Sunteți pe pagina 1din 521

ION RUSU ABRUDEANU

El

ROMANIA
SI

RAZBOIUL MONDIAL
CONTRIBUTIUNI LA STUDIUL ISTORIEI
RAZBOIULUI NOSTRU

BUCURESTI

Editura LibrAriei SOCEC & Comp., Societate Anonima


1921

www.dacoromanica.ro

Anekin aoeasta Cue/m

44IO

i444

ateerUoei,

din *segue creetetaf cut atestautui, ea beutu de. ee.

euuouta ruteu tuctedeeea

oc

efts-au devoedi4-o,

ttintigzndu-ua C14 atata eutuziaem Zit a

ineea a atoutecn-91tazi
rensts14. feta .wiucee pi

tatodatic

Ga

AnCl EQ
CC14:44i/LCIf

couttieut eu cave ttiU et ea

arecieze inazeiete j4.4tfe rzeut.e. tu Gauteui b mate-

viat,

c Miecc-atoutawie, Femteu ea aei

Ise putern

1,ueuea eu tap% de itipiptuiee.a tleafutui. isafignat

al

Aomauiei.fdRasi.

.77utorul

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Volumul de fatti constitue ultima mea lucrare istoried asupra razboiului nostru si dimpreunci cu celelalte
cloud volume nesiabsburgii, Ungurii F Romernii", scos
la 1915 in colaborare cu cl-nul Vasile Stoica,

i Pacosiecr

Rusectscei", aptirut la 1920, cuprinde toate iluziile, speraniele, durerile ca bucuriile, pe cari le-am resimtit panel
in clipa mareap a apoteozei infa,ptuirei Roinceniei-Mari.
Ca si celelalte cloud, tot a.stfel i lucrarea aceasta nu
absolut
nici o pretentie literara fi nici a ultimului
etnti
cuveint n materie de adevar istoric. Ea contine descrierea
unei serii de evenimente ap cum ele s'au infalisat si cristalizat prin prizma mintei i sufletului meu, vecinic agitate de mirajul idealului national si' de luptele croic cluse
pentru realizarea unittitei nationale a tutulor Romcinilor.

Singura mea dorintti a fast si este sti pun la indemana viitorilor scriitori, cari se vor incumeta .94 facti
adevtlrata istorie criticti a rtizboiului nostru de intregife
nationala, un material ca't mai vast si mai bine documentat.
Intru.cit acest gcind cinstit al meu se va indeplini, fie
chiar intr'o mtisura ccit de modesta, dar desigur pretioasoi

pentru stabilirea adevarului istoric, lucrarea de fata cci


arta 7 atins cu prisos pinta.
Bueure0i, 21 Ianuarie 1921.
ION RUSU ABRIMEANU

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUI; I
Sufletul unei romance si tragedia Habsburgilor
Pe la sfarrlitul Iunei Innie din vara anului 1909, Curtea
noastrl regal/ pregAtea, la Sinaia, organizarea festivitAtilor
primirei archiducelui Franz Ferdinand, mostenitorul Tronului
austro-ungar, i a sotiei sale ducesa de Hohenberg, cari
aveau, peste cateva zile,
fac/ onoarea unei vizite.
Cam In acciaqi vreme, in Ungaria, la Arad, un mare
si vibrittor centru romnesc, se comemora, de catre intelectualii beau i de prin imprejurimi, dou/zeci de ani dela
moartea marelui nostru poet Mihail Erninescu. Ca totdeauna
in astfel de ocazii, Romnii Ii dedeau tot entuziasmul si

prisosul sufletului Mr i dispoziOa tuturor era 'din eels mai


ln/I0toare.
In mijlocul programului serb/rei, o faa frumoas5,
unul din tipurile distinse ale familiilor romAneqti mai rlBarite dela poalele Muntilor apuseni ai Transilvaniei, din
satul Ciuciu, de Mug/ Hglmagiu, pe valea Crisului alb, se
ridiefi iMndr i trupeO, tog/ peel numai un nutlet,
i cu glas suav, cam tremurat, dar eald i miseMor, declare/

simbolica Doina a lui Eminescu. Cnd a rostit versurile :


Dela Nistru lam& la Tisa,
Tot Romeinul pleansu-mi-s'a,

Cti nu mai poate strabate


De-atcita strainatate
www.dacoromanica.ro

privirea ei Induiosatl s'a ridicat deodatA intr'o ardoare


lnfocath i a plecat inggetath, departe, sburand deasupra spatiului ce-i tinea gestul ei scurt i diseret pang in
celulele temnitei din Seghedin, unde se sbAtuserd atati de
ai nostri In amar, iar de aci alergl laconul peste camplile
Ardealului, peste Carpatii vitregi, ca i peste collude Basarabiei, Ong la Nistru. Era transportath, tAnAra si Incnttoarea fat5, inteo lame nou i idea1 6 si In toath, apologia
poeticA a eelei mai splendide forme ee ne aratl Elsa de ciar
intreg trecutul nostru istorie, ea punea tot sufietul ei si,
ca trezia din magia visulni mAret, sugrumaM de neputinta
caluselor fatale si de prezenta reprezentantilor politiel unguresti, blestema printre dintii ei albi ca zapada, repede ca,
al nu inteleagl stAlpii ordinei din statul maghiar :
Cine a indrci
Manca-car inima cecina,
iffecnca-i'ar casa pustia
Si neamul nemernicia . . !
1

Fiori de inflgegtrare comunicativg, strIlAturl in elipa


aceasta toath, _mfiltimea celor cAteva sute de RomAni, iar
din ochii divini ai aceleia, care evocase durerea i idealul
unui neam intreg, cu o privire mAndrl, erunta', aspra si
necrutatoare, curgeau picAturi de lacrmi sfinte.
Fata aceasta era Melania Ionescu, fiiea notarului comunal din Ciuciu
nepoatI directl a fostului prefect romln
9 Taal s'iu George lonescu, notar vechiu in comuna Ciuciu, din judetul
Aradului, a fost unul din cei mai cinstiti si mai constienti functionari administrativi romani din era maghiarg. Pentra clragostea de nearn, pe care el, cu firea
lui romaneascX nefalsifieatX, nu o putea ascunde, notarul Ionescu a avut multe

de suferit din partea sefilor si unguri, cAci nu era do Ica usoarit viata unui
notar roman in Ungaria, mai ales pe vreme de rgaboin.
Iatl in scurte cuvinte calvarul acestui bArbat de iniml 0 de omeaie:
La 31 Octombre 1918, izbuenind revolutia in Ungaria, soldatii cari se
intorceau de pe front, in debantiadA si farii nici o ordine, jefuiau pretutincleni
ahangau pe toti functionarii.
Purim lor o desearcau in special asupra notarilor romani, in contra cg.rora
antreau o adevkatre url do pe vremea rzboiu1ui, fiindda la propunerea lor se
fliceau scutirile dela mi1iie. Trebue notat cI notarii maghiari din prineipin uti
propuneau pe soldatii romini sg, fie scutiti. Tot notarii mai aveau n grija lor aliraentatia, in care calitate comiteau abuzuri nemaipomenite, seurtAnd intru melte-

www.dacoromanica.ro

Dumitru Ionescu din fruntea fostului comitat Zarand, rAmas


o figurg de Trurnoag amintire, ehiar printre strAini, din cauza
urmelor adanci de solida i cinstita administratie.

Erau doug surori, vestite in tot tinutul Aradului


in societatea intelectualilor romani dij1 Budapesta, pentrv
sentimentele lor alese de romance, pentru pretiosul i inimosul concurs, pe care '11 ofereau In toate initiativele cultu-

Tale romanesti, ea qi pentru frumusetea lor remareabill i


impunatoare, ce se distingea prin linii simple, dar fine,
algituri de tineretea lor, din care izvorau abundent toate
resursele de bogatie sufleteascl pentru tot ce era roma,nese si in folosul natiei.
pe tgrani. La 3 Nov. ajung valurile revolutiei ei la Ciueiu ei tgranii se adung.'
prevgzuti cu saci i cu topoare, hotgriti sg spargrt gi sit jefuiaserb. Dar notarul 10
vorbeste sg nu urmeze ei ei exemplul rgu al altora, ci sg ia seama ci deacum
zverea oomunei e a kr, a Ronignilor, cit Rom-ania Mare se Infgptueete i orb ceea-ce

vor sg spargg i sg dgrAme ei, tot ei vor trebul sg refacil. .Astfel s'a format
gardg romgneaseg en intentia srt pgzeaseg ordinea. U fecior aleargg In turnul
bisericei i coborg steagul romanesc, care demult sta ascuns acolo. Tgranii se Insufletesc la veclerea steagului, cgntg eintitri nationale i ziva proiectatg pentru
jaf se preface Intr'o frumoasit serbare nationall Se prezintit insg jandarmii ungur i
iau la rgspuudere pe tgrani cg de uncle au steagul. Tgranii sar asupra jandarmilor. ii desarmeazg ei Ii bat. Aceetia pgriisesc satul i intrit In armata rogie.
De aiei Incepgnd, o linite clesgvgreitg domnea In comuuele romanesti
notarul Ionescu adeseori zicea:
Tot e bine sit fii om cinstit, crbci din 92 do
notari, cati suntem in jud. Arad, numai pe patru nu 'i-au fuggrit tgranii!"
La 126 Februarie 1919 sosegte Insg armata raeie Inaintea comunni. Gardietii

ronagni aruncg In aer podul de peste Crieul alb ei se hotiirrtsc sg reziste. Sub
-comanda unui preot se Incepe o luptit cranceng si boleevieii pierd ofiterul care
cornanda ei mai multi oameni. La un moment dat, Ungurii reulesc sit intre In
comuni, impuscAnd In dreapta i I stfinga. Notarnl Ioneseu tocmai cununa o
pereehe fingrg, cand sosese bolsevicii In cancelarie. Ei pun numai cleat arma in
pieptul notarului ei cer cheia dela eassri. Bolgevicii deschid i fart 24.000 coroane,
bani oficiogi, ei amenintg pe notar cg-I omoarli dacg cuteazg sit vorbeascg.
Apoi soldatii unguri merg peste drum la bisericrb sg-1 caute pe preot; unul

dg ordin sit se urce soldatii In turn si srb arunce pe preot jos, dacg SI vor ggsi.
Dar preotul fugise. Vandalii unguri Impuect un fecior din sat gi cattg peste tot
locul pe preoti, Invgtgtori i intelectualii ronagni.
Notarnl Ionescu renseete sg fugg la Arad ei deacolo. la Budapesta la
uinere-sgu dr. Eugen Barbu, fost sub-director al bibliotecei statului din capitala
Ungariei si actual deputat In Parlamentul Bomgniei Mari.
In Badapesta viata sub boleevici devenea tot mai insuportabill i bietul
bgtran ii pierduse rribdarea.
luteuna din zile se hotgreete sit se reintoarcg la Arad. In drum spre Arai.

www.dacoromanica.ro

10

Cine s'ar fi putut gAndi, in seara aceea, cg, incntgtoarea fatA care declamase Doina lui Eminescu, ea, Melania

Ionescu, era ursitg, ca peste cateva zile al fie legAtura deunire a unui cald sentiment de simpatie intre poporul rorran
i archiducele Franz Ferdinand, al cArui tragic sfarit de
peste 5 ani trebuia sA provoace rAzboiul european i odatA
cu acesta sa, destepte in toate inirnile romneti, dela Nistru
pang la Tisa, avAntul luptei celei mari pentru realizarea
idealului national!
Inteadevg,r, la o saptAmang, dupg serbarea din Arad,
Melania lonescu. sub protectia unei sinaiote domiciliatg, in
Arad 1), sosea

la Sinaia improung, cu o micg societat-

(in Martie 1919) la Kaegyh5za (azi Domnita Deana), lonescu se oprete Ia uu nepot
de-al stiu, la pnrintele Ardeleanu, de-oarece trennl nu mergea dada numai pan'aci_

In aceastg comunn a stat 4 sgparugni.


Cum insn prin Ketegyhza se retrggeaulItrupele bolsevice, cari fuseserg
bgtute de armata romAnn la Ciuciu, jandarmii din Ciuciu, earl erau acum soldati.
in armata roqie, intalnesc i recunosc pe notarul Ioneseu la Kkegyhiza. Ei ii
prind numai decal i-1 tarnse cu ei la Meztnr, uncle II dau in judeeala curtei
martiale bolsevice, acuzat find do jandarmi a el op garditaii romlni au rezistat
in ciuciu la sosirea Ungurilor, en a omorat cu gardiltii 20 de jandarmi i elk face
spionaj pentru armata romgmil. Nn-i dau voie s5 se apere i-I judecn la moarte.
La 25 Aprilie dupit amiazi, pe la 3 ceasuri, II duo 4 soldati i doi oameni cu
sapa la cimitir sn-1 imputice. Mahn lume II insotete, mai ales Ungurii dornici
sr, asiste la acest act plgcut pentru ei.
Adus in cimitir, Tonescu roagg, pe calli sg-i dea voie vg-gi fae5, rapt.eiunea, dupn care ti scoate banii i Ii imparte soldatilor, egrora le d5ruete
paltonul i pAlgria, zicandu-le:Nu sunt supnrat pe voi, cnci i voi sunteti victime ca mine I"
Apoi fiind silit sg-si sape singur groapa, ia hIrletul in milnn si'se executn.
Terminfind, scoate batista ki roagn pe unul dintre soldati sa-1 lege cu ea la ochi,
apoi ingenunchiind, strign entre soldati: Bnieti, bine sg nimeriti". i cfind 4
soldati, la comancln, trag foe, el itti riding ma'am dreaptn spre cer i au voce tare
strign: 7 Sti triliaseg Routdnia Mare!"
Doug gloante in cap, doun, in inimg, sting 'Plata blitrAnului notan, romgm
cinstit si vrednic in toate ocaziile. Corpul lui fu apoi aruneat ea al unui eitine
in.teo groapg de 3 palms.
Dupg intrarea trupelor noastre victoriome in Budapesta, familia, la 1 septembrie 1919, i-a sees osemintele din cimitirul dela Meztur i le-a inmeratantat,
la Arad, eu pompa ce se cuvenea unui martir al neamului.
1) Doamna Marilina Boeu, fiica fostului primar G. Manolescu diu Sinai&
i sotia cunoscutului fost director al ziarului Tribuna din Arad, Sever Bocu.

www.dacoromanica.ro

11

local& '), ea s asiste la primirea mostenitorului Tronului


austro-ungar si a sotiei sale.
0 norocoasg intamplare a fgeut ea Melania Ionescu,
ggzduitg in easa primarului din Sinaia, sg, fie prezintatk
ehiar de primar intregoi familii regale si princiare. Primitg
in excelente dispozitiuni i in plinul zilei de reeeptiune
al festivitgtilor ce aveau loe pe platoul eazgrmilor din Sinaia, in onoarea ilustrilor oaspeti dela Curtea imperialg din
Viena, bgtra.na Reging Elisabeta, impresionatg de infltisarea
deosebit de atrgggtoare a Melaniei, asa de distinsg in portul
ei ronagnese de padureancl, lugndu-o de mana,' i privind-o

drept In fatg, de sus si Ong jos, nu se putu retine i in


auzul tuturor color din jurul ei se adresg frumoasei romance:

Dac la voi la sate sunt fete atat de frumoase,

ce trebue sa fie ,la orap!"

Dupg aeeste euvinte drgggstoase, regina, tineend-o mereu

de maul, o conduse in fata archidueelui si a sotiei sale,


cgrora le-o prezintg, ellduros cu cuvintele:
lea crfrurnoasfat a din imperiul Altefelor Voastre,
care a venit s va salute pe pamintul tarii romanefti!"
Archiducele Franz Ferdinand vine drept in spre ea i

imediat dupg el ducesa, sotia sa, si cum stau asa, fatg in


fatg, nefericitul mostenitor al Tronului, inalt i ehipes
in uniforma lui de general austriac, ale egrei sumbre culori infioarg o,clipg adueerea aminte a Melaniei de vecinicul
ealthi in chipul jandarmului ungur, o privete lung 1 aim-.

patie en privirea albastrg si dug, a Habsburgului vecinic


sensibil in fata frumusetei femeiesti, apoi, dupg-ce emotionat,
dar calm 1i cerceteaz cii interes supusa, 'i-se adreseazg in
ung ureste :

Vii pentru 'intaia oara in Romania'? Cum i4i


place? Nu gasefti ca este cat se poate de frumos tot cr
veciem aici?'

Fata ridic oehii ei de clprioarg sfioasg, umbriti de

nist gene bogate, in eari disereti picuri de lacrimi se


funiseazg, sub puterea viuei emotii ee fgeea sg-i batg, inima

de mndrie i bucurie la auzul mgretului imn regal rotas


1) Dr. Avrameseu, advoeat din Maria-Radna, si dr. Alex. Marta, a-iv-seat
din lApova, actual prim-prekzedinte al Curtii de apel din Oradea-Mare.

www.dacoromanica.ro

12

si la vederea soldatilor romani, asa de dragi inimei ei, care


de astdatg bgtea mai cu putere decat oricand in viatg-i.
Melania Ionescu privea extaziata' cand la Saveranii, prineipii
si soldatii romani, frumosi i veseli, cand la acela care
era destinat sg, fie odatg impgratul i regele ei si care o
agrgia, pe pamant romanesc, in limbs, pAgAna' a lui Arpad.
*i cum sta dreaptg, subtire i suavg ca un crin, n strglncirea demng a frumusetei i gratiilor ei, stransg in fota
neagrg, incinsii in brat' i lanturi, a pgdurencei, cu elmasa
in cruci maxi negre i roii, cu carpulita neagrii de borangic
trash' peste doug cosite castanii si cu opinei gulguiate, privind
pe archiduce tintg in ochi, lacra'rnile ei ar fi vrut par'ca'
strige :

Mi-e draga, da, tam asta i ei tori, ca' este a Romcinilor qi nu a Voastra, pe can v urdsc!"
Dar timid i Ong de respect fatg de eei mari, intelegand ct trebue s spung cu totul altceva decal c,eace
avea in inimg, Melania zimbi linistit i intr'o intorsgturri.
sireatl, apucandu-si gratios marginea glugei, ra'spunse cu
mandrie mostenitorului Tronului austro-ungar :
Bine, Altect`i imperiald, dar ctvem i noi In
tart% noastr (a lor, a Crisenilor, iar nu a Habsburgilor)
pcirfi gi mai pitoreqti i neintreeut mai frumoase!"
Din clipa aceea, o neInteleas5, putere de atractie a.
legat pe archiducele Franz Ferdinand de fAptura aceaU
atAt de plinI de farmee, care era supusa lui, i dimpreung
cu sotia sa dueesa de Hohenberg, dulce si pling de prevenientg, ca i cu intreaga noastrg famine regala o coplesiau

toti cu tot felul de atentii ca in minunea povestilor en


Imparati si pgstorite de altgdatl, astfel ct in decurs de 4
zile, cat a durat vizita archiducelui la Sinaia, Melania
Ionescu a fost obiectul celui mai viu interes, atingand
aproape senzatia.

Invitatg, zilnic la palat si la toate festivitgtile ce au


mai avut loc la Sinaia i prin imprejurimi, luda'tg ce aptirea
Melania, archidueele so Indrepta grabnie spre ea ca s'o salute si
s'o alIture discret admiratiei anturagiului, agrAind-o din
mijloeul conversatiilor celor mai animate cu Inaltii demnitari

i pretutindeni modesta qi gingma f1pturl se achita cu


o inteligent1 pIin de originalitate, tact i bun simt, ceeace
www.dacoromanica.ro

13

uimea In mod vgdit pe Franz Ferdinand, neobicinuit cu


attlta simplitate naturalg, candoare i drgglkenie, cari.
algturi de fireasea ei desteptAciune, inlocuiau toate conceptiile
for melon reci i absurde, cu cari se Invgluia de obiceiu la

Curtea din Viena cel mai simplu contact cu vre-unul dintre


simplii muritori, necum s facg pe o neinsemnatti romnc6
din Ardeal sg coboare pe archiduce i o intreagg ceatg de
inali demnitari algturi de sufletul ei candid, neinchipuit de
atraggtor si interesant prin inski expresia lui dreaptg,
fermecgtoare si curatg.
Eu stia sg le vorbeaseg tuturor cu grain frumos si
limpede, s le spung, nemeE,desugit, dar en dttioasg inflg-

cgrare, felul vietei ei si al celor de acasa', rednd, prin cuvinte elocuente, toatg tragica sgrgcie, nedreptate i umilintg,
in care era condamnat sg lupte si s trgiascg neamul nomAnesc de dincolo atftt de eredincios dinastiei de Habsburg,

iar in conversatiile-i dese cu archiducele, pe cari le ducea


intr'o ungureaseg impecabilg, eguta sg-i explice mAgulitor
numai pgrti ce-'1 puteau interesa. Ii spunea cat de buni
soldati aunt flgegii romani din tinutul ei, ca i cei din
Bitnat i Ardeal i cat de mult vorbeau feciorii intorsi din
oaste, dela manevre, despre impgrgtescul lor comandant,
care li bgtea pe amen i Ii lgada In fata regimentului, asa
ea ceilalti, de alte neamuri, se uitau cu urg la catuna
ralachei.

Une-ori, cu vointl, Melania Ionescu strecura in descrierile ei nuante vii, din cari se putea desprinde o nemgrginitg dragoste de neam, (lax prin intorsgturi abile stia sit
aparg supusg si perfect monarehieg, asa cg chipul Habsburgului, faseinat de interesul i dragostea ce purta romAncei
acasteia minunate, rgnanea mereu senin si plin de amabilitate, chiar si in fata unor aluziuni cu carneter politic,
earl puteau sg-i Increteaseg fruntea lui rg_spunzgtoare.
Morea calmg i surizgtoare, splendia in naivitatea ei
adorabilA, Melania in timp. ce Ii mggulea impgratescul
stgpan en vorbe dulci si subiecte alese de conversatie,
sufletul dintrInsa Ii zicea necontenit in taing:
'Doamne, ce mai garcht minunatei ar face la Gastelul Peles feciorii nostri chip esi si cum le- ar mai sta bor
de bine cu cciulile acestea de dorob anti !
www.dacoromanica.ro

14

Curios lueru. Plangand a intrat fata aceasta fermeeatoare pe pamantul tgrii romanesti, cand, la Predeal, a
zarit sentinela de post, eel dindiu soldat roman; plangand
a coborit din tren Ia frontier i nevazuta a dus la buze

in pumn de Wang; plangand a aseultat graiul Orli romanesti i imnurile eantate de muziei; plangand a intrat

in Castelul Pe les si a aparut In fats, Suveranilor si a prin.-eipilor Romaniei.

Numai in fata sdpanului habsburgic, privirea ei fulgera intr'o lurnin noul, signrg fiind c surasul ei gratios, fin si mistic atragea, captiva i prindea Intr'o vraja
nedeslusitg, sufletul aceluia,

care nu trebuia sa vaza, tot

viseolul patimas de manie i urg, ce clocotea IntrInsa fatg


de un intreg popor asupritor. Totusi Melania, cu o sincerg
indurare, stia s adultnece, eurat si bland, intentiile i apueg,turile ei cinstite fad de pei echea imperiala austro-ungarg,
unid printr'un sentiment de asa adanel simpatie i dragoste,
Ineat sfi poatg, ilustra odad mai mult ea oricand fericirea

prin triumful a sine Insusi asupra vointei despotice In


materie de inim
i s afirme eu putere pe Habsburgul
nenoroeit In tot tragicul lui egoism.

AtenOile de tot minutul, pe cari afehiducele Franz


Ferdinand le argta frumoasei Cosanziene dela Ciuciu, f6cuserg, dintr'insa obiectul deosebit al interesului general.

Numerosi fruntasi romani din targ se intreeeau, la Sinaia,


s'o invite la mese bogate, ea sg, poata' petreee In societatea
ei nespus de agreabith i seducatoare. Ziariti, unguri
romani, se grabeau s'o intervieveze, iar lumea curioasg,
cguta sa vaza si ea pe fata aceasta, care ajunsese aproape
o eroing din povesti.
La plecarea arehidueelui si a sotiei sale, din gara Sinaia,
fiind prezenta i Melania Ioneseu, Franz Ferdinand 'i-a

dat o nou i ultima probg, despre sincera afectiune ce-i


purta. Inteadevar, cum a zgrit-o, mostenitorul Tronului
s'a Inclreptat spre ea si prinzandu-i amandoua rninile, pe
cari le strangea cu efuziune, 'i-a zis In auzul tuturor:

Bunt fericit a am canoscut aiei pe cea mai

frumoasei supuset a mea. gper e(1 am set te mai revd d I


Ducesa de Hohenberg, bung si prevenitoare, a invitat
si ea foarte gratios pe Melania Ioneseu s mearga la Viena,
www.dacoromanica.ro

15

la Belvedere, s'o viziteze, asigurandu-o cl va fi foarte bine


primit.
Cu sufletul pfin de impresiuni ce nu bitnuia c Ii va
fi hAramit sl le trliascl, dupl, cateva zile s'a Intors i Melania
la ea acasl, in ITngaria. Aici din nou a fost obiectul interesului public. Gazetarii unguri nu-i clan ragaz i o chemau
mereu la telefon, solicitandu-i intervievuri pe cari le
publicau apoi cu fel de fel de eomentarii, avand grija sa
strecoare, odatl cu obicinuita animozitateungureascl in contra

arehiducelui Franz Ferdinand, si cateva ironii la adresa


impIrltestei simpatii fatit de rornanca din Ciuciu, aceasta
olh ledny (fatl valachil), care venea s Insire un subject de
duioasl idill In subredul lant al sllbiciunilor sentimentale ale
Habsburgilor.
Dar in sat, la ea, a fost un basm intreg ! Bietii Orani
romani aflaser i ei din svon 0 de prin ziare c fata

notarului lor stltuse de vorbI, in Romania, cu Metria Sa


Imparatul lor" si veneau Duminicele i slrbItorile, rand pe
rand, ea le imprtgqanie, sl le istoriseasc/ Melania cum o

'fost primirea dela Sinaia. 0 iarnl Intreagl a trebuit ea


sa repete povestea cu aceeasi rAbdare i miglea1., cu care

mainile ei Incepuserl sl lucreze o dantell mliastrl ce era


destinatl, s'o ducti In persoanl, ca dar, ducesei de Hohenberg la Viena, uncle se hotArase sI meargl, In baza prea
inaltei invitatii ee 'i-se flcuse pe peronul glrei Sinaia.
Sufletele bune, naive si neprihlnite ale tlranilor romani

din satul Ciuciu si din Imprejurimi vedeau in faptul c o


fatl din muntii lor a stat de vorlal cu mosteriitorul Tronului Implrltesc eeva providential si de bun augur, care
trebuia sl aduel cand-va i pentru ei mai mult noroe ci
mai multi dreptate.
In linistea lungilor nopti de iarnl, acolo In satul ei
pitoresc i pierdut in Muntii apuseni ai Transilvaniei, divinul cap al Melaniei, aplecat deasupra lucrului, a tesut
atatea iluzii Impreunl cu degetele-i mliastre ce crosetau artistica dantell, in care fiecare Hoare, fiecare frunzl, plreau
culese de pe Ins5.0 frumoasele pajisti ale Ciuciului i simbolizau atatea s,i atatea scumpe i aprinse gandiri i sperante

povestite de ea la toate fetele, femeile i bltranele satului,


www.dacoromanica.ro

16

veneau Itt casa notarului sg asculte mereu aceiasi


poveste minunata si toreand mereu acelas fuior de nadejdi.
cari

In primavara anului 1910, Melania Ioneseu pornea la


prezinte omagiile ei recunoscatoare perechei
imperiale, dueand eu ea o splendidg si imensa cuverturg in
cea mai fina dantela de Irlanda, in albeata careia, pe Maga
toate &wile din muntii ei, straducea impletita eu o neinchi-

Viena Ca s

puita arta, sterna armelor casei archiducelui Franz Ferdinand.


Sease luni de muncg incordatg, ziva i noaA)tea, pusese cu
atata dragoste Melanin ea sa' confectioneze, pe gustul ei,
a rtistica Invelitoare.

Nenorocul a fault insa ca aceasta calatorie la Viena


fie lipsita de interesul pe care ea IL punea in sensul ea,
prin legaturile ce spera s intemeieze modest si timid, sit
poata' fi de folos Romknilor, eel putin sub viitoarea domnie
a lui Franz Ferdinand. Atilt arehiducele, cat i sotia si
familia lui lipseau tocmai in zilele acelea din Viena, instalandu-se pentru mai mult timp la eastelul Konopist din
sa.'

Boemia.

Se intelege e supararea Nelaniei Ionescu a fost mare.

Totusi nu s'a descurajat i eu saerificiul unei a doua ealdtorii, hotarise s revina,' mai tarziu.

Prin luna Main, acelasi an, o camp,' de posta, trat


de un cal schiop, aducea in casa notarului comunal din
Ciuciu, inteun eos de piele ruptg i invechita, printre alte
scrisori i citatli unguresti de dare In judecata a Romanilor
pentru fel de fel de contraventii, un mie pachet, care avea
deasupra-i imprimata sterna halosburgica. Era un splendid
portret ad ducesei de Hohenherg si al sotului ei archiducele
Franz Ferdinand. eu autografele i multumirile lor, ineadrat

in aur si in pietre pretioase. Era nn dar en adevarat imperial, care a umplut ochii de lacrarni recunoscatoare intregei

familii a potarului.
Chipurile acestea itnparatesti, luminand eu raza bunii-

tatei lor umila easuta, care nu mai fusese partasa de o


asemenea extraordinara, distinctiune, pareau in atmosfeta
modesta din Ciuciu o misterioasa i ironica protestare ineontra
atator nelegiuiri ce veneau sa fie pecetluite In casa notarului

roman din sat, prin vointa vecinie rea


muvernantilor maghiari.
www.dacoromanica.ro

fara, indurare a

17

Se pare Iiis

topazele darului imperial, ca i sim-

patia din care a izvorAt el, nu au adus prea mult noroc


frumoasei in toate Melania Ionescu. Din ziva aceea o predestinare tragidi venea sl-i lege pe toti trei: intaiu pe aleasa
romanca din Ciucia si apoi mai tArziu, peste 4 ani, pe
nefericitul archiduce cu sotia sa.
In toamnl, Intr'una din acele zile splendide, cnd muntii

Ii imbracl tot aurul codrilor In grblAoarea cea mai frurnoas6 a culorilor, pe fereastra umilei csasute, In care portretul perechei archiducale strllucea in razele pietrelor nestimate ce-1 inconjurau, soarele ii arunca furislrile lui Vesele
pe un pat alb, in care fermecgtorul trup al Melaniei Ionescu
se sbltea in agonia cea mai cumplitl si mai dureroas'a' ce
a Incheiat cndva viata unei fecioare.
Melania, dulcea si inimoasa" fatl de pe valea Crisului
alb, trAgea sI-si dea sufletul, se stingea din frageda ei fiinta'
sculpturalii ultima flacArIl a Unei vieti pretioase i dedicat,
celei mid puternice dragoste de
in toate manifestlrile

neam. 0 crudI boalA de meningitl, care nu iartl, veni sit


eurme dinteodatii i pe neasteptate firul unei vieti atat de
in putere i atlt de promita'toare de bine. Doul zile, inainte
de a muri, orbise in nebunia aprinsl a frigurilor.
Nefericita fatl a vorbit pn aproape In clipa din urml,
murmurand iubirea ei pentru vitejii Criseni i Moti, evlavia ei sfntl pentru mormantul lui Avram Tanen. dela Tebea,
unde regreta cl nu putuse s meargI ea sl-linfloreascA la aniversarea din toamna aceia, ca i dragostea ei nem/rginitl pentru

Romania, scumpa ei tarl romaneascA, pe care visa ea, cu


bratul dorobantilor i vaultorilor ce-i admirase la Sinaia,
s'o vazl fericitg si mare.
Ultima lacriml inghetat pe genele ei trIdd toatl
durerea, en care se despIrtea de viatg, care Ii fusese asa
de dragl, de frurnoash., de p1in6 de nldejdi i i presimtiri
el ea trebue s ajung6 i o zi mIreatg, pentru nenorocitul popor romnesc din Ungaria. Si In visurile ei de o
soarttl mai bunl pentru Romlnii din statul ungar Ii pusese
In timpul din urmg toatI speranta prin faptul care o adusese
in fata mostenitorului Tronului austro-ungar, care, In suiletul

6, era privit ea o predestinare de bine pentru neamul romknese.


15985.-1. I?. Abrudeanu: Rom ania

i mizlhoiu l mondial.

www.dacoromanica.ro

18

Da, predestinarea fatalA era ca 4 ani mai tarziu perechea

archiducalg, ale clrei simpatii le eastigase Melania prin


farmecul flintei ei Intregi qi de care Ii legase atAtea visuri
pentru binele nearnului ei, s'o sfilreascl in chip atat de
tragic la Serajewo, s moarl asasinatI de niste fanatici, In
mijlocul unei dureri deopotrivA de mari ca si aceea provocatl printre Romnii din comuna Ciuciu de moartea sArmanei Melania.
A fast scris insil in eartea istoriei ca acest sflrit dramatic sl serveasc 6. drept cauz5, pentru marea luptg de eliberare a natiunilor din blestImata Ungarie, in jugul elreia
gemea Melania lonescu in ziva &and a cunoscut pe archi

ducele Franz Ferdinand pe liberul Omant al Romaniei,


al acelei Romnii, pe care ea visa 0 dorea cu ravna unui
suflet mare i frumos s'o vazg cat mai mare i mai fericith, f
Ca unul care am cunoscut i admirat la Sinaia sufletul
nobil i romanese al Melaniei, Ii zic azi:
Odihnqte in pace i fericire, scumpl Melanio, caci

toate gandurile tale de rna'rire a neamului romnesc s'au


ingptuit intocmai ap, precum doreai i visai tu la Sinaia in
vara anului 1909! Fie-t4i Orana uqoarls si memoria In veci
neuitatil !

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL Ii
Archiducele Franz Ferdinand ni Romnii
Dintre toti membrii dinastiei de Habsburg, dealungul
atator secole, singurul care a reusit sg-si castige dragostea
qi increderea poporului roman din Austro-Ungaria a fost,
fr tndoia1, archiducele Franz Ferdinand, nefericitul mostenitor de Tron, victima atentatului dela Serajewo.
Iubit a fost de Romani qi Impgratul losif II, din eauza
inclingrilor sale umanitare qi a cator-va acte de dreptate ce
flcuse Motilor eroici ai lui Horia, Closea i Crisan intre anii
1783-1785, dar popular, sincer simpatizat i privit eu mari
eperante de cltre Romanii din monarchia anstro-ungarl n'
Lost decal fostul mostenitor al Tronului, Franz Ferdinand.
Si
ciudat Inert'
la baza acestei generale simpatii,
care incoltise si se eimentase mult in ultimii ani In mai
toate sufletele Romanilor de peste Carpati i chiar printre
numeroi Romani din regat, nu era nici un serviciu politic
deosebit sau de altkl, naturl, pe care sl-1 fi &cut Franz Ferdinand obijduitului popor roman de sub eoroana asa zisl a
sfantului *tefan. i nici nu putea sl fie, pentru simplul
euvant el archiducele Franz Ferdinand nu avusese inel norocul s domneasel de fapt i deci sa aibl otazia sg-si
punl in practie.4 eonvingerile sale politiee i s facl popoarelor din monarchie tot binele, care 1-se atribuia in wand.
Se pune deci intrebarea: de unde a putut izvori printre
Rontarti un sentiment de ittbire, stimI si ineredere asa de
www.dacoromanica.ro

20
puternic si de raspandit fata de persoana archiducelui
Franz Ferdinared?

Raspunsul, bazat pe fapte cunoscute, este urmatorul:


Mostenitorul Tronului, prin firea i educatia sa, trecea atat in

ochii Germanilor din Austria cat si in cei ai Romani lor


din Transilvania i Ungaria ea un om care nutrea o necontestata aversiune in contra politicei de asuprire a guvernelor unguresti, ca i impotriva suprematiei, la care tindeau
Ungurii,- cu tot mai multa insolentg, ca s'o obtina in conducerea trebilor monarchiei austro-ungare.
inteadevar, aceastg aversiune nu era nici prefacatorie, nici poveste. Archiducele Franz Ferdinand, ca de altfel
intreg anturagiul curtei sale, nu putea tolera nici ingArnfarea traditionalg a aristocratiei maghiare, nici politica soli-

nista. si de oprimare a guvernelor din Budapesta fata de


nationalitgtile nemaghiare.

In repetate randuri, in convorbirile politice avute en


i nationalitatilor, mostenitorul Tronului
austro-ungar nu facea tin prea mare secret din aceste intime sentimente ale sale, declarand chiar, pe cat Ii putean
permite anumite rezoane de familie sau de Stat, ea nu va

diferiti fruntasi

trece mult i vor veni vrenturi noui, mai bune si mai


pline de dreptate pentru toate popoarele nemultumite din
monarch ie.

Astfel, cand cu votarea faimoasei legi scolare a contelui


Albert Apponyi, prin care se introducea in toate coalele
romanesti studiul obligator si zilnic al limbei unguresti, ba
predarea unor anumite obiecte numai in limba lui Arpad,.
archiducele Franz Ferdinand, care fusese informat de adanea

revolta, ce se produsese in straturile romanesti din cauza


acestei legi extra-sovinistc, a sirntit, In sufletul situ, necesitatea de a consola i calma pe credinciosii sgi Romani.

Spre acest scop, el a invitat in mod cu totul confidential


la Palatul sau Belvedere, din Viena, pe doul distinse fete
bisericesti i cu mare autoritate printre Romani, ca sa la
solicite sa linisteaseg spiritele indignate de reforma conteiui
Apponyi si sit le asigure totodata, eu lugustul sau cuvant,
ea,

la urcarea sa pe tron totul se va schimba din funda-

ment in spre bine.


Aceste fete bisericesti au fost : episeopul greco- oriental
www.dacoromanica.ro

21

al eparchiei Caransebesului dr. Miron Cristea i) actual


Mitropolit Primat al Romaniei Mari, si canonicul dr.

Augustin Bunea 2) din capitlul Mitropoliei Romanilor uniti


din Blaj, douI personaliati de o reahi valoare si Cu cari

compta Insui mostenitorul Tronului s lucreze in viitor la


ameliorarea soartei poporului roman, din ziva in care Wtthnul impArat Franz Iosif, inchizand ochii, el ar fi fost
ehemat si-i ia locul.
InteadevIr, in vederea acestei zile insemnate pentru el,
ca i pentru soarta putredei monarchii austro-ungare, ar-

elliducele Franz Ferdinand nutrea planuri si conceptiuni


mitrete. In prima linie, el avea de gaud sit rupl cu qistemul politic si de guvernitrnant ce se praetica si care aducea
imperiul la marginea pritpastiei.
Partizan convins al principiulni de federalizare a diferitelor popoare din monarchie, care sti le dea posibilitatea
de a se administra i instrui singure in limba lor materirI,
avand diete provinciale si apoi Un singur Parlament central la Viena, mostenitorul Tronului, presimtind par'cl cataclismul ce avea sa se abath,' incurand asupra Virilor de
sub dominatia habsburgicl, credea c numai pe aceast1
unicl cale va putea fed imperiul austro-ungar de primejintreaseri Tronul in fats,
dioase sguduiri interne si
profundei nemultumiri 'ce ar fi provocat, mai ales printre
Unpin, traducerea in fapt a principiului de federalizare.
Acest plan politic, ca i toate sentimentele, de cari era

animat archiducele Franz Ferdinand pentru ziva in care


-va lua In mainele sale conducerea efectiv1 a monarchici,
erau bine cunoscute in toate tercurile romanesti, gratie desthinuirilor discrete si propagandei regretatului visltor Aurel
C. Popovici, eel mai infocat partizan al federalismului
austro-ungar, ca unul care stiuse s intre, dirnpreung, cu
d. dr. Alex. Vaida-Voevod, in stthnse legaluri cu anturagin! curtei archiducelui. Refugiat in Romania din ca,uza
condanangrii sale la 4 ani temniti de stat, pentru viguroasa
1) Care mi-a fgeui, la timpul srm aceastA importana comunieare.
2)1seetat din niata la 1912. Regretatnl dr. Bunea fusese ales i
al Aeaclemiei romilue din BneurcIti. in baza serierilor gale istorice.

www.dacoromanica.ro

ele'orik

22

luerare Intitulata Rep liectf), Aurel C. Popovici devenise

4i

in tara un fervent propagandist al ideilor de federalizare


si multi oameni politici de seamI le-au Impartait cu bung
eredintA catva timp, intrucat erau sustinnte en mu1t1 tenacitate i de alti barbati politici de peste munti In frunte
ea d. Vaida-Voevod i cu alti membri ai partidului national.
Insui Nicu Filipescu fusese 'catigat la un moment
dat, de catre Aurel C. Popovici, ea adept al federalismului

austro-ungar. Cine ii putea de altfel inchipui atunci ea,


intr'un timp aa de scurt, ideia aceasta nu va mai satisface dorintele i pretentiile Romanilor, eiirora din ziva izbucnirei rUboiului european se lAmurise ea trebuia s li se
gaseasca o solutiune mai radieall i mai conforma cu tendincele moderne de grupare etnica a popoarelor?
Problema federalismului austro-ungar fusese studiata
en multa competinta de Aurel C. Popovici 2), In toate almanuntele ei, intr'un volum, aparut acum cativa ani in limba
germanti sub titlul Gross Oesterreich (Austria-Mare). Tot
sub acest titlu aparea Ia Viena i un ziar de propaganda
federalisth care mai era snstinnta si de ziarnl Reich,spost,
organul partidulni cretin-social al d-rului Lueger. De
aceia nn e de mirare c ideia a prins i a fost intampinata
cu simpatie i de multe capete politice din Ora, cari
mai credeau ea, data rezolvita. chestia Romanilor din
Transilvania i Ungaria, prin federalizare san prin orice
ah sistem ingenios, politica interna a Romaniei ea map&
de o mare ghiulea, de o chinuitoare greutate i inainte
.1) Iatg intreg titlul egrtei:
07:eatitinca ran/Anti tn Transilvania fi Ungaria, Replica juttialci acadontiee,rmnine din Tranailvania st Ungaria la R(Upunaul" dat de juoimea academical, maghiarg Iffentoritattl' studentilor universitari din Romania. Cu o harti
etnclraficli a Austro-lingariei si Borniniei. Martie 189% Tiprbrit lii rotnnekte
frautinteste, neinteqte, englezeste si italieneste.
Autorul acestei opere de valoare i care, la timpul situ, a flcut mare valvii
in presa europeang, este regretatul Aural C. Popovici.
2) Karel C. Popovici a fost snrprins de rizboiul nostru in strkinittate. Duroruale zile do erisg, moralg. lera petrecut la Geneva, in Elvetia, nude a eerie

o operg postuing, in care cerea botirit ca Ardealul sg, fie alipit la Romania li-berg. Inabrlitifind astfel ealea adevgratelor destine ale neamului, Aurel Pe-

poviel a lueetat din viat4 hi Elvetia, pela inceputul unului 1917. Berposatul
Po povici, ea si d. dr. Vaida-Volivotl, erau soeotiti ea ministeriabili sub 1.1A eve.
tuat p.j .,. federalist, sub patronagiul Habsburgitor.

www.dacoromanica.ro

23,

de tragedia dela Serajewo era intr'adev6r riseat di, nu crezi


in posibilitatea realizgrei de fapt a acestei probleme, pe
care o inventase i o patrona chiar aeela, care intr'o zi
era sl fie chemat. ca urmap al impgratului Franz Iosif, sP
peazA pe tronul Habsburgilor.
Asasi numai asase explied dragostea pi inerederea
pe cari, in general, WO Romanii le-au purtat in inima Ion
fatA de archiducele Franz Ferdinand pa,nd in elipa asasingrei pale, care, aril, Indoiall, a lgsat un mare gel in multe
sufiete einstite pi credule.
Zic credule, fiindeit eine ptie dac tainele viitorului nepiitruns n'ar fi rezervat fra(ilor nostri de peste Carpati a
noul serie de crude si amare desiluzii chiar din partea
prea iubitului lor Franz Ferdinand, devenit odat6 imparat

al Austriei pi rege al Ungariei


eine ptie, dael, cAutnd

mdrAznetul

66u plan politic, noul impqrat n'ar fi fost nevoit s dea inapoi
in

fata opozitiei turbate a Ungurilor sau poate chiar in

fata consimtimAntului aristocratiei maghiare ea contesa Sofia


de Chotek, casAtoritg, morganatic cu Franz Ferdinand, sti
fie reennoscutg intr'o bunl zi ca regin a Ungariei, iar
copiii lor s aibit dreptul pragmatic la moptenirea Tronului
ungar?
Cate nu face oare omul din iubire prea mare pentru
copiii lui !

In aceastl privintl cunoseutul seriitor englez Henry


Wickham Steed, inteun studiu politic al s'au intitulat
Pactul dela Konopift" qi publicat in revista The Nineteenth Century aud After' (fascicolul dela 1 Februarie
1915), ne d unele informatiuni extrem de interesante si
importante totodatl.
Steed spune c1 in intrevederea, care a avut loe re la
ineeputul lunei Iunie 1914. la Konopipt1) intre impitratul
Wilhelm pi archiducele Franz Ferdinand, acesta s'a fa.cut
cemplieele lui Wilhelm pentru o viitoare conflagratie geserall proectata de grandomanul imparat al Germaniei.
I)

Domeniu in Boemia, proprietace a foRtului axehiduce Franz Fenii

www.dacoromanica.ro

d.

24
Visul amestui ambitios suveran zice Steed a fost
totdeauna ca s intinda stapnirea german& phng la Marea
Adriatic& si sa faca ea provinciile germane austricace st
intre in imperiul sau ...

,La Konopist, el a deschis archiducelui Franz Ferainand un maret orizont, desvolt'and in fata lui un plax
grandios, care trebuia sa, plaseze in eurand pe fiii sai Maximilian si Ernest In capul a doll& importante regate din
orient si din Europa central. Conceptia era vast& si na
mai putin nerealizabila. S'ar fi provocat Rnsia la un rrtzboiu,
pentru care Germania i Austria erau de mult preparate.
Franta era sa fie recluse; la neputiata prin chteva lovituri vigaroase date la timp. Absteirtiunea. Angliei era considerata

ca sig are.

Este adevarat cL publicistul englez nu garanteaza autentieitatea pactului dela Konopist, desi aduce ea sprijin
al tezei sale o multime variata de probe, spunand el toate
informatiile despre pact le are din partea unui exilat austriac, foarte in eurent cu afacerile de la Curtea din Viena".
Oricum ar fi ins, fapt cert este el Romanii din
Transilvania si Ungaria, dad, nu erau sit fie saerificati de
catr, Franz Ferdinand, ajuns odata imparat, pe altarnl lui
Wilhelm II, erau s patimeasea acela lucru pe altarul Coroanei regatului ungar, din dragoste pentru sotia qi progenitura sa, Garora, ea sot i parinte, ar fi eautat din raspOeri s le asigure un rang la fel cu al sau.

www.dacoromanica.ro

CAPITOL-UT, III

Austro-Ungaria urmArind rAzboiul


Archiducele Franz Ferdinand a fost sortit de istorie ea,
prin inoartea Tui, sa' deslantue cea mai grozava catastrofa
a omenirei. SfAritul Au tragic pare a fi o pedeaps/ divin
pentru faptul c stapilnirea austro-ungara, cu buna stiinta
cu aprobarea mostenitorului Coroanei habshurgice, voia al
provoace cataclismul mondial In doua rnduri consecutive

la 1909 $i in vara anului

1913.

Se stie ca, putin timp dupa, anexarea Bosniei i Hertegoyinei, decretata la 1908 de catre cancelarul emit Aehrentbal,
Austro-Ungaria era decis s reprime cu arma in mAna,"

agitatia &easel produg In Serbia si peste tot In lumea

pan-sarba de aceasta anexiune samavalnica' si neasteptat6.


Fara Indoiala, era o pornire crimina1 i stupida din
partea Austriei : criminala, pentruca asupritorul voia sa
pedepseasca, pe asupritii, caH protestau Impotriva opresorului,
stupida, pentruca miscarile nationale nu sufera, prin

natura lor, A, fie reprimate cu armele.


Dar Inteleptii dela Viena i Budapesta erau de alta
parere. Ei amenintau. Serbia cu razboiul. Numai gratie
indoielii, in care plutea Rusia, i interventiei Angliei s'at
putut evita atunci iminenta unui razboiu european, printeo
declaratie asiguratoare data de guvernul sarbesc dela Bei', grad.

Aceste fapte, earl s'au petrecut In Martie 1909, eran


cunoseute de toata lumea. Ceeaee nu se stia. sunt faptele
www.dacoromanica.ro

2,6

earl rezultg din revelatiile fgeute la 5 Deeembre 1914, in


fata Camerei italiene, de catre primul ministru de atunci
Giolitti, revelatii cari atestg categoric el Austro- U n gar ia
urnatirea in, August 1913 exact aceleafi scopuri ca la 1909
si c numai atitudinea Italiei a impiedicat-o de a le pune
in executie.

Intreagg presa straing a calificat ea memorabile senzationalele destginuiri ale lui Giolitti, fiindcg ele desvgleau,
intr'nn chip indiscutabil, planurile agresive ale Austro-Ungariei. De aceea, caueelariile dela Viena si Berlin au Plcut
atunci tot posibilul ea sg ingbusiaseg aceste revelatii, ca si
efeetele lor. Ele sunt insg de un interes prea capital, pentru

a nu le acorda toatg atentia ce comport&

Se stie c, dupg rgzboiul baleanic (1912-1913), si-

tuatia in Balcani fusese regulat& in August 1913, de calre


statele direct interesate, prin istoricul tratat de pace dela
Bucuresti.

Austro-Ungaria nu vedea Insg cu ochi buni mgrirea


teritoriall a Serbiei si a Romithiei. Dei aliat en RomAnia,
monarehia austro-ungarg' nu era multumitg de regularea
teritorialg prevgzutg in tratatul de Bucuresti ii obiecta

cg Serbia a Luca mai mutt din prada Turciei decat Bulgaria. Ea incereg deci s obting revizuirea tratatului.
Serbia si Romania opunndu-se, Austro-Ungaria hotgri
atunci si urmgreascg realizarea cererilor ei cu forts armatg.
Pentru aceasta, ea avea nevoe insg de .consimtimantul
celorlalte Puteri, can fiiceau parte din Tripla a1ian
i in

special de acel al Italiei, care totdeauna


rezervat
dreptul de all spune euvntul san in regularea afacerilor
din Baleani. Adesiunea Puterilor Triplei aliante pentru o
actiune armatg impotriva Serbiei era consideratg de Austria
ea absolut neeesarg, deoarece ea ftia cei un rdzboiu cu
Serbia nu se putea sti nu promace un conflict furopean
Spre acest scop, contele Berchtold, cancelarul austroungar, nu eit s intrebe Italia care ar fi atitudinea sa
date find obligatiunile aliantei in cazul unui conflict eu
Serbia i, eventual, in eel al unui rgzboiu european. Intre.

Tezi volnnatth J'aceisse! par un Allemand, mina 93. Paris 1.91I. LibruiTio Payot & C-ie.

www.dacoromanica.ro

27
barea Ballplattz-nlai a provocat un schimh de telegrame

intre marehizul di San Giuliano, ministrul de externe a4


Italiei, qi prekedintele eonsiliului de minitri, Giolitti, care
lipsea din Roma.
San-Giuliano telegrafia lui Giolitti:
Austria ne-a comunicat, nou i Germaniei, intentiunea sa de a merge incontra Serbiei; ea defineste aceaita
actinne ca defensiva in speranta de a provoca din partea
Trip lei aliante easus foederis, care, dupd pet rerea Inea, nu
existei, in aced caz. Eu, impreuna cu Germania, ma trudescsa gasesc mijlocul eel mai nemerit de a impiedeca actiunea
austriaca. Lisa' se poate sa fie nevoe ea sa deelaram si mai
lamurit c noi nu privim o aseinenea actiune ea defensiv

i efi,.

prin urmare, noi nu admitem, existenta de cams foederis.


Telegrafiaza-mi la Roma, daea aprobi i tu vederile mele".

Iatg rgspunsul lui Giolitti:


Daca Austria ataca Serbia, este evident ea nu poate
exista casus Joederis. Aceasta ar fi o actiune In beneficiui
sau, deoarece nu poate fi vorba de defensivii, 'eat timp nimeni nu se gandeste s atace Austria. Sunt de parere ea
este necesar sa se spuna aceasta lamurit Austriei. S speram
ea" Germania va reusi s abata Austria dela aceasta eventura" periculoasa".

Austria a reculat, de fapt, atunci (Ia 1913) sit provoaee rlzboiul, In urma refuzului Italiei de a privi Inerurile prin prisma diplomatiei austro-ungare. Ceea-ce intereseazg in prima linie este faptul c Austro- Un g aria , cu
un an inainte de izbucnirea rdzboiului curopean, avea intenfiunza radit st% sesizeze, Ara nici ztn motiv binecuvtintat,
preteottul trebuincios de a provoca un con flic armat cu
Serbia, mai ales a. la acea epocg .nu fusese omorit nici
un archiduce austriac i nu se descoperise nici o pro-

paganda; austro-maghiarofobg din partea Sarbilor, deoarece


Serbia era oeupatg peste mgsurg eu rgzboiul Incontra
Tureilor i eeva mai tarziu cu'al douilea rAzboiu incontra

Bulgariei, aliata sa din ajun.


www.dacoromanica.ro

28

Acest fapt are cea mai mare importantg pentru stabilirea responsabilit4ilor rgzboiului mondial. Evenirnentele
anului 1913 se pot rezuma astfel:
a) a bdrbafii politici ai Trip lei alianfe Viau deja la
acastd. epocti, cei un reizboiu austro-sarb va provoca cleslan-

Nirea focului european;


b) Cid evitarea acestui pericol era posibila, ttheitdm-1
Austro- Ungaria dela aceast aventurd,refuzindu-i concursul.

Este, deei, evident ca, dacg un an mai tarziu s'ar fi


urmat aceste invataminte din trecut, izbucnirea razboiului
european in 1914 n'ar fi fost posibilg. Singura putere, care
le-a urmat, a fost Italia
vorbese, bine inteles, de puterile
grupate in Trip la alianta
i modul ei de a lucra nu
sufere nici o diseiiiune, nici din punct de vedere moral, nici
juridic.
Germania insa n'a voit s urmeze exemplul Italiei,
fiindeg avea un gand aseuns i diferit de modul ei de a
luera. Pentru ce oare Germania nu 'i-a, pus in joe inftuenta
ei moderatoare asupra Austriei, in Iu lie 1914, cum a facut-o
en succes cu un an inainte, adicg, la 1913?
Pentru-eg, in 1913, ea nu voia rgzboiul san cel putiu
iu-i voia incd, pe cg,nd in 1914 ea il voia in mod absolut.
La aceasta epoeg, Germania 10 regulase toate socotelite i Ii terminase toate, dar absolut toate formidabilele ei
preggtiri militare.
Pentru aceastg crima monstruoasg trebuia insa de ggsit
un pretext-0 in frigurile cautarii dupa un motiv avuabil",
asasinarea nenoroeitului archiduce Franz Ferdinand 0 ta, sotiei

salt venea la timp, ca o adevarata mana cereaseg

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

0 victim augusta

pretext de rziniu

S'ar putea spune c In trei orase mari ale lumei :


Berlin, Viena i Buclapesta se considera ca o victoria
neasteptatl vestea, destul de ingrozitoare, primita,' in dupg
amiaza zilei de 28 Innie 1914, despre omoritrea archiducelui Franz Ferdinand si a sotiei sale, la Serajewo.
A quelgue chose, malheur est bon!
Inainte de a descrie ins6 drama, in care au pierit aceste
dou'a nenorocite fiinte, nu e fArA interes de a aminti, chiar
Pe seurt, imprejurgrile romantice, cafi le-au unit inteo viata
conjugall din cele mai ferieite, pentru a dispare apoi
arnandona", In aceiasi cIip, inteun chip, aa de tragic.
Archiducele Franz Ferdinand era fiul archiducelui Carol

Ludovic, al doilea frate al impgratului Franz Iosif.


In 1889, dupl misterioasa moarte a printului imperial Rudolf, archiducele Carol Ludovie fu proclamat subit
mostenitor al Tronului austro-ungar.
In 1896, Incetand din viat i archiducele Carol. Ludovie,

prerogativele de mostenitor al Coroanei habsburgice tree


Asupra fiului s6u mai mare, archiducele Franz Ferdinand
d'Este.
Crescut de Jesuiti, aeesta a qtiut A, se conduc5, astfel,
ineat s6 inspire convingerea c va fi un suveran bun, care
va face onoare i imperiului i dinastiei. DO, la ineeput,
se pArea c ar nutri dorinta de a pune frIu inftuentei germane mereu erescalide la Viena, ea i despotismului uawww.dacoromanica.ro

30

guresc, noul motenitor al Tronului Ii schimb1 pgrerile la


1908, in urma vizitei pe care 'i-o fAcuse impAratul Wilhelm II la eastelul Eckartsau, de pe Dungre.
Franz Ferdinand rAmtine un servitor umil al gerrnanismului, prefleandu-se a se consacth numai organiArei
armatei austro-ungare. Prietenia lui cu impAratul Wilhelm

se cimenteag din zi in zi mai mult i devine i el, ea


i bAtranul imparat Franz Iosif, un adept fidel al aliantei
II

germano-austro-ungare, ca o garantie neeesarl in contra unui

eventual atac din partea Rusiei.

Implratul Franz Iosif nu prea avea insl mare simpatie fall de nepotul Am, din cauza firei acestuia independente. 0 prolog despre aeeasta ne-o dt chiar egAtoria
lui eu contesa Sofia de Chotek, foal domnivarl de onoare
la curtea archiducesei Isabella de Croy, sotia archidueelui
Frideric, care voia
m6rite ea una din fete cu archidueele Franz Ferdinand. Dar ce desiluzie! Acesta, in loc sg.
se alipeascil cu inima de una din numeroasele fete ale familiei

archiducelui Frideric, prefer sg-si aleagli ea viitoare sotie


pe domnivara ei de onoare, contesa Chotek. Nu e de mirat
A aeest fapt alindignat mult pe archiducesa Isabella, care,
surprinAnd la contesa Chotek i un bilet din partea arehiducelui mostenitor, hotAri s'o concedieze.
Contesa Chbtek, gonit5, dela Curtea archiducelui Frideric,

se vede late() bunl zi alungat5,

qi
i dela parintii ei
atunci se refugiaA inteo m6nastire de caluglrite din Praga,
uncle archidueele Franz Ferdinand vine i o cautl, ferm deeis

s'o ia in clAtorie.
ImpAratul Franz Iosif, numai dupl indelungate stArujute i rugAciuni, cedeaz1 i Ii d consimtimintul la aceast6
mesaliantl, contrarrt intereselor dinastice, dupit ce a pus mai
indiu pe archidueele motenitor A iselleasel condiOa at.

aecept5, ea viitoarea sa sotie sit nu aihl nici un rang la


Curte, iar eopiii ce se vor nalte din cAstitoria lor s n'aibk
drept la motenirea Tronului.
AjunA a fi tovarl1 legitiml a archiducelui Franz Ferdinand, fosta conteA Chotek, ridicatit odath, cu clAtoria sa
la rangul de printesl (Firstin) i ceva mai t.i.rziu la acela
de duees1 (Herzogin) de Hohenberg, ea tiu al-0i etuitige

simpatiile Curtei inperiale, atat prin modul Au de a se


www.dacoromanica.ro

31

purta, cat i prin dragostea sincera ee o ,arata soCului ei


.apoi copiilor lor.
*

Aproape de sfarsitul lunei Iunie 1914, dap), o importanta Intrevedere avuta, en imparatal Wilhelm II la Konopist, In Boemia, Intrevedere care a fost viu comentata de
presa europeana si in care se afirma ca, se hotarise In mod
sigur atacul armatei austro-ungare In contra micei Serbii,
arehiducele Franz Ferdinand, Impins par'ca de destinul su
nenoroeit, hotari s asiste la inanevrele corpului XV de

armatl din Bosnia, ca sa-si poata da seama cat se poate


bizui pe armata menith s dea lovitura de gratie regatului
sarbesc.

Desi cercurile Curtii vieneze erau cam alarmate de


aceasta calatorie, banuind e. Sarbii vor ghici rostul unei
semenea vizite Inteo epoca asa de inearcata i c vor cauta

sa". 8chimbe mersul lucrurilor, dm:4 le va sta in putinta,


totusi mostenitorul Tronului, ca militar i cu earacterul
lui independent, nu se IAA intimidat i -lua" drumul Bosniei.
Insotit de sotia sa, care nu voia sa-1 priveze de ingrijirile, eu caH era obicinuit.
Va ramane, desigur, o veeinica enigma faptul c atat
autoritatile milita,re cat i cele administrative din Serajewo,

capitala Bosniei, nu au gasit cu cale s. ia nici o masura


de siguranta pentru evitarea unei eventuale incercari crimiDale, mai ales el se semnalase fierberea ce domnea printre
populatia sarba bosniaca din prieina anexiunei. Cert este
ca polonul Bilinsky, ministrul comun de finance al AustroUngariei, in sarcina caruia cadea conducerea afacerilor din
bosnia i Hertegovina, nu dase mama fiber)", generalului
Potiorek, comandantul corpului XV de armata, ca s ia
toate garaatiile, de cari trebuia sa fie Inconjurata vizita
perechei archiducale.

Lipsa aceasta de masuri proteguitoare i-a dat roadele


fara intarziere. Inteadevar, dui)). terminarea manevrelor,
archiducele Franz Ferdinand en sotia i suita sa, mergand
in _ziva de Dumineca, 28 lunie, s einsteasca capitala Bosniei
en vizita lor, sant, in drUmul spre palatal Primariei, obiectul
unei atentat. Lueratorul tipograf Cabrinovici, fiul unui poliwww.dacoromanica.ro

32

tist austriac, deci supus austro-ungar, arunca o bomba


explozibilg in spre automobilul perechei archiducale si rgneste

mai multe persoane dc pe trotuar si din automobilul care


urma imediat pe mostenitorul Tronului.
Scgpat din aceasta Incercare, soarta insil nu l'a menajat
cleat cateva minute. Franz Ferdinand, ajungand la PrimArie,

unde trebuia sa' se facg receptia oficiaM, inainte ca priun Turc sag salute de bung venire, nu se putu
marul
stg,panl s,i-'1 apostrofa cu urmg.toarele cuvinte :

Bine, domnule primar, venim la Serajewo ea sa


va facem o vizita qi clv. ne prirnii cu bombe? E nedemn!"

Dupg ce primarul Ii bolborosi, ca vai de el, cuvantarea, archiducele Franz Ferdinand, cAruia i-se comunicase
cg. bomba inferna1, ce fusese Indreptath. In contra lui, fgcuse
mai multe victime din suita sa, printre cari doui adjutanti,
decise sil plece la spital,' spie a vedea i ingniji pe raniti.
Se urcara deci, Inteun automobil de curte, archiducele, sotia

sa si generalul Potiorek, volanul fiind condtA de contele


Harrach, unul dintre cei mai intimi prieteni ai fostului print
de Coroana.

In drumul spre spital, moartea pandea necrutgtoare.


Inteadevar, la coltul stradelor Franz Iosif si Rudolf, ii
astepta fanaticul licean Gavril Prinzip, care descarcit dou'g
focuri de revolver in contra familiei archiducale. Toatg scena

aceasta s'a petrecut asa de repede, That Franz Ferdinand,


lovit mortal, nu si-a dat seama ea' si sotia sa fusese atinsa'
de moarte si avu puterea sg-i mai sopteasca :
Sofio, tu trebue sa traeqti pentru copii!"
Ambii soti an Incetat din viatA dupit cateva minute,
In emotia i groaza orgsenilor.
Osamintele celor doug victime an fost transportate la
Viena, unde au Lost expuse o zi in capela dela Hofburg si apoiinmormantate la Amstetten, In susul Dungrei, locul de odihng
al membrilor familiei d'Este. Funeraliile au avut loc fgrit
fastul cuvenit, din eauza intrigelor printului de Montenuovo,
unul din cei mai marl dusmani ai rAposatului archiduce.

Vestea nenorocitului atentat a sosit la Viena in du$


amiaza zilei de DumineeA, 28 Tunic

1).

Cancelarul, contele

1) Atentatul a fost eomis Duminee4, 28 Tunic, pe la orele 11 dimineata.

www.dacoromanica.ro

33

Berchtold, a comunicat-o de urgenta cabinetului impgratului,

care se afla la Ischl. Se pare el persoana, clreia 'i-a fost


incredintatl greaua misiune de a aduce la cunotinta bgtranului impgrat trista tire, a fost tot vechia sa prietenl,
doamna Schratt, cunoscuta artistl1/4 vienezl, care, intr.() situatie i mai nenorocitg pentru Franz Iosif, aceea a morcii
fiului su Rudolf 9, a indeplinit de asemenea acest rol
delicat, dela care tinuse sg se deziste nefericita impgrAteasl
Elisebeta 2).
La primirea gravei tiri, octogenarul suveran a exclamat :

Ingrozitor, ingrozitor! Nici o incercare nu mi-a


fost (TWO!"
Este cu desIvarire straniu faptul c odioasa criing
dela Serajewo niceri n'a produs bucurie decat la Viena,
Budapesta i la Berlin. Un sentiment de multumire mut/.
a cuprins majoritatea cereurilor conducAtoare din aceste trei

capitale, optindu-i Ineet : Evrika! Se gIsise, adicA, motivul

moral" i avuabil" de a provoca rlzboiul.


Nici nu se inehisese bine mormantul celor doug victime la
Amstetten
i presa din Budapesta, Viena i Berlin primi

ordin s qate si sI agite spiritul public In contra Serbiei,


pe care o acuzau el ar fi favorizat pe autorii crimei dela
Serajewo. Toate ziarele ungureti, austriace i germane eereau
pe fa pedepsirea micei i nevinovatei Serbii.

Era natural ea, Intr'o asemenea atmosferg, creatg de


o presg frl frau i flrg nici un scrupul, guvernul austroungar, tiindu-se de astgdatg nu numai sustinut, dar i Irn pins

dela Berlin, s

primeaseg cu raceall toate declaratiunile pe

cari le facea, in numele guvernului din Belgrad, d. Iovanovici,


ininistrul Serbiei la Viena, pentru aplanarea pe cale pacinicl
a conflictului, oferind toate garantiile posibile i imaginare.
Toate sfortgrile sincere i inimoase ale Serbiei, ca 1 ale

marilor Puteri ale Antantei, s'au loyit Insg din prima zi


de Inelpittanarea neinfrantl a Austro-Ungariei, care, spri') Archiducele Rudolf, fiul implratului Franz Iosif i mokitenitor al Coroanea
de Habsburg, a fost omoria, in conditiuni misterioase, la 1889, iarna, in castelul
de Tanh,toare d'ela Meyerling.
2) ImpiirKteasa Austro-Ungariei, Elisabeta, a craut victinaa stiletului anarchistnIni Italian Lucheni, acum vr-o 15 ani, la Geneva (Elvetia).
15985.

I. R. Abrudeanu : Romiimia u rcizboizel mondial.


www.dacoromanica.ro

34

jinitg de Germania, nu voia s6 audi de nici o regulare a conflictalui, efIci se voia a tout prix fa'zboiul, intaiu pentru-ca pacinica
realizeze visurile sale de dominqie univerGermanie
said, iar, in al doilea rand, pentru-ca Austro-Ungaria

imbunIateasel situatia compromisg din Balcani.


La Berlin, Viena i Budapesta se pierduse sim01 ratiunei,
nu .se mai calcula, nu se mai judeca, ci se credea sosit momentul, ea stf se dea marea lovitura! In capitolul ee urmeazg. eititorul va vedea cum s'a preparat aceast.1 loviturl
catastrofalii nu numai In contra Serbiei. ci in contra omenirei
intregi.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL

-Perfidia austro-germand

Dela crima din Serajewo (28 Iunie 1914) si pana la


23 Julie, acelas an, adiel timp de 25 de zile, o activitate
din cele mai intense se desfasura intre eabinetele din Viena
si Berlin, in scopul de a combina platforma diplomaticti,
care s conduca, fara greg, la declararea inevitabila a Azboiului.

Fauritorii complotului pentru incendierea Europei erau,

din partea Austro-Ungariei, oameni cunoscuti prin sentimentele lor anti-sarbesti si anume contele Tisza, contele
Berchtold, baronul Burian, contele Forglich i Kanya
acesti
platz

doui

din

urma functionari

superiori la

Ball-

lucrand toti, trup i suflet, sub inspiratia directa',


neIntrerupt
i infernala a ambasadorului Germaniei la
Viena, faimosul Cirsky. Opera, la care se inhamasera' acesti
complici sangerosi, era atat de abominabila si Ingrozitoare,
Neat Italia si Romania, aliate vechi si coreete ale Puterilor
centrale, nu avusesera cinstea s fle Instiintate i consultate
nici macar de forma sau ca Incercare, macar pentru a li-se
putea afla intentiile. Totul trebuia s se petreaca In cea
mai mare tain i IntFe oameni corminfi de mai 'nainte,
pentruca marea crima, sa se poata, comae sigur i tot s-igur
sg, duca la rezultatul ce se urmarea.
Ca prima formalitate, se hotaraste, de catre banda
neagra a omenirei, trimiteres unui ultimatum Serbiei, conceput In astfel de termeni i plini de atatea exigente, irnwww.dacoromanica.ro

36

po8ibile de indeplinit, dar intentionat formulate, ina t


nici Ingerii din cer s mi i-se poata supune. Lisa trebuia
gsit momentul favorabil. S'a asteptat ateva zile
i oeazia
s'a ivit.
Inteadevar, pe cand Raymond Poinearr, presedintele
Republicei franceze, dimpreung cu primul situ ministru
Viviani, se

aflau In vizita la Petersburg, pe and noul

ministru plenipotentiar al Frantei, Auguste Boppe, se atla


in drum spre Belgrad, iar Nicola Pasici, primul ministru
al Serbiei, lipsea impreuna cu mai multi coIegi ai sai din
capitala regatulni, baronul Giesl de Giesslingen, ministrul
austro-ungar la Belgrad, inmAna, in ziva de 23 Iu lie, la
orele 6 dupa amiazi, ministrului de finante sArb, d-rul Paciu,
ultimatumul redactat de contele Tisza, dupa-ce fusese revazut
ei corectat la Potsdam.
Aceasta 'iota avea ca scop represiunea tendintelor pansArbesti, pe cari, pretindea Austria, a le tolera Serbia. Printre
cererile Austrei
nurnai zece la nutnar
erau cele mai

multe de asa natura, Inat n'au mai fost niciodata adresate


unui stat independent.
Guvernul sArbese era obligat s publice, in prima paging, a organului sau oficial, o declaratie, al carei cuprins
era dietat pe deaintregul i prin care condamna oriee propaganda in contra Austro-Ungariei i promitea st pedep .
seasel riguros pe toti acei
mai ales ofiteri i functionari
cari in viitor ar mai Iua parte la asernenea misari
nationale. Aceasta amenintare trebuia sa fie adusa si la
cunostinta armatei, printr'un ordin de zi al regelui, publicat
in buletinul militar oficial. In afara de aceasta, guvernul
sarb trebuia sa se angajeze: s suprime publicatiile, sa, disolve societal* nationaliste, s faca s dispara din cartile
de scoala tot ce era de natura ostila Austriei, sa' indeparteze pe toti ofiterii i functionarii vinovati de propaganda
anti-austriaca, 1) sa inchida pe cei desemnati ca cornpromisi
in complotul dela Serajewo, s impiedice orice trafic ilicit
9 Conditinni identice de nmilintl an fost impnse de Anstro-Ungaria, printr'o Convenfie secretd,Roma.niei cii ocazia lAcei dela Bucureftl (1918), incheiat4
de faimosul gurern Marghiloman cn Pnterile centrale. Din fericire, ele au rilmas
Merl moartS, lngropind pe yecie politica marghilornanistra.

www.dacoromanica.ro

37

arme peste frontiera, s dea explicatii asupra declarat.iilor cu caracter anti-austriac facute de inaltii functionari, etc.
Punetul 5 din umilitoarea nota cerea Serbiei : set pri-

mewed .colaborarea organelor austro-ungare pentru suprimarea milcdrei subversiveindreptata incontra integritelteiteritoriale a monarchiei, iar punctul 6 pretindea : set se deschiciii

o ancheta judiciard incontra partizanilor complotului, cari


se gasesc pe teritoriul scirb; delegati ai guvernului austroungar set ia parte la cercetlirile ce vor avea loc in acest scop.
Raspunsul guvernului sarb trebuia sa fie dat in interval

de 48 ore, adica pang la 25 Julie, orele 6 dupa amiazi.


Nota austriaea a fost comunicata, cabinetelor europene
la 24 lulie i publicata de presa diferitelor taxi la 25 Julie.
Se tie impresia senzationala, pe care a pricinuit-o in
cancelariile diplomatice si in public faimosul ultimatum cu
uprinsul sau extra-ordinar .1 forma sa brutala. Fiecare se
atepta la un refuz categoric din partea Serbiei, apoi Ja

un razboiu al Austro-lJugariei incOntra micului regat, la o


interventie din partea. R.usiei si instarsit la un conflict europeau.

Nimeni nu ignora intirnele raporturi dintre Serbia i Rusia


de eand exista chestia balcanica. In timpul razboiului balcanic, Rusia declarase oficial ca ori-ce atac austriac impotriva
Serbiei va aduce propria ei interventie. elliar de data aceasta,

guvernul din Petersburg flea cunoscut cit o actinne militart a Austriei nu ar lasa pe Rusia indiferenta.
Aceasta, de comun acord cu Franta i Anglia, facu
toate sfortasile in scopul: a) de a indemna Serbia sa faca
tot posibilul ea sa satisfaca cererile Austriei
i b) de a
obtine din partea Austriei o prelungire a terrnenului flxat
prin ultimatum, pentru-ca Statele sa poat6 studia dosarul
judiciar, a carui comunicare li-se promisese, spre a exercita
Th urrna o aetiune moderatoare la Belgrad.
Prelungirea termenului fu brutal refuzata de Austria.
dei Rusia i Anglia ii declaraser6
i cu drept cuvant
ca, eomunicarea ultimatumului catre Puteri era zadarnica, daca

nu li-se acorda si timpul necesar pentru studiarea dosarului


ert refuzul ei este contrar usajelor internationale. Dela
Theeput, Jagow, ministrul de externe al Germaniei, ,se indoia" el Austria poate sit acoi de prelungirea ceruta.
In acelasi timp, Serbia, In urma presiunei Angliei
p4 i

www.dacoromanica.ro

38

Rusiei, facu raspunsul san la nota austriaca, raspuns care


a uimit Europa mai mult chiar decat Maki nota Ballplatz-ului.

Serbia se supunea la aproape toate exigentele monarchiei.


Ea se declara gata se predea justitiei pe toti acei caH partieipasera la asasinatul din Serajewo, fara considerare de
situatia i rangul lor ; ea se obliga sa publice In Nonitorul
Oficial i s aduca la cunostinta armatei declarhOunile cerute7

el introduca in constitutie, ca si in legea presei, noui anticole, In baza carora sa se permita urmarirea, confiscarea
si pedepsirea publicatiilor agresive, sa disolve societtatile ostile,
oft revizuiasca In sensul voit de Austro-Ungaria Invtamntul

in scoli, sA pedepseasca ofiterii i functionarii culpabili, oft


reprime contrabandele de arme, etc.
Numai in privinta punctelor 5 si 6 din nota austriaca,
guvernul sarb ii permitea s faca, cu toata umi1ina, eiteva
rezerve. Intr'adevar, tonul notei sarbesti era acela cum von-

beste un inferior superiorului sau si nu al unui stat independent, care se adreseaza altuia. Relativ la punctul 5 rIspunsul guvernului Serbiei spunea ca adrnite intreaga colaborare a organelor austro-ungare, intrucdt aceasta ar cores.,

punde principiilor de drept international fi de proceduro


criminald, ca i bunelor raporturi de buna vecinOtate" iar
in privinta punctului 6 declara ca Intrucat e vorba sa se deschida, de insusi guvernul sArb, o ancheta incontra acelora cari
au luat parte la complotul din Serajewo, nu poate sa admita
amestecul autoritatilor austro-ungare la ancheta, de oarece

aceasta ar aduce o atingere constitutiei qi legii asupra


procedurei criminale. in cazuri concrete, rezultatele 'oar
putea fi comunicate organelor austro-ungare" .
Nota grba se termina cu urmatoarea fraza :
Guvernul regal sarbesc, considernd ea' este de u-n
interes comun sg. nu se precipite solutiunea acestei ehestiuni,
el este, ea totdeauna, gata s accepte o intelegere pacinicii, fie
supunand aceastri afacere deeiziunei Tribunalului international dela Haga, fie aceleia a Maribor Puteri, caH an luat
parte la colaborarea deelaratinnei fgeut5, de guvernul stir,b
la 18/31 Martie 19091).
') Cand en anexarea Boaniei i Hertegovinei de eiltre Austro-Ungarai

www.dacoromanica.ro

39

Raspunsul Serbiei a fost .remis ministrului austroungar, baronul Gies1 de Gieslingen, in ziva de 25 Iu lie
dupg amiazi. Doug ore mai tarziu, acesta pgrgsea WI Belgradul cu Intreg personalul legatiunei. Nota guvernului
sgrbese nu satisfgeea exigenteleguvernului din Viena
0 de
aeeea Austria rupea relatiile cu Vecinul ei dela sud.
De ce ? Diplomatia europeang, exceptand, bine Inteles,
pe eea germang, se ggsea In fata unei enigme, pentru care
nu avea decgt o singurd explicatie: aceea cg Austro-Ungaria
voia cu orice pret nn conflict cu Serbia, desi niciodatd, in
timp de pace, un stat independent n'a avut s suporte asemenea prescriptii umilitoare i un aqa amestec n afacerile
.sale interne, precum consimtise Serbia.
La 27 lulie, guvernul austro-ungar publica in Fremdenblatt nota sarbg, nu insg Intreagg, ci numai crmpeie,
insotind-o de comentarii de rea credintg. Tot astfel a profeedat i Norddeutsche Allgemeine Zeitung, organul oficios
al guvernului din Berlin. Scopul era vgdit: sg impedice
efectul ce l'ar fi putut produce forma qi cuprinsul impdaiuitor al notei sgrbesti. Marehizul de San-Giuliano, ministrul de externe al Italiei, ealifica de copilaroasd aeeastg
masaerare de cuvinte. Calificativul era In realitate prea

dulee, dacl ne gandim eg dela aeeste explicatiuni atArna


soarta Europei, ba chiar a lumei intregi.
Inientiile rlzboinice ale Ballplatz-ului reesiau vgdit din
primele trei aete ale tragediei : din nota sa , din refuzul de
a prelungi termenul fixat pentru rgspuns si din rechemarea
mimistrului sgu.

Supunerea Serbiei, pe care toatg lumea o dorea In chip


cu execptia Germaniei, bine Inteles
se trudise atata ca s'o
obting, a fost pentru Austro-Ungaria eea mai mare de-

w, de arzgtor i pe care diplomatia europeang

eeptie. La Viena se spera doar inteun refuz brutal, care


sg legitinueze ruptura relatiilor i rlzboiul. De altfel, nota
austriacg de aceea si fusese redactat in forma ei cunoscutit,
ea sit poatg, provoca un refuz categoric. Dar sperantele
Auetriei furg Inselate, pentrucg dragostea de pace a Rusiei
si

a Serbiei erau cu mult mai mari decat vointa ei beli-

cow& Ea se ggsea Ante() situatie

motivul asteptat
<1.e rfizboiu ii scgpase si ea se vedea acum fortatg sit infalsg, :

www.dacoromanica.ro

40
venteze ceva, care A, faca A' se creaza, printr'o rastalmaeire
de cuvinte, ca, Serbia, In boo sa se supuna, se revoltase.
AMA timp cat raspunsul guvernului sarbesc nu fusese
cunoscut de public, fiecare credea Intr'un refuz al Serbiei,

refuz care, in general, era considerat ca singurul raspuns


posibil la Imbrobodita declaratie de razboiu a Austriei. Cand
insa, la 26 si 27 Julie, caneelariile diplomatice si Europa
insgsi Nate, cunostinta de nota cabinetului din Belgrad,

toata lumea a limas uimita, de modul de a proceda al

Austro-Ungariei, care nu se putea explica decat prin vointa


absoluta de a provoca rkboiul, si se intrevedea cu groaza
primejdia unei conflagratii europene.
Sir Edward Grey, mini.strul de externe al Angliei, fu
primul, care Incerc s inlature pericolul. El propunea o
conferinta a ambasadorilor Germaniei, Frantei i Italiei,
care sa se tina la Londra sub presidentia sa, i s caute mijloace de a regula, prin bung, intelegere, punctele din ultimatumul austriac, cari separau Inca pe Austria si Serbia.
Ideia fu acceptata de urgent,a, de catre Franta si Italia, iar
Rusia declara fara, ezitare c considera conferinta mbasadorilor celor patru Puteri neinteresate ca cel rnai bun'
mijloc de a salva pacea i ca, ea se va supune deciziunilor
acestei coferinte.

Ei bine, cea dintaiu Putere, care a refuzat s

admitg,

ideia conferintei, a fost Germania, obiectand cei, nu se poate

eita Austria in fata unui tribunal european!" Iar cand Sir


Grey demonstra absurditatea acestei obiectiuni, Austria
declara deschis ca ea are datoria moral s respinga propunerea. engleza. i astfel in timp de 5 zile, Austro-Ungaria,

pentru a patra (Ara, stiindu-se sprijinita de Germania, fcea


si esueze toate sfortarile pacifiste ale celorlalte Puteri.
in timpul insa, pe cand ridica obiectiunile sale mefistofelice in contra conferintei, Germania propunea negocieri
directe Intro Austria si Rusia. Acesta era, dupa ea, eel

mai bun mijloc de a impiedica ea conflictul austro-sarla


A, nu dea loc la un conflict european. Aceasta propunere
a intrunit imediat asentimentul Angliei, Rusiei si Frantei.
Sir Grey se declara gata s amane ideia conferintei,
propusa de el, pang, se va vedea rezultatul negocierilor dintre
Viena si PAtersburg.
DacI rezultatul era pozitiv, conferinta nu
www.dacoromanica.ro

41

mai avea nici un rost, iar dael rezultatul era negativ.


,aceasta s'ar fi putut oricand ineerca. Deci inca o noua razil
de speranta
Dar socotelile se faceau farit Austria. Aproape nu-ti
vine sa erezi ceeace dovedeste in mod irefutabil corespondenta
diplomatica : Austria refuza propunerea aliatei sale Ger-

mania de a sta cle vorba cu Rusia. Ea declara ambasadorului rus fiebeko cd nu da inapoi i ca nu poate .94 intre
in discuriuni cu privire l nota sarba.
Incontestabil, era la mijloc un dublu joc, concertat intre

Viena si Berlin. Dar, oricum ar fi, fapt este ca intelegerea


directa, propusa' de Germania intre Austria si Rusia, a
facut fiasco prin refuzul Austriei. In ziva de 28 Iulie,
cand avu loc intrevederea hotaratoare dintre ,ebeko si contele Berchtold, Austro-Ungaria deelara razboiu Serbiei i
a doua zi fti bombardat Belgradul. Mai mult Inca, odata
eu mobilizarea in contra micei Serbii, ea mobiliza, tot la
28 Iulie, i impotriva Rusiei.
Ca raspuns Ia aeeste masuri militare, luate de Austria,
Rusia comunica, la 29 Julie, guvernelor straine ca. a ordonat
si ea mobilizarea in guberniile Odessei, Kiewului, Moscovei
si Kazanului, adilogand precis insa ca aceste clispozifiuni

au fost luate in urma preparativelor austro-ungare i ca


nu inzplica nici o intentie belicoasei in contra Germaniei.
In acelasi timp, Anglia si Rusia continuau sfortarile
lor ca sa gaseasca,' o formula transactionala, care sa. permita
cel putin regularea confiictului de interese ruso-austriac.
Razboiul izbucnise. Nu mai era chestia de a face pe Aus-

tria sa dea indarat, ci de a obtine o oprire a operatiunilor


militare. Se lasa Austriei, ca garantie, portiunea de teritoriu
Arb ce ocupase si pe aceasta baza se sta'ruia de a se satisface,
pe elt era posibil, exigentele monarchiei austro-amgare.

Grey si Sasonow, inimos secundati de Viviani, lucran

neobositi in acest sens. Prima formula transactionala fu


supusa, la 29 Julie, de Grey ambasadorului german dela
Londra, printului Lichnowsky. Prin ea se cerea Austriei
sa se mulfumeasca cu ocuparea Belgradului .1i a teritoriului
lnpecinat,ca gaj pentru o re,gulare satisfacatoare a exigenfelor

sale, 0. sa se lase P uterilor timpul necesar de .a interveni


intre ea i Rusia.
www.dacoromanica.ro

42

Regele George al Angliei, printr.o telegrama trimisa.


la 30 Julie printului Henrie de Prusia, se ocupa de propunerea
lui Grey si o recomanda in modul cel mai calduros inipa-

ratului, exprimandu-si speranta nca Wilhelm va pune 1,11


joc toata marea sa infiuentd, pentru-ca sa decidd Austria
sit primeasca propunerea. Reufind, va dovedt ca Germania
fi Anglia au lucrat impreana ca si mpiedice o catastroP
internafionala. Te asigur ca eu fac tot ce-mi sta prin putinta
ca sa mentin pacea europeana".
Concomitent (30 Julie), ministrul rus de externe Sasonow-

dicta, din parte-i, contelui de Pourtales. ambasadorul Germaniei la Petersburg, urmItoarea formula Irnpaciuitogre :
Dad, Austria, recunosehnd ei ebestiunea austro-sarba'
a luat earaeterul unei chestiuni europene, se deelaral gata
sa elimine din ultimR.tumul su pnnetele eari ating drepturile suverane ale Serbiei, Rusia se obliga th renunte la preparativele sale militare".

Ce se intampla insa% ? Ministrul Rusiei la Berlin, Sverheiew, transmitand, la 30 Julie, ininistrului de extern&
german, Jagow, propunerea lui Sasonow, care li fusese tele-

grafiata, si de contele de Pourtales, primeste raspunsul cd


respinge propunerea, deoarece era inacceptabild pentrft

Austria". Trebue notat

Jagow, fr

acest raspuns a fost dat de

fi consultat Austria. Ministrul de externe


al G-ermaniei se considera astfel, in mod manifest, ea tutorele sau insarcinatul de afaceri al guvernului austro-ungar.
care, dela declaratia de rk'zboiu In contra Serbiei si refuzul
de a accepta mice discutiune, nu mai era in relatiuni en
s

Petersburgul.
Deci Inca un insucces ! Cu toate acestea, Anglia si
Rusia nu &au oprit de a face noni tentative pentru
reconciliere.

dela 29 la 31 fulie
fa,r11 ea
Austria A dea un raspuns oareeare propunerei lui Grey-,
Trecusera, trei zile

pe care regele Angliei o recomandase asa de alduras imparatului Wilhelm, i Europa, inspgimantata, vedea venind
evenimente din cele mai teribile. Diplomatii nemti si austriaci nu erau zoriti. tiind ce voiau, ei pregateau, Ii
www.dacoromanica.ro

43

liniste, marea drama in culise, pe cand In fata scene' toata

inmea se agita cu groaza si striga ajutor.


Grey, Sasonow i Viviani, en toate nereusitele de 'Ana'
aci, se sbateau sa Impiedice incendiut. Telegrame peste telegrame furl - schimbate Intre Londra, Paris si Petersburg ,
lucrAndu-se ziva si noaptea pentru a menOne paeea. Pro punerea lui Sasonow fiind resping, iar eea a liii Gre y

neprimind Inca nici un rlspuns, se cluta o a treia formula,


care sl tinI mijlocia intre eele doul precedente.
La 31 Ellie, SasonoNi transmitea Puterilor urmatoarea
formul/ :
Daca' Austria vonsimte s opreasc . nlersul armatelor
sale pe teritorinl sarb i daca", recunoscand c conflictul anstro-skh a luat caracternl unei chestiuni de interes european,
admite ca Marne Pnteri srt examineze satisfactia, pe care
Serbia ar pntea-o acorda gnvernulni Austro-Ungariei fgrA
a i-se stirbi din drepturile sale de stat snveran si independent,
Rusia sa obiligc th petstreze atitudinea sa expectative .

Ei bine, la aceastl formula, care reprezinta maximul


de satisfactie ce se putea acorda Austriei si care dovedea
ferrna vointa pacificl a Rusiei, niei Austria, niei Gemania
n'au raspuns niciodata. Astfel, Germania nu se mai Inultumea s joace rolul de inthircinatei de afaceri a Austriei",
-ei lua pozitie in chestie, in numelo sail. Din complice, ea
devenea prota.gonista
si aici incepe noul bilant al Germaniei.

La 31 Iulie pe la amiazi avu loc mobilizarea generala


in Itusia, ea raspuns la nw&ilizarea generalli austro-ungard
care o precedase1) Si Ia intreagl atitudinea diplomatica a
celor doul imperil In timpul dela 23 panl la 31 Inlie. Fapt
eert este ca mobilizarea general/ in Rusia a avut Joe cAte-va
ceasuri chip& mobilizarea generall austriad.
In aceiasi zi, 31 Julie ora nu e cunoseuta pericolul
unui razboiu iminent era proclamat si in Germania. La 7 ore
r)Dupji raportul miai8tru5ui rus, la Viena. mobilizarea generall austriaei a
a%ut toe la 28 Iulie, jar clupg, rapoartele a-lor Dumaine i Bunsen, anabassbdorii
I'rantei i Angliei, la 31 fu'ie, ora, 1 dirnineaca. keeastra datii o eertiGe i ansa'4oru1 Angliei la Paris, Sir Bertie.

www.dacoromanica.ro

44

seara, ultimatumul G-ermaniei, adresat Frantei, s remitea la

Paris si pe la miezul noptei se remitea

Rusiei la Pe-

tersburg.

Zi bogata in evenimente! Ceea-ce a lost insa mai suprinzator din toate, a fost gestul Austriei. Inteadevar,
Austro-Ungaria, in cursul acestei zile, faril s ina seatua
de mobilizarile generale. de starea de razboiu si de ultimatum-mi, declara .subit la Paris si Petersburg ea ea e gata
sa discute cu Rusia i cu cdelalte Putcri continutul note?'
sale adresate Scrbiei.
La Paris, Petersburg si Londra, aceasta desteptare aparenta a Austriei produse surpriza cea mai plAcuta. Toti
vedeau sclipind a noul raza de speranta. Grey si Sasonow
supusera Austriei, in ultimul moment, toate propunerile posibile In nAdejdea ea vre-una din ele o sit intalneasca asentimentul acestei difleile cliente. Dar si de asta-data, toate
propunerile din ultima clipa ramasera fara succes i nici
nu se putea altfel, pentruca cea mai serioase bunavoino
a Austriei nu era deet o prefeicatorie criminala, precum
tot prefach'torie era i din partea itnpratului Wilhelm
eAnd, la 29 Julie, telegrafia Tarului Nicolae :
Dupd pcirerea nzea, conduita Austro-Ungariei trebus fie privith ea o tentativg de a obtine toate garantiile
promisiunile vor fi executate de fapt. "
c.

Insusi Scion, ambasadorul Germaniei la Paris, stia tot

ata de putin ea si stapinul sau ce voia Austro-Ungaria.


neputand. da primului ministru franeez Viviani nici o explicatie.

Dar cum se explica aceasta bruscg, deftepture a Austriei? Buna-vointa austriaca, care, dael ar fi lost formulatct

mai din vreme, ar fi condus in mod sigur la un rezultat


fericit, era in momentul In care fusese exprimata fara

niei un pericol: o solutie pacinica nu mai era de temut_


Cabinetul din Berlin, prin propria sa atitudine, asigurase
in mod complect razboiul.
Astfel razboiul european izbueni din cauza esuarii tu.turor negocierilor diplomatice
si chiar dadi Europa in-

treaga ar fi cazut in genunchi inaintea Germaniei si Austriei, el nu putea fi www.dacoromanica.ro


inlaturat. Simpla victorie diplomatiea

45

nu satisfitcea aceste doug state; le trebuia i o victorie miMarl. pentruca Austro-Ungaria sa-si asigure suprematia in
Balcani, iar Germania sit-qi poatg, deschide calea triumfala
pentru dominatia universaki
Acuzatiunile in contra Austro-Ungariei se pot, dec.'.
rezuma astfel :
I. Dupei ce a proiectat, in August 1913, set atace Serbia,
Austro-Ungaria, in Julie 1914, a remis acestui Stat o not& continetnd exigente atdt de exorbitante, Meat set conduc& la un rev,
boio austro-sdrb ,si prin urmare la un r&zboiu european.
9. Ea a refuzat $ et acorde prelungirea, cerut& de Puteri,
a termenOlui de 48 ore, impus Serbiei pentru a retspunde la
ultirnatumul ce-i inmanase.
3. Si-a rechemat ministrul dela Belgrad ci a declarat rii z:boin Serbiei,defi guvernul setrb,intr'o form& respectuoasei, satisaccuse aproape toate cererile austriace i consimfise sa discute
pe celelalte sau s& le supund hotardrei unei curti de arbitrayiu.
4. A respins orice conversafiuni cu Rusia fi celelalte Puteri,
relativ Ut tOndul notei sdrbe g nu s'a declarat dispus sa ne-

gocieze decdt atunci cdnd era prea tdrziu (31 Julie).


5. A respins propunerea lui Sir Grey, care tindea ca cele
patru Puteri neinteresate set intervinei sau cel putin sa dea cons iii, ceeace Rusia acceptase.
6. Ea n'a voit set rcispunclit, cu toate solicitrile insistente
ale Angliei, la formula transactional& propos& de Grey.
7. A facut ca Jagow sd respinget prima formula de transw(le a lui Sasonow.
8. N'a riispuns la a doua formula propus& de Sasonow.
9. A rejuzat sit retspunclei ultirnelor demersuri conciliante
fticute de Grey fi Sasonow.
10. In lmuririle pe cari le &idea, Austria se mar ginea
intoldeauna set spun& ceeace nu vrea, dar niciodat& ceeace vrea.
11. Ea, cea dintdiu, a inceput mobilizarea i operatiunile

militare; ea a precedattutulor celorlalte Puteri,intdiu prin mo_


bilizarea partial& ,si in urmei prin mobilizerea general& 1)

Este, cred, destul pentru a stabili In modul cel mai


neindoios c Austro-Ungaria este culpabili in fata ome9 Vezi voluraul: .raccuse! par au Allemand (pag% 123).

www.dacoromanica.ro

46

nirei i a istoriei de a fi volt, singuri sau in complicitate cu Germania, sit provoace riisboiul european.
In ce priveste atitundinea Germaniei, ea a fost din
cele mai diabolice : ea llsa pe Austria sa' lucreze, 6," ci stia

a are sA Increze bine, dupl planuri anume concertate In


tainr, si Germania nu apgrea dedt atunci cand trebuia.
Daa, lumea ar fi legatI la ochi, Germania ar putea poza
ea si &And ar fi fost Ulla In rgzitoiu de Austria, In virtutea aliantei ce le lega. Decat faptele i uneltirile ei criminale sunt prea evidente, pentruca lumea sa, nu le aprecieze

sl le judece conform eu realitatea.


Germania avea deplind contiin e o aetiune militarg a Austriei In 'contra Serbiei va face pe Rusia 9 sa
descinc la. in arena si al se angajeze ea Inssi intr'un rzboiu,

care, prin jocul aliantelor, avea In chip fortat sg, ia caracterul unui rlzboiu european.
Dar odatg, rAzboiul .european, pus la cale i pe drum
dc executie, Germania, perfidg, si frl scrupul, tinea cu orke
pret sg se asigure de neutralitatea binefikatoare a Angliei.
Spre acest seop. Inca' in seara de 29 Iulie, cancelarul Bethmann

Hollweg prezinta ambasadorului englez la Berlin, Goschen,


urimitoarea ofertg :
1. G-uvernul german nu va face nici o achizitie teritorialg in dauna Frantei, in eazul cg, un rAzboi.n ar nrma i
eg, el

s'ar termina in avantagiul Germaniei. (Cancelarul

') Totui Rusia nu vrea azboinl. DovadK este activitatea intensg a lui
Sa-sonow pentru mentinerea pgcii. 0 a1t prolog clespre aeeasta este i urmItoarea

telegramg a Tarului Nicolae IT, expediati ea rgspuns telegramei impgratul u


Wilhelm dela 29 Iulie : cni -noulluluese de Virile 141e ausieule si concilientt. Gum
insa rdspunsui comunicat mm
ridui melt prin anibetsodorsd Mu este redigiat
intr'un ton cu totul diferit, te rog aliens: expHei aceasta contradiefie. dr )6 bine
sit se supunci conflietal austro-siirb Curtii do arbitragiu delft Hasa. Arc itwredere
in infe/epciunoa Si anykifits tco.

7:nirEste de remareat ern aceastg telegramg a Tarului Nicolae II lipsqte din


Cancel cabg gezmang. Ea a fost suprimatg de guvernul german, pentru cro cuprindea

propunorea cea mai simplit qi mai naturalg din lume, lucru pe care tI cerea
Serbia : adieg supuncrea diferendului Tribunaluliti dela Ilaga. Scuza invoextg deYore/deutsche dilgerneine Zeitung c aceastX telegramg a Post litsatg ia o purta

flindeg Ware niei o importang, aratl respectul pe care il are acest ziar pent
nivelta intelectual ci cititorilor era.

www.dacoromanica.ro

47
cleclara ca nu poate da o asemenea asigurare ct privire la
coloniile franceze).

2. Germania va respecta nentralitatea Olandei atat


timp cat vor respeeta-o i adversarii ei.

3. Operatiunile, pe cari Germania s'ar putea vedea


necesitati s le 1nt-reprinda in Belgia, vor depinde de ce va
face Frantl. Dupa fazboiu, integritatea Belgiei va fi respeetata. daca aceasta tara nu se va all-tura de partea adversarilor
Germaniei.

Intelesul acestei oferte fu imediat sesizat la Londra :


Germania urrnarea, ea i la 1912, politica de mn libera
in Europa
0 Anglia respinse, ea 0 eu doui ani mai
inainte, propunerea germana. A fi prima targul nemtese,
insemna ea Anglia sit mpg bunele ei raporturi en Franta
si st dea totodata o lovitura obligatiunei eontractata la 1839
de a apara neutralitatea Belgiei, ceea-ce ar fi pus in joe
nu numai interesele engleze, ci i excelenta reputatie a cuvdotut ui en gl ez.

Grey insareina pe Goschen s declare cancelarului


Bethrnann Hollweg ca Anglia respinge in modul eel mai
scilemn oferta germans i ca bunele raporturi dintre cele
doul taxi nu vor putea fi mentinute cleat daa ambele state
vor continua sl eoopereze la mentinerea pacei europene. Daca

aeest rezultat va fi obtinut, relatiile mutuale dintre Anglia


i Germania vor deveni din cele mai bane i reconfortate
ipso facto Guvernul englez se arlta gata s lucreze in
acest sens cu cea mai mare hunvoint i sinceritate.
Insa cancelarul Germaniei era cu totului tot de alta
parere. Anglia voia pacea Europei, pe and Germania voia
neutralitatea An gliei, pentru ea sa poata turbura pacea in
favoarea ei.
Inteadevar, se .tie ea' in seara de 29 Julie, pe and cancelarul

facea cunoscuta oferta Angliei pentru a-i castiga neutralitatea, ultimatele Germaniei adresate Frantei si Rusiei fuseseza remise tot in aceia0 zi seara : la Paris, pe la orele
7, iar la Petersburg, pe la miezul noptii. Mai mult ehiar :
la 29 Julie, patrule germane piltruns )ser4, deja prin doua.
puncte pe teritoriul francez.
In dimineata zilei de 4 August, Germania invada
www.dacoromanica.ro

48

teritoriul belgian, dupti, ce primiserlspunsul negativ al Belgiei

la ultimatumul ce-i trimesese in ziva de 2 August, orele


7 seara, i prin care cerea ea sI i-se permia libera treeere
a armatelor ,sale, in scopul nemitrturisit, dar real, de a putea
ataca din Ilane fortele armatei franceze.
Germania viola astfel neutralitatea Belgiei, stabilita
prin tratatul dela Londra din 1839 si garikutat6 perpetuu

de Anglia, Franta, Austria, Prusia si Rusia. Dupl men-

talitatea lui Bethrnann Hollweg ins6, tratatul, care asigura


aceasta' neutralitate, nu era dealt o fifuica de lartie1), pe
care a si sfarticat-o In virtutea principiulni, invocat tot de
el in Reichstag (sedinta dela 4 August), cum cg, necesitatea
nu, cunoafte lege".
Germania motiva, in nota ei ultimativl adresatI Belgiei,
cererea liberei treceri a armatei sale, pretexand Ca planul
Frantei era sit meargl in contra Germaniei prin Belgia.
G-uvernul belgian a respins Ins aceasa supozitiune eu

ultima energie, spunnd in r.,spunsul sau:


Intentiile cari se atribue Frantei sunt in contradictie
on declaratiunile formale, ce ni s'an fcut, la 1 August, in
numele gnvernului Republicei.

De altfel, darA, incontra a0ept6rei noastre, o violare


a neutralitgtei bclgiene ar fi comisg de Franta, Belgia rtfi
va indeplini toate indatoririle male internafionale ci annata
ei va opune neivcilitorului cea mai viguroasci rezisteng."

La 3 August, regele Albert al Belgiei adresa regelui


George al Angliei o telegramI, prin care ii solicita interventia sa diplomatica (nu milltarg), iar la 4 August ministrul
englez la Bruxelles, Sir Francis Villiers, remitea ministrului
belgian de externe, Davignon, o nag., prin care Anglia

se declara gata, in cazul unui atac german, sit vin5, in


ajutorul Belgiei, daca Belgia o doreqte, dimpreunt en
Franca

i Rusia.

Daca Belgia

clorelte! Fiicand aceastil restrictie,

Anglia riimAnea in limita drepturilor si datoriilor sale internationale. InteadevIr, dreptul international reeunoaste
c daeg exisM o garantie colectivI,
net logica o confirmI
I) Cu vinte proprii ate eaneela,rnIui spuse lui Gosehen, arnba-adorul

www.dacoromanica.ro

19

fieeare stat girant poate de drept sg ia apgrarea neutrului


in eazul cilnd neutralitatea sa este violatl de un altul
ea aceasti obligatie o are si fatg de celelalte Puteri garante.
Anglia putea deci, ftr s astepte cererea Belgiei, ca sa
interving cu forta armatg pentru a-i protege neutralitatea-i
violatg. Dacg totusi a facut interventia sa dependentg de
dorinta Belgiei, ea dovedea un spirit de circumspeetie, la
care nimie n'o obliga, i proba in modal cel mai evident
a nu exista niei o con ventie militarg intre ea i Belgia.
Abia la 5 August, guvernul belgian se adresa Marilor
Puteri, cerAndu-le formal ea sg intervingsi tot la 5 August
Anglia era la postul ei de onoare, in interesul civiIizaiei
al omenirei intregi, desi de fapt, Inca', la 4. August, dupg
violarea efectiv a neutralitgtei belgiene, ea esise din pro,si

pria sa neutralitate.

De fapt, In ziva de 3 August razboiuI se aprindea


din toate pArtile. La ackastg datg, Serbia era invadatg de
armata austro-ungarg, Germania declarase razboiu Rusiei
Frantei, trupele sale violaserg neutralitatea Marelui ducat
de Luxemburg si trecuserci frontiera Belgiei, eeeace a adus
imediat ultimatul Angliei, cgruia, dupg 21 ore mai tarziu,
Ii urmg participarea marelui popor englez in rkboiul european.
In sedinta dela 6 August a Parlamentului englez, Sir
Asquith, presedintele consiliului de ministri, facea coleguIui
sau Sir Grey urmgtorul elogiu :

Suitt sigar c aceastg Camer i aceastg targ


pot sg, adaug posteritatea i istoria vor recunoaste, mai
inainte de toate, ea. tributul ce se poate aduce unni bkbat
de stat este ca, Mir a'. a sacrifice ' o pArticic5, din onoarea si
interesele tgrii, el a luptat, cum putini oameni au Pacut-o,
pentriprotectiunea i mentinerea celai mai mare bun al tutulor
popoarelor: pacea generat.
Din cele expuse pan'aci, rezultg clar c groaznica rilspundere in fata istoriei pentru deslntuirea rgzboiului european eade pe umerii Germaniei, care In urzit i preggtit
en concursul doeiloi Austro-Ungaria, pusg sub tutela ei.
lath, cum se pot formula capetele de acuzatie contra
G ermaniei :

1. Germania a
15985.

llisat Austriei mina lifierd contra

I. R. Abrudeann : Roma'nia

riitholal

www.dacoromanica.ro

50

&Aid,

desi

Oa a din conflictul austro-sold) o s rezidte

o conflagratie europeana.

2. _Ea a tderat ca. Austria sa trimeata ,gerbiei un


ultimatum plin de exigence exorbitante, cari, deri au fost
primite aproape complect, Austro-Ungaria si-a rechemat
imediat ministrul ri a declarat razboiu.
3. Germania, propumind localizarea conflictului, facea
sa se creada intr'o tentativa de conciliatiune din parte-i,
tentativa despre a carei inutilitate era sigura fata cu istoria
diplomatica qi criza din Bedcani.
4. A respins propunerea unei conferinte a celor patru.
Puteri neinteresate.

5. A propus conversatiuni directe intre Viena i Petersburg, tolercind in ace las amp ca Austria sa i.e refuze
si sa declare razboiu Serbiei.
6. N'a raspuns niciodata la rugaciunea celorlalte
Puteri, can i cereau sa propuna o alta cale de mediatiupe
in locul propunerei, pe care ea o respinsese.
7. N'a discutat niciodata formulele transactionale ale

lk Grey qi. nu le-a dat nici un raspuns.


8. A respins una din formulele transactionale ale mi
Sasonow Si n'a raspurs la alta.
9. Cu toate clemersurile ce s'au facut pelcinga ea, Ger-

mania n'a spus wiciodata ce voia Austria. dar s'a marginit s spuna ceeace nu voia Austria.
10. A incercat sa obtina din partea Angliei pro misiunea ca va rameine neutr t i prin aceasta si-a demascat

vointa sa belicoasa, chiar n vremea pe ceind _Macrae Antantei lucrau in mod actin pentru mentinerea pacei.

11. In inomentul, in care se angajasera, in On*, la


Petresburg .negocieri, cari promiteau sa aiba succes cu

privire la nota sarba dintre Austria ri Serbia, ea le-a pus


capat prin ultimatele sale adresate Frantei si Rusiei, ,facand
razboiul inevitabil.
12. In ultimatumul trimis Rusiei, ea pretindea acesteia
nu numai donobilizarea in contra ei, ci fi in contra Austriei,
desi tia ea Austria insafi i mobilizase toata armata.
13. In loc de a se margini Ia mobilizarea pe care o
.

anunfa, Germania a declarat imediat i fara motiv razboiu


Rusiei si Frantei.
www.dacoromanica.ro

51

14. imediat dupa declaratia de razboiu, Germania


motiva aceasta lavitura afirmand ca Puterile dumane ei

ar fi inceput ostilitacile, pe ccind, dimpotriva, primele atacuri


belicoase pornisera din partea ei.

15. Germania a violat neutralitatea Belgieil provaand


prin aceasta razboiu en Anglia1).
In fata acestor capete de acuzatie, sentinta e pe buzele
tutulor: Germania este vinovata de a ft provocat razboial
european, en concursul Austriei.
Se putea oare ca lumea civilizatI sit stea cu bratele
incruckiate in fata provackirilor criminale ale Germaniei furibunde? Desigur c.1. nu! Aeeasta ar fi insemnat c omenirea
trebnia sg, arnnce peste bord toate valorile morale i sit

spunA ca orice este fi drept.

L) 17(mi yolunaul: J'accuse! par un Allemand. (pag. 175 i 179)..

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI
Pregatirea sufleteasca i politica a Romaniei in
pragul razboiului european
Izbucnirea neasteptata, a catastrofei razboiului european,
la 2, August 1914, a surprins statul roman, ca i pe intreg

neamul ronanese, lipsit aproape cu desavarsire de aeRa,


pregatire sufleteasca, politica si chiar, rnilitara, care sa fi
fost la Inaltimea evenimentelor grave ce aveau sa vina si
tingeau cele mai supreme interese nationale romanesti.
,

Cauzele acestei nepregatiri sUnt muke i variate


si
cea mai principala este aceea care le explica pe toate: surprinderea evenimentului razboiului, asa cum s'a pus cu toate
problemele lui nationale, care, dupa, credinta generala din
1914, deci si in constiinta publica romaneasea, avea s urmeze

dupa decenii, daca nu chiar dupa sute de ani.


Astfel, lipsind tinta sau in tot cazul fiind prea indepartatit, fatal a fost s lipseasc i pregatirea necesara.
Inteadevar, timp de aproape 50 de ani dela venirea
regelui Qarol I ea domnitor al Prineipatelor Unite, s'a
muncit si s'au facut de toate In tara romaneasca. Numai
in directia desvoltarei ideii unitatei politice si nationale a
poporului roman de pretutindeni nu s'a lucrat nimic sistematie,

nu s'a chibzuit nici un plan metodic de aetiune serioasa si


perzistenta. Desigur, teazna de a nu supa,ra pe veeina si
puternica monarchie austro-ungara, cu care cram chiar
aliati, ea si orgoliul eonductitorilor tarii romanesti de a fi
www.dacoromanica.ro

53

considerati ca oameni de ordine i intelepti, au jucat un


mare rol in aceasta inaqiune.
In toata aceasta perioada de timp s'au infiintat bgnei
institute de credit si scoli de toate categoriile; s'au construit
sosele i cai ferate, acestea din urma avand in 1914 o
retea de aproxinrativ 3400 kilometri, dar lipsite de cea mai
principala linie prategiego: Bucurefti-Rofiori-Caracal-Craiova; s'au cladit pn i inehisori celulare dupa sistemul
eel mai modern (Doftana-Telega), iar ca initiativa particulara archi-milionarul patriot" Griguta G. Cantacuzino
zis i Prensul" a inzestrat tara i cu faimoasele Casino-uri
dela Sinaia si Constanta pentru golirea si ruinarea pungilor

romanesti, dar nimic, absolut nimic nu s'a fleut o buna


bucata de vreme pentru propaganda maretei si mantuitoarei idei: unitate, 71.007mM i politica a tuturor Rom cinilor.

Defunctul rege Carol, oin cumpanit, ordonat i intelept.


a fost preocupat in tot timpul domniei sale ea sa inlature mice
dificultati interne si mai ales externe. El nu voia in prirnul
rand sPa', indispuna Austro-Ungaria, manifestand veleitati decucerire in dauna ei, linie de conduita, pe care a pastrat-o
fidel pana in ultimul moment al vietii sale.
Evident, politica aceasta a regelui Carol era bung eat
limp era vorba ea Romania sa se multurneasca cu un train
modest intro n'ste granite inguste, vitrege i asfixiante, tag
ea era in paguba educatiei si desvoltarei politiee a popo
rului roman.
Este adevarat eti in primii sai ani de domnie a luat
fiinta, la 1866, Academia romana pentru cultivarea limbei
stiintelor, In sanul erlreia au fost chemati ca membri
reprezentanti ai eulturei, romanesti din toate provinciile sub-

jugate; apoi, gratie initiativei lui Alex. Papin Dalian si


G. Misail, s'a infiintat tot cam atunci i soe ietatea Transiivania" pentru ajutorarea studentilor romani de peste Carpati,.
lipsiti de mijloace, eu conditia ea dupa terminarea studiilor
sit ramana si s profeseze in Ardeal.. conditie care insit an

s'a respeetat niciodata. Dar atat i nimic mai mutt.

In tot deeursul celor 48 de ani, cat a stat regale

Carol I pe tronul Romaniei, nici un barbat politic n'a iadraznit sa aleatuiasca i s afirme Ira program de politic
www.dacoromanica.ro

54

si de imitate nationall, avand in vedere eliberarea Romailor din provinciile subjugate.


Nici un om politic din tara nu a avut curajul, timp
de 50 de ani, s deelare cu fruntea sus si cii tfirie eg,
4ncorporarea Ardealului la paria mama' este fi trelyue sa
fie, ca chestie de existen0 nafionalt , idealul s A:int al tuturor Ro radnilor .
Numai nemuritorul istoric Alex. Papm Ilarian II formulase, Inca acum o jumatate de veae, astfel:
Transilvania, in mijloeul vechei Dacii, este o eetate
naturalg. Asezatg in centru, ea doming in mod natural tiesul
Banatului i al Bihornlui ping Ja Tisa; ea doming colinele
vgile Moldovei Tang la Nistru, ea si sesal profund al Mum-

teniei pang in Balcani. Ea formeazg in adevgrat eentru


strategic, care o face in mod firese stgrang pe tinuturile ce
o

inconjoarg.

StrAbunii nostri, latini, cunoseurg insemngtatea strategieg a Transilvaniei. Ei aici sd fortificarg, unde se afla
Sarmisegetuza. Barbarii n'au cunoscut aceasfg importantg
strategieg, de aceen ei cedarg in mod succesiv terenul.
Din aceste metereze vecinice i firesti pornirg Negra
gi Dragos spre a fonda principatele dungrene. Impgratii din
Viena n'an ineetat doug secole dearfindul lupta lor, efind
contra Ungurilor, &And contra Romhnilor i a Tureilor sPre
a pune mama pe Transilvania. Visul lor imperialist de a
infige steagul cu pajura wastriaeg la Mama Neazrii, nu putea
primi fgrg aceasta nici o conzistentg,

Este de sine Inteles et pentru urmarirea unui asemenea


ideal maret ne trebuia o anumita, educatie sufleteasel, politica si ehiar revoluioriar ca sa putem organiza lupta impotriva iTngurilor, ca s'o putem purta en sucees, c
faeem sit ne simta vigoarea, ca sa-i trantim sa nu se mai
seoale cand ceasul luptei drepte, desehise si decisive va suna.
Dar nici tin partid politic n'a lndraznit sa ia in brake
aceastit mare chestiune, midi un guvern n'a eutezat ea, maear
I)

ila

Zay Kroy, articol din Treinierer elespre luerarea lid Alex. Papiu
Itemetnii (tin Ansfro-Ungaria.
www.dacoromanica.ro

35

pe cale de instructie publicg, sq se infiltreze, ineetnl cn


incetul, in sufletul tinerelor generatiuni, siimanta idealului
national in sensul c Statul roman, care se ail& inconjurat la
granitele sale, aproape de jur imprejur, de elernente curat
romanesti, are dreptul i datoria sti se gandeasc6 la ele in
vederea zilei celei marl, care va trebui s aduc& pe toti
Rornanii intr'un Stat mare, liber si independent.
Intr'uu cuvant, toatA polit:ca noastrA internA si extern&

era indreptatti par'cl intr'adins in contra telului, penult


realizarea caruia am.intrat In razboiu la 14 August 1916.
SI citez ins& fapte, cAci ele sunt mai 'elocuente decat
vorbele cele mai frumoase.
Dupg r&zboinl ruso-romano-turc din 1877/78, care-

s'a terminat pentru Romania cu pierderea Basarabiei, in


schimbul cAreia ni s'a dat Dobrogea, lumea politica dela noi,
ca i opinia publicA, erausi cu drept cuvant
nemultu-

mite de Rusia, en atat mai mult cu cat aceasta, inainte de


intrarea noastr& in rlzboiu alAturi de &Ansa, ne garantase
in scris integritatta teritorialit Cum se stie, toate protest&rile reprezentantilor romani la congresul din Berlin au
Lost zadarniee: cele 3 judete din sudul Basarabiei
Bolgrad si Ismail
au Lost realipite Ia imensul imperiu
rusesc. Astfel tratatul din Paris dela 1856, care ne restituise aceastl parte luati't de Rusi din frupul Moldovei lit

1812, a fost pur i simplu anulat, cu toatti bravura doveditI de trupele romanesti Ia Plevna, uncle a fost infrant
celebrul Osman Pasa i undefuseserit chemate de marele
duce NicOlae Nicolaevici printr'o vestit telegram:I, in care
tniti, caci cauza creftinati e
se spunea Romanilor:
pierduta! "
Sub presiunea acestei lovituri nedrepte ce s'a dat Romaniei de c&tre Tarul Alexandru Ii i cancelarul slu printul
Gorciacoff.. nu e de mirare c toate partidele politice din
targ isi-au instrainat simpatiile de Rusia si nimeni nu se
mai gandea la posibilitatea unei coopergri militare cu &Ansa.

Intr'adevtir, nurnIrul Romanilor din tarl en sentimente

nu-

sofile se imputinase cu totul. Cei earl mai riinigsew, colonelul


G. Roznovanu, N. Blaremberg i altii eativa, se puteau

numAra pe degete si nu dedeau nici un semn de viatA.


Abia in 1887 apare la Bueuresti o brosur& politic& cu
.

www.dacoromanica.ro

56

idei vgdit rusofile. Brosura, de 28 pagini, este


intitulatg, Romeinia gi, viitorui ei, de. un romdn retras din
viala publice i 'in ea se pledeazg, cu multi cgldurg pentru
alipirea din non a RonAniei de Rusia, desigur ca rg%spnns
la politica extern a cabinetului Ion BrItianu (tatg,l), care
virise Romania in Triph Alian. Dupg cate mi s'au afirmat,
brosura ar fi opera comitelui Searlat Rosetti. Ori-cine ar
fi autorul, ea contine Insit niste vederi 1imperi i bine deEnite cu privire la viitorul politicei noastre externe. Pentru

tendinte

lg,mnrirea opiniei publice, reproduc nitimele aliniate en cari


se Incheie interesanta 1)rour i cari, fr Indoiali, denotg,
un spirit adanc i clad- vgzAtor:
Romania ofteazil du$ Transilvania, Banatul Temisoarei si Bucovina, pe cari Austria (cea pling de diferite na-

tionalithti) 'i-le-a rapit si earl., unite la regatul ei cu Basarabia, formeazg tin grup de zece milioane de Romani.
Noi credem c In prezenta uniunei definitive a tutulor
elementelor germane i a aliantei provociltoare dintre Austria
si Germania, este timpul sosit ca Slavii i Latinii, animati
de acelasi spirit civilizator, sg-si dea mana intre ei, pentruca
sA se impung incontra tutulor acelora, cari tind, ffir euvant,
a turbura necontenit pacea continentului earopean.
Atunci Romanii, descendenti ai divulni Traian, asezati
de 18 secole pe teritoriul Daciei, recunoscuti de Rusia ea
membri ai natiei latine, precum asemenea i toath Peninsula
Balcaniera, emancipata de acelasi imperiu, vor forma acea
barierA de pace realrt intre Orient si Occident, proiectatil de

Ecaterina II.
Astfel dar alianta Romaniei en Rusia, bazat4 pe
identitatea de religie i caracter, eimentat prin reennostinO,
strans legata de necesitatile politice, este eonseeinta natural& a faptelor, .eare, diva dorinta tutulor Hominilor, se va

realiza intean viitor foarte apropiat".

Forta imprejurgrilor a dovedit c ceeace a preautorul broSurei in ehestie, la 1857, s'a reali'zat ad litteram in 1916. Cu total alta era insg in
tarA, o lungg, serie de ani dupg% rIzboiul dela 1877,
-dispoziiia poIitie i sufleteaseg,
si la 1883 regelc Carol
vg,zut

si

primal sgu ministru Ion &Miami, care pe de o parte


www.dacoromanica.ro

57

find profund arnarat de purtarea Rusiei pentru luarea Basarabiei, iar pe de alta straps cu usa de contele liu Andthssy, cancelarul Austro-Ungariei, care ameninta cu invazie

Romania daca' ar manifesta veleit4 de cucerire in Ardeal,


imping, primul din simpatie, iar cel d'al doilea din neroe, poli-

tica externa a Romaniei in orbita Puterilor centrale, a asa

zisei Trip la Alia*, cu care i incheie un tratat formal

defensiv, tratat care s'a reinouit mai de multe ori pang in


toamna anului 1912, dud pentru ultima data a fost reinouit
iscalit de fostul prim-ministru de atunci Titu Maiore,seu,
care detinea si portofoliul afacerilor straine.
, Aceasta noua orientare in politica externa a Rornaniei
a impus rii enorme saerificii, atat morale cat i materiale.
In primul rand, intrarea Romaniei in Trip la Alianta insemna, pentru Romanii din Austro-Ungaria, sacrificarea lor
pe de o parte in ghiarele politicei de maghiarizare pentru

Romanii din Transilvania si Ungaria, iar pe de alta in


ghiarele politicei de germanizare si rutenizare pentru Romanii

din Bucovina. Eliberarea acestor obijduiti frati ai nostri de


sub jugul ungurese i cel austriac devenea astfel o problema
foarte indepartata, inapreciabila ea timp, ba chiar de necrezut.

Ion Bratianu, intelept si patriot, si-a dat insa 'repede


seama de intristarea si gplul ce fatal trebuia sa cuprinda
sufletele Romanilor subjugati in urma aderarii Romaniei la
politica Puterilor centrale i indata dupa intoarcerea sa dela

Viena si Berlin, and spunea c aduce cu el pacea, ea sa


stearga reaua impresie produsA peste Carpati, a trimis (la
1884) pe Ion Slavici la Sibiu cu misiunea de a infiinta
acolo un ziar cotidian pentru lamurirea i linisiirea opiniei
publiee romanesti. Astfel Ion Slavici incepe a scoate la

Sibiu Tribuna fi sub formula dragurului de imparat ,


pledeaza ani dearandul loialismul eel mai sincer fga de
Casa de Habsburg, cautand in acelasi timp al lamureasca
blandului i prea fidelului popor roman de dineolo foloasele ee vor decurge pentru ImbunatMirea soartei lui amare
dupa urma insemnatului act politic al alipirei Romaniei
de Puterile centrale 4).
') Este interesant de arnintit c aproape concomitant cu scoaterea Tribunei
la Sibiu, de dare I. Slavict,, a apltrut ta Budapest& fain:Loam gmet1 rom4neasel
Yiiroent, aTiind ea director pe membrul din Camera Magnatilor dr. Iosif

www.dacoromanica.ro

.58

Cali au fost aceste foloase, se cunosc azi in toatit


trista lor splendoare: ani intregi de inchisoare pentru directornl si redactorii Tribunei, precum i Inasprirea regimului
politic fata, de Romani, pe toate terenurile, regina care a
condus in cele din urma la blesternata lege scolara a contelui
A pponyi, prin care se introducea deabinelea limba maghiara
In toate scoalele rornanesti, cladite si sustinute din sudoarea
romaneasca
Asigurati din partea Statului roman prin
alianta semnata de Ion Brgtianu, Ungurii erau acum sta-

panii situatiei Ia ei acasa i orice mijloc, cat de nedrept si


sglbatic, era bun pentru a maghiariza cu forta cele 4 milioane de Romani.
Infeudarea Romaniei la carul politic al Puterilor centraie
a costat, pe de alta parte. tezaurul public al tarii sacrificii
imense, pe earl evenimentele ulterioare s'au insarcinat sfi
le dovedeasca cu totul inutile.
Inteadevar, Tripla Alitanta ne-a impus ca, fara intarEiere,
construim fortificatii in contra colosului dela Nord, ceeace
ne-am i grabit a face, intarind linia Focsani-NamoloasaGalati si fortificand Bucurestii dupa planurile generalului
belgian BrialmOnt.
Acest aport al nostru pe altarul Triplei Aliante a
-costat finantele Romaniei peste 500 milioane lei,

slung

enornal pentru un Stat. mic cu un budget de abia 200


milioane anual, cum aveam atunci i. care in cea mai mare
parte a intrat in pungiie diferitilor fabricanti germani si
austriaci pe material de constructie, turele, tunuri etc.
La ce au servit toate aceste cheltueli peste puterile
noastre, aruncate in faimoasele fortificatii? Absolut la nimic,

dupg cum s'a putut constata in chip destul de dureros in


iar ea prim-redactor pe dr. Cornelin Diaeonovich, ajuns mai tarziu director al
Muntelui de pietate din Bueuregti gi prefedinte & clubalui austro-ungar de aiei.
Acest ziar pleda pentru 9 innAeare necondigionaa a Romitnilor en Ungurii, dar
fiind privit ea neincreclere de opinia pablicK romineascg, n'a avut nici tin rKsunet
ti a.trebuit eli sncombe, neinsoOt de nici ma regret. In ce priveste curdteac sea-

timentelor rominegti ale d-rului Diaconovich, o dovedegte faptul cli, trlind lit
inima regatulni roman, a primit sg, fie ales pregedinte al Cinbului austro-ungar
din Bncuregti. De alifel aeest domn a fugit din Bacuregti inainte cu citeva zilo
atitt de mult 10 temea spinarea.
do intrarea Romitniei in actinne
1) Vezi volumul: Habsburgii, Ungurii i R eittetAii, de I. R11.1311 Abrudeanu

ti

V. OSaka

Bnenregti 1915. Editura Librilrici C. Sfetea.

www.dacoromanica.ro

59.

timpul campaniei si retragerii ..noastre din toamna anului


1916. Ba putin a lipsit ca In sectorul Focsani-Nlmoloasay
ace.ste IntArituri, menite a sluji odatl incontra Rusilor, sl
fie intrebuintate decAtre trupele germano-austriace ineontra.

cu cari luptam cot la cot,


dael nu ar ft fost distruse pe cat s'a putut, in ultimul
noastrA, insusi si a Rusilor,
moment !
*
*

Intrati astfel adcinc in viigasul politieei maghiaro-austrogermane, orice demers, orice initiativA pentru o redelteptare
nationalA si urmArirea unui ideal national, asa emu era el
zAmislit In inimele noastre, era zadarnic i fling sanse de
sueees. .DaeA din chnd im cnd se producea eate o miscare
romaneasca, mai puternicl, care era contrarl politicei trasath,

de guvernul Ion Bratianu, ea era imediat reprimatl.


E destul sA, reamintim expulzarea din tar1 la 1885
dupA eererea expres a guvernului unguresc a Roiminilor
transilvAneni Alex. Ciurcu, ziarist, G. Seelsanu, profesor, G.
OcAsanu, student universitar, I.Droe-BAnciulescu si Con-

neanu, acesti doui funetionari la tAile ferate, cari au font


acuzati de a fi tipArit i rAspandit in Transilvania nista
proclamatii revolutionare, pentruea s ne dAm seama de
ce soiu de politicA era foilat Statul roman S urmeze ORA
ce vor veni vremuri mai bune.
Ca fapt istoric, trebue sa spun el aceste proclamatii
sau manifeste au fost opera societAtii edrpotfii, infiintatA,
la 24 Ianuarie 1882, si cA ele constituiau un spuns direct
si derail la fondarea societAtii Kultur-egylet-ului din Cluj,
al cArei scop principal si mArturisit prin statute era maghiarizarea Romanilor din Ardeal.
Proclarnatiunea s'a tipArit in 100.000 exemplare cu o
massing instalatA in Ovnita casei d-lui Ion Mihaleea Vraneeanu din Str. Gabroveni No. .10, in Bucuresti. Exemplarele
au fot3t duse la Brasov de cAtre Mihalcea i rAposatul G.
DogAreseu, negustor din Predeal, spre a fi rAspandite de
aiei in toatA, Transilvania.
Proclamatiunea poartA, data : Bueuresti, ,,1,4 August
1885 i e iscAlitA : Comiteta de initiativa W. frredentei
romeine. Textul manifestului e lung, tipArit cu litere rorii,
www.dacoromanica.ro

'6 0

in 3 coloane, pe suprafata unei cOale de hrtie. Redaatarea


energici, vignroas i limba impembild. Reprodue aci,
ea document, unele Orti :
Romanilor! Ungurii decretg astgzi la Cluj moartea
jumgtatii neamulni nostrn. De pretntindeni s'au adunat sbirii,

spre a lua parte la pronuntarea acestei sentinte. Toate straturile sociale, dela ministra pang la pintenul ruginit al nemesului calicit, sunt reprezentate. In mijlocul luminatidor
intre aburii banchetelor, tipetele lor salbatice se topese
inteun singur urlet: Sri facem din Ardeal o 4114 mignreascii.
Adanat-au bani pentrn ajungerea acestei tinte, eel ma i
multi ineb," umezi de sudoarea romaneascg. S premieze intre

Romani viiul, sperjurul, apostatiavoese ei; s prigoneaseti


tot ce e bun, nobil si en statornicie de caracter. Slabi prin
ei Insii, kat-au la spatele kr Statul maghiar, faptura politie cea mai searboasa a veacului al 19-lea, esita" din mmeiun i tradare. Tot ce munceste Romannl de peste Carpati,
ehiar bratul sgu, indrepteaza-se astfel in contra sa, intrebuinteazg-se la frecarea jugulni San ...

Nu vrem, zic ei, cleat s reintoareem la matca nationalitalii noastre pe Maghiarii rom4niza0. Maghiari romanizati! -Linde oare i cand ? Putut-a oare, in miia de ani de
pang astazi, lacomi vre-nn Ungnrel care stapanea i jefula
la soarta Romani:dui, a robutai i jefuitultd?.. Pentru ce
sic ei Ardealul, Banatul, Crisana i Maramuresnl stint WI
de stirace In Unguri? Pentrucg le raspundem noi nici-odata nu s'a intamplat 0 adevgratg desealicare maghiarg, in
aceste fari romnesti
... Romani de peste munti! Voi nn vg temeti. Voi nu vg
puteti teme. Alte urgii s'an prgvglit asupra capulni voetru
l'au plecat, dar din inimg nu v'a putut stinge credinta in
voi, vigoarea de a-I ridica din non. Astgzi &and vi se deeretg
moartea, in vinele voastre sangele cofonilor lui Traian curge
mai iute, mai eu putere. In ulitele luminate ale Clujulni,
.opinca Motulni calcg mai gran, dei en mai putin sgomot
decat cisma nngureascg, i cantarea lui limpede, sening, hotarita,apune hotarft mai mult decat privirea Impaienjinitg
de bico a magnatului maghiar. Pe acest Cluj gin Insemneazg
.el astazi Iii mintea sa en semne nesterse. Jucgria sa -de
www.dacoromanica.ro

61

minuta fi-va, cand va voi! Gandul acestui Mot trebue sa fie

al vostru al tnturor, fratilor. In el cuprinde-se toata programa voastra de aparare.


,,Nu, fratilor de peste multi, nu va lasati a fi inselati asupra adevaratei voastre stari, asupra aeelora ce in

adevr v

asteapta. REVOLUTIA. VINE ! Revolutia o proclam's; astazi Insii Ungnrii la Cluj, caci intre doua, popoare,

dintre care unul deereteaza pe fata peirea altua, nu poate


fi alta stare decal starea de revolntie! Revolntia pe fata
nu va este Inca en pntinta. S'au schimbat vremurile dela
Horia incoaci. 0 sa le aveti Ins i yeti face-o. Ceeace vi-se
impune astazi este starea de revolutie intr'ascuns, la adapostul noKii, in umbra piklurilor, ca atitudine in relafille
voastre zilnice eu Ungurii.

1Chip6 ce face apel Ia Intrebui*rea g1onfului i (Unaproclamatia mai spune lntre altele:
Vor sa va Inv* ungnreste. V vor cere copiii ea sa-i
creasert, sg-i facrt domni i vanznori ai natiei lor. Nn-i veti
da... Veti striga mai bine en poetal snferintelor popornlui
italian: mai bine/ 811 nu am copil, dealt s'a am 0 gel .fie
ungur, precum a zis el surorei sale: mai bine s6 n'ai parte
tie nastere, deceit set' dai via;c7 unui nau rob .
Apoi :

Romanilor de dincoace de munti ! Ne adresm mitre


voi Para' doosebire daca snnteti nascuti pe parnantul romanesc

liber san dad, soarta v'a adns aici, caci ceasnl suprern este
sa nu se mai faca aceasta deosebire. Unde i intrucat se
face, ea este semnul eel mai intristator al lipsei noastre de
patriotism sincer, de sentiment national, de constiinta coxnunitatei originei, intereselor i aspiratiilor noastre...
... Sa ne strangem randnrile. S facem cat mai in graba
ea Rornanii de peste mnnti s ne simteasca dragostea de frate
i Ungarli urgia de clusmath. Cine va sovai, eine va sta la
o parte, strain este de nean3ul romanesc i usnrpat e nnmele
ce poartrt. Poporul roman a stint sa fie mare in toate ceasurile grele. Acest popor primeste manusa ce i-se arunca astazi
Ie hoarda ungdreascrt.

Vae Victis!"
www.dacoromanica.ro

62

Este de sine inteles ca politia ungureaseg din Ardeal


a avut atunci mult de lucru cu persecutia Romanilor, la
eari a ggsit asemenea proclamatiuni, iar pentru ilustrarea
situatiei din targ este interesant de amintit c Ins.si politia din Bucuresti nu ingaduise atunci preotului Abramescu
dela biserica Brezoianu nici macar sg sfinteaseg steagul soeietAii Carpatii, pe cutele egruia erau inscrise numele provinciilor romanesti ale Daciei, afarg de Basarabia.
Oare intr'o asemenea atmosferA, ce ideal putea sl rgsarg i sg se desvolte pentru crearea unui viitor mai bun
Romanilor subjugati?

Sub un asemenea regim, dietat ce e drept de greuconservarii Statutui roman, atat de pizmuit de
Austro-Ungaria, cu care de altfel eram aliai, miscarea
nationala era redusg aproape la zero. Numai studentii universitari, in congresele lor anuale i pe cari le tineau de
obiceiu in luna Septembre, se mai ocupau de (Musa cu entuziasmul tineretei i afirmau existenta unei irredente rot,gtile

mane, care avea ea ideal reinflntarea vechei Dacii-Traiane.


Miscarea, aceasta studenteasel a avut efeetele ei binefacAtoare, mai ales eand s'a vzut c Hultur-egylet-ul din
Cluj s'a pus serios pe muncg pentru dueerea la indeplinire
a programului slu de maghiarizare. Gratie acestei generoase

misegri, a luat flintg, in 1891, la Bueuresti, Liga =Mira.% pentru unitatea tuturor Romdnilor" . care, prin tipsrirea si rgspandirea de brosuri in strgingtate, a pus pentru

intaia oarg pe tapet In fata Europei sistemul nedrept si


barbar de guvernare aplicat de Unguri fatg, de elementul
romanese din Transilvania i Ungaria

1).

.,Liga" era condusg

en multg inimg si tact de dare presedintele ei, rgposatul


Grigore T. BrAtianu.

0 lupta vie si aprigg de propagandg se Incinge, in

auii 1891-1895, intre intreaga studcntime romang de o parte


studentimea maghiarg de altg parte. De abia atunei lumea

cultg 4in Europa incepe sl afle si sg se intereseze de conflictul dintre poporul ronian si eel maghiar.
1) La 1892 apare Memorial studentilor Inzeurefteni" atm strKinUate, elaborat de P. Negulescu i 8. Mehedinti, aid profesori universitari in Bucureiti.
Memoriul e urmat in curand de siguroasa Replica a lui Aural C. Popovici, in
care acesta r5spundea atacurilor angure;ti acute la adresa Meraoriului.

www.dacoromanica.ro

63

Drept urmare, propaganda romaneasca dug, de Liga


tarald", fie prin brosuri, fie prin coloanele marilor ziare
din Occident, in loc sa infrneze insa pe guvernantii unguri
in . apucaturile lor i sa-i faca mai hlanzi si mai concilianti,
din contra le-a sporit elanul persecutiilor si al samavolnieiilor,

ceeace a impus fruntasilor partidului national roman sa


imbratieze ideia ernisa de Tribuna qi aft redacteze un Memorand cuprinzand toate pl'angerile i suferintele Romanilor

supusi ai Statului ungar, pe care apoi sa-I inmaneze imparatului Franz Josef. 0 numeroasa i impozanta delegatiune

romaneasea pleaca, in acest seop, In vara anului 1892, la


V:ena, ea sa remita monarchului Memorandul cu doleantele
Romanilor.

Memorandul, o lucrare de valoare istorica, dupa ce


enumara toate nedreptatile i persecutiile Indreptate de Unguri

in contra Romanilor, spune:


Snntem chibzniti, Maiestate, suntem inbitori de ordine,
leali i indelung rgbdtori, dar suntem oameni 0 nu se poate

sea' riimdnem, neatin0, cand in fiecare zi suntem provocaci,


insultati Ares' de .sfialei, loviti in interesele noastre culturale fi
in cede economice, avaenin;ati in existenfa noastra: national&

...

Astgzi, dnpg ce popoarele (din Ungaria) an Lost invrgjbite prin o politicg nesecotita i indgrgtnicii, numai dela
fireasca mijlocire a Maiestgtei Voastre se mai poate astepta
o schimbare salutarg in via/a noastrei comune6".

Niciodata nu s'au spas vorbe mai pline de demnitate


4i mai eonstiente in fata Tronului din Viena de cum s'au
spus in acest Memorand.
Delegatiunea a fost prirnita eu multit sirnvatie de po:
pulatia vieneia si in special de partidul crestin-social, in

fruntea caruia se gasea popularul barbat politic dr. Carl


Lueger, ajuns flu mult dupa aceasta primarul resedintei imparateti. Nu tot astfel a fost ea primita de Capul Statului.
Rezultatul acestui pelerinagiu al Rornanilor la Viena
a fost cea mai cruda desiluzie pentru toate acele sufiete ro-

manesti, cari mai pastrau vre-o speranta ea imparatul 1


va face dreptate. Imparatul Franz Iosif a refuzat pur si
simplu sit primeasca In audienta delegatiunea, care avea inwww.dacoromanica.ro

64

slrcinarea sli inmneze Memorandul, trimitaudu-i-se vorbl


el tot ce are de remis sl predea Intaiu guvernului unguresc,
de cltre care, la randul slu, se va expedia apoi cancelariei

de cabinet a implratului.
Profund mahniti de afrontul i tratamentul suveranuhri

lor, bietii Romani s'au intors indurerati pe la clminurile


lor, nestiind ce sa. mai spun a. poporului care ii intreba el
ee treaba, au fleut la implratul. Poporul roman, atat de
bun qi de increz6tor In dreptatea imprriteascI, a fost curand

lImurit in aceasta, privintl. Inteadeva,r, intorsi acasl, toti


membrii comitetului partidului national s'au pomenit intr'a
bun g. zi dati in judeeata, pentru Ina1t &Mare, comisl prin
faptul ducerii Memorandului la Viena, la imparatul Austriei
qi nu la regele Ungariei dela Budapesta, iar Curtea cu jurati
din Cluj, prezidata de baronul Szentkereszty, dupl un sIbatec reehizitor rostit de proeurorul general dr. Jeszenszky,

a adus la 25 Main 1894 o sentintl tondamnatoare, trirnitand pe toti cei 14 membrii ai comitetului national, in frunte
err presedintele slu dr. Ion Ratiu. la inchisoare de Stat,

variand pentru fiecare intre un an si doui ani, in total 31

de ani temnip!

Procedarea aeeasta barbara a guvernului unguresc a


starnit, cum era natural, o vie indignare i printre Romanii
din tara. Insusi guvernul bltranului Lascar Catargiu era
foarte afectat i ingrijorat de nedreptItile i infamiile ce comiteam guvernantii unguri fatl de Romanii de dincolo, dar era

cu mainele legate, cici stia ea, mice act nesocotit putea sa"
aib urmaxi grave, clacl nu pentru existenta Orli, de sigur
insit pentru demnitatea ei. De aceea el se tinea intr'o rezervl
prudentl, care, cu toate acestea, nu excludea sa. arate sirnpatie si interes victimelor furiei maghiare, ca i miscarei
nationale In general.
Politica de maghiarizare fortatil, adoptatl de guvernul
ungurese fata, de Romanii din Ungaria, a Indemnat In cele
din urml si pe partidul liberal sl iasl in scenl i sl protesteze, prin glasul sefului am, In contra acestui sistem politic
de siluire nationall, cerand chiar in 1893 cabinetului
conservator al lui Lascar Catargiu, printr'un diseurs rostit
la Senat, ea sl Intervina, la Budapesta i s facl pe samsant4,
www.dacoromanica.ro

65

cinstit In sensul de a se pune odata capat politicei de


prigonire incontra Romanilor.

Inteun alt discurs rostit intr'o intrunire publica la 25


Septembrie 1894, seful partidului liberal, Dimitrie A Sturdza,
declara :

Vedem i pipim azi cot pericolul de maghiarizare de


dincolo de Carpati a adus intreg neamul ronacinesc in area
cumpeinii. Ne temem de pericolul, care poate set' ne ajunga'
pe nbi, ccind planurile maghiare vor iesi la cap&
Noi, Romcinii din regatul nostru,avent simtimeintul ea,
atunci ceind va suna clopotul de moarte pentru cele 3 milioane

de Romani din Ungaria, a sunat i pentru noi clopotul


de moarte. Acelav simtimeint il au i Romeinii din Ungaria.
cei desfiintarea regatului roman este si desflintarea lor".

Atitudinea energica a partidului liberal in ches' ia


nationala a indispus insa ra'u de tot pe guvernantii din
Budapesta, cari au hotarit sa se razbune pe Dimitrie A.
Sturdza, seful acestui partid.
Inteadevar, in toamna anului 1895, partidul liberal
venind la putere, primul ministru Dim. A. Sturdza a aVut
dureroasa surpriza s primeasca' din partea eontelui Welsersheimb, ministrul austro-ungar la Bucuresti, textul unor
precise si umilitoare scuze, prin care, in mod public, seful

guvernului roman trebuia sa-si renege toata actiunea dug


de el pe tema c&stiei nationale, fie in Parlament, fie in
intruniri publice in numele partidului liberal, care pornise o
puternica si vie campanie in contra partidului conservator.
Si primul ministru al Romaniei a. fost fortat sa se supuna
injonctiunilor diplomatului austro-ungar. Inteo intrunire
publica convocata la Iasi, cateva zile numai dura formarea
noului guvern (13 Octombrie 1895), Dim. A. Sturdza s'a
executat, facand mea culpa, in paguba aspiratiunilor until
neam intreg, care totusi se indarzea i intarea in lupta.
Iata textul exact ai declaratiilor lui D. A. Sturdza:
In special, in chestiunea national g. situatiunea noastrg
este clara i netedL Avon s ne ablinem cu tofii dela mice

act de agitatie in afacerile interioare ale statelor vecine si


in special ale monarchiei austro-nngare.
15985.

I. R. Abrudeanu: Romania p: rilzboinl mondial.

www.dacoromanica.ro

.66
,Am fost acuzati de iredentism, adicg de a impinge in
Regatul ungar la nesupunere la legi si la desordine. 4.ceasta
nu a fost In gandul nostru. Nici o date; nu am apartinnt unei
asemenea directiuni politice, fiindcg retorziunea ar fi pntut
fi pentru noi foarte periculoasg, si pentru di in deosebi
monarchia austro-ungard, astfel cum e constituitd, este o necesitate de prima ordinePentru echilibrul european ea i pentru
siguranfa Regatului nostru. In aceastg privintg nu pot exista
cugetgri deosebite i nici nu au existat. Iredentismul rometnesc
este o absurditate si roma' nul totdeauna s'a jerit de a fi
absurd in conducerea, intereselor sale. Mei o mints sandtoasa
in Ronuinia nu se gandeste la iredentism sau dacoromdnisyn.
Avem destnl de lucrat In propria noastrg arL
S'a mai rilspundit incg o vorbg : c ne amestecdm in
ajacerile interioare ale Regatului ungar. .Nici aceasta nu este
exact.

O dorintg insg ne cuprinde pe toti: ea neintelegerile


ft vrajba dintre Romani si Maghiari se", inceteze i ea o
armonie frgteasert se," domneaseg !Titre ei, cdci interese reciproce

cer ca Regatul Romebniei s intretie cu. Regatul vecin relatiunile cele mai amicale. Asupra situatiunei de astdzi planeazd

tin mare act de spontaneg voint'a a impkatului rege Francisc


Iosif, in act care esth totdeodath" un semn bun pentru viitor.
noi, In regatul Romaniei, ne bucurgm de acest act, precum

ne bucurgm de orice act, care aseazg pe baie temeinice


relatiunile noastre cu Austro-Ungaria, linistind la noi.spiritele
ei intgrind dincolo armonia, cki sihx4ele noastre trebuie sa
tindg a mentine intre amandoug statele relatiunile cele mai

amicale.

Acestea sunt ideile, cari ne-au condus in totdeauna


ei cari ne vor conduce si de azi inainte in politica noastrg

en alte state".

Ca culme a ironiei soartei, Dim. A. 8turdza a pronuntat


seuzele dictate dela Viena i Budapesta in aceiasi sall de
intrunire publica din Iasi, In care altadatg, cu Ca:0m ani mai
inainte (1882), sub guvernuf lui Ion BrItianu (1877-1888),
fruntasul ,liberal Petrache GrAdisteanu rostise la banchetul,
care a avut lee cu ocazia desvglirei statuei lui .tefan. cel
Mare

banchet la care era prezent si regele Carol


www.dacoromanica.ro

sen-

67

zationalul toast cu. pietrele scumpe, cari lipseau din Coroana


lvii ;5tefan cel Mare" .
lath pasagiul istoric din toastul inimosului nationalist

P. Gradisteanu:
TJrez MaieRtsatei Tale sA realizezi visul tutulor Romanilor i sa" pui pe Coroana de fer, ftinrit5, din tunurile luate

dela vrtismasi la Plevna, pietrele scnmpe cari lipsesc din


Coroana lui tefan cel Mare."
Se tie c aeest toast a &cut atunci mare zarva la
Viena ei Budapesta, de unde s'au cerut guvernului Bra-

tianu explicatiuni qi scuze formale. Aeest toast celebru a


dat prilej eontelui Andrssy, cancelarul austro-ungar, sit
ameninte Romania cu invazia trupelor austro-ungare, daca
nu se corecteaza si nu primeste, ea dovad c renunta la
(nice gaud de cucerire teritoria1, s intre In Tripla alianta.
Este de notat c scuzele n'au fost &cute de orator, care
n'a voit In ruptul capului sit retracteze nimic, ci de ministrul

de externe din eabinetul Bratianu, anume de Dimitrie A.


Sturdza, acelasi D. A. Sturdza, care, In toamna anului 1895,
venea la Iasi ca s repete scuzele dictate dela Viena si
Budapesta ca pedeapsa, pentru actiunea sa politica, din
opozitie.

Cu toate scuzele dela Iasi, Romania tragea din greu


la earul Puterilor centrale i ajunsese chiar sa fie socotita
ca un element de forta si de netagaduita, valoare in sanul
Triplei anal*.
Ca dovada despre aceasta,, guvernul Dim. A. Sturdza
av u cinstea in 1896 de a primi In capitala regatului si la
Sinaia pe batranul Imparat Franz Iosif al Austro-Ungariei,
care, dupa inaugurarea noului canal al Portilor de fier, la
care asistase i regele Carol I si neferieitul rege al Serbiei
Alexandru, tinuse sa viziteze pe amicul i aliatul sau, suveranul .Romaniei.
Impratul Franz Iosif, desi de aproape jumittate de veae

lasase pe credinciosii s.i supusi romani prada celui mai


feroee sovinism unguresc, totusi a fost primit pe pamantul
romanese cu mare, alaiu i chiar cu oarecare simpatie
respectuoasa. Mai credeau unii Romani naivi Inteo oarecare
www.dacoromanica.ro

68

indreptare in soarta fratilor nostri de dincolo; se eredea

ea, relators la Schbnbrunn, Franz Iosif va cauta A, mai


potoleascl zelul de prigonire al Ungurilor In contra fidelilor

sai Romani din Ardeal, cari In 1848 kii-au varsat din


belsug sangele pentru apararea dinastiei de Habsburg, pe
care vola s'o detroneze Kossuth Lajos, proclamand independenta Ungariei. Dar toate aceste sacrificii i sperantk
romanesti le-a uital repede Franz Iosif, caci opresiunea

si ingenunchiarea Romanilor de dincolo au rthnas tot in


picioare.

Totusi onoarea ce ne facuse prin vizita sa monarchul


austro-ungar a trebuit sa mguleasca sufletele prea siniitoare ale conducatorilor statului roman si in consecinti
s'a hotgrat peste eatva timp, ea chestie de curtoazie si de
protocol, ea regele Carol I, insotit de primul san ministru
Dim. A. Sturdza, care era si ministru de externe, s Intoareg vizita, batranului irnpgrat la Budapesta, orasul blestemat, care in vecii vecilor nu va putea semnifica pentru
Romani decat nedreptate, injosire i durere.
Aceasta vizit, atat de mult asteptatg de Unguri, a
avut loc In vara anului 1897. Guvernantii unguri au tinut
ea si cu acest prilej sa se razbune i s ne injoseasca pentru
toata miscarea nationala din Ora si dela ei de acasa. 0
mare rusine nationala am suferit atunei noi, toti Romanii,
la Budapesta. Ea consista, in palma ce ni s'a aplicat prin
punerea pe pieptul calaului Jeszenszky, faimosul procuror
general din procesul Memorandului, a insemnelor de mare
ofiter al ordinului Coroana Romaniei!
Ministrul de externe al Romaniei, care a trebuit sg
'contrasemneze, langa iscalitura regala, decretul deeoratiei
lui Jeszenszky, prin care se batjocorea demnitatea unui
neam intreg, a fost tot Dim. A. Sturdza.
Lupta nationalg ia ,de aci inainte un caracter tot mai
aprins si mai violent atat in Parlament, cat si prin Intruniri
publiee, si ea ajunge la paroxism la 1898 si 1899; chid pe
tema rental scoalelor romane din Brasov, a carei plata
fusese refuzata de guvernul Sturdza, acesta fu nevoit
sg se .retraga i s cedeze puterea unui guvern conservator.

Noului guvern, prezidat de George Gr. Cantacuzino,


www.dacoromanica.ro

69

proclamat sef al partidului conservator dupa moartea neasteptath, a batranului Lasear Catargiu I), i-a revenit greaua
$areina,

de a regula cu guvernul ungurese dificila

ches-

tiune a rentei scoalelor din Brasov. Consider ea o datorie


pioasa de a semnala ca, in tot cursul acestei palpitante
ehestiuni, Mitropolitul ortodox din Sibiu, Miron Romanul, a pa-

etrat cea mai demna si mai romaneasca atitudine papa: in


ceasul mortei sale, intamplata in luna Oetombrie 1899. Drept
recunostinta, guvernul conservator d'atunci a dispus sa' fie

reprezentat la inmormantarea regretatului prelat prin pereoana fostului Mitropolit Primat Ghenadie.
Momente foarte grele an avut Insa de suportat cei
can Ii luasera misiunea s reguleze i aplaneze aceasta
afacere, caci aveam de a face cu un dusman, ea guvernul
unguresc, care nu voia s inteleaga lucruri simple si evidente. Totusi, dupa tratative laborioase si abile, guvernul
maghiar al lui Koloman Szll a sfarsit prin a accepta propunerea guvernului roman, care era de a depune un titlu
perpetuu (pe 99 ani) de renta, romana de Stat Ia o band,
din Budapesta, de unde Mitropolia din Sibiu s. poat ridica
eupoanele pe seama scoalelor din Brasov.
Solutiunea aceasta fericita a fost gasita intr'o consfa-Wire seereta, cafe a avut loc Intr'o noapte din iarna anului 1900, la Zernesti, in Transilvania, in casa doetorului
Linen Metianu, fiul octogenarului Mitropolit din Sibiu Ion
Metianu, fost episcop la Arad si ales atunci de curand Mitropolit i archi-episcop al Romanilor ortodoxi din Transilvania i Ungaria. Consfatuirea a avut loe numai intre regretatul Mitropolit Metianu si Take lonescu, sosit intead ins

en trenul de 11 noaptea. Dupa o discutiune de 2 ore intre


aeesti doui fruntasi ai neamului, s'a ajuns la nemerita solutiune de mai sus, pe care .guvernul maghiar a aprobat-o
In cele din urmil. numai dupa staruitoare insistente din
partea Mitropolitului Metianu.
In Febrnarie 1901, Dim. A. Sturdza revine din non la
') Lascar Catargiu a incetat falba din viatl, cu cateva minute inainte de
i-se inmana scrisoarea regelui Carol, prin care era chemat la Palat, spre a fi
InAreinat en formarea nonlui minister 'conservator.

-a

www.dacoromanica.ro

70

guvern 1), ce e drept, de astadata mai prudent ea inainte,


deoarece acum nu se mai oeupa de politica nationala, ei
Ii Indreapta toatit activitatea pentru consolidarea finantelor
Orli, sdruncinate de reaua recoltit ce bantuise ogoarele Bomniei timp de doui ani de zEe consecutiv.
Politica de eeonomii, preconizata si realizata atunci
de partidul .qi guvernul liberal, a dat rezultate fericite, restabilind echilibrul financiar i salvand astfel finantele tarii.
In Deeembrie 1905, liberahi se retrag dela putere ui
transmit guvernul partidului conservator, in cap cu George
Gr. Cantacuzino.

Implininda-se 40 de ani dela urcarea regelui Carel I


tronul RomAniei, guvernul Cantacuzino preparit eu
succes organizarea unei expozitiuni nationale, care se des-

.pe

chide In vara anului 1906, in parcul Carol dela Filaret..


Fara Indoialit, expozitia din Bueuresti a fost cel mai
prielnic prilej de redesteptare nationala si de inaltare a sufletelor romatiesti. Mile de Romani din Transilvania i Un-

garia. cari au alergat cu sete, ca manati de o chemare divina, sa viziteze expozitia dela Bucuresti, au putut sit admire
in carne i oase brava armata romana, frumusetea i bogatia
solului romnesc i sit stoarea lacrimi de bucurie din ochii
regelui Carol si ai reginei Elisabeta pe incntatoarea pajiste

din fata Castelului Pe les dela Sinaia, lacrimi smulse prin


cantecele melodioase i pline de o jale adanca, intonate de
corurile ardelenesti i banatene. Desigur toate aceste mii de
pelerini, supusi ai Statului ungar, Intorsi odata la vetrele
lor, s'au simtit mult mai narindri si mai romani dupa Win
suileteasca ee au luat-o pe tot Intinsul plaiurilor i muntilor
romitnesti, decat In clipa infrigurata a plecarei lor de acasa.
Sanatos i sublim mijloc de propaganda nationalA,
expozitia dela Bucuresti din 1.906 a &cut ea multe inimi,
chiar din eele impietrite, sit tresara de emotie i bucurie,
Intrevazand ca in vis aurora unor vremuri eroice, si multe
ui puternice nadejdi de desrobire i viata - nationala inde1) DupX guvernul sXu dela 1901, Dim. A. Sturdza a mai format i un al
treilea guvern liberal, in Martie 1907, in urma'revoltelor tragneiti. Dupg, aproage
2 ani de gu.vernare, Dim. A. Sturdza, lovit de o boa15, mintalli, a demisionat ti

s'a retras in viata privat.i. El a ineetat din viat4 la 1914,

www.dacoromanica.ro

71

pendenta pentru toata suflarea romneasca s'au faurit atunci


In capitala regatulni roman.

Pleat numai c totnl s'a oprit apoi aici. Neputnd


nrineni banui_ viteza cu care se apropia ziva cea mare, nu
s'a hicrat, cum ar fi putut A, se lucreze, In vederea ceasului
eand va suna goarna pe ambele versante ale Carpatilor.
Nimic nu s'a pregatit pentru aceasta mare si istorica clipg.
Totul s'a rnarginit la o otelire sufieteasca, Intamplatoare,

fara a putea MA, sa se aiba in vedere o data mai mult


sau mai putin certa, cfind ar fi trebuit s se procluel desfiintarea granitei nenaturale a Carpatilor, sa se impreune
toate bratele si inimile romanesti intr'o sfortare comuna si
groaznica, care sa dea in mod fulgerator lovitnra de moarte
putregaiulni austro-nngar.
Evident, nu voiu fi nedrept si nu voiu invinui pe

nimeni, caci evenimentele sunt totdeauna mai taxi deck


vointa i intelepciunea oamenilor. Fapt constant este ea

chiar fr aceasta, prevedere, greu de fixat la 1906, expo-

zitia dela Bucuresti a fost cea dintaiu propaganda eficace


si

folositoare facuta de Statul roman pentru intarirea

cons!iintei nationale de pretutindeni.

Gratie atestei constiinte nationale, a venit in Ora, in


toamna anului 1909, regretatul nostru inventator si aviator
Aurel Vlaieul), spre a-gi infaptui pe pamant romnesc

masina sa de sburat, cu care apoi in vara anului 1911


storcea admiratia Bucurestenilor prin sborurile sale indraznete, iar in campania din Bulgaria, din Iulie 1913, trecand
Dumarea, a facut mai multe /recunoasteri utile.

Mistuit de dorinta de a trece in sbor (Jarpatii, ca un


'simbol al unitatei noastre nationale si ca o prevestire profetica a evenimentelor ce aveau sa Ting, Aurel Vlaicu,
pela sfarsitul lui August 1913, incaleca pasarea sa maiastra cu gandul sublim de a merge direct la Orastie.
oras in Transilvania si nu departe de satul gam natal
Bintanti, unde se tinea adunarea generala anuala a socie1) Ylaicu, Inainte de a veni la Bucurefiti, fusese Invitat de Unguri fs6
meareb Ia Dudapesta, spre" mai construi aeroplanul sub auspiciile i en concursill
gavernului maghiar. Con0iinta nationalg insg 'i-a argtat calea Ducuretilor. Do
aceea toatii presa ungureaseg, en
buourie.

prilejnl mortei sale nenorocite, jubila de

www.dacoromanica.ro

72

tatii culturale romnesti Astra. lin accident nenorqcit la


una din aripile aparatului Ii curm Ins drumul toemai
in momentul cand voia sl se avante spre culrnile Carpatilor,

nefericitul Vlaicu cade la pamant si ii pierde viata, ca


un erou, in marginea satului Branesti, din judetul Prabova.
Moartea tragic i prematura a regretatului Aurel Vlaieu a
starnit un doliu profund printre toti Romanii i osamintelor lai, cari au fost inmormintate la cimitirul militar
din Bucuresti, li-s'a fleut einstea unor funeralii nationale.
Fapt istoric netagaduit este el razboiul balcanie din
1912/1913, care, din eauza llcomiei bulgaresti, a fortat
Romania sa intre in actiune pentru restabilirea echilibrului
in Balcani, a contribuit mai mult decat oriee propaganda
la augmentarea si cimentarea constiintei nationale.
Vecinii nostri Bulgari, veeinic grei la cap, nu adrniteau
ea Romania avea si ea datoria sa-si spima euvantul san

atunci cand era vorba de fixarea nouei harti a Peninsulei


balcaniee, jar cand conferinta ambasadorilor din Petersburg

le-a impus s

eedeze Romaniei orasul Silistra cu o raza


irnprejmuitoare de 3 kilometri, ei s'au pus pe terenul unor
dificultati i ridieole i stupide. Asa, de exemplu, Bulgarii
pretindeau, intre altele, ea masuratoarea razei irnprejmuitoare

de 3 kilometri sa ineeapa din piata, iar nu dela periferia


orasului. Natural a fost ea, In asemenea conditiuni, delegatii
romani, insareinati cu aranjarea si delimitarea ehestiei Silistrei, sa se intoarca la Bucuresti, desiluzionati complect
de mentalitatea i inteligenta bulgareasca.
Lleomia exagerata a Bulgarilor fat/ de aliatii bor Sarbi

si Greci, ca i atitudinea rluvoitoare manifestata de guvernul bulgar, prezidat de d-rul Daneff, in chestia Silistrei, a,
impus guvernului Maiorescu-Take Ioneseir mobilizarea armatei romane, in primele zile ale lunei Iulie 1913, si treeerea

In Bulgaria. CAM armata romana a ajuns la 20 kilometri de Sofia, Bulgarii Ii venisera in fire, ehemati la
ei

sentimentul reaIitii. D-rul Daneff a fost inlaturat dela guvern, eedand locul d-rului Radoslavoff. Acesta, sub presiunea armelor romanesti, a putut repede Infrange cerbicia
bulgara i declarandu-se gata la concesiuni nu numai fa
de Romani, ci i fata de Greci i Sarbi, aliatii de !Ana In
ajun ai Bulgarilor, s'a ajuns la tratatul de pace din Bucuresti
www.dacoromanica.ro

73

1C1 August 1913), dupa urma caruia Romania s'a ales cu Ca-

drilaterul (judetele Silistrei si Caliacrei) i cu o cretere insemnata a preStigiului ei, ceea-ce a produs un enorm resunet
in toata suflarea roma,neasca.
In cele scrise pan'aci, am cautat s fac un rezumat
exact al etapelor mai pHncipale din miE,3carea noastra, nationala

din ultimele decenii, trecand toate evenimentele insernnate

prin judecata mintei si simtirea sufletului meu.


Se poate prea. usor ca Iii multe din aprecierile mele
sa se gaseasca, exagerari, dar de un singur lucru stint
a bsolut sigur i anume ca nimeni nu poate sustine en buna

credinta, cum ca razboiul european din 1914 ne-a gasit


preparati, asa precum ar fi trebuit, atat din punct de
vedere sufletesc, cat si politic si militar. Nu, n'am fost
pregatiti si nici nu puteam H, pentru motivtil foarte simplu
ea nimeni dintre barbatii politiei ai Romaniei n'a fficut
acea politica mare si de largi orizonturi, in care realizarea
ideal ului nostru national incorporarea. Transilvaniei i a
-celorlalte provincii ronaneqti, la patria muma sa figureze

in primul plan al preocuparilor lor de tot ceasul si de tot


minutul. Abia dupa 1914 noi am afirmat aceasta politica.
Toti conducatorii statului roman n'au intrevazut si
la dreptul vorbind nici nu prea aveau cum sa intrevaza
014 In vara anului 1914 eataclismul ce se apropia
ni care a fost menit s del, o noua,' asezare lumei intregi.
Si apoi nu trebue sa se uite c pe trona Romaniei era
Carol I de Hohenzollern, german din cap Oa, in pieioare,
pionul cel mai puternic al politicei germane din oriental
apropiat i partizanul cel mai convins al alipirei Romaniei
rle Tripla alianta, constelatiume politic menita in eapul fduritorilor ei sa, apere toate interesele posibile nemteti si
numai in teresele nationale si politice ale Rounguresti
maniei nu.
Daca constatam i criticam politica din trecut a
Itomaniei oficiale, nu trebue Insa sa condamnam tot acest
trecut, eaci pe 1ng pastrarea neatinsa a micei Romanii,
mereu Infloritoare, el are la activul sax si fapte marete, inaintea

carora trebue sit ne descoperim cu evlavie, ea Unirea Prin-cipatAor, razboiul din 1877/78 si proclamarea Regatului, care

toate la un loe ne-au ridicat In stima lumei, ne-au inaltat


www.dacoromanica.ro

74

moralul i ne-au dat aeea pleiadg de barbati politici prevgzgtori i Intelepti, cari la 1916, desi incomplect pregatiti, au

stiut sit ggseasca singurul drum sigur fi mantuitor, care

ne conducg la infgptuirea unitgtei nationale a tuturor


Romanilor, formand statul mare, puterhic si bogat de azi
al Romaniei mari.
Este adevgrat, s'au eomis greseli i ehiar excese de
zel pentru a stavili agitatiile pe tema ehestiei nationale.
Nu trebue sit uitgm Insg eg atitudinea aceasta a guvernelor
romanesti a fost dictatg In primul rand de grija de a seuti
tara de umilinte, de a o pgstra intactg si a o eonsolida In
sit

vederea unui viitor mai bun. Ciici intreb : gra mica Romanie

dela 1914 s'ar fi putut oare inflptui Romania-Mare dela


1919? Desigur eit nu.
In aceastg privintg istoria impartiall a consfintit deja
marile merite castigate de politica cuminte i patriotieg a lui

Ion C. Brittianu (tatgl), fguritorul Romaniei moderne, care


a fIcut rgzboiul glorios din 1878, In urma egruia ne-am
ales cu independenta i cu proclamarea regatului.
Ei bine, gratie tgriei i prestigiului acestui regat, am
putut noi izbandi realizarea celui mai sfant si mai mandru
vis : Romania-Mare. Aceastg, minune nu este, cum spun
scepticii, opera intamplitrei, ci rezultatul biruintei virtutilor
darurilor, en cari din fire e inzestrat poporul roman, care,
avand noroeul ea In eele mai grave clipe ale existentei sale,
sg, fie eondus de un alt bgrbat intelept si patriot, anume de
Ion I. C. Bratianu (fiul), a putut sg-si Indeplineasca, inalta
menire, pentru care el a fost ursit, Intre popoarele vredniee
de acest nume.
latg cum numele Bratiana este strans legat si pe veeie
de paginile eele mai glorioase din istoria neamului romanese. Istoria nu va uita eit dael bittranul BrItianu, pentru

interese superioare de stat, a virlt Romania la 1883 in


Tripla aliantl, fiul sgu loan L C. BrItianu, in interesul
suprem al intregirei neamului, a rupt-o la 1914 cu aceastg,
politiel, devenitg, mum nefireaseg, i cit si unui i altul au
condus tara la glorie i mgrire, ea nici un alt bgrbat politic.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII

Convulziuni politice in timpul neutralittei Rominiei


DeslIntuirea razboinlui european, la Inceputul lunei
August 1914, a Osit in Romania urm5,toarea situatie poIllicit: de o parte regele Carol I eu vre-o 3 barbati politici,par-

tiiani ai Germaniei si Austro-Ungariei, pledand pentru intrarea imecliath, a Romaniei In r6zboiu alAturi de aceste Puteri,

provocatoare ale carnajului mondial, iar de alt6 parte guvernul Ion I. C. Bratianu en marea majoritate a oamenilor politici
din tarl, adversari hotgrati ai politieei de mai sus, imbrAtisand
en totii ideia expectativei armate, adica a neutralitatii, pang
in momentul in care evenimentele de pe fronturi vor indica

Romaniei eeasul prielnic de a intra in rlzboiu allturi de


Franta si Anglia, cari ne prezentau mai multe garantii pentru
realizarea idealului nostru national 1).
-

In consiliul de Coroan, tinnt Ia Sinaia in ziva de 3


August stil nou 1914, aceastl ultimg idee a triumfat spre
cea mai mare mahnire a bItranului rege Carol. Inteadevar,
noua i sanUoasa directinne (lath. viitoarei politice a Romaniei

a indurerat adne pe Suveran, care din acel minut devenise


taciturn si nervos.
Insttsi regina Elisabeta ii pierduse calmul situ obicinuit,
strecurand pe ici-colo politicianilor, cari frecuentau Palatul,
euvinte de nemultumire pentru hot6rarea luat6 in consilini
1) Tezi volumul: Pacostece ruseasea, de I. Rusu Abrudeanu, capitolul IV,
relativ Ia neutralitatea Itornaniei si intrarea ei in rlzboin.

www.dacoromanica.ro

76

de Coroanl, spunnd cg, aceasta constitue cel mai viu semn

de nerecunostintl fat/ de augustul ei sot, rlmas adane desi


luzionat si intristat. Este indubitabil cg, aceastg, infrangere

a vointei regelui a avut repercusiuni rele asupra sgaltatii


sale zdruncinatg, de altfel in urrna unei boli interne de caresuferea de mai multi ani si in noailtea de 28 Septembre
1914 bItranul rege Carol I, atilt de respectat pan aci de
toat/ tara, si-a dat obsteseul sfArsit, dui)/ o lung/ si feric:t/
domnie de 48 de ani.
Moartea prirnului rege al Rom/niei a sal:nit in sufietele
romAnesti o durere sincer i neprefAcutg,, c/ci, in afar/ de
germanofilismul san cuno,scut i foarte explicabil, el fusese
un rege intelept, viteaz si bun, impunand tuturor barbatilor
politici din tar/ printeo viatg, familiar/ eurat i mister/
gi tinand vecinic sus si neatins prestigiul Coroanei. La
Berlin si Viena, moartea neasteptat/ a regelui Carol a produs
ins/ o adevaxat/ consternare si descurajare. Se stia acolo
ce prieten sineer i nepretuit pierdeau Puterile centrale prin

disparitia prematurl a celui care a fost regele Carol I al


Romniei.

Cu putin inainte de moartea regelui, inaintarea vertiginoas1 a G-ermanilor in Belgia, a cArei neutralitate fusese
inc/lcatI chiar a doua zi dupl declaratia de rgzboiu a
Germaniei, provocase in tar/ multe nedumeriri si mari
temeri c generoasa Frantg, va fi strivitg de puhoiul nemtesc,
al clrui obiectiv principal era Parisul.
Sub presiunea acestei atmosfere de nesigurant.g, vajnicul

partizan at neutralitItii, Alex. Marghiloman, la cg,teva zile


dupg, consiliul de Coroan/, cuprins de deseurajare, declara
urm/toarele senatorului de Dolj C. Argetoianu, a:ctual ministru de interne, mute() conversatiune care a avut loc in
autornobil, in drumul dela Sinaia spre Bucuresti :
,,Noi, Romcinii, trebue sa fini neutri, dar nu trebue

sa neglijam a lucra spre a prepara opinia publica pentru


o eventuald intrare in razboiu alaturi de Germania qi AustroUngaria. Oamenii noftri politici au clatoria sa inveirteascei

lucrurile afet ca, la momentul oportun, adica in ziva in-

trarei in actiune, sa aratam cd razboiul a fast cerut de


opinia publica ci cd este razboiul poporzdui, iar azu relzboiul
regelui. Altfel ant periclita dinastia!"
www.dacoromanica.ro

7.7

Iat o prima marturisire foarte pretioasa, pentru ilustrarea voltelor lui Alex. Marghiloman, la cari s'a dedat indiu pentru motive de meschina politica intern i apoi, cand
a vazut ca-i scapa, terenul de sub picioare In politica interna, pentru a servi interesele nemtesti In contra adversarilor

si politici. Alex. Marghiloman Ii facuse calculul politic


urrnator : I. Bratianu si Take Ioneseu au fost pentru neutralitate. ca si mine. Eu, ea sa pot pune tram, pe putere,
trebue sa schimb camasa i s dem partizanul unei politici
de actiune alaturi de Germania si Austro-Ungaria, mai ales ca
Nemtii inainteaza---si apoi aceasta e i vointa regelui.
Cam pe aceiasi vreme, adica, pe la inceputul lunei Sep-

tembrie 1914, se intampla un alt fapt curios: Desi. Infrant


in consiliul de Coroana, desi mahnit i intristat de acest

esee al sau, regele Carol totusi nu se da invins. El vrea


sa serveasca en mice pret Germania, Ora lui natala, careia
i-a jurat, ea ofiter prusian, credinta papa la moarte, si apoi
pe bunul i batrAnul Esau amic imparatul Franz Iosif. In
consecinta, dominandu-si cu o putere extra-ordinara necazul
ee nutrea incontra politicianilor, can Ii dejucasera planurile, a
inceput 1ri audiente particulare sa-i dascaleasca, sk-i convinga,
sa-i cktige partizani ai punctului sgu de vedere : intvarea

Romciniei in actiune, cot la cot, cu Nemtii i cu Ungurii.


Astfel, intr'o audienta ce a avut-o senatorul C. Argetoianu la Castelul Peles, in prima decada a lunei Septembrie,
regele Carol ii declara :
Nu ascund c'a personal am profunde simpatii pentru
Franta. Asi putea zice c4" o consider ea pe a doua mea patrie. Din pricina tocmai a acestui sentiment, snnt mahnit
prevAd zdrobirea ei. tin singur fapt inb," face insa" gift fiu
linistit: credinta i tiinta ce am cum-c6 G-ermania va menaja
Frauta la incheierca pacei.
Ra'zboiul va fi scurt si se va termina en iictoria matematicA a puterilor centraler
Romnia ar comite o imensa- greseal politic, dacg
n'ar sti s profite i ea de eircumstantele razboiulni european ea sg-si m5rease teritoriul. Dar opera aceasta nu se
c'S",

1) Este de uotat ci iutr'un interview. publicat in Neue Freie Frew, senatorul


Argetoianu a deelarat ea Romania va 'Astra neutralitatea ,usque ad finele.

www.dacoromanica.ro

78

poate realiza decat in cazul cand Romania va intra in rgzboiu de partea Germaniel i Austro-Ungariei. Altfel, ea va
esi la sigur miesoratg.
Iti spun toatea acestea d-tale, fiinde5 stiu c ai mare
influenca asupra lui Nicu Filipeseu. Te rog intervino pelanga"
el sa" ne ajute in aceastg, directie".

Citind ambele aceste doug declaratiuni


cea a lui
Marghiloman cAtre Argetoianu i apoi cea a regelni tot cltre
Argetoianu
nu se pare oare c Intre rege i eful partidului conservator a intervenit o Intelegere secretA, dar lirnpede, Indati dupg consiliul de Coroang? I
Take Ionescu, lAnuind o asemenea intelegere Intre Alex.
Marghiloman si rege, ale arui idei i tendinte le cunostea
in adAncime, a aruncat atunci formula neutralitdtei definitive,
care a avut darul s6, intristeze i s intgrte si mai malt
pe bltrfinul rege Carol.
Intre timp, Nicu Filipescu intrase in ar prin Predeal,
dui)/ ce fusese pe la Berlin, unde a vizitat pe Zimmermann 1)
secretarul general al ministerului de externe, care, ea deosebit

atentie, i-a arltat textul expozeului licut de regele

Carol in consiliul dela Sinaia. Sosirei aeestui inimos bIrbat


politic I-se da decgtre to0 o deosebita.- importantI, qtiut
fliind cilt patriotism, cat a. energie i catl clIdur5, se ascunde
in sufletul slu romanesc.
La sosirea in gara Sinaia, N. Filipescu era mteptat
de un adjutant regal, care l'a invitat s meargq, la Castelul
Peles, precum si de Take Ionescu, care, de0 era certat si nu

mai vorbea cu Filipescu de mai bine de un an de zile, 'i-a


Intins mna pe peronul glrei i astfel cei doui bArbati de
1) Titularul ministernbii de externe, von Javw, lipsea din Berlin. Intiniii
lui N. Filipescu spun cg, la sosirea sa In tax* el era aproape convins cg. Germania va fi victorioasii. Din aceastil canr4 s'a qi declarat partizanul unei poliindrepte pa0i si dup evenitici de expectativil, ritmanand ca Romania
mentele de pe fronturi. Nationalist infocat, deli ravnea din adancrb convinzere
oeuparea Ardealului, totu1i in cazul c soarta armelor va fi favorabilit Buterilor
centrale, N. Filipescu admitea ca Romania s porneasc6, algturi de acestea, qi
impotriva Rusiei pentru a readuce la patria-munaX Intreg tinutul Basarabiei. Numai

dupg crtderea Lembergului i dupit victoria dela Marna, regretatul N. Filipescu


s'a intfbrit in convingerea c sabia Romaniei nu poate fi trasX deck Incontra
Austro-TJngariei 1i deci alkuri de Franta, Anglia i Rusia.

www.dacoromanica.ro

79

stat s'au impkcat frk nici o a1t explicatie; Imprejurarile


neasemknktor de grele, prin cari trecea tara, racuserk de
prisos mice vorbe dulci i inlAturaserk ca prin farmec toate
rneschinkriile de politick inter* cari separaserk In trecut
pe acesti doui fruntasi ai neamului, cari se complectau
intr'un chip asa de admirabil. Din acea zi N. Filipeseu si
Take Ionescu au format un trup i un suflet i asa au rkmas
Silk in ultimul moment al vietei celui dintaiu, dispkrut
dintre noi la 30 Septembrie 1916, in cele mai teribile dureri
sufletesti, pe cari. le-a putut simti o inimk, romaneascri. In
ziva in care acest mare roman Ii da sufla' rea din urinA.,
trupele germano-austriace fortau s treack, la Predeal, masivul Carpatilor, granitk vitreg i nenaturalk, pe care sufletul lui N. Filipeseu o desfiintase de mult cu convingerea
si hothrirea' omului, de actiune.
Dela gark, N. Filipescu si Take Ioneseu s'au dus direct

la villa Blaremberg, unde, intre 4 ochi, au avut o lungk


si emotionanth convorbire, in care s'au pus bazele actiunei
Mr viitoare pentru triumful adevkratei politici a neamului
romanesc. Dela primele cuvinte schimbate, cea mai intimk
si mai curath Intelegere se stabili Intre acesti doui fruntasi
politici, cari in mod indirect sprijineau actiunea guvernului
Brktianu pentru ultima hotheire.ce trebuia luatk Ia timp.

In primul rand ei au clzut de aeord sk lupte pentru


mentinerea mai departe a neutralitatii si sa, se opunk prin
toate mijloacele la esirea din neutralitate ahlturi de AustroUngaria si Germania.
Doug fapte de o extrema insemnktate pentru mersul

rkzboiului european, petrecute aproape in aceeasi zi 6


descretese i insenineaz1 fruntile multor
bkrbati de stat romani: bktklia dela Marna, despre care se
poate spune cu drept cuvant ck a salvat omenirea de primejdia tiraniei germane, si etiderea Lembergului, capitala
Galitiei, dupg lupte eroice, in cari s'a topit floarea armatei
austro-ungare. Acest fapt militar, urmat de o debandadk
fkrk, pereche in armata mozaicului imperiu austro-ungar, a
starnit la Viena i Budapesta un adevkrat dezastru sufletesc.
Nicu Filipescu era de Were atunci ca imediat armata
romank sk fie mobilizath i s intre in actiune in contra
putregaiului austro-ungar, care trkgea s moark. Sub int-

Septembre 1914

www.dacoromanica.ro

80

presiunea dezastrului dela Lemberg, acest itnpetuos i entuziast blrbat politic publica o declaratie in ziarul Adevarul,
prin care spune c procesul destAmgrei Austro-Lingariei
find pus, Romania trebue s intervinh'-0 ii anun0 sosirea
dela Sinaia la Bucuresti.
0 grandioash manifestatie de simpatie se organizeazg
in capitall de cgtre Grigore G. (Jantacuzino si Pascal Ton-

cescu in onoarea omului, care intrupa atunci nadejdea


aspiratiile unui neam intreg. Paech, va'd i acum graba si
mandria cu cari se unease pe treptele automobilului In care
se afla N. Filipescu, in drumul impozantului cortegiu spre
locuinta sa din Str. Scaunelor, pe odiosul trAd6tor de mai
tarziu Grig. G. Cantaeuzino !
Atilt declaratia din Adevarul cat si mAreata manifestatie
de simpatie fIcutA, de cetItenii eapitalei lui N. Filipescu au
Inacrit teribil sufletul omului care incepuse, deja In tain,, A
sprijine interesele nemtesti: e vorba de Alex. Marghiloman.
Dar stiind ca, printr'o simpla miscare, el putea fi Inl Murat

dela sefie, bietul om s'a flert In sine, neindrznind A iasa


pe fatI in contra atitudinei romanesti a lui N. Filipescu.
Marghiloman sustinea, in surdinq, mnsa, prin convorbiri
particulare, c noi nu putem fi interventionisti si ct singura

politicg care convine Romaniei este plstrarea mai departe


a neutralitAtii.
Pe la mijlocul lunei Septembrie 1914, Alex. Marghiloman este nevoit, dupg cererea formala a lui N. Filipeseu,
sa, convoace comitetul consultativ al partidului conservator,
Care se compunea 'numai din fostii minitni. Acest comitet

Intrunindu-se, hotArlste in unanimitate, afara de votul lui


Dim. Nenitescu : 1) A se ceara regeltti formarea unui minister national si 2Iesirea din neutralitAte alturi de Quadrupla Intelegere.
Alex. Marghilornan, incontra parerilor i eonvingerilor
sale, primeste din partea comitetului consultativ IrtAreinarea

A meargl la rege, spre a-i supune aceste doua deziderate


ale partidului conservator si omul intereselor germane se
executit Dar cum? El cere inteadevar audientA regelni,
insa in toe sh-i aduca', Ia eunostinta', adevfiratele hotarki ale
partidulni conservator, ii vorbeF,Ite Suveranului eu totului
tot despre altceva.
www.dacoromanica.ro

81

Fostul Winistru de luerari publice d. Ion C. Graditeanu, afland la Sinaia, chiar din gura lui Marghiloman,
.

fata Hind i d. C. Olanescu, cum a decurs audienta aeestuia

la rege, comunica de urgenta' lui N. Filipescu chipul 16turalnic i perfid en care a erezut de euviinta eful partidului conservator A, indeplineasca mandatul ce primise din
partea comitetului consultativ.

N. Filipescu, furios de aceasta procedare en drept


tuvint banuitoare, cere lui Alex. Marghiloman o a doua
convocare a comitetului consultativ, care deastadata are
loc inteo atmosfera mai incareata, Wand chiar sa se intrevaza sarnburele unor acute disensiuni menite sa, duel
fatal la o ruptura apropiata in partid. Inteadevar, in aceasta,
sedinta' a comitetului consultativ s'au putut constata din
nou oarecare IncIinIri germanofile din partea amicilor eunoscuti ai lui Alex. Marghiloman. Cu toate aeestea, majoritatea comitetului a aprobat o motiune redaetata de catre
fostul ministru de instructie publica d. Mihail C. Vladeseu i),
prin care se accentuiaza c/, date fiind imprejurarile exceptional de grele, partidul conservator crede ea, a sosit momentul

aldituirei unui guvern national, care, rupand cu politica de


neutralitate, s desavarseasca, pregatirea diplomatic/ i militara a tarii in vederea intrarii in actiune in contra AustroUngariei si pentru inAptuirea idealului national.
Motiunea aceasta, in urma dorintei exprese a lui
Alex. Marghiloman, n'a fost data ziarelor spre pubhcare,

pentru a nu jigni megaloprepia efului, care altfel s'ar


putea vedea de public ca, este pus de partidul sau sub
tutela. Cum Ins Viitorul, organul guvernului Bratianu,
publica stirea ca in sus mentionata intrunire a eomitetului
consultativ conservator s'a hotarit sa nu se schimbe nimic
in atitudinea Roznaniei, d. Ion C. Gra'disteanu adreseaza
Viitorului o serisoare, prin care, In esenta, declara, urrnaNu pot A, va dau seam/ despre cele discutate
toarele :
In comitetul consultativ al partidului conservator, aceste
discutii fiind secrete. Cleeace pot afirma insa este ca darea
1) Ion C. Grlditeanu propusese, eel dintgiu, o rnotiune mai drastieg, dar a
renuntat la ea, ea sg poael fi votati i de egtre devotatii lui Marghiloman motiunea
redijatg de M, C. Vlruleseu,
15985.

I. R. Abrudeann : Romeenia si 7.2.boi14l mondial.

www.dacoromanica.ro

82
dv. de seamg e cu totul inexactg, chiar diametral opus&
ad evarulu i," .

Astfel tutela ce se exercita de comitet asupra politicei


Indoelnice a lui Alex. Marghiloman, ea si manoperile acestuia
pentru a falifica vointa i hotgrgrile partidului conservator,.

au fost demaseate viguros In mod public.


Este de remarcat Insg eg motiunea redactatg, de d.
Mihail C. VIldescu i admisg de comitetut consultativ conservator n'a avut soarta sl fie adusg la cunotinta regelui
Carol, deoarece acksta Intre timp a ineetat din viatg. Ea a
fost cititg mai t'arziu urmaului sgu, actualul rege Ferdinand I, dupg urearea sa pe tron, de elt-re insusi Alex.
Marghiloman..

Nu pot sti cum a decurs aceastg audientg a sefului


conservatorilor la noul rege, dar dintr'un singur euvnt, cu
care a caracterizat-o Al. Marghiloman, reiese cit acesta n'a
prea fost multumit de rezultatul ei. Inteadevg,r, vorbind mini
om politic despre aceastg primg audientg a sa la noul su-

veran, Alex. Marghiloman a taxat-o de banala. De ce ?


Fostul ef al partidului conservator n'a voit sit spung, InsA
lucrul se poate uor ghici. Dupg toate aparentele, Alex.
Marghiloman, crezand cg va bate In struna regall dacg
va face exces de germano-filism, s'o fi mirat mult and o fi
auzit din gura noului rege cit Inert, nu e fixat asupra directiunei politice, pe care tfebue s'o urmeze tara i cg In
consecintg mai trebue de asteptat i cumpanit bine toate
lucrurile.
Cam en ee soiu de dispozitii sufietesti s'a ales eful

conservatorilor ii dinteo audientg avutg, earn tot pe atunci,


la gratioasa i inimoasa noastrg reging Maria, se poate
vedea din urmgtoarele cuvinte, pe cari, pretinde Alex. Marghiloman, eg 'i le-ar fi spus noua Suverang :
Ea doresa i voesc sa stiu tot si sa mi-se spuna tot
despre politica Romdniei. Tin sa declar ca barbatului politic roman, care va cauta sd-mi ascunda mie ceva, nu-i
va merge bine!"

Este desigur lesne de Inteles ticu1 unor asemenea


insinuatiuni ireverentioa se.

www.dacoromanica.ro

83

Prin Decembre 1914, Alex. Marghiloman, cdesi legat in

taint cu Busche i Czernin, a fost totusi nevoit s fact an


gest linititor, pentru a potoli revolta mereu crescandt a
spiritelor din partidul conservators1-se spusese omulni de dare

pninii amici cari ii mai riimasese, cum et sefia sa este


serios amenintatt dact, nu va consimti st fact o deelaratie
publiet in directia aspiratiunilor nationale ale Romaniei.
Era omul stems in chingi
si de aceea nu pates
st se sustragt dela aceastt invitatie, cu atat mai mult en
cAt in caz contrar rises &Ili mai piarzci din numtrul par-

tizaailor, dintre cari unii II mai credeau inct de bunt


credintt. Neavnd ineotro
i eu bInuesc c dupt ce a
lust asentimental prealabil al companiei Busehe-Czernin
Alex. Marghiloman se last in cele din nrmt induplecat de
sttruintele senatorului C. Argetoianu, presedintele Cercului
de studii al partidului conservator" si merge la un banchet
organizat de membrii Cercului In sala Hotelulni Bulevard,
unde rosteste un discurs in care acentuiazt nevoia forintrei
unui guvern national fi se declare! p6ntru intrarea in
actiune Infra singura direcOune, avand de scop intregirea
neamuhti, feird, insei, a pomeni nimic de Austro-Ungaria
d'elaratiune intentionat machiavelint, ca s poatt fi interpretatt dnpa trebuintt, fie in contra Austro-TJngariei, fie
In contra Rusiei : in contra Austro-Ungariei pentru partizanii
nairi si in contra Rusiei, de dragul companiei nemtesti, care
incepuse a-I comandita, furnizAndu-i toate fondurile necesare

unei asemenea politice, precum voiu dovedi In capitolul


despre dosarul Gunther.
De aci inainte incepe local diabolic al -lui Alex. Marghiloman, care una area in suflet i alta pe buze fat5, de
partizani. El lucreazt en o strAduintt ce nu-si aflt pereche

in istorie pentru a falsifica vointa partidulni gat si a da


politicei Romftniei o directiune favorabilt intereselor Puterilor centrale..0 scandaloas i hidoast tarapana se deschide
in acest seop,
bine inteles in modal eel mai secret in
palatal stu din Str. Moroni- pontru cumpArarea de constiinte
1) 0 asemenea deelaratiune o Meuse Alex. Marghiloman, 5ilit, 0 in eoinitetul exeeutiv al partidului conmervator, inainte ea efiteva zile de banehetul
dela BuleTard.

www.dacoromanica.ro

romgnesti, cu ajutorul cgrora sg se poatg sustine politica


germanofilg In Org. Banii erau furnizati de baronul Busche.
von Hadenhausen, ministrul Germaniei la Bucuresti, prin
intermediul lui A. Gunther. directorul Ste lei romcine, in
registrul cgruia figureazg i numele lui Alex. Marghiloman,
ea si multumirile lui scris'3 pentru ajutorul ce i-se da dela

Berlin. In aceastg privintg nu mai poate exista nici cea


mai micg indoialg, de oarece d. Take Ionescu, in urma unei
somatiuni fleuta, prin Iunie 1917 d, Lascgr Antoniu, advocat
marghilomanist din Iasi, si publicatg, prin Evenimentul,,

spre a forta guvernul Brgtianu-Take Ionescu sg-si spung


euvfintul in aceastg, odioasg afacere, a precizat, tot prin
numitul ziar iesan, cum a Alex. Marghiloman este trecut
inteadevIr In registrul Gunther cu suma de 2.000.000 lei
5 cg, la acest registru faimos se aft, ataat i o serisoare
de multumiri a sefului conservator de vecinic i tristg
amintire.

Tot pe acea vreme se semnaleazg, cu oroare, de opinia


publica, cg, Nemtii i Ungurii se asiguraserg si de concursul
stgrpiturei morale, a individului Virgil C. Arlon, presedintele

Ligei culturale pentru unitatea tuturor Romcinilor, care


tocmai atunci nu mai dIdea nici un semn de viatg. Prins cu
ocaua mare, el a fost repede inlturat dela conducerea Ligei,
care si-a ales un nou comitet in frunte cu pgrintele dr. V.
Lucaciu, ca presedinte, Barbu Delavrancea, vice-presedinte,
N. Filipscu, Take Ionescu, Dr. C. Istrati, I. C. Grldisteanu,
Simeon Mandrescu, N. Iorga si Octavian Goga, membri.

Apucat pe acest drum al pierzre i nedemnitItei,


Alex. Marghiloman trebuia sg-si serveascg, stgpgnii asa precum
aceqtia Ii cereau i porunceau. Astfel prin Ianuarie 1915,
ziarele sal3 La Politique i Steagul primesc ordin sg imprime,
incetul cu Incetul, politicei externe a partidului conservator

o directiune cu totul contrarie 4acelia. pe care o dorea


sustinea marea majoritate a partidului, In cap cu N. Finpescu.

o Intelegere

tacitg,

se stabileste in aceastg, privintg intre

Akx. Marghiloman i fostul sgu sef Petre Carp, care, fgra,

a mai face parte din organizatia conservatoare, nu ezitg


totusi a scoate un ziar pus sub directia sa personalg, eu
numele Moldova, in care propovgduia pe fatg, cea mai aprigg,
politicg nemtoillg. Prin coloanele acestei fituici otraveau
www.dacoromanica.ro

83

zi de zi opium public romaneasca din WI si de peste


munti 1), nenorocitul Virgil C. Anion, fost preudinte dc
jalnielt amintire al Ligei culturale, ajuns, gratie mgreilor
dela Berlin, primul ei redactor, apoi Dinu C. Anion, fiul
lui C. C. Anion, tovarasul de idei allui Alex. Margiloman,
G. Vasiliu-Barnovsky, ambii secretari ai Cercului de studii",
si o multime de alte condeie puse in slujba intereselor
germane.

Lumea se mira si se intreba, cu drept cuvnt, cum


seful partidului conservator poate permite unor membri ai
partidului sam, ea G. Vasiliu-Barnovsky i Dinu C. Arlon,
cari mai aveau si calitatea de secretari ai Cercului de
studii", sg, colaboreze la o gazefil nerntofith, ea :Moldova,
care dela primul ei numgr si-a afisat programul cunoscut
al lui Petre Carp : intrarea Romniei in actiune alIturi de
-Germania si Austro-Ungaria.
Insusi presedintele Cercului de studii", senatorul C.
Argetoianu, seandalizat de aceastl atitudine a secretarilor
sad, a supus cazul aprecierei sefului partidului, cerndu-i
sa infraneze zelul prea`transparent al unor partizani ca Dinu
C. Anion si G. Vasiliu-Barnovsky. Alex. Marghiloman ins5,
i-a Aspuns cA nu vede o incompatibilitate in colaborarea
secretarilor Cercului de studii" la Moldova si cl de altfel
nici nu vrea s supere pe Petre Carp printr'un demers al
s6u de asemenea naturg.
Politica marghilomanistil era deci destul de strAvezie.

pentru ea A, cheme la sentimental realitAtii pe toti acei


eari, mai credeau in buna credint6 a sefului conservator.
Fat<1 en acessth, situatie clara, C. Argetoianu 4i d5, motivat

demisia din presidentia Cercului de studii", demisiune pe


care o publicfl. in Epoca qi in care afirm eli intre Alex.
Marghiloman i partidul conservator nu .mai este nimic
COMM

Cam in acelas timp

pnin lanuarie 1915

o intrunire

intim/ are loc acas6 la Nicu Filipe3cu si la care iau parte


C. 011neseu, I. C. Griidisteanu, Barbu Delavraneea, C. Hiotu

si Pascal Toncescu, pentru a discuta ce msuri trebue


2) Aceastl fituic odioasl, ea i melte altele, era
iiii de exernplare In seop de propagandil.

www.dacoromanica.ro

trirnis?1,

s'a

in Ardeal ir

86
ia partidul conservator In contra actiunei periculoase

vadit germano-file a seftflui sau Alex. Marghiloman. Masura,

la eftre s'au oprit, a fost : deeapitarea san mai corect zis


inlaturarea liii dela eonducerea partidului.
Spre acest seop, N. Filipescu incepe o serie de convorbiri i eu alti fruntasi ai pardidului, de concursul carora
tinea s se asigure. S'a luerat in aeest sens vre-o doik, luni
de zile
si cu sueces. Cel dintaiu dintre fruntasii conservatori, care s'a alaturat la planul 0 politica lui N. Filipescu,

a fost C. Argetoianu, caruia i-a urmat apoi, dupa, ezitari


de luni de zile, Mihail G. Cantacuzino, fratele mai mare al
tradatorulni Grig. G. Cantacuzino 1).
Cu meste elemente s'a inceput, In Aprilie 1915, lupta in
comitetul exeentiv pentru decapitarea lui Alex. Marghiloman.
VaAndu-se complect demascat i amenintat a pierde
sefia partidului, Alex. Marghiloman incepe o propaganda'
din eele mai imorale printre-partizanii din provincie pentru
alegerea pe spO,nceanil a delegatilor conservatori In comitetul executiv. Marca germana Ii incepe actiunea sa corapatoare en o indrazneala si mai mare, In dauna celor mai
vitale interese ale neamulni. Multe eonstiinte slabe i caractere
dubioase cad victima monstrnoasei vanatori marghilomaniste
intreprinsa cu bani trimesi dela Berlin.
Este interesant de retinut faptul el in timpul primelor
s,edinte ale eomitetului executiv, loan N. Lahovari, care
era cousiderat ca aT doilea sef al partidului, abunda 1netI
pentru politica de neutralitate a lui Marghiloman. De ce?
Pentruca acesta, cunoscnd sufletul cinstit al regretatului
Lahovari, Ii . vorbea mereu de avantajele neutralitatii, Ii
arata o stima si Ineredere prefacuta ea sa-1 poata, defuta,

spunAndu-i eI nu suntem Inarmati cum trebue pentru

razboiu, e chestia Dardanelelor constitue o mare dificultate


ni eX

numai nebunul de N. Filipescu vrea razboiu fara

preparatie" .Nemtii se multumeau acum si cu neutralitatea


llomaniei.
') Mihail G. Cantacuaino a amlnat din lanuarie 1915 pa' n1 in pritrilivara
aceluial an aderarea, sa Ia politica energicii i naionalisf preeonizatli de N.
Filipesco, erezand meren ell va eonvinge pe Marghiloman sa-si schimbe ideilo
sri rneargli allituri en eurentul ce domina in partid.Cand. s'a eonvins in sfriit
le politica lui Marghitornan, l'a prirrisit treeand in tabllra lui N. Filipeson.

www.dacoromanica.ro

87

In decursul edintelor comitetului insg, Ioan Lahovari


a fost complect lgmurit, prin discursurile -nemtoflle rostitede Titu Maiorescu si Pim. Nenitescu, de nefasta j Denaturala politicg, la care vrea sa, inhame Alex. Marghiloman
partidul conservator. Astfel, odatg, luminat in sufletul sg,u

de bun roman, Ion Lahovari, hand cuvantul, a declarat


urragtoarele:

Eu am fost totdeauna de ideia ca trebue

oct

pornim la reizboiu in contra Austro-Ungariei. Neutralitatea


n'am admis-o decdt in mod ternporar. Fafa' cu discursurile

d-lor Titu Maiorescu qi Dim. Nenifescu, la care constat


ea, uimire cii aderd i d. Marghiloman, yea cei nu mai
pot sta alaturi de Dv., cari sunteti germano-fili, si ma

due in aimpul acelora, cari gandesc la fel cu mine in

politica externa".
Efectul acestei declaratii inimoase a lui Ion Lahovari
a fost ca. d. Mihail C. Vlgdescu Fa urmat i d-sa imediat,.
alipindu-se de aeei earl urmgreau cu entuziasin i gand curat

intrarea in actiune pentru cucerirea Ardealului i a celorlalte tinuturi romanesti stgpanite de lacoma monarchie
austro-ungarg.
Alex. Marghiloman, vgzandu-qi situatia primejduitg

el nu se mai bucurg de majoritate in comitet, cu toti banii


nemtesti cheltuiti, a cautat o eire onorabilg", provocand in acest scop un scandal pe chestia C. Pariano, delegatul
conservator din Constanta, pe care nu voia sg-1 primeaseg
in comitetul executiv, sub pretextul c alegerea lui a fost
contestatg, i fgrg a pune la vot motiunea majoriatii de
decapitare, a pgrgsit sala de edinte, urmat de amicii si
printre cari in prima linie omul patriot si de adanci convingeri" G-rigore G-. Cantacuzino, cel care organizase manifestatia de simpatie in onoarea lui N. Filipescu la sosirea
acestuia in Bucureti, pentru ca putin mai tarziu sl se dea
cu totul in bratele Nemtilor, cgrora le-a 0 vandut apoi cele
doug ziare ale sale _Minerva i Seara pe pretul de 3 7,
milioane lei.
Rezultatul acestei importante edinte a comitetului executiv conservator a fost inlAturarea lui Alex. Marghiloman
dela efla partidului si alegerea lui Ion N. Lahovari in
aceastg demnitate.
www.dacoromanica.ro

88

data terminata aeeasta opera de epuratie politica, regretatul N. Filipescu, fascinat de idealul national si insuiletit de binele tarii, a pus bazele unei intelegeri solide cu
d. Take Ionescu. Intr'o convorbire ce a avut loc intre
acesti doui fruntasi politici, N. Filipescu i-a tinut d-lui Take
Ionescu urmatorul limbaj sincer i patriotic:
Draga Take! In politica externa suntem de aeord.
Ne ramane acum s statornicim intre noi o Intelegere per-

fecta si de buna credinta si in ceeace priveste politica in-

terna. Precum ti-am mai spus, acum and vrem s luam


Transilvania, sunt un ealduros adept al votului universal,
cad nu putem refuza Romanilor de dincolo ceeace Tor ei
le acorde 1nsisi Ungurii. peasemenea 10 repet ca nu voiu
ridica dificultati in chestia exproprierei pamanturilor. Eu
Inteleg sa se dea pamant tutulor acelor cari vor lupta
vor contribui astfel Ia Infaptuirea Romaniei Mari. Mai ramane s iie intelegem in chestia evreiasca. Aici suntem, cum
stii, Ia doi antipozi. Recunosc totusi c trebue racut ceva
pentru Everi."
Take Ionescu Ii raspunde:
In chestia aceasta o sa ne Intelegem dupa razboin".
N. Filipescu replica :
Foarte bine, mai en seama c, atunci vom H vOzut
cum s'au purtat i Evreii nostri pe campul de lupta, 1"
Cum se vede, fr dificultati i Ara ganduri aseunse,

eel mai cordial aeord s'a stabilit repede intre acesti doui
barbati de Stat si din momentul acela nici Filipescu, nici
Take Ionescu nu luerau decal in eomuna' intelegere, ei 1ntre
ei si apoi en Ion N. Lahovari, seful partidului conservator.

Incheerea acestui perfect acord dintre Take Ionescu,


N. Filipesen si Ion Lahovari, pe de o parte, iar pe de
alta primirea exta-ordinar de calduroasa facuta intre timp
de populatia capitalei renumitului general francez Pau, ea
si restituirea decoratiilor germane si austriace de catre Take
Ionescu, indicau lamurit cu eine va avea sa, mearga, Ro-

mania and eeasul ii va suna.


Convins de acest Meru, Alex. Marghiloman nu se da
insa. batut. Inlaturat dela conducerea partidului conservator
pe o chestiune asa de grav i insemnata, ea aceea a tradarii
celor mai vitale interese nationale, Alex. Marghiloman, caruia
www.dacoromanica.ro

S9

trebue

recunosc toate indraznelile, a ineeput o actiuno

de reabilitare. Spre acest scop, a pus la cale convoearea


unui congres al partidului conservator, care s'a i inut la
'Bucuresti, in luna Main 1915, in sala Liedertafel".
Acest faimos congres, dela hotaririle carnia astepta
Alex. Marghiloman recastigarea sefiei, n'a fost decat un nou
prilej de eoruptiune, de astadata tne i mai ingrozitoare,
tot eu bani dela Berlin, incasati de archi-milionarul decapitat

in seopul politic pentru-ca prin forta sunatoare a marcilor


germane sa ingenunchieze taxa, sa-si murdareasca partidul
si sit serveasca eu orice pret interesele dusmanilor Romaniei..

Congresul insa n'a dat de loc rezultatul urmarit de


initiatorul sau in desperare de cauza. Din contra, el a fost
va ramane o adevarata rusine a vietei noastre poiitice,
d oareee bande de batausi, adusi de Marghiloman anurne
pentru a snopi in hatai pe cei cari von cracni in contra golitieei sale nemtofile1 aveau s hotarasca linia de conduita
a 'Romaniei, asa precum dicta compania Busche & Czernin.
Prezidat in acelasi timp si de Alex. Marghiloman si de

Ion Lahovari, as,i putea spune c. vestitul congres nici nu

s'a tinut, caci de fapt nu s'a putut nici discuta, nici lua
vre-o hotarare. El a fost mai mult o arena de scandal. de
vociferari, de insulte sl de incercare a muschilor pe capul
sau spinarea diferitilor partizani, curn a patit, intre altii,
fostul deputat de Dorohoiu, C. Stoianovici 1), care rupsese
motiunea de incredere ce o pusesera' in cireulatie amicii lui
Marghiloman.

Singurul rezultat la care a condus acest congres de po


mina a fost injosirea demnitatei Romaniei si a unui partid
istoric, in fruntea caruia ajungand Al. Marghiloman voia
cn orice pre i en orice sacrificii sa impinga politica statului roman in vagasul intereselor nemtesti.
Excomunicat in chip_ asa de seandalos dela sefia partidului conservator, nu 'i-a mai ramas lui Alex. Margiloman
decat A, se arunce pe deaIntregul In bratele baronului Busche,
trimisul Kaiserului la Bucuresti. i inteadevar, din aceasti
cbip, acela care fusese in repetate randuri ministru al statului
') Ceesee n'a impiedieat pe auk, antantal ea la venires lui Marnhilosnact
la putere in Martie 1918, qrt treacil, de partea aeestuia gi a politieei nenite;ti.

www.dacoromanica.ro

-90

roman, sfetnic al Coroanei, care ajunsese conducatorul unui


mare si vechiu partid istoric, Alex. Marghiloman nu mai era
acurn decat un alter ego al baronului Busche, al earn; creer
nu mai era framantat de altceva decat cum Ali aserveasca

tara politicei germano-austro-ungare. Evident, acum mai


mult decat oricand, nu 'i-au lipsit incurajarile necesare dela
Berlin, Viena i Budapesta. Pn i membri ai Parlamentelor din aceste capitale, in cari se faurea incatusarea si
ingenunchiarea neamului romanesc, au preama'rit prin scrisori

trimise direct, ea si prin articole de ziare, gestul omului


nefast, care sarise in ajutorul intereselor austro-germane.

Pe de alta parte, coruptia cea mai desmatata si mai


klesgustatoare se intinde, ea moartea, pe tot intinsul Romaniei. Alex. Marghiloman devenise acum seful efectiv al

toruptiei austro-germane din tara rornaneasca. Cu stirea IS


dupa recomandatia lui a fost cumparat tot putregainl tarii,
incepand cu cfiteva elernente detestate din elita clasei boeresti
si pana in. ordurele din mahalale, pentrn a creia o atmosferg

favorabila Puterilor centrale si a impiedica mobilizarea armatei romane incontra Austro-Ungariei.


Cu stirea i incurajarea sa morala i materiala apar
in capitala, ca si in provincie, ziare i fituici in acelasi scop
mizerabil ; sub Inalta" sa protectie se creeaza diferite soeietati de binefacere cu d anumita tinta de coruptiune si se
organizeaza eehipe in regula de batausi, avand ca comandant
suprem pe o ruda deaproape a sa, un anume Isvoranu, pentru
a tempera entuziasmul i nationalismul Romanilor, fie din
regat, fie de peste mnnti.
Gine nu-si aduce oare aminte de bataile pe cari le-au
suferit, din partea batausilor marghilomanisti, asa numitii

Ghedenifti din Garda (kninit(titi nationale, infiintata si


condnsa de aMeleanul Vasile Moldovan 1) pang in ziva
cand sunetul marcilor de aur germane, oferite de Marghiloman

prin agentii s.i, l'au convins i pe acest nenorocit ca mai


exista i un cat ideal decat idealul realizarii Romaniei marl!
Primejdioasa actiune de coruptie marghilomanista incepuse

inteadevar sa faca o multime de victime. Aeestei infame si


pernicioase ooruptiuni, se datoresc fenomene ingrozitoare ea cele
1) Cunoqeut ea ziarist sub psondonimul de V. Drumant.

www.dacoromanica.ro

91

ale trldittorului colonel Victor Verzea, directorul general al


postelor si telegrafelor, cel mai mizerabil dintre toi trldittorii
t6rilor aliate 1), i apoi a inimei ware eu care o multime
de deputati i senatori, precum si alte persoane de eonsi-

deratie, au consimtit fArl niei un motiv binecuvintat st


rAmang, in teritoriul ocupat, sub oblgduirea administratiei
germano-austro-ungarl-turco-bulgarl, sg, benchetuiasel la
brat cu asupritorii neamului, sii, primeasca,' slujbe din intiinele

lor in loc sit urmeze armata i guvernul tArii la locul de


muncl, de durere, dar i de onoare, unde s'au retras sub
presiunea fortelor dumane mult mai numeroase i ajutate
pe deasupra de funesta trAdare marghi1omanist5.
Ca o inolirn aducgtoare de moarte i desnklejde,
Alex. Marghiloman eituta sit vhre in toate institutille Statutui
si ale particularilor otrava nimicitoare a coruptiei germane.
Omul intereselor germane incearcA la un moment dat
s6-i exercite influenta sa nefastit i distrugatoare si pe terenul
economic. Lipsit de orice scrupul, Alex. Marghiloman

organizase un trust In cap cu marele agricultor Dim. Seeeleanu, care avea de scop s trateze cu Nemtii viinzarea
cerealelor Romilniei, de cari acestia aveau nevoie ea de
insgsi lumina soarelui. Dim. Seceleanu, pus la cale de seful
situ, plecase prin August 1915 la Viena si Berlin, inarmat
cu citlduroalie serisori de reeomandatie din partea acestuia,

ca sl trateze o mare vanzare de ram si porumb. Afacerea


era aproape Incheiat, clad, aflAnd despre lovitura proiectata
de Marghiloman, ministrul de domenii i agriculturg d. Alex.
Constantineseu are fericita i practica idee s infiinteze
Comisiunea de export pentru vcinzarea cerealelor, prin mij-

locul creia trebuia sa se facl toate vanzitrile de asemenea


natura.
1) TrIdgtorul a fost in contumacie condamnat la moarte, in Iulie 1917, de
agtre Curtea martialg din Iagi pentru acte vgdite d.e trgdare, comise atilt in
calitate de gef al serviciului telegrafio i telefonic din zone operatiunilor militare
cat gi in cea de director general al pogtelor i telegrafelor. Mizerabilul trgdgtor
comunicase Nemtilor intreaga ordine de bgtae a Statului nostru major, pe care
o poseda in baza dublei sale ealitAti oficiale! Dupg infringerea Nemtilor qi reintoareerea guvernului noatru dela Iasi la Bueurelti, trldgtorul Verzea a fost arestat
ei procesul sgu judecat din non. El a fast condamnat pentru a doua-oarg la moarte,

pedeaps4 pa care clementa regalg i-a schimbat-o in mun r silnieg pa

www.dacoromanica.ro

T.*.

t.19

Prin instituirea acestei comisiuni, care, in treacht fie


zis, a adus man si reale servicii economiei nationale, factind

sa intre in tara peste 600 milioane de lei in aur, s'a pus


eapat de indata scopurilor inavuabile urmarite de Alexandru
Marghiloman i acolitii sai. Primul act insemnat al comisi-

unei a fost incheierea unui contract cu biroul ,Eugeniu


Behles, reprezentantul comercial al consortiului germano-au-

striae din Bueuresti 1), pentru vanzarea a 50.000 vagoane

eereale en preturi admirabile p atunci, anume 3300 lei


vagonul de grail si 2800 lei vagonul de porumb prima calitate.

Ce a nascocit Alex. Marghiloman Ia vestea despre


ineheierea acestui contract? A pus pe omul sail Dim. Seceleanu, care era i presedinte al Sindicatelor agricole din tara,
sa ceara' Nemtilor, in baza ea el tratase intaiu cu ei aeeasta
vnzare, un comision de un nzilion de lei, pretentie la care
Nemtii accedasera fara nici o obiectiune, deoareee stiau oil

acesti bani vor servi lui Alex. Marghiloman tot pentru


salvgardarea intereselor lor prin _propaganda ce avea de
gand s'o faca in sanul membrilor sindicatelor agricole.
Acest tripotaj marghilomanist a fost dat insa repede i

f crutare pe fata de ministrul Alex. Constantinescu In


plenul edintei membrilor comisiunei de export, printre cari
figura' si IJim. Seceleanu, ast-fel c grasul comission n'a
mai putut 11 incasat, eel putin pe calea ateasta.
Fata cu desfraul si coruptia extraordinara din targ, care
da Romaniei aspeetul unei Sodome i Gomore, gratie milioanelor de marci aruncate de Nemti pentru cumpararea
de constiinte, infiintarea de ziare noui de propaganda si

organizarea de kermese si batai de ion, menite toate sa


dea Romaniei lui Mihaiu Viteazul i Stefan eel mare fatada

unei tan fericite, dar lipsit de once ideal national,

neagra si chinuitoare deprimare cuprinsese multe suflete si


inimi romnesti. Si prelungirea neutralita,tii nu facea decat
0, sporeasca aceasta depresiune morala.
') Un al doilea contract pentru vanzarea a 30.000 vagoane de careale a
fost incheiat de comisinnea de export 0 eu guvernul britanic, reprezentat pria
d. G. Barcley, ministrn plenipotentior, gi I. Pitts, agent oomercial. Nici tin bob,
insi din aceasea; cantitate n'a putnt fi expediat in Anglia Ili cea mai mare parte
din eerealele pritite i inmagazinate a ctizut In mainile Nemtilor, tn teritoriul
oeupat, afarIt de cele din Moldova.

www.dacoromanica.ro

93

Inteo asemenea atmosfera vitiata si desgustatoare 'i-a


iost harazit lui Ion N. Lahovari, In Iunie 1915, dupg, abia
dou luni de conducere a partidului conservator, sa inchida
oehii pentru vecie, in urma unui anevrism.
Indicat prin trecutul i marele salt suflet romanesc,
Nicu Filipeseu este ales acum sef al partidului conservator,
iar Mihail G. Cantacuzino presedinte al clubului din Bucureisti. Alegerea lui N. Filipescu ea sef raspandeste in tara
blicurie i nadejdi in zile mai bune, mai senine si mai inaltatoare. Drept primg consecintl a acestei efii, are loc o
colaborare mai stransa intre conservatori i conservatorii
democrati ai lui Take Ionescu. Deputatii i senatorii ambelor grupari ineep sa se intruneasca regulat aeasa la N.

Filipeseu, de cate ori era vorba sa so examineze situatia


[)Ohtjc si sa se ia o hotarare.
Gratie energiei i abilitatei lui N. Filipeseu, ia fiin
gruparea Actiunei nationale,1) in care se inscriu barbati
de seamA din toate partidele politice in scopu,l de a face
cea mai intinsa si sanatoasa propaganda pentru luminarea
opiniei publice asupra aspiratiilor legitime ale poporului
roman si tot odata pentru a .cere guvernului Bratianu sg
curme politica de neutralitate

s5. declare rgzboin Austro-

lJugariei. Tot multamitl activit4ii neobosite a lui N. Filipeseu se infiinteaza putin mai tarziu Federatia unionista.
iar in seop de propaganda nationalisth. Din comitetul Fecleratiei unioniste, ceva mai restrans deck al Actiunei nationale, faceau parte: N. Filipescu, ea presedinte. Barbu
Delavrancea, Mih. G.. Cantacuzino Qi Ion C. Gradisteanu
(din partea partidului conservator); Take Ionescu, C. Disescu

si N. Xenopol (din partea conservatorilor democrat, dr.


I. Cantaeuzino (liberal), dr, V, Lucaciu, Octavian Goga
Simeon Mndreseu, ea membri in comitetul Ligei culturale.
Aceasta organizatie poate fi socotita ea puntea de treeere
care a condus la fuziunea elementelor conservatoare cu taMOH (conservatori democrat. Spirit organizator i tenace,

Natori

1) Din Actiunea nationalci fleeau parte (pe lng parlamentarii conseri eonaervatori democrati) i deputatal indepedent C. Mille, direetorul

Adevarului, apoi deputatii liberali general Crleinieeann, Inlian VAbiesen, Leonte


MoldoTan i Tibia Ioanicl.

www.dacoromanica.ro

94

In scurta vreme toata tars, a Inceput sg, se resimta de politica


activa i nationala Intreprinsa de N. Filipeseu.

Pe ziva desehiderii Parlamentului 15 Noembr 1915


N. Filipescu, pfin dzi avant qi de inima, organizeaza, la
Camera, o manifestatie politica menita s caracterizeze tot
cloeotul sulletului romanese. Intr'adevar, pe cand regele
Ferdinand pronunta cuvintele ! Domnilor senatori ! Domnilor deputati i" deputatii si senatorii, membri ai Aqiunei
national& i ai Fed eratiei unioniste, exclama In eor ostentativ :

Jos Ungurii Vrenz Ardeolul !"

In vederile largi si patriotice alelui N. Filipescu intra


facerea unei aprige i inteligente propagande In strainatate In favoarea idealului nostru national. Spre acest seop,
Inc inainte de a ajunge sef al partidului conservator, a
trimis in misiune In strainatate, pe propria sa cbeltuiala,
pe deputatul liberal G. Diamandi, care s'a dus la Paris si
la Roma odata cu d-rul I. Cantacuzino, trimis de guvern,
ea s tin conferinte asupra chestiei romanesti i s asigure
lumea politica franeeza si italiana ea Romania nu-si va Infaptui aspiratiile sale decat Itlaturi de Quadrupla Intelegere.
Guvernul Bratianu imbratiseaza si el ell inimg, ideia
propagandei In Occident si insareineaza cu asemenea misiuni pe doctoral C. Istrati, pe parintele dr. Vasile Lucaeiu
si C. Argetoianu. Rezultatul acestor misiuni a fost din eele
mai folositoare, caci au lamurit opinia publica din tiirile
apusene asupra scopurilor nationale pe earl tinea sa le urmareasca Romania in marele razboiu, iar pe de alta parte 8,u

procurat guvernului nostru informatiuni din eele mai pretioase asupra evenimentelor in curs ea si 4 celor ce eran
s urmeze. Astfel C. Argetoianu comunica dela Roma ministrului de finante Emil Costineseu, Inca la 15 Februarie
1915, stirea extrem de importantg, cum c Italia va intra
sigur In actiune la 1 Iunie 1915. De fapt, Argetoianu nu
s'a Inselat In comunicarea sa
cleat cu cateva zile, Italia
dealarand razboiu Austro-Ungariei la 9/22 Main 1915.
1) Argetoianu aflaae tirea aceasta importantl din gura contelui Ratani,
Lost ministru al Caaei regale italiene, un personagiu cu mari leglturi in cercurile
politice i fulanciare din Roma.
4

www.dacoromanica.ro

95

Sesiunea Parlarnentului din 1915/1916 nu s'a distins


prin nimic deosebit, afara de faptul mai important al unei
interperari adresata primului ministra I. I. C. Bratianu,
prin luna Deeembre, de /dare Take Ionescu i prin care
acesta cerealarnuriri guvernului de ce n'a mobilizat armata
In ziva in care Bulgarii au atacat pe Sarbi '). Primul ministru insa a refuzat st raspunda.
Lancezeala din tara, din Parlament ca i stagnarea
de pe frontul aliatilor, ceeace nu convenea de loe unui
earacter combativ ca al lui N. Filipescu, unite cu searba ce i-o
produeea scandaloasa politic4 i coruptie marghilomanista,
i-au inspirat efului partiduhii conservator ideia de a face
o calltorie in Rusia, pe care nu o cunotea, i de a vizita
en aceasta ocazie i frontul rusese, care curand dupa aceea
s'a ilustrat prin victorioasa ofensiva a generalului Brusiloff
din vara anului 1916, in Galitia I Bucovina.
Plecarea lui N. Filipescu in Rusia a avut loc la 12 Februarie 1916, iar intoarcerea la 11 Martie acelas an. Trebue
al remarc ert acest voiaj in imperiul Tarilor, N. Filipeseu
In fgcut, Insotit de advocatul ieqan Raul Craciun, din proria sa initiativ, f5a-6, nici o misiune 1 raai ales -Virg, asen-

timentul guvernului, pe care il combltea din cauza pre-

lungirei neutralitatii.
N. Filipeseu, vizitand Rusia, nu urrnth-ea decat s dea
aliatilor nu gir mai mult c Romania, in ceasul oportun,

alaturi de ei. Pleearea n'a avut loc decat dupg, ce


Poklewski Koziel, ministrul Rusiei la Bucures,ti, a primit
din partea guvernului s5,u rIspunsul ca atat acesta, cat si
Tarul Nicolae II vo primi cu cea mai mare placere vizita
barbatului de stat roman.
Asigurat din acest delicat punct de vedere, mai ales
cit n'avea thei o misiune oficiala, N. Filipescu a plecat
dela Ungheni incolo tot timpul a facut voiajul in cele mai
exeelente conditiuni, punandu-i-se la dispozitie un vagon
special imperial. Prima oprire a fost la Mohilew, uncle se
afla eartierul general al armatei ruse0i. Aici a stat dong
zile, vizitand In prima zi pe generalul Alexieff, eful mava fi

relui stat major, iar a doua zi a fost primit in audienta


1)

Sfarsitul lvnei Septembrie 1915.

www.dacoromanica.ro

96

de Tar si retinut la dejun. Ca acest prilej, N. Filipescu a


ay ut serioase convorbiri, la Statul major rus, in privinta
cooperarei viitoare a trupelor romAne cu cele rusesti, in
Dobrogea, impotriva Bulgarilor. Prirnirea cea mai calduroasa i s'a &cut aici reprezentantului aspiratiunilor nationale ale tuturor Romanilor i impresia cu care a plecat
N. Filipescu .a treia zi spre Petrograd a fost din cele mai
bune si mai asiguratoare.

La PArograd N. Filipescu a stat doua saptamani,


dintre cari ultirna saparnika in pat, find bonlav de bronchia. In capitala Rusiei, dupa vizitele de rigoare filcute
marilor duci si marilor duces inirnosul nostru om de stat
a cautat s aiba at mai dese intrevederi cu Sasonow, cancelarul Rusiei, al carui cuvant tthgea atunci atat de mult
in cumpina hoathrilor politice, diplomatice si militare ale
imperiului .rusesc.

Cererea cea mai serioasa, pe care N. Filipescu a adresat-o lui Sasonow, a fost relativa la numarul trupelor

rusesti, caH aveau s coopereze in Dobrogea, cu armata


roma* in contra Bulgarilor. In prima intervedere chiar,
N. Filipescu. a fixat numarul trupelor rusesti necesare in
acest scop la cifra de 250.000 oameni combatanti, cifth Ia

care cancelarul Rusiei a obiectat c ar fi exageraa. N.


Filipescu, insisand i motivand cererea sa pe faptul ea
grosul armatei noastre va trebui s mearga spre nord, in
contra Austro-Ungarei, Sasonow, care, in treacat fie zis, a
athtat In tot timpul multa simpatie intereselor romanesti.
a consimtit in cele din urma, adaugand tns c raspunsul

.definitiv in aceasta capita% chestiune nu-1 va putea da


dacat dupa ce va lua aprobarea Tarului si a generalului
Alexiew. Peste (Iota zile, cancelarul Sassonow a putut comun'ea lui N. Filipescu aprobarea integrala a cererei ce
formulase, fapt care a umplut sufletul sau de o bucurie
ex tra-ordinath.
Obtinand acest-succes deosebit, N. Filipescu a Insarcinat
pe ministrul Romaniei la Petrograd, C. Diamandi, care, dupa

dorinta persona% a eelui dintaiu, a asistat la toate intrevederile sale


in numar de cinci eu Sasonow, ea A.
comunice telegrafic prirnului ministru d. Ion I. C. Bra-www.dacoromanica.ro

97

tianu tot ceeace putuse obtine din partea Rusiei in vederea


intrg,rei Romaniei' In actiune.
In ultimele zile ale sederii sale In capitala Rusici
N. Filipescu, care fileuse cunostinta lui Miliukow, unui
dintre cei mai de seamg, bgrbati politici rusi, cu care a si
avut interesante convorbiri In chestia bulggreascg, 1), a fost

invitat la Duma imperiului, unde a fast primit de presedintele Rodzianko cu o deosebitg, cadurg, si a tinut apoi, cu
convingerea i verva sa cunoscutl, o entuziastg, si substantialg, conferintg, asupra politicei i idealului poporului roman.
Incantat i adanc multumit de suecesele obtinute la
Petrograd, N. Filipescu a plecat pentru cate-va zile pe
front, vizitand cu deamlnuntul toatg, linia frOntului dela
Pripet pang la Noua-SulitA, langg granita Thicovinei, dupl
care apoi s'a Intors la Bucuresti, aducand cu sine impresii
admirabile In tot ceeace privea forta combativg si Inzestrarea
cu munitiuni a armatei rusesti, impresii pe caH un viitor
apropiat s'a Insgrcinat, din nenorocire, sil," le desmintg, In
mod crud si dureros prin scofalcirea armatei rusesti, en
prin trgdarea politicianilor rusi.
Dupg,' Intoarcerea In targ, N. Filipescu, neobosit in
activitatea sa pentru prepararea sufleteascil a Romaniei In
vederea zilei celei maxi a sunetilui goarnei, pe care ardea
de dorinta sil-1 audit cat mai curand posibil, s'a pus din

nou si cu puteri Indoite pe lucru.


0 puternicl campanie de Intruniri publice, In capitalii
si In diferite orase din targ,, organizate de Activnea nationala, Pederacia unionista i de Liga culturala, a fast
semnalul luptei hotgratoare inceputii, de N. Filipescu pentru
esirea din neutralitatea corupatoare i intrarea Romaniei in_
rgzboiu Incontra Austro-Ungariei. Seria de intruniri a continuat pang In luna Iunie 1916, eitnd, In urrna asiguritrilor
confidentiale date de primul ministru d. Ion I. C.TrAtianu,

el Incurand va fi declaratl mobililarea armatei, opozilia


1) Distinsul brirbat de stat rus Pavel N. Miliukow, fiind brinuit ell al:
nutri sentimente bulgarofile, din cauza unor conferinle pe cari le-a tinut mai
ar,un3. cati-va ani la Sofia, N. Pilipescu credea, fa patriotismul SZlu, eX face o
operl ouminte cautind s-1 conving5, de faltitatea Oi nerecunoiltinta bulgitreasei,
lucrn despre care Miliukow era in timpul din =mil pe deplin edificat.
15986. I. R. Abradeanu: Rolatirtia
50 edebaiul mandial.
www.dacoromanica.ro

98

s'a finistit, asteptand cu nerabdare si Infrigurare ziva cea


mare, care a, fost 14/27 August 1916.

In aceastl zi s'a tinut istoricul consiliu de CoroanA,


care a aprobat intrarea Romaniei in actiune In contra AustroUngariei 1), hotgrit2,4 de guvernul Brgtianu. Din aceasta

zi, orele 9 seara, Romania se afla in stare de rgzboiu cii


monarchia austro-ungarg.

Consiliul a, avut be intr'nna din Wile noui ale Palatului Cotroceni. Erau de fatg minitrii guvernului Brgtianu
(Ion, I. C. Brcitianu, Emil Costinescu, Emanoil Porumbaru,
Alexandru (1onstantinescu, V aside Morfun, Alex. C. Radovici, Jon G. Duca, dr. C. Anghelescu, Victor Antonescu),
apoi presedintele Camerei Mihail Ferechide, vice-presedinteIe

Senatultti C. F. Robescu, fostii prim-ministri Teodor Ro-

seti, Petre Carp, Thu Maiorescu, sefii de partide Nicu


Filipescu, Take lonescu i Alexanclru Marghiloman si
fostii presedinti ai Camerii Const. Olane,scu si Const. Canta-

cuzino Pafcanu.
Regele s'a asezat Ia mijlocul rnesei avand in fatg pe
d. Ion I. C. Brgtianu. La dreapta regelui printul Carol ;
Itangg printul Carol Petre Carp ; la stanga regelui Teodor
.

Roseti, langg ei Titu Maiorescu, langg Maiorescu .Marghiloman.

La dreapta lui &I-Liana stau ministrii. La stanga in rand


Ferechide, Robescu, Take Ionescu, Filipescu, CantacuzinoPaseanu i Olgnescu.
Ca si la consiliul de Coroana din 3 August 1914 dela
,

Sinaia, asistentii se asezasera farg nici o randuialii, protocolarg.

Regele era vizibil emotionat si cauta cu tot dinadinsul


sg invingg rezistenta, la care se astepta din partea lni
Carp, Maiorescu i Marghiloman.
In ajun regale chemase pe Maiorescu Ia Palat i flcuse
o noug sfortare ca sA,-1 atragg de partea nationalg. N'a reusit. Maiorescu sperase pang in ultimele zile ca regele sg
fie in contra rAzboiului, eg, prin amenintarea Germaniei,
Brgtianu va fi concediat i dansul va compune un nou guvern.
Cand a aflat din gura regelui ca el este hotgrat pentru

rgzboiu, Maiorescu a rgmas ca trasnit, dar n'a mai putut


sg" des inapoi. Tot in ajun, seara, ministrul Italiei, baronul
9 Vezi volamul: Pacostex ruseascii de I. Rustt Abrucleanu, eapitolul IV

www.dacoromanica.ro

99

Fasciotti, l'a conjurat s treacti de partea na0ona1isti1or,


spunandu-i e5, in acest caz el, transilvtinean, va avea onoarea

s5, fie ministrul guvernului de concentrare nationalg. Era


prea tarziu. Maiorescu era prea angajat de partea G-ermanilor qi a refuzat.
Regele tia toate acestea i de aceea emotiunea lui:
AsupPa cuvntArilor rostite in acest memorabil consiliu,
care a confirmat soarta viitoare a neamului romnesc, ggsese

in ziarul Adevarul (din 23 Febr. 1921) urmItoarele interesante destAinuiri Acute de d. Take Ionescu, unul dintre membri caH au participat la ansul, destinate publicitAtei anume

pentru l6murirea adevarului istoric qi fixarea rolului odios


jucat de A, Margbiloman In aceste supreme Imprejuritri :
Regele a deschis sedinta, spunand ca el a convocat pe
mai marii trirei nu ca isa le cearg un sfat, cgei hot'ararea
lui este luatg, dar ea sa le cear`g sprijinul lor. Situatinnea
a ajnns astfel ineat neutralitatea nu mai este posibira, balanta razboiului inclinand de partea Intelegerii. In tot cazul,
Romania trebuind s aleaga, ea nu poate si l. aleagg dealt
de a se pune cu Intelegerea in contra Imperiilor Centr,ale.
Regele spune ca. el a avut multe dureri, ea el s'a invins pe
el insusi i c tocmai victoria pe care a repurtat-o asupra.
liii este dovadii ea' a ales calea cea bunrt pentru Romania.
El stie forta unirei si de aceea cere tnturor oamenilor politici cari au ajntat pe unchiul Ini, s6-1 ajute i pe dansul
intr'un act pe care-1 sa"varseste ea bun roman ce este. El
roaga ehiar pe eei eari ar avea alte pareri, sa" ia euvantul

si sa le spina.
Eltandn-se &Are Carp, regele 'i-a spus:
Te rog, d-le Carp, sei'mi dai ajutorul d-tale."
Akanci Carp a spus cii nu este rolul liii s vorbeasel,
ci al guvernului si al sefilor de particle, el nefiind niei railcar
ef de partid. In tot cazul el constatA cg aici nu este vorba
de un consiliu, de oareee regele a lnat deja o hotgrare, ci
de o adnnare al earei rost el nu-1 pricepe.

A. Inat apoi cuvantul d. Ion I. C. BrAtianu, care a


promurtat un lung discurs, o sinteza a ceeace nationalistii
propovMuisera de doi ani de zile. Tema cl-Ini Bratianu era
cA Romania nu putea, fara sa disparg moraliceste, cA stea
www.dacoromanica.ro

100

nentra intr'un razboin in care se hotara de soarta


Romania, avand drept ideal unitatea nationata, ea era datoare si rtrm.'reasea" acest ideal acum, c'aci imprejurrtri ea
cele de azi nu vor mai B. niciodafa.
Bratianu explieg istoria masted' diplomatien dela 1912
incoace, cum prin refuzul Italiei de a merge alAturi de Puterile centrale am ca'prttat i noi libertatea de actiune, In
tot eazul el i tam sunt deja angajate i nu mai pot da inapoi.
Bratianu a mai spus ern nagsurile militare luate de el
sunt bune. El a sfarsit declarand c toata tara i toti Romanii de peste Carpati asteapth en nerribdare intrarea noastfa
in rilzboin.

Facandu-se din non apel la Carp ca srn ia envantul,


el a repetat ea sii vorbeasca" intaiu sefii de particle, ad a
lor este ra'spunderea.

D. Take loneseu declarg ca' este fericit de cuvintele


regelui. El pricepe durerile-prin earl a trecut 'Snveranul, dar
II asign.r 5. ert va avea cea mai strAlucith eompensatie in dragostea poporulni roman intregit. Particle sau, multumit cii
vede realizandn-se ceeace a cernt timp de doi ani d zile, va
da regelni i guvernului un sprijin deplin i neconditionat.
171 stie e o imprejurare ca aceasta nu vine de cat odata"
In cursul veacurilor i ea a fi perdnt-o, ar fi fost o adevg.ratri monstruozitate.
D. A. Marghiloinan spune ern-i pare, ran c guvernul
s'a angajat. Soarta razboinlni nu se stip care va fi. El a afiat
ea Hindenburg preggeste o mare loviturrn in contra Rusilor, ei
ar fi trebuit s ennoastem Intaiu rezultatul acestei lovituri.
Marghiloman. adang c asa zisele idealuri trebnese re-

duse la realitatea incrurilor. El stie c tara nu este favorabira rAzboiului, iar Romanii din Ungaria nu doresc unirea
cii noi. Realitatea pe care o vede el este asezarea Rusiei la
Costantinopol, adiern strangnlarea, peirea Romaniei. Daca' este
sa cadu peste noi blestemul ea Rnsia sb; se aseze la Constan-

tinopole, atunci eel putin s'a nu se facil en ajutore nostru.


Regele Intoreandu-se care Marghioman, ii intrerupe:
A.dmitand ea' Rusii ar fi la Constantinopol, ce e mai
bine' pentru noi : si fim prieteni cu ei, on vrgsmasi?"
D. A. Marghiloman, turburat, nu raspunse nimic la intreruperea regelui, dar promite si tacti. El Insi.t TM -vrea st
www.dacoromanica.ro

101

dea coneursul sau poiticei dezastruoase in care s'a angajat


guvernnl si tin intelege cum a putuf guvernul s intre pe
o astfel de eale i s pue taxa in fata unor fapte Indeplinite.
D. N. Filipesan spnne ea politica expusa de guvern
nu este cleat desvoltarea logicii a primului aranjament en
Ausia din Septembrie 1914. OH, Filipescu stie dela insnsi
d. Marghiloman c amest aranjament a fost atunci adns la
cunostinta d-lui. Marghioman i dansul i-a dat aprobarea
ini, spunand ca. bine a lama gavernul si trebue mars in
measta directinne. Filipescu a eonehis textual:
Indignat de aceste palinodii, revendic pentru partidul
/nen onoarea de a fi iuiiat aceasta politica' pe care partidul
o sustine en atata convingere, incat pe cei caH s'au pus in
contra i-a dat afara,".
Marghiloman n'a raspune nimic Ia aspra apostro fa a
hti Nicolae Filipescu.
A venit randul lui P. Carp, care in acea edintg a
-vorbit eu o energie, care Picea un curios contrast en batranetea lui.
Toate cte le-a spas Bratianu sant secundare, a spus
Carp. Nu-1 intereseaza eine va in-vinge, ci eu eine comanda,

onoarea sa mergem; chiar daea am fi Inyinsi. Ileg-demonia


germana e buna,' pentru noi. Ce a spus Bratianu de Ungnri
pi Bulga.ri n'are valoare. Din acest razboiu va esi oH heghemonia germana, oH cea ruseasca.. Aceasta din urma ar
insemna sfarsitul nostru, caci stam in drumul Rusiei spre
Constantinopol. Deci noi nu putem fi cleat In contra Rusilor.
Interesele Dinastiei in special ii eomanda sa fie in contra

RuiIorj caci o Rusie Yietorioasa nu va tolera o dinastie


straina in Romania i ya aduce dinastia Ghica, Sturdza,
Bratiann ori Carp. Prin urmare, regale e dator ea sef al
dinastiei, sa se opuna la astfel de politica si s stea alaturi
de Germania.
Carp spune ea vede c lucrtirile s'au hotarit si cI lin-

gusitorii tronulni au avut trecere. Facand aluzie la Take


Ionescu, spune c e user a o asignra de devotament eand
Coroana face ce-i care.
Declara c va inchide ziarul sau Moldova", dar sprijin

nu poate na unei politici care este peirea Romaniei. Cei


146 flu ai mi se vor bate. El tail maga pe D-zen ea armata
www.dacoromanica.ro

102

noastra sa fie Valuta, caci nnmai asa Romania va putea


scapa. Altfel e pierduta.
Regale a rhspuns lui Carp ca el, desi respecta toate
opiniunile, dar ultimele cuvinte ale lui Carp nu se pot datori
decal necazulni. Ele nu pot veni din inima.
Regale a adangat ca el nu poate s separe interesele-

Dinastiei de ale trei. Dinastia nu e germana, ci roinki


Romanii nu. au adns pe unehinl su ca sa faert o dinastie
germana, ei una romaneasca.

D. Carp a replicat ca el s'a gandit mult i numai


dupa aceasta langa gandire a declarat c ureaza ca armata
romana sa, fie zdrobita,
Romania.

caei numai asa se poate salva

D. Ion I. U. Brlitiana a interveuit, observand c vorbele

lui Carp nimesc pe toti i c daca in adevar asa este in


inima lui, mai bine sa-si retrag i pe cei trei fii din anuat.
P. Titu Maiorescu, care a fost de randn1 acesta mai
complicat si mai searbiid decat oricand, face un lung discurs
de abilitati. El incepe prin a intreba daca gavernul are angajamente, ce augajamente si daca nu sear putea degaja.
D. L L C. Bratianui intrerupe spnnand ea el este legat,
ca nu mai poate d ina-poi, dar si tara este legatg, dcp`c't a
sa parere.
Bratianu explica cc a obtinut dela aliati, aratand atat
chestia teritoriala cat i dreptul de a lua parte la Congresal
de pace pe picior de egalitate.
El spune ca a intarziat razboinl cat a putut, insa and
a simtit cit daea se mai intarziaza aIiaii yor trata eu Ungurii, atnnci a vazat cit .nu mai poate astepta si. ca nu mai
Ii e permis sit ezite.
D. T. Maiorescu, revenind, spune ea totusi ar trebui s.
ne degajam, ea sa asteptam rezultatul victoriei, caci nu se
stie inch' eine va invinge.
Maiorescu declara cit asa zisa politica a idealulni
national se bazeaza pe doua idei gresite. El afirma ea Ro-

manii din Uugaria nu vor sa se uneasca cu regatul Romaniei; ei vor sa ramaie sub Ilabsburgi, aparati de Germath
contra Ungnrilor.
La aeeasta afirmatie d-nii Bratianu i Take Ioneseu
intrerup, spnnand: nu este adevarat. Nona ne-au destainuit
www.dacoromanica.ro

103

fundul sufletului kr; dar poate ea d-hui Maioresen i-au vo rbit altfel tocmai findca-i cunosteau adevgratele sentimente.
Bratiann adaugg ere are scrisori dela Vaida si dela
altii in sens opus celor afirmate de d. Maiorescu.
Cum Maiorescu mai spusese ci ceeace trebuia guyernul
sd. faca, i n'a vrnt sa faca era A* trateze^cu Ungurii pentrn
imbunatatirea soartei Romanilor de peste Carpati, l'a intrerupt i Regele.
Regele a spus c i inainte si dupa izbucnirea razbo-

inlui a cerut German;ei si a cerut i lui Czernin s dea


pentru Romanii din Ungaria cel putin atata cat an Cehii
din Bohemia, c inainte de razboiu imparatul Wilhelm s'a
dus la Viena sil ceara aceasta pentru noi, dar a fost refine.
Regele spune c e ferm eonyins ci nici Germania, nici
nimeni nu poate face nimic. Regele chiar personal a tratat
in alte randuri, dar tot Para succes.
T. Maioresce, continuancla-si yorbirea, spune ei nici
Romanii din regat tin vor rkboiu. El zice ca' la 1913 nu a

intrat in razboin (pe atunci era seful gnvernului) decat atunei


eand opinia publicg era unanima. Astazi insa, spune el,
opinia publieg este contrara. Maiorescu a mai cereat sa
sustie 'eg nici constitutionaliceste nu putem declara razboin, Camerele actuale ayand un mandat expres: de a
revizui Constitntia. Daca vrena rgzboiu, trebnie in prealabil
nota alegeri asupra acestei ehestiuni.

La aaeasta fantezie, Regele nu

se poate

opri de a

surade.

D. Emil Costinesen atacii en mare euergie pe Carp,


.Maiorescu si Marghiloman. El spane ea nu chestia Straintorilor poate fi hotkatoare, caei ori yor fi Rusii ori yor fi
Germanii stapani pe Constantinopole, pentru noi tot ran este.
Regole intrerupe din non spunand ca lid nu 'i-e frica,
de" Rusia, dar i daca i-ar fi fried, tot mai bine sg fie o

Romanie Mare, eaci mai lesne se va putea apara.


D. Costinesen, reluand crivantul, spune intte altele ert
atunei cand toate popoarele an intrat in acest razboin de
4lesrobire, ar fi pentru Romania o desonoare i ar fi pierduta daca ar ramane nentrg.
D. Marghiloman intrernpe zieand:
Si Olanda i Suedia i Spania aunt uentre.
www.dacoromanica.ro

104

Intreruperi se ivesc din mai multe 'Asti r


Dar aceste tari nu an revendiari nationalc
D. &saner= replica: Noi suntem In mijlocul bat;-iliei
si daca stam neutri, ne incaleca Ungurii si Bulgarii.
D. Take Icuescu ia din nou euvantul si zice : D-1
Maiorescu a Spus doug lucturi neadevarate. Mira ca Romanii de dincolo ne asteapta ea pe Messia, Este adevarat
ea in 1911 Vaida i aljii ne propuneau unitatea -nationala,
intrand noi sub Habsburgi. 1i nu-si dadeau seama de -ituatia politica generala a Europei si de aceea nu eredeau o
alta solutiune posibila. Din 1914 lucrurile s'au schimbat:
mie mi-an trimes vorba din partea intregului comifet ei
daca nu ne dueem acum sa-i seapam, Carpatii vor ramanc
hotar pentru vecie i romanismul -va fi perdut. D-lui Maiorescu

i altora ca dumnealui s'au ternut s. le spue tot

gandul kr.
In tara nu suntem divizati : toata tara vrea razbuiul,
dar, fireste, doi. ani de neutralitate au produs o uzura

Aceasta uzura va dispare cand se va sti c ne-am hotarat,


mai ales cand tara va vedea gestul Regelui.
D. Mihail Ferechide eombate sofismele lui Ma4oreseu
relative la drepturile Parlamentului de a face razboial. In
numele Camerei asigura pe Rege si guyern de tot eoncursul.
D. C. F. Robescu a dat aceiasi asigurare in numele
Senatului.

D. Ion L C. Britianu, luand cuvantul pcntru ultima


oars, a raspuns lui Maiorescn i celorlalti ea dupil cum
parintele Ban nu era nici rnsofil, nici germanofil, nici el ma
e altceva decat roman. Cei eari se opun rhzboiului nesocotese chestia morala. El nu este sigur de victorie, dar
ehiar Iuvini, noi vom asigura unitatea nationala dulA cum
Italia, baluta la Ndvara, a realizat-o dupa cativa ani. Cauza
romanismului a facut un pas gigantic din moment ee patru

mari puteri an recunoscut dreptul nostru la unitatea nationala. Mihain Viteazul (Ate eroul legendar fiindeil a trecut
in Trattsilvania. Asa va fi i u tegelelFerdinand. El a adau-

gat c Ii ia tdata, rasitanderea.


Dinastia romana IIII este o dinastie straina, dar dupa
ce Regele va treeelieSte Carpati, chgtia nici nu se va mai ;rune.

Regele incheind discutiunea, a spus el el aceasta Ito_


www.dacoromanica.ro

105

tirare a luat-o dupg foarte lung'A chibzuire i este convins


c6, ea corespunde i eu interesele Tkei i cu ale Dinastiei.
El crede eth luerand astfel leaga i mai indisolnbil dirtastia eu natiunea. El cunoate greutAile i de aeeea cere
dela toti sprijin, 616 riispanderea va fi a tuturor, chiar a
eelor can au alte pa'reri.
Cu Dumnezeu inainte! a terminat Regele i a ridicat
sedinta.

Relativ la sehitarea de mai sus, f-tcuM de d. Take

lonescu in Aclevarul, ziarut Thiorul, organul d-lui Ion I.


C. BrMianu, semnaleazI in No dela 26 Februarie 1921 o
eroare i o omisiune, cari altereazA nu numai proportiile
realului? dar i realitatea faptelor. Asa spre pi1d, scrie

Viiroriut, e gresit prezintatrt audienta din akin a lui Titu


Maiorescu la Rege. Altul de cat eel relatat In Adevarul
i-a fost caracterul i seopul. De asemenea e gresit arAtatii,
in darea de seaimi, a d-lui Take Ionescu introdueerea in
discutiunea Consiliuliti de croani a politieei bMrAnului
Jon firltianu, fiind ei de fapt ea fusese en insistentii, invocatit de cItre Carp si Maiorescu pentru a o pune lo

,contrazieere cll. politica de aventura ci contrarie intereselor


nationale" intreprinsiI de fiul sAu Ion I. 4C. BrAtiann.
Tot astfel este inexact ca presedintele de consilia de
la August 1916 sA, fi invocat scrisori ca temeiu al simtimintelor Ardelenilor si in special sd, se fi rezimat in expu-

zierea sa pe vre-o scrisoare do a d-lui Vaida.

www.dacoromanica.ro

CfA.PITOLIJ, VIII

Coruptiunea in pres i spionagiul germano-maghiar


in Romania
Acest capitol constitue desigur eroniea cea mai
urita si mai seandaloasa din istoria eontimporana a

Romaniei. Istoria insa e datoare s inregistreze si st infiereze aceasta paging neagra din trecutul nostru apropiat.
Indata dupa izbuenirea rgzboiului european si mai
ales dupa ce Germanii i Ungurii s'au convins ea Romania,

urmand pilda Italici, nu va interpreta tratatul de alianta


in sensul cum it prieepeau ei i ea politica neutralitatii,
adoptata in ultimul moment de aceste doug state, poate
usor conduce la o mobilizare indreptata impotriva lor, cum
s'a si intamplat de fapt mai tarziu, guvernele din Berlin,
Viena i Budapesta, dandu-si perfect de bine searna de
eeea-ce au pierdut, an luat repede urmatoarea hotarare : sg,
nu crute niei un mijloc. i niei un sacrificiu pentru a impiedica ivirea acestei din urma eventualitati.
In urmarirea acestui seop, atat de seump intereselor
tor, Puterile eentrale au recurs &A, intarziere la sistemul
unei vaste eoruptiuni in sensul ea en bani multi i grei
sa-si ereeze in Romania si Italia o atmosferit de simpatie,
sit achizitioneze san sa infiinteze ziare de propaganda prin
toate capitalele tarilor neutre, s eumpere constiintee eAt de
mite si de ori-ce calibru, in sfarsit sit fad, tot eeea-ee
nevoia va eere, pentru-ca sit se evite c't tout prix 0 eventuakt
www.dacoromanica.ro

107

esire din neutralitate din partea Ithliei si a Romaniei sau,


in ca.zul eel mai rlu, sit se prelungeasc5, eat mai mult
ziva in care o asemenea primejdioasa perspectivI, pentru
ele, ar putea sA, se producti.

Zis i acut. Tarabe pentru cumpArgri de constiinte


se deschid : la Roma, sub conducerea baronulni Flottow ;
la Bucuresti, sub cea a baronului ,BUsche, care Inloeuise

pe neasteptate pe senilul Waldhausen, si a contelui Cumin,


iar la Atena, sub conducerea baronulni Schenk, cunoscut
publicului bucurestean de pe vremea cand reprezinta
interesele uzinei Krupp.
Sistemul de coruptiune intrebuintat de acesti inaestri
agenti frA scrupul a fost eel urnaItor Intaiu i Intaiu
si-au asigurat contactul i apoi colaborarea unuia sau mai
multor fruntasi politici, en sentimente mai mult sau mai
putin germanofile. si apoi, dupa recomandatia acestora sau
ehiar prin intermediul lor, au pornit opera de coruptiune
la ineeput discret, iar mai tarziu fitrA, nici o perdea.
Dael la Roma s'a g5sit un lArbat de talia liii Giolitti
eare s patroneze din convingere politica germanofil6, k noi
si la Grech in schimb, s'au gsit cu ghiotura speeimene
mutt mai elastice, mai josnice si mai lipsite'de eel mai elementar

simt de pudoare, Ca sl flu vorbese de sentimentul national:


Rolul lui Giolitti dela Roma, la noi a fost jucat de
Petre P. Carp, germanofil din convingere i prin educatie. S'o
fi servit sau nu fostul i actualul presedinte de consiliu
italian de grtinari s,i trtidItori ordinari in politica sa nem,
tofilA, imi vine greu sit ered. Pot bag eu mana. pe constiint6
sil sustin cit instruthentul principal, de care s'a slujit Petre
P. Carp e vorba de ocliosul Virgil C. Anion, fost prea fost un trald5tor constient
sedinte al Ligei cuiturcde
ad celor mai sfinte interese romanesti.
Asi comite desigur o nedreptate dacA, asi elimina din
aceasta galerie fallieriang pe Ales. Marghiloman, seful unui
pa rtid politic istorie, apoi pe cunoseutfil archimilionar, lacom
ad

i neorijibil, Grigore G. Cantacuzino, ea

i pe vecinieul

ahtiat de tantieme nemtesti Dimitrie I. Nenitescu, fost ministru


de industrie, etc. ean l. an fost pentru Romani ceeace an fost

Skuludis Gunaris i Lambros pentru Greci.


Este evident ca%, sprijinita de asemenea elemente cu
www.dacoromanica.ro

108

suprafata," po1itic6, propaganda si coruptia germanofil6 nu


puteau dealt FA se desvolte aproape nejenate si srt i.
proportiile uriase cunosente In toate aeeste trei tAri
neutre, mai ales c guvernele lor, proclamnd nentralitatea, earn inchideau ochii, unele din simpatie si din

convingere" en intIrci ca la Greci, si allele de teama de


nu-si demasca planurite viitoare, cum a fast in Italia si la noi.
Primul roman de vita nolaild, care s'a vandut Nemtilor, a fost, eum se stie, Grigore G. Cantacuzino, zis i Prensul 1), infocatul francofil i nationalist de odinioarg, care
organizase, chiar in ajunul trAdiirei sale, impozanta primire
acutti lui Nicu Filipescu, in primele zile dela (leclaraTea
rAzboiului, cu oeazia sosirei acestuia In capitalti.

Iatl cum s'a operat targul acestui Marco Falliero al


Romftniei:
Inainte cu vre-o 4 ani de riUboin, Grigore G. Can tacuzino
infiinteazg, la Bucuresti, cu concursul mai multor persoane
dornice de progresul cultural al Orii, ea Mihail C. Vliideseu,
Nicu Cincu, etc., institutul de editurl -Minerva pentru tipArirea de dati didactice si de Mei-atm-A, precum i pentru
o
scoaterea unui ziar popular, intitulat tot Minerva
iniiati romAneasdi laudabilit si care in primii ani ai existentei sale adusese chiar servicii reale culturei rormlnesti.
in afara de ziar, care, fiind confectionat frA prieepere si
vIag i avand i o nuantl po1itie6 carservatoare cam antipaticit, n'a avut nici un ecou in opinia public's'.
Actionarul eel mai mare al acestei intreprinderi era
George Gr. Cantacuzino3), zi i Nabahul. tathl Prensului,
care luase actinni pentru insemnata snmd de 600.000 lei.
1)

Botezat astfel pentru ilustrarea posturei ridieole ill care se pune acest

individ, dandu-i in toate pri1e titlul de prencipe, des,i s,tie ert in taril cunt
abolite prin eonstitutio toate titlurile de nobleta.
2) Planul conceput de Grig. G. Cantacuzino cu seoaterea Minerrei era si faca'
coneurentl" ziarelor Adevilrul i Universul, cele mai rrtspandite din tatil. Combinatia Ins n's reuit din eauza proastei facturi a ziarului ea i a autipatiei

ce o inspira prezeuta Prensukui in capul antreprizei.


a) Mort in Hattie 1913, lilsand In urnia sa o avere considerabart
yre-o
200 milioanedin care insrb nici tin ban pentru o iustitutie de Nuefacere sau
cultural:4 nici inlear pentra intretinerea unui singur pat in spitalele Eforiei spitalelor civile, de undo atat rIposatul cat i doi Ii ai srti ineasaseril, fiecare pe
rand i ani intregi, lefuri graso in calitate do efori ai acestai a;e2.1milat.

www.dacoromanica.ro

109

La moartea b6tranului Cantacuzno, toate aceste actiuni


an revenit, prin mostenire, fiulni su Grigore, adic6 Prensului, care devenea astfel stlpanul de fapt al institutului
de editurit, ca si al ziarului Minerva.
La venirea haitelor i spionilor nemti i austriaci In
tar6 dup6 izbucnirea cataclismului european, aeestia s'au
pus imediat, pe studiul situatiei locale si al efintlrirei fortei
de rezistent6 a diferitelor caractere din protipendadA
repede 'si-as fixat- un plan de atae definitiv. Atunci trinitatea de spioni Hennenvogel-IVersen-Roselius s'a adresat
lui Grigore G. Cantacuzineti tout seigneur, tout honneur
sa le vAnz6 lor institutul de editur6, precum si ziarele
-Minerva 0. Seara1), acesta din urnal aparand numai de
cat-va timp ca ziar de polemic6 pentru trebuintele politice
si campaniile personale ale Prensului. Nu voiu omite sit
adaug cit cu prilejul intrevedevii dintre Prens si reprezentantii de mai sus ai culturei i moralei teutone, acestia s'au
grithit s6-i deschidI frumoase perspective pentru viitor de
ordin politic si economic, mai ales, dacl odat6 en vilnzarea
tipografiei si a ziarelor, va consimti sit figureze ii printre
bunii amici ai 0-ermaniei i Austro-Ungariei.
Arghirofil iremediabil i prin traditie 2), Grigore G.
Cantacuzino cedeaz6 f6r6 nici o mustrare de col-WHOA si
ttirgul se face.

Toat6 chestia, care a mai intarziat ca-va timp incheierea afacerei, era 86 se gaseasc6 forma vanzArei, spre a se
evita redactarea de acte publice de notariat, cari ohieeta
Prensular putea
cornpromit6 capitalul politic!
Dar forma a fo4 si ea in grabl dihuit. S'a infiintat,
I) In fruntea ace.tei foi interlope, Prensul puse.,e, din recungtin0 peutru
servieble de agent electoral ce-i Meuse in fieful sg,u dela Slatina, pe faimosul Alex.
Bogdan-Pite1ti, fatil de care s'a obligat printr'o serisoare comereialit cum c tbnp

de 10 aui de zile Ii Pa, tiprtri ziarul Seara gratuit, cu hartie cu tot. ha baza
acestei scrisori, and s'a fileut trecerea tipograRei i a ziarelor Minerva i &ant
in mainile Nerntilor, Bogclan-Piteti a incasat suma de 350.000 lei, drept de:prtgubire a gratuitAei tiparului i hfixtiei.
2) Vezi Cronica lui Radu Popescu, care spune despre Stefan Vodrt Oaataeuzino c ,,a speriat cant eu 1wiile si "(iconic; lui". Tot Acosta a tradat Turcilor
.

pe vrtral sKu Constantin Vodgi Brttneoveanu, in seopul de a-i Jua scaunul de Down

O. a puce mna pe averea lui, evaluatra atunei la 25 milioane.

www.dacoromanica.ro

110

Intr'adevlr, o north' societate de .stiittrea',, botezaM Tifartd,


en consiliu de administratie in iegull, publieat prin _Monif-

Sera oficial, 0 din care fleeau parte oameni de calibra


urmItor : Alex. Bogdan-Pitesti, Hennenvogel, Roselius, Brov
ciner i alti cAti-va ejusdern farinae. Societatea era, chipu,
rile, rornaneascg, ins1 banii erau nemtesti, austriaei,si ungu.,
resti.

gi bine, acestei sociedti pretinse romfinesti a vindut


Grig. G. Cantacuzino Intftiu ziarul Seara, iar o lung de
zile mai tarzin institutul de editurg Minerva si ziarul ea
aeelasi nume, en singura cnditiune ca timp de un aar, de
zile direetitmea Minervei i administratia institutului de edifurl sa rAm'anl tot sub conducerea lui. Seopul acestei Warne

tra ea, in aeest restimp, Prensnl sii poata face transmiterea


diferitelor acte de hipotec6 ce grevau intreprinderea, In tiling

flea contact cu tribunalul de notariat, lucru la care a si


reusit, transferncl toate datoriile Minervei si ale institutului
de editurg dela Banca Marmorosch, Blank & C-ie i socie-tatea de asigurare Dacia-Rorncinia, uncle amicul slu Dim..

I. Nenitescu era atot-puternic, la Banca general6 romnI,


in depozitul elreia se trimiteau dela Berlin aproape toate
surnele destinate pentru spionagiu, ziare i curnpgraloare de
spllete:

Pentru-ca s6, dea operatiei sale de trAdare toate 'aparentele unei afaceri curat comerciale, a unui simplu schimb
de titluri, Prensul a inventat trucul ca contra tuturor acti-

unilor sale dela institutnl de editura' Minerva, pe eari le


ylnduse nonei socieati Tiparul, ssa nu ia bani efectiv, ci
tot actiuni d'ale aeesteia, pe cari apoi, in eel mai mare
secret, le prezinta Miami generale romfine, de unde ineasa
yaloarea convenit5,, in total vre-o 3 milioane i jumItate
lei, sum p care am dovedit-o Ia timpul sau, in Adevartd,
ce date si eifre ee mi-am procurat din insIsi registrele acestei banci.
Trecerea in mainile Nemtilor a institutului de editur6
Si a ziarului Minerva en instalatii si personal cu tot, a
stArnit, cum era si natural,o legitim indignare printre membrii redaetiei, cari nutrean sentimente romanesti i nationale.

Printre acestia au fast G. Christodorescu, M Burileanu si


P. Botan, can an On-Isit imediat redactia Minervei, proteswww.dacoromanica.ro

111

tnd prin scrisori publiee contra modului insolit cu care


Prensul 'i-a debarcat i pe d&nii pe limanul intereselor
nemt,eti, fr macar sa le marl eonsimtiratstul.
Dei stapana pe doul ziare i pe o tipografie admirabil de bine Inzestrath,, societates, liparul a trinitatei
Hennenvogel-Iversen-Roselius nu 'i-a incercuit activitatea
sa aei. Dincontra, cu puteri indouite qi cu o indrazneala
nelaanuita, ea 'si-a intins mrejile ei ademenitoare a,i periculoase la toata presa din capitall i din provincie, care era
push la mezat.
In mai putin de un an de zile, societatea, Tiparul a
putut s inregistreze la activul murdarei sale activitti
urmatoarele rezultate :

I. Infiintarea ziarului eotidian Ziva, pus sub directia


mortului intre vii_ Slavici. cel cu teoria dr5gutului de
imparat'. Considerata ea organ al legatiunei austro-unga re,
foaia aceasta odioasit avea misitmea s otraveasca mai ales
fiinta sufleteasca, a Romanilor din Transilvania i Ungaria.

II. Inchirierea ziarului Dreptatea a lui I. Em. Protopopescu-Pake, fost deputat conservator. Pretul inchiriezei
nu-1 cunosc, dar palatul fostei Dreptati din strada Teatrului,
cladit dupa eomiterea tradarei, vorbete dela sine,.
III. Achizitia ziarului nou infiintat Moldova al lii
Petra P. Carp. Cifra subventiei lunare n'o cunosc deasernenea ;

judecand Irma dupa rolul i suprafata politica a directorului


Petra P. Carp,i dupa imensitatea stomacului bolnavieiCis

al primului redactorVirgil C. Ariondesigur c trebuie


fi fost ,r4spectabiU.
I V Inchirierea ziarului popular Untiversid dela fostul
sau director ,N. pimitscu-Campina, to-t in scop de propaganda germano-fila, mai ales prin publicarea de tiri tendenVaasa i cari, dupa conceptia teutona, trebuiau raspandite
fri toate straturile societatei.

Prima dovada patenta de trdare a dat-o Universul


prin publicarea infamului raport dresat de agentii nemtofili
I. G. Stoian 1 C. Obedeanu, ambii inregimentati marghilornaniti, asupra vizitei lor de pe frontul bucovinean, dupa
prima retragere a Ruilor, raport in care se Hada adminis=
tratia contelui Meran i atitudinea binevoitoare a s,efului
gendarmeriei bucovinene, criminalul colonel Fischer, dupa
www.dacoromanica.ro

112

a carui comanda bieii Romani erau impurati i spanzurati, fara jade-ma, pela toate raspantille de drumuri.
Univorsta, phitit pentru tradarea sa cu 70.000 lei pe
lima, a stat in slujba intereselor germano-anstriace mai
matte luni de zile, pana cand N. Dimitrescu-Campina, vazand
ca ziarul infiintat de Luigi Cazzavilano adevarata surd',"
de bogUtie chiar in timpuri normale si pe ci cinincepe sa Se refuzat de abonati i cititori si ea
stite

intreaga situatie a ziarului se clatina din temelri, a recurs


la serviciile d-lui general Gr. Crainiceanu, membru in comitetul FederaVei unioniste, ca sa-i refaca virginitatea si
demnitatea pierdute, opera foarte anevoioasa, dar in care a
reusit in parte condeiul inimos i credituI moral al generalului.
V, Inchirierea organulni socialist Lupta, care din ziar
saptamknal a devenit deodatil cotidian. Pretul inchirierei
necunoscut, dar sigur e ea, trebuie sa fi fost foarte ridieat,

mai ales ea nu era numai chestia ziarulni la -mijloc, ei a


intregei organizatii socialiste din taxa, In cap cu seful ei
d-rul Rakowski, organizatie care tot timpul a servit interesele
nerntesti i prin intruniri si manifestatii publiee, cari, banuiese, ciii trebuiau s raspunza insemnatelor sacrificii materiale
&cute de tovarasii Siidekum i Parvus, deputati in Reich-

stagul din Berlin, cu prilejul vizitei en care au onorat pe


tovarasii Ion de idei de pe malul Dambovitei, nu mnit dupa

ce a dat foe Europei Wilhelm II.


VI. Inchirierea ziarelor marghilomaniste Steagul I) i
In-tinte, La Politiciue i L'Eelair. Pretul exact al aeestei
inehir-erei en gros ij stie numai Alex. Marghiloman, trecut in
registrul Gunther dela Steaua ro newt(' cu mai multe milioane,
dupa cum vein artita in eapitolul dedicat dosarului GUnther.
VII. Infiintarea ziaralui Libertatea de sub directia fos-

tului tribun Nicolaie Fleva `2).


Istoria ajungerii tribunulni in fruntea unei gazete de
') Acest ziar apgruse, Ia ineeput, ea organ do pyapaga.nd al partidulni
conbervator, sub directia d-lui Const. C. 4aealbala. Dupg ruptttra din partid, pe
tema trdrei fului sgu Alex. Marghilornan, Const, C. Dacalbala s'a retras dela
coaducerca Steagulai, care a intrat apoi cu totul lxi apele nemetNi.
Ineetat din viagz in vara arealui 1920, uitat i deseonsiderat cle toti acei
earl, pe irreinuri, ii zicean din convingere tribumul poporultd.

www.dacoromanica.ro

113

prapagauda. nemtofil/ este prea interesanttt, ca s n'o relatez


In 'intregime.

Inteuna din zilele afurisitei noastre nentralitIti, baronul


B usehe, ministrul Germaniei la Bucuresti,
consiliat de
ankieul sAuAkx. Bogdan-Pitati, directorul ziarului Seam

deseinde din automobil l domiciliul lui N. Fleva, spre a


face o vizit asa din ehiar senin, popularului deputat ales
de colegiul II din eapital. Tribunul era acas i, desi mirat
de vizita reprezentantului Kaiserului, prin nimie de alt-fel
motivatq, 11 prime,* cu curtoazia-i cunoscutA. Diplomatul
neamt incepe prin a-i spune tribunului c datit find
personalitatea lui rnareant.1, tinea sa-1 cunoaseci -Cu orice
pretsi de aceea a ales ealea aeeasta cam neuzitat printre
diplorn%ti. Vorbind apoi de una i alta, baronul Busehe
ajunge l scopul principal al vizitei sale si desehizamd tribunulni perspective din cele mai ademenitoare pentru viitor.
Ii solieita eoneurstil pentru apilrarea intereselor nem-testi pe
timpul nentralitAcii.
Nu stiu textual r'aspunsul dat de N. Fleva la propunerile insolite ale ministrului german. Ceea-ce stiu Intl
este c a doua zi tribunul, indignat i infuriat, a venit Ia
d. C. Mille, direetorul Adevarului, sit se pLingit si sg, prote.iteze in contra incerelrei de. coruptie, al elrei object a
Lost elliar el din partea neobrAzatului ministru al Germa-

niei. 0 notA seurta% si drastieil, apgrua in Adevarld din


acea zi, punea toatit ara in cunostint6 despre indraznetul
zest al reprezentantului imperiului german. Tribunul apitruse, pentru ultima oarI, in lumina unni politician einstit.
Din nenorocire, razele Iuminei aeesteia au durat numai
cAt roua diminetei. Intr'adevIr, abia peste cAte-va zile marele
public aflit, spre cea mai vine a sa surprindere i revoltit,
despre aparitia unui non ziar nemtofil, intitulat Libertgtea,
care ave,a pe frontispicia pe Nicola,e neva, director, i un

prim artieol iseMit tot N. Fleva.


Evident, alta explicatie nu era pentru public deek cit
aurul dela Berlin ii fAcuse operatia cesarianit, eu toate con.

i protesetrile din ajun ale tribunului. i, spre


eea mai mare rusine a vietei noastre politiee, publicul riu
se inselase in lanuelile sale.
Ce se intamplase in realitate? Ministrnl Germaniei,
vingerile

www.dacoromanica.ro

114

fatg en destlinuirea publics fileutg de tribun ea el a ineereat

corupg, a chemat imediat la legatiune pe consilierul


sgu intim Alex. Bogdan-Pitesti ca sg-i facg cuvenitele repro-

suri pentru-cg l'a sfatuit s caza intr'o cursg asa de desagreabilit, fgrg sa fi preparat bine terenul de mai inainte.
Bogdan-Pitesti, cunoscAndu-si oamenii de minuneetlei
doar N. Fleva era advoeatul lui Bogdan-Pitesti in procesul
de santaj () ee 'i-se intentase de Banca Marmorosch, Blank
&C
spune patronului sgu sa fie perfect linistit, eAci
o sg, aranjeze el lucrurile cu Fleva spre cea mai cornplectg
a sa satisfaetie i spre interesul bine priceput al propagandei

ieuriosBogdan-Pitesti s'a tinut de promisiune, ca un adevgrat gentlemen". Ce 'i-o fi zis sau ce


'i-o fi facut tribunului, nu stiu, dar fapt eert este eg l'a

germano-file.

eonvins sg accepte directia unui nou Ziar eotidian nemtofil,


eu un salariu lunar de una sutd mu leisi astfel peste
cate-va zile a apgrut Libertatea de sub directia lui Nicolae

Fleva ! Asa 'si-a incununat tribunul lunga

agitata sa

earierg, politica!
Este interesant sii amintese i epilogul acestei specifiee

tridgri : Leath de una sntg mii de lei lunar, care echivala


eu lista civilS a unui rege sau presedinte de republicg,
nenorocitul tribun n'a incasat-o deck pe o singutg lung
de zile. De ce? Asa a binevoit s1-1 trateze baronul Busehe,
ea recunostintg pentru destAinuirea din Adeveirid.
VIII. Inehirierea ziarului Opinia din Iasi, organul lui
Alex. A. Bildgrau, fostul ministru de justitie si de lucrgri

publice. Pretul inchirierei : 500.000 lei, sumg inserisa in


registrul lui G-finther dela Steaua romeind.
IX. Infiintarea, Ia Bucuresti, a agentiei telegrafice Iversen,
care nu era decal sucursala agentiei Wolf dela Berlin, pentru
furnizarea, rispandirea si publicarea de stiri telegrafice
tendentioase si favorabile Puterilor 'centrale.

Activitatea desfSsuratg de aceastg agentie a fost din


cele mai intense, mai periculoase si mai insolente, pItrunzand
cu germenii coruptiei pang si in redactiile ziarelor nationaProees, care s'a terminat in Innie 1916 eu condananarea Jui liogdan
Piteqti la

azd. de Inehisoare. Ocuparea BueureOilor de egtre trnpele nernteSi l'a

glsit pe Bogdan-Pitqti, fricandui osinda Ja 111clreti.

www.dacoromanica.ro

le

115
liste t i guvernamentale. SisteMul practicat ii acest scop era

urmittorul : Agentia Iversen angaja in ascuns, prin agentii


s'al, ate un redactor sau reporter dela aceste ziare cu mi-

siunea de a streeura In ele midi notite, informatii sau telegrame

eu tfdc favorabil intereselor nemtesti. lTnii ziaristi au fast


anga,ja

i pltii numai pentru serviciul de a publica ti-

rile din surs.4 germang, cu litere mai groase dee.lt cele obici-

nuite san la fel eu eele earl se tipkeau informatiile ori


telegramele favorabile aliatilor.

Nu era, eu un cuvaut, neglijat nimic, dar. absolut


nimic din ceea-ce putea sg mire opinia publiel din MM.,
s'a influenteze si s'o prod ispuna in favoarea Puterilor centrale. 1111reile germane, ea si coroanele austro-unguresti

eurgeau in valuri inspre buzunarele tutulor acelora earl


vo'an sit le primeaseg i sit fael o slujbl oare-care, cat de
murdar5, pentru promovarea intereselor nemtesti. Intr'o asemenea pestilential:a atmosfer.I, in care banul cireula pe toate
potecile pentru achizitii de partizani, nu e de mirare din an
dizut vietimrt i unii ziaristi mai slabi. de Inger dela gazetele nationaliste i guvernamentale. S'au lAcomit ei archimilionari cunoseuti ea Grigore G. Cantaeuzino, Alex. Marghiloman
altii Qi nu era A. caz1 in gura lleomiei

oameui skaci, cam sunt de regull ziaristii profesionisti ?,!


Prinsi en oeaua mica' din vreme, unii din ei au fast
lieentiati imediat din serviciu. Altii au functionat pA.n1 In
momentul din urnal al aparitiei ziarelor Ia cari colaborau
aeeasta din cauza c pretioasele indicatii din registrul Gunther

n'au fast cunoseute deck mai tkziu, nu mult inainte de


evacuarea Bucurestilor.
Perzistenta si prodigioasa eampanie de eortptiune,
pornitfi de Nemti in tard prin societatea Tiparul, prin inter-

mediul financiar al Stelei ilom6ine i Rancei generale nomane si en eel moral al lui Alex. Marghiloman, a dat in
curand Romaniei un aspect gretos si din cele mai deprimante.
Inteadeviir, la un moment dat, Puterile Centrale
1) Departe de mine L.1Inclul de a actin, pe Alex. Margiloman e.a. a luat bath
dela Nerati, spre nil epori patrimoninl. Nrt. El a primit bani dela du5manii nos,tri

pentru a detteilta. in tarii un curent farorabil politicei Puterilor centrale, dupri,


urnaa citreia el trebuia si profite politice0e, find desemnat ea omul situatiei us
caz d. trinmf al acestbra.

www.dacoromanica.ro

116

dispuneau, Ia Bucuresti, de urma'toarea jainicA falanga de


ziare vtlndute pentru apararea intereselor germano-austriace
si spre cea mai mare pagubg a pregItirei suiletqti i politice,
de care avea nevoe Romknia In asteptarea febrila a ceasului

atat de mare si hotitritor pentru Insi existenta ei

si a

iteamului romnese:
1. Universul cIQ sub 'directia lui N. D. Ciimpina '

2. Minerva
3., Seara

71

'1

71

17

4. Ziva

Gr. G. Cantacuzino

Al. Bogdan-Pitti
I. Slavici

5. Moldova

6. Lupta

71

Petre P. Carp

77

Dr. C. Racowski
Ion C. Bacalbasa
A. Corteanu
P. Cioiiineanu

;1

7. Inainte
8. Steagul
9. La Politique
10. L'Eclair
11. Libertatea ,
12. Dreptatea

11

15

Caion

17

N. Fleva

D. Teodoreseu
Popp 2)

17

13. Bukarester Tayeblatt

fatl eu
urmAtoarele organe nationaliste si interventioniste:

1. Epoca
2. Adevilrul
3. Dimineata
4. Actinnea

de sub dircetia lui T. Pisani


,
C. Mile
_
C. Mille
.
Victor Ioneseu

5. La Roumanie :
6. Nationahd
7. Journal de Balkans
8. Gazeta
,

I. Pangal
Toma Stelian
A. Rubin
Svitoeosici
Al. V. Casimir 3)

9. Patria

si fa

cu

urmAtoarele ziare liberale guvernamentale, cari, din cauza


') De &Ind Univers& a treeut sub direetia d-lui Stelian Pope-eu. el
reluat atitudiuea romaneasert dela laeeput.
2) Ovreiu implmantenit.
3) Devemit cotidiala eatva timp inainte de mobilizare.

www.dacoromanica.ro

117

neutralitatii, desi in fond interventioniste, trebuiau sa" pastpeze atitudinea i masura dintate de guvern i Irnprejurari:
1. Viitorul de sub directia lui M. D. Berlescu
2. Ron-teinul
1. Nadejde
3. L' Independance roumaine
I. Procopiu

Notez ea in acest tablou nu figureaza decat ziarele


cotidiane bucurestene, dintr'o tabgra si din alta, crezand
de prisos sa Mai 4nsir i nurneroasele fituici germanofile,
pe cari propaganda germana totusi nu le neglija, frirnizandu-le fondurile neeesare.

Ceeace se petrecea la Bucuresti, in materie de coruprii. Aproape in


toate resedintele de judet apareau cate una san chiar mai
multe fituici pentru a face propaganda filo-germana. Asa,

tiune, se intampla aidoma i in restul

la Iai, pe langa Op.via lui Badartiu, care avea atasata'


si o agentie de stiri tendentioase din sursa Iversen, mai

faceau cor intereselor nemtesti si fituieile CmrAntr.d..-(carpist)


si Iarul (margbilomanie4 Tot astfel la- Craiova.
Braila, PlOesti etc,

Singur acest tablou ingrozitor e suficient cksa ilustreze


ravagiile facute de coruptia gernaano-austro-ung*easefi -In

randurile presei romanesti. El poate da fiecArui roman o


idee exacta despre enormul pret pe care 11 puneau guvernele dela Berlin, Viena i Budapesta pe castigarea simpatiller Romaniei ca s'o opreasea din drumul ei istoric, spre
care o impingeau cele mai superioare interese ale neamulur
salvarea demnitatei Statului roman.
intreaga aceasta falanga de ziare vandute intereselor
dusrnanilor nostri se tiparea zilnic in sate de mii de exemplary, eari se trimiteau gratis publieului din capitals si din
provincie, en toata searba i refuzul en care au fost intampinate dela ineeput chiar pe benzile postale. Deasemeni
vagoane intregi en aceasta presa otravitoare treeeau zilnic
granita in Transilvairia si Ungaria, unde gendarmii unguri
o distribuiau prin easele i eurtile bietilor romani ca sa-i
zapaceasel, sa-i induca in eroare si sa-i fac s creada'n ca
Romania este si va ramane totdeanna alaturi de Germania
ri Anstro-Ungaria, aliatele ei.. Aeeasta perfida si mizerabila
propaganda a avut-drept consecinta cit soldatii romani din
www.dacoromanica.ro

118

.arrnata austro-ungarg se bgteau ea lou i mureau moarte de


Qroi pentru pajura austriacg in credinta cl luptg .allturi
de rnandra i ideala lor Romanie!
Spre a zgdgrnici, pe eat era cu putintg, aceasta, primejdioaag propaganda, presa nalionalistg, din targ era fortatg
sg, recurgg la tot felul de manopere din cele mai ingenioase,
cari, insg, odatg deseoperite, nu mai putea.0 fi repetate

dealt cu mari preeantiuni si dificultgti.


Iatg, intre altele, un caz: Ziarul Epoca, care eontinea
un admirabil si fulgergtor articol de fond, scris de Octavian
Goga, in contra alegerii trldgtorului vicar V. Mangra dela
Oradea-klare ea archiepiscop i mitropolit al Romanilor
ortodoxi din Transilvania i Ungaria, a putut fi expediat
raspandit in Ardeal numai multumitg uringtorului true:
Epoca, tipgrindu-se la.aceeasi tipografie, numitrt Poporul",
la care se tiparea i murdara Ziva a lui Slavici, a reusit
intr'o noapte sil imprime tot cuprinsul sga en titlul imprumutat dela Ziva, in mai multe niii de exemplare, cari
astfel sub numele acesta cunoscut autoritatilor politienesti
si vamale unguresti dela granitg, an putut scgpa nedistruse
si sa pg,t7ndit in Transilvania, unde au fost citite de Romani en- o sete si satisfactie extraordinarg. Abia peste 2
sau 3 be an putut constata Ungurii pgegleala romaneaseg,
descoperire care a dat apoi mult de lucru gendarmeriei in
goana ei nebung, de a secuestra prin casele romanesti toate
exemplarele Epocei revolntionare.

Iatg la ce mijloace dilatorii eram si1ii s recurgem,

p ntru a feri 1e otrava germano-ungureaseg sufletul no;

manesc de paste Carpati! Iatg in ce atmosferg desperdntA


ui uciggtoare ne-a fost dat noug s triim in cei doui ani
de neutralitate!
Paralel en desIgntuirea eoruptiei in presg, Romani&
a fast indatg dupg izbacnirea rgzboiului european teatrul
celui mai intins, mai desraltat i periculos spionagiu din
parte% Germaniei i Austro-Unn-ariei, mai ales.
Indrgzneti i convinsi cil i;banda se obtine i pe calea

htformafiilor, cari pot deschide trupelor calea de triumf,


Austro-Germanii nu si-hu Platt niei un scrupnl din alegerea
mijloaeelor intrebuint.ate.

Seopul scuzg mijloacele, si-au zis ei; el le sfinfeftc,


www.dacoromanica.ro

119
cthi seopul Hind egoist, dar moral, exclusiv germano-

austriac, ipso-facto el este superior, deci deasupra binelui i a rgului.


trebue sg recunosc
dintre toate
mafinariile strategice nenatesti, nici una n'a 'fost organizatl
atat de minunat i infernal ca serviciul spionagiului.

Dacg,, In vremurile de demult, Frideric cel mare se


,, el are un singur bucatar, dar o &WI de spioni"
In timpurile mai noui generalul teuton Radovitz scria:

lguda

:7374 insemneazci s

cheltuesti

banii degeaha, and

aduci unei natiuni foloasele unui serviciu secret de spionagiu; dimpotriva, act: nu se poate o intrebuinfare mai
bun6 a banelor"
Adgmc Otrunsg de acest principiu, Germania cbeltuia
pe vreme de pace suma de 20 milioane de marci pentru.
intretinerea ujiui corp imens de spioni, incepand 'dela cei
mai inalti functionari On la eel mai umil, dar util lucrItor de fabricg. Fatl cu cifra aceasta, cititorul Ii poate
inebipui desigur sumele colosale, pe cari a trebuit sg, le
cheltuiaset, Germania pe timp de ritzboiu, eand fiecare inforrnatie putea sit aibl o importantg, capita1

i hotgaltoare.

Toate neamurile de pe globul pqmntese ti aveau


reprezentantii lor mizerabili, platiti de biroul de spionagiu
dela Berlin, in afarg, de faptul ea' tot Germanul inteligent

era un spion, fie plgtit, fie gratuit, cei mice Neamt era
invgtat a privi ca o datorie instiintarea autoritg,tilor dela
el din targ despre mice Par putea interesa.
Cum s'a manifestat spionagiul austro-germa.n Ia noi
In OA?
Primul obiect al solicitudinei propagandei i spionagiului german a fosf farg, indoialg armata.
Ministerul de rgzboin fu asaltat de o bandit Intreagg
de furnizori, dintre cari multi nu-i procurau nimic, ci numai

Ii vArau nasul peste tot locul, contractind cunostinte cu


sefii de servicii.
Iat etteva victime ale aeestei intreprinderi criminale:
Maiorul Ioneseu, prins in flagrant delicat de spiona-

gin i tradare Meg in timpul neutralitgtii, este silit sg, se.


sinuc5dg.

Generalul de rezerva Mustatg, pentru nu blid de linte


tin Me cu tantieme Inteun consiliu de administratie al unei
www.dacoromanica.ro

120

scria in Universul, inainte de intrarea


noastra, in actiune, el Carpegii vor Ji mormetntul armatei

societati nemtesti

rom4ne".
In timpul campaniei noastre, colonelul Alex. D. Sturdza,
eomandant de divizie, este prins in plin tradare qi eon-

damnat la moart., dimpreuna eu adjutanthl eat locotenentul


Costica Wachman.
Locotenent,colonelul Cralniceanu, tot pentru alma de
tritdare, este condamnat li moarte i impuseat.
Dar abominabila tradare a colonelului Victor Verzea,
condamnat si el in contumacie la moarte, in Septembrie 1917
la lasi si apoi in 1919 la Bucuresti, pentruca In ealitate de
director general al postelor i telegrafelor, cumuland in acelas
timp si ,direetia acestui serviciu din zona interioaeb de
operatinm militare, a predat in mainile dusmanului Intregul
nostru plan .de razboin, comunicAndu-i totodat i toate

miscarile de trupe ordonate in dosul frontului de calm cartierul nostru general?


Mintea omeneasca" ram(.1ne incremenita in fata trAdrii
acestui ofiter, baiat de- preot din Sileele, hiuga Brasov, care
P viata intreaga a trait necontenit in cereurile celor mai nerabdatori iredentisti ai gomAnilor de dincolo si de dincoace
de, Carpati, pentruca In clipa cea mai suprern4' a neamului
sat' sa-i dea lovitura de gratie, el, care spunea in toate
partile cu cAta aviditate asteapta ceasul uniatei ,nationale
a tuturor Romnilor!
lata, deci, cum in/ormcgiile spionilor deschideau tru-

pelor germane calea de triumf in spre capitala regatului


romAn !

Un sentiment de profund seArba ma face sa inchein


sci capitolul corupttiunei i spionagiului austro-german din

Romania. A intra In prea multe detalii, ar Insemna s. flu


salbatec de crud ou prea multi ticalosi din gnu]. Iparnului
nostro, s deschid o rana ametitor de urata si a direi duhoare s'ar putea sa asfixieze, pe hinga multe ma'rimi dela
Baliplatzul Vienei i Wilhelmstrasse din Berlin, Inca si mai
multi bucuresteni si provineiali : Ii las in plata Domnului
si a. disprethlui opiniei publice din Romhnia Mare, desi

still ea fac un ran serviciu moralei publice, eAnd vad cu


'ma desinvoItura si candid, inOcente prezideaza sedinwww.dacoromanica.ro

121

tele Gamerei, In al treilea an de Intregire nationala, d. Duinu. Zamfirescu, dovedit cu acte n buntt, regula czi, a In-

easat suma de 40.000 lei pentru o conferintl

tinutil., Ia

1915, la Academia roma.* asupra Dardanelelor . sprijinind


interesele nemtesti In (fauna aspiratiilor nationale ale tuturor
Romani lor.
. Pentru a dovedi afirmatiunile
de mai sus, cred Recesar ca, Intr'un capitol special, sa supun aprecierei Iuapartiale a publicului romanesc continutul dosarului Gctuther
si al corespondentei spionilor Roselius i Henenvogel. D:13
aceste acte se lamureste pn la evidenta ea Germanii, Austriacii 5,i Ungurii, cari tsi facusera toate calculele, stiau
bine ce rezilltate folositoare pentru ei si dezastroase pentru
noi o sa culeaga dupit urma mizerabilei lor actiuni de
coruptiune, bine Inteles daca cursul evenirnentelor ar fi
putut sa, fie dirijat numai din cabinetele lor criminale.
De aceea, ei n'au crutat nici un sacrificiu b6nesc, oricat de
mare se cerea el si cele 70 milioane de LP), eat a costat
operatia propagandei i coruptiunea germano-ungureasel da
pe tot latinsul regatului roman, ilustreaza mai bine decat
orice importanta enorma pe care o dau Bethmann-Holhreg
si contele Tiza Romaniei, ca factor politic i militar. In
curnpana razboiului deslantuit de ei intr'o clipa de aberatie.
.

1) Cifra aceasta a fost ingrturisitli de insugi baronul Busche, intr'o conrersatie avutii, la Athenee Palace inteun cere de nemtofili, inainte de a partisi tare, dupg, declaratia noastrl de azboin fa contra Austro-Ungariei
Partea afereet Germaniei din suma de 70 milioane a fost furnizatX, In scop
do propagand
i coruptie, de organizatiile masonice neintegti de pe tot global
plmintesc in vederea ritzboiului conceput deja de mutt in capetele conducatoriter
germani. Fondul, de care dispuneau aceste organizatii masonice, atingea in mo-

mentul izbucnitei eabolului care de 300 milioane de mroei gi era administrat


de un comitet secret In frnnte cu printul Henric de Prusia, fratele trap4ratului

.rjjaj Wilhelm U.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL lX

Teroarea teutonl.
Este incontestabil ca opera de propaganda si de coruMie intreprinsa in Romania de catre Puterile centrale, en
o risipa i procligalitate f6ra' pereche i cu o perzistentg
= turpitudine Inteadevar teutone, a facut un imens rAu rii
prin slabirea in parte a moralulni i a increderii din o

mu4ime de suflete timide i indoelnice, mai ales acele cari


nu au fast crescute Ia flacara idealului i aspirMiilor noastre
nationale. i un asemenea substrat, prielnic uneltirilor infame ale dusrnanilor nostri, era berechet, din nenorocire In

binecuvntata tara romitneasca, care numarg in Ana ei


atatea elemente straine, incAt incoltirea i desvoltarea, in
rnulte inirni, a adevaratelor sentimente romaneti era o ehestinne de fericit5, intamplare.
Un fapt cert insa si care trebue reOnut, pentru cinstea
majoritaiei populatiunei romneti din vechiul regat, este
el, cu Kate enormele jertfe materiale fcute de Puterile
centrale spre a abate Romfinia din calea n/znintei pentru
infaptuirea aspiratiunibor ei legitime, rezultatele obtinute n3au
corespuns de loe aqteptarilor bor.
In chestia aceasta, celebrii diplomMi i politiciani din
Berlin, Viena i Budapesta si-an greit fundamental toate

socotelile. Inteadevar, a curs din mare abundenO anrul


nemtese si ungurese pe piMa sufleteasca a Rominiei i imi
inehipuiese ca cbiar daca ar fi curs in valuri i mai furi-

bunde pe toate drumurile i pe Ia toate rIspAntiile, taus


www.dacoromanica.ro

123

era absolut si eu desavaqire imposibila milizarea visului


germano-ungurese: ea, adica, Romania sit stea eu sabia in
teacit toemai In. momentul cel mai principal din istoria omenirei, cand se punea ,pe fata ehestiunea eroirei unei noui

harti a Europei pe baza gruparei etnice a tuturor popaarelor asuprite.


G-ratie coruptiunei i propagandei intinse si desmatate,

re care o faceau prin presa, prin brosuri 'si chiar prin


ealendare, Nemtii i Ungurii reusisera ce e drept s clatine

eateva constiinte mai slabe, ba pe unele chiar sa le ternrizeze printr'o frecuenta propaganda dela om la om, Intreprima, de agenti rutinati i indritzneti pana si in randurile
armatei, al eitrei moral trebuia cu orice pret zguduit in
fata puterei titanice" a pumnului german.
In privinta aeeasta cazul generalului Stratilescu, Un
ofiter valoros de altfel, este tipic. Numai sub presiunea
teroarei nemtesti s'a putut inregistra rusinea ea acest general, pe atunci (1915) set' de sectie la marele Stat major
al armatei, sa opineze printr'un raport scri c luerarea
mea si a prof. V. Stoica, Intitulatit Habsburg* Ungurii
Romania", menitti a fi raspandita in armata ea tin fel
de merinde sufleteaseit pentru eeasul cel mare al trecerei
Carpatiloi de cittre brava noastra armatl, trebue clasatei
printrelucrarile tendentioase, mai ales in timpurile de fate.
In fata unei asemenea mentalitati din partea unui ofiter
roman superior, este evident ca durerea, mea a fost mare,

nespus de mare, eitei imi dovedea pang unde ajunseserA


rezultatele funeste ale propagandei germano-unguresti.
Profund indurerat, am soeotit atunei c e bine, ea e
patriotic s dau alarma prin presa si am avut satisfactia
ea publicand o scrisoare ce Imi adresase d-nul general AL
Avereseu asupra valoarei reale a cartei mele, scrisoare In care

ae spunea ea claca cartea era tendentioasa, era desigur


Inteun mare seop national si in deplina concordanta en
sentimentul intregei suflari romanesti, am reusit sit desehid
ochii barbatilor eonducittori ai tarii asupra primejdiei ee o
prmenta propaganda teutonit pentru lupta Oa mare, In care
aveam s intram In eurand.
Destainuirile facute de mine atunci au produs In
public efectal doritsi dovadit despre aeeasta sunt, pe langa
www.dacoromanica.ro

124

erisoarea (Hui .general Ave.reseu, numeroase alte serisori de


incurajare i felicitate, dintre earl soeotese nemerit s dau

pubtieit4ei uumai pe urmaloarea trimig de un ofiter istin si cu muitg inimg romaneasel:


De al ul 01 tuln i , pr in Diiitral,;ani

27 Iulie 1915

Oomnule jibrudeanu!
krticolal D-tale din Adeva'rul ea No.10.13;1, intitulat

iMantalitatea Statalai Major al armatei romine, mi-a


racorit sagetul si m'a usurat de o mare gradate prin adecararile ce confine. Imi pare bine cd tot s'a yasit eineva care
,sa alba curajal sei &muse% asa de bine in parvenifi,- cari
prin tot felul de intriyi mechin i printr'o slugarnicie nevrednidi tsicii Mate treptele ierarehiei militare
Bine ati pcut ea afi dat in vileag mentalitatea unora
din acesti domni. cari se cred grozavi, defi aunt lipsiti de
sentiment fi de patriotism, eari in toe do a-si fi facut an

apostolat din cariera aititar, si-au Field din contra o situafiune de interes personal, neaciind ni4 o reding in
valoarea ostirei noastre, i earl in toe de a se moindri cu
sentimentele acelea cari innalfa pe am, iqi permit a face
considerafiuni joanice de un roman, and zic c lueffearea
D-v. Habsburgii, Ungurii i &mina treEne elasata' printre
luergrile tendentioase, mai ales in timpurile de fate.
Rusine pentra nifte ofiferi romdni, earl ar trebui sa
poarte totdeauna Caput sus si sa nu se sinchiseasea de ceeace
vor zice ori erode Habsburgii i Ungarii, con dem Bilk-The
9d. Czernin etc!

Si ea asi seriesi a..i Serie si mai tare ca D-tadar


am un baiat, care a imbrcifigat cariera militar i e sublocotenent in cavalerie. El mi-a pus ladd Ia gura si trebue
ec

tac. A" am ce face...


Cu deosebiel thm

Colonel C. Toplieeseu

www.dacoromanica.ro

125

Dotati cu instincte de sglbateci, Germanii si Ungurii,


razAnd c eu teroarea prin cuvinte si dela distantil nu prea

obtin succese apreciabile, an recurs in cele din urml, pela


inceputul anului 1916, la teroarea win fapte.
Aeestei mentaliati criminale se datoreste senzationala
.descoperire fgcutl decatre po1iia noastra de siguranta generall, in primarara acelui an, relativg la eomplotul pus la eale
de ditre spionii germano-unguresti pen tru arunearea In aer,
cu dinamitg, a easelor lui N. Filipescu, Take Ionesea Ion
L C. ,Bratiann
0. Emil Ckistinescu.
Cereetrile minutioase fgeute atunei de politie si parehetul de Ilfov au dovedit ping la evidentg existenta acestui
comptot infernal, a egrui exeeutie fusese incredintata advocatului spion din Brasov, dr. Taco)) Oefferbiergal:-

.a 'Meg

doui complici, un anume Babas '), roman din4inutul Bra-

soruhii, si in altul, al egrui nume imi scapa, un soiu de


eureitura ungureascg-romgneascg, ambii sceksi din inchisoarea

fortgretei Aradului anume pentru comiterea atentatului proieetat.

Dacg monstruosnl plan n'a Lost dus la indeplinire,


meritul principal este al complotistalui Babus, care, sub
povara unor amare mustrari de eonstiint4, s'a prezintat
intr'o bung dimineatg la regretatul Nieu Filipescu i 'i-a
mgrturisit scopul mizerabil, pentru care a fost el adus Ii
targ' de cairn advocatul dr. Oeffenberger. re baza acestei
declaratii, comunieata de N. Filipesca autoritatilor In drept,
s'a proeedat imediat la arestarea tuturor complotistilor, earl
au %cut depozitii complecte i indubitabile, afara, bine
inteles, de seful ba,ndei, faimosul advocat i spion ungnr dii
Brasov. dr. Oeffenberger.
Afacerea aeestui complot, venind in judecata tribunalulni eorectional de Ilfov, s'a terminat en condannarea la
un an inchisoare a spionului Oeffenberger pe motivul ea a
uzat de pasaport fals si el a introdus in targ, materii explozibile farg autorizatie, cOdul nostru penal necuprinzand nici

o pedeapsg pentru planuirea de crime, a cgror punere in


executie n'a putut area loe din anumite came neprevdzute.
1) licest E5inLt; asez in tarrc un iravZ refugiat, care fusese nnmit, dimprenni
ex aiti refngiati de pecte Carpati, fnnetionar in ministerul de nvieulturii, i domenii.

www.dacoromanica.ro

126

Tot gra0e aeestei ingrozitoare mentalitati teutone am


avut de inregistrat qi deseoperirea nu mai putin senzationala, in primavara anului 1916, a celebrelor fiole eu eulturi
mierobiene (de morva qi alto boli epidemice) din curtea
lega4iunei germane din Bucureqti, unde fusesera ingropate qi

pastrate pentru o anumita vreme de disperare de eauza,


clad urmau sa fie seoase la iveald in seopul infernal de a
nenoroci o lume intreaga nevinovata, fiind-ca mizerabilii
de Valahi nu vor sa stie de dragostea desinteresata ce
le-o arata Nenatii, ei, cari, in neruqinarea lor fara, margini,
au sustinut qi susOn cii n'au vrut intotdeauna dealt pacea
inspirata de sentimente umanitare!
Chestiunea aceasta de o gravitate exceptionala qi care
pune mai mult decat oH-ce in relief indrazneala ai
tecia teutona, a fost, in sfarqit, de naturi ea sa seoata din
s-arite guvernul neutral al Romaniei i sa-1 sileasca ea sa

protesteze, printr'o nota formali, adresata tuturor tarilor


beligerante ea qi statelor neutre de catre ministrul afacerilor
stritine, d. Emanuil IL Porumbaru.
In aceasta nota s'au aecentuat categoric urmatoarele
fapte grave in soeoteala legatiunei germane din capital6 :

S'a dovedit, farg ea faptul s poatti fi contrazis, eainainte ea Romania s fi deciarat razboiu. Austro-Ungariei,
atunei cand Romania observa cea mai striet6 neutralitate,
personalnl legatiei germane a violat toate regulele nentralitgei i toate obligatiile misiunilor diplomatiee, introducand
eantitriti considerabile de explozibilefoarte puternice i microbi

din aceia cari provoacg epidemii teribile atat printre animale


eat i printre loeuitorii rei. Explozibilile i mierobii an fost adusi in targ en ajutorul curierilor diplomaticisi nu mai este nici
o indoiala c i nnele i altii trebuian s aibA intrebnintare
in Romania in timpul pacei chiar, intentinnea legatiei germane find ea, impreuna eu cea bulgarX, s Inceapii o aerie

de atentate in contra avutului i vietei cetenilor romani.


Guvernul regal protesteazii in contra acestor practice
criminate fi mai ales in contra intrebuinfarei microbilor, oarraci nelegal i mai grava de cat otrava, mijloate de tupt4
absolut oprite i una i alta de cettre conventiunea de la Haga.

Guvernul rowan mai proteeteaza in contra viaarei


www.dacoromanica.ro

127,

obligatiunilor de drept international impute misiunilor


diplomatice".

Pe de alta parte. dintr'o publicatie de documente


-privitoare la diversele comploturi germane, fa-lentil, de Lan-

sing, ministrul de externe al Statelor-Unite, reese, pe baza


unni raport trimis de W. Andrews t), secretarul lematiun e
americane din Bucuresti, cd Germania a ascuns
ei din capitala Romciniei si aceasta dupti-ce guvernul

american se instircinase cu gtrarea intereselor germane


o ladel
cu culturi (le microbi de antrax i d morvti."
In raportul sau, d. Andrews declara ca. doctorul Berncincizeci de Uzi, thntintind explozibile puternice

hardt, fost agent confidential al ministrului Germaniei i care

fusese lasat la legatia americana, in urma cererei exprese


a ministrului german, pentru a da ajutor la lichidarea afacerilor, a recunoscut c avea qi el cunostintd de existenta
explozibilelor gi microbilo yisifi in grddina legatiei, dupd
plecarea misiunei diplomatice. Doctorul Bernhardt a declarat

domnului Andrews, cti in grtidinti fi mai ales in clfidirea


legatiei se mai gtiseau cu mutt mai multe lazi de explozive
pi cu wlicrobi, de cdt cdte fuseserd gtisite fi a adelogat

el/jar ca in legatie se gasesc lucruri fi mai grave de cdt


o lucid cw microbi!
Lumina sinistrl, in care s'a .asezat diplomatia ten tong Prin
preeedeurile ei criminale i odioase, va constitni pe vecie o pata,

indelebila asupra ei. Lumea nu va putea uita niciodath, el Ia


Bucuresti, la Washington, la Buenos-Ayres, totdeauna si
pretutindeni, reprezentantii diplomatici aiGermaniei abuzau
de imnnitatea diplomatica, tra'dan inerederea neutrilor, ingramadeau explozibile i microbi, preparau seufundari de vase,

asa fl ca sa nu scape nici unul A) i organizau, inteun


cuvAut, asasinate ea banditii de cea mai urAta specie.
1) D. Andrews a Insotit i la Iasi, in ealitate de seeretar de legatie. pe
d. Vopicka, ministrul Statelor-Unite pe 1ng regele nostru Ferdinand. P. la Iasi
a fost trimis 2n alt6 parte, spre marele regret al tuturor eelor earl 11 eanolteau.
Andrews era un sineer filo-roman tti 1nvX4ase admirabil Iiinba romfineaseil, in
ear. redaeta fonts adresele legatiei eltre ziare, nand ayea de eomunicat ceva.
2) Cazul contelui Luxburg, reprezentantul Germaniei la Buenos-Ayres, care
a si first axestat tie autoritRile argentiniene.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL X

Pro domo
Se ziee el fie-care tarii are presa, pe care o merit. Acest
hicru se poate afirma i despre Rometnia, faril a gresi Inti u
uimic

Tarl tftnr, cheinatA la o viata' de stat mai ordonsatrt


numai dupg unirea Principatelor sau si mai exact duo'
alegerea ca Domnitor a principelui Carol de Hohenzollern,
presa romaneasel, la inceput modestAsi redusA, nu reoglindea,

In cea mai mare parte, decat ideile de organizare a statului,


cari munceau mintile bgrbatilor politici chemati la conducerea

consolidarea lui. In fruntea acestei prese locul de onoare


se cuvine fg.ra, Indoia1 ziarului Romeinui, organul liberal al
lui C. A.. Rosetti cu Emil Costinescu prim redactor. Urmea

apoi Timpul, organul partidului conservator, avkid prim,


redactor pe marele poet N. Eminescu ; 13resa, organul partidului eentru, avand ca director politic pe Vasile Boerescu ;
Romcinia liberd de sub directia junimistului Dim. A Laurian;
T ele gr aful, ziar liberal sub directia lui I. C. Fundescu ;

Razboiul lui Weiss, sub directia lui Grigore H. Grandea ;

Romdnia lui G. Vernesou si sub directia lui Augustin;


Hatiunea lui Dumitru I. BrAtiant, etc., toate ziare de 'partid
si fArti a teptezinta tin eui.ebt jiir nmitdialiA
Ntniai mai tilrziu i 0-nagsura desteparii opiniei publice presa a Inceput s joace si In Romania un rol mai
Insemnat in propaganda ideii nationale, ca i tn fiva-rea
www.dacoromanica.ro

129

directiunii incotro avea sI se manifeste odatl i odata actiunea

noastrl pentru realizarea idealului national.


Trebue s recu nose insa c munea rodnielt i binefleatoare

a presei se datorete in prima hinie ziarelor independente,


lipsite de colorit politic, ea Neamul roracinesc, Adeveirul i
Universul,acegta eu intermitente
numai in al douilea
rand ziarelor de partid. Pe cand actinnea presei indepen-

dente a fost constant vigilentl, vie i energicl, presa de


partid era la Inilltime numai cand era in opozitie, deoarece
Indath ce imbr Ica haina guvernamentall trebuia s scrie in
struna vederilor guvernului, care o patrona.
Asa, de pild, nu se poate complra tonul i dildura
presei liberale dintre anii 1888-1895, cand facea opozitie,
JO 1895-1899, cand era la guvern. Deosebirea intre una si
alta este ca dela cer la panaant. Acelai lucru se poate spune
despre presa conservatoare; de exemplu, despre cea
din 1895-1899, cand era in opozitie, i 1899-1901, cand
reprezinta guvernul. Entuziast i viguroasa, atitudinea liberalei Vointe Nationale din 1894 0 1895 dare nimic comun
cu tonul moderat i pEn de reticente al aeeleiai Pointe Nationale din anul 1896. Tot astfel nu se poate compara -atitu(Linea msrat i gravA a Epocei conservatoare din 1911,
and reprezinta, deavalma vederile d-lor P. Carp, Al. Mar(41iloman si Nieu Filipescu, cu atitudinea impetuoasa, scanteietoare si p1in de caldurI pentru chestia nationall a aceleiagi Epoce din 1915 i 1916.
Guvernele romaneti, find atotputernice prin majorittile
parlamentare pe car! si-le croiau, gratie sistem(ilui electoral
ct3nzitar, singurele de cari s6temeau, si trebuind s tinl compt de
anumite obligatii internationale, n'au avut niciodatl o presl
care sl serie incontinuu la fel in politica noastrl nationall.
Farl un program stabilit in ceea-ce priveste politica de urmat
pentru unitatea noastrl nationall, guvernele romaneti, ea
si presa lor, nii vedeau interesele nationale decat prin prisma
politicei de partid, Ingust i lipsitl de orizont.
Cu toatI aceastl oscilare i lipsit de directiune in politica
noastrl nationall, trebue sl recunosc cit rolul presei romaneti
I) Dupl cam directorul N. Dumitreseu-Carapina se gIsea sau nu in biroul
lau ca sI coniereializeze li.tarifeze pn i articolele de politicil nationalg. Azi
Univer8u2 ti-a retuat Ioeul de onoare in presa rointing.
15966.

www.dacoromanica.ro

I. Ft. Abradeanu: Romania qi nizboini mondial.

130

din ultimul timp In desvoltarea evenimentelor, cari ne-au


condus la intrarea in actiune la 14 Aug. 191, a fost destul
de covarsitor si, ca dovadA, despre aceasta, avem marturisiri
pretioase din Insisi partea dusmanilor nostri. Intiadevar,
infama Gazeta Bucureftilor 1) in numarul sau 257 din 31
August 1917, public.1 un articol semnat defaimosul I. Sla_yiqi
intitulat Vinovfia presei", prin care ziaristii nationalisti

sunt acuzati i insultati, fiindca all sucit" capetele si au


Indus in eroare opinia public4 romaneasel, ea sa cearg. intrarea

Romani& in azboiu.
Cand e vorba de activitatea presei din targ in favoarea
ehestiei nationale, gandul ori-cgrui bun roman trebue Base
indrepte Main i Intlii3 spre omul muncei prodigioase, spre
ilustrul profesor Nicolae lorga. Personal, Inca' din 1892,
cand eram corector al ziarului Timpul, Imcepusem s. apreciez
articolele inimoase i pline de miez ale studentului din
strAinatate N. lorga, care le trimitea spre publicare ziarului
conger.
tor.
Intorcandu-se In tar, pentru a' ilustra catedra de istoria

Romanilor dela universitatea din Bucuresti, N. Iorga a ineeput a propov'Aui, an de an, tot eu mai multh, putere si
convingere, fie de pe catedrfi, fie prin numeroasele si aprofundatele sale serieri istoriee, ea si prin presa, Intreg trecutul glorios al ne'amului nostru, aspiratiile la cari are dreptul,
precum si rolul istoric ee este menit sg-1 joace intr'un viithr
apropiat.
La 1915, scriam In lucrarea Habsburgii, (Jngurii gi
Romeinii, urmatoarele despre minunata activitate a prof.
N. Iorga :
Daea' e adevgrat c miscgrile marl politice ale mini
neam sunt In strnse legA-turi Cu miserile culturale i literare, atunci am putea spume cu sigurantii ca. energia manifestatg In acesti zece ani din urmg de poporul romanesc de
peste munti, In mare parte e o &easel urmare a pnternicei
vieti literare, pornit6, In preajma anulni 1900 si eondttsfi en
atfita energie de N. lorga".
') Seoas4 de eutropitorii anstro-germani i tiplritte in atelierele secueetrate
de ei ale Ad evarului indat4 dup oenparea Buouretilor, ea organ al eomandaturei
germaae.

www.dacoromanica.ro

131

Inteadevax, mirarea pornita de Al. Vlahut i George


Co One e sustinuta, de aci inainte viguros de Senandtorut
eu prof. N. Iorga in frunte, rascolind adane conqtiintele din
Ardeal Ili din tarl, (land o noug, directie tineretului i fixand

mai llmurit ideile

cArgrile, pe can trebue s. mearga.

Lira lui Oat. Goga i tefan O. Iosif, ea 0 proza profesorului

I. Seurtu, Ilarie Chendi i a unui mitnunchiu de ziariti


ardeleni, stabiliti in tar* accentuiaza, tot mai mult qi mai
irnperios adevaratele aspiratii ale neamului, indemnand la
luptk" energie6 pe toate terenele.
Activitatea neobosith i fecundI, pe care a desvoltat-o
i desinteresare fara,
in special N. Iorga cu o perzisten

seaman, atat ea profesor prin lectiile i conferintAe sale


istoriee, cat 0 ea ziarist prin ziarul sari Neamul romeinesc,
eonstitue eel mai mAret i mai folositor tribut de munea,
pe care l'a putut aduce vre-un roman natiei sale pentru
redqteptarea con0iintei nationale, pentru preglitirea sulkteasel in vederea gravelor evenimente ce trebuia sit traversam, ca qi pentru ca0igarea de noui puteri cu ean l. s faeem
fata, atator nevoi i suferinte in timp de razboiu.
Nicolae Iorga a fost adevaratul apostol al romanismului.
Noi, ziari0ii cestia-l'alti, patrun0 de importanta chestiei
nationale, n'am fitcut decat sa, secundam, dup6 modestele
noastre puteri, calea indicata de acest savant profesor, ma-

estru al condeiului 0 al euvntului.


Ac,,viatea mea nationala am avut fericirea s'o 4ncep
In redactia ziarului Tribuna din Sibiu, la 1890, sub direetia
sAntoas i Ine1eapt a regretatului Septimiu Albini, fost
mai in urnal funetionar superior la Academia romana. In
redactia Tribunei, am invalat sa, cunosc greutatile insurmontabile eu cari avea EA. lupte politica i presa roming de
dineolo fatl de qovinismul unguresc, care n'avea scrupule
nici margini. Dupa, un an de zile, trebuind insl s plec Ia
BueursIti pentru. continuarea studiilor, am cedat locul dela
7ribuna regretatului meu araie I. Rusu inianu, care dela,
ziarul Romtintd din Bucureti ceruse sit mearga, la aposto-

latul din Sibiu.


Ajuns in Bncureti, am fost primit in toamna anului
1891 de directorul ziarului Timpul, Alex. Ciurcu, in redactia

aeestui ziar, intaiu ca corector i apoi ea reporter. Cum


www.dacoromanica.ro

132

acest organ de publicitate reprezinta ea ziar ofieial, vederile partidului conservator, care era la guvern in frunte cu
batranul Lasear eatargiu, actinnea mea nationala, asa eum
o practicasem la Sibiu, era redusa, la zero. Alta lume, alta,
atmosfer
i alt ideal era in Sibiu, la. Tribuna,
i en tOtul

alt-eeva era la Bucuresti. Totusi nu pncine lueruri utile,


mai ales pentru un ziarist, am inva4at si in redactia Tinzpului. In special ea reporter, fiind in legltura, direeta, cu
diferiii ministri i politiciani, mai ales en raposatul Alex.
Lahovari, fost ministru dc externe, si en d. Take Ioneseu,
care era ministru al instructiei publiee, am avut prilejul sa"
studiez i c e'antaresc valoarea politieei romnesti, ca i pe
aeeea a condueatorilor ei, printre cari desigur cei mai ihistri

si mai cu suprafata nationall eran Alex. Lahovari, Take


Ionesen i Grigore T. Bratianu, :Presedintele Ligei culturale. Contactul neintrerupt, mai ales en doinntil Take
Ioneseu, in tot timpul eampaniilor nationale dela 1893-1900,

mi-a fost de enorm folos atat in ceea-ee priveste prisma


prin care era privita atunci in Wa, ehestia nalionala, care
ineepuse

sa,

agite toate spiritele rormlne,sti, e'at si soli-

ditatea principiilor, de can se lasau condusi unii oameni


politiei ai Romniei in aeeasta, mare si vital ehestiune
pentru neamul nostru.
eate-va scrisori, primite de mine in ackasta, perioadl
de timp, merita, sa, fie date publieitatii.

4stfel, la 1900. Take lonesvu imi scria:


Sinaia, 27 Intio 1900.

..7ubite INsule!

Mu de Tnulturoiri pentru buna d-tale scrisoare.


Mi-a pArut foarte fgu de pierderea copilitei. Nu
trimit condoleante. Nu cred in puterea vorbelor ea 86 vimieee
rh"nile. Cine stie insA dac cei cari mon nu sunt singurii

fericiti si daca' nu este din parte-ne Tin mare egoism cind


Ii plfingem...
www.dacoromanica.ro

133

Te rog vezi pe Ciurcu i spune-i sg, deschizti in


Timpul liste de subseriptie pentru bustul mui Stefan 1E11Eleann 1) ea La Roumanie i s faceti subserieri. Oricat de mici
Tor fi snmele; nu face nimic; totul este sg, se faca luerul 2).
Al cl-tale devotat

Take loneseu.

P. S.

Aflg, eg nimeni nu se poate pgzi pe lumea asta.


Dar -Le' voiu asealta

ActivItatea mea la ziarele Timpub i apoi la Conserva torul4) s'a terminat in anui 1907, dupa revoltele tarameti,

In urmZ unor neintetegeri cu ramura retrograd6 a partidului conservator, ra.masa credincioasa, fostului prhn-ministru
George Gr. Cantacuzino,

primiivara anului 1908, dupa-ce m restabilisem


de ir lunga i grea boala, am fost chemat de c'atre Const.
In

Mile eci, colaborez la ziarele sale Acleveirul

Dimineala,

andu-nd Ifi grije partea privitoare la micarea nationala,


a frwcilor nthstri de peste Garpati. Inovatiunea aceasta a
font fericitl din toate punctele de vedere; ea a servit mult
kti chestiei nationale si In acelasi timp a contribuit In mod
simtitor si Ia urearea tirajului acestor doua ziare.
_
In ce m priveste consider ca o datorie sa accentuez
Ca, cei mai frumosi si mai rodnici ani ai carierei mele au
') Iniinosul St. Milaileanu, profesor de licen in Bucuresti, originar din
Macedonia, a fast asasinat in Iulie 190-0, pe cand iesia de aeas1I, de catre comitagiul bulgar Man Dituitrofi, unealta faimosnlni bandit macedonean Boris Sarafoff, spre a-1 seoate dintre randurile luptkorilor pentru drepturile Romanilor

din Macedonia, uncle, dupl eoneeptia bulgarl, Romnii n'au et ckita, Macedonia pretindeau ei
find o provincie cnrat bttlgkeascl.
2) Coletta s'a fkut In msurit modestl, adnnandu-se prin snbscriptia
ziarelor La Iletvaanie. i Tapu aproximativ vre-o 7000 lei.
3) Cuvintele acestea sunt referitoare la sfatul pe care il dasem, intr'una
din scrisorile mele, d-lui Take lonescu ea A se fereascli. si A nu prea nmble
singur, spre a nu cildea 0 el victima vre-nnui atentat bulgkesc, mai ales el
personal primise mai multe scrisori de amenintare din partea membrilor comitetului maeeclonean dela Sofia.

4) Inflintarea ziarului Conservatorld a avut lac In toamna annlui 1900,


ea urmare a fuziorarei elementelor conservatoare (14tranii conservatori) en junimistii 0 a ziarului conservator Tirapta e organul junimist Constituflonalul.
Conservittorul a incetat de mai apare la 1915.

www.dacoromanica.ro

134

fost aeei consacrati, timp de 8 au i. de zile, propagaudei


romanesti, pe care am deshvarsit-o cu entuziasm i cu iniml
curath in coloanele Adevarului i Dintineafei. Pot chiar sh
afirm c, singura munch, cu care tin sh, mit mandresc,
este aceasta.

Luand loc constant la tribuna Adevarului, C. Mille


mi-a &cut onoarea sh comemoreze ineeputul colaborarei
mole prin deschiderea unei eolecte publice in favoarea
ziarelor romanesti din Transilvania i Ungaria, idee nobilh
si salutarl, care a fost sprijinith de public cu multh chldurl:
InteadevIr, intr'o lunh si eeva oholul pib1ic ne-a pus in
posesia unei sume de 20.000 lei, care a fost ,distribuith de
urgenth, duph mhrimea nevoilor, ziarelor Lupta din Budapesta, Tribuna din Arad si Gazeta Transilvaneei din Brasov,
eari toate tanjeau sub greutatea pumnului guvernului maghiar, in urma pedepselor nesfarsite, la cari erau condamnati redactorii lor eroi, si a secuestrhrii garantiilor in bani
ce aveau depuse4).

0 ellhtorie de studii intreprinsh de mine in Transilvania si Ungaria, in toamna anului 1908, mi-a dat posibilitatea sh-mi reinoesc contactul cu toti, fruntasii vietei
publice romanesti de dincolo i totodath s constat adevitratul puls ce bltea atunei peste Carpati. Interesantele convorbiri, pe cari le-am avut eu Mitropolitul I. Metianu dela
Sibiu, marele senior Alexandru Mocsonyi de.Foeni, Partenie

Cosma, directorul bAncei ,Albina' din Sibiu, dr. Teodor


Mihali, presedintele elubului parlamentar roman, dr. Iuhu
Maniu, acest spirit luminat si clasic al fratilor nostri de
dincolo, etc., au format obieetul unor interviewuri si ar'tieole informative de pret, avand darul s lmureasch, opinia
publich, din tarl despre ceeace cugetau reprezentantii eei mai

autorizati ai poporului roman de peste munti asupra regi,mului vitreg sub care &Mau, preeum i asupra soartei ce
voiau sh-si croiasch in viitor.
In urma multiplelor convorbiri ce am avut on fruntasii
9 Legea de preel din Ungaria prevedea o garantie in bani pentra orioiaa
vrea sit sooatX vre-nn ziar. Aceastli lege s'a aplicat totdeanna cu o deosebitg,
stri4nicie ziarelor romanNti, &it-ore, pe 1ng pedeapsa de inchieoare, li se raai
secnestra i din garantie, partial san total.

www.dacoromanica.ro

135

vietei publice romanesti de peste munti, milam cules eonvingerea c ei, In majoritatea lor, mai ales la indemnul
riiposatului Aurel C. Popovici, omul devotat politicei de
federalizare preconizatft de ,vehiducele Franz Ferdinand,
inclinau pentru o apropiere en Ungurii. Insusi arcniducele
Franz Ferdinand sprijinea din toate puterile pe langl fruntasii
romani, prin adjutantii sfti baronul Rummerskirch si colonelul dr. Bandolf, ideia incheerei unui pact romftno-maghiar.
Pe de altii parte, chiar printre fruntasii diferitelor
partide politiee din regat Ii fftcuse drum serios ideia unei
politici de concesiuni pentru Romanii din Ungaria, adicft,
a unei impftari cu Ungurii. Chestia nationab ft. ajunsese la un
moment dal, in mana partidelor politice din 011,, un soiu
de armft, poIitic, pe care o indreptau unele in contra altora
si nu odat s'au v6zut guverne, in Ora romaneasc6, eaAnd dela putere pe tema chestiei nationale. De aceea, ele
nu vedeap cu oehi r.i o apropiere romano-maghiarl, care
le-ar fi scIpat de ghiuleaua ehestiei nationale.
Spre a vedea intim at ideia impft,cgrei, ImpArtftsitft, si
de majoritatea condacatorilor rornani din Ardeal si de sefii
partidelor politice din regat, era si in asentimentul poporului roman din Ardeal, in No. 3 din Iunie 1910 al revistei
mele Ronzdnia Rustratd , ex pri m and u -mi cony i n gerea la

care am ajuns in urma conversatiilor avute cu fruntasii


vieVi nationale de peste Carpati, seriam urmfttoarele :
... Politica Ili este si nu poate fi o dogma imutabila. Dincontra ea este stiinta nevoilor de tot momentul a
unui popor".

Apoi intrebam :

N'a sosit

oare timpul sa-si schimbe i Romanii de


dincolo frontul politicei lor fata cn Ungurii?..
Oamenii politici ai Romaniei cunosc prea bine enorma
ratinca ce trebue sa mai depuna de azi inainte pentra consolidarea statului roman, care dintre toate statele balcanice
este fara indoiala singurul, care cu pretul unei dureroase
infranari a celor mai sfinte sentimente, Ii indeplineste in
aiod strict toate indatoririle sale internationale /And
jafci de aeei ineontra earora, dacti s'ar laisa &endue numai
www.dacoromanica.ro

136
de bdtaile firesii cle inimei, u i-arlipsi ocazia, sei se pleing4
mai ales in calitatea de vecin si alias.

In asemenea eonditinni este de prises s adaug


ins* conducXtorii Romaniei n'ar putea stt vaza decal; cu
ochi buni eventualitatea uneicinstite i leale intelegeri Intre
poporul roman si cel maghiar".

Acest articol al meu nefiind Impartsit de cgtre ziarul Lupta, organul partidului national roman ce apgrea
la Budapesta, n'am mai scris un singur .cuvant in favoarea implcarei romano-maghiare, pe care totusi nu mult
dupg aceasta a luat-o In brate insusi comitetul partidului
national, cu a cgrui binecuvantare si aprobare au tratat
impgcarea cu guvernul unguresc mai Intaiu 14nibrii episcopa(tului roman, apoi sobrul si eminentul fruntas dr. Ion
Mita& si In cele din urmg direct insusi comitetul partidului national, dupg-ce guvernul din Budapesta fuseSe convins de cii;tre d. Alex. C. Constantinescu, fost ministru, trimis in misiune

speciall f) in capitala Ungariei ca sl convingit pe contele


Tixza s accepte a trata aceastl Insemna tg chestiune cu
organizatia partidului national, singurul organism politic
al poporului roman din Transilvania i Ungaria.
Personal n'am avut nicrodatii vre-o iluzie cl aceste
tratative vor duce la un acord acceptabil, caci eram adanc
convins el Ungurii nu dau nimic Romanilor de bung vole.
ci numai constransi cu puterea sabiei.
Iat Inteadevar, ce scriam In aceastd privintl in ziarul
Adevdrul No. 7481 din 5 Julie 1910, In urma discursului
contelui Tisza tinut la Oradia-Mare si in care a vorbit de
necesitatea impgcgrei romano-magbiaro :
Contele Tisza nu face decat sa" pozeze in promotorul
unei Iinperi romano-maghiare, pe care el eel dintaiu o erede
iinposibil i irea1izabi1, pentru-ca erijandu-se in salvatorul
patriei, sit* salveze alte inttrese momentane ale politicei
unguresti.
Si, curios, piedica acestei impaertri este insusi nobilul
conte, care au 'Enna stiinta c Ian va fi admisa, pine ca
9 Vezi rolumul: Pacosten ruseased de I, Rum Abrudeanu, eapito1u1 III intitulat ,,Itarceticul eentelui Tisza", Tipografia lthrtriei Socee, Bueuret.i 1920.

www.dacoromanica.ro

137
prima conditie & acestei impgcgri rennntarea Romani lor la
fiinta lor etnicg, adic5 disolvarea partidului national si
inregimentarea Romani/or in diversele partide unguresti:
Este copilgrese deci de a admite ea' se pot ,incepe
tratative de:impkare pe o bazg atat de vicleana si internale.

In Adevand No. 7581 din 25 Octornbre 1910, terminam

un articol al men asupra tratativelor de Imp Imre dintre


guvernul unguresc i d. dr. I. Mihu, care trata In numele
Romanilor, en urmatoarele cuvinte:

. Cat timp aceasta va fi starea de spirit care domnete in cercurile conducaloare unguresti, pot fi siguri contii
Hedervary si Tisza eb", Romanii de dineolo, fa'r5 a fi sfAtuiti
de nimeni, nu vor comsimti niciodatg, ca pentrn un blid de
.

linte s renunte la fiinta lor etnicg, si la demnitatea lor de


popor vechiu si influent in cumplina monarehiei habsburgice"-

In Adeveirul No. 7723 din 13 Martie 1911, relevam


sub titlul Ind,ependenfa Rorntiniei si Ungurii", ea in mult
trambitata chestiune a impacarei romano-maghiara, d. dr.
Vaida Voivod- a deelarat a priori el ori-ce tratative de
impleare nu vor ajunge la niei nn rezulta cat timp guvernele
unguresti nu vor intelege s stea de vorba in aceastA Insemnaa chestiune eu singurul factor competent, ached cu partidul national rorndn.
Se stie ea la aceasta data tratativele duse de d. dr. I.
Mihu en guvernul ungnrese ajunsesera la un punet mort,
din eauza ct contele Tisza nu accepta dezideratele din memoriul Inaintat de insareinatul Romanilor sa trateze pacea.
Tratativele de Impaearc, intrerupte la 1911, n'au fost
reluate de guvernul maghiar deeat in toamna anului 1913, de

astadata cu insisi membrii comitetului partidului national


roman.

In Adeveirul No. 8784 din 25 Fehr. 1914, dupa


esuarea eomplecta a tratativelor de impacare dintre comitetul

partidului national roman si contele Tisza, scriam urrna-toarele:

Esuarea tratativelor de impkare dintre Romani e


guvernul maghiar,ca i consecintele imediate ale acestei rupturi

www.dacoromanica.ro

138

impun fara indoiala noui i mari probleme in politica pe

care au s'o urmeze in viitor fratii nostri de peste munti.


Daea aceste tratative n'au avut drept rezultat decat
crearea -unei atmosfere de profunda importanta politica in
jund rezolvarei chestiei, nationalitatilor nemaghiare din
regatul vecin, ele an desrobit si inaltat in acelasi timp
toate sufletele romanesti de dincolo, in cari s'a aprins en

mai multa putere avantul unei activitati politice mai yiguroase si mai bine organizate.

Suntem fericiti de a constata eu acest prilej, ca atat


in eursul tratativelor, eat i acum In urma eu ocazia interesantelor desbateri din Camera maghiara ?supra lor, toti
barbatii conducatori ai fratilor nostri s'au dovedit la inal-timea grelelor probleme ce ii s'au pus pe umeri de care
buuul, rabdatorul i credinciosul popor roman de sub coroana

gantului Stefan.
Putem spune eu drept euvant ert dad. prestigiul statului roman a esit marit din ultimele evenimente din Baleani,
tot astfel recentele tratative dintre Romani si Maghiari
au ridicat valoarea i importanta elementulni romanese din
regatul ungar in cumpana existentei monarhiei habsburgice.

Aceasta oonstiinta pnternica, sadita azi in toate inimile romanesti, impune fruntasilor eonducatori ai Romanilor

de dincolo noui obligatinni

i noui probleme in vederea

luptelor viitoare.

Noi nu putem decat slI salutam cu incredere si en


mandrie aceasta noua epoch de organizare in viata politica
a fratilor nostri, cari tin sit dovedeaseil ea de aci inainte,
Mtui de vorbe, vor sa treaca la fapte".
Ca rezultat al deselor mele ellittorii de studii prin Ardeal

si pe la Budapesta, fiind in contact neintrerupt cu membrii


diriguitori ai partidului national, deputati in Parlamentul
unguresc, precum i en d. a C. Derussi, consulal general
al Romaniei la Budapesta, azi secretar general al ministerului de externe, unul dintre diplomatii notri cei mai fini
i mai capabili, am publicat in ziarul Adevarul o serie de
articole judicioase asupra duplicitatei di plomatiei austro-ungare

fatii, de cele mai vitale interese ale Statului roman sau In


1eg1turit cu soarta fratilor notri din fostul Regat al UngarieL
www.dacoromanica.ro

139

Destginuirile ce cuprindeau acele articole au fAcut, la


timpul lor, mult sange ru contelui Aehrenthal, eancelarul
monarhiei austro-ungare, care, dupl InformaVuni ulterioare,
rImAsese uimit de precizia unor stiri si date cu caracter
pur si secret diplomatic.
Ca un document al vremei, le las s6, urmeze aei. A.r-

ticolele au fost publicate sub tithil: Gum ne-a tratat


rite trateazei Austro-Ungaria?" Iata-le:

Azi, cand viclenia politicei anstriace fatg de Romania a

esit la ivealg in mod atilt de evident si cand sentimentul


public romanese se ridieg en indignare incontra politicei de
ping'acum i fgrg de rost a Romaniei, care timp de aproape
30 de ani s'a injugat, en pretul jertfei demnitgtei nationale
si a intereselor ei, la politica nefastg a Ansto-Ungariei, cred
cg. indeplinese o operg bung i folositoare, daeg bazat pe
informatinni ce nu snfer nici o disentie, cgpatate in voiajill.
cu care m'a insgrcinat directorn1 Adevrului, voin desehide
o paging tristg, day pling de interes din dosarul incpuizabil
al nnmeroaselor motive de nernnitumire ce are Romania incontra obnnei noastre amicen Austro-Ungaria.
Voin incepe en rohil jncat de Austro-Ungaria in chestia
macedo-romang.

Era prin anul 1902. Rupia i Austro-tingaria, intelese


tntre ele prin faimosnl pact care a dat loc la programnl de
reforme din Miirzteg, incepuserg tocmai actinnea lor pentrn
splicarea aeelni plan in Macedonia. In targ, guvernul liberal
de sub presidentia d-lni D. Sturdza urmgrea cu nn interes
incordat luerarea Puterilor. D. Ion I. C. Brgtiann, ministrul
afacerilor strgine de pe atnnci, luase, in intelegere en colegii
lni, dispozitiile necesare pentru a da tin avant eat Ae mare
chestiei macedo-romane, iar legatinnea romang din Constanti-

nopol, sub conducerea dibace a d-lui Alex. Em. Lahovari,


ministrnl nostru plenipotentiar pe langg Snblima Poartg,
hicra din toate puterile pentru a ajnnge la obtinerea recnnoasterei nationalitatei romane din imperiul otoman .
Conform instructinnilor gtivernnlni roman, d. Alex. Em.
Lahovari s'a adresat tuturor ambasadorilor marilor puteri ea

www.dacoromanica.ro

140
sprijineasd, In aefiunea sa. Aceste demersuri au i ge'sit
o primire din cele mai binevoitoare pe langI ambasadele
strine i mai ales pe iang acele ale G-ermaniei, Italiei ei
sA-1

Rusiei.

Romanii din Turcia, dup'a cura s'a spus de atatea ori


dupA cum se stie foarte bine i la Constantinopol, sunt
un element absolnt pacinic i arg, nici o nazuintg de schimbgri profunde In starea actualti a lucrurilor din Turcia. Era
dar firese ca sa" fie sprijinifi in tendintele lor absolut pacinice si conservatoare de dtre puterile interesate la mentinerea
statulul quo in Bulcani.
Dintre aceste pateri s'ar putea crede ca. cea mai indicat'd a ne ajuta in actirtnea noastrg trebuia s fie in primul
rand Austro-Ungaria. Se pa'rea inteadevgr c aliata noasted,
in afard de intere3ul ei general, trebuia sb," OA in aceastA
ehestiune i un interes special si anume: de a ne angaja cat
mai mult in chestia macedo-rornamil, spre a intoarce astfel
sentimentul national din Romania dela chestinnea arzAloare
a fratilor uostri din Ungaria.
Se presupunea cu drept cuvant c Austro-Ungaria va
avea un interes egoist ea s ne impingil in aceastii direefie,
chestiunea macedo-romana urmand a fi o fericitit supap
pentru izbucnirea sentimentului national in Romania.
Nu mai vorbesc de consideratiunile de stransit prietenie,
cari ar fi trebuit srl inspire Austro-Un.gariei o astfel de
atitudine binevoitoare.
Ei bine, si ad am avut de inregistrat o nouil si amara"
ei

deeepfie. Nu numai c scumpa" naasted aliata nn ne-a


ajutat de loc, dar am avut i rnouarhia vednl, in loc de
prieten, un adeveirat vrcIfinaf. Accentuez asupra acestui
cuvant, care este ilia prea slab.
Pentru a judeca mai bine faptele, cred necesar sa reamintesc unele imprejurZiri anterioare actiunei Romaniei pentru
recunoasterea nationalithfei roraane In Ilfacedonia.

Prin. anul 1a01, in urma atitudinei Bulgariei, care


avea semi c primejdneste pacea in Orient, eontele Goluehowsky, dutand a creia un fel de contra-punct al atitudinei
Bulgariei, a incercat s4 pun* la cale -0 apropiere i o infelegere intim intre Romania7si Gracia.
Cititorii nostri Ii vor fi aducand poate aminte de inwww.dacoromanica.ro

141
trevederea dela Abbazia &Attire regele nostru i regele George

al G-reciei, ea si de modul.Dgresit cum a fost comentat5


aceast intrevedere de presa greceascti, care vedea in aceasta

intalnire o renuntare din partea Romaniei la actiunea nationa1 6 ce fcea in Macedonia.


Aceastg, neintelegere a situatiunei do fapt a fost punctul

de plecare al suprtrarei i indadirei Grecilor in contra actiunei ulterioare a Romftniei in Macedonia, pe care o acuzan

cg a cacat pretinsele stipulatiuni dela Abbazia. Este de


prisos s adaug ett asemenea stipulatiuni nu au existat
i eh' intrevederea in chestiune s'a mArginit la un
sehimb general de vederi asupra situatiunei din Peninsula
si nimic mai mult.
Balcanica
Dar esecul suferit de faimoasa combinatie a contelui
niciodat

Goluchowsky

nu ne-a fort iertat la Viena si in ziva In

care antagonismul dintre interesele romanesti i cele grecesti


a izbucnit In mod violent si a avut drept urmare mizerabila
campanie de omoruti i terorizgri in Macedonia, condusA, de
guvernul din Atena in intelegere en isatriarchatul din Constantinopol, contele Goluehowsky, ministrul de externe al
scumpei" noastre aliate, nu s'a sfiit sa" ne intoarca spatele
si sg se declare aproape fritiq de partea G-reeilor.
Pentru 16murirea si mai bunii, a chestiunei trebue sh.
spun eh', dupa' cum am aflat din izvor autorizat, existg, Inca'
din anal 1901 o conventie secretA intre Austro-Ungaria si
G-recia, prin care se prevede o conlucrare a ambelor state
in chestiunea Orientului i o sporire simtitoare de teritorii
in favoarea Greciei Ia momentuI oportun i anume spre Epir
intro Mama Adriatic i Marea EgeicL
Rezultatele acestei inteIegeri Romania le-a siratit imediat prin raceala i reaua vointa ce botampinau demersurile

diplomatiei noastre pe 1ang4 Austro-Ungaria in favoarea


chestiunel macedo-romane.'

Cum? Voiu arata Intr'un articol viitor.


(Adeviirtil No. 6906 din 21 Noy. 1908).

II
Reaua voin
i lipsa de concurs sincer i leal din
partea Austro-Ung/riel fava de Ora noastril s'a dovedit in

www.dacoromanica.ro

142

numeroase imprejurki. Probate sunt multe, dare si hoQritoare In acelas timp.


Asa de pildg, agentul de reforme anstro-ungar in Macedonia, d. de Muller, nu numai e5, nu sprijinea actiunea
consulior nostri din Turcia si a d-lui Lazar Dnma, inspector
general al scoalelor romane din Macedonia, dar nu se jena
a declara in ga4ra mare di pentru el nu exista chestiune
macedo-romana # a el va combate aqiunea Romaniei in
orice ocazie.

Mthdath acelas d. Muller mai intreba in mod sarcastic:

De ce Romania nu face propaganda printre Romanii din Serbia, cari sunt tot aga de numerofi?
In ce priveste pe balranul baron Ca lice, ambasadorul
Austro-Ungariei la Constantinopol, acesta deasemenea nu se

sfia s declare c

nu poate infelege ce sena are aqiunea

Romaniei in Macedonia.

Mai mult chiar, in momentele cele mai grele ale actinnei romanesti in Macedonia, &And s'a dat lupta pentru
deschiderea primei biserici romane la Bitolia, iar mai tarziu
dup incidentnl ea valinl Osman Pasa din Janina pentru
xecnnoasterea nationalitatei romane din Turcia atunci and
Germania, Italia si Rusia ne dedean un sprijin ealduros si
convins, ambasada auatro-ungara din Consiantinopol a Aleut
tot ce i-a etat in putinfa ca sal stanjeneasca i sa zadarniceased demersurile Romaniei.

Cum se vede, politica Austro-Ungarieiscumpa" noastra aliat, a fost en atat mai nesincer i. i vicleanA, en cat ea
in acelas timp ne acoperea en protesthri de prietenie i en
declaratiuni de sirapatie.
Romnii, din faricire, aunt mai putin prosti cleat ne
cred amicii" din Viena i Bndapesta. Daesa Romania, prin
reprezentantli sAi, n'a protestat atunci In mod energie In
contra perfidiei si a politicei en doug fete argtath de contele
Gohichowsky in chestinnea macedo-romang, aceast5 rezervA
trebne sg, se tie azi a fost dictath statulni roman de
alte consideratiuni politice.

Desigurr oamenii nostri de. Stat s'an jenat sa" marturiseasca in mod oficial cum eram tratati de bunii nostri
amici".

In ce priveste temeinicia afirmatiunllor mele, marele


www.dacoromanica.ro

143

public romnese nu are cleat s-si arunce ochii asupra


deselor ciatorii ale regelui George al Greciei la Viena pi
la misterioasele eonferinte pe care capul Statului grecesc
le-a avut mai intfiiu eu contele Goluchowsky, iar acuin cu
baronul Aehrenthul, cancelarul de azi al Austro-Ungariei.
Este dovedit plind la eviden tfi. c i in chestiunea
macedo-rominfi, unde puteam spera c vom fi sustinuti de
aliata noastrfi, am avut de inregistrat o crudA i :dureroasfi,
desamfigire, menita' a deschide :ochii i celui mai orbit
austro-fil.

Imi mai eamne de fficut acum urmaloarea reflectiune,

dela care nu rag, pot abtine: De dragul Austro-Ungariei,


al Triplei aliante i al dragutului de imprtrat,' Romnia a
fost si1it sg-si Ina:lame i s calce peste sentimentele ei
calde i firesti in chestia Romfinilor din Transilvania si Ungaria, iar de dragul faimoasei intelegeri an Grecia, aceiasi
Austro-Ungarie, pretinsa noastrA amicg, ne impingea
ne
cIcm pe inim i in chestia Romfinilor din Macedonia!
Iat bilantul politicei noczetre nottionale privit din
punctul de vedere al intimei noastre prietenii CII dinastia

habsburgicg!
In articolul viitor voiu affiAa cum stint menajate interesele Romniei decAtre Austro-Ungaria sub actualul eau.eelar baronul Aehrenthal, care inceara sfi. faca' pe printul
de Bismarck.
(Ade/and 6907 din 22 Nov. 1908)

Dela venirea sa la Ballplatz, noul caucelar austro-ungar

pgrea muncit de -an singur gaud: acela de a intreee pe


printul de Metternich si de a face cceace nu s'a sfiit a
declare chiar dnsul in mai multe cercuri de deputati: o
politica personala.

Sub influenta acestei noui ere, pe care o anunta baronul. Aehrenthal, s'au petreeut intr'adevPir fapte earl rstoarng toate notiunile ce se puteau avea despre tendintele
eonservatoare ale politicei externe austriace. Iar dacg baronul

Aehrenthal a avut intentiunea de a uimi toata Europa priu


www.dacoromanica.ro

144
activitatea i agerimea geniulni sh'u, atunci se poate Panda

ea a reuit pe deplin.
Prima manifestare a acestei politici imperialiste a lost
afacerea calei ferate din sandjaeul Novibazar, In care can-

celarul austro-ungar a probat cat de pntin temein putea


pune cabinetul din Petersburg In lealitatea i amicitia baronulni Aehrenthal, fost ani de zile ambasador at imparatului Francise Iosif I pe langa Tarul Nieolae II.
Din acel moment se putea proroci en sigurante; moartea
faimoasei intelegeri ruso-anstro-ungare pentru afacerile din
Orient.
Al douilea act al activitatei sale ministeriale a fost
anexarea Bosniei i Hertegovinei, care constitue daea nu o

adevarata tradare, dar eel putin o lipsa de tact cumplita


nu numai fata en Rusia, ci fata cu toate puterile semnatare
ale tratatnlni din Berlin.

Agitatia primejdioas, in care a intrat Europa in


urma acestui act pripit i nosocotit al baronnlui Aehrenthal,
a ereiat astazi o atmosfera grea i Inca/Tata cum de mult
n'a mai aparut asnpra politicei mondiale i temerile de un
cataelism general, in urma eventualitatei nnui razboin european, sunt azi impartasite de spiritele ecle mai serioase.
Astfel c daca tinta baronului Aehrenthal era sa produca
o lapaceala enorma printre toate puterile enropene, se poate
151i c n'a dat gres.
Dar sa, vin in mod mai special asupra atituclinei baronulni Aehrenthal fatg cu Romania.
Daea dupa o sedore de atatia ani la Petersburg, fostul
ambasador anstro-ungar a avnt o purtare atat de f5tarnica
fata en prietenii si Rnsi, la ce ne puteam astepta noi, Romanii, din partea aceluias diplomat, pe care l'am glacluit
mai multi ani dearandul In calitate de trimis extraordinar
ministrn plenipotentiar al Anstro-Ungariei pe lane: regale
Carol I al Romniei?

Si intr'adevar, din primele momenta ale activitatei


noului cancelar austro-ungar am putut constata cii linia de
conduita, a Austro-Ungariel fata de Romania a ramas tot
asa de fauvoitoare in fond i de ipoerita in forma, ea si
_sub predecesorii

Petit pays!

targ mica

asa se exprima asupra

www.dacoromanica.ro

145

Romaniei en nn gest de bompaimire si dispret baronul


Aehrenthal In vagonul care 11 dacea de pe .malurile Dambovitei la nonl san post de pe raalurile Nevei.
Aceasta raentalitate pare a fi inspirat baronulni Aehrenthal purtarea sa nelealg i perfidd fata en Romania.
Negresit c o far& coo& mica" flu putea s aiba
greutatea necesara in combinatiunile adanci ale noului Maehiavel austriacsi de aceea vedem cum rnonarchia austroungara a tinut s profite de grewthtile, prin cari a trecnt
tam noastra cu prilejul dnreroaselor revolte t'gzhnesti din
prima'vara anului trecut, pent= a manifesta fata' de statul
roman veleitatile mu adevarat protectorat.
In momentele cele mai grele ale acestor triste episoade,
cand tara romaneasch saiigera dela un capat la altnl de
rnile cele mai usturatoare, baronul .Aehrenthal fi-a permis
th ne amenince in mod formal eu o intervenire a trupelor
austro-ungare in cavil and armata romhn n ar fi in
stare ea potoleasea reiseoalele 1).

Aceasta atitudine a ,bunei" noastre vecine a fast desmintita, dar noi suntem pozitiv informati c o asemenea
amenintare a a-vut loc.

lath in cc hal am ajuns dupri 31) ani de stransa prietenie cu Anstro-Ungaria! Mai ran ca sub regimul turcese.
Trebue oare sa mai reamintese canipania odioash de
minciuni si de calomnii, pe care o ducean ziarele austriace
sit cele unguresti, chiar cele mai oficioase, cm prilejnl acestor
nenorocita i triste episoade? La Cernauti si la Budapest&

existan adevarate fabrici de telegrame mincinoase, cari impartean in cele patru unghiuri ale lnmei calomniile cele mai
dusmanoase in contra Romaniei, iar curiern1 legatinnei anstroungare din Bucuresti ducea in fiecare zi la Brasov rapoartele
exagerate ale ministrului i consulilor austro-ungari din
Romania.

Dar in arzatoarea chestiune a conventiei comereiale,


si-a batut oare joe de noi diplomatia austro-ungara' timp
de ani intregi?
Amanarea in atatea randuri a negoeierilor se datoreazh
pur i simplu aetiun4 personale a baronului Aehrenthal,
nsa

I) Nu e yorbi, o asemenea interventie o cerea, i inoorigibilul germano-fil


Petro P. Carp printr'un interview publicat in Pester Lloyd.
15585.

I. R. Abrucleanu: Romania fi ret.vboita mondial.

www.dacoromanica.ro

10

146

care simtindu-si situatia sa primejduit de colegii sgi din


ministerul austriac, mai ales de baronnl Beck, a groit foarte
practic sg scape de Ineuraturile ce ii puteau pricinui ne-,
goeierile couventiei comerciale cu Romnia, biltandu-si joe
de tam noastrii.
Daca" astgzi dispozitiunile baronului Aebrenthal in
aceasth chestiune s'au schimbat intru cave, aceasta este de
a se atribui imprejurgrei cri in zgpliceala, in cAre se eseste
actualmente Austro-Ungaria din cauza politicei sale externe
nechibsuite, era necesar set nuii 'instraineze si amicifia
prea reibcVdtoarei Ronanii.
Primirea strglucit i pompoasg ce s'a fgeut printulni
nostru mostenitor la Viena, ca i ngiidninta ce a arXtat
cabinetul austriac in privinta conventiei eomerciale, se datorese -numai acestei temeri.
In aceastg, privinta, meetingurile nationale ce s'au
tinut in toat tara an si ele partea lor de merit, etici att
contribuit la aceastA mic schimbare de front, ceeace dovedeste cg, sentimentul.public este si el an factor, de care
trebue sg," ting seamg conducgtorii politicei externe a Romaniei.
(Adeviiru/ No. 6909 din 21 Nov. 1908).

SI mai amintese oare de apriga eampanie ee am dus-o


apoi luni de 'Life dearandul incontra bdrtiinetelori perpetuelor
inelidtri de granicl faptuite de autoritAile ungureti eu
prilejul fie-cArei delimitari, IncJcri, cari mai ales in judetui

-Vfilcea, au frustrat teritoriul nostrn cu intinderi de pamInt


de zeci de kilometri pltrati, bogat In ptiiiuni i plduri
seeulare de brad? Aceasta importantit chestiune, dupg, urma
reia Universitatea sAseascl ') din Sibiu st.5pAna$e qi azi
9 Chestia cutropirei de dare autorith,tile unguresti a teritoriului statului
roman in profitul :a$1a, numitei UniversitZiti silsesti, care are in sarcina sa
administrarea insemnatelor averi volare qi biserieeiti slsevti din partea sud-vestica
a Transilvaniei (Fundus negius), presKrate prin tinuturile ardelene locuite de
Romani, averi inghitite dela Romani in cursul seeolelor, m'a condus in vara anului
1911 la Sibiu, spre a lua date i informatiuni), exacte asupra ei. Universitatea
EA nu se confunde cn vre-un institut de invAlmant public este
erbseasel
administratl de un consiliu de administratie, printre raembrii cAruia nu fugureaza
decat un siugur Roman. In ultinaul timp onoarea aceasta o avea drIlAurel Vlad,
eunoseutul advocat i deputat din Orritie. Din veniturile ei. eari tree peste soma

www.dacoromanica.ro

147

pe nedrept i in chip samavolnic o bneatl respectabil de


plmetnt romilnese, formeaz6 obiectul unui proees pendinte
incl in fata instanielor noastre judeeItoreti.
Regret el, pentru a nu da o desvoltare prea Intinsl acestui capitol, ml vld nevoit s restrttng istorieul
de un milion eoroane anual, se intretin geoalele i bisericile skeeti, arunelndu-se
Rominilor elte-va fgriimituri i anume 94.400 coroane pe an.
Due...India-mg la localul universitkei srtseeti din Sibiu, voiam s vorbese eu
d-nul. Orendi, seeretarul acestei institutinni. Deei era in bironl sgu, tantogul sas
n'a eatadixsit sl-mi acorde andienta cerutit, trimitandn-mi vorb cYs va binevoi" sg, vie sit m -vazg in persoang la EloteIul Impgrattil Romanilor", uncle
triseeern i rugAndu-n25, totodatg sg-i comnnie in eerie, care este obiectul vizitei
mele. I-am seris imediat pe o bucatg de hirtie cit doresc sg Oin snma exactrb cu.
eare Universitatea skeascil, vine anual in ajutorul geoalelor i bisericilor remineeti din tiuutul numit Pandas regius.
en toatg prom isinnea Sasnlui de a veni si mit intadneascg la hotel, el nu
s'a timit de cnvSnt, ci, la ora fixatg de el sg-I aetept, mi-a trimes printeun servitor urmgtoarea scrisoare in limba romineaseg, pe care o reproduc en ortografia ei :
Sibiu, 22 August 1911
Stimate Dommule!

Nepntand sg vin in persoang, vg, comunie:


Din averea Universittifei ;1i a calor sapte judectitori safi (Romanii
nota
autoruhii) primeete ea dotatiune anualg :
1. Gimnaziul greco-oriental roman din Bragov
10.000 cor.
2. eoala greco-orientalg din Sebeg
2.000
3. Scoala greeo-orientalg din Orktie . . . . . .
2.000 ,
4. Cei trei biserici greeo-oriental din Sibiu . .
1 . 82 9
5. Biserica greco-katholica roming din Sibiu .
(mu
6. Biserica gr.-katolica roming in Sibiu .
400
7. Biserica gr.-orient. din Romosz
600
8. Biserica gr.-orient. -ain Lanergm
600
.9. Biserica gr -orient. din Pianul din-sus . . . .
600
10. Biserica gr.-orient. din Selistye . . . . . . . . . . . . 800
11. Consistoriul arehi-diecesan gr.-orient. din Sibiu pentru
24.000
a) Seoale din Braeov
5) Scoale poporale in Saasz-Sebes, Segesvhr. Selistye cite
6.000
2000 coroane . . . .
. . . . . . . .
c) Pentru geoale poporale in Rehgu, Limkerk, Poiana,
Szerdahely, Kis-Apold, Romosz eke 1000 eoroane . . . 6.000
d) Pentru ecoale poporale in Tordos, Perkisz, Romoszely gi
.

..

Vajdej eite 500 cor


e) Pentru alte ecoale gr.-or

2.000

, 26.000
2 000

12. Seoale romkng din Orlat


13. Seoale gr. kath. din Sibiu 0 Sebeg cite 1500 por . . . . 3.000 ,,
14. Swale gr. kath. din Nay-Selyk 0 Kohalom eMe 500 cor . 1.000
15. Consistoriul metropolitan din Sibiu ineg
5.000 ,
in suing primese institutele romanegti in tot anul . . . 94.400 cor.

mimmilimar

Cu deosebitg stimg
Dr. Orendi
secretor. Univ. siseaseg.

www.dacoromanica.ro

148

campaniei energiee i perzistente dusit de mine in contra

tratativelor de Impitcare, initiate de contele Stefan Tiza cu


seopul infam i bine determinat de a Inela buna credintl

a Romnilor, de a mord pe fruntaqii lor cu vorba, de a-i


ameti qi nutri cu sperante zadarnice 'Anti in momentul

i4bucnirei ritzboiului european. Cititorul va gsi asupra


acestei Insemnate chestiuni amAnunte mai precise In eartea
mea Pacostea ruseascd.

Intreagil aceas t activitate, pe care am desNurat-o


timp de 8 ani in eoloanele Adeve-trutui, Ong, la intrarea in
rlaboi (1916), a av ut, prin forta ImprejurArilor, urmlrisanAtoase

rAsu net destul de puternie in opinia publicit romaneasc/


i probl evidenUt despre aceasta constitue nenumgratele
serisori de Imbtirlaltare i felicitiri ee am primit, dintre cari

voiu uza numai de urmItoarele doul, spre a le pune sub


oehii publicului:
Prima :
Constanta, 10 Maiu 1911

Stimate Oomnule jfbrudeanu


Ca Romani, nu putem decat s to admir'am pentru sinceritatea i sentimentele ce te animeazg de cate-ori sant in
joe interesele neamului.
Rominii maeedoneni din Constanta

A doua:
Pueioaere, 10 Iunie 1912

2omnule jIbrudeanu!

...

VA citese en multg pl'acere articolele prin care api-

rati pe fratii Romani de dincolo. Ce minune ar fi dad en


totii ne-am uni intr'nn gand i un sufiet1
Daranezeu sd ajute la tot ce este folositor neamului
romanese

Saint cu archiereaseit bineeuvantare pe apostolul romanis mului.

t Ghenadie
Mitropolit-Pritnat

www.dacoromanica.ro

149

Este interesant sg, amintese eg Mitropolitul Gbenadie,


la e-Ate-va luni dupg izbucnirea rgzhoiului european, a adresat

regelui Carol 1 o intilyttoare scrisoare desebisit, prin ziarul


Adevarul, in care ii spunea fostului Suveran al Ronaniei
eg D-zeu a oranduit sit soseasa, timpul pentru unirea nearnului

romgmese i eg Lui Ii incumb6 marea datorie de a lupta


pentru Infgptuirea Romaniei man l. allturi de Puterile lutelegerei !
* * *

In 1912, cu prilejul comemorgrei mortei Impgratului


Napoleon III, care a sprijinit si contribuit eu egidura' si
pittere la mgreMa idee a Unirei Principatelor romane, plgnuisem to miscare pentru ridicarea unui monument, in capitath,, marelui impgrat. Credeam, in sulletul men, el a venit
vrernea ea, sub forma aceasta, s ne aratrun recunostinta
noastrA pentru tot binele ce ne-a &cut Napoleon III, in tot
timpul domniei sale.
Spre aeest scop am serfs si publicat in revista mea
Romania 11ustrat an documentat artieol asupra marelui
rol jucat de impgratul Napoleon III in chestia unirei Munteniei cu Moldova la 1859, primul pas solid spre realizarea
Romfinici mari.

Cum o bun'A parte din datele, de cari m'ain servit in


artieolul meu, mi-au foe puse la dispozitie eu multg, dragoste de egtre d. Alex. Constantinescu, fast ministru de domenii, mai ales asupra rolului doamnei Cornu si a ehipului
en care dnsa, rugatg, de Ion Brgtianu, sprijinea pe 15,ng'a'
impgratul Napoleon toate cererile Romfthilor, am considerat

ea o datorie ea inainte de a-1 publica, s

trimit articolul

ce scrisesem, spre examinat'e, d-lui Alex. Constantinescu, care

In aeel timp Isi fAcea vilegiatura la Toblach, in Tirol.


Inapoindu-mi manuscrisul, d. A. Constantinescu imi
scria urma,loarele:

Jubite &mice

Toblack, 28 Iu lie 1912

Iti Inapoiez artieolul. Ca fond e bun. Chiar in ziarele


partidului nostru s'a lgudat in zilele din uring foarte malt
opera lui :,Vapoleon HI pentra noi.
Ideia e dar bung. Afg indoiese Ins c va prinde. Pollwww.dacoromanica.ro

150
idea germano-filg, va fi un obstacol. Regele, desi in leggtural
de familie en Napoleon, Ii va nita s'angele i va ggsi luerul
inoportnn. Gnvernele toate ii vor aseulta si opera va lAncezi.

Te Ine1i dad erezi c In Istrati ') vei ggsi un entuziaam atfit de mare; ea sa. tread peste ori-ce pieded . . .
Ca pgrere personalii, eu asi preferi pe Disesen lui Istrati.

Il prefer, inteo asemenea chestie, tocmai fiind-d e mai putin


serios ca Istrati. Inbeste pe Francezi si mai ales IT frantuzoaice, e entuziast i, dad apud un kern, nu se deceptioneaz5 lesne. In fine eugeth. Asta e pgrerea mea. Ti-o dau
In toata' sinceritatea si en toga dragostea.
Ca formg literarA, deasemenea nu am nimic de zis.

Dupg mine e bine...


0 prieteneasd str'angere de mnil
A. Constantinescu

Bgrbat care cuno0ea %am i oamenii, d. Constantinescu

a avut, in prevederile sale, prefectg dreptate. Inteadevar,


din cauza politicei germanofile, /Yam putut reu0 st1 ggsesc
unsingur om politic cu suprafatg, care sg primeascg a se pune
in fruntea unei asemenea frumoase initiative. Am insg ferma
convingere e ideia ridiegrei unui monument in memoria
lui Napaleon III, pe una din pietele.publice ale Bucurestilor,
este impsoibil s Tin ia fiin
i Incit inteun viitor egt mai
apropiat.
*

In toamna anului 1913, o trupg do talentali artisti din


Bucuresti, compusg din lancu Brezeanu, Victor Antoneseu,
C. Costeseu i d-nele Maria Ciucurescu, Maria Antonescu
etc., are fericita inspiratie sg dea o serie de reprezentatiuni
teatrale prin diferite orase din Transilvania i Ungaria cu
o populatie ronagneasel mai insemnatg. Chestia In sine nu
era de loe uqoarg, deoareee pentru acest scop trebuia.o autorizaVe speciall din partea guvernului unguresc, care pan'aei,
1) In nrma aeestei serisori niti nu m'am mai adresat d-ralui C. Istrati, ei diTeet d-lui C. Diseaca, care a asoultat ideia mea, fr 85, o ia in brace, pretuat
)1211,

ateptam In urma color seriae de d. Constantieseu.

www.dacoromanica.ro

151

limp de 30 de ani 2), Mime ori-ce aeces trupelor teatrale


din OA, cari voiserg, A continue opera culturalg, de odinioarg,

a lui M. Pascali si Petculescu.


Dupg, multe i mari greut4i, artistul Victor Antonescu,

organizatorul trupei, obtine totusi din partea guvernului


Tisza, in vara anului 1913, permisiunea de a da cate-va
reprezentatii rornanesti cu piese de Caragiale i altele, treeute
prin cenzura maghiarg,, In orasele Brasov, Fggt Iras. Sibiu,
Albagulia, Abrud, Brad, OrAstie, Oradia-Mare. Arad, Lagos
earansebes.
Aceastri, favoare specialii din partea guvernului ungurese

a surprins-0 cu drept cuvrint pe toattl lumea romineaseg,


si de dincolo si din .carI. Ea Ii are InA explicatia *Twin
faptul c chiar In acea perioadl de timp se urmau 'intro
fruntasii Romani* i auvernul ungurese faimoasele tratative
de 1mpacaresi con teleTisza, pentru a'si da sere de sineeritate
si de bung, creclintit in mersul acestor tratative, nu voia ea
tocmai el A dea probe de intolerantii pe terenul cultural
fatit de Romani. Pe de .alta parte, cum contele Tisza era

unul dintre rarii muritori din Europa, cari stiau

ctici

doar el a fost unul dintre provocatorii principali c in curand focal se va aprinde pe bgtritnui continent, prim-ministzll Ungariei tinea A nu mai nemu4umeasat, eel putin
cat-va timp pe Romani, al-And nevoe de piepturile si elanul

kr' pentru apgrarea patriei maghiare.


Numai, Inteo asemenea atmosferl, s'a putut ca arta
romneascg. din Bucuresti A fie toleratit pe scenele ungurefti

din orasele de mai sus.


Odatl autorizatia obtinutg, Victor Antonesen, care
cunostea zelul meu pentru mivarea nationalil, mi-a solicitat
eoncursul In sensul de a prevesti pe toti prietenii i cunoscutii mei din orasele ardelene despre mamle i fericitul
eveniment ce ii asteaptit i totodatg, de a le pune in vedere
ea A facg, artistilor bucuresteni o primire inimoasg, i demnti,

ceeace de altfel nu mai era necesar, Mat de mare era dorul


3) DupX 1880, eand trupa Peteulescu a vizitat diferite orme ale Transilvaniei

priutro eari i Abrudul, (land reprezentatii tea trale cu piese d'ale namuritorului,
V. .Alexandri, nici un actor din Romania n'a mai putut obtine o aseinenea autoriza0e. Din aceastl cauzre a 0 luat fiintii Societalea pentru crearea %mai fond tie
teatru roman paste Carpati,

www.dacoromanica.ro

152

RomniIor de dincolo de adevIrata arta" roma.neaseI, ca si


graba qi entuziasmul lor de a-i primi eu toat,1 onoarea i
aidura exuberant4 a sufletulni ardelenese.
Am satisftAeut en o nespusi bucurie eererea artitilor
nostri; mai mult ,chiar, nu rn'am putut stApasni de a merge
in per.soant cu ei Ia Sibiu, uncle am asistat la reprezentatia
Napastei de nemuritorul I. L. Caragiale, care a luat proporOile unei ne mai vAzute manifestatii nationale. A fast,
,ca de altfel in toate orasele, un adevArat triumf i delir
sutletese, provocand lmrirni de buethie din oehii numeroasei
asistente, care alerga din toate p5rti le en ardoare nein-

chipuit4, ea s asculte pe solii artei din eapitala regatului


pe caH dupa, re_prezentatie ii purtau i dueeau
pe umeri papa la locuinPe bor. Fir IndoialiL, urme puterniee i din cele mai adAnei a ht'sat acest turneu artistic
in sufletul romanese de peste earpati.

Din Abrud, ()rapl men natal, mi s'a trimis, en pHlejul acestui turneu, o carte potalA ilustratrt cu vederea
incAntiitorului masiv al muntelui Vulcanul, aeoperitl de o
mu4ime de isetilituri d'ale inirno0lor Abrudeni 0 ale artis,tiler bueureOeni, eari cAt vor trli nu vor putea s'a uite
cAldura i ospitalitatfa fa`r1 pereehe a bravei populatiuni
locale. lath cuprinsul ei:
,

Trate Rust: le!


Insnfietiti de prezenta fratilor de dineolo, en drag ne
g&ndim la -tine, demn fiu al mnnOlor nostri, i te salutgm
en sineerg dragoste.

Dr A. Borza, Sabina Borza, Aneta dr. Fodor,


dr. George David, P. Macaveiu, Eugen David,
locotenent Atter(?) S. David, N. David, preotul

C. Cothivel, Elenupt Adamovici, D. Neagu, preotul


losif Gombof, G. Ba'buf, 1. Devianu, Teofil Faun
Silvia Popovici, N. Manovici, N. Giurgiu, I.
Costea, V Moldovan, Domnica dr. Porea, Chendi,

I. Neagu, N. Petrut, Picouraru, A. Bugnaru, I

Cioara, DM' ghici, 1 Brezeann, Maria Ciucurescu,


C. Costeseu, Victor fi Iffarioara Antoneseu, 1
G eorgian etc.

www.dacoromanica.ro

153

La 6 Dece,mbre 1913, dr. Ion Radu, vechiu coleg al


meu de coa1
i distins profesor la gimnaziul romanese
din BradorAsel situat In valea Crigului alb, la 53 kilometri
depIrtare de Abrud imi aerie cl a satisfAcut, dup, puteri,

cererea ce i-am adresat la 21 ctombre acelas an in pri


vinta primirei artistilor bucuresteni.
Serisoarea aceasta a profesorului dr. Radu din Brad
prezintA insa o deosebitit importantit atilt din punctul. de
vedere al enormelor greutIti materiale cu cari aveau de
luptat, intre altele, fratii nostri pentru sustinerea culturei
lor nationale, cat si din acel al sperantelor, pe can .
forta0 de nevoi le -puneau ,ei In concursul financiar al
Romaniei in aceast6 directiune. Pe aceea o las s6 urmeze
aci in intregirne:
Brad, 6 D,cembrie 1913.

ragd 4usule!
Dupg puteri am satisl sacut cererei tale adresatil la 21

Octombrie a. o. Sper c artitii, pe earl nu-i vom uita nici


edatg, au fast multumiti cu noi.
Aci ne pregrAtim pentru zidirea noua", a liceului, pentru
cg il vom face cu 8 clase. Chestia aceasta ne stlanatereaza
inteo vreme grea. Capital pentru zidire avem numai
300.000 coroane si airtime 200.000 coroane adunati mai malt
dela bietii nostri Moti, iar 100.000 coroane dela boierul V.
Stroescu 1)o sum6 de tot modesta pentru mi liceu, care si

multumeascrt pretentiile guvernelor noastre sicerintele vremei.


Schitele ce tocmai aoum ni-le pregAteso architectii, sub
.
presiunea marsrutei ou cele 300.000 coroane, sunt de tot
necorespunziltoare.
Mitropolitul nostril e nedijit o chiar acum trebue sS-si
impartg atentia si asupra acestei scoale, &and vrea sa-si
eternizeze numele ou o1dini In Sibiu, in Toe mai viizat.

Chiar acum e absorbit en zidirea seminarulni. Be ajutorarea


fondului nostru de clAdire nici s5; nu audit
') Marele proprietar din Basarabia, Vasile Stroescu, acest mare filantrep
ramikt, care in tracere a ajutat cultnra ronaineascit din Transilvania i Ungaria
cu aurae Insemnate, cari in total tree de un milion ooroane.

www.dacoromanica.ro

154

Comitetul local de administratie 'a averei gimnaziulni


e condus de protopopul Damian '), un om pesimist, fgrit nici

o credintg in viitorul scoalelor noastre, ai putea ziee in


genere farg nici o credintg, multumit sa. poat'd arnfina de
azi pe maine. Cu astfel de om nu putem face nici o miscare
pentru sporirea fondului de zidire.
De toama clAdirea trebue s fie sub aeoperis. Domnul
Stroescu, stiind stfavechia tandnealA a popilor nostri, a
scris c'a" daca' in toamna anului 1914 zidirea nu se pune
sub acoperis, nu va da suta de mii de coroane. Dar si guvernul ne sileste.
Desi cunoastem situatia grea financiara a Romaniei,
-totusi suntem silii s. recurgem la dansa pentru -on ajutor.
Stiu ea' esti omul d
ministru Take Ionescu, totdeauna
generos fatil. de Romanii ardeleni. Ce crezi :am putea spera

un ajutor? Chiar daa, ni s'ar lichida mai tarziu, in varg,


nnmai si fim siguri, pentru a nu plAnui o caricaturil de
zidire, cum organele noastre, in nepgsarea lor, o vor face.
Ridicarea liceolni nostru In %until .apuseni, care, prin

calea ferat5, Arai-Brad, este la ihdemana Romanilor din


partile ungurene (Arad, Temisoara, Lugos etc), e o ehestie
de mare insemnAtate. Dela liceele din Blaj si Brasov In tot
anul trebue s6 se indrUme o multi-me de elevi la alte licee,
pentruca' n'au loc. Acestia sunt siliti s. urmeze scoala ungureaseg, de nude majoritatea absoluth" ies, eu totul Zstrgini
de preocupgrile neamului nostru, niste fiinte hibride.
Aceste consideratii, precum i interesul ce te Ieag
de aceste locuri, uncle
petrecut copilria I unde ti-ai
cpalat primele himini, m indreptaesc sA cred c vei m*aa
totul ca s ne ajuti.
Astept rasptins.
Cu toatA dragostea
Al tg.0 veehin prieten

Dr. I. Rada

Aceastl elecuentA i judicioasi scrisoare nu putea r1rn4ne

ftr o solutie favorabil4, chestia cladirei loeaJulni i a eon-

I) Fost cleptitat. cu program naticmal. ales in cercul electoral al Erwin.lui (Baia de Cris),

www.dacoromanica.ro

155

plectarii la 8 clase a gimnaziului roman -din Brad find una


din principalele nevoi ale numeroasei populatiei romanesti
din Muntii apuseni ai Transilvaniei.
N'am intarziat deci sit pun in curent pe factorii hotaratori din tarii despre cerintele urgente ale scoalei dela Brad.
Rezultatul demersurilor mole a fost ca In ziva de 27 Iunie
tocmai in ajunul asasinarii arehiducelui Franz Fer1914
dinand si sotiei sale la Serajevo cram la Brad dimpreuna
en d. Alex. Constantineseu, pe atunci ministru de domenii
agricultura in cabinetul d-lui Ion I. C. Bratianu, eu care
faecam incognito o cattorie de recunoastere a lipsurilor romanesti din Ardeal. Aici Intalnindu-ne cu profesorul dr. I.
Radu, am luat toate lamuririle referitoare la trebuintele
liceului, cari, nu ma, indoiesc, erau sa fie satisfaeute in cea

mai mare parte decatre guvernul roman, ori-care ar fi fost


culoarea lui politica 9, daca tin intervenea peste o luna eataatrofa razboiului european.
Guvernul roman avea

cred eu

datoria sacra s.4 nu

precupeteasea scoalei dela Brad ajutorul ce cerea, cu atat


iiai mult cu cat era vorba de a subventiona o institutie de
caltura, care a dat un numar insemnat de elemente folositoare culturei romanesti i dare, tocmai din aceasta cauza,
era considerata ca un spin in ochii guvernantiior unguriLa 1914 Ii castigasera doara, din belsug convingerea si
rivernele romanesti ea Romanii de sub coroana Sf. .tefan,
iso4 sunt buni de linpilat si de plata la biruri grele in
bani si in sange pentru apararea idei de Stat maghiar unitar,
ei In schimb nu pot obtine din partea aceluias Stat nici o
gramitura macar din, budgetul sau pentru intretinerea scoalelor ltr si pentru desvoltarea culturei lor nationale!'*tiau
desigur atunci toti Romanii din twit ea lozinea guvernelor
maghiare fatil de Romanii de sub obladuirea lor era c6. Vatotekd puturos (Was- olkh) trebmie th creasc n ignoranfd!
Ceea-ce nu s'a putut desavarsi in 1914 pentru gimna-

ziid din Brad din cauza razboiului, s'a &cut Insa in maul
anului 1920, tot prin interventia mea si tot prin sprijinut
3 ) Take Ioneacu nu mai era ministru la aceast6 deal, guvernul Titu Iai*reii retritgandu-ae dela guyern la 1neeputul lui lanuarie 1914, pentru a face
toe u.uni cabinet liberal in frunte cu el. Ion I. C. BrAtianu.

www.dacoromanica.ro

156,

puternic i inimos al d-lui Alex. Constantinescu, de astadata


senator al cercului electoral al Bradului in Parlamentul
RomAniei Mari, care a daruit 60.000 coroane pentru infiin-

tarea unui internat pe lng lieeu, a mijlocit dela Familia

lupteitorilor un ajutor de 200.000 lei pentru cladirea localului

internatului, pe seama caruia a mai obtinut in mod gratuit


dela ministerul de razboiu 300 metri patrati geamuri de
sticla pentru ferestre, 50 paturi de fez si 50 invelitori de
Una. Tot gratie staruintei d-lui Constantinescu, ministerul
de finante a dat 250.000 lei pentru complectarea eladirei
liceului si a introdus in budgetul statului un ajutor qnual
permanent de 130.000 lei pentru dotatia liccului.
Personal shnt o adi.varata fericire sufleteasea ca, prin
mijlocirea mea s'a putut veni in mod atk de folositor in
ajutoral acestei institutii de cultura romneaseA, la ale carei
izvoare d lumina in'am adapat i eu timp de patru ani
dela 1881 pkia la 1885.
cele 4 clase gimnaziale
*

Pe la sfarsitul lunei Septembrie 1909, Romiinii ortodoxi


din Transilvania i Ungaria hotrIserl s serbeze, printr'un
parastas solemn oficiat in comuna Rasinari,1) delinga Sibiu,
comemorarea a 100 ani dela nasterea marelui lor arelii-pastor
Mitropolitul Andrei baron de Saguna, organizatornl intelept

romAnesti de irste CarpMi. Grava


situatie politica, in care se zbateau atunci fratii nostri, a
dat acestui parastas sir o lature politie, strAngind la Rinail nu numai pe fruntasii Romkulor ortodoxi, ei si pe
al bisericei

eoalei

mai multi fruntasi ai Romlnilor gr,eo-eatolici (unit,n, printre

earl dr. Teodor Mahali, parintele dr. V. Lutacin, care a


rostit si o miscatoare euvantare la mormintul marelni prelat.
DAndu-mi socoteala de insemnatatea aeestei ceremonii
religioase, am indemnat pe direetorul men d. C. Mille 9) sit
rnearg

i ansul cu mine la Sibiu si Wasinari, unde ayes

prilejul sa cunoasca si mai bine durerile i aspiratiile pono1) In eimitirul bisericei romne din aeest, frurnos sat se gileee inmorthintate.
osrimintele mitropolitului Andrei baron de Siaguna, ineetat din viatrb la 1873.
2)

Inbind din convngere pe Romnii de dineolo, pentru e

tie los su-

fletesti i forta lor de munch'. sistematieX, Mile profits. de ori-ee oeazie, eind die-

punea. de timp, s rb eillItoreasel pela HomMiii din Ungaria. Ast-fel a mai Poet eu
mine si la Arad, in 1910, eind s'a inaugurat palatul ziarului
bwue, pestru
care seop am Client i o coleetl, de bani prin. Adevii?ul.

www.dacoromanica.ro

157

mini roman de dincolo


si d. Mille a aseultat en multa
plaeere sfatul rneu. Amandoui am trait elipe nenitate in
atinosfera sfanta dela Rkinari, p.9 care n'a turburat-o deeat
prezenta excesiv de numeroasa a gendarmilor unguri.

en ocaziunea aeeasta, d. dr. Ion Mihu, din Orktie,


un distins fruntas al fFatilor nostri, ne-a prezentat In restaurantul Hotelului Imparatul Romanilor" (Rmiseher Kaiser)

din Sibiu, pe un tana'r inalt, bran, cn niste oehi negri ea


mura i dnioi, spunandu-ne cL e inginer, baiat de Oran
dintr'un sat din apropierea Orktiei, c a deseoperit un model
de aeroplan al sail, c vrea sa mearga -la Bueuresti pentru
a-1 eonstrui

ne roagape d. Mille si pe mine

sa-1

luam sub protectia noastra, dandu-i tot concursul, de care


va avea nevoie pentru inflptuirea inventiei sale.
Tanarul era mult regretatul Aurel Vlaicu, care peste
cate-va zile a. si sosit la Bucure,sti, uncle s'a grabit sa vina
sa ne vaza in redaetia A devarulwi. Din elipa aceasta, Vlaieu

cu ideia sa all gasit in d. Mille si in mine sprijinul eel


mai cald si mai sincer. Dupa cate-va incercari.si experiente
en un aparat al sau in miniatura, un soiu de jucarie admirabila,
-experiente can su avut boe in pareul Filaretulni in prezenta

ministrilor V. Mortun si Alex Djuvara, a colonelului D.


Iliesen1) a directortlui general al cailor ferate Alex. Cottescu,

care, induta ce a vazut cum sbura jucaria, gratie unui


rezort foarte simplu, dar ingenios, a deelarat fata en toti
cei de fata, printre cari ma, gaseam i eu, cum-ca aparatul
aeesta va sbura en certitudineehestia coneursalui guvernului
i-a fost asigurata fara intarziere. Primal ministru Ion I.
C. Bratianu i ministrul de razboin de atunei generalul
Crainiceanu i-au ineuviintat lui Vlaicu et-si construiasca
aeroplanul sau in atelierele arsenalului, pe cheltuiaIa statului,

fixandu-i si o diurna de 300 lei din partea ministerului de


ra'zboiu i alta de 200 lei din partea ministernlui.de luerari
publice. Aceasta diurna din urma i-a fost taiata Insa dttpa
4 luni de dare ministrul V. Mortan sub pretextul ridicol ea
Vlaieu n'are sa sboare niciodata cu. aeroplanul san !
1) Ajuns pe timpul ritzboiului nostru pf al marelui stat major, post pe
pUtrat piall in Decembre 1916, dupit retragerea trupelor rorognekii ia

-care l'a

Moldova.

www.dacoromanica.ro

158

Nu-i vorbg, mizerii de natura aceasta A avut multe de


intAmpinat Vlaieu In timpul constructiei aparatului, dar nu
e locul sg fac aci istoricul, destul de Interesant de alt-fel,
al inflptuirei primului aeroplan romgnesc ).
Ceeace tin sg, aecentuez este cg nefericitul Aurel Vlaicu
Impins de o puternieg constiintg nationalg, desi Ii fgeuse
studiile numai printre strgini la Budapesta i Munchen,
a eonsiderat ca o datorie national sg, vie la Bueuresti
st-si facg aeroplanul sgu pe pg,mant romanesc i en bani
romanesti. A invins omul toatg neincrederea ce i-se Arita
din unele eereuri, unde avea cuvgnt trgdgtorul fost locotenent Golieseu, a trecut peste multe mizerii i piedici
fleute tocmai de cgtre oameni, caH aveau sarcina i ordinul
de a-i da tat concursul material si moral 2) si Vlaicu
a reusit sg-si realizeze ideia sa genialg, spre cinstea i gloria
ueamului.
Cu aceastg, pasgre maiastrg a electrizat Vlaicu, in

August 1911, pe egmpia istoriel a Blajului, miile de Roacolo cu prilejul adungrei generale a ,,Asomni
eiatiunei pentru cultura i literatura poporului romfin," cu
acesstg pasgre nagiastrg a trecut el Dungrea in timpnl campaniei din 1913 si tot cu ea a lneercat sl treacg si culmile

Garpatilor la sfarsitul lui August 1913, cand din calm


inui accident a murit ea un erou la marginea satului
Brgnesti, din jud. Prahova.

FAA lndoialg, reusita infitptuirei aparatului Vlaicu

se datoreste In bung parte coneursului inimos ce personal


i-l'am aeordat z de zi prin coloanele Adevdrului, Ca si
prin diferite Interventii pentru inlgturarea piedieelor ce i-se
puneau In cale. Gratie acestui concurs perzistent, au fest
apulberate toate indoielile si toate obstacolele. In afarg de
eolectia Adevarului, uringtoarele doug serisari pe cari le

am primit din partea d-lui Alex. Ciura, profesor la Blaj


1) Vezi: Albumal Rake, soos Sta 1920 de profesorul Alex. Ciura in
tipografla ziaralui Libertatea din Ortie. La &east album am oolaborat qi eu
Aisand istorieul lnfptuirei aeroplannlni Irlaiou No 1 (Pag. 122-142).
2) In eapul adversarilor lui Vlaiou. a fost in prima linie eolonelul Adrian
Kielescu, din artilerie, pe atunoi director al Arsenalnlni armatei din Buoureqti,

care inteo ssi, ea el desourajeze dela tneeput pe aoest tanr de genie, i-a eis
brutal: Ai al sborl en aeroplanul 1)-tale, and Tor sbura bivoliir.

www.dacoromanica.ro

139

unul dintre talentatii scriitori romni de dincolo, invedereazg, mai eloeuent dealt ori-ce partea larg'a* pe care am
luat-o personal la realizarea aeroplanului mult regretatului
si

Vlaicu.

Prima serisoare :
Blaj, 21 /anuarie 1914

Oomnule Rusu
Incredintandu-mi-se redactarea Albumului Vlaicu, In-

drznesc s recurg si la pretuitul Dv. sprijin.


*tin dela Vlaicu c erati unul dintre bnnii lui prieteni
sprijinitori, Inca' dela inceputul carierei lui de aviator. De
aceea cred c Alburnid amintit nu poate apare fara" concursul
Dv. VA cer un singur articol cte-va file despre acela
care v'a fost prieten si 1-ati cunoscnt de aproape.
Trimiteti-mi eventual si 2-3 nnmere din Adevarul, Ii
caH ati scris despre el, clan vii, rog s mi-le trimiteti suit)

pile, cad altfel le oprese la Predeal.


Sper ell nu yeti da uitarii rugamintea mea, aceasta ca
i la urma urmei aunt
atilt mai mult ca, e vorba de Vlaicu
si en o "(eche cunostintg a Dv. inc6 de pe vremea copilriei
din Abrud.
Primiti, clomnule Rusu, respectuoasele mele complimente
Derotat

Alex. Ciura
profesor 1a lima

A doua scrisoare:
Blaj, 11 Februarie 1914

)(tut stimate domnule 4usu!


Lipsisem de acasii mai mate zile i numai eH ra'am
inapoiat, And ma astepta depesa Dv. si pretiosnl Dv. anticol, pe careq'am citit nnmai aseara.
Articolul va fi gustat intr'adevar en malt interes, alcatuind cele mai interesante pagini -ale Albumului.
Imi dati voie tot* s6 fac o modest observare. Cunoss

www.dacoromanica.ro

160
i en necazurile prin cari a trecut Vlaien PAnil sa". iasa la
suprafat i scrisul Dv. m'a lthnurit pe deplin. Amin ias'a"
cg. moartea glorioasa a lni Vlaion a amutit pentrn totdeanna
glasnl barfitorilor pigmei, en cred c expresiile prea aspre

din artieolul Dv. la adresa d-lni M. 1) s'ar putea modern


putin.
V5, cer aceast 5. permisinne in interosul Albumului i

chiar in interesnl frumosnlui Dv. articol, din care, dac5.A


s'ar omite sau s'ar modera 2-3 pasagii, nu s'ar pierde clinic
din valoarea lui i ar castiga, in aceeasi vreme, prin celelalte pasagii ata,t de fidel i signr serise.
Vinoviitia d-lui IL va ei i asa De deplin la iveala."
din articolnl Dv. din Ademirul, pe care II voiu reproduce
in intregime. Aici nu-i amintiti nnmele, dar cei chemati
vor intelege desigur eine e acel faimos director al arseaalului'. Cred ca" yeti intelege pe deplin intentia curatrt, en
care v scriu aceste rndnri, deodat en sincera mea muttun:tart, pentru articolnl trimis.
Dupil ce Albumul se va tipAri in favorul monumentulni lui Ylaicu, imi voin lua voie s v g expediez an exemplar de onoare, imediat dnp5, aparitie.
Primiti saluthrile rade .cele mai respectuoase.
Devotat

Alex. Clara

Aeest interesant Album, din care se tipAriserii cA,te--ra


eoale 0131 in 1914, nu a putut vedea lumina zilei, din

eauza rzboiuIui, dectit In vara anului 1920.


*

Ca7rezu1tat al acestei modeste netivit4 In osorul a4tional, am. avut In 1920, dupg Inflptuirea visului sant Al
RomAniei Mari, eea mail frumoasliImbueurItoare rgsplatl:
inimoii i bunii Romilni din Muntii Abrudului m'au olds
ea deputat al lor In al douilea Parlament al Romartiei
Intregite.
') E vorba de colonelul A. Mieleseu, d:reetorul de atunei al arsenal idut
armatei.

www.dacoromanica.ro

161

Din primul Parlament, ales In toamna anului 1919,


n'am fdcut parte, deoarece n'am voit s accept candidatura
ce mi-se propusese de catre un manunchiu de prieteni din
Abrud, spre a nu infrange m5,sura luatg, de Consiliul dirigent ca la primele alegeri ce se faceau in Ardealul eliberat
sl nu candideze cleat Ardeleni, cari tot timpul au locuit
acolo i nu in vechiul regat. Se vede treaba ca d-nii dela
Consiliul dirigent considerau pe fiii, Ardealului stabiliti in
vechiul regat ca pe niste venetici sau ciumati, probabil
fiind-cl multi fusesem fortati 86, plecam In pribegie prin

Rusia, in marea lupth, Inceputg, pentru eliberarea Ardealului.

Bun, sau rea, inteleapta, sau nu, eu personal am tinut


sA, respect dispozitia Natl. de Consiliul diligent i ast-fel
am asteptat nouile alegeri din lunie 1920, cand alegatorii
din cercul electoral al Abrudului m'au trimis in Carnerg
cu 2800 voturi fata cu 500 intrunite de d. dr. Candin
David, candidatul partidului national.
Acest succes electoral al meu si al partidului poporului.
cu programul caruia imi pusesem canditatura, ceea-ce n'a
Impiedecat Ins s fiu combltut de administratia 1oca1 i
de ditre d. dr. C. Bucsan, secretarul general al internelor
din Cluj, a avut darul s turbure somnul multora. din adver-,
sari i mei.

1ntr'adevar, curand dupg alegere am avut tristul prilej


sa vad cum, irnpinsi de meschine interese de partid, fruntasii

partidului national cu ocazia intrunirei Parlamentului si a


validnii titlurilor nouilor alei, cereau in sectiuni invalidarea
alegerii mele, desi avusese loc in cea mai perfecta regula,
pentru-ca in acelas timp s sustina, ciilduros validarea alegerii
dela Petroseni, facuta in persoana socialistului revolurianar

Csizgr Linos, care a fost dovedit a a luptat, pe frontul


dela Tisa, in armata bolsevicci a lui Bela Kuhn, in contra
bravelor trupe romcinegi. Pe acest gray motiv se ccrea din
partea majoritatii invalidarea lui Csize-r, care totusi a fost
validat in urma interventiei conducatorilor partidului national
Mgrturisese ea, In clipa in care mi-a Lost dat s vad

cum patima si ura politica pot intuneca dreapta judecatg a


-mon oameni, pe cari In mintea mea ii consideram ea barbati
Iperiori si in stare sa', aprecieze meritele si sentimentele cu.e romanesti ale fiecgruia, am ramas uitnit i profund
5985.

I. R. Abrudeanu: Romania fi rilzboial mondial.

www.dacoromanica.ro

11

162

Ingandurat. Prima idee, care s'a nscut in capul Men in


fats, acestui dureros fenomen politic, a fost grija cu care
se va putea realiza unificarea i consolidarea Romaniei Mari,
cat5. vreme un Csizer Ianos era socotit mai vrednic decat
mine de a figura intfun Parlament romanesc, ori-care ar fi el !
Pentru a ilustra cat de gresitl si pa' timasI era aceastA
procedare din partea unor bgrbati politici seriosi ca d-nii
dr. Iu liu Maniu, dr. Alex. Vaida Voivod si dr. Mihai Popovici,
voiu lAsa s urmeze mai jos doug scrisori, pe cari 'mi-le-a

GhitA Popp, eel mai eminent


fost deputat in primul Parlament al Romniei Mari, el insusi membru de vaza al partidului na-

trimis la timpul

ziarist ardelean

sziu, d.

tional ardelean :
Sibiu, 20 Decembre 1913

Stimate domnule Rusu!


Am primit scrisoarea D-tale prin care imi faci cunoscut cg, esti hotrt sg-ti pui candidatura la viitoarele alegeri din Transilvania. Te felicit i imi pare bine de aceasta
hotgrare
Dacii este cineva care sal aib5, dreptul de a solicita un

mandat in Ardeal, esti desigur d-ta. Ca ziarist, Inca inainte


de reizboiu, ai dus singurnl in ,presa din Bucnresti, cu energie i constiintg, o campanie menit s atragg atentiunea
publicA asupra chestinnei Ardealulni i ssa. Ong spiritnl
public in veghere asupra evenimentelor re se pregaleau. La
dreptul vorbind, D-ta ai fost unul dintre puinii ardeleni
earl indrAzneau sg. se gAndeascg serios pe atunci la visul

nebun", care azi se realizeazg.


In timpnl rzboiulni, inainte de actiunea tarii romnesti, ca si in timpnl ei, in retragerea .din Moldova, ai Lost
singurul ardelean care ne-ai dat in mod efectiv concursul
D-tale pretios noug refngiatilor, farg deosebire de rang
social. Cnnosc si en ate-va caiuri. Amin.tesc numai cazul
amicului V. Stoica, a Carui frumoas5, ri rodnicsa activitate
in America nu era posibila" rard interventia D-tale. Nu mai
pomenesc de mine si de Bocu, caH nu anr fi pntut scoate
www.dacoromanica.ro

163

Romecnia Mare' la Kim farg coneursul D-tale. Pomelnicul


e prea mare decal OA pot istovi i xn g. oprese aiei.
imi inchipuesc ea, jatcl cu activitatea D-tale, atect de
tolositoare cauzei noastre, ar fi cea mai meritatei recompensa
un mandat din partea a Mr nostri in viitorul Parlament
romcinesc.

De-altfel personal consider ea o datorie ea la timpul


sprijinesc i en aceasta" indreptatitg dorintg a
s
D-tale, intru cat en slabele mele puteri voiu putea s o fac.
Astgzi, cand toti se pomenese "bnni" romani, sei ne
oportun

geindim mai intdiu la acei cari au si fost in realitate cu


aceste sentimente.

Cu cele mai calde salutgri si la revedere.


Gh. Popp

lute() alt scrisoare cu data de 25 Decembre 1918


d. Gh. Popp imi mai scria, tot din Sibiu, Intre altele :
Suntem amandoui, en si Schiopul, de acord ca un
loe in viitorul Parlament al Romaniei Mari se =vine itnni.
ziarist ardelean, care a luptat pentru infaptuirea idealului
national atunci ceind altii nu indreizneau 864 viseze meicar
si

care in tot timpul rtizboiului a acordat tot sprijinul

sau puternic tuturor Ardelenilor, can i s' au adresat.


,Personal eu nu voiu uita niciodatg D-tale i d-lui
ministru Ales. Constantinescu binele ce mi-ati fgeut i vg
voin pastra totdeauna recunostintg".

Mi oprese aci qi las cititorului sarcina sg, judece data'

Csizer Ihnos avea mai multe drepturi decal mine de a


figura printre membrii Parlamentului romanesc !

Imi permit totdeodath, sl rog onor. public cititor sg


nu cread1 c1 dacl am sch4at i ilustrat en serisori modesta mea activitate pe arImul politicei nationale, ai fi
flcut-o din orgoliu personal sau din devrta",ciune omeneascl.
Nu. Scopul meu este de a pune la indemana istoricilor
viitori ai marilor evenimente, prin care ne-a fost dat generatiei
noastre s trecem, elemente i date, cat mai multe qi mai
variate, spre a se servi de ele pentru o mai adevIratl

caraterizare a acestei epoci, care este desigur cea mai importantl din istoria neamulni nostru.
www.dacoromanica.ro

CAPITOL-UT, XI

Ronfania si Bulgaria
Istoria ne aratg pang la evidentg recunostinta, la care

ar fi avut tot dreptul Romania sti se astepte din partea


vecinilor ei Bulgari, cdci oricat s'ar spune ea', in raporturile
dintre state sentimentul recunostintei nu joacg nici un rol,
totusi nu e mai putin adevgrat cg popoarele civilizate si cu
calitati sufletesti se conduc, in relatiile dintre ele, i dupg
anumite legi morale.

Vreme de sute de ani, de cand Turcii s'au flcut stapani pe Peninsula Balcanicg, populatia bulgarg din dreapta
Dungrei, de cateori era persecutatg, supusg loviturilor de
iatagan i tuturor cruzimilor ienicerilor i basibuzucilor, ea
a ggsit totdeauna refugiu i adgpost pe teritoriul principatelor romanesti al Munteniei si al Moldovei.

Pang in timpurile din urrn i anume pang la rgzboiul ruso-romano-turc din 1877/78, Bulgarii, pe ingsurg
ce se destepta intr'insii constiinta nationalg si reactionau
in contra asuprirei otomane, numai pe pgmantul binecuvantat
ospitalier al Romaniei aflau asil si sprijin cglduros, in,

goana lor patrioticg ca sg scape de urgia fanaticilor


sglhaticilor opresori.

Stambuloff, Zaharia Stoianoff, d-rul Grekoff i atati


alti numerosi patrioti bulgari, in tot cursul miscgrei lor
de emancipare nationall si de insurectie incontra Turcilor,
putut
numai pe pgmantul primitor al Romaniei
strange randurile si tot de aci au pornit si dirigiat actiuhea
lor revolutionarg si de eliberare; aici an ggsit ei totdeauna
www.dacoromanica.ro

165

mantuire, ajutor i imbgrbgtare; aici ?si-au fleut multi si


cultura lor, ocupand unii dintre ei chiar slujbe plAtite din
budgetul statului roman. Asa se si explicg, faptul cg, dupg
formarea principatului Bulgariei, cei mai multi dintre conduegtorii politicei bulgare vorbeau in perfectie limba romaneaseg, ea Stambuloff, Z. Stoianoff, dr. G-rekoff, dr.
Stransky, Agura, Atanasovici, etc.
Ar insemna negarea celui 'mai patent adevgr de a nu
recunoaste c pe pgmantul generos al Romaniei s'a plgmgdit chemarea la viat, i desrobirea poporului bulgar, -a
cgrui cauzg, dacg a Lost Imbratisatg, in interesul &estingtAtii de Rusia pravoslavnicg, nu e mai putin adevgrat
el, algturi de sangele rusese, a trebuit s curgg din belsug,
pe eampiile Bulgariei, In rdzboiul din 1877/78, si mult
sange romanese ca sa se poatg ajunge la eliberarea Bulgariei
si apoi la Infgptuirea statului bulgar de azi.
Cum an apreciat Butgarii jertfele de sange fgcute de
Rusia.,si Romania, s'a putut constata indeajuns, intaiu la
1913, cand au refuzat arbitrajul Tarului Nicolae II in eonflictul dintre ei i statele baleanice, i apoi, en varf si
indesat, in toamna anului 1915, cand s'au aliat cu Puterile
Centrale in contra Rusiei, 'care 'i-a creiat si inventat, si
peste un an mai tarziu si in contra Romaniei.
Popor ineult, brutal, rgutacios i neasociabil, alegtuit
din toate scursorile baleaniee, deseendentii lui Krum au
uitat repede tot binele ee Pau avut din partea Romanilor
si din prieteni ce trebuiau sa, fi i Rusiei i Rothaniei,
_au devenit peste noapte dusmanii cei mai Inversunati ai
celor sari 'i-au salvat si le-au dat ocazia sg, se bucure de
o- viatg, 1iber

i independentg.

Raporturile noastre eu Bulgaria n'au Lost amicale si


sincere decat sub seurta domnie a printului Alexandru de
Battenberg si pang la groaznica asasinare, in 1894. a fostului

prim-ministru Stambuloff. Dupg detronarea printului de


Battenberg (1887), In locul egruia a fost ales Printul Ferdinand de Saxa-Coburg-Gotha t), i dupg tragica disparitie
1) Ales Ia 7 Iulie 1887, printnl Ferdinand de Saxa-Coburg-Gotha, pe
atunci simplu locotenent de hnnari ungari, la 10 lulie a aceleimi luni, sosi la
Ruseink, pe teritoriul bulgar, spre marea stupefaetie a tutnror Puterilor Europene,
cari escoreptau o proeedurrb mai lung:1 in nrma opozitiei Rusiei.

www.dacoromanica.ro

166

a lui Stambuloff, relatiile romano-bulgare au pierdut ineetul

cu Incetul din caracterul lor amical de mai inainte, cu


facuta regelui Carol la Bucuresti (1898)
de catre Ferdinand, pe atunci numai principe al Bulgariei.
Abia formati Intr'un crampeiu de stat, Bulgarii, laconi
rapaci, Ii pusesera ochii pe Macedonia Sultanului Abdul
Hamid, pornind o Intinsa propaganda de rede.steptare naional printre variata populatie macedoneana. Romania,
toata, vizita

prin interesq ce purta fall de Romanii din Macedonia,


era un ghimpe suparator In ochii comitagiilor dela Sofia.
Considerata ca dusmana a pan-bulgarismului, propaganda cul-

turala romaneasea trebuia cu orice pret redusa la neputinta


si atunci s'a infiintat la Sofia faimosul, comitet bulgar-macedonean, care, alegandu-si ca arme de lupta, toporul si bombele

explosive, s'a dedat ani dearandul la eele mai abominabile


crime in contra Romanilor, cunoscuti ea partizani ai 'miscarei
culturale romanesti, ca i irnpotriva populatiei sarbesti
grecesti, refractara la ideia de a imbratisa pan-bulgarismul.

Trebuia s ai Inteadevar cap de bulgar, ea s crezi


ca Romania ar fi putut urma'ri in Macedonia vre-un gand
ascuns de cucerire. Era un lucru notoriu c statul roman
nu ambitiona In Macedonia decat un inofensiv si modest
interes cultural si biserieese, cu gandul curat ca Aromanii
(Cutovlachii) de aeolo sa, se poata afirma ea Romani,
pentruea in ceasul impartirei acestei provincii, Romania sti
aiba' motivul de a cere s li se respecte Romanilor de aeolo,
dreptul de a avea scoala si biserica lor romneasca, ceeaee
-a si facut prin tratatul de pace dela Bucuresti din Aug. 1913.

Mai tarziu, la 1900, comitetul de banditi din capitala


Bulgariei, condus de sangerosul comitagiu Boris Sarafoff,
ui-a Intins opera sa criminala pe insusi teritoriul Romaniei.

Astfel, dupl uciderea In *Bucuresti a agentului bulgar


Fitowski, considerat ea tradator, de catre banditul Boiciu
Ilieff, peste scurta vreme, In vara anului 1900, este atacaA

pe strada, ziva In amiaza mare, pe cand esia de acasa,


regretatul si inimosul profesor Stefan Mihaileanu. originar
din Macedonia, i ucis miseleste de catre comitagiul Stoian
Dimitroff In combinatie cu mai multi alti eomplici bulgani.
1) Printul Bulgariei a fost insotit in vizita sa la Bueurelti de eNtre
primal rninietrn de atunei al principatulni veein, d-rul Stoiloff.

www.dacoromanica.ro

167

Crime le bulgare, comise in insgsi capitala regatului


roman, si care de fapt erau patronate de chiar guvernul
bulgar al incultului Th. Ivancioff, au influentat In mod
foarte serios relatiile romano-bulgare i o muChe de cutit
a lipsit ca, in urma nepriceperei si megalomaniei lui Alex.
Marghiloman, pe atunci ministru de externe, Romania sg,
declare razboiu Bulgariei. Numai golul de- rnunitii din depozitele noastre militare a avut darul sa, aducg la sentimentul realitgtii pe acest grandoman nefast.
Peste cati-va ani, in primgvara anului 1912, Bulgarii, profitand de faptul c. Turcia era slAbita de rgzboilll
ce-1 purtase cu Italia in Tripolis, incheie, la 25 Februarie,
in cel mai mare secret si fArg a instiinta de loc guvernul
nostru, cunoscuta aliantg balcanicg cu Serbia, Grecia
Muntenegru in scopul de a ataca Turcia, care abia incheiase
pacea cu Italia, i de a elibera fie-care din aceste state
balcanice pe conationalii lor de sub stgpanirea otomanA.
Inteadevgr, in Octombrie acelasi an, Bulgaria, Serbia,
Grecia i Muntenegru declarg rgzboiu Turciei i peste doug
luni, Sublima Poartg, sub presiunea trupelor bulgare earl
bltusera pe Turci i Ii impinsese pang la Ceataldja, la
portile Constantinopolului, a ocupgrii Salonicului de eAtre
Greci si a Monastirului de cgtre Sarbi, cere armistitiu si
tratative pe pace.
Delegatii tuturor Statelor balcanice se si intrunesc, in
Ianuarie 1913, spre acest scop, la Londra.

Fatl cu nona stare de lueruri, care In urrna acestui


rgzboiu desfiinta eehilibrul balcanic de pan'atunci, era natural ea si Romania sg-si spung cuvantul ei in ce priveste noua
asezare a hg,rtei Peninsulei Balcanice, cu atat mai mult cu
eat nici nu fusese consultatii la timpul su asupra planurilor

de cucerire, pe cafi le urmgrea alianta statelor balcanice.


Romania, fgrg sg, stirbeaseg intru nimie drepturile cari
decurgeau pentru aceste state din succesele lor de Wigeranti
victoriosi In contra Tureilor, nu ridica pretentii decat pentru
o simplg rectificare a granitei ei dinspre Bulgaria, granitg
absolut nenaturalg si care permanent a fost una din nemulmiriIe Romaniei din cauza cunoscutei chestii a punctului

puma Arab-Tabia, de lano orasul Silistra.


www.dacoromanica.ro

168

Cu aceastl misiune a plecat d. Take Ionescu la confe-

rinta de pace dela Londra, Inslreinat de guvernul Tau


Maiorescu, din care flicea parte ea ministru de interne. Dela
prima intMnire cu d-rul Daneff, primul delegat bulgar, trimisul Romaniei a putut constata .reaua credin i infumurarea, bulgiireascl. D-rul Daneff, triumfltor i arogant in
acelas timp, desi Serbia, Grecia i Muntenegrul nu aveau
nimic de obiectat impotriva cererei noastre, nu-i aeordii nici

o importantl mai deosebitl si deelarl d-lui Take Ionescu


cl numai in cazul cand aliatii Bulgariei ar eonsimti sa-i
dea acesteia o compensatie din partea lor, ar putea fi vorba
de admiterea unei rectificlri de granitl in favoarea Romaniei.

Conferinta dela Londra n'a dat, cum se stie, nici un


rezultat practic, din cauza exageratelor pretentiuni si a incil-

pltanlrii primului delegat bulgar, atat in ceea-ce privea


pacea dintre aliatii balcanici i Turcia cat si in privinta
cererilor formulate de Romania. In con,aecin. prin Februarie
1913, rl'zboiul baleanic reincepe si trupele bulgaro-sarbesti

i bombardeazI Adrianopolul, apArat de armata


lui Sukri Pasa, care a fost silita in cele din urml, dupA
o rezistentl eroicii, sl se predea.
asediaz

Guvernul roman, dornic de pace si nevoinci s forteze


cu interventia ei armatl satisfaeerea modestei sale cereri, de
teama de a nu se intinde focul din Balcani si mai departe,
supune in cele din urmI chestia justelor ei preteutii in studiul cabinetelor marilor Puteri, cari, recunoselnd dreptatea
punctului nostru de vedere, ca i coreetitudinea procedeu.lui

intrebuintat, au hotitrat ea o eonferintI a ambasadorilor


Marilor Puteri din eapitala Rusiei s ia afacerea spre serioasJ examinare i s aducl o hotarlre obligatoare pentru
ambele plrti.
Intrunirea ambasadorilor a avut loc la St. Petersburg
in cursul lunei Aprilie 1913, sub presidentia lui Sasonow,
rninistrul afacerilor strline al imperiului rusesc, si in zina
de 26 Aprilie (9 Maiu st. noul, acelasi an, ea a incheiat
urmltorul protocol:
Conferenta ambasadorilor, intrunitA la St. Petersburg si

la care au luat parte, sub presidentia minstrului imperial


rug de exterae, ambasadorii G-ermaniei, Augliei, Austra-Un-

www.dacoromanica.ro

169

gariei, Italiei i Frantei pentru a se p:ronunta, asupra diferendului ivit intre guvernele bulgar i roman cu privire la
frontiera meridionala a Dobrogiei;
Dupa-ce a examinat revendicarile formulate de Romania

si concesiunile oferite de Bulgaria;


Decide :

I. Orau1 Silistra trebuie cedat Rontiniei.


Nona frontiera romano-bulgara va porni dintr'un punct
de pe Dunare, la o departare de 3 kilometri la West dela
periferia Silistrei, va taia soseaua umlei, apoi soseaua Varnei,

tot la o distanta de 3 kiometri dela periferia orasului, de


uncle va merge apoi direct la frontiera actuala.
O comisiune raixt bulgaro-romana va fixa pe loc intr'un
termen de 3 luni dela data prezentei deciziuni, traseul frontierei_

La nevoe, ea Ii va .putea atasa i experti numiti de


Puterile mediatoare.
II. Guvernul roman va da o indemnitate la acei supusi
bulgari, locuitori ai Silistrei, inglobati in teritoriul nouei

frontiere, cari inteun termen de 6 luni dela data prezentei


deciziuni von face cunoscuta dorinta lor de a parasi orasul
sau teritoriul ast -fel delimitat.
O comisiune mixtrt hulgaro-romana, dapa ce va constata despagubirile, va fixa cuantumul indemnitatii.
La nevoe, ea Ii Th putea atasa i experti numiti de
Puterile mediatoare.

al

III. Conform angajamentului, pe care s'a declarat gata

primi, Bulgaria nu va ridiea nici un lel de fortificatii

dealungul frontierei actuale, dela Dunare la Marea Neagra.


O comisiune mixta va determina intr'un termen de 6
luni dela data prezentei deciziuni zona, in interiorul careia
ii este interzis Bulgariei de a eonstrui lucrari de fortificatii
si se obliga de a le drtrama pe acele cari se vor gasi.
La nevoe, ea Ii va putea atasa i experti numiti de
Puterile mediatoare.
IV. Conferinta inregistreaza declaratinnea facuta la
Londra de &Aire delegatul Bulgariei i consemnata In protocolul din zina de 16/29 Ianuarie 1913, In termenii eareia
Bulgaria consimte s dea autonomie scoalelor i biserieelor
Cuto-Vlaehilor locnitori In viitoarele posesiuni bulgare

intru cat aceste scoli vor fi frecuentate de copii cuto-vlachi


www.dacoromanica.ro

170
sa. permita crearea unui episcopat pentru aceti cuto-vlahi
eu facultatea pentru guvernul roman de a sub-ventiona, sub.
supravegbierea guvernului bulgar, zisele institutiuni culturale.
Inainte de a se despirti, conferinta aduce omagiul srtu
dispozitiunilor cunoscute ale Bulgariei de a mentine i respecta legAturile de prietenie cu Romania.
Aceste dispozitiuni usurand indeosebi sarcina sa, eonferinta exprima" convingerea cL Puterile vor purta simpatie

Bulgariei pentru sacrificiile ce 'i-a cerut ea s le facg.

Fkut in 8 exemplare la St Petersburg, 26 Aprilie


(9 Main) 1913.

(s) Sasonow
(s) F. Pourtales
s) George W. Buchanan
s) D. Thurn
(s) A Carlotti
(s) Delcasse

Rtimnea um ea hotgrArea conferintei ambasadorilor,


comunicatl fiind prtilor in litigiu, sg fie adus la indeplinire.

Spre acest scop s'au numit urmtoarele trei comisiuni


a parte :
Din partea statului roman :;
In comisiunea de delimitare: Dimitrie S. Nenitescu,.
presedinte, generalul Culcer i colonelii D. Iliescu si Cristescu, membri.
In comisiunea zonei de fortificatii : Alex. Em. Laho7
vari, presedinte, generalul Zottu, generalul. Culcer i colonelul Cristescu, naernbri.
In comisiunea pentru fixarea indemnitatilor : Nestor
Cincu, presedinte, C. Mironescu si Paul Grecianu, membri.
Din partea Bulgariei:
In comisia de delimitare: Generalul Paprikoff, predinte, deputatii Vazoff i Mutafoff, membri, iar maiorul
Kissoff, atasat militar bulgar la Bucuresti, seeretar.
in comisiunea zonei de fortificatii: Generalul Papricoff.
presedinte, deputatii Vazoff i Gheorghieff, loe'ot-eolonel
Staneioff, maiorul Radeff, membri; iar maiorul Kissoff,
secretar.

In coinisiunea pentru fixarea indemnitatilor :


www.dacoromanica.ro

M.

171

Sarafoff, presedinte, Z. Bracikoff, P. Babadjianoff si Codbacioff, membri.

Toate aceste comisiuni romano-bulgare s'au intrunit


la 8/21 Iunie 1913 la Silistra, pe bordul vaporului nostru
.Stefai, eel mare, spre a executa Insthcinriie primite.

Pupa patru sedinte, can an avut loc la 8/21, 9/22,

10/23, si 11/24 Iunie, coriaisiunile romane au fost nevoite


sa"-si amane lumArile, din cauza relei vointe si a relei ere-di* manifestate de comisiunile bulgare, pentru o data
care urma g se fixeze pe cale diplornaticl.
Meschinaria si reaua credinta bulgareascrt s'au arg.tat
mei ales in ehestia ma'suratoarei celor 3 kilometri dela
periferia orasului Silistra i pan6 la noua frontiera. Comisia
bulgar de delimitare pretindea ca acestrt masuratoare srt
inceapa din piata' Silistrei, iar nu dela periferia orasului,
precum reesia din insusi protocolul dela St. Petersburg.
Spre a da timp capetelor bulgaresti s1i villa In
fire, comisiunile romanesti si-au ,ajurnat, precum am spus,
sediritele pentru o zi, care avea s'a se decida ulterior pe
cale diplomatica.
Aceastg ziaa i fost fixata pentru 23 Iunie (6 lulie)
1913. Intrunirea comisiunilor Ins n'a mai avut loc, deoarece
tocmai in aceast'a zi Romania declarand rlzboiu Bulgariei,
,

trupele romanesti au intrat pe teritoriul bulgar si au ocupat


orasul Silistra, facand de prisos ori-ce continuare de lucra' ri
pe baza protocolulni conferintei ambsadorilor.
Gestul aeesta i-a fost impus Romaniei, pe de o parte
de atituclinea cinica a Bulgariei fap, de noi, iar, pe de
alta, de faptul Ca, 'dominath, de ganduri hrapar*, Bulgaria impinsese chiar fatl de aliatii sai Greci, Sarbi si
Muntenegreni luerurile pang Intiacolo, incat vazand ea'
acestia nu consimt s6,-i satisfaca pretentiile ei absurde asupra
Macedoniei sarbesti, a Cavalei al Salonicului, i-a atacat

Intfo bun zi raiseleste fapt unic in istoria ornenirei


dupa-ce mai Iataiu Inolmfatul ei rege de atunci Ferdinand
de Coburg, la dorinta7Austro- Ungariei, refuzase srt accepte

In aceast privin0 arbitragiul solicitat de Greci, Sarbi si


Muatenegreni Tarului Nicolae II al Rusiei.
Bulgaria. lacoma i perfida, voia s ia prada cea mai
mare din corpul Turciei in paguba propriilor ei aliati
www.dacoromanica.ro

172

a echilibrului in Balcani, fapt care nu putea conveni da


loc intereselor superioare ale Romaniei.
Politica aceasta banditeasca a Bulgariei, ilustrata pe
vecie

prin atacul mizerabil indreptat in contra armatelor

aliatilor ei, a avut ca rezultat imediat : pornirea armatelor

turcesti, in cap cu Enver-Bey, pentru a reocupa Adrianopolu, si apoi intrarea in campanie a Remilniei, spre a aduce
la sentimentul realitatii pe hesatiosii ei vecini din dreapta
Dunarei.

Batute de Sarbi in valea Bregalnitei si de Greci la


Kilkis, armatele bulgare, avand st intampine la Nord
atacul trupelor romanesti, can trecusera' in mod vertiginos
Dunarea, an fost fortate s capituleze la cate-va zile dupa
intrarea in actiune a armatei noastre, .iar sub presiunea
avangardelor romanesti, cari ajunsesera la 20 kilometri de
Sofia, Tarul Ferdinand a Lost nevoit sa implore telegrafic
pe regele Carol I pentru incheierea unui armistitiu, care
s. aduca pacea atat de mult dorita acum de Bulgaria.
Inlaturand dela putere guvernul trufasului dr. Daneff
si incredintand ministerul d-rului Radoslayoff, suveranul

Bulgariei a platit scump aventura, unica in analele istoriei, la care consimtise si el : aceea de a stoarce cu forta, din
mainile aliatilor ei, provinciile pe cari acestia le ocupasera
cu pretul sangelui fiilor lor. Infranta si umilit, gratie
gestului decisiv al Romaniei, Bulgaria a trebuit sa cedeze
pe toata linia si prin tratatul de pace, inchciat la Bucuresti, in ziva de 10 August 1913, Romaniain loc de orasul
Silistra cu o raza de 3 kilometri a primit Cadrilaterul
(paste 7000 kilometri patrati), Gracia tinutul Cavalei, al Salonicului i Ianinei, Serbia aproape toatit Macedonia cu
capitala ei Monastirul, Muntenegrul tinutul Novibazarului
si cii capitala acestuia Plevije, iar Bulgaria tinutul Kirkilisse, o parte din Macedonia si esirea la Marea Egee,
intre Cavala i gurile raului Enos, cu portul Dedeagaci.
Chestia Albaniei, in urma protestului i uneltirilor
AustrojIngariei, nefacand obiectul discutiilor conferintei de
pace dela Bucuresti, a ramas s formeze un principat independent, ceea-ce s'a i intamplat, Puterile europene desem-

nandu-i ca domnitor pe printul de Wied, nep.ot al reginei


Elisabeta a Romaniei. Din cauza insa a neincetatelor revowww.dacoromanica.ro

173

lutii interne, printul de Wied, dupa' elte-va luni de clomnie


chinuitl, a fost silit s parAseasa tronul sa'u de suveran
de opereta, pe care II ureaserg. Puterile centrale, pentru a
complace regelui nostru Carol I.
Dar, in inimile Amite dela Sofia, tratatul de Bucuresti
nu satisfacea nici pe departe poftele de cucerire ale Bulgarilor, ean l. fuseserg, infrante deditre statele baleanice direct
iuteresate. Din aeeasta cauz6, Bulgarii eoceau in sufietul lor
fazbunarea i pandeau momentul prielnic pentru o asemenea
opera barbara.
Austro-Ungaria, desi aliata Romaniei, nu ezitl sa ia
partea Bulgarilor, cerand revizuirea tratatului de Bucuresti,
sub pretextul eg, Serbia a luat prea mult. iar Bulgaria mai

putin din prada Turciei. Mat Serbia eat si Romania protestand energie in contra acestei preteutiuni a Ballplatz-ului,
Austro-Ungaria pranuia s &el razboiu Serbiei. Conflictul
armat, pltimuit de monarchia austro-ungarg,, n'a fost Inll-

turat decat gratie Italiei, care, cum se stie, a adus lthnurit


la cunostinta Vienei, la sfarsitul lunei August 1913, ca, dacl,

Austria declarg rlzboiu Serbiei, far5, sa fie ea atacatl si


nimeni nu se gandea la asa ceva
pentru Italia nu va fi
nici un easus foederis. N umai ast-fel a reculat Austro-Ungaria dela proectul Aar criminal.
In August 1914,-izbucnind rAzboiul european, Bulgaria,
mereu nemultumith, de tratatul dela, Bucuresti, a crezut sosit
aproape momentul razbunarii sale, bine Intel es intAin incontra

Sarbilor si mai apoi Incontra noastr5,. In Noembre 1914,


Bulgaria incheie, spre aeest scop, un tratat de aliant5, eu
Germania si Austro-ITngaria, iar ceva mai tarziu, in vara

anului 1815, un aranjament "cu Turcia pentru rularea

granitei sale limitrofe cu asa zisul irnperiu turcesc, In baza


aeestui aranjament, Bulgarii 1i refac granita clinspre Turcia,
obtin o maliala i gara Adrianopolului, precum i linia
ferata', care duce de aici la Dimotika si Dedeagaci.
Cu toate acestea si desi intentiile Bulgarilor erau un
secret a la Polichinelle, rninistrii plenipotentiari ai Puterilor
Antantei dela Sofia credeau Ine Iii iluzia c vor putea

cktiga Bulgaria de partea lor prin cate-va concesiuni In


Macedonia sarbeaset.
Abia la 5 Main 1915, reprezentantii Antantei Art adewww.dacoromanica.ro

174

varatele scopuri ale politicei bulgare. Intr'un interview acordat

ziarului Neue Freie Presse1) i publicat la data aceasta,


primul ministru Rados layoff declarA cl el va urnia o politica tinzeind set repare neclreptatea comisti, prin tratatul
de Bucuresti. Pentru el este evident cet existenta Bulgariei
va fi amenintatet printr'o Serbie maritct cu Bosnia, Ifertegovina, Croatia, Slavonia ri Banatul, teritorii promise cu
atetta generozitate de Antanta

Era insa prea tkziu, cci fiind legat'a de luni de zile


printr'o aliantri formala' cu Puterile centrale, Bulgaria intrk

pela sfksitul lunei Septembre 1915, in razboiu alaturi de


i coopereaza cu armatele lui Mackensen, atacand in

ele

fianc eroica Serbie, care, neputand sa, reziste invaziunei combinate de hordele germano-austro-bulgare, este fortatl sI
execute in Noembrie 1915 dureroasa i ne mai pomenit. de

greaua retragere a bravelor sale trupe, in frunte cu

bit-

trk'nul rege Petre Caragheorghevici, prin muntii prApastiosi

lipsiti de drumuri ai Albaniei, pentru a merge, spre

refacere, in insula Corfu.


O

Puterile centrale erau de multi vreme fixate pe

depEn asupra sentimentelor i adevkatelor intentii ale Bulgarilor, ne-o dovedeste i uringtoarea destilinuire cuprinsA
intr'un articol din ziarul unguresc Az Ujsag (17 Octombre
1916), organul personal al contelui Tisza :
Cu o rabdare si abilitate admirabila, au stint regele.
Ferdinand si consiliernl sgu Radoslavoff sa observe timp de
14 luni nentralitatea Bulgariei. Niciodata o sarcing, mai grea,

mai delicatg si mai plina de raspunderi n'a fost pe umerii


unui rege si a unui mu de stat decal In lunile acelea, in cari
iniraa trebuia sa se stapaneasca tocmai atunci dad se cocea
ideia aliantei. cu Puterile centrale.
,,A trebuit s'd, se ascund
i Sei se tine/ secrete veritabilde intentiuni ale politiceibulgare. Diplomatii Intelegerii (A.ntantei) nu trebuia & ?tie .nimic petnei ce ye fi sosit momentul,

in care trupele germane si austro-ungare sei patrundel dea1) Vezi volumul: Les Bulgaree peints par eux-nzrjnes. Documents et commentaires, recuellis et redigees par Victor Kiihne, Preface de Auguste Gauvain.
Librairie Payot & C-ie Lausanne-Paris, 191/.

www.dacoromanica.ro

175
lungul Duneirei i Savei i sei permit4 ast-fel Bulgariei 84
meirturiseascei in mod deschis stopurile sale."

Ceea-ce s'a i intamplat.


DeclaraOunile, pe cari primul ministru bulgar Radoslavoff le-a flcut colonelului america;n Emerson. scriitor

militar, arund, o 1umin cu totul particular6 asupra motivelor cari au decis pe Bulgari sg, se ralizeze la politica Puterilor Centrale. Radoslavoff a spus (vezi Vossisehe
Zeitung dela 25 Ianuarie 1917) :
Daca" Rusia ar reusl s5 ajung5 la Constantinopol prin
Dobrogea, ea ar fi fortatg mai tarziu sa. cucerease5 si fortificatiile balcanice, in care eaz noi, Bulgarii, n'am putea
niciodat5 s5. alung5m pe Rusi din aceste fortifiicatii. Noi
ar trebui atunci srt ne resemn5m ca s devenim sau o regiune complect ruseasc san un stat tampon de natur5
Aceste sunt rezoanele, cari nu vor perniite nici-odatei

Bulgariei de a comsimti la steiplinirea Rusilor asupra Constantinopolului i Dardanelelor, dug tine s5 rAmana" indepenaentg. Cand Sasonow a pronuntat pentru prima ()aril si
in mod public cuvntul de cucerire a Constantinopolulni, cu
mult inainte ea Bulgaria sit' fie obligat, din cauza amenin-

tkilor rusesti de a intra in are* am comunicat in mod


confidential d-lui Sasonow, prin ministrul Rusiei la Sofia,
d. G Savinsky, di Bulgaria se aftei in imposibilitate de a
adera la aceste planuri, dat find c o actiune eventuald a
Rusiei pHn Bulgaria ar da o lovitur5 intereselor noastre vitale.
. Cu toate avertismentele foarte dare, pe care le
dasem d-lui Savinsky, Rusii au r1ma orbiti pdnet la intervenirea noastret definitiv4 in reizboiul mondial. Ei au
refuzat cu ineWatanare sa. cread5 c noi am apAra, chiar

incontra lor, interesele vitale ale Bulgariei. Rana' in momentul

dezastrului Romniei, existau Rusi i Romni pretinsi inteligenti can s4 perziste in credinta ca noi, Bulgarii, am
Putea cit toate acestea s4 ne alitini cit ei".

De alt-fel planurile politicei bulgare au indreptat totdeauna Bulgaria spre o InWlegere cu Austro-Ungaria, in
contra Rusiei i a Romniei, cari au creat-o la 1877/78,
www.dacoromanica.ro

176

incontra Sarbilor, cu ajutorul elrora au putut ocupa, la


1913, Adrianopolul. Motivele politicei bulgare pentru o
intelegere cu AmAtro-Ungaria trebue clutate mai eu seama.
in neIncrederea Bulgariei fata, de Rusia i in scopurile pe
cari le urmAreau Bulgarii incontra Serbiei i Romniei.
Intr'adevx, simultaneitatea a celor dou vioIni aduse
tratatului dela Berlinproclamarea independentei Bulgariei
si anexarea Bosniei i Hertegovinei, in 1908 dovedea
Inc/ de p'atunci complicitatea bulgarA-austro-ungarg in poElia anti-slav.
Iati1 cum se exprima organul lui Radoslavoff Narocini
.13ava din 18 Februarie 1916 cu privire la avantajele date
Bulgariei de Austro-Ungaria :

Ea ne-a dat sunt d& atunci aproape 30 de ani


pc regele nostru atect de iubit, care se buculd de afectiunea
intregului popor bulgar. Gu ajutorul Austro-Ungariei a
putut Bulgaria, acum 8 ani, s se declare independentei
Si tot Austro-Ungaria a fost cea dinteciu, in 1913, care a
ridicat vocea pentru apei rarea Bulgariei, umilite si devastate. .

Contele Tarnowsky, ministral Austro-Ungariei la


Sofia, a atras atentia oamenilor nostri de stat asupra pericolului care ii ingheta inima, . . fiiind-ea ii da seama c o Mare

Serbie se ridica in Balcani, avand sarcina definita de a


mina Bulgaria i de a servi de zagaz incontra Germaniei
si Austro-Ungariei, de o parte, si a Bulgariei, de alta parte.
El si-a consacrat toate fortele ea sa schimbe aceasta situatie

Duni ani au fost de ajuns pentru a invinge politica Antantei


in Balcani, a zdrobi i distruge Serbia."

Mir, organul partidului na0onal al lui Gueoff, scria


la 4 Maiu 1916 urmAtoarele :
. . Partidul national n'a ignorat nici-odata im-portanta
intereselor austro-ungare in Balcani. Imprejurarea favorabila
dupei
eg noi n'avem nimic de pretins Austro-Ungariei
Cum, e cazal Serbiei, Romeiniei i Italiei,
ne pune intr'o
situatie privilegian fatg de monarchia austro-ungara."
/7

Narocini Prava, dela 25 Iunie 1916, declara' :


www.dacoromanica.ro

177

Instincta de conservare -a sfeituit Austro-Ungaria


cle

a-si legct interesele ei de eele ale Germaniei, de o parte,

fi de cele ale Turciei i Bulgariei, de alai parte .

Tot Narodni Prava (6 Decembre 1915) spune :


. .

Noi, Bulgarii, suntem fericiti de a fi pntut, apgrand

totdeodat5 propriile noastre interese, s5 *Vara poporul


ungar ca s scape de vecinii si suparAtori. Devenite limi-

tro/e, Ungaria si Bulgaria vor erect o mare poarta, prin


care cele clouet popoare vor putea st

pettruncia intr'o ertt


nouei, de pace, de bunt stare si de plin progres".

Dupg intrarea Romg.niei tn rgzboiu i dupg cunoseutele suceese de arme ale trupelor bulgaro-germano-austroturceti, din Dobrogea, ziarul guvernamental L'Echo de
Bulgarie, dela 28 Octombre 1916, scria :
,,Faimoasa frontier5 strategie5, ap5r5toarea imaginar5

a integrithtei romanesti, n'a fost de nici un ajutor Romanilor in fata urei poporulni bulgar.
Maine Romania nu va mai exista.
Sperjua, ea Serbia, ea va pieri cum a pierit si aceasta,
acoperitA de oprobriu i rusine ."

Ziarul Mir dela 26 Octornbre 1916 deektit, :


Succesele ineontra Romaniei, atat la Sud eat si la
Nord., pun la ordinea zilei ehestiunea prelungirei existentei
aeestui Stat".

Insu0 primu-l-ministru Radoslavoff mgrturisea la 5


Novembre 1916, intr'un interview acordat ziarulni ungurese

Az Est, eri, are addnea sperantei ci Ronacinia va imceta


s existe ea ktat independent".
La 13 Septembre 1916, Eanthana, cel mai germanofil ziar bulgaresc, scria :
A sosit timpul pentru Bulgaria s5 aparg pe teatrul
istoriei ea tin factor important de civilizaliune i de progres.
13985.

I. R. Abrutleallu
: Romania "ji razboiza mondial.
www.dacoromanica.ro

12

178

Bulgaria se ridieg din zi in zi si ea intrece pe toli vecinii


ei! Tot ce a pierdut Italia ea putere militarn, tot ce a
pierdut Romnia, renuntand la alianta marilor Puteri, trece
de partea Bulgariei.
Serbia distrusei si Romania laramifata, aceasta insentneazei peutru Bulgaria nu numai ca teritoriul sau se va
dubla, dar si eliberarea sa complecta de ori-ce constrangere
exterioara. Asta mai semnifieg Ine clasarea Bulgariei in
rAndul Puterilor independente, al cAror glas trebne sit fie ascultat in aqezarea destinelor natinnilor din Mine."

Mai bolnavicioasa megalomanie i inconstienta se poate

imagina? In Kambana dela 27 Octombre 1916 gasim urmatoarele rAnduri caraghioase:

Englezii spun: Searm'ang. pe Ens i ai s dai de T5tar.

Acest dicton poate fi aplicat en mult mai mulfa dreptate


Romnilor i Grecilor. Si nnii i altii sunt nil amestec de
elemente disparate si mai en seam5 de elemente bnlgare
Dace& s'ar cauta origina Romanilor si a Grecilor, s'ar gasi
di 65 la suta sunt de origina bulgara."

Pentru ilustrarea mentalitatii bulgaresti, chiar in cercurile politice conducatoare, sunt tipice urmMoarele randuri
scrise de d-rul Mornciloff, vice-presedintele Sobraniei, in
ziarul Utro din 17 Septembrie 1916:
Ochin pentru ochiu, se spunea in sf. Scripturit Pentru
descendentii briganzilor romni, aceastd mAsurg nu e sufideath'. Cand e vorba despre ei, trebue sei se aplice maxima:

pentru un ochiuo surd, pentru un dinteo mie, pentru un


sat bulgar incendiatzece sute romanesti!"
Kambana din 26 Octombrie 1916 indraznea s, exclarne:
Exterminare! Ekterminare radical... Acest popor poltron 1) nu merith r6zbunare, ei nirnieirea. Nu din cauza
pricatelor sale din trecut i prezent, ci pentru ca sa se asigure
viitorul prosper al unianitatei i desvoltarea norm ala a
E vorba tot de poporul nostru ronutnesc, acela care a &ingerat la Plevna,

peuirn ca s elibercze pe Bulgarii sillbatici de sub jugul turcesc.

www.dacoromanica.ro

179
istoriei. Acest popor trebue s dispara de pe suprafafa
pmetntului, Ca o cangrena de pe corp. Trebne din non el
strAluceascii spada lui Attila i Tamerlan pentru a curAti

cAmpia Dunirei de aceti urmaqi ai lui Catullus cel roman,


deveniti niqte sec:Aturi. Exterminare I
qInsusi Cristos n'a ziS el ca trebue sa. se arza, la momentul oportun, ierburile rele din campie, pentru-ca mai
tarzin ele sa nu inabuse si s mistuiasca samanta cea bung 1"

Cat de admirabil, dar si oribil in acelas timp, se potriveste mentalitatea bulgara cu cea ungureasea, ne-o probeaz1
urmaloarele rnduri serise de amicul Bulgarilor, contele

Tisza, in ziarul sgu Az Ujsg din 9 Septembrie 1916, la


cAteva zile dupg intrarea Romaniei in actiune :
Bulgaria era zapacita. Patru zile ea a ezitat si declare razboiu in intentia de a castiga timp pentru pregatir
militare. Diplomatia bulgara se poate mndri de duplicitatea
sa. Caci nu trebue sa se judece diplomatia dupa actele sale,
ci dupa rezultatul ce le insotesc: succesul a justificat aceasta
tactica a ministrulni de externe bulgar.
, Nu existei in politica externa nici moral, nici promisiuni, nici cuveint de onoare. Daca razboiul nu este in
sine decat continuarea brutala a politicei externe, aceasta, la
rAndul ei, nu este cleat o introducere a ramboiului cu mijloace mai dnlci. Nu numai c totul este permis in rizboiu,
dar e o datorie de a pune fin miscare toate mijlocele susceptibile de a asigura victoria. Este permis set beinuei,
sei te prefaci yi s induci n eroare. Natural nu este uit
mod gentleman de a proceda astfel; dar sa nu faca pe diplomatul acela care vrea et ramana gentleman!"

In fine Yaroclni Prava, organul Ini Radoslovoff, in


numarul sa,u dela 7 Februarie 1917, trateazg in termenii
urmItori rnlrea i generoasa natiune eng1ez1, precum si pe
toti aliatii nostri :
In razboiul acesta nu cxista dect o salvare: forta
noastra. Sa nu ne inseram: Lorzii din Londra nu vor ajunge
niciodata inteleeatori. Pe ei trebue sni-i tratezi ca pe cinii
turbafi.

www.dacoromanica.ro

180

Conducatorilor Antantei nu le ramane cleat un singur


gest laudabil de facut: stt-i Fula revolverul In amplil zi
sh-si sboare creeriia!

Pentru a scoate In mod si mai plastic in relief men talitatea de popor barbar si cu totul primitivd a Bulgarilor,
porniti la rdzboiu facontra eelor mai civilizafe natiuni ale lumei, cot la cot cu rudele lor Ungurii, Turcii si cu poporul ales

de D-zeu" al Nemtilor, voiu reproduce aci, dupd ziarul


parisian Le Gadois, urmdtorul Ccintec de ureic' bulgar,
scris de poetul. Ourtii regale din Sofia, Ivan Archendeff,
care, ea i cantecul urei germane Deutschland, hasse!",
in care se ilustreazd, mentalitatea teutond, tot astfel zugrdveste in chipul cel mai desgustiltor furia sdlbaticd a deseendentilor lui Krum :
Soarele a rasarit la orizont, vapsit de sangele dnuiuilor. Ce astepti, tinere bulgar? Ridicg-ti inainile sus de
.

tot si lasd sa le binecuvanteze razele-i insangerate. Iar dup.('


aceia, v'ard-le in maruntaele unei femeiusti tinere ca s faci
geloasit purpura regala a lui Apollo. Ca tiimaia aburior, pe
earl Ii trimite aurora regelui cerurilor, fi sa se urce boarea
sangelui, cea pla'cuta zeilor! Inainte, tinere bulgar, meren
inain te!

Inainte ea astrul zlei sa se fi inaltat de seapte_ suliti


la orizont, lacn1 sangelui, pe care ii a varsa sabia ta, sfi
se ridice de seapte snliti. Vezi cazatnra ceea de mosneag,
care tardste batranetele ticaloase, crintand sa insele moartea
aviintul tau? Doboara-1 sub cizma ta, scoate-i en baioneta

ochii cei tulburi, cari nu stint vrednici sa admire marimea


sg-i manance, cad stint trei zile de cand
Bulgariei, si
rabd de foame si de sete. Ce astepti, tinere bulgar? Inainte,
meren inainte!

Covorul, pe care 11 formeaza, trupurile de catifea ale


femeilor i copiilor, e mai moale ca iarba lui April. G-usta

mai intai roaua, umple sufietul tiu de farmecul fructului


delicios al tineretei lor i, apoi, cnd vei fi beat de ,. voluptate si erolsm, anima cojile netrebnice i treci peste ele ea

pe un covor regal. Potcoavele calului tau sa se Infigd In


s'anul frumoasalor femei, pentru-ea laptele ce d viata. duswww.dacoromanica.ro

181

manior nostri s sece. Ce astepti, tinere bulgar? Inainte,


mereu inainte!

Copil al uraganului, f ea tat5l t5u pretutindeni pe


unde treci. S5 nu 1.5131'5115 piatr5 pe piatr5, nici un prune
sit nu se alinte la Omni mamei sale, nici un bAtran s5 nu
se sprijine de uragrul nepotului s5u. Arunc5 testele lor la
cnuj flAmnzi, cari se ling pe bot, glbatee, in noapte,
adulmecand apropierea ta, i sufletele lor in Tartar, aeoh

uncle genunea se preg5teste s inghit5 orice suflet nevrednic


8'6 ridice ochii spre lumina soarelui bulg5rese.

$i inainte de ce se iveste ziva lui Dumnezeu, s nu


rAman5, pe ruinele, pe care le vei fi sera5nat, decal schelete

si spectre si s5 nu se urce la cer cleat mireasma trupurilor


arse eea plileut zeilor O1impuluibu1gar. Inainte, mereu inainte!

Uite colo, vezi? Un hogeag fumeg5 incA, un eeaun


fierbe pe foc, o gurg f15mand'a Ii asteapt5 tainul. Rusine
s5,-ti fie ! Au nu stii tu e5, din elipa in gare ai pus piciorul
aiei, nu trebue sg, existe, pentru dusmanii ti, a1t5, hran5
cleat trtrna, pe care vor rausea-o en dintii? F5, o tort5 din
trupul b5'tran, care atata ultimii cArbuni din vatr5, da foc de

in un cap5t la altul i, p5rasind locurile, pe cari pasii thi


le-au sfintit, na 15,sa in urma-ti deal c5,rbuni si cenus5,.
Dumnezeul Bulgariei intiude blana-i de urd peste tine, ea o
pavaz5. Nu te teme de nimic, tinere Bulgar Inainte,
mereu inainte !"

Cat de grotesc, cat de trivial si cat de oribil este,


Doamne, Bai G-anciu eand Ii di drumul fanteziei lui
patriotiee! Ar trebui sq. razi, lqsand mice sentiment gray
la o parte, de talpa bulgiireascit, de laba cea greoaie ca
ei glava, carepretinde trubadurul dela Sofiasfintes
local pe uncle pgseste! St rtt,zi ...! Darexclama' cn drept
curant V. Bogrea in Neamul Romeinesc (8 Noembrie 1917)
gandul grozav c atatia dintre ai nostri. Kant incl in ghiara
fiorosilor canibali, iti inghiatq surasu'l pe buze. Numai cand

acestia se vor intoarce acas6.si numai D-zeu stie cati se


vor mai Intoarcelvom incheia rilbojul socotelilor. noastre
definitive en Bulgarii, earl, in nerusinarea Ion. ti permit
sq, se Intituleze factor important de civilizatium si de progres-

in Europa!
www.dacoromanica.ro

182

Nu este, deci, de mirare ca, adapati cu o asemenea


literaturg, qi porniti la lupta en asemenea idei qi principii
barbare, soldatii bulgari, pe unde au trecut, n'au semanat
deal moartea i pustiirea cea mai Ingrozitoare. Crime le 0
jafurile Par a. nume, practicate de aceti briganzi In Serbia
si Dobrogea. sunt cea mai elocuentg, mgrturie a coalei si
mentalitgtei bulgare. A inzista mai mult asupra lor cred
de prisos, caci publicatii numeroase s'au scris in toate
limbile europene asupra ororilor i atrocitatilor bulgare, asa
Incat nici nu cred s existe un om cinstit i cu sentimente
omeneti, care sa-i permita, dupg, acest rgzboiu cumplit,
sa mai apere cauza canibalilor bulgari.
Criminali in. conceptii i in fapte, Bulgarii, dupg, ocu-

pares, Serbiei, au ridicat imediat, in presa lor, pretentii


asupra tinuturilor Arbesti pang, la raul Morava, ca astfel
sl poata stabili o linie directg, de comunicatie cu scumpii
lor amici, Ungurii.
Aceea0 16comie nebuna i inconstienta 'i-a cuprins
dupa-ce au ocupat Dobrogea, din mainile noastre, cu ajutorul hordelor germano-austro-turcesti. Desigur, e foarte
induiogtor i seducator tabloul: o Bulgarie mare dela delta
Dunarei prIna la Marea Egee! 0 Dobroge desrobitg, o Macedonie desrobita, o Morava desrobita! Doar bulggreaseg, e
Dobrogea, tot aa, Morava 0 Macedonia!

In Octombrie 1917, acest mare vis bulgaresc era, in


glava lor seaca, ca i. realizat. Prinsesera curaj Bulgarii,
curaj imprumutat de alt-fel de aliatii notri Rui In urma
publicarei instructiilor date de catre comitetul executiv ab
Sovietelor (sfaturilor) de soldati i lucratori din Petrograd
fostului ministru socialist M. Skobeleff, cel care avea sa fie
reprezentantul Rusiei democrate Ia conferinta inter-aliatilor,

convocata pe ziva de 15 Noembre, acelai an la Paris.


Se stie csa, prin aceste instructii copilareti, se Impunea
lui Skobeleff s susting, pentru Romnia urmatoarea teza:

Romania se restabilege n granitele ei nationale.


Dobrogea capita autonomia i apoi hoteirlifle prinplebiscit
cu eine voiege s trdiascd n viitor. _Romania se obligee set
execute tratatul dela Berlin n ce privege acordarea de
drepturi Evreilor.'
www.dacoromanica.ro

183

In volumul men Pacostea ruseasca, apgrut in 1920,


.tm analizat mai pe larg insanitatea i ignoranta doveditA
de comitetul executiv al Sovietelor din Pefrograd cu ridicola
sa formull de pace, in general, i pentru Romania in special, atat prin faptul ca ignora justele i vechilo pretentii ale
Romaniei in ce privea pe Romanii din Transilvania, Ungaria
si Bucovina, elt i prin faptul c, pentru Dobrogea, tovara.sii
Trotzki-Braunstein, Stekloff & C-ie, so indurau s acorde
autonomia cu plebiscit.
Daa, pentru Ron -Anil din imperiul austro-ungar, Sovi-

etul din Petrograd a fast eondus, in tAcerea mormntall


din instructiile sale faimoase. de r'autate i rea eredintl, in
chestia Dobrogei, pe lng aceste porniri, s'a mai dat dovad'a

si de cea mai crag ignorant6.


Inteadevar, o ana1iz. obiectiva' a repartizilrei populaiei Dobrogei

ar fi putut sri conving5, usor pe cei ce au

sustinut aceastA, idee, a ea nu se reazimri, pe nici Jinni din


principiile cari, dupa conceptia modernA, a popoarelor, justifia

anexiunea unui teritoriu.


Dacsa am arunca o privire pe harta etnografia a Do-

brogei, am vedea c, intre Balcani i DunAre, expansiunea


bulgarl se opreste de atre o massl considerabilil, exclusiv
tura, care chiar durd hratile cele mai recente, cum e aceea
a lui Florinski : Ilarta etnografica a Slavilor din 'vest",
tipg,ritg in. rusoste, in 1911, plead, de la satul Oriesovo,
aproape de Rusciuk, si s intinde spre Inil1imea Balcanilor.
Aceast5., mass6, in tot timpul dominatiunei turcesti. a desp'artit pe Bulgarii din Dobrogea, iar, dupg Cvijici, a.ceastA,
massq, tura, cuprinde cea mai mare parte din cei 603.867
mahomedani arMati de reeensrunantul bulgar din 1905.
Dealungul acestui larg teritoriu turcesc, Bulgarii nu

s'au putut strecura de cat pe ici, pe colea.


In urma congresului din Berlin, de la 1878, s'au produs
schimbhi insemnate. Aceastrt massrt tura, a fost trtiat6 politioeste in doul de atre nOua frontierl a Dobrogei, mergand
de la Silistra la I1an15,c; dar partea cea mai insemnatii, s'a
dat Bulgariei, care a rsamas astfel i astki despArtit5, de

fruntariile ei etnice de atre o zon6 tura de aproape 150


kilometri lrgime.

Ingsi frontiera romanA co a fost stabilit/ in 1913 da,


www.dacoromanica.ro

184

ajuns Inca propriu zis pana Ia zona bulgara,. Ea e trasl


de asemenea de-acurmezisul acestei masse turcesti.

In Dobrogea romaneasea, care nu e de cat o fasie Ingusta Intre Dunare si mare, abia pe o largime de 60 san
70 kilometri, Massa turel si tatara a fost eu mult mai taiata.
Dar regiunea, care atine malnl Dunarei, a fost locuita
in- toate vremurile de catre Romani, cari s'au mentinut acolo,

cum au facia de altfel aproape pe tot malul drept al Dunarei pana in Serbia. Aceasta popuIatie a fost de veacuri
Intremi in contact permanent en Romanii de pe malul stang,

`'De altlel, in 1878; in timpul ocupatiunei rusesti, din


ordinul lui Bielosevkovici, guvernatorul Dobrogei 1) s'a facut
o statistica, care dovedeste afirmatiunile noastre.
Aceasta statistica, care de sigur nu poate fi banuita
de partdalitate fata de Romani, dovedeste hotgrator c chiar

In partile din Dobrogea, earl erau locuite de cei mai multi


Bulgari, in timpul anexiunei acestei provincii la Romania
Bulgarii erau in minoritate fata de Romani.
Imediat dupa ocupatia romfina' s'a procedat Ia 0 noua
statistica, ale earei cifre sunt aproape la fel cu acele ale
statisticei rusesti.

Punand fata in fata rezultatele statisticei de la data


anexiunei s'a putut constata ca` populatia romana se afla
In majoritate absolut In toate 1ocaIitile ce ating Dunarea,
ca si pretutindeni in judetele Tulcea i Constanta. Nmnai
in plasa Silistra-Noug, unde Bulgarii au fost atrasi de muncile agricole i cultura zarzavaturilor in jurul orasului turcesc Silistra, numai acolo populatia rornana e relativa, adica'

ea nu intrece numarul tuturor celorlalte nationalitati. In


ambele districte, Bulgarii nu formeaza de cat grupki izolate i putin numeroase, pe cand Rornanii locnese sate ce
poarta' nume aproape exelusiv romanesti, uneori en nume
arhaice, ceea ce dovedes,te vechimea lor.

Intr'o singura plasa, aceea a Babadagului, dcalungul


laeului

Raze Im, Bulgarii se Oki in nurnar mare fara

sa intreaca totusi celelalte nationaiitati. In jurul lor si


chiar printre ei se gaseau presarate colonii de Germani, de
Turci, de Romani si mai ales de Lipoveni. Ceva mai mult,
Vezi ziarul Vestitorul No 6 din Odessa, Noembre 1917.

www.dacoromanica.ro

185

numele satelor din azeastg, localitate sunt turcesti oni Ware,


ceea e dovedeste crt, toate rasele ce locuese acolo s'au asezat
de curgad.
In rezurnat, Romnii, cari in momentul anexiunei forman

majoritatea absolutt a populatiei in raport en eelelalte


elemente In toatg, regiunea riverang, a Dungrei, asM-zi formeazg, o majonitate abso1ut1 in intreaga Dobroge. In me-

mentul acesta ei sunt In numgr de 190.000. adieg 55 la


sutg, din totalul de 340.000 locuitori. Restul populatiei e
arnestecat si distribuit In colonii izolate de Bulgari, Rusi,
Turci, Tgtari si Germani,
Statisticele dovodese cLI Bulgarii nu ating dect numgrul

total de 50.000 locuitori, astfel ind,t nu alcItuese de cM


14 la sutg, din numgrul total al popuIatiei Dobrogei.
De sigur ca, nu cu asemenea proportii pot interneia ci
serioase pretentiuni etnice asupra Dobrogei.

far cei ce vorbeau de autonomia Dobrogei, convingandu-se de exactitatea accstor cifre, de sigur cg, se vor mira

ei singuri cg, au putut emite asemena pgreri, cari nu cadreath nici cu principiile democratice ale liberei Rusii, nici
cu.dreptul nationalitgtilor, pe eari'l propovg.duesc toate neamurile .de sin stgtgtoare.
Savantul nostru istorie N. Iorga .ne spune in lucrarea
sa judicioasg, intitulata Les Rouniains clans la Dobrogea,

apgrutg, in 1917 la Iasi, ea' la 1878, Romania obtinnd,


din partea Europei, Dobrogea septentrionalg, ea rasplata
a jertfelor sale in razboiui ruso-turc qi n schimind eelor
3 judge din Basarcthia meridionala, cari se inapoiau
Rusiei, a gasit exact 3446 de familii bulgare in judetul
Tulcea (adieg, 25.84/a din populatia totalg) si in judetul
Constanta aproximativ 8000 (dintre eari 5000 numai In
unghiul dinspre Silistra, unde avusese loc o colonizare recentil in dauna Musulmanilor). De atunci, aceste cifre s'au
mentinut mereu i anume in districtul de Nord (Tuleea)
ceva mai mult de 12.000 s-uflete; iar in cola de Sud
(Constanta) ceva mai putin de 30.000 suflete. Insusi profesorul lchircoff, eu ocazia studiului su asupra Dobrogei
romdne, publicat in volumul II al revistei Bulgarski

Prggled, recunoaste faptul, dm& spune acest adevgr crud


pentru compatriotii sal, inclinati Ia exagerari: A crede (6
www.dacoromanica.ro

186

sunt mai 9nult de 50.000 de Bulgari 'in Dobrogea, ceeace


se 'anta'mpki des, insernneaz s ne infeleim 'in mod grosolan".

In epilogul elocuent din aceastl lucrare a sa, savantul


N. lorga conclude in mod hotArkor urmItoarele :
.

Romanii, azi ad cu mult mai numero0, au de partea lor


caracterul autocton, in cea mai mare parte, precum l amintirile
neintrerupte ale trecutului, care, de0 a cunoscut iuvaziile altora,
n'a atins niciodata perzistenta incapitanata, care e una din insu0rile distinctive ale rasei. Daci a lost aci o dominatiune, ea
nu era dead continuarea Imparatiei, din care Romfinii stint insa0
creatiunea etnica. Genovezii, stapfini pe Chilia I pe gurile Dunirei, veneau ad ca auxiliari i clienti ai Paleologilor i suecesorul kr fu un print roman, caruia Bizantul U dase totodata
cu titlul de despot i stipanirea litoralului. El Ii parasi Turcilori
pentruca peste 500 de ani, succesorul san, sa-1 ia tot dela acest,
Turd. Aceasta, in scurt, e toati istoria acestei provincii, tara a
imparatiei romane, sub raport politic, iar sub cel eutuografic,
teritoriu dunarean, intrand in cereal expanziunei rotnanesti.

insfar0t, daca natura a creat solul sau, e inteligenta


si munca Romanilor cari i-au facet tot ce se gfisea acolo Inca pana

eri, inainte de opera de distrugere a Bulgarilor Jiberatori". Cad,


uitati-vi, ce era Dobrogea in momentul in care inceta dominatia
turceasciii

Mid am cilatorit in lungul Dobrogei, scrie un vizitator


al provinciei, si mai cu seama in judetui Constanta, am lost
adanc intristat, vazand calamitatile i devastarile, datorite altimuluf razboiu: orme distruse, sate complect nimicite, inteun
art grad, incit cm mare greutate se- putea cunoa0e cii aceste
locuri au fost locuite de oameni, cad singure pietrele de pc
morminte mai stau in picioare ca sii probeze cfiliitorului, cum ca

odinioara, in vecinatatea kr, an existat locuinte omene0i. Cea


mai mare parte din locuitori sunt redtt0 la cea mi neagri mizerie; totul le lipse0e, pn I hrana zilnica%
.Acei cari reclama azi Dobrogea nu vor putea sa opuni
civilizatiei crescande, pe care au gasit-o ad, cleat ruinele ce
le-au facet in trecerea lor: suntem de Were ca acest ultim Win
de still:attire nu valoreaza mai malt deca toate celelalte",

www.dacoromanica.ro

187
Bazath, pe aceste dovezi istorice, luminoase si de netg-

gIduit, conferinta de pace din Paris a fleut In 1919 RomAniei dreptatea ce 'i-se cuvenea, hotgrnd ca Dobrogea sl
rthnfing pe vecie sub sapAnirea Roingniei-Mari, ea o provincie, care Inca de pe timpul lai Mireea eel mare a apar%inut coroanei voevozilor romani

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XII
RuSinoasa pace dela Bucureti
(7 Main stil nou1918)

Desi nu intea In planul lucrarei de fata, o descriere


arnnuirit a evenimentelor militare de pe fronturi, tofusi
pentru a Intelege imprejurarile cari au condus Romania
la rusinoasa pace dela. Bucuresti, voiu pune sub ochii cititarului tin scurt rezumat al evenimentelor mai principale
cari ne-au impus acest pas vremelnic.
Se stie c dupg intrarea noastra in razboiu la 14127
August 1916, Romania s'a vaiut de indata, Inconjurata din
trei parti de dusmani : Austriaei, Unguri, Turci, Bulgari si
ermani, cari concentrasera la granitele romanesti apro-

ximativ 40 de divizii. Numai la granita dinspre rsarit


Romania nu avea sa se apere ded,t incontra nepasarei si
apoi a tradarei rusesti, puse la cale de faimosul Boris
Stfirmer.

In aceste conditiuni nu este de mirare daca, cu toat'a


vitejia proverbial a armatei noastre, am fost nevoiti, sub
presiunea unor dusmani cu mult mai numerosi si mai bine
utilati decal noi, sa, ne retragem la, sfarsitul toamnei anului
1916 in Moldova.
Anul 1917 a fost anul refacerei bravei noastre armate.
care In vara aceluiasi an a Inseris In istorie maretele pagini
de glorie militara, dela Marasti, Markesti i Oituz.
De ce mare folos pentru aliati a fost intrarea Roma,niei in razboiu, voiu dovedi cu urmaloarele cuvinte rostite
www.dacoromanica.ro

189

de d. Aristide Briand, primal ministru. al Frantei, intr'un


diseurs rostit in Februarie 1921 eu ocazia marilor dasbateri
ce att avut loc in Camera francezg asupra hotArarilor luate
de consiliul suprern din Paris :
D. Aristide Briand, preedintele consiliului:

Dar mai este un fapt, d-lor deputati. In timpul rkboiului, d. Tardieu mi-a repropt in mod vitt cg am hotgrat
intrarea Romniei in rkboiu algturi de noi. Afi-a repropt
en aceeai ardoare ea' am impus mentinerea expeditiei dela
Salonic.

Pentru ee? Pentru cg rezultatele nu erau ithediate.


Ceea-ce n'a impiedicat mai thrziu beneficial acestor operatiuni.
D. de Moro Giafferri (intrerupe): a determinat victoria.
D. Plisonnier : Este foarte just.
D. Briand, presedintele consiliului FD-1Tardieu nu I-a

neglijat. A.zi and colegul nostru vine a contesta oare-care


virtute aeordurilor de la Paris, mi-e tare tearful ea aceste
critici sg nu -fi pornit de la o pgrere preconceputg.

Din memoriile lui Ludendorff si din constatgrile marelui

stat-major interaliat reese ca Germania si aliatii ei a fost


nevoit s mobilizeze Inca, 58 divizii pe frontal oriental,
din cauza intrth.ei Romaniei in actiune. Victoria noastr6 de
la MAr4esti, trade s'au consumat peste 30 divizii germanoaustro-ungaro-bulgaro-turce, a salvat frontal oriental in 1917
pan'a' la Yenirea iernei, ca'ci prin ocuparea Moldovei i a
Basarbiei s'ar fi prh'busit malt mai de vreme armata rasa
inainte ea Anglia s fi ajuns Ia maximal efortului sAu
militar i America 0,-0 fi transportat in Franta trupele
sale, itnensele eantitAti de alimente i munitiuni, cari au

hotrat victoria pe frontal occidental.


Se stie Ins c, din cauza scofalcirei armatei rusesti,
,cupring de boIsevism, anal 1917 s'a terminat din punct
de vedere militar cu armistitiu atat pe frontal rusesc cat
si pe eel rot-Allem
S6 venirn la anal 1918. Din punct de vedere diplomatic

am putea spline ca, anal 1918 detine un adva,rat record.


El a cunoscut din. belsug flactuatiunile extreme 0 surprizele
de adev5rate lovituri de teatru, ale acestei fAtarnice indewww.dacoromanica.ro

190

letniciri omenesti, care sub aspectul brutalitItei sau al umilintei preparl deopotriva, si preludiul razboaielor i finalul
mAcelurilor.

Destul s amintim ca. anul 1918 a debutat cu tratativele de pace de la Brest-Litowsk i s'a Incheiat cu pregtiriIe pentru pacea defiinitiva, ea sa, ghicim ee uriase
sfort6ri diplomatiee au trebuit s. se desfasure In cursul
aeestui an fatidic, pe care atat profetiile eat si priceperea
oamenilor de stat 11 desemnaserg ea ultimul an al marelui
rAzboiu.

SI enumArgm insl in mod cronologic toate aceste


evenimente, paralele, bine Inte les, en mersul rgoboinlui.

Anul 1918 n'a eunoseut propriu zis frontul european,


care Ine5, din luna Decembre a anului 1917 se strImutase
In majoritatea lui pe masa verde de la Brest-Litowsk.
Guvernul rusese al asa ziselor soviete ceruse pace si Puterile centrale se grIbisera. 61 trimeatl la Brest-Litowsk o
somptuoas1 eomisie diplomatieg, compusa Ia drqt vorbind
mai mult din militati de earierA de cat din functionari al
ministerelor de externe. Cum au urmat tratativele aeestea,
se stie. Destul s reamintim c6, sufletul lor era acel faimos
general vom Hoffmann, care la un moment dat si-a permis
luxul s bath, eu pumnul In mas i
ordone comisiunei
rusesti A, se ridice In picioare cand se pronuntl num ele
imparatului Wilhelm.
Inainte de ineeperea tratativelor de pace dela BrestLitowsk, atat Rusii cat i grupul Puterilor centrale invitaser pe toti ceilaIi beligeranti s trimeath, la conferintl
dele,rati, dad, nu oficiali, cel putin simplii auditori, cari si
aib rolul de a raporta mai tarziu guvernelor respective
dacI nu cum-va sunt posibile tratative pentru o pace genera15.

Puterile antantei Ins an refuzat prin discursurile rostite


la timp de cltre Lloyd George, Stephen Pichon si Lansing.
Declaratiunile ministrului de externe al Statelor-Unite
Insl au fost flcute in asa fel c ele an ridicat G-ermanilor orice sperantl de pRee en Puterile antantei.
Printre allele, Lansing deelara e razboiul trebue s.

continue atat timp cat Puterile eentrale nu primesc condiiunile propuse de presedintele Wilson. Seopurile propuse
de Statele-Unite trebuesc atinse i 'vor fi. Pang atunci dar
www.dacoromanica.ro

191

tot ceeace pot face Arnericanii este sit strangg, din dinti si
sg-si incleteze pumnii pentru a se arunca in valtoare."
Cuvintele acestea venite de peste Atlantic pare a E.
desteptat pentru prima datg in Europa increderea nationalitAtilor in victoria finalg. i inteadevax dupg aceste declaratiuni, in Ungaria si mai ales in Bohemia incep sg se
manifeste primele simptome mai indraznete pentru scuturarea,

jugului habsburgic. Ziarele din Buda-Pesta incep s ia in


lagtaie de joc pe fratii Austriaci', iar la Praga incep
primele manifestatii de stradg.
Trn fapt care nu trebue trecut cu vederea si care in
primul rand ne priveste pe noi, este ea', in ajunul anului
1918, d. Diamandi, ministrul nostru la Petrograd, fusese
arestat de guvernul sovietelor Impreung cu intregul personal
al legatiei. In urma interventiei ministrilor celorlalte State,

plenipotentiarul roman a fost liberat si eondus pang la


granita suedeza.
Faptul acesta trebue pus in leggtura cu cele ce se
petreceau concomitent in liTeraina i mai ales in Basarabia,

lucruri care de sigur nu erau tocmai pe placul Puterilor


centrale, de care nu se poate spune cg fuseserg straine de
violentele Ineercate asupra personalului legatiunei romane.
La Kiew avusese loc un mare congres al nationalitgt ilor din Austro-Ungaria, unde profesorul Masaryk vorbise
In numele Cebo-Slovacilor, iar d. Sever Bocu In numele Roma,-

nilor. In acelas timp se stabilise si acordul dintre Italia si


Jugo-slavii din Austria, iar comandantul trupelor rusesti de

pe frontul de Sud, in urma interventiunei Sfatului Tgrei


dela Kisingu, ceruse guvernului Bratianu ca trupe romane
interving, in Basarabia pentru a restabili ordinea turburatg
de bolevici.
se.

Cam in acela timp si inainte de semnarea pacei dela


Brest-Litowsk, contele Hertling, cancelarul G-ermaniei, pro-

nuntg un mare discurs, In care incearca sg, faca propuneri


impgciuitoare Puterilor Antantei, cautand s desvinovateasca
Germania de toate crimele ei i s retracteze toate amenintgrile predecesorilor si. Be prisos s adgoggm c platitudinile germane nu produe nici un efect in tabgra adversg.
La 13 lanuarie 1918, sub guvernul Brgtianu, trupele
www.dacoromanica.ro

192

romanesti Ii fac intrarea in orasul Kisingu, uncle populatiunea le face 0 primire entuziastg.
Ciudatg coincidentg insg. In aceiasi zi in care ziarele
din Iasi anuntau aeest *mare eveniment national, cele din
Bucuresti publican darea de searng a banehetuhii dat Ira
onoarea generalului german Tuelff von Tschepe, la care pe
Ling oficialitgtile militare germane asistaser i d-nii AL
Marghiloman, C. C. Arlon, Lupu Costaki, C. Stere, D..
Neniteseu, Virgil Arlon, Gr. Antipa, Gr. Cantacuzino
alte personalitgti politice romanesti rmase in teritoriul ocupat.
La 28 Ianuarie, ziva unirei celor doug principate

romnesti Muntenia si Moldova, Basarabia proelamg, si ea


prin Sfatul Tarei independenta complectg, ruOnd astfel ultimele ei leggturi cu Rusia.
Cate-va zile mai tgrziu, Germania trimitAnd Romitniei
un ultimatum, in care ii cerea sg-si clarifice atitudinea fatg
de- situatia noug creata de desfa,surarea faptelor de ordin
politic si militar pe frontul oriental, guvernul Bratianu
demisioneazg, din cauza divergentelor de pgreri produse in
sanul lui cu aceastg ocazie.
M. S. Rep le insgrcineaz5, en formarea noului guvern
pe d. general Averescu 1), care la 12 Februarie da' un comu.

1) La inceputul anului 1918 tam este fortatt sit urrneze o politict de reaemnare si primal act politic a fost instituirea cabinetului Averescu, dap)", demisiunea acelnia prezidat de d. I. I. C. Brttianu, minister ce deelarase ritzboita cu
Puterile Centrale 0-1 condusese pant atunci. Cabinetul general. Averescu veuise
la carmit pentru a discuta pacea cu mana pe sabie i Ca respectarea sine qua
non a unor anume eonclitiuni de mai inainte fixate d-nului Averescu. Defectianea
rust, starea de anarhie interart a marelui i fostului inaperiu rus, fricea pe de-o
parte prea grea aprovizionarea ogtirei noastre cu ceeace ne trimeteau aliatii,
gi, pe de altit parte, Asa libere trupele germane, In lipsa frontului orientul, cani
puteau sit ne atace cu mai multrt vigoare, in Moldova neocupatrt. Dar arm istitiul
di eventuala pace nu ne grtseau tolusi In o situatiune militant care st ne ingldue
orice concesiuni. Ogtirea nbastra refitentil gi insufietitt tie eel mai puternic spirit
de luptit si cu amintirea victoriilor dela Mitragti si Mkt gegti era o fortte ca.re
dedea putinta eelor ce vorbeau In nunaele ei i al tarei, stt fie cu fruntea :sus.

Dar tratativele ptcei dela Buftea, conclase de cabinetul d-lui general Averescu, purtau in ele anumite vitii congenitale gi anumite nedibteii, care nu
puteau deeat st pericliteze interesele tiirei.
Din criticele drepte ce s'au adus acestor tratative, se pot cite mai intai
grega la de-a fi admis demobilizarea ostirei, inainte de-a cunoagte inteutivaile
inamicului, pe cand cea mai elementarre prudentt gi eel mai cunoseut usaj dirIo-

www.dacoromanica.ro

193

nicat in care spune c

guvernul roman, tinand seama de

realitatea faptelor si de situatiunea creata pe frontul oriental,

nu exclude posibilitatea intrarei In tratative de pace ..."


La 17 Februarie are loc un consiliu de Coroan, in

care guvernul hotaraste sa intre in tratative de pace cu


dusmanul, de si reprezentantii partidului national-liberal si
ai partidului conservator fusesera de parere ca, in conditiunile propuse, pacea nu trebue admisa.

La 24 Februarie, misiunea militara franceza de sub


comanda generalului Berthelot paraseste in graba Iasul pen tru

a nu cadea prizoniera in mainile Germanilor, carora generalul A verescu, prin semnarea preliminarilor de la Buftea, le
asigurase trecerea in Rusia prin sudul Nloldovei i Basarabiei.
Dupa cUm se stie, in textul acestor preliminari, se aflan
stipulate: cedarea Dobrogei papa la Dunare, rectificarile de
frontiera in favoarea Austro-Ungariei, demobilizarea imediata.

a minimum 8 divizii romanesti etc.


In timpul acesta Insa d. general Averescu ii da demisia
dupa o criza de cate-va zile d. Al. Marghiloman vine din
teritoriul ocupat la Iasi, unde formeaza guvernul sub care
Romania avea s incheie pacea rusinoasa dela Bucuresti in

ziva de 7 Main st. n.


Intr'adevar, omului acestuia nefast 'i-s'a dat puterea
decatre regele Ferdinand dupl insasi recomandatia cont. .lui
Czernin, inacritul cancelar al Austro-Ungariei. In aceasta
privinta avem propria marturisire a contelui Czernin, care

in cartea sa Im Weltkriege. aparuta in 1919 (editura Ullstein & C-ie din Berlin si Viena), relatand convorbirea ce a
avut-o cu regele Romaniei, in tren, in gara Racaeiuni, in
ziva de 27 Februarie 1918, spune textual la pagina 360
urmatoarele :
matie, in astfel cie grele imprejurki, este a trata pacea en spada in mang. In
al doilea rand, trimisii d-lui general Averescu, printre earl figura si d..Argetoianu, fost secretar de arnbasadg la Viena, au primit, in principia, rectificgrile de
granitg, fgrg o prealatilg, mnuioas i anagnuntitg eunoastei e a hgrtilor, ceeace
com-promitea desigur solutiunile de mai tarziu.
Aceste gregeli grave, unite cu o shibiciune a tratativelor si cu o lipsg de
autoritate, co puneau pe dusmanii tgrei in o situatiune de vizibilg superioritatg,
an fricut ca tratativele de pace sg. nu mai poatl fi duse mai departe de eabinetul
d-lui Averescu, venind in locul sgu d. Alex. Margbiloman.
15985.

I. R. Abrudeanu: www.dacoromanica.ro
Romania si rtizboiul mondial.

13

194

Regele mi-s'a pldns din nou de asprimea conditiilor


de pace ce'i-se pun i mi-a declarat c nici-odatd nu 'vu
gdsi un minister, care sd le primeascd.

Eu 'i-am obiectat c& formarea unui cabinet este o


chestie internd a Romaniei, day di ns, dupii pArerea mea
personald, numai un cabinet Marghiloman va salca Romdnia,
acceptand conditiunile puse".

Venind la Iasi si prirnind guvernul, Alex. Marghiloman


n'a desmintit de loc sperantele, pe. cari cancelarul austroungar le punea inteansul, pentru a salva Romdnia I In ziva
de 7 Maiu (24 April st. v.) guvernul Marghiloman iscAlea,

la Bucuresti, in Palatul dela Cotroceni, tratatul de pace


ineteiat cu Puterilecentrale si cu aliatii lor Turcii i Bulgarii.
Ia interesul istoriei voiu cduta sd examinez In cele ce

urmeazA care an fi fost soatta de azi a Romniei, dacd


acest injositor tratat ar fi rAmas in picioare.
Desi atat in Reichstagul german cat si in Reichrathul
austriac, guvernele respective au declarat cd, doresc pAci
onorabile, fird' anexiuni si fdra, contributiuni de rAzboiu,
din couditiile impuse Romaniei se poute vedea in ee mod
s'au tinut vrdsmasii nostri de cuvant.
I. Anexarea Elobrbgei. Prin prelimindrile dela Buftea,
Dobrogea intreagA, panA la Dundre, adicA, panA la bratul
Sfantul G-heorghe. a fost cedatA Puterilor Centrale. Printr'o

modificare ulterioarA adusA tratatului din 7 Maiu, s'a prevAzut cA partea la Sud de linia Constanta-Cernavoda, Romania o cedeazd Bulgariei, rezervandu-se restul condomin iului Puterilor centrale.
Prin acest regim special, concordand cu politica Mi. telEuropei, se cduta sA, se pdstreze astfel Germaniei portal de
iarnA al gurilor Dundrei, Constanta, si accesul dela tluviu
pand la dansul i s fact din Dobrogea un punct de reazAm
la Marea Neagrd pentru politica Berlin-Bagdad.
Portul Constanta i ealea feratA Cernavoda-Constana
erau luate in exploatare de Germani. Odatd, acest regim
politic si economic stabilit, cum hinterlandul acestui port
este format de Muntenia si cdile noastre ferate singure dau
acces la &and, Constanta nu ar fi putut trai, dacA s'ar
fi stabilit un regim, care sa,' atragl traficul romanese catre
www.dacoromanica.ro

195

dansul. De aci

interesul exploatatorilor portului, Inainte

chiar de al nostru propriu, de a atrage catre el cat mai


mult din productia noastra. In acest scop fagaduiala de a

lasa libera trecere produselor romane printr'Insul, precum


si stapanirea. asupra silozurilor de cereale.
Puterile centrale nitau eDobrogea este pentru Romania :
1. Tara veche rornanedsca, a lui Mircea cel mare.

2. Ea a fost cucerita de Romani prin razboiul dela


1878, atunci cand ei au contribuit s libereze pe Bulgari,
adiel tocmai pe acei cari voiau la 1918 sa, i-o rapeasca.
3. Luata', dela Turci pustiita, dar avand o populatie
importanta romaneasca, ea a fost colonizata si civilizata
de Romani. Azi cu o populatie romaneasca coplesitoare,
prin aeeasta' anexiune, iscalita de Marghiloman, se robiau
frati de ai nostri. Romania, direct interesata, la scur-

gerea ei la mare, a facut cai ferate, earl au legat Do-

brogea cu tara muma prin podul dela Cernavoda i prin lucrarile si magaziile portului dela Constanta. Populatiunea ce s'ar fi
rapit Romaniei prin perderea .Dobrogei i Cadrilaterului ar

fi fost de peste 700.000 locuitori, adicia 18/a din totalul


locuitorilor Orel.

4. Romania si In deosebi Muntenil este hinterlandul


coastei marei dela Mangalia la gurile Dunarei, Dobrogea
gi Constanta este scurgerea normala la mare a Romniei
in tot timpul anului. Acest port este situat pe bisectrita
unghiului format de cele doua axe ale Munteniei i Meldovei, deci prin el si prin gurile Dunrei se face scurgerea
normala a Statului roman. Basarabia nu va merge la
Constanta, dar nici coasta marei Intre bratul China i gura
Nistrului nu este scurgerea normala a Statului roman In
hotarele sale de eri, ci numai a provinciei acum din nou
unita i cel mult a Moldovei de sus. Nici un produs bulgar
nu se scurge prin Dobrogea, care ramane, orice ar fi, sub
raza de influenta economica a Romaniei.
5. Dobroga., prin situatia ei geografica si prin forma
ei chiar face parte integranta din teritoriul economic al gurilor Dunarei. Cuadrilaterul porturilor maritime Braila,
Galati, Sulina, Constanta formeaza intrepozitul general al
Intregului trafic pe acest mare fluviu. Pentru a se putea
desvolta in mod normal, pentru a putea In siguranta Inwww.dacoromanica.ro

196

zestra aceste porturi cu toate instalatiile neeesare manipulatiei si pastrarei manfurilor, acest Cadrilater nu poate fi
decat in teritoriul uneia si aceleasi tari, iar nu cum se
stabilea prin noul regim politic al tratatului de Bucuresti,
ea ele sa, fie, ea Constanta, in state deosebite, sau lasate pe

linia de hotar ea Braila, Galati si chiar Sulina in viitor.


Ce instalatii definitive s'ar putea creia In mod normal la'
gurile unui fluviu atat de mare ca Dunarea, sub -tunurile
vrasmasului ?

In regimul economic normal, gurile unui fluviu inter-

national sunt un adevarat Intrepozit general de sehimb


intre produsele din intreg bazinul acestui fluviu si eele ale
tarilor departate. Asortarea i transformarea acestor produse,
sosite brute adese ori, au facut din teritoriile dela gurile
fluviilor mari adevarate centre industriale. Cedarea porturilor
Brila si Galati exploata, .ei comisiunei celei noui dela gurile
Dunarei, comisiune a Mittel-Europei, ar fi impiedicat ori-ce
desvoltare industriaI
i nationala a acestor porturi pe
viitor.
Aceasta organizare nu se poate face pe un fluviu, care

la gurile lui ar fi hotar, cum era, Ora eni Galatii.


Dobrogea dela Turtucaia pana, la Sf. Gheorghe, Muntenia rasariteana, josul Moldovei si Basarabia pang la gura
Chiliei, scalds ta, de Dunare, 4unt destinate s devie regiunea
de intrepozitare i industriala de care vorbim mai sus.
Canalul fluviului Cernavoda-Constanta ar lega si mai
puternie Constanta de gurile Dunarei si ar complecta reteaua
Cadrilaterului lor economic.
6. Tot astfel prin situatia ei geografica, cat i prin

forma nenoroeita pe care o avea Statul roman, formand o


fasie stramta, Intro Carpati i Dunare, Dobrogea era bastionul de aparare militara a Romaniei, chemat s corecteze
relele acestei forme anormale. Fara Dobrogea, distanta dela
Galati la varful unghiului, pe care il fac Carpatii Munteni
cu cei Moldoveni, nu depaseste 150 km., aproape bataia
tunului de la St. Gobain. Dobrogea pastrand acest hotar la
mare, (IA in acelasi

tirnp putinta de aparare a regiunei

Braila-Galati-Sulina-Constanta, care formeaza de fapt plarnanii


Romaniei.

Prin Silistra si Turtucaia, Dobrogea este unb astion


www.dacoromanica.ro

197

defensiv al campiei din stanga Dunarei i a Capita lei tarei


romanesti. 0 Dobroge vrastnase este o amenintare continua,
tare pune centrul Romaniei sub tunul vrasmas.
IL RectificAri de hotar. Sub termenul neprecizat de
Tectificari de fruntarie, in principiu preliminarile de pace
au dat prilejul la adevarate anexiuni de teritoriu, care lasau
deschisa intreaga noastra fruntarie dinspre Austro-Ungaria.
Pe toata lungimea aeestui hotar asezat dela intemeierea

.ehiar a celoi. doua state romanesti dela gurile Dunarei,


Ungaria ar fi luat in stapanire culmile strategice si trecerile din Transilvania si Banat spre noi. Astfel trecerea
dela Varciorova era luata de Unguri, hotarul fiind mutat
la vre-o 8 k1. in sus de Severin si toate culmile dominand
acest oras ramne2u in stapanirea bor. Fruntaria dela
Dunare in spre Closani de a lungul rnuntilor se scobora
spre dealuri, lasand pe toata lungimea intre Baia de Arama
si Gura Vaei tara deschisa. Pasul Vulcan, Lainiei, Parangul, Muntii Lotrului pana, in aceasta apa, pasul Caineni,
Negoiul, Dambovicioara, pan/ la podul Dambovitei, culmea
Bucegilor i Predealul, trecerile din Buzau, Oituz pe toata,
lungimea Carpatilor Moldoveni, ,o parte din Ceahlau, tot
coltul tarei intre Transilvania si Bucovina pana MITA Falticeni erau luate, precum i eoltul de apus al judetelor
Suceava si Dorohoi, apropiind hotarul oraselor Dorohoi

la mai putin de 10 kl. Ni-se luau aproape 60


de sate, o populatie de peste 100.000 de locuitori i o
.suprafata de peste 6000 km. patrati.
FMticeni

Se luau paduri, caderi de apa, culmea muntilor, se


luau sate, populatie romaneasea, dar rul cel mare era
ea hotarul Romaniei spre Ungaria arfiramas pe viitor deschis,

Prin stapanirea de catre Ungaria a culmilor, a obar-

siei apelor ce curg In campia roman/ am fi fost Intr'o


situatie anormala, atat pentru a regula regirnul apelor cat
si impaduririle necesare lor. In pasunatul muntilor turmele
de oi au gasit iarba ce le lipseste vara in campie.
Impreuna cu Dobrogea i Cadrilaterul de circa 20.000
km.p. se rapea Rom4niei o suprafata de 26.000 km. p. si
peste 800.000 de suflete.
Prin stapanirea pasurilor, toate portile Romaniei spre
.

Ungaria ar fi fost in mama acestor vrasmasi ai neamului.


www.dacoromanica.ro

198

Intrdri le ar fi fost pe viitor punete din targ, care puteau


sJervi pentru scoborarea liberg a armatelor vrAsrnase In
eampia Romaniei.
III. Dunrea. Prin noul tratat se stabileau doug regimuri

pe Dungre.

I. Prin eel dela guri, Incepand dela Brgila, se inlocuia Comisia Europeang a gurilor Dungrei printr'o comisiecompusg din riveranii Dunitrei (Bavaria, Wiirtembergul,
Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Romania si Serbia)
si din riveranii Mgrei Negre (Turcia si Statul din Rusia,

pe care Germania l'ar fi desemnat ulterior, adicg Ucraina).


Aceastg comisie avea toate drepturile si atributiunile de azi
date Comisiei Europene prin Congresul dela Berlin, intinzandu-le Msg. la gurile Chilia i Sf. Gheorghe si la tot
litoralul Mgrei Negre situat Intre aceste guri. Tot materialul i instalatiunile Comisiei Europene treceau AustroUngariei, care urma sl facg pentru moment toate lucrgrile
In numele acestei comisii. Statele riverane aveau dreptul
sl tie cate doug stationare de mare la Galati si
1. Se inlocuia astfel un regim de libertate al navigatiei,
care a fgcut Inflorirea gurilor Dungrei si a garantat acesteia libertatea, printr'unul al Afittel-Europei cu majoritatea
vrgsmasilor nostri.
2. Se eguta s se desfiinteze clauzele tratatelor enropene din 1856, 1878 si 1881 prin invoire lateralg.
3. Se da suveranitatea teritorialg dela gurile Du-

ngrei si toatg politia lor In mama unei comisiuni .vrgsmase.


4. Scurgerea la mare si taxele ce urmau a 016
produsele exportate de noi, preenlli si mgrfurile ce am

fi luat din alte State de cat

cele

centrale ar H atarnat

concurentii lor, de mgsurile


acestora si de taxele pe cari ei ar fi dorit sg, le pung. Din
tonajul exportat pang azi prin gurile Dungrei, produsele
romanesti formeazg mai mult ca 9070 din cel importat ;
de interesele vrsmasilor

tonajul englez este cel mai mare. Comertul gurilor Dungrei,

care nu este al Mittel-Europei, ar fi fost supus la bungvointa politicei acestei grupgri.


5. Dreptul ca fiecare putere reprezenfatg, in cornisia
dela gurile Dungrei sg enting cate doug stationare pentru
www.dacoromanica.ro

199

State le riverane, ar fi ingAduit o adevaratia flotA de rAzboiu


a Mittel-Europei in port urile noastre maritime.

6. Desi se zicea c gurile DunArei vor Amane ale


Romariiei, nu pastram de fapt decat exploatarea pesc6rii1or

0 a stufului de pe hal* intru cat interesele comisiei gurilor ar fi inglduit aceasta exploatare.
7. Prin personalul nurneros de politie i navigatie
(piloti, de ateliere, de clragaj, etc.) Austrd-Ungaria 0 Ger-

mania, de fapt stapanele acestei comisiuni, ar fi avut i


puterea politic6 la gurile Dungrei, adia, de ele depinzand
respiratia liberA a Romaniei.
8. Cu Dobrogea bulgarl, apgrarea gurilor Dunarei

ar fi fost cu neputin0,, fiindel ele ar "fi czut sub tunul


maluiui drept al Dunarei, adiea ieirea liberA a Romaniei
depindea in formA i de fapt de aceasta comisie a MittelEuropei si de bunavointa Bulgariei.
9. Porturile romane de azi Galati i Bri1a, supuse
comisiei celei noui, conform drepturilor Comisiei Europene,

ar fi fost, ca i Sulina de azi, porturi ale Comisiei i deci


cxploatate de Mittel-Europa, nu ale Romaniei.
II. Tin al doilea regim urma s fie stabilit dela Braila
in sus panA acolo unde Dungrea devine navigabil, adicit
pan6 in Wiirtemberg (Ulm). Aceast6 parte era -supus5, supravegherei unei comisiuni exclusivg de riverani ai Dunilrei
(Wiirtembergul, Bavaria,Germania, A ustro- Ungaria, Bulgaria,

Romania i Serbia).'
Portiunea dela Portile de fer (T.-Severin-Moldova) era
scoas6 de sub regimul acestei comisiuni, p6strandu-i exclusiv

regimul unguresc de panA atunci.

Fa'rl a preciza care va fi regimul dela 'f.-Severin in


sus, tratatul de pace impunea conditiile pentru Duna're dela
T.-Severin la BrAila, adica, comisiunea riveran4 (a MittelEuropei) lucra in apele romane. Iat5, o obligatiune ce se
punea Romaniei IA111' nici un caracter de reciprocitate!
Erau puse sub regimul ungurese dela Portile Cie Fer
ambele maluri ale Dungrei dela T.-Severin in jos in toatg,
lairgimea ei i in toate bratele fluviale i insulele situate

intre Calafat i Varciorova. In acest scop Statul roman a


si cedat prin special6 intelPgere guvernului ungar ostroavele
situate intre Vidin i hotarul nostru de apus. Prin st6panirea

www.dacoromanica.ro

200

acestor insule, Austro-Ungaria vrea s stApaneasca Dunarea


romana in toata lungimea hotarului despartitor Intre noi si
Serbia.
Vase le germane, armatorii germani i impiegaii1or se

impunea a fi tratati pe un picior de deplina egalitate en


vasele, armatorii i imtpiegatii romani sau ai unui alt Stat,
si urma sa se bucure de toate foloasele acordate acestora .
en privire la navigatiune si intrebuintarea constructiunilor
s,i instalatiilor destinate navigatiunei fluviale publice.
Marfurile germane pe vase straine sau pe vase germane

trebuiau tratate pe un picior de egalitate ji marfurile roman&


sau cele mai favorizate in ceiace priveste toate taxele si darile
publice, precum i expeditia i manipulatia in porturile,
loeurile de acostaj si de descArcare romane.
Intreprindrerile de navigatiune fluviala ale Statului sau
sub controlul Statului roman nu puteau trata transportUrile

de marfuri venind sau mergand in Germania mai putin


favorabil ca tarif de transport si taxe de manipulatie decat
transporturile de marfuri indigene sau ale altor State.
Gavernul roman va pune Ia dispozitia intreprinderilor
de navigatiune interna austro-ungare' si germane cu drept
de proprietate sau arena.' pe 90 de ani lcuri pe mal san
un teren potrivit pentru a-si instala cladiri de agentii si
magazine, locuri de acostaj, depozitare, instalatii de inearcare,
descarcare i transbordare, instalatii de reparatii, depozite
de carbuni, precum si sinele (caile ferate) necesare pentru
aceste reparatii.
De pe atunci s'a cedat guvernului austro-ungar, prin tra-

tat, sant erul dela Severin cu 1000 lei chide pe an, su o cale
de acces dela frontiera ungara Om la santier, caile ferate
ungare putand astfel inti a libere in teritoriul roman. aniierul si instalatiile serviciului hidraulic roman dela Giurgiu au fost tot astfel cedate guvernului german. Statul
roman cu navigatia sa fluviala rAmaneau prin urmare fara
ateliere de reparatie. Santierul dela Severin este unul din
cele mai mari 'ateliere de constructie pe Dunarea de jos. Toate
instalatiile create de Germani in porturile romane In timpul

razboiului ramneau 50 de ani spre folosinta bor.


G-ermania putea ceda tertiilor aceste instalatii, care Lc
parte din utilarea porturilor rOmane.
www.dacoromanica.ro

201

Taxa de 1/2/o, care servea pentru. Intretinerea si cons-

tructia porturilor romane, se suprima prin tratat Romania si Bulgaria trebuiau s suporte cheltueli de
intretinere a senalului navigabil la o adancirne de 3.20 m.
la apele cele mici i luminarea apei navigabile pe toata
lungimea Dunarei de jos. Azi adncimea acestui sena] este
sub 2 m. i in tratat nici o clang nu se prevedea pentru
.adancimea dela Severin in sus.
Resedinta comisiunei era fixata la Buda-Pesta.
Flota de razboiu a G-ermaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei i Tureiei (care nici nu este riverana) putea s navige

pe Dunare de acolo unde incep apele teritoriale ale Statului


respectiv i pang la Marea Neagra. Astfel c intre T-Sever'n
si Sulina puteau pluti in tot timpul flotele fluviale de
razboiu ale Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgaridi a Turciei,
ail, ea aceia a Romaniei Es se poata sui dincolo de T-Severin.

In porturile i apele Dunarei se recunosteau vaselor de


razboiu dela gurile Dunarei i autorizate sa navige pe
Dunare toate privilegiile i foloasele pentru vasele de
razboiu.
Politia pe Dunarea de jos era sa fie facuta de Austro-Ungaria, care a luat in sareina ei s faca luerarile de intretinere a

s,enalului pe aceasta parte cu mijloacele Statului roman. In


acest scop guvernul Marghiloman printr'o conventie speciala
a pus la dispozitia Austro-Ungariei tot parcul si instalatiile

serviciului hidraulic cu tot personalul sau.


In aceste conditii, Dunarea intre T.-Severin i Marea
Neagra devenea un drum mare, deschis, de penetratie miiitar i economica in Romania. Cu flota de razboiu maritima
a Mittel-Europei la Galati, cu cea fluviald intre T.-Severin
si Marea Neagra, eu puncte de reazam in ostroave si in
fiecare port roman exploatat de aci inainte de serviciile de
navigatie strainP cu santierul ungar in mijlocul orasului
Severin i santnrul german la G-iurgiu, Dunarea era un
bran austro-ungar care ne incatusa, iar prin gurile Du-

narei spre mare si regimul Portilor de Fer pentru traflcul


in sus, Romania la cele doug, iesiri ale ei era intre doug
porti, ale caror chei ramaneau in mana vrasmasilor nostri.
Poporul roman n'a putut trai in state neatarnate in
fasia stramta de parnant, pe care o formeaza Moldova si
www.dacoromanica.ro

202

Muntenia, decal aparat de Dunare si Carpati. In ziva cancl

Rusia ne-a rapit Basarabia, situatia Moldovei a devenit


grea. Azi unirea restabileste conditii normale de traiu, (land
Moldovei largirnea necesara.
Tratatul liii Marghiloman deschidea_ Insa muntii navalirei straine, facea din Dunare o cale de penetratie vrasmase,
iar luandu-ne Dobrogea inrautatea si mai mult conditiile

grele, in care ne punea forma nenorocita a tarei noastre.


Daca Romania ar fi fost condamnata sa ramaie cu
acest regim, ea nu ar mai fi fost un stat neatarnat, ci o
tars', deschisa la navalirile dela Sud si dela Nord. De altmin-

terea presa germana declara atunci ca prin tratat s'a lasat


Romaniei strictul necesa:r pentru a trai, In folosul MittelEuropei.

Se pare ca chiar In afara de tendinta de a stapani


politic al navigatiei Dunarei, Puterile centrale
doreau sg, aiba i monopolul chiar al transporturilor. Pe o
regimul

Dunare austro-germana, transporturile noastre trebuiau sa


se faca numai pe vasele Mittel-Europei.
In acest scop, In afara de transformarea porturilor
romane fa adevarate organe ale statelor centrale si de cedarea santierelor dela Giurgiu i T-Severin, guvernul roman
a rernis unei societati austro-ungare atilt parcul sgu fluvial
maritin, cat i toate vasele sub pavilion roman rechizi tionate in timpul rgzboiului. Astfel se incerca sa se distruga
toate inceputurile de serviciu de navigatie romang. Infiintate
pang stunci. Mai mult In* delegatii vrasmasi cereau, pentru
a desfiinta mice initiativa romaneasca, ca prin tratatul de
pace chiar sit 8. prevaza cit santierele private romane, foste
Fernic dela G-alati, la ori-ce .sporire de capital, sa ofere
aceasta sporire capitalului german.
IV. Despgubirile de rzboiu. Desi vrasmasii au cerut
expres sa se tread, In art. 13 al tratagilui de pace' ca
partile contractante renuma reciproc ladespagubiri de
razboiu, adica la cheltuielile pentru conducerea razboiului",
totusi adaoga cit pentru regularea pagubelor de rgzboiu raman
rezervate conventii speciale". Se va vedea dupa cele ee ur-

meaza cg, formula de mai sus se Inscria pentru a ridica


Romaniei ori-ce drept de despagubiri.
Sub titlul: Pagube de retzboiu, la art. 4. al tratatului
www.dacoromanica.ro

203

aditional se prevede fara nici o reciprocitate ca' Romania


renunta la despagubiri in ce priveste pagubele ocazionate
in teritoriul ei, prin masurile vrasmase de ordin militar,
coprinzand i toate rechizitiife i contributiile.
Sumele pe care Germanii le vor fi plata deja pentru
pagube In felul aratat la aliniatul 1, vor fi inapoiate de

Romania, intru cat ele nu vor fi fost platite din fondurile


tarei sau eu bilete noui emise de Banca Genera la (sectia
de ernisiuni).

Prin art, 5 se prevedea ea Romania va achita din. fonduri proprii cu bilete de ale Bancei Nationale Romane sau
alte mijloace legale de plata, intr'un restimp de 6 luni de
la ratificarea tratatului de pace, biletele de banca ernise de
Banca Generall Romana, bilete pe care nu le va mai
pune in circulatiune. Ori-ce sume i depozite aflate la
Banca Imperialit Germana pentru acoperirea lor vor deveni
libere. NIA la achitare, bilete de banca ale Bancei Generale Romane vor fi recunoseute ca mijloace de plata ;
dupa ratificarea tratatului de pace, asemenea bilete nu se
vor mai emite.
La art. 6, se spunea cit Romania va plati Puterilor
centrale toate pagubele ce le-au fost pricinuite in teritoriul
ei prin masuri de ordin militar ale uneia din puterile beligerante. Aceasta dispozitie se va aplica si la pagubele pe
care le-ar fi suferit Puterile centrale In calitate de participanti, in deosebi de actionarii Ia intreprinderile aflate pe
teritoriul roman.

Singura restrictie prevazuta era ca ea nu va fi aplicata pagubelor, care se vor fi cauzat prin actiune de lupta
Germanilor sau a1iai1or ei (adica militarilor in razboiu).
0 comisie compusa dintr'un delegat al Romaniei, unul
ad statului vritrna i unul desemnat de Presedintele Confederatiei, Elvetiene va stabili aceste pagube.

Germania obliga Romania, prin tratatul de pace, a


plati panit i neutrilor pagubele ce le vor fi avut pe teritoriul ei prin masuri de ordin militar.
La art. 14. se declara ea supusii Statelor centrale,
cari vor fi suferit o vatamare prin masuri datorite razboiului, ea impedecare de comunicatiuni sau prphibitiuni de

comert, vor avea drept la despagubiri i vor fi dispensati


www.dacoromanica.ro

204

plateasca pagubele isvorate din


tiilor lor.

uS

neexecutia

obliga-

La cap. 5 al despagubirilor civile se prevedea, in art.


20, ea supusul unei parti contractante, care va fi suferit
o paguba, In teritoriul celeil'alte parti de pe urma unor
legi martiale, prin ridiearea temporala sau permanenta a.
drepturilor de autor, sau drepturilor de protectie industriaki,.
a concesiunilor, a privilegiilor si a altor asemenea pretentii
sau prin supravegherea, conservarea, administrarea sau InstrAinarea de bunuri, va urma A, fie despAgubit in mod
echitabil de acea parte, Intru cat paguba nu va fi fost
indreptata prin restabilirea starei de mai inainte.
Art. 21. Fi,?-care parte contractanta va plati supusilor
civili ai celeilalte pagubele ce ii se vor fi cauzat in contra
dreptului international, in teritoriul ei, in cursul razboiului
sau eu putin inainte de isbucnirea lui, de catre locuitori,.
asupra vietei, sanat4ei, libertatei sau averei. Aceste des*
gubiri se vor aplica i pentru pagubele pe care le vor fi
suferit supusii din amandoul partile in calitate de partasi,.
Indeosebi ea actionari la Intreprinderile aflate pe teritoriur
celeil al te parti.
Art. 22. Aceiasi comisie ea mai sus va fixa aceste
despagubiri, care vor fi platite pana intr'o luna dela restabil irea bor.

Art 23. Fiecare parte contractantA va plAti Ara intarziere lucrurile rechizitionate in teritoriul ei, de dansa saut

de aliatii ei, dela supusii celeilalte $ri, Intru cat aceasta


nu se va fi facut deja.
.La capitolul privitor la sehimbul prizonierilor de razboiu
si internatilor civili se prevedea

La art. 25 :

cheltuelile facute de cealalta parte cu

prizonierii se vor restitui socotind 2500 lei de fie-care

prizonier ofiter si 1250 lei de fie-care soldat ; pentru cei


morti in captivitate se va plAti pe jumtate. Plata se va
face in rate pentru cate 10.000 de prizonieri de razboiu

anume la fie-care data in termen de o saptamana dupl

eliberarea bor.
Prin articolul 27 : Supusii fie-cAreia din partile contrae-

tante nu vor g tinuti a plati in teritoriul celeilalte $ri, pentru


timpul cat intreprinderile lor industriale i comerciale sau
www.dacoromanica.ro

205

alte profesiuni vor fi rams acolo In nelucrare din ea-Liza


razboiului, n'ci un fel de impozit, contributii, dari sau
taxe pentru Intreprinderi industriale, comerciale sau alte
profesiuni. Sumele incasate deja se vor Inapoia In 6 luni
dela ratificarea tratatului de pace.
Art. 28. Fie-care parte se Indatorestc a r specta si
Intretine mormintele aflate pe teritoriul ei ale celor cari au
Lout parte din elementele armatei celeilalte parti si ale
celoralti supusi morti In timpul internarei sau al domiciliului fortat. Trirnisi speciali vor putea in Intelegere cu
autoritatile tarei sa caute de Ingrijirea i impodobirea cuvenit mormintelor. Un aranjament special se va face ulterior,
dupa, normele de mai gus.
Romania recunoaste i va plati.orice contributie si despagubirile pe care armatele,si administratia celor patru State
vrasmase le-ar fi pus sau le-ar fi luat in timpul razboiului (ocupatiei) din teritoriul OCII pat.

Intre acestea am fi avut de platit:


1. Toate pagubele ce ar fi suferit In urma starei de
razboiu toti supusii Statelor centrale i Intreprinderile Mr,
In care se currind si interesele partasilor, actionarilor etc.,
tin numai dela armata romftn i aliata, dar si dela armatele. Puterilor centrale.
Aceiasi obligatie ni se impunea i fata de supusii Statelor neutre. Eram fortati sa despagubim in acelas timp pe
toti supusii i intreprinderile Puterilor centrale, cat si pe
actionarii lor, cari in timpul razboiului i ehiar Inainte vor
fi suferit pagube cauzate pnin masuri luate de autoritati
sau chiar de locuitori asupra vietei, sanh'tatei, libertatei sau
averei lor.

Sub aceasta formula nu numai am fi refacut pe cheltuiala noastrg, toatA industria i comertul austro-german
din tara, si care ar fi suferit pagube in urrna atat a armatelor vrasmase cat si rusesti si romane, dar am fi servit
pentru tot timpul razboiului dividende i venituri la toate
Intreprinderile Puterilor centrale i lefuri supusilor lor.
Statul roman lua asupra lui s despagubeasca oriee supus
sau actionar al vre-unei intreprinderi vrgmae, a erui s,--

n'atate, libertate, via0 i avere ar fi 'suferit dupa urma


vre-unui locuitor din Romania. Oricine intelege Ice se putea
www.dacoromanica.ro

206

cuprinde sub aceasta formula:, in timp de rg2boiu. In sfarsit,

ei eraa aparati, de si aveau toate veniturile i beneficiile,


de ori-ce impozit, taxe, ditri In timpul razboiului.
Despagubiri speciale erau fixate pentru internati i eei
cu domiciliul fortat. Toate aceste sume, care, dung, o evaluare aproximativa, se ridicau la peste 750.000.000 lei, trebuiau platite intr'o luna dela hotararea comisiunei mixte.
Parte din ele au fost, fara participarea Romaniei, deja acordate si platite, pe simpla cerere a diferitilor supusi vrlsmasi
in teritoriile ocupate, Statul roman fiind obligat s recunoasel

aceste plati si sa le restitue guvernului vrasmas.


2. Romania avea de plata toate bonurile de rechizitie
date de Puterile centrale in teritoriul oeupat in tot timpul
razboiului, Para a se preeiza and se va opri emiterea acestor
bonuri, caci ele se. etniteau chiar In timpul tratativelor de
pace nu numai pentru a ridica toate masinile ce se trimeteau
in Bulgaria, toate stocurile de materii prime existente,
metale etc., dar i marfuri i cereale ,care nu au fost
destinate armatei de ocupatie, ci nevoilor populatiunei
eivile. din statele respective.
Dupa evaluArile facute, valoarea acestor sumo se ridica

Ia un miliard lei.
Supusii fiecarai Stat, originari din teritoriul celui-l'alt
Stat, erau liberi a reemigra In ara lor de origina in curs
de 10 ani dela ratificaret, tratatului de pace si en consimtimantul anterior al celeil'alte parti.
Reetnigrantii von primi din partea Statului, in care se
afla, o despggubire pentra raul tratament ce li se va fi
facut din cauza originei lor.
3. In ceiace priveste prizonierii de razbo:u se pare
c vrsmasii, pentru a spori numrtrul lor si a putea utiliza
populatia eivila la nevoil din tarile respective, au socotit
intre prizonteri i o parte din populatia care nu era sub arme.

Astfel la un moment dat ele corn unicau c numarul prizonierilor rornani, ar ft de aproape 200.000 oameni, cifra
pe care dupa 6 luni au redus-o la mai putin ea jumatate.
Din aeestia o mare parte, din cauza tratamentului rau, an
murit in Wile respective vrsmase. Cat pentru celel'alte
despAgubiri, nici

aici yrkmasii nu precizau prin tratat


www.dacoromanica.ro

20 7

numarul prizonierilor vii sau morti, carora Ii s'ar fi aplicat


despagubirea de 2500 si 1250 lei prevazuta.
Formula de despagubiri pentru cei morti ar fi fost de
sigur un nou mijloc de sporirea sumelor, pe care Romania,
area sa, le platease6. Aeeste sume se puteau urea dela 150
OA, la 200 milioane lei.
4. Desplgubirea cea mare ins6 era luata, sub forma
biletelor emise de Banca Genera% Romthia si pe care Statul
roman IF14 obliga sa, le ia asupra lui. Era o despagubire

faro, nici o limita, care se punea asupra Statului nostru.


Se stie ca Banca Generala Romana, in contra oricarui
principiu de drept international, a emis bilete zise de bana,
care Ins6 neavand nici o contra valoare, erau adevarata hartie
fals6.

Aceste bilete au servit nu numai armatelor de ocupatiune, dar si tuturor Puterilor vrasmase pentru ori-ce plata
a lor in relatiile cu Romania. Astfel in Bulgaria, Ungaria
chiar In Ucraina se faceau cump6raturi cu bilete de banca
d'ale Bancei Generale Romane.
Prin tratat, far/ a se preciza care este suma emisiunei
de seos din circulatie, se prevedea c Banca Generala va fi

autorizata sa emita ine6 pana la ratificarea peei,. adica


Inca aproape doua luni dup isclire, bilete de acest fel,
pe care Statul roman se obliga sa le r traga. La primele
tratari, Khlmann declarase ca emisiunea era de aproape
400.000.000 lei. s'a suit apoi la peste 600.000.000, iar In
urma, dupa ce in Cmp I tratativelor s'a niai pus Inca o
contributie de 400.000.000 pe judee, s'a declarat ca va ti
un miliard, fara a se fixa o limita pentru aceasta moned6
fals, tiparita la Berlin, cu o pretins6' garantie, care nu apartinea nici Statului german, nici Bancei Generale.
De aceia tratatul de pace 1;oia sa lege de aceasta emisiune i fondurile disponibile ale Ban,ei Nationale la Berl n.
Cu prilejul incheerei primului si celui de al doilea contract
de cereale cu Germanii, inainte de intrarea Romilniei in razboiu, stocul metalic pentiu emisiunea biletelor necesare cumpararei cerealelor a fost depus la Banca Imperiala Germana,
uncle atat guvernele german si austro-ungar, cat si aceasta

Bana au garantat pastrarea lui. Cu toata aceasta, tnip


garantie data, guvernul german voia s amftne pe calea
www.dacoromanica.ro

208

tratatului obligatia de restituire, po care o luase fata de


Banca Nationala a Romniei, institutie privata.
5. In tot timpul ocupatiei armatele vrasmase si autoritatile au ocupat cladiri, au impus lucrri i furnituri comunelor i judetelor in favoarea bor. Toate aceste contributiuni ramaneau tot in sarcina Romaniei. Orasul Bucuresti
in deosebi a fost silit sa inzestreze toate Casinourile ofiteresti
multe din locuintele ocupate de ofik,eri, mobilele existente
fiind uneori vandute pe piata, alte ori trimise in G-ermania.
Tot in despagubirile indireete de rAzboiu ar trebui socotite toate lucrurile furate de armatele de ocupatie si in
deosebi jefuirea organizata atat in folosul ofiterilor germani,
cat si in acela al populatiuneibulgaresti prin devasta' rile din
Giurgiu, Turnu-Magurele si alte orase de p marginea D unarei.

In rezumat, din cele de mai sus reese ea' Romania a


prima sa gireze o polita, a carei valoare era in alb, /Almanand ca suma totala a despagubirilor i contributiunilor se
fie la bunul plac i interesul vrasmasului. Nu se stia nici
valoarea bonurilor de rechizitie si cand emisiunea lor va fi
sprite, nici valoarea biletelor Mufti Generale Romane de
retras, nici valoarea despAgubirilor de dat tuturor categoriilor de supusi yrasmasi i prizonnierilor.
Dupaevaluarile a proximative, aceste despagubiri ar fi fost:

750.000.000 lei pentru supusii vrAsmasi.


1.000.000.000 , emisiunea Bancei Generale.
1.000.000.000
bonurile de rechizitie.
200.000.000
prizonieri.

Dael la

aceasta eifra

se adaoga sumele de ram-

bursat guvernului german pentru lucrari faeute de armatele


de operatie vrasmase in teritoriul ocupat (cai ferate, instalatii in porturi, mutarea conductei. etc.), suma totalA a
despagubirilor ar fi depasit 3-5 miliarde de lei, pe care
Romania se angaja s o plteasel in mai putin de 6 luni.
La aceste desp5gubiri trebuiau adaugate toate celeluate de

fapt prin sechestrele i adrninistratiile fortate ale averilor


intreprinderilor romanesti in teritoriul ocupat si in sfarsit
diferenta 'de pret intre cel de cumparare si eel de rechizitie
Ia cele 12.000 vagoane de grail, pe care Germanii le au

cuinpa'rat In Basarabia fara nici o limita de pret. Tot in


aceste despagubiri ar trebui socotite i toate produsele cumwww.dacoromanica.ro

209

Orate Cu bani, dar cu preturi de rechizitie sczute, in tot


timpul rAzboiului, ca'ci i ele au fost in sarcina populatiunei

romanesti. Se stie c in multe regiuni s'au luat prin rechizitiuni toate cerealele i produsele disponibile pe preturi
scAzute, iar pentru stricta nevoe a aceleiasi populatii, de la
care se luase, ele au fost revandute ei cu preturi indoite si
intreite. Nu mai vorbim de vasele de aram, lana i alte
materii luate pe preturi scazute i apoi inlocuite cu alte
produse de calitate inferioara ale industriei germane, plltite
cu f)returi intreite.
In aceleasi despagubiri trebuie cuprinse obligatiile puse
pe termene lungi prin conventie speciala pentru cereale, textile,
oleaginoase, came, vite, poame, legume, vinuri, oa

i pasari prin

care productia solului Romaniei era scoas din beneficiul


concurentei mondiale si pus la dispozitia Puterilor centrale,

prin cedarea terenurilor petrolifere ale Statului in conditii


dezastroasesi diferitealte foloase date prin aceiasi conventie, a
monopolului vanzArei, in Ora i strainatate, a produselor
petrolifere in folosul capitalistilor i guvernului german, a
conventiei pentru cedarea santierului dela Severin pe 1000
lei anual, a celui dela G-iurgiu, prin conventiile de comert,

in care pan la 1940 Statul Ii scadea veniturile va'rnilor


punea intreaga lui economie nationala in conditii defavorabile, prin obligatii de constructii de linii i poduri,
conform intereselor Statelor vrsmase, in sfarsit prin regimul
pe care tratatul II impunea In favoarea tuturor supusilor si
intreprinderilor vrasmase in viitor pe teritoriul roman, pentru

a omori sau stanjeni orice initiativa romanl. Tot intre despgubiri trebue socotita cedarea intregului pare de navigatie
maritima si fluvial sub pavilion roman, precum si a tuturor
instalatiilor i parcului serviciului hidraulic guvernului austro-ungar, a rezervoarelor i conductelor de petrol si In
sfarsit a cheltuelilor pentru intretinerea celor 6 divizii germane panl la pacea general. Prin art. 21 se prevedea ca
Cu incepere dela ratificarea tratatului de pace, intretinerea
armatelor de ocupatie, cuprinzandu-se si rechizitiile &cute
pentru ea, se vor face pe socoteala Romaniei. Inteun cuvant,
in acest tratat erau fixate pe langa despagubiri si contributii
imediat de plata, altele tot atat de importante si mai pagubitoare prim termenul lor lung.
15985.

I. R. Abrucleanu:
Romania si rilzbolui mondial.
www.dacoromanica.ro

14

210

Din toate aceste masuri se vede nu numai dorinta de


a istovi orice rezerva sau castig viitor al economiei nationa le,

dar pentru .convingerea ce aveau c Romania nu va putea .


suporta aceste sarcini, tara noastrg trebuia pusa sub controlul
financiar al Mittel-Europei, adica in situatia unui falit bggat
sluga la creditorul sat]. Aceasta reese din art. 17, prin care
se prevedea cg, conlucrarea comandamentului de capetenie
eu privire la regularea circulatiei, darilor i plAtilor si in
deosebi la gestiunea Baneei Nationale si a Casei Centrale a
Bancilor Populare urma a fi rezervata unei conventii speciale.
V. Conventiile speciale. 1. Regimul cerealelor. Prin eonventia cerealelor, Romania se ollliga s vfinza pe 9 ani toata,
productia ei agricolg, de cereale; finale, oleaginoase, textile,
carne, vite, pasgri, in afara de recolta anului 1918, care
rArnAnea sub regirnul cel vechiu de ocupatie. Surplusul expor-

tabil va fi hotgrat in cei 2 ani dintai de o comiie germano-austriaca, la care se vor alipi si Romani. Romania se
obliga s faca prohibitia tota11 a acestor produse la export
si at. pastreze la dispozitia Puterilor centrale toata aceasta
productie, fgra.obligatie Insit pentru ele de a le lua. Surplusul

ce ar fi ams disponibil refuzat de Puterile centrale nu


se putea exporta de cat tot cu consimtimntul lor i dupa
ce s'a exportat toatrt cantitatea retinuta acelor Puteri, deci
regimul de alta data., pe care ni-1 impuneau Turcii ca sa
nu vindem vitele Si cerealele decat la Stambul Si cu preturile hotarate de ei. 'rot astfel legumele, fructele, ougle,
vinurile (7570 din produc0e). care ar ramane dupg, rationarea
populatiei, vor fi la dispozitia Puterilor centrale. Intr'un

euvant, toat productia agricola era scoasa de sub regimul


liberei concurente pe timp de 9 ani, creandu-se monopolul
in favoarea Puterilor centrale, cari singure puteau dispune
de ea. rationand tot ele nevoile populatiei romne.
In aceiasi conventie se prevedea ea se va constitui o co-

misie de export cu partieiparea Austro-Germanilor si o


societate germano-austriaca de cumpgrare. Astfel nu Statul
roman vindea aceste .cereale, ci ele urmau a fi luate direct dela producatori de organizatiile Puterilor centrale.
-De acest regim se tinea i constituirea unei societhti
austro-germana cu 70 milioane lei capital, chearnata sit ia .
mosii in exploatare. Din toate declaratiile facute de agentii
www.dacoromanica.ro

211

germani, reese el ei nu se multumeau numai eu cultura fdcutil


de Romania, ci sub pretext de a spori productia, ei voiau s o.
ia direct in rnand prin organizatiile bor. De aci si aceastd, socie-

tate si arenddrile pe termen lung, pe care le fdceau toate


adrninistratiile foliate in teritoriul ocupat. Aeeste arenddri
erau destinate a fi cedate nouei societali. i in aceastd,
ramurd a activitittei 1-rationale, Romania trebuia sd, fie limitatd la rolul de muncitori cu bratele, toatd conducerea
si beneficiile cele mari revenind organizatiilor vrsmase. In
acest scop prin art. 17 al tratatului se prevedea cd conluerarea comandamentului de cdpetenie cu privire la gestiunea
Casei Centrale a BAncilor Populare ramane rezervat pentru

o conventie speciald, iar prin art. 14 se stipula c formatiile


intrebuintate la exploatarea economied (faimoasele etape)
vor ramttne in tard pand la nfl termen ee se va conveni
mai tarziu.
Pentru ea nici chiar sumele datorite Rom'aniei prin
vanzarea eerealelor sd nu fie in folosul schimbului ei intr'o
perioada in care industria gerrnand nu va putea satisface
nevoile noastre de import, s'a prevdzut un asa zis cont
curent, prin care Statul roman eredita valoarea productiei
cumpdrate Germano-Au stria cilor.
Romania totusi fiind silit sd plgteased, pe produckorii
ei cu bilete, ar, fi trebuit s facd emisiuni corespunAtoare

fdrd nici o acoperire. Germanii puteau astfel sl Ii plateased


cu cerealele noastre despdgubirile d razboiu i cu toate cerealele exportate s aibt un sehimb defavorabil noud.
Pentru a judeca foloasele, pe cari vrdstnasii le puteau
trage in dauna noastrd din aceastd, conventie, sl nu uitdm
cd productia exportatd cu preturi normale in timp de pace
era numai pentru cereale de peste 600.000.000, dar cantitatea exportabild fiind sporitd prin rationarea populatiei
si prin urearea preturilor mondiale, valoarea pe care
Romania o da in monopol G-ermaniei era de eel putin trei
miliarde.
Sub acLst regim, Romania, -card agricold, nu putea

profita de situatiunea exeeptionald .creata de rdzboiu tdrilor


produeltoare si deci nu ar fi putut sit Se desplgubeased

de o parte din sarcinile datorite.


Se poate judeca, dacd acest regim ar fi rdmas in reawww.dacoromanica.ro

212

litate 9 ani, ce piedici ar fi creat el pentru Infgptuirea


reformelor agrare, Indrumarea culturei taranesti i reInzes
trarea gospodgriilor,
2. Regimul industrial.

In privinta regimului viitor al

industriei romane, tendinta era de a distruge ori-ce initiativg


indutria1 irf Romania si de a ne face tributarii industriei
austro-germane, de a nu lgsa sg se desvolte In v:itor de,
cat industriile intreprinse de sUpusii Statelor centrale
dupg normele i interesele acestora.
Acest program se putea indeplini astfel:
a) prin distrugerea oricgrei instalatii industriale existente i luarea materiilor prime;
b) prin Indepartarea luergtorilor specialisti ;
e) prin un regim al transporturilor i vamal care prin
inlesnirea concurentei sa ornoare orice intreprindere romaneaseg;

d) prin detinerea energiei (petrolul) necesarg industriei;

e) printr'un regim legal, care A, incurajeze Intreprinderile strgine In paguba eelor nationale.
In acest scop prima ragsurl a fost aceia de a se ridieatoate masinile fabricelor romanesti sau cu capital aliat si
a se duce in Bulgaria sau In fabricele austro-germane. Se.
prevedea in acelas timp c autoritgtile romne nu se vor
opune la, angajarea de lucrgtori meseriasi, pe care Puterile
centrale an face-o in Romania.
Casa Centrala a meseriilor din teritoriul ocupat a si
inceput o asa zisg organizare a muneitorilor pentru facerea
unei statistici a tuturor meseriasilor din tcirii, (prin organele
etapelor si a melde-amturilor armatei de ocupatie). Vezi
ziarul Steagul din 11 Main 1918.

Se mentineau. prelungite pang la 1940 tratatele de


comert, cari erau expirate, in toate punctele cari erau in
folosul -Puterilor c entrale si se modificau tarifele tot In
folosul lor, Inlesnind importul acestor Puteri la noi. Conform conventiei C. F., Romania nu mai era stpang pe
tarifele liniilor sale, tarife care trebuiau facute in viitor
sub controlul unui comisar al acestor Puteri i astfel nici
un produs industrial national sg nu poata profita de vre-o.
Incurajare, farg ea ea sg, fie imediat aplicata tuturor produwww.dacoromanica.ro

213'

selor analoge iinportate de coneurenti din Puterile centrale.


Iat unele din principalele clauze:

1. Romania se obliga la garantarea intereselor economice si a mijloacelor de exploatare din partea Puterilor
centrale in materie de cai ferate, de posta i telegraf,
preen m i a navigaciei pe Dunare.
2. Romania va activa traficul dela si cAtre Germania

In orice mod, mai ales pe terenul C. F. R. si a manipulatiei vamale i va tine seama de dorintele respective ale
guvernului german relativ la exploatarea si la mersul trenurilor pe liniile care yin In legatura eu importul, exportul
transitul din si spre Germania.
3. Guvernul german, pentru inlesnirea relatiilor deapropiere pe terenul chestiilor de trafie pe caile ferate, va
delega un specialist. ea comisar al sau. Singur comisarul
va decide asupra Intrebuintarei materialului de transport
apartinand C. F. germane. Relativ la transport se va
conveni o intelegere intre ambele administratii. Comisarului
i se vor da deslusiri cu bunavointa relativ la expedierea
marfurilor germane de import, export sau transit, precum
si la toate chestiunile de tarif in vigoare. El era indreptatit
sa se Incredinteze la fata locului singur sau prin impu-

ternicit despre intrebuintarea ii expedierea pe C. F. R.

a.

mijloacelor de transport germane.


4. Romania era obligata s intre in convetrtia de cal
ferate din 9 Main 1908, facuta intre Austro-Ungaria, Turcia,
Serbia si Bulgaria, adevarata conventie de vasalitate a mijloaeelor de transport din aceste trei din urmA State.

5. Romania va subordona tot regimul sau actual si


acela al viitoarelor constructii de cai ferate aceluia al
Austro-Ungariei. Romania va face dupa cererea retelei
cailor ferate ungare, i anume In 5 ani, ea liniile romane
ce se leaga cu cele ungare s ajunga la capacitatea de
transport a liniilor de legatura ungare.
6. Romania va stimula traficul din si catre Ungaria
in toate felurile, atat pe terenul de cai ferate, cat i pe
acela al operatiilor vamale. Ea va lua in consideratiune
dorintele guvernului ungar relative la exploatarea i itinerariul liniilor respective pentru import, export si transit.
Plecarea marfurilor de export destinate Ungariei catre por-www.dacoromanica.ro

214

turile dunarene, maritime sau statiuni de fruntarie, va fi


Inlesnita pe cat cu putinta prin legaturi de trenuri separate.
7 Transporturile de marfuri predate In Austro-Ungaria
cu destinatia de a fi transportate In Romania sau prin Romania Intr'un, Stat strain si In indeplinirea acelorasi con-

-ditiuni, nu vor fi tratate pe C. F. R. In mod mai nefavorabil cleat transporturile de ma'rfuri similare indigene
In aceiasi directie si aceiasi destinatiune, nicci in ceeace priveste expeditiunea, nici in ceeace priveste taxele de transport

sau darile publice in legatura en transportul.


Reduceri cu privire la tarife sau lit dari publice in
lega tura cu transporturile, cari sunt acordate pe C. F. R.
pentru o marfa in cazul importarei pe mare sau prin statiuui interioare de transbordare, marfurilor similare austriace
sau ungare pe C. F. dela statia de frontierg pang la
acea de destinatie. Adica trebuia ca marfa ce intra prin
Varciorova la Buzau, daca era austro-ungarg, s plateasca

ca cea care vine din Anglia dela Braila la Buzau.


Aeelas regim se prevedea pe Dunare, unde desi se
asigurau vaselor anstro-germane drepturi In toate porturile
noastre, chiar serviciile de navigatiune Lomne erau obligate,
dupa cum am vazut mai sus, sa faca. marfurilor austro-

germane un regim de favoare.


Intreprinderile de navigatie fluviala ale Statului sau
sub controlul Statului roman nu vor putea trata transporturile de marfuri venind sau mergand In d-ermania, mai
putin faVorabil ca tarif de transport si taxe de manipulatie
decat transporturile de mgrfuri indigene sau ale altor State.
Prin, art. 17, Romania era .obligata de a prelungi pe
4 ani contractele earl au existat, la isbucnirea razboiului,
intre Stat si societatile de exploatare de paduri i lemnarie,
in care capitalul austniac i ungar este de 5070. Deasemeni
se luau masuri ca i contractele Incheiste intre societatile
Tomenite mai sus si alte institutii sau persoane juridice
romane sa' fie prelungite pe acelas termen.
Romania va permite .acestor societati eonstruirea gi
intretinerea de ci ferate proectate sau deja construite, destinate transportului lemnului si nu traficului de persoane.
Romania va prelungi de asemenea cu 4 ani contractul
existent intre Statul roman i Ungarische Bank undllandels
www.dacoromanica.ro

215,

Aktien Gesellschaft asupra exportului de sare in Bulgaria,


Incheiat in timpul ocupatiei.
Cum toate mijloacele de transport pe mare si Dunare
erau cedate astfel monopolului austro-ungar, se prevedea

prin art. 9 al tratatului ca toti oamenii aflati in armata


si in marina, can tn timp de pace an fost ocupati in porturi
sau la navigaite, trebue concediati cei dintai, la demobilizare,
ca sa-si poata gasi ocupatie in activitatea Ion dinainte".
Printeun alt art. se stipuleaza c pana Ia parasirea teritoriilor ocupate Intreprinderile industriale organizate de Puterile centrale, vor ramne sub administratia miIitar i cu

multa bunavointa" se adaoga, ca la Intrebuintarea produselor lor se va avea -in vedere i trebuintele interne romane..
Astfel Romania cu industria distrusa. pentru reinfiintarea ei, va avea concurenta produselor State lor industriale,
Austro-Ungaria i Germania, care vor avea In mama Ion
nu numai mijloacele Ion proprii de penetratie pe ci feratesi linia de navigatie pe Dunare, dar i prin propriile noastre
tarife interne de transport si vami ii vor reglementa
energia necesara acestor industrii interne.
In ceiace priveste regirnul legal al supusilor i intreprinderilor vrasmase, urmatoa,rea propunere germana arats
ce Intelegeau ei prin acest regim. FArl sa se faca deosebiri
de confesie, supusii imperiului german, precum i societatile pe actiuni i alte societati comerciale, constituite dupA,
legile imperiului german. sa fie indreptatite a dobandi,
poseda i dispune de avere mobila de mice fel, precum
de avere imobila, in orase i pentru scopuri de exploatare
cornercialrt, iar pentru intreprinderile de comunicatie si lay

sate; afara de aceasta de a exercita comert, industrie

si

profesiuni, fara a fi supusi In aceasta privinta la restrictiuni,

taxe si dadi mai mari decal clasa coa mai favorizata din
supusii sau societatile romanesti.
In nici un caz eI nu trebue sa fie tratate mai. defa-

vorabil In vre-unul din cazurile aratate mai sus In ce priveste dobandirea, posesia si dispozitia asupra averei nemiscatoare de ori ce fel de cM supusii i societatile unei a treia
3. Petrolul Prin conventia petroleului, Puterile centrale
au cautat nu numai s monopolizeze in favoarea lor acest
produs pretios al sub-sohdui roman, dar sit stanjeneasca
www.dacoromanica.ro

216

intreaga energie a economiei noastre nationale, am putea zice


motorul intregei noastre activitati econornice viitoare.
-Petiolul se hotarise a fi supus in viitor la doug regime,

unul stabilit prin conventia privind exploatarea terenurilor


Statului, altul prin monopolul vanzarei tutulor produselor
petrolifere din tara.
In prima conventie se prevedeau urmatoarele :
1. Statul roman acorda societatei Oellnderein Pachet
Geselchaft pe o durata de 30 ani, cu drept de prelungire
numai dup a. simpla cerere a concesionarului pang. la 90 ani,
a tuturor terenurilor apartinand Statului i chiar terenurilor
embaticare pentru exploatarea gazelor, tieiului, ozocheritei,
asfaltului i tutulor produselor bituminoase. Guvernul roman

recunoaste toate 1ichidrile facute in timpul ocupatiei ale


altor societati aliate In favoarea societatei ERDOEL Industrie Anlagen Greselchaft", iar toate concesiunile dobandite
.

de aceasta societate se prelungese p un termen legal cu inter-

valul dela 27 August 1916 pana, la expirarea primului


an dupa incheerea pacei generale.
Guvernul roman recunomte ea valabile conventia incheiata de Comandantura germana la 18 Februarie 1918,
adica in timpul tratativelor, cu Societatea Oellanderein pentru
terenurile Statului scoase de forma la licitatie publica.
Guvernul german, in 12 luni dupa incheerea pacei generale,
va comunica cand aceasta concesiune cade cub prescriptiu-

nile conventiei de fata, adica conventia nu intra chiar In


foloasele ei catre Stat de cat 12 luni dupa pacea generala.
2. Statul cedeaza acestei societati folosinta tutulor
instalatiilor pentru transportul si inmagazinarea petrolului.
Ea are drept sa execute drumuri, Iinii de garaj, cJ ferate,
conducte de tevi, .instalatii de transbordare, de telegraf qi
toate libere de dari publice.
de telefon i s le utilizeze
Sa ia in posesie orice teren al Statului i s aiba dreptul,
prin mijloctrea Statului, a dreptului de expropriere.
La cererea societatei, Statul este obligat sl-i dea din
padurile sale toate lemnele necesare exploatarei, iar In caz
cand nu i-ar da, societatea exploateaza singura sau in socoteala Statului. Societatea este scutita de ori ce dari, varna,
taxe etc.
Societatea va avea foloasele lgeei industriale din 1912,
www.dacoromanica.ro

217

*jar dac/ nu Implineste conditiunile de politie rninier cu


privire la certifieatele de capacitate pentru maestri, sondorimaestri, sondori-sefi, sefi de exploatare, etc., pentru care callficatia german/ sau austro-ungar/ in specialitatea Ion ur-

meazd a fi recunoscut/ si in Romania.


Societatea nu este supusa la nici o restrictie cu privire
la supusenia conducatorilor, a membrilor organelor ei, a
functionarilor si a luer/torilor. Societatea va introduce pe
cat posibil elementul romanesc, in masura nevoilor ei proprii si a ofertei.
Societatea este format/ din memb-ri fondatori cu drep-

tul la un singur vot i pan1 la 1/10 a capitalului si din


membri cu dreptul la 50 voturi fiecare si cu drept de
preferintl la dividende, desemnati de guvernul german.
Adie/ de fapt hotaratori In adunarea general/.
Se pun 1/4 din aceste actiuni la dispozitia guvernului
roman. In cei dintai 30 ani, societatea va da Statului 84
din valoarea titeiului anual produs, In cei 30 urmatori 904
si In cei 30 ultimi 10Vo. Nu se impune nici o rezervg In
exploatarea aeestor terenuri pentru a asigura nevoile viitoare
ale tarei.
()rice diferend este judecat de o comisie de trei : unul
numit de Germani, maul de guvernul roman si cand acestia

nu se inteleg pentru desemnarea celui de al treilea, el va


fi desemnat de presedintele tribunalului imperial din LipseaPrin aceiasi conventie se Intind asupra actualelor

societati vrgsmase de petrol toate foloasele de mai sus cu


caracter general, adicil ele se scot
noastrA intern/.

In afar/ de

legiuirea

A doua conventie prevede Infiintarea de c6tre Statul


roman a mini monopol comercial de Stat pentru petrolul
brut si transmiterea exerciarei dreptului de monopol unei
socieati, infiintat/ de o grupa financial% desemnata guvernului roman de guvernele german si austro-ungar.
Aceasta soeietate este dispensat/ de mice (*Earl; orice modificani s'ar aduce raporturilor de drept ale societtilor peactiuni, ele nu trebue sI se aplice societ/tei de monopol
de cat 'Mtnu cat s'ar fi ,ajuns dinainte la un acord intreguvernul roman i cele austro ungdr si german.

Toti exploatatorii de petrol si de gaze sunt obligati


www.dacoromanica.ro

218
sa vanzl productia lor societkitii de monopol, dupg preturile
hotkrate de aceastk, societate. Statul remite societatei toate
instalatiunile sale, rezervorii, conducte, statiuni de pompare.
Nu se mai pot face conducte noui, nici rezervorii fkrk
aprobarea societktei.
Societatea de monopol comercial stabileste in fiecare
an, in Intelegere cu guvernul roman, cantitktile de derivate
ce sunt de pus la dispezitie pentru consumatia interna, cat
i pentru industrie si le preda societktei anonime a Distributiei, alta societate g rman'a, pe preturi cari nu deplsese
preturile rnijlocii de vanzare ale societtei de monopol.
Societatea de monopol are dreptul exclusiv de -export
al petrolului brut si al derivatelor de petrol din Romania.
Exportul nu poate fi nici lhnitat, nici interzis, taxe de
export si impozite nit pot fi arzate. Impozitul da titeiu ti
derivate de petrol in Romania este interzis i nu poate fi
autorizat decat de societatea de monopol.
Societatea de monopol va plati Statului roman pe
1000 kg. de titeiu si derivate exportate o dare de 4 lei
pentru derivate si 3,60 pentru petrol.
Termenul cand monopolul comercial intra in vigoare
este stabilit de guvernul german, printr'o declaratie comunicata guvernului roman cu cel putin trei luni inainte.
Conventia este fara termen.
Nevoile combustibilului clilor noastre ferate si ale industriei in lumink sau derivate, ale consumatiei interne, ale
apkrarei nationala (automobile, aeroplane, submarine, ci
ferate) vor fi hotkrate in viitor de o societate germank
de interesele coplesitoare ale aprtrkrei nationale si ale consumatiei interne germane. Se poate judeca ce ar insemna

o mobilizare a armatei romane cand vrksmasul ii rationeaz6


combustibilul necesar transporturilor i tuturor mijloacelor
de apkrare.
Din solutiile, pe cari vrksmasii nostri le luau relativ
la petrolul roman, se vede importanta ce are aceastk bogktie
a sub-solului nostru, rolul pe care il are in apkrarea natio-

Dahl a Statelor, apoi gresala ce am fkcut de a nu avea o


politick de Stat In aeeastk, chestiune si in sfarsit cat de
justificatk, era grija manifestata de partidid liberal la 1900
cand s'a opus la cedarea terenurilor Statului societtei Diswww.dacoromanica.ro

219

conto Geselchaft qi Standard Oil, iar la 1906 lui Deutsche


Bank. Din solutia data, prin tratat de Germani reese si mai
puternic c petrolul, ca qi cile ferate, sunt instrumente de
interes general, pe care un stat neatarnat le foloseste pentru
propasirea i independenta lui economica.
4. Conventia economica. Sub titlul de conventiune
economica, se reglementa viata viitoare a economiei noastre
nationale. Pentru ca aceasta conventie sa' fie judecata trebue
tinut seam nu numai de clauzele financiare, economice,
juridice si politice ale tratatului de pace, dar si de conventiile speciale ale cailor ferate, ale navigatiei, ale Dunarei,
ale cerealelor si ale petrolului.
Ea coprinde trei sectinni principale:
A) Dispozitiuni asupra egularei relatiilor economice
intre Romania si Germania.
B) Dispozitii privitoare la r,'gularea oarecaror alestiuni de cale ferata.
C) Conventie asupra relatiilor telegrafo-postale.
D) Conventie asupra santierului dela Giurgiu.
In prima sectiune se prevede ca,' Romania se obliga ad

nu ia parte nici direct, nici indirect la masuri, care tind


la continuarea ostilitatilor pe teren economic.
Prin art. 5 se reglernenteaza,' cum partile contractante
vor invoi wocurarea de him-Mori la camp si pentru lucrul
cu mana in teritoriul statului lor. Pentru plecarea lor din

teritoriul uneia din parti si in teritoriul celeil'alte nu se


va pune nici o piedica. Se excepteaza lucratorii intrebuinta0
la lucrarile publice i meseriasii.

Prin art 6 Romania nu poate pune nici o

taxa',

de

export la petrol si derivate.


La art. 7 : Supusii germani

i societatile pe actiuni
sau alte soc. eomereiale de productiune sau financiare, intr
care si cele de asigurare, care sunt infiintate dupa' dreptul

german, pot dobandi orice terenuri in oras, iar in comunele rurale terenuri nemiscatoare, adica mosii in ,arenda pe
30 de ani, putancl prelungi dupa propria lor vointa cn Inca,

60 de ani, adica pe 90 ani.


Prin art. 8. se da curs liber sooietatilor de emigrare
de a indruma pe Romani sa paraseasca tara, s Ii creeze
reprezentante i agentii, s faea,' contracte. Pe de o parte
www.dacoromanica.ro

220

deci colonizare germanl in Romania, pe de ala parte Indemnul Romanilor de a plirAsi taxa, inteo perioadl in,care
urmIrile razboiului i ocupatia strin6 le creiaza o situatie
grea.

Prin art. 9 se reguleazg intrekul regirn viitor al cailor


ferate romane, suprimandu-le ori ce libertate de actiune.
Deasemeni Romania se oblig a. s6 isi reducl tarifele
sale directe de marfuri i persoane la cele care erau la 1
August 1914. Se stie ea din cauza nevoilor Statului si a
seumpetei combustibilului i pentru a irnbun6tati situatia
functionarilor C. F. R., aceste tarife fusese ridicate in cursul
rlzboiului mondial. Pentru exportul i transitul mrfurifor
spre Germania tarifele flu vor fi mai mari ea cele interne.
Tarifele aplicate la cantitilti mari venite pe mare, adicA
peste 20 tone, vor fi aplicate si la marfuri sosite sub

aceastl cantitate din Germania. La art. 19 c. se hotIrlste


el, In principiu, la transporturi nu va avea loc vre-o avantajare a mArfurilor propriului Stat fatA de acelea ale celeilalte pArti contractante. Se ob1ig4 Romania Ed ti facg

itinerariul trenurilor de persoane i marfuri dupl orariul


celeilalte pri. Regimul tarifelor de transit, pe care Ro-

mania le poate percepe, s'a si hot'arat prin conventie, iar


taxele de transport ale petrolului nu vor depAsi pe ale
crbunelui.

Asupra chestiunei dac este locul de a se intocmi taxe

directe in marginile iarifelor existente de persoane si de


marfuri este hotrcitor avizul administratiei cailor ferate,
care face propunerea.
Se suprim6 pe 5 ani, dela ratificarea pIcei, se/derea
tarifelor pe cAile ferate romane, acordate pe baza legei
industriale, vxe-unei intreprinderi industriale romane, pentru

nzarfurile predate in Germania spre a fi expediate spre


Romcinia sau prin Romania spre al 3-lea stat.
Pe alt1 cale se suprima, incurayirile aduse industriilor
romanesti pentru materiile prime ce ar aduce din Germania.
Intr'un cuvant, con ventia de comert cuprin de o parte

cu totul noua, prin care egile noastre ferate ar fi devenit


o anex/ a cilor ferate germane, atat in ceeace priveste
itinerariul cat si tarifele. Tarifele erau reduse la minimum
In folosul intereselor germane i hotgrate de aceste interese.
www.dacoromanica.ro

221

Romania se obIig s restitue vagoanele germane,


platind aci o noua despagubire de razboiu pentru tot timpul

.cat aceste vagoane au. ramas in tara in timpul razboiului,


cu. dobanda respectiva si despagubind, pentru reparatia lor
sau disparitie, cu prefurile actuale.
5. Relatii poOale. Pe viitor guvernul roman era
obligat sa introduca cecurile postale.
Va instala i intretine pe teritoriul sau i pe propria

sa cheltuiall Firma la 1 Ianuarie 1920 a 3-a linie telegrafica Bucuresti-Berlin. Va rambursa cheltuelile facute
pana atunci de armata germana pentru instalarea liniilor

existente. Aceste linii rarnaneau insa in exploatarea comandamentului german pana la libecarea teritoriului, adica
pana la pacea generala.
Va intretine i Okra in buna stare partea ce cade
pe teritoriul roman din linia telegrafica necesara pentru
co ntinuarea cablului Constantinopole-Constanta-Berlin pana
la 1970. Va avea tot rnaterialul necesar rezervei. Cu toate
acestea, exploatarea acestei linii va fi data unei societti
germane, careia i se va pune la dispozitie localul necesar
In Bucuresti. Adica constructii i servicii facute de Statul
roman in folosul unei societati straine.
Guvernul roman va fi obligat sa aseze tot pentru aceasta
societate alte cablurice i-ar cere aceasta societate pentru aceias
directie si de a le tine in permanenta buna stare pana la 1970.
Guvernul roman acorda' guvernului german dreptul ex-

clusiv pdna la 1970, de a aseza cabluri dela coastele maritime ale Romaniei, coprizand Basarabia, si de a le exploata. Guy. roman nu Ii rezerva decat dreptul de a lega
prin .cablu doul puncte ale coastelor sale. trn nou monopol
acordat intr'un Stat zis liber unui alt Stat.
6. Conventia pentru antier.
S'ar parea ca guvernul
roman inchiriaza un teren viran unei societati germane,
desemnata de guvernul german ; de fapt el cedeaza acestui
guvern instalatiile din Giurgiu ale serviciului hidraulic roman.

Arendarea se face pe 40 de ani, cu drept de prelungire, iar toat insta1aii1e, cuprinzand i cladirile pots fi reluate la expirare de societate. Santierul are dreptul de a
spori portul de iarna care i s'a cedat astfel, precum si sa
instaleze ci ferate etc.
www.dacoromanica.ro

222

Va avea scutire de taxe pe 5 ani pentru mice masini,


materii prime si s ,mi-fabricate, aceste ateliere avand insO
sa construiase i alte inasini, ea eele agricole, locomobile,
etc., cleat reparatia pe vase.

Guvernul roman va putea participa pang la 300/0 a


capita lului.
7. Clauzs politics. In afarg de diferitele clauze politice

din conventiile comerciale, tratatul cuprinde si unele capitole


speciale cu acest caracter.
La capitolul amnestiti se spune in art. 1 : Fiecare parte
acordg amnestia depling supusilor civili ai celei l'alte parti

cari in eursul razboiului vor fi fost internati sau supusi la


un domiciliu fortat pentru faptele lor sgvarsite in timpul
interngrei sau domiciliului fortat si care urmeazg, a fi pedepsite judiciar sau disciplinar.
Art. 3 prevede c fiecare parte da amnestie depling
supusilor celei l'alte parti pentru calcarile de legi exceptionale edictate contra strainllor inamici.

Art. 4. spune: Amnestia prevazuth. mai sus nu se


Intinde la faptele ce se vor fi savarsit dupg ratificarea tratatului de pace. Se mentioneaza e Germanii raman stapani
si dupg, aceasta ratificare in teritoriul ocupat
Un alt art. reguleaz a. cum se va acorda amnestia propriilor supusi i anume :
1. Fiecare parte a cordg amnistie depling celor cari fac
parte din puterea ei armatg, pentru faptele ce ar fi savarsit
ea prisonieri de rgzboiu ai celeil'alte pgrti. Tot asemenea se
va proceda si cu civilii celor doug prti, pentru faptele
ce vor fi savarsit . . In timpul, interngrei sau al domiciliului
fortat. Aici intra prizonierii i Evreii pusi In serviciul administratiei vrasmase in timpul rgzboiului.
.

2. Romd tia (singurg) acorda amnestie deplina sup?.qilor

ei pentru purtarea lor politica in timpul ra'zboiului sau


pentru purtarea lor militara bazata pe motive politice.
Aici intra cazurile Verzea,Sturdza,Wachinan, Bekliman, etc.

3. Toate procesele in curs se vor inchide i pedepsele nu se vor executa. Prizonierii de razboiu, cari *se
afla In instructie sau in Inchisori preventive pentru tr6dare,
ortior cu premeditare sau pentru crime contra bunelor moravuri, vor putea fi tinuti In Inchisoare pang, la liberarea
www.dacoromanica.ro

223

lor, care se va face dupa putinta cu eel dintai schimb de


prizonieri valizi. Germania Ii rezerv5 in aceasta, privinta
dreptul de a lua pana la paeea generala, fata de persoanele
cArora le da amnistie, msuriIe cerute in interesul sigurantei
sale generale.
8. Comunitti bisericeti i coale germane.
Art. 9. Fara a se stirbi supravegherea exercitata de
Romania, comunitatile bisericesti si scolile vor avea dreptul
de a regula in mod independent administratia lor, precum
si numirea preotilor lor, a directiilor lor de scoala si a
parsonalului didactic, aceasta 'Fara' a se lua in consideratie

nationalitatea acestora. Scolile au dreptul a hotari dupa


propria lor apreciere asupra limbei de predare, prograrnelor
de studii i asupra altor organizatiuni de scoala. Inteun alt
articol se prevad drepturi culturale si administrative pentru
biserieile straine in mod egal cu biserica nationala.
Citind aceste chtuze, sa nu uitam ea' biserici catolice
sant si la sate in Muntenia si in Moldova, precum i lupta

pa care Statul roman a dus-o pang azi pentru ea preotii


sk" fie recrutati din elemente earl sa nu fie organe de propaganda anti-nationald. Aceste chestiuni aunt mai pe larg
regulate printr'o conventie secreta, ramasa pang acum inea
necunoseuta.

Prin. articolul 28 al tratatului se prevede c deosebirea


de confesie reIigioas flu poate sa exercite in Romania nici
o in11nenta asupra drepturilor politice i civile. Se prevede ca
panel, la rat ficarea tratatului, on deciet va scItimba constitatia
si va acorda imparnantenirea nu numai locuitorilor Romaniei
fara supusenie, dar i Evreilor priviti pang acum ea straini;

deci odata ce esti supus german, turc, austro-ungar, odata


ce esti evreu nu mai esti obligat, pentru incetatenire, la
regulele obisnuite, ci o recunoastere a tribunalului ca ai
fost mobilizat Ia o parte activa sau sedentara in razboiu
sau ca esti nascut in tara din parinti nascuti i ei in tara.
In afara de aceasta schimbare a legiuirilor noastre printr'un
tratat, se poate judeca ce situatie se crea acestor viitori

cetgeni romani, ale caror drepturi erau cerute sub baioneta de vrasmas si formau una din clauzele unui tratat de
subjugare i cotropire a Statului roman. Nu li se .erea
acestor viitori cetateni, de la inceput, o situatie odioasa?
www.dacoromanica.ro

221

Cand peste 800.000 de cetAteni romani erau deslipiti de


la ara mumg, vrAsrnaii impuneau aceste incetateniri !

9. Administratia armatei. Administratia de tot

fel ul

panA la pacea generall era indicatA prin urmAtoarele clauze

din tratatul de pace:


Art. 4. Serviciile militare generale, comandamentele
superioare si stabilimentele militare raman in fiinta, cum
erau prevAzute in ultimul budget de pace.
SA nu uitAm cA, ultimul budget de pace nu cuprindea
pe cei peste 2.000.000 locuitori basarabeni, nici teritoriul
cu care aceastA provincie a sporit pe acela al Statului roman.
Armata romanA nu rAmanea de fapt dupA pace decat

cu 10 divizii, compuse fie-eare din 4 regimente de infanterie, 2 regimente de cavalerie, 2 regirnente de artilerie de
camp, un batalion de pionieri, precum i numgrul necesar
de trupe technice i trenuri, care urma a fi stabilit mai in
urmA. NumArul total insA al infanteriei al celor 8 divizii, cari
rArnan Romaniei (in afar/ de cele 2 din Basarabia), nu
trebue sa, treacA, peste 20.000 de oameni, adicA fiecare divizie nu va avea nici efectivul unui regiment, efectivul

cavaleriei nu poate trece de 3.200 de oameni i al Intregei


artilerii a armatei romane peste 9.000 de oameni.
Diviziile din Basarabia se vor aduee la demobilizare
la acela efeetiv cu cele 8 divizii.
Celelalte corpuri de trupe romanesti, care nu au fost

in timp de pace, vor fi desfiintate.


Rezervistii, coprinzandu-se i oamenii din regimentele
de cAlArai, .nu vor mai fi chemati la exercitii panA la
incheierea pAcei generale.

Prin aceste masuri armata romanA se reducea la jumAtate cum era In timp de pace; toatA artileria grea era
desfiintatA, precum i serviciile specialei care nu erau In
timp de pace i care au' fost tocmai In timpul rzboiului
foarte desvoltate.
In sfar;t pe intre-cinerea cunos,tintelor rezervitilor este
bazata, azi ori-ce armatA modernA, iar prin neconvocarea

ealdrailor, cari sunt activi, se suprima o mare parte din


cavalerie.
Se tie cA contingentele noastre anuale (fArA Basarabia)

erau atunci de peste 50.000de oameni; deci cu servieiul de


www.dacoromanica.ro

'

225

2 ani i cu cifra infanteriei, fixatg la 20.000, nu am mai ti


putut face nici chiar instructia unui contingent.
Toate trupele romne demobilizate, Ong la pastrarea
teritoriilor romdne ocupate, trebuiau sg. rAmae In Moldova ;
numai oarnenii si ofiterii de rezervg, demobilizati se puteau
Inapoia In teritoriile ocupate. Ofiterii activi trebuiau sg, capete,
pentru reintoarcerea in aceste teritorii, invoirea comandamentului de cgpetenie al fortelor militare germane. Adicg,
'pan g. la pacea generalg, toate contingentele active demobiliza te

rAmaneau in Moldova, chiar dacg, erau din Muntenia. A m


fi avut astfel aproape 100.000 de activi fgrg, Intrebuintare
in teritoriul liber.
Dar chiar aa redusg, care ar fi fost situatia acestei
armate din punct de vedere al materialului ?
Art. 5. Tunurile, materialele, armele de manA, caii,
trAsurile i depozitele de munitiuni, disponibile In urma
micfordrei sau a des fiiviarei corpurilor de trup, romne,
vor fi predate spre p4strare, pang, la pacea generald, comandamentului de cgpetenie al fortelor militare germanoungure0i din teritoriile romne ocupate, unde vor fi pgzite
si administrate de trupe romne de depozit sub supvavegherea
comandamentului de capetenie.

Din acest articol se vede cg, tot armamentul special


(aeroplane, tunuri grele, etc.), precurn sr eel rgmas dup
desfiintarea unei marl Orli din armat, trecea In maim
eomandamentului german, care ritmanea, OM la pacea general, In targ.. Munitia, care se lAsa trupelor nemobilizate, nu
putea servi nici cbiar la instructiile obinuite ale trupelor

In timp de pace.
Cele mai grele urmMi ale acestui articol proveneau
din faptul c toi eaii se trecean dincolo si de aici Ii luau
Germanii. Armata romang, avea peste 200.000 de cai mobilizati.

InteadevIr, toti caii trecufi In teritoriul ocupat au si


fost luati de vrgsmai. Ori-cine Ii poate Inchipui ce urrnAri
putea avea aceasta msurg, pentru o WA, agrieolg,, rAmasg.
&A, vite de tractiune, dacg nu am fi avut s. ne refacem
din prada de rg,zboiu luatg de noi In Ungaria la 1919.
c,

Art. 7. Pe 11110 eomandamentul suprem roman din

15985.

I. R. Abrudeannwww.dacoromanica.ro
: Romania, ti tazkiul mondial

15

226

Moldova se numea un ofitert) de stat-major al Puterilor


centraleIn tratat se zice aliatecu. Statmajor, care sl stea
In legIturl eu comandamentul suprem al acelorasi Puteri
din teritoriile romane ocupate.

Art. S. Indatl dupl subscrierea tratatului de pace,


fortele militare fiuviale romane erau obligate sl se pun/
la dispozitia organelor austro-ungare inslrcinate cu politia
fluviall, pe baza unei conventii deosebite. Cu privire la
fortele militare maritime, dreptul de a dispune 11 primea
cornisiunea nautiel a M/rei Negre (austro-germanl). Pentru
stabilirea leglturei cu aceastl comisiune, se repartiza un
ofiter din marina romanl.
Art. 12. Averea Statului roman din teritoriile romanesti cedate treee la Statele cari le-a dobAndit flr
despagubiri i fly/ sarcini. Din faptul apartinerei anterioare
a - teritoriilor Romaniei, nu rezulil nici pentru aceasta, niei
pentru statele dobanditoare nici un fel de obligatium.
Art. 14. Teritoriile rornane ocupate de fortele militare
ale Puterilor centrale vor fi evacuate intr'un termen, asupra

caruia se va conveni mai tdrziu. Pe timpul ocupatiunei,


cheltuielile armatei de oeupatiune, numai de 6 divizii, fr
a socoti formatiile intrebuintate la exploatarea economica,
le va su porta Romania pe timp de hotlrat ulterior si in mod
incidental se aratl el toate formatiile (etape) pentru exploa-

tarea economic/ rlman si ele panl la paeea -generall.


Art. 15. Paul la ratificarea tratatului de pace, actuala
administrat;e de ocupatie, en drepturile exercitate de ea
panl acum, r/mane in fiintC (adicl rechizitie i jaf, politie
german1). Totusi indatl dup iselirea tratatului de pace,
guvernul roman era in drept sl fad, numirile i conCedierile
care se vor plrea potrivite pentru complectarea corpului
functionarilor. Astfel prefectii numiti in teritoriul ocupat

primeau un ordia de numire din partea Ministerului de


interne, pe care sta intr'un colt pecetea eomandanturei germane en formula , Se aprobl".
Art. 16. Nal la evacuarea teritoriilor ocupate se alipea,
dapi, dorinta guvernului romdn, ministerelor romane cate un
functionar civil al adrninistratiei de oeupatie, care avea sl
1) Care a i fost nurnit in persoana colonelului Brandenstein.

www.dacoromanica.ro

S.

227

uqureze pe cat posibil trecerea administratiei civile la autorithtile romaneti.


Mai departe, autorithtile romne erau tinute sh corespunz dispozitiilor, pe earl comandantura ar patei de
ocupatie le va socoti necesare in interesul sigurantei teritoriih.r

ocupate, ca si al sigurantei intretinerei fIrnprrei trupelor ei.


Mijloacele de circulatiune, ca chi ferate, posth i telegraf, vor ramne pang la noui dispozitiuni sub administratia
militard; ele se vor pune la dispozitia autoritht lor p populatiunei romAneti potrivit Invoelilor ce se vor inckeia in

aceastil privinth. De la inceput s'a refuzat insh in teritoriul


ocupat intrebuintarea personalului C.F.R. avnd mai mult

ea 400 lei lunar.


Conlucrarea comandamentului suprem german cu privire la regularea gestiunei bonurilor i politelor si In special
la regularea gesliunei Bancei Nationale a Romaitiei i a
Cooperativei Centrale a banejlor populare romane urma,
se stainleasea prin o conventie speciall. Prin aceasta, comandantura voia s sthpneasch institutiile cari au e'rculatiasi produAia Vrei.
Art. 23.. Cheltuelile acute in teritoriile ocupate cu
mijloacele Puterilor centrale pentru lucrhri publice si deservirea intreprinderilor industriale, vor fi rambursate acestor
puteri la predare. PAHA la evacuarea teritoriilor ocupate,
intreprinderile industriale amintite la art. 1. vor ramttne
sub administratia militar (adich toate exploathrile chilor
ferate, porturi, eta.) La intrebuintarea prodnselor se va avea
in vedere satisfacerea trebuintelor interne romnesti.
Prin art. 18 se prevedea c jurisdietia asupra persoa-'
nelor, cari fac parte din armata de ocupatie ti anume atftt
in afaceri civile, pracum i puterea politieneasca asupra
acestor persoane, ramanea, In toata intinderea ei, asupra
P u ter ilor centrale.

Prin art. 19 se prevedea c reintoarcerea in teritoriul


ocupat se va face numai e mdsura 'in care guvernul
roman va asi gura intretinerea celor intorfi printr'un import
corespunaltor de alimente din Moldeva i Basarabia, adich
o imposibilitate de fapt.
Art. 20. Dreptul comandantului de cApetenie al anmatei de obupaVe de a rechizitiona cereale, legume, nutret
www.dacoromanica.ro

228

pentru vite, lanA, vite i came din produsele anului 1918,


apoi lernnarie, petrol si derivate, rarnanea n fiinfei ca i
drepturile de a lua dispoziii1e necesare la extragerea, prelucrarea, transportul i importarea acestor produse.
Pe langa aceasta, guvernul roman trebuia sa dea urmare
cererei comandantului de capetenie pentru executarea rechizitiilor pe seama armatei de ocupatie, tot afa i pentru rechizifiile de alte lucruri, care vor trebui set' fie predate de
Romania conform conventillor ulterioare, ce se vor incheia
cu dcinsa.

Prin art. 21. se specificau obiectele cari nu se rechizifionau pentru armata de ocupatie i cari urmau A se
plateasc eu incepere de la ratificarea tratatului de pace
de Puterile centrale cu mijloacele lor proprii, ceea-ce insemna c comandantura, prin guvernul roman, avea dreptul

pang la pdcea generala sa poata rechizitiona si alte lucruri,


care nu erau destinate armatei, ci populatiei civile a Puterilor eentrale.
Pentru a arata c dreptul de rechizitie se intindea i
dupa ratificarea tratatului de pace, pin art 21. se prevedea
el, dupa aceasta data, produsele rechizifionate pentru alIii
dealt pentru arinat se vor plati de Puterile centrale cu
mijloace proprii, deci cele pentru armata cu bonuri de rechizitie sau cu bani romanesti.
Regimul in care avea sa traiasca tara pana la pacea
generala sa poate judeca dupa urmatoarele articole:
VI. Administratia civil. Dupa art. 16, predarea
administratiei cis* se va face dupa ratificarea tratatului
de pace, iar dupa art. 22 retragerea ordonantelor armatei
de ocupatie, care de fapt reguleaza toata viata tarei, se va
face conform unei conventii speciale. Din faptul acestor
ordonante, care adesea ori au jefuit pe locuitori in averea
lor, nu se von putea cere despagubirii. iar drepturile ter0:dor se vor respecta, deci a arendarilor silite, a vanzarei
padurilor Statului etc.
Pentru a asigura pe administratorii fortati i lichidatori

de impunitate asupra tuturor jafurilor &cute, ei nu vor


putea fi trasi la raspunderea penal/ sau civila, deck numai
cu aprobarea comandamentului. de capetenie
i chiar
atunci pentru activitatea lor ea atare nu pot decurge nici
www.dacoromanica.ro

229

pedepse, nici prejuditii. Sa nu se uite c pe de alta parte


Statul roman era obligat s plateasea despagubiri pentru
toate pagubele ce ar fi adus sechestrii sau administratorii
fortati vre-unei intreprinderi sau supus vra,mm.

Nu este nevoie de nici un cornentar pentru a vedea


ce regim politic creiau aceste ultime conditii Statului roman
pan g. la pacea generall. Se mai prevedeau obligatiunea de
a se modifica Constitutia i a da drepturi Evreilor, deocamdata prin simplu decret, apoi msuri contra miparilor
iridente, sub .controlul ungar, neputinta de a recunoafte
pe Romcinii ardeleni fra' consimpmdntul aceluiaf guvern,
drepturi pentru bisericile straine, cerd nd ca elmit fie egalizate cu biserica nafionala.
Pentru a da chestiei evreieti odiosul pe care toate
carnpaniile din strainatate cauta s1-1 arate, in art 28 se
spunea e religia nu va mai exercita nici o influenta In
Romania asupra drepturilor politice i civile. Imparnantenirea
locuitorilor Romaniei fr supuenie, cuprinzandu-se i Evreii

privii ca straini pn atunci se va face de indata prin-

tr'un decret. Adica o clauza conAitutionala intr'o chestie


interna se modifica pe aceasta cale si pe baza unui simplu
decret ! Vor fi euprin0 aci acei cari au luat parte la razboiu, ea activi sau sedentari, fara nici o alta conditie de
stagiu, precum i acei cari sunt nascuti din parinti nascuti
in Ora. 0 rectinomtere a tribunalului va fi suficienta.
Se poate judeca situatia primejdioasa ce se patea
starni prin aceste masuri. Color ce au lupta t la 1Vlargleti
i Oituz ii se eontestau drepturile Inscrise in Constitutie, iar

vrammul impunea prin acest tratat odios de pace Impamantenirea tuturor Evreilor, prin simplu decret.
Prin art. 15 partile contractante se obligau In mod
reciproe s nu tolereze in teritoriile lor nici un fel de actiune tndreptata direct sau indirect impotriva inviolabilitgtei
teritoriale, a ordinei legale, a sigurantei sau a ordinei publice

a celeiralte sro contractante. Ele se obligau In deosebi :


1. De a interzice societatilor sau persoanelor singuratice
ofice fel de activitate in felul celei indicate In al. 1 Indreptata asupra teritoriului celeil'alte parti contractante.

2. De a Impiedeca adunarea sau atribuirea vre-unui


www.dacoromanica.ro

230

subventii, colecte sau alte contributii in scopul unei propagande de felul celei de la al. 1.

3. Do a Impiedeca sa nu se admita deal asemenea

carti Ade coalct i alte mijloace de invatamant, al caror en-

prins7nu se abate dela dispotitiile de mai sus.


4. Intru cat legile sale nu cuprind nici un fel

Emu

numai supozitii penaleinsufi iente Impotriva activitatei indi-,


cate in alin. 1, de a ingriji sa se fael. sau sa se complecteze
asemenea di spozitiahi in interval de un an dung, ratificarea
acestui tratat.
Prin art. 16. se prevedea ca nu se vor Incetateni supusi

ai celei l'alte pri decdt daea cel care face c rerea va fi


laeut dovada ca e concediat din uniunea Statului caruia
apartinuce.

5. Romania nu va Impiedica emigrarea In Ungaria a


cetafenilor romani de origina ungara.
Din spiritul ,aceluiasi artieol sa vede c impunerile de
a sehimba Oonstitutia tarei nu se limiteaza numai la acordarea drepturilor Evreilor, dar ca sunt i alte angajarnente
luate de guvein in privinta sehimbarei drepturilor strainilor in tara noastra. Numai astfei se explica.textul care
-

dupa ce zice ea: Osebirea de confesiune religioas nu trebue

sa exercite in Romania nici .o influenta asupra drepturilor


politice i civile, adaogd e prineipiul de mai sus va fi adus
la indeplinire si in ceia ce, priveste imprnantenirea locuitori,or Romaniei fara supusenie, copriazandu-se i, Evreii,
etc. Aeest qi, irnplte i alte impuneri in afara de cei ce stint
fr supusenie L. cari sunt de alta religie.
Regimul biserit elor si al scoalelor este regulat prin art..
27. Prin el Romania recunoaste cultului romano-catolie,
greco-unit, protestant, mahomedan i judaie 2ceias libertate
si ac ias proteetiune leguld i administrativa ea si eelei
romano-ortodoxl.

Dar ceeace pune cheia de bold, a unui astfel de edifieiu este insura imppsa si admisa de guvern ea sg, se redea
printeo mAsur a. ex?eptio, al6 toate drepturile ( gradul i
leaf a) traditorului colonel Sturdza. N u este nevoie sA insisthm'

asupra acestei cerinti Inscrisa intr'un tratat de pace, care


avea preteNia s aseze o pace dreapt i onorabill, sa
ereieze relatii de simpatie Intre eele &mg popoare. Ea serwww.dacoromanica.ro

231

vete sg oglindeaseg, mai bine ea orice, ce este acest tratat

de pace.
In rezumat, acest tratat, dad, ai

i fost s'a rAman5,

definitiv, faces, cu neputintg viata unui Stat neatarnat.


1. Prin anexgrile &cute i regimul pe Dungre lgsa Ora
deschisl ori cgrei agresiuni din afarg in neputinta de a se
apgra prin suprimarea armatei. Intr'o regiune expusg Inca
mult1 vreme la sbuciumgri dirt afarg, taxa ramanea a vrk.

mailor nWri.
2. El suprima neatarnarea politica a Romaniei win
politia Statelor vecine pe Dungre qi In porturile noastre,
prin controlul in toate administratiile publice, prin schimbara

'

pactului fundamental dupa interventia din afarl, prin ineltuprea libertgtei noastre de a legifera pe viitor in materie
financiarg, bisericeascg qi de coalg, economica i chiar de
siguranta interioarg.
3. Prin anexgrile Dobrogei i muntilor, prin regimul
Dungrei, prin acel ar transporturilor pe apg i uscat, pnin
regimul vamal, prin monopolul produselor agricole i al
singurului combustibil de care dispunem, Romania nu mai
putea trgi economiceqte decat ea roabg a Mittel Europei, iar
Romanii, redui la rolul Negrilor din colonii, luerand la
pamant dupg porunca i pentru beneficiile vrAlmaplui.
,

4. El fleea ruina financiarg a tgrei pe un termen indelun-

gat, pentru a nu ne mai putea ridica, a ajunge sub con'

trolul finaneiar al Puterilor centrale qi a fi din acest punet


de vedere tara de exploatare a capitalurilor strline.

5. Romania In sfarqit era scowl/ din viata liberg a


lumei, din beneficiile culturei generale, din concurenta tutulor

pietelor mondiale, pentru a trgi pe viitor in cercul inchis,


pe care '1-1 fixa Germania, pentru a face din ea o adevArat6
colonie germang.
Din cereetarea obiectivg a acestor conditii tragem con-

cluzia ea capitulatia nu putea fi mai rea decat regimul,


care s'a iscglit la Bucurelti in ziva de 24 Aprilie sau 7 Maiu

st, nou 1918.


Din acest tratat rees adevaratele intentii de cotropir, ale
vrnqmmilor neamului !i Statului nostru. El desvglue atat ome-

nirei intregi politica orientalg a Mittel-Europei, cat qi noun,


www.dacoromanica.ro

232

insine ce rol de robi politic i economici Intelegeau acesti


vrasmasi s rezerve poporului roman.
In rezumat deci din expunerea de mai sus, reiese ca
pentru spotiul de timp peina la incheierea pacei generale
Romdnia nu Mai, avea armata fi era cu totul la discrefiunea Puterilor centrale, iar dupa incheierea pacei generale mentinerea clauzelor tratatului i conventiilor de la
Bucuresti ar fi facut ea Ronainia sa' fie in imposibilitate

de a intreprinde un rabzoiu ofensiv pe ori-care din granitele ei i sa fie silita in caz de reizboig defensiv a parasi
complect _Muntenia, incerca'nd apoi, istovita i n condifiuni
defavorabile, soarta armelor. t)
SA mai vorbim oare de convenfia secretd acceptata.
de .Marghiloman i impusa de catre Nemti si Unguri Romani 4 Ingenunchiate?
Prin aceasta' conventie, Alex. Marghiloman se obliga

si ia toate masurile dictate de vrasmasi incontra ori-carei


mipani nationaliste, asa ca nu ne mai era permis niei macar

si ne gandim la fratii nostri din Ardeal,

si

totodata. Ii

lua angajamentul solemn sa dea in judecatd pe toti baxbatii


politici din tara, cari au jucat un rol hota,rator in pornirea
tdrei la razboiu Incontra Puterilor. centrale.
In haza acestei conventii odioase si mizerabile, Parlamentul de dezertori al lui Alex. Marghiloman a votat in
ziva da 2 Octombre 1918, cu 86 voturi contra. 1, arestara
d-lui Alex. C. Constantinescu, fost ministrn de agricultua
apoi de interne in guvernul national, prezidat de d. Ion
.

I. C. Bratianu, In urma unui raport plin de afirmdri mincinoase i copilAreti, alcgtuit de comitetul de instructie ales
de aCelali faimos PaTrlament qi iscalit de urmAtorii deputati:
N. Mprgasanu, I. Berceanu, G. lonescu-Clejani, Grigore

Buicliu, George Mavrocordat, N. Paunescu, C. Miclescu,


Mircea Cancicov, G. tefanescu, Emil Cerchez i V. Antonescu.
1) Toate aceste observatii judicioase asupra nefastului tratat de pace, iselit de Alex. Marghiloman, le-am formulat dup 3. un studiu critic elaborat tnc
la Iasi, tn 1918, de ctre comitetn1 executiy al partidului national-liberal, studiu
litograflat i distribuit astfel membrilor devotati ai acestui partid, cari urmAreau
de aproape opera primejdioasX si anti-naioual a guvermului Marghiloman de
tristA memorie.

www.dacoromanica.ro

233

D. I. Petrovici, deputat de Tecuci i profesor univer-

sitar la Iasi, a refuzat

iscaleasca aceasta monstruoasa

fapta, dictata dela Berlin si Budapesta.


Este interesant de relevat c desi In arest preventiv,
d. Alex. Constantineseu era considerat de toti min istrii tarilor aliate ea ministru de fapt, pe care II vizitau zilnic in
penitenciar si tratau cu el diferite chestiuni de Stat, in tot
timpul celor 14 zile cat a fost detinut.
Injositoarea situatie in care fusese adusa tara de catre
Un guvern nedemn i fr scrupul, n'a durat insa mult,
din fericire, cad sub presiunea precipitarei evenimentelor
militare de pe frontul d West, cari doborasera Germania
la pitmftnt, Marghiloman a fost gonit peste cateva zile dela putere

In hula si dispretul public, iar arestatul" dela Iasi numit


curand thinistru de iladustrie si comert, in care calitate a
depus o munca supraomeneasca ca sa alimenteze tara, srcit i adasa la sapa de lemn de nefasta guvernare marghilomanista, fiind si In acest guvern ca si in cel de pe
vremea rkboiului adevratul stAlp al cabinetului Bratianu.
Dap/ caderea dela guvern, Alex. Marghiloman, Intr'o
intrunire tinuta la clubul conservator din Bucuresti, 'si-a
.apara t In modul urmator ticaloasa sa opera :

r Asteizi toatd lumea 4i spuve, ce avem 8

ne preocupeim

noi afa de mult de puterea germanet? Astazi da, colosul


german strivit zace la picioarele nafiunilor ; dar cand noi
am feiptuit ceeace am feiptuit, aveam in fafa noastrei pe
puternica Germanic la apogeul puterei ei militare; aveam de
tratat cu Germania care sparsese frontul italian pcinei la
Piave; cu Germania care mergea ameninceitoare asupra Marnei ; cu Germania care pusese steiptinire asupra intregei Rusii.

Foarte lesne este astazi sei zici altfel, dar atunci nu era
destul s faci pe grozavul ; totul era s6 trgiesti, sa" faei sa
dinuiaseg aceasta tar, pentru ea atanci cnd ar veni adierile
cele bune, sh se ghseascA in picioare. A57, aceasta este opera
pe care am fa'cut-o noi".

Trista si nenorocita opera, adaug eu. Nei intreb pe


d. Marghiloman fit i ministrul Au de externe C. C. Anion

-de ce, dapa-ce Germania si Austro-Ungaria erau In agonie,


www.dacoromanica.ro

234

mai tratau cu muribunzii, cari primiserg toate conditiile lui


Wilson? De ce d. Arion mai trata 'cu agentii diplomatici
germani i unguri pentru a obtine ceea-ce obtinusem, ceea-ee
nu aveam nevoe sg ne dea ei, adicg Dobrogea i muntii?
Ce sg mai creadg lumea de seriozitatea guvernului Marghi -

loman-Arion, care incerca Ed se mai cramponeze de putere,


cgnd lucra degajandu-se de chestia ardeleang Incontra declaratiunilor acute de dr. Alex. Vaida-Voevod In Camera din

Budapesta relativ la principiul de autodeterminare a po


poarelor?
Sg mai amintesc oare sutele i miile de agenti nemtofili

dezertori, dintre cari vre-o 50 numai in Parlament, apoi


de trldgtorii cari miunau In partidul conservator marghilomanist, cari infectau atmosfera noastra, politicg, dndu-i
a spectul unei mocirle morale?
Dar ce mai poate spune partidul. conservator-marghi-

lomanist de rezolutiunea celor 50 de 'deputati ai sgi dela.


Tai, cari au vrut sg deschidg Parlamentul In toamna anului
1918 In Bucuretii ocupati de Nemti, sub ochii comandanturei
nemtesti?

Numai din partea unui Parlament, ales In conditiile


ruinoase in care a fost ales Parlamentul marghilomanist,
se putea astepta taxa la atata nedemnitate i Injosire. Cine
nu stie azi cum au fost a1ei deputatii, la 1918, in teritoriul ocupat? FAA, invoirea politiei nemteqti nici inn era
vorba s se pung, vre-o candidaturg, ba Meg erau.consultati
pn i Ungurii i Bufgarii dacg cutare sau cutare candidat
ar fi saris sau ar fi zis cand-va vre-o vorbg insuligtoare
%contra acestor nobile" natiuni?
Acestea sunt fapte reale, triste i profund desgustgtoare,

cari vor urmgri toatg, viata, ea umbra lui Banco, pe


Marghiloman i opera sa anti-nationall.

www.dacoromanica.ro

A.

CAPITOIAIL XIII

Scurta

i efemera viata a tratatului MArghiloman

Nu este un secret nici pentru copii cg faimosul tratat


de pace ') dela Bucuresti s'a iscglit in mijlocul durerei
umilintei generale. Se pierdea Dobrogea si mai cu seania
muntii, pe cari Ii pgstrasergm chiar in vremurile cele mai
grele ale istoriei trecutului nostru.
-In aceste imprejurgri grozave, ctind nici mgcar nu-ti
puteai rosti suferinta fiindcg ti-o pandea foarfecele cenzurei
&and ofiteri germani, in cap cu coloneld Brandenstein, incepuserg sg, apar i pe teritoriul liber al Moldovei
pe stradele Iasilor, moare (Maiu 1918) Barbu Delavrancea,
.rgpus desigur de amarlciunea infrangerii, pe care nu reusise
s'o indulceascl cleat in micg mgsurg evenimentul alipirei
Basarabiei.

In jurul sicriului su, depus la

bisericn, Banu, s'a


mare multime de norod. Toate personalittile
marcante ale culturei si politicei noastre au fost de fatg, la

strAns o

trista ceremonie a inmormntArei. S'au tinut cuvntgri mis-

eate Si ingltgtoare de c6tre d-nii Robert de Flers, Take


Ionescu, Octavian Goga, Ion C. Grgdisteanu, C. Nottara
si al ti i .

Dintre toate panegiricele rostite, a fost unul care a


1) Este interesant de aminfit c

n cursul tratativelor pleei dela Bucu-

relti, contele Czernin, cancelarul Austro-Ungariei, a trebuit sg demisioneze,, find


inlocuit din nou cu baronnl tefan Bullets.

www.dacoromanica.ro

236

dat cea mai puternic, expresiune suferinteMr i nAzuintelor


noastre nationale. AceastA cuvantare IndrAzneat6, care a
produs o adnc i neateptatA, impresiune IntrucAt era

rostitA de eineva din partidul icu etichea filogermaa ai


d-lui Marghilomana fost aceea pronuntatl de d. I. Petrovici, pe atunci deputat i director general al Teatrelor. iar
azi ministru de lucrgri publice In cabinetul Averescu. Pentru

forma literar/ impecabilA, pentru InAltimea cugetgrei i


jalea profundl ee transpirA din fiecare frazI, din fieeare
cuvAnt chiar, cari zugrAvesc toata' starea noastrii sufleteascl

a celor cari ne idlpostisem pe pgmaatul Moldovei, cred


interesant si instructiv totodatA, de a reproduce In Intregime
:
emotionantul discurs funebru rostit de d. Petrovici.

Jalnica Adunare!
In numele teatrelor nationale, chrora talentul lui Barbu
Delavrancea le-a dhruit seri de arth inhlthtoare, yin s adue
o smerith, i indurerath Inchinare In fata corpului su nemnsufletit.

Inca un vdrf de munte pe care il pierdem, incd a


culme care trece dincolo de hotarele noattre!

Cu el nu s'a stins o lumin i a amutit un. glas; cu


el s'a sting an cer intreg de astri si o furtund de glasuri,
un clocot de voci care indeamnii, care naind, care rdscolesc.
De mult nu se va fi simOt o tdcere evict deadd,ncei, cum
este aceia care se coboarei in jurul nostru acum!

Inzestrat cu talentul lucrurilor mari si en patima lucrurilor frnmoase, Barbu Delavrancea a strbtut mai toate
tinuturile artei, amator merituos in toate, maestru neintrecut
in chteva. Cu greu se vor ghsi nuvele superioare acelora ale
lui Delavrancea si mai cu seamh greu se vor ghsi discursuri
care sh nu par a. plapAnde alhturi de euvnthrile lui! Ce
isvor de vorbe fermecate, ce pesterh de vijelii nhvalnice era
aceasth gurh, pecetluith astazi pentru totdeauna Cine a
rezistat euvautului lui Delavrancea, eine n'ar fi mere la
pornnca lui, eine mai cuteza s vorbeaseh indath duph ansul,
sa phAseasch Indath portul thicerii in uriasa agitare de
talazuri pe care o l'asau duph ele peroratiile eloeventei lui!?
I

Consacrfindu-se toath vremea nuvelei pe care a ingltat-o-

www.dacoromanica.ro

237
tribunei pe care a Ontit-o, Delavrancea

a abordat
teatrul thrziu. S'ar fi pntut crede e gemal acesta va etamnea complect in afara' de rodnica sa activitate literarg.
i.

Si totui orict de ta.rzin Delavrancea trebnia sh" urce


scena i. s'o umple en plgsmuirile puterii liii ereatoare. Meterul vorbei artistice i impetnoase, al expresiunii care railed,

al ripost4 care nemerete, nu putea sa. nu se lase ispitit


pan5., la urmil de dialognl dramatic, unde tati vorbesc bine
i. toti rgspund la timp, uncle chiar acela care se exprimg cu
neIndemnare, trebue sa-si arate staneacia tot en artA 1 cu
meteng. Istoria trecutului nostrn i-a dat cadrele cele mai

potrivite pentru intruplrile lui dramatice. S'a scnlat Stefan


dela Putna i Rare dela Probota, s'an revgzut adni de
dnsul, in mijlocul urmailor, in mijlocul nostrn, pentru a
ne fi pild'a de vorb in'altatoare, de gaud euminte, de faptsa
stralucit! Delavrancea a proslAvit in dramele acestea cu o
dragoste duioasA pgm'antul Moldovei, uncle nu ,i-a Inceput
zilele, nude nu'i-le-a tors, dar made i-a fost tlat s'a le

sfaxeaseg, coborndu-i acnma oasele sale ataturi de toti


acei strrimoi despre cari zicea in drama Apns de Scare",
cd proptesc peimeintul Noldovei ca umerii unor urictsi.
Creator eatre .finele vietii sale de eroi de tragedie, i-a
fost dat lui insusi set' earfeasa in feseitura celei mai grozave
tragedii. Mare reipus i fdrd sd fi putut ca eroii pe cari
Ii alceituise dupei chipul i asemeinarea sa, fecrei cd fi putut
striga suferinfa care-i mistuia fdptura, in streilucita
tiradd a unei sguduitoare incheieri. Fiindcei 4n tragedia
care I-a rdpus pe thinsul nu se vorbeste, se spune numai
din ochi si se picurd numai dintre gene!
Dormi suflet arabirAt i nemangaiat ! Odihnete-te in
pgmhntul acestei Moldove, ospitalier a tnturor suferintelor.
Culcd-te cu Ala ceitre reisdrit, sei, vezi numai fiorile care
rdsar din yea, nu si zeibranicul care se lasd pests muni!
Aduceili vanturile numai sunetul lanturilor care cad, nu si
al cdtuselor care se prind! Viseazd ceia-ce n'ai putut vedea
pi uitei aceia-ce ai vazut!...
Fie-i tArana uoar5 I

Cu tot acest doliu general, RonAnia era aproape de


telul inf6ptuirei aspirmiilor sale nationale.
www.dacoromanica.ro

238

Tratatal, dei votat de Parlamentul lui Marghiloman,


nu a avut parte de schimbul de ratificari intre guvernele
semnatare. Regele Ferdinand, tiind e dreptatea poporului
roman va triumfa fara multa, intarziere, n'a lasat pe d.
Marghiloman s plece, cum proiectase la Viena qi Berlin,
pentru indeplinirea i a acestei din urma fomaIit4i. Astfel
pacea dela Bucuresti se nascuse mourtd, suE greutatea strigatelor de dreptate i libertate ce rasunau din toate unghiurile pamantului romanesc.
Dar sa vedem ce se petrecea peste granitele Orel in
momentul cand d. Marghiloman i d. Const. C. Anion,
.

ministrul sau de externe, se landau cu nefasta lor opera


dela Bueuresti, spunand ca' Romania a eit marita, gratie
ei i meritelor lor!
Situatia Puterilor centrale In Rusia se incurca pe zi
ce trecea, dei pacea dela Brest-Litowsk 'Area a le fi asigurat i 1initea in Orient i garantiile victoriei In Apus..
Contele Mirbach, ministrul german in Rusia, este asasinat
la Moscova, unde legatia germana fusese nevoita, sa se mute
dela Petrograd, iar marealul Eichorn, comandantul trupelor

de ocupatie din Ucraina, este asasinat la Kiew.


In tirnpul acesta peste ocean, In America, Parlamentul
Statelor-Unite voteaza o lege, prin care testi cetatenii dela
18 pana la 45 de ani trebuiesc A, se Inroleze sub .cutele
drapelului instelat. Cu chipul acesta Statele-Unite pot
dispune de o armata de 13 milioane de soldati, din care
aproape 2 milioane se i gseau In Europa pe frontul francez
'i italian.

Pe de o parte pregatirile Americei, iar pe de alta

eparea ofensivei germane spre Paris, fac pe Puterile centrale s bata in .retragere atilt pe frontul militar cat i. pe
cel diplomatic.

In timp ce armatele germane se .retrag in graba spre


aa zisa linie Hind2nbure, guvernul austro-ungar propune
paeea in mod oficial printr'o nota, in care guvernele statelor
beligerante sunt invitate la un schimb de vederi, confidential
Si fara angajamente, intr'un ora dinteo tar
neutra.
.Propunerea Austro-Ungariei insa este, bine inteles,
respinsa, deli ea este sprijinita i de Sfantul Scaun.
Refuzul acesta alarmeaza, pe toti oamenii politici din
www.dacoromanica.ro

239

Germania, cari intr'o sedinta a Reichstagului invit guvernul s faca tot posibilul ea rgzboiul s ia un cat mai
grabnic sfarsit.

In timpul acesta armatele aliate dela Salonic de sub


comanda generalului Franchet d'Esperey iau ofensiva contra
armatelor bulgaro-germane, carora le sparg frontul la

Vardar si patrund pe teritoriul bulgar.


Inspairnantat de iminenta dezastrului, primul ministru
bulgar Malinoff, care urmase lui Rados layoff, triniite in lagarul francez -plenipotentiari, cerand Ineetarea ostilitatilor
Inceperea tratativelor de pace imediat.
Generalul francez nu admite decat eapitularea, pe care
in cele din urma Bulgaria este nevoita s'o accepte i armatele aliate ocupa, Intreaga Bulgarie in timp ce restul
armatelor germane se retrag luptand in Serbia spre Dun Ore.
Vazand situatia pierduta iremediabil, Regele Ferdinand
al Bulgariei abdica In favoarea fiului sau mai mare Boris,
iar eaneelaral, german contele Hertling demisioneaza eedand

locul printului Max de Baden, care cere in numele Germaniei pacea pe baza principiilor invocate de presedintele
Wilson.

Germania insa nu poate accepta conditiunea impusa


de a-si retrage trupele din toate teritoriile ocupate i ostilitatile continua in acelas timp cu tratativele diplomatice, In
urma carora situatia Puterilor centrale devine lot mai criti(-6.

Stransi d3 toate partile i pusi In imposibilitate de a


se mai apara atat contra dusraanilor cA i contra misarflor
interne, Germanii i Austro-Ungurii sunt nevoiti sa-si caute
salvalea in aceeptarea unei stari de fapt, care, pentru ei,
echivala Cli o intreaga serie de renuntari i abdicgri dela
niste principii,
le aceepte.

pe care pana atunci niei nu voisera

sa

Principele Max de Baden demisioneaza si In locul lui


vine socialistul Scheidemann. Burian urmeaza exemplul
coiegului sau dela Berlin si cedeaza locul ungurului Andthsy.
Dar niei acestia nu pot salva dezastrul Puterilor centrale.
Ungurii incep sa se agite cerand desfacerea dualismului

cu Austria, care li adusese In aceasta stare de plans. Pe


de alta parte nationalitatile din monarhie Ii proclarna
ele independenta fat/ de Vieaa i Buda-Pesta, conform
www.dacoromanica.ro

240

principiului lui Wilson ea fiecare popor sl-si hotgrasca


singur soarta sa, iar Turcia, care 'Ana atunci statuse Inteo
oarecare rezerva, cere si ea paeea in mod oficial, acceptand
aceiasi eapitulare ce-i fusese impus i Bulgariei.
Din mornentul acesta cauza Germaniei era iremediabil pierduta.
Scheidemann Inceare s obtina indulcirea conditiunilor
impuse de aliati, iar Imparatul Carol ca sa' complaca lui
Wilson da un rescript imperial, prin care fosta monarchie,
potrivit diferitelor nationalitati, se emparte in patru imperil :
Austriac, Boem, Halici si IIiric. Polonilor din Galitia ii

se da libertatea de a se alipi Regatului Polon, iar Bosnia


si Hertegovina ea si teritoriile locuite de Romani 'imam des-

chise din consideratie pentru Ungaria, a carei integritate


teritoriala se credea garantata.
Solutia Imparatului Carol InSa nu multumeste pe nimeni

si pe Unguri mai putin decat pc toti.


In Camera ungara, deputatul roman
dec1ar

Vaida-Voivod
chestia Romanilor din Ungaria este o chestie inter-

nationala i ca atare ea nu mai poate fi pendinte de hGwaffle Parlamentului din Buda-Pesta. In acela timp, trupele iugoslave se unese cu armata sarbA, iar Boernii se de-.
clare, i ei independenti, ne mai voind sa asculte de autoritltile din Viena.
In moinentele acestea critice, cancelarul austro-ungar
cere pace seParata, facand apel la sentimentele de umanitate
ale adveresarilor. Cont le Tisza este impuscat de soldatii
unguri, iar comandamentul suprem austro-ungar de pe
frontal italian este nevoit s semneze un armistitiu, care
in fond nu este decal o simpl capitulare.

In acelas timp Germania arm* si ea ca este gata sl


prirneasca toate conditiunile impuse de aliati si nu asteapta
decat local indicat pentru intalnirea imputernicitilor.

Ce se petrecea insit in timpul acesta la noi in Ora ?


Din fericire pentru cauza dreptatei in lume i pentru
existenta Deamului nostru, soarta armelor in apus unita cu
succesul stralucit al campaniei baleanice aduse triumful
aliatilor i prabusirea definitiva a trufaselor Puteri centrala.
Guvernul Alex. Marghiloman-C. C. Anion, a &Arai viata era
intim legata de soarta lui Mackensen, trebuia s urmeze soarta
www.dacoromanica.ro

241

a celor ce-i sustinuse la guvern. Dar inainte de a pleca, aetivitatea ciudatului Parlament se soldeaza eu darea in judecata a .fostului guvern prezidat de d. I. I. C. Bratianu. Ca
sa se vada eat de independent era guvernul MarghilomanAnion in actiunea sa politica interna, este de ajuns s spunem ea inainte de darea in judeeata, Reichstagul german
o dictase dela Berlin. Astfel Kuhlmann i contele Westarp
spuneau fatis acolo :
,Dacet (clarea in juclecata) n'o face Rorneinia, Germania trebue sei intervie ca min4trii earl, au provocat
razboiul, set fie inlocuiri i dO, n judecatce
In urma acestui ordin dela Behlin se inseeneaza comisiuni
de ancheth i instructie, jicnitoare perchizitiuni domiciliare

la oamenii dezastrului" si in fine se ajunge la depunerea


fostului ministru d. Alex. Constantinescu, care dupa 2 saptamani este pus in libertate si dus in triumf de eetatenii
Iasilor acasa.
Dar guvernul, care reprezinta in Romania vointa
Puterilor eentrale, sub presiunea evenimentelor externe este
sdit sa demisioneze dupa, ce mai intai avusese grija de .a
trata cu inamicul trecerea armatelor noastre in Transilvanla
si Bucovina, care ar fi asigurat retragerea ostirilor de ocu-

patie dela noi. De altfel d. C. C. Anion, in plin dezastru


al Puterilor eentrale i cand Imparatii, Regi i Printi austro-germani paraseau tronurile lor nesigure declara in Parlamentul romanese ea a obtinut dela Nemti retrocedarea
Dobrogei si rectificarile de granita!
In aceste conditiuni penibile, cabinetul MarghilomanAnion fu fortat sa se retraga qi franele puterei tree in
mAna, unui guvern prezidat de d. general C. Coanda, care
avu Malta obligatiune patriotica de,a deereta anularea operei
legiuitoare a unui Parlament exceptional de ilegal constituit.

A respecta opera legiuitoare a fostului guvern era desigur


o imposibilitate morala i o anomalie constitutionala. Nu se
putea admite existenta valabila a unor adunari esite din
alegeri facute sub oeupatia straina si la adapostul comandanturelor straine; precum nu se putea tolera ea sa se valideze

opera de legiuire esita dinteun Parlament din care lipseau


reprezentantii Dobrogei, ceeace insemna admiterea far/ rezerva

si pentru totdeauna a pierderei Dobrogei.


15985.

I. R. Abrucleanu: Romania fi rdzboiul mondial.

www.dacoromanica.ro

16

242

Aceste cauze unite cu prezenta in aa zisul Parlament


al d-lui Al. Marghiloman a unora din cei mai bine dovediti dezertori din i;tire, sileau guvernul Coma, de a lua
nasura, singura posibill care garanta; demnitatea i intetesele tgrei, a anullrei intregei activitAi a Parlamentului
Marghilornan-Arion-Mackensen

Inteadev6r, un decret regal, datat la\ IaF4i in ziva de


5 Noembre 1918, ordona disolvarea Parlamentului lui Marghiloman, iar un altul, tot din acea zi, decreta ea inexistente
si lipsite de ori-ce putere legalit toate lucrarile efectuate d. ,
Parlamentul disolvat.
Iat6 in aceasta, privintl raportul adresat regelui de
cltre d. general C. 0oand6, prqedintele consiliului de
min 4tri :

Sire,
ln urma disolvkei Adungrii Constituante procedndu-se

la noi alegeri pentru constituirea actnalelor Adungri, nu


nnmai cg nu s'a respectat, In eeeace priveste Adunarea deputatilor, principiul votului obstesc prevgzut in Constitutie,
dar incg ambele Adungri an fost constituite fgrg reprezentanta unei pgrti insemnate din Tarn: a Dobrogei.
Aceste doug violgri de ordin constitutional viciazg In
mod radical insgsi constituirea ambelor Adungri i ,le ridicg
()rice fiintg legalg.

Apoi, date fiind imprejurgrile in care aceste Adungri


au tost alese, ele nu fi pot considerate nici cel putin ea fiind
expresia vointei tgrei.
Intr'adavgr alegerile s'au fgcut sub ocupatiune vrgsmase
pentru aproape doug treimi din teritoriul Regatului i prin

urmare vointa liberg a alegatorilor din acea parte a tgrei


a fost suptisg controlului puterei ocripante i obstacolelor
puse de &Ansa libertgtei alegerilor.
0 bung parte din aleggtori, domiciliati in teritoriul
ocnpat i refugiati in teritoriul liber, au fost impiedicati de

a se duce la sediul lor electoral pentru au exercita dreptul

Vezi ziarul Viitorul din 1 Iannarie 1919.

www.dacoromanica.ro

243

de vot din cauza greutgtilor impuse de ocupant pentru a


trece in partea de targ, aflatrt sub dominatiunea lui.
De asemenea cei aflati in teritoriul ocupat nu au fost
lgsati sg ving sg-si exercite dreptul
liber.

kr in

teritoriul

Actualele Adungri iesite dar din alegeri fgeute in


asemenea conditiuni nu ,pot fi socotite din nici un punct de
vedere ea o reprezentantg legalrt a Orii, intrucgt alegerea
kr s'a fAcut prin cglearea unor texte precise ale Constitutiei i nici nu reprezintg vointa si sentimental tgrei.
Ca atare, ele sant pur i simplu inexistente.
De vreme ce insg nu avem altg formg constitutionalii
pentru a inlgtura niste Adungri lipsite de oHce fiintg legalg
decat numai disolvarea, rog respectuos pe Majestatea Voastrrt
sa. binevoiascg a incuviinta disolvarea ambelor Adungri ei
a semna alrdaratul decret de disolvare si de convoearea
aleggtorilor pentru constituirea unor noui Adungri alese conform prescriptiunilor constitutonale.
Consecinta fireascg a inexistentei acestor Adungri este
inexistenta i lipsa de oHce efect legal al tuturor luergrilor
-sgvarsite de dnsele din momentnl convocgrei i pgng in
ziva disolvgrei kr.
A.stfel fiind, respectuos rog pa Majestatea Voastrg ca
sub rezerva aprobgrei ulterioare a Corpurilor legiuitoare sg
semneze si eel de al doilea proiect de decret-lege aci aliiturat, prin care se declarg inexistente toate lucrgrile adungrilor disolvate.
Decrete ulterioare vor determina acek mgsuri caH In
interesul mersului afacerilor vor cgpAa fiinta legalg.
Pentru alegerea reprezentantilor Basarabiei in Adunarea
deputatilor, credinciosi actului Unirel, care cere ea alegerea
O. se facg prin votul obstesc, precum i pentru algerea senatorilor in intregn1 Regat, decrete legi ulterioare vor deter mina modal de alegere a repzezentantilor acestei
.

Adungri.
Pentru acesta consideratiuni, autorizat fiind de consiliul

de ministri prin jurnalul No. 958 din 5 Noembrie 1918,


respectuos rog pe Maiestatea Voastrg sri bine voiascg a semna
algturatele decrete:

www.dacoromanica.ro

244
a) Pentru disolvarea Corpurilor leginitoare i convo-cares aleggtorilor;
b) Pentru declararea ea inexisteute`a tutnror luergrilor
AdunArilor disolvate.
Sunt

Cu cel mai profund respect


Sire

Al MajestMii Voastre

Prea plecat si prea supus -Servitor,


POesedintele conailiului de Ininigtri

General de corp de armati adjutant COANDA

Aceast operd, de Inalt asanare morall a fost precedatg,

de mobilizarea din nou a armatei pe ziva de 28 Octombre

1918. Decretul de mobilizare a fost semnat, pe MO iscalitura regall, deeltre malt reg. retatuf general, eroul Eremia

Grigorescu, ministru de rkboiu.


Capul statului, in culmea fericirei procuratl de evenimente, adresa poporului s.0 iubit urmItoarea proclamatiune :
Romcini!
C and la 14 August 1916 v'am chematla luptd pentru des-

robirea jratilor vostri, am avut credinta nestrdmutatd a


dreptatea cauzei noastre va birui i cd izbdnda va fl de
partga puternicilor aliati de cari ne legam soarta. Desi neinrinse fi insufletite de eel mai bdrbeitesc avant, rmatele noastre inconjurate de vrdsmas din toate peirtile prin prdbusirea
Rusiei au Jost silite iarna trecutd. s intrerupd lupta pe
care aliatii nostri au urmat-o cu atatahotardre i cu atata
glorie.
Azi .flinclu-ne iarisi cu putintei sd unim ostirile noastre
cu cele ale aliatilorzsuntem datori sei reintrdm in luptd aleituri
de ei pentru ca tot impreund cu ei s mergem la biruinta
definitivd, care ne va acluce roaclele intregi ale jertfelor qi
ale vietei noastre.

Romeini!

Suferintele nearnului romanesc at& de greu incercat


in cursul veacurilor sunt pe sjarsite. In clipa in care aliatii
tree Dune't,rea i ne putem regeisi king& ei ca sd isgonim pe ina-

www.dacoromanica.ro

245

micul care de doi ani incalc

i jejueste pamantul gra-

mosesc, sunt incredintat c yeti raspunde chema'rei Mete cu


aceeasi dragoste de ar i ca Romania va vedea implinin-

du-se visul de veacuri al Neamului Nostru Unirea tuturor


Liberi si uni(i, o viafa sanatoasli si/puternia se asiguru intregului popor romciU.
Copiii copiilor nostri vor 6inecuvanta straduinfete voastre

vor slapi pe cei ce s'au jertflt pentru idealul neamului.


.Cu Dumnezeu Inainte !
FERDINAND

Tot in acea zi, 27' Octombre 1918, regele se adresa


si ostasilor cu urmAtoarele cuvinte aanc simtite. :

Osta,si !
Ora mult oteptata. de toata suflarea romaneasca

i In deosebi de voi, vitejii Mei ostai, a sunat In


sfarit dupa lung i dureroasa ateptare. Trecerea
trupelor aliate peste Dunre ne impune ca o sfanti
i patriotica datorie sa luim iarai arma In mana ca
s izgonim Impreuna cu ele pe vramaul cotropitor
din tail i si aducem linite populatiei asuprite.
Regele Vostru va chiama din nou la lupti ca sa
Infaptuiti visul nostru de atatea veacuri: Unirea tuturor
Romanilor, pentru care in anii 1916 1917 ati luptat
cu atata vitejie.
Sufletele acelor cazuti pe campul de onoare va
binecuvanteazi pentru a ceasta ultima sfortare; privirile
credincioilor notri aliati sunt Indreptate co dragoste

i Incredere spre tam noastra i fli ei; camarazii


voitri de arme din biruitoarele armate franceza i
engleza, cari vin In ajutorul nostru, cunosc vitejia
voastra dela Oituz, Marati i Maraeti; aratati-le
ca timpul de ateptare n'a putut sa slabeasca bratul
ostau1ui roman. Fratii notri din Bucovina i din
Ardeal v cheama pentru ultima aceasta lupta ca prin
avantul vostru sa le aduceti eliberarea din jugul strain.
www.dacoromanica.ro

:246

Biruinta e a noastrA i viitorul va asigura Intregului neam romnesc viati pasnica 1 fericitd.
Inainte deci cu vitejia strimoeasa.
Dumnezeu este cu noi.
FERDINAND

In vremea and guvernul Coandl lua toate a :este dis.pozitiuni menite sl Inflptuiascl In mod real visul nostru
' sfant, armatele aliate din Balcani ajungeau la Dunlre, iar
autoritItile austro-ungare incetau sl mai function,ze. Bolsevismul din armata austro-ungarl intinzandu-se in Bucovina
si in Ardeal, armata romanl, la apelul fratilor nostri de
peste Molna i Carpati, trece vechile frontiere i In cateva
zile pune stlpanire, mai 1ntaiu pe intreaga WA a lui tefan
cel Mare si apoi pe Ardealul lui Mihaiu Viteazul.
Ungaria, denuntand dualismul cu Austria i proclamandu-se republic./ sub guvernul eontelui M. Karolyi, se incepe
o goanl turbatl, contra Rornanilor cari se declaraserl inde-,,

pendenti si se puserl sub protectia principiilor lui Wilson.


Dupl intrevederea pe care Karolyi o are la Belgrad
eu generalul Franchet d'Esperey, Ungaria Intelege In fine

el si cauza ei este tot atat de definitiv pierdut6 ea si a

Germaniei i Austriei.

In zina de 15 Noemlirie 1918, congeresul general al


Bucovinei proclarnl, la Cernluti, unirea neconditionatl cu
Romania prin urmAtoarea rezolutiune :
Congresul general al Bucovinei, intrunit azi, '15/28

Noembrie 1918, in sala sinodara din Cernuti, considernd:


eg dela fundarea Prineipatelor romne Bucovina, care cuprinde
vechile tinuturi ale Sucevei i Cernutilor, a fActut pururea

parte din Moldova, care in jurul ei s'a incheiat ca stat;


c5, in cuprinsul hotarelor acestei tgri se gaseste vechiul

scaun de domnie dela Suceava, gropnitele domnesti dela


Rgelguti, Putna i Suceava, precum i multe alte urme
amintiri seumpe din trecutul Moldovei;
ert fiii aeestei tgri, unfar la umAr en Iratii loi din
Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori; au aparat
www.dacoromanica.ro

247

dealungn1 veacurilor fiinta neamulni Impotriva tuturor incglegrilor din afar il. si cotropirei pggame;

cd In 1774 prin viclesug Bucovina a fost smu1s6 din


trupul Moldovei si cn deasila alipitg coroanbi Habsbnrgilor;
ca. 144 ani popornl bucovinean a indurat suferintele
nnei earmuiri strAine, care Ii nesocotea drepturile nationale
instrineze
si care prin strmbdtati i persecntii cAuta
firea si sg-1 invrAjbemcg, cu celelalte neamnri, cu cari el
voeste s tegiasc g. ca frate ;
c5, in scurgere de 144 ani Bucovinenii au lnptat ea
niste mucenici pe toate cmpiiie de bAtillie din. Europa sub
steag strgin pentrn mentinerea, slava si marirea asupritorilor
lor i (A. ei drept rh'splatil avean sg. indure micsorarea drep-

tnrilor mostenite, isgonirea limbei lor din viata publieg, din


scoa1
i chiar din bisericA;
ea' In acelas timp poporul bilstinas a fost impiedieat
sistematic de a se folosi de boggtiile i izvoarele de chstig
ale acestei tgri
mostenire;

i despoiat In mare parte de vechea sa

dar eA en toate acestea Bucovinenii n'au pierdut

nt-

dejdea c ceasnl mantuirii, asteptat en atata dor si suferintgi


va sosi i c mostenirea lor strAbnnA, thiatg, prin granite
nelegiuite, se va reintregi prin realipirea Bncovinei la Moldova lui tefan, ei an nutrit vesnic credinta c marele vis
al neamnlni se va Infgptui, prin nnirea tuturor Iri1or romane

dintre Nistru j Tisa intr'nn stat national nnitar ;


Constat c ceasul acesta mare a sunat I
Astgzi, cnd dupg sfortri i jertfe nriase din partea
Romniei toi. a puternicilor i nobililor ei aliati s'an intronat
in lume principiile de drept i nmanitate pentru toate neamurile i, cnd in nrma loviturilor zdrobitoare monarhia
austro-ungar s'a zguduit in temeliile ei i s'a prnusit i
toate neathurile Incansate in cuprinsul ei si-an cAstigat
dreptul de liber'a hot5rIre de sine, cel dintai gand al Bucovinei desrobite se indreapt cAtre regatul Rom'aniei, de
care in totdeauna am legat nAdejdea desrobirei ndastre.
Drept aceea Noi, congresul general al Bucovinei; Iiitrupnd supremo, putere a Orli i fiind investit singar cu
putere legiuitoare, in nnmele Snveranitsatli Nationale.

www.dacoromanica.ro

2 48
HOTARAM:

Unirea neconditionat i pentru vecie a Bucovinei in


vechile ei hotare pau la Ceremu, Colacin i Nistrn en
regatul Romniei.
Acest act votat in unanimitate, reprezentand hotgrirea
libera a poporului bucovinean, se va inmana de eatre o
delegatie Majestgtei Sale Regelui Ferdinand I al Romaniei
si se va aduce la cunostinta reprezentantilor Puterilor aliate.

Trei zile mai tarziu, adica la 18 Noembre 1918, exact


In ziva and Suveranii notri i generalul Berthelot, marele
arnic al Romanilor, Ii faceau intrarea triumfall in Bucureti,
adunarea nationala a poporului roman din Ardeal, Banat
partile ungureti Infptuia unirea Romanilor de pretutindeni in
hotarele Romaniei Mari de azi, votand urmatorul act de unire :
I. Adunarea Nationalg a tuturor Romanilor:din Transilvania, Banat si tara ungureascg, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba-Inlia In zina de 18 Noembre
(1 Decembrie) 1918, deereteazg, Unirea acelor Romni 1 a

tuturor teritoriilor locuite de dilnii on Romnia. Adunarea


Nationalg proclamg," in deosebi dreptul inalienabil al Natiunei
Romane la intreg 13anatul, cuprins intre raurile Murgs,
Tisa i Dungre.

II. Adunarea Nationall rezervg teritoriilor sus indicate


autonomie provizorie pang, la intrunirea Constituantei, aleasg.
pe baza votului obstesc.
III. In legg,turg cu aceste hotgriri ca principii fundaMentale la alcgtuirea noului Stat Roman, Adunarea Nationalg proclamg urnigtoarele:
1. Depling libertate nationalg pentru toate popoarele
conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra i judeca in limba sa prin indivizi din sanul san i fiecare popor va
primi drept de reprezentare in Corpurile Legittitoare si la
guvernarea tarii in proportie cu numgrul indivizilor, ce-1
aleAtuesc.

2. Egala indreptatire i deplina libertate autononfa


eonfesionala pentru toate confesiunile din Stat.

3. In stgpanirea desavarsitg a unui regim curat dewww.dacoromanica.ro

249
moeratic pe toate terenele vietei publice: Votul obstesc,
direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru
ambele sexe in varsta de 21 ani, la reprezentarea in comnne,
judete ori parlament.
4. Desavarsita libertate de presa, asociere i intrunire,
libera propaganda a tuturor gandirilor omenesti.

5. Reforma agrara radicala. Se va face conscrierea


tuturor proprietarilor, in special a proprietatilor mari. In
baza acestei conserieri desfiintand fidei-comisele si in temeiul

dreptului de a miesora dupa trebninta latifundiile i-se


va face posibil taranului 8'64 ereieze o proprietate (arator,
pasune, padure) eel putin BSA, cat s'o poata munci el si
familia lui. Principhil condueator al acestei politice agrare
e pe de o parte promovarea niveMnii sociale, pe,de alta parte
potentarea productiunii.
6. Muncitorimei industriale i-se asigura aceleasi dreptnri

avantagii, cari sunt legiferate in cele mai avansate State


industriale din Apus.
IV. Adunarea Naionai d expresiune dorintei sale
ea congresul de pace sa, infaptniasca comisiunea natiunilor
libere in asa chip, ea libertatea i dreptatea sa fie asigurate
pentru toate natiunile man i mici de-o potriva, iar in viitor
sa se elimineze razboiul, ea mijloc pentru regularea raporturilor internationale.
V. Adnnarea Nationala saluta cu bucurie i entusiasm
liberarea natiunilor subjugate 'Ana ad in monarhia AustroUngara, anume natiunile: Ceho-Slovaca, Austro-G-ermana,
Jugo-Slavrt, PoIon i Ruteana fe, hotaraste ea acest saint
al sau se; se aduca la cunostinta tuturor acelor natiuni.
VI. Adnnarea National trimite salutul Ran Bucovinei.
gi

VII. Adunarea Nationala en smerenie se inching inaintea

memoriei acelor bravi Romani, caH in acest razboiu si-au


varsat sangele pentru linfaptuirea idealulni nostru, murind
pentru libertatea i unitatea Natiunei Romane.
VIII. Adunarea Nationala (l expresiunea multumirei
3i

admiratiunei sale tuturor Puterilor Aliate, caH prin

stralucitele lupte purtate cu cerbicie impotriva unui dustnan


pregrdit de multe deeenii pentrn rrizboin, au scapat eivilizaOunea din ghiarele barbariei.
IX. Pentru condacerea mai departe a afacerilor natinnei
www.dacoromanica.ro

250
romane din Ungaria, Transilvania si Banat Adunarea Na tionala hotaraste instituirea unui mare Sfat National Roman,
care- va avea toata indreptatirea s reprezinte natiunea
romana ori and si pretutindeni faVa de toate natiunile
lumii i s ia toate dispozitiunile pe cari le va afla necesare
in interesul natiunei.

Ca o urmare fireas,31 a unirei Bucovinei i Ardealului

,cu patria mutra, .Sfatul TArii" din ChisinIn proclaml &ti


el, In ziva de 27 Noembre 1918, unirea necond4ionatl a
Basarabiei cu Ronania-Mare prin urmAtoarea nao0une:
In urina unirei en Romania-Muma a Bucovinei, Ardealulni, B,natului i tinuturilor unguresti locuite de Romani,

in hotarele Dunarei si a Tissei, Sfatul Tare? declara Ca


si Basarabia renunta la conditiile de unire stipulate in actul
dela 27 Martie a. c., find iacredintat ca in Romania a inturor Romanilor regimul curat democratic este asigurat pe
viitor. Sfatul Tarei, In prezina Constittiantei romane, care
se va alege dupa votul universal rezolvand cheAiunea agrara
dupa novoile i cererile norodului, anuleaza celelalte condiii
din actul unirii dela 27 Martie ci declar unirea neconditionat a Basarabiei cu Itonian;a Mare"
Biroul Sfatului Tarei: Presedinte: PaRtelimon Halipa;
vice-presedinti: G-h. Buruian i V. Bard; secretari: Epure,
Buzdugan, Scobiola.1)
1) Nu este desigur fgrg interes ca cii acest prilej sg reprocluc aci i documentul istoric al unirei dela 1859 a Munteniei cu Moldova. Iatg aclresa aclungrei
elective a Valachiei cgtre Domnitorul Alexandru loan I (Cuza) din '25 Ianuarie
(6 Februarie) 1859, intrunitg la Bucure0i:
INALTIMEI SALE

PRINTULUI ALEXANDRU IOAN I-Sa CUZA,


Donsnul Moldovei qi al prei Bonzeinefti
PRES INALT ATE DOAMNE!

Adnnarea electivg a Principatului TArei Romine0i. deschizindu-se


la 22 ale curentei i depg verificarea manclatelor dep itatilor constituindu-se eri, 24 ale aceleiali luni, In depling legalitate, s'a privit d,atoare a
Incepe lucarile sale dela alegerea Domnului care este Intgia operatic, ce
'i-se prescrie cle converqie.

Afindu-se clar eri in numgr de 64 deputai din 77. adicg paste trei

www.dacoromanica.ro

251

Ast-fel s'a infgptuit Romtinia-Mare In cursul anului


1918, care a inseumat pentru mamul romAnesc o rgspAntie
hotgratoare. 1ntr'adevgr, destinele noastre istorice 'si-au desvgluit, in cursul aeestui an, toatg gama lor fatidicg, dela

tragedie Ong, la apoteozg. Cele mai cumplite amintiri i


suferinte a1terneaz en eele mai rngrete ngdejdi i cele mai
strglucitoare triumfuri.

Nici odatg nu ne-a fost dat,

In

cele 18 veacuri ale

existentei noastre etniee, c sg: trgim mai intens si mai vio-

lent ea in memorabilul an 1918.


Pela Inceputul lunei Decembre 1918, guvernul generalului Coandg demisionndr vine .1a canna Orli partidul
liberal, aeela care facuse rgzboiul, numit al ndezastrului" de
atre patriotii de felul fostilor guvernanti de sub sefia d-lui
Alarghiloman si al d-lor Stere, Nenitescu i cei1abi,
rzboiul sfant, astfel considerat de intreaga suflare romneaseg,
rgzboiul de intregire nationalg.
Prima grije a guvernului liberal a fost de a da pgmant
sgtenilor, pe calea unei largi i repezi exproprieri. Cu modul

acesta marea nedreptate, ea muncitorii de pgmant sg nu


aibg rodul Insusi al acestui pgmant si ea ostasii ce au
apgrat cu piepturile mosia strgmosiasel si au dat putinta
cregrei Romniei Mad, a Incetat. Improprietarirea astfel, pe
langl temelia ei rnoralg, va asigura linistea i va consolida
economia tgrei. In locul muncei obligatorii a tgranului sgrac
si rob marelui proprietar, solutie la care se oprise cornpgrti cerute de lege, a procedat la alegere i nimele Ingltimei Voaetre
esit din urn'L cu unanimitatea tuturor voturilor, in aclamatiile entuziaste
ale Camere.. ale numerosului auditor co asista in tribuna ce i-se hotgrase
si ale poporului care cuprinsese dealul i curtea Mitrppoliei
.Ace4 vot. Prea Ingltate Doamne, prin care toti deputatii au sacriScat pe altarul Patriei orice consideratie de partidg, a repredus acele frumoose suvenire ale strgbunilor nostri, cari on toate dezbingrile lor, stiau
insg sg-0 dea mama on inimg curatg, in timpi critici i sg feel, desi
'Mini l numgr, dar nniti, acele izbanzi eroice ce an sustinut existents
Romaniei.

Adunarea, avand depling convinctie og veti face fericirea Patriei,


se socoteste norovig a educe la cunostinta Ingltimei Voastre rezultatul
votgrei sale si a 11 ruga en respect sit binevoiti, pang Ia indeplinirea
tutulor formelor, a lua dispozitii pentru earmuirea trebilor Principatului.
(Urmeazi semnitutile deputatiIor)

www.dacoromanica.ro

252

peter*, d-lui G-aroflid

i spiritul

de om politic al d-lui

Marghiloman;
veni in fine ziva fericitA, pentru slteni, a
reinvierii lor ,sociale i politice, dup6 cum veni aceast5, zi
peatru to0 fiii RornAniei prin cealalta mare reforml a

Votului Universal, egal, direct si obligator.


Urrn6toarele dou5, deerete regale hotgr/sc alipirea
organizarea tinuturilor romnesti de peste murAi:
FERDINAND I,

Prin gratia lui Damnezeu i voir4a nationald, Rege


al Rometniei,

La toci de facet ,si viitori. sdnatate:


Asupra raportului proeclintelui consilzului Nostru de
minisstri sub No.. 2.171 din 1918,
Luand act de hotdrdrea unanimd a Adundrii Nafionale
din Alba Julia
Arn decretat si decretdm:
Art. I. Tinuturile cuprinse in hotdrefrea Adundrii .Nafionale din Alba-lulia de la 18 Noembrie (1 Decernbrie 1918)
sant si rdmecn deapurarea unite cu Regatul Romdniei.
Art. II. Presedintele consiliului Nostru de ministri este
insdrcinat cu aducerea la indeplinire a decretului-lege
de fa d.
Dat in Bucuresti, la 11. Decembrie 1918.
FERDINAND

Preqedintele eonailiului de minigri


ft: ministru de externe

Ion I. C. Britianu.

In ceeace priveste organizarea tinuturilor romanesti din

fostul regat al Ungariei s'a dat urmItorul decret-lege:


FERDINAND I.

Prin gracia lui Dumnezeu si voirqa nationald, Rege


al Romdniei,

La tori cei de Mid si viitori. eandtate:


Avoind in vedere decretul-lege sub No 3.631 din 11
Decembrie 1918,

www.dacoromanica.ro

253
Am decretat i deoreteim:
Art. I. In mod provizoriu 0 pecnii la definitiva organizare

a Romaniei intregite, insarcindm, cu conducerea serviciilor


publice din tinuturile preveizute in decretul lege No 3.631
consiliul dirigent emanat din Adunarea IVationala dela
Alba-lulia din 18 Noembrie ( 1 Decenibrie 1918).
Art. IL Vor rdmane inset' in administratia guvernului
regal afacerile strdine, armata, cane ferate, postele, telegrafele, telefoanele, circulatia fiduciard, vet' mile, imprumuturile
publice i siguranta generald a Statului.
Art. III. Tinuturile-Unite cu regatul Roma niei prin

hoteirarea Adundrii Nationale din Alba-lulia din 18 Noembrie (1 Decembrie) 1918 vor fi reprezentate in guvern
prin min4trii jara portofoliu.
Art. IV. Pentru luCreirile cari privesc aceste tinuturi
se vor mai numi prin decret regal pe lng et departamentele
ministeriale, dupd propunerea miniftrilof feird portofoliu,
zonsilieri speciali.

Art. V. Consiliul dirigent in primul rand are misiune


de a ne prezenta in eel mai scurt timp, pentru tinuturile asupra
cdrora se intincle administratia lui, proiectul de reforma,
electorald pe baza votului universal 0 proiectul de re forma

agrard.
Art. VI. Presedintele consiliului Nostru de ministri este
inset' rcinat cu aducerea la indeplinire a decretului-lege de fat

Dat in Bucurqti la 11 Decembrie 1918.


FERDINAND

Presedintele eonsiliului de miniftri


si ministru de externe,

Ion. I. C. Briltianu

Anul 1918 se Incheie astfel ea politicl inter* cum


se inchee i din punct de vedere extern, cu o fericith, res-

taurare de drepturi, eu o reintrare a lucrurilor in vadul


lor firesc i normal. Agitatiunile nes/ngtoase, politica die-

tatl din afarl de aceia ce erau duvnanii fireti ai rei, au


fAcut local unei politici de refacere a Romniei, de consolidare a nouilor efttiguri nationale i de Intlrire a conwww.dacoromanica.ro

254

stiintei nationale In lupta ei en cei ce nu o pot vedea cu


ochi buni.
1i-acum flu ne mai r5mAne decat foarte putin de adAogat pentru a sfarsi povestea sbuciumatg, a anului 1918.
Drept epilog, vom spune e spre sfarsitul anului, 1mp6-

ratul Carol, mai inainte chiar de a-si fi putut pune pe cap


coroana strthnosease6, a renuntat la ea, in timp ce impgratul Wilhelm, fr s fac propriu zis o declaratie de abdicare, pisea Germania, cerand azil unui prieten pe ter'toriul olandez. Cella lti regi i principi d n Germania au
imitat gestul marelui vinovat.
Pedeapsa diving sau uman cum voiti s'o numiti fusese aplicaa de insgsi desfsurarea evenimentelor. S4i in timp

ce presedintele Wilson trecea oceanul pentru a vizita pe


efii statelor alaturi de cari luptase pentru reintronarea
dreptului, Europa schpatg. de cosmarul nebuniei teutone respira 1iber i saluta cu o noua insufletire i Incredere in

viitorul civiIizai4 ei traditIonale zorile noului an 1919.


Anul 1919 incepe deci sub augurii cei mai fericiti :
\Victorie, unire i reforme, Conferinta pAcei popomelor,
are qe deschidea la Paris, inspira Incredere c va statorniei, prin dreptate i arrnonie, echilibrul lurnei, consfintind drepturile eterne ale nealnului romAnesc.
Tn capitolele ce urmeazA
si anume In douA din
ele
m.. voiu ocupa mai pe larg de insemnatele evenimente ale anului 1919, care se poate numi eu drept cuvnt anul consfintirei diplomatice a Romniei Mari.

www.dacoromanica.ro

CAPITOWL XIV
Campania noastr incontra Ungurilor din Ardeal
si a bolsevicilor lui Bela Kuhn.
Dup6 trAdarea ruseascd, Romania gIsindu-se inconjuratd

din toate plrtile de dasmani, cu consimtdmantul Antantei,

a incheiat pacea dela Bucuresti, la 24 Aprilie (7 Maim) 1v18.


Incheerea Wei- dela Bucuresti nu numai el nu a

demoralizat brava .noastrl armatd, dar ea a intdrit si mai


mult eredinta c trebue s moarl sau sa se rdsbune.
Nici un moment visul en care plecaser flcii nostri
in chiote de bucurie in August 1916, visul desrobirei Arclea-

littui,\ nu i-a plrlsit, ci mai frurnos, mai puternie si mai


sant se oglindea in sufletul ostasilor, cari sangeraserl pe
catnpiile de aur ale Ardealului subjugat. Lasaserl ca che.zdsie sfntl, in bineeuvAntatul plmant pe care-I udase
rduri de sange romlnesc, pe fratii lor eaH edzuserd In
uriasele lupte de desrobire.
Era glasul celor morti, care chema pe dorobarful
roman la noui lupte. Aceasta era nestrlmutata credintd in
sufletul orielrui rorndn, aceasta era credinta celei mai viteze
armate, care In jurul steagului si in frunte cu Regele ci

Regina lor stau gata de luptl.

Se aqtepta numai s soseascl momentul, cnd lantul,


tare se stran4ese in jurul artnatei noastre, al se rupl
atunci...? faptele, call au decurs, ne-au dat rIspunsul. In
momentul clnd dusmanuI Rostru ju,bila, i-a fost dat sl
capete lovitura mortall.
In lana Septembfie 1918, generalul francez Franchet
www.dacoromanica.ro

256

d'Esperey ia o puternicA ofensivA. Armata bulgarA, sfArainatA, capituleaza, iar resturile armatei austriace si germane
se retrag vertiginos spre Dungre.

Intreaga Bulgarie e ocupatl i faimosul general Mackensen este somat de armata francezA, care ajunsese la
Dun Are, sA se predea.
Mackensen reeurge la ultimul mijloc de scApare, fAcand

apel la guvernul roman ea sA nu lase trupele franceze sA


treacA, Dun Area.

Raspunsul Romanilor a fost mobilzarea generala la


28 Octombrie. Generalul Beethelot trece Dun Area.

0 parte din armata noastra, in frunte cu M. S. Regele


i M. S. Regina, trece in teritoriul ocupat si intrA In Bucuresti in uralele populatki. Acoperiti cu flori, mandril
ostasi, IncArcati cu laurii biruintei, deflleazA. In fata Suveranilor si a generalului Berthelot.
Nu existA, pana omeneasca, care sA descrie mAretia
celor mai frumoase zile de inaltare sufleteascA ale poporului
roman. Dupl cea mai grozavA, furtung, veneau zile senine

pentru neamul nostru. i aceste zile erau cu atat mai


frumoase, cu cat ca sA le avem, fAcusem atatea jertfe,
indurasem atatea clipe de cea mai groaznicA durere.

Restul armatei noastre trebuia sl-i ia din nou avantul,.


sA treacl Carpatii, incepand din nou lupta de desrobire.
Dupl prAbusirea ubredei dinastii a Halosburgilor,.
toate popoarele, tinute sub cel mai tiranic jug, clutau sa
se descAtueze de lanturile in cari fuseser stranse pang acum.

Lupta era mare si grea, avand de luptat cu cel mai intolerant i sovinist popor, cu Ungurii, cari cu nici un pret
nu voiau sl-si lase prada din ghiare.
Pang, a nu se desmetici dumanul, dorobantul roman
a si trecut varfurile Carpatilor. Acuma eram In luptA.
dreaptl, Romanii si Ungurii, sA ne arAtArn puterile. Nu vorbele,

ci faptele aveau sA vorbeascA. Se dAdea lupta decizivl intre

rasa maghiarl si romanl. Cea dintai divizie romaneascl,


care strapunse granita, a fost divizia 7-a, in fruntea cAreia
era generalul Traian Mosoiu, keneralul care inscrisese cele
mai frumoase pagini de glorie in luptele de pe Valea Oltului
Ili In muntii Vrancei.....
In Noembrie, divizia 7-a, infruntand cele mai teribile
www.dacoromanica.ro

257

intemperii, pe frig si o ziipadA de o jumiltate metru, treciind


prin Bicaz, str6punsese frontiera pe la Pris6cani, Inaintand
pftng la Tulghesi apoi Ia Borsee si Top Eta, unde 'si-a
instalat cartierul diviziei.
In fata armatei romne, care Inainta, se seu-rgeau
hoardele armatei lui Mackensen, care prAdnd, se retrAgea con-

form armistitinlui Ineheiat la capitularea armatei germane.


Entuziasmul cu care au fost prirnite trupele romftne
de populatia romAneascg era de nedescris.
Pentru a. doua oarl dorobantul roman trecuse muntii
si

acum pentru totdeauna, ca

s)'.

desAvArseascA mgretele

nAzuinte ale neamului romnesc desrobirea fratilor de acelasi


sAnge si de aceeasi credintl. Batrani, copii, femei i tinere
feeioare, ImbrAcate In baine de s'arbItoare, In strigMe de

bucurie, acopereau cu flori pe biruitori.


La intrarea trupelor In Ardeal, gem-ralul .Mosoiu drt,
unn6toarea proclamatie, care se bazeazA pe dreptul istoric al
Romnilor asupra Transilvaniei :
Romdni!
De cand pe malul Capusului, Voevodul Gelu mnri
moarte de viteaz, impotrivindn-se indaratnic cotropitorului
barbar, sthpfinire straing s'a asezat in mandrill Ardeal.
Stint 1000 de ani de atnnci i in tot acest timp o singura data lanturile au fost sfaramate de catre cel mai mare
dintre visatorii neamului nostrn.
Dar Viteazul Mihai a ca:zut rapus miseleste
lui s'a spulberat.

i visul

Iari veacuri de robie amara, care v'au infrant, hag,


snfletele vi le-au otelit.
Clipa visata de toti, prevestita de glasul atator profeti,

sfiutita de Angela atator martini luptatori ai idealulni, a


sosit acum.

Lanturile cad pentru totdeanna.


Armata romana paseste increzatoare In Ardealtil fratesc.
Pasese increzatdri Dorobantii si In fruntea lor umbra
marelui Mihai se Indreaptil spre paraantul visat, spre pamantul uncle miselia strainilor i-a curmat minunata viath.
La sarbatoarea birnintei, a Implinirei destinelor grabesc
13985.

www.dacoromanica.ro

I. R. Abrucleanu: Bomernia qi, rlizboial mondial.

17

2 58

manic umbra, care au crezut in acest ideal si au pierit


pentru el. Sosesc Horia, Closca i Crisan si Iancu vine

cu mndrii si Moti.
Sub privegherea kr, sufletele noastre sa' se contopeased
mbr'unul, In marea sArbritoare a Unirei celei vecinice.

Romcini !

Cu noi aducem libertatea, iar dreptatea este seris4 pe


steagurile noastre.

Din ordinul Majestgtei Sale Regelui Ferdinand I, a


celui mai viteaz si mid Intelept dintre regi, trecem hotarele
nedrepte care ne-au despArtit 10 veacuri, Stergnd .amintirea
timpurilor de durere i umi1in, vg, 1ntindem mann, de frate
spre a intgri leggtura, care de acorn nu trebue s se mai
desfacti si nu se va mai desface.
Comandanful Diviviei VII:

Generalul Mopiu.

Nici clad un glas romanese nu a rostit un mai mare


adevlr istoric. Prin evocarea tirnpurilor de nespusl mlretie,
cand Gelu cu voinicii lui cIdeau in mod eroie in lupta cu
nlvIlitorii maghiari, cari nd rapeau Ardealul, se demonstrau
lumei intregi drepturile Romlnilor asupra acestor plaiuri,
peste cari eram stapani odinioarl.

Se arlta el sangele romnese a curs in valuri atunci


si ea sl ne poatl cuceri, au trebuit sl treael peste cadavrele noastre. i dael, o fatalitate a timpurilor a facut ea
poporul romanese din Ardeal s sufere jugul urmasilor lui
Attila, mai bine de o mie de ani, acuma urmasii eroilor
odinioarl, tot prin sange, vis sl cucereaseti ceeace
atunci am pier-dut.

de

S'au inlltat din mormant Gelu en voinicii lui, elnd


glasul de goarnl, vestitor de biruinte al urmasilor marelui
Voevod Mihai, a fleut s rlsune codrii muntilor i frea!Maul pldurilor ; era binecuvntarea ce ne-o trirneteau stramosii, vlzfind strlueirea vitejiei ronAnesti.
Inaintarea diviziei 7-a a fost vertiginoasl.
Generalul Mosoiu, stiind el in ziva de 1 Decembrie

1918 la Alba-Iulia urma sl se tie mlreata adunare, unde


www.dacoromanica.ro

259

sute de mii de Romarli trebuiau s proclanle unirea lor


Cu patria inarn i pentru a asigura linistea celei mai maxi
sOrMtori a Ardealului de furia ungureasc5, si a armatei
germane, fiirl sO tinA seamA, de vre-un pericol, a dat ordin
sl se ocupe Targul Mufesului i de-acolo cu eea nai
mare repeziciune a Impins trupele sale pang, la Uioara, in
fata Cucerdei, punand stOpanire pe podul de peste Mures.
S'au oeupat i Bistrita i NOsudul, In15turamd prin accilsta
orice invazie a Ungurilor dinspre Nord.
In timpul acesta Alba-lulia sau Balgradul, cetatea
biruintei rnarelui Voevod Mihai, se imbrAca In cele mai

ingrete haine de srbOtoare, pregOtindu-se s5 primeasca In


sanul ei toata suflarea romaneasca,, pe urmasii lui Horia,
Closca
.

i Crisan, cari prin sute de mii de glasuri trebuiau

s vesteasca lnmei intregi cea .mai mare sarbatoare a neamului nostru : unirea velnica a tuturor Roindnilor".
Ziva de 18 Novembrie (1 Decembrie) 1918 va rOmanea

eea mai sfantO zi a roinanismului. In aceastg, zi la Alba


Iulia, sute de mii de Romani,-din intreg Ardealul, in frunte
cu conducAtorii lor, Intiun singur glas, an rostit : unirea
vefnicd eu patria mumd"-.
Mretia evenimentelor si cum a decurs marea sarbItoare
ne-o descrie in mod deslvarsit talentatul scriitor. Z. Sandu,
in volumul sOu intitulat Iliareata adunare dela Alba Julia" .
In timp ce delegatii .Romanilor transilvgneni se duceau
la Bucuresti s depuna la picioarele M. S. Regelui vointa
poporului roman de peste munti, generalul Mosoiu a fost
chemat de M. S. Regele i i s'a incredintat comanda su-

prema a trupelor ce intraserl in Ardeal, adica: Divizia


VII-a, care In Inaintarea sa trecuse de Targul Murgs;ulni,.
divizia I-a vanutori i divizia II-a vanAtori de sub eomanda
generalilor Leca si Dabija, cari intraser pe Ia Ghimes i
Predeal si inaintau In inima Transilvaniei.
Generalul Mosoiu ii stabileste cartierul comandamentului trupelor din Transilvania la Sibilt.
Intrarea in Sibiu a generalului Mosoiu cu Statul sOu
Major in ziva de 24 Decembrie st. n. 1918 s'a transformat
Intr'o entuziast5, slrbutoare a unui erou. national.
IatO ce scria presa din timpul acela despre frumoasele
evenimente si cum prosluvea pe inimosul general.
www.dacoromanica.ro

260

Dau cuviintul presei, pentru a vedea tot ee s'a intamplat


in timpul acela, fiindc6 numai astfel vom putea s ne faeem
o palidg idea despre mgretia clipelor trAite de acei ce au

avut fericirea sl ia parte la ele.


Ziarul Telegraful Ronuin,, organul Mitropoliei ortodoxe

lin Sibiu, scria urmItoarele prin pana lui Z. Sandu, sub


titlul Genera lul Mopiu" :
Inconjurat de Statul sau Major, fiul Ardealului,
generalul Mosoiu, generalisimul trupelor din Transilvania,
in clocotul de aelamari sincere ale miilor de Romani, sfintit
de svonul bland sarbatoresc al elopotelor, a intrat in ziva
de 24 Decembrie st. n. 1918 in Sibiu.
De numele sau legendar se leaga glorioasele lupte
date in jurul Sibiulni acum doi ani. Atunci colonelul Mosoiu,
comandantul unei brigazi de infanterie, a trecut ca fulgerul
muntii, inscriind luminoase pagini de glorie romaneasca si
bagand groaza in dusmanul, care se topea in fata viteazului comandant.
Muntii Negoittlni, ea si satele Vestemul,.Saiu, Rasinari
pi Poplaea aunt martorii vitejiilor i glorioaselor fapte de
arme ale ostasilor lui. La Orlat, InsusiFalkenhayn, faimosul

general german, a ramas uimit de vitejia ostasilor romni


eondusi de marele lor eron Mosoiu si a dat cunoscutul ordin
de zi din Septembrie 10/1916, laucland fara rezerva eroismul bor.

Fiul Ardealului, Mosoiu. e zidul de care totdeauna


furioasa a diviziilor nemtesti. Iar
cand laptele ajunsera sa se dea pe crestetul muntilor, tot
s'a prabusit navala

Mosoiu a fost acela, care, cu brat de otel, a stavilit puhoiul


ostirilor Kaiserulni. Muntele Robul, muntii Coti, Omul de
piatra, Carbunarul, Perisani, Poiana Spinnlui, Spinul, uncle

a cazut in lupta printul Henric de Bavaria si unde cu


cateva mil de ostasi Mosoiu a tinut timp de doug luui de
zile piept numeroaselor divizii nemtesti, raman pentru veci
locuri de biruinta. Aici s'au pricinuit cele mai groaznice
pierderi pentru dusmani.
Cine a vazut pe colonelul Mosoin in vartejul luptelor,
nu va putea uita niciodata. pe Arhanghelul, cum ii numeau
ostasii, care, infruntand moartea, lupta cot la cot cu soldatii
In transee, desi era comandant de divizie.
www.dacoromanica.ro

261

Neamulni no itru romanesc .de pe aceste plaiuTi i-a


fost harazit deosebit noroc ea din Ardeal, din tinutul Brannlui, s6 se ridice marele erou. i bunul Dumnezen a sadit

in pieptul acestui viteaz toate simtimintele, tot sufletul


neamnlui romanese.

Prim bratul lui de fer, loveau Romanii_ardeleni, dand


lovitnri de cumplita manie, pornita, din adancul sufletului
lor, ars de nelegiuirile, fara-de-legile dusmanului de veacuri.

Mai pe urma in vara anului 1917, cand trufasul


general Mackensen a pornit s cake In picioare armata .yomana, s'a izbit in muntii Vrancei de acelas erou i Rachitasul i frumoasa vale a Susitei a fost mormantul hordelor

teutone, rapuse de viteaza divizie a generalului Mooiu


Majestatea Sa Regele Ferdinand, Regele tutu,ror Romanilor,

eel mai viteaz dintre regi, a cunoscut aptitudinile acestui


flu al Ardealului i i-a incredintat comanda tuturor trapelor,
cari yin s ne mantue, sa desrobeasea toate olaturile locuite
de Ronahni. Nici un petic de pamant romanesc nu va fi
scapat din vedere. Acesta este dorul sfant, porunca firei
romanesti si a marelni ei sta 'Janitor.
Ce marturie mai graitoare, c. Regale nostru ne iubeste,
ci ne cunoaste dorurile deeat aceasta, dandu-ne comandant
suprem pe acela, care este mandria A.rdealulni i prin faptele

sale eroice a stint sa inalte la, atata glorie numele de


roman ardelean.

Te fericim, vlastar al nostril, care prin faptele tale


te-ai facut mandria noastra. Chezasia dragostei noastre ne-

fatarite si a admiratiei adanci o dan mile de glasuri ale


Romanilor veniti de pretutindenea, iar numele tau pecetluit
in nesfarsitele urale este prinosul inimilor noastre pline de
reennostinta.

Fie prea marit numele tau, dintre noi te-ai ridicat,


esti si vei fi vesnic al nostru".

Infrigurarea fiorilor de fericire cereasc6, st6panea atunci


Sibiul Romnilor. Sufletul tuturor ardea intr' park neobi-

nuitl cu luciri dumnezeeti. Chemarea inimei, a inimei romeneti desrobit5, din obezile tirane, a strams intreg cuprinsul
www.dacoromanica.ro

262

orafului ca s inUmpine pe marele i izblvitorul fiiu al


Ardealului, pe generalul Mooiu, trimis de marele Rege
Ferdinand al tuturor Rofnnilor sI ia In venicg, st4nire
mostenirea strgbuna.
Se faceau pregAriri pentru o primire de mantuitor
aceluia, care a fdcut cu vitejii si osta.0, in campia Sibiului,
Golgota jertfelor de sange.

Intrarea generalului Moviu In Sibiu a avut loc Marti,


24 Decembrie 1918, la orele 12 jum. din zi.
Trupele romaneti afttoare In Sibiu, conduse de maiorul

V. Dimitriu (10 vanAtori), clpitanul M. Crucian (4 art.)


si locot. Iliescu (cm-. 24), ies In tinuta de parad i se
posteaza In fata grei. Plutonul de onoare al Legiunei
romAne, cu fanfara, intrl in garl, unde ateptau.efulaprarei
i sigurantei publice, Dr. St. C. Pop, cu Intreg statul
inajontki intreg corpul ofiteresc dela Legiune.

La 12,30 trenul, impodobit cu flamura romaneaseg,


intrg in gar& La up vagonului apare figura impunItcare
a generalului Mooiu. Lumea II Intmpin en un potop de
aclamri. Fanfara legiunei romane intoneaz Imnul Regal,
pe care poporul II ascult6 en capetele descoperite.
Ofiterul de leglturl, s5,11luit mai de demult In Sibiu,
face prezentarea militartt, In urrna creia generalul Moviu
e primit de seful apsirarei i sigurantdi publice, Dr. St. 0

Pop, cu o vorbire in care a zis umultoarele:


Domnule General !
In numele neamului romnesc, In numele tuturor Romnilor din Ardeal, Banat si Tara tngureascra, extaziati
de Insufletire curat6 si de fericire neeunoscutg phda acum,

vh zie din adncul inimei: Bine ati venit !"


V'am asteptat asa de mult. V'am asteptat de veacuri
trudnice, dar lumea rea Ii multimea vrgsmasilor fr inimit
V'an impiedicat cu iinelte viclene i mestesugiri diavolesti
intrarea de izbAndg.

Acura doi ani, marele nostru Rege i inteleptii lui


sfetnici, an hotiirtit sr). Inscrie cu stinge drepturile noastre
de veacuri asupra pgmntulni strAmCsesc.
Si ati venit ! A. trebuit ins6 s faceti i voi Golgota,
jertfelor de sttnge a neamurilOr. Muntii i colinele, cmpiile
www.dacoromanica.ro

263
al vgile Ardealului au cerut 86 fie impodobite cu florile
sangelui, rfiurile i isvoarele i Oltul nostru btitrtm s5-si

imbujoreze undele en sngele romnese Da, toate an cerut


multe jertfe dureroase.
Si iaiasi oarba brutalitate a trebuit s6 zgrarniceaseg
amfintul vitejiei romnesti, pornirea atat de insufletitg, de
milreat6 pentru infptuirea idealului, a visului nostru de
aur. Dar n'am desnAdgjduit.
Constiinta adevgrului ea. brutalitatea n'arb nici un drept

de existentri a fost purarea vie in sufletele noastre.


Stiam, luminati de credintA, cg. va sosi ceasul mare si
sfnt al unirei noastre a tuturora.
Si prgbusirea brutalitgei si a mincianii a urmat aducand
r5sp1ata ehinurilor i a jertfelor noastre de veacuri.
Turda viclean6 zace la picioarele marelui Rege Ferdinand i deasupra Clujului, blestem at, falffte mandrul tricolor romnesc.

Veniti in numele marelui Rege pentru a degvfirsi


opera noastr de biruint4 dela Alba Arhanghelului MihFiti bine veniti 1
.Trgiascii marele nostru Rege, al tuturor Romnilor
Trgiascg Majestatea Sa Regina Maria, superioarg, tuturor
Crgieselor din lume, care prin dragostea sa i devotamentul

sgu fat5 de Neam i Taxi); a devenit ingerul neamului romfinesc 1

Trgiascii armata glorioasg! Trniasert Romemia Mare I

Dup`i potopul de aplause

c1amthi, generalul Mosoiu,

eu fata seitIdatil in undele ferieirei negraite si eu fiori de


emotiune in glas, rIspunde cam astfel :

sfnt

11Romeini !

Infiorat de sfinte ernotiuni pAsesc in Sibiu, in centrul


acesta romfinesc, unde s'a lucrat atfit de mult i atat de
insufletit pentru infgptuirea idealulni srant si mare al

unirei tuturor Romnilor.


Vitt stAphnit de nestrAmutata voint6 de a devarsi
invesnici InfAptuirea mAreatA a visului de veacuri.
Viu hotgrat s desrobesc, s6 ism in st6pfinire eel mai
www.dacoromanica.ro

264
mic sat locuit de suflet romanesc. Nu ne yam da n laturi
de la nici un sacrificiu, pe care il va cere Romania Mare,
una i nedespartit. Este pentru mine indoit de placut ei
mi-e inima plina de o negraita fericire, ca mi-a harazit
Domnul sa viu en aci, unde am luptat acum 2 ani pentru
idealul 'Malt ce ne robeste sufletele.
A.0 fost]raulte i dureroase jertfe, dar n'am deseurajat,
caei am luptat pentru idei sublime, ceeace ce ne-a asigurat
recunostinta i admiratia lumei Intregi.
Astazi calauziti de aceleasi porn-id, de aceleasi idealuri,.
venim intovarasiti de admiratia aceasta castigata cu jertfe
do sange. Venim In numele drepturilor omenesti, a drepturilor
de veacuri, In numele civilizatiunei, care porunceste ca fratii
de un sange sa fie uniti sub o singura stapanire nationala.

Viu de la Bucuresti i v aduc salutul marelui


nostruRege Ferdinand, al Regelui tuturor Romanilor, cu
promisiunea ca toate dorintele voastre se vor implini.
Traiasca Mare le nostru Rage Ferdinand I !
Traiasca Majestatea Sa Regina Maria!
Triasca Romania Mare !"

Vorbele din urml an fost acoperite de un adevarat


potop de aplause si aclamari Ia adresa casei domnitoare.
Fanfara legiunei canta : Desteapta-te Romane", in sunetele careia se face esirea In piata din fata grei, unde
generalul Morin trece in revist6 trupele romanesti, care 11
asteptau pline de 1nsufletire i Inteo tinuta ireprosabil.
Strada garei e pldure de oameni, cari toti 11 aclamau cu
frenezie pe generalul.
La poarta de triumf, 11 astepta consiliul national judetian in frunte cu neobositul i inteleptul prezident Andrei Barsan,
primaria si consiliul ssesc.
Aci vorbeste emotionat pana la lacrami d. Andrei
Barsan, care Ineearea simtiminte divine, intalnind in viteazul

general al biruintei noastre pe fostul su elev.

De alci, arand de o parte pe iubitul sgu profesor


Barsan, iar pe de altit parte pe ministrul de rlzboiu Dr. S. C
Pop, hi face intrarea ln oras. In frunte merg cIraii
chipesi ai Maierului Sibiului. Stradele gem de lume doinicA
www.dacoromanica.ro

265

de a vedea, pe generalul Morin, pe care-1 cunostea de acum


doi ani Intreaga rnarginime.
Dupa, primirea glorioasa facuta armatei romane prin
sarbatorirea comsndantului ei, comandamentul trupelor din

Transilvania se stabilete la Sibiu, unde era i sediul guvernului provizoriu ardelean (consiliul dirigent), pe care-1
prezida d. Iuliu Mania, ales de adunarea dela Alba-lulia.
Diviziile romane&ti Inainteaza pang la prima linie de
demarcatie.

Situatia In Ardeal devenea din ce In ee mai trilbure.


Abia eqita, din revolutie, la inceput se forrnasera, aa, zisele
Garzi nationale" ale fiecarei nationalitati: gArZi nationale
romaneti, ungurelti i saleti.
Garzile nationale erau formate din foqti soldati ai
armatei austro-ungare i comandate de ofiiteri. Soidatii toti

erau mercenari (plktiti cu 30 coroane pe zi); misiunea lor


era ea pazeasca ordinea In interior. Prin compozitia lor
fatal ereau lipsite cu totul de disciplina. Daca la Inceput
au fost necesare, acum trebuiau sa fie desfiintate ,qi soldatii
desarmati, altfel tindeau s ajunga eel mai teribil element
tie desordine.
Garzile unguresti au fost desfiintate din primele zile
ale intrarei armatei romane Mai ramasera garzile romnelti
i cele *esti, care Incepusera sa, terorizeze, prin pretentiile
lor, guvernul provizoriu.
Aceasta era situatia in Ardeal la sosirea generalului
Morin. Entuziasm mare, Insa foarte multa, desordine. Trebuia
initiata o munca titanica, care a i inceput din primele zile.
Mai Intai trebuiau, .ctim am spus, desfiintate garzile
nationale tomanelti&d- saseElti, operatid care cerea un deosebit
tact, fiindca toti protestau, nedandu-i seama ee consecinte

grave putea avea cea mai mica ezitare in a lua o masura


energica in ac3asta privinta.
Odata, desfintate .garzile nationale, trebuiau inlocuite
-eu alte elemente pentru paza interioara, deoarece armata
romana avea s stea pe -front In fata Ungurilor, cari se
ooncentrasera i deveneau din ce In ce mai agresivi.
Consiliul dirigent, cu sprijinul generalului Morin,
Incepe reorganizarea jandarmeriei qi a politiei ln Ardeal.
Inteun euvnt totul trebuia organizat ca din haosul,
www.dacoromanica.ro

266

pe eare-1 adusese revolutia, sa se puna oEdine si discipling


in toate directiile.
Numai acela care a avnt raspunderea directa si care

luat parte la aceasta opera de organizare, poate sa-si


dea seama de greutatile intarnpinate. Opera de organizare
a inceput si Incetul cu Incetul totul s'a cristalizat.
Pe Maga concursul ce trebuia sa-1 dea guvernului
provizoriu pentru chestiunile interne, generalul Mosoiu trebuia
st depunit cele mai mari sfortari pentru echiparea soldatilor,

cari erau Imbracati foarte prost, i pentru organizarea regimentelor de artilerie ale diviziilor sale, lipsite de cai.
Regimente intregi de artilerie au fost aduse eu trenurile si au fost complectate si inhamate. Numarul armatei
era insuficient fa cu marimea frontului, iar misiunea ce

avea era prea grea pentru fortele sale.


Cine a fost in jurul generalului Mosoiu, Ii poate da
seama'de munca deosebita depusa, de el ca organizator.
Vesnic pe front, inspectand i vorbind trupei, tinand
astfel entuziasmul necesar, efectul sfortarilor sale vom vedea
ce ne-a adus. mai tarziu.
Cred ca. nu e soldat din cele 6 divizii, pe care le avea

in ultimul timp, care sa. nu fi vazut pe generalul Mosoiu


in mijlocul lor, vorbindu-le i interesandu-se de traiul lor.
Armata aceasta, astfel pregtit i intretinuta de generalul Mosoiu, a sdrobit divizile unguresti, asvarlindu-le
peste Tisa, (NA cum vpiu arata mai jos.
Timpul de 6 luni, cat generalul Mosoiu a stat la Sibiu,
va ramane legat de cele inai frumoase manifestatiuni de
entuziasm si fraternitate. Pentru price roman, numele generalului Moseiu ajunsese un simbol de dreptate, cinste,
energie si capacitate.

Cea mai aspra msura ce s'ar fi luat, era destul


numele, generalului Mosoiu, pentru-ca popuNtia in loe sA
protesteze, s aclame. i ea O. dau o proba de cata popularitate se bucura generalul Mosoiu in Ardeal, e destul sa'
povestese urmatorul caz :
Din cauza unei agresiuni a armatei ungare la Zalau,
care s'a transformat inteo sangeroasa lupta, din care Ungurii
au esit Invini, Atitanta a insareinat pe colonelul din armata
www.dacoromanica.ro

267

franeez5, Trousson s
o anchetA.

meargl la fata locului

i s

fac

Trenul cuartier, in care se g6sea generalul Mosoiu,


colonelul Trousson i cativa ofiteri din stat-majorul generalului, a plecat diu SihiJn cel mai perfect incognito.

Cum s'a aflat et generalul Mopiu e in acest tren, nu stilt


La toate gArile mii de oameni cu steaguri, Imbr5cati In
haine do s6rbiitoare, in frunte cu preotii i inteligenta
sate/or, inconjurau trenul strigand: Teliasca generalul Mosuite ! Generalul era obligat sA, se dea jos sl le vorbeas*
apoi 11 luau pe sus ai-I purtau in triumf. Entuziasmul
sarlaltorirei popularului general era de nedescris. Toti plangeau de bucurie. Colonelul Trousson, adanc impresionat, a
spus ca nu si-a inchipuit niciodath, un om asa de divinizat
de popor. La Gherla -In gal% astepta I. P. S. S. Episcopul Hossu in fruntea a mu de tlrani, can litsau totul
si alergau In calea generalului.

CllAtoria a tinut o zi intreag6, trenul fiind nevoit la


fiecare garl s se opreascl.
Acesta era numele magic care electriza multimea. Cand
sa, viziteze Ardealul,
primirea i sarbAtoarea regeasc6 ce i s'a facut de c'Atre zecile

generalul f.ancez Berthelot a venit

de mii de Romani din intreg Ardealul, au f6out pe marele


general francez s plangl de bucurie. La un singur euvant
al generalului Mosoiu, toatI suflarea romaneasca' a alergat.
A fost indoita' grbatoare in acele zile de nespusa, frumusete in Sibiu. Era salutul ce-1 aducea poporul ardelenese
marelui general francez pentru profunda simpatie ce o
arlta neamului nostru.
*

Stabilindu-se linia de demarcatie la Ciucea, de comun


acord cu Ungurii i Antanta, frontul roman se fixeaa, pe
aceastI linie. Ungurii nu numai cg, n'au respectat conditiunile aeestei Invoeli, ci prin atacuri banditesti, zi i noapte,

&eau s

ne provoace (cazul

dela

Mau,

unde un

batalion unguresc, prin surprindere, atacrt mica garnizioang


a orasului).
Intreaga Transilvanie era plinA de spioni si agitatori

trimisi de guvernul Karolyi, cad vArsau milioane pentru


www.dacoromanica.ro

268

a agita spiritele si a provoca revolutia generalii, ea apoi,


profitand de situatia tulbure, s dea lovitura mortall
Romaniei.

Divizia de Secui, de sub cornanda colonelului boem

Kratochwil; era Amburele arrnatei ungare dela granitele Romaniei.

Ungurii, dupa conventia de la Belgrad, aveau voe


VIII sub arme 6 divizii do infanterie si doua de cavalerie.
Organizarea acestei armate se incepuse CU mare insufletire
si sovinistii unguri ii puseserl toate sperantele in ea.
Teroarea armatelor rosii (bolsevice) ajunsese la culme.
Sate le romanesti si fruntasii rornni erau zilnic jefuiti. Cu
toate

protestgrile

oastre, reprezentantii Antantei

dela,

Budapesta, sub influenta excesiv de prevenitoare din partea


gratioaselor 'contese i baronese, cam inchideau urechile.
Cornandamentul nostru a viizut atunci eg, singura sperantl
este A ne rafuim singuri pe calea armelor cu Ungurii.
Motivul n'a intarziat, fiindel Ungurii, incurajati de indul-

genta cu care ne purtam fatl de ei, au inceput s6, fie din


ce in ce mai obraznici si incursiunile banditesti nu mai conteneau.

Reamintesc aci un trist episod :


Citnd a murit regretatul George Pop de Basesti (Badea
Gheorghe), fost presedinte al comitetului partidului national,
in ziva inmormant4rei. Ungurii alland aceastl veste si cum
linia frontului trecea la cateva sute de metri de sat, au
glsit de cuviintl s tragg, en mitraliere in convoiul mortuar.

SArmanul Badea Gheorghe, toaa viata lui a luptat


eu cel mai inversunat dusman al neamului nostru i nici
la inmormantare nu a avut liniste ! A trebuit A meargti,
la locasul de veci, In uer6turile gloantelor mitralierelor
unguresti.

Am arltat mai sus munca depuA- de comandamentul


generalului Mosoiu pentru pregAtirea arrnatei noastre, en
care trebuia sr Incheigm socotelile cu Ungurii. Aceastl armatA, se cornpunea din urm6toare1e sease divizii:
Divizia I-a vfingtori comandath de g-ral Leal
II-a
Dabija
,
,1
7-a infanterie
Neeulcea
7'
n
7/

71

si mai In uring, de generalul Dumitreseu C-tin.


www.dacoromanica.ro

269

Divizia 6-a -infanterie comandata de g-ral Ho Than


1,

2-a eavalerie
18-a infanterie
16-a

71

7,

77

71

7,

71

11

71

Constantinidi
Pap
Hanzu

Totul era gata. Generalul Mosoiu Intocmise planul de


operatii In toate amanuntele.
Insusi A. S. R. principele Ga,rol inspectase, insotit de
generalul Mosoiu, Intreg frontal. Se astepta acuma numai
un singur cuvant ea tot mecanismul s porneasea. Cu 3
zile Inainte de inceperea actiunei, marele cartier general
numaste Insa un nou comandant la Sibiu, pe generalul Mardarescu, iar generalului Mosoiu, care eunostea totul, care acuse
planul de operatii, aprobat de marele eartier general, i-se

da o mina InsArcinare pe front, ca comandant al .grupului


de Nord, care de fapt cuprindea intreaga armata de Transilvania, afara de divizie II-a vanatori, careia adaugandu-i-se

Inca o brigada, a format al doilea grup, grupul de Sud,


sub comanda generalului Dabija. Faptul acesta a parut
foarte curios pentru toata lumea i a produs o vie nemultumire.
Afirrnatiunea marelui eartier general

eg,

generalul

Mosoiu e prea tngr 1 c s'ar supara ceilalti generali mai


batrani, .daca, i s'ar Msa aceastl inaltit comanda, nu parea
s. dea o expiicatie, care sa' satisfaca opinia publica legitim
afectata de aceasta nedreptate, fiindca de fapt fac-totum"
era tot generalut Mosoiu i aceasta pentru urmatoarele
con sideren te :

1. Timp de 6 luni Incontinuu generalul Mosoiu a


depus o munca titanica pentru pregatirea trupelor. El era
de fapt organizatorul acestei armate, ,pe care o cunostea

cu dearnanuntul i deci stia ce putea cere dela fieeare


unitate, eunoscandu-i forta combativa.
2. Gruparea fortelor in vederea ofensivei (fiindca
aceast.l. operatie cere timp Indelungat) tot generalul Mosoiu
o pregatise In mod desavarsit.
3. Tot generalul Mosoiu, ca un adanc cunoscator al
situatiei i eu capacitatea-i recunoscuta, a Intocrnit Intreg
planul de actinne In cele mai mici amanunte (pe care marele cartier general 1-a aprobat Intocmai).
4. Prin noua Insarcinare *cm i-se da generalului Mowww.dacoromanica.ro

270

soiu, tot el era factorul. principal, deoarece avCa sub comandk, cum am spus, 4 divizii, aproape intreaga armata
de Transilvania si cari aveau rolul principal, dupa cum
vom vedea ea s'a
intAmplat.
Peatru aceste motive, legitima indignare a tuturor si
in special a Ardelenilor, cari iabeau pe generalul Mosoiu,
i

era justificat, fiindea departe de a discuta eapacitatea

militara reculloVuta a noului comandant, dar urruktoarele


fapte sunt firesti :
1. D-sa, venit en 4 zile inainte de inceperea ofensivei,
nu avea alt rol decat sa scoale pe generalul Mosoiu (pe
care-I trimetea pe front in fruntea armatei) de pe scaunul
din biroul comandamentului, pentru-ca d-sa, nou venit, s
aiba simplul rol de a apasa pe butonul, care trebuia sk
punk in miseare intreg mecanismul aranjat de generalul
Morin.
2. Ca acelasi plan de operatii al generalului Mosoiu
'si-l'a insusit i d-sa, ca Hind aprobat de marele cartier general, plan in care nu s'a mai fAcut nici o scbimbare initialk in gruparea fortelor si misiunea unitatilor.

Dar vinovat nu era gen ralul M5rdArescu,

ci

alti

factori.

D-sa a slujit ca prim figurant, la schimbarea de decor,


pe care marele eartier general- o facea In vederea fturnoasei
actiuni care incepea.
Aceste pacate vechi ale administratiei noastre militare
s'au mai repetat in timpul razboiului i ele au dat roade foarte
triste. D3 data aceasta insa norocul ne-a favorizat. Generalul Mosoiu, departe de a se supara de aceastk nedreptate,
care tindea sk-i rilpeasca roadele muncei lui, ostas incercat

Iii lupte, a plecat pe front, s'a plis in fruntea armatei si


a inceput sa continue s joace primul i eel rnai greu rol.
Cum si-a indeplinit generalul Mosoiu rolul, vom vedea mai
departe.

Fapt este cd, in ziva de 16 Aprilie 1919, ora 31/2


dim., armata noastra ia ofensiva.
Lovitura de trkznet data de grupul generalthlui Mosoiu
a sdrobit rezistenta inamicului, care a luat-o la fuga. Prin

lupte indarjite, inaintarea s continuat zi cu zi, asa ca in


ziva de 19 Aprilie trupele noastre, luAnd o considerabila
www.dacoromanica.ro

271

prada de razboiu i un mare numar de prizonieri, au ajuns


linia: Tisa- Ujlak-Satmar-Careii- Ma ri- Ale cl-Beiuf .

In ziva de 20 Aprilie
ocupat Oradia-Mare. 0 mica
Intrerupere din povestirea operatiunilor, pentru a da cuvantul presei despre acest maret eveniment.
Intreaga presa din Ardeal i vechiul regat sarbatorete
pe desrobitori.

Aa ziarele Pat ria i Viitorul scriu:


Intrarea triumfalli in Oradia-Mare.

Tunurile bubuiau
asurzitor, imprstiind moartea In randurile risipite ale dur
manului ce fugea speriat din fata clorobantului. jn oras
enervare mare; diferite svonuri circulau, anume cg bandele
rosii se apropiau de oras, .c5,' forte mari inamice yin In mars
fortat, spre a se ciocni cu trupele roiname. Acestea toate
e an ea populatia sg, treacg, prin niste clipe ingrijitoare.
Autoritgtile i o parte din populatie se refugiase inspre
partea de unde se asteptau trupele romne. Mai an 3 Klm."

niste stafete venite in graba. Deodat un nor


de 'praf i un automobil ii fgcu aparitia. In el era un geannntar g.

neral. Cine sg fie? Mii de brate se ridicarsa aclamand pe

viteazul general, care infrantnd orice pericol pentru a da


si mai mare impuls arn2atei sale, se avantase inainte de a
ajunge armata In oras, spre a vesti populatiei c m'antuirea
a sosit. Un general, un general! striga multimea in extaz
de admiratie fatg, de acest erou.
Intrarea domnului general Mopin.Cine sg, 4e? Atunei
instinetiv din mii de glasuri a rgsunat strigg,tul: Trgiaseg,
generalul Mosoiu, eroul nostru nttional ! Ura! i vg.zduhul
se cutremura de mii de striggte de bucurie.
Toatg lumea plngea. Teama de bandele rosii dispg.ruse;

era de -ajuns pentru moment c se gasea eroul in mijlocul


lor ea sg. nu se mai teamg, de nimie. Nu-1 vgzuserg, 'Aug
atunci cei din Oradia-Mare, dar sufletele kr le spuneau eg
numai el trebue sg, fie, numai el, simbolul desrobirei natiei
romnesti. De patru luni, zi i noapte, 11 asteptau, de patru
luni de cand pAsise biruitor in Ardeal numele lui era pomenit ea numele unui zeu salvator, i acum iat-1 a sosit...
Ce Impungtor! Din ochii lui de vnitur isbucnese fleari de
uril contra dusmanului de veacuri. E in picioare in autowww.dacoromanica.ro

272
mobil. De-odatg o ploae de flori ii acoperirg in aclamatiile
multimei. Era poporul care isi da prin-!sul s6u de veneratie
armatei romnesti. Era Orbgtorirea triumfalg a celui mai
mare erou, in cele mai sfinte clipe ale neamultii. Automobilul nu mai poate inainta. Multimea creste si un ocean de
capete, Romani, Unguri, toate nationalitgtile orasulni aclamg
pa viteazul general.
Delegatia orarplui lnwintea armatei. Deodatg apare
o delegatie in cap cu primarul oraplui, care oferg paine si
sare invinggtorului, sa1utandu.-1 in aplausele tuturor, adman-

dn-i envinte de o ingltiitoare laudg si de divinizare. Toti


plang. Sunt lacrimi de bucurie, de bucuria cea mare, ce ti-o
da infiiptuirea unui mgret vis.
Ati fost asteptat, domnule general" ... si vorbitoral

isbucni in laergmi. Sg ne trgesti acum putem muri cu


totii, a am ,vilzut infilptuit eel mai frumos vis al vietei
I

noastre, am vgz-at pe fiul Ardealului, pe Dumnezeul nostru;


intrand triumfgtor, sfidand moartea ca sg ne salveze pe noi."

Asa a grgit pgrintele vicar Roman Ciorogariu. Uralele nu


mai contenesc. Era un delir.
Cavitntarea domnnlni general Moqoin. ,Romhni
Cetgteni Armata, constientii de indatoririle sale, a luptat
eu eel mai mare spirit de sacrificiu. spre a salva pentru
totdeauna pe fratii sgi, cari erau terorizati i mAcelgriti de
cgtre bandele bolseviste ale guvernului ungurese. Cu toate
el am ocupat acest ora i aceste tinuturi en puterea armelor,
totusi, noi, Romanii, credinciosi sentimentelor i idealurilor
noastre, v intiniem la toti man I de frate, indemnandu-vg
cu cugetul curat sit deveniti cetgteni credinciosi ai marelni
nostru Rege, salvatorul neamului nostru, acela care s'a
sacrificat pentru fericirea poporului roman, marele nostru
Rege Ferdinand I si Augusta sa sotie M. Sa Regina Maria.
Fiti incredintati cg. ocupand acest tinut, va fi stgpanit de
!

noi pe vecie. Gandul nostru al fraturor sg se inclrepteze &Are


familia nonstrg regalg i toti intr'un glas s striggm:
Trgiascg viteazul vitejilor M. Sa Regele Ferdinand I
Impgratul tuturor Romanilor Trgiascg prea ragrita noastra

impgrateasg M. Sa Regina Maria! Trgiascg A. S. Regan


viteazul Mostenitor al Tronului, Yrineipele Carol ! Triliascg

www.dacoromanica.ro

273
Dinastia Romau ! Trgiase g. marii noatrii bOrbati conducgtori I
Uralele sgudnirA pg,mantul i de-odata ea prig minune

un eor format in pripa intoneazg Imnnl Regal roman, care


este cantat de mil de" voci.
Mgretia momentului nu se poate descrie. Striggte de
ura strObat vOzduhul i eapul coloanelor trupelor romane
apare in plata oraaului, defiland in fata generalulni. Strada
se umple de un covor de flori, peste care calcg mandrii,
faimoaii dorobaati, pe cand tunurile bubue improacand moartea

in dnamanul ce foga ingrozit de atata mAretie:


I-a fost dat armatei romaneati, le-a fost dat ostaailor
tOrani ai regelui Ferdinand FA defileze intrand in Oradia-

Mare pe .un drum de aproape un klm. acoperit cu flori.


Aproape noug batalioane an intrat in Oradia-Mare. Soldatii,

defiland in fata generalului, n'au mai putut tine privirila


lor inainte din cauza valtirildr de flori, care se ,revarsan de
uretutindeni asupra capetelor lor.
Se sgrbgtorea in Oradia-Mare trgnimea !din vechiul
regat, imbrOcatg in tunica militaNg. Era sgrbgtoarea soldatulni roman. Se ridica dea9upra tuturor celor prezenti inteo
apoteoz, care fOcea sg, se coboare capul, in semn de veneratie, nu numai al vlgstarelor romaneati din aceste pgrti,
dar insii -strginii ai [in deosebi Ungurii. Ca un amgnunt
care poate oglindi in intregfme i sirnpatia populatiei i respectul pe care 1-a impus soldatul roman strginilor, amintim
e atunci cand tree soldatii pe strad, chiar izolati, locuitorii ie4 in stradli ai Ii salutg ea admiratie.
Domnii minitrii Manila i Boila pe front. Domnii
miniatrii Mania ai Boilg, tinand BA viziteze frontul, pentra
a felicita brava armatg romanO, ai pe viteazul general Moaoiu,

comandantul grupului. de Nord, in ziva de 25 Aprilie au


sosit la Dej. La masa inti,ing, oferitg de Comandament, in
cinstea distinailor oaspeti, au fost intampinati de d. general
Moaoiu, insotit de bravul stiu aef de Stat major locot.-col.
A.. Negulescu, de subseful de Stat major maiorul PAlangeanu

Nicolae, maiorul Focagmeanu Aural, locot. Popescu C. N.,


adjutantul grupului de Nord, precum i d. dr. Teodor Mihali,
preaedintele Sfatului national ai prefect al judetulni, impreung, cu o parte din aefii autoritOtilor orasului. D-nul mi15986.

--

I. R. Abrwleanur Romania .si rtTzboial mondial.

www.dacoromanica.ro

18

274
nistrn Manin, ridieand nu pahar de yin In agnritatea generalulni Mosoiu i armatei romne, a spus urmgtoarele:
Domnule General!
Am sosit pe front s vg adue bucuria cea mare, ce
am simtit-o noi, consiliul dirigent i intreg poporul, in urma
strMucitelor fapte de arme ce ati siivarsit.
Victoria Dvs. fatg de Unguri, pe Iangg inei.angtatea
ei ca victoria militarg, care va r5mane nestearsil in istoria
poporului nostru, are si altg.insemnalate moralg. Pang acum
Ungurii au sustinut cg daeg an fost Thai* in acest rgzboin,
au fost invinsi de Europa intreagg, .nu de armata romank.
care nici n'ar fi indrgznit sg se batg en ei. D-voastrg, domnule general, ati dov edit lumei intregi eg ehiar atnnci cand
armata romang lupta nuniai en o singurg mang, cealalt
rating fiind Intrebuintatg pe alt front, ea a putut sdrobi
armata ungureasc. Atunci cand va avea amandoug mainile
libere, atunci ea e capa15i15 s5 lupte en zeci de armate mai
superioare ea a poporulni unguresc.
Reeunostinta intregului popor fatg de Dv., viteazul
conduegtor al armatei glorioase, nu pot sg. v'o ar5t prin
euvinte. Dv., domnule general, veti rgmanea vesnic saris in
istorie printre cei mai mari eroi ai neamului nostru. Ridic
paharul mea de yin in sgngtatea victoriosului general si in
sgniltatea marei ostiri ronarine, mandria noastr5".

La discursul d-lui Manin a *puns generahil Mosoiu


prin urnagtoarele cuvinte:

Domnule Ministru! Vi multumesc pentru cuvintele


elogioase adresate prin mine armatei de Nord. De &and am
sosit in Ardeel si am inceput s luerez cu Consiliul dirigent,
y'airt spus sg aveti ineradere in armata romang si am prevgzut
dezastrul militar d asazi al Ungurilor.
Armata este expresia vointei poporului. V'am spus deatunci c5 armata romana e .gata i c asteaptg numai po-

runca ea s5 porneascg spre o victoria sigurg. Cu aceastg


credintg nestrgmutatg am lucrat timp de aproape 5 luni,
pentru desgvarsirea preggtirei zilei de astgzi.

Rezultatul Ii aveti in fatg.


Tn aceste zile de mandrie pentru poporul nostru, un
singur gand trebue s. ne insufleteascg. S r;.dicgm cat mai
www.dacoromanica.ro

275

sus moralul armatei noastre, care este singurul sprijin al


neamului n.ostru.

Nespus de fericit stint 3n aceste momente cand pot


s5, v5, saint si in mijloeul nostru, pe D-voastrA, expresia
Intrupath, a intregulni popor din Ardeal. S5 trAiti, domnule
Ifinistru! TrAiascA conduegtorii ?acestui popor ! Tfaiase5
llomilnia Mare!"
Discarsul donnului dr. Teodor Nihali. D. Mihali se
adreseaz5 d-lui Maniu i d-lui general Mosoiu astfel: Iubite
-prietene! D-le General! Domnilor ! Trgim timpuri mari.

De &And a sosit in mijlocul nostru viteazul intre viteji,


-generalul Mosoiu, plaiurile noastre suut in eontinug sgrbiltoare. Toat5 lumea la Sibiu, dup5,- cum mi-a deelarat 6 d.
Mania i d. Boi1, a fost consternath la plecarea marelui
general. Noi de pe plaiurile noastre ne simtim mandri st-1

avem in mijlocul nostru pe marele erou national. Mare,


fiinde5, mArete sunt faptele Dv., d-le general.

V'am urmArit activitatea Dv., timp de aproape 5


Tani, famnand in extaz de admiratie fat5 de calittile Dv.
superioare.

V'am insotit in Oradia,-Mare i ce-am simtit cand


zeci de mil de oameni v'au aelamat ea pe un zeu, nu se
poate descrie.

Au fost cele .mai frumoase momente ale vietei mele


si de acum pot ziee: Doamne, sunt fecicit c5' am vgzut
visul vietei mele indeplinit".
Adresandu-se d-lui ministru Maniu, d. Miliali zice :
Frate Maniule, fericirea ce o simt astAzi -va'z'andu-te
pe tine in mijloeul nostru, nu se poate grrd grin vorbe.
.

Am in fa.ta mea dou lumini mari ale neamului nostru:


una esti UT si alta bravul genera/ Mosoiu.
Datoria noastrA este ca pe tine, alesul acestui popor,
sit te ajutAm i ori-care bun roman este dator au da toatA
puterea de munch, spre a te ajuta sA desAvArsesti ceeace
s'a eitstigat en armele de etre bravii ostasi romani.

Datoria ta este s5 tai in came vie, pentru triumful


dreptAtei. S5 disparA chestiunile de invidie personal5. SA
mnrim en totii pentru recunoasterea meritelor i ridicarea
oammailor earl s'au sacrificat pentru acest neam. S nu
permitem la noi ea sii se ridice, pe laurii alstigati de altii,
www.dacoromanica.ro

276
acei ce nu an nici un merit. Acestea spunandu-ti-le, lucredintandu-te Inca odata de tot sprijinul nostru, ridic paharul
men de vin In Anatatea ta si a marelni general, zicandu-va:
Bine ati venit la noi".
Raspunsul Domnului Maniu.--Tubite Mihali I Domnule
General! Domnilor I Ma simt atins adane de frumoasele
envinte spuse de prietenul meu Mihali. Este nu uumai prie-

tenul men, ci este tovarasul de lupta politica dusa contra


Ungurilor. Regretatul nostru Badea Gh. Pop de Basesti,
dneandu-se dintre' noi, lui Mihali i-a revenit presidentia
Sfatulni national. El era cel mai indreptatit sa nrmeze ca
presedinte al partidului national, sfatuitorul i ajutorul lui
Badea Gheorghe.

Sacrificiile lui _Mihali pentru cauza neamului nostru,


pentru a da o pilda cum trebue sa se munceasc5, a primit
slujba onorifica de prefect al acestui tinut.
Salut in Mihali deci nu numai pe presedintele partidulni national, ci i pe !slujbasul onorific, care a stint si
acum sa se jertfease pentru neamul Ban.

Sa traesti, frate Mihali, sa-ti dea Dumnezen viata


indelungala pentrn fericirea neamului".
Dela Dej d. Maniu a plecat spre Careii Mari en d.
general Mosoiu, de uncle a vizitat tot finutul desrobit, luand
masnri de organizare administrativa.
(Din ziarul Putria din Sibiu)

Savantul profesor i bArbat de Stat Nicolae lorga,


trece In cartea neamului nostru aceastil. zi marea0 printeun

articol scris In ziarul Neamul Romeineso" sub titlul: O


zi de glorie", pe care Ii dau cititorilor in Intregime :
Patria" din Sibiu ne aduer tiri1e despre inaintarea
romaneasca, pe care o socotealti, en totul gresita nu ni le
dt, cantand anume a face sa rasbata cat mai repede si
mai complect in presa episoadele chiar ale nnei lupte en
care neamul s poate mandri.
Trupele armatei de Nord an pus pe fuel bandele cai e
atata vreme ingrozise populatia din tinuturile Crisene, despoind bisericile, pradand averile i patrunzand pang si in

casuta celni mai sarac dintre oameni ca sa vada daca nu


www.dacoromanica.ro

277
eumva este si acolo de socializat", pentru-ca pe urma hotul
pagubasul s traiasca la olalta in cea mai bunA si mai
sfanta fericire comunistil". Rupeatt panalintul fugind, cu
toate discnrsurile patriotice i nationaliste ale ofiterilor secni,
eari aparau bolsevismul Ungariei intregrale, nenorocitii
stransi sub ameniutarea mortei i dintre Romani, cari nu
p-uteau face altfel deal s stea pang, la eel dintaiu prilo
de mantuire sub un steag ridicat contra drepturilor lor, ori
atrasi prin ragaduiala nnei plati extraordinare, In bani de

hartie fara nici-o valoare,

lasau in urma tunuri, mitra-

liere, arme, cantitati enorme de munitii, pe cari le culegeau


ca o rasplata cuvenita ai nostril.
In Oradia, care suferise sliptamani, luni de zile cel
mai odios dintre regimuri, dacil se mai exclude si criminala
nebunie a Fratilor" rusi, lumea, cea romneasc i cealalta,.
stgtea Inca _nedumerita in vuetul apropiat al artileriei
noastre, care improsca pe fugari. Orasul, foarte mare, enprinde pe langa organizatille noastre biserieesti, cea unitg,
un episcop i cea neunita cu un vicariu (odata cel ueiertat
sit pe cea1alt lime, Mangra), pe langa asezamintele noastre
culturale, o populatie straina de mii de oameni, in cea mai
mare parte negustori, cari desi vorbese ungureste, nu apartin
Indoial celei mai bune rase maghiare. Isi poateinchipui cineva, ce jaf trebne sa fi fost n prvlii cu
tot evidentul patriotism" al soitariilor lui Kuhn Bela, el
.

fr

ins* de aceeasi $rovenienta, si in ce sfanta frica vor fi


trait atata vreme niste oameni atat de sensibili. Si cum in
fond, accasta breasla are nationalismul intereselor sale, armata romaneasca trebuia sg-i apere cum i-a ei aparat cu
binecuvantata, mantuire din cea mai grea ap5sare, din amenintarile cele mai cumplite.
Astfel energicul general ardelean, care si-a dus ostasii
au un avant uimitor, ehiar pentru cei eari stim ce inseamna
o inaintare romaneasca, atunci &and nu se loveste de piediea
unui dusman, avand mijloace de lupta incomparabil supe-

Hoare, a fost primit cum rare on a fost intampinat in ef


de cuceritori. Automobilul lui atat de indraznet, manat
mult Inaintea regimentelor. cari inaintau, a fost literalmente
coplesit, inabusit de flori.

Si intre florile dela Oradia-Mare i florile din zilele


www.dacoromanica.ro

278
grozave dela Nis, dela Bucuresti, cu cal i se lAudau altii,
este o oarecare deosebire si in ce priveste illima cu care au
fost date si in ceea ce priveste semnificatia lor moraln.

Acelora cari ne ingnduiau, la dusmani ea si la prieteni,


incurcati in statisticele false ale mesterilor ce. sunt Unguni,
dreptul de a pntrunde si a ne aseza acolo, nu li se poate recoinanda o literaturn mai potrivith pentru conving ere decat
deserierile despre intrarea g -neralului roman in Oradia-Mare.

Seara, aici, ca si in Shtmar, ca si la Muneaci, ca

si

in vechiul centru calviu, ind5r5tnic, exclusiv nationalist, plin


de amenintari istorice revolu(ionare, al Debretinului, pr.-6NAliile erau din 71011 deschise i lumea, scaptn din chngile de
-fier

ale unui lung vis rain, ii cauth de rosturile ei, ea si

cum strhinii de acolo n'ar fi trebuit s numere din acea clipn


-dramatien inainte zilele amintirii la o noun patrie.
Ai reeomanda iarhsi cui e deprins cu discursurile ma-estre, dar goale de fond si lipsite de sinceritate ale unei
societnti de politiciani, pe care frazele rostite la asemenea
prilej

angajeazh cat de putin, cele cateva euviate ce s'au

rostit atunci seara, inainte ca unii s5 se duch la o noun


primejdie i jertfe, iar altii spre organizarea tinuturilor eli'berate, intre reprezentantul iubit al armatei biruitoare de o
parte si de alta intre seful guvernului ardelean d. Juliu
Maniu i acela care, desi presedinte al Cornitetului National
nedisolvat i unul dintre cei mai vechi i meritosi fruntasi
ai Juptei politice romanesti in veehea Ungarie, a consimtit
pentru folosul natiei sale sg nu fie cleat un simplu prefect
de granit, in sarcina chruia intrh acum si phmantul ad'as,
si prin racunoasterea formalh a Europei, la Romania.
,,0 s. vaz5, cum so pot iubi cn adevhrat intre sine flu
a celorasi locuri, cum se poate rosti in cuvintele cele mai simple, dar i cele mai miscntoare, recunostinta pentru isprava until
una, in elipe child ea se incununa, cum se poate sabordona un om
altuia fiindch asa cer, asa impun imprejurnrile, fh,rh ca Unul sri

se creadh prin aceasta crescut peste capul celuilalt, iar acesta


sh simth o umilinth pentru faptul c vrednieia lui, rilmasn
aceiasi, nu e push In frunte, ci undeva aiurea pentru aceiasi
munc i fiindcrt e mai bine indeplinit5, pentru aceiasi ciuste.
Cu adneg mnitumire se vor fi citit si la noi aceste cu-_
vant'ari, core desigur vor r5manea.
www.dacoromanica.ro

279
Cgci nu stiu, nu-mi mai aduc aminte, ce s'a petrecut aici

in aceiasi zi de 25 Aprilie 1919, dar Istoria Romamilor s'a


Mcut in ziva aceasta aeolo".

Dupa oeuparea Oradiei-mari, trupele continua inaintarea, ocupAnd Debretinul i svarlind resturile armatei unguresti

peste Tisa.
Cea mai indArjita rezistenta' a pus'o divizia de slicui
de sub comanda colonelului Kratochwil.
Cinstea prinderei acestei divizii, cav se lupta vitejeste,
se datoreste diviziei Il-a de cavalerie. A lost o operAie celebra
ea o "divizie de cavalerie sl nfrauga, i sa prinda o divizie
de infanterie. Cavaleria romana se poate rnndri cu acest
succes fAra' seaman.
G-eneralul Davidoglu, colonelul G. Moruzi

i colonelul

Resel erau bravii comandanti ai cavaleriei, care a eastigat


aeeasta victorie stralucita.
Colonel Kartochwil se pred cc intreaga divizie si vine
de Ili depune armele In fata generalului Mosoiu.
Ajunsi la Tisa, Romanii puteau merge pana la Budapesta. Dar si de data aceasta am fost impiedicati de Antanta, care s'a hisat impresionata de tnguirile nobilimei
unguresti.

Asa s'a sfArsit prima lupta cu Ungurii, dovedind lumei

intregi ca atunci cnd e vorba de lupta dreapt a. intre poporul rornftn


cel unguresc, noi suntern aceia eari vom
E,ti

invinge vesnic.

D. T. Miron caracterizeaza astfel pe acel ce ne &Anse


una din cele mai stralucite vietorii :
Nu stim phng unde va inainta ostirea noastei, pamil
unde se vor duce frumosii rosiori, agerii vn6tori si darjii
dorobanti. $tim &a au trecut de granitele, pe eari viata noastr nationaM si-le cerea, ca sa se poat5 desvolta i manifesta
In toata puterea i strVueirea ei.
Se poate ea in generozitatea lor, acesti dragi copii ai
Rom'aniei ins'angerate de efi s redea, prin vitejia lor, linistea
si libertatea dusmanului, aeolo pe p6mntu1 lui national, la
a eArui cucerire nit nrauim. Am Angerat pentru salvarea
culturei europene de eotropirea teutonA, ne-am expus pentru

www.dacoromanica.ro

280
stavilirea bestialitgei boleevisraului museAlesc, azi pnnem
in cump5n5 vrednicia noastr5 pentru p5strarea ordinei in
central Eurepei..
Care este contributia noastrg, a Ardelenilor, in aceastrt
cructiad nong, en indoit scop, se va vedea ',mai tarziu. Cu
ce oehi vom privi aprecierea valoarei ei, nu etim.

Stim ins c5, acolo in fruntea celor ce due cu ei


flaogra atrttoare de 1umin5 a liberatei ei a ordinei este
unnl dintre copiii Ardealulni, logat in aur si in visuri.
Este generalul Traian Mosoiu.
Se pare c5, pronia cerease5 a voit 85 ne dea i aceast
mfindrie de a vedea cerbicia duemann1ui infranth de lovitura
indreptat 5. asupra hti de unn.1 dintre aceia cari an crescut
sub povara jugulni apsiltor, de tin Ardelean, care 'ei-a in-

chinat intreaga via-0 gandulni de desrobire a pgmantului


si a sufletulni neamulni romanesc dintre Tisa i Carpati.
,Personalitatea generalnlui Moeoiu nu este o aparitie
neaeteptat5, datorit imprejurgrilor, prin cari armata romang
a trecut In cei trei ani din urm5,1

El este rezultatul uneilintregi vieti de nanna, de


studii serioase, de IndrurnAri, dupg cele mai str51ucite modele

de vitejie ei de energie pe cari le-a dat poporul romanese.


Putini etiu poate cg vijeliosnl comandant al armatei
care Thainteazn spre Tisa are in sufletul s5u imaginea
baronului Ursu de Margina, a c5rui monografle a scris-o,
a cgrui pilda 1-a insufletit din anii primi ai tinereteil
Cu sufletul modelat de exemple din trecuta vitejie
romaneasc5, a trecut In Bulgaria iu 1913, cu acelae sufletplin de avant ei de credint5 in vrednicia bratului romanese
a pornit la 1upt5 pelitru indeplinirea idealului nostru. Ridieat
prin reunc5, i dovezi de virtnti ostNeeeti la rangul ce-1 are,

au fost zile and eu o singurit divizie pe Valea _Oltului a


inscris cele mai frnmoase pagini aIe vitejiei ronianeeti.
In fata lni, lovit de armatele dorobantilor liti, a ertzut
fulgerat printul Henric de Bavaria, de piepturile cistaeilor
lni s'a sfgramat puhoinl n'AvAlitor al Bavarezilor. _La Sadu,
in grozava incNerare de descercuire, a pornit en un uimitor
dispret de moarte la asalt, alAtari de ostaeii lui, panri ce
calul Ii c5zu steapuns de 7 gloante de mitralierk

,In cumplitele lupte din Moldova glorioask in fatal


www.dacoromanica.ro

281
unitatilor conduse de generalul Mosoin, jertfele dusmanilor
pentru a putea inainta au fos zadarnice, iar loviturile primite pe Valea Susitei, la Lepsa, Cocosila i Rachitasul nu
le vor nita nici-odata.

ImprejurArile prin cari ana/.trecut de la incheerea


armistitiului 'Ana, la trecerea din nou a Carpatilor nu i-au
qabit o singura e1ip credinta in isbanda noastra.
acum iata-1 mergand sA infAptuiasca mai mult de
cat astepta eel mai indraznet vis al nostru; in fata ostasilor
condusi de el, lanturile robiei cad sfaramate, umbrele intunerecului se ridica si tot mai strAlucitoare se aprinde steaua
acestui neam, care de zece veacuri Ii asteapta ivirea zorilor
unei adevarate vieti.
Nu snnt lovitnri dictate de imprejurari, cari se dau
dusmanului.

Si aici stam in fata executarei unui plan lucrat cu


starninta, bazat pe studiul serios al tuturor eventualitAtilor.
Rezultatul Ii avem azi inaintea ochilor.
nu putem prearnari jertfa sfanta a eroilor cazuti,
sA ne ascundem lacrima de mandrie poate prea egoista,
poate izvorata din patriotismul local, dar exp1icabil, en
cel ce duce pe ostasii romani la izbanda si la glorie este al
nostru.

Si el trece de aziineolo in constiinta poporului desrobit.


,,Numelelni va fi pomenit in legendele acestui popor,.
algturi de ale altor eroi nationali i atunci cand fiinta lui
pamanteascri va trace de la noi".

Sdrobind pe Unguri i ajuns la Tisa, armata romaneascl avea drumul deschis spre Budapesta i nirneni nu ar
fi putut-o Impiedica s intre triumatoare in Cetatea asupritorilor de odinioarA ai Romanilor. Visul nearnului roma-nese, pentru care In timpul atator veacuri s'au jert4t, mii
de martini, se Implinise.
Dar i de data aceasta, Antarita este lnselatl de Unguni
si ni-se ordonA oprirea InaintArei armatei noastre. Ba ceva
mai mult, Influenat/ de prapaganda pe care o fAceau grofii

baronii unguri. Antanta ne ordona s ne retragem


si dela Tisa pe o linie care treeea mai jos de DebreOn.
Bine Inteles, c, guvernul roman, facl cu aceast6 noug Ile,
si

www.dacoromanica.ro

282

justificata cerere, nu a cedat, aa ca armata roman/ a Aims


stabilita pe Tisa. Aliatii nottri menajau pe bolevicii unguri I Dar asupra greelilor comise de aliati fata de aceqtia
qi de Bela Kuhn, e nevoe s insistam mai mult.
Bolsevicii au pus mama pe putere la Budapesta in

luna Martie 1919. Dupa 4 luni de zile, dietatorul Bela


Kuhn era la a doua ofensiva ofensiva contra Ceho-Slovaeilor In lunie,

dup/ care a urmat ofensiva contra

noastra in Iulie.

De ce s'a lasat s crease/ o primejdie, care era aqa


uqor, de prevzut?

In timpul primelor saptamani ale existentei sale, guUngariei Sovietiste avea puterea doar s jefuiasca
Budapesta i Imprejurimile ei. Generalul Smuts, inArcinat
cu o ancheta la fata locului, constata dela prima ochire ca
nici chiar armata maghiar nu se supunea lui Bela Kuhn. Se
facea haz de acest carnaval unguresc. Se sirntea ea eel mai
mic efort i-ar fi pus capt. Cu toate acestea, era lsat sA-i
vernul

urmeze calea.

In schimb, vecinii erau ingrijati. Intr'adevar, in luna


Aprilie, trupele noastre au Inceput Inaintarea. Aezati intre
Rusia i Ungaria, noi, Romanii, nu puteam suporta ca bolslevismul s ne ameuinte deodata pe ambelo fronturi. In fata
noastra, Maghiarii se retrasera in desordine. La 3 Main o
radiogram/ bolF;evista din Budapesta anunta In urmatorii
termeni discursul pe care l'a tinut Bela Kuhn ;
El a coniunicat 12tunci c trupele maghiare fug. Trupele, cari erau bine stabilite la capul de pod Gorni, l'au
peirdsit atragetnd dupet ele qi pe oamenii can Ii fecceau

datoria. La Budapesta s'a preparat echiparea a 15 boalioane de muncitori".

In fata acestui dezastru al bolqevicilor, ce au facut


guvernele aliate?
Au oprit inaintarea Romanilor.

Ele nu voiau ea armata romana sa ocupe singura

Budap sta?

Fie. Dar in acest caz trebuia sa

se organizeze de

-urge* o ocupatiune interaliata. Pentru a recladi o ordine


www.dacoromanica.ro

283

oarecare pe ruinele fostei Ungarii, trebuia sq, se urmeze a


politicA pozitiv6. A1iaii noOri au urmat ins o politicl denegatiuni cu rezultate pAgubitoare.
La inceputul lui Main bolvvismul maghiar nu se6pa
decAt printr'o minune. Dar la jumtatea lui Iunie, batalioanele sale se oelir i furA dotate cu toate mijloacele
de apArare. Ele nAvAlirl in Ceho-Slovacia. Atunci era
timpul &A, se concentreze o actiune interaliatl contra Budapestei. Era momentul sa' se spunii, Rornlnilor: Inaintati!
Nu asteptati ca inarnicul comun sg, se Intoarc6 contra,
voastrl!" Ce an fAcut Ins guvernele aliate?

E drept

au somat pe Bela Kuhn


Slovacia, dar ele i-au promis in schimb c
ca'

sa'

evacueze

Romnii se
vor retrage.
Iat textul acesfei somatii trimis6 lui Bela Kuhn de

dare d. Clemenceau in ziva de 7 Iunie 1919:


Guvernele aliate i asociate sunt pe punct de a convoca
reprezentatii guvernului maghiar la Paris, in faja Conferintei

de pace, pentru a primi comuniceiri aSupra punctelor de


vedere care privesc justele frontiere ale Ungariei.
Tocmai in acest moment inset Maghiarii desleintuesc
contra Ceho-Slovacilor puternice atacuri nejustificate si incalcd teritoriul Slovaciei.
Cu toate acestea, puterili aliate fi asociate au manifestat
ferma lor voinfet de a pune capect ori cdror ostiliteiti inutile,
oprind in (long riinduri armatele romftneqti care trecuserei limitele armistifiului, apoi acele ale zonei neutre si impiodicndu-le de a-gi continua inaintarea lor spre Budapesta, 8i totodatei oprind armatele secrbe i franceze pe frontul lingariei.
In aceste conclifiuni guvernul dela Budapesta este invitat formal a pune sfecrsit, feira' amecnare, atacurilor sale
in potriva Ceho-Slovacilor.
In caz contrar guvernele aliate i asociate sunt absolut

hotdrite de a recurge imediat la mdsuri extreme pentru a


siU Ungaria sd inceteze ostilitcile i sd se conformeze vointei
neclintite;-- pe care o au aliatii de a face sei fie respectateordinele lor.
Reispunsul la prezenta telegram& trebue sec fie dot in.
termen de 48 de ore.
Clemenceau,
Preedintele Conferintei de pace.

www.dacoromanica.ro

284
In ace1a timp, pe avid d. Ion I. C. Bratianu, preeclintele consiliului de ministri al Romaniei, era la Paris ea
delegat la Conferinta de pace, consiliul superior al aliatilor
trimitea o radio-telegrama Guvernului roman la Bucuresti",
cerandu-i ea trupele romne sg fie retrase pang la frontiera
co le fusese fixatl, frontierg trasg farg consimtbnantul guvernului roman.
La sfaritul lui Iunie, Romania rgspunse di nu va

retrage trupele sale atat timp cat In Ungaria nu va fi un

guvern care sa fie in rngsurg sa dea garantii si a reprezenta


libera vointg a populatiei. Oare .aceastg atitudine hotarsitit
Ii decise pe bolsevicii maghiari sit ramaie In Slovacia?

Catui de putin. Vgzand eg armata celio-slovaeg Ii mgreste numarul, bolsevicii maghiari se resemnarg ea sit plece.
Ei nu fusera nici desarmati, nici rgsturnati. Viitorul le
ramanea doschis. Timp de cateva saptarnani Isi consolidarg

situatia interng, preggtindu-se pentru o noug operatie, de


astadatg in contra noastra a Romanilor.
Intr'ad-.3vgr, la Budapesta, Bela Kuhn hotgraste sg dea
lovitura de gratie. Romanilor, sperand sit poata provoca o
revolutie in armata, i tu populatia Ardealului.
Pentru aceasta insg ii trebuia o armata puternie organizata. ATIzand bungvointa sau mrti bine zis slitbiciunea
Antantei, el reuseste sg-i organizeze o armatg destul de puternica'

Prima lovitura a incercat s'o dea Ceho-Slovacilor, cari


fiind tocrnai In curs de organizare nu puteau sit reziste
loviturei pregatite de Unguri.
La somatiunile Antantei i tiind cg armata romanit
vegheazg, Bela Kuhn schimba tactica i inchee un armistitiu
-eu Ceho-Slovacia. Toatg atentiunea sa Insg i-o indrepta
asupra Romanilor.
Ineurajati de usoarele succese obtinute contra CelloSlovacilor, -Ungurii hotarasc sit tread:L. Tisa i 8drobind
armata romang, sit ocupe intreg Ardealul.
Coneentrand 8 divizii bine organizate i inzestrate cu
material de razboin formidabil, In ziva de 20 Iulie (1919)

ei dau lovitura i tree Tisa In 3 loeuri.


Bine inteles, cit slabele noastre forte, cari aparau mawww.dacoromanica.ro

285

lurile Tisei, nu puteau s reziste puternicei lovituri data in


masa de armata bolsevica.

Nu e mai putin adevarat iari e acest prim succes,


pe care Bela Kuhn Ii trAmbita in lumea intreaga, se datora
In mare parte si neglijentei cornandamentului nostru-0 iata,
motivul :

Am amintit mai sus laurii, cu eari se acoperise armata


romana sub comanda generalului Mosoiu. Succesele stralu-

cite sau mai bine zis gloria acestui general, care fusese
sarbAtorit de intreaga suflare romneasel, dupa cum am
aratat, mi erau vazute cu ()chi buni de anumiti generali,
si se continua cu aceleasi intrigi invechite, cu cari am
vazut in prima parte ca a fost inlocuit generalul Mosoiu
dela comanda generala, a trupelor din Transilvania.
Crezandu-se c totul s'a terminat, se cauta sa se micso-

r ze fairna generalului Mosoiu si reeurgand h un true de


culise, indeparteaza din non pe generalul Mosoiu de la
comanda trupelor, en care castigase cele mai frumoase
victorii.
Deoarece armata romfana, oeupa i cateva judete proprin
zis urguresti, au hot:11.0 s faca apel la calitatile de organizator ale generalului Mosoin i 11 numese guvernatorul

Ungariei ocupate, cu sediul la Debretin, insa fara sa mai


aiba trupe -sub comanda... !

Cu un euvant, reuisr s indeparteze pe generalul,


care iiitunecase gloria pe care o pretindeau pe nedrept anumite persoane.

Culcati pe laurii ctistigati de generalul Mosoiu, Incep


sa faca dela distanta de 600 klm. strategic inalta. Vorba
proverbului romnesc: Dupa razboiu, multi eroi
Si cum poporul romariese sufera de o boall aenta,
anume ca toti sunt strategi in timp de pace, era fatal sa
platim asa de scump i acest lux, care si-I permiteau conducatorii nostri.
Dar vorba zicatoarei: Da-mi, Doamne, mmtea Rom5.nului cea de pe urma". Vazand ca hterurile se incur* ca.
Ungurii tree Tisa i Inainteaz i prin urmare nu e gluma,
tatb. I pe seful Marelai Cartier general, in tren special, venind

ea fulgerul la generalul MoSoiu, care Ii indeplinea noua sa


misiune, tot cu aceiasi dragoste fata de Trott si tara.
www.dacoromanica.ro

286

Ce a urmat e usor de lige les. Vilzand invazia ungureascA, comandamentul nostra hotardste sa. lase armata
ungureasc s inainteze si la momentul priincios si-i dea
lovitura de gratie, lovitura de ciocan.
Pentru aceasta se formeazA in pripa grupul de manevrii,
'compus din divizia I-a de infanterie, comandatg de generalul Obogeanu Mihail, apoi de divizia 6-a de sub comanda
generalului Olteanu i divizia I-a de cavalerie de sub ca-

manda generalului Davidoglu. Cu comanda grupului de


manevrg este insArcinat generalul Mosoiu, care intra, iargsi
in arena rqzboiuhii, de data aceasta avand cel mai frumos

rol, rolul de a salva cea mai

criticA situatie. Ochii unui


neam intreg erau indre.ptati, In aceste timpuri, spre sAngeroasa tragedie care Incepuse.

Cum a decurs aceast luptI decizivI, ne-o spune generalul

Mosoiu prin stralucitul ordin de zi dat dupl victorie. Iatd-1


ORDIN DE ZI No. 12
6 August 1919

Ogferi, subofiferi, caporali i soldati ai grupului de rnanevrei

Cand armata bolsevica ungureascg trecuse Tisa la


Szolnok luand drumul c6tre Oradia-Mare, ocupand Kis-Uk
Szallas i ajungand in apropiere de Gyoma, pe voi -v'a ales
Comandamentul trupelor din Transilvania ea A, Infrangeti indrazneala dusmanului secular, care in trufla lui oarbg credea ea. i s'a deschis drumul spre Ardeal.
Increzator in vita% voastra incercata, v'am indreptat
ea 4, ataeati armata inamie4 in Ilene i in spate, dispunand
ea divizia 6-a s-i tie ealea i sa o lovease4 la Kis-1.1j-Szalas, iar div: I-a de infanterie i div. II-a de cavalerie no
izbeaseri pe stfinga i in spatele ei inspre Kenderss i
Fegyvernek.

Asa s'a i intamplat I Ati executat ordinele mele intr'un


mod deSAvfirsit, invingand eu barbatie i bravurN toate piedicele ce v'au stat in eale. Nimie n'a putnt s reziste mi-

nunatului vostru avant.


www.dacoromanica.ro

287

Divizia I-a de inf. cu 0 vitejie fara seaman, a izbit


drept in flancul si in spatele armatei rosii.
Divizia 6-a de inf. a atacat cu vigoare Kis-Uj-Szalasul
si a pazit stanga grupului de moneyed.
Divizia 2-a de cavalerie, sustinuta de regim. 18 vanatori ardeleni, cu o bravura extraordinara a asigurat flancul
drept i spatele grupului, respingand in mod sfingeros atacurile inamicului ce trecuse Tisa la Abad-Szalok-Tisza BuraTisza-Bo, iar cu brig. 3-a de rosiori s'a aruneat vitejeste

la lapte pe 7jos, contra coloanei dusmane, care ameninta


-dreapta noastra din directia Fegyvernek.
Atat de fulgeratoare a fost data lovitura de toate for-tele grupului si in special de div 1-a de Inf., incat inamicul

dupa 2 zile de lupte crancene, a inceput

oil

se retraga in

{lesordine peste Tisa, considerand total pierdut.

Prin vitejia voastra, ostasi ai grupului de manevra.


ati contribuit puternic la deschiderea drumului spre Bu,dapesta.

Urmarit energie de voi dincolo de Tisa, inamicul


-trufas, care ne atacase miseleste, s'a predat in mainile trupelor
noastre impreuna cu tot materialul de _razboiu
Ostasi I Batalia de la 24 i 25 Iulie condtitue, una din

cele mai stralucite victorii ale armatei romane. Kis-TJjSzallas Fegyvernek i Kendeits, sunt nume cafi vor ft scrise
en litere de aur in cartea neamului i vor trai in amintirea
poporului atata timp cat va mai bate o inima romaneasea
-pe acest pamant.

Camarazi ! Voi ati vazut en durere c o parte din


noi, dintre cei mai viteji, au cazut pe campul de onoare

inainte de a trece Tisza.


Onoare kr, caci pilda de jertfa data de ei formeazrt
mandria neamului nostru. Ei sunt strajerii de veci ce am
lasat pe Tisa.ca marturie, ca armata romana a trecut aceasta
apa atunci child hotarele naturale ale Romaniei Mari au
fost atinse de dusmani.
Ostasi I Multumese din adaneul sufletului meu tuturor
comandantilor c i soldatilor, pentru vitejia i devotamentul
eu care an luptat in memorabilele zile de 24 si 25 Iulie 1919.
Multumesc in special calor 3 comandanti de divizie, generalii Obogeanu, Olteanu i Davidoglu pentru bravura ct i destoi-

www.dacoromanica.ro

288
nicia cu care au condos operatiunile unitatilor lor, dndu-i ea
exemplu de sefi luminati si patrioti, cari au cooperat intr'un
mod admirabil pentru sdrobirea dusmanului.
Ostasi I In momentul dad armata inamicg s'a predat
si biruinta noastrg a dat toate roadele, ne Indreptgm cu totii
gandul cgtre Marele nostril Rege i striggm din adancul
inimei :

Sg Trgiascg Majestatea Sa Regele !


,srt Trgiascg Majestatea Sa Regina!
.,SA Trgiascii Familia Regalg 1

S5, Trgiascg, Sefii nostri, cari ne-au acordat toat increderea pe care voi, bravi ostasi, nu ati desmintit-o !
SA Trgiascri Romania Mare !"
Comandantul grupului de manevrA.:
General MOCsitt.

Ungurii zdrobiti, asvarliti peste Tisa, incep iarsi sa"


cerind mila Antantei, dar acum nimic nu mai poate
opri uraganul romnesc din inaintarea lui vertiginoasA.
Soarta Budapestei, cetatea, tiraniei, era in vArful baionetei
pIang

dorobantului.
Cu ocazia ofensivei desfAsurat de armata romana contra
bolsevistilor unguri, d. general M'aldArescu, comandantul
trupelor romne din Transilvania, a trimis M. S. Regelui

urmtoarea telegraml:
Trupele noastre cari veghiau pe feirmul sang al Tisei
au fost atacate de inamic pe tot frontul, in diminectfa zilei
de 20Julie 1919.
Vretsmasul fiind bine utilat, a reusit M impinget perdeaua noastret de acoperirepe toatet intinderea frontului, sd
execute o trecere in mass4 in regiunea Solnok 3i 84 inainteze
in direcfiunea Solnok-Debrefin-Oradia-Iffare pe o addncime
de circa de 50 klm.
Dusrnanul find ins4 pretutindeni manevrat energic si la
tiny, dupd lupte cretncene ci neintrerupte de 7 zile, bravele
noastre trupe a rueusit s4-1 arunce pe dreapta Tisei, in tot
lungul frontului, in complect4 debandadd,
Aretndre,ca: au putut 84-0 indeplineased incet odata
datoria Ala de .Neam, Tara i Tron, bravele trupe ale
www.dacoromanica.ro

289

frontului de Vest ii indreaptd gdnclurile cu dragoste


supunere edtre iron i intr'un singur glas strigd:
Sd trdiascd M. S. Regele, Comandantul de cdpetenie!
Sd triasc M. S. Regina, ;ingerul proteguitor al eelor
in suferinfd!
54 trdiased A. S. Principe le motenitor i toate yidstarele dinastiei!
Comand. trupelor din Transilvania
General MirdArescu

Sef de Stat Major


General Panaitescu

In acela timp d. general MArd6reseu a dat urmItorul


ordin de,zi :
ORDIN DE ZI No. 53
din 27 lulie 1919 st. n.

Straje fiind pe tgrmul stang al Tisei, pentra a apari


i pentru a 'asigura viata, cinstea ai
avntul intregei populatiuni din regiunile ocupate de voi
f6r5; deosebire de neam si de credintg, inamicrd tre-cand

vatra strmoeasc

Tisa, s'a napustit asupra voastth, atacandu-va pe furis in tot


lungul frontului.
Dupg lupte crancene i neintrerupte de 7 zile, dusmanul
lovindu-se de zidul format de piepturile voastre de bravi, a
fost zdrobit si aruncat peste Tisa in complectg debandadg.
Prin acest nou fapt strMucit de arme, ialnicele divizii
romanesti an fgcut dovada incg odatg lumei intregi de neintrecutele virtirti ostgsesti i neclintitul spirit de discipling
cu care sunt inzestrate.

Credinta, eg prin sfortgrile fgcute v'ati indeplinit o


datorie sfantg fatg de Neam, Tar i Tron, este cea mai
desavarsitg usurare pentrn toate greatalile, prin -care ati trecut.
Sunt neintrecut de multumit i mandril, eg m'am ggsit

in mijlocul vostrn i v'am comandat Intr'o intreprindere


atat de mgreatg.
Multumindu-vg la fiecare In parte, vg zic:
SAngtate i voie bung, bravi ostasi ai armatei din
Ar deal !
Cornandantul trupelor din Transilvania

General Miirdirescu
15985.

Sef de Stat Major


General Panaitescu

I. R. Abrudeanu: Romania f i rdzboital mondial.

www.dacoromanica.ro

19

290

Dupit asvArlirea peste Tisa a dumanului incep preg5.tirile pentru trecerea Tisei. Insuqi M. S. Regele i M. S Regina,
insotiti de primul ministru d. Ion I. C. Briitianu, vin in

fruutea otirilor pe front ea s5, ia parte, imbIrbltandu-le,


la acest marec eveniment.
Si va rArnne neters In mintea ori-cArui osta care a
treeut Tisa tabloul mAret dud M. S. Rtgina 0 M. S.
Regele stan de veghe pe podul aruncat de pontnierii notri,
impiirkind daruri i lion; din mana lor regeasetI soldaVlor ce
treeaau Tisa cu flori la capela i chiuind. i cred iari cO
pentru iubitii notri suverani vor ra'mAne neuitate clipele

cnd in uralele ce eiau din mii de piepturi de riniei, in


goana automobilului regal, bravele noastre trupe plecau
voiase in inaintarea lor asupra Budapestei.
Trecerea Tisei s'a Inceput in zorii zilei de 29/30 Julie
pe la punctul Tisza-BO in bgrei i in pontoane improvizate;
au treeut primele elemente ale diviziei II-a de vanItori,

comandatg, de generalul Dabija. Dupl aeeia cu o iutealA


ni-spustl, ea In poveti, pontonierii notri, sub eonducerea
lt. eolonelului Lupu din geniu, au aruneat mAndrul pod
pe care trebuia sa' se scurga, Ialnica armata romanA. Si au
inceput s treaca' divizia II-a de vantori, divizia I-a de
vanAtori de sub comanda generalului Lees, apoi divizia
VI-a de sub conducerea generalului Olteanu, divizia I-a
de infanterie, sub comanda generalului Obogeanu etc.
Rezistenta ungurease a. a fost foarte slabt. Dup6 de-

zastrul suferit, en greu mai putea arrnta lui Bela Kuhn


sA opunl reziste*.
Al doilea pod a fost lansat l Kis-KOrs, pe unde a

trecut divizia I-a de eavalerie i divizia 7-a de infanterie.


OdatI Tisa trecutl, o parte din armata romilril se
indreapta spre Budapesta, iar grupul de divizii general
Mopiu spre Abony si Czegled, undo luptAnd a &cut 5
divizii bolevice prizoniere.

DupI eapturarea grosului for(elor ungureti, generalul


Mooiu d ordin brigadei de ro0ori, de sub comanda
generalului Rusescu, s inainteze ea avantgardA -asupra
Budapestei.

In seara zilei de 3 August, roiorii generalului Rusescu defi1eaz6 In fata Parlamentului unguresc, cu toate
www.dacoromanica.ro

291

protestlrile reprezentantilor Antantei, eari ademeniti de promi-

siunile Ungurilor, voiau s ne rapeasel din nou amid/ glorie.


In ziva de 4 August 1919, generalul Mardlrescu, eu

seful sa'u de Stat Major, Intr'un automobil, intra in Budapesta, dupl ce indepartase pe generalul Rusescu
luase comanda pentruca IndrAznise s intre in Budapesta,
fara ordinul su ea comandant suprem al armatei de operatii.

Asa era fie sl rasplatit un general roman, care a fleut


cinste armatei si care cu eel mai mare dispret de moarte
a inaintat gra s in seam/ de pericol 'Yana in inima
Budapestei. Generalul Ruseseu a ramas totusi in armath,,
din care s'a retras numai pe ziva de 1 Aprilie 1921.
Dar aceste intrigi dureroase se perdeau in fata maretiei
momentelor ce trliam.
Astfel s'a. sfarsit .marele proces Intre poporul maghiar
poporul roman. Ce va fi mai tarziu, vom vedea. Paul
atunci am dat probe in fata lumei intregi el stim s murirn
vitejeste si am dovedit cu fapte tlria poporului romanesc.
Comandamentul suprem roman, duo', ocuparea Budapestei, a impus Ungariei urmatoarele conditiuni de ai mistitiu :
Comandamentul suprem roman va_ ordona evacuarea
intregului teritoriu al Ungariei, dac Inaltul comandament
ungar primcOe conditiunile urratitoare:
I. Predarea :
a) A. Intregului material de razboiu care existA Inca in
armata ungureasc i in Ungaria.
Face exceptiune materialul considerat ea indispensabil

fortelor armate pe cari Ungaria le va pastra pentru asigurarea ordinei In interior pana la ratificarea tratatului de
pace cu Romania. Efectivul acestor trupe nu va trece In
niai un caz de 15000 oameni inclusiv ofiterii.
b) A uzinelor utilizate actualmente in Ungaria la fabricatiunew munitiunilor de razboiu. Desafectarea lor se va
face de catre specialiti romani fara ajutorul ofiterilor unguri.
c)

A. echipamentului prevazut pentru o armath de

300.000 oameni.

d) A 50 la suth din materialul rulant apartinand statului

ungar i a Intregului material i maOnelor necesare constructinnei, intretinerei, precum i reparatiunilor callor ferate
51 materialubli rulant.
www.dacoromanica.ro

292
e) A 200 automobile si 400 camioane automobile in
buna' stare cu accesoriile lor.

I) A -30 la suth din vitele i animalele de tot felul


existand in UngaJia.
g) A. 30 la sut'ai din intregul utilaj agricol.
h) A 20.000 vagoane de gran, 10.000 -de porumb
5000 orz i i furaje.
i) A intregului material fluvial apartinand fie statului
roman, fie conipaniilor romanesti, fie supusilor romani, care

a fost luat din Romania In timpul ocupatiunei de dare


inamic si care se gAseste acurn in apele unguresti.
,j) A 50 la suth din materialul fhivial apartinand Statului ungar.
k) A tuturor prizonierilor i ostaticilor romani.
1) A tuturor dezertorilor romani de mice nationalitate

cari s'au refugiat in Ungaria pang la semnarea prezentei


conventiuni.

II. S'a acopere cheltuelile ocazionate cti mentinerea


trupelor romane in teritoriile unguresti dela Vest de Tisa,
pn la semnarea prezentei conventinni.
III. a) Procurarea cArbunilor necesari deplasgrei indispensabil6 trupelor romane in regiunea dela vestul
b) Armatele regale romane nu se vor retrage la estul
Tisei decal and comandamentul suprem ungar va executa
conditiunile impuse de paragraful a.
c) Receptiunea materialului, a vitelor, va fi asiguratiti.
-de comisiunile numite in acest seop. Alchluirea, resedinta
acestor comisiuni, precum i conditiunile in care se vor
efectua aceste 1ivr1ri se vor decide ulterior de- comandamentul suprem roman.
Controlul executarei acestei conventiuni va fi exerc4at
de o misiune romana fixata' la Budapesta. Aceastiti misiune
se va budura de toate privilegiile acordate dirdomatilor si
de imunitatea garantata la toate natiunile civilizate.

Guvernul unguresc acceptnd aceste condiOuni, dupk


ce au fost executate, trupele romkne au inceput sk evacueze

capitala Ungariei In ziva de 12 Noembre 1919.


Dac Ungurii, cu cari, dupg inchierea $cei, noi voim

sk trkim in rdatiuni de bunk vecinktate, nu vor vrea al


www.dacoromanica.ro

293

inteleaga pornirile noastre cinstite si vor crede ca ei, cari


au provocat razboiul mondial, trebue s aiba beneficiile
victoriei, se Inseala amarnic si dintr'un moment intealtul
nu este exclusa posibilitatea ea tot bratul dorobantului
roman sa-i cheme la sentimentul realitatei, pe care pare a
si4 fi pierdut intreg poporul ungurese, orgolios, sovinist i
ineorigibil

ehiar in cele mai mari nenorociri ce singur

Ii creiaza.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XV

Romania la Conferinta Wei din Paris

Dei tunul nu Iqi spusese Inca ultimul euvant, cel


putin in ce priveqte Romania, care cu toata, victoria aliatilor avea--sa-i ocupe din mainile Ungurilor en sabia teritoriul ee 'i-se euvenea, conform tratatului de alianta Ineheiat
Ia Bueure0i de guvernul Bratianu eu Puterile Intelegerii in

zina de 4 (17) August 1916, totuqi la Paris se faceau In


eursul lunei Ianuarie 1919 pregkirile neeesare pentru .1nerarile marei adunari a sta,panilor eugetarei politice, -eari
se Intruneau la Conferiuta pacei in seopul de a hotari noua
harta a globului --pqmantese.
Faetorii liotAratori ai aeestui ilustru areopag au fost
urm6torii patru: Wilson, preedintele Republicei StatelorUnite ale Americei de Nord, G. Clemeneeau, Lloyd Georgesi Orlando, prim-minitrii Frantei, Angliei qi Italiei, cari
formau aa. zisul consiliu suprenz.
Romania a fost reprezintata la ConferiMa pacei prin

d. Ion I. C. BrItianu, ca prim-delegat,

prin d-nii N.
i dr. Alex. Vaida-Voevod;
membru al consiliului dirigent din Sibiu, call. In Ianuarie1919 au i plecat la Paris.
In opinia publiea din targ, Indata ce s'a cunoseut
numele delegatilor romani la marea adunare din Paris, Inqi

Misu, ministru plenipotentiar,

eepuse sa se comenteze urmAtoarele doug lipsuri : 1) c dele-

gatii nu erau emanapthea unui guvern national, compus


din reprezentanti ai tuturor partidelor politice, i 2) ea d.
Take Ioneseu nu figura i d-sa printre delegatii Romaniei.
www.dacoromanica.ro

295

Printre acei cari cugetau atunci ast-fel cram i eu


in cartea mea Pacostea ruseascd, aparuta in primavara anuhri
1920, ma exprimam (la pag. 113) in aceasta pr ivinta precurn
urm eaza :

Nu mit" preocup aci cleat de politica rilzboiului nostru ,


care, far indoialrt, a fost constienth i patrioticg, precum o
dovedese rezultatele ei mkete. Ei bine, in aceasta" poIitic

d. Ion' I. C. Batianu are incontestabil partea sa Ile mare


merit,- ca umil care a condus de fapt frnele guvernnlui In
vremurile cele mai dificile pentru Ora%

Desigur, meritul d-lui Bfatianu ar fi puttrt fi lush' cu


mult mai straucit, dad, personalitatea d-sale n'ar fi fost prea
absorbantg, prea egoista. Excesiv de perseverent, d. Bfatianu
putea sa" treacsa, in istorie intr'o lumin i mai frumoas'a,
dacit inainte de a pleca la conferinta pgeei din Paris ar fi
consimtit 0, fie mai generos, eel putin in sensul de- a nu fi

pus tot soiul de piedici ideii salvatoare pentru formarea


unui guvern nafional, compus din reprezentanti ai tuturor
partidelor politice din tafal, ceeace nu putea decht;srt-i sporeascg prestigiul ssan i deci si al Romaniei In fata mnrelui
areopag al lumei, mai ales cnd s'ar fi infatisat in fata lui

la brat cu d. Take Ionescu, autorul politicei instinctului


national, si en d. N. Iorga, savant cu reputatie univrsalg".
Azi, &And pasiunile s'au, mai potolit si adevarul istorie

este mai usor de prins, ma simt dator sa dan unele lamuriri mai exacte in aceasta privinta.
Chestiunea alcatuirei unui guvern national in vederea
Conferintei pacei si a luptelor noastre viitoare csu Ungurii
era in principiu hotarata chiar de catre d. Ion I. C. Bratianu
Inca de la Iasi, prin luna Noembre 1918, pe timpul guvernului Coanda, deci inainte de reintoarcerea noastra din
Moldova la Bucuresti. Tratative speciale au avut loc in acest
scop cu reprezentantii din Moldova ai partidului conservatordemocrat, oferindu-se amicilor d-lui Take Ionescu cinci locuri
in noul guvern ce urma sa se compuna sub presidentia d-lui

Ion I. C. Bratiann.
Daca aceasta colaborare nu a reusit, vina nu este a
d-lui Bratianu, ci a d-lui Take lonescu personal, care pe
www.dacoromanica.ro

296

de -a parte a fost prea exigent, cerAnd ea In lotul d-sale


sq, eadl ministere din cele mai importante, ea externele,
finantele etc, iar pe de ala parte pentru-el, fiind la Paris,
Inca Inainte de intrunirea Conferintei, d-sa a luat unele
angajamente eu Sarbii in ehestia Banatului, recunoscandu-le
acestora dreptul la un hinterland in fata Belgradului (unghiul
format de Tisa la revArsarea acesteia In Dun Are),
aceasta
in baza unor informatiuni ce eulesese la Paris cum-el Con-

ferinta pleei nu ne va acorda Banatul Intreg si mai ales


cg Americanii declaraserA cA nu vor recunoaste vglabilitatea

tratatelor secrete, deci si valabilitatea tratatului nostru de


aliantl dela 4 August 1916.
Iatl cum se exprima Insusi d. Ion I. C. BrAtianu In privinta colaborlrei cu d. Take Ionescu, Inteun discurs al sk'
rostit la Bueuresti In luna Oetombre 1919 :
Colaborarea cu dansul adicg cu (1. Take Ionescu
nu am putut sg o facem, pentrucg noi ne propuneam ceva
hotarat si precis in actiunea politic pe care o duceam. Ne

propuneam realizarea conditiunilor de sigurant si de propgsire pasnicg a Statului roman:

Ei, cum puteam face in aceasta luptg colaborare cu


oameni, cari pe aceastg chestiune au nu numai o convingere
opus's', aceleia, pe care o avem noi, dar cari au luat angajamente i au lucrat peste hotare in sens contrariu politicei
pe care noi voiam 84 o reprezentim in fard si in -straindtate?
Cum puteam sa mergem noi impreung cu dansii in fata
Europei si sg spunem : iata conditiunile indispensabile unei
situatiuni de ordine si de pute're ale Romaniei, cu dansii
cari attspus, cari spun Inc i declarg continuu Cancelariilor
strgine : Aceste condiliuni nu sunt necesare, Rotneinia n'are
nevoie de ele, nu avefi nevoie 8c ni le date.

Pentru a asigura fatada unei colaborgri, trebuia

sg.

sacrificam insusi scopul pentru care luptam. (Ovatiuni).

Dael colaborarea eu gruparea d-lui Take Ionescu


n'a fost posibil, desi d. BrAtianu a voit-o, conluerarea cu
d. general Averescu nu s'a fitcut, fiindel nu a voito insui
d. Br6tianu penfru motive de ordin moral.
Cu d. Nicolae lorga colaborarea nu s'a putut face,
www.dacoromanica.ro

297

de,si a Lost propusa savantului nostru profesor printeo telegrama, din cauza refuzului d-sale. Este de notat c Inca

Ora aci, d. Bratianu mai propusese in 4 randuri un loc


In guvern d-lui Iorga, care In mod constant a declinat
aceasta onoare pe motivul, adevarat de altfel, ea ministerul

'i-ar rapi prea mult timp si nu s'ar mai putea ocupa de


studiile d-sale istorice, can ii absorb aproape toata vremea.
0 asemenea declaratie a facut-o d. profesor Iorga si in
Parlament (in luna Martie 1921), accentuand c n'a tinut
si nu tine sa. stea pe banca ministeriala, unde, deka ar fi

voit sa ajunga, ar fi putut-o face in cinci randuri.


WI de ce dar d. Bratianu s'a dus la Conferinta pacei
fara guvern national si fara d. Take Ioneseu, al carui
punct de vedere politic in importanta chestie a Banatului
--nu se potrivea de loc cu conceptia d-lui Bratianu, care
cerea pe seama Romaniei Banatal intreg, conform articolului

IV din tratatul de alianta dela Bucuresti (4/17 August


1916), unde se spune categoric, Intre allele, ea noua noastra

linie de granita dela Algyo va cobori malul Tisei pcind


la varsarea sa in Dunare fi in sfrfit va urma malul
Duneirei pcind la frontiera actuala a Romeiniei".
Dar chiar daca guvernul national s'ar fi compus
d. Take Ionescu ar fi mers ea delegat la Conferinta, alaturi
de d. Bratianu, un conflict intre acesti doui fruntasi barbati politiei ar fi fost inevitabil, caci In afara de adevarul

zicatoarei ca cloud sail intr'o teac4 uu incap", apoi dela


inceput a fost o deosebire complecta intre d. 'fake Ionescu
.si intre d. Bratianu in ceace priveste integritatea Banatului.

D. Bratianu a vazut in unitatea Banatului nu numai o


nevoe loca1, esentiala, nu numai o necesitate economica,
de prima ordine pentru toata desvoltarea economic i politica a Ardealului, dar a vazut inteinsa o necesitate politica superioara pentru intreaga aceasta regiune a Europei
orientale, pentruel a crezut ca Intre poporul sarb i poporul
romgi,ntre rasa slava dela Sud si rasa lating dela Dunare
nu este alta fruntarie amicala i definitiva cleat ace57-"a

marelui riu, croita de Dumnezeu pentru vecie. Cand d.


Bratianw a revendicat aceasta granita, a cerut-o fara nici un
sentiment de vrasmasie in contra poporului sarb, d:n potriva
a cerrit-o. cu constiinta ca Dunarea este singura linie pe
www.dacoromanica.ro

298

care in mod temeinic i pentru totdeauna cele doul popoare


isi pot da mama.
Atitudinea aceasta a delegatiei noastre la Conferinta

pAcei a fost invariabill dela inceput pang la sfilqit. 0

datorie de ordin moral impunea Romaniei Ca s stea in


Conferintit cu tratatul sAu de alianta nestirbit.
Pe chestia Banatului Intreg i apoi a drepturilor minoritatilor etnice primul delegat al Romaniei a avut de
dus la Conferinta pacei o lupta titanica, dar dernn i patriotiea, in special eu d-nii Wilson qi Clemenceau. In fata
acestor ilustre personagii, d. Bratianu le-a spus adevarul
mai Ihnpede 'qi mai direct deck le-a spus opiniei publiee
romanesti in`diferite discursuri ale sale rostite in iarit.

Voiu cauta Ca, in putine cuvinte, sa pun sub ochii


cititorului care a fost rolul fiecaruia dintre auesti doui
barbati politici, caH au avut onoarea sa hotarasca, la Paris

de sor,rta lumei intregi, manifestand uneori fata de tam


noastra o atitudine putin amicalg.
In ce privete personalitatea preedintelui Wilson, dau
euvantul colaboratorului sau d. Robert Lansing, fost ministru
de externe in cabinetul wilsonian si el insufli membru al
delegatiei americane de pace, care in re-vista americana

Saturday Review 'i-a facut urmatorul just portret, pe care


II gases& in ziarul L'Echo, de Paris:
Nici nu om, scrie a. Lansing, n'a fost obiectnl nnei
demonstratii atfit de vibrante de bun sosit ea Wilson din
clipa &And a cAleat pe pgmAntul Frantei. Entuziasmul ai
cAldura cu care a fost primit, putea s suceascri eapul ai
unui om mai putin sensibil dead presedintele Wilson si i-au
dat designr o foarte inaltg opiniune despre valoarea i misiunea sa in lume.
.

AceastA convingAtoare evidentA a popularitAtei sale 11


intArirA in credinta cA de vreme ce popoarele celor trei mari
puteri erau att de unanim dispnse sA-1 urmeze, oamenii lor

de stat nu vor indrrtzni negresit sA se opung.


Nenorocirea a fost cA presedintele Wilson nu era pregAtit pentru a prinde aceastA ocazie. EL veni la Paris fArrt
sA aibA nn plan stabilit tle tratat de pace en Germania. El
n'avea decat o ciornA de contract pentru Liga Natiunilor
www.dacoromanica.ro

299
-an plan brut i fArg formg, i faimoasele 11 puncte. Toate
acestea nu alatuiau decat o serie de principii si de sisteme
can s servease pentru elaborarea conditiunilor practice.
Cat despre un proect complect Ban mgcar o privire a con-ditiunilor earl ar fi putut fi supuse delegatilor, nici nu
poate fi vorba.
D. Wilson, neavand facut5, o lucrare preliminara si
nevoind sit lase pe ceilalti membrii ai delegatiei americane
s'o facti, a venit in fate, conferintei nepregatit. Consecinta
a Lost c toate conditiunile si schema genera15, a tratatului
de pace au fost fgcnte de delegatinnile francez i englez.
Ma indoesc, scrie d-1 Lansing, dacil d-1 Wilson a studiat
amtinuntit, macar ea titln de experienta, aplicarea principiilor
si preceptelor pe cari le expusese in cursul razboiului. Din
aceasta cauza o atmosferit de nesiguran
i un sentiment
de neputinta" plutea asupra conditiunilor tratatului de pace,

asupra carora delegatii americani nu-si puteau preciza intentiile. Delegatia intreaga impreuna cu presedintele ii
pierdu astfel tot prestigiul i toata," influenta asupra delegatilor straini. Pe de anti parte sefii eelorlalte delegatiuni
aveau lungi conferinte cu expertii lor asupra tuturor chestiunilor, in vreme ee d-1 Wilson, in tot timpul cat a durat
Conferinta de pace, n'a convocat decal o singura data pe
txpertii americani. Dela inceput pada la sfarsit n'avu loc
nici o munca comuna, nici un coneiliabul, nici o actiune
inchegat-Ontre membrii delegatiei americane. Aceasta absent6 total de sistem, tocmai atunei cand, era mai multh
nevoie de sistem, era descurajatoare. Neingaduind o discutie,
nevoind sa Ong, seama de sfatul i opiniunile celorlalti delegati americani, d-1 Wilson se fgeuse singurul depozitar al

tuturor informatiunilor, al tuturor opiniunilor si al tuturor


reflectiunilor. Consecintele acestei tendinte de a se tine la o
parte si aversiunei impotriva sfaturilor celor din jurul skt
an fost ca d-nul Clemenceau i d-1 Lloyd Geroge, inteun
-grad mai mic, luara initiativa regulkii tuturor chestiunilor,
chiar in ceeace priveste Liga Natiunilor, al ckei prepdinte era d-1 Wilson, initiativa trecu dela dansul la generalul Smuts si lordul Robert Cecil. Astfel State le-Unite
fura silite sa urmeze in loc s conduca redactarea conditiunilor

www.dacoromanica.ro

300

formulate de care consiliul celor patru, situatie foarte nenoroeita ,si inutilit.

Rabit de Weis ca eonstituirea unei Ligi a Natiunilor


era scopul suprern pe care trebuia sa-1 atinga Cenferinta
dela Paris, d-1 Wilson Ii consacra tot timpul, taate sfortarile
pi toata inflnenta peutru a Indeparta obieetiunile cari se
opuneau aeestei ligi.
La ituceput el avu consfatuiri In privinta LigiiNatinnilor
cu ceilali delegati amerieani, dar Ond vazu ca toti, afara de
colonelul House, privesc cii scepticism realizarile praatice pi
Bunt dispusi Bri faca modificari statutului elaborat de dansul
impreuna au Robert Cacil i generalul Smuts, el (Wu a
intelege c na va mai biers .decht en aceia card aveau o
incredere oarba in proeetut sail. Era evident ca nu dorea sfat
i c nu data decat aprobari i eiogii. Evenimentele
pi critic

cari urmara dovedira cat tie nefasta a fost i


sainte i pentru Liga aceasta atitudine a sa.

entrn pre-

Raporturile presedintElni Wilson en membrii consiliului

celor zece erau foarte curtenitore, iar rabdarea i calmul


s6u nn s'au desmintit o elipa in tot cursul desbaterilor. Dar
in toate discutinnile, din lipsa unui plan hotarat, el producea
amanari, tergiversari i ineetineli. Astfel, dupa ce un subject
fusese desbatut pang la -plictiseala, Cd-1 Clemencean se intorcea spre presedinte si-i cerea avizul -asupra hatararei de
luat. D-1 Wilson raspundea Lana sevaiala, dar de obiceiu
amine deciziunea printr'o reviznire generals a punctelor cari
fusesera examinate.
Dupa ce de domnul Wilson inceta sa vorbeasca, d-1Cle-

raenceau cerea a vizul d-lui Lansing, apoi :al d-lui Lloyd


George, Balfour etc. Apoi se intorcea spre presedinte
intreba: ei bine, ce facem?"
D-1 Wilson raspundea de cele mai multe ori : Poate ar
fi bine sa trimitem ehestinnea unei comisiuni de experti",
sau: Pot intreba pe cineva daca a pregatit vre-o solutie?'
Si la aceasta din urma intrebara venea totdeauna raspunsul
d-lui Lloyd George, ai &aryl secretari pregtitisera o solutiune
in cursul desbaterilor.
Iata cum, prin firea sa nehotarata si din pricina lipsei
unui plan, toata autoritatea morala si influenta pe care delegatia americana ar fi trebuit s'o exercite In desbaterile

www.dacoromanica.ro

301
conferintei de pace au trecut in mainile delegatilor francezi
i

englezi.

Scriitorul englez Morton Fullerton, fost corespondent


al ziarului Times la Paris, Intio carte a sa intitulath, ,liwldtoria wilsoniana', se exprimg, intr'un loc astfel asupra
(Hui Wilson :
Presedintele Wilson era cunoscut de mai Inainte de
1914 si .chiar din timpul razboiului celui mare ea agent al
Germaniei si al puterii evreesti. Ziare, cum este Corespondental", reviste ea Franta cea veche" i chiar unii scriitori
amer;cani au spus ce stiau in aceasta privinta. Periculosnl
ideolog dela Casa alba a distrus eate-va trusturi mari finandare numai pentru-ea nu erau evreesti i concurau pnterea
evreeasca. Dupg batalia de la Marna, era apostolul neobosit,
in numele lui Wilhelm al II-lea, al pcicii Ara; victorie i
al neatingerii uniteifii germane'.
Unele: reviste din Berlin au publicat portretul lui in
urma portretelor Kaizerulni si a imparatesei, ea si cum ar
face parte din aceiasi. familie.

Pe de altl parte, distinsul ziarist franeez Maurice


Talmeyr publicl in ziarul parisian L'Action franfais (din
luna Martie 1921) un judicios articol asupra urmittorului
fapt extrem de scandalos, cerfind explicatiuni :
Volumul care confine tratatul dela Versailles are la
inceput patru pagini cu iscaliturile celor ce an luat parte
la conferinta.
Toti au iscalit spune autorul artieolulni ca mandatarii i reprezentantii puterilor man i aeeia ai celor
mici. Numai anul singur, Wilson, prin cea mai ciudata exceptie, nu este mentionat acolo, ea reprezentand natiunea sa.

Se citeste textual In urma numelui sAu si acei eari se


indoiese n'au cleat s controleze en tratatul In mama*
Luand parte atat In numele sau personal cat i cu autoritatea sa particulara".
Aceast formula nu este legitimata nici de Constitntia,
nici de legile, nici de traditiile americane. Presedintele nu
era In adeasta, ocazie un mandatar al natiunii sale era un
www.dacoromanica.ro

302
inselAtor. Si a avnt chiar indrgzneala s o slating oficial.
Tgcerea cu care a fost inconjurat acest fapt este extraordinarg.

L utind parte la conferinta supremg fgrg a reprezenta

Statele-Unite, Wilson a avut noug voturi, un rang mult


superior Frantei, care avea in delibergri numai un vot, cu
toate c a cAstigat victoria cu sacrificiul a un milion sapte

sute mii dintre copiii sgi. $i nu s'a ggsit nimeni care sg


protesteze.

$i aceasta nu este tot. Se inventg in favoarea lui Wilson


onornri speciale. Intregul parlament francez a ingenumchiat,

sa injosit in fata lui, tgm'aindu-1 ca pe un zen.


Date fiind aceste fapte, cum s'a putut sg nu se ridice
nici o protestare contra celor noug voturi, a tgmgerilor si a
modului lui de iscglire? Delegatii la conferinta pacii s'ar
ggsi in mare incurcaturg And ii s'ar pune o asemenea
intrebare.

continug d-1 Talmeyrcredem cg Wilson lua


parte la conferintg nu tocmai in numele stiu personal. Sg
nu fie prea surprinsi acesti domni, dacg noi am fi ispititi sg
vedem in el unul din acei strgluciti i groaznici raufgcgtori
mondiali deghizati in oameni de stat de cgtre o putere ascunsk si intinsg, dusmang crestingtatii, inspiratoarea Insiti
Noi

a faimoaselor protocoale.

AceastI diatriba pltimase, ea si cartea d-lui Motton


Fullerton dovedesc ca chiar exagerate si sub form6 de polanica violent6 acuzarile de tiranie si de arbitrar ai
consiliului suprem incep sd-si fac6 drum in opinia publieA
mondial6. Chiar d. Robert Lansing in portretele ce le face
celor ce au "hotarit searta lumei la Paris.," publicate si In
L'Echo de Paris", arat mania perpetua, autocratismul lui
Clemenceau, arbitrarul atitudinei d-lui Wilson si flitter:1turile" delegatiei engleze, care din aceste frecAri intre
elemente irascibile i autoritare ea Wilson si Clemenceau a
rezolvit problemele lumei, in prirthil rand servind interesele
Marei Britanii.
li d. Lansing a fost mMistrul de externe al lui Wilson,
membru in consithil celor. zece. Deci el stia ceva.

Astfel din zi in zi se face in lumea inimaga lumina


www.dacoromanica.ro

303

mai vie asupra atitudinei demne luate de primul ministru


al RomAniei de atunci, d. Ion I. C. Brtianu, atitudine ee
gasete cuvinte de Ian& chiar sub- pana d-lui Lansing,
precum voiu al-Ma mai jos, reproducnd cateva pasagii
din portretul facut de d. Lansing nupra d-lui Clemenceau.
lata-le:
Printre cei patru sefi de stat, Clemenceau, prezidentul
Conferintei de pace, era, dnpg prerea mea, figura dorninantg
si omul cel mai puternie dintre oamenii puternici", cari au
participat la negocierile dela Paris.
,E posibil ca si varsta, care nu i-a slgbit de loc subtilitatea de spirit tau puterea de replicg, cariera sa politici
lungg e agitatg, precum i curajul si.fermitatea pe care le-a
dovedit In fata ofensivei germane din Main, Innie i Iu lie

1918, sg fi contribuit intr'o mare milsurg la impresia 'pe


care a fgcut-o asupra mea. Dar chiar i fgrg meritele sale
treeute, Clemenceau poseda o vigoare de caracter i o forth'
radiant, care 1-ar fi ridicat neapkat deasupra colegilor sgi.
Incgpgtfinat, desi rgbdgtor, el era totdeauna gata, dud momentul era prielnic, sg intrebuinteze in eursul desbaterii
toatg iscnsinta i inteligenta sa pentrm a dobhndi o hotkire
in interesul tgrii sale. Orice chestiune era privitg de el numai

sub unghiul care interesa Franta.


El era nationalist in gradul suprem i acordurile internationale el le interpreta in termeni nationali. A face sci
pro piasc i st% birue interesele franceze, iatg gandul sgu
domipant.

Staptln pe situatie, Clemenceau nu si-a dat insg


drumnl dintr'odatg, asa cum s'ar fi asteptat toti cunosclindu-i
temperamentur. Ca presedinte al consiliului de zece, purtarea
lui era pling de urbanitate si de atentie. Dar n'as putea sg.
spun acelas kern in ce priveste prezidarea Conferintei asupra

prelimingrilor pcii, sitnatie pe care el si-a asumat-o tot en


aceiasi sigurantg ca i pe aceia de prezident al consiiului.
In raporturile sale en delegatii, Clernenceau si-a justificat
pe deplin repntatia. El era cu desgvirsire implacabil in
ce priveste execntia programului hotkit de consiliul de zece.
El. 'mgtura obiectiunile i suprima intreruperile cu o
simpl aruncatur5 de ochi cgtre oratorii cari cutezau sg-i
www.dacoromanica.ro

304
discute vointa. Frazele sale caustice, volubilitatea, vehementa
crescand pe natisura ee vorbea i mania, realrt sau prefacutit,
inilbusiau eu desavarsire orice'protestare. si orice incercare
de rezistenta. i intelegem acum ea prin aceksta inversunare

prin aceste manifesthri ale nnui temperament violent


batranul om de stat ii castigase faimoma porecla
si

Tigrul.

Niei unul dintre eei cari an asistat la o sedint5 plenara' a Conferintei asupra prelimina'rilor pacii nu va putea
sa" uite pe Clemenceau asa cum statea atunci, en eapul
aruneat pe spate intre cei doi umeri ridicati, en mainile
osoase, milnusate in gris, asezate pe masa verde, cu spraneenele stufoaseaseunzandu-i ochii intanecati, din cari scanteia
totusi o privire ioia1 ori decate-ori se adresa delegatilor.

De obicein, el incepea s vorbeasca potolit, asezat,


aproape monoton, dar tara esitare i fAra nici o oprire in
cursul regulat a1 4uvantarii sale. Pe mhsurii mns ce Inainta,
el devenea din ee in ce mai energie i arunca in mijloc0
desbaterilor rezolutia sau decizia acceptatri de consiliul de
zece inainte de sedinta si, fart\ un moment de rggaz, striga:

Adoptat!"
De asemenea, inainbe ea eineva sa-1 fi putut intrerupe,
el trecea la chestiunea urnatoare adaugaud numai atat
Amdnat !"

Discutia libera i votul delegatilor n'aveau nici un


loc in desfasurarea deliberArilor cata vreme in fotoliul presidential stittea Clemenceau. Orice incercare de a diseuta era
zadarnicita". Dup4" ce asculta, intr'o atitudine condespeendentg,

en ochii pe jumatate Inehji, ridicati spre tavan., batranul


autocrat francez se ridica usor din fotoliu, aruncand in sail.
o privire teribila, ea si cum ar fi spus: Destul 1", intreba
daca mai e cineva care vrea sa. ia envantul i atunci,
inainte ea vre-un delegat srt fi aNut timpul sa se ridice, el

fkea s porneasch" inevitabilul: Adoptat!" Ceifiva delegati,


mai curagiosi cleat colegii lor, ca de pildei Hymans, delegatul Belgiei, Breitianu, delegatul Romaniei, i Hughes,
delegatul Australiei, ait incercat totusi 8a-0 exprime sentimentele /or and deodatei Tigrul fi-a areitat dintii mormeand:
Adoptat!"
Privita 'in ansamblu, o sedinta plenara a Conferintei
www.dacoromanica.ro

305

asupra preliminarilor p'acei nu era deat o fared. Nu era


de Inc o adunare deliberant'a, care ea. caute un acord printr'un

schimb loial de vederi. Delegatii erau chemati numai sa"


asculte, dar nicidecum s critice sau macar sa" discute programul consiliului de zece. Inteun sens aceasta era o fars5,

dar intr'altul era tragedie".

Am reprodus toate aceste aprecieri spre a dernonstra

cu ce titani si cu ce enrme greutati

si

piedici an avut

sa lupte delegatii statelor beligerante itiai mici la Conferinta pacei.

Punctul de vedere al d-lui Bratienu in privinta statelor mici a fost la Conferinta urmatorul: Fie-care, mic
mare, ti ebue 0, fie egal in ce priveste drepturile sale, teorie care nu a prea convenit puternicilor factori din consiliul suprem si din cauza careia primul delegat al Roma,niei, cand a vzut &a' nu este respectata, s'a rebus dela
Conferinta.

In Iulie 1919, pe cand d. Bratianu ducea lupta mare


diplomatica la Paris, regele Ferdinand, vizitand Ardealul
gandindu-se la greutatiie ce intarnpina reprezentantul
Romaniei la Conferinta In apararea drepturilor tarei sale,
'i-a trinlis din Sibiu urmatoarea telegrarna :
In momentul dud calc pentru prima oartt pe pamantul liberat al Transilvanisi, glad meu se indreapta
spre colaboratorii mei.
II Va multumesc pentru tot ce ati facut i faceti Inca
pentru unirea complecta i definitivA a poporului roman".
FERDINAND.
*

Dupa semnarea pacei cii Germania, care a avut loc


la Vers.rilles in ziva de 28 Iunie 1919 si pe care a iscalit-o ft d. Brpianu, a venit rindul pacei cu Austria, care
a fost setnnata la St. Germain in ziva de 10 Septembre
acelasi an, cu refuzul Irish' de a iscali din partea delegatilor
Romaniei i Jugo-Slaviei.

Deja la 3 Julie 1919, d. Ion G. Duca, ministrul domeniilor i agriculturei in cabinetul Bratianu, declara intr'o

intrunire dela clubul liberal ca Romania nu va iscali tra15985.

I. R. Abrucleanu: Romdnia i rlizboiul mondial.

www.dacoromanica.ro

20

306

tatul cu Austria, daca nu, se tine seanul de dreptele noastre


revendicdri teritoriale, dacd nu ni se respect4 suveranitatea
nafional6 pi dacet ni-se impart, conditiuni economice de robire.
P4n mai tArziu; d. Ion I. C. BrAtianu, In ajunul
plecgrei sale dela Paris i dela guvern, declara urmittoarele
unui corespondent al ziarului Le Matin
Sunt constrans a pgrgsi puterea, nu din pricina problemelor Banatu,lui i gasarabiei, cari sunt inc5, chestiuni
nerezolvite. Dar plec, pentrn-ch sunt convins c Romeinia

nu va putea accepta clauzele cu privire la minoriteifi, cari


vor limita suveranitatea ei i ean l. se vor introduce in tratatul cu Austria".

De alt-fel Insuqi ziarul Le Temps scria atunci c tratatul dela Saint-Germain nu searulna cu principiile, pentru
cari au .1uptht aliatii, motiv pentru care de1ega0a RomAniei a refuzat se semneze tratatul.
Odata, cu refuzul de a semna pacea cu Austria, delegatia romng a depus pe biroul Conferintei de pace urmiltoarea Intarnpinare a guvernulni romAn:
Romania a venit la Conferiuta de pace cu constiinta
de a-si fi indeplinit cu prisos indatoririle luate cgtre Puterile aliate.
Regatul roman, stat suveran, cgruia dela intemeerea lui
nimeni nui putea contests independenta, n'a incetat de a fi
mu factor de ordine, de liniste si de imp6ciuire in snd-estul
Europei. Chid In August 1914 Puterile centrale i-au cerut
ajutor, el refuz s participe la actiunea lor de agresiune.
In urmA Romania inchein en guvernul rusese, el insnsi de acord en aliatii din Occident, o Intelegere care prepara cooperatia cu a1iaii i care Ii asigura, in schimbul
neutraligtei ei binevoitoare, dreptul de a ocupa, and ea ar
gasi de euviinfa, tinuturile din Austro-Ungaria locuite de
Romani i cari afarg de Banat an i fost ocupate de armata romana cu arma-in mang In cursul anilor 1918 i 1919.
Ca consecin1 5 a acestei intelegeri, and aliatii au atacat Constantinopolul, guvernul roman, cu toate protestgrile
amenintiltoare ale Germaniei, opri din propria-i bunNvointg,
www.dacoromanica.ro

307
pi -fgr5 vre-o indatorire serisg, orke treeere de munitii ale

Puterilor eentrale.

Intrarea in rlizboiu a Romilniei. In August 1916,


<child aliatii au inzistat asupra iiti1it4ei unui concurs militar efectiv din part-ea Romaniei, aceasta s'a angajat la o
cooperatiune militarg cu ei; in schimb liaii asigurau drepturile Romaniei asnpra Banatulni Intreg, asupta regiunilor
din Ungaria locnite de Romani si asupra Bucovinei pang

la Prat.
Prezenta Rusiel ea parte contractantg, inltura, In acel
moment, posibilitatea de a se recunoaste drepturile Romiei asupra fruntariilor Nistrului
asupra Basarabiei.
Spre a executa acest tratat i cu toat5 neputinta in
care aliatii se aflar5 de a incleplini intrucat 1i priveau conditiunile militare prev5zute, intrarea in fazboiu a Romaniei
a avut loc.
Jertfele Romdniei. Operatiunile armatelor ei au atras
pe frontul roman mai mult de 40 de divizii e au scos din
lupt5 peste 200 mii de soldati inamici.
Romania a pierdut peste 300 mii de soldati, adiert
aproape 1/20 din populatiunea ei tota15, 'iar en civilii
- morti de boli, de mizerie, de foamete, ea a pierdut thai mult
de 1/10 din popUlatiunea ei totalg. Pe lane, aceasta :ea a
avut sa. sufere o ocnpatiune grea, care a devastat o parte din
teritoriul ei si a secgtuit cu deshvarsire cealalta parte.
Totusi Romania n'a incetat lupta, decal dup5, pacea
dela Brest-Litowsk i defeetiunea Ukrainei, cand imposibilitatea de a continua ffortarea ei militar5 fusese recunosent5 de &are reprezentantii Puterilor aliate i ai Statelor-Unite la Iasi prin declaratiunea scrisli din 10 Decembrie 1917.
Pacea dela Bacureti. Romania pr8it i treidatd")
a trebuit s5," se sttpue conditiunilor impuse de Germani la

Bucuresti. Ea nu mai avea decat o datorie de indeplinit


pentrn a face din nou en putint5, cooperatiunea el milita
cu aliatii, aceea de a-si 'Astra armata.
Romania, aproape in intregime incilleat5, a reusit sa
9 Cuvintele Pret.edintelui Republieei franeeze la desehiderea Conferintei

pleei.

www.dacoromanica.ro

308
talpiedice ea trupele sa-i fie desarmate i prin atitudinea
ime Inca
ei, 8 divizii de ocupatie inamica an trebuit s
pe teritorinl regatului.
Regele refuza dealtminteri s iscaleasea tratatul dela
Bucuresti, care astfel n'a avut niciodata flint's; legala.
Guvernele aliate au fost prevenite t de intentiile Romaniei 8i cand aliatii au socotit c sehimbarile situatiunei
strategice din Orient faceau iafasi cu putinta o coorNsatinne
a armatei romans, aceasta a reintrat in actiune in ziva insasi stabilita de eatre comandamentul aliat.
Nedreptitirea Romniei.
In pregVirea hotaririlor
Conferintei nu s'a tinut searda .nici de sacrificiile iiicate de
Romania, nici de conyentiunea incheiatg de ea en Puterile
aliate.

Romania, sigura de drepturile ei nationale, increzatoare In aliatii ei, a expus in fata Consiliului 1arilor Puteri temeinicia revendiegrilor sale, a, caror depling legitimi-

tate fusese deja recunoscuta de Franta, Anglia si Italia


prin conventia anterioarrindelung discutata.

In stadiul in care au ajuns lucrarile Conferintei de


pace, situatia creata, Romaniei nu corespunde cu dreptele ei
asteptari. pupa' ce in tratatul en Germania nu i-s'au dat reparatiuni potrivite eu pierdeiile ei, in proectul de tratat eu
Austria 'se jienesc in chipul eel mai gray, In mai mule
privinte, drepturile i interesele ei.
Intr'adevar, Romania cu toate repetatele ei protestari

Ii vedb prin nest tratat impusa obligatiunea de a primi


dinainte hotararile pe cari Raffle Puteri vor socoti de cu.viinta s le ia In privinta punctelor cari interesean viata
inter/Ca a tarei atat In chestia minoritatilor, cat si a tranzitului si a comertului en celelalte state.
Aceasta stipulatiune este, atat In forma %.at si in fond,
incompatibila cu demnitatea, cu linistea intern i cu interesole economice ale nnui stat suveran.
Proectul de tratat pe care Marile Putcri vor sa-1 impue
Romaniei ea o consecinta a obligatirmei prevazute in tratatul

en Austria, stabileste un regim de control si de neatarnare


m4rginit, care nu corespunde cu situatia Regatului dinainte de razboiu, nici cu raporturile internationale normale
dintre statele snverane.
www.dacoromanica.ro

309

Pe de alta parte Consiliul Marilor Puteri far a tine


seama de tratatul din 1916 si actul solemn de Unire dela
Alba-Iulia, n'a respectat integritatea teritorialfi a Banatului,
pe care 1-a imprtit in trei, cu granite arbitrare i artificiale, isvor inevitabil de conflicte, n derma nnor interese
economice i politice romanesti de prima ordine, i en nesocotirea simtimintelor marei majoritati a locuitorilor aeestei
provincii.

Stabilirea arbitrarrt a granitalor spre Ungaria. De


asemenea in ceeace priveste granita fixat de Puteri intre
Romania i Ungaria, nu s'au luat in consideratinne nici stipulatiunile tratatului din 1916, nici actul Unirei, iar linia
conventionala stabilitg fgra cooperatiune on reprezentantii
romfini, nu tine seama nici de conditiunile economice locale,

nici de conditiunile de securitate necesare eei ferate care


se intinde dealungul acestei fruntarii. Aceasta granita strabate Mur6sul i desparte gurile liii de tot cursul unui ran
care constitue cea mai inEemnata cale de comunicatie:fluviala

din tot centrul Regatului.


Pe aceastg linie de hotar Marile Puieri ceruserg Romaniei sg-si retragg armata f gra' a fi procedat mai Intaiu
la desarmarea trupelor bolsevice nngare. 0 atare hotarire
contrarie insasi intereselor de ordine si de stabilitate in
aceasta parte a Europei centrale, schimba in chipul eel mai
periculos situatia militara a Romaniei. Ea expunea dominatiunei bolsevice tinuturile i orasele pe cari ocupatiunea Romaniei le scgpase de argia ei i ncuraja i intarea focarul
de anarhie dela Budapesta, care ameninta sa se lateasa in
tot centrul Europei, Acum, in urma, Marne Puteri au fost
puse In masura a constata eg numai prin ocuparea Budapestei se poate pacifica Europa central.
Actiunea Romfiniei in Ungaria. Acest non serviciu
adus le Romania cauzei pacei i ordinei ar fi trebuit sati
constitue un nou titlu in fata Conferintei, pentru a-i asigura
din partea acesteia dreptele revendicgri ce-i fuseserg recunoscute de tratatul din 1916.
Cu cea mai penibilg surprindere Romania a vazut Ins/
-

micsorandu-se posibilith4ile oferite de ocupatiunea ei armatg


pentru a stabili si a consolida in Ungaria pe baze democratice
o stare de lucruri, care s chezasuiasca in acelas trmp ordinea

www.dacoromanica.ro

310
pacea in centrul Europei i raporturi de amicitie pe nouile
ei granite. Consilinl celor patru n'a voit sa inlesneasca do-bandirea acestor rezultate printr'o colaboratiune amicala la
Budapesta. Dimpotrivg lactiunea liii a incurajat elementele
ostile. El a decis ca s impuna Romaniei ea avand fiintg
armistitiul ungar din Noembrie 1918, dupg, ce acest armistitiu fusese nesecotit in dou g. randuri de guvernul dela Budapesta, dupg, ce Conferinta ins* ceruse armatei romane
sa doopereze contra Ungariei i dupg, ce forte unguresti
ei

organizate, imptriva prescriptiunilor acestui armistitiu, pornisera o ofensivg generalg contra Romaniei.

Pe temeiul unui astfel de armistitiu, Consiliul voeste


at priveasca situatia Romaniei in Ungaria si tot pe baza
stipuratiunilor acestui armistitiu contesta armatei romane
dreptul de a-si insusi materialul de razboiu si de cale
terath luate dela inamic si de care acesta s'a slujit spre
a o ataca. De asemenea :el cauta sa impiedice ea ea, sa-si
poata redobandi pe cale de rechizitii o neinsemnata parte
din instrumentele si din materialul agricol si industrial de
care in timpul ocupatiunei lor Puterile centrale au despuiat
eu totul Romania si din care:o mare parte fuseserg date
tocmai Ungariei.

Rechizitiile fieute in Ungaria.

Cu toate acestea re-

chizitiile cerute de comandamentul roman nu trebuiau eza


atingg o treime din disponibilitati, asa incat sa respecte nevoile
populatiunei i sa, nu opreasca in loc viata economica a tarei.

Aceasta atitudine a Consiliulni fata do Romania nu


trebue sa ne faca a uita c alti aliati au putut, sub regimul aceluias armistitiu din Noembrie 1918 si Ara, sa aib
motivul unor noui ciocniri cu armata ungara, s goleasca
tinuturile ocupate de ele, nu nunaai fra vre-o opozitie din
partea Marilor Puteri, dar chiar cii concursul efectiv al unora
din reprezentantii lor. Ce e drept, aceste teritorii dupa pace
trebuiau s revie unui aliat, Romaniei, iar nu sg ,rfie inapoiate inamicului.

Chestiunea Basarabiei. In fine Consiliul suprem a


mentionat in conditiunile puse amiralului Colceac i partile

romanesti din Basarabia", ceea ce a ingaduit" celor ruvoitori sa incerce a raspandi svonul ea ar exista parti neromanesti, care ar putea fi contestate Romaniei in aceast6
provincie unith in intregime cu Regatul prin vointa populawww.dacoromanica.ro

311

tiunei sale, ca o dreapta,"


fireasca reparatiune a actului
de rapire faptuit in 1812 de autocratia ruseasca.
Formula astfel Intrebuintata de Consiliul snprem,
precum si Infarzierea pentru a da o forma definitiva hot--

rirei lui, aduc acestei provincii cele mai grave pagube. Desi
aceasta hotarare rra poate 0, fie In contradictie cu natura

insasi a elementelor i en intentiile exprimate de majoritatea


reprezentantilor Marilor Puteri, totusi asemenea intarzieri
sunt menite s trezeasca sperante printre agitatorii bolsevici
gi sb." ameninte opera de ordine i de pace pe care Romania
a savarsit-o din fericire in Basarabia, pe &and toate tinuturile de peste Nistru sunt Inch pracla celei mai groaznice
anarhii.
Atitudinea Conferintei fati de Romfinia.
Situatiunea creata Romaniei prin hotararile. i proectele Conferintei
se poate rezuma astfel:
1) Articolul din proectul de tratat en Austria privitor
la drepturile minoritatilor, la tranzit si Ia come4 prevede
in forma lui o obligatiune care s'ar putea Cu greu admife
chiar fata de un vrasmas invins i departe de a-i indulci
efectele, proectul de tratat, pe care Mari le Puteri voesc sa-1
impue Romaniei, contine considerente jicnitoare la inapen-

dents acestui stat, de care guvernul roman nu poate lua


ennostinta fara a protesta.
Stipulatiunile pe cari le prevede nu se potrivesc de
asemenea cu acea neatarnare, a carei Inane in disentiune
san marginire guvernul roman nu ar pntea-o admite nici
din partea ,Puterilor semnatare ale tratatului din Berlin,
nici din partea celorlalte Mari Puteri, care n'au isclit

acel tratat.
Intr'adevar, in 1916 Franta, Mama Britanie i Italia
recunosteau Romaniei dreptul de a participa la negociatiuni
de pace en inamic pe un picior de perfecta egalitate en
ele. Iat, textul articolului:
Art. -VI. Romania se va bucura de aceleasi drepturi
ea i aliatii In tot ce priveste preliminarile i negociatiunile
de pace, precum si in ce priveste discutia chestiunilor care
vor fi supnse hotrtrilor Conferintei de pace.
In 1919 acelea0 Puteri prin tratatul pe care-I negociaza en Austria iau hotarirea ea Romania s se oblige a
www.dacoromanica.ro

312
prim tot ceeace ele, in intelegere cu America, vor socoti de
cuviinta st-i impun privitor la drepturile minoritAilor, la

tranzit si la comert.
Contradictiunea dintre cele dou tratamente, dinainte
si dupg razboiu, este prea mare pentruca gnvernul roman
sa poet, pierde nadeidea de a vedea recunoscandu-se dreptatea cauzei sale.
Discutiunea asupra independentei Romaniei.Guvernul
roman nu poate s eoficeap c actiunea sa politica si militara a1aturi de aliati si in urma cererei acestora s indrituiasca a se repune in discutie independenta noastrri, 40 de
ani, &KA ce semnatarii tratatului dela Berlin o recunoscusera' in mod formal si definitiv. De altminteri atari stipulatiuni prin rezultatele lor practice nu adauga nimic drapturilor legitime ale minoritatilor, pe cari Romania le-a asigurat
in chipul cel mai larg i cel mai echitabil.
Romania .a recunoscut drepturile minoritati1or.
Delegatinnea Romniei in notele ei din 27 si 31 Alain 1919 s'a

declarat gata s inscrie in proect al de tratat la art. 5, par.


III, sect. IV, textul urmator :
Romania acorda tuturor mineritatilor de limba si religiune, care locuesc inlauntrul nouilor sale granite, drepturi
egale cu cele de care se buctiiI ceilalti cetateni romni"
precum si de a primi in genere toate dispozitiunile pe care
toate statele facand parte din Liga Natiunilor le admit pe
propiul lor teritoriu.
Guvernul roman sper c un simtimant de amicitie in
chip firese impus de atata sange varsat Impreun i c un
sinatimant de dreptate dictat de principiile care trebue et
domine opera conferintei, vor face sa se respecte neatarnarea

unui stat liber i vor impiedeca sa se constitue in dauna


lui un ferment de neincetate agitatiuni, pe care interventii
rasmase nu se vor feri de a le desvolta si care vor ameninta securitatea politica si desvoltarea economica a Romaniei.
Chestiunea Banatulni.
2) Nerecunoscandu-se inte-

gritatea Banatului hotarita de tratat, Romania se vede lipsita de granitele care garantau linistea ei ieritoriala i fireasca ei desvoltare economica.

3) Pe and ostilitatile ai incetat in restul Europei, de


mai bine de 7 luni Romania se gaseste in razboiu cu vecinii
www.dacoromanica.ro

313
ei bolsevici, Rusi i Unguri, i populatiunile neromanesti din

%rile romane sunt intr'o neincetata agitatiune prin nesiguranta soartei ce le astepta.
0 situaliune care nu corespunde drepturilor Rornniei.Aceast stare de lucruri nu corespunde nici eu drepturile care fusesera recunoscute Romaniei prin tratatul de
alianta, dela 1916, ale carui clauze nu au fost respectate,
nici -cu conditiunile indispensabile pentru garantarea seenritatei internationale si a pacei interne a acestei taxi. La
Budapesta, unde guvernul bolsevic a fost easturnat prin
actiunea militara romang, departe de a intampina dreapta
recunoastere a acestui rezultat atat de insemnat pentru cauza
generala a pacei si colaboratiunea amicala necesara spre a-i
consolida efeetele, Romania se gaseste intr'o situatiune care
Incurajeaz ostilit4ile impotriva ei si amen inta s arunce
din nou In mijlocul nesigurantei i desordinei acele tinuturi
de abia scapate din anarhie.
Drept urmare a actiunei romanesti la Budapesta, Consiliul Marilor Puteri a crezut chiar de cuviinta s opreasca
trimiterea oricarui material niilitar promis sau datorit de ele
Romaniei, cu toate consecintele de ordine morala i materiala
pe care o asemenea masura, le poate atrage dupa sine.

Dintr'un simtimant de solidaritate i pentru a afirma


Inca odata tot pretul ce-I pune in mentinerea intacta a legatnrilor ce o unesc cu Puterile aliate i asociate, delegatiunea roma* desi interesele ei n'au fost indeajuns tinute
in seama in tratatul de pace cu Germania, I-a iscalit totnsi
fara nici o rezerva.
G-uvernul roman se vede insa silit sa declare pentru
consideratiunile mai sus aratate e ii este en neputinta sg
adere la uncle din clauzele inscrise in tratatul cu Austria
si ea, nu-1 poate isc1i, dacg, Consilinl suprem nu se socoteste dator sA revie asupra stipulatiunilor care 1oves c. demnitatea i interesele tgrei.

Intors In 0,r5, cu o 1un

ceva de zile inainte de

semnarea tratatului de pace cu Austria, care, clim am spus,


a avut loc In ziva de 10 Septembrie 1919,1a St. Germain,
d. Ion I. C. BrAtianu a fcut o cl1torie prin Ardeal, unde-a fost primit cu un entuziasm de nedescris qi in ziva dewww.dacoromanica.ro

314

5 August a luat parte in Sibiu la o edintA a Sfatului


National, care 'i-a fdcut o grandioas1 manifestatie de profundl stir* dragoste tl! admiratiune.
In ziva de 12 Septembre, d. Ion I. C. BrAtianu a
prezintat Regelui demisia guvernului ce prezida.
IatA, textul demisiunei :

Sire,
Dupei victoria alialilor Majestatea Voastret a binevoit
a mei insarcina cu formarea ministerului si a ma numi Prim
Delegat al Romaniei la Conferinta de pace.
Am primit de acord cu colegii mei aceasta inalta si
grea misiune, rugetnd pe Majestatea Voastra sa' binevoiasca
a aproba ca set n'o indeplinesc deceit pe temeiul tratatului
de alianta c semnasem la 1916.

Consiliul suprem al Marilor Puteri, care a inlocuit


Conferinta de pace a statelor aliate, n'a tinut seama de acest

tratat fi a hotarit set impuna Romaniei conditiuni pe care


ea nu le poate printi, de oarece sunt incompatibile cu demnitatea, niaarnarea i interesele sale politics si economice.
Aceasta este convingerea unanimet a membrilor guver-

nului atat a celor din vechiul regat cat si a celor ce reprezinta toate tinuturile unite.
Tratatul nostru de alianta fiind ast_fel nosocotit, am
onoare a ruga pe Majestatea Voatra set binevoiasca a primi
demisiunea ministerului.
Sunt eu eel mai profund respect

SIRE,

al Majestirqei Voastre prea plecat


j supus servitor
_

Ion I. C. BrAtianu,

Presedintele Consiliului de minigtri

Bucurefti, 12 Septembrie 1919.

Retriigandu-se guvernul Brittianu, s'au flcut diferite


incercari peutru constituirea unui nou minister. Cea din
urrnA incercare a fost formatiunea Corneliu RamniceanuNauolescu, care InsA nu a rouOt.
Dupg o crizg, ministerialA destul de laborioasA, abia in

ziva de 27 Septembre d. general A. Vitoranu, insIrcinat


sa formeze un nou guvern, l'a compus dup6 cum urmeazA :

www.dacoromanica.ro

315.

D. general A. V iiitoianu, preedinte al consiliului si.


ministru de interne;
D." N. Miu, ministrul Romaniei la Londra, ministru
de externe ;

D. general I. Popovici, cornandantul trupelor din Basarabia, ministru de domenii ;

D. general I. Popescu, ministru al industriei

co-

mertului ;

D. geneOal Mihail, ministru al lucrArilor publice ;

D. general Lupescu, ministru al cultelor i in.Eitructiunei publice;


D. Ent. Miclescu, consilier la Inalta elute Casatier
ministru de justitie;
D. general Raranu, ministru de razboiu.
D-nii Vaicla Voevoci, ,,Ctefan C. Pop, Vasile Golcli
Nistor, lnculef i Ciuhureanu, reprezentand Ardealul, Bucovina 0 Basarabia, miniqtri ar5, portofoliu.
La departamentul finantelor a fost numit dupg ea.tevo
zile d. Ion Angelescu, fostul-director general al comptabilitatei

generale a statului ti azi sub-seeretar de stat al tezaurului..


Noul guvern avea sarcina s prezideze primele alegeri
pentru Parlamentul Romaniei-Mari i s condued politica
externd, conform eu interesele superioare ale ttirei, pan/
la formarea unui nou guvern, care sa. fie expresia majoritAtei noului Parlament.
Trebue .s1 recunosc c. alegerile facute de guvernul
primele pe baza votului uni versal au fost
VAitoianu
din cele mai libere, pe cari le-a v/zut vre-odata tara roinameascd. Abtirierea, prin nimic motivatd, a d-lui Take
Ionescu qi In special a d-lui general Averescu i a partizanilor s/i dela aceste alegeri, a scos din urne la suprafatd
partidul Ortinist cu peste 80 de partizani, ale0 aproape
toti, gratie exploatdrei popularitAtei necontestate a generalului Averescu, care nedAnduli bine seama de enormul

capital politic ce Ii acumulase in opinia public/ a tarei,


a comis marea grevall politic/ a abstentiunei dela lupta
electoral/. Aceast greeala, a dat fiint/ mai Inainte de vreme-

partidului Or/nese, din partea c/ruia nu putin a avut

sg,

sufere guvernul Averescu din ziva venirei sale la putere


(13 Martie 1920).
In ceiace privete directia politicei externe, noul guvera
www.dacoromanica.ro

316

era partizanul politieei de rezistentA, inauguratA cu atata


convingere i patriotism de d. fon I. C. BrAtianu.
Cabinetul VAiioianu a refuzat in *mod constant semnarea tratatului en Austria, cu toate notele ultimative ce
primea dela consiliul suprem din Paris.
La cea mai energiel din aeeste notecare avea rostul
unui ultimatum guveraul generalului VAitoianu a dat t
ziva de 28 Noembre,1919 uralltogul rIspuns precis i demn:
G-uvernul romal/este dureros impresionat de fondul
tonul notei Consiliului suprem en data de 15 Noembrie
curent, care nu corespunde nLCi spiritului in care s' a facut
ni

alianta, nici declaratiunilor solenine ale tuturor aliailo r

de a fi luptat pentru dreptatea in lume, pentru libertatea


egalitatea d repturil or tuturor natiunilor man i mici.
Insui marele rgzboiu a fost deslAntuit in urma agresiunei nedrepte a Austro-Ungariei contra Serbiei en seopul
de a tirbi suveranitatea acestei taxi.
Cum am intrat in rzboiu.Romfinia, inc5, dela inceputul fazboiului, a luat atitudine favorabilg aliatilor ai
mgajamente formale cu maul dintre ei, cu tiinta i cu

asentimentul celorlalti aliati. Ea a intrat in 1upt5, la sfaritul celui de al doilea an de rgzboiu, ea n'a fost cea din
urmA i tlac5 n'a intrat decal atunci, nu e din vina sa, dar
din cauza dificultAtilor pe cari le-a intatnit pe lang5, anume

dintre a1iaii e, can nu puteau sau evitau sn-i asigure viitorul datorit i furniturile militare de caH avea nevoe pentru
un rAzboiu, pe care Romania ii prevedea lung i inverunat.
In vremea calor doi ani de pregalire militarA, in timpul
cgrora ea tinea trupe considerabile 'concentrate la frontiere
i caH obligau pe vr4maqi cii opun5 forte importante,

Romania a facut servicii foarte apreciabile i cari, la acea


epocg, erau apreciate de cAtre aliati.
Tot in timpnl acestei perioade Romania a avut partea
ei de initiativii care a dna la intrarea in rgzboiu a Italiei.
Dacg Romania n'a iutrat in r5zboiu odat5, cu Italia,
aa cum ar fi dorit-o, cauza trebue cgutat5 tot la unul,
dintre aliati, care refuza sa" recunoascg, dreptul Romaniei
la unitatea ei national complect5. Numai tarziu, mai bine
15muriti de evenimente, aliatii an recunoseut in sfar01 ca
www.dacoromanica.ro

317
legitime aspiratiunile nationale romanesti. Imediat dupa

Incheierea tratatnlui sau de alianta din 1916, Romania a


luat armele la data fixata. Data aceasta nu a fost Insa liber
aleasa de Romania, ci i-a fost impus de aliati fata cu
nevoile pe cari le simteau atunci.
Romania si-a indeplinit datoriile din tratat, cu toate
ea pregatirea ei nu era--complecta i cu toate c aliatii nu
putusera tine obligatiunile lox, adica: ofensiva generala simultang pi ofensiva speciala pe fronturile din Galitia ji
Salonie, aceasta din urma trebuind s Inceapa cu opt zile
zile inainie de intrarea in actiune a armatei romane pentru
a preveni ofensiva dusmana la Dunare. Cu toate ,promisisiunile repetate i angajamentele luate cu privire la furnizarea materialului de razboiu, acest material a lipsit
aproape in tot timpul duratei razboiului, fie din cauza dificultatilor transportului, fie din pricina penuriei acestui
material, fie din cauza greselel organelor din Rusia insarcinate cu aceste transporturi. Dar cu toga gravitatea acestor
fapte pe cari Romania a trebuit sa le :suporte i cu toate
dezastrele de cari era amenintata, Romania nu s'a plans nici
odata cu nadejdea ca se va tine seama de nenoroeirile pe
earl era obligata sa le indure in interesul unei cauze mari
Si din imprejurari de cari nu putea fi invinuita. Surprinderea i durerea guvernului roman aunt au en atat mai
mari, en eat in loc de a'si vedea snferintele i sacrUiciile
imense in oameni i bunuri ale Romaniei rasplatite printr'o
atitudine prieteneasca din partea atiatilor, Ii vede din contra
contestate drepturile anterior recunoscute ea legitime prin
acte solemne i somat a. pria o serie de note cominatorii asa
de putin justificate de sentimentele de echitate .cari trebue
oft predomine nu numai intre aliati, dar in elaborarea intregei opere pe care o prezideaza Conferinta pacei.
In orke caz Romania nu ar putea fi considerata ea un
vrasmas invins, care trebue sa se supuna, vointei celui mai tare.
Aliatii qi Romitnia.
Consilinl suprem recunoaste totusi
ea Romania a Acut intr'adevar mari sacrificii si a suferit grele

incercari; dar, spre marea noastra mirare, conchide cu imputarea ca In eele din firma ea a tratat separat cu inamicul
si s'a supus lui.
Aceasta imputare nu ar putea fi mentinuta, dad, se
www.dacoromanica.ro

318
aminteste adevarata situatie creiata Romaniei i raspunderile
pe cari le comporta. Daca" Romania a trebuit sa se" supuna,
provizoriu inamicului, aceasta era datorita faptului ca. sarmana Romanie a fost trMat i abandonate, asa dupa cum
s'a spus foarte bine in mesagiul de deschidere al Conferintei
de pace. Imposibilitatea unei actiuni continue a Romaniej
a Lost reeunoscuta in scris la inceputul anului 1918 de catre
reprezentantii aliatilor si de catre acela al Statelor-Unite
in Romania. G-rija care a dominat politica romaneasea a
fost de a 'Astra armata romana in stare de a relua cooperarea
en alintii de indata ce imprejurarile o va fi fa.cut posibili.
Aceasta hotarire a fost cunoscuta de aliati.
G-uvernele i Cornandamentul aliat au considerat ca
signra o Ilona colaborare militr romana. Romania gi-a
mobilizat armata si a fost gata inceapa operatiile contra

vrasmasului in ziva fixata de catre zisul Comandament, en


toate deelaratiile inamiettlui puse ulterior in execntie.
ca tam, va fi din nou sectuit i devastata de catre trupele
in retragere.
Serviciile Rominiei.Desigur ea Romania Ii datoreste
unitatea victoriei aliatilor, timenselor lor sacrificii, dar gi
propriilor sale'enorme sacrificii, drepturilor sale recunoscute
legitime de &Are aliati i rezistentei poporului sau. In-masa
comma a sacrificiilor aliatilor, in cari acelea ale Romaniei
compteaza en o parte asa de dureroasa pentru ea, nu numai
Romania, dar multe alte -taxi ar fi astazi decimates ruinate
si subjugatsp. Intrarea Romanienn razboiu a obligat armatele

retraga Ipatruzeei de divizii de pe diferitele


fronturi si in special de pe eel dela Verdun, caruia trebula
dupg cum a expus-o ministrul Frantei la
at i se evite,
dusmane s

Petrograd,

concentrarea de noui forte vrasmase. Intrarea

in actiune a armatei romane la epoca impusa de aliati a


Fermis armatei dela Salonic sa se consolideze. Nimeni nu
ignoreaza e, fara aetiunea romaneasea, frontul dela Salonic
era greu amenintat prin concentrarea considerabila de trupe
inamice. Este inutil de a insista asnpra consecintelor considerabile produse asupra armatei rusesti prin intrarea In lupta
a armatei romane si care, dupa toate probabilitatile, fara
aceasta colaborare s'ar fi prabusit mai curand, adica inainte
de a putea interveni efectele cooperarei amerieane.
www.dacoromanica.ro

319

Prin urmare Romania n'a ales potrivit interes9lor el


particulare, momentul pentru a intra in lupth la sfarsitul
celii de al doilea an de r5zboiu, ci conform cu exigentele
imperioase ale aliatilor i dup 5. recunoasterea de atre toti
a legitimelor ei drepturi. Conditiunile pe caH a trebuit sh
le pung cuprindeau aspiratiunile seculare ale natitmei romane,
consiartite i recunoscute atunci ca legitime de' aliati, dar

caH se discuth azi ca i cand, indoindu-si teritoriul

i po-

pulatia, Romania nu-si datoreaz5 unitatea national5, dreptgtei


pi dreptului ei.
Guvernul roman este convins c dupa" o matura exa-

minare a faptelor, Consiliul suprem, dintr'un sentiment de


dreptate, va recunoaste i irosrile servicii aduse de Romania
cauzei comane si rolul ei important de reprezentant al civilizaciei latine in Orientul Enropei i va lua fach de ea
atitudlea datorith unui aliat credincios, phtruns de daitoriile
sale si care e gata s coutribue si in viitor la ordinea si
pacea in aceast parte a Europei.
Ocupatinnea in Ungaria.In ultimele acuzatiuni formulate contra Romaniei cu privire la afacerile din Ungaria,
Consillul suprem ne imputh de a nesocoti principille comune
e angajamentele dintre aliati i ch" sforthrile sale rgbdgtoare
nu an dus decat la rAspunsul din 2 Noembrie, conciliant in
cuvinte, dar negativ in fapte.
Guvernul roman i permite s5. reamintese5 Consiliului
suprem ci prin notele verbale dela 2 si 5 Noembrie, ca pi
,

prin comunickile delegatilor romani la Paris, a r5spuns


cheitiunilor puse, dar a trebuit de asemenea s5. atrag5 atentiunea Consiliultd asupra consideratiilor caH militau pentru
modalith.tile necesare in vederea unei drepte apliegri a deciziunilor Conferintei.
Evacuarea Budapestei i retragerea armatei romane
din Ungaria sunt fapte earl- nu lash indoialh asupra intentiunilor i sentimentelor guvernului roman.

De asemeni guvernul roman admisese abandonarea


red3i zitiilor in Ungaria i instituirea celor dou5, comisiuni,
una la Budapesta pentru aplicarea acestor principii i una
la podurile dela Szolnok si Csongrad pentru constatarea
materialelor transportate. Dar a trebuit s5 observe in acelasi
timp c deseArearea materialelor la cele dou5 poduri pre-

www.dacoromanica.ro

320
zinta grave neajunsuri i putea sa desorganizeze compleet
transporturile militare in zona de operatiuni.
Guvernul roman e gata s examineze i sg ia masurile

ccle mai riguroase contra oricgrui abuz fgptuit de cgtre


autoritglile militaTe romane, de Indata ce i-se va aduce la
cunostintg vre-o plngere In aceastg privintg; dar Consiliul
suprem va trebui sg recunoaseg la rindu-i ea s'ar aduce o
gravg stirbire disciplinei i moralului trupelor, dacil organe
strgine ar fi autorizate s ancheteze impotriva ofiterilor si
altor autoritgti ale armatei romane. De altfel sistemul pe
care Consiliul suprem ar voi sg-1 adopte in Ungaria fatg

de autoritatile miitare romane, n'a Lost aplicat celorlalti


aliati pe alte teritorii.1
Astfel, spre pildg, sa permis trupelor sarbesti de oeupatie s ridice un material considerabil din veghile teritorii
ale Ungariei, cari nu aveau sa reving Serbiei i cu toate
protestgrile i cererile repetate ale guvernului, ale autoritatilor romane si ale populatiei, nu -numai c aceste materiale, esentiale vietei acelor reginni, nu an fost restituite,
dar Consiliul Suprem *e, lgsat fgra rgspuns toate plangerile
cari i s'au prezintat in aceastg privintg.
Romania, devastatg de &Are armata ungarg in timpul
ocupatiunei, a fost, In timpul armistitiulni, atacatg de doug
ori de catre TJngaria, care nu fnsese nici demobilizatg, nici
desarmatg. Armata romang a trebuit s'a', se apere singurg
fgrg sprijinul nici unuia dintre aliatii ei, cari dupg primul
atac, in ke sg-i Inggdue ca sg restabileascg ordinea in Ungaria in urma unei eampanii victorioase i sg proceadg la
desarmarea armatei .ungare, au oprit din motive necunoscute
inaintarea trupelor romfine. S'a lgsat astfel armatei ungare
libertatea si inijloacele de a se reface si de a prepara de data
aceasta un atae bine organizat, eu un material tehnic considerabil. Armata romang, dupg invitatiunea Conferintei, care
trebuia sg coopereze en importante forte aliate combinate,

a fost abandonata soartei sale de care aliati intr'o luptg


pentru care comandamentul suprem aliat socotise cg era
indispensabilg o armatg de 200.000 de oameni.
Gratie eroismului i disciplinei exemplare a trapelor
romane, noua intreprindere ungarg, inauguratg la. 20 Lille,

a esuat rusinos i Romania a putut sg desarmeze pe vrgswww.dacoromanica.ro

321

mas, s. testabileasca ordinea in Ungaria, s pung populatiunile locale la adgpostnl crimelor bolsevice i sg permita
astfel "marilor aliati sa aiba reprezentanti la Budapesta, sa.
stabileasea eventual un guvern legal in Ungaria i s usureze incheierea pacei i cu acest dusman.
Nesocotirea drepturilor Romniei. Imeusul servicin
pe care Romania l'a adus tuturor aliatilor ei, sacrificiile in
oameni, material si bani pe care Romania le-a {Ica in
aceastg imprejurare, au fost trecute sub Were i Consiliul
suprem, prin nesocotirea drepturilor naturale datorite Romaniei, dupg aceste doug campanii in Ungaria in interesul
sigurantei generale, o pune azi in fata injonctinnilor com
natorii i Ii refuzg pn i dreptul de a-si apara cauza prin
negOcieri, in timp ce Romania se bizuise tocmai pe principiile i angajamentele comune pentru a-ei ap'gra drepturile
si interesele in parte nesocotite, din nenorocire.
In ceeace priveste frontierele fixate de cgtre Consiliul
suprem, menti-nandu-si revendicarile recunoscute printr'un
act solemn, din deferenta totusi pentru Conferinta, Romania
a declarat prin delegatii ei ca era gata sA-si retragg trupele
dincolo de Tisa de indata ce oonditiunile technic militare,
ea organizarea etapelor, depozitelor, etc., vor face posibilg
.

aceasta retragere si de indata ce situatia in Ungaria va


preziuta garantii de sigurantg. De aitfel armatele aliate pe
Rin au -procedat la fel en scop de a preveni orice posibilitate de nesigurantg pentru trupele de ocupatie.
Romnia i tratatul cu Austria. In ceeace priveste
tratatul cu Austria, Romania a faspuns prin nota dela 5
Noembrie. Ea este chiar gata sg semneze numitul tratat
dacg Consiliul suprem va accepta o declaratie scrisa, de care
va lua act in rgspunsul su, ca, prin semnatura ei, Romania
nu intelege sg adere la -stipulatiunile caH s atingg suveranitatea statului i a independentei sale.
Guvernul roman sperg ca consiliul suprem va lua in
serioasg consideratiune justele explicatiuni pe care-si permits
sa i-le supun g. si face apel la spiritul san de echitate, de

care trebue sa fie animat i datorit unui aliat care a dat


dovezi de ferma vointg pe care o are de a mentine solidaritatea cea mai atrAnsa en aliatii, ea sa admitg dreptele cereri
pe care le formuleaza.

www.dacoromanica.ro
15985. -7 I. R. Abrudeanu: _Romania
fi razboial mondial.

21

322
Ii roagA, in orice caz, sa atepte formarea unui guvern
parlamentar, care va avea loc de Indat ce noul Parlament,
ieit din sufragiul universal, va fi constituit. Acest non guvern, sprijinindu-se pe reprezentanta nationard, va fi mai in

msur

aprecieze responsabilitgtile can i. eventual ar putea

angaja viitorul tgrii.


Spre a .1nlesni formarea unui guvern parlarnentar
mai ales In urma ultimaturnului adresat de consiliul suprem pentru iscsalirea tratatului eu Austria, In care seop

'i-se fixase Rornaniei ziva de 5 Decembrie ca ultim termen1),


guverhul generalului V/itoianu a hot/rat srt-si dea demisiunea, pe care a si Inmanat-o Regelui In ziva de 30
Noembrie.

In ultimul consiliu de ministri, Intrunit In aceast/ zi


la ministerul de interne, d. general Vlitoianu, Intr'o scurt/
emotionant euvntare, anuntand eA sub guvernul sau
Romania a trebuit s primeasel invitatiuni ea, s6 semneze
o pace nedreapa, a declarat cit d-sa pleac/ cu constiinta

imp/catl c/ a rezistat tuturor presiunilor si mArturiseste


al, dacI ar fi fost silit sit pun/ semnAtura pe tratatul de
pace cu Austria, inainte gi-ar fi frant spada i apoi ar
fi ceritt sa i-se taie meina en, care tr fi trebuit sa semneze.
DacA n'a fost, fortat sl slvarseasca acest act, meritul este
i al colegilor d-sale, pentru rezistenta elrora le multurneste.

Au rIspuns d-lui general Vlitoianu, prin euvantari


Insufletit3 de un cald patriotism, d-nii St. C. Pop, Ihculet si
Nistor, cleclarand ca stint partizani hotariti ai politicei de
rezistenta, ceeace totusi nu 'i-a Impiedicat ea peste cateva

zile mai tarziu sit facl parte din guvernul d-lui dr. Alex.
Vaida Voevod, care a consimtit sit semneze nedreapta pace
cu Austria.

Inteadevar, In ziva de 6 Decembrie 1919 s'a format


cabinetul d-lui Vaida-Voevod, compus in majoritate din

elemente ardet-neti, ea d-nii dr. Aurel Nlad, dr. Victor


Bonteseu, dr. Mihai Popovici, dr. St. C. Pop, Octavian
Goga, apoi din d. general Averescu, ea ministru de interne,
1) .Acest termen a mai fost prelungit cu incg 3 zile, adic
de 8 Decembrie, din cauza crizei ministeriale.

www.dacoromanica.ro

pang in zina,

323

demnitate din care peste 5 zile a

si demisionat, etc. Cu
ocazia crizei ministeriale provocata de demisia d-lui general
Averescu si a d-lui Goga, cabinetul Vaida s'a remaniat

intrand in guvern d-nii I. Mihalache la agricultura, d. I.


Borcea la instructie, ambil tarnisti, i apoi d. dr. N. Lupu
la interne, un sincer democrat, dar- socialist sui generis".
In ziva in care membrii noului guvern au depus juramantul
6 Decembrie
d. dr. Vaida Voevod a vizitat
pe toti niinitrii acreditati ai aIiailor nostri, comunicandu-le
politica lui de stirut meina i declarandu-se gata s. semneze

tratatul cu Austria.
In aceeasi zi, noul sef al guvernului a telegrafiat la
Paris d-lui general C. Coanda, deiegatul, Orel pe lauga
Conferinta $cei, autorizandu-1 s semneze tratatul cu
Austria, ceeace reprezentantul Romaniei a si faeut-o in ziva

de 8 Decembrie, ultimul termen acordat de aliati, fara a


se mai astepta votul Parlarnentului1), care s'a intru nit la
9 Decembrie, adica a doua zi dupa iscdlire.
Istoria nepartinitoare va inregistra desigur lupta demna

patriotica dusa de d. Bratianu atat la Conferinta pacei,


cat si dui:a retragerea sa motivata dela Conferinta, spre a
feri taxa de .umilintele ce ni-se impun prin acest tratat.
D. Ion I. C. Bratianu, retragandu-se dela Conferinta
pacei, a dus mai departe lupta de rezistenta, increzandu-se
in reactiunea opiniei publice.

In patriotismul sau luminat, d. Bratianu credea ea


se va ivi si din sanul poporului nostru un D'Anunzio, care
electrizeze si sa tie opuna injosirilor ce se cauta s. ni-se
impuna. Tara 'MA fiind obosita, de razboiu si incapabila
de a mai reactiona, fatal era sa ajungem. la politica de
sA-I

sarut mama a d-lui Vaida-Voevod, care de unde in tot


timpul Conferintei, cat a stat alaturi de d. Bratianu la
Paris, a fost un fervent partizan al politicei de rezistenta,
a sfarsit el, ardeleanul mandru si implacabil, s consimta,
desigur cu durere, la eiuntirea Banatului, ca si la clauzele
minoritatilor etnice etc.

Dar cel puttin daca d. Vaida ar fi reusit sg mai inSingura faptX istoricg a acestui Parlament a fost votarea in ziva de
29 Deeembrie 1919, on o mare insufletire, a proiectelor de lege pentru unirea
Basarabiei, Bucovinei i Ardealului.

www.dacoromanica.ro

324

lature din tratat conditiunile cele mai jicnitoare intereselor


noastre, preeum se spunea cit le va oNine, dac ii va
pleca capul.
De aceea e bine, cel putin pentru istorie, sa aratdm
cari sunt modificarile obtinute de d. Vaida i ce a r6mas
neschimbat din conventia speeiala irnpus1 Romaniei de
consiliul suprem.
S'au suprimat riumai aliniatele 2 si 3 din preambul
In cuprinderea urmatoare:
Considerand cg, in tratatul dela Berlin, independenta
regatului Romaniei n'a fo-t recunoseutg decat sub rezerva
unor anume conditiuni:
Considerand de alta parte ea principalele Puteri aliate
ai asociate dorese s reeunoaseg far eonditiuni independenta
regatului Romani ei atat pe yeebile cat i pe nouile sale
teritorii".

S'ar parea eN: suprimarea acestor fraze ar avea o


oarecare insemnatate, intru cat independenta Romaniei e
scoasa din discutie. Eroare! Ideia revine imediat intr'una
din frazele urmAtoare.

In adevar a ramas nemodificata in, preambulul conventiei speciale toata cealalta parte f i n deosebi urma-

toarea fraza:

nPuterile aliate i asociate semnatare ale tratatului


din Berlin dela 13 Julie 1878, lutind in vedere indatoririle
ce guvernul roman a primit pe temeiul tratatului de fatri,
recunosc c Romania este destivarit desrobit de conditiunile puse pentru recunoakiterea independentei sale prin
articolul 44 din tratatul dela Berlin".

Tata dar c Consiliul suprem a lasat In preambul fraza


aceasta, care insearnn a. c pe viitor independenta Romaniei
nu este recunoscuta, deAt nurnai Wand m vedere indatoririle ce a primit guvernul roman pe temeiul tratatului
fata.".
Aceasta inse-anna, spus lirnpecle, el suntem liberati de
conditiunile puse sub ineturirea printului Bismarck la
de

www.dacoromanica.ro

325

.Berlin in 1878, dar numai pentru a fi supusi unor noui


conditiuni cuprinse in tratatul de azi,ceeace este desigur
acelasi lucru, daca nu chiar mai ram.
Din cele 18 articole ale convenOunei speciale s'au
modificat numai dou i anume articoiele 9 si 10.
Aceste articole sunt privitoare la regimul inv6th'mantului public si la comitetele scolare ale comunitatilor evreesti

din Romania.
Celelalte articole ale conventiei speciale au ramas nemodificate

si anume:

Dispozitiile prin cari

ftirbete suveranitatea
Statului roman, admitaindu-se intervencia strand in ajacerile interne ale Statului roman.
2. Dispozitiile speciale pentru Evrei in ceeace priveVe
respectarea Sabbatului. Evreii vor fi n drept de a refuza
srl se duet Sambeita la tribunale sau a ndeplini actelegale
in acea zi. Romania declara intentiunea ei de a se abfine
sa prescrie sau sa autoriie alegeri, fie generale, fie locale,
cari an avea loc Sambata. Nici o inscriptie electorala nu
va trebui sa fie obligatorie intr'o z; de Sambata.
3. Toate celelalte dispozitii vexator.ii fi umilitoare cu
privire la minoritafi.
4: Absolut toate clauzele cari consfintesc robirea eco1.

se

nomieti a Romaniei, din cari nu s'a modificat o iota.


Acestea sunt imbuneitatirile" aduse tratatului impus
Romaniei.

Istoria viitoare va avea deci s stabileasca ce foloase


pentru Ora, putea s aduca o politica de rezistenta, constienta i darza', precum o preconiza d. Ion I. C. Bratianu,
si untie a dus politica timid i ingust a d-lui dr. VaidaVoevod.

Tot aceasta istorie nepartinitoare va trebui sa inregistreze i motivele pentru cari guvernul Vaida-Voevod, dupa

o zuvernare scurt i neproductiva de 3 lani de zile, a fost


nevoit s cedeze puterea, In Martie 1920, d-lui general
Averescu i partidului sau, motive printre earl cele mai
grave sunt urnatoarele cari vor fi consfinVte desigur si de
istoricii viitori :

1. 0 vAditl, dar explicabila incompeten

in arta de a guverna.
www.dacoromanica.ro

i nepricepere

326

2. Declaratil ministeriall, eitit a. de d. Vaida in prirnul


Parlament al Romniei-Mari si In care nemtofilul Alex.
Marghiloman, cu toat5, atitudinea sa antiromaneascl din timpul

neutralitalei i apoi al rlzboiului, era taxat ca mare patriot


in aplausele majorittei primului Parlament al Romanieiintregite, pornite Intaiu de pe banca ministerial decltre
ridicolul fost ministru de finante dr. Aurel Vlad.
3. Amenintarea sigurantei tgrei i a ordinei Ie stat
in urma unui sistem administrativ partial i prea tolerant
fatA cu elernentele dornice de a sernAna anarchia.
Numai intrarea ln guvern a d-lui N. Iorga, dacl d-sa ar
fi consimtit, ar Ii putut salva reputatia cabinetului VaidaVoevod ca i soarta, care 11 pAndea din primul Moment al
constituirei sale.

Dar savantul profesor qi om de Stat s'a multumit


numai cu demnitatea electiva, de preedinte al Camerei
i asfe1 s'a intAmplat ceea-ce era fatul EA se IntAmple :
clderea dela putere a guvernului, dupit o chinuitl qi p5gu-bitoare existent5, de abia 3 luni de zile. Zic plgubitoare din
punctul de vedere al nIdejdilor, pe cari cu atata incredere
qi entuziasm le pusese tara, doritoare de o schimbare,
In 'rAvna de muncl, in cinstea i capacitatea elementelor
ardelenefti, cari fArg, mAcar o rnicroscopic6 experientl In
arta de a guverna un popor, a cArui Intregire teritoriall se
Inflptuise insl gratie unei politici intelepte condus cu convingere de blrbati patrioti i experimentati din vechiul regat,.
au comis marea greva1 5. de a fi luat pe umerii lor, recunose,
cu bune intentiuni, greaua sarcing de a conduce destinele
Romaniei-Mari In opera ei de consolidare ksi refacere.
Desiluzia, dacg, a fost dureroasl, nu mI indoiesc insl
ca, va fi de scurtA, duratl, mai ales dup/ o unificare sincer

flcut.4 cu initna curatl i dupA un studiu amniuntit

de

oameni i lucruri din vechiul regat i vice-versa.


Olderea guvernului Vaida s'a Intimplat in timpul pa
cAnd efu1 guvernului ducea, ce e drept, o luptl frumoasit,
i CU succes la Paris 10 la Londra pentru recunomterea
decAtre aliati a unirei Basarabiei cu Patria-mum.
Din acest punct de vedere, trecerea d-lui Vaida pe la

guvern a fost de un real folos pentru tarl.


www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVI

Actiunea patriotic a d-lui Ion I. C Brtianu


in ajunul si in timpul Conferintei pAcei,
in lumina documentelor oficiale
Azi este un fapt necontestat c dintre toate popoarele
cari au partitipat la mg,celul deslIntuit de Austro-Ungaria
si Germania, no:, Romnii, am facut proportional cele mai
mari sacrificii pentru triumful eauzei comune, c'aci am avut
tara ine61eat i devastatA atAt de trupele d'usmane cat i
de cele rusesti bolsevizate.
N'a fost suferintg,, n'a fost mizerie pe care neamul
nostru sg n'o cunoaseg,, de la teroarea foarnetei i paria," la
urgia molimelor.

i in vijelia nenorocirilor ca boy dia Bib lie,

poporul nostru n'a pierdut o c1i credinta in izbAnd.


euwenaa deci sg ne astept/m la aceiasi rgsplatg, la deplina
consaerare a vitejiei si la reeunoasterea integralg, a drepturilor botarlte Ora in anag,nuntime in tratatul de aliantil
dela 4 August 1916.
Dar, spre des tmggirea i durerea noastrg, insg, lucrurile nu s'au petrecut toernai aSa, fiind siliti sa." intreprindem
o luptg, nu pentru a dobandi tot ceeace ni se cuvenea dupl

tratat, ci pentru a nu ni-se stirbi prea mult din drepturile


'noastre recunoscute

consfintite prin cea mai nobilg. vitejie.

Precum in anii 1916, 1917 si 1918 am fost nevoiti


sa luptdm singuri, neajutati si pg,rsiti Cu dusmanii intreit
la numrtr, tot astfel, la Conferinta pg,cei, am fost nevoiti
sa. ducem lupta en proprii nostri aliati, a cAror politie
www.dacoromanica.ro

328

gresita a strambat drumul victoriei si a silit destinele


umanitAii sl imbrue haina ingusta a arbitrajului si Autocratismului.

Conferinta de pace, care avea menirea sa alcatuiascg


adevaratuT sobor al tuturor neamurilor parnantului, a fost
preschimbata intr'o noug Santa, Alianta", intr'un Consiliu
de patru, care, asemeni celor patru monarhi de acum un
veac, aveau s hotgrasca, soarta lumii spre folosul celor
man i pe spinarea celor mici.
Lupta pe care Romania a fost silitg s'o duc In cursul
anului 1919, ca o urmare a politicei gresite a Consiliului
Suprem, a avut trei faze, strana legate Intre ele printr'o
singura cauzalitate istorica :

1) Lupta Intreprinsg la Paris, Ineeputa, in Januarie


1919, a carei culminantg o ggsim In ultimatumul violent.
si .amenintator trimis guvernului si poporului roman" aliat
de catre Consiliul Suprem in Noembrie 1919, ultimatum a
carui formula conereta o gasim In preambulul" tratatului
de la Saint-Germain si in clauzele speciale ale minoritatilor.
2) A- doua fazg este marcatg de lupta ce am fost sniff
sg ducem In contra bolsevicilor rusi pe Nistru, tot din cauza

politicei gres'ite a Consiliului Suprem, care n'a avut ceva


mai bun de facut decat sa dea ineuraja.ri lui Lenin si
Trotzky prin faimoasa invitatie dela insula Prinkipo.
-3) Lupta pe care am purtat-o In potriva bolsevismului
nod ngscut In Ungaria, tot din cauza erorilor dela yaris,
cari in loc sa desarmeze i s Ingenunche un inamic, i-a
dat incurajgri in potriva unui aliat, inlesnindu-i astfel transformarea sovinismului in bolsevism, apoi recunoscand prin
schimb de note diplomatice guvernul sovietic al lui Bela
Kuhn si chiar onorandu-1 cu misiuni la Budapesta ea aceea
a genernlului Smuts.
'Din aeeste trei lupte, Romania d eastigat doug: am

biruit la Nistru unde aliatii nu rau. In masura sl mai


reziste, dupg cum am invins in marea bltalie de pe Tisa,
inaintand In inima Ungariei i ocupand Budapesta in potriva
ordinelor Consiliului Suprem, care continuand fata, de Maghiari politica de menajamente, trimitea note violente si
insultatoare aliatului roman.
Pe un singur front am fost Invinsi, pe frontul dreptatei
www.dacoromanica.ro

329

vi al apararei revendicarilor noastre la Conferinta Neil,


unde ni s'a tagaddit tratatul de alianta si ni s'a nesocotit
chiar independenta i suveranitatea dobandite acurn 41 de
ani pe campiile dela Plevna i Grivita.
Dar sgarcenia Celor Patru a fost compensata cu darul
-conventiei speciale, cu clauza minoritatilor, un mijloc de
umilire, de robire po1itic i economica, de agitatii interne
si de acaparare comerciala. Daca am fost invini in aceasta
lupta, infrangerea nu se datoreste eat aliatilor, cari ne erau
sub aceasta. forma vrasmasi, dar guvernului roman care s'a
grabit, cu o eftina i trista usurinta, s inaugureze o poli-

tica de sarut mane win semnarea tratatului de robire


dela Saint Germain. (Vezi colectia Viitorului din 1920).
Dar sa vorbeasca documentele oficiale asupra acestor
istorice. evenimente.. Incep intaiu cu actele oficiale privi-

toare la a doua noastra intrare in rkboiu in contra Nemt,ilor si a Ungurilor :

Reinceperea actiuneil militare a Romfiniei in


contra Germaniei 9i Austro-Ungariei. La 8 (21)
*Octornbrie 1918 a sosit la Iasi d-nul Victor Antonescu, ministrul Romniei la Paris, venit cii aeroplanul din Salonic,
calatorind, pentru a nu fi recunoscut, in uniforma de capitan
francez. A plecat din Paris trimes de d. Clernenceau spre a vesti
pe d-nul Bratianu s mobilizeze indata incontra Germaniei, ori

cate divizii an putea. Ne aduce stirea ca trupele generalului


Berthelotr vor trece Dunarea la 15, Noembrie, asteptand sit
faca jonctiunea la Ploesti cu trupele romane. Atasatii miiitaxi aliati din tara sunt bine incredintati de imensele dificultati ce ar intampina realizarea acestei cereri. Comunica-tiunea transmisa de d. Victor Antoneseu a fost verbala.
Nici nu putea fi altfel de teama ca un accident de aeroplan

sa nu fi pus pe Bulgari sau pe Germani in cunostinta

de ea.
La 11 (24) Oct. aviatorul Noel pleCa la Salonic, purthud urmatorul mesagiu din partea guvernului roman catre
generalul Berthelot la Salonic, mesagiu scris astfel incat sit

nu poata fi in nici un caz inteles de inamic :


www.dacoromanica.ro

330

Sunt insgrcinat de &Are seful meu de a transmite


pentru seful d-voastr mesagiul urmiyor :

Cu cea mai profund4 emoiune s'a urmarit aci desvoltarea situatiei militare i politice, care il aduce din nou
in mijlocul nostru. Alegerea sa i misiunea tranimis4 prin
anion sunt manifestdri de sentimente 8i intenfiuni ale Frantei

ma de noi, a caror valoare e pe deplin apreciatei .


Dap& cunt s'a putut constata prin precedentii curieri
ai d-tai de Saint-Aulaire, interesele 1?om4niei au lost natural
intelese a8a dupli cum au foot privite de prietenii nostri.
Evenimentele cari s' au succeclat in:Rom tinia in urma pacei

dela Brest-Litowsk si a supunerei Ulcrainei de atre Germani


trebuiesc considerate ca nule in esenta lor ri in rezultatele
lor i noi avem cel mai mare interes 8 ne regeisim inaintea
peicei generate 8i din punctul de vedere militar allituri de

aliaii no8tri".

Romania reintri in actiune araturi de aliati.


La.
27 Oct. (9 Nov). 1918, guvernul roman trimite ultimatum
maresalului Mackensen.
La 28 Oct (10 Nov.) se decretA, mobilizarea armatei
romane.

0 mil a guveriuilui roman.


La 28 Octombrie (10
Noembrie) 1918 guvernul roman trimite reprezentantilor

aliati din Iasi unratoarea notl:

Do conic ministru,
De indata ce ministrul Prantei ne-a facut cunoscut cg,
armatele aliate erau la hotarele teritoriulni nostru i c comandamentul, socotind conditiile necesare pentru intrarea
noastr In actiune ea realizate, a cerut cooperarea noastr,
Majestatea Sa Regele a decrefat mobilizarea armatei romane
si a cerut in 24 ore capitularea trupelor germane din Muntenia-

Romania a procedat astfel in conformitate cu tratatul


din 4117 August 1916, care o leag4 de aliati.
S'a considerat ob1igat s intre in actiune faril un
moment de intarziere de Indatil ce consecintele funeste cu
disparitia armatelor rusesti puteau fi anulate prin prezenta
unei armate aliate la granitele Regatului.
www.dacoromanica.ro

331

Credinciosi angajamentelor, suntem fericiti 1 mandri


eh' vom fi din nou araturi de glorioasele voastre armate in
lupta pentru triumful marei cauze, pentru care aliatii i noi

am va'rsat pn. acum atat sange si am suferit fled regret


incerciiri atat de grele.

Memoriul care aliati.


Tot la 28 Octombrie (10
Noembrie) 1918, guvernul roman a retnis reprezentantilor
aliati, la Iasi, urmatorul memoriu:
Romania atat din punct de vedere moral cat si politic

are dreptul s infiptuiascA revendidrile ei.


Ea stie c. aliali ti recunosc acest drept in virtutea
principiilor ai dror reprezentanti sunt si care an fost formulate de &Are presedintele Wilson la 27 Sept. 1918,
atunci &and a deelarat

: Solufiunile rehboialui izvordsc

din tnsi natura imprejurdrilor rdzboiului. Tot ce pot


face oamenii de Stat sau. Aduneirile este de a le kfeiptui
scot de a le trdda".
In adevr chestiunea Romanilor din Ungaria s'a impus

prin Insi natura ei" in ziva in care principiile de justitie, de independentg si de libertate a popoarelor au fost
proclamate. Ea s'a impu i prin imprejurgrile edzboiului"
cand prin tratatul dela 4/17 August 1916 aliatii s'au obligat
sa' asigure Roruanilor unitatea lor nationarg.
Din acest tratat Romania ei-a indeplinit partea ei.
Spiritul de dreptate ce insufleteste pe aliali, i-a indemnat s recunoascd cei, in opera comund, a celor man i a
-celor mici Roma'nia a adus cu credin
i cu beirbeirie partea

sa de eforturi, de jertfe si de roade, iar intr'o vreme, care


ar fi putut fi hot eirettoare pentru inamic, agiunea sa a
usurat alte fronturi atrd geind asupra ei un efort ce depetsea cu mull for(ele pe care ea le pusese in luptei; dar de
-sigur i rezultatele intervenfiunei sale au fost mult mai
presus de cele la care s'ar fi putut astepta.
Pacea dela Bucuresti, care n'a lost nici odatei nici
consfinfitei de Rege, nici ratiflicatei, nu poate anula legdmintele acelui tratat, ceici komeinia n'a fost silitd la aceasta

de cat dupd pacea dela Brest-Litowsk i dupoi ingenunchiarea Ukrainei de cdtre Puterile Centrale, adicd,hin fafa unei
stdri de rapt care zeidrnicea orice ejort militar i in fafa
www.dacoromanica.ro

332

unei steiri de drept in care reprezentantul aliailor vecin


Romeiniei, Rusia, a ceirei colaborare i-a fost feigeiduitei de
ei, pactizase cu vreismasul.
Cata vreme a ramas vre-o nadejde de refacere cel putin
par-tiara,' a unui front rus, Romania s'a impotrivit tutulor
arnenintarilor, tot astfel cum a rezistat pana la ultima
clipa tuturor propunerilor, care inainte de pacea rus5-- definitiva ar fi putut st-i Inlesneasca sitnatiunea
Reprezentantii ficiali ai aliatilor la Iasi an recnnoscut
ca, incerearea armata, facuta de trupele romane contra bolevicilor, creia ultimul efort militar ce erau in drept ea'
ceara dela dansa.

In nrma acestui efort grija de capetenie impusa de


interesul comnn era de a feri armata romang de acele conditiuni, care i-ar fi zadarnicit ori-ce posibilitate a unei noui
actiuni Intr'o alta perioada a razboinlui mondial.
Aceasta perioada a Inceput.
Este natural, caci este drept, ea tot ce a urmat pacei
dela Brest-Litowsk i Ingenuncherii Ucrainei, sa fie socotit
ea nul in fiinfa i in reznitatul san i de aceia, Indata ce
pith* s'a ivit, Romania, fara nici o intarziere, si-a reluat
pe taramul militar colaborarea cu aliatii impusa de legatu rile
pe:eare Regele i Tara nu le-au socotit nici odata Alesfaeute.

Mesagiul d-lui Brtianu catre Ardeleni.


La 1 (14)
Noembrie 1918, d. I. I. C BrAtianu trimite comitetului
partidului ua4ional roman din Ardeal urmatoarea serisoare
Iafi, 1 (14) Noembrie 1918

Cea mai sfanta aspiratiune a neamului se indeplineste.

Peste suferintele trecatoare, generatille vor ravni la


zilele pe care le traim.
Fara mirare am vazut ea despartiti in cele mai grele
imprejurari, ne-am regasit cu aceiasi simtire si en acelas gand.
Grabnica ex-Lama este stapanirea Incerearilor vramase
ale Unguriler, ale anarhiti, ale demagogiei, prin organizatie,

prin propaganda, prin forta.


Pentru organizare si propaganda temeinl este &este:
Unirea desavarita a tuturor snfletelor si a tuturor
www.dacoromanica.ro

333

tinuturilor: toti In jurul Regelui, pare tine drapelul, simbol


al acestei uniri. Libertate i dreptate pentru toti, de orice
neam scorice religie. Desvoltare larg democratica, reforme
electorale i agrare, conditiuni de yiata pentru muncitorime,
care sa le asigure legitimele lor revendicari si parte de
folosinta la rodul muncei lor.
Aci se grabeste trimiterea fortelor armate, precum
ati cerut.
Reamintind Presedintelui DoMniei Voastre intalnirea
noastra dela Sinaia dup ce fusese primit de Regele Carol,
v. zic tuturor cu dragoste frateasca: Credinta noastra ne-a
mintuit.
Sa pasim inainte ea neclintit Incredere In menirea
neamului nostru, cu netarmurit devotament In serviciul lui.
Telegramele generafilor Berthelot i Franchet d'Esperey

care legatia francezi. La 7 (20) Noembrie 1918, ora


20, generalul Berthelot trimite din Giurgiu urnAtoarea
telegraml legatiunei franceze dela Iasi:
Armistitiul interzice Germanilor de a face rechizitii
si le impune s evacueze fara hitarziere teritoriul romnese ;
deci aveti dreptul de a trimite trupe romanesti oriunde yeti
crede de cuviinta In teritoriul romanesc.
In ceeace priveste relatiunile cu Transilvania, armistitiul .nu permite de a intra acolo, acea.sta, ehestiune urmand

sa fie reglementata prin tratatul de pace.


General Berthelot

La aceeasi data' generalul Franehet d'Esperey trimite


din Salonic cltre legatia franeezA unntoarea te1egraml:
Salonic, 7 (20) Noembrie, ora 20. Guvernul franeez,
dupa cererea mea, mi-a facut eunoscut c conventia elauzelor
armistitiului din 11 Noembrie, privitor la anularea tratatelor
din Brest-Litowsk i Bucuresti, comport6 evacuarea Dobrogei
de care Bulgar i retragerea trupelor lor la sudul frontierei

din 1913. In cWeptare ca congresul de pace sa, fixeie statutul degnitiv al Dobrogei, aceastei, provincie va fi ocupatd
de aliaci.
Franchet d'Esperey

www.dacoromanica.ro

334
Guvernul roman citre generalul d'Esperey.
La 9
Noembr;e 1918 guvernul roman trimite generalului Franchet
d'Esperey la Salonic urmAtoarea telegram5 :
RomAniei nu i-a fost teamA cA In ziva vietoriei aliatilor intregitatea teritorinlui sAu va fi sacrificatA in profitul
inamicului in potriva Caruia a luptat allituri de aliati prin
atAta de grele incercAri.
Annlarea tratatului dela Bucuresti din primul moment

a confirmat legitima sa incredere. Ea nu poate dead ssa


atribue un caracter provizoriu, pur militar, mAsurilor cari
nu i-au permis Inca sA ia in sthpAnire o parte din teritorii
al caron statut politic este stabilit de tratatele internationale
si de cAtre legile conditionale ale Regatului...

Este totufi necesar de a extinde feirei intdrziere, in


conformitate cu condifiunile armistitiului general, meisurile
proectate de ccitre comandamentul aliat la intreg teritoriulregatului, afa cum era in 1914. Interesele poporului asa -de
crud incercate cer restabilirea fAra zabava a administratiilor
civile in toate pro vinciile dupe& cum se prevecle in armistitiu
pentru toate Onuturile evacuate de inamic.
Este just si natural ca armata ronun s partieipe
la executarea meisurilor necesare pentru aceastei operatie,
contribuind In asa fel ea O. faciliteze comandamentelor aliate
opera, care ar incerca intArzieri periculoase in cazul cAnd
contingentele imecliat disponibile nu ar fi sufioiente.

Scrisoarea d-Iui Clemenceau catre d-I I6n

I.

C. Bra-

tianu.La 11/24 Noembrie 1918 d-I Ion I. C. Bthtianu primeste din partea d-lui Clemenceau, presedintele consilinlui
de ministri francez, urmtoarea telegrama :
Donznule Bratianu,
VA multumese sineer de sentimentele pe earl mi le-ati
exprimat in telegrama pe care mi-a transmis-o domnul de
Saint A.nl aire.

Guvernul francez, pe care o veche i increzatoare


prietenie II. uneste cu Rotatinia si care a simpatizat cu ea,

in timpul ineerearilor prin cari a trecutp se felicita c


www.dacoromanica.ro

335

cede intratei in cilia*, lucrand pentru a realiza unitatea


tinuturilor romnesti.
Exprim urArile mele pentru desvoltarea sa paciSicg
pentru prosperitatea sa.

pi

Clemenceau

Conventiunea !Maui relativ la armistitiu cu UnTata i textul convenOei militare de armistitiu cu


Undria, eu data. de 11 Noembrie 1918:
garia.

Art. I.

GuvernAmantui ung r

rebrage trupele
la vest de linia insemnatg prin valea inalth a Somesului
11

pang la confluenta sa cu Tisa, Marlaterezippe, Baia, Didkirchen (aceste locaIit4i nefiind ocupate de trupele ungare),

cursul Dravei IAA la intalnirea acestui fan cu granita


Croatiei-Slavoniei. Evacuarea va
opt ziIe.

fi

terminatA in curs de

Aliaii vor ocupa de plin drept regiunea evacuatil In


eonditiunile ce vor fi fixate de generalul comandaut sef al
armatelor aliate.
Administratia civira va rmne in mainile guvernului
actual.

Vor fi mentinute, in zona evacuatg, numai fortele de


politie si jandarmeria indispensabil6 mentinerei ordinei,
precum i cele ingrcinate s asigure siguranta cilor ferate.
Art. 11.
Demobilizarea armatei ungare, de uscat pi

de mare, cu exceptiunea a 6 (sase) divizii de infanterie pi


a 2 (dour.) divizii de cavalerie, destinate s asigure ordinea
interioarh, precum si a unitAtilor de politie mentionate la
paragraf I.

Art. III.

Dreptul pentru aliati de a ocupa toate

localitgtile, sau toate punctele strategice, pe care va avea


dreptul s'a le fixeze in permanentA generalul comandant sef

al armatelor aliate.
Dreptul de trecere si de sedere, pentru trupele aliate,
pe intreaga intindera a teritoriului ungar.
Dreptul permanent de a utiliza, pentru trebuintele
militare ale aliatilor, intregul material rulant de drnrnuri si ci ferate, ea i. materialul de navigatinne apartiwww.dacoromanica.ro

336
nand statului i particularilor locuind In Ungaria. De asemenea in ce priveste animalele de jug si povarA.
Art. IV. IT Personalul i materialul de CAi Ferate,
afectat In mod normal la serviciul teritoriului ocupat (a se
vedea parap.raful 1) vor rAmne pe loc: in plus o irezervg
de 2000 de,vagoane si 10 locomotive (linie normali) si de
600 vagoan i 50 .locomotive (linie stramtrt) vor ft predate
in timp de o lun'a" generalului sef pentru trebuintele trupelor aliate i pentru a cornpensa deficitul de material s'arb,
provenit din cauza rhzboinlui.

0 parte din acest material va putea fi luat din Austria. Aceste cifre sunt aproximative.
Personalul i materialul de navigatie afecArt. V.
tate In mod normal la serviciul teritoriului ocupat vor ramane pe loc. In plus 6 monitoare vor fi predate imediat
la Belgrad alialilor. Restul flotilei de pe Dunrtre va fi adunat intr'un port pe DunN.re, care va fi desemnat ulterior
de generalul comandant sef, pentru a fi desarmatit Din aceast fiotil vor fi prelevate, In eel mai Kurt timp, pentru
trebuintele armatelor aliate i. pentru a compensa deficitele
de material de navigatie sarb. deficite provenite din cauza
fazboiului 10 vapoare de pasageri, 10 remorchere si 60 slepuri. Aceste cifre sunt aproximative.
Art. VIII.

Se vor pine la dispozitia 'generalului

comandant sef in timp de o lung 25.000 cai si tot materialul


de transport, pe cars-1 va socoti necesar. Aceste cifre stint
aproximative.

Depozitarea armelor i materialului de


Art. IX.
rgzboiu., in punctele cari vor fi fixate de generalul comandant-sef .

0 parte din materiale va ft prelevatI pentru constitAirea


de unithti, asezate sub ordinele generalulni comandant sef.
Art. XI.
Un termen de 15 zile este acordat pentru
trecerea i stationarea trupelor germane prin Ungaria en

incepere din zirta semngrei arntistitului de generalul Diaz


(4 Noetnbrie ora 15).
Art. XIV.
Serviciul postelor, telegrafiei fged fir, al
comunicatiunilor telefonice si telegrafice, precum i serviciul

de 'cal ferate ungare vor fi puse sub coitrolul aliatilor.


Art. XV.
Un reprezeutant al aliatilor va fi atasat
www.dacoromanica.ro

337
pe 1ng ministrul unguresc, insareinat cu aproviziongrile,

pentru asigurarea intereselor aliatilor.


Art. XVI.
Obligatiunea pentru Ungaria de a inceta
orice relatiuni cu Germania i de a interzice mice transporturi de trupe i munitiuni pentru trupele germane in Romania,
fgra autorizarea generalului set
Art. XVII. Aliatii nu vor interveni in administratia
interioarg a tatului ungar.
Ostilitatile intre a1iai i Ungaria au
Art. XVII).
incetat.

Facnt in dublu la 13 Noembrie 1918, ora 23.15 la


Belgrad, cu rectifica'rile din

... si din paragrafele XT si XVIII.


Pentru Uffgaria:

Pentru .Aliati:
Delegatii generalului comandantlef:
(s) VOEVODUL MISICI

Delegatul guvernului ungar:


(ss) BELA LINDER

GENERALUL HENRY

II

Chestiunea Banatului la Conferinta pficei.


La 29 Ianuarie i 1 Februarie 1919, d. Ion I. C. BrItianu,
primal delegat al Rom'aniei, face in fata Conferintei prima
expunere generalI a politicei romAnesti i a revendic6rilor
noastre teritoriale, insistAnd asupra Banatului.

Tata un extras din extrem de interesanta serisoare, cu data de 9 Februarie 1919, pe care d. Ion I. C.
Bratlanu a trimis'o dela Paris d-lui iI. Ferekide, preedintele ad-interim al consiliului de miniqtri:
Atitudifiea marilor puteri fatrt cu Statele mici.
Din nenorocire nici in privinta cOnditiunilor armistitiului
si a aprovizionarilor, lucrurile nu merg mai repede. Am intervenit succesiv i repetat la Comandamentul interaliat, la
guvern i dup ri. sfatul lui Clemenceau la Conferinta", unde
chiar eri, din nou, am insistat inscris asupra gravitatei
urgentei chestiunei, comuuicand telegramtle d-tale.
Nn numai pentra chestiunea imastra, daf pentru toate, Con15985.

I. R. Abrud.eanu: Romania. 32 rdzboiul mondial.

www.dacoromanica.ro

22

338

ferinta n'a reusit

sg ia nici o solutie. Precum ati


Vazut, in chestiunea bolsevicg s'a incurcat en negocierile dela
Inca"

insula Prinkipo, care au dat un ajutor de nesperat boleevicilor, aruncand confuziunea in opinia publicg.

De asemenea In cercurile franceze ingrijorarea este


mare cg Germania se reconstitue inainte ca sg i-se fi impus
conditiunile pgcei.
Influenta ame ricang in Paris, eu caracter ideolog ori unde
interesele transoceanice direete nu sunt in joe, grgbe.ste

inainte de toate Societatea Natiunilor, frg care n'ar vrea ea


Wilson sii se reintoarcg la Washington, uncle are nevoie, din
punct de vedere electoral, sa" ducg un succes. Pentru a grgbi
rezolutiuni intre puncte de vederi deosebite, dacg nu chiar

contrarii, s'au adoptat pentru Liga Natiunilor" formule


vagi, earl de Japt mai mult amnd dead solufioneazd.
In genera inset Mari le puteri au luat o atitudine care
nu corespunde de loc cu declarafiunile lor de principii in
privin(a clrepturilor Statelor mici.
De fapt ele find sg F e constitue in Tribunal pentra a
heart de soarta tutulor. Personal n'am putut sg iau initiativa contra acestei tendinte i m'am multumit a sustine pe
cei cari le-au luat, fiindeg consider cg nu trebue sg ne risipim sfortgrile pang a nu fi dobandit esentialul revendicgrilor
noastre.
Chestinnea aprovizion'arilor: 11114 acum n'am obtinut

cleat doug rezultate practice. 1) trimiterea fginei de catre


Americani contra bonuri de tezaur semnate de mine aci si de
insgreinatul nostru de afaceri la -Washington; 2) o intelegere

cu guvernul canadian care cu 5 si jum. la suth ne dg posibilitatea s campgram imediat material agricol 1 de drum
de fier in Canada In valoare de 5 pang la 25 milioane dolari si probabil ulele seminte de primgvarg.
Cdnd socoteam lucru hotdrdt, s3a ridicat chestiunea petro-

lului si in culise semisc i cea evreiascd.


In prima sedin44 dela 20 Ianuarie, fiind prezenfi fi
delegqii scirbi, am expus situafiunea Romdniei in rdzboiu
ci chestiunea Banatului. Precum vedeti, am stat clar pe tdrecmul tratatului, dar tot ce am putul obfine a Jost ca sei nu
mi se nege estenta lui din partea celor trei aliaci ai nostri.
Dupd expunerea mea, Selrbii au declarat cd ei nu rewww.dacoromanica.ro

339
.cunosc tratatul, de oarece a fost secret; au revendicat vestul
Banatului impreuna cu Temipoara pe tenzeiul etnic, depi au
recunoscut singuri ci chiar n aceasta parte nu Sarbii, ci

Germanii sunt in tnajoritate, dar au pretins cei Germanii


find invinpi nu mai trebue socotiti.
Un alt motiv ar fl faptul ca mai mulfi sarbi de seamd,
intre cari pi Maresalul Putnik, s'ar fl nascut aci.
Un al treitea cuvant I-au scos din voevodatul sarb, care
a fost creiat fdra a funefiona intre anii 1849 pi 1860. Au
mai invocat c4 armata sarba, victorisasa, l'a ocupat, cei e
granarul Serbiei i ca constitue o zonei, de apdrare a Belgradului.
Am replicat c tratatul fusese discutat cu Rusia tocmai
fiindca reprezenta mai direct interesele sarbe, ca dacd el
a fost secret, consecinfele lui insd au fost cunoscute i ca
nimeni nu poate nega c'ci una din ele a fost posibilitatea
mencinerei frontului dela Sa Ionic ci deci tot ce s'a desvoltat
pe da nsul.
Voevodatul, inexistent de fapt, nu impiedica ca in curs

de 1000 ani Banatul sa fi constituit o unitate politica

pi

geografica. Ant ar a' tat ca Serbia noua are regiuni agricole


bogate dincolo de Tissa pi in Macedonia pi am declarat c
pentru apararea Belgradului, vom da toate garanfiileUecesare.

Am conchis cerand ca trupele sarbe sa fie evacuate


din Banat, ceeace a scos din fire 'dm Wesnici, care a declarat ca de ce cele romanepti nu au putut intra. La aceasta
nici n'am ra'spuns, m'am mulfumit a atrage atenOunea unora
din reprezentanfi asupra violenfei pi necuviinfei care nu
permit infelegeri directe intre noi i Sarbi, precum unii
ne slatuiau.
De atunci mi-s'a vorbit de dilerite transacfiuni posibile.

An raspuns celor cari ma intrebau daca nu s'ar gasi o


linie de frontiera in interiorul Banatului, di din momentul
ce ea ar trece Dundrea prinzejdia este nu ea' nu iar gasi
o linie, ci ca s'ar gasi zece, adica arbitrarul, i deci o frontier& in felul celei pe care o avem in Dobrogea.
Din partea Englezilor ci Americanilor se Dicearcd a
se puns in discufiune i Nordul Bucovinei ci frontiera in
dreptul Debrefinului. Precum vedefi, dificultatile de tot soiul
nu sunt terminate.
www.dacoromanica.ro

340

0 scrisoare a d-lui Bratianu ate colonelul House.


Martie, Presectintele Delegatiunei romne trimite
colonelului House, delegat american, urmAtoarea scrisoare:

Ita 45

Scumpe Domnule Colonel,


La inceputul acestei Apthmani, doi dintre factorii chemati ea s'a hotgrascrt in privinta Banatului au recunoscut
in chestiunile, cari Ii interesa in mod direct, necesitatea principiilor sustinute, pentru siguranta popoarelor i pacea lumei,
de Romania.

In adeva'r d-1 Tardieu in discarsul sgu a spus: Cel


dintai mijloc pentru a pune intre idiea rgzboiului i fapta
rzboiului maximul de obstacole, constA in a da fiecgrui
popor cele mai bune conditiuni de sigurant6 geograficii, de
dreptate etnografica., de prosperitate economicA : intr'un euvant

in a-i da in mod material si in mod moral, In sensul cinstit


ei intreg al euvantulni, granite drepte i bune".
Pe de altsa parte in memoriul relativ la revendichile
Italiei, reprezentautii si arat a. recesitatea fruntariei dela
Brener, sprijinindu-se pe argumente identice cu acele pe
care le invocAna cu privire la Banat.
Singura diferentg, i aceasta este in favoarea Romanilor,
e

privitoare la chestiunea economieg, care pentru Banat

eQte esentialA.

Incurajat de interesul i priceperea ce am g6sit in totdeauna la Dumneavoastfa, precum si de sentimentul de dreptate care a inspirat guvernul DumneavoastA, Imi permit sg v
atrag atentia asupra nedreptAtei care s'ar ivi in -cazul cand

hotAririle relative la Romania, pentru care garantiile de


sigurantA sunt mai esentiale cleat pentru o mare putere, ar

fi determinate de alte consideratiuni dec4 de acele care


trebue s asigure securitatea statelor mai marl.

Scrisoarea cAtre di Orlando.

La 15 Martle 1919,

primul delegat al Romniei trimite Ir aceiasi chestie a


Banatului urmItoarea scYlsoare d-lui Orlando, presedintele
delegatiunei italiene:
www.dacoromanica.ro

341

Domnule Prefedinte,
Dati-mi voe sa, fac apel la Italia nu numai in numele
prieteniei fratesti, care dupa adanca noastra convingere trebue

sa uneasca Romania cu aceasta nobila Ora, dar i in numele


justitiei, fata de care reprezentantul Romei nu poate s ramana
indiferent.
Inca de eri discursul d-lui Taraieu, care invedera necesitatea unor puternice hotare naturale, arata cat de fireascei
oi necesara este revendicarea Banatului de catre Romania,
cad aceste principii nn s'ar putea aplica tarilor mici altfel
decat Marilor Puteri.
Expunerea mliastra a revendicarilor ita1ieneti, pe care
tocmai le primesc, m intareste In aceasta" parere. Argumentele
peremptorii pe care le cuprinde relativ la frontiera dela Brener
sunt aplicabile la unitatea indivizibila a Banatului. Respectul
tratatelor seump_ platite constitue pentru noi ca i pentru

Dumneavoastra," un drept, pe care grija insgi a sigurantei


internationale n'ar trebui sh-1 lase sa fie contestat.
Dintr'un sentiment de dreptate si de prietenie, nu ma
indoesc c Excelenta voastra nu va lasa sa se sacrifice interese asa de considerabile ale Romaniei i va fi nevoe s dea
concursul sau eficace, pentru a le asigura.
Bine-voiti, etc.

Atrocittile trupelor sirbegti

in

Banat.

La 23

Martie 1919, secretarul delegMiunei romne trimite seereta-

rului general al conferi*i de pace uringtoarea scrisoare:


Ca urmare la serisoarea mea din 4 Martie, la care
adaogasem trei memorii relative la grabnica necesitate de a

se retrage trupele sarbesti din Banat si trupele unguresti


din nordul Transilvaniei, am onoarea s v comunic a prima
serie de tablouri continand a enumerare documentata si de-

tailata a atrocitatilor comise de trupele unguresti in Transilvania si de &Are Sarbi in Banat.


In ziva
0 noui expunere verbal a d-lui Britianu.
de 5 Main 1919, d. BrAtianu a expus din nou verbal delewww.dacoromanica.ro

342

gatilor Ylarilor Puteri eererile Romniei in privinta Banatului, cerand respectarea tratatului de aliantl din 4 August
1916. lata,' un rezumat al acestor expuneri :
Romania n'ar putea recunoaste granite in desac)rd cu

acele cari i-au fost asigurate de chtre Frainta, Anglia si


Italia prin tratatul de alianth din 4/17 August 1916, in
urma chruia a intrat In eizboiu contra Austro-.Ungariei duph
cererea acestor pnteri.
tlac'd Romania, pentru a usura sarcina aliatilor shi, nii

a filcut caz de toate stipulatiunile acestui tratat, ea nu a


incetat insh de a sthrui asupra interesnlui shu esential de a
avea Dunhrea dela confluenta Tisei panh la gura sa drept
granith.

Aceste granite sunt neaphrat trebuincioase desvolthrei normale a Romaniei, ele Ii asignrh, posibilitatea de
a deshvarsi in acele regiuni ale Europei misiunea sa de
pace si de ordine. Indivizibilitatea Banatutui se impune pentru
aceasta provincie ca o necesitate de ordin social, politic fi economic ateit pentru massa cea mare a populatiunei sale cat si

pentru toate minoritatile cari sufeir i ele de o impeirrire


intre doua suveranitecti. Acest interes este atat de insemnat
pentru populatiunea Banatului, Inca Romania nu ar sta la
Indoial s. primeasch propunerea ce Conferinta ar putea
face a unui plebiscit al intregei populatiuni din Banat.
Intr'un gand imphciuitor i pentru a nu 1hsa nici o
indoialh asupra temerei relative la siguranta Belgradului,
guvernul roman este gata s primeasch stabilirea unei zone
cuprinsh insh in suveranitatea romanh, care putand sh' interesez ,-. aphrarea acestui oras, ar fi push din punct de vedere
al garantiilor militare sub controlulLigei Natiunilor. A.ceasth

solutiune ar asigura astfel principiul deja inscris in art. 4


par. 2 a tratatulni de alianth.
Modul in care dintru inceput s'au stabilit raporturile
Marilor Puteri cn statele zise cu interese limitate in ceeace,
priveste elaborarea tratatului de pace, a creat Romaniei
o situatiune care nu i-a permis sa-si valorifice interesele;
ea s'a ghsit prea des in fata unor hothrari luate fr stiinta
.

sa si cari compromiteau foarte gYav interese romanesti.


Nu s'a tinut seama de dansa la eorapunerea comisiunei
www.dacoromanica.ro

343
reparatiunilor datorite de Germania, in care, cu tot carac-

terul intr'adevgr ruinator al dannelor suferite de


Romania nu a gasit loc intre Belgia i Serbia.

&Ansa,

Tot astfel am luat cunotinta, de continutul tratatului


cu. Germ' ania dintr'un resumat citit cu 24 ore numai inainte
ca tratatul s fie remis dumanilor.
Tot astfel i en gomisiunea insarcinata cu reparatiunile,
in special cu viteIe, in care delegatiunile micilor state, cele
mai direct interesate, au Lost admise numai de forma sa-i
e9iuna punetn1 lor de vedere, solutiunile find deja stabilite
dinainte.
Aceasta inegalitate de tratament era de prevazut de
altfel chiar dela compunerea Conferintei, cand Romaniei i
s'a impus o delegatiune conapusa din nnmai doi membri.

Pentru a ilustra
Banatul nu poate si le imprtit.
in chip i mai convingator cum au fost reprezentate interesele Romniei la Conferinta pcei, las s urmeze mai jos
memoriul remis de primul delegat al Romniei Conferintei

in chestiunea Banatului dup6 expunerea verball de care


am vorbit mai sus :
In memoriile pe cari le-a prezentat la Conferinta Pacei,

guvernul roman s'a straduit sa arate cu toate probele


claritatea necesara motivele de ordin geografic, etnic, economic i politic, pentru cari Banatul nu trebue sa fie impartit i trebue sa fie revendicat in Intregime de Romani
intru cat apartine teritoriului pe care s'a format i s'a des-

voltat, in nordnl Drinrii, poporul roman din punct de vedere etnografic i istoric.

Pe cat tim, nici unul din argumente n'a fost respins


prin contra argumente prezentate de guvernul sarb la Conferinta de pace in memoriile oficiale i scrierile speciale
prin` care acest guvern a cerut Impartirea Banatului intre
Romania i Serbia.
Cu toate acestea, daca trebue s luam in seama informatiunile noastre ideia unei impartiri este pe cale de a fi
primita i aceasta nu din motive geografice san etnice, nici
din necesitati economice sau politice, dar pentru motive de
ordin sentimental sau strategic.
www.dacoromanica.ro

344
Se pretinde ea" :

1. Sarbii nu ar putea s renunte la conationalii lor


din Banat, fiindcb: acestia reprezinta partea cea mai de
seamg a poporului sarb.
2. 0 renuntare fortat a. de acest fel ar aduce dupg sine
en siguranta vii miscgri iredentiste i prin urmare conflicte
intre Romani i Sarbi.
3. Ceva mai mult, pargsirea Banatului de care Sarbi
ar insemna Inabusirea lor etnicg fat de expansiunea eleinentului romanese, a ctirui desvoltare numerich" este In mod
normal mult mai mare decal a elementului sarb.
4. Extensiunea dominatiunei romane pan la ;DunAre
si la Tisa ar fi o amenintare permanent'a pentru regatul
Sarb, Cad valea Moravei ar rgmane de aci inainte deschisg
unor navliri posibile.
5. In fine In cazul in care Regatul roman si-ar Intinde stapanirea asupra Intregului Banat, capitala Serbiei
ar trebui schimbat i poporul sarb ar vedea in acest lucru
o umilire nationala.
In memoriile pe care le-a prezentat, guvernul roman
a avut ocazia s analizeze direct sau indirect valoarea acestor argumente. Cu toate acestea, de oarece aceste argumente

formeaza" astazi, impotriva calor ce s'ar putea crede, baza


insAsi a solutiunei problemei Banatului, guvernul roman
fine sa atraga" atentia c'a" :
1. Romeinii ca i Scrbii nu pot renunta la cei 400.000

conationali, cari in eaz de impa'rtirea Banatului ar reimetne


in partea occidentalei a acestei teiri si in vechiul Begat setrb,
sub dominatiunea setrbei.

2. Pentru Romani ca ci pentru Secrbi o renuntare fortatei de acest fel ar aduce dupe't sine puternice misairi iredentiste i prim, urnzare conflicte intre Seirbi 4i Romeini.

3. Ca si Setrbii, Ronietnii sunt indrepteititi s socoteascci,


peirdsirea conafionalilor din Serbia ca echivaleint cu nimicirea lor ca natiune, data' kind intoleranta guvernului dela
Belgrad fatei de Roma'xii din Serbia i chiar fag de cei
din Banat, dela ocuparea acestei provincii de armata secrbet.
4. Dacei Setrbii se tern de atacul neasteptat al unei
puteri streiine impotriva veiii Moravei prin Banat, cea mai
bunei protectie pentru Serbia ar fi o Rometnie solid stabilitei

www.dacoromanica.ro

345.

in Banat; si dacd acest sentiment de teamei ar privi pe


i n alte popoare strdine, guvernul romdn credecc poate atrage atentia asupra faptului cd_nimic in atitudinea sa prezentd sau trecutd fatei de Sdrbi nu poale sd inRomdni

drepteiteascd
o asemenea teamei.
,

De altfel garantii mai precise incei pentru Serbia ar


putea sei fie obtinute, punand sub controlul Societdtei Natiunilor o seamd, de mdsuri militare, pe care guvernul roman
s'ar obliga at le respecte, menite s asigure in regiunea din
Sud-Vestul Banatului protectiunea vaii, Moravei.

5. in fine, dacd schimbarea Capitalei sarbesti ar

fi

necesard, trebue recunoscut cei principala cauzei n'ar trebui


ceiutatd, in extinderea dominaliunei roma'negi pdnei la confluenta Tisei cu Dundrea, ci in necesitati interne ale
noului stat Sarbo-Croato-Sloven. .

Este dar cigar c echilibrul politic pe Dunare intreRomani i. Sarbi nu poate fi obtinut de cat prin jertfe din

ambele parti. Dupd cum Romd nii au renuntat odinioard


sunt gata sei renunte i pa viitor la 300.000 conationali din
.Nord-Estul Serbiei, tot astfel Sarbii vor trebui sa renunte
la cei 220.000 conationali din Banat (cifra de 220.000 find
cea mai ridicata pe care ar putea s spere ca o vor obtine
cu linia de demarcatiune cea mai favorabila pentru cauza
lor).

Primirea Dunarei ca lithe de granita intre Romania si


Serbia ar stabili o,.situatie de echilibru politic, care ar exclude dintr'o parte ca si din cealalta miscarile iredentiste
care ar garauta, prin recunoasterea i respectul autonomiilor
nationale ale minoritatilor din partea celor doua guverner
existenta etnic i nationala a minoritatilor sarbe i ro.manesti i prin urmare raporturile de buna, yeah:L-tate Intre
Romani i Sarbi pe viitor.
Acesta este punctul de vedere pe care guvernul roman
l'a sustinut ti-I sustine in chestiunea Banatului. Numai mentinerea integritatei Banatului in Intreg statul roman viitor
poate asigura din- punct de vedere politic triumful pacei
intre Sarbi si Romani.
Guvernul roman nu cunoaste in mod precis i direct
felul in care comisiunea granitelor a rezolvat chestia Banatului prin impartirea provinciei intre Romani i Sarbi.
www.dacoromanica.ro

346
Se pare ns c linia de despartire admisa ar trece la
rasarit de Biserica Alba, Vrset i Kikinda, lasand Sarbilor
cele trei districte din sudul comitatului Timis (Biserica
Alba, Cubin i Varset) si districtele din comitatul Torontalului (In afara de districtele Csene, Nagy-Szent-Miklos,
Perjamos si.Tork-Kanizsa).
Aceastci, linie de desplirtire este absolut arbitrard cunt
ar fi orica altei linie analogd. Justificarea ei din punct de
vedere geografic, etnic, economic, este imposibila.
1. Din punct de vedere geografic fiindea pe aproape

intreaga sa intindere aceasta granita se gaseste pe o campie


nici un accident fizic: astfel ea, nu are nici justificarea
elementara pe care savantii sarbi inceremera s'o gaseasca,
facand deosebire intre Banatul de ses si Banatul muntos.
2) Din punet de valere etnic fiindea:
a) Pentru a da Serbiei 224.000de S6'rbi, aceasta granita
introduce in stat 386.000 de ne-Sarbi i anule: 156.000
Germani, 98.000 Romani, 96.000 Maghiari, 6.000 Ovrei ci
30.000 de diferite nationalitati (intre cari 16.000 Slovaci,

fr

3500 Croati).

b) ea da Serbiei dona orase cu majorithti germane :Varset (49,54 germani fata de 31,4 0 sarbi) i BisericaAlba' (52,64 germani fata de 17,3% sarbi).
c) ea desprinde din masa etnica romaneasca' doua judete legate direct cu aceasta masa i avand o majoritate
romaneascA : VArset 49,1/0 romani faVa de 14,9/0 sarbi si

Alibunar 51,3/0 romani fata de 40,30/a sarbi, precum i alte


doug districte cii majoritate germang, dar 'in care elementul
roman este superior celui sarb i in 1egatur5, direct eu
masa etnica' romaneasca, Zsombolya 54,40/0 germani, 9,9%
romani i 7,t/0 sarbi i Banlak 30,4/0 germani, 24,04 romath si 16,34 sarbi.
Se cuvine sa nu uitam c Germanii (vvabii din Banat)
cari doresc s ramang sub o singura domnie politica, au
declarat in mod oficial ea' in orice chip ar voi mai bine sa
fie uniti cu Romania decat cu Serbia.
3. Din- punct de vedere economic fiindca:

a) Aceastei granig distruge solidaritatea

economicii,

esentiald i absolut necesara in Banat intre camp i munte,

www.dacoromanica.ro

34T
spre marea pagubei si nemultumire a aproape tuturor locuitorilor tarei.
Din acest punct de vedere este sigur c un plebiscit

facut nu numai in intregimea Banatului, cum o cere guvernul roman, dar chiar numai in regiunea sud-vestica a
tarei, dup a. cum an declarat Sarbii c primesc, va respinge

en majoritate eventuala hotarare a Conferintei de pace,


relativ la impartirea Banatului.
b) Ea inlatnra liberul acces la Tisa i Dunare prin
valea Murasului, ceeace este o necesitate economica vitala
nu numai pentru Banat, dar i pantru Transilvania.

c) Ea the linia ferata dela Temisoara la Bazias, cea


mai importanth din Banat, singura care face legatura intre
-valea Murasului i valea Dunarei.
d) ea desparte marele centre miniere i industriale dela
Steierdorf-Anina si Resita, thind legatura lor prin drum
de fier cu linia Temioara-Bazia i Dunare.
e) ea tae canalul Bega, cel mai de seama din aceastg
regiune, facandu-1 astfel nefolositor atat Romanilor eat si
Sarbilor.

4. Din punct de vedere politic, fiindca aceastg granita


pune 400.000 de Romani sub domnia sarbeasca, ceeace ar
avea drept rezultat consecintele indicate mai sus.
Am socotit c trebuia sa atragem pentru ultima ()ma
atentia Conferintei de pace asupra urmarilor nenorocite pecare le-ar avea impartirea Banatului intre cele doua state.
ori cum ar fi conceputh i executata.
Orice impartire ar aduce cel mai mare prejuditiu vietei
economice a tarei, ar produce nemultumirea popoarelor care
loeuesc acolo i ar compromite legaturile de buu g. vecinatate,

care pang aci se mentinusera fara intrerupere, intre Sarbi


Romani.

III

bhestiunea minoritatilor etnice.

Iat6 cum au

fost sustinute interesele Romaniei in aceasta, insemnath,


chestiune:

0 scrisoare a d-lui Philippe Berthelot dire d.


I.

C. Brtianu.

Ion

In ziva de 23 Maiu d. BrItianu primea

unngtoarea scrisoare:

www.dacoromanica.ro

348
Paris, 23 Maiu 1919.

D ommule P rese
, din te ,

Am onoarea s informez pe Excelenta Voastra ca eonsiliul principalelor Puteri aliate i aFociate a desemnat o.
comisie insarcinata sa' determine natura garantiilor care trebuesc luate pentru a asigura protectia minoritatilor incorporate in nouile state, cari se formeaz'a in Europa, precum ei
din celelalte state cari vor primi mariri teritoriale. Comisiunea nouilor state creiata in acest scop se ocupg, actualmente
de aceasta problema", in ceeace priveste Regatul Romaniei si
teritoriile destinate s fie trecute in mod eventual Romaniei.
Am fost inskcinat ea presedinte al acestei comisiuni
sa va fac cunoscut via sa dorinta de a obtine.dela D-voastfa,

in numele guvernului roman, toate propunerile .pe care


guvernul roman le-ar avea de formulat iirivitor la aceasta
p roblern

Comisiunea a luat not'a de declaratiunile facute de


guvernul transilvgnean, declaratinni care dupN informatiunile

sale au fost aprobate de &Are guvernul roman in scop de


a"Dasigura minoritatilor maghiare, secue si germane o deplina
autonomie privitor la administratia local'a, la invgt6mant si
religie.

Ar fi foarte util ea aceiasi cornisiune s'a," primeasca


informatiuni autentice cu privire la intentiunile guvernului
roman, relativ la garantiile pe care acest guvern are de gand
s'a le acorde minoritatilor de rash i -de religie In Romania.
Imi permit 0," adaug ca" timpal dat comisinnei fiind
foarte seurt, in cazul child Excelenta Voastr'.1 ar ft clispusa
dea sprijinul pe care-1 cere, comisiunea VA roaga st-i
dati raspunsul intr'un timp cat de scurt.
Bine-voiti, etc.

(ss) Ph. Berthelot

Rspunsul d-lui Britianu.La aceast6 serisoare primul


delegat 0 Romniei a .raspuns urm'atoarele :
Paris, 27 _Maiu 1919

Do mnule Mini stru


Ca raspuns la serisoarea pe care ati bine-voit sa mi-o
adresati eu data de 23 Main a. c., am onoarea sa va comunic
,

www.dacoromanica.ro

349
eh, Romania a asigurat egalitatea deplinh de drepturi i libertati politice i religioase tuturor cethtenilor_ sal flrh de-

osebire de rash sau de religie. Ea considera ea cethtean


roman pe orice persoana nascnth fn. Romania si care nu se
bucura de alta supusenie strainh, precum i pe toti loeuitorii
din teritoriile de curand unite cu Romania, cari erau supusi
ai statelor din care fhceau parte aceste teritorii pang acum,
in afarh de aceia caH vor opta pentru alth supusenie.
Conform cu aceste pninipii, guvernul regal de aeord
cu reprezentantii Transilvaniei, Basarabiei i Bucovinei au
hothrat de asemeni sh asigure in intreaga intindere a noului
regat drepturile i liberthtile minorithtilor Printr'o largh
-descentralizare administrativh, pentru a garanta populatinnilor
alogene libera ion desvoltare in ceeace priveste limba, invhthmantul i exercitiul cultului

In genere Romnia este gata s irimeasa, orice dispozitie, pe care toate statele cari fac parte din Liga natinnilor o vor admite pe propriile lor teritorii in aceastrt
materie.

In alte conditiuni Romftnia nu va putea in nici un caz


s admitrt interventia guvernelor stiftine in aplicarea legilor
sale. interne.
.

In 'Liu, de 31 Main, d.
0 declaratiune important.
BrAtianu a prezintat Conferintei urrnAtoarea declaratiune

important, atingAnd, intre altele, mai pe larg chestiunea


minoritOlor etnice:
Domnule secretar general,
Ca raspuns la invitatia facuta de Domnul Presedinte
al Conferintei, in sedinta de Joi, 29 Main, am onoare sa art
trimit aci alaturat, in numele delegatiunei romane, declaratale i propunerile relative la partea din tratatul ell Austria, care ne-a fost comunicatti eH, la orele 18.
Binevoiti a primi, Domnule Secretar General, asigurarea inaltei mele consideratiuni.
(ss) Ion I. C. Briltianu

www.dacoromanica.ro

350

Declaratiunile hi chestie au fost depuse la secretariatul Conferintei numai la 31 Maiu, orele 12, dupa, studiul

clauzelor din tratatul cu Austria, care tratat, contrar celor


botrlte in edinta din 29 Maiu, a fost remis delegatiunei
ronAne in ajun seara, la orele 6, i numai in parte.
La 29 Maiu, dupA edint6, a fost remis delegatiunei r0-

m5,ne numai un rezumat ru fAcut al zisului tratat, care


nici nu mentiona clauza minoritAtilor ce urma s5, fie impusl Romaniei, clauzA care figura ins5, in textul definitiv
primit a doua zi seara.
Tata,

textul declaratiunilor prezintate Conferintei la

31 Maiu :
Delegatiunea romang, primind textul partial al proectului de tratat en Austria eri, 30 Maiu, la 6 ore seara, se
grhbeste a face deelaratiunlle aci alhturate coprinse in anexele

A, B ,C ,D, E.
ANEl( A A

Chestiunea Bucovinei.

Delegatiunea romang socoteste

inchierea phcei cu Austria nu lash nici o indoialh asupra


unirei Bucovinei cu Romaniei.1) Intr'adevhr, la Romania,
devenith prin tratatul san de alianth. din 17 August 1916
parte beligeranth in contra Austriei, a venit sh se uneasch
Bucovina ea o urmare a desfacerii imphrhtiei Austriei
ca"

de acord cu dorintele populatiunei bucovinene. Astfel se aflh,


reparath, in integralitatea teritoriului luat Moldovei, rhpirea
din 1775.
Prin primirea actului de unire proclamath de Bucovina,
Romania procede la reconstitutiunea acestei provincii, asigurh
siguranta sa i opreste la hotarul Nistrului expansiunea
1) Iatg textul primitiv al tractatului in privinta aceasta : Inaltele pArti
contraetante recunose i acceptg frontierele Bulgariei, Greciei, Ungariei, Poloniei,
Ronsaniei, ale statului Sirbo-Croato-Sloven gi ale statului Cacho- Slovac asa cum
ufit astgzi fixate sau astfel gum vor .putea fi fixate mai tarziu qi Austria renuntg,

tn favoarea principalelor Puteri aliate i asociate la toate drepturile i la toate


titlurile sale asupra acestor teritorii, care i-au apartinut ping acum qi care, deqi

situate in afarg de nouile frontiere ale Austriei, nu stint astlzi atribuite nici
unui Stat. Austria se leagg sA, primeaseg aqeziimntul ce va interveni privitor
la aceste teritorii".

www.dacoromanica.ro

351
anarhiei care ameninta o parte intreaga din Europa. Cu pretul
unor sacrifieii militare, care nu sunt pe cale de a inceta,
Romania veghiaza asupra Bucovinei i afirm5 in acelasi timp
solidaritatea sa cu interesele generale ale civilizatiunei.
ANEXA B

Privitor la art. 5
Chestiunea minorittilor etnice.
din a treia parte, seciunea a patra, din proectul de tratat
cu Austria ^cuprinzand tratamentul minoritAtilor de cltre
Romania, delegatiunea rornana a face urmatoarea declaratiune

Primul delegat roman, la 27 Maiu, a adresat urmtoarea scrisoare domnului Berthelot, pn-sedintele comisiunei

insIrcinate sa determine natura garautiiior cari trebue asigurate pentru protectiunea minoritatilor, incorporate in nouile
state in fOrmaOune din Europa si a celor din celelalte

state care vor primi mariri teritoriale:


Domnule Presedinte! Ca raspuns la scrisoarea ce ati
binevoit a-mi adresa la 23 Main c., am onoarea a v5 comupica a Romania a asigurat egalitatea desAvarsit5 a drepturilor i libertatilor politice i religioase tuturor cetatenilor

ei, fara deosebire de neam sau credinV. Ea eonsidera ea


cettitean roman orice individ nascut in Romania si care nn
e supus strain, precum i pe toti locuitorii teritoriilor nou
unite en Romknia, fosti supusi ai statelor carora an apartinut paha acum aceste teritorii, afara de cei care-si arat5
vointa de a opta pentru o altrt supusenie.
In mod general Romania este gata s primeasea todte
dispozitiunile pe cari toate statele care fac parte din Liga
Natiunilor le-ar admite pe propriul lor teritoriu in aceasta
materie.

In alte eonditiuni Romania nu ar putea In nici un


caz s5 Incuviinteze amestecnl guvernelor straine in aplicarea
legilor sale Diuntrice". (Vezi raspunsul d-lui Bratiann la p. 348).

Prin aceasta scrisoare, Romania intelege a recunoaste


cele mai largi libertati minoritatilor etnice i confesionale.
Inspirandu-se din aeeste principii, delegatii Romaniei au
votat, en prilejul Infiintrei Ligei Natiunilor, garantiile

propuse pentru statele din Liga Natiunilor; dar In afarii


www.dacoromanica.ro

352
de aceste principii generale Romania nu poate primi indatoriri care ar limita drepturile sale de stat suveran si in
aceasth ordine de idei ea eonsider c drepturile statelor
sunt aceleasi pentru,toate.
In interesul insusi pe Icare intemeetorii Ligei Natiunilor trebuie sg-1 aib5 de a preveni orice contradictiune en
privire la marile principii din care ea se inspirg, ar trebui
evitate raembrilor dirigenti ai acestei institutiuni atitudini
care nu ar fi identice fat de toate statele.
De fapt o interventie strging, care de altfel nici n'ar
da nici o libertate mai mare decal aceia pe care Statul roman
s'a hotgrat s'o asigure tntulor cetatenilor" ski, ar putea sg
primejduiasca opera de infatire, care e seopul guvernului
roman.

De o parte unele minorithti s'ar crede liberate

de

ori.ce sentiment de recunostinth fath de statul care se bizue


tocmai pe desvoltarea acestni sentiment pentru a intari frgtia

raselor; de altg, parte s'ar da nastere unui curent care ar


tinde s infaptuiaseg doug categorii de cetgteni in aeelas regat:

unii increzatori in solicitudinea statului, ceilali en apucgturi


vrsingsesti i gate, sg-si caute ap5ratori In afarg de granith.
Istoria ne aratg eg, privith din acest punct de vedere,
protectiunea minoritatilor a contribuit mai mult s5, zdruncine
temeliile Statelor decal s5 le rintgreascg. Acum conferinta
aliatilor trebue sa-si dea toate silintele tocmai spre a aseza

pe bazele fratiei Intre popoare tgrile a cgror desvoltare e


menit5, s5, asigure pacea in Europa centralg i meridiona15.

Tot aceiasi a1iai, cand a venit in desbateri proectul Ligei


Natiunilor, an respins articolul 21, al cgrni cuprins e urmgtorul:
Inaltele farti contractante sunt de acord pentru a decl ra

cg niei o piedicA nu se va pune nici unei credinti religioase


sau opinii, cari In practic 5. nu s'ar impot(rivi opiniel publice
moravurikr, i c5, In jurisdictiunea kr respectivg nimeni

nu va fi turburat in viata sau libertatea sa sau in felnl


sgu de a-si ante, fericirea prin mijlocirea cutgrei sau cutgrei
credinte religioase sau p5reri".
In interesul libertafei ;si al dreptMei pentru too, preeum
ci in interesul propei firei sale interne, Roma'
e hot areita
st asigure drepturile minoritafilor. In acelaf interea ea nu
www.dacoromanica.ro

353

pretinde pentru sine ca Stat independent nici un tratament


exceptional, dar nu poate nici M indure un regim special,
la care alte state suverane nu sunt constranse.
De aceia ea e gata sa" piing in proectul de tratat la
art. 5, partea III-a, sectiunea IV-a, textul urnaraor :
Romnia acordg tuturor minoritsgilor de linala, neam
ei .credintbi, care locuese in5.untrul nouilor sale hotare, drepturi egale cu acelea care apartin celorlalti cetAteni romni".
ANEXA C.

Clauzele economice.

In ceeace priveste al doilea ali-

niat al art. 5 ..., Romania declarl el e gata s

ia toate

masurile spre a usura tranzitul si a desvolta comertul cu


celelalte natiuni.

Ea va primi in aceasth privint toate dispozitiunile


de ordin general, pe caH Liga Natiunilor le va edicta
earl vor fi aplicabile tuturor Statelor cari vor face parte
din aceast Lig, precum i cele hotarilte in deosebitele
comisiuni speciale ale Conferintei de pace, pe care dolegatii romni le vor fi primit",
ANEXA D.

Solidaritatea Romniei cu aliatii.

Consimtind

sl

adereze la stipulatiunile cuprinse in proectul de tratat cu


Austria sub rezervele arltate in declaratiunile allturate, Romania este insufletita de dorinta de a-si mentine solidaritatea eu aliat i.
sa

Dar, ddndu-si astfel consingimantul, se vede nevoitd


declare cd nu trebue sd se deducd de aci prirnirea de

ciitre ea a tuturor principiilor similare ce ar putea th


gureze in tratatele cu celelalte state inamice".
ANEXA E.

(Cuprinde cateva observatiuni de ordin financiar


* * *

15985.

I. R. Abrudeanu: www.dacoromanica.ro
Bontlinia ai rtizboiul mondial%

23

fi-

354

Desbaterile Conferintei de pace.

Pentru ca citi-

dea seama qi mai llmuri t de grija cu care


au fost apgrate la Confetinta pleei eele mai supreme
torul

interese ale Romaniei, ggsese necesar s

reproduc dupit
o interesantA lucrare a d-lui Mircea Djuvara 17, fost consilier juridic pe langl delegaOunea romilat, textul desbaterilor urmate in cele doug edinte plenare ale Conferintei

a 7-a qi a 8-a
tria. Iatl-l:

In care s'a discutat tratatul cu Aus-

A eaptea edintA plenari


Joi, 29 Mau 1919

edinta se deschide la 15 ore, sub presidentia d-lui


G-. Clemenceau.

Preqedintele : Ordinea de zi cuprinde cora unicarea cgtre

P uterile aliate i asociate a conditiunilor de pace din tratatul cu Austria. Aceastg formul a'. nu este cu totul exacta,
cAci astgzi vg vom comunica conditiunile farg clauzele militare, care an fost amnate pentru o desbatere mai tarziu
din eauza egsunetului ce pot avea asupra Statelor care formau impgrgtia Austro-Ungariei; de asemenea fgrg clauzele
reparatiunilor, care an fost trimise la coralsiunea competentg
si in sfarsit fgrg clauzele politiee care ating Italia. Aceste

trei pgrti ale tratatulni vg vor fi supuse de altfel at mai

curfind. Cea mai mare parte a kr este terrninat i vi se


vor aduce la cunostintg, bine inteles, Inainte de inraftnarea
lor cgtre plenipotentiarii austriaci.
D-I Briltianu (Romania): Rog pe domnul presedinte
sg-mi inggclue a-I intreba, dacg in comunicarea care trebue
sg ni se facg astgzi este vorba de tratatul complect, de
textul amAnuntit al articolelor san numai de un rezumat
asemenea celui care ni s'a citit inainte de infAtisarea tra-

tatnlui &Are plenipotentiarii germani ?


Preledintele : Vora proceda i acum cum am procedat
cu Germania. Am in rtkAini textul clauzelor care vor fi date
m5ine Austriacilor; se va da citire in fata Conferintei unui
text, care este, ered, in realitate foarte veci.n cu textul tra%

tatului 2) Indatg ce acest reznmat fidel va fi adoptat de


1) Vezi brolura : Trebue oars sif amnion tratatul au Austria? de Mircea
Djuvara. Bucuregti 1919.
2) Acest text nu cuprindea clauza minoritl4i1or referitoare la Romania.

www.dacoromanica.ro

355

Conferenta, ne vom crede autorizati a inmana tratatul reprezentantilor austriaci.


D-1 Brtiann (Romania): In acest caz avi avea o dorinta de formulat.
Prepdintele : Domnul Bratianu are cuvantnl.
D-1

Briltianu (Romania): In numele Gnvernelor Gre-

ciei, Poloniei, Sarbilor-Croatilor-si-Slovenilor, Ceho-Slovacilor

Romaniei, am onoare a ruga Conferenta de a binevoi sI


amne cu 48 de ore inmanarea tratatului &are Austriaci,
astfel Inca s putem lua, in chiar textul lor, cunostint
despre conditiunile ce e vorba a se impune Austriei. Cerem
sa le cunoastem i s'a le examinam inainte de a adera la
ele, cAci, dupii cum a fost 1 cu textul care s'a comunicat
Gernahnilor, intr'o expunere verbara totul nu poate fi Indeajuns de limpede. Chiar i daca acum s'ar da cetire acestor

texte, ne-ar trebui un timp de reflexiune pentru a putea


examina urnfarile lor pentru fiecare din Statele noastre.
Iata de ce, In numele acestor guverne, rog pe domnul
presedinte s binevoiascg a cere Conferintei si amane remi-

terea tratatului &are Austriaci, pentru a ne lgsa 48 de


ore in scopul de a examina textul. Dad', el ne va fi dat
astg-zi, nu ar fi vorba de cat de o amanare de 24 de ore;
dar daca ne va fi dat maine, ar trebui o amanare de 48 de ore.
Preedinte1e: Cere cineva cuvantul?

Ca presedinte al Conferent