ADOPTAREA CONSTITUTIEI ROMANIEI

Constitutia este legea suprema intr-un stat. Ea stabileste organizarea statului, functionarea autoritatilor publice, indatoririle statului, drepturile si ndatoririle cetateanului. Fiecare om are dreptul de a avea o anumita credinta:suntem ortodocsi sau catolici sau poate protestanti, suntem crestini sau mulsulmani. De asemenea fiecare dintre noi are dreptul sa nu aiba nici o credinta. Daca un om este arestat, fiind acuzat de crima, are dreptul sa fie aparat de un avocat. Daca o persoana a implinit 18 ani(sau cat prevede legea respectiva)are dreptul de a vota. Fiecare cetatean trebuie sa respecte legea si va fi sanctionat oricine ar fi el daca o incalca. Aceste afirmatii sunt adevarate intr-un stat democratic, pentru ca ele sunt inscrise in constitutia statului respectiv. Orice stat democratic are o constitutie care contine precizari privind atat modul in care este organizata guvernarea tarii, cat si ceea ce trebuie sa faca guvernantii. Constitutia limiteaza puterea guvernantilor, aratand ceea ce nu trebuie ei sa faca si ii ajuta sa previna incalcarea drepturilor cetatenilor. De aceea, constitutia este lege suprema, prima lege din stat. Elaborarea unei constitutii presupune respectarea exigentelor stiintei dreptului si valorificarea traditiilor tarii respective. De aceea, chiar daca regasim o serie de elemente asemanatoare sau chiar comune tuturor constitutiilor, putem afirma ca fiecare constitutie este unica si apartine numai unui stat anume. Romania este un stat cu vechi traditii constitutionale, fapt ce poate fi evidentiat fie si printr-o sumara trecere in revista a unor momente din istoria romanilor. Primul asezamant constitutional la romani este un cod de legi, numit regulament organic, potrivit caruia organizarea statului se baza pe principiul separarii puterilor: executiva, (domnul), legislativa(adunarea obsteasca) si judecatoreasca(instantele judecatoresti). Prevederile acestui document au fost puncte de plecare in realizarea programelor Revolutiei de la 1848, revolutie care a constituit, prin obiective si programe , un moment important in istoria constitutionalismului la noi. Unirea Tarii Romanesti cu Moldova a facut posibila in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, constitutia noului stat, denumita Statul organic sau Statul lui Cuza(1864)

Transformarile specifice epocii moderne incep sa se produca in societatea romaneasca la sfarsitul secolului al XVIII-lea si in prima jumatate al secolului al XIX-lea, mai tarziu decat in vestul Europei. Acest fapt se explica prin indelungata stapanire otomana si mentinerea Tarilor Romane in sfera de influenta a marilor puteri vecine (Austria si Rusia). Sub impactul ideilor revolutionare europene, in special a celor franceze, se intensifica framnatarile si miscarile pentru reforme in toate domeniile societatii, pentru unitatea statala, miscari care culmineaza cu revolutia de la 1848 si infaptuirea statului national in 1859. Toate aceste schimbari s-au reflectat in initiativa unui grup de boieri progresisti de a elabora un proiect de constitutie(1822) precum si in elaborarea , in timpul ocupatiei rusesti(1828-1834), a unui cod de legi care viza organizarea statala a PrincipatelorRegulamentul Organic. In 1848, in ziua de 9 iunie, Adunarea de la Islaz adopta o Proclamatie. La 11 iunie, domnitorul Gheorghe Bibescu aproba noua Constitutie care ii fusese prezentata. In 1864, pentru a inlatura opazitia boiereasca conservatoare, A.I.Cuza da o lovitura de stat si impune Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris (Statutul lui Cuza) impreuna cu noua lege electorala. Dupa abdicarea lui Cuza in 1866, la tronul tarii este adus un principe strain, instaurandu-se astfel monarhia straina(familia de Hohenzollern), ceea ce impune adoptarea unei noi constitutii ce va ramane valabila, cu unele modificari pana in 1923. In aceasta perioada Romania si-a cucerit independenta(1877-1878) si s-a proclamat regat(1881) Principalele momente in evolutia constitutionalismului romanesc Constitutia carturarilor(1822) Proiect a unui grup de boieri progresisti care viza organizarea statului ca monarhie constitutionala Si-a desavarst unitatea statala(unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei cu Romania)-1918 Pe plan economic a cunoscut un ritm mai intens de dezvoltare a industriei, agriculturii,comertului, conturandu-se corespunzator si sructurile sociale specific capitaliste(burghezia, muncitorimea). Drept urmare a acestor transformari, in 1923 se adopta o noua Constitutie. Perioada dintre aceste doua razboaie mondiale se caracterizeaza prin evolutia democratica a societatii ramanesti, evolutie intrerupta de instalarea dictaturii regelui Carol al II-lea in 1938, dictatura consfintita printr-o noua constitutie. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, prin delimitarea sferelor de influenta a Uniunii Sovietice. In 1947, monarhia este inlocuita cu republica, iar perioda urmatoare, partidul comunist isi impune controlul.
2

Constitutiile adoptate in 1948,1952,1965 consacra noua forma de guvernamantrepublica, cat si noul regim politic- regimul comunist si astfel intrarea statului roman in randul statelor nedemocratice comuniste. Revolutia din decembrie 1989 a pus capat regimului comunist, creand premisele pentru transformarea Romaniei intr-un stat de drept si instaurarea unui regim politic democratic. In 1991 este adoptata noua Constitutie a Romaniei. Regulamentul organic Elaborat in timpul ocupatiei rusesti(1828-1834) instaurate in urma razboiului rusoturc din 1828 Este un cod de legi care vizeaza intreaga organizare si conducere a Principatelor Afirma principiul separarii puterilo in stat. Puterea era executiva:domn, sfat administrativ, legislativa:adunarea obsteasca, judecatoreasca:instante judecatoresti Statutul lui Cuza Cuprinde principii ale organozarii puterilor in stat Consacra independenta legislativa a tarii Constitutia din 1866 Forma de guvernamant:monarhia constitutional ereditara in familia princepelui Carol de Hohenzollern Proclama denumirea oficiala a statului:Romania Afirma separarea puterilor in stat Mentine sistemul de vot cenzitar Reglementeaza drepturile fundamentale ale cetatenilor:libertatea cuvantului, a presei, a intrunilor, egalitatea in fata legii, drepturi politice pentru crestini. Constitutia sin 1923(Constitutia Unirii) Consacra Marea Unire din 1918 Proclama drepturi si libertati egale pentru toti(originea etnica, limba, religia nu impiedica exercitarea drepturilor) Constitutia din 1938 Consacra juridic dictatura regala si restrange drepturile si libertatile democratice Concentreaza puterea in mainile regelui Carol al II-lea Constitutia din 1948, 1952, 1965 Proclama noua forma de guvernamant:republica(populara-1947 si socialista-1965)

 Creeaza cadrul juridic al viitoarelor nationalizari(1948) Stabileste principiul planificarii centralizate a econumiei Consacra desfiintarea pluralismului politic(1952) Stabilesc rolul de forta conducatoare a unui singur partid politic, creandu-se astfel premisele pentru incalcarea principiului separarii puterilor in stat Reprezinta baza juridica a regimului comunist Constitutia din 1991 Realizeaza cadrul juridic necesar statului de drept, democratic. Etapele elaborarii Constitutiei Romaniei 1. Adoptarea unor acte legislative in perioada decembrie 1989-mai 1990, care contin principii ale organizarii statului de drept ce vor fi preluate in viitoarea Constitutie 2. Parlamentul ales la 20 mai 1990 se transforma in Adunarea Constituanta(are la dispozitie 18 luni pentru adoptarea Constitutie) 3. Redactarea proiectului Constitutiei de catre o comisie parlamentara subordonata Adunarii Constituante 4. Dezbaterea proiectului in Adunarea Constituanta 5. 21 nov 1991- Votarea in intregime a textului Constitutiei de catre Adunarea Constituanta 6. 8 dec 1991-Constitutia este supusa referendumului national 7. 13 dec1991- Constitutia intra in vigoare, in acelasi timp fiind abrogata Constitutia din 1965. Caracterul demografic al elaborarii constitutiei Romaniei Constitutia Romaniei a fost elaborata de o putere constituanta alcatuita demografic, prin alegeri generale, vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat Ea a fost supusa referendumului national, considerat a fi mijlocul cel mai democratic de adordare a unei constitutii. Dupa aprobarea Constitutiei prin referendum, a avut loc sedinta comuna a Adunarii Deputatilor si Senatului, la care au participat Presedintele Romaniei, membrii Guvernului, presedintele Curtii Supreme de Justitie si membrii Biroului Electoral Central pentru organizarea referendumului. Biroul Electoral Central a proclamat aprobata Constitutia Romaniei, iar Adunarea Constituanta s-a autodizolvat, misiunea ei fiind indeplinita. Camerele au continuat sa functioneze ca Parlament.

Constitutia Romaniei promoveaza valori politice, morale, juridice ale democratiei: viata, libertatea, egalitatea, dreptatea, proprietatea, munca, demnitatea umana. Aceste valori fundamentale se regasesc in continutul unor norme juridice de maxima generalitate, principiile constitutionale. Principiile constitutinale reprezinta fundamentul celorlalte norme juridice care reglementeaza diferite aspecte ale vietii sociale. Principiile consacrate de Constitutia Romaniei: Suveranitatea poporului:dreptul poporului de a decide asupra propriului destin Forma republicana de guvernamant Caracterul national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman. Separarea puterilor Pluralismul politic Universalitatea drepturilor, libertatilor si indatorililor fundamentale ale omului si cetateanului Egalitatea in drepturi fara privilegii si fara discriminari Legalitatea Constitutionalizarea legilor

Constitutia Romaniei cuprinde 152 de articole, grupate in 7 titluri, 10 capitole, 8 sectiuni. Titlu I Principii generale Titlul II- Drepturile, libertatile, indatoririle fundamentale Titlul III- Autoritatile publice Titlul IV- Economia si finantele publice Titlul V Curtea Constitutionala Titlul VI- Revizuirea Constitutiei Titlul VII- Dispozitii finale si tranzitorii

BIBLIOGRAFIE:
Elena Nedelcu/Ecaterina Morar Cultura civica-Manual pentru clasa a VII-a, Ed. ALL,Bucuresti,1999 Dorina Chiritescu/ Maria Lacatus/ Gabriela Zainescu Cultura civica- clasa a VIII-a, EDP,Bucuresti 1995 Eleodor Focseneanu- Istoria constitutionala a Romaniei 1859-1991, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1998