Sunteți pe pagina 1din 55

MIRCEA VULCANESCU

RASBOIUL
PENTRU
NT REG IREA NEAMULUI
EXTRAS DIN << ENCICLOPEDIA ROMANIEI >>
VOLUMUL I - STATUL
MONITORUL OFICIAL IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRlMERIA NATIONALA, 1938
SOCIOLBUC
SOCIOLBUC
NICULAE FILIPESCU
BARBU DELAVRANCEA
TAKE IONESCU
VASILE LUCACIU
NICOLAE IORGA
OCTAVIAN GOGA
. ALEXANDRU MARGHIOLOMAN
PETRE CARP
CONSTAN'l'IN STERE
GENERA'fiA POLITICA A RASBOIULUI DE INTREGIRE
SOCIOLBUC
......
v A
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
PREGATIREA RASBOIULUI
Situafia la moartea Regelui Carol I
rtea induratoare curmase brusc chinul sufle-
al marelui om de caracter care fusese Regele
.... I . Pus la grea cumpana intre obligatiile sale
:nonarh constitutional 9i glasul sangelui unit cu
dint a jurata in tinerete steagului german, Carol I
-= =acuse datoria de rege pana la capat. Cu 9tiinta
Bratianu incheiase, la 18 Septemvrie (1 Octom-
1914, conventia secreta care asigura Rusiei
binevoitoare a Romaniei, inmorman-
astfel tratatul nepublicat, din 1883, cu Puterile
ale, 9i confirmand noul curs al politicei externe
--::nane9ti, inaugurat cu vizita 'J'arului la Constanta,
_ c::recuta cu un an mai de vrenie. Omul nu a putut
rezista incercarii din care regele ie9ise biruitor,
arol I i9i dase sufletul in mijlocul poporului sau
-=.a.urerat 9i ingrijorat de vremile ce aveau sa vie
16 Octomvrie 1914).
fios, dar insufletit de o constiinta adanca a ras-
- derii sale stimuiat de personalitatea
9i fermecatoare a sotiei sale Regina Maria,
-:.:>ul rege, Ferdinand I, trebuia sa faca fata de
-=.dat a, unor imprejurari noui. Vremile pareau ca
r cu sa grabeasca cu 0 generatie, inde-
.=--.;nirea unei misiuni pe care visatorii cei mai indras-
-.=p n' o harazisera in gand decat celui de al treilea
al dinastiei. Cu cat trecea timpul, se vadea
a neutralitatea >>, proclamata in prima clipa a
:"'--ihzuelii, nu va putea fi definitiva, ci, mai curand
mai tarziu, Romania va fi atrasa in rafuiala
erala care avea sa hotarasca despre noua randuire
umii. 'J'ara, care timp de peste treizeci de ani se
-:.:case pe treptele civilizatiei, prosperitatii 9i presti-
-=-==-ui european cu sprijinul Germaniei, simtea ca
::..., ::.:mi nd va fi pusa la ispi ta de a -!?i rasturna alian-
:::: =- de a-9i jertfi prosperitatea 9i de a-9i intrerupe
9irea, pentru a-9i indeplini, prin grele incercari
- :illferinte, misiunea ei istorica.
Curentele opiniei publice
-:l tara era, cum s' a spus, o << vrai9te mare>>. Opinia
:icl era framantata de curente potrivnice.
coparte erau << antantofilii >>, marea majoritate a
_ -:-;ci publice 9i toata patura ganditoare
a satelor, insufletita de nouile idealuri ale Ligii Cultu-
rale. La ceea ce 1i se parea o rascruce de veacuri, ei
simteau chemarea adanca a instinctului national si
profetic, peste . orice . consideratiuni de
prudenta. vointa de unitate politica a poporului ro-
manesc, concretizata in strigatul: << Vrem Ardealul! >>
Simtitoare la orice apropiere a de trecatorile
Carpatilor 9i indarjita de indaratnicia cu care sta-
panirea ungureasca a Contelui Tisza refuza sa ce-
deze, cu toate presiunile Berlinului, revendicarilor
populatiei romane9ti din Transilvania, aceasta parte
a opiniei publice se adunase in jurul conservatorilor :
Nicolae Filipescu, Take Ionescu, Delavrancea a
nationali9tilor: Vasile Lucaci, N. Iorga, Octavian
Goga, - prinzand prin ei glas inaripat, la <<Dacia>>,
pe strada, in parlament, la intr.unirile << Federatiei
unioniste >>, ale << garzilor >> 9i << ligilor >> interventio-
niste, care indemnau guvernul sa nu piarda << mo-
mentul favorabil >> actiunii.
De cealalta parte, sta rezistenta cugetata a ger-
manofililor >>. Putini, dar ale9i, ei reuneau aproape
toate vechile cadre guvernamentale conservatoare
parta9e politicii Regelui Carol I: Carp, Marghiloman,
Maiorescu, pe basarabeanul liberal Stere 9i cativa
sociali9ti militanti, Rusiei. Con9tienti de
puterea militara a Germaniei, neamatori de << aven-
. turi >> tematori, in caz de infrangere a Puterilor
centrale, de o expansiune intolerabila a
ace9tia doreau ca Romania sa pastreze eel putin o
neutralitate binevoitoare Puterilor centrale, pana in
momentul - pentru ei neindoielnic -in care aceste
puteri, invingatoare in Rasarit, ar fi asociat-o la
lor triumfal asupra Kiewului, pentru desro-
birea Basarabiei. Cat despre idealul national, unii
din ei- aprobati la inceput, pare-se, chiar de unii
antantofili ca Filipescu, - nu se sfiau sa-l nadaj -
duiasca realizat mai tarziu, sub .forma<< Marei Austrii >>
preconizata de Aurel Popovici: intrarea Romaniei
intregite intr'o confederatie dunareana, sub egida
Habsburgilor.
Ecoul fiecaruia din aceste curente potrivnice era
amplificat de sprijinul, nu todeauna desin-
teresat, al diplomatiei tarilor pentru care milita ;
deoparte Contele Czernin 9i Von dem Busche, de
alta Blondel - curand inlocuit prin Marchizul de
St. Aulaire - Poklewski-Koziell.
SOCIOLBUC
886
E::-\CICLOPEDIA ROMANIEI
Politica lui I onel Briitianu
Shans intre ei ca intre ciocan nicovala, cople-
de raspundere, ingrijorat, iscodind evenimentele
spre a le cursul, complinind prin dibacie ceea
ce nu putea implini prin forta, -la carma : Ionel Bra-
tianu. El masurase toate riscurile unei actiuni pe
care o dorea, dar pentru care nu se simtea gata.
dase seama de greutatile unei campanii dusa
impotriva acelora, pe ajutorul carora se bizuise pana
atunci toata inzestrarea militara a t arii. Dar de
primejdia de a se gasi, la pace, alaturi de invin;;i. Mai
din tradit1a politica a parintelui sau, cat se putea
bizui, la biruinta, pe credinta aliatului dela Rasarit .
De aceea, pus in dilema
politicei noastre milenare,
Bratianu incerca sa o
rezolve in sens traditi-
onal : . amanand solutia,
prega tind u- s e 9i nego-
ciind.
Bratianu negocie deci
cu reprezentantii Intele-
gerii - - prin mijlocirea nu
totdeauna binevoitoare a
naivitate, poate ascunde jocul de privirile pa-
trunzatoare ale abilului Czernin, ramas in tara
anume ca sa-l iscodeasca, dupa primei ;ale
misiuni, aceea de a sili pe Regele Carol I sa respecte,
impotriva sentimentului public, tratatul de alianta
din r 883.
Treptat insa, neutralitat ea binevoitoare a puterilor
centrale se transformase, Romania se opusese
trecerii pe ascuns a trupelor munitiunilor germane
spre Turcia. Czernin nu putea sa nu bage de seama
acest lucru, cu toata reactiunea hotarita a guver-
nului roman, care desarmase de asemeni cateva
unitati ruse;;ti rat acite in retragerea din Bucovina,
pe pamantul romanesc.
I ntrarea in riisboiu
I n curand insa, per-
spectiva de a vedea pre-
lungindu-se rasboiul de
uzura 9i presiunea ger-
mana tot . mai mare asu-
pra Verdunului, silira pe
aliati sa vorbeasca ferm
lui 'Bratianu. 0 nota a
comandamentul ui su-
Rusiei - mai intaiu re- prem francez, trimisa la
obiectivelor inceputul lui Iulie (6/ rg),
politice ale rasboiului ro- ll ceru sa raspunda cate-
manesc garantarea rea- goric daca e dispus sa
lizariilor , incazulisbandei intervina imediat- <<a-
comune. Apoi, ne goci e cum, ori niciodata >> zicea
conditiile interventiei mi- nota - sub sanctiunea de
litare a Romaniei, opu- a nu se mai gar;nta Ro-
nand planului francez - maniei nici unul din a van-
care preconiza (ca 9i Ge- tagiile f aga duit e mai
neralul Averescu) o acti- inainte. St rans cu
une ofensiva catre Sud Bratianu se hotari, 9i la
impotriva Bulgariei - un 4/I 7 August rgr6, semna
plan allui, care combina cu reprezentantii aliatilor
ofensiva romana spre Ar- tratatul politic prin care
deal, cu -q.n ajutor defen- Romania se alatura Im-
siv din partea Rusiei in patritei intelegeri, luau-
Do brogea ; inchipuin- du-9i angaj amentul sa
du-;;i, nu se ;;tie de ce, _ v _ intre in actiune eel mai
c;a Bulgarii nu vor ataca IO::\EI, BR. ..\TIANu tarziu pana la rs/z8 Au-
Romania. 0 actiune aliata, simultana, pe frontul gust. In schimb, aliatii garantau Romaniei satisfa-
Salonicului, era prevazuta de altfel, pentru a za- cerea pretentiilor ei politice, in caz de isbanda
darnici orice veleitate agresiva a acestora. comuna. Hotarul ei era impins v1rtual pana la
Negocierile inaintand greu ;;i cu intermitente, Bra- granitele etnice ale neamului , la apa Tisei , cu ex-
tianu lasa sa treaca momentul dela Lemberg, intrarea ceptia unei mid portiuni de pamant in fata Belgra-
Italiei in rasboiu, a Bulgariei a Turciei, sdrobirea dului a unei fa9ii de-a-lungul acest ei ape, dela
Serbiei, ba chiar 9i ofensiva lui Brussilow din pri- varsarea Mure;;ului , la 4 km mai sus de varsarea
mavara anului rgr6, fara a se hotari sa intervina. trecand pe la 6 km la rasarit de Debretin.
Folosind insa mijloacele pe care i le punea la dis- In z!, Bratianu militara
pozitie un imprumut intern ;;i doi ani de recolta care flxa . .
b t
v " d t v t . . t d' v A Conform tradlbel constltutwnale, Regele Ferdl-
oga a van u a cu pre un man se ru 1 sa mze- A . . .
. . ' A v . . . nand convoca m zma de 14/27 August, cons1hul de
strAe ze cu mat:na: pe ca:e Ahatn: coroana. Trecand peste ;;ovaielile minoritatii ger-
sa mamte de a-91 manofile
9
i peste impotrivirea darza a lui Carp, _
f1 hotant sensul mtervent1e1. care, protest and ca Hohenzollernii nu pot fi invin;;i ,
Inchis intr' un mutism absolut, << Sfinxul >> - cum atrase din partea Regelui memorabila replica:
ii placea sa i se zica inchipuia, nu fara oarecare <<Am invins deja pe unul! >> - consiliul se declara
SOCIOLBUC
pa-
t ara
.: sale
pecte,
anta
:erilor
Jusese
:-mane
seam a
;u.ver-
:3.teva
ovina,
mu
per-
a pre-
de
. ger-
: asu-
:.t a pe
ferm
lOta a
:i su-
lisa la
'6/rg),
cate-
us sa
- <<a-
zlcea
neade
:a. Ro-
avan-
mai
. u9a,
, la
semna
.iatilor
::1. care
a Im-
luan-
:ul sa
e1 mai
?8 Au-
atisfa-
;banda
cna la
cu ex-
3elgra-
. dela
-:-sarea
retin.
iii tara
Ferdi-
liul de
i ger-
arp, -
vin9i,
-eplica:
ieclara
RASBOIUL PENTRU INT REG1REA NEAMUI,UI
887
TRATATUL DE ALIAK'fA
-pent ru interventie. Seara, Regele hotara mobilizarea
a.rrnatei 9i Romania dedara, in mijlocul entusiasmului
general, rasboiu Austro-Ungariei. A doua zi, Ger-
::nania dedara rasboiu Romaniei.
Organizarea armatei romane
Romania mobiliza r.o83.000 oameni intre r8
5 ani, adica rs% din totalul populatiei sale. Din
a ce9tia, 833.758 cu circa r8.ooo ofiteri alcatuiau
unitatile militare, din care 562.000 erau trupe active
Ji circa 270.000 servicii 9i etape. Restul de 416.ooo
r eprezenta contigentele I917- rgr8 instruite in ve-
-derea constituirei de noui unitati pentru umplerea
golurilor. Armata era alcattiita din 378 batalioane de
infanterie, 299 baterii de artilerie 9i 104 escadroane
de cavalerie. Ea dispunea de 281.240 cai.
Organic; armata romana se compunea din 2 di-
de cavalerie 5 brigazi de dllara9i
ta9ate corpurilor de armata, precum 9i din 23 di-
-.--}zii de infanterie. Din acestea din urma, numai
zece erau divizii bune, provenite din vechile divizii
a ctive, incadrate echipate complet
1
). Cinci erau
'vizii mijlocii, provenite din prefacerea vechilor
comandamente teritoriale, mai slab incadrate 9i ar-
::rrat e
2
). Iar celelalte 8 erau divizii slabe, in curs de
:::):matie, compuse mai ales din militieni, fara tunuri
c:: repede fara arme automate. Artileria
{I29 guri de foe dela I05-2IO mm) scoasa
orturi facuta amovibila prin mijloace de
inca in curs de constituire 3).
Fiecare en 3 brigazi infanterie a 2 regimente pe 3
- ,...::ioane, 9i I regiment de vanatori, CU 6 mitraliere 9i
de insotire de fiec ar e regiment ; 9i o brigada de
-e a 2 reg. pe 3 di vi zioane cu 2 baterii de 4 tunuri.
= X::.::nai 2 brigazi infanterie a 2 r egimente cu 2 mi-
de regiment, 9i I regi ment de artilerie pe 2 divizioan e.
?5:<:ru alcatuirea amanuntita a armatei roman e in timpul
:::lni mondial, vezi studiul consacrat armatei romane.
Planul romanesc de operajii
Din punct de vedere operativ, fortele
erau impartite in patru armate operand pe dona
teatre de rasboiu. Pe frontul de Nord Nord-Est,
operau Armatele I-a, a II-a 9i a IV-a, desfa9urate dela
Calafat la Dorna, dealungul arcului carpatic, in ve-
derea actiunei ofensive in Transilvania. Pe frontul
de Sud, opera defensiv Armata a III-a, desfa9urata
dealungul Dunarii 9i granitei dobrogene, unde tre-
buia sa coopereze cu dona divizii de infanterie 9i
una de cavalerie ruse9ti, trimise in ajutor conform
conventiei militare ..
primelor trei armate era sa inainteze
convergent spre valea Mure9ului, reducandu-9i astfel
frontul, in vreme ce Armata a III-a trebuia sa faca
fata unui eventual
a tac bulgar.
Odata atins pri-
mul obiectiv, for-
tele degajate prin
scurtarea frontu-
1 ni ardelear{ ur-
mau sa fie in-
toarse spre miaza-
zi impotriva Bul-
garilor' in caz ca
ace9tia ar fi exer-
citat o presiune
mai puternica, san
sa deslantuiasca
un atac hotaritor
in directi nne a B u-
da pestei, provo-
cand prabu9irea
frontului inamic
rasaritean.
GENERAL UL ILIESCU
SOCIOLBUC
p
888
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
r-
.,_
'\
;
\ ....... ,
- l1ma ck pfqcarQ
- DiNdil dq inoinla r Q.
-- de a tins
--DiNd ii de atac ulterioarq
t
In conceptia planului romanesc, armata ro-
mana trebuia sa deschida caile Ardealului ca o
poarta. Armata I constituia pivotul mi9carii ; cea
de Nord, aripa mi9catoare. La centru, Armata a
II-a trebuia sa tina legatura intre ele. Aparat de
obstacolul natural al Dunarii, frontul de Sud era
prevazut numai cu trupe de acoperire, in sprijinu1
carora stau insa gata sa sara, la nevoie, rezervele
de armata mentinute inapoia frontu1ui , 9i rezerva
generala constituita in jurul Bucure9tilor
1
) .
1
) Repartitia armatelor l a inceputul rasbo-
iului, era aproximativ nrmatoarea :
Frontul de N N. V.
Armata . Divizii Oameni
I I, II, I3, 23
(2) {I2 ) I34000
II 3, 4, 5, 6,
(z r ) (zz ) I27.000
IV 7, 8, I4, 2 cv.
Io8.ooo
Rezerva {I o) {IS ) 5!.000
Total I ? +I Cv.
420.000
Frontul de S.
Armata Divizii Oameni
III Gr. de Vest 20 Ig.ooo
Gr. Central I 6, I S, I Cv 5l.OOO
Gr. Dobrogea I7, 9, Ig 72.000
Total 6 + r Cv. 142.000
Pe jrontul de Nord N ord-Est
A, vrnata I-a, dela Calafat la isvoarele Arge-
grupurile de acoperire Dundrea Varcio-
rova. (Div. I), acesta din urma devenit mai tiirziu, grupul
Cerna. Apoi grupul jiu, (Div. II ) grupulOlt-Lotru (Div. 23) ,
aviind in rezerva : Div. 2 l a Strehaia pe Motru, Div. I 2
la pe Gilort Div. I3 la pe Olt.
Cartiernl armatei era la Craiova.
Armata II-a, concentrata intre Campulung Vrancea,
cuprindea grupurile: Bran (Div. 3), Predeal (Div.
4), Bratocea Tabla-Butii (Div. 5), Buziiu Putna (Div. 6) ,
aviind in rezerva diviziile nou constituite cu elemente luate
asupra celorlalte: 2I 22. Cartierul armatei era l a Baicoi.
Armata IV-a (Armata d e Nord), concentrata pe granita
Moldovei, cuprindea grupurile: Oi tuz (Div. 8), Uz
(Div. 7), Bicaz (Bg. 4 mixta), Bistri ta Bistri cioara (Div.
14), avand in rezerva Div. 2 Cv. la Bg. 4 Cv. la
Piatra Bg. 38 I la Baci'iu, unde era cartierul armat ei.
C ontra-masurile puterilor centrale
Cu o luna inainte de intrarea Romaniei in rasboiu,
ba chiar cu o saptamana mai inainte ca Bratianu. sa
fi semnat conventia militara cu aliatii, comandamen-
tul militar al centrale, la timp de
agentii sai diplomatici despre cele ce se pregateau,
hotara in conferinta militara dela Pless (r6fzg Iu1ie),
planul de actiune impotriva Romaniei.
In executarea acestui plan, Austro-Ungaria con-
stituia in graba, cu elemente de completare, in
flancul drept al arma tei a VII -a (Koewess) - care
apara contra lui Brussilov trecatorile Carpatilor
galitieni- o noua armata (I-a) sub comanda gene-
ralului Arz von Straussenberg. Aceasta armata avea
misiunea sa se retraga luptand, spre pozitiile dinainte
pregatite in vaile Mure;mlui 9i Tarnavelor, in doua
grupuri: unu1 la miaza-noapte, cu fata spre ra-
sarit (Morgen)
1
), altul in jurul Sibiului, cu fata spre
miaza-zi (Staabs)
2
), legate intre ele printr'un corp
intarit de cavalerie (Schmettow)
3
). In acest timp,
Germanii concentrau in graba doua armate, cu
elemente de mana intai, ad use de pe alte fron.turi :
una germano-bulgaro-turca (a III-a) la sudu1 Du-
narii in regiunea Rusciuk-Varna, sub comanda ma-
re9alului Mackensen, vestitul << spargator de fronturi >\
alta germano-austro-ungara (a IX-a) in Transilva-
nia, in regiunea Deva-Cluj , sub comanda mare9a-
1u1ui Falkenhayn, luat dela comanda suprema a
armatelor germane odata cu intrarea Romaniei in
rasboiu 9i insarcinat sa repare 0 situatie de a carei
neprevedere era invinuit de conducerea Germaniei.
Pe frontul de Sud
A rmata I I I- a, dela Calafat la mare, de-a-lungul
Dunarii granitei dobrogene, cuprindea:
Grupul de Vest, in Oltenia (Div. 20, Bg. I 4I mixta).
Grupul Central, in Muntenia, cu Alexan-
d?'i a (Div. I Giurgiu (Div. I6) Prundu-Bellu (Div. I8).
Grupul de Est, in Dobrogea, cu Turtucaia
(Div. I 7), Si h stra (Div. g) Dobrogea (Medgidia-Bazargic:
Div. I g). Cartierul armat ei era la
In rezerva generala, Marele cartier apoi
avea Corpul V, campus din Div . IO la Ghergani
Div. rs la Crevedi a.
1
) Campus din Div . 6I Div. 7I A. U.
2
) Campus din Bg. 143, 144 145 mixte A. U.
3
) Div. 5I Honvezi Div. I Cv. A. U.
REPARTITIA FORTE.LOR
LA .
.-, A.RUSA
iNCE.PUTUL
)J./ \

I
\ ...........
...
.I \ ..,.. .....
l

, A IV
Y+
0
l ... ..
,t.>:J 71 (/ _/ 6
,. __ ____ . -;s
c;l __ : * ..-. A.ll.
1.'3 13 i 4 -"'i
/ 21
2
A.l. w;;!s A.lll. JJ
/ . 16tilfl 17 .a
!Cv.
...
0 Mari unifaf i mamic<Z .
C:l A.lll.B


l2B.
SOCIOLBUC
sboiu,
anu .sa
La.men-
mp de
ateau,
I ulie) ,
1 con-
:-e, in
- care
_ atilor
gene-
a avea
n ainte
doua
e ra-
:a spre
J. corp
timp,
te, cu
m_turi :
11 Du-
.a ma-
t uri >} ,
::Isilva-

ema a
"ei in
. carei
naniei .
-lungul
mixta).
:llexan-
v. r8) .
tucaia
12argic:
a poi
[ler gani
)
--
0
RASBOIUL PENTRU INTRBGIREA NEAMULUI
889
- -:ao
-- _ IU AL
- _.=.. CHALE

_, ,\ .VI/.AU .
. ' \ .
i
,"'
de Sud urma sa atace prin surprindere
prin Dobrogea, imobilizandu-i rezervele
zadarnicindu-i veleitatile ofensive in Transilva-
- -- Ea trebuia sa progre;eze a poi spre Miaza-noapte,
_ la gurile Dunarii. Armata IX-a trebuia sa
in Transilvania, cufata spre Rasarit. Profitand
= fuarea rezervelor ea trebuia sa oprea-
mai intai inaintarea armatelor romane din Ardeal
sa le respinga pe vechea granita. Odata ajunsa
ea trebuia sa treaca muntii Vrancei pe urma
..t.;]manilor sa coboare in lunca Siretului, spre a
intalni cu Armata Mackensen in regiunea Gala-
;.:::.nr. In conceptia comandamentului suprem al Pu-
centrale, armata romana din Muntenia trebuia
fie strivita si nimicita in bratele clestelui format
en cele doua ce asupra-i .
::>data acest prim act incheiat, armatele puterilor
centrale trebueau sa se regrupeze pe linia cea mai
::curta, a Siretului atacand simultan prin sudul
3asarabiei prin Bucovina, sa striveasca in al doilea
rezistenta armatei romane din Moldova, des-
calea Odessei a Kiewului.
mnatatea intervenfiei romane in riisboiul mondial
Era, cum se vede, o campanie de nimicire a ar-
:....:...:.atei romane, conceputa de inamic dupa toate
::-.:gnlele artei militare, pusa sub conducerea celor
destoinici comandanti. Ea ii era impusa de
:=.e\""oia tactica a . scurtarii frontului si de nevoia
de a pune maha pe graneie petrolul
Z.n:naniei, indispensabile aprovizionarii unor tari
:e in lupta dusa de doi ani impotriva lumii
--cgl - In ochii comandamentului militar al pu-
:- centrale, frontul romanesc devenea deci teatrul
:pal de operafii a,l rasboiului mondial din
:a pricina, el suspenda orice initiativa pe
:::ronturi. Se lamureste astfel, rolul esential
-: de Romania in istoria rasboiului mondial. 'La
eforturilor impuse aliatilor de rasboiul de
interventia Romaniei a descongestionat ce-
fronturi, atragand asupra ei totalitatea re-
inarnicului. Ea a dat astfel Aliatilor ra-
e refaca sa rapeasca Puterilor 'centrale
initiativa operatiunilor pe acele fronturi. ca, cu
toate deceptiile primei parti a campaniei roma-
cu toata schimbarea ulterioara a 1mpreju-
rarilor, poate spune ca intervenfia $i jertfa Roma -
niei au fast, intr'un fel, hotaritoare asupra soartei ras-
boiului mondial.
INCEPUTUL CAMPANIEI DIN rgr6
Ofensiva romana din Transilvania
Inca din seara zilei de 14/27 August, trupele de-
acoperire concentrate de mult aproape
de granita, ocupau defileurile prin surprindere, in-
lesnind astfel grosului, trecerea muntilor. Informat
de slabiciunea trupelor inamice, Marele Cartier ho-
tarise in ultimul morrent, stramutarea zonei de-
concentrare, dincolo de Carpc: ti.
Trei zile mai tarziu, 12 divizii din
trecatori, aruncand inapoi ariergardele inamice
inaintau in campia Transilvaniei, primite cu entu-
siasm de populatia romaneasca a provinciei.
Operand pe vaile adanci ale Cernei, Jiului 9i Oltului,
departate cu zed de km. despartite prin masive
muntoase inaccesibile, neprielnice legaturilor tactice,.
Armata I inainteaza in trei directii divergente, pe
vaile Cernei, Jiului 9i Oltului
1
).
1
) La Apus, Grupul Cern a (Div. I Dragalina) ataca.
pozitia inamica de pe muntele Alionului, aparata de Col.
Fiebich, o ocupa (22.8/ 4.9). Intampinat
de grosul Brigazei mixte !45 A. U. (Col. Szivo) sosit in
ajutorul inamicului, Grupul Cerna se opre:;;te intarindli-se
la Sud de Mehadia.
La centru, Grupul de jiu ( G-1 Muica) campus din
Div. II (Col. Cocorascu) avand Div. !2 in rezerva.
ahmga elementele inaihtate ale Brigazii r44 A. U. (Col.
Berger), care incearca sa apere de Nord a defileulni
Surduc, ocupa basinul (25.8/ 7.9) patrunde
pe valea Streiului in defileul Meri:;;or. Aci, este intampinat
de deta:;;amentul Sunkel, campus din primele elemente
ale Armatei a IX-a. in curs de debarcare in regiunea Deva-
.Cluj: Corpul alpin bavarez :;;i Div. r87 germana, care alearga
sa-i opreasca inaintarea spre Hateg, 1naintare care ar
putea deveni primejdioasa pentru concentrarea inamica.
La Rasarit, Grupul Olt-Lotru, devenit mai tarziu Corpul
de Olt ( General Popovici ), com pus din Div. 23 (Col. Castri:;; }
DUPA G-RAI.UL LAURENTIU B.i\RZOTESCU
;
SOCIOLBUC
8go
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
Preocupat sa constitue inaintarii un
pivot cat mai solid, tem:ator sa nu fie intors de un
inamic venit pe dinspre
Generalul Culcer ezita sa se angajeze cu grupul de
Jiu prea departe, catre Hateg, de unde ar fi putut
.ameninta valea inferioara . a cum avea
ordin dela Marele Cartier; ci se la din
defileul Pentru motive de ordin, el
nu angajeaza nici Grupul de Olt in muntii Cibinului,
Ori spre valea ci 11 defensiv in
fata Sibiului.
'In timp ce Armata I opera astfel la stanga dispozi-
tivului ofensiv romanesc, la centru, diviziile destinate
.sa constitue armata II-a, patrunsesera convergent prin
trecatorile care leaga Muntenia de 'fara Barsei
inaintau spre valea Oltului mijlociu, alungand din-
naintea lor trupele de acoperire ale Div. 71 A. U
1
).
;;i Di v. 13 (Col. Manolescu) ;;i o brigada dil ar a;;i, ataca pe
s tanga Oltului dela Coti in spre in timp ce, pe drea-
pta lui, un deta;;ament urea pe la Voineasa, in valea Sadului,
PLECAR EA TRUPELOR
intorcand ap iharea Brigazei 143 A. U. (Bar wick) l a Boita
9i raspandindu-se apoi in campia Sibiului. Ocupand Ve-
. temul Talmacii, Corpul de Olt se desfa9oara pe stanga
pana la R ainari ;;i Orlat, i pe dreapta p ana pe inaltimile
care des part valea Oltului d e H artibaciu, din colo de A vrig,
inspre Sacadate-Glimboaca, unde intalnete Div. 51 de Hon-
vezi (Tan arky ), car e acopera debarcarea trupelor Armatei
:a IX-a ina mice, dela Sebe;; .
Ca rezerve de sector, Armata I dispune de Div. 12 l a
Carbuneti, in rezerva grupului de Jiu; de Div. 13 la Ca-
1imane;;ti, rezer va cur and folosita l a aripa dreapta a
Corpului de Olt :;;i de Div. 20, care acopera Dunarea. I ar
ca r ezer va de armata, are Div. 2 l a Strehaia.
1
) La s t anga, Div. 3-a romana trecuse prin p asul Bra-
nului, st rabatuse muntii Per;;anilor ;;i ajunsese la 9ercaia.
La centru, Div . 4-a r espinsese pe inamicul care incercase
s'o opreasca in valea Timiului, ocupase Bra;;ovul ( r 6j 2g.8)
a]unsese l a Feldioara. La dreapta, Div. 6- a debu9ase
din valea Buzaului, ocupase Sf. Gheorghe 9i se apropia de
cotul Oltului. La 21 August ( 3 Septembrie) Gener alul Ave-
r escu luase comanda acest ei armate i incepuse pregati-
1ile in vederea trecerii Oltului.
Div. s-a care p atrunsese in Ardeal prin pasul Bratocei,
-er a r etrasa in a doua linie i depaita de Div. 22-a care
venia sa se intercal eze intre Div. 4-a ;;i Div. 6-a intre Fel-
.dioara ;;i Sangeorz spre a intari micare aripei ocolitoare
a. armatei. I ar ca rezerve de armat a, pe l anga Div. s -a ,
ACOPE RIREA GRANITE!
La aripa dreapta a dispozitivului romanesc, Armata
de Nord (General Presan) , care avea inaintea ei
Div. 6r A. U., debu;;ase din Carpatii Moldovei prin
vaile Uzului, Bicazului
Bistricioarei, in vaile superioare ale
Oltului, perpendiculare pe linia ei de inaintare,
ocupase campia Secuilor. Se oprise aci pentru a se
regrupa, apoi patrunsese pe urmele inamicului, in
muntii Gurghiului, Harghitei ;;i Barotului, ultima
bariera care o despartia de vaile Tarnavelor ;;i Mure-
;;ului mijlociu, caile fire;;ti de acces spre inima Tran-
silvaniei
1
).
Armat a II-a mai dispunea i de Div. 21-a adusa d ela Baicoi
la Bra;;ov.
1
) La stanga, Div. 8-a (G-1 Patracu), cucerind mun-
tele Sandor deschisese calea Oituzului Div. a 2-a de
9i care ocupase T argul Secuiesc. Ea oblicase
a poi spre Nord-Vest, pentru a coopera l a invaluirea Mercu-
r ei-Ciucului, at acata dela Nord ;;i del a Est, de Div. 7-a
( G-1 I strati ) car e debu9ase prin vaile Uzului 9i Ghime-
9ului .
Mai l a Nord, Brigada 4- a mixta, strabatuse p asul Bica-
zului 9i ocupase Gh eorghienii, in timp ce l a extrema dreapta,
Div, 14 ( G-1 Par aschiv Vasilescu ) f acand legatura cu Ru;;ii
in r egiunea Dornei, inaintase' n muntii Calimani prin v alea
Bistritei , ocupand T ulghe9ul, Borsecul 9i Toplita. In f at a
acestei situatii, inami cul incercase .sa reactioneze, intorca.nd
prin valea Dornei, flancul Div. 14-a, dar mi9carea lui
fusese obser vata 9i oprita la timp de trupele romane9ti.
TRE CEREA J.VIUN'fiLOR
SOCIOLBUC
_.>c
:mata
ea ei
prin
lui

::e,
1 a se
m, in-
:ltima
l[ure-
Tran-
:B aicoi
mun-
:! -a de
blicase
llercu-
i>. 7-a
;hime-
_ Bica-
:-eapta,
Rw;;ii
: v a:lea
:n fata
orcan'd
lui


H.ASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
8gi
RECUNOA$TERE_ I N OFE!'ISIVA
Contra ofensiva lui 111 ackensen in Dobrogea
In timp ce armatele inaintau astfel victo-
rioase in Transilvania, Bulgaria- care un
moment- declara rasboiu Romaniei si Mackensen
-prime a dela Marele Cartier german sa a tace
imediat, prin suprindere, in Dobrogea. Obiectivul sau
-era sa infranga armata romana inainte de sosirea
ajutorului rusesc
1
).
Pe cand aripa llll dreapta ameninta Bazargicul,
aparat cu de Div. rg-a, (G-1 Arghirescu),
:grosul fortelor ataca, la stanga, Turtucaia.
1
) Nu est e bine lamurit daca Bulgariei a fost
reala (provocata de dificultatile interne ca;mnate de obo-
s elile rasboiului, de teama ca Puterile centrale, cu care se
legase Bulgaria, vor invinse din rasboiu, ori de in-
_grijorarea ca soldatii bulgari vor refuza sa se bata cu
frati de rassa ;>i de lege, protectori seculari ai
tarii lor; - sau daca ea n ' a fost dedit o manevra diplo-
matica, destinata sa in;;ele vigilenta Romaniei.
Conducatorii de atunci ai Bulgariei au incercat, mai
t arziu, sa acrediteze ultima ipoteza. Fapt este insa, ca
primul ministru bulgar, Radoslavoff, facuse ministrului
Romaniei la Sofia, propuneri sa i se mijloceasca o im-
pacare cu Rusia; ca puterile Intelegerii facusera chiar
oarecare Bulgariei ;;i generalii inamici martu-
risesc in memoriile lor, fara inconjur, satisfactia ca teama
privitoare la refuzul de a se bate al soldatilor bulgari,
1mpotriva Ru;;ilor, s'a dovedit neintemeiata. Nu-i exclus
ca aceasta teama sa fi intrat printre motivele care au
-determinat Puterile centrale sa atace Romania, prin Do-
brogea, inainte de sosirea trupelor
INAINTAREA IN TRANSII,VANIA
Infatisarea terenului era foarte favorabila unui atac
Apropierea ll.niei de rocada: Rusciuc,
Razgrad, $umla, Varna convergenta drumurilor
ce due din aceste centre spre cele trei puncte de
aparare ale dispozitivului romanesc: Turtucaia, Sili-
stra Bazargic, in unghiu defensiv, permiteau:
r) concentrarea rapida a fortelor inamice in jurul orica-
ruia din cele doua puncte inaintate ale acestui dispo-
zitiv (Turtucaia Bazargicul) 2) impiedicarea
oricarei interactii a grupurilor prin izo-
larea Silistrei. Chiar fara a dispune de forte superioare
un comandant abil putea deci realiza in
orice moment, pe acest front, numai prin judicioasa
lor grupare, 0 superioritate de mijloace
in punctul ales pentru a da lovitura. $i Mackensen
era prea abil spre a nu profita de aceasta situatie
1
).
1
) In afara Div. a I2-a bulgara, in;;irata pe Dunare dela
Vidin la Rusciuc, -Armata III-a bulgara cuprindea un
grup ofensiv concentrat la granita Dobrogei.
I,A ATAC
L a stanga grupului de atac, pe drumurile ce converg
dela Rusciuc Razgrad spre Turtucaia aparata de Div.
I7-a romaneasca (Ig batal. cu 29 baterii ), erau concentrate:
deta;;amentul Hammerstein (I batal., 3 esc. 3 baterii )
la Tetovo ;;i Div. 4-a bulgara Preslav (I7 batal., cu 24 .
baterii ) la Balbunar. Total: I8 batal., 3 esc. 27 baterii.
La dreapta, cu fata spre Bazargicul aparat de Div. Ig-a
romaneasca, (I9 batal., I esc. 7 baterii ), erau concen-
trate: Bg. I din Divizia 6-a bulgara Vidin (8 batal., cu 6
baterii ) la Iaz-Tepe ;;i deta;;amentul Kantardgief (4 batal.
cu 3 baterii ), care acoperea garnizoana Varnei (8 batal.
cu 3 baterii ). Total: 20 batal. cu I2 baterii.
La centnt, pe drumurile ce due prin ;Kamanlar Aca-
danlar spre Silistra aparata de Div. 9-a romana (r6 batal.,
r esc. ;;i I7 baterii ), Div. I-a bulgara Sofia sta gata sa in-
tervina cu grosul (22 batal., 4 esc. ;;i 17 fie coope-
rand cu Brig. I (6 batal. ;;i II baterii ) concentrata la Har-
;;ova, la atacul Turtucaei pe la Est; fie impiedicand cu Brig.
3-a concentrata la Kamanlar, interventia Div. I9-a ro-
mana in sprijinul cetatH atacate; in timp ce dreapta ei
(Brigada 2-a concentrata la Sarvi), atacand Silistra pe la
Sud cauta sa imobilizeze in acest sector Div. a 9-a. romana.
Tot la centru, dar mai la dreapta, Div. I cavalerie bul-
gara era gata sa opereze deopotriva defensiv catre Silistra
prin Kurtbunar, spre a impiedica cooperarea Div. 9-a ro-
mana cu Div. 19 care apara Bazargicul, sau pentru a
sprijini direct, prin invaluire pe la Nord, atacul deslantuit
contra acestui ora9 pE: la Est de Brigada I-a a Div. 6-a
;;i pe la Sud de deta9amentul Kantargieff.
SOCIOLBUC
Sgz
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
Biitalia dela Turtucaia
Amenajata in cap de pod 9i destinata sa slujeasca
drept baza de operatii in cazul unei ofensive romane
catre Sud, Turtucaia ramasese un punct inaintat,
expus invaluirii, . dupa adoptarea defensivei pe acest
front. Lipsita de comunicatii peste Dunare cu malul
romanesc, izolata de restul frontului dobrogean
intr'o regiune cu populatie ostila Romaniei, avand
fortificatiile neterminate, artileria grea neinstalata
complet si fiind aparata de unitatii de militeni ne-
instruiti slab incadrati (Div. , 17-a G-1 , Teodo-
rescu), dar mai ales comandata fara discernamant,
daca n u cu u9urin ta, Turtucaia a vea sa fie o prada
u9oara pentru un inamic nu mult superior numeri-
ce9te, dar darz 9i experimentat, sa obtina
o superioritate locala de forte in momentul decisiv
avand o superioritate nediscutata de foe, in spe-
cial de artilerie de toate calibrele.
N ein telegand
primejdia tactica
a a p ararii unui
cap de pod fara
pod, convins ca ce-
tatea e inexpu-
gna bila, coman-
dantul roman
dispusese
1
fortele
in semicerc, in loc
sa caute men-
tine cu orice pret
deschis drumul
spre Silistra, spre
care a vea ordin
dela comandantul
anna t ej sa se re-
traga la nevoie.
Sigur cava fi ata-
cat din spre Apus,
comandatul ceta-
MARE$ALUL MACKEN SEN
tii, isi concentrase
rezervele in acest sector in celelalte
tactica rezistentei << cu orice pret >> cum i se ordo-
nase, peste dispozitiile armatei, de ofiterul de lega-
tura al Marelui Cartier. Aceasta nesocotire a impre-
jurarilor obstinatia de a nu schimba dispozitivul
apararii, chiar atunci cand fu evident ca efortul inamic
purta asupra sectorului sud-estic, fura fatale apararii .
La 2 1 August, Hammerstein deslfin-
tuie ofensiva spre Staroselo, pe care trupele romane
11 parasesc fara lupte, spre a-1 relua a doua ;-.i.
Covar:;;ite de focul masiv al artileriei grele inamice
concentrata in sectorul de miaza-zi, unde ataca Div.
Preslav, unitatile lasara pe sa
se infiltreze in ziua de 23 August intre punctele de
sprijin 8-rr ale primei linii de aparare. Zadarnic
ordona comandantul contra-atacuri repetate pentru
despresurarea punctelor inconjurate. Violenta bara-
jului inamic sdruncina moralul contra-atacatorilor.
Acum inamicul desemnat de impresu-
rare a cetatii. In vreme ce unitati inamice tot mai
numeroase patrund inlauntrul centurii forturilor, Bri-
TRUPE DIN DIV. 15-a GATA SA PLECE IN AJUTORUL
TURTUCAE I
gada r-a 3-a a. Div. r Sofia taie care
leaga Turtucaia de Silistra.
La cererea comandantului cetatii, Marele Cartier
roman trimite ajutoare. intrebuintate , uni-
tatile din Div. 15-a trimise in ajutor, in lac sa
fie folosite pentru o de despresurare, sunt
irosite in grupuri mici , in contra atacuri sterile, din
launtrul cetatii, spre Daidar Antimovo. Rau
conceput executat fara vlaga, at acul Div. g-a pro-
nuntat dinspre Silistra la 23 August , cu misiunea
de a despresura cetatea, nu sa clatine
unitatile care ii taie drumul dilare pe
Sist emul de aparare al cetatii este astfel dislocat.
In unitati se produce panica. Zadarnic incearca sa
reziste pana la capat comandantii izolati. Incon-
jurati in forturi, ori la Nord de sunt
sau capturati. Cativa scapa aruncandu-se in Dunare.
Un grup de viteji din Reg. 84 Infanterie
croiasca drum printre atacatori in spre Silistra,
dovada ca Div. g-a ar fi putut daca ar f:i
insistat. Spre a nu cadea in mainile
comandantul cetatii Turtucaia pe o ve-
deta, din ordinul Marelui Cartier. Lipsita de co-
mandant de orice nadejde de scapare, garnizoana
se preda in dupa amiaza zilei de 24 August/6 Sep-
temvrie.
OSTA$ CAZUT P ENTRU PATRIE
SOCIOLBUC
re
er
mi-
sa
unt
1
lin
au
ro-
'
nea.
rrne-

cat .
sa.

1 .

are.

ra.
fi
Uui ,
ve-
co-
na
:>ep-
RASBOIUL PENTRU: INTREGIR:?A NEAMULUI
893

SCHI'fA BATALIEI DELA TURTUCAIA
Desemnata in captivitate de (rastumata)
Batalia dela Bazargic
In timp ce inamicul deslantuia atacul impotriva
7urtucaei, comandantul Armatei a III-a, Generalul
Aslan, rau informat la ca totul merge bine in
-cetate, ordona Generalului Zaiancicowsky- coman-
dantul Corpului rus
1
), care a sosit pe vechia granita
dobrogeana- sa atace spre Bazargic, spre a recuceri
pierdut in ajun prin Div. rg-a.
Consecvent, Zaiancicowsky isi . indreapta toate. for-
1:e1e spre Sud, pentru a ordinuL
Informat insa, mtre timp, de inrautatirea situatiei
Ja Turtucaia, Aslan revine a doua zi, ordonand atat
Div. g-a, di,n Silistra, cat Corpului rusesc -
pe care-1 banuia la centrul dispozitivului ruso-ro-
man- sa renunte la ofensiva spre miaza-zi si sa
s e' ndrepte cu fortele disponibile spre
pentru a degaja Turtucaia.
Surprinsa in risipire de ordinul lui Aslan, Divizia
g-a (G-ral Basarabescu) imediat spre
(23 August), pentru a cadea in spatele
Brigazii I a Diviziei bulgare (Sofia), care ataca
cetatea pe la Est. Oprita insa de front de t!upele
1
) Campus din: Div. Sarba, Div .. 6r ;;i Div. 3 Cv.
EFECTELE ARTILERIEI GRELE
Brigazii a III-a a divizii, care s'au i:p.filtrat
intre Turtucaia Silistra, intarindu-se calare pe
atacata de flanc dinspre Miaza-zi de reg. g
de cavalerie bulgar, ea se retrage - cum am vazut-
' in graba spre Silistra.
Cat despre Zaiancicowsky, care a inaintat mult spre
Sud in ajun, el e acum prea departe ca sa mai poata
interveni cu folos in ajutorul Turtucaei. El se multu-
sa rupa lupta inceputa la Bazargic, retra-
gandu-se spre miaza-noapte, legat spre stanga cu
Div. rg-a romaneasca.
Ramasa astfel izolata la aripa dreapta, impotriva
fortelor care, dupa ce au cucerit Turtu-
caia, se regrupeaza contra ei, Div. g-a
la 27 August, fara lupta Silistra, cu toate ca -
spre deosebire de Turtucaia inaintata izolata-
Silistra era legata de Muntenia cu un pod de vase
forma un pivot solid in dreapta liniei de aparare a
vechei granite
romanesti.
de
le C-tul
Di viziei a g-a,
Generalul Basa-
ra bescu e inlo-
cui t prin Gene-
ralul Petala . iar
C-tul Dlviziei a
rg-a, Generalul
Arghirescu e in:-
locuit prin Gene-.
ralul
nu.
Situatia fron-
tului
era gra vade oare-
ce presiunea ina-
mica se mentinea
puternica.
MARE$AL UL A VERESCU
REVIZUIREA PLANULUI ROMANESC DE
OPERATII
Consiliul de rasboiu dela Peri: oprirea ofensivei din
Transilvania
In fata primejdiei, Marele Cartier romanesc
vaie, conceptiiJe.
La consiliul de rasboiu, convocat in graba la
la 25 August, Generalul Averescu prqpune schimba-
rea planului de operatii, prin stramutarea centrului
de greutate de pe frontul de Nord pe eel de Sud.
Impresionat, Marele Cartier oprirea ofen-
sivei din Ardeal. Diviziile din rezerva armatelor care
lupta pe frontul de Nord sunt retrase trimise in
Dobrogea. Armata ruso-romana din Dobrogea, pusa
sub comanda Generalului .Zaiancicowsky,
ordin sa se retraga pe linia Cuzgun-Caraomer, situata
in vecinatatea vechei granite. Averescu
pe Aslan la comanda Arma tei a III -a, care se va
reorganiza la Sud de cu intentii ofensive;
iar Crainiceanu ia locul lui A verescu la comanda
Anna tei a II -a.
SOCIOLBUC
894
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
Batalia de pe vechia granifa a Dobrogei
Impotriva trupelor ruso-romane care, s'au re-
tras in mare graba, au isbutit sa faca front neintre-
rupt in unghiu ofensiv, pe linia: Lacul Oltina, Aptaat,
Caraomer, Mangalia
1
), Mackensen, care regru-
pat fortele
2
)' deslantuie 0 noua ofensiva in ziua de
I Septemvrie. Atacu1 principal se da impotriva
Div. g-a la rasarit de lacul Oltina, uncle Macken-
sen a concentrat o puternica artilerie. Scopul sau e
sa deslipeasca de Dunare trupele sa le
arunce in spatele spre mare, ocupand podul
dela Cernavoda, pe care
de 1-ar stapani ar ame-
ninta din spate toata ar-
mata romana care lupt a
pe frontul de Nord. Ar
fi o lovitura decisiva, in
stare sa inriureasca tot
restul opera tiilor.
Noul co mandant al
frontului dobrogean, Za-
iancikows k y, incearca,
fara succes, sa o pareze,
atacand cu centrul spre
Aptis, spre a arunca pe
inamic in Dunate. Nere-
usind si fiind amenintat
si fie 'intors de dreapta
lui Mackensen, care ataca
la randu-i, Zaiancicow-
sky ordona .retragerea.
Al doilea consiliu:
ofensiva pe doua
fronturi
U n al doilea consili u
de rasboiu se aduna la
la z Septemvrie,
spre a face fata situatiei.
Aci insa, descurajarea din
primul ceas a facut loc
unui nou spirit, ofensiv.
infaptuit prin ducerea frontului romanesc pe
conform planului initial. Moldova ar putea deveni
astfel o baza solida pentru restul operatiilor.
Tactic, se'nfruntau aci doua vechi. tradi!ii mili-
t are : indrazneala, care cere unirea puterilor pentru_
sdrobirea massei principale a cu iscusinfa,
care prefera sa-l in punctul slab.
eisbutind sa'mpace parerile sfetnicilor sai, Ma-
rele Cartier roman iese din incurcatura, hotarind ofen-
siva .. pe amandoua fronturile!
Dupa solutia adoptata, armatele a II-a a IV-a,.
care au sa faca legatura intre ele pe Oltul
superior, vor relua inain-
t area, spre a pune sta-
panire pe caile de pa-
trundere spre inima Tran-
silvaniei
1
).
Pe frontul de Sud, in
timp ce rezervele trimise
din Ardeal, a tacand pe-
inamic de front, vor ajuta_
armatei de Dobrogea sa-l
fixeze pe linia
Co badin-Tusla, prega ti ti
inca din timp de pace,.
la sud ul liniei de rocadi
Cernavoda-Constanta, Ar-
mata de Dunare va trece-
fluviulla Flamanda, spre-
a cadea . in spa tele ina-
micului a rasbuna Tur-
tucaia.
Preconizatorul opera-
tiei, Generalul Averescu,.
(( semanatorul de ofensi-
ve >>, cum 1-au poreclit -
poa te far a a se gandi la
maretia ce strabate, peste
hula, prin epitet - ad-
versarii, e numit coman-
dantul grupului de ar'-
mate care lupta pe fron7
tul de Sud,
Unii -in cap cu Ave-
rescu - preconizeaza de-
gajarea Dobrogei printr'o
lVIARE$AI, UI., PRESAK
C oncentrarea pentru
operafiile dela Sud
riposta fulgeratoare peste Dunare, in spatele
nului. 0 massa de manevra trecand Dunarea la Sud de
s,i cazand pe liniile lui de comunicatie, 1-ar
sili imediat sa se retraga indaratul bazei lui de operatii.
Al!ii -in cap cu Presan- socotesc in-
treruperea ofensivei din Ardeal in plina
tactica, atunci cand armata romana are pe acest
front o superioritate netagaduita de forte. Dupa el,
<< gatuirea >> frontului romanesc nu s'ar putea evita
decat prin largirea spatiului de manevra, largire de
1
) Corpul rus diviziile la centru, .intre
Div. g-a a Ig-a
2
) la stanga Brigada german a Bode, cu arti-
lerie, la cen tru cele 3 di vizii I, 4 6 ;;;i la
dreapta Det. Dobrici in linia I Div. I Cv. in rezerva.
In executarea acestor
dispozitii, cinci divizii sunt trimise spre
Dobrogea
2
), unde interventia lor sa fixeze
efectiv pe inamic pe linia Ras,ova-Cobadin-Tusla, spre
primei decade a lunei Septemvrie.
In acest timp, alte s,ase divizii romanes,ti
3
) se
adunau la Sud de in vederea trecerii
Dunarii la Flamanda, fixata de Generalul Averescu
pentru a doua jumatate a lunii Septemvrie.
1
) Armata II-a va forta trecerea Oltului, a IV-a,
muntilor Gurghiului, Har ghitei ai Barotului, care-i inchide-
accesul in vaile mijlociu Tarnavelor.
2
) Div. 2 i}i I2 dela armata I ; Div. 5 zr dela armata
II; Div. I.') din rezerva generala. Dintre acestea; Div. 2.r
destinata .mai' intai Dobrogei, va fi trimisa armatei a
In ajutorul mai i}i Div. II5.
3
) Div. Io, I6, IS, 2I, 22 I cavalerie.
SOCIOLBUC
,me;;,.
I -
c\enl
l:rur
mtr:
I


fen-
, in
; ""' ise
pace,
pcada
ia, Ar-
t rece
spre
ina-
Tur-
cestor
spre
, spre
arier a
chide
mat a
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMUI.,UI
sgs
PONTOANE IN DRUM SPRE FLAMANDA
Reluarea ofensivei romdne in Transilvania
In Ardeal, oprirea ofensivei romane;;ti a ingaduit
inamicului sa se intareasca nestingherit, in pozitiile
pregatite dinainte
1
), a;;teptand rezervele care incep
sa-i soseasca in ajutor
2
).
De;;i slabite, prin retragerea rezervelor, arma-
t ele a II-a a IV-a
3
) reiau ofensiva la z
Septemvrie.
Ofensiva Armatei a II-a: Bdtdlia de pe Olt
Pe cand centrul Armatei I , angajat pe valea Streiu-
lui, se la Pui, in defileul de cele
dintai elemente ale Armatei a IX-a germane
4
) (r-
r o Septemvrie), a caror presiune o silesc sa para-
1
) Div. 7I ina micii s ' a oprit pe iniiltimile dintre Olt
Tarnave, de unde domina trecerile Oltului; iar Div. 6I
'a intiirit cu dreapta in muntii H arghitei l a Vliihita, cu
centrul in muntii Gurghiului l a Ibiin e;;ti ;;i cu stanga in
defileul Mure;;ului, la Rii;;tolita.
2
) In aj utorul inamicului, aleargii, intr'adeviir, spre Olt,
Corpul de cavalerie al lui Schmettow, care acoperii spre
Rasarit concentrarea Armatei a IX- a in zona Deva-Media;;;
:ar p e Mure;;ul mijlociu sosesc zilnic, in ajutorul lui Arz,
r upe proaspet e.
Astfel, printre t r upele armatei lui Arz, vin sa se inter-
caleze treptat , diviziile: I6, 37 ;;i 39 A. U., acoperite de
Brigada I cavalerie, avand inrezerva: Div. 72 A.U. in t ali-
:nani ;;i Div. 89 germana la Targul Mure;;.
I n curand, Armat a de Nord va avea in fata ei, in loc de
d oua divizii, trei corpuri de armata_ La Nord, Corpul XVI
a ustro-ungar (Dilr . 72 ;;i Yz J?iv. 37) va face fata in Calimani
=:)iviziei a I 4- a . La centru, intre Mure;; ;;i Tarnava, Corpul
YI a ustro-ungar (Det. H ettinger, Div. 39, Det. Czecsi ;;i
:Jiv. 6I ) va face fata diviziilor 7 ;;i 8 romane;;ti. La dreapta,
-2orpul I german (Morgen, cuprinzand : Div. 7I, Div. 89
german a Bg. I6 de L andsturm) va incerca sa opreasca
::::n.v . 2-a cavalerie romana sa progreseze intre Olt ;;i
-=:arnave, apoi, trecand in compunerea Armatei a IX-a, se va
spre Sud asupra Armatei a II-a romane, pe Harti-
"' ciu.
:s Amandoua armatele care constituesc grupul ofensiv
mai numarii decat 7 divizii. Armata II- a: Div. 3, 4,
22; Armata IV-a: Div. 7, 8, ;;i q. De altfel, Div. 22
"'" ii ea retrasii in curand dela Armata II-a trimisii
-=- --:::J.atei a III-a, l a Dunare.
0 brigada din torpul alpin ;;i Div. I_87
seasca un moment basinul
1
), Armata.
II a trece Oltul luptand, impotriva inamicului care
a distrus toate podurile dela Hoghiz la Beclean
;;i tine vadurile sub focul artileriei ;;i al mitralie-
relor .
In timp ce Brigada z-a de cavalerie, care a ina-
intat mult spre Vest, e oprita la Voila, pe stanga
Oltului, de artileria inamica dela Cine, Div. 3-a trece-
apa, prin vad, la st anga armatei, pe trei coloane,
pe la Crihalma, Halmagiu Galati.
La dreapta ei, Div. 6-a cotul Oltulni, prin
Baraolt, catre Cohalm in timp ce la cen-
tru, Div. zz-a t aie deadreptul prin Bogata-Olteana,
spre Homorod. Oprita de inamicul, care- din pozi
tiile dela Ugra - tine sub foe podul dela Hoghiz_
Div. zz-a trimete un regiment sa treaca Oltul prin
vad pe la de jos, intorcand pozitia
ocupand Homorodul.
Div. 4-a a doua zi spre anga-
jand':l-Se la Calbor, in ajutorul Div. 3-a; in timp
ce Brigada de cavalerie isbute;;te 9i ea sa treaca
Oltul pe la Beclean.
La 4 Septembrie, toata Armata II-a e pe dreapta
riului, peste care pionerii arunca pod la Venetia.
Ofensiva Armatei a IV-a: Bdtdlia dela Odorheiu
Armata de Nord isi deslantuie ofensiva succesiv.
Pe cand Div. z-a aleargi spre
spre a face legatura cu Armata II-a la trecerea Oltu-
lui
2
), Div. 7-a romana ataca pe Szabo la Vlahita, la
6 Septemvrie, 11 scoate din pozitie la 7 ;;i a doua zi
ocupa Odorheiul. La centru, Div. 8-a inainteaza
apoi in muntii Gurghiului , ocupand regiunea Praidu-
lui isgonind pe din pozitiile dela Ibane;;ti
la rr Septembrie. In Div. 14-a ataca CQ
dreapta la r6 Septembrie, la Rastojnea, alungand pe
inamic pana la de Sud a defileului
la Deda.
1) Deta;;. Col. Scarlat escu il va r ecuceri totu;;i temporar,
l a I I Septembrie, printr'un indraznet atac de fl anc, pro-
nun tat prin p asul Valcanului.
2
) Impiedicand astfel Div. 7I inamica sa-;;i sprijine vecina
Nord.
CAZU'.J.'I I N I,UPTA DET,A sA.i).$EL
.......... , - '
SOCIOLBUC
:896
\..;....1.. \
. ENCISLOPB;DIA.. ROMANIEI
INCEPUTUL CAMPANIEI
.............. ,
i
'
, ,,
' '.
. .,-.
/
__, .,
Ofcznsiva romano din Transilvo ...
ContraoPcznsivo inomic6 in .
Turtucaio 9i Bazorgic.
MODlffCAREA PLANULUJ ROMANESC
DE OPEAATfl

i
\,
,

I
i
;,
\
, ,_,(,_,,
I
/
,
..... .J
.BMalii/e de Ia Olt
ckpe granito vachei Dobroge.
A.III.B: '-., ...


w
Cr:
7
Q-
(D
' "'("
Q--
(0

SOCIOLBUC
l
"i
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
INTERVENTIA ARMATEI A

\'
,
.... l ." "'-
J
(
,
flamo
Sibiu.
lui falka.nhoyn.
- .
OffNSIVA INAMICA DIN
TRANSILVANIA
..... ,_
i
,

I
r .
,
,
/'
. r'
' 'i
''-""--.
Rerragerea Armorei all-a.
Botoliile delo qi
Armata.; de Nord.
;)
v, ___ A./1/.8,

-.,,\._

o:
..
""("
0::
(0
897
57
SOCIOLBUC
898
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
INTERVEN'fiA ARMATEI A IX-a GERMANE
IN ARDEAL
Situafia operafiilor la sfdritul primei luni de riisboiu
Cu toata aparenta potrivnidi, rezultatulluptelor de
pana acum era favorabil mai ales inamicului . Intar-
ziate de efectul moral al infrangerilor suferite pe fron-
tul de Sud, armatele romane din Ardeal nu isbutisera
in prima luna de operatii realizeze obiectivele,
facand legatura intre ele pe linia Cat
despre inamic, daca Mackensen nu isbutise sa obtina
GENERALUL F AI , KENHAYN
o victorie decisiva
in Dobrogea, sco-
tand din lupta ar-
m a tele noastre
dela Sud, - el is-
butise sa
execute ordinele
primite dela Carti-
erul german, imo-
bilizand pe acest
front, cu cele 7
di vizii ale sale, r 6
divizii ruso-roma-

1
) . Profitand
insa de intarzie-
rea slabirea ar-
matelor romane
din Ardeal, rezul-
tate din acest fapt,
Armata a IX-a
germana- pusa dela 6 Septemvrie sub comanda
lui Falkenhayn- terminat nestanjenita concen-
trarea
2
) , din a doua decada a lunii
Septemvrie, initiativa operatiilor de pe frontul ro-
manesc.
Ofensiva contra Armatei I romaneti
Astfella 13/26 Septembrie, zece zile dupa conferinta
Marelui Cartier, care schimbase orientarea efortului
romanesc, patru zile inainte de data hotadta
pentru trecerea Dunarii la Flamanda, Armata IX-a
germana- care intre timp respinsese, cum va-
zuram, prea prudentul Grup de Jiu al Armatei I -a
din defileul spre vechea granita- ataca la
Sibiu, Grupul de Olt, incercand sa-l nimiceasca
printr'un atac frontal combinat cu o dubla invaluire
a aripilor.
1
) ro in Dobrogea, 6 in Muntenia la Sud de
2
) Armat a IX-a germana cuprindea la inceputul lui
Septembrie : Corpul d e cavalerie ( Schmettow) com pus din
Div. r Cv. A. U. ;:;i Div . 3 Cv . germana, Corpul alpin bavar ez
(Krafft von Dellmensingen ), ceva mai tare ca o divi zi e
;:;i Corpul XXXIX (Staabs ) (Div . 51 Hv., 76 A. ;:;i 187 G.).
Dupa batali a dela Sibiu, i se va mai adauga ;:;i Corpul I
german (Morgen ) luat dela Armat a 1-a (Div. 8g G., ;:;i Div .
71 A. U. ).
Diviziile ina mice er au mai mobile ca cele romane;:;ti ,
fiind constituite numai pe 3 r egimente. De;:;i cu efective
mai mici, ele erau dot at e cu o puter e de foe mult supe-
rioar a , d at orita numarului consider abil de arme automat e
(54 mitralier e de regiment) ;:;i de guri de foe, ce intrau in
dotatia lor. Pe deasupra, armat a dispunea de o puterni ca
artilerie gr ea, mergand p an a la mortierele austriace Skod a
de 305 mm.
Biitiilia dela Sibiu
In vreme ce Corpul alpin bavarez, comandat de
generalul Krafft von Dellmensingen, dupa un
de pa tru zile peste creste
1
) , sa surprinda
siguranta Corpului de Olt, amenintand sa-i inchida
dinapoi, trecatoarea prin care se leaga cu tara,
Corpul de cavalerie al lui Schmettow, intarit cu
artilerie grea, coborind intre Avrig Porumbacu,
se interpune cu indrazneala intre dreapta acestuia
Armata II-a romana care opereaza in regiunea
In timp, Corpul XXXIX (Staabs)
deslantuie impotriva lui atacul frontal in jurul Sibiului.
Atacat cu indarjire pe stanga dinspre Dealul
(Gregoriberg), Cristian Orlat
2
) , de
un 1namic care dispune de o superioritate zdrobitoare
de artilerie arme automate
3
), Corpul de Olt
rezista toata ziua de 13 Septembrie, cu Div. 23 la
stanga, pe linia Gura-Raului-Poplaca-$elimberg
cu Div. 13, la dreapta, pe linia Hermann-Saca-
date-Avrig. Dar, lipsit de rezervele trimise spre
miaza-zi sa deschida cu forta defileul Oltului, in
care coloanele diviziei fusesera atacate cu focuri, in
ajun, Corpul de Olt retrage peste noapte stanga,
pe linia Cisnadia-
Atacat din nou, a doua zi, pe dreapta dinspre
Glimboca-Sarata spre Avrig Sacadate, pe stanga
la Cisnadii, Corpul de Olt mentine pozitiile prin
contra-atacuri repetate, pana'n momentul in care,
inamicul, ocolind cu dreapta pe la Valare,
sa ocupe platoul in spatele pozitiilor ro-
dela Gura
Raului. Corpul de
Olt se retrage
a tunci pe linia
Magura-
Racovita, facand
cere in jurul Tal-
macilor.
Ziua a treia a-
duce desnodaman-
tul ba taliei.
Ameninta t sa
fie invaluit de
Krafft, care tine
sub foe trecatoa-
rea Oltului, de
Schmettow, care
s'a strecura t in
ajun pe sub mun-
te, la Cetate, 'de
unde tine sub foe
pasul Scar a ; in-
GHNE R AI ,UL CULCE R
capabil sa mai reziste presiunei exercitata pe stanga
asupra Div. 23 care a cedat la pe dreapta,
asupra Div. 13, care s'a retras spre 9i
1
) gjzz- rz jzs Septembrie, peste v arfurile Stramba,
Candrelul, Stefle;:;ti ;:;i Negovanul ; de unde se despartise,
un grup apucand spr e Caineni p est e muntii Robu ;:;i Mur-
ga;:;ul, altul pest e Varful Mar e spre Turnul Ro;:;u, al t reilea.
pest e Preajba, spre Boita.
2
) Div . 76 A. U, 51 de Honvezi r 87 germana.
3
) 63 b aterii contra r8 ;:;i 207 mitraliere contra 39
SOCIOLBUC
t de
tara,
' t cu
are
e Olt
23 la
care,

or ro-
t ang a
::eapta,

39
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
899
_ :erzand contactul cu restul trupelor, Comandantul
:Orpului de Olt- care retras inca din cursul
ei trenurile de lupta spre Boita- da, demoralizat,
_ sear a zile, or din de retragere fiecaruia
h razletire.
Div. 'r3-a retrage oamenii prin stanga Oltu-
.... ::ri, peste munte, pe potecile de pe Surul, para-
. artileria; iar Div. 23 se retrage prin defileu,
ecima ta de focul ne-
ta tor al inamicu-
, care bate soseaua
cu focuri, diU: loc in
:oc, care tre buie
gonit cu armele dela
Gura Lotrioarei.
Reacfiunea romanii :
ofensiva A rmatelor
II i IV
Desmeticit, Marele
Comandament ro-
man in tervenise in tre
timp, luand masuri
pentru indreptarea
ituatiei.
sale din ajun. Batalia dela Sibiu, a doua mare ba-
talie din razboiul romanesc, este pierduta.
Riposta germanii pe Hartibaciu. Retragerea Armatei II
Ofensiva combinata a armatelor a II-a si a IV-a
punea pe inamic intr'; situatie
serioasa. Din nefericire, Generalul Crainiceanu nu
are nicio rezerva la indemana, spre a exploata suc-
proaspete
din Divizia zo-a por-
nisera din Rega t sa
deschida pe la Sud
PU$CA MITRALIERA IN ACTIUNE
cesul. ca Fal-
kenhayn poate reac-
tiona la timp, impin-
gand in golul dintre
cele doua arm ate
d Divizia 8g-a
germana, din rezerva
armatei lui Arz, tre-
cuta Armatei a IX-a.
invingator, Crai-
nicean u trece din
aceasta pricina pe
dealurile dela Nord
de Cine, prin clipe
grele. de su-
perioritatea inamicu-
1 ui la t tc-
mator ca aripadreap-
ta a lui Falkenh<>
yn
1
) sa nu-i taie ca-
lea pe 1a
defileul Oltului, aparat pana atunci cu mijloace
improvizate, din initiativa hotadta a Locotenentu-
lui-colonel Toma Popescu. Ele izbutesc sa impinga
pe Alpini inapoi, spre muntii Robu
In timp, Armatele a II-a a IV-a primesc
ordin sa reia ofensiva.
Biitiilia dela Praidu-Sovata
Armata dela Nord deslantuie la 14 Septemvrie
ofensiva dela Praidu-Sovata. In timp ce dreapta ei,
invingatoare la la Casva, inainteaza ca-
tre Reghinul Sasesc, iar stanga i se apropie de
risturul Secuilor, Pres an a taca in spre $iclod
Atia, amenintand sa rupa centrul frontului lui Arz.
Biitiiliile dela Carfioara-Porumbac i Barcut-Moha
Armata II-a pornise ea vijelos, spre Vest, tot la
I4 Septemvrie.
La r6, Divizia 4-a da peste cap, pe stanga Oltului,
_a avangardele lui Schmettow. La 17 il
din nou la Porumbac ajungea in campia
La centru, pe dreapta Oltului, divizia 3-a
::npingea spre Hartibaciu, cealalta divizie a lui
Schmettow (Div. I Cv.), care incearca sa-i taie drumul ,
apus de Cine. La dreapta, Divizia 6-a batea pe
.orgen la Barcut la Mohu (r5 r6 Septemvrie)
de Schmettow, patrundea pe inaltimile
Nord de Cine, in golul iscat astfel intre dreapta
_ ___: Arz stanga lui Falkenhayn.
:::n.n nenorocire, acest ajutor vine tarziu. Armata II-a
=::::1ge in campia Sibiului, numai a doua zi dupa re-
"'gerea Corpului de Olt (17 Septemvrie), ca nu
-= poa te culege roadele stra tegice ale victoriilor
Sud de Olt, - Crainiceanu ordona retragerea Ar-
matei a II-a pe o linie mai scurta (r6j29 Septemvrie).
Urmiirirea Armatei a II-a: Biitiilia dela' $inca
In ceasul primejdiei, Falkenhayn cu
totul alta tarie sufleteasca decat adversarul sau.
Fata de presiunea simultana a celor doua armate
ee-l incoltesc, el cere co-
mandamentul unic al fortelor dusmane din Transil-
vania (r7/3o Septemvrier pe Arz.
Credincios misiunei sale generale simtind unde
este punctul slab al dispozitivului romanesc, el re-
nunta sa urmareasca Corpului de Olt
in defileul Coziei, marginindu-se sa inchida acest
defileu cu ajutorul Corpuiui alpin. Regrupand ar-
mata a IX-a, redusa la Corpurile Staabs Schmettow,
el ataca Armata a II-a romana. Spre a obtineo supe-
rioritate absoluta in punctul ales pentru lovitura,
el nu sovaie de asemeni sa slabeasca si mai mult
I-a, impingand pe urma diviziei 89 tot
Corpul Morgen, astfel Armata II-a ro-
mana in retragere, pe care o ajunge la
o bate (22- 23 Septemvrie/s-6 Octomvrie), com-
binand superioritatea de mijloace a atacului de
front, cu manevre abile pe flancuri
2
).
1
) Care, dupa r etragerea Corpului de Olt, nu mai ar e
in fata celor 4 divizii ale ei, deciit divizia 4-a romana.
2
) Div. 76, sr :;;i I 87 germana contra Diviziei a 4-a tO-
mane. Datorita abilitatii sale manevriere, in tot timpul
contra-ofensivei, F alkenhayn va reu:;;i sa aiba in punctul
ales pentru batalie, o superioritate relativa de 3 la I ; de9i
superioritatea lui absoluta e numai de 7 divizii la 3.
57*
SOCIOLBUC
900
ENCICI,OPEDIA ROMANIEI
Batalia . dela Vladeni
Armata II-a romana se desparte. La
stanga; parte din divizia a 4-a se retrage pe la Sud
de muntii Peqani catre Bran, prin Poiana Marului,
urmarita de aproape de divizia 76 A. U. La dreapta,
resturile diviziei a 4-a, sprijinite de parti din divizia
a 3-a care se retrag pe la Nord. de muntii Codlei,
fac fata la Vladeni, unde Falkenhayn le bate dupa
metoda
1
), in
vreme ce Corpul Mor- .
gen di vizia
6-a in retragere spre
cotul Oltului. Des-
partita de Armata I ,
Armata II-a se re-
trage spre campia
urmarita
de aproape de
Inan.
Retragerea A rmatei
de Nord
Batalia dela BraOV. Retragerea pe granija
Reactiunea e insa tarzie. Armata a H-a nu se mai
poate in Ardeal. Divizia a trimeasa
in ajutorul ei, n'o mai poate ajuta sa apere
care cade in mainile inamicului dupa trei zile de
lupte darze in cursul dirora aceasta combina
superioritatea mijloacelor tehnice care sprijina atacul
frontal, cu manevre abile pe flancuri
1
).
..
Sosi ta si mai tar-
ziu, 22-a .abia
poate . sa ocupe inain-
tea inamicului pasul
Bran. Proectul ofen-
si vei tre bue deci . pa:..
rasit. G-lul Averescu
ia din nou comanda
Armatei a II-a, care
retrage, tisipindu-se_
spre trecatorile Mun-
teniei
2
).
. PODUL DELA FLAMANDA
1
J I,a sHinga, rama:;;i-
tele Diviziei a 4-a, inta-
rite cu Brig. I I-a, din
Div. 6-a; s'au oprit :;;i-au facut fata la marginea de miaza-
noapte a Bra:;;ovului, impotriva Div. SI-a de care
le urmare:;;te dela Vladeni. La dreapta, Div. 3-a s'a regrupat
:;;i-a luat pozitie in campia dela rasaritul ora;mlui; pe linia
Sampietru- Herman. Trupele romane acopera astfel deo-
potriva trecatorile Predealului, Bratocei :;;i Buzaului. PozitHie
romane:;;ti dela Sampietru sunt atacate de front de trupele
Diviziei Sg. Pe cand trupele romaneti rezista cu greu in po-
zitii focului nimicitor al artileriei inamice i nu se mentin
dedit contra-atacand fiira intrernpere, Divizia 76-a anstro-
ungara inceardi sa cada peste mnnte, in valea Timinlni,
in spatele apararii romaneti. Nn reuse:;;te insa, datorita
In vreme ce grosul
Armatei a IX-a urmarea astfel pe Crainiceanu,
Falkenhayn trecea pe Schmettow lui Arz, depla-
sandu-1 la stanga Armatei sale. Strecurandu-se
intre cele dona armate pe la Hoghiz,
spre Miercurea Ciucului, el incearca sa intoarca,
ajutat de Morgen, aripa stanga a lui Presan. Nu
insa, pentruca Presan, prevazator, se de-
gajase la randul lui, din fata trupelor lui Arz, pa-
rasind Odorheiul s;tanga inca dela
rg Septemvrie (2 Octombrie).
Oprirea operafiilor
dela Flamdnda. Retri-
meterea rezervelor spre
frontul de Nord
interventiei Diviziei 2I
Infrangerile din Ar-
deal determina Ma-
rele Cartier
schimbe din nou ati-
tudinea. Profitand de
faptul ca victoria lo-
cala obtinuta la Am-
zacea Divizia a g-a,
a fix at pe inamic in
Dobrogea pe linia Ra-
sova- Co badin- Tuzla,
INFANTERIE ROMA,N.A PESTE DUNARE
romaneti, care tocmai
sose:;;te prin Predeal, in
ajntorul armatei a II-a.
In ajutornl diviziei 89
inamice sosesc insa Div.;
I 87 :;;i mai din urma,
Div. 71. Atacul dispune
acnm iar de o superio-
ritate de forte zdrobi-
toare, care-i sa
a par are a
El. se infil-
treaza printre pozitiile
romane, pe care le in-
toarce, exterminand a
7
paratorii, care refnza sa
le paraseasca. Cand, a
treia zi, Armata II-a in-
cepe retragerea, unita-
el renunta la operatiile de trecere peste Dunare, in-
cepute de Averescu la Flamanda
2
) la rg Septemvrie
2 Octomvrie, zadarnicite de ploi de monitoarele

ca mai poate lua initiative, el arunca
rezervele lui spre Miaza-noapte, cu gandul sa
reia ofensiva in Transilvania spre a nemeri linia
Reghin-Tg.
1
} Div. SI :;;i I87 pe flanc, Div. 8g de front contra unei
parti din Div. 3 :;;i 4 (circa 2 brigazi ).
2
). Cu Div. IO-a :;;i Div. 2I-a.
tile ei nn mai au ded.t efective schelel:ice. Divizia 4-a . a
incetat de a mai exista ca unitate.
2
) In afara de ramaitele Diviziei a 4-a, care s'au retras
spre Bran urmarite de Divizia 76-a inamica, aceasta armata
se com pune din: Di vizia 2 I, care se retrage spre Predeal
urmarita de Divizia SI-a de Honvezi; Divizia a 3-a care
se retrage spre Bratocea 9i a 6-a scapata de incercnire, care
se retrage spre Buzan urmarita de Divizia Sg inamica. In
ajutornl lor se indreapta diviziile fostei Armate de Du-
nare, care au lipsit in ceasul decisiv al campaniei din
Ardeal. Divizia a 22-a, urmata de Divizia a I2-a, prin
Campulnng i Rucar spre Dragoslavele i Bran, divizia
a IO-a spre Predeal pe urmele Diviziei 2I-a; Divizia a
s-a spre Predelu:;; 9i Divizia a I s-a spre Oituz in Mol-
dova.
SOCIOLBUC
se mar
:me as a
-?OVUl ,
z:ile de
iara;;
atacul
tar-
-a .abia
e main.,.
i pasul
:1 ofen-

...-erescu
)manda
-a,
:ndu-se_
e Mun-
ra. m.a
9
i-
.-a , inta-
I - a, din
e miaza-
'ezi care
:egrupat
pe linia
iel deo-
P ozitiile.
t rupele
m in po-
: mentin
o austro-
imi9ului,
d atoritii
vi ziei _21
tocmai
edeal, in
a II-a.
7iziei 89
;1sa Div.;
.. urma,
. dispune
superio-
z drobi-

oar area
:_se infil-
pozitiile
rre le in-
:inand a
7
refuza sa
Cand, a
a IT-a in-
a, unita.
cia 4-a . a
au retras
:.a armata
Pr edeal
3- a care
:nire, care
llllica. In
de Du-
:miei din
2- a , prin
., divizia
Divizi a a
in Mol-
RASBOIUL :PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
901
I:=::rangerile suferite de Armata a II -a au repercu-
. cum am vazut, asupra Armatei de Nord. Acea-
rmata care, era aproape sa-;;i implineasca misi-
, intrucat trecuse la r8 Septemvrie, en stanga de
spre Sighi;;oara, la rg Septemvrie cu
din defileul la Deda ;;i ajunsese cu
=::--:::apta la zr Septemvrie la ro km. de Reghin, e ne-
-:a sa paraseasca fara lupte roadele biruintelor ei suc-
---i\e. Spre a nu fi invaluita, ea se retrage in ordine
_ ::-c granita Moldovei.
,_,. onsiderafii asupra campaniei din Transilvania
campaniei din Transilvania a dat
=qtere la interesante discutii, in deosebi asupra
::.:::ului in care s'a conceput 9i s'a executat inaintarea
-=matelor
' a obiectat anume de catre comandantii armatelor
::=amice, in memoriile lor, ca ideia mi9carii armatelor
in Transilvania a fost 9i executarea
-:i Aceasta critica este indeajuns de plina
3.e invataminte pentru generatiile viitoare, spre a fi
aici.
Eroarea planului initial
de operafii
S' a zis astfel, ca Marele
;._artier roman nu trebuia
adopte o manevra de
2Iipa, pivotand, cu dreap-
-:a. armatei de nord, pe
5"- u:aj erul format de Ar-
:nat a I -a; regiunea fiind
I nsuficienpele execupiei
Acest viciu de conceptie s' ar fi accentua t-zic
critici - prin lipsa de indrazneala cu care au lu-
crat comandantii Armatelor I-a a II-a.
S'a observat intr'adevar, ca dupa avantul pri-
melor zile de inaintare, Armatele I-a si a II-a si-au
domolit elanul, cea dintaiu oprindu-se sa se
nizeze defensiv, in defileul in fata Sibiului ,
a doua zabovind inutil la trecerea Oltu1ui. Singura
Armata de Nord indeplinit complet misiunea.
inaintand necontenit, vreme de cinci saptamani, pana
in momentul in care defectiunea celorlalte armate
a silit-o la randul ei sa se retraga, spre a nu fi inva-
luita tocmai cand in vaile Tarnave1or .
Prudenta tactica cu care generalul Culcer - - acest
Lanrezac al Romaniei- a sa execute ordinul
Marelui Cartier de a inainta pe valea Streiului spre
Hateg, de teama unei invaluiri a stangei sale, din
partea . unui inamic venit din spre ar
fi fost desigur, tot atat .de laudabila, ca retragerea
t otul improprie con-
unui pivot solid,
:!in cauza discontinuitatii
di vergen tei singurelor
:rei vai accesibile ope-
::atuloi. Ci dimpotriva,
efortul principal romanesc
TRAN$EEA MOR'fii DEI,A BARTOLOlVIEU
arma tei a V -a franceze
de pe Sambre, in August
rgr4, contra ordinelor lui
Joffre, - daca 1mprejura-
ri1e nu ar fi dovedit ca in
cazul sau, ea a fost o
grava imprudenta strate-
gica. Nu numai pentruca
a neglijat principiul, dupa
care, cea mai buna sigu-
ranta, in ofensiva, e ata-
cul. Dar mai ales pentruca,
incercarea de menaja
o situatie locala mai avan-
tajoasi, 1-a facut sa piarda
din vedere, prin aceasta
sa compromita, scopul ge-
neral al opera tiilor .
fi trebuit sa urmareasca intoarcerea Armatei I-a
ustro-ungare, printr'o invaluire a aripei sale drepte
:zacuta cu stanga romaneasca. In acest scop, Armata
:-a romana ar fi trebuit sa inainteze fulgerator spre
...-alea Mure9ului, prin vaile Hategului 9i
:mde Mure9ul e eel mai aproape de vechea granita
=omaneasca. Arz ar fi fost astfel silit sa se retraga,
luRte, de tea r. a taeirii cailor sale de comunica-
armata romana in loc sa-i dispute terenul pas
pas, ar fi cazut in plina zona de adunare a Arma-
::ci a IX-a, zadarnicindu-i concentrarea 9i despar::.
-ind-o de Armata I-a.
I n realitate, ofensiva romaneasca s'a redus la 0
:::aintare de front contra ariergardelor inamice, pier-
3imd astfel toate avantajele pe care le da de obicein
draznetului, rasboiul de
In felul acesta., inamicul 9i..:a putut concen-
::=area nestingherit, mai inainte ca cele trei 9-irriate
:-::>mane9ti se fi putut reuni 9i a putut apoi ataca
bate pe rand; cu totalitatea fortelor sale,
::Dmane mai intai grupul de Jiu, a poi c,el de
:t, ale Armatei I-a, pe urma Armata a II-a, silind la ur-
::Ja urmelor $i Armata de I'\ord sa se retraga fara lupta.
lucru se poate spune 9i cu privire la ope-
ratiile Corpului de Olt. 0 comparatie poate face
judecata mai evidenta. lata pe comandantul acestui
grup in seara zilei de rs/z8 Septemvrie, suferind de
trei zile, din partea inamicului o presiune puternica
de fata si de lane, destul de asemanatoare cu aceia
suferita 'de Foch in preziua bataliei dela Marna,
cand armata pe care o comanda acesta, fusese arun-
cata de Billow in baltile dela St. Gond. Daca, in
acel moment, generalul Popovici , cu toata gravi-
tatea situatiei in care se gasea, ar fi avut spiritul
ofensiv al colegului sau francez, care- cu munitiile
pe cu batalioanele red use la sectii- ra-
porta Cartierului francez situatia, in forma pe care
legenda a rotunjit-o << Centrul meu cedeaza, dreapta
da ina poi, situatia excelenta, maine atac! >>, :;;i in
loc sa ordone retragerea << fiecaruia pe uncle poate >),
ar fi ordoriat a doua zi de dimineata, cu totalitatea
fortelor lui, atacul spre Rasarit, veriea Ar.:_
mata a II-a, - nu se daca batalia dela Sibiu,
nu s'ar fi incheiat cu o victorie a Rorrianilor,
daca Corpul de Olt n 'ar fi reu:;;it, ca Foch, decat
sa se mentirta! In imprejurariie in care se producea,'
SOCIOLBUC
902
ROMANIEI
aceasta victorie ar fi putut fi decisiva asupra soartei
campaniei romane9ti din Transilvania.
Cei care au cetit in memoriile lui Falkenhayn, de
ingrijorarea care-1 cuprinsese in dimineata zilei de
r6jzg Septemvrie, afland de saltul Armatei a II-a
spre Vest, din ajun, 9i cunosc situatia in care se gasea
Schmettow, prins - in urma acestui salt, cu toata .
artileria grea ce-i fusese ata9ata, intre cele doua
armate romane9ti, - inteleg prea bine u9urarea sim-
tita de comandantul inamic, cand i s' a raportat
retragerea Corpului de Olt 9i i9i dan seama ca armata
romana a fost la un pas de victorie, care nu surade
insa dedl.t indrasnetilor care calculeaza riscul odata
hotariti 11 asuma pana la capat. << Nu exista batalii
pierdute >> zice un stralucit critic militar, ci doar
<< batalii pe care le crezi pierdute >> , amintindu-9i
probabil de felicitarile senatului roman catre invinsul
dela Cannae << pentruca nu-9i pierduse >>.
Cu cat mai vrednica de imitat apare fermitatea
comandantului du9man, care, dupa Ar-
matei I, atund c;and avea deschisa calea Munteniei
TUN ROMANE SC DE INSO'fiRE A INFANTERIE I
spre Miaza-zi, nu se lasa prins de << nedumerirea de
dupa victorie >>, mai primejdioasa decat toate, ci
renunta sa urmareasca pe fugari, cu toate riscurile
unei intoarceri ofensive a Romanilor in flancul sau
drept. Multumindu-se sa ia in acea parte, numai
masuri de siguranta, el i9i continua cu repeziciune
actiunea spre Rasarit, incotro-1 duce executarea
principalei misiuni ce i se incredintase, pe care n'o
pierde nicio clipa din vedere.
$oviiielile conducerii
De toate aceste erori de conceptie 9i slabiciuni
de executie, raspunde pana la un punct inzestrarea
tehnica insuficienta 9i lipsa de experienta, explica-
bile. ale armatei romane, fata de conditiile rasboiului
modern. Direct datatoare de seama de infrangerea
suferita de Romani in prima parte a campaniei
din rgr6, e insa o cauza mai grava, de alt ordin:
lipsa de tarie sufleteasca a Marelui Cartier roma-
nesc. Zdruncinat moralmente de infrangerea
teptata deJa Turtucaia, lui s'a deslinat,
POST DE OBSERVA'fiE DE INFANTE RIE
pierzand din vedere obiectivul principal al acti-
unii. In loc sa-9i concentreze efortul principal
- consecvent gandului initial - asupra punctului
slab al inamicului, s'a risipit in reactiuni sterile,
care i-au alienat complet libertatea de actiune.
Astfel, sub impresia panicei din primul ceas, a
oprit, in plin avant, ofensiva din Transilvania, la
sfar9itul lunii August, facand-o sa piarda ireparabil
timpul eel mai pretios. $i-a revenit, in urma 9i a or-
donat reluarea ofensivei; dar timpul pierdut n'a
mai putut fi reca9tigat. A savar9it atunci o a doua
gre9ala, trecand, versatil, dela extrema prudenta la
extrema indrasneala, hotarind ofensiva pe doua
fronturi, fara sa cumpaneasca daca are mijloacele
necesare. Astfel, in acela9 timp in care ordona re-
luarea ofensivei in Ardeal, retragea de pe acest front
ultimele rezerve de armata, concentrandu-le in ve-
derea ofensivei de peste Dunare. Cand lipsa rezervelor
a inceput sa-9i produca efectele in Ardeal, Marele
Cartier, iara9i nestatornic, a renuntat la ofensiva
dela Dunare, inainte de a-i fi vazut rezultatele,
retrimetandu-9i rezervele spre miaza-noapte. Era insa
prea tarziu, pentru ca aceste forte, sa mai poata
infaptui acolo o misiune ofensiva. Trupele din prima
linie fusesera irosite 9i rezervele abia ajungeau acum
sa umple golurile.
POST DE OBSER,VATIE DE ARTILERIE
SOCIOLBUC
ofensiva

Era insa
poata
prima
acum
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
903
INFANTERIA SAPA MA$1'! INDIVIDUAI,E
primei parti a Campaniei romane;;ti trebuie
.:.eci atribuit in priinul rand erorii de judecata a
., ,.. arelui Cartier romanesc, care a lipsit de rezerve
1iensiva din Ardeal, in momentul eel mai critic.
_i;""u pentruca nu a dispus de rezerve caci aceasta
=.' ar fi adevarat; ci pentruca, tulburat de teama,
:::n a mai putut judeca limpede unde ;;i cand trebuia
E3_ le intrebuinteze.
Polemica mai tarziu, asupra << raspunde-
::.:lor >> a lamurit cu prisosinta acest lucru. Este su-
:::S.cient sa amintim ca in timp ce armatele romane
::in Ardeal sufereau, secatuite de rezerve, presiunea
nnui du;;man abil, 6 divizii romane;;ti ;;edeau nein-
-:::rebuintate, in vederea unor lovituri indrasnet conce-
ute, dar incomplect executate.
Ca infrangerea del a Turtucaia a a vu t un efect
:noral atat de hotaritor, incat a determinat schim-
area planurilor Marelui Cartier romanesc, e desigur
cxplicabil, daca ne gandim ca era vorba de o ame-
::intare directa a Capitalei - centrul sensibil gan-
al tarei intregi. Aceasta schimbare de conceptie,
plina desfa;;urare tactica a ofensivei din Ardeal,
::::.u era insa justificata, daca ne gandim ca in cum-
?J.na nu era un ora;;, ci biruinta! Chiar daca Marele
are scuza de a fi cedat sugestiilor coman-
INFANTERIA OCUPA 0 TRAN$EE
damentelor aliate, aceasta gre;;eala e cu atat mai
dureroasa cu cat pe aceasta reactiune instinctiva
de aparare s'a bizuit mai mult inamicul, in planul
lui, decat pe insemnatatea reala a victoriei sale din
Dobrogea.
Campania din Transilvania s'a pierdut astfel, mai
mult din pricina unor lipsuri suflete;;ti, decat din
pricina superioritatii reale a inamicului.
Lucrurile acestea sunt desigur u;;or de spus astazi,
cand cunoa;;tem rezultatele. Mai greu erau de des-
slu;;it atunci, in valtoarea bataliei. Vorba prover-
bului. Faptul acesta atenueaza, desigur, in parte,
gravitatea acestor judecati. Adevarul lor nu poate
fi insa tagaduit.
In masura in care, << istoria lucrurilor care au fost,
e menita sa fie pilda ;;i indreptar pentru cele veni-
toare >>, ele trebuiesc spuse; nu pentru a invinui
pe cineva, ci pentru a face ca maine, ele sa_ nu se mai
repete.
Ajunge sa ne gandim la ceea ce a putut face ini-
tiativ'a hotarita ;;i indrazneata a unui locotenent-
TUN AN1'IAERIAN IMPROVIZAT IN PRIMA PARTE A CAMPANIEI
colonel, Toma Popescu, care trecand intamplator
prin Caineni si dandu-si seama de prezenta inami-
cului in muntli din veclnatate, a organizat' apararea
trecatoarei Oltului impotriva Corpului alpin, pe care
1-a impiedicat s'o ocupe, pana la sosirea Diviziei
a zo-a, numai cu 15 batrani din sat inarmati cu
pu;;ti luate dela inamic, aflate la primarie; sau la
felul in care, alt act indraznet: atacul invaluitor
al deta;;amentului Scarlatescu, prin surprin-
dere peste muntele Valcanului, a restabilit la Jiu,
situatia compromisa'n urma bataliei dela Meri;;or,
recucerind, in preziua bataliei dela Sibiu, tot basinul
Petro;;anilor, - pentru a ne da seama de eficacitatea
pe care ar fi putut-o avea coordonarea riguroasa a
actiunii unor elemente capabile de asemenea eforturi .
Pilda Arma tei Pres an, care - pe . scar a red usa la
alt grad de densitate a trupelor -a anticipat totu;;i,
cu aproape doi ani, tactica ofensivei continue reali-
zata prin inlantuirea eforturilor succesive.... in sec-
toare diferite, care a facut nemuritoare gloria mili-
tara a lui Foch, de mai tarziu,- este hotaritoare iri
aceasta privinta.
SOCIOLBUC
-
94
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
APARAREA GRANI'fEI lVIUN'fiLOR
Gasind ca Falkenhayn inainteaza prea incet, Ma-
rele comandament inamic procedeaza la o regrupare
a fortelor lui, care numara acnm 32 de divizii pe aman-
doua fronturile El subordoneaza armatele
care au recucerit Transilvania, grupului de armate
ale Arhiducelui Carol, amandoua prin:esc insar-
cinarea de a zori trecerea muntilor, prin surprin-
dere, divergent, pe urmele Romanilor.
I ncercarea dumana de a trece munfii prin surprindere
Urmarind executarea planului dela Pless, Armata
I-a austro-ungara ataca muntii Moldovei spre ra-
sarit, cautand sa strabata spre Siret, prin valea Tro-
tu9ului, pe cand Falkenhayn- nemultumit de aceasta
risipire a sfortarilor- cauta cu Armata a IX-a
<< drumul eel mai scurt spre Bucure9ti >> peste muntii
Munteniei
1
).
Dar la portile Moldovei,
Armata I-a e in-
tampinata de rezistenta in-
darjita a Armatei romane de
Nord. Contraatacand fara
preget: la Oituz
2
), in Valea

Trotu9ului
1
), unde inamicul a isbutit sa se
ca .s,i la Bicaz
2
). armatd. romana rarriane . stap&na
pe trecatori. - - --
care trece in rezerva, la aripa stanga a grupului, in . yalea.
Cai;linului. Incercarile inamice de a intoarce
mana dela Harja sunt contra-manevrate abil din vat1e-
Cai;>inului i;li Slanicului i;li zdrobite una dupa alta. -
In fata acestor ef;>ecuri, inamicul arunca'n lupta . Di:v.
8-a bavareza. Interventia ei ajutii la ocuparea Harjei ;
dar nona incercare de a intoarce pozitiile romanef;>ti da
gref;> ca ;;i celelalte. La 5 Octomvrie, care are-
acum toate fortele in linie, hotiirit sa termine, deslantuie-
un atac general, in prezenta Arhiducelui mof;>tenitor f;>L
al Primului ministru Tisza. Dar comandantul romari, in
ajutorul caruia a sosit dela Bacau o brigada din Div. 8-a,.
contra-ataca a dona zi, in prezenta Principelui mo;;tenitor
roman, resta bilind situ a tia pe tot fron tul. A tacuri ;;i con-
tra-atacuri se succed zi ;;i noapte, dela 6 Octombrie, fara.
alt rezultat decat trecerea pozitiilor dintr'o mana in alta.
pana la 9 Octomvrie, cand du;;manul incepe sa dea semne
de oboseala. Profitand de
situatie, Grigorescu, care a
primit -inca o brigada, des-
lantuie un non contra-atac
reia Harja, coama
Staneica ;;i inaltimile dela ho-
tar, . aruncand pe inamic pe
linia vechei granite.
1) A tacul vdei Trotu$ului
In timp ce luptele se des-
fa;;urau astfel la Oituz, Fabini
incerca sa razbeasca in valea
Trotu$ului, mai la Nord, cu
Corpul VI.
Renuntand sa atace de front.
pasul Ghime;; aparat de Div.
7-a, el cauta sa intoarca apa-
rarea romaneasca, patrunzand
cu diviziile lui, in spatele
prin vaile afluentiJor laterali ai_
Trotu;;ului.
1
) La atacul pentru fortarea
portilor Moldovei, coopereaza
Corpul de ca valerie german al
lui Schmettow intarit cu dona
divizii de infanterie, cedat tem-
porar de Armata IX-a germana,
armatei I austro-ungare ;;i Cor-
pul VI austro-ungar al lui Fa-
bini. Cel dintai ataca spre
One;;ti 9i Targul Ocna, al doi-
lea spre Moinef;>ti 9i Comanef;>ti.
Amandoua au acela;; obiectiv:
sa patrunda in larga vale a
TrotUf;lUlui, cat mai la Sud cu
putin.ta, prin vaile laterale, per-
pendiculare pe granita, ale a-
fluentilor acestuia, spre a des-
parti Armata de Nord de cele
din Muntenia, taind pe cea
dintai de bazele ei ;;i incon-
jurand pe celelalte. E planul
MARE$AL UL EREMIA GRIGORESCU
La dreapta, Div. 39 (Molnar )
ataca la I Octomvrie spre Dar-
mane;;ti. Dupa 6 zile de lupta
nu izbute;;te insa sa ocupe de-
cat Poiana Uzului, de unde-
este de altfel scos de a dona
zi, prin contra atacul roman
deslantuit simultan de front ;;i
pe flancuri.
lui Ludendorff, pe care insa Falkenhayn nu-l impar-
taf;>e;;te. Ispitit de perspectivele deschise prin << surprin-
derea dela Rucar >>, el gre;;ita risipirea efortnrilor
in directii divergente.
2
) Bdtdlia dela Cituz
Atacul principal se da de Schmettow, la Oituz , pe unde
trece drumul mare dela Targul Secuilor la One;;ti, prin
Bretcu, Poiana Sarata, Harja, Groze9ti ;;i Bogdane9ti.
La 27 Septembrie, Corpul de cavalerie inamic- care
urmarea Armata de Nord in retragere, inca dela cotul
Oltului, fara s'o poata ajunge- se desparte. Div. I urea
muntii Vrancei spre Rasarit, unde va fi oprita de Brig.
7-a mixta sosita din Regat. Div. 3-a se love;;te 1a 28 Sep-
temvrie, la e9irea exterioara a defileului Oituzului, de
Div. 2-a romana de cavalerie, care a luat pozitie la Nord
de Bretcu, la Meghelu;;. Interventia Div. 7I austro-ungare
care a sosit pe campul de bataie sile;;te div. 2-a romana
sa se retraga in defileu, catre vechia granita. La 30 Sep-
temvrie, inamicul ocupa Poiana-Sarata.
Dar Div. IS-a ( G-ral Grigorescu) venita de pe frontul
Dobrogei, a ajuns la timp. Ea inainteaza din Regat, prin
valea Oituzului ;;i prin vaile laterale ale Slanicului (pe
dreapta) i;li Ca;;inului (pe stanga), ie;;ind inaintea du9ma-
nului la Harja, unde inlocue9te Div. 2-a de cavalerie,
La 3 Octombrie, Div. 6I ( Grallert ) izbute;;te insa sa se
infiltreze mai la Nord, prin vaile Sultei ;;i Ciobana;;ului
in spre Agas ;;i Goioasa. Dar Generalul Isi.rati care comanda,
Div. 7-a, contra ataca la centru de front (deta;;. Col. loan},
in spre Asau. In acela;;i timp, trimete pe dreapta deta-.
;;amentul Col. Boian sa ocoleasca prin vaile Agostinului
;;i Agasului ;;i sa cada in spatele inamicului dela Goioasa ..
Iinprudenta executarii atacului de flanc duce la nimicirea.
deta;;amentului; dar presiunea lui contribuie la slabirea
rezistentei inamice fata de atacul frontal. A;;a ca Romanii
restabilesc situatia pe linia: Muncelu-Goioasa-Vf. Edera-
Vf. Lapo;;ul-Poiana Uzului.
2
) L uptele din vale a Bicazului
Mai la Nord, in valea Bic;azului, Div. 72-a austro-unga1;a.
ataca la 6 Octombrie, odata cu deslantuirea atacului
neral dela Oitnz, prin surprindere, muntele Tipchef;> pe
care-1 ocupa, inaintand spre Croe;;ti, cu gandul de a taia
comunicatiile Div. 14- romane, prin Valea Tarcaului..
Dar in vreme ce detaamentul Rogobete rezista de front
la Croe;;ti, deta9amentnl Col. Gherascu contra-ataca pe
inamic spre Ata, intorcandu-i pozitia. ZadarniG incearca.
acesta sa riposteze atacului frontal roniariesc, desla:J;ltuit con-,
comitent. Creasta muntelui ramane pana la urma in mai-
nile Romanilor 9i trecatoarea Bicazului nu poate fi fortata ..
SOCIOLBUC
Ide front.
e Div.
ungata.
ului ge-
pe
a taia.
b caului ..
e front
-:aca pe
incearca.

in mai-
. fortata.
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAM:ULUI
95
Fiha a avea un succes decisiv contra Armatei a _ I-a
_..,mane, Falkenhayn insa sa se insinueze
Armata a IX-a, in defileurile Munteniei.
1
)
Daca incercarea lui de a taia calea Predealului
:::upelor care se retrag dela nu
!neat Staabs e silit sa atace
:::ecatoarea aparata cu indarjire de Romani
2
), Morgen
...,ai norocos, ocolind cu brigada 8-a mixta peste
crestele dela Apus de Giuvala cade la Rucdr, in
Div. 22 care a para pasul Branului
3
).
1
) A doua zi dupa batalia dela Falkenhayn, in
ciutarea celui mai scurt drum spre ordona
..1.rmatei a IX-a sa atace prin surprindere trecatorile Mun-
::eniei, patrunzand in ele indata daca se poate inaintea
3..omanilor. Corpul I (Morgen) ia directia trecatoarei Bra-
:ml ui pe urma resturilor Div. 4-a, Corpul XXXIX in spre
cele patru trecatori dela Sud de Div. sr spre Predeal
pe urmele Div. 21, Div. r8g pe urmele Div. 3 spre
pasul Bratocei. Corpul Liitwitz ia calea Buzaului, pe ur-
:nele Div. 6-a. Corpul Schmettow e trimes spre N.E.,
b1 muntii Vrancei, sa CO-
opereze cu trupele Armatei
I la fortarea trecatoarei Oi-
:::uzului.'
violente, atacurile in-
eptate spre pasul Buzdului
i Br atocei au mai mult un
caracter demonstra ti v. A ta-
curile principale se indreapta
spre trecatorile Predealului
Branului, pe unde due
umurile cele mai scurte
pr e prin

2
) At acul Predealului
Convins ca tine in maini o victorie ieftina, Fal
kenl:.ayn presiunea asupra frontului roman
.refacut la Dragoslave spre Campulung
1
; .
Interventia Div. a rz-a insa situatia,.
inchizand inamiculni accesul vaei Dambovitei.
la fel nu n1ci incercarea lui de a.
intoarce apararea prin valea Topologului,
unde o coloana de Alpini infiltrata spre Salatruc, e
din spre isvoarele arun-
cata inapoi pe creste
2
).
1
) A tacul Dragoslavelor
Atacata ad, din nou, de inamic, care a adus in linie
Div. 12-a bavarezii, Div. 22- a mai poate mentine
pozitiile. Situatia este grava pentru Romani. Daca frontul
lor cedeaza, inamicul are deschisa deopotriva calea Bucu-
prin calea prin Campulung.
<< Surprinderea dela Rucar >> e pe punctul dea roadel e
de inamic.
In ajutorul Diviziei 22-a, insa, tot din Dobro-
gea, Divizia 12-a a Genera-
lului Gaiseanu. Contra-ata-
cand de flanc prin valea Pra-
vatului pe inamicul care, SO-
cotindu-se invingator, ina-
inta descoperit .in josul vaei
Dambovitei, i1 cum-
plit restabilind situatia pe-
linia: Va-
le a Pravatului-Magura-Ma-
Prisaca.
2
) Luptele din valea Oltulut-
De indata ce Falkenhayn
dadu seama de perspecti-
vele strategice ale surprin-
derii dela Rucar, ordona lui
Krafft sa inceapa atacul vaii
Oltului, spre a razbi, con-
comitent, in directia
tilor.
bcolitoare a unei
Brigazi din Div .. 76-a austro-
rmgara, care incercase sa
cada peste munte, in Va-
:ea in spatele tru-
_?elor care se re-
::rageau dela e za-
arnicita prin interventia
GARA PREDEAL DUPA BATALIE
Folosind metoda
care-i la Sibiu, Krafft
incearca sa intoarca aripile
Div. 13 23 cu Brigada 10-a
Valea Lotrului cu Brigada 2-a pe inal-
h ... 21-a; ca Div. 51-a de Honvezi trebue sa atace
..:.e front trecatoarea Predealului.
Inamicul e astfel pus in situatia de a nu mai inainta,
..:.::! acest sector, decat cu greu, cucerind munte cu munte
numai dupa vii contestatiuni cu mari jertfe.
A.stfel, cu toata superioritatea lui de artilerie, el nu
sa cucereasca definitiv Muntele Susaiului sa
pe Predealul, decat dupa ro zile de lupte indarjite
:o Octombrie ). Diviziile 4 r6 puse sub
:::nanda Generalului Vaitoianu, inlocuesc mult incercata
_:nzie a 2r-a, ocupand o noua pozitie, la Nord de Azuga,
linia Clabucetelor.
3
) Surprinderea dela Rucdr
:Mai norocoasa fu operatia inamicului indreptata contra
- =ditoarei Branului.
..:1ci, Div. 22-a romana ( G-ral Razu), sosita dela Dunare,
!:Ilocuit, la 27 Septembrie, diviziei a 4-a,
::.pand la Giuvala, puternica pozitie, pregatita inca din
--=:P de pace, sprijinita cu stanga pe masivul Pietrii
.:_<riului cu dreapta pe Muntele Fundatica, langa Moe-
=..:. de Jos.
ar in timp ce aceasta divizie respinge atacul Div. 76
..:ro-ungara, care incearca sa patrunda, de front, in
":::a Dambovitei, ___:_ Brigada 8-a de munte austro-ungara
Piatra Craiului cade la 30 Septembrie, la Ru-
-- ill spatele pozitiei Div. 22-a se retrage in
materialul, spre Dragoslave, unde ocupa
!:::a pozitie .
externe ale
alpina prin
timile dela

rasarit de Topolog, in directia Curtea de
Atacul deslantuit la 3 Octomvrie de Brigada a Io-a
alpina contra pozitiilor ocupate de Div. 13-a romana la
Apus de Olt, pe muntii Pietrosul,Veverita Chitianetul,
nu izbuti. Contra-atacul roman arunca de a doua zi inapoi
pe pe muntii Robu fara a putea
insa recuceri .dealul Vladului.
Brigada 2-a alpina, care _coborise intre timp de pe Surul
la Octombrie, la Salatruc, pe liniile de comuilica-
tie ale Div. 23-a, -care facea fata in muntii
Corpului Alpin,- fu contra-atacata la Octombrie pe
dreapta, de Cihosky dinspre Are ;;i pe-
stanga de dinspre Clocotici, .arun.,_._
cata inapoi pe muntii Ghitu Fruntile, Un nou atac-
romanesc pe comunicatiile coloanei timpul rau, deter.,
mina retragerea ei precipitata, mai spre Nord, catre mun.,
tele Poiana.
Interventia Alpin, care ataca cu toate fortele-
la 7 Octombrie Mazgavul, apoi Fata Sf. Ilie, Calugarul
Zanoaga, salva coloana aventuroasa, atragand spre sine-
rezeryele determinand pe comandantul .
man -ale carui elemente ina}ntate, condus ; de Colonel\lt
rezistasera eroit; Coti- retraga,- la 8
Octombrie, frontul spre Sud, o pozitie mai


C<?nstituita inaltimile ce straj11:esc la N_ord basinul Ji ..
In acest sector cazuse, la inceputul luptelor,
neralul Praporgescu, comandantul Djv. 20.
SOCIOLBUC
906
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
PADURE DISTRUSA DE BOMBARDAME NT
I ncercarea de a forpa trecerea mtmfilor
Incercarea de surprindere neisbutind, inainicul
efectivele, cautand sa forteze trecerea,
incepand din a doua decada a lunii Octombrie.
Pe cand Armata I continua sa atace cu indarjire
la Oituz, Armata IX-a reia ofensiva impotriva tre-
.catorilor Munteniei, efortul tot mai
spre Apus, cu gandul sa atraga intr'acolo rezervele
Romanilor.
In acest timp Mackensen ataca cu Armata III-a
bulgara linia Cernavoda-Constanta, pe frontul do
brogean, slabit prin retragerea rezervelor roma-
trimise in apararea muntilor.
Atacul trecatoarei Oituzului nu aduce inamicului
nici de data aceasta un succes apreciabiP). In schimb,
ofensiva deslantuita contra muntilor Munteniei, dad:
nu sa-i deschida lui calea spre
campie, 11 pune definitiv in stapanirea cres-
telor care domina unele tree a tor.
In valea Prahovei Staabs, folosind rezervcle aduse
din Sectoarele vecine, a pus stapanire pe linia Cla-
bucetelor, silind trupele sa se retraga. Dar
1
) Gerock, care inlocuete pe Schmettow trimes la Jiu,
r eincepe operatHle la I4 Octombrie.
Timp de 8 zile atacurile i contra-atacurile se succed
Hira intrerupere. Dumanul care a ocupat muntele Cer-
nica e contra- atacat de pe Fata Moarta i alungat peste
granitiL
ADAPOST DE MITRALIERA
Vaitoianu, care comanda sectorul, a ocupat o noua
. pozitie in fata lui la Nord de
1
).
In sectorul Morgen a isbutit sa coboare
crestele; dar Gaiseanu 1-a imobilizat la Nord de
Campulung, pe linia dealul

2
) .
Mai grava e situtia in V alea Oltului, unde Al
pinii lui Krafft atacand fara intrerupere, au ocupat
basinul silind trupele lui Petala sa ia
pozitie pe ultimul de inaltirni, ai muntilor Coziei
4
1
.
In sfarsit, un concurs fericit de initiative tran-
sforma in' biruinta romaneasca 0 prima incercare de
strapungere, efectuata de inamic la ]iu, tocmai cand
acesta se socotea stapan pe victorie.
Din nefericire, victoria e platita cu moartea gene-
ralului Dragalina, bravul comandant al armatei I -a,
1
) Luptele din valea Prahovei
Atacul, deslantuit la r 3 Octombrie in valea Prahovei
de inamicul care a adus aci trupe din sectoarele vecine,
pune piciorul in a doua pozitie romaneasca. Din prima
zi cade Clabucetul Baiului. A doua zi Clabucetul Azugei.
Clabucetul Taurului nu fu luat decat la r8 Octombrie.
Recucerite la rg Octombrie, Cli'ibucetele nu pot fi
pastrate. In sfan;;it, cu Dihamul, cadea la 22 Octombrie,
dupa lupte darze, i ultimul element al acestei linii. Isto-
vita de bombardamentul inamic i de contra-atacurile
repetate, Div. ro-a trebuie retrasa din lupta. Elementele
din Div. I6-a, care o inlocuesc, ocupa la 23 Octombrie a
treia linie de aparare la Nord de Buteni.
Lipsit de forte suficiente spre a intreprinde - cum ar
voi - o ofensiva puternica dela Predelui}, in spatele ina-
micului, A verescu reui}ete totui sa-l fixeze, ordonand
at acuri demonstrative atat in valea Prahovei cat i in
sectoarele Bratocei i Predeluului, de unde acesta i9i
retrasese rezervele.
2
) A doua britalie del a Camp ulung
Nici Morgen nu se da .batut in regiunea Campulun-
gului. In vreme ce Div. I2-a bavareza i Div. 76-a reiau
atacurile contra noului front romanesc, Brigada 8-a de
munte incearca sa repete, mai spre Apus, lovitura dela
Rucar, cazand la 7. Octombrie, peste munte, la Lere9ti,
in flancul pozitiei romane de pe Argeel. Atacurile ei sunt
insa stavilite de contra-atacurile romane, impotriva Can-
detilor i Albqtilor, supravegheate personal de A verescu.
La dreapta, atacurile dumane se zdrobesc de asemeni,
la I3 Octomvrie, de puternica pozitie de pe JVIateia.
La stanga Div. 22-a romane, sosete acum Brigada 3-a
de cavalerie, stavilind definitiv incercarile de manevrare
a flancului romanesc in spre muntii Fagaraului; iar la
dreapta Diviziei a 12-a se aeaza Brigada 2-a de cavalerie,
impiedicand infiltrarea inamicului peste masivul Leaot1d,
spre Vaile Ialomitei i Prahovei.
Trupele romane constituesc sub comanda Generalului
Gaiseanu Grupul Namaeti, la aripa stanga a armatei
a II-a, sprijinit cu dreapta pe Leaota i cu stanga pe
Bratea. Calea Munteniei e acum inchisa dumanului,
care nu va mai realiza aci nici un progres stabil, cu toata
ofensiva ce va deslantui aci din nou, la 28 Octomvrie,
in directia Albeti, Lereti i Candeti.
3
) Luptele din valea Oltului
Atacul inamic deslantuit la I I Octomvrie in stanga
Oltului odata cu ofensiva dela J iu determina pe Romani
sa paraseasca basinul Titetilor, dupa 4 zile de lupte i sa
se retraga pe linia inaltimilor care-1 domina dela miaza-zi.
Dar la r8 Octombrie, inamicul patrunde i in noua
pozitie romaneasca pe muntele Miglele, de unde nu mai
poate fi scos. La 25 el ocupa Magura; iar la 26, Poiana
Spinului, cheia intregii pozitii.
Div. 23-a, in ajutorul ciireia sosete Div. 14-a, se retrage
iarai, pe linia Dangeti-Radauneti- $uici- Salatruc.
SOCIOLBUC
noua
are
de
ca.nd
gene-
. I -a,
\ tare
ar la
I erie,

alului
rmat ei
a pe
ului,
toata
vri e,
mai
?oian a
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
97
in defileul Jiului in cursul unei
=-+ectuate in preziua deslantuirii ofensivei
1
) .
1
) P1
1
ima ofensivii inamicii dela j iu
I ntent i a lui Kneussel, car e comanda at acul, est e sa
eschida defileul Jiului, cavaleriei lui Schmettow, intor-
andu-1 pe l a apus, cu Div. rr- a bavar eza. In acest scop, pe
Grupul Stawinsky at aca demonstrativ , l a r asaritul
pei, Brigada 21- a roman a, intre Surduc :;;i Prislopu ; Divi-
zia rr- a b avar eza at aca pe t rei coloan e, Brigada 22- a, car e
acoper a la apusul ei, lini a inaltimilor car e strajues c pasul
-al canului : Candrelul, obaqia lVleri:;;orului , Straj a :;;i Cornul
Zanoagei. Prima coloana at aca spr e pasul Valcanului ,
a dou a, spr e Cornu! Zanoagei. A t rei a at aca Sigl eul, p azit d e
d eta:;; amentul Tru:;; culescu. La dreapta, Divizi a 6-a de
cavaler ie, intre Oslea 9i Rost ovanul, urmeaza s a coboar e
pest e dealul Arcanului spre Badiceni , p entru a acoperi
Divi zi a r r- a b avareza impotriva unui contra- at ac r oman
din spre Bai a de Arama.
La I O Octomvrie, Brigada 2I-a romana e impinsa spre
.1Iuncelu :;;i Urma Boului 9i apoi, mai j os, prin Lainici, spre
ie:;; ir ea defileului, l a Bumbe:;;ti. La apus , Brigada 22-a r ezista,
r etragandu-se succesiv cu dreapta pe dealul Buliga 9i apoi
la Poi ana Mihai Viteazul. Darla stanga ei, Div. Ir-a b a-
Yar eza sparge linia roman a intre Cornul Zanoagei :;;i Sigleu,
aruncand d et a;; amentul Scarlatescu, peste d ealurile Scurtu
i Mutu, spre Vai-de-ei ;;i det a;;amentul Tru;; culescu pest e
emileu ;;i Tufin, spre Dobrita. Colonelul Homoriceanu se
l asa surprins l a Vai-de-ei :;;i inamicul se r evarsa in sat el e
d e sub munte. Rezist enta del a Poian a lui Mihai Viteazul,
devenind inutila, Brigad a 22- a se r etrage spre Vadeni :;; i
urti;;oar a . La 13, ina micul a a juns pe linia: Dobrita - F r a-
, e:;;ti- Stane;;ti - Cartiu- Sambotin- Birnici- Porceni. Avan-
aardele lui a p ar in f at a T argului J iu.
victoria roman a
Dar Colonelul Anast asiu, comandantul grupului de J iu, pre-
ripost a, ordon and unitatilor r asl etite sa se opreasca
i sa faca. front ofensiv impotriva du9manului. Ordinul se exe-
cut a la 14 Octomvrie. La dreapta, Brigada 21- a ataca dela
Bumbe;;ti spre Porceni- Birnici-Mo;;neni, taind cu det a9a-
mentul Diaman di comunicatia inamicului pest e Buliga, spre
p asul Valcanului. La centru, Brigada 22-a (Col. Obogeanu)
a t aca spre Turcine;;ti- Cartiu- Rugi ;;i Horezu, provocand
confuzie in unitatile inamice. La stanga, det a;;amentul Tru:;;-
c ulescu, ataca spre Rasovita- Ursaloi- Lele9ti, dar e oprit
d e contra atacurile inamice. In sfar9it, apararea podului dela
Targu-Jiu, in f ata carui a au ap arut doua companii inamice,
e i mprovizeaza de Colonelul 1\tiladinescu, cu ajutorul mili-
v enilor, cerceta;;ilor ;;i popul atiei civile. Cu acest prilej s ' a
st ins viteaza Ecaterina Teodoroiu.
I ntoarcerea ofensiva a Romanilor surprinde p e inamic in
Pentru a desavar9i succesul, d ou a det a9amente mai
p uternice, sunt destinate s a p atrunda ad anc in dispozitivul
d u:;; man, unul pe dreapta, altul pe stanga pungii format a de
;naint ar ea acestui a . Pe dreapta, det a9amentul Lt.-Col.
oanda at aca spre Sambotin- Arsuri- Schela-Vai-de-ei
cade in spat el e du;;manilor cari r ezista lui Obogeanu.
Pe stanga, deta;;amentul Lt.-Col. Dejoianu, sosit prin
:Baia de Arama, dela Cerna , porne;;t e din Bradiceni in trei
In timp ce det a;; amentul Dumitrescu ataca Divizia
"" 6-a de cavalerie inamica, de front ;;i de lane, la Nord de
? :-ance9ti, alungand-o in apoi peste dealul Piva, spre d ealul
..::l.rcanului, degaj and astfel st anga lui Dejoianu, - acesta
s.::.a ca de l ane, prin Arcani, trupele du9mane care rezist a la
3...asovita lui Tru;;culescu. In a cela9i timp, a doua coloan a
e9t e prin San at e;;ti ;;i Runcu spre Dobrita-Val ari-
Le;;ului, dandu-;;i mana, in spatel e du9-
=anului, cu d eta;;amentul Coanda. Surprins de viguroasa
t r a-ofensiva romana, inamicul se r etrage in grab a spre
a te, p ariisind in mainile Romanilor numero9i prizonieri ,
9i provizii. Cu acest prilej, s 'a dis tins Locot enentul de
_::ze.rva Patra;;coiu, citat l a ordinul armat ei, care, fiind
=..iscut prin p artea locului, a p atruns, pe p ot eci ne;;tiute,
ptea, s pre Arsuri, insotit numai de cativa ost a;;i, in spa-
-t: inamicului capturandu-i o baterie de opt obuziere.
I NTRAREA PE FRONTUL CA$INUI,UI
Situafi a operafiilor la luni i Octomvrie. I nsem-
niitatea strategica a rezistentei dela Oituz. M odificarea
planultti de razboiu al inamicului
Toate aceste operatii n'au adus inamicului succe-
sul strategic dorit.
Daca, in Dobrogea, cu toata apararea er01ca a
Diviziei 9-a, dela Topraisar, inamicul a cucerit la 9
Octomvrie Constanta Cernavoda la 1 2 , silind pe
Romani sa arunce in aer podul de peste Borcea (eel
de pest e Dunare rezistand) sa se retraga pe linia
de unde nu mai pot spera decat
sa apere Delta ; la poarta Moldovei, in valea Oitu-
zului, pe unde duce drumul eel mai scurt catre Du-
nare, spre care concentrat efortul prin-
cipal unde a atacat neintrerupt dela 28 Septem-
briejrr Octomvrie, el a fost oprit pe loc de trupele ge-
neralului Eremia Grigorescu. Pe acolo nu se va trece !
Cele doua armat e inamice au fost astfel puse in
imposibilitate sa dea mana in regiunea Galatilor.
Rezistenfa romana d ela Oituz va fi avut deci un
netagadud eject strategic. Ea va fi impiedicat unul
din bratele pregatit de inamic se inchida
asupra armatei romane din Muntenia sa o distruga,
prin aceasta va fi facut nefolositoare inaintarea lui
din Dobrogea.
Deceptionat, inamicul e silit schimbe planul,
efortul - de asta data cu toata hota-
PODUL P E STE BORCEA, DUPA DISTRUGERE
SOCIOLBUC
908 .ENC.ICLOPEDIA ROMANIEI
APARAREA MUNTILOR
\
'.
, -
"'7'
Q:
CD
lncq,rcarcza de !-recere prin surpri
Bafolia coutorllo d' ..........
cfll moi scud spre ...:P _ ... .
-c:::t:
w
Q:

Cuozrireo Dobrogq;_ Vidorio romano dq;lo Jiu -,.A.III.B
:::;>RCtconcczntrarea inomico dupa schimb. pion. dfla 'P/q,ss_'f".:::.::- _ -::::-:::::....,..

rirea- catre Vestul Munteniei, uncle ofensivele tre-
cute 1-au pus in stapanirea crestelor uncle,
n'a isbutit pana acum sa iasa din trecs.tori, -a pastrat
totu;;i convingerea ca o ruptura este posibila daca
repeta incercarea cu noui forte, evitand erorile trecute.
In acest scop, el procedeaza in a doua jumatate a
lunH Octomvrie, la o noua concentrare. Slabind pre-
siunea asupra niuntilor Moldovei, el i9i intare9te Armata
a IX-a, in timp ce grosul Armatei de Sud, care a cuce-
rit aproape toata _Dobrogea, e retras intre Nicopole
9i Rusciuc, uncle va ramane in a9teptare, pana in
momentul in care, odata ruptura obtinuta 'n munti
9i puhoiul du9man reyarsat in campia Munteniei,
aceasta armata va putea trece -Dunarea spre a da
mana celeilalte.
Considerafii asupra apararii muntilor
Invatamintele campaniei de aparare a muntilor
romane9ti fn cursul lunii Octomvrie rgr6, sunt de
asemenea vrednice de tinut minte. Stingheriti in
prima decada 1unii Octomvrie de superioritatea
manevriera a inamicului, care dispunea de unitati
speciale antrenate pentru lupta in munti, Romanii
s'au deprins repede cu conditiile acestui fel de ope-
ratii 9i, incepand din a doua jumatate a lunii Octom-
vrie, ei n'au mai putut fi dislocati de pe creste prin
manevre ci numai de superioritatea mijloa-
celor technice inamicului. Paza atenta a flan-
curHor, ' elastica, impetuozitatea contra-
9i e9alonarea rezervelor in adancime, au
fost principalele elemente ale succesttlui rezistentei
---
romane9ti in aceasta perioada. Ea a silit pe inamic-
sa opereze, cum vazuram, 0 noua concentrate de
forte impotriva Romaniei, de asta data cu intentia
ferma de a infrange definitiv, rezistenta romaneasca.
N evoia rezervei strategice
Din nefericire, Marele Comandament roman nu
dispunea de nicio rezerva strategica pe care sa 0
poata arunca in lupta, la nevoie; toate resursele
sale fiind irosite la intarirea liniei de rezistenta. In
fata acestei situatii, Generalul Culcer, comandantu]
A;matei I-a, parasirea voluntara a Olteniei
9i retragerea frontului romanesc pe Olt. Considerata
ca un act de slabiciune, aceasta propunere prudenta
a celui mai bun general de camp roman, determinase
Marele Cartier sa-i retraga comanda armatei in
preziua victoriei dela Jiu.
Grija cohstituirii unei rezerve generale va deveni
insa principala preocupare a Misiunii militare fran-
ceze condusa de Generalul Berthelot, sosita in ajuto-
ntl Romaniei (3/16 Octomvrie). Ea va determina
o regrupare a armatelor care vor lasa pe
seama Ru9ilor paza granitei muntoase a Moldovei r
pana la .Trotu9, degajand pentru scopuri
cea mai mare parte a vechei Arma te de Nor d. Din
nefericire, aceasta armata- redusa inca prin divi-
ziile date in ajutorul Armatei a :i:I-a, care-9i intinsese
frontul pana in Vrancea- nu a putut fi disponibila
decat in prima jumatate a lunii Noemvrie, dupa
infrangerea Armatei I-a, cand va interveni pe Olt 9i
iri de pe Arge9. -
SOCIOLBUC
nu

. Din
divi-

nibiHi
dupa
Olt ;;i
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

CAMPANIA DIN MUNTENIA
Strapungerea dela J iu i evacuarea Olteniei
Punctul vulnerabil al dispozitivului . romanesc de
.aparare e gasit, din nenorocire, de inamic, cu putin
illainte de caderea zapezilor, in Valea Jiului, unde
:antul muntilor e mai ingust ;;i unde, toate crestele
sunt in stapanirea du;;manului. Cu gasirea acestui .
p unct, incepe a treia parte a campaniei romane;;ti
ilin rgr6, cunoscuta in istoria militara sub numele
-de campania din Muntenia. Ea tine dela inceputul _
lui Noemvrie pana dupa Craciun.
Cum am vazut, infrangerea din Odomvrie nu
-descurajas pe comandantul inamic !;)i, ,trei zile inainte
-de caderea zapezii repeta cu forte proaspete 1fi<;er-
carea de strapungere (29 Octombrie/rr Noembrie); in
ectorul romanesc cu totul secatuit de rezerve.
Lovitura de ciocan data
-de cele patn1 divizii ale lui
Xuhne contra diviziei I-a
Tomanesti, reuseste sa des- -
-chida asta' data defi-'-
1eu1 Jiului cavaleriei . lui
Schmettow, care, lasand
i nfanteriei celui dintai,
arcina de a-1 mentine
d.eschis impotriva contra-
a tacurilor romane J co boara.
in graba Jiul ;;i Gilortul
spre Craiova ;;i Draga;;ani.
Rezervele aduse in graba
de Romani prin Carbu-
Oltenia este inva,data. Inatp.icu( care a . ocupat
Craiova la 8/zr Noembrie, spre trecerile
Oltului
1
) .
Retragerea Grupului Cerna
, 'J;'.aiiit q.e restul armatei, micul grup care apara
fionti.tl Cernei sub comanda colonelului Demetriad ;;i
care primise ordin sa reziste pe pozitii pan' la capat,
dupa ce incearca cu deta;;amentul Taut o demon-
stratie in flancul drept al navalitorului, porne;;te,
inconjurat de du;;man,. retragerea de-a-lungul Dunarii
spre miazazi. Trei saptamani mai tarziu, in ziua
. caderii Bucure;;tilor (23 Noembrie/6 Decembrie),
cople;;it de numarul inamicilor, in neputinta sa
treaca Oltul revarsat ;;i cu podurile ocupate de
du;;mani, fara nadejde de a mai vedea armata ro-
mana rupand cercul de fier la Arge;; spre a-i veni in
ajutor, micul grup care
a realizat aceasta retra-
gere eroica se va preda
l_a Tia Mare ;;i Is biceni,
langa Izlaz, dupa ce va
fi ars steagurile, distrus
armele ;;i ucis caii. Impre-
sionat de bravura lui,
du;;manul a ingaduit co-
mandantului ei, captiv,
sa -;;i poarte spada.
ne;;ti (D. 17), nupotopune
langa Targul Jiu decat o
slaba rezistenta (3/r6 ;;i 4/17
PRIZONIERI BAVAREZI CAPTURATI J.A JIU
operatie de noapte sal-
veze trupele l:ncercuite, ru-
pand contactul cu infanteria
inamica, dand peste cap la
Vladuleni, trupele de cava-
lerie ale acestui'a, care-i ta-
Noembrie) _
1
).
1
) Biitalia dela TargU-jiu
In timp ce Div. 4I, Iog, II Bavareze 30I ale lui
Kuhne, masate pe dreapta pe stanga pasului Surduc,
a vand Div. IIS in rezerva, deschid drum la Bumbe9ti,
in depresiunea Jiului, spulberand rezistente ro-
mane11ti intalnite pe linia Valari-Sambotin-Barcaciu;
iar Diviziile 6 7 de cavalerie ale lui Schmettow coboara
c atre Tismana, - noul comandant al Armatei I, Generalul
Paraschiv Vasilescu, incearca sa repete la Targul- Jiu,
l ovitura isbutita cu doua saptamani in urma.
La centru, rama11itele Div. I fac fata la 3 Noembrie pe
inaltimile dela Sudul depresiunii, pe linia:
Copacioasa. La
dreapta, Div. I7-a debarca la in Valea. Gilor-
t ului, spre a cadea in flancul stang al inamicului, in vreme
ce un deta11ament din Div. I 3-a, pornit dela
in.cearca sa-i cada' n spate pe la Novaci. Pe stanga, Deta-.
a mentul Taut, venit prin Baia de Arama dela Cerna,
incearca sa repete'n flancul lui drept, operatia
illentului Dejoianu.
fortelor, 11i intarzierea sosirei rezervelor,
za darnicesc insa efectul acestor veleitati ofensive.
Ziua de 4 Noemvrie aduce
La centru, Kuhne, efortul intre J iu
$. Gilort, sparge frontul romanesc la Vacaria. La stanga
::.:n, Div. 30I ocupa Novacii, oblicand spre
:?tin valea Oltetului. La dreapta lui, Schmettow patrunde
valea lVIotrului, spre Largul evantail inamic,
=..u n umai ca impiedica inchiderea romanesc, dar
E pune in primejdie centrul stang inconjurat la
Obogeanu reu9e9te totu11i, printr' o stralucita
iasenl calea strecurandu-se ele in directia
1
) Proecte ofensive
Planul comandantului armatei I, care ordona Grupului
Cerna sa se retraga spre in flancul Grupului de
Jiu de Dunare sa se retraga spre podul
dela pe care sa-l acopere,- e con:tramandat
de Marele Cartier. Indemnat de Generalul Berthelot,
acesta o regrupare a fortelor in vederea unei
noui actiuni ofensive, pornita de peste Olt, in flancul
invadatorului. Generalul Petala preia comanda Amatei
cu ordinul sa cu orice pret, pe pozitiile ei. niv.
I-a cavalerie, primel1te deasemeni, ordin sa treaca Oltul,
spre a intarzia inaintarea inamicului a acoperi noua
concentrare. In cursul acestei operatii, s'a dat de re-
gimentul 4 al Col. Filitti, vestita dela Roba-
in cursul careia a cazut, in fruntea trupei, boierul
veteran Donici.
Luptele din V alea Oltului
In timp ce inamicul deslantuia atacul sau contra treca-
toarei Jiului, presiunea lui sporea insa in Valea Oltului.
Interventia Div. 216-a germane, determina la 28 Octom-
vrie, spargerea frontului romanesc din dreapta . raului ;;i
r etragerea Div. I3-a de pe Riglou in directia
Sosirea Div. q-a la dreapta Div. I2-a res-
tabilea o vreme situatia pe celalalt mal, recucerind muntele
Fruntile. Dar la 4 Noemvrie, Div. 216-a germana trecea
ea pe stanga Oltului 11i ataca linia Calimanel1ti-Seimeni-
$uici, pe care se intarise Div. 8-a, sosita din Moldova. Aci a
cazut Colonelul N. Piperescu, unul din eroii dela Oituz.
Deta9amentul trimes, intre timp, de Div. 3-a in ajutorul
trupelor dela J iu nu-9i putuse indeplini misiunea la
IO Noemvrie, inamicul ocupa Ranmicul-Valcii. Rama9itele
Div. I3-a fura retrase pe malul rasaritean al Oltului.
SOCIOLBUC
910
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
CAMPANIA DIN MUNTENIA
'-
r'
-...:
/
I
.... . "\,...
i
......_
':c
,.,
;
!

,
-'i
-v ...
)

I;

<:::(
w
Q:-
""C
<
::1:
0::
(!)
lnvodaNZo
Trece.rro Dunarei
BcHalio dcda Argeq
ARMATA DE OUNARE (MAKENSEN}--
M ackensen trece Dunarea
In vreme ce Falkenhayn ocupa astfel Oltenia,
Mackensen, care pana atunci a!?teptase ruptura fron-
tului muntos, trece Dunarea, pe ceata, la Zimnicea
(I0/23 Noembrie), aruncand spre Glavacioc perdeaua
de trupe a Grupului apararii Dunarii, care incerca
sa-i taie calea la Smardaioasa !?i apoi la Vitane!?ti.
Zorit sa ajunga la Bucure!?ti inaintea colegului sau,
coboara dela munte, Mackensen inainteaza cu
grosul fortelor sale (Armata Kosch) de-a-lungul !?Oselei
Alexandria-Bucure!?ti, in vreme ce dreapta lui aluneca
spre Giurgiu, inlesnind altor forte bulgare!?ti sa treaca
Drtnarea prin acel loc.
Caderea liniei Oltului
In acest timp, Armata Kuhne (D. 301, 41, II Bav.)
zabovea in fata Draga!?anilor !?i Slatinei, oprita de
trupele intarite tardiv pe malul stang al
Oltului, dupa indemnul mai vechi al Generalului
Culcer, care platise, cum am vazut, cu pierderea coman-
damentului- inca dinainte de prima batalie dela Jiu
-ideia parasirii ordonate a Olteniei
1
). Mai expeditiv,
1
) Apararea Slatinei e organizata in graba de
grupului Jiu (Div. r j r I 17) retrase din Oltenia. La dreapt a
ei, facand front spre legatura cu apararea 01-
tului de .sus, s'a intercalat Divizia 2j5 sosita din Dobrogea.
In la 14 Noemvrie, inamicul
ajunga misiunea, ocupand Curtea de De aci, trupele
lui Krafft se despart. Dreapta lui, continua sa preseze
armata I spre pe cand stanga lui apuca spre rasarit,
cu gandul de a intoarce prin flancul Grupului
toata apararea muntilor.
Schmettow lua drumul Caracalului, gasea podul
dela Stoene!?ti neaparat !?i patrundea la randul sau
cu regimentele de cavalerie in Muntenia (I1/24
Noembrie). Amenintat sa-!?i vada intoarsa aripa stanga
a armatei care apara Oltul de sus, Comandamentul'
roman- care nu are in flanc decat Div. I Cv.-
ordona parasirea liniei Oltului.
Batalia de pe Arge
Comandamentul grupului de armate rorriane!?ti,
care opereaza in campia Munteniei e trecut pe seama
Generalului Presan
1
). Acesta i!?i da seama ca intre
trupele lui Falkenhayn, care inainteaza din Oltenia
apropiindu-se de Arge!?ul superior !?i ale lui Mac-
kensen, care se apropie de Arge!?ul inferior, exista un
1
) Grupul de armate ale Generalului Presan cuprinde, la
dreapta, Grupul Aptirdrii Oltului, compus din
Armatei I (resturile diviziilor 1j 1r, 2/ 5, 8/ IJ, 13/ 23 14),
care fac cere in jurul la stanga,
Grupului Aptirtirii Duntirii (Div. r8-a), care se retrag spre
pe
dria, intampinate de Div. 21-a. In golul dintre cele doua
grupnri, Div. 1-a 2-a de cavalerie acopera apropierea Div.
9/ 19 din Dobrogea, a Div. 7-a din Moldova a Div. 10-a
de pe Valea Prahovei, pe mijlociu.
Grupul apararii Oltului are in fata tot grupul Krafft
stanga Armatei lui Kiihne. Grupul apararii Dunarii are in
fata armata Kosch (Mackensen). Intre ele, acoperit de per-
deaua Cavaleriei lui Schmettow, inainteaza, grosul
lui Kiihne.
La munte, Armata II tine sectorul cu Div. 12,
22, 2 Bg. sectorul Prahova cu Div. 4 r6
1
sectorul Bratocea cu Div. 3, sectorul Buzan cu Div. 6, Vran-
cea cu Brig. 7 mx. 9i Oituz cu Div. 15. I.,a Nord sunt
SOCIOLBUC
podul
sau
{II/24
tang a
entu1
Cv. -
.
intre
I tenia
'i Mac-
. t a un
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
91 I
CAMPANIA DIN MUNTENIA
\
I
i
:..'\
,
. .,. .,
v..._)
\.J
d1o A dupe
prinderw plonului romanesc.
gol de aproape roo km., ce poate fi exploatat strate-
printr'o lovitura abil executata dupa modelul
clasic al manevrei pe liniile interioare. De acord cu
generalul Berthelot, comandantul Misiunii militare
franceze, sosita de curand in ajutorul Romaniei,
Presan sa dea batalia pentru apararea
aruncand in flancul stang al armatei
ui Mackensen o mass a de manevra ad usa din re-
21unea
In timp ce Divizia 21 (Lambru) resturile
ill retragere, ale Grupului aparani Dunarii, face
iata inamicului la Naipu, calare pe
..:Vexandria diviziile 2/5 (Socec) 9/19
::eanu), primesc ordin sa coboare catre Sud, primul
?= Clanita Dambovnic spre al doilea
?= Neajlov in directia Ghimpati, spre a cadea in
=.ancul spatele care inainta desco-
:Je.rit, ne mai crezand in rezistenta serioasa a Roma-
- Divizia 2-a de cavalerie, afiata la
::..:e ordin sa acopere flancul diviziilor de atac, ti-
::!Rnd legatura cu Armatei I-a, care lupta
::: retragere dela impotriya trupelor lui Krafft,
c coboara prin Curtea de dela Ramnic.
Presiunea inamicului insa pe Lambru sa se
luptand in zilele de 16, 17 r8 Noembrie,
-=?=-e Ghimpati Balaria, apoi spre Gorneni pe
: -eaj lov, pana la Mihaileni pe Div. 217 ina-
,--..1ci ll de aproape. Respingand avangardele
Yon der Golz, ajunge in seara de 17
prin lui Assan Videle-Cartojani la
="'2.ari a. Aci surprinde cartierul diviziei 217 ina-
<:::['
w
cr


"'<
0::
(!)
mica (Gallwitz), care abia mai are timp sa cornu-
nice telefonic trupelor lui din prima linie << Rumanen.
hier ! >> se retrage in graba.
Descoperita de divizia lui Von der Goltz, care tre-
buia sa-i apere flancul, Brigada Vogel a Diviziei 217
e acum aproape inconjurata. Ea lupta la r8 Noem-
brie, la simultan en
fata spre rasarit, spre apus spre miazanoapte. Dar,.
cu toate atacurile succesive ale trupelor
date spre Stalpu, Prunaru Balaria, inamicul-
ajutat de inactiunea cari, sositi pe Arge-
inferior in flancul stang al dispozitivului roma-
nesc, refuza sa intre 'n lupta spre a astfel
din spre Sud inconjurarea- nu poate fi scos din
pozitiile in care s'a peste noapte .
Intre timp, Socec care, intarziat de avan-
gardele lui Schmettow, a ajuns prin
Purani, pana aproape de Flamanda, e oprit la Tar-
nava de o - puternica artilerie inainica. In urma.
avangardelor lui Schmettow, care alearga spre Ar-
mijlociu spre a cadea in spatele trupelor care
se retrag dela - fara a pricepe sensul
trupelor pe care le 'n cale,
socotindu-le coloane razletite ale armatei I-a in re-
tragere- soseste armata iui Kuhne. Si ca o culme
de nenoroc. o;dinul romanesc de cade in
mana inamicului in dimineata de 18 Noembriej1
Decembrie.
Cetindu-1, Falkenhayn pricepe ca trupele ce i se sem-
nalasera mergand spre Sud-Vest nu sunt trupe de
fugari in debandada, ci bratele unui ce se
SOCIOLBUC
(}12
ENCICLOFEDIA ROMANIEI
inchide asupra co1egului sau Mackensen. Cu toata
rivalitatea celor doi generali, Falkenhayn nu e omul
care sa compromita soarta unei batalii pentru o
ambitie personala. seama de situatie, el
ordona diviziilor armatei Ki:i.hne sa patrunda in inter-
valul dintre cele doua grupuri pentru a le _
'intoarce flancurile. Divizii1e II Bv. II5
ordin sa faca conversiune spre Sud-Est, cazand in
.spatele grupului de manevra romanesc.
Aceasta salveaza pe Mackensen schimbg
soarta bataliei.
INAMICUL OCUPA BUCURE$TII
Din incercuitori, Romanii cari lupta pe
inferior sunt amenintati sa fie inconjurati de al
doilea cere du$man ce se strange in' jurul lor. Deve-
nit comandant suprem al armatelor .. care
:S'au unit in campia Munten:ei, Mackensen
planul lui Falkenhayn in ca numai :bivizia Retragerea
II tavareza va face conversiunea, fapt care va ,face_ C . A t d t
1
B .
1
v
. _
1 1
v v . tA . v d t - u o z1 mam e e cap1 u area ucuresh or, cazu-
pe co egu sau sa-1 mal arz1u ca a p1er u . _v PI t-.. d v R A .. d. ' " b
. v d' v A v f -. . . . sera oes n upa ce omann 1strusesera su
ocaz1a sa 1struga armata romana. In ata presmnn A ' . . A . ... . ,. '
1
K"h D. S - 't" " -- - h' b mdrumarea s1 dm mdemnul Eng1ezllor, mtreaga
m u ne, 1v1z1a ocec, nev01 a sa-s1 sc 1m e . t
1
. v
d
. t' E t d b d "
1
. F
1
" 'A d S -v regmne pe ro 1 era.
uec,1a spre s , se e an eaza a aman a. '-. ca- " f' ,., . 'tv d A II
b- t + "' " . d -L b " t " vprc a nu 1 mceiC'Ul a e mam1c, rmata -a
nsoreanu lS u esve msa, a]Utat e am ru sa sere raga A - . . d 1 M 1 c t' a v
_,., ' a A, G
1
v " D . " rom ana care pnm1se e a are e ar 1er or m sa
m ..,or me peste ca rupu apararn -unarn, . ' . . . A ", . "
" . " tA " f . a 't " -- - t rez1ste pe poz1t11 pana n u1tlmul moment se retragea
a carm anpa s anga usese pnmeJ U1 a urr momen . _ . - .' .. "
d B 1
t a C t t d1n muntl, ahnnndu-se armatelor care se retrageau
e u garn care, vem 1 m spre omana, au recu ,., " . . :
. . 1 G "d' , 1 . 1 -t 1 m cample.
e1 apa a ra In ace tlmp, a c_en ru . " , .
dl
.sp t
1
A D. . A . . tA d - A Aceasta retragere se executa re1ahv regulat, tru-
. oz1 1vu t11 romanesc, . 1v. IO, mam an spre r- A . . A
1 "1 t
1
p tl C"
1
M
1
pele romanestl dega]andu-se aproape peste tot, la
U:lJ ?cm, : a o asc:oar: e "' au timp de inamica 1).
Spart, mflltrarea Lelellalte anp1 a lut Kuhne mtre '
ce1e doua grupuri restabilind continuita-
tea frontului dela munte la Dunare.
Dusa cu forte insuficiente, executata
lipsita de noroc, manevra incercata de Comandamen-
tu1 roman pentru apararea n'a
.Batalia de1a care ar fi voit sa fie o noua Marna,
-e pierduta. Comandamentul roman, care a isbutit
salveze trupele de incercuire, da ordin
de retragere.
I namicul ocupa Bucuretii
La 23 Noemvrie, ocupa
rezistenta, Comandamentul roman voind sa crute
Capitalei, deja incercata de bombardamentu1 avioa-
nelor luptelor de strada. Inca
de1a 12 Noemvrie, Regele Guvernul tarii se stra-
n1utasera la Ia9i.
P OPULATIA BUCUR E $TILOR A$TEPTAND INVAZIA
1
) Amenintat inca dela diderea Curtii de de
flanc-gardele lui Krafft care incercau sa-i --prinda aripa
stanga, inaintand peste muscele, spre $oldane11ti; Grupul
luase masuri de retragere. Numai Div. 12-a,
ajunsa de Div. 216-a germana, pierde artileria. La fel,
Grupul Prahova, care- spre a se pune la adapostul unei
intoarceri prin valea Ialomitii, - se pregatise sa
ocupe o noua pozitie la Comarnic, e nevoit sa se retraga
spre Sud, odata cu ciiderea Div. r6-a
sa sa strecoare in valea Teleajenului; dar Div. 4-a, care
a intarziat in valea Doftanei, e inconjurata de inamic
la Mislea silita sa capituleze.
A doua zi dupa caderea continuitatea
frontului roman esc era reconstituita. Dela munte la Du-
nare, nu mai era de cat ' o singura mas a de trupe ruso-ro-
in retragere spre rasarit, urmarite de aproape de
dar scapate de incercuire.
La dreapta, Armata II-a, degajata din vaile Dambovitei
Prahovei, e pe linia Teleajenului, in retragere spre Cricov.
Div. 3-a a parasit Manedi-Ungureni, Div. r 6-a e intre
Valeni Div. 12-a la Bucov, Div. zz-a la Rachieri
Div. de cavalerie la La centru, resturile fostului
Grup Presan (Armata I a Generalului Stratilescu fostul
Grup al apariirii Dunarii, comandat de Generalul Ianco-
vescu) se retrag la rasarit de
i:n directia Urziceni. Div. rjr7 e la Div. II-a la
Div. z-a cav. la Div. 7-a la Tunari,
Div. gjrg la Gr. Iancovescu intre Afumati
Pasarea. Dar la 24 Noembrie, inamicul a surprins ad
Div. Ir-a care intarziase la Codoc, capturandu-i Coman-
dantu! intregul stat major. Oboseala trupelor 1-a impie-
decat insa sa exploateze spartura. La stdnga, Corpul IV
rus e inca pe inferior, u Div. 2-a intre Fundelele
cu Div. 30-a intre Tanganu Vasilati cu Div.
40-a intre Oltenita.
'Inamicul incearca deasemeni o de invaJuire im-
potriva Corpului IV rus, aruncandu-i in spate Corpul
Schmettow, spre a-i taia retragerea catre Ialomita. Obo-
seala atacatorului proasta stare a potcovitului cailor sai.
insa operatia.
SOCIOLBUC

sub
::-eaga
II-a
:n sa
:-age a

t ru-
la
de
aripa

12-a,
.a fel,
unei
e sa
:trag a
e;;te
care
J.amic
a
Du-
so-ro-
E>e de
ovitei
::icov.
intre
:chieri
stului
::'ostul
:an co-
loe;;ti,
::: - a la
w ari,
.at i
aci
lman-
:npie-
:r1 IV
;;i
:. Div.
e i m-
:orpul
Obo-
.r sai.
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
913
Biitiiliile de pe Cricov i Ramnic i dela Briiila
Foe ani
Rezistentele succesive ale Romanilor, alaturi de
- cari au sosit, dar nu lupta decat in retragere:
pe Ialomita
1
, , pe Cricov pe Ramnic
2
), unde s'au pre-
gat it din timp pozitii -, nu pot impiedica pe inamic
-a. inainteze sa ocupe Foqanii in ajunul Craciunului.
1
) Rezistenta pe Crico:; i I alomita
0 saptamana, dupa caderea Bucure;;tilor armatele ruso-
-roniane in retragere sunt 1ntampinate de grupul de cavalerie
al Generalului Keller, care acopere inaintarea armatelor IV
VI ruse9ti, trimise din Moldova in ajutor.
Armata II-a romana face front pe Cricov 9i Corpul IV rus
a Nord de Ialomita intre Pogoanele 9i Piua-Petrii, acoperit
d e Div. 8-a cav. Intre ele, resturile Armatei I romane se
trecoara anevoie printre convoaiele de refugiati, pe dru-
:nurile desfundate de timpul rau, neizbutind decat cu greu
sa rupa contactul cu du9manul. Acesta se infiltreaza cu
Div. 2I6, 30I 9i Iog intre Cheraseni 9i Caragelile, spre
ilibia, silind cele doua aripi ale frontului ruso-roman,
oprite un moment, sa reia mi9carea de retragere, spre pozi-
p.ile pregatite mai inapoi.
Regruparea jorjelor
La 7 Decemvrie, frontul e
reconstituit in fata .Ramni-
c ului.
Armata II-a tine aripa
dreapta, in regiunea mun-
tuor, acoperind cu grupul
Oituz- Vrancea (Div. IS-a,
:Brig. 7-a mixta 9i Brig. 3-a
0 actiune combinata a trupelor care
termina ocuparea Dobrogei, cu cele invingatoare
de pe aduce in inamicului stapanirea
Brailei instalarea lui pe Siret, pe linia cea mai
scurta a frontului, aleasa pare-se, de Comandamen-
tu1 rusesc, inca dela inceputul operatiilor
1
) .
primesc ordin sa atace: Corpul Gerock, din spre Vrancea
armata de Dunare in directia Brailei, pentru a cadea in
spatele aripelor ruso-romane;;ti ;;i a le desavar9i distrugerea.
In sfar9it, Corpul de cavalerie intarit cu Div. 4I, din rezerva,
sta gata sa patrunda prin spartura in directia podului ce
trece Siretul la Nane9ti.
Conceptie stralucita, care trebuia sa aduca inamicului,
odata cu ocuparea definitiva a Munteniei, distrugerea arma-
telor ruso-romane;;ti, deschizandu-i totdeodata ;;i drumul
Moldovei prin valea Barladului. Ispita de neinlaturat, mai
ales pentru Falkenhayn, caruia i se parea ca trecerea armatei
pe seama lui Mackensen, in fata Bucure;;tilor, ii rapise pri-
lejul unei biruinte similare, pe Arge;;ul mijlociu.
Atacul se deslantue la ceasul hotarit. Armata II-a ramane
neclintita in fata 'incercarilor repetate de strapungere ale
Corpului Alpin. Dar la centru, dupa trei zile de lupta,
Div. I2-a bavareza izbute;;te sa cucereasca asupra Ru9ilor
cota 457, de langa Racovi-
teni, determinand retragerea
Corpului al VIII-lea rusesc.
La 14 Decemvrie, Morgen
ocupa Ramnicul-Sarat. A-
cest fapt inriure;;te asupra
situatiei dela aripa dreapta,
unde Div. I-a rezista, la
centru, pe dealul Marghilo-
granita pana in
>alea Uzului, unde se leaga
c u armata IX-a rusa. Mai
la Sud, grupul Rdmnic (Div.
3-a, I-a 9i 6-a intarite la
dreapta cu Div. rusa de Ca-
zaci Transamur 9i la stanga
cu Div. 7-a in rezerva) tine
irontul intre Vintileanca 9i
Racoviteni, comandat de
Generalul Vaitoianu. Arma-
REGELE FERDINAND LA CARTIERUL ROMA,NO-RUS
. man, sprijinita de Div. 7- a
din rezerva, pana ce Div.
6-a dela stanga e antrenata
de retragerea trupelor Cor-
pului al VIII-lea rusesc ;;i
pana ce Div. 3-a de la dreap-
ta, . retragerea Di-
viziei Zaamurskaia. Aceasta
divizie, pe care Ru9ii o tri-
mesese in ajutorul Roma-
nilor fara ca ace9tia s ' o
ceara, parasise pozitia fara
lupta, indata dupa inlocui-
--:a. IV-a rusa (Ragoza) ocupa la centru, linia Racoviteni
- Balaceanu __:__ Galbenul - Vi9ani, spirijinita la ambele
aripi pe apa Buzaului. Iar la stanga, armata VI-a rusa,
-' a oprit pe Calmatui pe linia Filipe9ti-Viziru.
Mackenzen 9i-a regrupat 9i el fortele. La dreapta, armata
Kosch (D. 2I7 G, I2 9i I Bg.) a luat pozitie pe Calmatui,
in fata armatei a VI-a ruse9ti, intre Faurd 9i Dunare. La
stanga, grupul Gerok al armatei I austro-ungare (Div. I87,
:-I , I cav. 9i 2I8) prime9te ordin sa faca fata spre Est, prin
:::mntii Vrancei, armatei a II-a romane9ti. La centru,
?alkenhayn a grupat judicios fortele armatei a IX-a im-
?Otriva dreptei armatei a IV-a ruse;;ti (Corpul VIII) ;;i a
3tangei armatei a II-a romane (Gr. Ramnic). La stanga,
=1 a adunat sub comanda lui Krafft toate unitatile sale de
::mnte (Corpul alpin bavarez 9i Div. 73-a din
3 rigazile alpine austro-ungare). La mijloc, a concentrat
de ruptura. Corpul Morgen (Div. I2 Bav., 76, 2I6 9i
Jiv . 30I imprumutata lui Kiihne, avand in rezerva Div.
:::9 G. ). La dreapta, in fata Corpului VII rusesc, e concentrat
Kuhne (Div. Iog, rrs, II Bav.). In spatele acestuia,
:::. rezerva, a oprit Corpul de ca valerie Schmettow 9i Div. r I.
2
) Batiilia dela Rdmnicul Sarat
La 9 Decemvrie, comandantul suprem deslantue atacul
pozitiei ruso-romane;;ti. Intentia lui e sa-i rupa
E:Itrul cu Corpul Morgen, in spre Ramnicul-Sarat 9i apoi
=. intoarca cu Corpurile Krafft ;;i Kiihne aripele interne
::= _-\..r matei a II-a romane 9i ale Armatei a VI-a rusa arun-
, =-du-le in spre munti 9i in spre Dunare. In .acela9i timp,
rea Romanilor. Corpul Alpin putu astfel inainta catre
Nord, spre a-;;i da mana in Vrancea cu Div. 218- a a
lui Gerock. Atacul acestuia impotriva vaii Ca;;inului
fu zadarncnicit iara;;i de Grigorescu. Dar, retragerea ne-
motivata a lui Sturdza din Vrancea ;;i desordinea mi;;carilor
ruse;;ti, pusera pe inamic in stapanirea Magurii Ca;;inului,
fara ca Grigorescu s'o poata recuceri. Acoperit de corpul
Diviziilor de cavalerie siberiene, intercalate la centrul
Armatei a II-a, Grupul Ramnic se sustrase insa mi9carii de
incercuire inamice, retragandu-se spre pozitiile dinainte pre-
gatite pe linia inaltimilor ce domina valea Su;;itei.
1
) Bataliile dela Braila i Focani
La dreapta, Kosch se pune 9i el in mi;;care, la 13 De-
cemvrie, in directia Brailei, concomitent cu Grupul Kuhne.
Dar rezervele Armatei a IX-a obosite 9i tinute prea departe
de spartura, nu izbutesc sa ajunga la Siret decat dupa ce
Ru9ii i-au ocupat solid malurile, in cap de pod, in jurul
Namoloasei. Cele doua armate du9mane i9i desavar9esc
numai la aripi victoria.
Printr' o mi9care indrazneata a Corpului Alpin, Armata
IX-a ocupa Foqanii 9i Magura Iar Armata
III- a bulgara, atacand de pe amandoua malurile Dunarii,
pe care e stapana de cand Ru;;ii au evacuat Dobrogea,
izbute;;te sa ocupe Braila.
Taria noilor pozitii ruso-romane, echilibrul fortelor 9i
asprimea iernii silesc pe inamic sa intrerupa operatiile.
Parasind razboiul de mi9care, dela munte la Dunare, arma-
tele se ingroapa in tran9ee.
ss
SOCIOLBUC
9
1
4
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
OPERATiiLE DiN. MUNTENiA DUPA
,
CADEREA

r".J ./' -..:
,/
....
(
\ . ,
,
' ...... l.\o. .....
>
RaJragerea Armafczi
lnta.rvenHo Armatei o Vf.-o Ru:;q..13afalia :b-.
a IV-o Ruse
R.Saraf, Braila
., _ _ .
i
,
STABILIZAREA FRONTULUI
PE SIRET
,
/
I
f,';
\. ....
I
.
'"
' ....

..... ,
\.,. ......
,.


Cc
'q;'"
<
q
w_;
Q:-
:::r:
<
"{
Q-
(D
SOCIOLBUC
"<
cr
(!)
"jJ
<:::{"
0:-

RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
9
1
5
_-i.ctiuni locale pentru imbunatatirea situatiei in regi-
- -ea muntilor, cum e aceea dela Pralea, vor mai avea
fara schimbari, pana la mijlocullunii Ianua-
==. dupa care se va cu zapada, pe
.::-ont pana 'n vara viitoare.
campcmiei din
rgr6
tt aceasta, se incheie
a treia faza a camp a-
_,.;ei din rgr6 cu ea,
- ::ima parte a istoriei ras-
- oi ului romanesc. In
ursul luptelor, care du-
_asera peste cinci luni fara
armata !Oma-
=di fusese invinsa, dar nu
:Tisese distrusa. Datorita
::ezis tentei Armatei de
Sord, in, muntii Vrancei,
ea. sdipase din bratele
-:elui de fier ce-i pregatise
Acesta nu izbu-
. era sa se inchida decat
tului german, socotind ca astfel vor putea repara
<< >> pe care o constituia, dupa ei, intrarea in
razboiu a Romaniei, salvand astfel, dupa credinta
lor, integritatea t eritoriala a Romaniei. La zg
TRADAREA
upra micului grup dela
inamicul pu-
5ese stapanire pe regiunea
Fostul colonel Sturdza preda complicelui sau Criliniceanu manifeste
pe dealul Carlan,
Decembrie, Puterile Cen-
trale ofera, prin interme-
diul printului Sixt de
Bourbon, pace Aliatilor.
Franta ar primi Alsacia.
Belgia ar fi refacuta,
Austro-Ungaria mentinu-
ta, Serbia satisfacuta; pre-
tentiile Italiei recluse, ale
Romaniei sacrificate cu
totul. Centralii ar primi
compensari in rasarit. Dar
Aliatii, care profitasera in-
tre timp de slabirea fron-
tului german din apus,
spre a recuceri, la Verdun,
fortul Douaumont, refuza
aceste propuneri. Iar la 24
Ianuarie, colonelul Sturza
trece la inamic, cu gandul
de a provoca o d
solidaritate cu Puterile
centrale printre prizonierii
:petrolifera pe granarul Munteniei, pe care se pre-
gatea sa-l exploateze sistematic, cucerirea lor 11 cos-
:ase atatea jertfe !neat, considerand rezultatele
strategice ale eforturilor sale dincursul acestei cam-
:;rulli, primul cartier maistru inamic, generalul Lu-
-endorff, scrie in memoriile sale: << Inceputul anului
=917, ne gasea astfel, in
o::nna acestei campanii,
:::J.ai slabi decat ne ga-
5eam la inceputul ei >>. E
marturie de opus ace-
'ra cari ar pune la in-
:Oiala insemnatatea con-
=ibutiei romanesti la vic-
, '
,ria comuna.
Ca o incheiere a cam-
::aniei din Muntenia
t=ent ru a sanctiona gre-
in prima
:;s... rte a campaniei, Gu.:.
romani ; ce, din fericire
CAMPANIA DIN MOLDOVA
In acest timp, pe mica portiune de pamant ra-
masa neocupata, luptand . cu greutati de
aprovizionare a unei numeroase populatii refu-
gia te, infrun tand mizeria
neinduratoare a tifosului
exantematic ce secera mii
de vieti, ardea para
nadejdii, alimentata de vo-
inta neinfranata dina-
mica a Reginei Maria. In-
sotit de Bratianu, Princi-
pele tor plead. in
Rusia cu gandul intaririi
legaturilor cu aliatii al
obtinerii accelerarii apro-..
vizionarilor ra tacite, .
sau fara voie, pe drumul,
dela Arhangelsk la Prut. ::mul Bratianu sacrifica
;::c Generalul Iliescu,
,::....- St atului Major, soco-
:: de conservatori, ras-
RETBLE DE SARMA IARNA
Refacerea
. Sub conducerea price-
=::nzator pentru infrangerile suferite, inlocuindu-1
:::: Generalul Presan apoi, spre a da mai multa
: eziune rezistentii, face loc Guvernului national
.:=-::atianu-Take Ionescu, Filipescu murind intre timp.
I ntrigi, tradari, tratative
: eritoriul ocupat, organizat de inamic in vederea
intense exploatari economice, devine un centru
= i:ltrigi politice. Carp Stere, in desacord cu Mar-
Maiorescu, uneltesc pentru detronarea
-gelui aducerea pe tron al unui fiu al Impara-
puta meticuloasa a lui Vintila Bratianu se injghe-
. beaza un minister al materialului de razboiu. Spi-
talele se reorganizeaza, de asemenea :;>i productia a-
gricola.
Cu ajutorul materialului de razboiu sosit in
cu sfaturile misiunii militare franceze, armata
romana se reorganizeaza deprinde raz-
boiului modern.
Armatele se reduc la doua, din care cea
dintai e trimeasa spre refacere in nordul Moldovei, iar a
doua (Averescu) urmeaza sa se reconstitue pe front.
sB*
SOCIOLBUC
916
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
Armata romana se reface pe cinci corpuri. Numarul
diviziilor se reduc la 15, desfiintandu-se cele opt
divizii de rezerva. Nouile divizii sunt insa omogen
inarmate complect instruite incadrate. Reduse
la patru regimente a trei batalioane, fiecare pe patru
companii a 180 de oameni, din care una de mi-
traliere, diviziile devin mai mobile. In timp,
puterea lor de foe e mult sporita prin inmultirea
mitralierelor (o companie cu opt piese de fiecare ba-
talion) prin introducerea mitraliere (cate
opt de fiecare companie).
Fiecare divizie pe langa aceste regimente
de infanterie, de un regiment de vanaton de
doua regimente de artilerie: unul de camp, cu 9
baterii de 4 tunuri de 75 mm unul de obuziere
cu 2 baterii: una de 105 9i alta de 120 mm. .
Fiecare din cele doua armate mai dispune de o
numeroasa artilerie grea de 105 120 mm. cu tra- ,
gere lunga, de pontonieri de In total 12 _;
escadrile 6 Fahrman a 6-8 avioane, 3 .Nieuport
a 7 avioane, una Caudron a 4 avioane una Breguet
REGINA MARIA VEGHIAZA UN RANIT
de bombardament 5 compan1i aerostatie.
Diviziile de cavalerie sunt instruite sa lupte pe
jos destinate sa constitue rezerva mobila a arma-
telor carora sunt afectate.
Astfel refacuta, . armata romana lupta-
toare numara circa 40o.ooo oameni.
Comandamentul se reorganizeaza el,
in sensul integrarii frontului romanesc
in frontul general aliat dela la
Marea Neagr8. Rege1e Ferdinand devine
comandantul suprem al forteior ruso-ro-
mane din Moldova, ajutat de un general
rus Sacharow mai intai, apoi Lechitzki
:;>i in urma Scerbatcheff, de unul ro-
man, Presan, $eful Statului major, ajutat
el, pana'n Iunie de Generalul Chris-
tescu . a poi de Generalul Lupescu. $eful
misiunH franceze, Generalul Berthelot
ramane consilier technic al Regelui.
JURAMANTUL VOL UNT ARILOR ARDELENI
nadejdi. Depunerea juramantului voluntarilor ardeleni
liberati din taberile Rusiei, intarea aceste nade:jdi,
I sbucnirea revolufiei ruseti
Intre timp, aliatii dadusera Romanilor un
nou prilej de ingrijorare, de astadata de alta natura.
In Martie 1917, isbucnise la ei revolutia. Semne
grave de dislocare morala a arma tei o bosi te de
boiu se manifestau pe front inapoia lui. Guvernul
provizoriu al Printului Lwoff, venit cu intentii con-
facuse loc guvernului allui
Kerenski, care, lipsit de autoritate, se trudea in
zadar, sa insufleteasca rezistenta unui popor care nu
luase parte la rasboi decat silit de clasele lui con-
ducatoare, socotite vinovate de toate relele lui. Cum
s'ar fi putut dinamiza, de altfel, vointa de a lupta a
unor oameni care decat sa mearga acasa
spre a se bucura de foloasele << erei noui >>
Reformele constitujionale
Sub presiunea evenimentelor, Bratianu crezu ca a
sosit momentul implinirii reformelor constitutionale,
fagaduite inca din 1914- Ca odinioara Domnitorii
Regele tarii se lega sa dea taranilor: 1)
pamantul pe care-1 muncesc pe care 1-au apara
ln primavara, armata romana era gata,
la vederea ei, in ziua de 10 Mai, prin
populatia Moldovei trecea fiorul unor noui
REGIMENT REFACUT, SUB RUINI.;;LE CETkfii NEAM'fUJ,UJ
SOCIOLBUC
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
917
REGEI , E FERDI NAND I DECORE AZA UN DRAPEL
REGELE FERDINAND I $I I'RINCIPEI,E CAR OL I X IXSPECf i E PF. P R O ~ " " ' '
SOCIOLBUC
918
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
PRINCIPEI,E CAROL. SUPRAVEGHIAZA INSTRUC'fiA TRUPEI,OR
P RINCIPELE' CAROL I,A DIVIZIA 13-a, LA PADURENI, IN AUGUST. 1917
SOCIOLBUC
"l

1
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
9I9
RT:!:GEI,E FERDINAND INSPECTEAZA DIV. 12
cu sangele lor 2) dreptul de a hotari desti-
::ele politice ale Romaniei prin introducerea votului
Dovedind un spirit de larga intelegere isto-
:ica, boierimea tarii consimti de buna voie la aceasta
; ertfa necesara romane9ti 9i Par-
1amentul vota modificarea Constitutiei, acceptand
doua reforme in mod quasi unanim, cu o sin-
zura impotrivire, a d-lui Argetoianu.
Neintelegerile persistente dintre liberali 9i conser-
atori asupra politici generale de conducere a raz-
boiului, pe care Bratianu rezerva exclusiv, du-
insa, in Iunie, la demisia lui Take Ionescu
din Guvern. Interventia Regelui potoli insa o vreme,
pasiunile 9i Take Ionescu reveni asupra demisiei.
Situajia generala a rasboiului n anul I9I7
Anul 1917 aduse schimbari in soarta gt:ne-
::ala a razboiului. Vazand ca nu-9i poate impune lumii
-pe continent, vointa pe calea armelor, Germania
=ecursese la arma razboiului submarin ((a outrance >).
:n cursullunii Martie 1917, aceasta arma era pe punc-
--::ul atinga rezultatele strategice, ritmul lunar al
atingand a parte a tonajului brita-
:ric, nalucind astfel Aliatilor amenintarea unor serioase
ificultati de Din nefericire pentru
Puterile centrale, excesul folosirii acestei arme le
:fu fatal. Caci doua luni dupa ce torpi1arile atin-
REGINA MARIA IN VIZIT..i\ LA ARMATA II-A
sesera maximum de intensitate, Statele Unite ale
Americii, ingrijate de urmarile razboiului submarin
pentru comertul lor exterior, se alaturara cauzei
Aliatilor, venind astfel sa implineasca in randul ace-
star puteri, lipsa provocata de dislocarea morala a
Rusiei, prin revolutie. Tot restul anului 1917, nu va fi,
din punct de vedere al strategiei marelui razboiu,
decat o lunga agonie a Rusiei, compensata printr'o
infrigurata a ajutorului american.
Pentru Puterile centrale, problema ce se punea era
sa termine cat mai de graba cu Rusia, spre
putea degaja fortele din Rasarit a le indrepta catre
frontul occidental, pentru batalia hotaritoare, mai
inainte ca Statele Unite sa-9i poata concentra corpul
expeditionar nou injghebat, pe acest front. Iar pentru
Romania, angrenata la aripa stanga a frontului rasa-
ritean, problema ce se punea era aceea de a nu se
lasa antrenata in politica a Rusiei.
Profitand de criza morala a armatei franceze,
uzata de << tocatoria de vieti >> dela Verdun de de-
GENERALUL BERTHELOT DECOREAZA OFITERI ROMANI
ceptia provocata de e9ecul ofensivelor zadarnice ale lui
l\ ivelle, care o faceau incapabila de orice efort mai
insemnat, Germanii se pregatira iara9i de actiune in
Rasarit. In acela9 timp in care repatriau prin Ger-
mania, pe revolutionarii emigrati in Elve-
tia, spre a prin ei, dezarmarea morala a
frontului intern rusesc, Germanii -pregateau o noua
operatie militara. Ea trebuia sa le dea stapanirea
Ucrainei 9i odata cu ea, putinta unei vaste aprovi-
zionari a populatiunii lor. Operatiunea trebuia sa
treaca peste trupul Moldovei.
N oua ncercare mpotriva Romaniei
Pentru suprimarea oricarei veleitati de rezistenta,
puterile centrale planuesc o actiune nimicitoare in
felul celei intreprinse impotriva Munteniei. 0 armata
a lor va ataca prin Galitia 9i Bucovina, coborind
de-a-lungul Nistrului, Prutului sau Siretului, dupa
taria rezistentelor intalnite. A doua va cauta sa stra-
punga frontul ruso-roman intre Foc9ani 9i Galati,
drum catre Pr_ut. In acest fel, armatele din
Moldova, retezate ca printr' o taietura de foarfece de
SOCIOLBUC
920
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
Ru:;;i, trebuiau sa sufere soarta pregatita cu un an
mai de vreme, armatelor din Muntenia. In vederea
acestui plan, trupe numeroase fura aduse iara:;;i in
Romania si concentrate intre Focsani-Namoloasa.
Plan indrasnet, care dadea capacitatii
militare a noului comandant suprem german.
Planul ofensivei romaneti
Din nefericire pentru du:;;man, Ru:;;ii isbutesc sa
regaseasca in Iulie, pentru ultima oara, o licarire a
spiritului ofensiv. Pe cand Romanii pregatesc ofen-
siva'n Moldova de Sud, ei prepara o actiune in Galitia.
Conceptia ofensivei romane:;;ti da iara:;;j curs
vechilor rivalitati din sanul Comandamentului ro-
man. De o parte, Averescu preconizeaza ca efortul
principal sa se facade Armata II-a, prin strapungerea
muntilor Vrancei :;;i inaintarea sa urmeze in directia
Bra:;;ov. De alta parte, Presan socote;;te ca efortul
principal al ofensivei trebuie sa se produca intre Foc-
:;;ani :;;i Galati ;;i, odata spartura facuta, armatele
GEJ:.'TERALUL BERTHELOT
ruso-romane sa incerce sa intoarca ambele flancuri
ale inamicului, aruncandu-1 in Dunare si 'n munti,
unde urmeaza sa fie intors de Armata :;;i
Din nefericire, actiunea ruso-romana e conceputa pe
axe divergente, adica cu efecte strategice limitate de
putinta desfa:;;urarii trupelor pe un front din ce in ce
mai larg
1
) .
Ofensiva Armatci a II-a
Actiunea ruseasca se deslantue, in Galitia, in ulti-
mele 'zile ale lunii Iunie rgr7. La ro Iulie: in _timp ce
1
) Armata II-a romana (Averescu) ocupa, la deslantuirea
ofensivei, muntii Vrancei, intre Magura Ra-
coasa, intercalata intre Armata IX-a rusa (Mannerheim)
din valea Armata IV-a rusa (Ragoza) care
tine frontul Putnei, dela Momaia la Siret.
Armata I-a romana (Christescu) e concentrata in vederea
ofensivei, pe stanga Siretului, intre Movileni Namoloasa,
avand la stanga Armata VI-a rusa pana la Galati.
In fata Armatei a II-a romane, Grupul Ruiz,
avand la stanga Grupul Gerock, in fata Armatei a IX-a
la stanga Grupul Gallwitz, pana la in
fata Panciului. De aci, la Vadul tine frontul Corpul
I, in fata Armatei a IV-a _
Armata I-a in fata Grupul Schaer, dela Vadul
la Maxineni, iar de aci la Dunare,liCorpul LII apoi
Corpul VI turcesc.
BOMBARDAREA SATULUI MARA$TI
artileria Armatei I . concentrata pe malul drept al
Siretului de unde domina frontul inamic, deschide
un foe violent de trei zile, impotriva pozitiilor du:;;mane
dela Namoloasa, Armata II-a dedan:;;eaza in munti,.
prin surprindere, dupa o scurta pregatire de artilerie,
ofensiva in directia Mara:;;ti
1
).
Bdtdlia. dela. Marii9ti
1
) Atacul dela s'a dat cu toate patru diviziile de
care dispunea Armata II-a (Div. 7 rz fiind trimese pe
Siret, in rezerva Armatei I-a). La dreapta, corpul IV (Div. 8.
6) sub comanda Generalului Valeanu, tinea sectorul de-
fensiv intre Mocanului Poiana Incarcatoarea.
La stanga, Corpul I ( Generalul Vaitoianu), ocupa cu Div. 3-a
(Generalul Margineanu) in linia I cu Div. r (Generalul
Stratilescu) in linia doua, sectorul ofensiv, in fata Ma-

Intentia comandantului roman- al carui plan folosea
judicios terenului - era, sa sparga frontul
inamic intre Poiana-Incarcatoarea, apoi sa lar-
geasca spartura spre Vizantea Manastireasca, ocupand
satul Campurile. Concomitent, Corpul VIII rusesc trebuia
sa atace Momaia, la sudul sectorului romanesc. Odata atins.
primul obiectiv, Divizia 8-a trebuia sa puna in
facand conversiune spre Vest, pentru a largi spartura la
dreapta, inaintand peste dealul Slatinei spre frontier a ; iar
la centru, Div. i trebuia sa inainteze prin spartura .facuta
de Div. 3-a sa se alature acesteia, pe masura ce inaintarea
spre valea Putnei ar i necesitat o extindere a fron-
tului.
INCERCARE DE ATAC LA VARNI'fA
-
SOCIOLBUC
de
pe
. s.
fa
illS.
e,
,I a
iar
tta
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 921
La ceasul hotarit, pozitiile inamice sunt luate cu
asalt de bravii ai Generalului Margineanu.
Rand pe rand, cad dealul satul atacate
din piept, in timp ce pozitia dela Poiana Incarcatoa-
rea e cucerita prin intoarcere
1
1
A doua zi, ofensiva
campul spre Vizantea Campurile
2
; .
1
) Victoria
Precedat de o violenta pregi'itire de artilerie, executata
in ziua de IO Iulie cu 292 guri de foe, atacul se deslantue,
cu precizie matematica, in dimineata zilei de I I. La 4 fix,
in momentul in care artileria romana, care pana atunci
a orbit pe inamic, i;:;i lunge;:;te tragerea, spre a bara calea
rezervelor lui, trupele romane;:;ti, care s'au strecurat inca de
peste noapte peste apa Limpejoarei, urcand pe intunerec
rapele malului drept pana in fata retelelor de sarma inamice,
pornesc inainte ca impinse de un resort, prin cele ;:;apte
bre;:;e, acute de artilerie, pe care avioanele le-au iden-
tificat in ajun. La dreapta, Brigada I2-a ;:;i Div. 6-a
ataca Poiana-Incarcatoarea. La centru, Bigada s-a a Div.
a 3-a sprijinita de Brigada I din Div. I-a ;:;i de toata ar-
tileria acestei divizii ataca dealul Mara;:;ti. La stanga,
Brigada 6-a a Div. a 3-a atacii satul Mara;:;ti ;:;i Dealul
Manastioarei.
Atacul se desfa;:;oara, in iure;:;, unind infierbantarea tru-
pelor care cred ca merg << spre casa >>, cu priceperea coman-
dantilor cari combina cu abilitate mi;:;carile, intorcand
obstacolele ce rezista atacului de front. La 4 ;:;i IO regi-
mentul 2 Vanatori (eel dela Grivita) ;:;i Regimentul 4 Arge;:;,
patrund in tran;:;eele du;:;mane de pe Dealul Mara;:;tilor,
intre cotele 536 ;:;i soo. Ele intorc cota 536 atacata de front
de Reg. I8 Gorj, resping pe du;:;man ;:;i urea, pe urma lui,
dealul Teiu;:;ului. La 8 ;:;i acest deal e definitiv cucerit, in
timp ce << curatitorii de tran;:;ee >> spulbera cu grenada incer-
ciirile de rezistenta izolata ale grupelor inamice depa;:;ite
de valul atacator. La dreapta sectorului central, regimentele
I7 ;:;i I8 largesc spartura, cucerind Dealul-Mare ;:;i Cotul
Ro;:;ca, unde captureaza trei baterii de obuziere.
In sectorul din stanga, Regimentul 22 Dambovita, ataca
la 4
1
/
2
de front, satul Mara;:;ti, dar e oprit in fata centrului
inamic rr6, pana ce doua batalioane izbutesc sa-l intoarca.
La 6 ;:;i IO centrele II7 ;:;i II8, care flancau atacul frontal
sunt ;:;i ele intoarse ;:;i cucerite de Romani. Inamicul para-
se;:;te satul Mara;:;ti, retragandu-se pe dealul Viei, urmarit
de aproape de Romanii viteazului capitan Coraru.
Mai la stanga, Regimentul 30 e oprit in fata Manastioarei .
Aci, inamicul rezista pana seara, cand - amenintat pe
dreapta lui de Ru;:;ii cari cuceriserii Momaia ;:;i de Romani
din spate dela Gogoi de Reg. 22, care o,cupase Marii;:;tii -
se retrage in fuga spre Su;:;ita.
Mai greu au mers lucrurile in sectorul din dreapta, la
Poiana-Incarcatoarea, unde atacul demonstrativ al Reg. 24
Tecuciu, care pusese piciorul in prima linie de tran;:;ee du;:;-
mane e respins la 4 Yz de un contraatac german. Atacul urma-
tor deslantuit de Romani la sYz nu a mai putut ajunge in po-
zitia inamica. Luptand toata ziua, din greu, Reg. I I Siret iz-
bute;:;te insa sa puna piciorul in pozitiile du;:;mane dela cotele
655 :;;i 670 dela paraul Ciobanul ;:;i in tran;:;eele dela << Caruta >>
de pe dealul Fantana Puturoasa. Dar cota 66o, de unde s'ar
putea intoarce centrul de rezistenta inamic dela << Indirca-
toarea >> nu poate fi cucerita.
Progresul centrului romanesc zadarnice;:;te insa rezistenta
stangei inamice. Amenintat din spate de Reg. I7 de pe dealul
Teiu;:;ului, du;:;manul parase;:;te, peste noapte, Poiana-:Incar-
catoarea ;:;i cota 66o. Victoria e acum desavan;;ita, pe tot
frontul de atac. Ru;:;ii cuceresc ;:;i ei Momaia 9i
2
) Exploatarea succesului
A verescu ia de indata masuri pentru exploatarea succe-
sului. Dreapta Div. 6-a se pune in mi:;;care, conform planului
;:;i, ocupand dealul Coada-Babei, prin Rotile;:;ti. La centru,
intervine Div. I-a din rezerva, ocupand cu Brigada I-a
Dealul-Mare ;:;i Campurile, cu Brigada II-a satul Vizantea
Manastireasca. La stanga, Div. 3-a ocupa Vizantea Raza-
;:;i inainteaza prin Gaurile, spre Paro;:;i, in legatura
GENERALUL AVERESCU LA POSTUL DE COMANDA
DE PE DEAI,UL PALTIN
Spre a nu ingadui sa colmateze ruptura
a treia zi, generalul Averescu, ingrijorat de
cu Ru;:;ii. Averescu retrage in rezerva doua regimente din
Div. 3-a la centru, in valea Dracei-Mari ;:;i, in timp ce arti-
leria schimba pozitiile, cavaleria armatei e impinsa prin
Gura-Vaei ;:;i Rotile;:;ti, in directia Sovejei.
TUN ROMANESC DE rso mm C'T_T TRAGEREA LUNGA
SOCIOLBUC
'922
ENCICLOPEDIA R OM..-\NIEI
\)o,,..J'oi\J
-A.IX.Ri.JSA
?,", ..!-I
_,Ji'..., ' :
lt :/
.. . /'l ./
t;.,l. .. . ... /
rea cari trebuiau sa atace la randul lor,
intre da ordin trupelor spo-
reasdi inaintarea, spre a ajunge 'n valea Putnei pe
vechea linie de granita.
Dezastrul in care sfarseste ofensiva lui Korniloff
din Galitia, la Tarnopol,' urma refuzului de a se
mai bate al infanteriei - demoralizata de pro-
paganda pacifista a proaspat transitati
din Elvetia de Germani, pentru a desagre-
garea frontului intern rusesc Marele Coman-
dament roma.n sa opreasca ofensiva Armatei a II-a
sa contramandeze ofensiva Armatei I-a in preziua
atacului. Dar Generalul Averescu continua
pana la vechea linie de granita, cautand sa exploa-
TUN ROlVLI\.NESC .CU TRAGEREA L UNGA, CAMUFLA T
BATALIA DELA MARA$TI
D.3.
A.llROMANA
(AVERESCU)
teze la maximum avantajele tactice ale operatiunii in-
cepute
1
). Lucrul nu va fi fara folos, caci- carenta
armatei va impiedica Armata a II-a sa culeaga
roadele strategice ale stralucitei sale biruinte tactice - -
ofensiva ei nu va ramane fara consecinte asupra
ulterioare a operatiilor.
1
) Oprirea ofensivei
Dezastrul rus dela Tarnopol, determina Marele Cartier
sa ordone lui A verescu, la rz Iulie, incetarea ofensivei .
Dar Averescu se opune convingand Marele Cartier -
sa impinga inaintarea, care nu mai intampina
la centru, decat slabe rezistente, pana la granita, spre a
intercepta comunicatiile prin valea Putnei.
Ofensiva romana a dislocat dispozitivul inamic, tocmai la
articulatia Grupului de armate Mackensen, cu Grupul Arhi-
ducelui Iosif ar fi o sa nu se profite de situati e.
La dreapta armatei, Div. 8-a executa conversiunea spre
Vest, peste dealul Slatinei, punand piciorul pe Plaiul Magurei
9i pe pantele muntelui Razboiului. La centru, Divizia 6-a
ocupa Soveja, Dragoslavele ;;i Ruca.reni. Div. r-a
inaintand catre Negrile;;ti. La stanga, Div. 3-a
e oprita pe dealul Ceardac, pana ce Reg. 24 izbute9te sa in-
toarca pozitia inamicului, reluand inaintarea spre Vale a Sarii .
Aci cade viteazul capitan Coravu, cuceritorul satului Mara9ti.
La q Iulie, centrul romanesc e stapan pe toata culmea
Tulnicelor, de unde domina valea Putnei. In fata lui, ina-
micul, crezand ca A verescu incearca sa into area. prin val e a
Zabalei, Magma Odobe9ilor, in spatele frontului armatei
ce lupta la Nora ae aauce in graba ajutoare.
Incercarile Diviziei a 8-a de a cuceri la rs Iulie Magura-
Ca9inului, care a ramas ca un ghimpe infipt in flancul drept
,al Armatei a II-a, nu reu;;esc, din cauza defectiunii ruse9ti.
La rg Iulie, batalia se opre9te, pe linia Magura Ca9inului
- Muntele Seciul-Sboina Neagra- 'fiua Neagra-'fiua
Sarii, dt- unde trece in
sectorul rusesc spre Vidra 9i Volo9cani pana la Ire9ti.
SOCIOLBUC
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
923
B.ATALIA DELA PORTILE MOLDOVEI
( PANA LA 6
A. IX.RUSA
Gr. GEROK
SECTORUL
OITUZ
SECTORUL \
VRANCEA .
A.ll.
225 62 CA 89
217 115
J3
A. I.
A.VI.RUSA

SECTORUL

'-
A.IIJ. B
Contra-ofensiva germana
Intr'adevar, socotind momentul favorabil, ina-
micul deslantuie numita << bataJie de strapungere
-de pe Milcov >>, cunoscuta de Romani sub
num.ele de << batalia dela >>. In realitate,
batalia dela nu e decat faza decisiva a
unei batalii mai vaste, data de inamic pentru fortarea
-portilor Moldovei, impotriva intregului front ro-
manesc dela munte la Siret.
Intentia initiala a lui Mackensen era sa puna mana
-prin surprindere pe podul dela odata
tapan pe acesta, impinga trupele catre Nord,
_prin valea Barladului.
Dar rezistenta intampinata, din partea Romanilor,
-din prima zi a bata.liei, in campia Siretului, precum
.i situatia creata Grupului Ruiz de ofensiva Ar-
matei a II-a, in muntii Vrancei, -11 facura sa-si
modifice planurile. unde este punctul slab
.al dispozitivului ruso-romanesc, el reduce proportiile
-i nitiale ale operatiei, stramutand centrul de gravitate
.al efortului sau pe malul drept al Siretului ataca
cele doua jonctiuni ale trupelor ruso-romane: in
campia Siretului la Oituz. Prin aceasta, incercarea
d e strapungere se transforma intr'o batalie clasica
d e invaluire a Armatei a II-a
1
) .
1
) In urma ofensivei din prima jumatate a lunei
J:ulie, frontul Armatei a II-a, impins pana'n valea Putnei,
ior ma un fel de punga inaintata spre inamic, foarte
spititoare pentru oricare tactician crescut . in traditiile
bataliei de nimicire >> moltkeene. Aceasta punga, inamicul
-e hotari sa o reteze, atacand concomitent la cele doua
Conceptia aceasta nu este straina de tactica de mai
tarziu a lui Foch, impotriva << buzunarelor >> creiate
de ofensivele lui Ludendorf din Martie Mai rgr8.
Batiilia dela M iiriieti
Atacul inamic, sprijinit de o puternica artilerie
gaze, provoaca defectiunea trupelor in lunca
Siretului.
extremitati ale ei: la Sud, in sectorul tinut de Armat a
a IV-a rusa intre Panciu, cu directi a Adjud ;
la Nord, in sectorul Oituzului, intre Doftana 9i Ca9in,
cu directia One:;;ti 9i Tg.-Ocna. Cele doua brate ale cle9telui
inamic trebuiau sa se inchida in Valea Trotu:;;ului, i n
spatele Armatei a II-a omane.
MORTIERE ROMANE LA COSlVIE$TI
SOCIOLBUC
924
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
TRAN$EE LA BALTARE'iU, PE SIRET
Dar, judecand situatia cu luciditate, Generalul
Christescu substitue contra-atacand, unitate cu uni-
tate, trupele ale Div. s-a aduse din stanga
Siretului, in locul celor agatandu-se de linia
satului Doaga a targurilor Panci1.. In
fata acestor trupe noui, atacurile inamicului cedeaza,
deplasandu-se spre Vest unde, in fata altor unitati
operatia se repeta cu Divizia g-a
1
). In acest
cadru general, se produce contra-atacul legendar
1
) Biitiilia dela Doaga
In dimineata de 24 August inamicul deslantuie ofensiva
in dimpia Siretului. La extrema stanga a Armatei a IV-a
ruse, un atac cu gaze al Divizilor 212 gennane17i 12 bavareze
sparge frontul Div. 34 ruse17ti la intre Movileni
i Balta Ratei. Prin spartura pat.runde Div. 216 germana,
spre podul dela Dar Div. s-a trece Siretul
pe la Furceni 17i sose17te inaintea du9manului la 24 Iulie,
oprindu-1 pe linia satelor Strajescu 9i Doaga.
Atacul inamic se deplaseaza a dona zi (2S Iulie ) spre Apus,
intre Strajescu 17i Faurei, unde Div. 76 9i 89 inamice
alunga Div. 13 i 71 ruse9ti, venite in ajutorul dreptei Div.
34 Dar Div. 9-a romana, trecuta la randul ei pe dreapta
Siretului, pe ]a oprea inaintarea inamicului la
Moara-.Alba.
Atacul inamic se stramuta la 26 17i mai la Apus. Div.
115 62 17i Corpul alpin bavarez sparg frontul rusesc
intre Tife9ti-Batine9ti 9i Patra9cani . Interventia Div. 13-a
romana la Apus de Mara9e9ti restabile9te situatia la Nord
de paraul Jugastru (29 Iulie). Spre Vest insa, Div. 62
9i Corpul alpin au facut un mare progres ocupand Pan-
ciu 9i respingand Div. 13 9i 15 ruse9ti catre Kord.
PODUL DEI,A FURCENr
al regimentului 32 Mircea, care, in izgo-
pe inamic din satul Moara
Contra ofensiva incercata de armata I -a, pentru a
recuceri terenul pierdut, nu Christes<;:u trece
Divizia a 13-a pe dreapta Siretului
1
).
:l?resiunea asupra celor doua armate se
cad Mackensen a fagaduit, la plecarea din
ca <<in douii saptamani va fila >>. $i timpuE
trece. La extremitatea sudica a frontului bataliei,.
un violent atac inamic cu gaze surprinde Div. S-a
apararea podului dela care,
amenintat, e aruncat in aer de Romani
2
).
In plina criza tactica a bataliei, intre coman-
dantii armatelor destinate sa
coopereze, un conflict violent. Incapabil
stapaneasca trupele pe pozitie, in fata presiunii
inamice, generalul Ragoza, care comanda Armata.
IV -a rusa, propune parasirea frontului retragerea
trupelor pe o noua pozitie, pe stanga Trotu;mlui
a Siretului. Dar comandantul Armatei I-a romaner
refuza sa accepte
ideea ia masuri
ca aceasta retra-
gere sa devie im-
posibila,
inspatelefrontului
mi traliere care
taie drumul fuga-
rilor. Fapt pentru
care, R usii arne-
uinta sa 'indrepte
tunurile asu pr.a
Romanilor. Consi-
liul de razboiu,
prezidat de Regele
Ferdinand care
comanda acest
front, chemat sa
restabileasca uni-
tatea, sacrifica pe
Generalul Chris-
GENERALUL CHRISTESCU
tescu lui Ragoza, :.::'Q: ... .'""' .
pentru motive pentru care ;odinioara ]
sacrificase lui French; pe Lanrezac, in preziua bataliei
dela Marna. Ideea generalului inlaturat triumfa to-
Dar misiunea de a o realiza trece asupra Gene-
ralului Eremia Grigorescu.
1
) Contra-ofensiva romanii
Romanii, care au adus acum. in dreapta Siretului 4-
Divizii, incearca. sa ia ofensiva spre a recuceri terenul
pierdut. Nu reu9eSC insa,
1
pentruca inamicul e hotarit sa
invinga cu orice pret 9i are masate in regiune, fort e
multe.
2
) Surprinderea dela
Istovita, Div. s-a e atacata prin surprindere in noaptea.
de 29/30 August in lunca Siretului, la Nord de Doaga, de
Div. 216. Covar9ita de focul artileriei du9mane, ea pierde
padurea Calini, apoi padurea Prisaca. Du9manul e aproape
sa puna mana pe podul dela Cosme9ti, unul din prin-
cipalele obiective ale bataliei. In fata primejdiei, podul
este aruncat in aer. Div. 1s-a, care a trecut Siretul la
Jonii9e9ti, inlocue9te insa resturile Div. s-a 9i opre;;te oe
inamic la Sud de satul Cosme9ti.
SOCIOLBUC

I
ill
RASBOIUL PENTRU INTREGIRE A NEAMULUI
925
Atacul se intinde insa tot mai
spre Vest catre Muncelu, unde Armata II-a
trebuie sa intervie cu stanga (Div. Io-a) in
sprijinul dreptei Armatei a IV-a
Batalia dela Oituz
I n timp, inamicul atadi prin Valea
spre Targul Ocna, la
jonctiunea Armatei a II-a cu Armata a IX-a
r usa.
1
) Aci, datorita sfortarilor Generalului
_-\.. verescu, care e in termeni buni cu Generalul
:Mannerheim - eroul de tarziu al in-
d.ependentei finlandeze - , coeziunea ruso-
romana e mai mare sprijinul artileriei
r use efectiv.
Contra ofensiva Armatei a II-a in directia
Casinului, atacul Cosnei si Ciresoaei, ' __
uncle se distinge noui Regiment Vanatorilor de
munte, al Principelui - atacul contra
.atacurile date in jurul muntelui
GENERALUL SCE RBATCHEFF
prin a fixa pe ina-
micul care inain-
tase pana la Gro-
zesti. Stavilit si la
de Div.
ro-a, el nu mai
poate nadajdui sa
in toarca Armata a
II -a. E a cum ran-
dul Romanilor sa
treaca la ofensiva,
restab:ilind situatia
pe inaltimile dela
Apus de Slanic
Targul-Ocna.
1
)La 26 August, Cor-
pul VIII austro-un-
gar deslantuie atacul
dela Oituz: Div. 70
Honvezi Div. 7
C2.v. germana at aca
Ia Nord, pe dreapta
pe stanga Sl anicului, respingand de pe dealul Pravila
-:;;i Ungureanu trupele Div. 7- a ocupand Sl anicul Mol-
dovei. La Centru, grosul Div. II 7- a intra in Herastrau
dealul cheia pozitiei La
Sud, Bg. IS bavareza pune stapanire pe cota 6Ig
impinge Div. 6-a spre valea
Situatia e grava, mai ales l a Nord, unde inamicul a
atins la 28 Iulie ultimul de inaltimi ee-l despart de
T argul-Ocnei: Magura Intre Oituz
el a luat dealurile:
tului a pus piciorul in marginea de Vest a satului
Dar l a 29 August , Romanii contra-at aca. La dreapta,
Reg. Van atorilor de munte, car e cu acest prilej
botezul focului, ata ca spri jinit pe dreapt a de
Div . z rusa de caval erie, car e urea d ealul Vranceanului
-9i p e St anga de Div . 7-a car e inaint eaza pe a mandoua
versantele dealului Magurei. La centru, Div. r Cav., so-
-sit a in gr ab a d ela descal eca la Nord de Gr ozqti ,
spre a intoarce ap ar ar ea cucerind Cota 703 . In
Brigada d e Gr aniceri a viteazului Gener al Can-
tacuzino, pornind del a Man astirea at aca l a st anga
F abrica de sticl arie. Contra- at acul r oman sa
fi x eze p e inamic. Incercarile Romanilor de a r elua ofensi va
nu vor din cau za infanh:riei car e v a r efuza
sa cooper eze cu dreapta Armatei a II-a .
DIVIZIA 7-a DEFILEAZA
Frontul romanesc, prezentand in urma progresului
inamic, o primejdioasa in cazul unui nou
atac pe flancuri, Armata II-a ordin sa
se retraga, fara lupte, pe o linie de aparare mai
sigura
1
).
Criza bataliei dela M Atacul dela
Razoare
Atacuri dupa atacuri vin sa se sfarime de rezistenta
Div. a g-a a 13-a din fata garii a targului
1
) R etragerea strategica a A rmatei a II- a
F at a de presiunea exercitat a de inamic l a ambele aripi 9i
p entru a evita pozitia aventur oasa trupelor de pe Putna,
precum pentru a libera Corpul al _r us, chemat
in ajutorul Armat ei a IV- a , comandantul Armat ei a II-a se
sa cedeze injonctiunilor Mar elui Cartier re-
trage la I August, Corpul II (Div. I 2, I 3) din valea
Putnei, pe linia inaltimilor d el a Sud de Varful
Razboiului ; dealul Mat ei, dealul Runcului,
Momai a- dealul
Degajat, Corpul VIII rusesc (Div. 14, I03 IS Div.
Cav. Zaamurscaia) incearca sa refaca frontul l a Nord de
Panciu, pe lini a satelor
p adurea Razoare. Nu insa pe deplin cad ina-
micul ataca in spre Muncelu. Numai
interventia Div. a Io-a romana sosita prin Padureni, din
stanga Siretului, a Alexin, format de
Armat a II-a, stabilizeze situatia in acest sector.
VANATORII DE l\1UNTE LA ATACUL CIRE$0 AEI
SOCIOLBUC
926
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
GARA lYIAAA$E$TI DUPA BATALIE
In la 6 August, atacul inamicului
sa produca ruptura, in sectorul dintre Div. IO-a
a 13-a, intre Panciu, in vecinatatea ime-
diata a padurii <<la Razoare >>
1
). Spartura facuta in
zorii zilei e exploatata imediat de inamicul care crede
ca tine, in victo-
ria decisiva. Portile Mol-
dovei par gata sa
se deschida
Dar ajuns langa pozi-
tiile artileriei, care trage
cu inamicul,
e intampinat de contra
atacul fulgerator al ulti-
melor rezerve ale Diviziei
a 13-a care-1 arunca in
padure.
navala, intrand in padure dupa inamic. La;
pranz, frontul romanesc este reconstituit situatia
restabilita in favoarea Romanilor. Ceasul greu poate
fi socotit trecut. Inamicul nu va mai ataca decat in
sectorul Muncelu1
1
).
lunii Septemvrie atrage lupte-
lor. Inamicul a inteles ca nu va putea trece cu
forta peste trupul armatei romane va de
acum din alta parte, hotarirea soartei razboiului.
J..,ucruri mari se pregatesc, intr'adevar, pe alte fronturi.
asociaza, din proprie initiativa, Bat. III din Reg. 47 (Ca-
pitan Draganescu). Sprijinit de artileria care trage cu furie,
barand calea rezervelor inamice, contra-atacul arunca pe
du9man inapoi in padure, recucere9te liniile romane9ti
9i restabile9te situatia. In fata acestui e9ec, inamicul
deceptionat renunta sa mai atace in sectorul Mara9e9tilor.
1
) Atacul Muncelului
Pentru ultima oara, el i9i indreapta fortele impotrivat
Muncelului, simtind ca sectorul dela Nord de Panciu a
trecut in seama trupelor ruse9ti.
Intr'adevar, dupa retragerea Armatei a II-a din Vrancea,.
Corpul VIII rus (Div. q, rs 9i 124) a ocupat linia: Vo-
lo9cani - dealul Ire9tilor- Muncelul - Manastioara. Apararea,
Mara9e9tilor a trecut pe sea-
rna Diviziei a q-a; iar Div. a
rs-a a inlocuit la Razoare
Div. 13-a, legandu-se lat
dreapta in fata Panciuluii
cu Div. ro-a
La 13 August, atacul Cor-
pului Alpin 9i Div. 76 cuce-
re9te satul9i dealul Muncelu-
lui, rupand iara9i frontul ru-
sesc. Mai la stanga, Div. 217
germana pune mana la l.S.
August pe dealul Ire9ti 9i
dealul Mangalaciului, respin-
gand Div. 124 spre
La marginea ei, atacul
se clatina, dar coman-
dantul se arunca in run-
tea trupelor ce pornesc
ATAC ItA RAZOARE
Darla 17 August, Reg. 2
Vanatori prelungei}te frontur
Div. a 3-a pe dealul Porcu-
lui, oprind pe du9man pe inal-
1
) A tacul del a 6 August
La 6 August, inamicul deslantuie un atac general, pe
tot frontul, dela munte la Siret cu gandul sa sdrobeasca
definitiv rezistenta fortelor ruso-romane.
La Oituz, 'ataca spre Groze9ti- Cota S47-
Dealul Sticlariei-Chio9urile, insa fara rezultat. La centru,
dupa lupte grele, Div. zr8 cucere9te cota 8g6 de pe Ra-
chita9, asupra Div. I2 romane9ti.
In campie, Div. 76, 8g 9i I2 bavareza ataca la Sud de
Mara9e9ti, cucerind Fabrica de parchete 9i respingand
Div. g-a romana pe lizera targului, in fata garii.
Atacul dela Razoare
Mai spre Apus, Div. rrs sparge frontul romanesc la
punctul de legatura dintre Div. ro 9i a 13-a, in vecina-
t atea padurii <<La Razoare >>. Prin spartura, inamicul iese
din padure, inaintand spre cota roo, de uncle are deschisa
prin Modruzeni calea Siretului, in spatele Div. g-a care
apara Mara9e9tii. La g a. m. du9manul e la 8oo m de
pozitiile artileriei. Comandantul Div. 13 ( Generalul Po-
pescu) organizeaza in graba apararea sectorului primejduit.
In vreme ce campania de mitraliere a Bat. I din Reg. sr, a
Capitanului Ignat prime9te ordin sa reziste pe pozitie pana
la moarte, intarziind astfel cu un ceas inaintarea du9ma-
nului, 9eful de stat major al Diviziei, Colonelul Dragu,
impinge Bat. I din Reg. so (Capitan Miclescu) 9i II (Maior
Tomescu) din Reg. 48 din rezerva Diviziei, aflate la
Rate9ul lui Haret, in spartura. La acest contra-atac se
timile dela cota 406 9i 46r 9i
in acela.;;i timpDiv. r r, 9,.I3 9i 14 romane9ti aduse din rezerva,.
inlocuesc unitatile ruse9ti 9i contra-ataca pe inamic din flanc,
oprindu-i progresiunea. Pe toata linia frontului, dela munte
la Siret, strajue9te acum neintrerupta, armata. romana.
Convins, ca in situatia generala. creiata, orice incercare
este inutila, Mackensen renunta la ofensiva. Luptele care
au urmat n'au mai avut ca obiectiv, decat rectificarea
situatiilor locale.
RETELE DE SARMA. INTRE MA.RA.$E$TI $I PANCIU
SOCIOLBUC
LaJ
'ja
t e
in
.e-
t u
de
11 .
J.
n .
i
I
r .
a
Ia
!,
1-
a

f
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
927
VILLA NEGROPONTE DUPA BATALIE
C onsiderafii asupra batiiliilor dela M ara:;ti :;i M ara:;e:;ti
Legenda a consacrat amintirea celor doua batalii
dela Mara;;ti ;;i Mara;;e;;ti, restabilind gloria militara,
ofensiva ;;i defensiva, a armatei romane ;;i a coman-
dantilor ei.
r;toriografia militara a incercat sa discute valoarea
unora din aceste operatii. Unii, numarand kilo-
metrii patrati pierduti in batalie, sau miile de vieti
jertfite pentru apararea lor, - n' au ;;ovait sa con-
teste existenta << victoriei >> dela Marasesti. Altii,
cumpanind zidarnicia << victoriei fara a zi,
Mara;;ti >>, au contestat meritele Armatei a II-a.
Istoricul faptelor de arme ale rasboiului romanesc
trebue sa spuna categoric ca amandoua aceste biru-
inte sunt certe ;;i nu pot fi tagaduite. Dar fiecare
trebue judecata in sfera ;;i cu caracterele ei. Izbanzile
militare nu se mascara dupa kilometrii patrati cu-
ceriti in batalie, ci in raport cu vointa ;;i intentiile
adversarilor. Rasboiul e un fapt politic, in care doua
vointe incearca sa se impuna una alteia, cu
ultimele mijloace. Ca;;tigarea batalii nu inseamna
ocuparea unui teritoriu, ci impunerea unei vointe.
Care e, din acest punct de vedere, caracterul fieca-
reia din cele dona batalii?
Batalia dela Mara;;ti este o stralucita victorie
tactica, obtinuta in conditiile grele ale razboiului de
munte, impotriva unui front inamic stabilizat, ;;i cu
o remarcabila economie de forte. Faptul se datore;;te
deopotriva stra1ucitei conceptii tactice ;;i pregatiri a
atacului de catre comandantulAnnatei a II-a, precum
9i executiei impecabile a acestei conceptii de catre
trupe. Preciziunea de tir ;;i observatie a artileriei,
impetuozitatea atacului infanteriei ;;i coeziunea dintre
ele, au fost revendicate ca modele, in istoria marelui
rasboiu. Imprejurarile generale ale frontului rasaritean,
in care se incadra actiunea Armatei a II-a, nu au
1ngaduit insa ca aceasta isbanda tactica, sa se trans-
forme in victorie strategica. Intentia ofensiva a
comandamentului roman a trebuit parasita, de;;i
Armata a II-a i;;i realizase perfect misiunea. S'a re-
petat cu acest prilej, cu aceasta armata, ceea ce
'a intamplat cu Armata de Nord in prima parte a
carripaniei din rgr6. Situatia strategica a impus
sacrificarea roadelor biruintei tactice.
Batalia dela portile Moldovei este, dimpotriva, o
victorie strategicii. Ea a insemnat infrangerea vointei
du;;manului a trece peste armata romana. Par-
tile Moldovei nu i s'au deschis. $i fata de aceasta
frangere a vointei du;;mane, erorile tactice, pier-
derea catorva kilometri patrati, precum ;;i jertfele
facute, nu conteaza.
Trecerea peste trupul Moldovei, cu puterea armelor,
n'a reu;;it. Vointa de a trece a comandamentului
inamic, s'a frant de vointa comandamentului roman,
care, pentru a doua oara, la acelea;;i porti ale Mo!-
dovei, a ripostat: <<Pe aicea nu se trece>>. $i intamplarea
a voit ca tot Generalul Eremia Grigorescu s'o ros--
teasca.
ca., in fapt; legarea acestei biruinte de targul
Mara;;e;;ti, are mai mult un caracter simbolic, este
de netagaduit; deoarece pe tot frontul celor doua.
armate romane, dela munte la Siret, n'a fost decat
o singura incercare de strapungere, prin dubla inva-
luire a armatei romane, conform retetei de predi--
lectie a inamicului, batalie descompusa tactic, in.
mai multe operatii neizbutite. Alegerea micului targ
ca simbol al bataliei, nu e insa fara rost. Pentrudi
aci, langa el, la Razoa["e, in fata garii, s'a frant re-
sortul principal al vointei du;;manului de a forta.
portile Moldovei. Aci s'a indoit pentru intaia oara.
ca va trece.
Ca, profitand de imprejurarea demoralizarii ruse;;ti,.
pana la urma du;;manul tot a reu;;it sa-;;i faca drum
mai tarziu peste Moldova, indreptandu-se spre Kiew ?
E adevarat. Dar atunci, intreaga soarta a razboiului
va fi schimbata. $i apoi aceasta trecere nu se va
mai da tori infrangerii arma tei romane, ci tradarii sale
de catre aliat. Ceea ce, in sfera perspectivelor poli-
tice, in slujba carora sta efortul militar, inseamna
cu totul altceva. De aceea, mar;;ul inamicului spre-
- Kiew, in primavara anu1ui rgr8, nu a mai avut
asupra Romaniei rezultatul defavorabil, pe care 1-ar
fi avut aceasta trecere, cu un an mai de vreme ..
Dimpotriva, el i-a inlesnit ocuparea Basarabiei.
In lumina acestor consideratii politice ;;i militare,.
bataliile dela Mara;;ti ;;i Mara;;e;;ti i;;i justifica, fie-
care, meritele proprii.
PANDAR PREVAZUT CU MASCA DE GAZE
t
SOCIOLBUC
928
ENCICLOPEDIA ROMANIHI
INMORMANTARE PE FRONT
VREMURI DE CUMPANA
Revolupia n Rusia. Armistifiul
.stapani ai Rusiei, in Octombrie,
- pe care valul desnadejdei populare ii aduce
la putere cu strigatul <<paine pace>>- se grabesc
sa incheie armistitiul cu Cuprinsa in val-
toarea frontului rusesc, alaturi de generali pe care
trupa nu-i mai asculta, armata romana e amenintata
nu numai de inamicul din afara, dar de aliatul
din tara lui.
Dezagregarea armatelor ameninta serios
()rdinea in Moldova. Agitatorul Rakovski, arestat la
e eliberat de Impotriva grupurilor
infierbantate care ameninta sau Galatii,
armata romana e silita sa ia pozitie la Socola, pe
Siret la (7 j2o 8j2r Ianuarie rgr8)
Armata ruseasca e, in dezarmata rapatriata
in Rusia, fapt pentru care Sovietele declara razboiu
Romaniei (r3j26 Ianuarie rgr8), arestand pe Mini-
strul tarii la Petrograd.
A utonomia Basarabiei
Sub influenta noilor idei, Basarabia se constituise
republica (z/r5 Decembrie 1917) Amenin-
tat de care asasinasera pe capii
nationale: Murafa si Mateievici, << Sfatul tarii >> care
tanara basarabeana, chemase
armata romana in ajutor. (24 Decembrie I9I7)
Profitand de faptul ca armata romana, izbutise sa
obtina prin conditiile armistitiului a nu fi in intre-
gime dezarmata, Bratianu putu face fata situatiei.
Armata Romana trecu in Basarabia, batu pe Bol-
1a Mihaileni, (r4/27 9i rsfz8 Ia-..
nuarie rgr8) Bender Ismail ocupa Tiraspol,
Hotin Cetatea-Alba (8/zr Martie rgr8)
La 24 Ianuarie, Basarabia se proclama indepen-
denta.
0 dilema istorica
Dar inamicul e grabit. El vrea sa poata dispune
de indata de diviziile sale pe alte fronturi. Lui nu-i
trebue armistitiu. El vrea pace. $i pacea aceasta
cauta sa o impuna de indata Romaniei, profiHind
------
1) Armistitiul frontu1ui de Sud rusesc - in care era in-
globata armata romana - s'a semnat la la 26
Noembrie 1917.
de faptul ca pentru realiza siguranta impotriva
Romanii au fost siliti sa deplaseze
trupele in Basarabia.
Sub cuvant ca deplasarea acestor trupe consti-
tuie o derogare unilaterala dela clauzele armis-
titiului, Mackensen trimite gnvernului roman un
ultimatum, invitandu-1 sa'nceapa negocierile de pace,
amenintand in caz contrar, cu denuntarea armisti-
tiului (23 Ianuarie /5 Februarie rgr8) .
<<Romania parasita 9i tradata >>, cum a calificat-o
Clemenceau, trece in acest moment printr'unul din
cele mai dureroase momente ale existentei sale.
Departe de aliatii care i-ar fi putut veni ajutor,
amenintata din afara de inamicul ramas liber sa-si
cpncentreze efortul impotriva-i, prin
frontului rusesc, amenintata inlauntru de armatele
care. razvratite in bande ataca
prada unde pot, -Romania e pusa. intr'una din
cele mai dureroase alternative ale sortii...
In fata acestei situatii stau fata in fata, ca tot-
deanna,, cele doua tabe;i: de o pa;te aspreie realitati
de fapt, intruchipate in Generalul Averescu, care,
intemeiat pe cifre, pe stocuri 9i pe realitati, soco-
rezistenta izolata o aventura imposibila
inutila. De cealalta parte, stau exigentele idealului,
refuzul de a renunta la infaptuirea tintei pentru care
neamul facuse atatea jertfe, intruchipate in Regina
Maria, care, in aceste ceasuri de cumpana, se arata
vrednica fiidi a << neamului care nu s'a socotit nici-
odata invins >>!
Nevoind asume singur raspunderea unui a tare
ceas, Ion Bratianu demisioneaza, trecand Regelui
sarcina cumplita a arbitrarii (z6 Ian. f 8 Feb. rgr8).
Dupa un consiliu de coroana dramatic, prelungit
mai multe in care se examineaza pe rand
toate solutiile, adica: I. rezistenta demonstrativa
in << triunghiul mortii >>, sustinuta de antantofili
combatuta de generali, z. retragerea regelui 9i a
guvernului peste granita disolvarea armatei in
inamicului, in felul in care au procedat Sarbii 3l
inceperea tratativelor cu Regele
Indentificat cu soarta croita de veacuri poporului
sau, Regele, care a trebuit sa treaca peste
toate sentimentele sale omene9ti, pentru a nu mai
fi decat unealta sacra a destinului tarii sale, << Unsul >>
care in pofida Reginei tulburata i9i poarta povara
POST DE PAZA PE 1\<IALUL NISTRULUI1
SOCIOLBUC
a

e
!l
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
929
SUPRA VEGHERE IN TRAN$EE
sub pecetea unor taine altora neimparta;;ite -
Regele singur, rezolva conflictul in sensul milenar al
istoriei tarii sale. Armata nu va parasi pamantul
nici nu se va risipi in nefiinta, compromi-
tand existenta mai departe a statului legal. '.fara se
va pleca sub vremuri. Dar o va face de nevoie,
fara tradeze nadejdea zilei de maine. Ea va
lupta pastreze armata intreaga,
prin ea, posibilitatile ceasului de apoi. Citind paginile
care zugravesc in aceste clipe, chipul Regelui, in
.memoriile oricaruia din istoriografi, sau din martori,
- iti vine in minte, fara sa vrei, impie-
trita a lui Vlaicu Voda, din legenda, sau << indemnu-
rile >> lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie
Guvernul A verescu incepe negocierile la Buftea
Omul realitatilor, Generalul Averescu, e chemat sa
faca fata. Bratianu realizeaza astfel o dubla abili-
tate, asupra omului de popularitatea caruia
:se teme, greua ;;i mai ales ingra ta sarcina a lichidarii
-unei situatii devenita imposibila. Militar, Generalul
nu in aceste momente grele, ri;;te popula-
ritatea, facand actul antipatic al inceperii negocierilor.
La Buftea, unde Averescu se intalne;;te cu Ma-
ckensen, (5 Febru:uie rgr8) delegatia romana e pusa
in fata sugestiei inspirata de oamenii politici din
teritoriul ocupat, ca abdicarea Regelui inlocuirea
lui cu unul din fiii Imparatului german, ar putea
asigura, daca nu integritatea, in orice caz o reducere
la minimum a sacrificiilor teritoriale ale tarii.
Leal, Averescu nu accepta discutia, ci solicita o
:audienta Imparatului german. Grabit sa sfar;;easca,
Czernin solicita ;;i obtine dela Regele Ferdinand o
i ntrevedere din partea Imparatului Austriei, in gara
Racaciuni, aratandu-I ca numai incheierea imediata a
pacii, ar putea inlatura opozitia Puterilor centrale
1mpotriva dinastiei (14/2 ' Februarie rgr8).
In realitate, la Buftea, unde Argetoianu incepe
discutiile preliminare, Austria ;;i Germania nu se
mteleg. Cea dintai, prin glasul abilului Czernin, care
in acest moment i;;i joaca cartea vietii, cauta sa reduca
Romania la o simpla expresie geografica, realizand
cat mai mult din vechiul sau plan de pace separata
J>e socoteala Romaniei, dupa care Moldova pana la
Siret ar . fj trebuit sa fie cedata Rusiei, Muntenia
Austriei Dobrogea Bulgariei; iar Romania sa ra-
mana doar un simbol de suverariitate asupra Deltei
Dunarii. Germania- ale carei cercuri militare, ins-
pirate de Mackensen. sunt mai favorabile Romaniei
decat cercurile ei politice reprezentateprinKtihlmann -
cauta sa zadarniceasca jocul Austro-Ungariei. Nu
fire;;te de dragul Romaniei ; dar pentruca politica
germana nu are nevoie ia gurile Dunarii de un stat
fantoma, ci de un pivot solid, ghimpe in flancul Rusiei.
Din partea ei, ;;ovaie. De;;i Averescu e
convins ca cu cat va fi mai expeditiv, cu atat va '
obtine conditiuni mai bune; cealalta tabara, a lui
Bratianu, care-1 sprijina in Parlament, ar vrea - ca
totdeauna- sa tergiverseze.
Condifiile <<sine qua non>>
Pana la urma, conditiile du;;manului se precizeaza
in modul urmator: I. Rectificarea granitei muntilor
in spre Ardeal a;;a ca trecatorile sa intre in sta-
panirea: Austro-Ungariei, 2. Cedarea Dobrogei in
condominium puterilor centrale pana la pacea gene-
rala, 3. Aservirea economica a tarii pe timp de so
ani fata de Germania, 4 Dreptul de trecere a trupe-
lor inamice prin Moldova impotriva Rusiei.
In fata acestor conditii, divergentele reapar in
sanul Consiliului de Coroana. Unii, scontand vii-
torul, repeta ca Romania trebue sa-;;i faca datoria
de aliata. rezistand pana la capat. Altii cump8nind
mijloacele ;;i imprejurarile prezentului arata neserio-
zitatea oricarei incercari de rezistenta izolata.
Unii sunt pentru acceptarea conditiilor in bloc ;;i
fara discutie, ca o dovada ca nu e vorba de pace, ci
de constrangere. Ceilalti cred ca s'ar putea ca;;tiga
mai mult, negociind. In timpul deliberarilor, inamicul
-care semnase intre timp tratatul dela Brestlitovsk
cu Rusia ;;i ocupase Kievul- nemultumit de tergiver-
sarile Romaniei, trimete guvernului roman un ulti-
matum, cerandu-i acceptarea imediata a conditiilor
sine qua non, sub amenintarea denuntarii armisti-
(17 Februarie f 2 Martie rgr8). Zadarnic in-
cearca Regina sa ;;i faca ascultat cuvantul, prin gla-
sul mo9tenitor.
ODIHNA IN TRAN$EE
59
(
SOCIOLBUC
93
ENCICLOPED1A ROMANIEI
MARGHILOMAN SEMNEAZA TRATATUL DELA COTROCENI
Imposibilitatea rezistentii, recunoscuta de mini-
aliati, determina acceptarea conditiunilo,r du-
Argetoianu semneaza preliminariile . dela
Buftea. (20 Februarle/s Martie rgr8).
Senznarea preliminariilor. Guvernul M arghiloman
Germanii dobandesc dreptul de a trece prin Basa-
rabia spre Ucraina, unde hatmanii se proclamasera
independenti manifestau-sprijiniti de Aliati-ve-
leitati de rezistenta impotriva Puterilor centrale.
Nu insa mai inainte ca Misiunea franceza, care
Romania, sa fi fost pusa la adapost.
$i pentruca nu se simte indeajuns sprijinit de
Rege, Averescu demisioneaza, lasand locul unui
guvern Marghiloman, care spera ca va obtine dela
conditii mai avantajoase. (5/I8 Martie).
Pacea dela
Sprijinit in Muntenia pe baionetele germane
in Moldova pe nemultumirea populara care generase
$i noul << partid al muncii >>, guvernul Marghiloman
face alegeri, care-i dau majoritati importante
semneaza la la 24 Aprilie/7 Mai tratatul
cu Puterile centrale, pe care insa Regele nu-l ra-
tifica. $i pentru a face pe plac sprijinitorilor sai,
Marghiloman da in judecata, ca vinovati de raspun-
derea dezastnilui, pe menbrii guvernului Bratianu.
BLOCUL MOLDOVENESC IN SFATUL TARII
Unirea Basarabiei
In acest timp de jak, stralucea o raza de
soare. La 13/27 Martie, Sfatul '.farii vota unirea
Basarabiei cu Romania, cu care prilej basarabeanul
Stere 1ncearca rascumpere, fata de tara Rege,
vina grea de a fi uneltit cu contra guver-
nului legal. reformei agrare de catre
Statul roman, face aceasta unire, din punct de vedere
social, indestructibila.
VICTORIA
Rast'f,trnarea soartei armelor
Intre timp insa, soarta generala a rasboiului se
schimbase.
Generalul Ludendorff, dupa ce scapase de grija
frontului rasaritean, indreptase toate fortele spre
Apus, cu intentia hotarita de a provoca decizia ina-
inte de Corpului expeditionar
Ofensivele lui din Martie 9i Aprilie, cu toate sparturile
acute in frontul aliat, nu isbutesc sa-i aduca
victoria decisiva provoaca dimpotriva, antidotul ei.
In fata primejdiei, Aliatii, se reculeg institue coman-
damentul unic. Datorita rezervelor abil utilizate de
noul comandant suprem, Generalul Foch, incepand
dela jumatatea lui Iulie, aliatii care au acum supe-
rioritatea de forte, incep o serie de ofensive
sa disloce moralul trupelor germane. In August,
marele atac englez dela Cambrai, executat cu tancuri
in massa, face pe Ludendorf sa se indoiasca pentru
prima oara de victorie, indemnand pe conducatorii po-
litici ai Germaniei sa ceara pace. pentru el treca-
toare, indoiala aceasta sdruncina definitiv increderea
conducerii politice a Germaniei in victoria finala. Noul
cancelar, Max de Baden, pipae terenul in vederea
negocierilor pe temeiul celor 14 puncte enuntate
in Ianuarie de Presedintele Statelor Unite ale Ame-
ricii, Wilson, ca de razboi ale Americii. Printre
principiile, care 'urmau sa stey la temelia pacii vii-
toare, eel dintaiu era dreptul Me autodeterminare al
popoarelor, menit sa reorganizarea Eu-
ropei, pe baza principiului nationalitatilor. Prin
st,tfletul neamurilor asuprite trece un freamat dena-
dejde.
In acest rastimp, la Medgido, in Palestina, Ge-
neralul Allenby distrugea armata turceasca, ocupand
Ierusalimul Damascul. -
Spargerea frontului bulgar
Iar la 2/IS Septembrie, Franchet d'Es-
perey, care a inlocuit la Salonic pe neputinciosul
Sarrail, sparge frontul bulgar la Dobropolje, inaintand
fulgerator prin spartura facuta, spre Sofia Con-
stantinopol. Bulgaria Turcia capituleaza. In vreme
ce, Franchet d'Esperey se apropie de Dunarea pazita
de armatele germane ale lui Mackensen, primul
ministru francez, Clemenceau, trimite, cu avionul,
dela Salonic, prin capitanul Victor Antonescu, un
lui Ionel Bratianu, sa fie gata pentru ca, la
momentul oportun, armata romana sa poata cadea
in spatele lui Mackensen. (8/2! Octombrie).
SOCIOLBUC
de
ire a
i ul
ge,
er-
t re
bre
se
ja

?-
i -
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
93
1
REGELE FERDINAND I $I REGINA MARIA SE INTORC IN BUCURE$TI IN FRUNTEA ARMATELOR ALIATE
Desagregarea Austro-Ungariei
Pe cand to ate aceste lucruri se petrec 1n peninsula
balcanidi, in Austro-Ungaria in cepe o mare raman-
tare. Ca la frangerea unui farmec, capitularea Bul-
gariei e semnalul desagregarii imperiului dualist.
Nationalitatile asuprite se constitue autonome. Incu-
rajat de formularea principiilor wilsoniene, depu-
tatul roman Vaida-Voevod, in parlamentul
maghiar, dreptul de auto-determinate al Romanilor
din monarhia babsburgica (S/r 8 Octombrie) .
Ultima incercare a Imparatului Carol de a trans-
forma Austro-Ungaria in stat federal, vine tarziu.
Contele Tisza e asasinat imparatul izgonit de revo-
lutia ce In locullor, desnadejdea populara
instaleaza pe Contele Karoly, antantofil, care m-
cearca in ultimul ceas, sa atraga 1n favoarea cauzei
tarii sale, pe Aliatii care au sosit la Dunare.
Romania reintra zn rasboiu
In ziua in care Berthelot, care comanda acum aripa
dreapta a lui Franchet d'Esperey, ajunge la Rus-
ciuc, (24 Octombrie / 6 Noembrie), Regele Ferdinand
guvernul Marghiloman printr'un guvern
condus de Generalul Coanda si ordona mobilizarea
celor 7 divizii teritoriale nedesarmate, por-
nind cu ele spre pentru a cadea in spa-
tele lui Mackensen. In fata primejdiei, acesta eva-
cueaza in graba Muntenia. Incoltita din toate partile,
Germania, 1n care a isbucnit revolutia care a isgonit
pe imparat, incheie la 29 Octomvriejrr Noemvrie
armistitiul pe toate fronturile . La r8 Noembrie J r
Decembrie, Regele Regina, insotiti de Genera-
lui Berthelot, se intorc in fruntea trupelor aliate in
aclamati de populatia romaneasca, care-i
cu lacrami de bucurie. Populatia capitalei
ocupate de doi ani, se ca dintr'un vis
urlt.
u nirea provinciilor romaneti
In acest timp, in Austro-Ungaria, evenimentele se
precipitasera. Sfatul national roman din Bucovina,
votase alipirea neconditionata la Romania chemase
armata romana (r4- 27 Octombrie). I ar 1n Ardeal,
pe cand Sfatul national roman se aduna la Arad ca
sa asculte doleantele natiunei subjugate de un mi-
leniu; la Viena, Iuliu Maniu dezarma regimentele
austriace, inarmand garzile nationale ... pe
care le punea la dispozitia acestuia.
Dupa tratative duse cu Sfatul national
maghiar, prin Oscar Iasszy, Adunarea naponala
dela Alba Iulia, proclama 1n ziuf!. mtoarcerii Rege-
lui in unirea Transilvaniei cu Romania
Consiliul dirigent. Cateva zile mai tarziu,
Adunarea nationala a dela vota
ea alipirea la Romania (r3--28 Decembrie).
DELE GATIA CAR E A ADUS R EGELUI ACTUL UNIRII
TRANSIL VANI EI
sg
SOCIOLBUC
932
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
A doua naintare a Romanilor in Ardeal
Spre a impiedica atrocitatile comise de Unguri
asupra populatiei ramasa fara aparare in
aceasta perioada de tulburare, armata romana pa-
trunsese in Ardeal pe urma ariegardelor lui Mac
kensen 7 j zo Noembrie.
Tratativele dela Paris
In acest timp, la Paris, incep negocierile de pace.
(5/I8 Ianuarie 1919). reintrase !n rasboiu in ceasul
al XI-lea, alaturi de Aliati , pozitia Romaniei la
aceste negocleri nu era tocmai u9oara.
Romania incheiase. impotriva prevederilor tra-
tatul de alianta, cu consimtimantul nevoit, e drept,
al Aliatilor . p;ce separata. 'S,i principalul factor al
victoriei, Statele Unite, nu erau semnatare ale
acestui tratat. Revendicarile romanesti trebuiau
deci sustinnte, de acum, pe alte temeiuri printr'o
propaganda dibace. Aceasta sarcina fu indeplinita
GENERALUL M0$0IU STUDIAZA PLANUL
de Consiliul national roman, constituit la Paris,
in timpul vremiior de vitregie, sub lui
Take Ionescu, care cuceri in favoarea Romaniei,
puternice
Redevenit prim ministru, Ionel Bratianu, nu
tinu seama de aceasta situatie, ci intra in conflict
Consiliul suprem interaiiat, constituit de cele
patru mari puteri ale Intelegerii. El protesta contra
deosebirii facuta intre aliati, prin gruparea lor in
state cu interese limitate ;;i in state cu interese neli-
mitate, refuza sa accepte controlul strain asupra
minoritatilor ce i se impunea ca pret al recunoa;;terii
Unirii, ;;i nu primi pentru tara lui alte hotare decat .
cele prevazute in tratatul de alianta din rgr6, pe
care insa Aliatii nu le mai invocand
interventia Americei, nesemnatare, ;;i schimbarea si-
tuatiei Romaniei prin semnarea pacii separate. Pana
la urma birui principiul nationalitatilor, in numele
caruia se oferi Romaniei vechea granita etnica
a lui Kossuth, care, fiind intemeiata pe marturia
unui nationalist maghiar, nu putea fi contestata.
INFANTERIA ROlVIANA TRECE TISA
Problema Banatului
Neintelegerea era in deosebi acuta in privinta To-
rontalului din Banat, pe care i1 reclamau deopotriva,
Sarbii ;;i Romanii, in numele principiu al natio-
nalitatilor. Pus la judecata lui Solomon, Bratianu
refuza sa asculte sfaturile lui Take Ionescu, care
- mai diplomat- ilindemna sa se inteleaga asupra
lui, direct cu Sarbii, ;;i parasi conferinta.
Bolevismul in Ungaria
Reluarea operafiilor militare
Peripetiile militare nu se sfar;;isera insa. Deceptio-
nata de e;;ecul fagaduelilor lui Karoly, Budapesta
lasase intre timp sa se instaleze sovietele lui Bela
Kuhn, care introdusesera in Ungaria, teroarea ro9ie.
Speculand asupra sentimentelor nationaliste inca vii,
ale populatiei maghiare, Bela Kun, reorganiza in
graba o armata, pe care o arunca asupra Romanilor,
opriti, din ordinul Aliatilor, pe prima linie de de-
marcatie a presupusei granite etnice.
Atacata dincoace de linia de demarcatie, armata
romana riposta cum se cuvenea. Marda-
rescu Mo9oiu, care refacusera intre timp, de asta
data victorio9i, drumurile campaniei din rgr6, ne
mai putand asista nepasatori la masacrele sistematice
ARTILERIE ROMANA :MOTORIZATA, PESTE TISA
SOCIOLBUC
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
933
REGEI,E FERDINAND DECOREAZA SOI,DA't'I PE FRONTUI, TISEI
indreptate 1mpotriva populatiei romane9ti ramase
dincolo de linia de ocupatie, in teritoriul ce
urma sa . revie Romaniei, - forteaza intre 3/r6 9i
sfr8 Aprilie, defileurile Muntilor Apuseni, izoland
trupele sacuie9ti de pe Some9, de cele din
vaile Cri9urilor
1
). La 8/zr Aprilie, armata romana
ocupa prima linie a marilor: centre din campie: Satu-
Mare-Carei-Oradia-Salonta. Sase zile mai tarziu, a
doua linie de centre: Nyiregyhaza, Debretin 9i Bi-
1
) Bdtdlia din Muntii Apuseni . Cucerirea liniei
marilor centre
BiWilia din Muntii Apuseni s'a dat de trupele
impartite in doua grupuri: . Grupul de N o1
1
d comandat de
Generalul i Grupul de Sud comandat de Generalul
Mardarescu, care avea comanda suprema a armatei
. mane din Ardeal.
La Grupul de Nord, Detaamentul Olteanu, inainta pe
Tisa, in flanc-garda, dela Sighet catre Huszt Czap, facand
legatura cu Cehii. Mai la Sud, Div. 2-a Cav. alerga dea-
lungul Crasnei; dela Baja Mare spre Satu-Mare
chi9-Ciaba era in mainile Romanilor. In sfar9it, la
r8 Aprilie / r Mai Romanii ocupau tot malul stang
al Tisei, alungand trupele ungure9ti spre Tokay,
Szolnok 9i Ciongrad
1
).
Batalia dela Tisa i ocuparea Buda-Pestei
Instalarea Romanilor pe Tisa nu astampara insa
pe Unguri, care ataca pe Cehoslovaci, (7/Zo Mai) res-
pingandu-i pana la Ca9ovia, cu nadejdea de a stabili
prin Galitia, legatura cu Rusia Sovietica. Imbatati
de acest succes u9or ei i9i indreptara iara9i fortele
refacute, impotriva Romanilor, sub cuvant ca ace-
9tia refuza sa execute ordinul de retragere pe linia
fixata de Consiliul suJ=rem
2
).
parte a campaniei, incepea dea roadele. Odata cucerit
defileul repede, calea Oradiei era deschisa Genera-
lului Holban .
Grupul de Sud, campus din Div . I 9i 2 de Vandtori din
Div. I8-a Ardeleand, in rezerva, inainteaza cu stanga de-a-
lungul dela Zam ocupand Maria-Radn a Musca,
in vre;m.e ce dreapta lui forteaza, in valea defileul
Ciuci, : combinand de asemeni manevre pe aripi, cu un in-
CAVAI,ERIA ROMANA I,A BUDAPESTA
9i apoi spre Nyiregyhaza, taind retragerea Di'viziei de Sacui.
Divizia 7-a pornea in timp, dela Zalau, prin $imleul
Sylvaniei, ocupand Marghita 9i Careii, apoi se indrepta spre
Debretin. Cele mai grele lupte le-a avut insa de dus Div .
darjit atac frontal. Detaamentul Rasoviceanu- eroul dela
Topraisar- dela Va9ci'iu i ocupa Un
maq fulgerator il pune in sti'ipanirea Salontei.
6-a, care n'a putut cuceri defileul dela Ciucea, intarit de
decat combinand atacul frontal cu dubla inva-
luire a aripilor inamice. Lectia infrangerilor suferite in prima
A DOUA INAINTARE ROMANA IN: TRANSILVANIA
1
) Inaintarea spre Ti sa
Odata stapani p e linia marilor centre de peste munte,
armata romana se regrupeaza. La dreapta, Detaamentul
Olteanu Divizia 2-a de Cav. ataci'i concentric Nyiregyhaza,
capturand, in cotul Tisei, Divizia de Sacui. La centru, Divi-
ziile 6 i 7 ocupa Debretinul, alunga pe inamicul intarit
dealungul canalului Beretaului in directiunea Szolnok. La
stanga, Div. 6-a se alatura Div . de Vanatori ataca sub
comanda Generalului Holban, Bichi;;-Ciaba. Atacul fron-
tal, sprijinit pe dreapta de actiunea Detaamentului R dnc-
veanu, pe stanga de a Detaamentului Sachelarie, care cad in
flancurile spatele inamicului, il determina sa se retraga
catre Szentes, Mindeszent Hodmezo-Vasarhely, pe Tisa.
Div . I6 i I8 din A rdeal preiau paza pe linia Tisei, avand
in r ezerva Div. 2 Cav., 6 r Vanatori Div. 20-a Ardeeana.
2
) Ungurii tree Tisa
Dreapta armatei trece Tisa pe la Ciongrad ocu-
pand Szen tes, Mindeszen t Hodzmezo-Vasarhely, dar n u
se poate mentine. Contra-atacurile Div. r6 Ardelene o arunca
inapoi pe malul drept. lucru la Tisa Fiired,
Brigada internationala. Atacul principal al se
SOCIOLBUC
934
ENCICI"'OPEDIA ROMANIEI
COMANDAN'fii ROMANI $I ALIA'fi LA BUDA-PESTA
Generalii Mardarescu manevreaza insa
cu dibacie trupele inamice care trecusera Tisa le.
aruncara inapoi peste apa (7/20- 13/26 Iulie)
1
).
Tredind acest rau, pe urma ei
2
), dupa o urmarire
fulgeratoare
3
), trupele de cavalerie ale Colonelului
Rusescu ocupara Budapesta, cu toate protestele Con-
deslantuie insa la centru, unde trei divizii isbutesc
tl a treaca apa, protejate de un violent bombardament de
artilerie, pe la Szolnok. Inamicul inainteaza divergent, im-
pingand trupele de acoperire ale Div. r8-a ardelene dincolo
de , <:;analul Beretau.
1) Riposta romand
Presan Mardarascu organizeaza insa imediat riposta.
In vreme ce Detaamentul Papp de front inain-
tarea dumanului, atragandu-1 dupa sine, Detaamentul de
manevrd al Generalului M Ooiu cade in flancul lui stang spre
Kenderes !]i Fegyvernek; iar Detaamentul Leca, ii cela-
lalt flanc, taindu-i comunicatiile spre Torok St.
Operatia are un efect fulgerator. Inamicul care, cu o zi inainte,
vestise lumii intregi biruinta a-
supra Romanilor, se retrage in
debandada peste Tisa, parasin-
armele i munitiile.
1
) Romanii tree Tisa
Romanii nu-i dau insa ragaz
de reculegere, ci prepara trece-
r ea Tisei. In timp ce, la stanga,
Grupul de manevra Mo9oiu si-
muleaza o incercare de trecere pe
l a Szolnok, atragand in acest
sector majoritatea fortelor ina-
mice ; iar Generalul Demetrescu
incearca sa treaca, mai sus, pela
Kiskore, Holban trece prin sur-
prindere pela Tisa Bo, urmat
indata de care s'a depla-
s at repede, catre Nord (r7j 3o
Iulie rg rg).
3
) Capitularea Ungurilor
n Pustii
Armata romana, trecand Tisa,
adopta 0 noua formatie, menita
sa-i confere siguranta in toate
directiile ingaduindu-i in acela9i
timp sa manevreze pe liniile in-
terioare impotriva comunicatiilor
inamice. In avangarda porne9te
Holban, in directia Budapestei,
interceptand cu cavaleria risipita
siliului suprem aliat, restabilind acolo ordinea tul-
burata, salvand astfel Europa de primejdia
vizarii
1
). In Budapesta, trupele ron: gasira o
mare parte din materialul rapit din Romania de
Puterile centrale, in timpul ocupatiei, pe care i1
rapatriara. Ei demontara, deasemeni, fabricile ungu-
de armament, pentru a impiedica pe
sa reactioneze. Era randul Ungurilor sa simta
rigcrile rasboiului.
Demisia guvernului Bratianu. Semnarea tratatelor
Enervat, Consiliul suprem dadu Romaniei un ulti-
mat: (z/ 15 Noembrie) invitand-o sa evacueze Buda-
pesta, sub amenintarea de a nu i se mai re-
vendicarile politice. Bratianu, care refuzase semneze
tratatul dela Sf. Germain parasise conferinta pacii
in evantail, comunicatiile trupelor du9mane de pe Tisa, cu
Capitala. La centru inainteaza Mo9oiu, acoperit pe dreapta
in flanc-garda de grupul General Demetrescu, pe stanga de
Grupul Olteanu. Acestea se rabat pe urmele cavaleriei lui Da-
vidoglu asupra deta9amentelor inamice care se retrag, pe stan-
ga dela Szolnok 9i Ciongrad, pe dreapta dela Tokay, incon-
jurandu-le la Czeglet, Keskemet Miskolz, silindu-le sa capi-
tuleze. Holban are acum deschis drumul Budapestei.
1
) Ocuparea Budapestei
Dar Colonelul Rusescu, care priniise ordin sa cada u toate
trupele lui, la Keskemet, in spatele spre a-i
inconjurarea, - i-o ia inainte. Executand ordinul
primit, numai cu o parte a trupelor lui, pe care o crede su-
ficienta pentru implinirea misiunii, el porne9te intr'un raid
fulgerator, cu patru escadroane spre Budapesta, pe care o
ocupa, la 22 Iulie / 4 August, punand capat guvernarii lui Bela
Kun intrigilor urzite impotriva Romanilor de Colonelul Ro-
manelli de Generalul Banholz din Consiliul local interaliat.
Sosirea Vanatorilor lui Holban, consolideaza situatia creata
in urma aventurosului raid, armata romana continuand
inaintarea spre Vestul Ungariei, pana spre Gyor 9i regiunea
lacului Balaton, unde se constitue, cu sprijinul Romanilor,
noul guvern ungar al lui Horty.
ARTILERIA ROMAN! LA BUDAPESTA
SOCIOLBUC
R...A.SBOIUL PENTR U INTREGIREA NEAMUL UI
935
facand loc generalului Yai-
toianu, (T 4/27 Septembrie)
fu silit sa se incline. Conti-
nuand insa vechea tactica
de scoatere a castanelor din
foe cu mana altora, Bra-
t ianu trecu asupra guvernu-
lui Vaida- Voevod sarcina
semnarii tratatelor dela St.
Germain Trianon, care
consacrau unirea Ardealu-
lui si Bucovinei cu tara mu-
ma,' dar ce nu-i
convenise sa semneze. (25
Noembrie / 8 Decembrie
rgrg).
un an mai tarziu,
marile pu teri ale In telegerii
ratificau si unirea Basara-
biei (r4/ Octombrie rgzo),
consfjntind astfel unirea
tutulor. provinciilor roma-

REGELE FERDINAND $I R E GINA MARIA LA PODUL DE PESTE TISA
Considerafii generate asupra rasboiului romanesc
Aceasta este pe scurt, istoria razboiului romanesc.
Invatamintele ei pentru istoria patriei, sunt de cea
mai mare importanta. Rasboiul este, pentru orice
popor o grea incercare cu prilejul lui ies la iveala
toate bune, dar toate scaderile lui.
Rasboiul romanesc a confirmat inca- odata insu-
::;;irile esentiale ale poporului romanesc.
El a vadit in tot timpul, admirabilele de
sanatate morala, inteligenta rabdare ale paturei
rurale a poporului roman. Bine condus, echipat $i
antrenat, soldatul roman a dovedit ca poate fi opus
cu celor mai buni soldati ai lumii. Si din acest
punct de vedere, trecerea echilibrului al Roma-
niei pe seama paturii rurale, prin cele doua reforme:
improprietarirea votul universal, reprezinta o
intarire a riatiunii, mai ales daca ne gandim ca patura
taraneasca, e patura romaneasca dominanta omogen,
in toate provinciile.
Clasa stapanitoare, s'a dovedit mai putin
rezistenta mai putin prevazatbare
mai influentabila, nu a fost insa mai prejos de misiunea
ei. Vrednica de amintit este in deosebi abnegatia cu
care patura conducatoare romaneasca, cu toate
deosebirile de pareri, a' subordoneze aspi-
ratiile individuale, aspiratiunilor colective, facand
front in jurul ideei de t ara, renuntand la drepturile
privilegiile al caror sacrificiu era menit asigure
fericirea patriei mana unii altora,
in clipe grele, numai pentru ca neamul sa nu ramana
nicio clipa descoperit in fata imprejurarilor.
<< N orocul romanesc >>
Mai presus de toate insa, trebuie amintit, ca factor
dominant al victoriei, ceea ce s'a numit << norocul
romanesc >>.
<< Norocul >> acesta nu trebue insa inteles ca un
al intamplarii, ci ca un resort care
impinge toate spre matca firei lor
adevarate.
Pe planul existenteii al faptelor exacte,
el este o imbinare de insusiri sufletesti, cu situatiuni
locale cu imprejurari ni-
caieri. Este poate, indarjirea cu care omul, aparand
pamantul tarii apara tarina proprie. E poate
interesul vecinilor poftitori, de a nu se lasa unul
pe altul sa se'ntinda asupra noastra. E deasemeni,
unui neam care nu face din stapanirea lui
un mijloc de apasare a altora, ci un prilej de inaltare
spirituala a omului de desvoltare libera, in starea
lui launtrica. Este poate, de a te pleca
imprejurarilor, fara a renunta la infaptuirea idealu-
rilor tale. Este de sigur, cumintenia de a te increde
sortii, unita cu indarjirea de a nti renunta la nirnic
din ceea ce este esential fiintei tale. Este in sf:irsit,
rabdarea de a pandi pana in ceasul impli-
nirii, unita cu neastamparul de a didea cu greutate
in cumpana clipei hotaritoare. -
Toate aceste virtuti ale pamantului, ale omului,
ale sufletului si ale intocmirilor vietii romanesti de
totdeauna, au laolalta, a ne
biruitori din incercare. Unitatea geografica a paman-
tului romanesc, unitatea etnica a formelor de viata,
a limbii, a obiceiurilor, in care majo-
ritate a acestui popor, au contribuit in masura
ca vitejia militara, sau ca abilitatea politica ce
sa foloseasca imprejurarile, la infiriparea unitatii
nationale.
Astazi, cand asupra tuturor acestor lucruri se poate
rosti o judecat a obiectiva, cuvine-se sa le pretuim
pe toate, potrivit valorii lor sa cautam sa le adan-
cim pentru a le putea mobiliza din nou
in ceasul in care imprejurarile ar putea sa ne ceara
noui jertfe pentru apararea lor. Dar mai ales se en-
vine sa le adancim si sa le inflorim in creatiuni de
bucurie cultura care sa faca din felul
din firea omului romanesc un indreptar atat de te-
SOCIOLBUC
936
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
me1mc, inca.t nicio vicisitudine a acestei lumi sa
nu-l mai poata sdruncina. Viata este incercare
lupta nu isbutesc sa staruie in aceasta lupta deca.t
popoarele care ajung sa dobandeasca o ideie univer-
sala despre ele 0 nadejde in eternitatea misiunii lor.
Dreptatea Dumnezeiasca
$i daca se cade sa norocului romanesc,
dincolo de planul indreptatirilor vazute, un alt chip
BIBLIOGRAFIE
Cea mai complecta lucrare aparuta pana azi asupra isto-
riei rasboiului romanesc este aceia a d-lui:
c. KIRITESCU, I storia rasboiului pentru 1ntregirea Rc-
maniei I9I_6-I9I9, 3 vol., in 8, Bucure9ti (Casa $coalelor)
Ed. 2-a.
E singura care studiaza rasboiul nostru din toate punctele
de vedere: politic, militar, economic, spiritual, etc. Aceasta
lu-:::rare cuprinde, la inceputul primului volum, o foarte
bogata bib 1 i o g r a fie, la care trimitem pe eel dornic
sa se . documenteze mai adanc asupra rasboiului romanesc.
0 prescurtare franceza a acestei lucrari a aparut in colectia
consacrata memoriilor, studiilor 9i documentelor privitoare
la istoria rasboiului mondial:
C. KIRITZESCO, La Roumanie dans la gue1rre mondiale
I9I6-I9I9, tradusa de L. Barra!, I vol., in 8, Paris (Payot)
I934
Indicatiile noastre bibliografice se vor margini sa semnaleze
cateva din lucrarile mai insemnate, care nu figureaza in
bibliografia din primul volum al lucrarii d-lui Kiritescu,
intrucat au fost publicate dupa aparitia acesteia.
A) In ce prive9te cu caracter militar, pe langa
numeroasele dari de seama, studii, polemici 9i justificari
publicate in prima decada de dupa rasboiu, e locul sa mentio-
nam cateva incercari de sinteza aparute ill ultimii ani:
MARBLE STAT MAJOR ),ZOMAN, Romania 1n rasboiul
mondiid I9I6- I9I9, 2 vol., in 4, cu 2 vol. anexe, Bucure9ti
(Imprimeria Nationala) I936. Vol. I: cap. I-VIII, Vol. II:
cap. IX- XIX.
Din publicatia monumentalii a Sectiei istorice, in curs
de tiparire sub d-lui Gr. Costandache,
au vazut lumina tiparului, pana acum, numai primele dona
volume, cu anexele lor .
GENERALUL G. A. DABIJA, Armata romana 1n rasboiul
mondial '-.!.9J6- I9I8, 4 vol., in 8, Bucure9ti (Ig. Hertz).
P ana la aparitia. integrala a lucrarii Marelui Stat Major,
aceasta lucrare este cea mai complecta istorie militara a
rasboiului romanesc. . I :
1
'
GENERAL lOAN ANASTASIU; Rasboiul 1ntregirea
neamului, studiu critic, I vol., in 8, Bucure9ti, (Bucovina,
Toroutiu) I937
Cuprinde un examen critic al operatiilor rasboiului roma-
nesc, in lumina principiilor tactice moderne. ;.17\
GENERAL PETIN, Le drame roumain, I vol., in 8, Paris
(Payot) I932.
Pana la publicarea memoriilor generalului Berthelot, 9eful
Misiunei franceze in Romania, legate Academiei cu indicatia
de a fi publicate numai peste cincizeci de ani, 9eful sau de
stat major consacra aceasta lucrare bataliei de pe Arge9.
Istoriografia militara romana est e, in general, impartita
intre aparatorii conceptiilor Mare9alului A verescu 9i apara-
torii conceptiilor Mare9alului Presan, $eful de stat major
din a dona parte a campaniei.
Pe langa istoriografia militara romaneasca, sunt de con-
sultat, alaturi de lucrarile comandantHor militari straini cari
mai adanc, proectat in lumina veciniciei, vom spune
ca el apare ca un act de dreptate Dumnezeiasca,
o indurare a Proniei fata de jertfele
de acest neam pentru implinirea unitatii lui, nu
numai in acest rasboiu, d in veacul veacurilor ;:
jertfe fata de care, fiecare, se cuvine sane invrednidm
cu tot cugetul fapta noastra, ca de una din cele
mai mari minuni ce ne-au fost date sa traim!
m. v.
figureaza in Bibliografia lucrarii d-lui Kiritescu, lucrarile
militare aparute mai tarziu scrise de: Danilov, Foerster,.
Gallieni, H ardt, Hoffmann, Joffre, Larcher, Robertson, etc. ,.
asupra rasboiului mondial.
B) In ce prive9te lucrarile cu caracter politic, dintre
numeroasele memorii 9i biografii, care au venit sa imboga-
teasca istoriografi a rasboiului romanesc in ultimii ani, arun--
cand o lumina vie asupra evenimentelor, judecate prin sensi-
bilitatea ;;i in r aport cu intentiile personalitatilor puternice
au luat parte la ele, stau, in primul r and, urmatoarele :
REGINA MARIA A ROMANIEI, Povestea viefii mele, tra-
ducerea roman easca a d-rei Margarita Miller-Verghy, 3
vol., in I6, Bucure9ti (Adevarul), in deosebi vol. III.
MARE$ALUL ALEXANDRU AVERESCU, N otife zilnice di11:
rasboiu, I9r6-r9r8, 2 vol., in 8, Bucure9ti, vol. I (.Edit.
Apollo), vol. II (Cultura Nationala) I937 Vol. I: Neutrali-
tatea {Igq-Igi6), Vol. II: Rasboiul {Igi6--:- I9I8).
N. IoRGA, Supt trei regi, Istoria a unei lupte pentru un
ideal moral nafional, I vol., in I6, Valeni (Datina Roma-
nesadi) I932-
SABINA CANTACUZINO, Din viafa familiei I. C. Bra-
tianu, Rasboiul I9I4- I9I9, I vol., in I6, Bucure9ti (Uni-
versul) ' I937-
ALEXANDRU Memorii, 5 vol., in 8, Bu-
cure9ti, (Alcalay} I927.
I. G. DUCA, Consiliul de Coroana, I vol., in 8, Bucure9ti,
(Generatia Unirii) I930.
I. G. DUCA, Portrete amintiri, I vol., in 8, Bucure9ti,.
(Universul) I 93I. .
C. XENI, Take Ionescu, r858- I922, I vol., in .8, Bucure9tr
(Universul) Ed. III-a I933
N. POLIZU . MIC$UNE$TI, Niculae Filipescu, 1nsemnan
I9I4-I9I6, I vol., in 8, Bucure9ti (Universul) I937
C. GANE, P. P. Carp locul sau 1n i storia politi ca a farii, .
2 vol. , in 4, Bucure9ti (Universul) I936, in special vol. II .
C. BACALBA$A, . de altadata, 4 voL, in 8, Bu-
cure9ti (Universul) I936, in special vol. IV: I9IO-I9I4-
RADU ROSETTI , Vechituri, I vol., in 8, Bucure9ti (Ade-
varul). .
In afara acestor lucrari, sunt de cercetat memoriile 9i.
lucrarile oamenilor politici straini, in legatura cu rasboiul
mondial, aparute in ultimii ani, 9i care nu figureaza in Biblio-
grafia d-lui Kiritescu: Asquith, Churchill, Dillon, Grey, Col.
House, Iswolsky, Kerensky, Lansing, Lichnowsky, Lloyd.
George, Mousset, Northcliffe, Poincare, Pourtales, Puaux,
Rodzianko, Sazonow, St. Aulaire, Wickham-Steed, Windi-
schgraetz, etc.
C) 0 vasta colectie fotografica, cartografica 9i documenta1ra, _
in curs de organizare dupa principiile unei bune arhivistice,
a fost adunata de lVIUZEUL MILITAR AL ARMATEI. din Bu-
cure9ti.
Acestei sectii 9i lucrarii d-lui Kiritescu, datoram cea mai
mare parte mat erialnlui documeu'tar ce ilustreaza acest.
studiu. Hartile au fost desemnate de d-1 Titus Popescu.
SOCIOLBUC