Constitutii din Romania

Necesitatea adoptarii unei constitutii in spatiul romanesc a fost legata de procesul de

modernizare a acestuia pe plan politic, social, economic si cultural care a luat avant in secolul al
XIX-lea. Initial principatele romane erau conduse pe baza unor acte si documente cu rol
constitutional, iar mai apoi, in a doua jumatate a aceluias secol, a fost adopatata prima
constitutie interna romaneasca.

Constitutiile din Romania:

1. Constitutia din 1866- regim politic democratic

2. Constitutia din 1923- regim politic democratic
3. Constitutia din 1938- regim politic autoritar
4. Constitutia din 1948- regim politic totalitar
5. Constitutia din 1952- regim politic totalitar
6. Constitutia din 1965- regim politic totalitar
7. Constitutia din 1991- regim politic democratic

Constituția din 1866 a fost elaborata in contextul venirii la tronul Principatelor Unite a
unui print strain, adica Carol de Hohenzoller Sigmaringen. Aceasta a fost prima constitutie
interna romaneasca, fiind creata dupa modelul constitutiei belgiene. Actul fundamental avea la
baza principii liberale de conducere a statului precum suveranitatea statului, guvernarea
reprezentativa si responsabila, separarea puterilor in stat, garantarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti si domnia ereditara. Conform acestei constitutii, Principatele Unite formau un singur
stat numit Romania. Una dintre cele mai importante prevederi se referea la puterile statului,
respectiv puterea legislativa, executiva si judecatoreasca. Puterea legislativa apartinea
domnului si unui parlament numit Reprezentatiunea Nationala. Deoarece domnul avea drept de
initiativa legislativa, acesta promulga legi, aplica santiuni si avea drept de veto. Parlamentul
discuta si vota legile, controla consiliul de ministrii si votau pe model cenzitar deputatii si
senatorii. Puterea executiva apartinea domnului si guvernului. Domnul avea atributii precum
desemnarea prim-ministrului, batea moneda si era comandant suprem al armatei. Guvernul era
format dintr-un prim-ministru si ministrii adunati cu scopul de a pune in aplicare legile. Nu in
ultimul rand, puterea judecatoreasca apartinea Curtii de Casatie si Justitie si, la nivel local,
curtilor de judecata si tribunalelor.

Constitutia din 1923 a fost elaborata in urma unirii provinciilor istorice romane, adica
Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crisana si Maramures cu vechiul regat. Textul vechii
constitutii nu mai coincidea cu noile modificari ale Romaniei, motiv pentru care liberalii si-au
asumat misiunea realizarii unei noi legi fundamentale care pastra in mare parte textul
constitutiei din 1866. Conform actului constitutional, statul roman era numit Regatul Romaniei si
era un stat National Unitar, iar cetatenia romana putea fi acordata fara deosebire de religie,
etnie si limba. De asemenea, proprietatea era garantata de catre stat, deoarece era introdusa
functia sociala a proprietatii, adica in caz de utilitate publica statul putea face exproprietariri cu
despagubirea în prealabil a proprietarilor. Totodata, puterile statului erau organizate pe principiul
separararii puterilor in stat si erau formate din puterea legislativa, executiva si judecatoreasca.
Puterea legislativa apartinea regelui si Reprezentatiunii Nationale, puterea executiva apartinea
regelui si guvernului care avea tripla raspundere(politica, penala si sociala) si puterea
judecatoreasca apartinea Curtii de Casatie si Justitie, la nivel suprem, si tribunale si curti de
judecata, la nivel local.

Constitutia din 1938 a fost elaborata in contextul loviturii de stat al lui Carol al II-lea prin
care a dizolvat guvernul si a dispus realizarea unei noi legi fundamentale care sa legitimeze
regimul politic autoritar. Oficial, aceasta a intrat in vigoare la 27 februarie 1938. Constitutia avea
un caracter autoritar, deoarece principiile nu mai erau liberale, ca urmare a faptului ca erau
mentionate mai intai datoriile romanilor si apoi drepturile acestora. De asemenea, era desfiintat
principiul separarii puterilor in stat, puterea revenind pe deplin regelui. Astfel, regele detinea
initiativa legislativa, iar atributiile parlamentului erau mult diminuate, puterea executiva apartinea
tot regelui si se exercita prin intermediul guvernului sau si puterea judecatoreasca apartinea
Curtii de Casatie si Justitie si tribunalelor si curtilor de judecata. Aceasta constitutie a fost in
vigoare pana la sfarsitul domniei lui Carol al II-lea, adica pana pe 6 septembrie 1940.

Constitutia de la 1948 a fost elaborata in contextul loviturii de stat a comunistilor din 30

decembrie 1947 care a avut ca rezultat abdicarea lui Mihai I, abolirea monarhiei si proclamarea
Republicii Populare Romane. Aceasta reflecta existenta unui regim politic totalitar, deoarece,
chiar daca drepturile romanilor erau mentionate, acestea erau sistematic incalcate. Statul
capata titulatura de Republica Populara Romana, organul suprem de conducere fiind Marea
Adunare Nationala. MAN era un parlament unicameral considerat organul suprem al puterii.
Marea Adunare Nationala forma guvernul, modifica textul Constitutiei, vota legile si bugetul. Din
punct de vedere al puterii executive, aceasta apartinea unui Consiliu de Ministri(guvernul), care
avea in frunte un presedinte. Nu in ultimul rand, puterea judeactoreasca era exercitata de
instntele de judecata si de Curtea Suprema, insa erau subordonate factorului politic, reprezentat
de Partidul Muncitoresc Roman.

Constitutia din 1952 a fost elaborata un contextul etapei staliniste, cand statul roman
implementase o serie de modele politice, economice si sociale specifice Uniunii Sovietice.
Conducerea de la Bucuresti a considerat necesar ca aceste schimbari sa fie mentionate in
textul constitutiei, cu atat mai mult cat Romania dorea sa arate ca e supusa neconditionat
Uniunii Sovietice. Noua constitutie a intrat in vigoare la 24 septembrie 1952 si avea aproximativ
aceleasi prevederi ca in constitutia anterioara, cu cateva exceptii: principiul de baza al separarii
puterilor in stat era dictatura proletariatului si instanta suprema de judecata era redenumita
drept Tribunalul Suprem al Republicii Populare Romane.

Constitutia din 1965 a fost elaborata dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, in
momentul preluarii conducerii de catre Nicoale Ceausescu. Conform Art. 1, denumirea statului
era modificata in Republica Socialista Romania. Forta conducatoare a intregii societati era
Partidul Comunist Roman, iar scopul tuturor oamenilor muncii era construirea unei societati
socialiste. Astfel, proprietatea si economia aveau caracter socialist, adica proprietatile
apartineay statului, indiferent de natura lor. In ceea ce prinveste puterile statului, acestea
ramaneau aceleasi ca in constitutia din 1952, insa, ulterior, au fost modificate anumite aspecte.
In 1974 a fost introdusa functia de presedinte al Republicii Socialiste Romania, care prezida
consiliul de stat, era comandantul suprem al fortelor armate, numea si revoca, la propunerea
Prim-Ministrului, ministrii , oferea distinctii si decoratii si reprezenta statul in relatiiile
internationale.

Constitutia din 1991 a fost elaborata in urma evenimentelor din cadrul Revolutiei
Romane din decembrie 1989, regimul comunist fiind astfel inlaturat si inlocuit de cel democratic.
Aceasta consitutie avea la baza principii democratice precum suveranitatea natiunii, garantarea
drepturilor si libertatilor cetatenesti, separarea puterilor in stat, guvernarea reprezentativa si
pluralismul politic. In ceea ce priveste puterile statului, puterea legislativa aparatinea unui
parlament bicameral format din senat si camera deputatilor si avea atributii in controlarea
guvernului si votarea legilor. Puterea executiva apartinea guvernului si presedintelui care pun in
aplicare legile. Presedintele are o deosebita importanta, deoarece acesta realizeaza medierea
intre insititutiile statului si cetateni. Acesta are un mandat de patru ani in care trebuie sa
numeasca in functie Prim-Ministrul si ministrii, sa ofere distinctii si decoratii, sa numeasca
gradele militare superioare si sa reprezinte statul pe plan international. Puterea judecatoreasca
apartine Curtii Supreme de Justitie si tribunalelor, dar si unor insititutii noi create, respectiv
Avocatul Poporuluis i Curtea Constitutionala. Aceasta constitutie este in vigoare si in prezent,
fiind revizuita in anul 2003.