Bibliografia Nu Este Bună

MINISTERUL EDUCAȚIEI
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE ISTORIE, LITERE ȘI ȘTIINȚE ALE
EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA: ISTORIE
FRONTUL PLUGARILOR ÎNTRE ANII 1933 ȘI 1938
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC, ABSOLVENT,

CONF. UNIV. DR. ARHIRE SORIN FĂRĂU VLAD
ALBA IULIA
2023
1
Curprins
Introducere.............................................................................................................................................3
Capitolul I..............................................................................................................................................5
Cauzele social-politice ale formării Frontului Plugarilor........................................................................5
1. Situația agrară din România interbelică......................................................................................5

2. Problema agrară din județul Hunedoara în perioada interbelică.................................................7
Capitolul II...........................................................................................................................................11
Înființarea Frontului Plugarilor.............................................................................................................11
1. Adunarea de la Deva din 8 ianuarie 1933.................................................................................12

2. Organizarea Frontului Plugarilor..............................................................................................16
3. Primul congres al Frontului Plugarilor......................................................................................17
4. Primul comitet județean............................................................................................................21
5. Organizația Frontului Plugarilor din județul Hunedoara la alegerile generale din 1933...........24
6. Extinderea Frontului Plugarilor în țară.....................................................................................30
7. Modul de organizare.................................................................................................................31
Capitolul III..........................................................................................................................................33
Alianțele politice ale Frontului Plugarilor............................................................................................33
1. Alianța de la Băcia....................................................................................................................33
2. Acordul de la Țebea..................................................................................................................34
3. Alegerile parlamentare parțiale din 18 februarie 1936..............................................................35
4. Anul electoral 1937..................................................................................................................41
Concluzii..............................................................................................................................................45
Anexe...................................................................................................................................................47
Bibliografie..........................................................................................................................................53
2
Introducere
Județul Hunedoara a fost în perioada interbelică o unitate administrativă de ordinul

întâi, aparținând Regatului României. Reședința județului era orașul Deva. A fost județul cu
cea mai mare întindere teritorială din Ardeal. Este menționat în istoria neamului din timpul
stăpânirii daco-romane pe aceste teritorii, cât mai ales în perioada afirmării naționale de la
1784 și 1848.
Județul se afla în sud-vestul provinciei Transilvania, respectiv în partea nord-vestică a

României Mari. Județul Hunedoara cuprindea în mare parte actualul teritoriu al județului
Hunedoara. Se învecina la est cu județele Alba și Sibiu, la vest cu județele Arad și Severin, la
sud județele Gorj și Mehedinți, iar la nord cu județul Turda.
Teritoriul județului a fost împărțit inițial în 10 plăși 1. Prin înființarea a încă 2, adică
Dobra și Sarmizegetusa, județul a ajuns să aibă 12 plăși (fig.1). Aceste plăși erau: Avram
Iancu, Brad, Deva, Geoagiu, Hațeg, Hunedoara, Ilia, Orăștie, Petroșani și Pui. Județul avea 5
orașe: Deva, Hațeg, Hunedoara, Orăștie și Petroșani și 414 sate repartizate astfel: plasa Avram
Iancu – 34 de sate, Plasa Brad – 30 de sate, Plasa Deva – 54 de sate, Plasa Dobra – 27 de sate,
Plasa Geoagiu – 29 de sate, Plasa Hațeg – 43 de sate, Plasa Hunedoara – 51 de sate, Plasa Ilia
– 48 de sate, Plasa Orăștie – 33 de sate, Plasa Petroșani – 14 sate, Plasa Pui – 28 de sate, Plasa
Sarmisegetuza – 23 de sate. Județul avea o suprafață totală de 769.500 ha, din care suprafață
arabilă era de 147.849 ha, care reprezenta doar 19.21% din suprafața totală. Se observă clar
că suprafața agricolă este relativ mică raportată la numărul gospodăriilor țărănești. 2 La fel și
numărul animalelor domestice din gospodării: cai - 1273: vaci - 9025: boi - 7415: bivoli -
200: oi - 23038: capre - 3601: porci - 6764,3 raportate la numărul de sate.
Marea problemă a anilor interbelici este reprezentată de definitivarea lucrărilor de

reformă agrară, dublată de criza economică de supraproducție din perioada 1929-1933. Lipsa
lucrărilor cadastrale începând de la defalcare și până la parcelare au dus la înaintarea lor către
instanțele judecătorești. Hotărârile judecătorești nu se puteau da din lipsa clară a măsurătorilor
cadastrale, a tergiversării nepunerii pe rol sau amânării continue a instanțelor judecătorești.
Lipseau fondurilor necesare pentru deplasările organelor judecătorești și specialiștilor agricoli
1
Subdiviziune a unui județ în vechea împărțire administrativă a țării.
2
Memoria.ro, Județul Hunedoara, https://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/hunedoara/, accesat 16.08.2022.
3
Ion L. Ciomac, Valeriu Popa-Necșa, Munții Apuseni, Cercetări asupra stării economice din Munții Apuseni,
Editura Tipografia ziarului Universul, București, 1936, p.111.
3
inerenți în cazul unei reforme agrare. În plus, se remarca absența unei coordonări și
armonizări a activității tuturor organelor ce concurau la definitivarea reformei agrare. Loturile
de pământ atribuite țăranilor erau răslețe la distanțe mari. Se observa inexistența unui minim
inventar agricol a țăranului, precum și imposibilitatea acestuia de a-și achiziționa utilaje
agricole ( județul nu avea nici un locomobil sau autotractor , mașini de treierat - 45; pluguri
simple trase de animale din lemn - 4026 și din fier - 258; căruțe de lemn - 4238 și din fier -
678)4.
O influență negativă asupra țăranilor a avut criza economică care s-a declanșat în 1928
și a durat până la începutul celui de-al doilea război mondial. Această criză s-a manifestat din
creșterea stocurilor de produse agricole și prin scăderea considerabilă a prețurilor la toate
aceste produse agricole. Impactul a fost cu atât mai mare cu cât agricultura dădea 49% din
venitul național în 1929 și în mediul rural se aflau 75% din populația țării. În funcție de anul
1928 prețurile produselor agricole au scăzut în timpul crizei la mai puțin de 1/3 la grâu și
secară, la mai puțin de 1/4 la orz și ovăz și sub 1/5 la porumb.
România ca țară preponderent agrară plătea un tribut greu acestui profil tradițional,
masivele scăderi de prețuri a produselor agricole a provocat însemnate pierderi economiei
naționale. Reducerea puterii de cumpărare a țăranilor a fost determinată nu numai de scăderea
prețurilor produselor agricole, dar și de raportul acestora cu prețurile produselor industriale,
raport numit foarfeca prețurilor.
În condițiile scăderii drastice a veniturilor gospodăria țărănească era confruntată cu

exigențele rezultând din plata impozitelor, a ratelor și a dobânzilor la credite. Apăsați de
impozite împovărătoare, dar și de cotele de răscumpărare a pământului și de datoriile față de
bănci, țăranii au ajuns într-o stare de cruntă sărăcie. Reforma fiscală mărea impozitul pe
venitul agricol și îl reducea pe producția industrială(legea nr.88/1933). Prețurile produselor
agricole erau mult mai mici decât prețurile produselor industriale, așa cum era menționat într-
un articol intitulat ,,Frați români din ținutul Hunedoara” al ziarului Solia în care se spunea
că: ,,O coasă care costa acum doi ani 40-50 de lei azi e 80-100 de lei,” 5. ,,Liberalii sunt aceia
cari de 2 ani și jumătate, guvernează țara cu ajutorul echipelor de agenți fiscali, ca să scoată
ultimul ban de la țară”.6
4
Ibidem, p.131.
5
Solia, 5 februarie 1936, p.1.
6
Ibidem, 26 ianuarie 1936, p.1.
4
Toate aceste neajunsuri ale țăranilor au dus la lupta acestora de a se stabili într-
o organizație care să le apere interesele și care, mai apoi, a luat un caracter de masă, mai exact
Frontul Plugarilor.
Capitolul I
Cauzele social-politice ale formării Frontului Plugarilor
1. Situația agrară din România interbelică
Criza economică mondială de supraproducție din perioada 1929-1933 a avut, pentru

România, un caracter agravant din cauza mai multor factori. Caracterul predominant agrar al
economiei crea o serie de probleme sociale. Agricultura se afla la un nivel înapoiat al forțelor
5
de producție, având un randament scăzut la hectar. Reforma agrară slăbise potențialul
economic al marilor proprietari reducând ponderea raporturilor semifeudale legate de ea.
Criza agrară îmbinată cu cea industrială a dus la ruinarea multor producători agricoli mici și
mijlocii.
Ca urmare a reformei agrare din 1921, în structura socială a satelor din România au
survenit o serie de schimbări, care au sporit simțitor numărul țăranilor proprietari de teren
arabil și suprafața totală arabilă deținută de ei.
În anul 1927, din pământul expropriat cultivabil, 90% era repartizat unui număr de
1.360.978 țărani, reprezentând 42% din cei ce aveau mai puțin de 5 ha, 37% din cei cu 5-10
ha și 35,8% din proprietarii de terenuri până la 5 ha. Tot în același an, țăranii aveau din
suprafața expropriată: 15,4% islazuri, 8,1% păduri comunale, teren care reprezenta 23,3% din
totalul pe țară al suprafețelor pășunabile, și 47% din cel al pădurilor. 7
Categoria de Nr. proprietari Suprafața stăpânită

proprietate 1927 1930 1927 1930
Până la 5 ha 84,6% 84,8% 54,2% 58,8%
Între 5-10 ha 11,4% 11,4% 25,2% 32,1%
Între 10-50 ha 4,0% 3,8% 20,6% 9,1%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Repartizarea terenului arabil diferitelor categorii de țărani, așa cum reiese din
recensămintele fiscale din 1927, respectiv din 1930, arată adâncirea procesului de stratificare
a țărănimii8. Conform tabelului de mai sus, numărul țăranilor, care dețineau proprietăți mici,
se menține în anul 1930 comparativ cu anul 1927 oarecum constant, iar suprafața arabilă
deținută de aceștia crește de la 54,2% în 1927 la 58,8% în 1930. Deși proporția de 11,4% a
numărului țăranilor cu proprietăți mijlocii se menține constantă asistăm la o creștere a
suprafeței terenului de la 25,2% în 1927 la 32,1% în 1930. Referitor la țăranii care dețineau o
suprafată între 10-50 ha, numărul acestora scade cu 0,2%, iar suprafața aferentă scade de la
20,6% în 1927 la 9,1% în 1930.9
7
Vasile Liveanu et alii, Relații agrare și mișcări țărănești în România 1908-1921, Editura Politică, București,
1967, p. 566.
8
Ibidem, p. 582.
9
Ibidem, p. 567.
6
Insuficienta înzestrare a țăranilor cu inventar agricol (utilaje și animale) i-a determinat
pe mulți țărani să-și vândă pământul sau să-l cedeze parțial sau total în arendă ori în dijmă.
Loturile de pământ atribuite țăranilor erau de cele mai multe ori răzlețe în diferite părți ale
localității și chiar la distanțe mari de comuna în care locuia cel împroprietărit. Principala
cauză, care a silit țărănimea să înstrăineze o parte din locuri, a fost neputința acestora de a
face față sarcinilor impuse asupra pământului și datoriilor contractate. În condițiile în care
prețurile produselor agricole au scăzut considerabil în perioada crizei, capacitatea de plată a
multor țărani a fost depășită, aceștia devenind insolvabili. La fel, scăderea prețului pământului
în anii crizei a lovit un număr mare de țărani, care se împrumutaseră de la bănci pentru a-și
achita loturile de împroprietărire.
2. Problema agrară din județul Hunedoara în perioada interbelică
Documentele vremii, referitoare la efectuarea lucrărilor de expropriere și împroprietărire

în județul Hunedoara, dau o imagine concludentă acestei probleme.
În 7 ianuarie 1929, țăranii din comuna Bretea Mureșană își exprimau nemulțumirea printr-
o plângere adresată prefectului, afirmând următoarele: ,,am fost unii definitiv respinși de la
expropriere, iar partea dintre noi am fost împroprietăriți, dar ni s-au dat bălțile și mlaștinile de
pe care în câte doi-trei ani nu luăm nimic”. Țăranii arată mai jos că: ,,rezervându-și domnul
Constantin Răsădeanu cel mai fertil pământ din întreaga moșie expropriată pentru sine și suita
sa, totodată s-au format rezerve de stat, s-au dat ocolului silvic și noi cei ce am îndurat pe
front mizerie și ni s-a distrus sănătatea, acum am fost lăsați la o parte sau ni s-a dat ce a fost
mai rău...”10
La fel, ilegalitățile săvârșite cu ocazia împroprietăririi sunt evidențiate printr-un memoriu

adresat prefecturii și de către țăranii din Teiu, spunând că autoritățile locale i-au șters de pe
liste: ,,iar pe alții care au destul pământ i-au luat în liste...Sunt în comună vreo șapte inși –
spun țăranii-anume oameni care au destul al lor și noi nimic nu posedăm.”11
La data de 1 mai 1929, țăranii din Lunca Bradului au înaintat prin intermediul prefecturii
un memoriu președintelui Consiliului de Miniştri și ministrului agriculturii
susținând: ,,Urmașii moților care pe vremuri se duceau la împăratul ca să-și caute dreptatea,
10
Serviciul Județean Hunedoara al Arhivelor Naționale ale României (SJHANR), fond: Prefectura Județului
Hunedoara, dosar 63/1929, f.14.
11
Ibidem, dosar 64/1929, f.45.
7
[...] au ajuns să se adreseze pe această cale Măriilor Voastre pentru a ne plânge și a ne căuta
drepturile.” Din acest memoriu reiese că țăranii au cumpărat teren pe baza unui contract, o
fostă proprietate a unor absenteiști, iar mai apoi un avocat din Brad determină anularea
contractului, țăranii fiind nevoiți să cumpere de la Casa Centrală a Împroprietăririi pentru a
doua oară același teren. Din păcate, după puțin timp, și acest contract, încheiat cu o instituție a
statului, a fost reziliat. Drept urmare, deși acești țărani au cumpărat același teren de două ori,
au rămas fără el. Continuă în memoriu: ,,Nu cerem milă ci dreptate, respectarea legii și a
dreptului...” Spre sfârșitul memoriului, țăranii afirmă: ,,Politica meschină de partid se poate
face pe alte căi, nu pe pielea noastră.”12
În 3 august 1930, țăranii din satul Târnava susțineau, printr-o cerere către Camera
agricolă, faptul că terenul arabil expropriat din moșia lui Iosika Samuel ,,nu este în mod
definitiv dat celor îndreptățiți, ci îl folosesc mai mulți indivizi neîndreptățiți”13
În martie 1931, aceiași țărani se adresau prefectului printr-un memoriu, spunând: ,,prin
reforma agrară ni s-a făcut o pășune de 33 iugăre care pășune numai o parte a comunei, 40
locuitori o pot folosi, iar 90 locuitori sîntem de tot în lipsă de pășune. De la război încoace tot
mereu ne-am adresat cu cereri autorităților în drept în scopul pășunării, dar în zadar căci nu
am fost luați în considerare. Am cerut ca să ne facă o pășune de circa 80 iugăre pe calea
reformei agrare din pădurea baronului Iosika aflătoare în hotarul comunei noastre și într-un
timp ni s-a promis terenul cerut și în urmă numai cu promisiunea am rămas.”14
Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale raporta Ministerului de Interne în luna iulie

1931 că locuitorii din comuna Săcel sunt foarte nemulțumiți, deoarece n-au unde să-și
pășuneze vitele, deși plătesc izlazul. Tot în același raport se arată că: ,,țăranii din localitățile
hațegane: Berthelot, Sînpetru, Batiz, Grădiște, Gînțaga, Densuș, Balomir și Răchitova se plîng
că nici pînă acum nu au căpătat loturile de pămînt ce li se cuvin.”15
Un alt incident este semnalat în comuna Dobra în luna august 1931. Țăranii din comună
erau nemulțumiți pentru că nu aveau niciun loc de pășunat pentru animale, lucru cauzat de
faptul că Ocolul Silvic Dobra atribuie suprafeței respective destinația de pădure, iar organele
agricole destinația de pășune.16
12
Ibidem, dosar 173/1929, f. 32-33.
13
SJHANR, fond Camera agricolă a județului Hunedoara, dosar Târnava, 1930. f. 6.
14
Ibidem, dosar 64/1931, f. 9.
15
Ibidem, f. 12.
16
8
Printr-o adresă a preturii plășii Hațeg din data de 13 august 1931 către Prefectura
Județului Hunedoara se arată că: ,,Îndreptățiții și azi dețin terenurile afectate, numai prin
arendă forțată, nefiind împroprietăriți definitiv [...] prin schimbările în teren survenite în
timpul efectuării reformei agrare, în prezent nu se mai știe cât i s-ar cuvenit fiecăruia și cît,
defapt, posedă.”17
Harta județului Hunedoara din perioada interbelică 18 (fig.1).
17
Ibidem.
9
După cum se poate vedea din rândurile de mai sus în județul Hunedoara, problema agrară
nu era rezolvată în cea mai mare parte a teritoriului. Din cauza infertilității solului, specific
acestei zone a reliefului caracterizat prin dealuri și munți, a lipsei utilajelor agricole,
producțiile agricole erau destul de reduse, ceea ce a dus la imposibilitatea achitării datoriilor
agricole.
Anii crizei economice mondiale (1929-1933) au adâncit şi mai mult problemele țăranilor
din judeţul Hunedoara. La aceasta a contribuit, printre altele, şi nerezolvarea problemei
agrare. La fel ca în întreaga ţară, lucrările de împroprietărire se găseau într-o situație de
provizorat.
18
Memoria.ro, Județul Hunedoara, https://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/hunedoara/ , accesat
27.07.2022.
10
Capitolul II
Înființarea Frontului Plugarilor
1. Adunarea de la Deva din 8 ianuarie 1933
În împrejurările crizei mondiale, apar la Deva o serie de publicații, având o orientare

democratică progresistă. Printre acestea se numără și ziarul Horia apărut la Deva în data de 25
iunie 1932. Această publicație voia să fie un organ de opinie, așa cum se
autocaracteriza: ,,Acest ziar să fie citit de țărănime, de orășeni, de intelectuali, comercianți,
funcționari și toate asociațiile. Se vor scrie aici numai adevăruri văzute și simțite de toți. Vom
susține cu toate puterile noastre bunele înfăptuiri și chiar bunele încercări și partea oricui ar
veni.”19 La început, ziarul Horia nu a avut o linie politico-ideologică clară, ci una ambiguă.
Abia începând din 14 ianuarie 1933, devine organ al Frontului Plugarilor. Ziarul Horia a
publicat: documente programatice ale Frontului Plugarilor, cuvântări și articole ale lui dr.
Petru Groza, precum și a altor membri al Frontului Plugarilor. Ziarul ia astfel atitudine
împotriva hitlerismului și reacționarismului politic.
Dar cel mai important lucru a fost acela că directorul ziarului de la acea vreme, avocatul
Aurel Filimon unul dintre conducătorii Partidului Național Liberal din județul Hunedoara, era
vizitat cu aproximativ două săptămâni înaintea datei de 8 ianuarie 1933 de ,,o delegație de
țărani din diferitele partide politice, liberali, național-țărăniști, averescani, etc.” 20, aceștia
solicitându-i să publice în ziarul Horia o chemare a țăranilor la adunarea, pe care vor să o
organizeze în data de 8 ianuarie 1933 la Deva, unde se va discuta ,,chestiunea conversiunei” 21,
precum și situația grea a țăranilor. Delegația era formată din țăranii: Ion Moga Fileriu, Miron
Belea, Guia Petru Moțu, Cionca Todor, Dumbravă Ioviță, Dănuț Șotingă. Așadar, Chemarea
țărănească a fost tipărită în ziarul Horia, cât și pe foi volante împărțite prin satele
19
,,Horia”, anul I, nr.1, 23 iunie 1932, p.1.
20
Gheorghe Micle, Frontul Plugarilor. Cum s’a născut- Ce este,-Ce vrea ?, Editura Tipografia ,,Progresul”
Sibiu, 1944, p.5.
21
Ibidem.
11
hunedorene. Această chemare a țăranilor pentru data de 8 ianuarie 1933 a fost scrisă de
Cionca Todor din satul Herepeia în versuri:
Frați țărani din depărtare,/In ziua de 8 Ianuarie,/Să veniți cu mic cu mare,/La Deva, la
adunare./Ca să vadă și domnii/Că s’au deșteptat proștii./Că de 14 ani,/Nu fac nimic pentru
țărani./Rău fraților pentru noi,/Care-am luptat în războiu./Nu vă lăsați amăgiți,/De dimineață
porniți./Pentrucă noi, țăranii,/Am făcut piept cu dușmanii./Foaie verde de frăgar,/li făcută
de-un plugar./Foaie verde de bujor,/Il cheamă Cionca Todor./Foaie verde de costreie,/li
făcută din Herepce22.
În dimineața zilei de 8 ianuarie 1933, numeroase grupuri de țărani de pe întregul

teritoriu al județului Hunedoara s-au îndreptat spre Deva. Întrunirea țăranilor avea să aibă loc
în sala Teatrului orășenesc Deva, care încă de la primele ore ale dimineții devine
neîncăpătoare, motiv pentru care în sala teatrului intră doar delegații acestora din fiecare
localitate. Restul oamenilor blochează piața orașului, iar străzile din jur erau pline de mulțime.
,,Niciodată n’a putut un guvern sau un partid politic să organizeze în acest colț de țară o
întrunire atât de mare, atât de grandioasă.”23
Este de remarcat faptul că țăranii au venit în mod organizat, intrând în oraș în coloane
bine definite. Moții zărăndeni, în frunte cu Ion Moga Fileriu, au pătruns în oraș
cântând ,,Cântecul conversiunii” în marș militar:
Vai de noi, țărani români,/Rău trăim, cu datorii,/De trei ani și-o săptămână/Nu mai
poate plăti nimeni.
Nici la Deva, nici la Brad,/Nicăerea prin Ardeal,/C’au fost cametele mari/Și toți banii
la bancari.
Albina și Ardeleana,/Zărăndeana și Crișana,/Arde-le doamne pe toate,/Moții de ele să

scape.
Mă bancher din Orăștie,/Hai la noi pe omenie,/Să te omenim cinstit,/Și să te legăm de

gât.24
22
Gheorghe Micle, Răscoala Pământului, Editura Frontul Plugarilor, București, 1945, p. 18.
23
Ibidem.
24
Ibidem.
12
Este foarte interesantă geneza acestei formațiuni politice, care la glasul acestei
chemări lirice, mii de țărani au venit nechemați de niciun partid politic, de niciun om politic,
putând afirma că această formațiune politică ia naștere nu de sus în jos, ci de jos în sus.
Țăranii din sala teatrului îl aleg ca președinte al adunării pe țăranul Miron Belea din
Leșnic, dar acesta refuză pe motiv că este membru al Partidului Poporului, nevrând să dea un
caracter electoral acestei adunări. Președinte este ales avocatul Aurel Filimon, având calitatea
de ,,om al legii”. S-au înscris și au luat cuvântul țăranii: Miron Belea, Rotea George din
Popești, Păcurar Ion din Bârsău, Moise George din Nojag. Cuvântările au fost întrerupte de
vocea țăranilor din afara teatrului, care cereau: ,,Să vină aici politicienii, cari ne-au
amăgit !”25 Datorită acestei solicitări colective se formează câteva delegații de țărani, care
cunoșteau Deva și care aveau sarcina urgentă de a invita la adunare diferiți oameni politici,
printre care se numărau și: dr. Aurel Vlad (ministru de Finanțe național-țărănist), Mircea
Oprea (deputat liberal), Iustin Pop (senator național-țărănist), dr. Petru Groza (fost deputat al
Partidului Poporului și fost ministru, membru în diferite consilii bancare și ale societăților
industriale) și alții.
Dintre toți politicienii din Deva, singurul care a putut fi contactat a fost dr. Petru
Groza, care invită delegația în imobilul în care locuia, iar țăranul Băneasa Abel, om mai în
vârstă, îi spune: ,,Dă-ți seamă, domnule ministru, - a glăsuit ,,înțeleptul Abel”. Ești fiul acestui
popor, ai familie și copii!... Noi te-am ridicat prin votul nostru, ca și pe Vlad și pe atâția alții,
la onoruri mari, te-am aruncat în fotolii de ministru... Dar pentru noi nu s’a schimbat nimic...
nimic nu este dulce pentru noi... totul e amar, amar!... Acum vă chemăm să ne dați seama, ce-
ați făcut cu noi, cu țara?! Veniți și spuneți, să vă audă norodul!...”26
Dr. Petru Groza merge la teatru, deși este anunțat de avocatul Aurel Filimon că, în
sală, țăranii sunt foarte porniți împotriva politicienilor, ia loc în sală și ascultă aproape 40 de
țărani, care vorbesc de viața grea și greutățile pe care nu le mai pot duce. Printre țăranii,
cărora dr. Petru Groza le-a dat ascultare, se regăsesc: Mariș Adam din Cozia, Ion Moga din
Hărțăgani, Jula Petre din Săliște, Albu Ion din Hărău, Dehelean N. din Bampotoc, Cionca
Todor din Herepeie. Toți acești țărani, mulți dintre ei membri ai altor partide, afirmă clar și
lămurit dorința lor comună de a lupta pentru o nouă ordine în țară.
25
Ibidem.
26
Ibidem.
13
În jurul orei 16 este invitat să ia cuvântul și Petru Groza, care își începe discursul cu
următoarele cuvinte: ,,Dacă m’ați adus aici, vă rog un singur lucru: să mă ascultați. Am venit
aici, pentru că am fost chemat de un grup de oameni din mijlocul Dvs....”27
Petru Groza își prezintă părerea despre situația politică actuală, precum și încrederea
pe care o are în țărani, menționând că o asemenea adunare nu a mai avut loc la Deva din 1918,
mai ales că aceasta nu a fost organizată de guvern sau de vreun partid politic aflat în opoziție,
dar ceea ce i-a adunat este ,,necazul și durerile voastre”.
În discursul său, Petru Groza a făcut o amplă expunere a cauzelor, care au contribuit la
înrăutățirea situației economice a țărănimii, punând accent pe consecințele crizei economice,
dar și pe programele neadecvate de relansare a agriculturii și economiei naționale. Slaba
susținere din partea țăranilor hunedoreni a Partidului Național-Țărănesc, aflat la guvernare,
era evidențiată și prin faptul că acest partid a organizat tot la Deva, în aceeași zi și la aceeași
oră, la cazinoul orașului o adunare, unde, din păcate, nu a mers niciun țăran.
Spre sfârșitul discursului, Petru Groza își definește crezul politic, afirmând
următoarele: ,,Cea mai mare avere este puterea de muncă, sănătatea și un just și cinstit sistem
economic...”28. Mai apoi, le dă țăranilor sfatul de a se organiza pentru a putea deveni o forță
politică și datorită organizării lor din acea zi de 8 ianuarie 1933 au dat dovadă de ordine și
disciplină, îi asigură de încrederea lui pe viitor. După terminarea discursului, țăranii au luat
decizia de a demisiona din partidele politice din care făceau parte, hotărând că sunt pentru
mișcare și în timp de două luni să se organizeze în fiecare sat și pe plăși pentru a participa la
primul congres al organizației.
Țăranul Miron Belea a citit apelul următor la încheierea adunării:
1. ,,Țărănimea română din județul Hunedoara, veacuri de-a-rândul a trăit din

munca proprie, din cultivarea pământului, a vitelor, din valorificarea
produselor pământului. Niciodată plugărimea nu a cerut și nu a primit
milă.
2. Țărănimea română nu cere nici azi milă. Nu vrea să se facă nedreptate
nimănui, dar nici ea să fie umilită, sărăcită și nedreptățită.
3. Țărănimea română invită învățații români să vie în mijlocul ei, să se
înfrățească cu ea, să-i cunoască sufletul și necazurile, convingându-se că
27
Ibidem.
28
Ibidem.
14
trebuie să vie cu un ceas mai de vreme în ajutorul țărănimii, să oprească
drumul care duce la sărăcirea totală și la nemulțumirea generală.
4. Țărănimea română cere în chestiunea conversiunei o lege dreaptă. Ea e de
părere că, în afară de plata datoriilor, durerea între țărani e generală și azi
sufere nu numai cel ce are de primit, și cel ce are de dat, ci toată
țărănimea muncitoare.
5. Frați țărani, talantul pe care l-au primit aici în această mare adunare, să
nu-l ducă acasă, îngropându-l, ci să-l ridice, înmulțindu-l pentru ca la o a
doua adunare să-l prezinte înzecit ca cel din Evanghelie, organizându-se,
alegând câte un delegat în fiecare comună, pentru pregătirea adunării de
peste 2 luni...”29.
2. Organizarea Frontului Plugarilor
În zilele următoare încep să se înființeze organizațiile Frontului Plugarilor prin sate,

comune și plăși. Primul comitet al Frontului Plugarilor a fost acela al plasei centrale Deva, a
cărui adunare de constituire a avut loc în data de 1 februarie 1933, fiind convocați delegații
din cele patruzeci și cinci de comune aparținătoare plasei Deva. Pe lângă aceștia, la adunare,
au venit și țărani din alte plăși ale județului. Cei 45 de delegați au prezentat procesele-verbale
cu aleșii din fiecare comună. ,,Procesele verbale [...], arată precis că aceste comune și-au ales
cu însuflețire generală și fără deosebire de partide pe reprezentanții lor.” 30 Adunarea a avut loc
în sala de ședințe a hotelului ,,Crucea Albă” din Deva, unde a fost ales ca președinte al
comitetului de plasă țăranul Belea Miron din Leșnic, iar comitetul era format din Borca
Gheorghe – Sântuhalm, Morar Victor – Sântandrei, Moise Juon și Ion Dumitru - Nojag,
Bembea Nicolae – Bampotoc, Voica Dumitru – Bampotoc, Cionca Tudor – Herepeia, Mariș
Adam – Cozia, Susan Petru – Certej, Luda Aron - Șoimuș, Radu Petru – Nevoieș, Păcurar
Juon – Barsău, Popovici Teofil – Bretelin, Jordache Petru – Mărmaga, Jula Nicolae –
Seliștioara, Răsigă Alexandru – Vălișoara, Bera Lăscuți – Ghergheș.
Al doilea comitet de constituire a avut loc la Băița în data de 3 februarie 1933, adunând
peste 3000 de oameni, moți veniți din ținutul Zarandului. La această adunare s-a procedat la
29
Ibidem.
30
15
alegerea comitetului Frontului Plugarilor pentru plasa Brad în frunte cu președintele ales al
adunării țăranul Ion Moga din Hărțăgani.
În 4 februarie 1933, la Deva, comitetul plasei ține prima ședință publică în localul
redacției ziarului Horia din Piața Unirii nr. 16, adresă care devine și sediul comitetului
Frontului Plugarilor. Tot în aceeași ședință avocatul Aurel Filimon încheie împreună cu
comitetul plasei Frontului Plugarilor un proces verbal prin care trece definitiv proprietatea
ziarului său Horia în proprietatea comitetului plasei Deva a Frontului Plugarilor. În același
proces verbal se prevedea faptul că ziarul Horia devenea organul publicistic și ideologic al
Frontului Plugarilor după constituirea organizației de județ.31 La aceeași ședință s-a format
primul proiect de program numit Program al nostru, în care se arată că țăranii care se înscriu
în organizația Frontul Plugarilor trebuiau să părăsească celelalte partide politice, ,,cari de 14
ani, numai ne-au exploatat [...] să silim pe cei de sus să vadă necazurile noastre a celor de
jos”32. ,,Să ne solidarizăm, organizându-ne ca organizație profesională și să părăsim
partidele !”33.
Adunări populare mai importante au avut loc în data de 5 februarie 1933 la Dobra și în
ziua de 19 februarie 1933 la Țebea, unde organele poliției și jandarmeriei în frunte cu
prefectul, care nu a autorizat această adunare, au încercat să oprească grupurile de țărani, care
se deplasau spre Țebea. Totuși, adunarea a avut loc, fiind prezidată de Ion Moga, deși țăranii
erau încercuiți de jandarmi mobilizați pentru menținerea ordinii și destabilizării adunării. La
această adunare a luat cuvântul pe lângă Ion Moga: Murar Victor, Belea Miron și Petru Groza,
care venise însoțit de un grup de țărani din Brad, condus de plugarul Găzan. În cuvântul său,
Petru Groza, printre altele, a afirmat: ,,Azi 14 partide sunt supărate fiindcă pierd turma. V-ați
adunat aici nu chemați de partide, ci de necazul mare al d-voastră”34.
Adunări populare au avut loc în toate comunele și plășile din județ, urmând a se pregăti
primul congres al Frontului Plugarilor pentru ziua de 18 aprilie 1933.
3. Primul congres al Frontului Plugarilor
31
Ibidem, p. 48.
32
Ibidem.
33
Ibidem, p. 53.
34
Ibidem, p. 57.
16
Deși adunarea țăranilor de la Deva, din 18 aprilie 1933, a fost anunțată autorităților de
către conducerea organizației Frontul Plugarilor, aceasta nu a fost aprobată de prim-ministrul
Alexandru Vaida-Voevod.35 Organele administrative au făcut eforturi în comunele și plășile
județului de a reține în localitățile respective țăranii, prin fixarea în aceeași zi a diferitelor
lucrări de împărțire de păduri, de reparație de drumuri, de decolmatări de râuri și văi, oamenii
fiind scoși sub amenințarea mitralierelor de către jandarmi.36
În zilele premergătoare congresului, conducerea organizației Frontul Plugarilor, văzând

indignarea autorităților în legătură cu interzicerea adunării din 18 aprilie 1933 la Deva, au
adresat o scrisoare regelui Carol al II-lea, făcându-i cunoscută hotărârea lor: ,,marea și pașnica
noastră întrunire anunțată legal pe 18 aprilie 1933 la Deva, adunare pe care o vom ține
necondiționat pentru înjghebarea dorințelor noastre într-un program emanat din necazurile
zecilor de mii de țărani din plaiurile istorice ale Hunedoarei.”37
Punctele de intrare în orașul Deva erau păzite de unități militare echipate de luptă. Pentru
a induce în eroare autoritățile asupra locului de desfășurare a congresului, organizatorii au
pregătit, pentru instalarea tribunelor, trei echipe de moți pregătiți cu unelte. O echipă la târgul
de vite (în sudul orașului), alta în câmpul de sub cetate (la nordul orașului). În ambele locuri,
autoritățile au fost prezente cu trupe și au împiedicat construirea tribunelor. La ora 8, țăranii
din toate plășile județului erau comasați la intrările din oraș și, la semnalul dat de tulnicele
moților, au intrat în oraș într-o extraordinară ordine militară, înșiruiți în rânduri de câte patru,
fiecare comună și plasă având o plancardă cu numele acesteia. În intervalul 8:00-8:30 a fost
ridicată tribuna chiar în piața centrală a Devei. Țăranii au pătruns în jurul orei 9 în piața
centrală, așezându-se organizat pe grupuri din fiecare plasă a județului: Brad, Hațeg, Orăștie,
Jiu, Pui, Dobra, Geoagiu, Sarmizegetusa, Deva etc. La congres au participat peste 12000 de
țărani din județ, iar pe lângă aceștia au fost de față și țărani din județele învecinate,
comercianți, meseriași și muncitori.38
Cuvântul de deschidere a congresului l-a avut președintele plasei Deva, țăranul Miron
Belea, care i-a salutat atât pe țăranii din județ, cât și pe ceilalți invitați. De la tribuna
congresului au luat cuvântul: Saturn Aurel din Banițe, Baicu Aron din Hațeg, Moga Ion din
35
Gh. I. Ioniță, Gh. Țuțui, Frontul Plugarilor, Editura Institutului de Studii Istorice și Social-Politice, București,
1970, p. 35.
36
Sibiu, 1944, p. 41.
37
Gh. I. Ioniță, Gh. Țuțui, op. cit., p. 35.
38
Gheorghe Micle, op. cit., p. 42.
17
Brad, Zăroni Romulus din Hunedoara, Dăneasa Samoilă din Orăștie, Iuliu Pop din Totești,
Crînciova Juon din Geoagiu. Pe lângă aceștia, au luat cuvântul și țăranul Blag Juoan din plasa
Aleșd – județul Bihor; P. Blidaru – vicepreședinte a Ligii Agrare din Banat, fost deputat;
Petru Guia Moțu – reprezentantul micilor comercianți și meseriași din Deva, precum și
avocatul Aurel Filimon. Președintele adunării, Belea Miron, îi dă cuvântul lui Petru Groza,
care încheie lucrările congresului.
De la tribuna congresului, din cuvintele rostite de reprezentanții țărănimii, dar și a

invitaților, reiese necesitatea organizării Frontului Plugarilor în partid, luându-se decizia ca în
10 mai 1933 să se întrunească la Deva delegații plășilor în vederea formării comitetului
județean. Se propune și se adoptă ca în comitetul județean să ia parte inițiatorii mișcării,
precum și persoanele care au depus o muncă neobosită pentru formarea organizației Frontul
Plugarilor.39
Este de admirat faptul că, la trei luni de la adunarea menționată, în cadrul căreia a fost
adoptată constituirea de organizații la nivel de plasă și comune, Frontul Plugarilor a organizat
primul congres. La acesta au participat, ca observatori, un număr mare de ziariști din țară și
străinătate, printre care: ,,Adevărul”, ,,Universul”, ,,Dimineața”, ,,Lupta”, ,,Calendarul” etc,
scriind în zilele următoare cuvinte de laudă și respect față de țărani.
În ziarul Adevărul din 21 aprilie 1933, în articolul ,,Frontul Plugăresc”, se menționează:
,,Se spune că mișcarea ,,frontului plugăresc”-o mișcare cu caracter țărănesc radical- ia

proporții mai ales în Ardeal. Astfel la o întrunire a ,,frontului plugăresc” la Deva ar fi luat
parte peste zece mii de țărani.
După acțiunea d-lor Lupu, Stere și Iunian- într-un cadru programatic țărănesc de stânga-
iată că ia ființă o nouă mișcare țărănistă.
Partidele Lupu-Stere-Iunian s-au format pe seama partidului național-țărănesc- pe măsură

ce această formațiune s-a îndepărtat de crezul democratic.
Evoluțiuni ale partidelor spre dreapta sau spre stânga s-au produs multe în istoria politică
a popoarelor. De aceste evoluțiuni a depins uneori însăși existența partidului.
Național-țărăniștii au făcut un salt spre dreapta. Urmarea a fost: detașarea elementelor de

stânga.
39
Gheorghe Micle, Răscoala Pământului, Editura Frontul Plugarilor, București, 1945, p. 69-93.
18
În plus, în afară de cadrele rupte ale partidului, se accentuiază o puternică mișcare
plugărească. Întrunirea de la Deva este o dovadă.
Aceste evenimente trebuie să dea de gândit conducătorilor partidului național-țărănesc.
Pare că se apropie timpul când se va pune problema- nu a fi sau a nu fi național -țărănist,

ci pur și simplu: a fi sau a nu fi....”40
Ziarul ,,Universul” din 21 aprilie 1933 în articolul ,,O impunătoare manifestație a

plugărimei din Ardeal și Banat” :
,,De sfintele sărbători ale Paștelor, prin munții și văile celui mai românesc ținut din țara
noastră a licărit o rază de lumină prevestitoare de timpuri mai bune. Tulnicele strănepoților lui
Avram Iancu, Horia, Cloșca și Crișan, au anunțat odată cu învierea lui Hristos 41, și reînvierea
poporului din munții Apuseni, ajuns la sapă de lemn și în cea mai neagră mizerie din cauza
nefastei politici dusă în ultimul timp în țara noastră. La semnalul acesta de alarmă au răspuns
peste 10 000 de moți cari coborând din cele mai depărtate vârfuri de munte, s-au adunat a
treia zi de Paști, la Deva, spre a-și spune durerea ce le apasă sufletul. Erau printre ei adevărați
și demni urmași de ai dacilor, îmbrăcați în haine de sărbătoare și veniți ca reprezentanți ai
localităților istorice Țebea, Abrud, Sarmisegetuza, Zlatna, Dobra, Ilia, Orăștie, Ghelar,
Geoagiu, Pui, Avram Iancu, Brad, Zărand și întreagă Valea Jiului. Deosebit de aceștia au mai
luat parte la acest praznic și au spus cuvântul lor hotărât, plugarii din cele trei județe bănățene,
Timiș-Torontal, Severin și Caraș, apoi cei din județul Bihor, Sălaj și Satul-Mare, reprezentați
prin numeroase delegații. În acelaș timp s-au primit scrisori și telegrame de adeziune din
partea ,,Blocului Cetățenesc”, ,,Uniunea Gremiilor sătești din Ardeal și Banat”, ,,Blucul de
vest al plugărimei”, ,,Asociația Comercianților din Ardeal și Banat”, etc.42
Ziarul ,,Adevărul” din 22 aprilie 1933 în articolul ,,Ce vor satele...” scria:
,,În ciuda celor care cred că problema plugărească a fost deslegată, prin recenta lege de
conversiune; în ciuda manifestelor pe care diversele organizații național-țărăniste le-au
răspândit în județele respective, cu scopul de-a le arăta țăranilor cât sunt de fericiți; în ciuda
tuturor acestor iluzii, - în lumea satelor mocnește o adâncă suferință. Cine are prilejul de a sta
de vorbă cu oameni cari vin dela țară sau, mai ales, cine are prilejul de a se duce acolo, la țară,
40
Adevărul , 21 aprilie 1933, p.1.
41
Paștele Ordodox în anul 1933 a fost în 16 aprilie .
42
Universul, 21 aprilie 1933, p.1.
19
între oamenii care au și început aspra muncă a câmpului – află o stare de spirit dintre cele mai
îngrijorătoare.
Nu o nemulțumire sgomotoasă. Ci una adâncă și tăcută. Neîncrezători în cei care i-au

amăgit până azi, foarte sceptici față de promisiunile ce li se fac pentru mâine, - sătenii au
început să creadă că mântuirea lor nu poate veni decât dela ei, dela ai lor.
Ceiace s’a petrecut la Deva, cu frontul plugăresc, - zilele trecute – este caracteristic. Și
este un prim avertisment pentru acele partide politice, care încă mai speră că pot cuceri satele
cu câteva vorbe late, cu câteva formule elastice, cu câteva făgădueli de ultimă oră.
Maturizat prin decepțiile pe care i le-au pricinuit toate guvernele de până acum, maturizat
prin lecția dură a mizeriei de astăzi, - țăranul s’a închis în el, s’a ferecat în lumea satului lui, și
gândește cu amărăciune la tot ce a fost până acum.
Partidele trebue să-și schimbe cu totul tactica de luptă. Descinderea în lumea satelor nu se
mai poate face cu procedeele, pe care țăranii le resping, fiindcă le cunosc. Fără programe
precise, asupra cărora săteanul este gata oricând să te întrebe și să discute cu tradiționalul lui
bun simț, - nu este cu putință o reapropiere a partidelor de marea massă rurală.”43
4. Primul comitet județean
În ziua de 10 mai 1933, la ora 9, se întrunesc delegații comunelor și plășilor pentru

comitetul județean la sediul Frontului Plugarilor din Deva.
Președintele plasei Deva, Miron Belea, propune ca membrii ordinari ai comitetului

județean să fie delegați pentru acest comitet: Cionca Todor din Herepea, Borca Gheorghe din
Sântohalm, Mariș Adam din Cozia, Bembea Nicolae din Banpotoc, Melița Petru din Deva,
Sârb Nicolae din Herepea, Murar Victor din Sântandrei, Păcurar Ioan din Barsău, Vințan
Petru din Săcărâmb, Căzu Gheorghe din Ghimindia, Susan Petru din Certejul de Sus, Jula
Nicolae din Săliștioara, Abrudean Dumitru din Fizeșd, Bera Lăscăuți din Cherghieș și Micloș
Gergely din Cristur.
43
Adevărul, 22 aprilie 1933, p.1.
20
După alegerea comitetului județean, se prezintă atitudinea pe care trebuie să o aibă Frontul
Plugarilor față de celelalte partide și măsuri de intensificare a propagandei în celelalte județe
din țară.44
Comitetul județean își continuă lucrările în data de 11 iunie 1933, când Tisu Ioan,
președintele plasei Brad, îi propune ca membri de onoare ai Frontului Plugarilor, fără drept de
vot, pe: dr. Petru Groza – fost ministru, avocat Aurel Filimon și comerciant Petru Guia Moțu.
Propunerea este votată în unanimitate și dr. Petru Groza le mulțumește prezentându-le și ecoul
congresului 18 aprilie 1933 în presa internă, precum și necesitatea organizării cât mai
riguroase a Frontului Plugarilor. Astfel se propune și se aprobă statutul organizației Frontul
Plugarilor. (Anexa 1)
A doua ședință a Comitetului Județean a avut loc în 14 septembrie 1933 la Deva. La

această ședință, erau prezenți delegați din toate plășile județului. Miron Belea a prezidat
lucrările. De asemenea, au luat cuvântul și: Țigu Nicolae din Dobra, Baicu Aron din Hațeg,
Romulus Zăroni din Hunedoara, Moise Ioan din Nojag, Moga Ion din Hărțăgani, Iosif Dimper
din Ilia, Rotea Gheorghe din Popești, Tisu Ioan din Brad, Aslău Avram de la Șesuri, Cionca
Todor din Herepea, Crainic Ilie din Abucea, Dănuț Șotânga din Petroșani, Păcurar Ioan din
Boholt și Belea Miron din Leșnic.
Din cuvântările acestora reiese foarte clar situația grea a țăranilor din cauza datoriilor
acumulate în cursul anilor, mai ales ai celor de criză, precum și ineficiența legilor de
conversiune și inadaptabilitatea acestora la realitățile și greutățile prin care trecea agricultura
județului. Cele trei legi de conversiune aplicate până atunci au reușit, doar în mică măsură, să
rezolve problemele acute în care se zbăteau masele țărănești. S-a ridicat problema
propagandei electorale, ,,Vă rog plugari, răspândiți broșura pe care trebuie să o aibă fiecare.
(Petru Groza)”45 în județele limitrofe județului Hunedoara. ,,Țoți vrem ceva, dar cum vrem.
De la vorbe să trecem la fapte. Eu vreau să plec pentru 2-3 săptămâni luând 2-3000 broșuri ca
să fac propagandă în județele vecine. (Tisu Ioan din Brad) 46 Majoritatea participanților au
demonstrat că toate problemele organizației sunt cauzate, în primul rând, de faptul că aceasta
nu avea un ,,comandant”, care să organizeze, să conducă și să verifice îndeplinirea sarcinilor
date membrilor organizației. Deși Petru Groza a avut mai multe intervenții de-a lungul
ședinței, răspunzând întrebărilor țăranilor din punct de vedere organizatoric, dar mai ales din
44
45
Ibidem, p. 106.
46
Ibidem, p. 107.
21
punct de vedere legislativ, spre sfârșitul ședinței Miron Belea din Leșnic îi dă cuvântul lui
Petru Groza, spunând: ,,Să somăm pe d. Groza să se declare dacă este pentru Frontul
Plugarilor, dacă vrea să fie președintele acestei organizații.” 47 Petru Groza își spune părerea în
legătură cu numirea președintelui organizației, mai exact viitorul președinte să fie ales printr-
un concurs în fața Consiliului județean al organizației. ,,trebuie să se publice concurs pentru
prezidenția Frontului. Întrucât după acest concurs îmi va fi încredințată mie căpitănia, eu voi
accepta aceasta pentru motivul că este dorința unui popor și nu interesul meu personal”
(procesul verbal al ședinței).48 În ceea ce privește situația sa politică, Petru Groza explică
membrilor ședinței că el încă mai face parte din Partidul Poporului, deși este nemulțumit de
acțiunile politice ale acestui partid, al cărui președinte era mareșalul Alexandru
Averescu, ,,ore dea-rândul am stat de vorbă cu Mareșalul, i-am spus totul, pentru ca să nu
creadă bătrânul că, eu ,,fug” din partid, ca să-mi creez un altul, un al 15-lea. I-am spus că aici
în Hunedoara e o mișcare profund socială, și că acum poporul își face un drum nou, declarând
lupta deschisă asupritorilor și băncilor.” 49 Petru Groza afirmă că această mișcare nu este un
partid, ci o organizație de clasă a plugarilor, care este îndreptată împotriva sistemului
economic și social din țară, cu caracter revoluționar, susținând afirmarea ființei naționale, dar
preocupată și de problema minorităților și apărarea păcii. Dr. Petru Groza face o asemănare
între evenimentele istorice din 1848 – când poporul se ridicase împotriva iobăgiei, 1918 –
când poporul militează împotriva stăpânirii străine și pentru unirea cu Vechiul Regat și 1933,
când țăranii revendică nu altceva decât dreptatea socială și un regim politic care să-i
reprezinte.
Ca urmare a hotărârii luate de Comitetul județean la 4 octombrie 1933, organizația

Frontul Plugarilor a publicat în ziarul ,,Horia” un anunț pentru ocuparea, prin concurs, a
funcției de președinte a organizației, având titlul explicit ,,Deschidem concurs”, motivul
principal al acțiunii fiind organizarea de jos în sus, sub forma unei piramide a organizației,
care, la fel ca și corpul geometric, are nevoie de un vârf. Conducătorul organizației, așa cum
reiese din anunț, trebuie să fie destoinic, ,,să ne aducă curajul și hotărârea de a executa cinstit
voința și programul nostru, cunoscând ca acțiunea noastră nu este țărănismul de bulevard al
partidelor supranumite țărăniste, iar funcția de conducător al nostru nu poate fi confundată cu
aceea a ,,șefului” de partid.”50
47
Ibidem, p. 108.
48
Ibidem, p. 112.
49
Ibidem, p.109.
50
Ibidem, p.114.
22
Următoarea ședință a comitetului județean s-a desfășurat în 8 noiembrie 1933, unde
punctul 1 pe ordinea de zi a fost alegerea președintelui organizației Frontul Plugarilor. Încă de
la începutul ședinței, Petru Groza s-a retras pentru a nu influența decizia membrilor ordinari ai
Comitetului județean, dorind ca țăranii să hotărască liberi alegerea președintelui. După mai
multe discuții a fost luată, prin vot, decizia de a hotărî în acea zi de 8 noiembrie 1933 prin vot
secret președintele organizației. Dr. Petru Groza este ales președinte cu 38 voturi pentru și 1
împotrivă. Ulterior, o delegație condusă de Moga Ioan se deplasase la locuința lui Petru Groza
pentru a-l invita la sediul organizației, unde i-a fost comunicat rezultatul votului, Groza
declarând că acceptă președinția organizației Frontul Plugarilor.
În zilele următoare, Comitetul județean a finalizat programul Frontului Plugarilor

bazat pe problema socială care măcina țărănimea, neavând caracter confesional, național
integral sau rasist. (Anexa 2)
Cum această organizație avea statut, program și întrucât au rezolvat și problema

președintelui, Comitetul Județean al Frontului Plugarilor a hotărât să participe la alegerile
din decembrie 1933, atât pentru Adunarea Deputaților, cât și pentru Senat, din județul
Hunedoara fiind propuși nouă, respectiv trei candidați.
La nici un an de la prima întrunire a plugarilor la Deva, organizația luase decizia de a se

arunca în lupta electorală alături de partide aflate la guvernare, cum ar fi: Partidul Național
Liberal; Partidul Național Țărănesc; Partidul Poporului, împreună cu Partidul Conservator;
Partidul Național Liberal (Gh. I. Brătianu); Partidul Național Țărănesc (dr. N. Lupu); Partidul
Național Țărănesc Radical (Grigorie Iunian); Partidul Național Agrar (O. Goga), Partidul
Social Democrat; Uniunea Agrară; Partidul Maghiar.51
5. Organizația Frontului Plugarilor din județul Hunedoara la alegerile

generale din 1933
În data de 26 noiembrie 1933, comitetul județean s-a întrunit la Băcia, având drept scop
principal formarea listelor de candidați pentru alegerile generale, care au fost fixate în
perioada 20-22 decembrie 1933.
51
Monitorul oficial, nr.300, 29 decembrie 1933, p.70 - 73.
23
Președintele organizației, dr. Petru Groza, în deschiderea ședinței, arăta că Frontul
Plugarilor nu este un partid politic, ci o organizație care reprezintă lupta unei clase, adică a
țăranilor. În continuare, a prezentat membrilor comitetului județean faptul că la 21 noiembrie
1933 fusese primit de la Comisiunea Electorală Centrală un certificat, care atesta faptul că
semnul electoral cu care să se prezinte în alegeri Frontul Plugarilor era două linii orizontale
paralele: ,,==”. Fuseseră propuse 8 semne electorale, dar cel primit nu se afla printre ele.
Președintele organizației, dr. Petru Groza, a comunicat membrilor comitetului județean că în
data de 23 noiembrie 1933 a trimis o adresă comisiei electorale, arătându-și indignarea pentru
faptul că organizației i-a fost impus acest semn electoral (==), specificând că acest semn a fost
al Partidului Comunist. Ulterior, s-a decis în unanimitate acceptarea acestui semn electoral,
primit din oficiu, fără voia organizației.
A fost ridicată problema vizând lista candidaților atât pentru Adunarea Deputaților, cât și
pentru Senat: să fie înscriși doar plugari sau/și intelectuali. Discuțiile au fost purtate de Cazan
Ioan, Romulus Zăroni, Saturn Aurel, Ioan Păsculescu, Cionca Teodor, Cranciova Miron, Boca
Nicolae, Ghiula Bela, Borca Gheorghe Fărcaș Ioan, Baicu Aron, Lup Petru și Miron Belea.
Deși părerile erau împărțite, majoritatea înclina spre opțiunea ca listele candidaților să fie
alcătuite din țărani. Totuși s-a hotărât, ca la Adunarea Deputaților, cap de listă să fie Miron
Belea, iar la Senat dr. Petru Groza.52
De asemenea, s-a decis lansarea prin gazeta ,,Horia” și distribuirea de manifeste volante
programul organizației, semnul electoral și lista cadidaților pentru cele două camere:
,,Frontul va trăi și crește înainte!
Plugari! Iată listele ,,Frontului Plugarilor”. La cameră: Belea Miron,plugar, Leșnic,

președ. plasei Deva; Moga Ion, plugar, Hărțăgani, delegatul regiunii Băița; Guia lui Petru lui
Moțu, comerciant, Deva; Romulus Zăroni, plugar, Nădășia, sup. președ. plugarilor
Hunedoara; Gostaie Trifon, plugar, Lăpușnic, preș. plasei Dobra; Cranciova Miron, plugar
Aurel Vlaicu, președ. plasei Geoagiu; Saturn Aurel, plugar, Băniță, vice președ. plasei
Petroșeni; Lula Remus, plugar, Turdaș, vice. președ. plasei Orăștie; Cazan Ion, plugar, Brad,
preș. plasei Brad.
La Senat: Dr. Petru Groza, fost ministru, Deva, preș. F. P. ,Baicu Aron, plugar, Strei, preș.
plasei Hațeg, Fărcaș Ioan, plugar,Țebea, preș. plasei Avram Iancu.
52
Dorin Liviu Bâtfoi, Petru Groza, ultimul burghez. O biografie, Editura Compania, București, 2004, p. 158.
24
Semnul listelor noastre dat de Ministerul Justiției este == , două linii culcate, drum nou îi
zicem noi. Listele sunt toate pe fața primă a buletinelor de vot. Nu suntem lăsați să vă scriem
mai mult. Credem însă că fiecare plugar cunoaște împrejurările.
Feriți-vă de afișele și semnele mincinoase, cu care politicienii au umplut satele în numele

Frontului Plugarilor, pentru a ne înșela.
== Semnul Frontului Plugarilor ==
Să ne unim până la ultimul plugar, pentru a doborî la pământ orice încercare de a ne fura
voturile sau a ne împiedeca să votăm cum vrem. Față de nelegiuiri și hoți – toată lumea să se
mobilizeze.”53
Participarea organizației, Frontul Plugarilor, la alegerile generale pentru Adunarea

Deputaților și Senat a fost un moment important în activitatea organizației. Frontul Plugarilor
s-a prezentat în aceste alegeri pe listă proprie, având o influență mare asupra electoratului său,
motiv pentru care a atras atenția multor politicieni, care, din dorința de a avea succes cu orice
preț, au recurs la unele practici demagogice, prin promisiuni și oferte de mită la adresa
membrilor organizației Frontul Plugarilor, sau prin diverse metode de propagandă mincinoasă
de coaliție a unor partide cu organizația.
Rezultatele alegerilor pentru Adunarea Deputaților din județul Hunedoara, așa cum reiese
din Monitorul Oficial Nr. 300, din 29 decembrie 1933, este prezentat mai jos:
Județul: Hunedoara.
Nr. reprezentanților aleși: 9.
Nr. liste depuse în fiecare circumscripție electorală: 11.
Alegători înscriși: 92 085.
Alegători votanți: 60 887.
53
25
Numele și prenumele Nr. Partidul sau Nr. Procentul
candidaților ordine gruparea politică voturilor (%)
pe liste obținute
de
fiecare
listă
1. Tătărăscu Gheorghe
2. Constantinescu Mitiță
3. Bursan Constantin
4. Oprea Mircea Național
5. Neamțu Barbu Liberal
I 30 425 49,97
6. Dr. Radu Izidor (I.G.Duca)
7. Nasta Iuliu
8. Dr.Bocanici Silviu
9. Dr.Tisu Cornel
1.Costache Lupu
2.Victor Gherasim
3.Iacob Iosef
4.Viorel Tudoran
5.Niculae Ceiculescu
Țărănesc
6.Vasile Crețu
II (Dr. N. Lupu) 1 888 3,10
7.Ștefu Romulus
8.Ion Farcaș Belea
9.Vasile Rădoescu
1.Belea Miron
2.Moga Juan Fileru
3.Guia Petru Organizația
4.Zăroni Romulus Frontul Plugarilor
III 7 970 13,09
5.Gostae Trifon
6.Cranciova Miron
7.Saturn Aurel
8.Lula Remus
9.Căzan Juon
26
1.Dr. Aurel Vlad
2.George G. Mirunescu
3.Dr.Emil Șelariu
4.Dr.Jeronim Atirescu
5.Valer Paveloniu
IV Național Țărănesc 7 207 11,34
6.Dr.Iosif Indrieș
7.Dr.Zeno Draia
8.Ioan Niciu
9.Lazăr Dânșoreanu
1.Dr.Victor Stanciu
2.Mareu Bozici
3.Gheorghe Cioca
4.Petru Nicolae lui Nicolae Uniunea Agrară
5.Gheorghe Anghelescu
V (C.Argetoianu) 968 1,59
6.Giurgiu Simion
7.Radu Petru
8.Rudeanu Ion lui Ion
9.Dimitrie Dănășel
1.Kendeffy Gavrilă
2.Dr.Mesko Nicolae
3.Wereș Bela
4.Dr.Szekely Francisc
5.Bikfalvy Arpad
VI Maghiar 2 757 4,53
6.Dr.Farcaș Nicolae
7.Frendl Iuliu
8.Torok Valentin
9.Borbely Francisc
1.Dr.Constantin Maltezcanu
2.Ioan Budoiu
3.Ilariu Buzdugan
4.Gheorghe Minovici Național Liberal
5.Nicu Braica
VII (Gh.I.Brătianu) 2 625 4,31
6.Corneliu T. Russu
7.Dr.Petru Păicuț
8.Cornel Glodean
9.Nicolae Tocaciu
27
1.Flueraș Ioan
2.Moscovici Ilie
3.Gherman Eftimie
4.Groza Ioan
5.Șoit Petru
VIII Social-Democrat 3 537 5,81
6.Alie Iosif Coadă
7.Moldovan Martin
8.Almașan Nicolae
9.Platinka Emil
1.Dr.Silviu Dragomir
2.Dr.Victor Suiaga
3.Dr.Vasile Antal
4.Atanasie Daju Național-Agrar
5.Liviu Petreu Miron
IX (Octavian Goga) 1 345 2,21
6.Pompiliu Mișca
7.Iuliu Josan
8.Alexandru Petreu
9.Busuioc Morar
1.Lt.-Col.Petrescu Petre
2.Manofescu Gh. Dumitru
3.Naum Constantin
4.Manovici Gheorghe
Țărănist-Radical 838 1,07
5.Mischie Pr. Nicolae
X (Gr.Iunian)
6.Antonescu Petre
7.Șendroui Grigore
8.Popescu Gh.
9.Popescu N. Grigore
1.Grozdea Dimitrie
2.Herbay August
3.Sculy Leon
4.Sântimbrean Ioan
5.Crăciunaș Rudolf
Poporului cartelat cu
6.Petrescu Nicolaie
XI Partidul Conservator 279 0,46
7.Andronic Crișan
8.Lugojan Iosif
9.Sturdza Costin
(Date preluate din Monitorul Oficial, nr. 300, din 29 decembrie 1933, p. 70-73.)
28
Voturi anulate: 1048 reprezentând 1,72%.
Numele și prenumele candidaților aleși: Tătărăscu Gheorghe, Constantinescu Mitiță,

Bursan Constantin, Oprea Mircea, Neamțu Barbu, Dr. Radu Izidor, Nasta Iuliu, Dr.Bocanici
Silviu, Dr.Tisu Cornel-candidați ai Partidului Național Liberal (I. G. Duca).
Rezultatele pentru Senat din județul Hunedoara la alegerile generale din 20-22
decembrie 1933 sunt:
,,HUNEDIOARA
Înscriși – 3399
Votanți – 2817
Anulate – 17
Liberalii – 2012
Naț.-țărăniștii – 499
Frontul plug. – 285
A fost ales d. Aurel Tănăsescu, lib.”54
Aceste alegeri generale au surprins organizația Frontul Plugarilor la 9 luni de la prima

întrunire. Organizația a depus liste atât pentru Adunarea Deputaților, cât și pentru Senat,
numai în județul Hunedoara, aceste alegeri fiind o experiență în lupta electorală a vremii,
Monitorul
obținând pentru Adunarea Oficial, nr.13,09%,
Deputaților 300, din 29 decembrie
votând pentru1933, p. 72, 73.un număr de 7970
organizație
votanți și pentru Senat un procent de 10,17% votând pentru Frontul Plugarilor 285 votanți.55
6. Extinderea Frontului Plugarilor în țară
După Congresul Frontului Plugarilor din 18 aprilie de la Deva, treptat, organizația s-a
extins în mai multe județe din Ardeal, Banat și Moldova. Frontul Plugarilor a ajuns cunoscut
foarte repede în rândurile țăranilor din județele Alba, Cluj, Târnava, Sibiu, Mureș, Bihor,
54
Adevărul, 30 Decembrie 1933.
55
Legea Electorală pentru Adunarea Deputaților și Senat din 1926 prevedea că au drept de vot pentru Adunarea
Deputaților cetățenii români având vârsta minimă de 21 de ani, iar pentru Senat având vârsta minimă de 40 de
ani.
29
Maramureș și Turda. În aceste județe, o mare campanie electorală a fost dusă de țăranii din
județul Hunedoara, prin distribuirea broșurii ,,Ce vrem?” Părerea lui Țigu Nicolae din Dobra
este că: ,,Satele sunt încă bolnave […] în comunele neorganizate să trimitem propagandiști.
[…]”, iar Tisu Ioan din Brad afirmă: ,, Eu vreau să plec pentru 2-3 săptămâni, luând 2-3000
broșuri ca să fac propagandă în județele vecine.”56
În Banat, țăranii, care au participat, ca invitați, la Congresul Frontului Plugarilor din

18 aprilie, au organizat întruniri într-o serie de localități, ca de pildă: Belinț, Făget,
Caransebeș, Birchiș, Chevereșu Mare, Arad, Timișoara etc, unde au prezentat programul
Frontului Plugarilor. În urma acestor întruniri, mulți țărani au părăsit partide ca Liga Agrară,
Partidul Național-Țărănesc, declarând că se raliază Frontului Plugarilor.57
Țăranii din Moldova erau organizați în prealabil în Liga Țăranilor din România, o
organizație animată de dorința de a asigura țăranimii un loc mai demn în cadrul națiunii și de
a instaura un regim de dreptate socială. Liga își desfășura activitatea în comunele: Șipote,
Andrieșeni, Grozăvești, Stolniceni din județul Iași, cuprinzând în rândurile sale țărani săraci
fără pământ sau cu pământ puțin, dar și țărani mai înstăriți, oameni cu vederi înaintate.
Aceștia, în Adunarea generală a Ligii din 21 mai 1933 de la Șipote, au luat hotărârea de a se
uni cu organizația Frontul Plugarilor din județul Hunedoara, trimițându-le acestora invitația ca
o delegație a Frontului Plugarilor să se deplaseze la Șipote ca să încheie această unire. Acest
lucru s-a realizat în data de 17 septembrie 1933, când o delegație în frunte cu președintele
organizației dr. Petru Groza s-a deplasat la Șipote, unde a pecetluit acest act politic de unire
asupra celor două organizații.58 În cursul anului 1934, Frontul Plugarilor și-a continuat
acțiunea de formare de noi legături în întreaga țară, de creare de noi organizații și de întărire a
celor existente.
7. Modul de organizare
Comitetul era unitatea de bază organizatorică a Frontului Plugarilor.
56
57
1970, p. 48-55.
58
Valeria Potop, Cercetări istorice, Muzeul de istorie a Moldovei, Iași, 1973, p. 351-357.
30
Comitetul sătesc se compunea din 9 sau 11 membri plugari aleși de adunarea aderenților.
Dintre aceștia era ales un președinte, un vicepreședinte, un secretar și un casier. Intelectualii
puteau fi membri de onoare, fără drept de vot.
Comitetul de plasă se compunea din toți președinții comitetelor sătești. Acest comitet se
constituia chiar dacă nu existau comitete sătești în toate satele plășii. Comitetul de plasă își
alegea un președinte, un vicepreședinte, un secretar și un casier. Intelectualii puteau fi membri
de onoare, fără drept de vot.
Comitetul județean era alcătuit din toți președinții comitetelor de plasă, împreună cu 5
plugari din fiecare comitet de plasă. Se alegea un președinte, doi vicepreședinți, un secretar și
un casier. Unul dintre aceștia putea fi intelectual și avea drept de vot. Comitetul județean mai
putea coopta intelectuali, dar numai ca membri de onoare, fără drept de vot și cu condiția ca
numărul acestora să nu depășească 1/3 din totalul membrilor.
Comitetul regional era alcătuit din președinții comitetelor județene împreună cu 2 delegați
plugari din fiecare comitet județean. Se alegea un secretar regional și doi subsecretari. Unul
dintre ei putea fi intelectual cu drept de vot.
Comitetul central era alcătuit din toți membrii comitetelor regionale. Dintre aceștia se
alegea un președinte pe țară, patru vicepreședinți, un secretar general, doi secretari generali
adjuncți. Președintele putea fi un intelectual de vază. Dintre cei patru vicepreședinți, unul
putea fi intelectual. Secretarul general nu putea fi decât plugar, ceilalți doi putând fi
intelectuali.
Biroul politic avea maximum 21 membri. Era alcătuit din președinte, 4 vicepreședinți, 3
secretari și încă 13 membri. Biroul putea deține intelectuali în proporție de 1/3 din totalul
membrilor.
Calitatea de membru se pierdea prin excludere sau retragere. Excluderea se făcea de către
comitetul de care aparținea membrul. Nu puteau fi primiți ca membri oameni compromiși,
precum: bețivii, condamnații, foștii activiști ai mișcărilor de extremă dreaptă.
Constituirea oricărui comitet trebuia consemnată într-un proces verbal în două exemplare.
Președinții se alegeau anual prin vot.59
59
Sibiu, 1944, p. 45-62.
31
Capitolul III
Alianțele politice ale Frontului Plugarilor
1. Alianța de la Băcia
În urma asasinării de către legionari a președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe

Duca, la sfârșitul lunii decembrie 1933, guvernul liberal a instaurat un regim de cenzură și
teroare asupra tuturor organizațiilor. În loc de a lua măsuri mai dure împotriva organizațiilor
teroriste de dreapta, guvernul a instituit un regim dur și nemilos asupra organizațiilor țărănești
și muncitorești. În anul 1934 și prima jumătate a anului 1935, au fost interzise nenumărate
ziare din orașele și regiunile țării. Ziarul ,,Horia” al Frontului Plugarilor a fost interzis,
guvernul lovind în libertatea de exprimare, în demnitatea și drepturile oamenilor. Ciocniri
puternice au avut loc în comunele: După Piatră, Bârsău, Stănija, Mihăileni, Hărțăgani,
Curechiu, Sulighete, Brad, Târnava, Baia de Criș, Certeju, unde întrunirile organizate de
Frontul Plugarilor nu au putut avea loc din cauza acțiunii armate a jandarmilor asupra
țăranilor. Frontul Plugarilor a înaintat, după ce a strâns zeci de mii de semnături, un memoriu
regelui Carol al II-lea în care au arătat încălcarea dreptului de organizare și de exprimare,
încălcând articolele Constituției. ,,Majestate, cerem reprimirea noastră în cadrele Constituției
și legilor, de unde am fost scoși...”60.
În acest context, a avut loc la 24 septembrie 1935 în comuna Băcia o primă întrunire
comună între reprezentanții Frontului Plugarilor și reprezentanții Madosz61.
Organizația Madosz s-a constituit la Târgu-Mureș, la 19-20 august 1934, prin

desprinderea grupului de opoziție din cadrul Partidului Maghiar și transformarea sa într-o
organizație politică de sine stătătoare. A fost susținută de ziarul săptămânal ,,Uj Szo”.62
60
61
Madosz(Rómaniai Magyar Dolgozók Szövetsége) – Uniunea țăranilor și muncitorilor maghiari din România.
62
Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, Editura
Albatros, București, 1975, p. 737.
32
În cadrul întrunirii, au luat cuvântul următorii: Petru Groza ca președinte al Frontului
Plugarilor; urmat de Banyai Laszlo, secretarul organizației Madosz; apoi țăranii: Cionca
Todor; Șotînga Ion; Baicu Aron; Moga Ioan; Romulus Zăroni; meseriașul Péter Ludovic; I.
Szepesi, vicepreședinte al Madosz-lui; Guia Petru; Șuteu Petru; Aurel Saturn; Sutău Ioan;
Ferencz Janos; Janos Iacob; Petre Guia; avocatul Aurel Filimon, apoi din nou dr. Petru Groza.
Din discursurile celor amintiți, reieșea o puternică dorință de formare a unui front comun
împotriva fascismului, refuzul categoric al războiului, o unire a tuturor forțelor democratice
împotriva nimicirii democrației. La sfârșitul întrunirii s-a votat moțiunea. (Anexa 3)
Întrunirea din 24 septembrie 1935 de la Băcia a fost un eveniment de mare importanță

și a produs o bună impresie în întreaga țară. Aceste două organizații țărănești au fost rezultate
din aspirațiile și greutățile sociale ale satului românesc ardelean. Atât Frontul Plugarilor, cât și
Madosz-ul au propus programe de reforme democratice, fiind conduse după indicații de jos în
sus, sesizând în același timp pericolul pe care îl reprezenta fascismul.
Această moțiune a fost prezentată în toate organizațiile frontului, iar în data de 3

noiembrie 1935, la Deva, s-a semnat acordul politic al Frontului Popular între Frontul
Plugarilor și Madosz. Acest pact din Ardeal a produs o adâncă impresie politică în toate
cercurile politice. În acest acord erau atinse problemele grave ale societății și țării. Cele două
organizații își arată caracterul democratic, antifascist și antirasist. Au început lupta ideologică
și politică împotriva abuzurilor guvernului asupra libertăților cetățenești, au cerut respectarea
Constituției și alegeri libere. Dând exemple din istorie, legate șovinismul maghiar trecut, au
propus libertatea fiecărei minorități de a avea dreptul la cultură în limba maternă. Au cerut
desființarea multelor taxe la care era supus țăranul român și introducerea unui singur impozit
unitar și direct, suspendarea execuțiilor fiscale cu forța, desăvârșirea împroprietăririlor,
dreptul la muncă a oricărui cetățean fără deosebire de naționalitate.
2. Acordul de la Țebea
În data de 6 decembrie 1935, s-a constituit o delegație comună a Blocului

Democratic63 și a Partidului Socialist (Popovici), alcătuită din Petre Constantinescu-Iași,
63
Organizație politică condusă de Petre Constantinescu-Iași și Scarlat Callimachi, organizație cu un puternic
caracter de stânga.
33
Constantin Popovici, Athanase Joja, Scarlat Callimachi, M. Avramescu, Mihail Ciuhaev, E.
Popescu, N. Moscăuțeanu, Florian Petrescu ș.a. după ce, în prealabil, au stabilit împreună cu
reprezentanții tuturor organizațiilor de plasă ale Frontului Plugarilor și reprezentanții Madosz
să se întâlnească la Țebea.
Adunarea de la Țebea, de sub gorunul lui Horea, lângă mormântul lui Avram Iancu,
unde au fost prezenți țărani din peste 350 de comune, a fost deschisă de dr. Petru Groza,
președintele Frontului Plugarilor, care, după ce a salutat delegațiile prezente, a arătat
importanța pe care o are alcătuirea unui front al democrației, format pe baza voinței comune a
organizațiilor de masă antifasciste. Au luat cuvântul apoi Petre Constantinescu-Iași,
Constantin Popovici, țărani ai Frontului Plugarilor și delegați ai Partidului Socialist
(Popovici), care au subliniat semnificația realizării în România a unui Front Popular
Antifascist. În acest acord s-au stabilit obiectivele sub forma unui program de acțiune
minimal, care conținea următoarele obiective: lupta împotriva pericolului fascist, indiferent de
forma ce ar fi îmbrăcat-o; lupta împotriva cenzurii și a stării de asediu din ultimii ani din țară,
pentru libertatea presei și a întrunirilor, pentru dreptul de organizare politică, sindicală și
culturală; împotriva fiscalității excesive; împotriva îngrădirii libertății culturii față de studenți
și fii țăranilor și a oamenilor nevoiași, pentru o lege electorală bazată pe proporționalitate,
pentru alegeri libere, pentru mărirea salariilor și asigurarea unor condiții de muncă omenești,
îndeosebi tineretului și femeilor; împotriva acțiunii organizațiilor fasciste; împotriva
militarizării și înarmării acestor organizații fasciste, pentru amnistierea luptătorilor
antifasciști, împotriva războiului, pentru pace.64
3. Alegerile parlamentare parțiale din 18 februarie 1936
În cadrul ședinței Camerei din 2 decembrie 1935, președintele ședinței, N. N. Săveanu

a anunțat că deputatul liberal ales în județul Hunedoara, Mitiță Constantinescu, a fost numit în
funcția de guvernator al Băncii Naționale a României. Această funcție era incompatibilă cu
calitatea de deputat, motiv pentru care acesta și-a înaintat demisia, renunțând la mandatul de
deputat. În aceste condiții, președintele Camerei a declarat vacant un loc de deputat în județul
Hunedoara. După mai multe tergiversări, guvernul stabilește data de 18 februarie 1936 pentru
64
Dorin Liviu Bâtfoi, Petru Groza, ultimul burghez. O biografie, Editura Compania, București, 2004, p. 170-174
34
desfășurarea alegerilor parlamentare parțiale în județul Hunedoara. 65 Având în vedere că
județul Hunedoara, ca număr de populație, structură socială și suprafață, acesta putea fi
considerat echivalentul unei regiuni. Populația era compusă din agricultori, mineri, meseriași,
muncitori în industria metalurgică, negustori, funcționari, ea fiind distribuită atât în zonă de
câmpie, cât și de munte. Populația avea un înalt grad de conștiință națională și cetățenească
masată în sate și în orașe dezvoltate, fiind educată din punct de vedere politic.
Având experiența alegerilor din 1933, când Partidul Național-Țărănesc a obținut un

rezultat slab față de Partidul Național Liberal și văzând că electoratul este înclinat spre
organizațiile democrate, precum Frontul Plugarilor, dar și scăderea încrederii populației în
Partidul Național-Țărănesc, conducerea partidului adresează o scrisoare Frontului Plugarilor.
Aceasta a fost prezentată în data de 14 ianuarie 1936 în ședința Comitetului județean de către
Petre Guia lui Moțu. În această scrisoare se transmite intenția Partidului Național-Țărănesc de
a realiza o alianță pentru înlăturarea unui regim de dictatură și a avea un candidat unic la
alegerile din 18 februarie.
Inițial, Frontul Plugarilor a luat hotărârea ca Miron Belea să fie candidatul pentru
alegerile parlamentare parțiale. Partidul Social-Democrat a luat hotărârea să nu pună candidat
propriu, ci să susțină candidatul propus de Frontul Plugarilor. În urma scrisorii Partidului
Național-Țărănesc către Frontul Plugarilor, precum și a întâlnirilor de la București între
reprezentanții Frontului Popular: ,,Frontul plugarilor, blocul democratic, Uniunea Plugarilor și
muncitorilor maghiari și partidul socialist, cari au hotărât să renunțe la candidatul Frontului
plugarilor și să susțină în alegerea dela Hunedoara pe un singur candidat democrat și anume
pe d. Ghiță Pop, reprezentantul partidului național-țărănesc.”66, precum și întâlnirea de la Cluj
a lui Petru Groza cu Iuliu Maniu : ,,D-le Groza, să nu ne mai batem pe teren politic, ci să ne
înțelegem împreună, pentru apărarea democrației românești, căci dacă noi ne răfuim, pierdem
numai.[…] D-le Maniu cvitez (dau chitanță) cu plăcere cuvintele d-tale, dar d-ta nu ai spus
aceasta lui Groza, ci le-ai spus Frontului Plugarilor. Dacă partidul național-țărănesc înțelege
să lupte alături de noi pentru libertățile poporului, dacă va veni acolo, unde suntem noi, atunci
da, cvitez cu plăcere. Dar să așteptăm, să vedem ce vor spune plugarii!”67 Drept urmare, în
data de 14 ianuarie 1936, Comitetul județean al Frontului Plugarilor a votat în unanimitate și a
65
Marin Pop, Alegerile parlamentare parțiale din februarie 1936 în județul Hunedoara, Sargetia nr.34,
Deva,2006, p.409.
66
Ziarul Adevărul, 12 ianuarie 1936,p.3.
67
Ioan Scurtu, Din viața politică a României (1926-1947), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983,
p. 353.
35
luat hotărârea de a-l retrage pe Miron Belea din cursa electorală și a-l susține pe candidatul
Partidului Național-Țărănesc, Ghiță Pop, precum și încheierea unui acord cu Partidul
Național-Țărănesc în vederea participării la alegerile parțiale cu același candidat.
Acordul electoral încheiat la Deva între Frontul Plugarilor și Partidul Național-

Țărănesc din 14 ianuarie 1936 are următoarele puncte:
1. ,,Regimul democratic, constituțional și parlamentar.

2. O lege electorală cinstită, cu suprimarea primei și cu asigurarea reprezentării
minorităților politice.
3. Asigurarea libertăților și legalităților alegerilor, prin controlul justiției cu privire la
operațiunile electorale și cu privire la validarea mandatelor contestate.
4. Combaterea oricăror tendințe dictatoriale sau fasciste sub orice formă, combaterea
restrângerii sau desființarea libertăților publice.
5. Combaterea organizațiilor fasciste, interzicerea formațiilor paramilitare și a
înarmării acestor grupări.
6. Libertatea presei și a întrunirilor, combaterea permanentizării cenzurii și a stării de
asediu.
7. Dreptul de organizare politică, profesională, sindicală și culturală a tuturor claselor
muncitoare.
8. Împotriva scumpetei și a fiscalității excesive.
9. Rezolvarea datoriei agricole în sens favorabil țărănimei.
10. Asanarea datoriilor micilor meseriași și industriași.
11. Combaterea proiectului de lege a meseriilor.
12. Apărarea și susținerea libertăților naționale ale poporului românesc, cu respectarea
egalităților a minorităților conlocuitoare, înscrise în tratatele de pace.
13. Asigurarea libertăților culturale pentru tinerimea studioasă și mai ales pentru fiii
de țărani și cetățeni săraci.
14. Mărirea salariilor și crearea unor condițiuni de muncă mai omenoase pentru tineret
și pentru femeea muncitoare.
15. Încetarea persecuțiilor politice și amnistierea celor condamnați, sau urmăriți pentru
apărarea libertăților publice și democratice.
16. Lupta împotriva modificării constituției în sens reacționar.
36
17. Împotriva războiului ofensiv, pentru pace, pentru menținerea și întărirea actualelor
tratate de pace, de alianță și de prietenie politică.”68
Astfel, toate partidele de stânga susțin în aceste alegeri un singur candidat (Miron
Belea), însă, revocându-și candidatura, i-a cedat locul lui Ghiță Pop, candidatul Partidului
Național-Țărănesc.
În ziarul ,,Solia”, săptămânal al Partidului Național-Țărănesc din 26 ianuarie 1936,

este prezentată colaborarea cu Frontul Plugarilor: ,,În vederea alegerilor dela 18 februarie a și
început colaborarea activă între noi și frontul plugarilor. În săptămâna aceasta au fost deja
convocate ambele comitete de plasă constituindu-se comitetele comunale de acțiune pentru
reușita alegerilor și pentru salvarea democrației și-a libertăților cetățenești.
În tot județul este mare însuflețire pentru această înțelegere electorală, și se asigură de
către toată lumea izbânda cauzei noastre.”
În ziarul ,,Adevărul” din 11 ianuarie 1936 se specifică: ,,S-a decis să nu fie susținut
candidatul frontului plugarilor, [...] Acest candidat n-are șanse de reușită și menținerea lui ar
însemna risipirea câtorva mii de voturi.”
Campania electorală din județul Hunedoara nu a fost lipsită de incidente, așa cum
reiese din ziarul ,,Adevărul” din 28 ianuarie 1936: ,,D. Romulus Zăroni, președintele
organizației ,,Frontul plugarilor” din plasa Hațeg a anunțat conducerea centrală a acestui front
că i s-a făcut propunerea de a pune listă separată la alegerea parțială, pentru care caz i s-au
oferit 100.000 lei.[…] În cercurile democrate din Hunedoara știrea a făcut senzație. D. Zăroni
a primit numeroase felicitări pentru atitudinea sa demnă.”
În ziarul ,,Adevărul” din 15 februarie 1936: ,,Partidele democratice în cartel pentru

susținerea candidaturei d-lui Ghiță Pop, au ținut până acum peste 30 întruniri, toate
desfășurate într-o atmosferă de entuziasm și de viguroase afirmări democratice.[…] Național-
creștinii au pășit aici cu stângul. […] Candidatul liberal este însuși prefectul județului d.
Mioc, care o dublă și ciudată calitate, de a fi deopotrivă arbitrul puterii executive, cât și părtaș
interesat direct în campania electorală. Și bine înțeles, d. Mioc nu se dă înapoi dela abuzuri.”
68
Solia, 17 ianuarie 1936, p.3.
37
Rezultatele alegerilor parlamentale parțiale din județul Hunedoara pe secțiile de votare 69
Nr. Secția de votare P.N.Ț. P.N.L. P.N.C.

crt. (Gh.Pop) (R. Mioc) (S. Dragomir)
1 Brad 1497 477 213
2 Deva I 739 299 133
3 Deva II 595 360 108
4 Șoimuș 1228 370 75
5 Hațeg 1633 793 130
6 Zam 744 575 589
7 Dobra 1396 714 272
8 Cugir 907 1047 209
9 Petroșani 984 1052 61
10 Pui 695 1035 366
11 Hunedoara I 1040 973 114
12 Hunedoara II 902 934 109
13 Baia de Criș 582 921 354
14 Bistra 603 884 604
15 Băița 1521 448 65
16 Bărsău 697 552 132
17 Simeria 967 839 353
18 Balșa 912 377 50
19 Geoagiu de Jos 683 1048 452
20 Sarmisegetuza 846 1265 249
21 Densuș 1032 419 221
22 Ghelari 1258 636 49
23 Ilia 984 458 617
24 Sârbi 966 244 517
25 Vulcan 862 1201 21
26 Lupeni 1338 1252 59
27 Râul Alb 713 331 531
28 Orăștie I 844 1367 243
29 Orăștie II 1187 1567 69
30 Trei-Sângeorzi 1394 448 65
69
Marin Pop, op. cit, p. 422.
38
Partid
(Candidat) P.N.Ț. P.N.L. P.N.C.
(Gh. Pop) (R. Mioc) (S. Dragomir)
Nr. Voturi
59665 29749 22886 7030
100% 49,86% 38,36% 11,78%
Se observă foarte clar victoria candidatului Ghiță Pop cu 49,86%, din numărul celor
care au votat, față de candidatul Partidului Național Liberal, Romulus Mioc (38,36%) și Silviu
Dragomir (11,78%), candidatul Partidului Național Creștin. Victoria Partidului Național
Țărănesc însemna respingerea de către electorat a tendinței liberalilor de a mai rămâne la
guvernare și respingerea extremismului de dreapta, arătând o preferință în vederea schimbării
regimului politic din țară.
În concluzie, se poate spune că alegerile parlamentare parțiale din județul Hunedoara

din 18 februarie 1936 au avut o importanță deosebită, pentru că au clarificat situația de pe
eșicherul politic din județ. Pe de o parte, s-au situat forțele politice de dreapta, iar pe de altă
parte opusă, a început construirea unui pol de stânga. Deși a câștigat alegerile parțiale prin
coalizarea forțelor de stânga, după alegeri, Partidul Național-Țărănesc s-a distanțat de
tendințele organizației Frontul Plugarilor.
În data de 24 aprilie 1936, la Deva, a avut loc ședința Comitetului Central al Frontului
Plugarilor. La această ședință au participat, ca invitați, delegați ai Partidului Național-
Țărănesc, Madosz, dar și delegați a Frontului Plugarilor din Banat și Ardeal. La această
întâlnire au luat cuvântul: Aurel Saturn, Romulus Zăroni, Petru Gruia lui Moțu, avocatul
Aurel Filimon, Ion Moga, Todor Cionca, Belea Miron, Belea Ghiulea, Joja Atanasie și Laszlo
Banyai. Prin discursurile lor au analizat situația creată după alegerile parlamentare parțiale,
dar și atitudinea Partidului Național-Țărănesc și a domnului Ghiță Pop: ,,Somăm pe d. Ghiță
Pop să-și facă în plin datoria. Suntem prieteni de luptă, avem dreptul să-l criticăm. Alesul
poporului, el n-are dreptul să se închine decât poporului, și nu asupritorilor”70.
În ziua de 6 iulie 1936, organizația Frontul Plugarilor avea 125 de organizații în

comune din județul Hunedoara: ,,iar pentru formarea de noui cadre și în celelalte comune din
70
39
județ, precum și în restul țării, urmează să se facă o propagandă intensă de către membrii
acestei organizații”71.
În 13 iulie 1936, la o adunare a Partidului Liberal, care a avut loc în sala de recrutare a
primăriei, s-a discutat despre distanțarea deputatului Ghiță Pop de organizația Frontul
Plugarilor: ,,Dl. Ghiță Pop Deputat de Hunedoara, cu ocazia validării mandatului său, a
susținut că a fost ales de Național-Țărăniști, iar nu de Frontiști...”72.
După succesul avut la alegerile parlamentare parțiale din 1936, în decursul anilor 1937
și 1938, Frontul Plugarilor a reușit să extindă organizarea țărănimii în noi județe ale
Ardealului, cum ar fi: Someș, Sălaj, Turda, Sibiu, Maramureș, Bistrița, Cluj și Satu-Mare.
4. Anul electoral 1937
La începutul anului 1937, dr. Petru Groza, președinte a Frontului Plugarilor, împreumă
cu Comitetul Județean, doreau să organizeze o manifestare în Deva, marcând astfel patru ani
de la înființarea organizației. Întrunirea a fost planificată pentru data de 10 ianuarie 1937,
autoritățile, însă, nu au aprobat această întrunire de frica transformării ei într-o demonstrație
de stradă. În cele din urmă manifestația a fost anulată.
Totuși, la 3 martie 1937, s-au intâlnit la Deva Comitetul Județean, unde alături de
Miron Belea, Guia Petru lui Moțu, Romului Zăroni ș. a. Petru Groza a făcut o înfățișare a
situației în care se afla organizația în acel moment. Acordul cu Partidul Național-Țărănesc a
lăsat un gust amar, precum și urmări care au dezamăgit profund masele populare (țăranii). A
propus o schimbare de tactica, dar care? Organizația nu mai avea mijlocul de propagandă
principal - ziarul ,,Horia” fiind interzis. Au hotărât astfel să mențină acordurile cu celelalte
organizații democratice de stânga. ,,Nu vor fi pur și simplu de stânga, ci va fi vorba de o <<
stângă plugărească, fiindcă stânga în general vrea să lichideze proprietatea mică particulară,
ceea ce noi nu putem admite >>. Dar nu sînt nici de dreapta, pentru că acolo lipsește <<
concepția social-economică >>.73
Petru Groza a încercat să șteargă cu buretele faptul că Partidul Național-Țărănesc i-a

întors spatele, imediat după alegerile parlamentare parțiale din anul precedent, și le-a propus
să încheie un sistem de alianțe. Dr. Petru Groza într-o scrisoare adresată lui Ghiță Pop i-a
71
SJHANR, fond: Prefectura Județului Hunedoara, dosar26/1936,f. 7.
72
73
Dorin Liviu Bâtfoi, Petru Groza, ultimul burghez. O biografie, Editura Compania, București, 2004, p.184.
40
reproșat acestuia:,, Eu am ascultat de Tine și toți prietenii fruntași din partidul Vostru,[…],
uitînd decepția de anul trecut, provocată de atitudinea partidului Vostru, după alegerile din
Hunedoara, cînd imediat după alegeri organizația Voastră a pactat cu liberalii, constituind în
comun comisii interimare în municipiul Deva.”74
Totuși, la alegerile pentru Consiliul municipiului Deva, care au avut loc în data de 18
aprilie 1937, Frontul Plugarilor a intrat în lupta electorală singur pe listele de vot sub
semnul ,,== drum drept”, având pe listă 28 de membri: primul fiind Petru Groza. Organizația
a pierdut lamentabil la o distanță semnificativă față de ceilalți, care au participat în alianțe
puternice încheiate între Partidul Național Liberal, Partidul Național-Țărănesc, Frontul
Românesc (Vaida), Partidul Maghiar și Partidul Săsesc.75
Pentru alegerile județene, care au avut loc în data de 25 iulie 1937, Frontul Plugarilor
a încheiat la 27 iunie 1937, la Deva, un acord cu Partidul Social Democrat, prin care se
angajau să acționeze împreună împotriva ascensiunii fascismului și pentru alegerile ce vor
urma in acest an. Tot în această lună, Petru Groza a încheiat o alianță și cu Partidul Național-
Țărănesc, o alianță de susținere reciprocă pentru alegerile județene. Nicolae Penescu, membru
marcant al Partidului Național-Țărănesc, a declarat următoarele: ,,Față de această situație
organizația a făcut cartel cu socialiștii pentru ideia democratic și buna gospodărie a județului,
cu aceiași social-democrați care au contribuit la unirea Ardealului. Iar ,,Frontul plugarilor”
este o mișcare țărănească care nu are nimic cu comunismul.” 76 Rezultatul obținut de cartelul
de la Hunedoara în alegerile județene poate fi apreciat ca fiind destul de bun (15458 voturi)
față de voturile obținute de partidul de guvernământ (24648 voturi). Aceste alegeri au arătat
necesitatea unirii organizațiilor democratice într-un front comun, împotriva ofensivei
fascismului spre putere.
Frontul Plugarilor, pentru a informa atât membrii organizației, cât și țăranii aparținând
mrejelor demagogiei legionare, au editat și au distribuit la sfârșitul anului 1937, prin membrii
săi broșura ,,De ce nu trebuie să fie plugarul român fascist?”, scrisă de Romulus Zăroni.77
Alegerile parlamentare au fost stabilite pentru data de 20 decembrie 1937. Frontul

Plugarilor a analizat și a hotărât ca pentru aceste alegeri să încheie o colaborare cu Partidul
Național-Țărănesc. Această decizie era îndreptățită și de faptul că organizația, având
74
Ibidem.
75
Ibidem, p.186.
76
Adevărul din 24 iulie 1937,p.5.
77
1970, p. 98.
41
experiența celorlalte campanii electorale, încerca să-și protejeze membrii, deoarece la 25
noiembrie 1937, Partidul Național-Țărănesca a încheiat cu Garda de Fier un ,,pact de
neagresiune electorală.”78 După înțelegerea încheiată între Frontul Plugarilor și Partidul
Național-Țărănesc, țărăniștii au pus la dispoziția organizației un loc în prima jumătate a listei
de candidați. Ca urmare, organizația Frontul Plugarilor a hotărât ca Romulus Zăroni să
candideze pe lista Partidului Național-Țărănesc pentru Adunarea Deputaților. 79
Rezultatul alegerilor a scos în evidență criza regimului deoarece nicio formațiune

politică participantă la alegeri nu a obținut nici 40% din totalul sufragiilor.
Circumscripția electorală (județul): Hunedoara
Nr. reprezentanților de ales: 9
Nr. listelor depuse în fiecare circumscripție electorală: 12
Alegători înscriși: 93 051
Alegători votanți: 63 036
Numele și prenumele candidaților Nr. Partidul sau Nr. de voturi Procentul

ordin gruparea obținute de (%)
e listă politică fiecare listă
1.Mihai Popovici
2.Nicolae Penescu
3.Dr.Ieronim Atirescu
4.Lazăr Dânșoreanu
5.Romulus Zăroni
III Național Țărănesc 13 734 21,79
6.Victor Savu
7.Dr. Alexandru Herlea
8.Leontin Pârvu
9.Dr.Izidor Gora Moldovanu
(Date preluate din Monitorul Oficial, nr. 301, 30 decembrie 1937, p. 82.)
78
Ioan Scurtu, Din viața politică a României (1926-1947), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983,
p. 376.
79
Anghel Nistor, Poziția forțelor democratice hunedorene în alegerile parlamentare din decembrie 1937,
Sargetia nr. 16-17, Deva, p.503.
42
Candidații aleși au fost: Tătărăscu Gheorghe, Bursan Constantin, dr. Miocu Romul,
Duca Grigorie, Nasta Iuliu, Bocaniciu Silviu Dr. din Partidul Național Liberal (Const. I. C.
Brătianu), dr. Mesko Nicolae (Partidul Maghiar), Mihai Popovici(Partidul Național Țărănesc)
și Ion Moța(Partidul Totul Pentru Țară). Membri supleanți: Herlea Remus, Zapan Dumitru,
Moldovan Hariton, Weress Bela, Zsok Fabian, Szabo Zoltan, Jakabos Alexandru, Budai
Adam, cs. Lazar Ladislau jun., Molnar Andrei, Nicolae Penescu, dr. Ieronim Atirescu, Lazăr
Dânșoreanu, Romulus Zăroni, Victor Savu, dr. Alexandru Herlea, Leontin Pârvu, dr. Izidor
Gora Moldovanu, Ion Banea, Iosif Costea, Ioan Popa, Ioan Mărgineanu, Galea Filip,
Gheorghe Tarcea, Viorel Boborodea, Neculai Totu.
Partidul Național Liberal a obținut 21037 voturi, reprezentând 33,37%; Partidul Totul
pentru Țară a obținut 15838 voturi, reprezentând 25,13%; Partidul Național-Țărănesc a
obținut 13734 de voturi, reprezentând 21,79% din totalul de 63036 votanți. În urma
rezultatelor alegerilor din județul Hunedoara, Partidul Național-Țărănesc avea un singur
reprezentant în Adunarea Deputaților.
În data de 28 decembrie 1937, regele Carol al II-lea l-a însărcinat pe Octavian Goga,
președintele Partidului Național Creștin, cu constituirea noului guvern. Acest guvern avea o
orientare naționalistă, șovină și antisemită. Din cauza contradicțiilor social-politice din țară, la
10 februarie 1938, regele a înlăturat guvernul Goga și a instaurat dictatura regală, care a fost
urmată de desfințarea partidelor și organizațiilor politice prin lege la 30 martie 1938. Prin
decretul-lege adoptat, a fost dispusă și dizolvarea Frontului Plugarilor.
43
Concluzii
Sfârșitul întunecatei crize economice a perioadei 1929-1933 s-a manifestat printr-o

serie de consecințe, ce s-au răsfrânt cu brutalitate asupra țăranului, a muncitorului, dar și a
întregii suflări a țării. La începutul anului 1933, a luat ființă în județul Hunedoara una dintre
cele mai importante organizații democratice de masă din istoria noastră. Constituirea
organizației a avut loc ca urmare a repercursiunilor crizei economice, care în România a avut
un mare impact asupra situației țăranilor. Acest lucru s-a datorat, în primul rând, faptului că în
România criza din industrie și cea financiară s-au împletit cu criza agrară. În aceste condiții,
criza agrară a căpătat proporții și a avut urmări grele asupra țărănimii.
Cea mai puternică manifestare a crizei agrare a fost determinată de decalajul dintre
prețul produselor industriale mari față de prețurile produselor agricole. O povară grea pentru
țărani o constituia datoriile la bănci și cămătarii.
În vălmășagul grevelor acelor ani, la Deva, s-au pus bazele organizației democratice a
țărănimii, Frontul Plugarilor. Organizația a avut în această perioadă (1933-1937) un caracter
țărănesc. A evoluat, însă, ca o organizație largă de masă, reprezentantă de voința țăranilor,
trăind alături cu țara, înlăturând cu hotărâre opreliștile, pe care le-a întâlnit sau care le-au fost
puse în cale.
Frontul Plugarilor, găsind înțelegere unui singur om politic l-a numit președinte pe dr.
Petru Groza. Acesta a fost una dintre cele mai interesante și complexe personalități politice
din istoria contemporană a României.
Frontul Plugarilor a fost în această perioadă o organizație de clasă a țăranilor, care a

oferit un exemplu tipic de ridicare a preocupărilor de la chestiunile și greutățile zilnice cu
caracter economic spre o luptă îndârjită, care viza obiective politice clare.
Organizația a luptat împotriva fascismului pentru apărarea independenței și

suveranității naționale, a integrității teritoriale și împotriva războiului de peste hotare. Nu a
avut un caracter șovin și nici rasist, lucru demonstrat prin încheierea alianței cu organizația
Madosz și a prezenței membrilor de altă etnie din cadrul său. În activitatea Frontului Popular
s-au regăsit pe o platformă comună țăranii români și cei ai naționalităților conlocuitoare.
44
Această organizație de clasă, pe lângă faptul că a încercat să-și apere interesele, a
încercat să facă o politică bazată pe realitățile economice a țărămimii, să ducă problemele
grele, reale ale țăranului în sfatul țării. Formarea organizației a plecat de jos în sus. Nu a fost o
organizație impusă de vreun partid sau om politic, care urmărea interese personale.
45
Anexe
Anexa 1
1. ,,Nu poate lua nici un membru de drept din această organizație vreo hotărâre
definitivă în numele organizației. Președintele, care va fi ales, nu poate cu de la
sine putere să facă nici o fuziune sau altă combinație cu nici un partid politic, fără
aprobarea Comitetului central. În cazul când nu poate fi de față întreg comitetul,
să decidă diferitele hotărâri, trebuie să fie cel puțin șefii și locțiitorii lor din toate
plășile județului și numai toți de comun acord pot lua o hotărâre.
2. Să se înființeze o cotizație lunară de fiecare membru, după împrejurări, pentru a
ne putea susține. Aceste sume trebuie să fie vărsate de către fiecare comună
președintelui plășii, în fiecare lună cel mai târziu până la 1 al fiecărei luni, iar
președintele plășii să-i verse la centru cel mai târziu până la 5 ale fiecărei luni.
Acești bani vor fi depuși la o bancă oarecare la dispoziția Comitetului
organizației. La manipularea banilor se vor întrebuința oameni cu garanție
morală și materială. De acești bani nu se poate nimeni folosi fără aprobarea
întregului comitet, care va aproba bugetul organizației. Banii nu se pot folosi
pentru alte scopuri, ci numai pentru organizația noastră.
3. Dacă va veni timpul să depunem listă pentru alegeri, această listă nu poate fi
compusă de nimeni, numai de Comitetul central, și numai în cazul, când vor
ajunge de comun acord toate plășile.
4. Nu poate figura pe lista noastră nimeni din județ, afară de președinte, care poate
fi și din alt județ.
5. Nu poate să-și încredințeze cu dela sine putere nimeni vreo misiune fără
aprobarea Comitetului.
6. Șefii de plasă în caz de alegeri, când eventual ar avea nevoie de un intelectual
pentru plasa lui, îl pot alege în urma unei adunări ținută cu întreaga plasă,
avizând centrul despre această hotărâre.
7. Nu poate fi nimeni membru de drept în această organizație, dacă este înscris în alt
partid politic, decât numai în cazul când își va depune demisia în scris la arhiva
organizației, totodată primind și aprobarea comitetului central.
46
8. Membrii înscriși în ceastă organizație, nu pot lua parte la nici o întrunire politică
a altui partid politic. Redactorul ziarului ,,Horia” cu aprobarea comitetului poate
lua parte ori unde.
9. Cei dovediți că au luat parte la întruniri politice, neaparținând acestei organizații,
nu mai pot fi membri de drept în organizația F. P. odată dovedit, fără nici o altă
hotărâre a comitetului.
10. Toate organele administrative din plasă să fie supraveghiate de președintele de
plasă, împreună cu Comitetul, care va putea lua și hotărâri sau orice dispoziție
asupra organelor administrative, care se abat dela datoria ce le este încredințată,
săvârșind abuzuri față de popor. Comitetul de plasă poate lua orice măsură
disciplinară fără ca centrul să dispuie de aceasta. Comitetul de plasă va anunța
centrul despre ce vrea să facă, iar centrul la rândul lui să aprobe cele hotărâte de
Comitetul de plasă. La o eventuală anchetă în plasă poate asista și un delegat din
Comitetul central, însă fără drept de a hotărî nimic în administrația plășii.
Persoane cu misiuni speciale din plasă nu pot fi propuse de centru, fără Comitetul
de plasă, cu asentimentul președinților din comune.
11. Orice nemulțumiri în comunele din plasă, care vor da naștere la vre-o anchetă
administrativă, - această anchetă nu se poate face fără asistarea unui delegat din
comitetul de plasă, ancheta făcută fără asistarea acelui delegat fiind socotită de
nul efect.
12. Nici un intelectual, popă, dascăl, avocat, sau altul, nu poate intra în organizația
F. P. fără aprobarea Comitetului județean, ajungând de comun acord cel puțin
președinții de plasă și substituții lor.
Aprobat în ședința din 11 Iunie 1933.”80
Anexa 2
,,Art. 1. – În locul încurcatelor legi ale conversiunii, înființarea fără întârziere a unui
singur articol de lege, în temeiul articolului 17 alin. 3-5 și 21 din Constituție, prin
care-clar și răspicat- se reduce (iartă) ¾ din toate datoriile, pentru toți locuitorii țării,
urmând ca restul de ¼ să fie plătit în termen de 2 ani, cu dobânzi de 5%, reducându-
se astfel suma datoriei la valoarea reală de azi a leului (impreviziune).
80
47
Plugarii intrând în conversiunea de drept conform legii dintâiu a conversiunii, vor
putea plăti acest ¼ în termen de 5 ani.
Art.2. – Plugarii cu proprietăți mai mici de 5 jugăre (2 și ½ ha) la șes și 10 jughere

(5ha) la deal vor putea cere, la expirarea acestui termen de 5 ani încă un termen de
25 ani, plătind capitalul redus în rate eșalonate egal, fără dobânzi.
Plugarii cu proprietăți trecând peste întinderea menționată în aliniatul anterior vor

putea cere un nou termen de 5 – 30 ani, plătind capitalul conform unui tablou de
termen progresiv, în proporție inversă cu întinderea proprietăților rurale, pe lângă
5% dobânzi.
Art. 3. – Ordonanțarea prin articol unic de lege, cu termen scurt, a sigilării

(stampilării) banilor, pentru a constata unde este ascuns numerarul dispărut, reținând
statul 75%, care reintră în circulațiune, plătindu-și astfel funcționarii, pensionarii,
furnizorii, etc.
Art.4. – Reținerea de 75% din numerarul stampilat se va face numai dacă suma va
întrece 30.000 (treizeci mii) lei de cap de familie, urmând ca pentru egal tratament, să
fie impusă orice avere, întrucât valoarea ei, după retragerea datoriilor, întrece suma
de 500.000 (cinci sute mii) lei conform unui tablou progresiv, cu 10 – 75%.
Art. 5 și 6. – Nimeni în această țară să nu poată ocupa sub nicio formă, mai mult
decât o singură funcție (slujbă) publică, iar din membrii aceleiași familii, să se
mențină numai unul în funcție, punându-se astfel capăt fără viclenie, cumulării
slujbelor în favorul unora și spre nenorocirea altora.
Nici un funcționar public, indiferent de funcția pe care o îndeplinește, să nu

primească salar efectiv mai mare de 20 000 lei lunar, dar nici mai mic de 4 000 lei la
orașe și 2 500 la sate.
Art.7. – Desăvârșirea împroprietăririi în temeiul revizuirii expropierii asupra moșiilor

mai mari de 200 jughere (100ha), pe lângă desfințarea rezervelor din proprietatea
Statului, instituțiunilor și persoanelor morale, cu tendința de a nu rămâne nici un
plugar fără pământ. Împroprietărirea plugarilor lipsiți total de pământ se va face cu
totul gratuit, asemenea și a invalizilor și a orfanilor din războiu a căror proprietate a
rămas sub 5 jughere la șes și 10 jughere la munte.
48
Expropierea se va revizui și asupra pădurilor cu întinderi mai mari de 200 jughere
(100 ha) și se vor împroprietări efectiv, fără îngrădiri și canatoare, toate comunele,
pentru a le asigura lemn de foc și construcție, desființând avantajiile și câștigurile
proprietarilor și antreprenorilor din exploatări cu caracter de monopol economic.
Art. 8. – Reglementarea producției (industria) și a împărțirii produselor (comerțul), în

conformitate cu nevoile tuturor și în interesul poporului.
Se vor desființa privilegiile și încurajările marei industrii monopolizate și cartelate,

inclusiv subvențiile, vămi protectoare, asanări, dobândindu-se astfel ieftinirea
produselor industriale.
Art. 9. – Ieftenirea posibil până la prețul de cost a produselor monopolurilor statui

(chibrituri, sare, etc.). Reducerea taxelor de transport pe C. F. R.
Art. 10. – Desființarea dijmei, lucrării pământului în parte etc. urmând ca toate
prestațiile în muncă sau natură să fie înlocuite cu numerar eliminând asfel uzura cu
pământul în orice formă.
Art. 11 și 12. – Se va insista asupra îmbunătățirii technice a mașinelor necesare

producției agricole primitive, pentru a desființa succesiv situația noastră de
inferioritate față de prodocțiile mai avansate, încurajând și susținând pe micii
plugari.
Se vor căuta soluțiuni pentru ajutorarea muncitorilor lipsiți de lucru la sate. Se va da

sămânță selecționată plugarilor cu proprietăți sub 20 jug. (10ha) și anume primăvara
pe credit cu plată, toamna în natură,kg la kg.
Art. 13. – Îngrijire medicală și asistență juridică pentru plugarii cu proprietăți sub 10
jug. (5 ha).
Art. 14. –Libertatea de cuvânt, organizare, manifestații, presă, pentru toți plugarii
deci libertatea politică și desfințarea legilor și măsurilor care împiedică această
libertate.
Art. 15. –Scutirea de impozite a primelor 6 jug. (3ha) la șes, 12 jug.(6ha) la munte și
impozit progresiv pentru restul pământului. Impozitul proprietății de la 6-20 jug. (3-
10ha), nu poate trece peste 4% din venitul agricol net, după scăderea costului muncii
și a plăților pentru datorii.
49
Art.16. – Toate punctele acestui program vor putea fi garantate și înfăptuite în folosul
tuturor cetățenilor cari muncesc cu brațele și mintea, numai de pe lângă o revizuire
temenică a sistemului de guvermământ, asigurând plugarilor și tuturor cari trăiesc
prin propria lor muncă (mici meseriași, funcționari, lucrători și intelectuali) rostul
îndrumător și hotărâtor asupra diriguirii sorții proprii. Numai astfel se va putea pune
capăt privilegiilor și exploatării unei mici minorități, în sarcina mulțimei muncitoare.
Controlul acestei mulțimi va constitui garanție și față de aventuri de dictatură
personală ori militară, va înlătura politicianismul și democrația falșă și va împiedica
pentru viitor falșificarea voinței mulțimii.
Art.17. –Interesele plugarilor nu se deosebesc după limbă, neam și religie. Frontul

Plugarilor cheamă la unire pe toți plugarii cetățeni ai acestei țări, din tot cuprinsul
României, cari trebuie să-și unească lupta cu toate branșele moncitoare, salariați etc.,
pentru dobândirea marilor prefaceri sociale, cari vor garanta ieșirea din criza de
azi.”81
Anexa 3
1. Recapitulând împrejurările care au dat naștere tot aci pornirii noastre de

jos în sus spre organizare, și văzând prin prizma gândurilor noastre puse
dela temelia frământărilor plugarilor din acest colț sbuciumat de țară,-
constatăm temeinicia prevederilor și temerilor noastre. Ocupându-ne cu
situația politică internă și externă, stabilim în ultimul timp creșterea
vertiginoasă a pericolului războiului și fascismului, amenințând mulțimea
muncitoare cu tot dezastrul lui.
2. Avantgarda acestuia este atacul imperialismului italian în Abisinia, iar cel
mai potrivit mijloc pentru generalizarea războiului este ațâțarea națiunilor
și masselor, pe unele împotriva altora, cu lozinci șovine, deținând sub acest
raport locul de frunte hitlerismul german. În România partidele de dreapta
pregătesc îmbrățișarea politicei de aventură războinică și distrugerea
libertății poporului român, precum și a ultimelor resturi de drepturi
democratice, sub ochii guvernului, cu sprijinul lui.
81
Ibidem, p.332.
50
3. Față de această reală și imediată primejdie, numai concentrarea tuturor
forțelor democratice în țară și între diferite țări, va putea ține piept. Numai
colaborarea înțelegătoare dintre națiuni, poate pune zăgaz forței
distrugătoare a asmuțitorilor, impunând și integrând aplicarea sancțiunilor
față de provocatorii războiului. Aceeași dorință a noastră de înțelegere ne
determină, să luăm cu satisfacție la cunoștință și să aprobăm pactul cu
Uniunea plugarilor și muncitorilor maghiari din România(Madosz), ca
pildă a colaborării frățești dintre națiuni și un prim pas spre concentrarea
masselor democratice din țara noastră.
4. În ajunul manifestației mulțimei muncitoare încadrate în partidul național-
țărănesc din 14 Noiembriu a. c. constatăm că dincolo de interesele acestui
partud se pune în joc democrația românească, amenințată de provocările
partidelor de dreapta cu sprijinul guvernului. În consecință socotim de
necesar, ca orientarea democratică și forțele democratice să devină
determinante concentrându-se atât în partidele țărănești și muncitorești, cât
și în partidele minoritare.
5. Frontul Plugarilor este gata să ia parte în acțiune, cu scopul de a apăra
libertățile democratice și a respinge agresiunile fascismului, dispus la luptă
comună cu partidul național-țărănesc, sau cu alte organizații de masă,
întrucât această luptă gerantează desfințarea stărilor excepționale și
cenzurei, cu amnestia deținuților politici și scutirea păturilor producătoare,
de sarcini împovărătoare, întinzând acțiunea în acest scop cât mai larg, atât
la sate cât și în orașe și îmbrățișând și organizașiile muncitorimei
orășenești, pentru crearea unui front popular democratic, servind astfel
salvarea democrației și condițiunile unui guvern de Front popular.”82
82
Gheorghe Micle, Răscoala Pământului, Editura Frontul Plugarilor, București, 1945, p.195-197.
51
Bibliografie
Cărți
Dorin-Liviu, Bîftoi, Petru Groza, ultimul burghez. O bibliografie, Editura Compania,

București, 2004.
Dr. Ion L., Ciomac, Valeriu Popa Necșa, Munții Apuseni, Cercetări asupra stărilor
economice din Munții Apuseni, Editura Tipografia ziarului Universul, București, 1936.
Mihaela, Dan, Gh. I. Ioniță, Mircea Valea , Dr.Petru Groza articole, cuvântări,
interviuri, texte alese, Editura Politică, București, 1973.
Florian, Dudaș, Frontul Plugarilor. Corespondența omului politic Petru Groza cu

ziaristul elvețian E. W. Bruppacher, Editura Primus, Oradea, 2021.
Dorin-Liviu, Bîtfoi, Petru Groza, ultimul burghez. O biografie, Editura Compania,

București, 2004.
Gheorghe I., Ioniță și Gheorghe Țugui, Frontul Plugarilor, Editura Institutul de Studii
Istorice și Social Politice, București,1970.
Constantin C., Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi
timpuri până astăzi, Editura Albatros, București, 1975.
Ioachim, Lazăr, Dr. Petru Groza în istorie. Mărturii și documente, Editura Destin,
Deva, 2002.
Gheorghe, Micle, Frontul Plugarilor. Cum s-a născut? Ce este? Ce vrea?, Editura
Tipografia,, Progresul” Sibiu,1944.
Idem, Răscoala pământului, Editura Frontul Plugarilor, București, 1945.
Victor, Moldovan, Memoriile unui politician din perioada interbelică, vol.I, Editura
Presa Universitară Clujană, Cluj, 2016.
Ștefan, Pascu , Miron Constantinescu, Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu,

Gh. Stefan, Traian Lungu, Ion Oprea, Aron Petric, Alexandru Porțeanu, Gh. Smarandache,
Istoria României. Compendium, Editura Didactică și Pedagogică, București,1974.
52
Ioan, Scurtu, Viața politică din România 1918-1944, Editura Albatros, București,
1982.
Idem, Din viața politică a României(1926-1947), Editura Științifică și Enciclopedică,

București, 1983.
Izvoare
Serviciul Județean Hunedoara al Arhivelor Naționale, fond Prefectura Județului

Hunedoara (1919-1929) și (1930-1942).
Monitorul Oficial al Regatului României, 29 decembrie 1933.
Idem, 30 decembrie 1937.
Presă
Adevărul între anii 1936-1937.
Solia anul 1936.
Universul anul 1933.
Articole
Revista Cercetări Istorice, Muzeul de Istorie al Moldovei,1973.
Revista Sargetia Acta Musei Devensis, Muzeul civilizației Dacice și Romane, Deva,
Articole între anii 1967-2006.
Site-uri
https://romaniainterbelica.memoria.ro.
https://www.qdidactic.com/bani-cariera/agricultura/agricultura-românească-în-
perioada-interbelică221.php.
53
54

Bibliografia Nu Este Bună

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bibliografia Nu Este Bună

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FRONTUL PLUGARILOR ÎNTRE ANII 1933 ȘI 1938

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC, ABSOLVENT,

Cauzele social-politice ale formării Frontului Plugarilor........................................................................5

1. Situația agrară din România interbelică......................................................................................5

Înființarea Frontului Plugarilor.............................................................................................................11

1. Adunarea de la Deva din 8 ianuarie 1933.................................................................................12

Alianțele politice ale Frontului Plugarilor............................................................................................33

Județul Hunedoara a fost în perioada interbelică o unitate administrativă de ordinul

Județul se afla în sud-vestul provinciei Transilvania, respectiv în partea nord-vestică a

Marea problemă a anilor interbelici este reprezentată de definitivarea lucrărilor de

În condițiile scăderii drastice a veniturilor gospodăria țărănească era confruntată cu

1. Situația agrară din România interbelică

Criza economică mondială de supraproducție din perioada 1929-1933 a avut, pentru

Categoria de Nr. proprietari Suprafața stăpânită

2. Problema agrară din județul Hunedoara în perioada interbelică

Documentele vremii, referitoare la efectuarea lucrărilor de expropriere și împroprietărire

La fel, ilegalitățile săvârșite cu ocazia împroprietăririi sunt evidențiate printr-un memoriu

Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale raporta Ministerului de Interne în luna iulie

Harta județului Hunedoara din perioada interbelică 18 (fig.1).

1. Adunarea de la Deva din 8 ianuarie 1933

În împrejurările crizei mondiale, apar la Deva o serie de publicații, având o orientare

În dimineața zilei de 8 ianuarie 1933, numeroase grupuri de țărani de pe întregul

Albina și Ardeleana,/Zărăndeana și Crișana,/Arde-le doamne pe toate,/Moții de ele să

Mă bancher din Orăștie,/Hai la noi pe omenie,/Să te omenim cinstit,/Și să te legăm de

Țăranul Miron Belea a citit apelul următor la încheierea adunării:

1. ,,Țărănimea română din județul Hunedoara, veacuri de-a-rândul a trăit din

2. Organizarea Frontului Plugarilor

În zilele următoare încep să se înființeze organizațiile Frontului Plugarilor prin sate,

3. Primul congres al Frontului Plugarilor

În zilele premergătoare congresului, conducerea organizației Frontul Plugarilor, văzând

De la tribuna congresului, din cuvintele rostite de reprezentanții țărănimii, dar și a

În ziarul Adevărul din 21 aprilie 1933, în articolul ,,Frontul Plugăresc”, se menționează:

,,Se spune că mișcarea ,,frontului plugăresc”-o mișcare cu caracter țărănesc radical- ia

Partidele Lupu-Stere-Iunian s-au format pe seama partidului național-țărănesc- pe măsură

Național-țărăniștii au făcut un salt spre dreapta. Urmarea a fost: detașarea elementelor de

Aceste evenimente trebuie să dea de gândit conducătorilor partidului național-țărănesc.

Pare că se apropie timpul când se va pune problema- nu a fi sau a nu fi național -țărănist,

Ziarul ,,Universul” din 21 aprilie 1933 în articolul ,,O impunătoare manifestație a

Nu o nemulțumire sgomotoasă. Ci una adâncă și tăcută. Neîncrezători în cei care i-au

4. Primul comitet județean

În ziua de 10 mai 1933, la ora 9, se întrunesc delegații comunelor și plășilor pentru

Președintele plasei Deva, Miron Belea, propune ca membrii ordinari ai comitetului

A doua ședință a Comitetului Județean a avut loc în 14 septembrie 1933 la Deva. La

Ca urmare a hotărârii luate de Comitetul județean la 4 octombrie 1933, organizația

În zilele următoare, Comitetul județean a finalizat programul Frontului Plugarilor

Cum această organizație avea statut, program și întrucât au rezolvat și problema

La nici un an de la prima întrunire a plugarilor la Deva, organizația luase decizia de a se

5. Organizația Frontului Plugarilor din județul Hunedoara la alegerile

,,Frontul va trăi și crește înainte!

Plugari! Iată listele ,,Frontului Plugarilor”. La cameră: Belea Miron,plugar, Leșnic,

Feriți-vă de afișele și semnele mincinoase, cu care politicienii au umplut satele în numele

== Semnul Frontului Plugarilor ==

Participarea organizației, Frontul Plugarilor, la alegerile generale pentru Adunarea

Nr. reprezentanților aleși: 9.

Nr. liste depuse în fiecare circumscripție electorală: 11.

Alegători înscriși: 92 085.

Alegători votanți: 60 887.

Numele și prenumele candidaților aleși: Tătărăscu Gheorghe, Constantinescu Mitiță,

Frontul plug. – 285

A fost ales d. Aurel Tănăsescu, lib.”54

Aceste alegeri generale au surprins organizația Frontul Plugarilor la 9 luni de la prima