MIHAI

BENIUC
1RUL
LINGA DRUM

：Biblioteca scolarului
 MIHAI BENIUC

MARUL DE LINGA DRUM

Pre fata de GEORGE IVA$CU

E D I T UR A TINERETULUI
 Portret de AUREL STOICESCU

Textele din editia de fata stnt reproduse

dupa volumele: MIHAI ' BENIUC, Poe^ii,
E.S.P.L.A., B.P.T., 1960; Cintecele inintii,
inirnii,
Editura tineretului, 1961; Materia si visele,
E.S.P.L.A., 1961
Antologia a fost intocmita in redactie.
 PREFATA

Scriitorul atit de indrugit astazi de catre cilitorii

nostri, de a carui bogata activitate iau cunostinta
tot mat mult si. , cititorii' de , s-a nascut
peste hotare,
in .1907 9 la Sebes. (fostul judet , dintr-o fam die
Arad),
de farani.
Mihai Beniuc e un fiu al Ardeulului9 ere scut in
traditia sanatoasa a taranil or transilvdneni, in spiri-
tul iubirii de patrie si de popor, cristalizate in sufle-
till sau de poet in cd de pe pragul adolescentei, ca
mamjestare a unei seiisibilitati proprii, vibrind ar-
tistic inca de pe handle liceutui.
Debutul in BILETE DE PAPAGAL, din 1928,
l)oarta ^ind patriarhului de azi al poeziei noaslre
coiitem[K)rane — Tudor Arghezi. Pitblicind, apoi9 in
revista ABECEDAR de la Turda, Beniuc isi con hi-
reazd inca de pe a tun ci, in 1934, profilul sau de poet
cu preocupari programatice, profit care se va indivi-
dualiza treptat piiia la deplina lui clejinire in anii d。
clupd elibercuea putriei, cind autorul MARULUI DE
--
LINGA DRUM devine ' unul' din stegarii
** de frunte» ai
lileraturii n oast re noi.
Framintat de problematica social-politica, asa cuni
i-o impuneu nedreajda onnduire care apasa asupra
"Irii, poetul. militant prin chicir structura sa, adresa
9JJoetilor finerI*' an a pel patetic, rupt dintr-o inirnd
vibnnd profitn(l la dtuerea colectiva :.

Poe/i, poeti !
Va jmneti urechea pe ininia iarii
Si-i ascultati bataile nereguJate.
Spuneti-nii ce e aceasta ?
De ce-i holnciva oare tara noaslru ?9
A putrezit stejarul t ominesc ?

5
 Il rod la radacina viermii
:ii tainic
De-^i clatina coroana a cadere ?.

De ce tatitea crengi uscate-n vtrf,

Attta vise
$i~atltea frunze ve^tede ?
Ce-nseamna tin jirea aceasta ?

Accentuindu-se, }LuxuL
Accentulndu-se, revolta $1 de protest se
fluxul de revoLta
precizeaza exploziv tn mesajul direct prevestitor al
uraganului social din care sd se iveasca o lume si
un orn nou.

Sa plesneasca odata gogoasa prezentului9

Ca sd vedem ie^ind din ea
Fluturele vietii noi.
Din zarile de sin^e de scruin9
Ca o minune noua sd rdsara,
Calare pe Destin,
Omul!

Si cel care peste 10 ani. in toainna anului elibera­

tor 1944, avea sd se proclame ,9tobosarul timpuriLor
zioi", t^i incheia mesajul ca intr un adevarat manifest
al poetuhti tinar :

Dar j)oate noi aveni destiuul falnic

De a suna din trimbitele Mortii
Sfirsitul Veacului
Si de-a vesti multimilor flaminde
O viata noua !

O poezie ca aceasta apare astazi mai mult decit

simpla carte de vizita cu care Mihai Beniuc a pdsit
pe pragul literaturii militante, in cel deal patrulea
deceniu al veacului de rascruce asa cum fusese el

6
profilat prin formidabila explozie a Marii Revolufii
din Octombrie. Poetilor tineri capata semnificafia
unui adevarat manifest care inscrie o marturie tn
plus despre prezenfa multilaterala activa a influen-
fei ideologice exercitata de partidul clasei muncitoare
tn literaturd arta. ca tn alte domenii ale viefii
noastre spirituale. Suitem la doi ani dupa Congresul
al V-lea al Partidului Comunist Romtn sint inca
vii ecourile marilor lupte de la Grivita; apdrusera
BLUZELE ALBASTRE, care, fie numai prin cele
ctteva numere, arata sera drumul altor publicafii ；
pe de alta parte, caracterul reactionar al regimului
l)urghezo-mo$iei'esc se accentueaza~ pe» masura ce va-
lul fascismului se revar
i sd asupra Europei. Pozitia
,
tinarului poet ardelean l e cu attt mat semnificativa
cu cit,
< in acela^i timp, ideologia reacfionara9 gindi-
rista-ortodoxista, trairismul legionar, filozofia miori-
tied se interferaul cu curentele celeilalte moclalitati
clecadente, a imodernismului suprarealist
「 9 solicitincl
el irationalul, in numele dicteului automat sub
iluzia acelei fronde febrile care nu putea insenuia
mai mult decit o revolta in genunchi.
Poezia lui Beniuc, din 1935Aicea printre arde-
leni, continuind sd afirme crezul celei precedence, se
raporteaza la geografia poetica a tiinpului:

Jmi pun in schimb urechea pe inima farii

^i-aud batdi ner emulate prin geinete surde...
Freamata padurea romineasca9
Ca n preajma vijeliei !

Ml am culcat capul pe lutul strabun

Alaturea cu altii
Ce inesteca prin sonm cuvinte fara sens w

* Sublinierea noastra.

7
 -

$i-am vrut sa dorm.

Eu insa-aud9 in noaptea ce se lastly
$uier de piatra pe tais de coasa...

Cciracterul profetic si misionar totoduta al poeziei

I】" Beniuc se continua si se accentueaza, apoi9 inlr-o
demonstratie cu implicatii multilaterale,,ca in Tova-
rasii copilariei, pentru ca fin "Intra re, increderea opti-
mista izvoraste dintr-un intreg proves de con^tiinta
Pe core, cu joviali late, poet id si-l face sie insusi In
fata portilor, pe care le pre si nite mariy ale Poeziei:

Ca taranul printre snopi de gnu

Voi intra masiv si greu in vreme
Cu un car cit dealul de poeme.

Subliniind ca-i ..suniinld de , el isi proclama

apartenenta si identitatea strigind:
Carne sint din carnea voastra rupta!
Cu o asemenea ^.intrare^ r a pura jwetul pe ^druin
讪 sus", sintetizind la pidar dar haiduceste crezul stiu
poetic9 tn care actualizeaza o legejida biblica :

Chid voi izbi o data eu cu barda,

Aceasta stinea are sa se crape
Si va tisni
lisni din ea ^uvoi de ape!
Baieti, aceasta este aria!

Este concluzia CINTECELOR DE PIERZANIE,

tillu sub care a aparut, in 1938, acest prim cicbi de
poenie ale lui Mihai Beniuc, strabatute de fiorul ma-
rilor prefaceri ce aveau sa vina si pe care antencle
poetului intinse catre Viitor le prevestea. istoricexte
vorbind, nu nuinai ca inevitabile dar si ca iminente.
Prin asemeiiea poeme, autorul lor se situa in atan-
garda poeziei noastre mdifante.

8
 Ciclul ClJNTECE NOI (aparut in 1940) continua
— — c■ 八 *• ' J 4- ,・ C i »、. c cd / * r V c： —c c
pe acelea^i coordonate a firmare a aceluia^i crez poe-
tic, desi nu cu aceeasi amplitudine a vibratiei. Cule-
gerea (mai restrinsa) completeaza fericit pe prece-
denta in sensul unui ct^tig de experienta tn niaies-
tria artistica, exprimarea fiind acum maii elaborata
ca atare9 mai sintetied lapidara.
In Ras^rit, de pilda. desi datata 1938, interferenta
propriei start sufletesti cu natura, metaforica in ea
insasi, da o mai mare forfa de sugestie :

Se tescuie^te ziua — poania stoarsa 一

Da glcis octombre-n viile naturii.
Ca niustul tinar soarele se varsa
Pe buza treniuratd a padurii.

In aceasta comuniune, prevestirea profetica ia

diinensiuni de ^eneza :

...O zi va rd sari
Cu in alta inca ninieni n u cun oast e.
Batrinele paduri vor chiui :.
Un tinar soare munlii grei vor naste !

In cuutarea uuor noi modulilati de exprimare, me-

trica pofiuleira da tonalitate evident a descinse din
Ml OR I [A :
Jar de vol upuiie,
Una dour ma rog :
Fulger sa-ncunune
Crestelu mi cu foc9
Ca sa arda para
Peste-ntreaga tara !

9
 Ceva din straturile geologiei poetice a viitorului
poem Marul de ]inga drum se ive^te de pe acum in
Peste veacuri:
Ci eu cu palaria
j ' trintita pe-o ureche
Tree fluiertnd1 un cintec pe drumul tndraznef9
Privind cum(dupa mine, bolnava, luniea veche
Se surpa din temeiuri intr-un apus niaref.

Mesajul de tncj^edere in viitor9 intr o viziune opti­

mist^ se tmplete^te cu sentimental care va fi de
asemeni o constanta a poeziei lui Beniuc — de tin-
pacare cu sine chiar in perspectiva mortii, vazutd ca
o prelungire a fiintei lui artistice, transfiguratd in
succesiunea ciclica a naturii :

Tai brazda prin desisuri de indoieli si-arunc

Cu buzduganul vrerii hotar de parten vreme9
Va merge neamul asta spre el din tata-n prune
ve^nic mai departe hotarul o sa-i chenie.

—
— lar eu, de mult sub tarna, in fiecare an
In primavaru blinda vol rasari in zori
bucuros de jocul vietii nazdraran
Le vol zimbi la toate in chipul unei fieri.

In ciclurile POEZII si ORASUL PIERDUT (apo-

rute in 1943), DESPARJIREA DE 0 GAROAFA
ROSIE (datata august 1940) marcheazcl mo men till
dramatic al is tori ei patriei cind din trupul ei, prin
dictatul de la Viena, a fost sniuls Ardealul de Nord
si cind poetul a trebnit sa ia drumul pribe^iei. E una
din piesele lirice cele mai vibrante ale lui Bejiiuc,
scrisa sub lava durerii peiitru tragica instrainare a
garoafei rosir — simbol al Ardealului in singerat._
Gestul despartirii de pamintul strabun poarta tn el

10
insult o profunda semnificatie, indemnul repetat, de
barbatie in suferinta, inchizind in el unda speran-
tel cd o asemenea cumplita nedreptate nu se poate
eterniza :

Sarut cu buze arse huma

Din care tu sorbit-ai singe.
In pribegie plec de-acuma —
Garoafa ro^ie, nu pltnge.

Mi-oi aduna-n desagi amarul,

Toiag din gardul vechi mi-oi fringe
$i-n urina voi lasa hotarul ―
Garoafd ro^ie, nu plingef

Adin ci nd procesul de gtndire sociala — asupra

destinului poporului sau\ asupra epocii3 asupra lumii
—eroul Uric pe care-l intruchipeaza exprima din ce
in ce mai puternic mesajul sau profetic. El e cu
atit mai impresionant mai senmificativ cu cit izvo-
raste din chiar tragedia razboiului. Stapinit de fiorul
istoriei ca intr o moderna tragedie a destinului, poe-
tul incheie poemul Cimp rominesc. 9,flacara ro$ie"
5/ ^vulturul^9 simboluri tngenianate :

Deodatd,
Flacdra rosie
Cu aripi de vifor,
Vn vultur ti^ne^te-n tarie
Si ru meneste zarea-nfiorata
Din rasarit pina-n a pus.

Poezia e datata 1942. Amprenta aceluia^i an tn-

tnnecat o poarta Destin in cure viziunea tragica a
99poeniului $i a ..crucilor de lemna9 care ,,cq

li
trifoiul umplu zilnic humau9 configureaza un calvar
I。caput id caruia, tnsa, stihul poetului va fi 9,paunul
rosu^ al izbavirii:

Dar in zori cind va cinta cocosid

vor curge noi lumini9 pe frunti,
Stihul
二 :…I meu va fi paunul rosu
Beat de slava dantuind pe munti.

Este mesajul de nudejde de incredere in biruirea

' razboiului nedrept9 dupa ce tn
fortelor ne^re(ale
huri profund demascutoare (Melita
、 .i sau La inine-n
singe) scrise cu ura sji^ietoare durere^ poetul cu-
prinsese tragedia acelor ani. Pentru ca in Durere ro-
mineasca, din 1943, strigatul cronicarului indurerat
sQ capete forja de protest si avertisment totodata:

Ca in exil ma simt in tara niea !

Idoli straini9 mari bautori de stnge9
Turbat s-au apucat aid sa bea.
In jurul lor poporul pumnii-si stringe.

V oi9 treed tori alaturea de treme,

Daca-auziti cum ctntecele pkng,
Sa stiti cu n miezul muntelui, adinc
Durerea romineased genie!

Poezia a fost pe drept integrata in ciclul apcitut

in 1946, UN OM ASTEAPTA RASARITUL, care； prin
inodul cum e alcatuit, rezumd9 /Hired, intreaga ucti-
vitate poetica a lui Bennie de pina la Eliberare si
imediat dupa aceea, pina la instaurarea orinduirii
detnocrat-populare.
Intr-adevar. ciclul se deschide cu unul din cele
mai viguroase poeme ale lid Beniuc. care marcheaza
caracteristiea dominanta a profilului sau de artist-

12
cetatean, deplin tncredintat de temeinicia mesajului
sau izvorit suslinut de tnsasi legitatea dezvoltarii
istorice. E un adevarat portret-manifest9 cu atit mai
senmificativ cu cit e datat 1939 :

Nn-s pui de do inn, nu tin sa par destept.

Pe oameni ii privesc tn fata drept.
Ci-n fata oricui clopul nu-mi ridic
Parintii mei dau tarii bob din spic !

Accentuind atitudinea ofensiva, poetul apo stro-

feaza pur si simplu pe exploatatori care, presimtin-
du si sfirsitul apropiat, se framinta ca }^furnicarul
,furnicarul
rascolit^ :
V
Ort nu-i asa ? — Hei, noud sute ^apte...
11 stim, tl §tim ! $i-i drept, e Inca noapte.
Dar s-a-nrosit a ziua n rasarit.
Vniblati ca furnicarul rascolit.

Sentint a istoriei e data. 0 price p chiar vinovatii de

pe banca acuzdrii:

Ati priceput: Cu mii de cai putere

Se era pa zorii unei alte ere !

Pentru ca in poezia A fost odata unul Korea, din

decembrie 1943, poetul-cronicar sa insenme cd o data
cu victoriile antihitleriste de pex frontul de rdsarit9
tavalugul istorieii se rostogolea necrutator peste lu-
men veche care •—inevital)il — trebuia sa-si faca
piisaportul:

Arghitul, aurul9 pietrele!

E pusa viza pc pasapoarte ?
Slugilor, paziti-le vetrele,
Boierii pleaca departe !...

13
 Cu un asemenea simf al previziunii istorice9 traind
profund sensul marii rostogoliri^ tntr-un nou portret^
manifest, poetul i$i poate trasa tn septembrie 1944 9
dupa Eliberaret coordonatele perspectivei lui de ,,S・
bo^ar al timpurilor noi技.Evoctnd pe autorul ClNTE-
CELOR DE PIERZANIE, poetul-cetatean i^i nareaza
semnificativ trecutul apropiat9 precis delimitat in
contextul epocii:

Cintecele mele de pierzanie

Prevesteau de mult acest razhoi —
Eu eram in mindra Transilvanie
Tobo^arul timpurilor noi.

Am venit pe malul Dimbovitei

Sd sadesc maci ro^ii in noroi 一.
Ro^ii maci pe malul Dlnibovilei^
Tobo^ar al timpurilor noi.

Noua realitate istorica da o noua perspediva mi-

siunii artistului, determinindu-i un nou continut :

lata azi9 cu mH de cai putere.

Timpuri mari s-anunta pentru noi.
Eu voi fi ——se cere, nu se cere 一
Tobo^arul timpurilor not.

Ziua mea9 deprinsa cu tristefi9

Pune peste jale nou altoi:
Bucurii sd cinti ai sa te-nvefi,
Tobo^ar al timpurilor noi!

Cu o asemenea perspectiva istorica de mare eZe-

vatie, poetul care odinioara cinta din ^trimbitele
morfir^ militeaza acum ca i9tobo^ar al timpurilor

14
noi^9,la rasaritul de miine al patriei. Imaginea tre-
cutului calcinat la focul experienfelor dramatice fi-
gureaza o confruntare patetica 99cu fata luminata^
de soarele viitorului : /

Mine!
Soare!
Aici e o vatra de foe.
Sub cenu^a — spuza.
Din crengile batrine
Ti^ne^te flacara.
Trecutul e un butuc
Pe care sta un om
Cu fata luminata
De vilvataia focului.
Cu fata luminata
Un om
Asteapta rasaritul.

Data, 5 martie 1945, marcheaza caracterul de pro-

jund simt al actualitatii politico-sociale» tn care
Beniuc se integreaza mai organic, ca「 poet
- militant
al construirii noil ortnduiri. Poezia politico, de la noi
nu-si putea gdsi un mai infldcarat reprezentant. Nu
fara ci 「 plati uneori tribut aspectului legat de
OCAZIONAL poetul selecteaza in gen ere aspectul
cel mai semnijicativ, proiectindud ca atare9 tn con-
cititorului. Modul direct de a aborda realita-
tea social-istorica. impresia de ecou imediat al feno­
menului colectiv. senzatia de traire nemijlocitd^
,
fierbinte. a evenunentului9 aniprenta de autentica
sinceritate — — toate acestea definesc pe Beniuc ca
POET AL VREMII SALE in cea mai deplina accep-
fie a cuvtntului. In acest fel, notiunea de actualit ate
capata la Beniuc dimensiunea de CONTEMPORA-
NEITATE
De aceea, tni Ah. Apoczia (、 din ciclul VERSURL
1949) nu fara ironie cerp poetilor tntirziati — ideo

15
Zog压 vorbind — sa-$i reconsidere viziunea, actuali-
zind-o, punind ^tristefea carului cu boi^
bov- la gara j.
hi tinip ce noile tractoare
Inniorminteaza fdra cruei sub brazcTa
0 lume pulreda ce moare.

In aceasta noua 1liziune

* * istoricd. trecutul de lupta
al poporului apare el insusi profHat In perspectiva
conteniporaneitdtii. E ceea ce cititorul si nite ca un
flor nou al istoriei, definincl totodata constiinta re-
rolutionard a poetului tn poeinul Clnvara rosie, din
1948. E o coniplexa a fir mare a deplinei maturitati
artistice a lui Beninc — poet de idei, la capatul a
20 de ani de ex peri ent a (de la Toamna din BILE-
TELE DE PxA PAGAL ale anului 1928).
Chivara rosie este ywmul unei constiinte re volu-
tlonare in care ftor id evocarii trecutului se confun da
cu fiorul devenirii is torice inteleasd prin mecanis-
mid luptei de clasd. pe un fund-al (lra ma tic — cel al
rascoalei con(1 use de Horia. Closca si Cri^an. Duhul
rdscoalei impotriva nedreptei orinduiri € simbolizat
de ^Chivara rosie^. care, in viziunea popitlara — cu
care poetul istoriceste se identi fica — insufleteste si
<d!auzeste pe loti luptatorii vreinii. fie ei in stadnil
de sinipla haiducie, fie in ace Ia de veritabili con du-
catori, ca Horia :
Prhi codri, pe uirfuri de steni9
Prin falnicii Munti Apuseni
Umbla pe a tuna, u mbla
Si sjmima-n doinni bas^a
Chivard Kosie,
*
Ilorea-l it intilnise
Aievea, nalucu, Pe dm mini, in vi»e9
Ctnd insehit
Se-ntorcea de lam/xirat,

16
 Si chibzuia ce o sa faca
Pentru tetra luniea saraca.

Mereu prezen t in imaginafia populara ca o proi^c-

tcire lesrendara a unui proces de constiinta colectiva
i nd elung elaborata, Chi vara Rosie parcurge istoria
ca o permanentd in conditii mai mult sau mai putin
aseniandtoare tn esenta lor. T onalitatea populara a
jifiratiunii contribuie nemijlocit la nota de autentici-
tate a procesului istoric pe care poezia il prefigu-
veaza. Rascoala din 1784 capata astfel proportii /e-
endure, care insa tiu ultereaza intru nimic e sent a
evcniinentelor. ci, dimpotriva, o reveleaza cu alit mai
senmificativ. Chivdra Rosie este nuniitorul comun al
cel or trei condibcatori — Horia9 Cloaca Crisun —
nu numai al lor. El intrupeaza An acelasi timp9
proiectat din colo de cir cum stun tele propriu-zise —
mai mult sau mai putin episodice — ale evenimen-
telor, perspedira revolutionard care nu poate fi de
nimic infrinta in determinarea ei legica. Prin ea,
Chivdra Rosie e deopotriva justitiar si nemnriior:

Deoclatd, ca din pci mint,

Din fund id de purpur al zarii
S-aude tunuid :
.,ytne judetul cel grew,
Judetul cel drept al poporuhii meu^.
Si-n zare
S-arata cahire
Chivdra Rosie.

Constiinta mereu vie a prezentuhii li luniineaza

ontenit lui Beniuc prisma contemporand prin care
el .$€ raporteazd la trecut, aplecarea peste ^strave-
chile hi isoave cu marireei vrcmei de de mill t* nefiind
nicioclatd tn sine, ci totinai pentru a scoate mai bine

2 17
 tn evidenfa sensul de fapta semnificafie revolufio-
nara a prezentului nostru. Evocarea istorica are ast-
fel funefia estetica a unei retrospective determinata
in raport cu viitorul pe care-l faureate noua era a
istoriei noastre. Precuni Balcescu odinioara, care
definea prezentul revolutionar al epocii sale ca re-
zultatul unui tndelungat proces de-a lungul a veacuri
5，veacuri de glorioasa istorie, dar de framintare
加 suferinta, tot astfel Beniuc, cople^it de „a stra-
mosestii slaW, de figura hii $tefan ori Mihai, a lui
lloria1 sau Tudor — se ivede
------- ' partas al unui infreg
trecut de ^truda savir^ita de acest norod"'ce l-a dus
la ^rodul vreniii noastre^. In aceasta conceptie
Faptele s pilastrii pesle care
Viitoru-ntin de-acoperi^
Purpuriul rasarit de soare
Pe al muncii aurit pietri^.

E sensul poemului Letopiset cu care poetul des-

chidea, tn 1951, volumul STEAGURI. ca o inscripfie
pe piatra de hotar care e 23 August 1944 :
—Zi
— soare, ]piatra de hotar,
cu soare,
Zi de August douazeci trei,
trei.
Vii tn min tea noastra iar si iar,
Vii sa vezi ce fac copiii tai.
★
★

In 1954 — la 10 ani dupa Eliberare — Beniuc da

cloud cicluri de poeme (MARUL DE LlNGA DRUM,
PARTIDLL M-A-NVAJAT) de o deosebita insenina-
tate, ca o expresie majora a maturitatii sale ideolo-
glee si artistice. Ele sint fundamentale pentru deft-
nirea intres^ii sale opere. constituind totodata una
din izbinzile cele mai stralucite (tie poeziei noastre
contemporane. Sint in aceste doua cicluri mucar
cinci poezii — Furtuni de primavara, Sa nu dai liber-

18
tatea pe ninnc, linga我 drum, Mesaj
nimic, M^rul de ling Mesaj IIn-
scripjie — care, in ansamblu^ rotunjesc , : un adevarut
CREDO POETIC al lui Beniuc. de o cuprinzdtoare
$i profunda semnificafie. Coordonata lor principals
este aceea a definirii rostului
rostului,9 niisiunii _ --------- $i
i---------- artistului
o finalitatii artei sale. Profunda, ardenta dra^oste
pen tru popor se tmplete^te pina la contopire cut aceea
pentru partid. E o confesiune de credinfa a poetului-
contemporan — prin ea — o imagine vie a nofiunii
de poezie realist socialista in cea mat plenara accep-
fie a eL
Stapin ,pe o experienfa
• ce nuniara7 acum un sfert de
veac^ /poetul se confrunta cu sine insusi in planul
virstei parului curunt:

La timple mi s-a strins parul carunt

Ca sarea din adincul ocnei scoasa,
Dar tindr sunt. acela$i in cd sunt,
Pe ininia mea bru ma nu se lasa.

Raportind perspectiva luminoasa a prezentului la

trecutului. poetul expriind se，i・
jramintatcL istorie a trecutului^
timentul de trainica participare la ^aceste proaspele
jurtuni cu flori 就 cu miresme n primavara^ :
N-a fost an a fost q$q mereu
a?a
Aid pe-aceste plaiuri dundrene^
De aceea, ca un arbor, am $i eu
Du pa furtuna stropi lucio^i. in gene.
(Furtuni de priinavara)

Din participare, sentinientul se transjornid

transjorma in-
tr-unul de identitate desavir^ita cu insusi destinul
(^irii, intr o proiectare eroica a poetului 一 combatant
pentru libertatea patriei -
mi se impleteasca
Dear fi sa nil impieceasca pasul.
pasm. ,
Sa ciniurgesc pe drum, sd-mi vie ceasul9

19
 [A tit cr$ vrea <doar farii sa-i mai strig f
Sa nu dai libertatea pe nimic!

Iar daca-ar fi cindva din nou s-o ipiarda,

■zlr prinde-n groapan care zac sa ar da
& as iesi cu palosul afara9
Sa-ti apar libertatea. scum pa tara!
(Sa nu (lai libertatea pe nimic)*

。ddevarata capodopera de gin dire si in tire pro-

糜电 este poemul
jfunda poeniuZ Marul de ling a drum. E .JLucea- ,/ucea-
farul^ poeziei lui Beniuc9 prin nobletea conceptiei si
stralucirea forniei, inscriind o traiectorie din cele
mai luniinoa.se pe cerul poeziei rominesti contempo-
rane. Print run simbol de inspiratie populara
Printr-un populara poemul
define^te tntr-o sinteza desavirsita crezul artistic al
scriitonilui^ dind artel lui poetice cel mai pregnant
continut, cu un niesaj de cea mai ^eneroasa elev elevata
ata
finalitate. Fort a emotionald e realizata prin densita-
simboluhii care, printr-o exemplara economic cr
mijloacelor
„ spin tului
artistice,, se impune spiri tu!ui nostra
prin claritatea ideii incarcata de emotia sentimentu-
" Exprimarea e de o si/nplitate de o fluenta eini-
nesciana, iar starea de spiri _ t _genera ta in su“fie till ci-ci
titorului
tltorului e tot
1 alit de *
' stenica si optimista ca si aceea
infuzata de celebrele ^Rapsodii . I romtneu ale lui
Enescu. Modalitatea poemului e de altfel simfonica^
cu tema pro^rtnnatied repetata in final, ca o iniplinire
rotunda a unei denionstralii^ decurgin(1 sigur si
cal m — -fara semnul vizibil al nici ujuti e fort- de e!a-*
_ ___
b orare — crescuta, pared, firesc direct din initna
poetului. Imaginea niarului rind pe rind, in^drcat de
rod, in peisajul multilateral si divers al patriei. esle
plastid tatey tocmai pentru ca
mareat a plastidtate^
de o mareata cd nu are
2〃 ea nimic coplesitor si ostentatii\ ci a pare ca un
element firesc, vapor tat tarinei insasi.
insdsi, care l-a gene-gen<
r。，si l-a crescut^ din seta careia ci die — in rotatia
(inotinipiirilor ——se improspateaza si rode st e penfru

20
a se darui necontenit9 siniplu si generos, ca o lege a
nalurii :.

Sint mar de lingo, drum 牖 fara gard.

La mine-n ramuri poame rosii ard.
Drunietule, sd iei fara sfialu,
Caci n-ai sd dal la nhneni socoteala.
lar dacci vrei s-aduci cuiva nuiltafn,
A<lu-I larinei ce sub mine-o am.
E tara ce pe sinul ei ne (ine9
llranindu-ne pe tine si pe mine.

Tn i in pan dera bilele lui de ton. atitudine, ntumle,

conceptuale si afective9 Marul de linga drum sur-
prinde ceva din omenia duitotdeaunu a poporului
nostru, in tratci in orbita mat largd a unianisnntlui
socialist. In cinlecul popular, motivul ^marului de
linga druin^ are un prilej pentru a ilustra dez vol ta­
rea pentru omenia calcatd in picioare odinioard ; in
jtoemid lui Be nine, motivul — —pcistniid cu o nealte-
,omenii — n
rata autenticitate sufrestiile vechii 9,omenii^
fost actiializal in sensid unei modificari inipartante
de sens: e si ^uremia optimisla bucuria implinirii
celui ce se daruie colcctivitdlii din care face parte,
nazuinlelor ei. In raport cu intregul ansarnblu care
l-a precedat, Marul de linga drum e un poem al con-
strucfiei pasnice, un cintec al bucuriei pentru ceea(e
a cum se infuptuie^te
infupluie^te in rilmul
rihnul in luniina zilelor
noustre. Marul — simbol al poetului 一 se contopeste
cu ^naturu^ sa — simbol al vietii colective, al popo-
mini si al patriei sole, cdrora le este organic iute-
grxtt :

Cin(l se-ncalzeste-n primaveri sub soar^

In mine si nit puzderie de floare,
Jar vara, adapat de sucu-i sftnt9
Cu crengile rnd-ndoi pina-n pa mint9 、

21
 归 semn de prea adtnca plecaciune,
De
-- tot ce-as vrea sa-i spun nu ^tiu spune.

In ftoanina, cind pe creangd mar de maru-i9

La .paminteni cu dragoste
〜 ma, darui..
Cind au pornit podoabele sa-mi cada
S，vine blana groasa de zapada,
Eu string virtos in radacini pamintul
Sa
2d nu imd smulga din temeiuri vintul.
an de an mi-i rodul mai bogat,
Q" de an mai gnta sint de(lat.
Nimic idilic 就,fin consecinta, nimic retoric, aca-
demist sausan emfatic nu altereaza continutul acesta
de sanatoasa conceptie, strabatuta de un optimism *...........
substantial ca dominanta a unui peisaj sufletesc de
Renastere, tn care increderea in viata tn viitor sint
coinponente fundamentale. Prin chiar (aceasta. —' poe-
mul are ununcaracter
( de manifest, modalitatea caracte-
ristica poetului care necontenit se confrun ta pe sine
insusi cu colectivitatea din care face parte si careia^
prin opera lui. ii este destinat.
Niciodata rupt de aceastd profunda csuprema
realitate
. 9 totdeauna in miezul ei. identificat J \ cu nd-
zuintele ei stegar al luptei pentru indeplinirea lor,
traind din aceastd orgaiuca participare $i daruindu se^
ei cu toata fiinta nnrtrptul artistului-
fiinta lui — acesta ep portretul L
cetatean pe carel proiecteaza opera lui Beniuc in an-
samblul ei, Marul de linga drum intruchipind! un co-
rolar al eticei scriitorice^ti
,，asa cum este ea definita
ln conceptia 应 prin metoda realismului socialist La
baza acestei orientari^ in structura ei ( ideologic-artis-
intra — ca o adevarata forta mo mottrice
rice a persona-
litatii umane^ ca singele in artere — principiul parti-
nitatii coniuniste.
minima noastra apartine Partidului^ — spunea
^olohov la un congres al scriitorilor sovietici. Iniina
lui o trimite ca，金lesaj" la Congresul Partidului si
poetul din ,poeziai cu acela^i titlu (din ciclul PARTI-

22
DUL M-A-NVAJAT, editat tn 1954). Tonalitatea e
aceea^i din M^rul de lingH drum :
Eu la Congres trhnit atita doar: ④
Aceasta ininia a niea in dur.
Bataile i-s cam neiegulate,
Caci hate cam de mult, destul de mult.
Dar de ctnd tnsunii eu stau ascult,
Partidule, ea pentru tine bate.

“Mesajul" inchide un capitol de istorie ronu-

neasca, acela determinat de partidul clasei munci-
toare totodata o marturisire de credinta a uuui
poet integral angajat, pe. deplin daruit poporului 2
calauzitOTului lui, partidul, a^a cum numai un artist-
cetafean comunist poate fi. E un oniagiu vibrtnd de
sinceritate iubire adus Partidului ca expresie su-
prenta a con^tiintei maselor in ce are ea mai trainic
mai inaintat, ca flacara inereu mai vie mai strd-
lucitoare, care a luminat lumineaza drumul po-
一
porului in noua era a istoriei uniane. De ' 就一 sen-
unde
timentul de profunda recunostinfa 就 slava:
$i-n zorii ce revarsa peste frunti
Lu mini de purpur muntilor carunti,
Cu pieptul plin cle-a vie^ii prospefime
Eu te slavesc prin tot ce pot am,
Partldule. spun multam, mulf^^9
Cii si nt si merg'nainte in multi me.

Cu sentimente de asenienea tensiune lirica, intr-o

asemenea tonalitate. indenmul din Inscriptie pare
mai mult decit firesc, in stilul de asta data cadentat
pared tetiat cu dalta anume pentru cel care — in
evul nostra — intra pe poarta mare a viefii :
Sa fit Partidului o^tean
Cata inereu in gind fapta,

23
 Sa dai o judecata dreapta
sa nu tremuri de dayman.

comunist, fii deci erou !

Raspunzi de fericirea lumii
Aid, pe suprafata humii9
In evul luminos nou.

Evoctnd trecutul de lupta al partidului tn ciclul9

外 din 1954, IN FRUNTE, COMUNI$TII,..poetul %in-
china,
china eroicei clase muncitoare 1versuri，inspirate
； din
aceeasi nemarginitd dragoste de popor.. in ce? are el
mai bun si mai inaintat. Acesta e ;si' sensul intregului
a carui ^inchinare^ subliniaza --- i semnificatia
majord a idealurilor pentru care au luptat si lupta co-
nuiiiistii, idealuri care suit pentru noi tot atitea forme
血 calauzindu-ne pasii in veacul in care toate
de luniina cCdauzindu-ne
drumurile due spre comunisin :

^Naltiinile de vol visate

co munis nml. culmea vietii,
rdsfring pe fata noastra,
Lufnini rasfring
Lumini
Ne cheama-n faptul diniinetii.

Si in cicZtti' AZIMA, din 1956 (precedat de TI\ A I-

NICIE, tn 1955), —
,,」poezia
— Partidul
• -
aduce acee(isi (( //-
^tiinta a inegalabilei forte morale* 厂二 pe care o inlru-
Pg。detasanientul de ..frunte al clasei ___ i muncitoare :
Esti calea ce-o ^aseste omul.
Pier du t in codru, fara urnia ;
Esti prin desert, deodata, poniul,
Cind setea pe drumet il scurma.

T u calail z 1ne esti* si carte,

invafa-ne, iubit purinte9

24
 $i cum sa facem mat depart^
cum sa rnergem inainte!

Luptator pentru pace^ irnpotriva inortii atomlce^

tmpotriva razboiului, Mihai Beniuc d(L intre allele,
Umbra de la Hi robinia, poem de idei purtuid am-
prenta tragicd a celei mai monstruoase fapte pe
care o putea imagina imperialisniul. E aici un in-
treg registru de valori uinane, schilodite sau pur si
siniplu nimicite de razboi, care — evocate cu maies-
trie — comunica sentinientul cutremurator de ura
impotriva a ceea ce ar putea insenina repetarea unei
asemenea crime impotriva umanitatii. Ca in aceasta
strofa. unde viziunea de cos mar e strapunsa de stri-
protestfitar si pate tic al onienirii naturii deo-
polriva iiltra^iate:
Omul a pierii, dar umbra strigd :
9,Unde-i omul nteu ? Cm l-a ucis
Tac mine, sir ma se-nctrli^u
Pe-un ce floareu deschis.
Primavara, cu pi ci oare friute^
Din inol^zuri cearcu sa se-cuviute.

Un simbol din cele mai originale si totodata din

cele mai proprii vastei — dar nu mai putin semnifi-
cativei — hiografii lirice cuprinse in opera poelicu a
Lui Beniuc este cel din poezia Ini ma batnnului Ve-
zuv, cure (ld titlul culegerii ((lin 7957). Imcigi-
nea e deosebit de seiHiiificativa pentru concept la des-
pre rolul (irtistiilul, dos、畔e raspunderea lui — alit
de mare^ incit ch iar du pa moarte. dacti i st or la ar­
cere-o. din suflelu-i incandescent ea si simburele
vulcaiiului ar putea izbucni iarasi lava fierbinte peste
(lusmauii ce s-ar mai putea ivi:
Omenire fara de-mpttrafi
Greste pe—Ee sornnu-mi tempot'ar.
_L

25
 Dar bagali de seama, nu mi^cafi9
Ca n strqfunduri mai mocne^te jar.

Lini^te-i9 tacere-i9 e pace

e nea pe cre^tetul ple^uv9
Insa-n miezul muntelui mai zace
Inima bdtrhiului Vezuv !

Strofele citate demonstreaza gradul tnalt de expe-

rienta la care a ajuns poetul,
poetul. ca proces de elab orare
de proiectie artistica a unei idei care, de^i o per-
manenta a profilului sau ideologic, gase^te, to-
tu^i, noi fonne de raportare 就 de expresie, mereu
originate ca maiestrie, potentind tn plus tocmai ceea
ce <constituie fluxul continuu al mesajului sau Uric.
Altfel spus, Beniuc are aceasta insu^ire artistica de
a se repeta pe el insu^i, in ce are mai constant 就 51 mai
mat
consecvent ca filon de gin dire sinitire, dar de fie-
care data cu alta .si alta stralucire.
E ceea ce se constata in ciclul imediat urma-
tor. din 1957, CALATORI PRIN CONSTELAJII, in-
tie altel^e in poezia Eu am rabdare. E aid o suprema
generalizare a ideii de totala daruire a artistului. de
血 ta aceasta in perspectiva univer sului co munis t, a
e矿ei comuniste. Poetul proiecteaza viziunea peste
timp, peste nieridiane9 sinitindu-se nu numai fntr-o
desavir^ita osnioza cu poporul sau, ci9 prin popornl
care s-a eliberat, cu toate popoarele,
popoarele9 cu intreaga
omenire. Procesul greu, dar necontenit al progresu-
lui, o,l luptei omului pentru desavir^irea lumii a
lui insusi este cuprins in versuri care exprimd o
data mai mult puteriiicul elan cu care poetul se con-
tope^te in umanitate, cu sentimentul unei plenitu-
dini infinite :
Rabdarea mea e insa si mai mare.
Le iau pe toate iar de la-nceput
le ridic mai mindre, mai fnunoase
Caci eu mai rabdator stnt decit vintul9

26
 Ori ploile ori a pa fluviala,
Ori marea cu talazuri repetate.
Eu sint POPORUL.
Eu sint multiniea ude POPOARE
$i si mt cum cre^te-n mine OMENIREA
Puternica, mar eat a, unitara.

Cheia de infelegere a poeziei e aceasta : bazat pe

coii^tiinta legitafii istorice, inarmat cu conceptia
^tiintifica despre lume, cu increderea
\ nedezmintita
tn notiunea de progres, in forfa de eliberare a onie-
nirii in capacitatea ei — infinita 一 de desavir-
5，re, eu9 poetul, am rabdarea sa a$tept, rabdarea in-
temeiata pe certitudiiiea victoriei.
*
★ ★

Prin tot ce are mai contemporan mai maestrit

artisticeste, poezia lui Beniuc e una din fatetele ro.
minesti ale umanismului socialist. Beniuc ridica in
cele mai bune din poemele sale un iinn de slava Omu-
lui. li cintd puterea frumusetea, li proclamu necon-
tenit dreptul de stapin incontestabil al universului,
al naturii. Este poetul care tn Materia §i visele (din
ultima culegere cu acela^i titlu, aparuta in 1961)
poate exclania, pe deplin incredintat:

Curind vor fi astrele-ale noastre!

lar unde o sa nceteze vesnicia
Va merge mai departe poezia9

Materia §i visele poarta aniprenta cugetarii con-

teniporane a unui poet pentru care cuceririle
actuale^ conceptia ^tiinfificd despre lume nu nuinai
cd nu constitute un secret, dar este iniplicata ca un
element tntru total normal, propriu9 organic, al in-

27
 su'崩 pf'ocesulni r/e gtndire. Cttrolarul artis/ic : poetul
(lxprima cfipacitalea de vis perpetun al onieinrii
treplat, se concretizeaza in recilitdli tan gibile :

Dar eu ma I stiu ce tu nu banuiesti:

De ce-s in stare fiii paniiutesti.
Punti arcuind, ei tree ^onind, Ab i s ul!
Ei au cuniplitul har intr-insii: V i s u I.

Chi ar meditatiile poetiiliii in legatura cu vtrsta

cunmtefei consiihue de fapt un pretext pentru a
torbi despre toale ale tarii si ale reacului^ des pre oa-
meni 敬 infaptuirile lur, despre thismani si prieteiii,
despre pace razboi — Hrhjuc realizind, a stfel, un
amplu ctntec al vietii care nu se pleaca in fata mortii.
hir originalitatea, candoarea tinereasca cu care cinta
el drag。Mea, din aceas ta perspectiia a ,9virstei cd-—
runt^, modi bl coutagios de a se bucura de riaia si
de a instijlefi pe ^ameni in tot ce le implmeste pe「对
ndlitatea shit, in fwid, tot alt tea con sedate si mar-
turli ale iinwnismului propriu societdfii soci^diste.
l^umai chntr-o asemcnea conceptie 拓n poet de IYZ-
loarea si fort a artistica a iui Beruuc pul^ci da o poe・
xie ecluvalrnd cu un teskimenf. c^tmparrvbil in profun-
dltatea de gindire si in niaie&tria hii cu Marul de lingii
drum. Este poezia Ca rouu (din ul timid vol it in ) in care,
jacind o retrospectii'a a intre^ii lui activitufi, poetul
sintetizeuza intreu^a lui autobiD^rafie artistic a. Si cu tu
ideea inajora a a cestui siEe* nu pulea fi decit aceea
care doniina si de ter mind inlrea^a lui ^artd poetica^ :
(laruirea totala luptei poporului, istoriei lui, dureri-
lor si bucuriilor lui — cq es 矽$如昵 slmbeli^ta
slmbelizatu aid prin
in si si &chii poetuhii care, si dujKi va strajui
de sus in emttarea scumjwlor imasrini ale vietii nei,
la Jaurirea careia a con/ribuit el uisusi prin arta sa.

28
Dar atunci, ace^ti 9Juceferi gemeni, de luminH
grei" vor sta gata sa cada ca roua binecuvintatoare :

De s-ar intoarce careva sa vada9

In urnia ar zari si ochii mei —
Luceferi gemeni^ de lumind grei9
Ca roua gata pe pamint sa cada.
★
★ ★

De pe cuhnea a peste 30 de ani de creatie lilerara,

(lesfdsoara cu entuziasm acli vita lea
Mihai Beniuc isi desfasoara
lui de ^tobosar al timpurilor inscriind noi si
noi valori in registrul sau poetic. Este iinaginea pie-
nara a unui poet combatant in cel mat proflend inte-
les al cuvintului. adinc an corat in actualitatea fier-
binte a e])ocii vulcanice pe care o traini. in inima cd-
re i(i oj)era lui — alatari de a altor poeti ai vremii
noastre — ne situeazd pe noi toll. Pentru cercetato-
rul lite rar. tot ce e mai
z::i bun in opera Hrtea a lui
iiiue se impune ca o demonstratie concretu
con ere tu a ceea ce
mpioda realismului socialist pocite genera si dezvolta
ifitr-un talent de au ten tied si nedezmintita origina-
liidie.

GEORGE IVA$CU
 DRUM SN SUS

Cind voi izbi o data eu cu barda,

Aceasta stinc^ are s角 se crape
Si va ti$ni din ea §uvoi de ape !
Baieti, aceasta este arta !

Nu mai umblati mereu dup汝 exemple ;

Exemplele-s facute pentru pro$ti.
Din serie de vrei sa te
1 cuno^ti,
Fugi de carari §i nu intra in temple.

Eu am luat-o fara drum in sus,

Puteti veni pe urmele-mi de singe,
Mai urc, $i・mi vine citeodata-a plinge
$i m^-ndoiesc sub cruce ca Isus.

Vad, totu^i, cum in jurul meu tresalta

Izvoarele-nceputurilor sfinte
$i sufletul meu, ametit, se simte
Vecin egal cu umbra ceealalta.

Aici cu Dumnezeu la cot, in Fire,

Minuni plapinde plamidim din tina,
Cioplim din bezna forme de lumina
pi nu doriin
< nici „jertfa, nici iubire.

Iluzii trecatoare nu cunoa^tem.

Stim noi Nimicul datAtor de friguri :
Odata ne va trece peste diguri,
$i-n van o isa-ncercam sH ne mai na§tem.

31
Dar Noaptea asta ce-o tinem in brata
Si de calcluri am vrut sa se patrunda,
Pe veci de veci a devenit fecunda :
inflori viata din

1937

FAT-FRUMOS

Slrabat, singur, padurea.

O vijelie grea
A prabusit un uria§ stejar in calca mea.
Jar podul peste care era sa tree
L-a dus §u\oiul, cu incc.
Si tot $uvoiul a minat
Balaurul,
Cu care chibzuisem sa ma bat.
Voiam sa scap frumoasa fata dc-mparat.
Dar nici fata nu §tiu unde e.
A pierit desigur cu povestile.
S-a dus $i imparatul, nnparatia-i moarhl,
N-ani s-o mai gasesc pe nici o liarta.
Si ma due, ma <luc jnereu pe-un drum
、
Ce se pierde-n departari de funi.
Poate, poate totusi undeva
Se ascunde Cosinz^ana mea.
Irni azvirlu buzduganu-n zariw
Ndua tari colind §i noua niari.
Ani ajuns ? Nu am ajuns ? Nu s(iu,
In jurul men nu vad decit pusliu.
Sa nia-nlorc e poate mult mai bine
Altii vor avea folos de mine.
Oanienii in drumurile mole,

32
 Se zi)a(cau jticind in lanjuri grclc...
Maiculita, spada mea saraca,
€)arc de te-oi scoate eu din teaca ?
Uilc-n zare oamenii asteapta.
Cearea sa le-aduci o zi mai drcapta I

tovarA^ii copilAriei

Ain venit iarasi la voi.

Mi se fiicuse dor de
J)e apa sonora si 1 impede a Desnei,
De culinile cu i)aduri alb Doahilui Marc,
—De-acolo voi a in sa ating in copilarie cerul Cll
min a —
Si mai cu seaina de voi, to vara si ai copilariei inele；
—Nil ni-aiu sehimbat de loc ?
Da. peste mine Timpul tnece ca peste Piraniide.
l)ar voi n-ati invatat istorie nu ?titi ce spun.
A fost o glum a doar, voiam sa spun ca 11 u rnor
niciodata.

Voi insa slili ca nuinai Flescuta

Sta linga sat de cind vcacul
Ca un dulau cu capul pe labe
Si n-o macina nici ploile, nici vintu], nici Timpul.
I ar omulI se scliimba ca anotimpurile
$i trece <ca undele Dcsnei.
Cliiar voi v-ati sc】iiml)at mi】】h de cind nu v-am vazut.
Va in a i cimosc doar in copiii vostri.
Ouhii lor ma privesc ca murale coapte din tufis,
Ori ca albastritcle din lanul de grin

3 — Mdrul de linga drum 33

$i nu ma cunoa^te nici unul.
Voi ce pri viti a$a ciudat la mine ?
Nici voi nu n)d cunoa^teti ?
Ori nu ma mai socotiti <le al vostru.
Ci spuneti o vorba !
De ce v-au ramas gurile ca ni$te clopote fara limb a ?
Nu mai rasuna in voi ca-ntr-un ghioc
Fovestea niinunata a prunciei ?
Cum alergam ca furtuna.
In fuga nebuna, pe bete !
Hi ! cal nazdravan, pin a unde se bat niuntii in capeie !
Pe-atunci crcdeam aievea in basmul Cosinzenei.
—Cite cuiburi de pasari n-am lasat pustiite !
Numai rinduneaua era sfinta
Si putca sa-$i creasca lini^tila
Puii cu gura larga, de aur, in cuibul de hit.
Azi. ahi a daca mai este ceva sfint pe lume !
De-aceea taceti si voi.
Nu va mai incalzesc cele trecute.
1 n locul verilor de-odinioara.
Cind inotam ca ni$te pe$ti
] de bronz
In unci ole gilcevitoare,
Ori stateam tolaniti ca zeitati marunte
Pe nisipul arzator
Impestritat cu tufe de arini racliite, 一
In sufletul vostru a patruns
Vara cu munca din zori pina-n noapte.
Va place mai mult hirsiitul coasei
Prin holda de orz, griu sau secara,
Decit ciocirlia cintind nevazuta-n vazduh.
Asudind printre snopii trintiti la pa mint
ingrijorati de norii ce intuneca apusul,
Nu va mai ginditi la zilele frumoase
Cind rataceam cu undita pe vale
Smulgind din apa pe§tii ca argintul.
larna, puneam ciinele in saniuta,

34
Ca sa $tie §i el ce bine-i sa te poarle altii.
Ne era frig numai la nas
$i nu ne pasa <le loc de amenintarile mamei.
Acuin stati adunali linga vatra,
Beti, dintr-o singura sticla, tuica nu prea tare.
1 njurati domnii
nu §titi cum sa va platiti darile.

Nici toainncle, nici primaverilc de altadata

liisat urine in voi,
Nu au lasat
Cum nu lasa valul ce trece pe-un mal de nisip
Eu numai am pastrat amintirea lor intreaga
I nscrisa in ini ma
Ca anii ccrcuiti
1 n trunchiul sicjarului.
Nu afara, in mine sint urine]e copilariei.
Dar ce folos ? Nu ma pot hicliide in trecut
Ca omida in gogoasa de niatase.
Viata urla-n mine ca un lup flamind,
Ratacind prin pustiul codrilor.
De-aceea poate colindai pamhitul.
Si n-am gasit nimic.
Numai granite, granite peste tot
$i porti zavorite cu lanturi chingi de otel.
Voi, stind aici pe loc, va gasirati rostul.
Dar poate nu e dat oricui
Sa-nalte un altar caminului.

Po unii-i poarta stele fara noroc

Pe toate drumurile vietii.
Si eu sint unul de-acela.
Ratacesc ca un ciine fara stapin
Viata-n lung $i lat.
Dar nu port pe grmnaz urmele lantului.
A§ rupe cu dintii catu^ele de pe iniini

3* 35
Ori mi-as mu sea miinile
Lasindu-lc-n catuse dusmanilor :
Libertatc, Kbertate,
Pentru line...
—Ci trebuie sa plec !
Sint nnilte - facut
--------- de ------- iin tara noastrii.
Va fi mare clocot dhiot in era ma vietii.
Si voi veti calca poate-n picioarc
Slrugurii putrezi de copti,
Dhi
—i care-avcm sa -stoafcem
Vi mil de viata lunga
Al Neamuhii nostru !

Si-acuni, la piecare, o vorba.

Aveti voi sus, pe <lcal, un cimilir.
Nii-i ingrijit prea mult.
Frin gardul de spini
Tree vitele $i pasc netulburate
Printre crucile cazute.
Natura, fara s-o stingheriti,
Rcsoarbe in sinul *ei mortii,
Stcrgindu-le amintirca.
Inii place insa ca 1-ati pus mai sus ca satul.
Doar moartea-i inai presus decit viata.
—
—De-o fi sa mai revin vreodata, obosit,
Cu toiagdl credintei frlnt in doua,
Cu visurile numai zdrentc,

Si Insetat de sonimil pamintului,

As vrea ca-n cimitirul vostru neingrijit
Sa imi sapati si mic o groapa-adinca.
Acolo sa-mi putrezeasca oasele batrine
Si sa ma topesc fara urma
In sinul nepasator al naturii.

1935

36
 AICEA PRINTRE ARDELENI

Aicea prinire ardeleni ma si mt acasa.

1 n fiecarc vad un ncpot de-al lui Horia, de-al lui lancu,
Ai ! ce s-or misca-ntr-o buna zi Muntii Apuseni,
Ce s-or urni din loc, ca uriesii !

Mi-ani ridicat privirile spre cer,

Bar nu-mi spune nimic ma treat a lui de stele,
Nici luna lustruita ca tingirea.

I ini pun in scliimb urecliea pe inima tarii

Si-aud ba tai neregulate prin geniete surde...
Freamata pad urea romineasca,
Ca-n preajina vijeliei !

Mi-am culcat capul pe lutul strabun

Alaturea cu altii
Ce mesteca prin somn cuvinte fara fsens.

Si-am vrut sa dorm.

lbu insa-aud, in noaptea ce sc lasaF
de piatra pe tais de coasft...

1935

POETILOR TINERI

Pe Eminescu noi, poelii tineri,

Zadarnic inccrcani,,nu-l
nu-1 voni ajtinge.
Cinteccle lui farA seaman
Sint pentru noi miraj de neatins.

37
Caravana noastra trecatoare
Alearga dupa oaza visurilor lui
Si oaza alearga mereu la fel de deparic
In zare.

Dar Eminescu nu cuprinse tot

In stihurile lui dumnezeie<ti.
Durerea romineasca-i mult mai mare
n-o cuprinde toata nici un cinlec.

Poeti, poeti !
Va puneti urechea pe ini ma tarii
Si-i ascultati bataile neregulate.
Spuneti-mi ce e aceasta ?
De ce-i bolnava oare tara noastra ?
A putrezit stejarul rominesc ?
11 rod la radacina viermii tainic
De-si clatina coroana a caderc ?

])e ce atilea crengi uscate-n virf,

Alita vise
§i-atitea Irunze vestede ?
Ce-nseanina tin jirea aceasta ?

Pe Eminescu noi, poetii tineri,

Zadarnic inc ere a in, nu-1 vom ajunge.
Dar Eminescu nu cuprinse tot
In stihiM'ile lui dumnezeie§ti.
Durerea roimineasca-i mult pre a mare
$i n-o cuprinde toata nici
ni un cintec.

Cit despre mine, ce sa va spui ?

En nu am darul versului decit in mica masura.
Prefer sa spun in proza ce gindesc.

38
 Si mai presus de toale nni place sa tac.
I)ar citeodata ma cople§e§te tristctea
Si-atuncea trebuie sa scriu.
Ca fluxul marii
Cresc in mine durerile — valuri,
Sfarmind in druinul lor cotropitor
Zagazuril
Zagazurile puse cu invat.
Suferintele gloatei ne^tiutoare
Clocotesc in mine ca viforul.
Ma si mt din nou Uranul
1 二一
' de pe Crijsuri
Si-mi reinvie-n niinte vremea lancului.
Ah ! domnii, domnii...
TSu cu penita,
Cu ascuti^ul coasei
Inn scriu poemelc salbatice.
Cuvintele-mi zl)oara, de foe de plumb,
Ca gloantele din flinte !
Sh lase ran a vie or ice vers al meu
In cititor.
SE singere de d urcrea neamului
Jnima-inpietrita !
Ce stiii ?
Poate nu asta e arta.
]'oate-am gre$it.
Cind luna trece grabita pe cer
Ascunzindu-§i fata dupa norii stravezii,
gindesc cu o mica parere de rau :
?e ce sa fii mereu atit de singur ?
h undeva, departe, o femeie.
E
Care te-a«；teapta...
Mingiierile caminului
Sint poate mai placute
Dccit ve^nica lupta
Si rat^cirile fara capat.
N-ar trebui sa-ti lunece printre degete,
Ca un pe^te de argint.
Tineretea.
In clipcle as tea de grea solitudine

39
O iau razna prin noapte
Si colind fara tin La
Toate strazile orastilui.
Ori ma infund aba tut
In vreo ctrcium^ proasta,
Din eartierele s互race,
Si-mi torn peste ranile vi-etii
Vinul acru.
Si totu§i cred intr-o lumina nouu.
Dar penlru asta, noi, poetii,
Trebuie sa ^tini pe care coa^rtla
E de sunat.
acum de cintec^ duioase,
JNu-i tiinp acuni
De luna $i dragoste.
Ca niurinurul izvoarehvr
Si ^opotul frunzei,
S-and mai tare genie tele surtle
Din pie pt til iTniltim ilor.
Descintece $i blesterne ne trebuie !
Ca vracii sa virini in viata
Febra mi§carii.
Sa plesneasca odata gogoasa prczentiilui,
Ca sa vedem ie^ind din ea
Fluturele vietii noi.
Din z4rile de singe si de scrum,
(la o mi mine noua sa rastira,
Calare pe Destin,
Omul 1

Nc-or ingropa probabil fara urma

Darimaturile Istorici.
Sc vor asterne peste noi
1 n straturi mepatrunse
Zapezile uitarii.
Viata noastra consumata
In para §i flacAri
Nu va lasa fosile $i vestigii

40
 Pentru nmzeclc de-apoi.
Bolizi fulgera tori,
Prevestiloare comete
Vom trece pe zarile Timpului,
Stingindu-ne I u min a de o clip 我
」n vcsnicul Nimic..
Ci din cenusa noastra risipita
Pe ciiupul de lupta al Veacului
Va inflori aievea pentru altii
]Frumosul
5rumosul nostru vis de fericire.
I ar bucuria de a crcdc-n vis
„ vis
E penlru noi rasplata cuvenita.

Emineseu noi, pocjii

poclii lineri,
Zadarnic incercani, nu-l vom ej 二
ajunge,
Dar poatc noi avem destinul falni
-…ic
De a sima L din trimbitclc Mortii
Sfirsitul Veacuhii
・Si de-a vesti multimilor flaminde
O Viata noua !

1934

VERSURI DE SEARA

Nu caut tristetilor leacul

Pe unde trecum laolalta.
Acesia pe tinipuri fu lacuk
Din la« a ranias doar o balta.

Nori galbeni in tunna razlcala

l*e midria pusta col in da —
Ci・n ape de sonin $i verdeaja
Azi nu se mai vad ca-n oglii雨.)

41
Cu zarile mute se-mbina
Cimpia in duh inonoton.
Doar plopn §optind in surdina
Pastreaza din vrenmri un zvon.

Un gind sovaielnic ma-nvi la.

Pe druinul in ierburi invins.
Sia banc a de ploi putrezita,
Apusul ca fierul e stins.

Nu caut tristetelor leacnl 一

Fe unde trecuram visinJ,
Acesta pe timpuri fu lacul...
Pe cimp trece vintul plingind.

VINO IARASI TU

Vijiie trecutul ca o scoica,

11 ascult si te revad in vis,
Te aduce-o nazdravana troica,
Te aduce iar la mine,
I ar la mine,
Nu te uit, a$a mi-i scris.

Alba vijelie de zapada

Pe cimpia sufletului meu,
La picioare are iar sa-ti cad a
Ca un rob ce te ad ora.
Te ad ora
Umilit poetul tau.

42
O, te-a$tcpt, te-astept dc-atita vrenie,
N-are viata fara tine rost,
Mi-i urit sa deapan vise gheme
Si-n iluzii sa mH leagAn,
Sa ma leagan,
Sa visez cum ar fi fost...

TNDURERATUL EROS

Indureralul Eros hica, inca

Alai hohote$te-n -plinset pe aleea
Trecutului. in silha lui adinca
In care s-a pierdut fugind feineea.

li banuieste-n fiece
Statura-ncliisa ve$nic sub blestem.
Aude printre frunze cum suspina
$i frunzcle-ar trada-o si se teni.

Izvorul tainuit pastreaza chipul

Ce undele rizind il ra-sfatara,
lar urmele le-a netezit nisipul.
De nu se mai cunoa^te semn in tar^.

Cind luna iataganul arunca

In fundul apei cu pietri$ de stele,
AscultA Eros visitor in lunca
Duiosul basm in grai de filoniele.

43
Simlind ca-i vine iar si iar s词 plinga,
Se face bun la ini ma ca pita.
Si-inbrittiscaza plin de dor o stincd
In care poate-a-nmurmurit iubila.

PROOROCIRE

Cu radacinile-n niorminte
Si cu tulpina prinire voi,
Mi-s gindurile frunze sfinte
Co spun de zilele de-apoi.

Vai voua ! Noaptc grea de spaimfi

Slihiile vestesc in soapta,
Cii vine cel care defaima
Orinduiala victii dreapta.

Un corb va stinge cu aripa

Pe rind luniinile nadejdii ;
A eac durcros va create clipa
liivinetita de priniejdii.

Vor stoarce singe negru dintii

Din niincinos vopsite poamet
Copiii・§il vor minca parintii
Si-o sa ]le fie $i mai foame.

Din flori vor scoatc capul ?erpii,

Taeiune se val face griul,
Un cimp de ace pre^ul icrbii,
Catrc izvor s-o scurge riul.

44
 cresle colti de fier la vile
Ca tot ce-i viu, murind, sa -j^asca,
Si toate visele ivite
Vor f i dear pentru moarte ma sea.

Vai voua ! Noapte grea de spanna

Slihiile vestesp in ^oapta,
Ca vine cel care defaima
Orinduiala linnii dreapta.

1939

CU FRUNTEA RAZIMATA-N CER

Cu fruntea razimata-n ccrv.

Si frematind cu pasii lutul
lirasc in urma mea trecutul
Spre-un viitor greu de mister..

])e neguri, nu (listing precis

1 ndepartatul1 rosu |el,
',
CretL citeodata ca ma-nsel,
Ca toate nn-s decit un vis.

Dar sa ma-ntorc mi mai e chip,

Vin dindarat urmasii multi,
Setosi, fkunhizi, bolnavi, desculli,
Prin astcptarca de nisip.

45
 Ei v^d 'nainte sfinta oaza
J5i-ntreaba daca-o vad $i eu,
Eu dau din cap merg mcreu,
In urma-mi gloata nainteaza.

Cu fruntea razimata-n cer

Si framintind cu pa§ii lutul
Tir^sc in urma mea trecutui
Spre-un viitor greu de mister.

1938

DKUMUL MEU

Pegasul meu e murgul romincsc.

El §tie doar poteca ?i urcu^ul
Spre virful catra care nazuiesc,
Pe care pajuri mari au culcu§ul.

Acolo e palatul din poveste

$i Cosinzeana ve$nic nentilnita 一
N-o vad prin ccata, dar eu §tiu este,
$i murgul bate vajnic din copita.

La poduri au二 sa iasa dedesubt

Balaurii cu capetele §apte.
Va trebui cu din$ii sA lupt
Din zori de zi pina tirziu in noapte.

46
 "
Dar am isa fac in singele lor baie,
Si limbile lor pune-le-oi in sin,
Ca sa Ic vada zina mea balaie
Cind ziua va veni la ca s我 min.

Iar de va fi ca steaua niea sa cada

'Nainte de soroc pe drumul greu,
Un alt fecior cu frunte de zapada
Va (luce mai departe driunul meu !

1910

MELINA

Toata vara, toata toamna latrS,

Melita, nielita.
Cad puzderii cinepile vcrii,
Cinepile loaimici cad puzderii
Cum le inu^ca indirjit §i latra
Melita, nielita.

Vraf uri al be — oase —inipresoar^

Mclita, nielita.
lara ea. flamind^, minca, minca...
Melito, nini vrei ? — Mai ada inc(l !
Vrafuri albe — oase — iinpresoarA
Melita, nielita.

larna doar mai tace cit mai tace

Mclita, nielita.
Dar acuma iat-o iar la soare

47
Melita de cincpi tocatoare.
1 nca tace. Oare cit mai lace ?
Melita, melita.

Ln fior prin cimpuri se strecoara :

Melita, melita.
Tinerele fire de verdcata
Cresc superbe, pline de viata.
Dar prin clinp fiorul so streeoaru :
Melita, melita...

1942

LA MINE-N SINGE

Nimica nu mai am de sptis.

Sa vina de vor altii ca sa-nceapa
A pescui-n aceasta tulbure apa 一
Eu in-ain in tors cu spa tele catra apus.

Ca un bu jor cu capul rupt,

Ma uit nauc la uria^ul pom :
De fiecare creanga spinzura un om.
Nu, nu! aicea n・a§ fi vrut sa lupt. •

Voi, nesatuilor <le lupte,

Poftiin gustati aceste frupte !

S-apleaca peste liarta Duhul Raului,

li roade rinza mi turbat nesatiu

48
 De singe tinar si de spatiu.
eniti !" urla-nlunecalu gura Haului.

Eu nu inai am nimica de spus.

Colcaie de putrccle baltoace,
La ficcare pas cineva zace
Din rasarit ori din apus.

Hei ! fratilor, la minc-n singe

Isloria conteniporana plinge.

1942

DESTIN

Ce va tot involburati razmoriti,

Ginduri voi, in tigva mea betiva ?
Ori tu crezi ca soarta nu ti-o meriti,
Inima de-a(ilea ori naiva ?

Vczi §i tu, nu-i tuturora dat

Sa se-inbuibe-n aurul vietii 一
Tata-i om sarac la noi in sat,
Mai sarac sint eu ca toti poetii.

Dar de-aceea stra§nica mea lirA

JNu te terne, nu te pun in cut
Cintul meu ca mana se rAsfira
Pcste jalea grea a veacului.

4 49
Daca astazi Blaga sau Argliezi
Sint mai mult decit Miliai Beniuc,
S-or topi racelile zapezii
Cind va fi de-aicea sa ma due.

Si va fi nu peste mult aceasta,

Pomul inortii iata c-a-nflorit ;
Ihnbra lui mi-a-ntunecat fercastra
Ce-ain descliis-o catra rasarit.

Vad niereu cum crucile de lemn

Ca trifoiul umplu zilnic huma —
Prieteni, prieteni ! asta e un senin
C-a sosit §i timpul meu de-acuina.

Mnntele durerilor umane

Mi se-nalta maiestos in fata,
Sus pe culme tu, Nazaretane,
Stai invingator peste viata.

Stiu ca nu mi-i dat sa fiu la fel,

Ca tilhariil ani trecut prin lume ;
Multumit voi fi sa pier ca el
Stins in umbra unui mare numc.

Sa rostesc de-acum numele tau

lii aceste crunte vremi buimace
Nu ma simt chemat §i vrednic eu,
O, tu Timp aducator de pace !

Dar in zori cind va cinta coco^ul

$i vor curge noi lumini? pe frunti,

50
Stihul meu va fi p^unul ro$u
Beat de slavA dantuind pe munti.

Vie-apoi prapadul pestej mine !

ValmaJ?it in marea tulburare
Doar atit mai am sa strig la tine :
Ai $i pentru neamul meu iertare !

1942

A$TEPTARE

Murmurind adinc §i tainic

Cinta frunzele Sybile :
Nou luceafar vine crainic
Penlru zorii altor zile.

Am vazut prin cite-o vale

Tiiinuit ascun§i in pe$leri
Cum, lovind in nicovale,
Lanci ascut piticii me$teri.

In paduri cu veacuri grele,

In inele de stejari
Mormaie citind in stele
Intelepti solomonari.

Stapinind, cu truda inca

Somnul negrului balaur
Adormit in vraja-adinc^
Fe gramada lui de aur,

51
Ei astcajita, tot a^lcapta
Ziua maFclui noroc,
Fat-frumos in mina dreapta
Cu o sabie de foe.

1942

CINTEC DE PRIMAVARA

In zadar va zbaicli $i asuda

Fruntca voastra galbcna ca ccara,
Nn puteti, degeaba-i orice truda,
Sa legati
_ J cu lanturi primavara

Muguri noi tisnesc putregai,

tlsncsc din putrcgai,
Infrunzeste §i-nfloreste tara.
Si voi vreti, cind noi intram in mai,
Sa legati cu lanturi primavara ?

Alte vinturi, proaspete, framinla

Godrii tineri, zilele-s ca para.
para. '
Voua mi $tiii ce sticleti va clnta
Sa legati cu lanfuri primavara.

Nu simiiti api^opiatul frcamat

De fur tuna ce-npinzcste tara ?
In zadar va opintiti cu gcamat
Sa legati cu lanturi primavara.

In zadar va zbateti $i asuda

F run tea voastra galbena ca ceara,
Nu puteti, degeaba-i orice trudd,
Sa legati cu lanturi primavara.

1939

52
 ILEANA

J ii codrul acesta vra jit

S lejarii-s de doua milcnii.
Sub muschiul de taina astea]itA
Faptura <le vis a Ilenii..

A esliji cavaleri din apus

Umblat-au inercii s-o gaseasca 一
Ln blestem ce-apasa pe codru
S( hiinbatu-i-a-n piatra si iasca.

Mari lotri cu nunie temut

(-ercat-au pe zina s-o fi ire —
Cadavrele lor putrezesc
Tn reavan pamint de pa dure.

Si zina viseaza de veacuri

Un tinar nascut in (lmnl>ravii
Sa vina sa-i dca un sarut,
Trezind-o din vraja bolnava.

1941

1 MAI 1945

Ve vechile, rugijiite coarde

Cum am sa cint, sa descent
Aceasla non a viata ce arde,
Ce vine navalnica-n tropot,
1 ntiiul Mai slobod
Pe rominescul pa mint ?

53
Graiului noslru, deprins
Cu pumnul tau, suferinta,
1 i da astazi noua fiinta
Puterea cea mare, de ne-nvins
Uria$ul cuvint :
Libertate !

Ne treniura
treinura buzele, aproape
Ca plingem, soptindu-1.
In bratele (ledate sa rupa, sa dai ine,
sa sape,
Nil stim sa stringem. ori strin gem prea
lare
Odorul acesta prea drag,
Prea ginga§ pentru asprele noastrc
palme murdare.

Si totusi vocile noastre,

Obisnuite doar sA geaina,
A or despica tariile alba sire
Cu cintece noi
Ca niste goarne de aramH.

Din inima rupta,

Din vechiul strigat de lupta
Zbucne§te-n tarie,
Tu cintec de bucurie !

Ei ! muncitorilor !
A voastrS e ziua mareata !
Din strabunul Armindeni
Rasare azi pretutindeni
0 noua viaf角!

54
In umbra sint incii la
Tovarase, tine la pas !
Si ocliii in patru
La cel care umbla sa vinda,
Jjasa pe cre^tet sa-i cada
A pumnului tau crunta osinda !

Intinde frateasca ta mina,

Cernita de lucrn-n uzini
Plugarului vajnic ce ara
Cu truda batrina tarina
Sub zarea incinsa
De rmnene luinini !

De-apururi, pc veci, totdeauna

Uainiie infipt, pe cetatea primaveri
Drapelul tau, Libertate !
Fug speriati bivolii (1 urerii
Ca turmc de nori ii】ipi%tiate ;
lar cerul incinge cununa
Uniii nou curcubeu :
Dreptate, Pace, Libertate.

Noi inline, noua porunca,

drumul : Nainte !
一 Slave^te azi falnicul praznic
Al in a re i multimi muncitoare,
lar mine : La munca !

catrA casA

Luna — daurit paing

Leganat in plnza serii
Sta pindind (sa mi le spcrii !)
Stelele ce mai l-ating.

55
 Incarcat cu nufcri lacul
Lin zimbe^te, si viclene
Frunze treniura din gene
Vorovind precum li-i placul.

Eu, tot singur, masur druinul

Si gindesc la lucruri veclii.
’opotesc parechi, piirechi
Prin tacerile ca fumul.

Cine m-a die mat ? Iluzii,

lar va rideti de poet ?
Suier printre dinti incet
De amor, ca toti zaluzii.

Eh ! ce-ii ? Au n-am eu dreptul *

Mult mai mult ca ceilalti ?
PrinIre tufe brazii-nalti
Mindrii stau scotindu-si pieptul !

— Las点.Altadata. Laea !
Si o iau domol, domol
Pe carari cu lung ocol
Catra casa.

E SLOBOD SA MAI CINT ?

Am coborit din munti $i bolovani

Legendele lui Horia-mi curg in singe,
In doina
【mea Ardealul pllnge
$i cer dreptate doua mii de ani.

56
 Eu sin( triniisul limpurilor noi,
Ie§it din rind cu -cei ce ara glia
Si tolusi vin intrebiitor la voi :
E slobod sa n)ai cint in Rominia ?

Ar trebui sa-mi bag un saniadau

Ca numarul du^manilor sa-nii tina.
Ai ! ce-ani sa-i calc odata cmnt in tina,
JNecrutaior, fara pareri de rau.

Putin hni pasa ca nia blastamati

Si !n-ahmga|i cu pictre ca pe cine
men a fost si va rainine
Destinul 4neu
Sa-mi port re vol la mindra su b Carpali.

Striviti-ina cu roata-n Balgarad,

Fluierul Jancului mi-1 puncli in gura,
Prin lannul vostru-ntelenit <le ura
Tot am sa-nii tai cu cintecele vad !

1911

CU Mil DE CAI PUTERE

Nu-s pui de domn, nu tin sa par dcst(*pt.

Pe oamcni ii privesc in fata drept.
Ci-n fata oricui clopul 1 nu-mi ridic 一
Pfirintii mei dau tarii bob din spic !

N-ajung nimic ? — De mii de generalii

Noi tot muncim, §i au ajuns tot altii...
1 Clop — palarie.

57
 Asa sa fie, daca-i dat a§a.
Dar pin9 la urma tot se va vedea !

N-am cui vorbi, dar de va spun de Ian°u,

Va pipaiti in buzunare teancul
Bancnotelor furate : va ginditi
Pe unde cit mai iute s-o tuliti.

Ori nu-i a§a ? — Hei ,non a sute $apte …

11 $tim, Il §tim ! $i-i drept, e inci
noapte.
Dar s-a-nro§it a ziua-n rHsdrit.
Uinblati ca furnicarul rascolit.

Ati priceput: Cu mii de cai putere

Se crapA zorii unei alte ere !
1939

DUREREA ROMINEASCA

Ca in exil mA simt in tara mea !

Idoli straini, mari bautori de singe,
Turbat s-au apucat aici sd bea.
In jurul lor poporul pumnii-§i stringe.

------—
Eu, bautor de vin §i ]mare — 二
melter,
In cintec de iubire §i de moarte,

58
Retrasu-m-am ca schivnicul in pe$ler以
De zgomotul pelrecerii departe.

A trebuit sa-mi pun calu§ pe coardn,

Pe-a inimii, ca prea era nebuna —
De-acuma surd in suflet mai rasuikl
$i-mi biciuie^te carnea ca o joarda.

Voi, trecatori alaturea de vremc,

Daca-auziti cum cintecele plingg，
Sa §titi ca-n miezul nmntelui, uadinc
Durerea romineascd geme !
1943

A FOST ODATA UNUL HOREA

A fost pe-aici odata unul Horea...

Vi se face pielca de gaina ?
De ce ? Doar nu el dobindi victoria !
$i la urma urmei tot n-o sa mai vina !

Mi se pare insa ca mai sint

（）arecari nepoti prin. munte.
Ei ! dar cine-ar indrazni azi pe p^mint
Pe voi sa va-nfrunte ?

Sinteti cei mari, dc$i nu cei mai tari.

$titi poporul e prost.

59
Mai spinzurati doi, trei vizionari
total va sta cum a fast.

Ori poate-aceste mari fierberi

Va dau insomnic ?
Piuicti la usi o mie de cerberi
$i inc a o mic !

De altfel (sigur nu sint insa)

Se poate sa va crutc.
In orice caz, s-aveti averea strinsa
Toata-n carute !

Argintul, auriil, pietrelc!

E pusa viza pe pasapoarle ?
Slugilor, paziti-le velrcle,
Boierii plcaca departe !...
1943 decembrie 5

PRIN PADUREA BLESTEMATA

Nu ride, nu suride !
Fii crunt ca o masca primiliva.
Si mai ales prefa-te dcopotriva
Cu-aceste suflcte hicle.

Taci. 0 vorba nu s])une.

Nu privi inapoi.
Cu pasul sigur trcci printre Strigoi
Si printrc vrajitoarclc nebune.

60
 Acea ski e patlurea blcstcMiKita.
'Nik Je lasa ispitit de nuluci.
'Nainte mereu sa -tc duci
Si num?ai inaintc cata.

Auzi ? tc striga din iirma.

Terau cunoscut.
Fa-te ca n-auzi, fii mut.
Altfel tc curnia...

1943 decembrie 11

TOBO§ARUJL TIMPURILOR NOI

Niinenca nu Stic phia mine

Cc se mai alege si din noi —
Fost-am tolusi on si voi ramine
Tobosarul timpurilor noi.

Cintccele mclc de picrzanie

rrcvcsteau de mult accst razboi —
Kii eram in mindra Transilvanie
Tobo^anil timpurilor noi.

Am vcnit pe malul Dimbovilei

Sa sadcsc maci rosii in noroi —
Bosii maci pc malul Dimbovilei,
l obosar al timpurilor noi.

61
lata azi, cu mii de cai putcre,
l impuri mari s-anunta pentru noi.
hu voi fi — se cere, nu se cere —
Tobosarul timpurilor noi.

Zina mea deprinsa cu tristeli,

Pune peste jale nou altoi :
Bucurii sa cinti ai sa te-nveti,
l obosar al timpurilor noi!

Fie cum mi-o fi de-acum norocul

— N-am purtat trifoi cu patru foi —
Luinea veche arz-o insa focul,
Tobosar al timpurilor noi!

Nimenea nu $tie pina mine

Ce s-o mai alege $i din noi —
Fost-am, totu§i, eu voi ramine
Tobosarul timpurilor noi !

1944 septembrie 3

UN OM A$TEAPTA RASARiTUL

Livretul militar, diploma de doctor

Si citeva liricc zlxateri.
Pe deal,

Moara de vint.

62
Oglinda lacului
Se-ntuneca-n search
Pe-o casa parasite
Cinta cucuvaia.
Slelele sint dcparte.
Racoare.
Ce bine-i acum
Sa tc-aduni cu ai tfii
La inasa
Sub lampa cu petrol !
Un ciine latra pe strainul ce trece.
Singur.
Si (Irumurile due in intunerec.
Tacere.
Uiamante — stclelc —
Zglriie sticla albastra a noptii.
$i cimpu-i desert.
Un zid neterminat.

Paragina, miros de cucuta.

Mesterul aici
N-a pus in temclii un suflct.
Iar mine
Vor ie§i la soare §opirle
Fe pietrele-ncalzite.

Mine !
Soare !
Aici e o vatra de foe.
Sub ccnusa ——spuz^l.
Din crengile b^itrine
Ti$nc§te flacara.
Trecutul e un butuc
Pe care sta un om
Cu fata luminatA
De vilvataia focului-

63
 Cu fata luminata
Un om
Asteapla rasuritul.
1945 murtie 5

CUCUVAIE §1 CIOCiRLIE

Cucuvaie fost-am pina icri,

lar de astiizi, iata*s ciocirlie；
一 Spusu-v-am eu, < donmilor boieri,
C-asa o sa fie !

N-ati crezut, caci nu vi-a fost pc plac.

Adevaru-i in&a adevar:
Foartd fata unui om sarac
0 garoafa rosie in par.

Ei ! $i cc-i ? o poarta. si a ti t !
Nu va-ntreaba nimenea
nunenea de punga,
Nu vra stringe nimenea de git —
Bar, viata-i scurtat vrcinca lunga...

lar in vrcmea lunga, poale...

Dar aceasta nu ma mai privc^te !
Pcste vechi niorminle ruinate
Tinara padure. creole !

Creste §i tu, clntec din azur,

In in a re I ul rasarit die so are,
Create, create, cum cresc iniprcjur
Lannri de niatasxi fosnitoare !

1945 aprilie 3

64
 chivArA ro§ie

Umbla prin munti atunci Chivaril Rosie..-、.

—„Cine-i ? De unde vine ?"
—faci, ca-i bine !"
Zieea poporul
Si-nvirtea toporul
Prinlre cei cini
])iismani batrini,
Cini de dusmani,
Mari bogatani,
Fiare flam Tn dc-n sctate
De aur. de-argint. de bucate.
]>c paduri de brad \i fag
Si de singe de iobag.

Prin codri, pe virfuri de s4eni,

Prin falnicii Munti Apuseiti
Umbla pe-atuHci, umbla
$i spainia-n doinni baga
Chivara Rofic.
.

Horea-1 stia, fl iiitilnise

Aievea, naluca, pe drumuri, in vise.
Cind in§elat
Sc-nlorcea de la-inparat,
Si chibzuia ce-o sa faca
rentru tarA $i himea saracA.

— ,,Pune sa faca poporul.

—
El stie !6t
La zis Chivara
Tjing-un izvor ca de apa vie.

5 — Marul de linga drum 65

Umbla motul ratiicind prin [ar* :
”Hai la cercuri de legal ciubara !tt
Sargul rupea piatra cu copita,
Calea Iung5, a marA pita.

Colo-n miezul muntelui

Zacea ocliiul dracului,
Aurul, an nil,
Pcste e] balaurul.
Ce balaur ? Poate om ..
■— !

Dac^-i om $i cine-i donin !"

—,,Cum sa fie om. fictatc,

Cine nilncA din furate ?
Nici nu sanianA. nici aW,
Numai umple la hambara.

Ncme^ug, ncme^ug !
Nu te-oi prind e eu la plug.
Ca sa vezi tu, sireace,
Pinea alba cum se face ?!"

Umbla fara hodin』

Prin zloata. prin ploaie, prin tin*.
Prin muntii silhui.
In casa ori<?icui.
Vazut — nevazut,
Adastai si temut,
Ie§it parca din focul de pe vatra.
Naseut parca din crestele de piatra,

66
Roseau, zare mare,
Cind soarele rasare,
ChivarA Ro^ie.
A

—,,Sotioara dalbci,
Gradina cu nalba,
Siugur^ vei sta de-acum,
Ca eu plec la drum,
Korea m-a cheniat,
Cri^an m-a strigat :
— Vino, Clo$cd. iute vi曲.
Sa trintim cu domnii-n tin。，
Si sa-i punem la uscare
Sus in gorunul cel mare,
I ar sa nu li se urascA,
Punem corbi sA cronc^neascA
Si ciori sE inveseleasca,
Cu clontul $i cu gheara
Sa le mingiie carnea.w

La Carpini«»,
Gloata e iarba, frimzi务
Vin oanienii pAcura
Din codru, din vale, din magurrt.
llorea ncepu sH le spund :
— ,.Aici in hirtii a\a sun我，
Cii de-acuni
De neinegie
Scrum s<i s-aleaga fum !

5i legca a noaslra sa fie!"

一 .，&
fie, sA fie, sa fie !"
StrigarA
Oameni. codri si veacuri in (ara.

67
 .t. , ” 「：

Dar Toma Gurgui :

•— MParinte protopeape,
N-ai putea dmnibeata sa ne spui
Mai de a proape,
In hirtie
Ce serie ?"
Si popa da sa descilceasca
Ce serie in hirtia*mparateasca.
—.,0am^eni buni !
Toate eele spuse slaH
slflH minciuni.
minciuui.
Aici niniiie nu-i scris
Din ceea ce Ursu Nicola a zis."
—,.Cuib, l uda ?
Precista ?i toti sfrutii parinti !
iTtdraziie^ti sa ne min ti ?
Giasul tau dracu-l auda !
Iscoada lad初I航!
Slug a Necu raLulu i !
Na ! Barba tap !“
Sin. dele la cap
Cu barda
al lui Ciocarda.
Blastani ! Pacat !
Ad ucis pro topopul.
Prapadul 眼 paste, poto.pul —
Se crucea norodu] infrieat.
])ar print re eii se ivise calare
〕)宥】tarina, din zare
Chivara Ro^ie !
Si popa r^mase、uitat
ntr-o baltoaca de singe-nchegat.

Dormi• ，tu 1grof.

1、 1 „
dormi tu . D
srofita
，，
Dormi tu blastiimata t, \
------------ 1 spita,
Dormi tu vita de stapini,
De stapiiii inimi de cini,
Minca-v-ar (?treanguil $i pl uni bul,
Cre$le-v-ar 皿 gropi porumhul.

68
Jeli-v-ar corbul cioara,
Poineneasca-va ocara !
Caci pe Cri$ de ci nd vi-s voi
Pa^te jalea prin zAvoi
Si amarul sus pe coasts
Pilate din nadejdea noastra,
Roade-v ar carnea omida,
Usca-v-ar pieptuI ohida.
Face-v-ati vraf de gnnoi,
Sa inplintam furcile-n voi !

Lui Cri^an, in vis,

O strung预 de lumina i s-a deschis.
Prin ea,
ea. din soare-r^sarc,
Se aralase calare,
Cu spada in singe muiata.
Urmat de-o n^valiiic^ gloat勤
Chivara Rosie.

—,,Am inlolesu,
Grai Crisan Cuniplitul
Si dind La toeila cutitul
Plcca la dires.
A (unci batrinul Cri$
Se zice c-a scrt^nit din pietri?
Si s-a ridicat In coada
Ca sa poatA sA vada
Nunta-n Cri$cior.
Unde moarlea dantuia intr-un picior.
Si el insu$i zice-se s-a adapat
Cu singe pm9s-a-mbujorat
Si a inceput sa verse foe parit
Peste-a Zaranduiui Tara.
Focuri ardeau noaptea Pe virfuri.
I n vAi crancatieau corbi ling。stirvuri.
Din sat in sat

69
Cri§an umbla miniat.
In frunte cu galhcna cruce,—-
Nu mai $tiau domnii (un<le s-apuce,
Caci moartea sarea pe furi§
Dili tufi$.
Cri in^faca de-a dreptul
Pieptul —
Inapoi, inainte,
Morminte. mormintc, morminte !
A

La Tratcau,
Cite-un capau, cite-un dulau
Mai incerca. turbat, sa mu^te,
Pin-apucau satenii sa-1 impuste.
Unguri viteji. oaineni iobagi
In spaima nu puteai sH-i bagi
Nici cu catane-m pArate?ti,
Nici cu povetele pope^ti
Si cit ai zicc crezul, ei Pe loc
Au pus bisericii lor foe.
lar pe urm-o unguroaic^ jucausA
A dantuit prin s perl A cenu^a
Cu motujI care cu o zi-narnte
Vazuse cu mi umplea o flinte
Venind pe (cal
In goana de pe deal
Cliivara Ro$ie !
.

La Viena, §arpele de hiiparat

A visat un vis nemaivisat.
facea ca dintre purpuri s-a ales
Un
" oni cu fes,
Ori poate cH era cu comAnac.
Ba nu. era cAita unui drac
Pe capu] unui slujitor imp^ratesc...

70
Nici asta nu,
Caci dintr-o datS ii paru
Ca sub cAciula blestematA cresc
Popoare ce se scoala; se rAscoalA
$i cer o nouA 瞬 mai bunA rinduialA
5i vor sa-1 duinireasca din topor. din
coasa
Ce rinduial^ trebuie aleasa.
Si cind se preg^tea sa slrige,
Simti deodatS. in gitlej, cirlige.
Si imparatul s-a trezit
Flin de sudoare $i innebunit.

Curind cat re tinuturi transilvane

Au pornit batalioane de cdtane,
Gnunazul tarii s^-1 indoaie-n jug,
Sa rupa-n roti pe cei ce nu s apleach,
$i s囱 ridice doboritu] nenie§ug
S-aduca bici, s-aduc^ jaf $i clacA.

Sus in codru
Arde focu,
$ade lingd foe cioporu
De firtati
Incruntati.
Stra ii intr-una se perinda —
Straji
Stau du'jmani pe vAi la pindA.
Dar in f undid cod nilui,
Numai unna lupului,
Nurnai druinul corbuhii
Subt strea^ina norului.
Si nici baba cu bobii,
Nici o^tenii cu roibii

71
 Nu 5tiu cace-i pestt^rea
pest^rea
Unde-i Cloaca §i Horea,..
.

Vinzalori si popi,
Vedenii clin gropi,
C-un slujbas donmesc
Pah are cioc））esc
Si se sfatuiesc
Pe Horea sa-1 viinla.
Pe Korea saJ j>rir）da
Si. buni tirgoveti.
Nu s-ajung din pref.
一 “Mai da duiniieata.4*
一，.Mai lasA pMiiite."
,~ ..Ba io n-oi lasa.
•Tur pe cele sfinte 1
IM treizeci de zloti
Si vind 引 pe soti.6i 、

J nd ecara domnii, judecara,

Pe Horea.
Pc FJorea. pe Cloaca mi-i taiara
Inn cetate 】a BalgracL
Si carnea le an anmeat
Pasarilor cerul函,
'Si fiarelor codrului,
Vi erm i lor paminlului,
Si bataii vintului,
Biciuirii ploilor.
Zloatelor, noroaielor.
Doar le-or §terge urmele
Din toate ini mile…
Dar judecatorul cel batnn,
Gal hen ea JlAiniia. chel si spin,
Increte$te fruntea gindeste.

72
Se ginde^te 员 apoi graie^te :
— DU fi scapat de judccatA
0 jivina $.i maii blestemata
… ?u
—,?Chivara Ro$ie !..."

Latrara rizind
Toti judecatorii.
Dar deodWa norii
Colo-n
CkLin|)lit Shih ro泓
judecaliorii
Au ingalbenit.

Sta la, mas^

Doamna preoteasH
Cu o pine-n mina. alba, coapta
$i o intinde popii ce a^teapta ;
..In numele Tatalni si Fiului...w dar ci nd
Da s-o rupH. plinea sc despica singerind
Ca o ini ma de om jungheatA
$i insihgereaz^ mas a toatfi.

Cad popii. ingrozifi se apleaca

Cu f run tea in paanint
S i murmura :.zlotii vinzarii...
DeodatS. ca din pamint,
Din fun du] de purpur al ziirii
S-aude tunind :
..Vine judetul cel greu,
Judetul cel drept al poporului meu.
Si-ii zare
S-arala calare
Chi vara Rosie!

1948 decenibrie 27

73
 orezArie

Eu sint poetul cimpului ce vezi.

Qntam pe timpuri jalea lui. rugina.
Azi toamna-$i
,i treniura cu drag lumin^
Pe ro^covane lanuri de orez.

Robie, boi zdrobiti, sudalme

Si munci de jar pe du^manoase mejdii—
^elin dospea §i n florile n^dejdii.
Crescute-n ziua frAmintata-n palline.

Trinteam, ca n inimi, secera in snopi,

Sub asfintit de truda grea ca teascui.
Umbla v^taful ca un mascur —
Noi ne-ntorceam pe drumul pJin de gropi.

loti care-atita vreme-ati argatit,

Mai $titi jandarmii, curtea $i boierul ?
S-a -prabu^it .peste trecut un zid
Ce-ntuneca $i tarina $i cerul.

Pe §esu-mpatratit ca un caiet,
:
Cu-ntinderi $i cu ^anturi deopotrivi,
Se leagana de vint,、se coace-ncet
Orezul in gospodSria colectiva.

N-AM PUTUT SA CINT IN CINTEC

N-am putul sa cint in cjiHcc

Nici pore negru, nici ^erpoaica,
Nici popai cu briu pe pintec,
Nici fata de boieroaic^.

74
 DragH mi-i, ins我.padurea
Cind intinere^te n niai.
Si din cind in cind sacurea,
Cind izbe?te-n putregai.

ARTA POETICA

Fie versul cit un fir de iarba

Ce-1 rasfata-ntiia oara vintul,
Cit pufosul inceput de barb a
Chipul de copil in om l schimbin(hi-1.
-------

Fie cit o poama bulbucata

Ce-o ascunde frunza cu sfiala,
Ori cit botul sinilor de fat点
Cind mijesc in anii ei de §coala.

Fie cit un zbor de rindunica

Sagetind din cuib in zari albastre,
Ori cit primu] da §optit cu frica,
Strajuit de ochi duio^i de asire.

Fie versul cit o buburuza

Gata s*i ia zborul de pe mina,
Cit sarutuL cel dintii..pe buza
Cind porumbi in ramurii se rngina.

Fie versul cit un strop de roua

Dimineata n zori pe-o mic^unea,
Ori cit clipa ce une<?te douA
Iiiiini dup-o despar|ire grea.

75
 Fie cit smeritele parfumuri
Be dtrmlbravnic
-------- J ori de busuioc.
Cit incruci^area^a doua drumuri
C-un izvor $i-un arbor la un loc.

Fie doar cit doua dipe cahne

pad
In paclure cind porne^te vint.
°ri cit scuipa un plugar in palme
Cind imphnta fierul in p^mint.

Fie versul cit e silueta

Unei ciute-n codru alergind.
Cit imbiracA amul salupeta,
Si a.saza sculele la rind.

Fie cit roliri「de vultnr plane

CercceMnd crinpia de sub 、«oer,
Gt ；-plasarea -pnimelor 7jirioame
Pentru-im wee|Hit de saiitier.

F i
D e doar cit prim el e vibratii
—

C Te lumina-n zori 甲e 书trugirri grasi.

Iwt
) e prrmirea primei d^coratii
un ^fnar TOTmcitor fnrnta?.

Fie doar cit licarul de soare

Ce se ;jaaca-n steagul des'fdcut,
^让 surisu-n zi de sarbaloare
-一 bei din vin
Chid sa vi. ai ineeput.

Fie cit sclipirea unei seceri

Din strabune v:remi de razvrirtiri.
Cit du rat a unei recnlegeri
Pentru
Fentru cei cazuti. .peiitru marliri.

76
Fie cit un fulgcr ce despica
Dintr-o data picptul unui nor.
Cit un bra} ce strannie se ridica
Spre dusmanii tai, o, drag popor !

Si de o fi din toate cite-o tirH,

Fi-va versul binecuvintat,
Si-o dura mai mult decit o dira
Cind de sus o stea s-a sculurat.

$i de-oi fi din toate cite-o Icaea^

Lnima-1 prhne^te bueuros)
Caci e dat ca cniului sa-i placa
Tot ce-i face traiul mai frumos.

FURTUNI DE PRIMAVARA

La tnnplc mi s-a sIrins parul carunt

Ca sarea din adincul ocnei scoasa,
Dar tinar sunt, acelasi inca sunt,
Pe inima mea brum a nu se lasa.

I mi place slrasnic, norule, sa tuni、

Din tine fulgere sa sanaa，
1 mi plac aceste proaspete furtuni
Cu fieri $i cu miresme-n primavara.

I mi plao. prin stropii grei, ace st e

pionicrc
Co-s^i tin rochit>cle, fugind pe drum.

77
 vintul cum indoaie cu puter-e
A fabricilor sleaguri inari de funi.

Imi place ploaia asta jucau^il

Pe case, pe gradini 折 pe ogoare.
Si zarea ce-$i deschide larga 口淫，
Sa calce peste tara mindrul soare.

N a fost a§a, n-a fost a$a mereu

Aici pe-aceste plaiuri dunarene,
l)e-aceea, ca un arbor, am eu
Uupa furtuna stropi in gene.

Eu §tiu 折 altfel de furtuni in mai

Din vremuri de obida $i de lapta,
Cind oamenii pe dunareanul plai
Umblau cu fata galbena $i supta.

Dar indrazneau §i-atunci semete-n lunci

Sa-瞬 scoata boiul florii mai infocate,
lar iniina de muncitor si-atunci
Era nuinai garoafc-mbujorate.

Cind rasareau cu chipul lor de foe

Sa-$i poarte purpurii mindria-n soare,
Stau domnii ncremeniti in loc
Si asmuteau jandarmii lor calare,
Sa calce flori inimi in picioare!...

Azi, inima-nii, gindindu-ma-ndarat,

Jmi bate-n piept parc-aud un trap,
$i toate-n gindu-mi iara$i le revad, —
Ci toate-n vorbe §ubrede nu-ncap.

78
Nu-ncap th vorbe toate cite inc我
Le-ar vrea cu sete domnii sa mai fie —
Ca vrajitoarea intr-o hrubA-adinca,
Ei fierb in cap a mortii nebunic.

—Bancheri din Wall-Street, §tim noi

ce furluni
Ati vrea voi peste primavara vietii !
Cu moartea vrere-ar ei sa te cununi.
Tu soare cald §i bun al dimiiietii.

Dar iata, minioasele noroade

3 nalta-n lunie glasul viforos ;
Nu vor lasa lupul Strigoi s角 prade
Viata lor $i visul lor frumos.

Eh ! viata, viata, tinara 折 nouH,

Cu oamcni, flori steaguri in alai,
Cum s-ar putea sa nu ne placi tu nona,
Sa nu ne placa mindrul nostra maii 2r

Ne place, da ! Nespus de mult ne place

Al vremii noi neslavilit avint.
De-aceea, vezi, luptam noi pentru pace
$i pentru fericire pe pa mint.

La timple mi s-a strins parul c我runt

Ca sarea din adincul ocnei scoasa,
Dar tinar sunt, acela^i incA sunt,
Sa-inbatrii)esc via^a nu ma lasa.

79
 STEMA jAltH

Am ciTDOscut ce nu Jvor mai cunoa$te

Aecia ce rn urma mea s-or na^te,
Caci am trait cind se sfarmau catu^e,
Cind se faceau imparatih cenu^e,
I ar altele sa le mai ieie local
N-au mai avm ni ci ci nd, nicicu m norocul,
Pierea cind ici, cind colo. cite-un regc,
1】jeluiau cnrtenii — se-ntclege —
Ci ?r-a |
n-a plins lacrimi dupA domnitor
Din inima vrodata vrun poptxr.

par s-a-ntiniplat sa-1 puna ciliar pe goanri,

Calc hid in liaa niuceda-i coroana.
Steme piereau ; vedeani cum brusc dispare
Vrun sarpe, vultur, leu. ori alte fiare.
Si steme noi suirA-n local gol,
—1 spice, brazi, $i sonde de petroi...

-—A sa s-a petrecHt la noi, firieteni.

Azi [pesle munti impa4iiriti cw cetini
Kasare mindru soarele. i: iBnga
------ iar
Balrinii munti, crcscind in partea stitiga,
（）son da de petrol vestejpte …cum ca―
Izvorul vietii noastre e in inunca.
jur imprejur cununa cea de spice
De pine spune de trai ferice.
lar oolo-n virfu] stemei noastre, hua,
（）stea de purpur miwdna se aratA.
★

Am cun ©sent ce iru vor mai cunoa^te

Ac?eia （ce in urma mea s-or naste.
Parta^i n-an fost la ___ anii masteri,
l）ar bucuria-ftccstei mindnc
------- -------- ；na^eri

80
 Ni-i data noua, celora de a名i.
Ea sterge inulte urme de necaz.
Stea noua, raza noua de Inniina.
La rasaritul tan fruntea^ni se-ticlin点.
Lumina din lumina lui Octombre,
lu ne veste^ti ca omul muncii om e
Si e stapin in tara-^i fara wclavi.
Pe vatra-i unde man loc coi trindavi,
In casa-i unde lacomii si funii
N or jefui、mai »muh (n*or sA fure,
Jn tara unde dragostea de niuncii
h cea mai sfinta-a omului porutiCci.

Stea noua. raza noua de lumina.

La rasaritu] tan frimtoa-mi senclijiii,
Caci tu esti rasaritul tarii mele,
In ^era cind serialUi >stole.

IUBIT©, NU TWAI StNTEM TTNERI

IdbrtV), nu inai sin tern liticri,

I ar de caul am in calend ar,
La iinc-i joi, la mine-i vincri,
Ai parul nins” am parul rar.

Ah, undc-i neaua de-asta-iama

$i nnde-i fafa ta de •nea ?
Frind frunze al bene cearna
In cakni ta, in catlua ineti.

6 81
 Suflind in trimbiti de arama
Se due pe strada pionieri —
Cii jalea de a nu fi mama —
Te uiti, — e$ti numai mmgiieri.

Nu lacrima, durerea cruda

I ngroap-o-n inimA adinc :
Noi leganam, muncind cu truda,
Pe toti copiii care pling.

FArA rAgaz

Tirziu, cind ziua ^i-a-niplinit chemarea

Si-afarA-i noapte neagra cum e duda,
In ochii tai imi odihnesc eu truda,
Cum, lini§tita, intre maluri marea.

totu^i parca simt in ei mustrarea

Ce inima ti-o spune-ncet, zaludas
Ca n-avem pentru noi ragaz, — ciuda
5Ti-arunca peste fata incruntarea.

Hai, fata mea, nu fi a$a mihnita !

Doar §tii tu ca fiecare orH,
Ca fiece minut, orice clipita,

Vestind cu voce calda sonora

（）noua greutate biruita,
E tibna n comunista aurora.

82
EU STIU CA PARUL TI-I CARUNT...

Eu $tiu ca p^rul p-i c^runt,

I) ar mie-mi pare nins de floare
Si-n fata noastrA incii sunt
Atitea priinAveri cu soare !

De-aceea, vezi, eu nu s de-acord

Sa spunem buaramas viepi —
Trecutul nostril daca-i mort,
Pe noi nu ne-au cuprius namefii.

lubito, eu mai am de gind.

In forfota din tara-ntreaga,
Pe §antiere colindind
Sa-ti mai repct ca tu-mi e$ti draga.

IN MINE CINE DA, LOVE$TE-N TINE...

In mine cine da, love$te-n tine,

lar de te calcH cineva-n picioare,
Pe mine mA strive^te mA doare, —
Uniti sint em pe via [A n rau bine.

Sofia mea ! Nici moartea, ca e moarte,

Nu va putea sa-ntunece- vrodata
Prietenia noastM luminatd
$i geainAna ca doua foi in carte.

83
 mArul de lIngA drum

Sint mar de ling a drum si fara gard.

La mine-n ramuri poame roi?ii ard.
Drumetulc, sa iei fara sfiala^
Caci n-ai sa dai la nimeni socoteala.
〕ar daca vrei, s-aduci cniva mult am.
Adu-1 tarineii ce sub mine-o am.
E tara ce pe sinul ei ne tine,
Hd*anindu-ne,, pe tine si pe mine.

Cind se-nGalz<>ste-ii primavcri sub scare,

In mine simt puzderie de floare,
'
I ar vara, adapat din sucu-i sfint,
Cii crengjle mannloi pintlrn
1In semi) de pnea adincaj plecaciune,
De tot ce・a$ vixja sa-i spun mi stiu spune.

In toamua, cind pe crcanga mar de maru-i,

La paniinteni cu dragoste in a darui.
Cind au porn it podoabele-mi sa cada
Si vine blana groasa de ^apada,
Eu string vintos in radacini painintul
Sa nu ma smulga din teinciuri vintul.
Si an de an mi-i rodul mai bogat,
Si an an mai gala sint de dai.

Mi-s dragi copiii leganati in ramuri.

La git cu mi ci bucati din sfinte flamuri.
Si dragi imi sint si* fetele fiecioare
Um bl in cL prin crengi gii dalbele picioare,
Cu poala si cu sinul pl in die mere,
Rizind imbujorate de placere.

84
A tunci mai uit pe-aceia care-au dat
Cu pietre-n ramuri^ul meu rotat.
§i-mi amintesc cum asta-primavara
Linga tulpina-mi doii se sftrutara,
I ar la piecare, el cu bucurie
$i-a pus cintind o floare-n palarie.

Sint mar de lirtgji drum $i fAra gard.

La mine-n ranmri poame ro^ii ard.
Druraetule, sa iei fara sfiala,
Ca n-ai sa dai la nimeni socoteala.
lar dacS vrei s-aduci cuiva multam,
Adu-I tarinei ce sub mine-o am.
E tara ce .pe sinul ei ne tine.
Hranindu-ne, pe tine pe mine.

In frunte comuni§tii —
1NCHINARE

Din luniinosul prag de praznic

Al luptelor de trei decenii,
Ascult razbind prin anii crinceni
Adinc rasunetul sirenii.

Sircna Grivitei rasuna,

Vuind ea vine de departc 一
E glas al ne-ntreruptei lupte,
Al luptei noastre fara moarte.

—
—Eroi ce rumcnirati zorii
Victoriilor prolelare
In tara ce getnea robitn,
Azi vouu va inchin cintare !

85
Nu caut vorbe iscusite.
Nevoie nu e. sa va laud :
Cuvinte pe masura luptei
Ce-ati dus-o voi zadarnic caut.

Din ea crhnpeie doar voi prinde

$i le-oi cuprinde in cuvhit —
iji fata jcrtfei voastre, insd,
Eu ma aplec pina-n pamint.

Si totusi jinduiesc cuvintul,

Cuvintul vraja. sa recheme
Faptura celor din cenu^a
$i sa-i aduca iar in vrcme.

—0 ! de-ati vedea o clipa barcm

Cum visul vostru se incheaga.
Cum ce visa pe-atunci partidul
Se-ntruchipeaza n tara ntrtaga !

Si sa vedeti in f run tea luptei

Pe-aceia ce §i-n treize^9 trei
Au fost stegarii luptei voastrc,
Ciiid infruntarati pe mi$ei.

Aud cuvintele-n cadent^.

In grele ritmuri, rind pe rind,
Sosind ca stoluri priinavara,
Fo^nind din aripi $i cintind.

E-n zvonul lor rastri^tea veche

$i setea noua de-a zidi,

86
 De・a pune nou tcmei vietii,
De-a-nainta, de-a birui !

^Naltimile de voi visate

Si comunisniul, culmea vietii.
Lumini rAsfring pe fata noastM,
Ne cheama-n faptul diminetii.

1950

MESAJ

Eu la Congres triinit atita doar :

AceastA inima a mea in dar.
Bataile i s cam Deregulate,
CAci bate cam de mult, destul de mult.
Dar de cind in sum i eu stau $i-o ascult,
P artidule. ea pentru tine hate.
Partidule.

i - ma ca allele, de rind,
E-o ini
O inima ce n-a trodat nicicind.
Si dacA n-a batut destul de tare
°ri poate cA pre a tare a batut,
ca spre
E c& £ sinul tiiii, necunoscut
Pe vremi. cu trudn §i-a croit curare.

Cel care-o poarta nu e prole tar,

Nici nu-i trufa^ ca este c^rturar,
Mindria lui e c-a §tiut sA creadA

87
 Xi
Atunci cind inca nu era usor.
A tunci cind era beznH -grea $i nor
S-a st&duit, cit a putut, sa vada.

Sint unii care-au ffost *loviti

, de plumb,
Marturisindu-si crezul nalt si scump.
Mi*au fost .prieteni dintre dinsii unn.
Si fata lor de mult pjerita-n hit
Cu zimbet ina prive^te din trecut
Cind lumea o calcau pa$ii furtunii.

De ce s-o tainui ? Citeodata-mi spun :

De ce n-am fost 折 $i eu la fel de bun,
S;Lmi vars aprinsul singe ca o lava.
Partidule, inaret indrumator
Al fortelor nenvinse din popor,
In cinstea ta, spre ve$iiica ta slavA !

Privcam in taina calra rasarit

Si nia-ntrebam : Au ceasu] n-a v^nit ?
Sliani ca vine, altfel nu se poate,
Cu mii de cai-putere va veni,
Cu steagurile ro^ii intr-o zi,
S-aduca libertate $i dreptate.

Vcdeam cum prin prapad i?i taie drum,

Cuni vine stcagul zilrlor de-acum,
lar tu, ParticL calcai in tara braUK
Sa rupa lanturi, sA striveasca ?erpi.
Sa puna capat traiului de serbi,
S-aprindn niari bujori in dimincata.

Partidule, in-ai invatat sa vad,

Sa cat fara regrete indarat.
Sa uit amarul cintului de jale,

88
§H・mi para bine cAca avcm frunla^i
In imunch §i la sat la ora?,
C-aveni
—i mo to are, carti, hidroccntrale.

Lmnina de la rasarit a dat

、
In vatra jromineasca rod bogat
Si tu, Partid. in rivna ta lstatornic,
Ne-nduplecat in lupLa, nein frint,
Nc-nvcti cA fericirea-i pe pa
Nc-nveti mint
[Minint
Cu clt e rodii] muncii tot mai spornic.

S-a darimat bordeiul stramosesc.

Cresc trandafari in Tloc de lenui ciinesc,
Fotoliu sta th locul unei laili.
Qei ce-au $tiut malaiul doar clin v”ac
Mai au in sHrbatori $i cozonac.
$i bee electric au in loc de-opait.

gii-i inca mult, dar este peulru

pentriL multi,
Cfu i， vezi• —
—iarna nn-sr dcscuhi,
copiii \ ：i / ,,
[Z fata lor nu-i teamA, nici sfiala
Si au cuvintul clar $i raspicat
raspicat,,
P'lrtidul^,.precum
preemn ne-ai iiivatat,
iiivatal.
Cu (lragost« de viata si de ^coala.

Vwhi' boicr, patron, stapini $i slugi

Sinteti ale trecutului naluci.
Pici §i tu ,plug-cu vile costclivc !
Iractoare vin, combinele a par
Si bucuria-i fara de hotar
Cind vezi mai mari. mai multe colective.

Si-a$ da un cliiot sa vuiascA-n zilri.

Ma si mt pc-un cal ee varsa foe pe nari,

89
$i dac我 stau o clip苗 dus pe gmduri,
E ca spre-aceia giiidul mi-] Indrept
Ce-ndruma hotarit intelept
O$tenii muncii slobozi, rinduri, rinduri!

$tiu, intre mii de glasuri sint un glas

Cu milioane merg cintind la pas,
Si cintul tneu in cintul lor se pierde,
Ca-n riul in are unda de izvor,
Ca n primAvarji glasul de cocor,
Ca zvonul unei frunze-n codrul verde.

Si-n zorii ce revarsa peste frunti

Lumini de purpur muntilor carunti,
Cu pieptul plin de-a vietii prospetime
Eu te slavesc prin tot ce pot $i am,
Partidule, $i-ti spun multani, rnultani,
Ca sint $i inerg 'nainte in multime.

Ku la Congres trimit atita doar:

Aceasta inima a rnea in dar.
Ea bate, nu se lasS
lasH cil mai poate.
Si cind o-ntreb si stau ^i-o mai ascult,
1
Ea cere timp sA bata cit mai mult,
Fartidule, caci pentru tine bate.

INSCRIPTIE

Sa fii Partidului o^tean

Gata mercu in gind $i・n fapta,
Sa dai o judecatii dreaptA
Si sa nu tremuri de dayman.

90
lAdauga-i zilei zi de zi
Spor lumino$ de ore-miincd.
In prima linie te-arunca,
Nu pregeta, nu lincezi.

Ten serie priinul voluntar

Cind lipsa e de b:lrba|ie ,
Si biruinta ta sa fie
Steag pus pe zidul adversar..

E$ti comunist, fii deci erou!

Raspunzi de fericirea lumii
Aici, pe suprafata humii,
In evul luininos nou.

trAinicie

Nu-mi pare rau sa piarA multe cele,

Sum anal rupt $i gardul de nuiek,
Bordeiele de stuf, malaiul muced
$i lot ce mai dospe$te rau in cugct.

Duj?manul sa raminA doar cuvint

De oameni ce-or fi fost pe-acest pdinint,
Ca bunaoara cApcaunii.
Ori iele-n joc sub luciul mort al hinii.

Nu Voi boci nici vita costeliva

Chid voi vedea masini in colcctivii,

91
Nici macul ce-o I\ -
lipsi din ~griul-soare
Pe-ntinderi cimpene^ti f<ira razoare.

Tu, tara mea, sa dai titei, carbune,

f)!eL bucale, vin, rachiu
racliiu de prune,
lar cine nu e vesel
? de belong
N-a meritat sA •rfiej scos din jug.

De-oi trece min a pe spin area tdrii.

J)e fir electric, tot cuprinsul zarii
2a .
Sa scapere, cai blana de pisica,
Sa simti cum bezna-n
I tand^ri se despicA.

Sit simti cum intunerecul cu spaiina

Doar de departe miraie ^i-ugaima.
Sa simti cum de luniina, sus pe cer.
Veclii constelatii clipocesc ?i pier.

Si-n raza, jo& de muiicitori iscata,

Sa rida un bAiat vorbind c-o fata,
Cind pleaca multumiti de la uzina,
Sub creng i le-n flori te ce suspina.

Dar n-a§ dori sa piara ciocirlia

Ce ne-a cintat, pe cind stropeani noi glia
Si cu sudoarea fruntii cu singe,—
Ce ne-a cintat ca n-are rost a pliirge.

Nici doina sa nu piara. cea slrabuna,

Ce nc-a-ndulcit ainarul prin furtuna,
Si ne-a-nvatat, in codri, far a frica^
Sa facein bardei buza subtirica.

92
Sa nu uitam nici hora, ca-i a noastra.
Si cind o tropotim sub zarearalbastra
Pc tara ce-o avem din mo^i-stramo§i,
Sa cliiote Carpatii bucurosi !

23 AUGUST 1944

0 zi ca spada stralucind in soare,

Din teacA sinulsii de un brat viteaz,
Sa cada pe-al vrasma^ului gruinaz,
Taioasa, dreapta $i necrutatoare !

O zi desfa?urata ca un steag
Sub care-ii lupta tara se avinl;!.
Cumplita, ne-nfricata, neinfrinla,
Cu fiii toti, $ireag dupa §ireag.

0 zi ti^nind din piepturi ca un cor

De mii de glasuri cu grozav rasunct,
Vazduhul zguduindii-l ca un tunet
Roslogolit de vinl din nor in nor.

7A ca o furtuna-nlr-o padurc,
O zi
Cu fulgcrc izbind copacii copti,
Cu mari faclii in miczul negrei nopti
Cind genie crunt a mortii grea secure.

O zi ca f run tea soarelui de aur

Mareata rasarind in zori pe mmite

93
 PATRIA

Ce-i patria ? — Durerea mea dc-acum

Ca ninge greu in plina primavara,
Ca zace floarea de crre§ pe drum,
Ca nnilte boabe n-au sa mai rasara.

Ce-i patria ? — Natlejdea cd ogorul

Millicit cu rivna cu iscusinta
'Va bucura cu roade aratorul,
Ca vom avea-n hambar cu prisosinta.

Ce-i patria ? — E faptul ca te bucuri

De tona de carbuiie peste plan,
Ori te-ntristezi cind nu-s pe vita struguri
SLadn$ti sa vina cu belsug alt an.

Ce-i patria ? ― E Dunarea albastra5

E Baraganul, Muntii Apuscni,
•E lupta de milenii, Inpta noastra,
Romini $i neromini.^ dar paminteni.

Ce-i pa tri a ? — E singele varsat

De mii $i milioane de eroi.
Din orice colt de tara, orice sat
$i ori^icare casa de la noi.

Ce-i patria ?——Esti (himneata $1 eu

$i toti acei ce sint eu noi de-o seama,
$i gata sint sa sara cind e greu,
Ci nd patria s-o ap^ram ne cheama.

96
 Ce-i pa tri a ? — E pasul apasat
Chui tree, tree rinduri-rinduri moncitorii
Cu steagul rosu-n vint desfasurat
l)u)i de part id til nostru spre victorii.

MtNUJA MOAETA

A til era ; o mina de copil,

Jn jur moloz, hirtii si ziduri sparlc,
$i loti s-au dibs, hi fiecare partr.
l>c-atunci sin I an
anii vreo zece hi april.

Minuta care n-a-nvatat sa poarie

Creion stiiigaci pe foi. apoi agil.
Nici un arcus cu dragoslc, subli!.
Pe trupul alautci, j)este coarde.

Azi cine stie ce minuni ar face,

Si ar scuma desigur pentru pace
Alalurea de scmnatura ta.

Inmoaie tu in lacriin^t o geana

Si scrie-ncet pe f*ila pentru ea,
Fentru niiiiuta moarta §i sarmana.

OCHII §1 MtlNILE FETEI

Ochii de fata — iczere curate,

De ccrbi in miez de codru cercctate.

7 — M^rul de ling芝 drum 97

Mina de fata — crin hrflorit sub ]una,
Cind noaplea
. i, somnoroas^, frunza suna.

Ochii de fata — mure mari, rascoapte.

De urs visatc-n somn la
]a iniez de noapte

Mina de fata — ramura de vi^in,

In pri ma vara pen tru f loare spri jin.

Ochii de fata — carabu^i de mai

Prin crengi scaldate-n soarcle balai.

Mina de fata — flutur alb ca neaua

Pe-un fir de iarba, cind apune steaua.

?chii de fata — proaspete brindu^e

Sub fagi,
. prin
. foii cu raze jucau^e.

Mina de fata — adicre lina

Prin par, intr-o livada cu sulfina.

Ochii de fata — maci liliachii,

Cind
C…」 se inalta-n a er ciocirlii.

Mina de fata -—spic

t ：
tinut In palnia
Umplut cu aur, in aniiaza calina.

Ochii de fata — raza ce patrunde

Prin ramuri§ la pe^ti de-argint sub
unde.

98
Mina de fata — puiul nou ie§it
Din ou, in puf de aur invelit.

Ochii de fata — veverite-n brazi,

Cind bobi de ploaie-ti pica pe obraz.

Mina de fata un sarut pe buze

Cind pipai lene§ bumbii imei bluze.

5i toate-aceste mari minunatii

?es borangic $i eoase ii.

Lucreaza la ciorapi. minilie slrungul,

Framinta pinea, leagana pruncul.

TIMPUL ONOAREI

Am caruntit atita de fruino^i

Ca parc-am inflorit a doua oara,
Chiar ochii ni-s mai clari, mai lumino^i,
Ca niste ploi cu soare-n primavarA.

Hai pe alei cu tei intuneco^i

De minH, cum plecani odinioara
$i sa privim la tinerii voio^i
Ce se iubesc acuni intiia oara.

99
De ce n-am fost $i noi cu ei la fel,
】）e ce nu am avut ca ei un tel
$i lumea ne parea plictisitoare !?

Cad florile de tei incctinel

$i nu rasp unde nimeni
raspunde ni la-ntrebarc,
E timpul viata, viata e onoare.

EURIDICE

Te-am snmls din luniea la precum Orfeu

Lui Hades pe frumoasa Euridice,
$i n-a m [privit
" * cu setc-n urma eu,
Ci visul mi-1 lasai sa se ridice.

Pe iat-acuma “pe .pamintulI nieu

1---------- -- j mmica
niladiata-n munca ferice,
Nu c-un ciorchin de crizanteme greu.
Ci-n brate c-un manunchi bogat de spice.

Tristetii de-a muri de altadata

Noi setca de-a trai i-am pus-o-n loc
$i-n cintul nostru cintul vietii suna.

Hai mai a proape linga pieptu-mi. fata !

Tu §tii al lumii vechi napraznic foe
Ce 1-ai trccut cu mine impreuna.

100
 CALUL TROIAN

Eu te-ani primit in trupu-ini, cu alai,

Mai timpule, falos ca-inbatrinesc,
Stiind cA・mi dai mai uitind ca-mi iai
Din mindrul men tezaur pamintcsc.

Dar, azi citid e^ti in mine, parca ai

Uinti mult mai mari care cumplit rinjesc.
\ ncej)i sa iai, nimica nu mai dai
Si-n pintec arine parcA-ti zanganesc.

Am in trod us eu singur in cetate,

Fara sA §tiu ori cu §tiinta, poate.
Cu oa^tea mortii-n el, CaTul Troian ?

A^a o fi. Dar, tiinpule, tu frate,

Sa $tii ca fara mila ne vom bate —
Voi bate-n ba trine Lea-mi can du^man !

CU MOARTEA LA TAIFAS

Am stat cu moartea la tai fas —

Veo noapte trista gepoa^a —
Tinind in niinA un plaivas,
lar dinsa razimatfi-n coasil.

—E$ti numai chiciura, mi-a zis,

E?ti ros de viermi la radilcina.

,101
—Am cincinalc-ntrcgi de vis,
n-am nevoie de hodina.

一 Vin altii, tineri, plini de foe

mult mai plini de har ca tine.
—Sd vina ! Este incA loc
lume pentru $i mai bine.

—In lunie groaza de vrajma.^i

A'teapl角 numai sa te narui.
—Cu atit sint eu mai narava^,
Cu-atit, mai indaratnic starui !

—La Lra urina urinei o sa plcci,

Caci viata totu^i nu-i eterna.
—A slept pe la du^mani sa treci.
Sa-i culci cu fruntea-n sus pe perna.

—lar clnd am ispravit, atunci

Si glasul t^u va sa ma cheme ?
—A^teapta. ?i-ti voi da porunci
Clnd voi putea, ?i-avea-voi vreme.

EU POT SA CINT

Eu pot sa cint din tulnic de tnolid.

I)ar din co$ul unci fabric! cint.
Jar cintecul va fi tot
lot de partid.
De ceea ce-i mai mare mai sfint.

102
Partidul sinteti voi, acei ce-asuda
JSi-aduna bucuria vietii-n griu,
In pagina de carte, inca uda,
In marele baraj al unui riu.

De-aceea, de partid nu-i greu sA cinti,

Cind e$ti tu insuli din partid fftrnnu.
Din cei ce lupta. construind ne-nfrinti,
,i Lot ce-i put red, rau vechi. d Arinin.

Fii brad pe creasta, verde 折 semct,

Fii val navalnic ce doboara stinci.
Fii vifor vinzolind subt c?r ere{i,
Fii soare peste munti si vai adinci !

Dar mai prcsus de toate cele fii

I iiom slavind viata fericilA.
I\u pentru unul — peniru loti cei vii
Ce zainislesc idei, otel §i pita !

Aluncea cintu-ti va porni din piept,

Ca ciocirlia calre soare, drept.

PARTIDUL

E§ti calea ce-o gase^te onml,

Fierdut in codru fara unna ;
Ki?ti prin desert, deodatA. pomul,
Cind setea pe dm met il scurina.

103
_
E$ti ]mina ce ti-o-ntinde-un frale
. •»
Ciiid simti ca te cufunzi in go]；
peste ape tulburate
$i pline de virtejuri, pod.

E$ti in puterea noptii, casa

Cu geamurile lunnnate ;
Esti glasul ce raspunde, masa
1 ntinsa pentru cel ce bate.

Ai fost scut, si palo§ sprinlcn,

Sa aperi focul vetrii noastre,
De cei cu svastica la pin ten,
Infipt
1 nfipt norodului in
i coaste.

Si. celor cu viclene pravili

Sugind al tarii sue singe.
Le-ai pus in veac pururea stavili,
Sa-i stim a dobori fringe.

Ne-nveti fratia-ntre noroade,

Credinta-n pace, ne-nveti
Ca fiecaruia se cade,
Muncind, prinosul astei victi.

Si cite
sc le-am facut prm
ic-am racut prui tine
Sint marturie si dovada
Ca tu e$ti drumul catre bine
Al celor care vor sa vada.

104
De cind sintem stapini pe fire,
Pe traiul nostra §i pe vatra,
Am prins gust de fericire
$i-o rasadim in tara toata.

Tu calauz ne e$li carte,

1 nvata-ne, iubit parinte,
Si cum sa face in mai departe,
Si cum sa mergcin inainte !

INIMI LA CONGRES

1 ot ma gindeam, cu ce sa va ascamaji,
In ce sa caut chi pul vi :】geaman
viu si
Al ridicarii roj?uliii mandat,
De loti, deodata-n sala, la votat ?

Un ci nip de maci, gradina de garoafe ?

Drapele-n mers al noii noastre slave ?
Dar astea-s poezie prea batrina —
Caci voi aveti chiar inimile voastre-n
mina !

LUMINA LUI OCTOMVRE

E frig, negura, yi vint,

Mai sint §i rele pe pamhit ;
Ci, peste toji $i toate,

105
Cu slavd, an de an razbate,
Lumina lui Octomvre.

Nu-i ：soare, cum e orice soare,

Ci-n ini ma ]ai om r^sare,
Si-n iniina fintina face,
l)e fericire 斫 de pace,
Lumina lui Octomvre.

Se-Jiflacareaza trupul, gindul,

Si linga tine create rindul,
Cind bratul tau in steag il schimba,
V orbindu-ti
,i omeneasca-i limba,
Lumina lui Octomvre.

Sub raza ei biruitoare,

Ti^ne^te floare dupa floare ;
Noi oameni create, nalta, cheama
—Pe comuniijtii fara leama —
Lumina lui Octomvre.

raza ei ucide §erpii,

Topind catu$i, sloboade §erbii,
Si-n lume proletara frunte
O lumineaza, ca pe-un inunte,
Lumina lui Octomvre.

Ea nu adasta anotiinpuri,
Si stinge mincinoase nimburi,
Si cere, aspru, prin porunca,
Suprema cinste pentru munca,
Lumina lui Octomvre.

100
Zbuchi, de Pollil Nord aproape,
Zapezi, du^mani umblau s-o-ngroape,
Ci ea incinse ro§a zare,
$i-a tot cuprins pa mi nt $i inare,
Lumina lui Octomvre.

0 atita intiiul Lenin,

Sublimul geniu intre genii.
Sub bratul lui rni^cau popoare,
Purtara brate prolctare
Lumina lui Octomvre.

Azi nu-i meridian pe lume

Sa ii-o cunoasca-n fa pt $i. nume,
Nii-i oin sa nu-i fi dal caldura,
Du sin an sa nu-i fi dal arsura
Lumina lui Octomvre.

A rtisarit la noi in tara

Odata, intr-o primavara,
（）dat；L inlr-o iarna-amar<L
Apoi. deodata, intr-o vara,
Lumina lui Octomvre.

August a fost aluncea luna,

Si a ram as pe loldeauna,
1 n rominejptile meleaguri.
Cu ale muncii ro^ii steaguri,
, Lumina lui Octomvre.

De-atunci, la git o poarta pruncii,

O poarta-n ocbi, oamenii muncii.
Si lumineaza fabrici. ?coale,
Ogoare hidrocentrale.
Luniina lui Octomvre.

107
In van viseaza s角 ni-o sting五
Vrajma^i, cu vrerea lor nalingS,
Caci uu se stinge, nu se slinge.
Caci una j * dear
' — a-nvinge —-
Lumina lui Octonivre.

UMBRA DE LA HIRO§IMA

Sta pe trcpte u in bra unui om.

A ramas, pe veci, inscrisa-n piatra.
A inscris-o me^terul atom.
Aniintirea printre ziduri latra.
Ca un cine, a pustiu — si urla,
Catre-o neagra, trista, arsa turla.

Omul a pierit, dar umbra striga :

.Unde-i omul meu ? Cin9 La ucis ?
Tac ruine, sirma se-ncirliga
Pe-uii cire§, ce floarea si-a deschis.
l^rimavara, cu picioare frinte,
Din molozuri cearca sa se-avinte.

Ilirosima ! Sinii de femci

Ar§i in Ilacari, singerind — frumosii !—
Aii lasat orfani copiii tai.
Umbra striga : ,,Unde-s nemilo^ii
Ce topira-n vilvatai fierbinti
Leagan, carte, sapa parinti ?

Ilirosima ! umbra unui om

Sta in stei pe vcci incremenita,

108
Create frunza, cade-apoi din pom,
Numai umbra sta nedczlipita,
Sta, §i nu e chip sa se impace,
Fara om, prilitre ruini buimace.

,,Tu csti omul men?" 一 oprcjjte ca

Trecatorii, ce pe-acolo umbla.
Ei raspund, cu o privire grea :
..Nu shit cu, nu-s eu, sarmana umbra../6
Umbra cerceteaza, cerceteaza
Irecatorii, vrea pc toti sa-i vaza...

Trecatorii tree, cu umbra lor,

Ficcare-ncet ori mai cu graba,
Numai umbra sta, si n-are zor,
N-arc om s-o ia cu el, la treabii,—
Nici nu trece nimcni fara umbra
Pc subt soare, dintre cei ce umbla

Umbra sta ca scntincla-n post.

Sta de paza pentru totdeauna,
Sa nu mai revina ce a fost,
Sa nu mai coboare-n vcci furluna.
Sa n u a rd a para nuclcara
Omcncasca noastra primavara.

INIMA BATRINULUI VEZUV

PoaLe ch din lot cc sint raniinc

Doar iubirea pentru tara mea,
Poate ca urma^ilor de5 mine
Darul ne-nsexnnat li s-o parea.

109
 Altii s»or nalta cu str^lucire
Din al vrcmii framintat vulcan
Ca un fum in sus, u早or, subtire,
Mumai eu m-oi stinge an de an.

Soarta nu mi-i ca sa urc in slavA,

ani fost mai dur, mai greu,
Element am
Nu cenu^a, a bare, ci lava
M-am varsat eu peste veacul meu.

Poate Herculanum ori Pompeii

Le-am inmormintat curglnd napasta,
Zbirii, carturarii, fariseii
N-au scapat din clocotita-mi pasta.

Omenire fara de-mparati

Create peste somnu-mi temporar.
Dar bagati de seama, nu mij?cati,
Ca-n strafunduri mai mocne^te jar.

Lini^te-i, tacere-i, e $i pace

e nea pe cre^tetul ple^uv.
Insa-n niiezul muntelui mai zace
Inima batrinului Vezuv !

1957

MAR CU FOI DE AUR

Mar cu foi de aur, mar de linga drum,

Nu mai sint eu tinar, sint batrin de-acum.

110
Cintece vestite-a tristelor pierzanii,
Ciji
,i aveam pe-atuncea ? douazcci doar anii.

Si i-am pus in palma vietii ca argintii ;

I-a-ncercat vicleana, de nu-s fal$i, cu dintii.

Si mi-i da iar astazi cu dobinda mie

Cincizeci am acunia $i・s toti de hirtie !

Mar cu 1foi de aur, mar de linga drum,

Numai poezia-i tinara §i-acum.

Numai poezia $i obrazul dragii —

Prin gradina toamna mi-a facut ravagii.

Dintre vise, insa, cel mai falnic, unul.

Rosu-nii sta pe casa, mindru ca paunul.

Si mi-1 joaca-n soare vintul, ca nunta

Tare e$ti fruinoasa, virsta mea carunta !

lata-n asfintire soarele mi-i darnic,

Vin imi toarna-n cupa chiar ca un pahanre.

lar mai pc-nserate-mi cad in cupa stele...

Stele slut ori num<ai lacrimi de-ale mcle ?

Lasa-le sa fie, lasa-le sa fie !

Cliiar de-s numai lacrimi, sint de bucurie.

111
 INSCRIP*田 PE MORMiNTUL
UNUI O$TEAN SOVIETIC

Acestui sovietic fiu cazut,

P立min ml Rominiei apArindu-I,
clips da-i, oprindu-te taent.
Ca sa-i privesti, din drumul tau, mormintul.

------ ---peatra
frunte-ncet pe recea - * - 一
J" doanne-aici, ca tu sa ai o vatra,
二i n-ai stapini,
Sa stapini. sa-ti steie sus pe casa
Biruitor steag rosu de inAtasul.

— Cinstire tie, slava tie, (rate,

Cazut pentru a luniii libertate !

A VINT

E timpul despartirilor mai inari

De fosti prrcteni, de idei gresite.
Sus pe catarge, aspri marinari
Ai inimii acesteia cumplite !
I.asani un tarm cu porturi mucczile.
In tram cintind in vinlurile tari.

Vom sta la tirguiala oaEe-acum,

De-or scoate vrunii a odihnA scincct,
De-si (ace-n oase lincezeala druiu,
De patu-ncepe sa miroase-a rinceci ?
Cine-i mahmur, molatec, trindav, litucd,
Cine nu-$i arde $ ova i ala scrum ?!

112
 Furtuna, ia-nc-n brate cu putcre,
Vo in trecc peste largilc genuni !
Voin sparge or ice scoica de tacere
Pc unde-^i cauta ;adapost
' a minciuni
Dos pi nd stalute-n verzi putreziciuni
Cu tcpi
tepi coclili, cu balele de ficre.

Desfasura-te, rosu steag, in vint,

Cu fulgcre-mplclindu-te, cu norii,
S-arunci lumina j)e lalazu-nfriiit
Ca peste ccrul de ccn us a zorii,
Sa cinti deasupra beznei viltorii
Ncinurilorul luplci noastre cint.

In unde vinzolindu-se sub trombe

Zvirlim fara crutare peste bo rd
Cu tot ce are duh de calacoiube,
Cu tot ce-i vicrmanos, uscat $i mort.
Luceafar ro§ ni-i polul nostril nord.
La prora sta biruitor Octombre.

Nu mine, viala clraga, nici poimine,

Cind fi-vom firinituri de noapte-n noapte,
Noi azi vrem sa s-aleaga ce raniine.
Ca flori de^arle ori ca roade coaple
Din Iruda noastra-ntruvliipala^n fa pie,
In rosii trandafiri §i-n alba pine.

Frigu-i tiiios 折 spumcle-s amare,

Busola joaca-n soarc 打 sub luna,
I ar veghea-i lunga, lunga-n ^uiinlare,
Frin vijelia hoholind iicbuna —
Dar vom razbi tot noi |)ina-n Comnna.
Cine-i cu noi, avinte-se pe mare !

8 113
 INTERNATIONALA

Ai fost prefa^a veacului de-acum

Cu singe scrisia de copiii Frantei.
Ei an murit, dar au taiat un druin
Victoriei §i luptei $i spefantei.

Coinuna din Paris ! Chiar sa fi dat

Doar sfintul cintec, cintecul furtunii,
INTERNATIONALA, ai fi stat
De-a pururi stflp de foe in viata lumii ?

Subt glasul pl in de vifor al cintSrii

S-au adunat cohorte proletare
pin toate patru colturile zarii,—
Cintarea a trecut peste hotare.

—Te-o fi calcat clndva prusaca cizma,

Dar $i mai viforoasa le-ai aprins
Subt ochii burghcziei ar$i de pizina,
Cind Lenin in Octombrie a-nvins !

Cu tine-n inimi, steagurile ro^ii

Oslenii sovietici la Berlin
Le-au dus le-au"naltal, victorio^ii,
Scapind de Hitler lumea $i de chin !

lar mine fi-vei ciocirlie-n zori

Ce va slavi subt r^sarit de soarc
（）lumc de uzine si de flori
$i-acc】a$i ro$u steag peste popoare.

114
 SiNT CREDINCIOS ACESTEI ERE...

Sint credincios acestei ere

De ginduri cl are §i severe ;
Legi as pre, calcule precise
Pun aripi de otel la vise
Croitc din substante dure
Si, fara farmece obscure
Smulgindu-le clin stari inerte,
Dili gheara vechii gravitatii,
Le-arunca dupa reguli eerie
Sa cerce timpuri noi $i spatii.

Tin jea, tinjea batrina lume

S-apara cine sa mi-o-ndrume,
Orchestra cu acorduri mulle
Vishid pe-acel ce sa-1 ascu!t(\
si：
(al bratul sigur s-o condur a.
Cap 1 impede nu naluca,
Bagheta fulgerlnd in Iiaos.
Stirnind cu suflet 折 ?tiinla
Nu doar nelini^te-n repaos,
Ci fericireii suferinta.

0, arnionii niocnind in sfere

$i lincezind f^ra putere,
Vrun in telept in vremi antice
Poate-ndraznea sA se ridice,
Visindu-vA, de voi aproape
Ca prin desert un om de ape.
De naz^iririle ce-nJ?ala,
De a pa mortilor fugind,
Cind insetatul, feint, se scoala
Din uscaciunea de arg in t !

8* 115
Nu mctafizicele schele
Putcau sa suic catre stele.
Nici turnurik-n virf cu cruce,
Nici exegezele caduce
A sfintilor parinti ori papi.
Nici regi in purpur ori satrapi —
Caci le slujea la toti ca trea pta
A celor multi robita truda,
Orinduirca cea nedreapta
$i lunga stapinire cruda.

A trebuit sa vie omul

Cc-a slobozit nu doar atoinul
Din echilibrul sau, ci nmnca
Din lantul ce-1 tinea poruiKta
Incuibaritilor in lene
Privind de sus $i printre gene
Si necrezind cA vrun Spartac
I n veacul douazeci va fringe
Ce s-a naltat veac dupa veac
Pe tiranie si pe singe.

Vro aurora boreala

Si-a-ntins lumina de sincala,
De purpura, de foe. pe hi me ?
Tot Aurora e pe nuine,
Dar nu din ceruri, nici din mil a,
Si n-o stirni ruga uniila —
Tifni din forta proletary,
Din lupta lungilor milenii !
Era-n brumar, (1 ar pri ma vara...
Pe-un tanc, vorbea multimii Lenin !

116
Pc-atunci aveam eu ani vro zcce.
Co repede via{a trece !
Cincizeci $i unu am acuma
Mi-i paru-n crc§tet alb ca spuma
Cmd marea e dupa furtuna.
Ain apucat $i vreme buna
Si rea $i iara^i lumiuoasa.
Pe Leniu il cunosc din carte,
5i Lenin e in orice casa
La noi, — lumina far A moa rte !

Lumina trcce-n ani fap to,

Ori cite cinci ori cite i?apte.
I ar fap tele — Indrocentrale.
Fiori, colective, cintec, §coale,
Atom razbit in carapace,
Miscare larga penlru pace,
Avind, in spatii necuprinse,
$• sori doniestici caldura,
Livczi cu bucurii nestinse
Si pine penlru orice gura.

Sint credincios accstci ere

De giliduri iialte si severe ;
Leg」as pre. calcide precise
〕，in aripi de otel la vise
Croite din substante dure
SL fara farmece obscure
Sjnulgindu-le din stari inerte,
Din gheara vechii gravitatii,
Le-arunc^ dupa reguli certe
Sa cerce timpuri noi spatii.

117
 PICA FLORILE...

Pica florile de tei.

Pica-n par §i pe alei.
Pica pe nisip marunt,
Pica-n parul tau carunt.

Luminos inai e nisipu],

Tinar, tinar mai tie chipul
Si din larg de lacuri vine
Ca o boare de suspine.

Pasilrea priviglietoare
Cinta-n crengile cu floare ;
Dragoste, e pri ma vara
$i e parca ntiia oara.

ORFEU, STRABUNUL TRACIC

Orfeu, strabunul tracic. mi-a la sat

1 n singe ritmuri niari $i fara moarte ;
Ovidiu, cintarettil exilat
Pe tannul dac. de Roma lui deparle,
Mi-a dat nevindecate noslalgii;
Jar cele doua mn de ani urgii
Mi-au zugravit in suflet. duse. ad use,
Veac dupa veac de semintii apuse,
Eu ce-i aduc siravecljii noastre lire
Ades lovita-n ciuda $i-n ne^tire ?
Ma iarta, cintec hatrinesc, mA iartii
Ca stiliuirea-mi citeodata-i sparla

118
 Ca lini^tea padurii de furtuna 一
In mine suferinta ,i grea rasuna,
A celor multi ce s-au zbatut
j $i au fost
Si-au tot cautat $i nu gaseau un rost
$i se naltau ca valu-ni sus pe . stinea
?i iar se pravaleau in bezna-adinca.
La fel (era $i soarta inea cu-a lor,
La fel pieream,
. unda spume,
i oprintre
Migcare de o clip , 。, farai nume — —
Sageata frintan drum spre viitor.
IXu. n-ar fi fost rasunator nici tragic
Sfirgitiil meu in goniotul pelagic
Al rindurilor de vieti ce tree
Alenite parca nuniai pentru nec
Ori pentru temelia cine >ne
Carei minuni co trebuia sa vie 1
Nici nu-ntrebani de-i drept a^a ori im e,
Ca moare steaua-ini fara sa se sue
Deasupra zarii rnci ma car de-o §chioapa :.
Ca leaganu-nii dintru-nceput .t e groapa
Si
?i n-o sa-nscriu
L volute de lumina
Pe bolta luiDii, ci o sa zac In tina
Cu rirnele, cu frunzele cazute,
Strivite, ne^tiute, moarte, mute.
Iar de-ntrebam, ce-a$ fi adus mai mult
Ca un suspin in marele tumult ?
—$i soarta niean)ea la fel era cu-a lor...
I)ar iat<i ca venii intrebator
Cu glasul meu ce zgudui taria :
slobod sa mai cint in Rominia ?"
A tunci calcau pe drumuri cizme-n tropot
$i nu era niinic pe-aicea slobod.
Puteai cel mult sa mergi $i tu la pas, |
Sa joci ca ursul cu veriga-n ruis.
Sub flaniura cu zvastica si-ii ciiitu]
Ce pregatea pentru inacel painimu).
Atunci imam ridicat strigind :
,,E slobod ?"..•：

119
Si parca-H dunga prinse-a bate-un clopot,
-’ cheniindJ eu desperare.
\ aitindu-se,
Din creste pina-n sumbrele strafunduri
A niuntilor, a vailor cu prund uri,
Din om in om, din zare-n zare !
Cum am pulut sa strig a$a de strasnic,
PoctuL eu, umil, tacnt pa^nic ?
Carpatii $i・au la sat in jog spinarea,
Sus ceru-§i sfisias^-nvelitoarea.
Sa-ncapa-n spatii strigatul in clocot
R azbuna tor. neinfri^o^at: ,,E slobod ?"
Stiam prea bine ca nu-i slobod, insa
A ream atita ura-n mine strins^i
Ca nu putea s-o inai cupriiula pieptul
Si ininia, sa fac margaritar
Din rani, ori cintee sa doinesc — ainar,
Ci ca strigare a ti^nit de-a drcptul :
・.E slobod sa mai cint in Rominia,
Cind pretutiiideni singereaza glia
Si sint ca in exil in {ara mea.
J n care beat vrajma^ul vietii bea
Si pinea pentru inasa lui $i・o fringe
Gatindu-se de crunt os pat cu singe ?
Cum pot sa stau al at urea de vreme
Cind coJoti inieznl nmntelui adinc
Durerea romineasca geme. geme
Si cin tecele noastre loate pling ?"
Nu, n-ain sa-mi pun. mi-am zls zis, calus pe
coarda,
Pe-a ini mii zanutice, nebune !
A cum e timpul ei ca sa rasune,
Sa ^uiere, sa bata ca o joarda !
S tri gam, de§i §tiam ca nu e slobod.
Si-ain inceput sa rid grozav cu cn holiot,
Si-an inceput sa hohoteasca muntii,
Si sa necheze §esurile niari...
$i EL venie purlind pe cerul fruntii :
9,Uniti-va ai luniii proletari !"

120
 Acesta era cel ce ma-iHlemnase
Din umbra : ^Strina
^S triga !!"w Si-am
$i-a strigat :
”E slohod ?“
[o" il priveam uimiti, vorbeam ini §opot,
In ]juru-i• nc-adunam mai tari ca zidul :,
$1-1 cuno^teain.
, — EL PARTIDUL !
Da.era.

SCOICA

' in catre voi, Diai fratii inei de mine,

Ca Dante ce se iitoarce din Inleni.
Covor de frunze toamnele-ini astern,
ma salula rresteJe batrine.
Si sint incon jurat de pionieri-,
BnieU °i fete, flori sdipin<1 in soare.
AL1 tin de brate, parch Azi pe leri
Il (luce catre-o era viitoare.
De nu cred earn in voi. cei inca-n vis,
])g nu-nii erali in drum lumiiia, scutul,
Ma ucidea cu laba lab a lui
Ini trecutul,
irecuttil,
])e mult, de mult ma pravalea-n abis.
Nu va uitati la mine aciudat —
1 nfernul n-a fost circ, nici pro-monad a.
Ai ! citi cazura-n singe §i grHmadA,
Ci[i fara vreme n moarle->au inno-ptat !
Voi §tiji de Auschwitz, §titi de Buchenwald ?
Razboaicle lui Hitler vi-s ?tiute,
A tomicele bombe cunoscute ?
Lasati-lc-n tarimul celalalt,
l)c unde vin $i poate inca sint.
De unde vreau sa ?tiu cit mai curind
Ca disparura groaznicele iasme,
lar voi le veti a (la numai ca basnie.

121
De nn-ati desface sufletul, in el,
Stratificate, a|i gasi : macel,
P rapad, oroare, ned rep late,
J,

Ca amintini de vreine a^ezate,

$1 foarte rar ici-colo cite-o floare
S tri vita ntre dureri ucigatoare...
Geologia sufletuluii nieu
*
Oriunde o <atingi suspina-adinc $i greu.
Rufiinul este singele varsal,
1 iloanele de aur — vise bparte.
I ar poate-n miezul iniinii mai arde
\ ro gura de vulcan neogoiat.
Din vaiete $i din dureri scri$nite
Mi-am plasmuit a cintecului vraja —
Sint scoica azvlrlita pe o piaja
I" valuri in furtuna clocotite.
Ma puneti la urec he >i-ascultati !
A?a-i ca-n mine iadul iiisusi genie
Cu vechile-i, cuniplitele-i blesteme ?
Asa-i ca nu-i frumos ce-a fost, mai
Materie, aceasta, fuse prima
La ritmul greu, la dureroasa rima. -
De-aceasta poveste^te scoica goala.
Si cite n-a uitat ori, vrut, le tace,
Caci timpu] $i durerile le spala
Si nici sa-§i aminteasca nu-i inai place !
Voi cum aflati tulburatorul cintec
Din scoica mea rotundA. ca un pintec ? -
Va place vuietarea ei a clinch ?
De nu, izbiti-o, mai nepoti, de-o stinea !-

TIMPUL CARE VINE

E dincolo de cifre viitorul,

Ca du pa valul fin cliipul miresei.
l 22
x
Stravad profilul noilor uzine,
Ascult cum ere sc dupa baraje r; ape,
Distantele-s de drumuri cucerite,
Palate se riflica pe paragini,
Rachete asalteaza spafiul cosmic,
lar noi urina^ilor
urma^ilor le povestim
De regi. de capital, de asuprire
〜
Ca de mamuti din era glaciala.
gepoUi dau din cap nc-ncrezatori
zunbind uiiii
se privcsc zimbind unii pe altii.
Intradevar a fost a?a ? se-ntreaha.
I ar eu nia-ntreb : Intr-adeva
Intr-adevar asa
Va fi ci nd ci fra sp va face ]ucru ?

Ma simt ca trogloditu-ntr-o caverna,

S( ulptez in os ori modelez din lut
Zi'ite pintecoase. rino( eri,
Cri zugriivesc bizoni cai salbatici
Pe l)oha grotei mizg^lila toatd
Dr?-nainta$ii inei. tot visatori
Ca mine si <a cei de-un Jeat cu mine...
】Rir n-ain piiterea sa strabat in vis
Hotarul dint re mine §i-un Da Vinci
Din viitor. maieslru al Com unci.
Cu me§te§ug fac un topor de piatra,
Par nu-mi incliipui astronava-n zbor.
Ci nunierele cintA totu^i, cinta
Ca-n primavara stolurile-n aer,
C:i gilgiitul girlelor din munti.
lar daca pipai crengile simti muguri
Ca sub cama^a sinii de codana —
Intiiul fulger sare dintr-un nor
0 rindunica duce-n cioc un pai
La locul unde-§i face cuibul (rudnic...
De ce n-ar fi o vara $i o toamiui
Cum n.au mai f®st, bogale-n llori §i-n
roada ?

123
Odat我》prin copaci in fata casei
Ori am visat, ori am vazut aievea
0 pasAre cu penele albastre
Ca cerul, si cu aripi aurii —
Sosea nu doar dintr-un pamint cn soarc,
Ci poate dintr-un Limp ce-avea sA vinA.
Eu il ascult, ea trapul unui eal,
F limpul ce s apropi^e, s-apropie.
1 lai sa-1 primim cu ini ma deschis^,
Ca-n ziua ceea de-nceput de toamna
l,adurile de flamuri purpuni
Din rasaritnl datator de viata.
E rim pul, timpul, timpul, timpul nostru,
ITai sa-1 primim cu inima deschis^ !

SONET DE ZIUA REPUBLICII

Cresc anii tai straluminati de fapte,

Republiea, ce porti in sterna schele
Si soarele sfannind batrina noaple
$i sus de tot margeanul unei stele.

Ferice ram al visurilor niele

In marul cel cu poame rosii coa pte,
Cu nrniica rod in ramurile-i grele
Stirnind inirare-nvahiita-n noapte,

Fii printre celelalte raniuri sfinte

Chemare ostenitilor porumhi,
Sa zboare-apoi in hime crainici proaspeti,

Ai pacii,——leagan fii care s-alinte

Urma^ii-nvingatori, urma^ii scumpi,
Ai spatiilor Cosmosului oaspeti.

124
 NU POPOSI

Stiinta, poezia §i viata

Lc-ani strabatutL ca pasarea vazdulml
Din zbor, jn-a ispitit
i “ adesea __
s Lu__ _
Ind
Cind valu-§i ingrosa prin juru-mi ccata.

・.、口 poposi, odihiia-i cuihul inortii !

Spunca cliemiHd o veoe「(Ie departe,
Si-an) inf run tat talazurile
q sortii
Si smircurile ce duhnesc a moarte.

Ma iata deci pe tarm $i $tiu din toate

A tit cit poa te omul ca sa spima..
Ci ns tit si linisli t : Nu §(iu nimic I

Si 号tiu ceva mai mult : Cu sc mai [mate !

Si-s gala iar de zboruri prin fin'dnia.
Chiar de mi-i dat sa nu s(au nici un pie.

AICI E LENIN

Pe in ini a eu min a de mi-o pun,

In fata tuturora pot sa spun :
Aici e Lenin !
Si-o spun aj?a-n ora§e $i la sate
Multimii. si vorl)cle-s adevarate :
Aici e Lenin !

125
 i cint^ piomeri §i pioniere,
Eu zic tacut mindru in tAcere;
Aici e Lenin !
Ascult o$tenii-n zori trecind la pas
Si tainic pin' la mine vine-un glas :
Aici e Lenin !

Merg tinerii cintind spre santier

$i cintul lor vuie^te pina-n cer :
Aici e Lenin !
Privesc uzina ce se-nalta falnic
Si zgomotele-mi poveslesc navalnic :
Aici e Lenin !

Din Casa Comitetului Central,

Ma ret $i grav rasuna ca val :
Aici e Lenin !
In tara din ]iotar pind n hotar
Forne§te corul niuncii-adinc clar :
Aici e Lenin !

E Lenin din planeta in planeta,

Spunea taindu-§i spatii o racheta —
Aici e Lenin !
Aici e Lenin §i viata noua.
Mi-a spas un trandafir scaldat in roud :
Aici e Lenin !

GINDE$TE-TF

Si asta i instmnat, sa $tii cum pui

Piatrii pe piatra n zid, cum bati uif cui,
Cum nu jigne^ti mindria nimamii.

126
E insemnat s^-ti fie drag a casa,
SA-ntinzi voios prietenilor masa.
Sa-ti bucuri Cll suris b]ajin aleasa.

Bar §i mai insemnat e sa iubcsti

Pe-acei din trainicia caro^ erc^li
Pe plaiurile tale siranio§e§ti.

Pe ele insemnate sint $i sfinte

Ogoarelc, slrabunele niorminle
Si tot ce dace viata inainte.

Si nu ui(a ca are-nscmnatate
Mormintu! celui ce-a luj)tat ca frale.
Ca sa respiri tu, azi, in libcrtate.

A fost poate-nn barbat de sama (a

Din Stalingrad ori de la Alma-Ata —
Gindcjjtete la el nu-1 uila.

lar tatal sau ci nd pine nu aveai

A spus : .,Pe-a niea in doua eu o (ai.
Sa ai §i tu la pruncii tai sa dai64.

Ace§(ia fac in tara lor canale

Si mari adinci. prin nmnte taie vale,
pacii 1i croiesc in lume cale.

Cindc§te-te, putin sa fie oare

Alaturea sa stai cu-a^a popoare.
Sub steaua de rubio, invinga toare ?

127
Giiule^te-te ca nuilti sint cei ce-asieapta
Subt grelele robii se hid reap la
Spre primavara onnilui prin fap la.

Aces tea sa le pretuiesti in viata

Cu hotarire, cu luniina-n fata —
Partidul celor ce muncesc tc-nviila.

CA ROUA

,・Cind eu odata voi izbi cu bard a...w

…二9-
Cme-a rosti t aceste vorbe mari :
Ah, anii niei. voi, anii mei fugari,
Ce scurta i viata $i ce lunga-i arta 1

Din cintece minate de durere

A in vrut s-a^ez in ini ini cap de pod,
A m vrut sa las in urma rnea izvod
Nepieri tor,— se cere, nu se cere...

Ce pa^i semeti zvirlcam in mers nainte,

Dispretuind trifoiu-n patru foi —
Azi tobo^aruJ timpurilor noi
Se duce chibzuind, incet, cuminte...

Ascult §i-acum, §i nu fara placcre,

Ai pa sari lor dragostos alai,

128
 Dar florilor pe cimp in luna mai
Imi vine sa le spun : La revedere !

La revedere, dar pe cind ?i unde ?

N-ar fi mai bine oare, bun ramas ?
E seara §i obloanele s-au tras,
I ar la-n trebari doar vintul mai raspunde.

Garoafa mea cea ro§ie, nu plinge,

Nu suspina nu clatina din cap.
Pegasul nu mai biruie la trap
$i-n urma lui sint picaturi de singe.

Dar nu ti-am spus c-a noastra-i biruinta ?

$i steagu-i sus $i inimile a rd.
Ce-i daca unul cade linga-un gard ?
Infring o mie unul suferinta !

$i merg triumfatori in viata nou我.

Ah ! ce mai merg, de parca-s §oimi in zb or,
$i ocliii mei se pierd pe urma lor
Prin inserarea ce cu stele ploua.

De s-ar intoarce careva sa vada,

In urma ar zari $i ocliii mei —
Luceferi gemeni, de lumina grei,
Ca roua gata pe pa mint sa cada.

Ce scurta-i viata §i ce lung e drumul —

Biruitori plecatii vor veni,
slava lor ca focul va luci,
lar roua se va risipi ca fumul.

9 MSrul de linga drum 129

 NOI COMUNISTII

Foe trebuia tinut aprins

Prin vint, prin viscol. prin furluna.
Noi 1-am (inut
. §i
.i nu s-a stins,
Noi comuni§tii,
Si cu poporul impreuni.

Stateam pe linga foe, viteji

Feciori de-ai muncii plini de vlagd
Cu miinile pe arme. treji,
Noi comuni§tii,
Stiind ce are sa se-aleaga.

Au tras jandarmii la Lupeni,

La Grivita ne mitraliara,
Dar am ramas nenfrinti o$teni.
Noi comuni$tii.
$i-n inchisorile din (ara.

lar focul pilpiia vioi

5i jucAu? de pretutindeni,
Caci il fineam chiar $i-n razboi,
Noi comuni§tii<
Sub ale mortii crunte grindeni.

,.Mocnitul foe unde-i dosit?"

li auzeam pe doinni cum latrA.
Ei nu §tiau ca i-ain gasit.
一 Noi coinuni§tii.
In inima multiniiii vatrA.

$i focul s-a sch ini bat in stea

Vestind robiilor sfir?itul —

130
 $i flamuri inalHnd sub ea
Noi comunistii,
Ne・am infratit cu rasaritul.

Eterna stea cu rosu nimb,

Calauze§te-ne §i du-ne,
Caci te urmam schimb dupa schimb,
Noi comuni^tii,
Spre zorii falnicei Comune !

OSTA§II CAZUTI

Cazum alaturi, brazi dintr-o tulpinS,

Izbiti de o secure-n radacina,
eu !$i• tu $i altii-n alta parte
In lupta-ncrincenatii cu sora moarte.

Vor secolele faima sd ne-o poarte ?

De・o vor, sa serie despre noi in carte !
Noi n-auzim nici barem cum suspinA
Dcasupra noaslra frunzele-n lumind.

Dar fericiti am fi §tiind viata

Ne・o supse-n zorii zilei dimineata,
Cind noi ]prin
• ”foe plumbi treccam spre
noaple.

Cresc ierburi peste noi ci(iva pruni

$i tare ne-ar placea, mAi buni,
mdi oameni buni.
Cu voi sd stain gustind din roade coaptc.

131
 VIS
1907

Cazuse noaptea ca navodul

Pe oameni doboriti de truda —
A$a-i mereii trudit norodul
$i, chiar in somn, cumplit asudl.

Cercase luna sa-i trezeasca,

Dar fetele erau mai pale
Decit la cei ce poart^-o masca,
A mortii masca grea de jale.

$i cruci de griu erau pe tarini

Cu umbre-alaturi lungi. sinistre.
Pe boiere§ti, hapsine arii,—
I ar vin tul z^nganea din sislre.

Dar oamenii visau cum car'

Acasa griul in hambara.

M-A SARUTAT PE FATA BATRlNETA

Ma sarutat pe fata batrineta

$i m-am umphit de zbircituri ;
M-a sArutat pe par, iar carunteta
Ramase-n urma recii guri.

Cind ni o vedea, ce-o zice liliacul

Plecindu-^i floarea peste gard ?
Ce-o zice luna cind strabate lacul
§i stelele ce-n zare ard ?

132
Ah ! toate vor tacea ca mai-nainte
Cind rAtaceam $i eu sub tei.
Doar(eu mA voi plimba, dar mai cuminte,
Pe cunoscutele alei.

Si va sa-mi para rau de toate-acele

^aruturi care nu le-am dat
La timpul sau, de mult iubitei mele,
Ori altora, ce-au ajteptat.

I ar luna va zimbi ca altadata

Cind undeva-ntr-un colt pierdut
Doi in?i, — bdiatul
—1 cu o fata ,■
S-or s^ruta ca $i-n trecut.

INTOARCERE PE-ACELA§I ^ARM

De ce rascole§ti in cenu§a
Cind vatra e rece mormint,
Cind rupta-i §i clanta la
Si u$a se zbate de vint ?

E?ti umbra §i cauti o umbra

Pe tArmuri pustii, de demult,
Ca pas^rea-n zbor care umbU
Pe unde copacul fu smult.

一 lubirea nu piere prin vreme,

O scoica din ea se facu :
0 pui la ureche §i geme,
gemi liiiga valuri §i tu.

133
 CU FLORI IN poarta

Cu bratu-i lung, din ce in ce mai lung,

Ma-mpinge timpul din viata-afari,
$i parca numai icri fu primavara,
lar azi copacu-i dcsfrunzit si ciung.

De ce-nflorira merii-a doua oara ?

Ciici pin' la roada tot nu mai ajung.
$i totu$i, iarna, grinele strapung
Zapada grea, pornite sa rasara.

Saruta-ma, sarula-ma pe frunte,

Ca soarele de toamna culmi carunte,
Tu, fata mea, tu, dragostc curata !

lubirea trcce 寸 mercu rcvine

Cu zimbete, cu lacrimi si suspine —
Sa punem flori in poarla cind se-arata !

CERUL CUCERIT

Frumos era $i mitologic ccrul,

Casiopeia, Orion, Perscu,
Bar ne parea de nepAtruns niisterul
Ce-1 dezlegase numai Promeleu.
Smulgind scinteia din temuta vatrA
A zeilor, s・o puie-n lut pe piatra
Vmanei seminlii la indemina
rrecum legenda spune, cea batrin^.

134
Frumos era $i cerul teorctic
Ce-n truda-l calculase Galileu, 一
Dar astazi iata-1, omul sovietic
In porti izbi misterr】 cel mai grcu
Si Cosmosul, eternul, zise : Intra !
Esti paminteanul prim ce se prezinta,
Esti viata ce-§i incrcasta rostu-n spatii,
E$ti cca mai mindrd dintre constelatii.

Pleiadele, Hercule, Ursa Mare,

Lacteia Cale-ti zic : Bine-ai ven it!
Tu, gind §i vrcre, ti-ai tAiat carare
Prin pinza de orbite-n infinit.
Erai al men. minuscula fiinta,
Pierdut intre visari §i neputintA.
Dc-acum pulcrca mea, neinarginirea,
A ta va fi, ia Sccptrul, stapinirea !
 APRECIERI CRITICE

Orieit de divers我 ar fi in totalul ei, lucru $i expli-

cabil, poezia lui Mihai Beniuc este originala, consec-
venta, sincera, directa, dezvoltindu-se dupa propriile
ei legi, revelind un suflet organic, clasificabil din
punct de vedere liric, in vreme ce unii, dupa am de
dibuiri, adopta o maniera care, chiar perfectionala,
apare adesea factice. Cu aceasta insu§ire fundamen­
tala Mihai Beniuc ramine, definindu-1 cu prudenta,
spre a nu spori ceata…du^manilor，舟i・a$a destui
pe lume", in fruntea generatiei sale §i un poet exem­
plar al constructiei socialist。".

G. Calinescu, Contemporanul nr. 24, din

1959.

inainteazS in trepte, ci
...Drumul sau creator nu inainteaz^
reprezinta un urcu§ continuat, poate lent, dar nu din
cauza slabirii pulsului liric, ci din cauza unei delibe­
rate adaptari la succesiunea pasionanta a clipelor
una^ul proces de viata al tarii
care compun uria^ul al
poporului nostru in perioada aceasta de construire
a socialismului, cu toate implicatiile lui referitoare
fie la soarta individului, fie la soarta lumii intregi.
0 anumita aparenta monotonie izvora§te de aci, ase-
manatoare cu aceea a operei lui Sadoveanu, cu care
Beniuc are multe asemanari, in pofida diferentelor
strict individuale, flagrante. Noutatea, senzationalul
se ascund tocmai in procesul creatiei neincetate, mi-
nutioase. Beniuc i§i intelege $i i$i practica misiunca

136
 :
poetics
t ~ini acest inalt sens functional, de participant
$i cintaret pasionat al inaltarii edificiului socialist,
pas cu pas ?i zi cu zi.

Radu Popescu, Cronica literara, Mihai

Beniuc, Calatori prin constelafii, „Con-
temporanur4 nr. 4 din 31 ianuarie 1958.

DacS intre criteriile de aprecierej a eroilor din crea-

了tiile epice primatul 11
“ j sau dramatice primaiui u aeuue cel privi・
detine cci pm
tor la transformarea acestora sub ochii cititorilor, e
eazul ca un asemenea criteria s* fie invocat mai stft-
ruitor $i a tunci cind vine vorba de poezia liricd,
realit洱i §i cerinte care dep羿esc
fiindca se refers la realiUfi
specificul diferitelor genuri literare. Poezia lui Be­
niuc, inclusiv cea erotica, suporta cu succes o ase-
coniruntare, tocmai pentru
menea confruntare, pemru cd ua e ceea ce a
fost $i trebuie sA fie dintotdeauna lirica autenticS :
o neintrerupta, sincere §i plenary confesiune, al
carei material il constituie organizarea vie|ii intirne
sub ochii cititorilor, realizata in funefie
func{ie de cir-
objective care-i modified
cumstantele obiective incetare
configuratia, §i de conceptia, de visul de perfec-
|iune pe care tot aceste circumstante 11 sugereaza.

George Munteanu, cronica literara, Mihai

Beniuc, Cintecele inimii, „Contempora-
mil" nr. 7 din 17 februarie 1961.

In poezia [lui Mihai Beniuc ai Sunat totdeauna cin-

tecul plin §i tare, vibrind de viforul luptei. De la
volum. la volum _____ 二一二」s-a ladaus
acest cintec ' :intr-una,, alcA-
din liniile
tuind una u- ---------- de bazd. ale poeziei sale. L-ani

137
 recunoscut !?i-l vor recunoa?te cei ce vor veni, fg
gre§eala, prin indirjirea lui, izvorita din dragostea
P entrn popor,
Pentrn P0P?r, pentru
pentru socialism, pentru partid.
socialism, pentru partid. Apelul
Apelul
aceasta「
freevent din aceasta __：〜，la
poezie, 二53“ ' naturii,
：„ elementele
datA $i de azi apartin
altA data
la istorie, la bataliile de alts
unei con?tiinte care s-a daruit cu totul cauzei nobile
u?ei noi vieti ce trebuia cucerita, §$ii care socotea ci
a unei
in tiia sa da tori e era 1lup?a cu du§manul. Avem deci,
acreditata 厂 ' poet $i de critica, imaginca unui
$i de
Beniuc
. ,,eruptiv",
.'"七 a unui „focosw u , cum il
八 nume§te
Calinescu, a unui cintaret de un “vulcanism
polemic"., cum ii spune tot el.

lui Beniuc
Noutatea atitudinii de lupti tor a lui Beniuc sta
in siguranta statornica, hitemeiata, a faptului cS vic-
toria a fost dobindita. Ceea ce nu exclude, de buna
seama, ideea
bsuid,
( .•
lueea necesit^tii
necesitaiii unor alte lupte 一
一 一 _ • — idee con-
cretizata in vigilenta 二 dar care incorporeazd $i pro­
clam我 in primul rind bucuria succesului.

Miliai Gafija, Om natura ,,Gazeta Lite*

rara0 din 25 mai 1961.

CristalizaU de obicei in stihuri §i strofe

stihuri ?i strofe de
de facturd
factura
clasicA, apelind la cuvinte fdr^i asprimi, ascu{i§uri
iulgere, cum sint cele din poeziile mai vechi, expresia
poetics
, transmite, in „Materia
- ?i visele",
J ?« visele： sentimen-
sentimen-
tele iunui•-cintcirct al' timpului in care visul reprezintd
busola vietii, arma ei redutabila, in virtutea faptului
ca tot mai multi oameni, popoare intregi tree la in-
fiipluirea concrete a unor idealuri izvorite din viatA
care, mergind in sensul tendintelor vietii, li lumi-
neaz"
neaza caile viitoarelor triumfuri. Proskvind visul ca
chibzuit, visul-con§tiint；i, visul-creatie, poetul
inchiii" versuri vibrante fortei in
inchini i cure i$i gdsesc intru-

138
cliiparea cele mai inaltatoare aspiratii umane. Parti-
dul — con§tiinfa vie a epocii contemporane — este
calauzitorul incercat al tuturor celor ce actioneazek
in slujtui fericirii $i demnitatii.

Dumitru Micu, cronica literara, Mihai Be-

niuc — Materia " visele, „ScinteiaM din
8 iunie 1961.

Exist" in Beniuc $i un poet meditativ； inclinat spre

reflectia filozofica, oricit ar pArea sa contrazica
aceasta atitudine temperamentul lui vulcanic. Inca
din Cintece de pierzanie, gesturile lirice cutezatoare
$i categorice apareau ca rezultatul unor ceasuri lungi
de interiorizare. Razvratitul, care asculta in noapte
,,§uier de piatra pe tai§ de coasau, purta in minte
o lume de ginduri, de visuri, de inlrcbari se simtea
„la $ebis ori in alta parte", chinuit mereu, impins
spre “nu ?tiu-undew, chemat de nccunoscut. Aceasta
"• i e prezenta in toaU lirica lui
dispozitic reflexiva
Beniuc, poet nu mai putin rascolitor al dramaticclor
con§tiinta din Indoiala bate icuri, Dru-
examene de constiinta
muri9 La mine-n singe, Destin, ca al concretizArii
categoriilor existentei umane in simbolurilei meinora-
〜.padure bleste-
bile din Pe o scindura cu <actinii,，Prin
mata9 Tatuaj etc. E o inclinatie care face parte inte­
grants din pcrsonalitatca artistului.

Ov. S. Crohmalniceanu, cronica literara,

Materia " visele (poeme) de M. Beniuc,
„Viata Romineasca^ nr. 6 din 1961.
 notA biograficA

Mihai Beniuc s-a niscut in 1907・ in in comuna Sebe§

(fostul jude| Arad) dintr-o familie 一 dej 捽rani.
Absolva Facultatea de Litere $i Filozofie de la
Universitatea din Cluj.
Debuteaza in 1928, cu citeva poezii in revista
BUete de papagal a lui Tudor Arghezi.
Poeziile sale apar in revistele transilvSnene:
Abecedar (Brad ?i Turda, 1933—1934) ?i Pagini li-
------
tter are * 1
(Turda, ....................................
1934), public^ $i la revista J1ara noua
(Cluj, 1938—1940)：
Inainte de Eliberare, volumele sale, patrunse de
spiritul luptei impotriva fascismului fascismului^ a razboiului $i
「 i 一 —一
fiP也atari' apar in : 1938 — Cintece de pierzanie,
l?40 — Cintece ncd. 1943 — Poezii9 $i Ora$ul 〉
pierdut.
Dupa Eliberare activitatea sa I* J
literara, foarte ampla,
oglmde$te in volumele de poezii ca : Un om as-
se oglinde§te
teaptd rasaritul (1946), Versuri alese (1949), Stea-
8uri (1951), O sama de poenie (1953), Marul de
"ngd drum $i Partidul ma-rwatat (1954), Versuri
alese in doua volume $i Trainicia (1955), (1955 j, Azima
(1956), Ini ma batrinului Vezuv $i Calatori prin
, ___ prin con ­ con-
stelatii (1957). Cu un ceas mai devreme ___ (1959), Cin-
tecele inimii Materia visele (1961).
Tot in ace$ti ani apar $i volumele de proza $i dra dra-
y turgie : Despre poezie (culegere de articole, 1953),
Urd personaid (nuvele, 1955), ^oezia 、_____
____ , i noastra (studiu
critic, 1956), Me^terul Manole (cronici studii lile-
rare，1957), In Valea Cucului $i Intoarcereai (piese,
1959), Pe muchie de cutit (roman vol. I, 1959).
Creatia sa artistica se implete^te cu o neobositA
activitate ob§teasca §i pe frontul ideologic. Poetul
este deputat in Marea Adunare Nationals, :
Nationala, imeinhru
al Academiei R.P.R. prim-secretar al Uniunii
Scriitorilor. A fost distins cu Premiul de Stat.

140
 TEME

1. — M. Beniuc, vestitor al sfir^itului lumii vechi

§i al r^saritului unei ere noi.

2. — Lirica lui M. Beniuc dupa 23 August 1944.

3. —Conceptia lui M. Beniuc despre rolul mili­

tant al artei, a$a cum se reflects in creatia
sa poetica.

4. 一 Legatura poeziei lui Mihai Beniuc cu creatia

popular^.

5. — Analizati cele mai senmificative poezii din

opera artistului, poezii care il definesc pe
Mihai Beniuc ca pe un reprezentant de
seama al noii poezii realist-socialiste.

6. — Opriti-v^ asupra mijloacelor artistice folosite

de M. Beniuc in poemele inchinate Omului,
stapin incontestabil al universalui, al naturii.
 CUPRINS
5
Prefata
Drum in sus 31
32
Fat-Frumos 33
Tovara^ii copilariei 37
37
Aicea printre ardeleni 41
Poetilor tineri 42
43
Versuri de seara 44
45
Vino iara^i tu 46
Indureratul Eros 47
48
Proorocire 49
51
Cu fruntea razimata-n cer 52
Drumul meu 63
53
Melita . 55
La mine-n singe 56
57
Destin 58
A$teptare 59
60
Cintec de primavara 61
62
Ileana 64
1 Mai 1945 65
74
Catra casa 74
75
E slobod sa mai cint ? 7
7
Cu mii de cai puter.e
Durerea romineasca
A fost odata unul Horea
Prin padurea blestemata
Tobo^arul timpurilor noi
Un om a$teapta rasaritul
Cucuvaie $i ciocirlie
Chivara ro$ie
Orezarie
N-am putut sa cint in cintec
Arta poetica
Furtuni de primavara
Sterna tarii 60
lubito, nu mai sintem tineri 81
Fara ragaz 82
Eu $tiu ca parul ti-i carunt... 83
In mine cine da, love?te-n tine... 83
Marul de linga drum 84
In frunte comuni?tii inchinare 85
Mesaj 87
Inscriptie 90
Trainicie 91
23 August 1944 93
Zece ani 95
Patria 96
Minuta moarta 97
Ochii $i miinile fetei 97
Timpul onoarei 99
Euridire 100
Calul troian 101
Cu moartea la taifas 101
Eu pot sa cint 102
Partidul 103
Inimi la Congres 105
Lumina lui Octomvre 105
Umbra de la Hiro^ima 108
linima batrinului Vezuv 109
Mar cu foi de aur 110
Inscriptie pe mormintul unui o$tean
sovietic 112
Avint 112
Internationala 114
Sint credincios acestei ere... 115
Pica florile 118
Orfeu, strabunul tracic 118
Scoica 121
Timpul care vine 122
Sonet de ziua Republicii 124
Nu poposi 125
Aici e Lenin 125
 27
Ginde$te-te 28
Ca roua 30
Noi comuni^tii 31
Osta$ii cazuti 32
Vis (1907) 32
M-a sarutat pe fata batrineta 33
Intoarcere pe-acela§i tarm 33
33
44
Cu flori in poarta 34
Cerul cucerit 36
Aprecieri critice 40
Nota biografica 41
Teme

Redactor responsabil : Gh. Buzatu.

Tehnoredactor : St. Mihai.
Dat la cules 6.06.1962. Bun de tipar 11.09.1962.
Aparut 1962. Comanda nr. 5.568.
nr. 5.568. Tiraj, 26.100.
Hirtie semivelina de 65 g/m*, 76X98/32. Coli edito-
riale 5,35. Coli de tipar 4,5. A. 0462. C.Z. pentru
bibliotecile mid 8(R).
Tiparul executat la Combrnatul Poligrafic ,,Casa
Scinteii-, Pia|a Scinteii nr.l, Bucure^ti — R.P.R.
 I

1 r 'i

E DIT U RA TINERETULUI