ISTORIA CONSTITUȚIONALISMULUI ÎN ROMÂNIA

A. Proiecte/documente cu caracter constituțional

B. Constituțiile României

A. Documentele cu rol constituțional

Evoluția societăți românești, sub influența unor factori interni și externi, a determinat
aplicarea în spațiul românesc,începând cu secolul al XIX-lea, a unor documente cu rol
constituțional, în scopul modernizării structurilor politice, economice și sociale din spațiul
românesc.

Documentele cu caracter/ rol constituțional(adică au fost aplicate) sunt:

 Regulamentele Organice aplicate în Țara Românească incepând cu anul 1831 și în
Moldova începând cu 1832
 Convenția de la Paris aplicată în Principatele Unite între 1858-1864
 Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris aplicat Principatele Unite, între 1864-
1866

 Regulamentele Organice

Context- În anul 1828, Principatele Române Țara Românească și Moldova au intrat sub ocupație
militară usă, până în anul 1834, în contextul războiului ru-so turc dintre anii 1828-1829. Acest
război s-a încheiat cu Tratatul de pace de la Adrianopol din anul 1829 care prevedea instituirea
protectoratului rus asupra principatelor române Țara Românească și Moldova, cu păstrarea
suzeranității otomane. Prin urmare, se impunea o reorganizare internă a celor două principate, în
raport cu noul statut politico-juridic. Regimul regulamentar a funcționat pe baza a două
documente cu rol constituțional numite Regulamentele Organice. Acestea au fost introduse pe 1
iulie 1831 în Țara Românească și 1 ianuarie 1832 în Moldova. Ele au conținut asemănător. Au
fost redactate de două comisii boierești din Țara Românească și Moldova, sub președinția
consulului general rus Minciaki, conform indicațiilor Curții imperiale de la Petersburg(Rusiei).
Au fost în vogoare până în anul 1856 și au asigurat într-o oarecare măsură, modernizarea celor
două principate.
Prevederi:

-Sub aspectul organizării politice este introdus principiul separării puterilor în stat. Prin
urmare, puterea executivă este reprezentată de domn și Sfatul Administrativ. Domnul este ales
pe viață, din rândul marii boierimi, de către o Adunare obștească Extraordinară. Numea și revoca
miniștrii,avea inițiativă legislativă, putea refuza punerea în aplicare a legilor , putea dizolva
Adunarea Obștească, sancționa legi. Sfatul Administrativ era format din 6-8 membri, tot din
rândul marii boierimi, numiți și revocați de domn.
 Puterea legislativă era reprezentată de o Adunare obștească formată din boieri aleși pe 5
ani. Dezbăteau legiletrimise de domn și le aprobau.
 Puterea judecătorească era deținută de Înaltul Divan Domnesc, ca instanță judecătorească
supremă, și de instanțele locale( tribunale județene și instanțe de apel(înființate acum).
 Vot – cenzitar.
Alte prevederi:
 modernizarea sistemului fiscal prin introducerea unei dări unice numită capitație, pentru
țărani
 înființarea bugetului
 lichidarea vămilor interne
 reînființarea armatei naționale
 modernizarea învățământului
 Reglementarea raporturilor dintre țăranii clăcași și boieri

Semnificații/ caracteristici
 caracter moden prin introducerea separării puterilor în stat și a votului, prin existența unor
prevederi ce vizau modernizarea diferitelor domenii.
 Caracter retrograd/conservator deoarece era conservată puterea boierimii și în mod
special a marii boierimi din rândul căreia era ales domnitorul și erau numiți membrii Sfatului
Administrativ.
 Aplicarea Regulamentelor Organice a condus la modernizarea sistemului politic.

Convenția de la Paris-1858
 este un document cu caracter și rol constituțional
 Context extern- pe fondul crizei orientale, între anii 1853-1856, a avut loc războiul
Crimeei. Acesta s-a încheiat în anul 1856 cu Congresul de pace de la Paris la care au participat
șapte mari puteri europene:Marea Britanie, Franța, Imperiul Habsburgic, Regatul Sardiniei și
Piemontului, Imperiul Țarist, Imperiul Otoman, Prusia. Congresul a adoptat Tratatul de la Paris
-1856. Acest document conține prevederi separate, referitoare la principatele române Țara
Românească și Moldova.
Prevederi:
- înlăturarea protectoratului rus și intrarea sub garanția colectivă a celor șapte mari puteri
europene, cu păstrarea suzeranității otomane
- s-a discutat și problema unirii celor două principate și în sest sens, pe principiul
autodeterminării s-a decis consultarea populației prin șntrunirea Adunărilor Ad-hoc din Țara
Românească și Moldova
- județele din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad și Ismail reveneau Moldovei.
Prin urmare, în anul 1857 și-au desfășurat activitatea cele două Adunări Ad-hoc de la Iași și
București și au elaborat două rezoluții cu conținut asemănător. Acestea au fost înaintate comisiei
europene. Românii solicitau unirea și formarea unui stat modern. Cele șapte mari puteri europene
garante,
s-au întrunit în Conferința de la Paris din 1858, pentru rezolvarea “chestiunii românești” . În
cadrul conferinței a fost semnată Convenția de la Paris-1858 care este un document cu rol
constituțional pentru noul stat român.
 Prevederi
- unirea celor două principate române sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și
Valahiei- stat de tip federativ
- domni separați, instituții separate
- introducerea sistemului politic modern, bazat pe principiul separării puterilor în stat și pe
principiul suveranității poporului:;prin urmare, puterea politică este împărțită în puterea
executivă deținută de domn și guvern, puterea legislativă deținută de Adunarea Electivă și
puterea judecătorească deținută de Înalta Curte de Justiție și Casație și tribunalele județene.
 Domul era ales pe viață prin vot censitar de Adunarea electivă, numea miniștri, sancționa
și promulga legi, putea dizolva Adunarea Electivă, era șeful armatei, reprezenta statul în relațiile
internaționale.
 Membrii Adunării Elective erau aleși prin vot censitar, nivelul censului fiind destul de
ridicat.
 Drepturi și libertăți- egalitatea tuturor în fața legilor, desființarea privilegiilor și
rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și tărani.
Semnificații-
-convenția a fost aplicată până în anul 1864.
 a avut un rol pozitiv deoarece a pus bazele sistemului politic modern prin aplicarea celor
două principii anterior menționate.
 Aplicarea sa a condus la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza și nașterea statului
român modern.
3. Statutul Dezvoltător al Conventiei de la Paris-1864
 În anul 1864 s-a declanșat un conflict între puterea executivă(domn și Guvern)și puterea
legislativă/Adunarea Electivădeoarece aceasta era dominată de conservatori care se opuneau
proiectului de reformă agrară înaintat de liberali și în general aplicării reformelor de modernizare
a satului.Prin urmare, la 2 mai 1864, Cuza a dizolvat Adunarea Electivă(lovitură de stat) apoi a
organizat un plebiscit prin care a aprobat un nou act constituțional și o nouă lege electorală. Noul
act constituțional numit “Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, a menținut principiul
separării puterilor în stat dar a prevăzut modificări majore ale legislativului și a instituit un regim
autoritar prin creșterea puterii domnitorului.
Prevederi:
 Domnitorul are inițiativă legislativă exclusivă, legile fiind elaborate de un Consiliu de
Stat, nou înființat
 Organul legislativ devenea bicameral fiind format din Adunarea Electivă și Corpul
Ponderal
 Domnul numește o parte dintre membrii Senatuluiși președintele Adunării.
 Este redus nivelul censului
Semnificații
- regim autoritar- domnitorul își impune controlul asupra puterii legislative
- este creat cadrul legislativ pentru aplicarea rapidă a reformelor de modernizare
- a fost în vigoare până în anul 1864

B. ConstituțiileRomâni

 Constituția din anul 1866/1iulie

context-
 abdicarea forțată a domnitorului Alexandru Ioan Cuza și aducerea prințului străin Carol I
 evoluția instituțiilor politice ale statului român, prin urmare, nevoia unei legi
fundamentale
Caracteristici
- este prima constituție internă românească
 A fost adoptată făra a cere acordul Marilor Puteri garante
 Are un caracter liberal, fiind elaborată după modelul constituției belgiene din anul
1831(cea mai liberală constituțiedin Europa acelui moment)
 Cuprinde principii liberale precum separarea puterilor în stat, responsabilitate
ministerială, suveranitate națională, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești
 Introduce numle de România pentru statul român
 Instituie ca formă de guvernământ
 , monarhia constituțională ereditară
 Cuprinde 8 titluri și 133 de articole
 Reprezintă o manifestare de independență deoarece proclamă suveranitatea statului
român și nu amintește nimic despre puterile garante și despre puterea suzerană-Imperiul Otoman.
Principii
 principiul monarhiei ereditare constituționale
 Principiul suveranității naționale/ Articolul 31”Toate puterile emană de la națiune”
 Principiul separării puterilor în stat
 Principiul responsabilității ministeriale
 Principiul respectării drepturilor și libertăților cetățenești
Conținut
 În privința teritoriului, este afirmat caracterul unitar al statului, numele de România și
caracterul inalienabil al statului”Principatele UniteRomâne, constitue un singur stat indivizibil,
sub numele de România.(art.1). Teritoriul României este inalienabil”
 În privința puterilor în stat- organizarea politică:
- organizarea politică este realizată pe baza principiului suveranității naționale-este specificat
faptul că toate puterile emană de la națiune.Națiunea nu poate guverna decât prin reprezentanți.
- organizarea politică este realizată pe baza principiului separării puterilor în stat. Prin
urmare, puterea politică este organizată în puterea executivă, puterea legislativă și puterea
judecătorească.
 Puterea executivă este reprezentată de Domn și Guvern.
 Domnul -atribuții/prerogative:este șeful statului, este comandant militar suprem, âncheie
tratate și convenții cu acordul Parlamentului, numește și revocă miniștrii, numește
premierul/prim-ministrul, numește în toate funcțiile publice, acordă amnistie și grațiere, bate
monedă, conferă grade și decorații, poate declara război și încheie pace. În domeniul legislativ,
are dreptul de a iniția legi(inițiativă legislativă), are drept de veto absolutadică de a se opune
legilor inițiate și votate de Parlament, sancționează și promulgă legi. Orice act legislativ al
regelui trebuia contrasemnat de un ministru de resort(responsabilitate ministerială).pentru afi
valabil.;ministrul semnatar își asuma responsabilitatea.
 Guvernul- este format din miniștri numiți și revocați de domn/rege din 1881, este condus
de premier/prim-ministru, este răspunzător în fața Parlamentului, miniștrii sunt răspunzători de
actele domnului pentru căle contrasemnează.
Puterea legislativă este reprezentată de Domn și Parlament.
Parlamentul se numește Reprezentanța Națională.sau Adunarea Legislativă. Este bicameral,
format din Senat și Adunarea Deputaților.Are următoarele atribuții: are drept de autoconducere,
are drept de a iniția legi, votează, modifică sau abrogă legi, exercită control asupra
Guvernuluiprin interpelarea miniștrilor, putea da moțiune de cenzură Guvernului sau să deschidă
anchete parlamentare.O atribuție care aparține numai Adunării Deputaților este aceea de a
dezbate și aproba bugetul.
 Puterea judecătorească- este exercitată de instanțele judecătorești(curți de judecată,
tribunale), instanța supremă de judecată- Curtea de Casație. Constituția din 1866 introduce
pentru prima dată tribunalele cu jurați.
Concluzie: în privința puterilor în stat, Constituția din anul 1866 acorda largi prerogative (puteri,
atribuții) domnului/rege idn 1881, implicând instituția monarhiei atât în puterea executivă cât și
în puterea legislativă. Dar există principiul interdependenței între cele trei instituții politice-
monarhia, Parlamentul și Guvernul. Astfelorice act al monarhului este valabil dacă este
contrasemnat de un ministru de resor care își asumă responsabilitatea; Parlamentul are drept de
control asupra Guvernului/Guvernul răspunde pentru activitatea sa în fața
Parlamentului.Monarhul își exercită puterea politică pe baza principiului în conformitate cu care
“regele domnește și nu guvernează' deci este un arbitru al vieții politice.Principiul guvernării
reprezentative și responsabile se referă la națiunea nu poate guverna decât prin reprezentanți,
nicio lege nu poate fi supusă sancțiunii monarhului decât după ce a fost supusă dezbaterii
Parlamentului.
 În privința drepturilor și libertăților cetățenești, Constituția din 1866 garantează :
- libertatea presei, învățământului, conștiinței, întrunirilor și asocierilor
- egalitatea românilor în fața legilor, a obligațiilor și dărilor publice
- articolul 7 condiționa acordarea cetățeniei de apartenența la creștinism.
- proprietatea este declarată sacră și inviolabilă.
 În privința sistemului electoral- C.1866 includea o nouă lege electorală care prevedea
următoarele:
- votul era censitar, vârsta minimă a alegătorilor era de 21 ani, votau doar bărbații,
femeile, magistrații și militarii neavând drept de vot.
- sistemul electoral cuprindea 4 colegii electorale pentru Camera
Deputaților( colegiulI(peste 300 galbeni venit anual-moșierii)/vot direct, colegiulII(între 100-300
galbeni venit anual- moșieri)/vot direct, colegiul III- aparșinea burgheziei și liber-
profesioniștilor care plăteau un impozit anual de cel puțin 80 de galbeni/vot direct, colegiul IV-
aparținea țăranilor, plătitor de impozite;aceștia votau indirect- un delegat la 50 de țărani.
 Pentru Senat erau două colegii electorale -colegiul I-pentru moșieiri(cu un venit anual de
peste 800 de galbeni) și colegiul II- burghezie( cu un venit anual de peste 300 galbeni).
 Puteau fi aleși ca deputați toți cei care împliniseră vârsta de 25 de ani iar pentru Senat 45
ani. Mandatul pentru Adunarea Deputaților era de 4 ani. Pentru Senat, mandatul era de 8 ani dar
pentru jumătate din locurile de senatori se efectuau prin tragere la sorți, noi alegeri la 4 ani.
 Concluziela legea electorală:
Avantaja marii proprietari funciari care dețineau în total care dețineau în total trei
colegii electorale. Prin urmare, în anul 1884, constituția a fost modificată reducându-se numărul
colegiilor electorale din Camera Deputaților de la 4 la 3.
 Constituția din anul 1866 a fost în vigoare până în anul 1923. Legea electorală, în această
formă, a fost în vigoare până în 1918 când a fost introdus votul universal.
 Modificări-1879- a fost abrogat articolul 7
- 1884- a fost votat statutul Casei Regale, a fost modificată legea electorală
- 1917- au fost modificate art. 57 și 67 pentru a se putea aplica votul universal și
reforma agrară.
 Semnificație și consecințe
- pe plan intern: a creat cadrul juridic necesar pentru modernizarea instituțiilor statului, a
reglementat statutul monarhiei din România, punând bazele monarhiei constituționale, a
consolidat statul român modern asigurând ulterior pluralismul politic, a asigurat stabilitatea vieții
politice românești.
- pe plan extern- a fost percepută de Maril Puteri ca o manifestare de independență
deoarece a fost promulgată fără aprobarea puterilor garante și a celei suzerane și cuprindea în
titulatura statului faptul că este suveran iar teritoriul inviolabil.

Constituția din 1923(deceniul al treile al secolului al XX-lea)

Cauze ale adoptării

1. Realizarea statului național român prin realizarea Marii Uniri din anul 1918. Prin urmare,
integrare provinciilor Basarabia, Bucovina șsi Transilvania, a creat necesitatea unei noi
constituții care să reorganizeze statul sub aspect politic, economic, social și etnic pe principiul
unitar.
2. Problema minorităților naționale a devenit mai complexă; problema confesiunilor nou apărute
după unire. Prin urmare, România este obligată prin tratatele de pace semnate în cadrul
Conferinței de pace de la Paris să reglementeze aceste aspecte.
-Constituția României Mari a fost adoptată de Camera Deputaților pe 26 martie 1923, de Senat
pe 27 martie 1923 și promulgată de regele Ferdinand I pe 28 martie 1923. A fost publicată în
Monitorul Oficial pe 29 martie 1923.
- Este un proiect al liberalilor.
- A reprezentat în mare parte o adaptare a Constituției din 1866 la noul context intern și extern
prin urmare, a păstrat o mare parte a articolelor C1866 adaptând sau adăugând altele în raport cu
noile realități politice, economice, sociale .
Caracteristici

 Este structurată în 8 titluri și 138 de articole

 Este o constituție democratică și reflectă noua realitate istorică românească- este prima
constituție a statului național român. Prin urmare, are la bază principii democratice.
 A fost în vigoare până în anul 1938.
 Principii

- principiul monarhiei constituționale ereditare

 principiul suveranității naționale
 principiul responsabilității ministeriale
 Principiul caracterului unitar al statului
 Principiul separării puterilor în stat
 principiul respectării drepturilor și libertăților cetățenești.
Conținut
 1. referitor la stat- “Regatul României este un stat național, unitar și indivizibil”. Forma
de guvernământ este monarhia constituțională ereditară. Teritoriul este inalienabil, unitar și
indivizibil( principiul unitar al statului)
2. referitor la drepturile fundamentale- Constituția din 1923 garantează dtrepturile și libertățile
cetățenești.Titlul II “Despre drepturile românilor”înscrie următoarele drepturi:
 Egalitatea tuturor în fața legilor
 Egalitatea între sexe
 Desființarea privilegiilor de clasă
 Libertatea conștiinței, presei, învățământului
 Proprietatea privată este garantată dareste prevăzută utilitatea publică a proprietății și prin
urmare faptul că aceasta poate fi expropriată în caz de utilitate publică. ( diferență în raport cu
C66) De asemenea, statul devine proprietarul asupra zăcămintelor miniere și bogățiilor de orice
natură ale subsolului.
 Prevede asigurări sociale pentru muncitori, în caz de accident( diferență în raport cu
C66).
3. Separarea puterilor în stat
În conformitae cu C23, puterea politică este organizată respectînd principiul separării puterilor în
stat, astfel:
 Puterea executivă este reprezentată de Rege(instituția monarhiei)și Guvern
 Rege- atribuții/prerogative
-monarhia are caracter ereditar și constituțional
- regele numește și revocă miniștrii
- sancționează și promulgă legi
- are inițiativă legislativă
- confirmă în funcțiile publice
- convoacă Parlamentul, poate dizolva Parlamentul
- bate monedă, acordă grade și decorații, acordă amnistie și grațiere
- declară război, încheie tratate
 Orice act al regelui este valabil dacă este contrasemnat de un ministru care își asumă
responsabilitatea.
-Guvernul- reprezintă puterea executivă. Miniștrii sunt numiți și revocați de rege.Își exercită
puterea pe principiul responsabilității ministeriale. Guvernul se află sub controlul Parlamentului
în fața căruia răspunde pentru activitatea sa.
 Puterea legislativă- este reprezentată de rege și Parlament. Parlamentul numit și
Reprezentanța Națională este bicameral, format din Senat și Camera Deputaților.
 Atribuții:
- Inițiativă legislativă
- dezbate și votează legi
- controlează activitatea Guvernului prin moțiune de cenzură sau inițierea unor anchete
parlamentare
- Camera Deputaților dezbate și votează bugetul
- minoritățile sunt reprezentate de drept în Parlament(deosebire în raport cu C66)
- Reprezentanții Parlamentului sunt aleși prin vot universal
 Puterea judecătorească- instanța supremă- Curtea de Justițtie și Casație
Concluzie-este aplicat mecanismul interdependenței între rege, guvern și Parlament.Astfe, orice
act semnat de rege este valabil dacă este contrasemnat de un ministru. De asemenea, Guvernul
este responsabi pentru activitatea sa fiind controlat de Parlament. Pe de altă parte, Parlamentul
poate fi dizolvat de rege, în anumite condiții, prevăzute de constituție. Regele este considerat un
arbitru al vieții politice(regele domnește, nu guverneaza). Acest mecanism al interdependenței
asigură astfel, un echilibru al vieții politice reflectând exercițiul democratic.
 Principiul suveranității naționale- “puterea în statul român aparține națiunii”. Este aplicat
votul universal. Prin urmare votează toți cetățenii majori( cei care au vârsta de 21 ani). Fac
excepție de la vot femeile, magistrații și militarii. Votul este u niversal, egal, direct,secret și
obligatoriu. În anul 1926, legea electorală a fost modificată fiind stabilită prima electorală, în
conformitate cu care partidul politic care obținea 40%din totalul voturilor, primea 50% din
locurile din Parlament. Pragul parlamentar era de 2%.
 Concluzie/semnificație/ consecințe
- C23 este cea mai avansată constituțtie a românilor până atunci.
- a consolidat România Mare
- a facilitat manifestarea liberă a tuturor cetățenilor, formațiunilor politice și accesul larg la
viața politică.
- a asigurat cadrul juridic pentru existența practicilor democratic