Constitutiile din Romania

Pana la primele Constitutii, in sensul modern al cuvantului (lege fundamentala), actele cu caracter constitutional s-au concretizat in documente care au ramas la stadiul de: declaratii de principii (Cererile norodului romanesc), declaratii de drepturi (Proclamatia de la Islaz), proiecte de reforma (Constitutia carvunarilor, redactata de Ionica Tautu si Osabitul act de numire a suveranului romanilor, redactata de Ion Campineanu). Evolutia constitutionala, de la Unirea Principatelor din 1859, pana la revolutia romana din 1989, a cunoscut patru etape distincte : etapa asezarii institutiilor constitutionale (1859-1866), etapa continuitatii institutiilor constitutionale (1866-1938), etapa instabilitatii constitutionale (1938-1847), etapa dictaturii comuniste (1947-1989). Documente cu caracter constitutional inainte de anul 1. Regulamentele organice (1831-1832) In anul 1828 Principatele Dunarene au intrat sub ocupatia militara rusa pana in 1834. asa cum s-a stabilit prin Tratatul de la Adrianopol, in Principate urmau sa fie introduse regulamentele privind organizarea interna. Textul lor a fost dezbatut la Petersburg, supus aprobarii Adunarilor Obstesti de la Bucuresti si Iasi si ratificat de Poarta. Aceste prime acte constitutionale, puse in aplicare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si 1 ianuarie 1832 in Moldova, au pus bazele parlamentarismului in Principate si au prevazut necesitatea unirii. Regulamentele au fost redactate de doua comisii boieresti, sub presedintia consulului general rus Minciaki, conform indicatiilor Curtii imperiale de la Petersburg. Cele doua regulamente erau aproape identice si cuprindeau unele noutati in organizarea statelor, asigurand modernizarea , intre anumite limite, a Principatelor Romane. Deoarece au fost percepute ca o frana in dezvoltarea societatii romanesti, prin prevederile care mentineau privilegiile boierimii, revolutionarii au dorit inlocuirea lor. Acest aspect este dovedit de continuturile documentelor programatice ake revolutiei e la 1848,precum Proclamatia de la Islaz, din Tara Romaneasca. Regulamentele Organice ale Tarii Romanesti si Moldovei (1831-1832) : -Domnitorul era ales pe viata, dintre marii boieri, de Adunarea Obsteasca Extraordinara -Se instituia separarea puterilor in stat : a. executive (exercitata de domn, ajutat de un sfat administrative extraordinary, alcatuit din 6-8 ministri, numiti si revocati de domn) b. legislativa (Adunarea Obsteasca , formata din boieri alesi pe 5 ani) c. judecatoreasca (detinuta de instante- tribunalele judetene, instante de appel, infiintate pentru prima data, instanta suprema era Inaltul Divan Domnesc) -Alte prevederi : modernizarea sistemului fiscal, lichidarea vamilor interne, reinfiintarea armatei nationale, modernizarea invatamantului, reglementarea obligatiilor taranilor clacasi fata de boieri. 2. Conventia de la Paris (1858) Devenita chestiune europeana, problema romaneasca a fost dezbatuta de marile puteri in 1858 (puterile garante care inlocuiau protectoratul rusesc- Franta, Anglia, Rusia, Prusia, Sardinia, Austria, Imperiul Otoman). Reprezentantii acestora au redactat Conventia de la Paris, care insa nu satisfacea decat in parte dorinta de unire a romanilor. Principatele erau organizate sub forma uneui uniuni sub numele de Principatele Unite ale Moldovei si

Valahiei. Singurele puteri comune erau Comisia Centrala si Inalta Curte de Justitie si Casatie, cu sediul la Focsani. Al.I. Cuza a reusit sa transforme uniunea personala intr-o unitate reala, sa formeze primul guvern si primul Parlament unicameral. Conventia de la Paris (1858) : -Fiecare principat era condus de un domnitor, ales pe viata din Adunarea electiva -In fiecare principat functiona cate o Adunare electiva , aleasa pe 7 ani -Puterea executive era incredintata domnitorului, care guverna cu ajutorul Consiliului de Ministri -Puterea legislative era detinuta de domn, Adunarea elective si Comisia centrala de la Focsani -Puterea judecatoreasca se exercita in numele domnitorului -Singurele institutii comune erau Comisia centrala de la Focsani si Inalta Curte de Casatie si Justitie -Era propusa modernizarea relatiilor dintre marii proprietari si tarani. 3. Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris (1864) In anul 1864, a izbucnit un conflict intre puterea executiva domn si guvern , pe de o parte si puterea legislativa, pe de alta parte. Dupa lovitura de stat din 2 mai 1864, Cuza a organizat un plebiscit in zilele de 10/22 mai si 14/26 mai 1864 prin care este aprobat un nou act constitutional si o noua lege electorala. Noul act constitutional, introdus cu acordul Portii si Puterilor garante, a mentinut principiul separarii puterilor in stat, dar a prevazut modificari esentiale in organizarea legislativului. Cuza a introdus al doilea Corp legislativ, Senatul, numit si Corp Ponderator, punand bazele sistemului bicameral. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris (1864) : -Domnitorul era singurul care avea initiativa legislativa (legile fiind elaborate de Consiliul de Stat -Puterea legislativa devenea bicamerala (Adunarea electiva si Corpul ponderator) -Puterea legislativa era exercitata de domnitor, Adunarea electiva si Corpul ponderator (Senatul). 4. Constitutia din 1866 Indepartearea lui Cuza, in februarie 1866, de pe tronul Principatelor Unite punea serioase probleme succesorilor sai- o locotenenta domneasca in care erau reprezentate ambele Principate si armata, Guvernul provizoriu si o Adunare proclamata imediat Constituanta. Desi putin agreat de unele Mari Puteri, printul strain a fost acceptat in cele din urma ca fapt implinit. Astfel, ziua de 10 mai 1866, a marcat instaurarea in Romania a dinastiei prusace de Hohenzollern- Sigmaringen. A. Adoptarea Constitutiei Dupa dezbateri aprinse intre conservatori si liberali, noua Constitutie a fost votata in Adunarea Legislativa la 29 iunie 1866 si promulgata de Carol la 1 iulie 1866. adoptarea ei a reprezentat o necesitate istorica pentru ca noua lege fundamentala trebuia :sa raspunda noilor realitati politice de dupa inlaturarea domniei autoritare a lui Cuza, sa reprezinte temeiul juridic al domniei si apoi al monarhiei constitutionale. B. Trasaturi generale -este prima constitutioe interna romaneasca elaborata de reprezentantii legitimi ai natiunii adica de Parlament

- a avut la baza modelul constitutiei belgiene din 1831, considerata una dintre cele mai liberale constitutii si echilibrate a constitutiilor europene, motivul alegerii avand la baza sintagma Romania- Belgia Orientului - este prima lege fundamentala care proclama oficial numele tarii de Romania - a reprezentat o constitutie de factura liberala in sensul ca oferea cadrul favorabil dezvoltarii si modernizarii societatii romanesti si a unui regim democratic - a fost rezultatul compromisului dintre conservatori si liberali,socotita o emanatie a ambelor forte politice - a pus bazele domniei constitutionale (1866-1881) si apoi a monarhiei constitutionale (1881-1938) C. Continutul Constitutiei In privinta teritoriului tarii introducea : caracterul unitar al statului si numele de Romania (art.1)- Principatele Unite Romane constituie un singur Stat indivizibil, sub numele de Romania ; caracterul nealienabil al teritoriului (art.2)- Teritoriul Romaniei era nealienabil . In privinta puterilor in stat introducea : principiul suveranitatii nationale art.31 Toate puterile statului emana de la natiune . principiul guvernarii reprezentative si responsabile Toate puterile statului emana de la natiune care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Costitutiunea de fata . principiul responsabilitatii ministeriale ministrii erau raspunzatori de actele domnului pe care le contrasemnau si se faceay raspunzatori pentru deciziile luate in fata Parlamentului principiul monarhiei ereditare puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare in linie directa si legitima in familia lui Carol, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura, si cu excluderea perpetua a femeilor si a coboratorilor ei principiul separarii puterilor in stat, din acest punct de vedere : Puterea executiva este exercitata de Domn si Guvern. Domnul era irevocabil puterile lui erau ereditare si pe viata, era seful statului, era comandantul suprem al armatei, incheia tratate si conventii cu acordul Parlamentului, avea dreptul de a numi si revoca ministri, numea premierul, avea dreptul de a bate moneda, de amnistie politica, de gratiere, numea si confirma in toate functiile publice, dispunea de dreptul de a dizolva Parlamentul sau de a-l convoca sau amana, putea declara razboi sau incheia pace, acorda decoratii si distinctii, exercita puterea executiva in mod regulat prin constitutie, Persoana Domnului este neviolabila . Guvernul este format din ministri numiti si revocati de domn, condus de premier numit de Domn, era raspunzator in fata Parlamentului. Puterea legislativa este exercitata colectiv de Domn si de Parlament Reprezentanta Nationala, conform art. 32 Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Domn si reprezentatiunea nationala . Domnul avea dreptul de a initia legi, dar cu amendamentul de la art. 92 niciun act al suveranului nu avea tarie daca nu era contrasemnat si de un ministru, avea dreptul de veto absolut de a se opune legilor initiate si votate de Parlament, sanctiona si promulga legile. Parlamentul era numit si Adunarea Legislativa sau Reprezentanta Nationala, avea componenta bicamerala Senat si Adunarea Deputatilor, drept de autoconducere, de a initia legi, de a vota, modifica, abroga legile. Puterea judecatoreasca este exercitata de instantele judecatoresti, instanta superma era Curtea de Casatie, hotararile si sentintele se pronuntau in virtutea legii si se executau in numele Domnului, pentru prima data sunt introduse tribunalele cu jurati.

In privinta drepturilor si a libertatilor cetatenesti : Art.5 libertatea constiintei, presei, invatamantului, intrunirilor, asocierilor Art.7 conditiona acordarea cetateniei romane de apartenenta la religia crestina (articol cu tenta antisemnita pentru ca lovea in evrei) Art. 10 egalitatea romanilor in fata legilor si obligatiilor, darile si sarcinile publicei Art.19- declara proprietatea de orice natura si toate creantele asupra statului sacre si neviolabile Ale drepturi dreptul de azil politic, libertatea absoluta a cuvantului si presei, libertatea individuala. In privinta sistemului electoral, Constitutia includea si o noua lege electorala : bazata pe vot censitar, varsta minima a alegatorilor fiind de 21 de ani. Sistemul electoral cuprindea 6 colegii electorale 4 pentru Adunarea Deputatilor si 2 pentru Senat. Adunarea Deputatilor : - aleasa de 4 colegii electorale. Colegiul I si II conservatorilor- marii proprietari funciari care aveau un venit de peste 300 galbeni ( colegiul I) sau intre 100 -300 galbeni (colegiul II). Votul era direct. Colegiul III apartinea burgheziei, liber-profesionistilor si ofiterilor in retragere, care plateau un impozit de cel putin 80 de galbeni. Votul era direct. Colegiul IV apartinea taranimii care platea un impozit cat de mic. Votul era indirect, prin delegati- 1 delegat la 50, iar toti delegatii dintrun judet alegeau un deputat. Deputatii erau alesi pentru un mandat de 4 ani, trebuiau sa fi implinit varsta de 25 de ani. Senatul era ales de 2 colegii unul al proprietarilor funciari, unul al proprietarilor de imobile ; senatorii se alegeau pe 8 ani, dar pentru jumatate din locurile de senatori efectuau trageri la sorti, noi alegeri la 4 ani, trebuiau sa fi implinit varsta de 40 de ani.

D. Semnificatia Constitutiei de la 1866. Pe plan intern : a creat un cadru necesar functionarii institutiilor moderne al statului; a reglementat statutul monarhiei din Romania, punand bazele monarhiei constitutionale, a suferit 3 modificari in 1879- cand a fost abrogat art.7, in 1884- cand a fost modificata legea electorala prin reducerea de la 4 la 3 colegii din Adunarea Deputatilor si in 1917- ultima modificare pentru a se introduce legea votului universal in 1918 si reforma agrara din 1921. Pe plan extern : a fost promulgate de CaroI fara aprobarea Marilor Puteri, prevedea ereditatea domnului, depasea statutul de autnomie permis prin tratatele internationale, nu amintea nimic de regimul de suzeranitate si de garantie colectiva, atribuia domnului prerogative de sef suveran, aveau in vedere perspectiva inlaturarii definitive a suzeranitatii otomane. Constitutia din 1923 Context la 19 iulie 1917, in imprejurarile exceptionale ale Primului Razboi Mondial, s-a realizat o revizuire a Constituiei, care era insa incompleta. Pe de alta parte, dupa unirea cu Vechiul Regat a provinciilor romanesti, Basarabia, Bucovina, Transilvania se punea problema unei noi constitutii, pentru a reflecta noile conditii politice, economicosociale, etnice, institutionale. Devenise mai complexa si problema minoritatilor. Constitutia a fost votata de Camera la 26 martie 1923, iar de Senat la 27 martie 1923. Ea a fost promulgata de suveran prin Decretul din 28 martie 1923, si publicata in Monitorul

Oficial din 29 martie 1923. Constitutia a reprezentat in cea mai mare parte o reproducere a textului Constitutiei din 1866, o adaptare a vechiului act constitutional la noua situatie politica, economica, sociala. Noutati Tinand seama de realitatea politica la care se ajunsese in urma actelor de unire cu tara a celorlalte provincii romanesti, dar si ca o masura de prevedere indreptata impotriva posibilelor tendinte separatiste, noua constitutie precizeaza clar caracterul statului : Regatul Romaniei este un stat national unitar si indivizibil . Intrucat prin legi organice se trecuse la exproprierea unei parti a marilor mosii, in vederea realizarii reformei agrare, in noua Constituie dreptul la proprietate nu mai e un drept absolut, ca in 1866, ci e nuantat cu referinta sociala. Astfel, bogatiile statului, sunt declarate proprietate de stat, iar caile de comunicatii, apele navigabile si flotabile si spatiul atmosferic sunt incluse la randul lor, in domeniul public. Textul legifera desfiintarea sistemului electora censitarm, la care se renuntase deja prin introducerea votului universal oentru barbati de peste 21 de ani. Se stabileste principiul votului universal, egal, direct, obligatoriu si secret cu scrutin pe lista. Drepturile cetatenesti in general, ca si drepturile minoritatilor erau definite in conformitate cu noile tendinte internationale, iar cele din urma si in functie de trataele de pace de la Paris. Astfel, apare precizarea fara deosebire de origine etnica, de limba si de religie . se preciza egalitatea intre sexe, fara insa a se da drept de vot femeilor, cu precizarea ca drepturile lor se vor reglementa prin legi speciale. Se garanteaza libertatea presei, dar si responsabvilitatea patronilot de publicatii si a jurnalistilor. Se precizeaza ca Biserica Ortodoca este biserica dominanta in stat, dar se accorda un statut aparte Bisericii Greco- Catolice, privilegiata in raport cu alte culte. O noutate ar fi si introducerea COnsiliului Legislativ, care trebuia sa avizeze legile, dar al carui organisme ra consultativ si nu deliberativ. In concluzie, prin aceasta revizuire, Constitutia Romaniei, pastreaza intact spiritul liberal al Constitutiei din 1 iulie 1866, printr-o forma superioara din punct de vedere al tehnicii legislative si intr-un limbaj modernizat si specializat, adapteaza vechile texte la situatia politica, economica si sociala din Romania Mare.

Constituia din 1938 In urma crizei aparute in urma alegerilor din 1937, in care niciun partid politic nu reusise sa isi asigure majoritatea, si in conditiile in care regele Carol II, dorea sa instituie un regim de guvernare personala, la 20 feb 1938, o noua Constituie este infatisata poporului de catre rege printr-o proclamatie. Invoirea poporului a fost exprimata printr-un plebiscit, in care votul s-a facut prin declaratie verbala, consemnata pe liste separate cu cei care votau pentru si cei care votau contra. Noua Constituie reprezenta un abuz, nu mai emana de la natiune ci de la puterea executiva si nu fusese adoptata potrivit procedurilor de revizuire a actului fundamental. Constituia a intrat in vigoare la 27 februarie 1938. Prin Constitutia din 1938 era desfiintata separarea puterilor in stat si se producea o concentrare a puterii in mainile regelui, care devenea capul statului . Puterea legislativa se exercita de catre rege prin Reprezentanta Nationala, iar puterea executiva e incredintata tot regelui, care o exercita prin guvernul sau. Regele detinea initiativa legislativa, Parlamentul fiind mult limitat in domeniu. De asemenea, putea convoca, inchide, dizolva ambele adunari sau numai una si le putea amana lucrarile. Parlamentul, chiar redus la un rol oarecum decorativ, era controlat si prin numirea de catre rege a unui

mare numar de senatori. In fapt, exercitiul puterii constitutionale trecea in mainile regelui. Romania devenea o monarhie autoritara, in care regele nu numai ca domnea, dar si guverna. Se aduceau importante modificari legislatiei electorale. Dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor era ridicat la 30 de ani si era numai pentru stiutorii de carte. De acorda pentru prima data in Romania drept de vot femeilor, nefiind insa eligibile. Perioada cuprinsa intre indepartarea printr-o lovitura de palat a regimului antonescian si abolirea monarhiei a fost marcata de evolutii care vor pregati asezarea in legalitate a unei noi ordini constitutionale, marcate de totalitarismul comunist. Astfel, legea electorala din 1946 desfiinta senatul si institutia votul universal feminin, iar alegerile parlamentare care au urmat ofereau PCR si aliatilor lui o larga majoritate care, un an mai tarziu la 30 dec 1947, a dus la abolirea definitiva a monarhiei si la proclamarea Republicii Populare Romane.

Constitutia din 1948 Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in condtiile ocuparii tarii de sovietici , a cuceririi puterii politice de comunisti si a inlaturarii monarhiei, s-a pus problema adoptarii unei noi constitutii. In martie 1948, dupa autodizolvarea fostului parlament , au fost organizate alegerile pentru noul organ reprezentativ numti de acum Marea Adunare Nationala. Noua constitutie era adoptata in unanimitate la 13 aprilie 1948. Se consfintea noua titulatura a statului, de Republica Populara Romana, si se preciza caracterul sau de stat popular, unitar, independent, suveran care a luat nastere prin lupta dusa de popor , in frunte cu clasa muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului . Aparent, legea fundamentala consfintea principii democratice , precum suveranitatea poporului, votul universal intreaga putere emana de la popor si apartine poporului care isi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct si secret . De asemenea, statua egalitatea in fata legii pentru toti cetatenii Republicii Poplare Romane, fara deosebire de sec, nationalitate, rasa, religie, sau grad de cultura. Pentru drepturile cetatenesti afirmate in Constitutie se afirmau libertatea constiintei, religioasa, individuala, a cetateanului, presei, cuvantului, intrunirilor, mitingurilor, cortegiilor, manifestatiilor. Practic, insa, toate afirmatiile aparent democratice nu au fost acoperite de garantarea acestor drepturi, care au fost , in majoritatea lor, incalcate sistematic in timpul regimului comunist. Constituia din 1948, nu mai preveea principiul separarii puterilor in stat, intrucat MAN devenea organul suprem al puterii de stat la RPR , deci legislativul si executivul se confundau. Prerogativele MAN erau : alegerea prezidiului MAN, formarea guvernului RPRm modificarea Constitutiei, votarea bugetului, fixarea impzoitelor, si a modului de percepere a lor, deciderea consultarii poporului prin referendum, acordarea amnistiei. Prinmul presedinte al Prezidiului MAN a fost profesorul Constantin I. Parhon, care oficial era seful statului roman. Prezidiul convoca MAN in sesiuni ordinare si extraordinare, emitea decrete, interpreta legile votate de MAN, exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele, conferea decoratii si medalii RPR, reprezenta RPR in relatiile internationale, stabilea gradele militarem rangurile diplomatice, la propunerea guvernului, in caz de agresiune declara stare de necesitate, ratifica sau denunta tratatele internationale. Puterea executiva apartinea Consiliului de Ministri, compus din presedintele Consiliului de Ministri, din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri. Pueterea judecatoreasca era reprezentata de instantele de judecata si de Curtea Suprema, dar

independeta justitiei era practic desfiintata prin interventia factorului politic. In privinta proprietatii, mijloacele de productie, bancile si societatile de asigurare pot deveni proprietatea statului cand interesul general o cere, iar art . 14 prevedea ca atat comertul intern cat si cel extern trec sub controlul statului, iar art. 15 prevedea planificarea economiei nationale. Legea fundamentala din 1948, nu prevedea in mod expres ca rolul conducator revenea PMR, dar organele de stat erausubordontae acestuia. Constituia din 1952 Constituia Republicii Populare Romane din 24 septembrie 1952 este constitutia prin care se consfinteste aservirea totala a Romaniei fata de URSS. Constituia definea baza politica a statului democrat-popular , fundamentata pe dictatura proletariatului, stipuland expres caror clase sociale le apartinea puterea de stat si indicand modalitatea de exercitare a acestei puteri prin realizarea aliantei dintre clasa muncitoare si taranimea muncitoare, in care rolul conducator il detine clasa muncitoare . Principiile fundamentale ale acestei Constitutii sunt suveranitatea nationala, unitarea puterii de stat si exercitarea acesteia prin organe reprezentative , centralism democratic , planificare nationala, legalitate populara, activism social si politic al cetatenilor. Forma politica prin care se exercita puterea era reprezentata de organele statului, sistem ce avea o constructie piramidala ierarhizata si centralizata, in fruntea acesteia situandu-se MAN, ca organ suprem al puterii de stat. Constituia din 1965 In conditiile in care incepuse procesul de destanilizare si venise la conducerea partidului unic Nicolae Ceausescu, odata cu schimbarea denumiri tarii in Republica Socialista Romania la 21 august 1965, a fost adoptata o noua constitutie. Aceasta prevedea in mod explicit ca forta conducatoare a intregii societati este PArtidul comunist Roman si ca scopul tuturor oamenilor munctii este construirea societatii socialiste si asigurarea conditiilor pentru trecerea la comunism. Constitutia din 1965 nu aducea modificari importante in ceea ce priveste atributiile MAN, care reprezenta in continuare organul suprem al puterii de stat, unicul organ legiuitor al RSR . Guvernul isi pastra denumirea de Consiliul de Ministri si era definit ca organul suprem al administratiei de stat. Tribunalele si procuratura ramaneau subordonate factorului poltici reprezentat de PCR. Constituia consfintea caracterul socialist al proprietatii si al economiei. Statu era proprietarul bogatiilor de orice natura ale subsolului, minele, terenurile din fondul funciar de stat, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, fabricile , uzinele. Pe masura pe puterea personala a lui Ceausescu crestea, a devenit necesara si consfintirea acestui proces prin modificari constitutionale. Dupa ce a devenit secretar general al PCR, ales de Congresul partidului, fara mai depinde de Comitetul Central, urmatorul pas pe calea consolidarii sale a fost infiintarea functiei de presedinte, la 28 martie 1974. Prerogativele presedintelui, ales de MAN erau largi : prezida Consiliul de Sat, reprezenta puterea de stat si in relatiile interne si internationale, prezinda sedintele Consiliului de Ministri, atunci cand era necesar, stabilea masurile de importanta deosebita, numea si revoca presedintele si membrii Tribunalului Suprem, incheia tratate internationale in numele RSR, stabilea rangurile misiunilor diplomatice, acorda gratierea, dreptul de azil, emitea decrete prezidentiale si decizii.

Constituia din 1991 Adoptata de Parlament la 21 nov 1991 si aprobata de popor la 8 dec 1991, Constituia cuprinde principiile de organizare ale statului si asigura buna functionare a institutiilor acestuia. Potrivit Constituiei, autoritatile publice ale statului roman sunt : parlamentul , presedintele Romaniei,guvernul, administratia publica si autoritatea judecatoreasca. Sunt garantate separarea puterilor statului, proprietatea privata, respectarea drepturilor oumlui. Parlamentul Romaniei este organul reprezentativ al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. El adopta legi constitutionale, organice, ordinare. Parlamentul e alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, ai caror membri sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret, si liber exprimat pentru un mandat de 4 ani. Exercita control asupra guvernului, are drept de interpelare si de ancheta. Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si e garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. El vegheaza la respectarea constitutiei si la buna functionare a institutiilor statului. Exercita o functie de mediere intre puterile statului , precum si intre stat si societate. Numeste prim-ministrul, poate sa dizolve Parlamentul, este comandantul fortelor armate, promulga legile. Guvernul duce la realizarea politicii interne si externe a statului roman. Este alcatuit din primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. Guvernul e responsabil in fata Parlamentului. Curtea Constitutionala e unica autoritate de jurisdictie fata de orice alta autoritate publica, se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, deciziile sale fiind obligatorii. Administratia publica cuprindea autoritatile puvlice centrale aflate in subordinea guvernului, precum si autoritatile publice locale la nivelul judetelor, oraselor, comunelor. Autoritatile judecatoresti. Justitia se realizeaza prin curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Avocatul poporului e numit de Senat, pe o durata de 4 ani si vegheaza asupea respectarii drepturilor si a libertatilor cetatenesti. Aceasta constitutie a fost revizuita in 2003, pentru a pune legea fundamentala in conconrdanta cu noiel realitati impuse de aderarea Romaniei la NATO si Uniunea Europeana.