ISTORIE

CLASA A V-A

2 h /săptămână
Anul şcolar 2022-2023

1
 Competențe generale și specifice
1. Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor și reprezentărilor de timp și spaţiu

1.1. Ordonarea pe criterii cronologice a faptelor/proceselor istorice

1.2. Identificarea diferenţelor temporale dintre evenimente și procese istorice

1.3. Localizarea în timp și în spaţiu a faptelor și/sau a proceselor istorice

2. Utilizarea critică și reflexivă a limbajului de specialitate și a surselor istorice

2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea unui eveniment/proces istoric

2.2. Relatarea unui eveniment/proces istoric, utilizând informaţii din surse istorice

2.3. Stabilirea de asemănări și deosebiri referitoare la evenimente/procese istorice, pe baza unor surse diferite

3. Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice și a diversităţii socio-culturale

3.1. Asumarea de roluri în grupuri de lucru

3.2. Descrierea rolului unor personalităţi în desfășurarea evenimentelor istorice

4. Folosirea autonomă și responsabilă a instrumentelor necesare învăţării permanente

4.1. Folosirea unor tehnici de învăţare în rezolvarea sarci-nilor de lucru

4.2. Utilizarea resurselor multimedia în scopul învăţării

2
 Planificare anuală orientativă
An şcolar 2022-2023
Unitate şcolară: _________________________________________________ Nr. .............../.......................................
Cadru didactic: _____________________________________
Disciplina: Istorie, Clasa a V-a
Nr. săpt. 36; nr. ore/săpt.: 2
Nr. ore/an: 72
Manual: _____________________________
Principii:
1. 25% din timpul alocat disciplinei este la dispoziția profesorului, pentru diversificarea și adaptarea situațiilor de învă țare (Legea
Educației Naționale);
Sugestie metodologică: Orele la dispoziția profesorului pot fi folosite pentru diversificarea și adaptarea situațiilor de învă țare,
formarea și evaluarea competențelor, dezvoltarea unor conținuturi, recuperarea unor ore pierdute etc.
2. ”Enunțarea conținuturilor din programă nu reprezintă o succesiune obligatorie pentru proiectarea didactică ; utilizarea
conținuturilor este determinată de logica demersului didactic individual și de adecvarea la competențele specifice vizate spre
formare/dezvoltare...; conținuturile sunt deschise orică ror dezvoltă ri în funcție de particularită țile grupului de elevi” (Programa
școlară 2017, Sugestii metodologice).
Note/atenționări:
 numă rul de ore poate fi diminuat (în funcție de orarul să ptă mâ nal) ca urmare a respectă rii să rbă torilor legal instituite sau a
faptului că unele să ptă mâ ni nu sunt complete (ca de exemplu 19-22 decembrie 2022, 19-21 aprilie 2023)
 În propunerea de planificare de față , modulele 3 și 4 sunt egale (câ te 6 să ptă mâ ni fiecare), fiind separate de o vacanță în perioada
18-26 februarie;
 Să ptă mâ nile „Ș coala Altfel” și „Să ptă mâ na Verde” se pot desfă șura în perioada 27 februarie-16 iunie 2023, în module diferite
(Modulele IV, respectiv, V), fiecare având 5 zile consecutive lucrătoare.

3
 PERIOADA UNITATEA NR. ORE ORE ALOCATE ORE LA
TOTAL CONȚINUTURILOR DISPOZIȚIA
PROFESORULUI
Modul I Evaluarea inițială 1 - 1
05 septembrie 2022 – Alfabetul Istoriei – reconstituirea trecutului 3 2 1
21 octombrie 2022 Preistoria 5 3 2
Orientul antic 5 5
Total ore Modul I: Modul I – 7 săptămâni 14 10 4
14 ore
Modul II 31 oct. 2022- Orientul Antic (continuare) 4 2 2
22 dec. 2022 Civilizația greacă și sinteza elenistică 12 10 2
Total ore Modul II: Modul II – 8 săptămâni 16 12 4
16 ore
Modul III Lumea romană 12 10 2
09 ian.- 17 febr. 2023
Total ore Modul III: Modul III – 6 săptămâni 12 10 2
12 ore
Modul IV Geto-dacii 5 3 2
27 februarie 2023 – 06 Civilizația islamică 3 2 1
aprilie 2023 Lumea medievală 2 2
Săptămâna „Școala Săptămâna „Școala Altfel” 2
Altfel”
Total ore Modul IV: Modul IV – 6 săptămâni 12 7 3
12 ore
Modul V Lumea medievală (continuare) 14 12 2
19 aprilie – 16 iunie Recapitulare anuală 1 - 1
2023 Evaluarea anuală 1 - 1
Săptămâna Verde Săptămâna Verde 2
Total ore Modul V: Modul V – 9 săptămâni 18 12 4
18 ore

4
Total ore: 72 72

Proiectarea orientativă
a
unităţilor de învăţare

5
 Unitatea C. S. Activităţi de învăţare Resurse pedagogice Tip de Săptămâna
(mijloace și metode) evaluare
Alfabetul Istoriei. 1.1 - plasarea unor evenimente pe o axă - manualul suport clasic Evaluarea S1
Reconstituirea 1.2 cronologică și digital (video, planșe produselor S2
trecutului 1.3 - utilizarea unită ților folosite în statice, jocuri (axe
2.1. mă surarea timpului istoric interactive) cronologice,
2.3 - utilizarea reperelor cronologice în - fişe de lucru calcule
descrierea faptelor/proceselor - fișe de evaluare cronologice
istorice - Index-carduri etc.)
- exerciții de lectură a unor hă rți
istorice ”Știu… vreau să știu… am Evaluare
- completarea unor texte lacunare învă țat!” sumativă
folosind termenii adecvați dintr-o listă - dezbaterea
dată - descrierea și analiza
- compararea informațiilor provenite surselor
din surse diferite - comparația
- descrierea unor surse istorice în - jocul de rol
vederea stabilirii asemă nă rilor și
deosebirilor
Preistoria 1.1 - asocierea reperelor cronologice cu - manualul suport clasic Evaluare S2–S4
1.2 evenimente și procese istorice și digital (video, planșe proiect
1.3 - exerciții de lectură a hă rților istorice statice, jocuri
2.1 - identificarea termenilor istorici în interactive) Evaluare
2.2 diferite texte - fişe de lucru portofoliu
2.3 - elaborarea unor enunțuri - fișe de evaluare digital
3.1 simple/texte folosind termeni istorici - Index-carduri
3.2 - completarea unor texte lacunare Teste
4.1 folosind termenii adecvați dintr-o listă - dezbaterea interactive în
4.2 dată format digital
- utilizarea unor roluri specifice în - descrierea și analiza
activitatea de grup surselor Evaluare
- accesarea informațiilor oferite de - portofoliul sumativă
Internet - Realizarea unui
repertoriu de surse
digitale
Orientul Antic 1.1 - asocierea reperelor cronologice cu - manualul suport Evaluare S 5 – S 10
1.2 evenimente și procese istorice clasic și digital proiect on-
1.3 - completarea pe hartă a unor (video, planșe line 6
2.1 informații statice, jocuri
2.2 - elaborarea unor enunțuri interactive) Evaluare
2.3 simple/texte folosind termeni istorici - fişe de lucru portofoliu
 ISTORIE, CLASA A V-a
Planificare calendaristică anuală (2 h/săptămână); an școlar 2022-2023
Nr. Unitatea Competențe vizate Tema Nr. La Săptămâna
crt. ore dispoziția
profesorului
MODUL I –
7 săptămâni;
14 ore
Evaluare inițială 1 5-9 IX
Unitatea 1: Alfabetul 1.3; 2.3; 4.1; 4.2 Ce este Istoria? Izvoare istorice; spațiul istoric 1 5-9 IX
Istoriei
1.1; 1.2; 4.1; 4.2 Timp istoric. Cronologia 1 12-16 IX
Evaluare sumativă 1 12-16 IX

Unitatea 2: Preistoria 1.1; 1.2; 1.3; 2.2 Primii oameni 1 19-23 IX

1.3; 2.1; 2.2; 4.1 Revoluția neolitică 1 19-23 IX
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 4.1; 4.2 Inventarea metalurgiei 1 26-30 IX
Recapitulare Unitățile 1 și 2 1 26-30 IX
Evaluare sumativă 1 3-7 X

Unitatea 3: Orientul 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 4.2 Mediul natural și viața cotidiană 1 3-7 X
Antic
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 4.2 Studiu de caz: Temple și piramide 1 10-14 X
1.1; 1.2; 1.3; 2.1 2.2; 3.1; 4.1; Studiu de caz: Orașul-stat Babilon 1 10-14 X
4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.3; 4.1; 4.2 Popoare și civilizații pe harta Orientului Antic 1 17-21 X
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 3.2; 4.2 Studiu de caz: Chinezii 0,5 17-21 X
1.1; 1.2; 2.1; 2.3; 4.1; 4.2 Studiu de caz: Evreii 0,5 17-21 X
MODUL II

7
 8 săptămâni
16 ore
1.1; 1.2; 2.2; 2.3, 4.1; 4.2 Inventarea scrierii – de la pictograme la alfabet 1 31 X-4 XI
1.1; 1.2; 2.2; 2.3, 4.2 Studiu de caz: Epopeea lui Ghilgameș 0,5 31 X-4 XI
1.1; 1.2; 2.2; 2.3, 4.1 Studiu de caz: Codul lui Hammurabi 0,5 31 X-4 XI
Recapitulare Unitatea 3 1 7-11 XI
Evaluare sumativă 1 7-11 XI

Unitatea 4: Civilizația 1.1; 1.2; 2.2; 2.3, 3.1; 4.1; 4.2 Mediul natural și ocupațiile grecilor 1 14-18 XI
greacă și sinteza
elenistică
2.1; 2.2; 2.3, 4.2 Studiu de caz: Ceramica, între utilitate și artă 0,5 14-18 XI
2.1; 2.2; 2.3, 4.2 Adevăr și legendă: miturile grecilor 0,5 14-18 XI
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3, Polis-ul – apariția și organizarea internă; 0,5 21-25 XI
4.1; 4.2 Procesul de colonizare 0,5 21-25 XI
Atena 1 21-25 XI
Sparta 1 28 XI-2 XII
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1 Războaiele grecilor: războaiele medice; 0,5 28 XI-2 XII
Studiu de caz: Bătălia de la Maraton 0,5 28 XI-2 XII
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3 Studii de caz: Histria, Tomis, Callatis 0,5 5-9 XII
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3, Războiul peloponeziac 0,5 5-9 XII
3.1; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3, Alexandru Macedon și civilizația elenistică 0,5 5-9 XII
3.1; 4.1; 4.2
2.1; 2.2; 2.3, 4.1; 4.2 Frumos și cunoaștere în lumea greacă 0,5 5-9 XII
2.1; 2.2; 2.3, 3.1; 4.1; 4.2 Studiu de caz: Acropola ateniană 0,5 12-16 XII
2.1; 2.2; 2.3, 3.1; 4.1 Studiu de caz: Jocurile olimpice în Antichitate 0,5 12-16 XII
2.1; 2.2; 2.3, 3.1; 4.1; 4.2 Studiu de caz: Moștenirea lumii grecești 1 12-16 XII
Recapitulare Unitatea 4 1 19-22 XII
Evaluare sumativă 1 19-22 XII

8
 MODUL III
6 săptămâni
12 ore
Unitatea 5: Lumea 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Fondarea Romei 1 9-13 I
romană 3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Statul roman: expansiunea 1 9-13 I
3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Statul roman: apogeul 1 16-20 I
3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Statul roman: decăderea și dispariția 1 16-20 I
3.1; 3.2; 4.1; 4.2 Studiu de caz: Armata romană 1 23-27 I
2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2 Viața cotidiană în lumea romană 1 23-27 I
2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2 Orașul și monumentele publice 1 30 I-3 II
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Studiu de caz: Pompeii. Orașul îngropat de viu 0,5 30 I-3 II
3.2; 4.1; 4.2 Studiu de caz: Colosseum și gladiatorii 0,5 30 I-3 II
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Studiu de caz: Zeii și templele romanilor 0,5 6-10 II
3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Studiu de caz: Creștinismul 0,5 6-10 II
3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Romanizarea 1 6-10 II
3.2; 4.1; 4.2
Recapitulare Unitatea 5 1 13-17 II
Evaluare sumativă 1 13-17 II
MODUL IV
6 săptămâni
12 ore
Unitatea 6: Geto-dacii 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Geții și dacii. Rânduieli, obiceiuri, credințe 1 27 II-3 III
3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2 Burebista 1 27 II-3 III
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Războaiele daco-romane 1 6-10 III

9
 3.1; 3.2; 4.1; 4.2
Recapitulare U 6 1 6-10 III
Evaluare sumativă 1 13-17 III

Unitatea 7: Civilizația 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Islamul – credința, apariția și expansiunea 2 13-17 III
islamică 3.1; 3.2; 4.1; 4.2 20-24 III
Recapitulare și evaluare sumativă 1 20-24 III

Săptămâna „Școala Altfel” 2 27-31 III

Unitatea 8: Lumea 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Formarea popoarelor europene 1 3-6 IV
medievală 3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Popoarele romanice. Etnogeneza românească 1 3-6 IV
3.2; 4.1; 4.2
MODUL V
9 săptămâni
18 ore
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Europa creștină în mileniul I 1 19-21 IV
3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Studiu de caz: Creștinarea francilor; Carol cel 0,5 19-21 IV
3.1; 3.2; 4.1; 4.2 Mare
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2 Studiu de caz: Imperiul bizantin 0,5 19-21 IV
Săptămâna Verde Săptămâna Verde 2 24-28 IV
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2 Viața cotidiană în Evul Mediu 1 1-5 V
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2 Studiu de caz: Domeniul feudal 1 1-5 V
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; Studiu de caz: Cavalerism și onoare 1 8-12 V
3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; Studiu de caz: Cruciadele 1 8-12 V
3.1; 3.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.2 Studiu de caz: Orașul medieval - spațiu al 1 15-19 V
libertății

10
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3;
3.1; 3.2; 4.1; 4.2
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3;
3.1; 3.2
1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1;
3.2; 4.1; 4.2
Studiu de caz: Catedrale și universități 1 15-19 V
Statele medievale din Apusul Europei 2 22-26 V
Studiu de caz: Lumea românească. Statele 1 29 V-2 VI
medievale românești
Studiu de caz: Diversitate culturală în lumea 1 29 V-2 VI
românească
Recapitulare U 8 1 5-9 VI
Evaluare sumativă U 8 1 5-9 VI
Recapitulare anuală 1 12-16 VI
Evaluare anuală 1 12-16 VI
11
 RĂSPUNSURI ȘI SUGESTII DE REZOLVARE
PENTRU TOATE APLICAȚIILE DIN MANUAL

Recapitulare inițială – p.11

Cuvintele de completat, în următoarea ordine:
Istorici, arheologice, izvoare, geto-dacii, poporul român, state, Țara Românească, Mihai Viteazul, Moldova, Carol de Hohenzollern, 1877, Primul Război
Mondial, Puterile Centrale, 1918, (Marea) Unire, Basarabiei.

Test Inițial – p. 12
I. Estimați distanțele dintre ani. Plasați anii pe axă, respectând proporțiile. Exemplu: anul 50 î.H. trebuie plasat la jumătatea distanței dintre 100
î.H. și anul 1 (anul nașterii lui Hristos)

II. 1F, 2F, 3A, 4F, 5A

III. 2 (Epoca Antică), 4 (Epoca Modernă), 1 (Epoca Preistorică), 5 (Epoca Contemporană), 3 (Epoca Medievală)

IV. Rezolvare rebus

1. MIRCEA
2. SABIA
3. MOLDOVA
4. VLAD
5. TRANSILVANIA
6. CASTEL
7. TURNIR
8. MIHAI
A-B – CAVALERI
Spune-ți părerea: Elevii se vor referi la rolul radioului și al telefonului în comunicarea la distanță dintre oameni. Aceste mijloace au redus timpul de
transmitere/răspândire a informației și la progresul societății (știrile oficiale au fost transmise mai rapid; oamenii s-au putut organiza mai bine; afacerile s-au
dezvoltat; tot mai mulți oameni au putut avea acces la cultură: muzică, teatru, literatură etc.).

12
Aplică. Exemple de enunțuri:
Fiecare oraș antic avea un templu dedicat zeului local.
Statul este o formă de organizare a oamenilor apărută în Antichitate.
Locuitorii de pe ambele maluri ale fluviului vorbeau aceeași limbă și formau un singur popor.
Orașele din Vestul Mării Negre au fost fondate de către greci.
Printre strămoșii poporului român se numără dacii.

13
 UNITATEA 1-ALFABETUL ISTORIEI. RECONSTITUIREA TRECUTULUI
Ce este istoria? Izvoare Istorice – p.14
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți câteva tipuri de izvoare istorice.
Răspuns posibil: Izvoare scrise (documente, scrisori, monede, tăblițe) și nescrise (rămășițe arheologice)
Întrebarea de deschidere: Tu ți-ai făcut arborele genealogic? Câte generații din trecutul familiei tale ai descoperit? Elevii se vor referi la familia apropiată
pe care o cunosc (părinți, bunici, unchi, mătuși, veri), cu posibilitatea de a merge până la străbunici, întrebându-și bunicii.
Sursa 1 – Elevii vor argumenta gradul crescut de dificultate al arheologiei subacvatice din cauza echipamentului și antrenamentului special necesare pentru a
explora sub apă; nevoia de aparate de oxigen; lipsă de vizibilitate; lipsă de specialiști (puțini arheologi sunt în același timp scafandri); potențialul de
deteriorare a artefactelor dezgropate, etc.
Sursa 2 – Elevii se vor referi la clădirile ample din piatră construite în acel oraș, ceea ce ar sugera o civilizație bogată, cu o cultură dezvoltată și un simț artistic
dezvoltat.
Sursa 3 – Elevii se vor referi la avantajele imaginilor vechi, alături de texte, care ne pot ajuta să înțelegem contextul unui text, precum și mentalitatea,
viziunea artistică, religioasă sau culturală a unei civilizații.

Timpul istoric. Cronologia -p.15

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți organizarea calendarului actual, pe săptămâni, luni și ani.
Răspuns posibil: Suntem în anul 2022 d.Hr. sau „era noastră”; un an are 12 luni, 52 de săptămâni, 365 sau 366 de zile.
Întrebarea de deschidere a lecției: În ce deceniu al secolului actual te-ai născut?
Exemplu de răspuns: M-am născut în deceniul al doilea al secolului XXI, în anul 2011.

APLICAȚII INTERDISCIPLINARE
ii. 1. 313 – mileniul I d.Hr., secolul IV d.Hr.; 1789 – mileniul al II-lea, secolul al XVIII-lea
2. 27 + 14 = 41
3. 1504 - 1457 = 47
Spațiul istoric – p. 16
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți care sunt elementele unei hărți.
Răspuns posibil: O hartă este alcătuită din titlu, legendă, scară, orientare și corpul hărții.
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că hărțile sunt importante și pentru istorici?
Elevii se vor referi la importanța hărților pentru orientarea în spațiu a oamenilor.
Exemplu de răspuns: Hărțile sunt importante și pentru istorici pentru că ne sugerează cum arăta spațiul cunoscut și locuit de oameni în trecut și cum era
acesta împărțit.

14
Sursele 1-2
1. 2020 - 1520 = 500 de ani
2. Elevii se vor referi la precizia hărții din 2020, care redă mai fidel forma continentelor și relieful și care redă toate continentele locuite permanent de
către oameni. Harta din 2020 este realizată prin utilizarea unor tehnici moderne (imagini din avion sau satelit, măsurarea distanțelor cu mijloace
tehnice avansate etc.)

Aplicație. Lucru în echipă

Resurse și avantaje Așezare situată Așezare situată în câmpie,

în zonă de munte pe malul unui fluviu
Materiale de Piatră, lemn, calcar, var Lut, stuf
construcție
Alte resurse existente Minereu de fier Apă, plante, pește
Ocupații posibile Minerit, creșterea animalelor, Cultivarea plantelor
prelucrarea lemnului
Avantaje oferite poziție mai ferită de atacuri și Acces la surse de apă și terenuri
invazii fertile, spațiu extins pentru
construit case, comerț facilitat de
transportul pe apă
Riscuri existente Terenuri greu de cultivat, Spațiu deschis și vulnerabil la
relief dificil pentru mijloaceatacuri și invazii, risc de inundații
de transport, izolare (din
cauza contactelor reduse cu
alte comunități).
Discuție liberă cu tema: Care dintre cele două așezări credeți că are șanse mai mari să se dezvolte?
Elevii vor argumenta:
1) avantajele și dezavantajele așezării montane:
Avantaje: poziția strategică (populația este mai în siguranță în cazul unor invazii); existența unor resurse valoroase (minereuri, sare, lemn, pășuni);
Dezavantaje: contactul redus cu alte populații, ceea ce îngreunează transmiterea ideilor, invențiilor etc.; spațiu redus pentru cultivarea plantelor;
comerț dificil de realizat (se pot amenaja mai greu drumuri).
2) avantajele și dezavantajele așezării de pe malul unui fluviu, într-o zonă de câmpie:
Avantaje: acces la apă, ceea ce înseamnă pescuit, transport, comerț; contactul facil cu alte civilizații de la care se pot împrumuta idei și invenții; terenuri
fertile ce pot fi cultivate; posibilitatea de a construi canale pentru irigații.

15
 Dezavantaje: risc mai mare în fața unor invazii, inundații
Concluzie: zonele montane pot asigura mai ușor supraviețuirea datorită izolării și apărării mai ușoare, dar așezările din apropierea fluviilor, din zonele de
câmpie, au avut, în istorie, posibilități mai mari de dezvoltare/evoluție datorită contactului cu alte civilizații, comerțului și organizării necesare pentru
construirea canalelor de irigații necesare cultivării plantelor.

Recapitulare – p. 17
Cuvintele de completat, în următoarea ordine:
evoluția, prezentul, scrise, nescrise, arheologi, muzee, ocupațiile, hărți istorice, secolul, descrescătoare, axa cronologică, ocupațiile, hărți istorice, Preistorică,
Antică, Modernă, Contemporană.

Test – p. 18
I. 1b, 2c, 3a
II. Izvoare scrise: cărți, inscripții, hărți, monede
Izvoare nescrise: unelte, podoabe, arme, morminte
III. 509 î.H. – mileniul I, secolul VI î.H.
313 d.H. – mileniul I, secolul IV d.H.
IV. Secolul XX: 1901-2000
V. Tren – Epoca Modernă
Satelit – Epoca Contemporană
Grup în jurul focului – Epoca Preistorică
Sfinxul – Epoca Antică
Castelul Huniazilor – Epoca Medievală

Spune-ți părerea
Exemplu: În opinia mea, locuitorii care au trăit în apropierea unui fluviu au avut mai multe avantaje. Ei au avut resurse care le-au asigurat nu doar
supraviețuirea, ci și dezvoltarea. Au putut să pescuiască, să cultive pământul și să obțină recolte mari cu ajutorul irigațiilor. Acest lucru a dus la prosperitatea
familiilor și la înmulțirea populației. Dar, mai mult decât atât, cu ajutorul bărcilor, plutelor, corăbiilor, ei au putut să facă comerț cu alte așezări sau schimb
de idei și de invenții cu alte civilizații. Astfel, așezările de pe malul fluviilor au putut să se dezvolte mai repede în vremuri de pace.

Aplică
Calendarul bizantin – 5508 + 1492 = 7000 (anul 7000 de la Facerea Lumii)
Calendarul musulman – 622 + 1492 = 870 (anul 870 de la Hegira)

16
 UNITATEA 2 - PREISTORIA

Primii oameni – p. 20
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți principalele epoci ale istoriei.
Răspuns posibil: Preistorie, Antichitate, Evul Mediu, Epoca Modernă, Epoca Contemporană.
Întrebarea de deschidere a lecției: Unde crezi că au apărut primii oameni?
Exemple de răspuns ale elevilor: Undeva în Africa./ Într-o zonă caldă. / În sudul/estul/sud-estul Africii.
Sursa 1, Exemplu de activități: tăiatul de copaci prin izbirea cu pietre-topor, spargerea oaselor cu pietre tip ciocan, vânarea animalelor cu vârfuri de lance
sau de săgeată, netezirea pieilor de animale pentru a face haine cu ajutorul unei pietre-răzuitoare, tăierea hranei cu o piatră-cu țit.

Sursa 2
Elevii se vor referi la faptul că Evoluția este un proces de neoprit care se aplică tuturor organismelor (atât animale, cât și vegetale), fiind precum o „lege”
(care se aplică tuturor oamenilor în mod egal, fără discriminare).

Sursa 3
Primele zone ocupate de oameni au fost continentul african, Asia de Sud și de Est, pentru că se aflau în apropierea zonei în care a apărut omul (Africa de
Sud-Est), fiind și asemănătoare ca mediu cu regiunea din care proveneau. Ultimele zone ocupate au fost nordul Europei, America de Nord și de Sud, precum
și insulele de la marginea Europei și Asiei, din cauza dificultăților de a traversa mările și oceanele, a climei reci și umede din aceste regiuni.

Sursa 4
Omul de Neanderthal era mai scund și mai robust, având nasul mai mare, capul mai turtit și fruntea mai scundă decât omul modern.

Sursa 5
În planul îndepărtat, o persoană pictează pe pereții peșterii mai multe desene de animale folosind un băț și un vas scobit cu vopsea, în timp ce un bărbat îi
ține o torță aprinsă pentru a avea lumină. În partea dreaptă, o femeie are grijă de un copil, iar o alta ține o bucată de carne aproape de foc pentru a o găti.
Printre uneltele prezente în peșteră se numără topor din piatră cu mâner de lemn, un colier din dinți, oase de animale cioplite și bețe sau bâte de lemn.

Aplicații – p. 21
Joc de rol: Elevii pot mima surpriza, teama și curiozitatea la întâlnirea celor doi oameni din specii diferite. Apoi se vor concentra pe transmiterea unor
informații prin limbajul trupului („mi-e foame” sau „mi-e sete”, „dă-mi mie sulița ta”, „mi-e frig”, curiozitatea în legătură cu anumite obiecte).

Dezbatere:
Avantajele peșterii; refugiu rezistent, apare natural și nu trebuie creat sau construit de om, poate adăposti surse de apă

17
Dezavantajele peșterii (poate adăposti și animale periculoase precum urși, lei/tigri/lupi, are o temperatură rece și trebuie încălzită de om, nu poate fi închisă
intrarea, nu se găsește în anumite locuri, ca de exemplu la câmpie)
Avantajele cortului: este ușor de cărat (împărțit la mai mulți oameni), poate fi montat aproape oriunde, poate fi reconstruit dacă se deteriorează, pot fi
înlocuite „piese” dacă se rup sau se pierd.
Dezavantajele cortului: este greu de apărat, nu e foarte rezistent, trebuie cărat, nu izolează foarte bine față de mediul extern.

Revoluția neolitică – p. 22-23

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți cu ce se hrăneau primii oameni.
Răspuns posibil: Primii oameni se hrăneau cu animalele pe care le vânau și plantele pe care le culegeau în timp ce se deplasau.
Întrebarea de deschidere a lecției: De unde crezi că provine hrana ta?
Exemplu de răspuns: Din aceeași localitate./ Din zona rurală a județului. / De la supermarket./ Din Turcia/Grecia/Spania.

Sursa 1:
Avantaje: posibilitatea de a le dezvolta și întări pe parcursul mai multor ani; sunt mai călduroase și mai comode decât peșterile; permite realizarea unei
agriculturi intensive și stocarea resurselor de la un anotimp la altul în locuință sau în apropierea acesteia; oferă intimitate pentru familii.
Dezavantaje: consumă timp, efort și resurse să fie construite și întreținute; pot atrage inamici care doresc să le ocupe sau jefuiască; pot fi distruse de
incendii sau furtuni.
Concluzie: trecerea de la peșteră la locuință a însemnat un progres și a facilitat evoluția, în timp, a grupurilor umane.

Sursa 2-3:
Pe baza imaginilor
Activitățile desfășurate în general de bărbați erau cele care necesitau o forță fizică mai mare (în imagini sunt reprezentate aratul și seceratul/culesul), pe
când femeile se ocupau, de obicei, cu măcinatul cerealelor și țesutul.
Alte activități ale bărbaților: pescuitul, vânătoarea, producerea de arme, tăierea copacilor.
Alte activități ale femeilor: îngrijirea copiilor, culesul fructelor și plantelor, pregătirea îmbrăcămintei, gătitul.
Pentru a explica motivele din spatele acestei diviziuni a muncii între femei și bărbați, elevii se vor referi la dificultatea fizică și pericolele legate de unele
activități precum aratul, tăierea copacilor, vânătoarea, pe când activitățile din jurul casei/gospodăriei nu erau atât de periculoase, dar implicau mai multă
atenție, timp și precizie (îngrijirea copiilor, țesut, gătit), motiv pentru care erau realizate de către femei.

Sursa 4: Elevii se vor referi la eliminarea concurenței între grupuri de oameni pentru teritorii de vânătoare, a pericolelor legate de vânarea unor animale
mari. Vânătoarea depindea de anotimp și de migrația animalelor. Prin domesticirea animalelor și a păsărilor, oamenii aveau permanent la dispoziție hrană
(lapte, carne, ouă) și materiale pentru țesut (ex. lână).

18
Sursa 6: Elevii se vor referi la dezavantajele hainelor din piei de animale (prea călduroase vara, grele, dificil de pregătit pentru a deveni haine, necesită
vânarea animalelor).

Dezbatere:
Argumente în favoarea cultivării plantelor:
- recoltele pot fi păstrate de la un anotimp la altul și chiar mai mulți ani, asigurând permanent hrana oamenilor și a animalelor domestice;
- produce alimente care pot fi preparate cu mai puțin efort (sau mâncate crude).
Dezavantaje: este nevoie de timp (uneori, aproape de un an) pentru a aduna recolta; vremea nefavorabilă (seceta, inundațiile, grindina) pot distruge
recoltele.
Argumente în favoarea creșterii animalelor:
- animalele domestice sunt o sursă permanentă de hrană (carne, lapte, ouă), dar și de alte materiale utile: lână, corn, oase, piei;
- în funcție de anotimp, animalele se pot hrăni singure, pe lângă casă;
- carnea produce mai multă energie când este consumată;
Dezavantaje: omul trebuie să muncească pentru întreținerea animalelor (asigurarea hranei acestora și a adăpostului)
Concluzie: ambele activități sunt importante și ambele se fac cu efort. Ele se completează reciproc, de aceea oamenii le practicau în același timp, acolo unde
clima și relieful permiteau.

Inventarea Metalurgiei – p. 24
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți ce fel de unelte foloseau primii oameni.
Răspuns posibil: Unelte din lemn, os sau piatră cioplită.
Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că au fost primele obiecte confecționate din metal?
Exemple de răspuns: Primele obiecte realizate din metal au fost armele/ cuțitele pentru tăiat alimente.
Sursa 1: 1. Topor, seceră, daltă, sapă
2. Avantaje ale uneltelor de metal față de cele de piatră: metalul poate fi refolosit prin topire, metalul poate fi mai dur decât piatra și nu se ciobește
la utilizare intensă, metalul poate fi turnat sau modelat la cald în aproape orice formă, metalul este în general mai ușor decât piatra și poate fi cărat
mai ușor.

Joc de rol: Elevii pot convinge folosind argumente practice, comparând eficiența unor unelte din metal față de unele din piatră. De exemplu, un topor din
metal față de un topor din piatră. Poți tăia mai ușor un copac, poți prelucra mai ușor lemnul. Sau... o sapă din metal față de una din piatră. Poți plivi mai ușor
și mai eficient iarba, poți obține recolte mai mari, implicit mai multă hrană. Cu un cuțit din metal poți tăia mai ușor carnea, legumele, sforile etc.
Având mai mult timp la dispoziție, poți face alte activități, poți experimenta.

19
Dacă vom contribui la progresul vecinilor noștri, învățându-i să folosească și ei unelte din metal, vom putea face schimb de materiale și de idei, ne vom
putea sprijini reciproc, ne vom putea uni eforturile pentru a aduce materiale rare de la distanțe mai mari. La un moment dat, vecinii poate ne vor ajuta cu
soluții referitoare la prelucrarea metalelor si cu alte beneficii, la schimb.

Recapitulare p. 25
Cuvintele de completat, în următoarea ordine: Preistoria, inventarea scrisului, evoluției, mediu, specii, Homo neanderthalensis, vânători-culegători,
domesticirea, surplus, sedentarizeze, cioplirea, pietrei, metalurgiei, cositor, aur, aliaje, bronzul, fierul, podoabe.

Test – p. 26
I. lemn, piatră, cupru, bronz, fier
II. Nomad: vânătoare, peșteră, cules
Sedentar: metalurgie, agricultură, casă

III. 1. HOMO SAPIENS

2. SULIȚĂ
3. VÂNĂTOARE
4. AFRICA
5. BIPED
6. DOMESTICE

A-B: OLĂRIT

IV. a, b, e

Spune-ți părerea: Elevii se pot referi la dorința oamenilor încă din Preistorie de a-și ușura munca și de a obține rezultate mai bune în procurarea hranei.
Elevii vor menționa avantajele uneltelor de metal (durabilitate, duritate, posibilitatea de a fi modelate și ascuțite mult mai ușor) în anumite acțiuni din
agricultură (săpat, tăiat, arat).

Aplică: Elevii vor prezenta pe scurt tranziția de la vânători-culegători nomazi la agricultură și sedentarizare în Neolitic, cu utilizarea celor cinci cuvinte-
cheie.
Exemplu de text

20
 Agricultură și sedentarizare în neolitic

Neoliticul a însemnat un progres față de Paleolitic deoarece oamenii au construit așezări permanente și au început să practice agricultura (cultivarea
plantelor și creșterea animalelor). Sedentarizarea a însemnat de fapt construirea unor case din materiale aflate la îndemână: lemn, lut, piatră. În casă
sau în afara casei oamenii aveau un loc amenajat unde puteau face focul pentru a se încălzi sau pentru a găti. O vatră sau chiar un cuptor. Pe lângă case,
oamenii cultivau pământul, adică îl arau, aruncau semințe și așteptau ca acestea să crească și să rodească. Astfel, oamenii aveau permanent hrană. Nu
se mai bazau pe fructele, legumele și cerealele care se găseau în natură, în funcție de anotimp. Sau pe vânat, care era periculos și nesigur (uneori nu
vânau nimic). Domesticind animale, prin închiderea în țarcuri construite pe lângă case, oamenii își asigurau tot timpul anului carne, lapte și lână, pe care
o foloseau la țesut. Astfel, viața oamenilor a devenit mai bună, iar ei au putut să evolueze.

21
 UNITATEA 3 – ORIENT ANTIC
Mediul natural și viața cotidiană în Orientul Antic – p. 28
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți în ce zone s-a dezvoltat agricultura prima dată!
Răspuns posibil: Agricultura s-a dezvoltat prima dată în apropierea cursurilor unor râuri sau fluvii, acolo unde exista apă pentru animale și plante.

Întrebarea de deschidere a lecției: Cum crezi că au apărut primele orașe?

Exemple de răspuns:
Primele orașe au apărut prin creșterea unei așezări, în urma dezvoltării agriculturii, comerțului și meșteșugurilor; ulterior, oamenii au construit ziduri pentru
a se proteja pe ei și proprietățile lor de invadatori

Sursa 1
1. Elevii se vor referi la importanța vânătorii în antrenarea războinicilor, la necesitatea de a avea suficientă hrană în anii cu recolte slabe sau la faptul că nu
toate animalele au putut fi domesticite.
2. Exemplu de răspuns: Aș lua cu mine pentru a vinde: saci de grâu, pește sărat și uscat, miere și ulei. Mi-aș dori să cumpăr minereuri, lemn, cai, piei de
animale sau podoabe de aur.

Sursa 2
Elevii se pot referi la importanța apei pentru viața de zi cu zi: apă de băut, de spălat, de irigat culturile, pentru lut de cărămizi sau ceramică

Sursa 3
Unii bărbați din Mesopotamia antică aveau părul creț, pe care îl purtau scurt, probabil din cauza căldurii. Însă, bărbile lor erau lăsate lungi și împletite.

Sursa 4
1. Locuințele rurale erau mai mici, adăpostind probabil doar câte o singură familie, pe când locuințele urbane erau mai mari, cu mai multe camere,
locuite de familii extinse și servitori/sclavi.
2. Locuințele rurale mesopotamiene erau îngropate pe jumătate, pe când cele urbane erau construite pe mai multe niveluri, deasupra solului.
3. Acoperișurile locuințelor rurale erau acoperite cu paie sau stuf, pe când locuințele urbane aveau acoperișuri plate, din cărămizi, fiind locul unde
oamenii își desfășurau o parte din activitățile zilnice (gătit, mâncat, etc.).

Aplicație
Exemplu de text:

22
 O zi în Mesopotamia antică

Trezindu-mă dimineața odată cu primele raze de soare, strâng rogojina de somn de pe podea și aduc lemne din magazia de la subsol. Soția mea le
pune pe vatră și pregătește focul în bucătăria întunecată de la parter. În timp ce se încălzește cuptorul de pâine torn apă din amfora cu mâner în bolul de
spălat de lângă luminatorul din tavan. După ce mă spăl, mă alătur celorlalți membri ai familiei în rugăciunea de dimineață. Apoi, dau indicații servitorilor să
cumpere pește de la vânzătorii ambulanți, să curățe covoarele, să adune lemne pentru focul de seară de pe acoperiș, să aleagă grâul pentru a fi măcinat
pentru pâine, să aducă apă de la fântână. Mă joc puțin cu cei doi fii ai mei, luptându-ne cu două săbii din lemn. În calitate de stăpân al casei, întreb un soldat
care patrulează pe străzi despre zvonurile care circulă despre armatele inamicilor. Fiind convins de eventualitatea unui război, verific proviziile casei de grâu,
ulei, vin și apă, după care dau indicații să fie întărite grinzile acoperișului și astupate toate spărturile în pereți cu lut și paie. Apoi mă îndrept către piața
centrală, unde funcționarul regelui explică noua taxă în grâu și piei care va fi cerută pentru aprovizionarea armatei orașului.

Temple și piramide – p. 30
Conexiunea cu lecțiile anterioare: Amintește-ți din ce erau construite clădirile în Orientul Antic!
Clădirile în Orientul Antic erau construite din cărămizi din lut ars (sau chirpici) și bârne din lemn; unele clădiri erau din piatră, dacă aceasta se găsea în
apropiere.

Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că erau atât de importante templele pentru oamenii din Antichitate?
Exemplu de răspuns: Templele erau importante pentru oameni în Antichitate deoarece religia era importantă, iar oamenii duceau la templu ofrande și se
rugau zeilor, așteptând ajutor de la aceștia.

Întrebare pe text: Ce alte exemple de construcții la care participă întreaga comunitate cunoști?
Răspunsuri posibile: drumuri, poduri, ziduri de apărare, fântâni, biblioteci, școli etc.

Sursa 1
Templele și administrația erau situate în același loc în orașele-stat mesopotamiene deoarece preoții care interpretau voința zeilor erau singurii care știau să
scrie și să citească și erau angajați și ca funcționari ai statului.
Sursa 2
Pentru conducătorii orașelor-state mesopotamiene, templele trebuiau să fie cât mai mari și mai decorate pentru că astfel considerau că vor atrage
bunăvoința zeilor.
Sursa 3

23
Asemănări:
1. Atât piramidele cât și ziguratele erau clădiri mari, înalte, cu baze largi, care se îngustează spre vârf.
2. Ambele clădiri aveau legătură cu religia/credințele oamenilor
Deosebiri:
1. Spre deosebire de piramide, ziguratele aveau un vârf tăiat, nu ascuțit.
2. Ziguratele îndeplineau rolul de templu și roluri administrative, pe când piramidele erau morminte.

Aplicație-Proiect
Sugestie
Proiectul poate fi realizat despre Piramida lui Keops, cea mai mare dintre piramidele egiptene, considerată una dintre minunile arhitectonice ale lumii antice

Orașul-stat Babilon – p. 31
Conexiunea cu lecțiile anterioare: Amintește-ți ce însemna „Semiluna Fertilă”!
Răspuns: „Semiluna Fertilă” era o zonă din Orient unde se putea practica agricultura datorită prezenței apei. Zona are o formă de semilună și cuprinde văile
fluviilor Tigru, Eufrat, Nil, precum și valea râului Iordan.

Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că a fost primul mare oraș al Orientului Antic?
Exemple de răspunsuri: Ierihon, Damasc, Sumer, Eridu, Ur, Uruk, Çatalhöyük etc.
Joc de rol
Exemplu de răspuns: Dacă aș fi regele Babilonului le-aș explica judecătorilor că și ei pot fi pedepsiți dacă nu judecă drept procesele, după ascultarea
martorilor și prezentarea dovezilor. Pe perceptorii de taxe i-aș avertiza că vor rămâne fără avere dacă sunt corupți, dar le-aș oferi un venit bun pentru a nu fi
tentați să încalce legea. Profesorilor le-aș asigura un rol de onoare în societate, pentru că ei asigură educația noilor generații.

Popoare și civilizații pe harta Orientului Antic – p. 32-33

Conexiunea cu lecțiile anterioare: Amintește-ți pe văile căror fluvii au apărut primele civilizații!
Răspuns posibil: Pe văile fluviilor Tigru și Eufrat în Mesopotamia, Nil în Egipt, Indus și Gange în India, Fluviul Galben și Fluviul Albastru în China

Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că au fost primele imperii?

Exemple de răspunsuri: Imperiul Persan, Imperiul Babilonian, Imperiul Akkadian, Imperiul Egiptean, etc.

Sursa 1
1. Conform graficului, cea mai veche civilizație este cea sumeriană, iar cea mai nou apărută este cea a mezilor și perșilor.
2. Au existat simultan cele mai multe civilizații și popoare ale Orientului Antic în perioadele:

24
 2000 î.Hr.-1500 î.Hr. (Vechii indieni, chinezii, Asiria, Egipt, Hitiți, Vechiul Babilon, Evreii și Fenicienii)
750 î.Hr.-1 d.Hr. (Chinezi, Egipt, Asiria, Noul Babilon, Evreii, Fenicieni, Mezi și Perși)

Sursa 2
1. Elevii vor indica Tigrul, Eufratul, Indusul, Nilul.
2. Evreii, fenicienii, asirienii, akkadienii, sumerienii.

Aplicație interdisciplinară
Cel mai apropiat popor antic (dintre cele incluse pe hartă) de Europa – hitiții
Popor din Africa – Egiptul
Popoare din Asia: hitiții, evreii, fenicienii; în Mesopotamia - asirieni, akkadieni, sumerieni; mezi, perși, indieni, chinezi.
Chinezii sunt cel mai îndepărtat popor de Europa, din Orientul Antic (din cele incluse pe hartă).

Chinezii, p. 34
Conexiunea cu lecțiile anterioare: Amintește-ți de ce erau importante fluviile pentru primele civilizații!
Fluviile erau importante pentru primele civilizații deoarece ofereau resurse și oportunități pentru agricultură, pescuit, transport, comerț.

Întrebarea de deschidere a lecției: De unde crezi că vine numele de China?

Răspuns: Numele de „China” provine de la „Qin”, numele unei dinastii care a condus statul chinez
Aplicație
Evreii – p.35
Întrebarea de conexiune: Amintește-ți ce popoare locuiau în „Semiluna Fertilă”!
Răspuns: egiptenii, evreii, sumerienii, babilonienii

Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că evreii sunt numiți „poporul ales”?

Exemplu de răspuns: Pentru că în Vechiul Testament sunt menționați drept poporul ales de Dumnezeu pentru a primi Canaanul („tărâmul Făgăduinței”,
adică valea fertilă a Iordanului) și revelația divină (Adevărul despre Dumnezeu și Creația Sa); ulterior, în islam și creștinism, a fost recunoscută întâietatea
poporului evreu ca popor monoteist.

Sursa 1: Povestea lui David și Goliat ne învață că și cei slabi pot să-i învingă pe cei puternici.
Sursa 2: Prima poruncă.
Sursa 3: Regele Cyrus i-a eliberat pe sclavii din Babilon pentru că nu considera că sclavia lor era acceptată de zeul Marduk.
Sursa 4: În plus față de Tora, Biblia conține Noul Testament.

25
Aplicație: Exemplu de text despre o sărbătoare evreiască:

Sărbătoarea de Purim

Sărbătoarea de Purim reprezintă cea mai veselă sărbătoare religioasă din credința iudaică. Ea este sărbătorită în ziua de 14 sau 15 Adar (a șasea
lună a calendarului evreiesc). De Purim, evreii comemorează salvarea strămoșilor lor de urgia lui Haman, un funcționar influent din Imperiul Persan. Conform
legendei biblice, Haman urmărea uciderea tuturor evreilor din Imperiul Persan din cauza credinței acestora. El este învins prin intervenția evreului Mordecai și
a verișoarei acestuia, Estera, o orfană evreică ajunsă soția regelui persan Achashverosh.
De Purim, evreii își dăruiesc unii altora mâncare și băuturi, dar oferă și milostenie celor săraci. Din acest punct de vedere, sărbătoarea se aseamănă
cu Crăciunul creștinilor, când se oferă cadouri și pomană săracilor. De Purim se pregătește o masă bogată, de sărbătoare, și se rostesc rugăciuni și texte
sfinte în sinagogă, un alt aspect care apropie sărbătoarea de Purim de Crăciunul creștinilor.

Inventarea scrierii – de la pictograme la alfabet – p. 36

Conexiunea cu lecțiile anterioare: Amintește-ți ce anume separă Preistoria de Antichitate?
Preistoria se încheie, iar Antichitatea începe, odată cu apariția scrierii, a orașelor și a statelor.

Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că a fost inventat scrisul?

Sugestie de răspuns: Pentru ca oamenii să nu uite unele informații.

Sursa 1: Desenul ar putea sugera un grup de păstori nomazi călare pe cămile.

Sursa 2: Desenul al treilea de pe al doilea rând seamănă cu doi oameni aplecați care seceră grâul și ar putea însemna „recoltă”.
Ultimul desen din dreapta de pe primul rând seamănă cu un munte cu niște nori deasupra și ar putea însemna „ploaie”.
Sursa 3: Exemplu de răspuns: Al șaselea simbol de pe ultimul rând de jos cuprinde Ochiul lui Horus și un cap care seamănă cu un faraon. Acest simbol pare
să reprezinte protecția zeului asupra faraonului.
Sursa 4: Textul a fost inscripționat în cele 3 limbi pentru ca toți supușii imperiului să înțeleagă mesajul transmis.
Sursa 5: În calitate de negustor, mi-aș dori să învăț limba și alfabetul fenicienilor cu care fac des comerț pentru a putea comunica mai bine, pentru a putea
negocia, stabili prețuri, detalii și pentru a mă asigura că nu se înțelege nimic greșit în discuții sau că nu-mi sunt ascunse informații.

Dezbatere
Elevii se vor împărți în două grupe și vor susține cele două puncte de vedere.

26
Elevii care vor apăra nevoia de a avea același alfabet peste tot se vor referi la ușurința comunicării atunci când toată lumea folosește același alfabet, putând
contribui la învățarea mai multor limbi străine de către oameni. De asemenea, ei se vor referi la avantajele alfabetelor, care transmit pronunția sunetelor și a
semnelor, spre deosebire de alte forme de scriere mai complicate, care transmit idei.
Elevii care vor combate această nevoie se vor referi la importanța menținerii fiecărei culturi originale, care nu trebuie să se piardă împrumutând prea multe
elemente în limba și scrierea sa. În plus, culturile puternice care domină fiecare perioadă de timp (decenii sau secole) se schimbă, iar împrumuturile nu
rămân avantajoase pentru mult timp.

Epopeea lui Ghilgameș – p. 38

Conexiunea cu lecțiile anterioare: Amintește-ți care erau cele mai importante civilizații din Mesopotamia!
Răspuns: sumeriană, akkadiană, babiloniană

Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că este cea mai veche poveste?
Exemplu de răspuns: cele mai vechi povești s-au spus în Preistorie, în jurul focului, poate despre curajul unui bărbat la vânătoare sau în luptă sau despre cum
a apărut omul.

Sursa 1: Exemplu de răspuns: Epopeea lui Ghilgameș ne transmite că omul nu se poate lupta cu soarta sa de muritor și că prietenia e mai importantă decât
ambiția personală.
Sursa 2: Exemplu de răspuns: Textul s-a păstrat atâta timp pentru că a fost copiat de mai multe ori mulțumită interesului regilor și altor oameni care doreau
să transmită povestea. Regii, spre exemplu, își doreau să îl imite pe Ghilgameș și să rămână în istorie sau legendă. Totodată, epopeea are personaje
interesante și întâmplări palpitante, astfel încât putea fi de interes pentru oricine.
Sursa 3:
1. a dat în vileag vremurile de dinaintea Potopului;
a poruncit să se ridice zidul Urukului;
a poruncit să se construiască sfânta piață a sacrului Eanna.
2. Basmul reprezintă un alt fel de poveste în care eroul călătorește pentru a descoperi secrete.
Sursa 4
1. Ghilgameș a fost considerat zeu pentru că a înfăptuit multe lucruri dificile în timpul vieții, ca rege. De asemenea, a fost temut și respectat de către supușii
săi.
2. Exemplu de răspuns: Putem considera că Ghilgameș a obținut nemurirea prin faptul că numele său este cunoscut și rostit și acum, la mii de ani de la
domnia sa în Uruk. Epopeea este studiată la școală și este citită de milioane de oameni în fiecare an. Putem chiar spune că este unul dintre cele mai
cunoscute nume din istorie.

27
Aplicație: La început Ghilgameș era un rege aspru în Uruk, iar locuitorii se rugau zeilor să-l pedepsească. Zeii au trimis pe sălbaticul Enkidu să-l învingă pe
Ghilgameș, acesta l-a învins și cei doi s-au împrietenit. Apoi, Ghilgameș l-a convins pe Enkidu să-l ajute împotriva semi-zeului Humbabba, pe care îl ucid
pentru a tăia cedrii uriași. Între timp, zeița Innana se îndrăgostise de Ghilgameș. Fiindcă acesta a refuzat-o, zeița a trimis Taurul Cerului să-l pedepsească.
Deși Ghilgameș a învins taurul, zeii au decis să-l ucidă pe Enkidu, prietenul său. După aceea, întristat de moartea prietenului său, Ghilgameș s-a hotărât să îl
caute pe supraviețuitorul Marelui Potop, Ut-napiștim, pentru a obține un leac al nemuririi. Ghilgameș eșuează în încercarea impusă de Ut-napiștim, aceea de
a nu dormi șase zile și șase nopți la rând. Obține totuși planta miraculoasă cu sprijinul soției lui Ut-napiștim, dar, în timp ce face o baie, un șarpe îi fură planta
magică. În cele din urmă, se întoarce dezamăgit acasă, un muritor resemnat.

Codul lui Hammurabi – p. 40

Conexiunea cu lecțiile anterioare: Amintește-ți care era rolul funcționarilor în Babilon!
Rolul funcționarilor, ca angajați ai statului, era acela de a aduna impozitele și de a duce la îndeplinire legile.
Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că este cea mai veche lege scrisă?
Răspuns: Cea mai veche lege scrisă, păstrată până în zilele noastre, este Codul lui Hammurabi. Probabil au existat și alte legi scrise, chiar mai vechi, dar încă
nu a fost descoperită o dovadă a lor.

Sursa 2:
1. „Ochi pentru ochi” însemna o lege a răzbunării, care permitea celor păgubiți să provoace aceeași pierdere celui vinovat.
2. Fiindcă sclavii erau considerați proprietate a stăpânului, aceștia nu erau considerați de lege la fel de valoroși ca oamenii liberi. Astfel, erau mai degrabă
considerați precum un animal domestic care poate aduce venituri proprietarului.

Aplicații
1. Exemplu de reguli și pedepse:
1. Este interzis să furi. Hoțul prins va trebui să plătească de 3 ori valoarea pagubei.
2. Este interzis să ucizi un alt cetățean. Ucigașul va fi exclus din societate, își va pierde toate drepturile și va trebui să părăsească statul.
3. Toată lumea trebuie să își plătească taxele pe proprietate, pe comerț și pe salariu. Cine evită plătirea taxelor rămâne fără proprietatea sa.
4. Distrugerea bunurilor altcuiva este interzisă. Cel care încalcă legea trebuie să despăgubească valoarea bunului distrus și deranjul creat.
5. Este interzis să minți pentru a înșela o altă persoană sau pentru a obține o decizie favorabilă la un proces.
6. Fiecare persoană are dreptul de a se exprima liber, atâta timp cât nu împiedică dreptul altuia. Cine încearcă să oprească pe altul să se exprime liber
va fi împiedicat să voteze la următoarele alegeri.
7. Fiecare cetățean adult are dreptul de vot, pentru a alege reprezentanții și conducătorii săi. Cine împiedică pe altul să voteze va pierde dreptul de vot
pentru 2 rânduri de alegeri. Cine nu participă la 3 rânduri consecutive de alegeri va pierde dreptul de a vota pentru 5 ani.

28
 8. Dacă regele poruncește ca toți oamenii să lucreze la construcția zidului de apărare sau să-l repare pe cel existent, trebuie să te supui. Dacă nu
participi, plătești o sumă de bani care să acopere două zile de muncă și cu care statul poate cumpăra materiale sau poate plăti meșteri străini care să
facă lucrul în locul tău.
9. Dacă ia foc casa unui vecin sau a altui om de pe strada ta, trebuie să participi la stingerea incendiului. Dacă nu participi, neavând un motiv temeinic,
trebuie să plătești o amendă. Banii vor fi dați celui păgubit, pentru a-și construi o altă casă.
10. Trebuie să-ți cinstești tatăl și mama și să-i îngrijești atunci când îmbătrânesc. Dacă nu faci aceasta, vei fi dat afară din cetate și vei pierde moștenirea.

Legile sunt foarte importante într-o societate pentru că fără reguli bine stabilite și pedepse, fiecare ar încerca să facă tot ceea ce și-ar dori, fără să fie
interesat de nevoile și drepturile celorlalți. O societate fără reguli ajunge foarte repede să fie cuprinsă de haos, iar cei mai puternici să comită abuzuri la
adresa celor slabi.

2. Exemplu de răspuns: Legea Talionului mi se pare nedreaptă pentru că pierderea unui ochi de către vinovat nu îi îmbunătățește cu nimic viața celui
păgubit. Pedeapsa nu trebuie să fie la fel ca fapta rea. O soluție ar fi plata unei despăgubiri consistente, cu care cel păgubit poate să-și întrețină sănătatea, să
repare parțial sau total răul produs. După Legea Talionului, un vinovat ar trebui să permită scoaterea unui ochi, dinte sau tăierea unei mâini, iar cineva ar
trebui să-i provoace aceste răni ca parte din pedeapsă. O astfel de lege provoacă doar suferință, nu ajută cu nimic societatea pe termen lung.

Recapitulare – p. 41
Cuvintele de completat, în ordine:
fluvii, comerțului, Fertilă, cărămizi, piramidelor, Babilonul, Eufrat, terenuri, Marelui Zid Chinezesc, busola, monoteistă, Moise, David, Solomon, Ierusalim,
sumeriană, fenicieni, informații, poveste, nemuritor, legi.

Test – p. 42
I. d, a, e, b, c
II. 1c, 2a, 3b, 4d
III. Asemănări între Epopeea lui Ghilgameș și Codul lui Hammurabi: Mesopotamia, tăblițe de lut;
Elemente unice Epopeei lui Ghilgameș: poveste, erou, Uruk;
Elemente unice Codul lui Hammurabi: lege, judecată, Babilon.
IV. 1. BUSOLA
2. DECALOG
3. ZIGURAT
4. LIMBA
5. KEOPS
6. HIEROGLIFICA

29
 7. CUNEIFORMA
8. DAVID

A-B SCRIEREA

Spune-ți părerea
Exemplu de răspuns: Construirea piramidelor nu era cu adevărat necesară pentru vechii egipteni, fiind o irosire de resurse în loc să le investească pentru
îmbunătățirea vieții locuitorilor. Cred că egiptenii au construit aceste piramide pentru că ei chiar credeau că faraonii erau reprezentanți ai zeilor sau zei pe
pământ, iar prin construirea acestor morminte se putea asigura bunăvoința zeilor pentru toți egiptenii.

Aplică
Elevii vor indica spațiul asociat fenicienilor drept cel de pe coasta de Est a Mării Mediterane; spațiul asociat Egiptului fiind cel de pe valea Nilului până la
vărsarea în Marea Mediterană; spațiul Persiei drept cel situat la nord de Golful Persic și la sud de Marea Caspică.

30
 UNITATEA 4 – GRECIA ANTICĂ
Mediul natural și ocupațiile grecilor – p. 44
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți cele două tipuri de societăți agricole.
Răspuns posibil: Cele două tipuri de societăți agricole sunt cultivatorii sedentari și păstorii nomazi.
Întrebarea de deschidere a lecției: Cu ce crezi că se ocupau vechii greci?
Exemplu de răspuns: Vechii greci se ocupau cu păstoritul, agricultura, comerțul, pescuitul, mineritul, metalurgia.
Sursa 1: Străinii erau interesați să cumpere uleiul de măsline grecesc pentru că acesta era de bună calitate, fiindcă grecii îl produceau în cantități mari și de
multă vreme. În plus, fiindcă grecii produceau mult ulei de măsline, acesta era și acceptabil ca preț pentru străini.
Sursa 2: Un avantaj al proximității mării este posibilitatea câștigului din comerț pe mare, iar un dezavantaj ar fi terenul accidentat al țărmului care nu
permite practicarea unei agriculturi suficient de productive pentru a hrăni locuitorii.
Sursa 3: Exemple de răspunsuri: Locuința greacă avea mai multă mobilă de lemn (paturi, cufere, mese) față de locuința mesopotamiană care folosea mai
degrabă perne, rogojini și covoare. În plus, locuința greacă are camere mai mari, dar mai puține față de locuința mesopotamiană, având și o sală de baie cu o
cadă/piscină, pe care mesopotamienii nu o aveau. Mai mult, locuința mesopotamiană avea etaj și acoperiș locuibile, pe când locuința greacă era acoperită
de țiglă de teracotă/ceramică.

Aplicații. Joc de rol

Sugestii de răspunsuri și organizare
Grupul de greci obișnuiți: Aceștia se ocupau zilnic de agricultură, minerit sau pescuit. Locuința lor mică, din chirpici adăpostea întreaga familie în una-două
camere mici și întunecate. Gătitul avea loc în camera principală, iar fumul înnegrise pereții și bloca lumina. Neavând bani suficienți pentru a cumpăra sclavi,
lucrau ei înșiși pe pământul familiei. Inclusiv copiii participau la săpat, cules, cărat, sortat și curățat. Dormeau pe rogojini întinse pe podea sau pe pături de
lână. Pereții erau încărcați cu alte rogojini sau covoare pentru a ține de cald. Fiind agricultori săraci sau mineri, grecii obișnuiți nu părăseau orașul, satul sau
regiunea în care se nășteau, decât dacă erau chemați la război.
Grupul de greci bogați: Locuiau în orașe sau în zone rurale cu domenii mari. Casele lor erau construite în general din piatră, zidită cu mortar cu var, mult mai
mari și mai rezistente decât cele ale grecilor obișnuiți. Casele lor aveau mai multe camere, bogat mobilate cu mese, paturi, cufere, dulapuri de lemn, iar cea
mai bună cameră din casă era dormitorul stăpânilor. Având terenuri mai multe, plantații de măslini, viță-de-vie sau cereale, aceștia aveau sclavi care locuiau
în case și care le munceau pământul, aducându-le venituri. Grecii bogați aveau camere speciale pentru spălat și erau, în general, mai atenți la igienă. Puteau
avea chiar apă adusă în casă prin conducte de ceramică sau teracotă. Având bani mai mulți decât grecii obișnuiți, aceștia mâncau mai multă carne și, în
general, mâncare mai multă și mai sănătoasă, fiind și mai rezistenți la boli. Cu toate acestea, locuitorii orașelor puteau să se îmbolnăvească mai des, pentru
că locuiau foarte aproape de mulți alți oameni de la care puteau lua microbi. Grecii bogați puteau să se ocupe de comerț, ceea ce le permitea să
călătorească la distanțe mai mari departe de casă și de locul natal.
Diferențe între casele grecilor obișnuiți și cele ale grecilor bogați: dimensiunea caselor (mică pentru grecii obișnuiți, mare pentru grecii bogați), materialul de
construcție al caselor (de chirpici versus de piatră zidită), prezența sclavilor în casele grecilor bogați, ocupațiile grecilor obișnuiți erau grupate în jurul
agriculturii și a muncii manuale, pe când ocupațiile grecilor bogați țineau de comerț și, eventual, război.

31
Activitate individuală
Exemplu de rezolvare:
Triburile grecești care s-au așezat în teritoriul Greciei de azi au devenit sedentare.
Civilizația miceniană s-a dezvoltat în centrul Greciei de astăzi.
Vechii greci construiau cetățile în zone muntoase pentru a fi mai greu de cucerit.
Zeița Atena ar fi fost cea care i-a învățat pe greci cultivarea măslinilor.
Olăritul este unul dintre meșteșugurile pentru care sunt cunoscuți vechii greci.
Grecii reușeau să obțină hrana necesară pentru toată populația prin comerț.
Expedițiile comerciale ale grecilor la mare distanță erau, în general, foarte profitabile.
Țăranii greci amestecau lut uscat cu apă și paie pentru a obține chirpici.
Locuitorii orașelor grecești se întâlneau și dezbăteau problemele cetății în piața centrală numită agora.
Pentru vechii greci, templele, statuile și picturile religioase erau menite să obțină protecția zeilor.
În urma războiului, populația cucerită putea fi transformată în sclavi de către învingători.

Ceramica: între utilitate și artă – p.46

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți la ce foloseau inițial cuptoarele.
Răspuns posibil: La început cuptoarele erau folosite pentru gătit.
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că își decorau grecii ceramica atât de atent?
Sugestie de răspuns: Pentru că ei foloseau vasele de ceramică zilnic și își doreau ca acestea să înfrumusețeze casa.
Sursa 2: Pentru că vasele de ceramică erau create și cumpărate pentru a fi utilizate în viața de zi cu zi și serveau unele scopuri practice.
Sursa 3: Vasul de sus putea păstra condimente sau parfumuri și machiaje; vasul de jos putea păstra apă de băut, vin sau chiar sos de pește.
Aplicații. 1. Exemplu de răspuns:

Dacă nu ar fi fost inventată ceramica, oamenii ar fi avut mari probleme în a găsi modalități de a depozita și căra diferite lucruri. Fiindcă ceramica
arsă permite transportul lichidelor, soluții impermeabile ar fi fost mult mai greu de găsit. Cu timpul, poate că descoperirea sticlei ar fi putut duce la o utilizare
a acesteia la transportul vinului, uleiului de măsline și a apei. Însă, spre deosebire de ceramică, sticla nu poate fi utilizată pentru recipiente foarte mari,
pentru că este mult mai ușor de spart decât ceramica.
Pentru transportul unor cantități mai mici de lichide, oamenii ar fi putut utiliza pielea de animale pentru a face ploști, sau ar putea ciopli recipiente
din lemn, bambus sau piatră ușoară precum alabastru.
Totuși, în absența ceramicii, este posibil ca oamenii să fi inventat alte materiale din care să modeleze recipiente solide pentru transportul și
depozitarea lucrurilor.

32
 Pentru transportul și depozitarea lucrurilor mari, cel mai probabil oamenii ar fi folosit saci din piele sau fibre vegetale, lăzi și cutii din lemn, iar pentru
lucruri mai mici, ar fi continuat să construiască borcane și tuburi din lemn, os, fildeș, piatră. Viața lor ar fi fost mai dificilă, fiindcă cioplitul, țesutul și
pregătitul pieilor durează mai mult, sunt mai costisitoare și necesită pregătirea unor specialiști. Fără ceramică, schimburile comerciale ar fi fost mai mici, mai
rare și mai puțin profitabile, încetinind dezvoltarea civilizației și progresul omenirii.

Adevăr și legendă: miturile grecilor -p.47

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți ce roluri aveau zeii în Orientul Antic.
Răspuns posibil: În Orientul Antic, oamenii credeau că zeii controlau totul, de la funcționarea Universului, la mediul înconjurător și soarta oamenilor.
Întrebarea de deschidere a lecției: Cum crezi că-i influența religia pe vechii greci în viața de zi cu zi?
Sugestie de răspuns: Vechii greci aveau mai mulți zei, cu roluri și abilități diferite. Probabil că grecii se rugau și realizau ritualuri diferite pentru a obține
bunăvoința fiecărui zeu sau zeiță, în funcție de ce activități realizau.
Sursa 1: Pentru că înțelegerea vechilor greci despre boli, microbi și funcționarea corpului uman era încă foarte limitată, aceștia credeau că zeii lor foarte
puternici erau singurii care puteau să-i ajute la cu orice problemă aveau.
Întrebarea din josul paginii, sugestie de răspuns: Cred că legenda Calului Troian este inspirată dintr-o întâmplare reală, aheii având nevoie de o metodă de
a-i păcăli pe troieni pentru a-i învinge. Cu timpul, cred că urmașii aheilor au îmbunătățit povestea pentru a-i face pe aceștia să pară mai curajoși și mai
inteligenți.

Polisul – apariția și organizarea internă -p. 48

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți cum erau organizate orașele-stat mesopotamiene.
Răspuns posibil: Orașele-stat mesopotamiene erau monarhii, în care toată puterea politică era în mâinile regelui, ajutat de o birocrație (administrație)
formată din funcționari plătiți, angajați ai statului.
Întrebarea de deschidere a lecției: Cum crezi că au fost organizați politic vechii greci?
Sugestie de răspuns: Fiindcă relieful Greciei e un amestec de insule, țărmuri și munți, vechii greci erau organizați în comunități mici și independente,
asemănător orașelor-state mesopotamiene.
Sursa 1: 1. Elevii vor indica oricare cinci dintre orașele marcate pe hartă în zona hașurată cu galben.
2. Avantaje ale poziționării lângă mare: accesul la comerț la distanță, acces la pește și sare.
Dezavantaje ale poziționării lângă mare: lipsa terenurilor agricole fertile; poziție strategică expusă atacurilor venite pe apă.
Sursa 2: Vechii greci puneau pe monedele lor zei sau eroi/semizei pentru că fiecare oraș avea câte un protector divin, care era simbolul orașului. Acest gest
era un mod de a-i cinsti pe zei și eroi.
Sursa 3: Legile scrise erau foarte importante pentru orașele-stat antice pentru că reprezentau regulile comunității, asupra cărora toți cetățenii se puneau de
acord, iar încălcarea legilor putea fi înțeleasă ca o sfidare a întregii comunități. Aceste legi erau scrise și plasate în locuri publice pentru a le aminti mereu
locuitorilor care sunt regulile.

33
Dezbatere: Elevii se vor referi asupra avantajele fiecărui timp de organizare politică.
Avantajele orașului-stat (polis): comunitate mai mică, care poate să se implice direct în procesul decizional; solidaritate mai strânsă în comunitate; interesele
fiecăruia sunt mai ușor de apărat decât în state mari, cu nevoi administrative complicate. Există un sentiment mai puternic al identită ții.
Avantajele imperiului: fiind parte dintr-un imperiu mare, cu resurse multe, trăiești într-o societate foarte bogată, cu potențial de dezvoltare mai mare creație
artistică și arhitectonică; poți găsi mai ușor resurse în administrația foarte mare a unui imperiu.
Imperiile aveau de obicei armate puternice, deci viața oamenilor era mai sigură, mai ferită de eventuale invazii; totodată, aveau mai multe oportunități
datorită faptului că puteau beneficia de cuceririle realizate: extinderea comerțului (pentru comercianți), obținerea unor materii prime (pentru meșteșugari)
și în general o mai mare varietate de bunuri.

Sparta – p. 50
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți cum erau mediul și relieful Greciei Antice?
Răspuns posibil: Relieful Greciei este muntos, accidentat, cu țărmul decupat de mare cu numeroase golfuri, istmuri, insule, peninsule. Solurile erau puțin
roditoare, pietroase, bune pentru păstorit, viță de vie și măslini.
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că spartanii s-au organizat diferit de ceilalți greci?
Sugestie de răspuns: Spartanii s-au organizat diferit din cauza tradițiilor războinice ale vechilor dorieni și a existenței unui număr foarte mare de sclavi în
cetate, ceea ce făcea necesară și o armată împotriva revoltelor acestora, nu doar împotriva dușmanilor externi.

Sursa 1: Licurg a întrebat Oracolul despre cum să reformeze sistemul Spartei pentru a putea susține, ulterior, că legile sunt date de zei sau inspirate de
aceștia. Astfel, oamenii ar fi respectat în mai mare măsură legile.

Sursa 2: Cei doi elevi exersează aruncarea suliței. Acest exercițiu era important pentru antrenarea viitorilor soldați spartani.
Aplicație. Exemplu de răspuns:
Nu mi-ar fi plăcut să trăiesc în Sparta antică pentru că societatea era foarte aspră, nu punea valoare pe artă, sentimente și familie, ci pe violență și război.

Atena – p.51
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți care erau principalele polisuri grecești.
Răspuns posibil: Principalele polisuri grecești erau Atena, Sparta, Corint, Megara, Eubeea, Theba, Argos, Efes, Millet, etc.
Întrebarea de deschidere a lecției: De unde crezi că provine cuvântul „democrație”?
Sugestie de răspuns: „Democrație” provine din limba greacă veche, însemnând „puterea poporului” sau „puterea maselor”.
Sursa 1: Pentru că orașul Atena o avea pe zeița Atena drept patron spiritual, iar aceasta era zeița înțelepciunii.

34
Sursa 3: Pentru că democrația permitea unei părți mai mari din locuitorii Atenei (cetățenii) să participe la luarea deciziilor în cetate, iar aceștia au luat decizii
care aduceau bunăstare majorității.

Aplicație:
3 deosebiri:
- Atena a avut mai multe organizări politice, inclusiv o organizare democratică, în sec. V î.Hr., în timp ce Sparta a fost tot timpul o monarhie cu doi
conducători ereditari
- În Atena copiii învățau să scrie și să citească, să socotească, să recite etc., în timp ce în Sparta educația punea accent pe pregătirea fizică și militară
- În Atena era foarte apreciate artele, filosofia, cunoașterea în general, în timp ce în Sparta acestea erau disprețuite.
- Atena era situată pe țărmul mării și avea o flotă importantă, în timp ce Sparta era relativ izolată, în centrul Peninsulei Peloponez;
O asemănare: religia (credeau în aceiași zei) și participarea la Jocurile Olimpice
sau prezența în cetate a străinilor liberi, fără cetățenie, care desfășurau comerț și alte activități economice.

Procesul de colonizare – p52

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți care era rolul mării în viața vechilor greci.
Răspuns posibil: Pentru vechii greci, marea era resursă de hrană (pește), modalitate de transport la distanță și cale comercială.
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că au plecat vechii greci să întemeieze noi cetăți în alte ținuturi?
Sugestie de răspuns: Cred că unii dintre vechii greci au plecat deoarece în cetatea proprie nu mai erau terenuri disponibile, iar plecarea însemna acces la
terenuri și noi resurse și oportunități.

Sursa 1: Grecii preferau să își stabilească coloniile pe țărmul mării, pe insule sau la gurile de vărsare ale râurilor. Grecii alegeau aceste zone pentru că erau
accesibile pe mare din cetatea-metropolă, erau mai ușor de apărat de atacurile barbarilor și se aflau la marginea regatelor și teritoriilor străinilor.
Sursa 2: Corabia din imagine putea să se deplaseze cu ajutorul vântului care umfla pânzele de pe catarg sau cu ajutorul vâslelor de care trăgeau solda ții sau
sclavii. Cred că puterea vântului era mai eficientă pentru că era mult mai puternică, deși vântul nu bătea tot timpul.
Sursa 3: 1. Cred că barbarii le-au permis grecilor să se așeze în teritoriul lor pentru a putea face schimb de mărfuri, de idei și de tehnologie cu ei. Barbarii
aveau de câștigat din vecinătatea cu o cetate grecească pentru că grecii erau mai dezvoltați și mai civilizați decât triburile barbare, pe care-i puteau ajuta cu
noi invenții și produse de mai bună calitate literatură, filosofie și instituții.
2. Imaginea redă momentul când Gyptis se îndrăgostește de unul dintre navigatori. Ea pare hotărâtă să le ofere pământurile necesare. Grecii par mul țumiți
și recunoscători, iar ceilalți membrii ai tribului său par nemulțumiți de situație.

Aplicație

35
Cauze: insuficiența terenurilor, lipsa resurselor și a drepturilor politice
Consecințe: dezvoltarea comerțului, răspândirea culturii grecești

Histria, Tomis și Callatis – p. 54

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți care au fost cauzele colonizării.
Răspuns posibil: Cauzele colonizării au fost insuficiența terenurilor, creșterea demografică, lipsa drepturilor și libertăților politice.
Întrebarea de deschidere a lecției: Ce popor locuia în Dobrogea la venirea grecilor?
Sugestie de răspuns: Geții și sciții

Sursa 1: Ceramica produsă în Grecia a ajuns la Histria prin comerțul desfășurat de cetatea greacă din Dobrogea cu metropola și celelalte cetăți din Grecia.
Sursa 2: Callatis, Tomis, Histria
Sursa 4: 1. Vite, sclavi, miere, ceară, pește sărat
2. ulei, vinuri, grâu
3. grâu

Aplicații
Histria – numele vine de la Dunăre (Istros), a decăzut din cauza închiderii golfului
Tomis – S-a dezvoltat în perioada romană;
Callatis – emite monedă proprie; a devenit, în sec. III, cea mai importantă dintre cetățile dobrogene

Războaiele medice – p.56

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți ce regate și imperii s-au succedat la sud de Marea Neagră.
Răspuns posibil: Asirienii, hitiții, lidienii, persanii
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că au vrut perșii să cucerească Grecia?
Sugestie de răspuns: Perșii doreau să cucerească Grecia pentru a-și extinde imperiul și a obține resursele bogatelor orașe grecești.

Sursa 1: 1. Milesienii s-au pregătit să se răscoale împotriva perșilor încercând să devină „stăpânii mării”. În plus, au căutat să obțină alianța Spartei.
2. Milesienii au acordat egalitatea în drepturi a cetățenilor pentru ca aceștia să aleagă de bunăvoie răscoala împotriva perșilor.
Aplicație
499 î.H. – revolta grecilor din Ionia
498 î. H. – incendierea orașului Sardes de către ionieni cu ajutorul Atenei și Eretriei

36
490 î. H. – Bătălia de la Maraton
480 î. H. – expediția perșilor conduși de Xerxes în Grecia, respinsă de greci prin bătălia navală de la Salamina
479 î. H. – bătălia de la Plateea, soldată cu victoria grecilor

Bătălia de la Maraton -p.57

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți care erau cele mai puternice polisuri ale lumii grecești.
Răspuns posibil: Sparta și Atena.
Întrebarea de deschidere a lecției: De unde crezi că vine proba sportivă numită „maraton”?
Posibile răspunsuri/Sugestii de răspuns:
De la un eveniment din antichitate.
sau
De la o bătălie.

Sursa 2: 1. Era condusă de zece strategi și un comandant de cavalerie.

2. Curajul și controlul de sine al atenienilor este cel care le-a adus victoria, perșii considerându-i nebuni.
Aplicație
Sugestie de text:

Despre Filipides

Alergătorul Filipides rămâne un personaj foarte important din istoria omenirii nu doar prin sacrificiul său, care este comemorat în fiecare an peste tot pe glob
de către oameni care aleargă distanța onorifică a „maratonului”, ci și prin faptul că rămâne un simbol al spiritului grecilor antici. Aceștia erau dispuși să își
învingă limitele fizice prin voință și curaj în scopul unui țel nobil, mai important. E foarte probabil ca Filipides să fi avut antrenament ca mesager sau
alergător, dar acest lucru nu îi reduce cu nimic din merite, dimpotrivă. În plus, este remarcabil curajul său de a continua să alerge încă odată aceeași
distanță, după ce era deja epuizat de prima jumătate a călătoriei. Cel mai probabil, Filipides știa că acest al doilea drum urma să îl coste viața, dar a ales să îl
parcurgă oricum. Nu știu dacă, în locul său, aș fi putut să fac acest gest, sau dacă aș fi avut curajul necesar. Chiar dacă în ziua de astăzi există mulți oameni
care se antrenează și aleargă aceste distanțe în fiecare an, ei o fac pentru sănătate sau pentru distracție. Filipides, însă, a făcut-o cu întreaga
responsabilitate a importanței mesajului său. Dacă nu ajungea la timp sau dacă eșua, întreaga soartă a războiului putea fi pusă în pericol, inclusiv viețile
celor dragi ai acestuia. Și din acest motiv, reușita sa este cu atât mai admirabilă.

37
 Războiul peloponeziac -p.58
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți cum erau organizate Sparta și Atena.
Răspuns posibil: Sparta era o monarhie ereditară dublă, concentrată pe armată; Atena era o democrație care se concentra pe comerț și flotă.
Întrebarea de deschidere a lecției: Cum crezi că i-a influențat pe greci victoria împotriva perșilor?
Sugestie de răspuns: Cred că victoria împotriva perșilor le-a dat grecilor încredere și faimă, dar după aceea au început să se certe între ei pentru putere și
influență
Sursa 1: 1. Existența unui dușman comun care îi amenința i-a unit pe toți grecii.
2. Puterea pe uscat era Liga Peloponeziacă, condusă de Sparta, care domina sudul Greciei Continentale și partea de nord, în Macedonia; puterea
maritimă era Liga de la Delos, condusă de Atena, care domina țărmurile Mării Egee și Mării Marmara.
Sursa 2: Se temeau ca atenienii să nu ajungă prea puternici pe mare.
Sursa 3: 1. Dacă nu izbucnea ciuma la Atena sau dacă nu interveneau perșii, Atena avea toate șansele să câștige războiul.
2. Epidemiile pot avea un impact decisiv asupra unui război pentru că, dintr-un motiv care nu ține de activitatea militară, o tabără sau amândouă pot
fi afectate profund de boli. Fie că sunt slăbiți sau chiar uciși de boli, soldații nu mai pot lupta, iar ceilalți cetățeni care le asigură proviziile pot fi uciși sau
bolnavi și nu mai pot contribui. În plus, atunci când războaiele durează mai mult, epidemiile ajung să afecteze una sau amândouă taberele, din cauza
apropierii îndelungate a soldaților care pot fi contagioși și a slăbirii sistemului imunitar din cauza proviziilor puține și a igienei de război precare.
Sursa 4: Cred că Tucidide era interesat să transmită generațiilor următoare punctul său de vedere asupra războiului și să explice de ce au fost luate anumite
decizii de către Atena.
Sursa 5: Spartanii le-au impus taxe (biruri) celor învinși, precum și introducerea unei conduceri oligarhice.
Sursa 6: Cred că discursurile pot influența foarte mult cursul unui război, aducând curaj, motivație, determinare unei tabere militare care poate nu ar mai fi
fost deloc motivată să continue lupta. Fiecare imbold de motivație și determinare poate aduce demoralizarea inamicului sau duce la un contraatac decisiv.

Aplicații
Joc de rol
Exemplu de discurs:
Stimați cetățeni ai Atenei,
Ce are cetatea noastră de câștigat dintr-un război crâncen cu Sparta în acest moment? După toate strădaniile pe care le-am întâmpinat împreună
împotriva perșilor, un război între greci nu ar da câștig de cauză decât dușmanilor noștri comuni. Eu sunt aici ca să vă spun că, cel mai probabil, nici spartanii
nu doresc acest război. Deși lor le place războiul, nu cred că își doresc o astfel de confruntare. Și ei au avut de pierdut în trecut, la fel de mult ca noi. Probabil
că lor le e teamă de noi. Și nouă de ei. Dar nu cred că suntem într-o situație în care nu mai avem ce discuta cu ei. Putem să ne înțelegem să nu ne mai
încurcăm unii pe alții. Vorbim aceeași limbă. Avem aceiași zei. Sunt rudele noastre. Nu le datorăm zeilor încercarea de a ne înțelege? Care dintre voi vrea să
moară pe câmpul de bătălie pentru că ei ne-au insultat sau noi i-am insultat pe ei? Nu v-ați săturat de războaie? Nu merităm pacea? Gândiți-vă bine la asta
și acordați-mi împuternicirea voastră să încerc să negociez cu spartanii până nu este prea târziu!

38
 Alexandru Macedon și civilizația elenistică – p.60
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți cum s-au terminat războaiele medice.
Răspuns posibil: Războaiele medice s-au terminat cu victoria coaliției grecești și cu retragerea perșilor din Grecia.
Întrebarea de deschidere a lecției: Cum crezi că s-a răspândit civilizația greacă în afara lumii grecești?
Sugestie de răspuns: Cultura și civilizația grecească s-au răspândit prin procesul de colonizare și prin comerț.

Sursa 1: Asemănare: amândoi sunt în mijlocul trupelor pentru a-i conduce și ghida în luptă.
Deosebire: Alexandru este călare, pe când Darius este într-un car de luptă.
Sursa 2:
Cele 4 etape pot fi:
1. Trecerea în Asia Mică; armata lui Alexandru a plecat de la Pella (Macedonia) în 334 î.H. și a trecut în Asia Mică la Granicos.
2. Victoria de la Issos și trecerea prin Fenicia și Palestina; în 333 î.H. A cucerit Asia Mică, învingându-i pe perși la Issos, înainte de a continua expediția
în Fenicia și Palestina.
3. Cucerirea Egiptului; în 332-331 î.H. a cucerit Egiptul ajungând până la Oracolul lui Ammon
4. Victoria de la Gaugamela și cucerirea Mesopotamiei și Persiei; după cucerirea Babilonului, s-a îndreptat către capitalele Persiei Susa și Persepolis,
cucerite în 330 î.H. După aceea, expediția s-a îndreptat spre nord prin provincia Media
5. Expediția până la fluviul Indus, începută în anii 330-327 î. H., expediția a însemnat trecerea prin Bactria și Gandhara, aproape de Munții Himalaya; în
326 î. H. armatele macedonene au coborât în India, iar în anii 325-323 armatele s-au întors spre Babilon de-a lungul țărmului Oceanului Indian și a
Golfului Persic.
Sursa 3: 1. Elementele culturii orientale sunt mai importante pentru că sunt mai vechi și mai diverse, evoluând de-a lungul mai multor milenii.
Sau
Elementele de cultură grecească sunt mai importante pentru că stau la baza culturii noastre europene moderne.
2. Cred că oamenii au mai mult de câștigat din amestecul de culturi greco-macedoneană și orientală, pentru că experiența fiecărei civilizații poate să
îmbogățească pe cea a alteia, sau, din întâlnirea celor două, idei noi pot apărea, inclusiv în arhitectură, știință sau artă.
Sursa 4: Pentru că Alexandru își dorea ca soldații săi să se integreze în cultura orientală, iar noul său imperiul să combine cele două civilizații.

Întrebări pe text
1. Pentru că Alexandru s-a concentrat pe cucerire, dar nu a stat să construiască instituții și noi elite locale, iar modelul macedonean de conducere era
foarte străin noilor săi supuși.
2. Papirusul, mătasea, tehnologia corăbiilor.
3. Pentru că limba greacă le permitea să comunice într-o zonă foarte diversă, din sudul Italiei de astăzi și până în India și din nordul Mării Negre și până
pe valea Nilului.

39
 Frumos și cunoaștere în lumea greacă – p.62
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți care era principala activitate economică a grecilor.
Răspuns posibil: comerțul
Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că este rolul artei în viața oamenilor?
Sugestie de răspuns: Arta are rolul de a îmbogăți viața oamenilor prin dezvoltarea bunului gust, prin stimularea imaginației și creativității și prin emoțiile
pozitive pe care le produce.

Sursa 1: Cel mai simplu stil este cel doric, iar cel mai elaborat este cel corintic.
Sursa 3: Afrodita era zeița iubirii și frumuseții la vechii greci.

Aplicații
1. Prezentare. Turul galerii (nu necesită răspuns)
2. Joc de rol
Exemplu de rezolvare:
Atenian: Abia aștept să mă întorc în Atena, cel mai frumos oraș din toată lumea! Ai auzit de noua statuie a zeiței noastre, Atena „Luptătoarea”, de pe
Acropolă? Are 9 metri înălțime, iar coiful este de aur și se vede de departe, de pe mare. Maestrul Fidias a făcut-o!
Spartan: Nu mă interesează statuile voastre. Zeița Atena poate fi cinstită și altfel. Poate că aveți un oraș frumos, dar cu ce vă ajută? Risipiți banii pe ziduri și
pietre pictate...
Atenian: Nu este o risipă, ci un mod inteligent de a-i folosi. Noi avem bani din comerț, iar o cetate frumoasă ne face să ne simțim bine în ea, ne crește și
faima în lume, astfel încât negustorii noștri sunt cei mai vestiți și pot face afaceri oriunde. Voi ce aveți? Cu ce vă puteți lăuda?
Spartan: Noi avem virtuțile. Ducem o viață simplă, dar corectă. Noi nu facem comerț, încercând să profităm de neștiința altora, vânzând la preț mare ceva
cumpărat pe puțin. Nu înțeleg poeții și vâslașii ce sunt virtuțile. Ce înseamnă puterea, datoria, tenacitatea ....
Atenian: Și noi avem reguli după care trăim. Și noi avem armată, avem legi și o bună organizare. Faptul că avem artă și filosofie și teatru ne fac mai boga ți și
mai fericiți. În plus, noi suntem consultați cu privire la legi. Noi votăm legile, ne alegem conducătorii... Voi puteți face asta?
Spartan: Nu este nevoie, deoarece avem cei mai buni conducători și este suficient să-i urmăm cu încredere. Avem tradiție și onoare! Dacă ar porni un război
între noi și voi, nu aveți nicio șansă!
Atenian: Voi nu ați avea nicio șansă! Numai ceva neprevăzut poate schimba șansele.

Acropola ateniană – p.64

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți ce erau cariatidele.
Răspuns posibil: Statui de femei care țineau loc de coloane.
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce era Acropola considerată „zona sacră” a cetății?

40
Sugestie de răspuns: Deoarece acolo erau construite cele mai importante temple
Sursa 2: În stil ionic.

Aplicații
1. Descoperă (nu necesită răspuns)
2. 5 informații importante despre Acropolă:
- Este cea mai înaltă parte a Atenei, folosită în trecut pe post de loc de refugiu în caz de asedii
- Cele mai importante clădiri erau Partenonul, Propylea (o poartă monumentală), Erechtionul și Templul Atenei Nike
- Pe Acropolă era păstrat tezaurul cetății
- A fost extinsă și consolidată de Pericle în secolul V î.Hr.
- Partenonul a fost deteriorat din cauza unui război din 1687, până atunci fiind aproape intact

Moștenirea lumii grecești – p.65

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți care a fost rolul prosperității economice în dezvoltarea artelor și științelor.
Răspuns posibil: Prosperitatea economică ajuta la dezvoltarea artelor și a științelor deoarece o cetate bogată putea sponsoriza artiștii pentru realizarea unor
opere importante. Științe precum matematica și fizica erau dezvoltate de filosofi care aveau adevărate „școli” particulare, cu elevi care veneau să învețe.
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că au inventat grecii teatrul?
Sugestie de răspuns: Grecii au inventat teatrul deoarece au ajuns la un nivel de civilizație ridicat, în care artele erau apreciate, inovațiile erau primite cu
interes, creativitatea și cunoașterea jucau un rol important; prin intermediul teatrului puteau fi prezentate povești și publicului care nu știa să citească.

Sursa 2: Că vor folosi tratamentele pentru a-i ajuta pe bolnavi.

Aplicație
Asemănări între teatrul grecesc și teatrul modern: Așezarea scaunelor/băncilor în semicerc și în amfiteatru (scena este în partea de jos, iar locurile pentru
spectatori, în partea de sus, unde se propagă sunetul); prezentarea pieselor de către actori care joacă roluri.
Deosebiri între teatrul grecesc și teatrul modern: Teatrul grec folosea adesea măști pentru diferite tipuri de personaje; în teatrul modern actori pot fi și
femeile, pe când în Grecia Antică doar bărbații erau actori.

Jocurile Olimpice – p.66

Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți care era cel mai important dintre zeii grecilor.
Răspuns posibil: Zeus
Întrebarea de deschidere a lecției: Ce sporturi crezi că se practicau în Grecia antică?
Sugestie de răspuns: Atletismul, boxul, luptele, aruncatul cu sulița/prăjina, înotul

41
Sursa 1: aruncarea greutății
Sursa 2: Pentru ca nicio cetate să nu profite de Jocurile Olimpice pentru a câștiga în fața altei cetăți, ofensând zeii și pentru ca toate cetățile să se
concentreze numai pe pregătirea pentru jocuri.

Aplicație
Cred că deviza Jocurilor Olimpice („Mai rapid, mai înalt, mai puternic”) se referea la cele trei tipuri de abilități testate de probele jocurilor: viteza (atletism),
forța de săritură și forța fizică generală (lupte libere, aruncări). În ziua de azi nu cred că este potrivită deviza, pentru că Jocurile Olimpice din vremurile
noastre au mult mai multe tipuri de probe, unele foarte diferite de cele din antichitate, inclusiv probe care promovează grația (patinaj artistic, gimnastică
ritmică) și spiritul de echipă (basket, hochei etc.).

Recapitulare – p. 67
Ordinea în care trebuie completate cuvintele în textul lacunar este:

Balcanică, muntos, comerțul, măslini, olăritul, polisul, acropola, agora, terenurile, popoare, militară, războiul, antrenamente, democratic, filosofia, școli,
medice, Maraton, Sparta, macedonenilor, persan, elenistică, ionic, teatrului, Herodot, Olimpice.

Test -p.68
I. d, c, b, a, e
II. A – corintic; B – ionic, C – doric
III. Elemente ateniene: democrația, marea, știința, oratoria
Elemente spartane: austeritatea, monarhia, uscatul, războiul
Elemente comune: limba, religia
IV. 1. AFRODITA
2. DORIC
3. ALEXANDROS
4. CORINTIC
5. TEATRU
6. DISCOBOLUL

A-B: FIDIAS

42
Spune-ți părerea
Mi-ar fi plăcut să mă nasc și să trăiesc în Atena antică, pentru că aș fi putut să merg la școală și să învăț. Și pentru că era un oraș foarte frumos, cu oameni
comunicativi și deschiși și mulți filosofi care vorbeau în agora despre ideile lor. În Sparta nu aș fi avut parte de o copilărie mai liniștită și nu mi se potrivește
spiritul spartan.

Aplică
I. (nu necesită răspuns)
II. a) Războaiele medice sau greco-persane au avut loc în secolul V î.Hr., între 499 și 449 î.Hr.
b) Acestea au avut loc între o alianță de orașe-state grecești și Imperiul Persan.
c) Revolta Ioniană a cetăților grecești din Asia Mică aflate sub stăpânire persană, cu sprijinul Atenei și Eretriei (499-493 î.Hr.)
- Prima invazie a Greciei de către perși, în 492 î.Hr.
- Bătălia de la Maraton din 490 î.Hr., când armata grecilor a învins armata persană care se îndrepta către Atena
- A doua invazie a Greciei de către perși în 480 î.Hr.
- Bătălia de la Termopile din 480 î.Hr., o victorie persană, dar care a permis grecilor să se replieze și să învingă Imperiul Persan la Salamina în același an și la
Plateea în 479 î.Hr.
- Pacea de la Callias (449 î.Hr.) între cetățile grecești și Imperiul Persan, prin care perșii renunță la ambiția de a cuceri Grecia.
d) printre cei mai importanți conducători ai taberei grecești amintim pe Pausanias (general și regent al Spartei), Leonidas (rege al Spartei) și Temistocles
(general atenian). Dintre persani, roluri importante au avut regii Darius și Xerxes.
e) Alianța grecilor a câștigat războiul.

43
 UNITATEA 5 – ROMA ANTICĂ
Fondarea Romei, p 70
Conexiunea cu lecțiile anterioare: Amintește-ți câteva realizări ale romanilor, despre care ai învățat în clasa a IV-a.
Răspunsuri posibile: formarea unui imperiu, romanizarea popoarelor cucerite, construcții impresionante precum apeducte, drumuri, poduri, arene,
monumente etc.
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că Roma este numită „Cetatea Eternă”?
Răspuns posibil: deoarece a fost un oraș faimos, capitală politică și spirituală, cu o existență îndelungată
Sursa 2
Cele șapte coline pe care s-a format Roma sunt: Aventin, Palatin, Quirinal, Viminal, Caelius, Esquilin, Capitoliu
1. Colina situată în partea centrală este Palatin
Sursa 4
1. Popoarele din vecinătatea Romei sunt latinii, sabinii și etruscii
2. Roma se află în partea centrală a Peninsulei Italice
3. Grecii; prezența lor în sudul Italiei și în Sicilia se explică prin procesul de colonizare din sec. VIII-VI î.Hr.

Aplicație. Joc de Rol

Model de dialog
Romulus - Suntem frați, dar numai unul dintre noi poate fi rege. Eu trebuie să fiu acela, deoarece am condus construirea cetății și sunt sunt gata s-o
apăr cu prețul vieții!
Remus - Cetatea am construit-o împreună. Și eu m-am implicat la fel de mult. Amândoi suntem fii ai zeului Marte. Și, cum n-o să aflăm niciodată care
dintre noi este fratele mai mare, eu zic să mergem la un preot care are darul citirii viitorului, să vedem ce spune!
Romulus – De acord! Să hotărască soarta! Dar eu speram să accepți că eu sunt mai puternic și că o să mă ajuți, fiind mâna mea dreaptă.
Remus – Avem drepturi egale! De ce să nu fiu eu rege, iar tu să fii mâna mea dreaptă?
Romulus – Vom merge la preoți atunci. Și cum va arăta soarta, așa vom face.
(După auspicii, Romulus are câștig de cauză, văzând pe cer 12 vulturi, spre deosebire de Remus, care vede doar 6)
Remus – Frate, nu-i corect să facem așa! Ai avut acum mai mult noroc, ceea ce nu înseamnă să poți fi un conducător mai bun!
Romulus – Nu poți contesta voința zeilor! Ne-au arătat clar cine trebuie să fie conducătorul. Eu zic să te supui! Voi învinge pe oricine va trece de
zidurile cetății fără să-mi ceară voie!
Remus – Să vedem... chiar așa va fi?
Romulus – Așa va fi! Pregătește-te de luptă!

Statul roman. Expansiunea, p. 72

Conexiunea cu lecțiile anterioare: Amintește-ți ce populații locuiau în Peninsula Italică

44
În Peninsula Italică locuiau italici (latini, sabini), etrusci, greci ș.a.
Întrebarea de deschidere a lecției: Cum au reușit romanii să creeze un imperiu?
Posibil răspuns: prin organizare și putere militară
Sursa 1
Cel mai îndepărtat dintre adversarii Romei, pe hartă, este Cartagina
Sursa 2
3 cauze ale izbucnirii războiului dintre romani și cartaginezi, în textul dat, sunt:
1. Cartagina ajutase Tarentul în lupta cu romanii
2. Suspiciunea dintre romani și cartaginezi
3. Dorința de a poseda mereu tot mai mult

Aplicație interdisciplinară
„a trece pe sub furcile caudine” înseamnă a fi învins și umilit

Statul roman: apogeul, p. 73

Conexiunea cu lecția anterioară: Amintește-ți „secretele” puterii romane
„Secretele” puterii romane erau buna organizare (inclusiv cea militară) și perseverența
Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că a fost primul împărat roman?
Primul împărat roman a fost Octavianus Augustus
Sursa 1
4 dintre ultimele teritorii cucerite de romani au fost: Iudeea, Arabia, Mesopotamia, Dacia
Aplicație
1. Dezbatere
Argumente în favoarea pornirii unui nou război de cucerire:
- noile teritorii vor aduce noi resurse: pământ, sclavi, resurse de subsol
- creșterea faimei Romei
- utilizarea soldaților, oricum plătiți de stat, pentru a aduce noi resurse
Argumente împotriva:

45
 - evitarea pierderilor de vieți din rândul soldaților
- Roma și-ar face noi dușmani
- Riscul de a pierde războiul
2. Utilizarea unor termeni istorici pentru a alcătui enunțuri
Imperiul roman a atins apogeul întinerii teritoriale în secolul al II-lea
Un mare împărat roman a fost Traian, cel care a cucerit Dacia
Imperiul Roman avea granițe situate pe 3 continente: Europa, Africa și Asia

Statul roman: decăderea și dispariția, p. 74

Conexiunea cu lecțiile anterioare: Amintește-ți semnificația termenului „barbar”
Termenul „barbar” vine de la sunetul repetitiv „bar-bar”, cum credeau grecii că sună limba străinilor
Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că au fost cauzele decăderii Imperiului Roman?
Răspunsuri posibile: întinderea prea mare a Imperiului; luptele interne; atacurile popoarelor barbare
Sursa 1
Teritoriile locuite de greci intrau în Imperiul Roman de Răsărit
Sursa 2
1. Atacurile popoarelor barbare
2. Papa sau, alternativ, regele barbarilor

Aplicație
Exprimă o opinie. Crezi că dispariția Imperiului Roman de Apus putea fi evitată? Dacă răspunsul este „da”, care crezi că erau soluțiile?
Sugestie de răspuns
Cred că putea fi evitată căderea Imperiului Roman de Apus, cel puțin pentru acel moment, dacă cei din apropierea împăratului Romulus Augustulus ar fi
cerut ajutorul Imperiului Roman de Răsărit pentru alungarea barbarilor germanici. Cele două imperii ar fi putut să se sprijine reciproc. O altă solu ție ar fi fost
prezența unei armate fidele care să apere reședința împăratului.

Armata romană, p. 75
Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți numele unui film istoric în care ai văzut soldați romani

46
Răspunsuri posibile: Gladiatorul; Ultima legiune; Ultimul împărat; Spartacus; Ben Hur, Masada, Iulius Caesar, Cleopatra, Dacii, Columna, Attila, Centurion
Întrebarea de deschidere a lecției: Câți soldați crezi că avea Imperiul Roman în total?
Răspuns: în epoca sa de apogeu, Imperiul Roman avea peste 300 000 de soldați.
Sursa 1
Scopul formațiunii de luptă de tip „țestoasă” era apărarea
Sursa 2
Arme de atac: spada și sulița
Armă de apărare: scutul
Aplicații
1. Aplicație interdisciplinară
60 x 5 000 la începutul domniei = 300 000
28 x 5 000 la sfârșitul domniei = 140 000
Atenție, cifrele sunt aproximative
2. Exprimă-ți opinia!
Interzicerea căsătoriei pentru soldați a avut ca efect creșterea puterii de luptă a armatei romane, deoarece soldații rămâneau mai mulți ani în serviciul
militar.
Pentru societate, efectele pe termen lung au fost și pozitive (indirect, societatea a beneficiat de pe urma întăririi armatei), și negative (scăderea natalită ții în
rândul cetățenilor romani).

Viața cotidiană în lumea romană, p. 76

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți ce loc aveau patricienii în societatea romană!
Patricienii erau categoria privilegiată în societatea romană; erau elita economică și politică a societății, proprietari de terenuri și sclavi; cei mai de seamă
patricieni făceau parte din Senat, instituția care adopta legile.
Întrebarea de deschidere a lecției: Cum crezi că ar fi arătat o zi din viața ta, dacă trăiai în Roma, în urmă cu două mii de ani?
Viața unui copil de 10-11 ani, în societatea romană, depindea de situația socială a părinților. Însă și atunci, ca și acum, principala preocupare a copiilor era
jocul.

Sursa 2
Asemănare: preocuparea pentru a fi frumoase

47
Deosebire: substanțele folosite
Sursa 3
1. Căruța
2. Vin, verdețuri, struguri, usturoi, cârnați
Aplicații
1. Jocul de rol
O propunere ar putea fi ca toți copiii, indiferent de starea materială a părinților, să meargă la școală; o altă propunere ar putea fi ca și fetele să poată merge
la școală.
2. Diagramă asemănări/diferențe
Asemănări
- Existența unor jocuri
- Faptul că mergeau la școală
Diferențe
- Copiii romani nu aveau tehnologie, spre deosebire de cei din zilele noastre
- Nu toți copiii romani mergeau la școală, spre deosebire de zilele noastre, când educația este obligatorie și gratuită

Orașul și monumentele publice, p 78

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți care era rolul forului în orașul roman.
Rolul forului era acela de centru civic al cetății; în for erau afișate listele cu cetățeni și aveau sediul cele mai importante instituții ale statului (Senatul,
Prefectura etc.)

Întrebarea de deschidere a lecției: Ți-ar plăcea să faci o călătorie în timp pentru a vizita Roma Antică?
Da, deoarece aș putea vedea cu ochii mei oamenii și construcțiile care existau atunci și aș putea studia istoria „pe viu”
Sursa 1
100 + 1884 = 1984 de ani

Aplicație. Joc de rol

Sugestii:

48
 1. Copiii care „merg” la Colosseum ar putea povesti cum era un spectacol cu lupte între gladiatori, cum era construcția (o scurtă descriere și ce i-a
impresionat la aceasta), care era atmosfera, ce spectatori speciali, personalități ale acelor vremuri, ar fi putut asista la spectacol.
2. Copiii care „merg” la Circus Maximus ar putea descrie construcția și ar putea povesti cum arătau cursele cu care de luptă, emoția spectatorilor, miza
pariurilor, care au fost cei mai buni conducători de care etc.
3. Copiii care „merg” la Termele lui Caracalla ar trebui să știe că în realitate nu ar fi avut voie înăuntru în vremea aceea. Pot realiza însă o descriere a
termelor, a organizării spațiului și a activităților care se desfășurau.
4. Copiii care „merg” în for ar putea povesti forfota de acolo, discuțiile cetățenilor, prezența unor notabilități ale orașului (senatori, chestori, pretori),
activitățile comerciale, aspectul construcțiilor din for (temple, palate, arcuri de triumf etc.)

Pompeii, orașul îngropat de viu, p. 80

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Ce știi despre orașul roman Pompeii, situat la poalele muntelui Vezuviu?
Răspuns posibil: Pompeii este orașul care a fost acoperit de cenușa unui vulcan, în Antichitate.
Întrebarea de deschidere a lecției: Tu ai văzut vreodată imagini cu erupția unui vulcan? O poți descrie?
Răspuns posibil: erupția unui vulcan este un eveniment ce poate fi catastrofal pentru oamenii din apropiere; vulcanul aruncă în aer fum, cenușă, vapori de
apă, bucăți de rocă și lavă; acestea pot întuneca cerul, pot duce la arderea/carbonizarea și sufocarea oamenilor, la distrugerea unor așezări; unele erupții
vulcanice pot duce la apariția sau la scufundarea unor insule; erupțiile sunt însoțite de cutremure.

Colosseul și gladiatorii, p. 81
Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți care erau principalele atracții ale romanilor.
Principalele distracții ale romanilor erau luptele între gladiatori, cursele cu care din Circus Maximus, relaxarea la terme
Întrebarea de deschidere a lecției: Câți spectatori crezi că asistau la luptele dintre gladiatori, în Colosseum?
În Colosseum încăpeau circa 50 000 de spectatori
Sursa 2
Numele „gladiator” vine de la „gladius”, spada romană, deci ar putea însemna „luptător cu spada”
Aplicații
1. Dezbatere
Argumente pentru interzicerea luptelor între gladiatori:
- Faptul că unii oameni mureau pentru a-i distra pe alții
- Luptele între gladiatori sunt incompatibile cu valori precum dreptul la viață și libertate al oamenilor

49
 - Era un spectacol prea violent
Argumente împotriva interzicerii luptelor între gladiatori:
- Faptul că era o „tradiție”
- Era o distracție plăcută de către o parte a publicului
- Întreținea o cultură a războiului, a pregătirii militare, necesare pentru menținerea unui stat puternic
2. Investigație
Sugestie: utilizați ca surse articole din reviste de specialitate sau de popularizare, enciclopedii, filme documentare

Zeii și templele romanilor, p 82

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți care erau virtuțile romane! Pietatea se număra printre ele?
Virtuțile romane erau integritatea morală, înțelepciunea, buna creștere, demnitatea, puterea de a ierta, loialitatea, tenacitatea, hărnicia, pietatea,
stăpânirea de sine. Da, pietatea se număra printre virtuțile romane.
Întrebarea de deschidere a lecției: Tu știi dacă numele lunii martie din calendar are legătură cu zeul Marte?
Da, numele lunii martie vine de la numele zeului Marte, considerat zeu al renașterii naturii și al războiului. Martie era prima lună a calendarului roman, când
venirea primăverii era însoțită atât de începerea muncilor agricole, cât și, în unii ani, de pornirea unor războaie.

Creștinismul, p 83
Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți cum se numea zona locuită de evrei, în Antichitate!
Zona locuită de evrei se numea Israel (sunt corecte și răspunsurile „Iudeea” sau Palestina)
Întrebarea de deschidere a lecției: Tu știi de ce au fost persecutați creștinii timp de aproape 300 de ani?
Creștinii au fost persecutați timp de circa 300 de ani, în Imperiul Roman, deoarece promovau o religie monoteistă, mult diferită de cea romană tradi țională,
ceea ce năștea suspiciuni. Persecuțiile au atins apogeul spre sfârșitul sec. al III-lea, atunci când, prin lege, locuitorii Imperiului Roman au fost obligați să se
închine împăratului ca unui zeu, ceea ce creștinii au refuzat să facă, având un singur Dumnezeu.
Sursa 1
Numărul creștinilor a crescut în urma persecuțiilor deoarece, prin faptul că nu se lepădau de Dumnezeu și mureau pentru credința lor, creștinii erau foarte
convingători.

Romanizarea, p. 84
Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți numele unor popoare cucerite de romani

50
Răspunsuri posibile: gali, greci, traci, egipteni, daci, iberi
Întrebarea de deschidere a lecției: Ce crezi că a fost romanizarea?
Răspuns posibil: Faptul că cei care nu erau romani au devenit romani, imitându-i pe aceștia
Sursa 1
1. Piatra
2. Pentru comerț, legiuni care se deplasau, persoane care călătoreau, poștă etc.
Sursa 2
Circulația pe mare și pe uscat a avut un rol important în uniformizarea societății romane; faptul că oamenii se deplasau dintr-o parte în alta și că aveau o
limbă în care să comunice, faptul că erau conectați la restul imperiului indiferent în ce provincie se găseau a facilitat romanizarea.
Aplicație diagrama cauză-consecință
Cauză: superioritatea civilizației romane
Consecință: dispariția unor popoare antice (galii, dacii etc.)

Recapitulare, p. 85
Ordinea în care trebuie utilizate cuvintele: Italice, Romulus, monarhie, republică, cartaginezii, Gallia, sclavii, Octavianus Augustus, apogeul, Traian,
romanizare, legiuni, gen, care, gladiatori, terme, politeistă, Jupiter, Marte, creștinismul, 313, 476, barbarilor, legi, apeducte, latina.

Test, p. 86
Organizează
I. 1–b
2–c
1 –a

II.
1. COLOSSEUM
2. TERME
3. SAMNIȚI
4. OCTAVIAN
5. SATURN

51
 6. LEGIUNE
7. ITALICĂ
A – B SENATUL
III.
1. Forul era centrul civic al orașelor romane, unde se aflau principale instituții
2. Gladiatorii erau sclavi antrenați special să lupte pentru distracția spectatorilor
3. Centurionul era un ofițer în armata romană și avea sub comanda sa 100 de soldați.
4. Creștinismul a apărut în sec. I d.Hr., în provincia romană Iudeea
IV. Cauze: atacurile popoarelor migratoare; războaiele civile
Consecințe: decăderea civilizației; formarea unor noi popoare
Spune-ți părerea
Răspuns posibil: Probabil nu aș fi putut evita dispariția Imperiului Roman de Apus, deoarece problemele erau mult prea mari și un singur om nu le-ar fi putut
rezolva. Popoarele migratoare atacau continuu, armata romană era doar o umbră a celei din trecut, finanțele erau la pământ iar autoritatea împăratului era
pusă la îndoială.

Aplică
I. O zi din viața unui copil roman

Azi m-am trezit cu gândul la jocurile de ieri, când m-am descurcat bine și am ieșit de câteva ori învingător. Ne-am jucat cu moneda și cu nucile. Lucius a
recunoscut că eu sunt cel mai bun la jocul cu nucile. Și eu cred asta. Sunt cel mai îndemânatic. Astăzi, după ce ludi magister ne va da drumul de la școală,
merg acasă unde voi cere voie de la tata să mă lase să mă joc cu cercul pe stradă, cu Valens. Mama probabil n-o să fie de acord, fiindcă Valens nu prea
respectă regulile, iar asta nu-mi place nici mie, dar este singurul cu care mă pot juca azi. Lui Valens îi place prea mult să câștige și uneori încalcă regulile, dar
o să-l avertizez să nu mai facă asta, dacă vrea să ne mai jucăm împreună. Ceilalți doi băieți cu care mă joc de obicei, Marcus și Valerius, vor fi plecați din oraș
în vila de la țară a părinților lor, care sunt frați. Nu departe de Roma, undeva lângă Ostia. Acolo pot privi marea, se pot juca în grădină, cu animalele și pot
alerga în voie. Aș vrea să avem și noi o vilă la țară. Astăzi, după ce mă joc cu Valens, voi citi „Iliada”, deoarece îmi plac legendele grecilor și aș vrea să fiu ca
Ahile, un războinic care învinge întotdeauna. Mă descurc tot mai bine cu sabia și scutul, în jocul nostru favorit, „de-a gladiatorii”. Doar că nu aș vrea să fiu un
gladiator adevărat, deoarece ei sunt sclavi.
II. Sugestii: atenție la era în care se află anii, înainte sau după Hristos. Respectați proporțiile dintre ani.

52
 UNITATEA 6 – GETO-DACII
Geții și dacii – rânduieli, obiceiuri, credințe, p. 88
Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți câteva informații despre geto-daci, dobândite în clasa a IV-a.
Geto-dacii au trait în Antichitate, pe actualul teritoriu al României. Făceau parte din neamul tracilor. Erau organizați în triburi, iar ocupațiile lor erau
agricultura, meșteșugurile și comerțul. Cei mai importanți conducători ai geto-dacilor au fost Burebista și Decebal.
Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că este legătura dintre geto-daci și români?
Răspuns posibil: Au fost unii dintre strămoșii poporului român.
Sursa 1
În partea de nord
Sursa 3
Cred că cel care purta acest coif era o persoană importantă, un conducător, probabil un rege
Sursa 4
În opinia mea, faptul că acest obiect era folosit de geți înseamnă că aceștia își permiteau să importe obiecte scumpe, de lux, din Grecia. Puteau să dea la
schimb altceva de preț, aur sau alte mărfuri scumpe. Cred că nu orice get avea astfel de obiecte, ci doar cei mai importanți, preoții sau regii.
Sursa 5
Aurul ar fi putut să fie procurat din Munții Apuseni, din nisipul râurilor sau din mine.

Burebista, p. 90
Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți care erau popoarele situate în vecinătatea dacilor.
Grecii, romanii, celții
Întrebarea de deschidere a lecției: Care a fost primul mare rege al geților?
Burebista
Sursa 1
Purtau bărbi și părul destul de mare
Purtau o cămașă lungă, prinsă la brâu cu cingătoare
Sursa 2
Histria a fost întemeiată pe țărmul vestic al Mării Negre, la circa 90 km de vărsarea Dunării (Istrului) în mare
Histria a fost întemeiată de coloniști greci, în sec. VII î.Hr.
Sursa 3
1. Costoboci, carpi, apuli, tyrageți, moesi
2. Tyras, Histria, Tomis, Callatis
3. Munții Balcani, în sud, și Marea Neagră, în est
Aplicație. Spune-ți părerea!

53
Model de răspuns: Cred că dacii au construit capitala în munți deoarece era mai ușor de apărat, fiind mai greu accesibilă de către cineva care dorea să o
cucerească. De asemenea, în munți se află importante resurse de subsol (aur, argint, cupru, marmură, sare) de care se puteau folosi, fiind aproape. Și tot în
munți se credea în antichitate că „locuiesc” zeii. De exemplu, grecii credeau că zeii lor locuiesc în muntele Olimp. Poate că dacii își doreau o capitală politică,
dar și spirituală, aproape de zeii lor.

Decebal. Războaiele daco-romane, p. 92

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți ce resurse naturale prețioase aveau dacii.
Dacii aveau resurse importante de metale prețioase (aur și argint), dar și de alte metale (cupru, fier), sare etc.
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că romanii au dorit să cucerească Dacia?
Romanii au dorit să cucerească Dacia pentru resursele acesteia, dar și pentru a elimina un adversar tot mai puternic și a controla mai bine popoarele barbare
din zonă.
Sursa 1
Zeul suprem al romanilor, stăpânul tunetului și al fulgerului, Jupiter
Sursa 2
priceput la război
viteaz în lupte
înțelept și abil
Sursa 3
1. Deoarece zeul Marte era zeul războiului, iar romanii credeau că acesta îi ajută în lupte.
2. Marte era numit „Răzbunătorul” deoarece se răzbună/îi pedepsește pe dușmanii romanilor
Sursa 4
Provincia Dacia era mică în comparație cu restul Imperiului Roman, care era atât de mare încât se întindea pe 3 continente
Sursa 5
Cred că personajul de pe revers care simbolizează Dacia este femeia trântită la pământ. Cred că este prezentată în acest fel pentru a se arăta că a fost
cucerită, supusă de romani.

Recapitulare, p. 95
Ordinea în care trebuie completate cuvintele în textul lacunar este:
Antică, triburi, Burebista, dava, meșteșugurile, aurul, Herodot, Zalmoxis, Sarmizegetusa, Traian, Adamclisi, Decebal, Tropaeum Traiani, Columna, provincie,
romanizați, poporul.

54
 Test, p. 96
I. De respectat proporțiile/distanțele dintre ani, pe axă
II. 1–c
2–a
3–e
4–b
5 –d
III.
La daci: a) Zalmoxis și e) regat
La romani: b) Jupiter și d) imperiu
La daci și romani: c) religia politeistă
IV. Cauze: a) Rezervele de aur și argint ale Daciei; b) Strategia Imperiului față de neamurile barbare c) Forța armatei romane
Consecințe: d) Romanizarea Daciei și e) Formarea poporului român
Spune-ți părerea!
Dacă aș fi fost unul dintre sfetnicii lui Decebal, l-aș fi sfătuit să recurgă la diplomație și să încerce să afle ce doresc de fapt romanii de la daci. Spre
exemplu, știind că-și doresc aurul pentru a bate monedă, le-ar fi putut asigura romanilor rezerve de aur prin comerț sau prin colaborare în exploatarea
minelor, astfel încât să existe beneficii și pentru daci. Dacă romanii și-ar fi dorit ca dacii să le devină aliați împotriva barbarilor și să nu mai atace Imperiul, l-
aș fi sfătuit să accepte. Argumentele cele mai importante cu care l-aș fi convins ar fi fost faptul că romanii aveau o armată mult mai numeroasă decât a
dacilor, o armată disciplinată, experimentată și pregătită să lupte, ca dovadă faptul că romanii cuceriseră deja alte popoare puternice și numeroase, înainte
de a ajunge să aibă graniță cu dacii.
Aplică!
1. a. Geții făceau parte din neamul tracilor
b. Una dintre marile bătălii din timpul războaielor daco-romane a fost la Tapae
c. în societatea geto-dacică, comati erau oameni de rând, spre deosebire de tarabostes, care erau nobili
d. Capitala Daciei, Sarmizegetusa, era situate în Munții Orăștiei.

2. Definiții pentru termenii dați:

1. Munți situați pe teritoriul țării noastre, al căror nume vine de la tribul carpilor
2. Nobili daci
3. Locul unei bătălii din primul război daco-roman
4. așezare dacică întărită
5. monument ridicat la Roma, în cinstea victoriei împotriva dacilor
6. Primul mare rege al geto-dacilor

55
7. Capitala statului dac
8. Rege al dacilor în timpul războaielor cu romanii
9. denumirea grecească a fluviului Dunărea
10. istoric grec care ne-a lăsat mărturii despre geți
A-B denumirea procesului prin care popoare cucerite de romani preluat limba și cultura romanilor

56
 UNITATEA 7 – CIVILIZAȚIA ISLAMICĂ
Islamul – credința, apariția și expansiunea sa - p. 98
Conexiune cu lecțiile anterioare: Amintește-ți ce au în comun creștinismul și religia evreilor.
Răspuns posibil: Vechiul Testament, credința într-un singur Dumnezeu.
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că se aseamănă Islamul cu creștinismul și cu iudaismul?
Sugestie de răspuns: Pentru că sunt religii monoteiste și se bazează pe aceleași tradiții ale Vechiului Testament

Sursa 1: 1. Înainte de răsăritul soarelui, după prânz, înainte de apus, după apus, la miezul nopții.
2. Pentru că religia musulmană provenea dintr-o regiune deșertică, iar mișcările soarelui și lunii erau singurele metode sigure de a măsura timpul
pentru călătoriile pe distanțe lungi.
Sursa 2: Arabia, Egiptul, Siria, Persia, Mesopotamia, Armenia, parte din India.
Sursa 4: Cred că dezvoltarea artei scrisului a ajutat dezvoltarea civilizației islamice, pentru că musulmanii au ajuns să aprecieze mai mult valoarea cuvântului
scris, al educației și al culturii, inclusiv ca formă artistică.
Sursa 6: Jocurile puteau aduce împreună oameni de culturi, limbi și religii diferite, pentru că regulile jocului erau singurele care contau în timpul jocului. În
plus, jocurile sunt menite să fie distractive, ceea ce poate reduce din tensiunile și diferențele culturale.
Sursa 7: Cinci modificări
Aplicații
Diferențele dintre Creștinism și Islam

Atât creștinismul cât și islamul sunt religii care continuă tradiția Vechiului Testament, ceea ce îi apropie și de religia evreilor. Ambele religii afirmă existența
unui singur Dumnezeu, pe care musulmanii îl numesc Allah. Creștinismul se bazează pe credința în Trinitate, adică existența celor 3 persoane ale lui
Dumnezeu: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Chiar dacă musulmanii admit existența lui Iisus Hristos, pe care creștinii îl consideră Dumnezeu Fiul, musulmanii îl
consideră doar unul dintre profeții lui Allah, însă doar un om. Mai mult, musulmanii consideră că profetul Muhammad este cel care a adus „Revelația” lui
Allah, îndreptând credințele greșite ale creștinilor și evreilor. Ambele religii se bazează pe o carte sfântă care transmite cuvântul divin. Pentru creștini,
aceasta este Biblia, iar pentru musulmani, acesta este Coranul. Ambele religii au lăcașuri sfinte. Cele ale creștinilor sunt bisericile, iar cele ale musulmanilor se
numesc moschei.

Recapitulare – p101
Ordinea în care trebuie completate cuvintele în textul lacunar este:

monotheistă, VII, profet, zeu, fugii, Medina, Hegira, Coranul, arabă, stâlpi, rugăciune, muezin, imam, Kaaba, Avraam, credință, Ramadan, pelerinajul,
milostenie.

57
 Test – p. 102
I. c, d, e
II. Elemente unice creștinism: 3, 5, 6
Elemente unice islam: 2, 4, 7
Elemente în comun: 1, 8
III. 1 – IMAM
2 – CORAN
3 – MUSULMANI
4 – MECCA
5 – MUHAMMAD
6 – MUEZIN
7 – PELERINAJ

A-B: MOSCHEE

Spune-ți părerea!
Cred că înlocuirea cifrelor romane cu cele arabe (sau indiene) a fost o idee bună, pentru că, spre deosebire de cifrele romane, acestea puteau alcătui
numere oricât de mari era nevoie, fără să fie nevoie de inventarea altora noi, mai mari de o mie (M). În plus, folosind cifre arabe pentru unită ți, zeci, sute,
mii și așa mai departe, matematica devenea mai ușor de scris pe pergament, hârtie sau oriunde altundeva.

Aplică
I. Musulmanii numără trecerea anilor începând cu Hegira.
Muhammad a întreprins cucerirea Meccăi plecând din Medina.
Muezinul îndeamnă credincioșii la rugăciune dintr-un turn înalt numit minaret.
Conducătorul comunității de credincioși musulmani este un imam.
Conform Coranului, Kaaba de la Mecca a fost construită de Avraam și fiul său, Ismail.

II. Fiindcă au mai multe lucruri în comun, creștinii și musulmanii ar trebui să trăiască împreună în toleranță și armonie. Ei ar trebui să considere
religia nu ca pe ceva ce ar trebui să-i dezbine, ci ca pe ceva care să-i apropie. Ambele religii îndeamnă oamenii să fie mai buni. În plus, în istorie,
cele mai prospere societăți au fost cele în care creștinii, evreii și musulmanii au trăit împreună în armonie, acceptându-se reciproc.

58
 UNITATEA 8 – EUROPA MEDIEVALĂ
Formarea popoarelor europene și etnogeneza românească. p. 104
Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți cauzele dispariției Imperiului Roman de Apus.
Principalele cauze au fost atacurile popoarelor migratoare și lipsa de stabilitate politică internă
Întrebarea de deschidere a lecției: Dacă auzi la întâmplare o limbă europeană, poți preciza din ce familie face parte?
Nu, dar dacă limba auzită seamănă cu limba română, mă gândesc că poate să aibă legătură tot așa, cu romanii și limba lor, Latina.
Sursa 1
1. Hainele sunt simple, din materiale naturale, probabil lână și piele, confecționate în casă. Croiala este simplă și practică, astfel încât brațele de
exemplu să se poată mișca liber. Bărbatul e înarmat cu o suliță lungă și o sabie în teacă. Sunt armele de bază din Antichitate.
2. Vandalism = Distrugere a unor opere de artă, a unor edificii publice etc.; faptă de vandal. (sursa: dex online)
3. Cred că termenul are semnificația aceasta deoarece vandalii, ca popor migrator, au provocat distrugeri și au rămas așa în memoria oamenilor. A fost
ca o etichetă care s-a creat (vandal=om care distruge)
Sursa 2
1. Vizigoții și ostrogoții
2. Angli, saxoni și iuți
3. Vandali
Sursa 3
Asemănare: Atât vikingii, cât și migratorii germanici din sec. II-IV au plecat din nordul Europei către sud
Deosebire: vikingii nu s-au stabilit în Africa, așa cum au făcut vandalii
Aplicație
Poporul român și limba română sunt de origine predominant romanică. Poporul român s-a format în urma cuceririi Daciei de către romani, la
începutul sec. II d.Hr. Dacii s-au romanizat, iar populația romanică astfel formată a asimilat în epopca migrațiilor resturi ale unor popoare migratoare. Dintre
migratori, mai importanți au fost slavii, care au influențat destul de mult limba vorbită. Limba a rămas însă romanică prin structura gramaticală și prin
majoritatea cuvintelor, care vin din limba latină.

Europa creștină în mileniul I, p. 106

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți numele unui împărat roman care a luat decizii în favoarea creștinilor.
Constantin cel Mare
Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că a fost rolul Bisericii în perioada migrațiilor?
Biserica este instituția care a asigurat continuitatea organizării și stabilitatea vieții oamenilor. Totodată, prin preoți și călugări, Biserica este instituția care a
transmis mai departe scrierea și, în sens mai larg, cultura. Totodată, prin creștinarea barbarilor, Biserica a contribuit la transformarea acestora în popoare
sedentare și la integrarea acestora.

59
Sursa 1
Regatul ostrogot, regatul franc, regatul vizigor și regatul vandal
Sursa 2
1. Cneazul Vladimir
2. Porunca cneazului Vladimir și încrederea rușilor în creaz și în boieri
3. Această modalitate de a adopta o religie nu este una bună deoarece nu este făcută de bunăvoie de către oamenii de rând, ci cu for ța, ca urmare a
ordinului monarhului/conducătorului. Dar în vremea aceea oamenii nu erau obișnuiți să gândească liber pentru că nu erau liberi, ci erau supuși.
Sursa 3 (nu necesită răspuns)
Sursa 4
1. Preoții stabiliți în parohii
2. Lecturi divine și „legea Domnului” (cele 10 porunci)
3. „răsplata eternă”, probabil mântuirea.

Aplicație
Plan de idei pentru lecția Europa creștină în mileniul I
Consecințe ale migrațiilor:
- Distrugerea orașelor romane
- Scăderea populației
- Retragerea locuitorilor în zone rurale, mai retrase
- Decăderea civilizației
- Încetarea comerțului și reducerea producției de bunuri
Elemente de continuitate față de civilizația romană:
- Limba latină
- Religia creștină
- Dreptul
- Ideea de stat (însă ca stăpânire personală a unui rege)
- Exemplul unui imperiu „universal”
O urmare a creștinării popoarelor barbare a fost încetarea jafurilor și adoptarea unei organizări în care Biserica avea un rol important.
Contribuții ale Bisericii la viața societății:
- A asigurat stabilitate în viața societății
- A sprijinit factorul politic (regii și împărații erau unși cu mir, ca semn că sunt aleși de Dumnezeu să conducă)
- Transmiterea culturii, a științei de carte
- Îmblânzirea obiceiurilor luptătorilor, care au devenit cavaleri

60
 Asemănările dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică sunt mai numeroase și mai importante decât diferențele. Creștinii, indiferent de biserica din
care fac parte, au mult mai multe asemănări decât diferențe, de aceea ei trebuie să se accepte și să se tolerize reciproc, nu să se condamne.
Comportamentul nostru față de oameni, inclusiv față de cei care nu sunt creștini, nu trebuie să fie inflențat de diferențele religioase, deoarece chiar Iisus
Hristos, prin pilda „bunului samarinean”, ne învață că trebuie să ne ajutăm unii pe alții chiar dacă avem religii diferite. Dacă nu facem asta riscăm să ajungem
în conflict, iar conflictele duc la pierderi de ambele părți.

Creștinarea francilor. Carol cel Mare, p. 108

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți din ce categorie de popoare făceau parte francii.
Francii erau un popor migrator germanic
Întrebarea de deschidere a lecției: Tu știi cum a luat naștere Franța?
Probabil… are legătură cu francii? Știu doar că romanii i-au cucerit pe gali, care trăiau pe teritoriul de acum al Franței, și că în epoca migrațiilor francii s-au în
provincia romană Gallia.

Sursa 1
1. Papa Leon
2. „împărat al romanilor” era un titlu rămas din anticul Imperiu Roman. Era un titlu de prestigiu deoarece faima romanilor și a împăraților romani a
continuat să existe și după dispariția Imperiului Roman de Apus. Chiar dacă nu mai existau romani, titlul semnifica dorința de a stăpâni teritoriile
care înainte fuseseră ale Imperiului Roman. Titlul de „împărat al romanilor” a fost moștenit și de împărații de la Constantinopol, urmași direcți ai
împăraților romani.
Sursa 2
1. Imperiul Bizantin, Califatul de Cordoba, Hanatul Bulgar, Regatul Asturiei
2. Franța, Germania, Italia, Belgia, Regatul Țărilor de Jos
Aplicație
1. În anul 800, regale francilor, Carol cel Mare, a fost încoronat la Roma ca împărat al romanilor de către papa Leon.
2. Fișa biografică a lui Carol cel Mare (a se folosi modelul și informațiile din Manualul digital)

Imperiul Bizantin, p. 109

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți când și de ce a fost împărțit Imperiul Roman.
Imperiul Roman a fost împărțit în anul 395 de către împăratul Teodosie cel Mare celor doi fii ai săi, Arcadius și Honorius, pentru ca Imperiul, care era foarte
mare, să fie administrat mai ușor.
Întrebarea de deschidere a lecției: De ce crezi că orașul Constantinopol a fost numit „a doua Romă”?

61
Deoarece a fost a doua capitală a Imperiului Roman, după Roma, și deoarece a fost construit astfel încât să continue tradiția Romei, dar într-o formă
creștină.

Sursa 1
Templul Pantheon
Sursa 2
1. Rolul personajulu idin stânga împăratului era acela de conducător al Bisericii (patriarh)
2. O putere reprezentată în partea dreaptă a împăratului este cea militară (simbolizată de soldați);
Aplicație. Prezentare (nu necesistă răspuns)

Viața cotidiană în Evul Mediu, p. 110

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți ce s-a întâmplat cu populația orașelor, după ce acestea au fost distruse de migratori.
După distrugerea orașelor de către migratori, locuitorii care au supraviețuit au construit sate în zone mai izolate. Acolo, ei erau mai feriți de atacuri.
Întrebarea de deschidere a lecției: Cum crezi că își petrecea ziua un copil de vârsta ta, în Evul Mediu?
Cred că un copil de vârsta mea, în Evul Mediu, se juca mai mult în aer liber și nu avea acces la tehnologie, cum avem noi astăzi.

Sursa 1 (nu necesită răspuns)

Sursa 2
Aratul, semănatul, creșterea oilor
Aplicație
1. Casa unei familii obișnuite de țărani, în Evul Mediu, era alcătuită dintr-o singură camera în care trăiau toți membrii familiei. Acolo era și o vatră unde
se prepara mâncarea. Uneori, în funcție de anotimp, în această cameră erau introduse și animale domestice. Casa era construită din lemn și lut, iar
acoperișul era din paie. În interior se aflau oale din lut, scaune, rafturi pe care erau așezate diferite obiecte.
2. (Nu necesită răspuns)

Domeniul feudal, p. 112

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți cine era proprietarul pământului și al familiilor de țărani.
Proprietarii pământurilor și ai familiilor de țărani erau nobilii
Întrebarea de deschidere a lecției: Ți-ar fi plăcut să locuiești într-un castel medieval?
Cred că da, deoarece ar fi fost interesant să văd sălile acelea înalte, armele și armurile, și pentru că m-am fi sim țit apărat de zidurile acelea înalte prevăzute
cu turnuri de apărare. M-aș fi putut juca cu armele și armurile, ca un adevărat cavaler.

62
Sau
Cred că nu, deoarece era rece și destul de trist, având în vedere că nu prea erau mijloace de distracție atunci și nu exista curent electric.

Sursa 1 (nu necesită răspuns)

Sursa 2
3 etape ale ceremonialului descries de Galbert de Bruges:
1. Exprimarea acordului de a fi „omul” contelui
2. Împreunarea mâinilor și sărutul care consfințea legătura dintre cei doi
3. Jurământul de credință
Sursa 3 (nu necesită răspuns)
Aplicații
1. (nu necesită răspuns)
2. se va realiza după modelul din manualul digital

Cavalerism și onoare, p. 114

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți care era principala obligație a unui vasal, în schimbul unei feude.
Principala obligație a unui vasal era să lupte cu armele și dacă este nevoie să-și dea și viața pentru seniorul său.
Întrebarea de deschidere a lecției: Ce crezi că însemna să fii cavaler în Evul Mediu?
Cred că însemna să știi să lupți, să călărești, să te porți frumos.

Sursa 1
Spectatorii din imagine erau domnițe care au venit să-i admire pe cavalerii care luptau. Domnițele par emoționate și foarte implicate în ce se întâmplă.
Unele dintre ele exprimă emoții precum mila sau compasiunea pentru cei răniți. Altele fac semne încurajatoare cavalerilor.
Sursa 2
Avantaj: existau mult mai puține șanse de a fi rănit mortal, deoarece armura îmbrăca tot corpul
Dezavantaj: îngreuna foarte mult mișcările
Aplicație (nu necesită răspuns)

Orașul medieval – spațiu al libertății, p. 115

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți ce s-a întâmplat cu orașele la sfârșitul Antichității.
La sfârșitul Antichității, majoritatea orașelor au fost distruse de migratori

63
Întrebarea de deschidere a lecției: Cum crezi că era viața unui orășean față de cea a unui țăran?
Cred că viața unui orășean era ceva mai ușoară decât a unui țăran. Probabil că la oraș erau case mai mari, iar munca fizică era mai ușoară. Spre deosebire de
țărani, care lucrau din greu pământul, orășenii puteau să se ocupe cu meșteșuguri precum țesutul, croitoria, prelucrarea pieilor de animale, confecționarea
unor unelte, comerțul etc.
sau
Cred că viața la oraș era puțin mai dificilă decât cea a unui țăran pentru că orașele erau foarte murdare și înghesuite, iar șansele să te îmbolnăvești de o
boală contagioasă erau mult mai mari decât în mediul rural.

Sursa 1 (nu necesită răspuns)

Aplicație (nu necesită răspuns)

Catedrale și universități, p. 116

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți ce instituție era responsabilă de educația copiilor, în Evul Mediu.
Instituția responsabilă cu educația copiilor, în Evul Mediu, era Biserica.
Întrebarea de deschidere a lecției: Ce discipline crezi că se studiau în universități, în Evul Mediu?
Cred că în universitățile din Evul Mediu se studiau discipline precum limbile antice, în care s-au păstrat manuscrise și cărți sfinte, matematica și dreptul
deoarece oamenii trebuiau să cunoască legile.

Sursa 1 (nu necesită răspuns)

Sursa 2 (nu necesită răspuns)
Sursa 3 (nu necesită răspuns)

Aplicație. Asemănări și diferențe între stilurile romanic și gotic

Asemănări
- existența unor elemente de consolidare a zidurilor, numite contraforți
- existența coloanelor, pentru susținerea părții superioare a clădirii
- existența rozasei
Diferențe
- arcul simplu la stilul gotic, arcul frânt (ogiva) la stilul gotic
- ferestre puține și mai mici la stilul romanic, ferestre mai mari și mai multe, împodobite cu vitralii, la stilul gotic
- existența arcurilor butante, în stilul gotic, spre deosebire de cel romanic, care avea doar contraforți

64
 Cruciadele – prima expansiune europeană, p. 118
Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți care erau idealurile cavalerești.
Idealurile cavalerești erau credința, onoarea, fidelitatea, apărarea celor slabi
Întrebarea de deschidere a lecției: Cât crezi că dura drumul cavalerilor, din Europa în Palestina?
Cred că drumul putea dura câteva luni, având în vedere mijloacele de transport existente atunci.

Sursa 1 (nu necesită răspuns)

Sursa 2 (nu necesită răspuns)
Aplicație
1. Cauzele și consecințele cruciadelor
Cauze:
- Chemarea de sprijin lansată de bizantini către papa, în fața atacurilor turcilor selgiucizi
- Existența unei atracții față de bogățiile Orientului, din povestirile pelerinilor care au ajuns acolo.
- Existența unui sentiment religios (dorința de mântuire)
- Creșterea populației europene, ceea ce făcea să existe mulți bărbați neocupați
- Spiritul de aventură al cavalerilor
- Intenția papei de a-și crește influența în lumea creștină
Consecințe pozitive
- Dezvoltarea comerțului
- Dezvoltarea cunoașterii geografice
- Dezvoltarea mijloacelor de transport
- Creșterea schimburilor culturale
Consecințe negative
- Creșterea ostilității înter creștini și musulmani
- Creșterea ostilității între ortodocși și catolici, în urma cuceririi Constantinopolului de către cruciați, în 1204
- Afirmarea doctrinei Războiului Sfânt musulman
2. Exprimă o opinie!
Deși au existat și consecințe pozitive, cred că decizia Papei de a porni cruciadele nu a fost una bună deoarece în acest fel a apărut o neîncredere
între creștini și musulmani. În plus, au murit foarte mulți oameni nevinovați, iar scopul cruciadelor oricum nu a fost atins.

65
 Statele medieval, p. 120
Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți ce s-a întâmplat cu Imperiul Carolingian, după moartea lui Carol cel Mare.
După moartea lui Carol cel Mare, Imperiul Carolingian a fost împărțit în 3 state.
Întrebarea de deschidere a lecției: Care crezi că a fost cauza Războiului de 100 de ani, dintre Anglia și Franța?
Cred că o cauză ar fi putut fi lupta pentru teritorii. Cele mai multe războaie din istorie au început din această cauză.
Sursa 1
Franța, Anglia, Sfântul Imperiu Romano-German
Sursa 2 (nu necesită răspuns)
Aplicație. Prezentare (nu necesită răspuns)

Lumea românească. Statele medievale românești, p. 122

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți cum, când și unde s-a format poporul român.
Cum? Poporul român s-a format prin romanizarea dacilor și asimilarea, de către populația romanică, a resturilor unor popoare migratoare, în special a
slavilor.
Când? Poporul român s-a format printr-un process îndelungat, care a început în secolul II d.Hr și s-a încheiat în sec. al VIII-lea.
Unde? Poporul român s-a format la nord și la sud de Dunăre, în spațiul carpato-danubiano-pontic
Întrebarea de deschidere a lecției: Tu știi care este semnificația titlului de „domn”?
Ar putea însemna „cineva mare, important”.

Sursa 1
Două scopuri posibile:
- Apărare, deoarece era mai greu de cucerit
- Observare, deoarece se putea privi până departe
Sursa 2
Țările române erau mai mici decât țările vecine. Atât față de Ungaria și Polonia, cât mai ales față de Imperiul Otoman, care era foarte mare.

Sursa 3
Cred că rolul podului era acela de a asigura un acces controlat în cetate. Când era pace, oricine putea intra, cu gânduri pașnice, dar în caz de război, de atac
asupra cetății, podul putea fi dărâmat, iar invadatorii nu ar mai fi avut pe unde să intre, fiind nevoie de asedierea cetății.

Aplicație
ȚARA ROMÂNEASCĂ

66
Numele domnului - Realizarea/realizările domnului
Basarab I - întemeietorul țării; obține independența
Nicolae Alexandru – întemeiază mitropolia Țării Românești
Vladislav Vlaicu – bate monedă proprie
Mircea cel Bătrân – organizează Sfatul Domnesc și Oastea; luptă pentru păstrarea independenței țării față de turci
Vlad Țepeș – luptă pentru independența țării
MOLDOVA
Numele domnului - Realizarea/realizările domnului
Bogdan I - întemeietorul țării; obține independența
Petru I Mușat - bate monedă
Roman I - Întinde hotarele Moldovei până la Nistru și Marea Neagră
Alexandru cel Bun - Înființează Mitropolia Moldovei
Ștefan cel Mare - Se opune expansiunii turcești și are cea mai strălucitoare domnie

Diversitate culturală în lumea românească, p. 124

Conexiunea cu lecțiile/cunoștințele anterioare: Amintește-ți cine erau maghiarii.
Maghiarii au fost la origine un popor migrator venit din Asia
Întrebarea de deschidere a lecției: Tu știi ce sunt sașii și care este originea lor?
Cred că sașii sunt germani care trăiesc în România de mult timp.
Sursa 1 (nu necesită răspuns)
Sursa 2 (nu necesită răspuns)
Aplicație. Proiect (nu necesită răspuns)

Recapitulare, p. 125
Ordinea în care trebuie așezate cuvintele în textul lacunar:
Medievală, migratoare, slav, creștină, scrierea, Catolică, Schismă, Bizantin, Carol cel Mare, senior, vasal, bresle, universităților, gotic, Franța, XIV, Basarab I,
Bogdan I, Locurilor Sfinte, musulmanilor, agricultura, tehnice, XI, meșteșugurile

67
 Test, p. 126
Organizează
I. 1–c
2–b
3–a
4–d
II. Hrană, casă, familie, ocupație vatră
III. Cauze: a. creșterea populației Europei; d. dorința de mântuire; e. spiritul de aventură;
Consecințe: b. Creșterea rivalității dintre ortodocși și catolici; c. Creșterea schimburilor comerciale

Spune-ți părerea
Dacă aș fi fost un membru al Conciliului de la Clermont, l-aș fi sfătuit pe papa să renunțe la cruciadă deoarece nu cunoaștem bine adversarul și nici teritoriul
pe care vrem să-l ocupăm, iar religia creștină este o religie a păcii care interzice agresiunea asupra altor oameni.

Aplică
Pentru catedrala din prima imagine:
Secolele X-XI
Stilul romanic
Două caracteristici:
- masivitate
- arcuri simple
Pentru catedrala din a doua imagine
Secolele XII-XIII
Stilul gotic
Două caracteristici:
- eleganță, suplețe
- ogiva

68
 Recapitulare finală, p. 127
Ordinea în care apar cuvintele: trecutul, izvoarelor istorice, epoci, Preistorică, Medievală, vânătoarea, agricultura, case, metal, scrierea, orașele, banilor
(monedelor), istoria, Acropola, democratic, Olimpice, apeducte, terme, Latina, Decebal, Sarmizegetusa, moșii, vasali, Marea Schismă, Bizantin, Franța

Test final, p. 128

I. 1. China; 3. India; 5. Persia
II. 1–A
2–F
3–A
4–A
5–F
III. Cauză: atacurile popoarelor migratoare
Consecințe: apariția unor regate barbare și a unor popoare noi; decăderea civilizației și a culturii
IV. Asemănări: a. religia și c. ocupațiile
Deosebiri: b. distracțiile preferate și d. organizarea politică

Spune-ți părerea
Cred că este greu să spunem care dintre aceste civilizații a avut o contribuție mai importantă, deoarece atât grecii, cât și romanii au lăsat în istorie modele
care au fost urmate mult tip după aceea. De exemplu, grecii au creat democrația și o parte dintre științe, iar romanii au fost mari constructori, au creat un
sistem juridic influent și un sistem administrativ.
Aplică
I. Muezinul cheamă credincioșii la rugăciune, din minaret
Imperiuul Roman a atins apogeul teritorial în secolul al II-lea d.Hr.
Papa Leon l-a încoronat pe Carol cel Mare ca „rege al romanilor”
Democrația a apărut în Atena, în sec. al V-lea î.Hr.
Unul dintre orașele sfinte ale musulmanilor este Mecca
II.
Vasal – Vă mulțumesc pentru faptul că mi-ați dăruit această frumoasă moșie. Dumnezeu să vă dea sănătate! Eu și familia mea vom avea o viață
bună și vă vom sluji cu credință
Senior – Mă bucur să am ca vasal un luptător atât de bun. Vom duce împreună poate multe lupte grele, din care vom ieși învingători
Vasal – Sunt gata să-mi dau viața pentru stăpânul meu!
Senior – Sperăm să nu fie nevoie. Vom încerca să trăim în pace cu vecinii noștri
Vasal – Vom trăi în pace, dar pregătiți de luptă.

69