Sunteți pe pagina 1din 24

Vechile Manasiiri Roman Oi

din Ardeal
de

Dr. ZENOVIE PACLISANU.

Reproducere din Cultura Crestine.

Blaj, 1919.
Tipografia Serninarulni teologic grecocatolic, 313 1'.

www.digibuc.ro

Aezamantul tipografic

,Datina Romaneasce
Valenii-de-Muote
(Prahova)

www.digibuc.ro

Vechile Manasiiri Romane0


din Ardeal
de

Dr. ZENOVIE PACLISANU..

Reproducere din ,Cultura Cre4tinA".

Blab 1919.
Tipografia Serninarulni teologic grece-catolic, 313-19.

www.digibuc.ro

Card cetitori.
Paginile turdtoare nu vreau sa deie o istorie a vechilor
mndstiri romnegi din Ardeal. 0 astfel de lucrare cred, c
nu s'ar pate() scrie acum pe baza putinului material documentar
cunoscut. Ci vreau sd dau cetitorilor, cari se tntereseazt de
astfel de lucruri, o insirare, un fel de schematismus' al acelora
dintre ele, pe cari le-am tntdlnit ici-colo tn decursul cercetdrilor
mete privitoare la trecutul Romnilor ardeleni. La mdndstirile
mai cunoscute, cum e d. p. a Albei-lulia, Blajului, Vadului etc.
m'am mulfismit cu simpla indicare a numelui. La celelalte am
amintit putinele date publicate fi cea mai mare parte nepublicate Inca
pe" cad le-am gdsit privitor la ele. Dacd public,
tolu$, schematismus"-ul acesta, att de necomplet cum e, o Jac
cu gdndul ;i rugarea adresatd tuturor, mai ales preofilor i Invdtatorilor nom`ri, de a comunica tot ce stiu din tradifie sau din
tnsemndri pdstrate ta bisericile romneVi ardelene, privitor la o

mndstire sau alta pentru ca tn feliul acesta, prin munca tuturor, sd putem dispune odatd de tntreg materialul necesar la
scrierea unei bune,monografii a mndstirilor romnegi ardelene.

Blaj, la 10 Maiu 1919.

Autortd.

www.digibuc.ro

Yechik mnAstiri romfingti din Ardeal.


1. Abrud. MAnAstire mic InfiintatA de neuniti pe la mijlocul veacului al XV111-lea pe Cernita tn locul numit Pocevelilte. ) Ordinul de nimicire al generalului Buccow a lAsat-o
neatinsA.2) Pe timpul lui Dionisie Novacovici avea un cAlugAr.3)

2. Alba-lulia.
3. Arpasul de jos. AmintitAla 1733 34.') In 1742 Toma
da8cAlul dela minAstirea Arpasului de jos.`,.:.vinde: un.Chiria-co-

dromioii din 1732 popii Stroie din Ddigul..5) In 1748 se spune


despre ea, cA e pe mosia contelui Teleki. Personalul
stirei Se compunea din preotul lon, 5 cAlugSri si 6 cAlugAtite.
Avere: 2 boi, 2 cai,_ 9 vaci, 12 junci, 7 capre, 17 stupi, loc
arator de 9 gAlete.) Specificatio I spune cA avei i un flnat
de 6 care de ran. In 1756 ieromonah era lsaia, care lass minstirii un Octoih.') In urma ordinului lui Buccow, a fost ars.
Mai fArziu au fost xidite dou chilinte, in cari s'au asezat clugri neuniti (Specificatio 1).

4. Arpasul de sus. Si aceasta era pe mosia familiei


Teleki. La 1748 avea un prcot pe Anania si trei cAlugAri.
Averea: 2 vaci, 1 junc vi 4 stupi.b) In 1749 ieromonahul mnAstirii era Amfilochie.") A. Rednic spune In protocolul sAn de
Februarie 1769, ci clopotul si fanatul
vizitatie canonici din
mAnAstirii a fost rApit de proprietarul_ locului Ladislau Teleki.")
5. Atintis. La 1757 se pomeneste ac egumenul Pahomie,
pe care episcopul P. P. Aaf'-on Il mutA In 4 August la mAnAstirea Ruttif de sus.") In 1765 avei un singur cAlugar)
1

9 Specificatio omnium et singulorum monasteriorum in hoc 'Fransylvaniae principatu tam rcductorum quam vero in actuali possessione
partim graeci-ritus catholicorum partim non unitorum existentium ut et
circumscriptiva corundem fundorum et appertinentiarum quantitatis atque
extensionia annotatio" in Biblioteca centrala arhidiecezan din Blaj. Pentru
ustirinta citirii actul acesta se va cite de aci inainte: Specificatio 1.
') Specificatio aggraviorum diaecesis Fogaransiensis. Orig. ibidem.
Se va cita: Spedficatio II.
') N. lorgrInscriptii ardelene si Maramuresene II, 246.
9 forge, op. c. II, 43. "1 lbidem p. 92. ) A. Bunea, P. P. Aaron si
Dionisie Novacovici, p. 333. 7) lorga, op. c. p. 43. ) Mince I. c.
9) forge, op, c. II, 82. 10) Orig. In Arhiva mitropolitana din Blaj.
") Bunea op. c. p. 345.
") Conscriptia diecesei Figaresului Iacuti de Rednic In 1765. Orig.
in Arhiva metrop. din Blaj.

www.digibuc.ro

31 August 1772 consistoriul din Blaj a scris baronului Gheorghe


Kemny, cA dupA informatiile egumenului Sofronie, oamenii
lui
ai baronului
iau dismA din averea mAnAstirii.3) In
1774 avei iarAs un singur cAlugAr, probabil pe Sofronie arnintit
mai sus. Internul minAstirii era la acest an de 84 orgii de lung

si 62 de lat.')
6. Baita (jud. Cojocna). In mAnAstire petreceau cAlugAri
uniti si neuniti. Internul ei era de 45 orgii" de lung si 30 de
lat. AveA loc aritor de cloud gAlete i fAnat de 2 care de fAn.)

Episcopul Aaron se plAnge in 1763 guvernului, cA baronul


Korda a rApit tntreagA averea mAnAstirii.') In 1765 petrecei
ad un preot Onea sl dou& cAlugArite.7)
7. Berchiq (jud. Turda-Aries). MinAstirea era In poseslunea neunitilor. Internul ei era de 40 orgii lung si 40 de lat;

avei un finat de 4 care de MI i o pdurice lungl de 60 orgli


latA de 24 orgii.8) i aceasta a scipat neatinsA de furia lui
Buccow, averea InsA i-au luat-o sitenii.9)
8. Berind (jud. Cojocnei). Se numi mAnAstirea Berindului". Era posesiunea ulitilor, dar nu locuiA nime in ea deli
I

ordinul lul Buccow a lAsat-o neatinsii. AveA loc arAtor de trei


gAlete i fAnat de sase care de fAn.") In 1763 preotii Uffiti din

Berind se Ong guvernului cA baronul Samuil Inczdi a ocupat averel mAnAstirii. La acuza aceasta baronul rAspunde
foarte vehement in 2 lanuarie 1764: quod attinet violentam
per me factam occupationern territorii monasterii Berendiensis,
non ut verwm esset sed nihil quidquam a parte mea ibidem
possidere omnibus noturn sir)
9. Berivoiul mic (jud. FAgArasului). MAnAstirea era pe
mosia lui losif Boer. Internul ei era de 150 orgii de lung si
50 de lat. Avea pimAnt arAtor de o'galeati si fAnat de un car
de fAn. A lost nimicit in urma ordinului lui Buccow, iar averea

ei a trecut la stApAnul locului losif Boer) La 1748 preot al


mAnAstirii era bMrAnl Gerasie, avea apoi 5 cAlugAri si 8 cAlugArite. Un cAlugr era de 100 altul 120 (e ani. O cAlugiritA
bAtrInli era cersitoare. Averea mAnAstirii era:
cal, 3 vaci
10 stupi.")
1

3) Concept tn Bibl. centrald arhid. clin Blaj.


Raportul ep. Gregorie Maior din 16 Iunie 1774 trimis guvernului
ardslean. De ac Inainte se va cita Maior I. Orig. In arh. metrop. din BIal.
Specificatio L 0) Specificatio 11. 7) Conscriptia citat a ep. RedniC
8) Specificatio 1. ) Specificafio II. 10) Specificatio I.
1') Copie contemp. autentici In Bibliotsca centrali arh, din Blaj.
12) Specificatio 1. ") Buttea op. c. p. 332.

www.digibuc.ro

10. Blaj.
11. Bobo It (jud. Tarnava-mare). In 1774 avea un clugr.
Internul mnstirii era foarte
SpeCificatio I. spune, c
monasteriales uniti" Mr* s indice nici numrul nici numeie lor.

12. Breaza de jos si de sus (jud. ilgirasului). 0 minAatire se numia a Vatavului, cealalt alui Manisor. Ambele
AU foat arse cu prilejul agitatiei lui Sofronfe2), i ambele se
aflau pe pmnt erarial. In 1748 cea din Breaza de jos ayes
o cilugArit oarb de 70 de ani. Cea din Breaza de sus avea
un popt bitrn Dionisie si 4 augrite dintre cari 2 cersitoare. Averea: o vacA i loc de 2 glete de srnnilturi.")
13. Brebeni (jud. Solnoc-Dobca). In 1765 mndstirea de
aci avea un cllugr preot. Averea: al-a-tor de 4 gilete si ISnat
de 4 care de fn.4) Se aminteste si in 1776.)
14. Bucium (jud. FAgrasului). Minstirea era pe mosia
tfraronului, Alvinczi. In 1748 avea un preot, pe Isaia, 6 clugri
call 2 erau cersitori, si o clugirit bitrn. Averea:
5 vaci, 13 stupi, cal orb si fnat de un car de MO A fost
ars la ordinul generalului Buccow.7)
15. Bulzu (jud. Albei-inferioare). Acl a stat cdtva vreme
ascuns pe la 1765 66 cAlugrul dela Plosca, agitator contra
Unirii, Teodosie.6) In 6 lunie 1767 Dionisie Novacovici scrie
popii Ion Morariu din CAtnpeni ,la Bulzu la manstire popa
Teodosie cu a cui stire a stat?".1
16. Cartisoara (jud. Fgrasului). La 1748 intwstirea
avea un preot, pe Simion si 2 calugri. Averea : o vac.1
17. Caseiul de. jos (jud. Solnoc-DobAca). La 1774 avea
un clugr unit. A rmas neatins de ordinal lui Buccow.
Averea minstirii era un fnat de 2 care de ffin.")
18. Chiced (jud. Solnoc-Dobaca). Se aminteste niat Intliu
la 1784 ca mnstire neunit. In anul acesta guvernul arde1

') Maior I. ') Specificatio I.


3) Bunea op. c. p. 332. Cfr. Protocolul de vizitatie canonica alui
Rednic din 19 lanwarie 1769 si Conscriptia lui din 1765.
ConscriPtia lui Rednic. ") Protocul de vizitatie canonici din 17M
al episcopului
Major (orig. tn arli. metrop. din Blaj).
61 Bunea op. c. p. 332. 7) Specificatio I. Cfr. Conscriplia lui, Rednic.
g) N. lorga, Studii si documente privitoare la at. Romanilor IV, 96 7.
") Idem, lnscriptii ardelene si maramuresene II, 264.
Bunea op. c. p. 333, ") Maior I. si Specificatio 1.

www.digibuc.ro

lean cere informatii privitor la ea dela autoritAtile comitatense.


In 1785 e ocupatd pe seama unitilor. In 1791 alugrii de aclcer dela guvern drept de a zidl o bisericd, pe care o si zidesc
cu hramul arhanghelilor Mihaild si Gavrild.0
19. Chiheriul de jos (jud..Murds-Turda). Edificati pe la
1737 de ieromonahul Partenie si nepotul sau Gligoras dascilul" cu ajutoriul altor crestini pe locul druit de feciorii lui
Gavril Hurdugaci i Petru Rus.2) Ordinul lui Buccow a IAsat-o neatinsd, averile Insd au fost ocupate de sAteni.!)
20. Chiheriul de sus. Pe la 1753 petreceau In ea cdteva
cllugirite unite. La acest an o parte din averea mndstirii a
fost ocupata de baronul Pavel Bornemisza, iar cealaltd parte
de sAtenii neuniti.4) In 1774 avea un cdlugir.2) Cel din urmd
cMugar al ei a fost, dupd traditie, Gligoras. Pe locuj unde a
fost mndstirea se afid azi o grAdind frumoas u pomet.6)
21. Chiuesti (jud. Solnoc-Dobdca). Pe teritorul acestei
comune se aflau trei mndstiri: cloud neunite i una unit.
Cea unitA era pe Valea Keselyului" si avea loc aritor de
8 glete si miertd, fnat de 12 care de fAn, o pdurice si
o grdind cu pomi. O mandstire neuniti se and la Rogusesti"
avea un intern de 40 orgii de lung si 40 de lat, loc ardtor
de o gleati. Locul celeilalte manistiri neunite nu-1 pot preciz.7) Doue dintre ele au fost arse, (cari?) In urma ordinului
1

lui BuccoW), dar si averile 'celei nearse au fost ocupate de


steni.9)

22. Cioara (jud..Albei-inferioare). Mandstirea a fost ldsati neatinsd de ordinul lui Buccow desl P. P. Aaron insiri
tn 1757 pe augrul de aci intre turbulentes sacerdotee
cari resvratesc poporul si-1 agita contra Unirii.")
23. Ciocman (jud. Solnoc-Dobica). Dupd traditie In
partea sud-vestici a hotarului acestei comune se afli o mA.nistire romineascd. Locul si acum II numesc oamenii MA3) TagnyiRthyPokoly, Szolnokdoboka vrmegye monographiaja
IV. 248 9.
1) lorga, 1nscriptii ardelene oi maramureoene II, 231

3) Specificatio 11. 4) Specificatio 1., 5) Maior I.


9)
etnatistnul jubilar & arhidieezei Blajului (1900) p. 485.
Specificatio I.
Szolnokdoboka vrmegye monographia V, 418.,
9) Specificatio II.
Arhiva metrop. din Blaj. Cfr. Specificatio I. oi II.

www.digibuc.ro

nistire"

arati

si

azi stnca in care a fost tAiatA pivnita

mnistirii.1)

24. Ciunga (jud. Albei-inferioare). E amintit in conscriptia lui Rednic din 1765. In 1774 avea doi cAlugAri. Averea:
loc arAtoi- de 6 gAlete si 2 mier,te, fanat de 10 care de fan,
avea apoi o vie si o padure.2) 1nternul manastirii era 170 orgil
de lung si 96 de lat. Calugrii erau uniti.3) In 1775 Filoteu
Laszlo (IA egumenului de aci Teodosie o scrisoare de recomandatie pentru cersit.9 Teodosle era egurnen si la 1783 cum
se vede dintr'o scrisoare alui Ignatie Darabant din 12 Febr.

al acestui an trimis popii Samoild Laday din BAgAu.5)


Cluj-MAnAstur. Acl era o mAnAstire ziditA de quondam Paulus a Macedonia" negustor tn Cluj impreuni cu ginerele sari Georgius Llteratus Christophor" asemenea negustor

in Cluj. Vladica Teofil le da din sOborul tinut In Alba-lulia

la 17 lunie 1696 lor si urmasilor lor dreptul de patronat asupra


manastirii.6)

26. Coc (jud. Turda-Aries). Se amint4te in 1774, and


avea un cAlugAr unit. Internul mnAstirii era foarte mic.7)

27. Comana de jos (jud. FAgitrasului). Act se afla un


schit mic si sArac, a cArei avere o formi un fnat de trei care

de fn. Schitul a fost ars in urma ordinului lui Buccow.9


28. Comana de sus. MAnAstirea era pe mosia boieriului
Ion Maniu. In 1748 avea 6 cAlugAri i o cAlugAriti bAtrAnA.
Un cAlugAr trAi din cersit, altul era nebun. Averea: 3 cai,
2 stupi, fanat de 2 care de tin. Preotul manstirii era Dionisie.1
29. Copalnic (jud. Solnoc-DobAca). MAnAstirea e amintitA

In conscriptia lui Rednic din 1765, unde se spune, cA internul


ei ar valora 200 floreni. Era proprietatea unitilor dar pe la
1774 nu avea nici un cAlugAr.")
30. Cuteius (jud. Cojocnei lngA Huedin). Sematismul
jubilar (1900) al arhidiecezei Blajului spune, c acl era o manAstire din veacul al XVIII, ai cArel cAlugAri instruau tineretul.
Pe timpul episcopului Gr. Maior mAnAstirea avea o grAdinA

de pomi si un loc arAtor numit Dumbrava mnstirii.

In

') Szolnokdoboka vrmegye monogrphija 11, 467.


3) Maior 1. 3) Specificatio L 4) Concept In Bibl. centrali arhidiecezanl din Blaj. 5) Concept ibidem.
8) Orig. in Bibl. central arhid. din Blaj.
') Maior I. Cfr. Specificatio 1. 8) Specificatio L
Bunea op. c. p. 3,31. Cfr. Conscriptia lui Rednic. '") Maior. I.

www.digibuc.ro

mAnstire petreceA
mete Aron Toma.1)

i un data pentru copii '811tenilor cu nu-

31. Daia rornnd (jud. Albei-inferioare). E amintit la


1636. In 6 Maiu al acestui an prAnzesc in ea principele Gh.
Rakoczy I. si contele Haller8.) In 1711 egumenul mAnstiril
era un anumit loasaf.') In 1765 petrecei acl un pop Gheorghe.4)

In 1774 avea doi cMugri. Averea: un loc artor. de 5 glete


si.fnat de 2 care de fAn.b) Era in posesiunea
32. Deda (jpd. MurA-Turda). MnAstire unitA nurnitA
Mfmstirea pe Bistra". Ordinul lui Buccow a lAsat-o neatinsA.
Pe timpul lui Gr. Maior clugrul unit din ea a fost alungat
de un dascAl neunit, care s'a asezat apoi in mAnAstire, ocupAndu-i averea, care const din loc arMor de 4 glete si diitr'un fAnal de 10 care de fn.7)
33. Dejani (jud. FigArasului). A fost ars in urma ordinului Buccow.8) In 1748 avea un cAlugAr si dou cAlugArite..
Preotul mAn-Astirii era loan. Aver'eai un. cal.")
34. Delheni (jud. Solttoc-DohAca). Specificatio I. din 1763
spune, ca a rAmas neatins de ordinul lui Buccow. In 1774
nu avea iici un cAlugAr. Era un schit mic care avea loc.arAtOr

de o gMeat si fAnat de un car de fan.")


.35. Drgusul de 'jos si de sus (jud. FagArasului). Pe teritorul acestor (loue Site se aflau trei mfinAstiri. Una se numi
Mndstirea cea mar .batreine,- a doua alai alota" si a
treia ,a Kompsi Kodre'"). O mAnAstire a Drgusului se atninteste la 1736.12) In1748 una din Drgusul de sus, avea 9 cAlugri; avere: 2 cai,. 4 vaci, 9 ju.nci, 10 stupi, loc arMor de
2 glete si trei mierte. Alta, din DrAgusul de jos, avea in acelas
an 3.cAlugri si 8 cAlugArite. Avere: 6 stupi si loc de 2 care
de fan.")
2) Dintr'un protocol de vizitatie canonica alui Gr.. Major afltr in
arh. metrop. din Blaj. Cfr. ;i Specificatio L
2) Haller Gabor naploja in Szab .Kroly, Erdlyi trt. adatok IV.
Rolozsvr 1862 p. 33 163.6 mjus 6. Ebden az olah baratok klastrotnnal
riztlya naellemtt".

9 lorga, Inscriptii" ardelene


mararmiresene H, 169.
4) Conscriptia lui Rednic. ) 'Major I. 6)Specificatio 1.
Specificatio I. si II, ) Specificatio 1. 9 Bunea op. c p. 332
10) Maior 1.
11) Specifiratio I

12) lorga, Inscrippi ard4lene


13) Bunea op. cit. p. 333.

rnararnureene II, 92.

www.digibuc.ro

.11

36. Dumbrava (jud.


Ad era o mndstire
numit la. Socet" A scApat neatinsA de furia lui Buccow. Pe
la 1761 a fast luatA cu puterea din- inna unitHor de popa
.

neunit Mili ai l intbreund cu stenii.9-

37. Feldru (distr. Rodnei). MnAstirea de ad avea tin


agru de 4 gAlete
fnat de 6 care de fn.2) In 29 Aprilie 1763
a fost vizitatA de episcopul P. P. AarOn.2) In 16 Decemvrie
1767 a vizitat-o Atanasie Redpic.') Acum nu avea nid un cii

lugr. Cel din urm cAlugAr pare a fi fost Samuil, mort In


1766.) In. 24 lanuarie 1768 locuitorii din Feldru s'au adunat

la sfat la porunca vice-colonelului Erzeiriberg si dupAce au

constatat cA mnstirea, asezatd intre Feldru

si Ilva micA
aproape de "gura Rimetzi", ca toate mAnAstirtle din pAduri, e
un cuib de hoti i talhari, au decis ca biserica s fie t4ezati
In Feldru spre folosul poporului iinpreunti cu ornatele i vat
sele bisericesti. Averea mnstirii gA fie licitatA si cametele
banilor cApAtati prin licitatie s se foloseasa pentru lipsurile

bisericii.6)

38. Feleac (jud. Cojocnei)., Se aminteste la 1681 pe o


inscriptie de pe o carte slavonA afltoare In proprietatea bt-

sericii din Feleac.. A. scApat neatins de furia lui 'Bpccow. Era


pe timpul lui Gr. Maior proprietatea neunitilor. Averea rnndstirii constA dintr'un agru de 2 glete si un fnat de 1 car
de fn.7)

39. feleacul sdsesc (jud. Solnoc-DobSca). MinAstirea de


e -pomenitA In conscriptia lui Rednic din 1765. Avea o vie,
o pAdurice si 6 stupi, cari, toate, erau pe acest timp averea
parohului comunei.
.

ad

40. Geoagiul de sus (jud. Albei inferioare).


-41. Hodac (jud. MurAs-Turda, pe valea (urghiului). M-

nAstirea de ad numit Tyro" avea un fnat de 12 care de


fn

o grAdinA cu pomi.") La 1765 avea un cAlugr David..")

') Specificatio

') Maior I. ") Protocolul de vizitatie canonici alui P. P. Aaron in


Bibl. centr. din Blab
Protocolul de vizitatie canonic alui Rednic din 16 Decenwrie 1767

in arh. metrop. din Blaj,


Scrisoarea din 24 lanuarie 1768 a locuitoriloL.din Feldru tatri
Rednic In Bibl, eentr., din Blaj.
Dintr'un protocol de acte de pe timpul lui Rednic. Ibident
') Specificatio I. si II. ) Major I. 9) Conscriptia lui.Rednic.

www.digibuc.ro

12

Un cAlugAr avel si in 1774. In 1780 egumenul Mnstirii


era Vlasie.')
42. Hunedoara. Conscriptia lui Rednic din 1765 aminteste aci un monasterium cassatum".
43. Ibnesti (jud. Murls-Turda). MAnAstirea de aci e
amintitA in conscriptia lui Rednic din 1765. Raportul din
16 lunie 1774 alui Gr. Maior spune, cA avea un cAlugAr, fnat
de 12 care si o grAdinA cu pomi.
44, Lscud (jud. Ttrnavei mici). Este amintitA in Specificatio

I.

45. Leschia (jud. Solnoc-Dobica). Se spune, cA si azi s'ar


vedeA urmele unei vechi mnstiri romnesti. Biserica de lemn
a rnnstirii a. fost dusA in comunk unde s'a folosit pAn la
zidirea bisericii celei noi.9
46. Lighet (?). Aci se aminteste o mAnstire In conscriptia
lui Rednic din 1765.
47. Lissa (jud. FAgArasului). MinAstirea se aflA pe mosia
familiei boieresti Paleriu. La 1748 avea 2 cAlugAri. Unul bAtrAn
pe care il grijiau copii lui, celalalt cersitor.3) MAnAstirea a
fost arsA In urma ordlnului lui Buccow. Cel din urm cAlugr al
ei pare a fi fost Misail, pe care II aminteste Rednic in conscriptia sa din 1765 si II aflm iscAlit si pe un act din 2 Februarie 1769.9 In 1779 locuitorii din Lis-sa cer voie pentru a

putea restauri minAstirea sA aibA unde merge in posturi la


pocAintd.5) Generalul Preiss ins nu le-a implinit cererea.6)
48. Lupsa (jud. Turda-Aries). Episcopul Aaron Inteo scrisoare din 9 Octomvrie 1762 adresatA lui Buccow o numeste
mperantiquum monasterium". Cu prilejul agitatiei lui Sofronie
cAlugrul de aici Procopiu a trecut la neunire i astfel a fost
scos din minAstire. In 1762, cAnd a fost devastatA de neuniti,
avea doi cAlugAri: Pahomie i Silvestru. In mnstire era pAna
cAtr sfArsitul veacului XVIII coalA de cntori.9 Feciorii cart
frequentau scoala mAnstirii erau scutiti de militie.8) In 1774
') $ematismul jubilar al arhidiecezei Blajului p. 485.
Szolnokdoboka vrmegye monogrphifija IV, 347.
6) Bunea op. cit. 332. 6) Orig. in Bibl. centrald din Blaj.
6) Scrisoarea de dto Figras 26 Aprilie 1779 alui Maior cAtri generalal Preiss in arh. metrop. din Blaj.
*) Scrisoarea lui Maior din 26 lulie 1Y79 catr acelaa. lbidem.
Bunea op. cit. 247. 8) Sematismul jubilar al arhid. Blajului p. 519.

www.digibuc.ro

13

avea numai un alugAr. Averea conati dintr'un agru de 4 gAlete, un fanat de 11 care de fn i dintr'o pAdurice.9
49. MAghenq (jud. Solnoc-Dobca). Traditia 8pine, cA
In hotarul acestei comune ar fi fost o mnAstire romneasc
de cAlugAri.2)

50. Mgina (jud. Albei-inferioare). MAnAstirea de aci


avea un intern de 120 orgii de lung si 100 de lat; averea era
un agru de 10 gAlete, fnat de 2 care de fan si o vie.3) In
1745 moara mAnAstlrii a fost ocupati de colegiul reformat din
Inainte de 1759 era in ea un alugAr Sofronie Pav lovits, care in urma agitatiei lui Sofronie pAriseste mAnAstirea.
La 1762 se reintoarce in ea si el a dus la Blaj,o parte din
averea mobilA a niAnAstirilor din Geogiul de sus si Rmeti
In 1764 in mAnAstirea dela MAgina era tot Sofronie PaVlovits.6)
Sematismul jubilar al arhidiecezei Blajului spune, nu stiu pe
ce baza, cl manistirea a fost tntemeiatA la 1611 (p. 124).
51. Minstur (Monostor-Kapolnok in jud. Solnoc-Dobca).
In 1405 satul e numit Als-Kapolnok si se spune expres,. cA
era sat romnesc. In 1424 e numit Monostor-Kapolnok. Astfel
manAstirea s'a tntemeiat In restimpul dintre anii 1405 si 1424.
In 1405 satul, care apartinea cetAtii Chioarului, e druit imDemetriu si
romAn
preunA cu cetatea fiilor lui Balc
i
In 1424 e
Sandrin.
Drag,
Gheorghe
Sandrin si fiilor lui

Alud.4)

numai al acestor doi din urmA. Cred, cA ei aunt ctitorii manAstirii.7) Un mos al lor a zidit i inzestrat cu mari averi mnstirea romneascA din Perii MaramurAsului.

52. Mrgineni (jud. Figrasuiui). Pe teritoriul acestei


comune se MIA o mAnAstire micA, arsA In urma ordinului lui

Buccow.8) E amintitA si In conscriptia din 1765 alui Rednic.


53. Mica (Mikhza jud. Solnok-Dobca). Acl se afra o
mnistire micA numitA SlaminA. Pe timpul lui Gr. Maior
era pustie.9)
54. Milapl mare (jud. Cojocnei). DacA clopotul, a cArei
inscriptie a publici Sematismul jubilar al arhid. Blajului, a fost

1) Major I. Cfr. ;I Specificatio I


") Szolnokdoboka vrmegye monogrphija VI 28.
3) Maior I. 4) Specificatio U. Cfr. si Specificatio I.
5) Bunea op. cit. p. 346.
Date despre Sofronie se eta In scrisoarea trimisi la 2 Octomvrie
metrop.
1764 de episcopul Rednic tesaurariului ardelean. (Concept
din Blaj). 7) Szolnokdoboka vrmegye monographija IV, 221.
Specificatio I. 9) Ibidem.

www.digibuc.ro

:14

inteadevr al mAnstirii de ad, atunci -cea mai veche amintire


despre ea o avem din 1733. La inceput a fost.unit, mai trziuau ocupat-o neunitii. In 1765 preot nu aye-A, avea in.sA un

dasa Stefan ') pe care-I intalnim si la 1759.2)


55. Mintiul Gherlei. Act se era o niiinAstir.e. de clugri
Nogletin nuncupatum". In 1774 avea un calugr si fanat de
3 care de fan.")
56. Mintiul roman (jud. SolnOc-Doblica). A lost arsA in
urma ordinului liii Buccow.9 0 aminteste si Rednic in conscriptia sa din 1765.
57. Monor ? (jud. Cojocnei). Aci se afl o manAstire
Obursie dictum". A scpat neatins de furia lui Buccow. Pe
lui Gr. Maior era a neunitilor.b)
.

5-63 Morlaca (hid. Cojocnei). E amintit mai Intiu In 1731

and avea tn fruntea ei pe egumenul Victor. Tot atunci primeste dela mai multi boeri un Triod tiparit la 1725.1) La 1774
nu avea nici un cAlugr.7) Intr'un protocol de vizitatie canonic

alui Maior cetim cA o parte din pornetul mnstirii a lost


ocupat de doi iobagi ai .contelui (.heorghe Banti.8)
59. Netot (jud. Fagrasului), In 1748 slugi In mnstirea
de aici popa Niculae.9) In urma ordinului lui Buccow a
fost ars.")

60. Nicula (jud. Solnoc-Dobaca). ManAstirea de aid a


fost intemetat =-se spune
la 1659.") Altii spun, a biserica-de lemn de aColo.ar'fi din 1651 Id1699 a Morlinat icoana
Vergurei Maria din biserica mAnstirii. Plansul a durat din
15 Februarie pAnd in 15 Martie. Guvernorul Ardealului, contele

Sigismund Kornis a dus icoana in capela castelului su din


S. Benedic. Mai trziu fiind improcesuat--din partea locuitofilor din Nicula si pierzand pr6ceSul a pierdut icoana, care
a fost apoi druit de primatele Kollonits iezuitilor din Ouj.
Acestia au asezat-o in biserica universittii de acdo, Linde se
Ostreaz i azi, La Nicula se OA numai o copie a ei. Icoana
fcAtoare de minuni se spune, cA a fost zugrvita de preotul
din Iclod, Lucaciu, si a druit-o mAustirii. loan, Cupsa difi
i

Conscriptia din 1765 alui Rednic. Cit. si Specificatio si 11.


2) lorga, Inscriptii ardelens si maramuresene 11,, 162.
31 Maior 1 si Specificatio I. -4) Specificatio II.
) Specificatio si 11.
Rvasul din 1910 p 385. 2.) Major I.
2) Orig. in arhiva metrop. din Blaj. ") Bunea op. cit p. 332.
") Specificatio 1 si conscriptia lui Rednic. ") Bunea op. cit..p. 349,
1

www.digibuc.ro

15

Nici.ila.1) In 1767 papa Clemente XIII dA indulginte plenari


celor ce vor vizitA rnAnAstirea la sArbAtorile Nasterii, Buneivestiri si a Adormirii P. C. V. Marial In 1774 avea numai .
un cAlugAr.")

61. Ohaba (jud. FAgArasului). MAnAstirea de ad a fost


arsA la ordinul lui Buccow.-')

_--

62. rmenisul de cmpie (jud. Cojocnei). MAnAstirea de


ad avea un agru de 2 gAlete. si 3 mierte si fAnat de 2 care de
Mi. In 1772 egumenul mAnAstirii era Varlaam, care capAtA in-

gAduinIA de a cersi run pentru a putei lArgY biserica manAstirii, prea inicA t)entru marele numAr de credinciosi .cari o
vizitati.5) In 1774 aveA numai un calugAr.')
63. Poptelec (jud. Soluoc-DobAca).. In 1774 nu aVea nici
un cilugAr. Averea mAnAstirii consta din un 'agru de 2 gAlete
si un finat de 2 care de fAn.7)
64. Petrilaca roman .(jud. Albei-infer.). La 1774 avea
un cAlugAr.")

65. Petridul de sus (jud. Turda-Aries). En conscriptia lui


din 1733'. se aminteste cAlugAdullnocentiu dela mAnAstirea..de- ad. In 1765 egUmenul ei era Macarie, clopotar NiKl-ein

colae .Bucus.") In 1774, avea un cAlugAr.'") MAnAstirea a fost

nimicitA in 1848. Era asezatA pe dealul de langA Ch4a Turzii.")


-66. Plosca (jud. Huneidoarei).
.

67. Porcesti (jud.


Mnstirea de aci se afia
Pe Valea Caselor in Curechitiri". In 26 Februarie .1747 episcopul Olsavszky IficeA propunerea de a alung pe cAlue.rir
de aici fiindcA tulhurau poporul si-I agitan, contra unirii.'2)
68 Porumbacul de jos i de sus (jud. AgAriSului).' MAastirea din Porumhacul de jos era .ziditA pe foc erariai. La
1748 avea preot pe lije, apoi 3 cAlugAri i o cAiugri. Averea:
2 hoi, I cal, 1 vacA si 8 stupi.'8) In 1765 se arninteste eguty, Szolnokdoboka vrmegye moriogr. V, ISO. Privitor la icoan vezi
Kovcs 03,r1rfis, A mikolai mskp kolozsvart csoclatev sz. Szilz kegykpnek trt. vazIata. SzamosUjvr 1898:
1) Orig. In Bibl. centr. din Blaj.
Major 1.
Specifkatio I. 5) Concept in Bibl. central arhid. 'din Blaj:":
9Maior I. 7) Major L si Specificatio I. 8) Major 1.
Conscriptia lui Rednic.
Malor I.
") Sematismul jubilar al arhid: Bljului p. 588-9.
11) Bunea, Ep. Inocentiu Micu Klein P. 195: Cfr. Specificatio I. si II.
18") Bunea, P. P. Aron d. 334..

www.digibuc.ro

16

46.-

menul Rafail dela tninAstirea de ad.') Ministirea dela Porumbacul de sus a fost arsA la ordinul lui Buccow, dar o cAlugAritA si-a fAcut o colibA in care trAi i dupA arderea- mAnistirii vechi.2)

69. Rachitova (jual. Hunedoarei). Traditia spune, ca pe


teritorul acestei comune se afl o mAnAstire romAneasas)
70. Racovita (jud. Sibiiului). Acl era o mAnAstire numitA
alui Oprea Doican".4) P. P. Aaron scrie lui Buccow In Sept.
1761 cA schitul de ad a fost fAcot de un calugAr pe mosia
proprie. Intemeietoriul a fost la inceput unit, a trecut apoi la
neunire, s'a tutors din nou la unire i acum a trecut a doua
oarA la neunirel In 13 Februarie 1769 allAm In ea un cAlugAr
DAnilA,6) despre care Rednic spune In protocolul vizitatiei sale

canonice din 22 al aceleias luni si an cl era unit.) In 1774


se aflA in ea numai un cAlugir.') Specificatio I spune despre
el cA era dubise fidei".
71. Rciul de cmple (jud. MurAs-Turdi). La mAnistirea
de ad era in 1765 preot Gabor, cantor Pop Gavril si clopotar
Filip Cadar.9) In 1793 Gh. Sincai face la rugarea sAtenilor
.

diferite dispozitii privitoare la venitele mAnistirii. Atunci slugia

ad un Popa

0 parte a hotarului se numeste

azi

PAdurea mAnAstirii".")
72. Rmeti (jud. Albei-infer.)")

73. Rpa de jos (jud. MurAs-Turda). Act se aflA o mAnAstire Branistye nuncupatum" ziditA de Petrica Pintra si de
familia lui. A scApat si ea de furia lui Buccow.")
') Conscriptia lui Rednic.
') Specificatio I. ') I. Radu, Istoria vicariatului Hategului p. 295 6
4) Specificatio I. 3) Concept in arhiva metrop. din Blaj,
ardelene si maramuresene II, 93.
') Chig:111,-artr,:::metbp. din Blaj.
Maior I.
Conscriptia lui Rednic.
9_Scrisoarea lui incai din 8 lulls 1793 cAtra Bob.
1,) Semitismu Tubiler al arhid. Blajului p. 471-3
Privitor la mnstirea aceasta pomenita si la 1614 vezi M. Dobrescu, Fragmente privitoare la ist. bisericii romns p. 17-18; Bunea op.
cit. mai In urmi pp. 339-41, Specificatio 1 si II; forga, Inscriptii ardelene
si maramuresene II, 159; Idem, Neamul romnesc din Ardeal i Tara ungureasc II, 400; apoi scrisorile lui P. P. Aaron din 30 lunie f i 30 Sept.
1762 catra Buccow, din 24 Septemvrie 1762 calra episcopul latin din AlbaJulia, din 7 Aprilie i ,12 lunie 1763 citra arhiepiscopul din Calocea si

acelea doul din 24 Maiu. si 15 lunie 1763 atilt primatele din Strigon.
Toate in arh, metrop. din Blaj. ") Specificatio I i 11.

www.digibuc.ro

74. Rebr mare (distr. Rodnei). Amintit in conscriptia


lui Klein din 1733. Era aezata. in Lunca vinului'. In 21 Apr.
1763 a fost vizitatA de episcopul P. P. Aaron.3) In 1774 nu avea
nici un cAlugAr. Averea: agru de 12 gAlete i 2 mierte i Mutt de
16 care.2) In 1763 era locuitA de cAlugAri unitif)
75. Rebra micA (distr. Rodnei). In protocolul de vizitatie
canonicA alui Rednic din 17 Decemvrie 1767 cetim, ca ad se
aflA o manAstire, In care locui un preot de mir. Preotul avea

4 boi si o vacA.')
76. Rusii-Munti (jud, MurAs-Turda). Ad se alla o mAnistire HingA Sebes dictum" In stApAnirea neunitilor. Ordinul
lui Buecow a lisat-o neatinsA.3)
77. Sticadate (jud. Sibiiului). MAnAstiria se afla pe Valea
micA6)", In 1774 avei un clugr. Averea: agru de 5 gAlete
2 mierte si o vie 7).

78. Salite (jud. Sibliului). Era aezate pe Raul Sibielului". Si ea a rAmas neatinsA de ordinul lui Buccow.8).
79. Sambata de Jos (jud. FAgirasului). In 1748 ave

un preot loanichie si 3 calugari. Averea: bou, 2 cai, 2 vaci,


junci, 30 ca pre, 4 stupi. In 1755 era ocupata de neuniti 0).
80. Slimbta de sus (jud. FAgra_ului). In 1653 satul
ajunge In posesiunea vornicului muntean Preda din neamul
1

Brincovenilor. A rAmas zAlogiti la ei pAnA pe vremea lui


Biserica mAnAstirei a fost
Pela
ziditA Intre 1697-1714 de Constantin Brancoveanu
Pe-un
Triod
de
BuzAu
1690 (?) se aminteste egumenul Ion ").
din 1701 aflAm inscriptla: Acest TrIod ni s'a dat de pomeanA
de Mariea Sa VodA Ion Constantin B. Brancoveanu voevod
mAnAstirei clela satul Mariei Sale dela SimbAta de sus vleat
7209 (1701)". Pe seoarte sunt scrise numele mai multor
Apafi, care le-a dAruit-o pe vecie.

eliaci, cari au InvAtat la popa Mitrofan IS). In 1748 aveA '5 cAlugAri si 5 cAlugArite. Egumen era popa Visarion. Ordinul
lui Buccow a lAsat-o, probabil la interventia familiei Branco') Protocolul de vizitatie canonic alui Aaron in Bibl. centr din Maj.
2) Specificatio I. a) Specificatio, II.

4) Orig. in arh. metrop. din Blaj. 5) Specificatio I ei II.


2) Specificator I. 7) Maior I. Cfr. ei Conscriptia lui Rednic.
Specificatio L si II. 0) Bunea, P. P. Aaron gi Dionisie Nova-

covki 333-4.
') Bunea o. cit. p. 335. n) lorga, Inacriptii ardelene gi maramureeene IL, 183.

") Insemnare alui I. M. Moldoyanu in Bibl. central* archid. din Blaj.


2

www.digibuc.ro

is

veanu, neatinsA 9. In 1751 2 Visarion e prtt inaintea consistoriului din Maj.' Acuzele: a fost hirotonit In Muntenia, se
aniesticA In afacerile preotilor, face sdrindare, boteazA, spovedeste, ordines callugerales contulit absque facultate ordinarii",
inmormnteazA etc. De-odatA cu el sunt OHO 13 preoti din
SAmbAta de sus, cari agitA contra Unirel. Acuzatorui e protopopirl Constantin din FAgAras2). In 1754 Visarion merge la
s. MormAnt. In 1755 eft IncA tot acolo
In 1769 Rednic
spune In protocolul sat' de visitatie canonicA despre cilugirii
de aci cA sunt mali schismatici 4)". In 5 Martie 1772 scrie
guvernului, cA printul BrAncoveanu trimite din Muntenia cArti
schismatice, cari sunt apoi tmprAstiate in tam intreagA ").
Nici Gr. Major nu privi cu ochi buni mAnAstirea de aci.. In
26 April 1779 scrie generalului Preiss, ca ex co monasterio
trivialibus viris totidemque faemellis infami totum in Iransylvaniam promanat schismatis virus", iar In 26 lulie al aceluiasi ,an scria lui Preiss, cA dacA nu lasA sA se restaureze
mnAstirea dela Lissa atunci si cea dela SmbAta de sus quod
est spelunca et receptaculum vagabundorum impostorum calugerorum benedictam illam terrim Fogaras falsis et perversis suis commentis cOntaminantium, clerurn populumque corrumpentium suprema authoritate regia diruatur". NedArtmarea
ei si restaurarea mAnAstirilor schismatice din Sinca scandalize-azA IntreagA Tara Oltului6). Dupa atMea nterventii mAnAstirea a fost tn 1785 dArimatA. In 10, Septemvrie al aceluiasi
an Emanuil Brancoveanu se plnge cAtrA guvernul ardelean
contra dArimirii ei 1).

Sincel (jud. TArnavei mici). In 1759 petrecea In


mAnAstirea de aci un cAlugAr-preof Inochentiel. In 19 Martie
1762 Aaron scriea bar. Diettrich, ca inAAstirea e foarte
O'-capera fAcutA de-un aschet", care abia poate cuprinde
10 12 oameni 9).
82. Snt-georz (distr. Rodnei). Rednic spune in protocolul su de visitstie din 10 Decemvrie 1767, cA mAnAstirea
81.

nu are nici un cAlugAr 1`).


') Bunea ibidem p. 335

6.

2) Actele procesului tn Bibl. centr. din Blaj.

forge o. cit. II., 185 6. 9 Orig. In arch niitrop. din BIaj.


9 Bunea, o. cit. p. 336. 8) Arch. mitrop. din Blaj. 7) lorga, sate
preoji din Ardeal p. 269 n. 4.
8) Din actele unui proces afratoare In BibJ, centr. din Blaj. ") Arch.
mitrop. din Blaj. 10) Orig. In arch. mitrop. din Blaj. Cfr. Specificatio I.
3)

www.digibuc.ro

19

San-Martinul de Cmpie (jud. Cojocnei).

83.

In 1765

cdlugdrul rudndstirei se numia Ion '). In 1774 avea numai un

cdlugdr.. Averea: agru de 3 gAlete, fdriat de 2 card de fan si


o vie2). Ordinul lui Bucow a Idsat-o neatinsd.
84. Sntioana (jud. Bistrita-Ndsdud). In 1765 mAnAstirea
avea 7 stupi #i o pAdurice"). In 1781 o parte de hotar se
numia Pddurea mndstirii").
85, Ssilus (jud. Sibiiului). In 1762 se aminteste Susana,
vdcluva popii,din Avrig, iar acum monialis professa in asceteriolo ad Szasz-Hausz sito degens, care intervine la episcopul pentru un fin al ei, Porfirie6). In 1765 augdrul mdndstirei era Isaia. Averea consta dintr'un agru de 5 gdlete").
86. Ssciori (jud. Sibiiu). Petru Bod spune, cd in mAnistirea de aci erau cAtiva preoti si cilugAri neuniti, cari cutreierau satele din jur si ficeau slujbe. Vlidica unit A. Rednic
s'a plans guvernului. La porunca acestuia a mers supremus
judex cottus Albensis" la Inceputul lui April 1767 cu cdteva
sute de oameni au ndvdlit asupra satului fdand locuitorilor
pagube enorme, au ddrimat mAndstirea, au prins 18 persoane
si le-au dus in temnita comitatului7).
87.
ercaita (jud. FAgdrasului). La 1748 avea un preot,
losif, 3 cdlugdri si

cAlugdrit cersitoare. Averea:

bou,

4- cai, 3 vaci si un fnat de 4 card de ln8),


88. Scoreiu (jud. FAgAras). Mandstirea se afla pe proprietatea comunei. In 1748 preotui ei era Hdlinaciu. Avea 8
cdlugdri
o cdlugritd. Avere: 5 boi, 5 cai, 4 vaci, 15 capre
si 18 stupi. Tot atunci se mai afla tin cdlugr atasat la indi

ndstire (penes monasterium receptus) cu avere de 4 boi, 2


cai, 8 vaci, 4 junci, 40 oi, 12 porci si 15 stupi9). MAndstirea
a fosi aprinsd In urma ordinului lui Buccow 1nsd cdlugdrul
Hilinaciu nu s'a miscat de acolo ci
facut un non lotts '').
89. Sibiel (jud. Sibiiului). Mandstirea de-aci a scdpat
neettinsd de furia lui Buccow. Averile tns i-le-au ocupat sdtenii. Era In mAna neunitilor
'j Conscriptia tui Rednic.
Major I. Cfr. i Specificatio 11.
3) Conscriptia lui Rednic. 4) Szolnokdoboka vrmegye monograph.
VII, 72. 6) Scrisoarea din 11 lulie 1762 .alui P. P. Aaron c5tra Bucow lu
arch. metrop. din Blaj. 6) Conscriptia lui Rednic. Cfr. gi Specificafio I.
Brevis Valachorum Transylvaniam incolentium historia lib. 2 cap 4.
8) Bunn, o. cit. p. 332.
9) Bunea o. cit. p. 333. 10) Specificatio I. '1) Specificatio I. gi 11.
2*

www.digibuc.ro

20

90. Si1v4 (jud. Hunedoara). MAnAstirea Prislopului.


AfarA de mAnAstirea cunoscutd a fost aci una la Riu de mori

Susani nominatum cujus ruder& dumtaxat visuntur" ').


91.

Silvavil de Cmpie (jud. Cojocnei).

In

1765 la

mAnAstirea de-aci se afla un cAlugr Lazar st dascAlul Ham


PAclurea mAnAstirei a fost pustiitA de neuniti2). In 1774 nu
avea nici un cAlugAr. Averea: agru de 9 gAlete, fanat de 16
carA de fAn i o pAdure 3). Pe la 1765 avea si 20 de stupi 4).
92.
imivta (jud. Solnoc-Dobaca). Autorii monografiei
jud. Solnoc-DobAca spun, cA mAnAstirea era pe valea numitA
Valea mAnAstirii" i cA a fost desfiintatA la inceputul veacului
Informatia e neexacta MAnAstirea mai existA
incA si in jumitatea a doua a veacului XVIII. Furia lui Buccow
a lAsat-o neatinsi, cAlugAri insA nu avea 6):
93. liica noua i veche (jud. FAgArasului). Pe teritoriul
acestor dotal comune erau 5 mAnAstiri in veacul al XVIII-lea.

Una se numia la Trestioard", a doua In Strimba", A treia


Valea lArgute, a patra Pe Cretul". Locul mAnAstirei a
cincea
precisa. Biserica celei de pe Cretul era fAcuth
in stAncA asemenea

i chiliile cAlugArilor7).
La 1748 una.din
Sinca nouA era pe locul iobagului Popa Avram, care a fost
la lerusalim si era tot odatA si preotul mAnAstire:. Avea
cAlugAri, i o cAlugAritA. Avere:
cal si 9 stupi. Una din
Shica veche era pe proprietatea batrAnului cAlugAr Popa
1

Maniu. Avea 4 c&lugAri kti 2 cAlugArite. Averea:

cal,

vacA,

9 stupi ifAnat de 2 carA de fAn apoi un agru de 2 gilete.


In 1755 Aaron spune despre douA din mAnistirile de-aci, cA
erau ocupate de neunir). 0 mAnAstire din Sinca (din care?)
a fost mai tArziu restauratA '').
94. Solovstru (jud. MurAf-Turda). Se numia -mAnAstirea La capul Dealulul". In 1774 avea un cAlugAr. Averea
in acest an: agru de gAleatA, fanat de 4 carA de fAn
o
1

pAdurice 1")

') Specificatio I. Pe lAuga datele cunoscute cfr. privitor la mnistirea Prislopului scrisoarea lui Aaron din 7 Martie si din 12 April 1762
catra Diettrich, apoi scrisoarea lui Maior din 12 Decemvrie 1775 ctr
egumenul mnastirei toate in arch. mitrop. dim Blaj.
Conscriptia lui Rednic.
Major 1. 4) Conscriptia lui Rednic.
Saolnok-Doboka vrmegye monographlaja VI, 85. ) Specificstio I. si 11.
7) Specificatio I. ') Bunea o. cit. 381-2 pi 334 n. I. 9) Scrisoarea
din 26 Wile 1779 alui Gr. Maior catra generalul Preiss In arch. rnitrop.
din Blaj. ") Specificatio I. si Malor t.

www.digibuc.ro

21

Sopteriu (jud. Cojocnei). In 1765 trdia aci un pops


Rednic spune in conscriptia sa cd avea un agru de
4 gAlete, fanat de 2 cars de fAn. Pddurea, care pretuia 600 fl.
au ocupat-o stapanii satului, stupii (30) i-au luat sAtenii ase95.

Mitru.

menea i casa cilugAreascA I).


96. Straja (jud. Albei infer.). Pe la 1760 era plrAsitA.
Avea o vie, care produces 4-500 urne de vin si pe care a
ocupat-o Zorger, un amploiat al episcopului latin din BMazi locul unde a fost mindstirea.
grad 2). SAtenii stiu ardta
O parte din hotar se numeste i scum La CAlugirul". Tot
i

aci gisim Valea CAlugrului".


97. MAnAstirea Strmba (in Fixes jud. Solnoc-Dobka).
Egumenul Nechifor dela manistirea de-aci spunea intr'o petitie adresati in 1761 episcopului Aaron, a mAnAstirea a

treeentis prope annis stat et stabat" cum o dovedeste o inscriptie de pe-un parete al ei 3). Bunea spune a a fost ziditA
pe la 1470, dat, care se potriveste cu afirmatia lui Nechifor.
DupA traditie capela mAndstirei a intemeiat-o la 1725 o femeie
vAduvA cu piciorul strimb si de aceea s'a numit i mAndstirea
StrAmba" 4). In 1755 un cAlugir de-aci, Nicola'ie fade la Blaj
mArturisire de credintA catolicS6). Pe la 1761 3 in fruntea

ei se afld egernenul Nechifor, care a fost alungat din ea de


locuitorii din Simpetru, agitatl de propaganda lui Sofronie.
In 1761 mosla mindstirei a fost ocupatS cu forta de judele
Stefan Serban. Nechifor se plAnge episcopului i episcopul
generalului Buccow, care In 21 Octomvrie 1761 a poruncit
sA i-se restituie averile. De furia lui Buccow a fost scipatd
numai In urma interventiei stAruitoare alui P. P. Aaron ). La
1765 gAsim aci pe cAlugArii Gheorghe si loan. Egumen era
cunoscutul Nechifor. Cantor era un anumit Ion iar .clopotar
Toma Somesan, Mfinistirea avea 4 case, un agru de. 42 gdlete, un gnat de 16 card de Lin si 2 pdduri '). Aci a fost
exilat cAlugArul blAjan, vestitul Gherontie Cotore, in urma
opositiei fAcute In 1765 lui Rednic8) In mnAstire era si o
scoald In care anual InvAtau a ceti i scrie 15-20 tineri uniti.
Scoala a existat Obi in 1.848 9).
9 Cosscriptia lui Rednic din 1765. Cfr, Major I. *i Specificatio I.
Speeificatlo I.
')Archiya mitrop. din Blaj. Szolnok-Doboka varrnegys monograph.
Bunea o. cit. 342-4.
III., 490. '") Arch. metrop. din Blaj.
'Samuil Klein la Cipariu, Acte i frag2) Cosscriptia lui Rednic.
mente p. 121, 9) Hodor. Szolnok-Doboka vrmagye esmkirtetse p. 561-2,

www.digibuc.ro

22

Strmbu (Horgospatak jud. Solnoc-Dobica). Era o

98.

mAnAstire veche de cAlugAri, care a fost dArtmatA probabil la


interventia episcopului unit L Patachi1).
99. Top 1ita (jud. MurAs-Turda). Se numia mnAstirea
lui Damian Lupe. A scApat neatinsA de furia lui Buccow.
Specificatio I. spune, cA locueste in ea un cAlugAr neunit
Luca Mereut. In acest timp mAnAstirea avea un agru de 60
gAlete si final de 18 carA de fAn
100. Treszne (tn vechful jud. al DobAcei). Aci erau

Una se numia mAnAstirea din MAgurA",


cealaltA din Sant". Ambele au fost nimicite pe timpul agitatiei lui Sofronie. Cea din Snit" zr lost mai tArziu restauratA
si in ea s'a asezat un cAlugAr unit. La 1774 insA nu se mai
douA mAnAstiri.

MIA nici unu19.

Vaca (jud. Hunedoarel)').


Vad (kid. Solnoc-DobAca).
103. Vaida rece (jud. FAgArasului). Ad erau douA
una se numia a Luchi"
dar ambele au fost
arse la ordinui lui Buccow 9. Mai era una tn Recea de ps
alta Recea de sus. Cea dintAi era pe mosia principesei
Cantacusino. La 1748 avea 3 cAlugAri si
cAlugAritA. Preot
era Popa Leonte. A doua era pe pAmAnt sAtesc. La 1748
101.
102.

avea

cAlugAr

f4

cilugarite dintre cari una cerOtoare.

era Popa Onofrei


Vaidei (jud. Hunedoara). MAnAstirea de-aci a fost
IntemelatA la 1759. La insistenta cAlugirului Ion Dumitru
Barbu comuna a dat teritoriul cu conditia, ca mAnAstirea sA
Preot

104.

o capelA i coalA pentru blietii sAtenilor. MAnAstirea


j'a zidit 1mpreunA cu Capell coala. A fost nimicit In
urma ordinului regesc din 3 lanuarie 1782 v). MAnistirea
I

aceasta o mai gAsim amintia i Inteo assio super monasteriis gr. ritus cittholicorum per magnum Transylvania principatue scrisa pe la 17708),
9 Szolnok-Doboka varmegye monographiaja IV. 42,
Specificatio II. si Conscriptia lui Reclaic.
Cir.
si Maior I.

Specificatio I.

4) Mari de datele cunoscute cfr. Major I. Specificatio 1. Conscriptia


din 176 alui Rednic si scrisoarea din 9 lunie 1762 alui:P, P. Aaron citri

Quccow In arch. mitrop. din Blaj.


6) Specificatio I. i Coascriptia 14i Rednic. 6) Bunea o. cit. 332.
') Sematismul jubilar al diecazei Lugojului p. 399.
5) Orig. in Biblioteca centrali arhidiecezanli din Blaj.

www.digibuc.ro

23

105. Venetia de sus (jud. FAgArasului). Mnistirea de


e amintiti tn Specificatio I., care spune despre ea cA a
fost nimicit5 In urma ordinului lui Buccow.
106. Vistea de jos (jud. Fagaraului). La 1748 avea un
preot bAtrin Lalut Rogoslov si 3 alugAri. Averea: 20 capre,
ci

7 stupi, agru (le 5 gAlete i de doua earA de cucuruz (porumb)').


Specificatio I. o infirA 1ntre rnAnAstirile nimicite pe urma agitatiei lui Sofronie.
107. Vistea de sus (jud. FAgAraplui). La 1748 avea
un preot hAtrAn pe Pahona, 2 alugAri si 5 alugArite. Avere:
cal, 3 vaci, 12 sttipi si fAnat de douti carA 2). A lost si ea

nimicitA la ordinul lui Buccow. FAnatul de 7 carA de fAn nl


mAnAstirei e amintit si in conscriptia lui Recline.
108. Zagra (distr. Rodnei). Specificatio 1. aminteste
aci o mAnAstire unitA pArAsit. Avea agru de .15 gAlete si
ffinat de 8 carA.

') Bunea o cit. p. 333. Cfr. ai Conscriptia lui Rednic.


Bunea o. cit. p. 33. Cfr. ai Specificatio I. -

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

S-ar putea să vă placă și