:
- statul vlaho-bulgar al Asăneștilor (sec. XII-XIII)
-voievodatul Transilvaniei (sec. XIII)
-Tara Românească, Moldova și Dobrogea (sec. XIV)

I. Statul vlaho-bulgar al Asäneștilor

→ Primul stat creat de romanitatea răsăriteană a aparținut vlahilor sud-dunareni
- În 1185 vlahii sud-dunăreni se răscoală împotriva Imperiului Bizantin sub conducerea fraților Petru și Asan
-In timpul lui lonița cel Frumos (I197-1207) acesta obține recunoașterea Papei de la Roma Inocențiu al III-lea în
schimbul acccptärii religiei catolice > in 1204 Papa de la Roma ii acordà titlul de "Rege al bulgarilor şi valahilor"
- În timpul lui loan Asan al-II-lea (1218-1241) statul româno-bulgar atinge apogeul puterii sale, se rup legăturile cu
Papa de la Roma și se revine la religia ortodoxă.

II. Transilvania
-Mijloace folosite de maghiari pentru a cuceri Transilvania:
 mijloace militare - au constat în campanii militare și cucerirea cetăților de apărare ale românilorDabaca)
 mijloace administrative- au constat în organizarea comitatelor, care sunt unități teritoriale administrative
specifice Regatului Ungarici și conduse de un comite: Bihor-1111 primul comitat, Crasna şi Dabaca
 mijloace politice - au constat în încercarea maghiarilor de n impune in Transilvania principatul, care este o
formă de organizare politică specifică Europei de Vest, dar nu reuşesc, iar Transilvania va rämâne organizată ca
unvoievodat (formá de organizare politică specifică românilor)
-in 1111 este atestat un principes Ultrasilvanus, Mercurius
-1176, este atestat un Leustachius Voyvoda
 mijloace etnice- au constat In colonizarea în Transilvania a secuilor și saşilor:
- secuii sunt de origine turcică
- s-au asezat intai in Bihor, apoi în Mures şi Tarnave şi în final in sud-estul Transilvaniei
- se bucurau de privilegii și de autonomie administrativă

-sasii sunt de origine germană, din zona Saxonie

-au fost colonizați în Transilvania înscop economic, incepând cu a doua jumătate a secoluluial NI-le in secolul al XIII-
lea
-sunt creatorii civilizației urbane în Transilvania

-cavalerii teutoni- primesc in 1211 Tara Barsei de la regele maghiar Andrei al II-lea
- au fost alungați în 1225 pentru că și-au depășit atribuțiile

-cavalerii ioaniti- au fost aduşi în Tara Severimulin in 1247 pentru a asigura expansiunea Ungariei spre sudul
Carpatilor și pentru prozelitism catolic

-mijloace religioase- au constat în încercarea maghiarilor de a impune în Transilvania religia catolică

- în 1366, regele Ungariei Ludovic I de Anjou (1342 - 1382), stabileşte printr-o diplomă regalăcă doar catolicii pot avea
calitatea de nobili și pot participa la viața politică a Transilvaniei

III. Țara Românească

1. Context intern și extern
factori interni. - creșterea demografică
- dezvoltarea economiei
- apariția relațiilor de tip feudal
 - existența drumurilor comerciale
factori externi:– stingerea dinastiei Arpadiene (1301) și luptele pentru tron din Ungaria - prezența cumanilor şi a
tătarilor a creat un echilibru de forțe în zonă și a împiedicat statele vecine (Ungaria, Polonia) să cucerească terjtoriile
extracarpatice.

2. Etapele întemeierii –Tara Romaneasca

 prima etapă constă în unificarea teritorială a autonomiilor locale sub o singură autoritate central
 a doua etapă constă în consolidarea statului și crearea instituţiilor interne

a) Prima etapa
-Prin Diploma Cavalerilor loaniți din anul 1247, Bela al IV-lea dăruiește Cavalerilor Ordinului Sf. Ioan de la Terusalim
Tara Severinului până la Olt
-Colonizarea loaniților este efemerå, iar Diploma atestă existenţa unor formațiuni statale românești din spațiul carpato-
dunārean, Banatul de Severin, douá voievodate și două cnezate: voievodatul lui Litovoi, care cuprinde Tara Hategului
(in sud-vestul Transilvaniei) și nord-vestul Olteniei; voievodatul lui Seneslau, care include Tara Fägāraşului (în sudul
Transilvanici) şi nordul Munteniei; cnezatul lui Farcaş, situat între cele două voievodate, la sud de munti (in Vâlcea);
enezatul lui Ioan, localizat ipotetic între Jiu şi Olt, aproape de Dunäre

 Prima incercare de a înlătura suzeranitated maghiara ii aparține lui Litovoi, eare, în 1277, réfuză plata
tributului, pornind lupta împotriva Regatului Ungariei în 1279 este ucis in lupta' củ armata regală, iar fratele său
Bărbat este fuat prizonier de către maghlari, dar se raseumpără cu o suma mare de bani și este nevoit 8a recunoască
din nou suzeranitatea maghjară
 În legătură cu formarea Tării Româneși, există și teoria descălecatului, care este transmisă dé tradiția orală şi
care sustine că, la sfärşitul secolului XIII (1291), un voievod român din Tara Făgāraşului, Radu Negru (Negru-Vodă)
trece la sud de Carpati și se instalează la Câmpulung Muscel,acest oraş devine prima capitală a Tării Românești și
necropolă domnească.
 Cel care este considerat de documente întemeietorul Tării Românești este Basarab I Intemeietorul (1310?-
1352):
- este un urmaş al lui Seneslau
- unifică teritoriile dintre Carpați și Dunare sub conducerea sa, formând statul medieval Tara Româncască /
Ungrovlahia /Valahia nord-dunăreană, care este atestată ca stat la 1320.
- în 1324, el închcie un acord prin care recunoaşte suzeranitatea regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou (1308–1342),
iar în schimb acesta recunoaște unitatea statului condus de ,Bazarab, voievodul nostru transalpin"
- în toamna lui 1330, regele Ungariei organizează o campanie militară pentru a cuceri Țara Românească
- Carol Robert refuză oferta, armata maghiară aparent victorioasă se întoarce spre Transilvania, dar într-o trecătoare,
nelocalizată cu exactitate, dar intrată în istorie sub numele Posada, pe care i l-a dat Nicolae lorga, românii îi surprind
și ii masacrează pe unguri, la 9-12 noiembrie 1330, al căror rege scapă cu greu soldată cu înfrângerea armatei lui
Carol Robert de Anjou - imortalizată prin Cronica pictată de la Viena consfințește independenta statului condus de
Basarab, care cuprindea Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia până la Dunăre și teritoriul smuls tătarilor la gurile
Dunării (care ia numele eliberatorului, adică Basarabia)

b) A doua etapă
 Consolidarea statului și crearea instituțiilor interne se realizează sub urmaşii lui Basarab I: Nicolae
Alexandru (1352-1364) şi Vladislav I (Vlaicu-Vodă, 1364 - cca. 1377):
-Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364
- în 1359 îşi va lua titlul de domn autocrat/singur stăpânitor - prin care își afirmă deplina independență pe plan extern
-în 1359, la Curtea de Arges, a întemeiat Mitropolia Ungro-Vlahiei
 Vladislav I (Vlaicu-Vodă, 1364 – ca. 1377):
-bate primele monede, de argint, ale Tării Româneşti
-in 1370 întemeiază, la Severin, cea de-a doua mitropolie din Țara Românească
-se intitulcază, în documente, ,,lo Vladislav, mare voievod, domn şi singur stäpânitor a toată Ungrovlahia

IV Moldova
-Din 1241 teritoriul Moldovei se afla sub dominația tatarilor, care işi stabiliseră un centru politic la gurile Dunari
(Hoarda de Aur), pină la mijlocul secolului al XIV-lea.
-Pe aici trecea și importantul drum comercial care lega zone din Europa Nordica (Polonia) cu Marea Neagra, ceea.ce a
favorizat in mare masura unificarea economica a acestui spațiu
-Unirea acestor autonomii locale a fost favoriata de lupta egalitatii maghiare pentru inläturarea dominațici tātare și de
Succesele lui Basarab

a) Prima etapă
-Unificarea teritorială a Moldovel s-a realizat la mijlocul secolului al XIV-lea, prin două descălecate: al lui Dragos și al
lui Bogdan
Descălecatul lui Dragoș (1347-1352)
- cu ocazia expedițiilor militare organizate de regele Ungariei, Ludovic I, impotriva tätarilor (1347-1352) este
organizată In nordul Moldovei, la inițiativa regelui maghiar, o marcă de graniță cu rol de apărare, dependentá de
Regatul Ungariei

Descălecatul lui Bogdan (1359-1360):

- Bogdan, un voievod român din Cuhea - Maramures, renumit pentru ostilitatea manifestată fațā de politica lui Ludovic
I
-In perioada 1364-1365, regele Ungariei este obligat de imprejurările internaționale să recunoască independența celui
de-al doilea stat românesc, cu capitala la Baia

b) Adoua etapă
- Consolidarea statului moldovean se realizează sub urmaşii lui Bogdan: Latcu, Petru Muşat şi Roman I.
-Latcu (1369-1377): este fiul lui Bogdan
-Petru I Muşat (1377-1392): creează cancelaria domnească
bate primii bani de argint ai țării
stabileşte capitala la Suceava
intemeiază o mitropolie ortodoxă cu sediul la Suceava (1386)
-Roman I (1392-1394): in 1393, se intitulează mare singur stăpânitor"
-extinde teritoriul Moldovei până la Dunare şi Marea Neagra se intitula în documente domn ,,al Țării Moldovei, de la
Munte pana la Mare"

V. Dobrogea
- In a doua jumătate a secolului XIV s-a realizat unificarea autonomiilor locale dintre Dunăre și Marea Neagrã, în jurul
Tärii Cavarnei, formațiune menționată într-un document din 1230, apartinand lui Ioan Asan al I1-lea
a)Prima etapă
- La mijlocul secolului al XIV-lea, în jurul nucleului reprezehtat de Tara Cavarnei, spațiul istro-pontic este condus de
Balica (1346-1354), care își avea reşedința la Caliacra
-Lui Balica il urmeaza la conducere fratele sau Dobrotici/Dobrotiță (1354-1386), care:
unifică „färile" dintre Dunăre și Marea Neagrà (1360-1365)
Intreține legkturi cu voievozii Târii Româneşti
-Lui Dobrotita ii urmeaza la tron fiul sau Ivanco(1386-1388)
 Instituțiile statelor medievale românești
1.Trăsăturile feudalismului românesec
→ Feudalismul românesc este de inspirație bizantinā şi se deosebește de feudalismul clasic al Europei Occidentale prin
mai multe caracteristici:
 nu exista o ierarhie feudală ca in apusul Europei
 raporturile vasalice se stabilesc numai între domni și boieri dar nu și în interiorul clasei boierești

II.Tara Românească și Moldova. →După întemeierea Tärii Româneşti și a Moldovei regimul lor politic a evoluat
spre formula monarhiei feudale dar cư träsäturi specifice societații româneşti.
A. Instituți centrale
1 Domnia
- este instituția politică centrală a Tării Româneşti și Moldovei care a luat naştere odată cu formarea statelor medievale
-succesiunea la tron se baza pe principiul ereditar (moștenire) – electiv (ales) și viager (ales pe viațã) →domnul era ales
pe viață, trebuia să fie bărbat și să se bucure de integritate fizica.
- titlul de "mare voievod" - comandant suprem al armatei.
- titlul de „domn" vine din cuvântul latinesc dominus atribuit împăraților romani in perioada dominatului și inseamna
stäpän →domnul era stăpânul întregului pâmânt al tārii și al locuitorilor sãi. ---formula de singur
stäpânitor"/"autocrat" arată independenta sa față de statele vecine dar și fațā de boieri.
-"Io" (este o prescurtare a numelui loannes și înseamnă "Cel ales de Dumnezeu").
-organizarea instituțională și ceremonialul de la curte erau de inspirație bizantinã.
Domnul avea atribuții
- Politice (elaborează politica internă și externă, declară război, încheie pace);
- Militare (era comandantul suprem al armatei);
-Judecătorești (cra instanta supremă de judecată);
- Administrative (conducea întreaga administrație);
-Financiare (batea monedă și stabilea impozite);
-Funciare-era proprietarul întregului pāmânt al țării pe care il împărțea în moșii boierilor, bisericii;
-Religioase (ii desemna pe episcopi, mitropolit, întemeia biserici şi mănăstiri).

→ Puterea Domnului era limitată de legea pământului / obiceiul pământului adică datini transmise din generatie in
generație și de privilegiile boierimii.
Evoluția Domniei:
 de la mijlocul secolului al XVI-XVII autoritatea Domniei släbește, iar Domnii incep sa fie numiți de turci
nerespectându-se principiul ereditar și fără consultarea boierilor pämânteni.
 în secolul XVIII Imperiul otoman instaurează în Țările Române domniile fanariote: in 1711 în Moldova prin
Nicolae Mavrocordat și 1716 în Tara Românească tot prin Nicolae Mavrocordat.

Caracteristici ale domniilor fanariote:

 dispare Domnia pământeană
 Domniile aveau durată scurtã (2,5 - 3 ani)
 Domnii erau schimbați dintr-o fară în alta pe placul sultanului
 Domniile erau scoase la licitație
 principala atribuție a Domnului și a statului devine cea fiscală
 armata țării este desființată - dispare Oștirea
 creștere excesivă a fiscalității
 s-a generalizat sistemul venalității dregâtoriilor (al vånzării, chiar in sistem de licitație)

-Domniile fanariote se vor menține până la revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu care, deși a fost
înfrântă de turci, îl va determina pe sultan să revină la Domniile pământene din 1822.

2. Biserica
-Este o instituție centrală a Ţări Românești și Moldovej și care reprezintă puterea supremă pe plan spiritual Dacă prin
originea latina românii sunt legați de Occident, prin religia for ortodoxă ei sunt-legați de Orient
-A fost organizată după model bizantin cu influcnțe slave
- A mentinut unitaten spirituală a românilor
-A luptat impotriva prozelitismului catolic
-S-a consolidat prin întemeierea mitropoliilor

 Tara Românească
- 1359 la Curtea de Arges- Nicolae Alexandru
- 1370 la Severin - Vladislav Vlaicu- desființată în 1402
 Moldova:
- 1387 la Suceava – Petru Muşat, dar care a fost recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol în 1401/1402 în timpul
lui Alexandru cel Bun.
- La sfărşitul sec. XIV mitropoliții Tärii Româneşti primesc de la Patriarhia de la Constantinopol titlul de "Exarh al
intregit Ungarii și al plaiurilor, titlul care le conferea autoritate spirituală asupra populației ortodoxe din regatul
Ungariei și Transilvaniei.

 Mitropolitul:
- Era şeful bisericii ortodoxe
- Era socotit al 2-lea demnintar în stat dupa Domn
- Era locțiitor al Domnului în caz de vacanțã a tronului
-Era intáiul sfätuitor al Domnului (sfetnic)
-Era membru al Sfatului Domnesc
-Asista la scaunul de judecată al Domaului
-li consacra pe episcopii numifi de Domn
- Il încorona pi ứngea cu mir pe Domn conferindu-i o autoritate sacră

3. Sfatul Domnesc
- Este o instituție politică centrală cu rol consultativ, care-I ajuta pe Domn să conducă statul.
- Avea și atribuții juridice njutându-l pe Domn la scaunul de judecată
Principalii dregători sunt:
→ Logofãt (şeful Cancelariei Domnești)
→ Vornic (şeful administrațici, şeful Curții Domnești și atribuții juridice)
→ Vistiernic (şeful finantelor)
→ Spătar (purta spada Domnului și ținea locul domnitorului în luptă)
→ Paharnic (era responsabil cu camerele domneşti)
→ Postelnic (activitate diplomatică)
-Din sec. XVI Sfatul Domnesc se va numi Divan (termen turcesc).

4.Adunarea stărilor privilegiate - Parlamentul

-Purta numele de Marea Adunare a Țärii și funcționa din sec XV
 Reunea stårile privilegiate din care tăranimea era exclusa
-Era formată din boierimea mare, mijlocie și mică, clerul înalt și curteni.
-Se intrunea sporadic, la convocarea Domnului, pentru alegerea Domnului, declararea războiului, încheierea pācii,
decizii luate de plata tributului către turci, decizii legate de adoptarea unei reforme.
-In sec. XVII in vremea lui Matei Basarab Adunarea Starilor şi-a definit clar atribuțiile și s-a ficut o disticție între Sfat
(Divanul domnesc al marilor boieri), sobor (Adunarea fetelor bisericeşti) și Adunarea a toată tara (Adunarca Starilor
privilegiate)

B. Administrația
- Din punct de vedere teritorial-administrativ, Tara Românească era organizată in judete iar Moldova în ținuturi
conduse de dregätori locali care aveau atribuții administrative, fiscale, judecătorești și militare

C. Armata-rol ofensiv
-a îndeplinit rolul de apărare a tärii
-era formată din:
“oastea cea mica" -era armata permanentă formată din cetele boierești și curteni
“oastea cea mare"- era formată din toți bărbații apți de lupta și era convocată în cazuri speciale pentru apararea tării.
-Din sec. XV încep să fie folosite armele de foc

D. Justiția
- pana in sec XVI nu existau legi scrise iar pricinile erau judecate după obiceiul pământului (lus Valachicum) > tradiții
transmise din generație în generație

II Transilvania
A. Instituții centrale
1. Voievodatul
- este o formă de organizare politică-administrativă specifică românilor care a fost adaptată intereselor
-voievodatul Transilvaniei era condus de un voievod, un vicevoievod şi o cancelarie
- în 1176 este atestat primul voievod Leustachius
- voievodul Transilvaniei era considerat un Înalt dregator și era numit de regale Ungariei, al cărui vasal era.
- voievodul avea atribuții militare, judecătorești și administrative
- în timpul crizei dinastice din Ungaria de la sf. Sec. XIII şi începutul sec. XIV-lea unii voievozi ai Transilvanici şi-au
asumat atribuții sporite:
•Roland Borşa - a convocat la Deva în 1288 prima adunare obștească/congregatie generalã la care au participat nobili
din cele 7 comitate, clerul superior, oraşeni şi reprezentanți ai (arånimii libere: : convocarea acestei adunări s-a făcut
în numele unui Regnum Transilvania
• Ladislau Kan (1294-1315) – şi-a exercitat atributele de şef al unui stat autonom: a stäpânit cetăți, oraşe, domenii, a
încheiat intelegeri cu alte state.
Regii din dinastia Angevinā readuc Transilvania la statutul de voievodat vasal Ungariei.-1315
→ In sec. XVI Ungaria este cucerită de Imp. Otoman în urma luptei de la Mohacs din 1526 iar în 1541 Ungaria
este transformat& in paşalâcul de la Buda, 1541 Transilvania devine principat autonom sub suveranitate
otomană voievodul este inlocuit cu un principe ales de Dietă și confirmat de sultan
-Principele avea atribuții de politică internă și externă, declara război și încheia pace, primea diplomați,
acreditn misiuni diplomatice.
-Se mențineau privilegiile maghiarilor, saşilor și secuilor întruniți în Dietă, care se convoca anual sau mai des.
→ La sf. sec. XVII principatul Trans. intră sub stăpânirea Imperiului Habsburgic și este organizat prin Diploma
Leopoldinā din 1691 care stabileşte organizarea internă a Transilvaniei, menține sistemul națiunilor privilegiate
(maghiari, saşi, secui) și stabilește 4 religii recepte (oficiale): catolică, luterană, calvină şi unitariană.
Guvernatorul era ajutat să conducă principatul de un Guberniu (guvern) format din 12 consilieri și care era coordonat
de Curtea Aulică a Transilvaniei de la Viena

2.Biserica
-regele maghiar Ludovic I de Anjou prin Diplomele regale din 1366 a scos religia ortodoxã în afara legii, iar calitatea
de nobil a fost condiționată de apartenența la religia catolică.
- religia ortodoxã și biserica ortodoxă era considerată „tolerată" sau „admisă"
- în sec. XVI odată cu apariția Reformei religioase în Transilvania se formează 4 religii oficiale/recepte (catolică,
unitariană, luterană și calvină)

3. Adunarea stärilor privilegiate

→Stärile sau națiunile privilegiate din Trans. erau:
Nobilimea maghiară
Clerul catolic
Patriciatul săsesc
Fruntaşii secuilor

-În 1437 are loc răscoala de la Bobâlna → se formecază Unio Trium Naționum (maghiari, saşi, secui) ¬Înţelegerea
celor 3 națiuni privilegiate i-a exclus pe români definitiv din viața politică a Transilvaniei, considerându-i nedemni de
a fi o națiune politică și numindu-i "tolerați" în propria lor tară

B. Administrația
-Din punct đe vedere teritorial- administrativ, Transilvania a fost organizata in
Comitate– specifice maghiarilor și conduse de un comite
Scaune – specifice secuilor şi saşilor:
-7 scaune secuiești conduse de un căpitan și un jude
- 7 scaune săsești și 2 districte (Braşov și Bistrița) conduse de 2 juzi

În 1486 se formează Universitatea sașilor, o instituție politico-administrativă care cuprindea reprezentanții celor 7
scaune şi 2 districte ale saşilor
Districte-specifice românilor și conduse de enezi sau juzi organizate în zonele de margine, unde au existat vechile
autonomii româneşti pe care dinastia Angevinilor le--a organizat ca districte (Țara Maramureşului, Țara Hategului,
Tara Făgăraşulai, Țara Bârsei)

C. Armata
- era formată din: steagurile nobiliare, trupele strânse de comitate, oastea voievodului Transilvaniei

D. Justiția
- în 1517 juristul Ştefan Werboczi a realizat un Cod de legi numitCodul Tripartitum", adoptat după războiul țăränesc al
lui Gheorghe Doja, din 1514, și defavorabil tåranilor din Transilvania
-Cea mai înaltä instanta era cea a voievodului sau a principelui, care dădea verdictul final.