Romanitatea Romanilor Eseuri

Eseu 1

Romanitatea presupune ideea descendentei, a originii romane a romanilor,

ideea staruintei elementului dacic, romanic, unitatea de neam,unitatea limbii si
latinitatea limbii, esenta romana a unor obiceiuri si traditii,si constiinta
romanilor despre originea romanica.
1.Etnogenezaconsta din formarea poporului roman si cea a limbiiromane.
Poporul roman se trage din daci si romani-colonisti si veterani derazboi care au
hotarat sa nu se mai intoarca in tara mama ci sa ramana peteritoriile actualei
Romanii. Migratorii care au trecut peste teritoriile tarii auavut de asemenea
influenta atat in formarea poporului roman cat si a limbii.Romanizarea,procesul
de asimilare de catre autohtoni a elementelor decivilizatie si de cultura
romane, a cunoscut 3 etape:civilizaia geto-dacsupus cuceririi
romane,sinteza daco-romanrealizat n urma procesuluide romanizare
iadaosul slavdin secolele VI-VII.

2. Ideea romanitii romnilor a nceput s fie studiat dinepoca medieval de ctre cronicarii
romni precum GrigoreUreche, Miron Costin,Dimitrie Cantemir

3.In sec.XV, Poggio Bracciolini a fost printre primii umaniti care au afirmat originea roman a
poporului romn. Pe lng numeroase elementecomune limbii latine i romane, el a constatat
existena la romnii nord-dunreni a unei tradiii referitoare la descendena lor dintr-o colonie
fondatde Traian. Contemporanul su, Flavio Biondo, afirma despre romnii cu care se ntlnise la
Roma c invocau cu mndrie originea lor roman, iar cuEnea Silvio Piccolomini, devenit pap sub
numele dePius al II-lea, ideeaoriginii romane a acestora a intrat n circuitul tiinific european.

4. Ideea romanitii romnilor a continuat s fie abordat i n epocilemodern i contemporan,

devenind o arm politic n revendicri naionale.n secolul alXVIII-lea,romnii din Transilvania au
nceput lupta pentru obinerea acelorai drepturi politice decare se bucurau naiunileprivilegiate,
adic maghiarii, saii i secuii. n Transilvania, Inochentie Micua fost primul care, aducnd ca
argumente romanitatea, vechimea i continuitatea romnilor a elaborat un program complex de
emancipare politic i social a naiunii romne din acest teritoriu. Aceste argumente aufost reluate,
la sfritul secoluluial XIX-lea, de reprezentanii colii Ardelene,precum:Samuil Micu, Gheorghe
incai, Petru Maior;

5. n acest context (lupta romnilor din Transilvania pentru obinerea acelorai drepturi politice ca i
maghiarii, saii i secuii),Franz Sulzera lansat teoria imigraionist care a fost mbogit apoi de
geograful austriac Robert Roesler,de unde i denumirea de teorie roeslerian. Potrivit teorieii
migraioniste, mpratul Aurelian a retras din Dacia toat populaia, astfel c spaiul de la nord de
Dunre a rmas pustiu i pe aici s-au perindat migratorii. Poporul romn s-a format la sud de
Dunre, de unde ar fi trecut la nordul fluviului prin secolele XIIXIII, ajungnd n Transilvania
dup aezarea maghiarilor, sailor i secuilor. Scopul lansrii acestei teorii era anularea
argumentelor istorice ale romnilor n lupta politic dinTransilvania i justificarea privilegiilor
deinute de maghiari, sai i secui,precum i a statutului de toleraiatribuit romnilor. n felul
acesta,chestiunea continuitilor istorice va cpta un pronunat caracter politic.

6. Istoricii romni, precum A.D. Xenopol, Vasile Prvan, Nicolae Iorga, Ghe. I. Brtianu,au
combtut teoria imigraionist i au adus numeroase argumente pentru a dovedi romanitatea
romnilor. Principalele idei formulate de istoricii romni pentru susinerea romanitii romnilor
sunt: limba romn are un caracter latin i acest lucru este dovedit de faptul c fondul principal de
cuvinte este latin iar structura gramatical i lexical este latin. Din cele aproximativ 1500 de
cuvinte de baz ale limbii romne, 60%sunt de origine latin; Bogdan Petriceicu Hadeu artase c
se pot alctui fraze ntregi numai cu cuvinte din limba latin, dar nici o propoziie cucuvinte
exclusiv de alte origini. Si in ultimul rand, esena roman a unor obiceiuri i datini populare ale
poporului romn
7.Studierea romanitii romnilor este un lucru necesar i important,deoarece ofer informaii
despre originea, formarea i continuitatea poporului romn i a limbii romne.n epoca modern,
ideea romanitii s-a transformat ntr-o veritabil arm politic, stnd la baza argumentelor folosite
de romnii din Transilvania n demersul lor pentru ctigarea drepturilor naionale. De asemenea,
romanitatea romnilor a fost o component fundamental a contiinei de sine a romnilor, a unitii
romnilor. n secolul al XIX-lea, aceast ideea a devenit o permamen politic, pe ea
fundamentndu-se conceptul de daco-romnism care a nsoit naiunea romn n marile evenimente
de la 1848, 1859,1877 i 1918.8. Sec.XX se poate imparti in doua feluri de abordari, cea din prima jumatate a
secolului si istoriografia comunista. Daca cea din prima parte este caracterizata prin ideea de
continuitate si romanitate a romanilor, cea comunista exacerbeaza elementul dacic si slav,
diminuand factorul roman,sustinand ca poporul roman era format cu mult inaintea cuceririlor
romane.

Eseu 2

Ideea romanitatii romnilor este una fundamental pentru istoria noastr, fiind elementul care ne
defineste identitatea lingvistic si cultural. La baza acestei idei stau cateva i elemente demonstrate
de studiile istorice: c romnii au o descendent roman, c pe teritoriul fostei Dacii a existat o
continuitate a daco-romanilor si apoi a romnilor, c indiferent unde au locuit a existat o unitate de
neam si limb a romnilor. A vorbi despre romanitatea romnilor inseamn deci a face referire la
toate acceste elemente. Demonstrarea romanitii romnilor pleac in primul rnd de la limba pe
care o vorbesc si care este una romanic, asemenea celor vorbite de francezi, portughezi, spanioli,
italieni. Argumentele in sprijinul acestei afirmaii sunt c aproximativ 80% din fondulbprincipal de
cuvinte sunt de origine latin, dar si c structura gramatical a limbii romne estede origine latin.
Exista totodat si un numr de cuvinte, in jur de 170-200 din limba traco-dacic n vocabularul de
baz, ele fcnd parte din substratul limbii romne, dar si un procentimportant de cuvinte slave, care
ins nu schimb caracterul latin al limbii. De altfel la bazaformrii limbii romne stau doua procese
importante, romanizarea dacilor si mai apoi asimilarea migratorilor, dintre care slavii au fost cei mai
importanti.Totul a nceput prin romanizarea provinciilor romane Dacia si Moesia, stpnite
deromani o lung perioad de timp. Dacia a devenit provincie roman n 106, cnd a inceput aici
procesul de romanizare in timp ce Moesia fusese organizata anterior, iar Dobrogea se adauga acestei
provincii in 46 d.HR.Romanizarea reprezint un proces ndelungat si complex prin care civilizatia
roman si limba latin se impun n provinciile cucerite de ctre romani. Factorii prin care s-a
realizat au fost oficiali, adic armata si administratia si neoficiali, printre care se numr veteranii,
colonitii, urbanizarea, dreptul, religia. Intre 271-275 romanii retrag din Dacia armata si
administratia, dar procesul de romanizare asupra populatiei daco-romane rmas pe loc la nord de
Dunre continu pn n 602, odata cu venirea masiv a slavilor la sudul Dunrii. Prin asimilarea
migratorilor de ctre daco-romani procesul de etnogenez romneasc se desvreste, lucru petrecut
pn n secolul al VIII-lea.Romnii au avut constiina romanitii lor nc din primele secole de dup
etnogenez,dovada fiind faptul c si spun la nceput romani, apoi romni. Si popoarele cu care vin
n contact sesizeaza latinitatea limbii vorbite de romni. Astfel, germanii le spun vlahi,valahi
termeni cu care erau desemnate de acestia toate popoarele romanice, iar ConstantinPorfirogenetul
le spune chiar romani.Ideea romanitii romnilor este menionat apoi in sec. XV de ctre umanitii
italieni (Poggio Bracciolini,Flavio Biondo, Enea Silvio Piccolomini, Antonio Bonfini) care
incercauastfel s arate motenirea civilizatiei antice, dar si n sec. XVI, odat cu rspndirea idelor
umaniste n spatiul romnesc. Acestea determin apariia tiparului i a scrisului n limba romn,
ceea ce arat contiina romanitii la romni. Una dintre personalitile cele mai importante ale
perioadei este Nicolaus Olahus, romn de origine, cel care a scris despre unitatea lingvistic i etnic
a romnilor, dar i despre originea lor roman (n Hungaria)

.Dar anul 1600 aduce i nceputul politizrii romanitii romnilor, dup momentul Mihai

Vitezul. Astfel Stefan Szamoskozi, care afirmase initial c romnii sunt urmaii romanilor,

afirm dup acest eveniment c romnii sunt doar urmaii dacilor romanizai n timpul

stpnirii romane n Dacia.Marii cronicari ai secolului XVII, Grigore Ureche, Miron Costin,
dar i Stolnicul

Constantin Cantacuzino sau Dimitrie Cantemir, subliniaza si ei in lucrarile lor originea

latini unitatea romnilor. Grigore Ureche , n

Letopiseul rii Moldovei

, vorbea deasemnarea dintre cuvintele romneti i cele latineti i tragea concluzia unitii romnilor

care, fie ca locuiesc n Transilvania, Moldova sau ara Romneasc,

toi de la Rm se trag

.Miron Costin, in De neamul moldovenilor sustinea c dup ce romanii au cucerit Dacia

au populat-o cu coloniti romani din Italia si c nu toti locuitorii ei au plecat odata cu retragerea

aureliana. Romanii rma sunt stramoii romnilor, iar originea latin este dovedit de limb

i de numele dat i de ei si de straini.