Autonomii locale si institutii centrale

Forme incipiente de autonomii romanesti.

Paralel cu etnogeneza romaneasca au avut loc procesele
economice,sociale si politice ce au condus la aparitia unor forme de
organizare politica prestatala.
La sfarsitul mileniului I populatia autohtona (atestata sub numele
de romani sau vlahi) era organizata in structuri teritoriale de diferite tipuri
in functie de evolutia societatii din punct de vedere economic si social
politic.
In societatea de la N.Dunarii predominau structurile teritoriale
traditionale : obstile teritoriale.
Obstea teritoriala reprezinta comunitatea de oameni cu
organizare social economica proprie si teritoriu bine delimitat.
Obstile teritoriale se grupteaza in ,,Uniune de Obsti sau
,,Romanii populare (N.Iorga) din care se vor forma autonomiile locale
(formatiunile prestatale romanesti) mentionate in izvoarele istorice sub
numele de: -tari
-voievodate(ducate)
-cnezate
-codrii
-campuri
-ocoale etc.

a)Formatiuni politice prestatale (autonomii locale) in

interiorul arcului Carpatic -Transilvania.
Pentu secolul IX ,Anomymus secretarul regelui Ungariei Bela al
III-lea,in lucrarea ,,Gesta Hungarorum atesta existenta a 3
voievodate/ducate:
-Voievodatul lui Menumorut (Crisana) cu resedinta la
Biharea

-Voievodatul lui Gelu (Pod.Transilvaniei)cu resedinta la

Dabaca
-Voevodatul lui Glad (Banat) cu resedinta la Cuvin.
Pentru secolul XI ,legenda ,,Viata Sfantului Gerard atesta alte
doua voievodate:
-Voevodatul lui Ahtum in Banat cu central la Morisena
-Voievodatul lui Gyula in Podiscul Transilvanie cu centru
la Balgrad(Alba Iulia)

b)La sud de carpati (Tara Romaneasca)

,,Diploma Cavalerilori Ioaniti din 2 iunie 1247 (sec XIII) acordata
de regele Bela al IV-lea conducatorul ioanitilor.Rembald atesta
urmatoarele autonomii locale:
-Voievodatul lui Litovoi situat in dreapta Olteniei ,Intre
Jiu si Olt si care stapanea de peste munti Tara Hategului
-Voievodatul lui Seneslau situat in stanga Oltului ,intre
Olt si Arges si care stapanea de peste munti Tara Fagarasului.
-Cnezatul lui Ioan situat in dreapta Oltului in sudul
Olteniei,judetul Olt.
-Cnezatul lui Farcas situat in dreapta Oltului ,N
Olteniei ,actualul judet,Valcea.
-Tara Severinului.

c)la rasarit de Carpati (Moldova)

Izvoarele externe de provenienta slava si chiar turca,precum si
ale interne (arheologice) atesta la rasarit de Carpati mai multe tipuri de
autonomii incepand cu secolul IX si pana in sec XIII :
-Codrii
Codrii Cosminului
-Codrii Orheiului
-Codrii Lapusnei
-Campuri Campul lui Vlad
-Campul lui Dragos
-Ocoale Campulung

-Vrancea
-Tari Tara Sipenitului
-Tara Brodnicilor
-Tara Berladnicilor
-Tara Bolohovenilor
-Cobale Dorohoi
-Neamt

d)intre Dunare si Mare (Dobrogea)

Pentu sec X Inscriptia descoperita la Mircea Voda in 943 il
aminteste pe jupan Dimitrie.
-Inscriptia de la Basarabi-Murfatlar din a 2-a
jumatate a secolului X il aminteste pe Gheorghe
Pentru sec XI lucarea ,,Alexiada a printesei bizantine Ana
Comnena in atesta pe: -Tatos
-Satza
-Seslav
Pentru sex XIII un document atesta existeanta unei tari,,Tara
Cavarnei situata intre Mangalia si Varna cu central la Caliacra care va
Constitui nucleul viitorului stat Dobrogea.
Intre anii 971-1204, teritoriul dintre Dunare si Mare se afla in
sfera de influienta bizantina cunoscut sub numele de Thema Paristrion.

Formarea statelor medievale romanesti

Formare statelor medieval romanesti este rezulatatul evolutiei
societatii romanesti din primul secol al mileniului II.
Un reflex de aparare fata de pericolul extern: -in secolul IX
ungurii se instaleaza in Pannonia

-in secolul XI
ultimii migratori turanici pecenegii,uzii si cumanii isi fac aparitia in spatiul
romanesc
-intre 12401241,tatarii organizeaza in Europa Cenrala ,,marea invazie care a afectat
si spatiul romanesc
-la sfarsitul
secolului X,Imparatul Bizantin reinstaureaza stapanirea la N de Dunare

Formarea Voievodatului Transilvaniei

Voevodatul Transilvaniei s-a format in 2 etape:
Prima etapa are la baza autonomiile locale voievodate din
secolul IX-XI atestate in izvoarele istoarice :Voievodatul lui
Menumorut,Gelu,Glad,Ahtum si Gyula.
A doua etapa a constat in cucerirea Transilvaniei de catre unguri
incepand cu sfarsitul secolului IX-XIII.
Ungurii si-au manifestat interesul fata de teritoriile romanesti
inca de la sfarsitul secolului IX dupa cum relateaza Anonymus.Astfel
formatiunile politice existente in sec IX-X au fost annihilate de catre
acestia.
Cucerirea a continuat in perioada domniei lui Stefan I cel Sfant
cel care i-a crestinat pe unguri si a fost incoronat in anul 1001 de catre
papa ,,rege apostolic al Ungariei.
Acesta il supune in anii 1002-1003 pe Geula cel Tanar care a
refuzat crestinarea in rit catolic dar si pe Ahtum care refuza sa recunoasca
suzeranitatea maghiara .
Etapa cuceririi efective si sistematice a Transilvaniei de catre
maghiari are loc dupa 1050 si dureaza pana in secolul XIII.
Pentru a-si impune stapanirea asupra Transilvaniei maghiarii au
colonizat teritoriul cu alte etnii:secui ,sasi si cavaleri teutoni.

Secuii de origine turcica au servit drept avangarda pentru

penetratia maghiara in Transilvania.Ei au fost asezati pe Tarnave
,Subcarpatii rasariteni, aveau obligatia de a apara trecatorile carpatilor
,bucurandu-se in schimb de privilegii.

Sasii veniti in Transilvania in mai multe valuri din zona

Rinului,Saxonia,Luxemburg pe la sfarsitul secolui XII au fost colonizati in
zona Tarnavei Mari ,Sibiu ,Brasov ,Sighisoara ,Bistrita.Au jucat in primul
rand un rol economic,datorita lor dezvoltandu-se civilizatia urbana.Ei au
primit numeroase privilegii din partea regalitatii maghiiare prin Bula de
aur a sasilor sau ,,Andreanum data de regale Andrei al II-lea in 1224.

Cavalerii teutoni au fost adusi in 1211 de regale Andrei al IIlea si asezati in Tara Barsei dar au fost alungati in 1225 datorita
pretentiilor prea mari.

Organizarea Voievodatului Transilvaniei

Maghiarii au incercat sa impuna in Transilvania modele politice

,economice ,religioase si administativ-teritoriale occidentale.
Astfel in plan politic au incercat sa impuna ca forma de
guvernamant Principatul.
Izvoarele isotrice atesta un singur principe ,,Mercurius Principes
Ultrasilvanus pe la anul 1111
In cele din urma au pastrat forma de organizare politica
traditionala Voievodatul.
Izvoarele isorice atesta pe la anul 1176 pe Voievodul
Leustachius.
Voevodatul Transilvaniei era vasal regelui Ungariei si avea
atributii administrative si militare.
In perioada de criza a Regalitatii maghiare (sfarsitul sec XIII-XIV)
Voievozii Transilvaniei Roland Borsa si Ladislau Kan incearca sa-si asume
prerogative sporite in detrimentul coroanei maghiare.
Primul convoaca in 1288 prima Adunare Obsteasca (congregatie
generala) la care au participat si romanii,cel de-al doilea organizeaza la
Deva o adevarata curte unde primeste soli ai suveranilor staraini.
Angevinii intervin insasi readuc Transilvania la statutul de
Voievodat vasal al Regatului Ungariei,situatie care se mentine pana in

1541 cand va fi inlocuit cu Principatul autonom sub suzeranitate

otomana.
In plan religios regii maghiari au incercat sa impuna in
Transilvania catolicismul dar fara success .In aceste conditii in 1366
,regale Ludovic I de Anjou a dat ,,diplomele regale care conditionau
calitatea de nobil de apartenenta la catolicism.
Prin aceasta masura erau vizati romanii care erau exclusi din
randurile privilegiatilor.
In timpul rascoalei de la Bobalna din 1437 maghiarii ,sasi si
secuii au pus bazele unei aliante numite ,,Unio Trium Nationum.
In plan administrativ-teritorial maghiarii au reusit sa impuna
modele apusene: -in zonele stapanite de maghiari incepand cu sec XII au
fost organizate comitatele.Comitatul regal cuprindea cetatea si teritoriul
din jurul acesteia.Primul comitat a fost Bihorul in 1111 urmat de Crasna si
Dabaca 1164 apoi Cluj,Alba si Timis 1175 iar in sec XIII Arad
,Tarnava,Zarand
-teritoriul secuiesc a fost impartit in scaune,unitati judiciar-administrative
in fruntea carora se afla un capitan si un jude.
Sasii aveau si ei 7 scaune si 2 districte:Brasov si Bistrita conduse
de 2 juzi si care emancipate de sub autoritatea regal au format
universitatea sasilor.
Evoutia politico -juridica a Transilvaniei
Pana la jumatatea secolului XVI Transilvania va fi voievodat
vasal,regatului Ungariei.In conditiile in care in 1526 Ungaria este infranta
la Mohacs de catre turci si transformata in pasalcul de la Buda,Transilvania
devine principat autonom sub suzeranitate otomana. Incepand cu anul
1541 tara va di condusa de un principe ales de Dieta si confirmat de
sultan.
In 1691 prin Diploma Leopodina Transilvania devenea provincie a
Imperiului Habsburgic condusa de un imparat prin intermediul unui
guvernator .Acesta era ales de Dieta si confirmat de curtea de la Viena.

Formarea statelor medieval romanesti extraCarpatice

Statele medieval extra-Carpatice s-au format in mai multe etape:

-unificarea formatiunilor politice prestatale
-delimitarea teritoriala a noii formatiuni politice prin formarea principalelor
institutii laice si ecleziastice
-obtinerea independentei pentru statele romanesti extracarpatice

Contextul intern si extern al formarii statelor

medieval romanesti

Factorii care au favorizat formarea statelor medieval romanesti

au fost : a) interni cresterea demografica substantiala
-viata economica prospera
-dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabateau spatiul romanesc(unul
leaga Europa Centrala de Marea Neagra celalalt era drumul Moldovenesc)
-accentuarea procesului de diferentiere sociala in cadrul comunitatilor si
desprinderea elementelor conducatoare
b)factorii externi cumanii si tatarii ( Marea Invazie 1241-1242)au stopat
expansiunea Ungariei la est si sud de Carpati
-Ungaria si Polonia urmareau eliminarea Hoardei de Aur(stat creat de
tatari in N Marii Negre la sf Marii Invazii)
-stingerea Dinastiei Arpadiene si criza Dinastica din Ungaria (in anul 1301
s-a stins Dinastia Arpadiaona.Perioada 1301-1308 cand vine la
Conducerea Ungariei Dinastia Angevina este considerate de istorici o criza
dinastica)

Taratul Vlaho Bulgar ( statul Asanestilor)

Primul stat creat de romanitatea rasariteana a apartinut valahilor
din peninsula Balcanica.
In sec XII valahii din aceasta zona erau amenintati de dinastia
bizantina Anghelos.In aceste conditii in anul 1185 Vlahii s-au rasculat sub
conducerea fratilor Petru si Asan.La rascoala au participat si vlahii din N
Dunarii si cumanii.Victoria vlahilor in 1187 a insemnat si formarea statului
mediaval Vlaho Bulgar care in timpul domniei lui Ionita cel Frumos a
recunoscut autoritatea spirituala a Papei.( Inocentiu al III-lea)
Ioan Asan al II-lea(1218-1241) statul vlaho bulgar a atins
apogeul puterii sale,a rupt legatura cu Roma si a restabilit legatura cu
Patriarhia de la Constantinopol (revenind la confesiunea ortodoxa).

Tara Romaneasca

Pentru cunoasterea realitatilor romanesti de la S de Carpati

dispunem de informatii pretioase din Diploma Cavalerilor Ioaniti 1247
semnata intre regele maghiar Bela IV si conducatorul Ioanitilor Rembald.
Din diploma aflam despre: -bogatia tinuturilor subcarpatice
(cereale,helestee,mori de vant)
-organizarea sociala cei
bogati( Majores Terrae-nobili)
-cei
saraci(Rustici-tarani)
-organizarea politica:exemplu cinci
formatiuni politice: -Banatul de Severin(T.Severinului)
-Cnezatul lui Ioan(S.Oltenia)
-Cnezatul lui Farcas(N Oltenia)

-Voievodul lui Litovoi intre Jiu si Olt

-Voievodatul lui Seneslau intre Olt si Arges
Impotriva tendintelor de vasalizare a formatiunilor oltene se
ridica Litovoi,poate cele din diploma sau altul cu acelasi nume 1277(79).El
moare in lupta,dar fratele sau,Barbat,facut prizonier se rascumpara cu o
suma ,, nu mica de bani
Decaderea regalitatii maghiare(spre sfarsitul dinastiei arpadiene)
il va determina pe regele Andrei al III-lea (1290-1301) sa ridice autonomia
Tarii Fargarasului.
Teoria Istorigrafica a descalecatului este o realitate istorica
contributia fagarasenilor ,dar si o legenda potrivit careia Negru Voda din
Fagaras a descalecat la Campulung ,apoi la Arges care a devenit prima
resedinta a Tarii Romanesti.Capetenile locale s-au supus noului venit.
Teoria Descalecatului nu este sustinuta de izvoarele istoarice.Cel
care a reusit sa uneasca teritoriile de la S de Carpati sis a formeze un stat
a fost Basarab I zis si Intemeietorul.
Documentele maghiare amintesc la inceputul secolului al XIV-lea
o Valahie Nord Dunareana iar la 1324 il pomenesc pe Basarab ,,voievodul
nostru transalpin si Tara Romaneasca ,,Terra Bazarab
Dorinta nobilimii maghiare de a stapani tinuturile de la S de
Carpati a determinat expeditia regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342)
la S de Carpati Basarab (1310-1352) dorind sa impiedice declansarea
luptei ofera reglitatii maghiare T Severinului un fiu ca ostatic si o
despagubire de 7000 marci argint (lucru ce demonstreaza puterea
economica a statului condus de Basarab).
Confruntarea dintre cele doua ostiri are loc intre 9-12 noiembrie
1330 la Posada,eveniment descris de ,,Cronica Pictata de la Viena care
relateaza despre victoria lui Basarab I.
Victoria lui Basarab a reprezentat cucerirea independentei Tarii
Romanesti consolidate de urmasii lui: Nicolae Alexandru si Vladislav
Vlaicu.
Nicolae Alexandru ( 1352-1364) si-a luat in 1359 titlul de ,,singur
mare stapanitor domn ,ceea ce demonstreaza ca este conducatorul unui
stat independent.Acest lucru este dovedit si de infiintarea Mitropoliei de la

Curtea de Arges recunoscuta de Patriarhia ortodoxa de la Constantinopol

(Mitropolitul tarii era Iachint care fusese anterior La Vicina)
Vladislav Vlaicu in conditiile tendintelor de catolicizare venite
dinspre Ungaria prin intermediul mamei vitrege,Doamna Clara a infintat a
2-a mitropolie ortodoxa a Tarii Romanesti la Severin (1370-1402).El a
batut si primele monede de argint si timpul sau ,,Tara Romaneasca
confruntat pentru prima data cu turcii la Dunare 1369.