Constitutiile din Romania

Cerinte: a) b) c) d) e) Anul adoptarii unei constitutii O cauza a adoptarii unei constitutii Asemanari si deosebiri (1-2 asemanari si deosebiri) Consecintele adoptarii fiecarei constitutii Exprimarea unui punct de vedere privind necesitate si insemnatatea unei legi fundamentale pentru statul roman + argument istoric

A) La 1 iulie 1866 a fost promulgata prima constitutie romaneasca elaborata de reprezentantii legitimi ai natiunii , iar la 28 martie 1923, Constitutia Unificarii. Aceasta din urma era reclamata de noile realitati politico-teritoriale realizate in urma Marii Uniri, de nevoia unificarii organizarii de stat si a legislatiei Romaniei Mari. Act de factura liberala , Constitutia din 1866 , ramasa in vigoare pana in anul 1923, a fost un act viguros de independenta, intrucat facea abstractie atat de suzeranitatea otomana, cat si de regimul garantiei colective . Ea consacra numele oficial al tarii, Romania.

B) Infaptuirea Unirii Principatelor (1859) si actiunea reformatoare din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, aducerea printului strain (1866) , au urgentat elaborarea unei noi legi fundamentale care sa curpinda ansamblu vietii societatii si sa creeze cadrul democratic de functionare a institutiilor statului. Acte cu caracter constitutional fusesera adoptate si in perioada anterioara : Regulamentele Organice(1831-1832), Conventia de la Paris (1858), Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris (1864). Dar ele au fost fie expresia intereselor unor mari puteri in Principate (Rusia puterile garantate), fie nu luau in seama cuprinzator aspiratiile de modernitate ale romanilor. Era necesar un act fundamental coerent si atotcuprinzator. C) Compunand cele doua Contitutii din 1866 si 1923 ,observam o serie de asemanari:

- mai mult de jumatate din cele 138 de articole ale Constitutiei din 1866. - ambele Constitutii inserau principiile moderne ,precum: separarea puterilor in stat, responsabilitatea ministeriala, garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, suzeranitatea natiunii. ex. Ambele Constitutii prevedeau ca puterea emana de la natiune. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn/rege si Parlament: format din Adunarea Deputatiilor si Senat.

Parlamentul /Reprezentanta Nationala,exercita controlul asupra executivului(guvernului), avea drept la interpelare, de ancheta, de autoconducere, dezbate si adopta legi, adopta bugetul. puterea executiva era incredintata in ambele Conatitutii, domnului/regelui, care o exercita prin intermediul guvernului(ministrilor). Domnul/regele, numeste primul ministru, numeste si revoca ministrii, sanctioneaza si promulga legile, confirma in functiile publice , are dreptul de a bate moneda, confera decoratii si grade militare, incheie conventii cu alte state, convoca,amana, dizolva ambele adunari ale Parlamentului. ambele Constitutii prevad faptul ca actele domnului/regelui au valabilitate numai daca sunt contrasemnate de miniaterul de resort ,care poarta astfel responsabilitatea. ambele Constitutii prevad drepturile si libertatile romanilor: libertatea constiintei, libertatea invatamantului, libertatea presei,dreptul de intrunire si asociere, egalitatea in fata legii,dreptul de proprietate(sacra si inviolabila), libertatea persoanei, invio labilitatea domiciliului. Existau si deosebiri intre cele doua constitutii: - Spre deosebire de Constitutia din 1866, care prevedea caracterul indivizibil alStatului , Constitutia din 1923 accentua ca Regatul Romaniei era un stat national, unitar si indivizibil. - Constitutia din 1866 consacra votul censitar, iar corpul electoral era impartit dupa criteriul averii, in patru colegii electorale, pt Adunarea Deputatiilor si doua colegii pt Senat. Primele trei colegii alegeau direct deputatii, iar la colegiul patru (taranii) votul era indirect, prin delegatie. Constitutia Unificarii (1923) inscria dreptul de vot universal (desfiinta votul censitar, colegiile electorale), direct, secret si obligatoriu, pt toti cetatenii de la 21 de ani in sus, exceptie facand femeile, magistratii si cadrele armatei. - Constitutia de la 1866 stabilea un regim preferential la impamantanire(art.7) pt crestini, excluzand pe evrei si musulmani, in timp ce Constitutia din 1923 acorda drepturi civile si politice pt toti cetatenii romani indiferent de origine etnica, limba si confesiuni. - Constitutia din 1923 , spre deosebire de legea fundamentala din 1866, sporea rorul statului care putea interveni in raporturile dintre principalii factori ai productiei (patroni si muncitori) , pt a preveni conflictele economice a tarii. - Potrivit Constitutiei din 1923, regele putea emite regulamente, adica instructiuni de aplicare a legilor in vigoare, avand astfel posibilitatea de a interpreta discretional legea. - Constitutia din 1923 introduce controlul preventiv al constitutionalitatii legilor prin Consiliul Legislativ (rol consultativ). D) Prin continutul sau , Constitutia de la 1866 racorda spatiul romanesc din punct de vedere politico-institutional, la realitatiile Europei Occidentale , in pofida unei structuri sociale predominant rurale si a unor mentalitati politice retrograde. Romania devenea sub aspectele formei de guvernamant monarhie constitutionala ereditara, iar regimul politic devenea parlamentar. La randul ei, Constitutia Unificarii a consolidat regimul demogratic din Romania Mare , inscriind-o, cu limitele din practica politica, in modelul occidental de functionare a regimurilor politice.

E) Constitutiile au fost rezultatul schimbarilor din societatea romaneasca si la randul lor au determinat schimbari in societate. Ele au consolidat democratia in Romania si au asigurat functionarea in ansamblu a societatii romanesti.

Constitutiile 1923 / 1938

Documente cu caracter constitutional au fost elaborate inca in prima jumatate a sec. al XIX-lea , majoritatea lor ramanand la stadiul de proiecte. (A-B) Noile realitati politico-teritoriale, demografice, etnice si religiase dupa Marea Unire(1918), nevoia unificarii organizarii de statsi a legislatiei Romaniei Mari au reclamat adoptarea si promulgarea, la 28 martie 1923 a Constitutiei Unificarii. Ea a fost valabila pana in anul 1938 cand Regele Craol al II-lea a promulgat o noua Constitutie menita sa fundamenteze noul regim autoritar. (C) Ambele Constitutii inscriau principiul separarii puterilor in stat, suveranitatea natiunii, proclamau principalele drepturi si libertati cetatenesti . Astfel Constitutia de la 1938 prevedea ca si cea din 1923 ca toate puterile statului emana de la Natiunea Romana care nu se pot exercita decat prin delegatiune. Intre cele doua Constitutii existau urmatoarele asemanari: Ambele Constitutii proclamau libertatea invatamantului, libertatea presei, intrunirilor, de asociere, libertatea individului. Inviolabilitatea domiciliului, dreptul la proprietatea era garantat si inviolabil, exproprierea nefiind permisa decat in caz de utilitate publica si dupa o dreapta si predabila despagubire. Ambele Constitutii prevad ca puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita prin Guvernul sau. Ambele Constitutii prevad o serie de atributii asemanatoare ale regelui: convoaca, amana, dizolva Adunarile, numeste si revoca pe Ministri, numeste sau confirma in functiile publice, este capul Ostirii, confera grade militare si decoratii, are dreptul de a bate moneda, are drept de amnistie si gratiere

Intre cele doua Constitutii exista insa si deosebiri. Constitutia din 1923 emana de la natiune, prin reprezentantii ei in Parlament, in timp ce Constitutia din 1938 reprezenta un abuz, intrucat nu emana de la natiune ci de la puterea executiva si nu fusese adoptata potrivit procedurilor de revizuire a unui act fundamental. Mai mult , Constitutia Carlista (27 feb. 1938) fusese aprobata de popor printr-un plebiscit desfasurat sub stare de asediu, in care votul s-a facut prin declaratie verbala consemnata pe liste separate cu cei ce votau 2pentru si cei ce votau contra. In fapt Constitutia din 1938 suprima separarea puterilor in stat, Regele fiind proclamat Capul Statului.

Daca legea fundamentala din 1923 consacra regimul politic parlamentar, Constitutia din 1938 fundamenteaza regimul autoritar, Parlamentul fiind redus la un rol oarecum decorativ. Astfel , guvernul nu mai raspundea in fata Parlamentului chiar daca pastra dreptul de interpelare, ci avea doar raspundere politica numai fata de Rege. Spre deosebire de Constitutia din 1923, Constitutia din 1938 instaura controlul Regelui asupra Parlamentului prin numirea unui numar mare de senatori(jumatate), carora li se adaugau senatorii de drept. Limita de varsta a celor cu drept de vot crestea de la 21 de ani (Constitutia din 1923), la 30 de ani(Constitutia din 1938) si era acordat(C.1923) numai stiutorilor de carte. Prin aceste modificari numarul alegatorilor scadea de la 4.6 milioane in 1937 la 2 milioane in anul 1939. Noi atributii dobandea Regele prin Constitutia din 1938: declara razboi si incheia pace, incheie tratate politice si militare cu statele straine fara sa mai aiba acordul Parlamentului Spre deosebire de Constitutia din 1923, Legea Fundamentala din 1938 continea prevederi ce vizau formatiuniile de extrema stranga sau dreapta, pedeapsa cu moartea si in timp de pace (atentate,talharie cu omor si asasinate politice). D) Constitutia din anul 1923 a consolidat regimul democratic din Romania, inscriind-o cu limitele din practica politica, in modelul occidental de functionare a regimurilor politice. Constitutia din 1938 a fundamentat in Romania regimul politic autoritar, a pus capat sistemului politic democratic bazat pe multi partidism, deschizand in istoria romanilor, pt 50 de ani, seria regimurilor autoritare, dictatoriale si totalitare.