MINISTERUL EDUCAȚIEI

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE ISTORIE, LITERE ȘI ȘTIINȚE
ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA: ISTORIE

Portofoliu didactic

Absolvent:
FĂRĂU VLAD

ALBA IULIA
2023
 A. PROIECT DIDACTIC

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MIRCEA SÂNTIMBRIANU” BRAD

DISCIPLINA: ISTORIE

DATA: 9. 01. 2023

CLASA: a-V-a A

PROF.: Fărău Vlad

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Lumea romană

LECŢIA: Fondarea Romei: istorie și legendă

SCOPUL LECŢIEI:

-Informativ: elevii să desprindă esenţialul şi să reţină evenimentele importante referitoare la originile

Romei Antice, să descopere populaţiile mediteraneene, să înţeleagă cine au fost etruscii, italicii şi grecii.

-Formativ: elevii să se familiarizeze cu noi termeni şi noţiuni precum: ligurii, etruscii, italicii, şapte
coline.

TIPUL LECŢIEI : Dobândire de noi cunoştinţe.

METODE: Conversaţia euristică, Demonstraţia, Expunerea.

LOC DE DESFĂŞURARE: Sala de clasă.

TIMP: 50 minute.

NIVELUL DE CUNOŞTINŢE: Elevii au cunoştinţe la nivelul programei şcolare.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

a. Cognitive :

-să caracterizeze contextul internaţional şi poziţia Romei antice

-să explice termenul de „ şapte coline”

1
-să cunoască anul întemeierii Romei

-să cunoască legenda formării Romei Antice

b. Procedurale:
-să cunoască rolul etruscilor şi italicilor în formarea poporului roman
-să structureze informaţiile într-o schemă logică

-să realizeze o comparaţie între greci şi romani

c. Atitudinale:

-să coopereze şi să efectueze tema în timpul acordat

-să emită judecăţi de valoare care reies din legenda începutului Romei Antice

RESURSE MATERIALE: Atlas istoric, Harta istorică, Fişe de lucru, Document istoric, Texte
din manualul de istorie pentru clasa a V-a, Editura Litera, autor Magda Stan, 2022.

RESURSE PROCEDURALE: Organizarea clasei pe grupe de lucru, interpretarea documentelor

istorice, demonstraţia cu ajutorul hărţii, învăţarea prin descoperire, conversaţia euristică

EVALUAREA: de conţinut, răspunsuri la întrebările formulate , rezolvarea sarcinilor de lucru.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

În primele 3 minute fac prezenţa şi notez absenţele în catalog.

Apoi anunţ titlul lecţiei noi Roma Antică, după ce elevii notează în caiete titlul lecţiei, trec la conţinutul
lecţiei prin dobândire de noi cunoştinţe .

După terminarea lecţiei, citim fragmentele, de la pagina 71.

Apoi anunţ tema pentru acasă şi titlul lecţiei urmatoare .

2
 SCHEMA LECŢIEI

Roma Antică. O nouă civilizaţie mediteraneană

Aşezare geografică.

Peninsula Italică este o punte de legătură între Europa şi Africa.

Italia se împarte în :- Italia continentală

-Italia centrală

-Italia sudică

Activitatea principală era agricultura.

Italia Centrală este bogată în câmpii, dealuri şi şesuri, ca atare locuitorii se ocupau cu creşterea
animalelor, şi cultivarea viței-de –vie , şi a pomilor fructiferi.

Cei mai vechi locuitori ai Italiei par a fi ligurii, o populaţie nordică.

În câmpiile Italiei Centrale şi de sud s-au aşezat trei „populaţii” care au contribuit la formarea
civilizaţiei romane: - etruscii, italicii şi grecii

1. Etruscii, apar în sec. VIII- î.Hr., iar ţinutul lor s-a numit Etruria.

Etruscii alături de greci, săpau canale de irigaţii şi desecau mlaştini.

Erau ţesatori, construiau corăbii, prelucrau marmura, fierul, bronzul, arama şi lutul.

Erau navigatori şi comercianţi iscusiţi şi au întemeiat numeroase oraşe.

2. Italicii, faceau parte din marea familie a indo-europenilor şi se împărţeau în multe triburi:
latinii, sabinii, samniţii

3. Grecii, au întemeiat numeroase colonii în sudul Italiei .

Etruscii si romanii se vor inspira din civilizaţia greacă , din anumite domenii precum :-
scrierea, literatura, arta, filosofia

CONCLUZIE: Din acest amalgam de populaţii se va ridica poporul roman, singurul care a avut
puterea să le supună şi să le impună aceeaşi limbă şi un singur mod de viaţă.

3
Unitate de învățământ: Nr. înregistrare:
Școala gimnazială ,,Mircea Sântimbreanu”Brad
Cadru didactic: Fărău Vlad

Director, prof.

B. Planificare anuală: an școlar 2022-2023

Disciplina: Istorie
Clasa: a V-a
Timp: 2 ore / săptămână

4
 Structura anului Unități de învățare Nr. Observații
școlar ore
Modulul I ● Introducere 2 Metode de evaluare:
Cursuri: 05.09 - ● Alfabetul istoriei – observareasistematică a
21.10.2022 reconstituirea trecutului 4 comportamentului
Nr. ore: 14 ● Preistoria 3 elevilor, probe orale, probe
● Orientul Antic 5 scrise,proiectul, portofoliul

Vacanță: 24.10 -
28.10.2022
Modulul II ● Orientul Antic 4 Metode de evaluare:
Cursuri: 31.10 - ● Civilizația greacă și 10 observareasistematică a
22.12.2022 sinteza elenistică 2 comportamentului
Nr. ore: 16 ● Recapitulare și evaluare elevilor, probe orale, probe
scrise,proiectul, portofoliul
Vacanță:
23.12.2022 -
06.01.2023

5
Modulul III ● Lumea romană 10 Metode de evaluare:
Cursuri: 09.01 - observareasistematică a
10.02.2023 comportamentului
Nr. ore: 10 elevilor, probe orale,
probe
scrise,proiectul, portofoliul
Vacanță: 13.02 -
17.02.2023
Modulul IV ● Lumea romană 1 Metode de evaluare:
Cursuri: 17.02 - ● Geto-dacii 3 observareasistematică a
06.04.2023 ● Recapitulare și evaluare 2 comportamentului
Nr. ore: 12 ● Civilizația islamică 2 elevilor, probe orale,
● Europa medievală 4 probe
scrise,proiectul, portofoliul
”Săptămâna Verde” Programul național ”Săptămâna Verde” se va desfășura în perioada 27.03 - Tipuri de activități: activitate de
31.03.2023 ecologizare și colectare de
deșeuri la nivelul școlii și
localității, organizareaunei
expoziții de desene, articole
informative, postere, creații
literare referitoare la
problemele globale ale
mediului, ,,învățăm fără hârtie”.
Vacanță: 07.04 -
18.04.2023

6
Modulul V ● Europa medievală 14 Metode de evaluare:
Cursuri: 19.04 - ● Recapitulare și evaluare 2 observareasistematică a
16.06.2023 comportamentului
Nr. ore: 16 elevilor, probe orale,
probe scrise,proiectul,
portofoliul
”Școala Altfel Programul național ”Școala Altfel” se va desfășura în perioada 08.05 - Tipuri de activități: activități
12.05.2023 de
educație pentru cetățenie
democratică, pentru
promovarea valorilor
umanitare (voluntariat,
implicare activă în
societate,
responsabilitate socială,
relații și comunicare
etc.)
Vacanță: 17.06 -
03.09.2023

7
 Planificare calendaristică
Modulul I -7 săptămâni, 14 ore.

Nr. Unitatea de Competențe specifice Conținuturi Nr. Săptămâna Obs

crt învățare ore .
Introducere în 1.1.Utilizarea termenilor specifici cronologiei,
studiul istoriei Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de Test predictiv
1. comunicare scrisă sau orală Prezentarea disciplinei şi a manualului 2 S1 05–09 IX
3.1.Identificarea şi clasificarea surselor istorice.

1.1. Ordonarea pe criterii cronologice Izvoare istorice 2 S2 12–16 IX

Alfabetul istoriei – a faptelor/proceselor istorice Perceperea timpului şi a spaţiului;
2. reconstituirea 1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau cronologia istoriei; periodizare; spaţiul
trecutului proceselor istorice istoric 2 S3 19–23 IX
1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau Primii oameni 1 S4 25–30 IX
proceselor istorice Revoluţia neolitică – viaţa 1
3. PREISTORIA 2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea oamenilor, sedentarizare, economie.
unui eveniment/proces istoric Inventarea metalurgiei – tehnologie şi 1 S5 03–07 X
3.1. Asumarea de roluri în grupuri de lucru consecinţe asupra vieţii oamenilor
1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau
proceselor istorice Mediul natural şi viaţa cotidiană: locuinţa, hrana, 1 S5 03–07 X
2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea familia, aşezări (sat şi oraş), economia,practici
unui eveniment/proces istoric sociale.
2.3. Stabilirea de asemănări şi deosebiri referitoare Studii de caz: Oraşul-stat Babilon, 2 S6 10–14 X
la evenimente/procese istorice, pe baza unor surse Temple şi piramide
diferite
4.2.Utilizarea resurselor multimedia în scopul
4. ORIENTUL învăţării

8
 ANTIC 1.2. Identificarea diferenţelor temporare dintre
evenimente şi procese istorice Popoare şi civilizaţii pe harta
2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea Orientului Antic 2 S7 17–21 X
unui eveniment/proces istoric Studii de caz: Chinezii
2.2. Relatarea unui eveniment/process Evreii
istoric, utilizând informaţii din surse istorice
4.1. Folosirea unor tehnici de învăţare în rezolvarea
sarcinilor de lucru
Vacanţă - 24 - 28 octombrie 2022

Modulul al II-lea -8 săptămâni, 16 ore.

Nr. Unitatea de Competențe specifice Conținuturi Nr. Săptămâna Obs

crt învățare ore .
1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau Inventarea scriereii – de la pictograme
proceselor istorice la alfabet
2.2. Relatarea unui eveniment/process Studii de caz: Epopeea lui Ghilgameş 2 S8 31 X–04 XI
istoric, utilizând informaţii din surse istorice Codul lui Hammurabi
3.1. Asumarea de roluri în grupuri de lucru
ORIENTUL 3.2. Descrierea rolului unor personalităţi în
4.
ANTIC desfăşurarea evenimentelor istorice
3.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice Recapitulare şi evaluare 2 S9 07–11 XI
din Antichitate, pe baza surselor istorice. ORIENTUL ANTIC
3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o Evaluare sumativă
sursă istorică, într-o expunere scrisă, sau orală.
1.1. Ordonarea pe criterii cronologice Mediul natural şi ocupaţiile grecilor 1 S10 14–18 XI
a faptelor/proceselor istorice Studiu de caz: Ceramica între utilitate şi artă
1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau
proceselor istorice
4.2.Utilizarea resurselor multimedia în scopul învăţării

9
 2.2. Relatarea unui eveniment/process Adevăr şi legendă: Legendele 1 S10 14–18 XI
istoric, utilizând informaţii din surse istorice Olimpului; Războiul troian
4.1. Folosirea unor tehnici de învăţare în
rezolvarea sarcinilor de lucru
1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau
proceselor istorice Polis-ul: organizarea internă: Atena şi Sparta. 2 S11 21–25 XI
CIVILIZAŢIA 2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea Procesul de colonizare
5. GREACĂ ŞI unui eveniment/proces istoric
SINTEZA 2.2. Relatarea unui eveniment/process Studiu de caz: Histria, Tomis şi Callatis 1
ELENISTICĂ S12 28 XI–02 XII
istoric, utilizând informaţii din surse istorice
4.1.Folosirea unor tehnici de învăţare în rezolvarea
sarcinilor de lucru
1.1. Ordonarea pe criterii cronologice
a faptelor/proceselor istorice Războaiele grecilor: războaiele
2.2. Relatarea unui eveniment/process medice, războiul peloponesiac 2 S12 28 XI–02 XII
istoric, utilizând informaţii din surse istorice
4.2. Utilizarea resurselor multimedia în scopul Studiu de caz: Bătălia de la Marathon S13 05– 09 XII
învăţării

Nr. Unitatea de Competențe specifice Conținuturi Nr. Săptămâna Obs

crt învățare ore .
1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau Alexandru Macedon şi civilizaţia elenistică 1 S13 05–09 XII
proceselor istorice
3.2. Descrierea rolului unor personalităţi
CIVILIZAŢIA în desfăşurarea evenimentelor istorice

10
 GREACĂ ŞI 2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea Frumos şi cunoaştere în lumea 2 S14 12–16 XII
SINTEZA unui eveniment/proces istoric greacă Studii de caz: Acropola
5. ELENISTICĂ 2.2. Relatarea unui eveniment/process ateniană
istoric, utilizând informaţii din surse istorice Moştenirea lumii greceşti (sculptura, teatrul,
3.1. Asumarea de roluri în grupuri de lucru cunoaşterea ştiinţifică)
4.2. Utilizarea resurselor multimedia în scopul Jocurile Olimpice în Antichitate
învăţării
Recapitulare şi Evaluare 2 S15 19–22 XII
CIVILIZAŢIA GREACĂ ŞI SINTEZA ELENISTICĂ
Vacanţă - 23 decembrie 2022 - 6 ianuarie 2023

Modulul al III-lea- 5 săptămâni, 10 ore.

Nr. Unitatea de Competențe specifice Conținuturi Nr. Săptămâna Obs

crt învățare ore .
2.2. Relatarea unui eveniment/process
istoric, utilizând informaţii din surse istorice Fondarea Romei: istorie şi legendă
4.1.Folosirea unor tehnici de învăţare în rezolvarea 1 S16 09–13 I
sarcinilor de lucru

11
 1.2. Identificarea diferenţelor temporare
dintre evenimente şi procese istorice 1 S16 09–13 I
2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea Statul roman: războaie şi
unui eveniment/proces istoric expansiune teritorială; decăderea. 2 S17 16–20 I
2.2. Relatarea unui eveniment/process
istoric, utilizând informaţii din surse istorice
2.3. Stabilirea de asemănări şi deosebiri referitoare
la evenimente/procese istorice, pe baza unor surse
LUMEA diferite
6.
ROMANĂ 3.1. Asumarea de roluri în grupuri de lucru
4.1. Folosirea unor tehnici de învăţare în rezolvarea
sarcinilor de lucru
1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau Viaţa cotidiană în lumea romană:
proceselor istorice familia şi virtuţile romane; educaţia; jocurile S18 23 –27 I
2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea Studii de caz: Oraşul şi monumentele
unui eveniment/proces istoric publice (forul, apeducte, termele, etc) 6 S19 30 I– 03 II
2.2. Relatarea unui eveniment/process Colosseum şi gladiatorii
istoric, utilizând informaţii din surse istorice Pompei.
3.1. Asumarea de roluri în grupuri de lucru Armata romana S20 06–10 II
4.2.Utilizarea resurselor multimedia în scopul Zeii romanilor.Templele
învăţării Creştinismul
Vacanţă - 13 - 17 februarie 2023

Modulul al IV-lea- 7 săptămâni, 12 ore + ,,săptămâna verde”.

Nr. Unitatea de Competențe specifice Conținuturi Nr. Săptămâna Obs

crt învățare ore .

12
 1.2. Identificarea diferenţelor temporare Romanizarea 1 S21 20–24 II
LUMEA dintre evenimente şi procese istorice
6. ROMANĂ 2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea
unui eveniment/proces istoric
1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau
proceselor istorice S21 20–24 II
2.2. Relatarea unui eveniment/process Geţii şi dacii. Rânduieli, obiceiuri, credinţe 3
istoric, utilizând informaţii din surse istorice
3.1. Asumarea de roluri în grupuri de lucru
S22 27 II–03 III
3.2. Descrierea rolului unor personalităţi Burebista şi Decebal; războaiele daco-romane
7. GETO-DACII în desfăşurarea evenimentelor istorice
4.2. Utilizarea resurselor multimedia în scopul
învăţării
Recapitulare şi Evaluare 2 S23 06–10 III
LUMEA ROMANĂ
GETO-DACII

1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau Apariţia islamului; credinţa 2 S24 13–17 III
CIVILIZAŢIA proceselor istorice musulmană; expansiunea culturală şi
8. ISLAMICĂ 2.2. Relatarea unui eveniment/process militară a Islamului
istoric, utilizând informaţii din surse istorice
3.1. Asumarea de roluri în grupuri de lucru
S25 20–24 III
9. „Săptămâna verde”

Activităţi extraşcolare şi extracurriculare: activitate

de ecologizare și colectare de deșeuri la nivelul școlii și
localității, organizareaunei expoziții de desene, articole
informative, postere, creații literare referitoare la
problemele globale ale mediului, ,,învățăm fără
hârtie”.

13
 1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau
proceselor istorice Formarea popoarelor europene. 2 S26 27–31 III
2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea Etnogeneza românească
unui eveniment/proces istoric
EUROPA 2.3. Stabilirea de asemănări şi deosebiri referitoare la Europa creştină în mileniul I 1
10.
MEDIEVALĂ evenimente/procese istorice, pe baza unor surse
diferite
S27 03–06 IV
Studii de caz: Creştinarea
4.2.Utilizarea resurselor multimedia în scopul 1
învăţării francilor
Imperiul bizantin
Vacanţă - 07 - 18 aprilie 2023

Modulul al V-lea- 9 săptămâni, 16 ore + săptămâna ,,școala altfel”.

Nr. Unitatea de Competențe specifice Conținuturi Nr. Săptămâna Obs

crt învățare ore .

14
 1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau
proceselor istorice Viaţa cotidiană în Evul Mediu: familia, aşezările,
2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea alimentaţia, sărbătorile, economia şitehnologia, 2 S28 19–21 IV
unui eveniment/proces istoric credinţa şi biserica, proprietatea, libertatea şi
2.2. Relatarea unui eveniment/process istoric, independenţa
utilizând informaţii din surse istorice
2.3. Stabilirea de asemănări şi deosebiri referitoare la Studii de caz: Domeniul feudal
evenimente/procese istorice, pe baza unor surse
S29 24–28 IV
Oraşul medieval – spaţiu al libertăţii; oraşele
diferite S30 01 –05 V
italiene şi oraşele germane 8
3.1. Asumarea de roluri în grupuri de lucru Cavalerism şi onoare
S31 08–12 V

EUROPA 4.1. Folosirea unor tehnici de învăţare în rezolvarea Cruciadele S32 15–19 V
10. MEDIEVALĂ sarcinilor de lucru Catedrale şi universităţi
4.2.Utilizarea resurselor multimedia în scopul învăţării
Statele medievale: Franţa, Anglia, Imperiul
Romano-German S33
2 22–26 V
Studii de caz: Lumea românească şi statele
medievale în secolele XIV-XVI
Târgovişte, Suceava
Diversitate culturală în lumea românească: 2 S34 29 V–02 VI
Braşov şi Cluj
Recapitulare şi Evaluare 2 S35 05–09 VI
EUROPA MEDIEVALĂ

“Şcoala Altfel”: Să
Activităţi extraşcolare şi extracurriculare: activități de
ştii mai multe, să fii S36 12–16 VI
11. educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor
mai bun
umanitare, cunoașterea împrejurimilor localității (monumente istorice, naturale etc.)

Vacanţă de vară 17.06.-

03.09.2023

15
Școala gimnazială,, Mircea Sântimbreanu” Brad
Nr. înregistrare: /

Aprobat Directorul unităţii de

învăţământ
Prof.............

C. FIŞĂ PSIHO-PEDAGOGICĂ

I. Date personale:
Numele şi prenumele: Golcea Mihai Data naşterii: 23 aprilie 2011
Domiciliul: loc. Brad, str. Liliacului, nr.5, jud. Hunedoara
Unitatea de învăţământ: Școala gimnazială,, Mircea Sântimbreanu” Brad
Clasa: a V-a A

II. Date familiale:

a) Date despre părinţi/reprezentant legal:
Tatăl
- numele şi prenumele: Golcea Victor
- ocupaţia: instalator, locul de muncă:S.C. Termica S.A. Brad
Mama
- numele şi prenumele: Golcea Violeta
- ocupaţia: casnică, locul de muncă: -
Reprezentant legal
- numele şi prenumele:
- ocupaţia: locul de muncă:
b) Structura şi componenţa familiei:
Tipul familiei:
□ monoparentală prin: statut iniţial, deces, divorţ,
separaţie X- legal constituită
□ alte situaţii
Fraţi/surori (număr fraţi/surori)- doi copii, o soră.
c) Alte situaţii relevante pentru evoluţia copilului:
□ părinţi plecaţi în străinătate:
□ crescut de rude de gradul II, III:
□ în protecţie specială:
□ alte situaţii:
d) Atmosfera şi climatul familial:
X- raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi/între părinţi şi copii
□ raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare
□ dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente
16
□ familie destrămată sau pe cale de destrămare
□ alte situaţii:
Atitudinea părinţilor/reprezentantului legal faţă de şcoală şi faţă de problemele de educaţie ale copilului:

III. Starea de sănătate:

a) Starea generală de sănătate: clinic sănătos din punct de vedere morfologic/ funcțional.
b) Menţiuni medicale importante pentru procesul de învăţământ: elevul se situează la nivelul programei
școlare și a vârstei cronologice.

IV. Evaluare psihopedagogică:

a) Coordonare motorie în parametri normalului.
b) N u are disfuncții perceptive, este precis în exprimare și gândire.
Alte particularităţi (deficienţe şi conduite specifice):
b) Procesele cognitive şi stilul de muncă:
Gândirea:
- Înţelege noţiuni: □ simple X complexe
- Defineşte noţiuni: X simple □ complexe
- Operează cu noţiuni: X simple □ complexe
- Înţelege relaţiile cauză-efect: X da □ nu
Alte particularităţi ale gândirii:
Memoria:
Formele memoriei:
□ de scurtă durată X de lungă durată □ vizuală □ auditivă □ mixtă
Alte particularităţi ale memoriei:
Limbaj şi comunicare:
Vocabular:
□ redus X mediu dezvoltat □ bogat
Exprimare orală:
□ nu comunică oral □ greoaie X incorectă gramatical □ clară, corectă
Tulburări de limbaj: vocabularul mai trebuie îmbogățit.
Alte particularităţi ale limbajului:
Atenţia:
□ tulburări de atenţie, X nu prezintă tulburări de atenţie
Alte particularităţi (concentrare, stabilitate, volum etc.):
Motivaţia de învăţare:
□ extrinsecă, X intrinsecă
Alte particularităţi:
Receptivitatea, participarea şi implicarea:
□ participă activ, cu interes, X interes inegal, fluctuant □ pasiv □ greu de antrenat □ inegal, absent
Alte particularităţi:
c) Relaţii sociale:
□ sociabil, comunicativ, X retras, izolat, puţin comunicativ □ turbulent □ agresivitate verbală
□ agresivitate fizică
17
Alte particularităţi:
d) Nivelul achiziţiilor şcolare (deprinderi, interese):
Deprinderi de citit:
□ total absente □ slabe, X bune, □ foarte bune
Deprinderi de scris:
□ total absente □ slabe, X bune, □ foarte bune
Deprinderi de calcul:
□ total absente □ slabe, □ bune, X foarte bune
Abilităţi sau interese speciale:
Alte particularităţi:
V. Rezultate şcolare şi extraşcolare ale elevului
a) Discipline la care a obţinut rezultate deosebite: geografie.
b) Rezultate deosebite obţinute în activităţi extraşcolare:
c) Factori explicativi ai reuşitei şcolare/dificultăţilor întâmpinate pe parcursul programului
şcolar: prelucrează destul de ușor informațiile primite.
VI. Traseul educaţional:
Programe educaţionale la vârstă antepreşcolară (creşă, grădiniţă, centre de zi cu componenta
educaţională):
Denumirea instituţiei: Grădinița,, Floare de colț” Brad
Perioada: de la 3 la 6 ani.
Observaţii:
Programe educaţionale la vârstă preşcolară (grădiniţă, centre de zi cu componenta educaţională):
Denumirea instituţiei: Clubul copiilor Deva- oficiul Brad
Perioada: clasei a IV-a
Observaţii:
Pregătirea şcolară (unităţi de învăţământ de masă, unităţi de învăţământ special/special integrat):
Denumirea instituţiei: Școala gimnazială ,,Mircea Sântimbreanu ’’ Brad, clasele 1-4, învățător Coza
Ionel
Perioada: 6-11 ani
Observaţii:
Promovat în anul anterior: X DA, □ NU
Activităţi de sprijin anterioare şi prezente, inclusiv extraşcolare (terapii în centre/clinici, în grădiniţă
sau şcoală):

Comportamentul în timpul activităţilor şcolare anterioare şi prezente: normal.

Observaţii şi recomandări, inclusiv privind forma de şcolarizare:

18
Întocmit,
Cadrul didactic
Numele şi prenumele: Fărău Vlad,
Funcţia (educator-puericultor/profesor învăţământ preşcolar/profesor învăţământ
primar/diriginte/consilier şcolar/profesor itinerant şi de sprijin) –diriginte.
Semnătura

Data întocmirii:
05.04.2023

19
 D. Importanța activității desfășurate în săptămâna
,,Școala altfel”

„Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” – reprezintă calea
spre întărirea relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 50
de minute. Atmosfera din „săptămâna altfel” este una specială, fiind trăită atât de elevi, cât
şi de profesori cu sentimentul câştigării unor experienţe noi. „Şcoala Altfel” este o
combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi stresați de
prezența catalogului. Pentru profesori este o ocazie de a-i cunoaşte mai bine pe elevi, de a
întări relaţia cu aceştia. Se poate spune că toată perioada este de fapt o abordare
transdisciplinară. Elevul nu mai trece prin secvenţe de învăţare separate în discipline
diferite ci, aceiaşi noţiune o poate aborda în mai multe moduri, conducând la o mai bună
formare în modul şi în ritmul propriu al fiecărui elev.
Elevii sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa,
profesorii sunt dispuşi să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal, atipic pentru
învăţământul românesc, dar inovator, destins, prielnic pentru cunoaştere şi fixarea unor
relaţii „poate mai umane” decât se pot stabili în cadrul unei ore de curs. Elevul nu mai
trece prin secvenţe de învăţare separate în discipline diferite ci, aceiaşi noţiune o poate
aborda în mai multe moduri, conducând la o mai bună formare în modul şi în ritmul
propriu al fiecărui elev.
În această săptămână se pot grupa într-un singur generic obiective ale mai multor
discipline, astfel ca unitățile de învățare ale disciplinelor să se contopească în teme de
activități transdisciplinare. În acest fel având în jurul localității Brad un mare număr de
monumente istorice care marchează evenimente care au dus de-a lungul anilor la schimbări
majore în viața poporului român în acestă săptămână este bine a se organiza o serie de
excursii de câte o zi, sau câteva ore, la monumentele istorice din Țara Zarandului.
Profesorul de istorie poate fi însoțit de cel de geografie, ambii prezentându-le monumentele
istorice, respectiv ale naturii formându-le elevilor o imagine amplă asupra zonei Zarand.

20
 Monumente istorice ale Țării Zarandului

De multe ori grăbiți spre a merge la shopping în Deva sau spre Cluj cu diferite
probleme,pe valea Crișului spre Arad trecem pe lângă multe monumente istorice de care nici
nu știm sau, mai rău, nici nu le observăm. Am să încerc să le prezint urmând a le vizita în
excursii de o zi saude câteva ore.

Treptele Romane- Galeria auriferă Treptele Romane, aflată la marginea satului

Ruda-Brad, a fost clădită în urmă cu peste 1.800 de ani. Mina de aur a fost inclusă pe lista
monumentelor istorice, fiind unul dintre puţinele astfel de obiective păstrate până în
prezent.

Treptele Romane a rămas una dintre cele mai vechi galerii ale minelor de aur din Munţii
Apuseni. Locul poartă acest nume pentru că la capătul galeriei subterane săpată de mineri cu
dălţile în secolele II – III se află treptele construite pe vremea ocupaţiei romane în Dacia.

Țebea- Panteonul Moților- străveche vatră de pământ românesc,

Ţebea adăposteşte în cimitirul său osemintele celor mai importanţi eroi ai revoluţiei
române din Transilvania, din anii 1848-1849, în frunte cu Avram Iancu, Ioan Buteanu

21
(1821-1849) şi SimionGroza (?-1885). Lor li s-au adăugat peste timp, luptătorii pentru
drepturile naţiunii

22
 române, Sigismund Borlea (1827-1883) şi Theodor Pop (1827-1900), precum şi importanţi
dascăli între care amintim pe dr. Pavel Oprisa, George E. Camber şi alţii. Biserica
Ortodoxă din Țebea a fost construită între anii 1893-1896. I s-a spus Biserica cu Tricolor,
deoarece încă de atunci, cu toate că erau sub dominați maghiară, localnicii au pictat pe
tavan 4 brâie tricolore.Tradiția spune că oficialitățile de atunci au încercat prin mai multe
mijloace să-i constrângă pe localnici să șteargă tricolorul din biserică, dar ei nu au cedat,
spunând: ”Nu, pentru că atunci când ne rugăm lui Dumnezeu, ne închinăm și Sfântului
Tricolor
Românesc.”

Casa memorială Crișan- aflată pe vatra gospodăriei acestuia, a fost

reconstruită în anul 1979, după o fotografie publicată de către istoricul Ioan Lupaş în anul
1934. Clădirea are aspectul unei case ţărăneşti din secolul al XVIII-lea. Are fundaţia din
piatră, iar cele două camereşi cămara sunt din bârne de lemn. În faţa Casei memoriale se
găseşte bustul lui Crişan, realizat desculptorul Marcel Olinescu în anul 1929.

23
 Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad- în cei aproape 30 de ani de

dăinuire, muzeul din Brad şi-a mărit inventarul prin noi achiziţii şi donaţii, având în prezent un
număr de 1.190 de obiecte: costume populare, unelte de prelucrare a lânii şi a cânepii, unelte
specifice tuturor meşteşugurilor practicate în Zarand, mobilier specific gospodăriilor ţărăneşti
dinzona Brad, obiecte de artă populară, ţesături etc.

Pe lăngă aceste muzee se întâlnesc în localitățile zărăndene troițe ridicate prin

grija profesorilor Liceului ,, Avram Iancu “ din Brad , în frunte cu directorii dr. Pavel
Oprișa, dr.Ioan Radu și Candin Ciocan, făclii ai cauzei neamului, la 150 de ani de la
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. În anul 1934 ridică nouă monumente, plăcile
comemorative și basoreliefurile de pe aceste monumente redau o impresionantă istorie în
desfășurarea ei cronologică.

Monumentul lui Crișan din Brad (în curtea liceului ,,Avram Iancu”)-
basorelieful de pe soclu îl reprezintă pe Crișan îndemnând iobagii la răscoală iar
ultimul alineat spune:”Să nu uităm,români, că pe trupurile lor frânte cu roata este
așezată temelia patriei întregite.”

24
 Troița din Mesteacăn- ,, Aici, pe deal, a fost biserica veche din Mesteacăn, unde la 1
noiembrie 1784 Crișan sau Marc Giurgiu din comuna Vaca( azi Crișan n.n.) a adunat iobagii
dinZarand, le-a spus că Horea a fost la împăratul pentru ștergerea iobăgiei și le-a dăruit
Crucea de Aur a lui Horea cu chipul împăratului.

De aici au plecat cu toții la Alba Iulia să se înscrie grăniceri, dar pe drum, în

comunaCucechiu, atacați de pandurii nemeșilor, s-au revoltat, au ales pe Crișan de
căpitan, au jurat moarte ungurilor și au purces crâncenul măcel de la 1784.

Aici s-a aruncat întâia sămănță a libertății naționale.”

Troița din Curechi-,,Comuna aceasta este locul unde s-a aprins mai întâi
scânteiarevoluției de la 1784.

Iobagii conduși de Crișan se opresc aici în seara zilei de 1 noiembrie, în drum spre
AlbaIulia, unde mergeau să se înscrie în armata grănicerilor.

Pe urmele lor, noaptea târziu, subprefecții unguri din Zarand, cu gornici înarmați,
căutausă prindă pe Crișan.

Nereușindu-le, împușcă asupra mulțimii. Aceasta, înfuriată, năvălește asupra

lor și-iomoară.

Crișan adună pe toți iobagii în Biserica din Curechiu și le ia jurământul de a stârpi pe

25
toțidomnii unguri.

S-au întors apoi cu toții la Crișcior, Mihăileni, Brad și au început crâncena revoluție
în ținutul Zarandului.

Această sfântă cruce s-a ridicat aici, la 150 de ani de la moartea acestor mucenici
ainațiunii românești.”

Basorelieful redă o imagine cutremurătoare cum doi panduri ard cu vătraiul pe spate
un copil al primarului, pentru a le spune ,,cvartirul” lui Crișan. Mama disperată se luptă cu
aceștia.

Troița din Crișcior-,,Spre pomenirea veșnică a mucenicilor revoluției lui Horea de la

1784.

Întâia flacără a răscoalei a izbucnit aici, la Crișcior. Reîntorși de la Curechiu, din drumul
spre Alba-Iulia, țăranii înfuriați de prigonirile nemeșilor nemilostivi, la 2 noiembrie 1784,
conduși de căpitanul Crișan, făcură praf și cenușă toate curțile nemeșilor și uciseră 17
persoanedin nobilime.

Aici s-a stins vechea familie Kristyori care pe la anul 1400 era românească, membri
ei fiind urmași ai voivodului Bâlea-Boariu, ctitorul Bisericii Ortodoxe,-mai târziu
maghiarizați cutotul.

Preotul Constantin Turcin, numit popa Costan, unul din cei mai însuflețiți
revoluționari, abotezat pe ungurii scăpați cu viață și a cununat pe contesa Apolonia cu țăranul
român Ioan Sârb.

Atât popa Costan cât și căpitanii puși de Crișan, George Marcu și George Adam, toți
dinCrișcior, au fost frânți cu roata.

Prin suferințele și jertfele lor a prins rădăcini în sufletul poporului nostru hotărârea de
alupta pentru libertate până la deplina ei întruchipare.”

26
 Troița din Mihăileni- În biserica de aici au botezat lăncierii lui Crișan la 3 noiembrie
1784 pe contesa Csiszar Caterina în-legea românească- și au cununat-o cu iobagul român
ClejToader.

Aici au zdrobit cu roata nemeșii unguri a patra parte din trupul eroului nostru Crișan la
16februarie 178518.

Tot aici la 22 aprilie 1849 s-au ținut tratativele între Avram Iancu însoțit de
tribunii: Simion Balint, Ioan Buteanu, Vlăduț, Dobra, Moldoveanu, Boierul și între
Dragoș, omul luiKossuth..”

27
 Troița din Buceș- La 7 decembrie 1785 a căzut aici căpitanul Micula Bibarț din
Blăjeni,împreună cu 85 de iobagi, în lupta crâncenă cu armata trimisă de împăratul Iosif al II-
lea să
înconjoare pe Horea și ai săi în munți. Dumnezeu să-I odihnească!

Aici a fost cartierul general al lui Ioan Buteanu, comandantul legiunilor din Zarand și
celmai bun prieten al lui Iancu.

Aici stămoșii noștri din satele din jur, conduși de vașnicul lor tribun, Simion Groza, preot
din Rovina, au nimicit ariergarda lui Hatwany, i-au luat toată merindea și l-au închis în Abrud,
unde în 10 mai 1849 i-au dat lovitura de moarte. Românul ține minte.”
Troița din Vălișoara- ,,La 1848-49 aici a fost, din porunca lui Iancu, lagărul satelor
dinjur, sub conducerea tribunului Ioan Laslău, fost preot în Peștera.

Movila de peste vale acoperă oasele honvezilor, cari s-au încumetat a se apropia
detrecătoarea de la Dealul Mare.

Cordonul lui Iancu a fost bine încheiat și aici.”

Troița din Ribița- ,,Revoltați peste măsură de suferințele indurate, răsculații, la 28

octombrie 1784, sub conducerea lui Marcu Gheorghe Crișan, au făcut praf și cenușă curțile
nemeșești din Ribița.”

28
Troița din Hălmagiu- ,,…pioasă amintire a preoților martirizați în revoluția lui Horia și
Iancu….anumeIoan Jude bătrânul și Ioan Jude tânărul, amândoi din Poienari, Eutimie Popovici
din Hălmăgel.”

Troița din Gurahonț- „Ridicatu-s-a această sfântă și românească troiță îin zilele
Majestății Sale Carol al II-lea, fiind episcop al Aradului D.D. Grigorie, în anul Mântuirii 1934
întru pioasa amintire a preoților martirizați în revoluțiile lui Horea și lancu, dintre care 7 inși
aufost spânzurați în acest loc.

Primește, Doamne lisuse Hristoase, și această jertfă a slujitorilor Tãi în sfântul și

cel maipresus de Ceruri și ințelegătorul Tău jertfelnic și fă ca jertfa vieții lor să fie spre
întărirea legii și a Neamului nostru.

Aici a fost spânzurat de unguri I. Buteanu, tânărul prefect al legiunii Zarandului de

la1848, în dimineața zilei de 25.V.1849.

Prins mişeleşte de maiorul Hatvany, el a fost legat de un tun, dus de-a lungul văii
Crişuluipână aici.

Martir al idealului românesc, s-a stins 1liniştit, răzbunat de invingerile strălucite ale
luilancu la Abrud.

Osemintele lui au fost duse și aşezate în cimitirul din Guarhonț în anul 1869, iar la
anul1924, cu ocazia centenarului lui Avram Iancu, au fost duse în cimitirul eroilor de la
Țebea. Tot aici au fost spânzurați Simion Groza, preot în Gurahont, Pavel Horvath, preot în
Pleșcuța, Sinesie Grozav, preot în Aciuța, apoi primarii Buta Ioan din losăşel și lancu din
Feniş.

Deodată cu Buteanu au fost aduşi și spânzurați trei țărani cu țundre negre."

29
 Portul, dansul și graiul zărăndenilor

Portul românilor din Zarand este puternic influiențat de străinii cu care țăranii intră în
contact. Cu cât satele sunt mai aproape de orașe, comunele în care se aflau exploatații miniere,
cu atât țăranii iau din portul minerilor. Portul vechi originar din Zarand s-a conservat mai bine
înzonele de munte, unde țăranii au venit mai puțin în contact cu influențele din alte zone:
Blăjeni, Buceș, Bucureșci, Rovina, Șesuri, Curechi, Dupăpiatră. Cu cât ne apropiem de
locurile unde se practică mineritul, pe valea Crișului, de la Brad, în aval, cu atât portul popular
își pierde din originalitate.

În general, portului din zona Brad și din satele de pe valea Crişului în perioada de la
sfärşitul secolului al XIX-lea se caracterizează, așa cum îl înfățișează Silvestru Moldovan:
,,Bărbații, în majoritate, au părul tuns. Unii din cei trecuți de 40 de ani poartă părul lung,iar
bătrânii au părul împletit în chică în partea stângă a capului. Vara, ei poartă pălării cu
marginile mai late și puțin încovoiate în sus, cu fir aurit ori şnur întors de trei-patru ori în
jurulpălăriei cu „ciucur" la spate. În aval de Baia de Criş, pălăriile sunt mici și rotunde.
Vara, se poartă și pălării de paie.

Cămăşile sunt făcute din pânză de bumbac şi foarte rar din „giulgiu"(pânză fina), cu
gulerridicat pe gât ori îndoit în jos. Gulerul și „gura cămășii" sunt ,chindisite" (ornamentate)
cu armiciroșu ori negru sau numai cu „chindisitură" de ață. Mânecile cămăşii sunt strâmte,
cu
„pumnari" (manşete) cusuți frumos în „brânele, sălbănași și ochişori". Cusăturile - sălbănaşii
și ochişorii sunt de arnici şi foarte rar din mătase. Câmășile sunt simple, cu două și patru
chiotori la gât, mai rar sunt cu „pături" (pliuri) pe piept, mai ales la băieși. Bărbații poartă
„şerpare", (curele late din piele), cumpărate de la târg. Peste cămăși, mai ales vara, se poartă
un pieptar numit „laibăr", tesut în forme geometrice din cânepă ori bumbac. Laibārul se
încheie la gåt și ajunge până la şolduri. Peste izmene, poartă cioareci de lână cu cusătură
simplă ori cu şnur şi în față cu
„prohabe"(ornamente făcute din şnur negru). Cămaşa se poartă mai mult în cioareci. Atât

30
vara, cât și iarna, bărbații poartă pieptarul de oaie, scurt, până la şolduri. Pe deasupra,

31
îmbracă tundraneagră, lungă până la genunchi. În unele locuri, țundra e înlocuită cu laibărul
ori şuba de lână.

Încălțămintea folosită sunt opincile cu „gurgui" și curele, apoi cismele, mai ales la
băieși.

În opinci, se încalță cu obiele, iar ,fluierul piciorului" pānă la genunchi se înfășoară cu

„înfășurături" lungi, țesute din lână, care apoi se strâng în curele.

Fetele poartă părul „ales" pe mijiocul capului și făcut coadă, care atârnă pe spate,
având în capăt o primură sau panglică cumpărată din târg. Pe cap, poartă cârpă numită
„năframă" sau
„chischineu". Cârpa e albă sau „pistrița" (imprimată în diferite culori), legată îndărăt, încât
un capăt atârnă mai lung pe spate. Nevestele poartă părul făcut cosiță ori „conci", iar pe
deasupra poartă învelitoare albă ori năframă de la târg din giulgiu ori bumbac. Cămaşa
femeiască numită
„ie" e până la şolduri. La gât, ia are „gureluş", cusut cu arnici roșu sau negru în „brânele" ori

„sălbănași". „Gura cămășii" se leagă în două sau patru „chiotori" și e cusută frumos cu arnici,
mai rar cu mătase. La coate, mâneca cămăşii are cusătură jur împrejur numită „brazi”,
mâneca sesfârșește în ,,fodori”(volănașe) din ,,cipcă”(dantelă) ori cusuți cu arnic. Se mai
poartă și
laibăr depânză ori de misir (bumbac răsucit), care seamănă cu cel bărbătesc. Peste cămașă,
poartă pieptar din piele de oaie, frumos cusut, care ajunge până la şolduri. În unele comune,
poartă laibăr de postav. Pe la mijloc, femeile se încing cu „brâne" de lână ori „cingători",
anume făcute. Peste
„poale", în spate, se poartă „opreg" (cătrinţă ori zadie de. lână neagră sau în diferite culori), iar
în față „surt" (cătrință) din mătase neagră, cusut cu flori, cumpărat din târg. În apropiere de
oraș, se poartă mai rar și rochie de creton și de postav, materialul fiind cumpărat din târg.
Îmbrăcămintea groasă este „tundra", laibărul de lână ori șuba, ca și la bărbați. Iarna, atunci
când călătoresc, femeile mai poartă gluga de lână, ca un fel de coif, care le scutește de vânt și
ger. Caîncălțăminte, folosesc opincile. Cismele și ghetele sunt mai rare.

La oraș, în mare parte, portul și-a pierdut originalitatea. Femeile se îmbracă cu

32
rochii,cămăși scurte și fuste, iar pe cap au năframe ori pălării.

33
 Portul băieșilor are multe influențe străine portului popular tradițional. Se poartă
pălăriide pâslă, cămăși întărite, de prăvălie, laibăr negru, curea de mătase cu flori, cioareci
strâmți de
„habă" cu șnur negru pe cusătură, iar în față, la prohab, cu modele. , unele cu tureci de lac,
cusutepe margine cu ață galbenă, cu însemnele băieșilor și cu tocuri înalte. pe margini cu
şnururi late, negre. Femeile băieșilor au veșminte luxoase: pe cấp năframă de mătase în
diferite culori, cămășisubțiri din materiale fine, pieptare din catifea sau mătase cu flori. Iarna,
îmbracă bunzi lungi, din postav căptușite cu blană și cizme. În restul anotimpurilor,
încălțămintea o formează ghetele fine din lac.”
Dansul- românilor din Zarand este simplu. La cei din munți, și-a păstrat mai
mult caracterul național românesc. Pe valea Crișului, se joacă de obicei un fel de țarină,
se mai joacăînvârtita și jiana. Minerii joacă și jocuri străine.

Graiul din satele zărăndene se încadrează în subdialecticul crișan, care se aseamănă

foarte mult cu graiul Munților Apuseni. În zonele miniere a fost mult modificat datorită
absorbției de forță de muncă din multe zone.
Claca- în tradiția populară organizarea unei forme de întrajutorare la muncile
câmpului, mai ales la secerat și cosit, care s-a practicat și în Zarand, a fost claca. Aceasta
poate fi în două feluri, cu lăutari și fără lăutari. La claca fără lăutari sunt chemați doar vecinii
și unele rude, care,la terminarea muncii, participă la un prânz cu bucate tradiționale. Claca cu
lăutari este un eveniment important al satului, de obicei la secerat, participă mai mulți tineri
și se încheie cu o mare petrecere in curtea și șura celui care organizează claca, cu mâncare și
băutură (de obicei țuică), lăutari și joc până spre dimineață.

34
 Bibliografie

Lupei, Nestor, Romulus Neag, Stelian Circo, Gavrilă Pașcu, Ovidiu Suciu, Livia
Coroi, Monografia Liceului,,Avram Iancu”Brad județul Hunedoara 1869-2019, Cluj-
Napoca, Editura Argonaut, 2019

Neag, Romulus, Personalități brădene în lumina istoriei, Editura Polidava,

Deva,1995.

Idem, Monografia municipiului Brad, Editura Corvin, Deva, 2004.

35