Universitatea BAHE$-BOLYAI, Cluj-Napoca Facultatea de Istorie $i Filosofie Ojlciul de Invatamant hi Distantd

m
C o le ctia S Y L L A B U S H IS T O R IA

Coordonatorul colectiei
T oad er N ico a ia

Prof.univ.dr.

Coordonator

M arcel T IR B A N

Lect. M arius Lect.dr. Ghizela Lect. Adrian Cercet. M arcela Lect. Virgiliu

BUCUR COSM A IVAN SAUVGEAN TARAU

ISTORIA CONTEMPORANA A r o m An i e i
BCU Cluj-Napoca
ISTMO 2001 00432
a* * 7 o %

B lB L IO T E C A
C lU J -N A P O C *

A c c e tft

C U P R IN S CAPITOLUL I
O B IE C T U L 1 IZ V O A R E L E IS T O R IE I N O A S T R E

M. tirban

C O N T E M P O R A N E ..................................................................................................................... 9

CAPITOLUL II
M. Stirban
P R O B L E M E L E N O I I E P O C I .......................................................................................19

iU n ire a din 1 9 1 8 in seam n a un d ru m de co n tin u itate, in plan su p erior, sp re m od ern izarea R o m a n ie i........................................................................................... 19 C adrul g e o g ra fic al R o m an iei in p en o a d a c o n te m p o ra n a ....................... O a m e n ii ja rii. P o p u la tia R o m a n ie i..............................................................................2 6 P ro b le m e le n o ii e p o ci is to r ic e .........................................................................................27 P ro b le m a u n ifo rm iz a rii in stitu tio n al legislative 51 cadrul p o litico -a d m in istra tiv al t a r n ...................................... .................................................... 29 C o n v en tia m ilitara de la B elg rad i co n se c m te le e i ...........................................32 , E v o lu jia arm atei rom an e in T ransilvania 51 U ngaria ( 1 9 1 8 - 1 9 2 0 ) ............... 34 O rg an izarea ad m inistrative a T ran silvan iei, B asarabiei i B u c o v in e i..........37

CAPITOLUL III
y R E G I M U L P O L I T I C 1 S I S T E M U L P A R T I D E L O R P O L I T I C E

M. Stirban

D I N D E C E M B R I E 1918 - F E B R U A R I E 1 9 3 8 ................................................... 46

C o n s tit u t e din m artie 1 9 2 3 ............................................................................................ 47 U n ele trasatun ale sistem ului p artid elo r p o lit ic e .................................................. 51 P rim ele org am zatii de dreapta ?i evolu fia m ijc a r u le g io n a r e ....................... 6 5 C ateva su m are c o n c lu z ii.....................................................................................................66

CAPITOLUL IV
P A R L A M E N T E L E 1 G U Y E R N E L E R O M A N I E I

M. tirban

D E L A 1918 L A 1 9 3 8 . . . ..................................................... ................................................... 69

/ C o n sid era tii g enerate. 1 9 1 8 -1 9 3 8 ................................................................................. 6 ? C o n sid ers fii d e o rd in general p n v in d v iata parlam entara. 1 9 1 9 - 1 9 3 7 ..... 73

6
P artid ele din o p o z i[ie 51 rolul lor in cad rul p a rlam en tu lu i.................................. 78 T rasatu rile v iejn g u v e r n a m e n ta le .................................................................................... 83

CAPITOLUL V
I N S T I T U T I A M O N A R H I E I ............................................................................................ 93

M. U rban
U n no u rege la o |ara no u a. Ferdinand ( 1 9 1 4 - 1 9 2 7 ) ........................................... 93 Criza dinastica (1 9 2 5 -1 9 2 6 51 R egen fa ( 1 9 2 7 - 1 9 3 0 ) ............................................. 95 C arol al II-le a ( 1 9 3 0 - 1 9 4 0 ) ............. ................................................................................... 98 M ih ai, regele m in o r ........................................................................................................... 105

CAPITOLUL VI
D I N V I A T A S O C I A L - E C O N O M I C A ( 1 9 1 9 - 1 9 3 8 ) ...................................... 108

M. U rban
: : R e fo rm a agrara dm R om an ia (1 9 1 7 -1 9 2 1 ) i p ro cesu l intensificarii agriculturii in d eceniile t r e i-p a tr u .............................................................................. 108 R esu rsele de m u n ca in p en o ad a in t e r b e lic a ......................................................... 120 C atev a sum are c o n d u z ii.................................................................................................. 123

CAPITOLUL VII
H A B I T A T U L I N A N I I 1 9 1 8 -1 9 3 8 ............................................................................. 130

G. Cosm a
H a b ita tu l $i asp e cte ale calitafu v i e p i ......................................................................130

CAPITOLUL VIII
P O L I T I C A E X T E R N A A R O M A N I E I ( 1 9 1 8 - 1 9 3 8 ) .................................... 149 M

Stirban
C adrul institu tional al p o liticii n o astre e x t e r n e .................................................149 P ro b le m e le noii e p o c i .......................................................................................................152 P o litica extern a a R o m an iei reflectata in p ro g ram ele p artid elo r de g u v ern am an t din d eceniile tr e i-p a tr u .......................................................................154 T ra ta tele bilaterale j i reg ion ale ale R o m a n ie i....................................................... 168 T ra ta tele R om an iei in lum ina cifrelo r. C o nclu zii g e n e r a te ............................ 180

7 CAPITOLUL IX i
I ) E I A U N R E G IM P O L I T I C D E M O C R A T IC LA U N U L D E A U T O R IT A T E P E R S O N A L A

/V /. Stirban

(1 0 F E B R U A R I E 1 9 3 8 - 3 S E P T E M B R I E 1 9 4 0 ) ............................................ 1 9 2 ^

( 'aderea guvernului G oga-Cuza si form area primului guvem Miron C ristea... 192 C ateva p ro b lem e legate de n o u a c o n s t itu t e j i in stitu fia parlam entului din anii 1 9 3 9 -1 9 4 0 ............................................................................... 199 D esfa^urarea ev en im en telo r leg ate de ultim atum ul s o v ie tic .........................2 1 3 D e c la r a jia lu i G . T atarascu din 3 lulie 1 9 4 0 in Parlam entul R o m a n ie i... 2 1 9 D esfa^urarea o p e ra tiu n ilo r de e v a c u a r e ................................................................. 2 2 2 R e n u n fa re a la g a ra n p ile fran ceze i e n g le z e .......................................................2 2 2 Tratativele rom ano-bulgare de la Craiova (19 august 7 - septem bne 1 9 4 0 ) .. 2 2 3 P ro b le m e le T ratatu lui de la C raiova intre R o m an ia 51 B u lg a ria ............... 2 2 6

Tratativele ro m an o -u n g are de la T u r n u -S e v e rin ..................................................229 D ictatu l de la V ien a (3 0 august 1 9 4 0 ) ...................................................................... 2 3 0

* i

CAPITOLUL X
I N V R E M E A L U I I O N A N T O N E S C U P E S T E H O T A R E 1 I N T A R A R O M A N IA I N C E L D E - A L D O I L E A R A Z B O I M O N D I A L . 2 3 8

M. tirban

In vrem ea lui Io n A n to n e scu peste h o tare j i in ta r a ........................................2 3 8 C oncep p i 51 atitudini in gandirea politica a generalului Ion Antonescu (septembrie 1 9 4 0 - lanuarie 1941) 1 Micarea legionara pana la reb eliu ne... 25 4 R om an ia in cel de-al d oilea razboi m ondial. E lib e rarea B asarabiei i a B u co v in ei de N o r d ......................................................................................................... 26 4 M arejalu l Io n A nton escu 51 lovitura de palat de la 2 3 A u g u s t ...............2 7 5

C o n v e n p a de a rm istip u cu N ap u n ile U n ite. P reved eri ?i u r m a r i.............2 7 8

CAPITOLUL XI
I N S T A U R A R E A C O M U N I S M U L U I I N R O M A N I A ( 1 9 4 4 - 1 9 4 7 ) .... 281

I . cmju
C o m u n izarea E u ro p ei C en trale ji de E st. P ro ce se le de satelizare 51 s o v ie tiz a re ................................................................................................................................281 I rapele com u nizaru R o m a n ie i.................................................................................... 283

A rm istipu ] $i co n d ip o n a rile sale asu p ra R o m a n ie i..........................................2 8 4 P ro b le m s T ran silvan iei In ecu atia co m u n izaru R o m a n ie i................................ 28 6 Partidul C o m u n ist R om an 51 prelu area puteru p o li t ic e .......................................291 A legenle trucate de la 19 no iem b n e 1 946. Strategic $1 practica elector,da . 29 5 In stitu p o n a liz a re a totalitarism ului c o m u n is t........................................................... 30 5 C o nstitu irea si in stitu p o n alizarea partidului u n ic ................................................. 3 0 6 R epresiu nea ?i m ecanism ele a c e s te ia ............................................................................ 30 8

CAPITOLUL XII

T R A S A T U R I A L E V I E T I I P O L I T I C E IN A N II

M. Salagean

C O M U N I S M U L U I ( 1 9 4 8 - 1 9 8 9 ) .................................................................................... 313

R om an ia In tim pul regim ului c o m u n is t ......................................................................31 3

CAPITOLUL XIII

A. Ivan

R O M A N I A D U P A 1 9 8 9 ...................................................................................................... 3 3 5

R om ania in tran zip a p o st-co m u n ista

.................................................. 339

Politica extern a a R om aniei ( 1 9 9 0 - 2 0 0 0 ) ................................................................. 342

CAPITOLUL XIV
C U L T U R A 1 C I Y I L I Z A T I E . C A D R I J L I N S T I T U T I O N A L

M. tirban

D E C E N I I L E I I I - I V ................................................................................................................3 4 5

C o n sid e ra p i g e n e r a te .......................................................................................................... 345 A cad em ia R o m a n a ................................................................................................................ 357 Sp re un m v a ja m a n t u n iversitar m o d e r n ...................................................................36 5 Inva|am antul preum versitar: d irecd i 51 t e n d in t e ................................................ 37 0 P ro b le m a cu ltelo r din R o m a n ia '..................................................................................... 377 P rev ed eri fundam entiile in legea p en tru regim ul g eneral al cu ltelor d in 2 2 aprilie 1 9 2 8 ............................................................................................................... 37 8

CAPITOLUL XV
R A P O R T U R IL E
d in t r e st a t

1 B I S E R I C A

in

p e r io a d a

M. Butnr

R E G I M U L U I C O M U N I S T . C A Z U L B I S E R I C I I C A T O L I C E ......... 3 8 8

C A P IT O L U L I O B IE C T U L 1 IZ V O A R E L E IS T O R IE I N O A STRE CO N TEM PO R A N E

Is to ria d in t o a te e p o c ile , c a o b i e c t d e p re d a re 51 c e r c e ta r e , in s e a m n a ic c o n s t itu ir e a c o m p le x a , d u p a u n p la n a rh ite c tu r a l b in e g a n d it, s p e c ific , a H a lita jilo r d in tr -u n tim p i sp a tiu d at, a u n e i c o m u n ita t i, su b to a te a sp e cte le :

<.1 irebuie sa cuprinda viafa politica, economica, sociala ?i cultural-spirituala pi m lr- o prezentare sincera - cum ne propune Rorin Constantiniu - ba mat mult, sa fie o reconstitute din punctul de vedere al conpnutului, reala, profunda ?i atat de complexa pe cat 1 1 este cu putinta istoricului. Istoria nu imortalizeaza trecutul asemeni unei fotografii, in albncgru sau color. Reconstituirile istorice trebuie sa fie mai cuprinzatoare ;< i 1 luar mai expresive, mai atragatoare ?i mai convingatoare, dinamice; sa ( urga viata din vorbele rostite sau sense aa cum a fost si asa cum este; sa i he prinse toate laturile 1 sa fie vazuta, repetam, in continua miscare, de^ii este vorba - mai intotdeauna - de trecut. In fafa istoricului, profesor sau cercetator (adeseori acelasi), in la(a studentului ce se pregatejte sa devina istoric (istoric-filosof, istoricarheolog, istoric-biblioteconomist, istoric-geograf, istoric-filologetc.) sta oinul cu toate manifestarile lui spirituale ?i matenale; omul, creatie a lui
I )n m n e z e u , c o n d u s (sau n u ) in v ia fa d u p a leg ile d o c t r in e i c r e a tin e ; o m u l

II eator de bine ?i frumos (dar 51 de rau 1 urat); omul cu toata via|a lui in l.unilie ?i societate; omul ca individ i ca parte a com unitatii restranse dar ^ ii a intregului univers uman. D e aceea se poate afirma ca istoria este o $tiin|a com plexa atunci
< and ca e s te c o n c e p u t a i tra ta ta c a is to rie to ta la , c a 0 in s u m a r e a t u tu r o r

manifestarilor $i creapilor om enejti 51 nici nu credem ca este bine sa fie urmarita altfel intr-un curs general sau intr-o lucrare de sinteza. Prin istoria naponala contem porana intelegem reconstituirea viepi poporului roman de la

1918 pana in zile noastre, a poporului roman

cuprins intre granitcle statului roman. Socotim ca este, insa, necesar ca, in cadrul acestei istorii, intr-un capitol aparte, sa fie urmarita 1 istoria romanilor ramai in afara granifelor |arii, in Basarabia i Bucovina in pnmul rand, precum ji a celor plecap din |ara. Este o o b lig ate reciprocal sa nu-i uitam oriunde ar fi i sa nu ne uite oricum ar fi. D ar istoria contemporana a poporului roman nu are, in cadrul cursului nostru general, doar dimensiuni pe verticala, ci i in adancime. Aceasta tnseamna introducerea studentilor in via fa comunitara pentru a cunoajte problemele fundamentale 51 trasaturile esenpale ale vietn politice interne i externe, econom ice 51 sociale, culturale i spirituale, trezindu-le astfel interesul ji pregatindu-le calea spre aprofundarea lor prin cursurile speciale i lectunle individuale. Din cursul general 51 seminariile acestuia, studentul trebuie sa ramana cu nopunile de baza - legate de stat 51 napune, de istoria statului sub raportul institutional $i al dreptului, al institupilor fundamentale: constitute, monarhie - republics, sistemul partidelor politice, parlament - guvern, gandire si actiune politica: doctrine i programe de guvernare, impliniri ji neimpliniri; cadrul institutional al politicii externe: obiective, actiuni (tratate), consecm te; manifestari spiritual-religioase si culturaljtiin pfice. Conceputa in acest fel, istoria contemporana a Romaniei, ca obiect de predare (dar $i de sinteza), cuprinde 0 seama de istorii: istoria statului 51 dreptului, istoria Bisericii, istoria diplomatiei, istoria armatei, istoria jtiin felor, istoria culturii, ceea ce confirm s caracterul ei com plex $i de sinteza. Cursurile universitare - cele generate, dar $i cele speciale, optionale 51 facultative - trebuie sa conduca, avand in vedere scopul invatamantului

IKli ii ii' wmversitar, la cunoa^terea si adancirea tuturor problemelor majore ili istoi'ii'i fara a prejudicia in vreun fel pregatirea viitorilor profesori $i ' inu usterea profunda a istoriei din toate timpurile. Lin mijloc principal pentru a se ajunge la condifia de student i pi i ilcsor bun sunt lecturile istorice. Se cereun cult pentru acestea, practicat i Iiii pnma zi de student si pana la sfar^itul vietn. Nimic ce nu e cunoscut I uni nu poate fi infeles cu adevarat, i, in consecinfa, apropiat noua. I> i utnul spre cunoatere este deschis de cursul universitar, de seminani a tie lectura carfilor de istorie. Xum ai im preuna asigura eficie n fa
ii i\ a(amantului

nostru istorie superior.

Despre primele doua am vorbit, sau cel pu|in, le-am conturat, In i perspectiva gandirii noastre, directnle. Nici asupra bibliografiilor nu vimi starui cu amanunte. Amintim doar cateva lucrari de referinta. In i iipnnsurile lor se gasesc titlurile altor bibliografii tem atice: pentru in litupi; pentru personalitati; pentru problem ele fundamentale ale isioriei. Studentul trebuie sa inceapa cu acestea, iar cercetato ru l, i cliiandu-le, sa le sporeasca conpnutul. Sunt instrumente de lucru de o v.iloare ce se cere apreciata 51 exploatata la maximum. Am aminti, in primul rand, Bibhografta Transilvaniei romanesti, 19161916, tie Ioachim Craciun, aparuta in eoleepa Bibliotheca Bibliologica sub ingrijirea aceluiaji profesor de bibliologie de la Universitatea din ( ! Iii|. Ivra al

15-lea volum din seria amintita ji intaia sinteza a istoriografiei 1969-2000 in eoleepa Bibliographia Historica

II ansilvaniei din perioada interbelica, intocmita dupa toate rigorile jtiinfei Iliblioteconomiei moderne, ramasa ca model pentru 0 alta serie de cateva volume aparute in anii

Kumaniae cuprinzand si BMografia istorica a Komaniei, 1944-1999 , a 1I1111a lucrare de informare obligatorie pentru studenp. Ambele serii sunt legate de Cluj, unde s-a dezvoltat o adevarata snu la ile biblioteconomie in jurul profesorului Ioachim Craciun i al II ilaboratorilor sai. Structura lor are puncte comune, cu ujoare modificari si m m pletan in timp. Perpetuarea unui sumar e semnul caracterului

ptiintific complex al unei bibliografii, dupa cum ji modificarile intervenite sunt dovada adaptarii ei la necesitatile cercetarii $i la folosirea lor cu un maxim de randament. Bibliografnle profesorului Ioachim Craciun si ale discipolilor sai beneficiaza de aceste atribute ji de aceea le recomandam studentilor cu toata caldura. Bibliografia Transilvaniei a fost continuata, dupa anii

1990, in aceea?i serie deschisa de profesorul Ioachim Craciun pentru 1936- 1944, intocmita de Lucia lu re.

Bibliografiile generate amintite sunt obligatorii pentru fiecare student. Mai sunt si altele, generale 51 tematice, ce se cer si ele cunoscute si folosite. Orice referat intocmit pentru seminar, orice participare la el trebuie sa porneasca de la bibliografiile istorice cunoscute, dupa cum se cer cercetate $i de catre studenpi ce se pregatesc in cadrul sistemului de invatam ant la distanfa. Pentru toate temele fundamentale, ei trebuie sa fie la curent cu scrisul istorie. Structura ji continutul bibliografiilor, pe langa caracterul lor informativ, reflecta, in mod indirect, i co n cep tia despre istorie si dimensiunile acesteia. Fara indoiala, bibliografiile intocm ite in perioada

1945-1989 cuprind 51 foarte multa maculatura buna de aruncat la cosul

de gunoi; cuprind, insa, ji 0 produc|ie istoriografica ce va rezista peste ani. Au aparut sinteze, carp pi studii, colecpi de documente etc. ce pot sa stea, in continuare, la baza unei temeinice pregatiri a studentilor nostri. Se cere, in cazul lor, doar inlaturarea prafului ideologizant, presarat, obligatoriu, mai ales in introduced 1 incheieri. In aceleai bibliografii vom intalm o dovada concreta a legaturii dintre izvoarele tradiponale ale istoriei contem porane - ale istoriei, in general: izvoare d ocu m entare si narative, m em orialistica, izvoare epistolare, descrieri de calatorie i izvoare literare - $1 cele ale ptiin^elor auxiliare acesteia: arhivistica, paleografia, term inologia 1 semantica istorica, epigrafia, numismatica ?i medalistica, sigilografia ji heraldica, genealogia, metrologia 51 cronologia, demografia istorica 1 statistica istorica, etnografia si folclo ru l, istoria m entalitatilor, im agologia,

ii > | Hnuiirustica,geografia istorica, cartografia pi topografia, antropologia, imlrnlogia pi paleobotanica. Simpla lor enumerare confirma caracterul complex al istoriei ca . i ini(.1 umanista de sinteza, al istoriei in general pi, implicit, al celei 11 mlcmporane, iar cercetarea bibliografulor o dovedepte cu certitudine. Multe din carfile pi studiile cuprinse in bibliografiile intocm ite in 1 1 < tioada dintre deceniile al treilea pi al zecelea, dedicate istoriei 11 mlcmporane, s-au intemeiat pe izvoare arhivistice de prima marime. \ti incercam o evaluare a lor. Nici nu ar fi cu putinta. Vom sublinia, ill',.i, c;i atribuim documentului de epoca, arhivistic, in primul rand, un Ii Mpru>ritar in ansamblul izvoarelor istonce. Documentul de arhiva trebuie 1 .1 .ilraga istoricul apa cum o face magnetul cu pilitura de fier, pentru ca H> <.1 sa tie raspadit in demersul sau, intocmai cum se intampla cu arginutul vni * and e lasat in libertate. Arhivele, ca izvoare, sunt piatra de incercare, I n jii de formare temeinica, a istoricului pentru epocile medievala, m odcrna pi contem porana, la fel ca pantierele arheologice pentru i ci i ctatorii istoriei stravechi pi vechi. Se poate scrie o carte din alta, se pn.ifc invafa istoria din carfi, articole pi studii, dar ea e infeleasa (pi i icznta) mai ales cand are un suport documentar, vazut pi confirm at i In ci t. Nu sustmem ca arhivele ingaduie descoperirea adevarului absolut. ( )nce izvor trebuie supus criticii pi cel arhivistic nu face exceptie, dar de 1 .1 cl trebuie plecat, el trebuie ascultat, caci vine din epoca, e glasul acesteia, inlroducandu-1 pe acela care il cerceteaza in intenorul institu|iilor pi iii|>,Kluindu-i astfel sa cunoasca gandirea oamenilor pi sa le descopere laptcle bune pi rele. Arhivele nu sunt numai locun de pregatire a scrisului istorie, ci pi o > i i i.ila obligatorie pentru orice istonc, indiferent de statutul lui - cadru i Inlactic in invatamantul superior sau preunivesitar, cercetator - o scoala in ' .ii c sc realizeaza, cu adevarat, acea legatura intima intre istorie pi istorie. Desigur, o carte buna pi trumos scrisa poate face pi ea acest lucru. I n i ale mai simpla, mai comoda. Ea nu poate mul^umi - nu trebuie sa

multumeasca - insa, pe niciun istorie. E o o bligate morala si profesionala a in to in arhive pi a participa la descoperirile arheologice. Cariera de profesor preuniversitar nu se poate opri doar la lectura manualelor, nici la ceea ce au scris altii, ci, fiecare, la randul sau, trebuie sa devina el insupi un cercetator al problemelor de istorie - in special ale celor locale. A tost in tradifia pcolii istorice romanepti dublarea muncii de la catedra cu aceea de cercetare. Azi cercetarea trebuie sa prim easca dimensiuni sporite. Locul de pornire - pi de intalmre cu istoria locala sunt arhivele. Temele oferite sunt generoase: de la istoria inva|amantului, a pcolii pi a Bisericii, la problemele politice, econom ice, sociale, de arta. Scoala - Biserica - Societatea - Cultura - Civiliza^ia, intr-un spatiu geografic restons, sunt subiecte la ale caror intrebari se poate raspunde pi trebuie sa se raspunda numai prin cercetarea izvoarelor istorice locale pi raspunsurile sunt apteptate, in primul rand, de la profesorii de istorie din invatarrantul preuniversitar. Pregatirea pentru aceasta activitate trebuie sa inceapa - pi chiar sa fie concretizata prin lucrari - in anii studenjiei, indiferent sub ce forma se realizeaza, in sali de curs sau acasa, la masa de lucru. Cultul pentru cercetarea istoriei, pentru cunoapterea pi folosirea izvoarelor arhivistice, a izvoarelor in general, daca nu-pi are inceputul acum, in anii de formare, cu greu se va napte mai tarziu. Se cere pentru aceasta o activitate intemeiata nu numai pe bibliografii, ci pi, in primul rand, pe cercetari directe, cu folosirea izvoarelor in mod nemijlocit. Va indemnam pi pe voi, sfudenp ai facultatn de istorie, sa treceti pragul D irecfiilor jude^ene ale Arhivelor Naponale pi va asiguram ca, de vett avea pi puterea pi rabdarea sa ramaneti acolo cateva ceasuri, in fiecare saptamana, veti avea revelapa cunoapterii istoriei, sincere pi adevarate, a inaintapilor voptri, a celor care nu mai sunt, dar dm care v-ati nascut, iar ei vor putea renapte in memona noastra, a tuturor, pnn fapta voastra. Cunoapterea istoriei contemporane a Romaniei nu este deplina numai pnn folosirea documentului arhivistic. Sunt necesare investiga|ii

in pi rs,! in tern a a v re m ii, in c o r e s p o n d e n ja 51 in m e m o rn le 1 1 'iih mporanilor, in descrierile de calatorie ale rom an ilorji ale straimlor, in .......... ^ 1 in lucrarile lor. Imaginea epocii noastre contemporane - a istoriei in general rKir ( i impleta ?i mai aproape de realitate prin folosirea tuturor izvoarelor, iniri ur iji externe, care ingaduie 0 reconstituire dintr-o dublaperspectiva: nun lie vedem noi cum ne-au vazut i ne vad altii. Acestora trebuie sa li > 1 .ilature apoi rezultatele cercetarilor tiinelor auxiliare istoriei. 11 1 1|>icuna, ele ne p o t co n d u ce la reco n stitu ire a isto riei n o astre
I I M irin p o r a n e .

Presa politica a vremii nu a fost numai cea de-a patra putere in

l it, 11 ^i locul unde, cu obiectivitate, dar ji cu subiectivitate, din spirit

1 Min si obiectiv sau, nu de putine ori, pentru accederea la putere a unui 1 1 1 1 1 1ml partid sau om politic - se reflectau spiritul ji problemele vremii.
\ Insl

tnbuna, locul de intalnire, de confruntare a ideilor social-economice

,1 | > 1ilitice, intr-un mod cu totul deosebit. Gandirea i ideologia epocii III Mir li bine cunoscuta din coloanele ziarelor. Expunerile pe aceste teme, 1,111He In diverse ocazii, mai ales in preajma alegerilor, 151 gaseau un larg 111 hi prin vii comentarii, sub forma adeziunii sau a criticii, in presa puterii, 1 1 1 1(M .1 opozi^iei sau in presa independenta. Presa de partid a cunoscut in epoca contemporana, teadinfe

iM'.aiuri noi. Sporeste numeric 1 se intarejte. Presa centrala, secondata ilc 1ca locala, estein continua crejtere si ea. C onfruntariledeidei-pornind
1 I1 l,i programele electorale sau de guvernamant - <>i-au gasit locuri

I'liniilare in paginile ei. Presa cu caracter literar-cultural $i stnntific a inul. in deceniile trei-patru, o dezvoltare fara precedent sub raport numeric
1111 modernizare sub toate aspectele, circuland nestingherit pe cuprinsul

inlKy.ului tentoriu national. Publicistica na|ionalita|ilor conlocuitoare 11 1ilitica $ 1 cultural-spirituala - s-a dezvoltat in acela^i spirit.
( ) crejtere cantitativa i calitativa au cunoscut $i revistele de ipi 1 i.ilitatc, umaniste, jtiin tifice, tehnice etc., intr-un context propice

evolu fiei in stitu fiilo r de jt iin fa i cu ltu ra in g en eral, in sem n an d ji semniFicand procesul de dezvoltare ji m odernizare, sub toate aspectele, a intregii pari. P resei politice ji celei cultural-spirituale li se alatura dezbaterile parlam entare. Le consideram cel mai autentic m ijloc penfru cu n o a jterea viefii ?i activitafii legislative. Expu nerile de m otive la proiectul legilor dezbatu te ne ingaduie cu n o a jte re a gandirii i m otiv afia a c fiu n ii lo r legislative, lucruri deosebit de im portante pentru ca fac legatura cu istoria, cu factorii interni ce le-au determ inat, cu lumea europeana ce le-a avut sau le avea atunci in atentie si le-a intrevazut perspectivele, Finalitatea. Su n t cu n oscu te apoi luarile de cu vant ale parlam entarilor din m ajo ritate i op ozi| ie, extrem de im p o rta n te ?i ele, m o d a lita file de prezentare 51 de vot. Recunoscandu-le im portan fa, le 51 recom andam ca tem e ale un or lucrari de licenfa i seminar. Indem nand studenpi sa Faca uz de aceste izvoare, atragem atenpa ca orice izvor trebuie folosit in m od critic, prin confruntarea i verificarea cu ajuforul altor categorii de izvoare. A m am in ti ji o b lig a fia cu n o a ^ te rii le g isla fie i p e n tr u to a te problem ele istoriei contem p oran e, mai ales pentru institufiile locale ji centrale. E ste 0 problem a m ajora, nu singura, dat; una Fara de care nu p o t fi in felese c o r e c t celelalte. Pentru reconstitu irea cadrului legislativ al tuturor p ro blem elor de istorie con tem p o ra n a am recom an d a stu d en tilo r Colectia de leg a lui C o n s ta n tin H a m a n g iu , o o p e ra m o n u m e n ta la . E a se a la tu ra , ca im p o rta n fa , altor doua lucrari, desigur cu un alt profil, dar de o capitala insem natate: Recensamantul din 1930 / / Enciclopedia Romania din ami 19381939. Prim ul e un izvor din categoria celo r clasice, oferite de 0 jtiin fa auxiliara - statistica - de 0 im p o r ta n t Fara egal pentru literatura noastra de specialitate; cea de-a doua e o sinteza de istorie, de excep fie 51 ea, ce s-a transForm at, d in tr-o lucrare de b ila n f, intr-un autentic izvor de cu n o ajtere a unei intregi epoci istorice. In ea regasim sem n ifica jia Marii Uniri, de aceea 0 1 sem nalam .
A A

11form in general, din toate epocile, a in cep u t sa fie urm arita in

iiliiim If ttci patru decem i i din perspectiva m en talitatilor colective. E ...........lei.it un dom eniu nou al cercetarii istoriei, aparut in cadrul unui i un hi istoriografic bine prim it, m en it a in fa tija o istorie noua, aceea a M il11<11111 '.i acpunii colectiv e, com unitare. N oua istorie inseam na cu noasterea m anierelor in care oam enii ........i.ijilor trecute au vazu t,perceput i imaginat lu m eacare-iin co n jo ara, l>ii 'pii.i lor istorie, cum s-au vazut pe ei in siji $i unii pe alfii, sistem ele de \ ill h i in tuncfie de care i-au m odelat atitudini, com p ortam en te, re a c tn , mm l,i(,i de ce ilalti, dar i fa ta de p rovocarile m ediului national, social
mu

politic. Istoria m entalitatilor colectiv e da o perspectiva dinam ica asupra

tin utului. E ste p o sib ila ce stlu c ru ,p e n tru cacerceta rea isto n ca p resu p u n e | lit ulisciplinaritatea i achizi^ii din jtiin tele um ane invecinate - psihologia " i.il.i, geografia um ana, dem ografia istorica, lexicologia, sem antica - i .in in vedere nu om ul ab stract i universal, ci om ul c o n c ret istorie, mai m ull, grupurile um ane, colectiv itafile. O biectu l istoriei noi, potrivit lui Fernand Braudel, prom otoru l ,n i .in ,i, este om ul si . . . restul . A dica to t ce tine de om , de viata ,n c.I ma $i a societafii trebuie sa constitute o b iect al investigafiilor istorice. Acesta este i punctul nostru de vedere legat de obiectul cunoajterii hli ii h i contem porane a Rom aniei. Suntem pentru ceea ce am num it istoria h)hi/<i fi reala, adica complexa siprofunda, prezentata i insu^ita cu obiectivitate ,.i in intregul sau m esaj de stiiinta profound umamsta, de jtiin fa sinteza a .pinlu alitafii n atio n ale, ca parte a spiritualitapi universale. Adevarul istorie , i mes.ijul cre jtin sunt izvorul ?i calauza in dem ersul nostru si am vrea sa In ;ii ,il tuturor celor ce il vor urm ari i citi. Suntem din nou intr-o lume cu virtuti c re jtin e i dem ocratice in it' insa, binele i raul, pacea ji confruntarile razboinice c o e x is t! Suntem , m ii <l,i!ji timp, in tr-o E u ro p a pe cale de a se uni si a stabili re la tii m iru ontinentale m enite a asigura oam en ilo r o viafa mai buna potrivit

aspirafiilor lor. Sta in puterea noastra sa fim - ji trebuie sa fim - o parte activain fortele acestei noi co n stru ctu um ane. Privim - prin cursul nostru - spre trecutul neamului rom anesc dintr-un rastim p de o p t decenii, bun $i rau, cu gandul la istoria noastra si a lumii, dintr-un nou veac 51 mileniu, pe care le vrem calauzite de singura d octrin a fara pereche, de d octrina crejtin a, intem eiata pe adevar }i dragoste, pe iubire de D u m nezeu si oam eni.

CAP1TOLUL II PROBLEMELE NOII EPOCI

I Inirea din 1918 inseamna un drum de condnuitate, in plan superior, spre modernizarea Romaniei
U nirea Basarabiei ji Bucovinei, a Transilvaniei, Banatului, C rijanei ,.i M aram urejului cu Vechiul Regat, in prim avara, toam na ?i iarna anului 1918 - to t ceea ce a u rm a t acesteia, cel pufin doua decenii (1 9 1 8 -1 9 3 8 ) ,i insem nat un drum de continuitate a poporului rom an, in plan superior. D esav arjirea unitafii n a jio n a l-p o Jitice a statului rom an in 1918 nu inseam na num ai o piatra de h otar in tre trecutul ji viitorul rom anilor. I ,ste o implinire a unui vechi deziderat n ational si, deopotriva, o incadrare in istoria lumii m oderne. F a ra m ifa re a statala a fo st o caracteiristica a ep ocii feudale iar i cntralizarea, o cerinfa a istoriei m oderne. Punand problem ele din aceasta perspectiva, subliniem doua trasaturi fundam entale ale istonei poporului r<>man din perioada pe care o avem in vedere, m talnite de fapt, in intreaga sa istorie i, desigur, cu particularitafile de rigoare, in istoria universala, in general. E le vor ingadui, pnn continuitate ?i schim bari, in anii 19181938, m od ernizarea viefii p o litice ji e c o n o m ic e , sociale i cultural.piriniale a statului rom an reintregit intre hotarele sale firejti, in 1918. I nirea realizata pnn Hotararile de la Chisinau, C ernau fi ?i Alba Iulia, din 1918, este o cont;inuare a ceea ce se infaptuise in 1859, o etapa aunim romanilor, pregatita d e ei timp de ja p te d ecenii (de la 1848 la 1918). ( icnerafia de la 1918 a pu tut revendica m eritul im plinini ei - ?i nim eni nu I poate nega; unirea, ca fapt istorie, ap arfine, insa, generafiilor in fratite,

20
de la cronicarii m unteni si m oldoveni la Scoala A rdeleana, de la elita clericala mai intai, apoi si a celei politice, dm veacul Lum inilor, la cea a prim elor doua decenii ale secolului X X ; apartine elitei de la nivel central
51 local $i, deopotriva, m aselor care au sprijinit direct, prin participarea

lor, actiunile revendicative m enite a con d u ce la m odernizarea R om aniei. 1918 sem nifica, in acelaji tim p, o etapa necesara 51 superioara a anilor 1 8 7 7 -1 8 7 8 , o intregire 1 o consolid are a in d ep en d en tei n ation alstatale, cajtigata atunci ca a ct politic intern , urm at de lupta arm ata - de razboiul de in d e p e n d e n t - si de a itiu n i diplom atice. D esavarjirea un itajii nap o n al-statale din 1918 ii are.' izvorul, de fapt, in intreaga istorie a poporului rom an. N -a fo stu n dar al nim anui, ci un fapt firesc, obligatoriu, realizat la vrem ea potrivita, de rom anii din Basarabia i B u co vin a, din Transilvania, B anat, Crisana 51 M aram ures, din Vechiul Regat, in deplina solidaritate na|ionala $i in co p sen s cu ceea ce s-a p e tre cu t in spatiul central-european la sfar^itul primului razboi mondial. In treg irea sau fo rm a re a u n o r n oi state n a tio n a le , in tem eiul dreptului p o p oarelo r la autod eterm inare, consolid area celo r constituite mai devrem e, delim itarea si restrangerea la spatiul lo r national al ce lo r ce au stapanit 51 dom inat, in virtutea fo r fe i, o parte a lumii europene, constituie o realitate avand suportul dreptului national si universal. N icolae lo rg a iji indem na discipolii la cercetarea $i prezentarea istoriei noastre nationale in stransa legatura i in cadrul istoriei universale. E vid ent, era un indem n ce nu putea fi - i nu poate fi - respins de niciun istorie. A fo st i ram ane de 0 continua actualitate. T oate procesele intalnite la nivel national trebuie privite i analizate in stransa legatura cu procesele similare petrecute in spatiul de interferenfa. Ceea ce s-a petrecu t in lumea europeana i ceea ce se petrece in zilele noastre, in toate continentele, a avut ji are, adeseori, 0 in flu en ta covaritoare in alegerea cailor politice, a o p jiu m lo r e c o n o m ico -so cia le i cultural-spirituale, la nivel n a tio n a l, ji, astfel, in unele cazun, in chiar destinul farii.

D ar to t lo rg a a aratat - 1 nu numai el - ca nu poate fi imbracat |inp<)rul roman numai cu batne de tm pium ut- chiar daca sunt c o n fc c tio n a te Ii cro ito ri e x c e le n ti, dar care le-au c ro it dupa alte m asuri, straine Npiritnalitafii noastre. Cu alte cuvinte, i n f l u e n c e externe nu p o t fi negate ..in excluse, ci d oar se le cfio n a te i d ire c fio n a te in m teres n a tio n a l; in tlu en jele negative se cer barate, iar cele pozitive acceptate si adoptate. An to st - i din pacate vor mai fi - si influente ce au in sem n at 51 inseam na, in fapt, ingerinte prin care se incalca pnvilegiile vietii statale bazate pe in d e p e n d e n t, suveranitate n atio n a ls i m o rala cre jtin a . P uterea de n spingere a celo r din u rm a a stat - 51 va sta m ereu - in mainile elitei
11 inducatoare, politice 1 ecleziastice, care avea si are obligatia de a realiza

solidaritatea n afion ala. P u tem spune ca in 1918 am avut o asem enea clila, puternica prin fo rm are, gandire 51 actiu n e; ca in deceniul trei, a continu at sa a ctio n e z e a ceea ji elita, nu insa si in deceniul urm ator, cand
11 a mai avut calitatile ceru te iar con secin tele s-a vazut, au dus la dezastrul

(arn d a to ra t $i s la b iciu n ilo r d oved ite de o am en ii p o litici a fla p la con d u cerea tarn . O ricu m , incadrarea si privirea istoriei R om an iei in co n tex t universal ram ane o o b lig a te a istoricului. Isto ria R o m an iei reintregite trebuie privita apoi ca un p ro ces de continu itate ?i sch im b a re in planul vietii p o litic e , m ateriale ji spirituale. Isto ria de dupa 1 9 1 8 p a n a la 1938 a c u n o s c u t realizari n o ta b ile ; (Icm o cra tiz a re a , re fa c e re a , d ez v o lta rea ?i m o d e rn iz a re a Ja rii, prin aplicarea u n or re fo rm e gand ite, i unele ch ia r p artial leg iferate, inainte de M area U nire. E s te procesu l de co n tin u ita te in istorie, de legatura intre epoci. D em ocratizarea viefii politice prin introd ucerea votului universal, precum ?i reform a agrara, ca 0 masura de echitate sociala i dem ocratizare
,1 viefii e co n o m ice au fo s t propuse de fa cto rii politici i inscrise in

( ionstitutia m odificata in 1917. Izvorau toate din necesitati interne, uneori dm o p o rtu n itap locale, dar insem nau, in acelasi timp, o aliniere la lumea europeana cu virtuti d em ocratice.

A plicarea votului universal, legiferarea si apoi aplicarea reform ei agrare apartin decennlor trei-patru, dar, repetam, aparpn 51 anilor anteriori Marii Uniri, cand au to st gandite. D em ocratizarea viefii p olitice p nn schimbari preconizate, sub raport institu tional, in structura i co m p o z itia parlamentului ?i a program elor de guvernare de catre partidele politice, a fo st avuta in vedere to t inainte de realizarea Marii Unin $i im plinita in cadrul statu lu i n a tio n a l ro m an de dupa 1 9 1 8 . L a fel, p ro cesu l de continuitate ?i de legatura infre epoci este dublat de cel al schim barilor.

Cadrul geografic al Romaniei in perioada contemporana

M area U n ire de la 1 d e c e m b n e 1918 a in sem n a t in ch eie re a procesului de form are a statului national unitar rom an. E a a deschis 0 noua ep oca sub aspectul dezvoltarii stru cturilor sociale ?i econ om ice. Industria, agicultura, transportunle, c o m e rfu l, viafa s o cia l-eco n o m ica din toate provinciiic vor cu n o a jte un drum com un de dezvoltare, o piafa unica de desfacere, toate cu urmari pozitive asupra evolu tiei nafiun ii rom ane. Intregul potential e co n o m ic s-a intarit p n n folosirea la scara intregii fari a b og afiilor subsolului, a capacitatii creatoare a intregii tari. Rom ania a intrat in tr-o noua epoca a dezvoltarii sale istorice. T eritoriu l tarii a crescu t de la 1 3 8 .0 0 0 km 2 la 2 9 5 .0 4 9 km 2. A sporit, de asem enea, populatia, de la 7 .8 9 7 .3 1 1 locuitori in 1915 la peste 15.000.000 de locuitori in 1918, pentru ca saa ju n g a , in 1937,1a 19.535.398 locuitori. Vecinii sunt vechi i mai ales noi, iar configu ratia geografica e cu trasaturi noi ?i ea. In rasarit se reface aproape g ra n ifa Vechii M oldove, din vrem ea lui Stefan cel M are ?i a altor d om nitori rom an i, pe linia N'istrului, in vecinatatea Ucrainei. La nord se deschid granite cu doua state noi i ele, Polonia i C ehoslovacia, in N ord -V est cu Ungaria, la SudV est cu Iugoslavia si la Sud cu Bulgaria. Ciram tele su n t stabilite prin sistemul de tratate de la Versailes, in cadrul C o n ferin fei de Pace de la Paris din ann 1 9 1 9-1920. In ordine cronologica, ele sunt: cu Bulgaria pnn Tratatul de Pace intre Puterile

\liilfc $i A sociate si Bulgaria de la N euilly-sur-Seine, din 27 noiem brie 1919; cu Ungaria, prin Tratatul de la T rianon din 4 lunie 1920; cu Polonia, till till S arb o-C roato-Slov en (Iugoslavia) i C ehoslovacia, prin Tratatul de 11Sevres, din 20 august 1920; cu Rusia sovietica prin Tratatul de la Paris (lin 28 octo m b rie 1920. Aceasta noua c o n fig u ra te a farii n o a stre va cere Rom aniei o noua pi >litica interna $i externa. E a va fi d eterm inate de optium le interne dar ,.i de opfiunile politice ale statelo r vecine, in principal de atitudinea fa ta dr ceea ce tratatele de pace au h otarat legat de g ra m je ie R om aniei.
11 atatele C o n ferin tei de Pace de la Paris au stabilit o pace generala, dar

n .hi putut inchide, pentru totdeauna ideile revizioniste. E le au aparut i liu r in timpul C o n ferin fei de Pace ?i au cu n oscu t fo rm e de m anifestare m n cre te si directe, mai ales dupa T rianon. Tarile vecine implicate sunt t Ingaria, Bulgaria, Rusia. P n m e le doua, prezente la Paris, au sem nat Ir.itatele sub imperativul necesitafii. Rusia a lipsit, in co n secin fa nu a i inii.it tratatul i nu 1-a recunoscut. T oate trei au avut un singur gand (o m u n : recastigarea pam an turilor rom anesti pierdute. E le au fo lo sit
ii

c le a ji m ijlo a ce fin a liz a te la capatu l a d o u a d ecen ii de co n tin u e

i m lruntari, in lunile iunie, august 51 sep tem brie 1940. E vrem ea cand g ran ifele farii se sch im ba din nou. Mai intai la
1 1 int, in urm a ultimatumului sovietic din 1940, pierdem Bucovina de

\ i ird :ji Basarabia. G ra n ita dintre noi i ru^i ramane Prutul. A$a e ?i azi. I >.11 mi va fi cu certitudine i maine. Cele doua provincii rom anejti M,i ..u abia i Bucovina de N o r d - n u vor putea form a pentru multa vreme,
1in .1

un alt stat rom an, a doua - o anexa a altui stat, sfidandu-se, in

imbclc cazuri, i drepturile nationale istorice, i con cep tia lumii m oderne universale despre form area i consolidarea statelo r nationale. In anii celui de-al doilea razboi m ondial, de fapt, Basarabia $i Mucovina de N ord au revenit, pentru o scurta vrem e, la T ara Mama .
1 ii .m ila Rom aniei de la N o rd -E s t s-a schim bat din nou. E ra $i drept i

I 'lin

Prutul - cu am bele lui m alun ji N istrul - cu aproape to t ceea ce era

rom anesc, cu to t ceea ce era intre apele lor, in treg ejte in parte pamanturile M oldovei lui tefan cel M are ji ale R om aniei de la 1918, intregeste locu n si une^te oam em ce se cheam a rom ani, chiar de-i vo r spune m oldoveni. G ra n ita cu Ungaria se schim ba in urm a D ictatului de la V iena din august 1940. D in cei aproape o suta de mii de km 2 (9 9 .8 3 7 ) ai Transilvaniei, Ungaria ocupa 4 3 .4 9 2 km 2. O r a c le romaneti O radea, Carei, Satu-M are, Sighet, M iercurea-C iuc, O d orh ei, Targu Mures $i Cluj sunt tran sform ate in orae de granita 51 cu prin se in cadrul statului maghiar, adica Transilvania de N ord, 0 parte a Cnsanei si Maramuresul. P n n hotarari arbitrare asum ate de doua puteri - G e rm a n ia lui H itler ?i Italia lui M ussolini - la m terventiile staruitoare ale Ungariei horthiste, R om aniei i se ftxeaza 0 noua granita p o litica la starsitul lui august 1 9 4 0 . E rupta unitatea g eografica a tarn, deopotriva ce a n afionala. Sfar^itul celui de-al doilea razboi m ondial, pnn arm istifiul de la M o scova din sep tem bn e 1944 $i prin C o n ferin fa de Pace de la Paris din 1 9 4 6 -1 9 4 7 , repara i reface geograha uneia din provinciile romane^ti amputate din vara anului 1940, muta granifele la gram tele romanismului dinspre Ungana si readuce pe m aram urejeni, c n je n i si transilvaneni la locul lor in geografia Romaniei. Se schim ba si hotarul cu Bulgaria. Tratatul de la Neuilly-sur-Seme consacra hotarele Rom aniei a?a cum le stabilise C o n ferin ta de Pace de la Bucuresti din 1913 ji cum le-ag asit ji la 1 august 1914: de la Capul E cre n e, aproape de Varna, pana la satul Tucsm il pe D unare si de aici, pana la c o n flu e n ta Tim ocu lu i cu D unarea. Potnvit celo r hotarate la Craiova, in septem brie 1940, de catre cele doua delegafii rom ana 51 bulgara, la cererea celei dm urm a, sustinuta ca $i Ungaria, de catre G erm an ia hitlerista si Italia fascista, Rom ania pierde o parte din D o b ro g ea , regiunea sa sudica, cuprm sa intre Turtucaia, Silistra $i Bazargic. Rom ania pierde, in 1940, 0 suprafata egala cu a Transilvaniei, 9 9 .7 3 8 km 2, adica 3 3 ,3 % , sau 0 treim e dm suprafafa farii. Sub aspect istorie ?i geografic, hotarele Rom aniei din penoada interbelica cuprindeau toate provinciile rom anesti: Ardealul, B anatul,

( i r..ma, M aram urejul, D o b ro g e a , B u covina 51 Basarabia. A cestea au fo st ii 'Hint pamanturi ro m an ejti. B razdate de rauri i m u n ti, campii 51 dealuri, rlc .hi dat R om an iei un itatea 51 a rm o n ia unei tan b in ecu v an tate de I )um nezeu, o unitate ?i 0 arm o nie a naturn in care $i-au pastrat unitatea .1,11 m onia intaii sai locuitori: stra m o jii rom anilor, mai intai d aco-g efn ji ,i|> <> 1 d aco-rom anii, rom anii inii. D e oriunde am privi pam antul R om aniei, de la inalfim i spre je s s,in din cam pie spre m unte, de la poalele C arpafilor ce strang la un lo c o
I I rim e din suprafata farii, o n de pe malul D unarii rom anesti, sau ale

I .itoralului Marii N egre (din care mai pastram doar 2 4 5 km ), fru m u sefea
.1 .irm onia farii sunt cele dintai insuiri ale geografiei sale. O riunde pui

pu lorul ji oriunde privejti cu ochii, in orice anotim p al anului, natura pH lutindeni incanta privirea i insenineaza inima, iar aerul proaspat te in,il(a parca spre in altim ile curate ale cerului. In m ijlocul farii e Transilvania, im prejum uita din trei parti de m u n ji; de cei Apugeni (intre Mure? i Som e?), de cei Sudici (intre Mure?
> 1 ( )lt) ji de cei Rasariteni, intre O lt ji Som e?. A cejtia , la inaltimi de 7001 0 0 0 de m etri, lasa locul dealurilor subcarpatice, cu o tru m u sete aparte

ji ele, impratiate spre toate punctele cardinale ale farn. Podi?urile, cel al I ipovei (intre Tim i? 51 Mure?) - dealunle cri?ene, ale Clujului ori Lapujului, ilr c e lo r doua T a rn a v e , apoi cele ce se d esprind din vech ea T ara Knm aneasca ori Transilvania m ergand spre M oldova, pana d incolo de Irut, sau care se intoarce spre M aram urejul transilvan, spre cel dobrogean 'i 1 basarabean, sunt toate ca 0 Centura naturala ?i um ana in acelaji timp, pun locuitorii sai, ce impre|muiesc ji susfin C arp afii ro m an ejti. Cam pia I i .ci, cea a Dunarii de J o s sau Cam pia Rom ana, cam pia Basarabiei, <sesul ilnbrogean sau cel ban afean o fera un popas de od ih na ji de bel?ug geografiei, farii 51 oam enilo r. A pele din fara noastra ce poarta num e sliabu ne, arareori razvratite, curg dinspre C arp atn rom anesti, lin i curat, ,iicm a sufletului $i gandurilor poporului rom an, pentru a se revarsa, tot hi limsic, in albia D u n a rii,T ise i, Marii N e g re ....

Varietatea $i bogatia sunt alte trasaturi defm itorii ale geografiei noastre fizice i eco n o m ice. T ara toata e o gradina construita in terase, in trepte ce due spre adevarate G u n de rai. Frum osul i binele se intalnesc aici sfidand parca asprim ea unor vremuri grele fara sfarjit.

Oamenii tarii. Populatia Romaniei

Pe pam antul farii rom anesti, i chiar dincolo de el, din istoria sa straveche si veche, au locu it aici d aco-getii si apoi, cu rom anii, ven iti in veacul al doilea, vor da n a jtere poporului rom an. D eplin fo rm a t pana in veacurile V I- V I I , creptin de ritul latin inca din secolele I I - I I I , ramas neintrerupt in locul sau de form are va fi m ereu stanjenit, dar niciodata alungat din vatra sa. C red in ta ii va fi schim bata cu timpul, in parte insa, $i pentru o vrem e. Se v o r abate peste el m ulte p o p o a re m igratoare. U nele vor fi trecatoare, altele se vor aseza pe pam antul tarii noastre. V o r vietui sau vor pieri. In plin ev mediu sau ep oca m oderna, va avea loc ji procesul colonizarii. Unii au venit pe cale pa^nica ji au co n v ie fu it cu rom anii batinai. Asa se explica p rezenta u n o r neam uri straine pe pamantul Rom aniei, in cursul istoriei sale, prezente fi azi ca nafionalitati m inoritare conlocu itoare, p rez en fa care nu schim ba ?i nu poate schim ba caracterul unitar al statului rom an. Ca urm are, pana in preajm a Marii Um ri, in toata perioada in terbelica i in zilele noastre, au con v iefu it si co n v ie tu ie sc, alaturi de rom ani pi alte nafionalitati. Toate ocupa insa o pondere m inora in totalul populafiei R om aniei. Aceasta era, in 1920, de 1 5 .5 4 1 .4 2 4 de locuitori, fafa de 1 8 .0 5 7 .0 2 8 in 1930. Pe provincii ea insem na: O ltenia (1 .5 1 3 .1 7 5 ) , M u n te n ia ( 4 .0 2 9 .0 0 8 ) , D o b ro g e a (8 1 5 .4 7 5 ) , M old ova (2 .4 3 3 .5 9 6 ), B asarabia (2 .8 6 4 .4 0 2 ), B u co vin a (8 5 3 .0 0 0 ), Transilvania (3 .2 1 7 .9 8 8 ), B a n a t (3 3 9 .9 5 8 ), Crisana ji M aram urejul (1 .3 9 0 .4 1 7 ). D esprind em din cifre, in.iinte de toate, o vitalitate a poporului rom an, o cretere a numarului sau intr-un singur deceniu cu aproape 3 m ilioane; ji o repartizare a sa pe regiuni om ogena ji echilibrata. N icaien

27
nu c de gasit un loc pustiu in Rom ania, iar m edia populatiei pe k m 2 era
11,i obipnuita in acea vrem e in statele europen e cu o econ om ie agro-

industriala. E chilibru l populafiei e ru p tin vara anului 1 9 4 0 , cand statu) unitar luinan e frant pi geografia sa am putata. R om an ia pierde atunci 6 .8 2 1 .0 0 0 Ii ii mtori (33,3 % ) din populafia sa din care 2 .6 2 8 .2 3 8 su n tin co rp o ra fi la Ungaria. D in ei, 1.321.581 (ceea ce inseam n a 50,38 % ) erau rom ani, '1/6.956 (3 7 ,0 5 % ) m aghian 51 3 29.701 (1 2 ,5 6 % ) alte nafionalitafi.

Problemele noii epoci istorice

fn cadrul statului ro m an rein treg it s-au m o d ifica t, o data cu inlicgirea unitatu sale n a tio n a l-p o litice, nu numai cadrul geografic si munarul p o p u lafiei, cum am vazut intr-un alt curs. A cre scu t nu m aru l in tre p rin d e rilo r in d u s tr ia l, co m ercia le pi I u n care, capacitatea de p rodu cfie a u n o r ramuri, reteaua de tran sp ort pi
II iinunicafii. S-a m arit suprafafa agricola pi fo restiera a tarii.

In feleg erea noii etape si a progreselor inregistrate de noua evolu tie

1 1 cbuie sa fina seam a de efectele razboiului asupra econom iei romanepti.

I> i .trugeri masive au fo st inregistrate in anii 19 1 6 -1 9 1 8 , in toate ramurile eco n o m iei nafionale: industrie, agricultura, fin a n fe -cred it, transporturi. I .1 slarpitul razboiului lipseau in mare parte bunurile de consum , mi|loacele
1Ii' p ro d u ctie, materiile prim e. T oate la un lo c au facut ca, pe ansam blu,

infrcaga p ro d u cfie a farii sa nu depapeasca, in 1919, mai m ult de 2 0 -2 5 "1 . din nivelul atins inainte de razboi. P ornind de la aceasta realitate m optenita la term inarea razboiului,
1le Li problem ele pe care le ndica in general, drumul de viitor al econom iei

p m n o astre dupa desavarpirea um tatii n a fio n a le , noii epoci i-a revenit 'bligafia de a rezolva, in planul viepi institu tion ale, econom ice pi sociale,
1 el pupil patru m an grupe de problem e:

Uniform izarea legislativa pi institutional administrativa pe cuprinsul intregii fari;

2. 3. 4.

Desavarpirea mecanism ului unitar al econ om iei romanepti; R efacerea pi dezvoltarea e co n o m ie i nationale; Legiferarea si aplicarea refo rm elo r so cio -eco n o m ice prom ise in anii primului razboi m ondial. A ceste problem e urm au sa fie rezolvate sub auspiciile Marii Uniri

pi ale drumului deschis de ea Rom aniei spre dezvoltare pi m odernizare. R afiu nile fu n d am en tale ale in n o irilo r le gasim chiar in preved erile hotararilor de unire de la Chisinau, C ern au ti si A lba-Iulia, preluate apoi de noua C o n s titu te din 1923. In plan politic, o problem a fundam entals ce se cerea rezolvata era chiar pregatirea pi votarea noii C onstitu fii a Rom aniei. N e cesita te a dezvoltarii un itare sub a sp ect p o lic pi e c o n o m ic , refo rm ele sociale pi e c o n o m ic e in sprijinul c e lo r doua clase sociale, taranim ea pi m u ncitorim ea, pi al accelerant dezvoltarii generale au fost d is c u ta te -in ce privepte Transilvania, Banatul, Cripana pi Maramurepul in cadrul p artid elor N ational R om an pi S ocial-D em o crat, in perioada prem ergatoare lui 1 d ecem b rie 1918, in cadrul C onsiliu lu i N ation al R om an Central pi al consiliilor nationale rom.incpti locale, in presa vremii. P rob lem atica e co n o m ica pi sociala a fo st definitivata printr-un consens general al rep rezen tan tilo r celo r doua partide, in preziua Marii Adunari N a fio n a le de la A lb a-Iu lia. R efo rm ele erau consid erate ca principii fundam entale ce se cereau apezate la tem elia noului stat rom an, de aici im p ortanfa pi sem n ificafia lo r d eosebita. E le au fo st cuprinse in ultimele doua puncte ale Articolului trei pi aveau in vedere, con cret, o reform a agrara radicala pentru tarani pi conferirea acelorapi drepturi pi avantaje, potrivit modelului celo r mai avansate state in d u stria l din Apus, pentru m uncitorii industriali ai farii noastre. Sfatul Tarii din Basarabia pi Consiliul N ational din B u co v in a au discutat, de asem enea, inainte de hotararile de unire luate la Chipinau pi C e rn a u ti, marile problem e politice pi s o c io econ om ice.

Problem ele cu caracter eco n o m ic ale noii epoci - desavarpirea nu i .imsmului unitar al econ om iei rom anesti, refacerea pi dezvoltarea i , , .ici.i pi reform ele so cio -e co n o m ice - au fo st discutate, dupa 1918, in , uliill program elor partidelor politice, in dezbaterile parlam entare, prin ,, 111<i mfe organizate de catre Institutul Social R om an in prima jum atate
11| <i cnmlui trei,in multe publicafii de specialitate, de catre opinia publica,

1.1in ink'rmediul presei. D iscu fiile s-au p u rta t, in special, in jurul a patru p rin cip ale |iin|)leme: caracterul econ om iei romanepti dupa 1918 in rap ort cu cel ilinaintea razboiului; locul pi rolul agriculturii pi al industriei in cadrul i , diiom iei n ation ale; rolul statului in raportunle dintre stat pi capitalul 1.1 iv.it; atitudinea fafa de capitalul strain. In stransa legatura cu toate
ii

rste problem e era pi p ro blem a uniform izarii institutional-legislative pi

n <> i| |cadru politico-adm inistrativ creat in prelungirea pi desavarpirea actului I ,litic al unirilor realizate prin voinfa n ation ala in prim avara, toam na pi i.it ii.i anului 1918.

Problema uniformizarii institutional legislative i cadrul politico-administrativ al tarii

Prin H otararile de Unire se realizase, in num ele natiunii rom ane dm liasarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Cripana pi Maramurep, unirea politica a provinciilor d espnn se din Im pernle rus pi austro-ungar. Sfatul |,nMdin Basarabia luase aceasta hotarare

, "in puterea

dreptului istorie fi de

neiim", pe baza principiului ca noroadele singure sa-fi botarasca soarta lor de ,/ -/ intiinte fi pentru totdeauna. Congresul G en eral al B u co vinei a h otarat ,i. c lapi lucru in numele suveranitatii n a tio n a le . La fel a facut Adunarea \ ,ip o n a la a tu tu r o r r o m a n ilo r din T r a n s ilv a n ia , B a n a t pi T a ra I ingxireasca . Prin decrete, regele Ferdinand recunoapte pi intarepte A ctele Unini. I , i ') npnlie 1918 declara Basarabia unita cu Romaniape led una fi inditiybila".

L a 18 d ecem b n e 1918 B u co vin a, in cuprinsul g ranitelo r sale istorice, este so co tita 51 ea de-apururea unita cu Regatul Romaniei. Cateva zile mai devrem e, la 11 d ecem brie 1918 regele Ferdinand san ction a H otararea A d u n arii N a fio n a le de la A lb a -Iu lia privind u n irea T ra n silv a n ie i, Banatului, C rijan ei si Maramuresului. D ecretele regale prim esc putere de lege in u rm a h o ta ra rilo r P a rla m en tu lu i farii, luate la sfaritul lunii decem brie 1919 51 1 ianuarie 1920, iar in cadrul C o n te n n te i de Pace de la Paris aceeasi m are unire a fo st recunoscuta prin tratatele incheiate in anii 1 9 1 9 -1 9 2 0 . A cestea sunt caile urm ate, in succesiunea lor cronologica, de catre A ctele Marii Uniri realizate prin H otararea Sfatului T arn de la Chisinau de la 27 m artie (9 aprilie) 1918, prin R ezolu tia C ongresului G eneral al Bucovinei de la Cem aufi din 28 noiem brie 1918 51 hotararea Marii Adunari N afionale de la A lba-Iulia din 1 d ecem b rie 1918. Sun t toate dem ersurile ce stau la tem elia statului national unitar rom an consacrat astfel in chiar primul articol al C o n s t i t u t o r din 1923
51 1938. Cateva im prejurari, obiective sau subiective, au d etem inat insa

aparifia u n o r particularitati ale vietn ad m inistrativ-institutionale, la nivel regional, fara sa afecteze politica generala 51 caracterul unitar al statului rom an. E le au decurs din unele preveden ale A ctelo r Unirii din Basarabia $i Transilvania i sunt o co n secin fa a C o n ven tiei m ilitare de la Belgrad $i a istoriei de pana la Unire, in toate provinciile. Potrivit artico lelo r doi din H otararile de unire de la Chisinau gi Alba-Iulia se p roclam a, pentru 0 perioada dehnita, autonomia proii^om pentru Basarabia }i Transilvania. Sfatu l T a rii a fo s t in v estit in co n tin u a re cu puteri d ep line p en tru "r e z o lv a re a ?i re a liz a re a re fo r m e i ag rare dupa n e v o ile i ce re rile norodului ; iar in Transilvania, Adunarea X a tio n ala de la A lba-Iulia a rezervat teritoriilor de aici o autonom ie provizorie pana la intrunirea C onstituantei, aleasa pe baza votului universal. Autonom ia provizorie, pana la intrunirea parlamentului cu atribu 111 de C onstituanta - adica de a vota noua C o n s titu te -precum si form area

v11! i Ini Sfat i a Consiliului D irig en t - lucruri ce decurgeau din articolele dm '.i noua ale proiectului de R ezolu tie a Unirii, ca $i pastrarea Sfatului |ill ii in cadrul Basarabiei - au raspuns, atunci, unei necesitap a m om entului m nu i ct istorie. Trebuia sa se realizeze treptat uniform izarea administrativ lllxlilin io n ala pe cu prin su l tu tu ro r provin ciilor. O ev olu tie p o litic a Ii | mi .ita $i deosebita ce avusese loc de multa vrem e atat in B asarabia, cat ;i m Bucovina 51 Transilvania a g enerat in plan legislativ, in stitu tional 51 iiilministrativ, situafii d iferite ce se cereau ob iectiv inlaturate dupa 1 tin cm brie 1918. Pe de alta parte, M arele Sfat, Consiliul D irig en t din I I msilvania, Sfatul T arii 51 Consiliul N ational din B asarabia $i B u co vin a iii 1 iiulcplinit unele obiective politice sau eco n o m ico -so ciale inscrise in in it le unirii. In cadrul S fatu lu i'fa rii a fu n c tio n a to com isiune agrara form ata In 11 leputap si specialist! in problem e agrare cu im puternicirea de a pregati ni 1 1> 1 o ie ct de lege pentru im partirea pamantului la tarani. Lucrarile acestei "m m isiu n i au d u ratu n an de zile. In noiem brie 1918 proiectul reform ei 1 1 rata $i a fo st votat in e d in p Sfatului Tarii din 27 noiem brie 1918 ji (Hoinulgat, pnn D e c re t regal, la 2 2 decem brie 1918, ratificat de intaiul I >it lament al Rom aniei unite. Se realizase astfel intaia prevedere a Hotararii Ii Unire din 27 m artie/9 aprilie 1918. L a 27 n oiem brie/ 10 decem brie I'M 8 Sfatul Tarii, p rintr-o noua hotarare, tin and c o n t de im plinirea Ii gislativa am intita, dar urm and in acelaji timp exem plul Bucovinei 51 al li.m silvaniei, renunfa la co n d ifiile form ulate in Actul Unirii. A ctivitatea Marelui S fa t N ation al din Transilvania a ramas legata
I II idoptareaa doua proiecte de legi de 0 cov arjitoare im p o rta n p p entru

tlc/voltarea ulterioara a viefii politice ji e co n o m ice , de proiectul legii I'lci lorale ji cel al reform ei agrare, discutate i votate in je d in fele sale lin .uigust 1919, problem e asupra carora vom reveni. Pentru in^elegerea evolupei istoriei n oastre im ediat dupa unire m' i'cr lamurite cel pufin in ca doua problem e: prevederile C o n v e n fie i
1mill,ire de la Belgrad $1 participarea noastra la razboi, dupa incheierea

arm istitiilo r, in timpul desfaurarii C o n fe rin fe i de Pace de la Paris, in ami 1 9 1 9 -1 9 20 .

Convenjia militara de la Belgrad i consecintele ei

D aca sfarsitul razboiului, prin arm istifnle in ch eiate succesiv in anul 1918 cu A ustro-U ngaria si G erm an ia a contribuit la crearea u n or c o n d ip i favorabile pentru desfasurarea luptei in scopul realizarii statului unitar rom an, C onvenfia militara de la B elgrad , din 13 noiem brie 1918, dintre generalul francez Franchet dE sp erey ji guvernul m aghiar condus de contele Karolyi, a avut darul de a com plica lucrurile. A rm istip u l de la Padova fusese co n d itio n a t din partea A ntantei de acordarea dreptului la autod eterm in are a p op oarelor din A u stroUngaria ji cerea evacuarea imediata a intregului teritoriu ocu pat in timpul razboiului de arm atele austro-ungare i libertate de mis care pentru trupele aliate in cadrul fostului imperiu in scopul unui atac con cen tric impotriva G erm aniei. Potrivit arm istifiului in cheiat cu G erm ania la 11 n oiem brie 1918 trupele germ ane din toate teritoriile ocu pate (cu e x ce p p a regiunilor din rasarit) trebuiau evacuate. D e asem enea, s-a impus retragerea arm atelor germ ane din A ustro-U ngaria i Turcia, ren u n tarea la Tratatele de la B re stL itovsk si B u cu rejti. In am bele cazuri, prevederilor am intite li s-au alaturat si alte clauze, militare ji econ om ice, cu im plicatii directe asupra viepi politice ji s o c io econ om ice a celo r trei state inamice. In ce ne prive?te, atat arrnistittul cu A ustro-U ngaria cat i cel cu G erm ania au avut rezultate pozitive. Au indreptaturm arile cuceririi unei par[i din pam antul farii de catre centrali (prin retragerea arm atei ?i ad m inistratiei, anulareaTratatului de la Buftea) deschizand drumul spre im plinirea aspirapilor n atio n ale ale rom anilor transilvaneni. D upa sem narea actului de capitulare a Bulgariei (16/ 29 septem brie 1918) generalul francez Franchet dEsperey, Com andantul Arm atei Aliate

tini < incut, ap reco n izatexecu tareau n o ro p eratiu n i de urmarire a trupelor ........... ic trecand mai intai prin Ungaria (Budapesta) ?i urm and cursul I> i in.it n in sus. A rm istitiul cu A ustro-U ngaria i cel cu G erm ania il gasete, |M > 1>.il>il, in drum spre Belgrad. Cateva zile mai tarziu, la 7 noiem brie, iin ( | >tratativele dintre com andantul fran cez $i delegatia m aghiara, ce se vin nu hcia la 13 noiem brie printr-o C o n v en p e cu caracter pur militar, i ii iim ilc com plicafii p o litice, insa. C o nvenp a a stabilit o lime de d e m a rc a te in tre for^ele m ilitare ill \ntantei 51 cele maghiare, o linie care p o rn ea de pe cursul superior al Si hiK stilui M are, trecea prin Bistri^a, M u rej-sa t (jud. M u rej), urm and
1 hi Mil Mure^ului pana la c o n flu e n ta cu T isa . In tem eiu l a c e le ia ji

...... v cn fii, adm inistratia civila urm a sa ram ana in mainile guvernului ni,i)'lii,ir pana la Conferin^a de pace. In ceea ce p riv ejte linia de d em arcatie, ea nu corespundea liniilor
1I1 r 1,ini(a dintre statul rom an i Ungana, stabilite pnn Tratatul din august

I'M (1 Mu se incadra nici in prevederile celo r doua arm istip i (cu A u stroI iir.ni.i $i G erm ania). N u erau nici in spiritul p u n ctelo r w ilsoniene. Linia de d e m a r c a te , aa cum a fo st fixata, lasa 0 buna parte din n u ll iriul Transilvaniei in cadrul statului maghiar. G uvernul K aroly a mers
1 in.n d ep arte. A in te rp re ta t v o it preved erile actului in ch eia t, ca 0 111 urn 1 ,i^tere din partea A ntantei a in tegritajii Ungariei. Mai mult, a trimis

hi Manat ji in Transilvania 0 com isie guvernam entala pe langa com itate. I " ilc .icestea, in vrem e ce erau b in e cu n o scu te acpu nile Consiliului S .11ion al Rom an Central de la Arad in vederea realizarii unitatii nationale. I 1,1 iloar atu n ciin plina d esfajurare dialogul im tiat de Consiliul N ational H m njii Central de la Arad cu delegatia m aghiara ce il avea in frunte pe iiiiiu .lrul O sk a r Ja s z i, cu p u n cte de vedere fo a rte clar exp rim ate $i
1aiejn n u e privind dreptul rom anilor din intreg Im periul austro-ungar la

" 1I1 plin.i autodeterm inare. C o n secin te le C o n ven tiei de la B elgrad nu

hi

In 1.1 deloc benefice. In primul rand, ad m inistratia rom aneasca nu a

|niliil Ii extinsa de la in cep u t asupra tuturor com itatelor din Transilvania,

B anat, C rijana 1 Maramure. In al doilea rand, arm ata rom ana a fost o b lig a ta sa se o p re a s c a in faa lin iei de d e m a r c a t e . E x tin d e re a adm inistrafiei rom anesti in intreaga Transilvanie 51 inaintarea arm atei rom ane dincolo de linia fixata s-a facu t succesiv si numai in urm a unor decizii luate de aliati in anii 1 9 1 8 -1 9 1 9 .

Evolutia armatei romane in Transilvania i Ungaria (1918-1920)

La m ijlocul lunn d ecem brie 1918, trupele rom ane au atins linia Muresului pe toata lungimea lui. Pe de alta parte, guvernul R om aniei 51 Consiliul D irigent au facut dem ersun insistente pe langa Conferin|a de P ace $i Consiliul M ilitar In teraliat de la Versailles p en tru revizuirea prevederilor C onventiei de la B elgrad $i anularea liniei de d e m a rc a te . Cu acordul Consiliului A n tantei, arm ata rom ana a depasit cursul Muresului ?i a m utat, fara re z iste n ta , linia de d e m a rc a te sp re Vest. Pana la 2 2 ianuarie 1919, a atins punctele Sighet, Ciucea, Zam . A rm ata rom ana a fo st amplasata pe aceasta linie din ordinul m arilor puteri. G uvernul m aghiar acuza arm ata rom ana de incalcarea C onvenfiei de la Belgrad. In re alita te , ac^ iu nile tru p e lo r n o a s tre se in cad rau in p rev ed erile a rm istitiilo r care ingaduiau arm atelor aliate ocuparea acelo r puncte strategice din A u stro-U ngaria ?i la acele term en e pe care le-ar putea considera n ecesare . La 26 februarie 1919, C o n ferin p i de Pace de la Paris a hotarat ca deocam data, sa se creeze 0 zona neutra Rom ania este nem u ltu m ita $i protesteaza. C om isia im puternicita cu rezolvarea p roblem elor rom anesti ?i Consiliul Militar Interaliat au hotarat ca arm ata rom ana sa se fixexe, tem porar, pe aliniamentul Arad-O radea-Carei-Satu Mare, orasele amintite intrand in zona neutra. Trupele m aghiare s au retras la 5 km Vest de aceasta linie. O luna mai tarziu, in m artie 1919, generalul I lenry B erth elo t anunta guvernul Romaniei de aceasta hotarare $i cere acestuia ca inaintarea trupelor rom ane sa reinceapa ?i sa continue treptat. Printr-un ordin al

gt 111 i.ilului Prezan din 2 0 m artie se dispune inaintarea trupelor rom ane tltllM leli agerea trupelor m aghiare, urm and ca zon a neutra sa fie ocupata i|r Itupr (ranceze. P nn lo coten en t-co lo n elu l Vyx, eful misiunii M ilitare Mi.iir dm Ungaria, a fo st anu natp resed intele republicii ungare, K arolyi, tit* lt>l,uarile luate. A cesta refuza acceptarea lor 51 dem isioneaza. L a 21 in 1 1 In- a fo st proclam ata R epublica Ungara a Sfaturilor care continu a sa
II In. ( la randul sau recunoa?terea unirii Transilvaniei cu R om ania ji cele I I I me dc colonelul Vyx. A fo st decretata m oblizarea generala a barbatilor

ill l,i 16 la 4 2 de ani i stare de razboi in Ungaria.

'

Pe de alta parte, guvernele Rusiei Sovietice, a Ungariei ji Statul M ajor al arm atei ucrainiene au h otarat opera|iuni o fen siv e pe doua
1In n |ii: arm ata ucrainiana trebuia sa dea lovitura prin B u covina si sa

l.ii .1 jo n cfiu n e a cu arm ata roie ungara. O ofensiva p en tru ruperea | n 1/1(1 ilor fo rte lo r arm ate rom ane se pregatea apoi in zona Basarabiei $i nu ci i uirea lor langa N istru. P rin aceste actiuni, R om ania s-a aflat intr-o Dl.it c critica. E ra in p en col in saji unirea celo r trei provincii rom anesti. La lin cputul lui aprilie 1919, guvernul ungar iji face cu noscuta hotararea de
,1 ican cxa Transilvania i i?i pregate^te arm ata de atac. R om ania cere

|ni|inul a lia tilo r. La 12 ap rilie 1919 guvernul R om an iei h o tara?te lli.untarea arm atei ro m a n e pe alin iam en tu l s ta b ilit prin h o ta ra rile
1 m ilcrin fei de Pace din 26 februarie 1919.

In urm a contraofensivei arm atei rom ane din a doua jum atate a hum iprilie, arm ata rom ana a atins la 1 mai raul T isa pe intreaga lungime .1 111 mtului. D u p a ocuparea teritoriului de la E s t de T isa , arm ata rom ana a ,1 o p rit. G u v e rn u l ro m a n a e x p lic a t ca o cu p a re a unui a sem en e a ilm um ent nu inseam na revendicarea tentoriilor in cauza, ci doar 0 actiune iii.iicgica. I/a 7 lunie 1919, Consiliul Suprem analizeaza posibilitatea unei h (111111 m ilita re co m u n e im p otriv a U ngariei. T ru p e le to lo site - in m m opjia Consiliului - trebuiau sa he cele de la fafa locului, adica rom ane, nlie ^1 tranceze.

L a 11 lunie, Consiliul M initrilor de externe ai C onferin^ei de P ace com u n ica re p re z e n ta n tilo r g u v e rn elo r ro m ane ji ce h o slo v a ce frontierele lor cu Ungaria. D ou a zile mai tarziu, la 13 iunie, G eorg es C lem enceau cere guvernelor ungar, ceh oslovac 51 rom an sa puna capat ostilitatilor. In co n se cin ta , Ungaria in ch eie arm istitiul cu C eh o slov acia iar arm ata ro m an a m en tin e p o zip ile sale pe T isa, ca linie strategica, masura accep tata de catre C om andam entul Suprem al A rm atelor Aliate de la Versailles. La 1 9 -2 0 iulie, a rm a ta un gara d eclan eaza un p u te rn ic atac im potriva trupelor rom ane fortand aliniam entele ocu pate pe T isa. Patru zile mai tarziu, arm ata rom ana d esfajoara o puternica con traofensiva ji dupa 7 zile de lupte reocu pa p o zip ile avute pe T isa 51 continu a inaintarea in interiorul Ungariei. L a 3 august 1919 trupele ro m ane au in trat in Budapesta. In lunile sep tem brie 51 o cto m b rie, M arele C artier G eneral al arm atei rom ane a ord on at evacuarea tru pelor sale din Ungaria, Consiliul Suprem a intervenit in am bele cazuri cerand, mai intai, ram anerea lor pe p o z ifie , apoi aproband o retragere, in etape, incepand cu 15 noiem brie 1919. Lucrurile aa s-au si intamplat. L a sfarjitul lunii m artie 1920, intreaga arm ata rom ana se gasea la E s t de frontiera rom ano-ungara stabilita la C o n fe rin ta de Pace de la Paris. A ja se incheie ultimul episod al primului razboi m ondial la granita de N o rd -V e st a tarii, in care a fo st implicata arm ata rom ana, ca expresie a unei voine n a tio n a le , pana la un pu nct geografic i ca un ordin venit dinspre C o n fe rin ta de Pace de la Paris, in dem ersul acesteia de la T isa la Budapesta. Prevederile C o n ven tiei m ilitare de la Belgrad precum ji actiunile militare din interiorul Transilvaniei $1 din afara grani^elor au influen^at d e sfa ju ra re a vie|ii in s titu fio n a l-p o litic e din p ro v in ciile ro m a n e sti d espnnse din Im penul austro-ungar, ingaduind Consiliului D irigent 0 im plicare a sa in adm inistrarea acestora num ai dupa m ulte ob stacole 1 in etape.

( h'Ksmizarea administrativa a Transilvaniei, Basarabiei i llucovinei

I )in m otivele aratate, organizarea administrativa a Transilvaniei la ills 11 local a trebuit sa se faca, cro n o lo g ic si g eog rafic, treptat, $i sa |illliie,i!u a unele p a r tic u la r ity determ inate de prevederile C o n v e n tiei > | i Ii Helgrad. In co n se cin ta , Consiliul D irig en t nu exercita puterea sa de Ii III* eput asupra intregului teritonu al Transilvaniei intrat in c o m p o n e n t il iiiiliii rom an. C o n v en fia a m en tin u t puterea statului m aghiar asupra HMiiiiniloraflat d in co lo de linia de d e m a rc a te . In acest con text, Banatul
11 *mtinuat o vrem e sa ram ana sub stapanireaarrhatelor sarbejti. A cestea

ji iiii .esc Tim isoara abia la 27 iulie 1919 cand locul lor a fo st luat de
ii

in.ilele franceze care au con trolat puterea publica si administrativa pana

lii I. .mgust 1919. E fe cte le C o nven tiei su n t lichidate treptat ji numai |*iillivit ilirectivelor venite dinspre C o n fe rin fa de Pace. Instalarea noii pu ten prin instituirea p refectilo r rom ani este un prin es ce a trebuit sa fin a seam a de starile am intite. In co n se cin fa , ea a iivul loc pe teritoriul Transilvaniei la date diferite $i s-a d esfaju rat in tm id ijii d eo seb ite. N um irile de p refecti s-au facu t de cate C onsiliul I )m gent in toate cazurile, in co n co rd a n ta cu propunerile transm ise de CiVie (ionsiliile nationale rom ane sau de frunta?ii politici din judefe i
m i

i uprins mai multe etape in rastimpul decem brie 1918 - iulie 1919. Irimele numiri si cele mai masive s-au facut in decem brie 1918 -

i tnii.irie 1919 $i au cuprins judefele asupra carora Consiliul D irig en t iji pxri'i ii.i nem ijlocit puterea: Alba Inferioara, Bistrita-N asaud, Brasov, Ciuc, (io jo cn a , Fagara, H unedoara, M ures-Turda, O d orh ei, Sibiu, SolnocI >,il i.u a, Iarnava M are, Tarnava M ica, Trei S c a u n e , Tu rd a-A riej. A doua i ip,i ,i cuprins judefele: Salaj, S a tm a r,B ih o r i Arad (14/27 m artie 1919) ?i imleful Maramure (aprilie 1919) iar ultima: judeful B ic h ij (5 mai), 1 1 id (12 iunie) si T im ij-T o ro n ta l (25 iulie). Data instalarilor a fo st si ea diferita, procedura era, insa, in linii man, ,n i e.i'.i Preluarea puteni s-a facut din partea noului prefect in p rezen fa

unui delegat al Consiliului D irigent 1 a vechilor conducatori pe baza unor procese-verbale care consem nau aceasta realitate. F u n ctio nani erau apoi solicitati sa depuna juramantul de fidelitate fata de statul rom an. E l a fost pnm it in corpore, in unele judefe 51 respins in altele, realizat cu u^urinta uneori sau cu destule com plicatii in multe cazuri. A c e e a ji actiune 0 pornise 1 guvernul Karolyi in judefele ram ase sub adm inistratia ungara. E l a pretins depunerea juramantului de fidelitate pana la 13 decem brie 1918, a trecut la desfiinfarea consiliilor i a garzilor n a tio n a le r o m a n e s ti, la p e rs e c u ta re a o a m e n ilo r p o litic i ro m a n i, m corporarea cu fo rfa a tinerilor rom ani in arm ata ungara. To|i rom anii ram aji d incolo de linia de d em a rca te cu n osc zile aspre ce le ream intesc de o istorie pe care ei o socoteau incheiata. O retraiesc insa, o vrem e, i dupa Marea Unire. Instalarea non puteri rom anesti aici, are loc in conditiile u n or inverunate actiuni de im potrivire din partea elitei locale maghiare. Trium ful este insa al rom an ilor 1 al rom anism ului, iar Consiliul D irigent ii extinde atributule treptat, pe intreg pam antul Transilvaniei, Banatului, Crianei $i M aram urejului. Consiliul D irigent, potrivit im puternicirilor cu care a fo st investit i a atribufiilor sale co n c rete, a rezolvat in cond itii in terne 51 externe d eosebite, vrem e de 5 patrare de ani (2 decem brie 1 9 1 8 - 4 aprilie 1920) prin cele 1 2 resoarte ale sale problem e de natura econ om ica, sociala, politica 51 culturala pe care vrem ea le cerea. L e-a rezolvat potrivit unui p ro g ram d e m o c ra tic . L e -a re z o lv a t in d ep lin c o n s e n s cu p o litica p ro m o v a ta de guvernul fa rii, sp rijin in d u -se pe ideile p ro g ra m a tice cuprinse in hotararea de unire de la Alba-Iulia 51 o vrem e (pana la 2 august 1919) pe colaborarea dintre rep rezen tan p i Partidului N ation al R om an ji ai celui S o cia l-D em o cra t, prezenfi ji unii $i altn in fruntea u n o r d ir e c fii, n u m ite, nu in ta m p la to r sim plu, re so a rte , i p rin tr-o participare com una la lucrarile Marelui S fat N ation al. D esig u r, era v o rb a , in cazul tu tu ro r o rg a n ism e lo r reg io n ale am intite, de fu n ctio n area lor tem porara $i in stransa legam ra cu legile

 1111Ii i i rom an, un stat deplin unitar. Principial, chiar de la in cep u t s-a iivtii in vedere, repetam , o perioada lim itatain timp i oricum de tran zifie, in | inn form a de organizare i scopurile urm arite, ele nu veneau in i mill .idicfie cu caracteru l unitar al statului rom an i cu procesu l de ilh iln rm iz a re leg isla tiv e i in s titu fio n a la d esfa ^ u ra t in R o m a n ia . I hmpotriva, au contribuit la intarirea lui. N u s-au substituit organelor m iii,iic (guvern fi p arlam en t); i-au d e sfa ju ra t activitatea in cadrul nlnri tivelor fixate de puterea centrala, co n stitu tio n a ls si in tr-o stransa l if ,ilura cu factorul executiv < > i legislativ al tarn, intr-un spirit d em ocratic. Nici Transilvania, nici B ucovina, nici Basarabia nu au cu n o scu tin ii ui,i perioada interbelica nici o autonom ie in ra p o rt cu Regatul R om an. Uli ma lor vrem e de mai bine de doua decenii (1 9 1 8 -1 9 4 0 ) a fo st istoria Iniicgii fari. R om an ii b asaraben i ca i cei tran silv aneni fo lo sin d in ili i l.irafiile lo r de unire term enul de au ton om ie n-au infeles, n-au ceru t fi nu au vrut altceva d ecat depline libertati a co rd a te tuturor oam enilor 51 IIWMupilor, to fi cetafen ii lo r 51-au desfaurat intreaga viafa e co n o m ica , i Hi.ila ?i politica, spirituals, indiferent de etnia lor, in aceeasi colectivitate. ( -eea ce revizionism ul m aghiar a in cercat in perioada interbelica, " (( him bare a granite lo r R om aniei prin m ijloace panice invocand fie h fo b le m a d re p tu r ilo r n a fio n a lita filo r din R o m a n ia , in c o n c r e t a 11 u11iartlor, fie articolul 19 din Pactul Societatii X a tiu m lo r U nite, cerand "au to a d rn in istrare a T ra n silv a n ie i pe baza p rin cip iu lu i a u to n o m ie i I'nm unitare, au fo st 51 sunt vinovate greseli de interpretare a H otararii
1I1 1.1 \lba-Iulia.

O rganism ele regionale 51-au incetat activitatea la inceputul lunii ipi ilic 1920, in timpul prim ei guvernari averescane atributiile lo r trecand
1 mpi a autoritatilor de la Bucure?ti. Pe langa P re je d in tia Consiliului de

Mu ir, tri s-a in fu n fat Comma centralapentmunificare fidescarcare. In subordinea

.1 1 ritria , la Cluj, Chisinau ?i C ernauti s-au fo rm a t Com isii regionale de

m iificare 51 descarcare cu cate un secretariat general. A ctivitatea lor a un elat la I aprilie 1921 p nn transform area lo r in Directorate generate, cu

servicii pentru fiecare m inister. Au activat ori s-au d esfiin ta t prin decizii m m isteriale in perioada 1 9 2 2 -1 9 2 4 si au lucrat in directa subordine a guvernului in scopul uniformizarii 51 unificarii institutional-adm inistrative in teritorule unite. O rg a n iz a re a a d m in istra tiv -te rito ria la este co n d u sa de ideea descentralizarii. E a s-a intem eiat pe prevederile C o nstitu tiei dm 1923. D a r chiar din prim ele luni ale anului 1 9 1 9 , ian u arie-febru arie, sunt introduse in locul vechilor com itate ,prefecturile ca institufii adm inistrativp o litic e c u n o s c u te in V ech iu l R e g a t, in fru n te cu un p r e fe c t, ca reprezentant al puterii politice centrale. In Basarabia 51 B ucovina are loc acelai proces. E ste un prim elem ent de o im p o rtan ta co v a rjito a re in calea un iform izarii ji unificarii stru ctu rilor de aici. Se face trep tat si cuprm de perioada 1 9 1 9 -1 9 2 5 . Particularitatile locale se m en fin pana la Legea de unificare adm inistrativa din 14 lunie 1925 ce a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1926. Legea a abrogat toate sistem ele administrative existente $i a stabilit n o rm e identice pentru adm inistrafia intregii tari. P otrivit C o n stitu tiei din 1923, judeful i com u na sunt investite cu personalitate juridica. Legile administrative din 1 9 2 5 ,1 9 2 9 si 1936 respecta aceasta prevedere co n stitu p o n a la . Ju d efu l era un organism p o litico teritorial inzestrat cu organe reprezentative, cu o oarecare autonom ie locala in cadrul careia fu n cfion au unele servicii exterioare ale un or m inistere. Legea din 1936 pastreaza judetului aceleai calitati ca si legea din 1925, iar prin regulam entele de aplicare ale legilor dm 1925, 1929 si 1936, teritoriul tarii a fo stim p a rfit in 71 judete. I^egea dm 1938 a provocat o schim bare radicala in structure administrativa locala prin instituirea unui centralism realizat prin intermediul rezid enfilor regali j i a finuturilor create de Carol. Tara a fo st im p arfita in 10 tinuturi ce cuprindeau fiecare un num ar de jude|e. Tinutunle au to st d esfiin ta te prin D ecret-L eg e la 21 sep tem brie 1940, ju d etu l redevenmd ceea ce a fo st pana in 1938. E lem en te noi, din punctul de vedere al ad m in istratiei, la nivel regional, intervin in vrem ea lui A ntonescu, ca urm are a unei sern de

.Ii i ii tr IcjM din sep tem brie 1941 - pana in mnie 1942. Potrivit acestora, Mi ii ulna Bucovina sunt soco tite doua provincn rom anesti cu reed infa

lu i I iim ii u\i ji C e rn au fi, A dm inistrarea lor era pusa sub directa cond u cere

pi mi|ii,ivcghere a cond ucatorului statului. F ata de guvern se gaseau in fM |n ii turi de co la b o ra re i su b o rd o n a re. In fru n tea lo r era cate un (juvi i nulor, a d m in istra to r g eneral al p ro v in c ie i, ca im p u te rn ic it al .i un It ii utorului statului rom an. Au fo st create mai m ulte D irecto ra te cu Wi vii iilr administrative respective i un Consiliu Provincial de coord onare . Ii iimare generala a activitapi adm inistrative. ( )rganizarea era determinate de starea de razboi generala a tarii i in tin ii I n | iccial, de apropierea celor doua provincii romanesti de zonele de razboi. I >iii .i.in e x ce p tio n a l s-a nascut i o adm inistrate cu trasaturi specifice nu Hiiditcloristorice ce impun regimuri deosebite. G uvm atom lK ^K Ztnti, in tm nN ccinfa, au to ritate a p ro vin cial^ su p rem a ce raspu nd ea fa f a de Miinliii atorul statului pentru buna administrare i fafa de guvern pentru i|tin ui i ;i programului de activitate statala. Avea dreptul de a da Ded^iuni ?i de i i lui ii mi O rd onanfe i Regulamente publicate intr-un supliment al Al.O. I 11 .i lnl polipei siguranfei i putea cere intervenpa armatei. D irectoratele - servicii cu caracter adm inistrativ - erau in num ar
i|i

9 *,i co re s p u n d e a u p r in c ip a le lo r D e p a r ta m e n te : al A fa c e r ilo r

Nilmm istrative, F in a n fe lo r , A gricu ltu rii i D o m e n iilo r, E c o n o m ie i Nrt|umale, Invatam antului si Culturii, M uncii i A sigurarilor Sociale, I in tu rilo r P u b lice $i al C o m u n ic a p ilo r , S a n a ta f ii, C o lo n iz a rii ji Invapim antului. Au fo st rezervate Guvernului i Puterii C entrale toate * ii i vii iilc ce intrau in co m p o n en ta celorlalte m inistere pentru care nu s-au
II rut d e p a rta m e n te , P o litia ?i S ig u r a n fa g e n e ra la , Ja n d a rm e ria ,

(nvupnnantul Su p erior, Caile Ferate, Porturile ?i Caile de co m u n ica p i, iliiin iu n le n ap o n ale ji vam ile, R egiile p u b lice, C asele a u to n o m e ji \ilm im strapile generale com erciale. Top je fii d irectoratelor alcatuiau la un loc Consiliul provincial de ...... . *I' mure i era socotit un organ consultativ al guvernului. A d m inistratia

locala era cea cu noscu ta in intreaga fara prin in term ed iu l ju d efelor: Cam pulung, C e rn a u fi, H otin , R a d a u ti, S to ro jin e f 51 Suceava (din 6 o cto m b rie 1941 i D o ro h o i) pentru B ucovina, 1 B a lti, C etatea Alba, Chilia, Ism ail, L a p u jn a , O rhei si Tighina in Basarabia. Pe langa p re je d in tia Consiliului de mini^tri a fu n ctio n a t corpul de com isari generali pen tru B asarabia si B ucovina, ca organe de con trol. M inijtrii, im preuna cu guvernatorul aveau dreptul de inspectie iar lunar se faceau analize ale activitatii provinciilor la nivelul guvernului. Pentru anii razb oiu lu i ex ista , d eci, in B a sa ra b ia , o a d m in is tra te sp e c ific a penoadelor de razboi cu pastrarea insa a n o rm elo r de viafa politica statala unitara, trasatura ce caracterizeaza deceniile in terbelice, inclusiv anii razboiului. In concluzie, trebuie sa subliniem , legat de p roblem a uniform izarii in stitu tio n a l-a d m in istra tiv e a R om an iei ca M arele S fa t N a tio n a l al J > Transilvaniei, Consiliul N ational al Bucovm ei i Sfatul Tarii din Basarabia, ca ?i Consiliul D irigent in Transilvania, Consiliul S ecretarilor de Stat in Bucovina i Consiliul D irecto rilor din Basarabia au fo st institutii regionale prin interm ediul carora s-au facut pnm ii pai spre integrarea organica a provinciilor un ite in viafa vechiului Regat rom an. E le nu au fo st parghii cond u catoare spre un separatism regional. T o p m em brii a ce sto r organism e, din toate provinciile unite, au fo s t calauziti co n tin u u de ideea organizarii vietii p o litice ?i socialeco n o m ice prin integrarea organica ji fireasca in aceea a intregii tari. U niform izarea ad m inistrativ-in stitutionala a fo st un p ro ces obiectiv la care au contribuit in mare masura top factoni amintifi. Ideea consolidarii integrale a farii i cu d eosebire a?ezarea norm ala a Ardealului in noua configu ratie de stat a fo st - spunea in 1924 O ctavian G o g a - program ul de care ne-am calauzit . Acelasi lucru l a aratat in Parlam ent i V icto r B on tescu , fo st ef al unui reso rt im portant - al C om erm lui $i Agricultuni din cadrul Consiliului D irigent. D aca in vederile noastre, in solutnle noastre vom fi putut grei, 0 singura grejeala n -am putut savarji nicicand,

g|) jim I.i ilc a nu h fo st cu trupul si adevarat cu sufletul totdeauna pentru ilf.lv,ii;;ita unitate ?i su fleteasca i politica a tarii, pentru care am jertfit, jtl'Hilovand inchegarea ei . La fel s-a exprim at pi V.C. Osvada, cel mai A|M <>pi.it colabo rato r al lui B o n te scu . N ici un m o m en t nu am avut alta fhlivm gere decat aceea ca in statul intregit trebuie sa avem o singura |)nlili< ,i sociala i nationala . Intreaga g e n era tie a M arii U n iri, in d ife re n t unde se afla, in It.,,Hill )ia sau in B u co v in a , in V echiul R e g a t ori in T ran silvan ia, in nii|',i.i|ia apusului european, o n peste ocean , cu to p i au gandit j i au lu|*l.il din toate puterile lor pentru desavarpirea unitatii politice, n ation ale I nl.itale. A ceasta a in sem n at, in c o n c e p tia lo r, unirea B asarabiei, a him (vmei ?i a Transilvaniei cu to t ce insem na ea, pam ant rom anesc, o illiiic ( are sa cond u ca la fo rm area Statului U nitar R om an , cu a trib u tii nivel ane. U niform izarea legislativa a fo st o alta m are problem a cu caracter I" iliiu ce a preocu pat toate fo rte le angajate in viafa de stat, oriunde s-au illiit chiar im ediat dupa 1 D ecem b rie 1918. Juripti, fu n cfion ari superiori Ii slut, co n d u ca to ri de institutii de diverse p ro file, lideri ai tu turor I tin lidelor politice s-au angajat cu topi p n n interm ediul u n or reviste de I ( ulitate, prin presa, la un dialog in urm a caruia sa se aleaga cea mai jm liivita cale pentru atingerea scopului u rm a n t, adica u n ifo rm izarea I* ci Jiitiva. Nimeni nu a tagaduit im portanta acestui lucru, era limpede pentru i" ii.i lumea ca e nevoie de o noua C onstitutie ji de legi de unificare. In iirb area se punea d o a r daca e bine sa se aleaga leg islap a d in tr-o pi i ivmcie care sa fie apoi extinsa in toata tara, sau sa se creeze una noua i ii tnrmii ji chiar sub aspectul continutului, dar care sa insem ne, de fapt, ' Hitcxa a to t ceea ce era cu noscut i recunoscut ca fiind mai bun in I' ci l ipa p ro vincilor tarn de pana la 1 D ece m b rie 1918 ?i sa cuprinda, in n cliisi timp, i ceea ce putea fi com un sub asp ect principial luat din i indirea lumii m oderne. Se pornea, ?i intr-un caz si in celalalt, de la rolul,

fu n cp ile statului si m ijloacele de realizare a lor in cadrul un or structuri dem ocratice. P rob lem ele in discufie preocupau toate statele europene intregite sau nou create la sfarpitul primului razboi m ondial. Caile de form are alese au fo st diferite, in Tunctie de particularitatile lo r istorice gi de m odul in care au co n cep u t prezentul pi viitorul. In cazul R om aniei, a fo st aleasa calea unei legislatn de sinteza, fara sa fi fo s t cu to tu l exclu se pi u n ele extin d eri de legi pi cod u ri fundam entale din vechiul regat, cu im bu natapri pi adaugiri firepti. Au fo st date, in acelapi timp pi legi noi cu n oscu te sub denum irea de legi de unificare. P rocesu l a avut lo c in spatiul deceniului trei, a con tinu at pi in deceniul patru pi s-a incheiat in anii 19 4 3 -1 9 4 5 . A cuprins leg isla te privind econom icu l, socialul, politicul pi culturalul. Masuri de uniform izare au fo st cu noscute pi m aiin ain te (in anii 1 9 1 8 -1 9 2 0 ) pi in deceniile urm atoare. C ronolog ic, distingem in principal doua etape: una pana la C o n s titu te din 1923 pi a doua acoperind intreaga perioada interbelica cu o depapire in deceniul cin ci (1 9 1 8 -1 9 4 5 ). P ro b lem a unificarii legislative a facu t obiectu l a doua articole din C o n stitu fia din 1 9 2 3 (articolele 7 6 pi 137). Primul prevedea in fiin farea unui Consiliu Legislativ, cu rol consultativ pentru parlam ent pi guvern care a fo st in fn n ta t in februarie 1925. Al doilea articol prevedea revizuirea codurilor pi a legiuirilor din provinciile unite spre a sepune in armonie cu Constitutia din 1923 p a se asigura unitatea legislative. In vara anului 1925 a luat fiinfa Institutul de tiinfe Adm inistrative al Rom aniei cu scopul de a examina pi analiza critic legiuirile administrative pi m odul lor de aplicare, de a organiza dezbateri. Incepand cu anul 1926 a incep ut sa apara trim estrial pi Revista de drept public , organul de presa al Institutului. Procesul unificarii legislative incep e, dupa cum afirm am , inca din anii 191 8 -1 9 1 9 pi se incheie in anii 1943 1945 prin extinderea legilor civile pi com erciale dm V echiul Regat in Transilvania ram asa R om an iei (1943) pi a celei de nord, revenita in g ran itele firepti (1945). P nn extindere, a

111 ii liml iiplicat din 1923 Codu! silvic dm Rom ania (din 1910), Codul

||t il ' Hlms in B asarab ia (1 9 2 8 ) pi B u co v in a (1 9 3 8 ). E x tin d e ri p nn

11 1111 1 1 i.iii sunt: Legeapentru organi^area fi umfmrea m pului de avocati (1923),

I t/j.,1 ile untficare a organi^arii judecatore$ti (1 9 2 4 ), Legea pentru unificarea Q faiiihlhitna (1925), Codul penal pi cel de procedure penala (1937), Codul militare (1937) etc. Trasatura lor principals este ca toate au privit K m iijiiu ca un Stat N ational U nitar iar d ispozitiile lo r au fo st aplicate In |hi il d em ocratic fara nici o d eosebire de etnie pi confesiune religioasa. Klorturile Rom aniei in aceasta directie s-au incad rat in acelea ale Hiiiii i ii j.irilor din Vestul pi Centrul E u ro p ei care pi-au intregit teritoriile Hrtjimule sau au fo rm a t state noi. Fran fa introd u ce legislatia civila pi m im h iida franceza in Alsacia pi L o ren a in iume 1924, pastrand ceea ce
4ii i ii i ilit ca era pozitiv in codurile germ ane. In aceasta form a, ele urmau

lit m i s linda asupra intregului teritoriu al F ra n te i, fixandu-se un tim p de ii in

i (i<

de 10 ani. In Italia au fo st m en tin u te la fel vechile legi pana in

n > in inline 1928 cand, printr-un D e c re t regal s-a extins legislatia italiana tmi|>i.i legiunilor unite. In Polonia, Iugoslavia pi C ehoslovacia procesul iiml ii
,i i
ii

a fo st urm arit pi d in jat de o com isie de unificare, in primul caz,

.I dr un m inister al unificarii legislative, in al doilea pi al treilea caz. A fo st in preocuparile tuturor, ca pi in cazul R om aniei, problem a mill ii ,iru legislative. Legiuitorul rom an, intr-un clim at de b u n av oin ta fa ta i|i- in,lie structurile sociale ale farii, in d iferen t de etnia lor, de m are lfn|iiiiiM,ihilitate in acelapi timp pentru obligatia ce-i revenea de a asigura iliidviiltarea pi m odernizarea R om aniei, a prom ovat o leg isla te ce s-a iluM'dil ,i ti benefica pentru evolup a statului rom an m odern.

C A P IT O L U L III R E G IM U L P O L IT IC 1 S IS T E M U L P A R T ID E L O R P O L IT IC E D IN D E C E M B R I E 1918 - F E B R U A R IE 1938

In fe leg e m prin regim politic ansam blul de institufii, centrale pi locale, ce -1 definesc pi il particularizeaza prin caracterul lor, intr-o anumita perioada data. A vem in vedere: de a sem en ea co n stitu fia , fo rm a de guvernam ant, sistemul partidelor in general pi a partidelor cuprinse in puterea executiva pi in cea legislative in m od special, fo rte le p o litice im plicate in adm inistratia locala, raporturile dintre acestea pi m stitufiile c e n tra le , ra p o rtu rile d in tre g u v ern - p a rla m e n t - re g e - p u terea ju d ecato reasca; locu l pi rolul op iniei pu blice in op tiunile pi deciziile fundam entale ale factorilor puterii de stat. In a n a liz a reg im u lu i p o litic din d e c e m b r ie 1 9 1 8 , p a n a in febru arie 1 9 3 8 vom fine seam a de trasaturile fu n d am entale ale tu tu ror in s titu fiilo r a m in tite , p o rn in d c h ia r de la C o n s titu fia fa rii, de la C o n s titu fia din m artie 1 9 2 3 , ce a ram as ca lege fu n d am en tals pana in feb ru arie 1 9 3 8 . S e cu vin e sa m ai fa ce m pi m en fiu n ea ca in p erioad a d ece m b rie 1 9 1 8 - m artie 1 9 2 3 , in m od ta cit a fo s t e x tin sa asupra in treg ii fa ri v e c h e a C o n s t it u t e a R o m a n iei din 1866 cu m o d ifica rile din veacul al X lX - e a pi al X X - le a (ultim a in 1 9 1 7 ), care in scrie , in p reved erile sale, doua re fo rm e de m are im p o r ta n fa : vo tu l universal pi d reptul la e x p ro p iere, din p ro p rieta tea m are, a doua m ilioan e de h ectare. In sem n au am andoua un pas h o ta ra to r spre ad ancirea cadrului p olitic d em o cra tic pi spre rezolvarea unei vechi p ro b lem e e c o n o m ic o s o ciale prin re fo rm a agrara.

( niiN(iiu(ia d in m a r t i e 1923
I vile o treaptS superioarS in calea uniform izarii tarii sub aspectul

||||ii:i'ilni( turii, dar pi al perspectivelor dezvoltarii unitare din punctul de IjNlrH econom ic. Fusese votata in Cam era D ep u ta p lo r la 26 m artie iar H r n . i t ' i - i mai tarziu. Prim ise votul unui Parlament cu m ajoritate liberals. IlMt nii 1.1, in primul rand o consacrare a realizSrii Marii Uniri, pi prin <ii n i l, o im p lin ire a unui d e z id e ra t n a tio n a l, c e e a ce im p rim a ( HIHtitiitiei o valoare de drept pi de fapt deosebitS. Insem na in acelapi (lltlp ' ip|iuni clare pi ferm e pentru un drum econ om ic p reg atitin anii de gtiWHMi'c liberala postbelicS de pana atunci, dar in parte pi de cei ai d tm iii.iiii averescane inspirat pi intr-un caz, pi in celSlalt din d octrina # **'hlm i.ila. Era o chem are a tuturor fo rte lo r au toh to n e la solidaritate n i mi unit a pentru a se asigura Rom aniei m odernizarea stru cturilor sale t|ii i" rco n o m ice cerute obiectiv de noul cadru politic deschis de Unirea din I ' >IH, potrivit curentului dezvoltSrii noastre prin noi inpine . Mai insem na - pi nu in ultimul rand ca im portan fS - un triu m f al tilvll' > r dem ocratice, legate de drepturile cetStenepti, cuprinse in actele ............. egatite printr-o vointS dublatS de acfiuni cu un profun d'caracter IH l oate la un lo c au dat C o nstitu tiei din m artie 1 9 2 3 un caracter tlniini nine. P roblem a noii C o nstitu tii a preocu pat oam enii politici pi ipHiu pnblicS din Rom ania mult mai devrem e de m artie 1923. A fo st

Miipii'i.i lie schim bSrile intervenite in viata poporu lu i rom an de panS itiinc i si trebuia sS se constituie pi intr-o garantie a drumului de viitor. Mnililii area vechii C o n stitu tii era posibilS prin prevederile A rticolului I ?9 tin ( lonstitutia anului 1866. Puterea legiuitoare are dreptul-sz spunea In ii i ll .u ticol - a declara ca este trebmnta a supune red^uini dispo^ttiile anumitor

jHlm/r ill ii ( onstitutie.

AreastS declarable se cerea in temeiul aceluiapi articol - c i t i t S de .......... . din 15 in 15 zile in pedinjele publice ale celor douS cam ere, cititS fi pmnil.i, dupa care pi Adunarea D ep u ta tilo r pi Senatul urm au sS se ill-1live de drept. N oul Parlam ent avea dreptul de a discuta si ap roba

m odificarile propuse de corpunle legiuitoare precedente. Cu respectarea sau fara a se fine seam a de prevederile am intite, cele doua guverne, Vaida (1 9 1 9 -1 9 2 0 ) pi A verescu (1 9 2 0 .1 9 2 1 ) , s-au cre z u t fieca re in parte indreptafite sa treaca la m odificarea C o n stitu tiei, fara sa pi reuseasca sa taca acest lucru. A fost inscrisa ca o principals problem a in program ele partidelor politice din epoca in general pi au fo st pregatite mai multe proiecte de C o n s titu te . N im eni nu neg a oportunitatea ei. in discutie intra doar intrebarea cine era mai }n drept sa o faca Prim a p roblem a, aceea a necesitafii unei noi C onstitutii, a fo st dezbatuta pi de N icolae Iorga pi D im itrie G usti, ei sesizandu-i in acelapi tim p pi sem n ih ca tia p o litica . Prim ul, X ic o la e Io rg a , vorbind in tr-o co n fe rin fa org an izata de prelegen pe tem a Institutul Social R o m a n , in cadrul unor

N ou a C o n s titu te a R om an iei, oprindu -se asupra

istoricului C o n s titu te i din fara noastra, asupra C o nstitu tiei din 1866, o con sid era - exagerand desigur lucrurile - d rep t o sim pla op era de traducere a unei constitufii straine, apusene, ce n-are absolut nici un fel de legatura cu trecutul nostru propriu pi nu reprezinta nici o elab oratiu n e paiticulara noua . E ra o haina im prum utata strainatafii - spunea to t

N icolae Iorga - fara sa se ti luat m asura corpului n ostru [pe care] am pnm it-o apa cum ni s-a trimis, facuta de altfel de un excelent croitor, dar deprins sa fabrice haine pentru alte corpuri. Si am trait cu trupul nostru continua Iorga - d eoparte pi cu haina straina atarnata asupra lui, fara nici un e fe c t asupra vietii noastre p o litice . In acelapi con text, D im itrie G u sti a exprim at idei similare. Si el considera ca nu poate fi im prum utata C o n stitu tia unei tari, on cat de inspirat ar fi legiuitorul ei. In co n c ep fia lui G u sti, C o n stitu p a nu are a crea pi inventa nim ic, ci numai de a form ula politicpste pi juridicepte, in m od solem n, psihologia sociala, starea econ om ica, dezideratele d reptafn sociale pi aspiratiile cheie ale nafiun n . N icolae Iorg a, mergand mai departe, sublinia caracterul istorie al C o nstitu fiei pi rolul sau istorie: lV ezentul spunea Io rg a - insumeaza

Hi i ii! si are raspunderea sa fapi de v iito r . Potrivit c o n c e p p e i lui ( ionstitupa era legea fu nd am entals a |arii, nSscuta din ceea ce el Ilium .1 desfapurarea proprie a poporului n o stru , din vechim e, pi pana gltiUi, i u m enirea de a face deschiderea spre viitor. E ra , in 1922, pentru n Ii mu proprie, potrivitS corpului rom an esc. Ideea noii C o n stitu p i, care sa tina seam a de necesitatile statului linn,in, nu a fo st exprim atS numai de N icolae Io rg a pi D im itrie G u sti. ViniiiMii in acest sens to p oam enii politici ai vrem ii, su stin u p de o largS ipinir publica. Mai m ult, se considera o on o are, pi, desigur nem Srturisit,
imi

iiiin cs de a fi prom ulgatS C o n stitu tia in tim pul guvernarii unuia sau i dintre partide. D ispu ta a fo st purtata mai ales intre averescani-

i Iimi

lil *i i ill (arSnipti pi n ap o n ali. In general se p oate afirm a ca nu problem ele Ii 11 m pnut, principiale, au stat la baza acfiu n ilo r o p o z itio n is te , sau cel |iM |m ,n estea erau m arcate de in treb area in vrem ea carui partid de jiiivi i n .iin an tse va v o ta o noua C o n s titu te . E ra desigur o falsa reducere
11 n i il ilcrnei, pentru ca se ptia foarte bine ca oricand ar fi avut loc, partidul

ili ^uvrrnam ant pi-ar fi impus propriul p ro ie c t de C o n s titu te in care, la

m in.i urmei, se reflecta pi gandirea pi interesele p o litico-econom ice, sociale

i ' uliurale ale partidului im plicat c a a u to r a l C onstitutiei. D in toate aceste ili"liv r in v o can d u -se vicii de fo rm a - paralel o p o r tu n ita p , n o ii

im slitupi i s-a opus si necesitatea amanarii sale, in fu nctie de locul in iip,1 1 ile un partid sau altul in cele doua institu^ii - Parlam ent pi G uvern. In prim avara anului 1923, in d ezbaterile parlam entare ajunge (ifnici lui de C o n s titu te lib eral. Prezentarea proiectului nu se facuse cu Hupei larea prevederilor Articolului 129 din vechea C o n s titu te . Partidul S ipmial Liberal ce anunpase elaborarea noii C o nstitu tii ca principal |*iii u I din program , inaintea cam paniei electorale, ajuns in fru n tea tarn, ii iiiiiv o c a t d irect corp u l electoral p en tru m o d ifica re a C o n s titu p e i, |iiiiiln and aceasta actiu n e p n n faptul ca in decretul de con v ocare a
11n |mliu electoral se indicase calitatea de Adunare C onstituanta a viitorului

I' n lament.

N oua C o n s titu te a cuprins 138 de articole, cu pase mai mult decat C onstitufia m o d ificata in 1 9 1 7 pi cu 5 tafa de cea din 1866. D in totalul am intit, 76 de articole au fo st m en tin u te in fo rm a mitiala dm 1866. An fo st stabilite pnncipiile oranduirii sociale pi ale organizarii statului rom an, dupa ce fusese definit, prin A rticolul I caracterul de stat national unitar pi indivizibil al R om aniei. C onstitufia con sacra, prin mai multe articole, egalitatea in societate pi in fafa legilor fara d eosebire de clasa sociala, origine etnica, limba, cred in fe religioase pi confesiuni, prevederi, toate de o im p ortanfa pi cu o K s e m n ific a fie d e o s e b ita . R e fle c ta c e r in fe le de v ia fa ale s o c ie ta fii
11 romanepti. C o n stitu fia prevedea o serie de principii dem ocratice, pe langa

cele am intite, ca votul universal, libertatea organizarii pi a intrunirilor, a presei. N ici o persoana nu putea fi urm arita sau p e rch e z ifio n a ta decat in cazurile pi in cond ifiile prevazute de lege. N im eni nu putea fi re fin u t sau arestat decat in baza unui m andat ju d ecatoresc m otivat, care trebuia sa fie com u n icat in m om entul arestarii sau cel mai tarziu in 2 4 de ore dupa d eten fie. O

buna parte din prevederile dem ocratice am intite au fo st cuprin

pi in A ctele Unirii. L ib ertatea m uncii in scrisa in C onstitu fie ca problem a noua avea o m are im p o rta n fa . T o fi factorii produ cfiei - se spunea in C o n stitu fie - se bucura de o egala o cro tire . C onstitufia din 1923 a con sacrat suveranitatea nafionala, principiu intem eiat pe ideea potrivit careia nafiunea in totalitatea ei define puterea politica, avand d rept de co n tro l asupra activitafii tu tu ro r organelor de stat, n afiu n ea fiind reprezentata prin m em brii alepi de ea (art. 42). T oate puterile statului em ana prin delegafiune pi dupa principiile pi regulile apezate in C o n stitu fie . N u era un articol nou pi nici m odificat. Aceleapi prevederi le gasim pi in vechea C o n stitu fie la art. 33. Sistem ul censitar se d esfiin fa se, in locul sau s-a legiferat dreptul de v o t universal, egal, direct pi obligatoriu. N ou a co n stitu fie, prin art. 6 continua sa excluda de la vot totalitatea fem eilor, care reprezentau jum atate din pop u lafia farii.

A fo st garan tat pi dreptul la proprietate. In acelapi timp, C o n stitu fia fa rn p u n ea p e n tru p rim a d ata in tr-o a s e m e n e a leg e pi p rin cip iu l nafionalizarii subsolului pi a zacam intelor m iniere. Un lucru ce a starnit puternice reacfii in in terio ru l farri pi mai ales in afara ei. L egiuitorul a adus in sprijinul ideilor cuprinse in art. 19. - in expunerea de m otive situafia interna, dar a invocat, in acelapi timp, nu intam plator, masurile similare luate in Apusul european. In Fran fa , in ca din veacul al X V III-le a , de la 1791, m inele erau la d ispozifia n afiu n ii. In Prusia, o lege din 1865 nega dreptul proprietarului suprafefei de p am an t, de a stapani pi m ina ce se gasea in adancurile pamantului. In Bavaria, B ad en , pi in alte provincii germ ane, o seam a de legi au stabilit ca proprietarul nu are nici un drept asupra b og afiilor m iniere pi nici asupra petrolului. In Austria, potrivit unei legi din mai 1854, m ina nu era a proprietarului, ci a statului, care putea sa o co n cesio n eze cui dorea, proprietarul su p rafefei avand doar dreptul de red ev en fa. In Belgia, m inele erau ale statului din 1910. L a fel au stat lucrurile in Spania, Italia pi G recia. M asurile so cio -e co n o m ice pi politice p recon izate insem nau o cale deschisa procesului de m odernizare a stru ctu rilor statale. D em o cra tica prin prevederile sale principiale, sprijinitoare in primul rand a claselor sociale in form are, C o n stitu fia din m artie 1923 a inscris drepturi p oliticoecon om ico -sociale pentru toate paturile sociale. E s te legea fundam entals care a ingaduit in R om an ia o viafa con stitu tio n al parlam entara, in cadrele dcm ocratism ului de tip european apusean, in perioada 1 9 2 3 -1 9 3 8 pi a perpetuat, pentru aceeapi vrem e, sistemul m o n arh iei con stitu fionale.

Unele trasaturi ale sistemului partidelor politice

I.a sfarpitul primului razboi m ondial, starea de spirit generala a [;irn a d eterm in at schim bari in program ele tu tu ror partidelor politice. In sprijinul rezolvarii p ro b le m e lo r legate de p ro c e s e le de re fa c e re pi (lexvoltare ale e co n o m ie i nafionale s-a ridicat intreaga elita nafionala. In naginile ziarelo r, ale f ti d pi in d e p e n d en te,

eco n o m ice pi de cultura ipi facusera loc, masiv, problem ele noii epoci. Au fo st sprijinite, In general, in paginile lor reform ele electorala pi agrara, procesul refacerii econ om ice. Au avut loc, in acelapi timp, m odificari de structura, organizatorice pi p ro g ra m a tic e in randul p a rtid e lo r n a tio n a le tr a d itio n a le . E ra u m odificari in sensul adaptarii p ro g ram elo r lo r la certnfele noii ep oci istorice. O pinia publica le-a primit, insa, cu un mai mare spirit critic pi le-a ju d ecat cu o mai m are rigoare. N u a pierdut ocaziile de a critica partidele politice pentru unele grepeli savarpite in anii razboiului. Grepelile au tras greu in cu m pan a judecatii mai ales in cazul a d o u a p a rtid e : c e l n a tio n a l lib e r a l pi c e l c o n s e r v a to r c o n d u s de M arghilom an. A runcau o puternica um bra asupra lor, infrangerile din tim pul razboiului (puse pe seam a liberalilor) pi conducerea unui guvern apropiat germ anilor (Al. M arghilom an). O p in ia publica era neiertatoare, dar mai neiertatoare erau gruparile pi curentele politice aparute dupa razboi. P ro b le m a raspunderilor era de altfel un port-d rapel al luptei impotriva national-liberalilor ridicat sau abandonat de noile partide, alaturi de cel im potriva lui M arghilom an - sau C. Stere pi Slavici etc., ce s-au apropiat in anii 1 9 1 6 -1 9 1 8 de Puterile Centrale. T o ate au dus la pierderea popularitatii c e lo r doua partide am intite, (tem porara in cazul liberalilor). In acelapi tim p s-au ridicat, bucurandu-se de o m are popularitate, atat noile partide - Liga Poporului pi Partidul T aranesc (in fn n ta te in 1918) - cat pi cele regionale. L a acestea s-au gasit anum ite pu ncte com une sub rap ort program atic pi nu au lipsit un ele tend inte, chiar incercari de fuziune intre ele. Pentru primii ani postbelici ram ane totupi, ca o trasatura dom inanta, nu fuziunea, ci disocierea partidelor pi polarizarea masei active, angajata ca urm are a sufragiului universal mai m ult in viata electorala spre noile partide. Fostele partide regionale au m anifestat in chip firesc te n d in g de depapire a vechilor baze sociale provinciale. D ar to t in chip tiresc, aceasta depapire se putea face numai in am bele sensuri - dinspre V echea Rom anic

fillt |Hovuu ille unite pi invers

cu pastrarea obiectiv, cel putin p en tru y

'

film , ,i imt'i influence m a jo re, in m asa inipala. Stau m arturie aceStui Mih * ,ili I'.crile parlam entare din perioada interbelica pi mai ales cele din mu I'M') I ')22. S-a vazut, in alegerile din 1919,1920 pi 1922 ca preai marea Mi Him,ii i sub aspectul partidelor politice nu putea duce la rezbltatele ii imi,Hr Treptat, liberalii pi-au recaptigatin m asaelectorilor vechile p o z itii Mi in ulnicturile superioare pi-au intarit considerabil baza tehnicienilor. |*i|ili(lnl N ational Liberal a fo st un partid cu cadre o m og en e pana la HttMl I'M lui Ion I.C. Bratianu (1927) care ptiau (doctrinar) pi puteau (politic pi IIHiiiiciar) sa se im puna, ocu p and in cadrul p artid elor p o litice, cu Millin'111.1, locul intai. Fara indoiala, locul captigat pi m en|inut s-a datorat fftull ,-i 'irlului liberal, Io n I.C. Bratianu. ( )ricum, in viaja politica a pus strapanire, in deceniul trei, ideea In itia l n unui partid mai puternic de opozi^ie, apezat in fa pi celui liberal. \m i l l mai ales dupa c e A v erescu isi ch e ltu ise o b u n a p a rte din I*. | M il u'ltatepi pu terein ann p n m eisa leg u v ern a n (1 9 2 0 -1 9 2 1 ), cochetand mu I iii ii I impotriva Partidului N ational L iberal. Fuziunea dintre nationaln t| |< II* iii pi faraniptii V echiului Regat, realizata in 1926, dupa mai multe ltn in hi .iiite rio a re,n eiz b u tite,s-a in ca d ra tin planul eliteip o litice opuse lilii' ililm, In adevar, prin fuziunea celo r doua partide politice cu o larga tmlii u(a in randul electoratului, s-au pus bazele unui puternic partid de n ftM ip r Liberalii, datorita, desigur, national-^araniptilor dar pi datorita |tf 11111 nil n slabiciuni interne nu s-au mai mipcat in via^a politica apa cum (H u ' il'ipiniip. Sfarpitul deceniului trei pi intreg deceniul patru au insem nat, pi mi 11 liberali, o relativa slabire a puterii lor fara sa-pi piarda, totupi, locul It mil r, iii cadrul vietii p o litic e , pe care con tin u a sa o in flu e n te z e , i|iii|ii iii u hi se pi sprijinind, dupa m oartea lui I.G . D u ca mult puterea regala. I s Vnrlia de aripa aflata sub influenza lui G h . Tatarascu. N e in teleg en le Ini i nil til partidului, dintre cele doua tabere - a tinerilor pi a batranilor IIIh i .ill llll I ami i xistente inca de la sfarpitul deceniului trei, apoi rein toarcerea au slabit fara indoiala, puterea Partidului N ation al L ib eral,

dar, subliniem din nou , fara sa-i afectez e locul p n o rita r in sistem ul partidelor politice. Lucrurile au stat cam to t apa pi cu Partidul N ational T aranesc. N -a reprezentat nici el o putere in contin u a ascensiune in lum ea partidelor p o litice din R om ania. S-au in reg istra t serio ase d isensiuni la nivelul conducerii de partid, n ein feleg eri ce au dus la disocieri. Au plecat mai intai din cadrul P.N.T. doi fruntapi ai acestuia, N icolae L upu (1927) pi G r. Iunian (1932) pentru a-si fo rm a fiecare propriul sau partid. Stere, tin u t m ult in um bra pentru orientarile sale din timpul razboiului, nu pi-a gasit nici locul pi nici rostul potrivit printre elitele n ation al-taran iste de care va trebui sa se pi desparta. P e de alta parte, intre M aniu pi Vaida au intervenit de asem enea neintelegeri ce vor culm ina cu plecarea din partid a celui din urm a. D esigur, se cere subliniata apoi lipsa unei unitati in con d u cerea partidului, pe tem a restauratiei lui C arol pi chiar a un or problem e doctrinare de politica interna, uzura un or guvernari din anii 1 9 2 8 -1 9 3 1 , 1 9 3 2 -1 9 3 3 nu lipsite de serioase confrun tari. A ramas, insa, to t cel mai puternic partid de o p o z ifie . C ei desprinpi din P.N.T. au avut fiecare evolu tia lor. E a a insem nat un sfarpit de viata politica p en tru Stere, un drum sinuos pentru N. Lupu, cu o rein toarcere spre n a fio n a l-ta ra n isti, pi fara intoarcere (G r. Iunian), o aliniere spre C arol a lui A lexandru Vaida. Partidele politice create de catre cei desprinpi din P.N.T. au fost, de fapt, sim ple grupari politice care au trait mai mult prin interm ediul oam enilor politici ce le-au dat naptere. T o fi au ram as, insa, fruntapi ai viefii p o litice, al caro r cuvant a ca n ta n t mult mai greu in viaja politica d ecat au can tan t creatnle lo r - partidele - in viata partidista. Au fost lipsite de o baza sociala mare. C onducatorii lor au avut, cu toate acestea, rosturi bune. T u tu ror li s-au alaturat o mu 1tim e de grupari politice, de dizidente aparute indeosebi - dar nu exclusiv - in preajm a aiegerilor. Erau unele fara prea m are im p ortan fa in epoca. Partidele politice con serv atoare,

...... .Iiisc de A le x a n d ra M arghilom an pi resp ectiv T ake Io n e s c u , au

11 nilinuat sa ram ana in viafa politica pana la m o artea co n d u catorilor lor

( I >22, 1925), adjudecandu-pi o influenza in continu a descreptere din pricini i'h n u natoare sau d eosebite. N ici unui nu vam ai avea vechea baza sociala tltn.tinfe de 1918 pi nici aceeapi putere e co n o m ica . A p oi M arghilom an ipi
11 nnprom isese partidul pi pe el ca om politic prin atitudinea sa din anii

i i boiului. In ceea ce-1 privepte pe T ake Io n escu , angajarea lui in echipa |mivitnamentala condusa de generalul A verescu pi preocuparile sale de |ii ililu a externa au ocu p at un loc prioritar, in tim p ce cele de partid s-au mlii,it pc locul doi. In ce ii privepte in g en eral, pe oam en ii p o litici i iinscrvatori din am bele grupari, o buna parte din ei au in cep u t sa se I ii i ipie de partidele vechi sau noi, continuand sa se adapteze la program ele fi i cn n fele partidelor in care s-au reincadrat. In urm a form arii de noi partide, a asocierilor pi a disocierilor, u inoscu te in anii 1 9 1 8 -1 9 3 7 , sistemul partidelor politice din perioada < I ii i. nr putea fi reprezentat, schem atic, in ordinea schim barilor ce au m il loc, astfel: I, Partidul N ational Liberal (1875). In aprilie 1917 se desprinde din el G r. TrancuTapi, N. Lupu, G . D iam andi, G r. Iunian p.a. form and Partidul M uncii. In ianuarie 1923 fuzioneaza cu Partidul T aran esc din B asarabia (Io n In cu le j), cu Partidul D e m o c ra t al Unirii (Io n N istor). In 1929 pleaca Ion T. Florescu pentru a fo rm a gruparea dizidenta O m ul liber , iar in 1930 a fo st exclus G h . Bratianu ce va lorm a un alt P.N.L. .1 Partidul N ational Roman din Transilvania (1881) (1869). Fuzioneaza: in noiem brie 192 2 cu foptii takipti; in m artie 1925 cu N icolae Iorg a pi C. A rg eto ian u , iar in o c to m b rie 1 9 2 6 cu Partidul T a ra n e sc, form and im preuna PN T . P le ca n din partid: m artie 1 9 2 0 grupul lui O cta v ia n G o g a , M'ptembrie 1926 Iorga pi Argetoianu, 1927 Goldip pi Lupap. ' I'artidul Conservator Democrat - T ake Io n escu (1908). D upa denumiri su ccesiv e, u n eo ri fo lo site pi c o n c o m ite n t, de Partid Conservator

Democrat, Conservator-Unionist, Conservator Nationalist, in ajunul alegerilor din noiem brie 1919 primepte numele de Partid D em ocrat Unionist. In 1922, dupa m oartea lui Take Ion escu , foptii takipti au trecut (in noiem brie 1922) la Partidul N ational (M aniu) de unde, unii vor pleca (in 1926) spre liberali sau averescani, ori ipi vor declara ind epend en ts politica. Partidul Nationalist Democrat { 1910). N Iorga pi A.C. Cuza. Cunoapte mai multe reorganizari pi denumiri. In aprilie 1920 se divide in doua grupari conduse de N. Iorga pi A .C. Cuza. In februarie 1923 gruparea cond u sa de A .C . Cuza prim epte num ele de Partidul Nationalist Demociat-Crestin incadrandu-se in randurile partidelor de dreapta. In mai 1924 Partidul N ation alist D e m o c ra t condus de N. Iorga fu zio n eaza cu gru p area lui A rg eto ian u d esp rinsa din Partidul P o p o ru lu i. N o u a organiza| ie co n d u s a de N . Io rg a a p u rta t denumirea de Partidul Nationalist al Poporului. In m artie 1925, P.N .P a fuzionat cu Partidul N a tio n a l, N. Iorga devenind coprepedinte al noului partid. In sep tem brie 1926 ipi rein fiinfeaza propriul partid sub num ele de Partidul National, iar in sep tem brie 1931 Partidul Nationalist Democrat. Liga Poporului (3/16 aprilie 1918) tran sform ata in Partidul Poporului (17 aprilie 1920). eful Ligii pi al partidului: Al. Averescu. Fuziuni: 1918: C. A rgetoianu, C. G aroflid , M atei C antacuzino (co nserv atori); 1920: O. G o g a , O. Taslauanu, I. Suciu, P. G ro z a (de la P .N .R.); Avram Im broan e (Banat), Sergiu N ita (B asarabia), D oru P o p o v ic i (B u c o v in a ); 1 9 2 5 : re stu rile P artid u lu i C o n s e r v a to r P rog resist; 1927: V. Goldip pi 1. Lupap (P.N.R.). Plecari: 1924: C. Argetoianu; 1929: G r. Filipescu; 1932: O. G oga, S. D rag om ir, I. Lupap, I. Petrovici. Partidul Conservator Progresist. Al. M arghilom an a a n u n fa t form area partidului la 1 decem brie 1918, constituit din gruparea conservatoare condusa de el, grupare ce a form at guvernul in perioada 5/19 martie

23 o c t o m b r ie / 6 n o ie m b r ie 1 9 1 8 su b prepedin|ia lui A L . M.irghiloman. In mai 1925, ceea ce a ramas din Partidul C o n servator P ro g re sist, dupa m o a rte a lui A L . A v erescu , tre ce la P artid u l Poporului. I'irtidulTaranesc(Io n M ihalache). A fo st constitu it la 5/18 decem brie 1918. Incercarile de a fo rm a un partid Jaran esc sunt m ai vechi (1 8 9 7 -1 9 1 4 ). Fuzion area sa cu Partidul N a tio n a l R om an a avut loc in octo m b rie 1926. M Partidul National Taranesc fo rm a t in 1926. Plecari au avut lo c in: 1927, N icolae L upu; 1931, C. Stere; 1 9 32 , G r. Iunian; 1 9 3 5 , Al. V aida-V oevod, fo rm a d u -ji fiecare propriul partid. R eveniri: D r. N icolae Lupu (1934). 9 l\irtidulNationalTdrdnesc(K. Lupu) in fu n ta t in 1927. Revine in P.N.T. (Maniu) in 1934. Ill I m A grara, o rg a n iz a tie p o litico -p ro fe sio n a la in tem eiata de C.

( iaroflid in februarie 1929 cand paras este Partidul Poporului. 11 I Jga Vlad I'epef in fiin ta ta in iunie 1929 de catre G r. Filipescu. In martie 1932 s-a tran sfo rm at in Partidul C onservator. G r. Filipescu se desprinsese in aprilie 1927 din P.N.T. pentru a se alatura Partidului Poporului de unde a p lecat in februarie 1929. D upa cateva luni pune lu/.cle propriului sau partid: Liga V lad Tepep . I/, " Omul liber - o grupare dizidenta condusa de Ion T h . Florescu ilcsprinsa in 1929 din Partidul Liberal, tran sform ata in noiem brie PM I in Partidul lib era l Democrat. I' Partidul National U b era l (G h . Bratianu). P leaca din P.N.L. (Vintila Bi atianu) in iunie 1930 fund exclus. Form eaza propriul partid (P.N.L. ( ihcorghe Bratianu). I I Wntidul Javanese Democrat. C onstantin Stere, mai 1931, fuzioneaza i u Partidul Radical T aran esc (G r. Iunian) in februarie 1933. I i Partidul N a tio n a l-A ga r a fo st con stitu it in aprilie 1932 de catre ( ( tavian G o g a in urm a plecarii sale de la Partidul lui Averescu

im preuna cu profesorii universitari Ion Lupap, Silviu D ragom ir, loan P e tro v ici pi alfii. In 14 iulie 1935 fu zio n eaza cu L ig a Agrara N a fio n a l-C r e s tin a co n d u sa de A .C . C u za, fo rm a n d P artidul N afional-C rep tin. 16. Uniunea A grara creata de C o n stan tin A rgetoianu In iunie 1932, tran sform ata in Partidul Agrar (o cto m b rie 1936). C. Argetoianu a fo st, cred em , o asp etele celo r mai m ulte partide din perioada interbelica. In 1917, fiind la con serv atori, incearca sa puna bazele unui partid, to t con serv ator, co n stitu tio n a l. Anul 1918 il gasepte la A verescu (Liga P op oru lu i). In mai 1 9 2 4 , desprins din Partidul Poporului form eaza, im preuna cu N. Iorga, Partidul Nationalist al Poporului, care, In m artie 1925, fuzioneaza cu Partidul N a tio n a l (M aniu). In 1927 C. Argetoianu va ajunge la liberali de unde va pleca la sfarpitul anului 1930. 17. Partidul Radical -Taranesc a fo st in ft in [a t de G r. Iunian (noiem brie 1932), dupa ce parasise Partidul N ational T aran esc (in o cto m b rie a.c.). In m artie 1937 fuzioneaza, pentru o scurta vrem e cu Com itetele Cetafenepti cond u se de D em . I. D o b rescu . 18. 1Jga National Coiporatista in fiin ta ta de M ihai M anoilescu in 1933. 19. Frontul Romdnesc- A L. V aida-V oevod (mai 1935) prin despnnderea de Partidul N ation al Taranesc. D in tr-o s itu a te in to cm ita de istoricul Al. Savu rezulta e x iste n ta a 28 de partide, ligi pi organizarii politice, la sfarpitul perioadei liberalismului dem ocratic: B lo cu l Ceta|enesc pentru M antuirea Tarii (din mai 1932, G rigore F o rtu ), Consiliul Central al E vreilor din R om ania (ianuarie 1936, de W. Filderm an); Frontul R om an esc (mai 1935, Al. V aida-V oevod); Liga Agrara (iunie 1932, C. A rgetoianu), Partidul C o n serv ato r (1929, G r. X , Filipescu), Partidul E vreiesc din Rom ania (mai 1931, T h . Fischer), Partidul G erm an din Rom ania (1919, Hans O tto R oth), Partidul Liberal-D em ocrat (noiem brie 1931, I. T h . Florescu), Partidul Maghiar (februarie 1922. G.

M i 11ill n), Partidul N ation al Creptin (1935, A .C. Cuza si O. G o g a ), Partidul N i|nni,il D e m o c ra t (1926, N. Iorga), Partidul N a tio n a l-L ib era l (1875, t I Hratianu), P artidul N a tio n a l-L ib e ra l (iunie 1930, G h . B ratianu),
I'
ii

lulu! National T aran esc (1 9 2 6 , luliu M aniu), Partidul Poporului (1920, \ \ i rrscu ), Partidul Poporului G erm a n (mai 1935, A lfred B o n fe rt),

\ \

I'liin liil llad ical-Taranesc (1932., G r. Iunian), Partidul S o cia l-D em o cra t (P L 7, Ion M irescu), Partidul Socialist R om an (m artie 1933, C. Popovici), I ' ..... lui Socialist U nitar din R om an ia (1928, dr. L. G h elerter), Partidul " ln iiil pentru Tara, G ard a de F ier (1 9 3 4 , G . C an tacuzino), Partidul
|
ii

,nu se Maghiar (1931, dr. R eti Im re), Partidul T aran esc U crainian din

Nm i ivina (1931, C. Cracalia), Partidul Ucrainian din R om ania, Uniunea i vtcilor Rom ani (1909, W Filderm an), U niu neaT aranilor si M uncitorilor M ii'liuri din R om an ia (1 9 3 4 , M adosz). Iotrivit aceluiapi istorie, Al. Savu, la alegerile parlam entare din 20 ilrirm b rie 1937, au o b tin u t m andate papte partide politice: Partidul i(n >nal Liberal (D inu B ratianu, 3 5 ,9 2 % din voturi pi 152 m andate), l',n IK lui \ a to n a l-T a r a n e s c , cu 2 0 ,4 0 % pi 8 6 m andate, Totul pentru Tara (I i ii (I.i de Fier) 15,58 % pi 6 6 mandate, Partidul N ational C.reptin, 9,15 % fi V) mandate, Partidul M aghiar, 4 ,4 3 % cu 19 m andate, Partidul N ation al I il Hi ,il G h . Bratianu, 3 ,8 9 % pi 16 m andate pi Partidul T aran esc Radical

' , 1 1 " ii cu 9 m andate. Au o b tin u t p ro cen te intre 1,70 pi 0 ,8 2 , fa ra 'a avea pi m andate: I',ii i ii lui Agrar, Partidul E v reiesc, Partidul P oporului G erm a n , Partidul ' ....... D em o cra t pi Partidul Poporului, din totalul de 54 alte grupari pi

It ii im lrpendente. Din cele spuse pana acum , putem con chid e urm atoarele: sistemul I'M tldelor politice cunoapte, in Vechiul R egat ca pi in noile provincii, u i .ilun noi in perioada interbelica. I I si continua activitatea unele partide din V echiul R egat cunoscute pi in epoca m od erna (Partidul N ation al L ib eral, Partidul N a tio n a list I h'uiocrat (Iorga) pi Partidul Social D em o crat).

D ispar pe furis - cum spunea N icoale Iorga - altele (partidele con serv atoare conduse de M arghilom an (1925) pi Take Ion escu (1922)) pentru a apare altele. Sporepte pe cuprinsul intregii |ari num arul partidelor politice; se creeaza partide noi (Partidul T aran esc pi Liga Poporului tran sform at in Partidul Poporului) pi sunt d isocieri pi disidente la nivelul tuturor partidelor. Se realizeaza con co m iten t, un p roces de integrare a partidelor, foste regionale, in sistemul partidist al intregii tari pi o patrund ere a celor din Vechiul Regat in proviciile unite. A ctiu n ea e fireasca pi se inscrie in con tex tu l general al integrarii ce are loc, sub toate aspectele, im ediat dupa realizarea M arii Uniri. E prilejuita pi favorizata de primele alegeri, din anii 1 9 1 9 ,1 9 2 0 1922, mai ales in timpul ultimelor doua pi consolid ate in toate celelalte alegeri din anii 19 2 6 -1 9 3 3 . Partidul Poporului a fo st prim a form atiu ne p o litica care pi-a extin s o rg a n iz a p ile la sc a ra in tre g ii ta ri, in V echiul R eg a t, in Transilvania, in B asarabia pi B u co vin a. In Vechiul R egat ia fiin ta in prim avara lui 1918 pi se extinde in celelalte provincii doi ani mai tarziu, prin fuziunile realizate cu gruparea Partidului N ation al din A rdeal, in fru nte cu O ctavian G o g a , O ctavian Taslauanu pi loan Suciu, cu U niunea N ationala din B a n a t (pef Avram Im b roan e), cu o aripa a Partidului T aranesc din Basarabia (condusa de Sergiu N ita) pi cea bucovineana (lider D o ru Popovici). P rin fuzium se realizeaza pi extin d erea P artidu lu i N a tio n a l L iberal in toate provinciile tarii: cu Partidul T aran esc din Basarabia (Io n InculeJ:) pi cu Partidul D e m o c ra t al Unirii din B ucovina (Ion N istor) in ianuarie 1923 pi prin atragerea u n or ardeleni pi bana|eni (Alex. Lapedatu, Aurel C osm a, Avram Im b ro an e etc.) in randurile P.N.L. T rep tat, liberalii pi averescanii ipi constitu ie organizarii in to a ta |ara, devenind partide nationale nu numai prin program e, ci pi prin aria geografica de influenza.

Au trecut in Transilvania pi alte partide sau grupari politice din W chea R om anie: cele conduse de Iorga, L upu, Stere etc. In flu en z a pi baza sociala, mai m ica aici, nu le-a fo st, de fapt, prea m are nici dincolo de m u n p . Au avut ad erenp pi intr-u n loc pi in altul, dar mai mult la nivel elitar. S Iuternic a fo st pi a ramas in Transilvania, in toata perioada interbelica, I.irtidul N a tio n a l R o m an (de p a n a la 1 9 2 6 ) d ev en it P artidu l National T aran esc dupa fuziunea acestuia cu Partidul T aranesc din Vechiul R egat (1926). Prin ro stu rile sale in viata natiunu rom ane din Transilvania pi, tlni|iolnva, prin p ro gram u l sau, P artidul N a tio n a l R o m a n a tre cu t jtMin|cle epocii m o d ern e spre cele co n tem p oran e, cu o puternica zestre
h im

, in.i la nivelul m aselor. O zestre ce a sp orit pi mai m ult in deceniile

I -a via|a politica din perioada in terbelica au luat parte, ca urm are

tin |uitru. A ocu p at in cadrul sistemului politic din R om ania, con stan t Ii Hill doi.

i iln pturilor recu n o scu te co n stitu tio n al pi respectate in practica de stat i n ,i(io n alitafile c o n lo c u ito a r e m in o rita re din R o m a n ia . E le pi-au
11 ii is! Ill lit partide politice proprii, prezentandu-se in alegeri cu program ele

Ii (i

mgure, ori in alian^e electorale cu alte partide. Au avut d eputapi lo r

in in,ite parlamentele pi, prin activitatea desfapurata, au raspuns pi s-au llu ,iili.it, im preuna cu m asa electorala pe care o reprezentau, in d irecp ile Vlrjn p olitice rom anep ti, slujind im p reu n a in teresele n o ii lo r p atn i, I . jn d u -se de toate drepturile, ca ceta|eni loiali R om aniei. In acelapi cctafen ii ro m an i de alta naponalitate, au putut sa faca parte, chiar || ,u tivrze, in partidele naponale. ii N ap o n alitatea m aghiara a incep u t sa parasesca treptat pasivismul im brappat im ediat dupa razboi pi in 1920 ipi organizeaza Partidul N ational D e m o c r a t M aghiaro-Secuiesc condus de B ela Maurer. I .r.i un prim pas spre activismul politic, urm at in ianuarie 1921 pi i.inuarie 1922 de alte partide politice nou create: Uniunea M aghiara

(1921) $i Partidul Popular M aghiar (1922). D in fuziunea ultim elor partide a rezultat (in decem brie 1922) Partidul Maghiar, considerat - o vrem e - organiza|ia p o litica generala 51 unica a cetafen ilor rom ani de nafionalitate m aghiara. In vara anului 1 9 2 7 , din inipativa un or m em bri ai Partidului M aghiar, s-a rein fun ta t Partidul Popular Maghiar. Un nou partid de opozi|ie fa|a de Partidul M aghiar se va fo rm a in 1933, Partidul M icilor A grarieni, cu ad erenta m ai ales in randurile taram m ii din ju d eju l O d o rh e i. in 1933 apare aa-numita O p o z ip e a Partidului M aghiar , care, un an mai tarziu se va tran sform a in tr-o organ iz a tit de sin e -sa ta to a re sub n u m ele de U n iu nea O a m e n ilo r M u ncii Maghiari din Rom ania, in ianuarie 1939, Partidul M aghiar, cunoscut i sub nu m ele de C o m u n ita tea M aghiara, a ad erat la F ro n tu l R e n a jte rii X a p o n a le . Sasii ardeleni ?i gvabii b an aten i ji - au organizat sau reorganizat, si ei, propriile partide dupa 1918. A fo st recunoscut, mai intai, pana in 1 9 2 9 , Partidul G erm a n , denum ire schim bata apoi in Partidul P arlam entar G erm a n , 51 apoi in Partidul Poporului. Svabn b an aten i i-au a v u t-ji ei propriile lo r organizarii p o litice: Partidul Popular $vabesc (1919), Partidul A u ton om Svabesc (1920), Partidul Popular G erm an din R om ania (cu sediul la Tim isoara) etc. Partidul G e rm a n a rep rezen tat intreaga m inoritate germ ana din Rom ania incluzand to|i deputatii sai ji vabi din Transilvania, Banat, Vechiul Regat, B asarabia, B ucovina, in 1933 a luat fiin fa i Partidul N ation al Socialist al G e rm a n ilo r din Rom ania, in 1938, Partidul G e rm a n a fu z io n a t cu P artidu l P o p u la r G e rm a n , ce fu n c tio n a s e pana a tu n ci cu sta tu t de sin e s ta ta to r in B a n a t, con stitu in d u -se co m u n ita tea G e rm a n ilo r din R om an ia care, 111 ianuarie 1939, ca si C o m u n itatea m aghiara, a aderat la Frontul Renaterii N afionale. E vreii s-au con stitu it in tr-o org an izatie aparte inca din 1909, sub num ele de Uniunea E vreilor Pam anteni, cu noscuta apoi (din 1923)

ea Uniunea E v reilo r Rom ani, cu sectiuni in centrele mai im portante din Transilvania si B ucovin a. In 1928 a luat fun fa Clubul E v reiesc, iar in 1929 Partidul N ation al E v re iesc, pentru ca, in mai 1931 sa fie t reat Partidul Evreiesc din Rom ania. Toate acestea dovedesc ca partidele politice ale m inoritSp lor nationale au cu n o scu t aceleasi p ro cese 51 au avut aceleai trSsSturi pe care le-au avut partidele c o n s titu te la scara intregii tari. Fapt tiresc, pentru ca nu a existat in perioada 1 9 1 8 -1 9 3 7 nici o lege restrictive sau favorizantS p en tru partidele politice de orientare dem ocraticS in functie de etnia m em brilor. Partidele politice, din deceniile trei-patru, pana la 1938 s: au constituit avand drep t eriteriu orientarea lor si atitudinea lor in prinripalplp problem e so cio -e c o n o m ic e si p olitice in tern e. O parte au avut afin itap m ai m ari p e n tru anum ite stru ctu ri sociale: g r a m m e , intelectualitate, m uncitorim e etc. Program ul mai tuturor partidelor - $i, in orice caz al tuturor celo r ce au fo rm a t executivul rom anesc era, indiferent de denum irea lui, n a tio n a l, vizand evolutia intregii nafiuni. Partidele ?i grupSrile politice d em ocratice din deceniile trei patru, inclusiv ale n ap onalitatilor co n locu itoare, s-au inspirat, in alcatuirea program elor lor, din doctrinele politice si eco n o m ice ale vremii: neoco n serv ato are, neoliberalS, ^SrSnistS, n a tio n a lists (Iorga) 1 social-dem ocrata, preconizand dezvoltarea tarii noastre fie printr-un -ipcl la fo rfe le proprii, dezvoltarea prin noi in lin e fie prin politica p o rfilor d esch ise cu sprijinul capitalului strain. Perioada in terbelica se caracterizeaza, din punctul de vedere al partidelor so cial-d em o cra te, p rin tr-o perioad a de fra m an tari si si iziuni. De$i a existat in mi$carea socialists i social-dem ocratS din d eceniile trei-p atru ale veacului tre cu t, ca p rin cip als trSsSturS te n d in g de unitate, au fo st in aceastS vrem e mai multe partide niuncitorejti, ji anume:

Partidul Socialist din Romania, cu n o scu t sub aceasta denum ire din n oiem brie 1918, cu program ul sau - D eclaratia de principii - publicata prin interm ediul ziarului Socialism ul din 9 decem brie 1918. Partidele Social Democrate din A rd ea l, din B a n a t, B u c o v in a i Basarabia, cu unele schim bari de denum iri, dar cu actiuni unitare. Partidul Comumst Roman (din mai 1921), in legalitate (pana in 1924)
51 ilegalitate in restul anilor, ca 0 grupare politica nesem nificativa.

Federatia PartidelorSocialiste din Romania (F.P.S.R.), iunie 1921 - mai 1927. B azele sale au fo st puse la C ongresul G eneral din 19-20 iunie 1921 de la P lo ie jti, urm arindu-se unirea tuturor partidelor regionale intr-un singur partid. D in F e d e ra te au fa cu t parte: Partidul S o cia l-D em o cra t din Vechiul R egat, Partidul Socialist din Transilvania, Partidul SocialD em o cra t din B a n a t $i Partidul Social D e m o c ra t din B ucovina, pana la autodizolvare in mai 1927. Partidul Socialist din Romania a fo st fo rm a t in ianuarie 1922 de catre grupul de m ilitanfi socialijti c e n trijti cu acordul lui Ilie M oscovici i C onstantin P opovici. In august 1922 P.S.R. a aderat la F.P.S.R. Partidul Social Democrat a fo st creat in 1927 in timpul celui de-al doilea C ongres al F.P.S.R. (7-9 mai). Reunea toate partidele cuprinse in F.P.S.R., ceea ce insem na, sub aspect organizatoric, un pas inainte pe calea regruparii fo rfe lo r socialiste. Partidul Socialist al Muncitorilor din Romania. S-a fo rm at in iulie 1928 prin desprinderea unui grup de m ilitanp socialist! de stanga L. G helerter, $tefan V oitec, Zaharia T anase, C -tin M anescu etc., din P S.D . In 1931 acelapi partid isi va schim ba denum irea in Partidul Socialist Independent din R om ania dorind, sa sublinieze prin aceasta atitudinea sa neangajata faa de cele doua In tern ation ale - Socialista ji respectiv C om unista. Partidul Socialist - g ru p a re a C o n s ta n tin P o p o v ic i, N ic o la e M o sca fea n u , G rig o re C onstantinescu, Florian Petrescu, etc - desprinsi din P S .D . la inceputul anului 1933 s-a unit, in acelapi an, cu Partidul Socialist Independent.
*

Partidul Socialist Urntar a fo st fo rm a t in august 1933 prin fuziunea I * ii lulului Socialist (Popovici) cu Partidul Socialist Ind ep end ent avandu-1 i 11 n cscdinte pe L G helerter, iar secretari pe $tefan V oitec si C onstantin l'i i| i< ivici. In o cto m b rie 1935, grupul de militan|i condus de P op o v ici, in in hi,i unor nein^elegeri survenite intre acesta si cond u cerea P.S.U., s-a ill ,pi-ins din partid, reconstituind Partidul Socialist din Romania. In aceste structuri institu tional-politice i?i vor desfaura activitatea
hum

area m uncitoreasca, com unista, socialists si social-d em o crata din

iii i cniile trei-patru pana la sfarpitul anului 1937, cand, in con d itii p olitice i ' unplexe, se vor produce, pentru o scurta vrem e, noi regrupari.

P rim ele o rg a n iz a rii d e d re a p ta i e v o lu tia m i jc a n i le g io n a re Cea dintai organiza|ie de dreapta este Garda Conftiintei Nationale,
II

,i luat hin ta in vara anului 1919 la Iai i a fo st patronata politic si

ltl'< ilogic de profesorul A .C . Cuza i cond u sa de C o n st. Pancu. C ativa mi mai tarziu, in 1922, to t la Iai, sub cond u cerea lui N .C. Paulescu se | H ii i bazele Uniunii Nationale Creatine. E a se va tran sform a, in m artie 1923, in I m A p a ra n i National-Creftine. P rejed in te era A .C. Cuza. In conducerea I ,i(',n ,i intrat $i C orneliu Z elea C odreanu, rezervandu-i-se un anum it rol hi pioblem ele organizatorice. Codreanu pleaca din Liga A pararii N a tio n a l C r e jtin e in 1927 | n iiln i a-i fo rm a p ro p n a sa o rg a n iz a jie , Liga Arhanghelului M ihail In i|n ilu 1930, a fo st infiintata Garda de F ier ca sectie p o litica a Legiunii \i li.mghelului Mihail. In ianuarie 1931 ea este dizolvata. Si-a continuat activitatea sub ...... .. . de Gruparea Zelea Corneliu Codreanu". La 9 d ecem brie 1933 G ard a ill I ii r a fost scoasa in afara legii. O zi mai tarziu, la 10 d ecem brie 1934 >.ihlide firers-alegalizat sub numele de PartidulTotulpentru Tare! pentru M, in aprilie 1935, din acest partid sa se despnnda Mihail Stelescu form and n M )uiii/ape proprie num ita Cruciada Romdnismului".

La 21 februarie 1938, Corneliu Zelea Codreanu anunta hotararea dizolvarii Partidului T o tul pentru Tara $i a micarii legionare. PartidulNational Creftin (1935-1938) a lu a tn a jte re la 14 iulie 1935 prin fuziunea Ligii Aparani National Creatine cu Partidul National A g a r codus de Octavian G oga, LigaA pararii N ational Cm tine a fo st in fiin ta ta la 4 m artie 1923 de catre A.C. Cuza. E s te mai intai o grupare politica m onarhica, antisem ita, treptat ?i antipartidista i antiparlam entara. Antisem itism ului i s-a alaturat i m isticismul, dorin^a de a create rolul B isericii O rtodoxe.

Cateva sumare concluzii

Partidele politice din perioada interbelica, au cu noscu t, sub raport institu tional si al activitatilo r o evolutie p o triv it drepturilor inscrise in C onstitutia din 1 8 66 , cu m odificarile din 1917, i a celo r din 1923, ultima ram asa in vigoare pana in februarie 1938. F ap t ce a insem n at ca in toata aceasta vrem e a existat in |ara noastra o viata politica pluripartidista. E ste intaia trasatura $i prima concluzie. Partidele politice din perioada 1 9 1 8 -1 9 3 7 au existat o parte si in epoca m oderna sau erau partide noi, fo rm ate in timpul razboiului, ori in d ecen iile u rm a to a re. N u m aru l lo r a fo s t m u lt mai m are in e p o ca contem porana d ecat in cea m oderna ji mult mai diverse ca orientari. O. cre jte re exagerata - ca i in zilele noastre - motivata in m ulte cazuri de orgolii, nu de n ecesitap obiective. In locul a doua sau cel mult trei partide politice, cu orientari dem ocratice, care ar fi putut sa tina m asa electorala in limitele a ceea ce se numete norm alitate in evolutia u n ei n a p u n i, au aparut o sum edenie de partide m ici, sim ple grupari de club, care au dus la divizarea electoratului si au perm is astfel penetrarea in peisajul vietii politice a gruparilor extrem iste. Proverbul popular au aparut ca ciupercile dupa ploaie , sugerand in cazul nostru cre^terea num enca a partidelor politice dm perioada interbelica, a exprim at o realitate. P entru anul 1937, sfarpitul pluralism ului p o litic din perioada interbelica, istoricul A l.G h . Savu a dat cifra de 28 (partide, grupari, ligi.

 ii i Multe, chiar foarte multe pentru doar 4 .6 4 9 .1 6 3 electori inscri^i pe llnli li1.ilcgatorilor in acelaji an 1937. Evident, de-a lungul intregii perioade, *| r l,i 1918 la 1937, au existat m ult mai m ulte partide sau grupari politice. Si111 mtinuat cele cu noscute in epoca m oderna, au fo st create altele noi, . In n in 1918 i au crescu t ca numar, sau au scazut, timp de doua decenii, I ! n i .isocieri ji disocieri. M om entele p reelectorale au fo st folosite, cu I '" ililrcp e , pentru realizarea celo r doua p ro cese am intite. I'uziunile sau sciziunile, plecanle individuale sau in grup nu au
iu ii iii

general roluri hotaratoare in destinul partidelor, cu excep p a poate

> I'N .I'. creat prin fu ziunea P.T. din V echiul R e g a t ?i al P.N .R. din i i m il vania. Au fo st provocate, cum mai spuneam , in m ajoritatea lor de jftlrrest individuale i mai pupn de veden doctnnare deosebite. N u purine rtii lost provocate, sau in flu e n ta te , de C arol al II-lea , devenit rege intr-o .Hun isler,i nu tocm ai favorabila lui. A legerile p arlam en ta re, in v a ja m in te le d e sp rin se din situ atii iliml.iic trecute, sau, cum afirm am anterior, interese individuale ?i de jitll lid dovedite, au fo st de asem enea cauza fenom enelor legate de plecarile i hi vcmrile in partide. Toate partidele politice din ep o ca m oderna, atat cele din Vechiul Hi (Ml, cat ?i cele din provinciile unite - din nou cu o excep^ie, de data ,in 'll,i P.N .L. - au cu n o sc u t, in p erioad a in te rb e lica , m o d ificari de Inn Ilira, doctrinare i in denum inle lor. Cauza a fo st oportunitatea, un Iim iii liresc. P roblem ele noii epoci im puneau ace stlucru. E s te un m erit < il In In ilor de partide, al doctrinanlor, al oam enilor politici si al tehnicienilor I* ii i i ,iu infeles secretul succesului politic; m obilitatea in sens pozitiv, Inin iii c,i. Mai trebuie sa sublinem i o alta concluzie. E lita politica de varf Im | Hi ii >ada interbelica, in m ajoritate venea din epoca m oderna, ap arp n ea | *i hi 11 in n a te acestei ep o ci, care era obligata sa raspunda cerin telo r
K m i| m ill ii,

yi, spre cinstea lor, au si raspuns. Au fo st in vrem ea lor nu

iii^li ,n tori, ci parta^i activi, chiar autoni innoirilor. E ra i este o alta

68
trasatura pozitiva a vietu politice din deceniile trei si patru ale veacului trecut. In aceea^i ordine de idei, se cere sublimata si o alta trasatura. Elita politica - elita rom aneasca in general - form ata in cultul dragostei pentru neam acasa, a cu n oscut nem ijlocit si cultura europeana. A fo st form ata in puternicele cen tre de cultura europeana - la Paris, L ond ra, Viena, R om a etc. E lita basarabeana a fo st form ata, ce-i drept, in alte centre de cultura, cele ruse^ti, la M oscova, Petrograd etc., dar nu i-au fo st straine nici ei ideile Apusului european. Avangarda politica ji cultural-spirituala rom aneasca din anii 1 9 1 8 -1 9 4 5 i-a avut izvoarele 51 im plicit taria, in pam antul Jarii si in coala europeana apuseana. A fo st sansa neamului rom anesc dintre cele doua razboaie m ondiale. G en eratia M arii U n in a patronat spintualitatea rom aneasca inca vreme de un patrar de veac, pentru a sfarji, cei care au supravietuit m om en tu lu i 6 m artie 1945 - ca un m are paradox al istoriei - in inchisorile com uniste. Ca un paradox al istoriei 51 ca un sem n al n e re c u n o jtin te i, 0 lege om eneasca generala 51 o arm a folosita de partidele politice dictatoriale.

C A P IT O L U L IV I'A R L A M E N T E L E 1 G U V E R N E L E R O M A N IE I D E LA 1918 LA 1938

( onsideratii generale. 1918-1938

Parlamentul si guvernul din perioada interbelica erau doua institutii u nu ,ilc, parlam enhil exprim an d for|a legislativa, guvernul p u terea M m itiv il Au fo st cu n o scu te i in ep o ca m oderna. P arlam entul era " i r imzat bicameral - Senat i Adunarea D ep u ta p lo r. Corpul electoral fusese mai intai ales in temeiul unei legi din iulie IMMi, prin sistemul censitar si capacitar, apoi avand la baza legea din I 'ift I R eform a electorala liberala reduce numarul colegiilor de la patru la ii 11 prin eliminarea celui dintai 51 m odifica structura celorlalte. Schim barile til pcrrnis 0 consolidare a locului ocu pat de burghezie in parlam ent. 1)eceniul doi al secolului al X X -le a a impus schim bari de structura in vi.ifa p o litica - im plicit in institutiile sale centrale - alaturi de refo rm e mi,il i con o m ice. V otul universal ji reform a agrara, in special, nu mai |uili 111 Ii am anate multa vrem e. E le au 51 fo st inscrise in program ele |iiii lulrlor politice. Anii razboiului le-au adus ji mai m ult in actualitate. I *111 imlcm nul liberalilor, Ferdinand prom ite soldafilor din tra n je e, in pi 1111,1 vara anului 1917, aplicarea acestor reform e, care to t atunci au fo st in >1i.c din necesitate, dar i din oportu nitate politica - in C o n stitu p a

|.1111 An fost m oditicate Articolele 19, 5 7 ,6 7 . Primul largea dreptul statului

tb ,i 1,11c exproprieri si pentru utilitate n afion ala, nu numai publica. AUlm lele 57 si 67 sunt cele care vor ingadui m odernizarea in stim tiei

70
parlamentare, asigurandu-i un si mai pronun fa t caracter dem ocratic. Votul censitar fusese inlocuit cu dreptul votului universal. Universal in parte, pentru ca la urne erau ch em ati d oar b arbatn . Inseam na si apa un mare pas spre adevarapi e le c to ri ai tarn, chiar daca o alta parte, fem eile, erau inca obligate sa ramana departe de urne. Articolul 57 prevedea ca Adunarea Deputatilor se compune din deputatu alefi de cetatenii romani majoritari, pnn votuluniversal, egal, direct, obligatoriu fi cu SLTutin pe ba^a repre^entani proportionate . Celalalt articol, al 67-lea, viza Senatul care era fo rm a t din senatori alepi, 51 din senatori de drept. M odalitatea de com p u n ere a celo r doua Cam ere fusese lasata pe seam a unei viitoare legi electorale. E vorba de fapt de un D ecret-leg e dat in noiem brie 1918 i de m odificarile lui din d ecem brie acelapi an, aduse printr-un alt decret. Prim ul D ecret-leg e era inspirat, in buna parte, din legea electorala belgiana pi e lv e fia n a , dar a cuprins pi elem ente noi determ inate de particularitafile viefii p o litice romanepti. Intaiul articol se oprepte asupra electoratului. T o ti ce ta te n ii romani m ajori vor avea dreptul sa aleaga, prin vot obptesc obligatoriu, egal, direct pi secret, pe baza reprezentarii p ro p o rtio n al cu numarul populatiei. Votul se desfapura pe circu m scrip tii (A rt. 2) in cadrul fiecarui judej:, revenind un deputat la 3 0 0 0 0 locuitori pi la fracfiu nea superioara numarului de

20000 .
Senatorii erau alepi, pi in parte, de drept. Cei dintai (Art. 4) erau alepi de to ji cetaten ii rom ani de la varsta de 4 0 de ani im plim tt, cate unu la 70 000 locuitori pi la fracfiunea superioara numarului de 4 7 000. V arsta ceruta pentru a fi ales deputat era de 25 de ani, iar pentru sen ator de 40 (Art. 8 ). M em brii de drept ai Senatului erau m optenitorul tronului (de la 18 am), m itropolihil pi episcopii eparhiali. U niversitaple aveau dreptul sa aleaga, fiecare, cate un senator. In temeiul acestei legislapi se vor desfapura alegerile din anii 1919, 1920 pi 1922, cu excep|ia Transilvaniei unde, pentru aceeapi perioada a ramas in vigoare legea electorala pregatita de Consiliul D irigent care a

In',| votata in august 1919 de catre M arele S fa t N ation al de la Sibiu pi i mm (lonata prin D ecret-leg e la 24 august 1919. V otul a fo st ca pi in cazul Vi i Imilui Regat, obptesc, egal, direct pi secret, nu insa cum fusese prom is l.i V lba-Iulia. F em eile au ram as d ep a rte de u rn e, pi aici, cu to a te l,i)',.uluinele facute la 1 d ecem b rie 1918, cu toate interven|iile h o ta ra te lllr si icial-d em ocrafilor E le o n o ra Lem eny, I. Ju m an ca, I. Fluerap, Io s if l< < i mm, V. R om an, G h . G rad inar in M arele S fa t N ational de la Sibiu Hum i cand s-a discu tat aceasta p roblem a. R e p re z en ta n tii P .N .R . au m is(inut proiectul p rezentat de catre C onsiliul D irigent. N u au n eg at nici
11 nroesitatea acordarii dreptului de v o t pentru fem ei, considerau insa ca

ii c.ist.i problem a era de c o m p e t e n t parlam entului ce avea sa dea farii ii noua C o n s titu te . In Transilvania aveau d rep t de v o r to|i c e ta te n ii (lu ib a t ) *n varsta de 2 1 de ani, nascuti in teritoriile unite cu R om ania
h .hi

( .ire la 1 ianuarie 1 91 4 aveau dom iciliul in una din localitafile ace sto r

ii i ilorii. $i unii pi alfii trebuiau ca in prealabil sa fi op tat pentru cetaf'enia ......i.itia. Mai aveau drept de vot pi cei ce nu erau nascuti in provinciile hMiunepti unite pi nici nu aveau c e ta je n ia rom ana, dar le doreau pe inundoua pi au intrep rins acpuni spre realizarea lor pi, firepte, le-au pi i|1111mt pana la in tocm irea listelor electorale. ( ) particularitate a electoratului din Transilvania a fo st cuprinsa in Si I 46. D aca in tr-o c ir c u m s c r ip te se p rezen ta un singur candidat, |ni';u"dintele biroului electoral il declara ales prin aclam atii, fara a se
in
ii

trcce la vot. $i t o t o particularitate era pi neobligativitatea prezentarii

I i vi it, Irincipiile pi prevederile generate erau cele cuprinse pi in D ecretu lliy r electoral pentru teritoriile din vechea R om anie. (Constitufia din 1 9 2 3 a in scris pi ea d reptul de v o t universal limiiiand din prevederile anterioare (1918) term enul de egal pi inlocuind l< > i inula reprezentare p r o p o r to n a la cu reprezentarea m in o r ita ti . I... <' ii ba de Adunarea D e p u ta filo r, problem a reglem entata de A rt. 6 4 in . itorii term eni: Adunarea deputafilor se com p u n e din deputafi alepi

72
de cetafen i rom ani majori, prin vot universal, direct, ob lig ator pi secret, pe baza reprezentarii m inoritafu . T o t in tem eiul noii Constitutii din 1923, Senatul a capatat o noua structura. M andatele erau obfinute pe baza de m ajoritate relativa iar rep rezentarea m in oritatn nu s-a ap licat in Sen at. A sporit num arul sen a to rilo r de d rept, adaugandu-se c e lo r vech i, capii c o n fe siu n ilo r recunoscute de stat pi Prepedintele A cadem iei R om ane. Cei ce au dat o nou a C o n s titu te - liberalii - v o r pregati, pi parlamentul din 1926 va pi vota, o alta lege electorala, in temeiul carora se vor desfapura, incepand cu 1926, toate alegerile parlam entare pana in anul 1937 inclusiv. In temeiul legii electorale din 27 m artie 1926, votul se desfapura pe circum scrip|ii (jud efe). Rezultatele erau centralizate pe intreaga tara (Art. 8 6 ) stabilindu-se to t acolo, pentru fiecare grupare politica in parte, numarul voturilor primite (Art. 89, 90). Partidul, sau gruparea politica care a o b fin u t numarul cel mai mare de m andate (cel putin 4 0 % din totalul voturilor) era declarat partid (sau grupare) m ajoritar(a). Celelalte form a|iuni erau cuprinse in gruparea m inoritara (A rt. 90, paragraf b). D aca o grupare p o litica m in oritara pe fara o b tin e a totupi, in unele circu m scrip tn , m ajoritatea absoluta a voturilor, ea dobandea, in acele circum scriptii, un numar de m andate proportional cu procenhil de voturi ce avusese fata de totalul voturilor exprimate in circum scripfia respe*ctiva, chiar daca pe intreaga fara nu a intrunit procentul de 2 % din voturile exprim ate (Art. 91). Pai'tidelor politice care au avut pe fara un p rocen t mai mic de 2 % din numarul total al voturilor nu li se repartiza nici un m andat (Art. 94). D in numarul total al m andatelor stabilit prin lege pe intreaga fara se scadeau m andatele atribuite gruparilor care au ob fin u t m ajoritatea absoluta in cateva circum scripfii (Art. 92), dandu-li-se acestora un num ar de m andate p ro p o rtio n a l cu procentul de voturi exprim ate in c irc u m s c r ip ta respectiva.

73
( onsideratii de ordin general privind viata parlamentara.

I*> 19-1937
In perioada 1918-1938, timp de 20 de ani au avut loc in tara noastra (tie Iapt din noiem brie 1919 - pana in d ecem b rie 1937) zece alegeri
|mi

hm entare generale. Multe daca avem in vedere ca m em brii C orpu rilor

lejjiuitoare erau alepi pentru 4 ani (art. 62). In m od norm al, perioadei date ar fi trebuit sa-i corespunda doar l , i legislaturi. In realitate, din n oiem brie 1919, pana in decem brie 1937 ;i ,iii cxercitat atributiile nou a parlam ente, de doua ori mai multe. M edia PM'ilciifei lor a fo st de doi ani, de unde pi con clu zia unei in s ta b ility Imlitice pentru perioada data, m anifestata in sistem ul parlamentar. Cele 10 alegeri au avut lo c la intervale inegale, in 2 -5 n oiem brie 1111 25 -2 7 mai pi 3 iunie 1920, in prim a decada a lunii m artie 1922, 25 pi

Hn mi 1926, 7 pi 10 iulie 1927, in 12 d ecem brie 1928, 5 pi 6 iunie 1 9 3 1 ,1 7 Hill. 1932, decem brie 1933 pi decem brie 1937. Situapa desprinsa din analiza co n c reta a cifrelo r ne obliga la o t n i c c ji e a co n clu z ie i fo rm u late p o rn in d de la n um arul A d u n arilor I ,r e l a t i v e pi media perioadei lor de activitate, sau mai degraba la o ...... ipletare a ei. A existat, fara indoiala, o instabilitate parlam entara ilm arece din cele 1 0 adunari legislative, o p t pi-au in cetat ex isten ta cu limit inaintea expirani m andatelor - dupa zero zile, dupa 6 , 12, 14, 17, I I si 51 luni de activitate. Au fo st in acelapi timp pi doua parlam ente ce au iniNit sa-pi duca mandatul pana la capat (1922 pi 1933) ceea ce inseam na, hi perioada 1 9 1 9 - 1 9 3 7 pi o stabilitate parlamentara, limitata, dar prezenta mu urn. C aror cauze s-au datorat cele doua elem ente intalnite: instabilitate
m i

stabilitate? Raspunsul a fo st dat in parte din cele aratate in legatura cu

11 l.ipa rege-parlam ent-guvern. Cunoscand factorii politici care au pregatit

.ilcgcrile pi c o m p o n e n ta p a rla m e n te lo r, ele vor fi, c re d e m , m u lt m m p le ta te . In o r ic e c a z , s c h im b a r e a p re m ie r u lu i pi a e c h ip e i

74
guvernam entale, foarte frecv enta in anum ite perioade pi provocata de multiple cauze, a dus, cu unele excep tii pi la n oi alegeri parlam entare. 0 anumita instabilitate guvernam entala din anii 1 9 1 9 -1 9 2 1 , 1 9 2 6 -1 9 2 8 pi 1 9 3 1 -1 9 3 3 a condus astfel pi la ceea ce num eam mai sus instabilitate parlam entara. Cateva date co n crete ce stau la temelia con clu ziilor form ulate: 1. Alegerile parlamentare din 1919 nu fo st pregatite de catre guvernul condus de generalul A rtur V aitoianu. E ra un guvern so co tit de tehnicieni, m ult apropiat de Partidul N ational L iberal al carui drum spre cele doua cam ere legiuitoare pi prin ele spre puterea executiva va pi in cerca sa-1 pregateasca. N u a captigat nici un partid politic pi s-a fo rm a t in cond ifiile date B lo cu l Parlam entar. 2. Alegenleparlamentare din mai-iunie 1920 au fo st pregatite de guvernul generalului Al. Averescu pi partidul sau - Partidul Poporului - a o b fin u t v icto ria co n c re tiz a ta in 2 2 4 de m and ate In A d u narea D ep u ta filo r din totalul de 369. 3. Alegerile din martie 1922, pregatite de liberali, lor le-au pi dat captig de cauza, 227 de m andate In aceeapi Cam era. 4. Alegerile din mai 1926, organizate In temeiul noii legi electorale de c a tre c e l d e -a l d o ile a g u v ern A v e r e s c u , ii a sig u ra a c e s tu ia continuitatea cu un parlam ent favorabil lui. D ar, de data aceasta, Partidul Poporului a ajuns la o m ajoritate confortabila, 292 mandate In A dunarea D e p u ta filo r, nu ca un rezu ltat d irect al voturilor exprim ate in favoarea partidului, ci ajutat su b stan tial de prim a m ajoritara. 5. Alegerileparlamentare din M e 1927 s-au desfapurat sub grija guvernului liberal condus de Io n I.C. Bratianu. V icto ria electorala a fo st de p artea lui. 3 1 8 m and ate In C am era D e p u ta filo r din care 184 reprezentau, ca pi in cazul precedent, prim a m ajoritara.
6.

Alegenle parlamentare din decembne 1928, au gasit In fruntea guvernului pe naponal-taranipti sub cond u cerea lui Iuliu M aniu pi lor le-a adus

lor le-a adus o victorie categorica (era prim a guvernare), 3 4 8 de d ep u tafi. In alegenle din iunie 1 9 5 1 a fo st im plicat ca organizator al lo r guvernul lorga-A rgetoianu pi to t el pi-a adjudecat pi victoria. O victorie de (apt fara victorie, fiindca la scrutinul v o tu rilo r a o b fin u t doar - in cartel fund - 9 6 de m andate, cu m u lt m ai purine d eca t prim a m ajoritara prim ita, de 193 m andate. O ma|oritate greu captigata pi on cu m , nu pentru multa vrem e pastrata. Alegenle din iulie 1932 s-au desfapurat in vrem ea prem ierului nationalfa ra n ist Al. Vaida cu un rezultat favorabil partidului sau. L ista guvernului - aflat in cartel electoral cu partidele germ an pi ucrainian - a intru nit, cu greu abia 4 0 ,3 0 % din voturi ceea ce a in sem n at 2 7 4 mandate, prim ite direct sau datorate prim ei electorale. '> Alegerile din decembrie 1933 au fo st pregatite de guvernul liberal condus de I.G . D uca. Au fo st pregatite pi captigate de liberali, dar nu pe seam a prem ierului am initit, care ipi pierduse viata asasinat in gara din Sinaia la 2 9 d ecem brie, ci in favoarea nafion al-liberalilor, in general, care patrund masiv in C am era (300 de d ep u tap ).
1 0 . Alegerileparlamentare din decembne 1 9 3 7 m fo st organizate de guvernul

liberal condus de G h . Tatarascu la sfarpitul mandatului prim it in ianuarie 1934. N -a reupit sa asigure partidului sau - depi se afla la putere - m ajoritatea ceruta. O b fin u s e doar 3 5 ,9 2 % din voturi. C arol, incalcand uzantele co n stitu p o n ale care cereau pregatirea ilr noi alegeri in atari situatii, a adus in fruntea guvernului, la 28 decem brie 19 V7, pe O ctavian G o g a , unui din pefii Partidului N ation al Creptin ce i>!>(inuse in timpul alegenlor doar 9,15 % din voturile exprim ate, ceea ce insemna abia 39 de m andate. A legenle electorale din d ecem brie 1937 au fo st de fapt anulate I<nii inactivitatea parlam enftilui ales, iar cele ce s-au desfapurat in 1939 au l,iI naptere unui p arlam ent ce pi-a avut temeiul in tr-o alta lege electorala, i ei uta ?i de o alta c o n s titu te .

76
E lim in an d din calcul parlam entul rezultat in d ecem b rie 1937, raman pentru perioada n oiem brie 1 9 1 9 - d ecem brie 1937, noua corpuri legiuitoare, cu urm atoarele m ajoritafi in Parlam ent: Partidul N a tio n a l L ib eral, trei (1 9 2 2 , 1927, 1933) Partidul N ation al T a ra n e sc, doua (1 9 2 8, 1932) Partidul Poporului, doua (1 9 2 0 ,1 9 2 6 ) Partidul N a tio n a l (Iorga) una, (1931) B locu l Parlam entar, una (1919) Apadar s-au aflat pe bancile m ajoritap i corpurilor legiuitoare in cele doua parlam ente patru principale partide. D esigur, acestora trebuie sa le alaturam pi alte cateva grupari politice sau chiar partide care au fo rm at B locu l P arlam entar sau au intrat in coalip i guvernam entale cu partidele am intite. Chiar pi apa num arul lor e m ult departe de acela al form afiunilor politice din perioada interbelica. C onstatam apoi o ro ta p e , un sch im b al m ajo rita p lo r liberale cu cele n ap o n al-faran iste sau ale Partidului Poporului. C oncluziile nu se p o t opri aici. Se cer adaugate, de fap t com pletate cu raspunsurile la cel pupn in ca doua intrebari pi anum e cat tim p au fo rm at m ajoritap le parlam entare pi care au fo st trasaturile etapelor date? Raspunsurile sunt categoric favorabile nation al-lib eralilo r care au fo st singurii ce au avut, din trei, doua legislaturi duse pana la capat pi toate in perioade prielnice dezvoltarii so cia l-eco n o m ice a |ani (19221926, 1 9 2 7 -1 9 2 8 , 1 9 3 3 -1 9 3 7 ). N apon al-faram ptu au depapit cu pupn jum atatea drum ului, iar restul au trecut, cu ceva peste un an. T o ti au prins (cu excep p a lui Averescu in 1 9 2 6 -1 9 2 7 ) etape cu p a r tic u la r ity pi problem e d eosebite. B lo cu l Parlam entar pi Partidul P oporului (din 19191921) anii de refacere econ om ica iar celelalte, anii cnzei econ om ice (19291933). Tim pul de care vorbeam , sub raportul duratei, dar mai ales al perioadei co n c re t iston ce, a jucat un rol d eosebit in problem ele abordate de parlam ent. E s te , firepte, o alta concluzie pe care o re tin em .

Parlam entele cu m ajo ritate liberala si averescana vor aduce in ill /luterile lor p ro iecte de legi care au u rm arit p rocesu l refacerii pi w i iltarii econom ice potrivit doctnnei prin noi inpine . Celelalte adunari Irgislative, a caror m ajoritate o form au partidele ce optasera, program atic, I>ri11i u evolutia e co n o m ie i romanepti cu sprijinul capitatului strain, vor ,nl< >pta o legislate inspirata din cea de a doua d octrin a din perioada liili'i belica, d octrina p o rp lo r d eschise . A ceasta inseam na - m ergand mai d ep arte cu concluziile - ca lllm ,ilii, (adica un singur partid) domm and sub raportul tim pului,in cadrul m,i|i iritapi parlam entare pi im plicit pi in echipele guvernam entale, ipi vor iin|nine, in chip firesc, program ul lor nu numai in problem e econ om ice,
ii

,.i in cele social-politice. La fel vor face pi celelalte m ajoritati parlam entare, numai ca ele

tin aparfinut mai m ultor partide politice (ceea ce nu e deloc de neglijat), ,il< i aror program e, daca n-au fo st m ult deosebite intre ele, n-au fo st nici Itlri 11 ice, pi in o n ce caz, prin caile p reconizate (dar nu numai prin acestea)
11 ,iu uneori opuse celo r liberale.

D e aici pi o alta co n clu zie, pi anum e ca dinspre P arlam ent (pi (iiiv ern ), prin legislafia data au fo st prom ovate mai multe d irectii in n roblcm ele de p o litica interna. E le s-au m a n ifesta t paralel in cadrul
11 mi I runtarilor din p arlam ent (exprim ate prin d ep utatii sau sen atorii

iiu|i>iita(ii pi ai op ozifiei) dar s-au intrepatru ns prin sistemul ro ta tie i in,i|nritare parlam entare (pi guvernam entale). Sch im b arile in te rv e n ite in m a jo rita tile p a rla m en ta re au dus d ilcseo ri la a b ro g a ri sau m o d ific a ri de legi d ate, de e x e m p lu , de
| i ,i i

l.unentele liberale din p artea c e lo r na| ion al-taran iste ori invers.

M .iloritafile parlam entare au adus in primul rand legi noi, inspirate din I *i' > r mine propni dar au pastrat pi legi vechi. Adica in practica parlamentara in I'Mstat, in paralel cu tend intele innoirn legilor pi cazun de continuitate it ,ti cstora, a celo r care nu veneau in con trad ictie cu interesele politice pi .......minice ale partidelor din m ajoritatea parlam entara.

78
Partidele din opozijie i rolul lor in cadrul parlamentului
O

prim a trasatura a opozitiei parlam entare ce cred em ca se cuv

reliefata este dispantia treptata din cadrul ei a partidelor conservatoare. Ingroparea pe furip despre care vorbea N icolae Iorga pi care s-a petrecut in anii 1 9 1 9 -1 9 2 2 (pentru partidul condus de Take Ionescu) pi 1 9 1 9 -1 9 2 5 (p en tru c o n s e rv a to rii lui A l. M a rg h ilo m a n ) le-a ing ad u it m and ate nesem nificative sugerand tocm ai procesul lo r de descom punere. D e exem plu, Partidul C o n serv a to r P rogresist (Al. M arghilom an) a o b tin u t 9 m andate de deputati in alegerile din 1919, abia 4 in anul u rm ator pi nici un m andat in anul 1922. Partidul C o n serv a to r N atio n alist (devenit din octom b rie 1919, Partidul D em o cra t Take Ionescu), la alegenle parlam entare din 1919 n-a participat, iar la cele din 1920, aflat in cartel cu Partidul P oporului, a o b tin u t 18 m andate. P articiparea la cartel a Partidului D e m o c ra t cu Partidul P oporului in alegerile din 1 9 2 0 ii va deplasa pe cei dintai alaturi de m ajoritatea parlam entara, d eoarece in tem eiul unei in telegen prealabile, in guvernul A v erescu au in tra t pi T a k e Io n e s c u , N ico la e T itu lescu pi D im itrie G receanu. A stfel, unui din partidele con servatoare a fo st cuprins intr-o m ajoritate parlam entara in anii 1920 - 1921. L o cu l m in o r ocu p at de catre partidele conservatoare in primele parlam ente p o stbelice pi apoi disparitia lo r este sem nul pierderii treptate a bazei lor sociale, ca urm are directa a votului universal in temeiul caruia s-au desfapurat toate alegenle din perioada noiem brie 1919 - decem brie 1937. Votul universal a condus opinia publica spre partidele cu program bu rghezo-d em ocratic pi spre partidele pi orgam zatiile social-d em o crate. Cel de-al doilea partid politic trad itional trecut din ep oca m oderna * in cea contem p orana cu o putere econ om ica pi politica deosebita, prezent masiv in m ajoritatea parlam entara - P.N .L. se va afla destul de multa

vrem e in randunle partid elor de o p o z ip e dupa in fra n g eri electorale neapteptate. D e pilda, in urm a aleg en lor din n oiem brie 1919, cu tot sprijinul p nm it din partea guvernului Artur Vaitoianu, a avut in Adunarea

I> i |Mitafilor 103 m and ate, pentru ca in 1 9 2 0 sa o b fin a doar 7, in 1 9 2 6 l(i, in 1928 - 13, in 1932 - 28 pi 1937 - 152. P.N.L. a o b fin u t in alegerile | i ,ii lamentare pentru Cam era, in 1919, 2 1 ,1 6 % din num arul voturilor i \primate, in 1920 - 6,77 % , in 1926 - 7 ,3 4 % , in 1928 - 6 ,5 5 % , in 1932 IV 6 2 % , in 1937 - 3 5 ,9 2 % . Comparand numarul voturilor pi al m andatelor obtin u te in alegenle I'.ii l.imentare pregatite de P.N.L. cu cele prim ite cand alte partide faceau
,ii csi oficiu, rezultatele fac dovada unei mari d isp ro p o rtii. Acelapi lucru

: ,i intam plat cu P.N .T. pi cu Partidul Poporului. D e ce aceste schim bari .lie clccto n lo r, foarte mari, intervenite la perioade scurte fafa de aceleapi piti tide politice? Factorul prim este, fara indoiala, influenza exercitata din partea I ui Iidului de guvernam ant in timpul cam paniei electorale pi chiar in vi t inea desfapurarii alegerilor, captigarea unei relative increderi din partea rlcetoratului. Se poate vorbi apoi de uzura obipnuita in viafa partidelor | >lilice aflate la putere. Prom isiunile facute alegatorilor pi n eo n o ra te in timpul guvernarii nu erau nici ele uitate din partea celor care apteptau ini| ilinirea lor, de unde pi replica electorilor in alegenle urm atoare. A ceasta tlilie pi la o alta conclu zie care se poate constitui, credem , in tr-o alta i ,ii i/,i a instabilitatii electoratului interbelic. N ici un partid politic, dupa m iioducerea votului universal, n-a reupit sa-pi fo rm eze o baza sociala il.ibila. Se intem eiau toate pe un nucleu local, fara ca m asele sa fi fo st mi^ajate ferm pentru unui din ele. D ovada, rezultatele situate la poll tlro s e b iji, diametral opupi, pentru acelapi partid in alegerile apropiate, In,ii foarte apropiate in timp. Plecari de la un partid la altul se realizau I k event pi la nivelul oam enilor de baza . Revenind la P.N.L. pi referitor la puterea acestuia aflat in o p o z ifie , nu putem refine con clu zia ce s-ar desprinde din analiza cifrelo r am intite
iii .ii mi

stis. A ceasta pentru ca puterea liberala nu a fo st direct p ro p o rfio n a la

procen tul v o tu rilo r o b tin u te sau al m and atelor avute. P .N .L., cu

in,i|i iritate in Parlam ent sau fara, la G uvern fiind sau nu in afara acestuia,

80
a dom inat viafa politica din deceniile trei-patru , gasind intotdeauna cai
51 mijloace de a-pi impune punctul sau de vedere. N u a to st cel mai popular

partid politic din perioada interbelica, dar a fo st cel mai influent pi puternic p nn forfa sa e co n o m ica pi prin nucleul puterii de partid la nivel central. O p o zip a parlamentara din anii 19 1 9 -1 9 3 7 a fo st form ata dintr-un mai mare num ar de partide in ra p o rt cu perioada an teb elica pi ea a desfapurat 0 b og ata activitate con cretizata in proiecte de legi aduse din inip ativ a parlam entara pi printr-o atitud ine critica fata de p ro iectele guvernam entale. In ip a tiv a proiectelor de legi, potrivit C o n stitu tiei, a a p a rp n u t atat Parlam entului ca t pi Guvernului. N um arul lo r a fo st im presionant: 4 5 7 4 p ro iecte de legi depuse In rastim pul 1 9 1 9 -1 9 4 0 pe b irou l Adunarii D ep u ta p lo r, din care 70,8 % au fo s t din inipativa guvernam entala pi 2 9 ,2 % din inipativa parlamentara. In Senat, aproximativ aceeapi situape. D in 3428 p ro iecte supuse spre dezbatere 7 5 ,6 % au vemt dinspre guvern pi 2 4 ,4 % din inipativa parlamentara. A proape trei patrimi din proiectele de legi au a p arp n u t guvernului. Proiectele de legi din imtitiva Guvernului, prezentate Adunarii D e p u ta p lo r, au fo st admise in p ro p orp e de 85 % , au ramas nediscutate aproape 15 % pi un singur proiect a fo st respins, In timp ce circa 60 % din num arul p ro ie c te lo r de legi din m ip ativa d ep u ta tilo r au ram as neonorate. P entru Senat cifrele sunt pi mai sem m ficative. D in totalul p ro ie cte lo r din inipativa Guvernului prezentate Senatului, 97,4 % din ele au fo st pi votate. T rei proiecte, unui din inipativa Guvernului, altul din inipativa Adunarii D ep u tatilor pi al treilea venit de la S en a t - au fost respinse vrem e de doua decenii. A cestea sunt cateva din cifrele m atem atice care indica, in parte, adevarata putere politica a op o z itiei. A fo st galagioasa pana la vot, daca nu cumva s-a retras din Parlam ent mai inainte. Prea dese ?i prea mari em o p i n _a produs, insa, m ajoritapi. C onfru ntari de idei au fost multe, rostite in term em so c o tip parlamentari, alteori nu. Istoricul nu le poate

Ocyjija nici pe unele, nici pe altele. E xpu nerile de m otive, mai ales, dar pi mu'll' luari de cuvant p erm it cunoapterea gandirii social-eco n om ice pi pi ilitice a unui grup de oam eni care, prin investiturile prim ite sau luate au
11,H (ani legiuirile ce au stat la baza vietii p olitice, econ om ice, sociale pi

i ulrurale. D e aici pi im p ortan fa lo r d eosebita. Parlam entul din anii 1 9 1 9 -1 9 3 7 a fost, prin com p ozitia de baza a incm brilor sai, ca pi p nn legislafia ad optata, un parlam ent dem ocratic. In stnsamblu, parlam entarii, aflafi pe b ancile m ajoritafii sau ale o p o z ifie i ,tu votat legi m enite a consolid a relafiile capitaliste din eco n o m ia farii, dr ,i intari rolul politic al burgheziei nafion ale. A fo st clasa puternic rrprezentata in Parlam ent. Un nou popas asupra u n or date statistice ne im lrcptafepte afirm a fia . D in cele papte legislaturi cu noscute in perioada 1922-1937 au facut parte 2 6 8 9 deputati pi 1 6 6 4 senatori, in total 4 3 5 3 |i.iilamentari din care 1544 (35,5 % ) a v o ca ti, 555 (14,8 % ) agricultori ,.i proprietari , 2 82 (6,5 % ) p ro fe so n universitari; 2 7 2 (6,2 % ) p rofesori m i undari; 2 1 6 (5% ) in stitu tori; 196 (4 ,9 % ) p reo fi; 181 (4 ,2 % ) inalfi prt'lafi; 159 (3 ,7 % ) m ed ici; 131 (3 % ) ingineri pi arh itecfi; 127 (2 ,9 % ) pulilicipti; 2 plugari pi un cooperator. D esigur, datele enum erate nefiind com p lete in sensul cuprinderii m tiiro r p ro fe s iu n ilo r sau altele n e fiin d cla re p rin fo rm u la re a lo r (".igricultor, prop rietar), nu incercam desprinderea unor concluzii. > i il >liniem doar p re ze n fa m asiva a a v o ca tilo r, politicieni de p ro fesie ,
1 15,5%) in timp ce grupul masiv al intelectualilor oscila intre 2 ,9 pi 6,5 % .

I.ii lam entarii ce s-au d eclarat ag ricu ltori sau p ro p rieta ri se cer m.ili/.afi fiecare in parte. M ulti vor fi fost, desigur, proprietari de pam ant, ilar tara indoiala ar fi putut fi pi au fo st pi altfel de proprietari. Cunoapterea fiecarui parlam entar sub aspectul opfiunii sale politice (i rc.i ce este fo arte upor), a profesiunii pi mai ales a starii sociale (lucru ii v,i mai greu) ar co n d u ce la creio n area p ortretu lu i p arlam entarilor n 'in"ini. T o ate acestea ar putea duce pi la definirea mai com p leta a u n or IrAsafuri ale Parlam entului. Avem in vedere doua asp ecte, in special,

82
cauzalitatea gandirii intr-un anum e fel pi a actiunii intr-o anum e d irecfie, a m em brilor celo r doua corp u n legiuitoare. R evenin d la analiza P arlam entu lu i sub aspectul c o m p o z ifie i partidiste, incercam a arata locul, atitudinea pi form ele de m anifestare ale partidelor aparfinand so cia l-d e m o cra fiei romanepti. La prim ele alegeri din n oiem brie 1919, Congresul E xtrao rd in ar al Partidului Socialist din V echea R om anie, Bucovina, Ardeal pi B an at a hotarat neparticiparea cand id atilor sai. O masura respectata numai in p a rte , p e n tru ca in c a te v a c i r c u m s c r ip t ii din fa ra , a c o lo u n d e rep rezentanfii Partidului Socialist n-au reupit sa-pi retraga candidaturile, 7 au fo st alepi in Parlam ent (G h . C ristescu, Hie M oscovici, T o m a D ragu, Al, O p rescu etc.). L a alegerile urm atoare din 1920, tactica absenteism ului a fo st abandonata. Rezultatul - 21 de deputafi in Cam era D e p u ta filo r pi 3 in Sen at. In anii u rm atori, m ipcarea social-d em o crata cu p rin sa in F ed erafia P artid elor Socialiste (1 9 2 2 -1 9 2 7 ) pi P S.D . din 1927 a fo st prezenta in Parlam ent pana in 1933. In intervalul 1 9 3 3 -1 9 3 7 , P.S.D. a avut un singur rep rezen tan t in Parlam ent, ales de Colegiul C am erelor de M unca, pentru Senat. D ep u tatii so c ia l-d e m o c ra fi vor lua atitudine fafa de p o litica econom ica de dezvoltare a farii, preconizata de partidele politice perindate la carm a farii. V o r purta discutii pe m arginea proiectelor de reform a agrara pi constitu fie, a legii m inelor etc. Au adresat intrebari pi au form ulat interpelari. Au in flu e n ta t adoptai'ea sau m odihcarea unor legi. Si-au spus punctele lor de vedere in legatura cu concesiunile, im prum uturile externe pi experfii straini. Senatorii pi d ep utafii social-dem ocrafi au reprezentat pi susfinut in Parlam ent c o n c e p fia partidului lo r fafa de to a te problem ele care fram antau societatea rom aneasca. Au preconizat solufii in co n fo rm ita te cu interesele m uncitorim ii. Asupra activitafi parlam entare con crete in rastimpul 1 9 1 9 -1 9 3 7 vom reveni dupa ce vom cunoapte pi trasatunle vietii guvernam entale,

tlrnarece activitatea legislative nu putea fi inteleasa d ecat ca o op era * m niina G u vern-P arlam ent-R ege.

Trasaturile viejii guvernamentale

G uvernul a fost, In anii 1 9 1 8-1937, organul principal al puterii executive. R egele (sau reg en fa) d esem n a p erso an a Im pu tern icita cu Inrm area noului guvern, ales, principial din randul oam enilor politici care r hucurau de Increderea m ajoritafii parlam entare. Lista miniptrilor era ,ili .ituita de catre noul p rem ier pi a ccep tata sau nu de peful statului. ( iiivernul putea fi fo rm a t dintr-un singur partid, din mai multe partide apropiate doctrinar (guvern de coalifie), din reprezentanfii principalelor partide politice (guvern de uniune nafionala) pi In afara partidelor (guvern de rebnicieni). Cabinetul m inisterial trebuia sa fie o m og en In sensul adoptarii unui p ro g ram co m u n pe care sa-1 u rm e z e In a ctiv ita te a p ra c tic a fiivernam entala pi apoi sa-1 apere Inaintea Parlam entului. G uvernul a avut In perioada 1 9 1 8 -1 9 3 7 responsabilitate fa fa de Parlam ent pi Rege. Mmiptrii raspundeau atat de actele proprii, cat pi de cele ale Regelui, pe ' are Ipi pusesera sem natura. Miniptrii aveau In aceeapi vrem e raspundere i ivila pi penala. D aca in P.irlam ent G uvernul prim ea un vot de blam , IMn n ieru l era ob lig at sa-pi prezinte demisia. E a putea fi respinsa de Rege ji In acest caz nu cadea guvernul, ci era dizolva^ Parlam entu l. Lipsa Prem ierului de la Prepedinfia Consiliului de Miniptri, pentru o perioada mai lunga, fiind plecat din fara, sau din alte m otive, a dus la preluarea alnbu fiilor acestuia de catre un alt d em nitar sub fo rm a interim atului li im -m inistru ad interim ). Inlocuirea definitiva a prem ierului Insem na x < liim barea Guvernului, dar ea nu im plica Intotdeauna o echipa com p let noua. Inlaturarea num ai a u n o r miniptri, ca urm are a dem isiei ori a dciniterii lor, era consid erata rem aniere de guvern. Miniptrii puteau fi Htulari de d ep artam ente sau fara p ortofoliu pi miniptri subsecretari de Hal. D in randul celo r dintai - unui in care prem ierul avea cea mai m are

84
incredere - devenea, din 1932, V ice-P reped intele Consiliului de Miniptri. D in 1926, P resed intia Consiliului de Miniptri a fo st organ izata ca un serviciu distinct. Consiliul de Miniptri a fo st consid erat in toata perioada 1918-1937, organ de guvernare, de executie pi de deliberare pi ipi putea desfapura activitatea in cadrul u n o r pedinte la Prepedintia Consiliului de Miniptri, la Palatul Regal sau prin participarea la C onsiliu de C oroana. M inisterele au cu noscut mai m ulte m odificari de structura, insem nand, in general, o creptere a lor num erica prin diversificare In anii 1918, 1 9 2 0 -1 9 2 2 , 1926, 1936 pi o restrangere a lor in anii crizei (1929). C e se p oate desprinde din evolu tia c o n c re ta a acestei institutii pentru anii 1 9 1 8 -1 9 3 8 ? 1. E x is te n ta unui num ar relativ m are de guverne in perioada d ecem brie 1918 - februarie 1938. Se poate vorbi pentru aceasta perioada, judecand lucrurile doar prin prism a datelor m atem atice, de 2 2 de guverne, de m ulte interim ate pi to t de multe rem anieri. T oate acestea ar putea duce la fo m area unei conclu zii ce e v id en fiaza o anum e instabilitate guvernam entala in perioada data. Lucrurile au stat, insa, num ai in parte apa. Au fo st guverne cu zile foarte p u fine: dr. C. A ngelescu (4), G .G . M ironescu , in prim a guvernare (6 ), B arbu tirbei (17), Take Io n escu (44), O ctavian G o g a (44), I.G . D u ca (45). 2. Au fo st apoi o serie de guverne to t cu o viata scurta de numai cateva luni: A rtu r V aitoianu (+ 2 luni), Al. Vaida (+ 3 , + 4 , + 1 0 luni), Iuliu M aniu, in a doua pi a treia guvernare (cu + 3 , + 2 luni) de aproape un an, Io n pi V in tila Bratianu (+ 9 luni, primul, in prim a guvernare, + 5 in a doua, + 1 1 luni V intila B ratianu). P este un an au fo st la cond u cerea guvernului Al. A verescu (1 an pi + 9 luni in prim a guvernare pi 1 an pi + 2 luni in cea de-a doua), Iuliu Maniu, 1 an pi 7 luni, in prim a guvernare. D in cele 2 2 de guverne, doar doua pi-au dus mandatul pana la incheierea legislaturii parlam entare, cele cond u se de I.I.C . B ratianu, care a ramas ca prepedinte al aceluiapi Consiliu de Miniptri peste 4 ani (1922-

6 ) pi G h . Tatarascu, cu aproape 4 am (1 9 3 4 -1 9 3 7 ). Restul s-au op rit la

i iii. va zile, cateva luni, un an, aproape doi pi atat. D atele de mai sus ar jitiit .i in d r e p ta fi a fir m a fia in leg a tu ra cu o rela tiv a in s ta b ilita te guvernam entala. T o t ele p o t con firm a, insa, pi o stabilitate, cel putin in vicm ea celo r doi prem ieri liberali, Ion I.C. Bratianu pi G h . Tatarascu. Mai adaugam pi faptul, nu lipsit de im p o rta n fa , ca factorul decisiv in ,u till guvernarii il reprezenta partidul care d etinea puterea, nu persoana i .ii c cond u cea guvernul. Si in acest caz, m oartea lui I.I.C . Bratianu, I.G . 1 )uca, apoi schim barea M a n iu -M iron escu , M aniu-V aida, A n g elescu Tiitarascu, nu p o t fi soco tite decat fo rtan d realitatea, crize de guvern pi instabilitate guvernamentala. Schim barile de G u vern in ansamblul lor ca pi al Parlam entelor, nu in insem nat in orice caz sem nele unei viefi politice in terne cu trasaturi dn tatoriale determ inate de puterea de in flu en fa a Partidului N a tio n a l I .iberal sau al oricarui alt partid. Pe de alta parte, caracterul guvernelor nu p o ate fi )udecat, in general dupa tim pul pederii unui p rem ier la picpedinfia Consiliului de M iniptri, ci dupa program ul partid elor de fMivcrnamant, doctrinar pi aplicat, pi acesta a fo st in perioada decem brie 19 18 - decem brie 1937 dem ocratic pi unitar in cadrul celor doua principale doctrine, a dezvoltarii prin noi inpine sau a p o rfilo r d eschise . In terv en fiile P.N .L., a lui Ion el I.C . Bratianu in desele schim bari de guvern ipi au izvorul in fo rta lo r de in flu e n fa , in deceniul trei, pana in 1927, asupra Casei Regale, in locul ocu pat pentru aceeapi perioada in * .nlrul viefii politice din Rom ania, in slabiciunile m onarhiei pi ale partidelor
m

lumbate. 3. Au fo st 22 de guverne pi acestea au avut 14 prem ieri: I.I.C .

Hi.ifianu, A rtur V aitoianu, Al. Vaida, Al. Averescu, Take Ionescu , B arbu Snrbei, V intila Bratianu, Iuliu Maniu, G .G . M ironescu, N. Iorga, I.G . D uca, d i. C. A ngelescu, G h . Tatarascu pi O . G oga. D in tre ei, cinci au revenit de i ,ileva ori: I.C. Bratianu, I. M aniu, A l. Vaida, de trei ori fiecare; Al. Averescu pi G .G . M iron escu de cate doua ori.

E i au reprezen tat pase partide, judecand dupa premieri pi daca nu so co tim pe cele cuprinse in B lo cu l Parlam entar pi nu avem in vedere nici toate gruparile politice intrate in unele guverne. Partidul N ational L ib eral prin I.I.C . Bratianu, B. tirbei, V. Bratianu, I.G . D u ca, C. A ngelescu pi G h . Tatarascu , in total 6 prem ieri, in 8 guverne, care au acop erit aproape 11 ani de putere executiva; Partidul N ational 'Ja ra n e sc prin Iuliu M aniu, Al. Vaida pi G .G . M ironescu, in 8 guverne, intr-un interval de + 4 ani; Partidul Poporului prin Al. A verescu in doua guverne, timp de aproape trei ani; Partidul N ational D e m o c ra t, in guvernul Iorga-A rgetoianu , un an pi aproape doua luni; Partidul C o n serv a to r-D em o cra t prin Take Ionescu, 4 4 de zile; Partidul N ation al Creptin, prin O ctavian G o g a , 4 4 de zile. Facand suma pederii fiecarui partid din cele am intite la Prepedintia Consiliului de Miniptri observam ca: a. S-au detapat categoric liberalii cu o guvernare de aproape 11 ani, in doua decenii. Au u rm at apoi national-faraniptii cu peste 4 ani (daca socotim pi participarea lor la B locul Parlam entar); Partidul Poporului aproape trei ani pi Partidul N ational D em o cra t (Iorga) cu ceva peste un an. Restul, conservatorii pi nafional-creptinii au ramas la G u vern fiecare cu pufin peste o luna. b. P artid u l N a tio n a l L ib e ra l pi P artidu l P o p o ru lu i s-au a fla t la cond u cerea faru in anii in care m asele populare au exercitat o anum ita presiune pentru infaptuirea refo rm elo r cu caracter socialeco n o m ic pi politic, iar econom ia a cu noscut procesul de refacere pi apoi de dezvoltare pe calea capitalismului. P.N.L. a d om inat ca timp, iar in timp s-au detapat, ca prem ieri I.I.C . Bratianu, peste 5 ani pi G h . Tatarascu, cu aproape 4 ani, in perioada decem brie 1918-d ecem brie 1937.

c,

Irem ierit nafional-taranip ti, mai pufini la num ar (doar trei) s-au incadrat in limite m ult reduse - Maniu + 2 ani, Vaida + 1 ,5 ani, M iron escu + 6 luni - pi au guvernat, ca pi Io rg a , in anii crizei econom ice. Tim pul in care au condus, vrem ea pederii la G u vern, pi nu in ultim ul rand orien tarea, pu terea p o litica pi e c o n o m ica a Prem ierului d esem nat au jucat un rol d eosebit in com plexul de problem e social-politice pi eco n o m ice inscrise in program ele de guvernare.

d.

Desigur, celor aratate li se alatura pi alti factor! de mare insem natate pi ei; raporturile dintre guvern pi rege; raporturile dintre m em brii guvernului, cand aceptia au a p a rfin u t u n o r partid e d eo seb ite, atitudinea p artid elor politice aflate in o p o z ifie (reprezentate in Parlam ent sau nu), opinia publica in general fafa de partidul (sau partidele) aflat (ori aflate) la conducere, creditul politic al partidului de guvernam ant peste hotare etc. 4. In contextu l problem ei abordate se cuvine sa subliniem inca

mi lucru. U rm arind echipele guvernam entale, in cadrul un ora se poate

11 mstata prezenfa pi a a lto r partide (sau gurpari) in afara celo r am intite,

di'tinand diferite p ortofolii. 5. Succesiunea guvernelor perm ite pi ea cateva concluzii cu unele icmnificatii. Prim ul guvern al R om aniei din ep o ca contem p orana condus de Ion I.C . B ratianu (29 n o iem b rie 19 1 8 ), lasa locul altuia, fo rm a t din tchnicieni pi militari (de orientare liberala), condus de A rtur V aitoianu (27 sep tem brie - 30 n oiem brie 1919) din op ortu n itate politica. M otivul m himbarii? P rob lem a Tratatului cu Austria. Guvernul condus de Al. Vaida (1 decem brie 1919 - 12 m artie 1920) era rezultatul prim elor alegeri. Pentru inlocuirea lui, inainte de cx p irarea m and atu lu i au fo s t m v o ca te u n ele a titu d in i pi in itiativ e guvernam entale in problem e de politica interna. E ra o inlaturare sub mHuenfa liberala, cu o c o n tr ib u te d irecta a Ligit generalului Averescu pi

88
a gruparii lui Take Ionescu. Intrarea lui N icolae Lupu in guvern, proiectele de legi pregatite de el in calitate de m inistru de interne, pi deopotriva cele ale lui Io n M ihalache, ca pef al D epartam entului de Agriculture au suparat pe liberali pi conservatori, dezlanfuind in presa si parlam ent vehem ente critici, in timp ce generalul Averescu acuza guvernul Vaida, dupa demisia sa, de inactivitate, lipsa unei o m o g en ita p pi a unui program clar. In locu irea guvernului Vaida a fo st criticata de oam enii politici reprezentand indeosebi Partidul N ational, Partidul N ationalist D em ocrat si Partidul Taranesc. N. Iorga. N. Lupu, I. M ihalache pi V. Goldip, Romulus B o ila pi alfii pi-au expus punctele lor de vedere acuzand mai ales Partidul Liberal pi Liga P oporului de rasturnarea guvernului. G eneralul AL. Averescu (13 m artie 1920 - 16 d ecem brie 1921) a venit la putere sprijinit de liberali pi a plecat inainte de vrem e to t pnn grija liberala. A cuze: o depapire de program ; in ten jia unei prea mari independence in acp u n i, in rep ort cu program ul liberal. G uvernul Take Ion escu un guvern de tranzitie (17 d ecem b rie 1921 - 19 ianuarie 1922) a fo st adus de rege pi rasturnat de un parlam ent cu o m ajoritate averescana, dar pi de o p o z ip a liberala, m ai ales sub influenza acesteia. G uvernul I.I.C . Bratianu (19 ianuarie 1922 - 29 m artie 1926) sfarpepte o d a ta 'c u incheierea m andatului prim it. K ste cea mai lunga guvernare din intreaga perioada interbelica. Al doilea guvern A L. Averescu (30 m artie 1926 - 3 iunie 1927) a venit la putere pentru a continua politica liberala sprijinit de P.N.L. pi a plecat iarapi inainte de vrem e, cu acelapi sprijin, pentru ca generalul a vrut sa guverneze din nou, fara influenza liberala. G uvernul condus de B arbu $tirbei (4 -20 iunie 1927) era un un alt guven de tran zip e ce se bucurase de sprijinul P.N.L. pi a cuprins in interiorul sau reprezentanp ai mai m ultor partide, P.N.T., P.T (dr. N icolae Lupu) sau grupari independente. Misiunea lui era de a pregati venirea la

89
mvcrn din nou a lui I.I.C . Bratianu care dorea ca decesul regelui Ferdinand, iimnent, sa il gasesca la prepedintia Consiliului de Miniptri. A l treilea guvern, con d u s de Io n I.C . B ratian u (21 iunie 23 noiem brie 1927 este pi ultimul. M o artea acestuia aduce la putere - la h rp ed in tia Consiliului de Miniptri - pe V intila Bratianu (24 noiem brie 1927 - 9 n oiem brie 1928). E ra vrem ea in care P.N.T: pi-a intensificat
.ii

(iunile sale de rasturnare de la guven a nafional-liberalilor. iapi reupit.

I i i de asem ena intaia plecare a P.N .L. de la putere fara voia lui pi to t mlaia, de data acesta guvernare n a tio n a l-fa ra n ista sub prepedintia lui Iuliu M aniu (10 n oiem brie 1928 - 7 iunie 1930). R eintoarcerea lui C arol in tara a dus la dem isia prem ierului. L ocu l Im Iuliu M aniu 1-a luat G .G .M iro n escu (7 -1 2 iunie 1930) fo st m inistru de rxterne in guvernul precedent. D u p a pregatirea actelor restauratiei din partea acestuia pi investitura lui C arol ca rege, data de parlam ent, Iuliu Maniu revine la prepedintie (13 iunie - 9 o cto m b rie 1930). Revine dupa ( c regele incercase alte form ule m enite a duce la intarirea puterii sale. N -a reupit. D a r n -a reupit nici M aniu sa ram ana prea m ulta vrem e peful guvernului. N ein teleg erile dintre el pi suveran due la dem isia celui dintai ,i la form area din nou a unui guvern condus de G .G . M iron escu (10 octom b rie 1930 - 17 aprilie 1931). P rofitand de adancirea crizei prin care treceau partidele politice, irol reupepte sa form eze la 18 aprilie 1931 un guvern prezidat de N icolae Iorga asociat cu C onstantin Argetoianu. E rau am andoi ap ro p iap regelui si aveau m enirea de a realiza oppunile p o litice ale lui C arol al II-lea. <>pozitia in tern a, careia i s-a adaugat pi presiunile externe, due la dem isia guvernului (5 iunie 1932). Apa ajunge pentru a doua oara prem ier Al. Vaida ( 6 iunie - 19 o ito m b rie 1932), apoi Iuliu Maniu (20 o cto m b rie 1932 - 13 ianuarie 1933), dupa care intrat iarapi in co n flict cu C arol al II-lea, revine in fruntea guvernului Al. Vaida (14 ianuarie-13 n oiem brie 1933) pentru ca odata cu
I I a se incheie activitatea guvernam entala a P.N.T. pi sa inceapa din nou

90
cea liberala, neintrerupta pana in 1937, prin I.G .D uca, D r. C. A ngelescu pi G h . Tatarascu. Asasinarea celui dintai (in 29 noiem brie 1933) a dus la form area guvernului dr. C. Angelescu (30 decembrie) pi apoi, la numai cateva zile (la 4 ianuarie 1934) la ndicarea lui G h . Tatarascu (apropiat regelui C arol al II-lea), la Prepedintia Consiliului de Miniptri, unde va ram ane pana la term inarea mandatului, la 27 decem brie 1937. A d ancind putin analiza schim barilor de guvern in perioada 19281937, putem conchid e ca in anu crizei (1928-1933) a existat o guvernare n afion al-faran ista in m a)oritatea tim pului,nu exclusiva insa. Surprindem apoi o instabilitate la nivelul p rem ierilor naponali-faranipti care au fost, cu exceptia lui G .G . M ironescu, ardeleni. Mihalache, depi era exponent de seam a a P.N .T. nu d evin e p rim m inistru, ci o cu p a d oar fo to lii m inisteriale. U rm arind listele guvernam entale acestea dovedesc ca schim barea p rem ieru lu i nu a in se m n a t si sch im b a re a echip ei g u v ern a m en ta le respective. Au fo st unele m odificari la nivelul miniptrilor, dar nu acestea au predom inat, ci schim barile prem ierilor. Snndiferent cum pi-au m otivat premierii demisiile, motivele reale ale acestora erau intodeauna raporturile dintre primul m inistru pi rege. M odul in care au fo s t in lo cu ite cab in etele n afio n al-faran iste co n firm a - in general - d orin ta pi tactiea regelui, pe de o parte, de a scapa de naponal-Jaranipti iar pe de alta parte de a-pi consolida p o zitiile. Incercarea de a fo rm a un guvern Titulescu (nereupita) pi apoi guvernul Iorga-A rgetoianu sunt dovezi ce probeaza aceeapi tend inta pi dorin|a. L ucrurile au stat altfel in ami 1 9 3 4 -1 9 3 7 , in ultim a guvernare nafion al-lib erala de sub conducerea lui G h . T atarascu cand nu se vor mai schim ba lideru liberali intre ei, apa cum au fa cu t-o naponal-faraniptii. E ra vrem ea unei mai mari s t a b i l i t y p o litic e . Au fo st totupi cateva rem anieri pi mipcan in interiorul echipei g u v ern am entale care ipi au sem n ificafia lor. Prem ierul fusese agreat de rege, de aceea nici nu se fac schim bari la nivelul acestuia. M odificarile in in terio r d ov ed esc insa

I ramantarile din cadrul P.N .L. - pe de o parte - dar pi o b stru ctiv e pe i are unu liberali - din guvern sau din afara lui - continuau sa le faca lui i iarol al II-lea. In legatura cu cauzele sch im barilor de guvern, in general, din perioada interbelica se poate desprinde:
il.

D ou a guverne, unui in deceniul trei, altul in deceniul patru, pi-au incetat activitatea la sfarpitul m andatelor. Erau liberale amandoua. T o t doua schim bari au avut loc in u rm a deceselor prem ierilor I.I.C . Bratianu pi I.G .D u ca . Toate guvernele neliberale din deceniul trei au fo st schim bate inainte de incheierea m andatelor prim ite. E le au avut lo c sub in flu enza P.N.L., dovada rolul jucat in viafa politica de catre acest partid in deceniul trei. D in guvernele liberale, din aceeapi vrem e, unui pi-a prezentat singur dem isia (1919), iar altul, in 1928 a fo st nevoit sa piece in urm a p re s iu n ilo r P .N .T .. S -a in ta m p la t a c e a s ta dupa m o a r te a lui I.C.Bratianu, cand in interiorul P .N L . au inceput sa apara disensiuni, sem ne ale unei crize de partid. In deceniul patru aproape toate schim barile de guverne (de fapt de premieri) au fo st provocate de criza politica m anifestata la nivelul rege p unele partide politice. Intre rege pi Iuliu Maniu, ind eosebi intre rege pi o parte dintre m em brii P.N.L. (gruparea batranilor liberali in frunte cu peful de partid) etc. Criza a fo st detem inata - in primul caz - de tend intele regelui de a se im pune in actul guvernarii, de d orinta acestuia de a-pi spori in general puterea. A bil, Carol al II-lea a ptiut sa se foloseasca de disensiunile interne existen tein cadrul celo r doua partide nationale, P.N.L. pi P.N.T. pi sa traga foloase la timpul so co tit de el op ortu n. (Criza s-a m anifestat in fo rm e deosebite. D ovezi sunt, pe de o parte, cele papte schim bari realizate la nivelul prem ierilor nafional-taranipti, pi pe de alta parte, remanierile (numai)

92
intervenite in cadrul guvernului liberal condus de G h . Tatarascu. Criza politica, in general, din deceniul patru avea cauze m ult mai com plexe, erau angajati m ai m u lp facto ri in alim entarea ei pi s-a m anifestat printr-o m ultitudine de fo rm e sub influenza politicii p artid elor nation ale in general care n-au putut sa faca fro n t com un in problem e de politica interna. Partidele politice 1-au ajutat pe Carol sa-pi realizeze planul treptat. f. D aca in p roblem ele de politica in tern a op tiu n ile, caile pi m ijloacele alese de partidele de guvernam ant au fo st d eosebite, toate insa au avut in vedere dezvoltarea farii n o a stre, pastrandu-i caracterul de stat de drept. A fo st punctul de intalnire pi de unire de la 1918 la 1938. D in sp re guvern sau parlam ent, cu un popas la rege, sau din in terio ru l A dunarii D e p u ta tilo r ori al S en atu lu i, au p o rn it p ro iecte tran sform ate, dupa votarea lo r pi san cp on area lor ca legi ce vor sta la tem elia viepi d em o cra tice din p u n ct de vedere politic, la im plinirea r e f o r m e lo r s o c ia le pi in s titu p o n a le , la r e fa c e r e a , d e z v o lta re a pi m odernizarea Rom aniei din pu nct de vedere econ om ic, la propapirea culturii pi civilizapei romanepti, in spiritul Apusului european, la intarirea pi consolidarea statului national unitar, la pastrarea integritapi h o ta relo r arii, apa cum au fo st h otarate prin Adunarile N ationale de la Chipinau, C ernauti pi A lb a-Iu lia pi san ction ate prin sistemul de tratate incheiate la C o n ferin fa de Pace de la Paris, in anii 1 9 1 9 -1 9 2 0 .

CAPITOLUL V INSTITUTIA MONARHIEI

I In nou rege la o tara noua. Ferdinand (1914-1927)

Carol I pi sofia sa E lisab eta n-au avut m optenitori ramapi in viafa. 11 urm eaza la tron nepotul lor, principele Ferdinand de H oh enzollern. A h i .it in fara in prim avara anului 1889 (19 aprilie/1 m ai). E ra un om cu o liu m oasa cultura, care a im bracat, ca pi unchiul sau u n ifo rm a de militar pentru a ajunge general de co rp de arm ata pi conducatorul optirii rom ane in vrem ea celui dintai razboi mondial. E s te regele intregitor de neam . In i .i/boi a fo st in fruntea optirii pi a neamului rom anesc, im bracat intr-o .iiinura aleasa de com andan t, ce a curpins in ea o inima vrednica de i insure pentru ca a batut, la bine pi la rau, pentru poporul cu al carui ilestin s-a identificat deplin. N -a avut, din firea unchiului sau, regele C arol I, aproape nim ic. A avut, totupi, m aretia sa proprie, ce 1-a in altat mai sus decat 1-au apreciat
11 m tem poranii sai, pi decat 1 -a prezentat in general istoriografia noastra.

A avut

desigur, pi unele slabiciuni. Cine nu le are? N u-i facem portretul

prm tr-o analiza a biografiei sale. A m intim doar doua m o m en te de grea mi ercare pentru Ferdinand ca rege pi ca parinte, ce-i dau adevaratele dimensiuni. E ste vorba de hotararea luata in august 1916 de a intra in i a/.boi im potnva Puterilor Centrale, adica a |arii sale de ong ine, pi de In itararea luata in 1925 in legatura cu fiul sau, prinful Carol, de indepartare ,i acestuia de la succesiunea la tron. D ialogul purtat, in cadrul Consiliului de C oroana la 14/27 august 1916, cu P.P. Carp, este o m anifestare pi o dovada a unei sensibilitafi, dar pi a unei v o in fe pi a unui caracter, ce -1

94
ridica deasupra om enescului obipnuit. Acelapi lucru 1-a d ovedit pi in raporturile cu propriul sau fiu, Carol. N -a facut o drama din ceea ce era o tragedie de fam ilie. L -a pedepsit desigur, cu inim a scaldata in lacrimi. dar pi-a facut datorta ca tata pi ca rege. O

vrem e, din 1914 pana in 1923, Ferdinand ram ane, ceea ce a

pi Carol I, un rege co n stitu tio n a l, potrivit prevederilor C o n stitu fiei din 1866 cu m odificarile aduse din 1884. Schim barile din 1917 nu afecteaza cu nim ic puterea regala, dupa cum nici C o n stitu fia din 1923. G asim la Ferdinand o incadrare in spiritul pi litera acestora. O

reala m odestie, m anifestata in m ulte im prejurari, pe care

oam eni politici au in terpretat-o ca fiind o slabiciune, izvorata din alte slabiciuni, era in fond o m anifestare fireasca determ inate de structura sa interioarS. E drept, avea langa el o regina frum oasa, cu m ulte calitati. E le nu puteau sa-1 inhibe, apa cum ne lasa sa infelgem chiar Iorga. Femeiasofie cu insupiri d eoseb ite e un stim ulent pentru partenerul de viata, nu invers. Un m o m en t d eosebit in viata m o n arh iei, a familiei regale, - pi ar fi trebuit sa fie pi in viafa intregii elite politice pi clericale, a tarii intregi a fo st in coro n area regelui Ferdinand in catedrala de la A lba-Iulia la 15 o cto m b rie 1922. A ctul avea loc in timpul unei guvernari liberale, apa cum de fapt au avut lo c multe din m om en tele de seam a inscnse in istoria n afio n ala. S-ar fi cuvenit o deplina solidaritate la nivel elitar, printr-o participare fara rezerve, fara com entarii pi mai ales fara abfineri justificate printr-o nesim patie declarata fafa de organizatori. R egretam ca trebuie sa o spunem , dar gestul lor, al acelora care au refuzat participarea la serbarile incoronarii, n-a fo st facut in num ele unui principiu, chiar daca 1-au invocat, ci mai degraba din considerente marunte, eg o iste. E i au grepit. S u n t m o m e n te in viafa unei n afiu n i in care adversitafile trebuie sa dispara. Au participatoficialitafi din F ra n fa , Italia, din Spania pi G recia , din C ehoslovacia pi Iugoslavia, din Anglia, O landa, N orvegia, D anem arca, Belgia, Portugalia, chiar pi din Jap o n ia, iar cei

95
i t, dm Rom ania, ar fi trebuit sa fie atunci la A lba-Iulia, au fo st a b se n fi nem otivafi. Anul 1923, in timpul aceleiapi guvernari pi cu acelapi prem ier, Ion

v ;

I ( B ra tia n u , e ste anul in c a re se d e z b a te , le g ife re a z a , pi re g e le iaiu fio n eaza, nou a C o n s titu te a R om aniei. A re drept tem ei doctrina

im -liberala si asigura - politic, econ om ic, social pi cultural - dezvoltarea i m odernizarea in spirit liberal. Regelui nu i se ia pi nu i se da nim ic in Iill is fafa de vechile prevederi, cum spuneam , dom nepte doar peste mmanii din toate provinciile tarii pi ea, fara, R om ania, e considerata stat national unitar. Regele patroneaza prin san cfion area legilor pregatite de liberali pi ivcrescari masuri ce au asigurat dezvoltarea econ om ica, sociala pi culturala ,i Romaniei pi ipi aveau tem eiul in noua C onstitufie. D eceniul trei, numit, nu lara tem ei, bratienist , este deceniul m arilor reform e, care sunt o im lungire a celo r din vrem ea lui Cuza pi a lui Kogalniceanu. E meritul Ini Ion I.C. Bratinau, intaiul o m politic la farii, dar pi rodul b u n elo r rela fii pe care le-a avut cu regele Ferdinand. E cel dintai sfetnic al acestuia pi cel lliai ascultat, mai respectat. M o r am andoi in acelapi an (1927). Averescu, i a premier, prom oveaza, sub regele Ferdinand, aceeapi politica.

Criza dinastica (1925-1926) i Regen^a (1927-1930)

M ijlocul deceniului trei a fo st m arcat de unele neinfelegeri intre regele Ferdinand pi principele m optenitor Carol. Serioase n em u lfu m iri provocase C arol pi in randul principalelor partide politice. D ecla ra fiile It ii ( Carol, in direcfia angajarii sale politice odata devenit suveran, bazate ( lorfa sporita a m onarhiei, au determ inat, in randul Partidului N afion al I .iberal pi al celui N afional T aran esc, reacfii d eloc favorabile viitorului I'r^e. Cei dintai, liberalii, au dorit sa-i bareze drumul ascensiunii spre putere, nafional-faraniptii, pnn Iuliu-Maniu mai ales, ca pi Ferdinand, s-au linpotrivit, in sp eranfa indreptarii lui.

96
P unctul culm inant al crizei dinastice este legat de sfarpitul anului 1925, cand Carol plecase spre Anglia pentru a reprezenta fam ilia regain la funeraliile reginei A lexandra. L a rein toarcere, face un popas la Paris, unde o intalnepte pe E le n a L upescu, nu intam plator desigur. In anumite cercu ri p o litice din fara, intaln irea fusese pusa pe seam a liberalilor. O ricum , im preuna iau drumul Italiei spre a se opri la M ilano. Aici este apteptat de trimisul regelui Ferdinand, cu actele de re n u n ta re la tron, pentru a le sem na, pi de o scrisoare, din partea reginei M aria, care il indem na la im plinirea fo rm alitafilor cerute de rege. Neapteptate de Carol, acestea au fo st totupi acceptate de el cu o aparenta resem nare. C arol, prin declarafia ce i s-a pregatit in fara pi a fo st sem nata la M ilano, renun fa irevocabil la to ate d reptunle, titulurile pi prerogativelc de care s-a bucurat, potrivit legilor farii, ca print m optenitor al tronului pi ca m em bru al familiei dom nitoare. D eclara, in acelapi timp, ca nu va mai avea nici o p re te n c e asupra drepturilor la care renun fase de buna voie pi din p ro p rie initiativa. Se mai angaja sa nu revina in fara tim p de
1 0 ani, fara a fi ch em at de cei in drept pi fara autorizafia guvernului.

In fara, un Consiliu de C o roan a, co n v o cat la Sinaia pentru 31 decem brie 1925, a subscris la renun farea la tron a lui Carol, in p rezen fa regelui Ferdinand, abatut, cu lacrim i in ochi - cum pi-1 amintepte N. Iorga - pi a lui Ion el C. Bratianu, solem n pi teatral, poate pi trium fator. A fost dat un com u n icat farii pi con v ocata rep rezen tan ta n afion ala. Guvernul con d u s de Io n . I.C . B ra tia n u a p re g a tit p ro ie c te le de leg e pentru recunoapterea lui Mihai ca m optenitor al tronului pi pentru instituirea re g en fe i. T o ate au prim it avizul Consiliului legislativ pi al Parlamentului. L a 4 ianuarie 1 9 2 6 , Consiliul de Miniptri a avizat proiectele de lege. In dupa-amiaza aceleiapi zile au fo st votate de catre cele doua Cam ere. Tot aftinci Parlamentul a stabilit pi co m p o n e n fa re g en fe i. Motivul instituini sale a fo st minoratul lui Mihai. R eg en fa avea dreptul, potrivit articolului 83 din C onstitufie, sa exercite prerogative^ regale atata vreme cat Mihai era minor. F u n cfiile, in cadrul regen fei aveau caracter electiv.

97
puteau aduce m odificari numai printr-o procedura lasata to t pe seam a l.imentului. A tribufiile reg en fei erau In principal, cele ale regelui: de a numi si il rt'voca pe miniptri, de a prom ulga legi, de a num i sau con firm a in funcfii | mil>lice, de a co n fe n grade militare pi d e co ra fii, de a detine com an d a miprcma a arm atei, de a deschide sesiunile ordinare pi extraordinare ale I mi l.imentului printr-un m esaj regal. Regele Ferdinand m urise la un an pi jum atate de la hotararile \dnnarilor legiuitoare privind m optenitorul tronului, la 20 iulie 1927. In ,ii reapi zi se intru nise Consiliul de Miniptri care hotarase, in tem eiul pH vederilor con stitu fion ale, sa conv oace parlam entul pentru ora 16 in vidcrea depunerii juramantului din partea re g e n fe i. A doua zi Consiliul dr Miniptri, condus de Bratianu pi-a prezen tat dem isia in fafa re g en fe i. Iatnarhul M iron Cristea, in num ele re g e n fe i, cere lui Bratianu sa ram ana in <ontinuare in fru n tea guvernului. R eg en fa a in c e p u t sa tu n c fio n e z e la palatul regal din calea Vu toriei. L a 27 iulie 1927 participa la primul Consiliu de Miniptri. A tunci i ,i stabilit program ul reg en fei pi raporturile dintre m em brii celo r doua m stitufii, zilele de audienfa etc. In ca din acea vrem e, C arol ipi pregatepte cu abilitate in to arcerea in (ara. Patru scrisori red actate de el pi ad resate lui Io n I.C . B ratianu , I ii Iiii M aniu, N icolae Iorga pi A lexand ru A verescu , aduse de M ihail M.inoilescu in o cto m b rie 1927 co n firm a u in ten fiile sale de a reveni in Rum ania. M an o ilescu a fo s t trim is in ju d eca ta p en tru c o lp o rta re a ii u so rilor, fiind acu zat ca jucase rolul de ag en t de tran sm isie al ce lo r
i ,i i

r u n eltesc tu lburarea ord in ei co n stitu fio n a le a statului . O p o z ifia a

vn lit in aju torul lui M an o ilescu , nu n eaparat de dragul lui C arol, ci mai iltyi aba pentru a lovi in guvernul liberal, pe care il doreau rastu rn at de l,i putere cu o rice p r e f . In fru n tea a p a ra to rilo r ace stu ia se apeaza (riicralul A verescu, caruia i s-au alaturat Io n M ihalache, N icolae Io rg a , V.mla V oevod, Iuliu M aniu. P rocesu l lui M an o ilescu s-a tra n sfo rm a t

98
in tr-o infran gere a liberalilor pi un nou prilej al op ozifiei de a-pi indrepta atacurile im potriva guvernului. P rob lem a reintoarcerii lui C arol este reluata in primavara anului u rm ator, in luna mai 1928, can d national-taram ptu organizeaza marea intru nire de la A lba-Iulia pentru a influenza inlaturarea liberalilor de la putere. T o t ei au lansat pi ptirea - nu lipsita de tem ei - ca insupi principelc Carol va sosi cu avionul la A lba-Iulia pentru a prelua d om nia pi, adata cu aceasta, sa ridice pi Partidul N ation al T a ra n e sc la locul pe can - spunea Iorga in m em oriile sale - de atdtia am il m ined . In adevar, C arol lansase un m anifest pregatit in fara prin care ipi reafirm a intenfiile de a se reintoarce in Rom ania. In Anglia ipi pregatise chiar doua avioane pentru a-1 aduce in tara. N icolae T ituleascu a dejucat atunci planurile lui Carol. N u o va mai putea face doi ani mai tarziu cand, la bordul unui avion francez, C arol va so si in tara, la 6 iunie 1930, n ech em at pi neapteptat de rep rezen tan tii statului, incalcandu-pi astfel obligafiile asum ate in decem brie 1925.

Carol al II-lea (1930-1940)

R evenirea in fara s-a facu t in vrem ea prim ei guvernari national fara n iste, aflata sub prepedintia lui Iuliu M aniu. In seara aceleaipi zile de
6 iunie a avut loc pi o intrevedere intre prem ier pi Carol, la repedinfa pi in

p rezenta prm fului N icolae. M aniu ii oferise un loc in regen fa, n eaccep tat de Carol. D iscu tu le au continuat, in noaptea de 6 spre 7 iunie, in cadrul un or intrevederi pe care Carol le-a organizat, to t la C o tro ceni, cu Io n M ihalache pi G rigore Iunian, miniptri in guvernul cond us de Maniu, cu G h eo rg h e Bratianu, genenilii Prezan pi Averescu, O ctavian G o g a pi alfii, care erau favorabili cu tofii rein toarcerii lui Carol. A doua zi a avut loc un Consiliu de Miniptri in cadrul caruia Maniu propusese din nou intrarea lui C arol in regen t'i. O p p u m le guvernului nu coincideau cu acelea ale lui Maniu. Prem ierul dem isioneaza. L ocu l lui

99
I i hint un m em bru al guvernului, G .G . M ironescu. Cu un pef de guvern in hi, vechea echipa national-faranista ipi asum a indeplinirea form alitatilor
11 -ii'.iitutionale de proclam are a lui Carol ca rege, lucru ce s-a realizat la

M iunie 1930, pentru ca la numai cateva zile (la 12 iunie) sa revina in In mica prepedintiei Consiliului de Miniptri pi Iuliu Maniu. R estau rafia, cum s-a num it in ep oca anularea legilor ad optate la 4 u m urie 1926, a fo st acceptata, pi in parte pregatita chiar de Partidul National T ara n esc, partid aflat la con d u cerea farii in perioada 19281931, 1 9 3 2-1933. Anularea lo r o realizeaza un parlam ent cu o m ajoritate ( ii anista la 8 iunie 1930. P rem ier ce era de o zi pi pentru o saptam ana,
11 .( I. M ironescu a fo st peful unui guvern care, din noiem brie 1928 pi

|unn in preziua restau ratiei, fusese condus de Iuliu Maniu. Schim barea il< mi la nivelul prem ierilor nu inlatura efectul, dar facea parte din tactica Im Maniu de neangajare form ala fata de un a ct pe care in sinea lui nu-1 uproba, dar nici nu avea taria, sau puterea, de a-1 respinge. Ceea ce nu Vrca sa faca el direct, lasa sa realizeze un coechipier al sau. D esigur este pi o alta realitate care, de data acesta, co n firm a o jiulcrnica pi constan ta trasatura de caracter a lui Iuliu Maniu: verticalitatea Im N -a op rit restaurafia pi n ici nu o putea face. A fo st pus in fafa unui I ,i|it implinit. D ar era in puterea lui ca sa-pi prezinte nu numai dem isia sa, l.i,jndu-1 in locul lui pe G .G . M ironescu, ci sa retraga intreg partidul. S-ar fi iM .it, desigur, alfii sa faca restau rafia legala, dar aceasta este o alta problema. Z ece ani de zile, din iune 1930 pana in sep tem brie 1940, de la in ( area pe tron pi pana la abdicare, Iuliu M aniu a fo st cel care i-a cenzurat I,ip tele lui Carol pi le-a criticat, cu o consecventa pi cu o tarie neintrecuta de met un alt a m politic. Pleaca de la cond u cerea guvernului de trei ori, la iunie 1 9 3 0 ,9 octom b rie 1930 pi 13 inauarie 1933), de fiecare data datorita i rizci ce exista la nivelul Carol-M aniu. D in colo de aceasta realitate, ca expresie a personalitafii lui Iuliu \l miu, ram ane totupi pi cealalta realitate pi anum e ca sub guvernarile

100
n afion al-faran iste s-a fa cu t restauratia ce a in ta m p in a to p o z itia ferm a ,i unui smgur partid, cel n ation al-lib eral, ca in timpul acestuia Carol ipi consolideaza puterea. O face pi in vrem ea celei liberale, prin G h eorgh c T atarascu (1 9 3 4 -1 9 3 7 ). La venirea lui C arol in fara, P.N.L. era in op ozitie pi il avea in frunte pe V intila Bratianu. O ptia pi Carol. La 7 iunie 1930, Com itehil executiv al P.N.L. a h otarat sa ram ana cu nestram utata hotarare la decizia sa de aparare a ordinii stabilite prin actul regelui F'erdinand din 4 ianuarie 1926. C arol incearca totupi, prin C onstantin A rgetoianu, o apropiere intro C o roana pi V intila B ratianu. II invita la palat. M erge cu greu pi cu un m em oriu in m ana, la 11 iunie 1930. O ricu m a decurs audienta la palat, ea a fo st considerata - apa cum dorea (Carol - o recunoaptere a noului m onarh. Lupta nu se incheiase, e drept, dar se facuse - in ciuda incercarilor lui V intila Bratianu de a lasa im presia unui simplu co n ta ct cu peful statului - u n prim pas spre recunoapterea noii situafii de catre conducerea P.N.L., deschizand drumul spre noi concesii. Carol s-a folosit - ca pi in cazul P.N.T. - de slabiciunile din interiorul P.N.L. E rau aici, dupa m oartea lui I.I.C . Bratianu, cel putin doua grupari: a batranilor liberali in frunte cu V intila Bratianu, pi un al doilea grup condus de I.G . D u ca, G h . Tatarascu pi G h . Bratianu. Cei din urma, gruparea tinerilor liberali - au dorit o schim bare a orientarii politice a partidului, iar ultimii doi, G h eorg h e Tatarascu pi G h . Bratianu luptau pi pentru o apropiere de Carol. S-a incercat chiar o inlocuire a lui Vintila Bratianu cu I.G .D u ca . Schim barea se va pi realiza dupa m oartea lui Vintila Bratianu, in decem brie 1930 pi dupa ce G h . Bratianu, adept declarat al lui Carol se alesese (inca din iunie) cu excluderea sa din P.N.L. In jurul lui G h . Bratianu s-au adunat pi alti fruntapi liberali. Sciziunea era favorabila lui Carol. Zidul liberal fusese spart pi inca prin fo rfe din interioru l lui. Pe de alta parte, inca in timp ce Vintila Bratianu era in viata, D uca se declarase pentru o expectativa binevoitoare fata de palat D upa m oartea lui V. Bratianu, din m otive strategice, I.G . D u ca trece in

101
fruntea tinerilor liberali, P.N.L. prezentandu-se la inceputul anilor 1931 i .i un partid autonom fa fa de m onarhie pi fata de oricare grupare politica.
A litudinea sa in cep e insa sa se ca ra cteriz ez e to t mai m ult p rin tr-o

clasticitate accentuata. E s te evidenta d o rin ta de revenire la putere a

|\.l ,.pi de aici pi nevoia u n o r con cesii. Pe de alta parte, pi Carol era

Hlatuit ca este util sa tran sform e pe ducisti din rebeli in sprijim tori.
Ultim ele doua guvernari taraniste, sub prepedinfia lui M aniu pi apoi a lui Vaida, mai ales ultim a, p nleju iesc liberalilor o deplasare a .uleversitatilor lo r dinspre rege spre n afion al-faran ip ti. Lupta s-a dus im potriva guvernelor Maniu pi Vaida, criticate de liberali pe toate caile pi in toate im prejurarile. lira lupta pentru putere. Fusese clar pentru toata lumea ca liberalii doreau primul fo toliu al tarii. Pentru acest lucru au lacut toate pregatinle in tara pi peste ho tare. In vara anului 1 9 3 3 ,1.G .D uca a plecat la Pans pi L o n d ra pentru a aduce, cum va spune chiar el, " aprecienle magulitoare pe care cercunle politice conducatoare din statele aliate le-au lacut la adresa P .N .L . In fara, in toam na anului 1933 pregatesc si ei, ca altadata (in 1928) nafional-faraniptii, adunan pe judefe pi regiuni, care culm ineaza cu o mare adunare la Bucurepti. La 28 o cto m b rie 1933, proclam a apa-zisa "R czisten fa ce tafe n e asca im p otriv a guvernului . Regele n-a d orit insa un guvern liberal. N u avea incredere inca in P.N.L. Criza de guvern se declanpase insa si liberalii nu mai puteau fi e v ita fi. Regele a in cerca t o Holufie m ai favorabila lui. In cred in feaza m andatul de form are a noului guvern lui I.G . D uca, dar il obliga in acelapi timp sa constituie un guvern de sem ico n cen trare, adica sa curpinda pi pe liberalii lui G h . Bratianu pi pe nafional-agrarienii lui O ctavian G o g a . O form ula greu de realizat. l.(i.D u ca a accep tat-o fara sa o doreasca, intuind ca ea nu se va realiza i,ir ceilalfi doi au refu zat-o categoric. Apa au ajuns liberalii din nou la putere, avand in frunte, pentru o scurta vrem e, pe I.G .D u ca. La op ozifia celo r mai puternice partide - P.N.L. pi P.N.T., ~ C arol ,il 11 lea a raspuns printr-o incercare de a le atrage de partea lui. Nereupind,

102
a in cercat - pi de data aceasta a pi izbu tit - sa produca o dezbinare in interiorul lor. Totul s-a desfapurat de fapt pe fondul crizei existente in interiorul celo r doua partide. O ricu m se ajunsese ca in timp ce Vintila Bratianu, peful P.N.L. pi I.G . D uca, fruntap liberal, s-au declarat im potriva colaborarii cu Carol, G h . Bratianu pi apoi G h . Tatarescu, din acelapi partid, sa devina sprijinitori ai noului m onarh. Iuliu M aniu, peful P.N.T., era pi el un anticarlist convins, dar nu pi antim on arhic, in timp ce al doilea fruntap n a tio n a l-ta n in is t, Io n M ihalache si chiar Al. Vaida au accep tat nu numai ideea restauratiei lui C arol, ci 1-au pi sprijinit. Carliptii din cadrul partidelor am intite sunt mult mai m ulti pi lor le-am putea adauga opfiunile partidelor politice, mai m ici, conduse de N icolae Iorga, O ctavian G o g a , C. Argetoianu. D e fapt, pana la urm a chiar cele doua m ari partide o p on en te vor guverna in timpul lui Carol, P.N .T in anii 1 9 3 0 -1 9 3 1 , 1 9 3 2 -1 9 3 3 , iar P.N.L. in perioada 1933-1937. A tat pe cei de la putere cat pi pe cei din o p o z itie , C arol i-a ptiut folosi in interesul sau. T o ate acestea in timp ce regele nu pi-a resp ectat nici o prom isiune facu ta cu prilejul re sta u ra fie i, nu a dus cu el pi nu a p ro m ov at pacea pi arm o n ia in tre oam enii politici, ci, d im potriva, a co n trib u it la divizarea lor, pi-a strans in jurul lui sp rijinitorii pi nu pi-a c r u fa t adversarii. A venit spre C arol mai ales elita tanara, din cele doua partide: G h eo rg h e B ratianu , A rm an d C alinescu , G h e o rg h e T atarascu . Au v e n it pi altii fara sa faca parte din elita politica din primul epalon. Aceptia din urm a au fo st mai m ulfi pi ei vor fi cei care vor in flu en z a , sau v o r executa, politica noului rege. Carol al II-lea ipi reia viata la Casa Regala inlocuind vechea garda cu ceea ce el num ea oam eni n oi , adica devotati lui. C onstantin H iott marepal al palatului, a fo st inlocuit cu generalul C-tin Ilasievici. Puiu D um itrescu a fo st adus ca secretar particular al regelui, generalului E n ach e N ico le s c u , p re fe c tu l p o lifiei capitalei ii i-a locu l co lo n e lu l G a b rie l M annescu. A luat masuri pi im potriva m am ei sale pi a lui B arbu Stirbei,

103
m iisiderap com p lici in actul regelui Ferdiand din decem brie-ianuarie l')2S 1926. Regina m am a e obligata sa se retraga la castelul din Balcic iar I'.ii bu ^tirbei sa paraseasca tara. In august 1930 revine in fara pi E len a I upescu. Ram ane o vrem e la Sinaia apoi se restabilepte la Bucuresti. T rep tat in jurul lui Carol pi al F.lenei s-a fo rm a t ceea ce in istorie e n m o scu t sub num ele de camarila regala. Cuprindea oam eni politici, de il aceri, prieteni ai celor doi protagonipti, Mihail M anoilescu, N ae Ionescu,

Max Auschnitt, N icolae Malaxa, N icolaeT ab acovici, Aristide Blank, Puiu

I )iim itrescu, G abriel M arinescu etc.; era un fel de club regal, un stat m ajor neoficial, dar fo arte puternic, cu influence h otaratoare in deciziile

lui Carol.
Chiar la cateva zile dupa restauratie, acelapi parlam ent a ad optat o

noua lege care fixa lista civila a regelui la 4 0 m ilioane lei anual, pastra dotapile date pe seam a regieni m am e M aria, reginei E len a , fo sta sotie a
Im (Carol pi a lui M ihai; 20 de m ilioane reginei m am e pi cate 7 m ilioane I lenei pi lui Mihai. In 1 9 3 2 , regina EClena, la p ro p u n erea regelui, se ob lig a sa se

sialnleasca in strainatate, la F lo re n fa ; primepte bani din partea acestuia

,i pi cum pere o casa acolo pi se obliga sa nu stea in tara mai m ult de 4

luni in fiecare an.

C a tiv a ani mai tarziu, un vechi co n flict dintre Carol pi fratele sau Nicolae, pe tem a nerecunoapteni casatoriei acestuia cu Ioana D o lete (din 1931), cond u ce la o hotarare a Consiliului de C o roan a (9 aprilie 1937),

potrivit carera principele N icolae a fo st exclus din randurile m em brilor

l.uniliei regale pi ob ligat sa piece din fara. In iulie 1938 m oare pi regina

Maria. Trupul i-a fo st inm orm antat la m anastirea Curtea-de-Argep, alaturi

dc (Carol I, FClisabeta pi Ferdinand, iar inim a, potrivit d orm tei sale, dusa

spre locurile in care a trait zilele ei bune, dar pi cele ale izolarii, pentru a
II apezata in capela din gradina plina de flori a casei sale de la Balcic.

Cu problem e multiple de fam ilie, create de fapt, in buna masura le el, cu problem e ce au decurs din viata p o litica interna pi externa, cu

104
c o n s e c in te p e n tru isto ria p o p o ru lu i ro m a n , C a ro l in c e a r c a sa le stapaneasca pi sa le dea un curs potrivit firu sale. Si el, pi lum ea din jurul sau 1-a crezut puternic: Sinu a to st apa. E ra a m b itio s, moptenind ceva de la bunicul sau; era pi orgolios, stapanit de d orinta de a fi puternic, mai puternic d ecat tatal sau. In realitate, era slab pi fricos, o slabiciune pi o frica ascunse, acoperite de o pnuta ce dorea sa impuna respect pi supunen O am enii politici de su p rafafa, din vechea garda, nu 1-au urm at pi nici nu i s-au supus. A fo st un continuu razboi intre ei. A cui era vina? A tuturor, a regelui pi a elitei politice din vrem ea lui. Carol a fo lo sit in aceasta lupta, o vrem e, o m etoda clasica, folosita de toate puterile dintotdeauna pi de pretutindeni: de^bind pentru a putea stapdni. A poi im prum uta din arsenalul puterilor autoritare: pregatepte o noua lege fundam entals, o C o n s titu te (februarie 1938), pentru ca in tem eiul ei sa cladeasca o viafa de stat potrivit co n c ep p e i sale de m onarh autoritar. D izolva partidele, pi pe cele ce ii erau im potriva, pi pe cele ce il sprijm eau (m artie 1938), ipi creaza propriul sau partid, Frontul Renaptern N ap on ale (d ecem brie 1938), tran sform at apoi in Partidul N afiunii (in iunie 1940 ), ch eam a in jurul sau pe to p cei ce d o resc sa-1 urm eze. Alcatuiepte pi un parlam ent bicam eral, fo rm at dintr-un singur partid, cel creat de el (1 9 3 9 -1 9 4 0 ). Face reform e, mai ales la nivelul institu piior centrale. D o re a sa schim be totul, sa stapaneasca viapa politica. Sa fie deasupra oam enilor pi deasupra vrem urilor. N -a fo st sa fie apa. Fram antarile interne nu le-a putut opri pi inchide intr-un turn al tacerii. V echii lideri de partid, Iuliu M aniu pi D inu B ratianu, au continu at sa clam eze in num ele partidelor lor sau al lor personal. N -a realizat unitatea politica dorita pi nu a putut stapani in numele ei. Cedarile teritoriale ce au intervenitin vara anului 1940 au com plicat pi mai mult lucrurile. Politicii falim entare din interior l s-a adaugat, cu c o n s e c in fe foarte grave pentru poporul rom an, cea externa. C arol nu era, firepte, singurul vinovat pentru pierderea B asarabiei, B ucovinei,

105
li.m silvaniei pi Cadrilaterului. E l va fi insa cel care va plati. P refu l cel in ,ii m ic, c a ci a lfii v o r su p o rta to a te c o n s e c in te le grave, ro m an ii I>.i ,.ii aheni, bucovineni pi ardeleni, ce vor fi obligati din nou sa traiasca in it.ira g ran ife lo r spriritualitafii romanepti. Ion A n tonescu , ch em at in acele im prejurari la cond u cerea farii, t ln.tr de C arol, il va obliga in doar cateva zile sa ren un fe la prerogativele ,.ili' regale fundam entale pi, in final, la 6 sep tem brie 1940, sa ren u n fe la i Ii unnie pi sa paraseasca fara. Prinful hoinar ajunge sa fie ex-regele pribeag, i r ,t lasat in urm a lui bilanful unui decem u ce va trebui totupi m asurat ilttcl de cum - pi oam enii politici pi istoricii - au facu t-o pana acum.

Mihai, regele minor

In 1927, dupa m o artea lui Ferdinand, M ihai, declarat la 4 ianuarie 1926 moptenitor al tronului, devine rege. Intr-o pedinp com una a Adunarii I h p u ta filo r pi a Senatului, la 20 iulie, regen fa ii jura cre d in fa regelui minor; Mihai nu im plinise inca pase ani (se nascuse la 23 octom b rie 1921). Ram ane in aceasta calitate pana la in toarcerea tatalui sau in fara pi l.i legalizarea restaurafiei ( 8 iunie 1930). A tunci a revenit la calitatea sa de principe cu titlul de M are roierod de Alba-Iulia. Prim a sa dom nie (19271930), din vrem ea regenfei pi a m inoratului sau, au insem nat trei am in i are s-a bucurat, copil fiind (de la 6 la 9 ani), de onorurile cuvenite ca rege, fara sa poata fi im plicat in viafa p o litica activa. La abdicarea lui Carol, (la 6 sep tem brie 1940), ce a coincis cu |in .imantul de cred in fa ro stit de M ihai In calitatea sa, din nou, de rege al Komaniei, urm a sa im plineasca 19 ani. La propria sa abdicare din 30 d ecem b rie 1947 im plin ise 26 ani, ceea ce in sem n a ca pi-a e x ercita t I n crogativele regale de la 19 la 26 ani, pi ca le-a pierdut la varsta pe care itrabumcul sau, Carol I, o avea (de fapt 27) la data depunerii juramantului i ,i domn al rom anilor de peste m u n fi. Ce ne spun aceste cifre? Ca este vorba de un rege copil, apoi de un rege foarte tanar, sau inca prea tanar pentru a purta raspunderile unui

106
m onarh in vrem e de razboi sau de mari incercari ce au u rm at acestuia E ra, desigur, matur. Facuse pi o buna pcoala intr un colectiv de tineri alepi din intreaga ta ra , cu p ro fe so n alepi si ei. S-a form at prin elite pi intu viitoare elite, in spiritul pi cultura ro m an easca pi deopotriva in cea strain a. P osibilitafile de afirm are ca rege nu erau insa cele obipnuite pentru un m o n arh constitu tional. A n ton escu ab olise constitu fia lui C arol, dai nu a repu s-o in vigoare nici pe cea din 1923. A guvernat fara constitu fie pi fara parlament. M ihai, prin intaiul d ecret sem nat de el, 1-a investit pe generalul Io n A n tonescu ca prepedinte al Consiliului de Miniptri, cu dephne puteripentru conducerea statului roman, in timp ce prerogativele regale, potnvit aceluiapi decret, au fost m ult reduse. R egele a ramas capul optirii, avea dreptul de a bate m oneda, de a conferii d e c o ra fii, de a primi pi acredita am basadorii pi miniptrii plen ipotenfiari, de a num i pe primul m inistru insarcinat cu depline puteri, de a am inistia pi g ra fia . Acelapi decret, prin art. III,im p u ternicea pe prepedintele Consiliului de Miniptri, sa exercite toate celelalte puten ale statului . Ion A n ton escu este investit cu titlul de Conducdtor al statului pi cu puteri nelim itate, in timp ce prerogativele regelui sunt p ro toco lare sau fara posibilitatea de a determ ina sau in flu en fa viafa p o litica , cu ex ce p fia dreptului de a revoca pi numi pe premier. L a urm a urm ei, nu era un lucru m inor. D im potriva, era chiar esenfial pi regele Mihai se va folosi de el la timpul so co tit oportun. Pana atunci, de fapt pana in 1944, Mihai va fi regele sub ascultare. Ign orat pi, poate, in sinea lui (pi nu numai) chiar detestat de A ntonescu, datorita opiniei sale despre Carol al II-lea pi despre Casa Regala in general. Raporturile dintre ei, cele form ale vor cunoapte pi m om en te de afirm are. Faptele co n crete ne sprijina afirm afiile. In baza lor, de fapt, le-am pi facut. lata cateva: in ianuarie 1941, Io n A n ton escu form eaza noul sau cab in et fara a-1 cosulta pe rege; intrarea Rom aniei in razboi im potriva Uniunii Sovietice s-a facut fara ptirea pi incuviinfarea regelui. Regele Mihai ii mulfumepte totupi, lui Ion A ntonescu pentru acfiunea sa pi face vizite

107
llltpieuna cu el in fara 1 pe fro n t; in sep tem brie 1940 Mihai a fost avansat lit gradul de general de divizie, iar in mai 1941 la cel de m arejal. bastonul | n imindu-1 din mana lui A n tonescu . In august acelapi an, regele sem neaza iii i retul prin care generalul Io n A n ton escu a fo st avansat, la randul sau, l> i f i adul de mare^al. N em ulfu m irile sunt recip roce $ > i evidente $i ele. N u i mum asupfa lor. Sunt p ro blem e ce le vom urm ari la timpul sau intr-un till a irs. In succesiuna lucrurilor legate de rege, ammtim aici si acum decretul
p Hrstuia

din 31 august 1 9 4 4 in tem eiul caruia au fo st reglem entate unele

l'n ihleme de ordin co n stitu tio n a l privind drepturile cetafene^ti, cele ale im marhiei si atributiile parlam entare. Potrivit acestui decret, drepturile i"im in ilo r sunt cele cu nosu te de C onstitufia din 1866, cu m odificarile ultrnoare ji de cea din 1923 (art. I). Puterile statului urm au sa se exercite jinlrivit prevederilor ultim ei constitu tii am intite din 1923) (art. 2). Se |immitea orgam zarea R ep rezen tan tei n ation ale (a parlam entului), pana iinnci, puterea legislativa fund in cre d in fa ta regelui.

C A P IT O L U L VI D IN V IA TA S O C IA L -E C O N O M IC A (1919-1938)

Reform a ag rara din Rom ania (1917-1921) i procesul intensificarii agriculturii m deceniile trei-patru
Intreaga le g is la te agrara a fo st inspirata din cele doua principals doctrine - neoliberala si faranista - fara sa lipseasca pu ternice in flu e n te venite dinspre doctrina neocon serv atoare, prin C. G aroflid . D e aici ji atribuirea un or roluri deosebite diferitelor categorii de p roprietari agricole, precu m ji e x is te n fa , in intreaga perioad a in terb elica, a doua cai de dezvoltare a econom iei. Si una si alta au pornit de la ideea potrivit careia R om ania era o fara cu o e co n o m ie in primul rand agrara. Au susfinut am andoua n ecesitatea dezvoltarii acesteia, cu precad ere i pastrarea pnm atului agriculturii in cadrul e co n o m ie i nationale. N u au negat nici unii nici alfii n e cesita tea dezvoltarii industriei. Au d o rit-o - din nou am andoua d octrinele - legata de agriculture in primul rand. T aran ijtii au dorit ca industria sa vina in sprijinul p o ten fa rii agncultuni prin m ajinile
51 uneltele realizate de ea si prin prelucrarea produselor prim e agricole.

N eoliberalii au m ers mai departe, con cep fia lo r privind industrializarea inscriindu-se pe linia m odernizarii econ om iei, urm and calea apusului european. D espre a doua m are problem a, aceea a refo rm ei agrare, s-a vorbit destul de mult 51 inainte de pnm ul razboi modial, indeosebi dupa rascoalele farane$ti din 1907. A fo st inscrisa in program ul Partidului N afional Liberal in deceniul doi $i in C onstitufia farii, in 1917.

109
In pregatirea reform ei agrare din anii 1918-1921 au fo st im plicate In,He partidele politice aflate la con d u cerea farii in perioada interbelica. I,.i baza ei a stat o legislafie elaborate succesiv, in anii 1 9 1 8 -1 9 2 1 , cu unde m odificari ulterioare. Paralel, au fo st em ise pi n orm e ce au avut in vedere, pentru aceeapi perioada, arendari obligatorii pe teritoriul vechii Ki unanii sau arendari fo rfa te in Transilvania, Banat, Cripana 51 Maramurep, in locul im proprietaririlor definitive. Arendarile obligatorii sau fo rfa te ,
1 unoscute in anii 1918 -1 9 2 1 1 consid erate ca etape ale reform ei agrare ,111 avut propria lo r legislafie dar au facu t apel 1 la aceea a reform ei

.iijjrare propriu-zise. i u n ele pi altele au avu t in v ed ere d e z v o lta re a pi in ta rire a proprietafilor faranepti m ici pi m ijlocii, a p rop rietafilor de pana la 5 ha. | inand seam a de aceasta realitate, s-ar putea crede - grepit, firepte, - ca reform a agrara din 1921 din R om ania, urm arind intarirea p ro p rieta filo r
1nici nu s-a inscris pe linia un or masuri de m od em izare a agriculturii.

\celapi lucru s-ar putea spune pornind si de la efectul im ediat al reform ei tie fapt nu numai al acesteia - asupra p ro d u cfiei, un elem ent m ereu lu,it (in ep o ca mai ales) in discufie atunci cand se form ulau concluzii legate de reform a agrara pi unele critici la adresa acesteia. R efo rm a agrara din 1 9 1 8 -1 9 2 1 , in realitate, a insem n at un prim pas, m odest, dar d eo seb it de im portant, spre crearea u n o r cond ifii de viafa mai bune, im ediat dupa razboi, pentru un insem nat p ro cen t al |,iranimii din fara noastra. Suprafafa lotului ajuns in fo lo s in fa faranului,
1meat de mica, in condifiile in care proprietatea m are nu era, nici doctrinar

pi nici legislativ, con testata de catre partidele politice, ba dim potriva, ii era asigurata existen fa pi rolul econ om ic, a insem an t o cale de em ancipare
,1 (aranim ii, de intarire a rolului sau e co n o m ic, social pi politic pi deci 0

mai buna incadrare a sa in viafa lumii m o d ern e. N u p o t intra in calculul judecafii reform ei agrare numai tonele de cereale realizate im ediat dupa intaptuirea acesteia, ci trebuie adaugate, puse chiar in fa fa , captigunle materiale pi spirituale ale faranimii im proprietarite, captigurile individuale

110
?i colective care au fo st apreciabile i cu urm ari pozitive asupra faranim ii ?i im plicit a regimului eco n o m ic ?i politic din epoca. Pe teritoriul V echn R om anii, cadrul legal al exproprierilor de mosn in vederea im proprietaririi faranilor s-a creat prin m odificarea articolului al 19-lea din C onstitufie. Inifiativa a ap arfin u t Partidului N afional Liberal
1 in timpul guvernarii acestuia (1917) s-a si realizat. P otrivit decretului

lege din 16 d ecem b rie 1918 au fo st supuse dreptului de expropriere terenurile cultivabile ale tuturor p ro p rietafilor mai mari de 1 0 0 ha, dupa o scara progresiva ce ingaduia pastrarea pe seam a vechiului proprietar, moii in suprafafa m axim a de 500 ha. R efo rm a agrara a fo st un deziderat 51 al provinciilor rom anesti unite in 1918. R ezolu fia unirn din 2 7 m artie 1918 a in c re d in fa t Sfatul Tarii din B asarabia in chiar Jntaiul sau articol cu realizarea reform ei agrare dupa nevoile 1 cerin fele norod ului . D esp re 0 reform a agrara radicala s-a vorbit i la Alba-Iulia, la 1 decem brie 1918. Pnncipiul calauzitor al acestei politici agrare a fo st, potrivit ce lo r cuprinse in rez o lu fie p ro m ov area n ivelani so cia le p recu m i p o te n fa re a p ro d u c fie i . Consiliul N afional din B ucovina a pregatit ji a facut cu noscut ?i el in prim a jum atate a anului 1919, proiectul de reform a agrara, publicat sub titlul principii generale pentru reform a agrara . La temelia lucrariior de reform a agrara efectuate pe teritoriul Vechii Rom anii, incepand cu 1919, au stat doua decrete legi din 1918 pregatite de guvernul liberal prin I.G . D uca, iar in Transilvania decretul-lege 3911/ 1919 pregatit de Consiliul D irigent in 1919, votat de Marele Sfat N afional de la Sibiu $i sancfionat de rege. Im propnetaririle definitive, pe cuprinsul intregii fari s-au facut in temeiul legilor definitive de reform a agrara. Ca urmare a decretelor legi din decem brie 1918 s-au expropriat in primavara anului 1919, pe feritoriul Vechii Rom anii, din proprietafile individuale, cu ceva mai pufin decat prevedea Constitufia. In Transilvania nu s-au facut in anii 1920-1921 exproprien definitive. Pamanturile supuse exproprierii au fost date faranilor in modalitatea ce in epoca s-a num it arendare fo rfata.

O b jtile de im proprietarire create pe teritoiriul Vechiului R egat in primavara anului 1919, dupa principiile o b stilo r de arendare, au preiuat Iumantul expropnat, pentru a -1 da apoi in fo lo sin fa faranilor fara pamant, cu pam ant pufin, dar cu unelte agricole ji vite de munca. Raspunderea pentru pamantul prim it era solidara, pamantul era lucrat insa individual, lifc a r e p latin d aren d a cu v e n ita p rin ob ^ te. N u m aru l o b jt i l o r de im proprietarire a oscilat in perioada 1 9 1 8 -1 9 2 1 , dela 2 0 0 0 la 2 5 0 0 , iar miprafafa arendata a fo st calculata la 2 135 4 4 4 ha. A renda incasata de i lire stat pentru pam antul dat faran ilor p n n ob^ti (1 9 1 9 -1 9 2 1 ) a fo st de \35 191 31 6 lei, din care a revenit m o jierilo r 2 4 9 0 0 0 0 0 0 lei, o suma im p o rta n t! In Transilvania, terenurile supuse exproprieni au intrat treptat in In lo sin fa faranilor cu d rept la im proprietarire potrivit decretului-lege J 9 1 1/ 1919, in fo lo sin fa individuals terenurile cu ltiv ab le i in fo lo sin fa lom u n S pajunile. TSranii au plStit o arenda, in general in bani, direct proprietarului de pam ant. Taranii, atat cei din V echea R om anie, cat i cei din Transilvania au primit aadar, in pnm ii ani postbelici, pam ant, nu in deplina proprietate. I )e aceea lucrarile de re fo rm a agrara vor continua i dupa 1921 in temeiul

unei alte legislafii, a legilor definitive, cum au fo st num ite in epoca.

Sunt cu noscute patru legi definitive de refo rm a agrara pregatite pi provincii de catre guvernul Al. Vaida ( 1 9 1 9 - 1 9 2 0 ) 51 guvernul condus

de gen eralu l A v erescu (1 9 2 0 - 1 9 2 1 ), u rm a te de m ai m u lte legi de

I I mipletare ?i m odificare, din deceniile trei-patru. V otarea celo r din prima

i ategorie s-a facu t de catre doua p arlam en te, unui cu 0 m a jo ritate .iparfinand B locu lu i Parlam entar, iar al doilea cu o m ajoritate data de I.irtidul Poporului. Seria a fo st deschisa de legea pentru re fo rm a agrara din B asarabia, vntata cu 0 m a jo rita te de vo tu ri, la 10 m a rtie 1 9 2 0 , in A d u narea D ep utafilor (251 voturi) i o zi mai tarziu, la 11 m artie, in Sen at (156 voluri). E ra de fapt o ratificare a ceea ce Sfatul Tarii a votat la 27 n oiem bn e

112
1918 si a fo st sa n cfio n a ta de rege prin decretul din 2 2 decem brie 1918, cu unele m odificari. Proiectul legii fusese pregatit ji prezentat corpunloi legiuitoare de catre I. M ihalache, m inistrul Vgriculturii $i D o m en iilo r in guvernul Vaida si s-a bucurat, in general, de o buna primire. Celelalte trei legi definitive de reform a agrara au fo st pregatite de guvernul Averescu, prin C onstantin G aroflid . Proiectul de lege pentru reform a agrara din V echea R om an ic a fo st discutat mai intai in Senat si v o tat prim a oara la 25 m artie 1921. V otul nu a fo st unanim . Au votat pentru p ro iect 9 2 senatori, 2 6 au fost im potriva. D eoarece Cam era D ep u ta tilo r m odificase unele articole dm legea votata de Senat, ea a fo st din nou supusa votului, aici, la 11 iulie 1921 i adoptata cu 116 voturi, 17 contra. In Camera D ep u tatilor proiectul a fo st depus la 2 2 aprilie 1921. D iscu fiile generale $i mai apoi cele pe articole au incep ut ceva mai tarziu, la 17 mai pentru a se incheia la 9 iulie 1921. Proiectul de lege a avut ca punct de pornire $i a urmarit respectarea p reved erilor articolu lu i 19 din C o n stitu fie . Partidele din F e d e ra t i a N afionala 1-au criticat si au prezentat pnn Paul B u jo r si Ion M ihalache, declaratn prin care refuzau votul lor. Guvernul primise to tits i si voturi din o p o z ifie , voturile liberalilor, a unei parfi din grupul d ep u ta filo r transilvaneni, ale socialijtilor i ale unei fo rm atiu n i care inclina spre farani^ti. In tra in discufia proiectu lu i e x p ro p rie rea a in ca 4 5 0 0 0 0 ha cultivabil care sa com pleteze cele doua m ilioane de hectare despre care se v o rbea In C o n stitu fie. A avut ca baza de pornire co n cep fia lui C. G aroflid despre rolul marii p ro p rietafi. Mareapropnetate, in limitele recluse de a^i, este - spunea G aroflid - o necesitate pentru buna de^i'oltare agricola a (drii in tiitor. Se renunfase la scara progresiva, urm arind ca la lucrarile viitoare de expropriere sa se aplice cnteriul econom ic. In aceea^i perioada, ?i purtand sem n atu ra aceluia?i au tor, C. G aroflid , au fo st depuse in parlam ent ?i celelalte doua proiecte de legi

113
pentru reform a agrara din Transilvania 1 B ucovin a. A doptarea lor a avut joi la 9 iulie 1921 $i au fo st prom ulgate deodata. A m andoua au avut ca punct de pornire decretele-legi de refo rm a agrara emise in anul 1919 icntru am bele provincii i care, la randul lor, s-au intem eiat pe principiile prinse in A ctele Unirii. Au intervenit $i unele m odificari pe care practica a aratat necesare , dar 51 unele dictate de co n c e p tia autorului n oilor m de reform a agrara. In general, toate legile definitive de refo rm a agrara din anii 19201921 au inscris dreptul statului la exp rop rien in intregim e sau parpale. ( aiteriile ?i principiile erau aceleasi. D eo seb ite au fo st doar, in cazul exproprierilor totale, unele denum iri privind fo rm ele de proprietate, deosebiri determ inate de structurile agrare, in parte altfel denum ite i
1liiar cu 0 evolu tie diferita in cursul istoriei lor. In cazul exproprierilor

parfiale, deosebirile au izvorat din situatia cantitativa (51 ea deosebita) a marii p ro p rietari, pe de o parte 1 a cererilor pentru pam ant, pe de alta parte. Pam antul expropriat putea avea in general 0 intreita d estin ajie: lorm area sau intarirea g osp o d ariilo r ta ra n ejti prin atribuirea de loturi individuale, de com p letare, intregire sau de colon izare; fo rm area sau (om p letarea izlazurilor, ji in cazul Transilvaniei, si al padurilor com unale, loate in proprietate ji fo lo sin ta com una, in interes general, e co n o m ic ?i i ultural. Situatia m o jte n ita a generat si in aceasta p roblem a unele prevederi
1let isebite in cele patru legi definitive de reform a agrara. Suprafata lotu rilor

individuale a fo s t fixata fin an d u -se seam a de d im ensiu n ile m arilor proprietari in totalitatea lo r precum 1 de numarul solicitarilor. Loturile dc com pletare sau cele intregi au fo st fixate astfel, pana la 5 ha in vechea Komanie, intre 6 pi 8 ha in Basarabia, pana la 4 ha (sau la m unte pana la K ha) in Bucovina ji pana la 3,5 ha in Transilvania. Cele de colonizare au lost ceva mai mari in toate provinciile: de 7 ha in V echiul Regat, de 8 -1 0 ha in Basarabia, de 6 (?i la m unte pana la 8 ha) in B u covin a 51 8 ha in

114
Transilvania. C oncluzia ce se im pune, pornind 1 ramanand la aceste cifrc, este ca, prin legiuirile de reform a agrara s-a urm arit intarirea gospodariilor faran ejti m ici 1 m ijlocii. Au avut prioritate, - in Vechiul R eg at si in T ransilvnaia - farann care au participat la razboi, vaduvele sau u rm ajii acestora, acei care au lucrat pe m obile expropriate. E ra v o rb a de taranii fara pam ant sau cu p ro p rietate sub suprafefele lotu rilor din zona. E ra evident astfel ca pamantul dat faranilor se dorea a fi i o recom p en sa pentru participarea la razboi. E ra in acelaji tip o dovada ca, din oportu nitate politica i din necesitate social-eco n om ica, prin im proprietariri se urm area intarirea gospodariilor faraneti m ici i m ijlocii. Prevederile din capitolele unor legi de reform a agrara privitoare la im proprietariri vizand colonizare,i sau dreptul de vanzare-cum parare a pam antului cultivabil au deschis insa cai $i perspective de dezvoltare a gospodariilor satesti mai m ari sau mai mici de 25 ha. Im proprietaririle definitive, pe intreaga fara, in tem eiul legilor definitive de refo rm a agrara, au incep u t in anul 1922 ji au con tin u at in anii urm atori. Se ajunsese, in final la exproprierea a 6 126 0 0 0 ha din suprafata totala a m o?iilor de stat si particulare supuse exproprierilor, apreciata la cca. 9 3 5 0 0 0 0 ha. A cestea au fo st im parfite - circa 3,5 mil. h a - i n loturi individuale la peste 1,3 m ilioane im p ro p rietan ti si peste un milion ha ca pajuni com unale i 806 206 ha paduri to t com unale. D esfapurata len t ji cu destule g reu tafi in ta m p in a te de faran im e pana la im p ro p rietarirea definitiva, re fo rm a agrara ?i-a atins scopu l. A crescu t in primul rand ponderea p ro p rieta tii faranepti in ansam blu l e co n o m ie i n atio n ale. Avand in vedere su p rafafa a co rd a ta faran ilor prin im proprietarire, m ult mai m ica - in cele mai m ulte cazuri - decat lotul tip fixat, in m edie 2,5 ha, p ro p rietatea taraneasca care a crescu t, ca e fe ct al legilor de re fo rm a agrara, a fo st proprietatea m ica (0 - 5 ha)
51 in parte numai (si in d eo seb i prin van zan-cum parari) proprietatea

m ijlocie sau cea mare.

A ctul era m en it sa insem n e m ai mult decat o sim pla reform a K o n o m ic a . E a trebuia sa ad uca sch im b a ri rad icale in viafa satului
11 Milanese. i in m are parte a pi adus. In primul rand a fo st un m are captig

nu mil. A proape 1,4 milioane gospodani individuale faranepti sarace, lipsite

11 nnplet de pamant sau cu pam ant foarte pufin au ajuns deplin proprietare

llr unor pam anturi pe care le-au dorit de m ulta vrem e. Se poate vorbi, i ..ular, de un captig eco n o m ic pi de o schim bare, in acelapi timp a p o z ifie i Ini sociale. Au incep u t sa se dezvolte mai m ult relafiile de p ro d u cfie i apitaliste la sate, in dauna ram as if elor feudale. Paralel a avut loc d esfiin ta re a latifundiilor, micporarea su p rafefei inopierepti. M area proprietate a pierdut in urm a refo rm ei doua treim i din nuprafafa d efinu ta inainte de razboi, deteriorandu-i-se treptat in deceniul H<i pi suportul politic partidist propriu prin autodizolvarea partidelor i nnservatoare in anii 1922 si 1925. Legile de reform a agrara le-au asigurat c d rept - rascum pararea, iar altele le-au upurat m odernizarea mopiilor r.imase ori au deschis vechilor stapani de pam ant drumul spre plasam ente rrntabile in industrie. D rum ul exproprierilor, ca 51 al im proprietaririlor s-a desfapurat pnn incadrarea celo r doua c o m p o n e n te ale refom rei in legislafia data. I,i a avut un caracter dem ocratic. C onfruntarile s-au desfapurat la m asa Iratativelor, organizate prin interm ediul institu fiilor chem ate sa aplice reform a agrara, dar uneori pi pe cai violente, faranii ocupand cu f o r fa p.iinanturile supuse exproprierilor. Autorii legilor de refo rm a agrara au urm arit, in toate provinciile |,irn, intarirea p ro p n etafii faranepti m ici pi m ijlocii. Au facut aceasta din i iportunitate, indeosebi, in contrad ifie cu d octrin ele n eocon serv atoare, nc< iliberala pi chiar faranista care susfineau ca fund in interesul dezvoltarii n (inomiei agrare intarirea proprietafilor de aproximativ 25 ha (neoliberalii ii |;lraniptii) sau chiar mai mari, n eocon serv atorn , au finut seam a, in fapt de posibilitafile reale de im proprietarire, in cond ifiile in care pi doctrinar
I I.11 pi legislativ nu se urm area d esfiin fa rea marii p ro p rietafi ci doar

116
reducerea ei in anum ite limite. In cond ifiile date se alesese de fapt o calc de c o m p ro m is. D o c tr in a r s-a s u s fin u t d ez v o lta rea u n e i faran im i cu p rin zatoare , v iabile , p u tern ice sub ra p o rt e c o n o m ic , iar prin legislafia reform ei agrare pi deopotriva prin rezultatele obtinu te se intansc proprietatea m ica pi m ijlocie, contestata doctrinar. E x iste n ta p ro p rietari m ici pi m ijlocii, dupa reform a agrara, intr-un m are p ro cen t a fo st o realitate recun oscuta in cadrul viefii p o litice pi a op iniei pu blice din R om an ia din p eriod a in terb elica , in dezbaterilc parlamentare pi ea a influ en fa t masurile legislative din deceniile trei-patru. In acelapi timp nu s-a renun fa t la concluziile form u late doctrinar, in legatura cu insupirile eco n o m ice ale p ro p rieta filo r de aproxim ativ 2 5 ha si a celei mopierepti.' In co n se cin fa , m asurile luate dupa infaptuirea reform ei agrare, sau chiar in timpul aplicarii acesteia au fo st de sprijinirc pi a acestor doua categorii de prop rietafi din rafiuni e c o n o m ic e . Pe de alta parte, pornin du -se de la noile cond ifii in terne create de desavarpirea unitafii nafional-statale s-a pus un accen t d eosebit pe sporirea p rodu cfiei agricole, pe intarirea roluiui agriculturii in eco n o m ia nafionala in general. S-a susfinut de catre toate partidele politice necesitatea pastrarii caracterului agrar al econom iei romanepti pi obligativitatea dezvoltarii intensive a p ro d u cfiei agricole. Paralel s-a susfinut, de catre aceleapi d octrine, mai ales de catrc neoliberali pi de catre cei situafi pe pozifiile d octrinei social-d em ocrate, necesitatea pi op ortu nitatea dezvoltarii pi a industriei. Caile precon izate p i alese pentru dezvoltarea agriculturii, a econom iei in general, au corespuns celo r doua principale d octrine ce pi-au gasit in perioada interbelica o deplina aplicare, in etape diferite, firepte, in fu n cfie de partidele ce se aflau la cond u cerea farii pi niciodata intr-o exclusivitate absoluta. M asurile legislative din d eceniile trei-p a tru , in sp irate d in tr o d octrina sau alta, au urm arit con stan t dezvoltarea p ro d u cfiei agricole. Factorii politici de decizie au declarat ca un obiectiv m ajor al politicii lor sporirea p ro d u cfiei agricole. In acest scop s-a incercat, in primul rand,

117
idernizarea in stitu fiilor cen trale pi locale de agricultura. Form area nsiliului Su p erio r al A griculturii, crearea Institutului de C erceta ri agi onom ice pi a cam erelor de agricultura s-au inserts in aceasta d irecfie. In al doilea rand s-a crezut, pe buna dreptate, ca in stru cfia , pregatirea I> i <itesionala a faranilor in pcolile generale pi speciale este chem ata de asem enea sa contribuie la dezvoltarea agriculturii. In acest scop s-a pi trecut la organizarea sau reorganizarea, in spirit m odern a vechilor pcoli de agricultura. Taraniptn, mai ales - dar nu numai ei - au susfinut in parlam ent pi ,n i prezentat si proiecte de legi, in C am era d ep utafilor pi in Senat, privind i lezvoltarea co o p e ra fiei agricole in diversele ei form e Au fo st luate unele uiasun legislative care, prin cooperative, au usurat procurarea mapinilor
si uneltelor agricole. T o t faraniptii, dar pi alte partide aflate la conducerea

f.irn, au alaturat acesto ra pi o seam a de masuri p ro tecfio n iste m en ite sa i untribuie la dezvoltarea agriculturii pi a industriei, a e co n o m ie i farii in general. Toate au urm arit m odernizarea Rom aniei sub raport institu tional
si econom ic.

E le au ingaduit pi au favorizat realizari apreciabile in dom eniul agriculturii, ca pi in alte sectoare pe parcursul a doua decenii de istorie a statului nafional un itar rom an, printr-un e fo rt com un al unei faram rni mzestrate cu inalte insupiri profesionale pi spirituale. Peisajul satului rom anesc era d om inat in deceniile trei pi patru, ca urmare a refo rm ei agrare, de gospodariile m ici pi m ijlocii (de pana la 1 0 ha). Social, p nn num arul lor, pi deopotriva econ om ic, prin su p ra fa fa to tala d efinu ta, ele reprezentau fo rfa s o c ia l-e co n o m ic a p rin cip als a statului. P ro p rietatea m ijlocie faraneasca, precu m pi cea m opiereasca i .iman fo rfe e co n o m ice puternice prin suprafefele de p am an t definute si dupa reform a agrara pi deopotriva prin modul de inzestrare cu m ijloace i le producfie pi de organiz'4 re a producfiei in gospodariile lor. Cu o situafie I manciara mai buna, pi unii pi alfii tree mai repede pi in p ro p o rfii mai mari la practicarea culturilor agricole pe cale intensiva.

118
Cea de-a doua m are problem a - m odernizarea agriculturii a intrat, ca pi reform a agrara in preocuparile cu caracter econ om ic ale statului rom an. Teza dezvoltarii culturii intensive a agriculturii a fo s t lansata in primii ani postbelici ca un cuvant de ordine al zilei. Consilieratelor agricolc, in primul rand, li s-a ceru t sa desfapoare o vasta activitate, indrum and pe taran i cum sa cultive mai bine cerealele, plantele in d u strial, leguminoasele pi nutreturile artificiale, cum sa lucreze pam antul mai ra tio n a l, cum sa contribuie, in general, la dezvoltarea agriculturii. La fel s-a susfinut pi in expunerea de motive la proiectul de lege pentru in ftin tarea C am erelor de agricultura din 1925: Incurajarea ft indrumarea agriculturii, cu toate ramurile ei, % ootehma si agricultura, este asta^i - spunea in Camera Deputatilor la 19 marite 1925, M inistrul Agriculturii fi Domeniilor, A l Constantinescu - dupa unirea tuturorpro i xnalor romanefti fi dupa infaptuirea reformei agrare, o problema care trebuie sa ne preocupe de aproape. Agricultura, cu toate celelalte ramuri ale ei, a fost intotdeauna principala ramura a avutiei nationale fi trebuie sa o sustinem ca atare fi sa spnjimm incaproductia pamdntului nostru, pnn intarirea culturii profesionale fi a solidaritdtii populatiumi rurale. Se sublinia din nou, prioritatea agriculturii in cadrul econom iei n a tio n a le , pi im p licit n e cesita te a m o d e rn iz a rii ei. S e p o rn e a , prin interm ediul cam erelor de agricultura, la o descentralizare pi, in acelapi tim p , la un c o n t a c t n e m ijlo c it al a g r o n o m ilo r , z o o te h n ip tilo r pi silvicultorilor cu viafa e co n o m ica locala. R ostul cam erelor agricole, ca institu fii consu ltativ e pi adm inistrative, era de a contribui prin toate m ijloacele, la sporirea p rod u cfiei agricole, z o o teh n ice pi silvice. S-au avut in vedere acfiuni p o rn ite in funcfie de starile sociale, dar pi un program general in care erau incluse: crearea de pcoli pi stafiuni experim entale, concursuri, calatorii de studii, cursuri populare, c o n fe rin fe , m ijlocirea procurarii de sem in fe selecfion ate, de unelte pi mapini agricole. Toate au insem n at nu numai sim ple tendinfe pi incercari. In ami postbelici s-au inregistrat progrese evidente in organ izarea pcolilor agricole, a propagandei pen tru o agricultura intensiva pi s-au luat unele masuri

lu rete in aceasta d irectie. D eceniile trei pi patru, cu exceptia a n ilo r de

11iza, 1929-1933, au ingaduit agriculturii romanepti, in primi ani, sa incheie

pK icesul refacerii (1 9 2 1 -1 9 2 5 ), pentru ca apoi sa se asigure o intensificare ,i p ro d u cfiei ag ricole. E a a avut lo c, m ai ales, ca urm are a sporirii m iprafefelor cultivabile (inclusiv in anii crizei) pi a atapamentului pentru pamant, a harniciei cu care s-a aplecat asupra lui faranul de pe cuprinsul m iicgii fari. Anii 1921-1 9 3 7 cu nosc pi un sp o r insem nat al inventarului ttgricol, nu sp ectacu lar insa, pi, mai ales, nu pe seam a g osp o d ariilo r |,li iinepti m ici pi m ijlocii ce au continuat sa dom ine pi dupa reform a agrara dm punct de vedere social, viafa satului. Investifiile p en tru procurarea tie unelte pi mapini agricole m oderne nu s-au situat la nivelul apteptat in general. Statistica de la sfarpitul deceniului patru con firm a aceasta stare de lucruri. In anul 1937, de exem plu, un plug revenea in m edie la 5,9 ha de teren arabil, o grapa la 6,5 ha, o sem anatoare la 185,3 ha, un tractor la i m a 3000 ha, o seceratoare la 324,6 ha pam an t cultivat cu paioase. In ce privepte m odalitatea de lucru a pamantului agricol distingem pentru perioada interbelica cateva p a r tic u la r ity . Proprietatea m are a i mitinuat sa fie lucratain proporfie mai m are decat in perioada antebelica in regie p ro p rie. N u au fo s t in sa exclu se n ici aren d arile. P o triv it leeensam antului fiscal din 1923, prin care s-a stabilit baza de im punere pentru o perioada de 5 ani (1 9 2 3 -1 9 2 7 ), in intreaga fara pi la toate .itcgoriile de p ro p rietafi erau arendate 8 0 7 0 7 3 ,9 3 ha din totalul arabil dr II 6 8 5 6 5 9 ,4 8 ha, adica 5,9 % , o p o n d e re m ica pi in ap aren fa nesem nificativa, Lucrurile se schim ba insa daca aceeapi problem a este
hi

inarita pe provincii pi pe cateorii de p ro p rieta fi. A stfel in Trasnsilvania,

unde cu ltu ra in reg ie p ro p rie era cea m ai rasp an d ita, s u p ra fe fe le proprietafilor cuprinse intre 5 0 -2 5 0 iug (2 5 -1 2 5 ha) erau arendate in proporfie de 8 ,7 2 % iar cele mai mari de 2 5 0 iug (peste 125 ha) in proporfie de 15,29 % . In restul farii erau arendate 2 0 ,0 8 % din suprafefele proprietafilor intre 5 0 -2 5 0 ha pi 27,97 % din suprafefele celo r mai mari lie 250 ha. In unele regiuni, procentele respective erau pi mai m an atingand,

120
in vechea R om anie, 2 0 ,7 9 % pi 29, 2 6 % , iar in Bucovina 2 7 ,8 4 % p i respectiv 4 2 ,9 3 % . Suprafefele arabile au cu n oscu t in perioada interbelica o creptere continu a sub rap o rt cantitativ, cu unele m ici flu c tu a fii, o pastrare a culturilor cerealiere pe un loc prioritar pi paralel, o creptere a suprafefelor cultivate cu plante alimentare pi industriale. D atele statistice co n firm a in primul rand o creptere a p ro d u cfiei ag n cole in perioada interbelica sub raport cantitativ pi calitativ fafa de perioada p re c e d e n t! Se eviden fiaza apoi mersul oscilatoriu al p ro d u cfiei agricole. D aca evolufia su p ra fefelo r cultivate a cunoscut in general un drum de ascensiune, p ro d u cfia agricola a cu n oscu t variafii mult mai mari. Anii de recolta bogata au alternat cu ani de p rodu cfie mai slaba sau chiar insuficienta. Cauza se cere desigur cautata in factorii clim aterici care au in flu e n fa t pozitiv sau negativ mersul p ro d u cfiei agricole. Perioada interbelica in ansamblul sau - e d rept - lasase poate multe p ro blem e din viafa satului nerezolvate. A insem nat insa in acelapi timp un drum in care faranim ea s-a angajat, alaturi de celelalte fo r fe sociale ale farii, de m uncitorim e pi intelectualitate, cu puteri sporite pentru rezolvarea u n or aspirafii so c io -e c o n o m ic e pi politice. Printr-un efo rt com u n , al tu tu ror locu ito rilo r sai, R om an ia s-a situat, pnn bunurile m ateriale pi spirituale create, in randul popoarelor europene civilizate.

Resursele de munca in perioada interbelica

D rum ul e co n o m ie i nafionale, in general, avea sa depinda mult de caile preconizate doctrinar, de confinutul program elor partidelor politice, de masurile legislative adoptate. Mai depmdea desigur - pi nu in mica masura de zestrea eco n o m ica in flu e n fa ta de urm arile razboiului, de bogafiile solului pi subsolului, de gradul de inzestrare al econ om iei cu tehnica m oderna, de fo rfa financiara a farii pi de inca multe altele. Un elem ent deosebit, apezat deasupra tuturor 1-a constitu it insa potenfialul um an, populafia cu inraurirea ei in sfera bunurilor materiale.

121
Factorial um an obiectiv avea sa jo ace un rol prim ordial. N ou a nfigurafie g eog rafica a farii, prin crepterea potenfialului sau um an, a t garantia sigura a mersului sau inainte. D atele statistice dm perioada interbelica evidentiaza o creptere a p opulatiei R om aniei, continu a pi
1 1i.isiva, de la an la an, pentru ca, la sfarpitul deceniului patru sa inregistreze

un spor de putere de peste patru m ilioane locuitori, ceea ce a insem nat o patrime in plus in 1939 fa ta de pop u lafia anului 1920. liv o lu tia p o p u la tiei R om an iei in perioada 1 9 2 0 -1 9 3 9 ANUL 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 19 2 7 1928 J9 2 9 1930 1931 19 32 1 9 33 1934 19 35 1936 1937 19 38 19 39 TO TAL 1 5 .5 4 1 .4 2 4 1 5 .7 2 7 .9 4 0 1 5 .9 70 .8 3 6 1 6 .2 0 7 .7 2 3 1 6 .3 4 5 .6 9 7 1 6 .6 8 7 .3 5 9 1 6 .9 2 6 .6 4 7 1 7 .1 4 9 3 2 1 1 7.3 9 0 .6 0 5 1 7 .6 3 8 .1 2 7 18.888.992 1 8 .1 6 6 .3 3 6 18 .4 2 6 .159 1 8 .6 5 2 .0 5 3 1 8 .9 1 3 .7 1 3 1 9 .0 8 7 .7 7 0 1 9 .3 1 9 .3 9 0 19*535.398 19 .75 0 .0 0 4 1 9 .9 33 802 RURAL 12 .0 8 7 .6 1 2 12.26 0 .544 1 2 .4 8 3 .4 3 3 12 .70 2 .5 9 5 1 2 .9 2 2 .2 1 3 1 3 .1 4 5 .5 9 5 1 3.3 6 8 .8 1 1 1 3 .5 7 7 .0 7 3 13 8 0 1.6 9 9 1 4 .0 3 4 .3 7 3 14.4 0 8 .4 15 1 4 .6 6 1 .6 2 7 1 4 .9 1 1 .1 7 2 1 5 .1 2 5 .0 8 3 1 5 .3 7 4 .4 2 3 15 .5 3 1 .6 6 6 1 5 .7 4 9 .3 3 2 15 .9 2 6 .1 7 8 1 6 .1 3 3 .8 5 7 1 6 .3 1 2 .1 3 6 % 7 7 ,8 7 8 ,0 7 8 ,2 78 ,4 7 8 ,6 7 8 ,7 7 8 ,9 79 ,2 79 ,4 7 9 ,6 80,6 8 0 ,7 80,9 81,1 8 1 ,3 8 1 ,4 8 1 ,5 8 1 ,5 8 1 ,7 8 1 ,8 URBAN 3 .4 5 3 .8 1 2 3 .4 6 7 .3 9 6 3 .4 8 7 .4 0 3 3 .5 0 5 .1 2 8 3 .5 2 3 .4 8 4 3 .5 4 1 .7 6 4 3 .5 5 7 .8 3 6 3 .5 7 2 .2 4 8 3.5 8 8 .9 0 6 3 .6 0 3 .7 5 4 3 .4 8 0 .5 7 7 3 .5 0 4 .7 0 9 3 .5 1 4 .9 8 7 3 .5 2 6 .9 7 0 3 .5 3 9 .2 9 0 3 .5 5 6 .1 9 4 3.9 6 9.9 9 8 3.6 0 9 .2 2 0 3 .6 1 6 .1 4 7 3-6 21.6 6 6 % 22,2 22,0 2 1,8 2 1,6 2 1,4 2 1 ,3 2 1,1 20,8 20,6 20,4 19,4 19,3 19,1 18,9 1 8 ,7 18,6 18,5 18,5 18,3 18,2

122
Rom ania, fara care dispunea pi de anumite resurse naturale, ipi asigura astfel prosperitatea in primul rand prin fo rfa creatoare um ana in neincetata creptere. Satele pi orapele farii cu n o sc o puternica inviorare in anii postbelici, sub aspectul crepterii populafiei lor. D en sitatea populafiei Rom aniei a sporit continuu de la 6 1 ,2 locuitori in 1930, la 63,7 locuitori in 1933, la 65,1 in 1935, la 6 6 ,0 in 1936, la 6 6 ,9 in 1938 pi la 6 7 ,0 locuitori pe km2 in 1939, cand avea una dintre cele mai ridicate densitafi din lume. E ra o creptere num erica pi im plicit a densitafii exclusiv pnn sporul natural in ritmuri mai mari d ecat cele cu noscu te in E uropa. In m edie populaf i i E uropei a crescut in perioada 1 9 3 0 -1 9 3 5 ,1 9 3 5 -1 9 3 9 , cu 1,9 pi respectiv cu 0,9 locuitori pe km 2, in timp ce in Rom ania, in aceeapi vrem e, populafia a crescut cu 3,9 locuitori pe km 2 in prim a secvenfa de tim p pi cu 2,5 locuitori, in cea de-a doua. L a sfarpitul anului 1933, populafia Rom aniei reprezenta 3 ,6 2 % din cea a E u rop ei, iar in ordinea im p ortan fei sale era, intre cele 28 de state europene, a z ecea fara dupa numarul locuitorilor. Aceleapi date sta tistice c o n fir m a realitafile s o c io -e c o n o m ic e cunoscute in evolufia econom iei pi a viefii sociale din Rom ania in perioada interbelica. A in cep u t sa se schim be con figu rafia orapelor ca urm are a ten d in felor de dezvoltare a industriei nafionale. Progresul in ponderea crepterii ram u rilor n eag rico le in cad rul e c o n o m ie i a fo st len t pi, in co n s e c in fa , sporul populafiei urbane in toata perioada interbelica, a cu noscut acelapi drum pi ritm. Potrivit datelor statistice, populafia urbana a crescut in intervalul 19 2 0 -1 9 3 9 cu 1 6 7 .8 5 4 locuitori in timp ce populafia rurala a cu noscut un sp or de 4 .2 3 4 .5 2 4 locuitori. Ritmul era inegal ceea ce pi determ inase ca ponderea populafiei urbane, in ansam blul populafiei Rom aniei, sa scada de la 2 2 % in 1920 la 18,2 % in 1939. In schim b, numarul locuitorilor din mediul rural nu numai ca a fo st in tr-o contin u a pi masiva creptere, de la 1 2 .0 8 7 .6 1 2 in 1920, la 16.312.1 3 6 in 1939, ci pi intr o evidenta creptere a pondern sale in cadrul populafiei farii (de la 7 7 ,8 % in 1920 la 8 1 ,8 % in 1939). P rop o rfia pop u lafiei rurale era apropiata de cea a farilor vecine cu econ om ie

123
Iit ('dom inant agrara. In lugoslavia ea era de 7 7 ,7 % in 1932, in Bulgaria dc 78,6 % in 1936, iar in G recia de 69,5 % in 1935. Se aju nsese in fara noastra la aceasta situatie, dupa doua decenii lie incercari prin interm ediul presei, a lucrarilor de specialitate sau a m asurilor legislative, sa se dea structurii econ om iei rom anesti caracaterul .iM ,it--industrial. Taranilor le-au fo st adresate, chiar la incep ut de ep o ca si mai tarziu, indem nurile de a se indrepta im ediat sau in perspectiva, prin Uopiii lor spre orae, pentru a se angaja in viata e co n o m ica i com erciala. I< irm area unei taranimi luminate, capabile sa suporte de^lipirea de vatra fi sa se iifit me ca dement creator in liata economica a orafelor- iata - scria ziarul Infrdtirea * a doua mare solufie dupa aceea a exproprierii, p e care o cere astasj problema (iinineasca fi prin care trebuie sa ne indreptam cu toate putenle. Cu toate aceste indem nuri, procesul dezlipirii de sat avusese loc insa sporadic i doar prin plecanle unei infim e parti a tineretului. R eform a agrara prom isa $i infaptuita in deceniile trei i patru a contribuit, fara indoiala la m enfinerea ?i creterea fondului um an la sate. Ritmul lent al dc/voltarii industriei nationale a in flu e n fa t, la randul sau, acelapi proces. Pe de alta parte, chiar cei angajati m asiv in industrie, in zonele petrolifere, i arbonifere, forestiere etc. au continu at sa locuiasca in mediul rural. In at ari con d itii populafia rurala a continu at in intreaga perioada interbelica i,i dea nu numai ponderea cea mai mare a locu itorilor farii, ci si m ajoritatea populafiei active - 8 .7 1 9 .0 0 0 in anul 1930 din 1 0 .547.000. E co n o m ia agrara a ramas astfel locul ce a co n cen trat fo rfa de nuinca a farii in numar preponderent. Continuand sa joace un rol deosebit in viafa so cia l-e co n o m ic a a farii, agricultura s-a bucurat de o a te n fie ilcnsebita.

Cateva sumare concluzii

Alaturi de le g is la fia agrara, p ro m u lg a te in p erioad a im ed iat ni m atoare primului razboi m ondial, cea industrials si-a propus sa ajute la

124
punerea de acord a n oilor realitafi so cio -e c o n o m ice cu necesitafile de progres 51 dezvoltare ale statului rom an. Legi slat 1a industrials trebuia sa raspunda si sa co n sa cre jundic procesul de integrare e c o n o m ic a a n o ilo r p ro vin cii, p ro ces care s-a infap tu it in tr-u n ritm m ai rapid d e c a t a cfiu n ea generala a unificarii legislative; trebuia sa rezolve m ultiplele asp ecte ridicate de procesul refacerii e co n o m ic e ; sa clarifice statutul cre d ito r/ d eb ito r, in re la p a despagubirilor de razboi. Legile econ om ice aveau menirea sa ofere statului norm e ji institufil prin care sa inlesneasca aprovizionarea industriei cu m ajin i ji utlilaje, sa a je z e creditul industrial pe baze cat mai largi, sa fundam enteze politica statului in m aterie de com bustibil $i materii prime, de tranporturi. T oate aceste aspecte, ca si cele legate de stadiul de dezvoltare al jurisdicfiei e co n o m ice al statelor europene, se regasesc in corp o rate in norm ele de drept econom ic prom ulgate de statul n ostru, in toata perioada interbelica. P ro b le m a daca statu l tre b u ie sa-?i asigure fu n cfii sp o rite in domeniul econ om ic s-a impus dupa primul razboi m ondial, la noi precum si in alte tari. In dialogul liberalism - in terv en tion ism de sta t si etatism au fo st antrenati politologi, sociolog i, econ om isti, oam eni de stat 1 de partid, opinia publica. To|i in terlo cu to rii au tinut c o n t de noile fenom ene so cia l-eco n o m ice 51 politice intervenite in structura si suprastructura societapi europene. In analizele lorp o rn eau de la cunoa^terea temeiurilor de continuitate a structurile a n ten oare ji mai ales au investigat si precizat adaptarea, m odernizarea, tran sform area co m u n ita tilo r n a tio n a le, vazute ca organism e unitare 51 com plexe. S -a statornicit o adevarata sociologie e co n o m ica , s-a elaborat un nou limbaj politic ?i social-eco n om ic, s-au constitu it sistem e multiple, d octrine 51 aserf 111111 e co n o m ice izolate, un adevarat tablou al orientarilor de actualitate in gandirea econ om ica. Se cuvine sa precizam ca in deceniul al treilea , m ai ales, o p a rte a e c o n o m i^ tilo r au su sfin u t co m p leta

ncpregatire a au tontatii centrale pentru a prelua noi atribupi e co n o m ice . I >111 grupul a ce sto r sustinatori ai d octrm ei liberale, cu m odificarile pi .uloptarile c o n s id e ra te firepti p e n tru o lum e in e v o lu fie , am in tim numele lui: L ou is B audin, W ilhelm R op k e, M ilton Friedm an, W alter 1 .ippman. Tezele lor au fo st cunoscute pi prom ovate pi de unn dintre economiptii noptri. E ste cazul lui G . Tapca si N. L eo n , P.P.Panaitescu, N .D apcovici, ing. G .G a n e . O alta p a rte a e co n o m ip tilo r, luand in ionsid erare cerin fele obiective ale propapirii e co n o m ice cu im plicatii in .m sam blul s o c ie ta fii, fap tul ca asigurarea d ezv oltarii p ro d u c tie i pi captigarea unui loc de frunte in dem arajul e co n o m ic al statelor nu putea Ii lasat la bunul plac al mitiativei pnvate, au pledat pentru in te r v e n e s .ictiva a statului in econ om ie. E conom iptii pi, totodata, oam enii politici i om ani - D. D raghicescu , tefan Z eletin, P. Andrei pi M. M anoilescu au propus, fiecare, m odele teoretice pentru un neoliberalism rom an esc. N.P. Arcadian a transpus dezideratul in terven tionism u lu i de stat in econ om ie in papte principii largi pi pe care le regasim in m area lo r m ajoritate incorporate in politica econ om ica a statului: statul sa a ctio n e z e intr-o libera dezvoltare a un itafilor industriale: sa-pi asume rolul de indrum ator superior al industriilor in sensul interesului national, social 51 e co n o m ic ,il farii; sa p ro tejeze si sa incurajeze industria; sa subord on eze regimul industrial politicii nationale; sa urm areasca cel mai m are p ro fit n ation al prin protejarea d oar a industriilor de baza, rentabile, adica acele industrii care tran sform a m aterii prim e n ation ale; sa inteleaga industria ca fo r ta econ om ica in dezvoltare - com plem entary agriculturii, adica sa susfina mdustrializarea pana la limitele consumului intern pi a produselor necesare rxportului; sa prom oveze industria m ica, casnica pi sateasca; sa urm areaca p rcfu l, calitatea pi debupeul produ selor industriale. In deceniul al patrulea leoria eco n o m ica de la noi a cu noscut pi pledoarii pentru un etatism propriu-zis. E,ste cazul doctrinei elaborate de M. M anoilescu, influ en fata i le corportism ul Italian. A com batu t statul "liberalo-democratic ba^atpe partide \ / alternarea lor la carma (a n i, aratand ca un astfel de stat este incapabil de

126
organism , mai ales in ordinea economico-sociala E l a propus in locul statului liberal dem ocrat, un stat corporativ integral pi pur, unitar pi descentralizat, bazat pe autonom ia co rp o ra fiilo r. Se c o n tu re a z a in a c e a sta s u c c in ta p r e z e n ta r e , a ctu a lita te a in te rv e n fio n ism u lu i statului in e c o n o m ie , in d e o se b i in deceniul al patrulea, g en erata de preocuparile de dezvoltare a s o cieta fii care chema statul nu num ai la o p o litica gen erala de in cu rajare a vietii e c o n o m ic e , ci pi la o activitate proprie, situata deasupra prevederilor de partid. Teoria e co n o m ica nu a pus sub sem nul intrebarii fu n cfiile e c o n o m ic e pe care statul le d etin ea. D ialog u l a p recizat ca statul avea la d isp o z ifia sa, in ca din perioada anterioara, regim ul vam al, a carui in tre b u in ta re putea stim ula in m od d eo seb it un s e cto r de activitate e c o n o m ic a sau altul. S ta tu l d isp u n e a de re g im fis c a l, e ra d e f in a t o r al s is te m u lu i de com u n icatn - doua parghii cu aju torul carora, prin regim ul im pozitelor pi de ta rif de tran sp ort, putea co n tro la diversele sectoare ale econom iei. Statul era d e fin a to r al d repturilor de m o n o p o l, era proprietar de bunuri pi de multe ori in trep rin z a to r in cadrul regiilor de stat. Prin p o litica sa e co n o m ica , el a in flu e n ta t mipcarea p re tu rilo r, a reg lem en tat regim ul m o n etar, politica de cre d it a farii. D isp u ta liberalism in te rv e n fio n ism s-a axat pe respingerea sau solicitarea de catre cele doua gurpari a sporirn a trib u tiilo r e c o n o m ic e pe care statul le d efin ea, ca p u tere con stitu ita. D e aici au d eriv at pi p rin cip a le le in tre b a ri fo rm u la te in p erioad a anterioara intre cele doua razboaie m ondiale: pana unde trebuie sa a c fio n e z e statul?; cat de m ult trebuie sa in d rum e e co n o m ia de stat?; ca t de m u lt trebuie sa in terv in a in e co n o m ia privata?; se con fu n d a aceasta fu n ctie e c o n o m ic a , de drept a statului, cu in te rv e n tio n ism u l?; ram ane ea in d ep en d en ts de facto rii sociali care o pun in mipcare pnn cu cerirea puterii politice? L a aceste intrebari legate de rolul statului in econom ie, atat gandirea cat pi practica econ om ica rom aneasca, au dat raspunsun pi respectiv solufii p arfiale. P.N .L., aflat la guvernam ant in deceniul al treilea pi m are parte de limp din perioada dintre cele doua razboaie m ondiale, a solicitat statului
.,1 si intareasca funcfiile e co n o m ice ce le avea, sa preia altele noi. E rau

t ci inte ob iective, m enite sa intareasca unificarea statului si consolidarea pozifiilor m arii burghezii au toh to n e. In industrie, de exem plu, fondurile disponibile pe piafa pentru investitii nu reflectau d ecat partial necesitatile dezvoltarii. D e aceea, din inifiativa guvernam entala s-a creat Societatea N afionala de C red it Industrial . Statul s-a im plicat direct in activitatea intreprinderilor controlate. I >intre cele financiare, am intim : B .N .R ., S.N .C .I., Creditele Funciare. E l
.1 participat la aceste institufii de interes general pi care fu n cfio n au in

11 ,i/a un or legi speciale. L e supraveghea op erafiile, fie prin delegafii numite in consiliile de a d m in istra fie , fie prin org ane speciale - com isari ai guvernului, exercita un control preventiv pentru ca operafiunile financiare d cctuate de aceste institufii sa nu atinga iteresele perm anente pi generale ale statului. D in aceasta categorie faceau parte pi intreprinderile industriale, ( .i de exem plu Prim a Societate Rom ana de E xp lo ziv ; industriile de .ilcool, zahar, here etc. O alta categorie de intreprinderi - dintre cele .imitate de stat - Petropani , Lupeni , Creditul C arb o n ifer etc., benficiau prin con tracte, de com enzi de stat. Funcfiile e co n o m ice ale statului se exercitau direct asurpa intreprinderilor de stat (m onopoluri), rcxervate exclusiv inifiativei pi conducerii statului. D in aceasta categorie .nmntim: Caile Ferate, Regia M o n op o lu rilor Statului, Popta, Telegraful pi le le fo n u l, A telierele pi stab ilim en tele m ilitare (A rsen al, P iro te h n ie , P u lb erarie) e tc . F ie ca avea un ca ra c te r fisca l, fie unui n a fio n a l, m onopolurile ocupau un lo c aparte in sistemul viefii e co n o m ice . T oate acestea ne-au ingaduit sa afirm am ca in deceniul al patrulea, evolufia e c o n o m ica a fo st m arcata de o puternica in tervenfie a statului. In acest deceniu adancirea s-a realizat pe calea intensiva pi pe cea extensiva. Prima dintre acste cai, de extindere a capitalului rom anesc in largim e a lo st susfinuta prin intervenfia e co n o m ica pi extraeco n om ica a statului.

128
A cesta a contribuit la realizarea coversiunii datoriilor agricole rurale si urbane cu sum a de 7 8 7 5 m ilioane lei, partea cea mai m are din suma fund folositS p en tru acop erirea p agu belor B .N .R . In Industrie, prin S.N .C .I., B .N .R ., Casa N ation als de E c o n o m ii pi Cecuri Postale, statul ,i sprijinit cu cred ite su b stan tiate firm ele fu rm zoare, Jn d eosebt marilc societSfi m etalurgice pi miniere. Cu concursul B .N .R . s-a in fi in tat, in 1938, Creditul A urifer pi Metalifer. Statul s-a preocupat de dezvoltarea eco n o m iei de piafa, pe a doua cale, de ad an cim e, intensivS. F o rm e le intensive s-au m a n ife sta t in proliferarea mapinismului, a tehnicii avansate in sectoarele de muncn m anu ala, c o n c e n tr a re a pi ce n tra liz a rea p ro d u c fie i pi cap italu lu i pi organizarea m arelui capital in so cietS fi m o n o p o lis te , predom inarea acumulSrii capitaliste, a m eto d elo r de o b fin ere a plusvalorii relative pi suplim entare in procesul exploatSrii. In perioada regimului carlist, in consens cu principiul centralist d om inant in C onstitufia din februarie 1938, in iunie 1938 a fo st organizat Consiliul Sup erior E c o n o m ic , care avea urm Stoarele atribu fii: privind o r g a n iz a re a e c o n o m ie i, p ro p u n e a r a fio n a liz a r e a pi v a lo rific a re a prod u cfiei, coordonarea politicii schim burilor, a politicii fiscale, propunea mSsuri privind situafia e co n o m ics, avizarea prealabilS a legilor econom ice pi a proiectelor de tratate pi convenfii e c o n o m ice cu fSrile strSine etc. In o cto m b rie 1939, prin decretul lege privind m odificarea pi completare-,i decretului re fe rito r la reglem en tarea pi co n tro lu l ca rtelu rilo r, a fost introdusS sindicalizarea obligatorie a industriilor. Au crescu t m Ssunle de m te r v e n fie pi c o n t r o l din p a rte a statu lu i in p o litic a g e n e r a ls , a com busttbilului pi a m ateriilor prim e, infiinfandu -se prin decretul lege din ianuarie 1 9 4 0 , Com isariatul general al petrolului pe langS m inisterul E co n o m ie i N afion ale, in scopul coordonSrii m asurilor ce urm au a fi luate, pi controlul asupra exploatSrilor petroliere din intreaga farS. Deciztile acestui com isariat erau executorii.

P olitica noului regim o vom urm ari in cursurile urm atoare. Aici vom aminti doar ca o concluzie frnala ca masurile cu caracter eco n o m ic in itia te de guvernele d ecen iilo r trei-p atru , a te n fia sp o rita acord ata industriilor m etalurgice extractiv e pi de prelucrare, cu rol d ecisiv in industria extractiva, erau indici ferm i ai hotararii statului rom an de a-pi .ipara, la caz de nevoie, integritatea pi suveranitatea nafionala pi pe aceasta i .lie, econom ica.

CAPITOLUL VII HABITATUL fN ANII 1918-1938

Habitatul i aspecte ale calitapi viejii

Satul
In perioada interbelica stratificarea lumii rurale pi-a gasit expresie la nivelul veniturilor. Mai prospere s-au dovedit gospodariile cu peste 10 pana la 50 de ha, care erau circa 2 5 0 0 0 0 , reprezentand 7 % din totalul gospodariilor, pi cele cu peste 50 ha, vreo 12 0 0 0 . Cele m ijlocii cu 5-10 ha, in num ar de aproape 6 0 0 0 0 0 duceau o existen fa nesigura, cu venituri la limita conservarii patrim oniului pi con su m m odest. Cele sub 5 ha, cuprinzand 3/4 din faranim e, aveau grave problem e de ex isten ta . Dintre acestea 600 0 0 0 exploatau pana la I ha, iar 8 0 0 0 0 0 de gospodarii erau fara pam ant la 1930. A n ch ete diverse au e v id e n fia t deficitele inregistrate la nivelul bu g etelor g o sp o d a riilo r faranilor m ici pi m ijlocii. Cum veniturile nu acopereau toate cheltuielile, pentru a supraviefui faranii trebuiau sa si restranga consum ul de hrana, im bracam in te, sa se m u lfu m easca cu cond itn de locu it precare. E xced en tele bugetare erau rare, iar atunci cand existau, se datorau frecventunui standard de viafa redus. Multiplele datorn ale faranilor erau generate des de investifiile in pam ant. Taranul era fo a rte c h ib z u it la ch e ltu ieli. H ra n a pi im b ra c a m in te a o realiza in gospodarie, pi calcula precis consum ul de bunuri ce nu puteau fi produse in gospodarie. In 1938, anchetele asupra a 235 de gospodarii au stabilit c o ta redusa cu ca re v en itu rile re a liz a te din van zari p a rticip a u la com punerea venitului total, nedepapind in nici una din provincii 31,2 %.

I )ep en d en fa de piafa era foarte m ica, gasindu-se regiuni in care venitul lirut era co m p u s in p ro p o rfie de 8 2 % din p ro d u se co n su m a te in gospodarie pi doar 15% din vanzarea de produse.

Din pu n ct de vedere edilitar, s-a rem arcat mai ales in sudul pi

cstul farii o stagnare. Caile de c irc u la te din sate au ramas in m are masura nepietruite, fara n gole pi trotuare, invadate de noroaie in urm a ploilor. Iluminatul locu in felor se realiza cu lam pi de petrol.

L o c u in ta rurala A y
In R om an ia se distingeau in m ediul rural, trei m ari tipuri de lo c u in fe : casele de m unte, de pes pi de deal. P rim ele, rep rezen tan d aproxim ativ 35 % din casele R om aniei, aveau de regula tem eliile de lem n, de bolovani sau de prundip de rau, fiind con stru ite din barne, peste care sc apeza un strat de tencuiala, fiind acop erite cu paie sau cu pindrila. D in lipsa de paduri in im prejurim i, casele din regiunile de pes erau construite din chirpici, fara o temelie propriu-zisa, nepod ite pi acop erite cu stu f sau coceni de porum b, fiind foarte rudim entare din punct de vedere al stilului ;u al confortului. A cesta din urm a reprezenta unui din cele mai rudimentare npuri de locu in fa din Rom ania. D u p a razboi, s-a con statat in m ulte regiuni ale farii un p rogres in sistemul de co n stru cfie al lo cu in fe lo r, prin utilizarea caram idei, figlei, pc scara mai larga in c o n stru cfia de lo cu in fe . Fafa de anii 1 9 1 2 -1 9 1 3 , cand doar 8 ,9 % din cladiri erau din caram ida, statististica realizata in 1929, indica 2 5 % din cladiri ca hind con stru ite din caramida. 1 8 ,5 % din locuinfe erau aco p erite cu figla. In sa in 1 9 2 9 , din totalul lo cu in felo r i m ale, 2 8 ,8 % aveau in co n tin u are podele de lem n , restul nu aveau dupumele, pardoseala fiind din pam an t batut. 2 1 ,5 % aveau o singura i amera, cu ferestre fixe, 2 5 ,7 % erau acop erite cu paie pi cu stuf. O rganizarea interna a locu in fei era in fu n cfie de num arul de i amere. In cele cu o singura incapere, de regula erau inghesuite toate nbiectele, intreg m obilierul. Incaperea servea ca bucatarie, sufragerie pi d orm itor pentru intreaga fam ilie, indiferent de numarul m em b rilor sai.

132
In cazul in care lo cu in fa avea doua m caperi, familia se mghesuia intr singura cam era, care indeplinea fu n cfii sim ilare cu cele ale locuinfeloi cu o singura incapere. Un indicator al calitafii locuinfei este dat pi de dotarile sale, care lipseau in cea mai m are parte a locuinfelor. A ncheta dm 1929, a evidential faptul ca 5 3 ,5 % dm locu in fe nu aveau latrine. Fantanile nu se intalneau in toate gospodariile, pi m ulte din cele existente, nu raspundeau unor exigenfe m inim e de igiena. G rajdurile erau frecv ent amplasate m ult prea aproape de locuinfa sau fantana. Calitatea locuirii era data pi de densitatea lo catarilo r in spafiul de lo cu it. E v id e n t, aceasta densitate varia, dar cercetarile efectuate la sate de echipele studenfepti, au sem nalat pi den'sitafi de 9 -1 0 persoane pe cam era. Calitatea proasta a locuin felor a predom inat pe fondul penuriei de bani cu care se co n fru n ta g o sp o d a ria faran easca, a neputinfei de a co n tra cta credite, in cond ifiile in care co n stru c fia unei lo cu in fe presupunea un capital relativ m are, de care faranul nu dispunea.

A lim en tatia
N u m ero a se a n c h e te si studii o fe r a in fo r m a fii cu p riv ire la alim entafia p o p u lafiei in m ediul rural. Unui din alim entele de baza aproape pretutindeni in Rom ania, a fo st porum bul. Mai ales in Vechiul R e g a t el rep re ze n ta o p ro p o rfie de 7 0 - 9 6 % din to ta lu l c e re a le lo r consum ate. i in regiunile de peste m u n fi, faranul consu m a insem nate cantitafi de m am aliga, dar spre d eosebire de cel din V echiul Regat, o consu m a doar la anum ite mancaruri. Un alt alim ent de baza e ra .p a in ea , consum ata in special in zonele cotate ca beneficiind de un regim alimentar mai bun. In Transilvania, Banat, B u covina, dar pi in sudul B asarabiei pi in D ob rog ea, painea era m ancata in fiecare zi, jucand rolul de com p lem en t obipnuit al m ancani, la fel ca in mediul urban. In celelalte z o n e ale farii ea ocu pa un loc restrans in alim entafie, consum andu-se in rap o rt cu starea eco n o m ica a familiei, cei b og afi cam 1/3 din zilele anului, cei saraci de sarbatori mai mari. Si consumul de carn e era redus in Rom ania, mai ales la sate. In mediul rural, anchetele de teren au sem nalat un consum

mediu anual Intre 2 pi 8 kg de carne pe an. Alte surse au furnizat cifre mdicand nivele diferite ale consumului de carne, dar In toate cazurile, sub cifrele de consu m ale taranilor din alte parti ale E u ro p ei. D in tre mate categoriile de carne, cel mai des folosita era carnea de pore, ea reprezentand peste 5 0 % din totalul carnii co n su m ate in gospod aria v.iteanului. C onsum ul de lapte, oua a fo st in general unui scazut in Rom ania, m ult sub nivelul consum ului altor state. Intre legum e un loc privilegiat il ocupau cartofii pi fasolea, pi alaturi de acestea varza, ceapa, <.istravefii. In general, familia rurala consu m a ap roape exclusiv alim ente

produse in gospodarie, procurand un num ar foarte m ic de alim ente

dm co m erf, precum orez, zahar, ceai, cafea, boia, sare de lamaie, o f e t, In i antitafi variabile in tu nc tie pi de puterea de cum parare pi produsele o b p n u te in gospodarie. A lim en tatia era in stransa legatura cu starea econ om ica a satenilor. L a plugarii saraci, mai m ult de jum atate din cat produceau servea drept hrana pentru fam ilie, iar consum ul era restrans ,i Iunci cand se im punea vanzarea unei parti mai m ari a acesteia p entru a acoperi alte nevoi. T rebu ie m e n tio n a t pi faptul ca pi in mediul rural, existau pretutindeni familii de negustori, intelectuali, meseriapi pi chiar \.i rani care aveau un regim alim entar variat. In ce privepte prepararea alim entelor, studiile au pus in e v id en fa l.iptul ca alim en tatia taranului se com punea din m ancaruri fo arte pufin nutritive, de o sim plitate extrem a. In general vara pi in perioadele de munci intense pi mai ales in regiunile sarace, una sau doua din m esele I a ranului se rezum au la alim ente nepreparate. C iorbele, borpurile in Moldova pi supele in Transilvania, erau m ancarurile taranepti cele mai i.ispandite, consu m ate cel pufin odata pe zi. Se adaugau m ancarurile Hcazute, intre care un loc aparte il ocupa c h iselifa , o fiertura sim pla de Iru cte, fara zahar. A lte le , se intalneau d oar in anu m ite reg iu n i, ca imncarurile sau produsele preparate din lapte. Fripturile erau mincaruri i ,ire, consum ate de sarbatori.

134
Se consum au m ai m ulte alim ente vara, in perioad a m u ncilor agricole. In m ajoritatea satelor, o buna parte a anului se tinea post, d eosebit de extenuant pentru o categorie care oricu m beneficia de un regim alim entar deficitar.

V estim en tajia
La sate vestim entafia respecta anum ite canoane, portul popular fiind la m are cinste. A cesta se realiza in gospodarie. M aterialele, croiul, culorile alese pentru diferite piese ale costum ului, m otivele brodate pc diferite piese vestim entare, accesoriile erau in fu n ctie de elem entele caracteristice ale costum ului, specific locului. D a ca la orase m oda era suverana, la sate dicta obiceiul. Se rem arca totupi pi te n d in g de a sparge vechi canoane vestim entare, prin preocuparea de a cum para materialele necesare costum ului de la targ, de a introd u ce un cro i la m oda in con cep erea diferitelor piese ale costum ului. Prin p reotese pi in v afato are suflul m odei patrundea pi la sate, tineretul dovedindu-se to t mai mult sensibtl la f l u c t u a t e m odei.

Asistenfa m ed icala in m ediul rural

san atatea locuitorilor

In mediul rural asistenta m edicala s-a dovedit deficitara, cu toate ca intre razboaie se poate vorbi de tendinte de am eliorare a calitatu acesteia. Personalul m edical a ramas num eric m ult sub nivelul cerin telor, aceasta mai ales in zonele mai retrase pi sarace. In 1925, din 4 950 medict inscripi in statistica D irecfiei asisten fei sociale din M inisteru l San a tap i P ublice, M uncii pi O cro tirilo r Sociale, numai 964 lucrau la- sate. Depi num arul lo r a crescut, a ramas in p errn an en fa m ult sub standardele europene. Criteriile Ligii N a jiu n ilo r prevedeau un m edic la 2 0 0 0 de locuitori, ori in Rom ania, mai ales in mediul rural acest standard a ramas o aspirafie indepartata. In 1937, dupa G . Banu era un m edic la 13 603 locuitori rurali, ceea ce insem na ca in m edie un m edic trebuia sa acoperc 376 km.p. Un deficit se constata pi in cazul personalului sanitar cu pregatire medie. Sem nificativ, dupa statistica M inisterului San atap i, din totalul

persoanelor decedate in anul 1 9 3 6 , 6 8 , 3 % nu au fo st vazute de m edic sau personal sanitar, iar dintre copiii decedafi pana la un an, 7 8 % au m urit Lira a fi vazufi de m edic sau personal sanitar. D e fic ie n te s-au rem arcat pi din punctul de vedere al in stitu fiilo r sanitare, al c o n s tru c tiilo r san itare din mediul rural, m ajo ritatea satelor I mid prea m ici pentru a-pi p erm ite investifii in a c e st d om eniu . In 1937, doar 4 0 8 dispensare rurale din R om an ia aveau localuri proprii. In ce privepte farm aciile, de asem en ea, daca la orape revenea o farm acie la 4 603 lo c u ito ri, la sate rev en ea o fa rm a cie la 2 0 7 6 8 lo c u ito ri. D a r problem a procurarii m ed ica m en telo r n ecesare era g en erata frecv en t pi de nivelul b u g etelo r. In cursul a n c h e te lo r desfapurate de ech ip ele studenfepti asupra a 2 3 5 de gosp od arii in vara lui 1 9 3 8 , s-au co n sta ta t pu fine fonduri alocate din b u g ete sanatafii- C ele m ai mari fondu ri erau alocate de g osp o d ariile cu 1 0 ,1 -2 0 ha din Transilv ania pi M u ntenia si cele cu 3 ,1 -5 ha din B u co v in a . In rest erau in fim e sau lipseau cu desavarpire. In general s-a c o n s ta ta t o situ atie m ai b u n a a ca lita tii isisten fei sanitare in mediul rural, in vestul tarii. M ortalitatea s-a m en tin u t astfel la un nivel ridicat, mai accentuat l it la orape, care a in so fit o rata mai ridicata a natalitatii d ecit in mediul urban. Ambii indicatori dem ografici plasau Romania in statistici pe primele h icuri in ierahizarile realizate intre state. O c o n trib u te in sem n ata la nivelul inortalitapi a avut m ortalitatea infantila. A tat prin nivelul m o rta lita fii generate cat pi a m ortalitafu infantile, R om an ia s-a m entinu t con stan t pe pnmul lo c in randul farilor incluse in statisticile S o cie ta fii N afiunilor. M ortalitatea infantila a fo st una din cele mai im portante problem e dcm ografice ale Rom aniei. N um ai intre anii 1 9 2 0 -1 9 2 5 , din 380 0 0 0 de drcese inregistrate in intreaga tara 2 0 6 4 3 5 au fo st copii. In Buletinul I V m ografic al Rom aniei m edia m ortalitatn cop iilo r (de la 0 la 1 an) in pnmii ani de dupa razboi era aproxim ata la 2 0 % din numarul noilor i i ,i stu p - Dat'ele publicate de E lisabeta O nciu pi Maria D om ilescu pentru puma |umatate a deceniului al IV -lea nu indica schim bari spectaculoase

136
in evolufia m ortalitafii infantile. M ortalitatea infantila n-a fo s to problem,i particular^ a lumii satelor, dovedind aceeasi acuitate la orape. Intre cauzelr acestui fenom en se numarau sanatatea precara a m am ei, insalubritatc.i lo cu in fe lo r, alim entatia deficitara. Factori sociali precum co n c u b in a jeli, p ru n cu cid en le pi ab an d o n area co p iilo r c o n tn b u ia u la am plificarea fenom enului. In general cop iii nascuti in afara fam iliilor, ca rezultat al concubinajului sau al u n or raporturi sexuale intam platoare, aveau mm pufine panse de supraviefuire decat copiii legitimi. Atat m ortinatalitatea cat pi m ortalitatea infantila nelegitima erau aproape de doua ori mai ridicatc decat m ortinatalitatea sau m ortalitatea infantila legitima. Mai ales la baza ierarhiei sociale, m ortalitatea infantila pi m ortinatalitatea s-au m anifestai cu p regananfa. In ce privepte sanatatea satenilor, statisticile au pus in evid en fa o ten d in ta de dim inuare la nivelul im bolnavirilor pi m ortalitafii prin boll in fe cfio a se . N u s-a rem arcat o tend in ta sim ilara in cazul b olilor sociale, In mediul rural, cea mai m are pondere in cifre absolute pana la 1930 au avut-o im bolnavirile de sifilis pi din 1931 im bolnavirile de paludism, apoi tuberculoza pi pelagra. In tre aceste maladii, pelagra s-a dovedit o maladic rurala, situandu-se pe locul I I I dupa tuberculoza pi cancer ca nivel al m ortalitafii generate la 100 000 de locuitori. Num arul im bolnavirilor s-a m e n fin u t rid icat in z o n ele de cultura m axim a a p oru m b u lu i unde mam aliga statea la baza alim entatiei populafiei, mai ales in anii cu recoin proaste. D upa 1926 numarul im bolnavirilor de pelagra a crescut pi intre anii 1 9 2 8 -1 9 3 6 , numarului cazurilor s-a dublat. A ceasta in cond ifiile in care prin reform a agrara, crepterea micii proprietafi a adus pi o creptere a su p rafefelor cultivate cu porum b.

Oraul A sp ecte ale urbanizarii

In anul 1930 o p ro p o rfie de 2 0 ,1 % din populafia farii constituia p op u lafia statornica a celo r 172 orape. D in tre acestea un singur orap, capitala, avea o populafie de peste 500 0 0 0 de locuitori pi doar 5 orape

(I ara capitala) aveau peste 100 0 0 0 de locuitori. N um eric, dom inau ora^ele de talie m ica, fapt care se reflecta in talia medie a ora^ului interbelic de 'I 117 locuitori. A stfel, 136 orase din cele 172 era cen tre urbane cu mai pufin de 20 000 de locu itori. A cestea co n c en tra u 3 3 ,6 % din totalul populafiei urbane. Se rem arca tend infa de co n c en tra re a celei mai mari parfi a populafiei urban e in cateva orae m an, in tim p ce in ansam blu dom inau localitafi urbane de m ici dim ensiuni. Sem nificativ, in cele 23 < >ra$e m unicipii, traia 5 6 ,3 % din populafia urbana a farii. Structura profesionala a populafiei active este si ea relevanta pentru intregirea imaginii asupra tipurilor de orase ale R om aniei interbelice, ca a asupra societafii ji modului de viafa. A stfel 5 7 % din totalul oraselor aveau p op u lafia activa ocu p ata in m ajoritate absolu ta sau relativa in sectorul terfiar, 3 9 % in sectoru l primar, si 4 % in sectoru l secundar. In ansamblu, caracterul industrial al oraselor pare m ai pufin p ro n u n fa t. Mai ales in orasele mari s-a rem arcat dezvoltarea activitafilor din sectoru l terfiar, 51 alaturi de acesta a celo r din sectoru l secundar. In tre centrele mici, 0 pondere im p ortanta au d efinut-o cele in care populafia activa era ocu pata intr-un num ar im p ortan t in agricultura 51 sectoru l terfiar. Pon d erea populafiei u rb a n e a cre scu t fa fa de 1 9 1 2 , de la 1 6 ,3 % , la 21, 4 % pana in 1930. O creptere in sem n ata a inreg istrat capitala (de 7 0 ,4 % in tr e re c e n s a m a n tu l de la 1 9 1 0 , r e s p e c tiv 1 9 3 0 ). D a te le inregistrate la 1 93 0, ra p o rta te la cele de la ultimul recen sa m a n t din lic c a r e p r o v in c ie , e x p r im a pe c a te g o rii de m a rim e cre ^ te ri m ai im p ortante in cazui oraelor m ari ji m ijlocii, un p rogres m o d e st sau
1 hiar declin in mai m ulte o r a je , cu precadere in cazul ce lo r cu mai

pufin de 20 0 0 0 de locu ito ri. In profil teritorial, se p o t rem a rca created im portante de populafie mai ales in oraele din Transilvania. In deceniul al IV -lea, ponderea p o p u lafiei u rban e in an sam b lu l p o p u la fiei farii a
1un tin u at sa creasca, ritmul mediu anual de crestere a populafiei urbane

in aceasta perioada fiind de 2 ,3 1 % , d ep ajin d ritm ul m ediu de creptere anuala a p o p u lafiei fa rii, care era de 1 , 2 % .

Cre?terea populatiei urbane a fo st in tre fin u ta in m ica masura dc excedentul natural al populatiei urbane. A stfel, migrafia locu ito rilor rurali spre centrele urbane a constitu it unui din cei mai im p o rta n fi factori generatori ai progresului dem ografic ora?enesc interbelic. Particularity file e co n o m ie i ru rale in te rb e lice , su p rap op u larea sa telo r, in ten sificarea industrializarii, dadeau m igratiei in tern e sensul unei deplasari dem ograficc cu substrat econom ic. E x ista ?i o m otivafie p sih olog ica puternica. Cu un standard mai ridicat de viafa, avand o diversitate econom ica ca generatoarc de cultura ?i civilizafie, ora?ele au m otivat deplasarea populafiei dinsprc rural spre urban. Evazionism ul a determ inat o adevarata psihoza in lumea satelor, cu tend infe de generalizare, cu puternic im p act in mediul originar ?i cu un b ogat transfer de valori. In 1930, doar 5 1 ,4 % din locuitorii urbani catagrafiafi erau nascufi in localitatea in care au fo st recen zafi. Cu cat ora?ul era mai mare, atragea o populafie mai num eroasa si puterea sa de atracfie se exercita pe distanfe mai m ari, iar populafia sa crestea proportional mai rapid decat a ora?elor m ici, cu toate ca in cazul ora?elor mari sporul natural era mai redus ?i chiar negativ. D a r fo rfa de atracfie a ora?elor nu era generata neaparat de dim ensiunea lor, cat dc posibilitafile de realizare m aterials ?i spirituals pe care le ofereau. D aca un ora? mai m ic oferea aceste posibilitSfi de realizare, fo rfa sa de a tracfie era ridicatS, uneori depS?ind-o chiar pe a un or mari ora?e. Relevant este cazul ora?ului Media?, un ora? cu unui din cele mai ridicate ritmuri dc cre?tere din perioada interbelica. In general, in interiorul arcului carpatic fenom enul m igrafiei rural-urban a atins cele mai mari dimensiuni. La celSlat p o l se situau o rasele B a sa ra b ie i, unde in g en eral p o n d erea bS?tina?ilor in com unele urbane a fo st considerabilS. i in celelalte provincn extracarp atice ora?ele au cre scu t in mai m are m asura d ecat ora?ele intracarpatice prin excedent natural. In ce prive?te caracteristicile acestui proces, s-a con statat in general o m are fidelitate fafa de provincie a celor care se stabileau la ora?. (Cele mai m ici p ro cen te de populafie vemta dm alte provincii a caracterizat Transilvania, m ajoritatea celor stabilifi la ora?

hind originari din judeful in care se afla ora?ul spre care se deplasau, inigrafia d inspre rural realizandu-se aici spre ora?ele m ici ?i din acestea spre ora?ele m ijlocii, apoi mari. Vechiul R egat a prim it in aceasta perioada 69% din locuitorii care ?i-au sch im bat provincia stabilindu-se in mediul urban, cea mai m are atracfie exrcitand -o capitala. E fe c te le acestui proces au fo st multiple. Pe langa cele cantitative, inigrafia rural-urban a introdus ?i elem ente noi calitative la nivelul viefii ora?ene?ti. Centrele urbane care au polarizat afluxul satenilor, au fo st co n fru n ta te cu p ro blem ele integrSrii lor, o parte din acestea vizand integrarea profesionala, o alta procesul de adaptare la viafa citadina.

D ezvoltare u rb an istica edilitara

A glom erarea populafiei in centrele urbane, n-a fo st in so fita de o irc?tere a densitafii cladirilor ?i locuitorilor, sau de o inalfare aora?elor si cladirile joase au ramas dom inante in peisajul urban, indicand stadiul incipient al urbanizani R om aniei. Cladiri mai inalte puteau fi intalnite in special in z on ele centrale, fiind in m ajoritate cladiri p u blice. V intila Mihailescu a identificat in R om ania interbelica doua tipuri de ora?e in luncfie de densitate si organizarea interna a a?ezarilor: ora?e cu spafii libere, cu cladiri joase ?i dezvoltare nestingherita de obicei de-a lungul drum urilor principale (cu precadere ora?ele din afara arcului carpatic) si ora?e com p acte, care au fo st alta data inconju rate de ziduri, ori s-au dc/,voltat intr-un cadru natural restrans, ?i care se caracterizau prin case inghesuite ?i strazi inguste, exceptand strazile principale (cu precadere nra?ele dm interiorul arcului carpatic). In ce prive?te structura interna a ora?elor, se delimitau patru zone lu n cfio n a le ?i stru cturale diferite: zona centrala, zon a m ahalelor de odihna, zon a industrials ?i zon a agricola. Z o n a centrala a ora?elor, se i aracteriza prin case inghesuite, ?i de obicei inalte ?i bine ingnjite. Z on a "tnahalalelor de odihna cuprindea case joase, cu rfi ?i gradini. In unele i ii a?e mari, dar mai ales in capitala, puteau fi intalnite in aceasta zona ?i i asc de ra p o rt. E s te to t mai evidenta in ora?ul in te rb e lic ten d in fa

140
delimitarii unor zone rezidenfiale sp ecifice, reflectand la nivelul spafiului urban segregarea sociala a co m u n ita filo r urbane. Segregarea sociala a spafiului oraenesc s-a exprim at in imagini contrastan te ale centrului 51 periferiilor oraselor. In legatura cu gradul de dezvoltare al asezanlor, cu gradul de urbanizare, zona centrala a tins spre o con centrare a serviciilor si birourilor, in legatura cu dezvoltarea sectoru lu i terfiar, in timp ce activitafile productive se retrageau spre periferii, sau in afara orajului. Frecvent in jurul unor fabrici s-au nascut cartiere de locuinfe muncitoresti, im binand activitafi $i n o te sociale, reflectand cond ifia p ro le ta ria n ! In ce p rivejte zona agricola, aceasta cupnnd ea atat terenuri agricole aflate in proprietatea o ra je n ilo r cat si in proprietatea urbei. In cazul oraselor cu fu n cfii exclusiv urbane, zona agricola era com p let separata de rest, in tim p ce la cele care m ai pastrau ceva din activitatea rurala, aceasta patrundea printre strazi in zona periferica a fabricilor, 51 uneori chiar la mahala. In unele o ra je mai m ici, zon a in d u stria l! era inlocuita cu zona agricola.

Realizarile din sfera edilitara sunt in m asura sa ev id en fieze

aspecte particulare, caracten stice am bientului urban. Secolul al X lX -le a , c a ra c te riz a t p rin a c c e n tu a r e a u rb a n iz a rii, p ro g re se e c o n o m ic e 1 tehnologice, a fo st ?i 0 perioada de inovafii care au re v o lu fio n a t viafa orajeneasca. Sfarpitul razboiului a deschis doar o noua etapa, in care gospodarii oraelor au fo st preocupafi de continuarea un or lucrari edilitare in ce p u te a n te rio r, de lucrari de in tr e fin e r e , dar ?i de e x tin d e re 51 modernizare in acord cu progresele din sfera edilitara, caractenstice vremii.

Ilum inatul electric a constitu it in perioada interbelica un elem ent activ

de urbanizare, antrenand i alte elem ente edilitare mai usor de realizat. Procesul de electrificare a ora?elor, inceput inainte de razboi, a continuat ?i s-a extins in perioada interbelica la nivelul tuturor aezarilor urbane, cu p u fin e ex ce p fii. P rocentu l localitafilor electrificate il estim am la 1938 la 9 4 ,7 6 % , astfel se poate afirm a ca m ajoritatea covar?itoare a locuitorilor oraselor traiau in a?ezari electrificate. Aceasta in timp ce la nivelul intregii

|,iri, doar 2 4 ,6 % din locuitori traiau in a^ezari electrificate. Insa chiar 51 in marile o ra je electrificarea a avut un ca ra cte r partial. In 1938, erau ib on afi la refeaua de electricitate 3 9 5 0 0 0 de gospodarii din cele circa 800 0 0 0 existen te, ceea ce insem na aproape 4 5 % , restul foloseau in i ontinuare pentru ilum inat lampa cu petrol. D e m en fio n at, de asem enea, ca energia electrica era utilizata in gospodarie aproape exclusiv pentru iluminat. Mainile de gatit electrice, calcatoarele, in general aparatele de
11'/ , casnic utilizand energie electrica, erau fo lo site la o scara foarte m ica,

chiar $i in mediul burghez. Lucrarile edilitare in .d ire cfia alim entarii cu

ap a fi canalizare, au in cep u t in centrele urbane mari, inainte de primul razboi m ondial. In primii ani de dupa razboi s-a co n statat ca alim entarea

cu apa $i canalizarea oraselor era mai extinsa in Vechiul Regat, dar in

general sistem ele au fo st calitativ superioare in Transilvania. In capitala I >rogresele au fo st vizibile. P ro p o rfia gospodariilor neracordate la re fe a u a dc alim entare cu apa a scazut de la 5 5 % in 1930, la 1 7 ,6 % in 1938, iar a proprietafilor particulare necanalizate s-a redus de la 7 1 ,6 % in 1930, la 42 % in 1939. D ei p ro g resele nu p o t fi co n te sta te , ele nu au fo st pretutindeni de acelasi calibru. A n cheta sanitara desfasurata in 1 9 3 8 a ifabilit ca din 176 de o ra je , 7 4 continuau sa fie lipsite de alim entare cu ,ipa 51 123 nu erau canalizate. In ce prive^te pavajele, pana la 1938, ,u 11vitatea de pavare a incep ut in toate orajele cu peste 2 0 0 0 0 de locuitori si chiar si in orase mai m ici, chiar daca su p rafefele pavate au ramas icstrinse. Bucurestiul se afla Jn tr-o situafie privilegiata, la 1938, strazile
II cunoscute erau pavate in p ro cen t de 80 % . In ansamblul refelei stradale

urbane, din strazile pavate, 5 0 -6 0 % erau acop erite cu bolovani de rau 51 pictri?, 2 0 -3 0 % cu piatra cubica ?i 10-15% cu asfalt.

Curajenia oraului

1lepindea in mare masura de calitatea ?i lungimea refelei stradale in legatura III care s-a rem arcat efortul de m odernizare a a cesto r servicii, dotarea

lor cu ma?int speciale de stropit, maturat, transportul gunoaielor. S-a

C( mstatat ca in general ora?ele din Transilvania, Banat, Crijana-M aram ure?,

ci ,m mai curate ji se alocau sum e mai mari pentru in tre fin erea acesteia.

142
D ezvoltarea m ijloacelor de transport public urban a fost de asemenc.i
stimulata de dezvoltarea urbana. In centrele m ici, trasurile erau utilizate in continuare cu succes, in timp ce in orasele m ari, s-a tins spre eliminarc.i si inlocuirea lor cu taxim etre, autobuse 1 tramvaie. In perioada interbelica, intreprinderi de tran sp ort cu tram vaie electrice fu ncpon au in 1 0 orase (Bucureti, Iai, O radea, Arad, T im ijo a ra , C e rn a u fi, Chisinau, G a la fi, Braila, Sibiu). Nivelul i ritmul de dezvoltare a transportului public urban nu poate fi nici el separat de dim ensiunile urbanizarii. Intre 1 9 2 7 -1 9 3 8 , So cietap le de tram vaie din 5 orase, exceptand capitala, au cu noscut o c re jte re a refelei cu 5 % , in timp ce in B u cu re jti aceasta s-a dublat in intervalul de tim p m en fion at.

L o cu in ta u rb an a
D e$i in perioada interbelica s-a rem arcat tend infa de a construi cladiri cu mai m ulte lo cu in fe , predom inante au ramas in epoca cladirile pentru lo cu in fe unifam iliale. Sistemul caselor de rap o rt s-a dezvoltat mai ales in capitala, dar puteau fi intalnite ji in alte orase mari ale farii. C incinat S finfescu a identificat in spafiul ora^enesc trei tipuri de lo cu in fe : locuinfa populara individuals sau colectiva, lo cu in fa burgheza realizata si ea in doua variante ji palatul. In cadrul fenom enului rezidenfial interbelic, aceste tipuri de locuinfe au prezentat solufii arhitecturale care au exprim at posibilitafile si exigenfele u n o r consu m atori cu statut so cio e co n o m ic diferit. In acelasi timp, ele au prefigurat m oduri de locuire corespunzatoare u n o r m oduri de viafa diverse. Spre d eosebire de lumea satului, fenom enul rezidenfial urban se prezenta ca unui mult mai divers $i com plex. L o cu in fa burgheza a cunoscut o dezvoltare in legatura cu inflonrea ji m aturizarea m odului de viafa burghez. D ispusa in zone favorabile ale ora^ului, presupunea in primul rand acces la un spafiu de locu it mai m are, c o n to rt o b fin u t printr-un sistem superior de dotare, organizare 51 exploatare a acestuia. L o cu in fa cuprindea incaperi receptive - salonul, biroul, fum oir-ul, locative - dorm itoarele, cam era de lucru, sufragena.

143
"u tilitare -b aia, b u cataria, cam ara, o ficiu l. T e n d in fa a fo st a ceea a ninplificarii acestei com partim entari, de suprimare a pieselor rar utilizate. ( iiimera destinata servitorilor, sau spatn am enajate in acest scop erau udipsite in caminul burghez. Baia, consid erata cu cateva decenii in urm a un lux excesiv, a devenit o piesa nelipsita locuintei burgheze. D e asemenea, tot mai necesar a devenit 1 garajul, prin crejterea semnificativa a turism elor itlate in proprietate p articu la r! L ocu in fa m oderna presupunea si sporirea

canal, gaz, telefon.

confortului prin do tare cu incalzire centrala, iluminat electric, apa curenta,

P resiunea populafiei rurale aducea la o r a je mase de oam eni care se stabileau la periferii, adoptau un m od de locuire bazat pe cel de origine, supus insa de cele mai multe ori un or severe constrangeri econ om ice. In orice mahala se puteau intalni ji cateva gospodarii com plexe, cu grajd, jiopron si acareturi, chiar si cu gradini. Insa cu toate asem anarile, aceste gospodarii nu erau intru -totul identice cu cele rurale, casele erau mai inghesuite cu gradini i curfi mai m ici ca la sate. L arg raspandita era casa tip vagon. D in pu nct de vedere al com partim entarii, avea m axim um 2 cam ere ji o bucatarie. A cestea erau utilizate in co n fo rm itate cu obiceiuri rurale. In terioarele prezentau inegalitafi strid en te ji d eco ru l nu mai prezenta unitatea de stil caracteristica celui din mediul rural. Im presia liibrida produsa de ansam blul im obiliar, re flecta caracteru l hibrid al p op u lafiei, com pusa din o ra jen i vechi i noi, de provenienfa i un eori de etnii diverse, cu diferite ocu pafii si venituri inegale. In ansam blul lor, locuinfele p enferiei erau lipsite de acea un iform itate specifica satului, i',cnerata de canoanele arhitecturale colective, de uniform itate profesionala si m ici deosebiri de avere. Ceea ce a constitu it p roblem a esenfiala a lo cu in felo r populare, a lost calitatea acestora. Multe ridicau serioase problem e de igiena i confort.
1)e multe ori casa ram anea neterm inata, sau se construia pe etape, m u lfi

.iducandu-ji m aterialele de la sat. D in locuinfele co n stru ite in 1930 la periferia capitalei, 61 % erau din paianta ?i numai 3 9 % din zid. In Bucure^ti

erau inca multe case din lem n, chirpic, 1 0 % din casele capitalei fund acop erite la 1930 cu carton, coceni, paie, stuf, indrila. D e asem enea, in 1936, 5 6 % din locuinfele periferiei capitalei erau lluminate cu gaz sau petrol, 6 0 % aveau toalete prim itive, fara apa, 8 2 % nu aveau baie. L i aceste neajunsun se adauga supraaglom erarea locuinfelor. Cam pania de co n stru cfii d eo seb it de activa in mediul urban ccl pufin pana in anul 1936, ca $i masurile legislative prom ovate de stai pentru construirea de locuinfe ieftine nu au reupit sa d im ine problem a lo cu in fe lo r, $i mai ales a locu infelor ce lo r foarte saraci. In continuarc aproxim ativ 5 5 % din locuinfele urbane erau prea m ici, fara apa instalata, cu W c-uri rudim entare si 8 2 % fara bai.

C ostu l v iejii, venituri, cheltuieli

D a c a a g ricu lto rii o b fin e a u ce le n e cesa re in m are parte dm gospodarie, salariafii depindeau de salariile lor, de costu l viefii, de puterea de cumparare. Studiile asupra costului viefii in orae, au stabilit o legatur.i intre costu l viefii 51 nivelul urbanizarii, variafiile de la un ora? la altul fiind date in primul rand de nivelul chiriei, care creates cu gradul de urbanizare. Intre ora?e, un loc aparte il ocupa capitala, care se d etaja net prin costul viefii de nivelul mediu. Al doilea oras ca nivel al costului viefii, Clujul, prezen ta fafa de capitala la 1934 0 d iferenfa de 1 5 ,9 % , iar D orohoiul, cu cel mai m ic indice al costului viefii dintre ora?e, o d iferenfa de 5 3 ,3 % . D in pu nct de vedere regional, s-a constatat ca in general in oraele din Transilvania, costu l viefii era mai ridicat decat in on care din celelalte ora?e ale R om aniei, exceptand capitala. La valorile din 1934, din totalul cheltuielilor pe grupe principale, cele pnvind alimentele reprezentau intre 3 9 ,5 -4 0 ,9 % , im bracam inte, incalfam inte 1 4 ,8 % -1 5 ,8 % , lumina, apa, com bu stibil 8 ,5 -1 3 ,4 % , transport 1 ,6 -2 ,5 % , chirie 1 5 ,7 -1 9 ,6 % . In 1938, costul viefii era cu 1 7 ,5 % mai mare fafa de 1933, $i de?i s-a inregistrat ?i o creptere a salariilor, aceasta s-a realizat intr-un ritm mai mic. Salariile au cu n oscut fluctuafii in stransa legatura cu perioadelt' de criza sau prospentate. Lipsa inform afiilor statistice a impiedicat evaluari

de detaliu asupra consum ului, cu evid enfierea de particularitafi regionale, pe medii sau categorii sociale. Aprecierile generale indica o scadere dupa razboi a consum ului, cel pufin p en tru o parte a m ijloacelor de trai, mai mult d ecat al m ijloacelor de In tre fin e re i o reducere de ansam blu.

A lim en tatia
Studule asupra alim entatiei orasen ilo r au m o n ito rizat in general populafia urbana cu venituri m odeste. D a ca in lumea satului, unui nivel material scazut d om in ant ii corespu nd ea o alim entafie deficitara, situafia era similara la orae, uneori chiar mai grava. In lum ea periferiilor s-au co n sta ta t asem anari ale regim ului alim en tar cu cel din mediul rural, predominand cerealele consum ate sub form a de paine si vegetalele. Faptul se d ato ra in op in ia u n o r c e rc e ta to ri u n ei u rb an izari in c o m p le te a m uncitorilor 51 unor resurse m ateriale insuficiente. Celibatarii sau chiar familiile fara cop il, preferau birturile, cantinele fabricilor, acolo unde acestea existau, familiile cu cop ii pregatind 51 consum and hrana acasa. A tat la o r a je cit i la sate se constata in schim b consum ul ridicat de alcool, reflectat 1 de c re jte re a num erica a d eb itelor de alcool, in condifiile in care in alte state se rem arca 0 tend infa de scadere a acestuia. I .a sate reveneau 8 0 0 0 de locuitori la un debit, in tim p ce la orase s-a ,i|uns la 250 de locuitori la un debit.

Im b racam in tea
D aca la sate o b ice iu l m arca evolufia im b ra ca m in fii, la orae stapanea m oda. Liniile m odei vestim entare erau trasate la L o n d ra sau Paris. Fem eile, tinerii erau in primul rand interesafi de ultim ele n ou tafi, chiar 1 categoriile cu buget mai restrans, in timp ce m ulfi b a rb a fi 0 i onsiderau un lux inutil. N ici provincia nu reacfion a de a ce e a ji m aniera

i u capitala la furiile m od ei , dovedind mai multa m o d era fie.

M oda desem neaza un fen om en com plex, sensibil la transform arile le la nivelul gandirii, al existen fei cotidiene. 0 expresie elocventa a acestei
1elafii se regaseste de exem plu intre em anciparea fem eii 51 m oda. Se

146
poate con stata in ep oca o preocu pare to t mai serioasa pentru finuta dc lucru a fem eii active, pagini speciale au incep u t sa fie dedicate modei pentru fu n c fio n a re . E x p re sie a inten sificarii fem inism u lui, putea ti considerata i tendinfa de m asculinizare a m odei vestim entare feminine, arm onizata cu coafura a lag arconne , cu silueta fem inina masculinizata, dreapta, flexibila, sub fire. Se afirm a ca saracii n-au m oda. In lumea periferiei m oda nu mai c o n t a , d ar n ic i o b ic e iu l c a re c o n t r o la p o r tu l in lu m e a sa te lo r, Im b racam in tea pestrifa, caricaturala a n oilor o ra je n i, exprim a tendinfa aban d o n arii m entalitafii rurale, gustul estetic suferind un p roces de urbanizare. O rizo n tu l cultural, veniturile, lim itau participarea acestci categorii la spectacolul m odei, ce se desfapura in deplinatatea sa la ora?.

Sanatatea oraenilor
M ediul urban prin in sa ji stru ctu ra sa o fe ra co n d ifii p rielnice instalarii ji dezvoltarii pana la extinderea m axim a a m orbid itafii, factori ca densitatea locuirii, cond ifii necorespun zatoare de locuit, favorizand contagiunea. In plus totalitatea condifiilor de viafa ale locuitorilor urbani, su p ra in ca rca rea fiz ic a 51 p sih ica , n ereg u la rita tea traiului, lipsu rile, contribuie la slabirea organismului. A?a se explica de ce cu toata in flu en fa exercitata de factorii de civilizafie mai accen tu afi in mediul u rban , acesta a fo st caractenzat de o m ortalitate ridicata, in jur de 18 la 1 0 0 0 de locuitori, sensibil mai m ica decat la sate ?i de o m orbiditate care a depasit nivelul celei din mediul rural. Ca 1 la sate, un aport considerabil la m enfinerea unui nivel ridicat al m o rta lita fii, I-a avut m ortalitatea infantila, care a ramas in perioada interbelica nu numai o problem a a lumii satelor, dar 51 a oraselor. D in p u n ct de vedere al m o rb id ita fii, de m e n fio n a t este m orbiditatea ridicata din mediul urban pnn maladiile sociale, in primul rand tuberculoza. In orase, media bolnavilor a fost dubla in 1 9 2 7 -1 9 2 8 fafa de rural, m ajoritatea bolnavilor avand varste cu pnnse intre 2 0 -3 0 de ani. Si letalitatea tuberculoasa a fost mai ridicata la ora?e decat in mediul rural, de 1 2 cazuri de decese generate de tuberculoza la 1 0 0 decese, fa fa

dc 3,5-4,4 cazuri de decese determ inate de tu bercu loza la 100 de cazuri. Acest nivel al letalitafii tu bercu loase era depasit chiar in orajele mari, i sc rem arca o tend infa de creptere a im bolnavirilor ?i d eceselor generate dc aceasta boala. In rap ort cu alte maladii, tu bercu loza a fo st una din principalele cauze de deces din Rom ania. D in tre factorii id entificafi au lost locuinfele insalubre ?i supraaglom erate, mizeria, subalim entafia, mai tics in mediile m uncitoresti. 3 0 -4 0 % din locu in fele infectate din timpul i a/boiului, au ramas in continuare focare de raspandire a acestei boli. S-a t cm arcat ?i o proliferare a bolii accentuata cu scaderea nivelului veniturilor. In Bucure?ti, la periferie, m ortalitatea prin tu bercu loza era de 8 -1 0 ori mai m are decat in centru. Raspandirea acestei boli a fo st pusa si pe seam a slabei dezvoltari a medicinei preventive, existand un co n tra st evident intre nivelul atins de m edicina curativa ?i cea preventiva. M edicina curativa si-a creat in special la ora?e m ijloace de in flu en fa ?i acfiu n e, chiar daca nu s-a atins nivelul dc dezvoltare al acesteia in Occident. D e la marile cen tre universitare la micile orae, o serie intreaga de institufii, spitale, dispensare, policlinici,
1.1 care se adaugau institufii

practicieni particulari, incercau sa raspunda

t crin fe lo r curative ale populafiei. In 1933, dupa G e o rg e Banu, la o ra je cxistau 234 m edici de circu m scrip fii sanitare urbane, revenind astfel un medic la 12 4 8 2 locuitori. P rop o rfiile erau neind oielnic mai optim iste daca finem c o n t de faptul ca acestora li se adaugau cei din sfera asisten fei mcdicale particulare, reflectand neindoielnic din acest pu nct de vedere o situafie mult mai buna ca in mediul rural. In ceea ce p rivejte calitatea asistenfei m edicale preventive insa, aceasta a ramas deficitara, $i era pusa in cvid enfa de exem plu de sum ele alocate din bugetele o r a je lo r sanatafii. IJrm arind situafia din 155 de ora$e, G eorg e Banu a con statat in 111 dintre acestea o situafie rea sau m ediocra. Mai ales in B a n a t a constatat alocafii mai im p ortan te pentru sanatate din bugetele oraelor. D e altfel suma alocata in m edie pe locu ito r sanatafii in R om ania, de 8 3 lei, ne

148
plasa mult in urm a altor state, ca S.U.A. cu 2 5 0 lei, Ungaria cu 2 1 6 lei, Italia cu 261 de lei, O landa cu 170 lei.

D ecalajul rural -urban s-a acce n tu a t in perioada interbelica grad e u n or ritm uri de m od ern izare d iferen tiate. In m ediul rural m odern izarea s-a realizat fntr-un ritm m ai lent, in co m p a ra tie cu mediul urban, fapt care s-a reflectat la nivelul habitatului, dar ji al calita|ii viejii. Aspiratia spre m odernizare a fost m ult m ai relevanta, i procesul in sine cu rezultate m ai elocvente la orae. D incolo de a c e a s ta re a lita te , m o d e rn iz a re a s -a re a liz a t pe fu n d alu l unor p u tern ice d is cre p a n te in tre cei doi poli so ciali, ai b o g a tie i i saraciei.

POLITICA EXTERNA A ROMANIEI

(1918-1938)

Cadrul institutional al politicii noastre externe

Politica extern a a Rom aniei din deceniile trei-cinci s-a desfapurat intr-un co n tex t istorie, national pi european, chiar m ondial, cu trasaturi noi, In raport cu epoca m oderna. L a sfarpitul primului razboi mondial s-au destram at cele doua imperii: austro-ungar si farist. In locul lo r au ltfat naptere noi state sau au avut loc intregirea altora. Suportul de drept al form arii n oilor state pi, deopotriva, cel al in tre g irilo r erau d re p tu rile is to ric e pi p rin cip iu l a u to d e te rm in a rii popoarelor. E ra un principiu mai vechi, ce a stat la baza form arii statelor nationale eu rop en e din to ata epoca m oderna. In anii razboiului pi la sfarpitul acestuia, principiul este reactu alizat pi fo rm u la t in term en i con creti p nn Cele 14 p u ncte w ilsoniene. E le devin punctul de sprijin al mipcarilor nafionale din cele doua m onarhii. Sunt raspandite pretutindeni, in apus pi in rasant, in centrul pi sud-estul E u rop ei. Sunt invocate in toate acfiunile lor politice de catre rom anii de pretutindeni, de sarbi, croafi pi sloveni, cehi ?i slovaci. Sunt auzite de ungun, austrieci si germ ani. Sunt jee ep tate de catre Apusul european. Form area n oilor state sau intregirea altora au la baza criteriul etnic si dreptul istorie. Sunt rezultatul u n or acfiuni ce au loc la nivelul hecarei nafiuni din cele doua im perii, conduse de partidele nationale, inainte de i .izboi, in timpul acestuia 1 la sfarpitul lui. Toate aceste actium au condus la

150
formare de state nationale - o trasatura noua si esentialapentru centrul fi sud eslnl european. L a 7 n o ie m b rie 1 9 1 8 se fo rm a se prim ul guvern al P olom ci in d ep en d en te, iar la 2 2 , aceeapi luna, P ilsud ski preia p u terea ca pel ad -interim al statului. T o t in noiem brie, la 12 respectiv la 16, Austria si apoi, Ungaria s-au proclam at republici independente. C ehoslovacia face acelapi lucru la 28 o cto m b rie 1918. R om ania ipi reintregepte hotarele cu Basarabia, B ucovina pi Transilvania prin H otararile luate la Chipinau (27 m artie- 9 aprilie 1918), Cernaui (15/ 28 nov.) pi Alba Iulia (1 decem brie), devenind astfel stat unitar national. Form area statului national unitar rom an s-a intem eiat pe principiul e tn ic al p o p u la fiei, p rin cip al de d rept in te rn a tio n a l, apezat la baza constituirii sau intregirii statelor m oderne in general la sfarpitul primului razboi m ondial. E l era favorabil rom anilor, pentru ca ei au fo st pi au ramas m ajoritari in toate provinciile reunite cu vechea tara in 1 9 1 8 , fie in m od ab so lu t (T ran silvan ia), fie in ra p o rt cu ce le la lte n a fio n a lita fi (Basarabia pi B ucovina). In aceste condifii obiective, prin desavarpirea u n itafii n afio n a l-sta ta le, n afion alitatea rom ana a constitu it m ajoritatea absolu ta a farii pi ea a asigurat, la randul sau, caracterul unitar al statului. Potrivit recensam antului din 1930: 7 1 ,9 % dupa neam pi 7 3 % dupa lim ba sunt rom ani, apoi 2 8 ,1 % nafionalitafi conlocu itoare din care: 7,9% unguri, 4 ,1 % germ ani, 4 ,0 % evrei, 3 ,2 % ruteni pi ucrainieni, 2 ,3 % rupi,
2 % bulgari, 1 % turci im preuna cu tatari pi restul in p rocen te pi mai mici.

N ou a ep oca in cep e in centrul pi sud-estul european prin afirm area in v iafa p o litic a in te rn a fio n a la a u n o r n o i sta te ce pi-au captigat independ en fa sau integritatea prin hotarari nafionale fiind gata sa le apere cu orice pref. In cazul R om aniei, unirea se realiza treptat pnn hotarari luate de fiecare provincie in parte. In numele poporului basarabean, Sfatul Tarii hotarase unirea la 27 m artie/ 9 aprilie 1 9 1 8 , cu 8 6 voturi p en tru , 3 im potriva pi 3 6 a b fin e ri. Cu unanim itate de voturi face acelapi lucru

151

U ongresul G e n e ra l al B u co v in ei la 1 5 / 2 8 n o ie m b rie 1 9 1 8 pi la 18 n oiem brie/ 1 decem brie 1918 M area Adunare N afionala de la A lba Iulia voteaza, in intregul ei, alipirea T ran silv an iei, B an atu lu i, Cripanei pi Maramurepului la V echea T ara R om aneasca. Sfatul Tarii dm Basarabia, Congresul G eneral al Bucovinei pi M area Adunare N afion ala de la A lba Iulia, pnn m odul lor de constituire, prin structura pi pnn atrib u fii, sunt investite de p o p o r sa aduca hotarari in problem a Unirii, in num ele nafiunii ro m ane din Basarabia, B u co v in a pi Transilvania. H otararile luate au adeziunea intregii m ase romanepti din loate provinciile am intite. O afirm a intreaga m asa electorala cu prilejul alegerilor de d ep u tafi. E ste consem nata in C red en fio n alele ce in so fe sc dep utafii. O rice m anifestare de grup se desfapoara sub sem nul Unirii. Totul e subord on at acestei nobile idei. U nirea, se poate spune - pi nu nietaforic - a fo st infaptuita prin adeziunea plenara la actul Unirii, main tea I lo ta ra rilo r luate de d e p u ta fi. P rin ideile exp rim ate an te rio r, prin m u lfim ea venita in cazul Transilvaniei la A lba Iulia pi, deopotriva, prin Adeziunile trimise de cei ramapi acasa, H otararile de unire prim esc un caracter de masa. A ce ste h otarari p rim esc pi o c o n firm a re in te rn a fio n a la p rin sistemul de tratate incheiate in cadrul C o n fe rin fe i de Pace de la Paris. !Srul lor este deschis la 28 iunie 1919 de Tratatul sem nat la Versailles cu (ierm an ia. A cesta este urm at de cel parafat la 10 septem brie 1919, la Saint-G erm ain cu Austria, la 27 n oiem brie de la Neuilly sur Seine cu Bulgaria, la 4 iunie 1920 cu Ungaria, la Sevres de la 20 august 1 9 20 cu I urcia. Se mai cer am intite Tratatul sem nat la Paris intre Rom ania, Anglia, I'ra n fa , Italia pi Jap o n ia, din 28 o ctom b rie, pentru granifa n o astra de rasarit pi Tratatul n afio n a lita filo r sem n at in acelapi cadru, al Sistemului de la Versailles, la 9 decem brie 1919. Statele invinse in razboi le sem neaza cu o vadita sau aparenta rcsem nare, iar cele invingatoare cu m an nadejdi pentru viitorul lor. H arta I u rop ei arata acum a lrie iF ^ 'ffin fS ^ f& S E esL si a lucrarilor con siliilor

de
f B IB LIO T E C A )]

152
speciale constituite in cadrul C o n fe rin fe i. Spintul de dreptate a invins Statele nationale intregite sau nou fo rm ate isi arboreaza drapelul. D e aici decurge, in chip firesc, necesitatea ca toate acfium le duse pe plan extern sa izvorasca pi sa fie purtate in num ele pi spre apararea intereselor pi m tegritafii statelor nafionale. Mimic nu putea fi pus pi nici nu a fost pus Inaintea acestui mare deziderat. D e aici decurge cea dintai trasatura a politicii externe a tuturor statelor ce-pi legau existen fa sau integritatea de anul 1918: apararea intereselor nationale // integritatea statala. R om ania nu face e x ce p fie . E incadrata cu toate puterile sale in acest efort.

Problemele noii epoci

Care au fost problem ele, rezolvate ori susceptibile de confrun tari, cuprinse in cadrul prevederilor T ratatelorin ch eiate in sistem ul de alianfe de la Versailles prin C o n fe rin fa de Pace de la Paris pi orgam sm ele sale, p n n alte C o n ferin te pi institufii In tern a tio n a le, organizate ori instituite in tem eiul lor, in deceniile trei-patru? Recunoapterea n oilor frontiere ale R om an iei cu to ti vecinii sai de catre statele in cauza, cu excep fia Rusiei Sovietice pi de catre statele semnatare ale Tratelor; problem a despagubirrlor de razboi, cunoscuta sub numele de R ep arafii; preluarea un or ob lig atii ftaniciar-bancare ale fo stelor state invinse de cate unele state succesorale; statornicirea de relafii e co n o m ice si com erciale ce decurgeau din noul statu t al farilor europen e; problem a o p ta n tilo r unguri; incheierea dc tratate politice bilaterale pi regionale in scop defensiv, pentru apararea pacii in regiune pi - prin asigurarea pacn - apararea integritafn n atio n al statale pi implicit a T ratatelor de pace ce le sancfionase. Su n t to a te p ro b lem e de o covarpitoare im p o r ta n fa , care au d eterm in at pi in flu e n fa t relafiile n o a stre in te rn a fio n a le in intreaga perioada interbelica. In ce privepte prim a problem a - recunoapterea frontierelor - era pi este un lucru de o im p o rtan fa d eosebita pentru istoria noastra pi cu o sem nificafie d eo seb ita pe plan intern pi in tern ation al. N oua harta a faru

noastre, noua sa configurable geografica, ce corespu nd ea in linii mari cu frontierele etnice ale Rom aniei - rezultat al luptei pi al v o in fei poporu lu i

rom an - pi-a gasit pi o recunoaptere pi o consacrare pe plan in tern atio n al. R om ania nu mai avea nim ic de revendicat teritorial. Se cerea doar

sa depuna eforturi pentru recunoapterea pi de catre Rusia Sov ietica a g ran itelo r sale firepti de la rasarit, sa m entina in to ate celelalte puncte cardinale, cu to ti vecinii sai, g ran itele existente. D e aici pi principala trasatura a politicii extern e a R om aniei in deceniile trei-patru ale veacului nostru: printr-o pace perpetua la g ra n ife le fa rii, in E u ro p a pi in general in lume, sa asigure integritatea teritoriala a farii noastre. Cu o n ed ezm in tita c o n s e c v e n fa , R om an ia a urm arit in toata perioada interbelica inchegarea unui sistem de tratate care sa asigure m e n tin e rea integritafii teritoriale. I%torand din poruncile unitatii noastre nafionale, politica noastra externa are ca scop principal- spunea N icolae Titulescu - pastrarea ei - a unitatii nationale - iar ca metoda constanta de lucru cooperarea progresiva a actiunii noastre cu aceea a statelor cu intern comun pana la integrarea ei in grupuri Internationale din ce in ce mai mari. D e la national prin regional la universal, ia ta - sublinia Titulescu - lo^inca Rom aniapestegranitS. In acest spirit, con cep u te pi realizate mai intai de un alt distins om politic rom an, T ach e Ion escu , au fo st incheiate prim ele tratate bilaterale ce au stat la tem elia M id i Infelegeri. N icolae Titu lescu , toti miniptrii de externe ai R om aniei, intreaga d ip lom atic rom ana vor apara din toate puterile lor intaiul tratat regional, iar, in, ce il privepte pe N icolae Titulescu,

el va pune bazele in 1934 pi ale celui de al doilea tratat regional: In teleg erea
Balcanica. A ctivitatea de politica externa a R om aniei a fo st con cretizata in perioada 1918 - anul incheierii primul razb oi m ondial pi 1939, anul ileclanparii celui de al doilea razboi mondial, printr-un num ar im presionant peste 500 - de tratate, c o n v e n fii, acorduri, aranjam ente pi p rotocoale, reglem entari politice, de alianta, de frontiera, de rezolvare a diferendelor Internationale, de c o m e rt, financiare, de navigafie etc.

Cadrul institu tional in care s-a pus tem elie acestora a to st mai intai C o n fe r in fa de P a ce de la P aris, ap o i S o c ie ta te a N a fiu n ilo r, co m p letata cu in feleg erile regionale, M ica In teleg ere si Intelegerc.i B alcanica, cu tratatele bilaterale.

Politica externa a Romaniei reflectata in program eie partidelor de guvernamant din deceniile trei-patru
P rob lem a legaturilor noastre externe a preocupat toate partidele politice indiferent de locul o cu p at in sistemul partidist al tarii, daca s-au aflat o n nu in parlam ent pi guvern. In prim ele noastre cursuri am vorbit despre atitudinea pefului de partid pi de guvern Ion I.C. Bratianu la C o n ferin fa de pace. In program eie tuturor au fo st exprim ate gandun p i p o z ifii, prom ovate orientari intr-o anum e directie p rincip als, aceeapi la toate partidele dem ocratice. A existat din acest punct de vedere un consens . deplin. In analiza noastra pornim pi ne vom o p n doar la partidele de guvernam ant, pi incepem cu Partidul Democrat condus de Take Ioneascu. M otivafia este sim pla pi dreapta. G asim aici con cep fia de politica externa nu numai a unui partid, pi nu in primul rand a Partidului D em o cra t, ci a unui om politic care in anii 1919-1921 va juca un rol de seama in onentarea politicii noastre extern e pi mai ales in d em ersu nle R om aniei pentru inchegarea alianfelor politice in Centrul pi Sud-Estul Europei. Aici, in program ul partidului sau e prefigurata pi M ica Intelegere pi Intelegerea B alcanica, legaturile n oastre cu F ra n ta , Anglia pi Italia si deschiderea spre lumea din afara E uropei. Prob lem ele de politica externa ocu pa in program ul Partidului D em o crat ca de altfel in insapi viafa lui Take Ionescu, intaiul loc. D e ob icei, politica externa este prezentata in program eie partidelor politice la sfarpitul acestora. Take Ion escu cu ea incepe pi ei ii consacra intreaga viafa ce i-a mai ramas. Intaia sa fraza cere alianta cu blocunle dinA pus , blocul celor and state". Avea in vedere, desigur: Fran fa, Anglia, Italia, G recia pi Turcia. Socotea

i ,i un act firesc, obiectiv, incadrat in ase^dmdntul eifiresI dar $i ca un act dc recu n o ?tin fa. Pentru Take Io n escu R om ania M are a lesit din m arele rutaclism m ondial in care s-a scufundat imparatia habsburgiccl. N oile sale f i .inife au fo st ridicate, fara indoiala, in primul rand prin marile jertfe ale Imporului rom an, d a r - spunea T ake Ion escu - si dinjertfele aliatilor nostn. Aceasta obdrjie a Romaniei M ari, ii indica linia ei de politica din afartf. O rie n ta re a n o a stra spre A pus in sem n a nu num ai un a c t de rccu n otin ta, ci i un act firesc ce avea sa indrepte un lucru s o c o tit impotriva fini. N im ic nu dainuieste care este in contra fim - spunea Take
II mescu D e aceea alianta Regatului Roman cu Germania fi Austria, desi area o

rechime depeste 30 de ani (e vorba de tratatul din 1883), a murit tocmai in ceasul in care a rfi trebuit safie adusa la mdeplinire. O rice incercare co n jtie n ta sau nu de a scoate Romania din afe~amantul eifiresc, de a o despartipentnt o epoca de uliapi cu care ea s-a infaptuit, este osandita la neputintd. Take Ion escu avea in vedere i propunea o orientare ferm a, fara reserve, spre vechii n o jtr i aliafi, avertizand, in acelasi timp, ca orice alta .iltcrnativa e sortita eecului, n e p u tin te i . Partidul D em o cra t, ?i firejte, in primul rand jefu l sau inscrie ca prim p u nct al crezului lo r p o litic alianfa Rom aniei cu d em o crafiile din Apus, alianta fara su b in tele su ri, fara rctice n fe , totala singura care poate inspira m redere . Un drum com un in anii razboiului, cu teluri i interese com une, dupa incheierea acestuia asigurarea pacii in E u ro p a si pastrarea statutului sau politic sanction at dc sistemul de alianfe de la Versailles - erau cheia incredeni noastre in Apusul dem ocratic. In acelapi timp, el socote^te ca Liga N a fiu n ilo r era si mai ales vafi ogarantie solida pentru libertatea si integritatea tuturor statelor1. Vede in Societatea N afiunilor locul de intalnire al tuturor neam urilor pentru ca im preuna s,i asigure, pentru fiecare in parte i pentru to ti, pacea ?i implicit securitatea si integ ritatea state lo r lor. In fe le g e scop u l sau n o b il dar ii vede ?i slabiciunile. D e aceea el propune, ceea ce inseam na ca s-a ?i gandit, la o Iian fa regionala larga: Jn tre cele and state care, de la Baltica pana la M area

156
Egee, despart Germania de R usid', consid erate de el singura in masura ui garante^e pacea Rasaritului fi prin aceasta a luma . Asa se naste ideea pacteli x regionale ce se vor incheia in perioada interbelica i vor avea rosturi deosebite, de inchegare ?i de aparare a farilor europene din centrul si sud-estul european ce s-au fo rm a t s-au integrat statelo r lo r nafionalr, im potriva revizionism ului. 'Partidul Democrat pune dea - spune la k e

Ionescu - c a o a doua martunsire a crezului sau politic, necesitatea acestor legatun. cat mat strdnse intre Polonia, Cehia, Romania, lugoslaiia fi Grecia, la care daca <11 voi sa se ahpeasca fi a/fii dintre vecinii noftn, atat mai bine. G asim aici un principiu de politica externa care nu ram ane doar in literele unui program de partid. Prin T ake Ion escu , in calitatea sa dc m inistru de externe in guvernul generalului Al. Averescu (1 9 2 0 -1 9 2 1 ), el va prinde viafa si va fi continu at vrem e de doua decenii de intreag.i n o astra diplom afie. N. T itu lescu ii va adanci sem n ificatia dar nu-i va m odifica nici el d irecfia. A celaji lucru il vor face to fi m in ijtri n o ?tn de externe de la Ionel I.C . Bratianu la G rig o re G afen cu . E s te aceasta una din principalele trasaturi ale politicii noastre externe. T o t prin Take Ionescu s-a prefigurat, ceea ce N. Titulescu i larasi toti m inistru nostri de externe au in cercat, cuprinderea in blocul regional p reco n izat a oricarei tari din zona ce adera la principiile de pace $i integritate national-statala in centrul si sud-estul european. D a r chiarjard acestia din u m a , statele aliate ar forma un bloc de peste 7 5 milioane de locuitori, ar constitui o mare putere fi atat in 1 jga Natiunilor cat fi in toate celelalte legatun Internationale, arpretinde si ar obtine dreptunle unei man puteri. E ra in tot ceea ce a preconizat Take Ionescu in programul partidului sau un plan de intarire si aparare nu num ai a farii sale ci, a unei intregi zone geografice europene cu o zbucium ata istorie. Take Ion escu vroia sa ridice pnn ceea ce propunea un zid uman m enit a im piedica ceea ce c l intuia ca se va petrece prin acfiunile G erm an iei naziste de mai tarziu si ale Rusiei Sovietice din a ceea ji vreme. Le asociaza num ele i intre ele vrea sa a?eze un p act al europen ilor ce le despart. Take Ionescu , prin

I> 1,mul sau, este nu numai un bun rom an, ci 51 un om politic de talie europeana, ce sintetizeaza un gand 1 ideal deopotriva nafional ?i european central 1 sud-est european. In co n c e p tia lui Take Ion escu , daca ar fi existat un asem enea pact in vrem ea C o n fe rin te i de Pace sau inprimele ei ceasuri, rezultatul acesteia ar fi fost, fara indoiala, m ult mai favorabil noua ?i farilor europene. E l atnbuie si fixeaza pactului p recon izat ob ligafiile de: coordonarea Mfiunilor diplomatice si organizarea militara uniforma, d oua lucruri de o im p ortanfa d eo seb ita; 0 politica unitara ?i o fo rfa m ilitara ji ea unitara. Una avea m enirea sa previna razboiul, a doua sa apere pacea 51 integritatea europeana. Pare sa raspunda unei co n cep fii de p o litica extern a frecventa in acea vrem e, si anum e pacea o pofi apara num ai in tan n d u -fi arm ata. O ricum , aici 51 acum, - dar vom vedea si in alta parte - Take Ionescu fundam enteaza o buna parte din principiile politicii noastre externe pe care le vom gasi transpuse in acfiuni con crete in toata perioada interbelica. Un alt partid ce s-a impus in istoria rom anilor ca unui ce a contribuit la reintregirea unitafii nafion al-statale, cel care a adus, in principal, pe rom ani la A lba Iulia, la 1 D ece m b rie 1918, Partidul N afio n al R om an va ajeza principiile sale de politica externa, in program ul sau din 1920, ca 1 Iartidul D em o crat, pe primul loc. Cu ele va incepe. N i se pare firesc, caci din randurile sale va continua sa fie purtatorul de cuvant la C o n fe rin fa ile P ace, dupa Ionel Bratianu, un reprezentant de frunte al partidului, Alexandru Vaida Voievod. E ra si prem ierul farii din n o iem b rie 1919 pana in m artie 1920, je fu l guvernului fo rm at din B locul Parlam entar. i el si partidul lui, toate partidele pe care le unea si le reprezenta, de fapt, doreau consolidarea pacii. Partidul N afio n al R om an aduce in discufie un alt principiu ce va Fi preluat de d iplom afia rom ana: rezolvarea nein feleg erilor numai pe
1 ale p ajn ica: In politica externa Partidul N a fio n a l R om an crede/ ?' e comins

- se spune in program ul sau din 1920 - ca diferendele intre popoare trebuie

1 tfolm te

numaip e cale pa^nica, pnn supunerea lorjudecatii Societafii Nafiumlor, a

158
caret misiune o va raspandi fi intdri tot mat mult in conpit tita poporului roman, apt cum a porm t din asptrafiile pacifiste ale intregii um anitdfi'. Partidul N a tio n a l R om an atribuie S o cie ta tii N afiunilor un rol d eo seb it in m en fin erea pacii ji a rezolvarii tu turor neinfelegerilor intre neamuri. T oate declarative n o a stre de politica externa, vreme de doua decenii vor vorbi de Societatea N afiunilor ca de un sim bol al pacii, ca cea dintai in s titu te a lumii chem ata sa o apere, Partidul N afional R om an nu a exclus, to tu ji, razboiul. L -a admis insa numaipentm cazuri de legitima aparare a integritatu nationale fi a hotarelor fa rii'. In 1940 cand imprejurarile im puneau o asem en ea actiune, Partidul N a fio n a l Rom an, devenit prin fuziunea sa cu Partidul T aranesc in 1926, Partidul N afional T aran esc, nu era la cond u cerea farii. A tat cat a putut, prin liderii sai, a cerut apararea h otarelor R om aniei, aplicarea principiului de care va vorbeam. A p recon izat ji a prom is legaturi cu d em ocrafia apuseana si bune raporturi cu farile vecine. C a partid democratic, care infelege sa amom^e^e politica farii romanesti cupolitica marilor democratii occidental va nd^ui sa sustina, sa adanceasca p sa promove%e bune raporturi cu mani noftri ahati... Partidul va na^ui - in acelaji timp - sa cultive bunele raporturi de prieteme cu popoarele invecinate'' Partidul N afio n al L iberal in program ul sau din noiem brie 1921 va prom ova aceleaji principii de politica externa, de prietenie intai de toate cu marii n o tn aliafi. Credincios politicii sale de pana acum Partidul National Liberal vede intr-o stransa legatura cu aliafu, alatun de can am dus p am caftigat razboiul pentm Unitatea N afionala, che^apa consohdaru Romaniei M an p a situafiei internafionale". Program ul nd ica j i o p roblem a de principiu ce va fi asimilata programului i co n cep fiei de p o litica extern a in general a Rom aniei: egalitatea intre nafiun i. irAceste raporturi intre statele neatarnate, can au luptat fi s-au jertfit pentru o cau-~a comuna - se spune in program - nu pot ft insa temeinic stabilite decdt pe ba%d de perfecta egahtate fi de aceea Partidul N afional Uberal, urmand fara fordure tradifia manlor sai antemergaton, va lupta pentru

menfiner \ ea sm uanitdfiipolitice fi economice, pentmpastrarea neftirbita a drepturilor ei nationale recunoscute si confirmati'. E s te introd u s aici i un alt e le m e n t ce d ecurge din d o ctrin a neoliberala de politica interna. N e gandim la curentul pe care 1 1 va prom ova
51 pe care se va intem eia intreaga legislafie e c o n o m ic a : ^dezvoltarea prin

noi insine . E vident, aceasta nu Insem na blocarea raporturilor eco n o m ice, financiare 51 com erciale cu lum ea din afara. D im potriva. E le trebuiau sa fina seam a doar ji sa insem n e, sa con tribuie la dezvoltarea tarii $i sa asigure in d ep en d en fa ei e c o n o m ic a $i p o litica . F en om en u l se ce re e v id e n fia t i r e tin u t p en tru ca $i el va fi ream in tit m ereu in to a te demersurile noastre de politica externa. E s te 0 creatie liberala ce intra in patrim oniul general al politicii noastre externe. Partidul N afional Liberal iji afirm a 1 el intenfiile de pace prin stabilirea de raporturi bune cu aliafii i vecinii dar cere ca ele sa fie 51 demne. Impreuna cu aliafii noftri fi in bune raporturi cu vecinii de cave ne leagd atatea interne, Romania trebuie sa urmareascd 0 politica de pace fi de demnitati'. L e-a afirm at in 1921, le-a dovedit 51 mai inainte in anii 19 1 8 -1 9 1 9 in cadrul C o n ferin fei de Pace $i le-a confirm at in anii de guvernare din 1922-1926. In 1 9 2 7 , la in cep u tu l celei de a treia guvernari din perioad a in terbelica, program ul de p o litica e x te rn a a fo s t d efinit de N ico la e T itulescu la 12 iulie, la numai o saptam ana de la instalarea sa ca M inistru de E x te rn e al R om an iei intr-un guvern liberal. E s te o d eclarafie ce cupnnde principiile noastre externe ce vor sta la tem elia acesteia pana spre sfarpitul deceniului patru, in preajm a celui de al doilea razboi mondial. P o litica e x te rn a a R om an iei e con sid erata, in primul rand, in perfecta co n cord an fa cu interesele E uropei. In teresele lumii europene sunt i ale noastre. Toate actele din trecut ale politicii externe romanefti, toate actele acestei politici in liitor se explica sau se vor explica prin aceasta consideratiune fundamental^ . In al doilea rand Romania e a n da dep a d ' spunea N icolae Titulescu. O dorinfa m anifestata de mai toate popoarele Jncercate de ra%boiulmondial.

Pacea e con d ifion ata In co n c ep fia lui N ico la e T itulescu de o ordim interna(ional3' ce trebuie aparata cu orice pret caci fara o absoluta inaedei e in statormcia e i nu poate exista pace. A apara ordinea existenta 51 prin e.i pacea e un suprem com andam ent al tuturor neamurilor. T itu lescu fim sa sublinieze, prin repetare, ca izvorul oricaro r acfiuni de politica extern ,1 a Rom aniei este pastrarea statului postbelic con sacrat de C o n ferin fa dc Pace de la Paris, farii n o a stre 51 E uropei in totalitatea sa. C red necesar ui repet aceasta axiomd a%i, ca sa ftie toti la ce sa se aftepte cu p rim e la atitudinea Romaniei in orice chestiune care arpune injoc ordinea europeana, reali^ata cu atdka sacrificii fi cu atatea suferintf. N icolae Titulescu v o rb ejte apoi de necesitatea unei sohdantap europene pentru a se putea tran sform a principiul pacii, ca dogm a, in tr-o practica de baza a politicii noastre externe: relafii bune cu toate tanle, fara distinc(iune". E l are in vedere vecinii din cele patru puncte cardinale, toate statele apropiate 51 indepartate, pe to fi cei ce ne-au ajutat la reintregirea statului nostru n afio n al, pe to fi cei ce d oresc sa ne fie prieteni. Sa m en fin em si sa strangem cat mai mult legaturile cu M ica Infelegere i P olonia; sa colaboram strans cu cele trei mari nafiuni am ice: F ran fa, Italia 1 Marea B ritanie, sa facem to t mai cordiale relafiile n oastre cu Statele Unite ale A m ericii si sa cultivam am icifia Jap oniei. N icolae Titulescu nu are in vedere numai o solidaritate europeana si nu op reste relafiile n oastre externe la marginile continentului nostru. E ste 0 prim a form ulare program atica de larga deschidere spre toata lumea pnn noi raporturi politice ?i econ om ice precon izate de statul rom an in scopul consolidarii sale. Vom urmari aceasta opera cu tenacitate spunea N icolae Titulescu - dar fi cu perfect spirit de conciliatiunefa ta de toata lumea. Deii^a noastra este ligilentd ft muncct. D e fapt prietenie, vigilenfa $1 munca. D esigur, spunand toate acestea, N icolae T itulescu angaja Partidul N afion al L ib eral, partid de guvernam ant in ami 19 2 7 -1 9 2 8 , fara sa faca parte din el. N icolae Titulescu nu era un liberal, fusese conservator, pneten

cu Take Ionescu,"a fo st i a ramas toata viafa ?i prieten al B ratien ilor, de

.1 caror stim a i p re p a re s-a bu cu rat neincetat. Politica externa in vrem ea

lui $i de fapt in toata istoria m od erna si con tem p oran a a R om aniei nu a fo st de partid, ci nafionala. PartidulPoporului, partid de guvernam ant in anii 1920-1921 p i19261927 va lasa in prim a sa guvernare toata inipativa lui Take Ion escu , p rejed in tele Partidului D e m o c ra t. P rogram ul de p o litica e xtern a va cu n o ajte drumul p recon izat de el cu impliniri notabile in relafiile n o a stre cu Polonia i cu statele ce vor fo rm a M ica In teleg ere, opera viepi sale, a?a cum vom vedea in continuarea cursului. In a doua guvernare, cu un alt pu rtator de cuvant la extern e cu l.M . M itilineu, m em bru al Partidului P oporului, va urm a aceeapi cale. In programul din 1925 se spunea ca p a rtid u l Poporului nu se va departa de la linia de conduita urmata deja in politica extern3 . D o r e jte relapi de pace i incredere recip roca, bazate pe tratate cu to p vecinii n o jtri i relafiuni de intima colaborare, mai ales economica, cu aliatii noftri. Pe toate le considera Jndispensabile dezvoltarii hniftite a (a n ?, p ro sp eritap i sale e co n o m ice ji politice. Caile alese de prom ovare a politicii externe sunt cele caracteristice regim unlor con stitu p on ale dem ocratice, iar ca partid de guvernam ant se angajeaza sa m earga pe aceeapi cale: Guvernul va trebui sa ia hotararile sale fi p e acest tardm, in colaborare cu Parlamentul fi sa dea seama la timp de ceea ce nu s-a putut examina in prealabil. E ste o prevedere ce se cere subliniata pentru profundul sau caracter dem ocratic, o trasatura a viepi n oastre de politica externa din toata perioada interbelica, a d em o cra p ilo r apusene din aceeapi vrem e. Partidul N ational 'ja ra n e s c , partid de guvernam ant in anii 19281931 $i 1 9 3 2 -1 9 3 3 , se va cond u ce in problem ele de politica extern a dupa principiile intalnite ji analizate la Partidul N a fio n a l R om an i potrivit doctrinei de politica externa fundam entals de N icolae Titulescu. Partidul N ation alist D e m o cra t, condus de N icolae Iorga, partid aflat la putere in anii 1 9 3 1-1932, pune in evidenfa in program ul sau

politic din aprilie 1922, privind politica noastra externa doua lucruri: pastrarea legaturilor noastre cuputerile interesate la mentinerea rezultatelor razboiului in problema constituirilor fi intregirilor de noi state nationale fi intarirea acestora prin legaturi economice, in vederea unei solidaritati defensive in Sud-EstulEuropean. E s te ceea ce vor pi intreprinde - vom vedea guvernele R om aniei din deceniul trei-patru. A doua jum atate a deceniului patru a insem n at un nou guvern liberal. Miniptrii de externe din perioda liberala au fost: N icolae Titulescu, ad - interim G h . Tatarascu pi V ic to r A n to n escu . D in tre ei, N icolae Titulescu fusese m inistru de externe pi in ultimele doua guvernari national - faraniste de sub pefia lui Iuliu M aniu pi A lexandru Vaida - V oievod (20 o cto m b rie 1 9 3 2 - 13 n oiem brie 1933). N icolae T itu lescu mai fusese m inistru de extern e in guvernele liberale conduse de Ion el Bratianu pi V intila Bratianu. O

prim a concluzie ce se im pune este pastrarea aceluiapi m inis

de externe in guvernarile liberale pi national - faraniste de la 2 0 octom b rie 1932 la 2 9 august 1936, cea ce inseam na aproape patru ani (3 ani pi 10 luni). A doua concluzie este ca pentru aceeapi perioda se poate vorbi de o influenta h o tarato are in definirea program ului de politica externa din partea lui N icolae Titulescu, fara ca el sa fie m em bru al partidelor N ational T aran esc pi N ation al Liberal. Schim barea lui N icolae T itu lescu in 1936, public, a fo st declarata ca o acfiun e de om ogenizare a guvernului, fara sa fie afectate d irectu le politicii noastre externe. In fata regelui Carol, prem ierul G h . Tatarascu o va m otiva altfel: ca o op ortu nitate izvorata din stari interne pi externe. A doua jum atate a deceniului patru a insem n at, in plan european, dar pi acasa, un avant al regim urilor politice de dreapta, peste hotare, pi un cu ren t antititulescian in fara. Principiile de politica externa prom ovate de el pi d ecla ra b le facute la S ocietatea N afiunilor deranjau, chiar suparau unele state. Schim barea era ceruta cu insistenta ca o necesitate pi premierul o accepta, iar Carol, de a carui sim patie T itulescu nu s-a bucurat niciodata

(e valabila pi recip roca), a accep tat punctul de vedere al acestuia pi a co n sim tit la inlaturarea lui Titulescu . ...D esigu r - scria G h e o rg h e Tatarascu in raportul catre rege -

pentru de^baterile publice Internationale, pentru solu(ionarea problemelor generale europene fi mondiale, absenta domnului Titulescu vafi ungolgreu de implinit. Pentru
interesele rvmanefti, insa, retragerea domniei sale, fara a atinge nici opericlitate, vaft ilimpotrivd un prilej de destindere necesara in raporturile cu unele din statele aliate sau

prietene, fata de care incidentele provocate, wit sau nevoit, de domma sa ne-au creeat
situatii de incordare. . .. Interpretarea ce se va da, poate, de opresa rauvoitoare fi de opiniapublica, lipsite de informafii, fi potrivit cdreia plecarea domnului Titulescu inseamna o noua orientare in politica externa a tarii, va f i repede infirmata de actele fi atitudinile riitoare ale guvernului, care vor dovedi ca nimic nu s-a schimbat in aceasta politica. Inlocuireaprin domnul VictorAntonescu, un traditionalist autentic alpoliticii noastre externe, vaft, de alta parte, in primele momente de nedumerire, o garantie suplimentara fi o chemare la ordine pentru toata opinia publica straind. Din punct de vedere intern, nu vad nici o consecinta alamanta. 0 parte din opiniapublica, alimentatd de campaniileprobabile ale Partidului N afional Taranesc, va considera, neindoios, aceasta demisiune ca o catastrofa. 0 alta parte a opiniei publice alimentatd de campaniile partidelor de dreapta o va considera ca o binefacere. Majoritatea oamenilor de bun - simt fi - o vor explica ca o necesitate a momentului politic... N ou l m in istru de e x tern e, V ic to r A n to n e scu , vechi liberal pi m inistru in guvernele liberale din anii 1914 - 1918 pi 1933 - 1936, se declara con tin u ator al politicii extern e romanepti, m timp ce in fara pi peste h otare se spera, din partea unora, la schim bari de fond. In ca la 1 februarie 1934, in raspunsul la Mesajul Tronului, in fa f a unei m ajo ritafi parlam entare, prem ierul declara ca Politica externa a Romaniei i^ordfte din poruncile unitdfii noastre nationale. D e accea ea nu poate cunoafte nici schimbari, nici fovairi, ca scopurile ei sunt doua: mentinerea pacii fi intangibihtatea p e veci agranitelor, iarmetodele de realizare sunt respectul tratatelor,

164
respectul ahanfelorfi stabilirea de legdturi amicale cu toate nafiunilefara deosebirr" L a 15 noiem brie 1934, to t la Mesajul Tronului, G heorghe Tatar,1st 1 1 afirm a ca Romania, in ce o privefte, va implini in intregime datoria ei de shit national fi defactor european. Prin executarea scrupuloasa a tuturor obligafiumlor din tratate, prin credinfa neftirbitafafa de alianfele ei,prin stabilirea de legdturi de prietenie cu toate popoarele fa ra deosebire, prin paralelismul desdvdrjit de acfiunc, stabilit intre lnfelegerea Balcanica fi M ica Infelegere, Romania a aratat ca nu / crufa nici o sforfare pentru a-fi atinge finta: pace pretutindeni, dar mai ales pace la hotarele noastre, pace desavdrfita cu tofi, dar, maipresus de toate, pace care sa respectc integralporuncile conjtiinfei noastre L a 14 decem brie 1935 - dupa doi ani de guvernare, acelapi premier spunea in P arlam entul farii ca o b iectiv ele politicii e x tern e au ramas neschim bate: asigurarea pacii pi m en fin erea g ra n ife lo r actu ale ale tarn. M arile noastre intense nafionale se confunda a%i [decem brie 1935 ] - cu inseft bazele ordinii internafionale existente . Politica externa a R om aniei a fo st con cep u ta pi condusa in spiritul ideilor titulesciene, invocandu-se interesele farii pi p o rn in d u -se de la prem isa ca R om ania nu cunoafte irajmafi, ca irajmam ei sunt numai irdjma(u pacii, ca Romania considera prieteni p e tofi cei care se straduiesc sa menfind pacea, fara nici o distincfiune de nici un fel. Ceea ce insem na pi presupunea un act de continuitate in primul rand, dar pi cu elem ente noi. M ica Infelegere era considerata cel mai solid organism depace din B aynul Dundrean ce apteapta largirea sa pi integrarea un or noi popoare europene iar ln fe le g erea B alcanica, un afe^amant definitiv de pace. De la Praga la A n k a ra - spunea G h eo rg h e T atarascu in 1935 - sta m a t prin cele doua infelegeri un lanf de state care nu cer nimanui nimic decat sapoata sa se de%toltepnn m uncafiprin libertate, dar care constituie unfront impunator impotriva oricui a rn ea sa tulbureprincipiul viefii lorde stat: pace p e ba%a intangibilitafii hotarelor actuale". Societatea N afiunilor pi respectarea Pactului incheiat a in sem n at un alt deziderat fundamental al politicii externe prom ovat de guvernul liberal: Semnatari aipactului Societatii Nafiunilor, infelegem sd-i respectam cu scrupulo~itate

obligatiumle, chiar atunci cand executarea lor ne indurerea^a sufeltul, ca in ca^ul conjlictului etiopian". Tratatele bilaterale le dorea deschise oricarui stat fara d istincfiune, i u cond itia garantarii hotarelor farii pi pe acelea ale aliafilor noptri. O ricine "poate deveni asociatul nostru in marea luptapentru organizarea pacii, pe care o vom dtluce pana la triumful ei definitiv In a c e st c o n te x t, p rin tr-o ev alu are grepita, s-au c o n s id e ra t ( Convenfiile incheiate la L on d ra cu U R SS, cu vecinii ei pi statele Micii In felegeri un m are succes nu numai pentru definirea agresorului, ci pi pentru ca prin ele s-a pus "pentm totdeauna intreg teritoriul (flat a^i sub stapanirea romaneasca la addpost de orice razboi sau act de liolenfa. Datorita ecestor conventiuni s-au putut relua anul trecut [1 9 3 4 ] relafiile normale cu U R SS, p e ba%a garanfiei mutuale a deplinului fi intregului respect al suveramtatu celor doua state fi i-auputut crea conditiile uneiprietenii cu marea noastra vecina de la Rasarit, necesara atat securitatii statului nostru, cat fi colaborarii rodnice pentru organizarea pacii in intreaga Europd - opera cdreia Romania i-a inchinat fi intelege sa-i inchine toate sfortarile ei. In expunerea facuta de Tatarascu, Intr-o pedinfa a C om itetului ( Central al P.N .L., avand ca rep er intreaga perioada de guvernare, el spune ca In domeniulpoliticii externe, actiunea noastra afost actiunea depermanenta a statului nostru, care are de scop asigurarea pacii prin respectul ordinii teritoriale existente in Europa fi apararea fm ntariilor tarii. Pentru realizarea acestor scopuri permanente, am intarit, in aceftipatru ani, aliantele fiprieteniile noastre, mentindnd, in acelafi timp, cele mai bune raporturi cu toate statelefara deosebire". E v i d e n f i a z a c o la b o r a r e a , in c a d ru l M ic ii I n f e l e g e r i , cu ( Cehoslovacia pi lugoslavia pi consid era - "una din condifiile esentiale ale pacii europene - alianta noastra cu Poloma. Pe de alta parte, a afirm at ca sistemul alianfelor n o astre regionale Ipi are un p u nct de sprijin In O ccid en t, in prietenia cu Fran fa . E xp resia acestei prietenii consid era ca era Tratatul de am icifie ro m an o - francez Incheiat in 1926 pi sem nat pentru o perioada de 1 0 ani de catre propriul

166
sau guvern. Strdnsele noastre legatun cu Franfa ifi trag onginea nu numai cli/i/i n rara afinitate spirituals sau din pre^enta Frantei in momentele ce au marcat succesn reali^area unitatii statului nostru nafional, d a rfi dintr-o reala comunitate de interne politice permanente. In ce p rivejte relafiile cu Anglia, ca fi cu Franfa, ne simtim alatun dr M area Britanie in dorinfa depace constructive fi in credinfafa fa de valoareapricipiilor fi metodelor Societatii N afiunilor. 1lotararea Guvernului era de a se fine departe de orice discriminare ideologica externa, de orice amestec in regimul intern ale* de fiecare fa ra . A consid erat ca a a je z a t intr-un fagaf normal relafiile cu U R S S 1 ca le-a d ezvoltat intr-un spirit de amicifie fi buna vecinatate. D espre relafiile cu G erm ania, el afirm a ca, afe^atepe o bundprietenic, ifi gasesc sprijin intr-o comunitate de interne economice fi se de^iolta in chipul cel mat satisfacator . Cu Italia se consid era ca relafiile noastre de buna fi de stransaprieteme fi-augasit ofireasca expresiune in ultimele convenfii economice fi aeriene incheiate E vorba de tratatul de c o m e rf ji navigafie din 5 ianuarie 1 9 3 4 i dc acordul de plati din august acelaji an etc. Considera ca In general guvernul sau a dus opolitica clara fi nefovaitoare ce a contribuit laprestigiul farii in afara Credem ca cele doua atribute ale programului de guvernare liberala in problem ele de politica externa de care a vo rbit G heorg h e Tatarascu sunt ji cele care au caracterizat acfiunile P.N.L. peste hotare, in general in toata perioada anilor 1918 - 1937. E le s-au inscris in contextul doctrinei neoliberale a dezvoltarii prin noi inine, cu deschideri spre m odernitate prin incadrarea noastra in spiritul creat, cultivat ji aparat la Societatea N afiunilor, ceea ce insemna un resp ect d esavarjit al sistemului de tratate incheiat la C o n fe rin fa de P ace de la Paris (1 9 1 9 - 1920). In aceste im prejurari, Rom ania avea o singura cale de ales, aceea de a fi alaturi de toate farile ce urmareau apararea T ratatelor de P ace in prevederile lo r fundam entale legate de statornicirea ji apararea g ran ifelo r n a fio n a le . P a rtid u l N a fio n a l L ib e r a l, de fa p t to a te p a rtid e le de

guvernam ant de la 1918 -1 9 3 7 si to fi miniptrii de E x tern e ai R om an iei au avut In vedere aceasta realitate. In co n se cin fa , au Inscris In program eie lor stabilirea de legaturi In primul rand cu Fran fa pi Anglia, cu toate (arile vecine avand aceleapi interese: Polonia, lugoslavia, C ehoslovacia. M utafiile ce vor avea lo c In dinam ica anilor 1938 - 1940 In plan continental vor determ ina si alte orientari In problem ele de politica externa a R om an iei. P erio ad a 1 9 1 8 - 1937 are ca p rin cip a ls trasatu ra Insa tradifionalitatea, adica puternice legaturi cu acele fari ce aveau interesul p.istrarii integritafii statelo r form ate sau Intregite la sfarpitul primului i azboi m ondial. Partidul N afional Creptin, ultimul partid de guvernamant din cadrul perioadei 1918 - 1938 pe care II aveau in vedere, cu o existen fa in anii 1935 - 1938 pi cu o guvernare de 4 4 de zile (28 d ecem brie 1937 - 10 I ebruarie 1938) inseam na, din pu nct de vedere a politicii noastre externe, nu o schim bare totala de d irecfie ci una in dublu sens, spre vechii aliafi dar pi spre cele doua puteri m ereu in creptere sub raportul in flu en fei lo r In lumea europeana: spre G erm ania pi Italia. G o g a a dovedit in problem ele dc politica extern a elasticitate, se pronunfase p en tru pastrarea Rom aniei In sistem ul de relafii in tern afion ale c u n o scu t, tradifional dar in acelapi limp pi de apropiere fafa de G erm a n ia pi Italia. A juns la guvernare, el declara in num ele partidului sau ca w pastra prieteniile fi alianfek noastre vechi" dar este dispus, in acelapi timp, sa le extinda prin reali^area de raporturi amicak cu Italia fi G e rm a n ia de a incheia chiar un pact de amuitie cu Germania fi Italia convin s fiind ca astfel ipi va aduce contribu fia pi la politicapacii' in tr -o vrem e in care soco tea ca oE uropa noua este infom apune fi votm sa asiguram Romaniei locul ce i se m in e valorii ei fi iituafiei ei ca ultima sentinela europeana in E stul E u r o p e i Mai era pentru dezvoltarea relafiilor n o a stre econ om ice in general cu statele din E u ro p a ( Centrala / / ' in special cu Germania, caci - spunea el - economia romaneasca fi cea germana se compktea^afoarte bine.

T r a ta te le b ila te ra le i re g io n a le ale R o m a n ie i
Tratatele de alianta regionale pi bilaterale, in c o n c ep tia Rom aniei, insem nau unirea a doua sau mai m ulte state, anim ate de aceleapi idealuri pi interese, pentru ca im preuna sa desfapoare o activitate co n creta care, fara a sacrifica nim ic din interesele n atio n ale, sa fie in m od constant s u b o rd o n a te in teresu lu i g en era l. A c e s ta a f o s t fu n d a m en tu l M icii In fe leg e ri, aceasta a fo st geneza Intelegerii B alcan ice.
A A

M ica In feleg ere pi ln feleg erea B alcan ica au con stitu it cadrul cel mai eficace in care R om an ia a purtat lupta, in continuare, pentru apararea statu - quo - ului sau teritorial. E r a vrem ea cand mersul evenim entelor punea pi mai insistent atat p roblem a integritafii teritoriale cat pi problem a pacii, a securitafii in general pi p ro blem a dezarm arii. N ed esp arfite prin in terco n d ifio n area lo r - m enfin erea tratatelor, securitatea, dezarm area, p a c e a -a u constituit, pentru d iplom afia rom aneasca, puncte de referin fa in toate dem ersurile sale din perioda interbelica. A m b e le infelegeri regionale s-au con stitu it pi au activat in spiritul G enevei pi au cu n oscu t perioade de avant, de cadere pi de dezagregare intocm ai ca insapi S ocietatea N afiun ilor. D eclinul lo r a pus sem ne de intrebare d iplom afiei n oastre in legatura cu orientarea politicii externe romanepti, in con d ifiile in care s-au auzit din partea opiniei publice pi a oam enilor politici adepfi ai continuarii politicii externe trad ifionale dar pi critici la adresa ei pi opfiuni pentru schim bare. L a 2 2 ianuarie 1919, cu ocazia aniversarii unui an de ex isten fa a ziarului L a R oum anie , Take Ionescu, intr-un discurs, reia un gand mai vechi, chem and popoarele noilor state: Polonia, C ehoslovacia, Rom ania pi G recia sa creeze, toate la un loc, o alianfa sp re a inchide drumul G erm aniei intr-un viitor razboi. "Unirea intre acestepopoare- spunea Take Ionescu - trebuie mentinuta cu oricepref. in ce m apriwfte sunt decis a ma inkama la aceasta politica pe tot restul inetii D eclarafiile om ului politic rom an au fo st con firm ate prin fapte concrete. Peste to t, Take Ionescu , barbatul de stat cu vederi largi ce a conceput"

atunci, in 1919 - cu m va afirm a E . L D illon

un plan genial, a vorbit

mereu prin glasul inimii, dar pi al rafiunii, despre necesitatea acestei aliante politice. Take Ion escu dorea sa creeze un b lo c puternic, de la M area Baltica pana la Peloponezul g recesc pi M area M editerana, sa ridice un zid de aparare pentru popoarele din aceasta parte a E u ro p ei in fafa te n d in te lo r revanparde ale unora. E s te una din m arile initiative ale Rom aniei. Take Ion escu pi tofi cei ce i-au u rm at ca pu rtatori de cuvant ai diplom atiei R om aniei au depus, vrem e de aproape doua decenii, staruitoare eforturi spre inchegarea unei astfel de infelegeri. N eputandu -se realiza alianfa in cin ci, apa cum a d orit-o Take Ion escu , s-a pu tu t in fap tu i lnfelegerea intre trei din cele cin ci state: R om ania, C ehoslovacia pi lugoslavia. L a b aza acestei alianfe au stat doua intelegeri bilaterale, in ch eiate intre R om ania pi C ehoslovacia pi intre Rom ania pi lugoslavia. Sunt rodul dem ersurilor lui Take Ionescu, ministru de externe al R om aniei in anii 1920 - 1921, al intregii noastre diplom afii din acea vrem e. i-au avut izvorul in c o n c e p fia de p o litica extern a prom ovata de Rom ania. Take Ion escu a cutreierat in anii 1920 - 1921 capitalele farilor din centrul pi apusul E u ro p ei, explicand pi con stru in d punfi de legatura pi unire intre popoarele doritoare a pastra statutul politic pi teritorial al I \uropei postbelice. In timpul cat a condus m inisterul de E x te rn e au fo st gandite, pregatite pi finalizate trei acorduri bilaterale ale R om an iei, cu Iolonia, C ehoslovacia, lugoslavia pi apoi, ceva mai tarziu, in iunie, pi respectiv, septem brie 1926, au fo st sem nate tratatele de alianfa cu F ran fa si Italia. D rum ul spre realizarea lor n-a fo st upor. T o a te farile in cauza doreau m en fin erea statu - quo - ului; toate doreau pacea. E rau acestea, puncte de unire, esenfiale pi determ inante. D ar mai erau, in aceeapi vreme, si unele asperitafi in relafiile dintre unele state, moptenite din trecu t unele, luiscute din prezentul de atunci altele. N ein feleg erile vechi im piedicau,

170
spre exemplu, o apropiere intre Polonia si C ehoslovacia; rivalitafile dintre Anglia, Fran fa i Italia im piedicau lnfelegerea adevaratelor rafiuni ale alianfelor politice din iunie ji sep tem brie 1926. D ip lo m a fia rom aneasca a fo st nevoita sa faca efortu n deosebitc pentru a ajunge la incheierea tratatelor bilaterale pe care le-a considerat ca o parte din sistemul regional sau general de securitate, realizat in spiritul Pactului S o cieta fii N afiunilor. Tratatul cu Polonia, sem n at la Bucuresti la 3 m artie 1921, era intaiul tratat bilateral incheiat de R om ania. T rebu ia sa insem n e o prim a etapa spre realizarea M icii In feleg eri in cinci, R om ania urm and sa devina in felul acesta punctul central al tu turor alianfelor. Tratativele ro m a n o - p o lo n e au avut lo c in d eplin a cord cu C ehoslovacia ?i lugoslavia. Tratatul garanta frontierele de rasarit ale am b elor state. R om ania ?i-a rezervat dreptul de a tran sform a acordurtle de principiu cu lugoslavia ?i C ehoslovacia in alianfe defensive, in vederea m en fin erii tratatelor de la T rianon ?i Neuilly. Se prevedeau, de asem enea, tratative in vederea unei alianfe defensive in patru. Convenpa de alianfa cu Cehoslovacia, sem nata la B ucuresti in 23 aprilie 1921, d eT a k e Ion escu ?i Ferdinand Veverka, am basadorul C ehoslovaciei la Bucuresti, se intem eia pe negocierile 51 acordul de principiu ce avusese loc un an mai devrem e, in august 1 9 2 0 , cu prilejul vizitei lui Eduard Bene? la Bucurejti. A fo st un tratat defensiv, ce avea drept scop m enfinerea tratatului de la T rian on ?i Neuilly. Convenfia de alianfa dintre Romania fi lugoslana a fo st incheiata in 7 iunie 1921. E ra a p ro a p e id e n tic ! cu ce a sem n ata in tre R om an ia ?i Cehoslovacia, urm arind - de asem enea - apararea prevederilor tratatelor de la T rianon i Neuilly. irul c o n v e n fiilo r cu farile p re co n iz a te inifial a alcatu it M ica In fe leg e re incheindu-se aici, nu s-a re n u n fa t la in ten fia de largire a ei. M ica In feleg ere a ramas deschisa pentru toate statele din regiune care doreau m enfinerea prevederilor tratatelor de pace. M ica Intelegere -

spunea in iunie 1928 N icolae Titulescu - este una fi indiii%ibild in cadrul tratatelor; cu respectarea' frontier elor atat de scumpplatite. N u exista m o natiune cu care sa nu dorim sa stabilim raporturi amicale. D ar daca pretul acestei amidfii este repunerea in discutie a statutului nostru tentorial, raspundem cu doua vorbe categorice fi definitive: N on possumus (nu se poate). Tratatul de amidtie si com enfia de m id tie fi arbitraj incheiate intre Romania fi Fra n fa, parafate la 10 iunie 1926, au fo st precedate de m ulte negocieri purtate vrem e de doi ani, incepand cu m artie 1924. Au fost soco tite ?i de francezi si de rom ani ca facand parte dintre acelepacteparticulare care intaresc autontatea Sodetafii Nafiunilor, constituind un prefios aport la cau%a padi fi a ordiniigenerale. Scopul lo r era de a opri, pe cat posibil, eventualitatea unei m odificari a statutului politic al parilor europene stabilit prin tratate. Un tratat defensiv, in care si p nn care, din nou, R om ania i?i exprim a, alaturi de Fran (a, d o n n ta sa ferm a de a trai in g ran itele sale n afion ale, luptand in acelaji timp pentru pace 51 securitate generala. Erau in acelai timp expresia bunelor relatu dintre Romania ji Fran pa din deceniul trei. Relafiile bune vor continua $i in deceniul patru patronate de aceleaji acte diplom atice incheiate initial pe o durata de zece ani ji prelungite apoi in 1936 pe inca zece. N -au fo st to tu ji la dimensiunile deceniului trei. E uropa era altfel. Schimbarile nu sunt declarate de la inceput oficial dar sunt evidente. Raporturile politice ale Frantei cu Rusia, pe de 0 parte si cele econom ice ale Rom aniei cu G erm ania, com plica lucrurile si sem nifica o anume directie. D ovedesc o scadere a interesului francez (ji in aceea? 1 masura sau chiar mai mare) ?i englez pentru Rom ania ?i creeaza o parghie deosebita dinspre G erm ania - Rom ania, Rom ania - G erm ania, pnn concretizari econ om ice - la inceput. Indepartarea Fran|ei de R om ania ?i a R om aniei de Fran pa a fo st succesiva, in trepte de regres pana la instaurarea regimului antonescian, precedata de renunparea la garanpile anglo - fran ceze din 1 iulie 1940, ce dovedesc apropierea unui sfarpit, m arcat apoi de aderarea noastra la Axa ?i participarea la al doilea razboi m ondial alaturi de G erm ania.

172
Pactulde amtafte p colaborare cordiala cu Italia, sem nat in 16 septem brie 1926, ca i Tratatul de neagresiune p de arbitraj dintre Romania p Grecia, din m artie 1 9 2 8 au izvorat din a ce le a ji principii de p o litica e x te rn a ale R om aniei ce au condus si la incheierea tratatului cu F ran fa , apararea integrifafii p o litice ?i teritoriale a farii p rin tr-o politica de securitate in cadrul general european. Salutand incheierea Pactului Briand - K ellog g (1 928), prin care razboiul era pus in afara legilor in ern afio n ale, $i aderand la el, R om ania a prezentat, in 1929, Secretariatului S o cieta tii N afiu n ilor o com unicare prin care fara noastra se declaragata sa incheie, cu toate statele, fie ca sunt sau nu ale Ligii, convenfii p tratate, p e ba%a modelelor de tratate bilaterale p colective, de tegulare pacifica, de asistenta, de neagresiune p de intarire a mijloacelor de prevenire a razboiului. D ecla ra fia R om aniei era prim a m anifestare publica a unui stat m em bru al S o cie ta fii N afiu n ilo r de ad op tare a unui instrum ent d ip lo m a tic c a re , su b r a p o rtu l p re v e d e r ilo r, c o m p le ta o p a rte a in su ficie n fe lo r Pactului Briand - K ellogg (1928). Incepand din acelasi an 1929, guvernul rom an, alaturi d guvernele C e h o slo v a cie i ?i Iu g o sla v ie i, $i-a in te n sific a t e fo rtu rile in ved erea reorganizarii ji intaririi M icii Infelegeri, a crejteru rolului acestei Infelegeri in viafa in ern a fio n a la . A ctul general de co n c ilia fie , de arbitraj i de reglem entare juridica intre cele trei fari ale M icii In feleg eri, incheiat la Belgrad in mai 1929, prevedea ca diferendele, de orice natura, sa fie supuse unei reglem entari pe cale p ajn ica. A ctul am intit ca 51 hotararile luate apoi, la C o n ferin fa de la S trb sk e - P leso (iunie 1930) au con so lid at Mica In fe leg e re . In legatura cu ln feleg erea B alcanica, al c-arei p ro iect fusese sem nat de G recia, lugoslavia, R om an ia i Turcia la 9 februarie 1 9 3 4 , se cuvine sa subliniem eforturile depuse de N icolae T itu lescu spre a atrage Bulgaria, deoarece nu con cep ea lnfelegerea Balcanica altfel. Pactul Balcanic, semnat in tr-u n m o m en t de ascensiune a fascism ului, cand politica de revizuire a tratatelor de pace era ceruta cu o to t mai m are in sistenfa de G erm ania,

Italia 51 U ngaria, s-a c o n s titu it in tr-u n e v e n im e n t isto rie de m are im p o rtan fa, la realizarea caruia diplom afia rom aneasca a ju cat un rol hotarator. Problem a pastrarii statu - quo - ului teritorial recunoscut pnn tratatele de pace a constituit pentru d iplom afia rom aneasca in dialogul angajat peste hotare, oriunde a avut loc, cea dintai in tre marile problem e. Lucru pe deplin firesc, deoarece in c o n c e p fia R om aniei revizuirea frontierelor insem na razboi, iar tem elia oricarei politici de pace era pastrarea statului politic $i teritorial postbelic. Apararea pamantului stram o jesc era, de altfel, cea mai im p o rtan t! problem a politica a Rom aniei, dupa cum a fo st pentru poporul rom an de - a lungul secolelor. Realizandu - se unitatea n afionala in 1918, rom anii nu aveau alta dorinfa d acat con solid area acesteia. D e aceea, prin glasul lui T itu lescu si al altor diplom afi rom ani, erau chem ate popoarele, ca peste granife $i prin ele, sa ridice punfi de legatura in interesul com un al dezvoltarii culturii 51 civilizafiei universale, pentru apararea pacii, singura ch e z a jie a unui drum de progres pentru om enire. Celor venifi la Societatea N afiunilor, dar i celor ce nu erau acolo, N icolae Titulescu le atragea atenfia ca nu mutandfrontiera cu capita kilometri mai la E st sau mai la Vest se senefte mai bine pacea. Ceea ce trebuiefacut pentru asigurareapacii este capopoarele, in deplind sinceritate fijardganduri ascunse, salum%e impreuna pentru spirituali%areafrontierelor prin acorduri de totfelul, in specialprin acorduri economice in interesul comun. N u de reii^uirea tratatelor are newie omemreatnai spunea N icolae Titulescu - ci de revizuireapropriilorjudecati, pentru ca ceea ce ii leagape om de om este mm important decat ceea ce il poate despdrfi i in ciuda fmntariilor, in ciuda divergenfelor, omenireaformata un singur trup. In tem eiata pe a sem en ea principii, ?i-a fu n d am en tat R om an ia intregul sau sistem de alianfe. 1 to t de aici s-au inspirat i inifiativele sale, fie ca era vorba de interese nafionale sau de cele generale. Pe de alta p arte, sta tele cu p rin se in M ica In fe le g e re sau in ln fe le g erea B alcanica au ajuns la convingerea ca se im pune, paralel cu ucfiunile de reorganizare din perspectiva acfiu n ilor p o litice, si intarirea

174
relafiilor e c o n o m ic e d intre ele. S -a v o rb it ch iar de M ic i Infelegeri' eco n o m ica i aceasta a cu n oscu t fo rm e incipiente de organizare inca din 1927. Inifiativa ap arfin e R om aniei. i tot in Rom ania, un an mai tarziu, in iunie 1928, mimtrii de externe ai c e lo r doua fari din M ica Infelegeri intrunifi la B u cu re jti, reiau problem a deschisa la G en eva, in legatura cu adancirea rela fiilo r e c o n o m ic e . Se u rm area prin acestea, intarirea 51 co n so lid a rea re la fiilo r p o litic e ?i, im p licit, a sistem ului de aparare n afion ala. lugoslavia a prezentat atunci un aide - m em oire in scopul constituirii unui co m ite t care sa asigure coop erarea eco n o m ica a statelor M icii Infelegeri. P roblem a sa pus la C o n ferin fa M icii infeleg eri din februarie 1929, ce a avut loc la B u cu re jti. N u sau luat, atunci 51 acolo, decizii finale , dar s-au tra sa t nite ja lo a n e ce v o r c o n d u ce la cristalizarea m asu rilor considerate necesare pentru intarirea M icii In felegeri 51 prin adancire.i relafiilor e co n o m ice . In acest scop, R om an ia incheie cu C ehoslovacia, la 27 iunie 1930, un tratat de co m erf, de navigafie ?i co n v e n fie veterinara, iar cu lugoslavia un aranjam ent com ercial provizoriu, la 4 august al aceluiai an. Cu Polonia incheiase, to t in 1930, cu cateva luni mai devreme, la 23 iunie, o convenfie de co m e rf 51 navigafie. Erau toate masuri concrete de intarire a M icii In felegeri, prin solufii e co n o m ice $1 com erciale, bine in fe le se de to fi partenerii. R ea cfia fa rilo r revizioniste a fo s t de mare n em u lfu m ire ?i, in co n se cin fa , urm ata de acfiuni cu un vadit sco p de a provoca dezm em brarea, prin orice m ijloc, a M icii Infelegeri. Proiectul uniunii vamale au stro-germ an e din 1931 determ ina Mica In fe leg e re , din nou, sa ia atitudine. P roblem a sa discutat to t la Bucure?ti, in zilele de 4 ji 6 mai 1931, in cadrul unei alte C o n fe rin fe . Planul Curtius S ch o b e r a fo st respins aici, iar in august, aceleji an, nu fusese acceptat cu o m ajoritate sem m ficativa. O ricu m , prim ejdia ce se n ajtea din planul germ an a fost, daca nu inlaturata, cel pufin p en tru o vreme amanata. T o t la B u cu rejti, la C o n fe rin fa M icii In feleg eri din mai 1931, se luase hotararea de a se trece la un sistem preferential in cazul produselor agricole sch im bate intre statele sem natare. C ehoslovacia re n u n fa , in principiu, la p ro tecfio n ism u l sau agrar in ceea ce privejte R om ania 1 lugoslavia. E ra o noua dovada a cailor eco n o m ico - com erciale alese 51 folosirea lor in acelai scop, al intaririi M icii Infelegeri ?i, prin aceasta, intarirea securitafii i asigurarea integritafii nafion al - statale. Un an mai tarziu, in o cto m b rie 1932, la Bucureti are loc cea de a ireia C o n ferin fa a M icii Intelegeri. Situafia in ternafionala e co n fru n tata cu noi p roblem e, ce se vor agrava in timp. E un incep ut al raului ce va eu n o ajte, treptat, dim ensiuni sporite. Statele U nite ale A m ericii ?i, in parte, chiar Anglia dau girul lor cererii G erm aniei de a avea dreptun egale la inarm are. Intuind p oate toate urmarile, Titu lescu , m inistru de extern e al R om aniei in acea perioada, v o rb e jte in cadrul co n ferin fei de pace 51 ii define^te sensurile. Pacea nu e sinonima - spunea T itulescu - cu absenta razboiului. E a este, in prim ul rand,
0

stare de spirit constituita din incredere, din

intelegere mutuala fi din credinfa in liitor. Pacea nu seproclama. E a se cucerefte. Ka se cladete - spuneau tofi participanfii - prin acfiuni com u n e, duse in interes com un ji cu fo rfe unite. In acest co n tex t se pune problem a Pactului Balcanic, fixandu-i-se, totodata, si pnncipala sa misiune: apararea securitafii nafionale ?i colective prin elim inarea o rica ro r p u ncte d iv ergente dintre statele b alcan ice. 1 )iscufiile pe aceasta tem a nu au fo st lipsite de confruntari. Ideea Pactului B a lca n ic a triu m fat in sa ?i a ce st lucru e im p o rtan t. Ca $i in cadrul (C onferinfei M icii In feleg eri, s-a vorbit ?i aici de necesitatea extinderii i intaririi relafiilor econ om ice ca parghii de consolidare a politicului. Mesajul C atre popoarele balcanice , adresat la incheierea lucrarilor c o n fe r in fe i de la B u cu re jti, chem a farile balcanice la unire, pentru ca im preuna sa

nici de Curtea In tern afion ala de Ju stifie de la Haga. Au fo st discutate ?i -a cce p ta te , in sch im b , in cadrul C o n fe rin fe i de la B u c u r e jti, unele propuneri venite din partea lui B e n e j, ce nu se deosebeau, in multe p riv in fe, de cele franceze, iar Curtea am intita respinsese planul germ an,

176
gaseasca cai de iepire din criza eco n o m ica pi politica pi de eliminare, pe cale papnica, a tuturor diferendelor. N icolae Titulescu, ministru de externe al R o m an iei, pi $tefan C icio Pop, prepedintele d eleg afiei ro m a n e la co n ferin fa , au depus eforturi stralucitoare incununate de un deplin succes in desfapurarea lucrarilor pi luarea hotararilor. R eorganizarea M icii In feleg eri, de o im p o rta n fa covarpitoare pentru centrul pi sud - estul european, a insem nat, in acelapi timp, un cadru mai propice pentru dezvoltarea legaturilor cu statele balcanice. In sep tem brie 1933, castelul Pelep de la Sinaia gazduiepte lucrarile sesiunn ordinare a Consiliului perm anent al M icii Infelegeri. Ideea ce se desprinde, ca trasatura definitorie este aceea legata de recunoapterea n ecesitafii unei Uniuni regionale in Balcani sau a unui acord m ultilateral, co n d ifio n a te de acceptarea pastrarii statutului teritorial din zona. D re p t c o n se cin fe im ediate su n t acfiunile diplom atice declanpate in vederea captigarii Bulgariei de partea Pactului Balcanic. Apa se explica vizita lui N icolae T itulescu la Sofia, in o cto m b rie 1933. N icolae Titulescu face atunci fructuoase popasuri pi la Istanbul pi Ankara. Pretutindeni i se fac primiri sarbatoresti. E s te purtatorul de cuvant al farii sale, dar, in acelapi timp, pi al M icii Infelegeri, interesata in crearea unui P a ct Balcanic m enit a fo rtifica pi asigura pacea aici, prin pastrarea statu - quo - ului teritorial. G recia, Turcia, lugoslavia pi R om ania, la 9 februarie 1934, pun bazele Pactului B a lca n ic. E s o c o tit de N ico lae T itu lescu unui din instrum entele de pace cele mai puternice pe care putem sa ni le dam . Apa pi era, numai ca statele revizioniste gandeau altfel. G andeau pi acfio n au . Visul lui Titulescu de a vedea unite centrul pi sud-estul european prin cele doua infelegeri regionale se implinise. E ra un mare captig pentru farile E u ro p ei ce-pi doreau pastrarea statu - quo - ului. Tarile revizioniste ipi strang pi ele randurile. Fac declarafii d eschise, in spirit revanpard pi revizionit. In a c e st c o n te x t, in anul 1 9 3 4 , R o m a n ia gazduiepte o noua C o n ferin fa a M icii Infelegeri. Intre 18 - 2 0 iunie, Consiliul sau perm anent

177
pi-a finut la Bucurepti a V-a Sesiune. Situafia continentu lu i european avea atunci trasaturi noi. Pe de o parte, a c fio n a Pactul de securitate colectiva, pactul oriental, ca o mare nadejde a europenilor legafi de Fran fa i de ideea pastrarii statului p o stb elic. Pe de alta parte, era ofensiva declansata de statele revizioniste im potriva spiritului 51 a tratatelor incheiate la C o n ferin fa de Pace de la Paris, in fo rm e noi ji concentrate. E uropa d ep ajise criza eco n o m ica m anifestata in anii 1929 - 1933 i intrase, fara sa-ji dea inca pe deplin seam a de con secin fe, intr-o profunda criza politica. Erau acestea o parte din trasaturile generale ale lumii europene. D ep artam entu l de externe al R om aniei era condus atunci to t de N icolae Titu lescu ; o fo rfa europ eana prin gandire > i acfiune, cu principii politice clare i hotarate. D irecfia ji obiectivu l lor: consolidarea re la fiilo r cu farile cu prinse in cele d oua infelegeri regionale, cu Anglia i F ra n fa in acelai timp, 1 prin consolidarea lor, apararea integritafii teritoriale a tuturor statelor vizate de revizionism ul p o rn it la atac deschis. R om an ia ju ca un ro l eu ro p ean prin locul sau avut in cadrul in fe le g e rilo r i al acfiu n ilor ce vizau secu ritatea colectiva. P re z e n fa ministrului francez al externelor, L ou is B arth o u , la B u cu re jti in zilele C o n ferin fei c o n fir m ! i intaresc rolul ju ca t de Rom ania prin N icolae Titulescu, iar Sesiunea M icii Infelegeri p rim e jte o sporita sem n ifica fie internafionala. La B u cu rejti, prin Titulescu, B arth o u ji B en e? - 0 trinitate a elitelor de varf europene - se definesc linii politice europene, in apararea securitafii 51 pacii pe co n tin e n t. Se definesc in term eni re a lijti nofiu nile de pace - securitate - interes nafional ?i in teres general. E c o u l in fara ?i p este h o ta re este im en s. In g en eral, C o n fe r in fe le M icii In fe le g e ri d esfajurate in R om ania au trezit un interes d eo seb it in randul opiniei publice i al com en tatorilo r de politica externa. Atitudinea lo r a fo st ostila (in farile revizioniste) ji prieten easca (in celelalte fari eu rop en e). L ucrurile au stat to t aa 51 in cazul Infelegerii B alcanice. Lucrarile (Consiliului p erm an en t al In felegerii B a lc a n ic e finute la B u c u re jti in mai 1935 au fo st intam pinate, ca $i acfiunile $i declarafiile M icii In feleg eri,

178
cu multa sim patie, de catre toate statele ce ti puneau inca mari nadejdi in trainicia principiului, pe atu nci la m od a, al secu rita fii c o le ctiv e. Sc in treved ea o co la b o ra re in aceasta d irecfie a c e lo r d ou a in felegeri regionale. C o n d ifiile ?i ce rin fe le erau prielnice chiar largirii cercului interesat in prom ovarea politicii de securitate colectiva, iar centrul $i sudestul european pacific, parea consolidat. T o ate masurile co n crete luate in cadrul C o nferinfei vizau m en fin erea pacii in regiune $i intarirea sistemulm regional de alianfe. Pastrarea statu - quo - ului teritorial continu a sa fie obiectivul Micii In fe leg e ri. S-a reafirm at acest lucru la Belgrad, in mai 1936, la Sesiunea ordinara a Consiliului p e rm a n e n t al Infelegerii. S-a vorbit ?i la B u cu rejti in iunie 1936, din partea je filo r de state cu prinse in M ica infeleg ere. S-a v o rb it despre n ecesitatea resp ectarii fru n ta riilo r $i a in tan g ibilitafn tratatelor (Carol al II-lea), despre securitatea in spiritul precon izat dc regele A lexandru al Iugoslaviei (prinful Paul), despre sem n ificafia unei noi concepfii de politica europeana prom ovata in cadrul intalnirii (Eduard B e n e j), despre hotararea de a lupta din toate puterile im potriva acfiu n ilor revizioniste (Titulescu). E co u l celo r spuse i hotarate la B u cu re jti a fo st pozitiv in randul farilor balcanice incadrate in P a ct i negativ in cel al farilor revizioniste. Planul germ an de reorganizare a E u ro p ei , opus planului de securitate colectiva in care cele doua infelegeri regionale din centrul i sud - estul E u ro p ei iji puneau mari nadejdi, patrunde cu insistenfa i e sprijinit de fa rile rev izio n iste, in tim p ce nu to a te farile Apusului europ'ean ii descifreaza clar direcfiile periculoase. Intr-un co n tex t de viafa intern afionala cu trasaturi n oi, in august 1936, N icolae T itulescu e inlocu it cu V ic to r A n tonescu. N oul ministru de extern e al Rom aniei venea, i el, cu o b og ata exp erien fa d ip lo m atic!, cu o c o n s ta n t! orientare spre F ran fa , cu cele mai bune sentim ente pentru vechii j i n oii aliafi ai R om an iei, cu ganduri de a co n tin u a politica prom ovata de Titulescu. Se vrea - ceea ce a $i fo st - un continuator. Nu are, insa, fo rfele lui Titulescu si nici vremurile externe nu mai erau aceleaji. N im eni, de fapt, din vrem ea sa nu 1-a putut in trece ?i nici egala. Titulescu face parte din elita ro m an ilor veacului al X X - lea ce nu poate fi com parat, prin toate insupirile sale m oral - spirituale, cu nim eni. E l este pentru viafa noastra politica, pentru spiritualitatea rom aneasca in general, ceea ce este E m in e s c u p e n tru literatu ra n o a stra , p e n tru v iafa c u ltu r a l! rom aneasca, omul fara pereche. E ste , in acelaji timp, 51 marele nostru european; este 0 m are personalitate a spiritualitafii universale din prim a jum atate de veac X X . In lecturile voastre istoriografice putefi intalni ji alte opinii. E dreptul fiecaruia sa -ji fo rm eze in tem eiul datelor cunoscute propriile pareri. $i voi avefi a ce st drept. F o lo s ifi-v ! de el. E iara?i d rept - cum spuneam - ca nici vrem urile ce aveau sa vina
1111 mai sem anau cu cele trecute. D in ceas in ceas, din zi in zi, din an in

an, acumularile in rau crejteau m ereu. Au in cep u t cu dreptul la inarm are ,il celo r ce au pierdut razboiul. $i fo rfa arm ei, odata cajtigata, a dat acestora cu raj, tarie 51 putere. N oii puteri i s-au asociat apoi cei care, odata cu pierderea razboiului, au pierdut $i pam antul cu cerit candva prin fo rfa . A?a s-a ajuns la form area taberei revizioniste, 51, apoi, la sporirea ei. Prin vorbe m ejteju g ite, ori din alte pricini, unii le-au sarit in ajutor, iar alfii i-au lasat sa m earga inainte nestingh erifi. i aa vor m erge m ereu cucerind, treapta cu treapta, drumul spre razboi. M ijloacele sunt variate ji intodeauna perfide. D rapelul alb al pacii e accep tat de in vin ji ji niciodata de cei ce sunt lasafi sa se foloseasca de arm a razbunarii. D e nu sunt cum va o p rifi la timp. 1 din pacate nu au fost. C ele doua infelegeri au in cercat sa puna stavila revizionism ului. A fo st supremul lor scop. $i au re u jit o vrem e. Au aparat pacea ?i statutul icritorial al farilor din cen tru l 51 sud - estul E u ro p e i ji din Balcani. ( Conduse de principiile Societafii N afiunilor, pe care le-a aparat in aceea^i masura $i cu a ceeaji statornica p ersev eren fa, au con trib u it la pastrarea statutului p o stbelic al E u ro p ei in general ?i im plicit la apararea pacii youerale.

180
C onferinfa de la M ontreux din iunie - iulie 1936 are loc in condifnle In care situafia in tern a fio n a la co n tin u a sa se agraveze prin acfiunile militariste sau razboinice ale G erm aniei ji Italiei i prin cele revizioniste ale Ungariei. E a se inscrie in efortul popoarelor europene ce ?i-au pus toate nadejdile in apararea granifelor nafionale ji a pacii generate prin securitate colectiva 51 rezolvarea tuturor problem elor litigioase prin solufii panice. In aceste imprejurari misiunea C onferinfei de la M ontreux era de a mijloci, la cererea Turciei, i de a gasi solufii pentru incheierea unor acorduri m enite sa reglem enteze regim ul stram torilo r, asigurand securitatea 51 inviolabilitatea teritoriului turc i dezvoltarea navigafiei com erciale intre M area M editerana 51 M area N eagra. N u erau puse in discufie clauze teritoriale 51 totul era ceru t 51 se desfapura prin respectarea tratatelor internafionale $i a principiilor ce le guverneau. Partea rom ana, prin N icolae Titulescu, a sprijinit cu toata convingerea 51 hotararea cererea Turciei, iar convenfia incheiata a instaurat un real regim de securitate in zona. D in nefericire, insa, puterea m ereu crescanda a ideilor revizioniste dublata de puterea militara a farilor revanjarde, m ereu in crejtere, cedarilc treptate din pricini d eosebite 51 in limite diferite a Apusului european, fi, m ai ales, a A n g liei, in fa fa f o r fe lo r f o jt ilo r in v in ji, slab iciu n ile i in con secv en fele ce 151 fac p rezen fa in chiar randul un or state sem natare ale M icii Infelegeri ji a Pactului Balcanic, conduc toate la slabirea fo rfe lo r ce acfioneau pen tru pacea si securitatea lumii europene. Cele trei institufii - S ocietatea N afiu n ilor, M ica In feleg ere i ln feleg erea B alcan ica - vor continua sa mai existe 0 vrem e, fara a mai avea forfa i taria anilor tre cu fi. R om ania - vom vedea in partea a Il- a dem ersului n ostru - le apara si le susfine pana in ceasul lo r din urma.

Tratatele Romaniei in lumina cifrelor. Concluzii generale

U rm arim , in continuare ?i alte cateva concluzii ce v o r putea fi luate drept punct de rep er in dezbaterea p ro blem elor legate de tratatele incheiate de Rom ania.

181
O prima conclu zie trebuie sa p orn easca de la numarul ji aria lor de cuprindere. Putem vorbi de 34 de fari cu care R om ania a stabilit prin acte d ip lo m a tice (p rin ele in feleg a n d tra ta te, aco rd u ri, c o n v e n fii, aranjam ente etc.) relatn externe intr-o diversitate de problem e. Sunt multe sau pufine? Raspunsul poate fi dat numai prin analize com parative cu situafia din tre cu t i din alte tari. Au in vedere, in tr-o c o v a rjito a re p ro p o rfie , lum ea europeana, dar nu lipsesc nici relafiile cu un ele fari din alte continente. i unele si altele sunt conclu dente pentru direcfiile i deschiderile avute in vedere de d iplom afia rom aneasca. E a inseam na in general, raportat la ep oca m oderna, o continuitate, dar ji o discontinuitate. Se continua politica externa trad itio n al! in tr-o form ula noua, cu elem ente noi, izvorate din im perativele noii lumi create le sfarjitul primului razboi m ondial 51 con firm ate prin tratatele de pace incheiate la Paris in anii 1919 - 1920. E le sunt grupate, dupa numarul A ctelor diplomatice incheiate, astfel: Ungaria (55), lugoslavia (48), Austria (39), Cehoslovacia (35), Franfa (27), Polonia (25), G erm ania (24), Italia (21), Anglia (16), E lvefia (1 4 ), SUA $i G recia (13 fiecare), Turcia (13), Belgia (11), Bulgaria si Suedia (10 fiecare), O landa, Luxem burg ji U R SS (5 fiecare), Finlanda ?i Spania (3 fiecare), Brazilia, Danem arca, Egipt, Islanda, Japonia, Letonia, Norvegia, Portugalia, Vatican (cate 2), Albania, Argentina, E ston ia, Lituania (1 cu fiecare). Relafiile sunt in primul rand continentale, cum spuneam , dar ?i m tercontinentale ji , la prim a vedere a cifrelor, s-ar parea ca apropierea sau departarea de fara noastra a jucat un rol insem n at in realizarea lor. h'irejte aa a ji fost. Izvorau desigur toate, intai din principiile recunoscute de politica externa a farii n oastre potrivit.carora R om ania trebuia sa aibe relafii in prim u l ran d cu fa rile v e cin e. C ifre le su n t c o n c lu d e n te ; rcpetam :U ngaria (5 5 ),lugoslavia (48), C ehoslovacia (35) , P olon ia (25), Bulgaria (10), U R SS (5). N u sunt in aceeaji p ro p orfie cu to fi vecinii. D e ce? Analizele se cer duse mai departe, pentru a putea raspunde la intrebarea de ce natura sunt.

182
Actele incheiate, politice i econ om ice au izvorat din tratatele de la Paris, din tratatele, bilarterale sau regionale, $i au fo st incheiate potnvit principiil< ti de politica externa, a tratatelor de pace, i in spiritul Pactului Societafii N afiunilor. Care au fo st farile cu care R om ania a avut relafii politice incheiate prin A cte diplom atice in afara tratatelor de pace? D e ce cu unele da (lugoslavia, Cehoslovacia, Polonia), de ce cu altele nu (Ungaria, Bulgana, URSS)? Care este confinutul lor, scopul urmarit? Care sunt punctele comune in actele cu caracter politic incheiate cu Cehoslovacia, lugoslavia, Polonia (1920 - 1 9 2 1 ) , Fran fa, Italia (1926), G recia (1928), Turcia (1934)? Cum se explica incheierea unui Tratat cu Italia, fara guvernata de puteri ji principii straine ideologiei 51 practicii farilor dem ocratice in randul carora se incadra si Romania? C aror cauze se datoreaza, apoi, lipsa relafiilor politice bilaterale (sau regionale) cu Ungaria i Bulgaria? Care sunt particularitafile relafiilor noastre cu Rusia Sovietica i cum se explica ele? D e ce nu s-a incheiat cu Anglia un tratat politic bilateral? S u n t raspu nsuri ce se c e r fo rm u la te in tem eiu l un ei analize com plexe $i profunde, pornind de la regimul politic al fiecarei fari, de la interesele fiecarei fa ri, de la scopurile i principiile lor de politica externa. M ulte au insem n at o punere in aplicare a tratatelor de pace (cu Ungaria, Austria, G erm ania, B ulgaria); o punte in aplicarea lor i crearea unui cad ru de in ta rire $i a p arare a s e c u rita fii in z o n a (cu lu g o sla v ia , C e h o s lo v a c ia , P o lo n ia , G r e c ia , T u r c ia ; c o n tin u a r e a u n o r r e la f ii trad ifionale (F ra n fa , Italia); relafii cu alte fari europen e si n oi deschideri intercontinentale, ca elem ente noi determ inate de situafii noi. N ou a configu rafie al lumii europen e de la sfarpitul celui dintai razboi m ondial a condus pretutindeni la m odificari radicale in relafiile in tern afion ale trad ifion ale. N u se uita evident totul. N u se cladete totul din tem elii n oi. E le m e n te le n o i su n t in sa m u lte, h o ta ra to a re 51 in c o n s e c in fa , d eterm ina 51 d om ina raporturile intre state. D isp a rifia Im p eriu lu i fa rist in urm a revo lu fiei so cia liste din o cto m b rie 1917 a insem nat, chiar Inainte de incheierea razboiului, un

c v e n im e n t cu c o n s e c in fe in te rn e ji e x te rn e d elo c de n e g lija t din perspectiva urm arita de noi. Ideile acesteia i ale statelor fo stei Rusii, cuprinse treptat in Uniune, reprezinta o stanga excesiva ce 151 propune $i realizeaza, pe plan intern, 0 alta alternativa politica, opusa regimului tar is t ji d em ocrafiilor apusene cunoscute, iar in politica externa, 0 veche politica farista e inlocuita sau mai degraba im bracata in tr-o haina noua. In num ele unui egalitarism politic i social ispititor pentru unii pi al unei autonom ii statale proclam ate 51 recunoscute teoretic (dar incalcata practic), lumea va cu n o a jte de acum pentru trei patrare de veac, o e x p e rien fa de viafa trista, necunoscuta de societatea umana. Se ridica im potriva a to t ceea ce a fo st cu n oscu t pana atunci, incaicand cel pufin patru principii de viafa: instinctul de proprietate privata al oam enilor, fo arte pu ternic; p re z e n fa $i raspandirea cretinismului ca regulator al viefii cotid ien e; izolarea (ji autoizolarea) individual! $i colectiv a de lum ea din afara; dim inuarea personalitafii um ane prin to ate 51 in toate. In concluzie era un drum ce se opunea firii o m en e jti. D in punctul de vedere al istoriei n oastre, destram area Imperiului fa r is t, ca u rm are a rev o lu fiei so cia liste din o c to m b r ie , a fav o rizat im plinirea unui vechi deziderat n afion al: recajtig area pe seam a statului rom an a B u co v in ei de N o rd 1 a B asarabiei, pierdute pe ned rept. A favorizat, dar nu a d eterm inat; procesul unificarii ar fi avut loc oricum , daca nu atunci, intr-un alt m o m en t istorie in m od sigur. Im periile s-au nascut prin fo rfa in to a ta istoria, pentru a se destram a ji m uri, fara e x ce p fie , intotdeauna. Istoria recenta e 0 stralucita con firm are a acestui udevar, a unui m are adevar uitat adeseori. Pe de alta p arte, n erecu n o a?terea din partea U R S S a A ctelo r im plinite in 1918 $i san cfion ate prin Tratatele de Pace de la Paris in legatura cu frontierele de rasarit ale R om an iei au in flu e n fa t re la fiile e x tern e ale R o m a n iei cu U R SS. N u in m ica m asura, au in flu e n fa t dimensiunile lor chiar opinia publica, factorii puterii executive si legislative ,n farii n o astre ostili com unism ului ca ideologic 51 practica sociala, tocm ai

pentru incalcarea principiilor amintite, care in final a 1 dus, in zilele noastre, la p rab u jirea sistemului com unist. Lipsa unor tratate bilaterale politice cu Ungaria, Bulgaria 51 Uniune;i Sovietica, fari vecine, se inscrie firejte in bilanful negativ al politici noastre externe. N u este, insa, vina Romaniei. E fo rtu rile ei in aceasta d irecfie sunt constan te ?i continui in intreg patrarul interbelic. La fel se poate spune 51 despre M ica In feleg ere ?i ln feleg erea B alcanica. U jile lor au ramas deschise, 1 in aceste cazuri, tuturor statelor din zona, cu respectarea unei singure c e rin fe , lesn e de infeles: re c u n o a jte re a statului politic european co n firm a t de C o n ferin fa de Pace de la Paris. L ip sa u n o r siste m e de alianfa largi la nivel region al, in plan european chiar, tji are cauzele, de asem enea, in co n secin fele primului razboi m ondial. Id eea statului nafional, venita ca un mai vechi deziderat din vechea istorie, trium fa la sfarpitul razboiului. Invinjii, pe de alta parte, sunt ch e m a fi ji p u ji sa p la te sca p o lifele. Im periul a u stro -u n g ar se destram a $i el, ca un anacronism caruia i-a sunat ceasul din urm a. Lum ea europeana, in ciuda pacii generale, e devizata in cel pufin doua tabere, invingatori 51 in v in ji, m u lfu m ifi i n e m u lfu m ifi. Tratatele generale, bilaterale 51 cele regionale nu au alta m enire decat aceea de a se constitui in ziduri de aparare ale securitafii $i integritafii teritoriale ale farii noastre, a tu tu ror fa rilo r sem natare. Au toate un p ro fu n d caracter defensiv. C u noajterea lor nem ijlocita prin lectura directa confirm a aceasta trasatura. T o ate acfiunile Rom aniei de politica externa au acelaji izvor. In lipsa tratatelor politice bilaterale cu to a te farile vecine sau neaderarea lo r la Infelegerile regionale, dar mai ales pentru a pune in aplicare prevederile tratatelor generale de pace, Rom ania dezvolta rela fii - decurgand din acestea - cu Ungaria, Austria si Bulgaria. E le sunt mai bogate cu Ungaria (55). N u sunt pufine nici cu Austria (39). Su n t acte diplom atice cu caracter econ om ic, financiar, com ercial etc., reflectand de fap t caracterul re la fiilo r externe ale R om an iei cu a ceste fari. Nu inlocuiesc $i nu suplinesc relafiile p o litice 51, din pacate, nici nu cond u c

185
in aceste cazuri la im bu n atafirea lor, a jtep tate 51 dorite de poporul rom an, de intreaga d iplom afie rom aneasca din perioada interbelica, raspund doar ce rin felo r im puse de tratate. A cfiu nile p o litice d efensive, bilaterale i regionale, ale R om an iei sunt deschise de C o n ven fiile de alianfa incheiate cu Polonia (3 m artie 1921), C ehoslovacia (23 aprilie 1921) ji lugoslavia (7 iunie 1921) $i vor sta la tem elia M icii Infelegeri. Su n t continu ate, apoi, prin Tratatul ji, respectiv P actul de am icifie cu F ran fa (1 0 iunie 1 9 2 6 ), cu Italia (17 sep tem brie 1926), Pactul de neagresiune cu G re cia (12 m artie 1928) ji cu Pactul de In feleg ere B alcan ica sem nat de G recia, lugoslavia, R om ania $i Tu rcia (9 februarie 1934). G u vernele R om aniei im plicate in pregatirea i finalizarea lor sunt: cele con d u se de G e n . A verescu, (1 9 2 1 - cu P o lo n ia , C eh o slo v acia, lugoslavia - m inistrul de extern e T ake Ion escu ; 1926 - cu F ra n fa $i Italia, 1927 cu Vaticanul - m inistru de externe I.M . M itilineu cu G recia, 1928, guvernul V. Bratianu m inistru, de externe N icolae Titulescu) ji guvernul condus de G h . T atarascu 1934, cu G recia, lugoslavia ?i Turcia,m inistru de externe to t N. T itulescu. Tratatele din deceniul trei (cu Polonia, Cehoslovacia, lugoslavia, Franfa ji Italia) sunt toate datorate pnmului ministru Averescu 51 ministrului sau de externe Take Ionescu ?i, respectiv I.M . Mitilineu. Sunt m spiritul ideilor de politica externa prom ovate de Take Ion escu , im partajite $i stim ulate, desigur de prem ier. C ele din 1921 insem n au un triu m f al tendinfelor de intarire regional!, iar cele din 1926 un trium f al con cep fiilo r, pe de o parte tradifionale, de continua intarire a legatunlor cu F ra n fa , dar $i pentru ca ea e socotita acum port - drapelul 1 avangarda lumii democratice europene. Pentru N icolae Titulescu tratatul cu F ran fa nu-i decat expresia juiidica a unei lumi intregi de sentimente comune, care de la originea statului roman au facut ca Franfa fi Romania aufost fi vorfi totdeauna alaturi. Pactul cu Italia, fara ie jita deja din randul statelor dem ocratice, e soco tit, in aceeaji c o n c e p fie , ca avand m enirea de a consacra nu numai

legaturile de sdnge ce exista intre natiunile noastre, dar fi vointa lor de a-p de^t'olta relatiunile in conformitate cu interesele lor c o m u n e i interesele lo r com une erau atunci: integritatea hotarelor Rom aniei $i Italiei, europene in general. P arfile con tractan te se obligau, in chiar primul articol, ca recip roe sa-ji acorde sprijinul mutual 1 colaborarea cordiala pentru pastrarea ordinal international cat ?i pentru respectarea ?i indeplinirea obligafiilor stipulate

prin tratatele ale caro r sem natare erau cele doua state. Erau prevederi dc o e x ce p tio n a l! im p o rta n fa , avand in vedere curentul revizionist ce-^i facea loc in E u ro p a am plificate pozitiv in toate celelalte articole, pentru ca intareau i asigurau prietenia intre cel doua popoare ji sprijinul reciproc in cazul in care siguranfa 51 interesele uneia din parfi co n tra cta n te erau am en in fate. Pactul nu insem na din partea R om aniei 0 adeziune a sa la regimul politic instaurat in Italia, dar insem n a o noua re cu n o a jtere a g ra n ife lo r farii n o a stre 51 un nou angajam ent solem n din partea Italiei, de a fi alaturi de R om ania, daca frontierele tarii vor fi in prim ejdie. E ste un form idabil captig datorat d iplom afiei rom anesti, dar credem ca nu in m ica masura insu ji prem ierului Averescu, om ul legat m ult sentim ental de Italia, cel care de fapt participase la n egocieri si sem nase pactul in numele Rom aniei. Sem nalam insa, atat in cazul Tratatului cu F ra n fa , cat si in cel cu Italia, co n d itio n a re a sem narii lo r de acceptarea din partea Rom aniei a un or angajam ente sem nificative. Politica noastra externa din deceniul patru se intem eieaza desigur - in primul rand - pe tratatele incheiate de Rom ania in deceniul trecut. A cestora li se alatura ln felegerea Balcanica. E opera lui N icolae Titulescu si 0 prelungire, o extindere a M icii Infelegeri. E l im p lin ejte, in parte, un gand al m entorului sau Take Ionescu. O contop ire a celo r doua infelegeri regionale i 0 extindere a lo r cuprinzand intreg centrul 51 sud - estul E u ro p ei a ramas un frum os vis politic al lor i a intregii d iplom afn rom anesti din perioada interbelica. Politica externa a farii n oastre s-a intem eiat pe toate tratatele politice am intite, dar nu s-a rezum at numai la ele. Cu A nglia 51 SUA,

187
Rom ania nu a avut tratate bilaterale de am icifie. $i, totusi, ji cu aceste doua fari raporturile ei au fo st m ultiple, bune i fructuoase. Cu Anglia se intem eieau - invocandu-1 din nou pe Titulescu - pe suferintele noastre comune din timpul matelui razboi fipe identitatea intereselor noastre pentm mentinerea pacii. Romania - subliniaza N icolae Titu lescu - nu sepoate sa uite sprijinul ce a avut totdeauna de la M area Bnlame in momentele grele ale istoriei sale. A?a se explica si prezenfa lui N icolae Titu lescu la L o n d ra ca rep rezentant al diplom afiei ro m a n ejti, mai bine de cinci ani. E l se angaja in 1927, in calitate de m inistru de extern e al R om aniei sa fo lo seasca exp erien ta sa spre aface din aceastaprietenie o realitate de toate %ilele; o realitate din m otivele afective invocate, dar si din cele rezultate din situafia politica din E u ro p a de la sfarpitul primului razboi m ondial. Anglia se prezinta acum - ca m are putere europeana, alaturi de F ra n fa . In tre ele vo r fi destule dispute pentru intaietate, din punctul n ostru de vedere, insa, reprezentau la fel - 51 una si alta - marile puteri garante ale statutului european consacrat de tratatele de pace; de aici ji deschiderea noastra fara rezerve si con secven t, spre F ran fa j i Anglia. P oate Anglia deliberat l isa Franfei un lo c prioritar in R om ania. E s te o p roblem a ce poate fi explicata numai prin analiza doctrinei engleze de politica externa in centrul < ;i sud-estul E u ro p ei. A m erica in aceeai vrem e, nu mai insem n a pentru noi, pentru F.uropa in general, 0 lume d in tr-o alta lume. $i optica ei se schim base, 1 interesele ei in E uropa. Prin participarea la primul razboi mondial, patrund In E u ro p a, iar prin p rejed in tele W ilson, a intregii delegafii am erican e la C o n fe rin fa pacii, se constituie in unui din principals arbitrii ai noii ordini europene. Mai mult, principiile w ilsoniene vor dom ina ch iar sistemul tratatelor de pace incheiate in anii 1919 - 1921. Privirile noastre se vor indrepta spre A m erica, desigur, cu o m o tiv afie izv o rata din d orin fa cxprim ata de N icolae Titulescu de a face tot mai cordiale relatiunile noastre cu tarile care ne-au ajutat sa ne rea lism unitatea nationala si, in acest con text, rentimentele degratitudine ale Romaniei pentm Statele Unite vorft mereu - spune

188
N. Titulescu - la ba%a raporturilor noastre cu marea republica americana. Aceste, i
- dar nu numai acestea. C o n fe rin fa de Pace de la Paris con fera - cum spuneam - un alt statut A m ericii in E uropa. Interesele politice $i, nu m;u p u fin , econ om ice o apropie de continentu l n o stru , de fara noastra ?i pe noi de ea. T im p de 10 ani, de la 1924 la 1934, sunt incheiate 13 Acte diplom atice, avand o pondere cov arjitoare cele de natura econom ica, financiara sau com erciala. E vid en t, cu n o ajterea relafiilor p o litice , eco n o m ice si financiare ale Rom aniei cu SUA, din toata perioada interbelica, se cer adancite printr - un apel nu numai la leg islafie, ci i la date co n crete care ilustreaza dim ensiunile i diversitatea relafiilo r i efectul lor. In contextul relafiilor intern afion ale, se cere amintit 51 Concordatul incheiat intre R om an ia ji Sfantul Scaun din 10 mai 1927 1 realizat in timpul celui de al doilea guvern condus de A. Averescu, ?i Acordul privitor la interpretarea art. I X al Concordatulului din 3 august 1932, prem ier N icolae Iorga. C oncord atu l stab ilejte raporturile dintre B iserica G re c o C atolica $i Sfantul Scaun 51 deschide in acelai tim p relafii m ult apreciate de marele istorie, N icoalea Iorga, relafii in tre Statul R om an 51 Statul Papal. Punctand, in continuare, 51 alte cateva posibile concluzii legate de politica noastra externa, desprinse din bilanful, prezentat pe ani si fari, al A ctelo r diplom atice bilaterale 51 regionale incheiate de R om ania in perioada 1918 - 1939, trebuie sa mai spunem : N um arul lor anual a oscilat intre 4 (1919) fi 67 (1 9 3 0 ), cunoscand o scara in tem eiul careia se p o t desprinde sau co n firm a unele trasaturi cu noscu te ale regimului politic 51 e co n o m ic din deceniile trei - patru. Le am intim in ordinea succesiva a anilor: 4 (1 919), 14 (1 9 2 0 ), 5 (1 9 2 1 ), 8 (1922), 16 (1923 ), 29 (1 9 2 4 - anul incheierii in linii mari a procesului de refacere econ om ica), 15 (1 9 2 5 ), 18 (1 926), 5 (1 9 2 7 - anul u n or prime sem ne ale viitoarei crize e co n o m ice ), 11 (1 928), 2 4 (1929), 67 (1 930), 39 (1931), 15 (1932 9, 25 (1 9 3 3 ), 30 (1 934), 11 (1 9 3 5 ), 2 2 (1 9 3 6 ), 2 5 (1937), 26 (1938) ?i 8 (1939).

C unoscand numarul ?i data A ctelor incheiate, putem spune ca au predom inat, in primul rand, cele ce au decurs din aplicarea tratatelor de pace incheiate in anii 1919 - 1920, reglem entari de fro n tie r!, de trafic com ercial, cheltuieli de eliberare, datorii de razboi, problem e sociale i ccon o m ice etc. Procesul de dezvoltare a agriculturii i a industriei romanesti, din deceniile trei - patru, pe de alta parte $i concepfia oam enilor politici romani potrivit careia relafiile eco n o m ice bune pregatesc sau consolideaza relafii politice bune, fara noastra a creat un sistem de alianfe eco n o m ice si com erciale notabile. E l a cuprins tratate, convenfii etc., mai intai chiar cu o parte din farile cu care R om ania a mai incheiat tratate, convenfii sau pacte politice: Cehoslovacia, F ra n fa , G recia, Italia, lugoslavia, Polonia, Turcia; cu fari foste inamice sau vecine, fara a avea cu ele tratate politice bilaterale: Austria, Bulgaria, G erm ania, Ungaria, Uniunea Sovietica; cu alte state. In ansam blul lor, relafiile e c o n o m ic e urm eaza sau fin locul ce lo r politice, doresc sa le consolid eze sau sa le pregatesca. Au avut loc cu A lbania, A rgentina, A ustria, Belgia, B razilia, Bulgaria, C ehoslov acia, D anem arca, Egipt, E lv e fia , E ston ia, Finlanda, F ra n fa , G erm ania, G recia, Islanda, Italia, lugoslavia, Ja p o n ia , L etonia, Lituania, L uxem burg, M area Britanie, N orvegia, O landa, P olonia, Portugalia, Spania, SUA, Suedia, Turcia ji Ungaria. U rm arite 51 pe verticala anilor, ele ne cond u c la concluzia ca nu au o cu p at intrega perioada interbelica 51 nu cu n o sc un grafic u n ifo rm si ascendent. Sunt slab reprezentafi mai ales anii 1919 - 1929. Au fo st incheiate tratate, co n v en fii e tc. in 1920 d oar cu A ustria, in 1921 cu (Cehoslovacia i Polonia 1 in 1929 cu Turcia 51 din nou cu P olonia. O cre jte re rem arcabila are lo c in anul 1930, cand sunt incheiate tratate sau convenfii cu C eh o slov acia, F ra n fa , Italia, lugoslavia, Polonia, Bulgaria, ( ierm ania, Ungaria, A lbania, Belgia, D anem arca, E gipt, E lv e fia , E ston ia, I 'inlanda, Jap o n ia, L etonia, Marea Britanie, N orvegia, O landa, Portugalia, Spania, SU A i Suedia.

190
A n ii 1931 - 1938 adauga sau reiau vechi legaturi e c o n o m ics, financiare $i com erciale intr-un ritm m oderat: in 1931 - cu G recia, Italia, lu g oslav ia, A u stria, U ngaria, G e rm a n ia , B razilia, Island a, L itu an ia, Luxem burg, Suedia; in 1932 - cu F ra n fa , Italia, Austria, Suedia; in 1933 - cu E lv efia i G recia ; in 1934 - cu Jap o n ia, Italia, lugoslavia, Spania; in 1935 - cu Turcia; in 1936 - cu U R SS, A rgentina, E gipt, Brazilia, N orvegia; in 1937 - cu lugoslavia, D anem arca, Finlanda; in 1938 - cu F ra n fa , G recia, L etonia, Tu rcia; in 1939 - cu Anglia, F ra n fa , G erm ania, G recia. Cadrul institu fional in care s-au pus tem eliile acestora a fo st mai intai C o n ferin fa de Pace de la Paris, apoi Societatea N afiunilor, com pletat cu infelegerile regionale - M ica In feleg ere 51 ln feleg erea B alcanica, cu tratatele bilaterale. P actu l S o cie ta fii N afiunilor, sem nat la 28 iulie 1919, odata cu tratatul de la Versailles, intrat in vigoare la 10 ianuarie 1920 i ramas in vigoare pana la d e sfiin fa re a S o cie ta fii a in sem n a t tem eiul juridic al dezvoltarii cooperarii p ostbelice intre popoare, al prom ovarii pacii intre nafiuni prin asum area u n or obligafii de a nu se recurge la razboi si de a re cu n o ajte dreptul in tern afion al ca regula de com p ortare a guvernelor. C re a re a S o c ie ta fii N a fiu n ilo r a f o s t , in c o n te s ta b il, 0 m arc realizare a tim pului, im plinirea de fa p t a unui m ai vechi deziderat. Era institufia de baza ce se angaja sa vegheze asupra pacii prin recunoapterea statutului p o litic ?i teritorial al farilor in treg ite sau nou create dup;i razb oi, a statutului p o litic in ansam blul sau. P rin scopu rile urm arite, S o cie ta te a N afiu n ilo r raspu nd ea c e lo r m ai de seam a d ezid erate dc p o litica extern a a R om aniei. In a c e s t c o n t e x t, a titu d in e a d ip lo m a fie i ro m a n e sti fa fa dc S o c ie ta te a N a fiu n ilo r a in s e m n a t, in a in te de to a te , a p a ra rea cu con secv en fa a aceseia, in masura in care Statutul sau proclam a pacea, egalitatea intre n afiu n i, principiul reglem entarii p a jn ice a con flicteloi Rom ania a consid erat Liga un instrum ent juridic cu ajutorul caruia ifi putea apara independefa politica ?i integritatea teritoriala.

191
D eo arece Statutul S o cie ta fii N a fiu n ilo r nu era lipsit de unele lacune, iar activitatea acesteia de unele im p erfecfiu n i, dovedite chiar de la in c e p u t, fi m ai ales in d ecen iu l p atru in c o n d ifiile a s c e n siu n ii Revizionismului european gru pat in jurul G erm an iei fi Italiei. Au fo st exprim ate, inca in anii 1919 - 1920 fi tim p de aproape doua decenii dupa aceea, optiuni p en tru intarirea sa prin p erfecfio n a rea Statutului fi im plicit a activitafii. P actul- spunea Nicolae Titulescu - constitute o Carta a pacii mult mai importanta de cat se presupune, dar acest instrument trebuie completat fi fortificat. Completat fifortificatpentm ca - arata tot diplomatul roman - Pactul facea ca ra^boiul sa i%bucneasca mai greu, dar nu excludea ra%boiul legal in cadrul dreptului gintilor;pentru caPactul nu cuprindea o solutie obligatoriepentm diferendele internationale fi nici solutii pentm toate diferendele, Ja m exceptie A fa stand lucrurile, co n secin fele s-au fi vazut incepand din anii 1937 - 1938, mai ales cand unele din statele sa n cfio n a te prin sistemul tratatelor de pace de la Paris incep sa-fi con cretizeze puterea mai intai prin d ecla ra fii revend icative, fi ap o i, in anul u r m a to r p rin acfiu n i razboinice. Erau toate acestea sem nele unei evidente in eficien fe a Ligii N afiunilor, msafi dovada ei, pentru ca ceea ce a urm at in anii 1940 - 1944 sa fie o confirm are. Pe tem eiul principiilor de politica extern a fi finand seam a de realitafile co n c re te , d elegafia R om aniei la S o cie ta te a N a fiu n ilo r s-a dovedit, in toata perioada interbelica, pana in ultima clipa a e x iste n fe i sale o neincetata su sfin ato are a pacii generale, angajandu-se plenar in apararea spiritului G en ev ei , in apararea statu - quo - ului teritorial prin icsp ectarea tratatelor de pace, pentru statornicirea u n o r raporturi de incredere intre popoare, pentru dezvoltarea relafiilor p o litice, econom ice si culturale.

193
un rol im p ortant a jucat ln felegerea ce a avut loc intre Partidul N afio n al

C A P IT O L U L IX D E LA U N R E G IM P O L IT IC D E M O C R A T IC LA U N U L D E A U T O R IT A T E PE R S O N A L A (10 F E B R U A R IE 1938 - 3 S E P T E M B R I E 1940) Caderea guvernului Goga-Cuza i formarea primului guvern Miron Cristea
In dim ineafa zilei de 10 februarie O ctavian G o g a , primul ministru al farii, a fo st prim it in audienfa la regele Carol. Venise cu o mapa intreaga de docum ente cuprinzand proiecte de viitor ale guvernului sau. A incercat in expunerea sa fi un su ccin t bilant al activitafii cu ren te si a vo rbit de pregatirea n oilor alegeri ce ar fi urm at sa aiba loc foarte curand. E ra una din obligafiile guvernului G o g a prim ita la investirea sa, dar regele ii schim base planurile de atunci. Le m otiva cu evolufia 'situafiei in terne care, in co n cep fia lui C arol, era acum grava, agitafiile au sporit, lumea era neliniftita - spunea el - f i in co n secin ta dorea un guvern de uniune nafionala din care, firefte, sa faca parte si O ctavian G oga. Surprins, nem u lfu m it fi trist, G o g a ifi prezinta demisia fara sa accep te colaborarea in viitorul guvern. N -a im partasit m otivafiile regelui. A negat existenfa u n o r cauze financiare care ar fi putut determ ina caderea guvernului fi a respins fi acuzafia de anarh ism creata in viafa politica. Recunoaf te doar nem ulfum irile provocate in plan internafional, in special in Franfa ?i Anglia, de masurile luate im potriva evreilor prin D ecretul lege pentru revizuirea cetafen iei rom ane din 2 2 ianuarie 1938. Aceasta m asura legislativa a d eterm inat in adevar ca presa evreiasca din toata lumea sa ia pozifie im p otriv a Rom aniei, au fo st depuse plangeri fi la Societatea N afiunilor. E ste neindois insa ca, in caderea guvernului G oga

C reftin fi G arda de Fier, respectiv intre G o g a fi Codreanu. E ra v o rba de o in fe le g e r e electorala, in ch eiata in casa lui Io n G igu rtu , m inistrul Industriei fi Com erfului in guvernul G o g a, o in felegere ce a n em u lfu m it profund pe Carol. Cauzele inlocuirii lui G o g a fi a echipei sale au fo st multiple, de ordin intern - starea de spirit si problem ele eco n o m ico -fin an ciare dar fi de ordin extern: problem a evreiasca 51 orientarea politicii noastre externe ^i spre G erm an ia fi Italia. In cond ifiile in tern e fi sub presiunea externa Carol ia hotararea schim barii lui G oga. Lucrurile au fo st perfectate la 9 februarie 1938 - deci in preziua audienfei lui G o g a la palat, im preuna cu A rm and Calinescu, G h . Tatarascu i E . Urdareanu. In aceeafi zi, mai devrem e, in cadrul unui dejun al m iliardarilor s-a hotarat ca sa se propuna regelui instaurarea im ediata a unui regim de autoritate p e rs o n a l! Sosise ceasul im plinirii unei ecuafii politice avute in vedere poate de la restaurafie sau cine ftie daca nu cum va ?i mai inainte. T o t la 10 februarie 1938, dupa O. G o g a a u rm at in audienfa, in scopul form arii noului guvern, d im ineafa, patriarhul M iron Cristea, iar mai apoi C. A rgetoianu, N. Iorga, .AL. A verescu, D inu Bratianu, A rtur V aitoinau , Al. V aid a-V oiev od , G .G .M iro n escu , dr. C. A n g elescu , dr. N icolae Lupu. N u au fo s t prim ifi in aud ienfa fe fii celo r doua grupari de dreapta G arda de Fier fi Partidul N afion al C reftin fi fefii partidelor nafion alitafilo r c o n lo cu ito a re . G rigore Iunian, feful Partidului N afion al Taranesc, a fo st prim it de Carol a doua zi. C elor ch em afi in audienfa, regele le face cu noscuta intenfia de a institui un regim de autoritate care prin masurile luate sa linif teasca spiritele incordate din fara, sa inlature ascensiunea Garzii de Fier, sa m en fin a fara pe linia politica tradifionala fi a indem nat pe cei ch em afi sa faca parte din guvern fi sa-i sprijine activitatea. T o fi cei am in tifi, cu excepfia lui Iuliu Maniu, s-au angajat sa sprijine guvernul nou form at, un guvern de autoritate. Maniu a cerut m enfinerea sistemului dem ocratic parlamentar.

In seara aceleiapi zile s-a constitu it guvernul prezidat de M iron Cristea, primul guvern al regimului autoritar ill regelui Carol. E l va ramanc prem ier de la 10/11 februarie 1938 pana la 6 m artie 1939, ceea ce inseamna un an, o luna f i jum atate f i a cu n oscu t in acest interval doua remanieri, la 30 m artie 1938 fi 1 februarie 1939. Prim ul guvern condus de patriarhul M iron Cristea (10 februarie 29 m artie 1938) a avut in c o m p o n e n fa sa, pe langa obisnuitelc m inistere cu je fii lor de departam ente, ca m iniftri secretari de stat pe Al. Averescu, A rtur V aito ian u , G .G . M iron escu , A L . V aid a-V oiev od , N. Io rg a , C. A ngelescu fi G h . T atarascu , to fi fo fti prim iniftri, fara puteri executive nom inalizate, chem afi d oar sa dea autoritate noului regim in fara fi peste hotare. D in tre fo ftii p rejed in fi ai Consiliului de M in iftri, Iuliu M aniu fi O ctavian G o g a au refu zat sa intre in echipa guvernam entala iar Barbu tirbei, consid erat neprietenos regelui, nu a fo st solicitat de Carol. P rim a echipa a lui M iron Cristea preia, pe langa fo ftii je f i de guverne am in tifi, dem nitari ce au facut parte f i ei din vechile guverne. Pe unii ii va pierde chiar la prima rem aniere. Mai intai pe fo ftii prem ieri, apoi pe Io n A n ton escu , I. C ostinescu, G h . Tatarascu . A lfii vo r ramane: A rm and C alinescu, M ircea Cancicov, V ic to r D iam andi, G r. Ion escu Sisefti, iar unii v o r intra dupa prim a sau a doua rem aniere: Petre Andrei, G h . A rgefanu, N icolae C olan, M itifa C o n stan tin escu , N .D . C o rn afean u , Silviu D ragom ir, G r. G a fe n cu , M. G helm egeanu , I o s if Iaco b ici, Mihai M agureanu, N icolae M ann escu , G h . M ihail, Traian Pop, N ae Popescu, Mihai Ralea, V ic to r Slavescu, Mihai $erban, E u g en T itean u, D V . Toni, N. Zigre. Schim bari se vo r inregistra in toate echipele guvernam entale ce vor urm a. Va exista fi un p ro ces de continuitate. Lui M iron Cristea, la m o artea acestuia (6 m artie 1939) ii urm eaza A rm a n d C alinescu , fost vice-p refed in te al guvernului (din 1 februarie la 6 m artie 1939). Ii ia locul, dupa asasinarea acestuia (20 septem brie 1939), pentru cateva zile ( 2 1 - 2 7 septem brie) gen. G h . A rgefanu, apoi C. Argetoianu (28 septem brie - 23

noiem brie 1939)* G h . T atarascu (24 n oiem brie 1939 - 3 iulie 1940) fi Io n G igurtu (4 iulie - 3 sep tem brie 1940). T o ti prem ierii au fo st ap ro p iafi regelui Carol fi in primul rand Armand Calinescu. N u au fo st incadrafi in nici un partid politic patriarhul Miron Cristea fi generalul G h . A rgefanu. Sim patii politice vo r fi avand desigur am andoi. A legerea lor ca prem ieri are cauze d eosebite insa. In ce il privefte pe M iron C ristea se avea in vedere influenza pe care se credea ca o putea exercita personal fi prin p re o fim e a ortod ox a, in randurile opiniei publice fi chiar a u n or oam eni politici de diverse orientari. N u a fo st departe de ei in to ata cariera sa, iar in anii regen fei (1 9 2 7 -1 9 3 0 ) a fo st chiar im plicat in m od direct in viafa p o litica ca m em b ru al acesteia. ( leneralul Argefanu era un militar de cariera adus la conducerea guvernului intr-o im prejurare deosebita: asasinarea preim erului A rm an d Calinescu fi avea o misiune pe term en scurt: pedepsirea vin ov afilo r. A rm and Calinescu fusese un om de baza al Partidului N afio n al |aranesc, venit dinspre faran iftii din V echiul Regat, fo st deputat in anii 1926-1928, 1 9 3 1 -1 9 3 3 fi 1937, m inistru secretar de stat la interne in anii 1930-1931 (in guvernul G .G . M ironescu) 1 9 3 2 -1 9 3 3 (in guvernele Al. Vaida V oievod fi Iuliu Maniu) fi M inistru de In te rn e in guvernul G o g a Cuza (1 9 3 7 -1 9 3 8 ). Cu studii superioare la B ucu refti fi Paris, de drept, filosofie, ftiin fe politice fi econom ice, cu doctorate luate de asem enea in fara fi strainatate, magistrat fi om politic in locurile natale (in Argef) urea treptele in ierarhia politica impunandu-se ca un om cu trasaturi moral-spirituale deosebite. 1 )c un profund caracter, hotarat fi drept in acfiunile sale, Arm and Calinescu se dovedise a fi un aparator al ordinei de stat, fara com prom isuri, prin promovarea unor masuri aplicate cu severitate im potriva oricaror abuzuri venite dinspre fo rfele sociale sau politice, de dreapta sau de stanga. C A rgetoian u fi G h . T a ta ra scu su n t fo rm a fi fi ei in A pusul european la o fco ala buna. Au fi o activitate politica bogata con cretizata in atrib u fii g u v e rn a m e n ta le la v a rf fi p a rla m en ta re p an a in 1 9 3 7 .

196
O p fiu n ile p o litice i-au $i a p o rp ia t unui de altul, i-au $i indepartat. Argetoianu a fo st $i el liberal ca ji Tatarascu . A poposit insa si prin alte partide. Si-a creat ?i propriul partid. Sclip itor $i op ortu nist, a fo st mereu prezent intr-un partid sau altul sau acolo unde se discuta $i se punea la cale ceva. Sfetn ic i apropiat i-a fo s t $i regelui Carol. In parte a ja a fo st ?i T a ta r a s c u . P e n ic i un ui n u -i g a sim in s a n e in tr e r u p t in e c h ip e lc guvernam entale din vrem ea regimului autoritar al regelui Carol. E un sem n de intrebare. D e ce? A p ropierea lo r de regele Carol, reala, credem ca a fo s t totusi con d ifion ata $i cu unele rezerve 51 de 0 parte ji de alta. I un posibil i partial raspuns. T atarascu nu s-a identificat cu certitudinc cu planurile unui partid unic. E l ar fi d orit sigur doua partide, unui N a tio n a l L ib eral sub je fia sa $i unui N a tio n a l T aran esc, condus de A rm and Calinescu. A cest lucru il spune ?i susfine un diplom at francez, M ichelet, aflat la Bucureti in acea vrem e, in tr-o istorie a R om an iei cu caracter m em orialistic aparuta in Franfa in 1 9 5 5 $i in curs de a p a n tic acum i la noi. E x p lica to t el 51 trim iterea lui G h . Tatarascu ca am basador la Paris cu cateva %ile inaintea intrarii lui Gafencu in guvern [e vorba de %iua de 2 1 decembrie 1938, in cel de-al treilea guvern M iron Cristea], Tatarascu a plecat la Paris in calitate de ambasador al Romaniei. Alegerea pentru acest post a unuifost presedinte de Consiliu care se bucura inca in Franfa de mult credit nu poate, de altfel ca p instalarea lui Gafencu la externe, decat sa subhnes^e grija regelui de a menfine cele mai bune relafii cu Parisul p de a imprapia neincrederea ce a rfi putut sa nascii instaurarea dictaturii la Bucurefti. D ar indepartarea lui Tatarascu are - su stin e diplom atul fran cez - p
0

alta rafiune. Fostulpresedinte de Consiliu este ostil

formuleipartidului unic. Din aprilie 1938 [data desfunfarii partidelor politice | el preconi%ea%a m area a doua partide, unui sub prepedintia sa, griipdnd p e fopii liberali p celalalt sub comanda lui Calinescu, grupand p e fo ftii fdrdnisti. In absenfa sa lui Carol ii vaf i mai ufor sa-p organise%e noul regim". Frontul Rena?terii N afionale a $i in cep u t sa se organizeze la 15 decem brie 1938. L a 6 m artie 1939 Patnarhul M iron Cristea m oare la Cannes. Fostul vice-prejed inte al guvernului (din 1 februarie 1939) ii ia locul. Curand

Calinescu moare si el asasinat de legionari la 20 septem bne 1939. Se implinise un avertism ent venit din partea legionarului Stelescu adresat cafiva ani inainte intr-un duel parlamentar. Arm and Calinescu chem a atunci m ijcarea legionara si pe cea com unista la respectarea ordinei de stat (?i pe Stelescu il invita sa-ji continue mai bine studiile in locul acfiunilor de dezordine i provocare). Confratii lui il vor lichida in 1936 iar alti legionari, sub grija lui Horia Sim a il vor asasina pe A rm and Calinescu pedepsindu-1 astfel pentru m oartea lui Corneliu Zelea Codreanu. D espre toate acestea vom mai vorbi poate intr-o alta parte a cursului. A ici ream intim ca nou l p rem ier G h e o rg h e A rg eja n u , vine la cond u cerea guvernului doar pentru a lua masurile de reprim are a celor v in o v afi de m o a rte a lui A rm an d C a lin escu . C ei care ii v o r u rm a, Argetoianu $i apoi Tatarascu , se vor subord on a, fara rezerve, planurilor lui C arol de intarire, in viafa in tern a, a regimului sau de autoritate. O orientare spre G erm an ia va p ro v oca insa in 1940, mai intai o dem isie a m inistrului de externe, G r. G afen cu , ji apoi a prem ierului G h . Tatarascu ji inlocuirea lor cu Io n G igurtu. Serviciu de presa din R om a transm ite jtire a num irii lui ca m in stru de e x tern e la 2 iunie 1 9 4 0 , in s o fita de c o m e n ta riu l ziarului II M e s a g e ro p o triv it ca ru ia G ig u rtu era o personalitate politica m arcanta, un nationalistfervent fi un antism it coniins: i ca "el line din randuhlepartidului national-creftin. C ond ucatorul ziarului II M e s a g e ro e x p rim a un ad evar. Io n G ig u rtu avea s e n tim e n te progerm ane i de aceea a 51 fo st ales prem ier. U rm arind je fii de guverne din anii regim ului au toritar al regelui C arol din febru arie 1938 pana in iunie 1 9 4 0 , con clu zia ce se im pune este ca doua schim bari au avut cauze o b iectiv e, m o artea p rem ierilor. Argetoianu $i Tatarascu c< intinua un drum inceput, desavar?esc procesul dc con so lid are, sub rap o rt in stitu tio n al al noului regim , pastrandu-i caracteru l autoritar. V enirea lui G ig u rtu in fru n tea guvernului are insa
0 alta s e m in ific a fie . P artid u l p o litic pe care il re p re z in ta , P artidul

N a fiu n ii, dei este in fo n d vechiul F ro n t al R e n a jte rii, se intituleaza

totalitar, iar in politica e xtern a se alatura fara rezerve sta telo r totalitare, G erm an ia fi Italia. Urmarind echipele guvernam entale din 10 februarie 1938 la 3 iulie 1940 (jase guverne cu doua rem am eri ce au avut loc sub M iron Cristea) observam schim bari dar 51 con tin u itafi (guvernul G igurtu (4 iulie - 3 sep tem brie 1940) inseam na doar o echipa co v a rjito r noua (27 din 29 dem nitari). Socotin d arbitrar, in total o p t guverne, de la 10 februarie 1938 la 3 sep tem brie 1940, ele au avut 8 9 de dem nitari, din care numai intr-un guvern 51, in doua echipe guvernam entale 3 8 ; in trei echipe 5, in patru echipe guvernam entale 7, (Coriolan B aran, Ion B u jor, A rm and Calinescu, N .D .C o rn afan u , V ic to r Jin g a , E u g en Titean u ji N. Z igre); in cinci echipc g u v ern am en ta le 8 (M itifa C o n s ta n tin e sc u , Silviu D ra g o m ir, M ihai Magureanu, N icolae M arinescu $i G r. Mihail, Traian Pop, V icto r Slavescu fi Mihai erban) in ase echipe guvernam entale 5 (Petre A ndrei, Gr. G afencu , M. G helm egeanu, V icto r Iamandi, Mihail Ralea); in ja p te echipe guvernam entale 2 : Carol Paul Teod orescu $i D .V T o n i; in toate nici unui. N om inalizarea oam en ilo r noului regim ne perm ite concluzia ca ei au fo st recrutafi - cum am mai spus-o - din randul elitei politice a vechilor partide, din ejalonu l doi, mai ales, din randul oam enilor de cultura $i al spiritualitafii ortdoxe. N u su n t lipsifi de valoare ?i sunt in m od cert, mult mai supuji decat vechea elita politica de varf, gata de a lasa m ult mai u jo r inipativa guvernarii regelui, fara ca acesta sa aiba calitafile reale ale unui autentic d ictator i sa se im puna ca atare. Pe de alta parte noul regim nu trebuie vazut numai ca un rezultat al conflictului dintre rege ?i partidele politice ?i ca 0 dorinfa a acestuia de a se im pune in fafa lor. N im eni nu le poate nega, dar nici absolutiza. D e a c e e a $i s u b s c rie m din n o u , la c o n c lu z iile d ip lo m a tu lu i fra n c e z contem poran acelor zile M ichelet. Lumea este obosita dejoculpartidelorpolitice fi de regimul parlamentar afa cum fHM(ionea%a acum - spunea M ichelet. D ar men ales ifi da seama depencolele ce ameninfa tara ca fi de obligafiile ce li se impun, daca se m a ca (ara sd-fi intareasca puterea centrala. Romania se ajla intre Reich fi

I )niunea Soiietica, doi colofi a carorputere militara crefte de la o%i la alta fi ale caror pofte 1i%ea%a sa rastorne statutul european din 1919, ceea ce insemnapentm Romania intoarcerea la frontierele de dinainte de razboi. Democrafiile occidentale pe care se conta pentru salvgardarea integritafii Romaniei M ari, se aratau din ce in ce mai pufin capabile sa interiina eventual in Europa rdsariteana; de altfel, ele infile sjatuiesc in modpresant guvernul de la Bucurefti sa se infeleaga cu Moscova fi Berlinul. Or, pentru a fine piept regimurilor autoritare, nafiunilor democratice nu le ramdnea decat sa suspendejocul institutiibr lor fi sa acorde conducatorilor lorputeri excepfionale. Aproape toate farile de p e continent vor trebui sa se resemne^e in fa fa situafiei. Aceasta ineiitabila necesitate nu le scapa romanilor, afa ca ei acceptdfara entu-yjasm, tlar fi fa ra a bombani, dictatura p e care regele le-o impunea. E i nu uita insa ca
0

M aturd nu valorea^a decatpentru cel ce 0 exerata; ori regele Carol este departe de a intmni autoritatea morald fi talentul pe care imprejurarile atat de grave fi atat de delicate lepretind unui dictator. Fara a fi un d ictator real, C arol a fo st to tu ji, in anii 1938 - 1940 un rege autoritar, care $i-a constru it un regim politic cu trasaturi distincte fafa de ceea ce a fo s t in ultimii douazeci de ani din istoria farii. A dat 0 noua C o n stitu fie (in februarie 1938), a d e sfiin fa t partidele politice o luna mai tarziu, ji-a creat propriul sau partid (decem brie 1938) pe care il identified cu un d ep artam ent guvernam ental (28 sep tem brie 1939 - 3 iulie 1 9 4 0 ), n u m e jte ch iar un m in istru al acestu ia (C .C .G iu re s cu ), reorganizeaza Consiliul de C oroana (31 m artie 1938), da o noua lege electorala (in 10 mai 1939) in tem eiul carora se fac alegeri (in 1 i 2 iunie) ^i se pun bazele unui parlam ent unipartidist, un parlam ent al F.R.N . care isi in cep e activitatea la 7 iunie 1939.

Cateva probleme legate de noua con stitu te i institupa parlamentului din anii 1939-1940
C o n stitj^ i 1 ^ in 1038. it\ com parafie cu cea din 1866 si 1923. nu inai este o em anafie a unui partid si nu mai este inspirata dintr-o anum e doctrina proprie, nu u rm arejte dem ocratizarea viefii p o litce, ci intarirea

200
puterii executive, inclusiv - ji mai ales - a m onarhiei, a regelui. I ji altoiejte to tu ji capitolul in discutie pe prevederile vechii C o nstitu tii din 1923, inscrie chiar aceleaji drepturi, in form ulari de multe ori identice~sTiTi asem anatoare, dar le con d ifioneaza. Le con d ifion eaza fie prin articole m scrise intr-un capital nou. cel intitulat Datoriile romanilm" sau pnn in'troducerea de prevederi noi pe langa cele vechi, luate din C onstitufia din 1923. Puterile in stat, potrivit con stitu tiilor din 1923 j i 1938 em anau de la N afiune ji puteau fi exercitate numai prin d elegafiune, dupa principiile ?i regulile a je z a te in C onstitufie. P uterea legislative se exercita, in temeiul con stitu fiei din 1 9 2 3 , colectiy, de catre rege si parlam ent care cuprindca Senatul 51 Adunarea D ep u ta tilo r. O rice lege cerea consensul celo r trei ramuri ale puterii legislative (Rege, Adunarea D ep u ta tilo r si Senatul). N ici o lege nu putea fi supusa sancfiunii regale decat dupa ce era discutata
51 votata liber de m ajoritatea am b elor Adunari. In ifiativ a legilor fusese

legiuitoare, m odalitafile de votare, ancheta parlam entara. Au avut loc amendarea i divizarea unor articole: dreptul la petifii, nulitatea je d in fe lo r definu te concom itent, folosireaarm atei la p azau jilo r Cam erelor, stabilirea duratei pentru care erau alei m em brii am b elor cam ere (art. 47, 49, 50, 51, 53, 58, 60, 61, 62). A preluat din C onstitufia anului 1923 articolele care aveau in vedere m terd icfia dublei calitafi (d ep u tat j\ sen ator), pierderea calitafii de p arlam entar in cond ifiile unei funcfii salariate, m ajoritatea absoluta a voturilor cerute oricarei hotarari, dreptul la interpelare, la im unitate, la deliberari ?i hotarari separate in cele doua cam ere, la propria lo r p o lifie (art. 4 5 ,4 6 ,4 8 ,5 2 , 5 4 ,5 5 ,5 7 ,5 9 / 1 9 2 3 devenite art. 51, 52, 5 4 ,5 5 , 56, 57, 58, 59 / 1 9 3 8 ). Preluarea u n o r articole a fo st in te g r a l! interdicfia dublei calitafi de deputat ji senator, dreptul la interpelare, nim eni nu putea fi urm arit 1 prigonit pentru opiniile 51 voturile date, delimitari i hotarari separate in cele doua cam ere; dreptul celo r doua cam ere la propria lor p o lifie (art. 4 5 (5 1 ), 5 2 (5 5 ), 54(56), 57(58), 59). Au fo st elim inate parte din articolele 46(52) - legea electorala d eterm ina incom patibilitafi to tale - 1 48(54) excluzandu-se partea care ingaduia exceptarea unei hotarari aduse altfel d ecat prin m ajoritatea absolu ta a v otu rilor daca legi sau regulamente cer un num ar superior de voturi; din art. 55(57) a fo st eliminat aliniatul care cerea aprobarea Cam erei la deschiderea sesiunii, in cazul in care un m em bru al ei a fo st arestat preventiv sau urm arit in timpul vacan fei parlam entare. P rin art. 53 s-a introdus 0 prevedere noua, potrivit careia m em brii adunarilor legiuitoare nu puteau apara interesele particulare im potriva statu lu i; ei nu puteau face p arte din con siliile de ad m in istrafie ale intreprinderilor care au co n tract cu statul, ju d efele sau com unele. Concluzia ce se im pune este ca, in perioada 1 9 1 9 -1 9 4 0 , principalii fac tori politici (parlam entu l, regele, partid ele p olitice, guvernul) vor cu noa?te, in tem eiu l C o n stitu fie i din 1923, un drum mai intai spre dem ocratizarea lo r (1 9 1 9 -1 9 3 8 ), pentru ca din februarie 1938 pana in

data ftecareia din cele trei ramuri (Rege, Senat, A dunarea D ep u ta filo r). In C onstitufia din 1938 intervin cateva m odificari. Mai intai, regele este declarat capul statului. A fo st elim inat apoi cuvaiitul colectiyde la indicarea m odalitafilor de exercitare ale puterii executive: Puterea kgislativa se exercita de rege prin Ret>re?entanta N ational3 ' (art. 31 -C / 1938). Im ti.im 1 legilor era restrictiva Inipativa legilor este data regelui. Fiecare din cele doua

adunan potpwpune, din inilfativa proprie numai legitn interesul obptesc al statului'. T o ate acestea d oved esc pe de o parte o dim inuare a puterii parlam entare $i - pe de alta parte - tend infa de intarire a puterii regale. E a iese in evidenfa $i din alte prevederi ale C onstitufiei din 1938 i form al - dar sem nificativ - este dovedita 51 prin aezarea capitolului Despre regi inaintea celui care are in vedere Repre%entanfa Nafionala. La a ce st ultim ca p ita l - Despre Kepre^entanfa N ational3 ' - a intervenit o reducere sub rap ort num eric a articolelor in C o n stitu fia din 1938 fafa de C o n stitu fia anului 1923, de la 2 2 la 13. Au fo st eliminate articolele care reglem entau alegerea organelor de conducere ale corpurilor

sep tem brie 1940, sub influenza unei n oi c o n stitu tii, regimul m onarhic ram s to t co n stitu tio n al - ?i viafa p o litica in tem eiata to t pe sistemul parlam entar, sa prim easca un co n tin u t nou. Puterea regala, care in prevederile C o n stitu fiei din 1938 ramasese formal cu acelea$i prerogative, a crescut prin locul ce il ocupa Carol al II-lea in viafa politica, in timp ce factorii executiv i legislativ au cunoscut drumul invers, de m icjo ra re a puterii 51 influenfei lo r in fafa regelui. Fiecare zi insem na, pentru miniptri, 0 audienfa la rege 51 un rap ort despre activitatea 51 planurile lor 51 desigur sugestii din partea lui Carol. P rocesul a avut lo c paralel cu schjm barile intervenite in sistemul partidelor politice din R om an ia in anii 1 9 3 9 -1 9 4 0 . Pluralismul politic partidist a fo st mult ingradit in m artie 1938 prin d esfiin farea de drept a p artid elor p olitice i in lo cu it, din d ecem b rie 1938, cu viafa p o litica intem eiata pe ex isten fa unui singur partid, cel al Frontului Renasteni N a fio n a le , tran sform at in iunie 1940 in Partidul N afiunii. Sun t lucruri pe care de fapt le repetam . Mai trebuie spus ca, din aprilie pana in decem brie 1938, de fapt viafa p o litica nu s-a intem eiat pe program ul nici unui partid ji ca, din n o ie m b rie 1937 pana in m ai - iunie 1939, nu a fu n c fio n a t nici un parlam ent. A avut loc, in aceasta perioada, 0 deplasare treptata de la 0 viafa de stat cu trasaturi d em ocratice spre un regim politic intem eiat, in primul rand, pe puterea p e rso n a l! a regelui Carol. N u in exclusivitate insa. Carol a fo st obligat, uneori, ji la anumite concesii ?n favoarea fostelor partide ji a liderilorlor; a lasat sa fu n cfio n ez e din nou parlam entul (din iunie 1939) dar i-a in flu e n fa t com p ozifia ?i i-a redus atribu fiile. G uvernul devenise, in o mai m are m asura, o fo rfa con d u sa de oam eni apropiafi lui C arol, i in acest caz dirijata mai m ult in sensurile dorite de m onarh. T o fi prem ierii: M iron C ristea (februarie 1938-m artie 1939), A rm and Calinescu (m artie - sep tem brie 1939), G h . Tatarascu (noiem brie 1939 - iulie 1940) 51 Ion G igurtu (iulie - sep tem brie 1940) sunt nu numai ap rop iafi regelui, ci i gata a servi politicii dorita de el.

G uvernele, si din decem brie 1938, partidul creat de Carol, Frontul Renapterii N afionale, din iunie 1940 Partidul N afiunii - reprezentau din nou la nivelul conducerii - elem ente elitare recrutate din randul partidelor istorice precum A rm and Calinescu, G h . T atarascu , al elitei politice in general, Constantin A rgetoianu 51 al celei ecleziastice ortod oxe, patriarhul M iron Cristea, pi altele. C arol al II-lea a strans in jurul sau apoi un grup de oam eni din afara partidelor 51 din randul specialiptilor. A existat pi o o p o z itie form ata, in principal, din pefii Partidului N atio n al T a ra n e s c 1 N a tio n a l L ib era l, Iuliu M aniu pi C o n s ta n tin I.C .Bratianu care se exprim a In special prin interm ediul m em oriilor, in num ele partidelor am intite. In seam n a ca din m artie 1938 nu mai existau partide politice din p u n ct de vedere juridic, dar de fap t continuau sa existe tacit, la nivel elitar de varf, iar pefii lor erau re cu n o scu fi ca atare. Pe de alta p a rte , p a rtid e le n a fio n a lita filo r c o n lo c u it o a r e , C om unitatea G erm an ilo r din R om ania, constituita in n oiem brie 1938 pi Partidul M aghiar, cu n oscu t sub num ele de C om u nitatea Maghiara, vor adera la Frontul Renapterii N ationale. A ceasta mai inseam na ca regele Carol a reupit sa-pi atraga de partea sa pi elita politica maghiara pi germ ana. Parlam entul, con stitu it in perioada 1 9 3 9 -1 9 4 0 s-a intem eiat pe voturile unui electorat diferit fafa de anii 1 9 1 9 -1 9 3 7 . Potrivit decretuluilege electoral din noiem brie 1918, in temeiul decretului-lege din septem bire 1919 pentru Transilvania al prevederilor C onstitufiei din 1923 pi al legii electorale din 1926, Adunarea D ep utatilor din perioada 1 9 1 9 -1 9 3 7 , a fost com pusa din deputafi alepi de catre cetafem rom ani (barbafi) m ajori (ce au implinit 21 de ani) prin vot universal, direct, obligatoriu pi secret, pe baza reprezentarii minoritafii (art. 64), pnn scrutin de lista, pe circum scripfii electorale.Senatul din aceeapi perioada, 1919-1937 a fost com pus din senaton alepi pi din senatori de drept. D reptul de a-i alege il aveau cetafen ii rom ani (barbafi) de ia varsta de 4 0 de am implinifi (art. 6 8 ). Care sunt elem entele noi pi de continuitate potrivit C o n stitu fiei din 1938 pi a legii electorale din 1939? P entru Adunarea D e p u ta filo r

204

aveau drept de vot cetaten ii rom an i, b arb afi pi fem ei, in varsta de 30 dc ani im p linifi, ptiutori de carte pi care practicau efectiv o indeletnicirc, intrand in una din urm atoarele categorii: agricultura pi m unca m anual;!, co m e rf pi industrie; ocupatii intelectuale Intervin e apadar o extindere a dreptului de v o t pi la fem ei, dar pi un cens electoral legat de varsta, de ptiinta de carte pi de profesie. A m b ele legi electorale (din 1 9 2 6 pi 1939) aveau In vedere un P arlam en t b icam eral - A d u narea D e p u ta tilo r pi Sen atu l. N um arul d ep u tafior era stabilit potrivit legii din 1 9 2 6 la 387, im p a rfifi pe ju d efc pi el putea crepte pi descrepte in fu ncfie de num arul populafiei cu drept de vot. Prin legea din 1939, el a scazut la 258. N um arul d ep u tafilor a fo st repartizat pe cele 1 0 finuturi, plus capitala farii, cate 8 6 pentru fiecare din cele trei categorii sociale introduse in C o n stitu fia din 1938. A ceasta insem n a ca a avut loc o m icporare considerabila a numarului d ep utafilor in 1 9 3 9 fafa de 1 9 2 6 . D urata m andatelor era, in tem eiul legii electorale din 1926, de 4 ani iar co n fo rm celei din 1939 de 6 , ceea ce inseam na, in ultimul caz, preconizarea un or confrun tari electorale, la intervale mai mari. Voturile se depuneau pe c ircu m sc rip fii, fiecare ju d ef co n stitu in d u -se in tr-o circu m scrip fie (71 in 19 2 6 ), sau pe finuturi (1 0 + 1 ) in 1939. Senatul, potrivit legii electorale din 1926, s-a com pus din senatori alepi pi senatori de drept. Prim ii erau im p a rfifi in patru categorii: 1. cei alepi de cetafenii rom ani, de la varsta de 4 0 de ani, prin scrutin de liste; 2. cei alepi de un colegiu com pus din m em brii consiliilor com u nale, urbane pi rurale pi ai con siliilor ju d efene, cate unui din fiecare ju d e f; 3. de cei alepi de m em brii cam erelo r de co m erf, agricultura si de m unca, intrunitc in colegii separate; 4. pi cei alepi cate unui, din fiecare universitate - de la Bucurepti, Cluj, C ernaufi pi lapi. Senatorii de drept erau im p a rfifi in doua categorii: senatori de drept in virtutea in altelor lo r situafii in Stat p i B iserica pi senatori de d rept in baza u n o r inalte funcfii de stat pi militare avute in trecut.

205
In temeiul Constitufiei din 1938 pi al legii electorale din 1939, Senatul era com pus din senatori numifi de rege ( o prevedere noua cu profunde sem nificatii), senatori de drept pi senatori alepi. Senatorii num ifi de rege trebuiau sa indeplineasca condifiile generale pentru acest corp. Numarul lor este de 8 8 , adica egal cu cel al senatorilor alepi pi al senatorilor de drept. E rau senator! de drept, in virtutea inaltelor lo r situatii in sta t pi in B iserica: m optenitorul tronului de la varsta de 18 ani Im plin ifi; to fi principii familiei regale, m ajori; patriarhul pi m itro p o litii farii, episcopii b is e ric ilo r o r to d o x e ro m a n e pi g r e c o -c a to lic e ; cap ii c o n fe s iu n ilo r recunoscute de stat, cate unui din fiecare confesiune. D urata m andatelor lor inceta odata cu calitatea sau dem nitatea in virtutea careia le defineau (art. 12). In aceeapi categorie mai intrau pi senatorii de drept re c u n o sc u ti pana la 27 februarie 1938, pe baza legii elctorale din 27 m artie 1926. S en ato rii alepi erau d ese m n a fi p rin vot o b lig a to riu , secret pi exprim at prin scrutin uninom inal. T o fi alegatorii din fara constitu iau o singura circu m scrip fie, al carui sediu era la C urtea de Apel din Bucurepti. R epartizarea m andatelor pe indeletniciri, stabilita printr-o anexa a legii electorale, era urm atoarea: 30 pentru agricultura, 14 pentru m unca, 11 + 1 1 pentru Industrie pi co m erf, 22 pentru ocupafii intelectuale (cate 2 pentru asociafia invafatorilor, a profesorilor secundari, a profesorilor universitari, asociafia clerului, asociafia inginerilor, arh iecfilor, m edicilor, veteranilor, farmaciptilor, av o ca filo r, scriitorilor pi artelor frum oase). D urata mandatelor senatorilor alepi era de 9 ani. M andatele acestora urm au sa se reinoieasca insa din 3 in 3 ani soco tifi de la data depunerii juramantului (art. 4 8 din C o n stitu fie), in p ro p o rfie de o treim e. In acest scop, senatorii alepi erau im p arfifi dupa ordinea alfabetica in trei serii egale. O rd inea de reinoire a seriilor era prevazuta dupa trei ani de la alegeri, a doua serie dupa pase ani, a treia serie dupa noua ani, iar pentru m andatele expirate ar fi u rm at sa se organizeze noi alegeri (art. 1 2 ). Parlam entul din anii 1 9 1 9 -1 9 4 0 , cu schim bari de fond fafa de ep o ca m o d e rn a in principiile de org an izare pi fu n c fio n a re , potrivit

206
m od ificarior aduse C onstitufiei In 1917 a fo st, prin com p ozifia de baz.i a m em brilor sai, ca pi pnn legile adoptate, pluripartidist pi d em ocrat (1919 1937) pi m onopartid ist (1 9 3 9 -1 9 4 0 ), ca expresie a unui partid autoritai A m aminti pi alte reform e realizate la nivelul institu fiilor centralr pi locale. Sunt reorganizate sau create noi m inistere: al Inzestrarii armatei, E c o n o m ia N a fio n a la , M in isteru l In v en ta ru lu i a v u fiilo r n a fio n a le , M in isteru l p en tru M in o r ita fi, p entru O rd in e a p u blica, Propaganda n afio n ala, Frontul Renapterii N afionale. R e fo r m e le cu p rin d pi in s titu te le e c o n o m ic e : re o rg a n iz a re .i Consiliului Superior E co n o m ic, in fiin fa rea Corpului Superior de Control, a C o m isiei superioare p en tru in d ru m are, m cu rajarea pi organizarea exportului de cereale, instituirea u n o r com isari ai guvernului pe langa ca m e re le de c o m e r f pi in d u strie ; sco p u l u rm a rit era a m p lifica rea intervenfionism ului e co n o m ic din partea statului, apararea econom iei n afio n ale prin m en fin erea pi Intarirea legaturilor eco n o m ice cu F ra n fa pi Anglia pi bararea, cat se mai putea - a in flu e n fe lo r germ ane. In ra n d u l r e f o r m e lo r , de i m p o r t a n f a m a jo r a , e s te ce a

adm inistrativa din august 1938. E lem en tu l nou era Im p arfirea farii In 10 fin u tu ri care cuprindeau fiecare un num ar oarecare de ju d efe: Tinutul O lt cu repedinfa la Craiova, Bucegi cu repedinfa la Bucurepti, Marii cu repedinfa la C o n sta n fa , D u n area de Jo s cu repedinfa la G a la fi, N istru cu repedinfa la Chipinau, P ru t cu repedinfa la Iapi, Suceava cu repedinfa la C e rn a u fi, Murep cu repedinfa la A lba-Iulia, Somep cu repedinfa la Cluj pi Timip cu repedinfa la Timipoara. T in u tu l era c o n s id e r a t u n ita te a d m in is tra tiv a cu a t r ib u f ii econom ice, culturale pi sociale. Adm inistrafia acestuia fusese Incred infata unui rezident regal pi Consiliului sau. R ezid en fii regali au fo st num ifi pe pase ani, prin decret regal, dat pe baza prevederilor Consiliului de Miniptri pi la p ro p u n erea M inistrului de In te rn e . T rebu iau sa fie d ip lo m a fi universitari sau o fife ri in grad de general pi sa aiba varsta de cel pufin 35 de ani. E rau reprezentanfii guvernului In finut.

207
C elelalte unitafi adm inistrative: ju d etu l, plasa, com una au ramas ca institufii adm inistrative locale sau au prim it noi fo rm e de organizarea si de fu n c fio n a r e p o triv it c o n c e p f ie i c e a s ta t la b a z a n o ii legi administrative. Judeful 51 plasa erau consid erate circumscripta de control pi de stimulare a actiiitdfilor adm inistratrix. Ju d efu l pi-a pierdut personalitatea juridica, patrim oniul pi bugetul ,iu trecu t la tinut; i-a ramas insa puterea de con trol in aceleapi limite feritoriale. Pretorului de plasa la fel. Indeplinea un rol de stimulare pi de con trol al adm im stratiei rurale. Prim arul, con sid erat peful ad m inistrafiei com u n ale era num it de puterea centrala pe term e n de 6 ani. C onsiliul com unal era m ult redus pi a trib u fiile lui erau lim ita te cu v o t d elib e ra ltiv n u m ai la pro blem ele im p ortan te ale com u n ei. A legerea Consiliului com unal s-a facut de m em brii com u n ei care aveau varsta de 3 0 de ani pi practicau una din indeletn icirile prevazute de lege. N um arul m em b rilo r de drept din cadrul C onsiliului era pi el redus. N ici un fu n cfio n a r al statului, (inutului sau com unei nu putea fi ales in consiliu. A tribufiile prim arului au fo st m ult m arite iar resp on sb ilitatea sa era con sid erata egala cu a unui fu n c fio n a r public. C a re a fo s t m o tiv a fia a c e s t o r s c h im b a ri: s c o a te re a p u terii adm inistrative de sub influ enfa politiciului partidist pi o integrare in ce rin tele generale de viata ale statului Viata administrativa locala [tebuie] sa se integre%e cerinfelorgenerale de d a fa ale statului; sa colabore%e in chipul cel mai am onic (1 mai util cu organele admimstratiei centrale. Organizarea admimstratiei locale este deci - se spunea in E xp u n e re a de m otiv e la p ro iectu l legii adm im stratiei locale - in stransa legatura cu organizarea admimstratiei centrale a statului: cand un stat ipi schimbafundamental organizarea sa politica, dandu-i
0

noua Constitufie, in chip implicit data locala se gasepte adanc influenfata pi trebuie sa intre in ritmul nou de data al statului. Viata locala, creata din realitate pi traditie trebuie - se spune in aceeapi E xp u nere - sa se integreze in condifiunile noi de data ale statului, pastrand tot ceea ce este realitate organica, inlaturand tot

ceea ce este creafiune artifidala, tot ceea ce este m tigiu al unei organism politice pe care noua ordine constitufionala a inldturat-o. Organizarea politica data statului nostru prin Constitufia din 2 7 februarie 1938, impune - se conchid e in raportul catre rege - in chip necesar, afe^area administrafiei locale p e noi b a zf Care erau aceste baze noi? Sunt cuprinse in prevederile noii legi pe larg pi despre ele se vorbepte in acelapi ra p o rt adresat regelui: ... administratia locala, descatupata azj de influentele i lefii politice generale pretinde sd-fi elibereze organismele sale fi sa le poata lasa sa funcfioneze numai in ritmul nevoilorpur administrative, consacrand, in chip stabil, intr-o noua lege, statutul sau de organizare". T e n d in fa a c e a s ta e ste v iz ib ila in n o ile o r g a n iz a fn adm inistrative. A stdzj - se spune In august 1938 - intalnim o straduinfii continua a separafiunii intre politica fi administrate; o incercare de cieare a unei ftiinfe fi tehnid administrative, care sa nu aiba nimic de a face cu electoratul fi sa nu fie in funcfie de el. Principiile pretinse a fi apezate la baza noii organizari administrative erau descentralizarea administrativa pi desconcentrarea administrativa, incredintarea intereselor administrative unor organe numite de puterea centrala / / ajustatepentru admimstrafia descentralizata, de consilii alese, pentru administrafia descentralizatd, de consilii de funcfionari; tehnicizarea administrafiei, bazata pe competenta fi ierarhie. Principii teoretice bune dar care pi-au gasit o aplicare apa cum se putea. N ou a lege adm inistrativa a fo st aplicata, la urm a urm ei, to t de oam enii politici ai vechiuiui regim , un timp, iar din d ecem brie 1938 ianuarie 1939 de aceiapi, inregim entati de acum m asiv in noul partid, cel al Frontului Renapterii N afion ale. Cat de apolitica putea sa fie noua a d m in istrate in aceasta situafie? E ra un deziderat ce nu credem ca s-a im plinit. C eea ce putem spune, fara sa grepim, este ca era, in adevar, in anii 1 9 3 8 -1 9 4 0 , ca pi in cei urm atori (1 9 4 1 -1 9 4 4 ) mai multa ordine in ad m inistrafia publica. O alta masura legislativa, menita, in concepfia doctrinarilor noului regim sa creeze noi baze in raportunle dintre lucratori, funcfionari particulari

209
pi meseriapi, pe de o parte pi dintre aceptia pi stat, pe de alta parte - a fo st organizarea lor in bresle dupa criterii profesionale (octom brie 1938). B reslele aveau ca o b ie c t declarat studiul, apararea fi dezvoltarea intereselor profesionale, fa ra a u m a ri insa impartirea de b e n e fid i ipi exercitau activitatea num ai in cadru n a tio n a l, cu respectarea intereselor superioare ale nafiuni?, fara dreptul de afiliere la org an izafiile in tern a tio n a le pi cu participari la congrese ale acestora numai cu autonzatia expresa aMinistrului Muncii . Inscrierea in bresle era benevola. N im en i nu putea fi constrans de a face parte, de a nu face parte sau de a in ceta de a mai face parte din breasla, im potriva vo in tei sale. Depi legea privea in m od expres lucratorii, functionarn publici pi meseriapii acest drept de organizare libera s-a extins asupra tuturor lucratorilor salariafi ai statului, judefelor, comunehr, caselorp regiilor autonome, altor serviciipublice sau de utilitate publictf. In toate cazurile ele erau unitare. N u se puteau constitui bresle m ixte, iar personalitatea juridica se putea recunoapte unei singure bresle pentru fiecare categorie de profesii in cuprinsul aceluiapi pnut. A ctivitafile breslelor urm au sa se desfapoare sub controlul direct al organelor de stat. A fo st ch iar c o n d it io n a l recunoapterea breslei ca persoana juridica de declaratia acesteia ca va resp ecta con stitu fia pi legile in vigoare. S-a acordat M inisterului M uncii un dreptgeneral' pi perm anent de supraveghere pi co n tro l asupra activitafii breslelor, inclusiv dreptul organ elor ministerului de a participa la pedinfele com itetului de d ire c tie pi la adunarile generale ale acestora. Spre d eosebire de sindicat, bazate pe pnncipiul luptei de clasa, breslele erau con cep u te ca factori de colaborare cu patronatul pi statul. Apa cum au fo st concepu te pi in scopurile declarate nu putem aduce legiuitorului invinuiri prea mari. Aveau poate un izvor in doctrina corp oratista dar credem ca era pi ceva din tradipa m edievala, in accep fiu n e m oderna. In pirul re fo rm e lo r con stitu p oan le se cere am intita pi legea pentru organizarea pi fu n cp on area Consiliului Legislativ din 12 d ecem brie 1938

210
ce inlocuia o legislafie m ai veche (din februarie 1925 cu unele m odificari ulterioare: 1 9 3 0 ,1 9 3 4 ,1 9 3 8 ). Potrivit articolului 1 51 2 Consiliul Legislativ avea m enirea de a ajuta la pregatirea 51 coo rd on area legilor, la m tocm irca regulam entelor generale pentru aplicarea legilor. P uterea legislative pi puterea executiva erau obligate sa consu lte Consiliul legislativ pentru toate p roiectele de legi con stitu fion ale pi ordinare pi pentru decrete-legi, cu unele exceptii aratate in lege. Consiliul legislativ a fo st pastrat pi in timpul lui A ntonescu. Su n t insa de gasit, in am bele regimuri, prevederi m enite a le intari autoritatea, in ra p o rt cu atribu tiile fixate institufiei in itial. In d ecem brie 1938 a fo st creat pi Frontul Renapterii N afioan le ca unic partid al noului regim . Inainte de a-i urm ari scopurile pi organizarea, ne intoarcem pentru un timp la o problem a strans legata de in fiin farea acestuia - la dizolvarea partidelor politice. P rintr-u n d ecret lege din 31 m artie 1938, au fo st dizolvate toate aso ciatn le, gruparile si partidele politce c o n s titu te in vederea propagarii ideilor politice sau a realizarii lo r (a rt.l). Acelapi d ecret-lege interzicea crearea vreunei noi organizafii politice decat in conditiile pi cu respectarea fo rm elo r prevazute intr-o lege sp ecial!, ce urm a sa fie in to c m it! in acest scop (art. 2 ). Se m otiva aceasta m asura in raportul prepedintelui Consiliului de Miniptri catre Rege prin: 1. N o u a C o n stitu fie de la 2 7 februarie care inlocu ia recru tarea m em b rilo r parlam entului prin scru tin de lis t!; 2. A ceeap i C o n s titu fie in lo c u ia re s p o n s a b ilita te a g u v e rn e lo r in f a f a A dunarilor legiuitoare, cu responsabilitatea politica numai fafa de rege. C a atare, raportul invocat afirm a ca, vechile organizafii de partid nu mai corespund unei funcfiuni politice, ele nu mai au
0

rafiune si det in astfel penmate.

M ai mult actiiitatea unor orpanisme incompatibile cu noua ape^are, ar putea constitui

0

piedica in calea unei nom ale demotion a noii tiefi publice in Romania"', 3. In

randul al treilea se m otiva dizolvarea partidelor politice prin ceea ce Prepedintele Consiliului de Miniptri num ea agita(ii exagerate, dezlantuite de

patimi liolente in care degenerase viafa departid in timpul din u rm a . Se considera ca este nevoie de operioada de hnifte, depacificare a spmtelor ...d e o epoca de reii^uire a conftiinfelor fi de adaptare la noua stare de lucruri. A supra cauzelor care au d eterm inat dizolvarea partidelor politice, acelapi prim m inistru, patriarhul M iron Cristea, revine printr-un alt raport la 31 mai 1938 cand propune un nou proiect de lege privind adm inistrarea bunurilor partidelor politice dizolvate, trecerea a cesto r patrim onii sub adm inistrafia M inisterului Ju stifie i pana cand se va in tocm i ji prom ulga legea care va fixa norm ele ?i conditiile in care partidele politice vor putea sa se constitu ie ?i sa funcfioneze. L a fel se vorbea i aici de incom patibilitatea vechilor organism e politice cu noile ajezari con stitu fion ale prim ite la 2 4 februarie 1938 i mai ales de nevoia imperioasa a restabilirii ordinei interne' so co tita ca fiind grav zdmndnatd , de pacificarea spiritelor - la fel socotita ca addnc tulburatd de agitafiile anarhice care, in ultima ireme - spunea M iron Cristea - ameninfau direct existenta Statului. Ideea partidului unic, care, se pare, se nascuse in m intea lui A rm and C alinescu, a prim it sprijinul lui C onstantin A rgetoianu, in tim p ce G h . Tatarascu se p ronunfa p e n tru un sistem bipartid cu P.N.T. si P.N.L. aflate sub cond u cerea lui si respectiv a lui A rm and Calinescu. F.R.N . nu se voia in co n c ep fia lui A rm and Calinescu numai un partid al elitelor carora le cerea sa m anifeste public o comunicatiune de credinfa, sa faca apologia regimului fi sd-i dea ojustificare ideologica". F.R.N . trebuia sa inifieze, in co n cep fia lui C alin escu , o m ijca re populara . Mipcarea nu ar avea aspectul de partid cu cluburi, statute, efi. E a nu ar reinvia nici spiritul vechi. Daca af cduta o comparape in trecut -m -a f opri - spune Calinescu - la Junimea de odinioard, a carei deii%a era Intrd cine m a , rdmane dnepoate. Si totuji F.R.N. a prim it structura unui partid, cu ad eren fa din randul tuturor straturilor sociale 51 cu o organizare la nivel central 51 local tipica organ izafiilo r partidiste.

212
In temeiul articolului 5 din legea p en tru in fiin farea F.R.N. 51 .1 articolului 3 din regulamentul legii - to fi rom anii care au im pinit 21 d < ani, cu excepfia m ilitarilor activi i a m em brilor ordinului judecatoresc, aveau dreptul sa ceara inscrierea in F.R.N. (art. 5). Puteau cere inscriere.i in F.R.N. o n ce rom an, barbat sau femeie, care imparta$ea idealurile ce-si p ro p u n ea org an izafia ji care execu ta e fe ctiv una din in d eletn icin lc prevazute de C o n s titu te : 1. Agricultura 51 m unca manuala; 2. C o m e rf ji industrie; 3. O cu p afii intelectuale (C on stitu fia, art., 61); care nu a sufent nici 0 condam nare penala, care se supune disciplinei interioare a Frontului (Art. 3 reg.) L eg at de viafa p o litica, am vrea sa mai consem n am transform are.i Frontului R e n a jterii N afion ale in Partidul N afiunii. A avut loc printr-un nou decret lege din 2 2 iunie 1940, precedat 51 de data acesta de un referat catre Consiliului de M in ijtri. Ce putem refine din docum entele am initite? 1. E ste vorba nu de 0 d esfiinfare a F .R N , ci de o transform are a sa

in Partidul N afiunii care este considerat unic pi totalitar. Sunt doua problem e de o mare im portanfa spuse direct atat in decretul lege cat i in raport. Prima problem a nu este noua. Partid unic fusese declarat i F .R N . Aici apare insa ca nou caracterul totalitar atribuit partidului. Prin referat se cerea transform area F .R N . intr-un partid politic totalitar care unificand in cadrele Iw largitepe top cetatenii conptunti de indatoririle lorsa asigure natiunn romane pi statului roman maximum deputere pi autoritate. Desigur trebuie sa infelegem ceea ce ;i
51 fo st un spor masiv de putere - pe seama regelui Carol al II-lea. D e fapt

chiar prin prevederile intaiului articol care fundamenta caracterul partidului, se atribuia regelui Carol funcfia de conducator suprem al acestuia precum $1 dreptul exclusiv al regelui de a numiforunle superioare ale partidului. Pornid de la aceste realitafi putem con ch id e ca 2 2 iunie 1940 m archeaza m om entul trecerii de la regimulpolitic autontar al regelui Carol, la cel dictatorial, cu zile pufine 51 problem e de 0 gravitate m ajora. D e jlC a r o l ii creaza institufii la nivel central, regional 51 local, reorganizeaza m inisterele, im parte fara altfel, ii form eaza propiul sau

partid, pune alte baze raporturilor sociale ji politice, ii asigura o elita supusa, p reg atejte totul p en tru un regim cu alte trasaturi d ecat cele cu noscu te in anii 1 9 1 8-1937 , nu-1 poate consolid a 51 mai ales nu-i poate asigura perenitatea. E venim entele legate de cedarile teritoriale 11 demoleaza regimul i-l indeparteaza ca rege al R om aniei. A ven it singur in fara; a urcat spre tron ajutat dar fi intr-un clim at ostil. Spre regimul de autoritate p e rso n al! nu a m ers singur, iar atitudinea o p o z ip o n ista a u n o r oam eni politici nu 1-a im pied ecat sa -ji intareasca - cat a putut - puterea; ji mai ales nici unii, nici alfii, nici noua putere politica, nici oam enii vechiului regim - in timpurile de grea incercare pentru fara - n-au facu t - n-au putut face nim ic - prin neunirea lor, prin slabiciunile lor, in fata p u terilo r raului multe 51 unite, venite din afara. Tim purile de incercare au incep ut, au reinceput, in partea de Rasarit a Tarii, cu rom anii de peste P rut.

Desfaurarea evenimentelor legate de ultimatumul sovietic

L a 26 iunie, ora 22, Rusia Sovietica a rem is m inistrului n ostru la M o scova n o ta ultimativa prin care guvenul rus cerea cedarea B asarabiei ^i a Bucovinei de N ord. R aspunsul era agteptat pentru ziua de 2 7 iunie. In a ceeaji zi, la orele 12, sub pre?edinfia regelui Carol a avut loc o ?edinfa a C o n siliului de C o roan a la PalatuI regal din Bucure^ti. Consiliul a luat in dezpatere - se va spune in com unicatul casei Regale nr. 35 din 2 7 iunie nota rem isa de rui: Consiliul, in dorinta de apastra raporturipapnice cu U R SS, a aprobat hotararea guvernului roman de a cere ca guvernul soiietic safixe%e locul pi data unde ar putea sa aibd loc intdlnirea dekgatilor ambelorguverne pentru a lua in discupe nota soiieticd . Se hotarate, de asem enea, asteptarea raspunsului. Au p a rticip a t: c o n silie rii regali G h . T a ta ra s c u , p re ?e d in te le Consiliului de M in ijtri, G .C . M ironescu, N. Iorga, C onstantin A ngelescu , C onstantin .Argetoianu, general adjutant E . B aliff, V ic to r Iam andi, V icto r A n ton escu 51 ministru V icto r Slavescu, M ircea Cancicov, Io n Gigurtu, E r n e s t U rd arean u , Silviu D ra g o m ir, M ihail G h e lm e g e a n u , M itifa C o nstantinescu , Mihail Ralea, Petre A ndrei, Traian Pop, generalul Io n

Ilcup, C onstantin C. G iurascu, prof. D r. N. H o rto lo m ei, Radu Portocala, loan Ciristu, A. B en toiu , Stefan C iobanu, ing. I. M acovei, general Florea T enescu , peful marelui stat major. T o t la 2 7 iunie 1940, prin decret regal, intreaga arm ata de uscat, aer pi m arina a fo st m obilizata. Se con sid era ca prim a zi de m obilizare 28 spre 29 iunie, ora 24. L a 28 iunie 1940, prin decret regal, au fo st prim ite mai multe demisii din guvern: Io n G igurtu, m instru al afacerilo r straine, E rn est Urdareanu, m inistru secretar de stat, Radu P ortocala, m inistru secretar de stat pe langa prepedintia C onsiliului de M iniptri, tefan C iobanu, M inisterul Cultelor pi A rtelor pi N icolae Sicilianu, subsecretar de stat pe langa M inistrul C ulterlor pi A rtelor: Prin acelapi d ecret au fo st n u m ifi Al. Vaida V oievod; consilier regal pi prepedinte al Adunarii D e p u ta filo r, m inistru, secretar de stat, C. Argetoianu, consilier regal pi prepedinte al Senatului, m inistru al afacerilor straine: I. In c u le f, m inistru secretar de stat, I. N istor, m inistru secretar de stat, M ircea Cancicov, m inistrul eco n o m iei nafionale pi ad m inistrafiei interne, la co m erfu l e xterio r; C onstantin C. G iu rascu a trecu t de la M inisterul Propagand ei N afion ale la M inisterul C ulterlor pi A rtelor pi T e o fil Sid orov ici, com and an tul Strajii T arii, m inistru al Propagand ei N a fio n a le. Titularii celorlalte departam ente pi subsecretarii de stat au ramas la locurile lor. N oii num ifi au depus juram antul in aceeapi zi la ora 1,30. In aceeapi zi au mai depus juramantul H orea Sim a, subsecretar se stat la d epartam entul E d u cafiei N afionale pi Io n . I. Sim ionescu, subsecretar de stat la departam entul Sanatafii pi O cro tirilo r Sociale. T o t la 2 8 iunie, ora 16 s-a in tru n it, sub p reped infia lui G h . Tatarascu, Consiliul sau de Miniptri. Ministrul de externe expune eimimentele ce au facut obiectul deliberdrilor Consiliului de Coroand din 2 7 iunie precum fi imprejurarile care au determ natguvernul roman sa accepte executarea ei". tirea publicata in ziarul Universul, arata ce inseamna acceptarea notei ultimative:

E a obligaguvernul roman sa evacue^e teritoriul Basarabieiprecum si cel din nordul Bucovinei de trupele romane, in tem en de patru / / < ?, cu incepere de la 2 8 iunie, ora 12 , urm and ca o rap ele C e rn a u fi, Chipinau pi C etatea A lba sa fie ocupate de trupele sovietice chiar in ziua de 2 8 iunie. G h . Tatarascu prom ite prezentarea situafiei in cadrul parlam entului pi, In incheiere, a n u n fa masurile legislative ce le va pregati pentru ajutorul celo r ce se vor refugia. Prin m alt d ecret regal a fo st c o n v o c a t la 2 8 iunie, pentru 2 9 parlamentul. Stirea publicata de ziarul Universul este urm ata de alta m s^ prin care Prepedintia Adunarii D ep u tap lo r aducea in cunoptinta d -lor deputafi ca sdmbata, 2 9 iunie pi duminica, 3 0 iunie, fin d %ile de sarbatoare, Adunarea Deputatilor va fine pedinta luni, 1 iulie, ora 16 . Cinica pi iresponsabila hotarare. D e fapt nu s-a intrunit nici m acar atunci. A bia in ziua de 3 iulie 1940 a avut lo r sedinfa rn m isu n ilor de p o litica extern a ale Cam erei si Senatului. Au luat parte la acesta pedinfa, in afara de membrii celor doua comisiuni, numeropi deputati pi senatori. Emotia era generala. Pefefele tuturor celor present! incremenise durerea pi in ochii tuturor stralucea nadejdea ca ea nu va dmnuiprea multa ireme pi ca dreptatea tot va sfidrpi prin a trium fa , scria re p o rteru l. S itu a tia a fo s t p re z e n ta ta de catre C onstantin A rgetoianu, m inistru de externe. Citepte mai Intai prim a nota ultimativa a guvernului sovietic, prim ita de guvernul rom an in noaptea de 26 spre 27 iunie. C om u nic n ota ultimativa ce ne-a fo st rem isa azi la ora 10 seara de d. M o lo tov - sunt cuvintele am basadorului rom an la M oscova. In anul 1918, R om ania, folosindu-se de slabiciunea m ilitara a llusiei, a desfacut de la U niunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei Basarabia, populata in principal cu u crain ien i.. Uniunea Sovietica nu s-a im pacat n iciodata cu faptul luarii cu fo rfa a Basarabiei, ceea ce guvenrul sovietic a declarat nu o singura data pi deschis In fafa lum ii. A cu m cand slabiciunea m ilitara a U R S S a trecut In dom eniul trecutului, iar situafia in te rn a fio n a la care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor m optenite din trecut, pentru a pune In

216
fine bazele unei paci solide intre ta ri, U R SS considera n e c e s a rji oportun ca in interesele restabilirii adevarului sa pa^easca im preuna cu Rom ania la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii B asarabiei Uniunii Sovietice. G uvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii Basarabiei este legata in m od organic cu chestiunea transm iterii catre U R S S a acelei parfi a carei populafiune este legata in m area m ajoritate de Uniunea Sovietica prin com unitatea soartei istorice cat i prin com unicarea dc lim ba si com p ozitiu n e nafionala. Un astfel de a ct ar fi cu atat mai just cu ca t tran sm ite re a p arfii de N o r d a B u co v in ei ca tre U R S S ar putea reprezenta, este drept ca numai in tr-o m asura neinsem nata, un m ijloc de despagubire a acelei mari pierderi care a fo st pricinuita U RSS-ului prin d om inafiunea a 2 2 de ani a R om aniei in Basarabia. G uvernul U R S S propune guvernului regal al R om aniei: 1. 2. Sa inpoieze cu orice p ret U niunii Sovietice B asarabia____ Sa tra n sm it! U niunii S o v ietice partea de nord a B u co v in ei cu frontierele, potrivit cu harta alatiirata. Guvenul sovietic ii exprim a speranfa ca G u vernul Rom aniei va primi propunerile de fafa a U R S S $i ca acesta va da posiblitatea de a rezolva pe cale p ajn ica con flictu l prelungit dintre U R S S ji Rom ania. G uvenul sovietic a jte a p ta raspunsul guvernului regal al R om an iei in decursul zilei de 2 ? iunie.

1 "

1 " " " "

H o ta ra re a C o n siliu lu i de C o ro a n a a fo s t p re z e n ta ta in fafa com isiilor parlam entare de politica externa de catre C. A rgetoianu in urm atorii term eni: In fa ta graiitatii situatiei, un Consiliu de Coroana a fost convocat a doua dimineata [2 7 iunie}; la aceasta pedinta a luat parte, pe langa

consilierii regali pi guvern, generalul Tenescu, peful Marelui Stat Major. D u p a lungi d ez b a te ri s-a aju ns la co n clu z ia ca o re z isten fa prelungita bazata pe singurele noastre m ijloace, in lipsa oricarui ajutor din afara, nefiind cu pu tinfa, ultimatumul sovietic nu putea fi respins. In urm a dezbaterilor s-a trimis la M oscova urm atoarea telegrama: Guvernul U R SS a adresat guvernului rom an o nota care a fost remisa in 26 iunie 1940, la orele 10 seara, de catre E x ce len fa Sa d. M olotov,

217
pre^edintele Consiliului C om isarilor Poporului al Uniunii Sovietice 51 C om isiar al Poporului pentru afacerile straine, E x c e le n te i Sale, d-lui D avidescu, ministrul Rom aniei la M oscova. Fiind insuflefit de a c e e a ji dorinfa ca 1 guvernul sovietic de a vedea rezolvata prin m ijloace panice toate chestiunile care ar putea sa produ ca 0 n einfelegere intre U R S S i R om ania, G uvenul Regal declara ca este gata sa proced eze im ediat ji in spiritul cel mai larg la discu tiu nea amicala ji de com un acord, a tuturor propunerilor em anand de la guvernul sovietic. In c o n s e c in ta , guvernul R om an ce re G u vern ului S o v ie tic sa binevoiasca a indica locul ji data ce dorefte sa fixeze in acest scop. D e indata ce va fi prim it un raspuns din partea guvernului sovietic, guvernul rom an ii va d esem na delegafii 51 n a d a ju ie jte ca co n v e rsa fiu n ile cu re p re z e n ta n fii guvernului so v ietic vor avea ca rezu ltat sa creio n eze relatiuni trainice, de buna in feleg ere 51 prietenie intre U R SS si R om ania. 27 iunie 1940. C. A rgetoianu reia m otivafiile spun and : Sfatuiti de aliatii pi de prietenii noptri sd ne supunem ultimatumului soiietic, pentru a nu aprinde un razboi in aceastaparte a Europei, am trecut caprin propunerea unor negocieri 1 omputea cel putin ameliora conditiile ce ni se puneau, pi de aici cererea noastra a unui loc de intdlnire pentru plenipotentiarii ambelorp a rti. L a 28 iunie 1940, ora 12 (ora M oscovei) a fo st trimis guvenului rom an raspunsul M oscovei. E l a sosit in cursul noptii de 2 7 spre 2 8 iunie transm is to t prin legafia n o a stra de la M o sco v a ji a avut urm atorul co n tin u t: G u v e rn u l U R S S c o n s id e r a ra s p u n s u l g u v e rn u lu i re g a l al R om an iei din 27 iunie ca im p recis, d eo a rece in raspuns nu se spune d irect ca el prim e^te p ro p u n ere a guvernului s o v ie tic de a-i restitu i B asarabia i p artea de n o rd a B u co v in ei. In sa cu m m in istru l R om an iei la M o s c o v a , d. D a v id e s c u , a e x p lic a t ca ra sp u n su l m e n fio n a t al guvernului regal al R o m an iei in sem n ea z a acce d e re a la p ro p u n erea

218
guvernului so v ie tic, guvernul so v ie tic prim in d aceasta e x p l i c a t e a dlui D a v id escu , p ro p u n e: 1. In d ea irs de 4 zile, incepand de la ora 14, dupa ora M oscovei, la 28 iunie, sa se evacueze teritoriul B asarabiei ji Bucovinei de trupele rom anesti;
2.

Trupele sovietice in acelapi timp sa ocu p e teritoriul Basarabiei 'ji partea de nord a B ucovin ei;

3.

In decursul zilei de 2 8 iunie trupele sovietice sa ocupe urm atoarele puncte: C e rn a u ti, Chisinau, C etatea-A lba;

4.

G uvernul regal al R om aniei sa ia asupra sa raspunderea in ceea ce p riv e jte pastrarea ji n ed eterio rarea ca ilo r ferate, p arcu rilo r de lo co m o tiv e $i vagoane, podurilor, d ep ozitelor, aerod rom urilor, intreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului;

5.

Sa se num easca o com isie alcatuita din rep rezentanti ai guvernelor rom an si rus, cate doi din fiecare, pentru lichidarea chestiu nilor in litigiu in legatura cu evacuarea arm atei ro m an e fi a institu tiilor din Basarabia i partea de nord a B ucovinei. Guvernul sovietic insista ca guvernul regal al Rom aniei sa raspunda

la propunerile sus m en fion ate nu mai tarziu de^28 iunie, ora 1 2 ziua (ora M oscovei). C o n cep fia m inistrului de extern e rom an C. A rgetoianu, privind motivele acceptarii ultimatumului: C. A rgetoianu, in expunerea sa din parlam ent, a s o c o tit situafia

noastra ca fiind lamurita: cedare sau razboi. In care cond ifii se prezinta pentru noi razboiul se intreba C. A rgetoianu. In ce prive?te puterile noastre, eram ch em afi sa luptarn spre rasarit cu fo rfe co v a rjito a re fa f a de ale noastre, fara sa avem in spate siguranfa de lin ijte absoluta pe celelalte g ra n ife. In lupta pe care am fi intreprins-o nu puteam conta pe nici un ajutor. In asem enea condifiuni un razboi ar fi in sem n at mistuirea intregii noastre arm ate, fara ca statul rom an sa -ji pastreze vreo aparare im ptnva altor eventuale atacuri.

Guvernul rom an a s o c o tit ca inainte de toate in situafia de azi arm ata rom ana trebuie sa ram ana intacta, fi - increzatori in vitalitatea neamului n ostru si in soarta lui, in vitalitatea acestui neam care a ftiu t sa infranga in cursul veacurilor, prin rabdare, toate nedreptafile fi toate apasarile - a prim it cu durere si resem nare cond itiile pe care nu le putea mlatura fi a trimis la M o scova urm atorul raspuns: 1. G uvernul rom an, pentru a evita gravele urm ari pe care le-ar avea recurgerea la fo rfa fi d eschiderea ostilitafilor in aceasta parte a E u ro p e i se ved e silit sa p rim e a s ca c o n d ifiu n ile de ev acu are specificate in raspunsul sovietic. G uvernul rom an ar dori ca totu fi term enele de la punctul 1 fi 2 sa fie prelungite, deoarece evacuarea teritoriilor ar fi foarte greu de de adus la indeplinire in patru zile din pricina ploilor fi inundafiilor care au stricat caile de co m u n icafie. Com isiunea M ixta instituita la punctual 5 ar putea discuta fi rezolva aceasta chestiune. N um ele re p rez en ta n filo r rom ani in aceasta com isie v o r fi cum unicate in cursul zilei .

Declaratia lui G. Tatarascu din 3 iulie 1940 fn Parlamentul Romaniei

E a c uprinde in sine cateva idei ce ar fi trebuit sa jn s o fe a s d f In primul rand raspunsurile trim ise M oscovei. Spuse acum . la 3 iulie 1 9 4 0 . ele au doar o valoare istorica, evident de m are insem natate pentru ca sunt afirm ate in Parlam entul Tarii. D e m are im p ortan fa p e n tru ca ce le sp u se su n t c o n s id e ra te fi o d e c la r a fie , d eci cu v a lo a re de d re p t incontestabila. Face mai intai un istorie al celo r doua provincii: Basarabia esteproi incia rupta din trupulMoldot ( ei in anul 1812 fi restituitd lapatria mama in anul 1 9 1 8 p n n vointa uneipopulatii care, dupa un m e de aseriire, nu-fi uitase nici onginea, nici limba stramofeased fi nu-fi instrdinase nici obiceiurile ft simtirea. .. . Bucovina esteprovincia romaneasca rupta din trupulMoldovei in anul 1775 fi revenita

Romaniei integrate in hotarele ei etnice, p n n manifestarea vointei populatiei sale lamurit exprimatain 2 8 noiembrie 1 9 1 8 . S o co te f te apoi unirea din 1918 ca un act de eliberare sdvarsitpe temeiul unor drepturi care aufost fi au ramas in conftiinfapoporului nostru impresctiptibile , aratand ceea ce, repetam , ar fi trebuit sa fie spus M oscovei, ca Basarabia a fost fi a ramas una din cele mai vechifortarefe ale romamsmului, iar populapile straine care s-au pripafit p e pamantul ei nu i-au putut schimba nici caracterul, met infafifarea. Basarabia, cu populafia ei ra^apeasca, cu toate cetafile fi ctitoriile ei feudale, a fost fi a ramas romaneasca. Adevaruri bine gandite fi frum os exprim ate, nu insa la ceasul aftep tat de poporul rom an. In ce e a d e-a d ou a p a rte a d e c la r a fie i, T a ta ra sc u a e x p licat dramatismul situatiei fi cauzele sale, alternativele R om aniei fi ce insem na fiecare: Romania avea de ales intre re;>isten{d fi acceptare. Re^istenta insemna razboiul- ra%boiul unui imperiu numardnd 180 milioane de oameni impotriva unei tari de 2 0 milioane de locuitori, silita de ograt d situafie internafionala sa veghe^e ft p e alte fronturi. Tatarascu a consid erat acceptarea ultimatumului drept jertfirea Basarbiei, ciuntirea B ucovinei fi o grava ftirbire adusa unitatii noastre n afion ale. In ultimul ceas in care maiputeam da un raspuns - spunea Tatarascu am hotarat: am hotarat acceptarea. E ra , crede, ultimul ceas, dar nu fi ultim a hotarare ce trebuia luata. N u era in traditia poporu lu i roman fi n ici a co n d u c a to rilo r sai sa targu iasca g ra n ite le fa rii. V oievo zii m oldoveni ca fi cei m unteni, cu oaste mica sau mare, intodeauna inferioara dufm anilor, le iefeau in cale nu cu plecaciuni, ci cu toate arm ele fi cu toata oftirea. D e nu li se puteau opune in cam p deschis, ii conduceau spre carari piezife, in locuri m laftinoase, in paduri dese. Exem plu] lor trebuia urm at. Exem plul fi curajul. O am enii raspunzatori de destinele poporului au uitat istoria noastra. Vrem urile erau, e drept, altele. Cereau alte fo rfe fi alte m ijloace. Cele existente nu erau - s-a spus - suficiente pentru a invinge, dar erau indeajuns pentru a incununa o fara cu v irtu file d em n itafii. Intotdeau na istoria prezenta are nevoie de ele, nu le putem cauta numai in trecut.

D eclarafia premierului G . Tatarascu exp lica situafia, nu o justifica: Declar aici, in fa fa Parlamentului fi a tarii: am hotarat. evacuarea Basarbaiei fi a Bucoiinei de Sus pentru a putea salva astd%ifrinta statului roman si pentru a nu pune in primejdie viitorul romamsmului. Declar aici, ca am luat aceasta hotarare sub presiuneafortei in unui din cele m aigrele momente ale istoriei noastre. Spunand acestea, lasa istoriei sarcina sajudece actul sdvarfit. Istoria nu este un ju d ecator ce aduna probe. E s te un depozitar de fapte fi date concrete din care, cu certitudine, se p o t desprinde invafam inte fi form ula concluzii. E ram atunci, in noap tea de 26 iunie singuri - cum spunea Tatarascu - in fa ta celei mai grave amenintari pe care a inregistrat-o istoria Romaniei'moderne. A firm afia ca R om ania M are s-a ridicat din prefacerile razboiului mondial, care au facu t in 1918 posibil trium ful prinicpiului nafionalitafilor fi a creat o noua stare de echilibru in E u ro p a, este desigur adevarata. D upa cum iara.fi e drept ca obiectivul principal al politicii noastre externe, in toata aceasta vrem e, a fo s t m en fin erea g ra n ife lo r farii. T oate pana in clipa in care, la inifiativa germ ana, s-a acce p tat principial, din partea guvernului rom an, targul frontierelor. E , cum mai spuneam , intaia m are slabiciune a guvernului Tatarascu. E x p lic a fiile date de T atarascu ca e fe ctele prabufirii echilibru lu i e u ro p ea n s-au im p u s pana la h o ta re le n o a s tr e , im p o triv a tu tu ro r in ifia tiv e lo r ce au fo s t luate pentru in d rep tarea lo r; ca a ce ste initiative au fo s t paralizate de cursul rapid al ev em m en telo r; ca situafiile n o i, create de evolu fia fulgeratoare a razboiului, nu au mai putut face valabile executarea u n o r a ran jam en te; in fine ca in situafia data nu au m ai fo s t po sibile unele acfiuni de a ju to r pe care era firesc sa ne p u tem sprijini p o t fi luate in con sid erare doar in parte num ai. S itu afia e xtern a fi-a avut ev o lu fia ei n e a fte p ta ta fi ned orita, dar fi p o litica d ip lom afiei noastre din anul 1 940 nu se p oate lauda cu to a te inifiativele ei fi mai ales guvernul, consiliul de coroan a fi regele, cu actele de cedare la care au subscris.

222
Desfaurarea operatiunilor de evacuare
T ru pele sovietice au in cep u t sa ocu pe B asarabia in dim ineafa xilci de 28 iunie. In aceai zi, arm ata rom ana din B asarabia 51 B ucovina au incep u t evacuarea, incepand cu ora^ele C e rn a u ti, Chisinau ji CetateaAlba. P an a a doua zi, la 2 9 iunie, ora 12, a fo st ocu pat teritoriul rom anesc pana la B erh o m e l-S u d , C e rn a u ti, R o m a n c a u ti, F lo re jti, O rh ei-V est, C h ijin a u , C au san i, L a cu l A lib e i. O p e ra fiile au c o n tin u a t in zilele urm atoare. L a 3 iulie 1 9 4 0 , n ra 17. e v a rn a re a m ilita ra a Nordului B n r o v i n r i i a B asarbiei a fo st term inata. A cea zi de 3 iulie 1940 a fo st declarata y.i de doliu national. Firesc, dar nu indeajuns. A fo st aratata in pagini de ziare, in m em orii ji scriso ri din partea u n o r p e r s o n a lit y p o litice i culturale, toata nedreptatea ce s-a facut poporului rom an. $1 bine s-a facut, dar din nou trebuie s-o repetam , in acel ceas al istoriei se cereau nu vorbe m ari, ci fapte mari. A doua zi s-a fo rm a t ji un nou guvern sub p re je d in fia lui Ion G ig u r tu , ca re c o n tin u a o p e r a tiu n ile de e v a c u a re a in s titu t iilo r adm inistrative ?i a populatiei civile. T renun ?i ca ra fe aduc spre Moldova sufletele dezradacinate ale rom^ulor~basarabeni sT B u cov in en i. E rA jd . tristefe fara m argj n j . _ j

Renunjarea la garan^iile franceze i engleze

In cond ifiile in tern e i externe date, la 1 iulie 194 0 , in cadrul unui C onsiliu de Miniptri con v ocat de prem ierul G h . T atarascu, ministrul de externe al R om aniei, C. A rgetoianu, definind actuala noastrapolitica externa, determinate de noua onentare europeana in curs de afe^are ca in cadrul

acesteipolitici Romania renunfa lagaranfiile anglo-france^e din 1 5 aprilie. Consiliul - se spune in jtire a publicata in ziarul Universul - a aprobat aceasta noua orientare a politicii noastre externe". A cest lucru este a n u n fa t ji in parlam ent, la 3 iulie 1940. 0 noua era se deschide Romaniei in politica externa - spune C. Argetoianu. In cadrul

noilor sale orientari guvernul a hotarat - in ta rejte A rgetoianu - sa renunte la garantiile Angliei fi Franfei din 13 aprilie 1939 S o co te?te cedarea Basarabiei

51 B u covinei de nord, 0 noua sjapere, cea mai dureroasa, poate cea mai nedrepta

din lungulsau martiriu. Indeam na, in incheierea cuvantarii sale, sa rdbddm cu curaj cum ne-au invatatpdrintii, sa muncim, safim strdnsi intre noi pi sdinconjurdm cu dragoste / /devotament steagul tarii, tronul fi dinastia, cbe^dfia Romaniei de mdine pi sa strigdm cu totii, cu inima sangerdndd, dar cu glas tare, Traiasca Romania nepieritoare, Traiasca regele, Traiasca dinastia.

Tratativele romano-bulgare de la Craiova (19 august 7 - septembrie 1940)

Au avut loc in lunile august - sep tem brie 1940. E ra un raspuns la ce rerile Bulgariei ce urm area sa puna stapanire pe Cadrilater. N eg ocierile au avut loc la Craiova 51 s-au desfapurat in vrem e ce la T urnu-Severin se purtau tratative cu Ungaria. Cu intreg dramatismul rom anilor bucovineni si basarabeni in cautarea unui cam in ji a unei slujbe, d ip lom afia rom ana se straduiejte sa asigure delegafiei maghiare plimbari agreabile pe plaiurile rom anesti, iar d elegafiei bulgare 0 prim ire cu toate onorurile. Ciudate sunt, u n eori, regulile 51 practicile in relafiile in te rn a fio n a le , adeseori im potriva bunului sim f. V orbind de program ul delegafiei m aghiare din 18 august 1940, ce a jtep ta raspunsul guvenului rom an la propunerile m aghiare, ziarul Universul din 2 0 august 1940 relata ca delegatii ungurifac finite si cercetaripe locurikfiin regiunile noastreistorice, admirandu-ne ji b og afiile
1 fru m u sefea.

A cealji ziar com unica 51 program ul prim irii in fara a d eleg afiei bulgare, autoritafile rom ane ce le vor iei in cale si itinerariul ce il vor parcurge. Reproduce ?i randuri din paginile ziarelor bulgare ce-?i exprimau m area lor bucurie pentru cea ce avea sa se intam ple: In donnta sa de a se ajunge la reglementarea pafnica a problemelor care ar putea sa desparta Romania de vecinii sdi, fi in speranta de a crea in aceasta parte a lumii 0 afe^are politica noua,

batata p e convietuire fi colaborare pafnica a tuturor popoarelor, Romania a hotarat sa deschida discufiuni cu Bulgaria. Tratativele vor incep e in 19 august, in cursul d im inefii la Craiova, in palatul rezid en fei regale. D ecla ra tiv e erau conduse de A l. Cretzeanu, m inistru p len ip o ten fiar, din partea Rom aniei pi S. P o m e n o ff, m inistru p len ip o ten fia r pi el, din partea bulgara. In co m p e n e n fa d elegafiei ro m ane intrau 16 m em bri. Un prim popas al d elegafiei bulgare in R om ania are loc la Calafat, unde au fo st intam pinafi de p refectu l judefului D o lj, de prim arul orapului pi de com andantul garnizoanei. D e aici la Craiova, drumul il fac cu trenul. In gara Craiova, in num ele guvernului rom an au fo st salutafi de D in u Sim io n, rezidentul regal al finutului O lt, iar in num ele m inistrului de extern e al Rom aniei de M ihail Stanescu, consilier de ambasada pi directorul protocolului. Delegafiile s-au in taln itin aceeapi zi la orele pranzului, 12, in palatul rezid en fei regale. S-au ro sfit toasturi pi s-au verificat p len ip o ten fele. In aceeapi zi, dupa amiaza au incep u t lucrarile in plen. Au fo st suspendate insa in curand. D ialogul a con tinu at pana seara numai intre pefii celor doua d elegafii. A doua zi, in 2 0 august, discufiile in cep to t in plen, pentru a continu a de data acesta in tr-o co m p o n e n fa redusa pi dintr-o parte pi din alta; pefii delegafiilor pi cate doi exp erfi rom ani pi bulgari, d im in eafa, pi intre e x p e rfi, dupa-amiaza. A treia zi liniptea e de m orm ant. Ziua de a%i - scria Universul la 2 1 august - pare mai calma, mai Uniftitd fi de aceeapare ft mai apasatoare. N u se mai rad mafini cu delegati oprip Infatapalatului residential fi nici plecand de acolo. Chiar in biroul de presa unde era atata animate, acum domnefte acalmia. Cathaga^etari, 3 4 la numar, citesc liniftiti %iarele d.e dimineafa, in timp ce gtvsul lipsefte, fiin d dufi in oraf, unii pe la pare, altii pe la mu^ee, altu u^tea^a U%ina Electrica sau instalafale de alimentare cu apa, insofifi bineinteles de ai noftri. N ici fefii celor doua delega(it, care au lucrat aseara pana dupa mie^ul noptii, nu au luat contact a%i- Lucrea^a insa intensiv toate subcomisiile la chestiunile de detaliu, cad marea problema, chestiunea teritoriala, pare saft fost terminate... . De a%i dimineafa lucrea^a impreuna cei doi experfi militari, generalul Potopeanu

din partea Romaniei, cu generalul Poppof din partea Bulgariei. A%i dupa m asaA l. Cret^eanu a lucrat impreuna cugeneralul Popoff expertul militar al delegatiei bulgare. Celelalte comisiuni au lucrat separat, ca pipana acum. A patra zi totul lasa im presia ca lucrurile sunt spre sfarpitul lor. efii com isiu nilor n-au mai finut contactul p erm an en t intre ei. N -a avut loc nici o intrunire in plen. Universul publica un gand al unui m em bru al d elegafiei bulgare: Vom trage cu buretelepeste tot ceea ce afost, vom uita once act care vremelnic ne-a imrajbit, ne vom strange frateste pi sincer mainile si, uniti in interesepolitice pi economice, vom statornici aici in Balcani, o noua piputernicdforfa, de un realfolospentm ambele fari". L a 23 august a ceeapi atm osfera. Au lucrat intens doar com isiile teh n ice ale ce lo r doua d eleg afii. La 2 4 pi 25 august, la fel. In zilele u rm atoare, com isiile ipi continua activitatea, experfu de asem enea. L a 2 8 august, im presia celo r ce urm areau lucrarile la Craiova era ca acestea se apropie de sfarpit pi sunt in masura sa gasesca pentru toate problemele conexe in legatura cu chestiunilefundamentale . .. o multumitoare delegare. Au avut loc pi pedinte intre pefii celo r doua delegatn pi co n ta cte intre d elegafii guvernelor rom an pi bulgar. Totul s-a desfapurat in tr-o linipte p e r f e c t ! Ziariptii bulgari au adus m u lfum iri atm osferei create lor la Craiova. T e z a ro m a n a avea in v ed ere, p o triv it c e lo r re la ta te de M. M anoilescu, cedarea Cadrilaterului, dar cu pastrarea pentru noi a Silistrei^ (in vederea autostradei dintre Bucurepti pi C o n s tan fa) pi o suprafafa de 2 .0 0 0 km p din totalul de 14.000 km 2 ai CndrilatprnlniJ ce niprind ea Caliacra, Cavarna pi B alcic, cu 3 7 .5 0 0 locuitori din care 14.500 bulgari. P op o v con d ifion eaza insa trim iterea d elegafiei bulgare la Craiova de accep tarea, din partea n oastra, a cedarii C adrilaterului intreg. E instrasigent pi dur. C ere revenirea la frontiera din 1912, m otivand ca ea a r simboli^a amicitia traditionala bulgaro-romdna. Iatd-ipe bulgari - spunea M anoilescu - deveniti sentimentali pi invocand argumente subtile pi cvasipoetice!. R om an ia insista insa pentru pastrarea Silistrei pi a litoralului cu Balcicul. Negocierile s-aupurtat intr-un spirit de picana pi de meschinarie - scria

in memoriile sale Manoilescu - iar cedarea reald piformala a Cadrilaterului s-a facut nu la Craiova, prin tratatul tncehiat la 7 septembrie, a la Viena la 3 0 august, odata cu arbitrajul. A ntiapand asupra dramei de la Viena, trebuie sa arat ca in aceeapi noapte de 2 9 spre 3 0 august, cand a trebuit sa acceptam Arbitrajul, amfost siliti sa semnam doua scrisori: una catre Kibbentrop pi alta catre Ciano, prin care in sensul hotdrdrilorFiihmului pi a Ducelui am recunoscut cedarea intregului

Cadrilater. Apadar cand ni s-a impus arbitrajul cu ungurii, s-a impus in acelapi loc, in acelapi timp pi de catre aceiapi miniptri, repre^enta-nd aceleasi puteri ale A xei, pi cedarea Cadrilaterului.

Problemele Tratatului de la Craiova intre Romania i Bulgaria

Tratatul a fo st in ch eiat la Craiova in 7 sep tem brie 1940 pi ratificat prin decret-lege la 12 septem brie, sem nat de Io n A n tonescu pi Mihail M anoilescu. Au fo st ratificate, cu acelapi prilej, pi anexele sale: un p rotocol pentru com pletarea art. 1 , trei acorduri ce au avut in vedere: m odalitafile de evacuare pi de tran sfer a teritoriului, schim bul de p o p u la te rom ana pi bulgara pi acordu l fin an ciar. D in tratatul in ch eia t au fa cu t parte pi schim burile de scrisori. Potrivit tratatului pi a anexelor sale, noua frontiera dintre Rom ania pi Bulgaria incep e de la D unare, im ediat in aval de Silistra, pentru a ajunge la M area N eagra la aproxim ativ 8 km sud de Mangalia. O com isie m ixta, com pusa din reprezentanp ai c e lo r doua fari, R om ania pi Bulgaria, in numar egal din am b ele fari, era im puternicita sa fixeze pe teren, chiar a doua zi dupa schim bul instrum entelor de ratificare ale Tratatului, traseul n oilor frontiere. P artea din teritoriul D o b ro g e i cu prinsa in tre fro n tiera veche rom ana-bulgara pi noua linie de frontiera se cerea a fi evacuata de catre R om ania pi transferata Bulgariei. T ransferul bunurilor im obiliare publice urm a sa se faca in patru etape, iar teritoriul in cauza im parfit pi el in

patru zone d istincte din ace st p u n ct de vedere. O lista a b u nu rilor im obiliare publice existente in zonele am intite trebuia in tocm ita de catre guvernul rom an chiar a doua zi dupa schim bul instrum entelor de ratificare, iar d elegafii bulgari d estin a fi a face re c e p fia urm au sa se p rezin te neinarm afi in locurile fixate la datele de 15, 19, 22 pi 25 septem brie 1 9 4 0 , orele 9. Arhivele locale erau rem ise parfii bulgare. Teritoriul ce facea obiectul tratatului va fi evacuat de catre Rom ania pi ocu pat de arm ata bulgara in patru etape, intre 2 0 sep tem brie pi 1 o cto m b ire 1940, cu o detaliere a p roced eelor, m ijloacelor fo lo site pi a situafiilor ce p o t fi create ca urm are prevederilor, cuprinse in unui din acordurile incheiate. In co n fo rm itate cu articolul trei al tratatului incheiat la Craiova intre R om ania pi Bulgaria, s-a hotarat ca, intr-un trerm en de trei luni, cu incepere de la data schimbului instrum entelor de ratificare sa se procedeze la un schim b obligatoriu in tre supupii rom ani de origine etnica bulgara, din ju d efele T u lcea pi C o n sta n fa pi supupii rom ani de origine etnica rom ana din judefele D u ro s to r pi Caliacra. In ceea ce privepte supupii rom ani de origine etnica bulgara pi supupii bulgari de origine etn ica rom ana din celelalte regiuni ale R om aniei pi Bulgariei, im igrarea in fara lor de afinitate etnica ram ane facultativa, intr-un term en de un an de la data schim bului instrum entelor de ratificare ale Tratatului de pace incheiat. S-a mai conv enit, potrivit aceluiapi tratat, ca guvernul rom an va putea decreta em igrarea obligatorie In Bulgaria a unui num ar de supupi rom ani de origine etnica bulgara, egal cu acel al supupilor bulgari de origine etnica rom ana care ipi vor fi exercitat facultatea de a em igra potrivit celo r aratate mai sus. G uvernul bulgar se obliga sa prim easca pe teritoriul sau pe supupii rom ani de origine etnica bulgara. In m od re c ip r o c , guvernul b u lg a r p u tea d e c re ta e m ig ra re a obligatorie in R om ania a unui num ar de supupi bulgari de origine etnica rom ana, egal cu acel al supupilor romani de origine etnica bulgara care pi-au

228
e x ercitat facu ltatea de a em igra in R o m an ia, guvernul farii n o a stre angajandu-se sa-i prim easca pe teritoriul sau. T o fi cei ce plecau d in tr-o fara sau alta ipi pierdeau calitatea de c e ta fe a n al farii p a ra site , din m o m en tu l p lecarii lor. P ro p r ie ta file im obiliare rurale aparfinand supupilor rom ani de origine etnica bulgara, o b lig afi sa p arasea ca te rito riu l ro m a n , erau co n sid e ra te ca bunuri abandonate pi deveneau proprietatea statului rom an. In cazul rom anilor plecafi din Bulgaria, bunurile lor rurale treceau in proprietatea statului bulgar. Acelapi principiu a fu n ctio n a t in cazul schim bu rilor facultative. Statul ro m an ipi va lua sarcina despagubirii ro m an ilo r ce parasesc bunurile lo r rurale situate in teritoriile tran sferate Bulgariei, iar statul bulgar se obliga sa despagubeasca pe bulgarii care-pi vor parasi bunurile ru rale situate in ju d efele C o n s ta n fa pi T u lcea . T o f i c e i p le c a fi in Bulgaria sau R om an ia ipi pastrau p ro p rietatea tu tu ror b u nu rilor lo r m o b ile, corp orale pi in co rp o ra le. E ra u liberi de a lua cu ei sau de a-pi tran sp orta bunurile m o b ile de o rice natura, vite, inventar agricol, etc., fara a fi supupi la nici o taxa. E x p o rtu l aurului pi al m o n ed elo r, in piese de m etal sau de hartie, u rm a sa fie reg lem en tat de catre cele doua b a n d de em isiune. G u v e rn e le c e lo r d ou a fari se angajau sa in to c m e a s c a listele pesoanelo r ce faceau o b iectu l schim bului obligatoriu de populafie, iar o com isie m ixta avea m isiunea de a supraveghea tran sferu l.p o p u lafiilo r rom ana sau bulgara. Avea toata puterea de a stabili procedurile de urm at pi de a lua masuri de execu fie a Acordului privind schim bul de populafie. Prin A codrul financiar incheiat, R om an ia pi Bulgaria au fo st de acord sa renunfe definitiv la toate pretenfiile de ordin financiar de la stat la stat ce rezulta din transferul de teritorii pi din schim bul de populafie, in schim bul plafii de catre guvernul bulgar, guvernului rom an, a unei sum e forfetare de un miliard lei, care va fi pusa la dispozifia M inistrului de F in an fe al Rom aniei in doua tranpe egale, la 15 ianuarie 1941 pi 15 ianuarie 1942.

P otrivit celo r trei scrisori adresate de S. P o m e n o ff, in num ele guvernului bulgar, lui Alex. Cretzeanu, prepedinte al d elegafiei rom ane de la Craiova, la 7 septem brie 1940, guvernul bulgar se angaja sa in tre fin a la S a b la , C aliacra pi B a lc ic in stalafiile n e c e s a re p e n tru secu rita te a navigafiei.

Tratativele romano-ungare de la Turnu-Severin

L a 6 august 1940, Raul Bossy, m inistrul R om an iei la R om a, se indreapta spre B udapesta spre a face cu n oscu t acordul R om aniei de a purta conv orbiri cu guvernul m aghiar pe tem a frontierelor. Prem ier al Ungariei era Teleki Pal, pef al departam entului de extern e Csaky Istvan, iar am b asad o r al U ngariei in R om an ia B ard ossy. P rim u l c o n ta c t al emisarului n o stru cu pefii executivului pi ai d iplom afiei maghiare a avut loc a doua zi, la 7 august. E i accepta tratativele p ropuse, situafia fiindule favorabila. G uvernul rom an pi ministrul sau de extern e savarpesc prima lor grepeala, de care partea maghiara avea, de aici Inainte, doar sa profite. T ra ta tiv ele au in c e p u t la 16 augu st 1 9 4 0 , la T u rn u -S ev erin . D eleg afia rom ana era cond u sa de Valer Pop, iar cea maghiara de Andras Hory. Si de o parte pi de alta erau experfi m ilitari pi civili. D e le g a fia m aghiara ipi prezinta in prim a zi revendicarile prin interm ediul unui m em oriu. R evendica circa 69 0 0 0 km 2 din teritoriul R om aniei, cu o populafie de 3 900 000 de locuitori, din care peste 2 7 0 0 0 0 0 erau rom ani pi num ai 1 200 000 unguri. P otrivit acestui plan, R om an iei ii mai erau lasate din Transilvania ju d efele: Fagarap pi Sibiu, o parte din judefele Tarnava M ica pi Tarnava M are, Blajul, un c o if din ju d eful A lba, fara orapul A lba-Iulia, judeful H unedoara pi Banatul. O fro n tiera ce calca in picioare intreaga noastra geografie, dezradacinand din ea toate vechile plaiuri romanepti ale Satm arului, Baii-M ari, B ihorulu i, Salajului, B istrife i, Nasaudului, Clujului pi Murepului. Un plan ce calca in picioare romanism ul rnasiv al Transilvaniei.

230
D ele g afia rom ana opune acestei cereri acceptarea principiului schim bului de populafie. G uvernul R om aniei nu avea in vedere o cedare de teritoriu decat numai in m asura in care era ceruta de crearea spafiului n ecesar statului ce avea de adus in spafiul sau teritorial conafionalii din statul vecin. A fo st un pu nct de vedere n eaccep tat de delegafia maghiara. E l cerea o contrapropunere cu caracter teritorial. C oncesii nu se faceau din nici o parte. Tratativele se gaseau in impas. D elegafia maghiara dorepte sa se retraga. D e la B erlin 51 R om a se cere continuarea tratativelor. Sefn celo r doua delegafii se in to rc in capitale, fiecare pentru a prim i noi in stru cfiu n i. Andras H ory se in toarce de la B udapesta cu in stru cfiu n i ferm e de a continua discufiile numai in baza prinicpiului cedarii teritoriale. V aler P op avea m isiunea de a ram ane la tratative si a discuta problem ele su sfinand schim bul de populafie propus. L a 24 august 1940 au fo st re b a te , la Tu rnu-Severin, tratativele. Andras Hory, in num ele guvernului sau, cere delegafiei rom ane sa accepte principiul cesiunii teritoriale. E ste respins de V aler Pop pi in con secin fa, la cererea m aghiara, tratativele au fo st intrerupte. S-a dat pi 0 d eclarafie com una: Deoarece nu s-agasit
0

ba%a comma pentm tratative, conversafiile au

fost declarate - dupa dorinfa delegatului pef ungur- cainchise;persistd insaperspectiva ca tratativele vorfi reluate in timpul cel mai scurt. M anoilescu ii ceruse lui Valer P op sa propuna reintalniri la 2 8 august, intr-o alta localitate. E l afirm a, in m em oriile sale, ca la Turnu-Severin nu am ajuns niciodatape terenul ca amji dispupi sa cedam
0

bucata mare sau mica din teritoriul tarii, a numai p e acela ca

urmarim un schimb de populafie cu omogeni^area etnica a celor doua fari, dupa efectuarea caruia s-arft putut admite un corectiv teritorial minim, strict necesar. E ra un pu nct de vedere accep tat 51 de peful leg afiei germ ane, Fabricius.

Dictatul de la Viena (3(Laugust 1940)_

Cadrilaterule degetulmic. Dincolo [Transilvania] e braful - spunea Al. Vaida-Voievod in Consiliul de C oroana din 23 august 1940, ce avea s i aduca hotarari in legatura cu atitudinea noastra fafa de problem a cedarilor

teritoriale Bulgariei pi Ungariei. N icolae Titulescu ar fi spus, fara indoiala, mai mult: Transilvania e insdfi inima Tarii Romanefti fi trebuie aparatd cu once p re t. N u era insa acolo. i hotararea luata a fo st alta, iar de la Turnu-Severin la V iena, de la tratative la dictat, n-a fost decat un nefericit pas pe care poporul rom an a inceput sa-1 faca din iunie pana in septem brie 1940. In zilele de 2 6 -2 7 august au avut loc succesiv mai intai chem area p len ip o ten tiarilor germ an i pi italieni acred itati in R om ania pi Ungaria, pentru consultari in farile lor, iar apoi invitarea miniptrilor de extern e ai R om aniei pi Ungariei la V iena. In n ota trimisa guvernului rom an de catre legatia germ ana la 27 august 1 9 4 0 , se spunea: V a rog sa im itafi imediatpe ministrul de externe in numele guvernului Reichului, la o comorbire asupra afacerilor ungarv-romdne, cu guvernul Reichului fi guvernul italian, reprezentat prin contele Ciano, pentru jo i la amia^d (2 9 august) la Viena. A r f i recomandabil ca ministrul de externe sd primeascd depHne puteri pentru tratative asupra relafiilor romanoungare. Rdmane la aprecierea guvernului roman de a trimite un al doilea delegat, eventualpeprefedintele Consiliului de M iniftri. U rm are som afiei p rim ite, o d e le g a te fo rm ata din 21 de m em bri au p o rn it spre V iena cu trenul in dupa amiaza zilei de 2 8 august fara a pti cu certitudine ce o aptepta acolo. S u n t m tam pin afi la V iena, in gara, de R ibbentrop . In aceeapi zi, la ora 14 a avut loc o prim a intrevedere intre M a n o ilescu , R ib b e n tro p pi C iano. A ceptia din u rm a in v o ca p en tru intim idare, nipte pretinse atitudini proengleze ale lui G a fen cu m anifestate la M oscova, pentru ca in final sa com u n ice d orin fa G erm an iei pi a Italiei de a se ajunge la o in feleg ere cu Ungaria printr-un arbitraj realizat chiar a doua zi, un arbitraj care - afirm a R ib ben trop - 1-am fi ce ru t chiar noi. M anoilescu co n testa cele a firm ate si rp rn te de BihKpni-mp- AUi-i eu nici prim ul ministru, in nici o imprejurare, nu am cerut arbitrajul si mai ales nu am putea sd acceptdm un arbitraj. R ib ben trop pi Ciano, unifi in in ten fiile pi acfiunile lor, a m e n in fa in to ate chipurile pe M an oilescu , care insista in ca p en tru rezolvarea diferendelor dintre Ungaria pi R om ania printr-un sch im b de populafie.

232
Refuzul lor este categoric, iar la intrebarea lui M anoilescu de ce suprafaa era vorba, R ibbentrop raspunde: intre o limita m axim a de 6 6 0 0 0 k m 2 pi una m inim a de 25 0 0 0 km 2. Surprins M anoilescu raspunde ca fara sa nu va co n sim fi niciod ata la o asem ena cedare. A tunci vetiface razboi pi vefi pierde toata Transilvania - i-a replicat R ibbentrop. M anoilescu com u n ica in fara cererile G erm an iei, in aceeapi zi de 2 9 august. In noaptea spre 30 a avut loc un Consiliu de Miniptri pi un C onsiliu de C oroana. Prim ul la ora 12, al doilea la ora 3. In discufiile purtate s-au con tu rat doua curente: 1. Respingerea arbitrajului pi proclam area rezisten fei (C I.B ratianu , Io n M ihalache, Mihai Popovici, N icolae B alan, V ic to r Iam andi, V icto r A n ton escu , C onstantin A nglescu, gen A rthur V aitoaianu, A .C .Cuza pi Silviu D ragom ir. 2. A cceptarea arbitrajului (G h . Tatarascu, C onstantin Argetoianu, A l. V aid a-V oiev od , G .G . M iro n escu , g en . E r n e s t B a liff, patriarhul N icod im M unteanu, Io n M ofa pi H oria Z elea C odreanu, Io n Gigurtu, D. Caracostea, N ichifor Crainic, contraamiralul adjutant N.Paip, I.V. Gruia, Io n M acovei, generalul D avid P op escu , S tan G h ife sc u , V icto r G om oiu , Vasile N oveanu, Mihail Priboianu, generalul adjutant G h eo rg eh Mihail, peful statului m a jo r al arm atei pi Andrei Radulescu, prepedintele Inaltei C u rfi de C asafie. T eofil Sidorovici, com andantul organizafiei Staja T arii, s-a a b fin u t de la vot. Un co m u n ica t dat a doua zi facea cu n o scu t opiniei pu blice din fara ca examindnd toateposiblita(ile, Consiliul de Coroana a ajuns la singura incheiere maifavorabila, adica la acceptarea arbitrajului A x ei, Romania gasindu se in acest moment absolut intre dupmani. Intregul sistem p e care se ba%a politica externa a democrafiei s-aprabupit in intreaga E uropa. Se in voca din n ou , ca pi in cazul ultim atum ului so v ietic, izolarea noastra pi im p osibiltatea dc a face fafa u n ei acfiu n i m ilitare. Isto ria n-a uitat pi nu a iertat upurinf;i cu care fo rfe le n o a stre p olitice pi m ilitare au ced at presiunilor externe pi au lasat sa fie luata din trupul Transilvaniei o suprafafa de 4 2 23 I

233
k m 2 pi o p o p u la te de aproxim ativ 2 6 0 0 0 0 0 lo cu ito ri, dintre care m ajoritatea erau rom ani. N enum arate telegram e trimise de M anoilescu spre Bucurepti, sub presiu nea pi am eninfarile a rb itrilo r au ce ru t Consiliului de C o ro an a hotarari imediate. A ctul final a fo st prelungit, in apteptarea raspunsului de la un ceas la altul pi chiar cu m inute. N im en i din exterior nu ne sugera o cat de m ica rezisten ta. In interior, Consiliul de C o ro a n a s-a strans cu greu pi cei ce au venit, in m area lo r m ajoritate (21 din 31) au plecat capul in sem n de n ep u tin fa. L a V iena in aceiapi zi, M anoilescu pi Valer Pop, cu aceeapi n ep u tin ta asculta o sen tin fa in tem eiata pe violenfa pi m incun i, pi apoi unui din ei, M anoilescu avea sa o pi sem neze. Palatul Belved ere avea sa gazduiasca ultim u l a c t al traged iei T ran silv an iei n o a stre . E ra - ne spune M . M anoilescu - un salon rotund, cum se intalnesc atatea in colfurilepalatelor vechi. O masa rotunda in mijloc. In fa ta noastra, Ribbentrop pi Ciano cu suita lor, in care am intre^arit, in picioare, p e Clodius. Cu ungestgrav pi nee ni s-au indicatfotoliile noastre. Toata lumea tacea. Toti voiau sdfie solemni, dar pentru mine erau siniptri. Peste un minut a fost introdusa delagatia ungara. Primul ministru, Teleky, tip de p ro feso r- mai curand de liceu decat de miversitate - p riiind oblic dupa ochelari ca un japone ~ Csaky -grasun, indesat, intr-o uniforma care amintea p e a surugiilor de la curtile noastre boirepti. Peste un alt minut eram ape^afi inju ru l mesei. Ribbentrop pi Cinao aveau la dreapta pi la stanga p e cei doi interpret, Italian pi germ an. V o rb e s c R ib b e n tro p pi C iano. V rea sa v o rb e a sc a pi M an o ilescu . N u i se ingaduie. Se citepte a p o i, in g e rm a n a pi italiana, A ctu l de a rb itraj, iar in fafa lui M a n o ile sc u , S ch m id t desfapoara harta R om an iei cu to t ce ea ce U ngaria h o rth y sta a reupit sa ia prin pantaj pi f o r f a . Schmidt a citit in limba germ na actul de arbitraj. N u am avut - serie in m em oriile sale M anoilescu - nici o sen%a[ie,fiindca nu aducea nimic esential. M -au indignat numai cele doua minciuni sfruntate, cuprinse in textul ofuial, prim a ca guvernul regal roman pi guvernul regal ungar s-au adresat guvernului Reichului pi guvernului itahan cu rugamintea de afa ce un arbitraj pi a doua cd

234
cei doi miniptri de externe au luat hotararile lor dupa o noua convorbire cu miniptri Manoilescu pi C sdky. In cuvantul sau, M anoilescu tocm ai acest lucru a vrut sa-1 arate, ca totul s-a hotarat fara de noi pi im potriva noastra: R og sd se constate pi sd se treaca inprotocol ca delegatia romana nu a avut niciodatd oca^tunea de a-pipre^enta pi de a de^ioltapunctulsau de vedere infafa comisiunii arbitrare. E ste greu de inteles pi im aginat brutalitatea cu care i s-a impus R om aniei cedarea unei bune parfi din teritoriul sau. A tm osfera creata delegafiei n o a stre la V ien a iese de asem ena din cadrele unei n o rm a lita fi. E a nu a participat la un arbitraj, care ar fi presupus un dialog intre p arfi, ci la un dictat, iar M anoilescu a fo st doar m artor la p ro n u n ta rea sen tin tei. A ctu l de arbitraj a fost citit din nou in limba italiana. Veni apoi momentul culminant. Pe masa statea impaturita harta, ca o sentinta de moarte. A m observat intai ca este o harta romaneasca... . Cand am p riiit in toata gro^ana impartirea Transilvaniei, am inteles caputerile care imi erau mult slabite mapdrdsesc cu totul. Tabloul dinaintea ochilor s-a jacut neclar, ca un norgalben cenupiu, din cenupiu negru... . In clipa urmdtoare mi-am pierdut cunoptinfa... . Textu l D ictatului de la V ien a cuprinde, apa cum arata M anoilescu, in m em oriile sale, doua neadevaruri pi o nedreapta sen tin ta . A firm a ca totul s-a petrecut la cererea guvernelor rom an pi m aghiar, iar hotararile luate au avut consensul miniptrilor de externe ai c e lo r doua tari: Guvernele roman pi ungar s-au adresat guvernului Reichului pi gum nului Italiei, rugandu-le sd respiteprintr-un arbitraj chestiunea in suspensie, intre Romania pi Ungaria, cup rim e la teritoriul ce um ea^d a fid a tU ngariei. In urma acestei cereri pi in u rn a declaratiilot Jacute de guvernele roman pi ungar, pi in acelapi timp a cererii in sensul ca Romania pi Ungaria vor considera ca cele doua parfi sunt legate intr-o asemenea sentinta de arbitraj, d. von Ribbentrop, ministrul german al afacerilor straine pi contele Ciano, ministrul italian al afacerilor straine, dupa o noua intrevedere cu d. M anoilescu... pi cu contele Csaky .. . aupronuntat a%i la Viena sentinta de arbitraj urmdtoare. S e n tin ja a fo st in adevar p ro n u n ta ta , dar fara punctul sau de vedere. In discursul radio difuzat de la 1 sep tem brie 1940, M. M anoilescu

235
spunea: Im ipare rau - pi acelapi sentiment este impartdpit pi de d-l V aler Pop - ca nu putem sa explicam totul pi safacem sd se inteleaga totul din ceea ce s-a petrecut la Viena, unde noi n-am avut decat simpul rol de a comunica la Bucurepti o situatie care, cu toate eforturile noastre, nu seputea schimba, pentru aprim i de acolo hotararea autorizata a guvernului pi a Consiliului de Coroana. iManoilescu, in acelapi co n tex t subliniaza ca d elegafiile rom ane nici la T urnu-Severin pi nici la V ien a "n-aufacut nici o oferta teritoriala de nici unfel infavoarea Ungariei. Reamintepte de asem enea ca la Salzburg pi V iena, la sfarpitul lunii iulie, atat el cat pi primul m inistru Ion G igurtu au discutat d oar realizarea unui vast sch im b de populafie in tre Ungaria pi R om ania pen tru om ogenizarea etn ica a c e lo r doua tari care presupunea cedarea unui teritoriu dar numai exact p e masura necesara pentru a crea la granita de Nord- Vest a farii un spatiu lital destinat strdngerii la un loc a tuturor ungurilor din Transilvania, ramandnd ca romdniii din acelapi spatiu s a fe strdmutati in interiorul Trasnilvaniei. Aceasta - spunea Manoilescu - pi nu alta a fo st ideea neta pi bine prea^ata cu care ne-am inton noi din caldtoria de la finele lui iulie, idee pentru acceptarea careia am pipornit la pregdtirea opiniei publice romanepti. H arta anexata dictatului, fixa noile g ra n if e, iar o com isie m ixta rom ano-m aghiara va determ ina detaliile traseului la fafa locului. In term en de 15 zile intreg teritoriul cedat trebuia evacuat de trupele rom ane. Supupii ro m an i stabilifi la acea data pe teritoriul ced a t d ob an d esc, fara alta form alitate, n afio n alitatea (!) ungara. Cei ce doreau sa opteze pentru n a fio n alitatea rom ana, puteau sa o faca in term en de 6 luni, cu o b lig a fia de a parasi teritoriul intr-un term en de un an. Potrivit hotararii de arbitraj, li se p e rm ite a ace sto ra sa ia cu ei bunurile lo r m o b ile , sa lichideze proprietatea lor im obiliara, pana in m om en tul plecarii lor, pi sa ia cu ei produsul rezultat. In cazul in care lichidarea nu putea avea loc, statul ungar se obliga sa despagubeasca persoanele in cauza. A rticolul patru din D icta t prevedea pi dreptul supupilor romani de rasa ungara, stabilifi in teritoriul cedat in anul 1919 de catre Ungaria Romaniei, adica maghiarii ramapi in Transilvania unita cu vechiul regat al R om aniei

236
in decem brie 1918, de a trece in Ungaria in aceleapi condifii prevazute ca pentru rom ani. A lte problem e ce decurgeau din actul cedarii au fost lasate spre rezolvare celo r doua guverne, rom an pi m aghiar, pi numai in caz de neintelegeri urm a sa se faca apel la guvernele germ an pi italian. H otararile dictatului au fo stu rm a te de d e c la ra b le lui R ib ben trop pi Ciano, prin care se garantau integritatea pi inviolabilitatea noilor frontiere ale R om an iei: Italia fi Germania ifi asumd, cu incepere de a%i, garantia pentru integritatea fi imiolabilitatea tentoriului statului roman". L a care M. M anoilescu raspunde: Guvernul roman ia cunoftinfa cu agrement de comunicare fi acceptd garanfia acordata Romamei. Cinica asigurare! A mai fo st sem nat la V iena, la 30 august 1940, pi un acord germ anorom an privitor la m inoritatea germ ana din R om ania. G uvernul rom an se angaja sa stabileasca o egalitate de dreptwipentm cetatenii romani de rasagermana fi cetafenii romani de rasa nmaneasca". Potrivit aceluiapi acord, guvernul roman se angaja de asemenea sd consolide^epo^ifia grupului etnicgerman in sensul hotarariloi de la Sibiu pentm a se acomoda particularitafilor lor etnice germ ane. A u u rm at pi doua declarafii din p artea lui R ib b e n tro p pi Ciano, nu insa, cum era pi firesc, pi din partea lui M an oilescu . C ei doi miniptri de e x te rn e ai G e rm a n ie i pi Italiei m in t cu aceeapi d ezinvoltura ca A ctul lor este savarpit pi la cererea guvernului ro m an pi ca el in sem n a o m are binefacere pi pentru noi, pi pentru lum ea din jurul n ostru . Sunt d eclarafii revo ltatoare pi perfide. O rep ro d u cem pe acea ro stita de R ib b en trop : Prin sentinta de arbitraj care afostpronuntata, o chestiune importanta figrea de politica europeana a fo st definitiv reglementata. In numele guvernului Reichului, fin sd exprim satisfacfia deosbitape care o simt in aceastaprivinfa. D ar cu ce p re f insa! Guvernele roman fi ungar, - spunea R ib ben trop mai departe - au adresat un apelgm trnelor celor doua puteri ale A xei. E le au manifestat dorinfa lor de a revolt a in modpafnic oproblema de^bdtutd de multa ireme. In acest mod, ele au finut de asemenea seama de raspunderea lorfa fa de propriile lor intense fi fafa de menfinerea pacii in Sud-Estul Europei. Fuhrem l ft Ducele nu s-au sustras de la

237
acest apel. Germania fi Italia intrefin, Intr-o masura egald, relafiuni amicale cu Ungaria fi Romania. Germania fi Italia nu sunt totufi direct interesate in chestiunea carefacuse obiectul litigiului dintre cele doua tari. A stfel, Germania fi Italia au putut lua asupra lor, intr-un mod absolut impartial, aceasta misiune delicatd. D e asemenea astfel ele au putut, in ciuda marilor dificultdti p e care le implied circumstanfele complicate, geografice fi etnografice din teritoriul disputat, sdgaseascd o solufiejusta fi tinand seama de interesele celor doua fari.... Dupa acordul soiieto-roman cup rim e la chestiunea Basarabiei fi dupa acordul la care s-a ajuns intre Romania fi Bulgaria cu privire la chestiunea Dobrogei meridionale, sentinfa de arbitraj rostitd astd^i de cele douaputeri a leA xei fi acceptata de cei doi parteneri re^olva ultima problema teritoriala din spatiul danubian in suspensie. In present, in aceasta parte a Eurvpei afo st obtinuta in favoarea tuturor interesafilor o pacificare definitivd. Sunt comins ca o ba%a solida afost creata asfe l pentru ratiuni durabile fi amicale intre Ungaria fi Romania. L a 30 august 1940, a fo st sem nat de cei patru miniptri de externe un p ro to co l in care ministrul Ungariei pi al R om an iei Constata in mod explicit ca ei au luat la cunoftinta de sentinta de ariitraj de la Viena. E i au confirmat apoi, inca odata, fi in mod explicit, in numele guvernelor lor, declarafia ca ei acceptd sentinta de arbitraj ca o reglementare definitivd fi ca ei se obliga sd o execute fa ra condifii.

CAPITOLUL X iN VREMEA LUI ION ANTONESCU PESTE HOTARE 1 iN TARA. ROMANIA IN CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
t In vremea lui Ion Antonescu peste hotare i in tara
A

Anii 4 0 au in istoria lo r un iversal! pi n afion ala, un loc aparte pi o sem nificafie deosebita. V iafa com unitara cunoapte o discontinuitate fa fa de deceniul trei, in tr-o covarpitoare p ro p o rfie . N u pretutindeni in lume pi nu la aceleapi dim ensiuni. N im eni nu a putut ridica insa ziduri de aparare pi nu s-a putut retrage in insule m arine sau ocean ice pentru a ramane izolat de focul m istuitor al celui de-al doliea razb oi m ondial. E l a fost gandit in chiar prim a zi de pace de dupa primul razboi mondial, pi pregatit apoi vrem e de un deceniu, in cel de-al treilea, ce poate fi consid erat, nu fara tem ei, pi deceniul pacii creatoare de progres. Istoria lumii europen e s-a desfapurat intr-un co n tex t istorie cu trasaturi noi. La sfarpitul primului razboi m ondial s-au destram at doua imperii: austro-ungar pi farist. In locul lo r au luat naptere noi state, a avut loc intregirea altora prin hotarari de unire la scara fiecarei nafiuni. A ceste hotarari au prim it o con firm are internafionala prin tratatele incheiate in cadrul C o n fe rin fe i de Pace de la Paris. H arta E u ro p ei a in cep u t sa arate altfel. S piritul d-dfejtate-a.imnns. Statele intregite, sau nou form ate, pi-au a rb o ra t drapelul ?n in tre g s pafiul n a fio n a l pi au p o rn it pe drum ul reform efor. aTdezvoltarii pi al m odem izarii. Sunt lucruri pe care le-am m ai spus.
In legatura cu Antonescu sunt in istoriografia noastra si in cea de peste hotare, in randul unor oameni politici romani si straini nninii

Statele invinse in razboi au sem nat tratatele cu o resem nare ascunsa. In realitate tntreg sistem ul p olitic sa n cfio n a t p nn hotararile pi tratatele incheiate in cadrul C o n fe rin fe i de Pace de la Paris (1 9 1 9 -1 9 2 0 ) a fo st co n testa t in deceniile trei patru pi incalcat prin acfiuni dictatoriale pi razb oin ice in anii 1939 -1 9 4 4 .
1 unele pi altele au fo s t gandite pi pregatite, tacit sau m anifest, cu

m ult inainte de a avea loc, fiind dorite, pregatite pi susfinute de toate farile n em u lfu m ite de sistem ul p olitic sa n cfio n a t la Versailles. T actica folosita, la inceput, a fo st aceea a papilor m aru n fi facu fi in d irecfiile pi cadenfele soco tite ca fiind potrivite scopurilor urmarite. A poi cand fo rfele revizioniste au captigat puterea prin grepelile invingatorilor, in primul rand invinpii au trecut la fapte, m otivate prin D eclarafii pi realizate prin D ik tat pi fo rfa . In ce privepte R om an ia, in vara anului 1 9 4 0 , din iunie pana in septem brie, tratatele din anii 1919-1920 au fost revizuite in favoarea Rusiei, Ungariei pi Bulgariei, R om ania fiind obligata sa cedeze acestora o treim e din suprafafa pamantului sau. O succesiune de acte diplom atice pi acfiuni de fo r fa intreprinse de G erm an ia pi Italia (incepand cu 1938) si profitand de acestea Rusia, Ungaria, Bulgaria, au dovedit in eficien fa g a ra n fiillo r Angliei pi Franfei (din 1939) pi au anihilat re z iste n fa R om an iei in f a f a ultim atum ului rusesc din ju n ie , a dictatului de la V iena din august pi a pre ten fn lo r teritoriale bulgare din august-septem hrie 1940./ L a mai pufin de un an de la in ch eierea pactului R ib b e n tro p M o lo to v (23 august 1939V R om ania ipi traieste dram a sa n a tio n a l! iar centru l pi apusul european este sau va fi in mainile nazismului germ an.
...................... " ;.............................. ' '

C ehoslovacia pi P olonia, apoi D anem arca pi N orvegia, O landa, B elgia pi L u xem bu rgu l au fo s t atacate prin surprin dere fara av e rtism e n t sau declarafie de razboi pi invadate in mai pufin de doua luni. F ra n fa este cotrop ita pi dezm em brata. F o rfele exp ed ifio n a re engleze se retrag pi ele. E u ro p a e in mainile G erm an iei pi Italiei. Pactul tripartit de alianta militara sem nat la Berlin (27 sep tem brie 1940) intre G erm an ia, Italia pi Ja p o n ia ,

240
consacra aceasta noua realitate geopolitica europeana in timp ce Extrem ul O rien t este lasat pe seama Jap o n iei. Pactul tripartit a fo st co n cep u t ca un tem ei al acfiunilor germ ane p ornite pentru reglem entarea apa-zisului spatiu vital > \ cele trei s ftte > sem natare prom itandu-si asistenta econ om ica, politica si militara in cazul. in Qire unui dintre ele ar fi fo st atacat. La Pactul Tripartit an aderat Ungaria(20 n o iem b rie), R om ania (23 noiem brieV S lov acia (24 noiem brie') pi Bulgaria (1 m artie 1941). G erm ania incorporeaza, in temeiul unor drepturi istorice imaginare Austria, Alsacia, L orena pi ducatul Luxem burgului. A lte fari - Polonia, N orvegia, O landa, Belgia, o parte a F ra n fe i, B oem ia, M oravia, Slovacia - au intrat pi ele in ceea ce s-a nu m it C om unitatea G erm ana. In B alcan i, lugoslavia este im p artita, dupa mai bine de doua saptam ani de ostilitafi (6 -1 8 aprilie 1941), intre G erm an ia ce ia Slovenia, Italia, ce primepte C ro a tia , M untenegru pi o parte a D a lm a fiei, Bulgaria, caria i s-a dat partea de sud a Iugoslaviei pana la frontiera cu A lbania, iar Ungariei o intinsa regiune din C otul D unarii, Voivodina pi B acika; Serbiei, stat nou creat, condus de N edici, i s-a lasat restul teritoriului. In G recia operafiunile m ilitare au luat sfarpit la 31 mai 1941, odata cu invadarea insulei C reta de catre trupele germ ane paraputate. G erm an ia se gasea angajata pe un nou front, cel mediteranean, ce cuprindea o arie geografica vasta; toate farm urile m editeraneene ale E u ro p ei intre Spania, la vest pi Turcia la est, prelungindu-se la sud pe farmul african. Fara ob stacole deosebite pi fara problem e prea mari, G erm ania pune stapanire prin razb oaie fulger pe to t ce dorea. P rin pantaje pi am eninfari diplom atice, sau prin atacuri militare purtate prin surprindere, E u ro p a ia infafisarea dorita de nazismul germ an. D ip lo m a fia ruseasca ipi avea pi ea drumul sau penculos. D e fapt pentru am bele imperii, toate a lia n te le pi in teleg erile nu aveau nici o valoare reala. A ce ste a sunt imprejurarile externe in care ipi incepea generalul Ion A ntonescu activitatea sa politica ca pef al executivului Rom aniei. Steaua farilor revizioniste cu

ajutorul germ an pi rusesc era la apogeu. Apusul european parea sau chiar era ingenuncheat in fa ta W erm achtului hitlerist. Platea tribu t propriilor slab iciu ni, riv alitafilo r d in tre principalele state pi c o n c esiilo r facu te frontului revizionist pi, in primul rand, G erm aniei de catre Anglia pi Franfa. Tablou l pi bilanful viefii p o litice europen e de la sfarpitul deceniului patru era n e t in favoarea regim u rilo r dictatoriale pi rev izio n iste. Cedarile teritoriale fusesera fo rfa te , razboiul - declarat sau nu - incepuse, iar tragediile nascute din am andoua erau realitafi traite de m ajoritatea lumii europene. Rom ania nu a facut excep fie. Nu i se declarase razboi din nici o parte, dar din iunie pana in septem brie 1940, a pierdut o imensa suprafafa din trupul farii pi din oam enii ei, sub patronajul pi ameninfarile G erm aniei naziste pi Italiei fasciste. R om ania nu fusese cucerita de nim eni, insa ii erau luate prin pantaj, am eninfari pi diktat parti insem nate din teritoriul sau n ational de catre vecini. la rasarit Rusia sovietica, de la nord-vest, Ungaria, pi de la sud, Bulgaria. Un singur hotar a ramas neatins, cel al Banatului dinspre lugoslavia, consecventa in prietenia fafa de statul pi poporul roman. In rest, daca nu a curs sange la hotare, au plans in schim b inimile tuturor rom anilor din intreaga fara. E ste cel mai tulburator an din istoria R o m k iiei m oderne. S-a frant atunci, din trupul farii, cu cinism, pi s-au desparfit din nou frate de frate, rom an de rom an prin viclepug pi fo rfa s tr a in ! D ram atism ul pi durerea erau fara margini. Rom anii ramapi in afara h o tarelo r nafionale - pi cei din nord-vestul Transilvaniei, pi cei de la ra sa rit, din B a s a ra b ia pi B u c o v in a - re tra ie s c v ech ile p ro c e s e ale d eznafionalizarii lor, cu noscu te inainte de 1918. C o n d ifiile aspre, chiar dupmanoase, reinstalate pi intr-un loc pi in altul in fo rm e m ult mai grave, lipsite de um anism, de infelegere pi respect pentru populafia rom aneasca, determ ina aici o e xisten ta de infern. Unii rezista, alfii nu. D e aici un m are exod al ro m an ilo r din Transilvania de N o rd , din B asarabia pi Bucovina spre toate regiunile ram ase Regatului R om an , chiar imediat dupa cedarile teritoriale.

242
La 4 septem brie 1940, prin decret-lege, a fo st in fun ta t Comisanatul General al romanilor din teritoriile evacuate, pe langa prepidinfia Consiliului de Miniptri. Avea misiunea de a rezolva toate problem ele econom ice, sociale, culturale pi |undice ce decurgeau din actul evacuarii, de a repartiza p op u lafia refugiata pi de a se ingriji de integrarea sa in viafa farii, de a in fiin fa , cu ajutorul inifativei particulare, asociafii pi co m itete regionale pi locale, ce se vor ocupa de rezolvarea p ro b lem elo r populafiei evacuate, de a in tocm i un plan general de activitate. Crearea acestui organism la nivel central - ce va suferi unele m odificari in vrem ea guvernarii lui A n to n escu - este co n secin fa unei politici de stat ceruta de o situafie grava, cu un caracter de masa, creata prin cedarile teritoriale. Se pierd, evident, im ense bunun spiritual-um ane pi materiale prin to t ceea ce a ramas d incolo de noile hotare ale farii. V iafa tu tu ro r rom anilor de acolo se desfapoara sub sem nul v io le n fe lo r pi al incertitudinilor. N -au fo st pnm ite cu resem nare pi au existat in toate mediile rom anesti, reacfii de im potrivire. Una din ele, generala pi masiva, a fo st exodul voluntar sau fo r fa t al rom anilor din zonele cedate. Trenurile, pi d in sp re B a s a ra b ia pi d in sp re B u c o v in a de N o rd pi din n ord u l Transilvaniei sunt multe pi totupi nem capatoare pentru to fi cei ce au refuzat o noua stapanire straina impusa lor. O rapele pi satele din Transilv ania ram asa a n o astra, B an atu l, M untenia pi M oldova prim esc cu dragoste frafeasca pe to fi cei refu giafi. P rofesori pi m v afatori, p reofi pi slujitori ai statului, oam eni de diverse p ro fesii ipi g asesc lo cu ri de m u nca pi noi ro stu ri, to fi tra in d insa sentim entul provizoratului. R e z iste n fa m orala pi optim ism ul privind rein toarcerea acasa sunt realitafi pi trasaturi ale viefii politice romanepti din lunile iunie-septem bne 1940. A rm ata de la granifa s-a desprins pi ea din locurile ce trebuiau aparate, cu inimile indurerate pi cu hotararea nestram utata a reintoarcerii. O am enii politici din Consiliile de C oroan a din lunie-august 1940, din guvernul R om aniei, spirituaiitatea pi opinia publica rom aneasca au primit

ultimatumul sovietic si dictatul de la V iena cu un profund sen tim ent de n em u tu m ire pi revolta. Au fo st organizate mitinguri de protest, au fo st scrise multe m em orii cu privire la crim a ce se savarpise fata de n a fiu n ea rom ana, au fo st form ulate n e cru ta to a re critici la adresa tuturor factorilor politici interm pi externi vinovati de dezastrul tarn. Criticile erau aspre pi drepte. N im eni din cei ch em afi sa con d u ca destinele tarii pi sa apere hotarele ei nu-pi facuse pe deplin datoria. Partidele politice s-au m acinat intre ele pana la actul final al desfiinfarii lo r (m artie 1938), iar Frontul Renapterii N ationale (d ecem brie 1938 - iunie 1940) pi Partidul N afiunii (iunie - sep tem brie 1940) ce au fo rm at Executivul in anii 1 9 3 9 -1 9 4 0 n-au fo st fo rte p olitice pe m asura evem m entelor interne pi externe. Regele Carol al II-le a pi tofi cei din jurul sau, oam eni ai puterii sau sfetnicii ei, n-au gasit nici m ijloacele pi nici form ele de a se impurte in exterior pi de a realiza coeziun ea In interior. A rm ata nu era nici ea, cel pufin in c o n c e p fia Statului sau M ajor, ceea ce poporu l aptepta. S-au cantarit totupi superficial fo rfele pi mai ales, s-a cedat neiertat de upor in fafa fo rfe lo r revizioniste pi a susfinatorilor lor. E ram oricum mai puternici decat doua din statele revizioniste, Ungaria pi Bulgaria, iar G erm ania pi Italia nu erau atunci in m asura sa le sprijine militar. Adevarul este ca fo rfele politice ale farii n oastre n-au luat in calcul to t ceea ce se cuvenea luat, au dat dovada de n ep u fin fa sau lapitate, iar arm ata rom ana s-a retras - pi din rasarit pi din V est - prea devrem e pi mai ales prea upor. A cuzele aduse pi un ora pi altora erau grave, determ inate de realitafi d ram atice, ce in c o n c e p fia tu tu ro r ro m a n ilo r se cereau in d rep tate. R e in treg ire a g ra n ife lo r d ev en ea intaiul o b ie ctiv al fa rii. In a ceste imprejurari interne pi externe, fara egal in istoria de pana atunci a Romaniei, a fo st adus la conducerea executivului, generalul Io n A n tonescu. Fara indoiala evenim entele interne pi extern e dm lunile luniesep tem b rie 1940 au dus la num irea generalului Io n A n to n escu la 4

sep tem brie 1940, ca pef al guvernului. Io n A n tonescu a fo st ales prem ier intr-un m o m en t de p ro fu n d a criza p o litica d eterm in ate de cedarile teritoriale. Liderii partidelor istorice refuzau partiriparpa la artul p iiv p m arii in condifnle ram anerii la tron a regelui C arol al II-lea. Legionarii ii erau pi ei ostili. A ntonescu era chem at sa faca reconcilierea intre toate parfilp. N -a reupit. Ipi consolideaza insa puterea prin schim bari de esen ta in viata p o litica a farii. L e m otiveaxa prin sterile de spirit existen te in tara. Izvoarele dovedesc pi o interven fie straina. T otul s-a p etecut oricum , in co n sen s cu vrerile exp rim ate sau sugerate de L eg a fia G e rm a n a din Rom ania. L a 5 sep tem brie 1940 - la cererea lui A n ton escu - prin decret, C arol a suspendat C o n stitu fia din februarie 1938, a dizolvat corpurile legiuitoare - parlamentul - pi, printr-un alt d ecret din aceeapi zi a investit pe g eneralu l A n to n e s c u cu d ep lin e pu teri pi a a c c e p ta t red u cerea prerogativelor sale regale. Carol- a subscris atunci de fapt, la propria sa cadere pi a regimului insturat de el. A fo st pi m om entul ce m archeaza sfarpitul parlam entului ca in s titu te . Va fi creat dm nou in noiem brie 1946, cu structuri n oi pi dupa legi noi. O zi mai tarziu, in dim ineafa zilei de 6 sep tem brie 1940 in urm a unei noi intervenfii ultim ative din partea generalului A ntonescu, Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau, Mihai. A fo st actul politic hotarator ce va ingadui lui A n tonescu sa continue drumul spre instaurarea regimului sau autoritar prin preluarea u n or prerogative regale. Generalul nu mai este un simplu pef de guvern, devine pi pef al statului, ceea ce inseam na mult mai mult. Va im p arfi fu n cfia suprem a a statului cu noul m onarh, incalcandu-se atribufiile constitufionale prevazute in A ctele fundamentale din 1923 pi 1938. In aceeapi zi de 6 sep tem brie 1940, intr-o proclam afie catre popor, generalul A ntonescu prom ite nu un guvern nou, ci un regim nou, cu un guvernpe ba%e noi. E l a considerat vremea in care urea spre putere ceasuri de %drunanare a Romaniei fi de sfafiere a neamului. Tara era intradevar

245
zdruncinata pi neamul sfapiat in urm a evenim entelor din iunie - septem brie 1940. R am ie tarii tebuiau vindecate, puterile adunate, onoarea ridicata spre inaltim ile cerului, viitorul asigurat. Durerea trebuie sd ne invete, sa ne inalte. Popoarele adevdrate-spunea generalul A n toenscu - ip taie din infrangeri marile destine. Toate acestea presupun nu vorbe, ci actiune. N u fovaire ci fap te pentru a se putea salva statul pi nafiunea. In proclam afia sa, el a cerut poporului: iubirea pentru Tara: ma adrese% cugetelor voastre p va cer mcrederea in neam; ma adrese^puterilor voastre p va cer sd le dati Patriei, Mumii noastre comune. Mai cerea ca totul sa se intem eieze pe cinste, legalitate pi munca. Intreg programul sau de guvernare prom itea ai^i'oripe de-a-ntregul din cre^ul nationalist integral. P ro clam afia generalului A n tonescu marturisea o profesiune de credinta, definea scopul noului regim pi arata pi m ijloacele alese spre implinirea lui. Cre^ul nationalist integral ce va inspira programul sau nu este nimic altceva decat reintregirea hotarelor tarnla care s-agandit pi pentru care pi credem ca a acceptat preluarea puterii. M ijloacele alese izvorau din trasaturile m oral-spintuale dovedite de general, se intemeiau pe acestea, le dorea generalizate pi intalnite in fiecare loc, la fiecare om al farii. Pe aceste temeiuri om addna bazele kgaturilor noastre de a%i -d e c la ra A ntonescu - pi cerea ca prin credinta in Dumnezeu, in dreptulSfdnt p nepientor alN eam ulm - sa se porneasca inainte, la datorie. P e n tr u g e n e ra lu l Io n A n to n e s c u , inainte la datorie avea sem m ficatia unui ordin de lupta dat de com andantii de optin in vremuri de restripte. E l il rostea acum, in fafa intregii natiuni. N afiunea 1-a ascultat pi 1-a urm at. T o t la 6 septem brie 1940, generalul Io n A n tonescu sem neaza doua d ecrete-legiH 3u u lreglem enta succesiunea la tronul Rom aniei a M arelui V oievod Mihai de A lha-Inlia si textnl jnram antului regal. Al d o ile a " cu rp in d ea juram antul p rim -p resed intelu i In a ltei C u rti de C asatie si Ju s titie , al procurorului general pi al prepedinfilor de sectie de la Inalta GurtTcIe Casatie pi [u stitie

G eneralul A n ton escu 'ia masuri de recunoastere a regimului sau prin A ctele de juram ant cerute celo r doi fa cto ri politici institutional! tradifionali ramapi - M on arh ia pi Ju s tifia ; de recunoaptere, pi implicit, de angajare a lor pe drumul precon izat de general. Juram antul a fo st ceru t fafa de n atiu n e, ea insa era reprezentata de aici inainte, pana in vara anului 1944 nu de Parlam ent ci de generalul A n ton escu pi regele Mihai. U rcarea pe tro n a regelui Mihai s-a facut prin d ecret-lege sem nat de generalul A n to n e scu in calitate de C o n d u ca to r al Statului ro m an pi Prepedinte al Consiliului de Miniptri pi de Io n V. G ruia, ministru al justifiei, in virtutea drepturilor con ferite p n n decretele-legi din 5 septem brie pi in num ele N afiunii Rom ane. Regele Mihai depune juramantul in aceeapi zi, potrivit prevederilor art. 2 din d ecretu l-le g e a m in tit, in fa fa g en eralu lu i A n to n e s c u , a patriarhului N icod im pi a prim -prepedintelui In altei C urfi de Casafie, D .G .Lupu. D a ca regele M ihai a fo st ch em at sa jure cred in fa N afiu n ii Rom ane, inalfii magistrafi au facut-o fafa de cond u catoru l statului roman, adica fafa de A n ton escu . A ceasta sem nifica recunoapterea puterii sale pi subord onarea lor fafa de el, un captig evident pentru A n tonescu pi o trasatura noua pentru noul regim. Un alt decret, de data aceasta regal, to t din data de 6 septem brie 1940, intarea puterea lui A n tonescu, delimita pi micpora prerogativele regale, pi trecea altele pe seam a generalului, in calitatea sa de cond u cator al statului. A n ton escu dobandea m ana libera in toate problem ele de politica interna pi externa, asumandu-pi puteri depline, adica d ic ta to ria l pi hotaratoare in destinul Rom aniei. Totupi, juramantul de cred in fa ceru t, to t printr-un decret-lege din
6 septem brie 1940, de catre regele Mihai pi generalul A ntonescu, in calitate

de prepedinte al Consiliului de Miniptri, m ilitarilor, fu n cfion arilor publici ju r credinta pi profesioniptilor liben, avea in vedere N afiunea pi Regele: Nafiunii fi Regelui M ihai, pi nu pe generalul A n tonescu. D ou a zile mai tarziu, in 8 sep tem b rie 1 9 4 0 , un nou decret regal investepte pe generalul Ion Antonescu cu depline puteri pentru conducerea

247
statului, exact in form ularea din 6 septem brie, si reduce prerogativele regale la d re p tu l de a fi trap i.iJ o ti-r-iiv, de a bate m oneda, de a conferi decoratn, de a prim i pi acredita am basadori pi miniptri plenipotentiari, de a numi pe primul m inistru insarcinat cu depline puteri, de a amnistia pi a g ratia. Ii este luat regelui dreptul de a m odifica legile organice, ceea ce insem na un nou pas spre intarirea regimului politic instaurat la 5 septem brie. E s te un pas de o sem nificafie d eosebita. D e aici inainte, decretele-legi vor fi sem nate numai de generalul Io n A n tonescu in calitate de c o n ducator al Statului R om an si Presedinte al Consiliului de ministri. E le sunt pregatite de catre miniptri secretari de stat - potrivit unui decret lege din 1 0 sep tem brie - pi trimise generalului cu un rap ort adresat lui fara ca m inistrul de reso rt sa aiba obligatia de a cere in prealabil avizul Consiliului Legislativ. P rin tr-o decizie sem nata de general, se precizeaza ca titlul oficial al lui Io n A ntonescu este de conducatorul statului , dar in raporturile scrise pi orale cere sa i se spuna D om n u le G en e ra l . Apelativul de e x ce le n ta sau oricare altul erau declarate ca desfunfate pentru tofi fi pentm totdeauna. E s te un sem n ca generalul nu a vrut puterea spre marirea lui, ci spre intarirea ordinei, cu ajutorul careia sa poata realiza, neim piedicat de nim eni, politica de stat pe care in ten fio n a sa o prom oveze. L a IQ septem brie 1 9 4 0 a
f o s t d e s f i i p t - a t f V i m i l i i i l Hp

r.riro a n a crea t

de C arol al II-lea, in fiin fan d u -se, la 14 septem brie, printr-un decret-lege p u blicat la 25 sep tem brie, Consiliul de cabinet. D in el faceau p arte: generalul A ntonescu, vice-prepedintii Consiliului de M inistri si ministri secretari de stat ai d ep artam entelor:. A p ararn N a tio n a le . A fa cerilor Interne, Afacerilor E xtern e, Ju stifie i, E c o n o m ie i N ationale pi Finanfelor. A tribufiile lui: conducerea si re%olvarea afacerilor curente ale Statului. E un nou sem n ca A n tonescu nu pi-a asumat puterea pentru a decide singur. LJn fapt pozitiv, Fara indoiala. Trecerea in rezerva a 11 generali, Constantin Ilapievici, G h eorgh e Argepanu, Florea T en escu , loan Ilcupu, G heorg h e M ihail, G rigore C o rn icio iu , loan B engliu, G h eo rg h e L iteanu , V icto r

D om b rov ski pi viceamiralul Petre B arbuneanu - so co titi potrivnici lui e un alt sem n, dar de data aceasta a caracterului intransigent, n ecru fa to r. L a aceeapi data a fost desfnn ta t Partidul N afiunii si garzile acestuia. N u se vorbepte acum nim ic de celelalte partide d esfu n fa te la sfarpitul lui martie 1938 de catre regele Carol al II-lea. In ce privepte mipcarea legionara, al carei partid se autodizolvase in vrem ea regimului carlist, dar care nu incetase, ca mipcare sa existe, ea a fo st considerata, prin decretul din 14 septem brie. sem nat de reqe-six Q.ntrasemnat de general, ca sin m a miscare recunoscuta in noul stat. E ra chiar actul care proclam a StatulRoman NationalLegionar, pe generalul Io n A n tonescu Conducatorul statuMJegionar fi seful regimului legionar, iar pe H oria Sim a conducatorul mifcam legionare. P ana atunci insa, la 11 sep tem b rie 1940, un decret-lege sem nat dz Io n A n to n e scu reglem enteaza p ro b lem a juram antului fu n cfion arilor publici, introd u cand in textul acestuia elem en te n oi pi cu p ro fu n d e sem nificatii. Juram antul este un angajam ent de fidelitate fafa de N a fiu n e, R ege, Statul R om an pi de cred inta pi supunere Conducatorului Statului: Ju r credinfa N afiunii, Regelui fi Staului Roman. Ju r credinta fi supunere Conducatorului Statului. Apeaza nafiunea, apadar pe primul loc. Lasa pi pe rege main tea lui. Socotepte insa ca juramantul trebuie facut fafa de stat, pi fafa de C o n d u cato ru l acestuia, caruia fu n cfion arii publici ii datoreaza nu numai cre d in fa , ci pi supunere. O m al ordm ei depline pi al cinstei desavarpite, generalul A ntonescu cere apoi fu ncfion arilor publici sa dea dovada de toate aceste virtu fi in activitatea lor: Ju r sa executfa ra fovaire ordinele; Ju r sdfiu cinstit; A fa sd-mi ajute Dumne%eu. A n ton escu vrea pi reupepte sa captige de partea sa funcfionarii statului, carora le cere respectarea u n or principii practicate de el m viafa co tid ia n a pi in c e a m ilita ra de p an a a tu n c i, pe care le s o c o te p te indispensabile noului sau regim politic. D ispune in acelapi timp: blocarea acfiu n ilo r, a p ro p rietafilo r directe sau indirecte ale lui Carol, a titlurilor pi oblig afiu n ilor lui C arol; controlul fondu rilor in tre b u in fa te pentru inzestrarea arm atei (8 sep tem brie 1940); instituirea pe langa prepedinfia

Consiliului de Miniptri a u n o r com isii de an ch eta com puse dm m em brii ai Inaltei C urti de C asafie pi Ju s tifie , carora le cere juram anhil ca ipi vor indeplm i m isiunea cu onoare fi mcredere (11 sep tem brie 1940); ratifica Tratatul de la Craiova intre R om ania pi Bulgaria ( 1 2 septem brie 1940); tre c e a trib u fiile m in ip trilo r a rm a te i asu p ra s u b s e c r e ta n lo r de la departam entele respective (13 sep tem brie 1940). Ia doua decizii pentru stram u tarea personalului ju d e ca to re sc al trib u n alelo r din teritoriile evacuate (13 sept. 1940) doua decrete-legi pentru d esfiin farea Uniunii C am erelor de C o m erf, de Industrie pi a Consiliului Sup erior E co n o m ic; un alt decret lege pentru supravegherea pi apararea e co n o m iei nafionale, altul p riv ito r la re o rg a n iz a re a s e r v ic iilo r p u b lice pi la sa la n z a re a fu n cfion arilor, decretul-lege de constituire a unei com isii pentru controlul intrebu in farii fondurilor secrete pi ale ordinei publice, in ultimii 10 ani, m odificarea legii pentru organizarea M inistrului A facerilor Straine pi decretul lege pnn care regele Mihai a fo s t in alfat la gradul de general de divizie, toate din 14 sep tem brie 1940. Asistam apadar de la 4 la 14 sep tem brie 1940, la o perioada ce se caracterizeaza in primul rand pnn ascen siunea, consolidarea si intarirea puterii generalului sub asp ect legislativ, pnn investirea lui cu drepturi declin e ca prem ier pi cond u cator de stat pi recunoapterea autoritatii sale c a ,atare. p nn actele de juram ant cerute la nivelul fu n ctio n arilo r de stat. In al doilea rand, au lo c actiu n i legislative m enite a orgam za, reorganiza, d e sfiin fa sau in fiiin ta u n ele in s titu tu , de a p re co m z a pi o rg a n iz a mvestigatii in cazul uno r presupuse vinovafii de un anum it ordin. A poi sunt cu noscute cateva masuri, to t legislative, ce decurgeau din faptul ce darilor teritoriale. Perioada 4 -1 4 septem brie are o sem n ifiratiejo a r t p profunda, mai ales prin actele legislative em ise. D m actele legislative emise de la 4 -1 4 sep tem brie se desprinde caracterul autoritar, chiar dictatorial, al regimului politic instaurat pnn investirea generalului cu puteri nelim itate. E l cere fidelitate, ascultare, supunere chiar. Mai cere Insa pi o angajare a ftjtu ror fa cto rilo r in viafa

250
statului, dovedind fiecare insupiri m oral spirituale deosebite. Puterea o dobandepte pentru el, efectul acesteia ar vrea sa fie in fo lo su l nafiunii. L a 14 sep tem brie 1940, prin consen s, desigur, Io n pi Mihai A ntonescu d efinesc clar pi categoric regimul politic la care s-au gandit, pe care 1-au ales sau care le era impus de impre|urari. N u se mai vorbepte de taria puterii nelim itate, ci de culoarea politica. R om an ia era d eclarat! Stat N afio n al-L egio n ar. Legionar, dar care nu era condus de peful mipcarii legionare, H oria Sima, ci de A n ton escu, militar de cariera, pi in con secin ta nean gajat din pu nct de vedere partidist. E l este d eclarat totupi, Seful regimului legionar. A n tonescu putea fi, desigur, sim patizant al ei, dar con d u cator al mipcarii e recu n o scu t oricum altcineva. Executivul putea cuprinde doua sau mai multe fo rte politice, niciodata mai multe programe cu o co n cep fie neunitara. In concluzie putem spune c/a, zilele de 14-16 septem brie marcheaza punctul de pornire al noului regim pregatit legislativ in perioada 5-14 sep tem bire 1940, ale carui institufii centrale pi locale au trasaturi noi. N ou a era fu ncfia de co n d u c a to r al statului, in p ersoana generalului A n ton escu ; nou era apoi caracterul statului, declarat nafional-legion ar, noua a fo st si com p ozifia guvernului, form at din reprezentanfi ai mipcarii legionare, in frunte cu H oria Sim a, pi cu tehnicieni ap rop iafi generalului A n tonescu. Un guvern, intr-o form ula n em aicu n o scu t! pana atunci in istoria acestei institufii, de coalifie intre o fo rfa de extrem a dreapta, si una person al!, cu conflicte de principii, tacite pi deschise, care v O r conduse treptat la rebeliunea din ianuarie 1 9 4 1 , la sfarpitul guvernam A ntonescu - legionari pi al statului N afional-L egion ar. Ceea ce va urm a din ianuarie 1941 pana la 23 august 1944 va insem na to tu n regim autoritar, dictatorial chiar, nu insa de dreapta. Ion A n ton escu nu a fo st un partizan al ideilor politice prom ovate in practica patridelor noastre istorice, dar n-a exclus niciodata o colucrare cu ele la guvern. N u el le-a respins, ci dimpotriva, conducatorii acestora 1 - au refuzat. E l n-a dorit un regim dictatorial, ci unui autoritar, pentru a putea realize

251

un principiu de viata statala intem eiat pe o egalitate in drepturi pi indatoriri fara privilegii. Aici a grepit ca om politic, pentru ca apa ceva nim eni nu a realizat pi nim eni nu va realiza atata tim p cat viafa politica statala pi fam ilial! nu se vor intem eia doar pe principii creptine, ci pi pe trairi creptine in toate straturile sociale, elita pi mase. L e g is la fia p r e c o n iz a t! pi data de Io n A n to n e s c u , a u rm arit instaurarea pi fundam entarea unui regim d eo seb it de to t ceea ce a fo st pana atunci in Rom ania din pu nct de vedere institu tional, care sa conduca pi la efe cte d eosebite in viafa politica, eco n o m ica , sociala pi spirituals, m tem eiate pe cinste pi adevar, pe o m oralitate pi ordine desavarpite, pe lipsa privilegiilor. "Am studiat in Franta, in Belgia fi in Anglia toateproblemele acestea de ordin economic, politic, social, n-am facut studii speciale - spunea Ion Antonescu - dar m-am interesat de ele fi am stat de vorba cu oameni competenti. E i bine, acolo daca au reufit sa duca o liata sanatoasa in toate domeniile, este ca nu exista absolut nici unpm ielgiu. G eneralul Io n A n ton escu a vrut o m noire a societafii romanepti invocand virtufiile u n o r fari dem ocratice pi a criticat abuzurile partenerilor de guvernare, in flu en fati de doctrina fo rfe i violen te. A fo st im potriva dem agogiei pi a nepotism ului, reale neajunsuri ale viefi politice romanepti din deceniile trei-patru. N -a dorit evident, o viafa de cazarm a, dar a vrut ca fara intreaga sa he condusa pi dupa legile militare pi dupa cele creptine. Un ideal greu de implinit. A redus foarte mult prerogativele regale pentru ca a cu n oscu t c o n se cin fe le largini acestora de catre Carol al II-lea ; n-a revenit asupra d esfiin farii p artid elor p en tru ca nu avea o prea buna parere despre politicianismul vremii; n-a exclus insa colaborarea cu liderii lor in condifiile respectarii principiilor sale de viafa statala intem eiata, pe cinste pi adevar, m oralitate pi ordine. A fo st un om creptin prin convingeri pi practici. i-a asociat in actul guvernarii: $coala, Biserica, Societatea, Familia. N a fiu n e a pentru el, era cel mai de pref lucru , apezat! alaturi de sim bolul cre d in fei: Biserica, alaturi de care a pi apezat coala pi Fam ilia, pe care le-a considerat Stalpii de SU Stinere ai ne^rniilm rn rm nesr

252
Urm arind cu aten fie legislafia aparuta in timpul regimului sau, se cuvin indreptate unele judecafi pi p reju d eca ti, intalnite in istoriografia noastra mai veche, despre caracterul intransigent pi n eiertator al gneralului. P ornind de aici, dar nu num ai de la leg isla fie , ci de la intregul sau com p ortam en t, credem ca nu se poate starui cu deplin tem ei nici asupra lipsei calitafilor sale de om politic, cum s-a susfinut pi se mai afirma. E l n-a venit la putere ca om politic pi nici n-a ceru t-o numanui; nici n-a dorit s-o pastreze cu orice p re f. D in acest p u nct de vedere intradevar nu s-a co m p o rta t ca un om politic, dar prin intreaga lui finuta a fo st deasupra oricarui politician din vrem ea sa. D a ca a savarpit pi grepeli? Firepte. E s te omenepte. A pedepsit prea aspru pe legionari, n-a avut prea m are incredere nici in noul m onarh. N u credem insa ca a facut aceste lucruri din rautate sau orgoliu. A cantarit faptele, realitafile, oamemi potrivit un itafilor sale de masura. Subiectivism ul nu poate fi inlaturat in asem enea im prejurari. D a r nici bunele intenfii nim eni nu i le poate nega, dovedite pe intreg parcursul guvernarii, pana in ultimul ceas al exercitarii puterii. Pana atunci, pi atunci au grepit pi alfii. Unii, printre care Ion A n tonescu pi cei apropiafi lui au platit preful d em n itafii lor, caci din ea s-au nascut atitudinile acestora - au platit cu viafa. D ar in urm a lui, pi in urm a lor, a ramas am intirea u n or oam eni care au in cercat pi au reupit sa pastreze societatea civila rom aneasca, in cond ifii de norm alitate, depi problem ele cu care s-au co n fru n ta t aveau cu totul alte trasaturi. Rom ania nu mai era atunci toata a rom anilor; i-au fost mutate hotarele, i-au fost luate parfi din pamanturile sale strabune; au fost obliga fi sa-pi paraseasca familia, casele, averile sau sa ramana sub stapaniri straine o buna parte din rom anii bucovineni, basarabeni pi ardeleni. Raul era fara margini. C lop otele durerii sunau in toata fara, de la T isa pi D unare pana la M are pi Nistru, pi chiar d incolo de Nistru. Cei ramapi dincolo de noile hotare ale farii, ca pi cei plecati trebuiau im barbatafi pi mai ales ajutafi. E rau in fara m an problem e. Apa au pi fo st considerate. Nimeni din cei refugiati nu a fo st lasat la voia intamplarii. P rim esc case cu chirii pi slujbe potrivit pregatirii lor. Crepte numarul invafatorilor pi al p reo filo r la sate, sporepte num arul fu n cfion arilor de stat in institufii locale. O am enii incap unii de alfii, e ordine pi chiar bunastare m aterial!. i n-a fo st altfel nici in anii razboiului, iar dezordinea din anii rebeliunii a fo st pi ea repede lichidata. In anii razboiului lum ea a sim fit greutafile acestuia, m orale pi materiale. Feciorii satelor, in s o fifi de foptii lor dascali, erau condupi cu lacrim i, firepte, dar pi im barbatafi. Au fo st planpi cei m orfi. O am enii politici au cerut rein toarcerea oastei in fara dupa eliberarea Basarabiei pi Bucovinei. A n ton escu n -a putut sa-i asculte dar a facut to t ce-a putut ca sa-pi cru fe arm ata. Mai mult, pi-a pastrat cat a putut in toata vrem ea razboiului independ en fa in acfiunile sale de pef al statului; a fo s t la inaltim ea chemarii sale ca pef al A rm atei Rom ane. Unii militari pi unii istoriei form uleaza pi destule critici. Ca pi in cazul altor personalitafi luminile pi um brele, reale sau artificiale, se cer cantarite nu cu patim a ci cu obiectivitate, atat cat putem noi oam enii sa o facem . O riunde pi pentru orice cond u cator de stat, anii razboiului n-au norm alitatea obisnuita in vremuri de pace. Se p o t napte fenom ene de criza in toate sectoarele viefii p o litice, econ om ice, sociale, spirituale. Au fo st pi sunt stapanite cu greu in orice im prejurare. Ion A n toenscu , fara a fi un om politic la punctul de plecare, le-a stapanit mai bine decat ar fi putut face, p ro b a b il, un lider de partid. D e fap t apa credeau chiar conducatorii partidelor politice din anii 1940-1944. L e-a stapanit pi a creat, in anii razboiului, el pi intreaga sa echipa guvernam entala pi in primul rand im preuna cu Mihai A ntonescu, cadrul legislativ pentru desfapurarea unei viefii cotid ien e in lim ite aproape norm ale. Ion A ntonescu a gasit mi)loacele si resursele interne pentru ca industria pi agricultura, com ertu l pi finanfele sa fie pi sa ramana, pi pentru cei plecafi pe front, pi pentru cei ramapi acasa, surse de trai indeshilator.

A fo st propriul sau sfetnic, aspru uneori, intransigent cu sine pi poate n eiertato r cu alfii, insa nu credem , op ortu nist. A liafilor militari le-a fost loial, nu insa slugarnic. T otu l a fo st su b o rd o n a t unui scop suprem : reintregirea h o tarelo r farii. Aderarea lui la Axa numai din aceasta perspectiva trebuie privita. N -a avut nim ic cu ideologia nazista sau fascista. E ra apropiat prin gandire O ccidentului pi desigur, ar fi fo st foarte bucu ros sa poata m erge alaturi de acesta, in recaptigarea pam anturilor rom anepti pierdute, dar F ran fa pi Anglia erau atunci mai neputincioase ca oricand; nu se puteau - pi nu s-au putut - apara pe sine pi pe nici un alt p o p o r prieten, iar Am erica era Inca foarte departe de noi pi de necazurile noastre.

C o n c e p tii i atitu d in i in g a n d ire a p o litic a a g en eralu lu i Io n A n to n e s c u (s e p te m b rie 1940 - ia n u a rie 1941) i M i ca re a le g io n a ra p a n a la reb eliu n e
P otrivit izvoarelor favorabile lui Io n A n tonescu , politica sa de stat a fo st inspirata din principiile celui mai ardent nationalism fi ale celui mai halt patriotism". Ca militar de cariera, devenit pi om politic prin funcfia ce o d efin e a , in cond ifiile co n c re t istorice ale ascensiunii sale spre putere, el ipi asociaza Mipcarea legionara, cu cele mai bune intenfii marturisite public. Generalul Antonescu a intins - liber, de nimeni silit - mana sa de ostaf intreg, patriotfara prihana fi nationalist intransigent, M ifcarii legionare, persecutatd fi ea, sub vechiul regim, pentru elanul ei rerolutionar. Potrivit aceleiapi surse, cond u catoru l statului ar fi dorit ca, sub scutul sau puternic, renapterea rom aneasca sa se transform e intr-o izbanda legionara, iar viitorul farii sa in sem n e pi liitorulmarilor reali%ari legionare". Mipcarea legionara ii parea lui A n tonescu ca bucurandu-se de simpatia m aselo r: Tara ... tfi proiecta nadejdile de indreptare tot mai mult asupra legionarilor". Nu ptim daca intr-adevar apa a crezut generalul Ion .Antonescu despre Mipcarea legionara. Curentul legionar exista, fara indoiala, cu

m om en te de ridicare pi cadere. O data pornifi la drum in com un, generalul A ntonescu a cerut o colaborare deplina pi o arm onie deplina intre factorii politici guvernam entali: L ucrafi cu totii in armonieperfecta. Solidc/n^ap-va. Uitafi ce ati fost in trecut. Sudati-vd in spiritul nostru de lucru de acum G e n e ra lu l Io n A n to n e s c u in fe le g e de la in c e p u t ca f o r f a E xecutivului va fi d irecfio n ata de el, nu de Mipcare. La 21 septem brie 1 9 4 0 , el va face o precizare foarte sem nificativa pentru modul in care a co n cep u t colaborarea: Cu domnul Sima suntem intelep ca toata partea politica oface Mifcarea. In guvernare insa partidul nu se amesteca; nu se amestecd decat d-l Horia Sima prin raporturile directe pe care le am cu d-sa si impreuna cdutam sd dirijdm statul in directia cutare p cutare. A ccepta sugestii de la Sima, dar nu venite haotic din Mipcare. L e accepta, dar ipi revendica pi dreptul de a le respinge. Soco tea ca marea raspundere de guvernare ii revine lui pi, in c o n s e c in fa , to t lui trebuia sa-i aparfina pi to ata inifiativa, dar accepta ca la nivel local, in cadrul judefului, p refecfii sa fie raspunzatori de toata ad m inistrafia. In p ro b le m a p re s e i, g e n era lu l A n to n e s c u avea p ro p ria sa c o n c e p fie : trebuie finuta sub con trol. D o rea o presa dirijata, intr-un stat dirijat". Subsecretarul de stat de la Presa pi Propaganda primise instrucfiu ni clare. P resa trebuia sa se puna in slujba puterii, care se identified - in con cep fia lui - cu in teresele nafionale. E a avea misiunea de a pregati din timp toate acfiunile guvernam entale, de a discuta toate problemele man de stat din ireme, cu o lund, doua p chiar trei inainte. Fiecare ziar avea un d elegat al sau pe langa guvern, prin interm ediul caruia li se indicau problem ele care urmau a fi prezentate pi susfinute in presa. Inifiativ a se cerea sa aparfina guvernului pi sa fie popularizata p nn interm ediul presei. Opinia publica trebuie pregatita printr-o propaganda care s a fe sustinuta de toate jurnalele In acelapi tim p , r e p r e z e n ta n fii z ia r e lo r aveau m isiu n ea sa inform eze, sa duca spre ziare ecoulstrayt asupra unorprobleme, iar m em brii guvernului erau rugafi sa fina seam a de el. In co n c ep fia generalului,

presa era in stat un organ absolut indispensabil, indmmdtor al opiniei publice fi chiar al actiunil guvernamentale", dar aceasta presa, in p roblem ele interne, se cerea sa fie lipsita de violent;!. N u trebuie liolenfa,funded p n n aceasta n-am rezolvat niciodata nimic... Deci in problemele interne nici o nolenta. 0 presa decentd, ca presa engle^d; in toate articolele de presa prima datorie este sd pdstre%i decenta". R azbat de aici, credem , ideile unui om stapanit de buna sa cred in fa. Vorbepte insa in numele unei puteri autoritare careia presa trebuie sa 1 se subordoneze. Deci, Die Constant [subsecretarul de la presa pi propaganda] - spunea generalul A n tonescu - cen%orul, d-le, daca nu se identified cu d-ta fi d-ta cu generalul Antonescu - fi, prin urmare, presa cu generalul Antonescu - este cineva linorat. A n ton escu voia, desigur, o dirijare a presei si prin ea a opiniei publice, o cale aleasa pretutindeni de regimurile autoritare. D iscufiile pe m arginea atribufiilor presei pnlejuiesc pi dezvaluirea co n cep tie i generalului A n tonescu in problem a relafiilor cu vecinii noptri. D repturile noastre pi aspirafiile poporului rom an trebuie tratate de presa noastra fi nu abandonate - spunea A n ton escu. Toata presa noastra trebuie sd vorbeascd [apoi] despre drepturile romanilor depeste to t- dreptun culturale, spirituale, libertatipolitice fi administratu e. Toate acestea trebuie sustinute dep) esa romaneasca, pentm romanii care au ramas in afaragramtelor noastre actuale. Deci - conchide A n ton escu - , aceastaprivefte pe romanii din Basarabia fi Bucovina, cat fip e cei din Transilvania . . . Prezentat in acest co n tex t, A n tonescu apare ca un om politic ce dorepte sa con d u ca tara finand seam a de Mipcarea legionara in masura in care ideile pi faptele acesteia nu contravin p rincipiilor de viata ale generalului. Criticand regimul politic gasit la preluarea puterii, abandonand co n stitu fia pi institutia parlam entara, el ipi asum a pi toate drepturile, dar pi toate riscurile unei guvernari autoritare. E l vrea ordine pi cinste la nivelul elitei cond u catoare pi a poporului. Are ganduri reform atoare in sfera politicului pi econ om icu lu i, a socialului pi a viefii spirituale p o triv it p ro p n ilor sale idei, depi marturisepte si o in flu en fa venita, un timp pi in anum ite limite, dinspre'Mipcare.

Colaborarea dintre A n tonescu pi Sim a este mai m ult declarative, iar guvernul din sep tem brie 1940 nu dovedepte om og en itatea ce i se cere Executivului. Mipcarea insapi nu era om ogena pi nici nu avea maturitatea ceruta unui partid de guvernam ant. Sima nu a putut polariza toate fo rfe le legionare pi nici nu reprezenta - dupa opiniile adversanlor sai din Mipcare - elita lo r num arul unu. A fo st o p ersonalitate co n testata din chiar interiorul Legiunii. A d ep tii generalului A n to n e scu sustm ca generalul nu a precupetit nici un efort pentru a indruma colaborarea sa cu legionarii p e un drum constructiv. Le- a dat nu numai posibihtatea de a guverna, dar a cheltmt neincetat timp fi energiepentm aface tinenlor miniftri legionari, fcoalapolitica fi guvernamentala care le Rpsea cu desdvdtfire. Ii invatd, iipovdtuiefte, iar candgrefehle deiinpericuloase ii admonesteaza fi-i ameninta cu destituirea. Toate acestea in timp ce Horia Sima,fie ca n-a amt autoritatea necesara, fie ca n-aputut sau - mai tar\iu - n-a vrut, n-a stapanit situatia in Legiune, defi se afirma ca - rolul lui exclusivera dease ocupa de reorgamzarea Mifcarit. Promisiunile sale de a interveni pentru cum area abusqtrilor nu au avut niciodata urm are;pe de alta parte, lua intotdeauna apararea abu%urilor. $tefan P alaghifa, un adm irator al Capitanului pi un con testatar al lui Sim a, ii face acestuia un p o rtret deloc agreabil, apropiat de cel realizat de sim patizanfii lui A n tonescu . Sim a n-afo st niciodata capabil sapolari%e%e in ju ru l sau oameni de valoare, fie din teama de a n u fi pus in inferioritate, fie ca oamenii de valoare nu se pot alatura de el, fie din motive necunoscute. Cei cativa legionari valorofi, puternicepersonaHtati, care au participat in diferite postun inalte de stat, aufdcut-o pentru salvarea prestigiulm Legiunii fi nu din atafamentfata de S im a ... Sima n-a avut nici opregatire deguvernare, niciposibilitati sufleteftipentm aface fata situatiei fi nici elemente capabile. Un p o rtret negativ i se face pi din partea lui Pam fil Seicaru, un alt sim patizant al Mipcarii legionare pi legat de Codreanu. Sim a este so co tit impulsiv, stapanit de un orgoliu bolnaiicios, fara calmul pi timpul necesar ca sa examine^e oproblema fi sd impiedice o serie defa p te, un con d u cator de stat improii%at\ vanitos, agresiv, iar t. P alaghita afirm a ca Antonescu n-afost niciodata legionar fi ma macarprieten.

258
Istoria a inceput sa spuna cate ceva despre Ion A ntonescu pi despre ce a insem nat in viata poporului rom an. Su n t scrieri ce il inalta pi scrieri ce doresc sa il cob oare, cum mai spuneam . Sun t scoase in ev id en fa, in unele, virtutile omului pi ale conducatorului de stat, in altele lipsa unor calitafi pi presupusele grepeli savarpite. E soarta tuturor elitelor. Elogiul pi contestarea sunt o pereche des intalnita in istoria civilizafiei um ane. D estinul a fo st oricum , cu el, aspru, mai mult, a fo st n ecru tator pi nedrept. Ceea ce se va mai spune - de bine sau de rau - sunt judecafi omenepti. D in toate una se va desprinde cu certitudine; a trait pi a m urit in dragoste de neam pi tara, cu dem nitatea m arilor opteni, cond u catori de neam. N em ultum irile lui A n ton escu fafa de acfiunile Legiunii din lunile o cto m b rie 1940 - ianuarie 1941, co n fru n ta rile lui cu Sim a, apogeul acestora, rebeliunea din ianuarie se cer consem nate ca realitafi pi analizate cu obiectivitate. Ca n-a fo st prieten al Legiunii nu credem ca se poate su sfin e , fara rezerve. N u a ramas prieten al Mipcarii, ceea ce este altceva* L-a dezam agit pi n em u lfu m it, in primul rand, Sim a, dar 1-au indignat profund, credem , acfiunile Mipcarii indreptate spre razbunari, agresivitatea acesteia. C redea com prom isa ideea de ordine, ceea ce pentru A ntonescu insem na extrem de mult. O cro n ica a evenim entelor din lunile septem brie - octom b rie 1940 legate de M ipcare, realizata de t P a la g h ita , e v id e n fia z a atm o sfera prolegionara din zilele de 6 pi 7 septem brie pi preocuparile Mipcarii din zilele urm atoare. I m 7 septem brie-spune Palaghita - manifestarile continua in toata (ara, intr-o explore de bucurie fi ufurare. Toti vedeau in Legiune salvarea neamului. In toata tara se fa c parastase pentru legionarii ucifi. Mifcarea incepe actiutatea ludndu-fi inapoi sedule si proprietdtile confiscate in 1958. A pare %iarul B u n a V e s t ir e . Sunt ingropati legionam cd%uti la Constanta in zjua de 3 septembrie'. A doua zi sunt in m o rm an tafi legionarii m o rti la Brapov. Are loc intrevederea Sim a-A ntonescu pentru participarea la guvern. La 1! sep tem brie sunt reinhum afi la Predeal 4 4 de legionari asasinafi la Ciuc. 13 septembrie, Ziua Capitanului. M il de legionan defilea%a in Bucuresti, la

259
mormintele [lui] M o fa -M a tin de la Casa Verde. 14 septem brie: Sima a fo st num it pef-com andant al Mipcarii prin decret regal. Se alcatuiepte guvernul care cuprinde oam eni din Mipcarea legionara (H .Sim a, viceprepedinte, V. lapinschi la Sanatate pi M unca, prof. Traian Braileanu la E d u ca p e , gen. Petrovicescu la Intern e, mg. N icolau la Lucrari Publice, Mihail Studza la E x te r n e , C o rn eliu G e o rg e scu , su b secreta r de sta t la C o lo n iz a ri, C. Papanace, subsecretar de stat la Finance, Alexandru C onstant, subsecretar de stat la Propaganda; secretari generali: H erseni la E d u ca tie, Vladim ir D u m itrescu la Culte, V ic to r Birip la In tern e, mg. Sm arandescu, Io s if D u m itru pi Chirculescu la D o m en ii, G h . G h ica la M unca, Alexandru P opovici la Sanatate, Sterie Duli la C olonizari, gen. D o n a , p refect ai P o lip e i Capitalei. L a 23 septem brie se continua cu reinhum arile m o rtilo r legionari la Predeal, la care asista pi generalul A n ton escu , Sima, miniptrii Italiei pi G erm aniei. Se fac pomeniri impresionante la Bucurepti, Ram nicu-Sarat, Vaslui pi Rapnov. L a 26 sep tem brie ia fiin ta A jutorulLegionar, condus de Ilie G a rn e a ta , peful Bunei-V estiri. L a 6 o cto m b rie are loc in capitala m anifestarea legionara a 100.000 de sim patizanti ai Mipcarii. Au p n u t discursuri A n tonescu , Sima. A ntonescu imbraca pentm prim a data cama$a verde, la 1 0 o ctom b rie. O echipa de 1 0 0 de legionari participa la serbarile tineretului italian de la Padova pi defileaza in fata D u celu i. L a 13 -1 4 o c to m b rie reap ar ziarele L ib e r ta te a , re d a cta t de V io re l T rifa , pi Cuvantul , sub red actia profesorulu i P.P. Panaitescu. 27 o cto m b rie la Predeal are loc rem hum area legionarilor asasinap la Vaslui pi depunerea urnelor cu cenupa celor arpi la crem atoriul din Bucurepti. L a 8 noiem brie e sarbatorita Legiunea la Iapi in p rez en fa regelui pi a generalului A n tonescu, a lui Io n Z elea Codreanu, tatal Capitanului, a delegatiilor tineretului italian pi germ an. Iapul este declarat orafulMifcarii Legionare. In zilele de 9 pi 10 noiem brie legionarii din Bucurepti au fo st angajap in actiu n ea de aju torare a sinistratilor in urm a cutrem urului. La 25 noiem brie au in cep u t sapaturile de la Jilava pentru deshum area

260
Capitanului, N icadorilor 51 D ecem virilor. A doua pi a treia zi, au fost impupcate 84 de personalitati ale viefii p olitice tnchise lajilav a. T o t atunci au fo st impupcafi N icolae Io rg a pi Virgil M adgearu, revizuit procesul lui C odreanu 1 anulata sen tinta de cond am nare. L a 30 noiem brie a avut loc reinhum area Capitanului, N icadorilor pi D ecem virilor, la Casa Verde. Stefan Palaghifa - repetam - , un mare adm irator al Capitanului, spune ca a fo st cea mai inalta solemnitatepe care a cunoscut-o ireodata capitala. Trei evenim ente mai sunt consem nate det. Palaghifa: sarbatorirea lui 1 D ecem b rie la Alba-Iulia, sarbatorirea cu m are fast a Zilei Stadenfim ii R om an e, la care A n ton escu nu a participat (10 d ecem brie), pi dem iterea lui M ihail Sturdza din p o stal de m inistru de extern e (19 decem brie). P alaghifa nu amintepte nim ic de schim bul de scrisori ce a avut loc intre Sim a pi A n tonescu in cursul lunii o cto m b rie 1940. In cea dintai scrisoare (din 16 o cto m b rie 1940), Sim a aduce acuze generalului pentru ca in p roblem ele econ om ice continua sa se m earga pe o cale liberala, ceea ce face sa existe, de fapt, doua conceptii, doua lumi care se bat. E l vrea o econ om ie dirijata de stat pi ca elem ental politic sa dom m e pi in econ om ie, afa cum a fost fi in Italia, fi in Germania. Trebuie oamem de suflet, dublap de tehniciem. Tehnicianul singur fi cu judecata economica d veacului trecut ne duce de rapa - spunea Sima. Raspunsul lui A n tonescu (din 21 octo m b rie 1940) este un aspru rechizitoriu adus Mipcarii legionare, implicata in actul guvernarii, pi in acelapi timp o definire a concepfiilor sale in problem ele de politica externa. R eafirm a atapamentul sau fafa de Legiune la punctul ei de pornire: Din prim ul ceas am sohdarizat la aceasta actiune, socotind ca Romania noua trebuie Zjdita in prim ul rand cu aportul curat fi dinamic al M ifcdni legionare. De aceea am declarat Statul national-legionar. Arata apoi ca a lasat Mipcarii legionare accesul liber in toate postarile administrative pi libertatea de acfiune, ca greu tafile existen te in e co n o m ie sunt 0 consecinfa a u n or factori ce nu au depins pi nu i-a provocat el pi anume: co n secin fele cedarilor, a unui an e con om ic neprielnic, dar pi atitadinii u n or oam eni introdupi in guvern, la

departam entele econ om ice, la propunerea lui Sim a. N u daramand, nu loiind in fiecare % }> nu blocand prin masuri usuratice actiutatea economica a intreprinderilor daramate, nu afa se reface ordinea economica. Cu atat mai mult, cu cat aceasta ordine este legatap e plan international de alte elemente, pe care eu trebuie sd le tin in seama fi sd le organises colaborarea cu noi, pentru ca sd maresc interesul lorpolitic pentru tara noastra, si dea sd asigur sprijinul lor. Pe de alta parte, el arata ca nu poate darama fi economia eireiasca fi p e cea liberala in acelaft timp, funded aceasta economie este a burgbe^iei romanefti. Recunoapte slabirea noului regim politic pi o explica prin abuzurile savarpite de oamenii Mipcarii: Vercbe%itii nedrepte, arestan insultdtoare in contra ofiterilor, strdini de orice actiune politica, confiscari de bunuri sau indemnuri la de^pridne, ca cel al Bunei V estin, tata ce mdrefte neincrederea. I^gonirea brutala din unele senicii f i intreprinden a unora, funded nu aufost legionari, fi imposibilitatea in care sunt elementele curate fi intregi de a ne ajuta, iata ce se adauga la aceasta neincredere. E l cere in co n se cin ta ca H oria Sim a, daca dorepte sa preia cond u cerea tarii, sa o faca pe propria sa raspundere, sau imi dati toata libertatea fi toata autontatea in conducerea tarii, alegerea oamenilor fi repnmarea tuturorgreselibr fi tuturor de%ordtnilor. C ea de a doua scriso a re a lui Sim a, ad resata generalului (2 8 octom b rie), exprim a in esenfa gandirea legionara in legatura cu regimul politic pi guvernarea legionara. Acestea trebuiau sa fie totalitare, ale unui singur partid, ca in Italia pi G erm ania. In Romania legionara nu mai exista locpentru nici un altpartid, pentru nici o altagrupare A cuza calea de revenire, lasata libera, fo stelor partide politice, libertatea acord ata presei, m timp ce regim ul leg ion ar p resu p u n e presa d irijata, lib e rta te a d ezvoltarii econ om cie, in vrem e ce regimul legionar cere eco n o m ie dirijata. A cuzele sunt de fond pi Sim a cere instaurarea principiilor totalitare in viata politica pi, deopotriva, in viata e co n o m ica . Legionarii au intaietate in toate pi, in co n s e c in ta , ei trebuie ascultati mai intai fi asupra lor trebuie sd se indreptegrija permanenta a generalului. Generalul Antonescu - daca irea sd mearga la birm nfa trebuie sd conducd / ara in spirit legionar fi cu legionari.

262
A n ton escu , in raspunsul sau la aceasta scn soare a lui Sima, face din nou o pledoarie pentru o con cep tie u n ica de guvernare: N u se poate ca un coip sa mearga cu doua capete Daca sunt douapolitii, in stat, doua Pretextul rebeliunii a fo st destituirea mimstrului de interne legionar, generalul Petrovicescu, la 20 ianuarie 1941, pentru asasinarea maiorului D o rin g in plin centrul capitalei pi pentru n ecercetarea cazului timp de 9 ore. Sim a este n e m u ltu m it. Ipi aduna co m a n d a n tii pi hotarapte o desfapurare de fo rfe in Bucurepti pi in intreaga tara. Se tin discursuri. Se im p art m anifeste pi se cere guvern legionar. H oria Sima pare ca dorea conducerea statului. La prefectura Polifiei pi Siguranfei generale a capitalei su n t b aricad afi legionarii ce se opun fo r te lo r m ilitare. In cazarm a G ard ien ilo r publici din spatele Palatului Prep ed intiei C onsiliu lu i de Miniptri, de asem enea, la ora pranzului (21 ianaurie) se ob serva o m are agitatie pregatita de Legiune. G eneralul A n ton escu dispune masuri de aparare. Sosepte o com panie de infanterie cu care se organizeaza paza Palatului Prepedintiei. Focul venit dinspre legionari inceteaza. In aceeapi vrem e, Legiunea Ipi intarepte fo rte le in fata P refecturii P o litie i Capitalei. Rebeliunea se extinde in to ata tara. P refecturile de ju d e te , ch estu rile de p o litie, prim ariile, te le fo an ele su n t in m ainile legionarilor. A ntonescu numepte noi p re fe cti, dar ei sunt impiedicati sa-pi ia posturile in primire. In seara zilei de 21 ianuarie, H oria Sim a trim ite la Prepedintia Consiliului de Miniptri pe profesorul univ. P.P. Panaitescu, rectorul de atu n ci al U n iversitatii pi ing. V. C hirnoaga, re cto ru l P o liteh n icii, ca m andatari ai sai pentru a propune generalului o im pacare cu indeplinirea a doua cond itu: 1. Sa se retraga mai intai toate trupele in cazarm i pi dupa aceea se vo r retrage legionarii pi 2 . Sa se constituie un guvern de legionari d esem nati de H oria Sim a. O alta d elegatie, to t legionara, din partea generalului C an tacuzin o-G raniceru l, sosepte in acelapi scop al impacarii. G eneralu l A n to n escu a fo st de acord, cu cond ip a ca sa se retraga mai intai legionarii din cazarm a G ardienilor publici si numai dupa aceea sa fo rm eze un guvern legionar, insa numai cupersoane competente fi cu experienta in matena respective}". Sim a le respinge. P une noi cond itii prin G receanu: cere retragerea generalului A ntonescu de la conducerea Tarii pi form area

justitii, doua conceptu si doua conducen politice fi economice; daca toti se amesteca, daca toti ordona fi toti interim - cand vorfi cum vor-,prabufirea, in circumstantele interne fi externe in care segasefte tara, va veni uguros. Trebuie umtate in conducere. N u se poate ca dot sefi de orchestra sa conduca in acelafi timp, aceeafi orchestra. In prim ul rand trebuie separata guvernarea de partid. A ici A ntonescu cerea ceea ce in m od cu rent nu se poate realiza. N u p o ti d esparti un partid de guvernam ant de actul guvernarii. E l se d eclara in co n tin u a re feful regimului legionar fi fefulguvernului pi, in co n se cin ta , pi unui pi altul trebuie sa asculte degeneralulAntonescu. I lotdrarile potft luate in fom rile politice conducatoare ale regimului, in intelegere fi cu aprobarea generalului Antonescu, care hotdrdfte in ultima instanta in pnvinta desideratelor, a succesiumi fi ritmului aphcarii lor. A n ton escu ipi asuma astfel un rol h otarator in actul guvernarii. N u a exclus, teoretic, sugestiile Mipcarii venite numai prin H oria Sima pi indreptate numai spre A n ton escu . E ste limpede ca generalul A n tonescu vrea sa continu e drumul in ca alaturi de Mipcarea legionara, cu o mipcare ordonata insa pi subord onata lui, cu un singurfef de orchestra, care se vrea a fi num ai el. Ce a urm at dupa aceste scrisori pi ce a insem nat, in general, guvernul A n tonescu - Legiune? Pefata, raporturi de colaborare cu Antonescu, iar in spate, injuraturifi amemntari, spune t. Palaghita in cartea sa. Injuraturi pi am enintari care, in ianuarie 1941, au culm inat cu ceea ce este cunoscut in istoria noastra ca rebeliunea legionara. Rebeliunea din 21 ianuarie e socotita de P alag h ita, pe de o parte, ca fiind deznodamdntulfinal al unei agonn", caci Sima era ca^ut mtualmente de la putere inca din luna octombrie cand a inceput sa-l depdfeased guvernarea, iar pe de alta parte considera ca ea a fo st pregatita de am bele parti: Sima insa apriiit-o nmplist, ceea ce-i marestegraiitatea, caci, facdndjocul admsarulm, el se dovedefte nerealist, apolitic fi totalincapabil a conduce.

unui guvern in frunte cu H oria Sima. N oap tea de 21 spre 22 ianuarie e noaptea con v orb in lo r, dar pi a pregatirilor pi de o parte pi de alta, in capitala pi in intreaga fara. In dupa-amiaza zilei de 2 2 ianuarie, incep e in to ata fara actiu nea de rep rim are. In capitala se p o rn ep te in jurul o rei 14 cu cazarm a G ard ienilor publici, se trece apoi foarte repede, la sediul legionar din strada R om a. C onfruntarile sunt puternice. R ezisten fa dureaza pana in seara zilei de 22 ianuarie. In dupa-amiaza aceleiapi zile, sunt ocupate pi alte centre de re ziste n fa legionara. In dim ineata zilei de 23 ianuarie, un com u n icat dat de H oria Sim a dispune incetarea luptei. E a a incetat, nu fara aspre urm ari pentru legionari. Rebeliunea - spunea $tefan P alag h ifa - a pdtat onoarea Miscarii, fapt care nu s-a intamplat in nici una din prigoanele precedente. A protocol uaderea a peste 2 .0 0 0 de legionari $i populatie cinld, intre care m ultifruntap ... A varat in temnite aproape 6 0 .0 0 0 de legionari. A adus atatea laaimi / z sufennte cum n-a adus nici o altaptigoand. Apa a pi fost. M are, fara indoiala. E ceea ce gasim , de fapt, in to fi anii regim urilor autoritare din tara noastra, incepand cu 1938 pi pana in 1989. O crim a s-a justificat m ereu prin alta ce a precedat-o. R afiuni de stat le-au ju stificat pi ele, nu insa pi cele creptine. In aceasta problem a a grepit pi C arol, pi A n ton escu , pi H oria Sima, pi Mipcarea legionara, pi com unism ul, prom ovand violen fa pi aplicand-o incepand din decem brie 1933 (legionarii), in 1938 (C arol), in 1939 (din nou legionarii), in 1940 (legionarii), 1941 (A nton escu pi Sim a), 1 9 4 5 -1 9 8 9 (regimul com unist).

R o m a n ia in c e l d e -a l d o ile a ra z b o i m o n d ia l. E li b e r a r e a B a s a ra b ie i i a B u co v in e i d e N o rd
Operafium le militare pe frontul de rasarit au fo st declanpate in zorii zilei de 22 iunie 1941, la orele 3-3,30. Arm ata rom ana a cunoscut ordinul de atac in clipa declanparn razboiului, Antonescu stia insa din iarna anului 1941. In preajm a izbucnirii lui, o simfeau pi alfii. Secretul declanparn a fost pastrat cu m are grija pana in n oap tea de 21/ 22 iunie. E ra sfarpit de

sap ramana, o noapte de sambata spre duminica. Un tren special il ducea pe generalul Antonescu spre frontiera noastra de rasarit. Calatoarea impreuna cu generalul germ an Fr. Schobert, com andantul Armatei a 11 -a germ ane care facea parte din gmpul de armate ale generalului Antonescu. In prezenfa lui pi a suitei rom ane, A ntonescu anunfa pe cei prezenfi ca a sosit ceasul luptei pentm a fterge pata de de%onoare de pefm ntea tarii fi dep e stindardele amatei. Pesteputin, infaptul acestei %ile, armata tarii vaprimi ordinul sd treacd Prutul\ spre a implim trupul tdni, afa cum a fost lasat de la Basarab. In aceasta lupta dreapta fi sfantaprin drepturile ei, avem anstea de a ne crfla langa cea mai ntea%a armata, care a venit pe pamantul nostru sd lupte pentru dreptatea noastra. Vrem sdfim irednia de aceasta dnstire. Pentru ceasul care se apropie, pentru %ilele ce tor urma, sd ridicam paharul nostru fi sd inchindmpentru i%bandd, pentru triumful dreptatii asupra nedreptapi fi silniaei fi al luminii asupra intunericului . Poporul rom an a cu n oscu t ordinul dat optirii In dim m eata zilei de
22

iunie prin interm ediul radioului, iar soldafii prin citirea lui de cate

co m an d an tii tru pelor rom ane in ceasul pornirii la atac. Ostafi va ordon treceti P rutul! Zdrobiti irajmasul din Rasarit fi Mia%anoapte. Dezrobiti dinju gu l rofu al bolfeiismuluipefratii voftri cotropiti. Reimpliniti in trupul farii glia strabuna a Basarabilor fi codni voevodah at Buconnei, ogoarele fi plam nle voastre. Ostafi, plecati de a%i pe dntmul bim nfei lui tefan cel Mare, ca sd cuprindeti cu jertfa voastra ceea ce au supus stramosii voftri cu lupta lor. M otivatia pi scopul participarii noastre la razboiul antisovietic sunt, in co n cep fia generalului A ntonescu pi a intregii natiuni rom ane, eliberarea provinciilor romanepti, Basarabia pi Bucovina, in numele unui drept istorie. O pinia publica a intam pinat cu legitima mandrie pi bucurie drumul deschis spre reintregirea nafion al-statala. P resa vrem ii a descris entuziasm ul general cu care poporul rom an a primit aceasta hotarare. E a nu a constituit o surpriza nici pentru rom ani nici pentru rupi. O fensiv a a fo st condusa personal de catre generalul A n ton escu . D u p a mai b in e de 2 luni, la jum atatea lui august 1941, trupele rom ane au atins vechea frontiera de pe N istru la Ceremup.

266
V orbind de luptele desfapurate in Basarabia pi Bucovina de N ord, memorialiptii ipi am intesc ca "a trebuit mult efort, multd litejie, soldate cu multe pierderi de vieti omenesti de o parte si de alta... Spre deosebire de restulfrontului german, care continua inaintarea vertiginos fi spectacular, in Basarabia fi Bucovina au fost duse lupte dai^e pentm cucerireafiecarei po^tii,fiecarei linii de re%istenta, avantajate de padurile si cutele largi de teren succesive p e directia inaintarii. Aceasta crancend lupta dusd de trupele romane pentm dobandirea pamantului lor, afacut sd curga mult sange fi multe lieti au fost aduse ca pret statudrii vefnice a drepturilor romaneftipe aceste tinutun. A ici, pe rralul N istrului, razboiul pen tru noi ar fi trebuit sa ia sfarpit. Apa ar fi vrut pi generalul A ntonescu. Apa ar fi vrut fara insapi. Si totusi razboiul va continua cu participarea arm atei rom ane. A ntonescu va face acest lucru la insistentele G erm an iei, la interventia lui H itler, adusa la cunoptinta lui la Focpani, prin intermediul ambasadorului germ an la Bucurepti, Killinger. I se cerea sa continue lupta cu toate fo rtele pentru cucerirea Transnistriei pi ocuparea O dessei pi A n tonescu da ordin optirii rom ane de inaintare d incolo de N istru. Bugul era al doilea loc unde A n ton escu avea de gand sa opreasca participarea noastra la razboi. In fara hotararea sa este criticata. Se spunea in toate cercurile, pi se spune pi azi, de catre unii specialipti pi de catre o parte a opiniei p u blice, ca R om ania ar fi treb u it sa urm eze drumul Finlandei. D a r se spune de catre cei ce doresc sa m otiveze actiunile generalului A n tonescu , ca in cazul nostru nu ar fi fo st posibil acest lucru: N u se putea admite ca o armata de 2 0 de diii%ii lictonoase sd piece acasd, in momentul cand aliatul ei ducea bdtdliigrele pentm distrugerea inamicului comun. N u se putea ca 2 0 de dtvi^ii sd stea cu arm a la picior, cand germ anii simteau lipsa efectivelor N u se puteau asigura provinciile recucente prin lupte, decat daca armata inamicului era distrusa. Contrariu, armata inarmed a rfi venit din nou sd le reocupe, daca trupele germane arfifost infrdnte. N u se putea, afadar, ca generalul Antonescu sd comita ungest de defeetiune, care arfifost similar cu o desprindere din aliata. Un asemenea fapt n-arfi ramas fara consecinte atat pentru general, cat mai cu seama

pentru Romania. In timp ce A rm ata ungara mergea cuminte alaturi de Germania pentru acelapiA rdeal; in timp ce Bulgaria statea cu arma lapirior, in spatele Romaniei, in timp ce H orea Sima aftepta la Berlin cea mai mica defecfiune in conducerea generalului, acestuia nu-i era perrnis sa comita acea defectiune . Apa gandeau o parte a rom anilor. D ar, cum mai spuneam , in tara fapta lui A n tonescu a fo st aspru cn ticata de mai toti oam enii politici ai vechiului regim. A rm ata rom ana ipi asculta insa cond u catoru l. Corpul de cavalerie al generalului R acovifa inainteaza pana la Bug, fara sa intam pine vreo re z iste n ta prea mare. G ro su l tru p elo r se indreapta spre sud p en tru a cu ceri portu l O d essa. L upta nu a fo st upoara pi s-a desfapurat vrem e indelungata, din august pana in 16 o cto m b rie 1941. G eneralul Io n A n ton escu a condus personal asediul O dessei, iar victoria a fo st de partea rom anilor. D upa caderea O d essei, generalul A n to n escu a con sid erat in ch eiat razboiul R om aniei. S-a reintors in tara, iar m ajoritatea fo rte lo r arm ate rom ane au fo st dem obilizate. A lasat pentru misiuni de urm arire, pentru un timp lim itat pi sim bolic, un epalon de fo r fe rom ane, fo rm a t din doua mari u n itati, in sprijinul armatei germ ane, aflata in drum spre ocuparea Crimeei. Se credea ca este drumul spre finalul razboiului. In Trasnistria au ramas papte divizii de infanterie pi trei brigazi de cavalerie independete. L a Bucurepti se organizeaza o parada militara cu trecerea in revista a trupelor inapoiate in garnizoana de pace; are loc, sub Arcul de Trium f, in p re z e n ta lui A ntonescu, a regelui M ihai pi a reprezentantului special al lui H itler, feldmarepalul Keitel. D in nou, pi marepalul pi tara cred ca pentru noi razboiul s-a sfarpit. In aceasta vrem e arm atele germ an e dadeau asaltul p entru ocu parea M oscovei pi pregateau lovitura - socotita de ei - decisiva pentru o b tin erea pacii victorioase. Rusia era in m are pericol. In luna o cto m b rie 1941, germ anii au ajuns la 80 km de M oscova. Sun t evacuap doua m ilioane de m o sco v iti. Iarna e aspra pi vine in ajutorul trupelor rusepti, dar lucrurile le com plica A m erica. E a a intrat in razboi in urm a atacului japonez de la

Pearl H arb o u r dm 7 decem brie 1941. A m erica declara au tom at razboi pi R om aniei. Anglia o facuse mai inainte. Pe de alta parte, pentru a treia oara, in n oiem brie 1941, marepalul Io n A n tonescu este nevoit sa raspunda pozitiv cererii G erm aniei de a continu a razboiul alaturi de ea. Cei dm jurul lui pi apropiatii lui spun ca M aresalul a vazut fi a inteles clar ca, atata m m e cat armata germana inainteaza in teritoriul inamic, armata romana romane strans legata de ea. M ai mult, atata m m e cat armatagermana se afilape pamant strain, in afara teritoriului tarii, armata romana trebuie sdfie alaturi de ea. N ici o altaposibilitate nu se oferea. Conjunctura politica generala, situatia in ansamblu afrontului, dificultatileprin care trecea armata romana in Est, erau imperative atat de puternice incdt o sustragere implica urmdn dintre cele mai grave: desfinntarea armatei, ocuparea teritoriului, protectorat. Cu Hitler nu se putea glumi si nici marefalul nu stia de gluma. Facea razboi, cunostea legile Internationale ale razboiului fi le respecta. L e respecta firepte, ca un militar stapanit de un profund caracter pi nu d orea sa filtreze totul p nn ceea ce ar fi facut un om politic punand pe cantar doar op ortu nitatea im ediata, subiectiva pi ea. Sfarpitul unui razboi nu p oate fi cu noscut niciodata la inceputul sau. P o t fi insa m o tiv atii pentru participarea la el. In aceasta ordine de idei, pe langa cele aratate de sim patizantii marepalului, credem ca trebuie sa apezam la lo c de frunte ceea ce el a exprim at: M erg in Est, pentm a recdftiga drepturile noastre in V est. Cata vrem e a crezut in victoria germ anilor, soco tim ca participarea arm atei ro m ane pe fro n tu l de E s t, d incolo de h otarele farii, a fo st determ inate pi de aceasta ra tiu n e. E ra , apadar, nu numai o problem a de etica. Lucrurile insa p o t fi duse pi mai departe. A n tonescu , solicitat de H itler sa continu e razboiul pi d incolo de N istru, raspunde: Voi merge pana la capat in actiunea ce am pornit in rasarit impotriva marelui dufman al dvilizafiei, al Europei fi a l(am mele: bolfeiismul ms". Apadar, marepalul A ntonescu ipi motiveaza hotararea de a participa la razboiul din E s t, d in co lo de N istru , in primul rand p n n cererile form ulate repetat de Hitler. Credea in acelapi timp, ca este o problem a de

onoare militara (de a fi alaturi de aliat in im prejurarile date), de interes nation al (recaptigarea u n or drepturi la fro n tiera de Vest) pi universal (abolirea com unismului). Forte politice din in terior i-au cerut marepalului, in repetate randuri, sa se opreasca. Invariabil, el le-a raspuns: Preluati puterea, asumati-ra toate raspunderile ft toate nscunle fifaceti voi, p m voi, ceea ce-mi cereti mie. P uterea n-a vrut s-o ia nim eni pi ostapii rom ani au ramas in Rusia, continuand lupta alaturi de arm ata germ ana in cond ifiile in care, in fa t a acesteia, se va op une de aici inainte coalitia N afiu n ilor Unite. Rusia nu mai era singura. Intre 2 9 sep tem brie pi 1 o cto m b rie 1941, la M oscova, in cadrul C o n ferin fei tripartite, a fo st sem nat un acord prin care M area Britanie pi Statele Unite s-au angajat sa furnizeze Uniunii Sovietice, pana la 1 iunie 1 9 4 2 : 4 0 0 de avioane (3 0 0 de b o m b a rd a m e n t si 100 de vanatoare), 500 de tancuri, 30 0 0 0 de autocam ioane, 100 0 0 0 to n e de carb u ran fi. In noiem brie 1941, Congresul A m erican a extins prevederile lui L en d and Lease A c t pi asupra a ch iz ifiilo r realizate de U R SS in SU A , alocand in acest scop un prim fon d de 1 miliard de dolari, care pana in februarie 1942 s-a dublat. C uprind erea Rusiei in L eg ea de im p ru m u t si in c h in e re (dupa A nglia pi C h ina) a avu t c o n s e c in fe deosebite. Paralel cu co n s titu ire a c o a lifie i N a tiu n ilo r U n ite , U n iu n ea Sovietica restabilieste relafiile d iplom atice cu guvernele din e m ig ratie ale N orvegiei, Belgiei pi Iugoslaviei; tratatelor cu guvernele din em ig ratie al Poloniei pi Cehoslovaciei li s-au adaugat un p ro toco l militar cu F ra n fa libera, sem nat la 14 august 1941. In n oiem brie 1941, Stalin propun e lui Churchill realizarea un ei infelegeri politice intre U R SS pi M area B ritanie, care sa aiba in vedere un A cord de asistenfa m ilitara mutuala pe durata razboiului pi colaborarea la organizarea postbelica a lumii. La 6 decem brie 1941, guvernul britanie, rapunzand in sisten telo r sovietice, a declarat razboi Finlandei, Ungariei si Rom aniei, iar la 7 d ecem brie 1941 SU A a m trat - cum am mai aratat - in razboi in urm a agresiunii |aponeze. Stalin

270
putea sa tie pi m ulfum it pi fencit. Apusul european apa cum era pi lumea de peste ocean, vor colabora la salvarea lmperiului sovietic de acum inainte pi vor asigura, la sfarpitul razboiului, triumful com unism ului, pentru o vrem e, in centrul pi sud-estul european. Zarurile au fost aruncate pi soarta G erm aniei pecetluita. D e acum A n tonescu nu a mai putut crede in victoria aliatului sau, nici militarul pi nici om ul p o litic din el. Rusia in cep e sa fie aparata si com unism ul su b v e n tio n a t de doua puteri, dintre care una, A m erica era un izvor fara limite. Fanatism ul rusesc se opunea celui germ an cu fo rfe sp orite. G erul in g h eafa arm ata lui H itler iar sprijinul celo r din coalitia N afiu n ilor U nite incalzepte pi dinam izeaza arm ata lui Stain. U niunea Sov ietica va fi salvata. Desigur, problem a razboiului e privita in toata com plexitatea sa. Lupta e indreptata im potnva Pactului Tripartit, deci im potriva G erm aniei, Italiei, Japoniei pi a tuturor satelitilor sai. D eclarafia N afiu n ilo r U n ite de la 1 ianuarie 1942, sem nata de reprezentanfii a 2 6 state sau guverne (dintre care unele in exil): SUA , Anglia, U R SS, China, A frica de Sud, Australia, Belgia, Canada, C osta Rica, Cuba, Salvadar, G recia, Guatemala, H aiti, H o n d u ra s, In d ia , L u x e m b u rg , N ica ra g u a , N o rv e g ia , N o u a Z e e la n la n d a , O la n d a , P a n a m a , P o lo n ia , R e p u b lic a D o m in ic a n a , Cehoslovacia pi lugoslavia, inseam na un categonc gir moral dar pi un sprijin material dat coalifiei. 'Fiecareguvern se angaja sa intnbuinte^e toate resursele sale, militare sau economice contra acelor membrii ai Pactului Tripartit fi contra acelorackre nti ai acestui din urma Pact, cu care unui din guvernele semnatare se gaseste in stare de razboi fi se obliga sd nu semne^e cu inamiculun am istipu separat sau opace separata. Totodatd, declaratia deschidea calea intrant in coalipe fi a altor state: Toate natiumle care dau sau vor da asistenfa, care dau sau vor da contributia lor la lupta pentm nctona asupra hitlerismului vorputea adera la pre^enta declaratie". Frontul antihiterist ia dim ensiuni. Sporepte num eric pi se intarepte sub toate aspectele, in timp ce frontul militar pi politic hitlerist coboara treptat spre un dezastru sigur, inevitabil. Rom ania ram ane alaturi de cei cu care a p o rn it la razboi.

A rm ata rom ana are de acum inainte soarta arm atei germ ane. C ontraofensiva declapata de sovietici pentru apararea M oscovei, la 5 decem brie 1941 pi prelungita pana in ianuarie 1942, s-a incheiat cu victoria rupilor. O perafiunile din C rim eea pi din zona H arcovului au epuat insa, situafia strate g ic! s-a agravat pentru rupi, iar in cursul acfiu n ilor ofensive din aprilie - iunie 1942, trupele sovietice au suferit grele pierderi in efective pi tehnica de lupta. La 4 iulie 1942 a fo st ocu pat Sevastopolul. Se fac in aceasta vreme noi grupari pi regrupari de am bele tabere. L a 7 august 1942 a fo st declanpata ofensiva spre Stalingrad. E a inseam na o m are cotitura in mersul razboiului. A jutorul anglo-am erican e co n c ret si vizibil. Sovieticii sunt mai bine dotati pi se pregatesc de o puternica contraofensiva prin apararea Stalingradului. Batalia Stalingradului a incep u t in vara anului 1 9 4 2 pi a tinut pana in februarie 1943. A cuprins doua etape: iulie - 18 n oiem brie 1942 pi 19 noiem brie 1942 - 2 februarie 1943. Prin batalia Stalingradului s-a infeles inlceptarea din flancul de sud al frontului g erm ano-sovietic, la care a participat pi arm ata rom ana. Prim a etapa am intita insem na ofensiva pi patrunderea arm atelor W ehrm acht-ului in interiorul orapului Stalingrad; a doua contraofensiva ruseasca, insem na incercuirea pi capitularea fo rfe lo r adverse. A rm atele 6 pi 4 de tancuri germ ane pi-au constitu it cate o grupare de izbire pi au pornit simultan ofensiva im potnva Stalingradului, incercuind arm atele 62 pi 64 sovietice. L a randul lor, sovieticii aduc im portante fo r fe la E s t de Volga, fo rfe proprii intante masiv de puterile aliate. Materialele furnizate de SUA pi Marea B ritanie Uniunii Sovietice, pana la inceperea bataliei de pe Volga s-au ridicat la circa 4 4 0 0 tancuri, 3 1 0 0 avioane, 75 0 0 0 m itraliere, 20 000 autocam ioane pi autoturism e de teren, 4 500 0 0 0 perechi in calfam in te, alte m ateriale pi m aterii prime. L a jum atatea lunii o cto m b rie 1942, se fac concentrari de trupe sovietice masive in fafa sectoru lu i arm atei a Il- a rom ane. L a in cep u t au fo st sem nalate mari unitafi de infanterie pi artilerie, apoi in prim ele zile

ale lui n oiem brie au aparut artileria grea pi unitati de tancuri, insumand toate la un loc, circa patru divizii blindate, doua-trei divizii m otorizate, papte-opt divizii de infan ten e pi mai multe divizioane de artilerie. D in grupul de arm e B faceau parte, in n oiem brie 1942, arm atele 4 rom ana, 4 pi 6 tancuri germ ana, 3 rom ana, 8 italiana, 2 ungara pi 2 germana. F ro n tu l arm atei a 3-a m asura 156 km , iar al a rm atei a 4 -a 2 5 0 km. E fectiv ele lo r la ocuparea aliniam entului erau de 171 2 5 6 pi respectiv 101 8 7 5 militari. In ziua de 19 n oiem brie 1942, trupele sovietice ale Frontului de Sud-V est, in cooperare cu cele de la flancul drept al Frontului D o n , au trecu t la ofensiva. In aceeapi zi ofensiva a cuprins pi arm ata a 3-a rom ana, dupa o puternica pregatire de artilerie. Situafia este foarte g r a v a -a n u n ta generalulteflea, peful Marelui S ta t Major. Atacul inam ic in fo r fa , sprijinit de o foarte puternica pregatire de artilerie pi in so tit de m ari unitati pi tancuri, a debutat azi dim ineata pi a spulberat rezistenfa diviziilor a IX -a pi a X l l - a infanterie, patrunzand adanc pi am en in fator pe am bele flancuri ale diviziilor II pi V II infanterie care au rezistat pe fro n t . Pe frontu l arm atei 4 ro m an e, ofensiva sov ietica a in cep u t in dim ineata zilei de 2 0 n oiem brie, to t dupa o puternica pregatire de artilerie si a continu at in zilele urm atoare. Se pregatepte incercuirea arm atei a 6 -a germ ane, aflatain fafa Stalingradului pi al carui dispozitiv fusese incadrat la stanga pi la dreapta de trupele arm atelor rom ane 3 pi 4. Pierdenle rom ane pi germ ane sunt im ense pi depresurarea arm atei a 6 -a germ ane, incercata prin executarea unei contralovituri, ram ane fara efect. Situ afia era dezastruoasa, arm ata rom ana de la Stalingrad fiind treptat incercuita. In cadrul contraofensivei sovietice de la D o n au fost zdrobite pi im portante contingente italiene pi m aghiare. C o n com iten t cu lichidarea gruparii incercuite la Stalingrad, ofensiva ruseasca s-a extins pe un fro n t larg spre vest. In ce pnvepte armata rom ana ea este supusa in zilele de 20-21 pi 22 noiem brie unei duble ofensive sovietice. Grupul celor doua divizii romane,

273
a V-a a generalului Mazarini pi a V l-a a generalului Lascar era com plet incercuit. Singura legatura era telegraful fara fir, iar misiunea primita era de a rezista fara gand de retragere . A treia zi de la declanparea ofensivei, grupul generalului Lascar ramasese o insula izolata in campul inamic, rupt de restul arm atei a Il-a , urmarita de tancunle tnamice. Se evacua rapid cu m ijloace auto, dirijandu-pi elem entele razlete pi incercand inchegarea unei noi rezistenfe, pe cursul de apa Csir, un afluent al D onului. D e notat lipsa de camaraderie a trupelor germ ane, chiar ostilitatea com portarii fafa de trupele romane. Cand rom anii incercau sa se agate de cam ioanele germ ane erau lovifi peste maini sau erau aruncati din mapina . A patra zi, se incearca, prin divizia I blindata rom ana, o actiu n e de sprijinire a grupului rom an condus de generalul Lascar. A cfiu n e a trebuia sa aiba loc im preuna cu divizia 2 0 2 germ ana, dar aceasta nu se prezinta la punctul de intalnire. oarecii (in colaborare cu partizanii) le-au ros peste noapte cablurile de la tancuri pi rom anii au fo st nevoiti sa p iece singuri la atac. Fara panse. In operatiunile din iarna pi primavara anului 1943, trupele germ ane pi aliatii lo r pierd peste 100 divizii cu 1 7 0 0 0 0 0 oam eni, 24 000 tunuri, 4 3 0 0 avioane pi peste 3 5 0 0 tancuri. In cadrul acestora, pierderile arm atelor trei si patru rom ane, in intervalul 19 noiem brie 1 9 4 2 - 7 ianuarie 1943 s-au ridicat la 155 010 militari, m o rti, raniti pi d isp a ru ti. La m ijlocul lunii ianuarie 1943, M arele Stat m ajor ia hotararea ca arm atele 3 pi 4 rom ane sa fie aduse in fara pentru refacere. E le mai numarau 4 044 o fite ri, 103 860 trupa pi subofiteri, 4 9 005 cai, 3 125 autovehicole, etc. Pana la 17 aprilie 1943 s-a reintors in fara m ajo ritatea u n itatilor care luptasera in cotul D onului sau in stepa calm uca. M isiunea de a lichida gruparea incercuita la Staingrad a revenit Frontului D o n pi a celo r trei arm ate ale Frontului Stalingrad. A c fiu n e a de lichidare a trupelor incercuite a inceput la 10 ianuarie 1943. Capitularea lor a avut loc la 31 ianuarie (trupele feldmarepalului F. Paulus, din sud) pi la 2 februarie 1943 (trupele din nord).

274
V rem e de inca un an, din vara anului 1943 pi pana in august 1944, frontul g erm ano-sovietic a continu at sa ram ana principalul teatru de razboi. N u mai era insa vrem ea ofensivelor victorioase pentru germ ani pi aliatii lor. Stalingradul zd ru n cin ase din tem elii to tu l. P ro v o ca se schim bari fundam entale pe fro n t pi atitudini noi in interiorul tarii noastre. G erm ania se dovedise vulnerabila pi chiar destul de upor de infrant de coalifia P u te n lo r Unite. Trebuie sa se recunoasca insa ca infrangerea ei in rasarit are loc pe pam antul Rusiei, cu fo rfele um ane ale acesteia pi cu cele tehnice, hotaratoare, venite din afara. In cursul anului 1943, operafiunile m ilitare desavarpesc cotitura radical! de pe frontul germ ano-sovietic pi sunt favorabile rupilor. La fel pi cele din 194 4. Su n t declanpate ofensive p u tern ice pentru eliberarea Kievului ( 6 n oiem brie 1943), operafiunile de la Leningrad pi N ovgorod (14 ianuarie - 1 m artie), eliberarea U carinei (decem brie 1943 - aprilie 1944) pi a C rim eei (aprilie - mai 1944). L a m ijlocul lunii aprilie 1944 aliniamentul frontului sovieto-germ an la flancul stangera: cursul Nistrului, nord Iapi, Papcani, vest Ivolom eea, T arn o p ol, el stabilzandu-se pana la jum atatea lunii august 1944. A rm ata rom ana participa mai intai la luptele din Caucaz, unde ofensivele sovietice au incep u t la sfarpitul anului 1942 pi au con tin u at in anul urm ator. A ici pi la capul de pod K uban, trupele rom ane au inregistrat 1598 m o rfi, 7 2 6 4 ranifi pi 8 0 6 d isp aru fi. D e aici, cei ramapi in viata, in toam na anului 1943, tree in C n m eea pe litoralul Marii N egre, in defensiva. In Crim eea erau pi celelalte unitafi rom ane (diviziile 1,2 pi 3 m unte, 10 pi 19 infanterie, 6 pi 9 cavalerie). i ele ca pi cele germ ane, erau com plet izolate, deoarece toate caile de acces spre interiorul peninsulei se aflau in stapanirea sovieticilor. Incercarile lor de patrundere in interior intalnesc o op ozifie p u ternica pana la sfarpitul anului 1943. La inceputul anului 1944, din totalul m arilor unitafi operative ale arm atei rom ane, pe fro n t se aflau 7 divizii in Crim eea, subordonate com andam entului arm atei 17 germ ane pi o divizie in zona Alexandrovka.

275
O fensiv a sovietica pe frontul din Ucraina a fo st declanpata in decem brie 1943 pi reluata in cateva randuri. La 26 m artie 1944 trupele sovietice au fo r fa t Prutul. G rupul de arm ate A germ an s-a reorganizat. A rm ata 4 rom ana (reorganizata pi ea dupa 15 m artie 1944), im preuna cu A rm ata 8 germ ana form eaza gruparea general O. W oh ler, iar A rm ata 6 germ ana im p reu n a cu A rm a ta 3 ro m a n a a c o n s titu it G ru p a re a g en eral P. D u m itrescu . Intervin cateva reorganizari in aprilie 1944. Grupul A g erm an este cu n oscu t de acum sub denum irea de G rupul de arm e U craina de sud . T o t in aprilie are loc pi ofensiva hotaratoare sovietica in Crim eea. Pierderile m arilor unitafi rom ane din C rim eea in intervalul aprilie-m ai 1944 s-au ridicat la 22 522 militari, reprezentand 34 % din efectivul aflat in peninsula inainte de declanparea ofensivei sovietice.

M arealu l Io n A n to n e s c u i lov itu ra d e p a la t de la 2 3 A u g u s t

In dupa m asa zilei de 22 august, marepalul Ion A n tonescu s-a intors de pe front. Seara 1-a prim it in audienfa pe Io n M ihalache care a staruit pentru incheierea arm istifiului cu A lia fii. Marepalul a refuzat. II convoaca, totupi, pe K arl Clodius pi, ii com unica hotararea de a intrerupe, cat mai curand, o lupta fara speranfe pi ii cere sa o b fin a avizul lui H itler in acest sens. In dim ineata zilei de 23 august, Ion A n to n escu a con v ocat la Snag ov o pedinfa restransa a Consiliului de Miniptri unde a h o tarat retragerea arm atei pe linia fo rtihcata; Carpafu rasaritem Focpani -

N a m o lo a sa - G alafi - D u n area M aritim a pi evacuarea guvernului pi a in stitu fiilor principale in zo n a Hafegului. Lot in dim ineaa zilei de 23 august, Iuliu M aniu, C .I.C . Bratianu pi C onstantin -T itel P etrescu , intrunifi in casa lui B ratianu au hotarat sa faca un nou dem ers pe langa marepalul A n tonescu pentru a-1 determ ina sa incheie arm istifiu l. C ontactul a pi fo st realizat p nn interm ediul lui G h eo rg h e Bratianu. A ntonescu era de acord cu co n d ifia ca, din partea

276
o p o z if ie i, sa p rim e a sca in scris c o n s im fa m a n tu l a c e ste ia p e n tru a rm istifiu . A i fo st dat, in a ce e a ji zi, verbal num ai, urm and ca ulterior sa fie co n firm a t si in scris. E v en im en tele s-au precipitat insa, au luat un alt curs i s-au incheiat cu arestarea tnearesalului A n tonescu , printr-o lovitura de palat. In dupa amiaza zilei de 2 3 august, marepalul A n ton escu a fo st co n v o ca t la Palat pentru a-1 in form a pe rege despre m ersul razboiului. Io n A n ton escu , in so fit de M ihai A n tonescu prezinta regelui discufiile purtate cu K arl Clodius, hotararile luate in Consiliul de M in ijtri ce a avut loc dim ineafa i consensul realizat cu fo rfele p o litice din o p o z itie , in legatura cu sem narea arm istifiu lu i. R egele M ihai i-a ce ru t lui Io n A n tonescu sa declare, im ediat 51 fara tirea germ anilor, ca acepta incheierea arm istitiu lu i in con d itiile form ulate de A lia ti. N -a fo st de acord. Caracterul sau nu i-a perm is ie^irea din razboi fara sa -51 anu nfe aliatul. N im eni nu-I putea invinui pentru aceasta. E ra un drept al lui. Inlocuirea era 51 ea un drept, un drept al regelui. A restarea insa, $i apoi condam narea la m oarte a m arejalului si a lui M ihai A n to n e s c u , a a lto r d em n itari a p ro p ia fi ram an lu cru ri explicabile, dar care vor fi trebuind sa apese greu asupra con^tiinfei celo r ce i-au arestat, judecat ?i cond am n at la m oarte. In seara aceleiapi zile, de 23 august, la orele 22, radiodifuziunea rom ana a transm is p ro cla m a fia regala ce facea cu noscu te poporului rom an instaurarea unui nou guvern, incetarea razboiului cu N afiunile Unite 51 alaturarea arm atei ro m an e coalifiei antifasciste. E ra evident ca n e g aseam la 0 ra s c ru c e de d ru m , dar n im e n i n u -i b an u ia to a te c o n s e c in fe le in planul v iefii n afion ale. In capitala 1 in unele puncte strategice din fara au avut loc ciocniri intre arm ata rom ana 1 trupele germ ane. C eea ce s-a intam plat in zilele urm atoare din luna august, in istoriograha de pana in decem brie 1989, s-a numit m surecfie arm ata, iar actul de la 23 august 1944, inceputul revolutiei de eliberare nafionala 51 sociala.

Actul de la 23 august avea sa insem ne un s fa rjit $i un inceput, nu cele conferite, intodeauna, de oam enii politici 51 istoriografie. S-au facut - 51 se fac si acum - multe exagerari ce au condus, voit sau nu, la denaturari privind factorii im plicati, rolul lor ?i con secin tele, in plan intern si extern, pe term en scurt 51 indelungat. Actul de la 23 august 1944 se cere analizat insa ca fapt istorie, cu urm ari pozitive si negative. Sem nifica un s fa rjit 1 un alt incep u t de drum , cu im ense co n secin te in plan intern si extern. L a rasturnarea guvernului A n ton escu s-au gandit (51 au planuit arestarea lui) mai multe fo rfe p o litice. Palatul a surprins insa m om en tul prielnic i regele M ihai a irnplinit actul, fo lo sin d u -se de una din p u finele sale prerogative regale, lasate de A n tonescu 51 fa ta l! acestuia - dreptul de a-1 inlocui. Razboiul, pe de alta parte, a continu at 51 dupa 23 august, dar in alta direcfie ji cu alfi aliafi, cu acelasi sco p n afional e lib era to r (de data acesta a nord-vestului farii) $i general um an (infrangerea nazimului, scop con v ertit din cel al infrangerii com unism ului de pana atunci). Incepand cu operafiunile din in terio ru l farii im ediat dupa lovitura de palat de la 23 august 1944 51 pana la 9 mai 1945, efectivele militare angajate de R om an ia in razboiul din V est s-au ridicat la aproape 540 0 0 0 oam eni. A rm ata rom ana a strabatut peste 1000 km 2, a eliberat aproape 4 000 de localitafi $i a jertfit aproximativ 170 0 0 0 de o sta ji rom ani. R azboiul se incheiase la 9 mai 1945. N im eni nu stia insa cu certitudine pe ce drum v om h dui. Tem erile erau to tu ji mari ji pe deplin in d rep tatite. Rusia sovietica nu mai era pentru rom ani un vecin necunoscut. Regimul politic de acolo, viafa sociala, e co n o m ica i spiritual! au fo st vazute in m od n em ijlo cit de soldafii $i o fife n i rom ani, care nu puteau fi in ca n ta fi de perspectivele deschise de 0 stapanire sovietica. E drept, C o n stitu fia din 1923 a fo st recunoscuta in parte. E ra un sem n in curajator pentru fo rfe le dem ocratice, nu insa ji o g aran fie. Puteri depline au incep ut sa prim easca, nu prevederile con stitu fion ale, ci mai ales, cele ale arm istifiului in ch eiat la 12 sep tem brie 1944. D in ele au incep u t sa decurga obiectivele politicii

278

interne si externe ale R om aniei, considerate m ajore si prioritare in fa fa oricaror altor problem e.

C o n v e n tia d e a r m is titiu c u N a tiu n ile U n ite . P rev ed eri i u rm a ri

E co u l loviturii de Palat de la 23 august 1 9 4 4 a fost, in tara 51 strainatate, in general, pozitiv. P resa n afiu n ilor U n ite a elogiat fapta R om aniei, militarii au in cep u t sa soco teasca cu cat timp a fo st scurtat razboiul m ondial (cu peste 2 0 0 de zile), s-a calculat efortul eco n o m ic si m ilitar al tarii in lupta im potriva fascism ului (1 2 0 0 0 0 0 dolari SUA la cursul anului 1938 i 538 536 militari rom ani p articip an t la lupta im potriva fascism ului, cu 6 6 4 9 5 de oam eni cazufi pe fro n tu ri (m orfi, raniti i d isparu ti), toate situand R om ania pe locul al patrulea in cadrul N afiunilor Unite. In tem eiul lor, prezidiul Sovietului Suprem al U R S S i-a d ecernat regelui M ihai, la 6 iulie 1945, cea mai inalta distincfie militara sovietica, O rdinul V icto ria, iar presedintele SU A , H arry T ru m an, in mai 1947, Gradul de C om and or S e f al Legiunii de Merit. In toata aceasta vrem e, R om ania $i-a derulat istoria prin o continua c o n fru n ta re in tre fo r fe le p o litic e in te rn e p ro d e m o c ra tic e ?i cele procom u niste, in timp ce, pornite pe drumul dezbinarii, Anglia ji SUA ne abandoneaza, iar Rusia sovietica dirijeaza i favorizeaza drumul stangii spre putere. Parghia a fo st con v enfia de arm istifiu incheiata de R om ania cu N afiunile U nite in sep tem brie 1944, si, nu in m ica m asura actul de vanzare cumparare incheiat la M oscova (octom brie 1944) prin imparfirea E uropei de E s t i S u d -E st in sfere de in flu en fa , potrivit caruia procenti il de influenfa al U R S S in R om ania era de 90 % , iar al Marii Britanu tli abia 10 % (cel mai mic raport, fafa de G recia de 10-90 % , lugoslavia 51 Ungaria de 50 la 50 % ?i de Bulgaria de 75 la 25 % ) ?i parafat la Yalta (in 4-11 februarie 1945). C o n v en fia de arm istifiu a fo st sem nata la M oscova. D ele g a fia rom ana, fo rm ata dm Lucrefiu Patra^canu, G h ifa Pop, Ion Cristu, Barbu

$tirbei, C onstantin Vigoianu gi D um itru D am aceanu a sosit in capitala Rusiei cu 8 zile mai devrem e (la 4 septem brie). Pritmrea lor de catre ministrul de externe, M o lo tov a avut loc abia peste 6 zile, cand textul arm istifiului era de|a stabilit. Sem narea a avut lo c in dim ineafa zilei de 13 septem brie, orele 5 de catre marepalul Rodion M alinovski, im puternicit de guvernele Uniunii Sovietice, Marii Britanii gi Statelor Unite ale A m encii, gi cei patru delegafi rom ani. In con v en fie se recunogtea faptul ca de la 24 august 1944, ora 4 a.m. R om ania a in cetat cu totul operafiunile m ilitare im potriva Uniunii R ep u blicilor Socialiste Sovietice, pe toate teatrele de razboi, a iegit din razboi im potriva N afiu nilor Unite, a rupt relafiile cu G erm ania gi satelifii sai, a intrat in razboi gi duce razboiul de partea Puterilor Aliate im potriva G e r m a n ie i gi U n g ariei cu sco p u l de a re s ta u ra in d e p e n d e n ta gi suveranitatea R om aniei . P o triv it p re v e d erilo r c o n v e n tie i, g uvernul ro m a n gi Inaltu l C o m a n d a m e n t al R om an iei aveau o b lig a tia de a asigura arm a telo r sovietice si ale celorlalti aliati tn lesn iri p e n tru libera lo r migcare pe teritoriul R om aniei, daca acest lucru era ceru t de catre situafia m ilitara, prin m ijloacele lor de com u nicafie gi pe cheltuiala lor, pe pam ant, pe apa gi in aer (a rt.3 ). A c e s ta in s e m n a p u n e re a la d is p o z ifia In a ltu lu i C om and am ent Sovietic, pentru deplina fo lo sin fa , pe durata arm istifiului, a tu turor co n stru cfiilo r gi instalafiilor rom anegti militare care ar putea fi cerute pentru nevoi m ilitare, in com pleta buna stare gi cu personalul necesar pentru in tre fin erea lor (anexa la art. 3). G uvernul rom an mai era obligat de a face, in m od regulat, p lafile cerute de Inaltul C om and am ent Sovietic pentru indeplinirea fu n cfiilo r sale (A rt. 10), sa asigure fo lo sin fa in tre p rin d erilo r industriale gi de tr a n s p o rt, a fla te pe te rito riu l R o m a n ie i, p re cu m gi m ijlo a ce le de co m u n ica fie; la fel gi stafiunile generatoare de energie. Vasele de c o m e rf rom anegti, atat cele care se gaseau in apele rom anegti, cat gi cele afate in apele straine, erau trecute sub controlul operativ al Inaltului C om andam ent Sovietic, pentru folosirea lor in interesul general al A liafilor.

280
R om ania era obligata, in temeiul aceleiasi c o n v e n fii, sa plateasca d rept despagubiri Uniunii Sovietice, in decurs de 6 ani, sum a de 300 milioane dolari, in marfuri (produse petroliere, cereale, matenale lemnoase, vase m aritim e gi fluviale, diverse magini etc.). A lte articole co n fin eau clauze ce puneau sub controlul Inaltului C om and am ent Sovietic tiparirea, im portul gi raspandirea in R om an ia a literatu rii, a p e rio d ic e lo r gi in g e n era l a p u b lic a fiilo r, p re z e n ta re a sp ectacolelor de teatru gi de film e, fu n cfio n a re a stafiilor de radio, pogta, teleg raf gi telefon (art. 16). C o nvenfia im punea, astfel, R om aniei un e fo rt econ om ic obignuit pentru farile invinse, degi prin participarea la razboi alaturi de N afiunile U nite, ea devenea, virtual, un partener, un aliat. In d e p e n d e n fa farii, recu n o scu ta tacit, era in fon d o realitate trunchiata prin subordonarea intregii econ om ii razboiului, nu numai pentru su sfinerea propriei armate, ci gi pentru a crea toate condifiile cerute de Inaltul Com andam ent Sovietic; era in firm a ta de in tre g p ro c e su l de in fe u d a re p o litic a , d esfagu rat co n co m iten t cu aplicarea prevederilor C o n ventiei de A rm istifiu , devenit o realitate, mai ales dupa inlaturarea guvernului Radescu (februarie 1945). D o u a prevederi ale C o n v e n fie i vizau d irect p ro b e le m e le de frontiera ale R om aniei, cu U R SS gi Ungaria. G ra n ifa rom ano-sovietica era restabilita pe Prut, aga cum a fost im pusa la 28 iunie 1940, iar hotararile arbitrajului de la V ien a, cu privire la T ran silvan ia, erau con sid erate inexistente. A liafii au fo st de acord ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei) sa fie restituita Rom aniei, sub cond itia confirm aru pnn Tratatul de P a ce . In r e a lita te , N o r d -V e s tu l T ra n s ilv a n ie i va ra m a n e sub adm inistrafie provizorie a A rm atei Sovietice pana in m artie 1945. In timpul guvernului Petru G ro z a , la cererea acestuia, (udefele din nordvestul Transilvaniei luate prin dictatul de la V iena, vor reveni Rom aniei, iar C o n fe rin fa de Pace de la Paris va san cfion a aceasta realitate.

CAPITOLUL XI INSTAURAREA COMUNISMULUI IN ROMANIA

(1944-1947)

Comunizarea Europei Centrale i de Est. Procesele de satelizare i sovietizare

Trans fo r m area E u ro p ei centrale gi de est in tr-o zona supusa gi d irecfio n a ta de M oscova, dupa incheierea razboiului, a fo st rezultatul unui nou sistem de putere in relafiile in te rn a tio n a le , caracterizat ca un produs derivat al nvalitatii d intre cele doua m ari puteri. In general s-a vo rbit in istoriografie de sovietizarea sau satelizarea acestei zone, ca procese prin care U R SS gi-a impus propriul sistem de putere in aceasta regiune. D in punctul de vedere al evolutiei com unism ului perioada 1944-1947 marcheaza trecerea de la stadiul de socialism intr-o

sin g u ra tara la cel de socialism intr-o singura regiune. Cele doua

procese prin care sovieticii au su b ord on atin treg u l spatiu s-au desfagurat con co m iten t. Prim ul, cel al satelizarii incheind u-se in ami 1 9 4 7 -1 9 4 8 odata cu sem narea tratatelor de pace gi colaborare dintre d e m o cra tiile

populare gi U R SS gi, mai apoi, prin inchegarea mai coerenta a blocului

in urm a constitu ini Com inform ului, in luna sep tem brie a anului 1947, to tu l in c o n d itiile d eb u tu lu i razb oiu lu i rece. C el de al d oilea, de

sovietizare, inceput in aceeagi perioada (1944-1945), a cunoscut o definire

treptata, fu nctie de desfagurarea ostilitafilor in plan in te rn a tio n a l, el fiind accelerat dupa 1948, atunci cand m ajoritatea institu tiilor politice, eco n o m ice, culturale au fo st transform ate in sens stalinist.

282
Procesu l de satelizare s-a definit exclusiv in fu ncfie de interesele
de securitate ale U R SS, gi de masura in care acestea au fo st acceptate de catre SUA gi M area B ritanie. Satelizarea a fo st procesul prin care farile din aceasta regiune (c o m p u s ! din o p t state, viitoarele d e m o c ra tii

populare) s-au su b o rd o n a t im p erativelor p oliticii e x tern e sovietice.

In ce p u t!, in 1944, co n c o m iten t cu intrarea A rm atei Rogii in aceste fari, ea a continu at prin im punerea gi acceptarea p rete n fiilo r sovietice in ceea ce privegte organizarea interna a acestor state. D efinirea tre p ta t! a acestui p ro ces in fu ncfie de op fiu nile im ediate ale politicii externe sovietice a dus la existen fa cato rva diferenfe in im pun erea mai ra p id ! sau mai le n t! a m odelului com u n ist, in B ulgaria, C eh o slov acia, G erm a n ia de E st, Polonia, Rom ania, Ungaria, lugoslavia gi Albania, acestea fiind incorporate rand pe rand in sistemul de aparare al U R SS. D a ca in cazul prim elor gase state aportul A rm atei Rogii a fo st d eterm in an t, in cazul A lban iei gi Iugoslaviei situafia a fo st diferita, participarea c o n s is te n t! a partizanilor com unigti la lupta a n tifa s c ist! as'igurand o b a z ! s o c ia l! su ficien t de p u tern ic! pentru ca solufia c o m u n is t! s ! fie in digenizat! gi fa r! suport arm at din exterior. In paralel cu procesu l de satelizare, a d ic ! de perioada in care deciziile cheie s-au luat la M oscova, gi nu la Vargovia, Sofia sau Bucuregti , s-a derulat gi cel de sovietizare. Sovietizarea c o n s t! in transform area tuturor statelor din regiune d u p !m o d elu l stalinist. E a presupune pe lang! transform area regimului politic, gi reconstruirea pe alte criterii valorice a intregii societafi. Cu alte cuvinte este procesu l prin care eco n o m ia , structurile sociale, m stitufiile gi la final insugi om ul, dintr-o a n u m it! fa r !, sunt tran sform ate d u p ! canoanele, norm ele gi valorile sovietice. D a c ! satelizarea a adus siguranfa u n o r aliafi in C en tru l gi E stu l E u ro p ei, sovietizarea a in sem n at im punerea m odelului com u n ist, d u p ! canon sovietic, in toate aceste f!r i, gi deci transform area lor to ta l!. F ! r ! indoiala, cele d o u ! p ro cese , degi derulate in paralel, au cu n oscu t anum ite sp e cificit!fi in fu ncfie de m odul in care au evoluat

relafiile strategice in C oalifia N a fiu n ilo r U nite, precum gi a ritmului in care Uniunea Sovietica gi-a adm inistrat interesele geopolitice in regiune. D in punct de vedere geo-strategic teritoriul Rom aniei a reprezentat de-a lungul istoriei un p u nct nodal. D e la situarea sa periferica in epoca ro m an a la cea de zona tam p on intre puterile m edievale gi mai apoi imperiale, in epoca m oderna, aceasta zona a prezentat un interes perpetuu pentru puterile aflate in co m p etitie. Schim barile produse in sistem ul in tern atio n al in cursul celui de-al doilea razboi m ondial au facut ca interesele M arilor Puteri ce pana acum se intersectau in aceasta zona sa se estom peze gi, ca urm are, U R S S sa-gi poata im pune punctul de vedere.

E ta p e le co m u n iz a rii R o m a n ie i
Iegita din razboiul dus im potriva C oalifiei N a fiu n ilo r U nite la 23 august 1944 R om ania a evoluat gradual, sub presiunea sovietica, spre un regim politic com m unist. D in perspectiva guvernarii, p o t fi delim itate, in cazul rom anesc, doua perioade: Prim a, 23 august 1944 - 2 7 februarie 1945, a fo st caracterizata, din p u nct de vedere form al de c o e x iste n fa , in cadrul a trei form ule guvernam entale de coalifie, re p re z e n ta n filo r partid elor politice tradifionale cu fo rfe le de stanga, sprijinite masiv de sovietici. A fo st etapa in care s-au precizat, sub regim ul arm istifiu lu i, limitele in flu en fei sovietice in R om ania, respectiv, s-au delim itat strategiile de com unizare a statului rom an prin atacurile repetate im potriva executivului gi a celorlalte institufii p olitice gi adm inistrative. Cea de a doua, a debutat cu instituirea guvernului condus de dr. Petru G ro z a la 6 m artie 1945 gi s-a incheiat odata cu elim inarea u ltim e i in stiu tu fii d e m o c ra tic e a R o m a n ie i, m o n a rh ia , la 3 0 decem brie 1947. Pe parcursul acestor doi ani, comunigtii - care au d om inat guvernul, degi form al gi acesta era unui de coalifie - au reugit sa-gi im puna con trolu l asupra tuturor institufiilor rom anegti. Chiar daca, form al, m are parte din a ceste institufii gi-au pastrat

caracterul d em ocratic, su b stan fa lor, p nn oam enii pugi in p o zifu le de conducere, respectiv, prin politicile adm inistrate, a fo st profound alterata, in sens com unist.

Armistitiul i conditionarile sale asupra Romaniei

D upa lovitura de stat de la 23 august 1944, noul guvern com pus ap ro ap e in to talita te din m ilitari, a fla t sub co n d u ce re a generalului Sanatescu , a prim it ca p rin cip a l! m isiune in ch eierea arm istifiu lu i cu puterile aliate, in conditiile cele mai favorabile pentru Rom ania. Perioada cu p rin s! intre 23 august gi 12 septem brie, data incheierii arm istitiu lu i, a fo st pentru R om ania una extrem de d ram atic!, circa 1 3 0 .0 0 0 soldafi au fo s t luafi prizonieri, intreaga f lo t! m ilitar! gi m are parte din cea civ il! a fo s t p r e lu a t! de c ! t r e s o v ie tic i, au fo s t r e c h iz if io n a t e b u n u ri gi echipam ente, mai ales din industria petroliera, pierdenle fiind estimate in istoriograhe la suma de 2.000 milioane $. In s ! ceea ce era mai im portant a fo st faptul c ! parghiile puterii nu puteau functiona fa r! avizul sovieticilor, in tr-o f a r ! cv asi-o cu p a t! in care trupele lui M alinovski se com portau ca gi hoardele de tatari . D e altfel, pentru ca aceste pierderi s ! fie definitive gi din p u n ct de vedere form al, in tratatul de pace, incheiat la Paris in 10 februarie 1947, se spunea c ! Rom ania a luat parte activa la razboiul con tra G erm aniei numai din data de 12 septem brie 1 9 4 4 , ori aceasta insem na c ! R om ania a ramas in razboi cu U R SS in aceste douazeci de zile, iar m aterialele capturate au fo st considerate p ra d ! de razboi. Revenind la p roblem a con v en fiei de arm istifiu , d u p ! ce la 27 august M o lo tov ii in form a pe W. Averell H arrim ann gi pe Sir Archibald C lark-K err, rep rezen tan fii SU A gi Marii Britanii, c ! discufiile pentru in ch eierea arm istifiu lu i cu R om an ia puteau in cep e, la scu rt timp o delegafie ro m a n e a sc! avandu-i in frunte pe prinful tirbey gi Constantin Vigoianu se deplasa la M oscova pentru a primi un arm istifiu fabricat in term eni sovietici. Intervenfiile reprezentanfilor Marii Britanii gi Statelor Unite nu au f!c u t decat s ! con firm e pretenfiile sovietice. Term enn acestei

co n v e n fii nu lasau nici un dubiu in privinfa noului stapan al R om aniei. E ste ilustrativa din acest pu nct de vedere prevederea num arul 18 din C o n v en fia de A rm istifiu , unde se preciza ca in Com isia Aliata de C ontrol puterea de decizie revenea Inaltului C o m an d am ent Sov ietic ce a cfio n a in num ele Puterilor Aliate, M area Britanie gi SU A sunt doar in form ate d espre hotararile luate. In tr-o com p arafie fa cu ta cu a cte le sim ilare in cheiate cu Bulgaria gi Ungaria s-a putut ob serva ca in aceste din urm a cazuri se prevedea form al gi participarea re p re z e n ta n filo r englezi gi am ericani la dezbaterea p roblem elor ce erau de resortul C om isiei Aliate de C o n tro l. A ceasta con stitu ie un argu m ent in plus p en tru situarea R om aniei in prim a linie a intereselor de securitate sovietice. O serie de alte prevederi, sub pretextul efortului de razb oi, a pastrarii in siguranfa a cailor de co m u n icafii, perm iteau amestecul sovietic in treburile interne ale R om aniei. Prevalandu-se de nerespectarea acestor p reved eri, so v ieticii, cu aju toru l com u n ig tilor ro m a n i, au p ro v o ca t, succesiv, caderea primului (o cto m b rie 1944) gi apoi a celui de-al doilea guvern (noiem brie) condus de generalul Sanatescu. Im posibilitatea reala, de a se fo rm a un guvern de politicieni, in con d ifiile date, a condus la alegerea in 4 d ecem brie 1944 a unui nou lider de cabinet, in persoana generalului R adescu, cu noscut op ozant al nazismului gi al regimului lui A n tonescu . C o n fru n tat cu gravele p ro b lem e ale societafii rom anegti, slabita gi mai tare in cond ifiile atacurilor violente ale com unigtilor, acesta a venit la guvernare, asumandu-gi misiunea de a rein tron a legalitatea gi de a introduce un con trol mai sever dezarm and acele garzi p atriotice ce deranjau efortul de razboi. D u p a ce in timpul celui de-al doilea guvern Sanatescu com unigtii gi aliafii lor au d oband it cateva posturi cheie, dr. Petru G ro za devenind vice prim -m inistru, G h eo rg h e G h eorg h iu De| m inistru al co m u n icafiilo r, Lucrefiu Patragcanu m inistru de ju stifie (igi pastra de fapt p o rtofoliu l o b fin u t provizoriu dupa 23 august), urm atorul pas vizat de ei era acela de a pune m ana pe m inisterul de interne. Ca u rm are gi a d em o n stfafiilo r im potriva m inistrului de interne N icolae

Penescu, al doilea guvern Sanatescu a cazut, iar noul prim -m inistru, pentru a nu perm ite preluarea gi a acestei p o zifii cheie de catre com unist! a re fin u t pentru sine acest p o rto fo liu , num indu -1 totugi in fu ncfia de secre ta r de stat pe T e o h a ri G e o rg e s cu c u n o s c u t lider al Partidului C om unist. In condifiile in care cond u catorii com unigti doreau o cat mai rapida preluare a controlului politic, con flictu l, la incep ut numai latent, ce a capatat ulterior accente dramatice, dintre acegtia gi noul prim -m inistru nu a intarziat sa inceapa. Degi, Radescu a indeplinit cateva din e xig en tele C o n v e n fie i de A rm is tifiu , spre exem plu, elim inarea legislafiei a n tievreiegti, d ecretul privind arestarea crim inalilo r de razb oi, epurarea ad m in istrafiei, atacurile com unigtilor im potriva sa au vizat in principal sabotarea efortului de razboi, protejarea un or elem ente fasciste, incurajarea propagandei anti-sovietice gi egecul in asigurarea con d ifiilor de ordine gi securitate pe teritoriul farii.

Problema Transilvaniei in ecuatia comunizarii Romaniei

f

In ca din 12 aprilie 1944, la Cairo, cele trei Mari Puteri aliate au accep tat form ula, ce va deveni punctul 19 al C o n v en fiei de A rm istifiu incheiate cu Rom ania, prin care Transilvania (sau cea m ai m are parte

a ei) va fi retroced ata R om an iei. D o cu m en te publicate recent, ce

provin de la C om isia sovietica de pregatire a pacii, condusa de M axim Litvinov, arata ca sovieticii considerau Arbitrajul de la V iena, nu ca fiind o p roblem a ce a fo st rezolvata intre R om ania gi Ungaria, ci ca un act pe care 1-a impus G erm an ia ca expresie a puterii gi influenfei sale in aceasta zona . C ele doua fari fusesera gantajate pentru ca H itler sa-gi poata impune punctul de vedere gi in aceasta regiune. Sovieticii exprim au cu acea ocazie parerea, ca era im posibila o trasare exacta a unei g ra n ife politice intre R om ania gi Ungaria care sa poata coincide cu realitafile etm ce. Se considera ca acest teritoriu nu poate fi cedat Ungariei decat in condifiile unei stranse a lia n te intre ea gi URSS. D e asem enea, se sublinia faptul ca, spre d eosebire de R om an ia gi Finlanda care aveau diferende

teritoriale cu U R SS, Ungaria intra.se in razboi fara a avea nici un motiv. Totugi, nici R om ania nu avea o p ozifie m ai avantajoasa in perspectiva intereselor sovietice, deoarece in contextul razboiului dus de ea im potriva U R SS din anul 1941 pana in anul 1944 a fo st receptata ca un stat inamic gi existau anu m ite co n d ifii care i-ar fi p erm is in op in ia C o m isiei reprimirea Transilvaniei. Pe langa alinierea la interesele sovietice, ea trebuia sa renu n te la B asarabia gi B ucovina, teritoriile deja pierdute in 1940. P ornind de la aceste consid erente, C om isia a p roiectat gi un plan, in urm a caruia Transilvania ar fi urm at sa devina autonom a, daca nu chiar in d ep en d en t!, in cadrul unei federafii sau c o n fe d e ra fii. F rictiu n ile care ar fi u rm at sa intervina intre Rom ania gi Ungaria ar fi u rm at sa fie fo lo site in favoarea U R SS. P en tru ca a c e st plan sa d evina viabil se p re co n iz a ca la ap aritia p rim ei o ca z ii sa se in stitu ie un reg im de a d m in istra te sov ietica in aceasta zona. A c e a s ta e s te e s e n ta a ctu lu i sovietic de la 12 noiem brie 1944 cand in N ordul Transilvaniei a fo st introdusa adm inistratia m ilitara sovietica, sub pretextul consid erentelor de secu ritate a co m u n ica tiilo r gi a frontu lu i, din cauza dezord inilor produse de batalioanele

Iuliu Maniu

in aceasta zona. D u p a ce la 10

o cto m b rie Clujul fusese eliberat, in urm a unui d ecret al generalului Sanatescu, sosea aici Ion el Pop, pregedintele Com itetului (Comisanatului) pentru Ardealul de N o rd E liberat, creat prin legea 4 4 6 din septem brie 1944, pentru preluarea adm im stratiei in teritoriile eliberate. In urm a in te rv e n fie i maregalului M alin ovski, la 12 n o ie m b rie a d m in istra tia ro m a n e a sca era o b lig a ta sa se retrag a, iar in lo cu l ei se in stitu ia adm inistratia m ilitara sovietica. Pentru ducerea la bun sfargit a acestui plan era necesara gi crearea unui organism ap t sa preia-pute.rea-fegiuii. Rolul co o rd o n ato r gi 1-a asumat, la indicatia sovieticilor, incepand cu 21 o cto m b rie 1944, C om itetului N ational D e m o cra t din Ardealul de N o rd in fi l n t a t la C lu j, a v a n d in c o m p o n e n f a f o r m a f i u n il e , organizatiunile gi partidele dem ocratice : Partidul Com unist din Rom ania, Partidul S o c ia l-D e m o c ra t, F ro n tu l P lu g arilor, B lo c u l in telectu alilo r

288
d em ocrafi rom ani, M A D O S z , Sindicatele U nite gi G ru p area E vreiasca Antifascist^. Principiile calauzitoare care stateau la b aza fu n cfionarii sale erau urm atoarele: colaborarea fo rfe lo r d em o cratice si patriotice pentru refacerea regiunii; indeplinirea con d ifiilor de a rm istitiu ; colaborarea cu toate fo rfele d em ocratice din R om ania; din el puteau face parte m em bri oricarei orgam zafii d em o cra tice , fara d eo seb ire de n a fio n a lita te, cu condifra sa fie d em ocrafi gi ardeleni; ocuparea p o stu rilo r de cond u cere sa fie fa c u t! de oam eni cinstifi respectandu-se drepturile dem ocratice ale nafion alitafilo r din A rdeal ; pedepsirea tuturor crim inalilor de razboi. T oate form afiunile m em b re ale acestui C o m itet puteau sa-si delege cate un rep rezentat gi un supleant in B iroul Com itetului, num it D e le g a tia

p e rm a n e n t! a Com itetului D em o crat din Ardealul de N ord , organ

cu atribu fii executive, in care hotararile se luau cu m ajoritate simpla, dar numai in spiritul celo r exprim ate in rezolu fie. La 21 d ecem b rie 1944 in urm a tratativ elor duse de U niunea D e m o c ra t! R o m a n ! din Cluj - c o m p u s ! in m ajoritate din fogtii m em brii ai Partidelor N afion al L ib eral gi N afional T aran esc - gi Consiliul Central Suprem al F.N.D. (noua denumire a organului executiv) s-a emis o scnsoare de c !tr e prima organizafie prin care igi exprim a m u lfu m irea ca in sfargit E N D . din Cluj recunoagte f ! r ! echivoc suveranitatea Rom aniei asupra Transilvaniei de N ord. E volu fia in planul o rg an iz!rii F.N.D. din Ardealul de N ord este co n tin u a t! prin schim barea denumiri organului sau ex ecutivlx arc.de v i n e din 24 ianuarie 1945, Com itetul Central Consultativ din Cluj al F.N .D .

din R om an ia. Cu acel prilej este publicat gi un com u nicat al acestui for
in care se subliniaz! recunoagterea n u lit!fii D iktatului de la V iena, a c o l a b o r !r ii s tra n s e cu a d m in is tr a fia s o v ie t i c ! din T ran silv an ia,

cond am n and u -se atitudinile govine, iz o la fio n iste gi d efetiste, cerand im punerea unui guvern F.N.D. in Rom ania, ca singur garant al mdeplinirii integrate a arm istifiului. La scurt timp, pregedintele acestui consiliu, Teofil Vescan (fost p ro feso r la lagi, r!m a s la Cluj in perioada 1940-1944, la

sfarjitu l lunii o cto m b n e devenind primul p re fe ct al Clujului, ca m em bru al Partidului C om unist) a plecat la Bucurepti, de unde s-a intors cu ordine precise co n fo rm carora trebuia organizat un Consiliu F.N.D. al Ardealului de N ord. In urm a acestui fapt a fost convocata pentru data de 12 februarie, C o n ferin fa politica p entru N ordul Ardealului a Frontului N ation al D em o cratic din R om an ia . Program ul acesteia a cuprins, pe parcursul a patru zile, doua co n ferin fe plenare a tuturor p re fe c tilo r F.N.D, in care a fo sta analizata situafia p o litica i a fo s t ales C om itetu l E x e cu tiv al

Consiliului F .N .D . pentru N ordul Ardealului, o zi de lucru pe com isii

de specialitate ?i un m are m iting popular in data de 15 februarie. Cu acest prilej s-a constituit noul organism de coord onare politica $i administrativa, din el facand parte to fi p refecfn din regiune. La inceputul lunii februarie era con stitu it C om itetul E x e cu tiv

pentru Ardealul de N ord al F.N .D . din R om an ia , cu atribufii la

nivelul regiunii asem anatoare cu cele care pentru Cluj erau realizate de

Consiliul Consultativ Suprem al N ordului Transilvaniei, organ

abilitat cu fu ncfiu ni guvernam entale, com pus din rom ani ji maghiari, avandu-i ca i copregedinfi pe profesorii universitari Jord aki Lajos ji Teofil V escan . In ceea ce p riv e jte organ izarea in tern a a acestei p ro iecta te re p u b lic i a T ran silv an iei de N o rd , se cu vin e sa p recizam c a s-a in te n fio n a t i in fiin fa rea altor organism e specifice organizarii de stat. E ste vorba de A dunarea C on stitu an ta - cu fu n cfie de organ legislativ, i de A reopag-ul republicii - cu funcfii consultative. M isiunea acestui C o m itet Consultativ, care in acelapi timp reprezenta si conducerea Frontul N afion al D e m o cra t, era, in co n fo rm itate cu cele susfinute de T eofil V escan, cu ocazia Intrunirii liderilor F.N.D. din Ardealul de N ord , din prim avara anului 1945, aceea de a duce cultura d em ocratica dincolo de dealul Feleacului, pana la Predeal $i de aici pana la M area N eagra . In urm a retragerii adm inistrafiei rom anegti si a instituirii acestei pseudo-republici in Transilvania de N ord, sovieticii reuseau sa-i atinga m ai m u lte o b je c tiv e . Pe de o p a rte, p rin p a stra rea a c e ste i cv asi-

290

independence a Transilvaniei de N ord , ei au detinut un im portant atu, pe care 1-au i folosit, in m artie 1945, atunci cand A .I.V iinski 1-a gantajat pe regele M ihai, in vederea acceptarii guvernului dr. Petru G ro za. Pe de alta parte, astfel s-a realizat o intarire a mipcarii com uniste din aceasta regiune, conferindu-le rep rezentanfilor acesteia parghiile puterii locale, p u tere ce a fo s t c o n fir m a ta o d a ta cu ven ire guvernului G r o z a la cond u cerea farii. A ceasta politica a sovieticilor era com plem entara cu o a c tiu n e in itiata anterior de Budapesta, prin care aceasta indicase, in v ed erea o b tin e rii un ei situatii favorabile ce sa p erm ita m e n tin e rea N ordului Transilvaniei intre granitele Ungariei, ca maghiarii transilvaneni sa fo rm eze un partid com unist pentru ca atunci cand trupele sovietice v or intra in aceast regiune sa gaseasca un nucleu fidel din punct de vedere politic. In cele cin ci luni de a d m in is tra te m ilitara sov ietica nu s-au sch im bat prea multe dintre realitatile etnice i dem ografice ale acestei zone, in schim b datorita n oilor tendinfe politice s-au petrecut cateva m utatii in societatea transilvaneana. Prin masurile luate de acest guvern s-a pregatit trecerea la noua societate, cea com um sta. A stfel, toate legile ji ordonantele em ise in aceasta perioada, prevesteau vutoarele masuri care au fo st luate in R om ania dupa 6 m artie 1945. E ste vorba de: reform a agrara - ce nu depaea limitele celei adoptate la 23 martie 1945 din Rom ania ($i ea lim itata la randul ei pentru a saraci micii proprietari, im plicit pentru a crea co n d ifii favorabile pen tru in cep erea co lectiv izarii); epurarea e le m e n te lo r fasciste din a d m in is tra te i p o lifie ; legea c e ta fe n ie i ?i n afion alitafn prin care se integrau in societate etnicii maghiari v e n iti dupa 30 august 1940; acordarea dreptului de v o t de la varsta de 18 ani; legea m in o rita tlo r , pnn care se acordau drepturi largi n a fio n a lita filo r conlocu itoare. T o ate aceste masuri perm iteau perpetuarea situafiei anterioare din punct de vedere social $i econ om ic, avand insa o noua coloratura politica, cea d em ocrata in sensul dat de comuniti.

Partidul Comunist Roman i preluarea puterii politice

D u p a actul de la 23 august, in R om ania aparea pe scen a viefii politice un nou partid, cel com unist. A fo st o fo rfa politica lipsita de im portanfa in perioada interbelica, supusa intereselor unei puteri straine, ilegalizata din 1924, datorita caracterului antinafional al ideologiei sale i al activitafilo r rev o lu fio n are pe care le-a organizat. Im pus ca partener de discufie celorlalte fo rfe p olitice romanegti de catre Uniunea Sovietica, Partidul Com unist din Rom ania era lipsit de o baza sociala solida (numarul m em b rilor sai era extrem de redus, circa 1 0 0 0 ). Situarea Rom aniei in sfera de interese strategice sovietice, ca urmare a evolufiei o p erafiu n ilor m ilitare, dar ?i datorita lipsei de interes pentru aceasta regiune m anifestata de anglo-am ericani, a perm is acestui partid sa jo ace un rol im p ortan t in primii ani postbelici. C a u fio n a t politic de sovietici i p ro tejat de A rm ata Roie, P.C.R. a d eclan jat ofensiva pentru preluarea puterii politice inca din toam na anului 1944. C ronologic, acest p roces are urm atoarele etape: la 23 august intra in guvernul Sanatescu prin L ucrefiu P a tra jca n u ; in o c to m b r ie fo rm e a z a cu P artid u l S o c ia l D e m o c r a t ?i alte fo rm afiu n i antifasciste, Frontul N afional D em o cra t. In urm a crizei politice, re u je s te sa ob fina mai m ulte posturi in cel de al doilea guvern Sanatescu (noiem brie - decem brie 1944). la inceputul lunii decem brie devin paritari in interiorul guvernului Radescu (4 decem brie 1944 - 27 februarie 1945) cu celelalte fo r fe politice. Ii orienteaza activitatea in mediul urban, cu p re d ile cfie spre sindicate, intensificandu-^i atacurile im potriva fo rfe lo r p olitice trad ifion ale. ianuarie 1945- d elegafie a P.C.R. prim ita de Stalin. Se proiecteaza scenariul caderii guvernului Radescu. februarie 1945- alegeri sindicale castigate prin teroare de com u n ijti. M art agitafii 51 d em ostrafii de strada, ce cu lm ineaza cu atacul M inisterului de In tern e din 24 februarie. Intervine in criza politica

292
declan^ata, A n d rei Ian u arev ici V a in sch i, care il pantajeaza ji am en in fa pe rege, pentru a im pune un guvern procom unist.
6 m artie 1945- instalarea guvernului condus de dr. Petru G roza,

d om inat de co m u n ijti. La 9 m artie Transilvania de N ord este redata din punct de vedere adm inistrativ R om aniei. 23 m artie 1945 este decretata reform a agrara, prin care cca. 1,4 m ilioane hectare expropriate trebuiau sa fie im parfite taranilor fara pam ant. 21 august 1 9 4 5 - in c e p e greva regala . R eg ele in ceteaza orice co lab o rare cu guvernul, in urm a refuzului acestuia de a parasi puterea. Su sfin u t de sovietici, dar nerecunoscu t de anglo-am ericani, acesta rezista. Criza politica va fi rezolvata in decem brie 1945, la M o sco v a , cu prilejul C o n fe rin fe i M in ijtrilo r de E x te rn e , prin introducerea in guvern a doi rep rezen tan ti ai partidelor istorice: M ihai R om niceanu 51 E m il Hatieganu. 19 n o ie m b rie 1 9 4 6 - com uni^tii fa lsifica rezu ltatu l aleg erilo r parlam entare, ob fin an d o m ajoritate co v a rjito a re . prim avara anului 1947 - in cep e eliminarea nu cleelor de o p o z itie . Sunt operate num eroase arestari. iunie 1947 - la Tam adau sunt prinji in m om entul in care doreau sa p ie c e din tara un g ru p de f r u n t a ji n a fio n a l-fa ra n i^ ti. E s te co m an d at un m are p ro ces in urm a caru ia su n t co n d a m n a ti m ajoritatea liderilor, iar P.N.T. este d esfiin fat. toam na anului 1947 - 51 alte partide sunt supuse teroni com uniste. Su n t elim inate din guvern fo rm afiu n ile burgheze , iar P .N .L se autodizolva. 30 decem brie 1947 - regele Mihai este obligat sa abdice. Prin dem agogie $i ag itatie P.C.R. a reupit sa isi creeze 0 baza sociala in sindicatele m uncitoreti, iar prin persuadare 51 jan taj a reupit sa atraga de partea sa n u m e ro ji ad erenti p rovem ti din categorii so cio profesionale sau politice ce colaborasera cu vechiul regim. La 6 m artie

293
1945, ca urm are a intervenfiei directe 51 brutale a sovieticilor, regele Mihai a fo st obligat sa accepte form area unui guvern controlat in totalitate de comunipti. L a fel ca pi in nmpul revolutiei din Rusia din 1917, comuniptii au agitat societatea prin dem agogie pi teroare, principala preocupare fiind aceea de a acapara toate parghiile puterii. Pentru captarea b u n a v o in tei p o p u latie i au d e cre ta t rapid re fo rm a agrara, iar p en tru elim in area adversarilor au emis un d ecret de epurare a fu n cfio n a rilo r publici pi au organizat procese im potriva celo r considerafi a fi fo st fascipti . Cu ajutorul nem ijlocit al sovieticilor, dand dovada de o extrem de buna organizare pi determ inare in acfiunile intreprinse, comuniptii au reupit sa elimine rand pe rand toate posibilele nuclee de o p o z ifie . In toam na anului 1946, raspunzand cerin felo r form ale exprim ate de aliafii o c c id e n ta li, com uniptii au o rg a n iz a t, fa ls ific a t pi captigat aleg erile parlam entare. O b fin e re a acestei legitim itafi tru nchiate a fo st urm ata de elim inarea partidelor istorice, liderii acestora fiind a re sta fi, sub acu zafia ca erau dupmani ai p o p o ru lu i . Ultimul pas a fo st elim inarea, sub a m en in farea declanparn razboiului civil, ultim ei institufii d em ocratice, m onarhia, in decem brie 1947. In lupta pentru cucerirea puterii politice com uniptii au m izat nu d oar pe o masiva creptere a numarului de m em bri de partid (de la cca. 1000 in august 1944, in decem brie 1947, au ajuns la peste 7 0 0 00 0 ), ci pi pe 0 foarte com plexa organizare institutional^, m enita sa fie 0 in te rfa fa in tre com unipti pi so cieta te. O rg a n e le su p erio a re de c o n d u c e re in octo m b rie 1945 au fost: C om itetul Central, B iroul Politic pi S ecretariat^ . In teritoriu , infrastru ctu ra cuprindea: 12 regionale de partid, 58 de ju d efen e , 1.284 organizarii orapenepti pi 1.210 satepti, in iunie 1945. La nivel local partidul, era organizat dupa cum urm eaza: C om itetul L ocal, C ircu m scrip fii zonale, Celulele de institufii sau de carrier, Subcelulele de strada sau atelier. D upa desfapurarea C on ferin fei din o cto m b rie 1945, atunci cand s-a discutat calitatea cadrelor pi reorganizarea institu fion ala a P.C.R., s-a hotarat form area R esoartelor sau S ectoarelor specializate, la

nivelul C C -ului pi a C o m ite te lo r R eg ion ale, respectiv , M unicipale pi Orapenepti. A stfel au fo st create urm atoarele resortu n: O rganizatoric, O rgam zafii de m ase, Cadre, E d u c a te p o litica, Administrativ. O noua reorganizare a avut loc cu pnlejul Plenarei largite a C C al P.C.R. din 8 -9 ianuarie 1947. Cu aceasta ocazie, C om itetele locale 51 regionale au fo st dizolvate, optandu-se pentru 0 organizare la nivelul ju d etenelor. T o t cu acest prilej au aparut 51 alte resoarte: T ineret, Femei, Sindicate 51 M inoritati. Un alt palier al strategiei com uniste in vederea preluarii puterii a vizat fo rm area unui sistem de alianfe care sa gru peze alaturi de partid celelalte organizafii de F ro n t Popular . In tra t in alianfa cu alte partide inca din perioada interbelica, odata cu schim barea survenita in strategia politicii externe sovietice 1 receptata ca atare de toate partidele com uniste din E u rop a, aceea de creare a Fronturilor Populare A n tifasciste, P.C.R. a m ifia t in paralel 51 o acfiune de creare a unui fro n t popular propriu in ca din tim pul razboiului. Chiar daca inceputurile constituirii acestuia au fo st c o n fu z e , in 1 9 4 3 ei reupesc sa atraga alaturi F ro n tu l P lu g arilor si M A D O S Z -u l. U lterior, in iunie 1944, com uniptii au in trat in B lo cu l N afional D em o cra t, unde au ramas pana in luna o cto m b rie acelapi an, cand au creat Frontul N afional D em o cra t. In paralel, in clandestinitate, se pare ca s-a fo rm a t un F ro n t M uncitoresc, in iunie 1944, im preuna cu socialiptii, el fiind largitin o cto m b rie pnn participarea nou in fn n fatelor, Uniunea P atriofilor (devenita in ianuarie 1946, intr-un alt context, Partidul N a fio n a l P op u lar), U niunii S ind icale, A pararii P a trio tice, Frontului Plugarilor 1 M A D O S Z . Sub aceasta acoperire ei au incep u t lupta pentru putere. P ana la caderea guvernului R adescu, aceasta a urm at trei d irecfii p r in c ip a le : a c u z a fiile a d u se p a r tid e lo r is t o r ic e p e n trti lin ia lo r antidem ocratica pi a tendinfelor fasciste ce le caracterizau, care impiedicau executarea prevederilor arm istifiu lu i; intarirea partidului prin interm ediul organizafnlor de fro n t pi a sindicatelor; pi, lupta pentru fra cfio n a re a partidelor de o p o z ifie , respectiv de subordonare a so cial-d em o crafilo r. A stfel au luat naptere Partidul N ational T a ra n e sc-A n to n A lexandrescu,

P artid u l Social D e m o c r a t-L o th a r R ad aceanu pi o aripa d izid enta a Partidu lu i N a tio n a l L ib era l con d u sa de G h e o rg h e T a ta re scu , toate devenind m em bre ale F.N.D. U lterior, in cursul anului 1 9 4 5 , o noua ruptura a fo st realizata de catre comunipti prin atragerea din P N T a unei factiuni conduse de N icolae Lupu, cu n oscu t lider al orientarii stangiste a partidului. In cursul anilor 1 9 4 5 -1 9 4 6 tabloul partidelor pi org an izafiilo r de masa din Fro n t a fo st com pletat. A stfel, la 17 mai 1946, se constituia, in vederea alegerilor, B lo cu l Partidelor D em ocrate, la care au subscris in afara de P.C.R. pi urm atoarele partide: Frontul Plugarilor, P N L -T atarescu , P N T -A n to n A lexand rescu , P artidul N a tio n a l P opu lar, P S D -L o th a r Radaceanu. La acestea ar mai putea fi adaugata pi Uniunea Populara a M aghiarilor care, depi din p u n ct de vedere form al nu facea parte din B lo c , era aliata de nadejde a comuniptilor. in ceea ce privepte situafia o rg an izafiilo r de m asa, in n oiem brie 1946, fu n ctio n a u u rm atoarele s tr u c tu r i: U n iu n e a S in d ic a te lo r , A p a ra re a P a tr io tic a , S in d ic a tu l M u ncitorilor A gricoli, Frontul Plugarilor, U niunea Populara Maghiara, Tineretu l P rogresist, O rgan izatia Sportului Popular, Uniunea Fem eilor A ntifasciste Rom ane, Com itetul D em o cra t Evreiesc, A R L U S, Scoala Noua pi C ooperatorii. A cest m are num ar de organizafii era m en it sa atraga atenfia, dar mai ales sa acop ere toate sectoarele societafii.

A leg erile tru c a te d e la 19 n o ie m b rie 1946. S tra te g ic i p r a c t i c a e le cto ra la

L a 31 august 1944, p n n Inalt D ecret Regal, a fo st statuat pi noul cadru co n stitu fio n al al R om aniei, in co n fo rm itate cu C o n stitu fia din 1866 pi m odificarile aduse prin C onstitufia din 2 9 m artie 1923 (a rt.l). Putenle statului erau cele reglem entate in 1923, cu rezerva (art.3 pi 4), extrem de im portanta din p u nct de vedere electoral, care preciza ca organizarea rep rezentanfei nafionale pi inam ovibilitatea m ag istrafilo r se va face ulterior, prin decret al Consiliului de Miniptri. D ate fiind pi

con d ifion arile externe, regimul politic din R om ania a fo st extrem de instabil pana in prim avara anului 1945. In toata aceasta perioada nu s-a pus problem a desfasunim de alegeri parlam entare, ele nefiind dorite de nici unui dintre actorii viefii n oastre politice, in cond ifiile desfapurarii razboiului dar pi a anarhiei provocate in interior de comuniptii aflafi in lupta pentru cucerirea puterii guvernam entale. In februarie 1945 s-a desfapurat la Ialta co n ferin fa ce lo r trei mari puteri, care pe langa aranjam entele necesare pentru continuarea razboiului, au hotarat pi principiile generale ale evolufiei E u ro p ei eliberate . S-a discutat m ult in istoriografie asupra acestui m o m en t, considerat de m u lfi a fi pacatul originar al divizarii E u ropei, al com u nizarii partii sale estice. In fond, perspectiva acestui m it istorie este generata pi de distanfa dintre en u n farea un or principii generoase pi modul lor de im plem entare. Fara a discuta in ansam blu aceasta c o n fe r in fa , ne vom limita la a o considera un exemplu sugestiv al neinfelegerii, sau mai bine spus a infelegerii diferite pe care m arile puteri au d at-o acordu rilor d intre ele. Pe de o parte adoptarea u n or principii generoase, ca cel privind fin erea de alegeri libere pi nestingherite, organizate de guverne representative pi pe de alta lipsa oricarei garanfii in stitu fio n a liz a te pentru ca acestea sa aiba lo c astfel. Relativ la situafia R om an iei, co n fe rin fa nu numai ca nu a produs efecte pozitive, ci mai m ult s-a dovedit ca, in interpretarea sovietica, principiile D eclarafiei asupra E u ro p ei E liberate capata un cu totul alt sens. Astfel ca, la 6 m artie 1945 a fo st instituit prin forfa pi pantaj un guvern ce nu raspundea nici uneia dintre cerin fele Ialtei. Mai mult, se poate constata ca printre argum entele ce au condus la declanparea crizei guvernam entale din februarie 1945, teama fafa de posibilitatea organizarii de alegeri, a fo st unui extrem de puternic pentru comunipti. lata cum caracteriza Vasile Luca, la 21 februarie 1945 intr-o pedinfa a Consiliului F.N.D, problem a alegerilor in contextu l declansani crizei: Radescu are intentia sa rind cu o lege administrativapentm alegen. E u end ea noi nu suntem tmpotnva alegenlor, dat alegenle trebuie pregatite, mai ales intr-o

tara unde a fost o dictaturafasasta, care a dm razboi impotriva ahaplorfi in prim ul rand trebuiesc nimicite ramdfifele fasdste din aparatul de stat si din viata generala a tarii, crearea institutiilor democratice care sd garante^e libertatea alegerilor. A cest lucru ilpoateface numai unguvern intradevar hotarat, care repre%inta maselepoporului, nu unui care a venit cujandarmi sdfaca alegeri de comitete defabricd.... Un asemenea guvern nu poate da nici un fe l de garantie pentm alegeri hbere. Deci inainte de democrati%area tarii nu se pot face alegeri hbere. A fa cred eu ca trebuie raspuns la incercarea de alegeri p e care o intenfionea%a Radescu. D in aceasta luare de pozifie poate fi infeleasa tactica noului guvern de a face cat mai tarziu alegeri, adica atunci cand toate parghiile puterii v o r fi in m ana sa. D e altfel, in perioada urm atoare nu s-a pus p roblem a desfapurarii de alegeri, toate partidele politice pronun fandu-se im potriva desfapurarii lor, chiar daca m otivele erau diferite. O d ata cu declanparea crizei politice din august 1945, dar pi a d iv erg en telor aparute intre marile puteri cu pnvire la respectarea principiilor de la Ialta, situafia p o litica din R om ania a facut obiectul negocierilor in timpul C o n ferin felo r M iniptrilor de E x tern e de la L o n d ra pi respectiv M oscova. P ana la rezolvarea crizei politice in urm a acordului dintre cei trei miniptri survenit la M o scova la sfarpitul lunii decem brie 1945, in fara comuniptii se pregateau de alegeri, fara insa a avansa o data precisa pentru desfapurarea lor. Astfel, in rezolu tia C on ferin fei N afionale a P.C.R. din octom brie 1945 erainscrisa necesitatea mobilizarii partidului in cooperare cu forfele dem ocratice in lupta pentru captigarea bataliei alegerilor . In spatele acestei prevederi a stat o vie d ez b a te re cu p n v ire la p reg atirea a c e s to r alegeri. D a c a G h e o rg h e G h eo rg h iu -D ej in raportu l finut cu acela prilej atragea aten fia asupra com ponentei politice in pregatirea alegerilor, in sensul colaborarii cu toate fo rfele politice ce faceau parte din guvern, L ucrefiu Patrapcanu a fo st cel ce a creio n at sistem ul electoral ce urm a sa stea la baza captigarii viitorului scrutin. D ebutul anului 1946 aducea cu sine pi rezolvarea, prin arbitrajul direct al rep rezen tan filo r m arilor puteri, a crizei politice din R om ania in

favoarea co alifiei guvernam entale. Includ erea ce lo r doi m inistri fara p o rtofoliu , E m il H afieganu din partea P.N.T. pi Mihail Rom niceanu din cea a P.N.L. in guvernul G ro z a -nu era de natura a m odifica cu ceva e se n ta regimului politic din Rom ania. Mai mult, la fel ca pi in cazul Ialtei, lip seau m ijlo a c e le in s titu fio n a le prin ca re sa se v e n fic e ap licarea d em ocratica a angajam entelor luate de guvern. Totupi, in urm a acestor evenim ente, pi numai ca urm are a presiunii In tern atio n ale, se stabilea de catre guvern la 8 ianuarie 1946: ..efectuarea alegerilor generate legislative in cel mai scurt timp posibtl; asigurarea libertatu acestor alegeri care vorf t facute p e ba%a sufragiului universal fi secret cuparticiparea tuturor partidelor democratice fi antifasciste care i or avea dreptul sa-fi pre^inte candidafii; asigurarea libertafii presei, a cuvantului, a reHgiei fi a dreptului de asociatii. Lipsa unui term en precis pentru desfapurarea alegerilor a condus la o interpretare larga, pi in folos propriu de catre comunipti a sintagmei J n cel mai scurt termen . A stfel ca dupa ce la o saptam ana, dr. Petru G ro z a pi G h eorg h e Tatarascu anuntau ca acestea vor avea loc cel tarziu in luna iunie sau iulie , o luna mai tarziu - dupa ce guvernul S.U.A. recunoscuse guvernul rom an - la 2 2 februarie 1946, in tr-o co n ferin fa de presa prem ierul preciza ca data alegerilor trebuie fixata dupa inscrierea in listele electorale pi strangerea recoltei. Nu doar ca fixarea zilei alegerilor a fo st fixata dupa strangerea recoltei, dar chiar pi data sa de desfapurare a fo st precizata de abia la 15 o cto m b rie 1946. Pregatirea alegerilor din punctul de vedere al adm inistrafiei de stat a facut obiectul in terv en fiilo r lui Teohari G eorg escu pi L u c re fiu Patrapcanu, in ianuarie 1946, cu prilejul Plenarei P.C.R., primul a subliniat ca partidul co n tro la M inisterele de Ju stifie pi In te rn e , avea 4 0 0 0 0 0 m em bri, cca. 6 5 0 0 de primari pi 40 de prefecfi (din 58 de judefe), fusesera epurafi 6 0 -7 0 0 0 0 de fu n cfio n a ri, insa considera ca nu se vor o b fin e doar cu ajutorul p o lifiei, 7 0 -8 0 % din voturi. Tocm ai de aceea parghiile de putere deja dobandite trebuiau intante de o activitate de educare pi

m obilizare politica, mai ales in arm ata pi ju stice. Cu acelapi prilej, L u cre p u Patrapcanu considera ca in vederea alegerilor erau necesari cca. 1500 de m agistrap fideli partidului pi ca pentru aceasta continuand epurapa dar pi m unca de convingere, im binand pantajul cu teroarea, m ijloacele legale cu cele ilegale, trebuia depusa o activitate intensa, mai ales in teritoriu, pentru ca aceptia sa existe la m om entul alegerilor. In arm ata la acea data erau cca. 250 000 de persoane, din care 4 4 0 0 0 o fiferi pi s u b o fife ri, care c o n fo rm lui D um itru Coliu - erau prin educatia lo r ostile regimului

dem ocratic. D e aceea, trebuiau izolate pi apoi epurate cadrele nesanatoase, pentru a nu exista surprize in ziua votarii, mai ales ca arm ata nu num ai ca va vota, dar va pi asigura ordinea cu prilejul alegerilor. P latform a-p rogram a B locului Partidelor D em o cratice, aparuta la 20 m ai 1946, ilustra com prom isul politic pe care 1-au facut comuniptii din consid erente tactice. E a cuprindea prevederi m oderate ce puteau fi subsum ate, cu m ici e x c e p p i, in ceea ce generic putem numi interes n ation al , facand parte din latura pozitiva a strategiei gandite de comunipti. In ceea ce privepte structurile electorale am intite mai sus, acestea s-au pus destul de repede in mipcare. A stfel, in cursul lunilor februarie pi m artie la Bucurepti au avut loc c o n fe n n te cu responsabilii reg io n alelor din tara, pe problem e de cadre, organizatorice, financiare, de fem ei,etc. Ca urm are, la scurt timp apareau Comisiile E lectorale Ju d ete n e ale P.C.R. din teritoriu, iar la cen tru era constitu it dupa structura organizatorica a partidului un C om itet Electoral Central. Organul suprem de conducere era Biroul Politic al P.C.R. Ulterior, in cursul lunii iunie, in baza prevederilor din P latform aprogram , aceasta organizare a fo st replicata la nivelul intregii co a lip i atat la nivel central, cat pi la cel local. Structura com isiilor co m p o n en ete ale C o m ite te lo r E le c to r a le J u d e t e n e e ra u r m a to a r e a : e le c to r a la , de propaganda, administrativa, econom ica, financiara, transporturi ?i tineret. F u n cp o n a re a in paralel a ace sto r institufii electorale cu cele de partid a asigurat o coerenta mai m are a acttvitatilor practice. Prin faptul ca acestea se intruneau de doua ori pe saptam ana pi raportau la centru zilnic asupra

300
activ itafilo r cu rente, verticala propusa de M iron C o n stan tin escu s-a dovedit, cel pufin din punctul de vedere al activitafilor de inform are, a fi fu ncfionala 51 realista. In paralel cu aceasta d ezv oltare in stitu tio n a l^ , com uniptii au a c fio n a t in vederea b lo ca rii initiativelor politice ale o p o z ifie i. Presiunile, pantajul, teroarea au fo st caracteristica ace sto r acfiuni. Funcfionarii erau c o n d itio n a l in activitatea lor de ap arten en fa la unui dintre partidele dem ocratice, econom atele aprovizionau preferenfial m uncitoni inscripi in F.N .D ., arm ata pi m agistrafii erau' supupi unui n ou val de epurari. Propaganda op o zifiei era im posibil de desfapurat. Radioul pi M inisterul In fo rm a fiilo r erau instrum ente de m anipulare a opiniei publice folosite exclusiv de com unipti pi aliafii lor. N enum arate violenfe sunt com ise im potriva liderilor faranipti pi liberali. Adunarile organizate de aceptia in teritoriu erau fin ta grupelor de poc m uncitorepti, sunt com ise atentate la viafa lui D in u Bratianu (24 februarie- Cam pulung), N icolae Penescu (9 m artie-C raiova), Ion M ihalache (16 m artie-Suceava), E m il H afieganu pi M ihail R om niceanu (22 aprilie- Som ep, respectiv Ganepti) dar pi a altor fruntapi ai acestor partide din teritoriu, unii dintre ei fund ch iar asasinafi. Presa de o p o z ifie , mai ales cea din provincie, era con fru n tata cu presiuni mari. Pe langa cenzura, m uncitorii tipografi refuzau sa o tipareasca pi cereau elim inarea a rtic o le lo r in co m o d e. U n e o n se aju ngea ch ia r la d esfin farea u n or ziare, apa cum a fo st cazul ziarului Patria de la Cluj. T oate protestele inaintate de cei doi miniptri ai o p o z ifie i fafa de a ceste incalcari ale lib ertafilor la care se angajase guvernul in luna ianuarie, au ramas fara rezultat. O data create institufiile pi inceputa campania de teroare, urm atorul pas a fo st elaborarea pi publicarea legii electorale. Inca din toam na anului 1945 in cadrul M inisterului de Ju stifie se pregatea proiectul de lege electorala. A cesta c o n fin e a , apa dupa cum sublinia L ucrefiu Patrapcanu, masuri ce schim bau radical regimul electoral din Rom ania. P n n tre acestea la loc de frunte statea d esfiin fa rea Senatului, acordarea dreptului de vot

de la 19 ani (ca si in U.R.S.S.), dreptul de a fi ales de la 23 ani, acordarea dreptului de vot fem eilor i m ilitarilor, etc. Pana in luna februarie 1946 proiectul nu fusese inca discutat in cadrul C.C. al P.C.R.. Probabil (deoarece nu exista in form atii sigure in acest sens) spre sfarsitul lunii m artie legea electorala a fo st dezbatuta in cadrul organului de cond u cere com unist, iar in urm a acestei dezbateri s-a con v en it ca in loc de un singur p ro iect sa fie prezentate doua p roiecte, unui pentru organizarea R ep rez en ta n tei N ationale si cel de al doilea p en tru alegerea Adunarii D ep u ta filo r. In luna mai au fo st date publicitafii cele doua a n te-p ro iecte, in scopul unei dezbaterii publice asupra lor. D u p a ce la 15, respectiv 16 iunie, P.N.L. ji P.N.T. anuntau in presa ca nu sunt de acord cu p roiectu l de organizare al R ep rezen ta n tei N a tio n a le , la 21 iunie incep ea dezbaterea p ro iectelo r in Consiliu! de Ministri. In prima dezbatere, dedicata p o zitiilor de principiu, atat Mihail R om niceanu cat $i E m il H afieganu au subliniat o p o zifia lo r fata de proiectul de lege, considerand ca acesta este necon stitufional datorita faptului ca desfnnfa Senatul. Pe parcursul u rm atoarelor 5 je d in fe in plen dar i a co n fe rin te lo r interm inisteriale - instituite cu acest p rile jau fo st dezbatute articol cu articol prevederile celo r doua legi. Au fo st redactate pe parcursul celo r trei saptamani de dezbateri patru variante de proiecte electorale, de doua ori in fo rm a in care s-au ap ro bat (adica doua legi) i de alte doua intr-un singur p ro iect de lege. Au fo st acceptate o seam a de am endam ente propuse atat de rep rezen tan tii P.N .T i P.N .L., cat 51 de cei din b lo c . D ezb aterile au fo st extrem de aprinse, subiectele cele mai aprig dezbatute fiind urm atoarele: co n stitu tio n a lita te a legii; acordarea dreptului de v o t pentru militari 51 eligibilitatea lor; p roblem a nedem nitafilor 1 a e p u ratilo r; constituirea birourilor electorale; problem a m ag istratilo r; dreptul de autodizolvare a Adunarii; varsta de la care se putea v o ta si eligibilitatea. In fondul lor a ceste legi cuprindeau atat prevederi cu caracter d em ocratic (vezi acordarea dreptului de v o t pentru fem ei), cat i unele prin care se asigura rezultatul votului: n ed em n itafile [art.7 din legea n r.560], votul in locuri speciale - intreprinderi, cazarm i,

etc.

votul militarilor in condifiile date si organizarea birounlor electorale

ale ca ro r preedinfi puteau fi atat m agistrafn cat 51 fu ncfionarii de stat. D e altfel, im portan fa a ce sto r ultim e prevederi a fo st subliniata de Em il B o d n araj care intr-o convorbire cu consilierul A m basadei U.R.S.S. in R om ania, D .Iakovlev spunea ca not sp erm sd a im 55-65% din voturi pe calea obtineni unor voturi reale in timpul votani, dar noi trebuie sd luam 90% , pi asta se vaface cu ajutorul acelorposibilitatipe care ni le confera legea electorala fi al uneianumite t e h n i c i . P osib ilitafile prevazute in lege au fo st folosite din plin de catre com unipti 51 aliafii lor. Sa exem plificam numai prin doua cazuri. In con form itate cu art. 71 din legea 560 pentru pnm ele alegeri, registrele electorale trebuiau in tocm ite in term en de cel m ult doua luni de la publicarea legii, iar inscrierea in registre se va putea face chiar dupa ram anerea lor definitiva, dar cel mai tarziu cu 2 0 de zile inaintea votarii. A ceasta insem n a ca listele electorale trebuiau depuse pana cel tarziu in data de 2 9 o ctom b rie. O r in condifiile in care de abia la 15 o cto m b rie s-a stabilit data alegerilor, toate persoanele care nu fusesera inscrise in listele electorale pierdeau orice ja n sa de a mai vota. Procedura de judecare a co n testa fiilo r era foarte greoaie. T receau cel pufin 18 zile de la m om entul inregistrarii pana la cel al judecarii contestafiei. In plus, era foarte greu sa dovedesti ca nu esti nedem n deoarece petifionaru l era obligat sa faca dovada, in baza un or adrese oficiale em ise fie de guvern fie de M inisterul A facerilor In tern e sau cel al Ju s tifie i, ca nu intrai in nici una din categonile enum erate la art.7. In a ceste cond ifii, mulfi d in tre cei n ed orifi puteau fi im pied icafi sa voteze sau sa candideze. O alta situafie edificatoare 0 putem observa in legatura cu organizarea secfiilor de votare. A cestea trebuiau sa cuprinda in cadrul biroului secfiei pe langa m agistrat sau fu n cfio n ar - in calitate de prepedinte - 1 un num ar de delegafi i asistenfi din partea partidelor politice. La art. 4 2 se prevedea ca daca pe aceeaji lista candideaza m em bri mai m ultor grupari politice, fiecare grupare va avea dreptul sa-?i desem neze delegafi $1 a siste n fi , or B.P.D. era fo rm at din 6 partide fiecare avand dreptul la un delegat i la un asistent,

iar c o m p o n e n ta finala a biroului era realizata prin tragere la so rfi, astfel ca era toarte probabil ca m ulte secfn de votare sa fie m o n ocolore. A cest lucru a pi fo st folosit de putere, care astfel putea sa falsifice rezultatele fara un co n tro l serios din p artea o p o z ifiei sau a u n o r o b se rv a to ri in d e p e n d e n t. In co n se cin ta , putem consid era ca noul sistem electoral, pe buna dreptate discutat ?i criticat atat de o p ozifia in te rn a cat pi de aliafii anglo-am ericani, a asigurat baza legala pentru o frauda previzibila. O d ata cu d efinirea cadrului legal se intra in tr-o noua faza a co m p etifiei electorale. D e sc h isa in m od oficial la 2 iunie 1 9 4 6 , cam pania electorala devenea din ce in ce mai agitata. D aca pana atunci comuniptii au fo st mai mult preocu p ati de a b lo ca inifiativele politice ale o p o z ifie i si de a pregati structurile electorale proprii, de acum activitatea lor a fo st orientata pi spre largirea bazei sociale pi identificarea nucleelor de o p o z ifie. Potrivit docum entelor de partid campania electorala urm a sa se desfapoare in doua etape. In prima, ce urm a sa se incheie in 20 august, accentul trebuia sa cada pe crepterea calitatii muncii depuse de activitatu partidului. In acest scop au fo st infnntate in teritoriu pcoli de agitatie pi de pregatire a cadrelor. Universitatea m uncitoreasca a P.C.R. pi-a intrerup t cursurile, organizand pcoli de 6 pi 1 0 zile pentru agitatori, au fo st elaborate indreptare pi ghidun pentru prelucrarea campaniei electorale pornind de la prelucrarea p la tfo rm e i p ro g ram , org an izarea g ru p u rilo r de activipti, m a jo ra rea numarului de m em bri, etc.. O m are atentie a fo st acordata problem ei n a tio n a le , considerata a fi, in contextu l desfapurarii C o n fe rin fe i de Pace pi a tulburarilor nafionaliste petrecute la Cluj la sfarpitul lunii mai, una de m axim a im p ortan fa in vederea alegerilor. T o t in aceasta perioada s-au stabilit pi atribufiile infrastructurii create de P.C.R. pe linie electorala. B in ein feles cel mai im p ortan t rol il definea C om isia C entrala E lectorala pi dezm em bram intele sale din teritoriu. Sarcinile prioritare erau acelea de a recruta electorii, de verificare a listelor electorale, de luare a masurilor im potriva celor declarafi n ed em n i , pi nu in ultimul rand, de a se ocupa cu recrutarea p ersoanelor potrivite ce urm au sa faca parte din birourile

304
secfiilo r de votare (alegerea candidafilor Blocului cSdea in sarcina secfiei de cadre a C.C. pi a regionalelor de partid). Pe langa aceste pregStiri politice pi adm inistrative, comuniptii au pregatit pi tehnica de manipulare a rezultatului scrutinului din 19 noiem brie 1946. Prin interm ediul M inistrului Ju s tifie i, cu sprijinul n em ijlo cit al p olifiei pi jandarm eriei, ei puteau sa anunfe la doar doua zile (!) de la incheierea scrutinului, victoria detapatS, cu aproape 8 0 % din voturi, a B.P.D .. O r, apa cum reise din d ocu m en te arhivistice d escoperite dupa 1989, victoria a a p artin u t in m od real Partidului N ation al T aran esc, care a reupit sa ob finS m ajoritatea voturilor exprim ate cu acel prilej. O b f in u t p nn frauda, rezultatul a cesto r alegeri a fo st urm at de m asu ri g rad u ale de im p u n ere a m o d elu lu i c o m u n is t. D u p a ce la C o n fe rin fa N a fio n a la a P.C.R. din o cto m b rie 1945, G h eorg h iu De) sublinia n ecesitatea ca toata capacitatea industrials a farii, a statului pi particulars trebuia sa fo rm eze un to t unitar . Depi, ulterior din m otive tactice, comuniptii au disimulat acest obiectiv, in practica ei 1-au urm Srit cu multS p ersev eren tS. D in 1947, au pi incep ut transpunerea sa practica. Id eea fundam entals ce a stat la baza intregului p roces era aceea cS statul trebuia sS devinS proprietarul, planificatorul pi supraveghetorul intregii econ om ii. D upa ce la 28 d ecem brie 1946 fusese nafionalizatS B a n ca N a fio n a lS , comuniptii au u n ificat toate m inisterele eco n o m ice intr-unul singur, condus de D e j, iar mai apoi au in fi i n fa t oficiile industriale, in mai 1947. Prin aceste structuri, ce fu n cfion au dupa m odelul so cieta filo r a n o n im e , avand o c o n d u c e re co m p u sS p a rita r din r e p r e z e n ta n fii patronatului pi cei ai M inisterului In d u stnei pi C om erfului, statul o b fin ea controlul asupra producfiei pi d esfacerii bunurilor industriale. T o t in aceeapi perioada in interiorul guvernului ia fiinfS C om isia de redresare e co n o m ics pi ftnanciarS ce avea ca atribufie planificarea e co n o m ics pe
6 luni.

L a 11 iu nie 1 9 4 8 M a rea A d u n are N a fio n a lS a v o ta t legea n afio n alizarii in trep rin d erilo r industriale, de asigurari, m in ere pi de

305
transport. Prin acest act, comuniptii reupeau sa provoace o ruptura cu vechea ordine eco n o m ica pi sa puna bazele centralism ului si planificani socialiste. Unui dintre marile captiguri a n u n fa te de autoritati erain cetarea d ependentei e co n o m ice de strainatate. Se uita insa sa se spuna ca deja in econ om ia rom aneasca exista un guvern strain care era proprietar: cel al U .R.S.S., prin celebrele sovrom uri. M area p ro blem a a autoritafilor dupa nationalizare era aceea de a tran sform a statul totalitar in unic patron, prin planificarea econom iei. In con d itii e co n o m ice grele, la 1 ianuarie 1949, intra in vigoare primul plan anual, urm at de un altul in 1950, dupa care se va trece la cincinale.

Institutionalizarea totalitarismului comunist

Proclam area Republicii Populare R om an e la 30 decem brie 1947 a fo st urm ata de masuri rapide pentru tran sform area to tala a societatii ro m a n e p ti dupa g rila s ta lin is ta . M ai in ta i, d ata fiin d pi s itu a tia international?!, trebuia ca noul regim sa fie integrat in sistemul de aparare sovietic. A stfel ca, la 4 februarie 1948, a fo st sem nat tratatul de prietenie, colaborare si ajutor recip roc intre R om ania pi U.R.S.S.. In plan intern, masurile pentru restructurarea sistemului politic s-au succed at cu rapiditate, in cursul anului 1948: o noua con stitu fie a fo st votata in aprilie; n ation alizarea principalelor ramuri industriale, bancare, de asigurari pi tran sp ort a fo st realizata in iunie; urm ata de introducerea planificarii in econom ie, la 1 iulie; reorganizarea invatam antului pi a tuturor in s titu tiilo r cu ltu rale, dupa m o d el so v ietic, in august. P ro ce su l de d estructurare a continu at cu im punerea m onopolului ideologic in toate sferele de activitate. M ijloacele de inform are au intrat sub controlul total al statului (partidului), cenzura era om niprezenta, b ibliotecile pi librariile au fo st epurate de toate cartile n ecoresp u n zatoare din pu nct de vedere politic. Scriitorii pi artiptii au fo st incadrati in asociatii profesionale supuse S ectiei de Agitatie pi Propaganda a Comitetului Central al P.M .R.. C reatia

306
a r tis tic a tre b u ia sa fie pu sa in s lu jb a c o n s tr u ir ii s o c ia lis m u lu i. Proletcultism ul pi realismul socialist erau d irective ce trebuiau urm ate in m unca intelectuala . T o t in aceeapi direcfie s-a inscris pi epurarea din sistemul de invafam ant pi din Academia R om ana - odata cu reorganizarea lor- a m arilor personalitafi ale culturii rom ane. In locul acestora au fost integrate elem ente sanatoase din pu nct de vedere politic, fie ca a fo st v orba de activipti de partid, fie de intelectuali care dm op ortu nism sau pentru a se salva au facut pactul cu ideologia com unista.

Constituirea i institutionalizarea partidului unic

N oul regim politic era o aplicare la realitafile romanepti a doctrinei pi ideologiei com uniste, de tip sovietic, in faza de tran zifie spre socialism. In co n fo rm itate cu noua constitu fie (1 9 4 8 ), noul stat, definit ca fiind d e m o c ra t-p o p u la r , era re%ultatul luptei duse de popor impotriva fascismului imperialismulm fi reactium i. P rin cip iile de b aza ale acestu i a ct erau: suvernitatea populara (nu cea nafionala), unicitatea pu ten lor in stat( in locul separafiei p u terilor), rolul con d u cator al clasei m uncitoare(asigurat de Partidul M uncitoresc Rom an), reprezentarea poporului printr-un singur o rg a n ales, in sa o ric a n d re v o c a b il (M a re a A d u n a re N a fio n a la ), centralism u l d em o cra tic(in plan e co n o m ic, p o litic pi ad m inistrativ), legalitatea populara pi garantarea materiala a drepturilor cetafenepti (spre

exem plu, libertatea cuvantului era garantata prin accesul oam enilor muncii la tipografii pi ziare). Subordonarea intregului aparat de stat, a justifiei pi adm inistrafiei, fafa de partid, chiar daca nu sunt inca specificate in co n stitu fie, vor deveni o p erm an en fa a practicu politice. D upa ce, in toam na anului 1947, au fo st elim inate principalele partide de o p o z ifie , comuniptii au accelerat procesul de fuzionare cu P artidu l S o c ia l D e m o c r a t, in ved erea c o n s titu irii p artid u lu i u n ic m uncitoresc. Ca urm are, in februarie 1948, aparea Partidul M uncitoresc R om an. C onducerea sa era dom inata de comunipti, G heorgh e G heorghiu De] fund secretarul sau general. Im ediat au fo st oprite toate primirile in

307
partid (la acea data avea circa 1 m ilion de m em bri) pi au inceput verificarile celo r in trap dupa 1945, cu scopul de a elim ina elem entele straine de interesele clasei m uncitoare. In urm a acestei cam panii, aproape 2 0 0 000 de elem ente exploatatoare pi dupmanoase au fost excluse din partid. E ra sem nalul unei noi abordari a p ro blem elor ideologice. D aca in etapa preluarii puterii, comuniptii au declanpat o masiva cam panie de recrutare - in urm a careia de la 1000 de m em brii, in 1945, au ajuns peste 7 0 0 000, in 1947, acum , dupa ce nucleele de op ozifie in stitu fio n a liz a ta fusesera distruse, partidul trebuia purificat, reorganizat pi om og en izat printr-o ideologizare masiva. S c h im b a r e a de s tra te g ie a c o m u n ip tilo r, p rin c a re e lita revolu tionary de profesie- nu mai actionau cu sprijinul so cieta fii, prin agitatii de m asa, ci pentru totala ei restru ctu rare, ilustreaza faza de c o n s o lid a re a to talita rism u lu i c o m u n is t. E s t e p erio a d a in care se in stitu tion alizeaza partidul-stat. In 1952, apare o noua c o n stitu te , care copiaza constitufia stalinista din 1936, dar face pi bilantul tran sform arilor petrecute in plan politic, social pi e co n o m ic in Rom ania. Erau pastrate cu cerin le con stitu fion ale anterioare, invederandu-se rolul con d u cator in stat al partidului clasei m uncitoare (P.M .R). N ou l stat, de dem ocrafie p o p u lara , se nascuse in urm a eliberarii tarii de catre fo rfele arm ate ale U.R.S.S. (art.3). D ictatura proletariatului era principiul de baza al puterii de stat, exercitata de faran im e a m u ncitoare in alianfa cu clasa m u n citoare, cea din u rm a d etin an d rolul con d u cator . Exercitarea puterii se facea prin interm ediul o rg a n e lo r de stat. A cestea erau cu prin se in tr-u n sistem cen tralizat, ierarhizat, avand o fo rm a piramidala. In varful acesteia se afla M area Adunare N afion ala, ce avea intre atribufiile sale: controlul asupra tuturor organelor de stat, num irea guvernului, votarea bugetului, etc. In fapt, datorita subordonarii totale ale institufiilor de stat fafa de partid, intreaga activ ita te p u b lica era o rg a n iz a ta , p la n ifica ta pi c o n tro la ta de catre cond u cerea P.M .R..

308
M oartea lui G heorgh iu D ej si ascensiunea la putere a lui N icolae Ceaupescu a adus cu sine pi unele schim bari in regimul politic. In august 1 9 6 5 apare o noua c o n s titu te , prin care R om an ia este p ro clam ata repu blica socialista . Spre d eosebire de constitu tiv e anterioare, in care era precizata doar p o zitia privilegiata a clasei m uncitoare pi a partidului care o reprezinta, cea din 1965 con sacra m on opolu l unei unice fo r fe politice, partidul com unist. A cesta conducea, organiza pi controla intreaga societate. E rau pastrate, in linii m ari, vechile organe de cond u cere a statului. O inovafie in acest sens va apareain 1974, pe fondul personalizarii to t m ai accen tu ate a regim ului, atunci cand s-a introd us fu n ctia de prepedinte al republicii, in care erau cum ulate atribufii largi din dom eniul legislativului pi executivului.

Represiunea i mecanismele acesteia

Unui dintre fenom enele caracteristice, ce au in so fit im punerea comunismului in Romania, dar nu numai, a fo st cel al eliminarii din societate a vechilor elite. Cu violenta sau prin m ijloace administrative vechile elite ale societafii romanepti au fo st rand pe rand eliminate din viafa politica pi sociala a Romaniei. Sa urm arim , pe scurt, etapele acestui proces. O prim a etapa a rep resiu n ii, ce se suprapune c ro n o lo g ic pe intervalul cuprins intre 23 august 1944 pi incheierea tratatului de pace din 10 februarie 1947, a fo st guveranta atat de prevederile C o n v en fiei de A rm is tifiu , cat pi pe prevederile cuprinse in legile speciale em ise de diferitele guverne ale Rom aniei. B in ein feles ca prim ii vizafi de toate aceste legi au fo st cei consid erafi a fi criminali de razboi (art. 14 dm C o n v en fia de Arm istifiu) pi cei care au contribuit la dezastrul farii pi la razboiul purtat im potriva Uniunii Sovietice (D ecretul din 11 oct. 1944). In cursul lunii ianuarie 1945 au fo st adoptate D ecretele legi care oferea cadrul legal pentru pedepsirea acestor persoane. T o t atunci au fo st date publicitafii prim ele liste ce cu pn nd eau foptii miniptru ai cabinetului A n to n e scu , dar pi p e rso a n e ce au d efm u t fu n cfii ad m in istrativ e in

309
Transnistria. D upa venirea la putere a guvernului Petru G ro za, la 6 m artie 1 9 4 5 , categoriile de persoane care puteau fi acuzate de dezastrul ta rii s-au multiplicat. Ca urm are a D ecretului ad optat la 2 4 aprilie 1945, to ti cei ce au colabo rat cu vechiul regim instituit in 1 9 4 0 , au participat la razboi avand o fu n cfie executiva sau adm inistrativa, au facut parte din o rg a n iz a fii c o n s id e ra te fa sciste (legion arii fiin d de a ltfe l s u b ie c tii arestarilor in toata perioada ce a urm at), urmau a fi pedepsite. Interpretarea larga pi politizata a acestor prevederi de catre Tribunalul P oporului (a fu n cfio n at intre 14 mai 1945 pi 2 2 iunie 1946) a condus la cond am n area unui m are num ar de generali rom ani, precum pi la judecarea drastica a un or personalitati p olitice legate intr-un fel de generalul Radescu, devenit pi el ..criminal dupa venirea la putere a comuniptilor (Procesul organizatiei T din sep tem brie 1945). Pe langa su b iectii p ro ceselo r derulate de Tribunalul Poporului, numeropi fu n cfion ari epurati pi o fite ri d e b lo c a ti au fo st internati in lagare de concen trare pe m otive politice in cursul anului 1945. N u ar trebui trecute cu vederea nici internarile pi deportarile suferite de etnicii germ ani, to t in decursul acelui an. Pe fondul agravarii situafiei p olitice in tern e pi a co n se cin telo r acesteia in plan extern, in vara pi toam na anului 1945, comuniptii au accep tat sa lim iteze internarile in lagare, precum pi p rocesele crim inalilor de razboi. A stfel ca anul 1946, depi a fo st un an electoral, s-a dovedit a fi destul de liniptit din perspectiva condam narilor pe m otive politice, insa pe parcursul sau s-au petrecut im portante m utafii in ceea ce privepte structura in stitu fiilo r romanepti. C om unizarea acestora si elim inarea o p o n e n filo r a fo st m iza pe care comuniptii au asum at-o, marginalizandu-i pe to fi aceia care le puteau pune in vreun fel in pericol autoritatea. Sigur ca au existat pi doua mari p ro cese politice, cel al Marepalului A n tonescu (in mai, iunie), pi cel al Mipcarii N afionale de R e z is te n fa , respectiv al o rg an izafiei subversive Sum anele N eg re (in n oiem brie), ce s-au soldat cu sen tin fe extrem de dure. P e de alta parte aceasta perioada de acalm ie juridica pi polifieneasca a pregatit terenul v iito a re lo r cam panii im p otriv a p a rtid elo r p o litice

310
d em ocratice pi a sim p atizan filor a ce sto ra . P e in treg parcursul anului electoral organele p o litienesti, precum pi cele politice, au actio n at in sensul radiografierii societafii romanepti, a identificarii pnncipalelor nuclee de o p o z ifie . Cam pania electorala pi desfapurarea alegerilor a d em onstrat com u n istilo r ca fara te ro a re so cieta tea ro m a n ea sca nu va accep ta re v o lu tia d e m o c r a t p o p u la ra . C a u rm a re , im e d ia t dupa alegeri principalul adversar politic, adevaratul captigator al alegerilor din 1946, Partidul N afional T a ra n esc, a devenit fin ta atacurilor com uniste. Incheierea tratatului de pace deschide a doua etapa a eliminarii elitelor. Anul 1947 a cu n oscu t cinci mari cam panii de arestari pe m otive politice. Prim ele doua, din m artie pi mai au vizat persoanele vinovate de epecul com unist in alegeri, in special sim patizanfi pi m em brii locali ai P.N .T pi P.N.L.. Arestarile pi internarile in penitenciare nu s-au facut in baza u n o r procese, ci in urm a em iterii a doua ordine secrete ale M .A .I., nr. 1 8000, respectiv nr. 5 0 0 0 0 , din m artie pi mai 1947. D e acum polifia secreta ipi intra in ro l, d ev en ind p rin cip ala in stitu fie m and atata cu elim inarea dusm anilor d em o cra fie i , cu sau fara su p o rt juridic legal. T o t ei ii va reveni pi m isiunea de a pregati cam pania de distrugere a Partidului N afional T a ra n e sc. In fapt acestui partid ii vor fi dedicate urm atoarele trei valuri de arestari derulate in cursul lunilor iulie, august pi decem brie. Procesul a in cep u t prin inifierea op erafiu n ii Tam adau , careia ii vor cadea victim e o parte dintre fruntapii P.N.T.. Inscenarea acestei incercari de parasire a teritoriului farii a fo st m otivul pentru care guvernul a decis nu doar dizolvarea acestui partid pi im procesuarea liderilor sai, ci pi masive arestari ale m em brilor pi sim patizanfilor sai. Mai mult, aceste campanii de arestari au pregatit terenul indepartarii ultim ei institufii ce mai lega Rom ania de d em o c ra fie , monarhia. In cursul anului 1948, arestarile cu un caracter politic au devenit o obipnuinfa. Hie au vizat in special pe liderii pi p'e m em brii celorlalte partide istorice, P.N.L. pi P.S.D.. Insa pe langa aceptia au continuat arestarile pi condam narilein procese ale un or fopti legionari (in 14-15 mai 1948 au fost

arestafi pi in te m n ifa fi c irca 5 0 0 0 fara p ro ces), ale u n or org an izarii an ticom u n iste (procesul P o p p -B u jo iu ). M o n o litizarea com unism ului rom anesc in cursul anului 1948 a presupus nu doar trasarea unui nou cadru co n stitu tio n al, ci pi integrarea principalelor sectoare ale societafii in noua ordine social-politica. A cest proces pi-a pus am prenta pi asupra vechilor elite. N afionalizarea principalelor m ijloace de productie a distrus o buna parte din baza econom ica a acestora - si apa afectata de prima stabilizare m onetara din 1947, de legea oficiilor industriale pi de inceperea planificarii econom ice. A urm at reform area in sens com unist a invafam antului pi a institutiilor culturale, proces ce a avut drept consecinfa substituirea vechilor elite universitare pi academ ice, cu unele noi, purtatoare ale adevarurilor ideologice com uniste. T o t in 1948, prin legea cultelor, pi mai apoi prin d esfiintarea bisericii greco-catolice s-a lovit intr-un alt sector im portant al societafii romanepti, pi el purtator al unor valori tradifionale. N u in ultimul rand, in august 1948 a fo st organizata D ir e c fia G enerala a Securitafii Poporului, in s titu te m andatata sa apere cuceririle d em ocratice pi sa asigure securitatea R.P.R. con tra uneltirilor dupmanilor din interior pi exterior (art.2). S-a asigurat astfel un cadru propice pentru activitafile acestei institu fii, din p u nct de vedere legislativ pi politic, prin adoptarea unui nou cod penal pi a unor legi speciale, ce au asigurat prin d efim tii vagi pi pedepse m axim e fu ncfion area pi adm inistrarea terorii in perioada care a urmat. Un exem plu, in acest sens, il constituie m odificarea art. 2 09 Cod penal, prin care erau pedepsite faptele care reprezentau uneltire im potriva ordinii sociale . A nul 1949 a fo st anul in care nu doar ca s-au contin u at mai vechile in itiativ e, arestarile pi condam narile politice derulandu-se intr-un ritm su sfin u t, ci pi m om en tul asaltului final im potriva so cietafii romanepti. A tunci cel mai num eros pi cel mai tradifional s e c to r al acesteia, lum ea fa ran ea sca, a fo st agresata in m odul cel mai brutal. D u p a ce in m artie 1 9 4 9 , p nn decretul nr. 8 3 , cei considerafi a fi m ari proprietari, dupa con fiscarea pam anturilor au fo st izgonifi pi d eportafi un eori in toiul

312
n o p fii sp re d estin afii n e c u n o s c u te , au fo s t d e s fiin fa te pi ultim ele p ro p rietafi agrare ce depapeau 50 de hectare, iar din iunie a inceput procesul de colectivizare al agriculturii romanepti. Anul 1950 a adus o intensificare a represiunn, aceasta avand de acum un caracter total, fap t sem nalat pi de prezenfa ubicua a acestei p roblem atici in cupnnsul celo r 110 sten og ram e ale pedintelor Biroului P olitic al C.C . al P.M .R. desfapurate in cursul acestui an. D e acum in vizorul au toritafilo r com uniste au intrat to ti cei ce aveau legaturi cu cetafen i occid entali. Marile pro cese politice derulate in cursul acestui an, in aprilie grupul sp ion ilor cu m asca de diplom ati de la oficiile de in form are ale S.U.A. pi Marii Britanii, in iunie-iulie, alt grup de spioni aflafi in slujba im perialism ului, in august a venit randul titoiptilor , iar in o cto m b rie colaboratorii pi vizitatorii L egafiei Frantei de la Bucurepti, d em on streaza p reocu p area p en tru in treru p erea o rica ro r legaturi cu occidentul. A continuat, cu aceeapi violenta procesul de deschiaburire pi colectivizare a agriculturii. Pe langa deportarile in m asa ale faranilor din Ardeal in Baragan pi D o b ro g ea pi a internarilor in Unitafile de M unca, pe to t cuprinsul farii faranii au cazut victim e ale m etod ei ex e cu tiilo r sum are , m ijlo c ind icat de catre co n d u cerea S e c u rita fii in vederea indeplinirii planului la in fiin fa re a de G .A .C.-uri. In paralel cu aceste masuri represive, autoritafile com uniste au a c fio n a t in vederea nivelarii societafii romanepti. Procesul ce a dem arat prin distrugerea bazelor eco n o m ice ale fo stelor elite, a continu at mai apoi, cu introducerea u n or taxe pi im pozite uriape - ce au afectat in egala masura pi pe rep rezen tan tii claselor m ijlocii - egalizand saracia in toate straturile societafii. Pauperizarea a fo st un fenom en ce a afectat in cel mai inalt grad vechile elite. D ep osed afi de prop rietafi pi avere, scopi din propriile lor case, izolafi de so cietate in urm a impunerii domiciliului obligatoriu, lipsifi total de o rice sprijin financiar - marea m ajoritate fiind epurafi sau lice n fia fi din fu n cfiile definu te - , foptii politicieni, dar nu numai ei, s-au vazut n ev o iti sa renunfe la m ajoritatea bunurilor pe care le d efineau, pentru a putea supraviefui.

C A P IT O L U L X II t r a s A t u r i A L E V IE T II P O L I T I C E IN A N II C O M U N IS M U L U I

(1948-1989)

Romania in timpul regimului comunist

Proclam area Pepublicii Populare R om an e, la 3 0 d ecem brie 1947, a reprezentat un m om en t im portant in procesul de transform are socialists a R om aniei co n fo rm prototipu rilor pi in stru cfiu n ilo r sovietice. In ifia t in tr-o m aniera bru tala pi lipsita de scru p u le, a ce st p ro ces u rm area d istrugerea moptenirii b u rg h ez o -n a fio n a liste la toate nivelele sociale, e con om ice, culturale pi mai ales politice. E radicarea trecutului, com andata de Stalin pi' executata de Partidul C om u nist R om an , a incep ut in prim a parte a anului 1948 pi avea sa fie finalizata de fa cto pana in 1952. In perioada 1 9 4 8 -1 9 8 9 , evolufia s o c ie ta fii romanepti a cu n oscu t trei etape distincte. In prima dintre acestea, cu pnnsa intre anii 19481 9 6 4 , R om ania a cu n oscu t un proces specific de stalinizare, iar partidul com u nist s-a reorganizat pi s-a consolidat. E ta p a a doua se incadreaza in intervalul cro n ologic 1 9 6 5 -1 9 7 5 . S u n ta n ii in care societatea rom aneasca a traversat o ep o ca de destindere, atat pe plan intern cat pi in rela fiile internafionale. Ultima etapa, 1 9 7 5 -1 9 8 9 , reprezinta perioada cea mai dura a regimului personal instaurat de N icolae Ceaupescu. In anul 1948, comuniptii, indiferen t de n afionalitate, trecu t politic sau loialitate, erau angajafi in conso lid area puterii lor pi in distrugerea tuturor surselor de o p o z ifie , fie ele reale sau p o ten fiale. Prin actul de la

30 decem brie 1947, comuniptii au inlaturat ultimul ob stacol care statea in calea consolidarii puterii lor pi a introduceni modelului stalinist in Romania. L a 21 februarie 1948 au in cep u t lucrarile congresu lu i de unificare a partidului com unist pi a celui social-dem ocrat. In realitate, insa, Partidul S o cial-D em o cra t fusese lichidat inca din luna noiem brie. Prin aceasta unificare s-a urm arit, oficial, realizarea asa num itei - in frazeologia epocii - unitati politice a clasei m u ncitoare . Pe de alta parte, comuniptii pi-au elim inat astfel principalul co n c u re n t politic, ajungand in postura de reprezentant unic al intereselor proletanatului . N oul partid, rezultat din unihcarea Partidului C om u nist cu Partidul S ocial-D em o crat, si-a luat numele de Partidul M u n citoresc R om an (in continuare P.M .R.), el fiind insa, in intregim e, dom inat de comunipti. Pana in 1953, a mai fost tolerata e xisten ta Frontului Plugarilor, condus de Petru G ro za. Lipsit de capital politic pi total subordonat comuniptilor, Frontul Plugarilor s-a autodizolvat, P.M .R.-ul ram anand, in continuare, unicul partid politic din Rom ania. Liderul sau a fo st G h eorg h e G h e o rg h iu -D ej. L a sfarpitul anului 1948, Partidul M u ncitoresc R om an avea cca 7 2 0 .0 0 0 de m em bri. G h e o rg h e G h e o rg h iu -D e j s-a n ascu t la O nepti in anul 1901 Electrician de m eserie, a fo st atras inca din tinerete de politica. A fost m em bru al P S .D . Criza e co n o m ica din anii 30 i-a in flu e n ta t vederile politice. S-a alaturat com uniptilor, propagand cu succes doctrina acestora in randurile m u ncitorilor feroviari. T ransferat disciplinar in orapul De] (al carui num e 1-a adoptat), organizeaza pi con d u ce o serie de actiuni m u ncitorepti de rasu net. In m artie 1932 d evine liderul n ation al al m u ncitorilor feroviari. In februarie 1933 aceptia declara o greva generala, in urm a careia G h eo rg h iu -D ej este arestat. A fo st eliberat in vara anului 1944. In inchisoare, datorita tactului pi tenacitafii sale, s-a situatin fruntea d efin u tilo r politici. A colo a acum ulat m ulte cunoptinfe de la intelectualu comunipti aflafi in arest. Invafase sa vorbeasca destul de bine rusepte p i m anifesta, in general, resp ect fata de oam enii de cultura. In 1944 a devenit secretar general al P.C.R.

- Epoca dogmatismului stalinist

D in 1948 pana spre sfarpitul deceniului pase, viafa e c o n o m ic a , politica, sociala pi culturala a R om aniei a urm at m odelul pi directivele so v ietice. E ra n ecesara, c o n fo rm d eclarafiilor lid erilo r com unipti, o tran sform are radicala a bazei social-eco n o m ice si culturale a societafii. D is tr u g e r e a fa ls e lo r v a lo ri b u r g h e z o - n a f i o n a l is t e , e ra d ic a re a analfabetism ului pi red istnbuirea capitalului, au fo st cerin fele m inim e pentru dezvoltarea pi m odernizarea R om aniei in stil com unist. Strategia eco n o m ica a com uniptilor a fo st proclam ata inca din o cto m b rie 1945, in cadrul unei co n fe rin te nation ale a partidului. D ar, principiile adoptate atunci n-au putut fi puse in aplicare decat dupa preluarea puterii depline. U na din p rim ele m asu ri a fo s t n a t io n a liz a r e a in t r e p r in d e r ilo r p a rticu la te. In iunie 1948 s-a adoptat legea nationalizarii. In baza acestei legi, pana in 1 9 5 0 , au tre c u t in p ro p rie ta te a sta'talui p rin cip a le le intreprinderi industriale pi m iniere (care reprezentau 9 0 % din p ro d u ctia farii), bancile, societafile de asigurare, lnstm jfele de sanatate, casele de filme, cinem atografele, farm aciile, laboratoar'ele pi intreprinderile chim ice. In cursul anilor 50 au fo st nafionalizate ti parte a fon du rilor de locuinfe, cabinetele medicale particulare, restaiyrantele, taxiurile pi pravaliile. A ceste m asuri nu erau, ins;^, su ficien te p e n tru co n so lid a re a regimului com unist. Era necesar?;crearea unei puternice industrii care implica, nem ijlocit, pi crepterea num arului m uncitorilor, singura categorie sociala pe care partidul comunj/st se putea baza. Prim ul pas pe calea industriali%arii 1-a c o n s titu it in f iin f a r e a C om itetului de Stat al Planfificarii in fru n tea caru ia s-a a fla t insupi G heorghiu -D ej. Prima etapaj a industrializarii s-a desfapurat pe baza a doua planuri anuale, 1949 pi - 1950, dupa care a urm at un plan cincinal, 1951-1955. In com parafie [cu p ro d u cfia anului 1938, cea din 1947 reprezenta doar trei patrimiA Abia in 1950 a fo st proclam ata atingerea nivelului antebelic. In pericV.ida 1 9 5 1 -1 9 5 3 in vestifiile au s p o r it cu repeziciune, mai ales in se c to ra l industriei grele. Rezultatele o b fin u te au

fo st satis facatoare. In toam na anului 1 9 5 8 , P lenara Com itetului Central a declarat fara pregatita pentru un nou e fo rt de industrializare so cia lists A ccentul urm a sa fie pus pe dezvoltarea industriei constructoare de mapini. Unui din fenom enele cele mai grave pentru econom ia rom aneasca a fo st c o lectiv iz a rea a g ricu ltu rii. Plenara C .C al P.M .R. din m artie 1949 anu nta planul transform arii socialiste a agriculturii. Inceputa in 1949, cooperativizarea agriculturii s-a realizat in salturi, fiind desavarpita abia dupa 13 ani. Perioada cuprinsa intre 1 9 4 9 -1 9 5 3 a fo st extrem de dura pentru faran im e. A m en in tarile, represiunile pi arestarile erau la ordinea zilei in satele romanepti. D upa m oartea lui Stalin pi in timpul mipcarilor populare din Ungaria pi Polonia, ritmul colectivizarii a fo st incetinit, pentru a se evita izbucnirea u n or tulburari sociale. D a r aceasta relaxare nu a durat mult. D u p a 1958, actiunea de colectivizare a fo st reluata in aceleasi form e, pana ia incheierea ei, in 1962. Ca urm are a mdustializarii masive pi a colectivizarii s-a produs o creptere spectaculoasa a niim arului populatiei din mediul urban. Orapul oferea tinerilor sateni p o s ib ife te a unei vieti mai com ode. A stfel, ponderea populafiei urbane a crescu t de 2 3 ,4 % in 1948 la 3 9 ,1 % in 1966. A cest

fen o m en a avut o serie de efeciNe negative, p n n tre care se num ara pi degradarea v iefii u rb a n e, d a to ritl gradului redus de adaptabilitate a faran ilo r m utafi in orape. \

Cu toate efectele negative, d ateW atistice pi in form afii furnizate de specialipti, au dovedit ca, in cond ifiile ofxistente la acea vrem e, masurile e con om ice adoptate in 1948 au fo st n e c e s k e pentru refacerea econom iei romanepti. Depi au fo st facute numeroase gttepeli, (au existat defecte m ajore in organizarea procesului de p ro d u cfie, sem nalat o productivitate

scazuta a fo rfe i de m unca pi au fo st utilizate n erafional resursele pi fo r fa de m unca), progresul in industria ro m a n e a sca a fo st vizibil. In ceea ce privepte colectivizarea, opinia specialiptilor .este mai pufin favorabila decat in domeniul industriei. Cat privepte standardul de viafa, acesta era deosebit de scazut, A ceasta situafie se datora atat g repelilor facute de lidern politici

de atunci in dom em ul eco n o m ic, cat 51 jafului sistem atic al u n or intregi sectoare econ om ice de catre au toritatile sovietice de o cu p a fie , in contul obligafiilor pe care Rom ania le avea catre U.R.S.S., ca urm are a infrangerii ei in razboiul din rasarit. Venirea pi consolidarea la putere a com uniptilor a dus la ingradirea d re p tu rilo r ce ta fe n e p ti pi la lich id a rea v e c h ilo r elite p o litic e . P rin d e sfn n ta re a partid elor istorice pi e x term in a rea fizica a lid erilor lor, o p ozifia in te rn a era in m are parte inlaturata. In general, schim barile in te rv e n ite in stru ctu rile e c o n o m ic e pi so cia le au f o s t in s o fite de num eroase arestari, carora le-a cazut victim a intreaga elita p o litica a societafii. Si-au sfarpit viafa in inchisoare G heorg h e Bratianu, Iuliu Maniu, Constantin Argetoianu, Io n Mihalache, M ircea Vulcanescu etc. Cele cateva acfiu ni de rezisten fa care au avut loc dupa detronarea Regelui au ramas fara rezultat. In R om ania s-a fo rm a t 0 larga refea de inchisori. Sute de mii de rom ani, intelectuali s-au farani care s-au opus regim ului, au fo st supupi unei cum plite represiuni. Au avut loc procese regizate, indreptate im potriva tu turor celo r care ar fi pu tut pune in p e rico T h o u l regim . D em nitarii Vechii R om anii au fo st aru ncafi in inchisori pi lagare, fund supupi unui regim de exterm inare. P ufini d intre ei au supraviefuit. A laturi de acfiu n ile in d re p ta te im p otriv a o p o z ifie i p o litic e , deosebit de violenta a fo st represiunea indreptata impotriva cultului g recocatolic din Transilvania. P rin tr-o hotarare a Consiliului de Miniptri (iulie 1948) urm ata de un decret al Prezidiului R .P.R., s-a anulat subordon area credinciopilor fafa de Vatican. Bisericile au fo st trecute in proprietatea statului, m em brii clerului in altau fo st a resta fi, credinciopii au fo st f o r f a f i cu brutalitate sa treaca la ortod oxism . O rice fo rm a de rezisten fa a fo st zadarnica, soldandu-se cu represiuni pi mai crude. Astfel, una din legaturile statornice cu Apusul a fo st suprimata. In fapt se asista la distrugerea a to t ce avea legatura sau asem anare cu lumea occid entals. N ici soarta Bisencii O rto d o xe n-a fost mai buna. Faptul ca ortodoxia era religia oficiala a farii n -a co n ta t pentru liderii comunipti, care au p ro m ov at pi introdus

318
ateism ul, utilizand toate m ijloacele posibile. Biserica O rto d o xa a fo st aservita statului co m u n ist iar p ro p rietatiile ei au fo s t n afion alizate. Patriarhul a fo st num it de catre comunipti, iar stru ctun le eclesiastice, de la inalfii ierarhi pana la preotii de rand, nu pi-au putut continua activitatea decat cu preful colaborarii cu organele de represiune. In paralel cu lichidarea opozitiei politice, au avut loc epurari pi in cadrul partidului com unist. Comitetul Central a hotarat, in noiem brie 1948, preschim barea carnetelor de partid, actiune al carei scop era, in realitate, verificarea m in u tio asa urm ata de inlaturarea elem en telor mdezirabile. Preschim barea carnetelor de partid s-a incheiat in mai 1950. Au fostexcluse din partid aproape 200.000 de persoane. Prim a faza a luptei pentru putere s-a desfapurat intre 1948 pi 1952, perioada in care au fo st exclupi m ulti din lideni de partid din perioada ilegalitatii. Cel mai sem nificativ exemplu il con stitu ie cazul Patrapcanu. In februarie 1948, L u cretiu Patrapcanu, reprezentantul com unism ului nation al a fo st arestat, fiind acuzat de politica nattonalist-povmista . E l era principalul exponent al doctrinei pi practicilor care vizau o limitare a subordonarii fata de Rusia pi al unei platform e de transform are socialists a Rom aniei in raport cu realitatile romanepti. E l era, pe atunci m inistru al justipei pi fusese, mult timp, unui dintre membrii de frunte ai partidului. D upa o indelungata detentie pi un proces trucat, acest im portant concurent al lui Gheorghiu-De| la conducerea partidului a fost executat in 1954. In acelapi interval de timp, rivalitatea dintre grupul lui G h eorg h iu -D ej pi cel al lui A n a Pauker pi Vasile L uca, a constituit, in realitate, o com petitie pentru a o b tin e favorunle lui Stalin pi, pnn aceasta, controlul com p let al partidului. V ictoria lui D ej in 1952, cand A na Pauker, Vasile Luca, Teohari G eorgescu pi sustinatorii acestora au fo st inlaturap din cond u cerea P.M.R. pi din guvern, nu a putut fi posibila fara acordul liderului com unist de la krem lin. In paralel cu distrugerea a to t ceea ce avea legatura cu trecutul interbelic, regimul comunist a trecut la implementarea structunlor apa-numitei dem ocrafii p o p u lare . V echea con stitu tie a fo st abolita pi, in 1948, a

fo st adoptata o prim a varianta de c o n s titu te com unista, urm ata de alta, in 1952. E le nu faceau altceva decat sa cop ieze co n stitu fia sovietica. V iafa culturala a R om aniei, atat de bogata in realizari de prestigiu in perioada interbelica, n-a scapat de in flu en fele staliniste. A cadem ia Rom ana a fo st d esfiin fata in iunie 1948 pi inlocuita cu una noua, com pusa in m ajoritate din academ icieni num ifi de partid. In numai doua luni, iulie-august 1948, noul regim a reupit sa d esfiinfeze toate in stitu fiile istoriografiei vechi, unele fondate cu truda m u ltor generafii de carturari. A stfel, la 15 iulie 1948, un d ecret al Marii A dunari N afionale d esfiinfa In s titu te le de Is to r ie N a fio n a la , In stitu tu l p e n tru studiul Is to rie i Universale, Institutul de Studii Bizantine, Institutul de Cercetari B alcanice, precu m si institutele de istorie nafionala din Cluj pi Iapi, infiinfand in locul a ce sto ra Institu tu lu i de Isto rie al P .M .R . O d a ta cu in stitu tele respective dispareau pi num eroasele reviste publicate de acestea. In acelapi timp, partidul a pornit o intensa campanie de rusificare, intem eind editura pi libraria C artea Rusa, Institutul de lim ba rusa M axim G o rk i , toate acestea avand rolul de a populariza realizariile ptiinfei sovietice si de a dovedi vechim ea bunelor legaturi ro m an o-ru se . M om entul de v a rf al rusificarii 1-a constituit introducerea unei noi ortografii slavizate (in 1953), care inlatura o serie de elem ente latine din lim ba. L a 3 august 1948 aparea in M onitorul O ficial textul noii legi a invafam antului, care desfiinfa toate facultafile de litere pi filosofie, lasand in afara lor p rofesori care le facusera renum ele. M ulfi au fo st a re sta fi, unii chiar au m urit in inchisori, m ajoritatea au trait in izolare, iar cafiva, mai norocopi, s-au intors la facultafi dupa trecerea primului val de epurari. Tu tu ror li s-a interzis sa mai publice timp de m ulfi ani. Pe langa m ulfim ea asp e ctelo r negative, trebuiesc evocate pi unele realizari pozitive. Stiinfele exacte, care nu aveau nici o legatura cu regimul p o litic s-au pu tut d ezv olta. A cre scu t num arul tea trelo r, m u zeelor, ftla r m o n ic ilo r pi a s tu d e n filo r. Si, nu in u ltim u l ran d , fe n o m en u l analfabetism ului a fo st redus pana aproape la disparifie.

320
In ceea ce privepte p o litic a e x te rn a , pana la m ijlocul deceniului al paselea aceasta s-a caracterizat printr-o com p leta subordonare fata de M o sco v a . L eg atu rile cu o c c id e n tu l au fo s t in tre ru p te . T ra ta tu l cu lugoslavia, incheiat in 1947, a fo st denun fa t in urm a conflictului StalinTito. Au fo st sem nate tratate cu Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia pi Ungaria, state aflate sub controlul Uniunii Sovietice. L a 4 februarie 1948 a fost sem nat, la M oscova, un tratat de prieten ie pi asistenfa mutuala rom anosovietic, valabil timp de 20 de ani. A fo st primul tratat de acest fel sem nat de sovietici cu un stat care, in timpul celui de-al doilea razboi m ondial, luptase im potriva lor. In noul co n tex t politic, problem a B asarabiei pi a Bucovinei de N ord nu a mai putut fi ridicata. In schim b, la 23 mai 1948, p rin tr-u n sim p lu p r o c e s -v e r b a l in c h e ia t in tre N ic o la i P a v lo v ic i, (reprezentant al M inisterului A facerilor E x te rn e al U.R.S.S.) si Eduard M ezincescu, (reprezentant al Ministerului A facerilor E xtern e al Romaniei), Insula Serpilor a intrat in co m p o n e n fa U R SS. R elafii ro m ano-sovietice .au luat o noua turnura dupa preluarea puterii politice, la M oscova, de catre N ichita Sergheevici Ilru sciov. La congresul al II-le a al P.M.R. (1955), s-a vorbit pentru prim a data de calea rom aneasca de construire a socialismului pi s-a insistat pe necesitatea respectarii principiilor suveranitafii in relafiile d intre farile socialiste. R elafiile ro m ano-sovietice au devenit tensionate in m om entul in care H ru sciov a in cercat sa introduca principiul diviziunii pi al specializarii eco n o m ice in cadrul blocului socialist. Potrivit planurilor Krem linului, U .R .S.S., R ep u b lica D e m o c ra ta G e rm a n a pi C eh o slov acia urm au sa continue industrializarea, intimp ce Rom ania, Bulgaria, Polonia pi Ungaria ar fi trebuit sa puna accen t pe dezvoltarea agriculturii. Ideea era susfm uta de C ehoslovacia pi R .D .G ., in vrem e ce Polonia pi Ungaria m anifestau in d re p ta fite rezerv e. B u lg aria, d ocila, s-a raliat viziunii m o sco v ite . G heorgh iu -D ej a fo st cel mai hotarat adversar al acestui proiect. D iscu fiile pe aceasta tem a au continuat cafiva ani, incheindu-se cu triumful punctului de vedere rom anesc.

321
Cu toate frictiunile existente, H rusciov a acceptat, in 1958, cererea staruitoare a lui G h e o rg h iu -D ej de retragere a tru pelor sovietice din Rom ania. Concesia facuta de H rusciov nu reprezenta, din punct de vedere strategic, un sacrificiu pentru securitatea blocului rasaritean. P re z e n ta so ld atilo r sovietici in R om ania nu era absolut necesara, aceasta fara fiind in con ju rata de state com u niste; o p ozifia in te rn a fusese, la randul ei, anihilata. Retragerea sold afilor A rm atei Ropii din R om ania a consolidat prestigiul intern al lui G h eo rg h iu -D ej. Plecarea sovieticilor a fo st in so tita de noi valuri de arestari pi excluderi din partid, victim ele ace sto r actiuni represive fiind atat activipti de partid cazufi in d izg ratie, cat pi intelectuali in clinati catre d izid enta sau farani care se opuneau colectivizarii. Toate acestea aveau m enirea de a intim ida populatia, pentru a evita orice surpriza dupa plecarea un itafilor m ilitare sovietice.

- Destinderea
D u p a 1 9 5 8 , R o m a n ia pi-a asu m at riscu rile unei p o litic i de n eco n cep u t pana la acea data. C o m ertu l exterior a incep ut sa se deschida catre O ccid en t. R om ania a incheiat cu guvernele occidentale acorduri de com p en sare pentru bunurile nafionalizate in 1948, inlaturand astfel o serioasa piedica in calea viitoarelor legaturi econom ice. La inceputul anilor 60, disputa sovieto-chineza a o ferit Rom aniei posibilitatea de se distanta to t mai m ult de Kremlin. Bucureptiul a devenit locul favorit in care chinezii ipi m anifestau atitudinea a n tim o sco v ita . C h ina a trim is in R om an ia n u m e ro a se d elegatii e c o n o m ic e pi p o litic e . V olu m u l s c h im b u rilo r com erciale intre cele doua tari a crescut cu 1 0 % ; a fo st sem nat, la B eijing, un acord cultural rom ano-ch inez. Politica externa rom aneasca a devenit to t m ai indrazneafa, detapandu-se to t mai evident de linia M oscovei. In 1 9 6 3 , G h e o rg h iu -D ej a vizitat lugoslavia, incheind un acord pentru construirea complexului hidroenergetic de la Portile de Fier. Am basadorul rom an a fo stretrim is la T ira n a (in conditiile in care Albania intrerupsese relafiile d iplom atice cu U R S S ), legatiile Angliei pi Frantei la Bucurepti au fo st ridicate la rang de ambasada, o d ele g a te e co n o m ica rom ana a

c a l a t o r i t la W a s h in g to n . C e a m ai im p o r ta n ta m a n ife s ta r e de in d e p e n d e n t a Romaniei in timpul lui G heorgh iu -D ej a fost D eclarat ia din aprilie 1964 prin care M oscovei i se cerea ca in relafiile sale cu farile com u niste sa respecte ceea ce pretinde a fi respectat de catre farile occidentale in relafiile lor in tern afio n ale. Spre exem plificare m en fion am un s cu rt frag m en t din a cea sta d e c la ra fie : D a ta fiind d iversitatea co n d ifiilo r de co n stru cfie socialista nu exista pi nu p o t exista tipare sau refe te un ice, nim eni nu poate hotara ce este just pi ce nu pentru alte fari sau partide . In paralel cu reorientarea politicii externe, G h eorg h iu -D ej a inifiat, dupa incheierea colectivizarii agriculturii, un proces de destindere pe plan intern. Prim ul pas a fo st decretarea am nistiei tu turor definu filor politici. A cfiu n ea a in cep u t in 1962 pi s-a sfarpit in 1964. Un alt elem en t esenfial 1-a constitu it campania de derusificare, care a culm inat in 1963, odata cu inchiderea institutelor in h in fa te in 1948, cu schim barea num elor rusepti ale strazilor pi cinem atografelor, cu revenirea orapului Stalin la vechiul nume Brapov, etc. Institutul de Studii Su d -E st E uropene ipi reia activitatea, la Bucurepti se deschid diverse exp o zifii a m e rica n e, se traduc carfi occidentale, se cum para licenfe straine, iar m elodiile pi filmele rusepti au fo st in lo cu ite cu cele occid en tale. Unui d intre cele mai im p ortan te m o m en te ale perioadei a fo st restabilirea latimtatii limbit romane de catre A cadem ia Rom ana. Un puternic ecou 1-a avut pi publicarea, sub ingrijirea lui Andrei O fetea, a lucrarii lui M arx Insem nari despre rom ani, in care este denun fata politica Rusiei fariste fafa de Rom ania, in special fafa de ocuparea Basarabiei in 1812. G h eorgh e G h eo rg h iu -D ej a m urit in 19 m artie 1965. Schim barile care au avut loc in R om an ia in ultimii sai ani de viafa, au dus la crearea unui clim at de relativa bunastare sociala pi la ob fin erea unei autonom ii in cadrul blocului socialist. Totupi, in timpul guvernarii sale, au avut lo c o serie de evenim ente externe care au constituit am eninfari la adresa liderilor comunipti din Romania. D e exemplu, m oartea lui Stalin in 1953 pi raportul

lui H ru sciov ia congresul al X X -le a al comuniptilor sovietici au reprezentat un p u te rn ic poc p en tru clasa p o litic a c o n d u c a to a re din R om an ia. Participand la funeraliile lui Stalin, G h eo rg h iu -D ej pi-a dat seam a ca la M oscova se desfapoara o acerba lupta pentru succesiune la Krem lin. Intors in fara, a in cercat sa acorde o mai mare aten fie n ev o ilo r tarii, pentru a nu fi surprins de anumite tulburari interne. Pe de alta parte, el a ord on at accelerarea anchetei in cazul Patrapcanu. Motivul era tocm ai team a lui D e j ca Patrapcanu ar fi pu tut rep rezen ta o alternativa in co n d itiile d estalin izarii in cu ra ja te de H ru sc io v pi, prin u rm are, era n e cesa ra eliminarea lui fizica. Pe de alta parte, in toam na lui 1956 comuniptii romani au trait clipe de m are panica odata cu izbucnirea revolu tiei m aghiare pi a fra m a n ta rilo r din P o lo n ia . D a r, sp re liniptea p o te n ta tilo r v rem ii, evenim entele din 1956 n-au determ inat zguduiri sociale in Romania. S-au inregistrat doar unele fram antari pi luari de pozirie ale intelectualilor, stud enfilor pi tinerilor din Ardeal, care au fo s t finute sub co n tro l de catre Securitate. M oartea lui G h eo rg h iu -D ej s-a produs intr-un m o m en t in care, in Rom ania, sem nele dezghefuiui ideologic devenisera evidente. In interior aparusera prim ele sem ne de m u ltu m ire pi de speranta iar in exterior, Rom ania incepea sa fie prezenta in atentia diplom afilor pi econom iptilor occidentali. L a cateva zile dupa funeralii, numele lui G h eo rg h iu -D ej a disparut din presa oficiala, cartile pi articolele de cuvantari i-au fo st retrase din librarii iar portretele sale au fo st date jos de pe p e re ti. L um ea incep ea sa faca cunoptinta cu noul lider al Partidului Com unist,

Nicolae Ceaugescu.

N icolae Ceaupescu s-a nascut la 26 ianuarie 1918 la Scornicepti, judeful O lt. N icolae a fost al treilea copil, din cei zece ai familiei. D upa absolvirea pcolii pnm are, neavand suficiente m ijloace materiale pentru a-pi asigura un viitor in sat, N icolae ia calea Bucureptilor. Fenom enul e frecv ent in R om ania interbelica printre tin en i tarani atrapi de iluziile m arilor orase. Astfel, la inceputul anilor 30 pe N icolae Ceaupescu il gasim

324
la Bucurepti angajandu-se direct in acfiunile organizate de comunipti. Fara a fi jucat vreun rol im portant in clandestinitate reupepte, dupa 1944, sa urce treptele ierarhiei in partid. A fo st pef al tineretului com unist, general-locotenent pi pef al directiei p olitice a arm atei, secretar al C.C.al P.M .R., m em bru al Biroului Politic, responsabil cu problem ele de cadre etc. Totupi, in 1965, cand a fo st numit prim -secretar al partidului, atribufiile sale erau limitate. A scensiunea lui spre puterea absoluta avea sa inceapa de fapt dupa 1971, fara a mai putea fi stavilita pana in decem brie 1989. N icolae Ceaupescu s-a casatorit, in 1946, cu E len a Petrescu, pe care a cunoscut- o in timpul unui miting m uncitoresc organizat in capitala. Ajutata de soful ei, E len a devine, in 1979, prepedinte al Consiliului N ational pentru $tiinfa pi T ehnologie, in 1980 prim viceprim -m inistru, ajungand apoi si prepedinte al com isiei pentru cadre a partidului. E len a Ceaupescu devine astfel num arul doi in partid pi in stat. Prim a manifestare de amploare cu prilejul careia N icolae Ceaupescu s-a facut cu noscut opiniei publice a fo st Congresul al IX -le a al partidului. Lucrarile congresului s-au desfapurat la Bucurepti, intre 19 pi 2 4 iulie 1965. Ceaupescu a p rezentat raportul la congres. D iscursul lui, chiar daca a fo st in co e re n t pe alocuri, a fo st ascultat cu atenfie pi cu riozitate atat de delegafii din fara ca t pi de invitatii straini. A fo st un discurs simplu. A prezentat situafia e co n o m ica a R om aniei, insistand asupra faptului ca d ezv o ltarea in d u striei va atrage n e in d o ie ln ic p ro g resu l e c o n o m ie i nafionale pi al intregii so cietafi. A poi, spre surprinderea auditoriului, a d en u n fat abuzurile din timpul lui G h e o rg h iu -D ej. Depi cnticile nu au vizat persoane, surprinderea a fo st mare. Congresul al IX -le a , congresul prom isiunilor pi deschidertlor , a creat imaginea unui lider mai liberal, imagine opusa celei lui G heorghiu D e j. Totod ata congresul a con firm at num irea lui N icolae Ceaupescu in fu ncfia de secretar general al C.C. al P.C.R. D e asem enea, partidul pi-a reluat denumirea pe care o purtase anterior unificarii din 1948.

- 1965 - 1971
Regimul lui N icolae Ceaupescu a debutat cu o serie de masuri de natura sa redreseze orgoliul national, cum ar fi relatmizarea numelui farii Romania in loc de Rominia. N oul lider s-a intalnit frecvent cu reprezentanfii

in te lectu alita fii, arm atei, m u ncitorilor, ocazii cu care pi-a m anifestat dezacordul fafa de dogm ele epocii anterioare. A ajuns chiar sa ia masuri _m eoite a incuraja inifiativa particular^. Astfel, In 1967, a permis deschiderea ..de pravalii. restaurante, pensiuni pi locuinfe particulare, s-au adoptat noi rfiglementari ale regimului papapoartelor, etc. P nm ele intalniri cu populafia au fost organizate incepand cu toamna anului 1965. Ceaupescu a vizitat pantiere muncitorepti, s-a intalnit cu reprezentanfi ai m inoritafilor nafionale, a vizitat orap dupa orap, calatornle pi adunarile populare devenindu-i indispensabile. Marile mitingun populare reprezintaunul dintre elementele caractenstice ale epocii Ceaupescu. In acelapi cad ru al p o liticii de d esta lin iz a re pi a co n tin u a rii acuzafnlor la adresa regimului precedent, Ceaupescu a organizat, in aprilie 1968, o plenara a Com itetului Central in care s-a decis reabilitarea lui Patrapcanu pi excluderea lui Alexandru D raghici (fo st ministru de interne) din toate organismele de partid. Secretarul general rostit, cu aceasta ocazie, un aspru reghizitoriu im potriva lui D raghici pi a lui G h e o rg h iu -D e j, acuzandu-i a fi fo st principals instigatori ai asasinarii lui Patrapcanu precum pi a lui Stefan Forip (liderul P.C.R. intre 1 9 4 0 -1 9 4 4 ). S im p to m ele d e z g h e fu lu i s-au fa c u t sim fite pi in economie, dom em u in care s-a putut constata un progres sim fitor. Ceaupescu a continuat politica lui G h eorg h iu -D ej, mai ales in ceea ce privepte industria. Planul cincinal pe anii 1 9 6 6 -1 9 7 0 , ale carui directive fusesera stabilite la congresul al IX -le a , a pus accentul pe industria grea. V isul lui Ceaupescu era acela de a tran sform a R o mania intr^o fara exportatoare de mapini. In paralel, a inceput construirea unor vaste capacitafi de rafinare a petrolului. Ceaupescu susfinea ca modernizarea econom iei romanepti se poate o b fin e mai rep ed e in co n d ifiile unui dirijism cen tralizat. A ceasta lime s-a

326

accentuat pi mai mult dupa 1970 cand s-a hotarat incep erea lucrarilor u n o r am b ifio ase o b jectiv e industriale, care s-au dovedit a fi, nu m ult mai tarziu, lipsite de valoarea eco n o m ica care li se atribuia. In ceea ce privepte agricultura, (beneficiara a u n or subventn din partea statului care urcau pana la 1 5 -2 0 % din totalul pe econ om ie), rezultatele o b tin u te au fost destul de b u n e, co n sta ta n d u -se , la in cep u tu l a n ilo r 7 0 , o anum ita ab u n d en fa a produ selor alim entare. N ou a orientare, mai liberala, a lui Ceaupescu s-a facu t sim fita din plin in dom eniul culturii. C ontrolu l birocratic a slabit, devenind posibila realizarea un or op ere de prestigiu, Invafam antul a cu n o scu t o perioada de m odernizare pi deschidere. Ponderea ptiinfelor exacte a crescut in defavoarea ptiintelor politice. Rusificarea a disparut co m p let din pcoli, lim ba rusa fiind trep tat inlocuita cu limbile de c irc u la te in tern a fio n a la . Au fo st in fiin fa te licee in care lim ba de predare era una din im portantele limbi de circu la te in te rn a fio n a la ; universitafile romanepi au intrat in co n ta ct cu cele europene pi am ericane; profesorii pi studenfii au avut posibilitatea de a cunoapte lumea academ ica in tern a fio n a la ; bibliotecile pi librariile s-au im bogatit cu lucrari occid entale. Prin aceasta politica toleranta fafa de cultura, partidul com unist a reupit sa-pi atraga simpatia pi adeziunea intelectualitafii. A tata vrem e cat N icolae Ceaupescu nu a m an ifestatu n interes special pentru cultura, aceasta s-a putut dezvolta in voie. Intelectu alii au pu tut sa-pi aleaga tem e de ce rceta re co n fo rm e propriilor inclinafii, fara a fi nevoifi sa fina c o n t de interesele pi indicafiile partidului. In aceasta perioada au putut vedea lumina tiparului studii ale caror subiecte erau in acord cu curentele vremii pe plan in tern afionai. In dom eniul politicii externe, primii ani ai regimului Ceaupescu au reprezentat perioada un or inifiative diplom atice rom anepti care aveau sa in te g rez e R o m a n ia in ra n d u l c o m u n ita fii in te r n a fio n a le . N ico la e Ceaupescu nu numai ca a continuat cursul inifiat de G heorgh iu -D ej, ci s-a pi angajat in cateva acfiuni care i-au consolidat, In m od durabil, prestigiul. E l a refuzat sa perm ita desfapurarea de m anevre militare ale Pactului de

la Varpovia pe teritoriul Rom aniei; a devenit prim a fara din lagarul socialist care a stabilit relafii d iplom atice cu G erm ania Federala; a refuzat sa rupa relafiile d iplom atice cu Israelul in urm a razboiului din 1967 pi, mai m ult chiar, com unitatea evreilor rom ani a fo st lasata sa adere la Congresul M ondial E v reiesc; a refuzat sa participe la invazia C ehoslovaciei alaturi de trupele farilor m em b re ale pactului de la Varpovia, acfiu n e care e consid erata drept apogeul politicii externe a lui Ceaupescu. D ecla ra fia din august 1968 1-a tra n sfo rm a t pe N icolae Ceaupescu intr-u n erou nafional pi in te rn atio n a l. O ccid en tal era im presionat. Liderii sai pi-au incep u t pelerinajul spre Bucurepti. Primul a fost premierul britanie Harold W ilson, urm at de prepedintele F ran fei Charles de G aulle (mai 1968). D e G au lle co n sid era vizita in R o m an ia atat de im p o rta n ta , in ca t, depi evenim entele din F ran fa erau destul de grave (criza din mai 6 8 ), el a h o tarat sa nu renunfe la vizita. Suprem a con firm are a succesului lui N ico la e Ceaupescu pe plan in te rn a tio n a l a fo s t vizita prepedintelui am erican Richard N ixon , in vara anului 1969. E ra prim a vizita a unui prepedinte am erican in E u ro p a de E st. P ana la venirea ad m inistrafiei C arter, relafiile rom ano-am erican e au cu noscut un curs ascendent, care a culm inat cu acordarea clauzei nafiunii celei m ai favorizate R om aniei, in 1974. D e asem enea, de o mare im p ortan fa au fo st negocierile de prim ire a Rom aniei in G .A .T .T ., incheiate cu succes in 1971, pi acceptarea R om an iei ca m em b ra a Fondului M o n etar In te rn a tio n a l pi a B an cii M ondiale. B in ein feles, legaturile econ om ice din cadrul C .A .E .R . n-au fo st neglijate, depi, com parativ, s-a putut constata o upoara reducere a lor.

- 1971 - 1981
D ez g h efu l in ifiat de G h e o rg h iu -D ej, continu at pi am plificat apoi de Ceaupescu, nu avea sa dureze prea mult. Totul a in cep u t de fapt cu vizita lui Ceaupescu in C h ina pi C o reea de N ord . In Phen ian a fo st im presionat de inregim entarea colosala ridicata la rang de politica de stat. In aceasta vizita, cu n efaste con secin fe pentru viitorul poporului ro m a n , N ico la e Ceaupescu a fo s t in so fit de so fia sa E le n a . D u p a

328
intoarcerea In tara, Ceaupescu a a n u n fa t o minirevolufie cultumla. Prim a expresie a noului curs politic a fo st reprezentata de tezele din 1971 . E e prevedeau un con trol centralizat asupra activitafilo r artistice pi culturale, asupra presei pi invafam atului. T o to d ata era a n u n fa ta punerea in aplicare a apa num itei rotiri a cad relo r pi fu nctnlo r . prin care dem mtarii erau schim bafi p eriod ic din fu nctn. Prem ierul Io n G h eorg h e M aurer a fo st criticat pentru ideile lui eco n o m ice pi a fo st acuzat de neincredere in politica partidului. Va fi inlaturat treptat, in timp ce E len a Ceaupescu incepea sa-pi faca aparitia in ierarhia politica rom aneasca. In 1973, ea pi-a facut intrarea in C om itetul Executiv. D u p a 1974, anul in care N icolae Ceaupescu s-a autoproclam at prepedinte al Rom ania, m em brii familiei sale au in cep u t sa acumuleze fu n ctii im p ortan te in partid, stat, sau in ierarhia militara. P ostu n le cheie ale partidului, ale un or m inistere (de interne pi agricultura), o rg an izatiei de tineret pi a consiliului de ptiinta pi cultura au fo st ocu pate de sotie, fra ti, fii pi cum nafi. T oate acestea in tr-o perioada in care M aurer a fo st in lo cu it iar alfi m em b ri ai partidului pe care Ceaupescu s-a sprijinit in 1965 au fo st m arginalizati. Cultul personalitafii a ajuns la fo rm e rar intalnite, secretarului general placandu-i sa fie apezat alaturi de cei mai de seam a d om nitori pi voievozi. La crearea acestei imagini au participat scriitori, m uzicieni pi artipti plastici. Conducatorului i s-au atribuit calitafi m itice pi co m p eten fe universale, biografia sa era m ereu reajustata, iar ziua de 26 ianuarie a inceput, treptat, sa concureze marile sarbatori oficiale. Ceaupescu in cep ea sa fie aclam at ca lider inzestrat cu p o sibilitafi de supraom , capabil sa gaseasca solufii la toate problem ele. In latu rarea lui G h e o rg h e M aurer a pus cap at descentralizarii in ifiate de fostul prim m inistru. O rice spirit de inifiativa, din dom eniul eco n o m ic mai ales, a fo st anihilat dupa 1974, deciziile fiind luate numai de atotptiutorul pef de partid pi de stat. Si-au pierdut funcfiile in m inistere oameni catefan V oitec, Ilie V erdef pi C ornel Burtica, datorita unei viziuni econom ice care nu se potrivea cu aceea prom ovata de Ceaupescu. Accentul

excesiv pus pe dezvoltarea industriei grele a creat dezechilibre econom ice m ajore. In acelapi timp, R om ania a fo st nevoita sa cheltuiasca din ce in ce m ai m u lt p en tru im p o r tu n le de m in ereu de fie r pi p e tro l. D r e p t c o n se cin ta , unui din cele mai negative rezultate ale acelei nesabuite politici de industrializare a fo st crepterea datoriei extern e a R om aniei. Cea mai acuta p roblem a a econom iei romanepti a fo st cea legata de agricultura. R om ania a incep ut sa fie bantuita, dupa 1975, de o criza alim entara care se accentua cu fiecare an care trecea. Centralizarea in acest dom em u a atins fo rm e greu de imaginat. Au fo s t adoptate decrete prin care taranii erau obligafi sa-pi inregistreze animalele din gospodarie la primarii, sa contracteze animalele cu statul pi sa-pi vanda produsele la preturile stabilite de stat. A fo st interzisa sacrificarea anim alelor de catre proprietarii lor. Epecul politicii eco n o m ice s-a rasfrant negativ asupra nivelului de trai. P retu rile, stabile in prim ii zece ani ai regimului ceaupist, au inceput sa creasca in a doua jum atate a anilor 70. L ipsa articolelor de prim a necesitate pi, mai ales, a alim entelor a incep ut sa devina din ce 111 ce mai acuta, ceea ce a d eterm inat rationalizarea produ selor alim entare de baza. D e asem enea, au fo st adoptate masuri de natura sa im piedice m utarea populatiei dintr-o regiune in alta. 14 orape au fo st declarate orape mchise , stabilirea in ele devenind aproape im posibila. Spre deosebire de ep oca precedent'!, au incep u t a fi luate masuri p nn care se urm area stoparea m igrafiei in te rn e de la sat la ora. Scaderea nivelului de trai a dus, firesc, la crepterea n em u ltu m irilor p o p u la fie i. Cu to ata sta ru in ta a u to rita filo r de a le sm p ied ica sau m inim aliza, in fara au avut loc 0 serie de acfiuni greviste pi revendicative. In august 1977, a avut loc greva m inerilor din V alea Jiului. A fo st cea mai m are acfiu n e grevista de dupa 1945. D atorita am plorii m an ifestafiei, N icolae Ceaupescu a fo st silit sa se deplaseze in zon a m im era, facand lucratorilor de acolo num eroase prom isiuni. Nu au fo st decat o m om eala pentru ca, nu dupa mult tim p, represiunea s-a abatut asupra greviptilor.

330
In primavara anului 1979, a fo st in fn n ta t Sindicatul liber al oam enilor muncii din Rom ania (in continuare S .L .O .M .R .), cu secfii in Transilvania, B an at pi M untenia. A cuprins aproxim ativ 2 0 0 0 de oam eni. Programul acestui sindicat prevedea o serie de drepturi m uncitorepti, printre care dreptul de asociere. S.L .O .M .R .-u l n-a putut activa mult timp. Liderii au fo st in tem n ifafi dupa cateva saptam ani iar mipcarea a fo st dizolvata. D e -a lungul perioadei cuprinse intre anii 1974 - 1981 au avut loc incendii pi explozii la m ari intreprinderi industriale, p rovocate in te n fio n a t de m uncitori nem u lfu m ifi de co n d itiile de m unca sau de neplata orelor suplim entare. Unui dintre fenom en ele cele mai izbitoare ale perioadei a fo st minirevolutia culturala, p n n care ideologia de partid a revenit in cultura. Num eropi activipti de partid, cu fu nctii dintre cele mai im portante, au fo st declarati oam en i de ptiinfa. P rintre aceptia s-au num arat, in primul rand, m em brii familiei Ceaupescu. Au fo st luate masuri pentru cenzurarea oricaro r publicafii, au fo st restranse con tactele cu strainatatea pi au fo st neutralizate m ulte din institutiile care au adus faim a culturii rom ane in an ii 6 0 . O m are a te n tie a fo s t a c o rd a ta in v a fa m a n tu lu i. L eg e a invafam antului din 1 9 7 8 a introdus principiul integrarii invafam antului cu producfia. L iceele pi facultatiile au fo st puse sub tutela un or fabrici, elevii pi stu d en ti fiind in sa rcin a fi cu in d ep lin irea u n or planuri de p ro d u cfie . Cele care au avut cel mai mult de pierdut in urm a acestei re o rg an izari au fo s t d isc ip lin e d u m an iste. N u m aru l s tu d e n tilo r a inregistrat o restrangere severa, inscrierea la exam enul de adm itere fiind de m ulte ori co n d itio n a ta de recom andari ale organizafiilor de partid. R estricfii sim ilare, dar mult mai severe, le-au fo st impuse pi celor care doreau sa se inscrie la d octorat. Totupi, regimul nu a reupit sa se impuna peste tot. I-iteratura, medicina pi ptiintele exacte au fost domeniile care sau bucurat de o anumita in d ep end en ta. D e aici au p o rn it pi cele mai indarjite m anifestari de o p o z itie . D u p a 1971, un m are num ar de oam eni de pttinfa pi-au exprim at atitudinea fafa de noul curs politic. Rem arcabile au fo st critica form ulata

331
de scriitorul N icolae B reban , pe atunci m em bru al C.C. pi red actor pef al revistei R om ania literara , care, criticand am estecul ideologiei de partid in cultura a fo st exclus din C.C. pi de la cond u cerea revistei; Mipcarea G o m a - februarie - m artie 1977, la care au aderat aproxim ativ 2 0 0 de oam eni; textele p reofilor dizidenfi (ex, G h . Calciu D um itreasa - 19 7 9 ); scrisorile deschise adresate liderilor romani sau straini; interviurile adresate de catre unii dizidenfi m ass-m ed iei occid en tale. T o to d a ta , trebuiesc m e n f i o n a t e pi c r itic ile fo r m u la te la a d re sa re g im u lu i de c a tr e rep rezen tan tii m in o rita filo r nafionale. In ceea ce privepte politica externa, destalinizarea diplom atica din deceniul precedent nu a mai fost continuata de regimul politic de la Bucurepti. In primul rand, atentia a fo st concentrata inspre amplificarea relafiilor de pnetenie pi colaborare cu toate farile socialiste. Una din grijile lui Ceaupescu a fo st reglementarea relafiilor cu Uniunea Sovietica. Procesul de apropiere rom ano-sovietic a atins apogeul In 1976 cu prilejul vizitei lui N icolae Ceaupescu In Basarabia pi Crim eea. Totupi, disensiunile nu au putut fi Inlaturate, disputele continuand In cadrul Tratatului de la Varpovia pi In cadrul C .A .E ..R . Relafiile bilaterale dintre cele doua fari au fo st mai mult de natura econom ica. Romania era nevoita sa im porte din Uniunea Sovietica im portante resurse pentru industrie. Anii 70 au reprezentat, In acelapi timp, perioada amplificarii legaturilor cu fari dm Asia pi A frica. L a acest capitol se Inscriu vizitele lui N icolae Ceaupescu In acele fari, precum pi vizite la Bucurepti a pefilor statelor vizitate. In ceea ce privepte relafiile diplom atice rom ano-occidentale, In ciuda un or acfiuni romanepti destul de im portante (vizitele lui Ceaupescu In Italia, R.F.G ., S.U.A., F ran fa, Tarile nordice, Marea Britanie, etc, precum pi vizitele liderilor occidentali In Rom ania pi participarea la anumite Intrunin pi con ferin fe in tern afio n ale), Ceaupescu pi-a vazut popularitatea mult diminuata. D atorita Ingradirilor impuse pe plan intern, liderul rom an a Inceput sa fie condam nat pentru nerespectarea drepturilor omului. Singurul dom eniu unde Rom ania a excelat, con form an d u -se exigen felor internafionale, a fost sportul.

332
-

1981

1989

U ltim ii nou a ani ai regim ului ceaupist su n t c a ra c te riz a ti de program ul de austeritate dictat de dorinfa lui Ceaupescu de a face din plata datoriei extern e prioritatea absolu ta a politicii rom anepti. E ste p e rio a d a izo larii in te r n a fio n a le , a d istru g erii c e n tru lu i isto rie al Bucureptiului pi a altor orape, a dem olarii bisericilor pi m anastirilor, a sfaram arii a num eroase vestigii ale perioadei precom uniste. Tara a inceput sa fie guvernata exclusiv pe baza indicafiilor p re fio a s e ale liderului ei. D in eroul presei occidentale a anilor 6 5 -7 1 , Ceaupescu a devenit tiranul , om ul bolnav al lumii com u niste , etc, in viziunea aceleapi prese. E fe cte le negative ale industrializarii din anii p re ce d e n fi, datoriile pi dobanzile exorbitante care trebuiau platite, s-au facu t sim tite din plin in economie. H otarat sa puna capat datoriilor externe, Ceaupescu a decis sa reduca drastic im porturile pi sa exp orte to t ce se putea. Pentru a pune in aplicare aceasta politica, a introdus o serie de masuri de austeritate pentru p o p u lafie. A rafio n a liz a t painea pi alte produse alim entare de prima necesitate, produsele de im p ort au devenit aproape prohibite, faran ilor li s-a interzis cumpararea u n or produse alim entare din orape, consum ul . de energie ele ctrica a fo s t d rastic ra fio n a liz a t. In ceea ce privepte agricultura, depi statisticile oficiale anuntau m ereu p ro d u ctii agricole sporite pi de buna calitate, lipsa produselor agricole era acuta pe piata rom aneasca. N evoite, cateodata, sa m otiveze aceasta penurie de produse alim entare, oficialitatiile acuzau criza e co n o m ica m ondiala, inflafia pi preful rid icat al petrolului, precu m pi calam itafile naturale. B in ein feles, toate acestea au in flu e n fa t negativ agricultura, dar au existat pi ani buni de pe urm a carora nu s-a inregistrat nici o im bu n atatire a ofertei de produse agricole pe piafa interna. Pe de alta parte, m ijloacele m oderne de lucru se utilizau rar. In general se lucra manual. Forfa de m unca era asigurata de multe ori prin sco a te re a la cam p a so d a filo r, elevilor, stu d enfilor pi chiar a m uncitorilor. T otod ata, fara a-pi asigura o piafa pentru desfacerea bununlor produse, lidern comunipti au decis fabricarea

333

unor mapini, avioane, nave m aritim e pi fluviale, autom obile, etc, multe din ele de calitate m ferioara, pi adeseori lipsite de pre turi de co st atractive. In urm a politicii prom ovate, in locul bunas tarii, hotararile de partid au adus poporului rom an lipsuri pi saracie. S-a m anifestat o vadita lipsa de interes pentru problemele sociale, fondurile de stat alocate acestui secto r scazand vertiginos de la un an la altul. Veniturile populatiei s-au dim inuat s im tito r; oam enii sufereau datorita lipsei de spafiu locativ, frigului din casa pi de la locul de m unca, prohibirii aparatelor de uz casnic care consum au energie electrica, ob lig afiei de a lucra ore suplim entare, tara a fi p latiti, in zilele de sarbatori legale pi religioase, etc. Cele mai abuzive legi adoptate in timpul lui Ceaupescu pi cele mai greu de suportat de p o p u la te au fo st program ul de alim entafie ptiintifica , elaborat in 1982 (decret prin care s-a stabilit numarul de caloni pi procentul de proteine ce revenea fiecarui m em bru al so cieta tii, in fu n ctie de varsta, sex pi profesie) pi program ul d em ografic, c o n fo rm caruia fiecare familie trebuia sa aiba cel putin trei copii. B inein teles, program ul n-a putut fi impus apa cum ar fi dorit liderii de la Bucurepti, dar a creat, totupi, num eroase tensiuni in societate. Cat privepte cultura, dupa 1981 s-a inregistrat am estecul to t mai grosolan al autoritatilor in acest dom eniu odata cu exacerbarea cultului personalitatii pi a ascensiunii acad em ice a E le n e i Ceaupescu. Conditiile de publicare a cartilor au devenit m ereu mai grele. Cenzura a in cerca t sa a n ih ile z e o r ic e u rm a de i n d e p e n d e n t ! a r t i s t i c ! ia r p o m e n ir e a C onducatorului iubit , cu ocazia m anifestarilor artistice sau citarea lui in carfile care urm au a fi publicate, era obligatorie. In co m p a ra tie cu p e rio a d a p re ce d e n ts, in anii 8 0 nu m aru l m em brilor de partid a crescut destul de mult (in 1987 - cca 3,5 m ilioane). Cea mai m are parte a n oilor m em brii nu intrasera insa in partid de buna voie, mai ales dupa 1980. O b p n e re a unui loc de m unca mai bun, a unei locum te mai co n fo rta b ile , inscrierea la exam enele de d octorat, etc erau co n d itio n ate de calitatea de m em bru de partid. Realitatea impune o analiza

334
atenta acestui fenom en. E ra o d iferen fa m are intre m em brii P.C.R. care reprezentau nom enclatura si cei intrati in partid pentru a-pi putea exercita profesia. i in deceniul al noualea, regimul com unist a avut de infruntat diferite m anifestari de o p o z ifie . Pana spre sfarpitul an ilor 8 0 , grupurile sau persoanele individuale dizidente actionau fiecare separat, fara a se putea constitui intr-o mipcare unitara, datorita Securitafii care-i reducea la tacere. D ar, pe masura ce regimul se inasprea mipcarea de rezistenfa se facea tot mai m ult sim fita. In a doua jumatate a anilor 80 s-a produs o intensificare a revoltelor spontan e, cum ar fi revolta m u ncitorilor din Brapov (15 noiem brie 1987), sau iepirea in strada a studenfilor din Iapi. D e asem enea, o puternica surpriza a constitu it-o acfiunea din m artie 1989 a pase fopti d em nitari ai partidului care, p rin tr-o scriso are d eschisa ad resata lui Ceaupescu, faceau cunoscute opiniei publice abuzurile regimului pi-i cereau liderului de partid pi de stat sa renunfe la cond u cerea farii. N ici una din aceste m anifestari nu aveau sa-1 determ ine pe N icolae Ceaupescu sa renunfe la putere. Depi conptient de schim barile din fostul lagar com unist, el ipi prom ova, in continuare, fim esta linie politica. In n oiem brie 1989, la Bucurepti, a avut loc Congresul al X IY -le a al P.C.R., congres care 1-a reales pe Ceaupescu in fruntea P.C.R. In acel noiem brie, cand incep ea distrugerea zidului Berlinului, cand liderul com unist bulgar T o d o r Jiv k o v ipi dadea dem isia (10 noiem brie), cand in Praga aveau loc m anifestafii stud enfepti, in R om ania nim ic nu parea sa aduca schim bari. D a r Ceaupescu nu avea sa supraviefuiasca mai mult de o luna. M ijlocul lui decem brie 1989 i-a adus pe rom ani in strada pi nim ic nu i-a mai in tors in casele lor pana la inlaturarea clanului ceaupist.

C A P IT O L U L X III R O M A N IA D U PA 1989 Schita de cu rs

Anul 1989 m archeaza caderea cortinei de fier in E uropa Centrala pi de E s t. Politica de refo rm e facuta de Mihail G o rb a c io v in U R SS, in con textu l com petitiei dintre cele doua sistem e caracteristice razboiului rece, a in flu enfat, fara indoiala, disolufia regimurilor com uniste din arealul european amintit. R e v o lu tiile a n tico m u n iste d eterm in ate de in calcari grave ale drepturilor pi lib ertafilo r cetaten ep ti, dar pi de falim entul regim urilor totalitare in gestionarea eco n o m iilo r ace sto r tari au im bracat diferite fo rm e de m anifestare, in fu n cfie de rezistenfa elitelor stangii com uniste pi a gradului de organizare a societafii civile. In ciuda u n or dizidenfe individuale, una in interiorul partidului (C onstantin Parvulescu, Silviu B ru can , C orneliu M anescu, Alexandru Barladeanu, G h eorgh e A p ostol p.a.) pi una civica (D o in a C o rnea, Mihai B o tez, M ircea D in escu, D an Petrescu, Io n Puiu, G abriel A n dreescu), in R om ania orice incercare de organizare a so cietafii civile nu a avu t so rfi de izbanda. D a ca in celelalte fari, elitele societafii civile au preluat puterea in m od papnic, evenim entele din R om ania au fo st caracterizate de violenfa.

R o m a n ia in tra n z itia p o s t-c o m u n is ta

T ran zifia spre un sistem d em ocratic si o e co n o m ie de piafa, care sa alinieze Rom ania la exigenfele piefei internafionale s-a facut pe fondul d isolufiei au toritafii statului. Societatea civila, foarte pufin organizata,

336
lipsita de o rice spirit civic n ecesa r m arilor re fo rm e , s-a c a n to n a t in dezbateri puerile, care vizau mai degraba fo rm a pi nu fondul problem ei. D ezbaterile au fo st mai pufin aten te la im plicarea cetafeanului in viata p u b lica, c a t la reglarea c o n tu n lo r in tre d e m o c ra fii n ascu fi dupa revolu fie pi foptii comunipti. N o u a putere de la Bucurepti, rep rezen tata de F ro n tu l Salvarii N a fio n a le treb u ia sa cre e z e cad rul ju ridic fu n cfio n a rii unui sistem d em ocratic pi a eco n o m iei de piafa, iar pe de alta parte sa integreze fara in organizafiile occid entale (N A T O , C om unitatea E u ro p ean a, respectiv U niunea E u ro p ean a dupa 1993). P rim ul a c t al C onsiliu lu i F S N (2 2 d e c e m b rie 19 8 9 ) co n fin e prevederi cu caracter constitufional, implicand o dimensiune dem ocratica. C o n sfin fin d dizolvarea stru ctu rilor totalitare, actul statua trecerea la sistem ul pluralist de guvernare, la principiul separafiei puterii in stat, a le g e ri lib e r e , r e s p e c ta r e a d r e p tu r ilo r m i n o r i t a f il o r n a fio n a le , restructurarea econom iei, respectarea drepturilor pi lib ertafilor um ane. L a 27 decem brie a fo st ad optat D ecretul-lege referitor la constituirea, organizarea pi fu n cfion area Consiliului F SN pi consiliilor teritoriale ale FSN . N oul organism avea atribu fii executive pi legislative, avand dreptul de a em ite decrete cu putere de lege. Lui i se subord on a C om itetul Militar Superior. Consiliul F SN avea atribufii foarte largi in num irea premierului, a guvernului, num irea pi revocarea prepedintelui Curfii Suprem e de justifie pi a Procurorului G en eral, aprobarea Bugetului de Stat, acordarea de titlun pi d e co ra fii, ratificarea tratatelor in tern afion ale. Prepedintele sau av ea a tr ib u fiile unui pef de s ta t, r e p r e z e n ta n d fa ra in r e la f iile in te r n a fio n a le , avea d re p tu l de a in ch eia tra ta te , nu m i pi re v o ca am basadori. T recerea spre sistemul d em ocratic de guvernare a fo st com pletata in aceeapi luna cu D ecretul-lege nr. 8/31 decem brie, privind inregistrarea pi fu n cfio n area partidelor politice pi organizafiilor obptepti din Rom ania. Aparifia partidelor politice a fo st insofita de im provizafie, caracteristica

337
cv a si-g e n e ra la a p lurip artid ism u lui din R o m a n ia . P rim ele p artid e inregistrate au fo st Partidul N ational T aran esc Creptin pi D e m o c ra t pi Mipcarea E co lo g ista din Rom ania. Primul se baza pe o tradifie isto n c a pi pe un nucleu activ ce acfio n a in clandestinitate inca din 1987 cand fusese agreat de I n te r n a tio n a l C reptin-D em ocrata. Al d oilea sesizase fo a rte b in e m iza p o litica reala pe care o reprezenta, dar va inregistra rapid un epee, d eterm in at de disputele

d octrinare pi de lipsa unui trecu t imediat, care sa-i co n fere legitimitate. E le au fo st urm afe la scu rt timp de alte partide. L egislafia perm itea inregistrarea partidelor cu doar cu 251 de m em b n . In ianuarie 1990 F S N s-a transform at de asem enea in partid politic. N oua realitate pluripartitista era data in februarie 1990 de constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune N a fio n a la , care inlocuia C onsiliul FSN . A ceasta cu prin dea jum atate m em brii ai F S N pi jum atate reprezentanfi ai partidelor inregistrate, trei de fiecare partid. Un alt D e c re t-le g e e la b o ra t to t atu nci c o n s f in f e a s e p a ra tia p u terilo r in stat, cu p rin zan d p reved eri re fe rito a re la c o n stitu ire a , organ izarea pi fu n cfio n a re a guvernului. Sep arafia p u te rilo r in stat, con d itie esentiala a fu n cfion arii d em ocrafiei, e ra in ta rita de un D e c r e tlege referitor la alegerea prepedintelui pi a Parlam entului. Parlam entul bicam eral era desem nat prin vot universal, egal, secret, direct pi liber exprim at. R eprezentarea p o p u lafiei se asigura pe baza sistem ului de reprezentare p ro p o rfio n ala a m andatelor. O rg anizafiile m in o rita filo r, care nu intruneau num arul de voturi necesar pentru a avea un m andat in Adunarea D ep u tafilo r aveau dreptul la un mandat de deputat. Prepedintele Rom aniei era ales de cetafen ii cu drept de vot, care un im plinit 18 ani. P entru Adunarea D ep u ta filo r se cerea varsta de 21 de ani pi 30 de ani pentru Senat pi prepedinte. Puteau fi alepi doar cetafenii cu dom iciliul in fara pi care exercitau o ocu p afie legala. Parlam entul con stitu it in u rm a alegerilor din 20 mai 1 9 9 0 s-a tran sform at in Adunare C onstituanta. In urm a referendum ului din 8

338
d ecem brie 1990, 77, 3 1 % din p a r t ic ip a n t la v o t s -au pronun ta t pentru adoptarea C onstitutiei pi a form ei de stat, republica. C o n stitu fia valorifica tradifiile dreptului co n stitu tio n a l, instituind un sistem sem iprezid enfial, avand ca suport C o n stitu fia franceza din 1958. N oul act fundam ental al Rom aniei introduce toate principiile en u n fa te In primele zile ale revoiutiei din d ece m b rie 1 9 8 9 si m ai m u lt c o n s a c r a su p erio rita tea d reptului in ternational asupra celui intern in chestiuni legate de drepturile omului pi cetafeanului. E s te introdusa o in s titu te nou a, Avocatul Poporului, n ecunoscuta pana atunci in dreptul rom anesc. N um it de Senat pe 4 ani, Avocatul Poporului apara cu concursul statului, drepturile pi lib ertatile cetafenepti. Intrarea in vigoare acestei institufii s-a facut doar in 1997 cand a intrat in vigoare legea organica necesara in acest sens. C onstitufia din d ecem brie 1991 con sacra separarea puterilor in stat. G uvernul exercita puterea executiva, Parlam entul puterea legislativa, iar puterea ju d ecatoreasca este exercitata de in stanfele judecatorepti. Prepedintele, arbitru intre puterile statului are pi unele atribufii executive, mai ales in plan militar si a politicii externe a R om aniei. eful statului desem neaza un candidat pentru fu ncfia de prim -m inistru pi numepte guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlam ent. V icto ria F S N la alegerile din mai 1990 i-a perm is nu numai sa aiba o larga m ajoritate in Parlam ent, dar in acelapi timp sa pi form eze guvernul. G u v ern u l R o m an din cauze sociale, dar pi d atorita u n o r dispute in interiorul partidului aflat la putere a rezistat doar pana in septem brie 1991. Guvernului R om an i-a succedat un guvern condus de un primm inistru independent, T h e o d o r Sto lojan . Rolul sau a fo st acela de a stabiliza fara pi a organiza alegerilor din 1992. Perioada cuprinsa intre 1 9 9 0 -1 9 9 2 este ca ra cte n z a ta de convulsii sociale greu de c o n tro la t (mipcarea din iunie 1990, m ineriada din sep tem brie 1991), dar pi de incercari timide de reform a econom ica (privatizare). Trebuie sa rem arcam totodata elaborarea unui cadru legislativ necesar econ om iei de piafa, dar uneori vaduvit de lipsa de corelare cu sisteme europene perform ante.

339
Anii 1 9 9 0 -1 9 9 2 m arch e a z ! pi constitu irea principalelor partide politice. Unele s-au b a z a tp e tradifia is to rie ! (P N T C D , P N L , P S D R ), iar altele au exprim at interesele u n or grupuri p o litico-sociale participante la ev en im en tele din d ece m b rie 1 9 8 9 . F ra c fiu n ile ca re au ca ra cte riz a t partidele istorice dovedesc ca nu avem de-a face cu structuri bine definite din pu nct de vedere doctrinar. E le reuneau dizidenfi anticom unipti din fara pi strainatate, de m ulte ori lipsifi de o viziune clara a transform arii so cieta tii romanepti. In randunle o p o z ifie i apar schim bari sem nificative. Au aparut partide noi, m oderne, dupa m odelul forum urilor civice din C ehoslovacia pi Ungaria, precum A lian fa C ivica pi mai apoi Partidul A llanfei Civice. O alta schim bare este data de form area u n o r alianfe. D u p a mai m ulte tatonari pi form ule interm ediare (Forum ul A ntitotalitar din R o m a n ia , O p o z i f i a U n i t ! , C o n v e n f ia p e n t r u I n s ta u r a r e a

D em ocrafiei) s-a con stitu it C onvenfia D e m o c ra tic !, form ata din partide parlam entare pi extraparlam entare (P N T C D , P N L , P S D R , P E R , U D M R , PAC, U D C , P U D pi organizatii civice ca A lianfa Civica, A sociafia Foptilor D e fin u fi Politici) etc. P N L a parasit C onvenfia D e m o c r a t! dupa alegerile locale, golul fund um plut P N L C D pi P N L A T . F SN a experim entat cu m ai pufin succes form u la alianfelor politice cu P D A R pi P N L A T prin Carta pentru reform a pi d em o cra fie . Pe durata primei legislaturi apar partide cu mesaj de stanga (Partidul Socialist al M u ncii), dar pi partide cu d o ctrin a nafionalista (Partidul R om an ia Mare).

1 992 -1 9 9 6
Alegerile din sep tem brie 1992 s-au bazat pe o noua lege electorala, care contm ua practica reprezentarii p ro p o rfio n a le , am endata cu pragul electoral de 3 % din totalul voturilor exprim ate. Stabilirea acestui prag a avut ca ratiune m a jo r ! reducerea numarului exagerat de mare a partidelor reprezentate in Parlam ent prin eliminarea celo r cu rezultate electorale m ediocre.

340
C o m p o zifia noului Parlam ent era data de 8 form afiun i p olitice pi 13 organizafii ale m in o rita filo r nationale. M ajoritatea reiativa (28% ) este o b tin u ta de Frontul D em o cra t al Salvarii N ation ale, fracfiune desprinsa din FSN . C onvenfia D e m o cra tica devine a doua fo rfa p o litica a farii. F ie sunt urm ate de F S N , P U N R pi U D M R . E x ista pi un grup de partide care depapesc upor pragul de 3% : P S M , P D A R , P R M . In ciuda unei opozifii care s-a apropiat de jum atatea parlam entara F D S N (P D SR ) a reupit ca alcatuiasca un guvern propriu, condus de N ico la e V acaroiu . E ra un guvern m ixt, fo rm a t atat din m em b ri a

341
P D pi P S D R au fo rm at Uniunea Social D e m o c ra t!, iar PAC pi P L 93 au constitu it A lianfa N afio n a l-L ib e ra la . P U R , P D A R pi M E R au fo rm at U niunea N afionala de C entru . Se observa ca partidele de la putere s-au prezentat la alegeri de sine statatoare, iar cele din op ozifie au cu n o scu t o in ten sa dinam ica a aliantelor. J Scrutinul din noiem bne 1996 a simplificat epichierul politic romanesc. Au fost eliminate unele partide de stanga, ca P SM pi PS, pi cele ale dreptei liberale (PAC pi P L 93). Io n Iliescu a fo st de asem enea infrant de Em il Constantinescu, candidatul Conventiei D em ocrate la alegenle prezidenfiale. Alegerile dm 1996 au p ro b at capacitatea Rom aniei de a organiza alegeri libere, iar proba de foe a d em ocrafiei romanepti a fo st data de infrangerea partidului aflat la putere (P D SR ). I apsa unei m ajoritafi im portante in P arlam ent (C D R definea doar

partidului aflat la guvernare, dar pi din in d e p e n d e n t, considerafi de cele mai multe ori te h n o cra fi. Avand o m ajoritate precara, P D S R a fo st nevoit sa stabileasca alianfe cu partide din zona tulbure a epichierului politic (acorduri cu P U N R in 1 99 4 pi cu P S M pi P R M in 1995). Cererile acestor partide au creat o reiativa instabilitate parlam entara, la care se adauga atacurile repetate ale op ozifiei, animata de principiul nici o sesiune fara m ofiune . P D S R s-a m en fin u t la guvernare riscand un c o st politic ridicat: in fla fia , stagnarea reform ei, neincredere din partea Fondului M onetar In tern a tio n al etc. J R elafiile partidului de guvernam ant cu op ozifia au cu n o scu t o upoara im bu n atafire dupa 1995, cand P D S R a rupt acordul cu P R M . Au ramas insa dosare n eso lu fio n ate, ca cele legate de retrocedarea bunurilor persoanelor fizice, bisericilor catolice si protestante, etc. La sfarpitul legislaturii 1992-1996 putem vorbi de un modus-vivendi intre partidele parlamentare. In toam na lui 1995, o p o z ifia renun fa la introducerea unei mofiuni de cenzura. Se prefigurau totodata noi alianfe electorale. P D -F S N s-a apropiat foarte mult de C D R . Erau tot mai evidente distanfele ideologice intre PR M pi partide aflate la centru-dreapta, ca PAC. La alegenle din 3 n oiem brie 1996, epichierul politic era sensibi! m odificat. M odificarile au vizat nu numai P D S R , ci pi o p o z ifia . P S D R , PA C pi P L 93 au parasit C D R -u l, iar P N L a reintrat in aceasta coalifie.

1/3 din num arul m an d atelor) a d eterm in a t fo rm a re a u n ei co a lifii guvernam entale alcatuita din C D R , U S D pi U D M R . L ip sa unei autoritafi politice reale a d eterm inat num eroase stangacii de guvernare, co a lifia fu n cfio n an d dupa regula algoritmului politic. A cesta din urm a a generat n u m eroase dispute sterile, schim bari de guverne, in terv en fia pefului statului in rem anierile guvernam entale, etc. Perioada 1996-2000 a fo st m arcata de instabilitate guvernamentala, existand nu mai pufin de 3 prem ieri: V icto r C iorbea (dec. 1996 - m artie 1998), Radu Vasile (aprilie 1998 - d ec.1999), M ugur Isarescu (dec. 1999 dec. 2 0 0 0 ), pi doi prim-miniptri interimari: Gavril D ejeu (m artie - aprilie 1998) pi Alexandru A thanasiu (dec. 1999). Privatizarile facute in graba, unele foarte oneroase, au im primat regimului instaurat in 1996 aspecte de indecizie, lipsa de profesionalism, etc. Atitudinea prepedintelui C onstantinescu pi a echipei sale fafa de evenim entele din tosta Iugoslavie au accentuat im populantatea regimului. Spre sfarpitul legislaturii, C D R a cu n oscu t disolufia, P N L retragandu-se in vederea alegerilor locale, castigate de P D S R . Partidul S o cial-D em o crat R om an a parasit pi el barca U SD , dezvoltand o strategic de apropiere cu

P D S R . D efecfiu n ile au in cep u t inca din 1998, cand A lian fa Civica pi A lia n fa Foptilor D e fin u fi Politici, nem u ltu m ifi de lipsa de ferm itate pi tr a n s p a r e n t a regimului au parasit C D R -u l. Alegerile din decem brie 2 0 0 0 , bazate pe un prag electoral de 5% au readus la putere P D S R -u l, cu un sco r electoral ce se apropia de 50% din numarul m andatelor parlamentare. Surpriza a fo st constituita de scorul electoral al PRM -ului (peste 2 0 % din numarul m andatelor). Reorganizata dupa plecarea liberalilor sub num ele de C o n v en fia D e m o c r a t! 2 0 0 0 (P N T C D , U F D , Partidul M oldovenilor), C D R a platit prefu l proastei gestionari, in ciuda unei anumite redresari econ om ice inregistrate in timpul guvernarii lui M ugur Isarescu.

Politica externa a Romaniei (1990-2000)

Lipsa de profesionalism m optenita din regimul totalitar, d isolu fia u n o r alianfe la care R om an ia era parte (C A E R , Tratatul de la Varpovia), s-au repercutat negativ asupra actiunilor de politica externa a Rom aniei. L a scurt timp dupa R evolufia din d ecem b rie 1989, creditul de imagine al Rom aniei s-a diminuat sim fitor, statul rom an confruntandu-se cu o posibila izolare in plan extern. Urm and exemplul vecinilor sai din E u ro p a Centrala (C ehoslovacia - 1 9 9 3 , Republica Ceha pi Republica Slovaca, Ungaria pi Polonia), Romania pi-a exprim at categoric d orin fa de a se integra in N A T O pi in Uniunea E uropeana. Cu toate acestea, demersul Rom aniei a fo st mai degraba fo rm a l, re fo rm a , ceru ta de U E , fiind fo a rte m o d esta. N esesizan d evolufiile in plan in te rn a tio n a l, mai ales raporturile dintre UE, pi N A T O , R om an ia a facut politica m im etism ului , in cercan d acfiu n i care sa co p ie ze d em ersu rile fa rilo r din E u ro p a C entrala. R efuzul A lia n fe i A tlantice de a prim i R om an ia (M adrid 1997) in structurile sale a

d eterm inat in oarecare m asura reorientarea statului rom an spre U E , organizafie de la care se aptepta o schim bare a nivelului de viafa a ce ta fe n ilo r rom ani.

343
R elafiile Rom aniei cu N A T O au fo st foarte m odeste . Rom ania participa la Parteneriatul pentru Pace cu N A T O , dar tara noastra nu este m em bra a acestei o rg an izafii. Raporturile cu U E au evoluat pozitiv dupa 1999, avand in vedere deschiderea negocierilor de aderare (Consiliul E u ro p ean de la Helsinki, 11 decem brie 1999). In ciuda unui scepticism in ceea ce privepte largirea U E , inregistrat mai ales in timpul perioadei de ratificare a Tratatului de la M aastricht, Consiliul E u rop ean de la C openhaga (iunie 1993), a luat in seam a pi farile din E u ro p a Centrala pi de E s t, in tre care pi Rom ania. In prealabil R om ania sem nase un T ratat de A sociere la U E (1 februarie 1993). A cest tratat oferea un cadru juridic im portant pentru depasirea decalajului dintre statul rom an pi spafiul de civilizafie reprezentat de organizafia europeana. Com unitatea europeana se angaja printre altele sa sprijine Rom ania spre un nou sistem politic pi econom ic care sa respecte regulile statului de drept si Drepturile Omului, inclusiv ale m inoritafilor, sa practice un sistem pluripartid, bazat pe alegeri libere pi dem ocratice pi sa construiasca o econ om ie de piafa. Consiliul European de la Copenhaga (iunie 199.3) contura pi mai limpede exigentele Uniunii fafa de farile candidate, structurile pi directiile sintetice de apreciere a calitafii viefii politice, econom ice pi sociale. Un nou pas s-a facut prin publicarea Carfii Albe din 1995 pi mai ales prin Agenda 2000, aprobata in 1997. D o c u m e n te le sus am in tite au fo s t p reced ate de strategia de preaderare ad op tatala Consiliul E uropean de la E ssen (decem brie 1994), m enita sa pregateasca e co n o m ia farilor candidate pentru regulile p iefei interne a U E . A ceasta strategie facea distincfie intre alinierea la piafa interna pi aderarea la Uniune, aceasta im plicand acceptarea acquis-ului com unitar in totalitatea lui. Rom ania a depus cererea de aderare in 1995. In urm a acestei cereri, Com isia Europeana a elaborat pi dat publicitafii opinia sa (1997) cu privire la aderarea statului roman. Aceasta a procedat la o radiografiere a situafiei farii n oastre in lumina criteriilor de la Copenhaga. Se rem arca faptul ca

344
R om ania acfiona in d irecfia buna, dar ca ramaneau unele lucruri de facut in domeniul privatizarii, consolidarii regimului juridic pi coerenfei politicilor econom ice. Rom ania a raspuns avizului Com isiei din 1997 prin lansarea 'Program ului N ational de Adoptare a Acquis-ului Com unitar, susfinu t de toate partidele pi form atiunile politice. In acest docum ent Rom ania anunfa intentiile sale de a crea o econom ie fu nctional!, control la frontiere, cadru m acroeconom ic stabil, consolidarea cadrului legislativ de consolidare a proprietafii, etc. Realizarile m odeste ale Rom aniei in perioada imediat urm atoare a dezamagit U E . Ca urmare, tara noastra nu s-a gasit in grupul tarilor de la Luxem bourg . Consiliul European de la Luxem bourg (1997) a d e c is co n v o carea in p rim a v a ra an u lu i 1998 a C o n fe r in fe i

Intergu vernam entale bilaterale pentru a incep e n egocierile cu Cipru, Ungaria, Polonia, E stonia, Cehia pi Slovenia. R om ania a prezentat prima versiune a programului national de adoptare a acquis-ului com unitar, a carui analiza a inceput la 3 aprilie 1998. E l a fost urm at de discutii intre institufiile romanepti pi cele ale U E . Institutiile europene ipi propuneau sa sprijine Rom ania in m odernizarea infrastructurii, in protecfia mediului, in dezvoltarea intrepnnderilor mici pi mijlocii, in reform a ad m in istrate publice pi a statisticilor. Raportul prezentat de comisie remarca slabele perform ance e conom ice a guvernelor din anii 1996-1998. M om entul istorie al R om aniei a venit in 10-11 decem brie 1999 la H elsinki, cand Consiliul E u rop ean a decis sa organizeze (februarie 20 0 0 ), co n ferin fe interguvernam entale bilaterale pentru inceperea negocierilor cu Rom ania, Slovacia, L etonia, Lituania, Bulgaria pi Malta. D e data aceasta cei 13 candidafi erau regrupafi deplina egalitate. R e fo rm a in s titu tiilo r eu ro p en e de la N isa (2 001) incadreaza Rom ania in viitoarea U E largita. D in n e fe ric ire , sla b e le p e rfo rm a n c e e c o n o m ic e , lipsa u n o r controale eficiente la frontiere pi lipsa unui cadru juridic pi e co n o m ic adecvat ex ig en telo r U E , im pinge to t mai mult in viitor term enul de aderare a Rom aniei. intr-un cadru unic, care sa le asigure

C A P IT O L U L X IV C U L T U R A 1 C IV IL IZ A T IE . C A D R U L IN S T IT U T IO N A L D E C E N I I L E III-IV

Consideratii generale
Societatea rom aneasca, infelegand prin ea com unitatea statului rom an reintregit in 1918, a avut cateva elem ente noi ce i-a definit statutul din pu nct de vedere al dreptului, al viefii p o litice, econ om ice pi sociale, cultural-spirituale. Erau noi in rap o rt cu ceea ce m sem nase rom anism ul din toate aceste puncte de vedere, pana la 1918. L e-am urm arit pi n o i in unele din capitolele precedente. R om ania ipi con tin u a istoria, ca stat n atio n al m o d ern , cuprinzand intreg spafiul geografic pi um an al tarii in tem eiul H otararilo r de Unire de la 1918 pi in limitele accep tate prin prevederile tratatelor incheiate in cadrul C o n fe rin fe i de Pace de la Paris. A m urm arit pi acest lucru. E lem en tal nou, hotarator, era cuprinderea tuturor rom an ilor in g ran ifele Statului rom an consacrate prin Tratatele de Pace (1 9 1 9 -1 9 2 0 ). U n irea p o litica, realizata in 1918 a fo s t u rm a ta ap oi de u m fica rea institafional-adm inistrativa pi legislativa, o problem a de mare im p o rta n fa pi ea, despre care de asem enea am vo rbit pi vom vorbi refen nd u -ne la institufiile de cultura pi cult. U nirea politica pi unificarea legislativa au ingaduit crearea unui cadru unitar viefii politice, econ om ice, sociale, cultural-spirituale necesar - obligatoriu chiar - pentru continuarea refo rm e lo r ce se impuneau, in

346
scopul dezvoltarii pi m odernizarii R om aniei. P rocesu l a avut loc dar fara a p u tea sch im b a ca ra cteru l ag rar-in d u strial, p re p o n d e re n t agrar al econom iei romanepti. P opulafia a con tin u at in co n se cin ta sa ram ana pi ea intr-un m are p ro cen t la sate. R eform ele - electorale pi agrare - au asigurat un nou statut intregii p o p u la fii; sch im b a rile in viata so cia la erau re a lita fi evid ente pi se intemeiau pe acumulari cantitative pi calitative inregistrate la nivelul tuturor claselor sociale. D eceniul patru nu mai inseam na doar elite; ele raman, sunt chiar forte cond u catoare, dar doctrinar pi apoi in program eie politice de guvernare partidele au avut in vedere reform e de structura, de fond si in stitu fionale cu efecte ben efice pentru intreaga societate rom aneasca, indiferent de etnia pi religia locuitorilor. Nu era vorba de un egalitarism, ci de o dem ocratizare a viefii politice in spiritul d octrin ei neoliberale si faran iste , cu im plicafii com unitare pozitive sub asp ect social. In veacul al X X -le a com unitatea um ana era apezata inaintea omului singular. Se considera - pe buna dreptate - ca un izvor oricat de limpede i-ar fi apa - de ramane izolat in creier de m unte pentru a strabate o carare ingusta, nu va ajunge (sau va ajunge cu greu) in tim p pi spatiu sa sporeasca roadele pi frum usefile pam antului, sa m areasca raurile, marile pi o ce a n e le lum n. E n e rg iile individuale se cereau u n ite, e fo rtu rile concentrate, dar pentru acest lucru era nevoie de o om ogenizare, in plan superior, a fiecarui individ ca parte a com unitafii pi a intregii so cietati. Fiecare oranduire pi-a avut crezui si ideologia sa. N oua societate de dupa primul razboi m ondial n-a facut nici ea excepfie de la aceasta regula. P rom itea altceva oam enilor pi intregii co m u n ita fi. inu se avea in vedere numai un sp or de bunuri m ateriale cu co n secin fe in plan social, doar prin efectul simplu al acum ularilor, ci schim bari ce presupuneau, ce determ inau pi erau determ inate, de nivelul sporit al culturii pi civilizafiei. Cultura pi civilizafia au fo st cunoscute in toate oranduirile sociale. N -au fo s t insa aceleapi. S-au caracterizat pi ele p nn co n tin u ita fi, si d iscon tinu itati. Societate cu inteles definit, precis, de fara, de o anume

347
tara Inseam na totalitatea oam enilor dintr-un spatiu geografic deiim itat care traiesc laolalt! fiind legati Intre ei pnn anum ite raporturi de drept com unitar pi de p ro d u cfie, ce se p o t schim ba - pi chiar se pi schim ba - in cursul istoriei. Sunt com u n itati sau state nationale pi m u ltin afion ale, cu in d iv id u a lity , cu trasaturi distincte, asem anatoare sau identice. T oate sunt Insa creatoare pi purtatoare ale u n o r culturi pi civilizatii form ate dincolo de granitele p o litice, n ation ale. Au specificu l lo r nation al, dar sunt pi o parte a culturii pi civilizafiei um ane universale, din cele mai vechi timpuri. Cultura inseam na totalitatea valorilor m ateriale pi spirituale create pi insupite de om enire In procesu l viefii pi al m uncii sociale desfapurate de-a lungul istoriei. Mai poate fi definita pi In alti term en i, dar inseam na acelapi lucru. E ste expresia dezvoltarii intelectuale la care ajunge cineva, la care ajung m em brii unei com u n itafi statale, prin in stru ctie . C ivilizafie in sea m n a sum a cu ltu rilor, n a tio n a le pi universale transpuse in viata c o m u n ita r! de fiecare individ al sau in parte, prin manifestarile cotidiene din familie pi societate; este rezultatul culturii, form a sa c o n c re t! de traire, de manifestare. Dim ensiunile spirituale ale omului pi ale societafii sunt date de cultura Insupit! pi de civilizafia doveditain procesul crearii bunu rilor m ateriale pi spirituale; sunt reflexu l lor. C ultura se dobandepte prin ptiinfa de carte; civilizatia se afirm a prin con stru cfiile ridicate, in to t ceea ce inseam na univers um an pi prin trairile spirituale cotidiene, individuale pi com unitare. In acelapi timp trebuie sa spunem ca un om cu o fru m oas! cultura poate avea depnnderi pi manifestari indoielnice pi invers; unui fara o prea bogata cultura sa aiba un com p ortam en t civilizat iar In casa lui pi in familia sa, viafa sa se desfapoare dupa cele mai autentice reguli ale civilizafiei lumii m oderne creptine. Creatorul tuturor lucrurilor ramane m ereu D um nezeu, ca fo rfa spiritual!. Om ul le da insa fru m u sefe pi tarie pnn credinta, maiestria pi ptiinfa lui, sau le distruge pnn lipsa acestora, prin necredinta pi ig n o ra n t!. A colo unde nu este D um nezeu, nimic nu este, nici cu ltu r! cu ad ev!rat pi nici civilizafie cu valori pozitive. tunfa fa r!

348
un suport creptin, civilizator, poate duce - istoria ne-o c o n firm ! - la dezastre, la distrugen de civilizafii intregi. Veacul al X X -le a se clad este din caramizile perene ale culturii pi civilizafiei realizate de om enire pana atunci, din cele pe care le modeleaza el, potrivit intereselor noii epoci avute in vedere, unitare in timpul razboiului pi imediat dupa incheierea sa, pi foarte diverse in deceniul patru mai ales. O am en ii de ptiinfa din fara n o a stra au infeles ro stu rile culturii pi ale civilizafiei, necesitatea pi op o rtu n itatea lor in noul drum al Rom aniei. L o c u ito rii farii su n t de acu m to fi ro m a n ii din spafiul g eog rafic al rom anism ului pi mai sunt, alaturi de e i, cateva etnii, n oi sau vechi. U n ifi politicepte, unifi p n n trasaturile u n itare ale nafiunii rom an e, cu un cadru eco n o m ic pi social unitar pi el, li se cere, ca un im perativ absolut, ceea ce Vasile P arvan num ea in 1918: addncirea figenerali%area culturii sociale. P entru Vasile Parvan so cietatea nu era un rezultat, ci o perpetua devenire, nu era o entitate biologica, ci una extra biologica, pe care o num ea sp iritu a l! Considera ca o necesitate absolu ta cultivarea m aselor pi socializarea p ersonalitafilor. La baza culturii sociale contem p orane stateau - i n aceeapi co n cep fie - doua idei principale, dem ocrafie pi libertate, iar m ijlocul de educafie in spirit social, munca, ca lege a existen fei organizate pi a sensului ei. Sco p u l viefii trebuie sa fie insapi viafa, in totalitatea ei: nu ca efecte, nu ca fo rm e, nu ca m odalitafi, ci ca esenfa. Viata impotriva mortii, spirit impotriva materiei, ritm impotriva inerfiei. Viata e opotenta energetic-spirituals quasi-infinita. E a e susceptibila, spiritual, de o afa de uriafdintensificare, incatfiecare ceas al unei liefi omeneftipoate cuprinde o eternitate degdnduri fi sentimente. Fiecare cdrtire e o boala- spunea Vasile Parvan. Fiecare gandpesimist e ere^e impotriva principiului viefii. Scopul fi sensul lietii e de a lupta impotriva mortii: nu in nepasare barbard, ci in afirmare creatoare a lietii, peipetuu multiphcate spiritual. Piece neglijenta,Jiece slabiciunefiece addstare,fiece indoiala inseamna lafitate, fiece nelupta e necreare, e desertare de la demmtatea umand. Oamenii care nu sprijind viafa in ei h fifi fi in aproapele lor sunt apostafi fi ei otravesc societatea, tradeas(d viafa, sprijind moartea.

349
Nicolae Iorga, ca istorie de dimensiuni unape, pi ca u n traditionalist aproape fara margini, vorbepte pi el de necesitatea unei politici culturale pnvind pi respectand ideea n a tio n a l! care trebuie sa o aiba fiecare, nu numai in inima sa, ci in toata fiinta sa. Cerea insa sa se vorbeasca de ideea n a tio n a l! cat mai rar pi numai in anumite im preju r!ri, cum se vorbepte rar de lucruri pe care le simti adanc pi in care crezi cu to a t! puterea sufletului tau. Decat ofra%a in fiecare % i despre ideea nafionala - spunea N icolae Iorga mai bine sa cufun^i pe tanaml acela (avea in vedere tineretul pcolar) in toate realitatile nationale, sa-lfad sa inteleaga tara lui in toate. Sa inteleaga in to t ce avea bun pi to t ceea ce trebuia s ! tie pi mai bun. O am enii au nevoie inainte de toate de suflet pentru a se putea in !lfa pe ei pi o d a t! cu ei fara. Cultura n a tio n a l! trebuie incurajata extrem de discret \ printr-un apel continuu la ratiune pi suflet. A da unei sodetafi suflet, este a-i da i^torul din care ies toate celelalte, pe cand daca-i dot toate celelalte, dar n-ai prisos de suflet, n-aifacut absolut nimic... Politica und tori este manifestarea sufletului acelei fari''. A poi o societate este sanatoasa, ca p a b il! de a rezista numai atunci cand oam enii s !i au sim ful intregii dezvoltarii a istoriei sale, pi-pi constru iesc prezentul pi viitorul printr-o p o litic ! a culturii. P n n tr-o p o litic ! a culturii care s ! insem ne pastrarea acelei adanci pi deci pu ternice fo rfe n a fio n a le de a in flu en fa viafa p o litic !; a acelei fo r fe in care i%bucnete orice simpre, in care scapara orice licarire degand, din carepleaca once bataie a inimii, orice speranta, fie.si in$elata, din care rdsund once stngat de iktorie, ceea cefomea%a comoara cea mare, nesecata a uni popor. Daca m i sd fa d politica culturala, trebuie sd hranejti sufletul unei nafii intregi cu ceea ce-i apartine mai mult, cu ceea ce sepoate transforma in orice moment in aceaforta activa prin care se biruie toate greutatile. A ce a sta e secretu l captigurilor in A rdeal in in treag a lu p t! a rom anilor de dincolo de m u n fi. E i au avut o politica a culturii pi pnn ea au captigat b !t !li a nafionala. Ardealulvechi, Ardealuladmirabil, dar* tacut ft actii; acela a fost capabil, in fiecare moment al istoriei sale, de reacpune impotriva apdsdtonlor pi de aceea co n sid e r! c ! cea dintai datorie a lui este sa spund ca politica culturala nu se poate face decat de oamenii care au in stapdmn, ei infifi,

350
intregimea culturii poporului lo r 1 ca, pe de alta parte niciodata un om singur nu poateface ceia deplin O d ezv oltare a culturii pi c iv iliz a fie i n a fio n a le in s e m n a , in co n cep fia lui N icolae Iorga, sa se faca o politica culturala prin mmicirea enciclopedietformei moaite ca ea sa fie condusa de oam eni cari au unprisos de suflet consacrat unorscopuri absolui' de^interesate pi care sa pregateasca societatea in totalitate sa, pentru ca aceasta sa se poata impartapi din binefacerile culturii pi civilizafiei n a fio n a le, tradifionale in primul rand. 1 era nevoie pentru acest lucru - credea Iorga - de tnsufletire pipunficare, de o preluare, din trecu tul farii, a to t ceea ce sem nifica cultura pi civilizafie n a fio n a la , fara a se face apel la proced ee straine culese din saloane ruginite sau la form ule revolu(ionare straine pi ele spiritualitafii romanepti. Un an mai tarziu, Vasile Parvan va dezbate, intr-un admirabil curs de deschidere la Universitatea din Cluj, intitulat Datoria lietii noastre, rolul com plex social-cultural com unitar al noii g en erafii, iar N icolae Iorga va vorbi pi serie m ereu despre actul culturii cu im plicafiile sale in viafa societafii pana in ultimul ceas al viefii sale. A m andoi oam eni de m are cultura, reprezentativi pentru fara pi re cu n o scu fi ca atare peste hotare, intem eietori de pcoli acasa, la Paris pi R om a, ei au fo st m odele pilduitoare - pi apa vor ramane m ereu - prin toata creafia lor ce a insem n at pi inseam na un act de cultura ridicat pe cea mai inalta treapta, o pledoarie de m are finuta, pentru o cultura raspandita la nivelul intregii so cieta fi, care sa conduca la o civilizafie, la fel general com unitara, spre d eosebire de ceea ce a fo st in toate epocile trecu te, la n o i pi la alfii, o cultura ad eseori, elitara, cu o civ iliz a fie d iferen fiata pe clase sociale. L a m ijlocul deceniului patru, un alt om de cultura, C onstantin Radulescu-M otru, dupa mai m ulte lucrari cu indem nuri la viafa in spiritul noilor vrem un dar pi cu pastrarea obiceiurilor trad ifionale, va vorbi la Chipinau, in octo m b rie 1935, la deschiderea cursurilor Institutului Social R o m an , despre ceea ce el a nu m it pi cuprins in tr-o carte intitulata: Romamsmul- catehismul unei noi spiritualitdfi.

D upa unele critici, poate prea aspre, adresate prezentului de atunci ca om al op ozifiei pi al vechiului con serv atorism de la noi, C. RadulescuM otru se face purtatorul de cuvant al noului curent. E l cere ren u n farea la ceea ce a num it rom antism politic. Sd consideram incheiata experienfa cu legile pentm Belgia Orientului. Sd incepem anii de maturitate. Sd rationalism agricultura in tot cupnnsul farii, nu numai pe lotun demonstrable. Sd organisam asistenfa sanitara fi culturala, de asemenea. Sd avem o fcoala fi o bisericapotmite reahtatu noaste sufletefti. Sd avem o adevarata administrate fi, mai ales, o rafionala intocmire a bugetului statului. Toate aceste desiderate p e care le au^im de seci de ani sd denna realitafile sjlei de mdine. Pentru C. Radulescu-M otru romanismul se rezum a la o porunca: sa fie inteles spiritul vremii pi cerea fiecarui p o p or sa-pi asigure viitorul prin valorificarea^forfelor sale proprii. Atrage atenfia ca poporu l traiepte, zi de zi, prin etnie dar se tnalfa la un destin istorie prin etic; ca inalfarea fiecarui pop or este o problem a fundam ental! pi in acest sens trebuie lnfeleasa pi lozinca Prin noi mfine, adoptata de liberalismul (el numepte romanism ul) nostru, ca inaltarea vine prin cei alepi: prin m unca celo r cu inteligenta pi caracter, ca fiecare pop or ifi are destinulpreformat in wcatiunilefiilor sai. Considera ca fiecare pop or constituie un unicum pe lume dar in acelapi timp puterile lui sunt hotarate nu numai de aptitudinile sufletepti pi biologice, ci pi de mediul de viata al poporului: teritoriul pi vecinatatea acestuia Teritoriul botardfte viafa economica, iarimndtafile liafapolitica fi culturala. Surprinde elem entele ce definesc - din punctul sau de vedere noua gandire de la m ijlocul deceniului patru in plan european: totalitatea sociala, inaintea individului, un nou scop al viefii, o nou a infelegere a sensului d em ocrafiei (organizarea politica in cadrul careia sanatatea, m orala pi m unca celor mulfi sunt o cro tite in cond ifii prielnice pentru totalitatea poporu lu i); indepartarea sistemului de educafie a tineretalui in mai to a te fa rile , de la idealul individ ualist sp re idealul e ta tist; scepticism ul din ce in ce mai accentuat fafa de apa-zisele legi naturale ale econom iei politice o rto d o x e; in m u lfirea incercarilor de a se a)unge la o rafion alizare a m u n
1, 1

ce pe fari.

/yVK

8 IB L IO T E C A

/<c\ \

352
Pe de alta parte p erte cfio n a re a tehnicii de cercetare ptnnfifica a deschis - spunea Radulescu M otru - drumul realismului social. Aceeapi cercetare a Jnlesnit europeanului co n tem p o ra n em anciparea sa pi 1-a convins ca ceea ce artrebui este o sim pla dorinfa atata timp cat nu este sprijinita pe ceea ce este\ ca fiecare p o p o r ipi are constitu fia sa, pe care o reprezinta un tip propriu de om . Nim ic nu se creea^a in lirtutea normei, a totul se desjafoara din ceea ce este. Viitorul este continuarea trecutulm . In co n cep fia lui C. R ad ulescu-M otru - nu exista in s titu te sociala in sine, ca in s titu te sociala a fiecarui popor. In A nglia este o d em o cra tic, in Franfa alta d em o cra tic pi in Rom ania alta d em o cra fie nufunded aceste trei popoare sunt mai aproape sau men departe de idealul democratiei adevarate, ci fundedfiecare din acestepopoare tfi au democratia pe care o merita, adica democratia p e care o cer conditiile lor de existenta". Mai spunea despre cre2ul n ostru de viafa din anii treizeci, despre crezul de viitor ca el este acela care iese din raddcinile realitd(ii romanegti. tiintele erau chem ate sa contribuie la cunoapterea pi dezvoltarea aptitudinilor totalitatii sociale, ptiut fiind ca inteligenta, creatia artisticd si productia economica nu cresc subfarm ecul ilu%iilor bine ticluite, ci ele ifi au evolutia lor naturala care se poate citi fi prevedea din cifrele statistice ale omului de stiintd. Pe de alta parte considera ca religio%itatea este o recomandatie sigurdpentiu o cultura inaltd. Omul se inalta deasupra bestialitatu p n n mtualitatea pe care i-o pune in suflet sentimentul religios. D ar acest sentiment religios trebuie constatat cu adevarat. E l nu se confunda cu sentimentul de turmdpe care ilau fricosii fi animalele. Lm el nu se poate apela ca la un instrument de urd. Keligia unefte, nu separd. C. R adulescu-M otru ne-a dovedit ca nu a ramas numai un om ai vrem urilor de dem ult ci pi al celo r din timpul lui, pregatit a le intam pina pi patrunde in cele viitoare. A surprins elem entele noi pi le-a com p arat cu cele ale vechiului regim , a consid erat ca un im perativ al vremii ram anerea la izvoarele istoriei pi a viefii prin cunoapterea virtufilor pi a lipsurilor, prin cultivarea celor dintai pi elim inarea celor din urm a; a acordat ptiinfei pi religiei locurile ce li se cuveneau in viafa com unitara; a vorbit de rolul

353
elitelor fara sa m m im alizeze fo rta creatoare a m u lfim ii; a co n d ifio n a t-o de ndicarea m aterial! pi spiritual!, prin ea msapi, p n n interventia statului pi implicare a Bisericii. Statul pi B iserica aveau obligafia - pi o au pi astazi - de a asigura un nou statut social pi o religiozitate re a l! intregii com u nitafi. T o ate acestea presupuneau o cu ltu r! pi o civilizafie la scara intregii f ! r i pi era aceasta - sau ar fi trebuit s ! fie - imperativul suprem , c !c i din ele pi prin ele se puteau pune, cu ad ev!rat, bazele noii oranduiri sociale, politice, e co n o m ice pi spirituale.
1 totupi noua e p o c ! - in co n cep fia lui C. R ld u lescu -M o tru -

trebuia s ! se bazeze pe acumularile trad ifionale pi viafa satului rom anesc trad itio n al. Idealizeaza pana la extaz satul pi cere rem toarcerea la vechile form ule de organizare ale acestuia. Totul s ! ne d u e ! spre sat pentru c ! satul este infaptuirea u n ita r! cea mai veche pi cea mai o rig in a l! a viefii politice pi culturale romanepti. In sat s-a in fra fit poporu l rom an cu munca. In sat s-a fo rm at tipul nafion al al f!ranului. In sat - ca intr-un ad ev !rat stat suveran - s-a p !stra t in decursul vremii autonom ia limbii, a obiceiului pi a sim fului m oral rom anesc. D e aceea in t!rirea a ceea ce a fo st bun in sat este cea dintai o p e r ! de prevedere pentru un b !r b a t de stat rom an. C. R id u lescu -M otru nu este singurul ganditor pi om politic rom an

ce a ceru t s t!ru ito r rein toarcerea la viafa p atriarh al! pi p !strarea satului rom anesc, apa cum s-a fo rm at, prin trad ifie, in veacurile pe care el le socotepte bune din istoria f!rii, cele ce s-au petrecut sub m antia boierim ii. Aici in s ! grepepte. V iafa in satele m untene pi m oldovene pe care el le are in vedre aveau, fa r ! in d o ial!, frum usefea lo r in zilele de s !r b !to a r e , dar pi asprim ea pi nedreptatea in toate celelalte zile. T rad ifiile bune trebuiau continuate pi la fel toate lucrurile bune, dar se impuneau pi innoiri radicale. 1907 nu a fo st o legen d ! pi nu s-a n !sc u t din st!ri ideale, iar casa f!ranu lu i rom an era departe de aceea a conacului boieresc, nu num ai in spafiu ci in to t ceea ce insem nau acestea. La fel era pi in Transilvania, pi in B anat pi in Cripana pi in Maramurep pi in B ucovina pi - pi mai rau - in Basarabia. E drept C. Radulescu-M otru nu cere o simpla reintoarcere in trecut ci o reinnoire a starilor vechi, pe baze noi. Datoria nafionaliftilor de astd^i

354
- scria in 1936 - nu este sd retinapur ft simplu la trecut. Continuarea nu inseamna

uniformitate. Satul hfost, in trecutul istorie a l tari, adevarata cetate a Romamsmului. Apa trebuie sd ramana si in tiitor... Inform e noi institutionale, satul ifi va continua vechiul rol istor ie, daca spiritul sau de autonomie va ramane acelasi. Satul v a fio cetate a Romamsmului, deodata cu recunoafterea spintuald a locuitorilor sai. Sub form e vechi sau noi, este indeajuns sd bata in el sufletul traditional taranesc.
In co n cep fia lui C. R adulescu-M otru viata satului nu era m enita sa dispara trep tat pi nici sa fie refractara la m ersul civ ilizafiei, ci ea co n d ifio n e a z a civ iliz a fia , d eo p otriv a cu v iafa orapului. Si aici avea dreptate. Satul ipi continu a viafa sub impulsul refo rm e lo r dar pi sub greu tafile fiecarei zile ce, in m ulte case, au putut fi cu greu depapite. Anii razboiului au lasat pretutindeni urm e adanci. L a hore lipseau m ulfi din feciorii satelor nemaiintorpi din razboi. L a m unca campului erau pi acolo m ai pufini. H am barele se um pleau cu greu. O grada era pi ea pustie in multe locuri. i totupi satul ram ane mai intai pi este, ceea ce spunea C. R ad ulescu-M otru - pi ceea ce numai el putea sa fie - un lo c al infrafirii pi al solidaritafii um ane, al religiozitafii m asive, al conservarii limbii, al portului, al bunelor ob iceiu n din casele creptine. A colo era in adevar toata istoria noastra pi ar fi trebuit sa fie pi viitorul nostru. D a r nu numai acolo. Pentru ln feleg erea fen om en elor legate de viafa rosturile satului va invit sa urm arifi scrierile m arelui Lucian Blaga. Si ap dori ca m acar un sem in ar sa fie d ed icat aceluia ce a legat satul de ce r pi faranul de D um nezeu, cum numai E m in escu a mai facut-o inaintea lui. Orapul din perioada interbelica pi-a avut pi el istoria lui, cu oam eni pi obiceiuri m optenite, cu oam eni pi obiceiuri noi; cu targuri in care viafa a cunoscut mersul raurilor de pes, cu albie m are pi apa pu fina, altele, mai mari sau mai mici, cu so n d e de fifei, copuri de fum pi sirene, cu galeni pana in adancurile pamantului pi cu oam eni ce pi-au schim bat, o buna parte din ei, pi hainele de fara pi casa de acolo, cu im bracam inte de orap, pi cu o chiliuta la m arginea acestuia. L e -a fi urm arit pe toate, foarte bine, intr-un alt curs.

355
Au ramas acasa sau au venit spre orap cu zestrea moptenita, s-au adaptat n o ilo r cond ifii pi n o ilo r cerin te pi unii pi alfii. E lita a continuat sa spuna despre fiecare ce a crezut de cuviinfa. O am enii de ptiinfa pi cultura, proven if i, in majoritatea lor, din vetrele satelor, au pastrat nostalgia acestora, iar oam enii politici le-au prom ts multe pi le-au dat cat au putut sau cat s-au priceput. Progresul social pi e co n o m ic e real insa chiar daca nu pi pe masura apteptata, cultura spnjinita pi ea mai mult, dar poate nu indeajuns - pi toate la un loc - au facut ca sa se poata vorbi, in term eni obiectivi, de schim bari in bine in viata satelor pi a orapelor R om aniei din anii 19181 938, reflectate in m odul de a trai. C ivilizafia, in tem eiul acumularilor, a in sem n at pi e a u n pas inainte, are trasaturi noi pi este nu numai con secin fa schim barilor socio-econ om ice pi spiritual-culturale, ci pi, la randul sau, cauza lor. Fondul traditional n -a fo st distrus nici el. N -a fo st in in ten fia nimanui sa o faca pi nu statea, - chiar daca ar fi d o r i t - i n puterea nimanui. C o n stru cfia Rom aniei m oderne, de dupa 1918, nu s-a facut prin dem olari ci pe temelii care, daca n-au ingaduit Jnalfarea u n o r g ig a n fi, au perm is ridicarea u n or con stru ctii pe m asura puterilor noastre. Intem eiate pe legi liberale chibzuite, ele au condus la intarirea puterii noastre n atio n ale pi statale, pi s-au incadrat, in acelapi timp, in mersul E u ro p ei dem ocratice. V om putea con chid e, apadar - repetand ceea ce am mai spus-o pi altadata - ca civilizatia rom aneasca a in co rp o ra t in structurile sale, din prim a jum atate a secolului al X X -le a pana in m artie 1945, c o n s tru c fia desfapurata a oranduirii lumii m od erne, cu institufiile, m entalitatile pi form ele de m am festare corespu nzatoare noii oranduiri; ca pe aceasta linie a innoirilor, a schim barilor structurale s-au purtat pi dialogurile, nu numai intre oam enu politici, economipti pi sociologi incadrati in d octrinele p olitice pi eco n o m ice ale vrem ii, ci pi intre oam enii de ptiinfa pi cultura, ai civilizafiei romanepti in ansam blul sau, de la sfarpitul veacului X I X pi din deceniile unu-cinci ale secolului X X . Aveau pi unii pi alfii ca pu n cte de

356
reper trad ifionalitatea pi m odernitatea, autoh tonia pi spiritul universal. Relafia d intre cultura pi societate, dintre politic pi e co n o m ic cunoapte acum noi dimensiuni, iar civilizafia rom aneasca, noi fo rm e de manifestare. A poi mai trebuie sa subliniem ca relafia dintre cultura pi societate a cu noscut, im ediat dupa M area Unire, cu o extindere in toata perioada interbelica, trasaturi izvorate din situafia c o n c re t istorica a Rom aniei pi din problem ele noii epoci. Istoricepte, la 1 D ecem brie, Rom ania a incheiat lupta purtata pentru im plinirea unitafii sale statal-nafionale pi a con tin u at, pe plan superior, procesele de dezvoltare pi m odernizare sub raport econ om ic, social, politic pi spiritual. A ceasta impunea eforturi la scara intregii fari, a intregii nafiuni pi im plicarea tuturor facto rilo r sociali. Cultura pi societate insem nau, in n oile co n d ifii, o e xtin d ere a celei dintai asupra tu tu ro r m e m b rilo r so cie ta fii, pe v e rtica l! pi pe orizontala. D e aici pi noi rosturi atribuite invafam antului pi ptiinfei, institufiilor pi oam en ilo r lor. Sun t principals factori ch em afi sa asigure progresul. E lita intelectuala ram ane epalonul de avangarda al societafii ca pi in ep oca m oderna, sau poate chiar mai mult. P rob lem ele prioritare ale societafii romanepti au fo st insa altele, pi altele au fo st pi funcfiile acesteia. Sporepte elita rom aneasca din toate provinciile farii, precum pi elita n a fio n a lita filo r c o n lo c u ito a re . E lita ro m an easca e unitara p n n scopurile urm arite, dar n eom ogena, la inceput, la nivel institutional. E lita n afio n alitafilo r co n lo cu ito a re cunoapte un drum de integrare treptata, d ifere n fia t e drept, dar prezent, la unii chiar de la 1918, la alfii dupa 1920. E a se identified trep tat cu interesele noii lor patrii. Pe de alta parte, societate-cultura incep sa fie legate intre ele nu numai sim bolic, printr-o lim ufa de unire. E le patrund in program eie partidelor politice. G uvernele Rom aniei au pregatit pi parlam entele farii au dezbatut pi votat o serie de proiecte de legi m enite a asigura societafii rom anepti o viafa in spirit m o d ern , european. L a dezbateri, prin vot, pi apoi la aplicare, elita ro m aneasca din Vechiul Regat, din B asarabia pi

357
B ucovina, din Ardeal, B anat, Cripana pi Maramurep a participat efectiv pi direct, indiferent de etnia ei. Societate-cultura-civilizafie sunt pentru deceniile trei-patru un concept de viafa dezbatut pi cupnns in obiectivele tuturor institutiilor de ptiinfa pi cultura din fara noastra. Si locul intai il ocupa - in chip firesc - Academia Romana, institufiile de ptiinfa pi cultura, universitafile, ce-pi continua, sau incep, activitatea sub m antia nem uritorilor , in templul cugetarii pi al infelepciunii, al formarii inteligenfei rom ane, al tineretului pi implicit al viitorului farii, in spirit cu adevarat european. Se pot repropa regimului politic din anii 1919-1937 destule neimpliniri in planul viefii politice, econom ice, sociale pi cultural-spirituale. Unele p o t fi motivate, altele nu. Un lucru nu i se poate imputa: interesul pentru schimbari pi mutafii in bine, in primul rand pentru crearea unui climat propice dezvoltarii culturii pi civilizafiei, a unor institufii cu aceasta menire, incadrate in normele culturii pi civilizafiei europene, dezvoltarea invafamantului de toate gradele, temeinic pi modern, dupa tiparul aceleapi lumi. Rom ania a avut in acea perioada cea mai puternica elita, sub raport numeric pi calitativ, din intreaga sa istone, form ata intr-o covarpitoare masura la sfarpitul veacului X I X pi in primele doua decenii ale secolului X X .

Academia Romana
N ici o alta in s titu te , inaintea A cadem iei R om ane, nu pastreaza pi nu incorporeaza in acelapi tim p mai m ult tradifia cu m o d ern itatea; nici o alta in s titu te in afara celor create sub auspiciile a c e s te ia -in v a fa m a n tu l universitar pi institiitiile de cercetare - nu a facut mai convingator legatura intre tradifia p o p oru lu i rom an pi spiritul european m odern. Au fo st form u late in ep oca pi critici, fie pentru ca s-a pastrat prea mult, fie ca a con tin u at sa aduca, din afara, to t prea mult, d em olandu-se institu fiile trad ifion ale, creandu-se in locul lo r altele straine spiritualitafii noastre. Erau puncte de vedere exprim ate pi pana la 1918. Nu punem pe cantar dreptatea unora sau a altora pi nici nu facem aici un istorie al A cadem iei R om ane, al institu fiilor de cercetare pi al

358
invafam antului universitar pi preuniversitar. In cercam doar form ularea catorva trasaturi avand d rept date ce dau - sintetic pi parfial, desigur dim ensiunile actului de cultura, elitar pi la nivelul m aselor, al lm plicafiilor acestuia in cel al civilizafiei com unitare in general pi mai ales cadrul lor in stitu tional. Cel dintai lucru ce credem ca trebuie sa-1 subliniem este caracterul reprezentativ al A cadem iei R o m a n e ca cea mai inalta in s titu te de ptiinfa pi cultura, ce a prim it in randurile ei, de la infiinfare (1867) pi pana la t r a n s f o r m a r ile de s tr u c tu r a pi o r g a n iz a to r ic e din p rim u l an al com unism ului instaurat la n oi (1 9 4 8 ), oam eni de cultura si de ptiinfa din toate provinciile locuite de rom ani. A facu t a ce st lucru in num ele unui adevar istorie - unitatea neam ului ro m an esc - pi al unui d ezid erat fundam ental: fo rm area pi consolidarea, m en fin erea pi pastrarea, in vrem uri grele, a ideii identitafii de neam pi lim ba a rom anilor, indiferent cum isi v o r spune - sau li se va spune - b asaraben i ori b u co v in e n i, ard eleni, b a n a fe n i, cripeni sau maramurepeni. Toate acestea au fo st infelese inainte pi dupa desavarpirea un itatii n afio n ale pi aparate o p t decenii la rand, fara nici o d efecfiu n e. In timp ce politicul, f o r fa t de imprejurari extern e pi din slabiciuni interne, a cedat in imprejurari hotaratoare pentru destinul farii, acceptand situ afii lim ita , prin co m p ro m isu ri, evid en t reg re ta te pi reg retabile, A cad em ia R o m an a a ram as un h o tarat aparator al R om an iei ca stat n a fio n a l u n ita r , in d iv iz ib il, su v eran , in d e p e n d e n t, d e m o c ra tic pi an ticom u n ist, al rom am sm ului ca parte a lumii europen e creptine pi dem ocratice. A cadem ia R om an a este singura in s titu te care ipi pastreaza statutul vechi pana in 1947, tara ca regimurile politice de la 1938 - 1947 sa-i in flu e n fe ze, in sens negativ, caracterul pi fu ncfiile sale. M odernizarea A cadem iei, din pu nct de vedere org'anizatonc s-a facut, in ex isten fa sa de pana in 1947, pe fondul pi principiile inifiale, cu respectarea acestora. A cadem ia R om an a a fo st dupa 1918, receptiva la noua istorie a fa rii, pe care ea insapi o pregatise pi in slujba careia s-a pi angajat cu toate

359
fo rfe le sale, din primul ceas al Marii Unin, pe care o saluta festiv pi o apara activ. In prima sesiune generala a Academ iei, ce a avut loc, dupa M area Unire, desfapurat! la Iapi intre 14 mai pi 12 iunie 1919, cea mai m are parte a lucrarilor a fo st d ed ica t! acestui evenim ent. D. O nciul, in com um carea sa Fa%ele de^ioltarii istonce a popoi'ului fi statului roman de la origimpdna in lele noastre, a considerat Marea Unire ca aparfinand tuturor

generafiilor din trecut, im p lin it! pentru viafa, ciiilisatia ft progresul celor din prezentul de atunci pi viitorul din totdeau na al farii. N icolae Iorga, cu acelapi prilej, a vazut in granifele arbitrare ale trecutului bra^de sangeroase in carnea, de o unitate atat de emdenta, a pamantului romanesc. G r. A ntipa, vorbind de misiunea A cadem iei pi a Statului rom an in noile cond ifii istorice, cerea acestora difu%area, p e catposibil, a culturii in toate straturile sociale". E ra un cuvant de ordine al zilei pi o necesitate obiectiva, in felese de oam enii de ptiinfa pi cultura ai farii, de m em brii A cadem iei rom ane. D e aici inainte, vrem e de trei decenii conceptul de cultura, altfel in feles, dar prezent pi dupa 1948 , va fi strans legat nu numai de anum ite straturi sociale, ci de intreaga com unitate. Academ ia, Institutul Social R om an, U niversitafile preiau, continu a pi desfapoara, in plan superior, activitatea culturala a Astrei, a so cieta filo r de cultura din Vechiul Regat, din toate provinciile romanepti de pana la M area Unire. T otul se constituie in tr-o alta trasatura, extinsa la elita culturalptiinfifica pi politica de dupa M area Unire. A ctul culturii pornepte de la oam enii de cultura pi de ptiinfa - apa cum era pi firesc - pi este preluat cum to t firesc era - de factorii politici. N -a prim it p oate dimensiunile apteptate pi dorite din foarte diverse cauze, obiective pi subiective, interesul a fo st insa o co n s ta n t! dupa cum pi unele neim pliniri o realitate. Ultimele nu s-au d atorat lim itelor oam en ilo r de ptiinfa pi cultura, ci acfiu n ilor p olitice, executive pi legislative - situafiei generale so c io -e c o n o m ic e interne, climatului extern pi, nu in m ica masura, timpului m ai indelungat ce -1 cer acumularile pi schim banle din sfera culturii pi a civilizafiei. A cadem ia R o m an a a infeles ca e nevoie ca, in n oile con d ifii istorice, sa cu p rin d ! un num ar sp orit de m em bri din toate provinciile

360
farii pi ca aceptia trebuiau sa reprezinte cultura pi ptiinfa rom aneasca cu toate ramurile ei. A cadem ia a inceput prin a reprezenta pi a fi reprezentata p n n ptiinfele um aniste, prin m intea pi condeiul oam enilor de litere filologi pi istoriei - pi, in mai m ica masura, la punctul de pornire, pnn a s o c io lo g ilo r , m e d ic ilo r pi in g in e rilo r, c h im ip tilo r pi fiz ic ie n ilo r , m atem aticienilor. E ra un raspuns la o cerin fa a vrem urilor de atunci. R aportul ram ane pi in perioada interbelica favorabil umaniptilor (cu o arie mai larga acum ), dar sunt reprezentate mai mult pi ramurile ptiinfelor exacte. E l reflecta un anume stadiu al farii pi pregatepte, in acelapi timp, drumul de viitor al ei. E ra to t o cerin fa a tim purilor noi. Academ ia, prin m em brii sai pi prin preocuparile lor, este im aginea reala a puterii creatoare, dupa cum pana in 1918, reprezen ta, chiar inaintea p o litic u lu i, p u te re a lu p ta to a re . A c o lo , in te m p lu l cu g e ta ru pi al in felep ciu n ii, se vorbea nu numai de trecut, ci pi de prezentul pi viitorul fa rii. Istoria era repovestita, iar prezentul pi viitorul discutate pi pregatite din p u n ct de vedre al gandirii elitare. Trasatu rile n oi - legaturile pi diversificarea co m p o n e n fe i active a Academ iei, bazate pe un fond de continu itate a idealului sau fundam ental sunt ilustrate de cateva cifre,

iar cea a diversificarii activitafii ptiinfifi.ee prin insapi activitatea noilor m em bri. D e la 1919 pana la 1947 au fo st prim ifi in randurile Academ iei un numar de 48 de noi m em bri. D a c a au fo s t m u lfi sau p u fin i, nu a cea sta e p ro b le m a din p ersp ectiv a careia vom jud eca rosturile A cadem iei pentru a i defini trasaturile, nici daca criternle de cuprindere a lor au fo st obiective in toate cazurile, nici daca au continu at sa ramana sau nu in afara ei oam enii de seama. Ar fi un lucru prea tem erar pi ar depapi m tenfiile noastre. Vom spune doar ca num ele ce lo r mai m ulfi erau cu n o scu te in e p o ca pi activitatea lor culturala pi ptiinfifica recunoscuta. Acelapi lucru se poate spune pi despre m em brii co resp o n d en fi ai Academ iei, al caror num ar a crescu t in perioada 1 9 1 9 -1 9 4 7 cu 109. M ajoritatea covarpitoare dintre m em b rii titulari au fo s t mai intai ei inpipi m em b rii co resp o n d e n fi.

Academ ia pi-a avut practica ei de innoire potrivit prevederilor statutare. N -am urm arit in ce masura le-a resp ectat sau nu. N otam doar numarul vanat al prim irilor, intre unu pi noua, in 19 din cei 28 de ani cat cuprinde perioada avuta in vedere (1 9 1 9 -1 9 4 7 ). In ordine d escrescatoare, situ afia a fo st urm atoarea: cei mai m u lfi, 9, au fo st prim ifi in 1 9 3 6 , apoi cate cinci in 1939 pi 1 9 4 5 ,4 in 1923, cate 3 in anii 1919 pi 1920, cate 2 in 1921, 1932, 1934, 1935, 1938 pi 1947, pi numai 1 in 1 9 2 5 -1 9 2 8 , 194 0-1 9 4 1 pi 1946. N u au avut lo c primiri in 1 9 2 2 ,1 9 2 4 ,1 9 2 9 - 1 9 3 1 ,1 9 3 3 ,1 9 3 7 ,1 9 4 3 , 1944 pi 1947. D esigur, numarul mai mare, sau mai m ic, al prim irilor ori lipsa acestora in unii ani ipi vor fi avut cauzele pi sem nificafia lor. N oi nu le-am urmarit. N e-am oprit doar asupra unor tem e ale discursurilor de recep fie, aratand mai intai numarul lor: ptiinfele socio-u m ane 28 pi tehnice 2 0 . D in discursurile umaniptilor, am intim : Funta fi menirea Academiei (D im itrie G u sti), Lingiistica romaneasca (Iorgu Iord an ), Evolutia satului romanesc (Lucian B laga), Poe%iapopulara (Mihail Sadoveanu), Titu M dorescu (G h eo rghe B og d an -D u ica), Cosbuc (O ctavian G o g a ), Elogiu lui Octavian Goga (N ich ifor Crainic), R omanitatea balcanica (T h eo d o r Capidan), Bi^antul fi romamtatea de la Dunarea de Jos (N icolae B an escu ), Despre litejie in trecutul romanesc (generalul Radu R osetti), Biserica neamului fi unitatea limbii romane (episcopul N icolae Colan), Un precursor al unitatii nationale, profesorul ardelean Constantin Roman V im (Silviu D ragom ir), Dimitrie O naul(N icolae Popescu), Nicolae Iorga, istorie al romanilor (G h . I. B ratianu), Despre Iacob N egru^sj fi despre intrarea m uncii laAcademie (G eorge E n e scu ), 0 p rim e asupra evolutiei pictuni romanefti (G h eo rg h e Patrapcu), Inceputunle arbitecturii bisericefti in Moldova (G h . Balp, A lexandru Phillipide in evolufia culturii romanefti (Ion P etrovici), A ndrei Barseanu fi nationalism^ (C. R ad ulescu -M otru), Conflictul generatiilorfifactoriiprogresului (Petre P. N egulescu), Culturajundica rvmdneasca in ultimul secol (A ndrei Radulescu). Mai am intim alte cateva discursuri de re ce p fie rostite inainte de 1919: IjjcuI limbii romane intre hmbile romanice (Sextil Pupcariu), Canacteri%area

362
etnognfica a unuipoporpnn munca fi uneltele sale (Sim ion M eh edinfi), Istoriografia romana ardeleana in legatura cu desfafurarea net'll politice a neamului romanesc de peste Carpati (A lexandru Lapedatu), Nicolae Popea fi loan Micu-Moldovan (Ion Lupap), Barbu tefanescu Delairancea (Ovid Densusianu), Ion Cdmpineanu (lo an G h ica), Activitatea ftiintifica a lui loan Ghica (C onstantin Istrati). Autorii discursurilor - ca pi cei care au raspuns acestora, N. Iorga, I. Lupap, V. Parvan, G h . T ite ic a pi alfii - sunt oam eni de ptiinfa pi cultura co n s a cra ti, iar tem ele lo r m ajore, legate de rolul A cadem iei, de istoria literaturii pi culturii - cu oam enii pi faptele lor, de istoria nafionala pi un iversal!, de istoria B isericii, a muzicii pi a artelor. S u n t lucrari de analiza sau de sin tez a in trate in p atrim oniu l istoriografiei noastre ca reale c o n trib u fii, iar autorii lor se identified cu elita ptiinfifica pi universitara um am sta de m are prestigiu. S-au repetat m ereu - in discursuri pi in raspunsun - aprecieri pozitive la adresa Academ iei. Elogiile erau aduse institufiei pi in acelapi tim p oam enilor, in primul rand ai satelor cu izvorul lor m ereu proaspat, creafiilor din vatra lor, poeziei pi jocului, cantecelor pi poveptilor, obiceiurilor pi gandurilor curate, m uncii fara odihna, din zori pi pana in noapte, pi, nu de pu fine ori, din noap te pana in alta noapte. A cadem ia ipi avea solem nitatea pi sacralitatea sa, dupa cum satul pi oam enii sai le aveau pe ale lor. Si totupi erau parca una. Pentru to fi, pnn ei sau inaintapii lor, au pornit, candva, din satul cu izvorul lin pi curat. N ostalgia satului, a bisericii din deal, a raului ce scalda hotarele satului, a serilor cu pezatori, a lntoarcerilor seara de la m unca campului, a horelor din sat, a fetelor pi flacailor in portul lor, pastrat inca in zilele de sarbatoare, staruiau m ereu, oriunde ar fi fost, in m intea pi inim a celo r ce le-au vazut pi auzit candva. E rau a colo satul Vechiului Regat, cel al B asarabiei pi B ucovinei; cel al Ardealului, Banatuiui, Cripanei pi Maramurepului. Academia le-a adunat pe toate ca pe un tezaur sfant, iar cei ce le-au adus, aveau pi ei m arefia pi solem nitatea lucrunlor sfinte. idealurile despre care s-a vo rbit pi oam enii care le-au im plinit aveau aceeapi haina de mare

363
sarbatoare. L im ba, m uzica si artele frum oase au rasunat, au im pod obit A cadem ia, tran sform an d -o intr-un altar pi intr-un c o r in care se auzea sim fonia iubirii de neam pi lim ba, de cred infa in D u m n ez eu , in frum os, In bine. N em uritorii intareau un lucru, ce fara cred in ta in D u m n ezeu pi neam , s-ar fi pierdut de mult: increderea in viata. Faceau aceasta prin m arturia ce o depuneau acolo ei, prin propria lo r viafa, pi a celor ce o evocau. A ceasta a fo st atm o sfera dintre zidurile m ereu vii ale A cadem iei. $i nu numai cand se povestea, sau repovestea, istoria oam en ilor de catre umanipti. E lita m edicala pi cea a ptiinfelor exacte aducea, prin sobrietatea ei, aceeapi lume, careia, prin cele spuse, dorea sa-i pregateasca o alta v ia fa , in care sanatatea, dem nitatea pi buna stare sa poata fi nu num ai un ideal, ci pi o realitate traita de intreaga societate. E le m e n ta l nou adus de veacul nostru. M e d ici, b io lo g i, in g in e ri, fiz ic ie n i, chim ip ti, m a te m a tic ie n i, econom ipti, a rh ite cfi s-au in d rep ta t cu aceeapi pietate spre a-pi rosti discursurile lor pi au fo st intam pinate la fel din partea celo r ce le fusese dat sa papeasca maintea lor spre panteonul ptiinfei pi culturii romanepti. E ra pi la ei - ca pi la umanipti - un proces de continuitate. C elor mai vechi - G r. Antipa, V icto r Babep, G r. C obalcescu, D. G recescu , G h . M arinescu, L. M razec pi I. Sim ionescu - li s-au alatarat acum Mihai Ciuca, C. Ion escu Mihaiepti, C onstantin I. P arhon, E m il R a co v ifa , G . Ionescu-Sisepti, Tr. Savulescu, Petre B ogd an, G h . M acovei, V. Slavescu, D. Pom peiu, E m il T eod orescu pi D im itrie Voinov, lo a n Cantacuzino, G h eorg h e Spacu pi Sim ion Stoilov, Petre A n ton escu pi H orea H ulubei, G eo rg e Valsan pi N. V asilescu -K arp en pi alfii. A cadem ia R om an a a fo st o cetate, cea mai puternica cetate a farii dar nu im prejm uita de ziduri, ci deschisa, larg spre interiorul farii, caci m em brii sai, activi sau co resp o n d e n fi ipi duceau viafa de fiecare zi in alte cetafi ale ptiinfei pi culturii, raspandite in toate provinciile, in centrele universitare, in primul rand.

364
O parte dm m em brii activi pi co resp o n d e n fi ai Academ iei erau cad re d idactice um versitare pi ipi desfapurau activitatea de cercetare in fiin fa te pe langa u n iv ersita fi. A lfii erau num ai cond u catorii un or institufii de ptiinfa pi cultura din m arile orape ale farii. E r a , in to a ta p e rio a d a in te rb e lic a , o s tra n s a legatu ra in tre u n iv ersita te pi in stitu te le de c e rc e ta re , in m u lte cazu ri a ctiv ita te a desfapurandu-se in am bele locuri, de catre aceiapi oam eni. A cadem ia R om an a pi-a avut publicafiile pi b ib lioteca sa, de cel mai m are prestigiu ptiinfific, reviste pi carfi publicate, cea mai b og ata pi com pleta - multa vrem e - biblioteca, careia 11 pune bazele pi 0 cond u ce spre dezvoltare pi m odernizare, multa vrem e, distinsul om de cultura Io n Bianu. Acelapi lucru se va intam pla in toate centrele universitare. M em brii activi pi co resp o n d en fi ai A cadem iei sunt maini prelungite ale acesteia in interiorul farii pi in afara ei. Pun bazele in stik itiilo r, le conduc, le dau putere din puterea lor, le ridica prin ptiinfa pi cultura, prin im plicarea lor in activitatea cultural-ptiinfifica la nivelul farii pi in plan european. E i au contribuit la crearea de valori spirituale pi m ateriale convertite in bunuri n afio n ale reale con trib u tii la civilizafia lumii m o d ern e. D in sp re ei pi institufiile din care faceau parte, ca rod al gandirii creatoare, au iepit in largul farii pi in afara ei pagini de istorie, de istorie nafionala pi universal!, de istoria limbii pi literaturii rom ane, scrieri literare: poezii, marile rom ane, carfi de arta, reviste, studii pi carfi, cu cele mai diverse tem e, m enite a contribui, toate, la dezvoltarea ptiinfei, a culturii pi, im plicit a civilizafiei. E i poarta un dialog continuu in interiorul farii pi in afara ei cu ceilalfi oam eni de ptiinfa pi cultura. D atorita lor, R om ania a fo st bine cu noscuta pi recunoscuta ca un partener egal din pu nct de vedere al valorilor pi p o ten felo r de creafia cu ltural-ptiinfific. Academia, cu toate ramurile ei, era institufia de cel mai mare prestigiu ptnntific al farii. E ra cea mai rep rezen tativ a institu fie pi p e n tru un alt motiv. M em brilor ei titulari pi co resp o n d en fi li s-au alaturat m em brii de onoare, rom ani pi straini, oam eni de ptiinfa pi cultura, rep rezen tan fi ai viefii spirituale pi politice.

365
Prin intreaga sa reorganizare din deceniile trei-patru ale veacului X X , A cadem ia R om ana s-a incadrat in randurile institu tiilor sim ilare europene. N im ic nu o distanfa de acestea. Activitatea desfapura ta in cadrul ei era, de asem enea, in spiritul pi potrivit practicilor intalnite in academ iile Apusului european. Legaturile dintre viafa acad em ica pi cea universitara erau un alt p u nct ce unea institufiile noastre academ ice pi universitare cu cele europene. O identitate - care nu a exclus pi unele d eosebiri - cu scopuri pi m ijloace com u ne, dar pi specifice u n eo n . A cadem ia R om ana, universitafile pi institutele de cercetare form eaza, im preuna, locul sacru al ptiinfei pi culturii romanepti, parte a ptiinfei pi culturii universale, a civilizafiei um ane ce nu cunoapte granife - sau nu ar trebui sa le cunoasca.

Spre un mvatamant universitar modern

Un invafam ant su p erior in lim ba rom ana, pi pentru rom ani, a fo st un ideal al carturarilor, clerici pi laici, a oam enilo r de ptiiinfa pi cultura, a oam enilor politici, incepand de la jum atatea veacului trecut. Ideea unei universitafi p e n tru rom anii din Transilvania a fo st afirm ata la Adunarea N afionala de la B laj din 3/ 1 5 mai 1848. P en tru rom an ii m unteni pi m oldoveni, Unirea P nncip atelor Rom ane va conduce mai intai la form area R om aniei pe baze m oderne, iar in cadrul acesteia la crearea U iv ersitafilo r din Iapi pi Bucurepti ce vo r cunoapte un drum de continu a dezvoltare, sprijinita de o legislafie intregita m ereu. A nul 1 9 1 8 a g asit in v a fa m a n tu l s u p e rio r din V ech iu l R eg a t organizat potrivit legii de m odificare a u n or articole din legea asupra invafam antului secund ar pi superior din 1912. P otrivit art. 53 erau doua u n iv ersitafi, una in Bucurepti pi alta la Iapi, fiecare cu cate 6 fa cu lta fi: de teologie ortod oxa, de drept, de m edicina, de filo sofie pi litere, de ptiinfe. Facultatea de teologie cuprindea studiul ptiiinfelor teoiogice ortod oxe: Facultatea de d rep t studiul ptnnfelor juridice pi al p tiinfelor de stat; Facultatea de m edicina studiul ptiinfelor m edicale cu cele ajutatoare pi in v a fa m a n tu l fa rm a c e u tic ; F a cu lta te a de filo s o fie pi lite re , studiile

366
filo sofice, literare, filologice pi istorice pi Facultatea de ptiinte, studiul ptiintelor m atem atice, fizice, chim ice, ale ptiintelor natuni pi al aplicarii lor. Fiecare facultate putea fi im p arfita in secfiu m . L a Cluj, Chipinau pi C ern au fi nu a fo st invafam antul universitar in lim ba rom ana pana in 1918, iar un an mai tarziu, in cadrul Rom aniei intregite, se vor deschide, pe langa universitatile de la Bucurepti pi Iapi, alte doua, la Cluj pi C e rn a u ti. Chipinaul - un fapt regretabil - nu va beneficia de o universitate ci doar de un invafam an t su p erior teologie pi agricol (!) primul ca sectii ale U niversitafii de la Iapi. T rep tat sistemul de invatam ant su p erior se diversified pi crepte num arul orapelor devenite cen tre universitare. Legea pentru autonom ia universitara din iulie 1931 consem neaza in primul articol ca invatam antul superior se preda in urm atoarele apezaminte care depind de M inisterul In stru cfiu n ii P ublice: u n iv ersitatile din Bucurepti, Iapi, Cluj, C ern a u fi, in academ iile de drept din O radea, de arhitectura din Bucurepti, de arte frum oase din Bucurepti pi din Iapi, de m uzica pi arta dramatica, de la Bucurepti, Iapi pi Cluj, la politehnicile din Bucurepti pi Timipoara pi Institutul de edu catie fizica din Bucurepti (art. 1). L eg ea pentru organizarea invafam antului su p erio r din aprilie 1 9 3 2 are in vedere aceleapi cen tre universitare: Bucurepti, Iapi, Cluj, C e rn a u fi, iar Facultatea de D re p t Regele C arol al II-le a din O rad ea era con sierata, din p u n ct de vedere al fo rm e lo r legale, pentru care era n e c e s a r a i n t e r v e n f i a S e n a tu lu i u n iv e r s i t a f i i, ca d e p in z a n d de U n iversitatea din Bucurepti (art. 1). In deceniul trei - patru a fo st in fiiin fa t, com pletat sau reorganizat invafam antul superior p o liteh n ic, com ercial, industrial agricol pi s-au in t o c m it o se rie de re g u la m e n te p e n tru f a c u lt a file d in c a d ru l um versitafilor. P otrivit legii au to n o m iei universitare (din 1931) invafam an tu l superior era absolut autonom , atat in ceea ce privepte organizarea studiilor pi cond u cerea (prin rector, senat, decan pi consilii, precum pi de organele

367
prevazute in legile in vigoare pentru A cadem ie), eat si in ceea ce privepte gestiunea financiara. R ectoru l era ales pe 5 ani dintre profesorii titulari, iar decanii pe timp de trei ani, to t dintre p ro feso rii titulari. A legerea lor urm a sa fie an u n fata m inisterului. In temeiul legislafiei invafam antului su p erior de pana la 1912 studiile universitare se realizau prin cursuri, c o n te n t: te, lucrari practice pi sem inarii in institute, in laboratoare pi in clinici, considerate ca find fo rm ele de desfapurare norm ala a invafam antului universitar menit sd dea o pregatire teoretica ft practica, cu caracter general. Fiecare facultate putea determ ina prin regulam ent, secfiile in care urmau sa se im parta cursurile generale ca pi cele de specializare cu scopul de a da studentilor o pregatire ftiintificd superioara intr-o directie anume,fie teoretica,fie practica, aplicata la cenntele industriale, agricole, igienice,juridice, /. a . In legatura cu m odul de organizare pi scopul invafam antului universitar, dupa M area Unire, in deceniile treipatru, s-au scris articole in presa, studii in reviste, s-a vorbit in prelegerile inaugurale din fiecare an pi in dezbatenle parlam entare. Au fost prilejuite mai ales, de organizarea pi infiinfarea Universitafii de la Cluj (1919) pi de fiecare data cand se discuta in parlam ent o problem a legata de invafam antul superior. P rofesori de m are prestigiu, de la Cluj, profesori de la toate centrele unversitare se angajau la un dialog pe tem a ce lo r doua esenfiale p ro blem e: organizarea pi scopul invafam antului universitar. Punctele de vedere exprim ate au condus spre cristalizarea a doua curente. Unui care atribuia universitarilor un scop form al - jtiinfapentm ftunta - altul material - adica ftuntapentru liata reala. Erau de fap t doua curente cu noscute in lum ea europeana aparent contrad ictorii. O pfiunile oam enilor de cultura rom ani sunt pentru o sinteza a lor pi in felul acesta se va pi organiza Universitatea de la Cluj, intreg invafam antantul superior din fara pi in aceasta d irecfie va fi prom ovat pi prin legea de organizare din 1932. Se recunoptea, din nou autonom ia lor in ceprirefte organizarea fi conducerea afezamintelor de invdfamdnt unimsitarteoreticfi aphcatprecum fi institufii de cercetare pentru progresul ftuntei fi rdspdndirii culturii.

E ra sintetizat aici, de fapt, co n cep fia la care s-a ajuns in problem a caracterului pi scopului un iversitatilor in cursul d ezbaterilor din intreg deceniul trei. Vasile Parvan, in lecfia sa inaugurala de la Cluj, Datoria liefii noastre cerea noii universitafi, universitatilor in general form area un or oam eni de cultura de adancime pi com plexitate literara, ptiinfifica, artistica, socialpolitica-econom ica. Universitatea nu putea fi o u%ina de superficiality fi inutilitdfi, de non valori sociale, culturale, politice"', supremul scop al lupta noastre spunea V. Parvan - e spiritualitatea lietii marelui organism social, politic fi cultural creator, care e nafiunea. Izvorul tuturor era idealismul nafional, bazat pe caractere integre, cu o concep tie de viafa in spirit creptin, capabile de eforturi creatoare pi de rezistenfa in fafa greutafilor inerente. E l cheam a tineretul la m unca pi cred in fa, iar pe universitari sa-i form eze in acest spirit. Iuliu H afieganu, un alt distins om de cultura ptiinfa, a vazut in universitate cel mai puternic instrument al progresului fi cea mai inaltd fcoala de educafie nafionala fi morala. FI. tefanescu-G oanga, cu acdeapi insupiri um anist-ptiinfifice, la randul sau considera ca universitatea are misiunea samodeleseforfele creatoare ale nafiunii cheamta sa-fipoarte prestigiul in afara de hotare fi sa-i dea masuraputerii de creatiune spirituals, in patrimonial de cultura, comma omenirii intregi. Universitarii rom ani au gandit in spirit european pi au a cfio n at in aceleapi direcfii, dar prin exprim area unor gaduri proprii de o evidenta pi fireasca originalitate, izvorata din puterea lor de a vedea lucrurile, potrivit co n d ifiilo r pi aspirafiilor farii n oastre de care - ca pi inainfapii lo r - au fo st legafi prin suflet, ideal de viafa pi m unca creatoare. Universitatea trebuia sa se tran sform e de acum inainte, mai mult, intr-un laborator de form are a unui tineret elitar care sa se reintoarca in m ijlocul m aselor pi sa contribuie la dezvoltarea patrim oniului culturaln a fio n a l, la intarirea pi generalizarea elem entelor com p on en te ale acesteia in ran d u n le c o m u n ita fii, la fo rtific a re a pi m o d e rn iz a re a s o c ie ta fii romanepti. lira o conptiinfa clara ca numai pnn ptiinfa pi cultura se putea

369
ajunge la gradul de civilizafie d orit pi apteptat, obligatoriu chiar, pentru intreaga societate. E ra nu numai o staruitoare conclu zie ci pi un scop fu nd am ental infeles, m arturisit pi im plinit, in limitele om enepti desigur. Invafam antului n o stru universitar din deceniile interbelice i se repropa destule neajunsuri. Un lucru se cere insa subliniat ca o trasatura fundam entals. P rofesorii tu turor universitafilor s-au co n stitu it, in marea lo r m ajoritate in pilduitoare exem ple pentru discipolii lor. O am eni cu o pregatire profunda, buni specialipti in dom eniile lo r (pi adeseori nu numai in sfera preocuparilor legate de disciplined predate), au dat din ptiinfa lor, ptiinfa ce lo r venifi sp re ce ta file universitare, in v afan d u -i, in acelapi timp, dupa propriul lo r exem plu cum sa fie. Cu unele e x ce p fii, catedrele universitare erau ocupate de oam eni ce ajungeau acolo prin m unca pi staruitoare eforturi. P utea deveni oricare pi oricand pi un om politic. N u era consid erat un lucru rau im plicarea in tr-o astfel de activitate cu virtufi d em ocratice. C a slu jitor al cetafii academ ice era nevoie, insa, de o carte de vizita ce trebuia sa dovedeasca fie consacrarea, fie o certitudine de viitor intr-un dom eniu al ptiinfei pi culturii romanepti pi im plicit universale. Apa se face ca intalnim - cu rare e x ce p fii, care de fapt intaresc regula - la catedrele unversitare , oam eni care pi-au facut din m unca un ideal de viafa pi prin rezultatele ei o profesiune de c re d in fa . Au avut puterea de a sta, uitand de tim p pi placerile cotidiene, in fa fa izvoarelor cercetate, a carfilor citite, a exp erien felor urmarite in laboaratoare, creand in jurul lor adevarate pcoli. D a to rita lor s-au ridicat tem ple nem uritoare adevarate capodopere spirituale pi m ateriale - lasate noua m optenire, incadrate pi ramase in patrim oniul ptiinfei, culturii pi civilizafiei n afio n ale pi universale. E ste o c o n tr ib u te care releva un evident progres, ce a avut lo c pe fondul un or in n oin , dar pi pe cel al unor co n tin u ita fi. Innoirile au fo st aduse - pi au fo st posibile - p nn largirea cadrului institutional al cercetarilor in toate domeniile. Im ediat dupa M area Unire, in intreg deceniul trei pi in o parte din cel urm ator, au fo st create, sub

370
auspiciile invafam antului acad em ic, o seam a de institufii de ptiinfa pi cultura cu m are prestigiu dat de nem uritorii stranpi sub cupola Academiei, in am fiteatrele universitare pi in laboratoarele acestora, aceiapi pi in aceleapi in cele mai m ulte cazuri. C on clu zia ce se d esprind e din p rezen tarea u n or trasaturi ale invafam antului su p erior ro m an esc din deceniile trei-patru este ca in a c e a s ta v r e m e c e le d ou a c o m p o n e n te ale p ro g r e s u lu i u m a n invafam antul universitar pi cercetarea ptiinfifica - s-au bucurat de o tratare prioritara, ca a avut lo c o adevarata explozie sub rap o rt num eric, pi schim bari radicale sub cel al confinu tu lu i. Legatura dintre ele a fo st infeleasa in spirit m od ern pi asigurata de o pleiada de oam eni de ptiinfa pi cultura. ptiinfa rom aneasca a avut valenfele celei europen e pi a insem nat una din parghiile esenfiale spre un progres material (econ o m ic pi social) pi spiritual-cultural. Acumularile generalizate, la un mai m are num ar din p o p u lafia farii, a condus la o ridicarea acesteia pi din pu nct de vedere al civilizafiei, m anifestata in plan familial si com unitar. Un alt facto r care a contribuit la dezvoltarea econ om ica, sociala, spiritual-culturala din deceniile trei, a fo st invafam antul preuniversitar de toate gradele.

Invafamantul preuniversitar: directii i tendinte

Invafam antul superior pi preuniversitar a fo st in cadrul Rom aniei interbelice institupa asupra careia s-au exercitat influenfe directe pi masive. E l a trebuit sa raspunda cerin felo r vremii pi de aceea a pi prim it funcfii n o i in ra p o rt cu e p o c ile p re c e d e n te . D im itrie G u sti, v o rb in d de organizarea pcolii, o socotepte ca a doua intemeiere a Romaniei moderne Virgil Barbat, sublinnnd, pi el, im portanfa pcolii, considera ca pcoala este "izvorulbinelui de maine, singurullui i%ior. Sd ne deprindem sd o respectam; sd ne depnndem sa-i intelegem marea menire; sd ne deprindem sd o apardm contra capriailorpoliticii sifanatialor de orice natura; sd fie locul nosh u ai tuturoi cetdtemlot;

371
unui din lucrurile cele mat sfinte si sago mm din jurul ei once putere, once persoana, orice obiceiun care i-arputea perielita insemnatatea. N im eni nu i-a tagaduit pcolii im p o rta n fa , iar statul i-a acordat din bugetul sau, pentru educafie pi in v atam an t, o m edie anuala de 12,5 % . i, spre sfarpitul deceniului patru aproxim ativ a paptea parte din populafia pcolii o reprezenta populafia pcolara, iar num arul stu d en filor fusese de 2 5 .7 6 6 ceea ce reprezenta 0 ,1 4 % din totalul populafiei de 18 0 5 2 896. In concepfia celo r ce au organizat invafam antul rom anesc, imediat dupa M area Unire cea dintai p roblem a era asigurarea unei mai largi baze invafam antului prim ar pi apoi, treptat pi succesiv, a celorlalte com ponen te. In ce privepte legislafia s-a urm arit integrarea acesteia intr-un sistem m odern. T rebu ia sa se fina seam a, firepte de tra d ifie , sa se pastreze specificu l n afion al, dar pi de m odelele oferite de invafam antul m o d ern universal. D em ocratizarea culturii pi culturalizarea m aselor prin pcoala era o cerin fa fu n d am en tal! a n oilor vrem uri, de care, deopotriva oam enii de ptiinfa pi cultura au fin u t seam a. D e aceea au pi acord at organizarii in v a fa m a n tu lu i p rim a r pi n o rm a l un lo c p rio rita r in p ro ce su l de m odernizare a invafam antului. La inceput de epoca, pentru invafam antul prim ar pi norm al - de fapt pentru lntreg Invafamantul - erau doua in principale problem ele puse:
1.

necesitatea uniform izarii legislafiei pcolare pe intreg cu prin su l farii

2.

m odernizarea procesului de in v afam an t. T o a te acestea insem nau sau trebuiau sa in sem n e: prelungirea

duratei pcolii prim are obligatorii, program e pcolare pi manuale pcolare a d e c v a te n o ii c o n c e p f i i d e s p r e ro lu l i n v a f a m a n t u l u i ; le g a r e a invafam antului de activitatea so cio -e co n o m ica locala, dem ocratizarea invafam antului prim ar, un invafam ant p rim ar gratuit pentru to fi cop ii de varsta pcolara, etc. Potrivit decretului lege nr. 2 8 4 4 din 5 iulie 1919 pentru m odificarea un or dispozifiuni din vechea lege a invafam antului p rim ar pi n orm al

prim ar se instituia un invafam ant prim ar obligatoriu intre 7 -1 6 am (in unele cazuri chiar la 6 ani). U rm a sa se desfapoare in pcolile prim are, la cursurile de repetifie pi la cele de adulfi. $coala primara cuprindea cursul elem entar pi cel com plem entar. Cursul elementar: a fo st co n cep u t pe o durata de 4 sau 5 ani, in fu n cfie de numarul in v afato rilo r, cu le cfii finute zilnic. Se urm area transm iterea de cunoptinfe considerate absolutindispensabile oricarui cetacean roman. M ateriile de in v afam an t erau: Instru irea m orala pi religioasa, cathechism ul pi rugaciunile; L im ba rom ana, citirea pi scrierea; A ritm etica practica pi nofiuni elem entare de geom etrie; N ofiu n i de istoria rom anilor, de geografie pi de drept civic; N o fiu n i de ptiinfe naturale pi fizice cu aplicafii speciale la agricultura; N o fiu n i de igiena; D esen , cant, exe rcifii pi jocuri gim nastice; Lucru manual pi lucrari practice agricole. P rogram a analitica a cursului elem entar era aceeapi pentru toate pcolile. C ursulpnm ar complimentar avea - potrivit aceleiapi legisalfii - o structura aparte pi o organizare d eosebita, determ inate de indeletnicirile locuitorilor. L ecfiile se puteau fine zilnic sau num ai in unele zile din saptam ana, larna, ori in to t timpul anului, cu un m inim de pase ore pe saptamana. Se urm area continuarea, intarirea pi com pletarea cunoptinfelor de cultura generala din cursul elem entar, stabilirea unei legaturi stranse intre pcoala pi viafa; prim eau indrum ari p entru una din ram urile de activitate p ractica: agricultura, m eserii pi c o m e rf, fin a n d seam a de cerin fele generale. Se urm area de asem enea a da elevilor ceea ce legiuitorul a n u m it cultura sociala"/z igienaindiiiduala / z sociala, intarirea fo rfe i fizice prin edu cafie fizica. L ecfiile erau finute, de regula de catre invafatorii titulari ai cursului elementar. Puteau fi numite pi cadre didactice deosebite. Materiile din cursul com plim entar erau, de asem enea, cele in v a fa te in ciclul elem entar, cu dezvoltarile n ecesare co resp u n z a to a re varstei pi anum e: n o fiu n i de agricultura, de com erf, de meserii, cu aplicafii practice dupa regiuni; nofiu ni generale de educafie cetafen easca, de morala, igiena pi educafie fizica.

373
Cunoptinfele cu caracter practic ca pi indeletnicirile alese puteau varia de la o pcoala la alta, dupa n atu ra lo c a lita tilo r, in d e letn icire a locuitorilor pi in c lin a b le elevilor. P e n tru p colile n o r m a le d e c r e tu l leg e d in iulie 1 9 1 9 c e r e a intensificarea studiului ptiinfelor aplicate precu m pi cel legat de edu cafia sociala in vederea pregatirii viitorilor in vafatori p en tru in v afam an tu l com plim entar. Proiectul de re fo rm a a invafam antului, pregatit de P.P. N egulescu in tim pul prim ei guvernari averescane (1 9 2 0 -1 9 2 1 ), a avut in vedere invafam antul de to ate gradele. L a tem elia proiectului, autorul sau a apezat co n cep fia d esp re fcoala activa realizata p nn pcoala muncii. Scopul pcolii era sa dezvolte toate puterile creatoare ale tinerei g e n e ra fii, sa asigure continu itatea culturii spiritului o m en esc pi adaptarea ind ivid u lu i la c o n d ifiile v ie fii n o i. P e n tru re a liz a re a a c e sto ra P.P. N egulescu a p recon izat o refo rm a de structura in intreg invafam an tu l prin introducerea noului m odel m odern. Stru ctu ra pcolii prim are, extinsa pe o durata de 8 am era im p arfita pe doua cicluri (4 + 4 ani), in cep ator sau elem entar pi superior sau intregitor, cu o obligativitate pana la 15 ani. D urata anului pcolar era de 6 luni, cu un program inspirat din necesitafile locale pi cu un program de m axim um 18 ore pe saptam ana. L eg ea invafam antului p rim ar pi norm al p n m a r din anul 1 9 2 4 , pregatita de dr. C. A ngelescu , are meritul de a fi stabilit caracterul unitar al invafam antului prim ar, desfiinfand d eo seb in le d intre pcolile de la sate pi orape; fixeaza durata acestuia la 7 ani, to t in doua cicluri (4 + 3 ani), prim ar, clasele I - I V pi supraprim ar, clasele V -V II, ultimul ciclu cu un caracter practic utilitar. pcolii norm ale i se prelungesc anii de in v afam an t de la pase la papte clase, fara sa i se asigure in ca o cultura generala sim ila r! cu a liceului pi libera circulafie a a b so lv en filo r ei spre invafam antul superior. In deceniile trei-patru (1 9 3 2 -1 9 3 4 , 1937) au in terv en it m odificari aduse legii invafam antului din 1924. N u au in sem n at insa, in general, o

374

schim bare de co n cep fie in organizarea invafam antului prim ar pi norm al primar, ci doar m odificari de am anunt sau cu un caracter administrativ. In v a ta m a n tu l s e c u n d a r din p e rio a d a in te r b e lic a a cu p rin s invatam antul secu nd ar teoretic (gimanzial pi liceal), norm al, sem inariile teologice, invafam antul industrial, com ercial, agricol, p.a. P an a in 1 9 1 8 in v a fa m a n tu l s e cu n d a r din V ech iu l R eg a t era organizat pe baza legii lui Spiru H aret din 1898 cu 8 clase, im p arfite pe doua cicluri: cursul inferior, 4 clase (gimnaziu) pi cursul superior, to t 4 clase (liceul). G im naziul era unitar, iar liceiil im p a rfit in 3 secfii: clasica, reala pi m oderna, cu rezultate foarte bune. In provinciile unite, pana in 1918 nu a existat un in vafam ant de stat rom anesc, ci numai confesion al, bine organizat pi cu excelente rezultate. In perioada 1 9 1 8 -1 9 2 8 invafam antul secu nd ar de stat a continuat sa fu n cfio n e ze potrivit aceleaipi legi. In mai 1928 a fo st data prim a lege de unificare pi organizare a invafam antului secu nd ar, intocm ita potrivit co n cep fie i liberale pi a m inistrului invafam antului, C. Angelescu, distins om de ptiinfa pi cultura. Scopul liceului era de a da ab so lv en filor p rim ilo r patru ani de invafam ant prim ar elem entele unei culturi generale pi sa-i pregateasca pentru invafam antul superior. Se putea desfapura in pcolile statului, in institu fii particulare autorizate pi in fam ilie. Avea doua cicluri: inferior pi superior, cu 3 pi respectiv 4 ani, in total 7 ani. Clasele gimnaziale erau num erotate de la I - I I I , cele de liceu de la IV -V II. N um arul m axim de clase cu care putea fu n cfion a o pcoala secundara era de 6 pentru un ciclu inferior pi de 8 pentru ciclu superior. Invafam antu l era acelapi pentru fete pi baiefi, cu program e adaptate, pcolile erau insa separate pentru baiefi pi fete. L a nevoie se puteau autoriza doar gimnazii m ixte. Lim ba de predare era lim ba rom ana. In regiunile cu populafie m inoritara in num ar precu m panitor se puteau in fiin fa , pe langa liceele de stat, secfii in care invafam antul se preda in lim ba m inoritafii respective u n or clase fo rm ate din + 3 0 elevi la gimanziu pi + 2 5 in cursul superior.

375
E fectiv u l un or clase obipnuite era de 4 0 elevi, la ciclul inferior pi 4 0 la cel superior. Intrarea in clasele de liceu se facea pe baza unui concurs din 1 . rom ana, istoria Rom aniei, geografia R om aniei, m a te m atic! pi 1. fra n cez !. M edia pentru un elev declarat reupit era de cel pufin 6 . M ateriile de invafam ant in gim nazii: religia, lim ba ro m an a pi 1 . latina, istoria R om an iei, 1. fran ceza, g e o g ra fie generala pi g e o g ra fia Rom aniei, instrucfia civica, matematicile, ptiinfele fizice, chimice, naturale, agricole, igiena, caligrafie, desen pi m odelaj, ed u cafie fizica, lucru manual in ateliere pentru baiefi pi in gospodarie pentru fete. L a clasele de liceu se urm area intregirea culturii generale pentru a fo rm a cugetarea proprie pi a constitu it baza n e c e sa r! pentru studiile de specialitate ce urm au sa se faca in universitate, fara a in cep e aceasta specializarea in liceu. Se d orea ca prin liceu sa fie desavarpita op era e d u c a tiv ! in c e p u t! in pcoala p r im a r ! pi in g im n aziu . M a teriile de in v afam an t erau: religia, 1. rom ana pi 1. latina, nofiu ni de lim ba pi cultura elena, 1. franceza, istorie universal! pi istoria rom anilor, geografia generala pi geografia R om aniei, filosofia, sociologia, econ om ia politica pi dreptul con stitu tio n al pi administrativ, m atem aticile, ptiinfele fizice, chim ice pi ptiinfele naturii, higiena. A doua lim b a -g e rm a n a sau engleza pi facultativ 1. italian ! sau o alta limba. D in arte pi d ex teritafi: m uzica, desenul artistic pi liniar, edu cafia fizica, lucrul manual pentru baiefi pi lucru de m a n ! pentru fete. N um arul m axim de ore intr-o saptam ana era de 28 la gimnaziu pi 30 la liceu. Scop ul general al am belor cicluri a fo st form area unei culturi gen erale p rin tr-o co n tin u ita te, in plan superior. A fo st in to c m it! o p ro g ra m ! analitica a invafam antului secundar, p u b lica t! la sfarpitul anului 1928 pi un regulam ent de aplicare a legii in v !f!m a n tu lu i secu nd ar din februarie 1929. O n o u ! lege, din 1931 rid ic! nu m !rul de clase de la gim naziu la 4, iar alte legi aduc alte co m p le t!ri legate de bacalauriat sau alte problem e. O lege pentru in v !f!m a n tu l particular pi confesion al este d a t! in 1925

pentru invafam antul agricol (1929) pi pentru invatam antul industrial pi com ercial (1936). T oate dovedesc ca pedagogi de seam a ai veacului trecu t sau a fla ti la cum pana dintre secolul al X I X - X X i-au definit rosturile apezand pcoala pe un peidestral ce se voia - pi apa a pi fo s t - d esch izator de m ari perspective. Slujitorii pcolii doreau ca in ansam blul lor, clasele pcolilor pi am fiteatrelor studentepti sa insem n e - ceea ce pi era firesc - trepte de ridicare a tineretului prin pastrarea a to t ceea ce in sem n a bun in tradifia invafam antului de pana atu nci., trepte spre ridicarea spiritualitafii pi civilizafiei romanepti in general. Scolilor de pana la 1918 - focare de cultura pi de plamadire a idealului n afio n al, ridicat la rang de suprem a lege - le-a revenit dupa desavarpirea
A

unitafii n afion ale, o alta m are misiune. Invafam antul trebuia sa raspunda m o d e rn izarii s tru c tu r ilo r s o c io -e c o n o m ic e pi p o litic e ale fa rii, in concordanfa cu evolufia civilizafiei europene. Se avea in vedere o dezvoltare extensiva a invafam antului general pi una intensiva a celui specializat. D irecfiile erau strans legate de opfiunile politicului pi, in acelapi timp, de cele ale cultural-socialului pi, nu in ultimul rand, ale tehnicului. Meseriapul calificat in pcoli de specialitate pi intelectualul inginer au fo st dezideratele pcolii econom ice pi tehnice romanepti din perioada interbelica la dimensiuni sporite in raport cu anii antebelici. Pe aceleapi coordonate s-au inscris pi invafam antul agricol, financiar, bancar pi com ercial. Erau preocupari sporite pentru o creptere n u m e ric ! a institu fiilor de in v afam an t, in general, o cladire a lor pe ceea ce se fundam entase in vrem ea lui Cuza pi mai tarziu, cu un respect pentru ceea ce se constituise intr-o buna tradifie in celelalte provincii romanepti pana la 1918, ridicate toate pe o treapta noua pi intr-un spirit european, m odern. C ontactu l cu Apusul, realizat din a doua jum atate a veacului al X lX -le a pi in deceniile veacului urm ator, a asigurat receptarea noului din partea civilizafiei romanepti, alaturi de un schim b de valori nafionale pi universale. Cu personalitatea sa d istin ct!, poporul rom an a ptiut - in toate timpurile - sa

377
prim easca noul pi in acealpi timp sa-1 pi tra n sm it! Si-a im bogSfit necontenit patrim oniul nafional pi a adus con trib u fii celui universal. Invatam antu l rom anesc, european prin organizare, prin pregatirea pi gandirea slu jitorilor sai, deschis p retu tin d en i in tara, in d iferent de confesiune pi nationalitate, a fo st un alt factor care a contribuit la pregatirea unui tineret cu insupiri profesionale pi spirituale d eosebite. A cesta pcoala activa - cu ferestre larg deschise spre invatam antul european m od ern, in tem eiata pi sprijinitS, in acelapi tim p, pe cele m ai bu n e trad itii ale in v a fa m a n tu lu i r o m a n e s c fundam entals. In v afam an tu l de to a te gradele pi p en tru to a te n a fio n a lita file m inontare a fo st asigurat de intreaga legislafie rom aneasca, in toata perioada interbelica pi neingradit de nim ic in practica curenta, in pcolile de stat, in cele confesionale pi particulare. Legea invafam antului particular din 22 d ecem b rie 192 5, cu regulam entul sau din m artie 1926 a stat la baza invafam antului confesional al celor doua biserici romanepti pi al tuturor etniilor din fara. E ste o contribufie sem nificativS pe care Rom ania a dat-o pi in aceasta problem a lumii europene pi este o noua pi fundamentals trSsSturS a viefii spirituale din R om ania deceniilor trei-patru. se c o n s titu ie i n t r - o a lta tra s a tu ra

Problema cultelor din Romania

In cadrul preocupSrilor statului rom an de unificare pi uniform izare institu tional adm inistrativa, printr-un sistem legislativ care sS prom oveze pi sa asigure aplicarea tu turor p reved erilor co n stitu fio n a le in aceastS m aterie s-au incadrat pi cele care au avut in vedere stabilirea raporturilor dintre Stat pi BisericS. Se p o rn ea de la o nouS realitate, cu particularitSfi de care trebuia sS se finS seam a. Provinciile unite aduceau cu ele mai multe confesiuni: orto d o x S , g re co -ca to licS pi ro m a n o -ca to licS , re fo rm a ts, unitarianS pi luterana, toate cu istoria lor pi cu sistemul de organizare propriu. Vechiul R egat avea pi el confesiunile lui, mai pufine.

378
D ou a problem e se cereau a fi rezolvate cu precadere: organizarea unitara in cadrul fiecarei con fesiu n i pi stabilirea u n or raportu ri intre Biserica pi Stat, pe de o parte, pi in terconfesionale, pe de alta parte. N -au fo st lucruri upor de implinit. Legile pi statutele de organizare ale B isericii O rto d o xe R om ane precum pi cele ale unor culte minoritare s-au pregatit pi votat fara problem e. In schim b, pregatirea, sem narea pi ratificarea C oncordatului cu Vaticanul, cel care avea sa reglem enteze situafia B isericii R om ane Unite pi Legea Regimului G eneral al Cultelor, vor da naptere la multe confruntari. Cauzele erau diverse. Cele doua grupe de problem e s-au discutat in mai multe etape, paralel u neori, iar legile date au fo st finalizate, in buna parte, in spatiul deceniului trei. Prim ele erau legate de organizarea pi statutul Bisericii O rto d o x e (1925) ce au p o rn it de la ceea ce se acumulase in deceniile anterioare, apoi C o n cord atu l cu V aticanul pi L eg ea pentru Regim ul G eneral al Cultelor.

Prevederi fundamentale in legea pentru regimul general al cultelor din 22 aprilie 1928
Potrivit articolului 21 din legea pentru regimul general al cultelor in Statul R om an au fostrecunoscute cultele: ortodox, greco-catolic-unit, catolic de rit latin, grec rutean pi arm ean, reform at (calvin), evanghelic-luteran, unitarian, arm eano-gregonan, m ozaic (cu difentele ramuri) pi mahomedan. N u se fac referiri la prevederile articolului 2 2 din C onstitufia anului 1923 potrivit carora B iserica O rto d o x a pi B iserica G reco -C ato lica sunt biserici romanepti pi au, prima datorita numarului credinciopilor, caracter d om inant iar a doua, intaietafea fafa de celelalte culte. Se fac trim iteri, in schim b, la legea de organizare a Bisericii O rto d o xe din 1925, unde a tost consacrat principiul dom inafiei sale in raport cu celelalte culte. Pe de alta parte, C onstitufia din 1938 a cuprins aceleapi prevederi in aceasta problem a. A considerat Biserica O rtodoxa pi cea G reco-C atolica

379
biserici romanepti, Biserica O rto d o xa ca biserica d om in an t! (din acelapi motiv, iar cea G reco-C atolica, cu mtaietate fafa de celelalte culte (art. 19). U rm atorul articol, (22) ingaduia recunoapterea pi a altor culte daca con fesiu n ea de cred inta pi p r in c ip iile io r religioase m orale nu vor fi potrivnice ordinei pu blice, b u n elo r m oravuri pi daca sistem ul lo r de o r g a n iz a re , c o n d u c e r e pi a d m in is tra re va fi in c o n f o r m it a t e cu d isp o zifiu n ile legii cultelor. Statul garanta in chiar intaiul articol al legii, tuturor cultelor o deopotriva libertate siprotectiune cu cond itia ca sa nu fi atins prin activitatea lor ordineapublica, bunele moraiuri fi legile sale de organizare preluata din toate proiectele. Statul pi-a asumat dreptul de supraveghere pi control, prin intermediul Ministerului Cultelor, asupra tuturor cultelor (art. 25) iar pefii lor, alesi sau numifi, in conform itate cu statutele lor de organizare, puteau fi recu n o scu fi pi introdusi in funcfie numai dupa aprobarea regelui, la recom andarea Ministrului Cultelor pi dupa depunerea juramantului de fidelitate de catre suveran pi de supunere de constitufie pi legile farii (art. 27). D reptu rile pi mdatoririle cultelor fafa de s ta t pi a statului fa fa de cu lte au f o s t d efin ite , p rin cip ia l, in tr-o su cce siu n e de a rtic o le , cu concretizari pi trim iteri la legile de organizare pi la statutele acestora. Reglem entarea raporturilor dintre Stat pi B iserica izvora dintr-o necesitate obiectiva. Biserica, cu toate cultele recunoscute era alaturi de pcoli pi familie (pi va trebui sa mai fie) una din institufiile fundam entale ale Statului cu rol educativ, la nivelul tuturor varstelor, in spiritul m oralei creptine. E ra firesc ca reglem entarea a cesto r raporturi sa fie precedate - pi in unele cazuri urm ate - de propria organizare, interna, a fiecarui cult, prin legi pi statute proprii. Prin desavarpirea u n itafii n afio n ale R om ania a prim it in granifele sale culte cu n oscu te in V echiul R egat sau culte noi. Cele com une (printre care chiar B iserica O rto d o x a Rom ana) aveau totupi un trecu t istorie cu o evolufie pi organizare proprie, de aceea se im punea, cum am mai aratat, in primul rand, o arm onizare a lor. Unele erau num ai E ra o prevedere

380
In parte n oi (Biserica R o m a n ilo r Unifi) dar obligau Statul R om an la statornicirea un or relafii de dim ensiuni sporite pi In fo rm e com plexe cu Sfantul Scaun. Pe de alta parte, n afion alitafile c o n lo c u ito a re integrate in Statul R om an, aveau bisericile lor cu o veche istorie pi cu o veche tra d ifie ce se cereau respectate dar pi bine m cadrate pi articulate in stru ctunle Statului R om an m odern. Legea regimului general al cultelor nu putea sa nu fina seam a de toate aceste particu laritafi, dupa cum ele n-au fo st ignorate nici in legile pi statutele de organizare ale cultelor din R om an ia, date sau in tocm ite in deceniile trei -p a tru . Au fo st pi n em u lfu m iri, unele in d rep tafite, au fost, cum mai spuneam pi m ulte confru n tari, dar dincolo de toate acestea, trebuie subliniata voinfa puterii politice pi eforturile tuturor miniptrilor de la departam entul C ultelor pi al A rtelor, a fa cto rilo r im plicafi din cadrul acestui M inister sau al celui de E x te rn e , in depapirea o b sta co lelo r pi rezolvarea p ro blem elor in spirit conciliant. A ceasta este n ota d o m in a n t! a puterii politice. Ministerul Cultelor pi al Instrucfiunii Publice a cunoscut in perioada interbelica mai multe organizari. Pana in 1930 activitatea pi-a desfapurat-o potrivit legii votata de m ajoritatea liberala in 1910, premier Ion I.C. Bratianu pi m inistru C.C. A rion, suferind in acest interval num eroase modificari. Legea pentru organizarea pi fu ncfionarea aceluiapi minister din 1 iunie 1930 a fost votata de un parlament cu majoritate nafional-faranista, premier Iuliu Maniu pi ministru N. Costachescu. U rm eaza un jurnal al Consiliului de Miniptri Liberal, din 28 noiem brie 1930 pi o lege din 10 m artie 1937, votata de o m ajoritate liberala, premier G h . Tatarascu, ministru V icto r Iamandi. In timpul regimului lui A ntonescu, sub ministru Traian Braileanu, printr-un decret-lege din 1 iunie 1941, m inistrul Culturii N afionale pi al Cultelor a cunoscut o noua organizare. In ifiativ ele legislative privind organizarea M inisterului C ultelor au ap arfin u t doar partidelor liberal, n a fio n a l-fa ra n ist pi generalului Io n A n tonescu , iar legea regim ului general al cultelor a fo st pregatita pi votata

in 1928 to t de liberali, modificata in 1929 de N apon ali-T aranipti 51 exclus un paragraf al unui articol (44) in 1941, sub Io n A n ton escu . Legea pentru organizarea Bisericii O rto d o x e R om an e precum pi statutul acesteia, din 6 mai 1925, cele dintai acte legislative pi norm ative in seria reglem entarilor interne in plan b isericesc au avut lo c in vrem ea guvernului condus de Io n I. G Bratianu (1 9 2 2 -1 9 2 6 ) avandu-1 ca m inistru pe A lexand ru L apedatu. in deceniile tre i-p a tru au in terv em t cateva com pletari, m odificari sau reglementari. R egulam entul pentru alegerea vicarilor (25 ianuarie 1935), m odificarea art. 19 din legea de organizare (4 m ai 1 9 3 6 ), tre c e re a u n or im o b ile la S ta t (in d e c e m b rie 1 9 3 6 ) regu lam entu l p e n tru execu tarea c o n s t r u c t o r de b is e ric i, cap ele, c lo p o tn ite , case parohiale, etc. (5 aprilie 1937) si regulam entul ei de fu n'cfion are (25 ianuarie 1 9 4 2 ), m ajoritatea in tim pul guvernarii liberale, prem ier G h . T atarascu (1934-1937) ca m inistru la culte to t Alexandru L apedatu (3 ianuarie 1936 - 27 d ecem brie 19 3 7 ), una in timpul regimului carlist, prem ier A rm and Calinescu (m artie - sep tem brie 1939) pi m inistru la Culte pi A rte N. Z igre, iar ultimele doua m asuri legislative au ap arfin u t guvernului Ion A n tonescu cu m inistrul Traian Braileanu. In succesiune cronologica a urm at Statu tul O rg an ic la Bisericii R eg n ico lare E v an g h elice C A . din 5 aprilie 1927 pi C o n co rd a tu l cu V aticanul, sem nat la 10 mai 192/ pi ratilicat la 12 iunie 1929. In anul 1928, in 19 ianuarie pi 8 septem brie a fo st aprobat Statutul Com um tatii Bisericepti Baptiste pi data decizia pentru organizarea Cultului M ozaic (ultima, dupa votarea legii regimului cultelor). T o t postenoare legii cultelor au fost legea pi statutul de organizare a eparhiei Arm eana G regonana din Rom ania (3 august pi respectiv 7 decem brie 1931) pi Acordul pnvitor la interpretarea art. I X din Concordatul cu fantul Scaun (din 3 august 1932) precum pi Statutele D iocezei catolice de rit latin de A lba Iulia. Masurile legislative dm anul 1928 au fo st luate in timpul guvernului libera! cond u s de V intila Bratianu (1 9 2 7 -1 9 2 8 ) cu m inistru la culte A lexandru Lapedatu, cel dm 1931 sub prem ierul pi m inistrul la culte in

382
acelapi timp Nicolae Iorga, iar cele din 1932 sub guvernul n afion al-taran ist condus de Al. V aida-V oievod pi D im itrie G u sti, la Culte pi In stru cfiu n e. In intreaga perioada interbelica au mai fo st luate pi alte masuri legislative cu caracter general sau special vizand p ro b lem ea cultelor. Au fo st aplicate unele prevederi din legea sindicatelor profesionale (mai 1921), a asociafiilor p ro fesion ale (aprilie 1921), a asociafiilor religioase (august 1 9 3 3 ), a in v en tarierii a v e rilo r b isericep ti (iu nie 1 9 3 4 ), a incad rarii fu n cfio n a rilo r ecleziastici (m artie 1937) a deciziei pentru program ul activitafilo r religioase (iulie 1940), etc. Spiritualitatea clericala rom aneasca a pregatit pi a prim it, dupa M area Unire, un ansam blu de masuri legislative care vizau organizarea pi fu ncfionarea institufiilor de cu lt prin racordarea tu tu ror la principiile de drept pi de viafa ale statului rom an m odern, unitar pi creptin, cu respectarea drepturilor om ului indiferent de etnia pi cred in fa sa. In ceea ce s-a emis pana in aprilie 1928 s-a finut seam a in legea generala a cultelor iar cele posterioare au avut in vedere prevederile acesteia. Lasand la o parte unele n em u lfu m in venite dinspre un cult sau altul, legea regimului cu ltelor din 1928, legata de num ele distinsului om de cultura pi ptiinfa Al. Lapedatu, a insem nat cadrul juridic in care s-au desfapurat vrem e de doua decenii raporturile dintre Biserica pi Stat, intr-o deplina norm alitate pana la instaurarea regimului p ro com u nist de la 6 m artie 1945 pi pnn incalcarea ei, pana In august 1948, cand a fo st inlocuita. L egea pentru regimul general al cultelor din 2 2 aprilie 192.8 are 59 de articole grupate in trei capitole: I. D isp o zifiu n i generale (art. 1-20);

II. Raporturile dintre stat pi culte (art. 2 1 -4 0 ); III. Relafiile dintre culte (art 41 -5 0 ) cu D isp o zifiu n i finale (art. 51-59). E rau garantate libertatea pi p ro tecfia tuturor cultelor (art. 1), lucrun asupra carora am reven it m ereu. N im en i nu pu tea fi tm p ied icat in exercifiul liber al oricaru i cult pi nim eni nu putea aduce vreo jignire celorlalte culte sau provoca dem onstrafii im p otriv a lor (art. 2 ).

383
C r e d in fe le r e lig io a s e n u p u tea u im p ie d ic a p e n im e n i sa dobandeasca pi sa exercite drepturile civile 51 politice, nu puteau scuti de la indeplm irea o b ligafiilor cerute de legi (art. 3) pi nim eni nu putea fi urm arit de autoritatile bisericepti pentru motivul ca pi-a indeplinit vreo o b lig a te ceru ta de legi sau ca nu a savarpit vreo fapta oprita de aceasta (art. 4). N im eni nu putea fi constrans sa participe la serviciile religioase ale unui alt cult (art. 5). L eg ea a in te rn s co n s tru ire a de org an izarii p o litic e pe b aze confes'ionale precum pi tratarea problem elor de politicamilitantd in cadrul c o r p o r a t o r pi institu fiilor bisericepti (art. 6 ). N ici un cult nu putea avea relafii de d e p e n d e n t! cu vreo autoritate sau organizafie b isericeasca din strainatate, cu excepfia celo r im puse de principiile lui dogm atice pi juridico-canonice. O exceptie o con stitu ia cultul catolic, cu toate riturile sale, pi pentru care legea a prevazut incheierea unui acord special supus C orpu rilor legiuitoare (art.7). L a data promulgarii legii regimului cultelor exista C oncordatul sem nat de Staul R om an cu Vaticanul la 10 mai 1927. Ju risd icfia au to rita tilo r religioase din tara nu se puteau extinde in afara de teritoriul statului rom an pi nici autoritatile religioase ale cultelor din strainatate nu puteau exercita nici o jurisdicfie in cuprinsul statului rom an (art. 8 ); Se puteau prim i ajutoare din exterior numai cu o b lig a fia de a nu fi fo lo s ite im p o triv a in te r e s e lo r s ta tu lu i sau a rm o n ie i interconfesionale (art. 9). M em brii clerului, ai organelor de conducere pi fu nctionarii din orice categorie au cultelor si institufiilor lor trebuiau sa fie cetafeni rom ani ce se bucurau de toate drepturile civile pi politice, fara cond am nan prin sen tin fe definitive pentru crim e im potriva bunelor moravuri pi con tra siguranfei statului pi in general pentru orice fapta care ar fi putut atrage in terd icfie c o re cfio n a la . Puteau fi admisi, in m od exce p tio n a l, de catre M inistrul Cultelor, ca m em brii ai clerului pi cetafen i straini, pe un timp lim itat pi in co n d ifii sp eciale. efii cu ltelo r (m itro p o lifii, e p isco p ii, su p erind en tend enfii, etc) puteau fi judecafi p en tru delicte ordinare pi politice de catre Inalta C urte de Casafie pi Ju stifie (art.10).

384
Erau considerate persoane )uridice organizatiile cu ltelo r istorice, create pi reprezentate in co n fo rm itate cu sistemul lo r de organizare pi prevazute in statute: co m u n ita tile , parohiile, protop op iatele, m anastirile, capitlurile, episcopiile, arhiepiscopiile, m itropoliile, etc (art. 11 ). Cultele au fo st im puternicite sa-pi cond u ca problem ele interne potrivit statului lor de organizare ap ro bat in con d itiile legii analizate. P a tn m o n iile pi fu nd atiile urm au a fi ad m inistrate de catre organele c o m p e te n te ale cu ltelor, sub supravegherea a u to rita tilo r b isericep ti superioare, potrivit a ctelo r fundationale ori a d ip ozifiilor testam en tare pi puteau fi fo lo site num ai in scopu rile speciale p en tru care au fo st destinate. A chizifiile cu titlul gratuit de averi m obile pi im obile, de catre Culte, erau supuse prevederilor art. 811 pi 8 1 7 din Codul Civil rom an (art. 1 2 ). H otararile instan telo r disciplinare pi judecatorepti ale cu ltelor erau e xecu tate prin org anele lo r p ro p rii. P u teau p rim i, num ai la cerere, concursul organelor executive ale Statului pen tru tndeplinirea acestor hotarari (art. 13). Cultele puteau infiinfa, co n tro la pi adm inistra institutii culturale pi de binefacere in marginile pi potrivit d isp ozitiilor legilor privitoare la acest fel de institutii (art. 14). Puteau in fa n ta pi co n tro la institutii speciale pentru pregatirea clerului lor. P rogram eie pentru studiile teoretice erau stabilite de organele com p eten te. Studiul istoriei, al lim bii pi literaturii ro m an e pi al C on stitufiei urm au a fi predate co n fo rm unui program stabilit de autoritatea b ise rice a sc! c o m p e te n t! in acord cu M inisterul C ultelor in apa fel incat sa nu im piedece pregatirea teo lo g ie! sp ecial! pi s ! he com patibil cu caracterul religios moral al acestor institute. D ip lom ele de p reg !tire teo lo g ie!, o b tin u te in str!in !ta te trebuiau echivalate pe baza unui exam en special potrivit program ei studiilor de istorie, de lim b ! pi literatu r! ro m a n ! pi de C onstitutia t!rii, desf!purat la institutele teologice abilitate ale cultelor respective de c !tre o com isie la luc.r!rile c !ru ia va asista pi un reprezentant al Ministrului C u ltelor (art. 15).

385
Cultele aveau dreptul de a face m stru cfia religioasa a elevilor de cred inta lo r din pcolile publice pi particulare, c o n fo rm legilor privitoare la m stru cfia publica. Acelapi lucru puteau sa-1 faca in arm ata, in spitalele civile pi m ilitare, orfelinate, pcoli co recfio n a le pi p en iten ciare, pentru credinciopii lor. L i s-a ingaduit sa faca servicii religioase cu respectarea legilor pi regulam entelor pi sa angajeze p reofi p en tru acestea (art. 16). T o ate cultele erau datoare sa faca servicii relig ioase la so lem n itatile nafionale pi la cele ale familiei regale (art. 18). A ctele starii civile cadeau in atribufiile legii civile, dar in tocm irea lor trebuia sa preceada intotdeauna binecuvantarea religioasa (art. 2 0 ). O prevedere de o im portanfa covarpitoare, asem eni celei privitoare la personalitatea juridica in form a ceruta de episcopatul g reco-catolic, cuprins in art. 19, interzicea sub orice fo rm a urm arirea sau sechestrarea bunu nlor bisericilor (casele de rugaciuni), curtea, cim itirele pi odoarele sacre. In continuarea prevederilor generale pi in stransa legatura cu ele sunt fixate in alte zece articole, raporturile dintre Stat pi B iserica. Au fo st indelung consultate pi n-au lipsit nici confruntarile pi deosebirile de opinn, unele propuneri venite dinspre am bele parfi, au fo st prim ite pi cuprinse in lege, altele nu. Form ularele finale, chiar daca nu au m u lfum it pe deplin toate cultele, ele au ingaduit desfapurarea un or raportu n norm ale intre puterea politica pi culte, ce pi-au gasit, In cadrul Statului R om an, pi locul pi cond ifiile de desfapurare a activitafii lor. P uterea legiuitoare a num it cultele recunoscute pi a fixat con d ifile pentru recunoapterea altora in viitor (art. 2 1 ), drepturile pi indatorinle a so caifiilo r religioase (art. 24), dreptul statului de supraveghere pi control asupra activitafii lo r (art. 2 5 -2 6 ), form ele de juram ant a cond u catorilor de cult (art. 27), cond ifiile in care puteau fi create eparhii noi (art. 28), p ro b le m e le fin an cia re : a c o p e rire a c h e ltu ie lilo r in prim ul rand din m ijloacele proprii ale cultelor (art. 29), co n trib u fia credinciopilor (art. 30), ajutoarele date pi plafile facute din partea statului (art. 3 1 -3 5 ). A fo st

386
reglem entata problem a ordinelor pi con g reg afiilo r religioase (art. 36), a avenlor cultelor disparute (art 37), a institufiei patronafului (art. 39) pi s-a in scris pi ce ru t ca in tre o rg a n ele b isericep ti pi a u to rita tile statului, co resp o n d e n fa sa fie purtata in lim ba rom ana (art. 40). T o t zece articole au fixat principiile pi cadrele relafiilor dintre culte, independ en fa in acfiuni, colaborarea potrivit dreptului canon ic pi in spirit ecum enic, au calauzit pe legiuitor, nu insa pi pe tofi cei ch em afi sa le respecte pi sa le aplice. P rocesul deschis mai ales B isericii R om ane Unite, din partea celei O rto d o xe, cu aproape un deceniu inainte, a continu at pi dupa legiferarea regimului general al cultelor. M em brii unui cult nu puteau fi constranpi la in trefin erea altui cult (art 41) iar p reofii aveau dreptul sa savarpeasca slujbe pi cerem onii religioase numai credinciopilor cultului respectiv, cu cateva e xcep fii, determinate de o extrem a necesitate pi urgenfa (art 42). Problem a obfinerii actului de b o tez sau a trecerii de la un cult la altul prin casatorie sau orice alta imprejurare a facut obiectul mai m uitor articole (de la 43 la 50). Id eea fu n d am en tal! p o rn ea de la o prevedere co sn titu fio n a la inscrisa pi in lege. Constitutiunea garantand tuturor cetafenilor libertatea de conftunta - se spunea in art 4 3 al legii regimului cultelor - oticine are dreptul de a aparfine oncarut cult. O b fin e re a trecerii de al un cult la altul se putea face individual de la varsta de 18 am im plinifi cu respectarea n orm elor cuprinse in lege. P n n casatorie fem eile puteau sa-pi schim be religia chiar in ain te de im plinirea varstei de 18 ani (art. 4 4 ). O ric in e , in tru nind cond ifiile de la articolul 4 4 voia sd intre sau sd treaca la un alt cult era obligat sa a n u n fe aceastaintenfie inpersoana si insofit de doi marton, ofUemlui stdrii civile al comunei respective unde domicilia%cT (art. 45). E ra o prevedere de o excep fio n ala valoare de drept devenita un ob stacol fundam ental in calea abuzunlor pregatite de puterea politica procom unista din m artie 1945 pana in decem brie 1948. A fo st pi motivul abrogarii vechii legi a regimului cultelor pi a vechii co n stitu fii, in acelapi an 1948.

387
D isp o zifiile finale, cuprinse in noua articole, au avut in vedere diverse problem e de interes general: punerea de acord a statutelor de organizare si fu n cfion are a tuturor cultelor intr-un term en de un an de la intrarea in vigoare a legii (art. 51), m e n tin e rea drepturilor recunoscute com unitatii baptiste printr-un jurnal al Consiliului de Miniptri (noiem brie 1927), (art. 53), obligafia m inisterului C ultelor de a stabili, in term en de pase luni norm ele pentru intocm irea statutelor de organizare a Cultului M ozaic pi M usulm an (art. 5 4 -5 6 ), reglem entarea juridica a bunurilor bisericepti aflate dincolo de frontierele statului rom an pi care apartineau cu ltelo r din fara, precum pi a bunu rilor din fara care apartineau cu ltelo r din afara, urm a sa fie determ inate prin convenfii speciale (art. 52). P ro iectu l legii regim ului general al cu ltelo r chiar daca a facu t obiectul m u ltor discufii in tim pul pregatirii sale (1 9 2 2 -1 9 2 8 ), in cel al dezbaterilor parlam entare (1928) a prim it votul masiv, aproape unanim al sen atorilor pi d eputafilor din m ajoritate pi din o p o z ifie . A le x a n d ru L a p e d a tu pi-a in c h e ia t E x p u n e re a de m o tiv e cu coniingerea nestramutata ca prin ndicarea lui la valoare de lege se vaface inca un nou fi mare pas inainte in opera de consolidate a Romaniei intregite. Apa a pi fost. N ou a lege s-a alaturat unui pir intreg de n o rm e ce aveau sa desavarpeaca procesul de unificare m stitufional-adm inistrativ al farii spre desavarpirea H otararilor de Unire de la Chipinau, C ernau fi pi Alba Iulia.

CAPITOLUL XV RAPORTURILE DINTRE STAT 1 BISERICA IN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST. CAZUL BISERICII CATOLICE
P otrivit opiniei lui C arlo Cardia sistemul de relafii d intre stat 51 biserica este un ansamblu de elem ente politice pi in stitu tio n a l mai amplu pi mai com p lex decat definirea conceptual^ a tipului juridic de raporturi dintre societatea civila pi societatea religioasa . Apa cum se stie, laicitatea reprezinta 0 dimensiune im portanta a statului m odern o r in filozofia lum inilor dar pi in experienta tragica a E u n j
1 ire onginile 1 caracterizata

prin in toleranta pi p e rsecu tii religioase, avand drept tem ei principiul separarii ce lo r doua societati - civila pi religioasa. D aca in O ccid en t laicitatea era pi este 0 m odalitate de exprim are a neutralitafii statului fafa de religie, cel dintai declarandu-se in co m p e te n t in judecarea sau verificarea valorilor religiilor, in statele m arxisfe laicitatea urm a sa fie g aran fia faptului ca un to t mai m are num ar de cetafen i vor fi sustrapi in flu e n fe i o r g a n iz a fiilo r religioase. C o n fo rm in terp retarii m arxistleniniste, lib ertafile civile pi politice erau irelevante in a b se n fa lib e rta fii e co n o m ice a cetafeanului. D in acest motiv, em anciparea proletariatului presupunea distrugerea aparatului b irocratic al vechiului stat burghez pi, ulterior, transform area radicala a bazelor sociale pi econom ice ale societafii in fav oarea proletariatului op rim at. R em od elarea s o c ie ta fii p o triv it proiectului m arxist cond u cea inevitabil la disolufia vechii alianfe dintre stat pi biserica, la secularizarea viefii publice, la reglem entarea juridica rigida a activitafii org an izafiilo r religioase pi, intr-o etapa ulterioara, la realizarea unei siste m a tice e d u ca fii ateiste. Sistem u l ju ridic ca re a

389
reglem entat raporturile dintre stat pi biserica in farile socialiste poate fi definit, in opinia lui G. B arberini, un separatism ju risd icfionalist . C hiar daca acest sistem se aseam ana intrucatva cu m odelul francez, intre c e le d ou a e x ista , totupi, d ife re n te fu n d a m e n ta le . In a c c e p fiu n e a com unista, apreciaza autorul citat, separatism ul era in teles ca o g a ra n fie a libertafii de conp tiinfa pi a suveranitafii statului organ izator al unui nou tip de societate. Ca urm are, exista un evident interes al statului in supravegherea pi controlarea activitafii o rg a n iz a fiilo r religioase. A stfel, neutralitatea statului - evidenta in cazul m odelului fran cez devine

ostilitate in cazul com unist, statul nefiind neutru de jure sau de facto. T o le ra n fa religioasa p rezen ta in grade diferite in statele m arxiste se intem eia pe supozifia p otriv it careia dialectica materialismului istorie, utilizata in lupta ideologica, va releva, in timp, contrad icfiile convingerilor religioase; in cele din urm a, prejudecata de natura religioasa va disparea grape unei sistem atice educafii ateiste. Mai mult, religia insapi avea sa dispara o data ce situfia e c o n o m ic a se va am eliora semnificativ. Im punerea de catre sovietici a regim urilor de dem ocrafie populara in E u ro p a C entral-R asariteana, intre anii 1 9 4 4 - 1948, a rep rezentat in opinia lui J. R othschild solufia in vederea'im plem entarii intereselor de securitate sovietice pe de-o parte, pi a m enfinerii alianfei c e lo r Trei Mari, pe de alta parte. In acelapi timp concep tu l im plica un anume resp ect pentru diversitafile locale. Insa deteriorarea relafiilor d intre sovietici pi foptii aliafi occidentali i-a condus pe cei dintai la o reevaluare a politicii lo r fafa de statele din regiune, care fusesera incluse in z o n a lo r de in flu e n fa . Ca urm are, din a doua jum atate a anului 1947, s-a trecu t la im punerea u n ifo rm itafii prin accelerarea sovietizarii regiunii ceea ce im plica, intre altele, elaborarea pi prom ovarea u n o r politici religioase inspirate din principiile pi m etodele sovietice, care, apa cum rem arca pi R R a m e t, au fo s t aju state in fu n c fie de p a rtic u la rita file s o c ie ta filo r respective - configurafia etn o -co n fesio n a la , relafiile stat-biserica, cultura politica d om inanta, un rol particular avand sim bioza dintre religie pi nationalism , prezenta in aceasta zona.

390
D in aceasta perspectiva cazul Rom aniei reprezinta un interesant exemplu. Strategia adoptata de P.C.R. in scopul subordonarii pi controlarii activitafii bisericilor, aplicata dupa 6 m artie 1945 de guvernul P .G roza a cautat sa fru ctifice e x p e n e n ta sovietica, m anifestand in acelapi timp o ad anca infelegere a realitafilor de la n o i , dupa cum se exprim a V. Luca. D u p a 1918, in R om ania, ca de altm interi in in treg spafiul central e st-e u ro p ea n , rap o rtu rile d intre sta t pi b iserica au fo s t m arcate de intrepatrunderea dintre puterea publica pi cea ecleziastica. Potrivit opiniei lui I. Mateiu, co n cep fia care a stat la baza reglem entarii acestor raporturi s-a intem eiat pe doctrina politica a legaturilor dintre stat pi diferitele biserici . A ltfel spus, cultele recunoscute, potrivit legii, beneficiau de a u to n o m ie ecleziastica, statul rezervandu-pi dreptul de a legifera in chestiuni ce priveau viafa externa a bisericii . N o rm ele con stitu fion ale, precum pi legislafia izvorata din acestea, consacrau p o z ifia diferita a bisericilor recunoscute. A stfel, B iserica O rto d o xa, careia ii ap artin eau m ajoritatea rom anilor, a fo st recu n o scu ta ca d om inanta, iar B iserica G reco -C ato lica (U nita), in calitatea ei de biserica rom aneasca, avea un statut superior celorlaltor biserici m inoritare. N o rm ele con stitu fion ale im preuna cu legea de unificare a Bisericii O rd od oxe R om an e (1925), cu legea cultelor m inoritare (1928) pi C oncordatul (sem nat in 1927 pi ratificat in 1929), au constitu it sistemul legislativ care, in pofida im p e rfe cfiu n ilo r sale, a permis cultelor recunoscute sa-pi implineasca misiunea lor spirituala, culturala pi de asistenfa sociala potrivit irivafaturilor pi n o rm e lo r proprii. Raspunsul bisericilor la noile provocari ale epocii a fo st cond ifionat de doctrina, normele pi tradifiile propni, precum pi de rolul pi locul pe care -1 ocupau in societafile respective. In cazul Romaniei, unii cercetaton precum O. G illet sau Alex. F.C. W ebster, au explicat cooperarea dintre Biserica O rtodoxa Romana pi statul com unist pnn supraviefuirea tradifiilor bizantine pnvitoare la raporturile dintre stat pi biserica pana in epoca contem porana. D e altminten, inca de la instalarea sa, guvernul G roza a manifestat o atitudine deferenta fafa de slujitorii pi cond u catoni Bisericii O rto d o xe Rom ane,

391
dublata de masuri m enite sa valideze respectul pe care noul regim il exprima atat fafa de Biserica dom inanta cat 51 fata de bisericile m inoritare. Insa discursurile pnm ului-m inistru ori d ecla ra b le a lto r dem nitari, ocultau motivele reale ale acestui com portam ent. Team a ca influenfa de care se bucurau preofii mai ales in lumea satelor ar putea pune in pencol guvernarea F.N.D.-ului a fo st unui dintre ele. Un altul a fo st reprezentat de necesitatea legitimizarii relafiilor speciale cu U.R.S.S. E ste de notorietate faptul ca in farile in care m ajoritatea populafiei aparfinea confesiunii ortod oxe 51 in care au fo st instalate regimuri de dem ocrafie populara, liderii locali au solicitat conducatorilor bisericilor respective reluarea cat mai grabnica a relafiilor frafepti cu B iserica O rto d o xa Rusa. Reluarea legaturilor era m enita sa dem onstreze netemeinicia propagandei referitoare la incom patibilitatea dintre cele doua doctrine, creptina pi com unista, si, in acelapi timp, sa puna capat zvonurilor privitoare la inexistenfa libertafii religioase in U.R.S.S. Totodata, era pi o invitafie adresata bisencilor ortodoxe de a urm a exemplul bisericii ruse, care reupise sa ajunga la un modus livendi cu statul sovietic. V izita efectuata la M oscova la inceputul anului 1945, de 0 d elegafie a Bisericii O rto d o xe Rom ane, pnlejuita de instalarea noului patnarh Alexei, m archeaza sim bolic aceasta regasire . In redefinirea p o z ifiei B .O .R . in contextu l politic p ostbelic, intern pi in tern a fio n a l, biserica rusa urm a sa con stitu ie un p u n ct de re fe rin fa sem nificativ. D e lo c in tam p lator, in pastorala patriarhului N icod im din 2 n oiem brie 1944 era pom en ita, in paralel cu frafia de arm e rom an o-so v ietica pi infrafirea de cre d in fa pravoslavnica ce a fo st pi va fi . Patrim oniului spiritual com un aprecia intaistatatoru l B O R , urm a sa con tribuie la refacerea legaturilor intre sufletul ce lo r doua p o p oare . Im plem entarea unei politici religioase de inspirafie sovietica in E u ro p a C entral-R asariteana va co n feri o anum ita c o e re n fa atitudinii adoptate de regimurile de dem ocrafie populara pi fafa de B iserica Catolica. A s tf e l, p re tu tin d e n i s -a u r m a rit, in v o c a n d u -s e d ife rite p r e te x te , scurtcircuitarea legaturilor intre com unitafile locale pi Rom a, expulzarea

392
r e p r e z e n ta n filo r d ip lo m a tici ai S f. S ca u n , e x p ro p rie re a b u n u rilo r ecle z ia stice , etatizarea in v a fa m a n tu lu i c o n fe s io n a l. In paralel, erau incurajate organizafnle co n fesio n a le create de clen ci pi laici dispupi sa colabo reze cu regimul com u nist; s-a urm arit, de asem enea, crearea un or biserici catolice nafion ale , fara legaturi spirituale pi can on ice cu Sf. Scaun . R ealitafile lo ca le au im pus utilizarea u n o r m eto d e adecvate contextului local, din acest m otiv au existat unele d eosebin in p n v in fa tacticilor adoptate ori a m ijloacelo r in trebu in fate. C u noscand in flu en fa pi prestigiul de care se bucurau p re o fii, com uniptii rom ani au in cu rajat con stitu irea unei org a n iz a fii ca re sa g ru p e z e p re o fii d e m o c r a f i . A ce a sta u rm a sa fie o o r g a n iz a fie interconfesionala, in care preofii aparfinand cultelor recunoscute trebuiau sa colabo reze intre ei pi im preuna cu F N D -u l pe terenul realizarilor sociale . Spre n em u lfu m irea com uniptilor, apelul lor nu s-a bucurat de un real succes, dim potriva, numarul celo r inscripi a fo st redus. Uniunea P reofilor D em ocrati nu a c o n s titu it d o a r un m ijlo c de in sin u are a com uniptilor in randul p re o fim ii, m em bru sai de incredere au ocu pat dupa 6 m artie 1945, fu ncfii im p ortan te in m inisterul Cultelor. Uniunea urm a sa he pi un v ector al propagandei procom uniste mai ales in lumea satelor, unde echipele F.N.D.-ului nu se bucurau de prea mult succes. P entru a-pi spori in flu en fa asupra cultelor recunoscute, guvernul P. G ro z a a cautat sa profite la m axim um de dispozifiile legislative care facilitau intruzia statului in afacerile ecleziastice, avem in vedere unele dispozifii ale legii cultelor din 1928, a m odificat legea pentru fu ncfionarea ministerului C ultelor in sensul augm entarii atribufiilor de supraveghere, indrum are, organizare pi con trol a activitafii cu ltelo r recunoscute. Pe de alta parte, a adoptat o serie de masuri m enite sa ilustreze bunele raporturi existente intre noul regim pi cultele recunoscute. In acest sens, guvernul a exceptat proprietafile funciare ecleziastice de la exproprierea care a p recedat reform a agrara din m artie 1945, a perm is continuarea activitafii in stitu fiilor de asisten fa sociala pi a m enfinut religia in curricula pcolara.

393
Potrivit opiniei liderului Exeeutivului, P. G ro z a , colaborarea dintre stat si biserica in noul regim nu era posibila cata vrem e cea din urm a nu era degajata de balastul care incetineaza pasul pi care o face sa ram ana in urm a . A precienle primului-minstru ar putea constitui cheia infelegerii obiectivelor politicii religioase a noului regim. Pentru a fi in pas cu vremea, biserica urm a sa-pi acom od eze d octrina la noile realitati so cio -p o litice pi, in acelapi timp, sa fie obedien ta puterii. A stfel devenea o biserica a p o p o ru lu i, m odelul exem plar constituindu -1 biserica rusa; altm interi risca sa ram ana o biserica re a cfio n a ra in fep en ita In form ule vechi. C onsolid area noului regim - in urm a succesului electoral din n o iem b rie 194 6 o b tin u t prin frauda pi violenfa pi a sem narii Tratatului de Pace, in februarie 1947 - a avut co n secin fe m ajore pi in planul relafiilo r dintre stat pi biserica. In primavara anului 1947 guvernul a h otarit sa ingradeasca pi mai m ult autonom ia cultelor. In acest scop, m inisterul C u ltelor a elaborat doua proiecte de lege, unui privitor la pensionarea pi punerea in retragere a m em brilor tuturor cultelor, al doilea urm arind m odificarea unor articole din legea pentru organizarea Bisericii O rto d o xe R om ane. A m bele p ro iecte votate in mai 1947 de A dunarea D e p u ta filo r au facilitat accentuarea controlului guvernului in d eosebi asupra B isericii O rto d o xe, deoarece pe tem eiul lor au fo st inlaturafi o serie de episcopi pi m itro p o lifi refractari colaborarii pi, in paralel, au perm is infiltrarea oam enilor de incredere in adunarile eparhiale ce urmau sa aleaga noii ierarhi ortodocpi. Cucerirea deplina a puterii politice, in urm a abdicarii fo r fa te a regelui Mihai pi proclam area R epublicii Populare, favoriza accelerarea procesului de integrare a bisericii in, potrivit expresiei lui P. G r o z a , noul sistem . A ceasta evolufie era vizibila in toate statele central-est europene a flate in z o n a de in flu e n fa so v ie tica , sim u ltan eitatea d atoran d u -se existenfei in politica religioasa a regimurilor com uniste a un or instrum ente com une fo rjate de exp erien fa sovietica, ce tindea sa favorizeze un model de o rg an iza fie religioasa fara legaturi cu cen tre externe, incadrata in

politica guvernam entala pi beneficiara a unei autonom ii reduse exclusiv la spatiul liturgic. In Rom ania, coo rd on atele noii politici religioase au fo st precizate de G h . G h eorgh iu -D ej, cu prilejul primului congres al P M R din februarie 1948. In discursul sau, G h eo rg h iu -D ej afirm a ca B iserica catolica este singura piedica inca organizata in calea instaurarii definitive in R om ania a regimului de dem ocrafie p o p u lara . A titudinea clerului catolic - mai spunea D ej - este profund ostila regimului pi intereselor poporului; p reo fii nu p o t abuza de libertatea religioasa pentru a influenfa credinciopii potrivit in stru cfiu n ilo r Vaticanului care este un aparator al imperialism ului . O astfel de atitudine, aprecia G h e o rg h iu -D ej, nu poate fi indiferenta nici clerului B isericii O rto d o xe pi nici credinciopilor catolici. Apadar, adaptand modelul sovietic la realitafile locale, regimul com unist de la Bucurepti pi-a co n c e n tra t efortu rile pe u rm atoarele d irecfii: a cce le ra re a integrarii/ cooptarii B isericii O rto d o xe in noul regim ; suprim area Bisericii R om ane Unite prin revenirea clerului pi credinciopilor la B iserica O rto d o xa acfiu n e susfinuta de ierarhii ortodocpi; identificarea pi incurajarea clericilor pi a laicilor ro m a n o -ca to lici dispupi sa fo rm e z e o b iserica ca to lica nafion ala separata de S f. Scaun. In prim avara anului 1 9 4 8 , guvernul pi-a in ten sifica t eforturile m enite sa incadreze toate cultele in noua ordine politico-institu fionala a farii. Insa in fo rm afiile, evaluarile pi rapoartele in to cm ite de institufiile de supraveghere, con trol pi represiune nu erau incurajatoare. O buna parte a clerului continua sa se situeze pe o pozifie de ostilitate fafa de regim pi interesele poporu lu i . Ca urm are ministrul Cultelor, Stanciu Stoian a s o lic its tuturor con d u catorilor cultelor sa vegheze ca p reo fii din subordine sa dea concursul guvernului cu ocazia alegerilor pi sa ia o atitudine infelegatoare fafa de problem ele la ordinea zilei . Se pare ca apelul ministrului nu a avut un ecou favorabil. In preajm a alegerilor, pe baza unui ordin emis de M inisterul A facerilor In te rn e au fost a resta fi preventiv sim patizanfii fo stelor partide politice dem ocrate, intre care intalnim pi nenum arafi p r e o fi.

395
A titudinea denom inafiilor con fesion ale recu n o scu te fata de noile reglem entari juridice ale rap o rtu n lo r dintre stat pi biserica precizate in proiectul Constitutiei R P R a fo st diferita. D aca ierarhii Bisericii O rto d o xe precum pi conducatorii u n or culte m inoritare au evitat sa-pi afirm e public dezacordul fata de anum ite prevederi, E p isco p atu l C atolic de am bele rituri (latin pi bizantin) n-a ezitat sa adopte o atitudine critica. Separarea statului de b iserica (afirm ata indirect in alin. 1 al art. 27) p recu m pi interzicerea deschiderii pi intrefinerii de pcoli, altele decat cele destinate pregatirii personalului religios (prevazuta de alin. 3, art. 27) au fo st con sid erate contrare in tereselo r p op oru lu i, d repturilor pi lib e rta filo r fundam entale ale om ului pi, nu in ultimul rand, tratatelor pi acordurilor in te r n a fio n a le s e m n a te de R o m a n ia . O b s e r v a t iile fo rm u la te de E p isco p atu l catolic pe marginea proiectului de C o n s titu te nu au fo st luate in consid erare de autoritati. H otarat sa puna capat m fluenfei catolicismului in spatiul public guvernul declanpeaza campania de supnmare a Bisericii Unite, asigurandu-pi com plicitatea ierarhilor Bisericii ortod oxe. L o cu l pi m om entul, B laj, 15 m ai, nu s u n t a lese in ta m p la to r . A p elu l de re v e n ire a c le ru lu i pi c re d in cio p ilo r g r e c o -c a to lic i in B is e ric a O r to d o x a e ste a d re sa t de M itropolitul N icolae al Ardealului. Un apel plin de patetism in care se invoca trecutul, prezentul dar pi viitorul: visul stram opilor noptri a ramas neim plinit spunea m itropolitul, unitatea nafionala este nedesavarpita fara u n itatea spirituala; habsburgii au urm arit doar d ezbinarea poporului rom an, a starui pi azi in de%umre inseam na a dezerta din frontu l unic al n oilor destine pe care poporul nostru m u n citor pi le despica in zorile viitorului . A r fi o eroare sa se creada ca atitudinea M itropolitului N icolae era dictata doar de im prejurarile politice. In ca de la alegerea sa (1 920), M itropolitul N icolae a fo st un lider inflacarat al cercurilor ortod oxe care se p ro n u n fa sera in fav oarea revenirii cat m ai g ra b n ice a clerului pi cred inciopilor unifi, apeland chiar pi la sprijinul statului. Totupi, in 1948 se pare ca era nem u lfu m it d eoarece revenirea se intam pla tocm ai sub

396
obladuirea unui regim com u n ist, pe care in adancul sufletului sau il detesta . A pelun in favoarea revenirii vor fi adresate un ifilor pi de noul p atriarh Iu stin ian , la 2 4 m ai pi 6 iunie cu ocazia alegerii, resp ectiv intronizarii sale. Clipeele prezente in discursul M itropolitului N icolae se regasesc pi in cuvantarile Patriarhului B .O .R . Curand ele vo r fi reiterate in periodicele ortod oxe. D e lo c intam plator, ofensiva B .O .R . coincide cu m om en tul coagularii frontului unic o rto d o x prilejuit de C o n fe rin fa P an ortod oxa de la M oscova. In pofida in terv e n tiilo r Patriarhiei ruse, succesul c o n fe rin fe i a fo s t partial, co n firm a n d scindarea b isericilor o rtod ox e potrivit logicii razboiului rece. Pe de alta parte, intalnirea'de la M o scova a perm is bisericilor o rtod ox e aflate in lagarul socialist sa-pi p recizeze atitudinea fata de B is e rica C atolica. P otriv it docum entului refe rito r la relafiile d intre bisericile o rto d o x e pi V atican era necesara organizarea ortod oxiei in fron tu l sau unic antipapalist . In vederea apararii ortod oxiei - preciza docum entul - se va apela pi la sentim entul n afional al poporului deoarece unirea cu R om a insem neaza o sfapiere a u n itafii n afio n ale , o schism a in fiin fa pi voinfa poporu lu i, o rana in sufletul lui . In acest m od teoria celor doua lagare a fo st translatata pi in plan confesional. Apelurile adresate de ierarhii B .O .R . nu au creat o mipcare populara de revenire a credinciopilor greco-catolici. D im potriva, notele pi rapoartele inform ative consem neaza o intensificare a viefii religioase in com unitafile g reco-catolice. Ierarhii g reco-catolici au suplinit lipsa presei, ce fusese suprim atainca din anii 1 9 4 6 -1 9 4 7 , cu o prezenfa p e rm a n e n ta in mijlocul credinciopilor lor. E p isco p ii unifi pi-au precizat p o z ifia fafa de apelurile ierarhilor B .O .R . in scrisoarea pastorala prilejuita de sarbatoarea Sf. Petru pi Pavel (29 iunie). D en u n f area Concordatului cu Sf. Scaun (17 iulie 1948) a insem nat un m o m en t h otarator in destinul B isericii Unite. A ctul a fo st pregatit printr-o intensa cam panie de presa m enita sa justifice gestul guvernului rom an. Sf. Scaun era acuzat ca susfine interesele noului capital financiar,

397
sprijina imperialismul am erican, desfapoara acfiuni de spionaj pi mtriga politica iar Papa nu e alfcineva decat peful unei vaste organizarii p o litico fin a n c ia r e . T o to d a ta , era d e m a sc a ta a c tiv ita te a r e a c fio n a r a a episcopilor catolici din Rom ania. Unele articole sunt interesante deoarece surprind, voit sau nu, motivele reale ale denuntarii C oncord atu lu i, anume s c u rtc irc u ita re a leg atu rilo r cre d in cio p ilo r cu S f. S ca u n , eta tiz a rea invafam antului con fesion al pi nu in cele din urm a grabirea reintoarcerii ro m an ilor unifi la B iserica ortod oxa. E p iscop atu l catolic din R om ania a in ain tat prim u lu i-m inistru P. G ro z a un m em oriu in care-pi exprim a protestul fafa de d en u n farea Concordatului. A doptarea Decretului-Lege nr. 1771 4 august 1 9 48 pentru regimulgeneral al cultelor. ; constituie etapa finala a strangularii libertafii bisericii pi incadrani ei in regimul com unist. Apa cum s-a rem arcat in num eroase studii, legea, departe de a exprim a separarea statului de biserica, reflecta, mai degraba, preocuparea statului de a exercita un co n tro l riguros, excesiv, asupra b isericii. In p o fid a d isp o z ifiilo r art. 1 Statu l g aran teaza lib erta tea conptiinfei pi libertatea religioasa cata vrem e exercifiul ei nu contravine C o n stitu fiei secu ritafii pi ordinii publice sau b u n elo r m oravuri , a celor din art. 3 nim eni nu poate fi urm arit pentru cred in fa sa religioasa , precum pi a prevederilor art. 6 cultele sunt libere sa se organizeze pi sa fu n cfio n e z e daca practicile lor nu sunt contrare C o n stitu fiei - controlul statului era asigurat prin d ispozifiile a rtico lelo r 13, 14, 2 1 , 2 4 pi 25. B unaoara, potrivit art. 24 cultele religioase p o t fine con g rese sau adunari g e n e r a le cu a p ro b a re a M in iste ru lu i C u lte lo r, iar c o n f e r in f e le pi consfatuirile locale cu aprobarea au toritafilo r locale . C o n fo rm art. 25 M inisterul C u ltelor va putea suspenda o n ce hotarari, instrucfiu ni sau o rd o n a n fe ... care ar con traven i statu telor de organizare ale cultului respectiv ... securitafii pi ordinii publice sau bunelor moravuri. Pastoralele pi circularele de interes general vor fi com unicate in timp util M inisterului Cultelor . Legea confine pi o serie de articole care vizau nem ijlocit Biserica Catolica o n doar Biserica Unita. A stfel, potrivit dispozifiilor art. 36 averea

398
cultelor disparute sau a caror.recunoaptere a fo st retrasa aparfine de drept statului . Prin m aniera in care erau form ulate art. 40 pi 41 statul cau ta sa b lo ch e z e legaturile cred inciop ilor c a to lic i cu Sf. Scaun . O m e n fiu n e aparte se cuvine articolelor 37 pi 38. In timp ce primul (art. 37) reglem enta, intr-o m aniera detaliata, modul de partajare al patrim oniului in cazul trecerilor de la un cult la altul, al doilea (art. 38) fixa procedura dupa care urmau sa se realizeze trecerile. N eindoielnic ca, atunci cand le-a redactat, legiuitorul a urm arit facilitarea revenirii credinciopilor unifi la B iserica O rto d o xa. Atitudinea denom inafiilor confesionale fafa de nou a lege a cultelor a fo st diferita. In periodicile ortod oxe nu s-a fo rm u lat vreo o b ie cfie , dimpotriva, s-a cautat justificarea limitarii libertafilor religioase invocandu-se rafiunea in tereselo r superioare ale statului . E p isco p a tu l catolic de am bele rituri, intrunit la O rad ea (27 august) a redactat un m em onu catre M inisterul Cultelor, in care sem nala articolele ce nu puteau fi acceptate din punctul de vedere al cred infei catolice. M em oriul ep iscop ilor a ramas fara raspuns. In schim b un alt evenim ent petrecut in toam na anului 1948 a polarizat atenfia acestui m inister, precum pi a altor institufii ale statului. E v o rb a de su p rim a rea B is e r ic ii U n ite prin re v e n ire a cleru lu i pi credinciopilor la Biserica O rtodoxa, proces derulat in perioada septem briedecem brie 1948. Planul elaborat de autoritafi pi su sfin u t de ierarhii ortodocpi avea la baza scenariul aplicat cu succes doi ani m ai d evrem e in U craina o c c id e n ta ls Pentru a dim inua rez isten fa c o m u n ita filo r catolice pi a bulversa structurile teritorial-adm inistrative ale Bisericii (episcopiile), in cursul lunii sep tem brie guvernul - invocand d ispozifiile legii cultelor - a retras recunoapterea u rm atorilor episcopi catolici de rit rasaritean, loan Suciu ad m inistrator ap o stolic al A rhidiecezei de B laj, Valeriu Traian F re n fiu , episcop de O rad ea, lo a n Balan, episcop de L u g o j, Alexandru Rusu, episcop de Maramurep, pi de rit latin, Alexandru Cisar, arhiepiscop de Bucurepti, Augustin Pacha, episcop de Tim ipoara, lo a n S cheffler,

399
episcop de Satu M are-O radea. Singurii ep iscop i catolici re cu n o scu fi in ca de autoritafi erau pentru ritul rasaritean - Iuliu H ossu , episcop de ClujG herla pi Vasile A ftenie, iar pentru ritul latin - A n ton D u rcov ici, episcop de Iapi pi M arton A ron, episcop de A lba Iulia. A c tiu n e a propriu-zisa de revenire a credinciopilor g reco-catolici la B iserica O rto d o x a a dem arat in urm a pseudo-sinodului care a avut loc in 1 o cto m b rie la Cluj. L a doar o zi dupa evenim entele de la Cluj, m ons. G.P. O H ara regentul nunfiaturii de la Bucurepti adresa o nota verbala M inisterului A facerilor E x te rn e in care dupa ce ream intea angajam entele interne pi in tern afion ale asum ate de statul rom an in vederea respectarii lib ertafii religioase pi a lib erta fii cultului, constata grava incalcare a acestora p rintr-o serie de fapte . . . petrecute in ultim ele zile in diferite zon e ale T ransilvaniei im potriva B isericii C atolice de rit g re c . N u n fia tu ra avea in vedere in special, actiu n ea intrep rin sa de autoritafile civile care au organizat intalnirea de la C luj . G uvernul a consid erat protestul nu n fiatu rii un am estec in treburile interne ale Repub licii Populare R om an e , un pir de calom nii evidente, o noua dovada a atitudinii dupmanoase pe care N u n fiatu ra A p ostolica o adopta sistem atic fafa de Republica Populara R om ana, fa f a de reform ele pi realizarile sale d em ocratice . Raspunsul M A E la n ota verbala a nu n fiatu rii ilustreaza m odul in care logica razboiului rece pi-a pus am prenta asupra relafiilor diplom atice rom ano-vaticane. In Rom ania, precum in celelalte state com u niste din zon a de in flu e n fa sovietica, autoritafile co n testau dreptul rep rezen tan filo r d iplom atici ai Sf. Scaun de a interveni in favoarea co m u n ita filo r catolice locale, noua interpretare avandu-pi origin ea in re a lita te a g e o p o litic a m o n d ia la d o m in ata de bipolarism ul sovieto-am erican. In lunile urm atoare, nunfiatura a continuat sa denunfe au toritafilo r romane persecutarea episcopilor, a clerului pi a credinciopilor Bisericii Unite, etatizarea institu fiilor sanitare particulare - intre care se numarau 11 apezaminte catolice, arestarea episcopilor rom ano-catolici. Intr-o maniera de acum cunoscuta, toate dem ersurile nunfiaturii erau considerate de

400
autoritafi incercari de am estec . . . in chesttumie interne ale R.P.R., in aplicarea legilor sale, precum pi incercari de a substitui suveranitafn de stat o alta suveranitate din afara granifelor statu lu i.. . . Activitatea nunfiaturii de la Bucurepti nu s-a limitat la schimbul de note verbale cu autoritafile romane. In cursul lunilor septem bne pi octom bne episcopii catolici impreuna cu mons. O Hara au redactat proiectul de statut al cultului catolic (de n t latin pi de n t risantean) din Rom ania inaintat la 28 octom b rie ministerului Cultelor spre aprobare. Autoritafile au/respins insa proiectul pentru ca, pe de-o parte, nu finea c o n t de dispozifiile legii cultelor pi, pe de alta parte, viza pi Biserica Catolica de rit rasaritean (Biserica Unita) in pofida faptului ca, la m om entul respectiv o buna parte a clerului pi credinciopilor unifi revenisera la Biserica O rtodoxa. N u n e-am propus aici pi acum recon stitu irea acestui m o m en t dram atic din istoria B isericii U nite ale carui co n se cin fe sunt vizibile pi astazi. D o rim sa form ulam doar cateva o b serv a tii. Intai de toate, trebuie rem arcata violenta cam panie anticatolica pe fundalul careia s-a produs drama u n or rom ani a ca ro r vina era ca aparfineau altei confesiuni decat cea m ajoritara. In al doilea rand, clerul pi credinciopii greco-catolici au fo s t supupi prin in term ed iu l m ass-m ed iei unui b o m b a rd a m en t propagandistic m enit sa creeze un curent favorabil revenini. D e aici pi im p ortan fa acord ata apelurilor ierarhilor B .O .R . care, potrivit cliseului vehiculat de presa, au provocat scanteia ce a d eterm inat revenirea in masa . D in pacate, aceasta schem a simplista, lipsita de fundam ent ptiinfific serios a facut cariera nu doar in istoriografia din perioada com um sta, ci pi dupa 1989. A ceasta imagine cu puternice accente festiviste este contrazisa de docu m en te, note, rapoarte intocm ite de d ifentele institufii ale statului (adm inistraf ie, p o lifie, jan darm ene, servicii secrete) ori chiar docum ente ale P.C.R. In form afn le furnizate co n firm an u numai implicated institu fiilor de stat in suprim area B isericii Unite, ci pi rioltnta cu care s-a desfapurat. La 1 decem brie 1948, Prezidiul Republica Populare R om ane a emis Decretul nr. 3 58pentru stdbihred situatiei de drept afostului cultgreco-catolic,

401
prin care toate bunurile ce ap arfin u sera org anizafiilo r pi in stitu fiilor centrale ale Bisericii Unite treceau in proprietatea statului (art. 2) ca urmare a revenirii com u n itatilo r locale (parohii) ale cultului g reco-catolic la cu ltu l o r to d o x ro m a n (a rt. 1). B is e ric ile pi a v e re a p a ro h iilo r ce ap arfinu sera co m u n itatilo r g reco-catolice au revenit parohiilor ortod oxe (foste greco-catolice) in conform itate cu dispozifiile art. 37 al legii cultelor. P entru im p arfirea bunurilor patrim oniale ale B isericii U nite s-a emis H .C .M . nr. 1719/ 27 d ecem brie 1948. Suprim area B isericii R om an e Unite (G reco -C ato lice) s-a realizat in co n tex tu l sovietizarii R o m an iei. P uterea co m u n ista , p ro fitan d de divizarea dintre catolici pi ortodocpi, mai mult servindu-se de ea, a pus in p ractica o strategic m enita sa in co rp o re z e g reco -ca to licii in B iserica O rtod oxa. Dar, apa cum pe buna dreptate rem arca A. Riccardi, represiunea ce i-a v iz a t pe g r e c o -c a t o lic ii din U c ra in a o c c id e n t a ls , R u te n ia subcarpatica, Rom ania pi Slovacia, nu a constitu it doar un alt episod al con flictu lu i dintre o rto d o x ie pi catolicism - g re co -ca to licism u l fiind con sid erat un instrum ent al prozelitism ului R om ei in mediul ortod ox ci reprezenta, intai de toate, primul capitol al unei politici religioase ce viza toate com u nitafile catolice din E uropa Central-Rasariteana. In prim a parte a anului 1949, in contextul deteriorarii rela fiilo r E st-V est, regimul com unist din R om ania a adoptat noi masuri m enite sa restranga prezenfa publica pi autonom ia Bisericii C atolice de rit latin (ro m a n o -ca to lice), sa im pied ice catehizarea tineretului, sa im puna o cond u cere ecleziastica obedien ta puterii, intreaga acfiu n e fiind susfinuta de o violenta cam panie de presa ce viza Sf. Scaun. L a 21 iunie 1949, in timp ce se indrepta spre Bucurepti pentru a discuta cu autoritafile proiectul statutului cultului catolic, episcopul M arton A ron a fo st arestat. Cinci zile m ai tarziu, era arestat in com . Popepti-L eord eni din apropierea Bucureptiului pi episcopul A n to n D u rcov ici. In paralel cu arestarea e p is c o p ilo r ro m a n o -c a to lic i, a u to rita file au c a u ta t sa id en tifice in epaloanele inferioare, respectiv la nivelul vicarilor ori canonicilor, persoane dispuse sa colaboreze cu regimul.

402
D ecretul Sf. O ficiu din 1 iulie 1949 de excom unicare a catolicilor ce militau in randurile com uniptilor a oferit autoritafilor un pretext pentru adoptarea altor masuri represive im potriva B isericii R om an o-C atolice. Prin Hotararea de guvern din 29 iulie 1949, publicata in Buletinul O ficial nr.51/ lau g. 1949, au fo st interzise pe teritoriul R .P R m area m ajoritate a o rd in e lo r pi c o n g r e g a fiilo r ro m a n o -c a to lic e . D o a r m em b rii a trei co n g re g a tii m ai p u teau sa-pi d esfap oare legal a ctiv ita te a . P o triv it d ispozifiilor a rt. 2 , m em brii ordinelor pi con g reg afiilo r d e sfiin fa te aveau posibilitatea sa ram ana in viata m onahala doar daca se integrau in una din u rm ato arele c o m u n ita fi re lig io a se: b a rb a fii in clau zu ra fo stei arhiepiscopii ro m an o -cato lice de Bucurepti, iar surorile in m anastirile ro m an o-catolice de la Radna (jud. A rad), Popepti-Leordeni (jud. Ilfov) sau Timipul de Sus (jud. Braov). B en eficiin d de sprijinul u n or clerici pi laici ro m an o-catolici, in primavara anului 1950, autoritafile com u niste inifiaza constitu irea unei o rg an izafii in d e p e n d en ts de ierarhia ca to lica superioara, m en ita sa faciliteze incadrarea clerului pi credinciopilor in noua ordine politica interna. Status-ul Catolic Transition - form ula o rg a n iz a tio n a l! aleasa - era o veche in s titu te aparuta in contextul fram antarilor generate de R eform a in Transilvania. In proiectul de reactivare a Statusului publicat in ziarul N euer Weg din 16 m artie 1951 se afirm a ca acesta a avut jurisdicfie asupra tuturor catolicilor din Rom ania pi nu doar asupra celo r din Transilvania. In co n se cin fa Statusul trebuia sa devina organ decizional al Bisericii R om an o-C atolice din R om ania. Reactivarea Statusului a fo st precedata de doua co n ferin fe desfapurate la Targu Murep in 2 7 aprilie 1950 pi G h e o rg h en i in 5 sep tem b rie acelapi an. C o n g resu l de co n stitu ire a Statusului s-a finut la Cluj in 15 m artie 1951. In rezolufia a d op tata cu acel prilej era precizata in ten fia organizarii Statusului in co n fo rm itate cu legile R epublicii Populare . P a rticip a n ts la congresul de la Cluj au adoptat pi o m o fiu n e de su sfinere a Apelului de Pace de la Stockh olm , lansat de Congresul M ondial al Partizanilor Pacii - mipcarea p acifist!

sp o n s o riz a ta de com unipti. Unui d intre liderii p r e o f ilo r c a to lic i d em o crat 1 din R om ania, pr. Agota Andras a fo st suspendat pi, mai tarziu e x co m u n icat de Sf. Scaun. C lericii care refu zau sa susfina deciziile congresului de la Cluj, intre care m ons. Luigi B o g a, vicar al diecezei de A lba Iulia pi m ons. M arc G laser, adm inistrator al diecezei de Iapi au fo st ares ta p . A stfel, dupa inlatararea celo r care se opuneau apa-numitului C o m itet de A cfiu n e C atolic, m inisterul C ultelor a reluat negocierile cu liderii p re o filo r d e m o c ra fi in vederea elaborani Statutului pentru organizarea, co n d u cerea pi fu n c fio n a re a cultului ro m a n o -ca to lic in R epublica Populara R om an a . D ocu m en tal accep tat de cele doua parti recunopteaautoritatea ecleziastica suprem a a Papei in chestiuni de cred in ta pi dogm a, dar, in toate celelalte aspecte biserica urm a sa se supuna legilor ta rii. D reptu l Sf. Scaun de a numi episcopii era recu n o scu t, dar numirile urm au sa fie facute doar pe baza recom an d arilor B isericii R o m an o C atolice din Rom ania pi cu aprobarea guvernului rom an. Legatarile cu R om a urm au sa fie facute prin interm ediul m insterului Cultelor pi cel al A fa ce rilo r E x te rn e , refu zan d u -se o rice c o n ta c t d irect cu V aticanul. P ro iectu l a fo s t adus pi la cu nop tinfa m on s. O H ara, care pe baza recom andarilor Vaticanului 1-a respins. Intr-un raport al serviciilor secrete din aprilie 1949, se afirm a ca, in paralel cu negocierile purtate cu guvernul in vederea acceptarii statutului B isericii R om an o-C atolice, n u nfiatu ra con tin u a sa susfina re z iste n fa g reco-catolica; d rept urm are, raportul r e c o m a n d a lic h id a r e a n u n f i a t u r i i p a p a le pi a p lic a r e a tu tu r o r c o n se cin fe lo r ce decurg din abrogarea C oncordatului . Un episod im p ortan t prin con secin fe al relafiilo r Sf. Scaun cu R .P .R a fo st p ro cesu l N unfiaturii desfagurat intre 2 8 -3 0 iunie 1950 la Tribunalul M ilitar Bucurepti. Scopul acestei acfiuni a autoritafilor rom ane nu era strain Sf. Scaun . In co n tex tu l accen tu arii razboiului re ce pi, b in e in fe le s , la ce re rea M o sco v ei, regim urile co m u n iste din E u ro p a Centrala pi de E s t au decis intreruperea relafiilor diplom atice cu Sf. Scaun pi expulzarea rep rezen ta n filo r sai d iplom atici. Procesul desfapurat la

404
Bucurepti in iunie 1950 a o fe n t autoritafilor pretextul adoptarii acestor m asuri. P o triv it a p re c ie n lo r in sta n fe i m ilitare n u n fia tu ra papala, spionajul englez, turc pi francez pi-au dat m ana in actiunea lo r com una, im p o triv a regim ului de d e m o c r a fie p op u lara din R .P .R . . A n ch eta desfapurata a relevat, in op inia autoritafilor, ca m em brii n u nfiatu rii au fo lo sit calitatea diplom atic^ pentru a se am esteca in afacerile interne ale R.P.R. inifiind cond u cand pi luand parte la uneltirile grupului de spioni c o n d a m n a fi . C a u rm a re a apa-ziselor dezvaluiri fa cu te in tim pu l procesu lu i, la 4 iulie 1950 M inisterul A facerilor E x te rn e a in fo rm a t n u n fiatu ra ca prezenfa in R epublica Populara R om an a a m ons. G erald Patrick O H ara, reg en t al N unfiaturii A p ostolice, m ons. D el M estri de Sch on berg G u id o - auditor al Nunfiaturii pi m ons. Kirk C. Jo h n - secretar al N u n fiatu rii nu mai este dorita pi in co n secin fa cere ca cei notati mai sus sa paraseasca R epublica Populara R om an a in urm atoarele 3 zile de la prezentarea acestei n o te . L o g ica razboiului rece nu ad m itea m en fin erea legatu rilor d iplom atice cu Sf. Scaun situat dincolo de co rtin a de fier. G uvernul rom an a continu at sa exhibe o atitudine belicoasa fafa de Sf. Scaun pi dupa expulzarea rep rezen tan filo r sai diplom atici. In primavara anului 1950 legafia E lv efie i de la Bucurepti ipi exprim ase, la solicitarea n u nfiatu rii, acordul in vederea preluarii cladirii n u n fiatu rii - proprietate a Vaticanului - , in cazul expulzarii d iplom afilor pon tificali, acord adus la cu nop tinfa guvernului rom an. Cladirea a fo st insa ocu pata de D ir e c fia G en erala a Securitafii Poporului pana in m artie 1951 cand a fo st preluata de M inisterul A facerilor E xtern e. In toam na anului 1951 guvernul com unist de la Bucurepti an u n fa d escoperirea unei noi refele de sp io n a j aflata in serviciul Vaticanului pi a celorlalte puteri im penaliste in frunte cu SUA . P rocesu l desfapurat la Bucurepti intre 10-17 sep tem brie, nu se deosebepte de acfiuni sim ilare care au avut lo c in Ungaria, Polonia, C ehoslovacia pi Bulgaria. Inspirate de m odelul sovietic al p ro ceselor-sp ectacol , dem ersurile penale initiate de guvernelfe com u niste aveau m enirea de a justifica in term enii luptei de

405
clasa acfiunile indreptate im potriva B isericii C atolice pi, in acelapi timp, de a d em onstra necesitatea organizarii u n or biserici cato lice n atio n ale . D u p a m oartea lui Stalin, relaxarea ideologica in U R SS pi E u ro p a de E s t nu a fo st insofita de revizuiri sem nificative ale politicilor religioase. In prim a jum atate a anului 1955 liderii com unipti de la Bucurepti au decis am nistierea - parfiala - a d efin u filor p o litici in tre care se aflau pi numeropi slujitori ai cultelor, inclusiv catolici. E p is c o p ii unifi care au supraviefuit infernului c o n c e n tra fio n a r - Iuliu H o ssu , lo a n Balan pi A lexand ru R usu - au fo s t trimipi cu dom iciliu ob lig ato riu (D .O .) la m anastirea ortod oxa de la Curtea de Argep. D in tre episcopii ro m an o catolici se mai aflau in viata, M arton Aron la A lba Iulia pi Augustin P acha la Timipoara, cel din urm a incetand din viafa in anul urm ator. In anii 50 situafia co m u n ita filo r cato lice din R om an ia con tin u a sa fie d ra m a tic ! Preofii pi credinciopit greco-catolici care asem eni episcopilor nu pi-au parasit cred infa se aflau in clandestinitate, iar biserica ro m an ocatolica lipsita de un statut legal era doar tolerata de autoritafi. Al doilea val al destalinizarii inifiat de raportul secret prezentat de N.S. Hrupciov la C ongresul X X al P C U S a p ro v ocat un poc in randul elitelor com uniste pi s-a aflat la originea schim barilor dram atice din Polonia pi Ungaria. In acest clim at nu lipsit de contraste, sp era n fele clerului pi cred inciop ilor unifi s-au exp rim at pi prin revigorarea viefii religioase clandestine. La randul lor, ep isco p ii unifi adreseaza, la 23 aprilie 1956, Prezidiului M A N , prim ului-m inistru pi ministerului C u ltelor un Memoriu p riiin d situatia Bisericii Greco-Catolice din R.P.R. R eplica guvernului, una brutala nu a intarziat. In iulie episcopii au fo st internafi in locu ri diferite: lo a n B alan la m -rea C iorogarla, unde a in cetat din viafa la 4 august 1 9 5 9 ; Iuliu IIo s s u la m -rea Caldarupani, iar A lexandru Rusu la m -rea Cocop. In luna urm atoare autoritafile au declanpat o am pla acfiune de identificare, a restare pi con d am n are a p r e o f ilo r g re c o -c a to lic i din clandestinitate. C onsiderat principalul instigator al clerului nerevenit, episcopul Alexandru Rusu a fo st arestat la 30 d ecem brie 1957 pi trimis pentru in stru m en tarea

406
cazului la Cluj. In procesul ju d ecat de Tribunalul M ilitar din localitate, in februarie 1957, au fo s t inculpafi pi p re o fi g re co -ca to lici n erev en ifi. C ond am nat la 25 de ani in ch iso are pentru agitafie c o n tra statului , episcopul Rusu a fo st in te m n ifa t la G herla, unde a refuzat reeducarea ce insem na pentru greco-catolici recunoapterea desfiinfarii B isericii Unite. Ca urm are a tratam entului inum an la care a fo st supus, la 9 mai 1963, episcopul Rusu a in cetat din viata in inchisoarea din G herla. R ep lica bru tala, v io le n ta a regim ului la so licita rile clerului pi credinciopilor unifi invedereaza perpetuarea politicii religioase prom ovate la sfarpitul anilor 40, refiizul m odificarii status-quo-lui confesional fixat la finele anului 1948, odata cu suprimarea dejure a Bisericii Unite. Mai mult, Sf. Scaun continua sa fie asociat, potrivit logicii razboiului rece, cu lagarul imperialist. Maniera in care Sf. Scaun pi com unitatile catolice locale s-au im plicat in evenim entele ce au avut loc in Polonia pi Ungaria in vara pi toam na anului 1956, confirm a, in opinia liderilor comunipti de la Bucurepti, dar nu num ai a lor, caracteru l r e a c fio n a r al p o liticii V aticanului. Evenim entele din Ungaria demonstrasera, potrivit lui M iron Constantinescu, necesitatea intaririi muncii politice, deoarece pe linia Bisericii Catolice se duce o propaganda daunatoare poporului nostru pi farii . Form ularea principiilor com unism ului n atio n al in R om an ia la incep utu l an ilo r 6 0 a g en era t m utafii sem n ifica tiv e pe plan intern. In cep an d cu anul 1962 au fo s t a m n istia ti d efin u fii p o litic i, ultim ii parasind inchisorile in 1964. In paralel, s-au depus eforturi in vederea inserarii trad ifiilo r cu ltu rale pi nafion ale in tiparele unui com u nism n a fio n a l. R ed efin irea o b ie ctiv e lo r regim ului a presupus, in tre altele, revizuirea atitudinii fafa de cu ltele religioase. Un rol sem nificativ in reevaluarea atitudinii fafa de B ise ric a C atolica din R om an ia 1-au avut schim barile intervenite pe plan in tern afio n al: lansarea de catre liderii de la M o scova a conceptului coexisten fei papnice , inifiativele diplom atice ale P ap ei lo a n al X X I I I - l e a fa fa de E s tu l c o m u n is t, largul ecou in te rn a tio n a l al Conciliului V atican II.

407
A sem eni altor state com uniste pi guvernul de la Bucuresti a angajat unele co n ta cte pi discutii exploratorii cu diplom afi pontificali. Se pare ca prim ele discufii s-au p u rtat prin interem ediul am basadei rom ane de la R om a. D ip lo m afn rom ani aflafi la R om a au trim is la Bucurepti o serie de rapoarte pi evaluari pnvitoare la : sem m ficatia pi d ocu m entele conciliare adoptate, atitudinea Sf. Scaun fafa de farile com u n iste, p o z ifia Sf. Scaun in principalele problem e in tern afio n ale. In cursul anului 1965 au avut loc mai m ulte intalniri intre fu ncfionari din Curia ro m an a pi diplom afi rom ani in care au fost evocate diverse teme: situafia com u n itafilo r catolice de am b ele n tu n din R o m a n ia , p o sib ilita te a co m p le ta rii sca u n e lo r ep iscop ale vacante, b in e in fele s, in cazul d iecezelor ro m an o -cato lice, p osibilitatea reluarii relafiilor d iplom atice. La 2 4 ianuarie 1968, primul m inistru I. G h . M aurer in so fit de m inistrul de E x tern e , C. M anescu au fo st prim ifi in audienfa de papa Paul al V l-le a. Depi catolicii din fara pi mai ales g reco-catolicii - care continuau sa fie in clandestinitate - pi-au pus m ari speran fe in rezultatele acestei intalniri, statutul co m u n ita filo r catolice nu a fo st m odificat. Cu domiciliu obligatoriu la m -rea Caldarupani, Iuliu H ossu singurul dintre episcopii unifi titulari in 1948 care se mai afla in viafa aniversa - in n oiem brie 1967 - 50 de ani de la hirotonirea sa ca episcop. Alaturi de venerabilul episcop s-a aflat - pnn intermediul unei scnsori, Paul al V I-lea, care nu a uitat faptul ca in im prejurari grele episcopul catolic rom an a dovedit admirabila tarie pi neclintita statorm cie . L a inceputul anului 1969 ca n o n icu l I o s i f S c h u b e rt, ep isco p ro m a n o -c a to lic clan d estin primepte, la in tervenfia a u to rita filo r vest-germ ane, dreptul de a parasi definitiv fara. In februarie se afla la Rom a, unde a avut discufii cu m ons. Casaroli pi m ons. G. Cheli, in 22 februarie fiind prim it in audienfa privata de Paul al V l-le a . O luna mai tarziu, m ons. Cheli se afla la Bucurepti pentru discufii cu au toritafile rom ane. D em ersul sau era o ilustrare a acelei Ostpolitik (politici rasaritene) inaugurate de papa loan al X X III-le a pi p e r f e c f io n a t a de Paul al V l-le a . M o n s. C h e li in s o fit de peful

408
D epartam entului Cultelor, G h . N enciu , 1-a vizitat pe episcopul H ossu la m -rea Caldarupani. Cu acest prilej 1-a in fo rm a t de in ten fia papei de a-1 ridica in randul cardinalilor, autoritafile rom ane fund de acord cu plecarea sa la R om a pentru investitura cu con d ifia ram anerii sale acolo, oferta refu zati de episcop. Paul al V l-le a a respectat d o rin fa episcopului H ossu, drept urm are, in consistoriul din 2 8 aprilie 1969, num ele a doi cardinali au ramas secrete (in p e cto re). In cazul Rom aniei, diplom afia pontificala nu a inregistrat succesele o b tin u te in Ungaria, lugoslavia sau R .D .G erm a n a . L a 2 6 mai 1973, prepedintele Consiliului de Stat, N. Ceaupescu era prim it in audienfa de Paul al V l-lea, insa speranfele catolicilor rom ani au fo st din nou inselate. Com unicatul Sf. Scaun dat publicitafii la sfarpitul audienfei caracteriza in termeni neutri situafia Bisericii Rom ano-Catolice, problema libertafii grecocatolicilor nefiind nici m acar m enfionata. In ianuarie 1975 un alt diplomat pontifical, mons. Poggi a efectutat o vizita exploratorie la Bucurepti, discufiile avute cu responsabili din departamentul Cultelor nu au adus insa schimbari sem nificative in privinfa statutului Bisericii Catolice din Romania. N u e mai pufin adevarat ca, in anii 70 represiunea violenta a facut loc unei toleranfe relative fafa de preofii pi credinciopii catolici. Totupi, autoritafile nu au in ten fio n at nici un m om en t sa relegalizeze cultul greco-catolic. La randul ei, Biserica O rto d o xa R om ana se im potrivea relegalizarii Bisericii Unite, declarafiile ierarhilor ortodocpi exprim ate in fara sau in strainatate, d em o n stra n d p e rs is te n fa unei in te rp re ta ri e x tre m de su b iectiv e a evenim entelor derulate in toam na anului 1948. Includerea pe agenda C onferinfei de la H elsinki pi in D ocu m entu l final a p ro b lem a ticii resp ectarii d rep tu rilor pi lib e rta filo r om ului a contribuit la im pulsionarea mipcarilor civice din E stu l E u rop ei. L a 29 iunie 1977 lua fiin fa, la Bucurepti, Com itetul de salvare a Bisericii Catolice R om an e U nite care, doua luni mai tarziu, a trimis doua m em orii, unui lui N. Ceaupescu, al doilea fiind adresat statelor participante la C o n fe rin fa de la Belgrad. Trei ani m ai tarziu, ep isco p ii unifi clandestini - lo a n

409
D ragom ir, Alexandru T od ea pi loan Ploscariu - au inaintat un m em oriu statelor partieipante la C o n ferin fa de la M adrid, in care solicitau, prin intermediul C o n fe rin fe i, guvernului rom an: recunoapterea legala a cultului g re co -ca to lic; inapoierea bisericilor sau dreptul de a con stru i altele noi; recunoapterea lor oficiala in calitate de episcopi; dreptul de a avea institufii de in vafam an t p en tru pregatirea viitorilor p r e o fi; accesul la mass-m edia. Conptient de dificultafile cu care se con frun tau co m u n ita file catolice din R om ania, Sf. Scaun solicita aplicarea acordurilor de la H elsinki, Paul al V l-le a m en fion an d R om an ia in tre farile in care B iserica C atolica se afla in dificultate. L a 6 ianuarie 1982 a avut loc ordonarea m ons. Traian Cripan, p reot unit, ca arhiepiscop pi num irea sa in postul de secretar al C o n g reg afiei pentru cauza sfin filo r. Cu acel prilej, loan Paul al 11-lea a pled atin termeni ferm i cauza B isericii C atolice de rit rasaritean (U nite) din R om ania, suprim ata in 1948: . .S f. Scaun a urm arit pi urmarepte cu o solicitudine

deosebita, in bucurie pi in num eroasele pi foarte tristele incercari, cond ifiile co m u n itafii catolice de rit oriental . . . . T otod ata, lo a n Paul al II-lea a ream intit intervenfiile facute de reprezentanfii Sf. Scaun in diferite ocazii, propriile sale demersuri in favoarea recunoapterii acestei Biserici. In pofida n e n u m a ra te lo r d em ersu ri ale S f. S ca u n , a m e m o riilo r a d resa te de co m u n itafile cato lice din fara, autoritafile com uniste nu au m odificat legislafia religioasa, B iserica U nita (C atolica de rit rasaritean) a ramas in ilegalitate, iar B ise rica R o m a n o -C a to lic a a avut statu tu l de b iserica tolerata pana la caderea regimului com unist. C o n tra d icfiile p o litic ilo r religioase p ro m o v a te de regim urile com uniste sunt revelatoare pentru dilemele cu care se con fru n tau elitele com uniste. B iserica era singura in s titu te inspiratoare pi purtatoare de valori, m esaje, com p ortam en te pi atitudini, altele d ecat cele prom ovate de ideologia oficiala, tolerata de comunipti. O ric e p o ten fiala am em n fare la adresa m onopolului politic pi ideologic constituia o provocare pe care liderii com unipti nu aveau sa o accepte. E d ificarea com unism ului era, de altm interi, co n d ifio n a ta de form area omului nou.