Sunteți pe pagina 1din 15

Constituia din 1866 Constituia din 1923 Constituia din 1938

Lege fundamental a unui stat, investit cu o for juridic superioar celorlalte legi, care cuprinde principiile eseniale ale organizrii lui, stabilete drepturile i datoriile principale ale cetaenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme i locale etc., reflectnd astfel stadiul de dezvoltare social, economic i politic la un moment dat a statului respectiv.

Prima Constituie a Romniei a fost adoptat la 29 iunie 1866 i publicat n Monitorul Oficial la 1 iulie/13 iulie acelai an. Constituia din 1866 a fost prima Constituie romn elaborat fr concurs strin i fr aprobarea extern a Marilor Puteri, devenind primul act de manifestare juridic - a independenei care va fi ctigat i declarat, de facto, abia 10 ani mai trziu, la 9 mai 1877. Constituia din 1866 este prima Constiutie intern romneasc, elaborat de reprezentanii naiunii romne alei prin vot direct si secret. Sub raportul formulrilor constituionale modelul urmat a fost Constitutia belgiana din 1831.

Problema realizrii unei constituii nerezolvata n timpul domniei lui Cuza avea s constituie o necesitate urgent dup lovitura de stat de la 11 februarie 1866. Se dorea ca noua lege fundamental s creeze un cadru instituional solid si s inaugureze un regim politic de monarhie constituional , bazat pe principiile fundamentale ale liberalismului.Noua Constituie a fost adoptat destul de repede, datorit pericolelor externe care impuneau gsirea unei soluii de compromis n pofida diferenelor de opinie dintre gruprile liberale i cele conservatoare.

1. Principiul suveranitii naionale-Principatele Unite ale


Moldovei i Valahiei formeaz un stat inviolabil

2. Principiul guvernmntului reprezentativ 3. Separarea puterilor n stat


a.Puterea executiv era mpartita ntre domn i minitri.Domnul l desemna pe primul ministru, care i alegea apoi cabinetul, pe care l supunea apoi aprobarii principelui.Guvernul avea ca atribuiuni principale elaborarea proiectelor de legi care erau trimise spre discuii n Parlament. b.Puterea legislativ- era mparit ntre domn si Adunarea compusa din Camera Deputailor si Senat. -Domnul putea sa dizolve Parlamentul co condiia sa organizeze alegeri ntr-un interval de maximum o lun -Domnul avea drept de veto, dar nu absolut ntruct trebuia sa in seama de prerea depitailor i senatorilo. c.Puterea judectoresc exsitau mai multe niveluri ale instanelor de judecat, de la cele ordinare pana la instana suprem, nalta Curete de Casaie si Justiie.

4. monarhia ereditar 5. recunoaterea drepturilor omului i ceteanului


a.dreptul la liber asociere b.libertatea persoanei c.proprietatea privata este sacr si garantat de lege d.Liberatetea presei i a cuvntului

6.Cetenia cretin

Acest Constituie a fost modificat in 1884, ca urmare a schimbrii sistemului de vot, prin reducerea numrului colegiilor electorale.Modificari fuseser impuse i n urma Rzboiului de Independen, a tratatelor de la San Stefano si Berlin si a proclamrii Romniei ca regat.

Dup unires cu Vechiul Regat a provinciilor romnesti Basarabia, Bucovina si Transilvania, se pune problema unei noi constituii, pentru a reflecta noile condiii politice, economicosociale, etnice i instituionale. Devenise mai complex i problema minoritilor naionale, apruser confesiuni care anterior nu erau destul de importante n vechiul regat, iar prin tratatele de pace Romnia era obligat sa le ganranteze drepturile.

Art.1. Regatul Romniei este un stat naional, unitar si indivizibil Forma de guvernmant consemnat in Constituie este monarhie ereditara constituional Proprietatea este garantata devenind functie sociala, iar bogatiile subsolului sunt declarate proprietate de stat Se introduce votul universal pentru brbaii de peste 21 de ani Se precizeaz egalitatea dintre sexe(fr s se dea drept de vot femeilor), iar toate drepturile cetaenesti sunt respectate indifernet de origine etnica, de limba si de religie Biserica Ortodoxa este biserica dominant in stat, iar Biserica Greco-Catolica are un statut aparte Se introduce Consiliul Legislativ, care trebuia s avizeze legile, dar al crui organism era consultatin , nu deliberativ.

Guvernul Octavian Goga este obligat s demisioneze la 10 februarie 1938 si in aceeai zi se constituie un guvern de uniune naional sub preedenia lui Miron Cristea. Noul Guvern a ntocmit manifestul program in care anuna reforma constituional. n acest context, n 1938 regele Carol al II-lea a instaurat o dictatur personal consacrat pe plan judiciar prin Constituia din 28 februarie al aceluiai an. Proiectul de constituie redactat de catre Istrate Ulicescu a fost supus la 24 februarie 1938 poporului. Alegatorii au fost solicitai s se pronune numai asupra faptului ca iau la cunotin i c sunt de acord cu proiectul asa cum rezulta din textul articolului 100 al Constitutiei. Dup plebiscit Constituia a fost promulgat la 24 februarie i publicat in Monitorul Oficial la 28 februarie 1938. Aceast constituie care se compunea din 8 titluri cu numai 100 articole, poate fi caracterizat ca fiind cea mai nedemocratic constituie din Romania pana la acea dat.

Regele Carol al II-lea

Renunarea la votul universal Restrangerea drepturilor si libertailor ceteneti.n primele articole sunt prevzute obligii i apoi drepturi. Regele este proclamat ca fiind capul statului, desfiinindu-se separarea puterilor in stat
-Puterea legislativ se exercita de ctre rege prin Reprezentana Naional, iar puterea executiv este ncredinat tot regelui , care o exercita prin guvernul sau. - Regele avea iniiativa legislativ, avea iniiativa revizuirii Constituiei, sanciona si promulga legile. Totodat, regele putea emite decrete cu putere de lege in orice domeniu in timpul ct adunrile erau dizolvate sau nu erau in sesiune, puterea dizolva adunarile, puterea de a declara rzboi si incheia pacea.

http://m.tvrnews.ro/article/18895 http://dexonline.ro/definitie/constitu%C8%9B ie http://ro.scribd.com/doc/31528992/Constit utiile-Din-Romania Istorie: Manual pentru clasa a XII-a /Zoe Petre(coord.), Carol Cpi, Ecaterina Stnescu,... Bucureti: Corint, 2007

Proiect realizat de Stoica Alina Clasa a XII-a E

S-ar putea să vă placă și