Nr.

_________/______________________________
Director, Responsabil comisia metodică „OM ŞI SOCIETATE”,

Prof. Prof.

ISTORIE – clasa a XII-a

PLANIFICARE ANUALĂ, CALENDARISTICĂ ŞI PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Manual, Editura: Corint
Autori: George Zoe Petre, Carol Căpiţă, Ecaterina Stănescu, Ecaterina Lung, Alin Ciupală, Ligia
Livadă-Cadeschi, Florin Ţurcanu, Laurenţiu Vlad, Sorin Andreescu

Anul şcolar 2020-2021

2 ore/săptămână
Prof.
 Planificare calendaristică anuală

Aprobat Director Aprobat Responsabil Comisie

metodică
.................................... ..................................

Activitatea în anul şcolar 2020/2021

Clasa a XII-a, 2 ore/ săptămână

Activitate Nr. ore/ semestrul I Nr. ore/ semestrul II Total nr. ore

Predare-învăţare 28 28 56

Evaluare/Recapitulare 6 6 12

Total 34 34 68

Notă: Anul şcolar are 34 de săptămâni.

O săptămâna este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, având un orar specific.

 COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate

1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice
1.2. Utilizarea termenilor / conceptelor specifici(e) istoriei în contexte care implicăinterpretări şi explicaţii
interdisciplinare

2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice

2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale
2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri comune
2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate
2.4. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii

3. Aplicarea principiilor şi metodelor adecvate în abordarea surselor istorice

3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei conţinută de acestea
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei folosite

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

4.1. Descoperirea unor oportunităţi în ncercetarea istoriei ca sursă a învăţării permanente
4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii non-formale de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate
4.3. Analizarea punctelor de vedere similare, opuse şi complementare în legătură cu fenomenele istorice studiate
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene
Unitatea şcolară: Clasa a XII-a
 Cadru didactic: Curriculum: nucleu
Aria curriculară: Om și societate Nr. ore/săpt.: 2
Disciplina: Istorie Manual: Editura Corint
Nr. ________/______________________________ Nr. ore/an: 68

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Anul școlar 2020/2021

SEMESTRUL I – 17 săptămâni (14 + 3 săpt.)
Nr Nr.
. Unități de învățare Competențe specifice Conținuturi de Săpt. Obs.
crt. ore
1. ♦ Prezentarea obiectului şi a materiei.
INTRODUCERE 2 S1
♦ Test predictiv.

2. ♦ Romanitatea românilor în viziunea 2 S2

istoricilor.

1.1. Construirea unor explicaţii şi ♦ Studiu de caz: 1 S3

argumente intra- şi multidisciplinare cu * Gh. I. Brătianu despre Marea Neagră.
privire la evenimente și procese istorice.
POPOARE Ș I SPAŢII S3
3.1. Compararea surselor istorice în
ISTORICE ♦ Descoperitori de noi spaţii si culturi 2
vederea stabilirii credibilităţii şi a
între sec. XV-XIX. S4
validităţii informaţiei conţinută de
RECAPITULARE
acestea.
*4.1. Descoperirea unor oportunităţi în ♦ Studiu de caz:
cercetarea istoriei ca sursă a învăţării * Călători străini despre civilizaţia din 1 S4
permanente. spaţiul românesc în Evul Mediu şi la
începuturile modernităţii.
2 S5
♦ Călători români acasă și în lume.
7. OAMENII, 1.1. Construirea unor explicaţii şi
SOCIETATEA ŞI argumente intra- şi multidisciplinare cu
LUMEA IDEILOR privire la evenimente şi procese istorice.

2.3. Descoperirea constantelor în

desfăşurarea fenomenelor istorice
studiate. ♦ Sate, târguri şi orase din Europa şi din
2 S6
4.4. Realizarea de conexiuni între spaţiul românesc.
informaţiile oferite de sursele istorice şi
contextul vieţii cotidiene.

*4.3. Analizarea punctelor de vedere similare,

opuse şi complementare în legătură cu
fenomenele istorice studiate

2.3. Descoperirea constantelor în

desfăşurarea fenomenelor istorice
studiate.
S7
4.4. Realizarea de conexiuni între ♦ Constituţiile din România.
informaţiile oferite de sursele istorice şi 4
*Studiu de caz: Instituţii şi drepturi
contextul vieţii cotidiene.
cetăţeneşti.
S8
*4.3. Analizarea punctelor de vedere similare,
opuse şi complementare în legătură cu
fenomenele istorice studiate.

1.1. Construirea unor explicaţii şi ♦ Secolul XX – între democraţie şi 4 S9

argumente intra- şi multidisciplinare cu totalitarism. Ideologii şi practici politice
privire la evenimente şi procese istorice. în România şi în Europa.

*1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor ♦ Studiu de caz: S10

specifici(e) istoriei în contexte care implică

 interpretări si explicaţii interdisciplinare.

2.3. Descoperirea constantelor în

desfăşurarea fenomenelor istorice
studiate.

4.2. Integrarea cunoștințelor obţinute în * Construcţia democraţiei şi ideologia

medii non-formale de învăţare în analiza totalitară în România. Oameni, fapte și idei.
fenomenelor istorice studiate.

*4.3. Analizarea punctelor de vedere similare,

opuse şi complementare în legătură cu
fenomenele istorice studiate.

10. 2.3. Descoperirea constantelor în desfă-

şurarea fenomenelor istorice studiate.
4.4. Realizarea de conexiuni între
informaţiile oferite de sursele istorice şi
contextul vieţii cotidiene.
*1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor
OAMENII, specifici(e) istoriei în contexte care implică ♦ Studiu de caz:
SOCIETATEA ŞI interpretări si explicaţii interdisciplinare. 1 S11
LUMEA IDEILOR *3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse * Instituţii şi drepturi cetăţenesti.
istorice variate prin compararea terminologiei
folosite.

*4.3. Analizarea punctelor de vedere similare,

opuse şi complementare în legătură cu
fenomenele istorice studiate.

11. STATUL ȘI POLITICA 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare ♦ Autonomii locale şi instituţii centrale în 3 S11
pentru identificarea şi realizarea unor spaţiul românesc (secolele IX-XVIII).
scopuri comune.
 2.3. Descoperirea constantelor în S12
desfăşurarea fenomenelor istorice
studiate. ♦ Statul român modern: de la proiect S13
*1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor politic la realizarea României Mari (sec. 2
XVIII-XX) S14
specifici(e) istoriei în contexte care implică
interpretări şi explicaţii interdisciplinare
*Studiu de caz: De la „partida naţională” la
**2.1. Construirea unor demersuri de tip
sistemul politic pluripartidist în România 1 S14
analitic cu privire la situaţii şi contexte
secolelor XIX-XX
economice, sociale, politice, culturale
14. 1.1. Construirea unor explicaţii şi
argumente intra- şi multidisciplinare cu
Teza,
privire la evenimente şi procese istorice.
de
Lucrare scrisă 2.3. Descoperirea constantelor în desfă- ♦ Conţinuturile rezervate tezei se stabilesc
1 regulă,
semestrială şurarea fenomenelor istorice studiate. de comun acord, profesor-elevi;
până la
4.2. Integrarea cunoștințelor obţinute în
18 XII
medii non-formale de învăţare în analiza
fenomenelor istorice studiate.

Vacanța de iarnă: 23.12.2020 - 10.01.2021 (trei săpt.)

15. 1.1. Construirea unor explicaţii şi

argumente intra- şi multidisciplinare cu
OAMENII, privire la evenimente şi procese istorice.
SOCIETATEA ŞI 2.3. Descoperirea constantelor în ♦ Politicile culturale şi românii din afara
LUMEA IDEILOR desfăşurarea fenomenelor istorice graniţelor.
S15
studiate. ♦ Diversitatea etnică, confesională şi
4
4.2. Integrarea cunoștințelor obţinute în soluţiile politice în România modernă.
S16
medii non-formale de învăţare în analiza Minorităţi naţionale în România secolului
fenomenelor istorice studiate. XX.
*4.3. Analizarea punctelor de vedere similare,
opuse şi complementare în legătură cu
fenomenele istorice studiate.
16.
 Recapitulare semestrială 2 S 17

Vacanța inter-semestrială: 30.02.2021 - 07.02.2021 (o săpt.)

SEMESTRUL II – 15 săptămâni (8 + 3 + 4 săpt.)

Nr
Nr. Ob
. Unități de învățare Competențe specifice Conținuturi Săpt.
de ore s.
crt.
2.3. Descoperirea constantelor în
desfăşurarea fenomenelor istorice
studiate.
4.4. Realizarea de conexiuni între
OAMENII, informaţiile oferite de sursele ♦ Viziuni despre modernizare în Europa secolelor S18
17. SOCIETATEA ŞI istorice şi contextul vieţii cotidiene. XIX-XX : curente şi politici culturale, identităţi 4
LUMEA IDEILOR *1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor naţionale şi identitate europeană. S19
specifici(e) istoriei în contexte care
implică
interpretări şi explicaţii
interdisciplinare
18. STATUL ȘI POLITICA 2.2. Proiectarea unui demers de ♦ Redefinirea rolurilor statului de la primul
cooperare pentru identificarea şi război mondial până la planul Schumann. 2 S20
realizarea unor scopuri comune. Situaţia României.
2.3. Descoperirea constantelor în
desfăşurarea fenomenelor istorice ♦ România postbelică. Stalinism, naţional-
studiate comunism şi disidenţă anticomunistă. 2 S21
**2.4. Compararea şi evaluarea unor ♦ Construcţia democraţiei postdecembriste.
argumente diferite în vederea
formulării ♦ Statul român de la Autonomiile locale până în 2 S22
unor judecăţi proprii perioada postdecembristă.
*3.2. Analizarea mesajelor transmise
de
 surse istorice variate
2.2. Proiectarea unui demers de
cooperare pentru identificarea şi
realizarea unor scopuri comune.
2.3. Descoperirea constantelor în
desfăşurarea fenomenelor istorice
studiate. ♦ Studiu de caz:
*1.2. Utilizarea * De la „partida naţională” la sistemul politic
21. STATUL ȘI POLITICA 2 S18
termenilor/conceptelor pluripartidist în România secolelor XIX-XX.
specifici(e) istoriei în contexte care
implică interpretări si explicaţii
interdisciplinare.
*3.2. Analizarea mesajelor transmise
de surse istorice variate prin
compararea terminologiei folosite.
2.3. Descoperirea constantelor în ♦ Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în
2 S23
derularea fenomenelor istorice evul mediu şi la începuturile modernităţii.
studiate.
*2.1. Construirea unor demersuri de ♦ România şi concertul european; de la „criza
2 S24
tip analitic cu privire la situaţii şi orientală” la marile alianţe ale sec. XX.
RELAŢIILE
22. contexte economice, sociale, politice, Studiu de caz:
INTERNAŢIONALE
culturale. * Voci ale diplomaţiei românești. De la Dimitrie 1 S25
*4.3. Analizarea punctelor de vedere Cantemir la Grigore Gafencu.
similare, opuse si complementare în
legătură cu fenomenele istorice
♦ România în perioada „războiului rece”. 1 S25
studiate.

Vacanța de primăvară – Paștele Catolic: 02 - 11.04.2021 (o săpt.);

26. RELAŢIILE 2.3. Descoperirea constantelor în
INTERNAŢIONALE derularea fenomenelor istorice
studiate.
**2.4. Compararea şi evaluarea unor
argumente diferite în vederea
♦ România în perioada „războiului rece”. 1 S26
♦ Studiu de caz: * Diplomaţia românească între
Tratatul de la Varșovia şi Uniunea Europeană. 1
 formulării
unor judecăţi proprii
1.1. Construirea unor explicaţii şi
argumente intra- şi
multidisciplinare cu privire la
♦ Biserica şi scoala în Evul Mediu şi la
RELIGIA ŞI VIAŢA evenimente şi procese istorice.
27. începuturile modernităţii. Construcţie ecleziastică 1 S27
RELIGIOASĂ 3.1. Compararea surselor istorice în
şi implicare laică.
vederea stabilirii credibilităţii şi a
vali-dităţii informaţiei conţinută de
acestea.
3.1. Compararea surselor istorice în ♦ Protectorat religios şi identitate culturală în
vederea stabilirii credibilităţii şi a Europa şi spaţiul românesc. Statul, Biserica şi
validităţii informaţiei conţinută de diaspora S27
RELIGIA ŞI VIAŢA acestea.
28. 2
RELIGIOASĂ 4.2. Integrarea cunoștințelor
♦ Studiu de caz: S28
obţinute în medii non-formale de
învăţare în analiza fenomenelor * România şi toleranţa religioasă în secolul XX.
istorice studiate.
1.1. Construirea unor explicaţii şi
argumente intra- şi
multidisciplinare cu privire la Teza,
evenimente şi procese istorice. de
2.3. Descoperirea constantelor în regul
Lucrare scrisă ♦ Conţinuturile rezervate tezei se stabilesc de
30. desfă-şurarea fenomenelor istorice 1 ă,
semestrială comun acord, profesor-elevi;
studiate. până
4.2. Integrarea cunoștințelor la 28
obţinute în medii non-formale de V
învăţare în analiza fenomenelor
istorice studiate.
Vacanța de primăvară – Paștele Ortodox: 30.04.2021 - 09.05.2021 (o săpt.);
 3.1. Compararea surselor istorice în
vederea stabilirii credibilităţii şi a
validităţii informaţiei conţinută de S29
Recapitulare acestea.
♦ Religia şi viaţa religioasă. 4
31. semestrială 4.2. Integrarea cunoștințelor
obţinute în medii non-formale de S30
învăţare în analiza fenomenelor
istorice studiate.

3.1. Compararea surselor istorice în

vederea stabilirii credibilităţii şi a
validităţii informaţiei conţinută de
Recapitulare
acestea. ♦ Evoluţia statului român în contextul relațiilor
32. 2 S31
anuală 4.2. Integrarea cunoștințelor internaționale.
obţinute în medii non-formale de
învăţare în analiza fenomenelor
istorice studiate

Activităţi extracurriculare şi extraşcolare S ... – Planificarea se

„ȘCOALA ALTFEL” află la decizia unității
33.
„Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” de învățământ.

PROIECTAREAUNITĂŢILORDEÎNVĂŢARELACLASAAXII-A
Competenţe specifice:
 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice
2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri comune
2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate
3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei conţinută de acestea
4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii non-formale de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene

1. Unitatea de învăţare: ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR

2.
Număr de ore: 4 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Etnogeneza 1.1., 2.2., Studierea hărţii şi explicarea faptului că spaţiul 2 1 Manuale Observarea
româneasca 3.1., 4.2., etnogenezei româneşti cuprinde atât teritorii de la Hărti sistematică
nord de Dunare , cât şi teritorii din Peninsula tematice a elevului în
Balcanică, pe baza unui argument istoric; Atlas istoric timpul
Identificarea categoriei de surse istorice căreia Crestomaţie activităţii
îi corespunde fiecare dintre documentele din manual de texte Întrebări
Romanitatea indicând cel puţin două informaţii asemănătoare Lucrări de frontale şi
românilor în privind originea românilor, oferite de documente; 2 2 specialitate directe
viziunea Compararea documentelor din manual Dicţionar Întrebări de
istoricilor referitoare la teoria imigraţionistă şi organizarea unei istoric controversă
dezbateri privind credibilitatea informaţiilor conţinute Reţeaua Prezentarea
de acestea, utilizând şi informaţiile oferite de Internet planului de
lingvistică, de arheologie şi de sursele istorice scrise Fişe de dezbatere
din secolele III-XIII; lucru Prezentarea
 Argumentarea apartenenţei poporului român Activitate eseului
la familia de popoare de origine romanică din Europa, individuală Verificarea
utilizând dovezi istorice şi lingvistice şi realizând un Activitate fişelor de
tabel comparativ; frontală lucru
Realizarea planului unei dezbateri cu tema Activitate
„Importanţa argumentelor ştiinţifice pentru teoria de grup
continuităţii românilor”;
Vizitarea secţiilor de istorie veche şi medievală
a Muzeului Judeţean de Istorie, analizând sursele
istorice expuse şi precizând, în scris, importanţa a cel
puţin trei dintre ele pentru demonstrarea continuităţii
de locuire pe teritoriul românesc;
Realizarea unui eseu, de aproximativ o pagină,
despre originea şi continuitatea românilor, utilizând
informaţiile obţinute la orele de istorie şi de limba
română;

2. Unitatea de învăţare: DESCOPERITORI DE NOI SPAŢII ŞI CULTURI ÎNTRE SECOLELE XV-XIX

Număr de ore: 2 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Noi orizonturi 1.1., 2.2., Realizarea unui eseu privind factorii care 2 3 Manuale Observarea
ale cunoaşterii 4.2. au avantajat Portugalia, Spania, Anglia, Franţa şi Hărti sistematică a
Olanda în desfăşurarea marilor expediţii maritime din tematice elevului în
Civilizaţii secolele al XV-lea - al XVIII-lea; Atlas istoric timpul
extraeuropene Realizarea unui portofoliu privind Crestomaţie activităţii
(secolele XV- descoperirea şi exploatarea de către europeni a de texte Întrebări
XVIII) Americii de Nord şi de Sud,Africii, Asiei şi zonei Dicţionar frontale şi
Pacificului ; istoric directe
Europenii şi Elaborarea unui eseu ,de o pagină,cu titlul Reţeaua Prezentarea
noile lumi “Influenţe spaniole şi portugheze pe continentul Internet portofoliului
(secolul al XIX- american, ieri şi azi; Activitate Prezentarea
lea) Dezbatere privind stăpânirea colonială în individuală rezultatelor
Africa şi Asia din punctul de vedere al marilor puteri Activitate investigaţiei
europene şi, respectiv, al autohtonilor, aducând frontală Prezentarea
argumente pro şi contra; Activitate eseului
Realizarea unei investigaţii privind urmările de grup
politicii coloniale din sec. al XIX-lea pentru lumea de
azi.

3. Unitatea de învăţare: CĂLĂTORI ROMÂNI ACASĂ ŞI ÎN LUME

Număr de ore: 2 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Călători 1.1., 2.2., Reconstituirea pe hartă a drumului urmat de 2 4 Manuale Observarea
români acasă şi 3.1. unii călătorii români din secolele XVI-XIX; Atlas istoric sistematică a
în lume Căutarea de informaţii despre unul dintre Crestomaţie elevului în
călătorii români din sec. al XVII-lea- al XIX-lea şi de texte timpul
realizarea unei fişe biografice a acestuia; Lucrări de activităţii
Pornind de la evoluţia istorică a Ţărilor specialitate Întrebări
Române în secolul al XIX-lea, explicarea , într-un eseu Dicţionar frontale şi
de 150-200 de cuvinte , interesului manifestat de istoric directe
 călătorii români pentru civilizaţia europeană; Reţeaua Prezentarea
Identificarea cauzelor şi consecinţelor pentru Internet fişelor
care , în secolul al XIX-lea, călătorii români cercetează Activitate biografice
spaţii extraeuropene , utilizând sursele istorice şi individuală Prezentarea
cunoştinţele de geografie; Activitate eseului
Dezbatere cu tema “Contribuţii româneşti la frontală Fişa de
cunoaşterea Pământului” utilizând documentele din Activitate autoevaluare
manual precum şi alte surse; de grup
Rezolvarea fişei de autoevaluare din manual.

4. Unitatea de învăţare: SATE, TÂRGURI ŞI ORAŞE DIN EUROPA ŞI DIN SPAŢIUL ROMÂNESC
Număr de ore: 2 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Sate, târguri şi 1.1., 2.2., Identificarea celor mai importante oraşe 2 5 Manuale Observarea
oraşe din 3.1., 4.4. medievale analizând harta; Hărti sistematică a
Europa Realizarea unui eseu, de aproximativ 200 de tematice elevului în
cuvinte, utilizând cunoştinţele de istorie din anii Atlas istoric timpul
anteriori, în care să descrie viaţa rurală medievală, Crestomaţie activităţii
având în vedere: organizarea domeniului feudal, de texte Întrebări
statutul ţăranilor, relaţiile dintre ţăranii dependenţi şi Dicţionar frontale şi
nobili; istoric directe
Căutarea unor informaţii suplimentare Reţeaua Prezentarea
privind Internet portofoliulu
structurile urbane din secolul al XIX-lea şi alcătuirea Activitate i
Sate, târguri şi unui portofoliu cu tema: “Viaţa cotidiană în oraşele individuală Prezentarea
oraşe din europene, în jurul anului 1850”; Activitate eseului
spaţiul Identificarea asemănărilor şi deosebirilor frontală
românesc dintre oraşele din Transilvania şi cele din spaţiul Activitate
extracarpatic utilizând sursele istorice şi completând de grup
un tabel;
Identificarea asemănărilor şi deosebirilor între
evoluţia vieţii urbane în Evul Mediu în spaţiul
românesc şi la nivel european completând un tabel;
Realizarea unui portofoliu cu tema: “Vestigiile
istorice ale oraşului meu natal reprezintă o moştenire
importantă pentru dezvoltarea sa actuală”.

5. Unitatea de învăţare: VIZIUNI DESPRE MODERNIZARE ÎN EUROPA SECOLELOR XIX-XX: CURENTE ŞI

POLITICI CULTURALE, IDENTITĂŢI NAŢIONALE ŞI IDENTITATE EUROPEANĂ
Număr de ore: 2 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Curente şi 1.1., 2.2., Eseu cu titlul “ Romantismul, expresia 2 6 Manuale Verificarea
politici 2.3., 3.1., culturală a afirmării ideologiei naţionale în prima Hărţi fişelor de
culturale în 4.2., 4.4. jumătate a sec. al XIX-lea”, utilizând sursele din tematice lucru -
Europa manual precum şi cunoştinţele de istorie şi literatură; Atlas istoric Întrebări de
secolelor XIX- Realizarea unui portofoliu cu tema “Aspecte Culegere de controversă
XX ale vieţii sociale din România reflectate în operele texte Observarea
scriitorilor realişti”; Dicţionar sistematică a
Identificarea aspectelor constante regăsite în istoric activităţii
evoluţia culturii europene în secolul al XIX-lea Reţeaua elevului-
analizând sursele istorice; Internet Prezentarea
Identităţi Identificarea tipului de regim politic şi a Fişe de portofoliulu
naţionale- valorilor promovate de sistemele educaţionale lucru i
identitate respective analizând sursele istorice din manual; Activitate Prezentarea
europeană Realizarea unui portofoliu tematic, alcătuit individuală eseului
din documente, informaţii, reproduceri de opere de Activitate
artă, care să ilustreze principalele direcţii de evoluţie frontală
ale culturii româneşti în perioada interbelică; Activitate
Dezbatere în care să se formuleze argumente de grup
în
favoarea sau împotriva ideii potrivit căreia se poate
vorbi de o identitate comună europeană;

6. Unitatea de învăţare: POLITICILE CULTURALE ŞI ROMÂNII DIN AFARA GRANIŢELOR. DIVERSITATEA

ETNICĂ , CONFESIONALĂ ŞI SOLUŢIILE POLITICE ÎN ROMÂNIA MODERNĂ.
MINORITĂŢI NAŢIONALE ÎN ROMÂNIA SECOLULUI X

Număr de ore: 2 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Românii din 1.1., 2.2., Analizarea situaţiei în care se găseau românii 2 7 Manuale Observarea
afara graniţelor 3.1.,4.4. din Transilvania, Bucovina şi Basarabia într-un eseu Hărţi sistematică
până la Marea în care să se compare situaţia acestora în prima tematice a elevului în
Unire (1918) jumătate a secolului al XIX-lea cu cea de la sfârşitul Atlas istoric timpul
aceluiaşi secol; Culegere de activităţii
Diversitatea Organizarea unei expoziţii de afişe cu tema texte Întrebări de
etnică şi “Diversitatea etnică şi confesională în România Dicţionar controversă
confesională. secolului al XIX-lea”, căutând informaţii în dicţionare, istoric Prezentarea
Soluţii politice enciclopedii, albume cu fotografii de epocă şi în Fişe de eseului
în România reţeaua Internet; lucru Verificarea
modernă (1859- Pe baza cunoştintelor din manual şi a individuale fişelor de
1918) informaţiilor din alte surse, să se compare situaţia Reţeaua lucru
minorităţilor din perioadele interbelică şi postbelică Internet Prezentarea
Minorităţi completând un tabel cu asemănări şi deosebiri; Activitate afişului
naţionale în Realizarea unui eseu cu tema “Situaţia individuală
România sec. al minorităţilor din România în perioada comunistă şi Activitate
XX-lea după anul 1989”; frontală
Dezbatere cu tema “Este necesară integrarea Activitate
socială sau marginalizarea rromilor”. de grup

7. Unitatea de învăţare: SECOLUL XX - ÎNTRE DEMOCRAŢIE ŞI TOTALITARISM. IDEOLOGII ŞI PRACTICI

POLITICE ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN EUROPA
Număr de ore: 4 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Ideologii şi 1.1., 2.2., Căutarea unor informaţii suplimentare despre 2 8 Manuale Observarea
practici politice 2.3., 3.1., principalele ideologii politice democratice şi Atlas istoric sistematică a
democratice în 4.2., 4.4. realizarea unui portofoliu privind reprezentanţii Crestomaţie elevului în
Europa uneia dintre acestea; de texte timpul
Realizarea unui dosar tematic care să Lucrări de activităţii
Ideologii şi cuprindă specialitate Întrebări de
practici politice fişe biografice despre Mussolini şi Hitler, un glosar de Dicţionar controversă
totalitare în termeni istorici şi mărturii ale opozanţilor regimurilor 2 9 istoric Prezentarea
Europa fascist şi naţional-socialist; Reteaua portofoliului
Realizarea unui eseu, de o pagină, cu tema Internet Prezentarea
Ideologii şi “Factorii favorizanţi ai apariţiei şi instaurării la putere Activitate eseului
practice a regimurilor dictatoriale în prima jumătate a individuală
politice în secolului al XX-lea”; Activitate
România Prezentarea în cadrul unui referat, folosind frontală
informaţii suplimentare din lucrări istorice şi din Activitate
reţeaua Internet, unei practice politice de tip de grup
dictatorial întâlnită în toate statele comuniste;
Realizarea unui eseu , pe baza cunoştinţelor
anterioare de istorie şi/sau a informaţiilor
suplimentare, despre regimurile comuniste impuse în
Europa după 1945, evidenţiind condiţiile concrete ale
instaurării acestora şi trasăturile lor specifice;
Dezbatere cu tema “Regimurile politice:
democraţia şi totalitarismul”

8. Unitatea de învăţare: CONSTITUŢIILE DIN ROMÂNIA

Număr de ore: 4 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Documente 2.2., 3.1., Realizarea unui eseu ,de o jumătate de pagină, 2 10 Manuale Verificarea
constituţionale 4.2. care să prezinte un punct de vedere personal, Hărţi fişelor de
din secolul al argumentat, cu privire la conţinutul documentelor cu tematice lucru
XIX-lea valoare constituţională din Principatele Române/ Atlas istoric Observarea
România, din secolul al XIX-lea, în privinţa Crestomaţie sistematică
guvernământ; de texte a activităţii
Analizarea conţinutului unor prevederi Lucrări de elevului
constituţionale cu privire la organizarea statului în specialitate Întrebări de
secolul al XIX-lea, redate într-o culegere de texte Dicţionar controversă
istorice, propunând modalităţi de redactare mai bune istoric Verificarea
Constituţiile pentru articolele respective; Fişe de sarcinilor de
României în Analizarea surselor din manual şi realizarea 2 11 lucru lucru
secolul al XX- unui eseu de o pagină despre legile fundamentale ale Reţeaua
lea statului român în perioada comunistă; Internet
Realizarea sintezei tematice cu titlul “Evoluţia Activitate
 regimurilor constituţionale în România”; individuală
Precizarea unui punct de vedere propriu, Activitate
într-o scurtă dezbatere, cu privire la necesitatea frontală
adoptării unei noi constituţii a României după anul Activitate
1989; de grup
Dezbatere cu tema “Asemănari şi deosebiri în
privinţa constituţiilor statului român din secolul al
XIX-lea şi al XX-lea”;

9. Unitatea de învăţare: AUTONOMIILE LOCALE ŞI INSTITUŢIILE CENTRALE ÎN SPAŢIUL

ROMÂNESC (SECOLELE IX-XVIII)

Număr de ore: 4 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Autonomiile 1.1.,2.2., Analizarea mesajelor transmise de 2 12 Manuale Observarea
locale în 2.3.,3.1., documentele din manual evidenţiind terminologia Hartă lucrului la
spaţiul 4.2. utilizată pentru desemnarea conducătorilor români şi tematică hartă
românesc a acţiunilor întreprinse de aceştia; Atlas istoric Verificarea
(secolele IX- Formularea unui punct de vedere propriu cu Crestomaţie fişelor de
XIII) privire la raporturile dintre români şi statele vecine în de texte lucru
secolul al XIV-lea, utilizând cel puţin două argumente Lucrări de Observarea
furnizate de sursele istorice din manual; specialitate sistematică
Constituirea Discuţie cu tema “Transilvania , un spaţiu 2 13 Dicţionar a activităţii
statelor multietnic în secolele XII-XIII” , pe marginea istoric elevului
medievale informaţiilor oferite de hartă; Fişe de Prezentarea
româneşti Realizarea unei investigaţii, utilizând surse lucru rezultatelor
Instituţii suplimentare, pentru a elabora un eseu cu tema individuale investigaţiei
centrale în “Asemănări şi deosebiri în procesul cristalizării Teste Prezentarea
spaţiul statale medievale din spaţiul românesc”; Activitate proiectului
românesc Pe grupe de lucru, realizarea unui proiect individuală Prezentarea
interdisciplinar, având ca temă “Tradiţia istorică Activitate eseului
despre întemeierea Moldovei-abordări istorice, frontală
literare şi artistice; Activitate
Căutarea unor informaţii suplimentare de grup
desprerelaţiile dintre domnie şi boierime în Evul
Mediu românesc şi realizarea unui eseu cu tema
“Raporturi de putere în spaţiul românesc
extracarpatic între secolele al XV-lea şi al XVII-lea.

10. Unitatea de învăţare: STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA

ROMÂNIEI MARI (SECOLELE XVIII-XX)
Număr de ore: 10 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Proiecte 1.2., 2.2., Realizarea unei prezentări scrise a secolului al 2 15 Manuale Observarea
politice în sec. 2.3., 3.1., XVIII-lea, utilizând cunoştintele de istorie din anii 2 16 Hărti sistematică
al XVIII-lea şi 4.2., 4.4. anteriori, având în vedere: principalele tendinţe tematice a activităţii
în prima politice manifestate în epocă pe plan european; Atlas istoric elevului
jumătate a sec. caracteristici ale situaţiei politice de la nordul Dunării; Crestomaţie Observarea
al XIX-lea reflectarea în spaţiul românesc a influenţelor de texte lucrului cu
europene; Lucrări de harta
Analizând harta din manual şi utilizând specialitate Întrebări de
cunoştintele anterioare de istorie să se stabilească Dicţionar controversă
Unitate şi contextul istoric care a determinat , în secolele al istoric Verificarea
independenţă XVIII-lea –al XIX-lea anexarea unor teritorii româneşti Reţeaua sarcinilor
în secolul al de către imperiile vecine; 2 17 Internet de lucru
XIX-lea Elaborarea unui eseu ,de o pagină ,privind 2 18 Fişe de lucru Prezentarea
modernitatea proiectului paşoptist, analizând lecţia şi Activitate eseului
sursele istorice din manual; individuală Prezentarea
Constituirea Pe baza surselor, exprimarea unui punct de Activitate fişei
statului vedere personal cu privire la adecvarea / inadecvarea frontală biografice
naţional unitar soluţiei oferite de puterile garante problemei unirii Activitate de
român Principatelor , în condiţiile istorice ale anului 1858; grup
Realizarea unei fişe biografice pentru fiecare 2 19
dintre următoarele personalităţi: Alexandru Ioan
Cuza, Mihail Kogălniceanu, Carol I , Ion C. Brătianu;
Exprimarea unui punct de vedere argumentat
în privinţa importanţei obţinerii independenţei
pentru consolidarea statului român modern;
Exprimarea ,în scris, a opiniei personale cu
privire la rolul factorilor externi în procesul de
constituire a statului naţional unitar român;
Pe grupe de lucru, căutarea unor informaţii
suplimentare şi realizarea unei prezentări a
principalelor evenimente ale anului 1918 în Europa şi
în spaţiul românesc , cu titlul “Anul 1918- de la
dezastrul războiului la implinirea idealului naţional”,
comentând în clasă punctele de vedere
comune/diferite exprimate în cadrul prezentărilor.

11. Unitatea de învăţare: REDEFINIREA ROLURILOR STATULUI DE LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

PÂNĂ LA PLANUL SCHUMANN. SITUAŢIA ROMÂNIEI.
Număr de ore: 2 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore .
Noile roluri ale 2.2., 3.1., Argumentarea importanţei concepţiei lui 2 20 Manuale Observarea
statului în sec. 4.2. Keynes în condiţiile anilor ’30 ai secolului trecut, Crestomaţie sistematică a
al XX-lea analizând sursele din manual , utilizând şi de texte elevului în
cunoştinţele de la orele de economie ; Dicţionar timpul
Evoluţia Exprimarea unei opinii cu privire la istoric activităţii
rolurilor eficacitatea soluţiilor propuse, analizând mesajul Fişe de lucru Prezentarea
statului în transmis de Raportul Beveridge şi de Planul Reţeaua eseului
România în sec. Schumann ; Internet
al XX-lea Realizarea unui eseu , de aproximativ o Activitate
pagină,despre rolul statului, în care să se utilizeze , în individuală
ordine logică şi /sau cronologică, următorii termeni Activitate
istorici : democraţie parlamentară, totalitarism, stat, frontală
neoliberalism, ţăranism, dictatură, securitate socială; Activitate de
grup

12. Unitatea de învăţare: ROMÂNIA POSTBELICĂ.STALINISM,NAŢIONAL-COMUNISM ŞI DISIDENŢĂ

ANTICOMUNISTĂ. CONSTRUCŢIA DEMOCRAŢIEI POSTDECEMBRISTE

Numar de ore: 6 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Stalinism şi 1.2., 2.2., Realizarea unui eseu structurat cu titlul 2 21 Manuale Observarea
naţional- 3.1., 4.2. “Sovietizarea României” , analizând sursele din Crestomaţie sistematică a
comunism 4.4. manual; de texte activităţii
Pe grupe de lucru, analizând sursele din Lucrări de elevului
Stat şi societate manual, organizarea unei dezbateri pe tema vieţii 2 22 specialitate Întrebări de
în România cotidiene şi a încălcării drepturilor omului în cadrul Dicţionar controversă
comunistă regimului comunist; istoric Verificarea
Realizarea , pe grupe de lucru, a unei Fişe de sarcinilor de
Disidenţă prezentări a vieţii zilnice a unui membru al U.T.C., a lucru lucru (eseu,
anticomunistă unei femei adulte şi a unui muncitor, pe baza Activitate investigaţie)
documentelor, a imaginilor din manual dar şi a individuală Fişa de
informaţiilor primite din partea membrilor de familie Activitate autoevaluare
care au trăit în perioada comunistă; frontală
Construcţia Căutarea unor informaţii suplimentare despre Activitate
democraţiei rezistenţa grupurilor anticomuniste din munţi şi de grup
postdecembris- realizarea unei prezentări a principalilor conducători;
te Pe grupe de lucru,realizarea unui studiu 2 23
asupra
 evoluţiei localităţii de domiciliu , în perioada
postdecembristă, evidenţiind formele de manifestare
a societăţii civile , precum şi consecinţele politice,
economice şi sociale ale schimbărilor petrecute după
1989;
Rezolvarea fişei de autoevaluare din manual.

13. Unitatea de învăţare: SPAŢIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFLICT ÎN EVUL MEDIU
ŞI LA ÎNCEPUTURILE MODERNITĂŢII
Număr de ore: 6 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Diplomaţie şi 1.1., 2.2., Realizarea unui eseu de o pagină, care să 2 24 Manuale Observarea
conflict în Evul 2.3., 3.1., motiveze opţiunile Ţării Româneşti şi ale Moldovei în Hărţi sistematică a
Mediu 4.2. privinţa apropierii de Ungaria, respectiv, de Polonia, tematice elevului
în Evul Mediu, utilizând cunoştinţele anterioare de Atlas istoric Întrebări de
Spaţiul istorie şi având în vedere evoluţia relaţiilor dintre Crestomaţie controversă
românesc şi statele româneşti extracarpatice şi Ungaria în secolul 2 25 de texte Verificarea
marile puteri la al XIV-lea; Lucrări de fişelor de
începuturile Realizarea unui dosar tematic privind politica specialitate lucru
modernităţii externă a lui Mihai Viteazul; Dicţionar Prezentarea
Exprimarea unui punct de vedere personal, istoric dosarului
Acţiuni argumentat, utilizând sursele din manual, asupra Fişe de tematic
diplomatice ale problemei:”Putea fi evitată diplomaţia secretă în 2 26 lucru Prezentarea
Ţărilor secolele al XVII-lea- al XVIII-lea?”; Reţeaua eseului
Române la Identificarea, pe baza surselor din manual, a Internet Prezentarea
sfârşitul principalelor acţiuni de politică externă întreprinse de Activitate portofoliului
secolului al domnitorii Ţărilor Române la sfârşitul secolului al individuală
XVII-lea şi în XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea; Activitate
secolul al Căutarea unor informaţii suplimentare şi frontală
XVIII-lea elaborarea unui eseu cu titlul “Constantin Activitate
 Brâncoveanu şi trimişii puterilor europene la de grup
Bucureşti”;
Realizarea unui portofoliu cu tema
“Autonomia Principatelor în timpul domniilor
fanariote: sistemul politic intern şi relaţiile externe în
contextul politicii marilor puteri.

14. Unitatea de învăţare: ROMÂNIA ŞI CONCERTUL EUROPEAN; DE LA “CRIZA ORIENTALĂ”

LA MARILE ALIANŢE ALE SECOLULUI XX
Număr de ore: 6 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
“Criza 1.1.,2.2., Discuţie cu tema “Cum au fost posibile 2 27 Manuale Observarea
orientală” şi 2.3.,3.1., schimbările în statutul Principatelor Române în Hărţi sistematică
spaţiul 4.2.,4.4 perioada 1849-1856?”; tematice a activităţii
românesc Realizarea în scris a unei expuneri cu titlul Atlas istoric elevului
“Prevederile Convenţiei româno-ruse din 1877, între Crestomaţie Întrebări
Relaţiile intenţie şi realitate”; de texte frontale şi
externe ale Realizarea unui comentariu cu tema 2 28 Lucrări de directe
României până “Dezvoltarea economiei româneşti după încheierea specialitate Verificarea
la Primul Convenţiei comerciale cu Austro-Ungaria, analizând Dicţionar fişelor de
Război sursele din manual; istoric lucru
Mondial Realizarea unui eseu ,de o pagină, cu tema Fişe de Întrebări de
“Relaţiile României cu Austro-Ungaria, de la alianţă lucru controversă
la confruntare”, utilizând sursele din manual; Reţeaua Prezentarea
România în Căutarea unor informaţii suplimentare şi Internet afişului
relaţiile realizarea a trei fişe biografice ale unor personalităţi Activitate Prezentarea
internaţionale implicate în politica externă a României, la sfârşitul 2 29 individuală fişelor
în secolul al secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea; Activitate biografice
XX-lea Discuţie cu tema “Obiectivele României în frontală
relaţiile cu statul sovietic, în perioada interbelică” Activitate
pornind de la analiza surselor din manual; de grup
Pe grupe de lucru, realizarea unui afiş cu
 fotografii ale unor miniştri de externe sau diplomaţi
români din perioada 1918-1945, în care să se înscrie şi
câte o acţiune de politică externă la care a participat
fiecare.

15. Unitatea de învăţare: ROMÂNIA ÎN PERIOADA “RĂZBOIULUI RECE”

Număr de ore: 2 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
România în 2.2., 2.3., Identificarea pricipiilor de politică externă 2 31 Manuale Observarea
perioada 3.1.,4.2. aplicate de comuniştii români începând din anul Atlas istoric sistematică a
“războiului 1964, analizând sursele istorice; Crestomaţie activităţii
rece” Studierea imaginilor şi a documentelor din de texte elevului
manual pentru a preciza dacă în politica externă a Dicţionar Discuţii
României a existat / nu a existat continuitate în anii istoric frontale şi
1964-1987; Reţeaua pe grupe
Discuţie cu tema “Politica externă a României Internet Verificarea
din timpul lui Nicolae Ceauşescu, de la liberalizare la Activitate sarcinilor de
izolare”, analizând documentele din manual; individuală lucru
Căutarea unor informaţii suplimentare şi Activitate Verificarea
realizarea unui eseu ,de aproximativ 250 de cuvinte, frontală eseului
cu tema “Relaţiile României cu statele europene în Activitate Fişa de
perioada Războiului rece”; de grup autoevaluare
Rezolvarea fişei de autoevaluare din manual.
 16. Unitatea de învăţare: BISERICA ŞI ŞCOALA ÎN EVUL MEDIU ŞI LA ÎNCEPUTURILE MODERNITĂŢII
CONSTRUCŢIE ECLEZIASTICĂ ŞI IMPLICARE LAICA

Număr de ore: 2 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Construcţie 2.2., 2.3., Discuţie cu tema “Relaţia dintre Biserică şi 2 32 Manuale Observarea
ecleziastică şi 3.1., 4.2., Domnie în secolele al XIV-lea-al XVI-lea, continuitate Atlas istoric sistematică a
implicare laică 4.4. sau schimbare? utilizând documentele din manual şi Crestomaţie activităţii
în Evul Mediu cunoştinţele din anii anteriori; de texte elevului
Realizarea unei investigaţii şi precizarea Dicţionar Întrebări
Biserica şi numelui ctitorului/ ctitorilor unui lăcaş de cult din istoric frontale şi
şcoala în Evul localitatea de domiciliu, iar dacă există o inscripţie Reţeaua directe
Mediu şi la care atestă momentul respectiv , copierea Internet Întrebări de
începuturile conţinutului ei şi prezentarea în faţa clasei; Activitate controversă
modernităţii Realizarea unui portofoliu cu tema individuală Prezentarea
“Învăţământul românesc între tradiţie şi Activitate rezultatelor
modernizare” cuprinzând imagini cu lăcaşuri de cult frontală investigaţiei
în care au funcţionat şi instituţii de învăţământ din Activitate Prezentarea
Evul Mediu şi din Epoca Modernă; de grup portofoliului
Discuţie referitoare la implicarea instituţiilor
bisericeşti în dezvoltarea comunităţii, utilizând
imaginile din manual, informaţiile de la orele de
religie şi din alte surse.
 17. Unitatea de învăţare: PROTECTORAT RELIGIOS ŞI IDENTITATE CULTURALĂ ÎN EUROPA ŞI SPAŢIUL
ROMÂNESC. STATUL, BISERICA ŞI DIASPORA

Număr de ore: 2 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice ore
Protectorat 2.2., 2,3., Realizarea unei investigaţii, în localitatea de 2 33 Manuale Observarea
religios şi iden- 3.1., 4.2., domiciliu şi descrierea unui aspect care demonstrează Atlas istoric sistematică a
titate culturală 4.4. susţinerea identităţii culturale a comunităţii de către o Crestomaţie activităţii
în Europa instituţie ecleziastică, în cursul ultimului secol; de texte elevului
Realizarea planului unei dezbateri cu tema Dicţionar Întrebări
Protectorat “Susţinerea identităţii culturale a românilor prin viaţa istoric frontale şi de
religios şi iden- religioasă în epocile modernă şi contemporană; Reţeaua grup
titate culturală Realizarea unui portofoliu care să cuprindă Internet Întrebări de
în spaţiul informaţii, fotografii şi documente despre relaţiile Activitate controversă
românesc dintre stat, Biserică şi comunităţile româneşti din individuală Prezentarea
afara ţării după anul 1989; Activitate rezultatelor
Statul, Biserica Căutarea unor informaţii suplimentare despre frontală investigaţiei
şi diaspora emigraţia din fostele ţări comuniste est-europene Activitate /
precizând statele şi localitaţile unde comunităţile de grup planului de
provenite din aceste ţări sunt cele mai numeroase; dezbatere/
-Rezolvarea fişei de autoevaluare din manual. portofoliului