Compunere de tip portret.

 Marinarul
23
mart.
138 Voteaza compunerea

Marinarul

                                 Vizita unchiului meu din Constanta a fost mereu un

prilej de bucurie.Atmosfera grava din familia mea disparea ca prin
minune.Nea Manole umplea casa cu rasul si cu cantecul lui.

                                 Il consideram barbatul perfect .Avea o fata

maslinie,ochii negri-negri,mustacioara mereu ingrijita sub
care,cand radea,se dezvelea o dantura impecabila.Desi era de
statura medie,de la inaltimea varstei mele de 4-5 ani il consideram
un urias.Iar cand ma ridica si-mi lipea obrajorul de fata lui eram
cea mai fericita.

                                 Admir si acum la unchiul meu imensul optimism si

pofta de viata.Nu l-am vazut niciodata trist.Desi viata de marinar l-
a incercat din greu de multe ori ,el nu si-a pierdut niciodata
voiosia: „Are charisma” asa spuneau prietenele mamei . De cate ori
venea in vizita ,ne facea o saramura de peste cum numai el stia…

                                 Mi-ar placea sa pastrez,in amintirea unchiului

meu,curajul,perseverenta si optimismul.