OPERE COMPLETE

eu 0 biografie de D. Orlg. I. Alexandrescu

§i 'eu porlretul §l 0 ptefa\a autografa
a autorutui '

Editura Libn\riei
LEON ALCAL·AY
Bucure~ti. Calea Vietoriei 37.
Prelul 30 baui.
 Editura Librariei ALC~LA~ Bucure$ti
==
BIBLIOTECA PENTRU TOT'
PUBLICATIE DE POPUL4RIZARE
1
2 Andersen, Pove~ti alese, cu portret.
3 Marian, Pasiirile noastre ~i Iegendele lor.
4·5 Zamjirescu Mih., Cantece §i plilngeri
6 Spencer Herbert, Despre educatie.
7
Vlahu/a AI., lcoane ~terse.
}I Carmer.z-Sylva, De prin !leacuri, vol. r.
9 M ichelet, Romania, Roma, Piza, etc.
10
Bachelin Leo, Castelul Pele~.
11
12
13
14
15
Maiorescu T. L., Nuvele ~i schile.
Theuriet Andre, Din Hnerete, etc.
Demelrescu M., Nuvele.
Zamjirescu Duitill. Nuvele, romane.
Wi/kius, Antichitatea rOl11an~.
OPERE COMPLETE
Cu 0 biografie de D. Orig. I. Alex.andrescu I .
16 Alexaudrescu Or. M. P~ezii, epistole, satire.
Auton Palm, Povestea vorbei vol. r.
17
Colomb dona, Istorioare. ~i cu portretul ~i 0 prefatii autografa a autoru UI
18
19 Teleor Dumitra. Schite umoristice.
20 Musset Aljred, La ce viseaza fetele.
21 Botinlineanu D., Legende Istorke.
22 oennevraye. Ombra. roman. PARTEA I
23·24 Xavier de Maistre, Calatorii imprejuruI odaiei.
25 Bana/eanu P.• Din viata meseria~ilor.
26 Anton Pllnn. Povestea vorbii, vol. II. O'lera eu trel, nuron.-. Capra eu trei iezi.-
.
27 '" '" " Biograjtile oamenilor cele.bri.
28 Mahaffy, Antichitatea greaca. '
DaniHi Prepeleac.-Punguta ,eu d01. bam-.
29 Creanga, Opere complecte, vol r.
30 Mo§ Nichifor, vol. II. Poezii populare.
31 Povestea lui Stan Palitu, vol. Ill.
32·33 " Povestea lui Harap Alb, vol. IV.
34 " Amintiri din Copilarie, vol. V ~i VI.
lonescu Oion, Istorke.
35
3fi Stancescu Dumitru, La gura sobel.
37 .** Povesti de Cracilm. .
38 Rosetti Radu D., Proza §i Epigrame.
39
Ooethe, Werther, roman.
40 Pann Anton. Povestea vorbii, vol. III ultimo
41 Carmen Sylva, De prln veacuri, volumul II ultimo
42. Huxley. NOliuni asupra ~Hinlelor. •
Depara(eanu. Doruri ~i amoruri, vol. I, poezii.
43-44
45 Adamescu, Modele de discursurJ romane. BUCURE$TI
46 Depara/eanu, DorurJ §i amoruri, vol. II, poezii.
47 Urechia dr., Dusmanii nostrii.
48-49 Zamfirescu Michail, Ciintece si plangeri vol. H.
Adamescu; MOdele de discurSUr! strJiine.
Edltura Librariei LEON ALCALAY
50
51 Pecaut $i Beaude, Convorbiri despre arta r. CALEA VICl'ORIEl, 37.
52 Vlahtr/d At., Din goana vie lei, I.
53 COppee Franrois, Prietine, roman.
54 Wi/denbruch, Doi trandafiri, povestirL
Bourde Patriotul.
55
56 Rosetti Radu D., Din inimil, poezii.
PI'callf ~'iBeaude, Convorbiri despre artii, II.
 Epuizundu-se editiunea anterioara a scri-
erilor tui Creanga din "Biblioteca pentru
toti", dam acum 0 editiune noua. Am avut
grija ca ea sa aparacat mai fngrijit ~i In.
deplinind cat mai bine conditiunile unei
bane f!ditii populare. In special s' au adau_
gat note explicativ~ ale unor cuvinte putin
intelese de marele public, note care lipsiau
ptlna acum.
 Biografia lui. Ion Creanga
I
"Sunt nascut Ia 1 Martie 1837 in satuI Humu-
"Ie§ti, judetuI Neamtului, piasa de sus, din pa-
"rinti romani: ~tefan a lui Petrea CiobotariuI din
"Hllmule§ti §i sotiil sa Smaranda, nascuta David
"Creanga din satul Pipirig, judetul Neamtului.
"lnHli §i'ntai am inceput a Jnvata crucea-ajuta,
"dupa moda veche, la §coala din Humule§ti, 0
"rhilie fiicuta cu cheltuiala siitenilor, prin indem-
,,1111\~i osardia parintelui. loan Humulescu, care
"rlV '3 0 mana de invatatura, un car de minte §i
"l1lllltil bunatate de inima, Dumnezeu sa-l ierte!
"Poat' sa fi fost de vre-o unsprezece ani, cand
,,:1111IIccput a invata, ~tiu ca eram' atunci un ba-
"i It Hfl'ljlt, prizarit 1) §i fticos §i de umbra mea,
,,()II:dllll) nostru era un holtei .frumos, zdra-
I) ,'II hilnog.

"van ~i VOlnlC ~i-I chema Vasile a Vasilcai. EI
"era ~i dascalul bisericei din sat. Un sorocovat')
"nemtesc platia tata pe luna dascalului ca sa ma
"invet~,' ~i pe atunci imi ziceau in sat ~i la~coa-
"la: Ionica a lui ~tefan a Petrel.
Peste vr'un an vornicul prinzand la oaste, cu
"a~~anuI, pe badita Vasile, dascalul nostru, ~coala
"a ram as pustie, iar noi ~colarii, c; ri eram peste
"patruzeci la numar ne-am impra~tiat pe la ca-
"sele noastre. ,Dupa vr'un an iarii~i s'a deschis
,,~coala. Dar dascalul Iordache fiind cam chila-
"ciu .) a ,inceput ane ridica de urechi )a farta (<p),
"deasupra u~ei ~i a ne prea indesi la spinare Cll
"Sfantul Neculai, un bici de curele fiicut ~i dii-
"ruit ~coalei de mo~ Fotea, cojocarul satulul. ~i
"a~a, de unde panii atunci ma duceam cu drag
"la ~coalii, am inceput a umbla huciu-marginea;
,,0 zi ma duceam, doua nu, dar tot deprinsesem
"a ceU' 0 leaca.
"Tata nu ~tia carte de fel ~i nici mult haz nu
"facea de· dansa. El cam ades imi zicea: "La-
"gofete branzii 'n cui, lapte acru 'n calimari, cam
"prea te code~ti la treabii; ma tem ca de atata
"carturarie n'a avea cine sii ne traga ciubotele".
Dar mama luand seama cum invatain eu, ajun-
" ,
1) 2 '/. lei vechi' sau 100 p,arale.
2) Betiv.
"sese a ceti la ceaslov mai bine decat, mine; ~i
"se bucura grozav, cand vedea ca ma' trag la
"carte. Din partea tatei, puteam sa raman cum
"era mai bine: "Nidi a lui ~tefan a Petrei", om
"de treabii §i gospadar in sat la Humule~ti. Mama
"insa era in stare sa toarca 'n furdi §i sa invat
"mai departe. Dar ce sa mai invat in Humule§t1?
"caci'in biserica cetiam ~i cantam pe dinafara
"toate truparele ca §i dascalul Iordache.
"Intr'o zi, a§a prin ca~legile Craciunului, a-
"proape de carnileaga '), viind bunicu-meu Da-
"vid C~eanga, din Pipirig pe la noi, m'a luat ~i
"m'a dus la munte in ~coala lui Alecu Balu~ din
"satul Bro§tenii, judetul Suceava, §i m'a a~ezat
"in gazda cu toata cheltuiala lui, la una Irinuca,
"care avea doua capre pline de rae. De aici ur~
"mam la ~coalii; ~i ori .s'a prins cartea de mine
"ori nu, dar raia capreasca ~tiu ca s'a prins.
"Aproape de Florii, profesorul Nanu mi-a dat'
"drllmul acasa, §i dela Bro~teni am venit cu l1i'~te
II pi uta~i, pe Bistrita, la Borca; de la Barca, cu
,,() rllda a mea, pe Plaiul-Batran in Pipirig ~i
"dill Pipirig la Humule§ti. ~i cand m'au vazut
"Inla ~i mama tuns chilug 2) ~i plin de. rae, bu~
,,( Ilrla lor n'a fast proasta. Ce sa faca? Au in-
I) C:trll:lval.
~)) I' 11/\ la pieIe.
 "ceput a ma sealda, ba eu le§ie de ciociHai, ba
"eu usue de lana, ba a mii unge ell dohot §i'n-
"tr'o siiptiimana m'au izbavit de podoaba. Dar
, "§i eu Ie-am tras In ziua de Pa§ti un "Ingerul
"a strigat" la biseriea, de-au ramas toate babele
"din sat cu gura caseata la mine, iar fetele nu-
"mai I§i dau ghiont una alteia, vazand ee poate
"aeum Nica a lui ~tefan a Petrei". Dasealul lor-
"daehe ramiisese acum pe jos; era a cineea roata
"la car. Biata mama, erezand ca am sa ies un
al doilea Cucuzel, s'a pus cu rugiiminte pe langa
" .
"tata §i m~a dat sa Invat psaltichie la un psalt
;ode la biserica Adormirea din Targul Neamtului
"peste balta, la vre-o doua zvarlituri de piatrii
"departe de satul nostru. Trei husa§i platea cl-
"cum tata pe luna pentru mine. 0 iama am I'n-
"viitat §i la aceasta §eoala, ciiciiarna ee mai pu-
"team Invata; iar vara nu fiiceam purici multi
"pe la §eoala, trebuia s'ajut aoasa: la tors in
"pieptana§i I), la naviidit, la' fa cut tevi eu sucala
"§i la tors cu roata. Cate trei patru od 2) de ca-
"nura toreeam pe zi; ma intreceam eu fetele eele
"mari din tors §i ele din rautate ma porecliau
"Ion Torealau" 3). ,
1) Lana scarmanata.
2) OC3..
3) Aceastii biografie scrisa de insu~i Ion Creanga,
s'a gasit intre hartiile luL Dupii cat se vede ea este
o prescurtare a "Amintirilor din copiliirie".
A§a §i-a petreeut el eei intai ani ai copilariei,
dupa eum Insu§i ne spune §i aiurea:
"Dragu-mi era satul nostru cu' Ozana eea fru-
"mos curgiitoare §i limpede Cll cristalul in care
"se oglinde§te ell' mahnire' Cetatea Nea~tului d~
"atatea v~acuri! Dragi-mi era tata §i mama, fratii
,,§i surorile §i biietii satului, tovara§ii mei din
"copilarie cu eari, iarna, In zile geroase, ma des-
"fiitam pe ghiata §i la saniu§i, iar vara in zile
"frumoase de sarbatori eantand §i ehiuind cutre-
"ieram dumbriivile §i luncile umbroase, prundul
" cu §teoalnele I), tarinile eu holdele, campul eu
"florile §i mandrele dealuri, de dupa care-mi zam-
"biau zorile, In zburdalnica varsla a tineretei !
"Asemenea, dragi-mi erau §ezatorile, clacile; ho-
"rile §i toate petreeerile din sat, la due luam
"parte eu eea mai mare insufletire! De piatra
"de-ai fi fost §i nu se putea sii nu-ti salte inima
"de bucurie, cand auziai llneori in puterea nop-
"tci, pe Mihai seripcarul din Humule§ti, umbland
"tot satul cu ca'te-o droae de flaciii dupa dansul
".:1 dlntand :
"Frunzii verde de cicoare
"Asta noapte pe racoare
"Canta 0 privighetoare
"Cu versul de fatii mare,
I) I () mai aMinc in albia unui pariLu.
 "Sf canta cu glas duios
ca sa se' pue pe capul tatu.cu-sau, cii doar 1-0
"De picau frunzele jos,
da §i pe dansul la Catihetul din Falticeni. In-
,,~i canta' cu glas sub1ire
dupledind pe tatul sait plead ciHra toamna la "fa-
"Pentru-a noastra despar1ire
brica depopi din Fiilticeni" unde gase§te pe varul
,,~i oHa §i ciripia
sau loan Mogorogea, Gatlan, Trasnea §i al1i tova-
"Inima de 1i-o rupea.
ra§i de-ai Iui, Dupa cind sau §ase Iuni, prin pos-
"Vorba unei babe! "Dare-ar Dumnezeu tot tul eel mare acela§i an se raspande§fe vorba
an ul sa fie sarb atori §i.numai 0 zi de lu.cru, §i printre dasciili despre desfiintarea eatihetilor §i
::chi'ar atunci sa fie praznic §i nuntii In sat. 1) trecerea celor mai tineri Ia seminaruI Soeola din
A§a dupa ce Creanga Inva1a carte din partea la§i 1).
bisericeasca In sat la Humule§ti,. dela dasciilul Tot timpul dela desfintarea eatihetilor pana
Vasile a' VasildiL §i de1a dasciilul lordache, sub eatre toamna anului 1855'''~f,'e,a!1ga a pehecut
numele de Nica a lui ~tefan a Petrei, dupa ce langa parintii Iui. Spre toamna, riUina Iui Creanga,
fugl. deld §coala din Bro§teni, unde bunicul sau remeie eu =tragere de inima penttu InvatiHura, sUi-
1\ a§ezase pe che1tuiala lui, intra la anul 1852 I"lIia neineetat de omul ei sa trimeata pe Nicii Ia
sub numele de ~tefanescu loan, In §coala clom- ~eminar, Insii Niea pu se putea 110tarl ase Instraina
neascii, care se deschisese atunci in Targul Neam- de casa, atM de drag Ii era s.atuI Humule§ti, horele,
1ului sub Ghica Voda. A stat cat a stat §i la a- p treeeriIe, campuI cll~florile, fetele §i biietii satu-
ceasta §coala, pana Intr'o buna diminea1a, cand IlIi, eu eari hiiladuise din eopilarie. .
parintele lsaia Duhu, profesorul sau "Ii eF\ un lata ce spune Creanga intr'un fragment scris
pui de biHae a§a din senin" §i atunci ~tefiinescu dl' 111 3§i mana Iui, intitulat Plecarea .la semi-
loan 0 §terge repede §i degraba la mumuca-sa /11/1'/11 Socola 2).
acasii, Ii spune patarania ') cu popa §i 0 cihiie§te 3) "III sIar§it, ca sa nu-mi' ult vorba, toata noap-
,,11'11 rCIl dinainte de pleeare pana s'au revarsat
~agment inedit din Amintirea 'JV-a scris de
Creangii in Albumul D-Iui Eduard Gruber. I) l1/11intiri din copilarie III. Conv~rbiri Literare
2) Piitania.
M,lIlll' 1882, .'
3) Ii bate capu1.
: ) ,lillI/II/III d-Iui Eduard Gruber.
"zorile, m'am, framantat cu ganduI, fel §! clqip, ,,11' cluceam surghiun, dracului pomana, cii mai,
"Cl1l11a§ putea Indupleca pe mama'sa,ma dee "hille n'oi putea zice.
"mai binc la manastire; §i tocmai cand eram
"hoHirit a spune mamei aceasta, iata §i soarele "Du pa un scurt popas facut la podul dela
"rasare, vestind 0 zi frumoasa, §i ~uca Mo§nea- "Timi§e§ti de pe Moldova, porniram inainte spre
"gul-lnsuratel de-al doilea, a carui tanara ne- "Motca §i suim Incet-Incet codrul Pa§canilor.
"vasta avusese grije sa-I trezeascii la timp §i sa-I "Apoi, di'n varful acestui eodru, mai arunciim.,
"pregiiteasca de porn ire - se §i aude strigand "nemernieii de noi, cate 0 ciiutiitura jalnica spre
"afara: "Gata sunteti? Haidem, cii eu va a§tept "m u nti i N eamtului, urie§ii munti cu Narfurile as-
"cu caii inhiimati".Mama atunci ma §i ia re- "cunse in nori, de unde pureed izv(i)arele §i se
"pede la porn it, fara sa am cand ii spune de "revarsa paraiele eu repegiune, §optind tainic In
"dilugarie. $i scurta vorba, ne adunam cu ru- "mersul lor neincetat, §i ducand, poate eu sine§i,
"dcle lui laharia, cu ale mele, In ograda la mo§ "multe, multe patimi §i ahturi omene§ti! - Ei,
.,Luca; sarutam noi mana parintilor, luandu-ne "ei! mai lahario, zie eu eoborindu-ne la vale
"ramas bun, cu ochii Inecati in lacrami §i dupa "spre Pa§cani, de-acum §i muntii i-am pierdut
"cc ne suim In ciiruta suparati §i plan§i ca vai "din vedere §i, Instrainarea noastra este hotaritil,
"dc 110i, Luca Mo§neagul, harabagiul nostru §i "cine §tie pentru ealil vreme!
"cia bici cailor zicand nevestei sale, care Inchidea
" - Cum ne-a fi seris de la Dumnezeu, sfan-
"poarla dupa noi: "Olimbiada, ia sama bine de
"tul, zise laharia cu glas stins; §i apoi ramase
"borla ceea" !... Caei ni§te porei spargand gar-
"dus pe ganduri tot drumul, pana la Blage§ti,
"dill Intr'un loc, se Innadise In gradina lui la,
"peste Siret, unde ne-a fost §i masul in noaptea
"pilplI§oi.
"aceea" .
"Era dimillcata in ziua de taierea capului Sf. Dela 1855 toamna, pana la 1859 varq., Creanga
"loan Bolcziitorul, cand e§iam din Humule§ti, a stat in Seminarul Soeola. In timpul vacantiilor
,,§i fetele §i f1aciiii gatiti frl1mos ca in zi de sar- d vara se ducea in sat la Humule§ti, de petre-
"batoare, foiau prin sat In toate partile. Numai e 'a ClI parintii §i prietenii, Insa acum era lini§tit
"eu cu laharia, ghemuiti In caruta lui mo§ Luca, ~i a§ezat, a§a precum se euvenia sa fie unui

seminarist. Dar vorba lui: "asta tinea de joi pana
mai de.'apoi". Dupace se mai invechia prin sat,
o lua CLl l1acaii pe la hori §i peste dealuri, iar
de se'nHlmpla sa se afume putintel, punea §i 0
leaca de lautari dupa dansul, de canta de inima
albastra, dar tot cu paza §i buna cuviinta, ciici
vorba cea temeinicii a fratelui Constantin Bal-
bflila §i proto-psaltul Plea§ca: "Cu trenchea flen-
chea, trei lei parechea nu se trae§te in lume,
mai baiete ,)".
. La Socola era baiat cu minte §i silitor, afara
daca nu-! scoteaicat de cat din apele lui, sau
daca nu-l palea vre-o sfanta de lene, de zacea
lat cate doua, trei zile. . doi, dupa ee mai intal cinstee in colt la Greci
Viata lui din Seminar n'a scris-o, ~iciua I~-
sat note. De-l indemna :cineva cateodata sa scne
§i aceasta parte a vietei lui, el riispundea zam-
vind:
._ Dar bine, mult am sa naucesc lumea cu
tiiraniile mele? .'
La anul 1859 e§ind cu atestat dlll Seminar se
duse in sat}a Humule§ti. Dupa un an se intoarse
iarasi in lasi 5i a.ici intrand'in "toiul insuratului",
intr~ bun~ dimineata intalnindu-se cu parintele
lvanciu, pe care-l cuno§tea mai de multa vreme,
acesta Ii zise:
1) Dupa Insemniirile lui Creangii.
- Mai b'aiete, nu.i paeat de tineretele tale sa
umbli a§a teleleti ?... Mai bine te-ai insura §'ai
intra in ralidul oanienilor.
Creanga raspunde ca nu are parale. Atunci
parintele Ivanciu, om eu dare de mana, seoate
din r;unga un pitac de zeee parale §i-I pune cu
galantomie in palma lui Creanga. Creanga se
uita la' pitae §i la popa Ivaneiu, apoi stupi ') pic
taeul, il ;:Jusa in punga §i zise:
- Noroc sa dea Dumnezeu, parinte; de-aeu·
u ma insoi':
- Hai cu miile in petit, zi~e p<'hintele apucand
de mana pe' Creanga, bucuros d ar~ sa fad 0
fapta buniL ~i fara multa yorba §i pleaca aman-
cate-o garafa, doua de vin 2). .
Dupa cateva saptamani Creanga er~ insurat eu
Jleana, fata parintelui Grigoriu del a biseriea Pa-
lrllzeci de Sfinti. ~i in data dupa aeeasta se faeu
diaeon tot la acea biserica,· unde statu patru ani.
latil ce scrie eJ insu§i inlr'o insemnare de ale lui:
"Patru ani la biserica Patruzeci de Sfinti, traind
Illtr'o casa in care ma razbia ploaia §i ma 01'-
b!;\ fumul §i femeia! De saracie nu m'am temut
IIkl odata, caci totdeauna a fost cu mine".
I) ScuipiL-
:2) Dupa insa~i aratarea Jui Creanga pe d\nd era
II vla(ii.
 A servit apoi ca diacon la bisericile: Stantul
PantelimolJ, Barboi ~i Galata. Era un cantaret
foartc bUll si la slujba lui era cu randuiala, dar
niciotlata n~ a avut tragere de inimiL Ateu din
suflcl, adesea critica formel'e de§arte ale biseri-
cei si pUllea la indoiala existenta divinitatii, din
care~ pricina avea neintelegeri cu ceilalti preoti
§i cu protopopul. La inmormantari, bot~zur~, .c~-
nunii nu vroia sa ia parte. Cand nu era 1tl sluJba,
dllce~ viata de mirean, §i potcapul ~irantia 1)
crall 0 greutate pentru dansul.
Intr'una din zile mergand protopopul la bise-
rica Goliei spre a face inspectie,gasi ,pe dia-
conul Creanga in halat cu 0 pu~ca in mana tra-
gand in cioarele de pe crucea bisericei. Proto-
popul uimit de aceasta nelegiuire n intrebil:
_ Dar bine, diacone, un de s',a mai vazut tata
bisericeasca umbland cu pu§ca?
_ D'apoi eu nu-s jidan, cinstite parinte, sa
mil tem de pu~ca, raspunse Creanga razand.
Creanga nu ducei! trai bun cu nevastavlui: ~
lasat-o §i s'a mutat de-oparte. Din ~ceasta casa-
toric a avut un copi1'), pe care I-a crescut cu el.
Dupa trei ani de casatorie Creanga a intrat 1.1
~coala Normala Vasile Lupu menita pentru In-
1) Rasa.
2) Ciipitanul Constantin Creangii.
vatatori §i unde domnul MaioresCLI era director.
Sfar§ind ,lnvatatura ~i la' aceasta .~coa];l a fost
numit institutor de elasa intai la §coala din Sararie.
Ca institutor era iubit de cop ii, caci era §ii-
galnic') §i bun la inima.
-- Mai tica, Ian fa la tabla pe cracanatu (M);
ian fa pe bardanosu (B); pe ghebosu (0); pe
covrigu (0). ~i a~a fiecare litera avea 0 pore-
ela §i elevii invatau cu drag.
La 3 "'\prilie 1866 a luat parte insemnata la
rev.olutie. EI. impreuna cu parintele Enachescu
a scapat dela moarte pe Mitropolitul Calinic as-
cunzandu-I sub uri poloboc in pivnita la cra~ma
ILli Stihi din Sfanta Vineri. '
"DeJa 1866 pana 'Ia 1872, zice el, am facut
,,~j ceva politicaJe. In intrunirile dela primarie
"cine era mai guraliv de cat mine, Buta, Dama-
"schin §i Corduneanu? Alegeam §i culegeam la
"dcputati ~i la membrii comunali, tot ce era mai
"bllni§or din fractiune ')".
Creanga a fost multa vreme du§manul politic,
:iI JlIl1imei ~i in deosebi al d-Iui lacob Negruti,
I'll r' a scris satira Eleetoralele §i in care I-a'po-
Il'rlit pe Creanga cu numele de "parintele SI~an-
I Il:l". '
I) Olumel.
• ) IlIscmniirile iui Creanga
 In anul 1871 vara, Creanga purta In loe de
- poteap 0 palarie, dupa modelul preotilor din Bu-
covina. 0 protestare . generala a fost faeuta de
to Ii preolii din Ia§i aeuzand pe Creanga de e-
retie. Mi tropolitul Insu§i I-a. chern at Inaintea eon-
sisloriului pentru a-§i da Indreptarile, dar Creanga
s'a Illlpotrivit §i nu s'a infali§at. Consistoriul i-a
ridieat In mod provizoriu daru!.
'rcanga atunci s'a tuns, a lapadat rantiea, pe
care de altfel 0 ura, §i a ram as mirean. Atunci
MinistruJ Tel I-a destituit pentru motivul d nu
este 1I10ral, ea un raspopit sa fie institutor. Chiar
zieca Creanga cafe odata:
_ Am fost destituit pe timpul raposatului mi-
tropolit Calinic, de raposatul mi,nistru Tel, fie-Ie
iaralla u§oara,
Tot earn pe atunei a luat un debit de tutun
:<i s'a [aeut negustor, apoi a intrat ea profesor
la Liccul Nou §i peste vre-o doi ani venind dol
Maiorcseu la minister loa numit din nou ins!itutor
de dasa a doua la §eoala din Paeurari, unde a
ranws palla la moarte.
RJu;popitlll Creanga In gura popHor §i a rna-
halalclor ajllJ1se 0 ade.varata halima. Uniiv zi~eau (
ca avandu-s In de bll1e eu nevasta eutarm, ar
fi fost prins §i luns; altii d I-au eumparat ji- .
danii,. altii ca-i eretie §i eate altele, dar toti il
cuno§teau, §i megia§ii de vre-o nevoie, tot la
~a?su~ sev d~.eeau §i Creanga eu draga inima a-
J~ta §1 starUla pentru oricine, numai bine sa fad
§~ a§a I~ putina vreme nu era om nevoia§, car~
sa nu fJ eerut ajutorul lilL .
Cam pe la 1874 Creanga a eunoseut pe Emi-
n:sc~.' ~are pe atunci era revizor §colar. Intre
dan§lI s a legat de la eea intai vedere, un prie-
e?ug adane. ;ii unul §i altul saraci, despretuiau
v,lala sgomotoasa de Hirg; du§mani nelmpaeati
a; f~rmelor de§arte din ,saloane, adesea se in-
tallllau in gradinile singuratece si retrase din
:atara.§i §i ~ala_ta, Acol? petreeeau ~mandoi nopti
IIltregl, ob,servand eu lacomie poporuI, ascultand
eu drag canteeele lautarilor.
.Cam pe la 1876 Creanga ;e ruga de d-nul
Vietor Castan, .ea sa-l dud in intrunirile lirerare
:J1c Junimei, zicand ca are §i el ceva seri;. Pentru
1~ltai~§i data ~ fost priJ~it fara a fi luat in ba-
gnre ~e seama, dar de 1l1data ee CreanO'a a ce-
lli eea intai poveste a lui, Soacra eu trei "u-
1.·OJ,·j, t,oti au r~eunoscut intr'lnsul talentuI §i p_
1,lg~l1a1ttateav lUl "), a fost Ineurajat §i Indemnat
~I HI seurta vreme a ajuns unuI din frunta§ii
Ilf'()zci romane. Nu era am care sa nu fi eu-
HOSClItpe Creanga. §i sa nu fi prj~it eu bu-
I) ))upii ariitarea d-Jui Victor Castano

curie prietenia lui, atat era de glumet §i bun I.a.
suflet, pc cat era de modest, d'ind se atingea
ceva de dansul §i de lndraznet c~nd apara drep-
turile altuia. Vasile Conta, pe dnd era ministru
I-a ales in consiliul general de instructiune. Ceva
1l1ai tarziu lntr'un congres didactic la la§i, unde
discutiunile ajunsese aprinse ,§i tara nid un §ir,
o se:ie de serieri didactice §i de polemice',l), A: :"
pubIJcat anecdot~ ~u~a Voda ~i Ion ~,o~t~Cil~ ..•
A~m~nachul socletatl1 Acade~ice \:it,erare :R,o- '
mama Juna, Viena. 1883, unde era' mem'bru
onorar. Asemenea a scris 0 alta aneedot~ M
Ion ~oata §i a publicat-o in Albumul Maced~:
Roman al d-Iui V. A. Ureehia
Cea intai notita biografica' d'espre Creanga 0
v

Crcanga care era acolo retras §i tacut lntr'un

da ~ngel? d: Gubernatis in ai, sau Dizionario
colt, deodata sare In sus §i Cllun glas puternic
deglt senton co.ntemporanei 1879, pag. 324.
slriga cat putu: v

D-I. Io~n N~deJde vorbe§te des pre Creanga in

__ Cer cuvantul, domnule Pre§edinte,
Istona hmbel ~i literaturei romane.
Deodata se facu tacere aqanca; toti lntoarsera
~-I .Eduar~ Gr-i.Iber de asemene in"studiul sat!
capul catre dansul. StII ~l gandlre. .
_ Am zis: "cer cuvantul" domnule Pre§e-
D-I Constantin Mile iti Saptamana Literara
dinte. diu ziarul Lupta. .
_ Aveti Cllvantul, raspunse pre§edintele, cam
,0 tradu~ere din ~reaAnga a ap~rut §i nemte§te
nedo1l1erit. II de d-na Mite Kremnltz In Rumanische Marchen
__ Era, domnilor, un ciobotar, care nu facuse ' I. 'ipxig, 1882, ' '
nod la ata §i cosea, cosea mereu fara nid 0 isprava.'
Multe din scrierile lui Creangii au fost luate
A§a faccti §i d-voastra, vorbJti mereu, fara sa
dill "C~nv.or~iri literare" §i retiparite in bro§uri
§titi cc vorbiti. " III CC~l1autl §l riispandite in Bucovina §i Tran~
Un hohot lung de rasete izbu2ni In toat~:sala IIVHI11a.
§i de at\lnci congresul aidactic a ram as earacte-
rizat pentru totdeauna.
~::I' I) Mct<:dii 'nauii de scriere ~i cetire
1:'ViiJt~rul capiilor! carte de cetire
edit
edit:
XXI, 1
VIII, 3
De la anu\ 1876 - 1886 Creanga a scris la
Convorbiri Literare 0 serie de povc§ti, anecdote : 11\ ,'ii'(l\fi: ,1~~,~f~ii.'a
.
J:;;~er:J~t~f~itrI~~}.·
o Ol)an, etc.
V~. i~~~~~:~
§i amintiri. Dar afara de aceasta, el a mai scris
 o se:ie de serieri didactice §i de polemice,\>. A "
curie prietenia lui, atat era de glumet ~i bun l,a. pubhcat aneedota Cuza Voda '("i Ion Roat'"••. •lIa . ' ~..
AI
suflet, pc cat era de modest, dind se atingea
ceva de dansul §i de 1ndraznet c~nd apara drep-
.m~nachul socieHitii Academice literare Ro- I' \

mama Juna, Viena. 1883, un'de era mem'bru

turile altuia. Vasile Conta, pe cand era ministru on oral'. A~e~e~ea a seris 0 aWl. aneedota Mo~
I-a ales 1n consiliul general de instructiune. Ceva Ion Roata §I a publicat-o in Albumul Macedo-
l11ai tarziu 1ntr'un congres didactic la Ia§i, unde Roman al d-Iui V. A. Urechiii.
diseutiunile ajunsese aprinse .§i far a nid un ~ir, vCea intai notitii biografica des pre Creangii 0
reanga care era acolo retras ~i tacut 1ntr'un cia ~ngel~ de Gubernatis in ai, sau Dizionario
colt. deodata sare 1n sus ~i eu un glas puternic degh scrltori co.ntemporanei 1879, pag. 324.
v

slriga cat putu : D-I. Io~n N~d~Jde vorbe~te des pre Creanga 1n
_ Cer euvantul, domnule Pre§edinte. Istona hmbel .~I literaturei romane.
Deodata se fac·u tacere aqanca; toti 1ntoarsera ~-I Eduard Gr-uber de asemene in"studiul sau
capul catre dansul. StJI ~i gandire. .
_ Am zis: "cer cuvantul" domnule Pre\1e- D·l Constantin Mile 1n Saptamana Literara
c1intc. din ziarul .Lupta. .
_ Aveti cuvantul, raspunse pre~eclintcle, cam o traducere din Creangii a apiirut §i nemte§te
nedomerit. f d ' ,d-~a Mite Kremnitz in Rumanlsche Marchen.
_ Era, c1omnilor, un dobotar, care nu faeuse ' L 'I) Xlg, 1882; .
nod la aVi §i cosea, cosea mereu far a nid 0 isprava:' Multe din scrierile lui Creangii au f~st luate
A§a faceti ~i d-voastra, vorbiti mereu, fara sa dill "C~nv?r~iri literare" §i retiparite in bro§uri
§tiii ce vorbiti. 111 Ce~nautl §I raspandite in Bucovina §i Tran"
Un hahot lung de rasete izbucni in toa.t~ sala IlvH111a.
~i c1e atllnci congresul aidactiC a rarrtas caracte-
I) Mc}~dii 'nouii de scriere ~i cetire edit XXI 1
rizat pentru totdeauna. VII!, 1~lV<itat?rulcopiiIor, carte de cetire edit' VIlI' 3
De la anu\ 1876 - 1886 ~reanga a scris la VII, ov~tuttorul la cetire prin scriere 1 vol' 0 '
~nlIJllllAI
'\IOtlui.Ia~i. Harta judetului Ia~i.· O· int~~~~:~
Convorbiri titerare 0 serie de pove§ti, anecdote
. orlan, etc.
~i amintiri. Dar afara de aeeasta, el a mai seris
 o se:ie de scrieri didadice §i de polemice 9. 'A.',\ .
curie prietenia lui, atM era de glumet ~i bun la. publlcat anecdota Cuza Voda !?i Ion Roat( .in '.' ';
suflet, pe cat era de modest, d.nd se atingea
ceva de dansul §i de Indraznet cand apara drep-
AI~~nachul sQcietatii Academice l:itefare 'Rri~ I \

mama Juna, Viena. 1883, un'de eri/ mem'bru

turile altuia. Vasile Conta, pe cind era ministru onorar. Ase~enea a scris 0 alta anecdota Mo~
I-a ales in consiliul general de instructiune. Ceva Ion ~oata §I a publicat-o in Albumu) Macedo-
mai tarziu Intr'un congres didactic la la§i, unde Roman al d-lui V. A. Urechia.
diseutiunile ajunsese aprinse .§i fara nici un ~ir, •Cea intai notita biografica despre Creanga 0
Crcanga care era acolo retras ~i taeut Intr'un
da ~ngel? d: Gubernatis in al' sau Dizionario
colt, deodata sare In sus §i cu un glas puternic deglt scnton~ co.ntemporanei 1879, pag. 324.
striga cat putu : D-I loan Nade]de vorbe§te despre Creanga In
_ Cer cuvantul, domnule Pre~edinte. Istoria limbei ,~i Ifteraturei romane.
Deodata se facti tacere aqanca; toti intoarsera D-llEduard Gliu,lDerde asemene in'studiul sau v
.) .
capul catre dansul. St I !?l gandire. .
_ Am zis: "cer cuvantul" domnule Pre§e-
.0-1. Constantin Mile In Saptamana Literara
dinte. din zlaruI.Lupta .
. _ Aveti cuvantul, raspunse pre~edintele, cam
.0 tradu~ere din Creanga a ap~rut ~i nemte§te
n domerit. , lit dona Mite Kremnitz in Rumanische Marchen
_ Era, domnilor, un ciobotar, care nu facuse'l Lt'ipxig, 1882, . .
nod la ata §i cosea, coseil mereu tara nici 0 isprava.'
Multe din scrierile lui Creanga au fost luate
A§a facc\i ~i d-voastra, vorbiti mereu, tara sa dill ."C~nv.or~iriv literare" §i retiparite in bro§uri
§titi cc vorbiti. f.' III Ccrnautl §I raspandite in Bucovina §i Tran-
Un \lOhot lung de rasete izbucni In toa~~sala ,lIvlIllia. . .
~i dc atll llci congresul didactic a ramas car:iete-
I) MC.lo.da'noua de scriere ~i cetire edit XXI 1
rizat pcntru totdeauna. VIII ::,va1at?rul copiiIor, carte de cetire edit: vm' 3
De la al11111876 - 1886 Creanga a scris la illl" :)~iI\ul.torul.la cetire prin scriere. 1 vol. Geogra-
Convorblri Literare 0 serie de pove~ti, anecdote, II \lliII 'lI(I,Ul . Ia~l. Harta judetului Ia~i.· 0 intrebare
A. JorJan, etc.
~i amintiri. Dar afara de aceasta, el a mai scris
 C(eanga a tost decorat in 1878 cu medalia
Bene Merenti clasa II·a pentru lucrarile ~i pubH-
catiullile sale didactice, iar la 1883 i s'a conte-
rit gradul de cavaler al ordinului Co roan a Ro-
mfmiei. Aceste decoratiuni nu le·a purtat insa
n ici odata.
Acest mare ~i talentat sctiitor roman era de 0
modestie rara. Ca ~i Eminescu nu a luat nici
oclata in bagare de sarna talentul sau, a ramas
totdeauna acela~: "Nicii a lui Ion a Petrei din
Humule~ti", gras, 'gros, greoi, imbracat simplu,
CLl straie de ~aiac. Adeseori 11 intalneai, iama ~i
vara, pe jos, cu 0 palarie mare pe ceata, cu un
bat gros pe umar, mergand la prim blare afara
din targ, la Tatara~i, la Pacurari, la Galata.'
Acolo se intaInia cu vre-un eunoscut de·ai
lui, lucrator, mes'eria~ sau muncitor,' se punea
!a vorba, 11 cinstia ~i asculta cu luare aminte'
IIccazurile ~i saracia omului,~i de avea putere
11 ajuta cu draga inima. A~a.intalnind odata spre
sarbatorile Craciunului pe mo~ loan Hangan su-
parat, il intreba de saniitate ~i de sJparare ~i
accsta i se plange ca primaria de mai multi ani
a oprit jocul papu~i1or ~i el nu mai poate ca~-
tiga un ban pentru copii I). ~i Creanga atunci
1) 0-1 primar Gusti in anu! 1884 prill 0 ordonantii
a oprlt jocul pilpll~l1or pe rnotiv ca sunt contra bu-
nelor moravurl. Dosarul No. 156 din 1884.
manios pleacii la pri-marie; starue~te,. face v,u'et
i?i scoate lnvoirea lLli Hangan '). De atUlaci pa-
pu~ele, acest teatri1 ambulant, care atata vreme
~ de.sfatat ~i desfateaza lncii popoTul, lncii au
ll1VOlfea de a umbla la vremea sarbiitorilor de
Craciun.
Alta data fiind pe strada cu 'fjul sau Constan-
tin, c~re pe atullci era copil, se intalne~te cu un
sacaglU, un megia~ al sau, care ~i ie~ise inainte
pentru a i s'e pHinge de neajunsurile ce-i facea
politia. Creanga intinde mana omului ~i iI in-
1reaba de sanatate. Copilul insa ru~inat 0;reCl.lm
de aceasta, pleaca mai inainte. Creanga iI chiama,
11 trage de urechi ~i-I sile~te sa dee mana cu
.':Jcagiul 2).
Creanga era om respectos, neprefacut, de~tept
<' glumet· .
lata. 0 copie de pe 0 scrisoare din 1887 Sep-
!l'olvne 19, adresatii d-lui Maiorescu 3)
• I
"I) 'spectabile ~i mult iubite Domnule Maiorescu.
"Dad n'ai ras de mult. de vre-o prostie a vre-
"llllIli idiot, de care numai in raposata junime
I) III 1879 Dccernvrie 13 d-l Vasile Pogor Hind
1'r1l1lt1r~c1:1invoire. '
'I) DIIIl:! aratarca <f..lui Capitan 'Creangii
:1) 1)111 h~rtiile lui Creanga: '. .

n
dela la§i se pute rfidea m'ai cu haz, pofti'm,
"Va rog de~ti rade cu hohot de ut1a avcum...~ar
"va rog! m ulte prostii §i in vre-o doua, trel ra~-
duri in viata mea, de cand am avut nenoroc\-
"rea de a va cunoa§te, chiar grosolanii am in-
:driiznit a spune, catre d-voastra, nu insa .din
rautate ci din prostie; m'a luat gura pe dma-
"inte. Caci d-ta nu se poate sa nu intelegi inima
::mea. Iertati-ma, va rog, de toate §i dati-mi voe
"sa va spun §i acuma una.
"In bojdeuca t), unde locuesc eu, dorm ,af~ra
Si pe vremea asta in 18 spre 19 Septemvne.
»\' +"
"De Yeti avea rabdare, ca buna~ate ~otdeauna a~
"avut, Yeti Intreba poate, unde-l bo]deuca ~eva.
'"Va voi raspunde respeetuos: in mahalaua T~c~u,
ce-i mal zic §i Valea plangerei, strada Tlcaul
"de sus No.4, (dadi se mai poate numi strada 0
::II1Iid icioara") doznica, plina de noroi pana la ~e-
IIl1l1chi cand sunt ploi mari §i indelungate, Zlse
" ~i putrede' <:i la seceta geme colbul pe d ansa.
A
)
,,"I ' ~ d
"Iar bojcleuca de ciisuta in care locu~s: eu ve
vrc.() 18 ani e de valatuci §i povarmta spreca-
::d r' pc zi ce merge, de n'ar fi rezemata in vre-o
2~ d [mci de stejar §i acelea putrede. lama
"dorm IlIlr'o odai+a toata hrentuita3), iar vara in-
" \
1) Ilord lit, colibii
2) Ullcloara.
3) Strlcatll
"tr'un cerdacel din dos, incepfind de pe lei Mai
,,§i sfar§ind pe la 'Octomvrie, cand este vremea
"bunc'l, cum Ii acum. A§a m'am deprins. Rapo-
"satul Conta §i Lambrior, §tiau cas uta mea. Pom-
"piliu, dol Nica §i mai ales bietul Eminescu de '
"asem:nea. In sfar§it Vinerea trecuta in 18 spre
,,19 m am culcat iara§i afara dupa obicei §i pe
"la cate oare voi fi adormit nu §tiu, dar §tiu ca
"am adormrt gandindu-ma cu jale mare la sod-
v "etatea Jupimea §i ce mai este ea acum! la bietul
"tul Eminescu §i ce mai este el acum! la Oheor-
"ghe Scheleti, Lambrior, Conta §i un de sunt ei
"Hcum!... etc."
A§a a fost Creanga toata viata lui. A scris
('11m a trait, a trait cum a scris. EI era om iute
dill firea lui, in stare a face 0 nelegiuire intr'un
111 iIIlit de man ie, dar intotdeauna Ii parea rau de
r,I'l'a ce facd, lezne crezator, bun la inima §i
I.ll'il patima. Toata viata lui a urit pe Jidani Oreci
N('III(i, §i a fost impotriva lor 'precum d~ altfel
('1:\ 1m potriva tuturor striiinilor. Adesea-§i batea
IIII' "d•. dal~§i.i, radea pe socoteala lor, §i de 0 po-
liI~1I II pnvl(\ Cll un fel de amaraciune mo§te-
Iliid d Ja piirinti.
I h' IlIcrgcai la dansul acasii trebuia sa urci
"Ii I draill' Siiriiriei printre griidini §i livezi pana
I I .lIIIIIgeal In hUidita Ticaului de sus. Acolo
 in jurul gatului pentru sudoare, gras §i greoi
i ovarnita ,apuci la d~eapta preeum era, ca.nd se vedea a§a prins fara de
cobori 0 vale repede ~ P t"+ N'o 4 la bojdeuca
. f + d ept In por lla . veste de noi, se inro§iil Ja fata §i oareeum se
~j dat ell ala r ". b'd ca i"i botezase el
C "caci oJ eu ':< ru§ina.
Illi Mo§ ~ea~ga, "si de iama §i de veselie
a
locLlin1 lL11§I de v~ra ':< , ai' mLllte scari Intre -Iraeu ') de mine J m'ati gasit §i dumneavos-
Cobon apOl m tra a§il. ca pe un prost, ne raspundea el inee;
<oide d urere. ." bro"i. In 0-
" "d opael verZI ~I urn ':< pand a rade, ca tot prost is eu de-acasa dela
dOlla" ran9un e e,
"., ra+e gaste orae ." a"ieseIn toate partile; .
grada galnl, I' . ~ : 'te' In vale case §I mama din Humule§ti. Nu puteam sa ma imbrae
. ,... "matele Hi ies main, " §i eu, vai de mine? Da, Ian ma rag poftiti In
ealllll ~I , "' d 1 I CiriculLII.
"d' ".' departare ea u . easa colea, Sa va aducii ni§te apu§oara reee. Ru-
gra Inl, In " ? intrebam nOlo
- Aeasa-i Mo~ Crean~a., bind 0 fetita sprin- xandaaa-i! Ruxandaaa-i! Ian da fuguJita. §i ada
Aeasa . Iti raspul1dea zam tV apa rece. Poftiti ma rag in casa.
- '.. del i rasarita ea 0 cueu a. - Da las' mo§ Creanga ca stam bine §i'n
tena ca un pnc1nl1 ~ . "d" dos
" d nnealLII II In . " cerdac, riispundeam noi cu totii Intr'un gJas.
- Pottiti In c~sa~ u.t". <:i din dos, raspun-
, nOI ca-l gas 1m ':< - In cerdae? D'apoi ce sa vedeti d~ acolea ?
-- Las pe T' ~i dand buluc eu to-
deam facand mare ga agle Dealul CiriculUi ii ehel ea §i In palma la buni-
'111.
t.ii dinUdos 111cerdac
I
''a
rnoc C leang,
"strigam 110i cat ne
,
---- raaa .... ~ "r I . eeea a plan- - Da cu sanatatea cum mergj, md§ Creanga ?
lua gura, de rasunil toata \ a ea , - MU1tumese tot mai bine: stupesc In barM
~i trag oghealul 2) eu dintii.
gcrei. e mal. faci. .,'r C e mai
, dregi? Te doriam
..
D ~i a§a 0 dueeam la dansul tot Intr'un ras §i
- a e v" ? n 11TIbulziarnnOI can
ell rn mergi eu sanatate~. . . v 'selie. -?i, doamne, multe ne mai spuneil mo§
Crc3nga!
dineotro eu IntrebariJe... I rnul+ime de
" 'n mlJlocl.1 a 0 \
- Cand eram diaeon, ne istorisia el, m'am
Iar mo§ Cre~nga ~ fete 1~ toate partil~
v

li~rtii, note, emete I~pra§ ~Ungi albastre, eu ta- tillS §i eu odata la teatru, la Cristof Columbo
1111braeat In halatul lUi eu t' e alba pusa patru I) Silracul.
rai1i ') In p~cioare, ell 0 pros Ir, .) Plapoma
J) TfirligH
Mitropolitlll m-a oprit deja slujbii §i atullci m'am
dus a doua oara. M'a oprit sa ma dLICla bise-
rica, da la teatru ba. _ J\poi din. vaile iest~ mi-i ru§ine; dadi m'a
-- Haideti 111 Targu§or, ne sfiituim Iloi cu E-
mineseu Inlr'o zi la unul Ttru. Acolo erau vi §ine
bune. Ne-am dus §i ne-a fac!1t 6 fripturii de por~
int(un harb de eeaun, ne-a adus cate 0 garafa
doua de vin §i numai iata ca §i vine un dasciiJ
dela Zilla Crucii, caruia Ii era bolnav un eopil
§i s<7plallgc Ja !loi ea nu §tie ce sa-i facii. E-
minesCLI Ii scrie 0 scrisorica §i-l trimete la dof-
torul Tauzig. Tauzig cum a vazut copilul a In·
tales ca tatiil copilului e dascal §i copilul ~an-
cand Jacom la colaci i s'a lipit matele §l de
aceea era bolnav. Patru copii li \J1urise dasciilu-
1ui din pricina. colacilor. . acum cand iti povestea ceva, parea' era mai lr,J.
Cand lllai lllantuialll din yorba ne amnalll de
lllatele Iui mo§ Creanga, ciici Creangii avea un-
sprezece mati ce stateau ve§nic pe Hlnga dansul.
V",l
- Da pe asta curn 0 cheama mo§ Creanga.
----'Tita.
-- Da pe astii1alta ? . bldune Ii stapanea ~rupul. D,in zl In zi atacurile
- Sita, pe acea Florica, pe cealalta Furslc:;
pe motanul acela Taca, pe celalt S~ru; e1 sa-
racu sare pe ciampa u§ei §i 0 de§chlde de 0-
data; pe eelalt Ghita §i a§a pana la unspre-
zece mati.
- •. ~.
'I "
. II'
.•" l
AWl' qala cand ne'dueeam la d~n$ul ne intam-
pin~ eu aeeste v,orJ:je:. ,
ve. ~a un om.. Cine §tie ce-a zice, a·zice ca sunt
beat, sau cine §tie c"e.
Cli.eanga suferea de epilepsie, boala pe care
o avusese §i mama lui timp de vre-o zece ani, dar
de care se vindecase. Adese ori. ne· spunea el:
- De la Harap Alb 1) douiisprezece zile nu
am e§it din bo§deuca 'asta; a venit impiirahil
rusesc, §i atunci 'mi-a venit un furn pe nas. .
.' De atu.nci,.boala ~e intarea pe ~i ce m~rgea'
?' acum l~ tlmpul din ;urma atacurile de epitepsie
II veneau cate de doua, frei ori p~ zi, dar Creanga
IIU se de~curaja, era tot vesel §i guraliv;insa
tunecat la minte, §i mai atins la yorba. Cate 0-
data zieea el singur:
- De:acu nu-i mult pan' departe.-
Oc.hii lui nu mai .stralueeau ea aHa data; parca
l'ra abosH,. 0 galbeneall'i.li acop eris'e fata, 0 slav
Ne indeseau, din zi in zi s~ pit.~Fdea mai tare
pAlla if! ziua de "31 Decembre' 1889 cand un a:
till' puternic Ii rupse peatru -Vecie firul vietei §i
I I'i 1/1 tadtla fece' pe eel mai mare prozator 1'0-
I) Pe cilnd scrla povestea lui Harap Alb.
•Ii
 34 • . .
-~-~I,...··· \: .• \J
• I 01 •

man, pe eel .mai tetneirfi~ pri:t~I1,. ik 'eel., tfl~" ;

. eurat §i' neprihanit' roman.! .•... : < ••

,Cine ar, fi in stare azi sa poata 'in<;:heiil.'111c~_/~

teva ralJduri atata poez,ie, atat spirit, atata' orgi-
nalitate, dit avea Creanga?' . , . ,? IJ •
, OPFJRE COMPLETE
'-----'--
Nascut din popor, traitor la tara,' depliins in
obiceiuril,e §i datinele taranului,din, fire istet §i
mucalit, nUl~la' el a fost in stare sa intaleneasca
pentru vecie, iebana taranului, sfatos §i ~lumet
dind poetic §i plin de jale in 'povestirile Intam~
plarilor dill ~ia\<l lui, eand ,]ulz]iu §i ]'uator In
faS pentru tot cc. eri\ strain, penhl1 to,t 'ce erh'
targove\. ~ '0
Cfind ne-am· despart1t, de dansul pentru ~ea SOACRA' CD -TREI NUROm "
din urma oara" ne-a' petreeut pana 1 portit(cu' .' (Poveste) ,
euvintel~ acestea: , Era d t" ..,
" . 0 a a ?' .babii care avea trei 'feciori inal i

.
..L- Cu blne §i cu sanatqte, §ide', acum intr'o (,I lll§te brazl§, i t~ri de' vir.tute da' I b'., J
mie de an,i bejanie 1). 1 !- _;. • I .,;, 1lIllIte. ", '. " rsalde
, :l' ~.
Grlg. I. Gonstantin'e t:U •• o raza§ie destul de mare' .
-.
v -:"

" toata .... . '. . '. casa batraneasca.

1 •••
.
~ \ .",
'" ('II
I .ev
• P~JI~I~ 0 vie Cll livadii frumoasii, vite .
Ill.~l1tepasarr alciituialJgOspodiiria ba'b . P
I' III•...
t·) ace t
' \ S ea mal'. avea'., strcl'hs'e ,j • "I" eI.- e,
U

Ill'lIll'll zire ,n~g"re'ciici '1 ,.,' § p2,~a~te albe

' . ', ,egW paraua eu z"'ce
I IIll', :;;1 tremura dup'il ban" ' ,p no-
p ..
l'lIlru a nu' re~1eti f~ciorii de e l' .
I U •

IIliti IIlira Inca douii case ala"t' p ~nga S1lle

I ,urea, una la dreapta
I ,I la dUMastal1ga eelei batrane~ti. D'ar tot 'atwllCi
~ r l '

"
 ..~
..
~
~
~
»
•
••
36 \ I
•
luii hotarare nestramutata §i',liFrei. feciorii <§i vii> '
toarefe nurori pe langa sitw-ih bas~batrane s~a •
-§i a" nu orandul' nimie' pentru imparteala pana '
aproape de moartea sa. A§a facit; §i-i radea i-
nima babei, de bucurie, dnd gandea numai cat
de t'ericita are sa, fie, ajutatii, de f~ciori §i man-
gailtfa de viitoarele nurori. B-a de multe ori zi-
ceil In sine: "Voi privegheil nurorile, le-oi pune
la hkru, le-oi struni §i nu le-oi lata ~ ,e§i din
casa, in Iipsafeciorjlor mei. Soacrii-mea fie-i t~-
rana u§oara !--a§a a faeut cu mine. ~i biirbat'u-
l11eu_Dumnezeu sa-I ierte !-nu s'a pufut plange
ca I-am in§elat, sau i-am risipit easa ... de§i cate-
odaUi erau biinueli... §i ma probozea... dar aum
stau treeut toate '" , Doan:ne ~lOe .vo~ .manca ! Acum de-odatii pana
Tustrei ,'fedorii babei umblali in drau§ie §i
ca§tigau multi bani. Celui mai mare ii,ven.ivre-
mea' l)1surat, §i baba simtind asta, umblil val
vartej ~ "i gaseasca mireasa;' "§i. in cinci, §ase
sat , -abts, abia putu nil11erLuna dv pit placul ei:
JIll prea tanara, nalta §i ~llstii1iva; tnga ropaee §i
supus\L Fecior'ul nu', e§i din hot~rirea ·ma~ca-sa.,
l1unta se fiiciJ §i baba i::;;ilua cama::;;.ade soacrii;
ba Inca' netaiat~ la gura: care insemneazii cii
soaera llU trebue sa fie cu gura m~re ~i sa tot
carteasca de toate eele. .': i ~ , 1). Un !emn cilindric
.
Dttpii ce s'a sfar§it nuota, fecio'rH-s' u dus, in
, '" tt
\
treaba lor, iar 110ra ral11ase cu soacra. Chiar in
a~ea zi, catre seara, baba incepu sa pue la cale
,vlata nurori;sa. Pentru baba, sita noua nu mai
a~ea loc in cui. De ce l11i-am facut cle§te? Ca
s~ nu ma yard, zice.a ea. Apoi se sue.iute in pod
§! scoboara de aeolo un §tubei .) eu pene ramase
toe~ai . dela raposata soaera-sa, ni§te chite de ca-
nepa §I vre-o doua dimerlii 2) de pasat.
-. lata .ee ~~ g~ndit eu, noro, ca poti lucra
noptile. Pilla-I In casoaea de alaturea,' fusele in
o~oroc sub pat, iar furca dupii horn. Cand te-i
satura de strujit pene, vei pisa malai; ::;;i ~and
u
a veni ?arbatu-tiiu dela drum vom face plachie
cu costIte .de pore de. cele afumate, din pod, $i
t~ ~el mal odlhl1l, la furca in brau §i pan a mani
dlmlneatii sa gate§ti fuioarele aceste de tors pe-
nde de strujit §i malaiul de pisat. Eu m~ 1
of'
u • as
pu ~IO5a ml-a treeut ciolan prin' ciolan cu nunta
voas:ra. ~ar. tu ~a §tii ca eu dorm iepure§te; §i
v
pe langa l§tI dOl oehi, mai am unLiI la ceafa,
care ~a~e pururea desehis §i cu care vad $i noap-
tea ~I Zilla, tot ee se faeeprin casii. Ai iJileles
ce II-am spus?
- Da, mamuca. Numai ceva de l1lancare...
scobit.
.
2). Banite.
 De mancare? 0 ceapa" un usturoi §i-o bu~ata
de mamiiligii rece din politii, sunt destul :pentru
o nevasta taniira ca tine ... Lapte, branza,unt §i
oLia de am putea sclipul 1) sa ducem in ~a!g ca
sa facarn ceva parale; cad casa s'a mai ingreu-
iat CLiun· rnancau §i eu nu. vreau sa-rni pierd
comandul.-Apoi cand insera, baba se mica pe
pat, cu fata la parete, ca sa n'o supere lumina
dela opaiej, mai dand a intelege nurori-sa ca
are s'o privegheze: dar somnul 0 cuprinse in-
data, §i habar n-avea de ce face nora-sa. Pe cand
soacra horilia, dormind dusa, blajina no~a migaia
prin easa; acu§i la strujit·) pene, acu§i imbala 3)
tortLlI, acu§i pisa malaiul §i-I vantura de buc 4)
"Si daca Enaehe se puriea pe gene-I, ea 'indata
lua apa reee §i.§i spiila fata ca nu eumva s 0
, ,
vada neadormita soaera §i sa-i banuiasca. A§a
sc munci biata nora pana dupa iniezul noptei;
dar des pre ziua, somnul \0 dobori, §i adormi §i
ea intre pene, caiere, fusele eu tort §i bucul de
malili. Saba care se euIcase odata eu giiinile, se
s,culii cu noaptea in cap §i ineepu 'a trantl §i a
plcznl prin casa, in cat biata nora, care de-abia
I). Ad 1111,\
2) Cura(ii,
3) Albl.
4) Plcavil.
a!ipi~~ de vqie, de nevoie trebui sa 'se scoale
sa sarute mana soacrei §i sii-i arate ce a luerat'
Ineet, incet nora s'a dat la brazda §i baba er:
~ulju~~ta .~u alegerea ee a facut. Peste eatev:
zl!e ?araU§l1 sosesc, §i tanara nevasta vazandu-§i
barbateluI, tnai uita din cele necazuri! •.
. Nu treee ~L1It,§i baba pune la cale §'i pe fe-
elOrul eel mlJloelU; sa-§i ia un' suflet de no 7
• t . d ra
In OCtnal upa chipul §i asemanarea celei de'ntili .
e~ deosebire numai, eii aeeasta era mai In varsti
§1 eeva ineru,ci§atii; dar foe de harnicii.
, Dupa .nun;ii, .fe<;i.orii se due iarii~i in carau§ic
§I nuronle raman lar eu soaera acasii D ,.
b' " • . Upd 0-
leel. ea Ie da de lueru eu miisura, §i cum Inse.
r~az~ se' cuIca, spuind nurorilor sa fie harnice
§~ ~andu-Ie de g-rije ea nu eumva sa adoarma,
eael Ie vede ochiul eel neadormit. •
Nora cea mai mare talmad apoi eeleilalte des-
pre oehiul soa,~rasei eel a toate ,:aziltor, §i a§a '
u~a •pe. aHa ,se Indemnau la treabii §i luerul e§ea
g~rla dIn m.anele lor.~ lara soaera huzurea ') de
blne. Dar bInele -- eate odata - a§teapt~ §i rau.
~u tr~ce tocmai mult §i vine vremea de insurat
§I ,feel?ru.lu! eelui mic, Baba insa ,\:oia cu ori ce
chIp sa alba 0 troija nedesparjita de nurori .
De aceea §i .chitise una de mai inainte. Dar Ilu-i
I) 0 biitea fericea.
totdeauna cum se chite§te, ci-i §i curnse n~tl1e-
~ul meu n'au mfmcat a§a bueate. Da slanina nu-i
re§te. Intr'o buna dlrnineata, feciorul mamei, Ii
In pod? ~nt nu·i? oua nu-s?
§i aduce 0 nora pe cuptor. Baba se scarmana
de cap, da la deal, da la vale, dar n'are ce face - Ba sunt de toate, zisera cele doua dar
sunt ale mamudii. . , .
§i de voie, de nevoie, nunta s'a fileut §i pace
- .Eu :red di tot ce-i a mamucai e §i al nos-
buna. t~Ll,§l ce-I al nostru e §i al ei. - Fetelor, hai !
Dupa nunta, barbatii din nou se duc1n treaba
sa t:ecut de §aga. Voi lucraji, di eu ma duc sa
or §i nurorile .raman iar cu soacra acasa. Baba
pre.gatesc eeva de-a mancarii, §tii colea" eeva
iara§i Ie da de lucru cu masura, §i cum. vine
mal omene§te; §i acu§i va chiem §i pe vol.
seara, se culca dupiL obicei. Cele· doua nurori .
vazand pe cea mai tanara eodindu-se la treaba, -- Do~mne ce vorba ti-a e§it din gura! zisera
c:le doua; Vrei sa ne aprindem paie in ~ap?
Ii zic: Da nu te tot codi, cii m~muca ne vede.
Sa ne zvarle baba p~ drum? .
_ Cum? Eu 0 vad cii doarm~. Ce fel de
- ~as' daca v'a durea capu!. Cand va intreba
trcaba e aeeasta? Noi sa lucram §i ea sa dorma?
_ Nu ciiuta di ,horae§te, zise cea mijlocie, pe VOl, sa dati vina pe mine §i ca lasati sa vor-
besc eu pentru toate.
mamuca are la ceafa un o<1hineadormit, cu .care
- A.po~ dar. .. da!... fa cum §tii; numai sa nu
vede tot ce facem, §i apoi tu nu §tii cine-i ma-
ne bag! §l pe noi in bel ea.
muca, n'ai maneat nici odata moarea 1) ei.
__ La ceafa ? ..... Vede to ate ? N'am mancat -.: Hai, fet~lor~ taceti gura va mearga; ca nu.j
bAlmapacea §l Int-e draga galceava. ~i iese din-
moarea ei ?..: Bine ca mi-am adus aminte ... Dar tanct: i

cc 11lanc~m noi, fetelor, hai? . Vai sliracu omu prost,

__ lea rabdari prajite, draga cumnaticii .•.. lar
Bun odor Ia. cas' a fost!
dadi c§ti -flamanda, ia §i tu 0 bucata de mama·
liga din coltar §i eu ni§te ceapa §i mananca. Nu _t~ece mCI un ceas, la mijloe, §i un cuptor
_ Ceapa eu mamaliga? D'apoi neam de nea: ~~e.~lacll1te, cati-va pui parliti in frigare' §i pra-
._- - J,J.tl l~ u_n~,0 strachil10ae de branza cu zmantana
1) Pig.: Caractcrul ei al dracuhli.
~I mamahguta era g;ata. Apoi jute chiama §i pe
celelalte doua in bordei §i se pun la mas a cu ~ Da bille, mamuca tOO' . -
toatele. §i . cu 'mamuca c" 1 ' nu §.Il c au venit tatuca
",I e-am facut de A
v

- Hai fetelor, mancaii bine §i pe Domnul Ie-am scos un cofael de Vl1l '. maneare, §i
laudaii, cii eu ma reped in' crama s'aduc §i un chefii!uit §! noi 0 'leaca r " de a~ee~ ne-am
cofael de vin, ca sa mearga placintele astea §i s'au dus, . a chlar mal dl1leaorea
mai bine pe gat. - m'au viizut cuscrii -cum d
~i
Dupa ce au maneat §i au b<1utbine,le-a venit D'a. ormeam ?
~ POI, cum sa nu te vada, mamucii?'
<.:'
a dinta, ca. Rusului din gura garliciului: - yl-apol de ee nu m' f' .
ciuma sa yV U A a!l scu!at? manca-v'ar
, a manance!
"Soacra., soacra., poama acra "Il'~i afara
- D'apoi dii, miimucii t' t I
"De te-ai coace, cat te-ai coace, "Ca 0 para; ca d-ta vezi tot, ~'d ' e e e aceste au spu's
"Dulce tot nu te-i mail face.... "Intri 'n casa A. ' ",I e aceea am gA d't U

manlOasa pe tatuea' u· an I ca e§ti

"De te-ai coace'un an ."Ca 0 coasa. ]' .' §I pe mamuca d
,,$ezi in unghi seo I. ~I ei erau a§a de mAh ., ,.e nu te
,,$j-o vara I
ticnit mancarea., a nl!l, de mal 'nu !e-a
,,'rot elilti acra liIiamara "Ca un junghi".
- Eitlasii, ticiiloselor cii 'd' u
~i-au mancat §i-au baut §i-au cantat pana flU acu 'nainte. ,VOl obzala ,) eu de
adormit eu toatele pe loco Oint! se seoala baba ~i de atunei nurorile n" , ' .'
'in zori de ziua,. ia fJUrori dacii ai de unde. lese in casii cu baba CA d ~~ mal avut (zi buna
. an I§I ad' "
afara speriata, da ineolo, da pe dineolo §i eand de pUicile cele nadolence 2) 'b hucea ea amlnte
intra in bordei, ee sa vada? bietele nurori jeleau rul din crama de .. §I og ete 3), de Yini§o-
, TlSlpa ce s'a fii t
pe soaera-sa ... Pene impra§tiete pe jos, farmaturi, ei §i cii au t cu cu munca
vazu -0 cuscrii do 'd
U

I ,

blide awncate in toate pariile, eofaelul de vin ' cum era craup~ de 'd v, rmln a§a liifaiatii,
, i:I CIU a §l rd' A

rasturnat, ticalo§ie mare !... . ro~ea cariul in lemn. 0 ea 111 nurori cum

- Da ce-i aeolo? striga baba 'inspaimantata ! Se lehiimetisisera panii"l'

Nurorile atunci sar arse in picioare; §i cele mari '" cele doua de gura
incep a tremura ea varga, de friea, §i lasa capul 1)' V'Oill ven! de hac.
2) Mari de neam.
de ru§ine. Jar eea eu pricina1 rasputJde;
3) eu pene ~j fUlgi Ja urechi. _
 ~ ?,icioarele,
1'.' • §i-o ghigos.e§te
~ 1) ea pe Jansa' ,
cea rea a babei; §i cea mai tanara gasi acum ~l sc. ate limba afara, 1-0 strapun<Ye eu ~e apo~
prilej sa-i fad pe obraz §i sa oranduiasca tot- 1-0
d 'presurua cu sare §I' cu piper a§a ca jimbau i~.
v •
0 §1 ~

odaUi §i mo§tenirea babei prin 0 dieta ne mai ~t~ SAeutllfla §i f>iata ,soacra nu mai putu zice
. porn en ita pana atunci, §i iata cum: , mCI care I . §i slaM §i, stalclta, cum era 'Ciizu la
_ Cumnatelor; zise, ea Intr'o ii, cand se a- pa.t bolnav.a de ~o~rte. Apoi nurorile dupa ,sfa-
flau singure In vie. Nu putem trai In rasa aeeasta tUlre~ ce!el cu pr~CI~a, a§ezara baba intr'un a§-
de n'om face to ate ehipurile sa sdpam de harca ternut. curat, ca sa-§I mai adud amirite. de A d
era
. mire ,asa; o§1d npa aceea
".
U
Incepura a scoate
0 can
de baba.
- Ei cum? dl~ lada ba~el valJri de· panza, a-§i da ghiont
o
_ Sa faceti cum voi Invati1 eu §i habar sa ~lla altela. §I a vorbi despre' starlici, toiag, nasa-
n'ave1L Ill:: podun, paraua din mana mortului, ,despre'
_ Ce sa facem? Intreb3. eea mai mare. gamele. or oaea de dat peste groapa' d
_ 1a sa dam busta In easa la baba, §i tu s'o strig 0At'"
• ' espre
A 01 §I .c, e, alte' .nazdravanii. Infionltoare; .in
ei de canepa1) draeului §i s'o traZne§"ti cu eapul cat numal aceste 'erau de ajuns ba <:i de • t
tee t ' A • m reo
• ' ~

de peretele eel des pre rasarit, cat Ii putea; tot cu , s 0.yare hi groapa pe blata bab v

a§a sa faci §i tu eu capul babei, de peretele eel latv'f oJ

a enClrea visata de mai inainte
0 a. '.,
i iin p}init: ,cum sa
despre apus, §i apoi ee i-oi mai faee §i eu ve1 ., . , I • '

vedea voL .. Pe. ~an.d se petreceau ..acestea, iata se atl'd scar-

. _ D'apoi cand or veni ai no§trii?
_ Atunci voi sa va faeeti moarte In papu§oi,
sa nll spuneti nici laie nici balaieo Oi yorbi eu
§i CLIdan§ii §i lasa dad va fi ceva., ~ ba.rba~llor §l mcep a-i .lua cu vorba §i a-i dez-
Se Induplecara §i eele doua, intrarii cu toatele
in casa, luara pe bab3. ,de par §i-o izblra cu ea-
pul de pereti pana i..l dogira. Apoi cea mai ia-
nara fiind mai §uguba11'l de cat cele doua, tran-
te§te baba In mijlocul casei, §i-o framanta cu
tud .•111~te care; biirbatii veneau. Nevestele Idr
Ie es Iptru intampinaFe'a' lor §i dupa sf~t .
eel' r 0 . Ulrea
: el .~al ,IF~r,e,_deja ,poarta s'arunca in gatul
mler~a. car~ ae 'ea-re tI!ai' magulitor.'
- Da lIe face mamuca? intrebara cu totii de
odata, ctnld dejugau boii.
1) 0 bate,

1) Par.
 .I.
~: "\ ;. ~ I

~ . '\ . ~ • ~. 47 •.
>; 1# 't ~ " ! 'r'l . - ::-
, ~:; • of.. 3
, - Mamuca, Ie lua' cea' mai ,tanarii 'vorb~ 4'in· ca mezlnJ ce suntem sii riim~ne.m aici, ih cas,,,
gunl, mamuca nu race bine ce , face'; -,afe* de
L
biitraneasca. " _. .~'
gand sa ne lase sanatate,,_s~(nl'ana,; "', , , - Ca ,bine mai :lici -tu, neva~ta 'fasp~tlse bar-
- CU!J1?ziseta barbatii irlspiiima'ntat-i, scapand batu·sa~. Atutici ceilalti ne mai ~~and incotro,
resteele din mana. .:'" ' §oviH, diata, ') ramase buna facuta. • '
- Cum? Ia sunt vre-,o ,cin,~i, §ease zile de' ," , !3aba muri chiilf in acea zi '§i nurorile de's.
cand a fost sa duca viteii la suhat §i un vant pi etite, 0 boceau de -vuia satul.-Apoi peste doua'
rau pesemne 'a dat peste da,nsa, sarina.na! ... zile 0 ingnopara cu cinste mare' §i toate femeile
ielele i-au luat gLira §i picioarele. - din sat §i de p.rin meleagurile') vecine, vorbeau
Fiij sa reped atUllci cu totii in casa t1a patul despre ~oacra cu hei nurori §i,z\ceau'; fer-ice de
-1l1ane-sa.; dar biata baba era I)tiIflatii cat 0 btfte
§i, nici tlU putea ble§U m,acar digura;/ sim-
",
dansa c'a murit, ca §tiu ca' ,are: cine-o .Jjo'ci,
'. ' .;, .
tirea insa nu §ilo Iperduse de' tot./$'I vaz~nd:u-il
i§i mi§ca putin mana ii ar~ta.Ia nora cea',l1)a>re"
§i la peretele des pre 'rasarit, •·ap'oi.:,ar~fa: pe, cea ~f.
mijlocie, §j :paretele despr~ apus~'''' pe urm~ e I
'cea mai tanar~ §'i' j05i in mijlocuL',casel ;dupa
aceea de abia putu' aduce putin man;a spr~"g,ura •
§i indata cazu intr'un le§in grozav., ,J

'Toti plangeau §i' nq s'e'puteail dutntri des pre

semnele ce face mama lor. Atuncf j1inora cea t§- •
nara zise, pr,etad.ndu-s~ ca pl~nge §,j ea: ~',
- Dar nu intel'egeti ce vnea mam"uca'? ).
- 'Nu zisera'
"
ei.· , ,:'
. ,
,j

- Biata mamucii lasa cu -limbii de mbarte: ta

fratele cel mare sa ia locul §i casa"-cel despre ra-
I ' . ~ 1) ·Testa'mentul.
sarit; eel mijlociu 'cea despre apus,. ia~ 'noi rei 2) Imprejur.iinil~. / '
 t ••.. j

"'~ .
CD. ma a v'aduce voua: ..:'
Frunze'n buze,'
Lapte'n tate
Drob de sarli
., .
&.f .
In spinare
Mll.lllje~j
In calcRie~.
Smoc de flori
• Pe sun-suori.
Auzita-ti ~e-am spus eu?
CAPRA ~CU TREl lEZI - Da, mamuca, zisera'iezii, .
(Poveste) \ .
.. . -- Pot sa am nadejde in voi-?'
• t" ~
Era odata 0 capra, care,.avea hei iezi. I(~dul ~ Sa n'ai niei 0 grija,. ,mamtlea, apucarii cu
cel
, ..
mare §i cu eel mijlOciu dau prin bat'de 0-
braznici ce erau; iar cel mic, ,era ha-rni,e §i. c.u
gura inainte eei mai marL Noi suntem 0 data
bae1i §i ce-am vorbit g9ata, vorbit ram-ane.
minte. Yorba aceea: "sun,t einei degete la 0 ~an~. ,- Daca-i a§a, apoi veniti sa va sa'rute mama!
si nu seamana toate unul cu altul". • "\,' Dumnezeu sa va apere de eele rele §i ?TIai ra-
. Intr'o zi, capra chiama iezii de pe af~r~l§i I~ maneti eu bine. ' ,
zice: 'A - Mergi sanatoasa, mamu'Cii, ziee eel mic, cu
- Dragii mamei. copila§i! eu ma C1pcin pa- Jacrami in ochi, §i Dumnezeu sa:1i ajute, ea sa
dure, ca sa mai aduc eeva de ale mandreL Dar te intoiune cu bine §i sa ne aduei de mancare.
voi ineuia1i u§a dupa mine, asculta1i unul de altul Apoi capra iese §i se dute in treaba ei. Iar
§i sa nu cumva sa deschideti pana t,e nu-1i auzi iezii inchid u§a dupa dansa §i trag zavorul. Dar
glasl,ll meu. Cand voi veni eu, am sa va dau yorba veche: "p>are1\iau urechi §i fere§ti1e o<thi",
de §tire, ea sa mil.'cunoa§te'1i §i am s~ va spun ~ Un u§map de lup,-§i apoi §titi' eare?'-- chiar
a§a: cumatrul eaprei,-care de. mult
r
pandea vreme eu
Trei iezi cucuieti prilej ca sa pape iezii, tragea, cu urechea la pa"
U~a malD~i de~cuie\i ~ t
 It •••• ' ' ••

, .•• . _ .a.,,;.,,'" _.... .

Ap'~ "., .r' •. , .•
5
. .••
'j.,
L
- "
'~'- !
\.

~.{.',. ~r
'i /'
' ',
~ .•,
I"
t
t..
l' ,.'
'. , \ t •
,
1Io ., ;

.1""" i .:r, ..•. .•

~f,\ •• '> j .

retele din qosul ea el,

eand v~rb~a! ·e~lpr~.eu, ) puse sil~.iaseutil Iimb~. §i di''1tii pentru a-§i sub-
1iil glas~.J §,i,a'pOi,intorcandu-se ineepu iar: •
dan§ii. /". '
- Bun! zise el in ;.ga:ridul -s-J: Ia aeu. mi-e ..,,' , T,rei lezi cucuieti .' • -
timpul... De iar impinge pileatitl' sil-ini desehidil Mamei lli(ladescuieti i... .

.
I "

u§a, halal sil-mi fie! ~,tiu eil i-a§i carnosi §i i-a§ - Ei, vedeti? zise iaril§i eel mare;, daca ma
jumuli
, I-Cum zice, §i vine la u§e; §i cum . vine ,.:,
potrivese eu voua,? _. Nu-i' rnamuca . nlt~i ma-
t 1< i '

§i ineepe: '. . ' muea.--D'apoi cine;i, d~ca nu-i ,ea? C~ doar §i

Trei iezi cueuieti ' eu a ureehi. Mil due sa-l desehfd. •
M~mei u~llode~cuietj -' Badi~a t bil~i~a.! zise earil§1 eel rnic, asCU'l-
'Ca mama v'aduce vouii tali-mil §i pe mine!
J.. I
Poatemai'
~
de ,.apoi a veni
Frunze'n buze, cin'eva §i-a ziee: - - •
Lapte'n ia.te;
, ~ \ /
J ' ".1.':.
/ J ,
•
De C~l1detl u~a ~,- .'
''I'
. .'
).1
I ~, ."
Drob'de'sare
.; ,In spin~:re,""
."r:.
,. ,.. I
.... •...... , , , ~ .. ~
• .''If, " Cll vme mlitll,,?a _ , . " «'. J.l,

Mlllli.ie/f
In 'caIclie~; ~'A
.. . p
§l' ;It,Ullci,vo.i rebue riumai deeM sil· dechideti?
•D~-apoi",nu §tit!' e~ miltu§a:i !Uoarta" deea-nd lupii
. S,moc'de flori ' .. t.-,.
• i'"''
r... ~
",,-
alpi'J§i 5'a.' fileuy oale, ~i urcjoare s~tp'taJi1a'?t
.. r~·· .E ••
Pe sub-suori I' , ' " , "A~ol ide! n~ sp,u'n ~u -Dine,? lZieeeel mare. '
Hili! desehideti cu. fuga; dragii ina'mei! eu l-a d~ atunci e rau in lume, 'dedud a ajuns eoada
fuga! - . sa fie eap ...DaGil te~ai. potrivi tu aeestora'1i tinea
- la! baieti, zice eel mai '~are, sariti §i des- • mult §i ~bit)e"pe milmuea. ',Eu, unlll, mil . due sa
d ,se· h"d
I.
• . . .'. ~,'
",
.
.••..••
ehideti u§a eil vine mama eu de.maneate. .
.- ~arilcutul de mine! zise eel ·mic. 'Sf TIu· : Atu,nci mefintfl se va,ri -jute in horn, §i sp(j.~
eurriya sil faee{i pozna sa' de§chideti' ca-i- vai de jinit eu:picibarele"de PFiehiGi, §i-cu, nasul tie
°
noi! Asta nu-i mamuea, ;Eu eunost ~e pe'glas ; funingine, taee'ea' pe.~tel~,'§i 'tremufa' ~a ' vaFga
de hidi. Dar friea.i din ·rai. ~ilrrriana !l Asemene
glasul ei nu-i a§a de gros §i' ragif§it, d'l' mai
subtire, §i mai frumos t, .' . . •
eel m!jloe·u,. tu§fi t 'iute sub Uft ehersin; se In-
A\l~tnd aeeasta1 lupul se d\-l~~ 13." ~p fierar ~i
l! .• ;,
ghemue§te acolo cum poa~e, taee ca namantul
"
. I .
..'
 " .
~i-i tremura carnea pe dansul de frica; .• fuga·j •
mi-ai fost! la vino incoace la nana§elul, sa te
ru§i'noasa, da-i sanatoasa I... Insa eel mare,<se da
dupa u~e, §i sa traga, sa nu traga!' In" sfar§it· . pupe el!
Apoi ridica chersinul bini§or, in§facii iedul de
• tra~e za:~rul... Ca~d ia !.~.~e sa -v~da? ~i apoi 1 urechi §i-I flociie§te §i-I jumi.lle§t~ §i pe acela,
mal are can~ vedea?' facio lupului ii scaparau.
de-i merge petieile!... Vorba aceea: "toata pa-
ochii §i-i sfaraia gatlejul, de ~Iamand ce, era, ~i
niei una niei dou'a, hat! pe' ied de gat, Ii re- sarea pe limba ei piere".
Pe urma sa mai invarte cat se mai invarte
teaza capul pe loc, §i-l manaflca" a§a 4e iute ~i
prin casa dor a mai gasi ceva, dar nu gase§te
cu a~a potta" de:ti parea cii niei pe 0 masea
nimic, caei iedul cel cuminte tacea molcum in
n'are ce pune. Apbi se linge frumu~el pe bot,
horn, cum tace pe§tele in bor§ pe foe. Dacii vede
§i ineepe a se invarti prin cas a eu neastrampar,
lupul §i vede, cii nu mai gase§te nimic, i§i pune
zkand:
in gand una: a§aza cele doua capete,eu dintii
- Nu §tiu piir.erea m'a amagit, ori am, au~it
ranjiti in fere§ti, de ti se parea cii rad; pe urma
mai }TIuite'~lasuri? Dar. c' Dum'nezetl? Parc'au
intrat'in pamant... Uml.e' sa fie und~}sii' f"e ?.....,.
• ' .'. r.-
I.lnge toti peretii cu sange, ca sa facii §i mai
mutt in eiuda caprei §i apoi iese §i-§i cauta de
-• ~\
Se ite§te el(pe j:~!o, se ite'§te pe :dintdlo, daf
.drum. Cum a e§it du§tnanul din casa, iedul cel
pace buna,! iezii nu-s nidii~ri! Ma!... ell maJ~' ~.
mk se da iute jQS din hoom §i incuie u§a bine.
minune-i §i asta.:. d~f' nici acasa n'am de coasii. ..
Apoi in cepe a se scarmana de cap §i a plange
iea sa mai odihnesc 0 leaca ast~· t>~lranete. . '
ell amar dupa fratiorii saL
'Apoi· se indoaie de §ele cam cu, greu §i se
"Dragutii mei fratiori! De nu s'ar fi induple-
pune pe chetsin. ~i cand s'a pus pe chersin, nu
cat, lupul nu i-ar fi man cat ! ;>i .biata mama nu
§tiu cum s'a facut, cii ori chersinul a/ crapat, or
§tie de asta mare urgie, ce i-a' venit p'e ,cap!"
cumatrul ,a, str~nut1lt..: Atunci iedul de sub cher-
~i boce§te el, boce§te pana it apuca le§inul ! 'Dar
sin, sa nu ta.ca ?-il pa§tea pacatul, §i-t inanca

.
ce era sa Ie facii? Vim!. nu era a lui §i ce-au
sp111area, saracutul!
• \I V '

.\
cautat,pe nas le-a dat. Cando jelea el a~a, iaca
- Sa-ti fie de bine, nana~ule!' ••. ,

'I - A I ghidi! ghidi I ghidu§i ce e~ti! 1\ici

~i capra venea cat putea, incarcata cu de-ale
manciirei §i gafai~d, §i cum venea, cat de 010
 vede cele doua capete, cu dinti{. ranjiti In fe- s'arunea In bratele mane-,sa, §i cu laerami de
're~ti.
sange Incepe aMispuhe : v • •

.~ Dragii mamueutei, dragi!' Cum, a~teapta ei
Cll buc~rie §i-mi ract Inainte cand m~ vad!
BlietH mamel, baieti,
Frumu~ei ~i eueuieti'
Bucuria caprei nu eraproastt par c~nd s'a-
propie bine, ce sii 'Vadii? Un fior rece ca ghiata
Ii trece prin vine, pici9arele i se taie, un tremur
o euprinde In tot trupul §i behii .j se 'painjinesc
~i ce era, nu era bine!... Ea in'sa tot merge
-- Mamudl, mamudl, uite-te, te-am paW nOI
Mare foc §i potop a dlzut pe capul nostru!
Capra atunci holband oehii lung' prin casa,
o cuprinde spaima i?i ramane Incre~enita :... D~r
mai pe urma. Imbiirbiitandu-se, §l-a mal venIt
putin In fjre §i-a Intrebat:
- Da ce a fost aici, copile?
- Ce sa: fie, mamuca? la .cum te-ai dus d-ta
de acasa, n'a trecut tocmai mult i?i i;'aude cine-
va biitand la u§e i?ispuind: , '.

..
pana la u§e, cutJ;! poate, rrezand cii. parerea 0
l!j§ala... §i cum ajunge, ~i Incepe': I i Trei iezi eueuieti
\ I
M~mei u~a deseuieti... \
,
Trei iezi cue uieti
Mame~ u~a descuieti/!'
- ~i? ,/'
-;- $i frate-meu' eel mare natang §i n,eastam-
. It
Oa 'mama v'aduee voua,;
parat, cum 11 §tii, fuga la u§e sa de?ehida.
Frunze'n buze,
- $i atunci ?.. . . •
Lapte'n tate,
- Atunci eu .m'am varat iute .in horn i?\ fra-
Drob de sare
In spinare. !'
te-meu cel mijlociu ub chersin~ iar eel mare,
.Maliiie~ .• ' 'dupa cum iti spun, se da cu nepasare dupa tl§e
In calcaie~, ".\,~' ~ I
§i trage zavorul.
Smoe de flori ':1-;<\ $i atunci? ' .
Pe stlb-subsuod. ,,'i:, - Atunci grozavie mare! Nanai?ul nostru §i
prietenul d-tale, cumatrul lup, se §i arata In
Atunci. iedul mezin-care' era §i cel de'ntai §i prag.
eel de pe urma-sflre iute §i-i deschide u~a. Apoi Cine? Cumatru-m~u ? EI c\ire s'a j1,1ratpe
I
paml sau ca nu mi-a speria ,copila~ii nici odata ?
- Apoi de, mama! Cum vezi i-a umplut de
sparieti! • )
- Ei las! ca I-oi invata eu! Daca ma vede
d-s 0 vaduva sarmana §i c'o casa de copii, mai
trebue sa·~i bata joc de casCJ.mea? ~i pe voi
sa va pue la pastrama? Nici 0 fapta fara plata.
Ticiilosul~i mangositul! Inca &e ranjea la mine
cate odata ~i·mi facea cu maseaua... Apoi doar.
eu nu-s de, acelea de care crede el: n'am sarit
peste garduri nici odata de cand sunt. Ei, taci
cumetre, ca te-oi dobzala eu! Cu mine ti-ai pus
boii in plug? Apoi tine minte ca ai sa-i scoti
fara coarne!
- Of! mamuca, of! Mai bine taci §i lasa in
plata lui Dumnezeu'! ca ~tii ca este' 0 vorba:
ntlici pe dracu ~a-l vezi, da nici crucesa-ti fad !"
- Ba nu, dragul mamei! "Ca pana la Dum-
nezeu, sfintii iF iau sufletul". '~i apoi tine tu
minte, copile: ce-ti spun eu: ca de i-a mai da
lui nasul sa mai miroase pe aici, apoi las !..,
Numai tu, nu cumva sa te rasufli cuiva, ca sa
prinda el de veste.
~i de atunci cauta §i ea vreme cu prilej ca
sa faca pe obraz lui cumatru sau. Se pune ,ea
pe ganduri ~i sta in cumpene' CUI11 sa dreaga ~i
<;~ sa-j fq<;~.
- Aha! ia acum i-am gasit leacul, zise ea
in gandul sau. Tad! ca i-oi face eu cumatrului'
una de §i a mu§ca labele.
7
Aproape de ,casa ei era 0 groapa adanca : toc-
mai' acolo-i nadejdea capreL
- La cada cu dubala, cumetre lup, ca nu-i
de chip !... Ia de-actl se 'ncepe fapta. Hai· la
treaba, cumatrita, cii lupul ti-a dat de lucru !
~i a§a zicand, pune poalele 'n brau, i§i. su-
fleca manecele, atata focul §i s'apuca de fikut
.bucate. Face ea sannale, face plachie,. face ali-
venci, face pasc~'cu smantana §i eu oua ~i fel
de. fel de bucate. Apoi umple groapa cu jaratec
§i cu 'lemne putregaioase, ca sa arda focul moc-
nit. Dupa asta a§eaza 0 leasa de nuiele numai
intinata §i ni§te frunzflri peste dansa; peste frun-
zari toarna tarana §i peste tarana a§terne 0 ro-
gojina. Apoi face un scaue§ de ceara anume
pentru lup. Pe urma lasa bucatele la, foc ,sa I
fiarba §i se dtice prin' padure~a caute pe c u
matru-sau §i sa-l pofteasca la praznic. Merge ea
cat merge prin codru pana ce da de 0 pd\pastie
grozava §i intunecoasa §i pe 0 tiharae 1) dii cu
crucea peste lup,
 - ,Buna vremea, cumatro. Da ce varyl te-a a-
~'
batut pe-aici? I pati" elinainte s'ar pazl. NU-!i fa~e' §icl-ta' at~ta
-:- Buna sa-ti fie inima, cumetre cum !i-i ca-
tatura ..• apoi de, nu ~tii d:ta, ca' nevoia te
duce pe uncle' nu !i-i voia? la, nu §tiu cine a
fost pe la mine pe acas in lips'a mea, ca ~tiu
ca mi-a facut-o, buna ! \ - Apoi de, cumiitra, se vede ca ~i Iui Dum-
- Ce f~l cumetrita draga?
- la, a gasit iezii singuri, i-a ucis-' §i i-a
crampotit de Ie-am plans de mila! Numai va-
dUva sa nu fie cineva.
_ .. Da nu mai spune, .cu11liitra!
--- Apoi de-a,culll or sa SPUIl, or sa n,LI.ma<i
spun, ca tot una mi-i. Ei mititeii s'au elus catre
Domilul §i datoria ne face sa,Ie cautam de su-
flet. De aceea' am facut §i eu un praznic, dupa
puterea' mea, §i am gasit de cuviinta sa te pof-
tesc ~i pe d-ta cumetre ca sa, ma mai mangai;,
- Bucurqs\ draga cumatra, dar mai bucuros
eram, cand m'ai fi chet;nat la nunta. I
~- Te cred, cumetre, d'a'poi de, nu-i cum
~ vrern noi, ci-i CUm vrea cel de sus.
Apoi c~p~~"porne~te inainte plangand§i lupul
dupa dansa, preJacandu-se ca plange.
- Doamne, cumetfe, Doarime, zice capra sus-
pinand. De ce ti:e mai drag in lume, tocmai de
aceea n'ai parte! •
- ~poi de, cumiitrii, cand ar"~w omul ce ar
inima rea" ca odata avem sa mergem cu ·~totii ,
acolo. '
-- A§ll este, cumetre nu-i 'yorba. Dar sarmanii
gagalici, de cruzi s'au mai dus!
nezeu ii plac tot pui§ori de cei mai tineri. '
L.. Ap.oi daca i-af fi luat Dumnezeu., ce mi-ar
fi? D'apoi 'a§a?
-- Doamne, cumiitra, Doamne! Oi I<;Ice'§,i eu
ca prostul... Oare nu cun-l\~ll:nenea Martin,a' dati
raita pe,Ia d-ta pel acasa? Cii mi-adue aminte
cii I-am intalnitodata prin zmeuri§, §i tni-a"spus
cii dad ai vrea d-ta sa-i dai un baiat sa-I in~
ve!e cojo,ciiria.
~i. din yorba in yorba, din u~a/in aHa, ajung
pal'1a acasa la cumatra,
-', la puffim, cumetre, zise ea luan.d scaue§ul
~i punandu"1 de-asupra groapei cu pricj'n~, ~ezi I •• \
'olea §i sa ospatezi 0 leacii, din ceea' Ce ne-a
dat Dumnezeu'! ,_ ,
Rastoarna apo'i sarmale in s,trachina §.i i Ie
pune dia:ninte.
Atunci lupul nostru incepe a m~nca halpov I)
 t
..
~ It
,
.~
•. "
( ,

§i gogfilt, go gaIt, goga1t, Ii mergeau saqnalele • H't' l· "',

u •

intregi pe gat. ) tru arsfua, ca, bi 0 mai 'plezni§i dinio'ar~ cu .. I

- Dut,nnezeu sa erte ~pe cei rapo'sati, cuma-
tra, cii bune sarmale ai mai facut!
;;i ,cum ospata el, buf! cade 'fara sine in groapa
cu jaratec, cad scaue§ul de ceara s'a topit, §i
leasa de pe groapa nu era bine sprijinita: nid
mai bine, nici mai rau, ea .pentru eumatru.
Ei, ei! Acum scoate lupe ee-ai man cat ! Cu
capra ti-ai pus in card? capra ti-a venit de hac'
cuvlnfe din ~eriptura. ~ ")
D upa aceas t a capra §1. cur iedu'l au
u I
' Iuat 0 ca-
pita de fan §i-au aruncat-o peste, dansul, in groa-
pa ca sa se mai potoleasca focul... Apoi Ia \Irma
unpelor napadira asupra lui §i-i mai trantira in
cap eu bolovani §i eu ce au. apucat p'ana-l omo-
rara de tot. ~i a§a s'a pagubit sarmana capra de
• cei doi
..+, iezi, da ~i de· c~inatru-sau
r ~ ,. lupul , pagu-
Y

ba§a a ram'as, §i ,paguba§a- sa tiel'

- Valeu, cltmatra, talpele mele? Ma rog seoa·
~ \ ~i auzind caprele cfi~ . vecinatate' .de ona, ca
te-ma, ca-mi arde inima in mine!
asta tare Ie-a mai parut 'bine, ~i s'au adun~t cu
- Ba nu, cumetre; c'a§a mi-a ars §i mie i.
toatele la priv ghiu, §i unde nu s'au a§ternut pe
nima dupa iezi§orii mei! Lui Dumnezeu ii pIa
mancate §i 'pe bilute, veselindu-se impreuna .
. pui de eei mai tineri: mie insa-mi plac §i d
;;i eram §i eu acolo de fata, §i in datil dupa
i§ti mai batrani, numai sa fie bine fripti; §ti
aceea am inciileeat illte pe-o '§ea §i-am venit de
colea sa treaca foeul prin tr'in§ii.
v'am spus povest~a a§a; §i-atit 111aiincalicat pe
- Cumatra, ma parlesc, ard, mQr nlt ma lasll
o roata §i"v'am spus jitea 1) toata,; §i unde n'a111
- Arzi eumetre" mori cii niei viu nu e§ti bun
mai inciilicat §' pe-o cap§una, §,1V'3tI! spus oa-
De abia i-a mai trece baiatului istuia de sparie
meni buni, o. mare §i gogonata min'Ciuna,
ea mult par imi trebuia dela tine ca sa-I aful11 04
Ti-aduci aminte, dihanie rautacioasa §i spureat r~
dnd l11i te-ai jurat pe parul tau:? ~i bine mi-
maneat iezi§orii!
- Mil ustura inima 'n mine, eumatra! ma ro
.
seoate-ma .§i nu-ti mai face atata os:lnda CU'l11ine
- Moarte pentru moart'e, cumet~e, arsura pen
',"

--~'-~-'
1) Povestea;
1

•
•.•.
.. , . i .,~
~
r~.·",
I '
•.....
) ~.,'.,:\.'·'.f:
. '"
...!"'.,. tI!t
 ..'. .•.

..63'"
, , , l
~ ~, ,r. ~
••
f
,k "
~ , .• :-
"

" 1
,I

t·,.' ..•..

- ;~ ..
,. ~ tfrytati in fr:unte, ciolana~i §i' gra§i, cum s-unt ma:
'f. !
, t- +t, ~
'~
b.u~i d~ 1nj!1gat la c,ar; de ie§it eu dan~ii/!n ume
~
.-. " i

~~:1
' t If' §I d,e'facut treaba. Dar plug, ,grapa, teleaga, sa-
.
•• ,4-"
'~,'
'J~
, , ~,
\
\" - nie,_ .car, tanjala,'" carcee" coas'a, ~reapcii, tepoi,
,t
.I
t , grebla ~i. cafe aIte lucrur' ce trebueset omu-
" ') '~ui gospodar, nici 'cii se 'aUau la casa acestui om
"nesocotit.~i cand avea trebuinfa de asemenea, .•
hlcruri, totdeauna supara pealtii, iara mail ales
pe frate-sau caFe avea de toate, Nevasta celui'
,Qogat de multe Qri facea' zVe fripte barb~tull1i,
DANIL.A' PREPECEAC ca. sa;l IlOata des'cotoro;'!, 0 d'ata de frate-sau. Ea
(Poveste) " ,.. , ;zfc~~ adese brk" " j _ j "(..' ~ • ;,

-- Frate, frate,' ,dar pita-i ell bani, biirbate,

Er.au odata intr'un sat, doi -irati §i amanrloi
e:au ,!nsurati. eel m~i m~re era hamic, 'grijuliv .
-, Apoi E1~, mai nevasta, sange1e apa nu se
face. Daea n'u' l~oi gjuta eu, cine' sa-I ajtiie? '
§~ chlabur, pent~u ca unCle punea,el maqcj, pune~ :r •
Nevasta,ne mai avan'd incQtro, tacea'§i lnghitea
§I, Dll~ne~eu mila, dar ..n'avea c6pii. I~r .cel j11ai' l

noduri.- Toatet t:a' toatele, dar carul sau era de

mlC era sarac. De muite qri fugea el de nor'<.1c.
\<i'aimana.Nu
• t!~ceaJ1
••. ' d.~ua,
'f:,,' trei' ziie la mijloc CO) .•
~§i nor'0c~1 de da'1sql, ca~i era lene§) nechitit, la
• . '}~inte §i ~echibzuit la trebi; ;§i :apol "'mai a,v~a
se tl\ezea.l,
.•. ~,
u§a e.i cu DllnHa,'
. ., cu./nnatu-sau,
." ~ ce-
- HinCl sa-i lmprurhute caftll: 15asa,§i aduca lemne
, ~.l 0 multlme de copii! Nevasta· aeestlli sarac
,era 'muncitoare ,§l bUti.~ 'Ia""ini,,nii,iar a ~elu'j b6- ;diri ~~dur~, ~ba filina .dela moara, ba capiti din
·tarjna, ba multe de toate. I :-
, ,gat era pestritij la mate,~§i foarle-zgarci'ta, Vorba
- Mai frater zise lntr'o zi,' cel mai mare iso' I
, veche: "tot un bO.l,l§i.o'O..belea~,.Fratele: cel 'sii·'
, rac -.sarac 'sa fie de piieate' - tO,t avea §i el "0
tuila'it: ~i·e
l.;ha,n:,ite de ,fratia noastra!..,. 'T~ ai
b~i, 41:: ce, nu-V :ltJehipue§ti '§i-un. car? ,AI meu
',perE~che ,<Iebpi~i d,a~colea: pop,u1!bi l~ par, tineri,' .4
I-ai 'hi'irb~it de fot: rIoctorog i In colo, hodorog!
,naltl de ,trup, tap,O§l1~conrne, 3(i1andoi clldalbi t).
I --n--,- ~ . T,. l.. • I • pe dincblo: GarlJ.Lse Strica. '~i ap0i. §tii yorba
J) eu varful cazii aib'..

..
~: I ,•• ' ,II~
.•., .
'r
."
..,:r..
\.'''\, ..,' ~
.l"'~", ••.. "
,t
~.. ,... "' ..
'\'t-.'
..
i .,
't
,',.
I,
•

••
--
I
."''' ,
.'

• Jt ~ # 1
ac~ea:, da-ti pQpa pititepii ,§.i b~te iapa' cu·.~al.
diiele "" .' - Stai prietene, zice ist' cu boil, care se tot
• - Apoi de, ..f~~te; zise, istalalt, scar-{)inandu-se
smueeau din fu'nie vazand troscotul eel fraged
in cap, ce sa fac?: . . I.
- Ce sa faci? sl te inyat eu': bojj tai sunt §i mandru de pe langa drum. Stai putin cu ca-
rul Clam sa·ti spun ceva.
mari §i frumo§i; ia-i §i-i dU"la iarmaroc, vinde-i .
- Eu a§ sta, dar nu prea vrea el sa stee.
§i c,l!Impara altiLmai miet §i m.ai ieft.in~ <ar c:~.

fa cut gospodar.
.
banii rama§i, eum,para-V §j 'un car §l laca te-al
v
Dar ee ai sa-mi spui?
- Carul dumitale par'cii merge singur.
- D'apoi... mai singur, nu-I vezi? '
- Ia , <:tii
'<
cii nu m'ai invata.t, diu ? A§~ am sa
I
- Prietene, §tii una?
fac. .r, , '. "
Zicand aceste se duse la dansul acasa, i§i ia ~, -?tiu, daca mi-i spune.
boii de f~nie §/ 'porne§te cu ei ~pre tar~. D~r ---:- Hai sa faeem treampa: da-mi carul, §i na-ti
cum am spus,omul nostru era om de aceta, ca- boii. Nu vreau sa Ie mai port grija'n spate: ba
mia-i manc~u cainii din traista §~ toate' trebile tan, ba ocal, ba sa n u-i mananee lupii, ba qe.
cate Ie facea , ie facea pe dos. Targul era earn muHe de toate ... Oi fi eu vrednic sa trag un
. car; mai 'ales daea merge singur.
pe departe, §i iarmarocul pe sfar§ite. Dar Ctn~
poate sta impotriva I~' ~.~nila. Perpe1eac? .~~ ;;uguie§ti ma omule, or ti-i intr'adins?
a§a Ii era poreela pent u: ca tata o$C')f avea §l - Ba nu §uguiese, zise DaniJiL
el p~ langa eas'a, facut de mana lui)'. EI tufle§te - Apoi dar te vad ea e§ti bun mehenghiu I)
zise eel cu earul; m'ai gasit intr'un chef bun;
eu§m~pe cap, 0 'ndeasa pe.urechi}i .Hab'qr.n:are~ f~
hai, noroe sa dea DumIJezeu! S11-ti aibi parte
Nki 'nu,i pasii • e Nastase, de' Nlchtta, nlCl a· '0/'
de car, §i eu de boL
tlfttau M'rgand el cu Duman ~i eu nl~§man ai ",
Apoi dii carul, i§i ia boii, pleaea pe costi§a
sai 'tot inainte spre iarmaroc,,\ tocmai pe c,anp I
intr'o parte spre padure §i se cam mai duee.
sUi~ un deal lung triigiinat, alt om venea diqspre lstalalt, adicii Danila, ziee in gandul sau:
targ cu UN car nOll, ee §i-I eumparase, 'h"'~
v
_c lar a- - Taci, ca-i eu buehe; I-am potcovit bine ...
tunci §i pe ·care-I trage~ cu mainile' singur, la i De nu eumva s'ar rasgandi; dar par'cii nu era
vale cu proptele §i la dr~L ~u oplptele, ligan sa'ntoarca.
; 1) Vielean, ~iret.
28.
 Apoi i§i ia §i el carul §i porne§te tot la vale,
inapoi, spre casa.
- Aho! car nebun, aho! Cand te-oi incarca
zdravan cu saci dela moara, or cu fan din ta-
rina, atunci sa mergi a§a!
~i cat p'aci, cat p'aci sa nu-I ia carullnainte.
Dar deja 0 vreme valea s'a sfar§it, §i s'a in-
ceput un deal;' cand sa-I suie la deal, suie-I daca
poti 1... Hfuti! Incolo; scarti! Incolo; parti! in-
colo .... caml se da inapoi.
- Na! Car mi-a trebuit, car am gasit!.
Apoicu mare greu hartoe§te carul intr'o parte,
iI opre§te in loc, se pune pe protap §i se a§-
terne pe ganduri.
- Ma !.... asta Inca-i una! De-oi fi eu Danila
Prepeleac, am prapadit boii; iar. de n'oi fi eu
acela, apoi am gas it 0 caruta... Ba e Prepeleac, ,
ba nu-i el...
Cand iaca un om trecea iute spre targ, c'o
capra de vlnzare. I •
-+ Priet'ine, zise Danila, nu mi-i da capra ceea
sa-Ii dau caml ista?
- Apoi... da ... caprI! mea nu-i de ,cele sari-
toare, §i-i buna de lapte.
- Cemailadeal.lavale;buna.nebuna.na-ti
carul §i da-mi-o ! v . v • •
Cela nu se pune de pricina; da capra §1 1~
caru!. Apoi a§teapta pana vin alte care dc·lleaga
,
dinapoia lor, §i se duce in treaba lui spre casa,
lasand pe DaniIa gura casca tot pe loc.
- Bun, zise Prepeleac. Ia pe ist cu capra §tiu
incaltea ca bine I-am boit...
Ia apoi §i el capra §i porne§te iar spre targ.
Da; capra tot capra! se smuncea In toate paflile,
in cat ii era acum lehamite de dansa.
De-a§i ajunge m~i degraba in targ, zise Pre-
peleac, sa scap de rA.ia asta.
~i mergand el mai departe, iaca ca se intal-
ne§te c'un om ce venia dela targ c'o gasca in
hrate. '
- Bun intalni§ul, om bun, zise DaniIa.
- Cu bine sa dea Dumnezeu!
-- Nu vrei sa facem schimb? sa-li dau capra
asta §i sa-mi dai gasca.
- N'ai nemerit-o: ca nu-i gasca, ci-i gansac;
I-am cumparat de samanta.
- Da, da-mi-I, da-mi-I! ca-li dau §i eu 0 sa-
manta buna...
- De mi-i da ceva adaos, poate sa ti-I dau;'
iar de nu, norocul ga§telor de-acasa; ca are .sa
faca un otrocol') prin ele, de s'a duce vestea!
Insfar§it, dur la deal, dur la vale, unul mai da
altul mai lasa, §i Prepeleac marita capra! Apoi
in§faca gansacul §i pleaca tot inainte, spre targ;
1) 0 raita.
cand ajunse In Hlrg, gansacul dorit dega§te,
tipa cat Ii lua gura: ga, ga, ga, ga!
- Na! c'am scapat de dracul, §i-am dat peste
tata-sau: aista ma asurie§te. Las cii te'nsor eu
§i pe tine acu§i, mai bucluca~ule.
;;i trecand pe langa un negustor l;u pungi de
vanzare, da gallsacul pe 0 punga de cele pe
talger, cu biierile lungi de pus la gat. la el
pun-ga, 0' suce§te, 0 Invarte§te ~i-apoi zice:
- Na-ti-o franta, cii ti-am dres-o! Dintr'o pa-
reche de boi, de-a mai mare dragul sa te uiti
la ei, am ramas c'o pungii goala.· Mai! mai, mai,
mai! Doar ~tiu cii nu mi-i Intaia§i data, sa merg
la drum; dar par'cii dracu mi-a luat mintile ..
Mai §ede el cat §ede, de cascii gura prin targ,
§i-apoi I~i ia talpa§ita spre casa. $i ajungand
In sat, se duce drept la frate-sau, ca sa-i dud.
bucurie.
- Bine v'am gasit, biidita!
- Bine •.ai venit, frate Danila! Da mult ai za-
bovit la. ij:rg!
-Apoi da, bad ita ; m'am pornit cu grabii, §i
m'am Intalnit cu zabavii.
-- Ei, ce veste ne mai aduci de pe la targ!
-. la, nu prea bun a ! bietiiboi~ori ai mei s'au
dus ca pe gum lupului.
- ~r'o dihanie a d~t peste dan§ii, or ti i-a
furat Cllleva ?
- Ba i-am dat singur, cu mana mea, badita.
Apoi spune din capat toata Intamplarea, pe
unde-a fost §i ce-a patit: iar la. urma urmelor
zise:
- ;;i-apoi ce mai atata yorba lunga, dintr'o
piireche de boi, m'am ales c'o punga, ~i-apoi §i
asta pute-a pustiu, badita draga.
- Ma! da drept sa-ti spun, ca mare natariiu
mai e§ti !
-,- Apoi dii !.•.. biidita! pan'aici, toate-au fost
cum au fast, da d'acum am prins eu la minte ...
Numai ce folos? Cand e minte, nu-i ce vinde;
cand e, branza, nu-i barbanta. lara Iti dau §i du-
mitale punga asta, cii eu n'am ce face cu dansa.
;;i te mai rag, pe toti Dumnezeii, sa-mi impm-
muti miicar odata carul cu boii s'aduc ni§te
lemne din. padure la nevasta ~i la copii, ca
n'au scbantee de foc In vatra, sarmanii! ~j-apoi
ce-o da dumnezeu! cred ca nu te-oi mai supara.
- Ptiu! ma! zise frate-sau, dupa ce I-a liisat
sa sfar§easca. Se vede cii Dumnezeu a implut
lumea· asta cu ce-a putut. {aca-ti mai ,dau odata
caml, dar asta ti-a fi cea de pe urma.
Lui Danila atata i-a trebuit. la acum caml cu
boii fratine-sau ~i porne~te. Cum ajunge In pa-
dure, chite§teun copac care era mai mare §i
trage cu carul langa el, §i far a sa dejuge boii

incepe a tiiia copacul, sa cada in car d'odata.
Trebi de ale lui Danila Prepeleac!... Bocane~te
el, cat bocane~te, cand parrr! cade copacul peste
car de-I sfarma ~i peste boi de-i u<.;ide!
- Na! ca facui pacostea ~i fratine-meu. El, ei,
acum ce-i de facut? Eu ered, ce-i bine, nu-i rau :
Daniia face, Danila trebue sa desfaca. Ma due
sa yad n'oi putea smomi pe frate-meu, sa-mi Im-
prumute ~i iapa, sa fug apoi ell ea In 'Iume; iar
nevasta ~i copii sa-i las In §tirea celui de SLlS.
A~a ziciind, porne~te ~i mergand prin padure,
s'a ratacit; dupa multa truda §i buimaceala, in'
loc sa iasa la drum, da de un hele§teu ~i vazand
ni~te li~ite pe apa, svarrr! cu toporul Intransele,
cu chip sa ucida vr'una §i s'<? ducii pe~ehl~ ,ira-
tine-sau. Dar li§itele nefiind chioare, nici moarte,
au zburat; toporul s'a cufundat §i Prepeleac a
ramas batand in buze.
- Mal. .. cii rau mi-a mai mers astazi! Ce zi
pocita! Se vede cii mi-a luat cineva din urma.
,Apoi da din umere ~i porne~te; mai merge
el cat merge, pana <;e cu mare greu gase§te
drumul.Apoi 0 ia la papuc ~i hai! hai! hai! hail
ajunge in sat la frate-sau, §i pe loc carpe~te 0
minciuna care se potrivia ca nuca in perete.
- Frate, mai fa-mi un bine ~i cu iapa, sa man
boil de calare! in padure a plouat grozav ~i s'a
,
facut 0 mazga1) ~i un ghetu~, de nu te ma.i poti
de fel tinea pe picioare.
- Ma! zise frate-sau, se vede cii tu ai fost
bun de calugarit, iar nu de trait in lume, sa ne-
caje~ti pe oameni ~i sa chinue~ti nevasta ~i co-
pili! Hait!! lipse§ti dinaintea mea ~i\ du-te unde
a dus surdul roata §i mutul iapa, ca sa numai
aud de numele. tau!
, - lapa! Las pe Danila! cii ~tie e( unde"o
duce-o: sa-~i ia iertaciune dela ,boi, §i ziua buna
dela car. Apoi ese pe u~a, pune mana' pe iapa
§i pe 0' sacure, ~i tun'de-o! Cand se treze§te fra-
te-sau, ia iapa dacii ai de unde! Prepeleac era
toemai la ele§teul din piidure sa caute toporul.
Aici, Ii trazni in cap lui Danilii, ca el ar fi bun
de calugar, dupa vorbele fratine-sau.
- Am sa durez 0 manastire pe paji~tea asta,
de are sa se .duca vestea in lume, zise' el. ~i
de odata se ~i apuca. Face mai intai 0 cruce
§i 0 infige in pamant, de inseamna locul. Apoi
se duce p'rin padure ~i incepe a chiti copacii
trebuitori: ista-i bun de amanare, cela de talpi,
ista de grinzi, ista de tumurugi, cela de costo-
roabe, ista de toacii; ~i tot a~a dondanind el din
gura iaca se treze~te dinaintea lui c'un drac
ce e~ise din' ieaz.
- Ce vrei sa faci aici, mai omule?
- Da nu vezi?
1) Narai Jipicias.
£- Stal, mai, nu te-apuca de nazbatii. leazul,
locul §i piidurea de pe aici sunt ale noastre.
_ Poate-i zice ca §i ratele de pe apa sunt
ale voastre, §i toporul meu din fundul iazului.
V'oi invata eu sa puneti stapanire pe lucrurile
din lume, cornoratllor. I bage dracii in seama, sii-ti vie cu bani .de-gata
Oracul neavand ce face, hu§tiuluc ! in iaz, §i
da de §tire lui Scaraoschi, despre omul lui Ou-
mnezeu, cu naravul dracului. Ce sa faca dracii?
Se sfatuesc intre dan§ii, §i Scaraoschi, dpitenia
dracilor, gase§te cu cale, sa trimita pe unu din
ei, c'uo burduf de bivol, plin Cll bani, sa-I dea
puznicului Oanlla, ca sa-I poata matura de-acolo,
_ Na-ti, mai, bani! zise dracul trimes; §i sa
te drabane§ti de-aici, ca de nu, e rau de tine!
Prepeleac se uita la cruce, se uita la Orac,
§i'la bani ... dii din umere, §i apoi zice:
_ Av~ti noroc, spurcatilor, d-mi sunt mai
dragi banii de cat puzn1icia, d v'a§i ariita eu
voua! Oracul raspl:lnde:
- Nu te pune in poara1), mai omule, cu itJI-
paratul iadului; ci mai bine ia-ti bani§orii §i ca-
uta-ti de nevoL
Apoi lasa banii §i se 'ntoarna in. hele§teu,
unde gase§te pe Scaraoschi tare mahnit pentru
pierderea unei comori a§a de mari, cu care ar
fi putut dobandi '0 mulVme de suflete. Prepeleac
1) Nu te pune de pricinii.
in acest timp se chitia, cum ar- :face sa vada I
banii acasa la dansul.
- Bun, zise Danilii. Nici asta nu se ia din
drum. Tot manastiri sa croe§ti, dad vrei sa te
la picioare §i sa te fad putred de bogat.
Pe cand se ingrijia el, cum' sa dud banii a-
casa, iaca un alt drac din iaz i-se infati§eazii in-
nainte, zicandu-i:
~ Mai omule! Stapanu-meu s'a razgandit:
el vrea mai inta! sa ne incercam puterile, §i a-
poi sa iei banii.
.- Ia acu-i acu, zise Prepeleac in gandul sau
oftand. Oar este 0 vorba: "tot bogatul mintos
§i tanarul frumos. Oanila mai prinsese acum 1a
U
minte.
.- Puterile? Ei, cum§i in ce fel?
- lata cum ': dintruntai §i dintruntai, care din-
he noi amandoi va lua iapata in spate §i va
inconjura iazu) de trei ori, fara s'o puie jos §i
sa rasufle, ai aceluia sa fie banii.
~i cum ziae, §i umflii' dracul iapa in \ card §i
intr'o c1ipa lnconjoarii iazul de trei ori. Prepeleac,
viizand atata putere din partea dracului, nu-i
prea venia la socotealii, dat tot i§i tinl1 firea §i
zise:
~ Mai, Michiduta, dQaf eu te qedeam mai

tare de cat e~ti. A~a-'i ca tu ai luat iapa in spate?
Insa eu ti-01 lua-o numai intre picioare. ~i in-
data se ~i asvarle pe iapa §i incunjuraiazul de
trei ori fara sa se rasufle. Dracul atunci se mira
mult de asta ~i neavand ce mai zice, iscodl alta.
- Acum sa ne intrecem in fuga, zise el.
- Mai, Miehiduta! da eu mine ti-ai gasH sa
pot! tu sate tntreci din fuga.
- D'apoi cu cine? / gropi, de' prost ce e§ti. Asculta. Eu am un unchi
- Vina incoace, sa-ti arilt eu cu cine!
Apoi merge tmpreuna, eu dracul in n}~te po-
rum brei, unde vede un iepure dormind §i i-I a-
rata ..
.:- Vezi tu col0 pe cine-va ghemurt jos ~i
mititel?
~ Vad.
- Acela-i copilul meu cel mai mic. Atine-te!
~i cand l-oi trezl din somn, sa te iei dupa el.
~i odata ~i striga: u! ta! na! na! ~a!...
Atunci iepurile sare §i dracul dupa el. Pug el
cat fug §i de' la 0 vreme draculpierde urma
iepurelui. Pana acum toti rMeau de Prepeleac,
'dar acum a ajuns sa rada el ~i de dracul. Pe
ca~d Danila se tinea cu mana d~ inima, razand
de prostiea dracului, iaca ~i acesta se tnturna
gaiaind. . .". . .,
- Ma! da sprinten §I spnntarOl cop 11 ~al aI,
drept sa-ti spun! Cand aproape, aproape sa pun
mana' pe dallspl, i-am perdut urma, §i sa te duci
duluta!
- Sam ana tatana-sau, sireicanul, zise Danila.
Ei? mai ai pofta sa te intreci ~i cu mine?
- Ba mai puneti pofta in cui!... Mai bine sa
ne intrecem in trantiL
~ Din tranta? Doar de-ti e greu de viata.
Ma! tot am auzit din batrani, ca dracii nu-s
pro§ti; d'apoi cum vad eu, tu numai nu dai iIi
biitran de 999 de ani §i52 de' saptamani! '§i
de-l vej putea tranti pe dansul, atunci sa te in-
cerci ~i cu mine, dar cred ca ti-a da pe nas!
, Zicand acestea, porne~te inainte ~i face semn
dracului, cu mana sa vie dupa el. In fundul pa-
durei, sub ni§te stanci se aHa 0 vizunie de ur~i
peste care dad use ' Prepeleac, umbland cate 0-
data ca puznic ce se gasia, dupa vlastari sal-
batici ~i dupa zmeura. Ajungand ei aproape, Da-
, nila zise: ,
-- lata laea~ul unchiului meu. Intra' in laun-
tru; ai sa-I gase§ti dormind in cenu§e, cu na-
sui in taciuni. De vorbit nu poate vorbi, cii ma-
selele §i dintii i-au ciizut mai bine de 0 mie de
ani. ...
Dracul, cand n'are ce face, §titi ce face '"
Intra inlauntru §i incepe a-§i purta codita cea
bilrligata pe la nasul unchia§ului. Atata i-a tre-
buit lui mo§ Vrsila §i apoi las' pe dansul! pe
odata sare manios, din barlog, hat! dracul sub-
suoara §i-l strange, cu atata putere, de era bie-
tul drac sa-§i dea sufletul, §i ochii i-au e§it a-
fara din cap, cat cepele de mari.
-- Na! nu cauti §i 0 gase§ti, zise Danila care
privia de departe valma§iagul acesta §i se stricii
de ras. Dar nu §tiu ce face dracul, ca face el
ce face §i, cu mare greu, scapa din labele lui
mo§ Vrsila. Danila cum vede pe drac scapat,
bun teafar se face ca-I scoate.
- Ia las, mai omule, las! nu-ti mai face obraz.
Daca ai §tiut ca ai un buniC a§a de grobian pen-
tru ce m'ai 1ndemnat sa ma lupt cu el?
- bil. c¢? Nu ti-a placut? Hai §i cu mine!
- eu tine, §i numai cu tinem'oi Intrece din
chiuit; §i care 0 chiui mai tare, acela sa iea
banH.
- Bun!... zise Danila, In gand '; las ca te-oi
chiui eu!... Mai, Michiduta! la, chiuie tu intai
sa aud cum chiui. Atunci dracul se crace§te c'fi~?;,
picior la sfintit §i cu un altul la rasarit, s"apuca"',,,
sdravan Cll rnainile de tortile cerului, casd<~ ':
gura cat 0 §ura §i cand chiuie odata, se cutre:':;~
mura pamantul, vaile rasuna, maril~ clocotesc '§i '
pe§tii din ele se sparie; dracii les afara din iaz
cata frunza .§i iarba! §i 0 le~ca numai, denu
s'a risiplt bolta cerului. Danila Insa §edea calare
pe burduful cu banii §i tinandu-§i firea, zise:
- Ma! da numai a§a de tare potl chiui? Eu
mai nu te-am auzit. Mai chiuie odata!
Dracul chiuie §i mai grozav.
- Tot nu te-am auzit. Inca odata ~
Dracul chiuie §i a treia oara, a§a de tare, de
credeai ca s'a rupt ceva dintr'ansul.
- Acum nu te-am auzit nici atata ... A§a-i c'a
venit §i randul meu?
- Ma} a§a!
- M~i, Michiduta! cand oi chiui eu, ai 'sa
asurze§ti, §i au sa-ti, sara creerii din cap. Inte-
les-ai tu? Insa eu Iti priesc bine, daca-i vrea sa
ma ascurti.
'- Tn ce fel?
'- Ia sa-ti leg ochii §i urechile c'un §tergar
daca vrei sa mai traie§ti., I '
~.Leaga-mi ce §tii §icu ce §tii, numai sa
nu mor!
Atunci Danila le~g~"L~·trans,c'un §tergar gros,
de: calti, ochii §htlre~hlile 'dracului, ca la "baba
:>arba,."~ ap,?i. iaAo drttghineata,') groasii de stejar
111 mana, cacl cat era de pusnic Danila tot mai
, mult se bizuiil In drughinealii de cat In sfanta
cruce,,§i pac! la tampla dracului cea dreapta ! una!
- A-leu! destul!, nu mai chiui.
-----... ,i '~:\:'~>;... •
1) Creanga groasa>rCa,un par.
 79 !
\
- Ba nu! stai Sarsaila! tu cum ai chiuit, de -' L·oi azvarll eu, nu te ingriji; dar seoate-l
trei ori? - Trosc! ~i la stanga, una. mai intai la fata pamantului cum a fost ~i la
- Va·ieu! destul! tine. \
- Ba nu·i destul. - $i·i maL trage ~i'n nu· Dracul ascu!ta §i-I scoate.
mele tatalui, una! • ---;- Haiti! mai repede, mai repede ca n':'m
- A-uleo! striga dracul, ingrozitor! ~i cu timp de a~teptat.
ochii legati, cum era, vaic~rindu-se grozav ~i - Mai ingiidue§te putin, tartorule, ca nu te
zvarcolindu-se ca ~earpele, se arunca in iaz spu- trag copiii de poale.
nand lui Scaraoschi cele intamplate, ~i cii nu-i Dracul ingaduie, .cad n'are incotro. Nu hecl!
de ~':lguit cu vrajitorul acestaL. mult §i ziua se calatori. Cerul era !impede §i
Danila insa ofta. din greu langa burduful cu luceferii sc.!ipitori radeau 13 stele; iara luna sea-
banii ~i se tot framanta cu gandul, ce-i de fa- tand c3g u,(ge dupa dealuri, se legana in vazduh
j

, cut? Cand iaca al treilea drac i se Infati~eaza lum infthd p~mantul.

inainte, 'c'un buzdugan stra~nic de mare in mana,
pe care H trante~te la pam ant ~i zice: . ~ Ba am sa·! zvarl· de-acum; dar IIi spun
- Mai, omule! ia acum sa te vad. Cine-o
azvarll buzduganul ii~ta mai tare in sus, ai ace-
,Iuia sa fie banii."
- Na Danila-zise el in gandul salt - a~a-i
c'ai sfec1it-o ?-Dar vorbaaceea: .nevoia invata
pe carau~". ~ Ian zvarle-I tu intfti, mai dracule.·
Atund dracul ·ia buzduganul de coada ~i dnd
H azvarle, se suie a§a de tare, de nu se mai
ve.de: §i abia dupa trei zile §i trei nopti, caz~,nd
jos cu mare strajnide, s'a cufundat in fundul
pamantul\,i, de s'au zguduit teme!iile lumei:
-, Ia azvarle-l §i tu acum, zise dracul in·
gamfat.
. - Da: nu-! mai zvftrlJ, omltle?
inainte, sa te §tergi pe bot despre dansul.
-- De ee?
-- Iaca, de ce : "vezi tu colo in luna ni~te pete?
-- Le vad.
-Acolo-s fratii mei din aceea lume. $i Doamne ?
mare nevoie au de fier, pentru potcovit caiL
Uitii-fe bine §i vezi, cum imi fac semn eu mana,
sa le·dal\ buzduganulista. ;ii-odatii §i pun mana
pe dansul. '
.- Stiii, nepriceputule! ca bUiduganul ista 11
, avem lasat mo§tenir,e de la stramo§u! nostru §i
nu-I putem da nid pentru tQata !umea; ~i odatc'i·i '

,",-r \
r:.!.. - --,'
 §i z~uce§te buzduganul din mana §i fuga cu el
in ieaz, spunand Iui Scaraaschi, ee era sa pa-
teasdi, eu buzduganuI. Atunci Searaosehi illgri-
jit §i manios grazav, chiema inaintea sa toata
dracimea §i batu din picior, strigand:
- Aeum, in cIipa, sa se aleaga unul dintre
vai, care sa mearga §i sa afuriseasdi pe 'aeest
proclet §i vrajma§ cumplit. !+
Pe loc §i vine unul inaint~'~',sa, tremurand.
- Sa traiti, Mar§avia vaastra! Eu ma due sa
indeplinese nelegiuita vpastra porundi.
- Mergi! §i dacii-i fi me§ter §i-i izbuti, sa
§tii c'am sa te fac mai mare.
'Atunci drawl porne§te c'a faIca'n cer §i cu
una in pamant, §i intr'o clipa §i ajunge la puz-
/Iieul Danila. .
. "-\1"
- Mai amule, zise dracuI. Tu, cu §mlthiri'ile
tale, ai turburat toata dracim,ea; da acu§i ~ani;s~
te val' §i eu in toate grozile mortei. Hai ~a ~e
blestemam, §i care dintre noi amandoi 0 Ii 'mai
me§ter, acela sa ia banii! ~i-adatii §i incepe
dracul a boscaradi ') din gura §i a descanta, ca
nu §tiu ce face, de-i pocne§te Jui Danila un 0-
chiu din cap, Saraeul Prepeleac! sa vede cii i-a
fost scris, tot else rasplateasca §i pacatele iepei
fratine-siiu, ale caprei, ale gans1\cului 10~bd{t ~i
1} Ble~ternft,
ale boilor. UCI§IIn padure. Pe semne bJastclIlll1
ga§telar vaduvite I-a ajlms, sarmanuI.
Daamne! Multe mai are de patimit un pUZllic
adevarat, candse departeazii de poftele lume§t1
§i se gande§te la fapte bune !... Prepeleac puz-
nicul se stricase acum de tot cu dracul... ~i apoi
ce este, mai ginga§ decM ochiul? - Danila
crapa de ,durere! dar or cat 11 durea de tare; el
tot i§i tin1l inima cu dintii §i zise:
- Nu ma sparii tu eu de al de-astea, demon
spureat, ce e§ti. Am sa te fac sa-ti mu§ti mai-
nile §i sa, mii' pomene§ti in toata viata ta.
- Da, '.da nu mai dondai atata din gura §i
blastama §i tu, acum, sii te vad cat e§ti de me§(eu.
- Ai sa ei burduful cu bani in spate §l-ai
sa mergi la casa mea, caci blastamurile pariri-
te§ti nu-s la mine. Inteles-ai?
~i cum zice, in caleca §i Danila pe l:Jutduf;
\
iara dracu-i umilii in spate §i zboara iute ca
gandul, taman la casa lUi Diinilii Prepeleac. eopu 4
§i nevasta lui cand au vazut un bivol zburand
pe sus, au rupt-o de fuga, inspaimantati. Danila
insii, a inceput a-i striga pe rume, §!. ei, cunos-
cand glasul lui, s'au oprit.
- Dragii tatei biiieti! Ian veniti incoace §i a-
duceti cu voi §i blastamurile parinte§ti: ragila
§i pieptenii de pieptenat caJ~i!
~ 6
 Baietii incep a _curge toti, care dincotro, cu
blastalTIurile parinte§ti in mana. Ii venise acum
§i lui Danila apa la moara.
- Puneti mana, copii, pe jupanul ista, §i in-
cepeti a-I blastama cum iti §ti voi mai bine, ca
sa-i placii §i dumisale ....
Atunci, lasa pe copii, cii §i dracul fuge de
dal1§ii. Au tilb~rit Cll totii pc dansu.1 §i I-au schin-
giuit dupa. pIa cui lui Danila. ~i-a inceput dracul
a tipa cat Ii lua gura; §i sciipand cu mare greu
din mainile lor, har§catt §i staJcitcum era, a Uisat
§i bani §i tot §i s'a dus pe urlati, dupa ceialalti.
lara Danila Prepeleac, ne mai fiind suparat
de nimene §i scapand acum de-asupra nevoei,
a man cat §i a -baut §i s'a desfiitat panala a-
danci batranete, vazandu-§i pe fiii fiilor sai im-
prejurul mesei sale.
PUNGUTA CU 001 BANI
(Poveste)
I
Era odata 0 baba §i un mo§neag. Baba avea
o gaina §i mo§neagul un coco§; gaina babei se
oua de cate doua ori pe fiecare zi, §i baba
manca 0 multime de oua, iar mo§neagului Qu-i
da niciunul. Mo§neagul, intr'o zi, pierdu rab·
darea §i zise: '
- Mai baba, mananci ca in targullui ere-·
mene. Ia -da-mi §i mie ni§te oua, ca sa-mi
prind pofta macar.
- Da, cum nu, zise baba, care era foarte
zgarcita. Dad ai pofta de oua, bate §i tu co-
co§ul tau sa facii oua, §i-i mallea; eu a§a am
biitut giiina, §i iacata-o cum se oua.
Mo§neagul pofticios §i haps in 1) se iea dupa
gura babei, §i de ciuda, prinde iute §i de graba
coco§ul §i-i da 0 bataie buna zicand:
') Lacom. '
 -- Na! or te, oua or du-te dela casa mea,
ca sa nu mai strici mancarea degeaba.
Coco~ul cum scapii din mainile mo~neagului,
fug! de acasa ~i umbla pe drumuri, bezmetec.
~i cum, mergea el pe un drum, numai iata ga-
se~te 0 punguta cu doi bani. ~i cum 0 gase~te
o ~i ia in clont, ~i se intoarnii cu dansa ina-
poi, spre casa mo~iJeagului. Pe drum, intalne~te
o trasura c'un boier ~i cu ni~te cucoane, Boie-
,tl!ll se uita cu biigare de seamii 11.1 coco~, vede
in ctontu-i 0 punguta ~i zice vizitiului.
- Mai! ia da-te jos ~i vezi ce are coco~ul
cela in plisc?
Vizitiul se da iute jos din capra trasurei ~i
c'un fel de me~te~ug, prinde coco~ul ~i luandu-i
punguta din clont, 0 dii boierului. Boierul 0 iea,
fara pasare, 0 pu ne in bu zunar ~i porne~te cu
trasura inainte. Coco~ul supiirat de asta, nu se
lasa, ci se ia dupa trasura, spuind nelncetat:
Cucurigu! boieri marL
Dati pungn!a CLl doi bani!
Boierul inciudat, cilnd ajunge In dreptul unei
fantani, zice vizitiului.
-Ma, ia coco~ul ist obraznic ~i-Ida in fa'1-
tana ceea,
Viziti ul iara~i st! da jos din capra trasur ei
prinde iara~i coco§ul ~i-I azvarle in fantanii, Co-
co~ul viizand aceasta primejdie, ce sa faca? In-
cepe a inghiti 11.1 apa: ~i inghite, ~i inghite pana
ce inghite el toata apa din fantana .., Apoi iboarii
de-acolo afara §i iara~i sa lea in urma trasurei
zicand:
Cucurigu! boieri mari,
Dati punguta eu doi bani!
Boierul vazand aceasta .s'a mirat cumplit, ~i
a zis:
- Ma! da 1.11 dracului coco~ Ii ista! Ei las
ca !,i-oi da eu tie de chieltuialii, mai crestatule
~i pintenatule! ~i cum ajunge acasa, zice unei
babe, dela bucatarie, sa ia coco§ul, sa-I azvarle
intr'un cup"tor plin cu jiiratic ~i sa puie 0 les-
pede 11.1 gura cuptorului. Baba cainoasii 11.1 inima
de cuvant; face cum i-a zis stapanu-siiu. Coco-
~ul cum vede_ §i asta mare nedreptate, incepe a
varsa 11.1' apa; §i toarna el toata apa cea din
fantana pe jeratic, pan a ce stinge focul de tot
~i se racore~te cuptorul; ba inca face ~i-o apa-
rae prin casa, de s'a Indriicit de ciudii Mrca de
11.1 buditarie. Apoi dii 0 bleandii lespezei deja
"
gura cuptorului, iese teafiir ~i de acolo, ~i fuga
11.1 fereastra boierului ~i incepe a trant! cu ciocul
In 'giamuri §i a zice;
 Cueurigu ! boieri mari,
Dati punguta eu doi bani!
-- Mai ca mi-am gasit beleaoa cu dihania cea
de coco~, zise boierul cuprins de' mirare! Vi-
zitiu ! ia-I de pe capul meu, ~i"l azvarle in d.
reada boilor ~i a vacilor; poate vr'un buhai in-
furiat i-a veni de hac: I-a lua in coarne, ~i-om
scapa de suparare. Vizitiul iara~i ia \coco~ul ~i-I
svarle in cireada! Atunci, bucuria coco~ului. Sa-I
,fi vazut cum inghitia la buhai, la boi, la vaci
~i la vitei; pan'a inghitit el toata cireada, ~i-a
facut un pantece mare, mare, cat un munte.
Apoi iar vine la fereastra, intinde aripele in drep-
tul soarelui, de intuneca de tot casa boierului
~i iara§i incepe:
Cueurigu! boieri mari,
Dati punguta eu doi bani!
Boierul cand mai vede ~i asta dandanae, crapa
de ciuda ~i nu §tia ce sa mai faca, doar va
scapa de coco~.
I Mai sta boierul cat mai sta pe ganduri pana-i
vine iara~i In cap una:
- Am sa-I dau in haznaua cu bani; poate va
Inghiti lag;lbini, i-a sta vreunul in gat, s'a
inned ~i oj scilpa de dansul. ~i cum zice, umfla
coeo§ul de 0 aripa ~i-I zvarle in haznaua· eu
banii; cad boierul aeela, de - mult banarit ee
avea, nu·i mai ~tia numarul!... Atunci cuco~ul
inghite eu lacomie tot! bani, ~i lasa toate lazile
pustii, apoi iese ~i d'acolo, el ~tie cum ~i pe unde,
se du.ce la fereastra boierului ~i iar incepe:
Cueurigu! boieri mari,
Dati punguta ell doi bani!
Aeum, dupa toate cele int~mplate, boierul va-
zand ca n'are ce-i mai face, ii azvarli punguta.
Cucosul 0 iea' de jos cu bucurie, se duee in
treab~lui ~i lasa pe boier in pace. Atunci toate
pasarile din ograda boiereasca, vazand voinicia
cuco~ului, s'au luat dupa dansul, de ti se p'area
ca-i 0 Qunta §i nu altceva; iar boierul, intristat
se uita gaIi~ cum se 'ducea §i pasarile sale, ,~i
zise oftand:
- Duca-se ~i eobe ~i tot, numai bine ca am
sc~pat de belea; ca ni~i lucru curat n'a fost aid!
Cuco§ul insa mergea tanto~, iar pasarile dupa
dansul; ~i merge el cat merge, pana ce ajunge
acasa la mo~neag, ~i de pe la poarta incepe a
canta': eucurigul!!! cucurigul!!!
Mo~neagul cum aude glasul cuco~ului, ese din
cas a cu bucurie; ~i cand i~i arunca ochii spre
poarta, ee sa vada?! Cueo~L1I sau era eeva de
speriat! Elefantul ti se parea purece pe langa

acest cucQ~; ~i apoi 1n urma lui veniau car-
duri nenumarate de pasari, care de care mai fru-
moase, mai cucuete ~i mai boghete I). Mo~nea
gul vazand pe cuco~ul sau a~a de mare ~i de
greoi, ~i 1nconjurat d'atata amar de gaIite, i-a
deschis poarta. Atunci cuco~ul i-a zis:
-, Stapane! a~terne un, tol aici, in mijlocul
ograzei. . apoi repede se Intoarce acasa la liaba, §i Incepe
Mo~neagul, iute, ca un prasnel, a~terne tolul.
Cuco~ul atunci se a~eaza· pe tol, scutura puter-
nic din aripi, ~i 1ndata se umple ograda ~i li-
vada mo~neagului, pe langa pasari, ~i de cirezi
de vite:, iarii pe tol toarna 0 movila de galbeni
cari straluceau la soare, de-ti luau ochii! Mo~-
neagul vazand aceste mari bogiitii, nu ~tia ce
sa fad de bucurie, sarutand mereu cuco~ul ~i
. dezmierdandu-I.
Atunci iad ~i baba venia nu ~tiu de unde;
~i cand a vazut unele ca acestea, numa-i scli-
piau rautacioasei ochii In cap ~i pleznia de
ciuda.
- Mo~nege, zice ea, ru~inata; da-mi, ~i mie
ni~te galbeni.
- Ba pune~ti pofta'n cui, mai baba. Cand
ti-am cerut oua, ~tii ce mi-ai raspuns? -- Bate
acum §i tu gaina, sa-ti aduCii galbeni; c'a§a am
batut eu cuco~ul, ~tii tu din a cui pricina .... ~i
iata ce mi-a adus !
Atullci baba se duce In poeata, gabue~te gaina,
o apuca de coa1a§i 0 ia la biitaie, de-ti venia
sa-i pliingi d:;ttila! Biata gaina, cum scapa din
maini1e babei, fugi 'pe drumuri. ~i cum mergea
pe drum, gase§te ~i 'ea 0 margica, ~i-o 1nghite
de pe la poarta: cot, cot, cotcodac!!, -- Baba
iese cu bueurie Inaintea gainei. Gaina sare peste
poarta, trece iute pe liinga baba, ~i se pune pe
cUibar; §i dupa vr'un ceas de §edere, sare de
,pe euibar, eotcodacind. Baba atunei se duce ell
fuga sii afle ce i-a facut g~ina !... ~i ciind se
uita III euibar, ce sa vada?- Giiina se ouase 0
miirgid! .. Baba, cand vede eii §i-a biitut giiina
joe de dansa, 0 prinde §'o bate, §'o bate, pau'o
omoarii In biitaie! ~i a§a, baba cea zgawta §i
nebuna a ramas de tot sarad, lipitii pamantu-
lui. De acu a mai manca §i riibdari priijite, In loc
de oua; ca bine ~i-a facut ras de gaina, §i a
ucis-o fara sa-i fie vinovata eu nimica, sarmana.
Mo§oeagul Insa era foarte bogat; el §i-a fa-
cut case mari §i gradini frumoase, §i traia foarte
bine. Pe baba, de mila, a PUS-Q gainaritii; iar
pe cuco~ 11 purta 1n toate partne dupa dansul
cu 8albii de aur la gat §i InciiItat cu ciubotele
galbene §i cu pinteni la ciildie, de ti se piirea
ca-i un irod de cei frumo§i, iar nu euco§, de
hieut eu bor§.

Foaie verde de clleutii

Drag mi-e puiul de pe luncii.
Cu drag vine §i se eulcii
Cueu cantii se sile§te
. Puiul loeul §i-l giite§te;
Puiea din poartii-l prive§te
Puica pl.ange §i-l jiile§te
Puiul se eiiliitore§te
;fe-am iubit de copila§
~'aeum teduci §i mii la§i
Astiizi plee maine mii 'ntore
La pustiul de noroe.
 I~ 6e-i mai zabovi 0 luna
f, Ma gase~ti pe drum nebuna
I f:. Da de-i ziibovi un an
Ma gase§ti negru bu§tean.
111
.1,
I
I La icoane sa se'nehine.
Frunzulita Maghkan
Ma mirdm puica, miram,
Ma miram de ce sliibiam:
Eu nu slabiam de vr'ull rau
Ci slabiam de dorul tau.
~apte vai §'o vale adancii
p'aid lupii ma mananea.
Stai lupe nu ma manca,
Pan'o rasari luna
S~ dau mana eu puiea;
Pe lunii ca s'o intaInesc,
Trei vorbe ca sa-i vorbesc,
~'apoj sa ma prapadese!
Frunza verde iarbii neagra
Am avut 0 puica draga
De draga ce-mi era draga
o purtam eu tasma neagra
~'o !ineam cu noaptea intreaga.,
Las sa tread sa se dud
Mi-i urita yorba lunga
La Neamtu la man~stire
Sii se due'/sa se sfin!eascii
De min'sa se sIespar!easdi.
Iarba neagra din gradina
Sa §tii puiculi!a bine >
Cii eu ma due del'a tine
Sii ramae paji§tea
Sa vezi cum e dragostea.
Dragostea de tata mare
Ca fasolea din dldare
Cand ii pui 'un pumn de sare;
Iar dragostea de nevastii
Ca garoata din tereasta:
Dimineata inflore§te
Peste zi se vesteje§te.
Cat oi trai sa iubese
Ca de-oi muri putrezese
;;i pamantul ere§te iarba
 Nirriene nu mai ma'ntreaba
Ce puicuta mi-a fost draga!
Cand ai §ti §i te-ai pricepe
Dragostea de un-se'neepe;
Dela ochi, dela sprancene,
Dela buze subtirele
Mu§ea-r-ar neiea din ele
Ca dintr'un fagur de miere.
, Cueul t del a padure
Du-te la puiea f§i-i spune
Sa nit se mai poarte bine
Ca mi-a rupt inima'n mine;
Sa se poarte mai vlavioasa
Sa-mi mai vad §i eu de easa.
Zup, zup, ZUp!
De-abiil mi-o due,
.~i mi-o due eu me§te§ug
Pe do,ua roate de plug .
.Joaca fata ee-i jucil
Du-te-aeasa §i-i mancil
Ca ti-a fript ma-ta mata
~i ti-a lasat cod ita.
J" emeea care iube§te
Spala noaptea. §i earpe§te
lar ziua se primene§te"
~i tot la iubit gande§te.
Femeia eare-i urita
~eade tot posomorita
Hainele pe trup nu-i vin
Oglinda-i pune venin.
Ziua doarme de-a'n picioare
Noaptea zaee de langoare.
Bata-I foeu de urit !
Uritu-i posomorit.
fr'emeea eare-i frumoasa
Nu-i piicat s'o tii la easa
Noapt -ai veselii ea luna
~i iubc§lc ea Ilcbuna
Ziua-j c1IlI'c ca un soare
~i iubc~l' pall'cc lIIoare.
IV.
La car~1II1l1a ca din deal
Vinll-i 1>1111 ~i oea-i mare,
Cra§lI1iirl{a silitil tare,
BCtlll voillicii de-a calare.
La cri1~I1IIl!acea din vale
Vlllu-j rau §i oea-i mica,
Cdl§111iirita-ifrum u§icii,
Be~u voillicii de se strica
 01
I,ll
f,iI
1111
II
i1~
Ia
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73-74
75
76-77
78
79
80-81
82·83
Biografia lui Joan Creanga 84
8G
Saac'ra ell trei nurori 811
H7
Capra eu trei iezi llH 811
Illl
Danila Prepeleae III
Il'
Punguta ell doi bani I
Paezii paporane .
 'j
Calalogul nBiblioLtCei pentrn LOti'1 (urman!)

126 fJtiliicescu, Poezii, vol. 1.

127 Biilacescu, Poezii, vol. 1/.
128-137 Hamangiu, Codul civil adnotat.
138 Madan G., Suspine.
139-148 Hamangiu, Procedura civila adnotata_
149-151 Hamangiu. Legea judecatoriilor de pace adnotatii.
152-155 Zaloni, Despre lanarioti (cpuizat). "
156 Urechia Dr., Cronicele doctorului.
157-158 Ploetz ~i Leist, .Mic vocabular' l,ancezo-romAn.
159 Szavlowsky Cronologie. calendare.
160-161 , Rosetti D. R. Max, Povete catre sateni
162-165 Zamtirescu Duiliu, Viata la lara, roman.
166-178 Urechia Dr., Dictionar lrancez·romAn.
179 Stavri Arthur, Pe acela~j 4rum, poezil.
180-181 Alexandri Vasile. Ovidiu, drarr.t.
182 Doi ne. 1842 1852.
183 Lacramioare.
184 Suvenire
185-186 Margaritarele, 1852- 1864.
187 I Pasteluri, 1862 1874.
188 Varia, poezil.
189-190 Allele, poezii. .
191 • Ostasll nostrl, poezil. \.
192 Alexandri Vasile, Dumbrav. ro~ie, poem istoric.~
193·194 " j egende. .
195·196 Eminescu Mih., 1'0ezil.
197 Hebel Friedr, luditha ~i J:-1010fern, tragedie.
198 Swift, Gulive, in tara pitlcilor.
199 Alexandri Vasile, Teatru vol. 1.
200 " .". Teatru, vol 11.
201 Speran(ia Th. D., Anecdote iUlpllnate.
202·203 BoUntineanu D., Manoil, roman,
204-215 Calligari D., Dlct!onar eng!ez-romAn.
2'16 Urechie Dr., Ce na~le din pislca.
217 . Bianu loan, Momente cuiturale.
218, Cervantes, Don Quichotte.
219 Silvan oh., BlltrAnul Dan.
2EO lorga, N. Oamen! ~i fapte din trecutul romAnesc.
221-222 Shakespeare, l-Iamlet.
223 ." Carmen-Sylva, a rugacinne. , ,,- ,
224-225 /. Gihica, Scrisori clltre V. A1exandri. vOlu!l!f1 J.. I
226-227 , ) "', II.,
228-229 " ."" no" ." • Iii.
230-231 . 11 "" " " IV.
232-233 . Hugo Victor. Ernanl, drama, tr. in vcr. de H. Lecca.
234·235 Sadoveanu M ih., Povestirl de siitl"atori. "
. . 236·237 Lecca Haral"mb: Casta Div~, draJrit .
'238·239 lJeoca Haralamb, :lucalor!i de cil,rti~ drama I
240 Faeca, Frantuz!tele, tealf\1." ;;: '
241' Riidulescu Motru, ~tilnfa ~' 'fnergie ..
242 Virgiliu, Georgicele, traducere in versuri de Co~bilc. '
243-245 Bolintineanu D., Elena, roman ." ,
246-247 Lecca Haralamb, Suprema forta, drama. i
248 d'Anunzlo, FacHa sub obroc. Trag., trad. Alex. Dorna.
249-250 SdtopenhallCr. Viata, amorul' ~i moartea. .
2·51-252 Mollierc; Bolnavu1 inchipuit.
253 Absen, Un du~man al poporului ~i StAlpil societllle\.