CAP.

II
Autonomii locale şi instituţii centrale in spaţiul românesc
între sec. IX-XVIII

O primă formă de autonomie locală este OBŞTEA SĂTEASCĂ/TERITORIALĂ :

• Grupează locuitorii unei mici aşezări rurale

• Reprezintă un elem. de continuitate existent incă din perioada daco-romana până
spre sf. Evul Mediu

Definitie.Obsetea este o comunitate de oameni cu organizare social-economica proprie si un

teritoriu bine determinat

• Functiile obstei.Obsetea indepilinea functia social-economica, politica, religioasa si culturala

• Condusă de un “jude”sau “cneaz”,ajutat de “Sfatul oamenilor buni si bătrâni”
• Dreptatea se stabilea pe baza “obiceiului pământului”(sau “legea românească”/jus
valahicum )
• Apare treptat un proces de diferentiere sociala - patura bogata
-masa membrilor de rând
• In cadrul ei, pământul poate fi : - proprietate privată (teren agricol)
-proprietate comună (păşuni,fâneţe,etc

Din unirea mai multor OBŞTI -> UNIUNI DE OBŞTI -> CNEZATE ŞI VOIEVODATE (care au
stat la baza formării statelor medieval româneşti in sec. XIV

Alte formaţiuni politice prestatale : cnezate,voievodate,ţări,câmpuri,codri, ocoale, etc.

1
SPAŢIUL TRANSILVANIEI de astăzi:

(sec.IX-XI) -“Gesta Hungarorum” aminteste 3 formatiuni politice prestatale :

1. Voievodatul lui Gelu in Podisul Transilvaniei (centru – Dăbaca)

2. Voievodatul lui Glad in Banat (centru – Cetatea Cuvin )
3. Voievodatul lui Menumorut in Crişana (centru – Biharea )

(sec.XI-XIII)-“Legenda Sf. Gerard” aminteste existenta altor 2 formatiuni pol.prestatale:

1. Voievodatul lui Gyla (care se suprapune voiev. lui Gelu,dar este mai mare si mai
prosper)
2. Voievodatul lui Ahtum (care se suprapune voiev. lui Glad )

SPAŢIUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI (intre Dunăre si Marea Neagra):

1247- "Diploma Cavalerilor Ioaniţi"aminteste 5 formatiuni prestatale :

1. Voievodatul lui Litovoi (Oltenia)

2. Voievodatul lui Seneslau (Muntenia)
3. Cnezatul lui Ioan (S Olteniei)
4. Cnezatul lui Farcaş (N Olteniei)
5. Ţara Severinului (V Olteniei)

SPAŢIUL MOLDOVEI de astăzi :

(sec. XII-XIII)- Izvoare bizantine,slave amintesc :

1. Ţara Brodnicilor
2. Ţara Berladnicilor
3. Ţara Bolohovenilor
4. Ţara Valahilor (a românilor,cu extensie in Transilvania)

SPAŢIUL DOBROGEI de astăzi :

(sec.X-reinstaurată stăpanirea bizantină şi a fost organizată "Thema Paristrion") atestă 2

conducatori locali :

1. Jupan Dimitrie de la Mircea Voda (943)

2. Jupan Gheorghe de la Murfatlar

(sec.XI)- Ana Comnena in "Alexiada" de face referire la 3 conducători locali :

1. Tatos
2. Satza
3. Seslav
(sec.XII)- o diplomă a taratului bulgar mentioneaza:

2
 1. Tara Cărvunei ,1230 (situata intre Varna si Mangalia)– reprezinta nucleul viitorului
stat dobrogean

INTEMEIEREA TRANSILVANIEI
(de la voievodat la principat )
In secolele XI-XIII,Transilvania,cucerita de maghiari s-a constituit in voievodat unic.
Peste eforturile de incorporare desfasurate de regele Ungariei, Transilvania si-a pastrat
individualitatea in plan economic,politic,militar si nu in ultimul rand confesional, ramanand
fundamental ortodoxa.
Pentru a-şi consolida stapânirea in Teransilvania maghiarii folosesc mijloace:
a. Militare: cucerirea cetăţilor de graniţă ( Bihor, Crasna, Dăbîca etc )
b. Administerative:
• organizarea teritoriilor cucerite de catre maghiari in "comitate"(unitati administrative
specifice regatului maghiar)
c. Politice:
• la inceputul sec. al XII-lea,maghiarii au incercat sa organizeze Transilvania ca "principat" (in
1176 este mentionat Leustachius Voievod,nu principe, dovada ca aceasta forma de
organizare s-a mentinut, in ciuda presiunii maghiare )
d. Etnice: colonizarea unor populaţii
e. in sec. al XI-lea si al XIII-lea au fost colonizati secuii, sasii, si teutonii :
secuii : -origine incerta
-rol militar (folositi ca avangarda)
-au castigat libertati si privilegii pt servicii militare aduse Ungariei
sasii : -colonisti germanici
-rol economic
-au implantat viata urbana in Transilvania,au contribuit la
dezvoltarea mestesugurilor,mineritului,comertului

teutonii : - origine germanica

-apartineau unui ordin militar-calugaresc si au fost adusi pt a fi
folositi impotriva cumanilor din SE Carpatilor
-alungati de maghiari in 1225
e. Religioase
• politica de catolicizare:

- s-a concretizat odata cu emiterea diplomelor lui Ludovic cel Mare

(regele Ungariei) in 1366, care conditionau calitatea de nobil de
apartenenta la catolicism (urmareau excluderea romanilor din
viata politica);incepand cu sec. XIV,religia ortodoxa nu era
recunoscuta

- statutul de inferioritate al romanilor va fi confirmat ulterior prin :

"Unio Trium Nationum"(1437) –unirea celor 3 natiuni privilegiate

3
 (maghiari,sasi,secui) si "Tripartitum-ul lui Werböczy"(1514) – unde
sunt recunoscute cele 3 natiuni privilegiate si religiile
acestora(catolica,calvina,lutherana);natiunea romana si biserica
ortodoxa nu sunt recunoscute.

Dupa ce,Ungaria a fost infranta de otomani in batalia de la Mohacs (1526), va fi transformată

în paşalâc
Iar Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana (1541)

FORMAREA STATELOR

MEDIEVALE ROMÂNEŞTI EXTRACARPATICE

• Ţara Românească, Moldova, Dobrogea (sec.XIV)

[Voievodatul Transilvaniei (intracarpatic) se organizase deja în sec.XIII]

PREMISE :

INTERNE :

• Sporul demografic
• Viaţa economică prosperă ilistrată prin drumurile comerciale (Drumul Văii Dunării,
Drumul Moldovenesc)
• Stratificarea socială-majores terrae (boieri) şi rustici (oameni de rând)

EXTERNE
• prezenta tatarilor si a cumanilor a impedicat expansiunea Ungariei la E si S de
• de Carpati .
• criza regatului Ungariei (provocată de stingerea dinastiei arpadiene pana la venirea
dinastiei de Anjou), moment care coincide cu decaderea puterii Hoardei de Aur.

ETAPE :

1. Etapa formaţiunilor politice prestatale

2. Etapa unificării formaţiunilor prestatale de către un întemeietor
3. Etapa consolidării statului si crearea instituţiilor interne sub urmaşii întemeietorului

autonomie = Drept de a se administra singur, în cadrul unui stat condus de o putere

centrală

4
 suzeranitate = Dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu, dar nu are
autonomie completă

ÎNTEMEIEREA ŢĂRII ROMÂNEŞTI

(la sud de Carpaţi)

MOMENTELE PRINCIPALE :

• Încercarea nereuşită a lui Litovoi de întemeiere a statului

• "Descălecatul" lui Negru-Voda (1291) – nu este atestat istoric

1. Desăvarşirea unificării teritoriului sud-carpatic :

DOMNIA LUI BASARAB I ÎNTEMEIETORUL – 1310?-1352 ("mare voievod şi

domn") :
a pus bazele statului (capitala la Curtea de Argeş )
au fost create instituţii politice şi bisericeşti
in vremea sa, ţara cuprindea şi S teritoriului dintre Prut şi Nistru(eliberat de Basarab
de sub stăpanirea tătarilor) denumit ulterior : Basarabia
noul stat nu a fost recunoscut de Carol Robert de Anjou, care organizează o
campanie militară pentru supunerea ţării lui Basarab : lupta se dă la Posada (1330)
unde Basarab obţine independenţa faţă de Ungaria (izv. "Cronica pictată de la
Viena")

2. Consolidarea statului sub urmaşii lui Basarab :

Nicolae Alexandru (1352 - 1364) -fiul lui Basarab-

1359 a infiinţat Mitropolia ortodoxa de la Argeş (dependenta de Bizant)
si-a luat titlul de "singur stapanitor "
a restabilit colaborarea cu Ungaria

Vladislav Vlaicu (1364 – 1377 )

a bătut monedă proprie
1370 a infiinţat Mitropolia de la Severin
respinge o nouă incercare a maghiarilor de a cuceri Ţara Romanească

5
 ÎNTEMEIEREA MOLDOVEI

PREMISE :

• existenţa unor formaţiuni politice incă de la sfarşitul sec . al XI-lea

• contextul extrem de favorabil
• aportul demografic al romanilor din Transilvania

ETAPE :

• Descălecatul lui Dragoş (formarea statală incompletă) : maghiarii,interesati de drumurile

comerciale (care strabateau Moldova si legau gurile Dunarii si Marea Neagra de Marea
Baltica),organizeaza la N de Carpati o marca cu rol de aparare impotriva tatarilor (Moldova
Mica cu capitala la Baia) ; in fruntea ei a fost numit Dragos, voievod roman din
Maramueş,care recunoaste stapanirea maghiară

• Descălecatul lui Bogdan: Bogdan, voievod roman din Maramueş, se opune incercarilor
maghiare de a inlătura organizarea voievodală cu comitatul ; fugind din Transilvania (din
cauza asupririi maghiare) , ajunge in Moldova unde profită de răscoala boierimii locale
impotriva Dragoşestilor şi preia conducerea ţării ; în urma acestor evenimente , Moldova
devine independenta faţă de Ungaria

• Consolidarea statului sub urmaşii lui Bogdan :

Laţcu ( 1364 – 1375 ) : consolidează independenţa ţării faţă de pretenţiile de

dominaţie ale Ungariei

Petru I Muşat ( 1375 – 1391 ) : consolidează independenţa ţării faţă de Ungaria si

Polonia ; duce o politică de apropiere faţă de Polonia pentru a contracara presiunea
maghiară ; infiinţează Mitropolia ortodoxă a Moldovei ; bate primele monede ;
stabileşte capitala Moldovei la Suceava

Roman I ( 1391 – 1394 ) : (formarea statală completă) incorporează Moldovei Ţara

de Jos (partea de S) pe care o eliberează de sub stăpanirea tătarilor, desăvarşind
unificarea statului moldovean ; se intitula "Domn din mila lui Dumnezeu, al Ţării
Romaneşti , de la munţi pană la ţărmul mării "

6
 ÎNTEMEIEREA DOBROGEI

Dobrogea s-a realizat prin unificarea formaţiunilor politice prestatale din spaţiul dintre Dunăre şi
Marea Neagră.

Izvoare :

sec. X - o inscripţie in limba slavonă il atesta pe Jupan Dimitrie ;iar alta pe jupan Gheorghe
sec. XI - Ana Comnena in "Alexiada" menţionează 3 conducători locali : Tatos,Satza,Seslav

Unificarea formaţiunilor politice s-a realizat in jurul unui nucleu reprezentat de Ţara Cavarnei, între
Varna si Mangalia;

In sec. al XIV-lea , in fruntea Dobrogei, sunt mentionati :

Balica ( 1346-1354):
– datorita fortei militare de care dispunea , se amesteca in lupteleinterne din Bizant

Dobrotici (1354 – 1386):

– fiul lui Balica, primeste titlul de despot de la Bizant; isi extinde stapanirea asupra intregii
Dobroge

Ivanco (1386 – 1391) :

– fiul lui Dobrotita; se confruntă cu un nou pericol, turcii;
–între anii 1388-1389 , i-a cedat Dobrogea lui Mircea cel Bătran , care a unit-o cu Ţara
Romanească

IMPORTANŢA ŞI URMĂRILE FORMĂRII STATELOR MEDIEVALE ROMANEŞTI

Statele medievale romaneşti au fost păstrătoarele şi apărătoarele culturii şi civilizaţiei

romaneşti
Au jucat un rol deosebit in lupta pentru stăvilirea expansiunii otomane
Constituirea statelor medievale romaneşti a realizat un cadru favorabil dezvoltării generale
a societăţii romaneşti

7
 INSTITUŢII CENTRALE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

( secolele IX – XVIII )

DOMNIA

În Ţara Românească şi Moldova se afla(încă din secolul al XIV-lea), domnul, care îşi asuma şi
titlul de mare-voievod:

o termenul “domn” provine din limba latină (”dominus”) şi desemnează stăpânul

suprem al ţării şi supuşilor;
o sintagma mare voievod (din slavonă) înseamnă comandant militar;
o particula ,,IO” ( “cel ales de Dumnezeu”) a fost introdusă de biserică, prin ceremonia
ungerii suveranului de catre mitropolit la urcarea pe tron;
o domnul era şi “singur stăpânitor”/ ”autocrator“, desemnand faptul că el era
suveran, iar statul său era independent;
o se considera că puterea domnului venea de la Dumnezeu, fapt marcat în titlul oficial
prin formula “din mila lui Dumnezeu“;
o însemnele puterii erau coroana, buzduganul şi sceptrul;

Succesiunea la tron se făcea pe baza principiului ereditar-electiv si viager : domnul era ales
de către Adunarea Ţării, formată din categoriile sociale privilegiate: boierii, clerul, curtenii,
din randul familiei /dinastiei domnitoare; viager =pe viata

Abuţiile domnitorului în Ţara Românească şi Moldova :

executive: asigură ordinea internă, numeşte şi revocă dregătorii, acorda privilegii şi ranguri
boiereşti;
legislative: domnul este “lex animata” (“legea vie”)şi,în această calitate, emite acte
normative
judecătoreşti: este judecătorul suprem (poate pronunţa pedeapsa cu moartea, are drept de
graţiere);
militare: este comandant suprem al armatei (mare voievod);
bisericeşti: nu intervine în dogmă şi nu este autoritate supremă în biserică; hotărăşte
înfiinţarea de mitropolii, episcopii şi mănăstiri;
financiare: fixeaza dările (impozitele), acordă imunitate (scutire de obligaţii faţă de domnie);
de politică externă: reprezintă ţara în politica externă, încheie tratate, declară război şi
hotărăşte încheierea păcii;

8
Dupa instaurarea dominatiei otomane(la mijlocul sec. Al XVI-lea) ,a inceput sa se afirme
sistemul numirii domnitorilor direct de catre Poartă,fără consultarea boierimii
În aceste condiţii,atribuţiile externe ale domniei au fost limitate,domnii nemaiavând voie sa
ducă decât o politica externă conformă intereselor Porţii
Alte modificări intervin in organizarea instituţiei centrale odata cu instaurarea regimului
fanariot (Ţ.R.) si a regimului habsburgic (Transilvania) : domnii sunt numiti de către Poartă
fără asentimentul ţării -> perioade de domnie scurte,domnii fiind degradaţi la nivelul unor
funcţionari ai Porţii, lipsiţi de iniţiativă in politica externă"
Transilvania, potrivit "Diplomei Leopoldine" (1691), a devenit o provincie a Imperiului
Habsburgic, condusă de împărat prin intermediul unui guvernator (ales de Dieta si confirmat
de către Curtea de la Viena)

BISERICA

una dintre cele mai importante măsuri luate de domnii românii a fost întemeierea
mitropoliilor
prin înfiinţarea mitropoliei,domnul işi consolida tronul şi poziţia devenind monarh civil si
religios
intre domnie şi biserică există o strânsă legătură
domnul era uns de către mitropolit ; mitropolitul la rîndul lui, recunoscut de către domn
in Ţara Românească : Nicolae Alexandru a intmeiat prima mitopolie, la Arges (1359) iar
Vladislav Vlaicu a infiinţat Mitropolia Severinului
in Moldova : Petru Muşat a pus bazele unei Mitropolii ortodoxe la Suceava
in Transilvania : românii erau consideraţi toleraţi, biserica ortodoxa nu era recunoscuta;
prin cele doua Diplome Leopoldine (se recunaste si se organizeaza Biserica Greco-Catolica in
Transilvania),celor trecuţi la catolicism le erau recunoscute drepturi ca si catolicilor
1699-1701 este organizată Biserica greco-catolică.....

9
D. INSTITUTII CENTRALE IN SPATIUL ROMANESC (sec. XIV-XVIII)

Dupa constituirea statelor medievale, regimul politic a evoluat spre formula monarhica in tiparele
generale ale monarhiei feudale, dar cu trasaturi proprii, determinate de specificul societatii romanesti
Principalele institutii ale evului mediu romanesc au fost domnia si biserica, intre ele a existat o stransa
colaborare ;
-în organizarea ambelor instituţii a fost urmat modelul bizantin;

a.DOMNIA
Reprezinta institutia cenrala in Tara Romaneasca si Moldova
--pana in primele decenii ale sec. XIV: domnul era ales de boierime si curteni
succesiunea la tron :
- se baza pe sistemul electiv - ereditar si viager: domnul era ales de către Adunarea Ţării,
formată din categoriile sociale privilegiate: boierii, clerul, curtenii, din randul familiei /dinastiei
domnitoare; viager =pe viata
- s-a practicat asocierea la domnie(de ex. Mircea cel Batran il asociaza la tron pe fiul sau e
Mihail; Stefan cel Mare pe Bogdan)
titulatura domnesca reflecta puterea acestuia, intreaga autoritate de care se bucura si teritoriul asupra
caruia el isi exercita autoritatea :
de ex, : Io, Vladislav, mare voievod, domn si singur stapanitor a toata Ungrovlahia
Titlul de domn provine din lat.dominus, stapan, atribuit imparatilor romani,
Domnul si-a asumat titlul de mare voievod =comandant suprem al armatei si intaiul dintre
Voievozi
Formula singur stapanitor sau de sine statator sau autocrator, reprezinta o afirnare de suveranitate
externa, dar si interna, in raport cu toti supusii.
Domnia s-a justificat prin originea sa divina,reflectata in :
-particula Io (prescurtare de la Ioanes, cel ales de Dzeu, folosita in Imp.Bizantin)
-prin ungerea sa ca domn de catre mitropolit, in cadrul unei ceremonii religioase, conferindu-i astfel
harul divin
atributiile domniei ( in Tara Romaneasca si Moldova) vizeaza toate domenile importante:
In politica interna:
executive: asigură ordinea internă, numeşte şi revocă dregătorii, acorda privilegii şi ranguri
boiereşti;
legislative: domnul este “lex animata” (“legea vie”)şi,în această calitate, emite acte normative
judecătoreşti: este judecătorul suprem (poate pronunţa pedeapsa cu moartea, are drept de graţiere);
militare: este comandant suprem al armatei (mare voievod);
bisericeşti: nu intervine în dogmă şi nu este autoritate supremă în biserică; hotărăşte înfiinţarea de
mitropolii, episcopii şi mănăstiri;
financiare: fixeaza dările (impozitele), acordă imunitate (scutire de obligaţii faţă de domnie);
in politică externă: reprezintă ţara în politica externă, încheie tratate, declară război şi hotărăşte
încheierea păcii;
Autoritatea domnesca era limitata de :
drepturile si privilegiile boierimii mari
dar si de obiceliul pamantului/ legea romaneasca=jus valahicum

1
In Transilvania, voievozii aveau atributii interne (militare, judiciare si administrative) asemanatoare
domnitorilor , dar nu poate duce o politica externa proprie
-isi exercitau autoritatea asupra comitatelor

Domnia intre sec XVI-XVIII

- Din sec XVI, apar modificari in institutia domniei care va intra in declin :
din a doua jumatate a sec. XVI, autoritatea domneasca scade, atributiile domnitorului sunt
limitate, ca urmare a instaurarii regimului dominaţiei otomane in tara Romaneasca si Moldova
dupa instaurarea dominatiei otomane(1538; 1541), domnii sunt numiti de catre Poarta, fara
consultarea boierimii =>domnia a devenit o functie administrativa, domnul devine un inalt
dregator al Portii,ocupand chiar un anumit rang in ierarhia otomana= pasa cu doua tuiuri

In Transilvania
-voievodatul se mentine pana in sec. XVI
- din 1541,Transilvania devine un principat autonom sub suzeranitate otomana ;
- din 1541 : tara este condusa de un principe ales de Dieta
- principele are prerogative externe limitate din cauza amestecului Portii (sa fie prieten ,
prietenilor si dusman, dusmanilor Portii )
.
din sec. XVII : domnul este numit de catre Poarta , fara consultarea boierilor
( domnii/ principii sunt alesi de boierime doar in momentele de slabiciune a Imp. Ot)
- Se manifesta regimul boieresc in Tara Romaneasca si Moldova, si cel nobiliar in Transilvania,
domnii si principii sunt suparvegheati de boierime/nobilime

de la sf.sec XVII in Transilvania, odata cu instaurarea regimului habsburgic (1691)

si in sec. XVIII , odata cu instaurarea : regimului fanariot in Moldova si T. Rom (1711/1716)
intervin noi modificari in organizarea institutiei centrale :

. domnii sunt numiti direct de catre Poarta dintre fanarioţi

. tronul este licitat, perioadele de domnie sunt scurte, efemere ( aprox. 2,4 ani)
. domnii sunt deseori schimbati dintr-o tara in alta
. domnii ajung executori fideli ai insarcinarilor otomane
Transilvania, prin Diploma Leopoldina 1691 Transilvania devine o provincie a Imp.Habsburgic
condusa de un imparat prin intermediul unui Guvernator, ales de Dieta si confirmat de catre
Curtea de la Viena

b) BISERICA
Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest, i-a sprijinit pe domnitorii romani.

Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn.

Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc, intaiul
sfetnic al domnului,participa la scaunul de judecata al domnului, loctiitor al domnului in caz de vacanta
a tronului, el il incorona pe seful statului.

- una dintre cele mai importante masuri luate de catre domnii romani :
intemeierea mitropoliilor Ţării Românesti şi Moldovei :

. 1359: Mitropolia Tarii Romanesti (cu sediul la Curtea de Arges)

2
 . 1370: Mitropolia Severinului (infiintata de Vladislav Vlaicu)
. Mitropolia de la Suceava (infiintata de Petru Musat , dar recunoscută de catre
Patriarhia din Constantinopol abia în 1401)

- prin infiintarea mitropoliei, domnul isi consolida tronul si pozitia

- intre domnie si biserica exista o legatura stransa legatura
- mitropolitul Tarii Romanesti a primit titlul de exarh al plaiurilor de la patriarhul din
Constantinopol=adica si exercita autoritatea si asupra romanilor ortodocsi din Transilvania

În Transilvania
- 1366 : regele Ludovic I conditioneaza calitatea de nobil de apartenenta la
catolicism îi excludea astfel pe romani de la viata politica
-1437 “Unio Trium Nationum”- Unirea celor Trei Naţiuni privilegiate: maghiari , saşi, secui,
românii NU erau recunoscuţi ca naţiune în Trans.ci doar la “toleraţi“ şi “admişi“, limba
româna şi biserica ortodoxă nu erau oficiale
-1514 ”Tripartitum-ul lui Werboczy” consfinţea starea de inferiaritate etnica si confesionala a
românilor
- 1699 si 1701 : prin Diplomele Leopoldine (se recunoaste si se organizeaza Biserica
greco-catolica in Transilvania)

c) ARMATA era alcatuita din:

oastea cea mica/oastea domnesca, cu caracter permamemnt, formata din boieri si curteni ;
oastea cea mare (formata din toti cei capabii sa poarte arma pt apararea tarii ), convocata doar in
caz de primejdie.
Cetele boieresti formate din supusii nobilimii, aveau un rol mai mare la inceput dar trepatat sunt
inlocuite cu trupe permanente de mercenari, mai ales dupa aparitia armelor de foc.
! Dupa instaurarea dominatiei otomane, “oastea cea mare” nu a mai fost chemata sub arme.
- un rol important l-au avut CETATILE de aparare , fie de granita, fie interioare : Suceava, Chilia,
Catatea Albă

SFATUL DOMNESC
A avut un rol consultativ si cu atributii juridice
- asista pe domn la scunul de judecata
-participa la incheierea tratatelor cu puterile vecine
-aproba principalele acte ale domniei
-cele mai importante functii in Sfat le aveau Banul Olteniei (in Tara Rom)
si Portarul Sucevei (in Mold.)
-alcatuit initial din toti boierii, apoi doar cei cu dregatorii :
•Vornicul: conducatorul curtii domnesti
•Logofatul: seful cancelariei domnesti, redacta hotararile domnului;
•Vistierul: se ocupa cu evidenta veniturilor si cheltuielilor domniei;
•Spatarul: purta spada domnului la ceremonii, era seful cavaleriei;
De la sfarsitul sec. XVI, Sfatul Domnesc se numeste Divan
In Transilvania , in timpul dominatiei habsburgice, Guberniul, institutia administrative organizata in
1693, a creat o reprezentanta la Viena, Cancelaria Aulica a Transilvaniei, condusa de un cancelar aulic
si sase consilieri, indplinind atributiile unui guvern.

3
ADMINISTRATIA
In Tara Romaneasca si Moldova, administratia era ralzata de dregatori domnesti
Unitatile administrative erau:
Tara Romaneasca: era organizata in ‘judeţe’, conduse de reprezentanti ai domnului, ‘judeti’ cu
functii administrative, judecatoresti.
Moldova: era organizata in ‘ţinuturi’, conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce
aveau in cadrul lor si cetati).
In Transilvania: comitatul regal, era unitatea administrativ-militara (primul comitat Bihor,1111)
districtele romanesti , conduse de voievozi, cnezi si juzi(cele mai vechi atestate sunt
Fagaras si Hateg)
7 scaune secuiesti , unitati administrativ-judecaoresti,conduse juzi
. 7 scaune sasesti, conduse de juzi scaunali. La sasi existau si 2 districte : Brasov si
Bistrita.
Organizatiile sasesti s-au emancipat de sub autoritatea regala si s-au constituit intr-o universitate a
sasilor, confirmata la sf. sec. XV.

Organizarea judecatoreasca:
InTara Romaneasca si Moldova, justitia se realiza pe baza legilor nescrise, Jus Valachicum, dreptul
stramosesc, legea pamantului, dreptul romanesc. Din sec. XVI, apar si legiuiri scrise, dupa model
bizantin
Instante de judecata :
•La nivelul obstii si orasului: juratorii si judele
•La nivel de judet/tinut, reprezentanti ai domnului;
Instanta suprema e ra Sfatul domnesc. Domnitorul, cu drept de viata si de moarte asupra supusilor.
•In Transilvania se aplicau si legile regalitatii maghiare iar in 1517 este realizat Tripartitul lui
Werboczi.