Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BIBLIOTECA P O P O R A L A
A i.fl5 0 C!$TS UNII"
N r. 171. 1929.
Poceşti în oersupi
j de
G. C o ş b u c
publicate sub îngrijirea lui N. Drăganu.
P r e ţ u l 5 L e i.
„ASOCIA ţlO NE A pentru literatura
română şl oultura român“.
I mt e m e l a t &. în 1861.
PREŞEDINTE DE ONOARE:
I M. S. Regele FERDINAND l.
Prezident aetiu:
Vasilie Qoldiş.
Viee-prezident L : Viee-prezident U.:
Dr. Oet. Russu. Dp. fih. Preda.
Comitetul central al „Asoeiatiunti“ numără 50 de
fruntaşi dtn toate păturile soeietăjit româneşti.
Poueşti în uersupi
de
G. Coşbuc
Vil.
La mormânt dacă sosiră,
] o S pe el se prăuăliră
Şi 'neepură-a lăcrima
Şi din gură-a euuânta:
„Constantine, ieşi afară,
„Vină, Constantine iară;
„Mai ieşi, dragă Consianiine,
„Că ni-e dor, ni-e dor de tine“!
„Morminte, nu fi păgân,
„Slobozi-mi pe Constantin;
„Oh, nu fi morminte rău,
„Slobozi-mi copilul meu,
„Ori maear dă-i glas, morminte,
„Pentru eâteua euuinte“!
Pământul atunci tăcea,
Groapa nimic nu uorbia,
Gonstanttn din greu z icea:
') Tribnnn, ill — 1830, Nr. 73, p. 289; Nr. 74, p. 293;
tir. 75, p. 297.
Fulger.
Feciorul lui Gralu-Negru eu drag ascultă sfatul
Tătâne-său şi pleacă la Volbură-'mpăratul,
Să ceară de sofie pe Salba. —„Dragul mieu, —
Blând Volbură uorbeşte— „cunosc în tine eu
„Pe omul bun şt uredniel Gi-ţi dau trei lu-
[erurl fie,
„Pe cart de le uei face. tu uei primi soţie
„Pe Salba şi. ea zestre, deplină ţara meal
„Te cugetă dar, Fulger, şi daeă-ţl ua plăcea
„Copila, dă-ml euuântul, că stal la toate gata T
E.a fată merge Fulger în turn; şi-i place fata,
Căci n’a uăzut pe lume nimica mai frumos
Ca Salba. Ea roşeşte şi pleacă ochit ’n jos,
Când Fulger îi dă uorbă că dânsul o peţeşte ;
Şl tot mat mult obrazul copilei se ’nroşeşte
Pre când zicea: „Tot pasul, p’al casei noastre
[prag,
„Să-ţi fie pas de aur! Tu-mi- eşti atât de drag
40
11*.
Dar Destea despre fata lui Stâlpeş a trecut
Din ţări în ţări; departe prin lumi a străbătut,
Şi-ajunse preste râuri şi late mări albastre
La cele mai de margini şi cele mai sihastre
Pământuri, unde luna şi soarele se par
De ghiaţâ, căci odată pe an numai răsar.
Acolo, pe hotarul apusurilor pale,
Prin locuri, unde-i uântul fricos a face cale
5*
Şi iarba primăuerii frieoas’a răsări,
Trăia un stol sălbatic de smei, ce rătăci,
Din alte lumi mai negre ea lumea care este,
Şi smeii toţi de-a-rândulau prins de fată ueste,
Şi atunci ca nici odată, pământul din adlns
Gemu de groază multă şi greu fior cuprins,
Căci smeii, duşi de patimi, din peşteri alergară,
Spre munţi, de uuet aspru toţi codrii se
[mişcară,
Şi glasul lor de dealuri aşa greu s’a izbit,
Gât munţii din adâncuri ea frunza s’au clătit
Sbierat-au ei sălbatici, cât negurile zării,
S ’au strâns un punct de spaimă, iar râurile
[ţării,
Din curgeri întoreându-şi întreagă matca lor,
Năual au dat s’alerge spre munţi către izuor.
„De ce să stau pe gânduri, eu lunile şi anul?
„Voiu pune pantă nouă, uoiu trage buzduganul
„In fler, şi uoiu adauge uenin de şerpi ucişi
,,Şi-oţel de-un lat de mână pe-al spadelor tăiş,
„Să pot tăia eu ele cum ureau de ’ndemâ-
[naţie,
„Un cal apoi uoiu prinde, pe cel mai furtu'
[naţie,
„Şi uoiu sbura ea uântul, ea gândul de turbat,
„Şi uoiu răpi pe fata lui Stâlpeş împărat! —
„Trei zile numait Vreme destulă-i doară asta!
„Trei zile, şi ’n palaturi aduce-mi uolu ne
fa s ta ...“
Aşa strigau, şi ’n clipă tot smeul se grăbia
Mai mult oţel să pună pe paloş ce lucia,
Şi caută cai, eu aripi de spaimă şi ’ntuneree,
Şi*otrăuuri pun pe spade şi 'n pante se
[înferee.
III.
Prtn dalba grădiniţă eu strat de toporaşi
Şi crini, ce poartă rouă pe sânul drăgălaş,
In zorii zilei dalbe când cerul rumeneşte
Noptatecele piscuri şi ’n aur le ’nuăleşte,
S e plimbă râzitoare eu pasul legănat
Eiioara, mândră fata lut Stâlpeş-împărat.
Mat des de dimineaţă ea alte dăţi, ea lasă
Chilia şi-aşternutu i eu cergă de mătasă
Şi perini moi, seoboară pe prag într’aurit
Şi trece prin priduorul de marmoră, cioplit
Cu barda, şi se duce de-a dreptul la portiţa
Grădinii, şi-apoi întră eu zâmbet eopiliţa
72
IV.
O lume de pământuri atunci s'a deşteptat
In plângere; pe-o mie de plaiuri a sunat
Ouuântul greu eă-i moartă copila 'mpărăteaseă
Şl cât a fost în larguri hotar ea să primească
76
!) Form ă năsăudeneaseă.
78
•
’ Şi, când ajunge Codru de numără ehilia
! De-a treisprezecea, află la furcă stând pe Lia,
•Sdrobttăde durere, plângând de-al fetei drag,
•S ’opreşte dar feciorul şi stă pe-al casei prag,
iDa Doâftină eu mirare şi lung fior priueşte,
>S ’apropie d e 1dânsa şi ’n patimă uorbeşte:
„Oh, mi trial plânge Doamnă, te rog să nu mai
[plângi.
Atâta eşti de slabă şi pală, că te stângi
Şi pieri lăsând eu ochii! Te uşti pe zi ce uine
Şi, cui işltiu cum de milă, mi-t greu să cat
[la tinel
(Căci, ual, eşti numai umbră eu nume şi eu glas
•'Şi te-ai topit, stăpână, topit, de n’ai răm as!
iOe ce să plângi? Cu plânsul omori numai
[uiaţa!
iDe-ai merge, oh, de-ai merge, să-ţi uezt
[odată faţa
In ape clari: de tine tu însăţi te-al mira
Ce mult este topită şl slabă faţa ta !;
Dă-ţi, fire, şit mai; curmă din plângerea cea
[deasă,
Găeii em gândesc — oh, iartă-mi durerea ce
[m’apasă,
Gândesc, să las în lume o lume de femei
Ş.ă merg după Lioara să caut urmele ei!
84
VI.
S'a dus! Atâta jele s’a dus eu el pe-un pas
Şi ’a urma lui acasă cât dor a mai rămas!
Şi Stâlpeş, doamna Die, tot plâng şi zi de zile
Aşteaptă trişti întorsul iubitei lor copile
89
ll.
111.
IV.
V.
CUPRINSUL:
P ag.
Blăstăm de m a m ă ....................................................................3
Fata Craiului din c e t i n i.......................................................23
F u l g e r ......................................................................................39
Isuor de a p ă - u i e ................................................................. 50
Tulnic şi Bipara .......................................................................65
Patru portărei . 96
i.
Cel mai bun îngrăşământ agricol
pt. guriotrea pământului eu efect sigur şt de durată
e s te ;
„Guatto -»Fosfatul * Natural“
din peştera „ O I O a X a O T T I ^ ^ . “ .
Îndoieşte cantitatea şt îmbunătăţeşte
ealltatea'tuturor'produetelor agrieole.
Conţine 16% până 16% aetd fosforie, mai Con-
ţine carbonat de calciu, nitrogen, substanţe
organice ete., ca hrană a plantelor.
Nimiceşte buruiana, fereşte de îngheţ.
Este eu mult mat ieftin ea îngrăşămtntele arti
ficiale fabricate în fabrtei. — A se adresa:
„Societatea pentru exploatarea de Ingră-
şeminte agricole
’ PUI, {ud. Hunedoara“.
„ECONOMUL“
institut de credit şi economii, societate anonimă
eapttalul «od ăi deplin uărsat:
L e i 5 ,0 0 0 .0 0 0 - —
C L U J, C a le a Reg. Ferdinand fir. 2 6
Telefon: 415 •
Filiala: LUDUŞ, Judeţul Turda
Cel mat ueehlu Institut d e cred it ro m ân esc tn Cluj
Fondat la anal 1886