ISTORIE

CLASA A V-A

2 h /săptămână
Anul şcolar 2022-2023

1
 Competențe generale și specifice
1. Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor și reprezentărilor de timp și spaţiu

1.1. Ordonarea pe criterii cronologice a faptelor/proceselor istorice

1.2. Identificarea diferenţelor temporale dintre evenimente și procese istorice

1.3. Localizarea în timp și în spaţiu a faptelor și/sau a proceselor istorice

2. Utilizarea critică și reflexivă a limbajului de specialitate și a surselor istorice

2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea unui eveniment/proces istoric

2.2. Relatarea unui eveniment/proces istoric, utilizând informaţii din surse istorice

2.3. Stabilirea de asemănări și deosebiri referitoare la evenimente/procese istorice, pe baza unor surse diferite

3. Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice și a diversităţii socio-culturale

3.1. Asumarea de roluri în grupuri de lucru

3.2. Descrierea rolului unor personalităţi în desfășurarea evenimentelor istorice

4. Folosirea autonomă și responsabilă a instrumentelor necesare învăţării permanente

4.1. Folosirea unor tehnici de învăţare în rezolvarea sarci-nilor de lucru

4.2. Utilizarea resurselor multimedia în scopul învăţării

2
 Planificare anuală orientativă
An şcolar 2022-2023
Unitate şcolară: _________________________________________________ Nr. .............../.......................................
Cadru didactic: _____________________________________
Disciplina: Istorie, Clasa a V-a
Nr. săpt. 36; nr. ore/săpt.: 2
Nr. ore/an: 72
Manual: _____________________________
Principii:
1. 25% din timpul alocat disciplinei este la dispoziția profesorului, pentru diversificarea și adaptarea situațiilor de învă țare (Legea
Educației Naționale);
Sugestie metodologică: Orele la dispoziția profesorului pot fi folosite pentru diversificarea și adaptarea situațiilor de învă țare,
formarea și evaluarea competențelor, dezvoltarea unor conținuturi, recuperarea unor ore pierdute etc.
2. ”Enunțarea conținuturilor din programă nu reprezintă o succesiune obligatorie pentru proiectarea didactică ; utilizarea
conținuturilor este determinată de logica demersului didactic individual și de adecvarea la competențele specifice vizate spre
formare/dezvoltare...; conținuturile sunt deschise orică ror dezvoltă ri în funcție de particularită țile grupului de elevi” (Programa
școlară 2017, Sugestii metodologice).
Note/atenționări:
 numă rul de ore poate fi diminuat (în funcție de orarul să ptă mâ nal) ca urmare a respectă rii să rbă torilor legal instituite sau a
faptului că unele să ptă mâ ni nu sunt complete (ca de exemplu 19-22 decembrie 2022, 19-21 aprilie 2023)
 În propunerea de planificare de față , modulele 3 și 4 sunt egale (câ te 6 să ptă mâ ni fiecare), fiind separate de o vacanță în perioada
18-26 februarie;
 Să ptă mâ nile „Ș coala Altfel” și „Să ptă mâ na Verde” se pot desfă șura în perioada 27 februarie-16 iunie 2023, în module diferite
(Modulele IV, respectiv, V), fiecare având 5 zile consecutive lucrătoare.

3
 PERIOADA UNITATEA NR. ORE ORE ALOCATE ORE LA
TOTAL CONȚINUTURILOR DISPOZIȚIA
PROFESORULUI
Modul I Evaluarea inițială 1 - 1
05 septembrie 2022 – Alfabetul Istoriei – reconstituirea trecutului 3 2 1
21 octombrie 2022 Preistoria 5 3 2
Orientul antic 5 5
Total ore Modul I: Modul I – 7 săptămâni 14 10 4
14 ore
Modul II 31 oct. 2022- Orientul Antic (continuare) 4 2 2
22 dec. 2022 Civilizația greacă și sinteza elenistică 12 10 2
Total ore Modul II: Modul II – 8 săptămâni 16 12 4
16 ore
Modul III Lumea romană 12 10 2
09 ian.- 17 febr. 2023
Total ore Modul III: Modul III – 6 săptămâni 12 10 2
12 ore
Modul IV Geto-dacii 5 3 2
27 februarie 2023 – 06 Civilizația islamică 3 2 1
aprilie 2023 Lumea medievală 2 2
Săptămâna „Școala Săptămâna „Școala Altfel” 2
Altfel”
Total ore Modul IV: Modul IV – 6 săptămâni 12 7 3
12 ore
Modul V Lumea medievală (continuare) 14 12 2
19 aprilie – 16 iunie Recapitulare anuală 1 - 1
2023 Evaluarea anuală 1 - 1
Săptămâna Verde Săptămâna Verde 2
Total ore Modul V: Modul V – 9 săptămâni 18 12 4
18 ore

4
Total ore: 72 72

Proiectarea orientativă
a
unităţilor de învăţare

5
 Unitatea C. S. Activităţi de învăţare Resurse pedagogice Tip de Săptămâna
(mijloace și metode) evaluare
Alfabetul Istoriei. 1.1 - plasarea unor evenimente pe o axă - manualul suport clasic Evaluarea S1
Reconstituirea 1.2 cronologică și digital (video, planșe produselor S2
trecutului 1.3 - utilizarea unită ților folosite în statice, jocuri (axe
2.1. mă surarea timpului istoric interactive) cronologice,
2.3 - utilizarea reperelor cronologice în - fişe de lucru calcule
descrierea faptelor/proceselor - fișe de evaluare cronologice
istorice - Index-carduri etc.)
- exerciții de lectură a unor hă rți
istorice ”Știu… vreau să știu… am Evaluare
- completarea unor texte lacunare învă țat!” sumativă
folosind termenii adecvați dintr-o listă - dezbaterea
dată - descrierea și analiza
- compararea informațiilor provenite surselor
din surse diferite - comparația
- descrierea unor surse istorice în - jocul de rol
vederea stabilirii asemă nă rilor și
deosebirilor
Preistoria 1.1 - asocierea reperelor cronologice cu - manualul suport clasic Evaluare S2–S4
1.2 evenimente și procese istorice și digital (video, planșe proiect
1.3 - exerciții de lectură a hă rților istorice statice, jocuri
2.1 - identificarea termenilor istorici în interactive) Evaluare
2.2 diferite texte - fişe de lucru portofoliu
2.3 - elaborarea unor enunțuri - fișe de evaluare digital
3.1 simple/texte folosind termeni istorici - Index-carduri
3.2 - completarea unor texte lacunare Teste
4.1 folosind termenii adecvați dintr-o listă - dezbaterea interactive în
4.2 dată format digital
- utilizarea unor roluri specifice în - descrierea și analiza
activitatea de grup surselor Evaluare
- accesarea informațiilor oferite de - portofoliul sumativă
Internet - Realizarea unui
repertoriu de surse
digitale
Orientul Antic 1.1 - asocierea reperelor cronologice cu - manualul suport Evaluare S 5 – S 10
1.2 evenimente și procese istorice clasic și digital proiect on-
1.3 - completarea pe hartă a unor (video, planșe line 6
2.1 informații statice, jocuri
2.2 - elaborarea unor enunțuri interactive) Evaluare
2.3 simple/texte folosind termeni istorici - fişe de lucru portofoliu
 ISTORIE, CLASA A V-a
Planificare calendaristică anuală (2 h/săptămână); an școlar 2022-2023
Nr. Unitatea Competențe vizate Tema Nr. La Săptămâna
crt. ore dispoziția
profesorului
MODUL I –
7 săptămâni;
14 ore
Evaluare inițială 1 5-9 IX
Unitatea 1: Alfabetul 1.3; 2.3; 4.1; 4.2 Ce este Istoria? Izvoare istorice; spațiul istoric 1 5-9 IX
Istoriei
1.1; 1.2; 4.1; 4.2 Timp istoric. Cronologia 1 12-16 IX
Evaluare sumativă 1 12-16 IX

Unitatea 2: Preistoria 1.1; 1.2; 1.3; 2.2 Primii oameni 1 19-23 IX

1.3; 2.1; 2.2; 4.1 Revoluția neolitică 1 19-23 IX
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 4.1; 4.2 Inventarea metalurgiei 1 26-30 IX
Recapitulare Unitățile 1 și 2 1 26-30 IX
Evaluare sumativă 1 3-7 X

Unitatea 3: Orientul 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 4.2 Mediul natural și viața cotidiană 1 3-7 X
Antic
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 4.2 Studiu de caz: Temple și piramide 1 10-14 X
1.1; 1.2; 1.3; 2.1 2.2; 3.1; 4.1; Studiu de caz: Orașul-stat Babilon 1 10-14 X
4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.3; 4.1; 4.2 Popoare și civilizații pe harta Orientului Antic 1 17-21 X
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 3.2; 4.2 Studiu de caz: Chinezii 0,5 17-21 X
1.1; 1.2; 2.1; 2.3; 4.1; 4.2 Studiu de caz: Evreii 0,5 17-21 X
MODUL II

7
 8 săptămâni
16 ore
1.1; 1.2; 2.2; 2.3, 4.1; 4.2 Inventarea scrierii – de la pictograme la alfabet 1 31 X-4 XI
1.1; 1.2; 2.2; 2.3, 4.2 Studiu de caz: Epopeea lui Ghilgameș 0,5 31 X-4 XI
1.1; 1.2; 2.2; 2.3, 4.1 Studiu de caz: Codul lui Hammurabi 0,5 31 X-4 XI
Recapitulare Unitatea 3 1 7-11 XI
Evaluare sumativă 1 7-11 XI

Unitatea 4: Civilizația 1.1; 1.2; 2.2; 2.3, 3.1; 4.1; 4.2 Mediul natural și ocupațiile grecilor 1 14-18 XI
greacă și sinteza
elenistică
2.1; 2.2; 2.3, 4.2 Studiu de caz: Ceramica, între utilitate și artă 0,5 14-18 XI
2.1; 2.2; 2.3, 4.2 Adevăr și legendă: miturile grecilor 0,5 14-18 XI
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3, Polis-ul – apariția și organizarea internă; 0,5 21-25 XI
4.1; 4.2 Procesul de colonizare 0,5 21-25 XI
Atena 1 21-25 XI
Sparta 1 28 XI-2 XII
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1 Războaiele grecilor: războaiele medice; 0,5 28 XI-2 XII
Studiu de caz: Bătălia de la Maraton 0,5 28 XI-2 XII
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3 Studii de caz: Histria, Tomis, Callatis 0,5 5-9 XII
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3, Războiul peloponeziac 0,5 5-9 XII
3.1; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3, Alexandru Macedon și civilizația elenistică 0,5 5-9 XII
3.1; 4.1; 4.2
2.1; 2.2; 2.3, 4.1; 4.2 Frumos și cunoaștere în lumea greacă 0,5 5-9 XII
2.1; 2.2; 2.3, 3.1; 4.1; 4.2 Studiu de caz: Acropola ateniană 0,5 12-16 XII
2.1; 2.2; 2.3, 3.1; 4.1 Studiu de caz: Jocurile olimpice în Antichitate 0,5 12-16 XII
2.1; 2.2; 2.3, 3.1; 4.1; 4.2 Studiu de caz: Moștenirea lumii grecești 1 12-16 XII
Recapitulare Unitatea 4 1 19-22 XII
Evaluare sumativă 1 19-22 XII

8
 MODUL III
6 săptămâni
12 ore
Unitatea 5: Lumea 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Fondarea Romei 1 9-13 I
romană 3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Statul roman: expansiunea 1 9-13 I
3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Statul roman: apogeul 1 16-20 I
3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Statul roman: decăderea și dispariția 1 16-20 I
3.1; 3.2; 4.1; 4.2 Studiu de caz: Armata romană 1 23-27 I
2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2 Viața cotidiană în lumea romană 1 23-27 I
2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2 Orașul și monumentele publice 1 30 I-3 II
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Studiu de caz: Pompeii. Orașul îngropat de viu 0,5 30 I-3 II
3.2; 4.1; 4.2 Studiu de caz: Colosseum și gladiatorii 0,5 30 I-3 II
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Studiu de caz: Zeii și templele romanilor 0,5 6-10 II
3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Studiu de caz: Creștinismul 0,5 6-10 II
3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Romanizarea 1 6-10 II
3.2; 4.1; 4.2
Recapitulare Unitatea 5 1 13-17 II
Evaluare sumativă 1 13-17 II
MODUL IV
6 săptămâni
12 ore
Unitatea 6: Geto-dacii 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Geții și dacii. Rânduieli, obiceiuri, credințe 1 27 II-3 III
3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2 Burebista 1 27 II-3 III
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Războaiele daco-romane 1 6-10 III

9
 3.1; 3.2; 4.1; 4.2
Recapitulare U 6 1 6-10 III
Evaluare sumativă 1 13-17 III

Unitatea 7: Civilizația 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Islamul – credința, apariția și expansiunea 2 13-17 III
islamică 3.1; 3.2; 4.1; 4.2 20-24 III
Recapitulare și evaluare sumativă 1 20-24 III

Săptămâna „Școala Altfel” 2 27-31 III

Unitatea 8: Lumea 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Formarea popoarelor europene 1 3-6 IV
medievală 3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Popoarele romanice. Etnogeneza românească 1 3-6 IV
3.2; 4.1; 4.2
MODUL V
9 săptămâni
18 ore
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Europa creștină în mileniul I 1 19-21 IV
3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Studiu de caz: Creștinarea francilor; Carol cel 0,5 19-21 IV
3.1; 3.2; 4.1; 4.2 Mare
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2 Studiu de caz: Imperiul bizantin 0,5 19-21 IV
Săptămâna Verde Săptămâna Verde 2 24-28 IV
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2 Viața cotidiană în Evul Mediu 1 1-5 V
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2 Studiu de caz: Domeniul feudal 1 1-5 V
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Studiu de caz: Cavalerism și onoare 1 8-12 V
3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Studiu de caz: Cruciadele 1 8-12 V
3.1; 3.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.2 Studiu de caz: Orașul medieval - spațiu al 1 15-19 V
libertății

10
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3;
3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3;
3.1; 3.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1;
3.2; 4.1; 4.2
Studiu de caz: Catedrale și universități 1 15-19 V
Statele medievale din Apusul Europei 2 22-26 V
Studiu de caz: Lumea românească. Statele 1 29 V-2 VI
medievale românești
Studiu de caz: Diversitate culturală în lumea 1 29 V-2 VI
românească
Recapitulare U 8 1 5-9 VI
Evaluare sumativă U 8 1 5-9 VI
Recapitulare anuală 1 12-16 VI
Evaluare anuală 1 12-16 VI
11
 RĂSPUNSURI ȘI SUGESTII DE REZOLVARE
PENTRU TOATE APLICAȚIILE DIN MANUAL

Recapitulare inițială – p.11

Cuvintele de completat, în următoarea ordine:
Istorici, arheologice, izvoare, geto-dacii, poporul român, state, Țara Românească, Mihai Viteazul, Moldova, Carol de Hohenzollern, 1877, Primul Război
Mondial, Puterile Centrale, 1918, (Marea) Unire, Basarabiei.

Test Inițial – p. 12
I. Estimați distanțele dintre ani. Plasați anii pe axă, respectând proporțiile. Exemplu: anul 50 î.H. trebuie plasat la jumătatea distanței dintre 100
î.H. și anul 1 (anul nașterii lui Hristos)

II. 1F, 2F, 3A, 4F, 5A

III. 2 (Epoca Antică), 4 (Epoca Modernă), 1 (Epoca Preistorică), 5 (Epoca Contemporană), 3 (Epoca Medievală)

IV. Rezolvare rebus

1. MIRCEA
2. SABIA
3. MOLDOVA
4. VLAD
5. TRANSILVANIA
6. CASTEL
7. TURNIR
8. MIHAI
A-B – CAVALERI

12
Spune-ți părerea: Elevii se vor referi la rolul radioului și al telefonului în comunicarea la distanță dintre oameni. Aceste mijloace au redus timpul de
transmitere/răspândire a informației și la progresul societății (știrile oficiale au fost transmise mai rapid; oamenii s-au putut organiza mai bine; afacerile s-au
dezvoltat; tot mai mulți oameni au putut avea acces la cultură: muzică, teatru, literatură etc.).

Aplică. Exemple de enunțuri:

Fiecare oraș antic avea un templu dedicat zeului local.
Statul este o formă de organizare a oamenilor apărută în Antichitate.
Locuitorii de pe ambele maluri ale fluviului vorbeau aceeași limbă și formau un singur popor.
Orașele din Vestul Mării Negre au fost fondate de către greci.
Printre strămoșii poporului român se numără dacii.

Ce este istoria? Izvoare Istorice – p.14

Întrebarea de deschidere: Tu ți-ai făcut arborele genealogic? Câte generații din trecutul familiei tale ai descoperit? Elevii se vor referi la familia apropiată
pe care o cunosc (părinți, bunici, unchi, mătuși, veri), cu posibilitatea de a merge până la străbunici, întrebându-și bunicii.
Sursa 1 – Elevii vor argumenta gradul crescut de dificultate al arheologiei subacvatice din cauza echipamentului și antrenamentului special necesare pentru a
explora sub apă; nevoia de aparate de oxigen; lipsă de vizibilitate; lipsă de specialiști (puțini arheologi sunt în același timp scafandri); potențialul de
deteriorare a artefactelor dezgropate, etc.
Sursa 2 – Elevii se vor referi la clădirile ample din piatră construite în acel oraș, ceea ce ar sugera o civilizație bogată, cu o cultură dezvoltată și un simț artistic
dezvoltat.
Sursa 3 – Elevii se vor referi la avantajele imaginilor vechi, alături de texte, care ne pot ajuta să înțelegem contextul unui text, precum și mentalitatea,
viziunea artistică, religioasă sau culturală a unei civilizații.

Timpul istoric. Cronologia -p.15

Întrebarea de deschidere a lecției: În ce deceniu al secolului actual te-ai născut?
Exemplu de răspuns: M-am născut în deceniul al doilea al secolului XXI, în anul 2011.

APLICAȚII INTERDISCIPLINARE
ii. 1. 313 – mileniul I d.Hr., secolul IV d.Hr.; 1789 – mileniul al II-lea, secolul al XVIII-lea
2. 27 + 14 = 41
3. 1504 - 1457 = 47

13
Spațiul istoric – p. 16
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că hărțile sunt importante și pentru istorici?
Elevii se vor referi la importanța hărților pentru orientarea în spațiu a oamenilor.
Exemplu de răspuns: Hărțile sunt importante și pentru istorici pentru că ne sugerează cum arăta spațiul cunoscut și locuit de oameni în trecut și cum era
acesta împărțit.

Sursele 1-2
1. 2020 - 1520 = 500 de ani
2. Elevii se vor referi la precizia hărții din 2020, care redă mai fidel forma continentelor și relieful și care redă toate continentele locuite permanent de
către oameni. Harta din 2020 este realizată prin utilizarea unor tehnici moderne (imagini din avion sau satelit, măsurarea distanțelor cu mijloace
tehnice avansate etc.)

Aplicație. Lucru în echipă

Resurse și avantaje Așezare situată Așezare situată în câmpie,

în zonă de munte
Materiale de Piatră, lemn, calcar, var
construcție
Alte resurse existente Minereu de fier
Ocupații posibile Minerit, creșterea animalelor,
prelucrarea lemnului
Avantaje oferite poziție mai ferită de atacuri și
invazii
Riscuri existente Terenuri greu de cultivat,
relief dificil pentru mijloace
de transport, izolare (din
cauza contactelor reduse cu
alte comunități).
pe malul unui fluviu
Lut, stuf
Apă, plante, pește
Cultivarea plantelor
Acces la surse de apă și terenuri
fertile, spațiu extins pentru
construit case, comerț facilitat de
transportul pe apă
Spațiu deschis și vulnerabil la
atacuri și invazii, risc de inundații

Discuție liberă cu tema: Care dintre cele două așezări credeți că are șanse mai mari să se dezvolte?
Elevii vor argumenta:

14
 1) avantajele și dezavantajele așezării montane:
Avantaje: poziția strategică (populația este mai în siguranță în cazul unor invazii); existența unor resurse valoroase (minereuri, sare, lemn, pășuni);
Dezavantaje: contactul redus cu alte populații, ceea ce îngreunează transmiterea ideilor, invențiilor etc.; spațiu redus pentru cultivarea plantelor;
comerț dificil de realizat (se pot amenaja mai greu drumuri).
2) avantajele și dezavantajele așezării de pe malul unui fluviu, într-o zonă de câmpie:
Avantaje: acces la apă, ceea ce înseamnă pescuit, transport, comerț; contactul facil cu alte civilizații de la care se pot împrumuta idei și invenții; terenuri
fertile ce pot fi cultivate; posibilitatea de a construi canale pentru irigații.
Dezavantaje: risc mai mare în fața unor invazii, inundații
Concluzie: zonele montane pot asigura mai ușor supraviețuirea datorită izolării și apărării mai ușoare, dar așezările din apropierea fluviilor, din zonele de
câmpie, au avut, în istorie, posibilități mai mari de dezvoltare/evoluție datorită contactului cu alte civilizații, comerțului și organizării necesare pentru
construirea canalelor de irigații necesare cultivării plantelor.

Recapitulare – p. 17
Cuvintele de completat, în următoarea ordine:
evoluția, prezentul, scrise, nescrise, arheologi, muzee, ocupațiile, hărți istorice, secolul, descrescătoare, axa cronologică, ocupațiile, hărți istorice, Preistorică,
Antică, Modernă, Contemporană.

Test – p. 18
I. 1b, 2c, 3a
II. Izvoare scrise: cărți, inscripții, hărți, monede
Izvoare nescrise: unelte, podoabe, arme, morminte
III. 509 î.H. – mileniul I, secolul VI î.H.
313 d.H. – mileniul I, secolul IV d.H.
IV. Secolul XX: 1901-2000
V. Tren – Epoca Modernă
Satelit – Epoca Contemporană
Grup în jurul focului – Epoca Preistorică
Sfinxul – Epoca Antică
Castelul Huniazilor – Epoca Medievală

Spune-ți părerea
Exemplu: În opinia mea, locuitorii care au trăit în apropierea unui fluviu au avut mai multe avantaje. Ei au avut resurse care le-au asigurat nu doar
supraviețuirea, ci și dezvoltarea. Au putut să pescuiască, să cultive pământul și să obțină recolte mari cu ajutorul irigațiilor. Acest lucru a dus la prosperitatea

15
familiilor și la înmulțirea populației. Dar, mai mult decât atât, cu ajutorul bărcilor, plutelor, corăbiilor, ei au putut să facă comerț cu alte așezări sau schimb
de idei și de invenții cu alte civilizații. Astfel, așezările de pe malul fluviilor au putut să se dezvolte mai repede în vremuri de pace.

Aplică
Calendarul bizantin – 5508 + 1492 = 7000 (anul 7000 de la Facerea Lumii)
Calendarul musulman – 622 + 1492 = 870 (anul 870 de la Hegira)

Primii oameni – p. 20
Întrebarea de deschidere a lecției: Unde crezi că au apărut primii oameni?
Exemple de răspuns ale elevilor: Undeva în Africa./ Într-o zonă caldă. / În sudul/estul/sud-estul Africii.
Sursa 1, Exemplu de activități: tăiatul de copaci prin izbirea cu pietre-topor, spargerea oaselor cu pietre tip ciocan, vânarea animalelor cu vârfuri de lance
sau de săgeată, netezirea pieilor de animale pentru a face haine cu ajutorul unei pietre-răzuitoare, tăierea hranei cu o piatră-cu țit.

Sursa 2
Elevii se vor referi la faptul că Evoluția este un proces de neoprit care se aplică tuturor organismelor (atât animale, cât și vegetale), fiind precum o „lege”
(care se aplică tuturor oamenilor în mod egal, fără discriminare).

Sursa 3
Primele zone ocupate de oameni au fost continentul african, Asia de Sud și de Est, pentru că se aflau în apropierea zonei în care a apărut omul (Africa de
Sud-Est), fiind și asemănătoare ca mediu cu regiunea din care proveneau. Ultimele zone ocupate au fost nordul Europei, America de Nord și de Sud, precum
și insulele de la marginea Europei și Asiei, din cauza dificultăților de a traversa mările și oceanele, a climei reci și umede din aceste regiuni.

Sursa 4
Omul de Neanderthal era mai scund și mai robust, având nasul mai mare, capul mai turtit și fruntea mai scundă decât omul modern.

Sursa 5
În planul îndepărtat, o persoană pictează pe pereții peșterii mai multe desene de animale folosind un băț și un vas scobit cu vopsea, în timp ce un bărbat îi
ține o torță aprinsă pentru a avea lumină. În partea dreaptă, o femeie are grijă de un copil, iar o alta ține o bucată de carne aproape de foc pentru a o găti.
Printre uneltele prezente în peșteră se numără topor din piatră cu mâner de lemn, un colier din dinți, oase de animale cioplite și bețe sau bâte de lemn.

Aplicații – p. 21
Joc de rol: Elevii pot mima surpriza, teama și curiozitatea la întâlnirea celor doi oameni din specii diferite. Apoi se vor concentra pe transmiterea unor
informații prin limbajul trupului („mi-e foame” sau „mi-e sete”, „dă-mi mie sulița ta”, „mi-e frig”, curiozitatea în legătură cu anumite obiecte).

16
Dezbatere:
Avantajele peșterii; refugiu rezistent, apare natural și nu trebuie creat sau construit de om, poate adăposti surse de apă
Dezavantajele peșterii (poate adăposti și animale periculoase precum urși, lei/tigri/lupi, are o temperatură rece și trebuie încălzită de om, nu poate fi închisă
intrarea, nu se găsește în anumite locuri, ca de exemplu la câmpie)
Avantajele cortului: este ușor de cărat (împărțit la mai mulți oameni), poate fi montat aproape oriunde, poate fi reconstruit dacă se deteriorează, pot fi
înlocuite „piese” dacă se rup sau se pierd.
Dezavantajele cortului: este greu de apărat, nu e foarte rezistent, trebuie cărat, nu izolează foarte bine față de mediul extern.

Revoluția neolitică – p. 22-23

Întrebarea de deschidere a lecției: De unde crezi că provine hrana ta?
Exemplu de răspuns: Din aceeași localitate./ Din zona rurală a județului. / De la supermarket./ Din Turcia/Grecia/Spania.

Sursa 1:
Avantaje: posibilitatea de a le dezvolta și întări pe parcursul mai multor ani; sunt mai călduroase și mai comode decât peșterile; permite realizarea unei
agriculturi intensive și stocarea resurselor de la un anotimp la altul în locuință sau în apropierea acesteia; oferă intimitate pentru familii.
Dezavantaje: consumă timp, efort și resurse să fie construite și întreținute; pot atrage inamici care doresc să le ocupe sau jefuiască; pot fi distruse de
incendii sau furtuni.
Concluzie: trecerea de la peșteră la locuință a însemnat un progres și a facilitat evoluția, în timp, a grupurilor umane.

Sursa 2-3:
Pe baza imaginilor
Activitățile desfășurate în general de bărbați erau cele care necesitau o forță fizică mai mare (în imagini sunt reprezentate aratul și seceratul/culesul), pe
când femeile se ocupau, de obicei, cu măcinatul cerealelor și țesutul.
Alte activități ale bărbaților: pescuitul, vânătoarea, producerea de arme, tăierea copacilor.
Alte activități ale femeilor: îngrijirea copiilor, culesul fructelor și plantelor, pregătirea îmbrăcămintei, gătitul.
Pentru a explica motivele din spatele acestei diviziuni a muncii între femei și bărbați, elevii se vor referi la dificultatea fizică și pericolele legate de unele
activități precum aratul, tăierea copacilor, vânătoarea, pe când activitățile din jurul casei/gospodăriei nu erau atât de periculoase, dar implicau mai multă
atenție, timp și precizie (îngrijirea copiilor, țesut, gătit), motiv pentru care erau realizate de către femei.

Sursa 4: Elevii se vor referi la eliminarea concurenței între grupuri de oameni pentru teritorii de vânătoare, a pericolelor legate de vânarea unor animale
mari. Vânătoarea depindea de anotimp și de migrația animalelor. Prin domesticirea animalelor și a păsărilor, oamenii aveau permanent la dispoziție hrană
(lapte, carne, ouă) și materiale pentru țesut (ex. lână).

17
Sursa 6: Elevii se vor referi la dezavantajele hainelor din piei de animale (prea călduroase vara, grele, dificil de pregătit pentru a deveni haine, necesită
vânarea animalelor).

Dezbatere:
Argumente în favoarea cultivării plantelor:
- recoltele pot fi păstrate de la un anotimp la altul și chiar mai mulți ani, asigurând permanent hrana oamenilor și a animalelor domestice;
- produce alimente care pot fi preparate cu mai puțin efort (sau mâncate crude).
Dezavantaje: este nevoie de timp (uneori, aproape de un an) pentru a aduna recolta; vremea nefavorabilă (seceta, inundațiile, grindina) pot distruge
recoltele.
Argumente în favoarea creșterii animalelor:
- animalele domestice sunt o sursă permanentă de hrană (carne, lapte, ouă), dar și de alte materiale utile: lână, corn, oase, piei;
- în funcție de anotimp, animalele se pot hrăni singure, pe lângă casă;
- carnea produce mai multă energie când este consumată;
Dezavantaje: omul trebuie să muncească pentru întreținerea animalelor (asigurarea hranei acestora și a adăpostului)
Concluzie: ambele activități sunt importante și ambele se fac cu efort. Ele se completează reciproc, de aceea oamenii le practicau în același timp, acolo unde
clima și relieful permiteau.

Inventarea Metalurgiei – p. 24
Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că au fost primele obiecte confecționate din metal?
Exemple de răspuns: Primele obiecte realizate din metal au fost armele/ cuțitele pentru tăiat alimente.
Sursa 1: 1. Topor, seceră, daltă, sapă
2. Avantaje ale uneltelor de metal față de cele de piatră: metalul poate fi refolosit prin topire, metalul poate fi mai dur decât piatra și nu se ciobește
la utilizare intensă, metalul poate fi turnat sau modelat la cald în aproape orice formă, metalul este în general mai ușor decât piatra și poate fi cărat
mai ușor.

Joc de rol: Elevii pot convinge folosind argumente practice, comparând eficiența unor unelte din metal față de unele din piatră. De exemplu, un topor din
metal față de un topor din piatră. Poți tăia mai ușor un copac, poți prelucra mai ușor lemnul. Sau... o sapă din metal față de una din piatră. Poți plivi mai ușor
și mai eficient iarba, poți obține recolte mai mari, implicit mai multă hrană. Cu un cuțit din metal poți tăia mai ușor carnea, legumele, sforile etc.
Având mai mult timp la dispoziție, poți face alte activități, poți experimenta.
Dacă vom contribui la progresul vecinilor noștri, învățându-i să folosească și ei unelte din metal, vom putea face schimb de materiale și de idei, ne vom
putea sprijini reciproc, ne vom putea uni eforturile pentru a aduce materiale rare de la distanțe mai mari. La un moment dat, vecinii poate ne vor ajuta cu
soluții referitoare la prelucrarea metalelor si cu alte beneficii, la schimb.

18
Recapitulare p. 25
Cuvintele de completat, în următoarea ordine: Preistoria, inventarea scrisului, evoluției, mediu, specii, Homo neanderthalensis, vânători-culegători,
domesticirea, surplus, sedentarizeze, cioplirea, pietrei, metalurgiei, cositor, aur, aliaje, bronzul, fierul, podoabe.

Test – p. 26
I. lemn, piatră, cupru, bronz, fier
II. Nomad: vânătoare, peșteră, cules
Sedentar: metalurgie, agricultură, casă

III. 1. HOMO SAPIENS

2. SULIȚĂ
3. VÂNĂTOARE
4. AFRICA
5. BIPED
6. DOMESTICE

A-B: OLĂRIT

IV. a, b, e

Spune-ți părerea: Elevii se pot referi la dorința oamenilor încă din Preistorie de a-și ușura munca și de a obține rezultate mai bune în procurarea hranei.
Elevii vor menționa avantajele uneltelor de metal (durabilitate, duritate, posibilitatea de a fi modelate și ascuțite mult mai ușor) în anumite acțiuni din
agricultură (săpat, tăiat, arat).

Aplică: Elevii vor prezenta pe scurt tranziția de la vânători-culegători nomazi la agricultură și sedentarizare în Neolitic, cu utilizarea celor cinci cuvinte-
cheie.
Exemplu de text

Agricultură și sedentarizare în neolitic

Neoliticul a însemnat un progres față de Paleolitic deoarece oamenii au construit așezări permanente și au început să practice agricultura (cultivarea
plantelor și creșterea animalelor). Sedentarizarea a însemnat de fapt construirea unor case din materiale aflate la îndemână: lemn, lut, piatră. În casă

19
sau în afara casei oamenii aveau un loc amenajat unde puteau face focul pentru a se încălzi sau pentru a găti. O vatră sau chiar un cuptor. Pe lângă case,
oamenii cultivau pământul, adică îl arau, aruncau semințe și așteptau ca acestea să crească și să rodească. Astfel, oamenii aveau permanent hrană. Nu
se mai bazau pe fructele, legumele și cerealele care se găseau în natură, în funcție de anotimp. Sau pe vânat, care era periculos și nesigur (uneori nu
vânau nimic). Domesticind animale, prin închiderea în țarcuri construite pe lângă case, oamenii își asigurau tot timpul anului carne, lapte și lână, pe care
o foloseau la țesut. Astfel, viața o amenilor a devenit mai bună, iar ei au putut să evolueze.

20