COLEGIUL NAŢIONAL

„SAMUEL VON BRUKENTHAL”

SIBIU

ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ÎN SUD-VESTUL ROMÂNIEI

PROIECT DIDACTICO-ŞTIINŢIFIC

SIBIU
2016
Volum publicat în cadrul proiectului „Elemente de geografie istorică în sud-vestul României”, parte a
programului educaţional guvernamental „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. Finanţarea a fost asigurată de
autori.

COORDONATORI VOLUM:
Prof. GERHARD MISACHEVICI
Prof. Dr. IOAN POPA
Prof. CORINA STROIE

TEHNOREDACTARE:
Prof. Dr. IOAN POPA

COPERTĂ:
Prof. Dr. VALENTIN RADU

Coperta 1: Chipul lui Decebal

Coperta 4: Cascada Bigăr

TIPOGRAFIA BIBLIOTECII JUDEŢENE ASTRA SIBIU

ISBN 978-973-0-21619-6
 CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE 5

DESCRIEREA PROIECTULUI 6

PARTICIPANŢII 7

ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ÎN SUD-VESTUL ROMÂNIEI. EXCURSIE DE STUDIU 8

DESCOPERIND NATURA ŞI VALORILE ROMÂNIEI 35

MĂNĂSTIREA COZIA 38

IMPRESII 39

CONCLUZII 43
Itinerariul excursiei de studiu
21-23 aprilie 2016

Mănăstirea
Cozia

Gărâna

Cascada Bigăr

Cazanele
Dunării
 CUVÂNT ÎNAINTE
Programul guvernamental „Să ştii mai multe, să fii
mai bun!” reprezintă o bună oportunitate de promovare a
demersurilor didactice alternative. Dintre acestea,
excursia de studiu întruneşte largi adeziuni în rândurile
elevilor şi ale părinţilor. Bine organizată, excursia devine
parte a unui proiect cu obiective clar definite, cu un
calendar elaborat al activităţilor educative. În această
categorie se înscrie şi proiectul „Elemente de geografie
istorică în sud-vestul României”, în cadrul căruia a fost
organizată o excursie tematică, în zilele de 21-23 aprilie
2016.
Proiectul a fost gândit pentru elevii claselor a IX-a
(39 înscrişi), însă au participat şi câţiva elevi din clasa a
VIII-a (6) şi o elevă de clasa a XI-a. Abordarea didactică
a fost interdisciplinară şi transdisciplinară, urmărindu-se
integrarea informaţional-medodologică a diferitelor arii
disciplinare precum istoria, geografia, religia, arta, pentru
realizarea unei viziuni de ansamblu asupra unei zone
definite, în cazul de faţă Banatul Severinului sau sud-
vestul României.
Cei 45 de elevi au fost coordonaţi de trei cadre
didactice cu specializare umanistă: prof. Corina Stroie
(Geografie), prof. Gerhard Misachevici (Geografie), prof.
dr. Ioan Popa (Istorie). Elevilor li s-au pus la dispoziţie
5
itinerariul detaliat al excursiei şi informaţii referitoare la
principalele obiective turistice. Pe traseu, profesorii şi
elevii au realizat ghidaje şi au oferit lămuriri
suplimentare. Spre exemplu, mănăstirea Cozia a fost
prezentată de elevele Simona Şerban şi Charlotta Wander
(cl. IX B), iar personalitatea lui C. Brâncuşi a fost
evocată, la Târgu-Jiu, de elevele Magda Chialda şi Sofia
Popa (cl. IX C). În Drobeta-Turnu Severin, un ghidaj
interesant a fost efectuat de prof. dr. Nicolae Prună, de la
Colegiul Naţional „Traian”. Partea ce mai apreciată a
excursiei a constituit-o croaziera pe Dunăre, în zona
Cazanelor Mari şi Mici. Împărţiţi câte nouă elevi şi un
adult însoţitor în câte o ambarcaţiune motorizată,
excursioniştii au vizitat peşterile Ponicova şi Veterani,
Chipul lui Decebal şi Tabula Traiana.
Infrastructura organizatorică a excursiei a funcţionat
la parametri agreabili. Transportul a fost asigurat de
firma S.C. Trans Europa S.R.L. Sibiu (şofer Gh. Maţia),
iar cazarea în regim de demipensiune s-a contractat la
Hotelul Trandafirul Galben din Băile Herculane. Pe
întreaga durată a excursiei, grupul a beneficiat de
asistenţa competentă a unui medic, d-l Codruţ Stroie.
Vremea frumoasă a întregit simbioza om-natură.
Prof. Dr. IoanPopa

1. Scopul
Dezvoltarea competenţelor
ştiinţifice, culturale şi
sociale ale participanţilor
prin abordarea
interdisciplinară,
geografico-istorică, a
evoluţiei unui spaţiu
precizat
DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1. Însuşirea de către elevi a
specificului şi metodologiei
cercetării interdisciplinare 3. Grupul ţintă
Elevi, cl. 8-9
2. Obiectivele
2.2. Înţelegerea de către elevi a
relaţiei dintre mediul geografic
şi caracteristicile culturale ale
habitatului uman

2.3. Identificarea legăturilor dintre religie,

artă, istorie şi geografie în evoluţia
spaţiului sud-vestic al României

4.1. Promovarea proiectului: 4.2. Desfăşurarea proiectului: 4.3. Evaluarea 4.4. Valorificarea
dec. 2015 - ian. 2016 febr. - apr. 2016 proiectului: proiectului
- familiarizarea elevilor cu specificul şi 23 apr. 2016
- elaborarea proiectului; tematica activităţilor: febr. - mar. 2016; - lansarea
4. Activităţile - activitatea de documentare şi analiză în
- interviul de
grup şi volumului
proiectului - constituirea echipei spaţiul precizat (excursie de studiu): 21-23 apr.
individual tematic: mai
proiectului: 45 de elevi, trei 2016, Sibiu - Cozia - Târgu Jiu - Tismana - 2016
- observaţia
cadre didactice Băile Herculane - Drobeta-Turnu Severin -
participativă
Bigăr - Semenic - Gărâna - Sibiu.

6
 PARTICIPANŢII Nr. crt. Numele şi prenumele elevului Clasa
Nr. crt. Numele şi prenumele elevului Clasa 23 Nemeş Călin
1 Dragomir Andy 24 Oancea Mihai
2 Jugaru Paul 25 Olteanu Teodora
IX A
3 Niculescu Dana 26 Toth Cristina
VIII C 27 Ursulean Cezara
4 Popa Coralia
5 Sava Iulia 28 Vrancea Markus
6 Untch Sonja 29 Ciorogariu Mihai
7 Apostol Iulian 30 Ciorogariu Tudor
8 Aştilean Rareş 31 Dengel Christian
9 Bejan Cosmin 32 Dobrotă Natalia
IX B
10 Bica Iulia 33 Duţu Alexandru
11 Cândea Răzvan 34 Irimie Vlad
12 Chivu Maria 35 Şerban Simona
13 Cucu Diana 36 Wander Charlotta
14 Dan Rareş 37 Bobiţan Daria
IX A 38 Chialda Magda
15 Dobrotă Delia
16 Drăghici Octavian 39 Popa Sofia IX C
17 Holom Corina 40 Taflan Cristina
18 Imbăruşiu Alexia 41 Ursu Teodora
19 Macrea Mădălina 42 Rădulescu Denisa
20 Milosteanu Andrei 43 Câmpean Radu IX D
21 Mozacu Bogdan 44 Lazăr Grigore
22 Negrilă Adelina 45 Stroie Adelina XI B
7
 ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ÎN SUD-VESTUL ROMÂNIEI. EXCURSIE DE STUDIU
PROF. GERHARD MISACHEVICI
PROF. DR. IOAN POPA
PROF. CORINA STROIE
Pornind din Depresiunea Sibiului, pe drumul datând din anul 1391, mormântul domnitorului-ctitor şi
European E81, în prima zi a excursiei urmăm cursul cel al mamei lui Mihai Viteazul, monahia Teofana
râului Olt, de-a lungul defileului Turnu Roşu-Cozia, care (†1605).
traversează Carpaţii Meridionali separând aici grupa
Munţilor Făgăraş (în stânga) de cea a Munţilor Parâng (în
dreapta). Ne oprim la poalele Masivului Cozia, pentru a
vizita renumita Mănăstire Cozia.

Mănăstirea Cozia
(oraş Călimăneşti, jud. Vâlcea;
pecenego-cumană: koz = nucă)
Lăcaşul de cult, unul dintre cele mai reprezentative
pentru arhitectura ecleziastică muntenească, a fost ctitorit
Biserica mănăstirii Cozia (sf. sec. XIV).
de Mircea cel Bătrân, domnitor al Ţării Româneşti între După C. Moisescu, Arhitectura românească veche, vol. I, 2001, p. 134
anii 1386-1418.
Biserica de plan triconc, după modelul impus în Tabloul votiv (original), din partea dreaptă/vestică a
epocă de Sf. Nicodim (iniţial la Vodiţa, apoi la Tismana), naosului, îl prezintă pe Mircea cel Bătrân, în costum
fost ridicată în 1387-1388. Are turlă pe naos, iar faţadele cavaleresc occidental, alături de fiul său Mihail.
sunt decorate cu straturi succesive de cărămidă şi Pag. 9: Mănăstirea Cozia
tencuială. În pronaos se păstrează pictura originală, Pag. 10: Târgu-Jiu. Coloana Infinitului
8
9
10
 Pridvorul deschis, de pe latura vestică, a fost adăugat deosebit de valoroasă, a fost realizată de zugravul David,
de domnitorul Constantin Brâncoveanu, în anii 1706- ajutat de fiul său Radoslav (1543).
1707. La intrarea în biserică, pe partea dreaptă, este Model arhitectural pentru următoarele patru secole,
plasată fântâna lui Neagoe Basarab, domnitor al Ţării mănăstirea Coziei a beneficiat de numeroase danii şi a
Româneşti între 1512-1521. jucat un rol major în viaţa culturală, deţinând o şcoală
Biserica bolniţei datează din 1541, ctitor fiind atestată în 1415.
domnitorul Radu Paisie (1535-1545). Pictura originală,
***
De la Râmnicu Vâlcea traseul
continuă prin depresiunile şi dealurile
Subcarpaţilor Getici şi admirăm de la
distanţă Cheile Bistriţei şi Cheile
Olteţului din Munţii Căpăţânii.
Ajungem pe malul Jiului, în reşedinţa
judeţului Gorj, Târgu-Jiu – oraşul lui
Brâncuşi, unde ne întâmpină „Coloana
infinitului” - sculptura de 29 m
înălţime, realizată de marele artist între
1937-1938 ca un omagiu adus eroilor
neamului care au luptat în Primul
Război Mondial. Trecem apoi pe sub
„Poarta sărutului” şi ne aşezăm pe rând
la „Masa tăcerii”. Târgu-Jiu.
Poarta sărutului
11
 Poposim apoi pe Valea Tismanei printre castanii
sălbatici, la măicuţele de la Mănăstirea Tismana.
Mănăstirea Tismana
(oraş Tismana, jud. Gorj;
prima fază a mănăstirii: din lemn de tisă)
În 22 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a lansat de
aici proclamaţia citită o zi mai târziu, în faţa mulţimii, pe
câmpia Padeşului (Proclamaţia de la Padeş). Între 1944-
1947, grota mănăstirii a adăpostit tezaurul Băncii
Naţionale a României şi o parte din tezaurul statului
polonez.

Mănăstirea a fost ctitorită de Sf. Nicodim (anii 1375-

1378), cu sprijinul domnitorului Radu I (1377-1383), în
apropierea unei grote din valea Tismanei, utilizată câţiva
ani de cuviosul sihastru. Refăcut de domnitorii Radu cel
Mare (1495-1508) şi Matei Basarab (1632-1654), lăcaşul
de cult suferă importante transformări neogotice în anii
1844-1849. Mănăstirea Tismanei este cel mai vechi
aşezământ monahal funcţional din Ţara Românească.
Biserica de plan triconc are turle pe naos, pronaos şi
pridvor (închis). Frescele din pronaos îi aparţin lui
Dobromir cel Tânăr din Târgovişte (1564). Pictura
naosului a fost realizată în 1732, de Grigorie Ranite.
La Tismana, Sf. Nicodim (1310-1406; canonizat în
1955) a creat o apreciată şcoală de copişti şi caligrafi,
fapt care a determinat utilizarea aşezământului monahal
de către puterea politică centrală (Domnia) ca spaţiu Mănăstirea Tismana.
arhivistic în perioada de început a Voievodatului Ţării Faţada nordică a bisericii
Româneşti.
12
 Traversăm Munţii Mehedinţi şi parcurgem ultima
parte a traseului din prima zi a excursiei, admirând
minunatul peisaj oferit de Parcul Natural Domogled-
Valea Cernei. Râul Cerna formează o bună parte a
graniţei dintre Carpaţii Meridionali (grupa Munţilor
Retezat-Godeanu) şi Carpaţii Occidentali (grupa
Munţilor Banatului), adică Culoarul Timiş-Cerna. Ne
cazăm pentru două nopţi la Hotelul Trandafirul Galben
din staţiunea Băile Herculane, ale cărei baze au fost puse
în anul 102 d.Hr. de către împăratul Traian.

Băile Herculane
(oraş, jud. Caraş-Severin)

În apropierea staţiunii, în Peştera Hoţilor, s-au

descoperit urme de locuire din paleolitic, neolitic, epoca
bronzului şi epoca fierului.
Numele staţiunii balneoclimaterice de epocă romană
(sec. II-III) nu a rezistat până în vremurile noastre. S-au
păstrat, în schimb, numeroase inscripţii votive închinate
lui Hercule, Hygeia şi Esculap. Între cei veniţi să-şi
îngrijească sănătatea se regăsesc guvernatori de provincii
şi comandanţi militari.
Biserica mănăstirii Tismana. Secţiune longitudinală (sus) şi plan (jos).
După C. Moisescu, Arhitectura românească veche, vol. I, 2001, p. 125

13
 Staţiunea, relansată de austrieci în secolul al XVIII-
lea, oferă astăzi turistului impresionante construcţii baroc
într-o avansată stare de degradare. Oaspeţi de seamă ai
timpurilor moderne au fost împăraţii Iosif II (1780-1790)
şi Franz Iosif (1848-1916; cu soţia Elisabeta/Sisi).
Cu autocarul spre Peştera Hoţilor
***
Ne încântă dis de dimineaţă cântatul cocoşului şi apoi
razele calde ale soarelui, care sclipesc în apele tot mai
line ale Cernei, ce ne însoţesc până la confluenţa cu
14
marele fluviu, Dunărea, la Orşova. Aici intrăm într-una
din zonele de lărgire ale celui mai lung defileu din
Europa, săpat de bătrânul Danubius în granit şi calcar,
separând astfel Carpaţii Româneşti de Carpaţii Sârbeşti,
pe o lungime de 144 km, de la Baziaş la Gura Văii. Puţin
înainte de ieşirea Dunării din strânsoarea munţilor,
românii şi sârbii şi-au dat mâna peste fluviu realizând
monumentala construcţie a Hidrocentralei Porţile de Fier
I.
Hidrocentrala Porţile de Fier I
(Drobeta-Turnu Severin)
A fost construită între 1964-1972, pe baza unui
parteneriat româno-iugoslav. Este cea mai mare
hidrocentrală din România, având o putere instalată totală
de 1167 MW, produsă de cele şase turbine Kaplan
verticale. Navigaţia este posibilă în zonă prin cele două
ecluze amenajate, câte una pentru fiecare parte,
românească şi sârbească. Amenajarea complexului
hidroenergetic a schimbat viaţa multor locuitori din zonă.
Apele lacului de acumulare au acoperit Insula Ada-Kaleh
şi vechiul oraş Orşova.
Pag. 15-16: Băile Herculane. Peştera Hoţilor
Pag. 17-18: Hidrocentrala Porţile de Fier I
15
16
17
18
 La 15 km în aval vizităm oraşul Drobeta Turnu provinciei Dacia, fiind refăcut în timpul împăraţilor
Severin. Constantin cel Mare (sec. IV) şi Justinian (sec. VI,
primind acum numele împărătesei Theodora).
Drobeta-Turnu Severin
Vechimea locuirii umane în zonă este impresionantă.
Încheierea glaciaţiunii Würm a fost urmată de o
revoluţionare a modului de viaţă şi a complexului
habitaţional. Peşterile încep să fie abandonate pentru
aşezări amenajate în spaţiu deschis. O astfel de locuire a
fost cercetată la Schela Cladovei, un cartier al oraşului
Drobeta-Turnu Severin. Aşezarea aparţine perioadei
mezolitice şi este considerată una dintre cele mai vechi
locuiri stabile din Europa. În epoca dacică, cea mai
importantă localitate din zonă era Drobeta.
Numele dacic a fost preluat de oraşul roman
(municipium, sub Hadrian, colonia, sub Septimius
Severus) dezvoltat în jurul castrului ce apăra podul ridicat
Drobeta. Castrul roman (sec. II-III)
peste Dunăre, din ordinul împăratului Traian, între 103- D. Tudor, Enciclopedia civilizaţiei romane, p. 172
105 (arhitect: Apollodor din Damasc; 1134,9 m lungime,
14,55 m lăţime, 20 de picioare de piatră). Castrul roman Şapte veacuri mai târziu, în epoca medievală, zona
(137,5 × 123 m) a fost deservit de cohors III campestris, este reînvestită cu roluri majore, pe plan militar, politic şi
ulterior de cohors I sagittariorum. Oraşul, înzestrat cu religios. O primă fortificaţie a fost ridicată fie de Ţaratul
terme ample (90 × 40 m) şi cu un amfiteatru vlaho-bulgar, fie de Regatul Sf. Ştefan în colţul sud-
impresionant, a avut de suferit după abandonarea vestic al castrului roman (prima jumătate a sec. XIII).
19
După distrugerea acesteia, cel mai probabil de către tătari 1419 anexarea Severinului de către regele Ungariei,
(1241), regalitatea maghiară a construit, în a doua Sigismund de Luxemburg;
jumătate a sec. XIII, Cetatea Severinului, fortificaţie de după 1420 Mehadia devine centrul administrativ al părţii
româneşti a Banatului Severinului (judeţul
plan dreptunghiular, având în interior o biserică-sală cu
Mehedinţi);
absidă semicirculară. O a doua incintă fortificată a fost
1524 distrugerea cetăţii Severinului de către turci;
înălţată în prima jumătate a sec. XV. 1580 întemeierea raialei Severinului.
Date istorice semnificative pentru evoluţia Severinu-
lui în sec. XIII-XVI:
1230 organizarea Banatului de Severin de către
regele Andrei II al Ungariei (banul Luca);
1247 regele Bela IV dăruieşte Ţara Severinului
cavalerilor ioaniţi/ospitalieri;
sec. XIII-XV cetatea Severinului este disputată de Regatul
Ungariei şi Voievodatul Ţării Româneşti;
1330 regele Carol Robert de Anjou reia pentru scurt
Cetatea Severinului
timp cetatea (banul Dionisie); 1. a doua jum. a sec. XIII;
1370 crearea mitropoliei ortodoxe a Severinului; 2. prima jum. a sec. XV;
3. mijloc. sec. XV;
cca 1375 zidirea bisericii gotice (franciscane); 4. după 1505
C. Moisescu, Arhitectura..., p. 34
1380 înfiinţarea episcopiei catolice a Severinului;
1386-1418 Mircea cel Bătrân stăpâneşte Severinul: „[...]
mare voievod şi singur stăpânitor, domn a
toată ţara Ungro-Vlahiei şi a părţilor de peste
munţi, încă şi spre părţile tătăreşti şi herţeg al
Amlaşului şi Făgăraşului, şi domn al
Banatului Severinului [...]”;

20
21
22
 Ne întoarcem pe malul Dunării, în amont pe defileu, realizat între 1994-2004, din iniţiativa lui Iosif Constantin
până la Viaductul Mraconia, unde schimbăm mijlocul de Drăgan.
transport şi urcăm în 5 ambarcaţiuni cu motor care ne
poartă prin Cazanele Mici şi Cazanele Mari.

Defileul Dunării / Cazanele Dunării

Defileul Dunării se întinde de la Baziaş la Orşova, iar
Cazanele Dunării constituie un sector al acestuia.
Cazanele Mari au o lungime de 4 km, fiind străjuite
de masivele Ciucaru Mare (România) şi Veliki Strbac
(Serbia). La baza masivului calcaros Ciucaru Mare se
află peştera Ponicova/Gura Ponicovei/Peştera Liliecilor
(cu urme de locuire din neolitic) şi peştera Veterani
(urme de locuire din epipaleolitic).
În aval de Cazanele Mari, Dunărea parcurge Cazanele
Mici, cu o lungime de 3 km, strecurându-se printre
masivele Ciucaru Mic (România) şi Mali Strbac (Serbia).
Pe malul sârbesc se poate admira Tabula Traiana
(dimensiuni: 4 × 1,75 m), inscripţie comandată de Cu şalupa în Cazanele Mari
împăratul Traian, în amintirea celui de-a doilea război
dacic (105-106) şi a finalizării drumului din zonă. Chipul
lui Decebal, cel mai înalt monument sculptat de pe
continent (dimensiuni: 55 m înălţime, 25 m lăţime), a fost
Pag. 21-22: Cetatea Severinului
23
 Cazanele Dunării Spre Orşova

Cazanele mici
Mănăstirea Mraconia

Cazanele mari

Peştera Veterani

Peştera Ponicova

Pag. 25-30: Cazanele Dunării. Debarcaderul (25). Chipul lui Decebal (26). Peştera Ponicova (27). Peştera Veterani (28).
Mănăstirea Mraconia (29). Tabula Traiana (30).
24
25
26
27
28
29
30
 şi urcăm spre staţiunea montană Semenic, aflată la peste
***
1410 m altitudine, de unde se poate vedea lacul Văliug,
În zi de sărbătoare, 23 aprilie, părăsim Băile
lac de acumulare cu o suprafaţă de peste 12 ha aflat pe
Herculane şi Valea Cernei pentru a urma drumul şerpuit
valea Bârzavei.
de-a lungul Văii Nerei şi apoi a afluentului ei Miniş, care
în timp îndelungat a dat naştere unor splendide chei în
Munţii Semenicului, cea mai înaltă culme muntoasă (vf.
Piatra Goznei 1447 m) a grupei Munţilor Banatului
(Carpaţii Occidentali). Obiectivul principal al acestei zile
se află la intrarea în Cheile Minişului, exact în locul pe
unde trece, imaginar desigur, paralela 45º N: Cascada
Bigăr cu izbucul Bigăr (izbuc = izvor din care apa iese la
lumină de sub stâncă). După ce străbate în subteran
peştera Bigăr, apa iese de sub o stâncă de 50 m înălţime
şi după aproximativ 200 m se varsă în Miniş, formând
cascada pe un perete calcaros, de formă conică, având 7-
8 m înalţime, acoperit de muşchi. În anul 2013, site-ul
american „The World Geography” situează această
minunăţie a naturii pe locul I în topul celor mai
Izbucul Bigăr
impresionante cascade din lume!
Drumul continuă prin Anina, cândva important centru Urmăm drumul pe la poalele Munţilor Semenic şi
minier de exploatare a cărbunelui, azi un orăşel aproape ajungem la locul de întâlnire a 3 pâraie, lacul Trei Ape,
lipsit de viaţă, spre Reşiţa, oraşul în care a fost construit care constituie izvorul Timişului. Ne rămâne în suflet
primul combinat siderurgic din ţara noastră. De aici, localitatea Gărâna (Wolfsberg), cu peisajul şi mai ales cu
intrăm din nou pe un drum şerpuit, cu privelişte deosebită oamenii foarte primitori de la Gasthaus Cristl, care ne-au
31
potolit setea şi ne-au pregătit în scurt timp mâncăruri
foarte gustoase.
Ultimii aproximativ 200 km îi străbatem pe Culoarul
Timişului, apoi al Bistrei, trecând prin pasul Poarta de
Fier a Transilvaniei spre Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de
unde admirăm în depărtare culmea Munţilor Retezat. De
la Simeria intrăm pe Valea Mureşului, care şerpuieşte la
poalele Munţilor Apuseni, apoi pe drumul european E
68/E81, care ne duce prin sudul Depresiunii Colinare a
Transilvaniei înapoi acasă, la Sibiu.
Peştera Bigăr
32
Bibliografie:
***, Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, vol. I. A-C,
Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1994.
Gheorghe I. Cantacuzino, Cetăţi medievale din Ţara Românească în
secolele XIII-XVI, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2001.
Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească,
Bucureşti, Editura Vremea, 2000.
Cristian Moisescu, Arhitectura românească veche, vol. I, Bucureşti,
Editura Meridiane, 2001.
Homer Radu, Petru-Ioan Orha, Documente din istoria românilor,
Bucureşti, 1996.
Dumitru Tudor (coord.), Enciclopedia civilizaţiei romane, Bucureşti,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982.
33
34
 DESCOPERIND NATURA ŞI VALORILE ROMÂNIEI
NATALIA DOBROTĂ ADELINA STROIE
Clasa a IX-a B Clasa a XI-a B

Excursia de studiu desfăşurată în Săptămâna „Şcoala aceleaşi sentimente de uimire, de admiraţie şi apreciere a
altfel” a fost o experienţă inedită pentru mulţi dintre noi geniului artistului. Apoi pentru o oră şi jumătate am avut
(45 de elevi din clasele a VIII-a C şi a IX-a A-D). un program la libera alegere, în care am optat fiecare
Programul propus pentru cele trei zile era încărcat, iar noi pentru diferite activităţi: plimbare în Parcul Central, o
eram nerăbdători să-l parcurgem alături de profesorii vizită la mall sau o pauză la un restaurant.
organizatori şi însoţitori: Corina Stroie, Ioan Popa şi
Gerhard Misachevici.
Totul a început pe 21.04.2016, într-o zi de joi. Ne-am
adunat, punctuali, cu toţii, la ora 8 fără 10, în parcarea
sălii Thalia, unde ne aştepta autocarul firmei Trans
Europa.
Abia treziţi, ne-am început entuziasmaţi drumul către
Călimăneşti. Prima noastră vizită a avut loc la mănăstirea
Cozia, ctitorită de Mircea cel Bătrân. Acolo am
descoperit mormântul său şi al mamei lui Mihai Viteazul,
dar totodată şi tabloul votiv al ctitorului cu fiul Mihail.
Următoarea oprire a fost la Târgu Jiu. Vizitarea celor trei
obiective faimoase, care au devenit simboluri naţionale -
Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii - ne-
au adus în faţa artei produse de sculptorul modernist Târgu-Jiu
Constantin Brâncuşi. În acele clipe am împărtăşit cu toţii
Pag. 33-34: Cascada Bigăr
35
 În continuarea programului, am ajuns la cea mai
veche mănăstire funcţională din Ţara Românească,
Tismana. Am aflat că această mănăstire a fost ridicată în
secolul al XIV-lea de cărte Sf. Nicodim şi domnitorul
Radu I. Deşi vizitarea în interior nu a fost posibilă, am
avut ocazia să admirăm formele exterioare ale acesteia.
După un drum lung, iată-ne ajunşi la hotelul mult
aşteptat, Trandafirul Galben din Băile Herculane, unde
ne-am cazat pentru două zile. Ne-am reîntâlnit cu toţii la
ora 19, la cină, când am rememorat traseul parcurs în
prima zi.
36
Încă somnoroşi (pentru că unii dintre noi au avut o
noapte lungă), am savurat micul dejun la ora 8. Drumul
până la hidrocentrala Porţile de Fier I a fost marcat de o
atmosferă liniştită comparativ cu cea din prima zi,
deoarece majoritatea liceenilor dormea. Ziua senină ne-a
permis să admirăm cea mai mare hidrocentrală de pe
Dunăre şi am putut zări malul vecin al Dunării - malul
sârbesc. De la ghidul nostru am aflat că hidrocentrala
transformă puterea apei în energie de 1080 MW
transmisă pe teritoriul întregii ţări.
Momentul culminant al excursiei a fost croaziera în
Cazanele Dunării, în apropiere de Orşova. În timpul
plimbării, am trecut pe lângă Chipul lui Decebal, cea mai
mare sculptură în piatră din Europa, Tabula Traiana,
placa memorială ridicată de împăratul Traian pe malul
sârbesc al Dunării şi cele doua peşteri: Ponicova (cea mai
mare peşteră din Defileul Dunării) şi Veterani. Cu toţii
am vizitat peştera Veterani, cunoscută ca fiind cea mai
utilizată de localnici, având şi o fereastră naturală. Deşi
nu a fost în program, am avut timp să vizităm şi Peştera
Hoţilor, numită şi Grota Haiducilor, aflată în Băile
Herculane, lângă Hotelul Roman. A doua seară a fost
încheiată vesel cu cina de la hotelul unde eram cazaţi.
Drobeta-TurnuSeverin. Colegiul Naţional „Traian”
 În cea de-a treia şi ultima zi a excursiei ne-am trezit şi pustii şi lăsate în paragină. Am coborât dezamăgiţi în
mai devreme pentru a avea timp să vizităm şi restul vale în căutarea Lacului Trei Ape, lac de acumulare, şi a
obiectivelor turistice planificate. Am pornit, aşadar, cu unei pensiuni unde să mâncăm. Cu ajutorul şoferului, un
acest scop, spre Cascada Bigăr, trecând cu această ocazie tip haios, am ajuns până la urmă la Gasthaus Cristl din
şi prin locul în care Paralela 45º N traversează, imaginar, Gărâna (Wolfsberg) unde ne-am simţit extraordinar
România. Văzând cascada, am înţeles de ce este datorită mâncărurilor, a jocurilor şi a ospitalităţii
considerată cea mai impresionantă cădere de apă din oamenilor locului, înainte de a ne urca din nou în autocar
lume, clasificată astfel în anul 2013 de către site-ul pentru a străbate ultima porţiune de drum până la Sibiu.
american ,,The World Geography”. Apa care străbate în În concluzie, această excursie ne-a oferit prilejul de a
subteran peştera Bigăr, iese la suprafaţă de sub o stâncă ne descoperi ţara şi de a admira frumuseţea obiectivelor
de 50 m înălţime, sub denumirea de izbuc, şi curge peste turistice şi a oamenilor şi cu siguranţă mulţi dintre noi
un perete calcaros, de formă conică, de o înălţime de 7-8 vor dori să revină în aceste locuri.
m, acoperit în totalitate de muşchi, vărsându-se astfel în
râul Miniş. O legendă prezintă această cădere de apă ca
fiind lacrimile ce alunecă pe părul unei fete ce suferă din
dragoste pentru un băiat numit Bigăr. Am avut apoi timp
să explorăm împrejurimile, să ne plimbăm până la
izbucul Bigăr, să ne căţărăm până la Grota Bigăr şi să
facem poze.
Am lăsat cascada cu împrejurimile ei idilice în urma
noastră şi am luat-o pe drumuri şerpuite care ne-au purtat
până pe Vârful Semenic. Aşteptările de a vedea renumita
staţiune montană de schi ne-au fost însă întâmpinate cu
nişte turbine eoliene vechi şi ruginite şi împrejurimi Gărâna. Gasthaus Cristl

37
 MĂNĂSTIREA COZIA
SIMONA ŞERBAN CHARLOTTA WANDER
clasa a IX-a B clasa a IX-a B

Mănăstirea Cozia este un complex medieval pe malul perioada domnei lui Mircea cel Bătrân, în aceste zone a
râului Olt, în Călimăneşti. Confesiunea este ortodoxă, sosit o ceată de turci pentru a-l asasina. Domnitorul a
călugării trăind în mănăstire şi dedicându-şi viaţa scăpat cu viaţă mergând printr-un tunel secret ce începe
credinţei. Aceasta a fost construită între anii 1387-1391, din strana dreaptă a mănăstirii, trece pe sub Olt, ajungând
de către domnitorul Mircea cel Bătrân, la îndemnul pe celălalt mal al râului. Data aproximativă a construirii
Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana, care era tunelului este 1386, dar călugarii afirmă că un astfel de
„sfetnicul lui Mircea întru cele dumnezeieşti”. Biserica tunel nu există.
mare, închinată Sfintei Treimi, a fost sfinţită în ziua de 18
mai 1388. Sfântul Nicodim, care s-a şi ocupat de
organizarea mănăstirii, este zugravit în pridvorul
bisericii. Mircea cel Bătrân a decedat în ziua de 31
ianuarie 1418, la vârsta de 60 de ani, şi a fost
înmormântat în biserica Mănăstirii Cozia. Voievodul nu a
fost înmormântat în biserica domnească din Curtea de
Argeş, asemenea înaintaşilor săi, ci în ctitoria sa cea
iubită. De-a lungul timpului, mormântul său a fost
profanat de mai multe ori, astăzi el fiind acoperit cu o
lespede de piatră nouă.
În ciuda faptului că nu există dovezi care să
demonstreze valoarea de adevăr a unei legende, ea
fascinează turiştii ce vizitează mănăstirea. Se spune că în Judecata de Apoi. Detaliu (pridvorul bisericii)

38
 IMPRESII

Mi-a plăcut enorm faptul că am putut lua parte la această Excursia din „Şcoala altfel”, la Băile Herculane, a fost
excursie, deoarece am reuşit să dobândesc unele una reuşită, deoarece: organizarea şi programul au fost
cunoştinţe cu tematică istorică, geografică şi nu numai. foarte bine puse la punct, vizitarea obiectivelor turistice a
Ceea ce m-a fascinat enorm, lucru care şi în momentul de decurs minunat, cazarea de nota 10, iar acordarea
faţă rămâne pentru mine un mister, este Tabula Traiana. timpului personal elevilor a fost o idee foarte bună pentru
Acest monument istoric, greu accesibil, m-a fascinat recreere.
datorită poveştii pe care o are în spate. Încerc să îmi Delia Dobrotă, IX A
imaginez faptul că sub apa Dunării se află ruinele podului
construit de către împăratul roman Traian. Nu cred că au
existat lucruri care să mă indispună în această excursie,
dar chiar dacă au existat, cu siguranţă au fost
nesemnificative, iar datorită celorlalte, le-am şi uitat.
Iulian Apostol, IX A
Mie mi-au plăcut în mod special peisajele, pe care le-am
putut observa în drumul nostru spre diferitele obiective
turistice vizitate. Dintre locurile vizitate, cel mai mult mi-
au plăcut Chipul lui Decebal şi Tabula Traiana.
Iulia Bica, IXA
Consider ca excursia a fost foarte interesantă, deoarece
am vizitat multe locuri. Aceasta ne-a ajutat să ne
descoperim ţara , dar şi să interacţionăm între noi şi să
fim mai uniţi ca şi clasă.
Diana Cucu, IX A Cascada Bigăr

39
Mă bucur că am participat fiindcă am avut ocazia să văd
Cascada Bigăr şi Cazanele Dunării, pe care am vrut să le
văd de mult timp. Din punctul meu de vedere, toţi elevii
s-au distrat şi a fost o excursie foarte reuşită.
Corina Holom, IX A
A fost prima dată când am vizitat aceste locuri frumoase.
Mi-a plăcut cel mai mult croaziera pe Dunăre, pentru că a
fost o experienţă inedită. M-a impresionat peisajul
deosebit. Mi-ar place să revăd aceste locuri.
Teodora Olteanu, IX A
Popasul Bigăr
40
În excursia din cadrul programului „Şcoala altfel” am
avut ocazia de a vizita Defileul Dunării. Mănăstirea
Cozia, ansamblul sculptural brâncuşian, mănăstirea
Tismana, cetatea medievală din Drobeta-Turnu Severin,
Porţile de Fier I, Cazanele Dunării, Peştera Hoţilor,
cascada Bigăr reprezintă nişte puncte turistice care
trezesc interesul oricărui turist şi care au format, în
principal, traseul excursiei.
Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost croaziera pe
Dunăre, unde am putut vedea chipul lui Decebal şi
Tabula Traiana. De asemenea, Peştera Hoţilor mi-a captat
atenţia prin numeroasele galerii, fiind împodobite cu o
mulţime de stalagmite. Totodată, excursia a contribuit la
îmbogăţirea cunoştinţelor prin vizitarea obiectivelor
istorice şi geografice.
Cu excepţia faptului că am luat prânzul mereu în grabă,
pot afirma că am petrecut un timp plăcut şi am avut
posibilitatea de a lega noi prietenii.
Cristina Toth, IX A
În opinia mea, excursia a fost foarte reuşită, deoarece am
avut activităţi destul de interesante. Croaziera pe Dunăre
a fost cea mai frumoasă datorită împrejurimilor şi a
şalupei, desigur. Căţăratul/mersul acela pe jos a fost
iarăşi distractiv, singurul dezavantaj fiind mâncarea de la
pensiune. Nu mă înţelegeţi greşit, a fost comestibilă, dar
se putea şi mai bine. Vă mulţumesc pentru această
excursie şi sper să repetăm experienţa cât mai curând.
Sper să facem excursia cu cortul în vară.
Cezara Ursulean, IX A
Cu toate că drumul a fost puţin cam lung, atmosfera a
fost una plăcută şi a rămas la fel şi la sosirea în hotel.
Obiectivele vizitate au fost interesante, mai ales cele pe
care nu le-am vizitat până în momentul de faţă. Cel mai
mult mi-a plăcut Cascada Bigăr. Hotelul în care am fost
cazaţi în cele două nopţi a fost într-o stare bună, iar
mâncarea a fost gustoasă.
Markus Vrancea, IX A
Cazanele Dunării
41
În această excursie am descoperit că ţara noastră are
multe peisaje minunate să ne arate, locuri pe care unii nu
le cunosc şi este greşit să spunem că în România nu avem
ce să vizităm. Cel mai frumos lucru, însă, este că am
vizitat aceste monumente istorice sau naturale împreună
cu prietenii.
Alexandru Duţu, IX B
Pot spune că această excursie a fost o experienţă de
neuitat. Din prima zi, de când am vizitat Mănăstirea
Cozia, Tismana, şi am văzut ansamblul brâncuşian, am
apreciat arta prin care aceste opere au fost create.
Descoperirea peşterilor Veteranilor şi a Hoţilor mi-a
deschis un interes pentru modul de viaţă pe care îl duceau
oamenii în trecut. Croaziera cu barca şi plimbarea pe
lângă cascada Bigăr m-au impresionat de asemenea. Cel
mai amuzant moment a fost când băieţii au ridicat o
maşină parcată în drum. Aceste experienţe vor rămâne o
amintire frumoasă, pe care nu o voi putea uita.
Simona Şerban, IX B
În opinea mea, excursia cu clasele a 9-a A, B, C şi D,
împreună cu unii elevi din clasa a 8-a, în zilele 21-23
aprilie, a fost una reuşită şi frumoasă. Eu, personal,
niciodată nu am vizitat atâtea oraşe, mânăstiri şi chiar
parcuri în doar trei zile. Monumentele şi clădirile unice şi
spectaculoase, create cu atâtea dificultăţi m-au
impresionat! Nu regret participarea la această excursie.
Charlotta Wander, IX B
Excursia aceasta mi-a demonstrat încă o dată ce ţară
frumoasă şi demnă de vizitat avem. Obiectivele pe care
le-am vizitat au fost foarte diversificate şi din această
cauză nu am avut timp să ne plictisim:). Am vizitat
mănăstirea Tismana şi Cozia, peştera Ponicova, Grota
Haiducilor, hidrocentrala „Porțile de Fier I”, cetatea
Severinului, Târgu Jiu, unde am văzut ansamblul
sculptural brâncuşian, Tabula Traiana, chipul lui
Decebal, etc. În mod special, mi-a plăcut plimbarea cu
şalupa, în Cazanele Dunării. Desigur, mi-a plăcut şi
colectivul, fără de care excursia nu ar mai fi avut acelaşi
farmec. Le mulţumim domnilor profesori pentru grija
manifestată şi excursia bine organizată şi o aşteptăm pe
următoarea. Cheile Minişului
Cristina Taflan, IX C
În opinia mea, excursia a fost una reuşită, pentru că am
vizitat multe obiective interesante. Mie mi-a plăcut în
special la Dunăre, deoarece ne-am plimbat cu şalupa pe
Dunăre, am vizionat sculptura lui Decebal în stâncă, am
intrat şi într-o peşteră de pe malul românesc. La
Herculane a fost destul de pustiu, însă cazarea la hotelul
de 2 stele a fost una acceptabilă. Noaptea, noi, copiii ne-
am distrat, am intrat dintr-o cameră în alta etc. În
concluzie, excursia a fost foarte interesantă şi distractivă,
cu siguranţă pentru toţi.
Radu Câmpean, IX D

42
 CONCLUZII
Impresiile participanţilor constituie cea mai bună Orele 1700-1845 deplasare Tismana - Baia de Aramă - Băile
mărturie a reuşitei demersului didactico-ştiinţific desfăşu- Herculane (cazare la Hotelul Trandafirul
rat sub titlul „Elemente de geografie istorică în sud-vestul Galben);
Ora 1900 cina (restaurantul Hotelului Trandafirul
României”. Partea cea mai consistentă şi mai interesantă
Galben).
a proiectului, excursia de studiu din 21-23 aprilie 2016, a
prilejuit atingerea tuturor obiectivelor propuse, activităţi- Ziua 2 (vineri, 22 aprilie 2016)
le derulându-se într-un climat relaxant, bazat pe colabora- Ora 800 micul dejun (restaurantul Hotelului
rea şi respectul reciproc dintre toţi cei implicaţi. Un Trandafirul Galben);
Ora 845 plecarea din Băile Herculane;
indicator elocvent al succesului îl reprezintă şi încadrarea
Orele 845-930 deplasare Băile Herculane – Drobeta-Turnu
cu exactitate în programul excursiei de studiu, care a ară-
Severin
tat astfel: Orele 930-1230 vizitarea obiectivelor turistice din Drobeta-
Ziua 1 (joi, 21 aprilie 2016) Turnu Severin: cetatea medievală, podul lui
Ora 745 întâlnire în Parcarea Sălii Thalia; Traian, castrul roman, hidrocentrala Porţile
Ora 800 plecarea, cu autocarul firmei Trans Europa, de Fier I;
spre Băile Herculane; Orele 1230-1400 prânzul în Drobeta-Turnu Severin;
Orele 800-930 deplasare Sibiu - Călimăneşti; Orele 1400-1500 deplasare Drobeta-Turnu Severin - Orşova -
Orele 930-1030 vizită mănăstirea Cozia; Dubova/Mânăstirea Mraconia;
Orele 1030-1300 deplasare Călimăneşti - Râmnicu Vâlcea - Orele 1500-1630 croazieră Cazanele Dunării;
Horezu - Baia de Fier - Târgu Jiu; Orele 1630-1730 deplasare Dubova - Băile
Orele 1300-1400 vizită ansamblul sculpural brâncuşian; Herculane (cazare);
Orele 1400-1530 prânzul în Târgu Jiu; Orele 1730-1900 vizitarea staţiunii Băile Herculane;
Orele 1530-1655 deplasare Târgu Jiu - Tismana; Ora 1900 cina (restaurantul Hotelului Trandafirul
Orele 1615-1700 vizită mănăstirea Tismana; Galben).
43
Ziua 3 (sâmbătă, 23 aprilie 2016) Analiza POST
Ora 800 micul dejun (restaurantul Hotelului
Trandafirul Galben); • bogăţia şi varietatea
patrimoniului cultural
Ora 830 plecarea din Băile Herculane;
• dorinţa de cunoaştere • lipsa unor
Orele 830-1000 deplasare Băile Herculane - Mehadia - a valorilor naţionale excursii
Iablaniţa – Bozovici; • accesibilitatea anterioare în
financiară zonă
Orele 1000-1100 vizită Cascada Bigăr - Cheile Minişului; • prognoza
Orele 1100-1230 deplasare Cascada Bigăr - Anina - Reşiţa - meteo

Văliug; oportunităţi pericole

Orele 1230-1300 vizită Văliug;
Orele 1300-1330 deplasare Văliug - Semenic;
Orele 1330-1430 vizită Semenic;
Orele 1430-1545 deplasare Semenic - Slatina Timiş –
Caransebeş; puncte tari puncte slabe
• implicarea elevilor în
Orele 1545-1730 prânzul în Caransebeş; desfăşurarea • timpul
Orele 1730-1900 deplasare Caransebeş - Oţelu Roşu - activităţilor alocat
• organizarea excursiei pauzelor
Sarmizegetusa - Haţeg – Simeria; şi ghidajele oferite de de prânz
Orele 1900-1930 pauză în Simeria; cadrele didactice
• condiţiile de transport
Orele 1930-2100 deplasare Simeria - Orăştie - Sebeş - Sibiu. şi cazare
(demipensiune)

prof. dr. Ioan Popa

Pisania Mănăstirii Cozia

44