TEMA 2 : AUTONOMII LOCALE SI INSTITUTII CENTRALE IN SPATIUL

ROMANESC ( sec. IX XIII)

A. PRIMELE STRUCTURI STATALE MEDIEVALE Incepand din sec. IX-X, in spatiul romanesc s-au constituit primele formatiuni politice medievale:

1) Obstea sateasca
- reprezinta o prima forma de autonomie locala - grupeaza locuitorii unei mici asezari rurale - condusa de un JUDE (judex/cneaz) ajutat de Sfatul oamenilor buni si batrani - dreptatea se stabilea pe baza obiceiului pamantului (legea romaneasca/ jus valahicum) - pamantul: in devalmasie (paduri, pasuni, fanete) in proprietate (teren agricol) - apare procesul de diferentiere sociala: o patura boagata (boierimea majores terrae) masa oamenilor de rand

2) Uniuni de obsti
- din unirea mai multor obsti s-au format ROMANII POPULARE (Nicolae Iorga) - din aceste forme de organizare au evoluat CNEZATELE SI VOIEVODATELE, care au stat la baza constituirii STATELOR MEDIEVALE romanesti (sec. XIV) 3) Cnezatele si voievedatele -

reprezinta formatiuni politice prestatale se mai numesc TARI, CAMPURI , OCOALE, CODRII, JUPANATE

a) TRANSILVANIA -sec. IX-XI: VOIEVODATUL LUI GELU (Dabaca) VOIEVODATUL LUI GLAD (Cuvin) VOIEVODATUL LUI MENUMORUT (Biharea) -sec. XI-XIII: VOIEVODATUL LUI GYLA (-> Gelu) VOIEVODATUL LUI AHTUM (-> Glad)
atestati in Cronica lui Anonymus (Gesta hungarorum)

atestati in izvorul hagiografic Viata Sfantului Gerard

b) ZONA DINTRE CARPATI SI DUNARE ( sec. XIII) CNEZATELE LUI IOAN SI FARCAS VOIEVODATELE LUI LITOVOI SI SENESLAU TARA SEVERINULUI
atestati in Diploma Cavalerilor Ioaniti (1247)

c) MOLDOVA ( sec. XII-XIII) -

TARA BRODNICILOR TARA BERLADNICILOR TARA BOLOHOVENILOR CODRI, OCOALE, COBALE

atestati in Cronica lui Nestor si in documente papale

d) DOBROGEA sec. X : este reinstaurata stapanirea bizantina bizantinii intemeiaza THEMA PARISTRION au fost atestati doi conducatori locali

JUPAN DIMITRIE DE LA MIRCEA VODA (943)

JUPAN GHEORGHE DE LA MURFATLAR

sec. XI : TATOS SESLAV SATZA

atestati in Alexiada, scrisa de Ana Comnena

sec. XIII : TARA CAVARNEI / CARVUNEI -nucleul viitorului stat dobrogean -situata intre Varna si Mangalia

B. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI CONTEXT ISTORIC 1) PREMISE EXTERNE - prezenta tatarilor si a cumanilor a impedicat expansiunea Ungariei la E si S de de Carpati . - criza regatului Ungariei (stingerea dinastiei arpadiene pana la venirea dinastiei de Anjou), moment care coincide cu decaderea puterii Hoardei de Aur. - dorinta formatiunilor prestatale romanesti de a inlatura dominatia Regatului Ungariei 2) PREMISE INTERNE

sporul demografic pericolul extern a dus la intarirea raporturilor feudale largirea drumurilor comerciale si aparitia targurilor si a oraselor stratificarea sociala

1) TRANSILVANIA (sec. XIII)

formarea Transilvaniei a fost determinata de patrunderea maghiarilor in teritoriul intracarpatic, din a 2-a jumatate a sec.XI-sec.XIII sec. IX : ungurii se instaleaza in Campia Panonica sec. X : ungurii incep cucerirea spatiului cuprins intre Tisa, Crisuri si Somes sec. XI : prezenta cumanilor si a tatarilor a intarziat expansiunea Ungariei in spatiul extracarpatic mijloace de cucerire:

MILITARE ( cucerirea cetatilor Bihor, Crasna, Dabaca) sec. XII POLITICE (au incercat sa inlocuiasca voievodatul cu principatul) ADMINITRATIVE (au impus ca forma de organizare COMITATUL) ETNICE (colonizarea teritoriului cu populatii de alte etnii):

SECUII - inruditi de origine etnica incerta - folositi ca avangarda in cucerireau avut rol militar - organizati in scaune SASII - colonisti germani adusi din Flandra, Saxonia si zona Rinului - au contribuit la dezvoltarea mineritului, mestesugurilor si comertului rol economic - au implantat viata urbana in Transilvania - organizati in scaune TEUTONII - origine germanica (asezati de catre regale Andrei II) - apartineau unui ordin militar-calugaresc - folositi pentru a deschide calea expansiunii ungare si pentru inlaturarea cumanilor din sud-estul Carpatilor RELIGIOASE (printr-o politica de catolicizare)

1365-1366: regele Ludovic I conditioneaza calitatea de nobil de apartenenta la catolicism 1366 : religia oficiala devine religia catolica, iar religia ortodoxa tolerata inferioritatea etnica si confesionala a romanilor a fost confirmata de : a) UNIO TRIUM NATIORUM (unirea natiunilor privilegiate: sasi, secui, unguri) 1437 b) TRIPARTITUMUL LUI WERBOCZY (statutul politic si confesional de inferioritate) 1514 -

2) TARA ROMANEASCA (sec. XIV)

- momentele principale ale formarii statului medieval romanesc: a) 1272-1277-1279: INCERCAREA NEREUSITA A LUI LITOVOI (a refuzat suzeranitatea maghiara) b) 1291: DESCALECATUL LUI NEGRU-VODA DIN FAGARAS (neatestat istoric) c) 1310 ?-1352: DOMNIA LUI BASARAB I

 mare voidevod si domn, numit de traditia istorica intemeietorul a unificat formatiunile politice a pus bazele statului medieval romanesc (proces indelungat si complex) 1324: recunoaste suzeranitatea Ungariei, iar Carol Robert recunoaste unirea teritoriilor de la sud de Carpati sub conducerea lui Basarab 1330: batalia de la Posada pentru obtinerea independentei fata de Ungaria (descrisa in lucrarea lui Markus Katt, Cronica pictata de la Viena) d) CONSOLIDAREA STATULUI sub urmasii lui Basarab: Nicolae Alexandru (1352-1364) : infiinteaza Mitropolia Ortodoxa de la Arges (1359) : isi ia titlul de singur stapanitor : restabileste colaborarea cu Ungaria Vladislav Vlaicu (1364-1377) : a batut moneda proprie : a infiintat Mitropolia de la Severin (1370)

3) MOLDOVA (sec. XIV)

procesul de unificare a fost favorizat de prosperitatea oraselor moldovene momentele procesului de intemeiere a statului medieval moldovean: a) DESCALECATUL LUI DRAGOS DIN MARAMURES conducatorul unui stat-marca cu rol de aparare, stat vasal Ungariei Moldova Mica cu centrul la Baia considerat de Grigore Ureche drept intemeietor b) DESCALECATUL LUI BOGDAN DIN MARAMURES a pus bazele unui stat independent (1363-1364) considerat in croniuca lui Ioan de Tarnave ca intemeirtor al Moldovei c) CONSOLIDAREA STATULUI Latcu (1365-1375) Petru Musat (1375-1391) : a batut primele monede : a infiintat Mitropolia de la Suceava (1370) Roman I (1391-1394) : a alipit Moldovei partea de sud domn al Tarii Moldovei de la munte pana la Mare

4) DOBROGEA (sec. XIV)

- premise : slabiciunea bizantinilor si ale taratului bulgar au permis sefilor locali sa realizeze unificarea teritoriala - momentele principale ale intemeierii statului medieval dobrogean: a) UNIFICAREA FORMATIUNILOR IN JURUL TARII CAVARNEI b) CONDUCATORI : Balica, Dobrotici, Ivanco c) 1388 : MIRCEA CEL BATRAN alipeste Dobrogea la Tara Romaneasca

D. INSTITUTII CENTRALE IN SPATIUL ROMANESC (sec. IX-XVIII)

dupa constituirea statelor medievale, regimul politic a evoluat spre formula monarhica in tiparele generale ale monarhiei feudale, dar cu trasaturi proprii, determinate de specificul societatii romanesti

a) DOMNIA Principalele institutii ale evului mediu romanesc au fost domnia si biserica, intre ele a existat o stransa colaborare ; -n organizarea ambelor instituii a fost urmat modelul bizantin;

titulatura domneasca exprima autoritatea domitorului si uns de mitropolit, marele voievod capata titlul de domn ( dominus ) prin ungere, domnii deveneau conducatori politici din mila lui Dumnezeu (de sine stapanitor/autocrator) sursa divina a puterii domnesti este afirmat n titulatura de particula Io (cel ales de Dumnezeu) titlul de mare voievod =comandant suprem al armatei si intaiul dintre voievozi atributiile domniei : domnul avea largi prerogative : . decidea -politica externa a tarii (declara pace/razboi si incheia tratate - politica intern: . ii numea pe marii dregatori (atributii administrative)
. acord domenii boierilor i face danii bisericii

. era comandantul suprem al armatei =voievod . era judecatorul suprem al tarii (judecata era facuta impreuna cu sfatul boierilor) . percepea biruri, bate moned limitate de drepturile si privilegiile boierimii mari dar si de obiceliul pamantului/ legea romaneasca=jus valahicum

succesiunea la tron :
se baza pe sistemul ereditar-electiv si viager s-a practicat asocierea la domnie pana in primele decenii ale sec. XIV: domnul era ales de boierimea mare, boierimea mica si curteni

modificari in institutia domniei : din a doua jumatate a sec. XVI, autoritatea domneasca scade, atributiile domnitorului sunt limitate, ca urmare a instaurarii regimului dominaiei otmane In tara Romaneasca si Moldova
dupa instaurarea dominatiei otomane(1541), domnii sunt numiti de catre Poarta, fara consultarea boierimii =>domnia a devenit o functie administrativa,iar domnul un inalt dregator al Portii

 In Transilvania
. voievodatul se mentine pana in sec. XVI . pn n 1541 : tara este condusa de un principe ales de Dieta . dup 1541,Transilvania devine un principat autonom sub suzeranitate otomana . : principele are prerogative limitate din cauza amestecului Portii

din sec. XVII : domnii si principii sunt alesi de boierime doar in momentele de slabiciune
ale Portii : domnul este numit de catre Poarta , fara consultarea boierilor

odata cu instaurarea : regimului fanariot in Moldova (1711) si T.R. (1716) : regimului habsburgic in Transilvania (1691) intervin noi modificari in organizarea domniei :
. domnii sunt numiti direct de catre Poarta . perioadele de domnie sunt scurte, efemere . domnii sunt schimbati dintr-o tara in alta( fara a avea atributii in politica externa) . domnii ajung executori fideli ai insarcinarilor otomane . 1691: Diploma Leopoldina Transilvania devine o provincie a Imp. Habsburgic condusa de un imparat prin intermediul unui Guvernator, ales de Dieta si confirmat de catre

Curtea de la Viena b) BISERICA una dintre cele mai importante masuri luate de catre domnii romani : intemeierea mitropoliilor : . 1359: Mitropolia Tarii Romanesti (cu sediul la Curtea de Arges) . 1370: Mitropolia Severinului (infiintata de Vladislav Vlaicu) . 1402: Mitropolia de la Suceava (infiintata de Petru Musat) . prin infiintarea mitropoliei, domnul isi consolida tronul si pozitia intre domnie si biserica exista o legatura stransa mitropolitul Tarii Romanesti a primit titlul de exarh al plaiurilor de la patriarhul din Constantinopol=isi exercita autoritatea si asupra romanilor ortodocsi din Transilvania

1366 : regele Ludovic I conditioneaza calitatea de nobil de apartenenta la catolicism -1437 Unio Trium Nationum-conditiona calitatea de nobil de apartneneta la catolicism, ceea ce-i excludea pe romani de la viata politica -1514 Tripartitum-ul lui Werboczy consfinea starea de inferiaritate etnica si confesionala a romanilor

1699 si 1701 : Diplomele Leopoldine (se recunoaste si se organizeaza Biserica greco-catolica in Transilvania)

c) ARMATA alcatuita din: OASTEA CEA MICA/OASTEA DOMNEASCA ( boieri si curteni ;serviciul feudal ) OASTEA CEA MARE ( toti cei capabii sa poarte arma pt apararea tarii )
! dupa instaurarea dominatiei otomane, oastea cea mare nu a mai fost chemata sub arme

- un rol important l-au avut CETATILE de aparare , fie de granita, fie interioare : Suceava, Chilia, Catatea Alba, etc.