ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: AUTONOMII ROMANESTI – profesor: IŞTOC FLORIN

ISTORIE
clasa a XII-a
unitatea de învăţare

AUTONOMII
ROMANESTI

Profesor: IŞTOC FLORIN

1
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: AUTONOMII ROMANESTI – profesor: IŞTOC FLORIN

1. AUTONOMII LOCALE ŞI INSTITUŢII CENTRALE

ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC (sec. IX-XVIII)
1. A. EVOLUŢIA STATELOR MEDIEVALE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC
Primele structuri statale medievale (sec. IX-XIII) şi construcţia statală
 Cele mai vechi formaţiuni politice în spaţiul românesc - obştile săteşti, conduse de un
jude/cneaz care lua toate hotărârile + “oamenii buni şi bătrâni”.
 În obşte se accentuează diferenţierea economică şi socială = stratificarea
societăţii, formată din “mai marii pământului” = boierimea românească şi
ţărănimea.
 Treptat boierimea acaparează pământurile creând domenii boiereşti. consecinţe:
 Creşte nr. ţăranilor dependenţi.
 Se consolidează poziţia juzilor/cnejilor (prin transmiterea ereditară a funcţiei).
 Stăpânesc mai multe sate situate pe valea unui râu = “cnezate de vale”.
 Prin unirea mai multor cnezate = voievdatul în frunte voievozii cu atribuţii:
militare, politice, judecătoreşti, administrative.
 Izvoarele menţionează existenţa unor formaţiuni politice româneşti,

2
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: AUTONOMII ROMANESTI – profesor: IŞTOC FLORIN

TRANSILVANIA
 Maghiarii – origine fino-ugrică, pornesc în sec IX spre V, sub conducerea lui Arpad - cele
7 triburi se stabilesc în 896 în Panonia, apoi au atacat spre V Imperiul Romano-German,
până în 955, când sunt învinşi lângă Viena (Leckfeld) de Otto cel Mare. Apoi s-au apropiat
de germani şi vor adopta catolcismul, ducele Vajk este încoronat în 1001 ca regele tuturor
maghiarilor sub numele de Ştefan. Apoi au atacat spre E, Transilvania, unde maghiarii au
întâlnit 3 voievodate (Menumorut în Crişana, Glad în Banat, Gelu în Transilvania).
 La sf. sec IX în Transilvania şi Banat cronicarul regelui Ungariei Bela, Anonymus
menţionează în Gesta Hungarorum 3 formaţiuni politice aflate în conflict cu maghiarii
Doc.1.m.N.p.62
 în Crişana – Menumorut - centrul – Biharia
 în Banat - Glad – centrul – Cuvin
 în SV Transilvaniei - Gelu – centrul - Dăbâca
 La începutul sec XI, Legenda Sfântului Gerard prezină ocuparea de către maghiari a
voievodatelor conduse de Gyla (urmaşul lui Gelu, în centrul Transilvaniei), şi Ahtum
(urmaşul lui Glad, în Banat).
“Lupta românilor în Transilvania nu s-a sfârşit repede. În 1002, Ştefan, marele rege care
(creştinându-i pe unguri), îşi salvase poporul şi-l făcuse să intre în concernul popoarelor
europene, a trebuit să lupte cu un unchi al său, Geula, care ocupă tronul luat de Tuhutum de
la Gelu, şi l-a învins, apoi s-a întors împotriva unui anume Kean – ducem Balachorum et
Sclavorum, care-şi făcuse un ducat în regiunile sud-orientale ale Transilvaniei şi în locul lui a
pus o rudă, pe nume Zoltan; a trebuit de asemenea să se lupte şi cu conducătorul
voievodatului care fusese înainte a lui Glad, un anume Ahtum, de religie ortodoxă; l-a învins
şi pe acesta şi astfel a recucerit întreg teritoriul dintre Criş şi Dunăre. Limba română ne
relevă, cu numărul mic de cuvinte maghiare, lucru arătat deja de însuşi Roesler, că în epoca
invaziei ungureşti, românii din Transilvania aveau deja o cultură a lor, la care avea prea
puţine de adăugat limba invadatorilor; împrumuturile luate de la unguri sunt puţin numeroase,
dar de o certă valoare culturală în ansamblul lor, si se referă în general la vocabularul militar,
administrativ şi juridic.“
MARIO RUFINI, Istoria românilor din Transilvania
 După anul 1100, în teritoriul intracarpatic, regalitatea maghiară încearcă să impună
modele religioase, politico-administrative şi socio-economice apusene.
 În 1111 este atestat primul comitat în Transilvania cel de Bihor (Comitatul =
unitate politico-administrativă condusă de un comite).
 Tot la 1111, este atestat un Episcopus Ultrasilvanus, Simion, catolic.
 Tot la 1111 dar şi 1113, documentele amintesc un Princeps Ultrasilvanus,
Mercurius, aceasta atestă îndelunga încercare a coroanei maghiare de a
inpune instituţia Principatului în Transilvania.
 Din 1176 acesta devine căpetenia ţării, sub numele de Leustachius Voyvoda.
 Pentru conducătorul Transilvaniei, revenirea la numele tradiţional de voievod este o
dovadă a existenţei populaţiei româneşti. De altfel din toate ţările cucerite şi încadrate în
regatul Ungariei, numai Transilvania păstreză “formula voievodală ca instituţie politică
centrală“ (I.A. Pop), până către jumătatea sec. XVI când otomanii impun Principatul.
 În sec. XIII, cucerirea şi organizarea Transilvaniei de către unguri par a fi încheiate.
 Pentru a controla situaţia şi a-şi extinde dominaţia, regii maghiari i-au adus în Transilvania
pe cavalerii teutoni, în 1211, pe care i-a amplasat în Ţara Bârsei, dându-le diploma
Andreianum în 1224, apoi sunt alungaţi în Prusia în 1225;
3
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: AUTONOMII ROMANESTI – profesor: IŞTOC FLORIN

 Ca reacţie la ocuparea Transilvaniei, românii se retrag la marginea carpaţilor creând

formaţiuni politice româneşti - “Ţările românilor“ – Maramureşul, Lăpuşul, Zarandul,
Haţegul, Făgăraşul, Bârsa etc. îşi păstrează tradiţiile voievodale şi cneziale.
 Spre sfârşitul sec XIII şi începutul sec. XIV, voievozii Transilvaniei Roland Borşa şi
Ladislau Kan îşi asumă prerogative sporite = tendinţe de independenţă.
 Ex: Roland Borşa convoacă la Deva, în 1288, prima Adunare Obştească.
 Ex: Ladislau Kan - îşi constituie în cetatea Deva o adevărată curte voievodală.

4
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: AUTONOMII ROMANESTI – profesor: IŞTOC FLORIN

ŢARA ROMÂNEASCĂ
 Informaţii despre teritoriul de la S de Carpaţi sunt oferite de Diploma cavalerilor ioaniţi,
emisă la 2 iunie 1247 – de regele Bela IV – cavalerilor ioaniţi, chemaţi să protejeze
regatul de năvălirile tătare, informaţii:
 Activităţile economice: semănături, mori, pescării, fâneţe.
 Stări sociale: „mai marii pământului”
 Organizarea politică: 5 formaţiuni politice: Ţara Severinului, Cnezatele lui Ioan şi
Farcaş şi voievodatele lui Litovoi şi Seneslau.
 Relaţiile lor cu regalitatea maghiară - suzeranitate maghiară, excepție Seneslau.
 1277-1279 – Litovoi din N Olteniei – încearcă eliberarea = eşuează.
 A doua jum a sec XIII - Ungaria = criză politică = vasalii săi, inclusiv voievodul
Transilvaniei, manifestă tendinţe de independenţă
Ex. Roland Borşa convoacă la Deva, în 1288, prima adunare obştească.
Ex: Ladislau Kan - îşi constituie la Deva o curte voievodală.
 Andrei al III-lea (ultimul rege arpadian) încearcă evitarea destrămării regatului, în 1291
vine în Transilvania să facă ordine, consolidează privilegiile nobililor unguri, secuilor şi
saşilor, dar anihilează autonomia românească din Făgăraş.
 voievodul Radu Negru trece Carpaţii, la Câmpulung = descălecatul.
“Iar când au fost la cursul de la Adam 6798 (1290), fiind în Ţara Ungurească un
voievod, ce l-au chemat Radul Negrul, mare herţeg pre Almaş şi pre Făgăraş, ridicatu-s-au de
acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de noroade: rumâni, papistaşi, saşi, de tot felul de
oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviţei, început-au a face ţară noao.”
letopiseţul cantacuzinesc.
“(…) mulţi saşi şi unguri au însoţit pe un voievod român pe numele de Radul Negru-Vodă în
drumul său din regiunea Făgăraşului şi s-au stabilit cu locuinţe în Wallachey, aşa cum scrie
într-o Vallachisch Historie.”
Josef Teutsch, Jahr-Geshichte
 “Descălecatul“ la Câmpulung = întemeierea Ţării Româneşti.
 La începutul sec. XIV atestată Valahia nord-dunăreană. Izvoarele menţionează titlurile
conducătorului noului stat: mare voievod (conducător militar) şi domn (lat. Dominus =
stăpân al ţării).
 1302 – Ungaria - înlocuirea dinastiei arpadiene cu angevină Carol Robert de Anjou,
încearcă refacerea unităţii Regatului Ungar
 In Banat, armata Ungariei se luptă cu armata Valahiei nord-dunărene condusă de
Basarab (?1310–1352) = «priceput şef militar şi bun diplomat».
 în 1324 = pace - regele Ungariei recunoaşte unitatea statului condus de
Bazarab, «voievodul nostru transalpin». Basarab recunoaşte suzeranitatea
regelui Ungariei, dar şi faptul că Terra Transalpina (Terra Bazarab) este
inclusă “în aria spiritualităţii catolice” (Şerban Papacostea).
 nobilii unguri îl conving pe Carol să ocupe statul lui Basarab (participă alături de
bulgari la o luptă antimaghiară)
 campania din toamna 1330, prezentată de “cronica pictată de la Viena“, din
care rezultă că voievodul s-a străduit prin toate mijloacele să menţină pacea (îi
oferă 7000 mărci arginţ).
Doc.2.m.N.p.62
 9–12 noiembrie 1330, lupta de la Posada = înfrângerea lui Carol Robert de Anjou
= independenţa statului condus de Basarab.
5
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: AUTONOMII ROMANESTI – profesor: IŞTOC FLORIN

 Împăcarea dintre cele 2 părţi - în timpul domniei urmaşilor lui Carol Robert şi
Basarab, Ludovic I de Anjou (1342–1382) şi Nicolae Alexandru (1352–1364), când
Ungaria şi Ţara Românească, acţionează împreună împotriva tătarilor.
 În 1359, Nicolae Alexandru îşi ia titlul de domn autocrat (de sine stăpânitor) şi
întemeiază Mitropolia Ungro-Vlahiei.
 Fiul său, Vladislav I (Vlaicu-Vodă 1364–1377) intitulându-se “Io Vladislav, mare
voievod, domn şi singur stăpânitor a toată Ungrovlahia“. Crează a doua
mitropolie (Severin), crează cancelaria domnească, bate primii bani de argint.
 Basarab - întemeietorul Ţării Româneşti, îi obţine independenţa, eliberează
Basarabia, apoi ridică lăcaşe de cult: biserica domnească de la Câmpulung (ultima
sa reşedinţă, unde a fost înmormântat) biserica de la Curtea deArgeş.

6
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: AUTONOMII ROMANESTI – profesor: IŞTOC FLORIN

MOLDOVA
La est de Carpaţi, între Carpaţi şi Nistru
 Românii = volohii (Cronica lui Nestor) şi ulakes (Oguz Name);
 Formaţiuni politice:
 Ţara Sipeniţului
 Codrii: Cosminului, Orheiului, Lăpuşului, Herţei
 Câmpuri: Vlad, Dragoş
 Cobâle, ocoale, Patzinakia, Tartaria, Cumania
Ex. termenul Cumania apare într-un act papal din 1227, care se referă la răspândirea catolicismului la
est de Olt şi de Carpaţi. Pentru creştinarea în rit roman a cumanilor este organizată o episcopie a
acestora la CIVITAS MILCOVIAE (Odobeşti). O diplomă papală ulterioară confirmă rezistenţa pe care
localnicii, denumiţi WALATI (valahi), o manifestă faţă de catolicism. Aceşti localnici au propriile
structuri bisericeşti de rit grec.
“(…)În episcopatul cumanilor sunt, după câte aflăm, multe popoare care, deşi se socotesc
creştini, totuşi, având diferite rituri şi obiceiuri, comit fapte necreştineşti. Căci, despreţuind biserica
romană, nu primesc tainele bisericeşti de la venerabilul frate al nostru, episcopul cumanilor, care are
dieceza acolo, ci de la oarecari pseudoepiscopi ce ţin ritul grecilor, şi unii din Regatul Ungariei, atât
unguri cât şi germani, locuind printre ei, trec la credinţa lor şi, făcându-se una cu acei Walati (valahi),
primesc aşa zisele taine despreţuind pe episcopul cumanilor…“
Papa Grigore al IX-lea, Diploma din 14 noiembrie 1234.
 Sec. XIII – bizantinii = criză politică = oferă genovezilor gurile Dunării = zonă
comercială prosperă – controlată de tătari.
 Lupta marilor puteri din zonă (Polonia şi Ungaria) pentru dominarea drumurilor
comerciale din Moldova
 Polonia ocupă SV Rusiei – 1349
 Ungaria – campanii la E de Carpaţi – 1345-1354 = înfrângerea tătarilor
 1346/1347 - Marca de apărare în NV Moldovei – Baia – Dragoş = primul
descălecat.
 Ungaria ocupă Ţara Maramureşului
 Descălecatul lui Bogdan în Moldova (1359) = alungarea lui Sas şi Balc =
independenţa Moldovei - Doc.3.m.N.p.62
 Laţcu = episcopia catolică de la Siret - 1370
 Petru I Muşat întemeiază o mitropolie ortodoxă la Suceava, unde mută capitala
Moldovei. Tratat de alianţă cu regele Poloniei Vladislav Jagello la 26 sept. 1387,
Petru îi recunoaşte suzeranitatea, îi dă un împrumut financiar garantat de Jagello prin
cedarea temporară a oraşului Halici şi a teritoriului înconjurător.
 Roman I se intitulează în 1393, "mare, singur stăpânitor, domn al Moldovei, de la
Munte până la Mare“.
 Stat riveran la Marea Neagră, Moldova este recunoscută în Europa ca o ţară românească.
În unele izvoare ale epocii, ea este numită Valahia Minor, pentru a fi deosebită de Valahia
Maior, statul românesc dintre Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră.

7
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: AUTONOMII ROMANESTI – profesor: IŞTOC FLORIN

DOBROGEA
Vlahii din Peninsula Balcanică sunt urmaşii vechii populaţii romanizate.
“(…) populaţia română fusese, în timpul Imperiului Roman, un corp întins şi neîntrerupt, de la Marea
Adriatică până la Marea Neagră şi din nordul Transilvaniei până dincolo de Hemus; însă (…) în
această comunitate a populaţiei romane se introduse, ca un cui despărţitor, năvălirea slavo-bulgară,
care repezi poporaţia de căpetenie a Moesiei către munţii sudului: Balcanii şi Pindul, absorbi
rămăşiţele ce mai zăboviră în sânul năvălitorilor şi dezbină trupul poporului român din răsărit în 3
trunchiuri deosebite: daco-românii în Dacia Traiană, macedo-românii în sudul Balcanului şi istro-
românii în peninsula Istriei.”
A.D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană
 În 602 bizantinii părăsesc teritoriul S Dunărean.
 Între 971 şi 1204 Bizanţul recucereşte spaţiul S Dunărean.
 Dobrogea = Thema Paristrion sau Paradunavon
 La sf. sec. XI, Ana Comnena, în lucrarea Alexiada, menţionează şefi locali Tatos,
Sestlav şi Satza (Saccea).
 În 1230 este menţionată între Mangalia şi Varna – Ţara Cărvunei/Cavarnei
 În 1346, este menţionat Balica – se amestecă în lupta pentru tron la Constantinopol.
 Dobrotici/Dobrotiţă rămâne singur stăpânitor.
 În 1386, menţionat fiul lui Dobrotici, Ivanco. În 1388, acesta moare în luptele cu turcii.
 In 1388-1389 - Dobrogea este inclusă în statul condus de Mircea cel Bătrân, cedată
otomanior în 1418/1420

8
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: AUTONOMII ROMANESTI – profesor: IŞTOC FLORIN

INSTITUŢII CENTRALE ŞI LOCALE (sec. IX-XVIII)

Instituţii centrale şi autonomii locale în Transilvania
 Sec. XII – Transilvania – voievodat sub suzeranitatea regatului maghiar, cu organizare
politică şi administrativ-teritorială proprie = autonomie
 Voievodul – vasal regelui Ungariei – numit de el, atribuţii administrative, juridice,
militare, avea cancelarie şi secondat de un vicevoievod
 Adunarea generală a nobililor – instituţie reprezentativă, alcătuită din stările privilegiate
Doc.1.m.N.p.64
 Ex. 1366 – Ludovic I de Anjou – lege – condiţiona calitatea de nobil de
apartenenţa la catolicism, românii ortodocşi excluşi din viaţa politică
 Administrativ
 Comitatul (Bihor – 1111, apoi Crasna, Dăbâca, Cluj, Alba) supuse voievodului.
 Scaune – secui şi saşi (cele 7 scaune săseşti + 2 districte = Universitatea
saşilor)
 Districte – la români conduse de juzi, cnezi, voievozi (Ţara Maramureş, Haţeg)
 1541 – după ocuparea Ungariei de turci, Transilvania = Principat autonom sub
suzeranitate otomană – condus de un principe ales de Dietă (adunare reprezentativă)
şi confirmat de sultan.
 Sf. sec. XVII – Chestiunea Orientală = extinderea Imperiului Habsburgic spre SE
Europei = Transilvania – Principat în cadrul Imperiului Habsburgic (1688), confirmat
prin Diploma Lopoldină 1691 Doc.2.m.N.p.64. Imperiul Otoman confirmă pierderea
controlului asupra Transilvaniei prin pacea de la Karlowitz (1699)
Structuri instituţionale în Ţara Românească şi Moldova
DOMNIA
 instituţia centrală în Ţara Românească şi Moldova.
 Domnia – justificată prin originea divină (dominus deus = unsul lui Dumnezeu).
 Succesiunea s-a făcut:
 electiv – ales de marea boierime din familia Basarabilor (Ţara Românească)
sau Muşatini (Moldova);
 ereditar – asocierea la domnie.
 Domnul dobândea însemnele puterii după ce era uns cu mir de mitropolit şi confirmat
de Poartă din sec. XVI ca urmare a agravării dominaţiei otomane. Doc.3.m.N.p.64.
 Atribuţiile domnului:
 Politice - stăpânul ţări.
 Executive – asigura ordinea internă, numea şi revoca dregătorii, acorda
privilegiile şi rangurile boiereşti.
 Legislative – emitea acte normative (hrisoave, aşezăminte etc).
 Judecătoreşti – judecător suprem, pronunţa predeapsa cu moartea, graţia.
 Politica externă – reprezenta ţara în relaţiile externe, încheia tratate, declara
război şi hotăra încheierea păcii, drept de legaţie (trimite şi primeşte soli).
 Militare – mare voievod – comandantul suprem al armatei.
 Fiscale – instituie sistemul de impozite, acorda imunităţi.
 Bisericeşti – hotăra înfiinţarea mitropoliilor, episcopiilor, mănăstirilor, numea şi
revoca episcopi, decidea sau revoca închinarea unei mănăstiri, stabilea
competenţa de judecată a Bisericii.

9
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: AUTONOMII ROMANESTI – profesor: IŞTOC FLORIN

SFATUL DOMNESC
 rol consultativ şi juridic. Format iniţial din marii boieri, care ulterior primesc dregătorii
(funcţii) + clerul înalt. Avea componenţa:

DOMNITORUL
MITROPOLITUL
PORTARUL SUCEVEI MARELE BAN AL OLTENIEI
(MOLDOVA) (ŢARA ROMÂNEASCĂ)
LOGOFĂTUL = şeful cancelariei
VISTIERNICUL = finanţele statului
SPĂTARUL = conducător militar
VORNIC = şeful curtii domnesti
ADUNAREA ŢĂRII sau ADUNAREA STĂRILOR PRIVILEGIATE – reprezentanţii boierilor,
clerului, orăşenilor, ţărani liberi; Erau convocate ocazional.
 Ambele ţări române şi-au păstrat instituţiile proprii, chiar în ciuda agravării dominaţiei
otomane (fanariotismul = moment culminant al presiunii otomane la N Dunării)
Doc.4.m.N.p.64.
BISERICA
 Reprezintă puterea supremă în plan spiritual în Ţara Românească şi Moldova
 Era organizată sub forma Mitropoliei Ortodoxe (supusă Patriarhiei de la
Constantinopol), a episcopiilor şi mănăstirilor.
ARMATA – este formată din:
 “oastea cea mică” = armata permanetă
 “oastea cea mare” = convocată numai în caz de primejdie
ADMINISTRAŢIA – era structurată în:
 Ţara Românească - judeţe (Gorj);
 Moldova – ţinuturi (Neamţului).
 Transilvania – districte (la români, saşi), scaune (secui şi saşi), comitate (maghiari)
 Conduse de dregători locali cu atribuţii: administrative, fiscale, judecătoreşti
JUSTIŢIA
 până în sec. XVI nu avem informaţii despre legile scrise.
 Pricinile – judecate după “obiceiul/dreptul pământului” (obiceiuri transmise de tradiţia
orală).
 În sec. XVI – apar primele legi scrise, de origine bizantină şi maghiară.

10