Sunteți pe pagina 1din 64

ALEXANDRU ANDRĂŞANU

DAN VALENTIN PALCU NICOLETA LIŢOIU


DOREL RUŞTI CRISTINA MUNTEANU

3
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului “Profesori pentru Geoparc”, finanţat de
Ambasada Regală a Olandei, şi este parte integrantă a obiectivelor educaţionale din strategia de
dezvoltare regională GEOPARCUL DINOZAURILOR ŢARA HAŢEGULUI.

La realizarea materialelor au colaborat:

Silvia Sackaci-Mikes, Dana Cioară, Dina Ghindă, Camelia Cotolan, Ioana Jurcă, Geanina Stan,
Oana Bălcănuţă, Andreea Enciu, Ana Vorovenci, Thea Niculescu, Kinga Öllerer, Mark De Tray,
Alexandru Dragomir, Maria Vlaicu, Ioja Cristian, Pamfil Cârnaru, Ion Rădescu

Consultant ştiinţific: Prof. dr. Dan Manoleli

Corectura: Ioana Andreescu

Universitatea din Bucureşti – Editura “Ars Docendi”


EDITURĂ CU PROFIL ACADEMIC ŞI ŞTIINŢIFIC RECUNOSCUTĂ DE CNCSIS
Şos. Panduri 90, sector 5, Bucureşti
Tel./Fax: (021) 410 25 75
E-mail: ars.docendi@chem.unibuc.ro
http://chem.unibuc.ro

Concepţie grafică şi design GEOMEDIA


Copyright © Geomedia

ISBN 973-558-113-2
Bucureşti, 2003

4
CUPRINS

Introducere /6

Capitolul 1
Introducere in Descoperirea Naturii /7

Capitolul 2
Aerul / 14

Capitolul 3
Apa / 17

Capitolul 4
Pietrele / 21

Capitolul 5
Plantele / 30

Capitolul 6
Animalele / 33

Capitolul 7
Habitatele / 42

Capitolul 8
Natura la ea acasă / 51

Capitolul 9
Locul tău în natură şi comunitate / 55

Anexe

Bibliografie

5
INTRODUCERE

Pachetul educaţional pentru cursul opţional Descoperirea Naturii face parte din
curriculumul la decizia şcolii pentru aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii, dedicat
elevilor clasei a VI-a şi beneficiază de un buget de timp de 1oră / săptămână.
Acest curs a fost realizat în cadrul proiectului Profesori pentru Geoparc, finanţat de
Ambasada Regală a Olandei. Suportul de curs a fost pregătit de către o echipă mixtă, formată
din cadre didactice şi cercetători de la Universitatea din Bucureşti (Centrul GEOMEDIA,
Centrul CESEC, Facultatea de Geologie şi Geofizică), Asociaţia Geoparcul Dinozaurilor
Haţeg, Şcoala Generală Sântămăria Orlea, Şcoala Generală Ovid Densuşianu din Haţeg,
Liceul I.C. Brătianu din Haţeg, Grupul Şcolar Forestier din Rucăr, Muzeul Naţional de Istorie
Naturală „Grigore Antipa”. Suportul de curs cuprinde Caietul elevului, Ghidul profesorului,
Anexe pentru aplicaţiile de teren şi un CD-Rom. În cadrul cursului este prevazută o aplicaţie
de teren cu o durată de trei zile într-o zona bogată în elemente naturale, anterior identificată şi
studiată.
Acest curriculum şcolar răspunde cerinţelor formulate în textul Legii învăţământului
referitoare la idealul educaţional şi la finalităţile învăţământului cu privire la profilul
absolventului învăţământului obligatoriu şi la abilităţile şi competenţele pe care acesta trebuie
să şi le dezvolte şi să le exerseze.

6
CAPITOLUL 1

INTRODUCERE IN
DESCOPERIREA NATURII

Descoperirea Naturii în contextul dezvoltării locale

Introducere în legislaţia privind conservarea naturii

Norme de securitate şi de conduită în aplicaţiile practice

Echipamentul necesar în observarea naturii

7
“DESCOPERIREA NATURII”
1.1. ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII LOCALE

Obiective
Prezentarea contextului cursului opţional
Prezentarea obiectivelor şi activităţilor
Prezentarea conţinuturilor şi temelor

Conţinut

Curriculumul şcolar propus este antrenarea elevilor în acţiuni de cunoaştere


justificat în mod special de nevoia de a şi ocrotire a mediului natural specific Ţării
cunoaşte şi valorifica corespunzător Haţegului.
potenţialul natural, în spiritul dezvoltării Demersul de cunoaştere şi explorare a
durabile, a comunităţii locale căreia elevul naturii iniţiat în clasele anterioare este astfel
îi aparţine. Acest curs este conceput ca continuat şi aprofundat, valorificând două
primul dintr-o serie de trei a se desfăşura in dimensiuni esenţiale ale educaţiei pentru
clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a. Aceste mediu:
cursuri vizează, alături de descoperirea - dimensiunea descriptiv – informativă ce
naturii, descoperirea tradiţiilor locale şi cuprinde cunoştinţe despre mediu,
modul de utilizare a patrimoniului natural şi fenomene naturale, arii protejate, plante şi
cultural pentru dezvoltare locală. Aceste animale;
cursuri, în unitatea şi coerenţa modului de - dimensiunea practic-aplicativă cu un
abordare, îşi propun crearea unui cadru pronunţat caracter formativ, care permite
general pentru programele de dezvoltare exersarea unor atitudini şi comportamente,
locală, în toate comunele Ţării Haţegului, dar şi dezvoltarea unei reflecţii critice şi
pentru intărirea identităţii şi coeziunii responsabile, în sensul implicării în
sociale. Ele pot constitui un bun model ce protejarea elementelor naturale ale zonei.
poate fi adaptat şi la alte zone, mai ales Cursul se centrează pe aplicaţii practice de
acolo unde există un bogat patrimoniu ce teren în scopul formării şi consolidării unor
trebuie protejat cu sprijinul şi în folosul în abilităţi şi competenţe specifice de
primul rând al localnicilor. observare activă şi înţelegere a
Cursul Descoperirea Naturii îşi complexităţii naturii. Cursul include, în
propune ca obiectiv major familiarizarea afara aplicaţiilor de teren care se realizează
elevilor cu resursele şi patrimoniul specific. ca un element de consolidare a noţiunilor
Elevii au posibilitatea să conştientizeze teoretice asimilate în cadrul unei unităţi de
particularităţile şi valorile locale, precum şi învăţare/capitol, şi o excursie de studiu, în
modul în care pot contribui şi acţiona, cadrul capitolului VIII – Natura la ea
individual sau în grup, pentru conservarea acasă. Realizarea cursului are în vedere în
ariilor protejate din zonă. Tematica acestui principal apropierea procesului de predare -
curs este orientată cu precădere către: învăţare a ştiinţelor naturii de viaţă, de
aplicarea cunoştinţelor asimilate în situaţii situaţiile reale specifice comunităţii în care
reale de viaţă, asigurând astfel transferul elevii trăiesc şi dezvoltarea unui
noţional, exersarea capacităţilor de comportament activ şi responsabil al
investigaţie ştiinţifică, utilizând metode şi acestora în calitate de locuitori ai Ţării
tehnici specifice disciplinei: stimularea Haţegului şi de membrii ai comunităţii
motivaţiei pentru protejarea naturii şi locale, aflate pe teritoriul sau în vecinătatea
formarea unei atitudini responsabile prin unor parcuri naţionale şi naturale.

8
Obiectivele de referinţă şi exemple de activităţi de invăţare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Nr La sfârşitul cursului, elevii Pentru parcurgerea cursului se recomandă
vor fi capabili: următoarele activităţi:
- Observaţii structurate pe baza fişelor de observaţie pentru
1. - Să-şi dezvolte abilităţi de fiecare capitol / temă studiat(ă);
observare şi înţelegere a - Realizarea unui Calendar al Naturii şi a unei hărţi cu titlul
complexităţii naturii. Descoperirii Naturii, pentru zona respectivă, care vor fi
completate odată cu parcurgerea temelor;
2. - Să aplice noţiuni de orientare - Prezentarea hărţii topografice, a metodelor de orientare în
şi norme de securitate şi teren şi a modului de amplasare pe hartă a elementelor
conduită specifice aplicaţiilor observate;
practice. - Întocmirea de către elevi a unui document care explică
regulile de securitate şi conduita specifice aplicaţiilor de teren:
“Contactul cu natura”
3. - Să aplice cunoştinţe legate de - Măsurători, cu instrumente construite de elevi şi culegerea
mediu în contextul regional de date din surse locale ;
local (fenomene meteorologice, - Investigaţie pentru identificarea semnelor de prognoză a
parametrii fizico-chimici ai vremii, legende despre plante şi animale ;
apei, tipuri de roci, plante şi - Realizarea unui portofoliu al clasei, cu reprezentativitate
animale). pentru şcoală şi comunitatea locală. Acesta se va completa pe
tot parcursul anului şcolar ;
4. - Să stabilească relaţii între - Analize de conţinut;
elementele naturale din zonă, - Aplicaţii de teren, jocuri de rol;
precum şi între acestea şi om, - Exerciţii de comparare a situaţiilor reale şi imaginare;
evidenţiind rolul fiecăruia. - Studiu de caz: defrişări, desecări, introducere de specii
5. - Să identifice rezultatele - Colecţii standard de roci, de frunze, fructe pentru speciile
impactului antropic asupra caracteristice zonei.
habitatelor din zonă.
6. - Să acţioneze responsabil în - Exerciţii de identificare a nevoilor comunităţii locale;
conservarea şi protejarea - Comentarea unor informaţii / situaţii reale şi normelor /
naturii, precum şi în receptarea principiilor respectate /nerespectate;
nevoilor comunităţii locale. - Elaborarea unei liste cu ariile protejate din zonă, cu
precizarea statutului actual al acestora.
7. - Să propună modalităţi de - Dezbatere pe teme date;
valorificare durabilă a - Argumentarea opiniilor personale;
resurselor naturale locale / - Elaborarea unui plan de acţiune colectiv cu precizarea
implicare în realizarea acestora. modalităţilor concrete de aplicare.
8. - Să dezvolte identitatea locală - Studiu de caz;
şi apartenenţa la comunitate; - Exerciţii de luare a deciziilor;
- Să manifeste interes pentru - Elaborarea unui plan de promovare a imaginii comunităţii
explorarea sistematică a naturii; şi a potenţialului natural locale ;
9. - Să valorifice experienţa - Întreprinderea unei excursii de studiu în natură cu
acumulată şi să înţeleagă observarea
conexiunile dintre comunitatea sistematică a ariilor de interes, pe baza fişelor de observaţie a
locală şi natură. fenomenelor de mediu, a florei şi faunei specifice zonei.
10. - Să abordeze interdisciplinar - Abordare interdisciplinară, din perspectiva experienţei
problematica capitalului natu- acumulate, prin utilizarea unor mijloace diferite de exprimare:
ral, stimulând interesul comu- literatură (eseuri / compuneri, poeme), muzică, desen.
nităţii faţă de natură.

9
Modalităţi de evaluare

Modalităţile de evaluare sunt con- sprijinul acordat elevului, vor fi utilizate ca


cepute în strânsă legătură cu specificul metode complementare/alternative de eva-
cursului opţional propus. În acest fel, luare şi următoarele metode:
dominanta o reprezintă deplasarea - Portofoliul se realizează colectiv, pentru
accentului de la metodele tradiţionale de întreaga clasă, pe durata întregului curs,
evaluare (probe scrise, orale şi practice) având reprezentativitate atât pentru şcoală,
către metodele complementare / alternative cât şi pentru comunitatea locală. Criteriile
de evaluare care să ofere elevilor de elaborare a portofoliului vor fi discutate
posibilitatea de a demonstra nu numai ceea cu elevii, încă de la început;
ce ştiu, ca ansamblu de cunoştinţe, ci mai - Investigaţia;
ales ceea ce pot să facă, să demonstreze, în - Observarea sistematică a activităţii şi
termeni de abilităţi, deprinderi şi comportamentului elevilor în situaţii de
competenţe formate şi exersate pe parcursul învăţare variate (în clasă şi în aplicaţii de
unui an de studiu. teren, excursie etc.);
În consecinţă, alături de metodele - Dezbaterea unor probleme locale, cu
tradiţionale de evaluare, menţionate argumentarea opiniilor şi luarea de decizii;
anterior, pentru individualizarea şi - Eseul şi miniproiectul;
eficientizarea actului educaţional prin - Autoevaluarea

INTRODUCERE ÎN LEGISLAŢIA
1.2. PRIVIND CONSERVAREA NATURII

Obiective

Prezentarea principalelor tipuri de instituţii şi acte normative dedicate


conservării naturii în România
Prezentarea principalelor tipuri de acte normative ale Uniunii
Europene

Conţinut

Convieţuirea în cadrul unei Constituţia este legea fundamentală


societăţi înseamnă respectarea de reguli a unei ţări. Ea stabileşte ierarhia normelor
care să asigure funcţionarea şi existenţa juridice, instituţiile statului precum
acelei societăţi. Societăţile umane se Preşedinţia, Parlamentul, Guvernul, ce
conduc după legi şi reguli nescrise (legi atribuţii au acestea şi de ce mijloace
morale, religioase). O lege este expresia dispun, precum şi drepturile şi obligaţiile
scrisă a unei reguli, a unei voinţe cetăţenilor.
exprimată pentru viitor. În sens larg, Constituţia României face
legea cuprinde orice regulă juridică numeroase referiri la conservarea
scrisă: constituţie, cod, ordonanţe, mediului, cele mai importante fiind:
hotărâri de guvern, ordine, directive, - exploatarea raţională, a resurselor
reglementări, recomandări, convenţii naturale;
internaţionale. - refacerea şi ocrotirea mediului şi
menţinerea echilibrului ecologic.

10
Conform Constituţiei, Parlamentul lege a sa, este mai important decât ceea
adoptă legi constituţionale (de revizuire a ce prevede o lege naţională.
Constituţiei), legi organice (de pildă Legile trebuie să fie în concordanţă
pentru sistemul electoral, organizarea şi cu Constituţia, iar hotărârile de Guvern
desfăşurarea referendumului, organizarea trebuie să fie în acord cu legea pe care o
generală a învăţământului, organizarea detaliază. Acolo unde există o lege
administraţiei locale, a teritoriului, specifică se aplică legea respectivă, dar
precum şi regimul general privind dacă ea nu există, atunci se aplică legea-
autonomia locală etc.) şi legi ordinare. cadru.
Legile ordinare pot fi la rândul lor :
- legi-cadru care enumeră ceea ce ar Uniunea Europeană
trebui să se facă în general într-un Din punct de vedere al clasificării
domeniu sau pe sectoare (Legea lor, actele adoptate de instituţiile Uniunii
137/1995 sau Legea protecţiei mediului Europene se grupează în patru categorii:
este o lege-cadru); Directivele sunt acte legislative
- legi speciale/specifice pentru anumite specifice Uniunii Europene, obligatorii
sectoare (Legea 426/2001 privind pentru Statele Membre. Ele iau în
regimul ariilor protejate, conservarea considerare diferitele tradiţii legale şi
habitatelor naturale, a florei şi faunei administrative.
sălbatice). Reglementările înlătură orice lege
Guvernul adoptă hotărâri şi naţională dacă intră în conflict cu aceasta.
ordonanţe. Hotărârile de Guvern sunt Statele Membre nu trebuie să transpună
acte care clarifică şi asigură aplicarea cât prevederile reglementărilor în legislaţia
mai corectă a unei legi (de exemplu naţională, chiar dacă aceasta este identică
Hotărârea nr. 918 din 22/8/2002 privind cu reglementarea, deoarece acest tip de
stabilirea procedurii-cadru de evaluare a acte legislative sunt aplicate direct de
impactului asupra mediului si pentru către Curtea naţională de justiţie şi de
aprobarea listei proiectelor publice sau corpurile administrative naţionale.
private detaliază art. 8 din Legea Reglementările nu sunt obligatorii în
protecţiei mediului). perioada preaderării, dar intră în vigoare
Ordonanţele sunt acte juridice la data aderării.
adoptate de Guvern numai în baza unei Deciziile sunt acte legislative
legi speciale a Parlamentului care individuale şi sunt obligatorii numai
stabileşte domeniul în care se emit pentru destinatarii lor (un anumit stat
ordonanţele (de pildă adoptarea unor membru de exemplu).
măsuri urgente privind prevenirea şi Recomandările şi avizele nu sunt
intervenţia în caz de calamităţi naturale obligatorii.
sau provocate, pentru înlăturarea Procesul de aliniere legislativă este
urmărilor acestora) şi data până la care obligatoriu pentru membrii Uniunii
acestea pot fi emise. În cazuri Europene. Pentru ca întregul corp
excepţionale, Guvernul poate adopta legislativ al Uniunii Europene să aibă
ordonanţe de urgenţă. efect, ţările aflate în curs de aderare
Actele autorităţilor publice locale trebuie să-şi aproprie legile naţionale,
au aplicabilitate locală şi pot fi Hotărâri regulile şi procedurile de cele ale Uniunii
ale consiliilor locale sau Hotărâri ale Europene. Pentru aceste ţări procesul de
consiliilor judeţene. Acestea pot, de apropiere legislativă este o oportunitate
pildă, să stabilească că o anumită zonă de a-şi organiza instituţiile şi procedurile
naturală va fi protejată. şi de a-şi instrui administraţia pentru
Din punct de vedere al ierarhiei, activităţile zilnice necesare transpoziţiei,
ceea ce prevede o convenţie internaţiona- implementării şi aplicării legislaţiei
lă, pe care România a transformat-o într-o Uniunii Europene.

11
Acquis-ul comunitar reprezintă totalitatea principale: Directiva păsări şi Directiva
reglementărilor Uniunii Europene, habitate. Directivele privesc protecţia
precum şi politicile şi instituţiile care habitatelor naturale în Uniunea
asigură aplicarea acestor reglementări. Europeană şi a speciilor de floră şi faună
Procesul de aderare presupune o aplicare care trăiesc în ele. Există de asemenea şi
a acquis-ului comunitar în ţările care două reglementări ce au rolul de a limita
doresc să devină membre. importul şi comeţul cu speciile de floră şi
Legislaţia Uniunii Europene privind faună periclitate şi protejarea pădurilor
protecţia naturii constă în două directive de incendii

NORME DE SECURITATE ŞI
1.3. DE CONDUITĂ ÎN APLICAŢIILE PRACTICE

Obiective

Identificarea şi prezentarea principalelor elemente de securitate ce


trebuie respectate în aplicaţiile de teren
Stabilirea unor norme de conduită pentru aplicaţiile de teren

Conţinut

Reţeta succesului unei aplicaţii în de ieşire, identificarea elementelor de


teren constă într-o pregătire prealabilă observaţie şi a punctelor de oprire,
riguroasă, pe parcursul căreia trebuie identificarea tipurilor de materiale
avute în vedere următoarele aspecte : necesare, elaborarea materialelor,
- Efectuarea unei recunoaşteri în teren ; realizarea unor întâlniri prealabile (cu
- Estimarea realistă a riscurilor; elevii şi părinţii), stabilirea unor scenarii
- Planificarea activităţilor; de intervenţie rapidă în caz de urgenţă.
- Consultarea prognozei meteo. Acompanierea unui grup de elevi
Efectuarea unei recunoaşteri în necesită: o bună informare asupra elevilor
teren presupune: identificarea prealabilă şi a stării lor de sănătate, existenţă a cel
a traseului şi a tipului de acces, puţin doi însoţitori pentru un grup de
identificarea gradului de securitate a elevi (optim 8 – 10 elevi pentru un adult),
traseului, evaluarea numărului de stabilirea unui echipament minim
persoane ce pot merge în siguranţă. obligatoriu, pregătirea elevilor înainte de
Estimarea riscurilor necesită o plecare, însoţirea elevilor la revenirea în
identificare a riscurilor potenţiale, ce pot localitate pentru a vă asigura că toţi au
să apară datorită: dificultăţii traseului, ajuns cu bine acasă, stabilirea
proble-melor de sănătate, conflictelor din programulului în aşa fel, încât ieşirea să
cadrul grupului, intervenţiei diverşilor se încheie înainte de lăsarea întunericului
factori externi. Planificarea activităţilor
de teren presupune: stabilirea perioadei

12
1.4. ECHIPAMENTUL NECESAR ÎN OBSERVAREA NATURII

Obiective

Identificarea echipamentului colectiv


Identificarea echipamentului individual

Conţinut

Materialele necesare deplasării sunt didactice planificate (de exemplu:


de două categorii: colective (pentru binoclu, lupă, pensetă, carnet de teren
întreaga echipă), individuale (obligatorii etc.).
pentru fiecare participant). Echipamentul individual obligatoriu
Echipamentul colectiv trebuie să trebuie să asigure confortul fiecărui
asigure securitatea echipei (pătură de participant (îmbrăcăminte şi încălţăminte
supravieţuire, fluier, hartă, busolă, adecvată sezonului şi locului desfăşurării
brichetă sau chibrituri, trusă de prim acţiunii), participarea acestuia la
ajutor), confortul (o cantitate activităţile programate (echipament
suplimentară de apă dacă este foarte individual de observaţie, caiet de notiţe,
cald), precum şi echipamentul necesar creion). În plus, sunt necesare provizii de
desfăşurării activităţii alimente, apă, eventuale medicamente
pentru cei cu probleme de sănătate

Activităţi propuse

Se recomandă elevilor realizarea unei prezentări care să cuprindă datele


principale referitoare la localizarea zonei;
În scopul conştientizării importanţei normelor de securitate se poate cere
elevilor să identifice principalele tipuri de probleme care pot să apară în timpul
unei aplicaţii de teren şi a modului de prevenire / rezolvare a acestora;
Un element important în deplasările de teren îl constituie orientarea.
Urmărind Fişele anexate efectuaţi câteva simulări/exerciţii de orientare şi
identificaţi elemente ale echipamentului colectiv sau individual necesare unei
deplasări în teren.

Cuvinte cheie
Conservarea naturii Securitate
Legislaţie Planificare
Uniunea Europeană Echipament colectiv
Acquis comunitar Echipament individual

13
CAPITOLUL 2

AERUL

Elemente generale de meteorologie

Prognoza vremii pe baza semnelor din bătrâni


2.1. ELEMENTE GENERALE DE METEOROLOGIE

Obiective

Prezentarea elementelor generale: norii, precipitaţiile, vântul,


temperatura
Elementele climatice la nivel local

Conţinut

Atmosfera este constituită din dalitaţilor de măsurare a temperaturii


totalitatea elementelor gazoase care apelor sau aerului.
înconjoară Pământul. Zona cea mai din
interior, care asigură suportul vieţii, se Particularităţile climatice locale
numeşte troposferă şi conţine un strat În orice clipă, fără un efort prea
protector de ozon. Troposfera este zona mare, putem spune dacă este frig sau este
în care se petrec toate schimbările care ne cald, dacă plouă sau este cer senin, dacă
influentează viaţa de zi cu zi: starea bate vântul sau nu. Uneori meteorologii
vremii, precipitaţiile, vântul, presiunea ne ajută să aflăm cum va fi vremea a
barometrică, temperatura, umiditatea. doua zi, a treia zi sau chiar săptămâna
Atmosfera este cea care viitoare.
influenţează climatul unei regiuni şi Elementele ce caracterizează starea
starea vremii pe termen lung. Troposfera, atmosferei la un moment dat sau pentru
prin compoziţia sa, opreşte anumite un timp îndelungat sunt : temperatura,
efecte dăunătoare vieţii (radiaţiile precipitaţiile atmosferice şi regimul
ultraviolete), dar permite altor elemente vânturilor.
(precum căldura solară) să treacă, Observaţiile personale pot fi
influenţând astfel semnificativ biosfera. coroborate cu cele ale previziunilor
În cazul în care o parte din radiaţia solară, meteorologice oficiale. O hartă a zonei,
după incidenţa cu suprafaţa Pământului în care să fie prezentate câteva puncte
nu se mai întoarce în cea mai mare parte cunoscute ale parametrilor de vreme,
înapoi în spaţiu, determină o incălzire poate fi utilă în analiza stării vremii, în
globală. Acest efect poartă numele de general.
efect de seră şi valoarea lui este puternic Temperatura aerului nu rămâne
influenţată de emisiile de gaze din constantă nici măcar pe parcursul unei
atmosferă, fie că acestea au o origine zile. Ea suferă modificări în funcţie de
naturală (vulcanii), fie industrială anotimp, de momentul zilei, de starea
(diversele tipuri de activităţi industriale). atmosferei etc. Pentru a caracteriza
Observarea şi măsurarea elementelor de temperaturile, pentru o perioadă
stare ale atmosferei se realizează de către îndelungată, se folosesc temperaturile
specialiştii în meteorologie. La nivel medii anuale şi lunare.
empiric sau educaţional sunt foarte Dacă dorim să aflăm care este
importante observaţiile individuale sau de temperatura aerului la un moment dat nu
grup şi realizarea unei baze de observaţie avem nevoie decât de un termometru.
asupra evoulţiei în timp a acestora. În Măsurătorile de temperatură se realizează
Caietul elevului sunt prezentate cu precizarea datei şi a orei de măsurare.
instrumente empirice de determinare a: Se poate realiza un grafic pe baza acestor
vitezei vântului, tipurilor de nori şi mo- date.

15
2.2. PROGNOZA VREMII PE BAZA SEMNELOR DIN BĂTRÂNI

Obiective

Identificarea semnelor locale de prognoză a vremii


Crearea unor legaturi intre generaţii

Conţinut

În fiecare regiune există semne trecerea în revistă a semnelor majore ce


specifice, păstrate din vremuri pot da indicaţii calitative asupra
imemoriale şi transmise din generatie în caracteristicilor meteorologice
generaţie. Dezvoltarea mijloacelor de (precipitaţii, durata iernii, temperaturi
comunicare în masă şi prognozele meteo scăzute). Se încurajează în acest fel
moderne au dus la dispariţia lor treptată. comunicarea şi strângerea de date de la
Cu toate acestea, locuitorii satelor au încă persoanele mai în vârstă şi există
“semnele” lor care îi ajută să realizeze posibilitatea creării unui “calendar”
propria prognoză meteorologică. Există, local, dedicat stării vremii şi a timpului
în fiecare comunitate persoane “dăruite”, când diferite semne, locale/ regionale pot
sau cu abilităţi de observare, care pot fi fi observate şi interpretate.
intervievate sau pot numai ajuta la

Activităţi propuse

Se poate propune elevilor să realizeze măsurători la anumite ore ale zilei, date care să
fie notate într-un tabel. Datele respective pot fi folosite în caracterizarea vremii din lunile
sau anii anteriori. Se poate cere elevilor să reprezinte grafic elementele studiate şi să
precizeze dacă datele indică o zi de vară sau iarnă şi tendinţele de evoluţie în timp;

Pentru a vedea care este cantitatea de precipitatii lichide, pentru un punct, putem
realiza un mic experiment. Folosind o sticlă gradată şi o pâlnie putem determina cantitatea
de precipitatii ce cade într-o ora, într-o zi sau într-o săptămână;

Se poate propune elevilor să efectueze o previziune locală a vremii, pe diferite


intervale de timp (o zi, o săptămână, un anotimp), preponderent calitativ (vreme caldă,
multă zăpadă etc) pe baza semnelor caracteristice indicate de bătrâni.

Cuvinte cheie

Atmosferă
Condiţii meteorologice
Particularităţi climatice
Semne tradiţionale
“Calendarul” local

16
CAPITOLUL 3

APA

Circuitul apei în natură

Observarea apelor curgătoare

Reţeaua hidrografică locală

Poluare şi hazard în regiune


CIRCUITUL APEI ÎN NATURĂ
3.1. OBSERVAREA UNEI APE CURGĂTOARE

Obiective

Prezentarea circuitului apei în natură


Prezentarea parametrilor apelor curgătoare şi modul de măsurare a lor

Conţinut

Circuitul apei în natură Adâncimea medie se poate măsura


Apa este singurul element care utilizând o nuia şi o sfoară care are la
există în formă naturală în toate cele trei capăt o greutate. Se efectuează mai
stări de agregare: lichidă, gazoasă multe măsurători şi se face o medie.
(vapori) şi solidă (gheaţa). Datorită Viteza de curgere se poate măsura
căldurii solare, apa de la suprafaţa cu ajutorul a doi elevi. Se măsoară pe
lacurilor, râurilor, mărilor se evaporă si mal o distanţă de 10 metri. Primul elev,
formează norii. Norii trec prin zone cu situat în amonte, va arunca în apă o
aer rece, vaporii din care sunt formaţi se bucată de lemn care pluteşte şi va
răcesc, devin picături sau cristale de măsura timpul scurs până ce aceasta
gheaţă şi cad pe sol sub forma ajunge la cel de-al doilea elev. Se vor
precipitaţiilor. O parte din precipitaţii se efectua mai multe măsurători pentru
evaporă din nou, iar o altă parte este mărirea gradului de precizie. In funcţie
absorbită de sol. O parte din apa de rezultatul obţinut se apreciază tipul de
absorbită de sol este folosită în procesul curgere.
de hrănire a plantelor. Plantele transpiră Temperatura se poate măsura cu
şi apa se evaporă din nou. Altă parte se ajutorul termometrului. Se aşteaptă circa
colectează parţial în sol dar mai ales în un minut până la citire pentru
stratele poros permeabile din pânza stabilizarea temperaturii.
freatică, formând rezervoare de apă. Din Descrierea aspectului albiei râului:
acestea o parte din apă îşi face drum spre largă, îngustă, aplatizată este o
suprafaţă dând naştere izvoarelor, operaţiune simplă de observaţie. Se
pârâurilor, râurilor şi apoi fluviilor care poate realiza şi o secţiune transversală
transportă, treptat, apa din nou în mare. pentru a putea aprecia unghiul de
Iată cum apa evaporată din mare, ajunge înclinare a versanţilor.
tot acolo după parcurgerea unui întreg Evaluarea gradului de poluare cu
circuit. Solul acţionează ca o sită deasă şi deşeuri solide se realizează prin alegerea
filtrează apa care se colectează în bazine. unei lungimi de albie de circa 50 de
El reţine toate impurităţile / substanţele metri. Pe această lungime se măsoară
acumulate de apă în întregul circuit. numărul de deşeuri solide ce pot fi
Lăţimea unui râu se poate măsura observate. Se efectuează mai multe
cu o bucată de sfoară de 1 metru. Se măsurători şi se trec datele într-un tabel.
estimează câte lungimi de sfoară sunt Calitatea apei poate fi dedusă din
necesare pentru a traversa râul. Se poate observaţii simple cum ar fi: transparenţa,
realiza un tabel cu măsurătorile efectuate prezenţa unor pete de poluanţi, culoarea
în mai multe locuri şi se poate calcula apei, prezenţa dominantă a unor alge,
lăţimea medie. cantitatea de deşeuri.

18
REŢEAUA HIDROGRAFICĂ LOCALĂ
3.2. POLUARE ŞI HAZARD ÎN REGIUNE

Obiective

Identificarea principalelor cursuri de apă


Elaborarea unei documentaţii cu privire la apele din zonă
Poluare şi hazard în regiune

Conţinut

Bazinul Haţeg este un bazin erupţiile vulca-nice, cutremurele, alu-


intramontan situat în partea nord-vestică necările de teren, inundaţiile. Cea mai
a Carpaţilor Meridionali. Este înconjurat bună metodă de prevenire o constituie
la sud de Munţii Retezat, la nord-est de amplasarea locu-inţelor, drumurilor sau a
Munţii Şureanu şi la nord-vest de Munţii diverselor con-strucţii în zonele în care
Poiana Ruscă. În nord, bazinul se impactul poate fi minim. Aceste zone pot
deschide spre Depresiunea Transilvaniei, fi identificate, reprezentate pe hărţi de
prin culoarul Ştei. În sud are legături cu risc şi prezentate populaţiei şi
Bazinul Petroşani, prin Pasul Merişor, iar administraţiilor locale, astfel încât acestea
în vest cu Bazinul Rusca Montană, prin să ia măsurile necesare pentru prevenirea
Poarta de Fier a Transilvaniei. accidentelor.
Principalele cursuri de apă, ce pot În zona Haţeg hazardele cele mai
fi observate în zonă, sunt Streiul, Râul probabile sunt inundaţiile şi alunecările
Mare, Râul Bărbat, Sibişelul şi Galbena. de teren. Apele nu aduc întotdeauna
În schiţa de hartă de mai jos sunt marcate numai avantaje. Defrişările masive, ploile
elementele hidrografice majore, torenţiale sau barierele de crengi pot
localităţile, principa-lele căi de acces şi permite acumularea rapidă a unei cantităţi
principalele rezervaţii naturale din Ţara mari de apă. În momentul ruperii acestor
Haţegului. Harta poate fi folosită pentru baraje naturale pot apărea inundaţii ce
orientare, dar şi pentru a marca alte distrug aşezările umane sau culturile
obiective sau puncte de interes. Ea poate agricole. De asemenea, în zonele
fi utilă în realizarea activităţilor de defrişate, cu un anumit substrat geologic
identificare şi descriere a ariilor protejate (alternanţă de strate permeabile şi strate
din zonă. impermeabile, cu înclinări în acelaşi sens
cu panta versanţilor), în timpul ploilor
Hazarde naturale abundente pot apărea alunecări de teren
Hazardele naturale sunt acele cu efecte distructive asupra construcţiilor
manifestări ale fenomenelor naturale cu sau reţelei de drumuri. Pe baza
impact devastator asupra aşezărilor observaţiilor proprii şi a informaţiilor
umane. În cele mai multe cazuri ele nu oferite de cei mai în vârstă elevii pot
pot fi prevăzute sau este foarte dificilă întocmi o listă cu evenimente de tipul
luarea unor măsuri de limitare a celor menţionate.
impactului lor. Cele mai frecvente sunt

19
Activităţi propuse

Se poate propune elevilor să efectueze măsurători la anumite ore din zi,


pentru unul sau mai multe râuri din regiune. Se va acorda o atenţie deosebită
măsurilor de securitate;

Se poate propune realizarea unei hărţi cu principalele cursuri de apă şi


eventuale scurte note legate de nume, importanţa locală, povestiri, legende.
Pentru a realiza conexiunea între lumea vie şi apă se poate propune realizarea
unui inventar, pe baza datelor studiate la alte discipline, al organismelor ce pot fi
întâlnite în apă.

Cuvinte cheie
Circuitul apei in natură
Parametrii unui râu
Poluare
Reţea hidrografică
Hazard

20
CAPITOLUL 4

PIETRELE

Tipuri de roci, caracteristici şi metode de determinare

Urmele fosile, Scara timpului geologic

Solul, formare, caracteristici, importanţa practică

21
TIPURI DE ROCI,
4.1. CARACTERISTICI ŞI METODE DE DETERMINARE

Obiective

Se urmăreşte familiarizarea cu diferitele tipuri de roci, clasificarea lor


şi stabilirea unor criterii simple pentru identificarea lor în natură
Identificarea posibilelor utilizări în funcţie de caracteristicile rocilor

Conţinut

Pietrele, sau rocile cum le numesc 20 sunt foarte frecvente iar nouă constitue
geologii, le întâlnim la tot pasul. Ele 95% din crusta terestă. Cele nouă minerale
alcătuiesc scoarţa Pământului şi au o mare sunt toate reprezentate de silicaţi.
importanţă în modelarea reliefului din toate O rocă se studiază cu ochiul liber dar
regiunile. Elementele de bază ale unei roci mai ales la microscop, în secţiuni subţiri. În
sunt mineralele. Mineralele sunt substanţe funcţie de anumite caracteristici: culoare,
solide cristaline, în general inorganice, cu o greutate, componenţă, reacţii chimice cu
compoziţie chimică specifică şi care sunt diferite substanţe, putem reconstitui modul
stabile în anumite condiţii de presiune şi şi locul de formare a rocilor. Sunt foarte
temperatură, specifice. În momentul de faţă multe roci, dar numai trei categorii majore,
se cunosc mai mult de 3000 de specii după modul de formare: roci magmatice,
minerale, dar din acestea doar aproximativ roci sedimentare şi roci metamorfice.

Modul de formare a principalelor tipuri de roci

Sursa Fragmente de Roci preexistente supuse la presiune


Magma
materialului dezagregare, alterare şi temperatură
Depunere şi
Procesul Cristalizare din Recristalizare în stare solidă şi
precipitare chimică,
formarii rocii topitură. formarea mineralelor noi.
îngropare şi litificare.
Tipul rocii MAGMATICĂ SEDIMENTARĂ METAMORFICĂ

Rocile magmatice Printre cele mai cunoscute roci


Rocile magmatice se formează prin magmatice sunt: granitul, bazaltul,
consolidarea magmei, fie în adâncul scoar- andezitul. În tabelul de mai jos sunt
ţei, fie la suprafaţă, când fenomenul este prezentate cele mai obişnuite roci
însoţit de erupţii vulcanice. magmatice şi elementele de recunoaştere

Minerale deschise Mineralele inchise la Ambele tipuri


Caracteristici ale mineralelor la culoare culoare
Vizibile cu ochiul liber Granit Gabbro Diorit
Nu se observă cu ochiul liber Riolit Bazalt Andezit
Structura veziculară a rocii Scorie
Masă sticloasă Obsidian
Cenuşă/fragmente vulcanice Tuf, brecie

22
Rocile metamorfice Cele mai cunoscute roci metamorfice sunt
Rocile metamorfice sunt formate prin şisturile metamorfice, gneisele,
transformarea rocilor sedimentare, micaşisturile. În tabelul de mai jos sunt
magmatice sau chiar metamorfice la prezentate cele mai obişnuite roci
presiuni şi temperaturi mari fără topire. metamorfice şi elementele de recunoaştere

Caracteristici ale
mineralelor Caractere speciale Numele
Vizibile cu ochiul liber

Aspect foliat (şistos)


Nu Culoare închisă, se desface în folii subţiri Şist
Da Suprafeţe de foliaţie Micaşist
Se observă mineralele Benzi de culoare deschisă şi benzi de culoare închisă Gneis

Aspect masiv
Nu Culoare deschisă, masiv, margini angulare Cuarţit
Da Culoare deschisă Marmură

Rocile sedimentare ulterioară, în roci. Este modul prin care se


Se numesc astfel pentru că se formează aşa numitele roci sedimentare
formează, în cea mai mare parte, din siliciclastice din care fac parte:
sedimentarea (depunerea, aşezarea) conglomeratele (formate prin cimentarea
particuleleor componente în medii acvatice pietrişurilor), gresiile (formate prin
(mări, râuri, lacuri) sau terestre (la baza cimentarea nisipurilor), argilele (formate
pantelor, in deşerturi) şi transformarea lor, prin cimentarea mâlului).

Rocile sedimentare se acumulează în strate


orizontale (stratificaţie), precum filele unei
cărţi, iar citirea lor ne permite descifrarea
istoriei Pământului

Rocile sedimentare formate din acumularea fragmentelor (clastelor) desprinse din roci preexistente

Dimensiuni claste Sediment Numele rocii


>2 mm pietriş (rudit) Brecie / conglomerat
0,06-2 mm nisip (arenit) Gresie
0,004-0,06 mm praf (silt) Siltit
<0,004 mm mâl (lutit) Argilă / marnă

Elemente simple de recunoaştere a organisme (recifii de coral) sau prin acu-


rocilor sedimentare bio-chimice formate mularea resturilor de cochilii de organisme
prin precipitarea chimică a unor substanţe (gastropode, bivalve) sunt prezentate în
(halitul = sarea gemă), prin construcţia unor tabelul de pe pagina următoare.

23
Elemente simple de recunoaştere a rocilor sedimentare bio-chimice

Mineralogie Caracteristici macroscopice Modul de formare Numele rocii


Acumulare bioclaste (exemplu
Masivă, uşoară, lasa urmă, reacţie
creta formată din acumularea Cretă
HCl, albă
plăcuţelor de coccolithoforidee)
Calcit
Masiv, fragmente de fosile, Acumulare de fragmente fosile,
culoare deschisă , reacţie cu HCl, bioconstrucţie în urma activităţii Calcar
se zgârie cu un obiect de fier biotice (de ex. recifii de corali)
Cristalină / microcristalină,
Precipitare silice / acumulare
Silice culoare variabilă, lasă urmă pe un Silex
resturi organice silicioase
obiect de fier
Resturi de Impresiuni, fragmente de frunze,
Incarbonizare resturi organice Cărbune
plante trunchiuri, neagră
Halit Se dizolvă în apă, albă Precipitare ape hipersaline Sare gemă
Fibros sau masiv, culoare
Gips / anhidrit Precipitare ape suprasaturate Gips, anhidrit
deschisă
Bauxită Noduli, masiv, brun cenusie Alterare Bauxită

După cum s-a putut constata din transformare, fără pierdere sau aport
scurta descriere anterioară a categoriilor de suplimentar de material. Acest ciclu poate fi
roci, acestea se află într-o dependenţă sintetizat în schema de mai jos.
reciprocă, cu un ciclu infinit de generare,

Alterare, dezagregare

Sedimentare
Exhumare

Sediment

Ingropare
şi litificare
Rocă
magmatică
Rocă
Căldură şi sedimentară
presiune

Căldură şi presiune
Răcire
Rocă
metamorfică

Magmă Topire

24
4.2. URMELE FOSILE, SCARA TIMPULUI GEOLOGIC

Obiective

Prezentarea urmelor fosile ca resturi ale unor organisme care au trăit


în diferite momente ale istoriei Pământului, in diferite medii de viaţă
Scara timpului geologic

Conţinut

Fosilizarea cuprinde un ansamblu care trăiesc la un moment dat se păstrează


complex de procese biologice (biotice) şi prin fosilizare. Marea majoritate a
fizico-chimice (abiotice) care asigură organismelor, după moarte, sunt complet
transformarea unor părţi ale organismelor descompuse sub acţiunea factorilor biotici
sau a urmelor lor de activitate, în fosile sau şi abiotici. O ilustrare foarte simplificată a
amprente fosile. Prin fosilizare se păstrează principalelor etape parcurse de la moartea
numai anumite părţi ale organismului viu. organismului până la descoperirea resturilor
Numai un procent infim din organismele fosile este prezentată în tabelul de mai jos.

Reconstituirea simplificată a unui mediu de


viaţă marin din Mesozoic.

Resturile de animale, după moartea acestora, se


depun şi sunt treptat acoperite de sedimente. In
figură este prezentată o cochilie de amonit. Nu
toate organismele pot lăsa resturi fosilizabile.

Pe măsură ce sedimentele se acumulează,


resturile sunt îngropate tot mai adânc şi suferă
numeroase transformări datorită unor procese
fizice şi chimice.

O parte dintre resturile fosile păstrate pot


ajunge la suprafaţă şi pot fi colectate sub forma
unor eşantioane. Acestea conţin impresiuni,
mulaje, resturi de cochilie sau părţi scheletice.

25
Scara Tmpului geologic Scara timpului geologic. Timpul scurs de la
Fosilele sunt cunoscute de mii de ani formarea Pământului, de aproximativ 4,5
dar au fost studiate cu mare atenţie în miliarde de ani, este impărţit în intervale
ultimele trei secole. Au fost colectate şi inegale (eoni, ere, perioade, epoci, vârste).
studiate zeci de mii de fosile de pe toată Studiile geologice au permis reconstituirea
suprafaţa globului. S-a constatat că în rocile asociaţiilor de organisme ce au trăit în
vechi au fost descoperite numai fosile ale fiecare interval, pe baza resturilor fosile
unor organisme mai puţin asemănătoare întâlnite în roci. Intervalele mai mari de
celor actuale, iar intervalul de timp în care timp poartă numele de eoni. Eonii sunt
acestea au trăit a fost denumit Paleozoic împărţiţi în ere (Paleozoic, Mezozoic,
(viaţă veche). Alt interval de timp în care Neozoic). Erele sunt impărţite in perioade.
organismele erau mai apropiate de cele De exemplu era Mezozoică este împărţită in
actuale a fost denumit Mezozoic (viaţa de Triasic, Jurasic, Cretacic. Perioadele sunt
mijloc). În roci mai noi au fost descoperite impărţite, la rândul lor, in diviziuni mai
resturi fosile ale unor organisme mai mici de timp. Datările radiometrice au
apropiate de cele actuale. Intervalul de timp permis stabilirea duratei fiecărui interval şi
a fost denumit Neozoic (viaţă nouă). a limitelor lui în milioane de ani. S-a
Limitele dintre aceste mari diviziuni construit astfel Scara timpului geologic. O
ale timpului geologic sunt marcate de scară simplificată şi unele dintre
extincţii majore (dispariţii masive) ale organismele caracteristice fiecărei ere sunt
organismelor anterioare şi inlocuirea lor cu prezentate în desenul de mai jos.
altele caracteristice erelor următoare. Cel Fiecare tip de fosilă întâlnită aparţine
mai cunoscut exemplu este limita dintre unui organism care a trăit la un anumit
Mezozoic şi Neozoic, marcată de dispariţia moment în trecut, şi numai atunci. Resturile
dinozaurilor, a amoniţilor şi a altor grupe de fosile sunt asemenea unor semne de carte în
organisme. Această extincţie a fost urmată cartea groasă a istoriei Pământului.
de dezvoltarea accentuată a mamiferelor.
Cauzele extincţiilor sunt complexe, acestea
putându-se datora unor combinaţii de
cauze: impactul unor asteroizi, schimbări
climatice, schimbări ale chimismului
atmosferei, schimbări biologice sau
genetice. Pe baza acestor date s-a stabilit
67 Ma
245 Ma

Prezent
540 Ma

0 Ma

26
Activităţi propuse

O modalitate foarte eficientă de prezentare a rocilor o constituie


realizarea unei colecţii de clasă care să cuprindă eşantioane din rocile
reprezentative. În cadrul acestei colecţii rocile tipice zonei trebuie să fie
prezentate mai în detaliu. Colecţia de roci din zonă sau o colecţie de clasă pot fi
realizate în timpul unei excursii de teren organizată pentru studiul apelor
curgătoare;

Pe baza rocilor din colecţie sau a rocilor colectate în timpul unei


excursii de teren se poate realiza un joc de recunoaştere a rocilor utilizând
tabelul din Caietul elevului. Caracteristicile ce pot fi urmărite sunt prezentate în
tabelele explicative la tipurile de roci;

Elevii pot întocmi o listă cu tipurile de roci pe care le-au observat in


construcţiile din localitate. Se poate face o comparaţie între tipurile de roci din
colecţia de clasă şi rocile identificate;

Folosind plastelină sau lut se pot realiza mulaje sau impresiuni ale unor
obiecte. Este o demonstraţie a debutului unui proces de fosilizare. Pot fi realizate
experimente asupra modalităţilor de fosilizare pentru diferite tipuri de
organisme;

Folosind informaţiile suplimentare despre dinozaurii din Haţeg se poate


cere elevilor să-i plaseze în Scara timpului geologic, să realizeze desene sau
mulaje ale dinozaurilor. Elevii pot realiza o fişă de observaţie referitoare la
dinozaurii din Haţeg.

Cuvinte cheie
Roci Sedimentar Fosile
Minerale Magmatic Scara timpului
Magma Metamorfic Paleozoic
Scoarţa Macroscopic Mezozoic

27
SOLUL
4.3. FORMARE, CARACTERISTICI, IMPORTANŢA PRACTICĂ

Obiective

Particularităţile structurale şi funcţionale ale solului


Identificarea poziţiei centrale a solului în ciclurile biogeochimice
terestre

Conţinut

Solul rezultă din degradarea fizico- procesului de degradare a rocii mamă (de
chimică a rocilor, combinată cu activitatea exemplu cuarţ), plus resturi organice; acest
vieţuitoarelor. Componentele posibile ale orizont este supus permanent acţiunii
solului sunt: precipitaţiilor;
1. minerale stabile rezultate din Orizontul B - zona de acumulare sau
degradarea rocilor (îndeosebi minerale orizontul iluvial, numit astfel deoarece aici
argiloase); se acumulează particulele fine spălate de
2. minerale stabile care au supravieţuit precipitaţii din orizontul superior A;
procesului de degradre a rocii mamă, Orizontul C - orizontul inferior (de
iniţiale (cum este cuarţul); alterare) este reprezentat de tranziţia
3. minerale instabile, incomplet degradate, treptată de la solul propriu-zis la roca
în amestec cu fragmente din roca mamă.
mamă; Vieţuitoarele din sol reprezintă o
4. apa; fracţiune dominantă din biomasă (materia
5. substanţe dizolvate rezultate din organică vie). Astfel, pe un hectar de pajişte
degradarea chimică a rocilor; de munte pot paşte două vaci (în total o
6. substanţe organice. biomasă de circa 800 kg), în timp ce solul
Amestecul de materie organică aceleiaşi pajişti conţine peste 2 tone de
moartă, nemodificată încă, alături de faună măruntă (o tonă fiind formată din
fracţiunile de substanţă organică degradată artropode şi incă una reprezentată prin
sau în curs de degradare, asociate cu râme).
complexele organice sintetizate la nivelul Solul este un sistem cu structură şi
solului formează humusul. funcţii complexe, plasat la răscrucea
Componentele solului nu sunt marilor cicluri biogeochimice. Sub acţiunea
distribuite uniform pe adâncime, ci organismelor din sol, substanţa organică
formează strate distincte numite orizonturi. moartă este degradată treptat până la
Totalitatea orizonturilor dintr-un anumit sol eliberarea mineralelor anorganice care sunt
formează profilul solului. În mod normal, în indispensabile plantelor în procesul de
profilul oricărui sol se recunosc trei formare a noii substanţe organice.
orizonturi, notate astfel: Formarea solulului necesită sute de
Orizontul 0 - orizontul de recepţie al ani de acţiune continuă a organismelor şi a
materiei organice este nivelul superficial la factorilor fizico-chimici. Din nefericire,
care se acumulează substanţa organică prin acţiuni iresponsabile, omul poate
moartă (în principal resturi vegetale); distruge acestă comoară în luni, zile, sau
Orizontul A - orizontul superior chiar minute. Pericolele care ameninţă solul
organo-mineral eluvial, alcătuit în principal sunt reprezentate de eroziune şi alunecări
din argile fine în combinaţie cu minerale de teren, supraexploatare, sărăturare.
mai grosier granulate care au rezistat

28
Activităţi propuse

Identificarea categoriilor de ameninţări care afectează solurile din


regiune;
Marcarea pe hartă a siturilor cu probleme pentru menţinerea
integrităţii structurale şi funcţionale a solului;
Joc de rol pentru fixarea componentelor solului şi a funcţiilor acestora.

Cuvinte cheie
Humus
Ciclu biogeochimic
Orizont de sol
Degradarea rocilor

29
CAPITOLUL 5

PLANTELE

Caractere generale pentru determinarea plantelor lemnoase

Caractere generale pentru determinarea plantelor ierboase

30
CARACTERE GENERALE PENTRU
5.1. DETERMINAREA PLANTELOR LEMNOASE DIN ZONĂ

Obiective
Prezentarea unor criterii minimale pentru identificarea principalelor
tipuri de arbori din zonă
Se evidenţiază rolul pădurii şi a tufărişurilor în natură

Conţinut

Plantele lemnoase se caracterizează bază în determinarea speciilor de arbori şi


prin prezenţa ramurilor şi eventual a unui arbuşti.
trunchi lemnos. Se disting două categorii de Pădurea este o formaţiune vegetală,
plante lemnoase: arborii şi arbuştii. având o importanţă deosebită pentru
economia oricărei ţări. Datorită ei există
Arborii sunt caracterizaţi de existenţa mobilă, instrumentele muzicale, hârtia,
unui trunchi la capătul căruia se ramifică lemnul folosit la încălzire (lemnul de foc).
ramurile coroanei. Pădurea contribuie la conservarea formelor
de relief şi a mediului înconjurător. În
Arbuştii sunt lipsiti de trunchi, zonele cu relief accidentat, pădurea
ramurile pornind de la bază. În general împiedică sau reduce scurgerile de
arbuştii sunt mai mici ca dimensiuni şi suprafaţă ale apei, contribuie la reglarea
trăiesc mai putin decât arborii. debitului izvoarelor şi la ameliorarea
calităţii apei, împiedică sau reduce
Frunzele sunt organele esenţiale ale intensitatea fenomenelor torenţiale şi a
plantelor. La nivelul lor se produce avalanşelor, cu toate efectele lor
fotosinteza. Frunzele arborilor şi arbuştilor distrugătoare asupra mediului şi economiei
constituie unul din criteriile cele mai în ansamblu.
accesibile în determinarea speciilor. În La adăpostul pădurii trăiesc o
Anexa I sunt prezentate câteva tipuri de multitudine de plante ierboase, precum şi
frunze de arbori şi arbuşti care cresc în ţara multe animale mici şi mari.
noastră. Tufărişurile sunt considerate de
In lumea plantelor lemnoase se multe ori inutile şi nu li se acordă
disting două grupe fundamentale: coniferele importanţa cuvenită. Tufărişurile au un rol
(gimnospermele) la care frunzele au forme fundamental în stabilizarea versanţilor,
de ace sau solzi şi foioasele reprezintă adăpost pentru numeroase specii
(angiospermele) la care frunzele sunt late şi de animale şi valorifică terenurile care nu
aplatizate. Forma frunzelor este foarte pot fi cultivate şi unde pădurea nu se poate
diversificată şi este unul din elementele de instala.

31
CARACTERE GENERALE PENTRU
5.2. DETERMINAREA PLANTELOR IERBOASE DIN ZONĂ

Obiective

Prezentarea unor criterii minimale pentru identificarea principalelor


tipuri de plante din zonă
Se evidenţiază rolul pajiştilor din zonă

Conţinut
Plantele ierboase se deosebesc de precun orhideele (Gymnadenia conopsea,
arbori şi arbuşti prin lipsa ramurilor Orchis morior) şi genţianele (Gentiana
lemnoase şi prin faptul că au dimensiuni praecox, Genţiana utriculosa), care rezistă
mult mai mici. Unele specii de plante într-un echilibru durabil cu celelate ierburi
trăiesc unul sau doi ani. Există şi multe şi flori care cresc repede.
specii de plante perene care pot să atingă Toţi cunosc peisajul tipic al pajiştilor,
zeci de ani. coloritul lor atât de unic şi plăcutul lor
Plantele se clasifică în funcţie de miros care provine de la diversele flori. Pe
modul de reproducere în: plante cu flori şi lângă aceste flori se mai găsesc şi multe alte
plante fără flori. Dintre plantele fără flori ierburi şi ici şi colo câţiva pomişori.
cunoaştem muşchii şi ferigile. Plantele cu O pajişte nu este numai o asociere
flori sunt foarte numeroase şi pot fi separate de foarte multe flori şi ierburi, ea este şi
în teren, în funcţie de culoarea florilor. Pot mediul de viaţă al multor animale mari şi
fi întâlnite plante cu flori: verzi, albe, mici. Alături de ele se află şi păsările, care
galbene, roşii, albastre. Simetria florii pe langă hrană îşi găsesc într-o pajişte şi
poate fi radiară (ex. laleaua), sau bilaterală locul pentru cuibărit. Se intâlnesc şi foarte
(ex. gura-leului). Fiecare grupă dintre cele multe insecte, păianjeni, miriapode, râme,
menţionate se subdivide în: ciliate. Cârtiţele, şoarecii de câmp, iepurii,
a) flori cu petale libere (laleaua); aricii, dar şi lupii, urşii, vulpile, cerbii şi
b) flori cu petale unite (gura-leului); căprioarele sunt numai câteva example
c) flori grupate în calatidii (păpădia) pentru animalele mari care pot fi văzute
câteodată pe o pajişte.
Pajiştile Prin tăiere, în perioada de cosire a
Pajiştile au fost generate de către fâneţelor, plantele rămân fără părţile
oameni pe suprafeţe unde cândva a fost (frunze, petale, flori) care le asigură
pădure. Dacă utilizarea pajiştilor s-ar fotosinteza, ele păstrând doar o parte din
întrerupe, în decurs de câţiva ani, ar începe tulpină şi rădăcina ascunsă în pământ.
să apară din nou pădurea. Protecţia şi Numai anumite plante nu sunt influenţate
menţinerea pajiştilor necesită o continuă de cosit. Printre aceaste categorii de plante
activitate umană. Prin forma de folosire şi se numără cele care înfloresc şi se
gospodărire tradiţională s-au dezvoltat înmulţesc în primăvară, cu mult înainte de
tipuri de pajişti care conţin o diversitate sezonul cositului. O altă categorie este a
foarte mare de specii. Calitatea deosebită a plantelor cu frunze în rozetă, care nu pot fi
pajiştilor montane şi alpine se evidenţează cosite pentru că frunzele lor se află foarte
prin prezenţa anumitor specii sensibile, aproape de sol.

32
După ce majoritata plantelor au fost nectarul florilor pleacă în căutarea altei
cosite ele se regenerează şi cresc foarte pajşti necosite. Altele, mai mici, care nu pot
repede. Cositul reprezintă un eveniment nu parcurge distanţe mari (precum ploşuiţele
numai pentru plante, ci şi pentru fară aripi) mor şi devin hrană pentru alte
vieţuitoarele (animalele) care trăiesc în sau organisme mai rezistente la condiţiile nou
de pe urma acestor plante. Pentru ele se create. Alte insecte mici sunt luate de vânt
schimbă condiţiile microclimatice. şi purtate în alte locuri. Numai animalele
Nemaiavând umbra ocrotitoare a plantelor care trăiesc în apropierea solului nu sunt
ele sunt astfel expuse unui climat mult mai afectate de cosit. Lipsindu-le inamicii si
cald şi mai uscat. Aşa se modifică profitând de hrană sporită acestea chiar se
componenţa micilor vieţuitoare ale unei înmulţesc. Greierii iubesc locurile însorite
pajişti. Multe insecte, care mănâncă şi proaspăt cosite de oameni.

Activităţi propuse

Realizarea unei colecţii de frunze şi a unei liste cu speciile de plante


lemnoase din zonă. Pe baza acestei liste se poate realiza o comparaţie între
speciile din parc şi cele din pădure;
Identificarea efectelor acţiunilor animale asupra plantelor lemnoase
(frunze roase, frunze minate, gale, scorburi, cuiburi);
Realizarea unui calendar de evoluţie în timp a unui arbore (Arborele
frate) sau a unei specii preferate de plante;
Intrucât multe specii de plante sunt ocrotite şi greu de determinat
pentru nespecialişti, nu se recomandă realizarea unui ierbar clasic. In schimb se
poate realiza o colecţie de imagini (mărci poştale, vederi, desene, imagini web,
fotografii);
Investigaţii etnobotanice în zonă. Se poate recomanda copiilor să-şi
noteze cunoştinţele celor vârstnici referitoare la plante: denumirea populară,
utilizări în medicină, vopsit, bucătărie (ghid de medicină populară, reţete
culinare) ;
Realizarea unui portofoliu de legende / mituri / supersitiţii legate de
plante. De preferat din folclorul local).

Cuvinte cheie
Arbori
Arbuşti
Plante
Pajişti / Fâneţe
Caractere de determinare

33
CAPITOLUL 6

ANIMALELE

Caracterizarea principalelor grupe de animale din zonă

Lumea animalelor

34
CARACTERIZAREA
6.1. PRINCIPALELOR GRUPE DE ANIMALE DIN ZONĂ

Obiective

Prezentarea unor criterii minimale pentru identificarea principalelor


grupe de animale din zonă
Se evidenţiază relaţiile intre speciile de animale din zonă, precum şi
dintre animale şi om

Conţinut

Principalele grupe de animale Moluştele (Mollusca) au corpul


Animalele sunt grupate în nesegmentat, moale şi umed, lipsit de
încrengături sau filumuri. Fiecare are un apendice segmentate, protejat de regulă
plan anatomic distinct şi caracteristici ale într-o cochilie calcaroasă. Exemple:
scheletului (dacă este cazul) şi ale modului caracatiţa, melcul, scoica.
de viaţă. Sunt răspândite în toate mediile, • Scoicile (Bivalvia, Lamellibranchiata)
cele mai importante fiind următoarele: • Melcii (Gastropoda)
marin lacustru, continental, cavernicol. Sunt
prezentate succint numai grupele cele mai Artropodele (Arthropoda) au un
cunoscute sau cu reprezentanţi ce pot fi schelet extern chitinos, articulat.
întâlniţi în viaţa de zi de zi. Caracteristice sunt picioarele articulate,
Termenul generic de "viermi" este un care însă pot lipsi la formele tinere.
termen popular, aplicat oricărui animal cu • Crustaceele (Crustaceea) de regulă
corpul moale, alungit şi lipsit de cap, sunt acvatice. Fără aripi, picioarele (de
picioare sau organe de simţ. În multe cazuri obicei peste patru perechi) servesc la mers
este vorba despre larve de insecte şi nu de şi/sau înot. Prezintă la cap, de obicei, două
viermi propriu-zişi. Grupa "Viermi" este un perechi de antene. Exemple: racul de râu,
ansamblu artificial de vieţuitoare care nu homarul, crabul, crevetele
sunt mai înrudite între ele decât cu • Insectele (Insecta = Hexapoda)
reprezentaţii altor grupe enumerate în prezintă pe cap o singură pereche de antene,
continuare. “Viermii” se caracterizează prin toracele este format prin fuziunea a trei
corpul de obicei alungit, cu simetrie segmente care poartă cele trei perechi de
bilaterală, adesea inelat, însă fără apendice picioare şi, de regulă, una-două perechi de
segmentate; uneori pe suprafaţa corpului aripi. Respiraţia se realizează prin trahee.
pot fi observaţi peri ţepoşi. Larvele (stadiile tinere) sunt fără aripi, de
• Viermii plaţi (Plathelmintes) au corpul multe ori fără picioare (apode), iar în unele
nesegmentat şi aplatizat. Cei mai cunoscuţi cazuri cu picioare abdominale suplimentare,
dintre ei sunt paraziţi, cum ar fi: planaria, nearticulate (omizile). Principalele grupe de
gălbeaza, tenia. insecte sunt:
• Viermii cilindrici (Nematoda) au - Apterygota (insecte primitive, aptere);
corpul nesegmentat, cilindric. Exemple: - Ephemeroptera (rusalii sau efemere);
limbricul, oxiurul, trichinela. - Odonata (Libelule);
• Viermii inelaţi (Annelida) au corpul - Blattodea (gândaci de bucătărie);
inelat, cilindric sau turtit: râma, lipitoarea. - Mantoda (călugăriţe);

35
- Saltatoria (Orthoptera) (greieri, lăcuste); format din numeroase segmente
- Dermaptera (urechelniţe); asemănătoare între ele, fiecare prevăzut cu
- Copeognatha (păduchi de lemn); una sau două perechi de picioare articulate.
- Phthyraptera (păduchi adevăraţi) ; La cap au o singură pereche de antene.
- Hemiptera =Rhynchota (Homoptera + Respiraţia se realizează prin trahee.
Heteroptera) (ploşniţe, purici de plante);
-Neuroptera (leii furnicilor şi ai păduchilor Vertebratele (Vertebrata) reprezintă
de plante); grupul de organisme caracterizat de
- Coleoptera (gândaci); existenţa unui schelet intern, (prezenţa
- Trichoptera (garabeţi/muşte de arin); coloanei vertebrale). În acestă grupă sunt
- Lepidoptera (fluturi); incluşi:
- Diptera (ţânţari şi muşte); • Peştii – Pisces (Chondrichtyes +
- Aphaniptera (purici); Osteichtyes);
- Hymenoptera (viespi, albine, furnici). • Amfibienii (Amphibia) broaşte, tritoni;
• Arahnidele (Arachnoidea) au capul • Reptilele (Reptilia): şerpi, şopârle,
lipsit de antene, contopit cu toracele într-o ţestoase, crocodili. Este grupul din care au
singură piesă (cefalotorace). Exemple: făcut parte şi dinozaurii.
păianjeni, scorpioni, căpuşe. • Păsările (Aves);
• Miriapode ("Myriapoda”) au corpul Mamiferele (Mammalia=

6.2. LUMEA ANIMALELOR

Obiective

Prezentarea biologiei a două grupe uşor accesibile observaţiei directe


în teren: insectele şi păsările
Identificarea rolului lor în natură

Conţinut

Lumea insectelor pământ, în lemnul arborilor. Multe dintre


Din lumea nevertebratelor care insecte pot zbura.
vieţuiesc astăzi, insectele sunt cele mai
numeroase. Se cunosc aproape un milion de Cum recunoaştem insectele
specii, dar se estimează că mai sunt câteva Insectele se recunosc lesne după corpul lor
milioane nedescoperite încă. În fiecare an împărţit în: cap, torace şi abdomen. Toate
se descoperă 5 - 6000 de specii noi. Le au trei perechi de picioare, o pereche de
întâlnim de la cele mai mari înălţimi până la antene şi multe dintre ele două perechi de
ţărmul mării. Cele mai multe îşi duc traiul aripi care le permit să zboare. Ele fac parte
pe uscat, dar sunt şi insecte acvatice; altele dintre nevertebrate (nu au coloană
trăiesc în peşteri, în cotloanele săpate în vertebrală).

36
RUDELE APROPIATE ALE INSECTELOR

Insectele fac parte din grupul artropodelor şi se pot deosebi foarte uşor, prin caracteristicile lor
morfologice, de rudele lor: crustaceele, miriapodele şi arachnidele (păianjeni)

Furnicile, gândacii şi fluturii sunt trei tipuri diferite de insecte

Metamorfoza maturitate. Metamorfoza poate fi completă,


Insectele mai posedă o particularitate: aşa cum este cazul din figura de mai jos,
suferă o schimbare a formei corpului, unde există stadii diferite de: ou, larvă,
numită metamorfoză, de la naşterea din ou nimfă (pupă), fluture sau incompletă, când
şi până la ajungerea la stadiul de pupă lipseşte

Etapele metamorfozei complete la insecte. Fiecare individ trece de la stadiul de


ou până la cel de fluture prin forma de larva şi de nimfă (crisalidă)
Rolul insectelor creşte mai multe plante şi animalele se vor
Deşi cele mai multe ni se par putea hrăni mai bine.
nefolositoare, insectele au un rol bine Insectele au un rol esenţial în
determinat, fiecare îndeplinind o anumită polenizarea plantelor. De asemenea,
funcţie în natură. Cele mai importante roluri insectele prădătoare şi parazite sunt
ale insectelor sunt: participarea la importante în controlul speciilor ierbivore
descompunerea deşeurilor sau resturilor dăunătoare.
altor vieţuitoare, asigurarea polenizării Insectele sunt esenţiale pentru lumea
plantelor, distrugerea altor insecte. vie: fără unele dintre ele plantele si arborii
Oamenii au fost dintotdeauna din natură nu ar mai produce seminţe şi
fascinaţi de viaţa socială a furnicilor şi de fructe, vieţuitoarele moarte nu ar mai fi
felul cum acestea colaborează într-un distruse şi reintroduse în circuitul natural,
furnicar, de hărnicia albinelor, de hrana multor animale ar dispare. De aceea,
frumuseţea fluturilor şi de felul cum îşi oamenii sunt nedrepţi atunci când îşi aduc
construiesc cuiburile unele dintre insecte. aminte de ele numai pentru lucruri rele:
Multe dintre insecte ajută la reciclarea transmiterea multor boli la animale, plante
deşeurilor organice şi îmbogăţirea solului în şi oameni şi distrugerea unei cantităţi mari
substanţe nutritive. În acest fel vor putea de hrană.

Insectele descompun resturile organice

Lumea păsărilor membrele anterioare transformate în aripi


iar picioarele sunt acoperite de solzi. Toate
Păsările sunt unele dintre cele mai
păsările se înmulţesc prin ouă, pe care le
comune şi îndrăgite animale. Sunt
clocesc şi din care ies pui, care sunt îngrijiţi
prezente în viaţa de zi cu zi, dar şi în
de apoi de părinţi. Păsările sunt urmaşii
miturile şi legendele tuturor popoarelor.
dinozaurilor, Archaeopterix fiind prima
Păsările sunt vertebrate bipede cu "pasăre" cunoscută. Ea a trăit în Jurasic,
sînge cald (homeoterme), au corpul acum 150 milioane de ani, în acelaşi timp
acoperit cu un înveliş uşor de pene, cu unii dintre dinozauri.
fulgi şi puf, au

Porumbelul este un simbol al păcii Archaeopteryx - prima pasăre cunoscută


38 iar bufniţa un simbol al înţelepciunii
În prezent sunt cunoscute peste -sează prin salturi pe când celelalte merg.
9300 de specii de păsari pe tot globul şi Primele au degetele picioarelor lungi şi
peste 450 de specii în Europa. Ele sunt curbate, cu degetul mare opozabil
răspândite pe toate continentele, de la poli folosindu-şi coada ca punct de sprijin în
până pe vârfurile munţilor, în jungla timpul căţărării (ciocănitoarea, vrabia), iar
impenetrabilă, în deşerturile cele mai aride cele care rămân tot timpul pe sol au degete
şi chiar în cele mai populate oraşe. In mai scurte şi uneori reduse ca număr
România au fost identificate 370 de specii, (struţul are numai două degete).
dintre care 245 cuibăresc la noi.
Înotul şi scufundarea
Ce este caracteristic la păsări ? Caracteristice păsărilor acvatice, se
bazează pe existenţa unor adaptări ce
Zborul permit flotabilitatea corpului şi
Este caracteristica esenţială a păsărilor, impermeabilitatea penajului. Este vorba de
fiind, alături de insecte şi lilieci, singurele penaj adaptat şi saci cu aer. Unele dintre ele
vieţuitoare ce au această abilitate. Există se pot scufunda până la câţiva metri şi pot
mai multe tipuri de zbor: rămâne sub apă până la câteva minute.
1. batant - caracterizat de bătăi ritmice ale Hrana
aripilor ce asigură suspensia şi propulsia, După felul hranei pe care o consumă
este prezent la majoritatea păsărilor; păsările pot fi împărţite în mai multe
2. planat - orizontal şi uşor descendent categorii:
sau ascensional se bazează pe utilizarea Păsări granivore - hrana constă în
curenţilor de aer pentru a economisi special din seminţe de la diferite plante, dar
energia; există şi specii care îşi hrănesc puii, mai
3. zborul pe loc - realizat contra vântului ales când sunt mici, numai cu insecte. În
sau prin bătăi foarte rapide ale aripilor; timpul iernii consumă şi fructe uscate. Sunt
4. zborul în picaj - cădere liberă cu aripile caracterizate de un cioc scurt şi gros.
pe jumătate închise folosit pentru atacarea Păsări insectivore - se hrănesc în
prăzii; exclusivitate cu insecte. Sunt, în marea
5. zborul în formaţie - utilizat in depla- majoritate, migratoare. Păsările insectivore
sările lungi când are loc o grupare a mai contribuie la diminuarea numărului
multor păsări, de exemplu în şir indian sau insectelor dăunătoare şi implicit a
în forma literei V. Aceasta permite o mare pagubelor pe care acestea le produc
economie de energie. agriculturii sau silviculturii. Au ciocul fin şi
subţire.
Mersul Păsări omnivore - au un regim de hrană
Mersul pe sol sau statul în copaci sunt mixt, consumând atăt insecte, melcişori şi
caracteristice anumitor specii de păsări. Ca resturi animale cât şi seminţe şi fructe de la
regulă generală, păsările ce sunt bine diferite plante
adaptate la viaţa arboricolă pe sol se depla-

Păsările au diferite moduri de locomoţie:


zbor, mers, înot şi chiar se pot scufunda după hrană
39
Păsările de pradă (răpitoare) se împart Cântecul
în funcţie de momentul din zi când au Cântecul reprezintă un semnal de
activitatea maximă în : comunicare în cadrul speciilor. Semnificaţia
- Păsările răpitoare de zi au caracteristică cântecului diferă în funcţie de individul
statura robustă, penajul rigid şi aripile receptor: ajută femela să-şi găsească
puternice, au cele patru degete prevăzute cu perechea, pentru mascul semnifică existenţa
gheare ascuţite şi tăioase. Ciocul este mai unui rival, constituie un semnal de alarmă
mult sau mai puţin curbat şi turtit lateral. la apariţia unui pericol. Cântecul diferă de
Hrana, de obicei, constă din pradă vie la o specie la alta şi poate fi folosit în
(păsări mici, rozătoare etc.), dar există şi identificarea speciilor. În funcţie de specie,
specii care se hrănesc cu leşuri. cântecul păsărilor are o intensitate maximă
- Păsările răpitoare de noapte - au la anumite ore. Majoritatea cântă îndeosebi
caracteristic penajul moale şi înfoiat, care le dimineaţa devreme, dar există şi excepţii
permite să zboare fără a face nici cel mai cum este privighetoarea care cântă noaptea.
mic zgomot, au capul voluminos, pe care îl
pot roti la 1800, ochii mari, orientaţi frontal, Exmple de păsări frecvent întâlnite
înconjuraţi de câte un disc de pene dispus
radial. Se hrănesc doar cu hrană vie, Codobatura albă ( Motacilla alba )
predominant rozătoare. Coloritul este gri pe spate, ceafa şi
guşa sunt negre, penele aripii si penele cozii
Habitatul sunt negre. Fruntea şi zona din jurul ochilor
Păsările se adaptează la diferite medii sunt albe. Este insectivoră, întâlnită
de viaţă şi regimuri de hrană diferite, frecvent de-a lungul râurilor, pe pajişti şi pe
deplasându-se uşor dintr-un loc în altul; de lângă aşezările omeneşti. Este uşor de
aceea păsarile populează toate tipurile de recunoscut după mişcarea verticală a cozii.
habitat, de la zonele alpine până la ţărmul Este un oaspete de vară.
mării. Pădurile de foioase adăpostesc o
mare varietate de păsări: şoimul, ţoiul, Codobatura de munte ( Motacilla cinerea)
ciocănitorea. În cheile stâncoase trăiesc Coloritul este colorată galben pe
păsări ca buha, acvila de stâncă, fluturaşul partea inferioară, mai intens spre coadă,
de stâncă, iar pe pâraie pescărelul negru. penele aripii sunt negricioase cu borduri
Pădurile de molid adăpostesc multe specii albe. Vara gâtul este negru, iar spatele şi
nordice: cocoşul de munte, alunarul, creştetul sunt cenuşii. Prezintă două dungi
forfecuţa etc. albe, una deasupra şi una dedesubtul
ochiului. Trăieşte de-a lungul pâraielor,
Migraţia păsărilor râurilor şi lacurilor de munte.
Migraţia este o deplasare sezonieră,
de ansamblu, a unor populaţii animale în Pescărelul negru ( Cinclus cinclus )
căutarea unor condiţii de mediu favorabile. Pasăre de mărime medie, având un
De obicei este consecinţa scăderii colorit general maroniu întunecat şi pieptul
temperaturii aerului care duce la diminuarea alb. Trăieşte în lungul cursurilor de apă,
resurselor de hrană. Păsările reprezintă un înoată la suprafaţa apei, se poate scufunda.
grup de animale a căror migraţie intrigă şi
fascinează. Parcurg distanţe de mii sau zeci Codrosul de munte (Phoenicurus ochruros )
de mii de kilometri şi se întorc, de cele mai Masculul este negricios, iar femela
multe ori în aceleaşi locuri şi pot folosi, în cenuşiu-brunie. Are coada cenuşiu-ruginie.
cazul unora (berzele, rândunelele) aceleaşi Pot fi întâlnite pe lângă aşezările omeneşti.
cuiburi. În timpul migraţiei viaţa păsărilor Este o pasăre insectivoră, oaspete de vară.
este periclitată de condiţiilor meteo, de lipsa
hranei, de alte păsări, de oamenii care le
vânează.

40
Mierla ( Turdus merula ) Sturzul cântător ( Turdus philomelos)
Masculul este negru cu ciocul galben Pasăre de pădure. Masculii sunt buni
sau portocaliu iar femela este brunie. Pasăre cântăreţi. Se hrăneşte cu insecte, viermi şi
comună în toate pădurile, dar şi în parcuri şi alte animale mici, de asemenea cu fructe.
grădini. Consumă insecte, alte nevertebrate Cuibul este caracteristic, interiorul său fiind
şi fructe. Iarna majoritatea exemplarelor căptuşit cu pamânt şi având aspectul unei
migrează spre sudul Europei. scoarţe dure. Este migratoare, putând fi
observată doar vara.

Activităţi propuse

Pentru a ajuta elevii să se familiarizeze cu diversitatea lumii animale şi


cu modalităţile de reprezentare se poate propune realizarea unui foto-album cu
imagini de animale: mărci poştale, vederi, decupaje, fotografii proprii, schiţe,
desene;
În scopul dezvoltării spiritului de observaţie, o temă propusă poate fi
legată de realizarea unei liste cu animalele şi plantele ce pot fi observate într-o
zonă uşor accesibilă: gradină, curtea şcolii, parc;
În continuarea temei precedente se poate cere elevilor să descrie
relaţiile ce se stabilesc între organismele identificate. Se poate organiza un joc
după următorul scenariu: elevii sunt aşezaţi în cerc, fiecare elev îşi alege un tip
de organism din cele identificate. Se ia un ghem de sfoară ce se înmânează unui
elev. Acesta îşi alege un organism şi va înmâna ghemul colegului care
întruchipează o altă viţuitoare şi va explica ce tip de relaţii reunesc cele două
organisme în natură. Jocul continuă până intră in joc toţi elevii. Rezultatul
materializează diversitatea conexiunilor dintre organisme.

Cuvinte cheie
Vertebrate
Nevertebrate
Specii
Caractere morfologice
Relaţiile dintre organisme

41
CAPITOLUL 7

HABITATELE

Elementele specifice ale habitatelor din zonă

Dinamica habitatelor

Influenţa omului asupra habitatelor

Arii protejate din zonă

42
7.1. ELEMENTELE SPECIFICE ALE HABITATELOR DIN ZONĂ

Obiective

Definirea noţiunii de habitat


Caracterizarea tipurilor de habitate din zonă

Conţinut

Habitatul este suma condiţiilor de temperate, decidue (cu frunze căzătoare)


mediu necesare existenţei unei populaţii de sau de conifere.
organisme. Clasificarea europeană a - Pajişti alpine şi subalpine - formaţiuni
habitatelor este realizată pe baza condiţiilor primare sau secundare dominate de
de viaţă necesare populaţiilor de plante graminee sau ciperacee (rogozuri), din
ierboase, animale vertebrate de talie mică zonele alpină şi subalpină ale munţilor
(de exemplu micile rozătoare cum sunt boreali, nemorali, de zonă temperată caldă,
şoarecii) şi nevertebratelor de talie mare . sau de zonă stepică, precum şi munţilor din
Astfel, stânjenelul galben este zona mediteraneană.
caracteristic mlaştinilor, broasca de lac - Pajişti umede şi buruienişuri înalte -
trăieşte în zona de mal a apelor stătătoare pajişti umede şi buruienişuri înalte pe soluri
sau lent curgătoare, în timp ce multe specii cu troficitate normală sau doar uşor
de muşchi şi licheni s-au adaptat condiţiilor crescută din zonele boreală, nemorală,
oferite de stâncile golaşe. temperată caldă şi umedă, stepică
continentală şi mediteraneană.
Tipuri de habitate din zona Haţeg - Pajişti mezofile (moderat umede) - păşuni
mezofile şi fâneţe de la şes până la munte,
Habitate acvatice în zonele boreală, nemorală, temperată
- Ape stătătoare dulci tipic pentru lacuri şi caldă şi umedă, stepică continentală şi
bălţi naturale, care conţin apă dulce; mediteraneană.
- Ape curgătoare cuprinde toate râurile,
fluviile şi pâraiele, permanente sau Păduri
temporare, dulcicole sau saline. - Păduri temperate decidue de foiase -
păduri şi arborete de arbori nativi, cu frunze
Pajişti şi tufărişuri căzătoare (altele decât cele din luncile
- Tufărişuri temperate - tufărişuri cu inundabile sau mlaştini), din zonele
afinităţi nemorale (adică de păduri nemorală, boreală, de stepă continentală,
temperate cu frunze căzătoare), boreale, sau temperată umedă şi caldă sau
stepice: tufărişuri de conifere montane şi mediteraneană. Sunt incluse şi pădurile cu
boreo-montane, tufărişuri sub-alpine, oro- amestec de foioase sempervirescente, însă
mediteraneene şi continentale tragacantice dominate de foioasele decidue.
(cu ramuri spinoase), păduri de recolonizare - Păduri temperate de conifere - păduri şi
decidue şi temperate de conifere. arborete de conifere native (altele decât cele
- Pajişti xerofile (uscate) - pajişti scunde, din luncile inundabile sau mlaştini) din
majoritatea secundare, plus comunităţile zonele nemorală, boreală, de stepă
asociate de terofite (plante anuale), care continentală, temperată umedă şi caldă sau
colonizează soluri acide, bine drenate, de la mediteraneană; sunt incluse şi pădurile cu
şes, deal, sau munte, în zonele pădurilor amestec de foioase dominate de conifere.

43
- Păduri temperate mixte - păduri şi paucispecifice (sărace în specii), fie cu
arborete mixte, formate atât din arbori cu distribuţia restrânsă la peşteri
frunze căzătoare cât şi conifere, din zonele (troglobionte), fie capabile din punct de
nemorală, boreală, de stepă continentală, vedere fiziologic şi ecologic de a-şi
temperată umedă şi caldă sau desfăşura întregul ciclu vital în mediul
mediteraneană. Sunt incluse comunităţile cavernicol (troglofile), fie dependente de
mixte, de conifere şi foioase decidue, în peşteri pentru o anumită parte a ciclului lor
care ambele componente joacă un rol vital (trogloxene).
substanţial şi care sunt înrudite cu pădurile
decidue primare. Terenuri agricole şi peisaje artificiale
Habitatele din acestă categorie sunt
Turbării şi mlaştini caracterizate de puternica şi permanenta
Turbării lenticulare - comunităţi formate influenţă a omului. Sunt habitate artificiale
predominant din Sphagnum, foarte pentru că nu se pot menţine în lipsa unor
oligotrofe, puternic acidofile, care cresc pe activităţi umane specifice. O fâneaţă
turbă şi formează turbă, umiditatea şi necosită, de exemplu, evoluează treptat
nutrienţii sunt obţinute exclusiv din înspre tufăriş şi, dacă ar fi suficient timp, s-
precipitaţii (ombrotrofice). Se formează ar reinstala pădurea. Menţinerea culturilor
doar în climat rece cu precipitaţii agricole necesită numeroase lucrări
abundente. Răspândite predominant în zona specifice (prăşit, ierbicidat, tratamente
boreală şi în munţii şi dealurile din zona contra bolilor şi dăunătorilor) fără de care s-
nemorală; localizat apar şi la şes în zona ar transforma în terenuri populate de
nemorală şi doar rareori în zona stepei buruieni. S-au delimitat următoarele tipuri
continentale. de habitate artificiale:
Vegetaţie litorală - stufărişuri şi formaţiuni - Pajişti fertilizate - pajişti permanente
de ciperacee (rogozuri) înalte, pe plauri şi puternic fertilizate sau reînsămânţate,
pe marginile lacurilor, râurilor şi pâraielor, uneori tratate cu ierbicide selective, cu flora
precum şi în mocirle şi mlaştini eutrofe. şi fauna extem de sărăcite.
Mlaştini, bahne şi izvoare - cuprind - Terenuri agricole - pogoare de cereale,
ciperaceele (rogozuri) mărunte şi sfeclă, floarea-soarelui, furaje leguminoase,
comunităţile înrudite, din mlaştini, mocirle, cartofi şi alte plante recoltate anual.
bahne; vegetaţia izvoarelor. Calitatea şi diversitatea faunei şi florei
depind de intensitatea folosinţei şi de
Stîncării, grohotişuri şi nisipuri prezenţa unor borduri de vegetaţie naturală
Grohotişuri - pante montane abrupte cu mai între ogoare (haturi).
multă sau mai puţină vegetaţie, formate din - Terenuri horti-viticole - culturi de plante
pietriş sau bolovăniş, adesea instabile, lemnoase. Livezile extensive şi plantaţiile
produse în urma eroziunii. Caracteristice bătrâne pot susţine o floră şi o faună bogate.
munţilor înalţi din toate zonele, extinzându- - Liziere, garduri vii, mozaicuri rurale -
se la altitudini mai joase în zonele boreală formaţiuni lemnoase de talie mică, aranjate
şi mediteraneană; foarte puţine astfel de linear, reticulat, sau insular, strâns
comunităţi se formează la şes în alte întreţesute cu habitate agricole şi de pajişte.
regiuni. De asemenea, o combinaţie de astfel de
Stâncării continentale - stânci, pante elemente şi formaţiuni agricole mixte,
stâncose, substrate calcarose, comunităţile conţinând atât un strat lemnos cât şi un strat
vegetale care colonizează crăpăturile ierbaceu.
acestora şi comunităţile asociate de - Parcuri urbane şi grădini mari -
animale. formaţiuni de obicei variate, create în scop
- Peşteri - peşteri şi sisteme recreaţional. Vegetaţia, de obicei compusă
cavernicole naturale. Comunităţi de animale îndeosebi din specii introduse sau cultivate,
şi fungi (ciuperci, mucegaiuri) variate, însă poate să includă totuşi multe plante native

44
şi suportă o faună variată când nu este un Codificarea habitatelor
management intens. Eterogenitatea
habitatului induce o mare diversitate Habitatele se clasifică într-o serie de
faunistică, însă totuşi predomină speciile grupe ierarhizate. În lista din Anexa 1
comune. Prezenţa frecventă a arborilor cifrele care preced denumirile habitatelor
bătrâni favorizează instalarea unor specii sunt codurile acestora. În documentele
specializate mai rare. ştiinţifice există coduri cu mai multe cifre,
- Oraşe, sate, situri industriale - arii pentru descrieri mai amănunţite. Notaţia
utilizate pentru locuit şi activităţi este de felul următor: pădurile temperate de
industriale. O faună însemnată s-a adaptat foioase cu frunze căzătoare (codul 41) se
la viaţa în/pe locuinţe. Unele specii de subdivid în 41.1 păduri de fag (făgete), 41.2
păsări cuibăresc exclusiv pe locuinţe, carpinete (păduri de carpen), 41.3 frăsinete
utilizând îndeosebi structuri ale arhitecturii (păduri de frasin), 41.4 păduri amestecate
tradiţionale. Alte specii, originare din de foioase (tei, arţar, carpen), 41.5 stejărete
habitatele montane stâncoase, au colonizat acidofile etc.; fiecare dintre aceste
zonele de şes în sate şi oraşe. Liliecii se subdiviziuni se poate împărţi în continuare
adăpostesc în locuinţe. Plante de stâncării în alte habitate de ordin inferior ş.a.m.d.
colonizează zidurile şi acoperişurile vechi. Pentru aplicaţiile practice uzuale codurile
- Terenuri agricole abandonate, maidane - cu două cifre sunt probabil suficiente.
terenuri agricole abandonate pentru Pentru cartarea habitatelor este nevoie de o
refacere, margini de drum şi alte spaţii schiţă a terenului studiat pe care se
interstiţiale pe sol perturbat. Sunt colonizate delimitează porţiunile acoperite de
de numeroase plante pioniere, introduse, diferitele habitate. În timp ce unele habitate
sau nitrofile. Acestea alcătuiesc uneori (pădurile îndeosebi) se pot întinde pe multe
habitate în care se pot instala animale hectare, altele (de exemplu izvoarele sau
originare din spaţiile deschise. stâncile izolate) ocupă uneori suprafeţe de
- Mine şi pasaje subterane - spaţii subterane ordinul decimetrilor. În anumite situaţii se
artificiale. Pot constitui importante habitate utilizează coduri compuse pentru a indica
de substituţie pentru animale cavernicole habitate mixte: de exemplu, există terenuri
cum sunt liliecii. utilizate concomitent atât ca fâneaţă
- Lagune, lacuri şi canale industriale - fertilizată (81), cât şi ca livadă (83); această
habitate acvatice complet artificiale, situaţie se poate codifica 81+83
colonizate eventual de comunităţi
seminaturale.

Cuvinte cheie

Habitate / clasificare
Activităţi antropice

45
7.2. DINAMICA HABITATELOR

Obiective

Precizarea distincţiei dintre modificările ciclice şi cele aciclice


Recunoaşterea ritmurilor circadiene şi a celor sezoniere

Conţinut

Atât indivizii cât şi comunităţile sau ani. Cele mai cunoscute ritmuri sunt
biologice se află într-o continuă circadiene (zi / noapte) şi cele anuale
transformare sub influenţa unor cauze de (anotimpurile). Anotimpurile existente în
ordin intern sau extern. Pe lângă modificări zona temperată au un efect important
mai mult sau mai puţin accidentale se asupra tuturor vieţuitoarelor, natura
întâlnesc numeroase fenomene ritmice şi schimbindu-şi înfăţişarea de-a lungul
ciclice. La nivel individual există fenomene anului. În tabelul de mai jos sunt prezentate
ce se repetă la intervale foarte scurte cele şase anotimpuri ecologice valabile
(respiraţia, bătăile inimii), la nivelul pentru Europa Centrală. Se observă că
comunităţilor fenomenele se repetă cu o primăvara şi vara sunt divizate în câte două
ciclicitate care se poate măsura în zile, luni sezoane: timpuriu şi târziu.

Tabel cu anotimpurile ecologice

Nr Anotimpul Descriere Lunile anului Fenomene observabile


Primăvară
1 Prevernal Martie – Mai (inceput) Infloresc primele plante (ghiocei, brânduşe)
timpurie
Infrunzeşte pădurea, înfloresc majoritatea
2 Vernal Primăvară Mai – Iunie (inceput)
plantelor, cuibăresc păsările
3 Estival Vară Iunie – August Primele fructe
4 Serotinal Vară târzie Septembrie – Octombrie Coacerea fructelor, frunzele se îngălbenesc
5 Autumnal Toamnă Noiembrie Cad frunzele, vremea devine rece şi ploioasă
6 Hiemal Iarnă Decembrie - Februarie Zăpadă şi îngheţ, vegetaţia în repaus

Ştiinţa care studiază modificările sezoniere cirea, c) primele flori, d) înflorirea în masă,
ale organismelor se numeşte fenologie. e) scuturarea florilor.
Respectivele modificări ale organismelor 3. Faza fructificaţiei cuprinde: a) formarea
se numesc fenofaze şi sunt codificate astfel: fructelor; b) dezvoltarea fructelor în masã;
c) primele fructe coapte; d) coacerea în
Fenofazele speciilor lemnoase masã; e) începutul căderii fructelor; f)
1. Faza vegetativă cuprinde: a) pornirea sfârşitul căderii fructelor.
sevei; b) umflarea mugurilor foliari; c) 4. Faza de încheiere a vegetaţiei cuprinde:
apariţia frunzuliţelor; d) înfrunzirea în a) începutul colorării frunzelor; b) colorarea
masã; e) sfârşitul înfrunzirii; f) terminarea în masă; c) începutul căderii frunzelor; d)
creşterii lăstarilor şi tulpinilor. căderea în masă; e) sfârşitul căderii
2. Faza de îmbobocire şi înflorire cuprinde: frunzelor.
a) umflarea mugurilor florali, b) îmbobo- 5. Faza de repaus vegetativ este ultima fază
anuală înaintea unui nou ciclu.

46
Fenofazele speciilor ierboase succesiuni. De exemplu o cultură agricolă
În cazul plantelor fenofazele abandonată se transformă într-un buruieniş
cuprind următoarele etape unde se va instala, în câţiva ani, o
Faza A = rozete, plantule; comunitate de tufărişuri ce va evolua
Faza B = boboc floral, burduf; ulterior într-o pădure. În schema de mai jos
Faza C =înflorire; se poate observa un tip de succesiune
Faza D = fructificare; ecologică ce se desfăşoară pornind de la
Faza E = diseminare. roca de substrat, ieşită la suprafaţă în urma
În afară de fenomenele repetabile unor fenomene severe de eroziune sau
ritmice există şi modificări direcţionate ale alunecări de teren
comunitătilor biologice care se numesc

Activităţi propuse

Realizarea unei colecţii de frunze uscate (individual sau la nivelul


clasei);
Întocmirea unei liste cu speciile de plante lemnoase din zonă. Pe baza
acestei liste se pot studia comparativ speciile din parc şi cele din pădure;
Identificarea efectelor acţiunilor animale asupra plantelor lemnoase
(frunze roase, frunze minate, gale, scorburi, cuiburi);
Realizarea unui calendar de evoluţie în timp a unui arbore (arborele
frate) sau a unei specii preferate.

Cuvinte cheie
Modificări ciclice / aciclice
Faze vegetative
Succesiune ecologică

47
INFLUENŢA OMULUI ASUPRA HABITATELOR
7.3. ARII PROTEJATE DIN ZONĂ

Obiective
Prezentarea noţiunii de succesiune antropică
Ameninţări majore la adresa habitatelor din zonă
Prezentarea ariilor protejate din zonă
Identificarea problemelor legate de ariile protejate

Conţinut

In afară de succesiunile naturale - Turismul: turismul necontrolat şi


există succesiuni determinate de activitatea camparea în locuri nepermise, arderea
umană cum ar fi defrişarea pădurilor şi copacilor (trebuie menţionat cazul
înlocuirea lor cu terenuri agricole. jneapănului) şi faptul că nu se controlează
Activitatea umană are acţiuni directe şi accesul vehiculelor ameninţă ecosistemele
indirecte asupra mediului. montane;
- Comerţul: pe piaţă sunt vândute specii de
Ameninţări directe asupra habitatelor plante şi animale rare şi ameninţate.
naturale din cauza activităţilor umane - Slaba aplicare a legilor;
- Slaba conştientizare şi informare a
- Reducerea sau dispariţia zonelor naturale publicului.
ca urmare a extinderii oraşelor, a numărului
mare de drumuri, a exploatării resurselor Conservarea naturii
naturale. Pădurile din Carpaţi sunt
ameninţate de extragerile intensive de masă Politicile de conservare a naturii sunt
lemnoasă. Reducerea rezervelor de ape specifice fiecărei ţări, dar cu tendinţe de
subterane ca urmare a executării de lucrări armonizare la nivel global. Acţiunile pentru
hidrotehnice a determinat uscarea parţială conservarea naturii sunt foarte variate de la
sau totală a 20.000 ha de pădure. ţară la ţară, desfăşrându-se centralizat sau
- Supraexploatarea ecosistemelor şi descentralizat la nivel de land, cantoane,
speciilor: agricultura de tip industrial şi regiuni. În mare, acţiunile se înscriu în trei
suprapăşunatul reduc resursele solului şi categorii:
duc la eroziune severă şi degradarea - Acţiuni pentru protecţia speciilor (Red
ecosistemelor. Data Books);
- Pierderea de zone umede ca urmare a - Acţiuni pentru protecţia unor regiuni
transformării acestora în terenuri agricole. speciale (parcuri, rezervaţii etc);
- Integrarea conservării naturii în planurile
Ameninţări indirecte asupra habitatelor de amenajare a teritoriului şi în politicile
naturale din cauza activităţilor umane diferitelor sectoare economice.

- Poluarea: ploile acide afectează Tendinţe actuale în protecţia naturii


pădurile, utilizarea în exces a pesticidelor (a În prezent activităţile sunt reorientate
substanţelor utilizate pentru combaterea către o abordare sistemică, astfel:
dăunătorilor plantelor cultivate, a insectelor - S-a trecut de la protecţia speciilor la
etc) afectează sever mai ales specii de peşti, protecţia habitatelor ;
păsări şi mamifere marine;

48
- S-a trecut de la protecţia habitatelor la - S-a trecut de la conservarea pentru
protecţia proceselor naturale de care acestea interesul ştiinţific şi estetic la recunoaşterea
depind; importanţei ecosistemelor, a speciilor şi a
- Se reorientează activităţile de la protecţia varietăţii speciilor pentru dezvoltarea
unor arii, ca exerciţiu izolat, la integrarea durabilă şi conservarea biodiversităţii.
conservării în planingul şi managementul In tabelul de mai jos sunt prezentate
mediilor terestre şi marine ca întreg şi în ariile protejate din Ţara Haţegului,
toate sectoarele economice; indicându-se localizarea, denumirea şi tipul
- Se urmăreşte integrarea iniţiativelor conservării. În fişele anexate pachetului
izolate în acţiuni concertate la nivel educaţional este prezentată o hartă cu
naţional, continental sau mondial; amplasarea acestor puncte.

Situri naturale din Ţara Haţegului

Nr Localizare Nume Tip arie


protejată
1 Retezat Parcul Naţional
2 Grădiştea – Cioclovina Parc Natural
3 Ţara Haţegului Geoparc (Parc Natural)
4 Retezat Gemenele Botanică
5 Haţeg Pădurea Slivuţ Botanică
6 Pui Resturi de dinozaurieni Geologică
7 Pui, Ohaba Ponor Peştera Şura Mare Speologică
8 Baru Mare, Pietros Peştera Tecuri Speologică
9 Sântămăria Orlea, Sânpetru Resturi de dinosaurieni Geologică
10 Berthelot, Tuştea Resturi de dinosaurieni Geologică
11 Sălaşu de Sus, Ohaba Vârful Poienii Botanică
12 Sălaşu de Sus, Nucşoara Poiana cu narcise Botanică
13 Râu de Mori, Clopotiva Calcarele de la Faţa Fetei Botanică
14 Densuş, Peşteana Mlaştina de la Peşteana Botanică

Activităţi propuse

Intrucât multe specii de plante sunt ocrotite şi greu de determinat


pentru nespecialişti nu se recomandă realizarea unui ierbar clasic. În schimb se
poate realiza o colecţie de imagini (mărci poştale, vederi, desene, imagini web,
fotografii);
Investigaţii etnobotanice în zonă. Se poate recomanda copiilor să-şi
noteze cunoştinţele celor vârstnici referitoare la plante: numele populare, utilizări
în medicină, vopsit, bucătărie (ghid de medicină populară, reţete culinare). Se
poate realiza un portofoliu de legende / mituri / supersitiţii legate de plante (de
preferat din folclorul local);
Se poate recomanda realizarea unei documentări individuale asupra
Parcului Naţional Retezat pe baza pliantelor, panourilor, activitaţilor desfăşurate
de Administraţia Parcului, a articolele din media.

49
Anexa I – Tipuri de habitate
1. Comunităţi costiere şi halofile 11. Comunităţi marine oceanice şi marine
12. Golfuri, strâmtori şi formaţiuni costiere
13. Estuare şi zona mareică a râurilor
14. Plaje mareice nisipoase şi mâloase
15. Mlaştini sărate, stepe sărate, tufărişuri sărate, păduri sărate
16. Dune litorale de nisip şi plaje nisipoase
17. Plaje pietroase
18. Stâncării marine şi litoral stâncos
19. Insuliţe, stânci submerse, recifi, bancuri de nisip
2. Ape non-marine 21. Lagune litorale
22. Ape stătătoare dulci
23. Ape stătătoare salmastre sau sărate
24. Ape curgătoare
3. Tufărişuri şi pajişti 31. Lande şi tufărişuri temperate
32. Tufăriş sclerofil
33. Frigana
34. Pajişti stepice şi xerofile calcifile
35. Pajişti xerofile silicifile
36. Pajişti alpine şi subalpine
37. Pajişti umede şi buruienişuri înalte
38. Pajişti mezofile
39. Tundra
3A. Pajişti tropicale
3B. Tufărişuri subtropicale
4. Păduri 41. Păduri temperate decidue de foioase
42. Păduri temperate de conifere
43. Păduri temperate mixte
44. Păduri şi tufărişuri temperate ripariene şi de mlaştină
45. Păduri temperate sempervirescente de foiase
46. Păduri pluviale sempervirescente
47. Păduri pluviale semi-sempervirescente
48. Păduri musonice
49. Păduri tropicale montane
4A. Păduri tropicale de mlaştină
4B. Arborete tropicale xerofile
5. Turbării şi mlaştini 51. Turbării lenticulare
52. Turbării plane
53. Vegetaţie litorală
54. Mlaştini, bahne şi izvoare
6. Stâncării continentale, grohotişuri şi nisipuri 61. Grohotişuri
62. Stâncării continentale
63. Zăpezi şi gheţuri eterne
64. Dune nisipoase continentale
65. Peşteri
66. Formaţiuni vulcanice
7. Deşerturi 71. Deşerturi polare
72. Deşerturi şi semideşerturi continentale
73. Deşerturi şi semideşerturi subtropicale
74. Deşerturi şi semideşerturi reci
8. Terenuri agricole şi peisaje artificiale 81. Pajişti fertilizate
82. Terenuri agricole
83. Terenuri horti-viticole
84. Liziere, garduri vii, mozaicuri rurale
85. Parcuri urbane şi grădini mari
86. Oraşe, sate, situri industriale
87. Terenuri agricole abandonate, maidane
88. Mine şi pasaje subterane
89. Lagune, lacuri şi canale industriale
9. Pajişti şi tufărişuri împădurite 91. Peisaje tip parc
92. Bocages
93. Silvostepe
94. Silvotundre
95. Ecotonuri de lizeră
96. Savane

50
CAPITOLUL 8

NATURA LA EA ACASĂ
EXCURSIE DE STUDIU ÎN TEREN

Structurarea ariilor de interes

Organizarea excursiei şi valorificarea experienţei


acumulate în interesul comunităţii

51
8.1. STRUCTURAREA ARIILOR DE INTERES

Obiective

Prezentarea activităţii de formare educaţională


Identificarea actorilor implicaţi şi rolurile lor

Conţinut

Implicaţii teoretice şi practice şi reînvăţare.


Se urmăreşte trezirea interesului
Dat fiind faptul că şcoala nu se participanţilor prin cunoaştere din
centreză şi pe o formă aplicată pentru perspectiva unei ştiinţe extensive – ştiinţa
cunoaşterea naturii din contactul direct cu o naturii – care relaţionează mai bine
zonă bine studiată şi în compania unor disciplinele predate disparat în orele de
specialişti, excursia de teren din cadrul curs, prin experienţă practică.
cursului Descoperirea Naturii este o
modalitate complementară de educaţie. Obiective pedagogice

Excursia de teren, organizată sub • Formarea unor abilităţi de orientare în


forma unei tabere de formare, este un spaţiu, identificarea elementelor naturale;
mecanism de acţiune şi formare în • Conturarea unor atitudini pozitive de
descoperirea elementelor naturii. Concepută raportare la natură, conştientizarea
pe principiul taberei de formare şi creaţie interrelaţiei om-mediu şi a efectului de
(Şcola Naturii), excursia alternează bumerang al acţiunilor umane;
mijloace ludice expresive cu aspecte • Însuşirea şi consolidarea unor informaţii
pedagogice eficace, pentru a condensa o legislative referitoare la ştiinţele naturii,
experienţă de viaţă în câteva zile de acţiune, care vor crea suportul pentru consolidarea
focalizată şi înalt motivatoare. Activitatea cunoştintelor teoretice dobândite în clasă;
este centrată pe formarea unor abilităţi şi • Accentuarea abordării interdisciplinare
deprinderi de observare şi intervenţie în de studiere a naturii şi mai ales a
domeniul cunoaşterii naturii, prin complexităţii relaţiilor dintre elementele
experimentarea relaţiei individ-natură în componente ale naturii.
cele mai diverse ipostaze, de factură Toată activitatea se poate organiza sub
competitivă sau participativă. forma unui concurs care să motiveze
Scopul psihologic este să ofere abordarea cu seriozitate a observaţiilor şi
participanţilor o modalitate de descoperire studiul materialelor realizate. Pentru
şi de activare a resurselor personale, de funcţionare şi dinamică optimă s-a imaginat
accelerare a aptitudinilor în contact cu interrelaţionarea diferitelor categorii de
natura, pentru a clădi respect faţă de persoane, focalizate pe o zonă bine
individulitate, grup şi mediu şi a focaliza specificată. Interesul ţinteşte cunoaşterea,
entuziasmul în acţiune practică. implicarea, acţiunea pentru protejarea
Experienţa este una profund pedagogică, în naturii şi identificarea unor direcţii de
care dascălii devin elevi şi invers, pentru a acţiune locală. O sinteză a intercaţiunilor
reproduce ciclul vieţii, care nu reflectă doar create este figurată in diagrama de mai jos
asimilare şi învăţare, ci şi implicare, acţiune

52
Tipuri de interacţiuni generate de tabăra de formare

Profesori Psihopedagog

ZONA

Elevi Experţi

ORGANIZAREA UNEI EXCURSII DE TEREN


8.2. VALORIFICAREA EXPERIENŢEI PENTRU COMUNITATE

Obiective

Identificarea elementelor de funcţionare coerentă


Stabilirea modului de organizare şi a elementelor de formare urmărite

Conţinut

Funcţionarea coerentă a demersului - diseminarea rezultatelor;


educaţional presupune: - continuarea contactelor între participanţi;
- prezentare şi explicare pentru participanţi - propunerea unor structuri şcolare de
a obiectivelor; protecţie a mediului sub forma unor cluburi
- crearea şi consolidarea echipei de organi- ecologice.
zare care va fi constituită din experţi,
psihopedagogi, asistenţi tehnici; aceştia vor Suportul tehnic necesar
asigura infrastructura taberei şi vor propune
programul zilnic; Echipamentele se referă la un minim
- identificarea unei zone care să permită necesar pentru colectarea de eşantioane,
accesul tuturor şi care să conţină elemente instrumente de orientare, de măsurare a
naturale diversificate; vitezei apei, a temperaturii. Este nevoie, de
- pegătirea materialelor şi a echipamentelor; asemenea, de un calculator, scanner,
- documentare asupra legislaţiei de mediu şi cameră foto digitală, elemente de stocare a
de conservare a naturii; informaţiei.
- organizarea de discuţii, dezbateri, jocuri Pentru elementele de securitate
de rol, referitoare la funcţionarea trebuie prevăzute: trusă de prim ajutor,
administraţiei şi identificarea actorilor lanterne. Buna desfăşurare din punct de
locali şi a purtătorilor de interes zonal; vedere didactic necesită: mape de teren, fişe
- organizarea unei întâlniri cu repezentanţii de observaţie, jurnal zilnic.
administraţiei locale din zonă; Profesorii: asigură suportul logistic,
- responsabilizarea participanţilor; organizatoric şi administrativ; sunt repere

53
de informaţie şi relaţie constantă între Relizarea programului, a obligaţiilor şi
participanţi, sunt participanţi activi. Ei sunt responsabilităţilor celor implicaţi: profesori,
observatori şi coordonatori locali printre elevi, părinţi, specialiştii din exterior.
elevii participanţi. Pot participa profesori de
la discipline conexe (geografie, biologie, Programul de desfăşurare
fizică, chimie şi chiar istorie); - Identificarea elementelor naturale din
Experţii din exterior: acţionează în zonă prin mijlocirea experţilor;
domeniile tehnic, ştiinţific şi - Constituirea echipelor de lucru;
psihocomportamental. - Identificarea acţiunilor zilnice;
- Strângerea de materiale de lucru (imagini,
Aptitudini şi abilităţi formate desene, eşantioane);
Elevii vor căpăta abilităţi de - Simularea unor situaţii, probleme sau
reprezentare, spirit de lider, spirit de grup, impact asupra elementelor naturale;
deprinderi de lucru în echipă, aptitudini de - Jocuri pedagogice pentru a facilita
comunicare, abilităţi de observare, analiză relaţionarea;
şi sinteză, abilităţi psihocomportamentale - Obligaţia realizării unui raport zilnic;
integrative şi capacitatea de a-şi asuma - Prezentarea publică a raportului (sunt
responsabilităţi, abilităţi tehnice, abilităţi indicate cât mai multe elemente de suport
teoretice de identificare de probleme, tehnic).
concepere de minirapoarte, propunere de
soluţii. Rezultatele
Profesorii vor avea ocazia să-şi Sunt surprinse două niveluri de
formeze o viziune interdisciplinară, să finalizare: la nivel formativ şi la nivel de
capete aptitudini de reprezentare, aptitudini interrelaţie şi interconexiune.
de organizare. La nivel formativ o înţelegere mai
bună a elementelor naturale, a legislaţiei, a
Etapele premergătoare ieşirii în teren modului de funcţionare a administraţiei, a
- Identificarea traseului şi a problemelor de conservare a naturii.
componentelor; La nivel de interrelaţie şi interconexiune o
- Identificarea punctelor de oprire pentru interacţiune şi comunicare constantă între
observaţii, a elementelor de observaţie: elevi / părinţi / cadre didactice / specialişti
- Stabilirea elementelor de securitate;

Cuvinte cheie
Echipă
Contact cu natura
Interdisciplinaritate
Şcoala Naturii
Abilităţi ale elevilor

54
CAPITOLUL 9

LOCUL TĂU ÎN NATURĂ ŞI COMUNITATE

Dezvoltare durabilă în context regional / local

Modalităţi de acţiune în spiritul dezvoltării durabile

55
DEZVOLTARE DURABILĂ
9.1. ÎN CONTEXTUL REGIONAL ŞI LOCAL

Obiective

Prezentarea termenului de dezvoltare durabilă


Contextul local pentru dezvoltare durabilă
Modalităţi de acţiune în spiritul dezvoltării durabile

Conţinut
Dezvoltarea durabilă reprezintă Cu cât localitatea este mai mică cu atât
utilizarea resurselor locale în limitele Agenda este mai uşor de realizat. Pentru
suportabilităţii astfel încât să se asigure localităţile mari şi complexe procesul de
păstrarea unui echilibru între activităţile concepere a programului este mai
economice şi sociale şi rata de regenerare a complicat, mai greu de realizat şi mai
resurselor naturale. De exemplu, nu se scump. Una dintre condiţiile de bază în
poate tăia mai multă masă lemnoasă decât realizarea unui plan Agenda 21 Locală este
puterea de regenerare asigurată de rata de utilizarea resurselor locale respectând,
creştere a copacilor. În caz contrar, bineinţeles, principiile dezvoltării durabile.
suprafaţa pădurilor scade cu toate
consecinţele de eroziune, inundaţii, Paşi în realizarea Agendei 21 Locale:
alunecări de teren, schimbări 1. Evaluarea situaţiei locale din punct
microclimatice, dispariţia speciilor, de vedere social, economic şi ecologic;
reducerea surselor de hrană locale şi, în 2. Stabilirea obiectivelor şi politicilor
ultimă instanţă, reducerea posibilităţilor de de dezvoltare, avându-se în vedere o
exploatare a lemnului. Un instrument îmbinare a necesităţilor locale cu cerinţele
strategic de asigurare a dezvoltării durabile, la nivel naţional şi internaţional. Această
la nivelul comunităţilor locale, îl constituie etapă se bazează pe analiza anterioară;
Agenda 21 Locală. 3. Conceperea de proiecte prioritare,
Agenda 21 Locală este un plan de care să răspundă necesităţilor imediate ale
dezvoltare la nivel local (oraş, comună), comunităţii (adică ceea ce este urgent).
promovat de autorităţile şi comunităţile Evaluarea sistemului socio-
locale în scopul atingerii ţelului de economico-ecologic presupune o analiză a
dezvoltare durabilă. Ea pune accentul pe următoarelor domenii: resursele şi utilizarea
participarea comunităţii şi pe integrarea lor, starea de sănătate, educaţia formală şi
problemelor sociale, economice şi de informală, dezvoltarea economică, limitarea
mediu. Punerea în aplicare a prevedrilor poluării şi managementul deşeurilor,
Agendei 21 Locale înseamnă definirea de protecţia şi dezvoltarea spaţiilor verzi,
obiective, politici, acţiuni şi indicatori care transportul, cultura şi posibilităţile de
să arate dacă obiectivele pe care recreere.
comunităţile şi le propun sunt sau nu atinse. Rolul educaţiei în dezvoltarea durabilă
Acesta nu este singurul mod de dezvoltare Agenda 21 accentuează rolul
durabilă. Agenda 21 Locală este specifică educaţiei, mai ales în context local.
pentru fiecare localitate, întrucât trebuie Cunoştinţele trebuie să fie dobândite atât
ţinut cont de toate condiţiile locale: prin educaţie formală, cât şi prin experienţa
economice, sociale, geografice – condiţii directă. Educaţia permanentă, care induce
care sunt diferite pentru diferite localităţi. încredere, stimulează gândirea creativă, ca

56
şi cunoştinţele, contribuie direct la - să permită accesul la justiţie a oricărei
durabilitatea locală şi la acumularea de persoane sau organizatii care se simte lezată
capacităţi. în dreptul de a avea un mediu sănătos.
Hotărârea de Guvern 918/2002 este
Modalităţi de acţiune procedura de evaluare a impactului asupra
mediului şi de aprobare a listei de proiecte
România, ca ţară europeană, a semnat publice şi private supuse acestei proceduri.
Convenţia de la Aarhus (Danemarca) şi mai Fiecare firmă care doreşte să realizeze un
apoi a transformat-o in Legea 86 din 2000 proiect trebuie să solicite autorităţilor un
privind accesul la informaţie. Potrivit document de aprobare. Autorităţile trebuie
acestei legi Guvernul Român are să elaboreze un raport asupra proiectului,
următoarele obligaţii: raport ce se aduce la cunoştinta publicului.
- să pună la dispoziţia cetătenilor toate Orice cetăţean interesat poate face
documentele care conţin informaţii de observaţii şi poate interveni pentru
mediu; modificarea sau interzicerea proiectului.
- să permită participarea publicului la luarea Aceste acţiuni trebuie să fie bazate pe date
deciziilor; şi studii corecte, realizate de specialişti, în
domeniile de interes.

Activităţi propuse

Susţinerea organizării unui club de mediu;

Iniţierea proiectului “Un arbore – un copil” - fiecare elev îşi alege un arbore şi
încheie un contract prin care se angajează faţă de acesta că îl va îngriji;

Iniţierea unui mini–proiect de protecţie a naturii: colectare de deşeuri, plantare


arbori, curăţenie în parcul şcolii/comunei;

Realizarea unui joc de rol în care se imaginează situaţia unei investiţii ce va


afecta natura din zonă. Se vor identifica principalii actori: administraţia, investitorul,
specialiştii, ONG-uri etc.;

Realizarea Albumului despre natură şi a Jurnalului despre natură; posibile


portofolii individuale sau ale clasei. Ele pot deveni un un suport pentru o pagină web.

Cuvinte cheie
Agenda 21 Locală
Plan local de acţiune
Comunicare
Proiecte

57
BIBLIOGRAFIE

1. Atlas şcolar de ecologie, Mohan, G., Ardelean, A., Editura Corint, ISBN 973-653-
229-1, Bucureşti, 2002
2. Carte pentru natură, Ghid de prezentare a politicilor de conservare a naturii,
Andrasanu, A., Palcu, D., Bălcănuţă, O., Suciu, R., Munteanu, C., Ruşti, D., Editura
ArsDocendi & GEOMEDIA, ISBN 973-558-090-X, Bucureşti, 2003
3. Călăuză în lumea plantelor şi animalelor, Pârvu, C., Stoica, G., Stroe, L., Editura
CERES, 1985
4. Ghid de teren în geologie, Andrăşanu, A., Panaiotu, C., Lazăr I., Damian, R., Seria
Naturalia, CESEC & Ars Docendi, 2004
5. Păsările din România şi Europa, Bruun, B., Delin, H., Svensson, L., versiunea în
limba română Munteanu, D., Societatea Ornitologică Romană, Octopus Publishing
Group, ISBN, 0600599647, 1999
65