Sunteți pe pagina 1din 511

\J

ZILE TRAITE
DE

I\OMAN 1\. CIOI\OGARIU


EPISCOPUL ORZII

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

De IntroOucere.
La alegerea mea de episcop, in anal 1920, din toate prtile
am fost solicitat in scris si'n vorbd Uncheasule ! acum s iei peana
si sd scrii. Un academician din garda veche a Tribunei" imi canto'

cdntecul lui Gruia lui Novae: Ca s'arati la bdtrdnete ce erai in


tinerete . . ." C'hemarea aceasta la scris 41 avea tdlcul sdu.

Dela 1884 cad a apdrut Tribuna" pitigoilor" din Sibiiu,


pad la 1912, cand a fost sugrumatd continuarea ei, Tribuna"
otelifilor" din Arad, am scris la aceste ziare, care au revolutionat
ideia nationald .in Ardeal. Aceastd Tribund" dispdrutd odatd in
Sibiiu si reaparuta In Arad ca un meteor, a atras ca un om intreagd
romdnimea in luptele nationale. A pus In picioare sate de tarani,
cari sub conducerea comitetului national, prezidat de loan Ratiu, au
bdtut cu memoranda! la poarta Burgului ; a jeicut din procesul memorandului chestiune mondiald ; a fost steaua conducatoare a congresului nationalitatilor din Budapesta ; a utnplut cu redactia sa
temnifele unguresti ; intr'un elan de insufletire a facut educatia politica si apostolia culturei romdnesti in Ardeal. Aid si-au dat intalnire generatia scriitorilor dela loan Slavici 'Aid la Octavian Goga,
Cosbuc, Ilarie Chendi, losif si intreaga tinerime literard a Ardealu-

lui in frunte cu Octavian Goga, aici au unificat efectiv Ardealul cu


Romania in culturd si Umbel. Rdsboiului i-a rdmas numai sanctiunea
unirii teritoriale.
Ce sei zic, in lupta aceasta de idei scrisul meu a avut darul

de a infra la inima multimei, mai ales a tinerimei. Aici am luat


numele de Uncheasul" si Uncheasul" am rdmas panel in ziva de
astdzi si ca vlddicd. Tinerii aceia inflacdrati de odinioard, grupati
in jurul Tribunei" astdzi fruntasi ai neamului, mO chiamd acum
la rampd . . .
Era in intentiunile mete sd scot intr'un mdnunchiu tot ce am
scris de 30 ani in Tribuna". In acest scris se reoglindesc valurile
www.dacoromanica.ro

luptelor noastre nationale, intreg procesul politic din acea epocd


trditd de mine ... 0 palpitare a vremurilor trecute totdeauna isi are
farmecul sdu educativ pentru generatiile viitoare.
Soarta nu mi-a hdrdzit norocul sd-mi realizez aceastd dorinta,
cdci au intrevenit evenimente cari mi-au demobilizat pull* intoarcerii la trecut. Mi-a iesit in cale Max Goldstein cu bomba dela senat,
si mi-a front in cloud ciziar mOna dreaptd.
Si pe lOnga acesta provard a trebuit sa organizez noua episcopie a Ordzii, cetatea sfOnta a sufletului romOnesc depe vulcanul
granitei de vest a torii, care ma asteptO fard easel, fOrd masa; fard
institutii culturale, pe scurt cu vatra goald ; iar de alta parte sa flu
cu scrisul si cu cavantul meu pretutindeni, unde se cerea astOmpararea
patimilor si inaltarea sufletelor la ideal. Si mare era cererea, si lumea

pdrea intoarsd pe dos din titini.


Asa mi-a mai rdmas atilta rdgaz ca pe lOnga aceste indatoriri
ale zilei sd-mi indemn mdna la scrierea zilelor trdite in rdzboiu si
revolutie, dela 1914 pad la 1919, sd dau in mOna cetitorului in loc
de avOntul tineretelor crucea batrOnetelor. 0 dare de seamd cum
ne-am rdscumparat zilele de dezrobire. Multumesc lui Dumnezeu ca
mi-a mai dat atilta putere.
M'am servit la acest scris de un jurnal in care am trecut zi
de zi evenimentele si emotiile trade in acele zile furtunoase. Elemental

psihologic din aceste insemnari cred a fi util pentra cel ce cautd


adevarul in zbuciumul nostru din timpul reizboiului si revolutiei.
Mi-am spas cuveintul si la actualitate,
cum cred eu sa ne
rdscumparam zilele de astdzi . . . Cdci va veni vremea cand se vor

scula mortii sd ne ceard seamd pentru ce au murit ei?


Oradea, 1926.

Episcop ROMAN CIOROGARIU.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I.

RAsboiul mondial pang la armistifiu.

'c..0;?

www.dacoromanica.ro

Rgsboiul.
RAM in Tekirghiol la declararea rdsboiului mondial. Prinsi pe negteptate in clestele puterilor centrale simteam catastrofa ce ne asteaptd.
Nu asa mi-am inchipuit desnodAmntul eliberdrii
noastre de sub robia milenard,
Lumea alerga ca pe vreme de bejenie sd prindd trenul. Eu
am mai Minas 4 zile in Tekirghiol se vdd desvoltarea lucrurilor.
Cei plecati isi luau rdmas bun dela mine Cli la revedere in Albalulia". Parch' era o prorocie, pentruc d. inteadevr la Alba-lulia
ne-am revAzut peste patru ani. Mi-am apropiat urechea la cei din
straturile de jos : Dar tu Vasile ce faci", intrebai pe un Wig din
Am economisiti 400 Lei ii voiu lua cu mine s moard
Regat ?

si ei dad o sd mor eu, cd asa am fdcut si in anul trecut la


Dar tu Lae ?" $i el
Bulgaria. Acum isprdvim si cu Ungurii".
pleacd contra Ungurilor, si toti dearndul pe cdti i-am intrebat.
$tiau ei, cd au o datorie mare : sd desrobeascd Ardealul. Asa erau
sufletele pregAtite _pnd in straturile de jos. N'au fost ins pregAtite
si arsenalele de rdsboiu si acesta este tragicul rdsbohdui de desrobire.
www.dacoromanica.ro

12

Erau si ardeleni pe la lucru. $i intrebai si pe acestia ce fac ?


$i strivlli de durere tofi imi rAspundeau la fel : Am rdmanea
aici dacd am sti cd Astia vin in Ardeal, dar nu e nici un semn
cd plead si nimeni nu stie sd ne spund ce va fi ; acasd avem,
care cas, care mama bAtrand si alte legAturi ; dacd rAmanem aici
nu ne mai putem intoarce cdci ne asteaptd spanzurAtorile".
Cu aceasta povard in suflet plecard si ei la abator. Sdrmanii
Ardeleni, erau lAsafi in grija sorfii in clipele hotdritoare, pentruc
noi nu eram pregAtifi de revolufie ; Partidul national era o organizafie de actiune politica.' constitufionald. Idea unirii tuturor Roma-

nilor a fost o evolufie a sufletului romanesc de pretutindeni din


realitatea originei comune. Ea a trait si s'a desvoltat de sine in
constiinfa poporului romanesc ca o parte integrant a sufletului
sdu. Nu politicianii sunt reprezentanfii iredentei romane, ci dascAlii

neamului romanesc cari au fAcut mesianitatea acestei constiinfe


nationale. Era o idee a cdrei realizare nimeni dintre noi nu credea
sd o ajungd.
RAmdsesem numai cu Sever Bocu in Tekirghiol. Dansul se
mai ducea pe la Constanfa se afle ceva despre cele ce se petrec.
Nimic pozitiv, decal cd se asteaptd rezultatul consiliului de coroand din Sinaia. A cincea zi plecai la Sinaia. Ne-am desparlit ca
cei pregAtifi a nu se mai vedea, si nu ne era atat de noi cat de
soartea neamului ajuns nepregAtit in cataclismul rdsboiului mondial.
De perdem acum trenul, perdut rAmane pe vecie.

E ciudatd psihologia Ardeleanului. De pildd Bocu era cdsd-

torit in Romania unde isi avea casa si pe mama sa cu dansul ;


.in Ardeal nu mai avea pe nimeni din familia mai strans. Si ce
greu ii era sd renunfe pe vecie de a mai vedea locul nasterii si
oamenii intre cari a crescut. Zicea mereu : Totusi mare lucru sd
nu-mi mai vAd eu Ora mea, fara in care atat de mull am suferit".
Stia insd ce-1 asteaptd dacd vine in fara lui". Dar dacd mergem
cu armata" ne intrerupe Doamna casei, ... un gaud la care tresdream
de Cate ori ni se iveA.
Armata I Dar unde era armata Ardealului ? Pe drumurile sangeroase ale Galifiei sd moard dupd tradifionalul obiceiu pentru
impArat, care ins acum si-a schimbat chivara impdjuratd de vul-

turul bichefal cu cdciula rosie a dracului unguresc" cum isi porecli-se Ungurii honvezii lor legendarizafi apriori,
inainte de a
se bate,
iar cei rdmasi acasd, stransi in obezi de maim de fier
a lui Tisza, care pregAtea terenul
pentru eventualitatea cedArii
www.dacoromanica.ro

13

Ardealului fara Ardeleni" prin evacuarea lor din sate si aruncarea


lor in focul pierzrii din Galitia.
Plecai sfAsiat de aceste gAnduri grele la
Constanta. Constanta ca o tabara de rsboiu.
Consulate le streine asediate de supusii lor. M'am dus i eu la con-

La Constanfa.

sulatul monarhiei de pe vremuri, pentruca se svonise cd granitele


ungare sunt inchise. $tiam ca nu-i adevarat, dar voiam s aud ate
ceva de acolo i sa-mi constitui alibi. Oamenii consulatului insa erau
rezervati, tot ce am putut scoate dela ei era, ea nu sunt inchise granitele.

Pe tren o glagie infernala din care rasuna strident cuvAntul


de ordine ; acas, e rasboiu. Toata lumea tolanita in ingustele cornpartimente trebuie sa sufere a fi calcata in picioare i imbrAncit,
pentruca vezi Doamne e rasboiu . . . Eu dusei pe genunchi toata
noaptea doi copii pand la Bucuresti caH ma incalecard sarmanii
in strAmtoarea lor sa nu ajunga sub picioarele oamenilor. Vecina
mea, o venerabila matrona, a umblat mai rau, pentruca o incaleca
o corpolenta amazona i ajunsesera la ghionturi. Amazona nu slabea,

ca doar e rasboiu i cine a mai vazut sa ocupi un loc intreg.


Dar ce va fi dincolo, unde e adevratul rasboiu", gAndii in mine
cu resemnare

In Bucuresti.

Gara Bucuresti tixit, de trenuri militare. Ofiterii discuta aprins : toed lumea s

rasboeste numai noi stam cu mAnile in sAn ? Altmintrelea pdrea ca


esti inteo gara germana. Nemtii umpleau vazduhul cu.Nah Heimat"
Wacht am Rhein". Gardistii i toata lumea se ferea din calea lor,
era o demonstratie de dispret fata de blajinii RomAni. Nu m'am dus
in oras ca sa sosesc mai curAnd acolo unde se decidea soartea tarii.
Pe tren aproape nu mai auzeam vorba romAneasca, si cAti Romani

erau, stateau cu gurile infundate de vuetul german, impistritat di


de alte limbi streine. Numai la acest esod s'a putut vedea cAta
lume streina a trait din saul RomAnilor : i toti erau bine imbracati si hraniti, in vreme ce bietul taran roman se stingea de pelagra i alte mizerii, iar intelectualii rodeau cojile mai mult ori mai
putin uscate ale bugetului. PAM cAnd nu se va industrializa di
comercializa tam, RomAnul tot salahorul streinului va fi, iar tam
teren de exploatare pentru dusmani. Eu care umblam des prin
RomAnia, simteam durere de multe ori, vazAndu-o ca un feliu de
dominion al industriei i comertului strein, dar nicicAnd n'am simtit
in intreaga grozavia ei, jalea invaziunei streine in taxa ca in aceste
zile de migratiune.
www.dacoromanica.ro

14

Dinadins m'am aezat inteun vagon de cl. II. intre ei. Erau
plini de bani i se ludau cu catigul frumos ce 1-au avut in tam
orbilor, despre care vorbiau cu un dispret revoltAtor. Decateori
vedeau soldati romani pe la gAri incepea haloul cu caricatura ofiterului care comandead. ura" ! i soldatii aclamA la porunca ura".
Asta-i insufletirea gunoiului de armat romanA, i nu ne slAbea

din tigani" i cu amenintAri de strivire, dac nu va merge tam


cu ei. Top plecau cu gandul cA se vor intoarce cu arma in mand
sA punA sub cAlcaiu pe puturo0 de valahi, Cad vezi Doamne, ei
priveau tam romaneascd de o etapd germanA in Orient. Mi-a costat
mult stpanire ca sd-mi indbu revolta, dar fr aceasta nu luam
invAtAtura de care aveam nevoie.

In Sinaia mai stAtui trei zile la Orintele arhimandrit Dionisie. Sinaia era un cra1 Braov.
ter clocotitor din care a ie0t deocamdat
hotArirea atitudinei espectativA a Orli : 0 formula impusA de forta
majorA a imprejurdrilor, fondul ii tiam. Legenda d politica trii
o face regele s'a distrus de grabA, chiar fiind vorbA de politica

La Sinala

unui rege cum era Carol. Opinia publid se agitase i cerea Ardealul, iar lumea din afarA de granite privea ca vitelul la poarta
nou la Sphinxul" din Bucureti, domnul Ion BrAtianu.
Discret am aflat toate Cate s'au petrecut la palatul regal i
am plecat cu convingerea, c noi eram condamnati sA acoperim
planurile Romaniei, sA fim aded elementul de sacrificiu ; i c
a Mut ciasul eliberArii noastre. Am adus cu mine cuvantul de ordine :

voi sA VA faceti datoria de cetAteni i sa mantuiti vieti cate yeti


putea mantui, OM se va clarifica situatia. Cu fiorii acestor indrumarl plecai acas. $tiam ce ne ateaptd.
Pe tren aceiai nesfarit aglomeratie impetuoasd germand,
iar bietii notrii tArani ardeleni, tolAniti in vagoane de vite i pe
acoperiul vagoanelor infAtiau o turmA risipit fAra de pastor,
care merge la moarte sigurd. Gara Predealului era albd de aceti
tArani cari ateptau sA se agate de tren, care cum putea. Li era
grabA sd nu intarzie cumva dela moarte. Se incepe Sacrificiul".
Cine s'ar fi gandit atunci cA v'a dura doi ani.
.M'am oprit in Braov la profesorul loan Petroviciu, se aflu

dispozitiile de aici. Ve0i triste. In sate n'a mai rAmas decat


bdtrani, femei i copii, bArbatii tofi sunt concentrati la oaste. Secuii
sunt agresivi i ameninta cu macel pe Romani. Nici o directiva.
Numai Romania sa ramana
c noi
zicea suspinand Petroviciu

www.dacoromanica.ro

15

suntem perduti de nu se va IntAmpla o minune cu noi". In fata gro-

zdviei de a-ti vedea poporul dus la mAcel, nu era alt mAntuire


decal in cer. 0 minune din cer ! Credinta in aceastA minune ne
era toata nAdejdea. Eu n'am pierdut-o nici cAnd.
DouA zile mi-a tinut calea dela Brasov
panA la Arad, in vuetul nesfArsitelor trenuri
militare cari duceau primele contingente, floarea natiunei, in gura
Acassa.

tunurilor rusesti. Pe toate trenurile militare fAlfAiau steaguri unguresti i rdsunau cAntece rAsboinice unguresti, pArea ca si cum
numai unguri s'ar duce la rAsboi intr'un deliriu de insufletire
patrioticd. De fapt cea mai mare parte erau regimente romAnesti
in cari abia dacA erau zece la sutA maghiari. Pe acestia insA
Ii repartizau in companii I cu steagurile i cntecele lor unguresti, dAdeau aspect unguresc regimentului. Ai nostri stAteau dusi cu

gAndurile la soartea celor rAmasi acasA, rand ajungeau pe front


unde se schimbau rolurile, lor li se dAdea intAietatea in hora mortii.
Cu aceste impresii teribile am sosit frAnt sufleteste i trupeste la Arad.

Pacea lui Stere" a distrus in 1911 Tribuna" intemeiatA de


vechii luptAtori nationali din Arad, in jurul cdreia erau grupati in
vremea din urmA Octavian Goga cu toatA generatia tinArA literarA.
De atunci a luat conducerea politicA Vasilie Goldis, in ziarul oficios
al partidului national RomAnul" infiintat in Arad contra Tribunei".
Acum sA-1 mai doarA capul i pe Goldis", ziceam atunci, cA pe
mine destul m'a durut sA sustin neamului romAnesc cel mai bun
ziar i sA stau in bAtaia sAgetilor veninoase. Primejdia iar ne-a adus

laolaltA cu vechii adversari. Colaboratorii Tribunei se strecurau


meret4 dupA Goga in Regat. In Arad aflai toatA lumea convinsA,
cA puterile centrale vor iei invingAtoare si se va forma blocul
central care va tinea cumpAna in Europa CentralA, de unde urma
concluzia, cA trebuie sA ne implinim datoria patrioticA ca sA avem
drept la rAsplatA. Dar dedesubtul acestei platforme ardea in suflete
o candeld misticA : nAdAjduiam o minune a lui Dumnezeu. In cafenele

restaurante orchestrele cAntau alternativ Gotterhalte"

Heil dir in Siegeskranz" Wacht am Rhein" cu Kossuth Lajos


azt tizente" Isten Aldd meg a magyart" i HazAdnak" cari erau
ascultate de public in picioare.
Erau manifestatii patriotice pretutindeni unde te intorceai

di

ochi deschisi ne urmAreau tot pasul, tot gestul ce-1 fAceam ba chiar

rAsuflarea din somn. Cine nu voia sA joace cum cAntA lAutarii patriotismului, sta acasA i numAra zilele surghiunului.

www.dacoromanica.ro

16

Toate aceste manifestatii le suportam cu calmul cuvenit, dar

nu puteam suporta infinitul sir de grani cari veniau la oaste cu


clocotul maniei in suflet cd nu inteleg pentru cine sA moard. De
unde, md intrebam, atata om ? Aveam ase sute mii Romani pe
front. Cu aceste sute de mii de Romani puteam sd ne instapanim
noi asupra Ardealului, dacd eram pregAtiti si pentru solutia cu arme

a chestiunei nationale. Acum era tarziu, floarea natiunei era dusd


brusc in topitoarea de pe front, noi am rmas acasd cu bdtranii
i femeile. Nici nu s'a gandit nimeni la o revolutie a bdtranilor,
femeilor si a copiilor. Schimbarea trebuia s se produc pe front.
Credeam in o atare schimbare. Cand eiau trupele 'din cetate la instructie sub comand, cantreti unguri pusi in fruntea companiilor romnesti umpleau vAzduhul de cantece unguresti, dar ai nostri cu
sbuciumul in suflete adeseori inisi se doreau mai bucuros pe front,
cleat sh fie purtati ca ursii dealungul orasului.

A mers pand a mers tot asa, dela o

Tricolorul.
vreme ins ne pomenirdm c taranii nostri
incep si ei, si muzicele, s cante cantece romanesti. Apoi nu mai
vor sd piece sub steag unguresc i comandantii de unilati furd
nevoiti sa le dea voie s-i procure steaguri romanesti. Pdrintele
Cornel Lazar directorul librriei diecezane nu ajungea s le fad.
steaguri romanesti. De atunci plecau batalioanele cu Marul
lui Iancu", La arme" etc. SA* murim sub steag romanesc dacd
e s murim", spuneau bietii nostri tdrani. A fost prima manifestare a constiintei nationale, o schintea care nu s'a mai stins
pand la descompunerea frontului la Piave in 1918 i proclamarea
unirii cu patria mama la Alba-lulia, unde s'au rupt pecetile robiei
noastre.
E caracteristica alipirea poporului nostru de tricolorul romanesc.

Mdrturie sunt arhivele adminisratiei i a tribunalelor unguresti. Si


dac ar putea vorbi vandtdile i oasele sdrobite de Jandarmi ale
flcilor notri, de pe cele vremuri ale ideii de stat maghiar trdite
inainte de rdsboi, am avea icoana suferintelor pentru simbolul national, tricolorul romanesc.
Sub teroarea jandarmilor tinerimea purta apoi insignele romanesti ascunse sub haina lor, indat ce trecea insd primejdia le scoteau
ca pe nite odoare sfinte. Ori le invarstau aa fel ca sa fie combinate cele trei culori nationale din diferite obiecte de port.
Odat insotisem in vizitatie canonicd pe episcopul loan Papp
in lunca Aradului. Dupd obiceiu eram intimpinati la hotarul comu-

www.dacoromanica.ro

17

nelor cu alai de cAldreti i cdrute. Steagurile erau inlocuite cu ramuri


verzi impletite.discret cu panglici tricolore . . . Mergeam dela Socodor

la Chisineu. Chisineenii abia au ajuns sd ne primeascd la marginea


comunei. SA ne iertati Preasfintite, cd am intarziat, dar ne-au opAcit
jandarmii pentru pantlicile astea greco-orientale". Si cum ati scapat" ? D-apoi celea ce le aveam le-au luat dela noi, insA mai aveam
in buzunar rezerve si le-am pus acestea; acum nu ne mai opresc ei
dacA suntem cu Preasfintia VoastrA". Ce sd facA administratia i jandarmii ? Au dat onorurile episcopului gardat de flAcgii impodobiti
cu tricolorul romAnesc. Logica tAranului e simplA : dacA biserica
greco-orientald -e nationald i natiunea e greco-orientalA, adecA
biserica i natiunea sunt una in conceptia poporului, sfdrit dar
si natiunea precum inteadevAr sfAntd i-a fost in toate vremurile.

Dupd obiceiu in vremea de pace flAcAii veneau la recrutare,


sat de sat, intre cntece i jocuri nationale, impAnati pi cu insignii
romAnesti ; drumurile si strzile oraselor erau ale lor. In cazuri
de aceste bineinteles erau mai ingAduitori si jandarmii. La o recrutare MicAlAcenii si-au fAcut un steag mare combinat, romAnescimperial, anume : rosu,, galben, negru i albastru. Mijlocul cu galben
pi negru inchipuia steagaimpArAtesc tot atAt de odios ungurilor ca pi

steagul romAnesc inchipuit la marginele ciudatului steag cu culorile rosu i albastru. Culorile galben si negru sunt inviolabile, Ii ziceau

i apoi tot trecem in combinatie cu ele steagul romAnesc. Politia din Arad le-a iesit in cale inaintea PrimAriei, ca sd le ia steaei

gul i s'a dat o lupt inversunat intre politie i flAcAi, curmath numai

de armata iesit din cetate, sd despartA pArtile beligerante i sd


ridice rAnitii.

De ce nu luati si de pe cer curcubeul",


ziceau oamenii
cd si in acela e rosu, galben, albastru? Atunci ne-om
lAsa de culorile noastre and nu va mai fi curcubeul pe cer".
nostri,

RAsboiul a curmat prigonirea tricolorului romanesc. Administratia a trebuit sd inchidd ochii inaintea culorilor romAnesti purtate
ostentativ de lumea romAneascd pAnd in Octomvrie 1914, cAnd o
ordonant ministeriald, post festa, ridicd oprelistea culorilor si insigniilor nationale ale tuturor nationalitAtilor. Asa s'a terminat procesul lung si sdngeros al luptei pentru tricolorul romdnesc. A
invins sufletul poporului.
StApAnirea, cAnd era in strAmtorare, devenia dinteodatd mai

ingdduitoare pentruca apoi sd-si facA cu atAt mai simtitd forta


brutara. In 1919 s'a reinoit martiriul tricolorului.
2

www.dacoromanica.ro

18

Proelamatia
ImpAratullui.

In vremuri de pace regele-impArat


Francisc Iosif I. se adresa cAtre Natiune".
Natiunea era dupa dreptul constitutional na-

tiunea politica ungarA", sub care se intelegeau celatenii de toata


limba. Ungurii Ins intelegeau natiunea etnicA, maghiar. De cAteori

ins tara era in primejdie, regele

Imprat se adresa dire po-

poarele sale", adecA la sacrificii nationalitAtile Inca erau recu-

noscute de popoarele imperului Habsburgic.


Am incredere in popoarele mele"-zice Francisc losif in proclamatia sa datat la 28 Julie 1914 in Ischl, cu signatura contelui
Tisza
cari in toate vremile viforoase s'au adunat in unire i credi* in jurul tronului meu i cari au fost gata totdeauna sA aducA
jertfele cele mai grele pentru onoarea, mAtirea si gloria patriei".
Era vechiul cliseu habsburgic de care nimeni nu se emotiona.
Dupai acest manifest au urmat cucernicile circulare ale episcopilor cu accentul credintei cAtr patrie i tron, cu rugAciuni pentru
armatA i indemnuri la implinirea datoriei crestinesti, la opera de
caritate i bune moravuri. Era o mAngAere a poporului cu provide* divinA, care ne va mAntui si de sub urgia acestui crAncen

fasboiu. In definitiv o datorie a misiunei pastorale de a tinea sus


sufletele credinciosilor in cataclismul cel mare. In partea lor politica circularele erau ecoul- traditionalei loialitati in nddejdea ca va
urma fasplata credintei dupA fasboiu.

In numele partidului national a lansat prezidentul Teodor


Mihail un manifest de loialitate. ttefan C. Pop a facut apoi in parlament declaratia, c partidul national i suspenda activitatea sub
durata rasboiului, dar nu renuntA la revendicArile nationale, la cari
va reveni dupA terminarea rAsboiului. Vaida Voivod i toti politicianii can au rAmas acas cu toate ocaziile, in scris i cu cuvAntul
in reprezentantele comunale i orAsenesti, se trudeau sA convingA
cercurile maghiare de credinta catr patrie i tron. Dar n'au lipsit
nici excesele de zel. Asa au inteles oamenii cuvAntul de ordine
dela Bucuresti : Mntuiti, ce puteti mAntui".
RomAnul", ziarul partidului national de

Cenzura in Ardeal. sub directiunea dlui Vasilg Goldi, trebuia

s treacA prin vergile cenzurei, ale celei militare i civile din


localitate i pe deasupra ale sectiei politice din Budapesta. Mult
n'aveau de censurat, pentrucA tirile militare le capatau de-a gata,
fireste umflate de invingeri fictive, iar rapoartele politice reliefau
atitudinea patriotica a poporului romanesc ; insistenta de a fi

www.dacoromanica.ro

19

recunoscut patriotismul partidului national i a delatura prin

dreptate controversa romano-rnaghiara. Nu se poate tagadui justificarea acestei atitudini in epoca neutralitatii. Tisza Inca a inceput
sa faca declaratii de dragoste pentru purtarea patrioticA a Romanilor
i a lansa concesiuni cum vom vedea mai la vale. Aa era supra-.
fata, dedesubturile insa erau pline de neincredere i de o parte 1
de alta. Goldi ii va scrie insui Calvarul sail, in care a manevrat
cu noroc schimbAcios.

Ce minunate sunt misterele sortii! Plangeam dupa Tribuna"

in care tinera generatie a otelitilor" grupati in jurul poetului


Octavian Goga militau pentru primenirea comitetului national cu
forte tinere i mai energice. Pacatul, pentru care a trebuit sa sucombe, dar nu sd moara, caci tribunismul" e viu i astazi. Tara

Noastrd" de astazi e continuarea Tribunei din Arad. Tribuna",


care sintetiza intransigenta, mi-ar fi fost peirea, daca nu o suprirna
pacea lui Stere". Mi-a Minas insa revista Biserica i 5coala", organul de indrumare a preotimei I invatatorirnei. Dintre scriitorii Tribuniti, cAti au mai ramas acasa, mi-au venit intr'ajutor pArintele
Lupa i Ghibu din Sibiu ; in Arad aveam pe parintele Ciuhandu i
pe fiul meu cel iubit", nedespartitul colaborator Victor Stanciu.
Onisifor Ghibu insd ne-a parasit curand, luand frunza 'n buza peste
vama cucului, ca sA se inroleze in armata de propaganda pentru
rdsboiul de intregire al neatnului. Ultimul sfat ce-1 dA preotimei
pentru suplinirea invatAtorilor dui in rasboiu, apare pe la slat-itul lunei Noemvrie in Biserica i coala", cand era i trecut
peste hotare, dar cenzura n'a observat nexul cauzal.
Norocul, ca Biserica i Scoala" in lipsa cautiei prescrise

de lege n'avea voe s facd politica. Nu eram dar obligat la publicarea mincinoaselor comunicate militare i politice. Ma invArtiam
in figuri in jurul temelor de religiozitate, moralitate, culturale, de
caritate i de jertfa ce o aduce poporul romanesc in acest fasboiu.

0 inglobare a contiintei nationale in nucleul unei reviste sAptdmAnale.

Ziarele ungureti faceau orgiile ovinismului. Notau i de-

nuntau unul ate unul dintre noi. Cu cinismul propriu rasei lor,
facura din honvedul-maghiar legenda diavolului rou", de care se
cutremura dumanii.

Chiar murise pe cAmpul de lupta neuitatii profesori Dr.


Alexandra Bogdan din Braov i Dr. Avram Sddean din Arad,
ofiteri de honvezi i ei, diavoli roii" dar i ei in limba rasboiului.

www.dacoromanica.ro

2*

20

In revolta mea de atata cinism le-am rdspuns in Biserica i


$coala" : Par'cd ace0i draci roii, ce vrea se zicd honvezi, au
rdskit din taxa dracilor i n'ar fi fiii ngtri imbrdcati in uniformd
de honvezi, dacd odatd e vorba cd draci ro0i trebue sd fie in
ansamblul acestui crud rdsboi. $i Cate n'ar mai fi de igirat aci,
dad. n'am avea alte consideratii. Acesta este sufletul cel rAu al
ziaristicei streine, care nu se 0ie Malta nici in aceste momente
mari din cdtgele ovinismului la idealul la care s'a indltat cel din
urmd flack' roman. Vezi, el toate le-a uitat di-si cere numai un
stegulet romanesc sA meagd cu el pentru patrie ; iar voi cari stati
la adApostul acelor arme n'ati uitat nimic. Cum stdm atunci cu
patriotismul, domnilor reprezentanti ai civilizatiei ?"
La inceput s' mai putut vorbi ga, mai tarziu insd cenzura
deveni tot mai severd. Se'cAutau intelesuri tainice printre ire. La

Pgtile din 1916, scrisesem un articol de Pgti sub titlul

de

Invierea". In Vinerea mare a trebuit sd-1 inlocuesc cu altul, cAci


procurorul afla in titlu aluzie la invierea cea romaneascd $i m'a
prevenit sd nu apard chiar nurndrul de Pgti cenzurat. Se vede, Ii
gena ferestrele albe din ziare. I-am cerut sd-mi spuie cd ce anume
nu pot scrie ? Sd nu scrieti in ton tanguitor", (sirdnkoz hangon)
imi rdspunse procurorul. Am inteles. Publicul de altd parte ajunse
a ne controla i fata ce o fAceam la tiri1e bune i rele de rdsboi,
ca dupA gestul fetelor noastre sA ne afle sentimentele. Aa dar ni
se impunea fasonul intelepciunei stoice : idem velle atque idem
nolle sapientia est.
Situatia mea era insd ingreunatd, cd nu eram singur. Aveam
sub conducere cele cloud coIi mari, coala teologicd i coala
normald pentru cari aveam rdspundere, i era mai gor sd paze0i o turmA de iepuri decal pe ace0i bdieti, cari nu filozofau,
ci aveau aerul cgi cum r fi deja in Romania-mare. Dintre ei

vine la mine prefectul seminarului loan Neaqa sd-mi spuie c


pleacd sd intre in armata romand, cA nu mai poate gtepta venirea
ei.

II

cungteam prea bine deck sd nu tiu cd nu-1 mai vdd.

Nici nu 1-am mai vAzut. A murit moarte eroica ca dorobant in


lupta sangeroasd din Brgov.
Seminarul : coala teologicd i normald, era prefAcut in spital
militar i elevii erau incartiruiti in case particulare, unde erau

spionati i increstati. Comisarul guvernulul ne vizita mereu i nu


eram sigur de ciasul cAnd vine lovitura i ne inchid unicele noastre
coale, ce ar fi mai avut i consecinta, c pe toti elevii ii;duceau
www.dacoromanica.ro

21

pe front, avAnd repercusiune

asupra celorlalte seminare. A

trebuit InsA sal stau la postul meu, ca cu autoritatea ce o aveam in


scoal i afarA de scoald s acopar aceste mari asezAminte romanesti. De n'aveam insa nervi tari, ma cutropeam de povara ce era
pe umerii mei.
Credinciosii nostri se mArturiseau i cuminecau inainte de a
pleca din satul lor la oaste. Profesorul martir Wean imi scrie
de pe front : atAta religiozitate, attea cruci" la oamenii nostri
indreptati cu sufletul atre Dumnezeu. Cercurile militare cunosand
sufletul poporului nostru, cereau necontenit preoti pe front, iar
acasA Ii trimiteau la bisericA. Toate batalioanele erau aduse la
biserica inainte de a pleca pe front. Ni se cereau predici.
Am luat asupra mea ingrijirea de cele stlfletesti a batalioanelor de mars. Ajutat de preotii bisericei catedrale i seminarian,
mArturiseam i cuminecam fiecare batalion de plecare si Ii intAream
in credinta atra Dumnezeu i ei isi depuneau tot sufletul in

acele sfinte marturisiri. Ce curat suflet. Nici odata nu mi s'a dat


s pAtrund atAt de adnc in sufletul poporului nostru i sA-i admir
curAtenia lui, i nici odatA n'am inteles mai mult puterea religiunei

de a tinea sufletul in oameni. Plangeam in sufletul meu and ii


vedeam in nesfarsitele batalioane de mars, dar eu trebuia s fiu
tare, sa le inspir incredere in Dumnezeu.

In sfarsit am mntuit toti din toate *tile ce am putut pi


cum am putut, precum ne mnau constiinta i indrumkile dela
Bucuresti. Mntuirea sufletului de desnAdejde nu e lucrul cel din
urmA. Poporul ne-a inteles.
Aceasta era starea din Arad, centrul politic al Ardealului si
in tot cuprinsul lui la inceputul rdsboiului.

4
www.dacoromanica.ro

Moartea regelui Carol.

ELEGRAMA laconica a biuroului de presd


din Budapesta : Regele Carol
a murit" (in 10 Octomvrie) a produs o impresie indescriptibild. Pentru noi a murit un rege intelept,
care a faurit Romania modernd i cu autoritatea lui i-a inaltat
prestigiul in Europa, iar pentru puterile Centrale un aliat convins
pand la moarte.
Stiarn despre agravarea boalei regelui Carol. Gravitatea situatiei cum era vazutd in Budapesta sub impresia infrangerilor de pe
campul de lupta i a eventualitatii de a pierde pe unicul razim in
regatul roman, o caracterizeaza adresa contelui Tisza catre loan
Metianu, mitropolitul Sibiiului. Iata adresa i raspunsul mitropolitului :

Scrisoarea lui Tisza.

Excelenta Voastrc 1 I

Ilustrisime Domnule Arhiepiseop-Mitropolit!

Budapesta 22 Sept. 1914.

Aparitiile inaltatoare cari la isbucnirea


rdsboiului ce ni s'a octroat, au dat o dovadd atat de splendida despre
solidaritatea Romanilor din Ungaria cu interesele vitale ale Monarhiei
i ale natiunei ungare, primesc continuarea lor imbucuratoare atat pe

campul de lupt precum i in tinuturile patriei noastre locuite de


Romani. Sangele compatriotilor nWri romani curge impreuna cu
sangele nostru pe campiile de luptd. Vitejia i-a fratilor notri romani
se manifesta in faptele stralucite de arme ale armatei noastre. Romanii
ramai acasa suporta in armonie frAteasca cu Ungurii incercarile ra-

www.dacoromanica.ro

sbolului

Contfasiete tree pe pIariu al doilea, frecdrile dispar i ne

simlim una in sentimentele sfinte ale iubirei de patrie si ale jertfei


patriotice de bund voie. Aceasta oferd un tablou imbucurdtor pentru
fiecare patriot de build credinfd i cu atat mai imbucurAtor cu

deosebire pentru acei, cari de lungi decenii incoace au fost propovAduitorii comunifatii de interese a rassei maghiare i romane
si cari au luerat pentru obfinerea unei infelegeri cdutand sd promoveze iubirea i increderea reciprocd.
Excelenfa Voastrd nu
sunteli numai nestorul clerului roman Malt, nu suntefi numai capul
bisericei romane greco-ortodoxe ci, in urma inaltului Vostru post,
Excele* Voastrd suntefi i profet al dragostei, pdcii si al concordiei. Stiu, cd expresiunea bucuriei mele, a speranfei mele i increderii
mele va evoca in sufletul Excelenfei Voastre un ecou i in consecinfA o pricepere corectd. Excelenf a Voastrd n'a urmdrit numai cu
simpatie nAzuinfele mele desfsurate in interesul unei increderi de-

pline si al unei armonii i concordii complete, ci in decursul nizuinfelor mele am putut observa adeseori mana gata de ajutor a
Excelenfei Voastre. $i cand a trebuit sd intrerup aefiunea mea, frA

a fi ajuns finta atat de mult doritd de mine, am fost impArtAsit


de Excelenfa Voastrd nu numai de multdmitd i recunostinfd, ci
Excelenfa Voastrd m'a incurajat sd lupt neelintit mai departe pentru
aceastd finta superioard. Am sentimentul, cd in atmosfera mai purificatd i nobilitatd a vremurilor mari actuale a sosit momentul favorabil.
Serbdrile de infrAfire, cari au impreunat in numeroase
localitAfi ale fdrii inimile Maghiarilor si Romani lor inteo rugd cucernicA i inteo hotdrare bArbdteased, nu sunt aparifii izolate. Aceste
sunt simptomele evolufiunei sufletului, simptomele marelui adevdr,
cd atunci cand suntem pusi in fata problemei existenfei, constiinfa
identitAfii intereselor noastre de viafd i ca o urmare fit-eased a

acesteia, sentimentul de camaraderie al dragostei si al increderii,


trecand peste orice diverge*, va ajunge sd-si facd drum cu putere
elementarA.
S'a ndscut acea stare sufleteascd, care este prima
condifie de viald a unui viitor mai frumos si mai bun. Inainte de
toate este doar necesar sd considerdm pe Romani ca pe camarazii,
tovardsii
bucurie

frafii nostri, ale carol- progrese sd ne umple cu


i cdrora s le stdm inteajutor in dragoste frAfeascd
i

in toate greutdfile viefii. Acum in ceasurile crizei si ale pericolului


Romanimea s'a dovedit ca frate al nostru adevdrat.
Noi, Maghiarii stim sd rdspundem la aceastd atitudine, iar acest fapt clar
si lAtnurit trebuie s aducA pe toate terenele fructele sale, ata tin

www.dacoromanica.ro

ce priveste intereseie materiale si culturaie ca pi in Oriere ajtingerea la prefuirea Romani lor.


Acestea sunt consecinfele automatice ale atitudinei actuale a Romani lor. In ele zace, asa zicAnd,

gajul unui viitor mai bun. Ele sunt garanfa, cd RomAnii pot sd
conteze in exercifiul liber al drepturilor lor la bundvoinfa intregei
societdp niaghiare, iar in nizuinfele lor etnice la sprijinul statului
pi

sd se simtd in& 'adevAr bine in patria comund.

Aceleasi aparifii

he incurajeazd insd la masuri si mai estinse. Tinand cont de faptele actuale ale RomAnilor, pot fi luate in mai mare considerafiune
pi

dorinfele lor referitoare la institufiunile statului. In convorbirile

avute nu de mult s'a dat expresiune acestor clod* cu deosebire


in trei direcfii. S'a cerut o revizuire a legilor scolare inteo direcfie
mai favorabild pentru scoalele confesionale, precum i un anumit
uz al limbei romAnesti in Mfa autoritAfilor statului si in fine o
atare revizuire a legei electorale, care ar deschide un camp mai
larg pentru activitatea politicd a concetAfenilor nostri romAni.
Granifa trasA in cele mai multe declarafii publice a fost consideratd

de prea ingustd i infelegerea doritd in mod cinstit de ambele


pdrfi nu s'a putut infdptui, fiindcd in situafia de atunci n'am putut
trece peste aceastd granifd. Simt, cd astdzi putem merge cu un

pas mai departe, fArd a atinge intru nimic punctele de vedere


maghiare de stat i nafionale. Poate fi luatd in vedere o reformd
a legii scolare, care ia in considerare dorinfele cetAfenilor nostri
nemaghiari in ce priveste scoalele lor confesionale. Mai departe
putem asigura prin dispozifii de legi folosirea limbei materne in
contactul nemijlocit cu autoritdfile statului si in fine poate fi supusd unei revizuiri legea electorald care sd aseze reprezentanta
politicd a RomAnilor pe o bazd mai echitabilA. Astfel s'ar regula
chestiile principale, cari au stat in calea unui deplin acord. SA
iasd insd numai la iveald aceiasi simpatie i aceiasi prevenire pi
din cealaltd parte, pentru ca astfel sd se delAture din drum ultimele piedici ale unei armonii depline.
Excelenfa Voastrd, Ilustrisime domnule Arhiepiscop-Mitropolit I Am sentimentul, c acum, cAnd fapte publice implinite pi
absolut incontestabile au dovedit colaborarea credincioasd a RomAnilor in zilele mari ale luptei i pericolului, cd acum, cAnd
nimeni nu va putea vedea in cuvintele mele premisele sau chiar
preful de cumpArare al jertfelor patriotice deja aduse, cd acum
cAnd fiecare prevenientd poate fi luatd drept o recunostinfd meritatA ulterior,

cd acum a sosit timpul faptelor pentru noi, antewww.dacoromanica.ro

25

iuptatorii pacii

i ai concordiei intre nationalitati. Mie mi se impune


initiativa i rdspunderea. Le i-au asupra-mi in constiinta, ca halm

momente istorice, a caror atmosfera infierbantat topeste metale


red si tari faurind din ele un element nou, puternic si mai nobil,
care s braveze orice proces de descompunere. Ma indrept catre
Excelenta Voastra cu rugarea, a binevoi sa sprijineasca acest lucru
sfant cu toata greutatea cuvantului su I cu toata puterea personalitatii sale. Cu expresiunea consideratiunei mele distinse raman
al Excelentei Voastre devotat, Tisza m. p.
Rspunsul
Excelenta Voastr !
Ilustre Domnule Conte!
Mitropolitului
Metianu.
In posesiunea scrisorii pretioase a ExceSibiu, 23 Septembrie 1914.1entei Voastre ma grabesc s dau expresiune

bucuriei mete sincere, ca Excelenta Voastr i guvernul ungar sunt


dispusi a implini dorintele vechi echitabile ale poporului roman,
cari formeaza conditiile prealabile ale binelui i progresului cultural al sail. Recunoasterea i simpatia Excelehtei Voastre pentru

poporul roman, care a dat in zilele de grea incercare dovezi atat


de stralucite despre credinta sa catra rege i patrie, starneste un
ecou viu in sufletul meu. La opera nobild, care doreste sa cultive
si sa asigure concordia i armonia sufletelor, intind bucuros maim
mea de ajutor in speranta, ca aceasta opera va aduce roade bogate si va pune cu ajutorul Domnului fundamentul unui viitor mai
frumos si mai fericit. Cu sincera stima al Excelentei Voastre devotat, Metianu m. p.
Lumea 'Ms nu era emotionata de aceDupA moartea ste declaratii de dragoste intarziate. Privirele
Regelui Carol 1. erau indreptate spre Bucuresti de unde se
astepta mantuirea. Regele Carol nu mai putea schimba constiinta
tarii. Cu toate acestea moartea lui a produs o adnca sgucluire.
Lumea stia cd-si iubeste tam si nu o poate trada. Intelepciunea si
autoritatea lui in fata Europei erau un capital la care se putea
conta intre toate imprejurarile. Si el avea idealul intregirei neamului,' dar pe alta cale. In testamentul sau politic o spune expres:
Mi-a succes s creez la gurile Dundrii i Marea-Neagra, un stat
cu o armata buna i provazut cu toate mijloacele cu can i poate
mentine frumoasa pozitie i inteo zi ii va putea realiza aspiratiile lui mari." In 26 Septemvrie declarase lui Virgil Arion :
Regret ca n'am putut tinea al doilea Consiliu de coroana. Vroiam
sa declar in acel consiliu, ca sunt cu trup cu suflet pentru intrewww.dacoromanica.ro

26

girea Romaniei cu Ardealul. Dar chestiunea Ardealului e o died


stiune europeank ea poate fi greu deslegata fard bunavointa Germaniei si a puterilor apusene". El visa despre o evolutie de
federalizare din care sd cada Ardealul in poala RomAniei, dar
lumea romaneascd nu voia sA-si bizue soartea pe un plan indepartat si problematic, cand o cataclismA i-a deschis brusc poarta
in Ardeal. Cel mai bun cunoscAtor al chestiei romanesti, publicistul
si consilierul sectiei politice din Budapesta, secuiul Jancso Benedek
desveleste acest iredentism al regelui Carol, in extrem de interesanta lui carte: A roman irredentista mozgalmak trt6nete".
(Istoria miscArilor iredentiste ale Romnilor) ed. Budapesta 1920.
In fierberea situatiei schimbatd, creat de moartea regelui Ca-

rol, imi aratd dl. Vast le Goldis o depesd data in Viena de dl.
Vaida-Voivod, in care II invitd sA-1 astepte la gara din Arad cu
tefan C. Pop gata de a pleca ImpreunA la inmormantarea regelui Carol.
dl.

Ce sa fac?
Sd te dud nesmintit ca 's5 stim odatd ceva pozitiv.
Goldi ezita si ma mana pe mine.
DacA ma chema pe mine sigur m'as duce, dar asa cum
s ma duc nechemat?
Ne-am dat noi seama ca. Vaida e trimis din Viena cu misiune,,

dar aceasta n'are d'a face, noi trebue s ne folosim de ocaziunea


captatiilor benevolente ale regimului unguresc pentru ajungerea
fintei de a veni in contact direct cu cei ce dirijau destinele regatului. In sfarsit s'a hotarit dl. Goldis s piece.
DI Goldis s'a inapoiat ingrijorat, ca s nu zic deprimat. Ne-a
chemat pe cei ce credea c le poate confia rezultatul misiunei si
ne-a expus situatia gravA din regat. In rezumat ni s'a spus: ministrul presedinte Ion Bratianu nu s'a desvAlit, precum nici nu
putea din locul lui de rAspundere. Le-a vorbit de nevoile Orli, vor
face ce le va dicta interesele tarii, noi sA ne vedem de treabd ph
s ne implinim datoria de cetateni loiali, sA mantuim ce putem,
c nu se tie cum se desvolta rdsboid si ce ne ingAdue a face.
efii opozitiei Nicu Filipescu, Tache lonescu si Istrati leau spus
deschis si cu toata hotArirea, ca vor intra in Ardeal. Goga, Lucaciu
nu mai conteazA la starile de acas, ei fac propaganda de rAsboi
pentru eliberarea Ardealului. Marghiloman e pentru puterile centrale

dar dacd ar fi sA fie altfel, ne-om acoperi obrazul cu poalele si


yom merge cu antanta". Singuri P. Carp si Stere sunt ireductibili
www.dacoromanica.ro

27

centralisti. Beldiman, ministrui din Berlin solicifeaza intrarea, in


rasboi alaturi de puterile centrale i ne asigura c impratul Wilhelm va sili pe Tisza sa satisfacd dorinfele romanilor din Ardeal
ca cetafeni ungari. S'a facut i vizita de politefa ministrului
austriac Czernin WA a infra in discufii politice. Din loc competent a mai aflat c afara de nesiguranfa politica fara nu e prega-

tita militareste cleat cel mult pentru un rasboiu de trei luni

pi

cum se prevede un rdsboiu lung, este eschisa posibilitatea sa intre


in curand in rasboiu, in urmare e incalculabila durata neutralitkii
pi hotararea de care parte are s treaca Romania.
Eram dar condamnafi s aducem mai departe jertfa suiteteasca i jertfa sangelui. Noi eram armata sacrificiului care are o
singura rasplata: constiinfa datoriei implinite. Nu e cea din urma
aceasta rasplata.

Mid a venit la mine un preot de frunte sa se orienteze


asupra situafiei, i-am deschis evanghelia lui Matei unde se zice:
$i avefi sa auzifi de rasboaie, cautafi s nu va inspimantafi. Ca
se cuvine toate acestea sa fie
nu va fi atunci sfarsitut,
ea se va scula neam peste neam i imparafie peste imparafie. $i
pentru inmulfirea fr de legilor,. va raci dragostea multora. Dar
cela ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui". Infeleg. ,
Asa dar ne inchinam i ingerilor i dracilor, ca.' nu stim ai cui
vom fi" Oamenii se dadeau si la galgenhumoruri de acestea, dar
dragostea de neam nu le-a racit in acele zile de grea cumpand.
Guvernul a mai incercat sa schimbe dispozifiiie din Bucuresti prin amicala intrevenire a simpaticului episcop din Gherla
regretatul Vasilie Hossu, dar misiunea episccipului din ,Gherla n'a,
contribuit nimic la dumiriri. Agreatul guvernului ungar i de romani, episCop Vasile Hossu, s'a inapoiat, cum s'a dus la Bucuresti. Sfinxul din Bucuresti nu i-a soptit nici lui nimic.
Ni s'a dat sa vedem prima furie desTragedia S'arbilor carcata asupra Sarbilor din Banat, more
patrio, mai ales asupra preofilor i Invafatorilor. Soldafii unguri
aduceau fotografii cu preofi i invatatori sarbi spanzurafi dealungul soselelor pe copaci, ca pilda de inspimantare. Am vazut o
fotografie, cum sub spanzuratori cetea un preot Toman rugaciunea
de deslegare asupra unui venerabil preot batran sarb, care sttea
sub spanzuratori ca o oaie adusa spre junghiare". Procedeul obisnuit era, ca unde prindeau pe preot ori invafator le aruncau soldafii capastrul in cap pi-i trageau pe creanga copacuiui mai aprowww.dacoromanica.ro

28

piat. Cu aceastA vitejie se lAudau ungurii si mai ales jidanii din


dosul frontului. Dar tot asa ne spuneau si ai nostri ingroziti de
aceasta bestialitate. Fotografiile acelea date din mana in mana
aveau menirea sA ne arate, Ca ce ne asteapt i pe noi daca
intrA Romania in rasboiu.
Ororile acestea ne reaminteau evenimentele din 1848, cand
honvezii spanzurau pe preotii romani din Ardeal, unde-i prindeau.

Jandarmii, unde vedeau preot roman, Ii schimbau privirile cu un


fanjet diabolic, ce insemna al meu esti i tu". Unul dintre ai
nostri a ascultat la gara din Sovarsin, urmatorul dialog dintre doi
jandarmi:

Stii tu ce este cel mai mare deliciu?


Ce?

SA spinteci cu baioneta pe o valaha gravida.


Era aluzie la o biatA tarancA romancA gravidd, care se afla
pe peron. Acesta era jandarmul ungur.
Guvernul a designat Aradul de asa numitul lagar al Sarbilor
internati din Banat cu vadita intentie de terorizare. Zi de zi aduceau sute i mii de Sarbi din toate clasele, preoti, intelectuali si
trani. Ii aduceau la orele de amiazi i dupd amiazi, and lumea
era pe strada, in stare ca vai de ei i insultati de public. Intre
ei erau i romani de pe granitele sarbesti.
Odata la gara un preot din transport saluta pe preotul nostru
militar V. Fizean, acesta II resaluta militareste, fiind cu chipiu.
Asta-i tradare de patrie sa salute dusmanul", vocifera cocoana
unui ofiter de honvezi i haid cu denuntul la Colonel. De alta
data insulta publicul de pe terasa unei cafenele convoiul. Ce mA
insulti, pentrucA imi iubesc neamul, precum i D-ta iti iubesti pe
al D-tale" fu rAspunsul pe nemteste al unui intelectual, ce puse
in respect pe patriotii de pe terasa. In cetate lucra tribunalul martial si se operau execulari.
Cetatea Aradului are dupa sistemul yeTifosul exantematie chiu al cetAtilor un labirint de beciuri. Nimeni
in lagArul sarbesc.
nusi
- aduce aminte Sb fi locuit candva cineva
in ele afarA de vreme de rAsboiu. Acesta era lagArul SArbilor. Un mucegaiu pestilent. CAnd era vreme seninA, era bine cA oamenii stAteau pe

pnfuri la aer curat, In vreme rea i noaptea trebuia Insd sA stea


inlAuntru. Pe lAngA aceasta li se da hranA imposibilA din mAruntae stricate de vitA. Fatalmente a urmat boala, tifosul exantematic i mureau Cate 60-70 la zi. Cei vii rAcneau la porfile
www.dacoromanica.ro

29

beciurilor, impuscati-ne dar nu ne omoriti miseleste". Numarul


celor morti se taxa peste 3000 victime. Un mormant al Sarbilor
pe care nu-1 vor uita nici and.
In sfarsit s'au trezit autoriatile, cA boala se poate estinde
asupra garnizoanei din cetate i prea se poate s fie transmisA in oras,
asa s'au luat mAsuri sanitare pentru suprimarea boalei. Sarcina
apArdrii Sarbilor intemnitati la parchet a luat-o isupra sa St. C.
Pop. Acesta si-a estins activitatea i asupra victimelor din cetate

s'a constatat judecAtoreste vinovatia colonelului Hegedfis Ede


comandantul pietei, in intentionata surghiunire a internatilor
otrAvirea cu alimente stricate. A fost si o hotie la mijloc. Co loneci

lul bestial a si fost destituit din postul Mu de comandant. Era un


jidan. Dar nu s'a terminat cu atata calvarul Sarbilor. OdatA pe un
ger grozav doud mii de prizonieri militari Sarbi dela Timisoara,
au pornit pedestru si nernancati. Care a cAzut pe drum, a rAmas
acolo inghetat. Era anuntat sosirea lor in Arad. Am asteptat pand
la miezul noptii inteo cafenea. Lanceziti de oboseald i foame, cei
mai voinici aduceau Cate doi de subtiori pe cei ce nu mai puteau
veni pe picioarele lor. 0 scenA sfasietoare care desPrindea groazd
in cei ce-i vedeati. Maine morti cu grAmada, sectionarii le-au aflat
stomacul gol. Au murit de foame.
I-am vizitat inteun spital unde aveam intrare. Erau romani
din Timoc intre ei. Vorbeau o romaneascd curatA. De sapte ani
suntem in rAsboi si ni se prApAdeste mosia, cA nu-i cine sA o
lucre". I-am mangaiat cum am stiut i le-art dat cAili de rugAciuni. Nu cunosteau litera latinA, cAci scoala lor e sarbeascA, dar
vorbesc romaneste in casA.
In o piata a Aradului e un monument al martirilor revolutiei
ungare din 1848. Intre ei sarbul Damjanich. In istoria revolutiei
maghiare sunt trecute cuvintele lui, cA va lupta impotriva sarbilor
resvrAtiti panA la extirparea lor. Atunci se va sinucide ca nici shmantA de sarb sA nu mai rAmand. Credeam cA tipul e o legenda
a fantaziei. M'am inselat. In rAsboiul actual am aflat in realitate
un atare monstru.
Un colonel medic, seful serviciului sanitar din garnizoanA,
Sarb de origine, intrucat imi aduc bine aminte se numea Todorovics, nu mai slAbea din blasfemii asupra Sarbilor. Trebuie estirpap de pe fata pAmantului canii acestia de Sarbi, cd panA atunci
nu-i pace in Europa". Norocul bietilor sarbi, cA mai era ca mewww.dacoromanica.ro

30

did militar i inimosul roman Dr. Mariu Sturia cu maim lui ocrotitoare asupra nenorocitilor prizonieri.
A fost o vreme and noi eraM in rdsboi ierarhic cu &Arbil.
Politica HabsburgicA, divide et impera, le-a dat privilegii ierarhice
asupra noastrd. 0 mAnd de SArbi sA stApAneascA bisericete milioa-

nele de romAni din Bdnat i Ardeal. Lupta ierarhicd dintre noi

SArbi a fost crAncend, dar noi am invins. Marele Saguna ne-a


ernancipat de sub ierarhia sdrbeased prin restaurarea Mitropoliei
rotnAne. De atunci s'a incheiat alianta politicd intre noi i sarbi,
ce s'a ldrgit in urmd cu alianta Slovacd din nordul Ungariei. ConducAtorii acestei aliante eram noi, cei mai numeroi i mai bine
organizati. De s'ar scula din morti Miletici i Polit, Hurban it
Mudron ar mArturisi de ceeace am fost noi pentru SArbi i Slovaci dela 1868 pdnd la 1918.
Rdsboiul ne-a aflat in aceasta aliantA, care ne-a dus la biruintA. SArbii par a uita trecutul i pe IdngA c ne-au rApit o parte
din BAnat, mai i violenteazd libertatile cetAteneti ale romnilor

dupd vechia lor metodd, in loc de a intra pe vecie in aliantd defensivd i ofensivd pentru mentinerea motenirei rdsboiului, pe
care noi vom sustine-o . i singuri, sdrbii insd nu. Tragedia Sdrbeascd Inca nu s'a terminat.

www.dacoromanica.ro

Impgratul Wilhelm si ministrul Tisza

cu neputinta s scrii despre fasboi fr amintirea


urzitorilor rAsboiului. DouA caractere deosebite, fanatizate de ideia egemoniei universale germanomaghiarA. Persona litAti extraordinare, asupra cArora
istoria Ii va spune verdictul, dupA ce vor fi cunoscute toate arcanele urzirei rAsboiului, Eu le dau fotografia recipiat din cercul meu
de cunostintA despre ei. Amintiri din tinerete cu tragicul sfArsit al
bAtrAnetelor.

ImpAratul Wilhelm

A fost crescut in atmosfera gloriei ger-

mane, usor castigata in 1870 inteo vreme

cAnd imperialismul german era o dogma profesatA ex catedra. Ca


s concreascA cu sufletul scoalei germane a fost trimis la un liceu
de provincie iar dup terminarea liceului la universitatea din Bonn,
unde eram i eu in anul scolar 1878/9.
Era de 18 ani, de staturA micA, cu umeri adunati, mana stangA
nedesvoltatA seacA, cap tutuiat i cu o privire neastAmpAratA din

care transpira energie. Fire agitatd cu gesturi nervoase. Pe unde


umbla Ii auziai glasul inainte de a-I vedea. Nu era in el nimic
din figura impozantA a tatAlui sAu, peste tot a Hohenzolernilor.
Mostenise tipul englez al mamei sale.
Pentru matriculare nu s'a prezentat la Universitate ci s'a stabilit ziva i ora de matriculare in palatul princiar de pe Koblenzerstrasse. Rectorul UniversitAtii, savantul Kekule s'a

prezentat cu

tot fastul unui rector magnificus la palat. Dar cine nu era acasA?
Printul distrat in alte pArti. MultA vreme s'a vorbit despre aceastd
sfidare a autorittii universitare.
www.dacoromanica.ro

32

La prelegeri nu se prea ardta dar lua parte la viata burschenschaftd, cerceta Kneipele" lor, se indeletnicea in scrimd; tot ce cddea
in deprinderile Burschenschafturilor, fiind si el membru al Borusiei".

Prezent la toate festivalele acestora Ii complAcea a se prezenta in


culorile de Bursch cu tin cuvant s pozeze i s invartA lumea

in jurul sdu. Nu era in el numai veselul Bursch bdtdus ci ceva


din spiritul propriu neastampArat dela care numai un pas e pand
la anormitate. Paraliza corporalA i ominoasa afectiune de urechi
e In nex cauzal cu creerii lui neastampdrati.
Universitatea din Bonn era alma mater a aristrocatiei germane,
atat a celei de nastere cat si a celei bdnesti. Cat fast era in manifestatiile lor prezidate de printul Wilhelm! De pildd, la o serbare
aniversald a Hansiatilor" printul inteo trdsurd de gala cu chipiu si
esarpd, inainte cu muzica militard a cavaleriei imbrAcatd in colorile societAtii iubilante, inddrAt cu marele convoi al veteranilor pi
activilor societari, pdrea a prevesti pe viitorul Cesar. Fireste lumea
vedea prin prisma educatiei nationale aceste vii manifestatii de
temperament, dar multi se gandeau si la primejdia acestui temperament pe tron.
Alta' data ne pomenirdm cu el in trenul special ce ne ducea
mascati la carnevalul celebru din KOln. Nu era democratie ci pozarea eului sau imperial, aclamat in sunetul trambitelor si al lAutelor
carnavalesti.

Cand discutam cu colegii temperamentul exaltat al printului


lor, cu oarecare mahnire accentuau degenerarea Hohenzolernilor

prin incrucisarea cu sangele englez. Stiut este, cd nemtii nu simpatizau pe englezi i printesa mostenitoare Victoria era rdu vAzuta.
in Berlin, se zice c'a fost chiar persecutatd de care Bismarck,
pe nedreptul. Se mangdiau Insd, CA tatAl sdu, Mostenitorul tronului, Friedrich, idolul poporului german, rdsfdtatul Unser Fritz"
va preveni eventualele poticniri ale printului pornit spre grandomanic. Dar ciasul cel rdu al Germaniei si al omenirei nu a ingAduit,
ca acest om cu calitAti mart de domnitor sA trdiascd mult. Dupd
o scurtA domnie de abia sase luni impdratul Friedrich III sucombd
in cancer de gat i cu el se inmormanteazd nAdejdile incoltite ale
intelegerii cu Franta.

Wilhelm intrd in domnie, cum s'ar zice pe la noi, cu ua 'n


casd. Cel dintai lucru ii este sd, alunge pe Bismarck si sfetnicii
probati din jurul sdu pi-pi ia pozd de Cesar. Un actor pe scena
imperialismului, mare beliduce, geniu diplomat, orator, mAestru
www.dacoromanica.ro

33

de ceremonii, in curand bagd lumea in rcori cu provockile sale


imperialiste. Rzimat pe militarismul desvoltat la omnipotent, ii
sdrnganea sabia i declama cu vreme i WA de vreme, s-1 audd
toat lumea, c numai de Dumnezeu se teme. Era un Caligula in
editie german, eternizat plastic in Caligula", o brourd scrisA de
un anonim, din care in anii noudzeci eu aveam a 60-a editie
germand. Nu tiu Cate vor mai fi ajuns in ciuda oprelitei de rspAndire. Multi germani prevedeau acum, cd acest om va aduce
primejdie asupra tdrii i criticele sporeau.
A intrat in rdsboi ca o vijelie s se NIA cu toat lumea i
s'a intunece pe marele Napoleon, trAgnd dupd sine i Monarhia
Austro-Ungard in nebunia Weltherrschaftului" Mu. Dela o vreme
declama mai rar, pnd nu i-se mai auzi graiul. Simteam ea'
aceasta inseamnA apusul victoriilor germane" i sfAritul thsboiului.

A rsrit soarele libertdtii popoarelor i farl ingaduinta Cesarului


din Potsdam.
Pentru el ins intreg rdsboiul cu consecintele lui pare a fi
fost numai un episod. Pe ruinele Orli sale i ale tuturor popoarelor
beligerante uitAnd de memoria bunei lui sotii i de sentimentele
numeroilor sal fii, la vArst de 60 ani ii face din exil edenul
cdsniciei noui din Olanda i sfideazd lumea indoliat de nebunia
lui prin nunta mare din Dorn, ca s nu rAmnd nici o IndoialA
asupra insaniei lui morale.
Ce deosebire intre Wilhelm i Napoleon I
DimpotrivA, Tisza e incarnatia tipului
Contele Tisza.

de barbat integru, puritan in moravuri, de

o inteligenta scdprktoare i o vointd de fer.


E fiul fostului ministru Coloman Tisza care a tras cu buretele peste politica de nationalitate depusd in legea nationalifatilor
de cdtre marii patrioti Dedk i Eotvs i inaugureald politica

sdrobitoare de nationalitti". Supt el se deslntuie furia de


maghiarizare pentru a crea cu forta din Ungaria poliglotd un stat
national maghiar unitar. Aa a devenit dogma ideei de stat national maghiar" din care au derivat toate legile i actele de guvern
dela Coloman Tisza incoace, crezul politic al Ungurilor. Contele
tefan Tisza a intrat in areha politica cu acest patrimoniu.
Studiile universitare i le-a fcut in lena, pe vremea cand
eu eram in Lipsca. Transpirase i la noi vestea prin colegii din
lena asupra seriozittii, cu care i-le fAcea. Coloman Tisza era
delegatul Ungariei la Congresul din Berlin tinut In Prinfavara
www.dacoromanica.ro

34

anului 1878, unde s'a aranjat Balcanul dupd rdsboiul ruso-turc.


Stefan Tisza, studentul, sta.' toatd vremea cu tatal ski in Berlin.
Mai are dar norocul on nenorocul sal facA i aceastA scoald diplomaticA. Nu se opreste insA numai la Germania ci merge si in
Anglia cu aceeasi rdynd de a invAta si a se pregAti pentru cariera
politicd.

Ajunge foarte tiner parlamentar si face senzatie prin temeinicia discursurilor sale. Se zice cd fatal su insusi ar fi spus, c
dacd ajunge tara pe mama lui Pista, usor o poate duce in pea.pastie cu firea lui incApAtinatd.
Tiszaestii erau fiii Bihariei, unde se urzeau planurile mari
ale politicei din tard. Si ce ironie a sortii, . contele Stefan Tisza

s'a nAscut in casa unde astAzi Siguranta" romaind din Oradea


pAzeste granitele romne.

In 1899 s'a serbat cu mare fast instalarea fostului vicar din


Oradea si deputat guvernamental losif Goldis in scaunul episcopal
din Arad, unde a venit si Tisza cu intreagA garda sa vestitA de
deputati din Biharia. La banchet a rostit un mare discurs politic,
in care regretd, cd nu poate vorbi in limba romnd, dar e irelevant

zicea oratorul

in ce limbd vorbesc cei ce-si iubesc patria.

Natiunea maghiard numai asa si-a putut serba mileniul, ca n'a


suprimat limba nationalitAtilor, numai dacA v'a face tot asa va
avea si viitor. Natiunea maghiarA are mari probleme, pe cari numai

cu ajutorul Romnilor le poate indeplini. Totasa pentru Romni

nu e alt cale de fericire cleat buna intelegere cu Maghiarii.


Inchind pentru aceastd infratire.
Toastul lui Tisza a produs mare impresie. Marele nationalist,
Episcopul Popea din Caransebes rAspunde, cA in sfdrsit a sosit
omul providential, care aratd calea intelegerii intre Romdni si
Unguri. De ne vom intelege, nici portile iadului nu ne vor birui.
Mangra, intransigentul de ieri, intrA in hora infrAtirei. Aici incepe
tragicul acestui om, la care voiu reveni.
Lumea ronidneascA alarmatd de aceastd infrAtire" credea

inteo schimbare de front in Arad. Nu era asa. Aradul politic a


rAmas acelas intransigent. Mangra insusi ales episcop in Arad la
anul 1902 in luptA crncend contra candidatului guvernamental nu
este confirmat de guvern. El se guvernamentalizeazd in Oradea
abia la anul 1910, cAnd candideazA de deputat la Ceica cu program
guvernamental, atras de puterea fascinatoare a lui Tisza. Tisza,
care se vede si-a pus ochii pe el la instalarea din Arad, credea
www.dacoromanica.ro

35

a-oi fi aflat omul potrivit pentru infiintarea unui partid roman guvernamentalizat, dar s'a inselat amar. Nu cunostea destul de bine
pe Romani.
Dualismul schimbase situatia in Monarhie. Dibacia diplomatiei ungare a reusit sA aserveasca Viena imperialismului ungar
treptat Budapesta devine centrul Monarhiei, cu asentimentul impratului Francisc losif. Politica pacifista a lui Tisza tindea s
schimbe politica traditional a Romani lor rzimati pe Viena i sa
o lege de Budapesta; de aceea si-a dat el toata silinta sa-i castige
reproba calcarile pe batatura", cum numea sicanele marunte ale
administratiei ungare. Ii trebuiau Romanii la realizarea planurilor
mari unguresti semnalate in discursul din Arad. Nu calcaiul, ci
capul Romani lor Ii trebuia lui.
Mostenitorul tronului Francisc Ferdinand insa Ii pregatea
calea spre a emancipa Monarhia de sub eghemonia -ungara si in
aceasta politica' se rzima tot pe nationalitati. Era vorba de a desface dualismul si a da Monarhiei o forma federativ prin auto-

nomia nationalitatilor sub sceptrul habsburgic. Idea aceasta a


Grosssterreichului a fost prelucrata cu mare aparat stiintific de
de catre autorul Replicei" Aurel C. Popovici in cartea sa Die
vereinigten Staaten von Grossosterreich" edata in 1906. Vizita mostenitorului Franz Ferdinand la Sinaia in 1909 a fost o demonstratie pentru aceasta politica federalist.
Rsboiul mondial se apropia inexorabil. Ungurii aveau nevoie
de prietenia Romanilor. Guvernele Kuen-Hedervary, Lukcs Gyorgy,
Tisza tabarasera formal asupra partidului national direct si indirect
prin loan Mihu fruntasul national din Vinerea i episcopii ambe-

lor biserici romane agreati de partidul national. Mihu i episcopatul s'au achitat cinstit de misiunea ior intermediatoare, au primit
ad referendum oferta guvernului, cdci numai oficialitatea partidului, comitetul national respective conferinta nationald", parlamentul

nostru national avea drept sa incheie un pact cu Ungurii in numele natiunei romane. Caracteristic e, c putinii deputati guvernamentali romani nu contau in aceste tratative, ci erau simple subiecte de inventar ale tuturor guvernelor, agenti electorali, incolo
vorba neamtului: Maul halten und weiter dienen.
Preludiul rdsboiului mondial, rsboiul balcanic din 1913 a
relevat importanta primara a Romaniei in constelatia politicei universale. Intrarea cutropitoare in Bulgaria i-a pus in lumina' forta
3*

www.dacoromanica.ro

36

militard, iar desarmarea diplomatiei Austro-Ungare, care vroia sd


mntuiascd pe adevdratul ei aliat, Bulgaria, i-a pus in lumind dibAcia diplomaticd. Pacea din Bucuresti a adus Romniei Cadrilaterul i un prestigiu real, de care trebuia sd se find' seamd in viitoarea complicatie europeand. Aceasta o simtiau mai ales Ungurii
fascinati de succesele Romniei, care si-a pus piciorul si in Albania
prin printul de Wied, nepotul reginei Elisabeta.
Nu mai era timp de pierdut. Comisia
Tratativele lui Tisza
de 10 a Comitetului national era in permacu Romani'.
nente tratative cu guvernul din Budapesta.
In sfArsit in Octomvrie 1913 Tisza, atunci ministru presedinte, se
adreseazd Comitetului national pentru incheiarea unui pact formal
intre guvernul maghiar i Comitetul national. Tratativele decurg
toatd iarna intre Tisza si comisiunea de zece. Dupd aceste lucrdri
preliminare am fost chemat la sedinta plenard a Comitetului natio-

nal, al cdrui membru eram, ce s'a tinut in Budapesta la 20 Ianuarie 1914. Trei zile s'au desbdtut conditiile de pact cuprinse in
adresa lui Tisza cdtre Comitetul national.
In tezd Tisza nu admitea schimbare de drept public, cerea
desfiintarea partidului national, recunostea nedreptdtiri, cum e de
ex. : catehizarea in limba maghiard la scolile de stat, a cdror sanare o fAgAduia, episcopia maghiard
unit de Hajdudorog se revizuieste, in administratie i magistraturd se admite loc i limbei
romdne, libertatea presei, dacd nu agita, cenzul cultural va dispare
de sine in mdsura adaptdrii la cultura maghiard. Colonizrile sunt
msuri de defensivd contra noastrd, va tinde ajutor mai larg bisericei i coalei confesionale i va deschide limbei romnesti loc
in scoalele de stat, se va spori numrul functionarilor romni, admite asociatii culturale dar nu sustine institutii romnesti. Conditia sine qua non a acestor concesiuni era sd inceteze agitatiile nationale intre popor i in afard de hotare.
Acest proiect de pact nu acoperea revendicdrile Comitetului na-

tional. Nici Mihu nu le aflase acceptabile in raportul sdu trimis


comisiunii de zece.
Comitetul national cu vot unanim Inca 11 afld neacceptabil in forma prezentatd, dar dupd lungi discutiuni de a intrerupe brusc tratativele ori a continua, se deleagd o comisie de
trei sd mai parlamenteze cu Tisza. ACeast comisie raporteazd in

sedinta din 20 lanuarie, cd n'a ajuns la un acord, ins Tisza


nu considerd de ultimat proiectul su desi mari sperante nu tinde.
www.dacoromanica.ro

A ramas sa se reia tratativele dui:a 27 lanuarie cand iar ne stA


la dispozitie Tisza. Cu aceste am incheiat tratativele de trei zile,
pentru a fi convocati de nou in sedintA plenara intregit cu o sutA
de fruntasi pe 17 Februarie 1914 tot la Budapesta. Aici e originea
Comitetului de o sutd ce a reinviat in Romania-Mare. La aceastA
sedinta ne pomenifam i cu mosafiri nevAzuti mai inainte in luptele noastre politice, cunoscuti plutitori in apele maghiare, aspiranti
la prefecturi si functiile ce aveau sd le cadA in poalA, pentrucA
vezi Doamne, cine altii s fie prefectii concesionati de Tisza, decal
ei patentatii patrioti de mai inainte. De fapt acestia au ocupat terenul functiilor inalte si in Romania-Mare. Pe de laturi se mai
socotea, c trebuie s se facA pacea, pentruca sa se poata incheia
conventia militar cu Romania i alianta cu Puterile centrale. ToatA
lumea astepta cu resuflarea sufocat rezultatul acestui mare sfat
national de o sutA.
si-a spus i inaltul cler cuvantul : s se accepte proectul lui
Tisza, dacA se poate fAr abdicare, fr umilire i Med restrictii

politice, iar dacA nu s'ar ajunge la aceastd solutiune echitabild,


inaltul cler declind dela sine rAspunderea i fata de guvern si feta
de partidul national ; insA intre toate imprejurarile contra partidului national nu va lucra, declard vrednicul cler inalt al celor cloud
biserici romanesti. Nici nu li s'a cerut mai mult. Cu aceasta s'a
exhauriat opinia tuturor factoritor cif.rAspundere pentru soartea poporului roman. Insusi poporul s'a pronuntat in adunAri poporale pentru
revendicArile integrale.

Ultimatul lui Tisza era : sA recunoastem idea de stat maghiar


si sA renuntAm pentru totdeauna la alte drepturi afard de cele cu-

prinse in proiectul de pact de sub desbatere, din care Tisza nu

cedeala nimic. Va se zicA, Tisza nu considerd de un modus vivendi temporal rezolvirea actualA a chestiei, ci de definitivA. A recunoaste idea de stat si a renunta la revendicarile nationale. Da

sau ba, la mai mult nu avem drept s ne asteptam pentru categoricul imperativ al conditiilor lui Tisza. Cu alte cuvinte, ne cerea
renuntare la politica nationalA pe vecie. Fireste cA rdspunsul unanim

a fost negativ. Acest rAspuns negativ a fost primit de Tisza cu


regret. Comitetul national s'a simtit usurat, cd a scApat de o ispitA
si a hotArat in acord cu cei o sula premenirea organizatiei nationale i deschiderea agitatiei intensive in pres si in masele populare.

www.dacoromanica.ro

Atmosfera primaverii anului 1914 era incarcata de explosive,


cari s'au descarcat in atentatul dela Seraievo.
Czernin in cartea sa Im Weltkriege" relev lupta ce o avea
cu Tisza in politica externa. El nu cunostea alt patriotism deck

n'ar fi cedat nici cand un metru


patrat din Ungaria, dar de cedarea Galitiei nu-i pasa. El mai bucuros ar fi lasat s se cotropeasca lumea, deck sd cedeze Ardeacel maghiar"

. . .

zice Czernin,

lul, dar de Tirol nu se interesa. N'a avut nimic contra concesiunilor acordate in Austria, dar nu admitea nici cea mai mica schimbare in referintele interne ale Ungariei. Nu-i trebuia Romnia,
pentruca aceasta ar slabi elementul unguresc, dar nu admitea
estinderea Austriei, caci aceea ar fi insemnat superioritatea Austriei
in Monarhie. Fara' de Romnia cerea numai o reutificare de granite
din roadele rasboiului".

Czernin scrie despre conflicte acute intre ansul i acest


extraordinar om din cauza fanatismului, cu care apdra maghiarismul. Tragicul acestui erou national a fost, ca tocmai inflexibilitatea lui a pricinuit prabusirea Ungariei. S'a prabusit Tisza cu

iubirea lui salbateca de nearn si a murit cel mai mare ungur de


gloantele neamului ski revoltat, cu cuvntul ultim pe buze: acea-

sta asa a trebuit sa se intimple". Nimeni nu-i poate denega


personalitatea mare, eroica. SAngele turanic nu 1-a lasat s fie
eroul omenirei. Insusi a marturisit inaintea lui Czernin, ca gresala

lui cea mai mare e, ca s'a nascut maghiar. El a fost incarnatia


maghiaro-centrismului. Cu amaraciune scrie Czernin: Ungaria a
fost strns legat de noi, dar ca o piatra alarnata de gkul omului
care se 'neacd".
Din pricina Ungurilor nu s'a putut face nimic in Viena pi
Berlin pentru impacarea nationalitatilor i daca invingeau puterile
centrale",
zice Czernin,
nu era acea inchipuire omeneascd,
ce ar fi putut concorda cu constelatia europeand aspiratiile pi
imperialismul maghiar". La acest paroxism a dus dualismul pe
Unguri. Un memento pentru cei ce viseaza de dualismul romnomaghiar in ori ce foma s'ar oferi el in situatia schimbata.
Eu sunt condus numai de reliefarea fenomenelor psihice ale
eroilor unei sguduitoare tragedii. Aceste fenomene explica totul.
Bietul om" cap dusmani vazuti i nevaluti are in lupta lui pentru
existenta.

www.dacoromanica.ro

I'll

Dbl

t/

rT Ili,

11111

AWE.
PiTtlift

1111.11/Itt

"Imitriry7----v,-Ez tom=
v
1010 li.ii tafif 1 4k MI,

1.!1.14

c.

"WIWI

'.1111

WI V

01

,40_& :4,7,0". ft

kir

Wasbolul la sate.

ATELE ramasera cu

copiii, femeile

batranii

dela 45 ani in sus. Acetia trebuiau sa


Lea fata lucrului de camp i s catige painea cea
de toate zilele.
Femeile noastre bune, harnice intotdeauna, in ale caror case
nu s'a stins candela credit-0i, s'au intrecut pe sine. Cele bogatae

dela campie deopotriv cu cele sarace dela munte iau rolul de


brbat in cas, ingrijesc vitele, ark sat* treera, poarta saci, mand
caii la cal-up.", valid i cumpara.: cu tin cuvant implinesc toate
lucrurile barbate*ti fail murmur. Inaintea administratiei curagioase,
contii de dreptul de a fi respectate.
Durerile lor le cuprindeau in prinosul slujbelor dumnezeeti,
solicitate la parintii mangdietori.
Libraria diecezand nu mai afla atatea evanghelii, odajdii,
peste tot obiecte biserice5ti, Cate i se cereau de evlavioasele cretine
pentru prinoase, carti de rugaciuni i icoane sfinte pentru casele
lor. Atata jertfa a izvorat din evlavia cretineasca a acestor femei.-

www.dacoromanica.ro

40

and lucrul de acasa le da ragaz, se intovarasedu cate douAtrei i cate cu Ufl batran plecau pn pe la front, sli vadd i

s duca bani i bunatati de acas brbatilor de prin spitale si


locurile de serviciu, unde se aflau. Streinii, cari nu mai vazusera
romance, admirau figurile lor simpatice, invalite in frumosul cos-

t= romanesc. Ce popor frumos,

se auzea pretutindeni pe

unde umblau.

Dar mai era un tip de femei trudite, coborate din partite


muntoase cu desagii si banul sudorii muncii lor, ca sa duca de
pe campie porumb pentru malai copilasilor lsaji acas in grija
vecinilor. Se frangeau sarmanele sub povara sarcinei grele cu frica

in san, c jandarmii le iau bucatura dusa. in contrabanda, sa-si


scape copiii de peire. 0 jale sfdietoare te cuprindea la aceasta
lupt cu moartea indaratul frontului. Sunt moatele, cari ne-au dat
pe Horia, Cloca i Crisan i pe regele muntilor lancu cu toata
oastea lor cretina".
Femeile din Ardeal au pastrat romanismul in familie. Cu
drag imi aduc aminte de episoade din vremea de pace. Eu umblam cu vreme i fail de vreme prin sate. Odata imi spunea un
Oran frunta din comuna mea natal, cum si-a pus la proba sotia.
Acum Sultano, am putea mantui pe Romulus dela catanie,

dud a vota cu Ungurii. Asa mi-a spus notarul, ca-I scutete de


serviciul militar activ, daca. votez cu ei. Era pe vremea alegerilor
parlamentare.

Cum sa-ti mananci tu omenia Todore, las mai bine


meargd sa sufere el, deck sa nu mai fii tu, ce ai fost totdeauna
intre oameni.
Imi spunea de alt data un notar roman, cum umbla pretorul
sa solicite votul unui fruntas, fost primar i care aspira sa mai fie.

Nu pot domnule, cd am fata mare la cask care-i mare


nationalist i nu ma lasa s o fac de ocara inaintea satului,
inaintea feciorilor cari nu joacd la hoed pe fetele tradatorilor.

Acesta era votul indirect al femeilor noastre in politica.


In sufletul acestor femei s'au pastrat virtutile femeii romane
cultivate de spiritul crestin al bisericei i al' coalei bisericeti.
Cea mai inalta expresie a caracterului ideal al femeii o aflam
in femeile biblice, prototipul femeii crestine, atat de clasic eternizat de Sienkievicz in Quo vadis". Biblia e o comoard a educatiei

femenine, de aceea educatia religioasa a femeilor noastre a dat


atatea Ligi.

www.dacoromanica.ro

41

In procesul psihoiogic al generatiilor


$coatele bisericeti
recente
scoala bisericeasca a fost farul lui rolul lor.

minos, din care au luat lumina satele. $coatele acestea sunt concrescute cu sufletul neamului romanesc din
Ardeal. Taranul Ii dA copilul la scoala sa invete religie, in care
rezidd adevArata moralitate, sd ceteascA apostolul i sa, cante in
strand si in cor, cA aceasta era desfatarea sufletului tAranesc.
Un Oran platise odatA o suma considerabild giratA unui
preot, care murise fard veste inainte de a-si fi putut achita datoria.
La divan il tachinau prietenii cu popa" lui.

Ce va doare pe voi capul meu, c bucuros

a-si plAti

inc'odat, sa mai aud slujba i predicile lui frumoase in biserica.


Eu toatA saptAmana sunt la lucru i cu merindea sufleteasca ce o
duc din biserica ma hranesc toatA saptamana. Eu nu umblu prin
carciume. Toata desfatarea mea o aflu in bisericA si multumirea
sufleteasca in lucru".
W omul sfantului Arnbrosie, ora et labora", in editie ardeleneascA. Element de ordine i productiv in vreme de pace, viteaz in rdzboiu. Pe juramantul credinciosului se poate bizui tam.
Clericalismul nu e propriu bisericii ortodoxe, pentruca clerul
nostru nu are interese deosebite de ale credinciosilor lor, cum le are
biserica papala. El este una cu credinciosii si si in raportul social.

Nu din interes clerical tinem dar noi cu atata suflet la scoala bisericeascA, ci din principiul dreptului de a invata, hrazit de Mantuitorul Hristos i practicat dela intemeiarea bisericii in scolile bisericesti
intocmite langd fiecare biserica. La aceasta se adaoge pietatea care

scoala, ce a sustinut i pregAtit sufletele pentru ziva Invierii nationale ; mai presus de toate ins convingerea, c menirea scoalei
bisericesti de a face religie din nationalism n'a incetat in statul,
care vrea sd-si mentinA caracterul national. Nici un popor nu poate
trAi fara. religie,
zice Plutarh, dacd-si perde una, din necesitate
psihologicd trebue sA adopte alta. Oare mai romaneasca s fie religia panteistA a modernismului ?
Am mers para la aceastd ultima ratiune, pentrucA sunt i

de aceia cari vor s separe biserica de stat si sa scoat cu totul


religia din scoal. De aci numai un pas e para la cAdere.
Romania a fAcut o mare gresald, cand prin secularizare nu
s'a marginit numai la defensiva MO.' de incursiunile streine. Nu
s'a marginit anume sa cur* tara de uluci, ci a Mat din radacini i
pomul vigil romanesti, biserica romand indrumAtoare a gloriei trecu-

www.dacoromanica.ro

4 .j

tului i a lsat-o cu un cler, fdrA institutii culturaie, sa-si tanjeascA viata de pe o zi pe alta. Acum ar cAdea in a doua greal
mare, daca ar face acela lucru, prin privarea bisericei de coal,
ori ce e i mai rau, prin scoaterea sau neglijarea religiei in colile de stat. Statul roman pe temeliile bisericei s'a infiintat i numai pe aceste temelii poate avea viata nationala durabill Aceasta
este credinta mea i a tuturor adevdratilor bArbati de stat.
Se zicea, ca" sustinerea scoalelor bisericeti e o consecinta a
temerii de stat, infAdAcinata in noi din luptele contra statului ungar.
Nu este aa. Noi ne-am achitat cu cinste de rolul politic, ce ni 1-a
impus datoria pastoralA de a salva neamul de cutropire.
AstAzi s'a schimbat situatia, este cine s facd politica militantA a Orli ; noi preotii nu o mai facem. Rolul nostru in Romania
este : o renatere religioasA din amorteala produsA de cataclismul

rasboiului. Intru ajungerea acestui scop cerem pentru noi loc in


scoala romanA i in viata sociala, ca s pregAtim sufletele pentru
aceasta renatere religioasa, pentrucd religiunea e isvorul patriotismului. Vrem sa dam putere de viatA acestui patriotism, sa facem religiune din patriotism, precum am facut religiune din nationalism cand nu aveam patrie, prin coala bisericeascd care este
din fire nationala.
Scoala nu e un laborator politic ci un sanctuar al sufletului.

Cine se apropie de ca sa-i deslege curelele

incAltamintelor,

pentrucA slant este locul pe care pAete".

Poate e fard de vreme sa aduc in discutiune aici litigiul


asupra colii, dar divinul Pavel indruma pe urmaii sAi, s starue
cu vreme i fAra de vreme" in apostolie. Sunt in exercitiul acestei
indrumAri apostoleti, cand strui pentru educatia religioas a tinerimei in coala nouA romana. Socotesc a implini i un act patrio-

tic. Poate pe and vor vedea lumina aceste sire, soarta scoalelor
va fi decis. Socotesc, c nici in acest caz principiie aici desvoltate
nu-i vor pierde actualitatea la aplicarea legii. Dela feliul aplicArii

legilor depinde in mare parte utilitatea lor. 5i poate c ce n'a


inteles lumea de astazi, va intelege lumea de maine i va reda
bisericii rolul ei binecuvantat in coala.
Cu contiinta datoriei implinite fata de coala care astAzi st
la raspantie, ma intorc la satele noastre sub rasboiu. Ruii lasasera in Ardeal bune amintiri din 1848, cand Paskievici veni in
Ungaria cu 200.000 oteni s suprime revolutia lui Kossuth. Ei

www.dacoromanica.ro

43

Veneau cli prapori bisericesti cantand tropare religioase i inchinandu-se in bisericile noastre ; iar generalii i ofiterii lor, ne mai

vorbind de soldatii de rand, sdrutau crucea i manile preotilor


nostri uimiti de atata evlavie. Pe popor nu-1 trata ca pe dusman
ci ca pe prieten. Cand Ungurii speriau pe ai nostri, cd yin Rusii,
cunoastem din patruzeci si opt ; noi
acestia ziceau, sd
stim, Ca sunt oameni buni i doar se sfarseste odatd rAsboiul ; stim
noi dela cei veniti acas de pe front, cd nici acum nu fac nici un
rAu, pe unde ajung. E vorba de adevaratii Rusi, cari Inca nu se
bolsevizaserd. Ce deosebire intre barbarii" Rusi si civilizatii"
Germani, cari fAceau grajduri din biserici si din casele oamenilor.
In Arad doctorii germani au fAcut morgd din capela scoalei noastre
civile de fete si Ii fAceau foc cu mobila din cash', desi erau lemne

in curte. De noi ca de noi, pentru cd noi eram vogelfrei," dar


Ungurii sateau incremeniti de atata barbarie, chiar fatA de aliati,
fiindcd nu-si crutau nici aliatii. PArea cd a reinviat vremea Raubritterilor. Nici pe acestia nu-i vor uita oamenii, dar cu alte sentimente decat pe Rusii din 1848. Ati pierdut nu numai rAsboiul,
ci i toate simpatiile popoarelor," spuneam unui ofiter german la
retragerea lui Mackensen pe la noi. Da, vedem, dar asa e rAsboiul : el distruge tot." Aici incape vorba de distinctie intre culturd
di

civilizatiune.

Satele se impopulard cu prizonieri rusi,

Prizonierli RuO. pe can Ii duceau din lagarele de prizonieri


i marii proprietari deopotrivd. Aproape nu era casd de gospodar fArd rus oH fdrd rusi, dupd mdrimea gospoddriei. Oameni
buni, Can curand se familiarizard in satele noastre. Evlavia lor in
micii

bisericA i cantarea armonioasA in cor impresiona pe ai nostri. Aveau

insd i cusururi. Cand se imbAtau, se bateau ca orbii, de ramaneau

lati pe teren. Altmintrelea toti credeau in invincibilitatea Rusiei.


Grape acestor brate de muncd pdmanturile au putut fi lucrate,
dar rodul era amenintat de lAcustele rechizitiondrilor. InsA i pe
acest front economic erau transee : gropi, in can i ascundeau
oamenii cerealele de rezervd, peste cari apoi arau i smnau. In
camera caritatii se mArturiseau, cd ascund tot ce pot, ca s n'aibA
ce da de mancat soldatilor i atunci se gatA bdtaia," pe sub geanA
mai trAgeau insd din coada ochiului cAtre rdsdrit i opteau tainic,
sA aibd ai nostri, cand vor veni."
Era o gospoddrie truditd, care totusi ar fi fost rentabild, dac
castigul nu 1-ar fi scos din pungi imprumuturile de rdsboiu. Pe front

www.dacoromanica.ro

44

se da concediu tuturora, cari seMnau actii de aie imprumutului de


rasboiu, in masura sumei semnate. Bietii oameni, sd mai scape
din iadul rsboiului, veneau acas i dadeau tot ce aflau in numerar, c banul iarasi poate fi castigat, ziceau ei, viata pierduta

insd nu. Erau tarani, can ii rascumparau concediile cu zeci de


mii de coroane. Asupra batranilor, cari nu mai puteau fi manati
la front, presionau cu aceea, ca-i trimit la corvadd indaratul
frontului, in Albania malarica, de unde nu mai era intoarcere. Pe
cel ce avea cruta 11 duceau cu car* cu tot. Asa storceau i
ultimul ban dela taran, pentrucd notarul stia cine are parale, si Ii
alegea victimele pe sprinceana. Bancile ii varsard o parte buna
din capitalul societar in acest sac spart al imprumutului de rasboi. Consiliile eparhiale subscriau din fondurile bor. Tot banul
trecea in topitoarea imprumutului de rasboi, pentrucd de, cel ce
nu da, se pomenea cu sanctiuni, ce-i luau totul. Asa s'a finantat
rasboiul tot de catre cei ce muriau, iar speculantii streini ingramadeau bogatii fabuloase si-si bateau joc de bietul popor.
Cand s'a facut ofensiva cutropitoare contra Sarbiei, a trebuit
sa mearga fiecare taran, care dispunea de cloud cantle, cu una pe
front, sa formeze trenul armatei. Asa s'au format trenuri de zeci

de mii de cart*, cari mergeau ca o nesfarsit caravand manata


spre Sarbia. Plecard dara i batranii la front. Caii i carutele
scumpe au pierit toate acolo, bietii batrani s'au strecurat curn au
putut acasd cu sumanul in spate. Emoragia aceasta economica au
simtit-o satele mult vreme. Erau si scene induiosetoare. De pita:
vede primpretorul, roman, un Mat cu o fata inteligenta inteuna
din aceste carute. Era baiatul unui taran din S. . . . , elev de liceu,
care a venit in locul tatalui salt batran. Primpretorul emotionat de
nobilul gest al baiatului 11 inlocui cu alt orn i-1 trimise indrat
sa inveseleasca pe tatal sau", precum este scris in sfanta carte
despre fiul cel bun, dar spre si mai marea lui nenorocire, caci intors
in coala ungureasca si-a pierdut sufletul i and mai tarziu, la
sfarsitul rasboiului, a ajuns ca soldat pe front si a cazut prizonier
la Rusi, a refuzat s intre in Legiunea romana. Nu e de mirat in
haosul, ce ne-a ajuns I Cati s'ar fi pierdut asa cu totul, dacd nu se
schimba situatia.
Sufletele erau cernite de vestea mortui, ce venea zi de zi de
pe front. Suspinele i plansetul vaduvelor si ale orfanilor umpleau
vazduhul. Era o jale sa auzi i s vezi invalizii ciungariti. Stefan
Capra, harnicul invatator din Siclau, din plata lui de 300 florini
www.dacoromanica.ro

45

la an, numai Dumnezeu ii $tie, cum a crescut trei baieti, doi


avocati i unul stagiar. I-a Minas din ei numai stagiarul i o fata
cu doi orfani de rasboi. Durerea i-a dus in mormant i sotia. $i
nu era el unicul Minas asa!
$colile abia mai functionau in lipsd de
.
Lipsa de invapitori.
preotii Ii suplineau cum puteau,
dar grosul satelor ramAnea fard scoala, prada insalbatecirii. Veniau
oamenii pe la Consiliile eparhiale, sa ceara invattori, ca ce-o fi de
copiii nostri?" ziceau ei intristati de insalbatecirea copiilor, dar nimeni

nu-i putea ajuta, in lipsa de invatatori. Generatia de maine ei


analfabeta i imorald! Atunci ce ne mai ramAne pentru ziva de
maine? Singur mormAntul unui popor, care a purtat crucea suferintelor, s moara cu zile, pentruca nu de sabie mor popoarele
ci de coruptia sufletului lor. Coruptia ne batea la usa inspalmAntator.

Nici groaza de viitorul generatiet noui


nu ne-a fost destul. Sectarii organizati de
seetelor.
oculta streina intoneaza strunele apocaliptice
despre sfArsitul lumei, sa buimaceasca lumea cu propaganda lor
destructivd. Randurile raffle ale preotimei de decese si de lipsa
de elevi seminaristi, se sbat sub vergile opresorilor i abia ajun-

Propaganda

ge la 2-3 uneori i la 2-6 sate Cate un preot. In chipul acesta


armata mAntuirei" afla porti deschise in satele cutreerate cu fanfarele lor i cu dolarii americani. S'a facut spat-tura si in unica
cetate, ce ne-a mai rdmas, in biserica. Nu pentru sfArsitul lumei
se fcea aceasta propaganda, ci pentru sfArsitul neamulul romanese politic, pentruca se prevedea intrarea RomAniei in rasboi si
sfArsitul rasboiului cu o revolutie, sa nu fie cu noi poporul cAnd
vor urma aceste zile de rasbunare a unei robii milenare. Sectarismul dela noi nu are origine religioasa ci politica. Aceasta nu
vor sa o inteleaga nici astdzi politicianii nostri.
A fost o eroica munca a preotimei noastre, sa find sus sufletul poporului in ciuda atAtor greutati, ce i se faceau din toate partile. La adunarea nationala dela Alba lulia, ca un val napraznic
s'au ridicat satele, sa proclame unirea nationald, platita i aceastd
manifestare cu mucenici de sub teroarea secuiasca i bolsevica
ce a urmat in 1919. Dupa aceea, cAnd imperiul roman era infaptuit $i nu mai era primejdie a sta in fruntea poporului, au rsarit
ca ciupercile cei tupilati mai inainte i aceia, despre can nuwww.dacoromanica.ro

46

mai acum aflasem, cd sunt romni. La marele sfat national" din


Sibiu dela 1919, care ce e drept avea infdtisarea unui congres
national bisericesc, mai ales acesti parveniti se uitau cordis la
multimea de preoti si se auzeau apostrofdri, c5 acum s'a isprAvit
cu politica popilor", aici sunt ei cari aplaudeazd pe divii dirigenti. Sic igitur ad astra. Nu ca pArere de rAu dupd un paradis pier-

dut o spun aceasta, pentrucd politica a adus preotimei numai


parte de durere, ci pentru caracterizarea psihologiei parvenitilor,
cari dau din coate, and le miroasd oala permiselor si a bugetului, dar o tuleau la fugd cnd venea strAmtoarea, de pildd pe la
Crdciunul din 1922 cnd miroseau praful de puscd dela granitele

unguresti, iar popii" insufleteau pe cei chemati la arme sd-si


apere mosia. Asa a fost si asa va fi preotul roman intotdeauna,
deci mai incet cu surghiunirea lui!
Legenda cu sfarsitul lumii turburd sufletele, dar constiinta
nationald tot iese biruitoare. Cand yin? Nu sfArsitul lumii ci dorobantii, intrebau tainic. Nu se indoia nimeni, a au sd vie. Aceastd
asteptare devenia tot mai pronuntatd dupd primirea stirilor de pe
front dela ostasii veniti acasd, defaitisti toti, si mai ales a agitatiilor din Regat, cari strAbdteau si la ei. Noi stdteam in permanentd pregatiti, ca.' ne vor interna stdp5nii, and vq,r veni ai nostri
dar rdmnea sufletul satelor pregdtit pentru Ronfania noud. Biata
inisera plebs contribuens" se sVarcolea sd se sustragd dela im-

pozite, las cd le-om pldti Rom5nului", ziceau in confide*, numai de ar veni cat de curnd sd sapdm odatd de dstia". Ici colea
se mai scdpa ate unul cu vorba si ajungea pe mAna jandarmilor
si in cele temnite.
In atmosfera aceasta am fost chemat
Sedinta Comitetului
national din 28. X. de presedintele comitetului national T. Mi1915.
hali la Budapesta pe 28 Noemvrie 1915, sd
i-au parte la sedinta comitetului executiv de zece al partidului national. Eu nu eram membrul acelui comitet executiv de zece, dar
m'a chemat presedintele Comitetului national sd inlocuesc pe V.
Lucaciu i Octavian Goga, cari isi ddduserd dimisia din acel comitet. De fatd erau : T. Mihail, V. Gold4 St. C. Pop, V. Bran4te,
N. Vecerdea, protopop V. Damian, N. &than i eu. Era vorba s
facd presedintele T. Mihali o declaratie in numele partidului national la proiectul de indemnizare prezentat de guvern in sesiunea
parlamentarA, ce avea s se deschidd in 30 Noemvrie. Proiectul
de declaratie a fost formulat de V. Goldi. S'a cazut de acord
www.dacoromanica.ro

47

asupra declaratiei 1. politicA : Guvernul nu dA drepturile poporului

roman nici dupd jertfa ce o aduce neamul romanesc, politiceste


deci n'avem in el incredere. Ne mentinem nestirbit programul, 2.
patrioticA : patrionismul nostru e dovedit prin lupta eroicA a soldatilor nostri, 3. era vorba si de o declaratie externa in sensul cA :
de Romania ne leaga unitatea culturald i etnicA, dar politiceste
nici ei nu dispun de noi, nici noi de ei. In proiectul lui Goldis
ar fi ins de dorit sd se aducA in armonie interesele Monarhiei
cu ale tArii romanesti ; rdrnanem insd intre toate imprejurArile neclintiti in credinta noastr traditionalA cdtre patrie i tron. Dar s'a
renuntat la aceast declaratie din motivul, cA programul nostru nu
cuprindea in sine relatiile externe si sulevarea lor ar fi dat anzd
la diferite interpretAri, intre cari desavuarea actiunei nationale"
agitat de Lucaciu-Goga in Romania i anticiparea luptei noastre

contra Romaniei, dacd ar ataca Ungaria. Declaratia s'a rostit in


sedinta parlamentard dela 7 Decemvrie 1915. Era un act tactic
cerut de imprejurAri. 0 manifestare, c suspendarea agitatiilor noastre

politice sub durata rdsboiului nu inseamnd renuntarea la politica


national. Soartea noastr nu avea doar sA se rezolve prin politica internd ci prin politica externA, determinatA de soartea rAsboiului.

www.dacoromanica.ro

Raportul

dintre cele douA biserici romne.


In Ardealul de odinioar erau recunoscute, de legi numai
cele trei natiuni minoritare, Maghiarii, Secuii i Saii. Poporul roman,

care constitue majoritatea covarsitoare, era o


turmA de iobagi Lira' drepturi cetAtenesti, cari in

.14h:
P.

vreme de pace munceau in robotA pamantul

.n.
1141`

II
'1L

domnilor de pAmant, iar in vreme de rAsboiu

serveau de umpluturi de tunuri. Eschis astfel


dela drepturile elementare omenesti, in baza
dreptului divin al sufletului, poporul romanesc
s'a concetrat in bisericA. Asa s'a desvoltat un
fel de teocratie in viata poporului romanesc,
care a fAcut o din iubirea de neam religie, ce se
numea Legea Romaneasca".
El Ii fAcea bisericutele sale de lemn
impArtia mAlaiul i suferintele cu preotul lui. Cu
sufletul trAia in aceastA impArAtie cereasca, cu

0
11

11

IP

trupul in impArAtia celor trei natiuni privilegiate.


De nu era asa, poate n'am fi astAzi Romani,

pentrucd ne absorbea binele. Dovadd Romanii


nobilizati, cari toti s'au maghiarizat. Din starea

aceasta a prostimei" (paraszt) in care a fost


tinut poporul roman s'a nAscut reflexul' sufletului
sau ncajit : prosti dar, multi." Ca s nu fie dar
multi laolaltd, a trebuit divizati in lAuntrul Orli,

iar in afard rupte legAturile cu Principatele romane ortodoxe. Ei intelegeau deplin importanta
religiet in viata poporului romanesc. Doar vAzur cu ochii, cA biserica e cetatea sufletului romanesc, peste care nu se poate trece,

www.dacoromanica.ro

49

Politica Habsburgilor, divide et impera," si-a aflat instrument


abil in biserica papal. Apostasia lui Atanasie ne-a divizat in douA
biserici. DupA sciziunea dela Alba-lulia am fost pusi sub curatela
ierarhiei streine i unii i alfii. Unifii sub curatela ierarhiei catolice ungare, iar ortodocsii sub curatela ierarhiei ortodoxe srbesti,
ambele cu tendintA de desnationalizare. 0 sutA de ani ne-am sbAtut si unii i alfii sub belciugul zugrumAtor al acestor ierarhii
streine.

Din luptele cu catolicismul rdsare tria-

Solidaritatea na- sul unit, incai, Maior, Micu-Clain cu teoria


tionalla intre cele latinitatii noastre, cultivat ex catedra in sco-

douA biserici. lile din Blaj ; iar din luptele cu SArbii apar
Paul lorgovici i Tichindeal, Moise Nicoard si Glzeorglze Lazar,
inspirafi de ideile libertAtii omenesti proclamate de revolufia francezA.
Din idea national adus de ei rAsare la 1812 scoala normald

mai apoi cea teologicA din Arad, de unde se revolutioneazA idea


national in BAnat i *tile ungurene. Acestia erau dupA apostolul Pavel nebuni intru Hristos." Nebunii unei idei mail, generoase. Au rAsArit acesti trimii ai lui Dumnezeu din Banat, parfile ungurene i Ardeal deodat ca la o vrajA dAndu-si mAna
frafeascA peste barierele confesionale. Toate ideile noui Ii au
eroii lor.
Ce a despArfit dogma primatului papal, a impreunat dogma
noted a unitgii nationale, din care s'a zamislit idea na(iunei politice.
Tactica austriacA getrennt marschiren und vereinigt schlagen," adecA

s ne batA prin biserica catolicA si sArbA, s'a intors impotriva lor.


in
Acum ordinea noastr de bAtaie era, getrennt marschiren
cele douA biserici
i vereinigt schlagen," pentru recunoasterea
natiunei romAne, una i indivizibil. FrAmAntArile confesionale dintre

unifi si ortodocsi au rAmas in familie.


Primul pas indreptat i hotarit pentru recunoasterea natiunei
romAne" de a patra natiune in Ardeal 11 fac episcopii Ardeleni.
In anul 1791 Gerasim Adamovici, episcopul ortodox al Sibiiului
cu loan Bob, episcopul unit al Blajului cuprinct revendicArile nafionale in Suplex libellum Valahorum" adresat dietei Transilvaniei. DupA aceea la anul 1841 Vasilie Moga, episcopul ortodox
din Sibiu cu loan Lemeni, episcopul unit din Blaj prezint dietei
din Cluj petifia pentru recunoasterea drepturilor politice i religioase

ale Romnilor din fondul regiu," iar la 1848 episcopul ortodox


pguna prezideaza asistat de episcopul unit Lemeni adunarea
4

www.dacoromanica.ro

50

national de pe Cdinpul libertdtii, unde in mod revolutionar neamul

romanesc se proclamA natiunea romanA." latA cum preotii cu


crucea in frunte" pregAtesc i fac revolutia din 1848. Acestea sunt
traditiile mari ale solidaritAtii nationale" dintre cele cloud biserici,
pand la 1848.
Traditiile aceste de solidaritate nationald intre cele cloud biserici s'a manifestat mai tarziu in actiunea comund a celor cloud
episcopate in toate chestiile nationale prin memorii i deputAtii la
impArat. Solidaritatea nationald intruneste pe toti Romanii in cele
cloud

organizatii mari, in Asociatia culturalA" din Sibiiu si in

partidul national infiintat tot in Sibiiu sub puternica influentd a

Mitropolitului .'aguna. Tot in Sibiu infiinteazd, dasaul ortodox


Visarion Roman Albina", centrul economic al tuturor Romanilor
din Ardeal. Toate lucrurile mari cate s'au fAcut au la baza lor,
solidaritatea natioald.
La sArbAtorile culturale, ale Astrei" eram tap ; la conferintele
eram toti ; in pelerinagiul
nationale,
dieta noastrd din Sibiiu,
memorandului la Viena eram tati ; i toti eram i in temnitele de
stat din Seghedin i Vat
solidari in lupta i suferinfele pentru

neam, cu preotii ambelor biserici in frunte

i la serbdtori si la

temniti.

Astra" pentru simbolizarea solidaritAtii nationale a celor


cloud

biserici la 1848, si-a serbat semicentenarul la 1911 pe

Campul libertkii din Blaj. Au fost de fatd top episcopii ortodocsi i uniti. and trecurd din resedinta mitropolitand cei doi
mitropolifi romani loan Metianu al Sibiiului i Victor Mihail al
Blajului insotifi de cei cinci episcopi ortodocsi i uniti la catedrala
unitA, zecile de mii de Romani aclamau inteun delir aceastd mdreatd clipd a solidaritAtii nationale dintre cele cloud biserici. $i
lui Dumnezeu trebuie sA-i placd aceastA infrAtire," oftd un Wan
de langd mine in bisericd. Altul zicea : asta-i ca in 1848, iar altul
cd asa trebuie sA fie aceasta totdeauna" i toti simfiau fiorii zilei
mari de InfrAtire a celor cloud biserici.

Pe langA toate controversele de unit" si neunit," ill general preotii ortodocsi i uniti se substituiau unii pe alfii la functiuni,
cand lipsea unul ori altul din comunA i slujiau impreunA la anumite ocazii. Aceste raporturi amicale din partea bisericii unite erau
proprii mai ales clerului din arhidieceza Blajului, unde s'au sustinut
traditiile vechi de solidaritate nationald. Ultimul reprezentant al acebor traditii era canonicul loan Moldovan, Molcloveinut" cel iubit de

www.dacoromanica.ro

51

toata lumea, care traia Inca la 1911 ca un simbol al Blajului


istoric. Nu lipseau ins nici aparitii bizare de catolicism aromanese mai ales in partile ungurene cum e cazul respingator din
Oradea.

Anume Legea regnicolara a pus sarcini

Sustinerea coalelor Mal de grele asupra scoalei confesionale ca


confesionale.
bisericile nu le mai puteau suporta. Ajunsese contributia scolarA la 100-200 si mai bine procente dupA
impozitele directe de stat i poporul murmura, iar in unele locuri
se iveau miscari de trecere dela biserica ortodoxA la cea unita, de
groaza sarcinelor scolare culturale. In chipul acesta, rAmasi mai
putini in biserica ne abziceau credinciosii serviciul i noi ne pierdeam scoala romaneascA, iar pe ruinele ei se ridica scoala de stat.
Statham dar in fata dilemei de a sacrifica biserica pentru
scoalA ori scoala pentru bisericA.
Sub fericitul episcop losif Goldis eram incredintat 9 i cu conducerea resortului scolar dela consiliul eparhial din Arad. Ca sA
previu descompunerea bisericii si a scoalei sub povara sarcinilor
scolare, am luat initiativa pentru un compromis intre biserica ortodoxa i cea unit dupa pilda cea bunA data. de Blaj si Sibiu.
Consiliul eparhial aradan s'a adresat catra capitlul gr. cat. din

Oradea si Lugoj cu cari eram pe teritor comun, cu urmatoarea


propunere :

1. Mild in vedere interesele comune religioase, fatA de curentul socialist si ireligios, ce ameninta credinta crestinilor i asezAmintele sfinte bisericesti ;

2. interesele pedagogice, ca copiii de ambele confesiuni sa


fie facilitati in progresul lor, prin propunerea in limba materna.,
prin ce i poporul Ii pAstreaza caracterul su genuin i alipirea
de asezAmintele strAbune :

SA se invoiasca Onoratul Ordinariat la compromisul, ca in


comunele in cari sunt credinciosi de ambele confesiuni, dar exist
numai o singura scoala confesionalA, confesiunea din minoritate
si

fara scoalk sA-si deie concursul colectiv la sustinerea colii

existente, cu abatere dela rigoarea executivei -ului 45 al articolului


XXXVIII. de lege din 1868, reclamata de preotimea gr. cat. la organele administrative, cum bunAoar s'a intamplat in Galsa, Baia,

si a

. . . unde-chiar contra uzului de pe vremuri, Ora la marginele aducerilor atninte, care este de altmintrelea sustinut prin ordinatiunea ministerului de interne Nr, 32024/1881, -- preotimea

www.dacoromanica.ro

52

gr. cat. preferd a face imposibild sustinerea coalelor noastre confesionale, prin denegerea concursului colectiv al credincioilor gr.
cat. la suportarea cheltuelilor de cult i prin restrdngerea la un
concurs particular al pdrintilor, cari ii trimit copiii la coald.
Consecinta logicd a acestei greve a unei confesiuni fatd de
ceealaltd este : infiintarea coalelor de stat, la cari apoi ar fi de
sild obligati i credincioii gr. catolici a contribui colectiv ceea ce
deneaga coalelor noastre i prin ce
fArd a-i scuti credincioii
de spesele culturale
biserica gr. cat. 1nsai ridicd indirect coalele de stat in comunele confesionalminte mixte. Venerabilul Ordinariat, sigur, va ti aprecia din punct de vedere moral-religios
aceast fatald consecint pentru ambele biserici, i rdspunderea
inaintea lui Dumnezeu . . .

Arad, din edinta consistoriald dela 24 Februarie (8 Martie) 1900.

Iosif Gold4, m. p.
Episcop.

Consistorul unit din Lugoj a intrat la aceastd invoiald numai


tdrziu, iar cel, din Oradea a rdspuns precum urmeazd :
1318-1900.*
Ilustrisime Domnule Episcop !

Scrisoarea oficioasd a Ilustritdtii Voastre de la 8 Martiu a.


c. Nr. 757 indreptata cdtr acestu Ordinariatu Episcopescu, miservete de ocaziune binevenitd, spre a rectifica, cu toatd reverinti
a, acea presupunere a Ilustratii Voastre, ca i cum acestu Ordinariatu Episcopescu ar fi capace a comite ceva, ce ar involva macar
i numai umbra indiferentismului religiosu. i aa yeti binevoi a

vede i Ilustritatea Voastrd, ca postulatulu dintr' acea, ca adeca


credincioii greco-catolici din unele locuri se se indemne ori chiar
constrenga prin acestu Ordinariatu Episcopescu, a contribui in
mod colectivu la spesele cultuali ale unei confesiuni acatolice, e
identicu cu postulatulu negarei Sdntei Uniri, aici, nu numai cd
n'a potutu fi salutatu cu indestulire, ci a produsu uimire i resensu.
Incdtu inse oficioasa de mai sus, din partea Ilustratii Voastre,
ar vre se fie preambolul aproprierii atAtu de dorite a celoru doue
baserice; apropiarea acesta numai aa ar fi pobiI, salutaria si
* FIstram i ortografia adresei,

www.dacoromanica.ro

binecuventata de Dumnediu, deca toti Romani de sub Sacra


Cor6na a Ungariei se-ar detiermuri a imbracisia 6rasi ace a Re ligiune carea au profesatu-o unu S. Athanasiu unu S. Vasiliu cel
Mare, unu S. Gregoriu Nazianzeanu, unu S. loan GurA de auru
i toti S. S. Parinti orientali, cari, precum Vi este binecunoscutu
Ilustritatii V6stre, pona la nefericit'a desbinare inceputa pre la finea
vcului i consumata numai in vdculu XV toti pona intr'unulu au
pestrat cu scumpetate legatura credintiei si a comuniunei cu Pontificele Roman, ca most6nu al Catedrei S. Petru si asia ca Capuvediutu alu Basericei lui Christosu i Centru al Unitatii Cato lice.
Se se derime dara paretele despartitoriu, sA ne unimu toti
in credinti' a si dragoste cu Roma, lganulu originei NOstre, Inca
si pentru ce'a, pentru ca si insusi S. Pavelu Apostolulu In epistOla
s'a catra Romani, cA inspiratu de Spiritulu Santu, a constatatu,

c credinti, a Romaniloru, dej'a pre acele tempuri se vestise in


t6ta lumea: Inteiu dreptu ace'a zice Apostolulu Multiamescu
Dumnedieului rneu prin Isusu Christosu pentru voi toti: caci credinti'a vOstra se vestesce in tOta lumea (Rom. I. 8), incAtu e una
adeverata enigma, cum de atunci, cndu inteatAta ni place a ne
fdli, cu tot dreptulu, cu originea nOstra dela Romani, unei pArti
conspicue ace'a credintia a Romaniloru, carea cucerindu lumea
civilisatiunei adevArate a fostu totdeauna si pretutindenea vehicululu culturei formali.
Alcum binevoiti Ilustritatea VOstra a primi gratiosu asecuarea
deosebitei mele veneratiuni, cu care sum
Al Ilustritafii V6stre
Oradea-Mare, din Siedintia Consistoriala, tienuta
Martiu 1900
Servu umilitu

la

28

Dr. Augustin Lauranu, m. p.


vicariu gen. episcopescu.

Uimit de aceasta atitudine a Consistorului din Oradea am


infierat pe aceia cari nu inteleg rostul unittii noastre culturale i
speculeazA greutatile noastre la sustinerea scoalelor in interes
proselitic.

Prin aceastd faptd romneascA am ajuns eu in vestea rea a


antiunitismului. Se intelege cA celor IndepArtati nu li-se spunea,
cA pentru ce mi-am ridicat glasul de protestare, ci numai cA am
atacat pe uniti din orbia patimei confesionale.
www.dacoromanica.ro

54

.Vasilie Lucaciu era mate catolic. !titre


Vasilie Lueaeiu si
reunirea biserieilor ai sai insa era tratat master i facut aproape
.

imposibil. Daca Oradea avu pe Lauranul sau


. . Szabo episcopul din Gherla
cu desAvArsire ungurit, II poartA pe la icoanele din Roma cu fel
de insinuAri pentru intransigenta lui nationala. La noi era primit ctt
I

Gherla avu pe Szabo al sh

brate deschise ea frate de cruce in apostolia nationalA. Si cAntecul lui.

CAntA mierla prin pAduri".

Robu-i Lucaci la unguri"


e fAcut de dascalui, ortodox Boca.

OdatA, intre cele multe, convocasem la Arad o adunare poporalA de protestare contra legilor civile bisericesti de maghiarizare. Pe vremea aceea Vasilie Mangra sta in fruntea miscArilor
nationale. Invitasem si pe Vasile Lucaciu. Stiam cA nu ni se admite
tinerea adunArii de aceea am anuntat-o numai cu 24 ore inainte,
sa nu fie vreme de contramandare. Au venit peste trei mii tArani
cu preotii in frunte. Fireste cA adunarea mi era admisA, iar poporul
era extrem de agitat. Ponta ne face rAspunzAtori pentru ordine.
Ni s'a dat vole sA iesim intre popor pentru Iinitire, dar fArA
a ne constitui In adunare. Cu aceastA IngAduintA am plecat in
fruntea poporului cAtrA resedinta episcopeascA. A intrat toad lurnea in curtea resedintei episcopale aclamAnd pe episcopul loan
Metianu, care apare pe coridor. Vasile Lucaciu tAlmAceste protestul
poporului contra noului proiect de lege cu rugarea pentru interventia inaltului cler. Ii rosteste discursul menit pentru adunare.

Episcopul surpins de aceastA invaziune ce-1 punea in fata guvernului, nu s'a dat IndArAt, ci a rAspuns calm dar cu demnitate
cA va apAra interesele natiunei. De aid pleacA convoiul si se pomeste politia inmArmuritA de grandioasa rnanifestare, cA ajunsi in
fata catedralei intrAm in ea.* Protopopul Butenilor, Constantin Garban vasnic orator -poporal urcA arnvonul, lAngA el Lucaciu ca o
statue vie. Gurban Ii Incepe' sguduitoarea cuvAntare: Asa grdeste
Domnul: Lasati-mi mie rAsbunarea", pentrucA ne temeam de desordini, (ce nu cAdea in interesele noastre, ci educatia politica.)
UrmeazA apoi ApArAtoare Doamne" cantata de obste cu lacrimi
de InduioSare. latA cum:erA Lticaciu primit intre tloi i cum el
intra in bisericile ortodoxe, fArd sA-i renege catolicismul salt.
Vorbiam cu et de reunirea bisericilor romAne. Da, spunea el,
dar Ind nu i-a venit vremea. Acum se cAntAm c ne impreunA pi
www.dacoromanica.ro

66

tiu ce tie desparte. Ciudati coincident5 Cu pArerile lui Moise Nicoard in chestia despArtirei noastre de Sarbi. Da, zicea Moise Nicoati, vrem episcopie romand pentru Romani dar nu despArtire
ierarhicA, pentrucA fr ocrotirea bisericii sarbesti privilegiat rAma-

nem o bisericA vogelfrei", fr drepturi publice. .5'aguna insA a


indrAznit i a dat bisericii nationale romane mai mult de cat gratia
Imparateasca a privilegiilor sarbesti, autonomia bisericei nationale
romane. Aa 1 V. Lucaciu credea, cd reunirea bisericilor romane
sub regimul autonomiei nationale a bisericii ortodoxe n'ar echivala
cu pierderea privilegiilor catolice pe cari le credea de protectoare
existentei noastre nationale. Infiitarea bisericii unite maghiara de
Hajdudorog insa a dovedit contrarul. Catolicismul era un constant
i consecvent instrument al politicei de maghiarizare, dusman declarat al Romani lor. Aceasta n'a vroit, sa o inteleagd Lucaci, cAci
dacd o intelegea nu esita un moment de a reveni la biserica mamA.

La anul 1871 un congres catolic tinut in Budapesta a formulat autonomia bisericii catolice, care preconiza absobirea bisericii unite In autonomia regnicolarA catolicA. Pe la anii nouAzeci

ai secolului trecut, dud s'a teluat in discutie chestia autonomiei


catolice adoptatd odatd in 1871 elementul laic-unit in frunte cu
Al. Vaida ameninta scaunul papal cu revenire la biserica ortodoxd

cum insA a fost suspendatd de nou chestia autonomiei catolice s'a


potolit si agitarea lui Vaida pentru reunire cu biserica ortodoxA. La
infiintarea episcopiei de Haidudorog s'a mai vorbit, insd timid, de
o pArAsire a catolicismului maghiarizator. Asa a rAmas 1 acest foc
de paie sub spuzA. Cine tie panA cand. Politica maghiarA inevitabil ne impingea la ruperea pecetilor de unire.
La proclamarea unirei nationale in Alba-lulia, dupA sfintele
traditii nationale, inaltul cler ortodox 1 unit e cu crucea in fruntea adundrii nationale dela 1 Decemvrie 1918. Doi erolzi ai lor,
episcopul ortodox Miron Cristea i unitul Julia Hossu publicA hotArarea unirei nationale la o sutd de mii de Romani adunati pe noul
camp al libertAtii, simbolizand astfel solidaritatea celor douA biserici. Cu acest act maret insd a amutit cantecul bAtranesc de solidaritate nationala a celor douA biserici. Cand dobandim lumea
in groapA ne sAlAsluim".

religios al incoronArii, celeb-

La actul
Episcopatul unit
i Incoronarea rat de inaltul cler ortodox, dupA randuiala
constitutiei Orli, inaltul cler unit rupe traditiile

seculare si refuzA de a intra in biserica ortodoxA, sub cuvant de


www.dacoromanica.ro

56.

erezie a bisericii ortodoxe, $1 se face vinovat de erezia dogmei


de unitate nationala.
Erau unii cari aduceau demonstratia episcopilor uniti in legturd cu partidul national, in care unitii Mania, Vaida, St. C. Pop
aveau rol conducator. Ar fi fost dar o mica inlepatura. Gresit.
Oamenii de seama din comitetul national ar fi vroit s participe
la incoronare, cad simfiau raspunderea mare si bataia inimei lor
romanesti, dar i-a majorat tinera generatie i conducatorii nu aveau
taria sufleteasca sa se ridice peste instinctele inferioare ale tinerii
generatii. Ca sa iasa din dilem au incercat amanarea incoronrii.
La aceasta amanare s'a cerut i concursul nostru. Domnul Vaida ma
credea pe mine chemat a face interventii in virtutea rolului meu
politic din trecut. Era tarziu, invitarile statelor amice se facusera,
Toate staruintele noastre de a mantui situatia au Minas zadarnice,
Au Minas biruitoare patimile politice. Episcopii uniti erau hotariti
a lua parte si la actul religios al incorondrii. Pe drumul la incoronare, cel mai papa decat papa episcop, Frentiu, ma asigura
despre aceasta. La indoiala mea imi spunea animat : vei vedea,
voiu fi acolo." In sinele lor a invins dar sufletul romanesc pe
cel catolic, dar a venit Marmaggi cu porunca oprelistei papale si
sufletul romanesc s'a supus acestei monstruoase oprelisti. Asa a
pierdut i partidul national si clerul unit momentul de a praznui
cu noi in ziva cea mai mare a neamului romanesc.

Rigoarea disciplinei papale fata de biserica ortodoxd Ii ia


de temei Canonul 45 apostolesc in care se zice : Daca episcopul
ori presbiterul, ori diaconul se va ruga cu ereticii, sa se suspinda
numai, iar de va da lor voie a lucra ca slujitori ai bisericii, sd se
depuna." Era vorba de referintele primelor secte crestine, cand
trebuia trasd linia demarcativa intre cultul ortodox si eretic pi
acum in veacul al douazecilea aplicd papa can. 45 apostolesc
tocmai la biserica ortodoxa,
in vreme ce Marmaggi
pleaca
dela Alba-lulia la Constantinopol unde nu l'a mai impiedecat can.
45 apostolic, a intra la o solemnitate religioasd din moscheea mahornedand. Asistd dar la cultul pagan, dar la cel ortodox cu care
e identic cultul greco-catolic nu. Bifurcarea aceasta a disciplinei
papale are un talc.
s'a facut numai in patru puncte dogmatice:
Unirea Int Atanasie
recunoterea primatului papal, purcederea Duhului sfant i dela Fiul, purgatorul i azima la impartaanie. SubtilitMi scolastice la cari nu patrunde infelegerea marginita a multiniii.

www.dacoromanica.ro

51

hien lo noua bisericA unita isi mentine ritul oriental si intreaga disciplina canonica a bisericei orientale si caracterul de biserica nationala. Dacd nu va respecta aceast limit, zice actul unirei, vom rupe
pecetile unirei, adeca se vor intoarce la biserica ortodox5

Papii de pe vremuri vroiau sa adanceasca pe nesimtite catolicismul international in biserica unita, dar in totdeauna li s'a
raspuns cu rupem pecetile". Ce n'a succes prin presiune externa,
a succes prin schimbarea sufletului generatiei mai noui crescuta in
Roma, prin Doctorii" de Roma, cari adancesc tot mai mult catolicismul nu numai in cele dogmatice ci si in cele disciplinare. Sunt deja

1 iezuiti romani si se introduc ordurile calugaresti catolice in biserica unita. Asa s'a ridicat solidaritatea catolica Intre catolicii de
ori ce neam" peste solidaritatea nationala 1 pe teren social. Confed* episcopatului roman-unit tinutd in Bucuresti la 29 Noemvrie
1922, va se zica dupa incoronare, emite circulara publicata sub
No. 351-1923 si iscalita de Mitropolitul V. Suciu al Blajului i

episcopii V. Frentiu, Hossu si Niculescu in care pe dreptul natural i cel dumnezesc" se interzice clerului unit concelebrarea si
impart5sirea activa cu personalul acatolic," i sub pedeapsa urmarilor canonice zice : Nu este de loc ingaduit credinciosilor
(unit sa asiste in ori ce chip in mod activ sau sa aiba parte in
slujbele sfinte ale acatolicilor". Iata cum atat s'a tot adancit catolicismul ultramontan in biserica greco-catolica din Ardeal 'Ana
cand s'au rupt pecetile depe actul Unirei", dar nu spre intoarcerea la biserica mama, ci spre contopirea desavarsita in biserica
catolica ultratnontana. De s'ar scula marii dascali ai neamului romanesc din Blaj, ,incai, Major, Clain i toti cari luptau in Blaj
contra jugului strein bisericesc, n'ar mai cunoaste Blajul ultramontan de astazi.
Ajunsi la aceasta prdpastie a adancimei catolicismului in biserica unita mai ramane sanctionarea ei prin concordat, ca prapastia dintre noi sa fie desavarsita. Dar aceasta ar insemna o Croatie
romaneasca, un stat catolic in Ardeal cu tendinte centrifugale, cum

e Croatia catolica, care nu vrea sa ramana incorporata in statul


sarb. E departe de mine a contesta sentimentul romanesc al episcopilor uniti de astazi, dar indata ce-si pierd libertatea actiunei
prin disciplina catolica, fatalminte se instreineaza de noi. 0 mare
primejdie pentru unitatea noastra nationala in zilele cladirei Romaniei noui si mai ales ale abararii patriei, la care trebuie sa fim
gata in tot momentul.
www.dacoromanica.ro

Vraja puterii papale a atins i pe profesorul universitar Onisifor Ghibu. Formula lui e sA se reuneascd toti romnii in biserica mama, cu mentinerea aezAmintelor ei, ca biserica nationala
romnd autochefal, inteo nedefinitd legAturA ierarhicA cu Roma,
care sA-i IngAdue InsA bisericei romne absoluta independenta, in
cele interne. Un fel de legAturd morald ce ar cuprinde i biserica
ortodoxA in prerogativele lor politice papale. 0 formula imposibila.
In conceptia bisericii papale nu existA biserici nationale indepen-

dente. Din vorbele lui 0. Ghibu am desprins, c dacd nu existA


atunci trebuie sA vind unitii fArA papa inddrat, cA aa desbinati nu
mai putem rmnea.
Mai simpl 1 clara e formula laranului: acum de ce sA mai
fim impArtiti in cloud biserici, c Ungurii cari ne-au despArtit nu

mai sunt intre noi. Un sat romnesc din secuime trecuse la catolici cam cu patruzeci de ani inainte de infAptuirea idealului national. A amas credincios numai un om. Acesta mergea in fiecare
DuminecA i serbAtoare la vatra unde era ordinioarA biserica orto-

doxA in marginea satului, acolo aprindea o luminita i tAmaie


pe o lespede de piatrA, altarul lui la care se inchina. SAtenii pierduti Ii bateau joc de el. Vai de voi, le rAspundea el i cu limbA
de moarte IAA fiilor si s sustina traditia legii strAbune. Acest
sat a fost cel dintAi, care s'a intors la biserica strAmoeascA intre
lacrimi de bucurie. Traditia legii strAbune e vie intre poporul catolic, numai clericalii lui mai stau in cale dela manifestarea ei in
reunire. Eu atept cu calmul convingerii aprinderea luminitelor traditiei religioase a neamului romnesc.
Formula mea de apropiere este: autonomia bisericii unite cu
susceperea elementului laic in corporatiunile bisericeti. Cand vor
avea cuvnt i laicii in bisericd, Vaida, Mania, St. C. Pop, atunci
peck Ii cunosc, ei se vor intelege cu ai notri, c precum suntem
un neam aa sa fim i o biserica. SA vinA cu totii 1 nu divizati,
c aa e mai cretinesc i mai romnesc actul reunirei. SA se rupd
odatd pecelii ce ne-au tinut divizati douA sute de ani.
Nu prin cucerire ci prin libera determinatiune a celor desbinati. Intru sfintenie sA se fad reunirea, cum sfntA este restatornicirea unitatii noastre desdArite.
.

www.dacoromanica.ro

Moartea Mitropolitului loan Mefianu.

IN cele insirate *l aici reiese importanja mare


ce i-se da Mitropolitului din Sibiu, in crecurile
unguresti. Decorat cu ordinul Coroana de fier", ce-1
IndreptAjea la titlul de baron, si cu Francisc losif" cl.
I. De Francisc losif era simpatizat personal, erau doar ndscuji intr'un
an si se incurajau reciproc and se vedeau. Intre Romani avea
.

nimbul arbieriei de 42 ani, 24 ani episcop al Aradului si 18 ani


mitropolit al Sibiului, ani plini de activitate rodnicd in ridicarea
institujiilor culturale. Un om fAcut dintr'o bucat. Figura patriarhald impozant, mintea agerk temperamentul viu, graiul sonor,
energia voinjei i un escesiv simj practic ce Ii predestinau de
conducator. In fruntea unei miscAri populare, el putea duce lumea
orbis dui:A sine. De aceea erau jintite privirile la el.
Efectele acestei energii insd le-am simjit mai mult noi tinerii
cari cutezam s cugetm cu capul nostru, iar idealismul nostru s5.
lovea de practicismul lui. Erau clou lumi cari se ciocneau. Dar
numai in mijloacele de luptd difeream, jinta era aceeas. In politica
militant el era moderatul, noi intransigenjii, dar in fond nimenea
nu era mai bun roman decal el. Suum cuique.
Generajia viitoare care va ceti ziarele
Moderatii
romanesti dela anii 1860 pan la infaptuirea
1 nationalitii.
Romaniei mari se' va speria de polemicile
violente dintre moderaji" i najionalisti". Nu va fi de prisos o
lAmurire asupra moderajilor" ici colea timbraji si de trdtori".,

www.dacoromanica.ro

60

SA incepem cu mitropolitul $aguna. $i el a ajuns pe indexul


odiosilor moderati, ca s nu zic trAdatori, pentrucA dupd unirea
Ardealului cu Ungaria a fost pentru intrarea Ardealului in Par lamentul din Budapesta, ca acolo sA ia lupta parlamentard pentru
revendicArile nationale. Vremea, dup tristele experinte ale politicei
de pasivitate, a justificat politica de activitate a lui Saguna.

Mai violent era ins atacat ca renegat

trAdAtor 'marele

Mecenat al tinerimei, fiiul OrAzii-mari, Emanuil Gojdu, prietenul

intim a lui Saguna. Politica lui Gojdu era indreptatd contra Camarilei perfide din Viena, care a inselat pe Romani in .1848 si
vesnic a intrigat intre Romani i Unguri, ca s nu ajungd la
intelegere. Era insd i dusmanul panmaghiarului Kossuth. El credea

sinceritatea lui Francisc Dek despre care sustinea ca e de


origine macedo-roman i numele lui originar ar fi fost Pescar"
in

Obiectivul politicei lui de a obtine pe cale constitutionald drepturi


pentru Romani, este exprimat in testamentul san unde viseazA de
o corporatiune organicA, autonomA, national, adunare sau congres-

national, pentru natiunea romanA" adecd autonomia nationara.


Dar se ingrijeste si de cresterea unei generatii intelectuale ca s
lumineze, stralucita
aibd poporul povkuitor luminat. Mintea s

natie daco-romand, ca s nu fie neam mai ales deck neamul


romanesc, cum este scris la prorocia nationalA a lui Tichindeal.
Fundatiunea Gojdu astAzi e evaluat la zece milioane coroane in
aur, in moneda noastr de azi cam trei sute de milioane de lei. Cea
mai mare fundatie a tinerimei ardelene. WA* opera odiosului renegat de odinioarA.
Cu toat autoritatea moral a moderatilor un partid guverna-

mental nu s': putut injgheba intre Romani. In anul 1884, s'a incercat Ufi grup de notabili-zemflemizati ilustrisimii din tufa" sA injghebeze un partid moderat. Cine erau acei moderati ? Miran Romanul
metropolitul Sibiiului fiul Bihariei cu simtul lui fin diplomatic si

ravna iubirei lui de neam in suflet. Caracteristic e cum a stricat


acest metropolit serbArile milenare maghiare din 1896, prin o celebrd
circularA, un splendid rechizitor la adresa iubilantilor meghiari, ce
a avut de consecint admonitia regald i descArcarea furiei puterni-

cului ministru Banffy Dezs, amenintArile cu boicot din cercurile


maghiare i detronarea din scaunul metropolitan. Vigilenta lui a

mantuit si liceul din Brasov prin formula rentei" bunurilor din


Dr. losif Gal membrul
Romania din care se sustinea liceul.
casei magnatilor, care i tinea de onoare sA fie epitropul bisericei
www.dacoromanica.ro

61

romAne din Budapesta si se ceteascd credeul" in bisericA. Pe urmele lui Gojdu si el si-a lAsat frumoasa avere tinerimei romAne.

Moderat si el in politicA, neadormit ins in zelul de a-si

intAri

Episcopul loan Metianui altii, cari in pozitia


lor cu rAspundere pentru institutiile pe cari le prezideau nu puteau
face politica.' intransigentd. Au si intemeiat un ziar intitulat Viitorut" din Budapesta sub Directia lui Come! Diaconovici. Moderatia
neamul i biserica.

lor sta in omiterea autonomiei Transilvaniei si a sufragiului universal din programul partidului national dela 1881. Constiinta nationala insA n'a admis nici aceast concesiune i Viitorul" trebuie
sd moard dupA o scurt viat de doi ani, ca o incercare nereusit
de a injgheba un partid moderat intre RomAni, cdci RomAnii perhorescau orice politica.' oportunistA, iar Ungurii nu admiteau nici
un colorit de partid propriu romnesc ci numai contopire in careva
din partidele parlamentare maghiare. Locul de intAlnire al tuturor
fr deosebire de profesiuni politice erau sinoadele i congresele
noastre bisericesti, acolo, unde in frAteascd intelegere se lucra
pentru intArirea bisericei si a scoalei. Acestia erau mdderatii cartiti in luptele politice. TrAdAtori de neam noi n'am avut.
In Septembrie 1915 am vAzut ultima data pe Metropolitul
Metian in Sibiiu, la vArstA de 88 ani in plind putere fizicA si
psihicd. Era vorba de intrarea armatei romne in Ardeal. Se spune
cA

i regele Carol vroia Ardealul,

zicea mitropolitul,

dar nu-mi

pot inchipui cum. Eu n'o sA-mi pardsesc resedinta dacA vor veni,
cAci canoanele mA obligd a nu-mi pArAsi credinciosii in strmtoare".

Au fost uitate toate Cate ne despArteau, tensiunea de pAnA atunci,

ne-am cencentrat in aceea ce ne unea in ciasul and am ajuns


la frAngerea pAnilor.
Atmosfera era incArcatA de pregAtirile ofensivei din primAvara

anului 1916, care se credea cA va fi decisivA. Mitropolitul Metian a

murit la 21 lanuarie 3 Februarie) 1916. Top simt fierul situatiei


ce se creazA prin pierderea armaciului care simboliza pe preotul
cu crucea in frunte" in mijlocul furtunei deslAntuite. Condoleante
si delegatii dela rege, guvern, parlament, biserici, societAti,

toate

privirile erau indreptate spre Sibiiu.


Funerariile se desfasoarA intr'o proportie neinchipuitd. Sute
de preoti din intreaga mitropolie cum n'am mai vAzut la un loc,

deschid cortegiul funebral, urmat de inaltul cler, de autoritAtile


bisericesti, militare, civile si de imensa rnultime a poporului din
tot cuprinsul mitropoliei. Fara a fi fost plAnuitA o demonstratie a
www.dacoromanica.ro

62

legdturii vii dintre cler i massele populare, sportan s'a reliefat la


mormntul Mitropolitului Metianu, cA biserica e cetatea sfnt in
.care trAeste i moare neamul romnesc, dupd vechile lui traditii.
A fost unica adunare popularA mult grAitoare sub durata rAsboiului. S'a fArAmatit comitetul national, toti i toate, numai biserica
a rAmas in picioare in viitorul ispitelor.
A cAzut coroana depe capul bisericei i s'a deschis prApastia
greuttilor la indeplinirea scaunului mitropolitan vacant, cu toate
consecintele ei incalculabile.
Dispozitia statutului organic e clar precizat in . 156 unde

se zice Congresul pentru alegerea de mitropolit se convoacd


prin Consistorul mitropolitan, in termen cel mult de trei luni dupA
reposarea mitropolitului".
Dupd inmormntare s'au deschis graiuPreparative
rile. Graiuri sinistre. Nu vd jucati cu focul",

in vederea alege- imi spunea un om aproape de guvern. De


rilor congresuale. astA data guvernul are s aleaga mitropolit,

cA in mna lui sunt telefoanele, posta i celelalte mijloace, censura,


rechizitionAri, trimiteri pe front etc., urmai eu. Da, da, toate, asa
e in rAsboiu :
DacA vom alege.

Trebue sd alegeti, dacA nu de voie bunk constrnsi de


guvern a respecta chiar legea bisericii.
Am lAsat sA InteleagA cum a voit acel dacA", insA mi s'a
confirmat temerea, cA biegen oder brechen". Alegem ori ni se
suspinde autonomia si ni se numeste administrator metropolitan.
Imi aduceam aminte de ingenuncherea mitropoliei sArbesti din
Carlovet. De epoca metropolitului Anghelici si de tragedia lui
Brancovici. In feliul cum era pusd chestia din partea guvernului
aveam se alegem din douA rele.
Din dilema aceasta nu mi se pArea altA scApare deck cu o
formula de inflatie a celor trei luni statutare de vacantA, dar

nu eram strein de orice solutiune ce ne-ar scoate din dilemd.


Consistorul mitropolitan s'a intrunit in ziva dupA inmormntare

sub presedintia episcopului loan Papp cel mai vechiu episcop.


Vasilie Goldis cu amicii lui erau pentru suspendarea alegerei
pand dupA rdsboiu. DupA lungi i serioase desbateri a invins ph"rerea s nu expunem autonomia bisericei prin neobservarea statu-

tului organic, dar se dam interpretarea, cd nu faptica alegere de


mitropolit e absolut obligatoare in ten-nen de trel luni ci rmmai
www.dacoromanica.ro

63

convocarea congresului electoral. Ziva alegerii de mitropolit s'a


fixat pe 23 lulie (3 August), va s zicd cu inflatia celor trei luni
la sase. Supozitia era, cd ofensiva de primOvarA va decide
soartea rdsboiului inainte de a ajunge la alegere de mitropolit.
Rana.' la alegere gireazA afacerile mitropolitului episcopul din Arad.

Guvernul n'a ridicat obiectiuni contra acestei hothrari. Erau alte


chestii cari il ardeau, situatia depe front.
A fost o vreme and numele lui Vasilie
Mangrism.
Mangra profesor de teologie in Arad insemna

erou national. Atunci era cinste s fii mangrist" si multi umblau


dup aceastd cinSte. Mangra si Lucaciu sintetizau apostolia nationalA a preotului roman de ambele strane. DupA aceea a urmat
la 1910 renegarea principiilor sale nationale ce l'a schimbat in
cel mai odios nume. A fi mangrist" in aceastd ipostaza, insemna
o desonoare politicO in opinia publicd.
Era destul s pui pe cineva pecetea magrismului ca sd-1
anihilezi moraliceste. Tactica adversarilor grupei noastre tribuniste,

a exploatat fArd scrupul relatiile mele politice de mai inainte cu


Mangra si conexiunile inerente bisericesti ce le aveam in corporatiile si slujbele bisericesti. Chiar opera mea de mantuire and
preatimea si intelectualii nostril stAteau sub teroarea spanzurAtorilor,

era intrigat de suspiciunea mangrismului" meu.


N'a lipsit nici nota confesionald, ori chiar a avut parte din
puterile motrice, indreptate contra mea. Un prelat al unei anumite
confesiuni care sub stpanirea ungureascd stAtea sub tufd OM
cand eu md jucam cu capul in luptele nationale, iar sub stpanirea romaneascO ameninta cu liga natiunilor dOcd nu i-se respect
privilegiile unguresti, indignat ca serbdrile nationale oficiale se fac
in catedrala ortodox5 din Oradea-Mare, inteo adres oficial, scrie,
ca' in baza legilor ungare neabrogate sau nemodificate dincoace
de Carpati nu existd religiune de stat, ci toate confesiunile sunt
egal indreptAtite, asa nu intelegem cum in biserica unde a slujit
si a fost sfintit de episcop Mangra si azi slujeste urmasul si
sfetnicul lui de odinioard se fac exclusiv serbOrile nationale". Adic

el, care sta pe o rogojind cu Mangra sub stpanirea ungureascA,


aflO catedrala ortodoxd din Oradea pangrit de Mangra si de
urmasul lui care sunt eu. Iatd de ce trebue sd clarific mangrismul
meu debitat de Romanii noui cu atata lAcomie, ca sd afle un punct
vulnerabil in trecutul meu. Povestea e instructiv si se vor edifica
multi din ea. lald-o:
www.dacoromanica.ro

64

Mangra mi-a fost profesor la institutul


Raporturile mele
teologic din Arad. Dupd aceea coleg de caeu V. Mangra.

tedra si frate de cruce in frAmantarile mari

politice si in suferintele de doudzeci ani cat a stat cu mine in


Arad. ImpreunA am mancat panea amarA a persecutillor; impreund

am intemeiat Tribuna" din Arad, impreunA am fost ridicati din


catedr eu ca s revin, el sA nu mai revind; impreunA am trecut
peste luptele de stradd ce s'au descArcat asupra noastr in 1893
pentru Memoranda dela Viena; impreund am organizat congresul
nationalitAtilor la Budapesta in 1895; irnpreunA am suferit dripirile
fratilor imbuibati in gratiile de sus; impreunA am fAcut din Arad

un centru cultural si politic in care clocotea viata romaneascd ;


impreunA am dus constiinta nationald la indltimea de unde si pe
el I-a mAturat cand mai tarziu a incercat se o supunA oportunitatii. Intre noi nu mai era eu i tu ci eram noi, una in cugete si
simtiri.

El era bihorean. De cand a venit la 1900 ca vicar episcopesc in Oradea-Mare vedea cu ochii cum se stinge sufletul

romanesc din Biharia in lipsa de scoli romanesti, si sub bdtaia


prozelitismului catolic nu aflA alt mantuire, decat reinfiintarea
vechei episcopii ortodoxe din Oradea-mare. Stia cA aceasta nu o
poate face fArA invoiala

sprijinul material al guvernului. Aceasta

l'a determinat la hotArirea fatalA de a intra in partidul muncii"


de sub sefia lui Tisza si a candida la mandatul cercului Ceica cu
program guvernamental in alegerile parlamentare din 1910, prezidate de guvernul Kuhen Hdervary, venit la putere cu programul
de impAciuire a nationalitatilor.

and a venit la Arad s ne anunte aceastd intentiune s'a


petrecut o sfasietoare scend intre mine si Mangra in presenta coproprietarilor Tribunei". Nicolae Oncu, Sava Raicu i Sever Bocu,
care s'a terminat cu cuvintele mete Tu esti mort din clipa
candidArii" la cari mi-a ripostat Mor ca iarAs s inviu". Dupd

aceast rupere cu noi, a mai mers sa consulte pe loan Suciu, care


tinea la el. Dela Suciu a venit cu impresia, c altii nu vAd in
colori atat de negre hotArirea lui, insd ii recomand a candida cu
program independent, un lucru ce cu consideratie la pozitia mea
de director seminarial, mi 1-a oferit i mie comitetul national prin
loan Suciu i la ce ma indemna si Vaida Voivod. Eu am refuzat
aceast propunere pentrucd nu ma puteam despArti de scoala cu
care mi-am identificat viata. Sguduit totus de tragedia ce ii
www.dacoromanica.ro

65

asteapta, a plecat la Budapesta s renunte la candidatura, dar s'a


inapoiat cu rezultatul ca e prea tArziu". Tisza nu si-a mai lAsat
victima din mAni.
Dupa alegeri, in luna lunie 1910, ma chiamd Mangra telegrafic

la Budapesta, unde venise Eugen Brote i loan Slavici, sa infiinteze un birou de presa. I-am raspuns ca nu pot merge, nu voi sa
am nimic cu halul in care a intrat. La acest refuz Mangra imi
raspunde suparat urmatoarele :
Imi tin de datorinta i demnitatea mea sA declar i sA te asigur, cA
asupra situatiei fatale": cum ziceam eu in scrisoare nici in minte nu mi-a
trecut sA cer sfatul sau ajutorul, patriotic", ci sA vA spun cA calea
voastrA duce la faliment sigur moral si material,

am vrut sA-fi spun lucruri

spre a preveni dad. este cu pull* catastrofa care fatalmente vA va ajunge,


persisand tricalea voastrA. VA va convinge pe deplin trista realitate. Arata
pot sA-fi spun, cA amar vA inselati crezAnd cA mA yeti putea strivi sau izola
in opinia publicA romneascA. PanA aici am acut i rAbdat toate atacurile
miselesti, dar i rAbdarea mea are margini. Un partid national, cu conducerea
din urmA, este o rusine pentru neamul romnesc. Veti vedea cA opinia publicA,
care nu se poate emancipa de sub influinta celor mai competenti factori si
cercuri politice, se va intoarce cu inversunare contra voastrA, precum bArbatii
seriosi politici privesc deja cu dispret la comedia politicA ce o jucati. BAnatul
vA va intoarce mai intai spatele. NicAiri nu yeti mai avea credit. Ce yeti face
atunci ? Ierusalime, lerusalime Dat in Budapesta la 5 lulie nou 1910. Mangra"
1

Rdspunsul meu a fost : ,MA ameninti cA voi fi strivit. N'ai spus nilnic
amenintarea aceasta de 30 de ani, de cnd ti-am fost Waffentraeger,
a atarnat ca sabia lui Damocle asupra mea si a cAzut de multe ori asupra
mea
tii tu cum
numai tonul in care vorbesti cu mine e nou. Eu numai
castig pot avea de aici, cd acum fiind sabia in mna care stie unde da, va fi
lovitura mai sigurA i eu mA voi sfarsi mai curnd. Suprema mea dorinta s'ar
implini, cAci ce mai am eu de cAutat cu crucea'n san aici intre atatea infamii.
Asa darA sunt pregAtit pentru sfarsit crestinesc. Te ineli insA dacA crezi, cA
pe tine te vor justifica inaintea istoriei birourile de presA, nici cel de dincu care ameninti i nici strivirea ce ni-o pui in
coace nici cel de dincolo
prospect, dar nici nemernicia conducerii politice de astAzi. Toate acestea sunt
numai scurgeri ale luptei ce se desfAsurA in politica de nationalitate din Ungaria. Pe tine te poate justifica un singur fapt : reale concesiuni din partea
guvernului i inaugurarea unei noui politice de nationalitate in favorul nostru.
FArA de acest castig in sus, ne puteti strivi pe noi, cei ce aveti puterea in
m'anA, ne pot dispretui i buidui fratii de dincolo, cu un cuvnt noi putem
sucomba i moraliceste i materialiceste dar toate aceste nu vor fi tie si
cauzei romnesti de folos i tu fatalmente vei rAmnea un tip de trAdAtor
in fata istoriei, dac vei persista in actele de rAsbunare". Dat in Arad la 26
Iunie (9 Iulie) 1910. Ciorogariu.
nou,

Mangra-Brote-Stavici au ramas insa singuri in cutia guvernului. Guvernul Khuen-Hrdervdry i-a inaugurat politica de impawww.dacoromanica.ro

66'

ciuire prin omul de incredere al comitetului national, loan Mina,


puritanul fruntas dela Vinerea, care a tratat ad referendum plaforma
unui modus vivendi intre Romani i Unguri, fard rezultat, din pricina guvernului prea ingust in concesiuni.
Tribuna" a rupt brusc legdturile cu intemeietorul ei Mangra
si cu cei mai de seamd $i vechi colaboratori ai ei, Brote i Sla-

vici, desearcand ca un uragan asupra lor tunetele de irAddtori.


Locul lor la Tribuna" ii ocupd Goga cu intreaga generatie tinerd
ft decapiteazd unul Cate unul i pe top laolalt. Deschid insd
focul si contra inertiei Comitetului National i cer primenirea lui cu
elemente tinere. Eu am dat curs liber asaltului contra celor desertati

dar am incercat inzadar impacuirea intre bdtranii" din comitetul


national i tinerii oteliti" grupati in jurul Tribunei. Urmeazd ca tot
eu sd port si ponosul acestei ciocniri interne din-partidul national.
La Dumineca Tomii s'a intrunit conform statutului Organic
sinodul eparhial din Arad, cand s'a descdrat intreagd furia sentimentului public contra lui Mangra. Intre huidueli i loviri cu
ou clocite e petrecut dela catedrald pand la seminar unde s'a
tinut sinodul, chiar acolo de unde in 1903 a trebuit sd se retragd cu
capetele sparte demonstratii unguri dinaintea studentilor seminariali
si a industriasilor romani cari apdrau seminarul asaltat i amenintat
cu prdbusirea pentru cd era cuibul lui Mangra. Demonstratia ace-

asta era insotita de rdnjetele celor atacati mai'nainte de el ca moderati. 0 lume intoars pe dos.
Ca om nu puteam rdmane indiferent fatd de nenorocirea lui.
I-am dat addpost in cancelaria directiunei seminariale pand s'au
imprdstiat demonstrantii. Acest gest de sentiment omenesc a fost
exploatat impotriva mea. Le-am rdspuns ; s'au desprtit crdrile
mete cu Mangra dar dela mine nu asteptati sd dau cu pietre in el, sunt
si sentimente omenesti, nu numai politice. E o trdsdturd a caracterului meu de a respecta sentimentele ce le-am avut odatd. Sentimentul aceasta de durere pentru tragica soarte a unui fost prieten
il am si astdzi fat de memoria lui, i ma simt mai linistit in constiinta decat aceia cari nu tin seamd de sentimentele bune ale
oamenilor. Eu cuget cu capul meu i simt cu inima mea, nu m'am
lsat terorizat nici cand, nici din dreapta nici din stanga i socotesc Ca asa ar trebui sd fie tot omul care se onoreaazd pe sine.
Vaida Voivod a scris o brosurd sub titlul Tribuna-MangraTisza" in care eu figurez ca tapul ispdsitor pentru pdcatul lui
Mangra. Cica as fi un deghizat mangrist, am ..sd-i urmez pentrqcd

www.dacoromanica.ro

67

vezi Doamne, bate capul Tribunei si se va risipi turma. Era o


tactic de lupta contra Tribunei. I-am raspuns in alta brosura sub
titlul Spre prpastie". Interesante contributii la istoria partidulni
national. Voi lega aceste brosuri laolalt, imi spunea odata Vaida
Voivod dupa impacare, ca sa vadd si copiii mei ce a fost. Dar
nici Octavian Goga n'a fost crutat. $i el a fost acuzat ca s'a oferit
ministrului Kristofy pentru un mandat de deputat. Inteleg ea eu
care aveam contact cu Sigescu, comisarul guvernial, care sta ca
un munte asupra scoalei mele, i cu Mangra in cele bisericesti,
ca apartinator a aceleasi eparhii. Dar s fie si poetul suferintelor
noastre banuit de duplicitate e o nota a salbaticiei politice. Insa
asa-i politica, desparte pe frate de frate i pe tata. de fiu. Norocul
c despartirea aceasta e vremelnica.
Calvarul acesta mangrist" al meu de abia s'a potolit prin

pacea lui Stere" prin care a fuzionat Tribuna" cu Romanul",


iar eu am intrat in comitetul national, pe formula pacii de a nu
fi nici invini nici invingatori. Alegerea de mitropolit iar a renoit
legenda mangrismului meu. $i aceasta nou ofensiv avea un talc.

De and m'am despartit de Mangra nu ne-am mai vazut


decal in fuga la sinoadele eparhiale si in consistoarele mitropolitane.
In 1914 ori 1915 nu-mi aduc bine aminte, cu ocaziunea sedintelor

comitetului national, l'am vazut in Budapesta pe strada Vici in


societatea protopopului militar loan Pap, care intentionat ne-a lasat

singuri, cad mereu spunea, cd dansul nu intelege ca doi prieteni


cum eram noi nici sa nu se mai van.
Mangra nu mai era cel de odinioard. Apatic, dus, mistuit de
luptele interne sufletesti peste caH a trecut. Frant si trupeste si
sufleteste, dar convins de corectitatea politicei lui.
Revine la vechea lui imputare, ai minte dar n'ai intelepciune
si tot izolat vei ramane.
Va fi, ii ripostai, dar eu ma simt
foarte bine cum sunt,
tu insa nu cred s poti spune la fel".
Da da, acum sufar eu, dar tot acolo trebuie s veniti toti unde
sunt eu. Nu noi suntem peste vremuri, ci vremurile sunt preste
noi, sfarsi el cu glasul stins". Aceast intalnire a mai desghetat
relatiile personale dintre noi, dar pe teren am ramas aceeasi adversari politici. Asa ne-a aflat alegerea de mitropolit.
Ce facem acum?" ma intrebd nedespartitul meu prieten
Dr. G. Popovici protopopul Lugojului, dupa inmormantarea lui
Metian. Ce ne va invata Dumnezeu, la Mangra insa nu ne putem
gAndi. E o Jmposibilitate morala",

www.dacoromanica.ro

5*

68

Nici Mangra nu se &idea sd-si pund candidatura. El sta pe


lngd aspiratiile lui de a reinfiinta episcopia din Oradea-Mare. El
inclina spre Eusebie Rosca, directorul seminarului din Sibiiu.
Acesta s'a i prezentat in curnd la Tisza, care 1-a primit bine si
s'a contat de acceptabil in condica candidatilor agreati guvernului.
A urmat Ins altA intorsAturA. Opinia publicA romaneascA s'a re-

voltat de vizita lui Rosca la Tisza, iar de alta parte Tisza nu


renuntase la obligamentul moral ce-1 avea MP de Mangra. Ori
cat era de mare dorinta de sus,' mai trebuia sA se tind ins seamA
si de alegerile congresuale.
s'au tinut in Martie 1916. In pragul alege-.
Ale gerile
rilor la 26 Februarie (10 Martie), guvernul
congresuale
suprimA aparitia Romanului", pe motivul
declarat de echivocitate, dar evident cA voia sa ia i arma de agitatie electoralA. In jurul Romnului" erau ins i alte frmntAri.
Anume Goldis criticase separatismul Blajului in chestia orfelinatului. Le trebuia orfelinat deosebit cofesional in Blaj. Unirea"
din Blaj rAspunde la nota redactiei unui nedumirit: Aveti rAbdare,
s'au luat demersuri s se clarifice situatia, cd a cui e Romanul",
a lui Goldis ori a Comitetului National, iar Az Est" din Budapesta
.

in numArul din 27 Februarie (11 Martie) aducnd stirea, cA Romanul


e sistat, comenteazA aceastA sistare astfel, cA e vorba numai de

schimbarea Comitetului redactional, adecA liberarea Romanului"


de sub directia lui Goldis si aparitia lui sub nou comitet redactional.
De fapt Sever Dan secretarul Comitetului National sosise la Arad
cu o zi mai inainte de sistarea Romnului", adecA in 25 Februarie
(9 Martie) si a pus in discutiune mutarea Romnului" din Arad,
dar a fost refuzat de Aradani. In strmtoarea aceasta Vasile Goldis
sAvarseste un act desperat, in care imbracd patriotismul si inalta
sa consideratie fata de Tisza profesate in niste articoli apAruti mai
de mult in Tribuna Si atribuiti de campania antitribunistA mie,
cerAnd dela guvern aprobarea reaparitiei Romanului". InsA fr
rezultat.

Astfel sau facut alegerile congresuale MI% controlul publicittii sub influinta externA a administratiei, mai mult ori mai putin

simtit, dupA variata fort de rezistent a locului. De pildd in


arhidieceza Sibiului care alegea sasezeci de membri, adecd jumAtate din totalul membrilor congresului electoral, numai unsprezece
au fost membri noi cari n'au mai fost alesi in corporatiile biseri-

www.dacoromanica.ro

66

cesti, Congres, Sinod on Consistor. Dintre acesti noi membri trei


functionari de stat, anume: Alexandra Belle subprefectul judejului
FAgAras, Valeriu Candrea vicepresedintele scaunului orfanal din
Deva, i Valeriu Petcu consilierul directiunei financiare din Deva,
toji trei buni romAni, ceilalti profesori dela scolile noastre confesionale, directori de bancd i protodiaconul metropoliei Dr. 0.
Costea. Cei sasezeci erau impestritati cu guvernamentali orientati mai mult spre Rosca. Eparhia Caransebesului alege treizeci,
Burdea a scos doud-zeci adicti ai lui, guvernamentali. Districtul
Oradea-Mare, nouA, cari contau la Mangra; districtul Aradului
douA zeci i unu, impestritati i acestia cu flOU aleii guverna-

mentali in locul vechilor sinodalnici, cum e V. Gold4, Ernanuil


Ungureanu, Aurel Cosma, etc. Alegerile s'au tinut cu bAtrAnii,
cdci tinerimea era dusA pe front. De aici provine slaba rezistenjA.
Era un congres compus din elemente eterogene in care preponderau oficianjii i ovAitorii, dar multi dintre ei in sufletul lor
erau streini si de Mangra si de Burdea exponentul guvernului
care inclina spre Rosca, asa cA nu era imposibil a objine si majoritatea pentru candidatul national dacA alegerea de mitropolit nu
cAdea pe zilele critice ale declarArii rdsboiului romAnesc.
Mu It asteptata ofensivd de primAvarA s'a desfAsurat in 1916.
La inceputul lui Iunie Brusilow inainteazA victorios spre granitele

unguresti, Succesul acela a intetit agitatiile rAsboiului din Bucuresti pAnA la parocsism. Dar ofensiva lui Brusilow da de greutAti
si armele i munita promise dela antantd tot nu sosesc la Bucuresti. Pe la inceputul lui August BrAtianu Inca tot se tArgueste cu
Czernin asupra pretului neutralitAtii. DupA marturisirea lui Czernin
Germania face presiune asupra monarhiei sA cedeze Bucovina si
Ardealul in prejul neutralitAtii. Czernin incd Ii cere lui Tisza cedarea, dar acesta Ii rAspunde, CA cine se incumetd a lua mAcar
un metru pAtrat din teritoriul ungar, primeste glonj". Nimic nu era
sigur in 5 August cAnd s'a facut alegerea de metropolit, dar mdsurile de evacuare a Sibiiului erau luate pentru toate eventuali-

Contractul de rdsboiu cu antanta e incheiat numai la 17


August 1916. Am gresit dar calcului cu 12 zile respective cu 23
panA la data intrArii faptice in stare de rAzboi.
In vreme ce lumea era preocupat de
tAtile.

Tratative in vederea candidarilor. ofensivele militare si diplomatice noi ne sbAteam ca pestele pe uscat cu alegerea de

mitropolit. loan Papp episcopul Aradului, indreptAtit in ordinea


www.dacoromanica.ro

70

ierarhica la eandidare, ca cel nial vechiu episcop si-a iixat punctui

de vedere: nici nu ma obtrud nici nu renunt la candidare.


Episcopul Miron Cristea nu conta la majoritate in congres, mai
ales din pricina Caransebesenilor cari erau impotriva lui, astfel nu
era dispus sa se expunA cAderii. Asesorul din Sibiiu, Nicolae Ivan
era viceprezidentul partidului national, lansat odata de Szsz prefectul FAgArasului, fr insa a prinde la guvern dar nici nu avea
suficiente legaturi in eparhia Aradului si Caransebesului, nici
Arhidieceza nu o. avea intreaga. Eu inca eram membrul comitetului

national si aveam memoriu" foarte ran la guvern, in jos eram


luat in combinare la o candidare pentru onoarea drapelului si
provocarea unui balotagiu dacA candideazd si Mangra si Rosca.
Aurel Vlad era pentru facerea unui protest si depunerea mandatelor, aceasta ins era identic cu cedarea terenului, ce nu convenia
nici episcopului Cristea, nici Sibienilor caH sa temeau de Rosca
de cand si-a aprins paiele in cap cu poclonirea la Tisza, desi om
onorabil, dar cu o mentalitate deosebita de a celorlalti Sibieni,
can preferau chiar pe Mangra lui Rosca. Cu Goldi nu ma puteam
intelege din pricina prejuditiilor cu cari privea alegerea de mitropolit.
In tabara cealaltd se frAmantau mode-

Candidatura lui
Roca .

ratii de voe de nevoe intre Mangra si Rosca

cu mai multa orientare spre Rosca. Petru

lonescu consilier in Ministerul cultelor, al cArui cuvant apAsa la


guvern si avea in buzunar doudzeci congresisti din eparhia Caransebesului si avea influinta si in celelalte eparhii era pentru

Ro*ca,' dar totul depindea dela hotarirea lui Tisza. El avea sd


aleaga intre Mangra si Rosca si nu era omul care sa se lase condus de jos.
In 8 Mai primesc informatia absolut sigura dela un adernt
a lui Mangra, ca Tisza se considera obligat moraliceste de a sprijini pe Mangra cu toata hotArirea, va se zicd Rosca ramane izolat.
Acum aveam icoana clara a situatiei, a sosit momentul pentru o
nouA grupare.

Inainte de a lua contactul cu Sibiul si Caransebesul ma pomenesc cu Mangra la mine. A venit sa-mi comunice, ca 1-a chemat
Tisza la sine si inainte de a se prezenta la Tisza vrea se stie ce
ganduri am eu. I-am spus, cd se ducem pe Ignatie al nostru, episcopul loan Pap la Sibiiu, iar el sa-si faca episcopia din Oradea-

Mare, ce era decis, deja de Congres. Cu aceasta tactica credeam sa pot canaliza candidatura lui Mangra dela mitropolie. Mangra

www.dacoromanica.ro

'11

constiu de conflictul ski cu entimentul public romnesc, a primit


solutia cu alegerea lui Loan Pap de mitropolit, dar cerea pentru
sine scaunul ce va veni vacant in Arad prin alegerea episcopului
Pap, iar pe mine ma mana la episcopia ce se va infiinta in OradeaMare, in caz contrar el se retrage i ajutd pe Rosca la Sibiiu.
1-am spus imposibilitatea morala de a fi el ales in Arad, s,i ca
nici intr'un caz nu ma pot angaja pentru aceasta ci voi candida
pi -eu,

ca sa ies din banuiala duplicitii cu care ma gratifica

dusmanii. Aleaga sinodul intre noi. Mi-a dat ragaz sa ma mai


euget i sa-i dau mai in urma raspuns definitiv, pentruca sfarseste
,eu pot face sd nu fiu mitropolit, dar ia.0 pot face sa. nu fie altul,
daca nu ne intelegem." Aluzia era la Rosca, sperietoarea lor.
.

In 25 Mai mi-a trimis un

sol

pentru raspuns. Am dat

acelas raspuns : loan Pap la Sibiiu, el la Oradea-Mare, la Arad


incerce-si norocul pe propriile puteri. Mi s'a pus totodatd in vedere, CA poate voi fi invitat de Tisza la o audienta. I-am rdspuns
CA aceasta ar avea sens numai intre marginile propozitiei mele
dela care eu nu pot renunta. Fireste audienta a ramas neefectuata.

In 31 Mai imi vine solul dela Budapesta cu vestea, ca Tisza a


prevenit pe Mangra, care se dusese la el cu propunerea pentru
loan Pap la Sibiiu si el la. Arad, si i-a declarat categoric ca vrea
neaparat ca sa fie el mitropolit la Sibiiu. Majoritatea ii este asiguratd prin frunctionarii sai i cei ce rivalizeaza" sa se grupeze
pe Fang Mangra, asa cA e nadejde nici sd nu se mai voteze pe
altul, cad intransigentii vor da bile albe. Tisza se gandeste numai
la aceea cum sd-i usureze pozifia lui Mangra in scaunul mitropolitan i 1-a incredintat sa-i prezinte postulatele de revendicari cu

care sa se prezinte autorizat de Tisza in scaunul mitropolitan.


Adica programul pastorirei sale, ce i-ar servi de bud morala pentru
impacarea Romanilor cu alegerea lui de mitropolit. Mangra credea
orbis in Tisza si s'a dus la Oradea sd-si redacteze memoriul lasand

in ban' combinatia cu loan Pap, mai ales Ca' nu se incredea in


alegerea lui la Arad, iar reinfiintarea episcopiei din Oradea-Mare

era problematic/
Ce faci acum ? ma intreaba solul.
Ce a facut fostul
meu colonel Velican,
Ce a facut Velican ? Cand 1-a infruntat
comandantul de corp Edelstein Gyulai inaintea frontului, a prezentat arma si a dat pinten calului. Unde mergi Domnule Colonel ?
In pensiune. Si a s'a dus in pensiune. Asa fac i eu front si merg
in pensiune, dar numai dupd manevre, spune-i lui Mangra.
.

www.dacoromanica.ro

72

In 21 lunie am plecat la 8ibiu pentru consistorul metropolitan convocat pe 22 lunie. La OrAtie urcd in tren Aurel Vlad. DAnsul

e de pArerea c Mangra n'are majoritate dacd se aliazA toate


grupele contra lui. Las s vedem ce-i in Sibiiu i apoi.
In Sibiiu am aflat lumea pregAtit pentru alegerea lui Mangra.

loan Lupas avea temerea cA se va incunjura de prietenii si


politici, de cari se temeau mai mult de cAt de el, care in cele
bisericeti era riguros pAzitor al legit. Episcopal Cristea era resem-

nat, el e tinAr si are vreme de ateptat, Mangra i aa nu o duce


mult. Protopopul Lugojului Gheorghe Popovici, inclina spre Roga.
Toti erau in espectativd. Nimeni nu tia ce aduce ziva de mane. Mangra
se invoete i acum la combinatia cu episcopul loan Pap, dar dansul

nu mai poate schimba situatia odatA declarat pentru el, ci sA


meargd episcopul loan Pap la Tisza, s tocrneascA treaba i el il
va sprijini, totodat mA autorizeazA a spune aceste Episcopului
loan Pap.
Eu mai incercasem odatA in Arad, prima propunere ce am
fAcut-o lui Mangra pentru compromisul cu episcopul Pap, sA-i
aduc la olaltA, insA episcopul Pap imi spunea sA meargA Mangra

la el iar Mangra sA-1 cheme episcopul. Nici unul nu voia sA ia


initiativa pAnA nu se tie ce zic i. altii la acest compromis.
M'am dus din nou cu vorba lui Mangra la episcopul Pap, acesta
insd nu cuteza sA se prezinte la Tisza cu aceastA propunere ci
atepta sA-1 theme Tisza. Dar n'am lAsat treaba intru atata. Planul cu Ignatie 1-am comunicat i cu Ivan i Vlad i ei sub prima impresie sunt accesibili pentru combinatia cu episcopul Pap, sA scape de Mangra. Da, md aliez i cu dracu numai sA nu iasA Mangra, ne

spunea Vlad. Mangra ki continua actiunea. Ca s satisfacd unele


clod* amice lui Roca, ii oferA acestuia vicariatul dacA va fi
ales din mitropolit. Roca insA nu vrea sA-i lege mAnile i ii rAs-

punde, cA gteaptA alegerea, atunci va vedea ce face, prin ce


Mangra e desArcinat de obligamentul sA-1 facA vicar. A cAzut dar
teama adversarilor lui Roca din Sibiiu i le-a mai imblAnzit teama
de Mangra.
Consistorul mitropolitan cenzurAnd actele electorale constatA,
ingerinta guvernului in alegerile congresuale i decide inaintarea
unui protest la guvern. Cu acestea s'au terminat preliminarele oficiale ale congresului la 24 lunie, iar noi ne-am despArtit cA vom
lua hotArArea definitivd la congresul ce avea sA se intruneascA in
dacd se va intruni.
5 August,

www.dacoromanica.ro

11

In 30 Iu lie s'a deschis congresul ordinar in Sibiu, care si-a


tinut sedintele pand in ziva alegerii, adecA 5 August. Congresul
avea o infAtisare deosebitd. Functionarii, cu putina exceptie a unor
tipi mai indrAzneti, erau jenati de rolul lor de alegAtori bisericesti. Notarul din Crocna, loan Lazar imi spunea : sd fi bAtut
Dumnezeu pe cine m-a trimis pe mine aici". Intre cei cu libere
profesiuni remarchez oameni cu copii on inii amenintati de trimiterea pe front. Intre ei vedeam inversunati dusmani de mai
'nainte a lui Mangra. Unul imi spune: natia nu piere dacA va fi
ales Mangra dar eu pier dacA Ind trimite in Albania si-mi rAman
copiii orfani. Altul se mAngaia cd nu e Mangra asa rAu. Cei mai
multi rezonau, vA avem nevoie de scut pentru vremurile ce au sA
vie, iar dacA se vor schimba cei ce vor veni mane il vor !Asa ori
nu-I vor lAsa in tron pe Mangra, dupd cum vor afla de bine. Au
fost i rAi cari ameniatau cu rAsbunare pe cei ce vor fi contra lui
Mangra. Fireste toti eram urmAriti de detectivi. Fara. sfialA intrau
intre noi. Vasile Lucaci inca era urmArit de detectivi pe vremea
proceselor din Cluj. El se fAcea cA ii chiamA cAtelusul, ce
nu-1 avea, i Ii fluera pocnind din degete. Acestia sau plans
procurorului leszenszki, care a intreabat apoi pe Lucaci ce face
cu detectivii Iui. Ce sA le fac dacA sunt atAt de prosti cA se nApustesc asuprA-mi fu rdspunsul lui Lucaci, alegeti detectivi mai
inteligenti. SA le fluer? intreba-i pe prietenul meu Sava Raicu care
N'am fluerat
stia povestea. FluerA and vei fi singur i adio.
s'a
dus
ruinat,
dar
1-am
intrebat
cA
unde-i
mitropolia.
Eram in
si
singurantA personalA.

Orasul un furnicar de ofiteri germani. Era statul major care


fAcea recunoasterea trecAtoarelor dela granita RomAniei. Se evacuau
spitalele militare i bolnavii erau transportati in interior, impachetau
cazarmele, magaziile, administratia financiarA, bAncile, i parcuri

de cArute cArati tot ce era de cArat la garA.


Priveam la acest
i nurnAram ciasurile primei bombe. Nu ne indoiam cd era
vorba de ciasuri ori putine zile. Detectivii urmAriau prinderea
exod

soaptelor despre munti pe Can I chemam sd vie. Alegerea de


mitropolit a rAmas pe al doilea plan. Guvernul stia cd alianta
romAnA-antantd e fAcutd. Czernin spune in fatd lui BrAtianu la 28

lulie 1916, adecd cu douA zile inainte de a se intruni congresul,


stiu CA intentionat agiti opinia publicA, incAt Bucurestii e aproape
o casA de nebuni".
Ce facem darA? Aurel Vlad i ceilalti sunt de pArerea cA

www.dacoromanica.ro

incercarea cu loan Pap nu Mai are infeleg, dal- era de pArerea sA


ne depunem mandatele i sA mergem acas. CAnd s'a fAcut
numArarea celor ce s'ar hotAri la acest gest s'a constatat blamajul
ce ar urma. Episcopul Cristea declinA hotArit dela sine candidarea
dar insistA sA candidez eu. Dupd el insistA si loan Lupa, Aare!
Vlad, Dr. Coma sa candidez eu. Dupa ce eu refuz insist i pe
rAngA bAtrAnul arliimandrit vicar episcopesc Dr. Ilarion Pugaria
dar refuzA si el.
Nimeni nu vrea sA-si ia rAspunderea pentru
incalculabila consecinta a unui act demonstrativ in aceste clipe ale
mortii i vieii, cAci numai despre demonstratie putea fi vorba.

Pe cAnd partea aceasta voia sA se acopere fata de furia


maghiarA, Mangra ingrozit de exodul din Sibiu Inca* i-a dat seamA
cd se poate intoarce roata sortii i atunci el e nicovala. Mi se

adreseazA de nou cu cuvintele aflati om in jurul cAruia s grupeazd toti i eu mA retrag". Era indirect aviz s'A ne grupdm pe
lAngA episcopul loan Pap cdci stia ce-1 asteaptA in Sibiu. Asa
am revenit si in clipele hotArAtoare la combinatia initiala cu episcopul

loan Pap dar mi se faspunde: decAt asa mai bine aleagd-se


Mangra, iar Vlad in ultimul moment sileste moraliceste pe episcopul Cristea sA primeascA candidatura sau mai bine zis peste voia
lui ii pune candidatura, ca sA nu fie Mangra ales cu unanimitate.

loan Papp rAmAne consevent; nici nu mA obtrud nici nu mA


Rosca se alAturA la Mangra
retrag".
era pecetluitA.

alegerea liii Mangra

Acum predomina g-rija de viifor. Eu nu pot vota pe Mangra,


imi spune Ivan, in preziva alegerii pentrucd sunt vice-presedintele
Comitetului National, dar toatA nAdejdea ne-o punem in tine, cA
nu-1 vei lsa sA ne aducA pe cap lichelele can 11 inconjoara. Nu
rupe legAturile cu el imi spune Lupas in preseara alegerii, cA vezi

ce ne asteaptA. Numai politica' de nu ar face, imi spunea Dr.


Comsa, i sA nu ne aducA oameni streini. Era aluzie la Arseniu
Vlaicu i Sulica din Brasov. Dar si eu i protopolul Logojului,
Gheorghe Popovici suntem membrii Comitetului national, noi incd
trebuia sA tinem seamA de aceasta calitate a noastr. Cu acest

prieten am mers cot la cot viata intreagd si in cele bisericesti pi


in cele politice. MA duc la el. DupA indelungate frAmAntAri chemAm pe Mangra in camera dela hotel, sA aflArn pe ce cale porneste. SA salvez ce e de salvat" ne spune. In cele politice ne-a
prevenit cetindu-ne discursul ce avea sA-1 tina in congres dupA
alegere. In acest discurs face marturisire de raspunderea grea ce
www.dacoromanica.ro

O ia asuprd sa in aceste imprejurAri grele, declaratie de devotament cAtre asezAmintele bisericesti i nici o declaratie politicA.
DupA aceste lAmuriri, la chestia vietii interne bisericesti pusd de
noi, in feliul lui implusiv declarA : Ori rup eu coruptia din bisericA ori mA rup eu in aceastA luptA contra Satanei. Voi scoate
spiritul negustoresc din bisericA i voi introduce spiritul ei adevArat crestinesc moral si cultural." Ne uitam unul la altul cu prota
Gheorghe. RAmasi singuri ne-am zis : treacA i acest pAhar de la
noi, sA ne punem la adapostul primei frii a rdzboiului, celelalte
voteze
le va intocmi soartea rAzboiului, i ne-am resemnat,
care cum ii va dicta constiinta rdspunderii.
In ziva urmAtoare 5 August n. se face
Congresul electoral. alegerea inteo atmosferA impengenit, s
prezintA 114 votanti din 120 cAt face numArul total al membrilor
congresuali. Vasile Mangra primeste 71 voturi, Miron Cristea 24,
loan Pap 12 si 7 bile albe. Asa s'a consumat actul alegerii si se
incepe asezarea noud a lucrurilor.

In ziva ureatoare imi spune Mangra, cA vrea sA inceapA


prin organizarea Consistorului metropolitan cu asesori titulari, cad
nu avea decAt un secretar, pe regretatul de pie memorie, romAnul
bun si priceputul cunoscAtor al constitutiei bisericesti, Nicolae
Zigre. La senatul bisericesc vrea se aducA pe Lupa i cerea sA-i
recomand pe cineva pentru senatul scolar; iar seminarul 11 ridicA la
rangul de academie, vechiul lui ideal sustinut in congresele de
mai inainte. Apoi purificarea moravurilor. Voia sA vadA pe Ivan
ca sa-i cearA concursul.
_Ivan Ii promite concursul, Lupas, Dr. Comsa, Aurel Vlad, a
declarat, cA dacA el sA tine de acest program si nu face politicA,
sunt ai lui toti. Ne-am despArtit apoi impAcati cu situatia nou'd in
bisericA, dar cu grija de mAine a declaratiei de rAzboiu romAnesc.

DacA nu vom cAdea in prima imbulzealA nu uita de noi" imi


spunea Lupas, care credea cd pot face ceva pentru ei. Nici nu
i-am uitat. DespArtirea noastrA era ca a celor ce pleacA pe front,

eine stie dacA ne mai vedem."


Dar tu ce crezi"? intrebai pe Mangra arAtAnd spre munti.
Cred cA ne-ar aduce nenorocire. Puterile centrale au sA iasA invingAtoare." SA mai credem si in Dumnezeu, incheiai eu discutia.

www.dacoromanica.ro

Rgsboiul de intregire.
In 14/27 August 1916 soseste Mangra dela Budapesta la
Arad, sd se prezinte Episcopului loan Papp in chestia instaldrii
sale in scaunul mitropolitan. A venit cu vestea c Romnia n'are
sa intre in rdsboiu contra monarhiei i c Consiliul de coroand
convocat chiar pe ziva de astdzi in Bucuresti probabil va hotdri
aldturarea la puterile centrale. Aceastd comunicare ne-o fdcea la
orele de amiazi in deplina convingere, c e bine informat. Eu
aveam insd alte orientdri; circulatia milliard depe trenuri Inca imi
spunea alt ceva,
apropiata declarare de rsboiu.
In ziva de Sfanta Marie 15/28 August 1916 oficiasem sfanta
liturghie in catedrald. Rand la amiazi nu s'a stiut nimic. Dupd

la mine in seminar stirea despre declararea


rsboiului roman. Ce-1 dintai lucru mi-a fost sd-mi fac bagajul
gata pentru toate eventualitatile. Dupd aceea mi-am adus o birjd
inchisd sd ma strecur pnd la Mangra in hotel. Strada era agitatd.
In hotel aflai pe Gheorghe Popa la Mangra. M'a intimpinat cu
vezi ce a-ti fAcut". .1\lu e vremea de recrimindri, ii rdspunsei,
ci de a face". Formula jertfei euharistice 1-a impresionat. Am tinut
apoi sfat, c ce e de fAcut. Eu am insistat s plece imediat la
Budapesta, s afle de intentiunile guvernului fata de noi, i s
amiazi ajunge si

www.dacoromanica.ro

77

opreascd eventualele mAsuri de edzbunare pand ce dansul va merge

la Sibiu ca sd acopere preofimea i populafia fatd de furia ungureascd, chiar luAnd garanfii pentru pasnica purtare a oamenilor
nostri; dar oamenii stateau ca sub spAnzurgtori la discrefia armatei unguresti. Dansul mai avea planul de a emite impreund
cu episcopii dela Arad si Caransebes o pastoral de indemnare
la pace si ordine a clerului i poporului, ca sd nu cadA jertfe

inutile. Am incheiat sfatul cu cuvintele: Acum nu mai e vorba


de ce va fi cu mitra arhipdstoreascd i peste tot cu persoanele
noastre, ci numai de a mantui viefi, gandeste-te la soartea celor
dela margini". Inca in seard aceea de S. Marie a plecat la Budapesta, dar la Sibiu n-a cutezat sal meargA.
Dup ce am expediat pe Mangra la Budapesta, am luat contact
cu Goldis. Cu un lucru eram incurat, anume, cd la o miscare populard flU ne putem gandi. Eram doar ca intr'o temnifd pAzifi, iar
pe sate numai btrni, femei i invalizi. Rolul nostru a rmas
tot cel de mai 'nainte: a mantui ce putem mantui dinaintea furiei
Ungurilor, ca sA nu se implineascd ameninfarea lui Tisza, cA Romania va putea dobAndi numai un Ardeal fr Romani. Realitatea
era cd noi contam ca cetAfeni ungari supusi legilor martiale
ungare.

Am cdzut cu Goldis de acord sd facem formele de declarafii


vagi, cd nu purtAm noi vina fasboiului, i rAmanem intre margi-

nile legii supusi patriei i tronului. Inainte de stabilirea definitivd

a programului de apdrare am mai chemat la sfat pe Stefan C.


Pop i Sava Raicu, acesta din urmd insd a fost impiedecat sd
vind. Ne-am infeles: Episcopul s dea pastoralA vagd preofirnei
de a respecta legile i ordinea publicA, se aducd aceasta la cunostinfa prefectului i s ceard ocrotirea populafiei de prigoniri si
sd se clued la sedinfa casei magnafilor convocatd pe 2 Septemvrie
in Budapesta, iar Stefan C. Pop la sedinfa dietei convocatd pe
5 Septemvrie, ca s ia cuvnt in sensul circumscris mai sus. Mai
era vorba si de o delegafie la prefect pentru asigurare de fidelitatea noastrd cAtra patrie i tron, dar am convenit sd renunfAm la
acest hiperzel.
S'a convocat insd Consistorul plenar pe 6
Septemvrie pentru luarea dispozifiilor de asigurare a averilor bisericesti

punerea la addpost a preofimei prin o declarare de

fidelitate. Declarafia aceasta, unica ce s'a facut in Arad, e finutd


in termeni generali fr o infierare a Romaniei. Cu aceste ingradirt asteptam desvoltarea evenimentelor.

www.dacoromanica.ro

78.

Guvernul care se astepta la o surectiune in spatele frontului


unguresc era multumit de aceasta atitudine si a stat pe loc pand
la intrethirea sortii ce se creiazA Romaniei prin increstarea ei in
spate din spre Bulgaria, in fatA de formidabila incursiune a armatei
germane si cu defectiunea ajutorului rus prevAzut in planul de
rdsboi romanesc. In zece zile dela declararea rAsboiului Turtucaia
pierdutd, frontul romanesc clAtinat. Aradul era locul de refacere al
armatei aliatului german de unde se desfAsurase inaintea ochilor
nostri formidabile eforturi duse pe front. In cloud' sAptdmani isprdvim cu perfida Romanie,
rAcneau Germanii
si soartea ei va
fi mai grozavA de cat a Sarbiei."
In primele zile se mai gandeau Ungurii, cd vor avea nevoie
de ocrotirea noastrA dacA ajunge armata romanA cad la noi pi
ii mai infranau patimile, dar ziarele erau parA i foc contra noastrd
stimuland instinctele la rAsbunare i extirparea a tot ce este romanesc. Aradi Hirach5" vrea s lanseze apel la publicul maghiar sA
nu mai permitA vorbd romaneascA pe stradA, dar cenzura suprimA
apelul, iar cand am scris eu in Biserica i 5coala" articolul In
fafa rAsboiului" cenzura suprimd si dela mine pasagiile in cari ma
plangeam cA pentru acest rAsboiu suntem priviti cu ochi Ili de
cAtre societatea maghiar. Domnul procuror nu admitea dar cd
suntem priviti cu dusmAnie i pArea c tempereazd agresiunea contra

noastrd. Un ziar. Arad es Vidke" s'a oferit chiar, ca ne pune


la dispozitie coloanele sale dacd ii plAtim 300 abonamente, ce
fAceau peste 8000 lei, insd n'am putut face aceastd sumA dar nici

nu ne convenea a ne obliga fatd de ei..


E indescriptibild ingrAmddirea lumei streine in Arad. ParcA
aici si-au dat intalnirea parcurile de tunuri germane cari inaintau
spre Romania cu parcurile infinite ale refugiatilor din interiorul
Ardealului, Sasi i SAcui, cari sugerau intuitia cantecului din 1848
fug domnii lard de papuci" di'naintea oastei lui lancu.
N'a fost lipsit aceastd babilonie nici de scene tragicomice.
In una din aceste zile pleca un batalion al regimentului romanesc
din Arad la frontul italian, caci regimentele romanesti erau dirigiate
pe frontul Italian s nu ajungA in contact cu frontul romanesc.
In fruntea batalionului, canta muzica militarA cantece unguresti,
dar soldatii Inca aveau instrumentele lor muzicale, clarinete si
trambite in cari cantau din mijlocul batalionului marsul lui lancu

iar un sergent ungur juca pe marsul lui lancu ciardasul lui. Eu


priveam dinteun balcon accastd ironie a sortii.
www.dacoromanica.ro

79

Intern Arlie.

Pe intelectualii romani dela margini,


Hunedoara, Sibiiu, Braov i-a adunat ad-

ministratia i i-a trimis la internare in pal-tile ungureti. 0 bun parte

din ei a fost adusa la Arad, dar de aici curAnd dirigiatd mai departe. Un ordin ministerial decreteaza Oradea-Mare de sediul mitropoliei ortodoxe din Sibiu i a celei unite din Blaj. Aa se muta

ori mai bine zis este escortat Consistorul i seminarul din Sibiiu
precum i mitropolitul Victor Mihali cu Consistorul i seminarul
lui din Blaj la Oraka-Mare. Scoala normala ortodoxa din Sibiiu
cu corpul didactic neafland loc in Oradea-Mare s'a mutat la
Arad, unde a intrat sub directiunea mea contopit in coala normath.' din Arad.

Cu toate declaratiile de fidelitate in circularele episcopilor


de ambele confesiuni, declaratiunile din casa magnatilor i din
camera i sgomotoasele declaratii de fidelitate din reprezentanfele
municipale in care duceau tonul tocmai conducdtorii nationaliti,
de pildd in Hunedoara. Dup caderea Turtucaei, va sd zicd in primele
zece zile dup declararea rasboiului incep internarile i din judetul

Arad i din Banat, numai Biharia a rams neatins de internari,


fiind insai Oradea-Mare decretata de loc de refugiu a celor cloud.'
mitropolii romane. Internarile se faceau mai ales dintre intelectualii
din provincie ca sa nu fie intre popor elemente dubioase. Aa au
ajuns internat advocatul Dr. Ion Suciu din Ineu i Dr. Aurel
Grozda din Buteni, apoi preoti, invatatori i tarani cunoscufi de
agitatori dela alegerile dietale, cum e Nicolae Lazarescu din Siria
Leric din Ilteu i altii. Aflasem prin informatorii nostri, ea la inceput eram luati pe tabloul internafilor cloud' sute de intelectuali
din judetul Arad. Numarul aceasta s'a redus apoi la 30, dar s'a renuntat i la aceasta lista cand s'au simfit in siguranta fat de invaziunea romana.
In curand s'a selectionat trei categorii de lovitii de soarte:
1, refugiati cu libera m*are in oraele ungurene cum erau Sibienii
*i Blajenii in Oradea-Mare i Arad etc. ; 2. internati, leg9ti de o
localitate cum erau cei din $opron i ; 3. intemnitati pentru pretinsa tradare de patrie prin spionaj etc. Soartea celor dintai era
neplacuta dar suportabil. Internatii din Sopron aveau 1 coroan

la zi pentru intrefinere din care trebuia sd traiasca, caci cea mai


mare parte era Wed de casa i familia lor care i-ar fi putut ajuta.
Unicul lor noroc a fost, ca populatia germand din $opron ii prived
drept refugiati i pe internati, ceeace le-a uprat in cateva condifiile
www.dacoromanica.ro

80

de trai. Dar intemnifafii din Aiud, Cluj, Seghedin etc. indurau


groaza temnifelor grele si a judecafii la moarte.
Dupd caderea Turtucaiei inaintarea armatei romane a devenit
lenta, nesigura, pe la 20 Septemvrie se si opreste. Formidabila

armata germand i-a ofensiva si sileste armata romand s se retragd

cu mari pierderi de pe teritoriul Ardealului. Cu ei sunt nevoifi a


pleca i intelectualii preofi i invaratori compromitafi" inaintea
Ungurilor, pe can Ii asteptau spanzuratorile unguresti. JancsO
Benedek taxeaza acesti preofi i invftori desertafi" la 50% din
intelectualii judefelor marginase Brasov, Fgara i Sibiiu. In partea
a doua a lunei Octomvrie s'a sfarsit catastrofal primul act al
rsboiului roman prin evacuarea Ardealului.

Noi iarasi am ajuns unde eram mai inainte, cu urgia prigonirilor in spinare pentru atitudinea noastra socotita de dubioas,
mai ales prin faptul, ca din 13 profesori ai liceului din Brasov
11 au trecut in Romania impreuna cu 80 invlatori ortodoxi si 14
unifi, apoi circa 60 preofi. Se ivesc tendinfe de reparari din partea
noastr i tendinfe de desmostenirea noastra in granifele ardelene
din partea Ungurilor prin nou zona etnica ungureasca dealungul
granifelor romanesti. Eu nu mi-am pierdut increderea nici in aceste
zile critice.

Aceea ce nu credeam mai inainte, c se va ajunge intronarea


lui Mangra in scaunul mitropotitan, s'a intamplat. In 29 Octomvrie
a fost hirotonisit si introdus in scaunul metropolitan la OradeaMare unde era mitropolia in refugiu.
Actul hirotonisirei si a introducerii 1-a svarsit episcopii loan
Papp si Miron Cristea in Catedrala Orazii-Mari. Mitropolitul V.
Mihali i episcopii Radu i Szcsenyi ca catolici cari nu infra in
biserica ortodoxa n'au luat parte la ceremonia din biserica. Pentru

militare a fost canon ascultarea serviciului


romanesc. Mangra nu acceptase oferta primariei de a primi sala
festiva a primariei pentru recepfii ci le-a finut in umila casa
consistoriala. Faptul acesta i, c toastele dela banchet, unde erau
autoritafile civile

ingaduifi de canoane i episcopii gr. si rom. catolici, au fost finute


pe de-a 'ntregul romanesti ori incepute romaneste si terminate
ungureste, a indispus pe Unguri. Se auzia KOlcsonos csalds",
desamagire reciproca".
Seara ma plimbdm cu printele arhimandrit A4usta atragand
atenfia publicului cu fasonul nostru ortodox Itt a kt yen tolvaj",
WA doi talhari batrani" ne arunca in fata doi pasanti. Nu-mi era

www.dacoromanica.ro

81

de mine caci eu eram obisnuit din Arad, la aceste gratiozitati dar


ma temeam, ca intelege adresa pArintele Musta i pripit cum e
dela fire se incaerd cu ei. Repede 11 iau cu vorba panace nu se
mai vazurA cavalerii insultatori.
Auzisi de doi talhari" intrebai
pe Musta".
Da. Dar stii cine sunt cei doi talhari?" Cine?"
Domniamea i Domniata". Ca muscat de sarpe intreaba, unde-s
etc. Pard-ti bine cA am scdpat atAt de ieftin haide acasd", si 1-am
tras dupa mine. Asa s'a petrecut ospdtul nostru la instalarea lui
Mangra. Dar nici matadorilor guvernamentali nu le-a mers mai
bine. Miskolczy, prefectal judetului n'a primit in audientA pe deputatul guvernamental, consilier aulic Burdea cu ai sai. Nu mai fAcea
adeziunea politica, se cerea lepdarea totald de neam. Aceasta era
legea nottA a invingatorilor.
Lumea stramtorata alerga la scutul lui Mangra. Intre ei si de

cei ce-1 bateau cu pietri mai inainte. catd vreme a stat Tisza la
putere in zilele cele mai critice a facut multora bine, dar mai
tarziu i-se dete sA inteleaga cA interventiile lui nu sunt bine
vAzute, iar dupA caderea lui urmand ministerul EszterhdzyApponyi, sA plangea ca acestia fill mai au incedere nici in el. Sic
transit gloria mundi.
Eu promisesem parintelui Lupas, cA de voi fi pe picior liber
voi misca toate pietrile pentru eliberarea lui dacA va fi internat.
Rebega din Sibiiu mi-a adus vestea ca Lupas a fost dus la Poson,

de fapt

el

era internat inteun sat, Rust, langa Sopron, unde

d'abia 1-am aflat.

tiam CA pentru Lupas e genanta interventia lui

Mangra dar cu fizicul debil cum II ham nu-1 puteam lasa sA


piard cu zile prin temnite i asa m'am adresat lui Mangra pentru
interventie. Sdndor Jdnos ministrul de interne stia, cA Lupas dupA
alegerea de mitropolit, a scris un violent articol contra lui Mangra

in Telegraful Roman" si se mira de aceasta interventie. Vin


pentru omul de stiinta nu pentru omul politic" replica Mangra.
Altmintreni pentru Lupas au intervenit i alti oameni de stiinte,
unguri din Budapesta, data fiind reputatia lui de istorician si la
universitatea din Budapesta. Pentru aceastA interventie neplAcuta
parintelui Lupas, iau eu raspunderea. Poate fi Iinitit parintele Lupas,
nu-1 desonoreazd.
E propriu sufletelor cazute in pacatul ratacirei, ca. nu-si pierd

vechile afectiuni de prietenie. Dr. Ion Suciu era odinioard cel mai
strans legat de Mangra in luptele politice, iar dupd ruptura politica

cel mai inversunat adversar a lui. Cand Ii va merge lui Suciu


6

www.dacoromanica.ro

82

de tot rAtt s-mi scrii" spune Mangra lui G. Popa, ca s intervin


pentru el. Fireste cA G. Popa a gralit sA-i scrie cA Suciu e in o
i aici
stare insuportabild la Rust. Asa i-a urmat eliberarea,
fr vina clientului.
Aceste fireste erau numai interventii particulare pentru fostii
si pieteni Si mai ales pentru cei multi ce se lepadau de partidul
national, ca s scape de front si interndri. Nu 1-am putut insa determina sA ia faspunderea in intregime pentru preotime ca s o
scuteascA de interndri. SA-mi facA careva vre-o trangresiune i
atunci mi-am mancat increderea la guvern perzand totul". N'avea
incredere in preotime cA-si va pastra cumpatul, nici curajul sa se
expunA pentru totalitate, ori cat II strimtoream eu. Ce nu mi-a
succes mie n'a succes nici Sibienilor, can ii asigurau cd i se vor
ierta toate daca va face acest gest. A rAmas refractar fat de toate

incerthile fkute in directia aceasta. Nu voia sa se fad impol.


sibil pentru lucruri mai mari, in gandirea lui obsedat da mrejile lui Tisza, in care credea orb ca inteun idol.

Cei ce aveau parale s se provada cu cele trebuincioase


erau mai scutiti in internare decat cei rAmasi acas intre sicanele
zilnice, vAzand cu ochii uraganul ce se descarcA asupra Romaniei
i laturile ce se pregtesc Ardealului. Doctorului Comsa din Seliste
de pildd ii mergea foarte bine in Rust unde ii castigase o bund
clientel dar cei avizati a trAi dintr'o coroand la zi, cat li se dAdea,

o duceau greu de tot si trebuia s se bage slugi. Mai bine erau


insd cei din generatia obligatA la armatA ajunsi prin protectii i
mituiri in locurile sedentare dindardtul frontului, pe cari i-a si
apostrofat Tisza inteo replica din camera, cA stau ascunsi prin
spitale
In

alte servicii sedentare.

19 Noembrie strapung Germanii frontul romanesc la

Targul-Jiu, ce are de consecinta i ajungerea trupelor germane la


Calimanesti, pierderea luptei dela Arges, ce deschide calea la
Bucuresti. In 6 Decemvrie 1916 amata germanA intrA orgoloiasa
in Bucuresti i dupa ea dulaii Austro-Ungari. Un ordin obliga
sA. se tragA toate clopotele din tat% de bucuria evenimentului.
Burgul din Wiena
de Unguri nu mai vorbim
era cuprins de
spasmuri, singur micul Clironom Otto se spune cA era abAtut
cand i s'a spus cA regimentul lui n'a putut fi la intrarea triumfald
in Bucuresti. Peste doi ani regele Carol IV. cu sotia lui Zitta poposesc in Bucuresti ca prisonierii aliatilor. Nu doresc nici dusmanului nip acele clipe petrecute de ei in Bucuresti,
www.dacoromanica.ro

83

La cloud zile dupa infrngerea dela


Moartea Imparatului
Targul-Jiu moare impAratul Francisc losif I.
Francisc losif I.
dupa o domnie de 68 ani. A venit i im-

pAratul Wilhelm si Ferdinand al Bulgariei la Wiena sA se inchine


la mormntul lui i sigur sA ia intelegere cu noul rege asupra
celor ce au s urmeze. Corpul lui neinsufletit a fost asezat in
cripta Capucinilor de lngA Burg dup ceremonialul traditional.
Anume maresalul curtii bate la usd criptei si cere intrare.
Cine e acolo ? intreabd gardianul dinlduntrul usilor incuiate ale criptei.
Maj. Sa milostivul impArat i rege Francisc losif I.
Ignosco, nu-1 cunosc, raspunde guardianul.
Imparatul Austriei i regele apostolic al Ungariei.
Ignosco, nu-1 cunosc, e noul rAspuns.
Dupd a treia ciocnire in usa criptei, iar urmeazA intrebarea
dinluntru.

Cine voieste s intre ?


Un om pcdtos, fratele Francisc losif.
La acest rspuns se deschid apoi usile pentru impAratul mort.
Lumea nu mai vorbeste despre el de atunci, parch' i-a inghitit
pAmntul i memoria depe pAmnt. A voit s moar in domnie pasnicd, chiar cu sacrificarea popoarelor sale credincioase si a murit
in rAsboiul in care a fost impins de altii. Nici soartea domnitorilor
nu e de invidiat.
La sase zile dupA cAderea Bucurestilor
Prima oferta de guvernele
puterilor centrale anunta deodata
pace.
parlamentele lor despre nota ofertei de pace
remisA puterilor antantei, prin statele neutrale si scaunul-papal din
Roma. Parlamentele puterilor centrale au primit intr'un delir de insufletire primul pas spre pace, cci credeau ea' pacea ce se va incheia
va fi dictat de ei. Propunerea se zicea, ar fi venit dela Carol al IV.

care voia sA se incoroneze in acest semn al pAcii. S'a incoronat


la 30 Decemvrie 1916. Czernin in Im Weltkriege" pg. 190 ne
destAinueste, ca oferta de pace a fost fAcutd de Burian ministrul
de externe al monarhiei i Bethman cancelarul Germaniei. De sine
inteles, ca in aceste propuneri Tisza Ii are rolul sAu hotAritor, am
putea zice initiator. Tisza si-a ales bine momentul pAcii, cnd era
cu genunchele pe pieptul RomAniei. El a bAtut fierul pnd e cald
sA-I infinga in inima Romniei muribunde. 0 pace pe ruinele
Romaniei era interes specific maghiar.

www.dacoromanica.ro

6*

84

In 26 Decemvrie 1916. patru zile dupa schimbarea lui Burian


cu Czernin in scaunul ministerului de externe austriac, Tisza scrie
lui Czernin asupra tacticei de urmat in chestia tratativelor noui de

pace, dupa esuarea propunerilor Burian-Bethmann, ne luate in


serios de antanta. In aceasta epistola, zice Tisza, evenimentele
din Grecia i Romania etc. precum i tirania comerciald a Angliei,

trebuie sa sufle vant in panzele noastre." Idea conducatoare a


tratativelor de pace,
zice tot acolo
este impiedecarea dominanjei rusesti pe continent si a celei engleze pe mare" (Czernin
Im Weltkriege" pg. 189). lar guvernele antantei declara in nota
lor colectiva adresata in lanuarie 1917, lui Wilson presedintele
Statelor Unite, ca unul din scopurile principale ale rdsboiului lor
este eliberarea deosebitelor naionalitati, deci si a Romanilor de
sub stapanire streina Aceasta insemna desfiinjarea monarhiei
A u stro-Ungare.

Ajuns la aceasta etapa a tratativelor de


Deelaratii de fidepace, Tisza s'a napustit asupra Romanilor
litate .
din Ardeal sa le stoarca o declarajie monstruoasd de protestare contra adnexarii Ardealului la Romania, pe
care sa o opund notei puterilor aliate.
Prima declarajie o face episcopul Dimitrie Radu in sedinja
casei magnajilor jinuta la 1 Februarie 1917, cu urmatorul cuprins :
Romanii din Ungaria (resp. Ardeal) care lupta cu credinja
in rasboiu, asteapta pacea mult dorit. In declarajiile lor, dusmanii
nostri au accentuat, ca ei considera ca un scop al rsboiului
mondial liberarea najionalitjilor de sub jugul strain. Aceste declaratiuni cum e bine cunoscut fiecaruia, se indreapta impotriva integritajii monarhiei austro-ungare,* mai cu seama insa a Ungariei.
In faja acestor declarajiuni urmez numai indemnul inimei mele cand
in numele Romanilor de aici protestez cu revolta impotriva lor.
Poporul roman din Ungaria e legat de veacuri de pamantul
patriei fiilor sai si de tronul maghiar; credinja i iubirea catre
jara i tron e tradijia veche i sfanta a acestui popor. Stramosii
nostri impreuna au luptat in trecut intru apararea integritajii
teritoriale a Sfintei Coroane i nepojii lor acelas lucru-il fac acum
cu eroismul lor departe pe campurile de lupta ori acasa cu simjul
lor de jertfa sincer i insuflejit. Noua nu ni-e streina stapanirea
sfintei Coroane ungare, noi nu dorim liberarea trambijata ci sus-

i asupra noastra se revars


i caldura ei e chemata s promoveze impreuna

jinem integritatea patriei, pentruca

lucirea coroanei

www.dacoromanica.ro

86

cu intarirea Ungarirei desvoltarea Romani lor de aici. Dorim pacea,

dar acceptam numai o atare pace, care va garanta integritatea.


monarhiei, indeosebi integritatea iubitei patrii maghiare".
Casa magnatilor a primit declaratia episcopului Demetriu
Radu cu aplauze insufletite si sincere zice comunicatul telegrafic
din Budapesta. Dar Tisza n'a fost multumit cu atata, lui Ii trebuia

ceva mai mult, o imputernicire a natiunei romane cu care s


dezarmeze puterile aliate cari cereau desrobirea nationalitatilor din
Monarhia Austro-Ungara. De aceea declaratia cerutd de el, trebuie
s fie iscalita de toti episcopii i dignitarii ambelor biserici, de T.
Mihali presedintele comitetului national si de toti fruntasii vietii

romanesti, ca sa aibd valoarea reprezentativd a natiunei romane


din Ardeal si Banat. Declaratia aceasta prevazuta cu 180 iscalituri
si imanuata in 12 Februarie 1917 ministrului Tisza cu rugamintea
de a o inainta imparatului era analoaga cu funia de matasa ce o
trimeteau sultanii celor osanditi la moarte ca s se stranguleze ei
inii cu ea. lath' cuprinsul ei :
Dupa raspunsul guvernelor statelor antantei cdtre presedintele Statelor-Unite, unul dintre scopurile rsboiului dusmanilor
nostri este eliberarea diferitelor nationalitati i astfel si a Romanilor
de sub jugul strain. Cu aceasta declaratiune inimicii nostri atenteazd de-adreptul la integritatea patriei noastre. Ca reprezentantii
bisericesti i lurnesti i ca conducatorii chemati ai Romanilor din
frile Sfintei Coroane ungare respingem cu hotarire in numele
Romanilor de aici afirmatia, ca pe noi cineva sa ne considere ca
trdind sub jug strain. Noi Romanii suntern cetateni cu drepturi
egale ai patriei maghiare. Nu exista in Ungaria nici o lege, care
in privinta drepturilor i libertatilor sA facd deosebire intre cetateni
de origine maghiara si de altd nationalitate. De veacuri se alipeste
poporul roman din Ungaria cu cea mai mare credinta i iubire de
pamantul patriei noastre udat de atatea ori cu sangele fiilor
Credinta cdtre persoana Malta a Domnitorului i catre inalta casa
Domnitoare e o traditie straveche, sfanta i nobild a poporului
nostru. Patrunsi de aceste sublime sentimente, au luptat strmosii
nostril impreuna cu fratii lor maghiari prin o mie de ani pentru
apararea i gloria sfintei coroane maghiare; sangele lor ce se varsa
potop pe campurile de luptd i insufletirea gata de orice jertfa a
celor de acas sunt marturii, c i azi nutresc, aceleasi sentimente.
Noud deci nu ni-e straina domnia sfintei coroane maghiare. Noi
nu vrem eliberarea trambitata, noi sustinem integritatea patriei
www.dacoromanica.ro

86

noastre maghiare. Aceast atitudin hotdrit si nesovAitoare a Romanilor de aici n'a fost si nu este dictatA de consideratiuni
oportuniste, ci ea isvorste din convingerea, adanca politicA intemeiala pe experiente stculare si traditia istoricd, pentrucd stim, cA
si in viitor splendoarea si cAldura sfinter coroane maghiare e chemaid s garanteze desvoltarea culturalk economicA si politicA a
Romanilor din Ungaria. Noi Romanii din Ungaria tinem &A ramanem sub domnia sfintei coroane maghiare. In apArarea acestei
vointi neinfrante a noastrA sangereazA mii de fii ai nostri si pentru
asigurarea acestei vointi sfinte a noastre, poporul roman de aici,
va lupta cu toate armele spirituale si fizice".

Declaratia e acoperit de cei doi mitropoliti, toti episcopii


cu canonicii, asesorii si profesorii lor de ambele biserici, Dr.
Teodor Mihali presedintele comitetului national si
afarA de
de alti membrii marcanti ai Comitetului National, fatalaradani
mente ajunsi intr'o cAldare cu Constantin Burdea si Petru Mihali.
Declaratia aceasta unii n'au inteles-o si au iscAlit-o automatic ca celelalte, altii au inteles-o dar nu voiau sd fie martini si
s ia pe sufletul lor victimele cu cari amenintau de sus, altii cum
era arhimandritul Dr. Ilarion PuKaria i Andrei Bilrsan din Sibiu,
au iscAlit-o cu rezerva omisiunei acelei pArti din declaratie care
sustinea, cd nici cand nu s'a Mcut deosebire intre cetAtenii romani

si unguri. Cei internati si de sub arme au scApat teferi. Dintre


cei pe picior liber au rezistat putini, aproape numai aradanii. A
fost un lat disperat aruncat de Tisza Romanilor, dar antanta n'a
luat .act de el pentrucd stia de teroarea cu care a fost stors dela
bietii Romani.
Era o formal vandtoare de iscAlituri dirigiatA din Budapesta
prin zAvozii guvernului trimisi in orasele provinciale cu declaratiile

multiplicate, pe provincii, cAci era mare graba s nu intarzie cu


ele dela ofensiva diplomaticA. Mai agil era deputatul Petra Mihali,

un nepot al mitropolitului Mihali din Blaj, carele se zice ar fi


terorizat si pe unchiul sat, cu toat Oradea-Mare si Blajul, peste
tot pe uniti. In Banat deputatul Constantin Burdea teroristul
Banatului. De noi Aradanii s'au apropiat mai timizi, pe pipite si
adecA precum urmeaz:

Intr'o zi din Februarie 1917 imi comunicd profesorii scoalei


mele, cA m'a cAutat consilierul tribunalului Dr. Gheorghe Popa,
dar nu sA multumirA cu luarea la cunostintA a vizitei in care nu
aflai nimic, ci imi atrag atentiunea cA vine cu declaratia, despre
www.dacoromanica.ro

87

care se scrie de cAteva zile la ziare, fArA a-i preciza cuprinsul.


Cel putin eu, nu l'am aflat. Erau si profesorii din Sibiu, Dr. Silviu
Dragomir, Victor PacalA si Ascaniu Crisan in corpul meu profesoral. Aceea ce voi face eu nu obligA pe nimeni, sunteji liberi
de a vA urma glasul constiinjei fu rAspunsul meu". Aveam motive
sA vorbesc asa. CAnd am iesit din scoald intalnesc pe G. Popa
venind dela episcopul loan Pap. Imi spune cA Mangra i-a trimis
declarajia sA o circuleze in Arad, a fost la episcopul carele a
iscAlit-o fAr vorbA si are insArcinare sA mi-o prezinte i mie. Am

cetit-o. Gheorghe, eu declarajia aceasta nu o iscAlesc, sA stiu cA


ma trag in jeapd, dar dacd poftesti aici sunt profesorii nu te impedec a incerca la ei",
stiam cA fArA iscAlitura mea nu iscAlesc
nici ei. Da ce sA mai caut la nenorocijii acestia, doar fArA iscAlitura

P. C. Tale nu are importanjd nici o iscAliturA din Arad, stiu cA


nici Goldi si nici Cicio Pop nu o iscAleste. Eu o trimit indArAt
lui Mangra cu iscAlitura mea si a episcopului ca sA mA scap de
beleaua aceasta". Asa a si fAcut. Mangra turburat de acest refuz
adecA mie
scrie expres lui Popa: Spune nenorocitului aceluia
cA mai are vreme sA-si dea adesiunea telegrafic, cAci altcum e
pierdut. In zApAceala lui imi adreseazA mie plicul cu scrisoarea
adresatA lui Popa. Pierdut sA fiu, dacA-i pierdutd RomAnia", si

cu aceasta m'am dat sorjii ce mA asteaptA. Ce e drept am plAtit


scump acest act de rezistenjA, dar tot nu m'am prAvAlit in consecinjele acestui refuz precum imi croncAneau corbii rAsboiului.

Eu imi atrAsesem incA mai inainte odiul inaintea lui Tisza


din pricina refuzului de a intra in partidul guvernamental si a
canclida la mandatul de deputat din Ceica. Anume sA Meuse tradijie ca cercul electoral Ceica sA fie rezervat pentru vicarii episcopesti ortodocsi din Oradea-Mare, fireste cu program guvernamental.

Asa a urmat dupd vicarul Goldis vicarul Mangra, care devenind


ca mitropolit membru de drept a casei magnajilor, in locul lui din
camerA,

urma

s'a.

se aleagA viitorul vicar al OrAzii-Mari, care

era sA fiu eu dupA pozijia ce o ocupam in bisericA. Mangra imi


comunicA dupA instalarea sa de mitropolit, cA Tisza mi-a rezervat
mie cercul Ceica, dupAce voi fi ales de vicar in sinodul ordinar
din primAvara anului 1917 cAnd dAnsul Ii va depune mandatul
de deputat. Eu am declinat dela mine aceastA onoare, cAci eu, ii
spuneam, nu mA guvernamentalizez, ci am sA rAmAn numai in
serviciul bisericesc de vicar. Toate incercdrile lui de a Ind indupleca au rAmas zadarnice. Dupd ce a transpirat refuzul meu fje
www.dacoromanica.ro

88

iertatul episcop Radu, solicita spriginirea fratelui sau canonic Dr.


Iacob Radu la Tisza. Mangra s evite o succesiune nedorit de
el, si-a mentinut mandatul de deputat. Asa s'a intamplat cd un
mitropolit cu dreptul in casa magnatilor sa fie deputat. S'au petrecut scene violente intre mine si Mangra pentru impasul in care
1-am adus, dar capul tot nu mi 1-am dat. Impace-se el cu Tisza
cum va sti dar mi pe capul meu.
Alegerea de vicar episcopesc in Oradea-

Tendintele guvernu- Mare avea sd se intample in sesiunea sinolui de a lovi in auto- data convocat pe Dumineca Tomei 9-22
nomia bisericease. Aprilie 1917. In Arad se Wise vestea ca.' nu
se va tine alegerea in aceast sesiune. In 23 Martie, 5 Aprilie am
aflat dela episcopul loan Pap, ca guvernul i-a cerut lamuriri despre
feliul cum s'a indeplinit scaunul vicarial din Oradea-Mare dela
introducerea legii Saguniane pand acum. Somatia aceasta era portita prin care voia guvernul s dea loviturd autonomiei bisericesti,
si victima era s fiu eu, ori dacd vreti zadarnicirea alegerei mele
de vicar avea sa se intample prin o loviturd de autonomie. Somatia
guvernului .avea un talc.
Prin introducerea statutului organic in 1870, toate posturile
bisericesti, dela vladica OM la paraclisier, aveau sal se indeplineasca pe cale constitutionald. In consecinta acestui principiu
sinodul eparhial aradan din 1870 decide : In privinta vicarului din
Oradea-Mare s'a decis, ca vicarul episcopesc ocupand post sistemizat i salarizat ordinar, (spre deosebire de vicarul episcopesc
loctiitor al sdu la scaunul episcopal numit de episcop), vicarul are

s fie ales prin sinod, urmand ca alesul sa fie prezentat episcopului spre intarire. Despre confirmarea guvernului nu a fost vorba
nici and, ci toti vicarii alesi de sinod i confirmati de episcopi
dela 1870 pand la 1917, ipso iure intrau in functie. Alegerile erau
anuntate guvernului pentru a lua nota de noul vicar cu care sta in
direct corespondenta, fiind Consistorul din Oradea-Mare coordonat
celui din Arad.

Inteleapta aplicatie a Statutului organic de catre sinodul din


1870 a scutit pand la 1917 alegerile de vicari din Oradea-Mare
de ingerinta guvernelor si era interesul nostru national s nu se
deschidd o noti portit in autonomia noastr bisericeasca, prin
estinderea guvernului i asupra alegerilor de vicari din OradeaMare. Insd spre nenorocire episcopul Aradului, loan Pap, sustinut
de Gold4s prin deductii din dreptul episcopului de a-si numi pe
www.dacoromanica.ro

89

vicarul personal dela scaunul episcopal din Arad ridica" incidentul,


ca alegerile vicarilor de catre sinod au isvorat din concesiunea
episcopilor de pe vremuri, care concesiune actualul episcop nu o

mai acorn', ci reclama pentru sine dreptul de a numi pe vicarul


din Oradea-Mare. Guvernul profit de aceasta portit deschis de
episcop, pentru a infra in chestiile interne ale bisericei pe motivul
supremei inspectiuni garantata de lege Coroanei. De aici purcezand,
cere actele relativ la instituirea vicarilor din Oradea-Mare, sub era

constitutionala cu scopul de a se face el arbitru in litigiul vicariatului, si a impiedeca astfel alegerea mea de vicar in Oradea-Mare
prin o lovitur de constitutie. Toate incercarile mele de a convinge
pe episcopul meu i pe Goldis despre netemeinicia incidentului
ridicat i de primejdia ce ne ameninta prin deschiderea portitei

pentru guvern au rarnas zadarnice i asa a trebuit s iau lupta


pe cloud fronturi. Sinodul era cu mine.
In preseara deschiderei sinodului vine la episcopul Pap prefectul judetului, Kinczig, cu ordin in scris dela Tisza, s impiedece

cu orice pret alegerea mea de vicar caci in caz contrar dansul


dispune de recerutele mijloace ca sa. nu ajungd in fruntea guvernamentului bisericesc (egyhzi Kormanyzat l6re) un om politiceste

neadmisibil, cum sunt eu. Sub mijloacele" sale intelegea internarea. Episcopul a asigurat pe prefect ca nu va admite alegerea
de vicar ; iar mie imi spunea, CA nu vrea sd ma nimiceasca prin
conflictul cu guvernul, carele se va rdsbuna asupra mea. I-am
raspuns : nu ma cruta. In definitiv nu era vorba de mine, ci de
apArarea autonomiei bisericesti. Eram in joc i nu sunt omul, care
poate fi luat depe picioare cu terorizare.
Sinodul a desbatut dou zile chestia alegerei de vicar. Episcopul cerea amanarea alegerei pe sesiunea urmtoare, dupd ce se va
pronunta congresul national bisericesc asupra litigiului. Sinodul a
convenit s fie chestia susternuta congresului care va decide pentru
viitor, ins nu se del:Jai-tend pand nu face alegerea de vicar. In
sfarsit a cedat episcopul. Mai bine cedez eu de cat s intre calul
Troian in biserica i sa se fac arbitru peste noi." Asa s'a purces
la alegere i eu am intrunit totalitatea voturilor, afara de trei bile
albe. Dar chestia nu s'a sfarsit cu atata.
Episcopul nu mi-a impartasit binecuvantarea canonica ci mi-a
spus mai tarziu sd ma duc la Tisza ca s delatur obstacolul politic,

caci dansul nu mai poate face nimic pand nu vine rdspunsul


guvernului la raportul cu care a inaintat actele cerute de guvern.

www.dacoromanica.ro

90

M'am dus la Budapesta cu scopul s ma prezint la Tisza,


dar nu m'am prezentat deoarece aflai dela Mangra care s'a interesat de chestia vicariatului, cd nu vrea sa ma admita la conducerea diecezei oradane si in momentul cand voiu fi confirmat
canoniceste, ma interneaza la Sopron. Dna' vreau sA previu aceast
stare, sa renunt la vicariat, este avizul lui Tisza. AceastA plcere
nu i-o fac, eu sunt bun ales, dee lovitura constitutiei direct." Mangra
insista sa ma duc la Tisza, cAci dansul va lua raspunderea pentru

mine cum a luat pe vremuri episcopul Goldi pentru dansul. La


aceast ofertA am plecat cu proximul tren acasA lasandu-i in stirea
Domnului sa facA ce vor cu mine, dar eu nici nu renunt nici nu
fac ispasenii nici nu primesc gratii. Dupd aceste Ministrul Cultelor
jankovics mi-a mai trimis vorba prin Consilierul ministerial Dr.
Petru Ionescu, venit la Arad in calitate de comisar de examene, sA
renunt la vicariat. Paste murgule, am zis la aceasta noud solicitare
de renuntare la vicariat.
Eram in Budapesta cand s'a facut marea demonstratie contra
lui Tisza. Demonstrau ca la 40.000 oameni. In fruntea cortegiului
purtau patru demostranti pe umeri un mic sicriu negru, cu inscripOa Tisza Istvan." Era inmormantarea in efigie a urzitorului rasboiului, caci aceasta era vina lui cea mare inaintea Ungurilor cari
simtiau, ca rAsboiul e pierdut. Demonstratia aceasta in proportii
revolutionare m'a intarit in credinta, ca rasboiul are sa se termine
cu revolutie. Sicriul negru preinchipuia tragedia lui Tisza. Ori cat
simtiam mana de fier a acestui om, am ramas zguduit de sicriul
ce-i sta pregatit in sufletul revoltat al multimei. Dupa demonstratie
a urmat caderea lui Tisza.

www.dacoromanica.ro

Zona Culture&

AN GELE turanic si legea calvina a imprimat in


caracterul lui Tisza linii drepte. Dupa
caderea guvernului sdu a atarnat in cui politica si a
plecat in transee unde in calitatea sa de colonel de
rezerva a luat comanda unui regiment de husari. Era cameradul"
cel mai batran in regiment care asculta nevoile husarilor sal si personal scria in interesul lor la forurile competente, iar seara ii aduna

in jurul ski ca un preot cantand cu dansii psalmii dup ritul


calvin, adecd facea biserica din transee spre edificarea husarilor
sal Un she toate" din Bucuresti spunea odata : Eu ma pricep
la orice, numai popd nu stiu sd fiu. Tisza stia sa fie si popd.
Contele Apponyi e creafiunea Iezuitilor.

Contele Apponyi Lunga sa cariera politica parlamentara dela


0 propaganda 1872,
e o linie curba trecuta prin toate
maghiara.
partidele. Crescut in sferele inaltei aristocrafii, se bucura de eminente legaturi familiare in streinatate. Orator
care zgudue auditorul cu volumul baritonului sau si captiveaza
minfile cu stralucita sa dialectica, debitata cu aceiasi facilitate in
limba engleza, franceza, italiand si germana. Vorbeste fiecaruia
pe limba sa, insinuator demonic, rabulistic si WA scrupul in alegerea mijloacelor. 0 primadond a tribunei politice.
Kossuth cuUngurii au o- veche scoala de propaganda.
treera streindtatea dupd capitularea dela *iria si castiga simpatiile
streinatafii pentru Unguri. Apponyi pe urmele lui cutreera lumea
dincoace si dincolo de Ocean cu propaganda sa maghiara dar
www.dacoromanica.ro

92

cauza ce a fost apAratA de dAnsul era atAt de nedreaptA incat nici


extraordinarele sale eforturi de propaganda n'au putut-o salva.

Ungaria trebuia sd se nruiasca irezistibil in nedreptafile sale.


Lupta se continua acum cu vechile arme contra noastra pentru
redobandirea Aredealului. Duelul acesta pare a dainui pand va trai un
roman i ungur. Se vede asa ne-a fost ursita, sa ne purtam
aceast cruce i noi i ei. De n'ar fi acest abiz politic intre noi,

am fi pilda de nrdveald intre dou popoare.

Apponyi are un acces atat de mare in lupta de existenta


dintre Romani i Unguri incat fara cunoasterea personalitkii sale
n'am infelege vigoarea netagaduit a ofensivei maghiare din trecut

si de astazi.
Astazi and i-se contesta competinfa morald de a vorbi in
numele libertafii, tot el e de catre paduri. Zona sa culturala zice
dumnealui
and i-se pune in tap ca o oglind,
a fost o
dispozifie temporald pe durata rsboiului, urmand s se desfiinfeze
dupa terminarea rsboiului i s se reintegreze colile confesionale
in cadrele autonomiei bisericesti.
Las ca nu-i crede nimeni aceast scuza

Cartea neagrA
dela Budapesta. postuma. 0 intamplare mi-a dat pe mana

tocmai dovada contrara, o carte mare peste


900 pagini scrisA de Huszar Adolf, functionarul sectiei politice
din Minister si tiparita inainte de rdsboiu in numr restrans numai
pentru uzul rezervat al sefilor din ministerele budapestane. De
cartea aceasta tinutd sub lacate nu stia nimenea afara de cei inifiafi din ministere. Ea confinea planurile strategice pentru desfiinfarea neamului romanesc. In mana mea a ajuns dupa ocuparea
Budapestei.. Acum e afl la Ministerul Cultelor unde am depus-o
pentru cunoasterea sistemului unguresc de a manua chestia nationalitafilor.

Cand am cetit-o m'au cuprins fiori de laturile cari ni s'ati


aruncat din Budapesta. In aceast carte am aflat izvorul de unde
au emanat toate legile i ordonanfele ministeriale care dadeau
concentric asaltul contra institufiilor noastre bisericesti, scolare,
economice, peste tot contra intregii noastre fiinfe nafionale. Asa
sa explica acea admirabila unitate de actiune indreptat impotriva
noastrd pe toate terenele viefii publice i particulare.
Obiectivul acestui plan strategic al unei politici bine definita
era maghiarizarea ceriului i pamantului unguresc cu toate ate se
afl intransul i prin toate mijloacele corupfiei si a fortei brutale.
www.dacoromanica.ro

93

Cartea se prezinta mai inainte cu un inventar material

si

scolare, ecopersonal al tuturor institutiilor noastre bisericesti,


nomice, etc. alcdtuit pe baza unei statistici cdreia nu i-a scdpat
mici o slovd din organizatia noastr scrisA, nici un cui din avutul

nostru si nici o functiune a organismului nostru national. 0 stafished a noastrd cum nu avem nici noi pentru noi, va sd zicd ne
cunosteau mai bine ei in ministerele lor decum ne cunoasteam noi
in comitetul nostru national, lipsit de serviciu statistic.
.Fiecare tractat intr'un complex propriu. De pild bAncile
romaneti, fiecare cu capitalul societar, consiliile de administratie,
statutele lor, operatiile, rolul lor in finantarea cumpArdrilor de
pmAnt tdrdnesc, cu cat pdmAnt s'a imbogAtit poporul prin bAnci

etc. Dupd expunerea situatiei urmeazd program de imunizare a


bAncilor romAnesti prin detragerea creditelor, restri ctii si aducerea
in imposibilitate a unei expanziuni economice. Asa se stabileste la
bisericA, scoald, asociatii culturale etc. programe de guvernament
pe cari trebuia sd le execute ministerele din toate vremurile ce vor
urma pAnd la definitiva desfiintare a natiunei romAne si transfuziunea ei in natiunea dominantd maghiard.
Programul acesta care avea sa fie complectat in un nou volum
dacd nu se nAruia monarhia Austro-UngarA, e opera lui Apponyi
si legiuirile ori mai bine zis nelegiuirile sale din 1907 si 1917,

sunt numai etape in aplicarea acelui program de desfiintare a


unui neam, iar nu dispozitii temporale de rAsboiu, cum vrea sd
prezinte Apponyi legile sale lumei pe care vrea sa o seducd. Cartea aceasta este un sah-matt a jocului fal debitat de Apponyi
inaintea areopagului ligei natiunilor.

Dar dac ar fi fost tocmai asa: Zona culturald o dispozitie


exceptional, aceasta ne-ar indreptati si pe noi a proceda la fel
Mta de minoritarii nostrii, cald vreme stArn in fata unei iredente
maghiare. Nu-i asa domnule Apponyi? 5i uite cd tot n'o facem.
Firea noastrd omeneascd nu ne ingdclue acest gest.
Programa aceasta de prefacere etnicA a neamului romAnesc
cu toatd economia legilor unguresti e numai o solutie datA de
politicianii contimporani ideii fundamentale de stat maghiar, a

privilegiilor feudale. Isvorul dreptului maghiar e aceasta doctrinA


de stApAn si slugd. Jurisprudenta lui VerbOczy e clasica dovadd
a mentalitAtii specifice maghiare. E o insArcinare atavicd in caracterul politic unguresc, pe care nu o mai poate schimba civilizatia.
Europeanul Tisza si Apponyi avea mentalitatea din Decretivn Tripar-

www.dacoromanica.ro

94

titumul lui Werbcy din veacul al XIV si a Aprobatelor i Cornpilatelor din veacul al XVII. Toat legiferarea modernd a Ungariei,
e o continuitate a acestei mentalitgi inerente rassei maghiare.

Ungaria lui Horty e tot o WA a privilegiilor cum a fost Ungaria


lui Verbozy si cum ar fi dacd s'ar mai restaura vechea Ungarie.
Era singura solutie : Restrngerea Ungariei la hotarele ei etnice
unde poate trdi dupd legea firei ei.
Schimbarea guvernului ne-a adus pe

0 vizita la Apponyi A pponyi

la departamentul cultelor si a

in timpul rAsboiului. instructiei publice cu secretarul de stat


Tth Jnos. Cu acestia stteam in proces de pe vremea ministeriatului lor de mai inainte, cdnd apdram in coloanele Tribunei autono mia bisericei fara de agresiunea dela Caransebes, indreptatd
contra episcopului Popea i a consistorului Mu. In mnile lor era
ca corpus delicti i acum manuscrisul meu furat din redactia
Tribunei de unii eroi ai nationalismului de astdzi. Culpa aceea
pentru care mi s'a oprit salarul din buget nu era stearsd i acum
era dublatd cu refuzul meu de a iscdli protestul contra Romniei.
Insdrcinat cu aceastd dubl cull* aveam sd urc scdrile ministeriale
din Budapesta ca ssa clarific situatia de drept la scaunul vicarial
din Oradea si S deldtur marea primejdie a autonomiei bisericesti.
Am fost primit cu manierele sale elegante ca vechiu delicvent. Acel
ne cunoastem" dela prezentare prevestea furtund, dar furtuna nu s'a
descArcat, dimpotrivd audienta s'a sfArsit cu o invitare la dans.
Fdrd a reflecta la cazul autonomiei noastre lezate prin Inge-

rinta in actul alegerii de vicar imi spune Apponyi: Chestiunea


dvoastr e cu mult mai gravd cleat a fi tratat cazuistic. Faptul
ea' aproape toatd preotimea i invttorimea romnd din granite a
desertat la Romnia i toatd agitatia de dincolo au fcut-o ardelenii e dovada ca.' in organismul autonomiei Dvoastre zace acest
spirit antipatriotic. Statul trebue s revidieze intreagd organizatia
D-Voastrd bisericeascd i colard i s ia msuri de sigurang
pentru viitor".
Intre cloud focuri, dle ministru, preotii i invdtatorii s'au
refugiat care unde au putut, unii dincolo, altii dincoace de front. Au
fost stari exceptionale din cari nu se poate conclude la pdcdtosenia
institutiilor noastre. AtAtia Romni au murit pe cmpul de luptd".

Ba da, acele sunt isvorul tuturor relelor, le vom reglementa. Altmintreni sa mai dai pe la mine dud vei mai veni pe
la Budapesta, acum sunt ocuput cu noua organizare".
www.dacoromanica.ro

95

La amenintari eram asteptat dar la invitare nu. Ma intrebam


c ce rost va avea aceasta invitare neobicinuita? In curdnd i-am
aflat explicatia si nu m'am mai dus la dnsul.
Dupd statutul organic alegerile episcopale erau supuse aprobarii Domnitorului, alegerile vicarului episcopesc si a asesorilor
consistoriali

numai

aprobrii

episcopului

eparhial. Npustirea

guvernului asupra actelor electorale ale sin odului eparhial indica


rapirea dreptului autonom al bisericii de a-si alege vicarul episcopesc din Oradea-Mare si introducerea numirei vicarului din partea
guvernului adec estinderea dreptului de aprobare dela alegerile
episcopale i asupra alegerilor vicariale. Lovitura aceasta cazuistica" a constitutiei bisericesti a ajuns pe plan subordonat in manile lui Apponyi. Lui ii trebuia anularea insusi a statului organic
cu ce cadeau de sine toate drepturile autonome. Dreptacea pentru
el cazul era indiferent i dupd ce sfntul sinod episcopesc din
Sibiu s'a pronuntat pentru instalarea mea in scaunul vicarial din
Oradea, a dat curs introducerii mele, insa sub rezerva de a se pronunta definitiv numai dupd hotarirea Congresului national bisericesc asupra litigiului dintre sinodul eparhial i episcopul din Arad..
Pe atunci numai bine era anulat tot statutul organic daca nu-I impiedeca prabusirea Ungariei.
Asa s'a isprvit in 3 Octomvrie 1917 cdnd am fost introdus
in scaunul vicarial din Oradea un proces iniciat i sustinut de cei
ce vedeau in alegerea mea dela Oradea primejdia de a ajunge in
combinatiile apropiatei alegeri de mitropolit in Sibiu, numarate
fiind zilele bolnaviciosului Mangra. De desubt Burdea mai ales sa
interesa de chestia aceasta, ca sa profite de ia la o eventuala
noud alegere de mitropolit, cd nu-i colacul al aceluia care-1 coace
ci al aceluia care il mnnca.
Intre aceste iese la iveald planul infernal al zonei culturale.

Episcopii purtati pe la icoanele ministeriale spre a fi cdstigati


pentru inghitirea hapului. Consistoarele i sinoadele spunea Apponyi,
sunt numai corporatii consultative, episcopii sunt reprezentantii
legitimi ai eparhiilor, dnsul numai cu episcopii sta de vorbd.
Acum intelesei i eu de ce ma poftea Apponyi la sine. Vicariatul
01-LH era coordonat cu episcopiile in cele adminstrative. Episcopii
fireste declind dela sine introducerea zonei culturale ce era identica cu trddarea, fireste i Mangra cu firea lui agitata imputdndu-ne
ce ati facut ? Voi ati
tipa
mereu noua catastrofd. Vedeti
i
acum
nu
mai au incredere
mncat colile cu politica voastra
www.dacoromanica.ro

96

nici in mine." ToatA lumea era cuprinsd de panicd in fata primejii rdspunsei
diei ce ne ameninta. Mantueste-ne dacd poti
nu-i acum vremea recrimindrilor." Da sunt eu Hristos s vd mantuesc"? ii fu rdspunsul darz.
Dupd incoronarea regelui, sdvarsit in
Biserica ortodoxa 30 Decemvrie 1916, ar fi fost sd prezinte
romana la Regele bisericile omagiile noului incoronat. Biserica
Carol IV.
romand si sarbd a fost admisd la aceastd
solemnitate numai in sAptAmana mare a sfintelor Pasti orto-

doxe din luna Aprilie 1917. Noi in Joia mare, Sarbii in Vinerea mare, Mangra a refuzat sd ducA episcopatul in sdptdmana
patimilor, sarbii s'au dus. Am fost apoi chemati pe 20 August la
resedinta din Buda. Delegatia s'a compus din mitropolitul Mangra,
episcopii loan Pap si Miron Cristea, arhimandritii F. Musta, E.
Rosca si smerenia mea. Regele ne primeste in uniformd de campanie ca un final- locotenent zimbitor, care tine raport cu noi. In
gratiosul rdspuns la cuvantul de felicitare a metropolitului se cuprind cuvintele:" Doresc ca religia D-Voastrd si drepturile bisericii
D-Voastrd sd fie totdeauna respectate". La cercle md intreabA dupd
sablonul lor, CO elevi am. Profit de ocazie sd-i spun, CA abia am
rAmas cu 20 elevi ordinari la scoala normald cdci ceilalti isi fac
datoria pe front. La curtea regard se observa strict formele: Ms.punzi la ce te intreabd si cand te intreabA. Episcopul Aradului,
comite erezia etichetei spaniole, se bagd in vorba mea, ci CA pand

acum a fost bine cu scale cari au crescut oameni religiosi

si

buni cetAteni dar acum ni le ia guvernul. Vom indrepta lucrurile"

(cat mi-aduc aminte de vorbe majd tesztink rOla") zice regele.


Ruptd ghiata odatd, ia cuvantul episcopul Cristea si spune cat de
mult iubesc romanii frumosul Ardeal. Lauda.' si regele frumusetile
Ardealului si ne dimite in plind gratie, cu nAdejdi cd toate se vor

intoarce spre bine. Nu mai e ca sub Francisc losif,

zise la

esire pArintele arhimandrit Musta. Si Astia s'au democratizat".

Comisari guverniali

Dar gura zice, gura minte. Prima

in scoalk etatizarea ordonanca de statificare pe loc a scoalelor


coalelor confesionale noastre era deja iscalita la 2 August. Regele Carol si-a bdtut joc de noi. In prima
fazd e atinsd numai zona arhidiecezei Sibiiului, Caransebesul si
Aradul urmeazd mai tarziu. Reproduc aici acel ucaz invlit in
formd cernitd, ca stalp pe care se tidie celelalte dispozitii cari
succesiv extind si adancesc tot mai mult stergerea scolilor romawww.dacoromanica.ro

97

nesti depe fata Ungariei. Organele statului fArA incunostintarea


prealabild a Consistorului, convoacA comitele parohiale in sedinte
si pretind predarea edificiilor noastre scolare pe seama scoalelor de stat; unde nu mergea asa, le rechizitiona. Anul scolar
1917,18 sA deschide sub regim politial. La scoalele noastre normale din Sibiiu, Arad si Caransebes sunt numiti comisari guverniali stabili cu puteri discrectionare. Lectiile se tin in prezenta
acestor inspectori omnipotenti. Cu un cuvnt s'a introdus un regim
politial cum n'a existat de cand e scoala in lume. Norocul meu
cA am scapat de aceastA umilintA prin trecerea la scaunul vicarial
din Oradea-Mare. latA ordonanta:
Nr. 13619/1917.
Excelenta Voastrd, Dle arlziepiscop si mitropolit !
Evenimentele clureroase Impreunate cu invaziunea armatei romAne,
asupra cArora mi-am tinut de datorinta a VA atrage atentiunea prin ordinui
meu de sub Nr. 12409,*) sub raportul sigurantei statului, ma silesc sa iau
alte dispozitii. Anume tin de necesar, ca tara (az orszg) s fie pe deplin
asigurata In contra strecurarii ori-cArui spirit de atragere catrA statul vecin,
mai ales in comitatele mArginase. Dupl experientele f Acute, aceasta numai
asa se poate ajunge cu siguranta, daca instructiunea poporala din granita o
ia statul In maim sa. In intentiunile patriotice ale Excelentei Tale nici inainte,
nici acum nu ma indoiesc. Insa, durere, purtarea celor mai multi InvAtatori
confesionali cu prilejul invaziunei romane, ne dovedeste, cA realizarea acestor
intentii patriotice in scoalele de pe teritoriile amintite, n'a succes i intre
ImprejurArile date, probabil, cA nici nu poate succede.
Iar mie nu-mi este permis a face experimentari intr'o chestiune atAt
de vitala (letbevago) pentru interesele de vieata ale natiunei, ci am datorinta
sA recurg la modalitatea, care neapArat duce la rezolvarea sigurA a
chestiunei.

Din acest punct de vedere porneste actiunea de statificare a scoalelor,


pe care o initiez pentru a creA patriei o puternicA granita culturala i pentru
intruparea careia In primul rand mi-se ofer acele comune, din cari invatatorul
confesional sau comunal de bunAvoie s'a IndepArtat cu dusmanul, sau a caror
invatatori confesionali sau comunali stau sub cercetare penalA. In aceste
parohii trebue sA presupun o astfel de zguduire (clAtinare) (megrendales) a
spiritului patriotic, care nu se poate indrepth prin schimbarea de persoane,
ci numai prin Infiintarea scoalelor de stat.
In scopul de a completA granita culturalA, vor fi atrase In cercul de
actiune i alte comune, dar in cele amintite luarea de masuri se impurie de
urgenta.

In astfel de cazuri, and ulterior s'ar dovedi nevinovatia InvatAtorului,


natural, Mfa cu unul ca acesta, in sensul legii a aplica procedura cea mai
Ace$t ordiu n'4 fo$t comunicat consistoruliti.

www.dacoromanica.ro

Aut.

98

loiala. Infiintarea scoalelor de stat insa o dispun independent de aceasta,


pentruca infiintarea scoalelor de stat n'are caracterul de pedeapsa, ci are singur
caracterul unei dispozitii pretinse de siguranta patriei.

Din scopul urmarit prin aceasta dispozitiune rezult, c in temeiul


-lui 12 art. de lege XXVII/1917, alinea a treia, detrag intregirea data la
salarul invttoresc in cornunele gr.-cat. si gr.-or. din locurile indicate si nici
in viitor nu voiu incuviinth o astfel de intregire. Dispozitia finala a -lui de
lege citat, in sensul careia autoritatea scolard superioard prin delaturarea
exceptiunilor ridicate ar putea preveni detragerea intregirei, in cazul de fata
e fr obiect, pentruca motivul detragerii nu e de asa natura, ca delaturarea
lui sa depinda dela autoritatea superioara bisericeasca, caci dad ar fi asa,
acest motiv nici nu s'ar fi ivit.
In scoalele de stat astfel infiintate am de gand sa aplic numai invatatori,

can cunosc limba materna a poporului (a np anyanyelvt), i sa a sigur in


masura mare folosirea limbei materne in instructiune,
Vara vatamarea
limbei statului, ca limba de propunere,
asemenea voiu sa sustin neatinsa
influinta bisericii cu privire la educatia religioas-rnorala.
Vroiu sa stabilesc o intelegere loiala cu privire la edificiile scolare pi
la apartinentele lor, fie prin cumprare cu drept de proprietate, fie prin
inchiriare, i voiu face tot posibilul, ca sarcinele scolare ale poporului sa se
reduca la minimul pretins de lege.
Cand aduc aceste la pretioasa cunostinth a Excelentei Tale si cand
Te rog de prea pretiosul sprijin intru executarea exceptional de grea a acestei
hotariri, inspirate de datorinta, folosesc aceasta ocaziune pentru exprimarea
deosebitului meu respect.
Budapesta, la 2 August 1917.
Apponyi m. p.

Consistorul din Sibiu in frunte cu Mangra

Consistorul arM- remonstreath. Apponyi e inexorabil. Baronul


diecezan i zona Horvath Petricsevich, in calitate de comisar
culturalA.
guvernial se incumet a intra volnic in sala
consistorial din Sibiu unde asteptau asesorii deschiderea sedintei
plenare din 6/19 Noemvrie 1917 si face urmAtoarea declaratie
teroristA :

Infiintarea zonei culturale" e un fapt Implinit, care nu se


mai poate reface. Nu-i stA in putere s amAne inceperea actiunii,
cAci in 22 Noemvrie 1917 sosesc deja functionarii trimiii in scopul
acesta din minister. In 23 Noemvrie se incep lucrArile. Tehnica
procedurii consistA in redactarea unui act scurt i asupra celor ce
s'au pierdut odatA, nu se mai poate reveni. D-1 ministru e decis
s exproprieze clAdirile scolare. A declarat, cA pasul acesta al
dAnsului &A se considere, ca un ultimat. A declarat mai departe,
c zona cultural" se infiinteazA la cererea comandamentului de
armatA (hadvezetosg) cu aprobarea prealabi1 4 a Maj. Sale. In fine,
www.dacoromanica.ro

99

c statificarea scoalelor primare e numai inceputul unei actiuni


mai complexe ; in curnd va urm revizuirea Statutului organic,
revizuirea legii de congruk revizuirea instructiunei din seminariile
teologice ; luarea unor m'asuri esceptionale fat cu scoalele medii
i fat cu pedagogiile confesionale si altele.
In aceast atmosterd Consistorul deleagd e comisie constlatoare din asesorii consistoriali : Andreiu Bdrsan, Nicolae Ivan,
Dr. Lucian Borcea, Sergiu Medean, Lazar Triteann, Vasile Stan si
Arseniu Vlaicu, pentru studiarea afacerii i prezentarea unui proiect
de rezolutie la o noud sedint plenar convocat pe 9/22 Noembrie.
La aceast sedinta tinuta sub prezidiul mitropolitului Mangra au
luat parte asesorii : Dr. Eusebiu Rosca arhimandrit. Matei Voilean
Nicolae Ivan, Lazar Tritean, Dr. Glzeorghe Proca, Demetriu Moldovan, Sergiu Medean, Dr. Vasile Bologa, Dr. loan Lupas, Dr.
Vasile Stan, Andrei Bdrsan, Dr. Lucian Borcea, Arseniu Vlaicu,
Teodor Herman, Nicolae Borzea, Pantilimon Lucuta, loan Lapedatu
si Dumitru Vulcu. Andreiu Bdrsan secondat de Ioan Lupas ridic
chestia de competent cernd relegarea la sinodul eparhial, dar
dup aprinse desbateri la cari iau parte : Arseniu Vlaicu, Teodor
Herman, Dr. Vasile Bologa, Nicolae Ivan, Dr. Eusebiu Rosca Ai
Dr. loan Lupas s primeste in unanimitate propunerea comisiei
cu urmtorul cuprins :
1.

Consistorul cu mare durere a luat act. de rdspunsul

Excelentei Sale, clomnulut ministru de culte si instructiune publicd,

de datul 19 Octomvrie a. c. Nr. 17,38111917, dat la reprezentatiunea consistoriald de sub Nr. 6250/917, din care rezultd, c

domnut ministru din consideratii de stat mai Matte nu poate


abstd dela infiintanrea granitei culturale, prin statificarea tnvmntului poporal confesional din comitatele mdrginase. Consistorul si in fata acestui rdspuns 41 tine ca deplin intemeiate
motivele din reprezentatiunea inaintatd sub Nr. 62501917 si nu
considerd de indreptd/itd infiintarea unei asemenea granite
culturale.
2.

Consistorul cu adiincd durere constatd, al in scopul

intrupdrii granitei culturale, dL ministru de culte si instructiune


publicd 'Kind la data de fatd a detras dela 80 comune bisericesti
ajutorul de stat avut la salarele invdtdtoresti, prin care mdsurd
scoalelor noastre confesionale din respectivele comune ii s'a dat
lovitura de moarte. Din rapoartele oficlilor parohiale i protopresbiterale se vede ca organele administrative cle stat, .voind s

www.dacoromanica.ro

100

organizeze de pe acum scoalele de stat, au si introdus procedura


pentru preluarea edificiilor scolare din cele 80 comune bisericesti,
cu desconsiderarea constitutiei noastre autonome.

3. Din hdrtia Ilustritcltii Sale, d-lui comisar guvernial Dr.


baron Petricsevich Horvdth Emil, prezentatd consistorului in 17
Noemvrie a. c., se constatd, c pentru infiinfarea granifei culturale
dl. ministru de calk si instrucfiune publicd a decretat deja i in
zilele proxime se va efeptui detragerea ajutorului de stat dela
toate scoalele confesionale aflaloare pe teritorul comitatelor :
Sibiiu, Fdgdras, Brasov, Thrnava-mare, Treiscaune si din comitatul Hunedoarei dela scoalele confesionale aparfincitoare tractelor
protopresbiterale: Hafeg, Hunedoara i Ordstie, fard ca dupd a
noastrd stiintd si constiinfd aceste comune bisericesti sau orga-

nele kr sel se fi facut cu ceva vinovate fatd cu patria noastrd


si legile
4. Constatand aceastd stare a lucrurilor, Consistorul, ca organ

executiv al sinodului arhidiecezan declard, c biserica romilnd


greco-orientald nu renunta la dreptul sdu de a infiinfa si sustined
scoale elementare confesionale, drept care i-s'a garantat prin
legile scolare in vigoare. (Ail. de lege XXXVIII din 1868, si art.
de lege XXVII dia 1907).

Dar ajunsi in urma stdrii de rdsboi prin fold majord in


aceastd situatiune strdinkratcl si prin declarafiunile categorice ale
d-lui comisar guvernial fiind pusi in fafa unei necesitdfi inexo-

rabile, desi nu putetn recunoaste procedura Inaltului guvern ca


dreaptd si motivatd, asteptdm cu timid hotdrirea, ca sd se indeplineascd, in cadrele propozifillor fcicute in numele guvernului
din partea d-lui comisar in actul inaintat consistorului la 17
Noemvrie, a. c., cel putin urmdtoarele:
1. Dreptul singuraticelor comune bisericesti garantat prin
legile in vigoare de a-si WU* si sustined scoala confesionald
din mijloacele proprii, rdmdne nealterat si pe teritorul pe cal e
este contemplatd a se tidied granita culturald.
2. In scoalele de slat din comunele bisericesti apartindtoare
zonei culturale, in afard de studiul religiunii se introduce limba
romdnd, ca obiect obligdtor, cel putin in cdte 6 ore la sdptdnztlnd
pentru fiecare despdrfdmdnt,
garantdndu-ni-se si inspecfiunea
in privinfa modului cum se propun aceste obiecte.
3. Tofi invdfdtorii aplicafi in prezent la scoalele confesionale, intrucdt nq ,sunt condamnati in cale criminald sau discipliwww.dacoromanica.ro

161

hard, sd fie aeceptafi si lasati tn posturile lor la scoalele de stat,


natural, intrucdt respesctivii 'Med ar dori aceasta.
4. In viitor ministrul de culte si instructiune publicd ia
angajamentul, ca in posturile vacante la scoalele de stat, cercetate
de elevi romdni greco-orientali. sd numeascd exclusiv invdtdtori
romdni de confesiunea greco-orientald, Dacd invdtdtorii aplicati
la scoalele de stat din astfel de comune nu vor puted indeplini
functiunile cantorale, si comunele bisericoti vor fi silite a-si

angajd cantori speciali, domnul ministru va aved sd acoarde


consistorului ajutor in sume corespunzdtoare pentru remunerarea
cantorilor bisericesti.

5. Edificiile scoalelor confesionale rdmdn i pe mai departe


proprietatea comunelor bisericoti. Dacd insd comunele bisericesti
n'ar rejlectd la folosinta edificiilor spre scopuri proprii bisericesticulturale, acelea se pot da numai in folosinfa scoalei de stat, pe
kingd anumitd chink. Contractele inclzeiate vor aved sd se aproabe
de cdtrd consistorul arizidiecezan.
6. Fondurile si fundafiunile scolare, precum l venitele
acestora, rdmiln in proprietatea exclusivd a comunelor bisericesti
si vor avec) sd se administreze dupd normele bisericesti in vigoare.
7. C'redinciosii bisericii noastre din ocele comune, in cari

goala confesionald a fost inlocuitd cu scoald de stat, la sustinerea acestei scoale nu vor aved sd contribae decal cu cele 50/o
prescrise dupd darea directd.
8. In interiorul pldnuitei granite culturale, pe langd scoalele,
cari in prezent nu beneficiazd de ajutor de stat, vor rdmdned cu
caracterul Mr confesional toate acele scoale, de cari se leagd vechi
traditii bisericesti-culturale. Pentru susfinerea si desvoltarea tuturor acestor scoale confesionale statul este obligat a contribui cu

ajutoarele necesare. Numdrul acestor scoale se va statori din


partea Consistorului, in confelegere cu comisarul guvernial.

9. Guvernul tdrii, cel de acum si cel din viitor, se obligd


a acordd ajutoare la salarele invdtdtoresti dela scoalele confesio-

nale, cari cad afard de zona culturald contemplatd, dacd acele


scoale si invdtdtorii lor vor corespunde cerinfelor fixate de legile
scolare.

10. Guvernul fdrii, in conformitate cu spiritul articolului de


lege XX. din 1848 si in proporfie dreapta cu numdrul credinciosilor romdni de confesiunea greco-orientald, va acordd bisericii
noastre ajutorul necesar pentru susfinerea organismului central

www.dacoromanica.ro

102

pentru intdrirea i desvoltarea institufiunilor bisericesti culturale


in vigil, i pentru crearea altor institute confesionale de invdtdmiint cu limba de propunere romdneascd, menite a promovci
interese culturale si economice ale credinciosilor nostri. Astfel va
acordd ajutoare fard restrictiuni la salarele profesorilor dela scoalele rnedii si setninariale; la completarea liceului inferior din Brad

0 a scoalei reale inferioare din Brasov; la zidirea scoalei comerciale superioare din Brasov, la infiintarea unei pedagogii de
fete, la infiinfarea de scoale civile si medii de Midi si de fete,
la infiintarea unei scoale agronomice 0 a unei scoale industriale ;
ajutoare pentru organizarea scoalelor de adulti; la imbundtatirea
dotafiunei de stat pe seama preofimei noastre, prin revizuirea in
mod drept si loial a legii de congrud, ci allele.
In fine, avdnd in vedere credinfa tradifionald a poporului
nostru Ma de Inaltul Tron si glorioasa Casd domnitoare ;
avtInd in vedere patriotismul strdlucit si jertfele enorme in

sage i avere, pe cari poporul romdnesc le-a adus toideauna


pentru patrie, dar cu deosebire in cursul acestui crilncen rdsboiu;
avilnd in vedere consolidat ea in viitor a patriei prin egala
indreptatire a tuturor popoarelor din aceastd tard;
avilnd in vedere faptul incontestabil, cd spiritul vremii de

azi a scos la suprafafd, atilt in viata statelor, cat si a popoarelor, un complex intreg de probleme democratice, intre cari la
local prim libertatea fiecdrui popor de a se desvoltd in cele culturale

dupd facultiitile sale sufletesti specifice, cdd numai in acest chip

e posibild o contributie la opera cea mare a culturii si a pica


generale si statornice;
in vederea acestor considerante:
Consistorul asteaptd dela Inaltul guvern, ca dupd incheierea
rdsboiului, revenind asupra acestor mdsuri esceptionale, se dee
clzestiunei invdtdmiltztului nostru confesional din patrie solutia
cea mai norocoasd, reclamatd de spiritul timpului, de principiile
adevdratei pedagogii si de interesele binepricepute ale credinciosilor bisericii noastre.
Sibiu, la 9122 Noemvrie 1919.

Nicolae Ivan
Andreiu Barseanu
Dr. Vasile Stan

Dr. Lucian Borcia


Lazar Triteanu
Sergiu Medean

www.dacoromanica.ro

103

Hotarirea Consisto- . Aceastd hotdrire adusd sub teroarea coguvernial a provocat violente atacuri
.
rului arhidiecezan misarului
in opium publicd romaneascd care sa descarcd
i opinia public&
cu furie asupra consistorului arhidiecezan, stig-

matizat de tradAtor. Si ca ironia sortii, insui mitropolitul Mangra


spunea dupd edintd secretarului mitropolitan Nicolae Zigre, cd nu
credea sa fie sibienii atAt de slabi. Apponyi firete nu primete
nici o conditiune rezervatd ci considerd decisul de un acord pentru
cedarea coalelor. Consistorul desperat neagd, cd ar fi acord dad'
nu se primesc conditiunile. Oameni ca Nicolae Ivan, Andrei BArsAn,
Lucian Borcea i Ion Lupa se vAd pui la pdrete aldturi de
Arsenie Vlaicu exponentul politicei oportuniste, socotit de duhul

cel rdu al institutiilor noastre nationale bisericeti. E o jale i tipet


in tot Ardealul, numai Baronul Hors/At Petricsevich ii freacd mAnile

multumit de isprava sa.


In sfArit la insistenta noastrA cari priviam indurerati tragedia
din Sibiiu, mitropolitul convoacd consistorul mitropolitan la Sibiiu

pe 25 lanuarie 7 Februarie 1918. Eu m'am dus cu o zi mai


inainte d'a dreptul la Nicolae Ivan sd-i anunt, c voiu propune
anularea concluzului consistorial din 9/22 Noemvrie. Bine faci
imi rAspunse,

noi nu puteam face altceva in situatia in care eram,

Consistorul mitropolitan s ia in mAna sa afacerea". M'am dus


apoi la Andrei Bdrsan, i acesta ii atepta uurarea dela anularea decisului consistorial impricinat de opinia publicd romAneascd.

inainte de edintd m'am dus apoi i la metropolitul Mangra

sd-i anunt intentia de a propune anularea decisului.


Mi-a
rAspuns calm: Eu le-am dat liber curs sd decidd cum vor, dela
mine care sunt angajat cu ei (cu guvernul) nu poate nimeni
atepta mai mult. FA dar propunerea ins fiti domoli in formd ca
sd nu ajungeti internati.
Din aceastA edintd tinutd la 25 lanuarie (7 Februarie) s'a
delegat o comisiune constdtAtoare din Episcopii loan Pap si Dr.
Miron Cristea, apoi din asesorii : Roman Ciorogariu, Dr. George
Popoviciu, Dr. losif Bddescu, Dominic Rath.' i Nicolae Zigre,
pentru studiarea dosarului i propunere in meritul zonei culturale.
La edinta in care s'a luat sub desbatere propunerea acestei
comisiuni n'au luat parte mitropolitul Mangra, impreund cu asesorii : Eusebiu Roca, Lazar Triteanu, Matei Voileanu, Arsenie
Vlaicu, Vasile Bologa, in temeiul normativului congresual, fiindcd
au luat parte la desbaterea acestui obiect in forul prim. Sedinta a
www.dacoromanica.ro

104

fost prezidata de loan Pap episcopul Aradului, secretar referent

Nicolae Zigre. Votanti : Dr. Miron Cristea episcop, Filaret Musta,


Dr. losif Bddescu, Roman Ciorogariu, Dr. George Popoviciu, Procopiu Givulescu, Vasilie Dthnian, Dr. loan Stroia, Dominic Rat,

Victor Tordmnu ui Nicolae Zigre. In aceast edinta s'a adus


urmatoarea hotArire :
Concluzul luat in merit de Consistorul arhidiecezan la 9/22 Noemvrie
1917 No. 8544/61 in afacerea scolilor confesionale submanuate, nefiind valabil
nu se poate privi de definitiv, i ca atare frd sanctiune competentA nu se

poate executa. Consistorul ca organ administrativ al arhidiecezei va urma


procedura normat in art. 129 al Statutului Organic, inaintAnd afacerea la
sinodul eparhial arhidiecezan ; iar concluzul ce-1 va lua sinodul eparhial a-I
comunica acestui Consistor mitropolitan spre a putea promova afacerea si
congresului national bisericesc in temeiul articolului 154 din Statutul organic.
Dup-ce concluzul luat a fost prezentat In scris i s'a stabilit definitiv
in sedinta, protocolul, conform regulamentului afacerilor interne, se declarA
verificat i cu aceste prezidentul incheie respective ridicA sedinta.

Motiv e:
La pertractarea i deliberarea acestei afaceri de deosebit ImportantA
pentru desvoltarea vietii culturale bisericesti, Consistorul arhidiecezan, ca organ

executiv alunecAnd pe un teren gresit cu privire la fiinta i sustinerea scoalelor poporale confesionale, infiintate i sustinute de comunele bisericesti
autonome, a trecut peste limitele competintei sale.
Legile pozitive ale statului, art. XXXVIII din 1868 si art. XXVII din
1907, care sunt in plinA vigoare, recunosc i garanteazA dreptul cardinal al
bisericii de a infiinta i sustinea scoli confesionale. Acest drept nu poate forma
obiect de controversA intre bisericA i stat.
In meritul infiintArii i sustinerii scolilor poporale confesionale, ca
institutiuni culturale sunt chemate a se pronunta insesi comunele bisericesti
autonome, ca sustinAtoare de scoli. IarA deliberarea meritoricd in astfel de
afaceri apartine competintei sinodului eparhial si a congresului national-.
bisericesc.

AceastA hotArire se comunicA Consistorului arhidiecezan pentru conformare."

In urma acestei hotariri Consistorul arhidiecezan a anuntat


guvernul, cd nu poate executa concluzul sail din 9/22 Noemvrie
1917, adec pretinsul acord Ora ce se va pronunta sinodul eparhial. Guvernul refuza ingernita necompetenta" a consistorului
mitropolitan i continua a adanci cu forta brutala zona culturala
Impotriva rezistentei pasive acum definit de Consistorul mitropo-

litan. Aa se curma tocmelile cu guvernul, la cari fatalminte era


Impins consistorul arhidiecezan prin concluzul dela 9/22 Noemvrie
fi legenda acordului e scoas din cauza.

www.dacoromanica.ro

i (A

tomisani ministeHall in Sinoadele

Post tot discrimina rerum, urmeazA tim-

statutar pentru convocarea sinoadelor


u
eparhiale pe Dumineca Tomii care in 1918
eparhiale.
cAdea la 22 Maiu. In aceste sinoade avea
s fie desbAtut zona culturalA i comisariatul politial asupra coalelor noastre normale. Guvernul tia ce intimpinare i-se va face
in acele sinoade.
Eu m'am dus cu cloud zile mai inainte la Arad, de a ckui
sinod se tinea districtul consistorului din Oradea. Acolo am aflat
de sosirea unui nou ucaz prin care se exmite comisar ministerial pentru edintele sinodului, in persoana leaderului partidului
Kossuthist Dr. Barabs Bela. Acest ucaz s'a trimis deodatA tuturor
episcopilor eparhiati. Redau aici pe cel de la Sibiu, pars pro toto :
D l

Nr. 4919/918 Pers.

Strict confidential.

Excelenfa Voastrd, Dle arhiepiscop 0 mitropolit !


Evenimentele timpului din urmei au provocat necesitatea, ca

statul ungar sd-0 exercieze dreptul de supremd inspecfiune 'in


adundrile biserice0i greco-orientale row-Me, intr'o mdsurd mai
intensivd. In scopul acesta am onoare a Va aduce la cuno#infei,
cd pentra reprezentarea mea in sinodul eparhial, ce se va fined
anul acesta in 12 Maiu (eventual i in alte zile) am incredinfat
pe comisarul men guvernial, Baronul Petricsevich Horvdth Emil.

Pe ctind Va rog Excelengi, ca sd binevoifi a da reprezentantului meu numit, tn activitatea sa, sprijinul cel mai larg,
totodatd Nu fin de datorinfei a comunicd Excelenfei Voastre i
aceea, al' comisarului meu guvernial i-am dat imputernicirea, ca
intrucat purtarea celor prezenfi in sinod ar aided sub excepfiune
sub raportul fideliteifii fag" de stat, mai intdiu sci-1 facei atent
pe respectivul, apoi in caz de necesitate se poate lua 0 mdsuri
pentru disolvarea sinodului.
Primifi etc.

Budapesta la 7 Maiu 1918.


Apponyi.

Guvernele s'au incercat in mai multe rAnduri a pune sinoadele eparhiale i congresul national bisericesc sub cAlcAiul unui
comisar guvernial pe motivul supremei inspectiuni" rezervatA in
clauzula statutului organic numai regelui. Corporatiile noastre
www.dacoromanica.ro

166

bisericesti insA au contestat guvernelor IndreptAjirea de a exercita


ele drepturile regale si asa a trebuit in totdeauna sa bata in retra-

gere. Acum n'a mai jinut seama de nimic, ne-a trimis comisari
polijiali pe cap cu drepturi discrejionare asupra sinoadelor. Statutul

Organic a ramas un petec de hartie in ochii bor.


Timp fizic nu mai era sA stabileascA eparhiile o norma de
procedura comuna impotriva noului atentat. Astfel fiecare eparhie
a intrat in lupta de aparare cum a crezut cA e mai bine si cum
mai ales li-a permis situajia Iocal. Aceasta a fost ultima ciocnire
cu guvernul ungar, un act istoric cu care s incheie procesul
luptelor bisericii najionale romane. E vrednic s se cunoascd de
posteritate in toate amanuntele ei.
Incep cu sinodul din Caransebe de
In Caransebeq. sub prezidiul episcopului Dr. Miron Cristea.
Aici s'a procedat sumar, nu s'au prezentat deputajii in numar
recerut de lege pentru hotariri valide. AceastA tactica a convenit
si deputajilor genaji de a lua pozijie faja de guvern i celor independenji cari voiau sa previna o eventual nota disonant in solidaritatea intregei biserici. Si intre imprejurdrile date in Caransebesul lui Burdea, bine s'a fcut cum s'a facut.
Noi in Arad bizuiji pe absoluta noastra
La Arad .
solidaritate, experienj i iscusinja militantA
am hotrit sa intram in lupta. In cele cloud zile ne-am fcut ordinea
de bAtalie OM in amAnunte distribuind rolurile si precizand hotarirea ce avea sa se aduca in unanimitate. Din toate pregatirile
noastre n'a transpirat nici o iota la urechile comisarului, incat
credea ca ne-am resemnat i dat plainici.
Comisarul asist la slujba religioasa din catedrala dupd aceea
vine cu episcopul loan Papp in sinod, inteo tacere mormantald.
Episcopul deschide sedinja cu urmtoarea codija de discurs:
Hristos a inviat.
Domnilor Deputati.
Mulfumindu-va pentru ascultarea ce afi dat si de astdatA de a vA
intruni aici la centrul resedinfei noastre cu scopul, ca luAnd cunostinfa de
starea afacerilor eparhiei noastre s ne eserciem dreptul garantat prin Statutul
nostru organic, s ne consultAm asupra niodului si a mijloacelor recerute la
promovarea intereselor bisericei noastre i a institufiunilor ei religioase-morale
culturale economice i prin aceasta, adecA prin bisericA si prin institufiunile
ei la prosperarea si intArirea statului nostru ungar, ai crei cetafeni credinciosi suntem, declar sesiunea sinodului nostru eparhial ordinar, convocat pe
ziva de azi de deschis.

www.dacoromanica.ro

107

Se aleg apoi comisiile de verificare i proxima edint se


anuntA pe ora 6. d. m. Prezenta comisarului nu s'a luat la cuno-tintA, a ieit cum a venit cu episcopul.
edinta de dupA amiazi se constituie sinodul i se prezintd
actele intrate la Sinod. Mai la urmd prezint episcopul intimatul"
ministrului cultelor relativ la delegarea comisarului ministerial.
Protopopul Nicolae Roxin vecinul i conFolarul lui Stefan Tisza,
infrigurat de acest rol, propune alegerea unei comisiuni speciale
pentru studiare i referadA asupra ordinului ministerial i tot la
propunerea lui se aleg in comisiune : Roman Ciorogariu, Dr.
George Ciuhandu, Mihaiu Peicalian si Gherasim Serb din cler, iar
dintre mireni Vasile Gold4, Nicolae Zigre. Dr. loan Suciu, Dr.
George Popa, Dr. Aurel Lazar, Sava Raicu, Petra Iona si Dr.
George Adam. Totodat se decide ca raportul acestei comisiuni
s se pund ca primul obiect la ordinea de zi in proxima edintd
care se anuntA pe Marti 1-14 Mai ora 10 a. m. Luni lucreazd comisia care md alege pe mine de preedinte iar pe Nicolae
Zigre de raportor. In comisie se stabilesc principiile, Dr. Aurel
Lazar formuleazd proectul de concluz in textul prezentat sinodului.

Marti in 1-14 Mai se prezintd episcopul in edintA iar4i


insotit de comisarul ministerial, deschide edinta i dA cuvantul
raportorului comisiunei speciale Nicolae Zigre, carele cetqte in
atentia incordatA a sinodului i comisarului urmAtorul proiect de
concluz:

FatA cu actul din 7 Maiu 1918 de sub No. 4919/1918.


prez. al D-lui Ministru de culte i instructiune publicA, prin
care se comunicd P. S. Sale d-lui Episcop, cA evenimentele
din timpul din urmA au provocat trebuinta, ca statul ungar
sA-i exerciteze mai intensiv dreptul de suprema inspectiune
in adunArile bisericii gr. or. romAne," spre care scop a incredintat cu reprezentarea dAnsului la edintele sinodului
intrunit la 12 Maiu a. c. pe domnul comite suprem al oraului liber reg. Arad, investindu-1 chiar i cu drept de dispozitie asupra sinodului eparhiul ;
In considerarea faptului, cA acest act al D-lui Ministru
este fArd precedenta in viata constitutionald a bisericii noastre ;
Sinodul eparhial, ca reprezentantA legalA i statutarA a

eparhiei, in temeiul -lui 96 punctul 1 al Statutului Organic,

atat din punctul de vedere al dreptului canonic, cat i din


tel al dreptului public de stat, face urmAtoarele constatdri :

1. Din punctul de vedere al dreptului canonic, recunoscut

prin punctul prim al dispozitiilor generale din Statutul Organic, cu provocare i la articolul de lege IX din 1868,
www.dacoromanica.ro

108

autonomia noastrA bisericeascA se intemeiazA pe dreptul divin,


din care rezultd originea i menitiunea dumnezeiascA a acestei
biserici : de a promova binele sufletesc al credinciosilor sdi

si de a fi in cadrele doctrinelor sale, de folos si la realizarea


misiunei sociale a statului politic.
Raportul dintre bisericA i stat se intemeiazA pe porunca
Mntoitorului de a da ImpAratului ce este a ImpAratului pi
lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu Aceasta invatAturA
demarcd absoluta independentA in cele duhovnicesti a bisericei fata de stat i absoluta independentA in cele lumesti a
statului fata de bisericA. Aceste douA institutiuni, conform

invtturilor crestine se unesc numai in comunul izvor al


Dumnezeirii, cdci nu este stApAnire fArA numai dela Dumnezeu
st astfel raportul lor se concretizeazA in ajutorul imprumutat

de a implini poruncile lui Dumnezeu.


In acest inteles biserica ortodoxA universald a acceptat
totdeauna pentru sine sprijinul puterii supreme lumesti in
chipul de supremus ecclesiae tutor et custos canonum" sub
forma de suprema inspectiune iF1 scopul apArArii sale. Astfel
biserica ortodoxA romnd din statul ungar, ca parte integranta a bisericei ortodoxe ecumenice de Rdsrit, stApanit
de puterea traditiilor obligatoare i pentru ansa, a recunoscut
si pururea va recunoaste indreptatirea i chemarea supremei
puteri lumesti din acest stat, a regelui apostolic ungar, de a
da bisericei noastre sprijinul sAu i ocrotirea sa controlatoare
in implinirea chemarii divine a acestei biserici ; deci dreptul
de suprema inspectiune a regelul in acest inteles. Dar dupd
cum biserica peste tot, astfel i biserica ortodoxa romnd din
patrie, credincioasA doctrinei sale, cd trebuie a asculta pe
Dumnezeu mai mult deck pe oameni" nu a admis i niciodata nu va admite un astfel de raport intre sine si stat, care
i-ar creia piedeci in dreptul sAu autonom de a,si implini
misiunea sa divinA pe pAmnt. Biserica nu cautd niciodat
conflict cu statul, dar dacA din partea acestuia s'ar incerca
stngenirea ei intru implinirea misiunei sale, ea se va inarma
cu rezistenta pasivA i orice jertfa i-s'ar cere, ea va da acea
jertfA i va astepta cu rabdare invingerea adevrului.
IL Sub raportul dreptului public augur, sinodul eparhial
al diecezei Aradului constat, c autonomia bisericii gr. or.
romne din regatul ungar a fost inarticolatA in art. de lege
IX. din 1868 prin care consitutia ei a devenit parte integrant
a constitutiei statului ungar. AceastA lege la -ul 3 statoreste
situatia de drept public a bisericii noastre i pe baza acestui
s'a alcAtuit statutul organic al nostru.
Acest statut se intemeiazd pe urmAtoarele douA principii
cardinale :

1. libertatea autonomicA a bisericii pi


2. rezervarea dreptului de supremA inspectiune.

www.dacoromanica.ro

109

Dreptul supremei inspectiuni a regelui, conform dreptului

public ungar, involva in sine, CA Regele este supremul inspector al confesiunilor recepte, le apara situatia de drept
constitutional, supraveghiaza libertatea i drepturile bisericilor
ca sa nu depaseasca drepturile si sfera lor de compete*.
Prin urmare Regele este in drept, ca od i and s ceara
lamurid cu privire la chestiunile bisericii.
Acest drept de suprema inspectiune se exercit numai
cu privire la confesiunile recepte i exclusiv din partea Regelui, fapt, care rezult atat din articolul de lege, IX dela

1868, cat si din deosebirea dintre situatia de drept a confesiunilor recepte fata de confesiunile numai recunoscuie (art.
de lege LIII. din 1895.)
Deosebirea aceasta se marcheaza mai vartos prin urma-

toarele :

Situafia de drept a unei confesiuni recepte se creiaza


prin inarticolarea in lege, iar cea a unei confesiuni recunoscute
numai prin ordinatiune ministeriala ; confesiunile
recepte stau exclusiv sub suprema inspectiune a Regelui, pe
and confesiunile recunoscule stau numai sub inspectiunea
ministeriala ori a organelor subalterne de stat; publicitatea
adunarilor bisericesti ale confesiunilor recepte nu este obligatoare.

Dreptul supremei inspectiuni, ca drept majestatic, dupa


cum se vede din cele de mai sus, nu are caracter preventiv,
dar nici nu poate fi de acest caracter, de oarece in asemenea caz ar sta in contrazicere ideologica cu notiunea autonomiei bisericesti.

In virtutea dreptului de supremd inspectiune se pot

controla ulterior dispozitiunile luate, dar libertatea de actiune

a bisericii nu poate fi incatusata si nu se poate cere intro-

ducerea i ingerinta altor factori externi, afara de cei pre-

vazuti in Statutul organic.


si

Privind din acest punct de vedere raportul dintre stat


biserica noastra ortodoxa romand din patrie, sinodul

eparhial e convins, ca. biserica ortodoxd romana din regatul


ungar e investit cu deplina libertate autonomica, si religionard i c pe baza legala nu este modru de a se lua impotriva
acestei biserici dispozitii preventive.

Dup cele premise, fata cu actul ministerial Sinodul


eparhial afla, ea actul ministerial de sub intrebare nu poate
fi considerat ca bazat pe -ul 3 al articolului de lege IX
din 1868 de oarece nu e emanat de Majestatea Sa.
Sinodul eparhial afl mai departe, c la adunrile bisericesti nu poate participa activ nici un alt organ, care nu
e prevazut in Statutul organic. Statutul organic nu confine
nici o dispozifie, pe urma careia un comisar regal ori guvernial sa poata avea sfera de activitate jn,:cadrele lucrarilor
www.dacoromanica.ro

110

noastre autonome. Nici chiar forma exercierii dreptului de


suprema inspectiune prin comisar regal, cum s'a sistemizat
in constitutia bisericeascd coreligionarilor sArbi nu e introdusd
in Statutul nostru organic. Av And in vedere, cd ambele mitropolii ortodoxe din patrie sunt organizate pe baza aceluias
articol de lege, dupd normele de interpretare a legilor urmeazd, cd intentia Majestdtii Sale si a legislatiunii a fost,
ca dreptul supremei inspectiuni fatd cu biserica noastrd sd
nu se exercite prin comisari. De altfel chiar si in -ul 8 al
Statutului organic sArbesc se statoreste numai conditionat :
Pentru cazul. dacd Majestatea Sa ar clod, ca dreptul sdu de
supremd ispectiune sd-1 exercie prin comisar regal". Acesta
insd nu se poate ingerA in pertractArile si in concluzele congresului si nu-i poate impiedeca activitatea legald.
AceastA dispozitie concretd tocmai confirmd principiul
exprimat mai sus, cd dreptul de supremd inspectiune nu poate
aveA intentia sa stAngeneascA libertatea autonomd, acest drept
nu poate avea tendintd nici preventivd, nici politiald. Comi-

sariatul regal involvd numai un act de prezentA, neavand

altd facultate deck sd promoveze concluzele la locul mai inalt.

Astfel actul ministerial pomenit nu numai cd jigneste


libertatea autonomd a bisericii noastre -Maud acest drept
cu desdvArsire iluzoric, ci totodatd prejudecA si fatd cu un

drept majestatic prin aceea cd DI Ministru nu numai uzeazd


de un drept rezervat excl uziv Majestatii Sale, ci pe un comisar ministerial il investeste prin dela sine putere cu atributii mai mad, cleat cele rezervate unui comisar regesc.
III. Dar nu numai insusi actul exmiterii unui comisar
ministerial, ci si motivarea acestei mcisuri este jignitoare, lipsindu-i mice bazd legald si eticA, Ordonatiunea ministeriald
ridicd impotriva bisericii noastre ca institutiune o gravd invinuire Med' de a concretizA si dovedi fapte. Acuzd condamnd
si executd pedeapsa fdrd de ascultare si fArd de a da posibilitatea de apdrare.
AmAsurat doctrinei divinului sdu Intemeietor biserica
noastrd pururea a propagat cu zel nestins intre credinciosii
sdi supunerea cetteneascd, neclintit iubire de patrie si credinta cdtrd Inaltul Tron mostenitd din mosi-strAmosi.

In restimpul de aproape jumAtate de veac de viat

constitutionald a bisericii noastre, niciodatd nu s'a ridicat


asupra corporatiunilor noastre bisericesti invinuire ca aceasta,

care sd le timbreze fArd nici un temeiu si nici mdsuri de


retorziune nu s'au luat pAnd acum niciodatd fatd de aceste
corporatiuni.

Rezonul guvernamentului de stat si principiile etice nu


numai cd nu justificd, ci dinpotrivd exclud un astfel de procedeu lipsit de orice fel de premise si aplicat fdrd sd-i fi
premers candva macar vre-o admoniere,
www.dacoromanica.ro

111

De altmintrelea aceastA pedepsire ministerialA pare a


fi rezultatul unei confuzii de notiuni, pentrucA viata,activitatea i manifestarea bisericei insasi ca institutiune rmoralA

si de drept, nu se poate confunda ca atitudinea ori'porni-

rile eventual gresite ale unor credinciosi singuratici de ai ei.


lar IntrucAt invinuirea, cuprinsA in motivarea ordinatiunii ministeriale ar intentiona sa vizeze astfel de caz, sau cazuri,
cAnd unul ori mai multi reprezentanti din sAnul corporatiilor
noastre bisericesti ar fi manifestat tinutd ostila intereselor
statului, ori ar fi agitat, Sinodul eparhial se simte indatorat
ca asemenea suspiciuni i invinuiri lipsite de temeiu sA le
respingA cu toate demnitatea i s protesteze contra lor cu
toata energia. In intreg decursul vietii noastre constitutionale
nu a fost caz, Ca un vre-un membru al corporatiunilor noastre bisericesti s fi deviat dela linia de conduita patrioticA,
ce se dovedestesi prin faptul, cd nu a fost tras la rAspundere
nici nu singur deputat sinodal ori congresual, desi acestia
nu se bucurd de dreptul de imunitate.
Dar chiar presupunAnd asemenea cazuri, nu se poate ca
s fie pedepsite institutiuni i corporatiuni pentru eventualele
pacAtuiri ale singuraticilor indivizi astAzi cand, drept ideie
conducAtoare a vremii, se fixeazA principiul responzabilitAtii
individuale si nu cel al responzabilitAtii colective.
IV. In considerarea tuturor celor premerse, Sinodul eparhial avAnd convingerea, cA actul ministerial pomenit violeazA

drepturile autonome ale bisericii noastre garantate prin sfintele ei canoane i prin constitutia patriei ;
a) amAna sedintele sale si decreteazA a se nainta o
reprezentatiune cAtr .Inaltul Guvern la Coroand, cerAnd revocarea acestei dispozitii jignitoare ;
b) Autorizeazd Prezidiul, ca pentru continuarea sedintelor acestei sesiuni sA convoace membrii Sinodului, and
va afla pentru aceasta momentul potrivit ;
c) sinodul d ambelor consistorii indemnizare, ca pAra
la votarea bugetelor, trebuintele materiale s i le acopere
in cadrele bugetelor anterioare, autorizAndu-se tot atunci ambele consistorii, ca din sedinte plenare s provadd si eventualele trebuinte extraordinare ivite peste cadrele bugetelor
de acum.
TerminAndu-si referentul propunerea, Prezidiul provoacA
sinodul sd se declare, dacA primeste acest proiect de concluz
La ce Sinodul cu unanimitate declark cA primeste pro-

punerea inlintreg cuprinsul ei.


In temeiul acestui concluz episcopul Incheie sesiunea sinodalA
cu urmAtoarea declaratie
Primindu-se raportul i propunerea comisiunei Cu

www.dacoromanica.ro

112

unanimitate, o enunt prin aceasta ca conluz, iard in intelesul


acestui concluz anunt Veneratul Sinod, cA7proxima edintA o
voiu convoca la termenul, and voiu afla de cuviintd, care
termen se va aduce la cunWintA domnilor deputati in scris
i anuntand totodatA i aceea, cA pentru autenticarea protocolului edintei de azi se designeazA biroul i deputatii cu
sediul in Arad, prin aceasta inchid edinta.
Sedinta se ridicA la orele 111/2.
Atunci a erupt sinddul in aplauze frenetice. Comisarul intreabA
pe episcopul, ce este aceasta ? Episcopul Ii spune : s'a terminat
sesiunea sinodalA i ia pe comisar la brat il conduce afar din
sinod in aplauzele multimei la adresa episcopului. Comedia s'a
terminat.

La Sibilu.

Ora va

afla,

Sinodul eparhial din Sibiu a tdrAgAnat


intrarea in desbaterea procesului cu guvernul

ce a fAcut Aradul, in care scop a i trimis un

curier. Marti a i plecat curierul impreunA cu curierul nostru special


protopopul Giuvulescu, pe care 1-am trimis direct la Mangra sd-1

induplece in numele nostru a accepta concluzul nostru.


La Sibiiu era alt situatia, n'aveau oamenii incredere unul

in altul. Inteo vreme chiar Mangra mi se plngea, c trebue s


se pAzeascA de denunturi. El tia cA i guvernamentalii de pe o
rogogind cu el il urAsc. Cu toate acestea in primele zile ale sinodului se pArea sa s'a pogorit pacea intre oameni. Atitudinea

Mitropolitului Mangra apropie pe Aurel Vlad de ansul. Incep


oamenii a nAdAjdui cA s'a trezit vechiur Mangra din somnul pierzArii. Aurel Vlad Ii prime*te invitarea la masd i se strang mnile
incletate mai inainte in pumni. Explicatia acestei taine era, cA
Tisza nu aproba impunerea comisarului ministerial asupra sinoadelor, i Mangra totui n'a cutezat sA rupA legAturile cu guvernul
care nu mai era a lui Tisza. Bag-seamA dupd frAmntare de trei
zile tot a invins credinta lui, cA numai prin o politicA oportunistA

se poate trAi in Ungaria i a renuntat la intentia de a-i depune


mitra, prin ce i-se ertau toate. Dupd ce in primele edinte nici n'a
luat cunotinta de prezenta comisarului in ceasul hotAritor pleacd
capul inaintea pAirei provocatoare a comisarului i refuzd a executa concluzul adus in sinod. Fostul asesor acum episcop-Lazar
Triteanu face istoricul acelor edinte sinodale in broura sa Zona
culturalA". Reproduc textual :
Vineri in 27 Aprilie (10 Maiu) chiam metropolitul Mangra pe asesorii

din senatul bisericesc i le da sa citeascl, actul ministerial relativ la dele-

www.dacoromanica.ro

113

gatia comisarului ministerial in sedintele sinodele, prima in dimineata acelei


zile. Firete comisarul era Baronul Horvath Petricsevich.

PArintele Triteanu nu spune ce s'a discutat in acel cerc restrAns ci continua a scrie la pg. 123.
Arhiepiscopul in aceeasi zi a dat ministrului prezident
Alexandru Wekerle i ministrului de culte urmAtoarea telegramA:
Rog revocarea comisarului guvernial delegat pentru sinodul eparhial, ce
se va tinea Dumined. Pentru sustinerea ordinei sunt rAspunzAtor subscrisul;
primesc rAspunderea i fatA cu statul."

Tot atunci a dat o depesA

contelui Stefan Tisza, seful

partidului majoritAtii, din care fAcea parte si arhiepiscopul. Textul


acestei depese insA nu se aflA la acte, deci nu-1 pot reda.
In zilele acele .resortul cultelor Ii schimbA stApAnul. Locul
lui Apponyi II ia Zichy. S'AmbAtA, in preziva sinodului soseste
urmAtoarea depes :
La telegrama trimisA VA Incunostiintez Excelenta, cA ordinal de sub
N-rul 49191918, dat de antecesorul meu in oficiu cu privire la reprezentarea
sa in sinodul eparhial, ce este a sc tinea in Sibiiu, it susfin in intregime. Zichy."

Intre deputatii sinodali fierbere mare. Unii erau de parerea, cA prezenta comisarului ministerial constitue o interpretare
volnicd a dreptului de supremd inspectiune, garantat exclusiv
Maj. Sale ; in urmare sa protestAm in contra acestei dispozitii
si s plecAm imediat acasd. Altii ziceau : SA protestam in contra
acestei vAdite ilegalitati, dar fiind puse la ordinea zilei chestiuni
de mare importantA pentru bisericA a. d. e. Chestiunea goalelor
primare, restaurarea Consistorului, votarea bugetului, statutele
fondului de pensiune etc. etc. sA slam sA le pertractAm i numai
in cazul acela s pArAsim sedintele sinodului cAnd comisarul
s'ar ingera in modul de resolvire al chestiunilor.
In ziva deschiderii sinodului, dupA ameazi, o depesA din
Caransebes ne-a adus stirea, ch acolo deputatii sinodali nu s'au
prezentat in numArul recerut de lege si astfel sedintele sinodului
s'au amAnat pe timp nehotArit. Ce se va fi intAmplat la Arad ?
Se deleagA un curier.
Arhiepiscopul i mitropolitul din arhidiecezA a recurs la o
apucAturA diplomaticA, al cdrei rost inaintea multora pn azi a
rAmas neinteles. Deoarece pe ordinul ministerial erau imprimate
cuvintele : strict confidential = szigoruam bizalmas" n'a notificat
sinodului afacerea. A crezut pe semne, cA poate sa impace pi
capra i varza. Duminecd, dup serviciul divin, deschide sinodul,
in biserica catedralA fiind de fatA i comisarul ministerial, fAr
a face despre el vre-o amintire. In vorbirea de deschidere se &este
insA zicerea : noi nu suntem cotnpetenti a defini sail prescrie
forma in care Majestatea Sa afla de bine a-8i exercit dreptul
supremei inspectiuni." Prezidiul deschide Lunt a doua sedintA,
in edificiul scoalei centrale, tot in prezenta comisarului fAr s
facd amintire de el. Atunci se tidied comisarul i fdrA a-pi cere
vole dela prezidiu cetete in limba maghiarA ordinul ministerial
5

www.dacoromanica.ro

114

priti care se explicd rostul ski in edintele sinodului arhidiece


zan. Cuvintele comisarului sunt invAluite inteo tAcere de mormant i editzta se continua. Se verified mandatele deputatilor ;

se aleg comisiunile obicinuite ; pentru chestiunea coalelor pri-

mare din plAnuita zonA cultural" se alege o comisiune spe


ciala;') notarul general prezintd actele distribuindu-se dupd earacterul lor comisiunilor alese. Sedinta proxim se anuntd pe
Mercuri la 9 ore a. m. Ziva de Marti s'a lsat liberA pentru-ca
referentii comisiunilor sA poatA studia actele.
Mercuri dimineata sosete curierul dela Arad cu tirea, cA
sinodul eparhial de acolo, dupA constituire, a pus la ordinea
zilei ca primul obiect chestiunea comisarului ministerial i a
decis ajurnarea sedintelor sinodale. Solia aceasta a fost hotAritoare i pentru tinuta deputatilor sinodali din arhidiecez.
Mercuri, in 2/16 Maiu 1918, la 9 ore a. m. se deschide
edinta a III-a. Comisarul ministerial prezent. Prezidiul, inainte
de a infra in ordinea de zi, cetete o hartie adresatA sinodului
arhidiecezan despre esmiterea comisarului ministerial spunand
intre altele, c esmiterea comisarului s'a referit exclusiv la sfera
mea de activitate, ca presedinte al sinodului"2) i fiind act ministerial strict confidential nu m'am simtit indreptatit a-I publicd in sinod". Dupd-ce ins comisarul prin declaratia sa a rupt
pecetea grozavului secret, transpune dosarul afacerii in compete* sinodului pentru orientare i conformare in procedurile
si desbaterile sale."
Chestiunea ise dA spre studiare i raportare comisiunei organizAtoare.

Jar desbaterile continua, 'natural, in prezenta comisarului.


Intrand in ordinea de zi se percurge raportul general al Consistorului plenar, apoi raportul senatului strict bisericesc. Cu
aceste edinta a 3-a se incheie anuntandu-se edinta proximA
pe d. a. la orele 4, avand ca primul obiect la ordinea zilei: referada comisiunii organizAtoare asupra actului ministerial.
Dupd ameazi coala centralA avea aspectul unei fortrete

care trebuia luatA cu asalt. Oamenii sigurantei publice pAziau


intrarea in curte i in edificiul coalei, iar curtea era plind de
polititi". La orele 4 d. a. se incepe editita a IV-a. Comisarul se prezintd insotit de mai multi detectivi inarmati.
Comisiunea organizAtoare n'a putut conveni asupra unui
proiect de rezolutiune, in unanimitate. Deputatul Dr. Aurel Vlad
in numele maioritalii din comisiune a prezentat urmAtoarea
motiune:

Avand in vedere, cA prin denumire de comisar se introduce un nou mod de exerciare al dreptului de supremd inspec1 La propunerea mea. Aut.
9 Aded numai activitatea dansului avea s'o inspectioneze!? Aut.

www.dacoromanica.ro

115

thine al MajestAtii Sale Regelui, neuzitat pAnd acuma in viata


noastrA constitutionala bisericeascd; avAnd in vedere, c biserica
noastrd panA in prezent nu a dat nici o anzA serioasd, care sA
justifice aceasta inovatie jignitoare si in consecintele sale dezastruoas autonomiei bisericii noastre ;
avand in vedere, c cu toate-cd insusi scrisoarea d-lui conte
Apponyi accentuiazd nestirbirea autonomiei noastre, totusi insusi
Dsa cid comisarului guvernial o atare indreptAtire, care conform
Statului organic compete numai presedintllor sinodului i autorizeazd pe comisarul guvernial sA exercite drepturile prezidentiale,
de a indruma la ordine si de a disolva sinodul fArd considerare
la aceea, cd arhiepiscopul presedinte fAcutu-si-a, sau ba, datorinta sa;
avnd in vedere, Ca prin acest drept autonomia bisericii
se violeazd in mod simtitor si se submineazd autoritatea i vaza
capilor bisericesti, comisiunea organizdtoare propune:
I. Sd se ia cu pldcere act de pasii Intreprinsi de Excelenfa
Sa mitropolitul intru susfinerea nestirbitd a drepturilor noastre
autonome bisericesti.

Sinodul sd remonstreze la fnaltul guvern in contra masurilor luate de fostul ministru de culte Apponyi pritz scisoarea

sa cu datul 7 Maltz 1918, No. 4919 Pres., cerdnd revocarea


acestei dispozitii.

Remonstratiunea sd se facd direct din sinod i in caz c


reprezentatiunea inaintat la guvern nu ar avea rezultatul dorit,

afacerea sd se prezinte si Maj. Sale.


III. Pdnd la sosirea rdspunsului la aceasta reprezentafiune,
sinodul arhidiecezan se declard in permanenfd, insd 41 suspinde
sedinfele si autorizeazd pe Excelenfa Sa Mitropolitul sd convoace
pe membrii sinodului cand va afla momentul potrivit. Totodatd
Sinodul dd Consistorului arhidiecezan indemnizarea, ca pad la
votarea bugetului, trebuinfele materiale sd le acopere in cadrele
bugetului anterior, autorizdndu-se Consistorul, ca din sedinfele
sale plenare sd provadd si eventualete trebuinte extraordinare
ivite peste cadrul bugetului de acum."

Pe cAnd deputatul Dr. A. Vlad Ii motiva propunerea,

comisarul ministerial se ridicd i cu glas de stentor II intrerupe

zicndu-i :
Te fac atent, Ca dacd mai continui in tonul acesta agitAnd
in contra guvernului si a statului maghiar, iti voi detrage cuvantul.

Prezidiul a tdcut ; deputatul Vlad ceteste mai departe propunerea cu o Iinite desdvarsitd.
Comisarul se ridicd din nou i enunt :
Incheiu protocolul sedinfelor si sinodul ii declar disolvat.
Prezidiul tace : nimenea nu se miscd ; deafard se aude o
miscare mai sgomotoasd ; a venit o patrula de jandarmi, care
era ascunsd in casele comitatului ; jandarmii in sala de sedinte

n'au intrat,

www.dacoromanica.ro

8*

116

Deputatul Vlad continua a-si ceti propunerea cu aceeasi


OM la sfarsit.
Ca si cand nu s'ar fi intamplat nimica, deputatul Arseniu
Vlaicu in numele minoritatii din comisiune propune, ca punctele
I si II din motiunea majoritAtii sA se primeasca intocmai, iar
punctul a III-lea sa se omit.
Se cere votare nominald si se constat, ca din 48 deputati
prezenti pentru propunerea majoritatii au votat 36, iar pentru a
liniste,

minoritAtii 12.

Prezidiul declarA, ca nu consimte cu aceasta hotarire ;

membrii sinodului pardsesc sala de sedinte. Incercarea arhiepiscopului de a-i indupleca s participe la sedinta de Joi, la
care i-a invitat prin coale de subscriptie, n'a succes i astfel
sedintele sinodului arhidiecezan s'au ajurnat.
Chestiunea scoalelor confesionale romane, pentru a cArei
deslegare s'a pus atata stAruintA propunndu-se convocarea
sinodului inch' in Decemvrie 1917, a rdmas iardsi nerezolvatd.

DupA aceste Consistorul arhidiecezan s'a pus pe rezistenta


mai pronuntat in msura ce se apropia biruinta antantei i prdbusirea monarhiei.
InfrAngerea

armatei austro-ungare la

0 reparatie tardiv Piave a dat pe povArnis ordinea publica din


Ord. Numai atunci in 24 Octombrie (6 Noembrie) 1918 soseste telegrama ministrului de culte Lovassi :
Dispozitiile fcute cu privire la statificarea scolilor din granit la revoc, respective le scot din vigoare, In privinta aceasta
am dat indrumAri corespunzdtoare comisarului guvernial. Lovassi,
ministru de culte i instructiune publica".

Dar noi ne pregAteam atunci de Alba lulia. Telegrama a


rmas un act istoric al sfarsitului.
DupA desrobire au reintrat in functiune normald corporatiunile noastre bisericesti. Chestia Zonei culturale" a ajus insfarsit
in desbaterea liberA a sinodului eparhial din Sibiiu tinut in luna
Aprilie 1919. Intre violente descArcAri de invinuiri Sinodul reprobA"

cu toatd hotArirea atitudinea Consistorului, ridica acuzd impotriva


membrilor lui i cere dela Consistorul Mitropolitan a introduce
cercetare disciplinard urgentA" impotriva lor. 0 comisie sinodald
istoria
contase partea politica a chestiunei in domeniul istoriei,

s judece daca a fost tradare la mijloc ori ba ; Iar partea administrativ in domeniul rdspunderii materiale si morale. Cdlcat-a
Consistorul procedura regulamentara ori ba ? Cu aceastA filozofie
a ajuns dosarul la Consistorul mitropolitan. Consistorul mitropolitan

imi d mie delegatie sa studiez actele i se fac referada asupra


www.dacoromanica.ro

117

lor, dar dosarul ce mi sa remis nu era complect i 1-am restituit.


Dupd aceasta deleagd in 1920 Consistorul din Arad sd faca instructia, restitue i acesta actele cu opinia sA se remita Congresului ori sa se dea in instructie unei comisii speciale din Consistorul aihidicezan. Nu s'a mai remis nici Consistorului nici Sinodului arhidiecezan ci s'a stins toatA chestia Zonei Culturale" in arhiva Consistorului Mitropolitan.
A fost o napastd care a venit peste capul Consistorului trite()

vreme infriguratA cand i celor mai buni le-a stat mintea in loc,
netiind sa afle firul desnoddmAntului. S descindem dela formalitAtile rigide ale regulamentelor la sufletele bune ajunse in straintoare, doar psihologia ne va aduce mai aproape de adevdr, cad
scopul nostru nu poate fi vAnatoarea dupd victime ci cercetarea
contientioasa a adevrului.

Dr. Lucian Borcea, unul dintre memMemoriul D-lui Dr. .


brii Consistorului impricinat, barbatul inL. Borcea In chestia
in acceptia cea mai nobilA a cuvanZonei culturalea tegru
tului, intransigentul membru al partidului
national i credincios fiu al bisericii, se pune in tap judecatorilor
i ii ia rdspunderea pentru hotarirea impricinata, inteun memoriu adresat comisiunei sinodale. In acest memoriu aflam sintentizatd psihologia tragediei din Sibiu. E un document care nu poate
rAmanea stins in arhiva Consistorului Mitropolitan din Sibiu ci trebue trecut in domeniul istoriei, care n'ar fi inteleasd faira psihologia stdrilor exceptionale din Sibiu. Cu invoirea D-lui Dr. Lucian
Borcea 11 dau aici publicitatii :
Onoratd Comisiune!

Cadrele discutiunei sinodale nu au Ingdduit tratarea mai pe


larg 1 in amanunte a chestiunei aa zisei zone culturale". i altcum,

sinodul nu putea s se ocupe decal de rAspunderea politica a


Consistorului; in scopul lAmurirei vinovAtiei, deci a rAspunderei
morale 1 materiale, a trebuit sa se deschida ancheta, singura cale

potrivita, ca sa se faca deplina lumina' in aceasta chestiune. Ma


folosesc de acest prilegiu, ca prin

memorial
ce Vi-1 prezint sa* ma degajez de o indatorire inaintea
acelor organe, inaintea cArora sunt dator sA dau seama de
cele ce am facut i ce s'au petrecut in acele zile zbuciumate.

www.dacoromanica.ro

118

Tin insa sA declar dela incepuf, precum am facut-o

panA acum, de cate-ori ImprejurArile rn-au silit sA mA pronunt


asupra acestei chestiuni, cA pentru rezolutiunea No. 8544 dela

9/22 Noernvrie 1917, iau toatd rAspunderea. 0 iau nu numai


ca asesor care am participat la acea sedintA plenarA a Consistorului, ci i ca membru al comisiunei de apte, exmisA
din edinta dela 5/19 Noemvrie 1917 pentru studiarea chestiunei

si

pentru redactarea unui proiect de rezolutiune.

FiindcA am asistat la edinta in care s'a votat rezolutiunea,


afirm cA poate cei mai multi asesori cari nu au luat parte
la sedintele comisiunei, in deosebi asesorii cari au sosit din
afarA numai pentru edinta de Joi 9/22 Noemvrie, nu au fost
in stare sA tie ce se petrece si auzind o singurA datA textul
lung al rezolutiunei, votat cu unanimitate inainte de a se
putea desmeteci, nici nu 1-au putut bine intelege.
RAspunderea mare este a noastrA, a celor apte, care am format
cornisiunea.

Tin mai departe sA declar, cA nu pot impArtAsi vederile


acelor domni asesori,
colegi pe banca acuzatilor,
cari
dupA ce au votat rezolutiunea, au numit-o i o numesc, o
rezolutiune nenorocitA", precum de pildA a numit-o dl. ase-

sor Nicolae Ivan in edinta sinodalA dela 1 Mai a. c. Rezolutiunea este monstruoasA ca formA, lipsitA de demnitate ca
cuprins, o alunecare pe teren gresit, precum se exprimA
Consistorul Mitropolitan, i cuprinde 1 greeli mari materiale,
cu toate aceste manecand din situatiunea internA a Consisto-

rului i din imprejurArile de atuncea, sustin, cA rezolutiunea

a fost un noroc pentru Consistor,

nu pentru asesorii

singuratici care I-au compus, dar pentru Consistorul Arhidiecezan ca Malta autoritate centralA a primei eparhii din
mitropolia noastrA.

In rugarea, pe care impreunA cu dl. Andreiu Barsanu,


am indreptat-o a doua zi dupA votarea rezolutiunei, in ziva
de 11/12 Noembrie 1917, arhiepiscopului de atuncea Vasilie
Mangra, cerindu-i ca in virtutea -lui 90 al statutului organic
sA convoace imediat sinodul fie in sesiune ordinarA, fie in
sesiune extraordinarA, am zis 'lute altcele, cA mandatul comisiunei a insemnat sA se salveze insas situatiunea consistorului. AceastA petitie nu se aflA la dosarul zonei culturale",
sub A) alAtur copia ei. Atuncea mi-am intemeiat aceastA
afirmare pe rnomentele pe care le-am experiat in cele patru
zile critice ale lunei Noembrie. Alte momente care s'au ivit
de abia mai tarziu, confirmA in toate judecata mea de atuncea.
(Petitia este inregistratd sub No. 8767 dela 13/26 Noemvrie
1917).

www.dacoromanica.ro

119

Nici rezolutiunea nici cele ce s'au inSituatiunea interna' tamplat peste tot in jurul chestiunei zonei
a Consistorului, cu culturale", nu se pot intelege, fdrd a tinea
un excurs despre seamd de situatiunea internd a Consistorului

mangrism"

Arhidiecezan.

Concluzul sinodal dela 1 Mai n. a. c.


dat in aceastd chestiune, constatd c rezolutiunea cu pricina
a sdrucinat autoritatea Consistorului.
Constatarea ar fi dreaptd, dacd s'ar fi facut cu anumite
restrictiuni. Rezolutiunea a putut potenta a putut confirma lipsa
de autoritate 1 de incredere in Consistor. Dar nu ea a produs
scdderea aceasta, ci aceasta exista de mai inainte, din nenorocire prea de mult.
Nu este trebuinta sd inir plngerile i invinuirile multe

la adresa Consistorului. Sunt prea cunoscute; in parte se


discutau i se discutd in deplind publicitate, in parte ceeace

este mai rdu,


se colporteazd in apte, fr ca cineva s fi
indrdznit, a le concretiza, a le formula ca acuze 1 a cere s
se facd lumin asupra lor. Trebuie insd s stdrui asupra alor
cloud momente, cdrora
dupe prerea mea rnodestd,
ii
se dd prea putind importantd, dei nu existd mijloace mai
sigure de subminare ca tocmai aceste. Unul este otrava ce
se strecoard in sufletele oamenilor, cari ajung in contact
cu Consistorul, prin invinuirile 1 barfelile la adresa asesorilor
referenti i la adresa altor fete bisericeti, pe care necontenit
trebuie s le audd.
li poate oricine inchipui ce efect are

aceastd procedare. Chiar vznd cd invinuirile sunt didacte


de patimd ori cd sunt exagerdri, rdmne indoiala, care insd
se resfrnge asupra intregului Consistor i asupra bisericei
intregi, care sufere invinuiri de aceste, fdrd s facd lumina
asupra lor, trAgand la rdspundere ori pe cel invinuit, ori pe
barfitor. Se produce o atmosferd grea, incArcat de miasme
asupra Consistorului intreg. Un vrednic preot dela sate mi-a
mrturisit odat cu adncd manire, Ca i-a fost dat sd audd
dela superiori de ai sdi astfel de critici reciproce, care dad
ar fi adevdrate, Te-ar face s desperezi de soartea bisericei.
Al doilea moment este nota arbitrard pe care mdsurile
luate de Consistor le au atAt de adeseori. Lumea este foarte
simtitoare cnd este vorba de drepturile i interesele ei, i

este totdeauna dispusd a se considera pe sine in drept.

Trebue o inaltd autoritate morald, o aplicare severd i nepdrtinitoare a unor principii bine stabilite i constant aplicate

pentru a impdca 1 liniti pe cel interesat and nu i-se poate


implini o cerere ori trebue sd se ia mdsuri impotriva lui. Si
aplicarea dreptului trebue sd se facd in forme care nu jignesc
simtul de demnitate, care lasd deschisd calea remediilor de drept.
care inceard s convingd pe cel interesat cd nu are dreptate ori,

c interese mai inalte reclamd alte dispozitii, fiindcd increwww.dacoromanica.ro

120

derea se sdruncina nu numai prin nedreptate si arbitrarism


material, ci si prin forma care produce impresia judecatii
arbitrare.

Toate aceste au sapat de un lung sir de ani autoritatea


Consistorului si au avut efectul de a nu se bucura de acea
incredere, de care are trebuinta ca omul de aerul curat. Arhipastorirea octroat a arhiepiscopului Vasilie Mangra a aflat
situatiunea aceasta in fiinta in asa masura, incat este fapt cd

ori cat de mare a fost neincrederea politica in acest om, si

oricat de umilitoare venirea lui la canna, totusi multi au con-

siderat alegerea sa ca o scdpare, o esire din aceasta stare

insuportabild. Acum putem constata, ca asteptarea acestora a

fost o sinamdgire. Pstorirea arhiepiscopului Mangra nu a


dres nimic, ci a introdus o noted not discordant, neincrederea politica.

Sa-mi fie ingaduit, ca la acest loc sa deschid o paranteza si sd ma ocup in cateva cuvinte cu notiunea mangrist"

de care astazi se face atata abuz si cu care se face atata


nedreptate. Sigur, ca la congresul din 1916 si mai tarziu,

Vasile Mangra a avut sprijinitori mangristi" in acel inteles


al cuvantului, ca erau adepti declarati ai politicei sale pe
care o sprijineau din rdsputeri, poate din convingere, cu siguranta insa multi si din ur si patima fata de altii, poate
si din interes. Au fost insa intre spriginitorii lui si altii, care
au crezut Ca alegerea sa, va putea s scuteasca incatva biserica de furtuna ingrozitoare, ce se prevedea in vremile acele.
Pe cat de adevarat este mai departe Ca' au existat oameni
cari
indiferent Ca la alegerea din 1916 au votat pentru
altul,
au voit sa-si faca jocul propriu cu ajutorul lui, pe
atat de adevarat este, ca
iara indiferent ca la alegere i-au
dat votul ori nu,
altii au avut atitudine deamnd fata de
arhiereul sfintit si au avut curagiul sali sustina independenta
fata de el si sa-si apere vederile bor.
Mai sus am amintit,
cd multi,
mai multi, decal s'ar crede,
asteptau dela
arhiereu macar in parte curatirea atmosferei interne a bisericei in arhidieceza si stavilirea acelui sistem, pe care unul
il poreclise mironism", iar altii metianism", dupe cum
amintirile lor il legau de timpul pastoriei unuia sau altuia
din inaintasii in mitropolie ai lui Vasile Mangra. Sunt acestia Mangristi"? toata lumea se joacd cu cuvantul si dupe
cum cere intereseul unui ori altuia care trage sforile, boteaza
de mangrist" pe aceia cari ori au votat la congres cu Vasile Mangra, ori 1-au sp'rijinit cand-va pe fatd. Eu cred ca'
trebue s se faca deosebire. Sunt diferite soiuri de mangristi". Cunosc pe unul, pe dl. Victor Tordasianu. care a
fost mangrist" cu trup si suflet fiindcd pentru el care-I cunoscuse pe Mangra in tinerete, cand era adorat de toti Romanii, istoria se oprise acum 15 ani. D-sa era indiferent fata
www.dacoromanica.ro

121

de saltul politic al lui Mangra i vedea in el pe mantuitorul


bisericei de mironism" cu care se rdsboise decenii intregi.
DI. TordAsianu este prOtotipul inangristulului" care astepta
dela aceast alegere o desvoltare internA a vietei bisericesti
inspre bine. S'a inselat, fiindcA Vasile Mangra din 1916 nu
mai era cel din deceniul ultim al veacului trecut, dar in
orice caz mangrismul lui nu se poate subsuma acelui mangrism" care trebuie reprobat i exterminat, ci merit respect.
AdevAratii mangristi" sunt acei ce s'au inrolat i s'au
fAcut protagonisti ai politicei lui. Lumea ii tie, nu trebue
sA-i inir.

Dar nu numai intre mangristi"

i mangrist" trebue

sA se facA deosebire, ci i intre mangrism" i mangrism".


Mangristii" adevarati sunt acei ce au suferit si de man-

grism", cei din categoria a doua, fiindcA mangrismul" nu


poate avea alt inteles decAt politicismul in biserick o boalA
a cArei simptome s'au manifestat la mai mulfi, indiferent c
cA erau mangristi" ori nu. Eu socot ca acela sufere de mangrism" care profitand de imprejurAri, incearcd sa. parvinA
W sA se sinchiseascA de anumite principii, in schimb insA
nu este mangrism" cnd preotul se pleacA fat de arhiereul
sAu, fiindcA-i este arhiereu.
Inchid paranteza i reiau firul.

Mitropolitul Mangra a venit strein intre streini in arhidiecezA. Nu avea incredere in asesorii consistoriali, afard de
unul singur, dl. Arseniu Vlaicu, Dar nici asesorii nu aveau
incredere il el si se simteau despArtiti de el prin atitudinea
sa politick Asesorii ordinari, sfetnicii lui, vor sti mai bine
sA povesteascA cum era contactul cu el. Au fAcut incercAri,
unii chiar stAruitoare, sA spargA ghiaf a. Dar nu le-a succes.
In schimb dl. Arseniu Vlaicu avea multi prieteni Inca
din vremile vechi. BArbat de mare inteligenfk dialectic bun
spirit viu i plAcut in contactul social, ii cAstigase multe
simpatii, pe cari nici atitudinea mai mult ca condamnabilA a
ziarului sAu din Brasov nu le-a putut zdruncina. De gresefile vietii interne a Consistorului, de actele cu nog arbitrark
de starea incordatA intre diferifii asesori stia sA profite apArand pe cei jignifi oH neindreptAfiti. Atitudinea aceasta a sa,
care despartea cu mult dibAcie nota politicA de nota bisericeascA, avu drept resultat paralizarea efectului ru, pe care-1
avea atitudinea sa politicA.

Dad pe langa aceste momente, vom mai considera

spiritul de completA obedient fafA de arhiereu care-i carac-

terizeazA pe cei mai multi preoti, dad voiu mai considera

CA in intreg Consistorul arhidicezean exista un singur bArbat


politic, si acesta era arhiepiscopul, pe cand tofi asesorii erau

ori cu totul laici, ori diletanfi in politick astfel cA desorientarea era desAvArsit ; i in fine dacA vom mai tinea seamA

www.dacoromanica.ro

122

de depresiunea care apAsa atuncea sufletele RomAnilor, cred

cA am adunat totul de ce avem trebuintA, pentru a face o

judecatd realA asupra stdrilor de atuncea, stari din care in mod

aproape fatal au rezultat salvarea

nu a colilor

ci a

situatiunei Consistorului prin rezolutiunea cu pricind.


Raportorul comisiunei sinodale, dl. Dr.
Cele patru zile

Pavel Roca, a remarcat in expozeul sau


eritiee.
dela 1 Mai a. c. deosebirea intre faza IntAia
a chestiunei zonei culturale", (remonstrarea Nr. 6250-1917,)
datA din sedinta senatului colar deci fArA aparatul mare al
edintei plenare (i intre faza a doua, inauguratd prin edinta plenard ordinard dela 6/19 Noembrie 1917)
prima
edinta plenard ordinarA care s'a tinut sub presedintia arhiepiscopului Vasile Mangra in conformitate cu . 5 i 6 din
regulamentul pentru afacerile interne ale Consistorului arhidicezean, pe cari acest arhipiscop nu voia sd le recunoascA,
declarnd cd stau in contrazicere cu statulul organic. Intl.'
adevair este de interes, sd se constate cA in anul 1917 din o
edinta plenarA, tinutA in Oradea i cinci sedinte plenare
tinute in Sibiiu, numai douA au fost ordinare, cea dela 6/19
Noembrie i dela 4/17 Decembrie, deci acea edintA care a
inaugurat faza a doua i acea edintd pe care subscrisul i
dl. Andreiu BArseanu am trebuit sA o fortdm cu ajutorul
d-lui asesor loan J. Lepedatu. lar in anul 1918 din cinci edinte Cate s'au tinut pAnA la moartea arhiepiscopului Vasile
Mangra, numai cea dela 2/15 lulie i cea dela 3/16 Septembrie au fost ordinare prezidAnd la cea dintAi vicarul loctiilor,
fiind arhiepiscopul absent.
Ce s'a intAmplat in rAstimpul care desparte aceste cloud
faze, nu tiu.
Asesorii onorari dupd firea lucrului ajung s curioascA
chestiunile bisericeti i sd se rosteascA asupra lor cand se
tin sedinte. Ca in oricare dicasteriu colegial aa i in Consistoriu sunt referentii care cunosc chestiunile in amAnunte :
la noi deci dupe reguld asesorii ordinari din senatul bisericesc.

Mi-a fost insA foarte interesant descoperirea pe care

pArintele asesor Nicolae Ivan a fAcut-o la 1 Maiu n. a. c. in


Sinod cu privire la intAlnirile pe care le-a avut cu comisarul,
baron Emil Petrichevich HorvAth, in acest rdstimp. Este de

fapt de interes cum acest apologet al democratismului contelui Apponyi facea pe binevoitorul spriginitor al RomAnilor
NA de Sai ! Dacd se va face intrebare pArintelui protopop

al Sighisoarei, D-lui Moldovan, se va afla c acest baron,


atuncea fipanul comitatului TArnava mare, a avut exact aceia

atitudine i fatA de d-sa cu deosebirea cA aci nu a speculat


chestiunea UniversitAtii sAseti" care in compozitia ei de
astAzi este un gravamen al RomAnilor din fostul fundus regius

i asupra celor impetuoi are efectul unui puternic excitans,


www.dacoromanica.ro

12J

d i-a dat toate onorurile cuvenite capului bisericei ortodoxe


romane din localitate i s'a dus i la bisericd ca sa asculte
sfanta liturghie.

Asesorii onorari din Sibiu au aflat de abia Dumineca


in ziva de 5-18 Noemvrie 1917 despre ofensiva guvernului
din Budapesta care avea sa se inceapa in ziva urmatoare.

Au fost chemati pe orele 4 p. m. in camera de edinte a


Consistorului ca comisarul sa le comunice scopul pentru care

a venit. Arhiepiscopul Vasile Mangra mai tarziu a afirmat


c nu a avut cunotinta despre aceasta convenire ; sa-mi fie
ingaduit sa ma indoesc de exactitatea acestei afirmatiuni.
In motivarea propunerii mele pentru convocarea Sinodului
act care se afl la dosar am amintit care au fost
declaratiunile categorice" pe care le-a facut comisarul in
aceasta Dumineca, precum i in ziva urmatoare. Este de
prisos s le mai repet.
La edinta plenar din ziva tirmatoare au sosit din afara
dnii asesori Nicolae Borzea, Sergiu Medean, Dumitru Moldovan i Arseniu Vlaicu.
Obiectul zona culturala" a fost cel din urma in ordinea
de zi. Incidentul a fost actul n-rul 1 dela 17 Noemvrie n.
1917 al comisarului guvernial, inregistrat la Consistor sub
n-rul 8544/1917. Referentul d-1. asesor Lazar Triteanu a scos
in relief insemnatatea istorica a momentului. D-1. Arseniu
Vlaicu a cerut exmiterea unei comisiuni. D-1. Andreiu Barseanu a cerut ca pentru desbaterea acestui obiect, sa se convoace o edinta plenara extraordinara pe termin de cel putin
8-15 zile, la care sa se invite toti asesorii pe langA indicarea obiectului. D-1. asesor Nicolae Ivan a primit propunerea
pentru chemarea tuturor asesorilor in edinta extraordinard,
dar a declarat ea terminul de 8-15 zile e prea lung, edinta
sa se convoace pe Joia urmatoare, iar asesorii s se invite
prin depea. Mitropolitul a primit solutia aceasta iar Consistorul dandu-i asentimentul a esmis pentru studiarea chestiunei
i redactarea unui proect de rezolutiune o comisiune constatatoare din d-nii asesori Andreiu BArseanu, Dr. Lucian
Borcia, Nicolae Ivan, Sergiu Medean, Dr. Vasile Stan, Lazar
Triteanu, Arseniu Vlaicu. Asesorii consistoriali au plecat cu
inimai grea de'a edinta i se auzeau oftari ca nu vom avea
incotr'o va trebui sd primim.
Mitropolitul a chemat intreg Consistorul la masa, la
care a luat parte i comisarul, precum i defunctul secretar
mitropolitan dl. Nicolae Zigre. Comisarul drept revan a invitat

pe mitropolit i Consistor la dna in hotelul Europa". Mitropolitul s'a scuzat. P. C. Sa Dr. Eusebiu Roca 1-a salutat cu
cateva cuvinte, dnpa cum mi-am notat atuncea, scurt i sec.
Comisarul a vorbit cu multa verva pentru democratie, micandu-se pe sine insui i intre altele a cerut ori durnanie
www.dacoromanica.ro

124

pe fatA, ori prietenie pe fa1. Un toast mai lung a tinut dl.


asesor Nicolae Ivan, ceea ce I-a indemnat i pe di. Dr.
Vasile Baloga sA toasteze. D-lor vor putea comunica mai
bine, ce au zis.
Comisiunea de apte s'a intrunit pentru intAia data Marti
in 7/20 Noembrie 1917 la orele 3 p. m. Di. asesor Ivan, care
plecase la Vinerea sA-1 ascuite i cheme la edinta pe di.
asesor Dr. loan Mihu, i-a scuzat absenta cu board. AccentuAnd i acum ca trAim momente istorice, referentul dl. Lazar
Triteanu a prezentat un proiect de motiune, 1-a insotit cu

declaratiunea CA d-sa s'a cugetat mult asupra chestiunei, cA


nu a putut ajunge la o hotdrire, cA dorete sd cunoascA
pArerile comisiunei, cA proiectul prezentat este elaborat, tinand

seama de ultimat" dar cA d-sa incA nu este decis pentru el,


cd nu ori i care om este fAcut din stofA de erou etc.
Proiectul insemna compieta cedare in fata ultirnatului ci
prirnirea lui pe de a intregul. Este acel proiect pe care 1-a
amintit in cedinta sinodului dl. Dr. Nicolae Man. Reconstruirea
lui este ucoard dupe textul resolutiunei 8544/1917. Incepe cu
punctui 4 al rezolutiunei, cu motto:
Biserica greco-orientalA rornAnA nu renuntd la dreptul

ski de a infiinta ci sustinea coale elementare confesionale,


drept care i-s'a garantat prin legile colare in vigoare". Apoi
urmau punctele 1-3 din rezolutiune; mai departe ca punct
4, alineatul al doilea din punctul 4 al rezolutiunei, insA cu
altd textare mai scurtd i mai difuzA, conciuzia fiind cA
desiderAm" acele apte puncte pe care le cetim ca concesiuni
in actul citat al comisarului i care in textul prezentat erau
o traducere aproape din cuvAnt in cuvAnt al actului comisarului. Proiectul lAsa latitudine comisiunei,

sd se pronunte

privitor la concesiunile in legAturd cu cele cuprinse in alineatul


penultim i antepenultim ale actului cornisarial; referentul ne-a
amintit cA este vorbd de circa 15 coale primare, de completarea girnnaziului din Brad etc.
Mitropolitul Mangra in tot timpul acestor zile critice,
Comisiunea se frAmAnta in parterul recedintei
nu s'a ardtat.
mitropolitane, in camera de cedinta a Consistorului, iar mitropolitul,
precum mi-a comunicat dl. Nicolae Zigre,
tuna
i fulgera din etagi impotriva Consistorului sAu. Refrenui era:

cu asemenea oameni sd apAr colile ?"


th comisiune insA singurul asesor in care avea incredere,
dl. Arseniu Vlaicu, exponentul sAu politic, Inca' in prima
cedintA a intrerupt adAnca tAcere care a urmat cetirei proiectului de rezolutiune cu cuvintele: Tot eu trebuie sd fiu acela
care fac inceputul. Cu o dialectd rernarcabild a fAcut analiza
situatiunei desolate, creata. prin rdsboiu, necesitatea de a sta
de vorbA cu trirnisul guvernului i de a primi ultimatul, pentru
a salva ce se mai poate salva, ci a nu da pradA furiei guwww.dacoromanica.ro

125

vernului toate institutiunile bisericesti.

A amintit situatiunea

inteadevr extrem de precard a gimnaziului din Brasov. A


ar5tat c5 deputatiuni pe la monarh i guvern nu au nici un
i cA asemenea proteste sunt lipsite de rezultatele
practice; pAnd atuncea totul este perdut, i ceea-ce astki
se poate salva A cerut ins5 sanctiuni i garantii; guvernul
rost practic

s5 asigure ceeace ne lasA prin lege


contract.

ori

in

forms

de

Eu nu vreau sa-i fac d-lui Arseniu Vlaicu proces de


intentii. Nu am vAzut scrisorile compromitAtoare pe care

dl. Dr. Pavel Rosca le-a amintit in expozeul ski din sinod
si aceste vor trebui examinate cu mult minutiositate pentru
a se constata dacA se refer la zona culturalA" ori se referA
la politica sa, cAci eu asa stiu cA cll. Vlaicu a cerut subventiuni pe seama ziarului sAu in care preconiza politica mangrist i purta o lupt detestabild impotriva celor ce erau de
altal pArere. In definitiv pArerea d-sale a putut fi o convingere

i salvarea a tout prix" a celor se mai pot salva, se

putea sustinea pe motive pur obiective.


Dar echivocul bAtAtor la ochi exista, Ca pe cand mitropolitul Mangra vocifera la adresa Consistorului in care nu
vedea oameni cu cari sal apere scale, tot atuncea exponentul
sAu politic pleda cu toat hotArirea pentru incheerea unui
pact formal, pe lAngA primirea integral a ultimatului.
Concluziile firesti ale kestei situatiuni erau:
Este cu neputint o rezistent activA prin proteste si interventii la coroand i guvern, fiincicA nu era cine s le execute;
este foarte apropiat presupunerea cA mitropolitul Mangra

las anume Consistorul sa se frmnte singur, ca ori-ce hotrire s'ar da, odiul i rAspunderea sA fie a acestuia;
mitropolitului .Mangra Ii convine o solutiune prin acord cu

guvernul, dar nu vrea ca ea sA se lege de numele su,

ci

vrea sA fie acoperit prin hotArirea Consistorului.


In comisiune s'a pus in discutiune i chestiunea competentei Era limpede cal Consistorul nu poate face nici un acord
nici un pact nici nu este in drept sA facA nici un act de renun-

tare. Era limpede CA chestiunea, zonei culturale", desi priyea atuncea de a dreptul numai arhidieceza, trecea prin insemnatatea ei mult peste cadrele arhidiecezane si era o chestiune a mitropoliei intregi, deci nu se putea rezolvi definitiv
deck in congresul national-bisericesc. Precum am accentuat

aceasta in petitia mea dela 11-24 Noembrie 1917 cAtre

mitropolit, asemenea am fAcut-o si in sedinta comisiunei. Si


cu toate acestea precum sa prezentat atunci aceastA chestiune
a trebuit s-i dau deplinA dreptate d-lui Arsenie Vlaicu,
care foarte nimerit a caracterizat situatiunea, cnd arde casa
nu mai intrebi cine este in drept sA stingA focul, ci este da-

tor 54 se apuce de stins care este mai la indemana".


www.dacoromanica.ro

126

Atat numai, ca dela sine se iveste intrebarea, cum s'a


produs focul, si cum a putut lua proporjii atat de mari si
de ameninjdtoare ? Constitujia noastrd bisericeasca ne ofeed
un sistem admirabil de apdrare.
Acolo sunt arhiereii, acolo
sunt sfetnicii lor cei mai de aproape care pentru biserica
sunt primii ei pazitori.
Nu cumva au intrelsat grija trebuincioasa, nu cumva s'a jucat cineva cu focul.
Dar ca s revenim la istoricul sedinjelor comisiunei,
amintesc cd din situajiunea pe care o vedeam atunci, mi s'a
format pararea, pe care in sedinja dela 7/20 Noembrie 1917
am cuprins-o in formula : Nu putem recunoaste, nu putem
renunja, nu putem face pact, ceeace mi-a atras din partea
d-lui Arsenie Vlaicu reprosul c ma opresc la jumatate cale
si c aceea ce vreau, nu are sancjiune.
Critica aceasta a fost justd in injelesul cd formula mea
insemna a ramanea intre clou scaune, fr rezistenja activ

si fr injelegere cu guvernul. Avea insa partea bun de a


feri Consistorul si biserica de urmarile incalculabile i dupd

sentimentul meu dezastruoase ale acordului si de a scapa din

incurcatura prin tangenta, daca nu era posibil a scapa pe


tema incompetinjei.

Nu voiesc sa ma fac mai bun si cuminte decal sunt.


Diletant politic si Ma a cunoaste legislajiunea scolar in
toate amanuntele i tainele ei impdrtasiam soartea tuturor
colegilor mei asesori, de a fi desorientat. Dar dupa ce invjasem, c inceputul oricarei injelepciuni este a sti ce nu vrei,
iar aceasta o stiam, n'am stat nici o clipd la indoiald ce am

sd fac, ci am lucrat intr' acolo ca s nu se 'ntample ce nu


voiam, s nu se faca' acord ori pact, sa nu fim cu manile
legate. Ceeace o s urmeze, era chestia viitorului cu care
atuncea nu mi-am batut capul.
Iar primejdia pactului parea iminent. Aceasta rezultd
din atitudinea mitropolitului, si din atitudinea d-lui Vlaicu
si din proiectul de rezolujiune prezentat comisiunei, care
daca nu era parerea formata dupd matura chibzuiala a referentului, nu putea fi altceva decat ecoul parerilor care se
cristalizaserd in anturajul mitropolitului in urma pourparlerurilor din timpul din urtna cu comisarul, caci acum am aflat
Ca acesta a umblat i tratat chestiunea in Sibiiu i inainte
de a fi venit la Sibiiu pentru a incepe atacul, tocmai in preziva
termenului reglementar al sedinjei ordinare plenare.
Pentru caracterizarea depresiunei care stapanea atuncea
sufletele, amintesc cA dl. asesor protopop Sergiu Medean,
inflAcArat roman si luptator pentru biserica i coalA care la'
isbucnirea rAsboiului cu Romania a fost ridicat de jandarmi,
transportat ca un rAu fAcAtor la Sibiu si de aici la Sopron
pentru a fi tinut in internare, a declarat, cA cleat sA expunA
sute de preoti, invatatori i oameni vreclnici, mizeriilor pe
www.dacoromanica.ro

127

care le-a vAzut cu ochii 1 le-a indurat insui, mai bine alege
o solutie pacinicA cu guvernul maghiar.
lar in aceeai zi
searA s'a intAmplat c'am intalnit pe un domn asesor care nu
fAcea parte din comisiune, acesta m'a luat la o parte, i m'a
intrebat optindu-mi la ureche:

Aa e ca sa face pactul ?"


Pentru a fi complect amintesc cA in edinta de Marti

a Comisiunei dl. Dr. V. Stan a declarat ca nu poate jertfi


coala romana.
Pentru a putea lucra in directiunea amintitA m'am adre-

sat d-lui asesor Andreiu Barseanu, despre care tiam cA nu


consimte nici cum cu cedarea colilor i care in acea dupA
amiazA avea o atitudine rezervatA, vazindu-se cA intentioneaza

o amAnare a rezolvirei chestiunei in comisiune. Dela D-sa


am aflat Inca in aceeai seard mai multe amnunte care-mi
scapaserA din vedere i am stiut despre calatoria d-lui asesor Ivan.
Miercuri in ziva urmAtoare 1-am cAutat pe dl. asesor
Warseanu pentru a-i arab pArerea mea. Am convenit sA prezentam in edinta comisiunei din dupa amiaza aceleai zile
un proiect propriu de motiune pe care 1-am lucrat dupA
modelul proiectului d-lui referent in chipul urmator: am

irnprumutat din proiectul d-sale punctele: 2, 3 i 4, care


corespund punctelor 1 3 din rezolutiunea cu pricina, iar
motto din proiectul referentului am trecut-o
declaratiunea
drept concluzie in proiectul nostru de motiune. Sub punctele
care precizeazA rAspunsul la singuraticele propuneri ale comisarului, impreuna cu fraza care face trecerea, li-am omis cu
totul. La acest text am adaus o frazA de incheere.
FramAntandu-se in ziva premergatoare textul prezentat
de dl. referent, s'au facut mai multe observdri, pe care dl.
referent le-a utilizat prezentAnd o noua redactiune, care insa

in esenta totusi insemna acord si pact, si de asta data dl.


referent a accentuat c Inca nu a putut sa-si formeze o pa-

rere, redactarea nou este ecoul prerilor auzite in ziva premergatoare in comisiune.
Am prezentat proiectul meu si al d-lui BArseanu, caruia
i-s'a alaturat i dl. Dr. Stan. Dl. Vlaicu i-a fdcut critica, 1-a

declarat de neacceptabil, si a cerut sd se constate, ca comi-

siunea nu s'a putut uni inteun text si s se prezinte se-

dintei plenare din ziva urmatoare amandoua proiectele. In


fine s'a convenit sa." se tinA in ziva urmatoare la 8 dimineata
Inca o sedinta a comisiunei.
Seara tArziu am mers la locuinta d-lui asesor Ivan unde

I-am asteptat impreund cu dl. asesor Barseanu:si Triteanu,


sa soseasca dela Vinerea. Ne-a adus parerea d-lui D. Mihu
formulata ca propunere. Va este cunoscuta, a prezentat-o
sinodului. DI, Ivan ne-a mai comunicat ca precum a spus
www.dacoromanica.ro

128

si dl. Mihu este cu neputintd ca Consistorul s'a facd intelesul cu guvernul. Am citit motiunea mea si a d-lui BArseanu,
dl. Tritean a prezentat o a treia redactare a proiectului sdu.
Aceasta se deosibea esential de cele cloud anterioare. Punctele 1-4 urmau in ordinea din rezolutiune, astfel cd punctul 4 nu mai era motto WA rost, ci concluziune. In partea
a doua cuprinsese la locul intai sub punctul 1 de astdzi
care pretindea si in zona culturalA mentinerea scolii si a
dreptului de a infiinta scoli. Este exactd afirmarea fAcutd de
dl. Triteanu in sinod, CA la auzul acestei redactdri am zis,
CA acum sunt aplicat sd o primesc, dacd se vor face Inca
unele modificdri in celelalte prti critice. Ne-am despdrtit
cu declaratia d-lui Mihu, Dl. Ivan a mai intrebat cd poate
comunica propunerea d-lui Mihu mitropolitului ; i-s'a rdspuns cd da. A mai intrebat" dar comisarului ?" rdspunsul
a fost" in nici un caz" 1
Ce s'a intAmplat in ziva urmatoare pAnd dupd orele 10 a.

m. nu stiu; retinut prin alte afaceri, am sosit de abia atuncea


in odaia referentului din clAdirea strada /V1dcelarilor 45 unde
se intrunise dimineata la orele 8 comisiunea. Ce s'a intdmplat cu propunerea d-lui D. Mihu, asemenea nu stiu. CAnd
am sosit, nu se mai discuta ci se peria si frdmAnta din nou
textul celei de a treia redactiuni a proiectului referentului in
care se mai fcuse si noui schimbdri, afarA de acele din
seara premergAtoare, toate de naturd, de a o transforma in
negatiunea planului guvernului. Timpul inainta dl. comisar
se vede cd era impacient si ingrijorat, cd ne-a fAcut o vizitd.
Era acolo si pArintele protopop Dr. loan Lupas, sosit la invitarea telegrafica la sedinta extraordinard, cu care a inceput
o discutiune foarte interesana asupra Sinodului si asupra
competentei. Comisarul a repetat cd, convocarea Sinodului
inseamnd periculum in mora. Dacd este trebuinta de sinod se
poate convoca ulterior. Pentru linistirea sufletelor ingrijorate a
comunicat, cd nici unitii nu sunt tratati mai altcum decdt ortodocsii. VAzand cd argumentul nu prinde, a scos din buzunar o hArtie si a cetit-o, zicAnd sd nu creadd cineva cd
aceasta vrea sd fie amenintare. HArtia era un avertisment al
Ministrului cdtre Capitlul din Blab in chestiunea comisarului dela institutul pedagogic de acolo, de cuprinsul, cA, impotrivirea de a-1 recunoaste va trebui ministru sd o considere
drept az Allamhatalom elleni ellenszegtils". Discutnd chestiunea competintei a fdcut dintAi aluziune, apoi a spus-o pe
fatd, cd in chestiunea aceasta nu trebuie sd fim atdt de scrupulosi, doar nici mitropolitul Mangra nu a fost ales de bisericd ci impus de guvernul Tisza. A zis: Az alkotmnyos
letnek is vannak furcsasgai.
Dupd plecarea comisarului s'a inceput din nou frAmntarea textului motiunei Triteanu. DI. BArseanu cerea mereu
www.dacoromanica.ro

129

schimbdri, dl, Vlaicu ceda mereu acestor cereri, dl. Ivan sta.ruia pentru vot unanim si pentru o singura propunere, ca sa
se imparta rdspunderea. Asesorii se adunaserA pentru sedinta
extraordinar, stafetele cari chemau comisiunea la sedinta nu
conteneau, dl. Vlaicu si altii subscrisera propunerea, resta

numai dl. Barseanu: Andreiu daca nu subscrii si tu, nu ma

invoiesc la nici o schimbare, m'am invoit la ele numai pentru


tine". La cuvintele acestea m'am adresat d-lui BArseanu zicAndu-i sa subscrie. Am subscris amAndoi impreuna cu dl.

Stan. Comisia a plecat cu o propunere unanim la sedinta.


Fiindca brosura D-lui Triteanu face amintire de aceasta
imprejurare i fiindca si D-1 Ivan a amintit-o in sedinta
sinodala dela 1 Mai a. c. observ la acest loc, c dupd ce
membrii comisiunei au pardsit
cu propunerea unanima,
subScrisa de toti membrii comisiunei,

biroul referentului, d-1

asesosor Ivan a retinut pe D-1. BArseanu si pe mine si ne-a


comunicat, c ducAndu-se dimineata la Mitropolit pentru a-i
arata propunerea D-lui Mihu, Mitropolitul 1-a amenintat cd,
impreuna cu BArseanu i cu Borcea vei fi i d-ta internat
in Sopron, la ceeace i-am rAspuns 0 regretArn 0 nu ne-a
spus-o mai inainte caci atuncea nu am fi subscris propunerea.

De altcum Marti in 13-28 Noembrie ne-a comunicat


Mitropolitul Mangra nou, D-Iui Barseanu i mie, acelas
lucru. Ne chemase la sine pentru petitia in chestia convocarii
Sinodului. Cu glas bland ni-a zis, c ne expunem sa." fim
internati. D-1 Barseanu i-a raspuns, ca nu este vorba de
persoane, iar eu i-am atras atentiunea, ca pe mine nu trebue
sa ma interneze, putAnd guvernul sa ma cheme ori cAnd la
serviciu militar fr arme, care se introdusese pentru cei
neapti pentru serviciul cu arma.
In sedinta dela 9-22 Noembrie D-1 referent Triteanu
a prezentat proiectul de rezolutiune introducAndu-1 cu un
expozeu larg, in care a accentuat din nou, acum in fata
tuturor asesorilor intruniti, insemnatatea istorica a momentului. Cu citate din biblie a aratat ca, capul plecat nu-1 taie

sabia si a accentuat c dsa nu s'a putut decide deck in

momentul din urm.


D-1 BArseanu a ridicat chestiunea competintei, facAnd
propunerea cunoscuta. Intelesul propunerii era trecerea obiectului in competinta altui for, deci luarea lui dela ordinea zilei.
Situatiunea ttu admitea aceasta solutiune i propunatorul a
limas singur. Poate daca D-1. BArseanu s'ar fi acomodat
parerii d-lor asesori Dr. loan Lupas si loan Lepadatu si

propunerea d-sale ar fi avut sensul propunerii din aceeasi


sedinta a D-lui Lupas, anume ca rezolutiunea sa se prezinte
imediat Sinodului ca organ reprezentantiv al arhiedecezei, ea
ar

fi intrunit

la

inceputul sedintei majoritatea voturilor.


9

www.dacoromanica.ro

130

Asa insd a cdzut i Mitropolitul s'a grdbit s constate cd


rezolutiunea propusd de comisiune s'a primit cu vot unanim
ca bud pentru discutiunea speciald. Discutiunea speciald
apoi a dat prilegiul ca subpunctele 1-10 s se Incarce i
modifice asa incat uneori fac impresia unui mic program
scolar national, si care nu au putut avea alt efect deck sd-I
facd pe D-1. Apponyi ca dupA cetirea rezolutiunei sA rosteascA

cuvantul putin mdgulitor de paraszt furfang."


Mitropolitul s'a identificat cu rezolutiunea si a fkut
declaratiunea c ia rAspunderea in MO lui Dumnezeu si a
oamenilor cO nu cuprinde renuntare la drepturile bisericesti.
De abia acum a ajuns sA se desbatA propunerea d-lui
Lupas pentru convocarea imediatA a Sinodului ca aceast
singurA reprezentanta legalA sA se pronunte asupra aranjamentului impus de guvern in cauza scoalelor poporale din
plAnuita granitO culturald". In invdimAseala de atuncea, propunerea aceasta a intrunit numai votul meu, care sedeam
lang dl. Lupas, i astfel Mitropolitul a enuntat ca s'a primit
contra-propunerea d-lui asesor Voileanu ca propunerea sd se
dea in calea sa referentului ordinar spre studiare i rezolvare, pe
langA care d-nii asesori referenti s'au intrepus invocand momentul cA nu este pregAtit materialul pentru sinod.
Dl. Lupas intrebuinteaza. in propunerea
Rezolutiunea
sa cuvintele aranjamentul impus de guvernul"

Nrul 19544/1917 i de fapt asesorii in cea mai mare parte au

trebuit sA rdmanA cu impresia cd rezolutiunea insemneazA un


inteles in chestiunea scolilor. Antiteza pe care s'a clAdit

expozeul dlui referent intre opozitie" ori rezistent pasivA"


salvarea acelora- ce se pot salva" precum i citatul din
biblie, mai departe mania publicului care incepuse s clocote
impotriva Consistorului Inca in cursul acelor patru zile critice,
si

au trebuit sA le producA aceastO impresie. De fapt s'a intamplat

cA un domn asesor a rAmas desamAgit, dud mai tarziu a


aflat ca nu s'a ajuns la nici un acord. De altcum trebue sA
constat in interesul adevdrului, cd dnii asesori care nu au
fOcut parte din comisiune si in deosebi asesorii care au sosit
abia pentru sedinta dela 9/22 Noembrie 1917, nu au putut
nici cum sA cunoascA chestiunea aceasta atat de complicat
si nu au putut sA-si fad o icoand clara asupra materialului
cuprins in rezolutiune.
De fapt insA rezolutiunea insemna tocmai contrarul dela
pact si inteles i nici cum nu putea sd aibe darul s salveze

mkar o singurd scoald. Ea era aceea ce numise dl Vlaicu


a se opri in jumdtate cale. Consistorul rAmase intre cloud
scaune.

Rog ca Onorata Comisiune sd-si ia osteneala a ceti

actul comisarului si partea a doua a rezolutiunei dela alineatul


al doilea din punctul 4",.pana la sfaritul subpunctului 10,

www.dacoromanica.ro

131

Deosebirea este bAtAtoare la ochi, i dacA Consistorului Int?

adevdr i-ar fi succes sA oblige" guvernul i prin el statul


sA ImplineascA sub punctele 1, 4, 8, 9 i 10, obligamente pe

cari nu dl. Apponyi, dar nici un guvern maghiar nu le-ar fi


putut lua asuprAli i nu le-ar fi putut fmplini,
poate i-ar
fi cAtigat un titlu de laudd in loc de ocard. DI. raportor al
comisiunei sinodale a fdcut tocmai la punctul 10 cea mai asprA

criticA. Din punctul de vedere, din care a plecat, cu toatA


dreptatea. Dar sA nu se uite, cd tocmai elasticitatea acestui
punct a ingAduit sA se incarce de aa Inc At fAcea intreg
minimul ateptat cu toatd hotArIrea" imposibil. Am avut
momente cAnd m'am cAit cA m'am Impotrivit dorintei mitropolitului Mangra, exprimatA in edinta dela 9/22 Noembrie
in cursul aa zisei desbateri speciale, sA se cuprindA in acest
punct i noile episcopii. Atuncea InsA ni s'a pdrut ea' amintirea
acestora ar fi curatA batjocurd.
far dupAce ati fAcut aceastA comparatiune, VA rog sA
considerati urmMoarele momente juridice, pe cari le-am amintit

in motivarea propunerei mele pentru convocarea sinodului,


apoi in materialul lucrat pentru sinodul din 1918 i predat
la acest sinod d-lui protopop Jovian Mureian ca membru In
comisiunea exmisA pentru chestiunea zonei culturale i In
fine in proiectul de remonstrare, redactat ca material pentru
orientarea referentului asupra chestiunilor de drept in vederea
remonstrArii protest Nrul 8126 dela 10/23 August 1918 pe
care le alAtur in col* sub B) i C).
Int Ala consideratiune este:

Acord, inteles, pact, existA atuncea, cAnd partile care


trateazA, fac declaratiuni congruente. Oferta i declaratiunea

de acceptare trebue sA se acopere. In edinta dela 10/23


August 1918 am intrebuintat pentru luminarea mitropolitului
i a Veneratului Consistor urmAtoarea pildA: dacA ma duc
sA cumpAr o vacd i rnA invoiesc cu vAnzAtorul atAt asupra
vitei, cAt i asupra pretului am ajuns cu el la intelegere, sunt
cu el de acord, am contract cu el, deci am fAcut pact. Nu

existA acest pact, acord sau inteles, in momentul cAnd ori nu


ne ajungem cu pretul, ori In loc de vacA Imi oferA un vitel.
Ceeace atept ca minim cu toatA hotArirea" este un
intreg organic care trebue sA mi se dea integral, altcum s'a
spart tArgul, s'a spart cu atAt mai vArtos, fiindcA existA o
demnitate i a tArgovetului care nu-i ingAdue sA treacA subt
limita, pe care a fixat-o Insui ca minimum. Altcum fi
pierde creditul. Formula aceasta eschide licitatiunea minuendA.

De aceea dupA ce s'au strecurat aceste cloud* cuvinte cel


putin" in textul proiectului de rezolutiune i in insai rezolutiunea, le-am pAzit ca lumina ochilor i arAtAndu-mi mitropolitul Mangra DuminecA in 12/25 Noembrie 1917, dud i-am
predat petitia mea i a d-lui BArseanu pentru convocarea

www.dacoromanica.ro

9*

132

Sinodului, textul maghiar al rezolutiunei care urma sa se


trimitd guvernului, am stadia cu aceste cuvinte, ramase din
traducere, sA se introducA ulterior in text, ceeace mitropolitul
a fAcut-o cu maim proprie.
A doua consideratiune este:
Sistemul corporativ a constitutiunei bisericei noastre
insemneaz cA pentru bisericA este indiferent ce vrea si ce
zice singuraticul, od cat de inalt i-ar fi rangul bisericesc.
Biserica este legatA prin vointa corporatiunei turnatA in formA
de hotArire. Intentiunile si declaratiunile singuraticelor persoane
le privesc pe aceste si au cel mult caracterul unei interpretari.
Dar interpretarea autenticA apartine tot numal corporatiunei.
Fixand rezolutiunea Consistorului un minim neacceptabil
pentru guvern, si fAcandusi Consistorul prin fixarea minimu-

lui cu neputintA de a ceda subt acest minim, Consistorul a


alunecat pe un teren gresit", precum se exprimA Consistorul
Mitropolitan in hotArirea sa ni. 18 M. din 1918, cAci in loc
sA protesteze, in loc s se impotriveescA guvernului si sd
M.O.' o rezistent activA, a intrat In tratative cu guvernul, fa"cand totodatA o greseald mare material in chestiunea ajuto-

rului de stat pe seama scolilor primare, asupra cAreia voi


mai reveni. Dar a evitat o gresal
dupd prerea si convingerea mea,
neasemAnat mai mare, care precum am
arAtat ameninta biserica; a evitat si a zAdArnicit incheerea
unui acord, unui pact prin care o inaltd corporatiune bisericeasca renunt la scoala sa confesionalA si la dreptul de a
o sustinea.
Rezolutiunea se nscuse prin frAmantarea si petecirea
unui text care avea intelesul opus. Nimenea nu a avut timp
sA toarne rezolutiunea in forma potrivit. Ace le momente istorice nu Ingdduiau sA cauti frumuseti stilare. A rAmas ordinea subpunctelor din actul comisarului, asa hick de pildd

subpunctul 8 sta cat se poate de departe de subpunctul 1,


dupd care in mod logic trebuia sA urmeze imediat, iar textul singuraticelor subpuncte nu s'au putut peria, ci de pildd
intelesul subpunctului 8 s'a schimbat prin intercalarea cuvintelor pe langA scoalele cad in prezent nu beneficiazA de
ajutor de stat".
Astfel textul se prezenta confus si in orice cas era
potrivit s producA confuziune in publicul mare, si la toti
aceia, care nu cunosteau antecedentele, nu cunosteau actul
comisarului, nu au rgaz sA ceteascA rumegand fiecare cu\rant si fiecare fraza.
Rezolutiunea reclama o comentare care sA facA ordine
in ideile pe care rezolutiunea le cuprindea pe cum a dat
Dumnezeu si comentareawse pArea necesar si din 'acel motiv,

ca sa nu se iveascA din nou tendintele pe care a

wit sA le delture,
www.dacoromanica.ro

133

Privitor la necesitatea din urma, care era mult mai


actuald cleat cea dintaie, invoc Cazeta Transilvaniei" din
Brasov, in acea vreme ziarul d-lui Arseniu Vlaicu: aceasta a
publicat rezolutiunea cu titlul sugestiv Acordul cu guvernul,
roadele politicei mitropolitului Vasile Mangra".

Invoc mai departe atitudinea d-lui Arsenie Vlaicu in


sedinta dela 7/20 Decembrie 1917, and a apostrofat pe asesorii care militau pentru convocarea sinodului, c vreau sa
faca' intrand pe fereastr, ceeace nu au putut face intrand
pe usa. Invoc mai departe propunerea sa din sedinta plenara
de 7 Februariei 26 lanuarie 1918, expeditia 775/1918 plen.
precum

i comunicatul oficios Un acord care nu exista"

din No. 65 eela 19 lunie/2 lulie 1918, in care cetim, tiparit


cu litere

cursive, un acord presupune o

intelegere

de

buneivoe i ajunge a fi perfect, chid conditiunile stipulate


se respecteazd din ambele Orli, in mod loial" etc. si in fine
intervievul mitropolitului Vasile Mangra, publicat in Nrul

dela 17 August 1918 al ziarului Az Est" in care cetim:

,Odati cu decisiunea guvernului referitoare la etatizarea


scoalelor din regiunea de frontier& s'a infiintat in Sibiiu si
o expozitura a Ministerului pentru realizarea tehnicd a planului. Concomitent cu aceasta s'a numit i un comisar guvernial pe langd sau in fruntea acestei expozituri. Aceast
expoziturd a luat in seamna coliIe confesionale din teritorul
din chestiune si a luat in primul rand masuri pentru luarea
in primire a cladirilor i amenajamentului intern al scoalelor,
In baza unor tratative prealabile intre expozitura ministeriald
i Consistorul arhidiecezan, in privinta preddrii cldirilor s'a
si facut o tranzactiune care nu s'a executat. Anume Consistorul mitropolitan, care este autoritatea superioard a Consistorului arhidiecezan, in sedinta din 3 Februarie a declarat
nula tranzactiunea incheiata de Consistorul arhidiecezan, enun-

tand ca, acesta nu a avut competinta de a se ocupa de

aceasta chestiune, si c singura autoritate competenta pentru


a incheea astfel de tranzactiuni este Sinodul eparhial".
Dup ce impreuna cu dl. Barseanu aveam Inca din
ziva de 27 Noembrie n. 1917 promisiunea mitropolitului ca
cererea noastra pentru convocarea sinodului va fi supus
proximei sedinte plenare a Consistorului, am pregatit motitivarea acestei propuneri si am prezentat-o in scris in sedinta dela 4/17 Decembrie 1917.
Partea principala a acestor motive este o parafrazare si
comentare a rezolutiunei dela 9122 Noembrie menit s aduca
ordine in haos i profitand de viforul de revolt pe care
Consistorul II starnise in public, sa fixeze atitudinea Consistorului in directiunea pe care o reprezentasem in comisiune.
Efectul intentionat se resimte in raportul No. 2568 dela
22 Martie 1918, pe care Consistorul 11 adreseaza Sinodului

www.dacoromanica.ro

184

in chestiunea scolara, and resumeaza cuprinsul rezolujiunel


impricinate aproape cu cuvintele din motivarea mea.
Asupra desfasufarii de mai tarziu a
Rspunderea
acestei chestiuni este inutil sa mai starui.
Consistorului.
Inca in sedinja sinodala dela 1 Maiu 1918
s'a constatat Ca rdspunderea pentru expedijia 775/1918 nu
este a Consistorului, deoarece aceasta nu coresptmde hotarirei
Consistorului plenar.

Asemenea nu poate fi Consistorul intreg facut rdspunzator pentru intrelasari ori intarzieri in acjiunea de apdrare
care trebuia desvoltata in legaturA cu statificarea acolilor,
fiindca corporajiunea pote delibera i hotari dar nu poate
desvolta adevarata activitate care totdeauna este individula.
Pentru caracterizarea situajiunei de atuncea, voiesc

numai sa mai amintesc, ca desi ziva de 4-17 Decembrie


1917 era ziva reglementara pentru jinerea sedinjei plenare
ordinare i desi era termenul cel mai inaintat in care s'ar

mai fi putut din motive tehnice decide convocarea sinodului


in sesiune ordinara, MIA a mai ajunge in discujiuni pe tema
calendaristica, jinerea acestei sedinje era aproape sA se IAdarniceasca, fiindcA tocmai atunci un asesor ordinar, referentul chestiunei convocarii sinodului a trebuit sa piece la
Brasov ca comisar al scolilor medii, iar altul a trebuit sa
calatoreasca nu stiu in ce parohie de pe jara Oltului, pentru
o sedinja de comitet ori sinod parohial. Un singur brbat s'a
aflat, care sa ne dea tot sprijinul ca sedinja sa se Vila, D-1.
loan I. Lepadatu, care a pus chestiunea pe tapet in sedinja
epitropeasca dela 2-15 Decemvrie 1918.
$i iaras este caracteristic, ca pe cand mitropolitul in

sedinja dela 4-17 Decemvrie a fost cat se poate de afabil,


obiectiv, cumpatat i cuminte in atitudine i argumentare,

pana la sfarsitul sedinjei cand a declarat cA nu executA concluzul privitor la convocarea sinodului, acelasi mitropolit in

sedinja plenard extraordinarA dela 7-20 Decemvrie a fost


cat se poate de impetuos i agresiv, nu-si mai amintea ce
spusese cu trei zile mai inainte, seconda in toate pe D-1.
Arsenie Vlaicu care ne-a apostrofat cu cuvintele intfaripate
cd vrem sa intram pe fereastrA, dupa ce nu am putut intra
pe usa si a aflat deosebit de justa observarea altui asesor
care a riscat afirmajiunea, ca nefiind D-1 Dr. loan Lupas
de MO, este dovadA ca nu-si susjine propunerea.
Dar se reviu la chestiunea responsabilitajii.
Constatat fiind c rezolujiunea consistoriala dela 9-22
Noembrie 1917 nu a fost acord, injeles, pact cu guvernul ci
un pas de tratative, fixat imediat ca un minim de pretensiuni
asteptate cu toata hotdrirea," minim pe care Ministerul 1-a
ref uzat intr'un mod destul de insolant, este f apt, ca tratativele
au esuat la primul moment si orice injelegere s'a zadArnicit.

www.dacoromanica.ro

i 35

Astfel nu poate fi vorba c aceasta rezolutiune ar fi

salvat o singurd coal, i un singur invatator : nu a salvat

nici macar atata cat s'ar fi putut salva prin pact. Un singur

lucru s'a salvat ; existenta morala a Consistorul arhiedecezan.


Daca totui urgiei guvernului nu i-au cazut prada

ci numai invatatorii, aceasta trebuie atribuita altor


independente de rezolutiune, iar rezolutiunea
nenorocita" a putut avea numai indirect o influinta binefacatoare creand o situatiune tulbure care eventual a avut un
colile

imprejurari,

efect retardiv asupra actiunei guvernului.


Pentru creearea acestei zapaceli, cauzata prin o rezolutiune
lipsit de demnitate, Consistorul este raspunzator i efectul binefcator, compenseaza aceasta raspundere precum dupa cum
conform un unui principiu de drept, paguba facuta prin o actiune,

nu se poate compensa cu folosul adus prin alta actiune.


Al doilea : Consistorul este raspunzator, fiind-ca a depait

sfera sa de competint. Chestiunea a fost adeseaori desbatufa i in Consistor indeosebi in edinfa dela 7-20 Decemvrie
1917 i merita sa fie in cateva cuvinte luminatd.
Organul reprezentativ este Sinodul iar pentru Mitropolie
Congresul. Consistoarele sunt numai organe permanente
administrative *i justitiare." Sigur, Ca in afar aceste reprezinta partile constitutive ale bisericei
prin preedintii lor.

Sigur c Consistoarele sunt chemate i au datorinta sa pregateasca pentru corpurile reprezentative toate chestiunile cari
ating biserica. Dar nu sunt in drept sa ia deciziuni care
implica pierderea ori restrangerea oricarui drept al bisericei,
ori inseamn un act de legiferare. Consistoarele aplica legile
i apar drepturile. Alta cadere nu au.
Nu este nevoie s accentuez ca actiunea Guvernulni a
insemnat restrangerea, ba chiar cassarea unui drept al bisericii. Consistorul a alunecat pe un teren greit", and a
dat rezolutiunea sa. Este adevarat c unii membrii ai Consistorului au facut alunecarea aceasta cu un anumit scop
tactic. Dar scopul acesta al lor, chiar ajuns, nu-i scapa de
raspunderea politica pentru savarirea actului, lipsind din rezolutiune un pasagiu clar i neindoelnic care fixeaza limita

de compete*.

Al treiea: Consistorul este raspunzator pentru greelile materiale ale rezolutiunei. Le-am scos la iveal in motivarea propunerei mele pentru convocarea sinodului. Alta
este atins in materialul lucrat pe seama sinodului din 1918
i in materialul pentru remonstratiunea Nr. 8126/1918 col.
si cele remarcate in motivare sunt : greeli mari ; greeala cu
limba de propunere in colile statului este deadreptul o erezie
politica. Privitor la impozitul colar de 5/o mi-am cuprins
prerea mea juridica in o cerere de revizuire, indreptata judecatoriei supreme administrative impotriva mai multor hotariri

www.dacoromanica.ro

136

ale adunArii municipiale din comitatul Sibiiului ; copia scestei cereri am prezentat-o Consistorului ca material.

Mai gravA insd mi-se pare a treia gresealA, fiindcA


aceasta nu mai este o greseald politicA si nu este consfintirea tacit a unei asemenea interpretri a legii apponyiane
scolare care in ultima analizA il indreptAteste pe ministru ca
in baza -ului 12 al acestei legi sA casseze, dacA-i convine,
cu o singurA trAsAturd de panA, ajutorul pentru toate scale
primare din mitropolile. Ca s fiu bine inteles, nu afirm cA
rezolujiunea Consistorului admite per absolutum interpretarea
aceasta periculoas. Introducerea si sfarsitul rezolujiunei contrazic acestei interpretAri dar mijlocul ei, partea a doua poate
fi oricand invocala ca o recunoastere tacticA a acestei inter-

pretri ilegale a legii de cAtre fAuritorul ei, si putea intrebuinjat ca un precedent primejdios.
In amnuntelele acestei chestiuni invoc anexele de sub
B) i C) precum si textul legii.
Pentru aceste scAderi alc rezolujiunei este Consistorul
intreg rAspunzAtor in inteles politic, si aceast rAspundere
trebuia s o fixeze sinodul.
RAspunderea politicA este independentA
RAspunderea moralA
de raspunderea morald si materiala a fiesi materialA.
cAruia, care nu poate fi deck individualA,
amAsurat datorintelor si rolului diferit pe care fiecare I-a jucat si care nu se poate constata decat in temeiuil unei anchete amanuntite si minujioase. Este chestiunea vinovAtei,
asupra cAreia ye avea sa se rosteascA fond judiciar.
In cele premerse am incercat sA dau o icoanA limpede
a imprejurArilor din timpul cel mai critic al cestiunei asa
zisei zone culturale" incat le cunosc din experient proprie.
Forurile bisericesti vor avea s-si facA si rosteascA judecata
asupra rolului pe care I-am jucat.
Sibiiu la 20 Maiu 1919.
cu totrespectul :

(ss) Dr. Lucian Borcea.


AfarA de aceastA Zona cultural" ni se
mai saipa o groapA. Zona etnica. Se disparA
depe granitele Ardealului populatia romanA si sa fie inlocuitA cu
populaVa maghiard ca zid viu de apArare in viitor contra Romaniei,
mai puternic de cat Carpatii se zicea. In realitate zona aceasta nu
avea caracter defenitiv ci ofensiv. Planul acestei zone etnice era
fAcut asa feliu, cA populatia romanA din Ardeal in o adancime
chibzuita de interesele strategice si economice unguresti sa fie
imprastiata in interiorul Ungariei si inlocuita cu populatie maghiard.

Zona etnicA.

Energiile solului ardelenesc industrializate si valorate pe piata

www.dacoromanica.ro

137

orientului. Era un plan

mare cuceritor, scApArat din amnarul

InvingAtorului. Preludiul acestui plan de risipire a neamului romanesc depe vetrele lui strAmoeti din Ardeal 1 subjugarea economicA

a Romaniei piticitA, era noua lege care oprea libera transactiune a


imobilelor. Orice contract de cumpArare 1 vanzare de imobil trebuia supus statului, care avea dreptul sA-i rezerve sie-i imobilul,
ca prim-cumpArAtor proteguit de lege.

Menirea acestei legi era sA

taie posibilitatea de a mai ajunge pAmant in posesiunea-taranului


roman, iar de altA parte formarea rezervelor de stat necesare la operatia evacuArii Ardealului de Romani. Acel esod din Ardeal atepta
pe ardelenii scApati din focul tramblan dela Isonso, potopul dela Piave
i secera mitralierelor de pe frontul rusesc, precum a vAduvelor i
orfanilor rAmai dupd cei ce acolo i-au aflat nAprasnica moarte.
Nu din urd i sentiment de rdsbunare reinoiesc politica de
estirpare a Ungurilor, cdci ei au fost jertfa unei mari gregli a con-

ceptiei de stat, ci ca invdtdturd pentru noi s nu aidem in grgelile


loi.
Un popor mic s nu se avante la imperialisme, can ii aduc
rdsboaie i nenorociri. Nu prin rdpiri ci prin maned productivd sa
poate sustinea un popor intre hotarele lui firetL Justitia regnorum
fundamentum"
fireqte nu cea Habsburgicd.
Mai avem s stdm la gandul, c ce ar fi de noi astdzi dacel
n'am fi in Romania-mare? Nu fugiti de aceste ganduri cJci ele
trezesc din betia lor pe cei ce crtesc impotriva ci. Gandirile acele
sunt izvorul de indemn a ne consacra intreaga viatel Romaniei, ca
sd nu mai ajungem in robie. Gandul acela trebue sei fie cuprins
$i in:rugdciunile de toate zilele ale copiilor no#ri, ca in pietatea
cdtrei patria mama sd creased apdrtori de tard.
Catd vreme ne-a fost dusd floarea neamului sd-0 sape mormntul pe campul de luptd, am sUferit cei de acasd toate umilintele.

Poate am fost prea slabi de inger, nu giu cum ar fi fost altii in


locul nostru. Hristo0 n'am fost, dar am rdbdat i suferit cat poate

rada i suferi un roman. i noi am avut Golgota noastrd. Ne-am


invins pe noi in0ne ca c mantuim ce puteam. ft aceasta e un
eroism. La tot cazul e o morald i in aceastd obidd. N'am fost eroi
in sensul bellic al cuvantului, dar nici trdeldtori n'am fost. Tot ce
am fdcut, 0 bine i rdu, am fdeut in neidejdea invierii.
Dar &and a bdtut i ceasul nostru chip)* cdderea Monarhiei,
am intrat i noi in actiune i ne-am htat partea noastrd de luptd
pentru desrobire. In cele urmdtoare dau curs de desvdlire a zilelor
trdite in ultima fazd a eliberdrii noastre, in revolutie.
www.dacoromanica.ro

PARTEA II.
Revolutia.

www.dacoromanica.ro

Proclamarea independenfel nafionale.

eram om nou in Oradea-Mare, dar nu strein. In


Arad am stat ca profesor si director 38 ani la
scoala normald i teologicA. Preotimea 3i invdtAtorimea din Biharia era crescut in aceastd scoald, in
consecint toti preotii i invdtAtorii imi erau elevi, legati de mine

sufleteste incd din scoalA. Ca Unchiasul" Tribunei eram cetit de


sus rand jos in colibele fArdnesti: o cunostinfd pretioasd ce mA
tinea in legAturd sufleteascd cu toatA suflarea din Biharia fArd
deosebire de confesiune. Episcopul Radu, care incetase sub durata rAsboiului mesele sale renumite, m'a primit cu o masd datA
in onoarea mea la care a invitat pe toti intelectuatii ortodocsi si
uniti. Era masa infratirei tuturora in fata necunoscutului ce ne
sta inainte.
Cu atAt mai grea imi era situatia fatA de Unguri, venind in
succesiunea lui Mangra. Acesta Ind intreba inainte de a veni la
Oradea: Cum crezi cd te vei putea sustine in Oradea dacd nu te
dai cu Ungurii"?
Asa cd nu voiu face politicA".
Dar vor face
ei imi replicA Mangra, o sd vezi ce te asteaptd acolo". In curand
mi s'a dat sd si vAci,
www.dacoromanica.ro

142

Publicasem concurs pentru protopopiatul din Beius. Erau


doi candidati, amandoi elevii mei. N'asi fi avut motiv sd protejez
pe unul fat de altul. par spre nenorocirea unuia, fostul candidat
a lui Mangra, cu toate cA avea electorii nationalisti,
cAci viata
constitutional 'Inca i are curiozitatile sale,
au czut in raza
ingerintei organelor administrative politice. Streinii cari tabArau
asupra bisericii fAceau cap de impediment politic pentrucA, candida-

tul potrivnic Petru E. Papp, a avut odat un proces de tradare de


patrie in spinare, desi a iesit achitat din el. Fireste eu nu puteam
sta cu manile in san, ca s-mi aleaga protopop primpretorul
Wertheimstein, judeatorul de ocol Zih si advocatul Politzer fie ei
in aliant chiar cu anumite cercuri nationale din Beius. A reusit
trdtorul de patrie" Peti u E. Papp. Atunci acei streini au mobilizat judetul pe capul meu. Prefectul Malatinski cerea confirmarea candidatului Minas in minoritate, amenintand cA in caz contrar isi va trage consecintele. Am confirmat pe alesul bisericii
Petru E. Papp, iar prefectul si-a tras consecintele asafel, ca a intervenit la guvern s nu ni se mai punA in curgere ajutorul de
de stat de 40.000 lei din care se acopereA bugetul Consistorului
din Oradea. De nu intreveneau evenimentele din vara anului 1918
rAmaneam cu tot Consistorul pe uscat, adec eu trebuia s plec,
ori s se desfiinteze Consistorul din Oradea. Cu autonomia bisericii s'a ispravit, dad nici crasnici nu ne mai puteam alege liber
de acum inainte. Solgbirdul si notarul comunal isi asumau dictaturd asupra parohiilor noastre. Statutul organic era sa rmand
numai pe Waffle. Mangra isi cunostea bine oamenii.
Primvara anului 1918 ne-a adus in Ardeal pacostea zonei
culturale si a comisarilor sinodali; Romaniei i-a adus in aceea
vreme robia pcii dela Bucuresti. Eram striviti deodata pe toala
linia.

In vremea neutralittii romane ne agitam de ce nu intr


Romania in actiune. Dac infra tot acea soarte o avea, dar poate
pe vecie, cdci rsboiul putea lua alt intorstura. Acum ne agitam
de ce a incheiat pacea robiei. Mai bine o moarte eroica in triunghiul mortii decat moarte miseleascA. Eroul invie si din morti. Ei,
dar daca ne sacrificam si ultimul soldat cu ce intram de nou in
rasboiul de eliberare a Ardealului ? Cu ce fortam trecerea Carpatilor, a MurAsului si Tisei, stavilite la un moment dat chiar de
mare Intelegere ? Provedinta divin4 a Iost cu noi. Fie numele
www.dacoromanica.ro

143

Domnului binecuvantat, cd el a indreptat cdrArile eirei noastre


din labirintul primejdilor de moarte.

Eram sigur cd dupd pacea de BrestZile de nadejde. Litowsk i Bucureti au se urmeze luptele
decisive pe frontul Italian i Francez 9i ne puneam toatA nAdejdea
in biruinta Antantei. In scurtA vreme s'a verificat aceastA nAdejde.
Germania e infrAntd pe frontul de Vest. Monarhia pe frontul
de sud, Turcia i Bulgaria pe frontul oriental. Se incep actiunile
disperate de salvare a Monarhiei Austro-Ungare i a Germaniei,
zorile pAcii Wilsoniene i clocotele revolutiilor interne. La noi
procesul de inviere, la dumanii notrii procesul de disolutie.
Furia rAsboiului, din primdvara anului 1918 i rdsturndrile
interne din Germania i monarhia Austro-UngarA erau intetite de

programa de pace lansatd de Wilson in lanuarie. Dar nimic nu


mai poate impiedeca lichidarea monarhiei.

Dupd ce Germania a primit cele 14 puncte Wilsoniene ca


bazd la tratativele de pace i monarhia Austro-UngarA dupd ea,
rand pe rand se formeazA unitatile autonome : Cehoslovacia, a
slavilor de sud, Croatia, Dalmatia, Bosnia-Hertegovina, apoi Basarabia i Bucovina. Am rAmas numai noi, Ardealul sd ne smulgem
din bratale de fier ce ne strangeau i nu-i era zdu nimAnui in piept
inima rece." Oameni a cdror casA a devenit ungureascd, din care
a fost gonad limba i legea romaneascd, Saulii, prigonitorii de eri,
se schimbau la fatA.

Aveam un vecin functionar de frunte la ora cu numele


Cseresznys, ungur ca toti Uugurii, oviniti. MA prinde cu vorba :
pardu
Dacd se va atinge chestia teritorialk
zice Cseresznys,

de sAnge va curge aici, se va ucide om pe om. De ce, Ii spusei,


treaba noastrA e sA sustinem ordinea, .conferinta de pace va
hotdri soartea noastrA. Aceasta 1-a Infuriat. 0 istorie milenard nu
poate fi tearA cu buretele de un nimenea de Wilson. Pentru
teritor murim toti panA la unul. In ziva urmAtoare ridicaserA
bastoanele unul la altul, cu insufletitul nostru advocat roman Dr.
loan Buna, dar Cseresznys era schiop i Buna trecut de 70 ani, prea
neapti de bdtaie i conflictul s'a terminat cu abundente injurAturi.
Intalnesc pe celalalt vecin, pe directorul potelor Siket Traian,
stegarul tuturor manifestatiilor patriotice. Acesta a fost crescut
in internatul unit sub numele adevArat de TrAian Surdu.
BunA
ziva,
Suntem dard in revolutie " ii zic pe ungurqte : ,Am

onoare ilustrisme", fu rAspunsul pe romanete. Eu o dau mai dewww.dacoromanica.ro

144

parte pe ungureste, el nu slbeste din romaneascd si se desparte


de mine cu romaneasca vorba : Dumnezeu s ne ajute".
Consilieri din magistratur si de toate resoartele, liberii profesionisti invata in ruptul capului romaneste cu instructori bine
plAtiti. Gramaticile se epuizeazA in librdrii, Se tin chiar cursuri
de limba romaneasca, cA de acum inainte tot functionarul trebue
sA stie limba poporului, dupd noua evangelie Wilsoniand. Toate
le faceau numai la chestia teritorialA stAteau incremeniti in gandul
imposibilitatii s se realizeze.
Pregatirea aceasta pentru regimul nou de viatA nationala a

strabatut OM jos. Un impiegat dela caile ferate care avea romancd de sotie era foc i pard s nu se vorbeascd in casa lui
romaneste. Acum foc i par sA-1 invete sotia romaneste, ca s
nu-si piardA slujba, c vine stapanirea romaneascd.
Ce nu ne-ar fi dat atunci daca ceream r atara de teritor:
PentrucA vorba aceea : merg, cuscri rAmane mireasa. Comitatele
acelea oferite, tot judete unguresti ramaneau ele in editie si
mai ferecatA deck cele vechi.

Izolafi aici in cetatea lui Tisza asteptam zi de zi o miscare


si la noi, Inse pared a inghitit pdmantul Comitetul National, nici
un semn de viata. Ne-am inteles cu Aurel Lazar sA scrie presedintelui Todor Mihali cA perdem trenul dacA nu intrAm si noi in
actiune. Aurel Lazar propune s fie chiar in Oradea convocat Comitetul national. Mihali convoacd comitetul executiv al partidului
national la Oradea pe 12 Octombrie. Memorabila sedinta s
tine in casa lui Aurel Lazar in prezenta prezidentului Teodor
Mihali, Nicolae Ivan atunci asesor consistorial in Sibiiu, Alexandru
Vaida, Aurel Vlad, Sever Dan, Vasile Goldis, loan Suciu, Stefan
C. Pop, loan Ciordas si Aurel Lazar. Au fost invitati i episcopii
Ortodosi i uniti impreunA cu vicarul metropoliei din Blaj, canonicul Vasile Suciu, fiind atunci sedisacantA in Blaj. Episcopii au
anticipat aderarea la hotaririle ce se vor aduce, dar n'au venit in
persoanA afara de canonicul Suciu, actualul mitropolit carele a
fcut act de prezentA dar n'a rAmas la sedintA.
s'a adus urmAtoarea hotArire epoo hotArire epocalii. calA prin care se proclamd independenta natiunei Romane.
11

Comitetul executiv al partidului national roman din Ardeal


Ungaria, ca organ politic al natiunii romne din Ardeal di
www.dacoromanica.ro

145

Ungaria, constata ca urmarile rsboiului indreptatesc pretentiunile


de veacuri ale natiunii romane la deplina libertate nationald.

Pe temeiul dreptului firesc ca fiecare natiune poate hotari


liber de soartea ei, un drept care este acum recunoscut si de
catre natiunea ungara prin propunerea de armistitiu a monarhiei,
natiunea roman din Ungaria i Ardeal doreste acum s se foloseasca. de acest drept ca, liberal de orice inraurire streina, sa
hotareasca singura asezarea ei printre natiunile libere, precum
si

stabilirea legaturilor de coordonare a ei cu celelalte natiuni

libere".

Organul national al natiunii romane din Ungaria i Ardeal


nu recunoa$e indreptatirea acestui parlament si acestui guvern, s
se considere ca reprezentante ale natiunii romane, ca sa poata
reprezenta la congresul general de pace interesele natiunii romane
din Ungaria i Ardeal, caci apararea intereselor ei, natiunea romana

o poate incredinta numai unor factori designati de propria lor


adunare generala".
Afara de organele delegate de adunarea nationala sau alese

din mijlocul ei, asa dar afara de comitetul executiv al partidului


national roman, nimenea nu poate fi indreptatit sa trateze i sd
hotdreasca in treburi care se raport la situatia politica a natiunei
romane. Toate deciziunile i invoielile cari s'ar lua i s'ar face
fara aprobarea acestor organe, le declaram nule i fr valoare,
care nu leaga intru nimic natiunea romand. Natiunea romand care
traieste in monarhia austro-ungard, asteapt i cere, dup multe
suferinte de veacuri, afirmarea i valorizarea drepturilor nestrmutate si inalienabile, la deplina viata nationald".
Acesta era rdspunsul dat la manifestul imparatului-rege Carol
al IV-lea prin care proclamd federalizarea Austro-Ungariei pe baie
cantonale, i declararea desfacerei de Ungaria. Prin aceasta hotarire categorica s'a taiat firul tentativelor de portofolii in guvernele
dela Budapesta, cu cari erau ispititi cei dela conducere.
Pentru conducerea afacerilor pand la adunarea national s'a

ales un directoriu de sase cu sediul permanent in Arad anume ;


Teodor Mihali, Alexandra Vaida, Aurel Vlad, Vasilie Goldi, S. C.
Pop i Aurel Lazar. Cu cetirea declaratiei in parlamentul ungar
convocat pe 16 Octomvrie a fost incredintat Alexandra Vaida. Di-

rectoriul are sa fie in 15 Octomvrie in Budapest; pentru a asista


la cetirea declaratiei,

www.dacoromanica.ro

10

146

Inca in aceeasi zi a venit la mine cu hotArirea Teodor Mihali, Alexandru Vaida i Aurel Viaci. Mi-au cetit-o si mi-au cerut
intrarea in lupt. Alea iacta, am rAspuns. Dumnezeu sA fie cu noi.

Eu voiu fi la datoria mea. Totasa s'a fcut comunicarea cu episcopul Radu.

Ungurii stiau de hotArirea ce s'a luat dar se mngaiau ct


libera determinare Inca nu inseamnA desfacere teritorialA. In defininitiv vor fi decapitati agitatorii i un plebiscit sub baioneta jan-

darmului va determina situatia noud. Srmanii nu stiau a democratia" poart sub caftan, tAciunele bolsevismului, adus de tovarAsii" din Rusia. Au visat de un imperialism maghiar si nu mai
erau stApani pa Ora lor. 0 tragedie cum numai zguduirile mari
sociale pot produce.
Pe and se intruneste directoriul in Bu0 coincide* dapesta
sa asiste la declaratia de indepenzguditoare.
denfa nationalA in parlament, Mangra era
mort in Budapesta, de apoplexia inimei. lar in Consistorul din
Sibiu, dup lungi desbateri a invins pArerea sd nu fie adus la
Sibiiu, ci s fie inmormAntat intre cei cu cad s'a insofit. A exmis
o delegatie la inmormntare i s'au avizat Consistoarele sufragane
despre inmormntare. In Budapesta aflarAm la Jagerhorn directoriul.
Episcopul Aradului loan Papp azAnd situatia, i innd seanIA de
clod* directoriului, sA inapoiazA inainte de inmormantare la resedinta sa, iar episcopul Caransebesului Miron Cristea s'a pus in pat.

CAnd plecai la inmormntare trecui pe IngA fostul Hotel


Central depe strada VAczi. In acest hotel s'a tinut congresul nationalitAtilor din 1895, pe vremea and Comitetul National Ii fAcea
temnita in Vat si Segliedin, pentru Memorand. Eu cu Rusu .prianut,
inginerul Diaconovici i tinerimea din jurul nostru tineam piept cu

invazia Sarbilor renegati adusi de guvern de prin Bacica pentru a


produce turburAri in congres, iar Mangra cu presedintele partidului
national G. Pop de Btisegi atunci esit din temnita Vatului, cu
Po lit conducatorul SArbilor, cu Mudron conduatorul Slovacilor la
tribund, de unde Mangra fulgera contra opresorilor. Erau in delirul de aclamatii a celor trei nationalitAti unite in lupta de apArare
national,

Sub vraja figurei stApanitoare de suflet a lui Mangra, scria


atunci Jancso Benedek fascinat de fanatismul agitatorului alugAr :
Mangra, Mangra, nu e locul tAu acolo, vino la noi I Cine ar fi zis

atunci c va merge la ei ?
www.dacoromanica.ro

147

Cu aceast rdscolire a amintirilor mad in suflet, am aflat corpul neinsuflejit a lui Mangra trAdAtorul" in morga din cimitirul
Kerepes. La inmormntare eram noi delegajii eparhiilor, episcopul
romano-catolic Majlath din Alba lulia, ministrul a latere Zichy, consilierul Petru lonescu in reprezentanja ministerului Cultelor i CA-

jiva aderenji ai lui din Budapesta. Tisza al cArui victimA a fost,


n'a venit la inmormAntare desi era in Budapesta. L'a prohodit
dupd dispozijia testamentarA asesorul Mateiu Voileanu din Sibiiu.
Intre capetele plecate inaintea acestui tragic sfArsit a idolului de
odinioark este redat pAmAntului cel mai nenorocit om sA-si doarmA

somnul vesnic la cdjiva pasi de Kossuth.


Si a dus cu sine in mormnt: sinamAgire, stergerea din dipticonul Metropoliei i urgia trAddrii de neam. Nurnai preojii din Biharia fostii lui elevi ii conliturgisitori nu credeau in tradarea lui.
Preotul Malija din inijiativ proprie ofere Consistorului 10.000 lei
pentru cumpArarea bibliotecei lui Mangra, dupA el preotul Domocos alte 10.000 Lei: Ce inseamnA aceasta?
Am cumpArat biblioteca dela erezi cu 30.000 Lei, dar rnanuscrisele istorice adunate de el cu mari sacrificii, nu se mai afl.
Aceea ce un om a adunat o viaja intreagA de prin arhivele comitatelor si de stat din Budapesta, pentru a scrie o istorie documentatA a bisericii ortodoxe romAnesti din Ardeal, documente la
cafi de acum inainte cu greu vom mai ajunge, sunt pierdute din
pagina istoriei romne. Cu ele s'a pierdut i corespondenja lui de
circa 40 ani pAstrat cu mare grijA. Corespondenja aceasta ar fi
fAcut iumin asupra istoriei noastre politice de 40 ani. S'a dus si
acest material cu el in mormAnt, pentru c asa i-a fost ursita s
piard tot ce ar evoca o parte bund din viaja lui.
A rmas dupd el numai un testament scris cu trei luni
jumAtate inainte de moarte, oglinda cugetArii sale din urrnd. SA
rmnd cel pujin atAta document istoric dupd el.
In numele Tatdlui i a Fiului $i a Sfiintului Duh.
Implinind anul al 68-lea $i pd$ind acum, din darul lui
Dumnezeu, cdtrd anul al 69 al vigil mele, dupd porwica Doinnu-

ui data prin prorocul Isaia impdraiului Ezechia: Rdndue$te-ti


casa ta c vei mud $i nu vei trdi" (Isaia c. 38 v. 1), $i eu smeritul $i pdcdtosul a$teptandu-mi sfdr$itul din aceasta lame, randuesc urmdtoarele:
I. Ingroparea mea sa se facel dupd rdnduiala bisericei ortodoze, simplu, fard nici o pompa servind un singur preot, (protoie-

www.dacoromanica.ro

10*

148

reul, asesor consistorial Matei Voileanu), frd predicei, numai cu


rugdciunile si cantarde prescrise, care le vor executa cei mai buni
2-4 cantdrefi dintre preofi ori invdfdtori.
2. Partea mea din mosia pdrinteascd in comuna S. Slddbaj
(acum Korosszldobagy) o las copiilor fratelui meu George, respective aceluia, care va rdmanea econom (plugar) la vatra pdrinteased.

3. Po lifa de asigurare Nr. 266,405 dela societatea Anker o


las fondului episcopiei ortodoxe romane de Oradea-mare, in valoare
de 10,000 coroane.

4. Po lifa de asigurare Nr. 268,823 dela societatea Anker


despre 5000 coroane o las surorei mele vdd. Ana Blaga.
5. Polifia de asigurare Nr. 656,111 dela societatea Gresham
despre 5000 coroane o las Consistorului gr.-ort. roman din Oradea-

mare cu indatorirea, ca suma aceasta sd o administreze ca fond


pentru zidirea bisericei din S. Sdlddbaj, locul nasterei mele, pe locul unde se afld biserica azi.
6. Po lila de asigurare 'Nr. 70,059 dela societatea Hollanda
despre 5000 coroane o las in pdrfi egale nepoatelor mele Veturia
Mangra, orfand de tatd si Aurelia Mangra, orfand de mama.
7. 4000, adecd patru mii coroane imprumut de rdsboi in obligafii de stat le las fond inalienabil in administrarea Consistorului

arhidiecezan, pand va spori la suma de 20,000 coroane. Atunci


venitul acestui capital din timp in limp se va da ca premiu pentru
cea mai band lucrare apologeticd, dogmatica, ori istoricd a bisericei
ortodoxe romane din Ungaria i Transilvania, manual pentru tinerimea scolard dela scoalele medii, ori pentru seminariile teologice.
Premiul 11 va you senatul bisericesc.
8 Mobilele care le-am adus si procurat eu cu cheltuiala mea,
dupd cum sant expuse in inventarul desprc averea mea private", le

las in proprietatea fondului instruct arhiepiscopesc sub ingrijirea


Consistorului.

9. Biblioteca mea care se afld asezatd in trei dulape si in


odaia de langd capeld, dupd inventariarea ei i sortarea ceirfilor
care ar putea servi pentru augmentarea bibliotecei Mitropolitului
Andrei, se vor adauge la aceastd bibliotecd, iar exemplarele duple
si cdrfile menite mai ales pentru tinerimea studioasd, se vor ddrui
bibliotecei societdfii de lecturd a studenfillor in teologie dela seminarul din Arad, unde am Past inceputul studiilor mele si am pus
temelie moclestei mele culturi teologice.

www.dacoromanica.ro

1 40

In sfa'r0t las i iert pe tuft cei ce ma anise i m'au nedreptafit, rugdnd pe milostivul Dumnezeu sd-mi ierte si mie cu indorare pdcatele mele cele de voie i cele fard de voie, cele intru stiinta
si cele intru nestiintd, i sd ma invredniceascd si pe mine nevrednicul sd laud si sd mdresc numele sdu, acorn i pururea si in
veci vecilor amin! Sibiu, 17130 lunie 1918.

Vasilie Mangra m. p.
arhiepiscop i mitropolit.

Dupd ce a fost distruns omul politic a urmat sA fie distrus


i omul cretin. Dela moartea sa rapidd fantezia a ndscocit legenda
sinuciderii sale. Kiritescu in pretioasa sa carte Istoria RAsboiului"
verified aceastd legend: Vasile Mangra etc. ii pune singur capdt
vietii inghitind o puternicA dozd de veronal intr'o camera de hotel".

Procesul verbal despre moarte sigur se va afla in arhiva


mitropoliei din Sibiu. Dr. Gheorghe Popa, care i-a tinut lumina
mi-a istorisit astfel cazul de moarte:
In 13 Octomvrie dupd cind s'a plimbat impreund cu mine
0 Dr. Aurel Demian din Arad pe malul Dundrii. Obosit de
plimbare i sigur enervat de intorsAtura rdsboiului ce insemna
cdderea sa, se desparte pe la ora 10 de noi 9 i sd retrage in camera
sa. Dimineata dupa ora 6 0 ceva ma chiamd servitorul hotelului
la mitropolitul, cd-i e rdu.
Servitorul 11 frictiona pe brate, iar
un medic din hotel chemat i-a dat injectii cari 1-au mai uurat
si i-a comandat cloud oua pe cari insd nu le-a consumat. A cerut
apoi sd trimitA dupd preotul Bogoeviciu ca sd-1 cuminece i dupd
ce a vzut cd nu mai vine a rostit rugAciunea cuminecdrii : Cred
Doamne i mdrturisesc . . . . etc." A cerut s-i tin lumina i mi-a

zis: continuati lupta pentru bisericd cu lApAdare de sine, 0 i-a


dat sufletul in 14 Octomvrie ora 9 dimineata".
Va fi fost veninul propriu ce 1-a turburat in MO cdderii
politicei sale, pe care nu I-a mai putut suporta inima sa slbitd
in crancenile sale lupte sufleteti, dar nu veronal. Sinucigaul nu
moare aa.

Vaida Voevod provocase odatd mania

Deelaratia Comitecamerei ungare printr'un discurs. Atunci a


tului national. 18

scdpat teafAr din tumultul care-1 ameninta


cu strivire pentru cutezanta de a fi ofenzat
natiunea maghiard, dar a Camas postav rou in ochii Ungurilor.
Cand a inceput cetirea declaratiei in 18 Octomvrie, s'a descArcat

Octomvrie 1918.

www.dacoromanica.ro

150

o furtunA Infernald cuni era de prevAzut, dar Vaida tot Ii putu

termina declaratia. Dup aceea camera s'a constituit in sedintA


secretA la care deputatii RomAni n'au mai luat parte. In sedinta
secretA s'a tratat asupra apArArii nationale fatA de Sarbia. Belgradul ocupat de puterile centrale, era deja sub focul Antantei, iar
Romania reculeasA se pregAtia de nouA ofenzivA in Ardeal. Ungurii

incep din nou s se refugieze din Ardeal, toata lumea stA pachetat pentru migratiune. Afirmativ SAcuii ezitau pentrucd,
spuneau
ei
RomAnii nu le-a fAcut nici un rAu numai Nemtii sA nu vinA.

S'a luat hotArirea cA top articlii alimentari din Ardeal si Banat s


fie adusi inlAuntrul tArii, ca ungurimea s poat purta rAzboiul de
apArare a integritAtii Ungariei vechi.
Dar soartea monarhiei era pecetluit. In tratativele de pace
Wilson pusese monarhiei conditia, cA top RomAnii sA fie intruniti
inteun stat national. Andrssy vine din Elvetia cu mAinile goale.
Ambasadorul englez si francez nu 1-au primit, iar ajuns in fata
ambasadorului italian prin surprinzA, aceasta refuzA sA discute cu
el politica' si-i vorbeste de frumoasa vreme de toamnA.
In Berlin se discuta chestia renuntdrii Kaiserului si se vorbeste de aceiasi soarte a Habsburgului Carol. Manifestul Regelui
Carol declarA federalizarea Austriei. Acelasi lucru se cere si dela
Unguri dar acestia nu vor sA audA de federalizare. Apponyi declard in camera ungarA CA Ungurii Ii vor apAra integritatea statului i caracterul national a acestui stat pAnA la ultimul ungur. Vor
lucra dar furcile, notez eu in ziarul meu. Dar precum de pe lmnul crucii a rsArit libertatea omenirei, tot asa de pe lemnul furcilor
va rAsAri libertatea natiunilor. Era doar hotArit in sfatul lor cA
Ardealul sA rAmAnA fArA RomAni dacd ar fi sA i-se deie RomAniei.

Eram pregAtit pentru toate.

Moartea lui
Nicolae Zigre.

In 21 Octomvrie moare in preunomie


Nicolae Zigre, tatAl fostului subsecretar de

stat Dr. Nicolae Zigre. Lui nu-i va ridica

monument nimeni desi a fost o figura' marcantA in viata noastrA


bisericeascA i nationalA. Toti aceia cari luptau cu lApAdare de
sine pentru drepturile neamului si a bisericii lor strAmosesti, in
vremuri grele dud era primejdie sA te afirmi ca roman, caracterele
de bronz ale vremurilor apuse, sunt figuri venerabile in istoria
luptei noastre de resistentA nationalA, dela care trebuie sa se inspire
generatia de aztAzi intratA in pArnAntul fAgAduintei pregAtit de virtutea

romanA: et facere et pati intrupatA in ei. Nicolae Zigre e vrednic a fi

www.dacoromanica.ro

151
fi

luat in pomenicul oamenilor de bine din Biharia oropsitd de

odinioarA.

Fiul de Oran din Lupoaia casatorit in familia marelui filantrop


Gojdu, cumnat cu puternicul ministru de justitie SzilAgyi DezsO
nu opteaza la functii inalte ce i-se ofereau, ci a ramas advocatul
di

secretarul Consistoruliil din Oradea, strajel credincioasd poporului

sdu. Din aceasta pozitie modest dar independenta, inzestrat cu


bogate cunostinte juridice a luptat in randul intai a luptelor nationate, in adunArile nationale si in adunarile bisericesti. Sunt dator
memoriei lui sa relev impresiile mari ce le-am avut ca tiner in
Sinoadele i Congresele noastre bisericesti unde clocotind in el
iubirea de biserica i neam, 11 vedeam impreunA cu Partenie
Cosma, Deseanu, Steinescu, Oncu, Veliciu i ceilalti purtatori de
cuvant in soboare. and m'am dus sa-1 informez despre starea
lucrurilor din zilele acele am affat consiliul medical la el. A trebuit

sA ma retrag. El afland de vizita mea spunea la ai sal: Las cd


vine el maine sa-mi povesteasca ce-i nou". Pe cand am sosit
acasd era mort. Asa am perdut in Oradea pe omul de valoare care
se bucura de mare atitoritate in Biharia, tocmai atunci and aveam
mai mare nevoie de experienta si de curajul sail. Dar a vAzut cu
ochii mantuirea Ca dreptul Simion si a murit in credinta invierii
neamului romanesc. Pecum dispar aceste figuri anteluptAtoare odinioara, ma simt tot mai solitar in aceasta lume noud egocentrica.

www.dacoromanica.ro

_111141.

1'4111111111TC

III

111011%:

It'

ir

I
i411114&

411~

-4.11r4

1101

Th

MO11110.

11

gliannirir-71111.1111r1rotrtrlIM

ri11.1111

11.1R.,t1i.1,031110,11311.11.,

V
Vibram,

Revolujia fargneascg.
Pe 1a sarsitu1 lui lunie 1918 s'a declarat greva generalA
pe toat tara. Cateva zile n'au apArut nici ziarele. In Budapesta
erau in grevA 60.000 muncitori; in urma ciocnirilor cu politia
au fost rnorti i rniti. Capitala avea aspectul revolutiei. In Viena
mureau oamenii de foame iar pe fronturi armata se prAvAlea fr
de cap pe povrnisul revolutiei. Tara era plinA de desertori. Se
rAspandeste bolsevismu1 adus de prisonerii eliberati din Rusia. In
armatai disciplina se mai sustinea numai cu teroarea glontului si
a spAnzurAtorilor. ParAe casa tArii in toate incheeturile ei. Dezastrele depe frontul de sud si vest adncesc tot mai mult anarchia.
Acest clocot infernal caracterizeazA situatia OM in Octomvrie. Era
freamAtul revolutiei.

incercarea patriatilor de a salva Ungaria a rAmas zadarnicA.


in sus li s'au inchis usile, in jos s'a deschis prApastia revolutiei.
In situatia aceasta se aruncA in val vrtejul rAului de foc contele
Krolyi Mihly, unul dintre cei mai mari latifundiari ai tarii, deputatul din extrema stnga kosuthistA de unde ajunge in declinul
democratiei revolutionare. Acest Krolyi devenit celebru prin decla-

ratia lui din dieta ungarA, cA Ungurii vor lupta ca tigrii dacA
Romnia va ataca Ungaria,

ia i rAmas porecla de tigru

www.dacoromanica.ro

a infrat

in actiunea de salvare cu &du! bun de a fi folositor patriei Sale,


si I-a mdturat i pe el revolutia cum a mAturat i pe Miliukov in
Rusia i pe urzitorii revolutiei franceze de odinioard, pentru cd
revolutia nu cugetd. InzAdar ii dai in mdnd cartea evolutiei, ea nu
inlocuiasc
stie carte. Ei Ii trebue capul societatii de eri, ca
cu capul societatii de maine prin sange.
in noaptea de 25 Octomvrie se conConstituirea Constitue in Hotelul Astoria consiliul national
siliului National
ungar sub prezidiul lui Karolyi Mihaly. Cu
ma ghlar .
el e tinerimea universitard i toald democratia Galileilor, francmasoneria i soldatii drepturilor omului.
Primul asalt I-a dat asupra palatului regal din Buda. Tinerimea universitard rupe cordonul dela podul Catenar, infra in palatul

regal din Buda sd prezinte regelui un memorand. Regele insd era


refugiat atunci la GOdllO resedinta sa de varA de langd Budapesta.
In pripd arboreazd un steag unguresc inteo fereastrd din etajul

prim a palatului, dar politia i garda palatului Ii spulberd lAsand


rdniti pc teren. In 28 Octomvrie se repeteste asaltul asupra palatului, dar pe podul Catenar, ii intimpind po1ifitii i jandarmii
lAsand 4 molt si 30 de rAniti pe teren.
Dieta proclamd independenta Ungariei. Cabinetul Wekerle
dimisioneazd. Noul guvern va oferi pacea separatd a Ungariei. Contele Andrassy socrul lui Karolyi Mihaly e ministru de externe.

Pe cand se petreceau prefacerile din lumea mare Vngurii


mai trdiau in iluzia Ca vor putea tine sub arme trupele depe
frontul de vest, ca s apere cu ele tara in contra Romaniei si a
Sarbiei inviate din morti, i asfel nu ma mai uimea miopia celor
mici, dud primeam stiri din provincie, Ca notarii comunali chiamA
oamenii la primArie s stoarcA dela ei declaratii cd nu vor sd fie
adnexati la Romania. In Beius se bate toba ca toti Romanii sd
meargd la primArie ca s iscAleascd declaratia de fidelitate cdtre
Ungaria si protest contra adnexdrii la Romania.
Tactica lor era sd facd un truc peste capul nostru acelor din
centru. Fireste cu ademenirea c Ungaria se va preface in republicd
republica nu tine armatd; se va imparti tot parnantul intre tdrani
in vreme ce din colo e iobAjia boierilor. Para lel cu aceasta actiune
oficiald de subminare, Karolyistii revolutionari ofer comitetului executiv al nostru, autonomie nationald in cadrele integritAtii statului ungar,

un portofoliu ministerial in noul guvern ce are sd se constitue. Comitetul executiv din Arad refuzd a intra in cursa acestor ademeniri.

www.dacoromanica.ro

154

In 30 Ocfomvrie tot in hotelul Astoria s'a format consiliui


national ungar caruia s'a dat puterea de stat in !nand numind pe Krolyi
ii formeazd ministerul din fosta
stangd extrema a camerei ungare i socialitii radicali, Jdszi, Garami,

de ministru prezident. Acesta

Kunfi. In acest minister sunt 4 ovrei.


Politia din Budapesta, impiegatii cailor ferate i aproape
toate asociatiile civile se pun la dispozitia consiliului national
ungar. Antanta nu recunoate pe noul ministru de externe, contele Andrassy Gyula, deoarece Monarhia nu mai exist. Arhiducele losif cheama in deliberare pe efii partidelor intre cari efii
socialitilor i a nationalitilor. Pentru noi a fost A. Vaida Voevod
la arhiduce. Acesta ia spus cum am fost ignorati i nedreptatiti
pe vremuri i Ca' pn acum guvernele ungare n'au lasat sd se
apropie oficios nici un roman de un Habsburg. Acum e tarziu.
Rezultatul negativ al misiunei arhiducelui losif a fost numirea guvernului Hadik, de 2 zile i revocarea armatei de pe frontul
italian. Krolyi insa tine puterea in mana i guverneaza din Astoria. La vestea ca. Carol a renuntat la tronul din Austria unde
s'a proclamat republica se republicanizeaza i Ungaria ori mai
bine zis se bolevizeaza, pentruca Karolyi nu era un prezident al
unei republici organice, ci un ef al micarii revolutionare.
Revolutia lui Krolyi proclamata in 30 Octomvrie aduce in
delir stradele. Publicul, barbati i mai ales femei, smulg pajura
imparaleasca depe chipiul soldatilor 1 infig in locul lor cocarda
ungureasca. Soldatii revolutiei pleaca dela Astoria in automobile
la casarme ca s catige soldatii pentru revolutie. Casarma matrozilor din Buda arboreaza treicolorul unguresc, inaintea Astoriei aclama' revolutia 30.000 (treizecimii) oameni. Se pomenesc insa cu
jandarmii de pe toate partile i se incepe lupta de strada in care
cad multi morti i raniti. Sfaritul e ca intreaga garnizoana se alatura la revolutie i se pune la dispozitia consiliului national.
Karolyi someaza toate oraele 1 comitatele sa se alature la
Consiliul national. Oradea pavoazata i in delirul proclamarii independentei ungare. Pe strazi multimea sub steaguri ungureti can**
cantecul lui Kossuth i marsilesa. Unii dintre ofiteri ii lapada
de buna voie pajurile imparateti i poarta cocarda ungureasca.

Cei ce ies la strada cu pajura imparateasca stint incunjurati de


public, care le smulge i-le pune cocarda ungureasca. Femeile de
societate, mai delicate, poarta foarfeci cu cari taie pajura i stelele
de pe cavalerul imperial. Eram dar in plina revolutie, dispar grawww.dacoromanica.ro

datiile militare, comandantii trupelor se sfatuiau la comenduire dar


ei nu mai dispuneau de trupele cu desavarsire democratizate. Dad
se mai incumeta cate un ofiter sa le solicite eirea la exercitii i-se
raspundea tine-ti gura mucosule, atunci vom merge cand vom vrea".
M'am dus la episcopul Radu sa vaz ce face el in fata situatiei schimbate. Era tocmai gata s piece la episcopul Szcsenyi
sa vaza ce face acela. Ne-am inteles sa stam in expectativa. Am
discutat apoi chestia pomenirei puterii de stat in_biserica. Eu m'am
fixat punctul de vedere ca pomenesc stapanirea noastra" care e

cea nationala.
Pe regele Ferdinand nu-1 puteam pomeni pentruca eram
controlati in biserici si ni se raspundea cu glont. Orasul fierbea
in sarbtorirea independentei Ungariei. Era destul o schintea de
provocare ca sd fim distrusi. Am omis dar pomenirea domnitorului dela daruri i din ectenii.

Lui Tisza i-s'a dat in Budapesta o gun de jandarmi de


paza. In 13 Octomvrie spre seara infra 3 soldati si un civil in casa
lui Tisza i-I impusc5, fara a fi impiedecati de jandarmi. Stiri fantastice, groaza i spaima peste toata tara.
In Arad comitetul executiv ia numele
Organizarea conside Consiliul national roman sub presedinta
Iiilor nationale
lui ,tefan C. Pop avand ca membri pe
romanesti.
Teodor Mihail, Vaida Voivod, Vasilie (3oldis,
Aurel Vlad, si Aurel Lazar. Acest consiliu se intregete cu so-

cialitii F1uera,c si Jumanca. In Wiena se constitue sfatul soldatilor


romani. Acestia primesc soldatii romani veniti in grupuri de pe
front ii organizeazd si-i trimite acasa cu instructii.
Din Arad se organizeaza toate centrele celor 26 comitate romanesti in consilii nationale comitatense, iar acestea organizeaza
plasele i comunele in sfaturi comunale sub conducerea preotimei
si a invatatorimei. Numai Clujul face exceptie unde Amos Frdneu
organizeazd ,Senatul Ardealului intreg". Consiliul national din Arad
insa reduce sfera de competinta a Clujului asupra comitetului Cojocna i asa salveaza unitatea actiunei nationale.
Soldatii o iau razna de pe front care cum poate, fireste fiecare
provazut cu arma si explozivele in ranita. Calaretii veniau calare,
cei dela trenuri cu furgoane incarcate, peste tot cine a putut pune

maina pe un vehicul a dat sbiciu la cai si a plecat acasa. Multimea insa a navalit asupra trenurilor si a plecat tolaniti grarnada
cu foctii lor ofiteri pe coperisul vagoanelor catarati pe sari, care
www.dacoromanica.ro

156

cum a putut, numai s scape cu viata din iadul frontului italian.


La OH jefuiau vagoanele de mrfuri, peste tot distrugeau ce aflau
in calea lor. Orice inpotrivire ar fi fost identicd cu moartea.
In 2 Noemvrie ii pArdsesc soldatii din garnizoand casarmele,
grupuri cu sacul in spate. Deslegati de sub fidelitatea regald WA

a fi legal proclamatd republica, tara e fArd de stApAn. Jafurile


devin tot mai amenintAtoare. Incercai sd ma duc la Arad dar nu
se mai putea, soldatii jefuiau nu numai gdri i magazii ci i pe
cdlAtori. La curtea episcopald unitd din Oradea strAbat vesti sinistre,

in momentul chid va intra armata romAnd in actiune va fi ucidere


de romAni aici. Cei mai slabi de inger dintr' ai nostri incep a purta
cocarda ungureascd. Episcopul Radu pleacd la mosia sa din Holod.

Regele Carol n'a renuntat la tron, dar a absolvat guvernul


KArolyi de sub jurAmAnt, iar inputernicitul sdu arhiducele losif
impreunA cu fiul sAu depune jurAmAntul de fidelitate dire Consiliul national revolutionar. Soldatii sunt momiti sd rdmAnA cu soldd
mare in serviciul statului, dar nu rAmAne nimeni. Se hotAreste dar
sd fie inlocuitd armata cu garda nationald (nemzeti 6rsg) verbuvatd din liberii cetAteni.

Situatia era asa fel cd noi in Oradea


Consiliul national
eram
in mana Ungurilor dar in schimb la
din Bihor.
tarA Ungurii erau in mama Romani lor. Timp

nu mai era de pierdut, pentrucd taranii incepurd sA se miste.


Dupd prealabile tratative cu consiliul ungar, Aurel Lazar convoacd
in 3 Noemvrie la casa sa
pentru constituirea consiliului si a
gardei nationale
pe top intelectualii romAni. Casa lui Aurel
Lazar e chiar in fata subprefecturei i inaintea ochilor cari priveau
de sus, se desfdsura steagul romAnesc.
Consiliul national se constitue la inceput din 16 membri,
dupd cari mai tArziu la cerere au fost intregiti la 25. DeodatA cu
aceasta s'a ales comitete executive pentru fiecare circumscriptie
electoral din judet cu insdrcinarea de a organiza sfaturile comunale lar ofiterii
25 la nurnAr
se constitue in gardA nationala
cu indrumarea, sd ia contact cu comanda supremd a gArzilor cons._
Mita' in Timioara sub comanda colonelului Miron Serb. Se aduce
la cunostinta consiliului maghiar constituirea independentA a RomAnilor in consiliu national care sta sub dispozitiile Consiliului
National central din Arad. Acest consiliu fArd a se contopi cu consiliul ungar va coopera cu acesta pentru a mentine siguranta publied in ora i judet prin organele sale executive.

www.dacoromanica.ro

157

Era timpul suprem sa ne constituim


Prime le miscall de pentruca se declarase revolutia satelor. Par'cA
revoltA la sate. oamenii erau vorbiti de pe front cum sA fad
aceasta revolutie, pentrucA pretutindeni se manifestA in aceiasi forma-:
alungA pe notari din sate, pracIA prAvAliile jidovesti, intr In fermele domnesti si duc de acolo tot ce aflA in cereale, unelte eco-

nomice si vite ; trag anturile domeniilor pentrucA a venit vremea


s li se itnplinescA vechea dorinta, sA tragA santurile domnesti si
sA se impartA pe pAmanturile uzurpate de ei ; isi taie din pAduri
lemne de constructie si foc. Domnii fug in oras i implor ap-

rarea dela consiliile nationale cA jandarmi si soldati nu mai erau


Caracteristica acestei revolutii este, cd oamenii isi fac dreptate prin alungarea celorce i-au nedreptAtit, dar nu ucid. Dreptate 1
pAtnant Ie-a trebuit, nu viata de om. DacA puneau maim pe Cate
un notar, ori functionar care fAcea sub rdzboiu rechizitiile, ori Ii
trimitea cu rea voint pe front, ori nu disfribuia cu dreptate aju-

toarele de rdzboiu, peste tot acelora cari le-a tratat neomenos familiile, se rAsbunau i ei, dar fr sA-i ucidA. Pe un notar care
atunci and femeile cereau ajutor pentru hrana copiilor, avea obiceiul
sA le trimit la camp sA pascA dacA n'au ce manca, l'au legat cu
cApAstru de o caruta si asa l-au dus de minunea lumii la camp sa
pascA acuma el iarbA, ca sA vadA cum poate trdi omul cu iarba verde.
Rolul principal aici in aceste acte de rAsbunare l-au avut fetneile,

cari se plangeau barbatilor veniti de pe front asupra ne-

dreptatilor ce li-sa fcut in absenta br. Si bArbatii infuriati de


cele auzite de la femei cAutau s puie mana pe nedreptatitori.
In aceiasi vreme mergeau sA multumeasca acelora cad le-au ocrotit familiile si au intins manA de ajutor in vremea cat ei erau
dusi in rdzboiu. De pildd marele proprietar din RApsig cu numele
Cristian originar Vienez a tratat si in vreme de pace omenos poporul i pe conducAtorii lui. Preotului nostru ii lucra sesia parohialA si Ii dAdea rodul intreg de-a gata, celor ce aveau nevoie de
lemne de constructii le da lemne de constructii, celor neputinciosi
Mind de paine, celor apti de lucru intotdeuna platA mai mare decat alte domenii, cu un cuvant un altruist nobil. Cand s'a declarat
revolutia tarAneasca sAtenii din RApsig, fArA sA astepte formarea
gardelor, au fAcut straja tuturor olatelor sale, ca s nu fie supArat
de satele vecine. Si nu i-s'a miscat nici un cuiu din casA in tot
timpul revolutiei. Aceasta i-a fost fasplata omeniei din partea poporului recunoscAtor,

www.dacoromanica.ro

158

E caracteristia simpatia streinilor fata de poporul nostru.


De pildd contele Latour un membru marcant a aristocratiei din
Wiena avea o mosie pe valea Muresului unde s'a indrgostit de
poporul nostru. Prin testament a obligat pe fiul sau, c atunci
and va voi s liana mosia de 7000 jugdre s o parceleze intre
tdranii romani. Aceasta este mosia cumpAratd de consortiul D-lui
Stefan C. Pop. Insisi Ungurii ziceau: ce admirabil popor muncitor

stiutor de omenie, numai agitatorii lor, advocatii, preotii si


invtdtorii il stria prin infiltrarea ideiei nationale in ei.
si

Cei intorsi dela front, si sub durata revo-

Situatia preofilor 1
lutiei, incunjurau cu toata cinstea pe preoti.
a invfitatoribor.

Dar in prima furie i dintre acestia au alungat


pe acei cativa, cari vrand nevrand erau amestecati incooperative si in
distribuirea ajutoarelor; insd in curand i-a rechemat convingandu-se
de nevinovdtia lor, i nevoia de a avea preot in sat. Legdturile
aceste sufletesti intre popor i preot s'au strans si mai mutt atunci

and s'a declarat teroarea comunistd, care vana dupd preoti. Nu


ne ldsam preotii nostri" si agresorii trebuiau s fuga cu capetele
sparte din comunele can isi apdrau avutul i pe parintii lor sufletesti.

Invdtdtorii au umblat ceva mai Mu. Ei erau din oficiu ordonati sd facd rechizitiile. Unii dintre ei au fcut aceste rechizitii
silnice fr rdutate, dar a fost. intre ei, anume invtdtorii de stat
rdutciosi. Pe acestia i-a alungat poporul de nici urmd n'a rdmas
de ei. In Cheresig dupdce a alungat pe invAtAtorul de stat, a
smuls i geamurile din pAreti, ca sd nu poatd rdmanea nici familia invdtAtorului in comund. Acest invdttor care pe vremea ungu-

reasa brutaliza tot ce este romanesc, schinguia copii de scoald


can s sapau s vorbeasa romaneste, insulta preotii romani si
isi denunta colegii dacoromani" acum este atletul scoalelor domnu-

lui ministru Anghelescu, pe care ca mane il va trada. Dificile est


satiram non scribere.
Se intelege nu s'a oprit numai la bunuImpArtirea
rile proprietarilor Unguri, ci s'a estins, mai
bunurilor.
mult ori mai putin delicat, i asupra putinilor proprietari romani si chiar tdrani instdriti. Si nu se stia unde
se va opri lavina pornit odatd.
In 4 Noemvrie ne sosesc stiri alarmante din comitatul Arad,
in cea mai mare comund, Pecica, comuna mea natald
notarul
Momac abia scapd cu viata. I-se aducea de vind cd i-a prea trimis
pe front si sicanat pe cei de acasd, desi in timp de pace Muse
www.dacoromanica.ro

159

mult pentru ridicarea bunei stari in comun. Mania poporului nu


cunoaste iertare. In Pancota sunt jefuite prvliile. Toat podgoria
e resturnatA de revolutie. V. Goldis pleac pe sate s linisteascA
poporul. In Biharia la fel. Ne yin stiri de grave excese. Fostul
prefect Malatinszki, insotit de mai multi Or Mani unguri, venind
dela inmormantarea lui Tisza in Geszt, abia a scApat teferi din

comuna Les, pe unde trecea si numai ocolind a putut sosi in


Oradea. In Oradea era zi de targ sAptdmanal. Un functionar imi
vine enervat cA a erupt revolutia in ora si se dau irnpuscAturi.
Niste trani ridicaserA adicd frd bani cioboate si haine din setri.
Norocul cd a fost politia repede la loc cA altmintreni nu mai rdmanea pe piat cioboat si haind.
Nici in aceasta situatie primejdioasd n'au incetat iesirile soviniste. Pecand mA duceam la casa comitatului imi vine in tap un
domn cu tricolor unguresc la buton si ca din senin : Magyarul
beszlni," cAtre mine rdstit, desi eu nu vorbisem nimic fiind singur.
Omul acesta era intelectual, schimbat la %fa si el, insA lupul Ii
schimbA pArul dar nAravul nu.
IncA in aceiasi zi dupd amiazi s'au
edinte comune CU intrunit in localul prefecturei delegatii conUngurii.
siliilor nationale romane si ungare, cate 6 din
fiecare parte si 2 socialisti, ca comitete executive ale celor 2 consilii. In comitetul executiv roman era Aurel Lazar, canonicul Jacob
Rada, Coriolan Pap, Nicolae Zigre, Sever Erdelyi i smerenia mea.
Acest comitet executiv organizeazd intreg comitatul pe baza autonomiei nationale. Toate comunele romanesti, peste tot ce este
romanesc apartine jurisdictiei autonome a consiliului national roman
si viceversa tot ce este unguresc consiliului national ungar. LegAtura se sustine prin acesti 14 delegati ai consiliilor nationale. In
cele viitoare vom numi acest organ comitetul executiv mixt.
Organizarea pe comitete sau consilii de plasd si comunale
se face la fel la Unguri ca la Romani. Comitetul executiv mixt lasd
in functiune administratia comitatensA dar o supune sub controlul
comitetului executiv mixt si nu-i da" dreptul de dispozitie ; toate
ordonantele trebuie sA fie supuse aprobArii comitetului executiv.
Pentru mentinerea ordinei publice se organizeazd gardd nationalA pentru comunele romanesti si gardA ungureascA pentru
comunele unguresti, sub comandanti deosebiti coordonati in functiile

lor executive. Solda gardistilor se ordonanteazA la administratia


financiard peste care s'au facut consiliile nationale stApane. Ofiterii
www.dacoromanica.ro

160

romani vor fi insotiti de delegatii consiliului national roman pentru


organizarea gardelor comunale in comunele romanesti, tot asa se

i in comunele unguresti. Arme li se va da din magazinele statului. Localul prefecturei se imparte intre ambele consilii
intr'o aripd consiliul ungar, in ceialalt consiliul roman. Sedintele
purcede

comitetului executiv mixt sunt prezidate de prezidentii ambelor pArti.


Dup aceasta constituire ne-am intrunit

Dupa constituire.

in casa lui Aurel Lazar, unde am redactat un


manifest cdtre poporul roman, si-i aducem la cunostintA consfituirea
consiliului national, chemand lumea romaneascA la respectarea
ordinei publice. Manifestul l'am iscAlit cei 6 din comitetul executiv.

Deodat cu aceasta ni se semnaleazA intinderea revolutiei.


Din plasa Beliu, Tinca, Salonta si din comunele invecinate Gepiu
si celelalte yin stiri alarmante. Ofiterii de gardA i delegatii consiliului pleacA la fata locului pentru potolirea focului ce se intinde.
Deodat cu manifestul consiliului national am dat urindtorul
ordin circular preotimei i invattormimei:
Nr. 2350 Pr. 1918.

CIRCULARA
catra onorata preotime I invatatorime de sub jurisdictiunea
Consistorului gr. or. roman din Oradea-mare.
Pe fronturi s'a incheiat armistitiu pentru a deschide calea
tratativelor de pace, pe baza principiilor de egalA indreptAtire a
tuturor natiunilor, enuntate de marele apostol al libertAtii popoarelor,
Wilson. Vestiti poporului aceasta bucurie mare.
Ne-a venit insd la cunostintA, cA in unele pArti s'au deslantuit
patimile. Cete de oameni veniti de pe campul de lupt primejduesc
siguranta personal si a averii pasnicilor cetateni, mai adaugand prin
aceasta la mizeriile rAsboiului de cinci ani i rAsboiului intern, care

va sA nimiceascA ce ne-a mai rAmas in avere i vieata din focul


mistuitor al crancenului rsboiu.
PAstorul cel bun, sufletul si-I pune pentru turma sa, i dascAlul
roman este credinciosul lui tovAras in aceasta sfant apostolie.
SA se arate vrednici de misiunea lor in aceste zile de grea incercare!

Ori-ce omisiune dela datoria de-a lumina poporul asupra


adevAratei stari a lucrurilor, poate avea de urmare pierderi de
vieti i averi, pentru cari noi suntem rAspunzAtori in prima linie

inaintea lui Dumnezeu i a oamenilor.

www.dacoromanica.ro

161

Dreptaceea ma adresez cdtra onorata preotime i invatatorime

sa-si faca datoria deplind. Preotimea de pe amvon s vesteasca


poporului evenimentul mare al zorilor pacii definitive si a datoriei
cetatenesti de a sustinea pacea i bunavointa intre oameni. Dupd

aceea impreuna cu invdtatorimea sa lumineze om de om asupra


datoriei cetatenesti de-a respecta ordinea publicd.
Pe land antistia comunala in fie-care comuna se va institui
cate un comitet poporal i o garda a sigurantei publice; in comunele romanesti dirigeaza aceste intocmiri nationale ale vremilor de
astazi exceptionale, Consiliul National Roman din Oradea-mare.
Va fac de datorie s sprijiniti actiunea acestui Consiliu National,
care ij va trimite barbatii sal de incredere i ofiterii de nationalitate romana, s organizeze garda pacii publice, dintre oamenii
alesi din comuna respectiva. S intrati insi-va in aceste comitete
locale, cari nu sunt comitete revolutionare, ci sfaturi de pacificare
indrumare in alvia ordinei publice.
Dreptul de liberd dispozitie a natiunilor nu inseamna anarhie,
instapanirea volnica a rasvratitilor peste vie* i averea concettenilor pasnici, ci dreptal de a trdi liber vie* nationala, intre
marginile legii, respectand acest drept i celorlalti concetateni.
Linitifi poporul, ca se vor lua demersuri pentru lecuirea
tuturor ranelor pricinuite de rasboiu, anume se vor sana doleantele
agrare si se vor sterge lacrimile vaduvelor si a orfanilor. Sa se
usureze aceste struinte a oamenilor de bine prin incredere imprumutata i pazirea ordinei publice.
Toata stapanirea este dela Dumnezeu data; ramaneti intre
marginele legii, rascumparand vremea, Ca zilele grele sunt.
Oradea-mare, la 23 Oct. (5. Noemvrie) 1918.

Roman R. Ciorogariu m. p.
vicar episcopesc.

Pe cand noi ne organizam astfel, s'a incheiat asa zisul armistitiu cu Italia, de fapt insa nu mai exista armata de-a monarhiei, de

cat trupe ramase raslete cari n'au ajuns sa vie acasa. Conform
armistitiului, armata monarhiei trebuia s evacueze toate teritoriile
ocupate si s deschida calea pentru armatele antantei, ca sa ocupe
localitatile pe cari le vor afla de bine si sd faca ordine in tara.
Karolyi s pregateste la Padua sa incheie pacea cu Italienii. Ziarele
agiteazd contra regelui Carol si a dinastiei, cerand republica ungara,

www.dacoromanica.ro

11

162

cad se vorbea de tentativa unui puciu a regelui. Poate aceasta


determina pe Kdrolyi sa stea acas i sa trimita la Padua pe
Joszi i Hatvanyi, un redactor dela Pesti Nap 16." Cat se bucurau
Ungurii de pacea dela Brest-Litovsk si iata Brest-Litovskul lor
din Padua. Ce a putut fi in sufletul adevaratilor Unguri vAzand
reprezentanta streina de sufletul lor la asa numita pace.

In 5 Noemvrie ne vin rapoarte mai larnurite. Satenii sunt


provazuti cu arme aduse de pe front, pusti, granate, in unele locuri

cum e Sannicolaul romanesc, Cefa si cu mitraliere, dar pe unde


ajung delegatii si garzile noastre sa mulcomesc spiritele i sA face
ordine. Sfaturile satesti in frunte cu preotii guverneazA comunele

dupd ordinile noastre, eke odata si peste aceste ordine, dar tot
ordine era. Guvernul Karolyi Ii organizeaza noua armat de voluntari. Ziarele unguresti vizeaza, ca e cineva la spatele acestei revolte
taranesti, adecA Consiliul National roman. In Consiliul National
ungar se observ o cotitura.

In 6 Noembrie Ii arm* Dr. Rig

Diferentierea cu presedintele comitetului executiv ungar pleConsiliul national carea la Budapesta, sa-si ieie instructii dela
maghiar.
consiliul national regnicolar din Budapesta.
Anume acest Rigo avea nedumeriri asupra organizatiei autonome
nationale a Romanilor, cari mite prin acest fapt s-ar putea prezenta
la conferinta de pace ca natiune de sine statatoare. E o tendinta
de a reveni la organizatia colaborarii, in sensul de a-ne considera
numai ca un surogat al consiliului ungar, pendent de Budapesta.
Eram hotariti sa rupem cu ei legAturile dacd fac politica.
Actiunea din Budapesta de a reconstrui o armat de voluntari

nu prinde intre sateni, in oras ins se arm* elemente dubioase


in gardd cu solda de 30 coroane la zi. Ofiterii cu 40 coroane.
In 7 Novembrie am fost nevoiti sa intrerupem sedintele
comune, pentru cd am vazut cartile lor i c joacd fals. Nu ne
denegau pronuntat arme pentru garzi, dar nici nu ne mai detera
in vrerne ce ei ii sporeau garda i o provedeau cu arme din
belug, tot asa cu solda. Era evident c tind la o disproportie i
la dezarmarea noastr intr'un moment dat.
Diferentiati astfel, se suspind sedintele comune, pAnd cnd
va aduce RigO instructii dela Budapesta, iar Aurel Lazar pleac la
Arad unde este chemat pe 9 Noembrie la Consiliul National Central
pentru stabilirea definitiva a atitudinei noaste,
www.dacoromanica.ro

163

In 26 Octombrie, 8 Noembrie ne trezim cu comunicatul


oficial a lui Wilson adresat guvernului roman, in care recunonte
aspiratiile unirii tuturor Romani lor inteun stat. E ziva mare de mult
ateptata. S intelege c atunci nu serbam cu banchete zilele mari
ci cu rugaciuni. Am adus sfantului Dimitrie prinoasele sufletelor
noastre ca s se roage pentru noi nevrednicii de marea indurare
durnnezeiasca. Insa nu-i soare fr umbra. Armistitiul fatal din

Belgrad trage linia demarcativ la Mure din lipsa de orientare


a generalului D'Esperey. Aa rdmanem noi iara prada Ungurilor,
can ii verbuveazd armata mercenard de jaf i ucidere.
Suntem chemati la edinta comund cu Ungurii. Surprindere.
Acolo aflam pe vicecomite, protonotar i fiscul comitatului impreuna
cu 2 vicecoloneli, Birta i L5csey. Ni se aduce la cunotinta, c
din ordinul dela Budapesta regimentul 4 de honvezi, adeca fotii
ofiterii ai acestui regiment, sunt incredintati cu organizarea gar-

delor. Locsey ia comanda gardelor din ora i Birta a gardelor


din comitat. Le-am raspuns ca ateptam ce ne va aduce prezidentul nostru din Arad, iar a lor din Budapesta, pand atunci gardele noastre tin legatura cu Birta, dar nu sunt cu el in raport de
ascultare, ci numai cu delegatii Consiliului roman sub a caror crdin
direct stau.
In 10 Noembrie ni se telefoneaza din Arad, ca Consiliul Central a luat administratia politica asupra comitatului Arad. Pe Marti
adeca 12 Noemvrie toate sunt sfarite, de seara sosete Lazar," ni
se comunica telefonic din Arad.
In sinul Consiliului nostru se ivesc rivalitti i staruinti de a

mai coopta membri. Nu tiau ce-i ateapta. Nu ne mai sporim


bagajul, zisei eu atunci, cd i aa singur voiu ramanea eu cand
vom ajunge la frangerea painilor. Aa s'a i intamplat.
In 11 Noembrie sosesc deodata Lazar din Arad i RigO din
Budapesta. Lazar ne convoaca la edinta i ne comunica : Consiliul national central a somat guvernul din Budapesta sa predea
administratia comitatelor romaneti Romanilor i arme pentru legiunile romne de sine statatoare. Somatia s'a facut in forma de ultimat
pentru raspuns rand in 12 Noembrie seara la ora 6. Krolyi le

cere prelungirea termenului pand in 13 Noembrie ora 6 seara, pe


cand va aduce raspunsul la Arad ministrul nationalitatilor Jszi.
Deodata cu aceasta s'a luat contact cu D'Esperey. Maniu e la
Wiena unde face pe ministrul de externe i infra in tratative cu
Germanii Austriaci i cu Cehii, Pentru Budapesta e numit reprewww.dacoromanica.ro

11*

164

zentant diplomatic advocatul din Budapesta Erdli, o rudd a lui


I. Maniu. Sibiul e declarat sediul guvernului roman. Generalul
Boeriu e numit comandantul legiunei romane in Viena, unde s'a
instalat cu soldafii sdi in 2 cazarme, oameni din regimentele romaneti cari yin acasd i se supun comandei romane. IarA-i soare
la noi.
Avand astfel constituit guvernul roman ardelenesc, pe ziva
de 12 Noemvrie Aurel Lazar convoacd plenul consiliului national
i oflierii de gun s fac jurdmantul de fidelitate noului guvern
roman. In aceia*i zi dupd masd se intrunete i consiliul mixt
unde RigO raporteazA Ca guvernul ungar recunoate organizafia
civil i milliard a Romani lor. In temeiul acestui cuvant de ordine
sosit din Budapesta, colonelul Birta ia comanda gardei ungureti
i se decide, Ca de acum inainte i banii i armele trebuincioase
la susfinerea ordinei publice sA fie impArfite in pArfi egale intre
garda romand i maghiard. Firete toate acestea rand la finalizarea
tratativelor din Arad.

Pe cand noi eram in aceste tratative, in Cheresig se ivete


pe surprizd o patruld de husari, condusd de un ofifer, define i
maltrateazd pe invdfatorul nostru confesional Gheorghe Papp, insult

pe preotul Petru Popa, obligd comuna ca in 24 de ore sd restitue


paguba de 95.000 coroane fAcutd la un proprietar ungur. Erau
randunelele armatei noui ungureti venite depe pustd, pe cari incd
mai aveam putere sd le alungdm cu gardele noastre romaneti.
In 12 Noemvrie de fapt s'a intrunit in
12 Noemvrie 1918.
casa lui Aurel Lazar consiliul national i
Juramantul Consiliului si a ofiterilor ofiferii romani, ca sa facd jurAmantul pe
stdpanirea romaneascd, tot in casa unde co-

garzli nationale.

national a proclamat independefa natio-

nald a Rornanilor din Ardeal la 12 Oct. Jurdmantul s'a fAcut pe


drapelul romanesc, ridicat falnic in fala vicecomitelui, care privea
din casa de peste drum, marea solemnitate. Dumnezeu numai care
vede in inimile oamenilor, tie la ce s'a putut gandi in aceea tristA
clipd pentru el.

In alte 24 ore dela comunicatul lui


Nesineeritatea
.
Rigo ne ajunge la urechi vestea, cd un nou
guvernului maght ar.
aviz dela Budapesta le interzice a ne mai
da arme i bani, dinpotrivd sA ni se ia i aceea ce avem. Intrigafi de
acest svon am provocat finerea unei edinfe mixte dar aici nu ni
s'a spus nimic despre noul ordin. Cand insd am insistat pentru

www.dacoromanica.ro

165

arme

solda gardelor ni s'a rAspuns, c nu mai sunt nici arme

nici fonduri. De fapt insh" ei continuau a-si forma gArzi puternice


in casarmele din Oradea si pe sate. Erau adeca in curat cu aceea,
cA tratativele din Arad nu vor duce la iMelegere i voiau sA ne

afle acel esec pe noi dezarmati iar pe ei inarmati OM in dinti.


AdevArat c oamenii nostri aduseser cu sine arme de pe front,
Oland insA ca.' a trecut revolutia, le-a cam vandut agentilor jido-

vesti cad umblau dup ele. Asa nu ne puteam bizui pe pustile


particulare.
Armata lui Mackensen se rettigea prin Ungaria. Toate soselele
pline de infinitele automobile si furgoane, incArcate cu lucruri

furate din Romania. Afard de acestea vehicule incArcate, vindeau


tot ce aveau, caii de prisos, carute, arme de tot soiul; ofereau chiar

si tunuri pe cateva sute de coroane. In urma lor inaintau aliatii,


i Romanii, dar Romanii abia prin Carpati. Sarbii au umblat
mai bine, cAci cu ajutorul lui D'Esperey se apropiau de Mures
Tisa.
In situatia aceasta asteptam infrigurati rezultatul tratativelor
din Arad cu Jszi. Dela Jaszi a transpirat aici un interviev in care
ne pune in vedere administratia celor 26 comitate romanesti, dar
numai in legdturi unguresti, recunoscand integritatea statului ungar
la conferinta de pace. FAr de clansii, in lipsa de mijloace, spune
Sarbii

Jszi n'ar putea s aiba viata noul guvern ardelenesc

nici 24

ceasuri.

and a transpirat din tratativele ArAdane vestea, c Romanii


cer i Oradea-mare, a inceput lumea s se agite

s facneascA

la vederea unni roman. Dar aceasta manie a rmas deocamdat


frd explozie. Pentru incurajarea publicului unguresc ziarele locale
lansau stiri false despre o pretinsA revolutie in Franta si Italia,
precum i o revolutie tdraneasca in Romania. Ci Ca' mobilizarea

armatei romane se face pentru suprimarea acelei pretinse revolutii


tArAnesti.

Guvernele din Budapesta au pus la


Preparative
cale in orasele provinciale manifestatii pentru
pentru proclamarea republica ungar, ce avea s se declare in

republicei maghiare.

Budapesta la 15 od 16 Noemvrie. Intrunirea


se face la primrie la ora 6 dupd amiazi. Mu i mii de oameni
sub steaguri unguresti i cu muzici, politia in tinutd mare si garda
ungarai stau in jurul multimei. In vreme ce in sala mare se aduce
hotArirea pentru proclamarea republicei, afar sefii de particle tin

www.dacoromanica.ro

166

discursuri incendiare. Muzicele intonedza imnul rhaghiar i marsel-

leza. SociaIitii inteun ison cu nationalitii cant imnul maghiar


cu capetele descoperite. Eu le priveam toate acestea de la margini.
lath' viitoarea armata format contra noastra sub steagul democratiei. Noua formatie se face Inca sub numele lui Krolyi, dar Karolyi nu mai conduce ci este impins de democratii internationali in
prapastia Ungariei. Acestea s'au intamplat in 13 Noemvrie.
In 14 Noemvrie am eit la stradd s vdd republica i sa
sondez dispozitia fata de noi. Oraul e acela i in republica,

dar pe unde trec ma fixeaza priviri ucigdtoare i in urma mea


rasunau injuraturi la adresa Romanilor, ca sa le aud. Chiar i
depe acoperiul unei case injurau nite maestri zidari Romania.
Edificat de spiritul republicei imi genii paii acas.
In 14 Noemvrie sosete i Mania la
Tratativele
Arad unde erau concentrati i profesorul
d ela Arad .
Apathy din Cluj i sasul Neugeboren
delegatii vabilor. Eu cred ca a fost o greald de a trata deodata
cu acetia din urma, doar se trateaza dela guvern la guvern,
iar Jszi reprezenta numai guvernul ungar din Budapesta. Cu nationalitatile avea sa se trateze separat. Jszi ii da tot mai mult pe
fata arama intransigentei in chestia teritoriald. In definitiv pentru ei
e indiferent dacd au i 26 comitate romaneti in imperiul democratiei lor. Poate chiar le convenia situatia de divide et impera, cum
a fost sub imperialismul Habsburgic.
In 15 Noemvrie ne sosesc tiri infioSalbatiee atroeitati
ratoare dela Giurcuta (J6zsikafalva), din coungureti.
mitatul Clujului. Deputatul Urntanczi inarmeaza

o ceata numeroas de Scui cu cari insceneaza un macel intre


bietii tarani romani din Giurcuta, cari pe semne au cutezat sa intre
in padurile lui, iar cadavrele celor ucii, 45 la numar, le arde pe
un rug. Ancheta consiliului mixt din Cluj afla cadavrele carbonificate pe rugul Inca arzand. La Beiu merge locotenentul jnds cu
o companie de 100 garditi unguri din Oradea sa faca ordine,
Lira avizul nostru. A i facut aa fel ca in toate 011ie a impucat
oameni sub diferite pretexte, a facut o formala vanatoare de oameni
cu soldatii sai beti. Dintr'un sat au furat toti porcii sub pretext ca
an pierit porcii popotei lor. Ciorda ne relateaza cazul 1 la interventia noastra colonelul Birta revoacd compania Jonas din Beiu.
Se ordona anchetarea banditismului la fata locului prin un delegat al nostru. Un ofiter se laud cum au adus cu trenul lor spe-

www.dacoromanica.ro

167

cial pe romanii prini 1 apoi aa din pasiune au legat 4 inteun mA_


nunchiu i i-au aruncat in goana trenului pe camp. La noua in-

sistenta de a ni se da arme, ni se rAsptinde din nou cA nu sunt,


insA pe sub manA inarmeazA tot mai multi de ai lor si trimit arme

in afarA la oamenii lor de incredere. In Beiu aveau o magazie


intreaga de arme. 0 tire telefonicA din Arad ne vestete ca guvernul din Budapesta a dat ordin de concentrare. Evident pentru
a sustrage pe ai nostri din legiunile romane. Aradul deliberaza i
noi pierim cu zile in noua intorsturA a lucrurilor.
jszi face in Arad declaratii ziarelor ungureti. Nu Foch va
dicta pacea, zice el, ci pacea o vor incheia consiliile nationale i
militare. El se intemeia pe faptul, cA in Anglia, Franta 1 Italia,
internationala lucra din rasputeri, ca sA le democratizeze dup5 chipul Rusiei i a Ungariei. Consiliile democratice se intelege faceau
altA pace decal aceea ce s'a facut pe baza principiului national a
lui Wilson.
Presupunerea lui nu era tocmai llpsit de temeiu, pentrucA
Italia inteadevar ,se democratiza" dad mai tarziu nu o salva Musolini din ghiarele lor. Ca culmea cinismului, Jaszi mai atribuia
condescendentei fata de romani i faptul cd guvernul democrat al
Ungariei a acreditat pe un roman de reprezentant al Rusiei in Budapesta, pe Rakovszki.
Teza romanA in aceste tratative a fost:
Equarea tratativelor
recunoaterea suveranitatii poporului roman
lui Jaszi .
din Ardeal de a se constitui in stat national
independent pe teritoriul celor 26 comitate romaneti. Teza ungureascA
sustinuta de laszi : se recunoate poporului roman din Ardeal dreptul

de liber dispozitie pe teritorul celor 26 comitate rornaneti dupd


sistemul cantonal in cadrele suveranitAtii statului ungar. Pe langa
recunoaterea acestei suveranitAli ungare sA se mentinA statusquo ante,

pentru mentinerea ordinei publice, panA and va judeca definitiv


conferinta de pace asupra chestiei teritoriale. Teza ungarA era o
simplA chestie de nomenclaturA : zice comitatului canton, incolo
rAman toate cum au fost mai inainte. Cand Romanii au refuzat primirea tezei ungare, faszi intrebA : atunci dece nu sustineti teza
unirei cu Romania ce e mai logic ? La aceasta intrebare a rAspuns
Alba-lulia. De rAspundeam atunci, nu ajungeam la Alba-lulia.
Astfel au euat tratativele i Bit-6 Lajos publicistul reprezentativ al democratilor", care in VilAg" atata ungea mai inainte pe
Romani cu minil captatiilor benevolente acum ii schimba tonul in

www.dacoromanica.ro

168

violent5, ridica toporul la mir, amenintand cu revolutia Ungurilor


i a Sailor dacd s'ar constitui un stat roman in Ardeal. lar eu
prirnese In 16 Noemvrie dresa ce urmeaza :

Dela Consiliul Central National Roman.


Consiliul Central National Roman in vederea meritelor neperitoare ale Bisericilor noastre nationate castigate in decursul
veacurilor in serviciul salvdrii fiintei noastre etnice i totodatd ca
rectinoastere a legaturei sfinie dintre poporul credincios slujitorii
cei credinciosi ai Bisericilor Sale : a decis sei invite la Marea
Adunare Nationald Romand, care se va convocd in cel mai scurt
limp, pe toti Arhiereii notri si respective pe loctiitorii de Archierei

personal si pe WO PP. SS. Lor :


a) pe Consistoarele

Capitlurile noastre, ca sei participe

prin un esmis al Lor ;


b) pe toti Vicarii episcopesti personal ;

c) pe toll protopopil tractuali afltori in funclie, personal ;


d) pe toate reuniunile invdtdtoresti confesionale romdne, ca
sit participe prin un esmis al lor
e) pe toate colegi lie profesorali ale institutelor noastre sitperioare si medii de invdtdmant, cari asemenea au sel participe
prin elite un esmis al bor.
.
In urmare ne adresdm PP. SS. Voastre cu rugarea, sd binevoiti a avizd cu posibila urgetzfd pe susatinsele corporatiuni $i
susatinsii ,domni din dieceth ca s binevoiascd a lull spre stire
invitarea noastrd si respective, ca corporatiunile sus atinse th gra.beascd a-si numi cu urge*" pe esmisii Thr.
Esmisii au a fi provdzufi cu un credentional din partea corporatinnei Mr.

Terminul si locztl Adundrei Nationale Romane se va statori


In cel mai scant timp.
Va rugdm sii primiti multumita noas trd pentru aceste intermedieri.

A r a d, 2115 Noetnvrie 1918.

Consiliul Central National Roman.


www.dacoromanica.ro

169

Din Pesta sosete tirea a regele cedanci

Renuntarea Regehil
fortei majore a imprejurarilor se retrage dela
Carol IV. 1 proela-

marea republicei afacerile statului pe langd mentinerea dreptului

sau la tron, iar consiliul ungar cu fotii parlamentari proclamd in sala cupolei parlamentare
independenta Ungariei i republica ungara". Pe strada ateptau acest
rezultat 200.000 de oameni.

Ungare.

In 17 Noemvrie sosete acasa regimentul 4 de honvezi ori


mai bine zis rAmasitele lui tinute la olalt de mana de fier a colonelului Kratohwill. Acest colonel Kratohwill era un ofiter de elit,
care a avut mai tarziu ca comandantul trupelor de la Ciucea, mare
rol in btaliile dela Ciucea 1 depe Tisza, Omul acesta cu privirea
sa intunecata imi facea impresia unui vifor ce vine peste noi.

Regimentul a fost primit la gard oficios de are autoritati.


Pe peron dame cu flori 0 mese de gustare aternute. Am eit in
calea lor i noi cu steag national. Ungurii frapati de tricolorul romanesc murmura : Cum, ei primesc separat" ? Da, le-am ra'spuns
noi, i dac5 vor fi discursuri din partea d-voastr vor fi 1 din
partea noastra, fiindc5 sunt 1 romani intre soldati". In numele Ungurilor vorbete noul comisar .guvernial Agoston Peter, in numele
romanilor Aurel Lazar. Intre soldati erau putini romani 1 nici un
ofiter roman, dei regimentul era in majoritate romanesc. Pe semne
Romanii i-au ales alta cale sa vin5 acasa. Cand ne-am apropiat

de ei, 0 de unguri i de romni, se pareau straini de noi, par'cA


nu ne priveau cu ochi buni. Ne-am amestecat apoi intre ei 0 am
distribuit manifestul consiliului nostru national indemnandu-i sa
rdspandeasca acel manifest in satele lor, tot atunci insd socialitii
distribuiau manifestele lor, ungureti i romaneti, dup cum era
soldatul. Dela gara infra regimentul in ora sub comanda militara
in sunete de cantece ungureti i romaneti comandate i acelea
dupa obiceiul ostaesc. hi casarme ii depun oamenii catele i o
tulesc toll la vetrele lor.
Guvernul din Budapesta a numit comiComisarul Agoston
.
sari in fi ecare comitat. Comitii supremi (prePeter.
fectii) stint suprimati. Noul nostru comisar
era profesorul dela Academia de drept din Oradea, Agoston Peter,
un sociolog erudit, care se bucura de mare autoritate nu numai
in Oradea, ci 1 in Budapesta. Omul acesta a putut ajunge la rol
conducator numai dupa ce i-a ispait pkatul, c scrisese mai
inainte o broura contra evreilor El a avut mare rol in statul co-

www.dacoromanica.ro

170

munist a lui Kun Bela. DupA infrangerea comunismului a trecui


i el cu ceialalti la Wiena i in Rusia sovieticd unde de asemeni
a avut un rol insemnat. In stAinAtate a i murit infrant de zguduirile peste cari a trecut acest convins revolutionar ungur. La instalarea lui de comisar numai eu am luat parte dintre biserici i
nu am regretat, pentrucd in discursul sdu de inaugurare a declarat :
deacum inainte numai sunt nationalitAti, ci natiuni aa i natiunea

romana e egal cu cea maghiarA. Publicul care nu cunotea rostul acestei declaratii a ascultat incremenit doctrina nod. Era ata
tnieroas cu care voiesc cei din Budapesta s indulceascA zilele dinaintea Alba-Iuliei.

DupA instalare ne-a convocat Agoston Peter la o edintA a


consiliului mixt. Au fost numai Aurel Lazar i eu. Aici am adus
gravamenele contra jandarmariei pentru ultrajul contra preotului
Bejan. S'a hotarit, cA jandarmii 1 garditii s nu mai fad judecati
1 arestari frA mandat dela consiliu. Mai departe cA tricolorul
roman pentru care erau cele mai multe conflicte, este inviolabil,
fie la purtator fie arborat la case. justitia nu mai functiona de and

nu mai era rege. In aceea1 zi fac judecAtorii jurAmant republicei


ungare i justiria reintr in activitate. Va sA zicA ar fi fost sA intrAm in legalitate.

Noua evanghelie ,
sa
romneasca.

Episcopul Caransebeului Cristea cand


.

in

a dat scrisoare circu-

lara sa se pomeneasca in biserici, Consiliul

National. DupA convocarea adunarii nationale la Alba lulia loctiitorul

mitropolitan, episcopul loan Papp, convoacd la Arad sinod episcopesc pe 23 Noemvrie invitand pe toti dignitarii i teologii" din

mitropolie. Acest sinod episcopesc emite circulara prin care se


ordonA omiterea pomenirei regelui Carol 1 noua formula de pomenire: pentru Malta noastrA stApanire nationala i pentru marele sfat
al natiunei romane
Domnului sA ne rugam. Iar dupA rugaciunea
amvonului sA se ceteascA urmatoarea rugAciune de ingenunchiare:
plecdnd genuncidi nostri
Domnului sd
lard si Wei
ne rugam.
Doamne Dumnezeul nostru I Pdcdtuit-am Tie si noi i pdrintii

nostri; reitdcit-am dela calea adevdrului si lumina dreptatii nu


ni-a strdlucit noud, si soarele nu ni-a rdscirit noud. i iatd robi
suntem in pdmdntul, ce ai dat pdrinfilor nostri, spre a tadned
rodul lui si bundtdfile lui.
www.dacoromanica.ro

171

brept esti, Doamne, 0 drepte sunt judecatile Tale. Drept


eti Doamne, si toate lucrurile Tale, ?i toate caile Tale sunt
mild i adeveir i judecatei adevdratei, 0 drept judeci in veac.
Cutremurat-ai pdmantul, Doamne ! Cine este asemenea Tie
marit -infra sfinti, minunat intru marire, fdceitor de minuni !?

latei, noi venim la Tine, cei Tu eti Dumnezeul nostru, cdci

Ta ai zis: 0, poporul meu! Rana ta este dureroasd; pedeapsa


faradelegii tale implinitu-s'a ; scoalei-te. Eu stint Domnul Dumnezeul vostru ; Eu sunt cu tine; de you i nimici toate popoarele,

intre care Te-am imprdgiat, pe tine nu te voth nimici. Sfdrmavoiu jugul de pe tine i voiu rumpe ceitu0le tale; largi-voiu
hotarele tale; aduna-va-voiu dintre popoare i vei wit, strange
din tdrile, in cari sunteti impreigiati; restatori-voiu judeceitorii
NI, ca mai nainte, i sfetnicii tai, ca la thceput".

.i acum, Doamne Dumnezeul nostru, cel mare, cel puternic


cel-ce pazoti legamantul i indurarea; Dumnezeul cel mare in
sfaturi, puternic in lucruri, ai caruia ochi pururea sant deschi0
asupra tuturor faptelor fiilor oamenilor; Cel ce inalfi pe cei smeriti
i ridici Ia mantuire pe cei ce plang, care zeideirnice#i sfaturile
celor vicleni, pentrucei made lor sa nu implineascei cugetele lor :
sei nu se para mica inaintea Ta toatd stamtoarea, ce a venit
asupra noastrd, a peirintilor no0ri i asupra intreg poporul Tau.
Doamne, Tu stapanoti peste vieata i peste moarte, 0
inaintea Ta aduceni
pogori la portile iadului i iara# ridici:
rugdciunile noastre, nu pentru dreptatile noasire, ci pentru multele
Tale indureiri. Scoalei-Te -intru ajutorul nostru i mantuote-ne
pentru mila Ta. Da-ne ajutor, ca s sceipam din stramtorare.
Dumnezeule Mantuitorul nostru, ajutei-ne noire" pentru meirirea

Numelui Tau, ca sei se sal4luiasca mdrire in peimeintul nostru


acum i pururea i in vecii vecilor. Amin.
Aici s'a stabilit dar pomenirea stapanirei romanesti.
Restul zilelor Ora la 28 Noembrie le-am petrecut in pregAtirea pentru adunarea nationala. In lucrarea aceasta n'am fost stangeniti pe fata. de Unguri, ca s nu-si atragd mania puterilor dominante in acele zile critice, insa toate le pnneau la raboj ; toata
cocarda, tot steagul, toate cuvantarile din adunari, din biserici si

mai ales eine merge la Alba-lulia, ca elemente de tradare de


patrie, pentru ziva judecatii ce avea sa vie. Vorba lui Cicero :
notant et designant unurnquem que nostrum. Intre Alba-lulia si
ocupatie era tocmai timp destul pentru a doua revolutie.
www.dacoromanica.ro

Alba-Iulia.
Toate circumscriptiile electorale aleg Cate 5 delegati provdzuti
cu mandate in reguld, dupd practica delegatilor dela conferentele
nationale. Mai departe protopopii, delegatii centrelor culturale, dupd
norma circularei data.' mai inainte. Din toti acestia s'au fcut cam
cloud sute delegati din Biharia.
Statul major, episcopul Radu venit dela

Plecarea la

Beius, membrii consiliului cu cAti au incdput,

Alba-lulia.
am plecat in 28 Noembrie in vagon special
peste Arad, impodobiti cu tricolor romAnesc i intre cAntece nationale. La Ciaba dam deja de bocluc. Andreiu Popoviciu actualul
secretar la legatiunea romAnd din Washington, era in uniforma de
ofiter de artilerie cu cocardd de a noastrd. Garda ungureascd din
Ciaba II prinde i define, dar Aurel Lazar avea depline puteri
dela consiliul ungar din 01 adea asupra tuturora i asa intrevine
pentru liberarea lui. PAM aici ne-a fost mai greu sd strdbatem

prin Salonta, Sarkad, Giula, Ciaba de aici treceam imediat pe


teritoriul aradan pOpulat de romAni. Eu si Lazar am rdmas peste
noapte in Arad, ceilalti si-au continuat calea spre Alba-Iulia.
Dela Arad am plecat a doua zi dimineata cu mare alaiu, eu
modest uspdtoiu intre atAtea celebritAti rdsdrite sub soarele libertdtii. Trenul impodobit cu tricolor si tixit de imensa fume ce s'a
www.dacoromanica.ro

1 73

adunat. In definitiv am plecat cAti am incaput in tren. Un ofiter


de garda, nepotul meu Eugen Ciorogariu cu un pluton insoteste
trenul, podurile i linia ferata pazita de gardele noastre. La gArile
pavoazate ovationeaza satele venite sa faca onorurile, soselele dealungul trenului traversate de parcurile vehiculelor lui Mackensen.
Cu un cuvAnt mers triumfal la Alba-lulia. La Simeria prind ai
nostri niste socialisti cu teancuri de scrieri agitatorice menite pentru

a turbura prin ele adunarea nationala din Alba-lulia eventual a


a produce atentate. DescArcati de acest periculos bagaj sosirain la
Al ba-lu lia.

Sosirea.

Primire regala cu discursuri, onoruri


date de o companie de legionari

militare

comandati de cApitanul Medrea purtAnd esarpa tricolord. Tot orasul pavoazat, am putea zice imbrAcat in tricolor. Valuri de oameni
framAnta sub picioarele lor noroiul zApezii topite, aclamari i ropotul goanei de automobile si trasuri umplu vazduhul. IntrAm pe
poarta cetAtii pe care a intrat odinioara Mihai Viteazul sub boltitura temnitei fioroase de unde a fost Horia, Closca i Crisan dusi

la roata, iar acum stau de gardd motii cu priviri aprinse in sumane motesti, cu pusca la umar i cdciula de miel impanata cu
tricolor, iar sus pe bastioane aceleasi figuri vii ale legionarilor
moti evoca vedenii din epopeea romana. Tu esti Dumnezeu carele faci minuni.
Dupa noi,. ziva noaptea,. pAnd in dimineata din 1 Decemvrie
aduc trenurile tixite, miile de Romni dela Dundrea bAnateana pAna
in Solnoc DobAca si din crestetul Bihorului pada in crestetul Carpatilor intr'o pitoreascA variant de porturi taranesti. Banatenii de
sub ocupatia sArbeasca pana la Mures, trecuti prin sicanele brutale sArbesti yin navalnic s scuture depe ei ocupatia sarbeasca. si

sa se uneasca cu tam. mama. Dar massa poporului din centrul


Ardealului vine calare, in carute i pedestru cu desagii in spate
din departari mad, la vestea minunata ce s'a aratat in Alba-lulia.
Noaptea e luminata de focuri de bucurie jur imprejurul Alba-Iuliei,
iar in dimineata zilei de 1 Decemvrie dud ma duceam la bisericA a crescut lavina la mai bine de o suta de mii suflete cari
Ii asteptau mAntuirea.
Dotth zile a tinut sfatul pregAtitor pentru precizarea hothririlor.
In acest sfat a luat parte consiliul national intregit cu reprezentantii socialistilor TomAni, delegatii basarabeni i bucovineni i o
pleiadA din generatia mai tinArA.

www.dacoromanica.ro

174

Chemarea arrnatei romne n'a fost numai pentru mantuirea


scumpei noastre piei, ci pentru unirea Ardealului cu tara mama.
Misiunea dela Iasi a avut acest sens. In acele zile mari cand Ardealul a vAzut deschise portile unirei cu tara mama, nu s'a mai
gandit nici la pielea sa nici la conditiuni, deck la unirea neprihAnit de ganduri lAturalnice. Consiliul central din Arad cu aceastA

hotrire a venit la Alba-lulia si suta de mii de Romani din toate


colturile Ardealului si Banatului la aceast unire a venit la Alba
lulia, s o incheie prin actul plebescitului. Adunarea avea numai
sA ratifice aceasta vointA, aceast poruncd a Ardealului. Cu toate
acestea sfatul pregatitor a fost furtunos.
In tratativele din Arad s'a observat oarecare lips de concentrare a consiliului nostru. Jaszi le si face observarea malitioas cd
sovAesc (t6tovaznak) nici ei nu stiu ce vor sd facA. In discutiunile din Alba-lulia aceias lipsd de concentrare si vagi campuri de
discutiuni. Cand o parte sustine cA unirea sA se facd pe baza
autonomiei Ardealului, se aprinde tinerimea care vede conditiuni"
in acest fel de unire in principiu. Revolta tinerimei trece ca un
fir electric prin inimile stranse cari bAteau la intrArile si esirile
sfatului pregAtit si sboarA din gurA in gurA cuvantul de ordine Med
conditiuni" ! In acest cuvant era si o amenintare la anumite adrese.
In zadar explica Maniu, cA pe baza autonomicA nu inseamnA conditiuni, ci timp de transitie dela starea actualA la deplina unificare

a legilor si institutiilor Orli peste tot. Acum sufletul multimei speriat de fantoma autonomiei a luat pe buze, imperativul categoric :
Unire fArA conditiuni". Insfarsit s'a ajuns la solutia sA se decreteze unirea neconditionatA, iar autonomia temporalA sd reduce la
procedeul de executivA panA la intrunirea constituantei in care se
va legifera unirea tuturor provinciilor romane cu tam mamA,
unirea desAvarsitA. Socialistii cari stAteau sub impresia oroarei de
Romania feudalA, sugeratA de democratii" din Budapesta, dumirip prin garantiile democratice cuprinse in actul unirei, renuntd la
republica solicitatA de dansii la inceput si ziva de 30 Noemvrie se
incheie cu unanima hotdrire de unire neconditionatd.

Unii credeau cA de acum inainte nu va mai fi nevoie de


preoti in conducerea nationalA si se scApau cu vorba, CA popii de
acum inainte sA-si caute de bisericA, cd de oala Orli se vor ingriji
ei. Episcopul Radu nu-si ascundea nemultumirea pentru preterarea
episcopilor dela rolul lor istoric de conducAtori si asa li-s'a cerut
consensul la hotAriri pentru a avea si sanctiunea bisericilor romane,

www.dacoromanica.ro

175

Ziva unirii nationale se incepfl cu serviciu divin m ambele biserici. La noi corul
intoneazd marsul legionarilor in loc de priceasnA i Desteaptd-te

Serviciul divin.

Rom Atte.

La murim mai bine in lupt" se

'Malta mAnile spre

jurmnt si joarA toti cu lacrimi in ochi. Sub vraja acestui moment


incheie episcopul loan Pap sfanta liturghie cu : Cel ce-ai inviat
din morti i ai dat inviere neamului romnesc," i lumea fascinat

de sfintenia religiei nationale pleacA dui:4 preolii cu crucea in


frunte" cum este scris la imnul libertAtii sub care a luptat oastea
crestinA" in 1848 i acum urcA Golgota s prAvaleascd piatra
milenard de pe mormAntul libertatii noastre nationale. Oarnenii
dealungul drumului se descopAr si-si pleacA genunchii inaintea
vlAdicilor cari trec prin cordonul motilor de gardA. Un tablou viu
al istoriei neamului romAnesc.

La ora 10 se deschide adunarea in


Adunarea nationala sala casinoului militar din cetate. La masa
prezidialA pe un podiu ocupA loc consiliul national cu episcopii
si socialistii Fluera si Jumanca, in frunte cu presedintele partidului national, George Pop de Bdsesti, badea George al Ardealului,
trecut prin temnitile Vatului, carele dea moartea lui loan Rat, prezideazA conferintele nationale si acum isi ia cununa rAsplAtii pentru

credinta cu care si-a slugit neamul. In salA cei 1200 delegati ai


bisericilor, institutiilor culturale si ai poporului. Pe galerii sclipicioase femei si afard pe cAmpul lui Horia 100.000 tArani cu
preotii si dascAlii lor in frunte sub drapele nationale asteptAnd

evangelia nouA a libertAtii.

Si Duhul Domnului era asupra

tuturor.

Intr'o atmosferA incordat cu lacrimi in ochi deschide adunarea bAtrdnul presedinte. Intiul vorbitor Stefan C. Pop descrie
in culori vii suferintele neamului si desvAlue chipul Romaniei mari
Goldis cu glas puternic riclica in Mfa adunArii tablele legii cei noui,
hotdririle din Alba-lulia, Maniu motiveazA aceste hotAriri intr'o

parafrazd luminoas. Un prisnel de tipograf, Jumanca, surprinde


lumea cu glasul lui sonor, argintiu si cu o dictie romneascd
curatA. Declaratia lui fAcutA in numele socialistilor romni, Ca'
, aderA la actul de unire cetit de Goldis, pentrucA ei sunt mai inainte
romAni si numai dup aceea socialisti, e acoperit de un orcan de
aplauze, ce a intrecut pe toate cele de mai nainte. In numele bisericilor romAne face declaratia de aderare episcopul loan Pap si D.
Radu, Deasupra acestor discursuri asunA din galerii si din grosul
www.dacoromanica.ro

176

salei cuvantul de ordin MCA conditii." Era glasul extremei stangi,

care nu mai cugeta ci avea un singur simt, unirea s fie desdvarsit. i in acea clip toatA adunarea, i cei dinlAuntru i cei
din afard era cu trup cu suflet in extrema stangA.
Pe platoul de langA cetatea Alba-lulia unde cu 134 ani mai
in urmA au fost frni in roatA Horia, Cloca i Crian, in prezenta
a 2000 tArani adui de InvingAtorii rscoalei tArAneti sA asiste la
infricoatul act 1 de ,unde au fost aruncate bucAtile trupurilor sfaiate in tele patru regiuni ale lumei ca pildA de ingrozire rebelilor
iobagi, ateptau acum 100.000 de tArani liberi. In loc de roat

erau patru podiuri in tele 4 regiuni, depe care doi vlAdici, Miron
Cristea i Iuliu Hosu i alfi doi herolzi vesteau in tele patru rdgiuni ale lumii holdririle unirei. Unirea tuturor Romani lor trite()
Romanie mare trup s'a fAcut.
Dacd in atmosfera in care s'a savarit actul unirei dela 1918
se ridica un singur glas pentru reunirea bisericilor romane, atunci
se rupeau i pecetile Atanasiene dela 1700 cum s'au rupt lanturile
robiei politice 1 iar am fi o bisericA i un neam turn am fost
dela inceputul nostru i n'am fi avut durerea sd vedem vlddicii unei
biserici stand zAvorati de nuntiul papal pand cand sd svarsete
actul religios al IncoronArii, nici sfidarea celor 12 milioane ortodoxi cu conditia" unirii intru papa, nici celelalte dureroase
sfAieri intre fratii de acelas sange. Dumnezeu tie tate nenorociri mai poate aduce asupra noastrA aceastd sciziune, acest blestem
Habsburgic. Istoria nu va intelege aceast eclips a adunrii nationale dela 1 Decemvrie 1918.

In 2 Decembrie se intruneste Sfatul


Intrunirea Mare lui
Natiunei Romane, ales de adunarea generala
Stat.
ca reprezentantd nationald OM la unificarea
definitivA.
Acest mare sfat de 250 fruntasi i dignitarii bisericilor romane aleg Consiliul Dirigent cu sediul in Sibiiu. Acest
Consiliu Dirigent define puterea executivA in Ardeal pe timpul
transitiei. Sunt 15 la numAr si au atributii de ministri.
DouA zile s'au oprit armatele lui Mackensen in drum ca sA
nu vie in contact cu aglomeratia de popor din Alba-lulia. In 2
Decemvrie pe cand noi sfarsisem cu toate i ne pregteam de
drum se iveste infinitul parc pe vehicule cu trufasii invingAtori de
eri stropiti de noroiul drumurilor desfundate ca niste mogandete
ducand acas bolsevismul in suflete. Nici pe acestia nu-i vor
primi cu Heil dir in Siegeskrantz" ziceam eu.
www.dacoromanica.ro

177

Patru soli: episcopii Miron Cristea, Mitt Hossu i ministrii


Al. Vaida si V. Goldi duc actul unirei Regelui. So lit sunt oaspelii
Cur lii Regale si sArbatorifi in Bucuresti. Acolo, departe, departe, la
iar la noi se arafa, nori grei, veniti depe pusta
Bucuresti soare,
Ungariei.

www.dacoromanica.ro

12

A doua revolufie.
M'am inapoiat prin Arad. Aici se organizeazd cu zor noua
armatd ungara. Sarbii sunt in fortdreata de peste Murd i tin
Banatul in clete, purtandu-se durndnos fata de Romani pentru
litigiul asupra Banatului. Ungurii din Arad profild de aceastd pornire sarbeasca contra noastrd i fraternizeazd cu ei. Conducdtorii
notri rdzimati pe gardele cu putine puti i mai putind munitie,
privesc ingrijorati la rugul ce li se ridicd dacd intarzie trupele de
ocupatie romane ori franceze. Cu aceste presimtiri sinistre m'am
intors la Oradea.
In Oradea aceia situatie gall de moSituatia din Oradea
safirii sarbi. Dar Oradea prin situatia ei
geografica era cheia Ardealului. Aici ii avea cele mai puternice
radacini i imperialismul lui Tisza 1 democratia Galileilor. Adevarat ca a murit Tisza, dar n'a murit, ideia lui : Ardealul numai
fr romani poate fi a Romanilor, pe care au motenit-o 1 democratii. Kun Bela dictatorul bolevic al Ungariei aici i-a facut
coala politica ca ziarist i de aici a mers la Budapesta mentinandu-i stransele legaturi cu democratii" din Oradea. Tovaraul
sau Oa in Rusia sovietica, profesorul Agoston Peter, aici 1i avea
catedra. Colonelul Kratochwill organizatorul armatei noui de aparare era comandantul regimentului 4 de honvezi din Oradea, om
concrescut cu Oradea ; langa el capitanul de stat major Halsz
Sdndor mai tarziu directorul dcomeniilor printului Windischgratz,
www.dacoromanica.ro

179

Tocmai cand scriu aceste randuri este delinut directorul domeniilor printului Windischgratz, va'se zica acum organiza ofensiva
falificarii de franci contra Frantei i aliatilor ei. Imperialitii i
comunitii erau una impotriva noastra, i aceasta unitate aici la
cheia Ardealului era mai stringent.
Oradea romaneasca nu avea o suprafata politica. Tot ce avea
era episcopia unita i vicariatul ortodox.
In cele culturale i politice se inspir din celelalte centre cul-

turale 1 politice, cad Oradea nu avea nici macar o tipografie, o


librarie 1 un ziar, indispensabile unui centru. Mai avea ins aceasta. Oradie inima romaneasca legata prin biserica de sufletul Ardealului romanesc cu toata influinta culturei streine asupra ei. 0
licarire care se stingea vazand cu ochii.
Episcopul Radu s'a dus la Blaj dupa adunarea din Alba-lulia
de unde nu s'a mai inapoiat pana dupa intrarea armatei romane

in Oradea. Aurel Lazar s'a dus la Sibiu unde in 12 Decembrie


s'a instalat Consiliul Dirigent al cdrui ministru era. Am limas eu
cu Coriolan Pop directorul bancii Bilioreana" la conducerea Consiliului national constituit aproape din toti intelectualii de atunci.
Acest C'oriolan Pop era un om admirabil. Intelept i inimos, real
in chivernisirea bunului comun, om de intelegere i hotarit in vointa
sa. Pentru aceste eminente calitati e stimat de toti si de streini.

Cum e mai bun omul de actiune. Era insa atacat in sntate,


permanent in temperatura i trebuia eu sa-I rog, cateodata sa-1
silesc s se, mai odihneascd, caci vedeam cum se topeste de
agitatiile prin cari treceam. Eram un suflet si un om.
In 5 Decembrie se intrunea Comitetul
Tribuna Bihorului. executiv. Aurel Lazar nu plecase Inca la
Sibiiu. Grdbiam sa paralizam propaganda guvernului din Budapesta indreptata impotriva preotimei, invatatorimei i advocatilor
romani, cari vezi Doamne, vor sa duca poporul in robia boerilor
din regat si sub stapanirea regelui monstruos Ferdinand. S introduca iaras catnia si sa ne clued din nou in rasboiu. Am organizat
noi echipe can sA descinda in sate si sa publice hotaririle dela
Alba-Iulia cu explicafiile cuvenite, in adunri poporale, instituind
organizatiile comunale de propaganda. Alaturi de aceast propaganda prin adunri s'a hotarit i scoaterea unui ziar de propaganda si a unei brosuri. Cu redactarea ziarului Tribuna Bihorului"
si a brosurei a fost incredintat Gheorghe Tulbure asesorul nostru
consistorial in intelegere cu mine. La aceasta opera de propaganda
www.dacoromanica.ro

12*

180

am angatat preotimea si InvAtatorimea de sub lurisdictia mea prin


urmAtoarea circulard :

Nr. 14541 Pres. 1918.

Prin circulara dd. Oct. 5 Noemvrie Nr. 2350 Pres. am indigitat onoratei preorimi si invalatorimi datoria ce are sd o implineascd in situafia schimbatd de incetarea osfilitafilor de pe front, din
care a rasarit stapanirea nafionald a popoarelor.
De atunci s'a final la 18 (Noemvrie) I Decemvrie in AlbaJulia, marea adunare nafionald, care a decretat unirea tuturor Romanilor, iar pentru conducerea mai departe a afacerilor nafiunet
Romane din Transilvania, Banat si Tara Ungureascd a ales Ma.

rele Sfat National Roman, carele cordspunde unui parlament


roman constituit din 250 membri. Acest Mare Sfat a ales din sinul

sdu un Consiliu Dirigent din 15 membri, inzestrat cu puterea


executivd a nafiunei romane, ce cordspunde unui guvern a Romdnilor

din Transilvania, Banat si Tara Ungureascd. Sediul acestui Consiliu Dirigent este Sibiiul. Tofi Romanii din aceste pdrfi stau sub
stdpanirea autonomd a acestui Consiliu Dirigent, pad la intrunirea
constituantei ce se va alege prin votul universal al poporului.
Si pand cand vor urma dispozifiile acestui Consiliu Dirigent
in toate ramurile viefii sociale, simf trebuinfa de a da directivd
onoratei preofimi si invafatorimi in valtoarea evenimentelor ce se
desfdsurd in jurul nostru cu iutimea fulgerului.
S'a organizat anume o propaganda de agitatori streini cu
scopul de a smulge poporul nostru de sub influinfa tradifionala a
preofimei si a invafdtorimei sale si a-i infecta sufletul cu idei anarhice si antinafionale. 0 mad neagrd lucrd intre popor sd-1 instigeze contra preofimei, invafdtorimei si a intelectualilor, sd-i bald
pastoral, ca turma sd se risipeascd. Pdstorii sd nu se lase batufi,
di a lor este mostenirea.
Pentru desarmarea acestor agitafiuni streine intre poporul nostru

si pentru edificarea constiinfei nafionale, P. On. D-ta vei chema


fard amanare preofinva si invafatorimea dupd grupele de comune,

cari laolalta fac un cerc firesc de comunicafie ward si vei organiza acfiunea de propaganda a misiunei noastre bisericesti scolare.
In aceste cercuri de propaganda sa fie contrasi tofi intclectualii si
fruntasii, cari au influinfa asupra poporului si intr'o conferinfa prealabild sa se discute modalitatea data de imprejurarile locale, pentru
popularizarea hotaririlor din Alba-Julia,

www.dacoromanica.ro

181

Mai nainte de toate insd sd se niveleze ioate impdrecherile


ce ar exista intre dasnsii si poporeni, toata diferentiarea de partid
ce ar exista intre oamenii nostri, ca un rost sd fie tuturor. Sd se
proclame deviza : anal pentru toti si toti pentru unul. Aici sa se
lapede preotimea si invdtatorimea de sine si sa premearga cu exemplul viu al insufletirei, ca pe toti sd-i castige si adune in jun!!
Sionului romdnesc primejduit de spiritul vremilor. Falnica Biharie
de odinioard trebue rendscutd.
Pregaliti astfel sufleteste sa se inceapd propaganda om de om
si in adundri poporale,
sd se rdspdndeasca ziare nationale, cdrti

de popularizare, cdntece nationale, cum sunt Cdntdrile nationale"


edate in tipografia diecezand din Arad sub Nr. 40, al cdror pre(

e 80 fil. si pand se va putea edita in Oradea un organ de popularizare.

In adundrile poporale sd se spund poporului, cd :

1. Rdsboiul 1-au urzit imperiaiitii fdrd sat, cari au voit sd


asupreasca si mai tare popoarele mici si sd le chiar steargd depe
fata panaintului, ca numai popoarele privilegiate sd se fericeasca.
Pentru acesti nesatiosi imperialisti am sdngerat noi si toate popoarele. Imperialismul acesta s'a prdbusit.
2. Acum e vorba sd se facd astfel de legdturi intre popoare
ca sd nu mai fie posibil rasboial. Marile puteri invingatoare ale
intelegerei au principiul lui Wi Is o n, ca toate popoarele mici sd
fie liberate de sub jug strein si to?i cei de o limbd sd formeze o
natiune politica sub ocdrmuire proprie national& Sd nu mai fie
asuprit i asupritor, ci tot omul sd fie om dupd chipul si asdmanarea lui Dumnezeu, cum a fost el creat, egal indreptdtit la toate
drepturile din tara lui.
3. Popoarele astfel grupate in state nationale vor forma apoi
6 mare alianta a popoarelor, care va tinea echilibrul intre popoare
si va judeca asupra lor in caz de litigiu, ca sa nu se mai decidd
soartea lor prin rdsboiu, ci pe cale pasnicd.
4. In aceastd noud formatiune politica' nu vor mai fi armate
in senzul de mai nainte, ci numai de cdtd va fi nevoie pentru sustinerea ordinei publice.

5. Adunarea nationala din Alba-Iulia a decretat unirea tututuror Romdnilor in temeiul principiilor lui Wilson acceptate de
toate puterile Intelegerei. Hotdririle ei sd fie cetite si esplicate poporului ca o noud evanglzelie a libertdtii popoarelor.

www.dacoromanica.ro

i 82

6. In deosebi sa se remarcheze din acele hotariri, democratia


curatd, care impartamte pe popor de toate drepturile politice, dand
vot universal $i egal intreg poporului fdra deosebire de stare $i clasa
incepand dela alegerile comunale pawl la cele parlamentare $i pamant

dupd cheia ce se va stabili, ca tot omul se"' aibd parte din pamantul fora.
7. Intocmai astfel sa se remarcheze, cO noi nu ravnim la
asuprirea popoarelor streine cari ar cadea sub stapanirea romaneasca, ci mai vartos vrem sa le respectdm toate drepturile la limba
$i averea lor, sO traim pa$nic impreund, desvoltandu-se fiecare spre
fericirea sa.
8. Noi nu voim sO ducem poporul nostru in robia boierilor
din tam romaneasca, precum o vestesc aceasta agitatorii streini
intre poporul nostru, pentruca i acolo a incetat lipitoarea ciocoiasca
$i toate drepturile poultice $i peimanturile vin in mana poporului.
Pad* acum s'a decretat deja sa se dea poporului cam 6 milioane
de jugare pamant arator. Romania e pe cale a fi cel mai democrat
stat. Insu# regele Ferdinand de band voie a predat toate moiile
ce le-a dat tam regelui Carol, cand I-a facut rege. Singure aceste
mosii fac sate de ma de jughere. El este regele care a mers cu
poporul sau in bine $i in rdu supunandu-se vointei poporului, care
voia unirea tuturor Romanilar, jar .regina Maria e mama band a
taranului roman pe care 11 cerceteazd in coliba lui sd-I mangdie in
zilele lui grele. Avem datoria sO apardm cinstea acelora cari pentru
noi, au sangerat in acest crancen rdsboiu. Ferdinand al Romaniei
nu $i-a &add tam ca $i Ferdinand al Bulgariei $i Constantin al
Greciei, ci s'a pus in fruntea armatei sale contra sangelui sau din
Germania, cand Tara i-a cerut sO implineasca opera inceputa de
Mihaiu Viteazul. Aruncarea agitatiei contra celor din Romania e
numai o apucaturd, Ca sO ne sperie poporul dela o stdpanire
romaneasal.

9. Intre toate primejdiile cate ne incunjurd mai mare este


prirnejdia bol$evismului adus din Rusia $i aici alimentat de du$manii neamului romanesc, cari prin el vor sO ucidd simtul national
din poporul nostru. Pentruca bol$evismul e un element destructiv,
care n'are nici nationalitate nici patrie, ci poarta rasboiu intre om
$i om. Bolgvismul a nimicit Rusia, acum unii vor sO nimiceascd
poporul nostru prin bol$evism, chiar cand Rusia a scdpat de ei
prin invingerea lor desavar$ita. Nu prin rasbolu intern ci prin dragoste imprumutata vom cladi noua societate fericitd.
www.dacoromanica.ro

1 8.3

10. Eliberarea popoarelor de sub jugul politic i economic


din trecut a deschis pentru fiecare om teren de a se validita dupa
vredniciile lui. In viitor nu va mai fi piedeca la inaintare originea
romaneasca a fiilor nostri, ci cel mai harnic va fi cel dintaiu. Ca
sa putem raspunde dard exigentelor vietii de mane 0 sa =perm
noi locurile conducatoare in procesul civilizatiunei, trebue sa urinam cloud carari : 1. Invdtatura. 2. Munca. Sa indemndm darer'
poporul la invatatura i la munca.
11. Inainte dar la goala unde se pregataFte sufletul pentru
tot ce este bun, frumos i folosilor, atelierul din care ies harnicii
lucratori de mane. Sa se Pea propaganda in adunarile poporale
pi depe amvon pentru invatatura i muncd cinstitd. Din goli sa se
delatureze emblemele fostului regat $i sd se introduca limba romilna,
ca limbd de propunere : unde sant i elevi de limbd straina, ori de
ai nostri, cari nu giu romdne0e, cum e Jam i Darvapd, limba

maghiara sa se foloseasca ca limba auxiliara, ca elevii sa nu fie


impedecati in progresul 0iintelor lor, din pricina limbei.
In' detailurile planului de invatamant nu putem intra, panel
ne vor sosi dispozilide concrete dele eful serviciului de culte pi
instructiune publica.

Oradea, la 24 Noemvrie (7 Decemvrie) 1918.

Roman Ciorogariu
vicar episcopesc.

In 15 Decemvrie apare i brosura scrisd de Gh. Tulbure HOrita in 10.000 exemplare. Aceasta brosura a avut darul s pAtrundA
cu slova ei romaneascA la intelesul tuturor. Incepe lupta de ziare si
brosuri propagandiste. IatA prima brosurA adresat Care poporul
romanesc".
Fratilor romdni !
Am auzit, Ca in vremea din urmA niste nAdrAgari streini

au inceput s cutreere satele noastre romAnesti. Prin partile


uncle ajung tin poporului cuvAntri si-i impArtesc niste hArtii
tipArite cu fel de vorbe mincinoase.

Iat ce spun ei!


Spun, cA noi RomAhii facem rAu, c ne deslipim de
tara ungureascA. PentrucA in Jara romAneascA
zic ei
sunt multi boieri bogati, cari asupresc poporul. AdecA dece
s vA faceti slugi la boierii romAni ?
spun dumnealor
rAmAneti mai bine ceea ce ati fost: slugi la Unguri. Rostesc
apoi vorbe de hula fatA de Majestatea Sa Regele Ferdinand

www.dacoromanica.ro

1A4

al RomAniei si fat de familia tui domnitoare, ca sA nu ne


dorim sub stApAnirea Ina ltiei Sale. Latesc tot felul de bArfeli
la adresa noastrA, a cArturarilor romAni, ca sA-si peardA po-

porul dragostea si increderea fatd de noi. In sfArsit ca sA

imbete pe oameni cu ap rece, le fAgAduesc toate bunAtAtile


lumii, numai sA-si scrie numele, CA nu vreau sA se alAture
la tara romAneascA. Le fAgaduiesc pAmAnturi, imasuri, pAsuni
si pAduri intregi, toate fireste in cinste i far nici un ban.
Poporenii pasnici ii ascult i clatinA din cap. far unora
le vine'n minte vorba cAntecului :

Cine-au incirAgit streinii


MAnca-le-ar inima cnii".
Oameni buni!
FatA de povestile acestor streini, adusi de vAnturi, vrem
sA va spunem si noi cloud vorbe. Vorbe curate si rAspicate,
din inimA romneascA.

Din bAtaia cea groaznicA sfArsit de curAnd, a iesit o


lege noud. Legea aceasta rAnduie*te, ca toate limbile i toate
neamurile, cari au fost pn acuma invAluite la olalt
sA
se desfacA. Popoarele, cari nu mai vreau sA trAiascA amestecate sA se despArteascA. Dup cum omul care nu poate SA
mai trAiascA cu femeia lui, este lege care-I despArte*te. Legea
aceasta noud pentru popoarele lumii a fAcut-o Wilson capetenia Americei, cel mai luminat Om din lume i cel mai bun
prietin al neamurilor asuprite. Wilson zice, CA toti cei de o
limbA *i de un sange sal se impreune, avAndu-si tara lor
stApAnirea lor nationald. SA nu mai fie nici un popor stApn
asupra altuia. SA nu mai fie unii domni i poruncitori cunt au
fost Ungurii iar altii sluji i robota*i, cum am fost noi RomAnii.
Legea lui Wilson au primit-o impAratii i toate capeteniile
puterilor mad. Au vAzut toti cd este o lege bunA si dreaptA.
Numai Nemtii i Ungurii n'au vrut s *tie de ea. Din pricina
aceasta Wilson a trimis toatA o*tirea Americei asupra lor di
i-a zdrobit.

Popoarele grace *i nAcAjite, cari erau pn aci sub

stApAnire streinA, au primit legea lui Wilson cu bucuria, cu

care au primit pstorii din Vifleim vestea ingerului despre


nasterea Domnului Hristos. Toate neamurile acestea si-au
ridicat fruntea si au hotArit sd-si rupA lanturile robiei, in cari
zAceau ferecate. SA ne uitAm numai imprejurul nostru!

Croatii au hotArit c se. rup de tam ungureascd *i se

imPreunA cu fratii lor de o limbd din Slavonia, Bosnia si

Hertegovina. Slovacii sau TAutii asemenea s'au deslipit de


Ungaria i s'au unit cu Cehii, formAnd o Ora a lor. Rutenii
tot a*a au fAcut. Nemtii de peste DunAre tot asa. SArbii au
intrat cu armat in tarA ungureascA, au luat in stApAnire pe
fratii lor, ca sA-i alipeascA la tam sArbeascA.

www.dacoromanica.ro

1A5

Toti sa rup de tara ungureascA. Toti o pArAsesc ca pe


o rimed stricatd. Toate neamurile s'au sAturat pn peste
cap de tovArA*ia cu Ungurii.

Numai noi s mai rAmanem sub cAlcaiul lor? Numai

no

Romanii sd fim de rasul lumii ? Nu, fratilor, soartea

noastrA mcd s'a hotArit.


Cum yeti fi inteles, Romanii de pretutindeni s'au adunat
zilele trecute in BAlgradul Ardealului *i au hotArit, CA ne rupem
noi de tam ungureascA. Ardeleni, Bihoreni, BAnAteni
Ungureni, vlAdici, domni i plugari, s'au strans ca la o sutd

de mii. Si au jurat in fata lui Dumnezeu *i in numele nea-

mului intreg, ca. nu vrem sA mai trAim cu Ungurii nici un ceas.

Destul ne-a fost o mie de ani de robie. 0 mie de ani

le-am arat, le-am sAmAnat pamanturile *i le-am secerat granele, pentru ca ei sA manance pane alba' ca colacul, iar noi
o coaje de mAlai. Nimenea n'a pAtimit a*a mult, nimenea nu

s'a trudit a*a greu in tam aceasta, ca noi Romanii. Noi

n'am fost socotiti de oameni dupA chipul i asemAnarea lui


Dumnezeu. Noi am tras in jug alAturea de vite. i totu*i
n'am putut ajunge la creangd verde, totusi n'am putut scApa
de amar *i de sArAcie. CA toatd inunca i sudoarea noastrA,
tot rodul trudei noastre 11 mancau streinii cu dArile i cu
portiile cele grele. A*a a fost traiul nostril de and ne-am
pomenit in tam aceasta. Noi n'am avut nici soare, nici zile
de sarbAtoare.

inainte cu o sutd de ani *i mai bine strAmosii nostrii

s'au hotdrit odat. sa-si scuture jugul de pe grumazi. Trei


Romani zdraveni i inimoi, Horia, Clova *i Cripn, s'au
luat i s'au dus la impAratul in Viena sA cearA drepturi
pArnant pe seama poporului. impAratul i-a ascultat i le-a

fAgaluit, cA le dA. Dar neme*ii unguri au prins atunci pe

cei trei Romani i i-au zdrobit pe roatA. Aceasta s'a intamplat


la anul Domnului 1784.
IatA,

care a fost rAsplata domnilor pentru munca si

rAbdarea de veacuri a neamului nostru. Dropturile i bunatAtile tArii au tiut s le -find numai pe sama lor *i a copiilor

bor. Pentru noi fAceau totdeauna legi aspre, prin cari ne


lipseau de drepturi i ne lAsau in prada lor.

Sute de ani pruncii Romanilor au fost opriti sA umble


la *ward. Neme*ii ne-au tinut in prostie, cAci aa eram mai
buni de slugi. bar and ne-au lAsat copiii la *coalA, atunci
nu le-a fost iertat sA invete in limba romaneascA. Au poruncit
dascAlilor sA ni-i chinuiascd 'lute() limbA streina i ne 'nte-

leasd de bietii prunci. Din pricina aceasta numai cu mare


trudA i cu multA cheltuialA au putut rAsAri *i din neamul

nostru cativa domni cu invAtAturA. DAcd ati ceti i ati cunoa*te

istoria neamului nostru ati rAmanea ingroziti, fratilor, de patimile i suferintele, cate le-au indurat mo*ii i pArintii no*tri

www.dacoromanica.ro

186

din partea stApAnitorilor si a altor late streine. Nu vi-le mai


insirAm aici pe toate, pentrucA nu vrem sa va arnArAm sufletul.
SA lAsAm trecutul si &A vedem cum se poartA fata de noi in

zilele de astzi.
Romnii au fost totdeauna cei mai viteji apArAtori de
tard. In rAsboiul de acum aproape cinci ani de zile ati aparat
cu viata voastrA averile si mosiile lor cele intinse. Pe ale lor
si nu pe ale voastre, pentrucA la petecul vostru de pAmAnt
n'a lAcomit nimeni. Sute de mii de RomAni au rAmas morti
prin tali streine. $i vai l CAti s'au tutors acasd schilavi si
cersitori. In vremea cat bietii RomAni isi prAdau viata si
sAnAtatea peste taH si marl., acasd femeile si pruncii lor
flAmAnzeau si se prApddeau de sdrAcie.

$i stiti ce a fost rAsplata ? Stiti ce a fAcut cArmuirea


ungureascA OM cAnd voi va vArsati sAngele pentru ea ?
Scolile romAnesti ni le-au inchis. Pe invAtAtorii i-au pus cu
deasila s invete in scoli ungureste. Pe multi preoti si domni
de-ai nostri i-au aruncat in temnit si i-au judecat la moarte
prin streang. Sute de tarani, chiar parinti si frati de ai feciorilor, cari luptau pentru tard, i-au dus jandarmii intre baionete si i-au tinut inchisi in locuri depArtate, OM ce au pierit
unii de foame. Au adus o lege noud, care zice, cA RomAnul
sd nu mai poatA cumpAr in tara aceasta nici o palm de
loc. Cum vedeti, fratilor, au vrut s ne prApadeascd cu totul.
Si-au pus de gaud s ne sileascA &A luAm lumea in cap.
Acum, ca bdtaia s'a sfArit i a venit altA stApanire, ei

zic,

cd se Incepe o lume noul Zic, ca vreau sA ne dea 1

nouA drepturi i vreau &A trAiascA cu noi in fratie i'n dragoste. SA VA spunem numai cAteva fapte mai proaspete, ca
sd vedeti cum e dragostea bor. Gazetele lor 1 astAzi ne batjocuresc In tot chipul. Steagul nostru romAnesc nu sufere sA-I
purtdm nici astAzi, cAnd e slobod sA-1 poarte toate neamurile.
Pe mai multi ostai 1 ofiteri romAni, cari i-au pus pe chipiu
pantlicA cu fetele steagului nostru in trei colori, i-au bAtut
undt i-au apucat. S'a intAmplat in unele locuri, cd feciorii
intori din rAsboiu, nacapti i flAmAnzi, au pus mAna pe
bucatele domnilor de pAmAnt, cari se ImbuibaserA in toate
bunatatile. $i cum s'au rAsbunat domnii ? De bund seamA ati
a uzit. Intr'un sat din pArtile Clujului nemeul a cerut jandarmi i cdtane dela stApAnire. Jandarmii inarmati pana in

dinti au dat navald in sat i au prins pe cine au putut apuca :


harbati. lemei, fete i oameni batrAni. I-au luat la tinta 1 i-au
pucat pe toti grAmada. Apoi au fAcut un foc mare dintr'o
jireadd de lemne i i-au aruncat in foc. Unii erau incA vii,
pentrucA nu le-au lAsat vreme nici sA moarA. $i aa au ars
sArmanii oameni nevinovati 5 zile dearandul pAnd ce s'au
fAcut scrum. Intr'alt sat, aici la noi in Bihor, pe nite ostai,
cari au instreinat cAte ceva, i-au silit mai IntAiu sA-i sape
www.dacoromanica.ro

gl
Mormantul, apoi i-au pucat pe toti de a cAzut fiecare in groapa
sa. Si cate si mai cate mielii de acestea am putea insira
aici. Dar nu le mai pomenim, c5. ni-se rupe inima. i ar trebui
s5 scriem o carte mai groasA, decal cazania cea bAtran5.

Puneti fatA in MO vorbele lor cele frumoase cu faptele


acestea ingrozitor de urate. Si nu uitati, fratilor, ca nu vorbele,
ci faptele vAdesc inima omului. InzAdar zic ei cA din vrAs-

masi ni s'au fAcut prieteni aa peste noapte. Romanul are o


vorbA veche : lupu-si schimbA p8rul, dar nAravul ba ! Cum

credeti sA ne dea ei drepturi si libertati, cand inima lor de

nAparcA nu rabdA nici o pantlicA tricolorA, un mic semn, cA


suntem si noi un neam de oameni alAturea de altii ? Ganditi-vA oameni buni, ce soarte ne-ar fi asteptat pe noi Romanii,

dad Ungurii ar fi castigat acest rAsboiu ? Ce ar fi fcut cu


noi, cand acum c sunt bAtuti i umiliti, sunt gata sA ridice
arma asupra voastrA si sA vA impu0e ca pe caini ?
Toate aceste si alte multe suferinte indurate de neamul
nostru le-a cumpAnit bine adunarea cea mare a Romnilor
dela Alba-lulia. Si cu o gurA i cu o inimd au hotArit atunci,
ca de tam ungureascA nu vrem s ne mai tinem. Ne alipim
la fratii nostri din tam romaneascl Vrem s dam mana cu
fratii nostri din Basarabia, cari au robit sub muscali. Vrem
sA dam mana cu fratii nostri din Bucovina, cari au snspinat
mai mult de o sutA de ani sub stApanire nemteasc5. Le intindem mana i zicem
Eu ti-s frate, tu-mi eti frate.
In noi doi un suflet bate.
Si toti, Cali am fast panA acum rasfirati, ne alipim de
sanul maicei noastre dulci, ne alipim de Tara RomaneascA.

Vrem sd formAm o tara mare a tuturor Romanilor, o tara

mandrA si frumoasA cu 14 milioane de Romani.


In tam noastrA romaneascA nu vom mai trAi din mila
altora. Noi vom fi stApani si gazde. Toate legile si toate
judecatile vor iesi pe limba noastrA romneascA, ca s5 le

inteleaga tot omul. SAteanul i omul srac va avea tot atata


omenie si ascultare fnaintea legii ca si domnii. DiregAtorii
din toate cancelariile vor fi cei mai multi Romani, feciori de
plugari dela sate, cari si-au castigat Invatatura. Pruncii vostri
vor fi domni si judecAtori asupra voastrA, nu streinii de altA
lege. lar domnii romani, ori cum ar fi, vor fi totusi cu mai
mult inimd fatA de popor, pentrucA sangele apA nu se face."
Se vor aduce legi nou pentru folosul muncitorilor si al
plugarilor. Saracul va avea totatata drept de vot, ca cel bogat.
Poporul isi va alege antistia satului, pe notar, pe solgabirau
1 pe deputatii din casa trii, dupd bunul su plac. Glasul
poporului va fi ascultat pretutindeni OM sus la Rege, care
tie bine, cA poporul e talpa Orli sale.
www.dacoromanica.ro

188

PAmant va fi destul pentru toti, fratilor. Tara romAneascA


va fi mare, pe averea si pe pAmanturile ei nu se vor mai
imparti streinii. Fiecare sArac va cApAta atata pAmant, ca sA
poatA trAi cu familia sa cinstit. PAmanturile i aranzile vor fi
ieftine.

Portiile si birurile nu vor fi asa de marl,

pentrucA

tara romaneascA .nu e inglodatA in datorii. Se tie, ca graul


din Romania e ca aurul de frumos. In anii buni si roditori
tara castigA sute de milioane numai din gilt' i din cucuruz.
Locuri de pAsune, la munte i la ses, fiind destule, vitele
romaneti se prAsesc i se cresc usor i ieftin. Intrebati pe
jidovi : Cale sute de trenuri de gall, cucuruz, ovAs, linte,

fasole, oi i vite cu coarne au adus din Romania in cursul


acestui rAsboi ? Intrebati-i cu ce preturi le-au cumpArat i
Cate milioane au castigat? Poate nicAiri nu s'a pomenit aa
o ieftinAtate,

ca in tam romaneasa pe care Dumnezeu a

binecuvantat-o cu toate cele de lips. Isvoarele ei de petrol


sunt cele mai bogate din lume. Mile de aur, de sare 1 de
carbuni din Ardeal deacum nu vor mai fi in mana streinilor.
BogAtiile, cari le-a revArsat mana lui Dumnezeu in pAmantul
cel scump al Ardealului nostru, deacum vor infra in vistieria
Orli romanesti i in punga muncitorilor dela Mi. Plata mun

citorilor i a zilerilor va fi astfel cu mult mai mare, decal


ori i unde, pentru cA lipsA de muncitori va fi mare i bani
vor fi destui.
Tara ungureasca numai pentru &tit a fost mama, pentru
noi romdnii a fost ciumd. Tara romdneascd va fi mama pentru

toti, pentrucd nu va fi tam domnilor, ci tam plugarilor.


Fratilor ! Noi nu vrem sA vA amAgim cu vorbe frumoase.

Noi nu vA fAgAduim marea cu sarea. Noi nu zicem, c tam


romaneascA va fi raiul pe pAmant, in care fiecine va putea
duce o lume albA WA' nici un lucru. Omul slab 1 netrebnic,
ori uncle 1-ai asaza i ori cate drepturi i-ai da, tot calic rAmane. Numai omul harnic i muncitor poate sA inainteze in
avere si bunastare. Noi vrem numai sA vA deschidem ochii.
Vrem numai sA vA spunem, cA in tara romaneasca mai ran
decat aici nici de cum nu poate fi, dar mai bine de bunAseamA. In casa sa si in tara sa omul, ori cum ar fi, este mai
slobod si mai stApan pe al ski, decat in casa i in tam
altuia. Lumina', coal, muncA harnicA i traiu cinstit, iat ce
va asteaptA in tam romaneascA I

SA nu dap asa dar nici un crezamant scorniturilor i


minciunilor cu cari vreau. sA v inspimante i SA vA ama-

geascA niste oameni fara capataiu si fr suflet. De boierii


romani s nu aveti nici o teama, pentrucA ce a fost a trecut.
Nu tim dad in tam ungureasca se va fi gAtat cu domnia
grofilor i a baronilor. Stim insA cA in tara romaneascA steaua

ciocoilor a cAzut pentru totdeuna. Chiar acum s'a hotArit in


lege, ca 6 milioane de holde de ptnant sA se taie din .mowww.dacoromanica.ro

189
iile boierilor i sd se impdrteascd la sdtenii lipsiti. Boierii
toti i-au dat invoirea, chiar ei au adus legea cea noud in

sfatul Orli. Intrebati-vd acum : cAnd vor veni grofii i viddicii


pdpistai sd-i imparteasca moiile la RomAni ?
Nici in trecut n'au lost toti boierii romAni oameni rdi
i asupritori. Au fost intre ei foarte multi oameni cu dreptate
1 cu tragere de inirnd cdtre popor. Din multe familii boiereti
au eit cei mai harnici i mai luminati ministrii i cei mai
cinstiti cArmuitori de tall. Toti acetia au adus legi bune

pentru saleni. Adevdratii jefuitori ai poporului au fost si acolo


tot streinii, grecii, jidovii si amend. Acetia au luat moiile
boiereti in arAndd i le-au lucrat cu tdranii pentru o plata
de nimic, ca ei sd-si poatd scoate arAnda inzecit.
Si apoi sd nu gAnditi, fratilor, cd boierii din Romdnia
vor veni acum la noi, vor cumpdra aci mosii si vd vor pune

sd li-le lucrati. Nici unul nu-si va ldsa casa si averea lui,


ca sd vind la noi. Dupdcum nici noi cei deaici, alipindu-ne
la Ora romAneascd, nu ne ldsdm casa si masa noastrd. Nimenea nu va fi silit sd treacd muntii si sd intre sluubd la
boieri. Tot omul rmdne unde a fost si unde-i place. Numai
tara romAneascd isi va lrgi hotardle pAnd aici la noi si in
loc sd avem cArmuire ungureascd la Budapesta vom avea
stdpAnirea noastrd romdneascd la Bucuresti.

Acum and vdd, cd vd scapd din mAnile lor, yin sd vd


sparie cu boierii si sd vd fdgdduiascd pdmAnt. Intrebati-i
fratilor, pAnd cAnd mureati voi in santuri pentru tara aceasta

masterd, cine a adus legea, care oprea pe Romani sd-si


cumpere un petec de pdmdrit? Intrebati: pentruce n'au imbiat
poporului drepturi si pdmAnturi mai de mult, inainte de

Wale? Pentru-ce chiar acum, cAnd vdd a ne rupem de ei?


Si apoi au ei pdmAnt, de unde sd yd. dea ? In mAna lor e
numai cArciuma si taraba. PdmAntul este al nemesilor Unguri

si bncilor celor mari. Acestora de bund seamd nu le trece


prin minte sd-1 impdrteascd la Romani. Tot la ai lor vor da,
dacd vor da, iar nu voud, fratilor RomAni. Chiar acum cetim
in gazetele unguresti, cd dacd s'ar imparti pdedntul domniilor
din Biharia, atunci ungurilor dela ses li-se va da cdte 10-12
jughere, iar RomAnilor dela pdduri cAte cloud sau trei iughere
de pdmAnt sterp, dar poate nici atAt. Asta-i dreptatea, ce ne
asteaptd in tara ungureascd! Dar dela ei nici nu mai asteptdm
vreun bine. Din pdtania trecutului am invdtat, ca. delastreini
sd nu mai asteptdm nimic.
Destul v'au indopat cu fdgdduieli. Uitati-vd bine in ochii
lor si yeti vedea cd nddrdgarii acestia, cari acum vd omoard
cu dragostea, vd sunt vechi cunoscuti. Sunt aceiasi huligani",
cari vd fdceau ochi dulci inaintea tuturor alegerilor de deputati.
Vd tineau cuvAntdri frumoase si vd fdgdduiau ceriul si pa-

mantul, numai sa votati pe domnu lidzifarkas sau pe alta


www.dacoromanica.ro

190

veniturA. Dupd alegere fire$te domniwrii piereau ca camforul


$i nu-i mai vedeaji. lar voi ramAneaji cu fg5duie1il i cu
sarcinile in spinare.
Despre Regele frii romAnesti v spun ace$ti nAimiji, cA
ar fi om a$a

i aa cA nu-i vrednic sA ne alAturAm sub

coroana Lui. La bArfelile acestea s le rAspundeji, CA dad


le place sA desvAleascA grewlile impArajilor, atunci s rAmknA
la ai lor. SA rAmAnA la Viena $i la Budapesta, pentrucA acolo

a fost cuibul tuturor pAcatelor. Acolo In casa jarii $i in palatele strAlucitoare ale neme$ilor, zidite din sudoarea $i din
dArile voastre in vreme ce voi stenii n'aveaji drumuri, n'aveaji $coli $i de multe ori n'aveaji un codru de pAine.
Regele romAnesc n'a pAcAtuit nimic fajA de poporul
sAu. BAtaia de acum cu tot prApAdul ei, cine a pus-o la
cale? Impratul nemjesc $i cu grofii unguri, cari i-s'au fAcut
coadA de topor. Ei au aprins lumea in flacAri. Ei au fAcut
vArsarea de sAnge cea ne mai pomenit. Ei au jefuit taxi $i

neamuri ca ni$te bande de tAlhari. Ei s'au npustit asupra


jArii romAne$ti $i au prAdat'o, ca o hait de lupi. lar cAnd
nemjii au intrat cu oastea in Bucure$ti, cArmuirea ne-a dat
poruncd sA tragem clopotele i noi dela toate bisericile
romAne$ti. S'au ingrijit

s ne sf4ie inima, silindu-ne s

prohodim cAderea orawlui $i a jArii, unde ne aveam toate


nAdejdiile de mai bine. Cisma nemjeascA cu pinteni ungure$ti

s'au pus s ne striveasck ca pe ni$te viermi. Dar iat unde


i-a dus lAcomia gi pAcatele lor. Tronul i 1-au perdut. Tara
$i-au dus-o la saPA de lemn. Ei au fost siliji sA i-a lumea
in cap. I-a pedepsit Dumnezeu i i-a ajuns blestemele noastre

Regii, cari au fost cinstifi $i au tinut cu poporul lor si

astAzi sunt in domnie. Regele Romaniei n'a voit sA fie bdtaie


Dar atunci cAnd armata i intreg poporul a poftit s intre in
Ardeal ca sA ne scoata din robie, atunci regele Ferdinand chiar
contra sArigelui Mu contra neamurilor sale din tara nemteascA,
a scos sabia $i a ascultat de glasul poporului. AstAzi nu este
rege mai iubit de poporul sdu, ca Regele RomAniei, care doi ani
a luat parte la toate suferintele tarii sale. kr mosiile sale dom-

nesti le-a imptirtit pe toate la sdteni, ea sd le lidsnuiascd


Intrebati in toat lumea : care impArat a mai fAcut treaba asta?

Acum doi ani tam romAneasck ajunsA in strAmtoare, a


fost sillt sa facA cu Nemtii o pace umilitoare. VAzAndu-se
ajun$i i ei la pradA, Ungurii au luat atunci dela Romania
munti intregi cu multe sate $i le-au lipit de tam lor. Atunci
regina Maria ce a fAcut ? S'a imbrAcat in haine tArAne$ti pi
s'a dus in toate satele, pe cari le pierdea, a umblat din casA, in
cask din colibA in colibA. Cu lacrimi in ochi pi-a luat rAmas
bun dela oameni $i dela femei. A luat in brate $1 a sArutat pe
top copiii sAracilor $i le-a impartit haine, ca o mamA dulce.

www.dacoromanica.ro

191

Noaptea sfintelor Pasti din anul acesta regina Maria a


petrecut-o in cimiterul din satul MArAsesti, unde au cAzut in
lupt cu Nemtii multi ostasi romAni si unde Nem lii au mancat
o bAtaie strasnicA. ToatA noaptea Sfintei Invieri regina Romanilor, imbrAcatA in hain neagrk a mers dela mormant la
mormant, a aprins luminite de cearA la crucile ostasilor cazuti
si s'a rugat lui Dumnezeu pentru sufletele bon
Pe o astfel de regina, pe o astfel de femee, pe o astfel
de mamA a poporului indrAsnesc nite vagabonzi s'o huleasca
i s'o ponegreascd fratilor !
Manca-le-ar casa pustia
Si neamul nemernicia !"
Fratilor I

Ostaii Regelui romanesc s'apropie de hotarele Bihorului.


Avem nadejde, cA pe Maiestatea Sa Regele Ferdinand Ii vom
vedea cat de curAnd incoronat de rege al nostru, al tuturor
Romanilor.

A mai fost odatA un voivod romanesc care a venit cu


oaste si cuprinzA Ardealul i sA-1 impreune cu tArile romanesti. Mihaiu Viteazul i-a fost numele, pentrucA era atat de
bray si de nAprasnic la luptA, incat bagase spaima in Turci.

Mihaiu a luat Ardealul si s'a asezat cu otirea lui pe campia dela Turda. Dar inteo noapte, and durmia in cortul lui

de general, dusmanii lui au trimis niste cAtane plAtite, cari au


intrat pe furis si I-au omorit cu sAcurile. Aceasta s'a infantplat la anul Domnului 1601.
De atunci noi tot ateptAm sd vinA un alt crai dela
rAsArit", care sA implineascA gandul lui Mihaiu Viteazul. Cu
voia lui Dumnezeu acest crai mAntuitor va fi regele Ferdinand
al Romaniei. El vine sA 'nfAptuiascA dorinta viteazului Mihaiu
si sA pedepseascA pe ucigaii lui. El vine sA izbandeascA
visul cel de aur, cu care pArintii nostri s'au coborit in mormant.
Atunci, in ziva aceea mare si luminatA, aveti sA vedeti
i voi pe regele Romanilor si pe regina Maria cea bunA 1
frumoasA, ca o zinA din povestile voastre. Are sA villa la
voi, fratilor sd vA mangAie. Are sA vA stranga la piept si sA
vA sArute pruncutii vostri, pe cari ii iubeste ca pe pruncii
sai. Ochii vostri cari atatea lacrimi amare au vArsat, cat e
apa Crisurilor, vor varsa atunci lacrimi de fericire, fratilor.
La poalele muntilor notri vom incinge atunci o horA mare 1
frumoasA si vom canta din toatA inima :
Hai sd deim mnei ea mailer*
Cei ca inima romdmi
Sefnviirtim hora frafiei
Pe peimiintul Romniei" . . .

www.dacoromanica.ro

192

Aceasta va fi ziva, care a fAcut-o Domnul s ne bucurAm


$i s ne veselim inteansa. Aceasta va fi ziva de Pa$ti a neamului
nostru romanesc. SArbAtoarea aceasta a sufletului vostru vreau
sd v'o rApeasc aceia, cari yin acum s vA otrAveascA sufletul
cu vorbe in$elAtoare. Vreau sA va arunce nisip in ochi, ca sA

nu vedeti soarele, care rsare pentru voi. Voi v ziditi cas

nouA, iar ei yin pe furi$ sA vA pund tAciune sub stre$inA.


Prieteni $i binevoitori vA sunt ei, fratilor? Stati $i judecati $i yeti vedea, cA ace$tia sunt lupii de ieri, cari astAzi
vi-s'aratA in piele de oaie. Nu prieteni, ci vr4rna$i de moarte
vd sunt ei, cari vreau sd vA fure norocul. Top ace$ti nAdrAgari
streini, cari umblA pe sate, impArtesc hartii $i iau iscAlituri

dela oameni sd Ati cd sant slugi pldtite de cdrmuirea, aol


numitd socialiste din Budapesta.
Cu astfel de mi$ei Romanul adevArat $tie ce-i de fAcut.

ii ia de guler $i le aratA drumul: afarA din sat! Am auzit,


cA in satele din partea Va$cAului voinico$ii prieteni ai poporului n'au cutezat s calce. Au simtit ce ii aVeaptA $i
au

$ters-o indArApt de nu-$i aflau drumul. A$a sA-i primiti,

oameni buni, pretutindeni. Acesta e sfatul, care vi-1 dam noi,


frunta$ii romani din Oradea-mare. Noi avem rAspundere pentru
voi inaintea lui Dumnezeu $i a oamenilor. Noi VA cunoa$tem
nAcazurile

$i vA dorim numai binele. Pentrucd $i noi ne

tragem din opincA. $i noi avem pArinti $i neamuri pe la


sate. Poporul nostru totdeauna a mers alAturi de conducAtorii

sAi. Decand ne-am pomenit, domni $i tdrani, noi am fost una, $i


la bine $i la rAu. Dragostea aceasta dintre noi a fost tAria neamului nostru. Dragostea aceasta a fost stanca de care s'au frant
valurile ispitelor vrAwna$e. Din pricina aceasta streinii totdeuna
au avut teamd de noi. In vremurile acestea mari $i minunate sA
ne arAtAm fratilor cd suntem ca totdeauna, un trup $i un suflet.
Streinii, in robia cArora am fost ferecati, ne-au luat toate

drepturile $i toate bunurile. Am ramas numai cu sufletul din


noi. Sufletul insA ni 1-am pAstrat curat $i cinstit. Glasul sufletului de$teptat din somnul cel de moarte, ne chiamA acum
pe toti sA frangem zAvoarele $i sA ie$im din intunerecul temnitei.

Nu mai stAm pe ganduri, nu mai ascultAm de nimeni I Numai


un gand avem $i o dorintA mare sA ne unim cu fratii nostri de
dincolo. A$a vrea $i Dumnezeu sfantul, a$a spune O. sfanta
Scripturd, cd bine $i frumos este ca fratii sA locuiascA impreunA".

A$a sA ne ajute Dumnezeu pe cum v dAm aceste sfaturi $i povete din inimA curatd. A$a sA avem parte de mantuirea sufletului precum vA dorim binele vostru.
TrAiascA Poporul Romanesc !

TrAiascd Romania cea mare, tara tuturor Romanilor.


Oradea, la 2/15 Decemvrie 1918.
Sfatul National Romtinesc din Oradea i Bihor,

www.dacoromanica.ro

193

Pe cnd noi ne armam asffel cu ziar i bropri socialitii slobozeau pe satele noastre roiuri de anarhiti cu ziarele lor de propagand SteaguI rou' i Foaia Tkanului" cari atatau focul revolutiei de clasA i ImprAtiau Intre popor afie ca aceste :

Frail romani
Pe regele ungar I-am alungat, dar domnii romani voiesc

din non sd ne aducd pe cap regele din Romania, inset toti


regii sunt pe o forma de rdi. Noi ne-am scdpat de grofii si
domnii nostri mari, dar advocatii si fiscalii voiesc s ne deie
pe lama boierilor din Romania, cari sunt si mai rdi asupritori, decal cum au fost grofii si domnii mari ai nostri. Republica sociald-democraticd si radicald voieste s deie popomini romdnesc din Ardeal pdmeint si voeste ca in Ardeal
sd nu domneascd familia urdtd si mdrsavd a Hohenzolernilor,

fdrei Insusi poporul plugar pi muncitor. Dupd cum noi am


alungat pe grofii i domnii nostri mari asa alungati si Ii aruncati In iad si voi pe domnii vostri mari cari v asupresc, ca
numai al vostru sd fie pdmntul pe care ii lucrati.
Noi n'avem lipsd nici de rege, nici de ofiteri, cari fac
numai lux si furd vremea inzddar, nici de boieri si de domni
mari, cari sag numai sagele nostru ca lipitorile.
Noud ne trebuie pdnrant si libertate !
S trdiascd republica social democraM si radicald !

Comitejul Plugarilor 0 al
muncitorilor.
In Alba-lulia se vorbia de o incercare
Tratative cu Maca catiga sub anumite conditiuni arme dela
kensen in scopul Mackensen. Ne pomeniram cu el in Oradea
inarmarli noastre. gazduit cu statul ski major In palatul episcopului romano-catolic Szdcsenyi. Acest episcop e descendentul marelui patriot, contele Szdcsenyi din 1848. Pe lngA ilustrul nume

mai stApAnea cAteva sute de mii de jughere in judet. E de inteles


autoritatea de care se bucura intre patriotii maghiari i axa pe care
rulau evenimentele din partea locului. El Implinea o misiune patriotica aci, demnd de un Sz6csenyi, trecnd i el prin teroarea comunismului i prin obida ocupatiei romane pana la moarte pentru
a salva ce a putut salva. Sub comuniti trdia 1 el din ratiunea

ing4duit4 de tovar4i in coltul de cag la care a fost restrans.


www.dacoromanica.ro

13

194

Compartimentele aa numite princiare unde mai nainte gAzduiau


regi i arhiduci, erau ocupate de bizare tipuri de tovarai cari
nu despretuiau nici elegantele calese comunizate in cari se cdrutau cu vAditd satisfactie. Dupd intrarea armatei romAne m'am
dus sA vAd de el, ca sA nu sufere ceva neajunsuri. Dar n'a avut
nevoie de protectie, dinpotrivA i-s'au dat toate onorurile 1 chiar
voia s treacd in Ungaria nu numai odoarele sale ci 1 toate comorile cari formau patrimoniul episcopiei din Oradea. Un, lucru
la care nu avea drept, insA dacA i-s'a pus la dispozifie vagoanele
1 ofiterii de onoare si-i gardeze salvus conductusul dela frontierA,
nu el de vind cA i-a fAcut datoria de bun maghiar, dei nici enoriasilor lui nu le-a fost pe plac, cd le pradd episcopia., Dar 1 aa
le-a rdmas destulA bogAtie. Era de uncle se imprti i sA mai 1
rAmAnA din atAta comoarA adunatA de multe veacuri.
Ministrul de rAsboiu Stefan C. Pop ne avizeazA sa luAm

contact cu Mackensen si sa-i cerem arme, Mackensen ne rAspunde


prin acljutantul sAu, cA in sensul armistitiului, el numai cu guvernul
ungar trateazd; asteapt pe seful statului major Schwartzkopen din
Budapesta. Impresia noastra era cA el e inteles cu guvernul ungar
si

pregAteste ceva contra noastrd. Temerile aceste le aducem la

cunostinta Consiliului Dirigent i reprezentantului nostru din Buda-

pesta ca s cearA o misiune a Antantei la Oradea.


Ziarele maghiare din Oradea pand acum mult-putin rezervate
deschid o stranicA agitatie contra noastrA. Erdli reprezentantul
nostru din Budapesta ne rAspunde cd i dnsul are stire prin Viena
despre complotarea lui Mackensen cu guvernul ungar 1 a luat
demersuri in consecinta pentru informarea Antantei. Simpatia ce se
manifesta in ora fat de Mackensen i contactul viu al fruntasilor
unguri cu palatul episcopal, unde era incartiruit Mackensen cu
statul sAu major, nu lsa la indoial presupunerile noastre. Mackensen stAtea in Oradea cu mari forte. Armele ce le ceream noi
dela el se strecurau in magazinele adversarilor nostri. Demersul
nostru insA a avut rezultat, pentrucA in 15 Decemvrie pleacA
Mackensen fArA veste la Budapesta unde la porunca Antantei e
internat in Foth aproape de Budapesta.

In aceastA atmosferA se arm* pe 7


Decemvrie ora 6 d. a. mare adunare sociasoeialista din 7 lista, pentru a lua pozitie contra hotaririlor
Decemvrie 1918.
dela Alba-lulia. Circuleaza vesti de o noapte
Adunarea

cle Bartolomei. Dela iscoadele noastre, aflam intemeiata vestea tea,

www.dacoromanica.ro

195

La ora 7 imi aduce Nerva Cosma stirea, cd la Coriolan Pop


au intrat 30 de gardisti unguri trimisi de politie pentru a-I apAra
contra eventualului atac din partea socialistilor. Tot asa la Aurel
Lazar si in palatul Episcopiei unite, unde insA nu era decal personalul de casA. Eu stAteam singur acas blocat de garda asa numitd
a studentilor unguri din casa vecind a cAlugAritelor. In adunare
seful organizatiei socialiste Katz Bela prietenul intim a lui Kun
Bela atinge chestia, cA sunt de aceia cari vor sd rezolve problema
mare socialA prin spargeri de feresti, dar el apeleaza la auditor s
nu se dimit la atrocitAtile intentionate contra Romnilor. Adunarea
se pronunt atAt contra nationalismului romAnesc eat si a celui
unguresc. Ei nu vor sd schimbe domnia feudalilor unguri cu domnia
boierilor romAni. Nu mai vor regat nici romAnesc nici unguresc,
ci un stat social in sensul Marxist. Adunarea s'a terminat cu at-Ma
si noi scAparAm ca prin pene.
In Cluj profesorul universitar Apathy

Organizatia lui constitue un comisariat adecd guvern ardeApathy la Cluj i lean ungar sub protectia legiunilor sdcuesti,
guvernul central. bine inarmati cu arme dela Mackensen.

Apathy fanaticul SAcui nationalist cu 3000 sAcui stransi pe lAng


dAnsul stApAnete Clujul i Calle ferate. Ucid pe unde ajung cum
a fost cazul dela Cucerdea, Teiu i altele. Se pregatea o btlie
la Mures. De venea armata romAnA inainte de formarea acestei
armate, putea inainta intre sunetele muzicelor in Oradea. Nu o spun
aceasta ca i imputare pentrucA stiu piedicile cari le stAteau inainte

ci numai o constatare, cA in acea epoca n'ar fi intimpinat nici o


rezistent.

Guvernul democrat din Budapesta yedea o primejdie in organizarea nationala a Skuilor i trimite pe agitatorul ziarist Fnyes
Laszl in Ardeal s bage in teach' sabia SAcuilor, care la un moment dat se puteau intoarce si contra lor. Fireste fard rezultat.
Apathy nu dd sabia din Indira i grupul sAcuesc se IngroasA in
cetatea Clujului.

Aurel Lazar prin conexiunile sale cu socialitii tacticos imblAnzia furia socialistilor contra noastr, a preotilor mai ales. In
16 Decembrie pleacA Inis definitiv la Sibiiu sa ocupe resortul
justitiei din Consiliul Dirigent i noi famAneam cu Consiliul national,
care avea asemAnarea unui Consistor eparhial mixt al ortodocsilor

unitilor. Cu" acest caracter clerical al Consiliului national nu se


puteau impAca nici curn socia1itii. Noi preotii cram postav rosu in

www.dacoromanica.ro

13*

196

ochii lor pentrud stiau cA la spatele noastre sunt satele i preotii


cu crucea in frunte.
In sfarsit s'a ordonat trecerea armatei

Inaintarea armatel romane peste linia demacrationala a


romane.

lui

D'Esperey de pe Mures dupA ce s'au'clarificat


pe cale diplomaticA gresala lui D'Esperey. Ziarele maghiare
faspandesc vestea cA Vix reprezentantul Antantei in Budapesta ar
fi contramandat trecerea Muresului. Vix turburat de aceastA apud-

tura.' sileste pe Unguri sA declare cA au mintit cand au afirmat c


a oprit armata romanA s tread linia demarcationala dela Mures.
Linie demarcationala la Mures nu existA. Armata romanA are ordin
sa ocupe tot teritorul la care aspira. romanii. La aceastA interventie
armata de rezistenta ungureasc dupa mici ciocniri la Branicica si
alte puncte depe Mures se retrage i in noaptea de 18 Decembrie
incepe evacuarea Clujului. In 19 Decembrie era Oradea plinA de
SAcui indrumati spre Budapesta. In urma lor infra armata romand
in Cluj.
Locotenent colonelul Birta comandan-

AtrocitAti ungurefti. tut gardelor unguresti ridid jalba la Con-

siliul nostru national ca Romanii ataca trenurile SAcuilor in retra-

cari au adus cu sine 57 raniti in parcursul lor dela Cluj


OM la Oradea. De alt parte ni se raporteaza notra din Bratca,
cd SAcuii au esit din tren si au jefuit in sat omorand un om.
Fapt e c WWII alungati din Cluj au dutat sA se rdsbune pe
Romanii aflati in calea lor, iar acestia le-au faspuns cu focuri.

gere,

De acestea focuri au fost raniti cei 57 de Sacui. SAcuii afirmA, c


din focul dat de Romani intre Bratca i Alesd au scApat numai
prin viteza accelerata data trenului. Ne-am inteles cu Consiliul

unguresc, s luam reciproc dispozitii, ca nici ai nostri s nu se


arate pe linia unde trec trenurile Sacuilor, nici SAcuii sA nu se dea

jos la gari. Cat se poate nici s nu stea la OH trenurile,- ci sA-si


find calea directA la Budapesta. Retragerea SAcuilor cu capetele
sparte a produs mare depresiune in Oradea care resemnatA astepta
sa fie

ocupata in decurs de 2-3 zile de dire armata romana.

Garda ungureascA din Arad aflA inteun tren ce trecea dela


Budapesta spre Ardeal 4 rnilioane coroane in valize. Proprietarii
valizelor sunt doi functionari din Ministerul din Budapesta, dupA
spusa lor cu destinatie pentru Deva . . . Li-se sechestreaza banii
si depun la administratia financiara. Acelas lucru s'a intamplat si
in Oradea cu o valiza de douA rnilioane, adusA tot de funciionari
www.dacoromanica.ro

191

din ministerul dela Budapesta cu destinalie pentru Cluj, 1 aici au


fost sechestrate milioanele, afirmativ sA nu ajungd in mAnile Romanilor. A rAmas un mister rularea acestor inilioane, cari sigur
vor mai fi avut soafe.
In 21 Decemvrie oraul Ind tot plin de SAcui beli, cari rAc-

nese contra Romani lor. La ora 9 seara Intr5 o Nana In palatul


episcopiei unite unde au mirosit yin. In ziva urmAtoare, zi de DuminecA, ies la plimbare, 1mi aud akaszt6favinagu (floare de spanzurAtoare) i altele de aceste. Am venit acasA edificat de spiritul
ce domnete in ora.
In 26 Decemvrie mA avizeazA. S. Ispravnic din Arad c5 Berthelot

sosete acolo in 27 ori 28 Decemvre, iar in 29 va fi in Oradea.


In aceeai zi sosete din Blaj i canonicul lacob Radu, fratele episcopului Radu, care vine la mine sA-mi spunk cA mane ori poimAne
sosete i episcopul Radu cu tren special peste Cluj, insofit de
ofiferi din armata romand. DAnsul a venit sA fad pregAtiri pentru
gAzduirea generalului Berthelot, care Luni in 30 Decemvrie are sA
fie oaspele lor. Si-au fAcut socoteala fArA birta, cad linia feratd
dela Cluj panA la Oradea era primejduita, iar Oradea finuta in
ferbere de Sacui. Intrarea triumfald cu trenul special 1 marele
ospAl din palatul episcopal a limas o iluzie, pentrucA iatA ce s'a
Intamplat in Arad.
In 29 Decemvrie a sosit generalul BertCiocniri sangeroase helot In Arad. I-s'a fAcut o primire gran-

la Arad.

dioasa cum tiu Aradanii cu mandrul lor

popor. Firete lumea a venit ca la sArbAtori cu flori i cantece sub


steaguri nalionale. La plecarea lui Berthelot dela hotelul Crucea
Alba, au nvAlit din toate strAzile laterale 1 din casele de pe bulevard soldafi unguri inarmay trAgAnd focuri In mullimea care plecase dupd Berthelot la garA. Au rAmas morfi i rAnii pe teren. Mare.* sArbare a fost inecatA mielete in sAnge 1naintea ochilor lui
Berthelot. Cine n'a scdpat cu fuga a fost Impuscat in ziva mare
pe stradA. DupA aceea s'a Inceput vanAtoarea asupra Romanilor din
ora, 1 in cursul noptii.
Decemvrie 29 era zi de DuminecA. Din Arad ne sosete vestea despre vArsarea de sAnge de acolo 1 avizul cA generalul con-

trar programului de a sosi la ora 8 seara 1 de-a sta 3 ceasuri in


Oradea, va sosi la ora 4 d. a. 1 va sta un cias. Urmarea a fost cA
ne-am prezentat cu pufinii fdrani cari sosiserA pe la ora 4. Peste
tot eram cam 2-300.
www.dacoromanica.ro

198

Trenul soseVe fix la ora 4. Colonelul


Genera lul Berthelot Rosetti primete raportul majorului E. Herbai,
la Oradea.
comandantul gardei noastre i stabilete or-

dinea primirei in vagon : delegatia damelor romane, consiliul i bisericile romane, apoi autorittile or5eneti i ale comitatului. Tu-

turor le-a r5spuns ca dansul nu vine ca diplomat sa fad declaratii


politice, s asteptdm in pace conferinta de pace, care va face dreptate tuturor popoarelor dup principiile Wilsoniane. Coborand apoi
in sala de ateptare se intretine afabil cu noi, se oprete la portul
taranesc din Biharia, c5ci zicea numai acest port nu-I cunoate
Wand acum. In interval informez pe colonelul Rosetti despre situatia
de aici, iar dansul 1mi spunea cd mane va fi deja cavaleria fran-

cez5 in Arad. Va sosi in proximele zile un oficer francez sa ia


Informatii la fata locului pentru Antant, s-i pregatim materialul. In

curand va sosi armata romana care e pe cale. Dup5 acest pop as


de o oil a plecat intre uralele noastre spre Satmar. Gara era tixita
de politie dar strazile nu erau sigure. Ne-am strecurat pe un potop
de ploaie care cum a putut. Pe mine m'a adus colonelul Bardoi
in automobil acasa.
In Arad au sosit trupe franceze, dar
Trupe franceze n'au umblat bine cu ei. Erau trupe coloniale.
la Arad.
Aristocratia maghiara cu marii comercianti
jidani, ii primesc In somptuoasele lor saloane, curge champagne si
rasuna orasul de benchetuirile lor. Ai nostri cativa advocati cu
modestele lor case ramasera ca niste cenusotce. Din aceasta. Imbratisare a francezilor cu familiile unguresti i jidovesti s'a facut sistem,

pand cand s'a atras atentiunea celor dela Paris de unde s'au
schimbat comandantii indulciti de familiile iudeo-maghiare. La
urma s'a dovedit ea nu erau adevarati francezi la comenduire ci
oameni de afaceri cari au si fost delaturati.
La noi oficialitatea maghiara tinea seama de apropierea armatei
romane si-si dadea aere de ordine, dar pentru persecutia noastra
aveau destui banditi fara raspundere. De pilda inteo seard, la ora

8 ma pomenesc cu clopotelul brusc agitat i un sgomot sub


feresti. N'am deschis poarta, nici la fereastr nu m'am dus, cad
ma lemeam de glont. Dimineata am aflat, c erau soldati cari fortau
deschiderea portii i linisteau lumea ce se adunase Inaintea casei,

sa nu se teamd, cA ei nu fac nimrui nimic numai pe Vldica


acesfa valah voia sa-1 ucida. Eu scriam sub durata acestei scene
un articol pentru Tribuna Bihorului". De .alta data numai vigiwww.dacoromanica.ro

199

lenta servitorului meu ma mantuit de un Sacui care voia s intre se


ucida pe ursul alb" carele eram eu. Dar nu era vremea sa ne gndim la noi, mergeam cu capu-n mana inainte, despretuind moartea,
Dupd ce adunarile poporale i brosura
Aparifia Tribunei
de propaganda au pregatit calea intre popor,
Bihorului" .
de Craciun apare primul numdr al Tribunei
Bihorului" cu articolii Luati lumina" de Tulbure, i O ce veste

minunatd" de mine. Legea Sangelui" de Mageru Un cuvant


catre popor" de Vasile Popoviciu, cu tot cuprinsul palpitant a
primei gazete politice in Oradea. Ca o faclie e purtata din cas
in casa i preotii cetesc articolii ei cu caracter religios i istoric
de pe amvon. Se angajazd la colaborare toti purtatorii de condeiu
din Biharia. Vin abonamente, preotii i intelectualii pe langa abonamente ofer sume mai mari pentru intemeierea unui fond al
Tribunei Bihorului". Unde nu le sosia noua luinind din pricina
postarilor cari le nimiciau, veniau taranii la Oradea dupa gazet.

Nici cand n'a fost primit o gazeta cu atata entusiasm. A si


meritat-o, cal a fost suflet in ea. Numai suflet.

. .

Pentru numarul de Craciun scriam in Tribuna Bihorului


Armata romana e la Huedin. N'avem stire hotarit pe cand va
sosi in Oradea. Dar dacd pe Craciun nu, nadajduim, c seara de
San-Vasii avem sa primim pe dorobantii lui Ferdinand".
In vederea acestor scumpi mosafiri, am
PregAtiri pentru
dela sateni vaci, vitei, porci, oi, faina,
.
primirea armatei. adunat
vm. Ne-am comandat cu 3000 Cor. o mare
tribun de pe care sa se rosteasca discursurile in plata dintre cele
cloud biserici romanesti. Cu canonicul Jacob Radu conferam asupra
ordinei bisericesti. Ei cereau intaietate caci sunt episcopie, eu caci
si a noastra este episcopie vacanta, suntem in majoritate covarsi.

cei ce yin sunt ortodocsi. Dar dna vine episcopul Radu


acas, Ii cedez de buna vole intaietatea. Vroiam pe acest pret sa-1
aduc acas. In sfarsit era treaba noastrd interna ce n'avea repertoare

cursiune asupra enoriasilor.


In Oradea se constitue societatea tinerimei academice ;,Dacia
Traina". Invatatorii confesionali de ambe rituri tin o adunare gene-

rata pentru indrumarea invatamantului nou. La sate se sfintesc


steaguri nationale in biserici si se fac juraminte pe ele. Manifestari
pretutindeni in zilele crestinestilor sarbatori.
Dorobantii n'au venit de Craciun i n'au venit nici de anul
nou. La Boboteaza and faceam sfintirea apei in fata bisericei,

www.dacoromanica.ro

200

imi sopteste doamna Buna : surit soldati cu bombe imprejur, di


inteadevAr imi yin soldati cu tigara in gura rAnjind, asupra apei
ce o sfintiam. Ei cu granate, eu cu crucea in manA, ei injurAnd,
eu chemAnd numele lui Dumnezeu. Femeile plAngeau, bArbatii
incremeniti nu stiau ce sA facA. Eu calm sfarsesc actul slant si
botez poporul. Scena aceasta penibila s'a intamplat in ziva cAnd
Tribuna Bihorului" aducea in numarul de bobotezA stirea urtnAtoare :

S'apropie dorobantii !

Ii asteptam de mull, ii asteptam cu tot sufletul., Cu


Ardelenii i CU BAnatenii de mult s'au imbrAtisat. Noi Bihorenii si la praznicul acesta am Minas cei din urmA. Dar
nadejdea i dragostea noastrA n'a scazut. Acum in sfarsit yin.

Telefonul ne aduce solia, ca dorobantii s'apropie cu pasi

grabiti de hotarele Bihorului. Cand scriem randurile acestea


ei sunt intrati in muntii nostril, la Ciucea i la Fechetau.
Se poate, ca pe and gazeta noastr va ajunge in manile
cetitorilor ostirea romaneascA va fi intre zidurile Ordzii. SA
fim deci pregatiti, cA nu stim ziva Mci ceasul I
Consiliul nostru national a fault toate pregAtirile, pentruca
fratilor nostri, Can ne aduc solia desrobirii i incepatura

libertatii, sa li-se fac o primire sarbatoreascA.

La ceasul sosirii vom iei cu toti la gat% s-i intAm-

pinAm

i sa-i imbrAtisAm.

Garda national

i toti membrii consiliului vor fi de

fat5. Dirigentul Consiliului va rosti vorbirea de bineventare.


Trupele armate i convoiul publicului, in frunte
n ban-

deriu de cAlareti din tarani, vor intra in oras pe strada principala. Adevaratul act srbatoresc de primire se va desfsura
in piata mica, in fata bancii Bihoreana" i intre zidirile
sfinte ale celor douA biserici romAnesti. Aici se vor rosti mai
multe discursuri, va cAta corul Hilaria" si la urmA, dupA
obiceiul strAbun, se va incinge hora mare. In cinstea coman-

dantilor se va da banchet. Pentru ostasii de rand se va

aranja prAnz bogat in cazarme. Seara urmatoare va fi concert


si dans, cu concursul reuniunei de muziCa Lira" din Beius.
Intelectualii i poporul din comitat vor fi avizati despre
toate prin gardisti i prin telefon.
Gatiti-va fratilor, imbrAcati hainA de sarbAtoare i alergati la praznicul acesta de obsteascA infratire si de negrAitA
bucurie, la praznicul cel mai frumos, care l'a avut neamul
romanesc de optsprezece sute de ani !

A scri asa cand eram cu cutitul la gat dovedeste c aveam


convingeri mai tari deck instinctul vietii. In rAsboiu ii pierde viata
pretul.

www.dacoromanica.ro

261

Hora mortit

Aa ne-aM petrecut noi sArbAtorile cu

hora mortii, In vremea cand cei din Sibiiu


cu hora unirii. Din aceastA situatie ni se pArea nouA cA in Sibiiu
prea des dau cu paharele i prea rar cu poruncile. Omul nAcAjit
din Oradea se gAndea tot la porunca aia ce nu mai venea.
In 24 lanuarie ziareie ungare jubeleazA, ca trupele romAneti
s'au retras dela Ciucea i Ungurii au chiar intrat In Huedin, iar
Clujul se pregAteste de evacuare. larAsi pusA pe tapet linia demar-

cationald dela Mures. In Consiliul nostru panicA, Coriolan Pop


desnAdAjduit. Trimitem curier la Sibiiu i Bucureti.

Chemat la Arad, am plecat Cu un automobil insotit de cApitanul Munteanu si IncA un locotenent al cArui nume imi scapA. La
rampd ne-a lAsat sA trecem, norocul nostru InsA CA locotenentul
sta cu fata IndArAt i opreste bursc automobilul. Trei soldati din
biroul vAmei ne i-au la tinA, noi ridicAm mAnile, inainte de a-i
descArca armele. Ne-au sechestrat automobilul si ne-au dat drumul.
A rAmas cAlAtoria la Arad. Eram Inchis in Oradea.
In ziva urmAtoare comandantul Ungurilor la ordin din Budapesta ne cere subordonarea gardelor noastre, ori le sisteazd solda
si dezarmeazA. Eram hotAriti a renunta la soldA si a injgheba
garda de voluntari fArA soldA. Le-am rAspuns cA ne vom conforma
numai ordinelor dela Sibiiu, pe cari le-am cerut prin curier, cerAnd
totodatA i dela Arad informatii, cA ce fac eL

Ziarele ungureti aduc stirea cA in 27 lanuarie s'au ciocnit


fntre Huedin i Ciucea cele douA arrnate. Rom Anil sunt in ofensivA,

sunt rAniti si morti. Se scrie in culori vii despre pretinsele atrocitAti romneti, despre Unguri beliti de vii si sArati ca heringii adicd
punea in cArca noastrd faptele lor, ca sA atAte populatia maghiarA
contra noastrA. CAnd am Intrebat pe unul dintre cei mai de seamA
ziariti, cd ce este aceasta ? Mi-a rdspuns ca aa fi yin comunicatele
oficiale i el trebue sA le dea. Treisute SAcui plead la Beiu cu tren
blindat sA intAmpine pe mortii cari s'ar fi ivit in pArtile Beiuului.
Noi tiam cA sunt pe acolo deoarece Nicolae Bogdan, ucis si el
mai tftrziu, venise la Oradea sA ne cearA arme pentru ei. AvizarAm
Beiusul i VacAul, despre sosirea lor. ca sA nu-i surprindA.
In mijlocul acestor agitatii suntem avizati noi de cdtre Erdeli,
ministrul nostru la Budapesta, cA la inmormAntarea soldatului SAcui,
rAnit la Ciucea i mort in spitalul din Oradea, sA fim pregAtifi la

atacul Ungurilor cntra noastrA. Eram la 29 lanuarie. Comisarul


Agoston Peter plecase la Budapesta sA-i ocupe postul de secretar
www.dacoromanica.ro

202

de stat, fAr5 a fi inlocuit cu altul. Asa se fac aceste, ea sA nu te


omul cu rAspunderea acas.
Zonta primul mort al bdraliei dela Ciucea, e declarat de mortul natiuuei. La inmormantarea lui se prezintA toate autoritAtile civile
si militare, toate societatile cu steaguri roii i tricolor maghiar. In
fruntea cortegiului muzici cantA marsuri funebrale, tot orasul in picioare. Pe la ora 8 d. a. trece cortegiul la capul strazii mete. SA

fug ? Unde ? Era primejdios sd ies in stradd. Am asteptat desvoltarea lucrurilor cu poarta inchisA. Nu s'a intamplat nimic. Mane-zi
am aflat explicatia. La ordinul mai inalt a plecat din Arad un CApitan francez insotit de advocatul Chiroiu, sA fie de fata la inmormantare. La Giula a fost oprit sub pretext cA n'are legitimatia automobilului in ordine, Wand' a trecut inmormantarea. Fireste a limas
in baltd si masacrarea noastrd.
Defileul Ciucea e o formidabila intdriturd a naturei. 0 stavild
a frontului romanesc dela Ciucea. Dar nu aceastA stavild a oprit
armata romand in inaintarea ei spre Oradea, ci cealaltd
diplomaticA.

PariA cand aliatii nostri intrigati din


Formarea noii artoate
parile, necunoscand pericolul de bolmate Ungare.
sevizare al

Ungariei i formarea unui nou


front bolevic, deliberau asupra liniilor demarcative i a zonelor

neutre elastice, se formeazA noua armatA ungarA. Rad pe rand se


ivesc: sAcuii cu deviza Pentru Ardeal" la chipiu, Legiunea mortii"

cu craniu la chipiu, grzile de otel", gArzile nationale", grzile


.1.40% jandarmii", marinarii", honvezii", politia de granitd" unii
mai turbati cleat altii i totonati cu feliu de feliu de pe ne ca niste
indieni. Intre sine dusmani de moarte, mai ales secuii si rosii, fata
de noi o falangd insatosat de sange romanesc. Noi eram aria sangeroasa a acestei tabere ce tinea defileul Crisului repede. Cu trenurile blindate tin sub foc toate liniile ferate panA la VacAu. Noi
in mijlocul lor la Oradea.
Plata acestor trupe era de 30, mai tarziu i 50 cor. la zi di
liber jaf in satele romAnesti. Era drojdia societtii. Nu stdteau in
pozitii stabile pe front, ci fAceau incursiuni pe sate, unde ucideau
si jefuiau satele de alimente si de ultima cdrnad ori perind ce o
aflau in

case. Vrs Loboge in ungureste, Steagul rose in

romaneste, aruncat pe plata Ordzii si pe sate provoacd la macel :


Sdriti, prindeti arma, sa ddramdm rand jos tot ce a clAdit burghezimea, sd punem cAlcalul pe grumazii lor. Inarmati-vd si omoriti
www.dacoromanica.ro

pe tati aceia cari pAzesc averea, viata i buna tanduial, jos patria,
jos biserica, jos proprietatea, adicd nimenea s n'aibd nimic, toate

sd fie pradd tuturora. Foaia Tdranului" are in frunte deviza :


Pace colibelor i fasboiu curtilor domnesli" iar in practica fac
moarte de am i jefuesc colibele. Nu e mirare dar cd se 0110.reau biserici ca in Fughiu-Osorheiu si se prefaceau in magazii de

cArnuri ca in Butz

pretutindeni. Auerbach si basarabeanul

Kronstein, cu tovardsii lor de un rit cu nume romanesc, Avramescu I Cretulescu vArsau lava bolsevismului in focul apArAtorilor de lard unguri. Oradea era plind de panzeturi i obiecte furate,
cari se vindeau pe piatd si in colportagiu. Sub durata cat stAteau
in Oradea, umblau beti in trAsuri cu pustile, tragAnd necontenit
din ele. Vai de Romanul ce le-ar fi venit in cale, mart rdmAnea
pe loc. Copiii puneau cartuse pe sinele tramvaiului, cari se descdrcau sub roti. Detundturi de granate i tir de tunuri tineau orasul
sub teroare. Eram ca intr'un iad.
Am IdpAdat reverenda si am scurtat
Starile din Oradea.
barba. Asa in civil am incercat odatA sa
merg cdtrA gard. Am avut noroc cd o ceat de soldati beti cari

veneau dela garA impuscAnd mereu m'au aflat inaintea palatului


administratiei financiare unde m'am ascuns in stufisuri rand au
trecut bestiile. Altd data eram cu G. Popa, de sub tramvaiu suerd
un gloat intro noi. Aidem acasA.

Inteo zi sar la mine 4 soldati inaintea bancii Bihoreana."


Unde-i popa din Bratca ?

Intelesei c acestia sunt dintre hotii cari au prAdat casa


preotului Stefan Domocos din Bratca, despre care stiau cA s'a
refugiat la Oradea (intr'un car cu paie acoperit) si-a fAcut denunt
contra lor. Am scdpat de sub pumnii lor ridicati i injurAturi grozave, spunand sd-I caute la comitat ca acolo-i Consiliul National
pi acolo trebuie sd fie dacd-i in Oradea. Stiam cd la Consiliu e
numai garda. Abia fdcura cativa pasi pad la colt si se intorc
inddrAt, aflAnd cA eine sunt. Eu intrai repede pe poartd si sus in
etagiu. Acolo cu groazd observai cd banca e inchisd fiind dupd
amiazi i eu strimtorat in coridor unde nu era un suflet de am.
In credinta cd am intrat in band unde sunt multi functionari s'au
indeprtat injurAnd, iar eu am asteptat pana s'a inserat i prinland
o birjd am venit acasd. De loc am avizat pe Domocos care era
ascuns la protopopul Gentu, ca-I cautd soldatii, sd-si radd barba,
cA barba mai creste, capul insA nu si s pArdseascA imediat Oradea.

www.dacoromanica.ro

204

M'a ascultat, si a ajuns chiar la Budapesta unde a rAmas Oita'


dupa intrarea armatei romane, rAbdand foame i sete i toate grozAviile comunismului din Budapesta, cu sopa bolnavA in spital,
care in curand I-a i lAsat in vAduvie. Din ziva aceea n'am mai
iesit la strad pand la 24 Maiu, cand am fost citat de comunisti.
Am voit sa ilustrez starile din Oradea cu cazul meu. Aceeasi
soarte mult pufin variatA o aveau tofi cafi nu-si ascundeau romanitatea, desi nici aceia nu prea aflau crezare. Pe casele noastre a
proscrisilor consemnele : Ksa" (malai ferbinte) ce insemna :
arde-1 i paszuly" (fasole) adecA valah. Toate erau pregAtite pentru
o noapte de Bartolomeiu, la care asmufiau ziarele cu pretinsele
atrocitAfi savarsite de Romani la fail impotriva Ungurilor. Caracteristic, cA Szabadsag" organul clerical catolic nu era mai domol
decat organele democrate." Noi prindeam loviturile in Tribuna
Bihorului" cum poate prinde unul loviturile celor patru cotidiane
o gramadA de reviste i brosuri unguresti si a lumii inversunare
contra noastrA.

Locul de comisar a lui Agoston Peter

Katz Bela

*11 ia Katz Bela, un Er* advocat pdan marxist


convins. Era timpul suprem sA scApAm de Agoston, pentrucA era

path i foc pe noi cad vroim sd aducem Rege 1 boieri in fath.


Katz este acum stApan peste moarte i viafA in Biharia. Ce e drept
nu s'a dat la maltratAri personale contra noastrA i n'a incercat
vArsarea de sange, nici n'a putut-o impedeca, pentruc marxismul
nu se oprete la doctrina revolutiei de idei, ci trece In revolufia
sangeroasA cand ii vine vremea. Katz Bela a aflat sositA vremea
revolufiei sociale pentru intronarea comunismului mondial i a mers

cu curentul treptat dela Kdrolyi la Kun Bela i dela Kun Bela la


Moscova. Raspunderea pentru cele intamplate sub comisariatul ski
cade asupra sa oricate motive atenuante se aduc din anumite pArfi
pentru reabilitarea sa.

Anehete

anchetat ori

Pand and eram numai cu garde i noi


i ei, mai puteam face anchete la fala locului
i asa am putut dresa i procese verbale despre

unele furturi 1 omoruri cu cad ii stramtoream sa"-i disciplineze


oamenii. Anchetele le faceau advocapi mai tineri, jurisconsultul Consiliului Gelu Egri i secretarul Sever Andru, Teodor Popa i ceilalfi, ImpreunA cu delegatii unguri. Oameni noi cad incep a crede
in o Romanie mare. Numai ei tiu in ce atmosferA i fried sa nu-i
prindA rioaptea pe acolo. Dar de la o vreme ni-se cerea din partea

www.dacoromanica.ro

205

Consiliului unguresc anuntarea prealabilA a cazurilor cu toate detailele evident ca sA deldture ori ce corpus delicti 1 S terorizeze

poporul de a nu depune pe cAnd iesA ancheta in

fata locului.

Aa ne zAdarnicirA 1 anchetArile. CAnd s'a format apoi divizia


Kratochwil din SAcuii alungati din Cluj i din regimentele succesiv

reorganizate, au fost desfiintate gardele dela sate, dup aceea dela


ora i am ajuns la discretia comandantului garnizoanei, vicecolonel

Nebovitzki, un alcoolizat de cea mai rea specie. Un om pe care


nu cred sA-1 fi vAzut cineva treaz in Oradea. Adjutantul sAu era
Halsz Sador, cApitanul de honvezi, fmplicat i el in falificarea
de bancnote a printului Windischgratz. Nebovitzki lucra cu nervii,

palsz cu capul.
La biserici abia au mai rAmas cativa
preo ti batrani in surghitimei.un. Ceialalti i-au ras
barbele i au imbracat haine tArdneti pecu vulturii prin stAnci.
trecAnd
vorba pArintelui Domoco
Alta parte s'a strecurat prin munti pe teritorul ocupat. Eu avearn
in Oradea 40 preoti refugiati, in nAdejdea cA aici vor fi mai ocrotiti. Firete aid stAteau prin ascunziurile lor, fr bani. DupA
putintd i-am ajutat din micile noasre fonduri. Ai unitilor tot aa, cA
inzAdar ne-am deosebit noi unii de altii in douA biserici, dumanii
notri nu fAceau deosebire intre noi.

Surghlunul
preo

Clipe de desnAdejde.

Cu grija celor de afarA i cu a celor


dinlAuntru Comitetul executiv se sbatea in

gura leilor 1 mereu reclama la ministrul nostru din Budapesta i


Consiliul Dirigent din Sibiiu ajutor. Dintre curieri, unii se mai
inapoiau dela Sibiiu peste BAnat cu mAna goalA, altii nu se mai puteau inapoia, ori erau ucii in trenuri. Mica noastrd ceatA din Consiliul National Inca se clAtinA in fata cruzimilor i se aud voci
apreciabile cA ei nu vor sA fie martini, sA acceptAm compromisuri,
retrageri etc. Lucru de inteles dela oameni cu familie. Nici n'am
insistat sA rAmAnA in situatia expusA, pentrucA mA gAndiam la familiile bor. Dar nu m'am invoit, sA disolvAm Consiliul 1 intre vreme

am rAmas aproape singur, incunjurat de putini dar inimoi colaboratori.

Secretarul de atunci al Consistorului, acum arhiereul Andrei


Mageru, scria cu noi la Tribuna Bihorului" i implinia rolul de
interpret dibace in contactul cu misiunile streine trimise la tipetul
nostru de cdtrA Aliati. Nu voiu uita nici cAnd concursul pretios ce

ni I-a dat in zilele cele mai grele preotut Vasilie Popovici, depe
www.dacoromanica.ro

206

amvon inspirand credinta celor desnAdAjduiti, iar in Tribuna Bihorului" scriind articoli taiosi panA in mAduva cAlAilor notri. Si
firete Gh. Tulbure redactorul Tribunei Bihorului". Aceasta n'a
fost literatard, ci luptei de front tulle moartea se imprtia din plin.
Pe frontul acesta au limas multi rAMarti riul Crianei
niti i morti, despre cari tiam Din cazurile
relatate la Consiliu Oa la inceputul lui Martie am dres un tablou documentat cu acte si 1-am cuprins inteun memoriu lung in
care am zugrAvit icoana trecutului si a prezentului sangeros din
Biharia. Acest memoriu l'am tipArit si trimis prin curieri la Sibiu,
Bucuresti i Budapesta sA fie inaintat Conferintei dela Paris ca maerial la deliberarea asupra noastrA.. VorbeascA de sine aceste cazuri.
1.

Cheresig (Korosszeg) la 11 Noemvrie 1918, o patrulA


de husari sub conducerea unui locotenent i doi subofiteri
au detinut pe invAtatorul confesional roman Gheorghe Papp.
L-au pus in trAsur panA afarA de comunA, acolo l'au dat
pe mana alor doi husari cAlAri, care 1-au escortat intre lovituri ;Dana' la domeniul din apropiere (2 Km.) de unde in 9
Nov. s'au furat mai multi porci si oi. Aici inchis intr'o odaie
i maltratat de soldatii beti, I-au constrans s numiasca pe
50 dintre fAptuitori, da cA nu tie pe altii, sA-i puna femeia
i pArintii pe listA. La intervenirea antistiei comunale, preotul

i judele au fost bruscati cu Valah puturos thocan puturos"


etc. si amenintati c vor fi detinuti i escortati si ei. L-au
eliberat dupAce au aruncat o pedeapsA de 95.000 cor. ca
despAgubire pe comuna. (Vezi actul No. 17-1918).
2.

Olcea (Olcsa) la 11 Noemvrie 1918, 56 soldati maghiari

sub conducerea unui sublocotenent au puscat pe un roman


nevinovat. Apoi numitii s'au dus la Siad (SajAd), aid au in-

conjurat comuna, au puscat din mitraliere. Urmarea : tin mort


i mai multi raniti. Au aprins fanul si paiele oamenilor, la
luminA au poruncit sA nu iasA nimeni din cas, iard ei au
jefuit satul panA seara la 10 ore. Paguba 30-40.000 cor.
(Vezi actele No. 22/1918).
3.

Bnlaca (Korosbaniaka) in Noembrie 1918, Garda mag-

hiara sub conducerea locotenentului Molnar Jeno a prins


mai multi tarani romani, i-a si1it ;sA-si sape groapa si postandu-i lng groap i-a puscat. (Vezi act, No, 24-1918).
www.dacoromanica.ro

207
4.

Lugasul de jos (Alsolugos) in Noembrie 1818, doi soldati

maghiari au dat noaptea peste familia romand II le, au luat


dela ea 240 coroane, pe bArbati i-au legat, iar ei s'au pus la
chef. (Vezi actul No. 24-1918).
5.

Cefa (Csffa) in 27 Decembrie 1918, comandantul sectiei

Cefa, locotenent Dimitrie Abrudan plmuit si brutalizat de


soldatii sAcui reg. 82 sub conducerea i asistenta unui sublocotenent si a unui stegar sacui si in prezenta gardei maghiare din gara Cefa. (Vezi actele No. 35-1919.)
6.

Bratca (Bartka) in 20 lanuarie 1919, soldati sAcui din


reg..21 au jefuit cArcima consumului din Bratca, ducnd cu
sine 100 cor. bani in numArar, zhar i tigarete, au spart
pivinta consumului, furand de acolo cca 200 litre yin. Au
intrat cu forta in casa preotului Stefan Dornocos, au maltratat
pe jinerele lui, profesorul Petru Fodor, dupA aceasta au jefuit
dupA plac toat casa. Au spart toate mesele, dulapurile, furand
hartii de valoare i albituri i toate alimentele ce le-au gasit
in casA si in pod, injurnd i strigand : AstAzi bent sAnge
de valah 1 Unde-i popa valah sA-i bem sAngele" ?! Vina le-a
fost atat preotului cat i ginerului lui, cA sunt romani si de
atunci sunt refugiati in Oradea-Mare, deoarece sAcuii i-au
amenintat, CA unde ii vor gAsi o s sfrrseascA cu ei. (Vezi
actul No. 293/C. pres. 1919).
7.

Birtin (Bertny) in 19 lanuarie 1919 st. n., soldati sAcui


din reg. 21. div. 2 au impuscat pe judele comunal Dimitrie
Bolojan, care a murit momentan. Cazul s'a intAmplat in urmAtorul mod : S'au prezentat in comuna Birtin in ziva susamintitA soldati maghiari pentru paie i I-au gsit pe judele
in curtea lui Teodor Sala. Judele a rAspuns, cA el ii va conduce intr'un loc, unde ii vor cApAta. Ei nu s'au multAmit
cu acest rAspuns, ci au incArcat din paiele lui Teodor Sala
si s'au depArtat. Peste putin timp au venit mai multi soldati
inarmati sub conducerea unui sergent-major si au pretins
dela jude arme. Judele nici nu a avut timp sA rAspund
pentrucA unul dintre soldati si-a ridicat arma la umAr si 1-a
impuscat, judele momentan a si murit. (Vezi actul No. 342/C
pres. 1919).
8.

MAddras (Madarsz) in 2 lanuarie 1919, 12 gardisti


maghiari din Salonta sub conducerea alor 3 ofiteri au puscat
www.dacoromanica.ro

208

asupra cArutelor ce duceau lemne de foe din domeniul


Sternthl. Urmarea : Teodor Silaghi rdnit la picior, la manA

si subsuoarA. (Vezi actul No. 142-1919).


9.

Gara din Oradea. in 20 lanuarie 1919, intre injurturi nereproducabile au pAlmuit sAcuii pe elevul liceului din
Beius in asa mod, intrucat i maghiarii s'au scandalizat de
barbaria aceasta. Vina i-a fost, cA la intrebarea lor s'a de-

clarat, cA este roman si a avut la chipiu tricolor romanesc.


(Vezi actul No. 365/C. pres. 1919).
10.

Sdcal (Korosszakl). Maghiarul Szabd Antal din Homorog

sdrobit cu baioneta capul preotului roman din Skal,


Vasile Bodor, pentru steagul national roman, in 13 Ianuaa

rie 1919. Respectivul e incapabil de muncd pe 3 luni dupd


constatarea medicului cercual din Komadi. (Vezi actele No.
386-1919).
11.

In 4 (Faur) Februarie 1919, soldatii skui au dat glom


romancei Maria Bara din Haieu. Glonful i-a trecut prin gat.
(Vezi actul 168-1919 si 488-1919).
12.

In noaptea zilei de 2 Februarie n. la orele 11 3/4, cam

8-10 soldati inarmati cu bombe, au pretins s

le des-

chidd poarta resedintei episcopiei gr. cat. Aveau cu ei si 3


trAsuri. Maior-domul curtii a alarmat imediat politia (la
telefon), care n'a mai gsit pe nimeni. (Vezi actul No. 460/C.
pres. 1919).
13.

Marghita. Pe advocatul Dr. Iuliu Chis 1-au detinut doi


soldati, cari 1-au adus maltratandu-1 i injurandu-1 intre sulite la Oradea. Aici 1-au amenintat cu moarte de ar indrAzni
sa se reintoarcA. (Vezi actul 484JC. pres. 1919).
14.

Osorheiu (VAsArhely) 16 soldati maghiari inarmati cu

bombe condusi de un locotenent s'au prezentat la 2 Februarie 1919 in Osorheiu la casa advocatului Dr. Dimitrie
Mangra si sub pretextul, CA ar cAuta arme au rAscolit lucuinta
intreagA, au spart 2 dulapuri, care le-au devastat. In grajd
au impuns un cal care de-atunci chioapA. (Vezi actul No,

www.dacoromanica.ro

209

15.

Osorheiu. La 2 Februarie n. au intrat in comuna Osorheiu (Fugyivasrhely) trupe bolsevice maghiare sub conducerea unui locotenent, au desarmat garda romaneascd si
prezentandu-se la locuinta sublocotenentului-comandant de
sectie loan Gherlan, au pretins sd-i ospteze, ceeace neganduli-se, au furat toate alimentele. injurand Dumnezeul valahilor
au plecat fail de nici o despAgubire.
In 5 Februarie 1919 mai multi soldati din armata maghiard sub conducerea lui Kurth' Jozsef injurand pe Dumnezeul valahilor i amenintand Romanii cu spanzuratoare au
impuscat asupra casei preotultii George Pap. Gloantele au
trecut prin geamuri in odaie. Glontul aflat este dum-dum".
(Vezi actul Nr. 509/C. 1919).
16.

Mgesti. La 26 lanuarie 1919 la orele 11 noaptea au


intrat in casa notarului Stupariu 30 de Scui inarmati. Au

gAsit in casA numai pe mama notarului. Au jefuit toatA casa,


cauzandu-i pagubA de cca 50.000 cor. (Vezi actul 519-1919).
17.

Alesd. In 4 Februarie n. o patruld de Scui s'a prezentat


la casa lui loan Sfurlea, prezidentul Consiliul National roman
din cercul Alesd, ca sA-1 detin ca pe o persoanA conducatoare a Romanilor de acolo. Nefiind loan Sfurlea acas, au
intrat pe geamuri in locuintA, care au devastat-o. Alarmatd

fiind jandarmeria din sat, Maui n'au voit sa se legitimeze


si au declarat cA n'au autorizatie dela comand, ci dela Consiliul militar (Katonatancs) pentru detinerea numitului presedinte. (Vezi actul No. 530/C. pres. 1919).
18.

Bratca. La 4 Faur 1919 seara au intrat in curtea lui


Alexa Cormos 2 soldati SAcui injurand. Au voit sa intre in
cas, insA usa a fost inchisA. Neputand infra au spart geamurile si au svarlit o granat de mand in camera unde era
Alexa Cormo i sotia lui. Granata a explodat si au vulnerat
pe sotia lui Cormos nAscutd Mina Popa. Ea a fost transportat in spital in Oradea, unde i-a amputat piciorul vulnerat. (Vezi actul 534/C. pres. 1919).
19.

Bojeiu (Bozsaj). La 8 Faur 1910 soldatii Sacui pe invA-

i absolventul de teologie Vasile Filip din comuna


Bojeiu in Marghita 1-au detinut, 1-au dus cu forta in localul
lor de vart, uncle 1-au chinuit, balut i maltratat panace a
tatorul

www.dacoromanica.ro

14

210

murit sangerand intern. Autopsia medicaid constat omorul.


(Vezi actul No. 535/C. pres. 1919).
20.

Cdvasd si Gurbediu. La 14 Faur 1919 un plutori de


soldati maghiari sub conducerea alor 2 locotenenti si 2 sublocotenenti au intrat in comuna Cdvasd si sub pretext c
vor desarrnd garda nationald romand au intrat din cas in
cask au furat, au jefuit si au maltratat locuitorii. Steagul national I-au sfdsiat si 1-au dus cu ei. De aici au plecat la comuna Gurbediu, au purces tot la fel, detinand pe invatdtorul
George Matea, (Vezi actul 568) C. pres. 1919).
21.

Pe parintele din comuna Bulz Petru Lascu 1-au amenintat la 5'18 lanuarie Sacuii depe frontul Ciucea, in urma
carora a fost silit a se refugia lasandu-i casa in prada strdinilor. Sacuii s'au si folosit de aceasta ocaziune, au intrat in
casa lui i-au jefuit toata locuinta, facandu-i pagube enorine.
Nu s'au multumit cu aceasta ci au profanat .chiar si sfanta
biserick intrand in ea cu forta. In turn au asezat o mitralierd

iar in bisericd au asezat arme declarand, c dad vor fi


siliti sa paraseasca comuna vor da in aier turnul bisericei

(Vezi actul Nr. 458/C. pres. 1919).


22.

La 28 lanuarie 1919 soldati Sdcui au jefuit incataminte,


haine i alte lucruri dela Romanii din Sarsig. (Vezi actul Nr.
427/1919)
23.

La 1/14 Faur 1919, soldatii Scui sub conducerea ofiterilor 1-au What i impuscat pe preotul gr. cat. din Dijer:
Mihaiir Ddnil i dupa aceia i-au devastat casa. (Vezi actul
Nr. 581/C. pres. 1919).
24.

La 13 Faur 1919, soldatii Sacui au impuscat cu mitra-

Here pe taranul roman Teodor Corb din Tetche (Ccke)

totatunci pe mama acestuia : Gui Rusanda mdritata Constantin

Corb, precum i pe fiul ei de 14 ani cu numele Gaspar i-au


strdpuns cu baioneta (Vezi actul 590/C. pres. 1919.
25.

La 1/14 Faur 1919, soldatii Maghiari au batut gray pe


Petru Bertea senior, pe Petru Bertea iunior si pe Maria Bosco
tarani romani din Cdvasd si tot atunci dela acestia precum

si dela Gheorghe Ilies, Teodor Ardelean, Gavril Sdnila si


www.dacoromanica.ro

211

dela altii au furat haine, alimente diferite si bani. (Vezi actul


602(1919).
26.

La 15/28 lanuarie 1919, soldatii SAcui au bAtut cu patul

pustii pe Petru Jencir 1 pe mai multi gardisti romani din


Deda, dupA aceea i-au desbrAcat de tot si i-au lsat in pielea
goal. Tot asa au fAcut in comuna romanA Almas, unde au
si chefuit pe conta taranilor. In Suiugd au spurcat steagul
roman. Dela preotul roman din Margine au dus doi cai fArA
platA, iar dela tArani haine si alimente si pe Ilie Negru i
sotia lui i-au bAtut.

In 3/16 Faur 1919, soldatii Skui inarmati au intrat in

biserica romand din Margine si pe preot I-au desbrkat de

ornatele preotesti i I-au dus cu

ei

silindu-1 sa le deie de

mancat, beuturA si bani. Pe preotul roman i pe mai multi tArani

romani din comuna Popesti, apoi pe comandantul gardei


romane din Cite lec: loan Mircea soldatii SAcui i-au bAtut i
jefuit. (Vezi actul 613/1919).
27.

In 18 Faur 1919, soldatii Skui la gara din Oradea-mare

si pe tren cdtr VascAu au btut pe cadetul roman Petru

Baruta. (Vezi actul Nr. 624-1919).


28.

La sfaritul lunei lanuarie 1919, soldatii SAcui in gara

din Tileagd au bAtut pAnd in sange pe preotul roman din


Monostor : PAltineanu si pe sotia acestuia care de btAi a
rAmas lesinat. Tot atunci preotesei acestuia i-au furat colierul
dela gat. (Vezi actul 627/C. pres. 1919).
29.

In 16 Faur 1919, noaptea pe fruntasii romani din Vaau


Dr Augustin Ciurdariu, Mihail Popa, locot. Petru Popovici,
Vasile Sala si cad. asp. Petru Baruta sculandu-i din pat
soldatii SAcui, i-au detinut i transportat la Oradea, unde
comandantul i-a eliberat cu mangAierea, CA nu dA garantA
pentru viata lor dacA se reintorc la VascAu. Din casa lui
Popa Mihaiu au furat tot ce le-a cAzut in mAnd in pret de
70-80.000 coroane.
Pe protopopul Adrian Desean numai pentru aceea nu
1-au escortat, pentrucA era gray bolnav, ins 1-au declarat de
detinut. (Vezi actul 633/C pres. 1919).
30.

In 20 Faur 1919, pe preotul gr. cat. din Borodul-Mare


Emil Pernyi, soldatii Maghiari 1-au detinut i transportat la
www.dacoromanica.ro

14*

212

FechetAu, iar steagul roman din Borodul-Mare 1-au spintecat.


(Vezi actul No. 642/C. pres. 1919).
31.
La inceputul lunei Faur 1919, soldatii SAcui au dat mai
multe focuri de pusca asupra locuintei preotului din SAcAdat:
losif TArAu. A fost silit sA se refugieze la Oradea-Mare in
urma acestei amenintri. Tot cam in timpul acesta soldatii
SAcui 1-au bAtut panA la sange pe faranul roman din SAcAdat
Teodor Gaidos.

La 27 Faur 1919, au intrat in comuna SAcAdat 50 de


SAcui inarmati din regimentul 21 sub comanda alor 4 ofiteri
si sub pretextul, cA cautA arme, s'au dus la casa preotului
Teodor Tru de unde a furat 20.000 coroane bani in numArar,
albituri i alimente diferite. (Vezi actul No. 649/1919).
32.

In 23 Februarie 1919, 12 SAcui sub conducerea unui


stegar voind a-I detinea pe Petru Cipleu, au pAlmuit pe tata
si cloud surori ai lui, jefuindu-i i cauzandu-i astfel pagubA
de peste 10.000 coroane. (Vezi actul No. 683/C. pres. 1919).
33.

Soldatii SAcui incvartirati in Lugasul de sus in decursul


lunei FAurar au jefuit dela judele din Lugasul de jos 24.000
coroane. Vezi actul No. 707/C. pres. 1919.
34.

La sfarsitul lunei Februarie a. c. SAcui din regimentul


21 au recvirat in comuna Tilecus fan, gaini, porci, vaci scl.
rescumpArandu-le in preturi bagatele. (Vezi actul 715/1919).
35.

In 3 Martie a. c. s'a prezentat in comuna SAcAdat o


ceat de SAcui si a recvirat dela tAranul Pavel lovan un
bou in pret de 3600 cor. lAsand pentru el 1200 cor. Dela

Nicolae Stoie un bou in pret de 3600 cor. rscumpArandu-1

cu 1200 cor. Dela Nut Musca a Dochii o vacA in pret de

2800 coroane, plAtindu-o cu 1100 coroane iar dela preotul


Teodor TAr Au un bou in pret de 4400 cor. lAsand pentru el
1700 cor. (Vezi actul 726/1919).
36.

Sighistel. Dintre soldatii Maghiari postati in VascAu

jur 4 insi dupA un chef de o noapte intreagA, la 2 Martie


1919, pentru a rechizitiona au intrat in comuna Sighistel,
unde au voit sA intre in casa proprietarului Toader Atanasiu.
Peoarece poarta a fost incuiat i servitorul nu a putut repe0

www.dacoromanica.ro

218

deschide poarta, until dintre ei sArind din trsurk din neprecautiunea lui a explodat granata de mana atarnatA de brau,
omorind dintre ei 3 al 4-lea a alarmat pe soldafii Maghiari
din BAifd i Luncd, cu cari reintorcandu-se au incunjurat
comuna si au dat foc caselor i intre oamenii inspaimantafi
si inturburafi au tras cu mitraliera puscand 9 persoane. Focul

a mistuit 15 case si 16 grajduri. In cas au ars 8 persoane.


(Vezi actul No. 735(1919).
37.

In 25 Faur 1919, pe elevul de liceu Mircea loan Non


numai intervenirea domnului advocat Dr. Ciordas 1-a scdpat
s nu fie strApuns cu baioneta pentrucA tricolorul ce-I avea
la chipiu n'a voit sA-1 calce in picioare. (Vezi actul 736/C.
pres. 1919).
38.

Hotar. La 5 Faur 1919, plecand preotul,din Hotar Teodor

Borha dela Oradea acas spre Hotar, la gara Tefche s'a dat
jos din tren si a mers pedestru spre comuna Hotar. Abia se

depArta 4-500 pasi de gar odat aude, cA mai multe


gloat* suier asupra capului lui. El s'a culcat la pArnant
stand asa cateva minute, iar a pornit i s'a repetat cazul de
mai sus. Soldafii Maghiari au fost cari au puscat dupA el,
cari au trimis vorbk cA II cautA de moarte. El s'a refugiat
servitorul lui a fost definut i maltratat, pentrucA n'a stiut sA
deie seamd de dansul, iar casa a fost jefuitA. (Vezi actul
630 1919).
39.

Tileagd. Casa protopopului Alexandru Munteanu a fost


jefuitd de soldafii Maghiari postafi in comuna Tileagd, iar el
a fost silit a se refugia pentrucA soldafii de acolo 1-au ameninfat cA-I vor omori, unde-I vor gAsi. (Vezi actul Nr.
746/1919).
40.

Remef. La 7 Faur 1919, soldafii SAcui au dat 3 focuri

asupra faranului loan Pif din Remef, Glonful a trecut pe


sub coasta dreaptd. Zace gray bolnav in spitalul central. (Vezi
actul 699/1919).
41.

La 3 Martie 1919 pe trenul care pleca din Pocei spre


Oradea, Mihaiu Feruf, locuitor in Pocei a vorbit cu un roman in tren romaneste. Soldafii Maghiari infelegand cd el
vorbeste romaneste I-au atacat i bAtut cu patul pustii, in urmA
au deschis fereastra i la comandd 1-au dat pe fereastrA afarA

din tren cand mergea trenul cu cea mai mare celeritate. Nu


se stie ce s'a intamplat cu el. (Vezi actul 772/C. pres. 1919).
www.dacoromanica.ro

214

Acasta insA este numai o infimA parte a cruzimilor si a ja-

ne scrie
furilor dela inceput. N'avem unde s ne plAngem,
un Oran maltratat,
vai de hoi, ce zile grele am ajuns, dupdce

patru ani si mai bine ne-am vArsat sAngele pentru patrie".


Oradea se umple de refugiati intelectuali dinaintea bandelor
de hoti i ucigasi dela sate.
Refugiatii, iepurii de camp, cum ii numia protopopul Deseanu,
ne spuneau cA Skull vorbesc pe fatal, c poart cu sine lista in
care sunt scrisi totii Rom Anil cari au sA fie omoriti. Dupd iepurii
de camp au sA urmeze iepurii de cask adecA Ordanii cu musafirii lor refugiati. In fruntea acelor liste erau scrisi preotii, ceice au
sfintit steaguri nationale si au agitat poporul pentru Romania-mare.
Am convocat Consiliul National in eStabilirea
dinta plenara. Consiliul a hotarit, sA trimita
raspunderilor.
o delegatie la comisarul Katz Bela, ca sa
puna chestia rdspunderii pentru slbticiile cu cari se jefuiesc
ucid Romnii. Delegatia e condusA de mine, insotit de canonicul
lacob Radu, Nicolae Zigre al patrulea II scap din memorie. Ca sA
nu rAmAnd numai la vorbe am cuprins in sci is rechizitorul nostru
scurt i indesat. Iat acel rechizitor :
Domnule Comisar !

Consiliul National roman din Oradea si Bihor, pIM de

uimire constatd, c dupdce armata republicei ungare a des-

armat cu foga gardele nationale, locuitorii romani ai comitatului au ajuns pradd jafurilor si omorurilor.
La inceput am recomandat C'onsiliului National unguresc,

ca toate cazurile de atrocitdti, sd fie cercetate prin o comisie mixtd.

Comisiunea aceasta s'a si constituit dar comisiunea ungureasal sub felurite pretexte, tie sd zdddrniceascd dovedirea
atrocitalilor si rezultatul cercetdrii. In restimpul acesta si-

guranta persoanei si averii noastre din zi in zi e tot mai


primejduitd. Cruzimile le sdvarsesc ostasii Unguri inarmati.
Domnia Ta, Domnule C'omisar, esti reprezentantul guvernului republican pe teritoriul orasului Oradea si al comitatului Bihor.
Consiliul National roman vine deci, sd te intrebe cu
toatd stima:
lai asupra D-Tale rdspunderea pentru aceasta anarchie,
ori asupra cut cade rdspunderea?

Incat nu vom prinii rdspuns hotdrit vom fi siliti s

cduMm scut si ocrotire in altd parte.

www.dacoromanica.ro

i6

Katz spune ca nu ai sai savarsesc crimele, ci salbaticii aceia


de Sacui (vad szkelyek).
I-am ripostat cd noi cunoastem mai bine salbatacia Sdcuilor.
Dar Sdcuii aceia au arme si stau sub comanda militara. Vrem sa
stim ca e stapan in tard guvernul republican, ori bandele de ucigasi. Apoi e stapan guvernul" rdspunde Katz agitat, sa-i dam
ragaz pana va aduce jalba noastrd la cunostinta guvernului si a
comandantului trupelor Ardelenesti Kratochwill si va cere energice
oranduieli pentru asigurarea vietii si averii cetatenilor romani. Promite ea' va merge insusi in fata locului sa se convingal cu ochii
despre starea lucrurilor.

Imediat a adus la cunostinta guvernului jalba noastra

si

guvernul a trimis pe Kratochwill la Oradea ca impreund cu Katz


sa--si inspecteze trupele si sa faca ordine. Ce vor fi facut ei prin
Marghita si in defileul Ciucea pe unde au umblat nu stiu, Katz insa
mi-a comunicat ca.' s'a facut ordine si ia raspunderea pentru partile
inspectate, pentru cele de pe linia OradeaCeica, BeiusVascdu
nu poate lua cam deodatd, dar se va face si acolo ordine.
Drept semn de bune intentiuni ne-a invitat pe noi ca impreuna
cu comandamentul din Oradea, s stabilim un mod de procedeu
comun fata de anarhia dela sate. La aceasta consfatuire dela
primarie a luat parte colonelul Nebowitzki si capitanul Halsz
Sandor, iar din partea noastra s'a sculat din pat Coriolan Pop cu
temperaturd de 390 grade C. si am mers impreuna insotiti de
jurisconsultul nostru Gelu Egri.
Am avut un violent conflict cu Nebowitzki. Da, spunea el,
agitatorii de preoti si invatatori sunt de vina, ei instiga poporul.
A trecut lumea persecutiei agitatorilor i-am ripostat. Astazi fiecare
are drept sd agite pentru ideile sale. *i dl. comisar Katz e agitator, cu acelas drept agitam si noi pentru ideile noastre. Dupa.
aceasta violent scena, am reintrat in calmul discutiei, gratie intorsaturei date de tacticosul Coriolan Pop si cazurarn de acord : sa
constituim o comisie permanenta din doi delegati din partea noastra

si 2 ofiteri din partea lor, care sa ancheteze toate jalbele venite si


de o parte si de alta. Totodata comandamentul ia asupra sa fa'spunderea, ca-si va disciplina soldatii si vai de celce se va mai
atinge de un roman. Egri triumfator imi facu observatia, ca' numai
prin tactul lui Coriolan Pop am putut ajunge la acest rezultat.
Bine zisei lui Egri, vei vedea Domnia-Ta ce ias de aici. Eu nu
credeam in sinceritatea lor.
De fapt comisia aceasta nici nu s'a
www.dacoromanica.ro

216

intrunit, din pricina, c nu le dadea mana sa Se COnstate bestialitatile soldatilor Unguri si nu veniau la anchete.
Am adresat i contelui Karolyi Mihaly,
Scrisoare deschis
carele tocmai a vizitat frontul sa-si insufleContelui Krolyi.
tiasca oastea, urmtoarea epistold deschisa
in Tribuna Bihorului".

Doud mdsuri.
Domnule Pregdinte !

Domnia-Ta, domnule presedinte al republicei maghiare


Gra Krolyi Mihaly, la inceputul rasboiului erai un grof boier
ca i ceialalti grofi de pilda ca i socrul Dtale, groful numit
negru, Andrssy Gyula. $i D-Ta visai de imperialismul maghiar peste rsdritul Europei.
and a isbucnit rdsboiul, i D-Ta erai ametit de gloria
armatei maghiare si ziceai lui Tisza sa nu ingaduie Romani-

lor, ca lei yeti fi toti in lupta contra lor, in vremea cand


doar se putea face intelegere cu Romanii. Cu un cuvant pi
D-Ta erai rdsboinic i te bucurai de pacea zdrobitoare de

neamuri mici din Bucuresti in care fura luati muntii Romaniei,


toate izvoarele de viata i sutele de milioane despagubire pe
deasupra.
Ai fost ins cel dintai care ai simtit c Puterile Centrale pierd rasboiul. Legaturile D-Tale din Franta ti-au dat

firul acestui punct. $i ai avut curajul sa strigi in diet : Stati


pe loc, punem pace ea' pierdem rasboiul." Fireste sa mantuesti
Ungaria veche, asupritoare de neamuri, nu sd se infaptuiasca
o Ungarie noua dreapta pentru top.
Cand a erupt revolutia, Te-ai pus in fruntea ei. Foarte
bine, ai mers treptat inainte, si in fata Conferintei de pace
din Paris marturisesti, ca vrei sa faci din Ungaria o $vitera,
inpartita dup cantoane, adecd tinuturi nationale, in cari fiecare natiune sa-si aibA autonomia, adecd ocrmuirea ei nationala.

Cand au batut polifitii pe comunistul Kun Bea, care


a atatat multimea la uciderea polifitiIor, ai osandit cruzimea
politistilor, pentru c zici nu-i voe s ineci cu puterea lupta
de idei, asadar nici pentru ideile comuniste, numai fata de
cei ce cu arma vor sa rstoarne republica trebuie sa raspunzi
cu arma.
Bine. Noi Romanii n'am prins arma contra republicei,
preotii nostri au propavaduit numai ideia Statului National
Roman. Dece Iasi dara goana contra lor. Ce-i slobod unui comunist, nu-i slobod unui nationalist ?
www.dacoromanica.ro

211

Uite, Domnule Presedinte, la horcditurile de moarte din


Biharia, si la preotii fugari din Oradea. Uite, la bestialitatea
din Arad. De pildd, in Siria la uciderea Doamnei Holdran si
fiul ei bolnav Dr. Gheorghe Hotdran in casa lor ziva la amiazi,
pentrucd pdrintele familiei, advocatul Dr. lacob Hotdran a stat
pe punctul de vedere al ideii nationale in fruntea Consiliului
National din Siria.
Vino si vezi ce se intampld in Biharia si in Arad cu cei
ce au cutezat sd-si pund cocarda nationald, si steag national
roman. Vino si vezi pe martirii ideii nationale recunoscuti de
D-Ta la Paris.
Noi vedem cd si acum se mdsurd cu cloud mdsuri. Top
au drept sd agite pentru idealul lor, numai Romanii sunt tocati in ziva mare pe drum, pe ulite si in casele lor dacd
cuteazd numai sd vorbeascd romaneste, necum sd agite.
Mergi la Arad, unde nici cu francezii in oras nu sunt siguri

Romanii si fruntasii a trebuit sd ia batul pribegiei din naintea


urgiei administratiei unguresti si a bandelor sdcuiesti. Si vino
la Oradea, sd vezi orgiile soldatilor si nenorocitii refugiati.
Un om care are curagiul sa sustind in fata Conferentei
de pace di recunoaste dreptul ocarmuirei de sine a natiunilor,
sd aibd si curagiul de a lua arma din manile ridicate asupra
natiunilor. Dacd vrea sd dea dovadd cd e sincer supus legei lui
Wilson. In doi peri nu poti rdmane, Domnule Presedinte, mai
ales D-Ta care ai rdspunderea pentru toate cate se intampld
in tail sub teroarea organelor administrative si a militiei.
Cazul lui Kun Bela la care ma refeream e caracteristic. Kun
Bela organiza comunistii din Budapesta si provincie. In Oradea,
vechiul sdu cuib, Inca a fost zilele acelea si tremura Oradea de el,
dar tot ne-a crutat. El ne-a adus pe cap pe comunistii Auerbach
si Kronstein, cel dintaiu jidan din Bucuresti, acest din urrnd din
Basarabia, sa verbuveze comunisti romani pentru revolutia ce o
pregateau. In Salgo-Tarjdn si Budapesta insd a inscenat o vrsare
de sange intre comunistii agitati la agresiune contra politistilor.
Vzandu-se chiar guvernul republican primejduit de contra revolutia inscenat de Kun Bela, l'a arestat. Politistii inversunati de
uciderea camarazilor lor in lupta de stradd, au sdrit asupra lui
si inaintea ochilor cdpitanului lor I-au bdtut pand ce au crezut cd
e mort. Dar n'a fost mort si si-a perdut urma. Se zice ca.* ar fi
rdmas ascuns de Katz in Oradea, rand la declararea dictaturei comuniste din 21 Martie. Va sd zicd il avem si pe el in coastd.

La cele multe demersuri insfarsit au


Ancheta Pomerol. inceput sd se miste si Aliatii nostri. Prima
anchet a fcut-o cdpitanul englez Pomerol. Dar cum ? A descdle-

www.dacoromanica.ro

214

cat la episcopul Szcsenyi unde firete a fost intormat unilateral


in defavorul nostru. A fost dus i la Bratca, de unde preotul
Domocos fugise la Oradea. Bietii oameni spariati de noua pacoste
pe capul, lor nu cutezau s acuze pentrucd stiau, c cel ce acuzA
astAzi merge maine dupA ceilalti, astrucat sub farina'. Asa fel am
fost noi scosi de pacAtosi si s'a indepArtat cu promisiunea goala
a comisarului Katz, cal va fi respectat dreptul de dispozitie a natiunilor in republica lui Krolyi i cu sacul plin de minciunile unguresti, c noi suntem cei ce belim pe unguri de vii. Noi am aflat
despre toate acestea numai dup ce a plecat Pomerol.
In 28 Februarie imi aduce un curier o epistold dela doamna
Lazar din Sibiiu, ca Luni va sosi la Oradea un mare domn Francez
insotit de Aurel. SA pregAtim toate actele asupra atrocittilor, fAr
sa stie cineva despre aceasta, ca s nu se strice toat treaba. imi

mai scria sA grijesc de Aurel, s nu umble singur pe stradd. DAnsa

Ii amintea momentele dinaintea plearii din Oradea, and umblau


soldatii sa afle pe Aurel.
A sosit colonelul francez Trousseau, dar

Refugiatii in fata nu insotit de A. Lazar ci de colonelul


colonelului francez Kratochwill i dus si el pe neobservate la

Trousseau.
episcopul Szcsenyi. Aflu insA de sosirea
lui i pe and a venit in zina urmAtoare la casa comitatensA unde
era Katz, dupA mult alergare am reusit s strAbatem la el prin

secretarii Consiliului A. Magieru si S. Andru cari ii spun de existenta


Consiliului nostru si-I roagd sA primeasa pe refugiati. Surprins,

cA in Oradea sunt refugiati romni ne-a dat ora 4 dup masa' in


sala comitatens. AtAta mi-a trebuit.

PAnA la ora 4 am adunat pe refugiati. Erau preoti

i inte-

lectualii, invatatori, advocati de prin sate si centrele de plas, 60

la numAr din cati am putut aduna in pripA. Acestora le-am spus


insemnAtatea depunerii lor si i-am incurajat sA depunA fr fria
obiectiv tot ce Ii s'a intAmplat lor i ce au vAzut cu ochii ca s'a
intArnplat altora. Dr. A. Mageru se prezint in fruntea acestor refugiati in sala comitatensA unde Ii asteaptA colonelul Trousseau cu
comisarul Katz si comandantul Kratochwill. Mageru se adreseazA
atrA colonel cu urmAtoarea vorbire in frantuzeste :
Domnule Colonel!
Va prezint o deputatiune de preoti, invdtatori si alti intelectuali romani, cari au fost siliti sa se refugieze din satele Ion
dinaintea urei soldafilor maghiari, veniti sd apere linia demarca-

www.dacoromanica.ro

N
tionalet. Ei sunt jertfele unei agitatiuni care vede 'n fiecare intelectual si conduceitor roman cate un dusman al natiunei maghiare.

Noi nu venim azi s incrimindrn venim numai sei Va


ardteim victimele unei skirl bolnave, care nu mai poate dura mult.

In acest comitat locuim aproape treisute mil de Romani

si singura noastrei vind e c voim s fim un trip cu fratii


nostri de pretutindeni.
Azi, cand e permis fiecdruia sd-si mdrturiseascd ideile,
nu poate fi pleat nici pentru noi de a rze spune gandul inimii.
Suntem recunosceitori D-lui cornisar care ne-a ascultat

jalbele si impreund cu comanda militard a fagdduit c vor


lua masuri pentru incetarea mdcelurilor. Noi Ins vedem cei
aceste cruzimi i azi urmeazei inainte, pe semne soldatii nu

ascultd porunca comnndantilor lor.


Stim D-le colonel cd D-Voastre Va std in putere sei ne

ajutati. De acea Vet rugdm s mijlociti in favoarea noastrd


la factorii chemati ca s ni se garanteze siguranta persoanei
si avutului nostru.
Dupa aceast alocutie a urmat ascultarea refugiatilor pe rand.
Fiecare refugiat pi-a spus cu indrazneala patimile sale si ale poporului de unde s'a refugiat. Secretarul Dr. A. Magieru talmacea pe
frantuzeste, iar colonelul Ii facea insemnari despre cele auzite
din gura refugiatilor, yacht uimit de cele ce aude.
Tactica mea a fost sa nu fie Consiliul graitor, ca apoi Ungurii sa poata tagaidui si faptul, cA ar fi refugiati Romani in Oradea,
ci cu ochii sa-i vaza. cu urechile sa-i auza. Ne cunosteam oamenii.
Toate acestea s'au petrecut in prezenta comisarului Katz

Bela, a colonelului Kratochwill si a adjutantului acestuia, a unui


capitan ungur. Va sA zica fatal cu cei ce au raspunderea pentru
cum se cuvine barbatilor, cari marturisesc
faptele soldatilor lor,
si nu la usi incuiate cum informeazd D-lor pe cei ce vin
in numele Antantei sa afle adevarul. Onoare preotimei i tuturora
impreuna mergatori cu dnii, pentru tinuta lor barbateasca in fata
primejdiei ce-i ameninta pentru marturisirea adevarului. Kratochwill
schimba fete i o singura data a intrerupt nervos pe Ivlageru, ca
nu-i adevarat s fie treisutemii Romani in Biharia.
Dupa terminarea acestei anchete colonelui Trousseau invit pe
Dr. A. Magieru sa-1 caute la ora 7 seara in palatul episcopului
adevarul

Szecsenyi. Magieru "S'a dus la aceea audientd bine pregatit, anume cu


o hada a comitatului in care erau subliniate cu rosu toate localitatule
romanesti i cu toate procesele verbale despre atrocitatile constatate oficial, pe cari le pregatisem inainte in vederea acestei

vizite. Trousseau il intreaba CA pe unde crede dansul sa se traga


www.dacoromanica.ro

220

granitele romnesti. Magieru cu harta in mAnA ti arath panA unde


se estind Romanii la vest de Oradea si imploar abandonarea planului

de a sacrifica Oradea cu acel teritor romAnesc dela vest ce ar fi


in contrazicere cu principiul national a lui Wilson i ar cutropi
un colt de lard romaneascd. IntreabA apoi Trousseau cd ce are de
spus la plebiscitul pe care il cer Ungurii i pentru care insistd
episcopul Sz6csenyi. Mageru i'a rAspuns cA Adunarea Nationala dela
Alba-lulia in care a luat parte si Biharia prin delegatii ei pe comune alesi, are valoarea plebescitului. Un plebiscit sub administratia

ungard, chiar gardat de armata Allard nu oferA garantia libertAti


plebiscitului, fiindca tot sub teroarea administratiei ungare s'ar face.
Trousseau pleac in ziva urmAtoare de-a dreptul la Paris cu aceste
informatiuni i cu actele ce i-sa prezentat. Fericit de aceasta intorsaturA norocoasA i-am spus un servus lui Pomerol.

Desfiintarea gardel
nationale.

In loc de ameliorare a urmat desfiintarea

formala" a gardei romane la 8 Martie in ur-

matorul chip : La ora 10 a. m. s'a umplut

curtea casei comitatense,

uncle era comenduirea gardei romne,

de soldati Unguri si au cuprins toate

intrArile

eirile. Un

major insotit de soldati Unguri provoad pe maiorul Herbay comandantul gardei noastre sa le predea toate armele. Dupa desarmarea
gardei noastre a declarat desfiintate gardele romanesti.
IsprAvind cu aceasta desarmare, patrule tari sAcuiesti plead
in oras dupa arme. Rdscolesc toate pivnitele i podurile Episco-

piei unite, de aici se duc la Seminar unde scocioresc i lAditele


biefilor copii, bAgAnd groazA in elevi i profesori ; fireste fArd a
afla vre-o armA. Intr'o rAsuflare ne luard i cele dou automobile
de persoane si 2 de povarA ce le aveam. Adio dar i cu contactul
nostru in afarA. Aceiasi soart au avut i gdrzile de prin centrele
provinciale. Asa s'a pregAtit calea orgiilor ne mai pomenite i sa
putut intAmpla mAcelul dela ighistel.

Macelul dela
Si ghistel.

Sighistelul e un mic satulet in plasa


Vascaului . Acest nenoricit sat a fost de 3 ori

atAcat de bandele scuiesti i tustrele ori au


rAmas morti. Ultimul atac din 2 Martie a intrecut pe toate. Ziarele
unguresti din Oradea i Budapesta sunt pline de pretinsele orori comise de RomAni. In Seghistel, spun ele, au atacat stenii cu granate
pe soldatii Sacui, ucizand doi si al treilea ranit de moarte. Cadavrele
au fost aduse la Oradea i inmormAntati ca mortii natiunei cu onorurile date de autoritatile civile i militare cum se euvine unor eroi.

www.dacoromanica.ro

221

S'a repetit groaza zilei and au inmormantat pe Zonta eroul


dela Ciucea. De fapt o patruld de 4 Sdcui a rechizitionat adecd
a jefuit Sighistelul. In betia lor si-au lovit o granatd purtat la
brau de loitra cdrutei. Granata a omorit caii si oamenii de langa
trsurd. Cel scdpat a alarmat pe Skull din SAO .cari inconjurd
satul cu mitraliere i pusti. Dau foc caselor si se incepe mdcelul.
Dupd tirile noastre ar fi 60 morti si 40 case arse. Ungurii recunosc
in ziarele lor 9 morti si mai multe case arse. Fireste nimenea

n'a putut strdbate de cdtrd SAcui sd vadd ce-i acolo. Mai tarziu s'a
aflat sub cenuse maini si picioare tdiate din trunchiu. I-au chinuit
si aruncat in focul casei lor.
Intre aceste soseste la Oradea maiorul francez Dauphont,
carele nu mai descalecd la episcopul Szcsenyi ci la Hotelul Rimandczy. Imediat ce aflu de aceasta, trimit pe Magieru sA-I vazd.
Magieru Ii descoperd situatia nott in care ne afldm, parjolul de la
Sighistel unde nu putem strdbate sa stim ce s'a intamplat fiind Ca
comuna e incunjurat cu mitraliere de soldati i pldteste cu viat
cel ce se apropie de sat. L-a invitat s ancheteze acelea orori oferindu-se sA-I insotiascd din partea noastr.
Dauphont prinde simpatie pentru Magieru, ia relatii despre

toate. Pleacd ins mai 'nainte peste frontul dela Ciucea la Cluj
sa confere cu generalul Holban, atunci in vremea aceea comandant

al Clujului. Se inapoiazd cu autorizatia de a ancheta cazul din


Seghistel, cu indicatia s ia langd sine pe Magieru pe care il cunoastea Holban din rolul ce l'a avut la vizita lui Trousseau. Autoritdtile militare din Oradea au incercat sd determine pe Dauphont
sd nu meargd la Sighistel. Dupd aceea vzand cA acesta insistd, i-a
spus CA n'au automobil sd-i dea, ceard dela noi automobil, binetiind, ca dupd ce ne-au luat automobilele n'avem de unde sd-I dAm.

Cu toate acestea ne-am injghebat un automobil si and era gata


sd piece i-s'a spus categoric cd nu-i garanteaza viata. Douphont
s'a inapoiat ca sd raporteze cele experiate in Oradea.
Guvernul din Budapesta a desfiintat gardele noastre si
soldatii sAi jefuiesc i ucid pe unde ajung. Dar ca sd nu mai
rdmand acasd Roman apt de impotrivire, ordoneazd concentrarea
Romanilor de pe teritoriul neocupat de armata romand. Consiliul
Dirigent rdspunde la aceasta concentrare prin ruperea legdturilor
diplomatice cu Budapesta i-i revoacd reprezentantul de pe langd
guvernul republicei ungare.
www.dacoromanica.ro

222

Numai Tribuna Bihorului" mai tinea

Gtuirea Tribunei sufletul in noi. Reproduc articolul din No.


Bihorului".
10-11 a lui Vasilie Popovici despre felul
cum ne-a luat si aceasta arrnd din mdriA.

Cum ne-au zugrumat.


Ne-au zugrumat si aceastA gazet, pentrucA vestea adevArul. Ungurii cred, cd au amutit dreptatea noastrA. Ei cred,

c dac noi nu vom vesti in lume cruzimile lor, lumea nu


va sti ce fac, cum ne jefuesc satele si ne omoard stenii.
Amar se inealA, adevrul nu se poate ascunde. AdevArul
strAbate la luminA si din mormAnt, noi vom tAcea putin
pentrucA ne-au strns de beregatA.
Dar faptele lor vorbesc,
sangele vrsat de ei srigA in lume dupA fdsbunare.

Numai odat pe sAptdmn am graft cAtrA fr.* nostri


nacAjiti dela sate, dar graiul nostru respicat a bAgat groazA
in sufletele pAcAtoase ale Ungurilor, mai ales numerii nostri
in cari scriam despre sAlbticiile ostimei lor, i-au turbat.
Foile lor aveau poruned s nu pomeneascA de cruzimi
de ale lor. Ei ii acopereau urmele sAngeroase. Pe trimisii
antantei ii ascundeau de noi ; ca sA nu strAbat vaietele
noastre panA la urechile lor. lar noi pe sAptdmand numai
odat ii desveleam la lume si lumea le vedea manile si
baionetele pline de sAnge. Vedea satele romnesti aprinse,
Romnii ciungkiti i arsi de vii.

$i n'au avut bArbAtia cei dela ckmd s ne opreascd


Ci cu uneltiri miselesti au
pe Ltd i cu vorba oabl.
asmutat dela intuneric muncitorimea asupra noastrd. lar ei
se prefac CA nu stiu de cele intAmplate. FAtAresc pArere de
rdu c'A nu se pot amesteca in afacerea muncitorimei jignite.

$i vestesc iii lume cA libertate de endire de vorbd si de


pres ca la ei nu mai este.
Joi in 6 curinte, lucrAtorii tipografi ne-au anuntat CA
nu mai culeg foaia, pentrucd ea, dupd cum au fost informati
(fiindcA

ei nu

stiu romnete) ataca.' pe socialisti i pe

muncitori.

Ne-am dus la comisarul Dr. Katz, care este cApetenia


muncitorimei. D-sa recunoaste CA hotArirea muncitorilor e
contrar spiritului libertalii de presa.". Nu se poate ins amesteca in afacerea muncitorilor organizati si ne-a indrumat la
sfatul muncitoresc.

Secretarul sfatului muncitoresc spunea ca afacerea n'a


ajuns la sfat. Se vede ca. foaia e oprit din hotArirea breslei
tipografilor.

Ne-am dus la Tipografia Sonnenfeld unde ni se tipArea


foaia. BArbatii de incredere ai tipografiei ne-au repetat cA ei
sunt informati cA foaia noastra a atacat gray pe socialisti. I-am

www.dacoromanica.ro

223

lAmurit cA noi nu vrem rAsboiu cu muncitorimea. BArbatii de


incredere ne-au promis CA desearA vor reveni asupra hotArirei.
Seara muncitorii tipografi au tinut adunare. $i ne-au
avizat prin telefon prin graiul redactorului foii Munks Ujsg",

c afacerea s'a transat, lucrAtorii vor culege foaia sub conditia cA nu vom ataca muncitorimea, incolo putem s scriem
in orice ton si despre ce ne place.
Vineri dimineata insA Munk As Ujsg" ne surprinde cu
un articol intitulat: SA se sisteze Tribuna Bihorului", in care
ne invinueste cA prin faptul cA noi publicam cruzimele ostasilor
maghiari cari omoara% jefuesc, aprind i ne pAngAresc bisericile, prezintAm lumii natia ungureascA ca pe Ufi nearn cu
porniri sAlbatice i cu moravuri medievale. Prin asemenea

calomnii mincinoase" noi luptAm impotriva republicei si a


muncitorimei unguresti". Asta este cea mai periculoasA contra
spune arrevolutie". Consiliul rnuncitoresc recunoaste
ticolul
CA au fost i sunt frecAri teribile, acestea sunt insd
rezultatul astorfel de agitatii nationaliste". Pe urmA struie, ca
muncitorii sA denege tipAriea foii.
AdecA ce se intAmplase ?

Duhul viclean care purta surubAria afacerii fiind informat prea tArziu despre sfatul tipografilor credea sA nimiceased in felul aceasta hotArirea bor. Si a isbutit.
Muncitorii ne-au vestit cA articolul citat a rAsturnat toatA
treaba. Personalul iarsi s'a pus in grevA. La prAnz au tinut
de nou sfat. $i la 2 ore dup masa.' ne-au vestit cA nu tipares c foaia.
lar numArul de azi SA`mbAtA, MunkAs Ujsg" publiCa
urmAtoarele : HotArirea in afacerea foii Tribuna Bihorului".

leri scriam despre expeditia calomnioasA i faptele revolutionare ale Tribunei Bihorului", TovarAsii nostri tipografi au
dus in aceastA afacere urmAtoarea hotArire :
Personalul tipografic al societatii pe actii" Sonnenfeld

in conferinta tinutd astAzi in 7 curent, a decis unanim sA

denege culegerea foii romnesti Tribuna Bihorului" deoarece


ca, organ antirevolutionar e mai ales acomodat pentru amAgirea i infectarea poporului romAnesc tinut in nestiintA.
Foaia citatd in fiecare numAr al sAu a publicat cele
mai alese si mai tendentioase neadevAruri si falsificAri atAt
fatA cu muncitorimea cat si fatA cu tArAnimea dela sate".
Aceste motive grave au indemnat personalul tipografic sA
aducA aceastA hotArire sprijinitA din partea sfatului muncitoresc".

Asta este povestea sugrumArii foii noastre.


Dar n'am desarmat nici in fata acestei greve a comunistilor.
NumArul refuzat l'am trimis printr'un curier lui Cornel Lazar director
la tipografia diecezand din Arad, unde erau francezii stApAni peste
ora cu urmAtoruf articol scris de mine in frunte :

www.dacoromanica.ro

224

Cdtrd cetitori!
Pad acunz ni se pierdea foaia pe drum. Deabia prirniati
Cate un numdr si voi ne scriati aka iti c ati phi& foaia $i
n'o primiti, iar pe noi ne prindeau frigurile de nacaz, ca ne
trudhn s va facem foaia bine si toatd truda noastra cddea
in balta urei care ni-o inghifia.
Nici atata nu le-a fost destul.
Acum si-atz dat arama pe fat& Ni-au spus-o ruptales, di nu ne lasei s o tipdrim in Oradea si basta.
Ne-am dus cu plasoare la D. prefect-comisar Katz
Bela. Dasul ne-a trimis la Consiliul muncitorilor, iar acest

Consiliu la culegdtori. Acestia iar ne-au trimis la cei de mai


nainte.

Am umblat calea manzului pe la toll si s'arsitul e cd


nu se afld gazdd la opreliste, iar foaia nu se tipdreste.
Ne bagd de vind c noi agitdm pentru aldturarea la
Romania-mare si scriem despre cruzimile soldatilor unguri.
Cu alte cuvinte pentru noi nu existd libertatea cuvatului
nici dupa desrobirea neamurilor. Nu ni-e slobod sa cerem mdcar

unirea cu fratii nostri de un sage ca sd scapam de urgia


asuprirei strdine. Nici mdcar tipetul de durere, ca ne prapddesc soldatii unguri satele noastre, raman pustii, poporul ascuns

prin vizuini din naintea hordelor barbare i snopi de morti


zac pretutindenea.
Se tem de judecata lumei, dar vorba aceea, de ce te temi

nu scapi. Mai sunt ele si alte ci pe cari vor ajunge aceste


cruzimi la masa verde din Paris.
Iatd dece nu mai poate apare Tribuna Bihorului" si
nu lid rnai pntem trimite la vrenze unica mangdiere ce o mai
aveati in aceste zile de restriste, voi dragi tarani romai la

cari acurn pe horn va intra steagul rosu" si Foaia tara-

nului", scrisd cu limba de foc, ca sd arzd din voi tot simful


national.

Ne-am luat dar si noi Mal pribegiei si ne vom scoate

foaia unde vom putea, 'akar sub fundul pamatului pad

va rdsdri soarele si pentru noi.


Pufin nu ne vedefi I iar ne vefi vedea. Pe noi intru
prea mdrire, iar pe atentatorii libertafii de presa la judecata
obsteascd a culturii.
Absolventul de teologie Georghe Dudulescu care aducea cu
valiza numrul Tribunei tiprit in Arad a fost mai nainte detinut
in gara din Arad. Eliberat de acolo sosete la Orade unde e
dus la comAnduirea pietii. 11 scoatem i de acolo cu valiza dar
posta ne nimicete numerii trimii i aa abia au fost desfcute In
Arad 200 exemplare i ce am desfcut in Oradea pe sub marfa.
Cu aceste s'a terminat i lupta nbastrA publicist. Ateptam q
www.dacoromanica.ro

225

manile legate ce ne aduce ziva de maine. N'a trebuit sd asteptdm


mult. Nona' surprizA.

In 12 Martie suntem citati la comenduiSub paza militarA


pentru spionaj. rea pietii: Coriolan Pop, secretarul Sever

Andru, redactorul Tribunei Bihorului", Gh.


Tulbure 1 eu. Colorielul de honvezi Raics ne primcte incruntat
i ne aduce la cunotinta cA suntem pui sub pazA militar5 pentru
spionaj. La cea mai mica miscare vom fi arestati i judecati dupa

legea martiall Dac5-i numai atata, ma gndii, e bine. Coriolan


Pop lima, atins in ambitia lui de felul cum eram tratati ca delicventii si tinuti in picioare, a riscat sa-i reflecteze : Cum n'am spionat
pan5 acum, nu vom spiona nici de acum Thainte. Colonelul ca

muscat de arpe a dat cu pumnul in masa* i aprins ni-a rdcnit :


Mai cutezati sd vorbiti? Aici sunt dovezile" i arAta niste scrisori.
Erau probabil rapoarte de ale noastre catr5 comandamentul romanesc,
pentruc5 de, eu trebuia s isc5lesc si unele rapoarte militare. De sine
inteles cd nu eram curios sa" mi-le arate, ci ca s stampar mania colone-

lului II intreb, cA in ce constA aceasta paz5 militarA ? Mi-a spus


c suntem internati pe teritoriul oraului de unde nu putem ei
si-e supraveghiat tot pasul nostru in oras. Cu aceasta lectie ne-am
recomandat. Tulbure era la Budapesta atunci i aa n'a gustat din
placerea aceasta.
In ziva urmAtoare regretatul Coriolan Pop a convocat Consiliul.
S'au prezentat 12 membri. Coriolan Pop era zdrobit de temperatura
mare ce-I maltrata i intre regretele tutorora, declar c siarea sanitar

nu-i mai permite a participa la agendele Consiliului, drept ce se


retrage dela conducere. Dup5 el secretarul Sever Andru i jurisconsultul Gelu Egri cu nervii distrui de atatea agitatii i zdrobiti
de atatea emotii. Am rAmas dar singur la conducere si mi-am ales
de secretari pe Nerva Cosma i pe inginerul silvic Aurel Muresan, dou5

puteri tinere, indr5snete i agile. Cu aceasta nou5 constituire am


continuat edinta.

Se vorbea i mai nainte de desfiintarea Consiliului, care nu


mai avea nici o putere In man afar de cea moral.
Canonicul Florian Stan propune Intre aprobarea majorit5tii
pe semne pregAtit5, desfiintarea Consiliului. PCznd imi port eu
cu un gest nervos la ceafa
capul
nu ma duc de aici, sa stiu
ea raman singur". Dupd acest gest n'a mai insistat nimeni la autodesfiintare, dar canonicul Stan ridic alt incident. Dansul vrea s5
se clarifice chestia spionajului pentrue4 dansul nu poate sta la o
www.dacoromanica.ro

15

226

masa cu oameni cari stau sub bAnuiala spionajului. S mergern la


comisarul Katz sA ne justificam.
Ori nu suntem in revolutie?"

am zis E difamant s facem tot ce putem in interesul cauzei


noastre?" Eu nu ma duc la Katz ori ce veti hotari. Pusa la vot
chestia cu poclonirea inaintea lui Katz am ramas in minoritate Cu
5 voturi -lath de 7. DupA rezultatul acestei votari le-am declarat ca

eu nu ma umilesc inaintea lui Katz i nu decut hotArirea, sa se


duca vicepreedintii cu delegatia la Katz. Vicepreedintii ii dau
demisia. Mi s'a fmplinit dar prorocia dela constituire, am ramas singur.

La edinta din ziva urmatoare mi s'a recunoscut dreptatea


cA nu ma'm dus la Katz i mi-s'a incredintat mie demersurile ulterioare dupa buna mea chibzuial i votul separat anuntat In edinta
cu pricina a lamurit lumea asupra notiunei spionajului" fAcut de
noi. Dam textual acest vot separat unicul document pastrat intampator la parintele Vasilie Popovici :
,In sedinta din 28 Februarie (13 Martie) a. c. domnul
Dr. Sever Erdlyi a facut propunerea, ca Consiliul, sci face"
un protest adresat comisarului guvernial Dr. Katz, in care sd
se ceard scut impotriva comenduirii, care a pus sub pazd" poliiald patru membrii ai Consiliului si sci i-se puma- in vedere
comisarului, cd de nu ne scuteste, dizolvdm Consiliul. Iar pond
la rdspunsul favorabil al comisarului, sedintele sd se suspendeze si prezidiul s provadd afacerile. Dr. Vasilie Kirvai a propus, ca protestal sd se adreseze ministerului maghiar de interne.
Ilustritatea Sa cll. Dr. Florian Stan constatd, c invinuirea
cu spionaj a onor. membri din Consilia constituie o insultd la

adresa Consiliului intreg, contra cdreia pretinde s se pro-

testeze la ministrul maghiar. Rita cu reflexiunea, ca spionajul


ce ni-se imputd e o cinste nationald, cll. Dr. Stan declard, c
in fata opiniei publice maghiare este o timbrare si o calomnie gravd.

Fatd cu aceste propuneri, care cu majoritate de cloud

voturi au fost declarate de hotdrire a COnsiliului,


primesc
intru toate propunerea dlui Dr. Aurelian I. Magieru de a nu
protesta nicdiri si in termen legal, votul separat anuntat ieri
am onoare a-I motiva prin urmdtoarele :
Ce inseamnd notiunea spion? inseamnd a conspira etc
strdinal impotriva Statului, al cdrui supus esti.

In cazul concret Romdnul din Bihar e spion inaintea


Ungurului pentrucd dd mdnd de ajutor acelora, cari vreau
s descopcie pdmdntul Bihorului de Tara Ungureascd i sd-I
uneascd cu Tara Romdneascd.
In senzul idealului national, care pe urma hotdririi dela
Alba-lulia e pe calea infdpluirii, e o datorie a fiecdrui Roman

cinstit sd fwd. acest spiohaj",


www.dacoromanica.ro

227

In consecinta celce se simte inzultat prin banuiala de a


fi facut spionaj Romaniei, da o flagrantd dovadd, cd nu e
pdtruns de idealul national. lar celce, ca si dl. Dr. Stan,
spune, cd simte trebuinta de a se spala inaintea opiniei publice
unguresti de aceasta banuiald, evident, ca vrea sd apard ca

un bun patriot ungur. Dl. Dr. F. Stan o face aceasta si mai


evidenta cand spune, ca nu mai std la o math cu aceia, cari
sufdr calomnia de a fi spionii idealului national al Pomaniei
mari.

Un om care e pdtruns de asemenea sentimente, nu poate


sa-si castige echilibrul sufletesc in alt chip, decat tragandu-si
consecventele si anume : sa abzicd din Consiliu. (lar in scopul
de a se fi justificat inaintea opiniei publice maghiare II
sfdtuesc sd publice dimisia sa in o foaie ungureascd de. ex.
Nagyvdradi Napl"). Dar realizandu-se idealul nostru national
un asemenea roman sa-si caute cdmin in Kecskemet. Asta
inseamnd a fi consecvent.
Spioni au fost in rdsboiul mondial Cehii? Patru ani au
rabdat huiduieli l calomnii. Dreptatea natiunilor insd i-a
rehabilitat. Astdzi purtarea din rdsboiu a Cehilor e idealul de
conduitd a unui popor constient de idealurile sale.
Iar noi din lasitate ne inzultdm barbatii inimosi, cari
isi espun vieata chiar, declarand, cd nu slam la o masa cu ei
pentrucd au fost declarati de spioni din partea dusmanului.

Sute si zeci de mil de barbati ai nostri in rdsboiu au

fost Inch 41 si osanditi la streang pentru spionaj. Astdzi poartd


aureola mucenicilor neamului. Iar acuma intelectualii satelor
noastre alungati de salbdtacia trupelor maghiare, cedinciosii
idealului nostru, au preferit toiagul pribegiei, indurand insulte,
jaf, batdi, murind de vii decat ca umilindu-se, sa cerseascd

scutul strdinilor. lar noi nu putem suporta calomnia" unui


comandant ungur, care ne-a spus in fard cuvantul de cinste,

ca spionam in favoarea Romaniei Mari.?


Suntem noi credinciosi juramantului depus si mai avem
dreptul de a pretinde dela toatd suflarea romaneasca sa lupte,
sd se espuna, sa moard pentru realizarea idealului Romaniei
Mari? Niciodata !

Consiliul si-a spus vorba. Prin votul dlor ,tefan Domocos, Dr Grigorie Egri, Dr, Sever Erdelyi, Andrei Horvat,
Dr. Vasilie Kirvai, Dr. Dimitrie Mangra, Ioan Sfurlea si Dr.
Florian Stan a hotarit sd ceara Consiliul scutul strdinilor
contra acestei grozave calomnii de a fi spionul Romaniei Mari
pe teritorul azi Thai a Ungariei.
Fac apel catrd domnii acestia, cari sper, ca dintr'o judecatd pripita au admis, cd ar fi o inzulta pentru un Roman
bdnuiala de spionaj pentru Romania-Mare, aruncatd din partea
unui soldat al republicei maghiare, sd-si cerceteze constiinfa
nationald i sa mai judece asupra votului dat.
15*
www.dacoromanica.ro

228
Treiim

cele mai grele, dar sfinte momente din viata

Neamului romanesc si in special noi, unicul Consiliu National


Roman existent in teritoriile Inca neocupate de armata elibe-

ratoare a Romaniei mdrite, avem indoitd rdspundere pentru


faptele noastre. Nu numai istoricii, ci mai ales generatiik
viitoare vor cduta spre pada si faptele noastre in clipa unirii
tuturor Romanilor.

Dar in special eu reprezentaatul tinerimei universitare


Romane din Bihor, organizatei in Liga culturald Dacia
Traianel", am datoria si reispundere a morald de a protesta prin
acest vot separat contra hoteirirei atat de umilitoare pentru
demnitatea noastrei nationald.
Oradea, la 1114 Martie 1919.
cu stimd :

Nerva Traian Cosma m. p.


Aceasta a fost ultima sedinfd a Consiliului National. Din
textul votului separat" de mai sus se poate conclude la lupta
internd a oamenilor din Consiliu, si la starea lor de spirit.
Dup accidentul dela Bihoreana" unde am fost acostat de
soldati in 17 Martie n'am mai esit afard din cas, pentrucA esirea
ar fi fost denticd cu sinuciderea.

www.dacoromanica.ro

Teroarea comunisfa.
In 18 Martie imi vine plangand subinspectorul colar Kardcsonyi, c fiul sdu este detinut in Sibiiu i statarial e judecat la
moarte. SA-I scap. Kardcsonyi acesta era Crciun din botez i

fost elev in 5coaia Norma la din Arad, unde a crescut cu pdinea


bisericii. In viata i-a schimbat numele din Craciun in Kardcsonyi,
a trecut la legea calvina O. a devenit groaza invatatorilor nostri
confesionali. Fiul salt Kardcsonyi JenO a ucis tarani romani pe
unde a ajuns. S'a dus la Sibiiu dupa sare, recte spionaj, in loc de
sare a ajuns in temnita, pentruca l'a recunoscut Coroiu, fostul invapor din Vascau. Plangea i ameninta Kardcsonyi tatal, c se va
rdsbuna daca-i va muri acolo copilul. Amenintarea aceasta era
identicd cu sentinta mea de moarte. Am trimis pe curierul Petra
Popa fost elev al meu, la Sibiiu cu scrisoare catra Aurel Lazar,
Seful de resort al Justitiei, sa-1 libereze caci altmintrelea platesc eu
i Coriolan Pop cu viata detinerea lui.
In 19 Martie ma pomenesc cu locoteSub teroarea gardei nentul Thury din garda Notionala UnguUngureti.
reasca care in numele acestei garde cere
aducerea cameradului lor Kardcsonyi in termen de 48 ore, in lipsa
va urma retorsiunea. Curierul Popa nu plecase, i-am mai dat o
www.dacoromanica.ro

23d

scrisoare deschisd prin mna lui Thuri, lArnurindu-1 pe acesta c


in 48 de ore curierul nu poate ajunge nici la Sibiiu. Asta va fi
nenorocirea D-Tale imi rdspunse Thury. A voit s meargd si la
Coriolan Pop, i-am spus c e greu bolnav, nici scrie nu poate,
aici sunt eu, isprAveasa cu mine ce are de isprvit. DeodatA cu
aceasta trimit i la Arad pe fostul ofiter de garda Ma lita, cu
scrisoare pentru Romul Veliciu prefectul Aradului. In aceasta scrisoare Ii descriu situatia din Oradea si ii cer interventie pentru
trirniterea unui detasament din trupele franceze dela Arad, aci
altmintreni murim toti aici. Ma lita soseste in 21 Martie cu rAspunsul lui Veliciu cA in 22 Martie vor fi trupele franceze in Oradea.
Au intervenit insA alte lucruri mari cari au impiedecat executarea acestei expeditii franceze. Anurne Consiliul Militar aliat a
admis mutarea liniei de demarcatie spre vest, fixAnd ca limit a
ocupatiunei romAne linia ferata SAtmar, Carei, Oradea, Arad, insd fArA

dreptul de a intra in aceste orase. Teritorul dela linia aceasta


ferat pAnA la 5 km. dincolo de linia revendiarilor noastre se va
declara de zond neuntrA 5i va fi ocupatA de armatele Aliate. Retragerea trupelor maghiare trebuia sA se efeptuiascd in termen de 10
zile incepAnd dela 23 Martie.
Conte le Krolyi Mihci ly in loc sA se

Trecerea puterii supuna acestui ordin inalt ce i-s'a comunicat


Statului in m'ainile in 19 Martie prin colonelul francez Vix,

Comunitilor.
depune puterea Statului in mainile cornunistilor in ziva de 21 Martie. Asa credea el sd-si incendieze tara
5i

sd

o arunce in bratele comunistilor, spre a face noul front

comunist contra Aliatilor nostri. Noul guvern de comisari ai poporului Garbai, Kun Bela i ceialalti decreteazA teroarea comunistA
inlAuntru, alianta cu guvernul sovietic din Moscova in gall si
intronarea dominatiunei proletariatului international. MAndra Ungarie

zace sAngerat la picioarele lui Kun Bela. Si-a plait scump, ingrozitor de scump, politica nenorocitA de a se ridica prin altii si nu
prin sine insAsi cum fac popoarele cari vor s fie stApAne pe

tam lor.
Francezii lui Veliciu au si plecat din Arad in 22 Martie,

dar in situatia schimbatk trupele lui Kun Bela ii desarmeazA la


Ciaba

noi rAmAnem- izolati in Oradea.

In 22 Martie and se implineste termenul de 24 ore, locotenentul Thury insotit de doi soldati de ai lui i un delegat al
muncitorilor ca bArbati de incredere, imi vine din nou sA-mi cearA

www.dacoromanica.ro

231

rezuliatul dela Sibiu. Mi-au dat ultitnatul, mi un termen de 48 ore.

De nu va fi nici atunci Karcsonyi aici ma vor duce pe mine s


ispAsesc pierderea lui Aarticsonyi Jen5. inzadar le-am propus sa
trimitem noi curieri, .unul dela ei altul dela noi ca sA se convingd
despre interventia mea. Nu vor sa stie deck, a le da viu pe Karcsonyi in 24 Martie, pentruca stiau Ca nu-1 pot da. La plecare
Thury imi spune ironic aud ca eri era mare gaudium, Ca yin
Francezii, dar acum nu mai yin nici aceia". Francezii fraternizati
cu Ungurii arAtasera Consiliului unguresc scrisoarea mea adresat
lui Veliciu. tiau dar si in Oradea ca Francezii plecaser la interventia mea.

In 24 Martie la ora 9 dimineata priDisolvarea Consimesc


un ordin dela politia de granita ca orHalal National.
gan brachial (Karhatalom) ca pe ora 11 sa
convoc Consiliul national la comitat. I-am convocat in ruptul capului, ca sA nu fie adusi cu forta brachial. Un civil, Dr. Todor
Arpd, fost locotenent colonel la Turnul rosu de la vechea granits& cu infkisare domolA i un locotenent rumen la fata, Hody,
ne aduc la cunostinta, in numele directoriului comunist, ca a sosit
ordin dela guvernul comisarilor poporului din Budapesta pentru
internarea tuturora, cari sunt organizati pe bazA teritorialA, cum
suntem noi cari stain pe baza hotAririlor din Alba-Iulia, insA din
consideratia bunelor relatiuni, ce au existat intre Consiliul National
romAnesc i unguresc pe noi nu ne define, ci ne interneazA in casele noastre, unde vom fi controlati de barbatii lor de incredere.
avand insA la oil anumita s ne prezentAm toti 25 la PrimArie unde
se va lua act de prezenta noastra. In numele Consiliului National
le-am declarat Ca pe lAngA sustinerea principiilor noastre nationale

vom fi pasivi spectatori ai evenimentelor si nu vom face nici o


actiune, dar ce priveste actul de prezentA colectivd, in situatia data,
e identicA cu extradarea noastra furiei stradelor si le cer, ca controlul

sd se margineascd numai la casele noastre. In urma acestei cereri, s'au invoit ca 5 dintre noi, intre cari sA fiu i eu s ia rAspunderea pentru toti. Acesti 5 respective 4 sa fie in fiecare zi la
ora 5 d. a. la mine, unde va veni un organ de control s ne vaza.
Ceilalti vor fi controlati pe nimerite in casele lor la ora indicatd. Rolul

de a face actul de prezentA la mine 1-a primit Dr. Teodor Popa,


Dr. Sava Marta, Vasile Kirvai i Nerva Cosma.
VAzAnd cA vorbesc omeneste cu noi, am intrat in vorba cu ei.
Le-am spus de terorizarea locotenentului Thury. Mi-au promis ca-I

www.dacoromanica.ro

232

vor aduce la rezon si imediat imi vor trimie i mie i lui Coriolan Pop Cate 2 soldati de pazd, pe cari avem s-i alimentAm
noi. Mie imi venea bine la socoteald i aceasta gardd, deoarece
nu eram in sigurant acasd. Soldatii fortau mereu poarta permanent

inchisd si mai ales toga noaptea scuturau poarta i injurau. Eu


aveam langd mine peste noapte numai pe Nerva lercan si un servitor batran. Soldatii promisi insa n'au venit si se insereazd pe
mine ziva critied de 24 Martie cand avea sa vin Thury sA ma duca.

24. Martie 1919-

Credeam ca totusi va fi fost Thury

.oprit dela implinirea amenintarii i pe cand


0 perchizitie comu- la ora 10. '/ ma pregatearn de culcare,
nista.
sunA brusc clopotelul dela poartd. Casa

mea era cea de sub No.

6. a Stradei Domnesti, acum strada


Episcop Ciorogariu, scunda, putea oricine sa se urce pe fereastrA
la mine. Iercan iese Ia poarta i imi raporteazd plin de soldati
la poarta, cari ameninth cu spargere." Lasa-i sa intre." Indata se
umplu curtea de soldati armati, intre ei i 6-7 civili i o jidancA
care ii indemna. I-am asteptat in sufragerie. Trei civili : Guiu,
,Cretulescu si al treilea necunoscut, intrard cu atatia soldati cati
au incaput in casd. Guiu imi prea cunoscut dar ii trase caciula
pe ochi sd nu-I cunosc. El incepe :
D-Ta esti Romul Ciorogariu ?
Eul
Imi dete apoi o hartie in care sunt autorizati de Directoriu
sA cuprindd valorile bAncilor cu forta brachiald. Vroiam sa le
mA intrerupserA,
toti interaspund pe ungureste. Pe romaneste

legem romaneste.
Aceasta nu e bancA.

Nu, dar administreaza bani i ordinul se referd la toate


institutiile unde sunt bani. Unde-s cheile ?
Tot e deschis, spuneti ce poftiti ?
S tinem perchezitiel
Poftiti, unde vreti sa incepeti ?
Aveti arme ?

Nu, ardtai pe o cruce, aceasta-i arma mea.


Ei, asta-i credinta D-Tale cu care n'avem nimic.
Si se incepe perchizitia din fir in par. Dupa ce terminarA cu
interiorul, iesird la pivnitd, pod, etc. Cand vazurA sAracia dela mine,

i pivnita goalA, auzii observatia. Aid nu e ca dincolo"


adecd ca la palatul lui Radu. Eu ii urmam pretutindeni pentruca
cdmara

www.dacoromanica.ro

3J

tna temeam sa raman singur cu cei ce-si srdanganiau armele si se


frecau de mine, Maud observatii malitioase la adresa mea. Terminand cu locuinta, am trecut la Consistor. Acolo dupa ce fascolira toata arhiva i biurourile, imi cerura cheile dela cassa. Le-am
spus ca sunt la cassar i controlor. Se multumir cu luarea cheilor
dela biurou, lasandu-mi sase soldati de paza, armati cu pusti
granate de mana. Pusera de sentinela until la poartd, altul la
curtea spre vecini, patru de schimb si-mi cerura o camera pentru
garcla, spunand c mane, vor veni sa inventarieze toate. Ii intrebai,
ce va fi acum cu mine ?
Nici cand n'ai fost in mai mai e sigurant, zise Guiu si-rni
intinse gratios maim
i noapte bun.
Sub poarta misunau tovarsii cu tovarsele.
Nu-i nimic parinte, forfotete unul cu anumit accent din

tara, in 2-3 zile sunt ai nostri aici i va fi perfect ordine.


Ramsei singur cu garda de 6. Ma aici a mers destul de
neted treaba. Am nimicit insa in intunerec corespondenta 1 cateva
foi din jurnalul ce-1 purtarn, cari ma puteau duce la Curtea Martiala

dad le gasiau manezi, pe cand Isi anuntara noua vizit. Dar iata
ca la miezul noptii tropote i sdranganit de arme la poarta,
imbulzeala. N'am cutezat sa merg la fereastra sa vaz, cd ce-i afara.
Am stat ilicremenit IAA a incetat sgomotul i am adormit rupt de
enervatiile zilei fatale.
Mane-zi aflai, ca cei veniti la miezul noptii dei erau mai

multi, au fost alungati de garda liii Guiu, care avea pe langd puti
si granate, gata de a fi aruncate intre ei. Era Thury cu ai sal cari
venisera sa ma ridite exact la implinirea terminului al doilea de
48 ore. Se bateau pentru mine.
Coincidenta aceasta misterioasa issi are

Rolul Iui Guiu.

talcul sau, Guiu, conducatorul socialist

graitorul tovarailor din noaptea fatala, in taina era cu noi. Cand


a aflat ce mi-se pregatete pe noaptea de 24 Martie a prevenit pe
Thury prin mascarea perchizitiei si gardei de path a valorilor de
la Consistor. Aa mi-a explicat el insui misterul la desbaterea

procesului su comunist, dud pe sfanta dreptate i-am rasplatit


mantuirea de moartea sigura, prin buna marturie in fata judecatorilor saL

In 25 Martie vin trei tovarasi. Nmethi


un cunoscut functionar de band din Oradea,
Citrom un practicant de band din Beiu i un tinar tovara din

A doua perchizifie.

www.dacoromanica.ro

234

regat tot de neamul lor. Mi-a scos din cassa Consistoriald 84.000
coroane plata functionarilor si a preotilor, hartiile de valoare, apoi
11 bucati de 20 coroane in aur i cateva sute de bucati de argint,
proprietatea si

toata averea mea. Norocul meu ea n'au dat de

orologiul de aur, cu monogramul Regelui Carol, ce-I pastram ca


suvenire scumpa dela marele Rege, fiindcd i acela era in cassa
wertheimiana, dar dosit inteun colt. Cu cat gind m uitam la
galbinii sclipiciosi numrati de mana tovarsului Nmethy, Lipsit de
bunul simt, in prezenta mea, intreaba pe batranul servitor, cata plata
are si cata en: Acesta Ii spune, el 200 cor. i eu 800 cor. De ce vicarul

800 coroane, doar pentruca are burta mai mare ? De azi inainte
i D-ta vei avea 800 cor. Bietul Marchis a limas cu promisiunea.
In aceeasi zi, tovarasii" romani se
Comunitii romani.

duc in localul Consiliului nostru dela comitat


unde au aflat pe micii functionari. Declara Consiliul disolvat, iau
in posesiune arhiva i 3800 cor. Cali mai erau in cassa, scot abed
functionarii si se instaleaza Consiliul Comunist romanesc in locul
nostru. Brosurile de propaganda le-au nimicit, ce vor fi facut cu
dosarele, nu stiu, destul ca nu ne-a ratnas nici un act de pe vremea
Consiliului national, si daca eu nu purtam jurnal, in care notam zi
de zi cele ce se petrec, n'asi avea datele cad imi servesc la scrisul
de acum. Durere si din acestea lipsesc foile nimicite in noaptea
misterioasa din 24 Martie.
Tovarasii acestia au fost adusi din Romania si din Basarabia.
Mai inainte Auerbach i Kornstein, dup aceea Crefulescu i Avramescu i tot felul de escu lipit de numele lor strein. Figurau ca
comunisti romani. Se avantau la discursuri inc'endiare contra boierilor, inundara satele cu brosurele lor. Si sub acest nume romanesc
?i-au exerciat dreptul de dispozitie asupra Romanilor.
Guiu pretutindeni intre ei, dar vine si trista figura a profesorului Alexici din Budapesta cu vrednica lui porodit, tinrul comunist, Alexici, cad aduc taciunele din Budapesta i urld in pietele
Orazii contra ordinei sociale si a boierilor romani.
In sfarsit am ajuns sd se tina discursuri romanesti pe pietele
Orazii si a satelor i acele sa fie aplaudate de multime, iar oratodi sarbatoriti ; sa se raspandeasca cartea romaneasca intre
popor cu carul. Libertatea desavarsita cum ne-am dorit-o de o
mie de ani. Ca asa-i in tam sovietelor, spuneau ei.
Conacul lor era palatul episcopesc unit din care lipsea stapanul. Acolo erau de thate : Camara, pivnit plink saloane ele-

www.dacoromanica.ro

36

gante, in definitiv tot ce-i frumos la vedere si bun la gustare, ca


poama din paradis. Ce chef comunist a fost acolo o luna de zile !
In sufrageria mare de o sutA persoane era galeria portretelor episcopesti dela inceputul episcopiei. Jos cu ei ti cu iCoanele sfinte

in foc, sA nu-i vadA ce fac. E nebunia lui Eseniu, din a cArui spurcala gurA iesea blasfemia in versuri :
Trupul tut Hristos etc.
11 voiu scuipa etc.

Cu limba mea etc.


Chipurile mucenicilor etc."

Ne-au trimis parlamentari s fuzionAm cu ei, c doar

ei

sunt Consiliu National i acum ei au dreptul de dispozitie in chestiile romanesti. Todor Arpad insista s colaborAm cu ei, cAci altcum vor deveni agresivi fata de noi. Unii dintr'ai nostri, s
scape de surghiun, Med a se gandi la consecinte, erau de pArerea

cooperatiei. Eu din temnita mea le-am trimis vorbk cd nu. Si nu

a Minas. Mai bine in surghiun dead in numele nostru sA afle


intrare la popor.
Bisericile, scriau la gazetele lor, sunt pline de arme ascunse.
Era taciunele pus la stresina pisericilor noastre. Am protestat contra
acestei imfamii, deodat cu aceasta am scris o circularA cdtrA preoti
sA tinA la sine cheile bisericilor, ca sA nu punA cineva cu gaud eau
arme in biserici. Toate actele noastre erau cenzurate. Au refuzat
expediarea acestei circulare pentrucA stiau cri nici un preot nu va
fi atat de nebun, sa-si primejduiasca biserica, cand e loc mai bun

pentru arme, daca le-ar avea. Era numai pretextul de a ne pangrin bisericile. Ca si cum Dumnezeu nu ar fi sA %CA altele in locul lor. E caracteristic, ca nici and nu s'au zidit atatea biSerici in
Biharia, ate se zidesc acum, cand zidirea e mai scumpa, din contribuirea beneyola a enoriasilor. Multe a distrus bolsevismul, biserica insA nu. Si pnri e biserick e si roman.
Para la 19 Martie aveam cafe 6 solPAzitoril mei.
dati de garda, de atunci pand in Vinerea
mare cate doi, cari se schimbau tot la 24 ore. Acestia primeau
posta pe care o desfAcea comisarul de zi. Legitimau i tineau vizita corporalA asupra tuturor, cari veniau la mine si la Consistor.
Erau oameni de prin comitatul Sopron si Zala, unii mai dusmanosi altii mai domoli, dupa cum era omul si la ei.
Vorba aceea : dacA esti intre lupi urla cu lupii. Ii asteptam in
fiecare zi cu o cutie de tutun albanez, din tutunul ce-1 capturasem
dela germani in retragerea lor si 20 cor. bani de buzunar i cu masa'

www.dacoromanica.ro

j36
incheiata. Tocmai atunci tAiasern un pore gras. Mi l'au mAncat
tot. Cand fAcea gur bucAtAreasa cA prApAditii" Astia ne manancA

toate suncile, o linisteam : mai bine suncile deck capul meu. Si


stteam de povesti cu ei. Eu fAcusem in Sopron stagiul de voluntar
si vorheam de celea de la ei. Camarazi in toatA regula. Odat mA
intreabd Todor, c ce fac cu ei, de trag sorti, cari sA vind la mine.
l-am spus : tutunul, suncile i vorbA bunA. Cor. Pop se plAngea

c e infestat de ei si Ii umbl in &Amara cu bunAtki ca acas la


ei, va sA zicA in consum n'a castigat nici el deck in vexatiuni.
CAnd si-au luat rAmas bun dela casnici in SAmbata mare, au
spus'o cA ei au venit la mine cu gandul, s mA omoare, dar vAzand cA sunt om bun, le dau de toate i sunt prietenos cu ei,
li-a fost milA de mine. Treaba stA asa, cA o leacd i-am inblAnzit
eu, o leacA Todor Arpdd. Din doua leacuri tot s'a fAcut vindecarea
setei de sAnge a soldatilor.
Nici nu mA temeam eu ineatata de soldati, cat de marinarii
din vecini, cari scoaserA garda nationalA a studentilor si se ayezarA ei in locul lor. Erau marinarii can fAcuserd revolutia din
Budapesta i venirA la Oradea, sA o prdeze inainte de a infra
armata romanA. Cruzi, mortiferi. Acestia cum mA simtiau in
grAdinitA, se iveau inteun nuc dela gard. Ce le era sA sloboadA
un glont in mine. Casa imi mirosa a temnitA. MA soream dar mai
mult inaintea gardistilor cu cari povesteam de toate, de Sopron, de
casarmele etc. de acolo, numai de revolutie nu. Imi trecea asa mai
bine si vremea i eram mai in sigurantA intre ei.
In situatia aceasta veniau zi de zi la ora 5 cei 4 soti de
control: Controlul ii fAcea Todor Arpad intentionat, ca sA nu fim
expusi la brutalitatea altora, in lipsa lui Molnar cu instructiuni de
bun tratament. Dr. A. Magieru cu inginerul silvic Muresan

i invAtA-

torul Sala din Vascdu formau a doua partie la Consistor. Pe ei ii


controla tovarAsul Sebestyh.
Fireste nimeni nu prea venea de bunA voe sA se expund
vizitei corporale i sa fie scris in cartea cea neagrA a vizitatorilor
mei si asa imi veneau rar vizite din oras. De nu erau vizitele de
control eu eram ca izolat de lume. Dar asa veniau toti cu o orA
mai nainte si-mi referau toate, ce se petrec in ora i ce transpirA
din afarA. Ba ii asteptam i cu lecturA, cu Icoane din rAzboiu"
de Regina Maria, cu Caligula irnpArat Wilhelm, si altele ce le
aveam eu, cAci ei nu-mi puteau aduce nimic. Acest mic cerc de
intaluire era unica mea inviorare. Nerva Cosma i Muresan umblau
www.dacoromanica.ro

237

prin oras

si

sub pretext cA apartin controalelor aflau intrare

la mine.

Se vede insa ca rosii" nu prea aveau


Estinderea contro- incredere in controalele noastre. In 2 Aprilie

lului. Noui controlori. mai numeste pe lAnga Todor, Molnar si Se-

bestyn Inca 7 tovarasi de control. De alta parte un ordin nou citeazA


pe ceilalti membri ai Consiliului la control zilnic inaintea Directoriului dela primdrie. Asa ajung i cei ce se credeau a fi scosi
din ceata periculosilor, la raport inaintea tovarsilor dela primArie.

InzAdar se lApAdau unii de mine si nu voiau s sada cu mine la


o masa, c vrand nevrAnd tot la o masa am ajuns. Canonicul
Florian Stan incA trebuia sA facd act da prezenta. MA intriga s
vAd pe colega Stan la raportul fatal. *i revoluta ii are capriciile ei.
Din purtarea lui Todor ArpAd fatA de mine observai cA e
ceva la mijloc. CAnd eram singuri, se mai desvAlea : acum sunt
anumiti tovarAsi la putere, acestia il tin sub ochi i numai cu
puterea mai rAsbeste sd nu fiu smuls din mAna lui. Trebuia sA
fie precaut si dela o vreme nu mai venea singur la control ci
insofit de un tovarAs. Eu ii intelegeam i toatA increderea imi era
in el. Presimtul meu nu m'a Inselat. Se pregAtea contrarevolutia alba.

Comunizari.

Oradea era comunizatA. S'a sters proprietatea particulara, toata proprietatea e a Sta-

tului si proprietarul de casA de eri astAzi dat afarA din averea sa.
Fabrici, ateliere, cafenele, acul, dalta, ciocanul, tot tot e comunizat
si puse sub administratia Statului. Pentru burghez nu e nici lucru.
Astepte pAnA cAnd se vor sAtura mai inainte proletarii. Proletarele
smulgeau pAldriile din capul burghezelor si le cAlcau in picioare,
dela magazinele de alimente formal le aruncau afarA. 0 biat femeie

in tramvaiu se scapA sA spunA cA un obiect II are Inca de pe


vremea bunA". E data In judecatd pentru hulirea republicei sovietice. Patocs, un croitor schiop, judecA fArd mild. and cuteza careva
sA cearA lucru, cA n'are ce sA mAnAnce, i-se rAspundea: asteptati
cA destul v'ati imbuibat, acum e rAndul nostru sA trAirn

ei trAiau

bine de tot.
Toate palatele se umplu de familiile tovarAsilor. Foarte mult
au suferit ceidelaepiscopia catolicA, peste tot oamenii cu casA si
masA, restrAnsi la o incApere in casa lor i peste ei familiile proletare, can Ii insultA. Acum se trezesc, cA ce e comunismul si
jidanii cari au ceva, toti gem si ofteazA sA vinA acum ori cine,
francezii on romanii, nu impoartA, sa-i mntuiascA de peire. Eu cu
www.dacoromanica.ro

238

mica mea locuinta m'am aparat aa cd pe langA Nerva Jercan am


mai rugat i pe tinkul advocat Dr. Teodor Popa sA doarmA la
mine. Nici aceasta nu mi-a ajutat. E destul o camera pentru mine,
dar care cum venea sA-mi vadA casa, se ducea nemultumit de o
locuintA atat de modestA. Le trebuia saloane.
Servitoarele aded tovarAele din cas trebuia sA mearga la
teatru i concede sA se cultive, altmintreni era rAu 1 de ele, cA
tin cu stapanii lor.
Pe langA desfiintarea proprietAtii, se desfiinteazA i familia ca
o institutie imoralA, i se decreteazA liberul arnor. Copiii sunt ai
Statului, care are drept sA-i ia dela pArinti i sA-i creascA pentru
sine in spiritul Statului comunist. Religia sa ias din bisericA etc.
Sate le le pregAtisem mai nainte la raiul comunist prin seria de
articoli din Tribuna Bihorului". Aceti articoli rsboinici ii dau in
alt loc pentru venica pomenire a luptei ziaristice in plinA furie a
evenimentelor dela 1 lanuarie 1919, panA la sugrumarea Tribunei
Bihorului" in Martie 1919.
Cand au eit tovarAii sa comunizeze
ComunizAri la sate. satele i a auzit tAranul cA de acum inainte
nu mai e nici holda, nici casa, nici plugul, nici boul al lui, a sArit

la bra Cum ? nu-i casa a mea ? Da tu ai fAcut-o ?" i a trebuit


sa scape cu capetele sparte tovarAii. DupA aceea au pus straji
1 nici in sat nu-i mai lAsau. Satele romaneti i ungureti deopotrivA. Peste sentimentul utilitarist nu se trece la sate.
Consecinta acestei resister* a fost, cd a trebuit sA abstea
dela cornunizarea satelor i sA se restrangA numai la orae. Agoston

Peter venit anume in chestia aceasta la Oradea, se interesa la


Nicolae Zigre cum s'a fAcut improprietarirea in Romania i li
spunea, cA aa vor face i ei numai proprietatile mad le vor
expropria.

Conflictul dintre Roii i SAcui devine

Confliete hare Rosii tot mai acut i Skull ameninta cu pArAsirea

i SAcui.
frontului dela Ciucea. Pentru toatA eventualitatea trimit elevii dela coala militarA de ofiteri pe frontul Ciucea,

caci Roii nu mai merg, decal dad le fac domnii taupe. Stiri
despre clAtinarea frontului dela Ciucea. Dela Nicolae Zigre aflu cA

Katz Bela aduce Romanilor salutul lui Kun Bela cu regretul, cA


tovarAii romani ne-au disolvat Consiliul. Intre ei Inca sunt diverge*, se clatinA i pozitia lui Katz Bela. Noi intre nAdejde i
desnAclejde, precum bat vanturile,

www.dacoromanica.ro

239

In aceste se implinesc 1 cele zece zile de evacuare, respective, retragerea Ungurilor peste Tisa i inaintarea Romani lor pe linia

Arad OradeaCarei i SAtmar. Tulbure aduce din Budapesta vesti


grozave. Consilierul Curtii de Casatie Plopu arestat etc. etc. In 2
Aprilie la ora 10 o canonadA infernald in jurul orasului. Sunt
demonstratiile trupelor roii. Goana in toate prtile. In 4 Aprilie
sosete vestea ca. VascAul e ocupat de Romani i la Ciucea s'au
inceput luptele. Trenurile aduc trupe roii din Budapesta, iarAs
suntem in paroxismul roiilor desnAdAjduiti, cari amenintA cu prAdarea oraului inainte de a se retrage.
In atmosfera aceasta iese preotul Vasile Popovici in oras, insofa de crasnic cu cele necesare la inmormantare, la spital. 0
patruld de rosii ii iau intre baionete, fireste batjocorindu-I. Keeskemti savantul rabin, fala ovreilor din Oradea, intamrator trecea
pe acolo i intrevine pentru colegul. Ei, haid, i tu darA i duc
si pe Kecskemeti. La casarmA mare ingrAmAdire de cetAteni de
frunte, prinsi de pe stradd pe motivul, s-i legitimeze la casarma
lor. Katz speriat de vederea rabinului sAu si a aglomeratiei de prisonieri, ordond eliberarea lor. Rosii murmurA, dar Katz se pune
inaintea lor ziand : puscati in mine si numai atunci puteti face
de acestea.
Dupd amiazA la ora 2, muzicA militarA cu alaiu mare de soldati,

cari pucau in toate pktile. Erau Rosii cu cadetii din clasa a III. i
a IV. militar, cart plecau pe frontul VacAului contra Romanilor.
In 5 Aprilie ni se verificA ocuparea VascAului de Romani,
dar iritatia e tot mai mare 1 oraul tremurand ii atepta salvarea
prin armata romand.

0 run' de-a advocatului Ciordas din

Prima veste despre . ne aduce vestea ingrozitoare Ca Ciordaq


disparitia advocati- impreunA cu tankul advocat Bolca au fost
lor Ciorda i Bolea.

noaptea in loc necunoscut. Se crede, CA


i-au esecutat Roii. Alarmat de aceasta tire am trimis pe Nerva Cosma

4 Marepn la Katz i la comenduirea militarA, sd vazA ce s'a intamplat. Ne-a linitit Katz CA sunt in viatA i in decursul zilei va
pleca o anchet la Bein sd vacIA pentru ce i-a detinut Verbeiczy
i unde-i tine inchii. In ancheta va fi i un tovarA roman.
In ziva urmAtoare este alegerea Sfatului muncitorilor. Agoston
Peter e in Oradea. Liniste pe toatA linia, nu apare nici un ziar. A
doua zi se explicA aceasta liniste. Smuths e in tratative cu Kun Bela,
a cedat chiar i a capitulat inaintea lui Kun Bela, invoindu-se ca,
www.dacoromanica.ro

240

trupele romane sA ramand pe frontul vechiu Ciucea-Zam. Dela acestea

puncte pan la Macau-Ciaba-Dobritin zona neutrA ocupat de


trupele antante, WA a prejudeca aceasta chestie teritoriara la
Conferinta de pace. Kun Bela refuza aceasta propunere i pretinde
ca Romanii sd se retragA pe linia Mureului i Ungurii s aibA
tranzit prin Ardeal i Romania. Ziarele culoreazA aceste tratative
cu fantazia lor ferbinte, Kun Bela dicteazA conditii ca un Imperator.
ToatA comedia aceasta a fost inscenatA pentru acoperirea ororilor
i castigarea de timp pentru concentrarea puterilor armate la frontul
romanesc. Eu stam acum uluit de desorientarea Antantei i de umilirea peste care jubileazA Kun Bela. CatA vreme era vorba numai
de c5derea mea in aceasta luptd de moarte i viatA, n'am cAzut cu
sufletul. Acum insA gemeam ca un om greu care nu-i mai poate
purta durerea. Mi-a stat mintea in loc.
Nu mA mai emotiona nici congresul invAtAtorilor. Anume la
porunc5 s'au prezentat toti invttorii confesionali din judet. Aici
s'au tinut prelegeri despre Statul social i s'au dat brouri de propaganda' comunist. Au fost declarati de invAtatori ai Statului cu
leafd anualA de 18.000 Cor. dar cam deodatA platita de bisericA.

Sunt opriti dela cantorat i preotul care le-ar cere sA ante in bisericA va fi chemat in judecata tribunalului martial. Mi-s'a tampit
toat5 simtirea, m'a trezit insA din nou din aceastA letargie, disparitia lui Ciordas-Bolcas.

DeodatA cu disparitia acestora, dispare


i figura de agitator national Nicolae Bogdan,
iar Patent, figura similar din Finis, este scos din Beiu i groaznic

Nicolae Bogdan

omorIt la marginea oraului pe sopa, ca pildA inspimantatoare


pentru cei ce cuteazA sA vorbeascA de Romania-Mare. In Beiu
cApitanul sacui Verboezy nu recunoaste pe nimeni de stApan asupra
sa, ucide fr mil. Ingrozit chiar primpretorul din Bein sfAtuiete

pe fruntaul advocat Gavril Cosma sA piece din Beiu impreun5


cu toti cei expusi, pentrucA el nu mai poate lua asupra sa rAspunderea pentru viata lor.
Aceleai stAri ingrozitoare pe toat5 linia. Din Tinca sunt adui

Dr. A. Ille i Pintia. Se umplu temnitele din Oredea de cei ce nu


i-au aflat vre-un adApost.

Muresan e i run' cu Ciordas, cu primejdia vietii cere impetuos pe Ciorda, dela


Katz, care dela o vreme nu-I mai primete.
&toes i Neboviczki se inapoiazA dela asa numita anchetA din

Parodia
unel anchete.

www.dacoromanica.ro

241

Beiu. Colonelul Neboviczki e mai ordinar, deck chiar croitorul


Patcs. El care tia cA Ciorda, Bo lca i Nicolae Bogdan sunt morti,
ne inzult pe noi i pe aceti martid. Racnind spunea Neboviczki,
cd au fugit infamii Ciorda i sotii i au trecut la armata romAnd;

pretinsa lor ucidere e o scorniturA a RornAnilor, cu care vor sa


denigreze armata maghiara.

In a0eptare.

yrietenii mei ingrijorati de soartea mea


.

imi dadeau sfaturi, sA fug. Protopopul Andreiu

Horvath, informat cd vom fi toti ucii, inainte de a se retrage armata

roie, imi fAcea propunerea sa nu mai pierd nici o zi, el ma duce


unde nu mai da de mine nimeni. Cum?
l'am intrebat. Aa ca pe
acetia, adecd garda, o imbatam i nu ne mai oprim 'Ana la padure unde sunt ascunziuri gata. Ei, dar atunci ce va fi de cei ce
rAmAn in ora? Nu ma duc, tiu ca am sA mor, dar moartea sA
ma afle la locul meu".
ImpAcat cu aceasta soarte i pregatit sufletete pentru cele
din urea', am trimis pe Nerva lercan peste Arad la Sibiiu, ca sA
ducA vestea sfAritului nostru. lercan s'a strecurat peste Giula la
Siclau i deacolo deghizat, cum a putut, la Arad, iar dela Arad peste
Timioara, Lugo 1 Ilia la Sibiiu. Am ramas dar singur in cask in
ateptarea mortii. Omul in nacaz se prinde i de un fir de paiu. SA nu

fiu chiar singur, am chemat pe tinarul advocat Dr. Teodor Popa,


sa doarma. peste noapte la mine. Recunosc ca i-am cerut prea
mult, dar dansul s'a executat 1 durmea la mine, aducAndu-mi in
toata seara tirile mai proaspete.
Zilele urmAtoare s'au petrecut in sgomotul de granate si
impucaturi de puti. Veti cA suntem osAnditi la moarte.

In 15 Aprilie, se ivesc aeroplane roPrimele


maneti asupra Orazii, aruncand tiparituri
eandunele. Aeropdespre mobilizarea Ardealului i apropiata
lanele ronfaneti.

noastra eliberare. Tipariturile acestea au fost


oleu pe foc, dar se pregAtea in ascuns contra-revolutia alb, ca sa
salveze oraul de prAdarea, cu care amenintau roii 1 firete de
retorsiunea ce ar urma, dad armata romAnd ne-ar afla aici morti,
caci nu mai ramAnea indoiala, cA armata romAnA sa fie in cAteva
zile in Oradea, doritA acum de toti cetAtenii oraplui fArA deosebire
de lege 1 limba. Ziva de 15 Aprilie este ziva de transitie la
ofenziva romAnA. Inainte de a trece la acea ofenziva, complectAm
evenimentele cu situalia deosebitd a Beiuului.

www.dacoromanica.ro

16

242

Beiusul.

Beiuul e orAselul cultural cu liceu romanesc, protopopiat ortodox si unit si o pleiada

de intelectuali. Intre acestia era 1 advocatul Dr. Joan Ciorda un


meinbru marcant al comitetului partidului national din Ardeal, om
cu vointA tare i agil in actiuni. El era designat de viitorul prefect
al Bihariei, cu un cuvant om cu calitti. Tinarul advocat Dr. Nicolae
Bo lea premenit pe frontul rusesc, are aptitudini militare i nota
radicalA. Pe langA ei Inca cativa advocati buni romani si profesorii
dela liceu. In virtutea acestei pleiade de intelectuali i a situatiei sale

geografice, Beiuul intotdeauna era socotit ca un colt

deosebit al tArii, numit tinutul Beiusului cu muntii lui locuiti numai


de Romani, iar judetul cu un teritor de 11 mii klm2. si cu
640.000, suflete se numia si in gura poporului si in hrisoave Tara
Bihariei (Biharorszag).
Dr. I. Ciorckq era prezidentul Consiliului
national din Beiu si in marea aceea de Romani, streinii din Beiu,
la numAr aproape cati Romanii, au sustinut inpreuna ordinea cu
mutualA Intelegere de a se apara unul pe altul. Ciorda se incredea
In Ungurii lui. Tocmai pentru aceasta comandamentul unguresc

a pus in

coastea lui Ciorda pe cel mai sangeros ostas

pe

VerbOczy.

Cu cateva zile Inainte de disparitia sa,

Vizita lui Ciorda ma pomenesc cu el in casA. So Id* II lash.'


la mine.
Inlauntru nesupArat, pentrucA II cunoasteau din
Beius, fAcur numai observatia auzitA de personalul meu : Pe acesta
II cunoastem din Beiu, e un mare vulpoi". Ciordas Imi descrie
situatia din Beius, dupa dansul n'ar fi cea mai rea, dacA n'ar fi

acolo cApitanul Verbczy, care isi face de cap. Dansul i-a petrecut, cu ingaduinta autoritatilor militare din Beius, familia pand la
Oradea, spre a o scoate din agitatiile dela Beiu 1 de aici s plece
doamna cu copiii la rudele din Arad, unde fiind francezii, sunt In
siguranta.

Aud in curte glasul lui Todor Arptid, ies la el sa vAz ce porunci aduce. El ma IntimpinA cu intrebarea dad Ciordas e aid ?
Dupa ce am confirmat prezenta lui Ciordas, si-a exprimat dorinta
cA vrea sA-1 vazA. L-am poftit inlAuntru, aici dupA ce a luat relatii
dela Ciordas, care i-a spus tot cele ce mi-a spus mie, insistA sA nu
se inapoieze acas panA peste 2 zile, .cand D-sa va merge la Beiu
i va face ordine acolo cu Verboczy aducandu-1 de acolo. Ciorda
nu se lasA capacitat, nici de Todor ArpAd, nici de mine. El trebue
sA mearga acasA, ca-1 reclamd situatia din Beiu. Nu i-se poate

www.dacoromanica.ro

243

Intampla nimic, fiindcA si cetatenii Unguri sunt cu el. Petrecand

afard pe Todor Arpd, imi spune de nou hotArit sA nu-1 Iai, sA


plece acasA pand and nu yin eu dela Beius". Din toatA atitudi
nea lui am vAzut, cA el tie ceva ce nu poate spune. M'am pus
cu toatA puterea mea, de a convinge pe Ciorda sA atepte panA
vine Todor Arpad pentrucA impresia mea este cA acest om pregAtete contrarevolutia alba si are nevoie de noi la intrarea armatei
romane. Toate-s zadarnice, Imi aratA un revolver zdravAn i-mi
spunea, cd e astfel ingrAdit sA nu poatA Infra la el, panA nu dA
alarma. Ne-am despArtit, eu in desnAdejdea de a nu ne mai vedea,
el in nAdejdea de a ne revedea curand in Romania-Mare
Regretatul Trdian Amos Pinteru fost jude-

Cum au lost ueil cator i rectorul internatului nostru ortodox din


Dr. loan Ciorda ni Beius, rudA a lui Ciordas, ne dA icoana fioDr. Nieolae Bolca. rosului martiriu a celor doi scumpi luptAtori
nationali. Iat raportul :

Isbutind s desvallesc pe deplin imprejurArile miseleti


ale asasinArii lui Dr. loan Ciordas, prezidentul Consiliului
national din Beius si a lui Dr. Nicolae Bolcas avocat, imi
tin de datorintA sk, relatez urmtoarele date precise.
La vremea sa, pe la finele lui lanuarie, garda nationalA
romand din Beius, a fost desarmatd. Cu vremea s'a instApanit
'Ana dincolo de VascAu detasamentul sAcuesc sub conducerea
cdpitanului VerbOczy, originar din Ardeal. Dealtfel numirea
armatei de sub conducerea lui era : Verbczy killonitmny".
Lucrul cel dintai al acestui alcoolist a fost sd-si alcAtuiascd
3 liste. Cum am stabilit noi ulterior, pe prima Hsi& a cArei

existentd o poate dovedi profesorul din loc Dr. Alexandru


Pteancu, am fost 61nsi, cu menirea, ca in fiecare zi, s fie impuscati Cate doi. Pe lista aceasta figurau :
1
Dr. loan Ciordas, 2. Dr. Nicolae Bolcas, 3. Ilarie
Crisan, 4. Traian A. Pinteru, 5. Dr. Alexandru Pteancu, 6.
Nume indiscifrabil. CA acesti sase nu au fost executati toti,
amAsurat planului infernal al bandei lui Verbczi, este a se
atribui betiei necontenite a lui VerbOczi, zApAcelii si fugei lui
si a banditilor sAi, cand la 18 Aprilie, in ultimul si supremul
moment, armata romanA, sub conducerea colonelului Rasoviceanu, dupA lupta dela Tarcaia-Negru-Mizies, a eliberat Beiusul. Tot acestor imprejurAri se poate multumi, cA nu au fost
executati nici cei de pe lista a doua, in numAr de 17 cuprinland aproape pe toti profesorii si intelectualii din Beius,
timbrati

de agitatori foarte primejdiosi". A mai fost


www.dacoromanica.ro

16*

244
a treia lista cu 46 persoane, notate : valahi" din loc.
Aceste liste au fost compuse cu ajutorul catorva Unguri

din Beius si din Tarcaia, carora garda nationald acum le

cauta urma.
In 31 Martie st. n. era deja constituit Consiliul muncitoresc i militar din Beius. Asa numitii rose insk tot sub
comanda lui VerbOczi, pe mine m'au osandit la moarte pentru
agitatie si pentruca au aflat la mine arme i munitii. Fiindca
insa medicii din loc au dat certificat, c sum bolnav de moarte,
am scapat ca prin minune si am fost internat in spital cu

marsruta, Ca daca m'as face mai bine, au s'o ispraveasca


cu mine.

In 3 Aprilie, cum s'a constatat ulterior, Sfatul militar,


care a preluat puterea dela Sfatul muncitoresc, in sedinta de

dupd masa l'a osandit pe Dr. Ciordas si pe Dr. Bolcas la

moarte. Raspunderea o poarta toti, dar mai ales VerbOczi si


adjutantul sat, locotenentul OrmOsi, un adevarat diavol, in
chip de om.
La miezul noptii, Dr. Ciordas a fost detinut i ridicat
din casa sa de locotenentul Magos, insotit probabil de soldatii marinari : Keresztesi, Topai si Bogacsi. Pe la ora 1 a
fost deportat Dr. Bolcas. Amandoi au fost dusi in biurourile
primpretoratului, unde sedeau VerbOczi si OrmOsi. Gasind
acolo dr. Ciordas pe sublocotenentul Foris, l'a rugat sa stea
de fatk pentruca soldatii II scuipa si-1 insulta mereu. Pe la
orele P/2 noaptea a sosit VerbOczi i ermosi din Trcaia,
amandoi beti. Ce s'a petrecut acolo, nu se stie. La ceasurile
2 insa un tren special, o locomotiv i un vagon, i-a dus in
comuna Lunca, de Yang Vascdu, unde erau detasati cateva
sute de Scui, sub conducerea locotenentului HankOczi. Trenul s'a oprit pe camp langa macazul unei firme de lemne de
la Lunca. Victimele au fost conduse in odaia lui HankOczi,
care locuia la Ana Fordon, sotia lui Gavril Mos. Numita mi-a
si fasionat, Ca in zorii zilei de 4 Aprile a vazut prin perdeaua
usei de sticld, doi domni civili, caH sedeau cu capul rezimat
in palma la mask in odaia lui HankOczi. Locotenentul HanIcOczi insa observand, cd in odaia vecina arde lampa, a injurat-o
strigandu-i rornaneste : Stinge lampa gun' i te culck c

de nu, te impusc !" S'a speriat i s'a culcat. Manezi a si


amintit in taina prin sat, ca au fost la ea in casa detinuti,
pe semne doi popi i ca spre dimineata Hankczi i-a dus
undeva. Odaia lui Hankczi avea Inca o usa care da in coridor
deadreptul.

loan Herle a Vili din Lunca mi-a fasionat, ea' tot in


4 Aprilie dimineata la 3 ceasuri, cadetul Kroly Maids originar din Beius si cadetul Kaddr Ferenc, cari locuiau la el
cu alti cadeti si marinari, i-au cerut s le dea o lumanare si
0 lopata. El le-a dat cele cerute, dar nici el nici altii nu s'au
www.dacoromanica.ro

245

gAndit si nu s'au interesat mai deaproape, C de ce i pentru


ce le trebuiesc, Hind grozav de terorizati. Si-a inchis usa
si

s'a culcat. Peste o jumtate de ceas, a auzit niste im-

puscdturi.

In 18 Aprilie am scApat din spital. Despre numitii Inca


nu se stia in Beius nimic. In numele familiei lui Dr. Ciordas,
cu care sunt indrudit, am pus un premiu de 3000 coroane,
pentru cel ce va da date si urme precise despre disparitia lui.
Prim Aria din loc a pus premiu 1000 cor. Intamplator fiind
pretorele dr. Ghera la Beius, 1-am rugat, s publice premiul
si in cercul Vascdu de sub conducerea sa, indeosebi in comunele : Lunca, Seghiste, Seghistel, Vascdu pe unde stationaserd soldati unguri.
Notez, c dupd cum am inteles, Verbczi i HankOczi
inaintea familiei lui dr. Ciordas a mamei si a fratelui lui dr.
Bolcas, cari au struit dup rAspuns, au declarat pe cuvntul
lor de onoare, c numiti sunt in viata. Au fost detinuti, dar
au fugit i nu-i pot nici de cum gsi". Ipsissima verba
DI Ghera in 24. IV. imi scrie si-mi trimite printr'un
I

curier urmAtoarele : Raportez, c cadavrele lui dr. Joan


Ciordas si dr. Nicolae Bolcas s'au gsit in telechiul lui Nicolae

Hasan din Luncd, azi la orele 9. Dispozitiile necesare pentru


exhumarea lor, le-am Mcut etc."
Cum am constatat la fata locului, indemnati de premiu,
stenii au plecat s caute. Notarul loan Blaga, notdreasa $i
4 femei au sjuns si in gradina lui Hasan, unde, fiindcd din
cauza ploilor era numai de 4 degete pmntul peste cadavre,
au simtit un miros greu de mortAciune i sdpnd putin, numai decal s'au ivit hainele lui dr. Ciordas.
Sosind cu trsura, ca trimisul familiei Ciordas, la Lunck
impreund cu George Bolcas, pe morti i-am afiat deja exhumati si asezati intr'o casA trneasca in cloud sicrie improvizate. Mergand i noi la fata locului, am constatat, c cadavrele fuseserd aruncate kite() groapd din fundul grdinei lui
Hasan, sdpata la distanta de un metru de vlceaua Apa Varzarilor, care trece pe acolo. Era groapd afund de un metru,

lungd de 5 si lat de 3 pasi, plind de spume si de sdnge


inchegat.

Pe cei morti izam agnoscat i noi exmiii familiilor mai

presus de orice indoial. Desi fata lui dr. Ciordas era de

tot desfigurat, capul i corpul mutilat de putrefactie si de


apd, i-am recunoscut mustatile tunse, I-am recunoscut de pe
verigheta de pe deget, de pe svetter, pantaloni, ghete, ciorapi,
de pe lantul de aur, ciasornicul de buzunar si cheile de la

cassk Acestea le-am si luat la mine si le-am adus familiei.


In lips de medic nu s'a facut sectionarea. Am constatat
insk c ceafa i aproape intreg capul i-a fost sdrobit inteun
mod bestial. Creer, oase, pAr i sAnge erau amestecate. Mna

www.dacoromanica.ro

246

dreapt era frAnt in mai multe locuri, ochii scosi. InfiorAtoare priveliste !

Totasemenea era zdrobit capul lui dr. Bolcas si era


incovoiat de grumazi. A fost recunoscut si el, desi erau amAndoi negri ca talciunele, caci nu avea barbA si mustAti, L'am

cunoscut de pe o cicatrice a unei operatii mai vechi, dupA


haine, palton, chipiu si orologiul de argint.

Ni-s'a spus cd am Andoi au fost gasiti in groapd cu


fata in jos, de desubt Bolcas, deasupra Ciordas. Acesta din
urmA avAnd gura infundat cu o batistd.
Nici alte lucruri, nici loc de impuscAtur n'am putut
afla, pentrucd si la scoatarea obiectelor amintite pardia intreg
corpul si era un miros de cadavru insoportabil. MAnusi
si cutit de sectionare n-aveam, nici doctor n'a fost la
dispozitie.
Dupd agnoscare am facut momentan ascultarea de

martori. Procesul verbal cu fasiunile lui Nicolae Hasan, loan


Herle, Veturia Mihut sotia notarului loan Blaga si Ana Porodon, il am la mine in original. Ziva urmAtoare i-am asezat
in sicriele aduse din Beius, am fcut sigilarea cu doi preoti
si i-am adus la Beius, unde IP aceasi zi adecd in 25 Aprilie
la orele 4 au fost prohoditi si inmormAntati cu mare pompd
si cu toatA jalea sufletelor noastre cernite.
Numele Mptuitorilor si complicilor acestei crime barbare
au fost duse de cumnatul lui dr. Ciordas dl. Raul Milecker,
profesor universitar, la Sibiu, cu palida ndejde, ca probabil

au putut sA scape cu fuga in Ardeal. Se vor face pasi in-

deosebi ca Consiliul Dirigent, s esopereze la comandamentul suprem porunca pentru armata operativd, de-ai prinde de
vii si a-i aduce pentru perchizitie la M.O. locului. S'au mai
recercat in sensul acesta armatele cooperatoare cehoslovace
si sarbesti.
De incheere amintesc, cd tot in hotarul comunei Lunca
s'a gasit si cadavrul lui Nicolae Bogdan, proprietar din
Vascdu, cam la sAptAmAna dupa a lui dr. Ciordas si Bolcas.
Bogdan a fost de asemenea zdrobit pAnd aproape la nerecunostere.

Despre zecile de trani romni impuscati si ucisi pe la


vetrele lor si unii morti chiar in spitalul din Beius nici cd
mai fac amintire.
Lista d-lui Milecker este a se completa cu numele lui
Topai marinarul si a lui Becsgi, amAndoi figuri de atleti.
Tot aici am constatat, cd inscenatorii mAcelului din Sighistel
sunt sublocotenentul Ponyicky si alhadnagyul" Debreczi.
lar despre moartea lui Nicolae Bogdan vorbeascA urmAtorul act:

www.dacoromanica.ro

(2.41

I.

Proces-verbal.
Dresat la 26 Aprilie 1919. st. nou, cu ocaziunea exhumarii cadavrului lui Nicolae Bogdan locuitor in Vascdu, omorft
de ostasii SAcui in hotarul comunei Lunca de fata fiind :
1. Din partea Preturei cercului Vascu : Dr Alexandru

Ghera pretor si Dr. Eugen Borha medic de plasa.


2. Ca membri pentru constatarea identiatii cadavrului,
Vasile Negru, loan Ovesea si Dr. Salvator Mihaly din Vascdu.
In 26 Aprilie 1919, ajungAnd la cunostinta publica cd

in hotarul comunei Lunca, in locul asa numit Dumbrava"


din apropierea vilei episcopului romano-catolic din Oradea
spre rdsrit la 200 pasi se afld un cadavru, s'a esmis
din partea Preturei D-I Dr. Alexandru Ghera pretor si Dr.
Eugen Borha medic de plasA, in societatea membrilor pentru
constatarea identitatii personale : Vasile Negru proprietar,
loan Ovesea director de banc si paroh si Dr. Salvator

Mihali advocat toll din VascAu.


Aceastd comisiune s'a prezentat la fata locului circumscris mai sus si a constatat cu precizitate identitatea persoanei
lui Nicolae Bogdan pe care I-au excortat soldatii Sdcui in
noaptea de 13 Aprilie a. c. si din momentul acesta pnd la

exhumarea lui nu s'a mai stiut de el.


Dr, Eugen Borha medic de plasd constatat urmaloarele:
In frunte c'am la mijloc, sd vede o gaurd cu margini
neregulate provenit5 din glont explosibil care a cauzat distrugerea capatinei si a creerilor, o parte a cdrora s'a gdsit in
groapl Impuscdtura s'a facut din nemijlocila apropiere, ceeace
dovedeste fmprejurarea, cd pielea fruntii, respective a locului

prin care a trecut glontele s'a aflat afumat. In ochiul drept


rangd nas deasupra a lost impuns cu baioneta pand in internul

craniului. Ambii ochi au fost scosi din cap. In general tot


capul e mutilat. Degetul inelar al mnei drepte a fost taiat
din rdAcind pentru a putea fi luat inelul. Inelul lipseste Cadavrul s'a aflat in vestmintele, cu cari a fost excortat din
locuinta sa. Alte obiecte nu s'au aflat la cadavru, decdt o
tabachierd neagrd de cauciuc.
Dupd cetire, fncheiat si iscAlit.

D. c. m. s.
Membrii de identitate :

Vasile Negru m. p.

Joan Ovesea m. p.
Dr. Salvator Mihali m. p

Dr. Alexandru Ghera m. p.


pretor.

Dr. Borha m. p.
medic de plasd.

www.dacoromanica.ro

248
II.

Domnule Prefect.
Nefiind Inca preluatA justif a in judetul Bihor, am onoare

a va transmite pentru luarea masurilor de lips5, procesulverbal luat cu ocaziunea aflrii cadavrului lui Nicolae Bogdan
fost director la Vacau. Cadavrul a fost ImmormAntat Duminecd
la 27 Aprilie cu toate onorurile cuvenite unui mort al natiunei.
Organele sigurantei publice au inceput cercetarea acestui

groaznic omor 1 se tie cu siguranta cA autorii morali, instigatorii acestui omor, se afla infra populatia streind din loc.
Autorii executivi insA sunt aceiai, cari au repus 1 pe
Dr. Ciorda i Dr. Bolca, cApitanul VerbOczy 1 locot.
Hankczy. Acetia au fost calAii romAnilor din plasa VacAu
i Beiu.

In locul unde s'a gsit cadavrul lui Bogdan mai sunt

sApate cinci gropi destinate pentru alte victime, cari se vede


in urma intervenirii armatei romAne, au scapat. Se tie, cA
toat inteligenta romAnA din Vacdu a fost judecata la moarte
1 era sA fie executatA in acela fel ca bietul Bogdan.
Binevoiti, Domnule Prefect, a dispune mai departe in
chestiune.

Vadu la 30 Aprilie 1919.


Cornet Neagu m. p.
primpretor.

Involuntar sunt nevoit a ma opri la acest fenomen al rasboiului. Par'ca cruzimile poarta pecetea rassei. Uite, in revolutia
taranilor nostri din toamna anului 1918, ce s'a intAmlat ? Taranii
nostri au alungat din slujbe pe domnii lor asupritori, au golit pravaliile vampirilor sal, au desertat hambarale proprietarilor si au
intrat cu plugul i cu sacurea in paduri, fail a fi varsat o picatura
de sAnge. Si-a facut dreptate si nimic mai mult. lar Ungurii, numim
numai cazurile tipice a celor 3 martiri din Lunca, a calor taiati in
bucdti si aruncati in foc din Seghistel, a calor arsi de vii pe rugul
din Giurcuta, a calor 6 din BAlnaca pui sd-si sape ei groapd si sa
fie puscati pe groapa lor, a lui Gheorghe Tama din Poieni, om
numai cu o mAna, cum la ingropat in pamAnt pAna la grumaz,
impuns cu baionetele si cnd era mai mort, ii adusera parintii sa-1
impuste inaintea ochilor lor. Poate nici unul dintre sutebe de morti
n'a fost executat direct, ci prin cruzimi, una mai infioratoare
cleat alta.
www.dacoromanica.ro

249

tu am trait in

mijlocul

poporului unguresc si am aflat la

el calitati foarte frumoase : omenie, hArnicie, prietenie, inima ce se


reoglindeazA in viata lui interna i raporturile externe. De unde
dar acestea cruzimi ? Unii cred, ca s'ar fi trezit instinctele turanice
in ei, cum se trezeste instinctul lupului domesticit. Va fi ceva din

sngele turanic in aceste cruzimi, dar vinovatul mare este acela


care a trezit aceste instincte.
In 16 Aprilie e Mercurea mare. IngiOfensiva romanerul Muresan imi aduce vestea, prinsa din
neasca.

anturagiul colonelului Raics, c Romanii au


inceput ofensiva pe toatA linia, la Ciucea sunt lupte mari.
DupA amiazi se confirma vestea ofensivei cu adausul, ca e
rupt frontul unguresc dela Ciucea i rosii anunta Directoriul, cA nu

pot tinea nici ultimele puncte de apArare. Seara la ora 7, Katz


chiamA pe toti ofiterii de reservA din oras la primArie, sa intre
benevol in garda rosie. Toti refuzA invitarea. La sate nu mai
intreabA pe nimeni de vointA, pe cine ii prinde, ii dA armA in mAnA

si-I aruncA in gura focului de arme. In Oradea se lanseazd citatiile


sub arme, fAr osebire de fost scutit ori ba. Sunt in primejdia sA
ducA de lAngd mine pe secretarul Magieru i ceilalti tineri. In oras
lumea agitatA de bucurie, cA a sosit momentul eliberArii de sub
teroarea rosie. Toate automobilele stau gata la dispozitia Directoriului, semnele pregAtirei de fugA. E hotarit insA, cA inainte de fuga
sA se facA mAcelul burgheziIor." Eu cu episcopul Szdcsenyi i ceilalti fruntasi vom fi dusi sa sapAm transee, unde vom fi omoriti
dupA exemplul dela BAlnaca.
Era ziva, cAnd sfat au tinut asupra lui Isus sA-I piarzA. Emofiile zilei mA transportarA in estaz. Acum putefi, s ma omorifi,
c Romilnia e fcutd." RAdeam in hohote ca un nebun i invo-

luntar mA pipAiam, sa vAz daca mai sunt eu acela, care am ajuns


aceasta clipA.

Ocuparea Vapaului

In 17 Aprilie, Joia mare, soseste stirea,


ca armata romana a intrat in Vascau i inain-

teazA repede spre Beius, iar pe Crisul repede, sunt la Bratca. In


Oradea panicA. Nu mai puteam sta in curte de trasnetele ImpuscAturilor date de companiile roii, cari plecau la garA pentru front,
de explozia granatelor se cutremurau giamurile. Asta-i ca la Doberdo, vorbeau intre sine paznicii mei, acusi vine rAndul nostru.
Tulbure i ceilalti veniti la ora de control imi spun, cd sunt insiwww.dacoromanica.ro

6c)

stente pe langa Directoriu, s ntt ne orboare, pentru a mi provoca


razbunarea armatei romne asupra celor rama$i aici. Ace$tia cer
sa ne lase aici, pentru a le protegea familiile, dar de aceasta nu vor

sa auda ro$ii. Se vorbea insa $i de posibilitatea, s ne duca de


ostateci cu toate c eram condamnati la moarte.
Mi-am incredintat prietenii, sa ia contact cu cetatenii i sa-i
asigure despre protectia noastra, daca ramnem in viata. A.$a s'a

incheiat a doua zi de ofenziv o apropiere intre noi i cettenii


cad erau in aceia$i osnda cu noi. Instinctul vietii apropie i pe
cei mai mari dumani.
In 18 Aprilie e Vinerea mare. In anul trecut la serviciul
punerei in mormnt a Hristosului rastignit, predicasem in catedrala
pe tema : Dumnezeule caci ne-ai lasat" $i plngea lumea la mormntul lui Hristos. Atunci era lumea cuprins de desnadejde.
Acum a disprut desnadejdea $i toatd frica mortii. Ochii mei vazura
mntuirea. Aceasta viziune a umplut ziva Vinerei mad din 1919.
Ve$tile c Romnii au intrat in Bein peste Beliu au ajuns la
Giriul negru, defileul Cri$ului repede ocupat. Perspectiva execu'Orli noastre, erau detailuri. Dorobantul si-a infipt piciorul in pamntul Bihariei. Virtual eram in Romnia mare.
La controlul de dimineata imi aduce
intre viata i moarte. ulbure vestea, ca capitanul oraplui (pre-

fectul politiei Janosi) a sftuit pe Zigre, s piece impreuna cu


ceilalti din ora$, ca nu le mai poate garanta siguranta fata de
plebea agitata din ora$. Are s vind in decursul zilei i Zigre la
mine, sa-mi spuna situatia, dar n'a venit. Directoriul ar fi stabilit
lista ostaticilor, 35 la numar. E designat $i ofiterul, care sa ne
duca. Dupa amiazi tine consiliul or4enesc sfat $i decide a forma
inpreund cu noi o delegatie, care sa ceara dela comandamentul
romnesc crutarea oraplui de bombardare. Comandantul $coalei
de cadeti imi cere prin preotul Vasile Popovici scut pentru elevii
sai, cad au fost pe frontul dela Va$cau. Le-am promis ocrotire. In
amurgul serii vine la mine colonelul Todor Arpad, care auzise
dela Dr. T. Popa, ca am pachetat pentru deportare. DAnsul nu
$tie de hotrirea deportrii noastre i ma asigura, Ca' pn cnd
mai are ansul in mnd comanda fortelor brachiale nici nu vom
fi dui, dar se poate s fie $i ansul in tot momentul detinut si
atunci de, nu $tie ce va fi cu noi.
Aceasta era s fie ultima noapte cnd doarme Dr. T. Popa

la mine, cad plead acas la OHO i eu rtnn singur singurel


www.dacoromanica.ro

25i

in casd. Ultimile stiri aduse de el sunt, Ca la noapte vom fi ridicafi


de bolsevici. Istovit de atAta agitafie la ora 10 am adormit adanc.
La ora 1 dupd miezul noptii sutra' brusc clopotul dela poartd.
Erau comunistii din regat. Paznicii mei le deschicl poarta. E gata
dar si cu puterea lui Todor Arptid, ma gandeam. Bat la up, Dr. T.
Popa le deschide si infra 8 comunisti din regat cu baioneta pe armd
sub conducerea lui Avramescu si par'cd Florescu se numia celalalt.
Ce vrefi ?

S te ducem in RomAnia mare, haid' inbracd-te iute. Dar


dsta cine e ? ardtAnd pe Popa.
Locatarul meu.
Haid' i tu repede.

Ma imbrdcam incet sd cAstig timp, dar dacd vine ceva salvare. Ei umblau turbafi prin cask rdsturnAnd toate i injurAndu-md
ca.' ma imbrac atAt de 'Meet i ameninfAndu-md, cd-mi vor da ei
mie RomAnia mare. CAnd fui gata de imbrdcat, observai cd n'am

luat pantalonii, in cad aveam bani cusufi, ma desbrac de nou


intre potopul de sudalme, la cad le rdspund : lasafi-md sd ma
imbrac, cum se cade, cd ce stiu eu unde md ducefi. La Regele
Ferdinand si Maria" rdspunde Avramescu injurAnd.
Pe bibliotecar au aflat colecfia Tribunei Bihorului" i brosurile de propaganda. Avramescu mi le bate in fata.
Ce sunt aceste ?
Scrieri de propaganda', le cunostefi D-Voastrd.
$i aceste le-ai rdspAndit ?
Da la timpul sdu, aceasta e colecfia.
Popa, face politica in loc de slujbd, las c n'o s'o mai faci.
Unul ridicd pusca sd mi-o izbeascd in cap. L-a prins de puscd
Avramescu cu las cd trebuie sd-1 ducem acolo".
Mi-au cerut i le-am deschis masa de scris cu scrisorile.
Erau scrisori fArA caracter politic i eu deschideam vravul lor, sA-i
opdcesc. S'au sdturat curAnd de cetirea lor, dar au dat de hada

judefului pe care erau insemnate cu rosu comunele ortodoxe din


judef i circumscripfiile protopopiatelor. Triumator strigd Avramescu: Aidem, cA avem atAta dovadd, cAtd ne trebuie".

In curte ardea colecfia scrierilor de propaganda, iar sub


poartd advocatul Justin Ardelean i preotul refugiat Golea din
Nanhidisel, cdruia la auzul meu, Ii spune Avramescu:
Uite, ce am gdsit. Pe cAnele dsta bdtrAn II impuscdm numai decAt.

www.dacoromanica.ro

152

Abia ajunsetim in coltul Bulevardului


La episcopia unitA. RAkdczi (acum Ferdinand) Si ne opresc la
poarta. Credeam cA cautA pe advocatul Dimitrie Kiss, care era cu
locuinta in casa aceea, dar de pe listA intreabA femeia, ce ni-a
deschis poarta, cA uncle e protopopul Andreiu Horvath. Andreiu
Horvath st pe strada RAkczi 6, de aici gresala. CAnd au aflat
cA strada Rkczi e departe la periferie, I-au injurat i haid' cu
Asta, nu mai perdem vremea pe acolo". La rdspAntia podului de
pe Cris cei dinainte cu Dr. T. Popa, o iau spre piata Unirii, iar
pe mine ma duc Catr primarie. E ordin nou, la noi". Noi, era
palatul episcopal unit. AdecA erau trimisi dela Directoriu, uP rad
ducA la primArie i ei lie duser la conacul lor dela episcopie.
Acolo poarta era plinA de bagaje strAnse de jupAnese, prada lor
din resedinta episcopala si de pe unde vor fi mai ajuns. Erau
gata de fuga i Ii asteptau camioanele, sd-i clued la garA. Pe noi
ne duserA la biurourile episcopiei, unde ne tinurA pe coridor pAnA
cAnd inluntru tinurA sfat asupra noastrA. De aici pleacA de nou
cu noi, Ardelean imi sopteste, c soldatul rosu esit din sfat a spus
celor din afarA, CA suntem condanmati la moarte. Ajuns pe piata
mi-am indreptat privirea spre biserica noastr i mi-am fAcut rugAciune, adAnc, ca cel ce st in fata mortii. Ne-au dus la primArie in
etajul al II-lea, unde era Directoriul.
Si aici suntem tinuti pe coridor, pAnA
La prefectura
cand
vine
un om al prefectului politiei p ne
politiei.
duce impreunA cu doi delegati ai Directoriului
la prefectura politiei din etajul I. Prefectul politiei JAnosi ne declard
inaintea rosiilor de prisonieri, atunci apare din biroul invecinat
Todor ArpAd pi-i intreabd, la a cui ordin am fost adusi. Figura
de Lombroso incruntat rAspunde, la a noastr poruncA". DupA ce

au fost dimii cei doi delegati roii, JAnosi ii posteazA la us politistii sal cu ordinul : aici sA nu mai intre nime viu si vine la mine
zimbind : esti salvat, dacd e sa murim, impreunA murim aici, iar
Todor Arpad : latA sunt aici, pre cum ti-am promis, c voi fi in
urma celor ce te-ar aduce. 'limit de cele ce se petrec, Ii intreb CA
ce s'a infAmptat ? De loc vei vedea, stati aici in biuroul acesta
lAngA noi.

Pe la ora 3 deschide Janosi usa din spre noi : ascultati. La


telefon d avizul: Am luat comanda asupra orasului, cine se impotriveste, va fi impuscat" i indatA se ivirA ofiteri cu insignii militare, stele si pajurA ungureasca. Contrarevolutia albA era declarat.

www.dacoromanica.ro

253

Am la primArie trei sute (300) de polititi i jandarmi, oameni


hotAriti de lupt pe moarte i viatd *i bine inarmati, cu acetia
iau lupta contra lor, de afarA ne va mai veni ajutor". Pe coridoare
o micare febrilA, pai grAbiti, ui trantite, indrumAri energice, in
biuroul lui Jnosi voci ridicate, CA fArd tirea Directoriului nu poate

lua nimeni dispozitii. Jnosi stentoric rdspunde aici eu poruncesc


si se inchid portile primAriei, sA nu mai intre vre-un rop pe ele.
PolitiOii se
spre piatA.

pun angard la fere0i

i ii

indreaptA mitralierele

Acum sd meargA cineva dintre D-Voastrd cu patrulele noastre

s aducA pe membrii espu0 ai Consiliului D-VoastrA, imi zise


Jnosi, ca SA' nu fie surpriqi de roii. Dar ia-i dacA ai de unde,
cA nici unul nu dormea acasd de 2-3 zile, ci 1i cAutau addpost
pe la prietenii lor din or4 de pild Dr. N. Popovici s'a culcat
intre bolnavii unui sanator al colegelui sAu Fischer. Numai Coriolan

Pop dormea acasA, pAzit i el in permanent de 2 soldati, cum


eram eu. Cei dintai au fost adu*i canonicul lacob Radu i profesorul Fersigan, prii* pe stradd deghizati, cum mergeau la doctorul
Maior, pentrucd pe danii ii avizase inainte un teolog de al lor,
din Blaj, cu numele Murepnu, din ceata comunistilor romni, Ca
vor fi la noapte ridicati. Pe la ora 5 a fost adus si Coriolan Pop
de Ohl oamenii nostri, ceilalti au venit numai dupdce s'a fcut
ziu i revolutia alba.' era stApra pe ora.
Roii erau in cazarma honvezilor, unde era i magazinul armelor ; desmeteciti din surprindere, incepurd a se concentra i la
ora 7 se inirarA in fata primAriei. Situatia aceasta a durat pra
la ora 9, cand i-a luat in flanc dela pod o companie de jandarmi
i una din garda albA. Ajuni in cle*te, s'au retras in cazarma lor.
La ora 10, yin efii comunistilor Katz Bela, Veg DezsO i PatOcs.
Sunt lAsati inlAuntru, ca sa find edirita Ditectoriului. Aceasta
edinta a durat pAnd la ora 12 i s'a terminat cu hotArirea de a
pArAsi oraul. Janosi le-a dat drumul spre Salonta. Cu aceasta
insA nu s'a terminat, pentrucA roii se tot adunau la cazarma honvezilor i aveau arme in abundentd.
Oraul plin de soldati roii, cari se retrAgeau in disordine
din naintea armatei romne, pedestrai, cavaleriti, artileriti, rasleti
i demoralizati de bAtaia armatei romne. Eu, contrar acelora cari
jubilau, priveam din fereastrA, ca dintr'o loje, miunarea de afarA

i ma rugam lui Dumnezeu, s ne trimitd salvatorii inainte de


a se inopta pe noi haosul acesta. De se unesc fArimAturile astea cu

www.dacoromanica.ro

254

rosii din cazarmA, sub valul noptii pot sada in sange orasul,
caci armata alba e prea slaba pentru rezistenta.
In sfarsit i-a succes lui Jdnosi, sa
Desarmarea rosiilor. cast ige pentru revolutia alba un ofiter cu 2
tunuri, care se retragea spre Ungaria. La ora 5 dupa masa, cu
aceste tunuri i cu fortele lui, a incunjurat cazarma de honvezi
si i-a provocat pe rosii sa se predea. S'au schimbat cateva puscaturi, dupa aceea li-s'au pus tunurile in fata. Janosi ii desarmeaza si
rosii fug care incatrau. Armele i munitia sunt aduse la primrie
uncle navalesc cetatenii, toti ofiterii de rezervA, sA le dea arme

contra rosiilor. Aceasta m'a mai linistit, dar tot nu era sfarsitul.
Patrulele romane erau deja in Fughiu,
Clipe de infriguratA
cam 10 Klm. de Oradea, generalul Mosoiu
a steptare.
la 40 Km. in Tileagd cu grosul armatei obosita de lupta celor 3 zile prin prapastiile defileului. Cetatenii implorau interventia noastra pentru intrarea armatei inainte de a se
face noapte peste noi. Tofi erau cuprinsi de frica acestei nopti
fatale, care ameninta orasul cu moartea. Consiliul orasenesc reintegrat

hotareste sa trimita o delegatie la Tileagd, ca s solicite intrarea armatei, inainte de a se inopta pe noi. Ne-a rugat sa mergem $i noi

cu delegatia lor. Ne-am hotarit sa mergem, eu, Coriolan Pop si


advocatul Erdeli. Eu am venit acas, &A ma imbrac, caci eram cu
hainele civile defectuoase, in cari am fost ridicat de rosii. Pe cand
m'am inapoiat, aflu la primarie mare panica. Coriolan Pop si Erdeli cohorau abatuti treptele primariei. Janosi ingandurat imi spune

ca rosii s'au concentrat din nou la Ioia, iar dela Szolnok au plecat 10 batalioane de rosii spre Oradea. Dansii au luat msuri
pentru impiedecarea trenurilor militare dela Szolnok, dar dna totusi rosii ar preveni armata romanA, atunci va fi macel mare. El
nu mai poate lua raspunderea pentru nime, sd-mi caut unde pot
un ascunzis peste noapte.
Era acolo inginerul silvic Comanici, carele mA invitd la dansul ; pe casa dansului e tabla serviciului silvic unguresc, nu se vor
naddi ca sunt acolo. Era pe inserate i ploua. Deghizat sub urnbreld m'am strecurat dupa Comanici si am intrat la el inteun
moment, cand nu era nimeni pe stradd, s ma vaza. Acolo aflai si
pe Tulbure, care dormea de cateva zile la Comanici. Nedurmit si

nemancat de Vineri, am luat un ceaiu $i m'am trantit in pat ca


un butuc, dupace imi afld Comanici un ascunzis, pentru cazul
dad a fi i aici urnarit,
www.dacoromanica.ro

255

Trenurile militare dela Szolnok au fost oprite peste noapte


prin ridicarea sinelor de pe linie. Trupele albe din ora tineau
pe loc trupele rosii dela losia, asa trecuram si peste noaptea
aceasta.

M'am pomenit la ora 4 si am zis un :


Hristos a inviat. La ora 6 am trimis pe Comanici in oras, sa sondeze terenul, daca pot esi Mara. Mi-a venit
cu vestea, CA tot orasul e in picioare si politia aduna toate automobilele, trasuri, camioane, cu un cuvant toate vehiculele, ca S
aducd cu o ord mai nainte arrnata romana, cad rosii puteau sosi
in tot momentul. Fie ce va fi, am zis, ma duc la biserica, c e
ziva Invierii, sa. ma afle acolo, ce ma va afla, vreau sa slujesc
astazi. M'am dus acasa, de m'am imbracat si oamenii cuprinsi de
frica mortii, imi cereau, sa aducem armata romana, cad toti pierim.

Noaptea invierii.

Coriolan Pop, Sever Andru, Sever Erdeli, Gheorghe Morar, Nicolae

Firu si capitanul Halasz au plecat cu automobilul la Tileagd sa


refereze generalului Mosoiu asupra primejdiei, in care ne aflam.
Generalul Mosoiu cu generalul Holban si Sachelarie, afland de
situatia din Oradea, iau hotdrirea de a nu mai astepta ziva de maine,

cand voiau sa intre in Oradea. Va voi arata, c soldatii mei au


aripi, zise generalul Mosoiu si dadu ordin de plecare trupelor sale
obosite, pe cari vehiculele, trimise in calea lor din Oradea si din
satele pand la Tileagd, le iau si le aduc la Oradea.

Pe and am esit eu dela biserica la

20 Aprilie 1919.
ora 11 si jumatate, se iveste prima patrula
Intrarea TriumfalA
de rosiori, in frunte cu locotenentul Teodo-

a Armatei romane
rescu, impodobiti cu 16ieci, floarea primaverii.
In Oradea.
Publicul imens adunat pe piata credea ca

sunt Francezii, fiindca pe Romani Ii socotea de niste salbateci si


erupe in frenetice Vive la France", soldatii le raspund Vive la
Romania". dupa ei vehicolele cu soldatii impodobiti si acestia cu
liliecii aruncati asupra lor si cantand La arme". M'au podidit
lacrimile la gandul unde mA intalnesc eu cu sufletul lui losif.
PAM sara la 7 trec, pe rand : cavalerie, infanterie si artilerie, de
se cutremura pamantul sub ei. Publicul extasiat nu inceatd din
Eljen a roman hadsereg", Traiasca armata romana".
Primarul orasului, Rimler, insotit de cativa consilieri municipali si de Coriolan Pop si de lustin Ardelean ies intru intimpinarea generalului Mosoiu la uzinele de apaduct, unde primarul
cere ocrotirea orasului. Generalul Mosoiu, Holban si Sachelarie inwww.dacoromanica.ro

256

sotiti de N. Mihali si N.

erbart de Voila, intrd triumfdtori in sala


primAriei si dA ordinile necesare primarului.

De mine s'a uitat lumea in marea insufletire. Numai Dr. Oh.


Popa, vdzdnd lipsa mea dela primire, aleargA sa ma ia, cd generalii
sunt sus la primdrie. CAnd am sosit la primdrie tocmai coborau
generalii cu Mihali si Serban jos in piatd. Teodor Popa cu corul
Hilaria" incunjurat de popor. Era icoana prorocului Isaia care zice:
CA atunci, cAnd va mAntui Domnul pe poporul Mu, va sari schiopul ca cerbul si limpede va fi limba gangavilor, cd s'a vArsat in
pustiu apd si rau in pAmAnt insetat . . . . acolo va fi veselia paserilor si locuinta sirenelor".

Cuprins de fiorul momentului istoric adresez generalului


Mosoiu urmdtoarea cuvAntare :

Domnule General!
Provedinta divind a revcirsat asupra noastrd tnila cea
sti serbdm ziva sfintei Invieri, ca sfanta zi de

cereascd,

Inviere a neamalui romdnesc.


Astdzi se infdptuieste si pe acest pdmant idealul unirei.

Nici o parte a romilnismului nu a fost espusd atat de mull


peirei, ca tam Biliorului. Astdzi isi primeste rdsplata pentru
eroismul, cu care si-a pcistrat limba si legea strtibund la
aceste margini.
Unde este limba aceea omeneascd, care sti poatd cuprinde
evlavia sufletelor desrobite, cdtrd Proveclinta Divind si sentimentul gratitudinei ceitrd vasele alese ale acestei Provedinte
Divine, eliberatorii nostri? Intreg clocotul de sentimente il cuprindem in rugdciunea de multdmitd cdtrd Atotputernicul
Dumnezeu si in mdrirea gloriosului Rege Ferdinand si a vitezei
sale armate.
Ctind ne-a adus aici gloriosul Impdrat Tretian, ne-a adus

ca pe o armatd a civilizatiunei. Acest spirit civilizatoric ne-a


sustinut aici intacti aproape cloud mii de ani. Armata romnci
Med vine in numele civilizatittnei, sci implineascd postalatele
dreptului popoarelor, promulgat de marele areopag constituit
la Versailles.

Ne rugdm, sd fie cuprinsd in misiunea aceasta civilizaforted si ocrotirea elementelor de ordine a concetatenilor nostri

Maghiari, cari impreund cu noi au suferit ororile anarchiei


bolsevice, ce le-am indurat sub teroarea, de sub care astdzi
ne eliberati.
Din tot sufletul nostru urdm : Trdiascei Regele Ferdinand
si Augusta Casa domnitoare, trdiased viteaza armatd romeinet
si marii ei cdpitani, creased si infloreased Romdnia-mare in
veci. Amin.

www.dacoromanica.ro

257

Generalul Mosoiu a rAspuns urmAtoarele :

Prea sfinte Pdrinte, Domnilor !

La 6 Noemvrie anul trecut, and am pAsit in fruntea


armatei pe pAmAntul Ardealului, am simtit o adAncA emotie.
Aceasi emotie adAna Ind cuprinde astAzi, cand intru pentru
IntAia oard in orasul D-Voastre, ca sA vd slobozesc din sufe-

rinte. GAndul nostru este de mult indreptat spre D-Voastre.


Stiam in ce situatie criticA a-ti rAmas.
$i fArA s mai ezitAm, am alergat, sA vA salvdm.

Cu ziva de astAzi Regele Ferdinand al Romniei a pus


stApAnire asupra acestui oras si a judefului Bihor.
De azi incolo D-Voastre sunteti cetAteni ai RomAnieiMari. Aceasta nu este numai o vorbA spusA inteun moment
de elan, ci este o realitate vie. Sunteti anexati i alipiti de
trupul TArii romAnesti pe vecii vecilor.
VA mulfumesc pentru buna primire i vA rog sA strigati
impreunA cu mine :
TrAiascd M. Sa Regele Ferdinand I TrAiascA RomAniaMare.

Puternice aclamAri au acoperit ultimile vorbe ale generalului.


lar corul Hilariei" a intonat imnul: TrdiascA Regele", DesteaptA-te

RomAne" si Pe-al nostru steag".


Tribuna Bihorului" dA urmAtoarea icoanA impresionantA
despre aceasta intrare triumfald a armatei romAne :
CuvAntarea sefului oastei liberatoare ne-a desteptat
fiorii celor mai adAnci simteminte. Nervii nostri, mAcinati de
suferintele i groaza zilelor trecute, pArea cA nu puteau sA
supoarte marile emotii. i-au podidit plAnsul pe multi din cei
caH eram de fatA la acest act epocal.
De aci generalul Mosoiu urmat de suita sa, a trecut
in palatul episcopului Dr. Dimitrie Radu.

lar la 3 '/2 ore a descins la restaurantul Sas", unde a

luat masa.
Intr'aceea multimea publicului, mii de oameni, asteptau
sosirea oastei.
La 4 ore apar coifurile de otel ale vitejilor dela MArAsesti. Se apropie . . . Inima ne bate tot mai repede . . . MA
nApAdesc lacrimile ... In sfArsit sunt aci, ei, fratii mantuitori...

De o mie de ani vA asteptAm, ati au murit cu dorul dupA


voi ! Pe noi ne-a invrednicit Dumnezeu, sA vA vedem, sA vA
stringem la piept, scumpi liberatori !

DupA un mars necurmat de 2-3 zile, vitejii calcA cu

tArie,

zimbesc la urArile noastre i intrA, mAret, in piatA, can-

tAnd La arme". Trec podul i o iau pe strada principald


inainte spre Piscopia", sA afinA calea bolsevicilor
Unul din multime intreabd :

www.dacoromanica.ro

17

258

Rand unde mergeti ?"


Pdn'la Tisa flu ne oprim !
rdspunde un ostas voinic.
Trecerea pedestrasilor, a automobilelor pline cu ostasi
si arme, tine intr'una pnd seara la 7 ore. Noaptea soseste
artileria.

0 trupd, in frunte eu muzica, trece in casarma din

strada Rulikovszky.
E seard. Patrulele romnesti trec in pasi apdsati pe strdzile Orzii. Feciorii cu coifurile albastre par legionarii lui
Traian. Sunt strnepotii lor. Au recucerit mosia strbund.

Si acuma aduc pace si rnduiald la orase si la sate.


Seara la 8 ore, ofiterii i fruntasii romni au luat o
cind comund la restaurantul Sas," fiind de fat i primarul
orasului.

Generalul Mosoiu Inca in aceeasi zi a plecat cu automobilul mai departe. Comandant al trupelor din Oradea a
rdm as generalul Holban.
Luni, a doua zi de Pasti, s'a servit
Serviciul dumne- sfnta liturgie in biserica catedrald din piata

zeesc festiv.
Te- mica, prin P. C. Sa vicarul R. Ciorogariu
Deum pentru M. S. asistat de protoiereii Gh. Tulbure i Gh.

Pap, de parohul V. Popovici pi diaconul Dr.


Regele .
A. Magieru. Rdspunsurile le-a cntat corul
mixt al Hilariei" sub conducerea dirigentului N. Firu.
La ora 9 s'au postat in fata bisericei cloud compnii
de onoare, in frunte cu muzica regimentului. Soldatii erau
imbrdcati in haine de sdrbdtoare cu coifurile pe cap ; pe fetele
lor sAndtoase, &Mute de vnt i prlite de soare, se oglindea
mndria i veselia osteanului biruitor.
In cursul heruvicului a sosit in biseric d. general Holban,
urmat de dl. general Sachelarie i intregul stat major, vre'o
30 ofiteri, toti imbrdcati in splendida uniform de paradd.
Ei luard loc in stranele rezervate in dreapta 5i 'n stnga
altarului.

Langd scaunul episcopesc se postard 6 soldati voinici


cu steagul regimentului, ciuruit de gloante i purtat cu biruintd prin focul rdzboaielor.
Biserica era ticsitd de credinciosi cu fetele inviorate de
fericire. Erau de fatd toti intelectualii i multi [fruntasi ai
bisericei surori gr. catolice.
La iesirea cu sf. daruri, cnd s'a pomenit pentru intdia
ord. numele Regelui nostru Ferdinand I si a sotiei Sale Regina Maria, corul i muzica oastei a intonat deodatd imnul
regal Trdiascd Regele."
Momentul a fost indltator. 0 emotie adncd sd zugrdyea pe fetele tuturor i ochii multora se umplurd de lacramile fericirii necunoscute pand acum.
www.dacoromanica.ro

259

DupA o mie de ani de dureri ingbusite, sufletul descAtusat al bietului Roman ii serba azi pentru intaia oarA adevArata inviere. La priceasnA d. vicar Roman Ciorogariu a rostit
de pe amvon o predicA avantatA. IncAruntitul demnitar a ridicat sufletele ascultAtorilor la inAltimea InsemnAtAtii marelui
praznic al neamului nostru, spunand urmtoarele :

lubiti cregini!

Un sir neintrerupt de suferinte a fost trecutul nostru pe


acest pAmant. Suferintele din vremile invaziunii popoarelor
barbare, suferintele unei restristi milenare. Dar a fost mai mare
virtutea de rezistentA a pArintilor nostri si credinta lor in
ideal mai mare a fost deck toate aceste suferinte. A invins
caracterul nostru roman : rAbdarea i munca. Caracterul acesta a fost sfintit de credinta inteun ideal. Astfel s'a putut
intampla minunea aceasta a -lui Dumnezeu, pe care o vedem
astAzi.

Acestor suferinte le aduc inainte de toate prinos i veneratiune astAzi in ziva Invierii lui Hristos, Chipul suferintei. Card
vAz insA in razele soarelui, ce s'a revArsat asupra noastrA
astAzi chipul viitorului, atunci un sentiment mare, mai mare
decat al suferintelor, iubirea de neam, imi inspirA mangAierea,
cA a fost vrednic a suferi.
Intre contemplatiile mele din sAptAmana Patimilor, in

Mfa mortii, ce-mi bAtea la us, am cetit o carte din suflet


femeesc : Gandurile si icoanele din vremea rAsboiului", zugrAvind suflarea mortii, ce a trecut peste suflarea romaneascd
in acest crancen rAsboiu. Acest suflet artistic a cuprins intreg calvarul indurat de tara mamA pentru eliberarea noastrA.
Acest suflet inAltat este Regina Maria. Femeea romanA
a fost totdeauna vestalina iubirii de neam. Corneliile i Ve-

turille romane, Mama lui Stefan cel Mare si altele la intalnirea lor de dincolo de mormant, vor recunoaste in tipul
sublim a Reginei Maria pe vrednica reprezentantd a femeii

romane. Si o aureolA cereascA va fi cununa rAsplAtirii Sale.

RAsboiul aceasta a fAcut din tara romaneascA un cimiter de eroi. Morminte impodobesc i pAmantul nostru ardelenesc. La piatra fundamentala a Romaniei-Mari avem deci
martiriul. Crestinismul isi zideste altarele sale pe moastele
martirilor, cari au creat credinta poporului, cA clAdirea noud
cere jertfa unei vieti. Templul nou al Romniei-Mari este zidit
pe moaste de eroi. MA cuprinde un fior, and privesc la aceste
morminte de eroi, dar mAretia templului Imi inspirA convingerea, cA pentru acest templu a fost vrednic a muri.
PAM astAzi noi aveam un cantec de jale, isvorit din sufletul amArit al poporului nostru :
Muntii nostri aur poart"
,Noi cersim din poarta'n poarta",

www.dacoromanica.ro

17*

260

AstAzi intreagA comoara pAmantului strAmosesc s'a des-

chis pentru noi. 0 tard frumoasA pling de aur i argint ca in


povesti. lar Dumnezeu ne spune, cA tot aurul i argintul
este al nostru. Cand privesc la comoara aceasta, nu ma Ondesc la imbuibarea capitalismului hrAparet, care vrea numai
sA-si umple jitnitele sale. MA gandesc la poporul meu iubit,
caruia i7s'a deschis pAmantul pentru o muncA cinstit

i rAs-

plAtitA. MA gandesc la opera de culturA, care se deschide


si pe seama tAranului nostru. MA gandesc la o Romanie bogatA i fericitoare pentru toti. MA gandesc la implinirea destinului mAret al Gintei Latine, de a reprezenta pe Dumnezeu

pe pamant, dupd cuvintele profetice ale bardului national

dela Mircesti.
Cand privesc la acest viitor zic, cA deacum inainte va fi
vrednic de a trAi.
*

Legea din naintea descoperirii dumnezeesti a fost : ochi


pentru ochi i dinte pentru dinte. Cand s'a descoperit Dumnezeu profetilor, cari au pregAtit calea Domnului, aceastd lege

barbarA s'a sters si a zis : LAsati-mi mie rAsbunarea.


Mantuitorul Hristos de pe crucea patimilor se roagd
pentru dusmanii lui i legea lui moral culmineazA tocmai in
iubirea vrAsmasului. Legea aceasta ne obligA s fim buni
crestini i fatA de fostii nostri dusmani. SA se stearga gandul rsbunArii din sufletul nostru in aceast zi a invierii,
care nu poate fi pangArit cu fapte necrestinesti.
Deschid evanghelia dreptatii si a adevArului in noul
cult national. Evanghelia aceasta sA se vesteascA tuturor.
Drepti fatA de noi insine i dreg MO de concetAtenii nostri
de alt limbA si lege, buzele noastre s preamreascA pe
Dumnezeu prin vestirea adevArului i aplicarea drepttii pentru
toti Aceast evanghelie sA fie cAlAuza vietii noastre, ca sA

fim vrednici de mila lui Dumnezeu, care ne-a fAcut pArtasi


la implinirea idealului nostru national.
In fata altarului acestuia vAd pentru primadatA drapelul
armatei romane. Acest odor este simbolul virtutii militare.
Binecuvantat sA fie de Domnul ostirilor, Dumnezeul cel mare
si puternic, carele face minuni. Binecuvantat sa. fie Marele
CApitan al oastei romane, Regele Ferdinand i Augusta lui Casa'

Domnitoare. Binecuvantat s fie glorioasa armat romand si


vitejii ei comandanti, in veci. Amin.
DupA sfanta liturghie s'a oficiat un Te-Deum pentru sAnA-

tatea si prosperarea Augustei noastre Case Domnitoare. Corul


a cantat cu mult avant TrAiascA Regele."

S'a cetit apoi in genunchi de cAtra P. C. Sa DI. vicar

episcopesc o rugaciune cu urmAtoarea incheere :


Si acum, cu sufletul descatusat de dureri, cAtrA Tine
inAltAm Doamne glasul inimilor noastre i te rugAm pazete

www.dacoromanica.ro

261

intru zile 'ndelungate pe M. Sa Regele Ferdinind, Domnul


tuturor Romanilor si-1 invredniceste sd carmuiasca neamul
romanesc in pace neturburata. Sfetnicilor lui da-le duhul intelepciunii si al iubirii de oameni, care intareste popoarele si
le inalta. Revarsa in diregatorii 1 pastorii poporului nostru
duhul dreptatii si al lapaddrii de sine, cu care ai inzestrat pe
Apostoli, and i-ai trimis, s propovaduiasca evanghelia iubirii
Tale de oameni.
Insufla ostasilor nostri brbatie 1 vitejie, dragosft. catra
tara si catra deaproape i pe noi toti cetatenii Romaniei ajuta-ne, sa sporim in ravna spre fapte bune.
Pazeste tara noastra cea scumpa si frumoas, Romania
i sfanta Biserica ta, pe care ai intemeiat-o Intru clansa spre
marirea numelui Tau Auzi-ne, Doamne, precum ai auzit i
rugile parintilor nostri, al caror vis de veacuri ne-ai invrednicit
sa-1 vedem intrupat.
Tu ai carmuit destinele neamului nostru dela plamadirea
lui papa astazi, binecuvantat sa fie numele Tau in veac 1
In urma companiile de onoare din fata bisericii, au fost
stropite cu aghiasma in prezenta dlui comandant si al statului
major, in vreme ce muzica a intonat Rugaciunea".
0 mare de capete descoperite privea cuprins de emotie
actul acesta religios.
Lumea s'a departat apoi cu sufletul inaltat si stapanit
de cele mai sfinte emotii ale acestei sarbatori, care a fost
adevaratele Pati ale noastre.
Dupa amiazi, pe la orele 4, muzica regimentului a cantat
in piald mai multe cantece romanesti : hore, sarbe, marsuri
nationale.
Cetatenii orasului se ingramadeau in piata de nu mai
puteai strabate si fetele tuturor straluceau de veselie si de
multumire.

In vremea aceasta un aeroplan roman, impodobit cu stea-

guri tricolore, a plutit deasupra orasului, coborindu-se pana


aproape de pamant si executand cele mai frurnoase virajuri.
Astfel s'a incheiat ziva aceasta mareata si neuitata pentru
toti cei, cari au avut norocul sa se bucure de ea.

Deputatiuni la dl. ,

Marti, a treia zi de Past, Consiliul na-

si-a tinut de prima datorinta sa se


general Holban. prezinte in corpore la dl. general de divizie

Holban, pentru a-si exprima recunostinta si al asigura de respectul si devotamentul sat., nemarginit.
Vizita a avut loc in salonul de gala al P. S. Sale D-lui
episcop. Dr. D. Radu. In numele Consiliului, ai carui membri
erau de fata toti in costume de sarbatoare, prezidentul R.
Ciorogariu a adresat dlui general urmMoarea vorbire ;

www.dacoromanica.ro

2dJ
Domnule General !
Consiliul national roman din Oradea i Bihor, trecut

prin surghiunul zilelor bolevice, ca inviat din morti, va aduce


omagiile sale izvorite din adancul inimei, pentru actul istoric,
prin care ne-ati eliberat i VA' roaga sa fiti interpretul recunotintei i al devotamentului inaintea Majestatii Sale Regelui
Ferdinand i a vitezei armate romane, care pentru noi poarta
crucea suferintelor.
Cand ne implinim aceasta sfanta datorie, Va oferim serviciile noastre la consolidarea imperiului roman pe acest pamant

stramocesc. Voim sa ne luam partea noastra

din aceasta

mareata opera de consolidare, care trebuie sa fie opera drepMO pentru toti.
Numele generalului Holban s'a infipt in inimele noastre
ca salvator al nostru i amintirea lui va ramanea ca traditie
fiilor nostri.

Aceste traditii ne vor lega pe vecie i Dumnezeu ne va

asculta rugaciunile, sa VA rasplateasca cu fericirea fiilor

D-Voastre, fericirea ce-ati adus-o fiilor nostri.


Va uram multi ani fericiti spre gloria armatei romne
ci prosperarea neamului romanesc.
Intreite urale de sa trdiasca" au acoperit ultimele cuvinte
ale oratorului. DI. general a raspuns, cu glas miccat i 'n ton
comunicativ, plin de calclura sufleteasca, spunand urmitoarele :
Domnule Presedinte, Onorat Consiliu !

Va multumesc pentru omagiile ce-mi prezentati. Prin


delegatia dv. mi-ati dat dou Insarcinari, cari deopotriva ma
onoreaza.

Prima e, sa fiu interpretul sentimentului dv. MI5 de Tron


i Dinastie.

A doua, sa talmacesc admilatia i recunoctinta dv. fata


de armata mea, care chemata de glasul suferintelor dv. i-a
pus aripi la picior i a zburat peste multi i vai, ca sa va
villa cu un minut rnai inainte inteajutor. Ostacii mei i-au pus
pieptul in fata gloantelor i dupa-ce au risipit pe ducman, au
grabit in mar fortat, ca sa va salveze. Va multumesc de

omagiile ce le aduceti acestor soldati, cari toti au alergat spre


Oradea. nevoind nici unul, sa ramand in urma celuilalt.
Cat ma privete pe mine personal, eu am numai o parte
mica de merit. Eu am luptat cu creerul, iar soldatii mei cu
picioarele.
Sentimentele dv. le voiu taltnaci atat Majestatii Sale Regelui

Ferdinand, al carui supui sunteti de astazi inainte, cat ci


vitezei mele armate. Devotamentul dv. i asigurarea conlucrarii dv. ma umple de multumire. Sunt sigur, ca toti sunteti
gata, sa emulam pentru a organiza aici un Stat civilizat ci

www.dacoromanica.ro

orcIonat In asa chip, ca 1 adversarii nostri s5 i-se Inchine.


In munca aceasta de organizare nu suntem multi, dar e destul
sa fim cinstiti si devotati. Sentimentele mele fats de inamic
sunt cele ale bunului crestin. Nu voiu fi condus de duhul rasbundrii, dar flu voiu tolera ffici o abatere, i ori ce incercare
de a tulbura ordinea, o voiu pedepsi cu asprime. Noi Inca am
stat sub ocupatie straina si Inca poliglota. Romania a fost
Incalcata i jefuitA in chipul cel mai barbar. Pe unde au trecut
dusmanii nostri, a rAmas jaIe 1 prapad. D-Voastre ardelenii
ati fost deprini cu suferintele, la noi contrastul insa a fost
grozav de isbitor. Bunul Durnnezeu ne-a scapat Insa din robia
strAina pe toti : pe noi dupa un an, pe dv dupa o mie de
ani. Ajuni la libertate, s inaugurAm pe toata linia conditille

unui Stat civilizat. La munca aceasta va doresc tuturor viata


lungd si plind de fapte roditoare.
Urale furtunoase au subliniat cuvintele dlui general, a
carui vorbire a fAcut asupra tuturor o adnca impresiune.
Prezidentul a prezentat apoi pe membrii Consiliului In parte,
iar dL general a straits mana fiecaruia.
Dela prima cunostinta ne-am convins, ca in dl. general
Holban orasul nostru a catigat o personalitate distinsd i mai
mult decal simpatica : D-sa nu este soldatul de ablon. Este
mai presus de toate un om, o individualitate. Un personaj
care cucerete i supune din primul moment, prin inteligenta-i
superioar ci prin profunda cultur morala, ce Impodobeste
acest suflet frumos.
Suntem mandri, ca-1 avein si rugam cerul s ni-I find
cat mai mult Intre noi.
*

Imediat dupO Consiliu a urmat deputatia senatului ora-

senesc, condusa de dl. primar C. Rimler, care bineventand


pe di general i prezentandu-i omagiile orasultii Intreg, 11 roaga

sa asigure ordinea si siguranta publica i sa ia masuri pentru


provederea orasului cu alimente i carbuni. Senatul il asigur
de concursul devotat al tuturor organelor oracenesti.
DI. general a raspuns in romaneste astfel :
Domnule Pritnar!
Multumesc pentru btmele urdri ce-mi prezentati. Eu am
venit In orasul D-VastrA In numele unui Stat civilizat si am
la dispozitie o armata constienta si bine disciplinata.
Incat priveste sustinerea ordinei publice, pe care am s'o
pazesc aici In numele guvernului romnesc, va asigur, ca.
puteti fi deplin linistiti.
In masurile pe cari le voiu lua In acest scop voiu fi cAlAuzit de cele mai pure sentimente crestinesti. VA multumesc de
concursul ce-mi oferiti 1 vA dau asigurarea, ca desi sunt

www.dacoromanica.ro

264

numai de dou'a zile in acest oras, pentru ordinea si prosperarea lui, pun tot atata inima cat D-Voastra, care conduceti
de decenii. Din parte-mi v ofer concurs nemarginit pentru a
crea aici ordine si linicte perfecta i pentru a introna principiile dreptatii si ale civilizatiei. Deosebiri de limba si nationalitate nu voiu cunoaste. Lica mea va fi deschisa pururea
pentru toy si avand vre-o plansoare, sau vre-o cerere particulara, sau vrand sa-mi denunte vr'un caz izolat in interesul

sigurantei orasului, ori-cine se poate apropia de mine cu


inima deschisa.

In schimb cer numai, ca orice propaganda politica, cu


caracter nationalist, san bolsevic, sa fie curmat, pentruca la
sugrumarea acestor tendinte voi fi, tocmai in interesul sigurantei Statului, cat se poate de aspru i necrutator.
In cat priveste trebuintele materiale ale orasului, voi Ida
dispozitii urgente, ca ele sa fie acoperite.
Sper cd in curand orasul isi va relua viata normala.
Vorbirea d-lui general a interpretat-o in limba ungureasca
dl. Dr. Coriolan Pop, in calitate de prefect interimal.
*

Miercui s'au prezentat la dl. general Holban, membrii


judecatoriilor din loc, in frunte cu prezidentul Tribunalului
dr. Elemr Baldzs, care in termeni elogiosi I-a salutat in numele

judicaturei unguresti, cerandu-i ocrotirea. Domnul general a


primit deputatia in mod cordial si a declarat, ea este in deplin
acord cu punctul de vedere exprimat de orator, este gata a
apara interesele magistraturei pentru sustinerea ordinei Roaga
deputatia ca pentru realizarea intentiilor sale, sa-i dea tot sprijinul cu putinta.
Raspunsul domnului general a lasat asupra magistratilor
o excelenta impresiune.

edinta festiv

Luni, a doua zi de Pasti, la ora 5 d.

s'a intrunit Consiliul nostru national in se-

a Consiliului.
dinta. A fost cea dintai convenire dupa o
pauza de saptamani, decand comunistii desfiintaserd garda
nationala si ne pusesara sub pazd militard, cu cele mai

miselecti intentii.
Cand s'au revazut membrii Consiliului in saloanele lumi-

noase ale P. S. Sale parintelui episcop Dr. Dimitrie Radu,


pe fetele tuturor era zugravita o emotie 1 o bucurie, ce nu
se poate talmaci. Se parea, Ca au trecut veacuri de and nu
ne mai vazuseram, se parea, cA ne-am trezit dintr'un vis
grozav de urit.

Cu 48 de ore mai inainte, unii dintre noi erau sa fie

executati in chipul cel mai barbar, erau gata s fie impuscati,


ca niste caini. Si acum ne revedeam teferi, ne regseam incun-

www.dacoromanica.ro

265

jurati de mandra armata romana, ne strangeam manile, ca fii


i cetateni ai Romaniei-Mari,
Mare eti Doamne 1 minunate stint lucrurile tale I" era
esclamatia tainica, ce se despindea de pe buzele tuturora.
In special s'au facut calduroase i binemeritate ovatii

P. C. sale d-lui vicar episcopesc Roman R Ciorogariu, prezidentul Consiliului, care de trei ori a stat in fata mortii.
Erau de fata toll membrii Consiliului 1 alti fruntai ai
vietii publice din loc i din provincie in numar de peste 30.

Prezidefitul, deschizand edinta, reliefeaza momentul sarbatoresc i importanta istorica a edintei prezente. Constata
ca deodata cu intrarea armatei romaneti, Oradea a fost incor-

porata i ea la teritorul Romaniei 1 ca M. Sa Regele Ferdi-

nand i-a pus stapanirea asupra Bihorului nostru, atat de


incercat de soartd. S'a creat aceea, ce toll au dorit : 0 notia
stare de drept, o nou situatie politica. Reluandu-i continuitatea actiunii sale, urmeaza, ca Consiliul national sa fad dispotiunile, cari le reclama noua stare de lucruri, sa se organizeze i s-i creeze legatura necesard cu tara cea noud.

Primele msuri
de organizare.

fi
rea

Organizatia aceasta deocamdata nu poate


decal de natura provizorica. Pentru prelua-

imperiului pe intreaga linie, nu a sosit

Inca momentul Chemarea 1 datoria Consiliului, este deo-

camdata, sa ia anumite masuri de caracter interimal, menite


a asigura ordinea publica i suveranitatea Statului roman. La
timpul sat', care nu poate fi departe, va veni Consiliul Dirigent din Sibiiu i luand in manile sale conducerea politica a
comitatului, va face instituirile cuvenite cu caracter de stabilitate in toate domeniile vietii de Stat.
Manecand din aceste consideratiuni principiare i deliberand asupra situatiei existente, Consiliul national a decis
ca toate autoritatile i organele oraplui i ale comitatului sa
ramana neschimbate In functiunea lor de pand aci i panA la
preludrea imperiului, nimeni sa nu fie inlocuit. Pentru a asigura

insa interesele de Stat, se pretinde, ca pe langa toate autoritatile publice ale oraului i comitatului, sa se numeasca un
inspector roman. Acesta va exercita o controla nelimitata
asupra tuturor afacerilor din resortul, ce i-se IncredinteazA.
intrand in detailiile organizarii provizorice, dupa o consultare
de o ora, Consiliul a designat inspectori sau censori deocamda'A pentru urmatoarele oficii publice :
1. La prefectura oraplui i a judetului Bihor : Dr. CorioIan Pop, avand secretari pe : Dr. Sever Andru (la comitat) i

Dr Sever Erdeli (la ora).


2. Inspector la comitat (langa alispan-subprefect): Aloisin Nistor.
www.dacoromanica.ro

266

5. La primAria oraului : Dr. 6rigore Egri.


4. La politia oraului : Gheorghe Morariu.
5. La serviciul de alimentatie al oraplui : Dr. lustin
Ardelean.
6 La serviciul de alimentatie al comitatului: Aurel Muresan.
7. La directiunea de finante Gavril Maro.
8. La procuratura : Dr. Dimitrie Mangra.
9. La oficiul silvanal : loan Comaniciu.

10 Censor al pressei i eful sectiei de propaganda :


Gheorghe Tulbure.
11. La censura postei, telefonului i telegramelor : Dr.
Teodor Popa.
12. Inspectori de instructie : Dr. Gheorghe Micula, (la

colile secundare i civile), Andrei Horvath (la colile elementare) i Dr. Vasile Chirvai (la colile comerciale, industriale
i de meserii). Pentru cercul Beiuului : Dr. A. Pteancu.
13. Medici la serviciul sanitar al oraului i comitatului :
Dr. Nicolae Popoviciu i Dr. Vasile Maior. Spitalele militare
au r5mas natural sub conducerea armatei romane.
14 Controlarea propagandelor adversare : Vasile Popoviciu i Comel Sabo.
Lista nouilor inspectori din partea prezidentului de Consiliu a fost prezentata d-lui general de divizie Holban, care
acceptandu-o in Intregime, a intrit pe cei designati in posturile lor,
joi la orele 10 a. m. inspectorii au depus juramantul
oficios in mnile d-lui general i provazuti cu decret de
numire i-au inceput activitatea.
In vraja acelor zile mi-am ridicat priinchinare sufletului .
virea dela figurile ostdogi impodobite cii
romanese.
aureola tnvingerii la supraomenescul sacrificiu,

adus de eroul necunoscut al acestei lupte epice.

Poporul romeinesc are numai un suflet. Aceea ce s'a


efectuat In rdsboiul sfat al unirei neamului romdnesc, e numai
puterea de viatei executivei a acelui suflet mare. El a tnvins.
fn invingerea aceesta are parte sufletul care si-a tritemeiat un Regat la Dundre, sufletul Munteanului i Olteanului
lui Mircea cel Bdtrein i Mihai Viteazul, suflet care s'a ()fait
In luptele cu pgnll, cari ne au cdkat peimeintul, sufletul Moldovenesc, care nu s'a pierdut sub cnutul farist, nici sub regimul machiavelic Austriac al Bucovinei. Sufletul Ardealului,

care nu s'a pierdut sub obidd milenard. Sufletul Pindului,


care nu s'a pierdut nici sub semiluna sangeroasd, nici sub
lanturile Fanarului hrdpare i ageaptd i el mtintuire. El,
www.dacoromanica.ro

67

sufletul acesta-unic, care pretutindeni e acelas, este vita, noi


fiii de pretutindeni suntem mladita acelei vite. Vita este in
nzleiditd si mIddita in vita, amandoud formeazd o viata. Acest
suflet este eroul necunoscut, care a sustinut acest neam sfd-

slat de hotare strdine de el pentru ziva de izbandd a unirii


lui intr'o Romanie-Mare. Acestui suflet eroic se cuvine Inchinaciune in praznicul zilei, in care am fost desrobiti.
Cu smerenie aduc aceasta inchindciune eroului necunoscut

al sufletului romanesc si slava Regelui, sfetnicilor lui si vitejilor sai, cari au inteles acest suflet, ce s'au inspirat la luptele
epice in cari au intemeiat Romania noud, iar celor morti in
aceasta lupta le aducem prinos de recunostinta si binecuvantarea tdrinei lor de martini si inaltam rugaciunile noastre pentru
rdsplata jertfei lor, adusa pe altarul patriei.
Nu voiu, sd inchei cu aceasta glorte a trecutului, pentrucd
nu inmormantam, ci prdznuim botezul patriei noL
Botezul e o renastere sufleteascd. COW intru Hristos Vali

botezat, intru Hristos v'ati si 'mbrdcat zice sfanta cantare a


botezului. Cati Intru patrie Vali botezat, intru patrie v'ati
si'imbrdcat. Sd tmbrdcdm dar haina patriotismului toti, cat?
intru Romania ne-am botezat.

lubirea de neam nu se poate desparti de iubirea de


patrie, sufletul ei trebue sd fie sufletul neamului romanesc.
In acest suflet romdnesc sd ne unim, ca patria sd fie una
pentru toil, un templu sfant pe al cdruia altar se aduce jertfa
neprihdnita a eului nostru bun. Sd facem religie din patriotismul nostru, precum am fdcut religie din nationalismul nosh u.

Cdnd aceasta religie va fi a tuturor, atunci vom avea si pe


eroul necunoscut, care va zidi Romania-Mare fericita, cum o
prevdd eu cu ochii inimei mele. Ideea eroului necunoscut e
cea mai sublimd conceptie sociald, cdci ea impartdseste si
datoria si gloria tuturor fiilor unui neam. Astfel se alcdtuieste
un neam de eroi ai muncii cinstite si apdrdtori de tard. Patria
romand trebuie sd aibd acest suflet ; toll trebue sd fim eroii
zidirei ei.
Aceasta este eterna evanghelie a patriotismului, ce o ves-

tesc tuturor in patria mea noud.

www.dacoromanica.ro

PARTEA III.

Sub imp eriul roman.

www.dacoromanica.ro

Sub imp eriul roman.


In generalul Holban am aflat nu numai
pe distinsul ofiter, ci i pe iscusitul diplomat. Aceastd plAcutd constatare mi-a inspirat incredere in stApAnirea ordinei i impAcarea sufletelor cu inexorabila soartA a invin-

Genera lul Holban.

silor.

Tineam la un gest de generozitate fata de invinsi

eram fericit cA generalul e in senhmentul meu, de a cuceri sufleDupd ce 1-am


tele prin nobleta si a potoli valurile patimilor.
informat despre toate, in deosebi cA sufletele sunt deschise, pentru
acomodare la situatia noti, generalul i-a precizat atitudinea:
Celor cu pace, pace; celor cu rAsboiu, rAsboiu. Si omul lui Dumnezeu s'a tinut de cuvAnt, fAcAnd cinste armatei i tArii sale. El
astAzi este pomenit cu respect de toat lumea din Oradea fArA
deosebire de lege si limbA.
venea in urma armatei. El a fost cel dintdiu
Ministrul
barbat de Stat, care a venit la noi sa ne vazd
Al. Constantineseu .
M'a chemat la sine
1 sa refereze Regelui.
i i-am expus intreagA organizatia noastrA provizorie. A lost noua
rnea bucurie a afla in persoana ministrului Alexandru Constantinescu pe adevAratul bArbat de stat i omul de inimA, care sorbea
mrirea zilei triumfale, ce s'a pogorit asupra noastrA. Asa intre
ministrul Constantinescu si generalul Holban simteam intreagA
cAldura stpanirei romAnesti. Dupd implinirea raportului am mers
www.dacoromanica.ro

272

la sfanta biserica, unde am primit pe cel dintai ministru al Tarii


Romanesti cu toata cinstea. Nihil sine Deo.
Cantau muzicile militare, iar in jurul statuei lui Sf. Ladislau
si a lui Szigligeti soldatii intind hora i prind in vraja ei femeile
adunate la noul miraj. Se trudesc i ele sa Ora tactul primei hore.
Nici un incident suparacios. Armata liberatoare avea toate simpatiile orasului si prin purtarea ei prieteneasca se arata vrednica de
aceasta simpatie. Fostii ofiteri unguri se uitau cu duiosie, cA mai
exist armatA disciplinata, pe la periferii insa soldatii nostri erau
ademeniti de agentii politici la casele lor, cu intentia de a-i bolseviza. Aici am avut ocaziune a vedea cu ochii constiinta vie a
soldatului roman, pe care nu-1 poate clatina nici o ademenire.
Numai aceasta constiinta explica posibilitatea, ca dupa dezastrele
mari sufletul lui a ramas virgin.
Va puteti inchipui, ce impresie
a facut aceasta oaste inteun loc, unde se credea, ca nu mai exista
soldati in lume, precum inteadevar nici nu mai era afarA de soldatul roman. Acest soldat cu bocancii sparti pe o vreme ploioasa
patrula cu vioicune ziva i noaptea. Ma opreste i pe mine in
seara a doua, dud venisem dela o masa comuna i salutandu-ma
respectuos, imi cere legitimatia.
I-am dat-o i i-am zis:
Sunteti slab imbracati".
Dar e band arma" imi riposta soldatul razand.
Acesta e soldatul roman.
Ciudat fenomen psihic, ca in toiul stramtoarei in care ma
aflam mai inainte, mi-am pastrat sangele rece iar acum in sigurantA, m'a cuprins o neliniste. Tresariam la fiestecare miscare si
la sunetul clopotului dela poarta i noaptea in somn ma treziam
infrigurat. M'a cuprins o oroare de locul, unde am trecut peste
atatea maltratri. 0 noapte am dormit la Magieru s ma odihnesc.
Dar a trecut i aceasta reactiune si am devenit iari stapan peste
nervii mei zdruncinati de atata zguduire.
Psihologia nenorocirei i-a dus pe UnPsihologia
guri la biserici, par'ca s'au mutat in biserici
ungureasca.
si in jurul bor. Simtiam toata zguduirea lor
sufleteascd si datoria crestineascA de a le usura greutatile prin
mana de ajutor data celor, ce mi-o cereau in nevoile lor. Barbatii
Ii cautau de treaba, dar deodat apar femeile in costum national
unguresc, ostentativ purtat pe strada. Am inteles intentia, de a
provoca vreun incident si m'am grbit a interveni, s'a se dea curs
www.dacoromanica.ro

273

liber acestei manifestatii efemere. Tactica aceasta s'a dovedit buna.

Dup ce au vazut cd nu prinde provocarea, si-au depus de sine


costumele. Un prieten i-a auzit vorbind intre sine: Hat nem sikerult"
n'a succes. Eu le-am spus, dar cine v impiedeca, sa nu
ramaneti Unguri ? Ramaneti aceea ce sunteti, dar fiti cetateni loiali,
vremea toate le va aluce cu sine. Un medic ungur i catolic a

pus juramant de nazireu, c briciu nu va pune pe fata si capul


sat', OM Oradea nu va fi iara ungureasca. Capul sat' astazi e

ca o clae de fan,

asteapta, asteapta ce n'are sa mai vie. Cu

aceasta metodd a tolerantei avem a inregistra nazirei, dar n'avem


martini. Putem zice cu satisfactie, ca nici un fir de par nu li-s'a
atins acelora, can i iubesc neamul lor.
Psihologia evreului e alta. Apoi in loc
Psihologia
de Farkas voiu fi Lupu si tot bine imi va
evrelaseA.
merge si in tam romaneasca." Din acesta
vorbea evreul adevarat. Dar le-a venit porunca de sus, sa fie Unguri in interesul mai inalt iudaic si Farkas tot Farkas a ramas
spre norocirea noastra, caci numai astfel ne vom putea pastra
puritatea rasei i caracterul romanesc al Tarii, dacd nu ne yogi
infiltra cu elemente straine.
Elementul romanesc e destul de bogat in energii ca sa poata
da Tarii sale barbati vrednici pe toate terenele vietii, MA' a imprumuta valori. Cand vor cunoaste i Evreii mai bine pe Romani, se
vor cugeta altfel deck astazi, cand cugeta cu cap unguresc pi ipi
vor afla, locul lor in tara, nici cand insa peste capul lark.
Cu abstractie dela durerile sufletesti ale unui paradis pierdut,
orasul era in plina recunostinta pentru ordinea exemplara si tratamentul civilizat de care a fost impartasit. Ziarele adevrat ca nu
ne cantau osanale, dar nici nu ne injurau. Treptat a evoluat iluzia
teritorului ocupat la realitatea, Ca' Oradea e in Romania. Armonizarea aceasta imi era preocupatia dominant in acea vreme, caci
celelalte le opera dorobantul la Tisa. Asa am netezit calea pentru
inaugurarea formald a imperiului roman.
In 25 Aprilie e trimis Aurel Lazar, seful
de resort al justitiei in Consiliul Dirigent, cu
depline puteri a organiza imperiul roman in
cel mai mare judet al Romaniei-Mari. Primul act al acestei misiuni
a fost disolvarea organizatiei revolutionare a Consiliului national
pi reorganizarea partidului national. A fost a sedinta memorabila,
in care cu constiinta datoriei implinite am putut zice : luptd bund

Organizarea
judefului

18

www.dacoromanica.ro

274

am luptat, credinta o am pcizit". DeodatA cu aceasta mi-am depus


si armura politicA cu sfatul bAtranesc : Faceti de acum inainte voi
bdieti politica, bund-rea, numai romneascd sd fie".
Usurat de sarcina militantA la care m'a obligat idealul national,
mi-am propus, sA fiu numai sAmAnAtor pe pAmantul fecund al Romaniei intregite. S samAn de pe amvon i unde se va cere sAmanta
iubirei crestinesti, ca din aceasta iubire s rAsarA pacea sufletelor
si munca constructivA pentru clAdirea casei noui, ce Dumnezu ne-a
dat prin jertfa neamului. La odihnA nu m'arn gandit nici un moment,
in fata secerisului bogat. Atka putere simtiam in mine, sA fiu folositor Tarii mele.
Am patit-o Iris, ca crestinul cu turcul din poveste, m'am
lsat eu de politicA, dar nu s'a lAsat ea de mine. Erau atatea
incurcAturi cu schimbarea stApanirei in cat nu ma puteam sustrage
dela rolul de impAciuitor si indreptAtor spre buna ordine a situatiei noui.
Fantezia, la unii constiinta vinovAtiei,
Toleranta
zugrAvea spanzurAtori si tot felul de acte de

romaneasca.

rAsbunare din partea armatei romane si a

noastrA a celor maltratati. Trebuia sA-i convingem despre contrarul. Speriatii acestia si-au pus nAdejdea tot in mine, care aveam
reputatia de loialitate.
Elevii scoalei de cadeti dusi si pe front, ramAsesArA in Oradea
pe rAspunderea mea. Ca &A nu-si piardA anul scolar, generalul
Holban le-a IngAduit, sA se prefacA in scoalA realA civilA si a functionat Ora la sfarsitul anului scolar. Era un gest la care nu se
asteptau si care le-a schimbat pArerile despre sAlbAtAcia romaneascA.

Erau sute de fosti ofiteri ai armatei ungare i ai armatei


rouii. Fireste cA nu puteau fi lAsati in spatele armatei romane
dela Tisa, Inteun oras, in care se ingrAmadiserA 100.000 de locuitori si domina teritorul dintre Oradea si frontul nostru dela Tisa.
Cei din armata rosie au fost dirijati in lagAre interne, cei din
armata austro-ungarA, parte dusi in lagArul usor din Brasov, parte
lAsati la casele lor din Oradea, sub supraveghere. Casa mea invadatA de nevoiasi era binecuvantatA de familiile celor scutiti de
soartea, pe care poate o meritau. MA gandiam la soartea invinsilor
din care abia iesisem noi i la brutalitAtile Cate le-am indurat noi,
mi-am zis : Pata aceasta sA nu cadA pe Romania noastrd sfantA.
Acorn sunt sufletele deschise pentru recunostintd, s4 nu pierdeni

www.dacoromanica.ro

275

acest moment psihic pentru dobAndirea sufletului concetAtenilor


nostri de altd limbA si lege.
Cei strdmtorati materialiceste au fost plasati prin biurourile
primAriei si unde s'a putut. Chiar si fostul revizor Kardcsonyi,
care a dus multe lacrimi in casele romnesti ale dascAlilor confesionali, iar mie imi pregAtise spAnzurdturile, cu ceilalti prigonitori

ai nostri nu numai cA s'au bucurat de libertate ci si de oficii.


Prim Aria pArea un biurou al fostilor luptdtori unguri.
Granite le etmce de vest au produs tipi de renegati, cari isi
afkau patriotismul lor desantat. Dau o pildd. Avocatul loan Pelle
a dat alarma la venirea armatei romnd printeun vers ireproductibil, cu care nu vreau s sfidez armata romnd.
Acest revoltat leu si-a creat o splendidA situatie, are intrare
pretutindeni, sade la masd cu puhoiul murdar," e factor in viata
publicA, niticA ne mai si sfideazA. lat'asa ne-am rAzbunat.
loan Pop, Saulul ziaristicei maghiare de odinioard astAzi e
primul secretar al Camerei de industrie si comert din Oradea, un
post de nespusA importantA. Nimeni nu l-a pus in Mfa oglindei
scrisului sdu desfrdnat contra tot ce este romdnesc, nici o vorbA
legAnatA nu i-s'a spus. Toate au fost uitate.

Se vor fi intAmplat

nu zic

si nedreptatiri, cum e inevitabil

in situatii de acestea, ins acelea nu eclipseazd spiritul de largA


tolerantd al natiunei romne. DacA vom cerne tipetele din ziare,
vom afla mai mult aur de tolerantd decal neghinA de intolerantA.
La cdteva zile dupd ocuparea Ordzii ne-au cercetat ziaristii
Antantei ; ne-au aflat la banchet cu autoritatile militare romne
autoritatile civile cu vechii lor slujbasi unguri, episcopul catolic
contele Szcsenyi si celelalte confesiuni. Eram la masA Ingd ziaristul englez care surprins de masa comunk mA'ntreabA, ce
este aceasta ? Dovada prevenientei noastre fat de cei desarmati.
Le faceti inteligent, la aceasta nu m'am asteptat, imi replica Englezul, care sigur astepta .sd vazA acte de rsbunare.
*i veneau concetAtenii nostri la serbArile nationale si la receptii, pentrucA se gAndeau la Rosii dela Tisa si la primejdia ce-i
putea ameninta, dacd Rosii ar mai veni odatd la Oradea. Aceasta
a psihologia instinctului de viatd.
Dar dacA Oradea rAmnea sub sapdnire ungureascd, cum
erau,relatiile ? Mai bine nici sd nu ne gAndim la aceasta, ci sA
multumim:lui Dumnezeu prin a fi noi omenosi fatd de cei ce si-au
pierdut ce au avut scump, tam. Nobleta obligA.
18*

www.dacoromanica.ro

276

10 Maiu a fost prilej pentru desfdsu-

Prima serbare de rarea splendoarei armatei romane inaintea


10 Maiu In Oradea acelora, cari nu o vAzuserd pand atunci

desfAsuratA in plind tinutd de paradd. Era o strdlucire fermecdtoare

defilarea mandrilor nostri osteni, unicul soldat ce a mai rdmas in


picioare dupd rdsboiul mondial. La parade apare figura impozantd
a episcopului Radu invAluit fn reverenzile violete, venit in sfarsit
anume pentru aceca zi acasA. Ceilalti sefi ai bisericilor minoritare
aveau aparenta luptelor interne sufletesti. Era prea crud pentru ei
s vazd serbandu-se 10 Maiu, romaneste, in Oradea unirei tuturor
Romanilor.

Noi cari am luat parte la viata nationald de mai 'nainte, am


i suferit pentru neamul nostru, eram sfiosi prAznuitori ai
zilei mari. Erau altii cari clAdeau cu coatele. Dositii de ieri, marmuncit

tirii de astAzi, cari se repezeau la mesele asternute. Oamenii acestia

ca rAsAriti din fundul pdmantului, muscau sanurile la cari se incdlzeau len i ca serpii incoldceau pe nouii stApani. Pe unii Ii
stiam ce erau mai Inaite, pe altii numai acum am aflat cd ar fi
Romani. MiticA i CosticA, pendentul din cealalt strand Inca nu
sosise . . . Nu-i soare fArd umbra.
In sfarsit am ajuns s merg la Sibiiu,
La Consiliul Dirigent. unde eram chemat la Consistorul mitropolitan, s reludm firul agendelor intrerupte de ultimele evenimente.
Aveam s vdd Consiliul Dirigent, guvernul ardelenesc, despre care
se vorbeau cloud bune, noud rele. La noi insd n'au sA fie luate
tragic vorbele oamenilor. Semnul moravurilor scAzute.
Se dirigeau lucrurile cazuistic ; in definitiv rostul Consiliului
Dirigent era sA pregAteascd calea unificArii. La primul moment

simtii tensiunea confesionald cu Blajul acaparator i cu politica


dintre tendintele decentralizatoare din Sibiiu i cele centralizatoare
din Bucuresti, mai profunde decal erau accentuate in afard. Semne
de ingrAdiri reciproce, panA la mentinerea vAmei dela Predeal, de
par'cd nu eram o tard. Intrebai pe un ofiter, aproape de mine, dar
la voi, cum e ? $i mai prost. Conflictul intre fostii ofiteri austriaci
si cei din vechiul Regat era deschis. Generalul Boieriu pArea a se
gandi la o armatd ardeleneascA autonomd. Atata ne mai trebuia.
Cand soldatii Ii sdrangAnesc sdbiile, e eau.
In scurtd vreme m'am edificat asupra situatiei din Sibiiu.
Dar nu era atat de primejdioasd cum pArea. La toamnA avea sd se
desfiinteze Consiliul Dirigent i vorn fi o ap, resonam eu, uniowww.dacoromanica.ro

277

nistul idealist. Fireste nu mA gAndiam atunci la plaga Miticilor pi


Costicilor ce a urmat. Adevdrul spunAnd, a urmat aceasta plaga in

mare parte din vina politicianilor nostri, cari au sustinut regionalismul fals ce a provocat neincrederea in cercurile politice din
Bucuresti.

Dela Maniu aflai cd Regele si Regina

Maj. L. L. Regele vor fi in 23 Maiu in Oradea. Prima vizitA


0 Regina la Oradea. Regal in Ardeal. Mare cinste, dar si mare
23 Maiu 1919.
rAspundere pentru noi, cad tiam ce e in
Oradea. Eu consideram de inevitabil un atentat si imi descoperii
temerea. Maniu era mai increzdtor decAt mine, care eram concrescut cu primejdiile. Dar zicA cine ce va zice, defectiunea trenului regal spre Ciaba, care a produs acea mai Inuit ca suspectA
deraiare, tot nu s'a intAmplat din senin, ci de mAnA omeneascA.
Numai eu tiu peste ce emotii am trecut, cAtA vreme au stat Suvepanii in Oradea.

La vestea cd vine Craiul cu Cr Masa s-si vadA norodul


desrobit, s'au miscat vile i muntii Bihariei. Femeile cad stiau
numai de crAese din povesti, voiau sd vazA acum o crAiasA vie,
frumoasA CrAiasd a RomAniei, acum a lor, despre care atAtea au
auzit i cetit. Asa se explicd neobinuitul mare numAr de femei, ce
a dominat aceste serbAri.
La primirea aceasta n'a fost nimic mAestrit, nimic din cochetAria elegantelor SAlistence ori Banatence invAhte in fir de aur.
Au plecat satele in calea Suveranilor lor ca la litie. Inainte preotul,
inatatorul, notarul si primarul, sub steag national si tablita satului,
dupd ei tinerimea, flci si fete, cAntAnd in cor, apoi femeile, cele
cu copii mici cu copii in brate, in urmA barbatii cu pasii lor apAsati. Unu ca unu satele, si la compozitie de cortegiu si la cAntece.
Variatia o da numai costumele mai vii, cele de pe Crisul repede

si Criul negru. Unii pAreau cd nu sunt fiii veacului acestuia, atat


de mult si-au pdstrat chipul antic de Roman. Si toti erau cuprini de
un gAnd. SA vazA un craiu si o crdiasd vie, cad sunt Craiul si Cr Masa

lor. Nu la paradA au venit acesti oameni ci la revelatia lumii noui.


Aceste sate au format spalierul dela gard OA la catedrala
noastrA. Era srbAtoarea tAranilor. Primirea aceasta a avut un suflet.
Eu am primit pe Suverani la garA, episcopul Aradului loan Pap a
servit Tedeul in frumoasa noastr catedralA.
Dupd serviciul divin a urmat defilarea. Mai mare era cortegiul satelor cu circa 40.000 defilanti si mai interesante erau fe-

www.dacoromanica.ro

218

meile cu copiii in brate ori alai-4 de poalete mamelor tor, cutit


au coborit stenete la vale, incepAnd dela cisme roii, ghete, opinci
i

unele

desculte. Nimeni nu le-a intrebat de haina de nunth.

Haina de nuntA era sufletul estaziat de arAtarea ImpArAtiei romAneti pe pArriAntul setos de mftrigAiere a Bihariei martire. CAnd
ajungeau inaintea Reginei, ba sd le poti duce mai departe. Era o
draigutA confuzie in jurul CrAiesei care le rAspundea c gesturi

gratioase cum numai ea tie. Pe cad noi jubilam in Oradea, Ungurii au profitat de portita deschisd dela front i au atacat la Tisza,
Era o simpld demonstratie, dar i aceasta a justificat temerile mete.
Receptiile s'au tinut,in palatul episcopiei unite, unde descAlecaserA

Suveranii. Mi-am adunat toti preotii din eparhie, avAnd conducAtor


pe episcopul Aradului, ca titularul eparhiei vAduvite a OrAzii.
Aici aveam odinioard o episcopie ortodoxi, pe care vitregitatea vremurilor a suprimat-o, spunea bAtrAnul Episcop loan Pap
al Aradului, in palatul episcopiei unite.
Episcopia ortodoxA a OrAzii se va infiinta *) mai curAnd
decal credeti D-Voastrk fu rAspunsul hotArit a Regelui.
inteadevAr inteun an de zile episcopia ortodoxA vAduvit
200 ani, a fost ,restatornicit.
Se reinoiesc operatiile militare la Tisa.
Renoirea operatiuConducerea armatei roii a lui Kun B6la era
nilor militare la excelentk munitie abundenta i oamenii r5-

Tisza.

skean ca din pamant in armata roie Ne

veneau rAniti. Iari eram in zonA de rAzboiu.


Intr'o zi sunt chemat, sd inmormAntez 3 ofiteri adui, morti

de Pe frontul dela Tisa. Era colonelul de brigadd Victor Tomorovean, dpitan ChivAnescu i locotenentul PotAncu invAluiti in tricolor dupd legea lor militard. I-am prohodit i parentat la garA in
asistenta camarazilor induioati de pierderaa eroilor camarazi. DupA
aceea altii i altii de toate gradele. Nu voiu uita pe D-na i Doara
Holban, cum ingrijau bolnavii i impodobeau cu flori sicriile mor-

tilor, nici pe doamnele din Beiu, cari au venit in ajutorul Ora.danelor la ingrijirea bolnavilor.
Un locotenent 1AsA cu limbA de moarte ordonantei sale sd
nu-1 lase pe pAmAnt strein, de ar fi sA moarA acolo, ci s-1 aducA
pe pAmAnt romAnesc ca sA fie aici InmormAntat i fiul de Oran in
mijlocul gloantelor ii ia in spate stApAnul rAnit i iese cu el din
* Dam in partea IV. Memoriul adresat M. S. Regelui Ferdinand
pentru restaurarea episcopiei istorice a Orazii.

www.dacoromanica.ro

I.

lcj

btala gioantelor spre a raporta despre ultima vointd a stapanului


ski, de a fi inmormantat pe pdmant romanesc. 1-s'a implinit ultima dorinta, camarazii I-au adus la Oradea i cum prohodeam in catedrald pe acest ofiter acoperit cu flori, vAd plangand
la picioarele lui ordonanta, nobilul executor testamentar, mi s'a
inecat glasul deschis spre predica 1 stam ca inmrmurit la
aceast icoand sfanta a iubirei de tail i a credintei soldatului cdtra
pArintele lui ostaesc. Cu mine plangea toat biserica. L-am inmormantat dupd ultima lui dorinta pe pAmant romanesc, alaturi de
colonelul Tomoroveanu i ceilalti eroi, cari ii dorm somnul vesniciei in mormintii de eroi" din Oradea, unde mergem in tot anul
la ziva eroilor sA ne rugam pentru sufletele lor scumpe, and tinerimei pilda de cinstirea eroilor.
Am facut pomelnicul celor cunoscuti cu numele, care se cetete la fiecare zi a eroilor. Fie numele lor i aici pomenit.
Eroii cazuti in luptele dela Tisa in
Eroii nostri.
anul 1919 1 inmormantati in cimiterul eroilor din Oradea :
1. Colonel de brigada Tomoroveanu brig. 2 infanterie
2. Capitan Chivanescu reg. 3 vanatori
3. Locotenent Nicolae Potancu
4. Locotenent Vladimir Copcea reg. 24 inf.
17
5. S. Locot. Dumitru Anghelescu
6.
Nicolae Stoica
11
10 vntori
Anton Teodor
7.
1 Dolj
Ion
Stanescu
8.
91 infant.
9.
Poroc
10.
Daniil Sandu
91
"
11.
Nicolae Popescu
, 9 vanatori
12. Sergent George TAnAsescu
11 Siret
13.
Constantin Stanescu depozitul subsistenla
14.
Nicolae Coconiu
15.
Vasile Grozavu reg. 4 vankori
Vasile Popa reg. 28.
16.
17. Caporal loan Ciulijan jandarm.
18.
Nicolae Postelnicu reg. 10 inf.
19. Armurier Gheorghe Moldoveanu reg. 2 van.
20. Soldat Mihai Cenozovanu.
21.
loan Baicu.
22.
, loan Sava.
11

www.dacoromanica.ro

1)

280

23. Soldat Stefan Criari.


24.
Gheorghe Tomescu.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.

17

,,
33

,,
77

17

77

77

77

11

,,
,,
77

77

3/

Vasile Radu reg. 2 vat.


Petre Rusinoiu reg. 9 van.
Nicolae Sultana
3
Petre Blajan.
Dumitru Papain vanat.
Dumitru Bercea reg. 101.
Alexa Constantin.
Vasile Alexandru.
Mihail Nasta.
lancu Stegaru.
Stan Androne.
Grozea Miocanu.
Vasile Jurcana.
Ion Chicet.

Ion Theisse reg. 89 Inf. si alti 27 eroi anonimi.

Indaratul acestor morminti sunt mormintii soldatilor din armata

austro-ungara, reposati in spitalele din Oradea, multe sute de insi


de toate neamurile fostei monarhii. Comandamentul romanesc se
ingrijeste si de acesti morminti ai camarazilor din cealaltA tabara.
Si cand la ziva eroilor scolile noastre presarA flori asupra mormintelor eroilor nostri, presara flori si asupra mormintelor de eroi
din armata austro-ungara. Gestul acesta in totdeauna ma induioseaza. N'a perit nobleta din lume. SA nici nu piaral
Cercetam bolnavii in spitale si barace. Erau formal sfasiati

Cate cu 4-5 rani.


Curn de sunteti atat de sfasiati ?

Pal, eram pe ses unde nu &earn nici un acoperemant,


eram in plin loviti din toate partile.
Dar ei ?
Nici lor nu le-a mers mai bine, vai de capul lor.
Istoria se repeta. Odinioara micile prinDe veghe la portile
cipate romane aparau portile civilizatiei imcivilizatiel.
potriva navAlirilor barbare. Acum Romania
intregita lupta lupta pe moarte si viata pentru salvarea omenirei
de bolsevizarea Europei centrale. Luptele dela Tisa au hotarit nu
numai soartea granitelor noastre de vest, ci si soartea Europei.
Dar aceste sunt uitate. Lumea dela noi e ocupata cu urile
politice, in care ingroap moraliceste cu o plAcere diabolica pe
.

www.dacoromanica.ro

281

eroii iupteior epice ca sd nu rAnidnd nimic sfant din sacrificiul

WO seaman al neamului romanesc, iar marii si micii nostri Aliafi


sunt preocupafi de scomptarea victoriei, care prin infrangerea bolsevismului la Tisa s'a desAvar*it.

A doua oath trebuie s simt cat de mici de suflet, cat de


neputinciosi suntem in zilele hotaritoare. Am stat incremenifi in
cataclismul mare al rsboiului panO a trecut peste noi, iar acum
stain incremenifi in fafa apasilor politici, cari ne manancd tam. De
nu era in 1919 Kun Bela si in 1925 Windischgratz sA deschida
ochii Iumei, cd mai e noevoie de noi, eram cu totul abandonafi.
Ori noi nu suntem numai pentru aceea in lume, ca sa fim
aphrAtorii altora, ci s firn o fard fericit prin noi Inine, prin o

revolufie moral, dac nu merge altmintrelea. Musolini asa


mantuit tara. SA nu o ia insA asupra sa asa numita fascie dela
noi. Problema mare sociald postbelica numai pe baz morald se
poate rezolva, sub o inalta autoritate morald. De aici s'ar putea
incepe si la noi opera de salvare.
La lupetele dela Tisa au luat parte si unitfile ardelenesti.
Au fost lupte crdncene cu un duman numeric superior, care era
constiu, cd. la Tisa se hotOreste nu numai soartea bolsevismului
ci i soartea de a fi, ori a nu mai fi pe vecie Ungaria milenar.
Mi se pare ca.' nu s'a dat destul atenfie acestor mari lupte. S.
sperAm c va veni omul, care sa-i eternizeze i importanfa politicO i cea militara.
Nu se poate vorbi de luptele dela Tisa,

Generalul Mopiu.

fall a aminti numele generalului Mosoiu, care


a intrat cel dintdiu in Oradea si in care OrAdanii i peste tot
bihorenii, au vdzut incorporatO intuifia desrobirii noastre.
Pentru poporul Bihorean Generalul Mosoiu rdmane figura
legendar a osteanului viteaz, gata oricand la sacrificiu. In amintirea
legAturilor noastre sufletesti stranse si cultivate in momentele cele
mai grele, Ii spuneam odata :
lar dacd va veni vremea sa." bagi sabia in teac i s
treci la pensie
te vom alege de senator al Bihariei, ca semn
de recunostinfd i bune suveniri.
In curnd s'a implinit vremea cand si-a bgat sabia in teacd,
si a trecut la pensie,
dar nu sO se odihneasc pe laurii castigafi
pe campul de luptA

ci s cheltuiascd acesti lauri in luptele politice,

cari pot fi ademenitoare pentru un lupttor, dar nu si glorioase,


www.dacoromanica.ro

2A2-

Asa as vrea sa opresc pe soldati dela politic& Tara are


nevoie de barbati care traiesc i mor ca ostasi.
Eu am trait intreaga emotia acestor lupte, in cele trei zile
de lupta decisiva in care cand noi eram inclestati de rosii, cand
rosii de noi, pana cand a invins ultima energie a Romanului ce a
sfaramat creerul armatei diabolic luptatoare pentru ultima palma de
pamant a Ungariei milenare.
Generalul Holban umbla radios, Imi spunea preotul Vasile
Popoviciu, sa titi ca-i bine.
Si bine a fost. Dela generalul Holban am aflat imediat toate
cum s'au petrecut, primejdia in care eram, stralucirea faptelor ostdsesti ale armatei romane, ce a facut din ea stapana situatiei. Nu-i
mai sta nimic in cale, s Intre in inima Ungariei, In Budapesta.
In 4 August 1919 Infra armata romana
4 Aug. 1919. Intrasalvatoare in Budapesta. Acela fenomen
rea triumfala a ar- ca
psihologic ca i la intrarea in Oradea. Insmatei romane In
linctul de viata uita pe un moment de ura
Budapesta.
contra Valahilor si vad in ei pe salvatorii
lor, pentru a se trezi ca mane la cruda realitate, ca falnica Ungarie e la picioarele batjocoritei Romanii.
Jancso Benedek, care toata viata i-a consacrat-o chestiei romane, vede cu ochii tragedia retragerii armatei batute. Sub rogogina unei carute gardata de 2 husari sacui darji,
scrie Jancso
Benedek, In cartea sa despre iredenta romana dou figuri, de jidanasi
tremurand, iar dupa aceasta caravana silueta preotului roman In frun.

tea armatei". Epopea Sacuilor, numete rnarele sacui Iancs Benedek

acest tablou zugravit de pe podul Elisabeta din Budapesta. Numai


cine cunoate pe Iancs6 Benedek, Ii intelege durerea.
Cu scump sange romanesc am eliberat Ungaria de sub sta.pania bolsevica i i-am dat un regent national, pe fiul pustei, Horthy,
care si ca amiral tot fiul pustei a ramas. Am schimbat adeca Ungaria
bolsevicd In Ungaria iredenta, care se tot desteapta" 1 nu mai
vede realitatea. Adevarat ca. in scurta vreme s'a mai modernizat
romantica pustelor cu roata monedelor false dela Sdrospatak.
Eu le-a fi dat..voe si la incoronarea Habsburgului Otton, pentruca Habsburgii In Ungaria nu Inseamnd unitate nationala nici restaurarea monarhiei. Intre Unguri si Habsburgi e muntele despartitor de ape, Kossuth. Monarhia Austro-Ungara a trecut pe vecie
In domeniul istoriei. Diplomatia nu cunoate psihologia poporului
.

maghiar.

www.dacoromanica.ro

283

In urnia noastrA sa potolit primejdia bolsevizArii generale i


si-au putut incepe statele opera de consolidare. Toll s'au ales cu
ceva folos real de pe urmele noastre.
Ei 1 noi ? Ne-am ales cu gloria de a infige pe cupola parIamentuliii ungar opinca romAneascA. Incolo am plAtit scump si
ultimul cui, de care ne-am atins pentru nevoile armatei noastre
eliberatoare si ne-am nruit finantele cu schimbul i cu contrabanda
coroanelor rulate pe automobile oficiale, cAptuite de elegantele parvenite. N'a fost o sistematicA beneficiare a situatiei de cuceritor,
dimpotrivA o jertfA adusA pentru binele tuturor afarA, de al 'nostril.
Diplomatia Aliatilor nostri n'a inteles
Diplomatia fi
nici aici intriga ce se tesea impotiiva noastra

politicianismul.

atunci, cand purta pe brate Ungurii, iar pe

noi ne isgoneau peste Tisa, ca pe maurul care i-a fAcut datoria si


acum poate merge unde si-a dus mutu iapa. A trebuit sA vinA noua
prostie a Ungurilor cu falsificarea monedelor, pentru a deschide
de nou ochii Aliatilor asupra diferentei de caracter intre Ungurii
resvratiti contra moralei publice si RomAnii ca element,,de ordinei
Dar prevAd c aceastA somnoroasd diplomatie se va intoarce iar pe

cealalt dungA a patatului &it ei, de cAtr cei ce inteleg rostul


nostru in politica mondialA si au interes a ne tine sub obroa.
SA recunoastem insA Ca cel mai mare dusman al nostru e
politicianismul interior, care corupe intreaga viata social internA i
paralizeazA actiunea externA a odinioarA temutei noastre diplomatii

si ca unicul razim ii avem in prostia periodicd a vecinilor nostri


de peste Tisa. Soartea tarii inse nu poate rAmAne pe aceste proptele streine, ea trebuie sA fie depusd in mAni sigure romAneti. Numiti cum vreti acest curent, dar Romania trebue s'a fie a RomAnilor
esiti din coapsele divului Traian i a Lerului domn.

AdevArat ca un profesor de liceu din Cluj a sechestrat pe


divul Traian pentru uniti. CicA numai unitii descind dela Traian,
ortodocsii,
in limba dela Blaj botezatii cu lapte acru" - ar fi descendentii lui Decebal, o rasA inferioar. Fie i asa. Dar din rasa
daco-romand 2000 ani de convietuire a framAntat poporul romAnesc.
Acestia suntem noi, massa poporului romAnesc de astAzi, buni nal
cum suntem. Aristocratia intelectualA i de sange ar fi parvenit din
actul unirei dela 1700 dupA teoria savantului din Cluj. Poftim boeri
D-Voastrd din neamul grecotei a lui Stefan cel Mare i faceti loc
aristocratiei noui latine de Habsburgi creatA, pentru luminarea neamului romAnesc.

www.dacoromanica.ro

Nu spun basmuri. Prolesorul Lupa tmi spunea patania fiulul


s5u liceean nenorocit, c profesorul sat] 1-a scos din sanul lui
Traian. Si nu o spun c m'a simti atins in originea mea moteasca
care e clasica descendenta dada ci pentru relevarea unei mentalifati insarcinate cu cultura strdina.
Suntem un sange Inchegat Inteo tart cu un suflet romanesc
care ii are cultura sa romaneasca. 0 natiune care IV are epopeea
ei, nu-i cerete nume de snob, ea 1i are numele ei Imprimat in
tara sa romaneasca, numai romaneasca. Nu Intelegeti cd o tara e
o unitate care gandete i simte dupd capul i inima ei ? Suntem
Romani din fire, fall nici o stilizare regionala ori confesionala,
una i indivizibila natiune romdna.
Cultura romand va elirnina elementele Insarcinate din corpul
natiunei, ea este unica putere regenerAtoare. Uite adevaratul om
cultural Rebreanu, care eri scria ungurete, astazi e o podoab5 a
scriitorilor romani, caci a aflat ca exista o cultura romand 1 a
inteles-o. Lateinarul din Cluj n'a aflat inc5 de existenta acestei
culturi. Ironia sortii e, ca unor zapaciti de acetia li-se incredinteazd
sufletele viitoarei generatiuni

Organizarea
legislativ.

Pui In siguranta prin Infrangerea bole-

vismului dela Tisa, am trecut la organizarea


legislativa. Cel dintai act constitutional a fost
intrunirea dietei ardelene, numita Marele Sfat national ales de adunarea nationala din Alba-lulia 1 Intrunit in Sibiiu pentru votarea
legii electorale i agrare a Ardealului. Avn acest Mare Sfat aspectul clerical al conferintelor nationale, parlamentul nostru de odinioara. i aici domina tagma preoleasc cu crucea In frunte, spiritul
Ardealului istoric, ultima data manifestat acolo unde s'a plasmuit
partidul national i unde a legiferat programul national dela 1881
a Ardealului subjugat.
Adica totu a intrat un element nou in viata noastr politica,

socialismul. Fluerg i Jurnanca erau romani ca i noi, cu nota


speciala a clasei lor muncitoreti, inteleasa de noi, democratii din
natere. Ne-am mai fi impacat i cu elocventa pledoarie a fostei
Doamne Nora Rozvany asupra drepturilor ferneeti, dar a enervat
mullimea credincioilor idealului national un tovarAr cu gestul
ceremoniei, de a-i depune cu fast gulerul 1 cravata pe masd inainte
de a vorbi. Acest gest a fost insotit de o energica apostrofare a mul-

timei indignate de nesocotita provocare Dup5 aceasta furtuna Marcie Sfat a relntrat in calm ul discutiilor parlamentare, din care a

www.dacoromanica.ro

285

iesit legea electorald ad hoc votatA pentru Ardeal si legea agrarA


a Ardealului. Oamenii aveau iluzia, c5 ei fac acum legile RomAnieiMari si erau grozavi de gravi.
In aceastd atmosfera apare ca un Pallas al globului romanese figura impozantA a prim-ministrului Ion C. BrAtianu. Era tabloul viu al unirii Ardealului cu tam mama, insufleVt de limba de
foc, in care gala cum n'a grAit precursorul acestei binecuvAntate
uniri. In acel moment simtiam suflarea DumnezeiascA asupra noastrA

ca la Adunarea nationala din Alba-lulia, revelatia drumului nou ce


ni se deschide.
Dad noi atunci scoteam din noroiul
Ce ar fi trebuit sa luptelor politice de partid, partidul national
facern.
istoric, rAmAnea pe vecie ca un monument
al Ardealului luptAtor. Locul nostru era alAturi de un partid de
guvernament din tar5, unde sA ne facem ucenicia de parlamentari
si guvernanti. Atunci Ardealul lua avAntul la care era predestinat
de calitatile prime ce le aducea in viata politica a tarii : puritanismul i puterea de mind a omului otelit in lupta de existenta
Era si o notA eticA si un act de prudentA. AstAzi am fi Ardealul
in Regat si Regatul in Ardeal ca doi frati dintr'o tulpinA i dupA
o pregAtire de 7 ani am fi gata pentru a lua loc de frunte in guvernarea tarii cu sorti de a fi utili Ardealului si indispensabili in
ocArmuirea tarii. Am edea pe scaunul pe care noi ni l'am fi fAcut
in Romania-Mare prin munca noastrA. Munca comunA in serviciul
patriei mame ne-ar fi unificat intre &dire si simtire.
$i nu s'ar fi farimAtat partidul national in luptele meschine
de partid, pentru a evapora in petractAri" ca o pule; nu ne-am
fi cheltuit prestigiul in insArcinarea cu guvernarea Orli, pentru
care nu eram pregAtiti ; nu se deschidea prApastia regionalismului
intre noi ; nu ne-am fi sleit energiile in deprinderi de canibali,
cari sug seva arborelui national din paradisu! Romaniei-Mari ; nu
am fi ridicat turnul babilonic in loc de arcul triumfal al unitatii
nationale ; nu ar fi intunecat embrionii ambitiosi de scaune ministeriale ; nu am fi indurat atAtea consecinte a piciorului stang cu
care am intrat in viata politica din 'Romania-Mare.
Din afarA vede omul lucrurile mai bine; Cum eu in 1919
stateam afarA de luptele politice, spuneam unui fost prieten politic
temerile mele, c partidul national ii face harakiri pe calea ce a
apucat-o i aduceam de pildd puternica organizatie a partidului liberal,
cea mai proprie pentru o scoald politicA. Omul m'a luat peste picior,

www.dacoromanica.ro

286

Atia, spunea leaderul partidului national


atunci toti
erau leaded,
sunt morti i nu mai invie. Bratenitii au s cada
i in vecii vecilor n'o s mai vie la putere, cu atat mai putin con7
servatorii. Ei, acuma-i alt lume uncheaule!
Bine, bine nepoate, voi puteti rade acum supratetele vechi
dar raman radacinile, cari iar odralslesc
ale liberarilor, conservartorilor, nationalitilor deopotriva. 0 istorie de 60 ani a partidelor
romaneti nu se poate terge cu buretele. Partidele noui au Inca
mult sa scrume la radacinile celor vechi, dar nu prin distrugerea
lor vor prinde i ele radacini ci prin vitalitatea principiilor noui
de viata pe cari le aduc in politica tarii. Nu e suficient s vrei.
ci trebuie s i tii face binele tarii tale.
In 1926 pe vremea crizei din opozitia unita, acela prieten

imbogatit cu experienta de 7 ani in noua alcatuire a Statului


roman imi spunea :
Aa ne trebue, unchiaule, cd nu ne-am unit cu liberal i
la inceput. Mare lucru rdacinile de cari vorbiai acum 7 ani.
Grea sarcina am luat asupra noastra de a conduce noi politica tarii.
Iat jocul politic de 7 ani:
Circul din dealul mitropoliei", cum
I-a numit Vaida,
pentru puterea de Stat. Putem incepe d'acapo s
facem aceea ce trebuia s facem in 1919. Aceasta este opinia generala, in criza opozitiei din 1926.

Dar s revin la impresiile mele din

Impresii din

parlament al Romaniei mari.


primul parlament primulLuasem
un mandat de senator, nu pentru

al Romniei-Mari.

a reveni la politica', ci sa vad cu ochii miragiul


primului parlament al Romaniei intregite i s fiu parta la marele
act istoric, cand parlamentul constituit ex toto orbe romano va inscrie

in cartea neamului romanesc unirea eternd a celor trei provincii


cu patria mama. Eram un pelerin al revelatiei de unire nationald.
Nu mai era parlamentul boerilor selecti, vase alese ale patriotismului cari au dat Aril cele doua partide mari istorice, cloud care
olimpice pe arena luptei pentru realizarea idealului national.
Eu am venit pe lumea aceasta noud romaneasca, ce se numete
Romania-Mare cu cultul marilor patrioti ai Romaniei mici. E tam
libertatilor i a marilor patrioti ziceam in totdeauna. Odraslele
noului panteon ar trebui sa inceapa dela cunoaterea inaintailor lor.

Primul parlament al Romaniei-Mari avea un aspect colorat.


Pe langa partidele istorice diminuate avem internationala noastra,
Cristescu zis Plapumarul cu cativa tovara'i ai si, fr calitati

www.dacoromanica.ro

-28-7

politice, simpli tovarasi" din subsol. Aveam socialisti doctrinari


-cum e Grigorovici. 0 simpaticA grupa taraneasca in cojoace pi cu
plete lungi, uimita de ansamblul in care a ajuns,
tdranistii lui
Mihalache cu programa : Noi vrem parnant. Oamenii acestia au
inteles literal tarAnismul, taranul sa faca legi pentru Oran. Experienta i-a invatat mai pe urma, cA alta e legiferarea i alta lucrul
cAmpului i incurAnd s'au inlocuit cu purtatorii ideii taraniste, calificati de legiuitori, prieteni invtati ai poporului. Acestea erau
crepusculele noului parlament. In plind strAlucea numai numele
generalului Averescu, idolul poporului intemeietorul partidului poporului. Langd aceste formatiuni ale vechiului Regat, proVinciile
alipite ca corpuri separate. Asa s'a urzit primul parlanient al RomAniei intregite. Romani toti in cuget i sitntiri afard de fiii
pierzarii din internationala a III-a.

Spre unificare.

Sufletul cinstit ardelenesc a inteles unirea

desavarsita, de aceea cand a pus Octavian

Goga in clubul parlamentarilor ardeleni dizolvarea guvernului


ardelenesc, ce se instalase in Cluj si incorporarea functionarilor din
Cluj in guvernul central din Bucuresti ca o sectie deosebita. Propunerea s'a primit paremi-se cu 71 voturi fata de minoritatea de 33
voturi, care era pentru mentinerea guvernului ardelenesc in Cluj,
adeca. a administratiei autonome ardelenesti. Aici a iesit la iveald i
caracterul confesional a politicei ardelenesti, ortodoxii au votat pentru
unificare, unitii pentru autonomie.
Era : Ardealul de astAzi e o notiune
Teza lui
istorica, amintirea suferintelor milenare, el nu
Octavian Goga.
mai exista. Politiceste e in fiinta numai o

Romanie indivizibila. SA dispara dar orice perete despartitor dintre


proviciile alipite i tara mama, s ne ducem bagajul din Cluj, la
Bucuresti si de acolo din inima tarii sa Nara pulzul provinciilor
alipite. In consecinta inceat pentru dansul i ratiunea unui partid
regional ardelenesc, adeca a partidului national ardelenesc. Glasul

lui e rasunetul marehti moldovean de pe vremurile unirei principatelor ; si de s'ar aseza cucuvaele asupra Ardealului, numai Romania-Mare sa trdiasca. E glasul profetic care se ridica peste grigile
zilei. Aceasta e fata ideald a monedei gogiste.
Sefii oficiali ai partidului national, in-

Teza nationalista.

contestabil, unionisti i ei,


cad cine ar
presupune despre Maniu-Vaida i consotii, cA s'ar dori la Budaluau insd partea practica a guvernarii, nevoile materiale
pesta

www.dacoromanica.ro

288

de administratie si de partid periclitate prin unificare. De fapt subverzau deosebite interese ardelenesti i necesitatea mentinerii lor.
Discutabil era, in ce form se poate mai bine amenaja Ardealul,
de capul sdu ori unificat cu totalitatea
Consecventi acestor deosebiri de vederi sefia partidului nationald

preconizat lozinca: Ardealul a Ardelenilor, ori mai bine zis a partidului national ardelenesc, iar Octavian Goga s'a atasat la generalul Averescu. Cdnd am aflat de intentiile sale, simtiam noua situatie, ce se creazd i m'am dus la Octavian Goga s vdz, c ce face
Numai popularitatea generalului ne poate scoate din primejdia bolsevizdrii.

Dar e reald aceastd popularitate ?, gratiile multimei se


schimbd.

Da, Averescu ins nu e demagog ci un mare patriot si


vorbea cu atdta convingere despre opera salvatoare a generalului
Averescu, in cat m'am dumirit.
De fapt partidul poporului a pus ordine
Legea pentru ,
in Ord si a votat legea epocald a reformei

reforma agrara.
agrare. Legea aceasta de improprie tarire
a taranului e o lege revolutionard. Ei bine, Averescu a fcut

aceastd revolutie fdr sdnge printr'o trdsdturd de condeiu intr'un


moment de jertf patrioticd a tuturora. In fata problemei patriotice
dispare pretete despdrtitor de partid. In 1920 mai avem atdta fond
patriotic, dar n'aveam atata fond moral s facem revolutia morald
pentru restaurarea morald a tdrii, unica temelie pe care se poate zidi
o Ord i guvernul Averescu dupd o scurtd guvernare a fost nevoit
sd se retragd cu aceast polit neachitatd pe rogogina de partid,
pentru a-si reculege fortele morale la o revenire cu forte premenite.
De pe rogogina de partid se pot face multe lucruri bune, insd
prefacerile mari se fac de la altarul patriei, and din patriotism se
face religie, cum a fdcut Musolini in feliul &Au si cum asteaptd
Romnia pe mirele ei. Moralitate, ori murim.

Votarea legilor
fundamentale.

Ca si de alt data in timpuri grele


Coroana a chemat la guvern partidul incercat
liberal, sa dea Constitutie faru, sa se facd

incoronerea ; s poarte crucea patimilor postbelice, ce s'au desearcat

asupra tdrii ; sa pund in picioare tam sfsiatd de atdta dusmdnie


internd i exterd. La aceastA opera patrioticd a unei Constituante
au invitat partidul national, Eram incantat cle aceast4 irdorsaur4
a lucrurilpr,

www.dacoromanica.ro

289

S'au inceput pertractdrile" intre cele cloud particle. Intelegerea


e gata i Ardealul era sd meargd mand in mand cu vechiul Regat la
punerea temeliei Romaniei noui. Era numai diferenta pare-mi-se de
4-5 mandate parlamentare. Pentru aceastd diferentd, adecd pentru
a nu rdmane 4-5 embrioni de pe rogogina partidului frd manclat,
s'a sacrificat o colaborare de incalculabild consecintd. Aldturi de
Regele incoronat in Alba Iulia *i in guvernul insdrcinat cu alcdtuirea
legilor fundamentale ne-am fi ales cu mai bune sorti de izbandd
pentru binele Ardealului.

Volenti non fit iniuria. Dacd partidul national a declinat


dela sine colaborarea la opera constructivA a tdrii, cea mai mare
opera dupd rdsboiu, Ion C. BrAtianu a mers inainte unde l-a trimis
Regele, la alegerea Constituantei. Tara nu mai putea rdmane fr
Constitutie i legi speciale. Guvernul BrAtianu a dus la indeplinire
fArd noi programul politic, cultural i economic, dar a lsat i el
o politd neachitatd : fondul moral, adecd chezeia implinirei legilor.

In situatia data s'a folosit fiecare partid de toate mijloacele


posibile i imposibile pentru regit. Balcanismul nu mai e un stigmat dupd rdsboiu. Cand unul de ai nostri aducea lui Nincici, de
exemplu, tratamentul civilizat al Sarbilor din Romania, acesta rdspunde cu ironie : bine, dar noi suntem balcanici, guverndm dupd
moravurile noastre". Apusenii subtiri o mrturisiser fr jend : rsboiul ne-a balcanizat. Dar nu i-au tragic aceste semne ale vremii
trecAtoare. Faci cum poti, prin dictaturd dacd nu merge altfeliu,
numai sd-ti salvezi tara de ravagiile urmelor de rdsboiu. Acesta
este duhul vremii de astdzi.
Partidul national al Ardealului a ajuns
Abtinerile parinteun respectabil numAr in Camera, circa 30
ticlului national.

deputati. Cu un partid de 30 membri, in


opozitie, avand mai bine de atdtia aliati de opozitie, tot te poti
impune i-ti poti preati calea la alt guvern. Tara dui:A activitatea

parlamentard apreciazd vrednicia oamenilor. Acolo se catigal simpatii


si aderenti.

In loc de a face ga, partidul a cdzut in spasmurile cetteanului revoltat. Rand pe rand si-a ars podurile. A declarat lupta
regionald, contestarea legalitaf ii Corpurilor legiuitoare, greva parlamental-A, boicotarea guvernului din viata publicA pand la treptele

Tronului, lupta de stradd, in definitiv rdsturnarea guvernului, ori


piard tam dacd nu eu o guvernez. PArea cd i-au pierdut oamenii
simul realitAtii.
19

www.dacoromanica.ro

290

Vine Regele s se incoroneze In Ardeal, partidul manios


nu Incoroneaz5. Vine Regele in pelerinagiu la mormantul Regelui
muntilor, in cuibul revolutiilor nationale, s5-i vazA Motii legendari

i partidul apare ca o umbra la o parte de Rege si popor in ziva


muntilor Apuseni cu Regele lor trimis de Dumnezeu.
RefuzA a asista la botezul printului mostenitor Mihaiu. Mi se op-

ImbrAtiArii

reste gandirea in loc, cand ma gandesc la aceste nenorocite gesturi.


La vestea cA nu vor sA ia parte la incoronare, am miscat toate
pietrile, sA conving pe oameni despre monstruozitatea acestui gand.
Am prins om de om, am scris mitropolitului primat, mitropolitului
dela Sibiiu, sA intervinA si ei prin autoritatea lor pentru imblanzirea
oamenilor din ambele tabere. In agitatia aceasta m5 pomenesc, spre
marea mea bucurie, cu Maniu i Vaida la mine acas. AjunseserA
panA la ultima etapA a incerthilor de a Impiedeca incoronarea, la
petitia pentru amanare. Credeau, cA tin cuvant al meu la CoroanA
Inca ar ap5sa ceva in cumpana amanArii. Nu ca episcop, spuneau
ei, ci ca omul cu trecutul politic ce-1 am, sA implor amanarea incoron5rii.

Mai inainte de toate le-am spus, cA eu sunt prea mic pentru


un rol atat de mare, dup aceea e prea tarziu ; strAin5tatea e in-

vitatA, nu se poate, incoronarea se va face, trebue sA vin5 la incoronare. Le-am zugrAvit IntreagA tragedia lor de a lipsi dela actul

incoronArii, nevrednicia de mare cinste ce se d Ardealului din


deosebita iubire a Regelui, arma ce o dau In maim dusmanilor c5
Ardealul n'a incoronat, prude* de a-si face din actul slant al
incoronArii punte de aur pentru participarea activA la viata padamentar5 si eroi ai acestei incoronAri, s-si facA piedestal in parlament de unde sA poatA vorbi in numele Ardealului, sA recucereascA inima Regelui 1 a Orli rAnite de ultimele evenimente.
Am r5mas ca doctorul care renunta la insAnAtosarea pacientului dup5 regulele tiintei medicale : Acum numai Dumnezeu mai
poate ajuta. Bag seama, n'am fost vrednici de medicina cea cereasc5,

ca n'a venit nici aceea.


Uite generalul Averescu si Nicolae Iorga, In acela rsboiu
de partid cu guvernul liberal, yin la Incoronare, ca la un act religios, uncle nu se politizeaza, ci se aduce jertfa inimei pe altarul
natiunei. Ce inaltator moment a vedea pe certatii Nicolae lorga
i Octavian Goga strangandu-si mana romaneascA, tremuratA de
fiorul clipei sfinte, and se incoroneaz5 primul Rege al tuturor
Rornanilor,

www.dacoromanica.ro

291

Politica aceasta de demonstratie a lipsit partidul national de


colaborarea la Intocmirile fundamentale, asezate de guvernul liberal
in cei patru ani de epocald importantd in construirea Romaniei-Mari.
Partidul national nu trebuia sA lipseascA dela alcAtuirea Constitutiei,
a operei culturale din legile invAtamantului cu tot complexul legilor
dela 1922-1926 i mai ales dela InfAptuirea legii agrare, la cari

era invitat in 1922. Cand n'aveam ce perde sub Unguri, mergea


cu politica aceasta de rezistenta pasivd, astAzi tara ne chiamA la
lucru constructiv. E tara romaneasa.
Insfarit experienta parlamentard a convins conducerea partidului national ardelenesc despre imposibilitatea de a fi guverniabil
ca partid regional. Aa a evoluat in partid national al tuturor Romanilor prin fuziunea cu partidele opozitionale. Obiectivul concentrArii tuturor partidelor de opozitie, incluzive a partidului tArAnesc,
este formarea partidului al doilea patriotic, ca tara sA nu ajungd pe
povarniul internationalei. In definitiv e o grupare patrioticA, indatA
ce st pe bazA nationalA si unionistA cari sunt pilotii Romaniei-Mari.
Aceasta ar fi starea idealA din punct de vedere romanesc.
InsA cu prieteni ImpAcati si cu ideologia postbelicA nu e chip
de a stavili inflatia partidelor, cancerul Statului: national. Partidele
inseamnA sfasiarea tarii. Cu cat mai multe particle, cu atat mai
multe bucati sfaiate din trupul tArii.
Eu nu cred nici in o stavilire a inflatiei de partide prin lo-

calizarea la dou partide mari, catA vreme sfaiarea se face pe


lupta pentru putere i nu pe principii. Numai aceast4hAmisealA 'de
putere 1 imbogAtire explicA caracterul acut personal al politicei
noastre fratricide. Guvernele esite din aceste frAmantari stau vesnic
pe vulcanul explozivelor i tam agitatA nu lucreazA. Cu sistemuli
acesta_atata ne Invingem unul pe altul, panA nu mai rAmanem nic
Invini nici InvingAtori, pentrucd ne-am pierdut tara.
S o mArturisim sincer, ne-am pierdut sufletul in sguduirile
celor 12 ani de cand suntem in rdsboiu. DupA acest suflet umblu
eu sA-1 readuc la biseria, mama culturei constructive, ce ne poate
reda Romania. care astzi dupA 7 ani de cutropire moral par'cA
nu mai e a noastrA, decat dupA nume.
Educatia cetateneascA-politica nu mai ajunge. Unica mantuire e in educatia religioasA, inaltarea caracterului cetatenesc la
sfintenie, ca sfantA sa-i fie tara i sfinte mijloacele de traiu in ea.

Taranul face cruce pe panea ce o Incepe i o sarutA, e ritualul


19*

www.dacoromanica.ro

292

cultului Celui ce a dat-o ; face cruce la fiecare intreprindere, e ritualul credintei in ajutorul Dumnezeesc. Un cetAtean religios tot aa
cruce ii face cAnd se atinge de bunurile Statului. De semnul crucii fuge Satana, care pAndete intrArile i ieirile bietului om.
In zadar ateptAm mAntuire dela lozinci, dela inspiratiile scriitorului, dela ritorul tribunei politice, dela schimbarea guvenielor,

dela conjunctiuni externe, dela ingeri din cer de s'ar cobori, dacA
nu-i pAmAnt roditor; samAnta build nu prinde rAdAcini, precum ne
invatA Hristos in parabola sAmAnAtorului.

S inviem pe RomAnul cel de demult cu ritualul credintei lui


care toate le sfintete. Acesta e pAmAntul cel bun in care prinde
rAdAcinA sAmanta bunA. Temelia societAtii e omul, dela formarea
lui se incepe regenerarea societAtii.
In biserica 1 coala inspiratA de religie, invie acel suflet romAnesc. Acolo e mAntuirea neamului romAnesc i astAzi, cum a
fost in totdeauna.
Aceea ce Tertulian a simtit and a zis, cA veti afla popoare
fArd legi, fArA monede etc. dar popoare fArA Dzeu nu yeti afla, la
mine e o credint. Primiti aceasta credint ceice vA iubiti neamul
vostru i vom avea o ,RomAnie fericitA, pe care nici portile iadului
nu o vor;birui.

www.dacoromanica.ro

PARTEA IV.

Pagini din rAsboiu *it pace.

www.dacoromanica.ro

;;7;iv
.. .....

ttliYzY:Z

LIZ,V

Articolii din Tribuna Bihorului"


sub revolutie.
0 ce veste minunat.*)
Alduitul CrAciun

Cum ne aducea el an de an darurile lui pmnteti si sufleteti. Cum umplea el toatA casa romaneascA de bucurie, a gracului
i a bogatului deopotrivA. Cum ne strngea pe toti la sAnul maicei
bisericii. Cum tinea In noi sufletul chinuit de pAghAtatea celor,
cari ne urau. Ce minunat sArbAtoare era CrAciunul romnesc :
Noi nu aveam sArbAtori nationale cum aveau altii. Pentruc5
de noi nu eram natiune, ci numai aluat din care degetele lungi i
cleioase din Budapesta frAmAtau cAtAnia i darea. CAtnia i darea
1

erau ale noastre. $i temnita aceea sufleteascd, din care nu ne lAsau


sA ne prAznium trecutul nostru nici sA ne bucurAm de viata de acum
Ei, dar sufletul nu poate tral in intunecimea temnitei. El strAbate de sub zAvoarele ei ferecate i-1 cere partea sa, lumina soarelui.
El este luminA din lumina'. i lumina lui e libertatea, adeca slobo-

zenia de a trAi dupA rnduiala firei lui, ca om, iar nu ca dobitoc:


DacA sufletul romnesc n'a putut avea parte de sArbAtori nationale
i-a fAcut el din sArbAtorile bisericeti sArbAtori nationale. Aa s'au
prefAcut la noi sArbtorile bisericeti in sarbatori nationale, iar
biserica un aezAmnt national, in care ni-s'a pAstrat limba strAmoeascA.
*) ,Tribuna Bihorului" No. 1 din 7. Ian. 1919.

www.dacoromanica.ro

2'A

Streinii se mirA de ce avem noi atatea sArbAtori bisericeti 1

de ce atata slujbA, atata cazanie, Atka cantare, i atata litie, cu


atata fir de tesaturA romaneascA pe trupul obiditului than ? Si de
ce nu vrea sa-i schimbe sarbatorile dup calendarul lor 1 sA le
mestece cu ale lor ? Lucru firesc. PentrucA aici e sufletul lui romanesc liber, care din bisericA i a fAcut lAca sfant. Pentru aceea
au atata farmec i caldurA sarbAtorile romaneti i nouA ni-s atat
de dragi. Cea mai vesel dintre toate sArbAtorile noastre e CrAciunul romanesc.
In ajunul CrAciunului rAsunA peste vAi i campii minunatele
colinzi.
Trei pacurari stau pe munte
5i vorbesc de cele sfinte,
Lerui-i Doamne

Cine le-a scris ? Nimeni. Ele au ieit din sufletul poporului. $i


ce iese din acel suflet curat al tAranului roman ? MArgAritare de gandiri

frumos tesute in alese cuvinte, nAdejdi tainice inteun viitor de aur.


In colinzile acestea trece ca un fir rou vestea minunatA ce
in Vitleem se aratA ; trei crai dela rasdrit cu steaua cAlAtorind ;
Maria mica fiului lui Dumnezeu i toat povestea neamului romanesc, cum a rAmas ea in gura poporului, decand Traian impArat
ne-a aezat aici. Si vorbesc cantecele de CrAciun de mantuirea
adus de Domnul poporului sat'.
E atata suflet romanesc in aceste colinde .i atata din vraja
unui tainic gilnd, indltat la o veste minunatd, ce are sei vind, la un
crai dela rdsdrit adus de o stea luminoasd 0 la o matuire a poporului igit din neam mare. Toti simteam vraja unei taine in aceste
colinzi, dar nu ne tiam da seamA de ele lAmurit.

Acum s'a lAmurit taina. A fost glasul Domnului, care ne


spunea prin graiul colindatorilor, ca o veste minunat se aratd pe
cerimea poporului romAnesc 1 un craiu dela rAsArit va aduce man-

tuirea lui. Minunea lui Durnnezeu, dac nu e o prorocie in colinzile acestea, cu atata stAruinta propovAduite de popor.
Dar nici aceste colinzi n'au limas neatinse de vApaia urei
contra a tot ce este romanesc. Ci-ca, vezi Doamne, colindAtorii ar
fi furand pe unde umblA i de aceea s'au dat porunci sA fie oprite.
Dar aievea, pentrucA voiau sA inAdueascA i acest glas al sufletului
romanesc. Romanii sA uite de povestea venirei lor aici i de neamul

mare, din care ii au obaria i sA nu atepte vestea cea minunatA


i pe craiul dela rAsArit adus de steaua cea luminoasA. Pentru
www.dacoromanica.ro

fRomani nu-i slobod sa rsara Soarele aid in Ungaria. Nebunii


acestia credeau, ca dad' vor pune la panda pe cocoii lor cu sulifele,
vor opri si easaritul soarelui. Dar soarele tot a rasarit, mai mandru,
cleat am fi cutezat noi sa. ne inchipuim fasarirea lui pentru noi.
Vestea minunata i craiul dela rasarit a sosit.
Acum avem colindA notia de Craciun.
Colinda CrAciunului acestuia nu mai e tesuta din versurile
fumoase ale nedejdilor, ci din fapte mar*. S'a implinit adeca vestea
minunata,

ca craiul dela rdsdrit a plecat dupd steua, care i-s'a

ardtat de mailer lui Dumnezeu si mOntuire a adus poporului sdu.


()Ohne craiului Ferdinand sunt aci ca nite cete ingereti, sa rupd
lanturile diavoleti ale robiei depe noi si sa ne fad slobozi dupd
chipul i asamanarea lui Dumnezeu. Suntem in tiara nostrA, in care
praznuim cel dintai Craciun al unirei tuturor Romanilor. Mai mari
vremuri, deceit aceste n'a ajuns neamul romdnesc. Fericiti cei ce
le-au ajuns si au inteles rostul tor
Aa colinda nu s'a mai colindat neamului romanesc. Cu ajutorul lui Dumnezeu vom mai avea noi sarbatori bisericesti i nationale, dar sArbatoare ca sarbAtoarea Criciunului din anul 1918 si
colinda ca colinda lui nu va mai fi. Colindati colinda notia a
biruintei, dar de cea veche a fagaduintei sa flU V Uitafi, pentru-ca
ea ne-a fost calauza la noul CrAciun romanesc. Cinstete pe tatl
tau 1 pe muma-ta, in al cdror suflet s'au descoperit prorociile colinzilor acum implite 1 vei avea viata indelungata pe pamantul fericit
al Romaniei-Mari.

Oglinda adevfirului.*)
Vrem sh se stie mai nainte de toate, ca fill urim pe nime.
Nici pe Ungurii, cari ne-au facut atatea rele, nici pe Nemtii, cari
ne-au jefuit. Pe nime. $i nu poftim nici boul, nici asinul, nici
farina, nici legea, nici limba Ungurului. Pentru ziva invierii popoarelor toate le iertdm.
Dar Ungurii nu se pot impaca cu legea noua, care descopcie
popoarele una de alta, ca fiecare sa-si alba' stapanirea sa nationala.

Doar deaceea a dat Dumnezeu deosebire de limbi, ca toti cei de


o limbA sA trAiasca" impreund in tam lor. Ei tin mortis, ca tam
asta e a Ungurilor i ei au s-o stapaneasca in ved.
SA vedem cum este ea a Ungurilor.
* ,Tribuna Bihorului" Nrii 2-3, din 12 i 19 Ianuarie 1919,

www.dacoromanica.ro

Ido
Ungurii descAlecard aici, acum sttni

Urzirea neamului. 1000 de ani, din Asia. Multi n'au putut fi,
pentrucA nu multi au putut veni cdlare si in card pe drumuri
neumblate, dar era popor rdsboinic si crud.
Mai nainte veni o sernintie, aded o familie mare, sub conducerea lui Atila biciul lui Dumnezeu, cum il numeau popoarele
ingrozite de cruzimile lui. Urrnasii acestora sunt SAcuii din Ardeal,
biciul lui Dumnezeu de astzi.
Dupd acestia plecard din Asia alte sapte semintii in pribegie,

can ii asezard corturile printre Tisa i Dundre, unde aflard bun


pdsunat pentru vite i vanat pentru oameni. Le plAcu locul si se
hotdrir sA se aseze statornic pe acele locuri. Aceste sapte semintii,
can toate aveau ate o cApetenie, aleser de cApetenie a tuturor
pe Arpdd i incheiarA asa numitul contract de sange," dupd obiceiul popoarelor sAlbatice, asa fel, cd toate cApeteniile Ii spintecard bratele si din sangele curs burd toti, in chip de jurAmant,
cd vor cunoaste toti pe Arpdd de domnitorul lor, si se vor supune
legilor, ce le va aduce obstea sernintiilor. Asta-i povestea despre
intemeierea Ungariei. Semintia a opta, nurnita a SAcuilor, s'a infundat in Ardeal, intre Romani.

Noi eram aici de 800 de ani pe vremea and coborird bordele unguresti pe sesul Ungariei de astdzi. Mare le impArat Traian
ne adusese la anul 100 dupd nasterea Domnului Hristos, din
toatA imparatia romanA" cum spune cartea nearnului nostru. Sun-

tem dar aici de 1800 de ani. Ne coborim din cea mai mare si
cea mai lurninatA impAratie din lurne depe acele vremuri, ca fii ai
luminei, sA tinem straja mamei Roma, aici la rdsdrit, contra nvlirei popoarelor barbare. Din coloniile aceste ale impAratilor romani,
inchegate mai tarziu cu viteazul popor al Dacilor, aflat aici, s'a
plAmAdit neamul romanesc de astAzi, resfirat prin Ungaria, BAnat

Ardeal si Tara romaneascA, de care se tine si Bucovina si Basarabia.


DupAce tmpAratii romani nu putur opri nAvAlirea popoarelor

barbare, creanga aceasta ruptA de tulpina ei din Roma, a fost


podul peste care a trecut toatA nAvala popoarelor barbare.. Dar
minunea lui Dumnezeu I nici o nAvald nu 1-a nirnicit, dimpotrivd

1-au intarit. De aceea se zice despre Roman, cd in el sunt sapte


vieti. Asa ne-a aflat nAvala Ungurilor resfirati in deosebite tinuturi
si sub deosebite cApetenii, cari se numeau duci. Intre Crisuri sub

Menmorut, in Mint sub Glad, iar in Ardeal sub Gelu.


www.dacoromanica.ro

301

Ungurii dau rfavald asupra lor si-i bat pe rand, fiindcd erau
desbinafi. Cu Gelu domnul Ardealului, leaga frfietate. A fost o
viclenie ungureascd frdfietatea aceea incheiat cu Gelu, pe care
Ungurii nici cand n'au finut-o. Asa ajunserd Romanii s fie std.panifi de Unguri.
Ungurii tot cu aceea stau inainte, c ei sunt de 1000 de ani
aid. latd, c Romanii sunt de 1800 de ani aici Mai vechi asa dar,
deck Ungurii, dacd ei pun in cumpAnd vechimea lor.

0 mie de ani cu
Ungurii.

Urmard apoi o mie de ani plini de


suferinfe pentru noi. Romanul rbduriu a
has in jug ca o vita, numai sufletul nu

si-l-a dat.

Prin graiul sat.' tedieste un neam. Rand chid un popor Ii


vorbeste limba maicei lui, nu este pierdut. $i poporul romane
si-a finut limba cu o indarjire, care a pus in uimire lumea intreagi.
Aceasta i-a fost mantuirea.
Un vechiu scriitor ungur, scriind despre firea poporului
romanesc, zice cd acest popor mai mult se lupt pentru limba sa
deck pentru viafa sa.
Aceast dragoste nemrginitA de limbd a finut-o in sufletul
poporului nostru biserica prin preofii sdi. Asta-i pricina, pentru
care dusmanii neamului romanesc urdsc atat de mult pe preofii
romani i vor s spargd biserica nafionald.
Stpanirea de o mie de ani zicefi voi, ca-i dreptul vostru.
Dar acest drept e numai dreptul pumnului. Pentrucd voi cu puterea i cu viclenia afi intdbulat mosia noastrd pe numele vostru.
Dar noi n'am iesit nici cand din mosia noastr pdrinteascd, infelegem acele 26 de comitate romanesti. Acum a venit legea noud,
ca sd se steargd dreptul pumului din cartea funduard a popoarelor.
Asa dard sd se steargd i stapanirea ungureascd peste poporul
romanesc i peste moia lui.
ei stapanirea pentru neamul
lor i mosia lor depe Alfold-ul" lor si fie fericifi acolo. Dar sd
ne lase nou mosia noastrd, Ardealul i pArfile lui din BAnat si

Ungaria.

Adecd noi nu-i vom mai intreba, ci-1 vom lua, pentrucd.

nici .dupd dreptul asuprirei de o mie de ani nu e al bor.

S vedem mai departe cum stdm dupd dreptul numrului.


Cari suntem mai multi in cele 26 comitate, si cum s'au incuibat
ei intre noi ?
www.dacoromanica.ro

302
Grofii, baronii, nemesii, adecd boierii din Ardeal sunt ai
nostri zic Ungurii. Dar i-ati fAcut cea mai mare parte dintre oamenii nostri. Parintii grofilor Iosika, Teleky, Majlath ai baronilor
Nopcea i ceialalti, erau romani. Asa a fost ins legea, cA cine-i
neme e ungur. Unguri s i rmanA, fiindcd ei sunt trantorii, cari
nu muncesc si in lumea nouA, ce se deschide acum, cel ce nu
munceste are s piarA. Acestia sunt numai o sarcind mare pe un
popor. SAcuii din Ardeal abia sunt cu ceva mai multi, deck Romanii din Biharia. Rand acum au trait din privilegii. Tot ce a fost
bun au incArcat pe ei fratii lor din Budapesta, numai ca sA-i inareascA in coasta Romani lor. Le vom da toate drepturile la mosia
si limba lor, mai mult insA deck la altii nu. DacA vor munci
si ei ca altii pot trdi nesupArati de noi. lar dacA nu, atunci vor
pieri din vina lor, fiindcd i pentru ei std legea nouA, CA tot
omul trebue sA trAiascA din sAul sdu, iar nu din ieslea vistieriei

Statului.
H.

Politica Ungurilor si a imparatilor dela Viena era s ne

despart de Romania printr' un brau de colonisti streini, iar inlAuntru s ne macine cu astfel de colonii. Asa aduserd pe Sasi in
Ardeal si le dAdur privilegii i mosii. In BAnat si in pArtile ungurene locuite de Romani aduserA Sarbi, Slovaci si Svabi. i pe
acestia i-au indopat cu pAmanturi grase. Sarbilor, cad erau de o
lege cu noi, le-au dat putere bisericeascd peste noi, ca in tot chipul
sa fim stransi in obezi si sa nu putem rsufla.
Imp Aratii din Viena mai aveau un gand ascuns cu colonizArile acestea. SA ingrAmddeascd adecA multe popoare laolalt, ca
sd se manance unele pe altele si sA n'aibd vreme de a mai intreba
pe impratul, CA ce-o fi cu drepturile lor ? Politica aceasta a imparatilor din Viena, de a-si tinea puterea absolutistd, adecA nemArginit, asupra popoarelor din tarA, a cam apsat si stomacul Ungurilor
deschis pentru inghitirea Romanilor.
PentrucA nationalitatile le

erau in coaste

si din Viena Ii

tineau de ceard. De aceea s'au

rdsculat ei sub Kossuth in 1848 contra impAratului din Viena. Nu


s slobozeascA popoarele, cum zic ei, ci ca s ia ei in mand biciul

popoarelor. Tot pe pielea noastr s'a fcut dar si revolutia din


1848. DupAce s'au impAcat in anul 1867 iar s'au aruncat pe noi
amandoi :

i imparatul i guvernul unguresc din Budapesta.

www.dacoromanica.ro

303

Dafi pe mama Ungurilor, acestia incep apoi colonizArile uni unguri depe AIM ld si le
dau pAmanturile cele mai grase, fac sate puternice unguresti
intre noi.
Sub stApanirea nou ungureascA, se fac numai colonii ungu-

guresti. Aduc tot felul de ciangAi

resti. Bunaoar acum sunt 20 ani merser Svabii din Neudorf


comitatul Timis, la ministrul Darnyi sA le dee pAmanturile dela
cAmar. Stiti ce le-a rspuns ? Inghititi pe Romani dacd vA trebue
pAmant ! Asta a fost lozinca lor : s desmogeneasal pe biefii Rotnelni.

Un Svab, care a fost in deputatie, mi-a povestit aceasta.


Vine apoi droaia diregAtorilor aruncati intre Romani, dela
boacterul cel din urmA OM la fispan. S'a adus apoi lege, CA pe
cinci pitule poti cApAta nume unguresc. Bietul om si-a cumpArat
nume unguresc, dacA a voit sA ajungA la ceva slujbulitA.
Cand s'a fAcut conscrierea poporului, slujbasii unguresti Intrebau pe bietul Roman, cd place-i lui sA vorbeascA ungureste? Ori,
dacA nu stia, cA place-i lui de Unguri ? Bietul om ce sA zicA ?

Place n'am nimic cu ei. Haid cu el dar la rAvasul ungurilor! Asa


s'a fAcut statistica, adecA cartea popoarelor.

Peste toate vine apoi, ca pupAza pe colac, puhoiul jidovesc


din Galitia, Ungurii cei noi, de cari e plinA Ora ca stupul.
Asa fAcurA corabia lui Noe din tam. ungureascA. Si cine urlA
mai tare din ea, a aceluia e corabia,
gandesc ei. Mai tare urlA

orasele. Ele zic, noi suntem unguresti, a noastrA e tam Cum


adecA sunt orasele unguresti ? SA vedem de-pildA Oradea.
RAdAcina OrAzii de odinioarA era Velenta. Acolo aveam noi
episcopia ortodoxA romanA, panA la anul 1695. Poporul.era romanesc i negusutoria in maim greciler, cum ii numeau pe macedoromani. Orasul nou (Ujvdios) i Olosigul (Olaszi) de astAzi, cari
fac Oradea, s'a desvoltat in vremea din urmA, din capitalistii,
adecA oamenii de bani gata, diregAtorii, mAestrii, negusutorii
oamenii de carte veniti din lumea largA, precum e firea oraselor
de a se desvolta. Vavilonul acesta are acum 80.000 suflete i zi de
zi se sporesc, pentrucA taraba mergejbine intre prostii acestia de
Romani. Aradul i celelalte orase dintre Romani se umflA tot asa.
Aceste orase hrAparete sunt Ardealul ? DacA ar mergerdupd orase,
atunci nici Ungurii n'ar avea tarA, pentrucd capitala lor Budapesta, numai ungureascA tm-i. Acolo jidanii sunt domni, ca si in
Oradea, sA iertati. WA cum sunt orasele unguresti I
www.dacoromanica.ro

304

Dacd vorn detrage acum pe $vabi i pe Sasi, pe Sarbi i pe


Slovaci, cari atata vor sa stie de stdpAnirea mai departe ungureascA,
cat de boala din orase
mai departe pe diregAtorii, pe cei
sterpeliti dela noi i bAgati in lista ungureascA i pe Jidanii,
cari sunt ai aceluia a cdruia-i tam ;
cati Unguri neaosi rdmdneti in cele 26 comitate romAnesti ? Cfi sunteti in orase ? PentrucA
pe sate sunteti numai de pomind.
Voi vreti sd ziceti, c RomAnul e prost i cd la oras e

mintea. Prosti, prosti dar multi, si dd-i numai tam, o sd vezi ce


cuminte Ii va face tam lui.
Taranul dela tard e pomul vietii unui neam. OrAsanul,
vorba de dincolo,
azi aici, mAne'n Focsani". Fluture, care
trdieste din sucul pomului. A fluturului sburdtor s fie tam si nu
a pomului roditor inraddcinat in acest pdnlant de 1800 de ani ?
Ori credeti, ca pe acest porn al vietii, pe care nu I-a putut scoate
1800 de ani sabia i focul, II yeti scoate voi cu viclenia ?
Legea-i lege: sd nu mai fie asuprit
Nu mai intram In
i voi acestei
cursa frAtietatii. asupritor. Trebue sa va supuneti

legi. Asa v-ati schimbat la fata de sila. Ne

intindeti acum maina dreapta i ne imbiati fratietate, cd de-acum


inainte sd traim ca frati, sd ne impartim pe parnantul Orli frateste
pi

s aibd fiecare dreptul de a vorbi in limba, pe care o vrea. Si

obstea romAneascd sd-si aleagd pe diregAtorii ei. Am fi ca de sine

stAthtori pe cele dinluntru ale noastre. Numai legatura de Stat


ne-ar mai tinea laolalt. AtAta cA am fi i noi in Ungaria sub
presedintele republicei maghiare, care poate fi groful Karolyi, ori
alt Maur democratic din Budapesta. Intrati Romani, comedia se
incepe. Frumos glas !
Dar tocmai asa intinserAti lui Gelu mama dreaptA pi-i imbia-

rati fratietate, and v'a adus Arpdd aici, pAnd ce incalecarati pe


bietii nostri stramosi, cari nu vA cunosteau firea i dadurd crezdmkt vicleniei voastre. Dupdce i-ati incAlecat stiti ce ati fAcut cu
ei, o mie de ani. Pe omenia asta nu mai dam mAna si nici pe
republica maghiara. Regele Ferdinand nu-i Gelu, el cunoaste nu
numai fierul, ci i viclenia voastrd.
Aceasta este oglinda adeveirului despre dreptul, ce-I aveam
la acest parnant strarnosesc. Facut-am aceasta oglind pentru
nepoti, ca. sd vadd in ea trainicia neamului romanesc, care in veci
nu piere.

www.dacoromanica.ro

305

Rsariti din vremuri grele *)


Ca la o vrajd se adunara la Alba-lulia o sutA de mii de Romani, ca sA hotArascA asupra sortii neamului romanesc. Tkani din
toate !Artie locuite de Romani alergara, cu primejdia vietii, prin
sulitele garditilor unguri, la mare* adunare nationall Ca o vijelie
s'a descarcat la Alba-lulia glasul poporului : noi vrem unirea
cu Romania ! Hotaririle dela Alba-lulia sunt tablele legii celei noui
a neamului romanesc.
In Budapesta ado minciuna cu carma Orli la masa. Cu peana
muiatA in venin scrie, scrie la hula i ocar asupra Regelui Ferdinand i a boierilor, cad ar fi clii bietului Oran roman. Aceasta
hula i ocard o imprAtie cu manA !are intre vol, dragi tarani ai
nostri, ca s vA sperie cu ele, aratand ce rAu e de taran sub stApanirea

romaneascA. Dupd ce vazura, ca minciuna scrisa nu prinde, se


gandir una i bunA. SA' tritnit adecd la Oradea pe trimbitaii
lor, socialiti alei pe spranceank ca ei sA tina o adunare aici in
numele poporului romanesc i s vetejeascA marea adunare national din Alba-lulia.
Si se adunarA in ajunul anului nou, in casa socialitilor din

Oradea. A fost mai mare tkaboiul, deck numdrul lor, pentruca


deunde sA fie socialiti romani in Oradea. Foile ungureti pomenesc
de doi cu nume romanesc. De ceva Szelezsan GyOrgy din Tileagd
i oarecare Avramescu isgonit din tara romaneascA, cum a mrturisit-o singur inaintea tovarailor sal. Pe ceilalti doi grAitori ii spune
numele lor, cine sunt unul e Auerbach Gustav din Budapesta,
celalalt Kornstein din Basarabia. Bine, oamenii lui Dumnezeu, dar
mai auzit-ati voi la Romani de nume Auerbach od Kornstein ? lata
acetia au grail in numele socialitilor romani. Si ce spun ei in
adunarea lor ? adeca jupanul Auerbach i Kornstein.
Protesteazd contra hotdririlor din Alba-lulia, pentruca la Alba-

lulia n'ar fi fost trimiii poporului i aa hotaririle acelea nu sunt


aduse in numele poporului romAnesc. Romanii din Ungaria nu
voiesc s se alAture la tara romaneascA, pentrucA acolo e rege in
tara i nu republicd ca in tara ungureasa boierii storc poporul i
taranul traete ca vai de el ... Aa-i isprAvirA treaba oamenii cArmei
in Oradea. Si de nou se puse minciuna la mas cu stApanii ei sA
vesteasca lui Wilson, cA adevaratii Romani se dau plainici Uugurilor.
*) .Tribuna Bihorului" No. 4 din 13;26 Ian, 1919.
20

www.dacoromanica.ro

306

Iatd aa rnestecd minciuna cArtile la masa carmei din Budapesta, ca sA arunce praf in ochii acelora, cad acum tin judecatA
in Paris asupra popoarelor. InsA la masa aceasta, care acum este
prestolul, de pe care se aduce jertfa nesangeroasa a dreptArd, minciuna nu are scaun. Romani fiti linititi de cAtrA vrAjitoriile din
Budapesta, cA apostolii drepttii au pus degetul pe ranele cuielor
si cred in suferintele noastre.
*

SArmana tarA romaneasca, cata hulA si ocarA aruncA asupra


ta puii de nApard din Budapesta, pentrucA indrAsnesti i tu sA-ti
ceri partea ta la impArtirea popoarelor. Da, grea soartA a trebuit
sd indure tara romAneascA, panA and a bAtut ceasul sA-si ia si
ea rdsplata sa, pentrucA veacuri dearandul a fost zidul Europei
impotriva nAvAlirilor cutropitoare de popoare barbare. Las' sd-I
spunern noi nAcazurile ei.

0 parte din coloniile romane a limas intre Carpati i Marea


i i- au fAcut douA principate : Moldova i Muntenia, fiecare
cu domnul ei roman. In aceste principate nu s'a putut desvolta cultura, pentrucd pAmantul lor in tot ceasul era cAlcat de
NeagrA.

nAprasnicii Turci, cad nAvAleau din Asia ca un parjol. TAranii se


trAgeau la munte, iar la ses 1i sdpau case in pAmant, sA nu-i afle
Turcii, panA suna tulnicul domnitorului, care incunjurat de boierii
tArii ii chema la arme si fAcea prapAd in Turci panA ce-i isgonea
din tali, ca iarA sA vie. Pe acel pAmant s'a nAscut Stefan cel Mare
si Mihai Viteazul, a cAror vitejii seamAn n'au in lumea intreagA,
afarA de Iancu Corvin (Hunyadi JAnos, numit de Unguri) din Ardeal,
care i el a fost roman. Pe and Romanii din vizuniile lor apArau
portile Europei, Europa se pieptena si fAcea frumosul culturei. Asa
vine, cA Apusul Europei e ca o grAdinA de flori, RAsAritul ca o
grAdind plinA de mArAcini. Nu de voie bunA a locuit tAranul roman

in bordee sub pAmant, ci de marea nevoie s nu-1 afle Turcii.

Ungaria Inca a gustat din olelul turcesc. 0 sad i cincizeci


de ani a stat i ea ocupat de Turci i pe zidurile cetAtii Buda
falfdia steagul Sultanului cu luna pe el. Deaceea si Ungaria a rmas
indArAptul celorlalte State culte din Europa. Ungaria insA a avut
noroc in Habsburgi, cari au mantuit-o mai curand de Turci decat
s'a putut mantui tara romaneascA.
Tara romaneascA, au dat-o Sultanii turceti in arand Grecilor
din Fanar
care este o parte din Constantinopol, locuitA de Greci
aafel, cA vindeau pe bani Domnia din Moldova i Muntenia,

www.dacoromanica.ro

307

Grecii din Fanar cumpArau scump domnia, in schimb insd storceau

mAduva din popor prin arandaii adui din Fanar, pand and la
anul 1821 se rescoald Tudor Vladimirescu contra domniei Fanario-

tilor i-i alunga din tail. Stapanirea aceasta se numete stapanirea Fanariotilor.

Ce este boierul ? E domnul de pdmant, aceea ce la noi sunt


grofii i nemeii mari. In tam romaneascA deosebim cloud clase de
boieri, una romaneascA 1 una streinA, a fanariotilor. Boierul roman
a fost pArintele poporului. Boierii romani au zidit bisericile din
tara 1 au infiintat aezamintele pentru ingrijirea poporului. Mergeti
sA vedeti de pilda in Bucureti spitalele BrAncoveneti si celelalte.
Oteteleanu incA a fost dintre boierii mai de curand, care i-a

lAsat intreagA averea de mai multe mii de jughere de pdmant


pentru creterea fetelor sArace, chiar i dela noi. Tot ce are tam
romaneascA bun i frumos din vremurile trecute, este alcAtuirea

boierilor. Acetia 1 acum Ii impart, cu dragd voie, pAmanturile


tAranilor romani. Alta-i cu rAmAsitele boierilor fanarioti, pentru cari

tam e vacA de muls. Cu acetia insA vom ispravi noi impreund


cu fratii de dincolo, and vom fi laolaltd si farA de Auerbach si
Kornstein, dacA nu-si vor lua catrafusele pna atunci.
* * *

Abia la anul 1861, sprijinite de sora noastrA strAlucitd Franta,


se unirA aceste cloud principate :sub numirea de Romania, alegand

de Domn pe Cuza. Atunci a incoltit in Romani gandul, ca cu


vremea sA se uneascA toti Romanii inteun regat national. Sub
domnia lui Cuza, tam tot mai atarna de Turcia si plAtea tribut
Sultanului din Constantinopol. Iar Rusia si Austro-Ungaria, sub
cuvant, cA sunt ocrotitoarele tarii, Ii inclestau ghiarele in carnea
vie a Romaniei, dela care pe rand rdpird Bucovina si Basarabia
si naduseau in Ord si rdsuflarea, ca nu cumva sA iasA din ea
gandul tainic al Romanului, ca s se uneascA toti cu tara romaneascA. Sub zugrumarea asta gemea taranul roman la tarA. ZAu,
nici

lui nu i-a mers mai bine, decat noud. 0 stim noi bine si

fArA sA ni-o spund Auerbach si Kornstein.

In anul 1866 era Austro-Ungaria incurcatd in fasboiu cu


Germania. Pe vremea aceea Romania avea barbati luminati, fii de
boieri, crescuti in tam libertatilor, in Franta. Acestia isi ziserd,
haid' s ne smulgem tam din ghiarele sangeroase ale Turciei,
Rusiei si a Austro-Ungariei i sA ne aducem domn din Germania.
20*

www.dacoromanica.ro

308

Asa aduserd pe Carol in tard, ca s cdstige bundvointa Germaniei,


care devenise puternicd prin invingerea dela Konigretz si era du-mana Austro-Ungariei si a Rusiei.

In anul 1877 declard Rusii rdsboiu Turcilor i trec cu sila


prin tara romneascd. Cand era insd
arunce Turcii in Dundre,
Tarul ceru ajutor dela Romani, faIdduindu-le marea cu sarea
Romanii mantuiesc pe Rusi si la Plevna silesc pe Turd s capituleze.
Rdsplata Romanilor a fost din partea Rusi lor, cd li-a mai luat o fdisie din
fait dandu-le in schimb Dobrogea. Dar tara e liberatd de Turci si Carol
se incoroneazd de rege al Romani lor. Cu intemeiarea regatului roman,

gandul unirei tuturor Romanilor a ajuns la un punct hotdrit. A


rmas numai intrebarea de vreme, and se va infptui aceastd unire.
Vremea e aici. Tara romaneascd asa dark numai dela 1877 este

neatarndtoare. Dela 1877 pand la 1919 sunt 42 ani. In 42 de ani


nu s'a putut face, aceea ce in alte fan s'a fdcut in sute i mii de
ani, dar tot s'a fAcut mai mult, deck in ori care fad din Balcani.
Cine a fost in tam romaneascd, sta uimit de cele ce s'au fcut in
42 de ani. Mu It s'a fAcut i pentru trani in aceastd vreme, dar
nu s'a putut face totul. Prefacerea insd era in curgere la isbucnirea
rdsboiului i tinea : totul pentru teiranul acela, care cu data credintei a muncit pdmatul in vreme de pace i 1-a apdrat in vreme
de relsboiu. Asa se uitd inteleptul rege Ferdinand la tdranul roman,
ca la lumina ochilor. $i mai are un dor in lume : sd-i rdsplateascd
jertfa, ce a adus-o pentru infdptuirea Romaniei-Mari, din belsugul
pAmantului roditor al Romaniei. Dumnezeu bunul ii va implini si
aceast dorintd.

Aceasta este povestea regatului roman de ieri, din care se


desprinde chipul slant al tdranului roman, care prin mucenicia sa
a rdscumpArat vremurile mdririi de astdzi.
In Oglinda adevdrului" ce v'am dat-o 1n numerii trecuti ai

Tribunei Bihorului" am spus cat de greu s'a zmislit neamul


nostru. Acum v spusei ce greu s'a zdmislit regatul roman, din
care a rsdrit Romania-Mare de astdzi.
*

Nu VA temeti ! S'au rupt granitele afurisite dintre noi. Acum


nu mai sunt 14 milioane de Romani rdsleti, sub domnie turceascd,
i ungureascd, ci sunt cuprinsi inteun
mAnunchiu, ce se numeste Romania-Mare si sub o domnie, care
se numqte a lui Ferdinand; Regele tuturor Romnilor. i sunt bo-

muscAleascd, nemteascd

www.dacoromanica.ro

a)(j.

gAtii in sAnul prnAntului, cum. nu se mai afIA aiurea. Tail mai

frumoas si mai bogatd nu este, de cum e tara aceasta noud a


noastrA.

0 deputatie a dus tablele legii dela Alba-Iulia la Bucuresti,


ca s le predea Regelui Ferdinand. Inteleptul Domnitor le-a primit
cu dragoste pArinteascA i legea aceea acum e legea tuturor
RomAnilor.

Ce dA aceea lege tAranului ? PAmAnt si drepturi cetatenesti,

ca in cele mai luminate OH din Europa. Mai crede cineva, cA


attmci cAnd Ii va da mAnA tAranul din Ardeal cu cel din Bucovina si din Basarabia si din Romania de ieri, va fi putere sa-1
asupriascA in fara lui ? PAnA aici la unire, a fost grea calea.
Acum 14 milioane de Romani Ii vor sti ei apAra libertatea for si
fArd Auerbach si Kornstein. Ori ce ziceti voi, dragi tArani RomAni ?
Azi mAne suntem pe pace desAvArsitA. Vom spAla toate ranele
trecutului, de pe trupul chinuit al tAranului roman din tuspatru

in cari a fost imprAstiat. Si-i vom zice, ca la altar, ale tale dintru
ale tale, tie-ti aducem de toate si pentru toate." Tu ai Mut RomAnia-Mare, a ta sA fie stApAnirea in ea. Tara aceasta va fi Ora
libertAtilor. Dar nu a libertAtii adusd de Auerbach si Kornstein,
ci a libertAtii scrise pe tablele legii dela Alba-Itilia.

Alianta popoarelor.*)
Mai addundzi, doi sAteni IngAndurati tineau divan la gara din
Oradea. In treacAt auzii vorba : Da stie Dumnezeu cum va fi I cu
RomAnia, cd auzisi ce zise cela, acolo-i impArat i impAratilor le
trebue cAtane, pAnd and aid e acum kzicirsasdg, unde-i stearsA

cAtAnia. CA de ar duce numai pe pruncotanii pAnd la 21-22 ani


n'ar fi nirnic, dar cum sd mai cAtAnim noi oameni bdtrAni."
Cela ce i-a bAgat cuiul in cap era un agent al guvernului,
de cari mistinS orasele si umblA dupA sateni, ca la vAnAtoare, sA-i
abatA dela gAndul unirei cu RomAnia.

In imbulzeala mare un bAlos de SAcui cu fasA alba pe cAciuld si in mundur cAtAnesc impArtea niste tiduli spurcate, despre
Craiul i CrAiasa RomAnilor si suduia de valah puturos", cAt II
tinea gura.
zise unul dintre cei doi sateni
Haidirim de aici vere
cA aici n'o fi bine de noi", si o tulirA cdtra use. Puteti merge,
* Tribuna Bihorului." No. 5 din 2 Februarie 1919,

www.dacoromanica.ro

310

gAndii in mine, cA acum vazurAti ce-i Idiztdrsasdgul unguresd

pentru voi, adecA republica, cum se zice pe romAneste la tam unde


nu-i domnitor incoronat ca rege ori imp kat, ci in fruntea trii st
un presedinte, ales tot pe 7 ani, dupA obiceiul de pAnd acum, de
cAtr congresul tarii. Incolo legile sunt legi si acolo si cAtAnia cAtAnie,
ca in ImpArAtie.
Adeca omului meu i-ar plAcea in tara romAneascA pentrucd
i el stie, cA in tara lui ar rsAri
i lui ii este dragd limba lui.

soarele dreptatii i pentru el, numai afurisita aceasta de cAtnie de


n'ar fi. Ce-o fi mai &Ida dupAce Ii trase SAcuiul aghioasele
unguresti nu stiu. Poate s'a desmetecit, cA in tara ungureascA, ori
e impArAtie ori republicA si in vreme de pace tot bAtaie e pentru
el. Ori se va mai fi trudit cu gAndul, c incotro sd-i aleagA tar A
Vor fi mai multi Tama de acestia. Pentru dumirirea lor scriu
cartea asta.
AdevArul e tocmai intors, pentrucA tocmai puterile Intelegerei,
surorile noastre Franta i Italia, cinstita Anglia i America se intovArsirA, s punA capAt cAtAniei, adecd militarismului, cum se
zice pe limba curat romAneascA, cu care militarism Germania sl
Austro-Ungaria tineau in groazA toate popoarele.
CAnd a plecat turbatul imp Arat Wilhelm la rsboiu s nimiceascA

pe sora noastrA Franta ; iar scula (unealta) Ungurilor, Francisc losif,


sA cotropeascA popoarele mici dela rAsArit, a telegrafiat Wilhelm
lui Francisc losif asa : Tot voiu incinge in sabie i foc. Trebue
s nimicim barbati, femei, copii, monegi. Nu putem cruka nimic,
nici pomi, nici case, pentrucA numai in acest chip pot ti btuti

in decurs de douA luni nemernicii de Francezi. Altmintrelea tine


rsboiul ani de zile." Celelalte le titi voi mai bine, pentru-cd
voi vAzurAti cu ochii satele prefAcute in cenuse si barbati, femei,
copii si mosnegi nevinovati spAnzurati pe crengi, dup receptul
cAlAului imprat Wilhelm, care o jumAtate de veac s'a pregAtit la
macelul acesta de oameni. Praf si cenue facura din tariparele
mici, Belgia, SArbia, Muntenegru i Romnia. Rusia s'a prihAnit cu
bolevicii ei, cari ii mAncar capul. Surorile noastre Franta i Italia
sAngerau, chiar i sub loviturile nenorocitilor nostri fii, cari au
fost aruncati in focul contra lor.
Dar vorba RomAnului, cui cu cui se scoate afarA." Anglia
i America, cari n'avurA armatA pe uscat, decal cordbii pe mare,
pentrucA ele sunt tan industriale, adecd de cetAteni pasnici muncitori,
se inarmard i aruncarA asupra Nemtilor si a Ungurilor o
www.dacoromanica.ro

311

krilat5 care trecu prin el ca prin pleavA. Hidra militarismului e


zdrobitA, Francisc losif in:groapA, nenorocitul lui urmas Carol, as-,
cuns in bArlogul sAu, iar cruntul Wilhelm sub pazA, pAnA va fi
tras in judecatA pentru crima ce a sAvArsit impotriva omenirei, prin
punerea in flacAri a lumei intregi.
Puterile intelegerii InvingAtoare sunt acum adunate la Paris,
sub conducerea prezidentului francez Clemenceau, sA facA dreptate
Intre popoare, ca s nu mai fie rAsboiu. Dreptatea se face dupA
invAtAturile lui Hristos, la care vrea Wilson sA intoarcA popoarele.
Tot -omul este asemenea zidit dupA chipul si asemAnarea lui Dumnezeu. Asemenea drepturi trebue sA i aibA in tam lui. Popoarele
sA nu fie darA silite la altA limbA. ToatA stApAnirea este dela Dumnezeu datA, sA facA dreptate intre oameni. SA nu fie dar stApAnirea

Statului o bandA de hoti, care jefuieste pe cel mai slab.


DupA adevrurile aceste se vor muta hotarele de astAzi trase
de puterea pumnului asafel, cd a fost despArrit Irate de frate, in
robie streinA. Ci sA se tragA hotare dupA limbi, dupA legea firei.
Toti cei de o limbA sA fie Help taM si sub o stApAnire a lor nationalA. Dar nici cu atAta nu s'au multumit marii bArbati, cari
astAzi fac judecata popoarelor in Paris.
Statele acum alcAtuite dupA legea firii, trebue sA fie asigurate
zic ei in sfatul lor,
pe vecie,
CA flU vor mai fi inghitite cele

mici de cele mai mari, cum a fost in trecut. De aceea se face


alianta, adecA tovArAsia popoarelor, pentru sustinerea cumpenei de

dreptate intre popoare, ca toate sA aibA Msuflare liberA de desvoltare cAtrA fericirea lor. Lucrurile pricinase dintre ele sA nu se
punA pe tAisul sabiei, cA adecA care-i mai tare acela sA facA dreptatea, ci se vor supune la judecata tuturor puterilor aliate, ca ele sA
judece pe care parte este dreptatea, cum judecA judecAtoriile cauzele
pricinase dintre oamenii singuratici.

in chipul acesta vor fi ocrotite popoarele mid de volnicia


celor marL Cine nu se supune judecAtii acesteia, se scoate din legAtura popoareler cinstite si i-se taie firele de viata. De pildA nici
acum nu primirA pe bolsevicii din Rusia la Conferinta de pace
din Paris. Pacea se face darA fdrA de ei. Ear Germania si Ungaria
trebue mai nainte sA-si ispAseascA pAcatele Inaintea usilor Conferintei 1 numai dupAce-i vor implini canonul si se vor afla vrednice, vor fi primite in aliantA. FArA aceastd cumpAnd a dreptatii
toala pacea ce s'ar face, ar fi de azi pe mane.
www.dacoromanica.ro

31

CAtAnie va fi in State le ce se alcAtuiesc acum, fie ele tin-

paratii, fie republice. Dar nici in una nu va mai fi militarismul


stapan, ci poporul muncitor al tArii, care se va ocarmui pe sine
dupa dreptul alegerii tuturora in sfatul tArii. Fiecare tarA va tinea
atatea cAtane de cate are trebuintA pentru sustinerea bunei randuieli intre oameni i pentru paza averii : cum e bundoarA in
Anglia i America. Nici Anglia nu-i alungA pe regele ei, pentrucA

el e rege bun i ii imparte puterea cu poporul, fArA de care nu


face nimic. Regele Ferdinand al Romaniei, a suferit atata pentru
poporul romanesc incat ar fi un pAcat strigAtor la cer, s si vorbeti impotriva lui. S multumim Domnului ca-I avem.

Dar i altmintrelea, e curat ca lumina soarelui, cA Romania


dupA ce este intregitA cu toti Romanii dela Nistru pana la Tisa,
va fi pe pace. Pentrucd doar nu va asupri Roman pe Roman, nici
nu va umbla dupA cuceriri de alte popoare streine, cand are in
ce dimica. Numai unde sunt asupriri i dorinta de cuceriri, e lipsA
de armatA. Mara de sila, and tara e amenintata din afarA, cum
era amenintatA republica franceth de nAvAlirea nemtilor. Cele, sA
zicem, 6 milioane de Unguri, ate vor rAmanea In Ungaria, n'o s
mai fie primejdie pentru Statul roman, cu 14 milioane de suflete,
ori cat de viteji cred ei ca. sunt. Altmintrelea le cunoatem noi
vitejia lor, c ne bAgau pe noi in foc, i dupAce invingeam, luau ei
hangul biruintei. Nu-i aa frati Romani ?
Nu cAtanel trebue Romaniei, nene draga, ci brate muncitoare, cari sA desgroape comorile din sanul ei i sA facA din ea
o tarA fericita.
Altora le trebue cAtane, celor famai in turnul
Vavilonic al Ungariei, cari plang acum dup raiul perdut i fac vanAtoare dupA bietele suflete romaneti, pe cari le-au tinut atata
vreme sub obroc. Atatea cAtane ins totu ne vom tinea, de Cate
vom avea trebuintA, ca sA ne apArAm tam. Cred c tocmai omul
meu cu indoiala, va fi cel dintaiu, care va incinge sabia, dupAce
va cunoate, ce e viata Romanului in tam lui. Dar fiti linititi,
pn acolo nu mai vine treaba. Alianta popoarelor, fr. privire la
fata, tine cumpAna dreplatii in manA. Numai cei pAcAtoi se pot teme

de ea.

www.dacoromanica.ro

818

Monarhia i republica in lumina adeVarului.*)


Domnul nostru Isus Hristos zice, c toata stApanirea este dela
Dumnezeu data. El nu spune cum sa fie aceea stapanire : imparatie ori republica. Numai, ca trebue sa fie o autoritate, adeca sta.panire peste popoare, care sa tina In !nand cumpana dreptatii. Aa

a randuit aceasta Cel ce in astfeliu de chip a facut pe om, ca s


traiascd in societate.
E dara treba popoarelor, care ce fel de stapanire 1i alege.

Pe care o cred mai potrivita pentru starile lor. Pentrucd nu tara-i


pantru stapanire dat5, ci stpanirea pentru tara.
Pan5 acuma au fost dousa forme de Stat obinuite : monarhia
1 republica. In monarhie capul Statului e un Domnitor incoronat.
In republica un preedinte. In monarhie domnitorii, adeca imparatii i regii, sunt pe viata i-i motenesc tronul dela parintii lor.
In republica sfatul tarii alege pe preedinte, pe un anumit. timp, de
regula pe apte ani.
Dar nici monarhiile nu sunt asemenea. Pentruca in unele
domnesc imparatii cu dela sine putere pe moarte i viata, cum a
lost in Rusia. Aceste monarhii se numesc absolutiste Cea din urtna
monarhie absolutista in Europa a fost Rusia. In altele domnitorii
fi impartesc mai mult ori mai putin, puterea de ocarmuire cu
poporul. Aceste monarhii se numesc constitutionale. Aa ar fi fost
sa fie fosta noastra imparatie austro-ungara. Dar Imparatii ei, fmparteau puterea ocarmuirii numai cu Ungurii i cu Nemtii. lar pe
milioanele de norod a nationalitatilor le tineau in obid5, cum o
titi voi asta foarte bine. Regele Angliei din contra a dat toata puterea ocarmuirei poporului. El numai coroana o poarta in fruntea
Oa In Romania poporul prin vot a ales la anul 1866 pe Carol
de dotnnitor. De aceea i el i urmaul au Ferdinand aa se i
iscalete la aducerea legilor, ca domn din mila lui Dumnezeu i

din vointa poporului". Aa dara regele Romaniei e pus chiar de


popor, i in numele acestuia domnete. Dupa constitutia tarii el
este dar Regele poporului.
Nici in republica nu e asemenea constitutia. In unele are preedintele mai mari drepturi decal in altele. Bunaoard preedintele
Americei are mai mari drepturi decal al Frantei.
Legile Je aduce 1 in monarhia constitutionala i In republick

sfatul OM. Pe sfat II alege poporul. Cum li sari aa mananca.


*) Tribuna Bihortflui No. 6 din 27 Ianuarie (9 Februarie) 1919,

www.dacoromanica.ro

Ji4
Aded cum ki alege deputatii in sfat, aa legi i-se aduc. Unde-I
ales sfatul din adevaratii oanteni ai poporului, acolo legile sunt

bine aduse pentru popor. Unde insd sfatul tarii e ales cu mita i
jandarmi din dumanii poporului, acolo legile sunt rdu aduse pentru
popor ; cum a fost la noi. Voi titi cA noi, aproape 4 milioane

de Romani, abia am avut 4 deputati nationalkti in sfatul tarii din


Budapesta, deaceea am avut noi legile acele asupritoare pentru popor.
In Europa toate Statele au fost monarhii, afarA de Franta i
Svitera, cari sunt republici. In America toate Statele sunt republici.

Nici este monarhia ceva, nici este republica ceva, ci dreptatea ce


stApanete in tarA, fie ea monarhie, fie republicA.
Toti Impratii puterilor centrale au fost gonict de pe tronul
lor, no pentrucA au fost ei impArati, ci pentrucA au jertfit poporul
nebuniei lor de atotputernicie, aded pentrucA au fost impArati rah

Aa a fost gonit, Wilhelm imparatul Germaniei, Carol impAratul


monarhiei austro-ungare i Ferdinand tarul Bulgariei. De imparatii,
cari au fost in alianta Intelegerei, nu s'a atins ins5 nime. Afard de
tarul Rusiei carele nici el nu era mai bun ca cei din central&
PentrucA aceti imprati ai Intelegerei i-au apArat poporul lor,
contra cerbicoilor, cari voiau sd le cutropeascd tam Aa vine,
c regatele Anglia, Italia, Romania, Sarbia rAman ca mai nainte :
Monarhii

Acum se aduce o lege noud 1 pentru monarhii, la fel cu legile din republici i corn o cerem noi de mult, adeca : ca sfatul
farii, care aduce legile, deacum inainte sA fie ales cu votul tuturora
cari au implinit varsta i barbati i femei. Bogatul i sAracul, bAtranul i tinrul, barbatul i ferneia, deopotrivA poartA sarcina Ora,
sA aibd i dreptul de a-i alege sfatul. Cumu-i tara, aa-i va fi
sfatul. Cumu-i sfatul, aa-i vor fi legile. Si cum sunt legile, aa va
fi i bunstarea i fericirea poporului. InsA ca sfatul s fie vointa

poporului, zice Wilson, trebue ca tot poporul de o limbd sa-i


aibA tam 1 sfatul su. Pentru Romania-Mare acum este in lucrare
aceast lege noua. Cand va fi infaptuitA aceasta lege 1 in monarhii,
atunci chiar nu mai rAmne alfa deosebire intre monarhie i republicd decat, cA in monarhie capul e un domnitor incoronat, iar
in republicA un preedinte vrernelnic.
Republica are un cusur (scAdere) adecA, cd preedintele se
alege tot la anumiti ani, de regula la apte ani. Alegerile aceste
framantA poporul prin mari sguduiri 1 se fac partide, incat o bunA
parte din viata de Stat se mistue in luptele inverunate a alegerei

www.dacoromanica.ro

315

de preedinte. Dar inteo tara compusA din mai multe popoare,


cum ar vrea ei s rAmAnA Ungaria, ce ar fi la alegerile de prepdinte ? In mic o titi voi dela alegerile de preedinte a comitetelor parohiale, Ce in biserica ortodold se fac tot la trei ani. CAtA
vrajbA, did dumAnie nu isvoresc din aceste alegeri ? D'apoi and
ar fi vorba de preedintele unei
? Si ce-i drept nu-i pAcat,
nici alegerile nu sunt totdeauna nimerite. CAteodatA se aleg i prezidenti slabi. A fost norocul, cA chiar acum sunt in America i in
Franta preedinti, cei mai mari bArbati ai neamurilor de astAzi
Wilson si Poincare. Monarhia dimpotrivA e scutitA de sguduirile

alegerilor de preedinte i vaza Domnitorului e mai mare 1 inlAuntru i'n afar. VorbA mare pentru noi RomAnii, cari numai ce
ieirdm din goace i suntem atAt de certAreti din fire, incAt ne-am
mAnca tam cu alegerile de prezidenti. Iat de ce intelepciunea ne
invatd, sd nu ne mai sporim nAcazurile cu alegeri de preedinte,
ci s tinem de inteleptul nostru Rege Ferdinand i atunci cAnd
toate tArile s'ar prefece in republici. Luminat popor trebue sA fie
acela, care e harnic de republick cum sunt francezii i englezii.
Dar vezi cA nici englezii cu cultura lor mare nu o doresc, and ei
au chiar aa constitutie ca republica, pe cum o vom avea i noi.
El tin pe regele lor Gheorghe 1 pe mai departe.
Conferinta de pace la 9/22 lanuarie a hotArit infiintarea allantei popoarelor, ce dupA cuvAntul lui Wilson InseamnA : Fiecare
a zis Wilson in clipa aceea mare
sd-si
popor din lume
aleaga "insusi pe stapa'nul sdu si sd-si direagd soartea dupd vointa
sa, iar nu dupd dorinta noastrd. Datoria noastrd este, sd curmdnz
puterea comandanturilor militare a domnitorilor si a corporatiunilor

mdrunte, cari se jucau ca cu pdpusi cu oamenii: s incete si s


scape lumea de apcisarea bor." Astfel pe urmele lui Hristos carele a
zis, cA toatA stApAnirea este dela Dumnezeu, Conferinta de pace

din Paris a pus temelia pentru stdpdnirea drepteitii, care este mai
pe sus de imparati 1 republici.

www.dacoromanica.ro

J16

e6munismui.
E tiut cA unde-i hoit (mortAciune) se adunA i corbii. La
hoitul fasboiului acestuia mare s'au adunat toti corbii din lume. In
Rusia le zice bolevic4 in Germania spartacusi4i, in Ungaria comun4ti. Dar numai dupA pene, adcd dupd nume se deosebesc
unii de altii, clontul e acela. Aceti corbi scobesc acum in creerii
Rusiei, Germaniei i a Ungariei, de ti-e mai mare mila de ele. Voi
care ati fost in Rusia i-ati I/hut ce fac acolo. La noi n'aveti decAt
sA vA deschideti ochii la cele ce fac Skull 1 ceialalti derbedei
de cari nu-ti este sigur averea i viata i-ti poti face inchipuire
despre ei.
Aceti comuniti au declarat rAsboiu burghezilor, aa numesc
ei pe oamenii cu casA i cu mask Burghez e tot omul care are o
stare oarecare, o sesie de pAmnt, ori o jelArie, o preche de boi,

totatAta, indatA-ce are ceva avere. Ei vor sA 'infiinteze o nouA forma

de Stat, care nu e nici monarchie nii republick ci un atelier adecd


un miheiu mare pe care ei ii numesc Statul obtei proletaritor.
aded a celor f6fa avere, pentrucd proletar inseamnd un om gra
nici o avere
In Statul obtei inchipuit de comuniti nu-i slobod s aibA
nimeni averea sa proprie, nici micdtoare nici nemicAtoare. Tot pAmAntul i uneltele de lucru, plugul i coasa, dobitoacele i casa
plugarului, acul 1 ciocanul mAestrului, maina fabricantului este a

Statului. Fiecare 1i capAtA plata muncii sale din cAtigul comun


adecA obtesc. Nici de cAsAtorie legitimA nu-i lipsA, zic ei, trAiete

slobod cine cu cine vrea i pAndcAnd vrea. Poti schimba muierile


cum vrei. E gata dar i cu conciul nanei. Ce zici naicd MArie la
legea asta ?
In Statul acesta nu-i nici motenire pArinteascd. De copiii
nAscuti la gorun, se ingrijete Statul, n'au lipsA de motenire.
AdecA dacA bietul om a crutat din cAtigul sAu vr'un ban alb
pentru zile negre, dupd moarte nu-I motenete fiul sau, ci Statul,
pentrucd Statul acesta nu cunoate avere singuratick numai averea

obtei: InvAtAtura noastrA curatA cretineascA, cA tot pAmAntul este

a lui Dumnezeu, la ei se schimbA in invatAtura, CA tot pamAntul


e al Statului. Si cine e Statul ? Obtea, care n'are cap, nici impArat, nici preedinte, numai pAntece.
Tribuna Bihorului" No. 7 din 3/16 Februarie 1919.

www.dacoromanica.ro

317

SA fim bine intelesi. Aici nu e vorba nurnai de o potrivire a


i mosiile intinse ale
domnilor de pamant s se parceleze intre popor, dui:La o anumit
cheie, ce se va statori prin lege, cum dorim i noi, ca tot plugarul
sA aiba Cate ceva pamant ; ci e vorba despre aceea, ca i casta
si hold* i carul i boul tau mostenite ori castigate de tine cu
cruntal sudoare, s nu mai fie ale tale, ci ale obstei, iar tu sa fii
jelerul Statului, caruia Ii muncesti pe simbrie. Simbria se plateste
la fel tuturora, ca i chid thti ar fi asemenea de harnici.
Dar nu mai e nici natiune. Nici natiune romaneasca, nici
ungureased. Cuvantul natiune are sa fie sters din legi si din gura
oamenilor, in Statul comunist. Nici un drept national. Nici patrie.
Veneticul are tot atata drept la Ora ta, cat ai tu, a carui mosi i
stramosi au sangerat de veacuri i sangerasi tu mostean in acest
crancen rasboiu, pentru fara aceasta, ca sa o dai prada veneticului
hrparef, care a stat la adapost pn tu te svarcoleai cu moartea
in cele santuri i cetati de pe fronturi. De pilda vine jidanul din
Galitia, ori prusacul din Germania cu frunza in buze i infra in
tovarasia ta, adeca se imparte cu tine pe avutul tau. Stiti ce ar fi
atunci ? Vorba Romanului eine ara cu domnii, grapa cu spatele":
Nici de religie nu e trebuinta, zic ei. Cu-i ii trebue popa si
biserica, e treaba lui privata, poate sa-si faca biserica ca un mozi,
ca sa-si petreaca in ea sufletul. Daca vrea sa-si creased pruncii
religios, creasca-i el ; Statul n'are scoala pentru religie, nici drepturi
pentru biserica. Preot i biserica nu exista pentru Stat.
Adeca in Statul acesta nu-i nici viata familiara statornica, nici
cask nici natiune, nici patrie, nici biserica. Omul se naste ca inasul
adeca ucenicul Orli, traieste ca calfa Orli i moare ca o vita pe
duleul statului. Esti vrednic sa traiesti pentru aceste trepte ale
averilor, adeca bunurile mari ale Statului

vietii tu drag Oran roman, care n'ai alt bucurie in lume, deck
copiii tAi, i alt mAngAiere, cleat sA le poti lAsa o mostenire
cinstit i altA credint, deck mAntuirea sufletului ?

IatA in chipul acesta vor s se instApdneasca asupra voastrA,


cei ce n'au familie, n'au casA, n'ati masa', n'au natie, n'au patrie,
n'au bisericA. Ca s ia ei smantAna de pe munca voastrA din
fabrica mare, pe care ei o numesc Statul comunist, adeca al obstei
Cam stiti voi, cine sunt aceia, cari vor s incalece obstea, cu
legea asta noua.
Oamenii clatina din cap, and aud deasupra lor croncanitul
accstor corbi, cari sforae din clonful lor sAngeros noua fericire a

www.dacoromanica.ro

318

omenirei si se intreaba unii pe altii, ce-i legea asta noug? Asa

mai adaunazi se intalnira in Oradea doi steni unguri sfatosi si se


dadura in vorba.
Da stii dumniata, ce e comunismul ? incepu unul.
Incep a ma nadai
fu raspunsul.
Da, daca ai d-ta dou case, dare-ai una din ele altuia ?
Da, zau cu.
Da, daca ai d-ta cloud vaci, dare-ai una din ele altuia ?
De ce sa n'o dau !
Da, dacd ai d-ta cloud' capite de fan, dare-ai una din ele
altuia ?

De bund seama ca i-as da una.


Da dad ai d-ta doi porci, dare-ai unul din ei altuia ?
Acum asta nu, pentruc porci am si eu.
Siretul Oran a lovit cuiul in cap. Adeca el Imparte tot ce
n'are cu altii, dar ce are e al lui. Din patanie o zice si Romanul,
ca asta-i legea celuia ce zice : ce-i al tau e si al meu, ce-i al
meu nu-i al tau."
Iscoditorul acestui comunism este Carl Marx, un agitator socialist, coboritor din familia jidoveasca a Mordehailor, nascut la
la anul 1818 in Germania si mort la 1883 in Londra. Acest duh
neastamparat isgonit dintr'o tara in alta, pentru propaganda lui revolutionara si-a depus invatatura lui despre comunism in faimoasa
carte Capitalul".
In aceasta carte viseaza el de o vreme, and
oamenii vor fi atat de desavarsiti, c vor trai in Stat, ca inteo famine mare, in care fratii traiesc impreund din mosia familiei. Toata
cartea lui e o nalucire a desavarsirei omenesti. Dar bolsevicii,
Skull si comunistii din vizuinile oraselor, se leagd de naluca lui
Marx i zic : noi acum am ajuns la desavarsirea frtietatii, acum
facem Statul comunist pe trupul natiunilor ametite de groaza rsboiuluL Voi cei sangerosi de grumazarile lor titi mai bine,1 ce-i
fratietatea acestor comunisti. De s'ar scula Marx sa vada ce facura
invataceii sai din visul carpi sale, ori s'ar intoarce in mormantul
sau, daca a fost de bund credinta and i-a zugravit Statul comunist,
ori, dacd a fost de rea credinta, ar rade in hohote cum se omoara
pamenii pentru o naluca zugrvita de el pentru oamenii desavarsiti,
cari nu sunt pe pamant.
Pand and este deosebire intre om si om, putere de lucru
mare i mica, cap ager i cap sec, va fi si deosebire de stare.
Cel mai destoinic totdeuna va castiga mai mult decat cel slabanog.
www.dacoromanica.ro

319

Daca toll s'ar face asemenea, intr'un an de zile iar ar creste unul
mai sus decal celalalt, cum creste mai sus pomul care are Ma-dna tare, mai sus de cat cel cu radacina slab. Asta-i legea firei
pe care n'o poate smulge din om nici o Invatatura cornunista. Noi
avem s ne ingrijim numai, ca pomii cei noui sd nu creasca pana
la ceriu: cum crescuse odinioara jupanul Wilhelm 1 Tisza Pista,
iar in zilele din urma micii tirani, cad i irnplanta radacinele in
Budapesta, sa ne ia in primire din nou sub masca republicei
maghiare. Asta-i cumpana dreptatii noastre.

Imi vine in minte povestea lui Hans, cand ma gandesc la


lumea asta notra a comunifflor. Hans era o sluga. Se imbolnavise
srmanul, de moarte si chemara la el pe preot s-I mangae cu
cele sfinte : 1mpaca-te cu soartea Hans, ca cu moarte se vor sfari
i zilele tale cele trudite i in ceealaltd lume vei avea odihna."
Daca tiu eu parinte, c i acolo tot aa va fi, ca aici
raspunse bietul bolnav
:
Hans, aprinde soarele, Hans pune luna
sus, Hans lustruete stelele, tot sluga voiu fi eu si acolo."
Ma
tern cd si in lurnea nou a cOrnunismului tot asa va fi cu Lae al
nostru. Lae dute'n colo, Lae vino'n coace, Lae tine spatele. Tot sluga
va fi el 1 acolo, dac nu'i va face irnparatia sa romaneasca, unde
el sa fie slat:ran pe mosia sa.

Cine-i agitator n
Dup revolutia din Noemvrie, grofii i nemesii, vechii nostri
apasatori, s'au pitulat i s'au inchinat inaintea republicei maghiare.
Ei jurara pe republica si se imbiard pe intrecute in slujba republicei maghiare, pand i Habsburgul arhiducele losif.
In vremea din urma ins si-au ridicat de nou capul acesti
ciocli ai libertati:popoarelor, s rastoarne republica, ca sal vind ei
de nou la putere cu focosul lor, s reinvie Ungaria sovinista de
odinioara, in care nu-i recunoscut nici un drept al natiunilor, afara
de dreptul Ungurilor de stapanire. Guvernul a dat de urma lor, ca
vreau s faca contrarevolutie. Noi n'avem nici in din nici in maneed cu acesti grofi i nemesi i cu contrarevolutia bor.
S'a adus o lege noud, ca sa pund sub paza i sa detind pe
toti aceia, cad fac parte din conjuratia contra republicei. Detinerea
s'a i inceput, baronul fost ministru Szternyi si baronul general
fost ministru Szurmay sunt arestati. Intre ei e si nernesul dela
9 .Tribuna 5ihori1ui" 1In. 9 din 17 Februarie (2 Martie) 1919.

www.dacoromanica.ro

320

Jurcuta Oosikafalva) fostul deputat Urtnnczy a cArui jandarmi au


ars de vii pe Rom 'kill din acel sat. Dupd ei ar urma ceialalti, dar
cea mai mare parte a fugit in Svitera cu -comorile lor adunate

din sudoarea poporului. Atuncia sd vind cnd ii vom chema noi


inddrApt.

Noi nu stArn in calea republicei unguresti. Organizeze-se cum

le vine mai bine la socoteald. E treaba lor. Am spus odatd, c


fiecare natiune igi are dreptul de a-gi alege forma de Stat care
crede cd-i este mai priincioasd. ToatA stApAnirea este dela Dumnezeu data.
Noi stdm pe temeiul principiului lui Wilson, prirnit de toate
puterile, ca fiecare natiune sd-gi aibd stdpAnirea sa. Noi incd sun-

tem natiune recunoscutA, avem dar dreptul sa ne alegem acea


stdpAnire, care noud ne este mai prielnicd. De aceea ne-am ales
sfatul nostru national, care sd ne ocArmuiascd, pAnd se va decide
cu desAvArgire soartea popoarelor la Conferinta de pace din Paris.
Suntem insd democrati din cregtet pAnd in tlpi. Toatd politica noastrd egte clAditd pe vointa poporului. Noi vrem s ridicAm
poporul nostru la bundstare materiald gi la o stare culturald Malta,
ca s nu mai fie robul altor popoare. Cu alte cuvinte vrem o stdpAnire democraticd romdneascd. Ori ce formd ar avea noul Stat
roman, el democratic trebue sd fie, adecd ocArmuit dupd vointa
poporului.
Aceea ce fac insd bolgevicii, numiti la noi comunigti, nu e
dernocratie, ci rAsboiu de starpirea poporului bAstinag. Rdsboiul
tdciunarilor contra avutului nostru. Precut]] s'a dovedit gi in pro-

cesul lui Kun Bela gi a tovardilor sal comuniti, cari rAspAndesc

Steagul Rogu" intre poporul nostru, ca sa se aprindd in flacdrile


revolutiei gi statele noastre. Ei sunt mituiti cu milioanele aduse
dela spartacusigtii din Germania gi bolgevicii din Rusia.
Guvernul unguresc, care ochia cdtrd cornunigti, pAnd cAnd
ne sfdgiau pe noi, acum a ajuns insu in strirntoarea lor. Vrsdrile
de sAnge din SalgotarjAn gi Budapesta s'au fdcut pentru rdsturnarea guvernului republican de acum gi luarea stApAnirei lor comuniste peste tard. Pnd acum a isbutit guvernul sd-i infrAne prin
detinerea cdpeteniilor comuniste. Dar pAnd and ? Dumnezeu she

pentrucd astazi nimeni nu gtie pe ce se trezegte in ziva de mane.


Putem fi pregdtiti la toate.
Noi ne-am fAcut datoria noastrd. CAVA vreme au stat gardele
noastre au tinut build randuiala pe sate. far cAnd ni le-au dasarmat

www.dacoromanica.ro

321

soldatii republicei si s'au inceput sdlbdticiile de jafuri si omoruri,


ca oameni cu inima la loc ne-am dus la comisarul guvernului
sd intrebdm, cine rdspunde pentru siguranta averii si a vietii
noastre ? Noi ne spdldm mAnile de tot sAngele nevinovat ce a curs

si ce ar mai curge. Pentrucd noi n'am luat lupta cu arma contra


lor, ci numai lupta constitutionald pentru infdptuirea dreptului de
liberd ocArmuire, garantatd de Wilson si puterile mari. Un lucru
pe care si Ungurii il recunosc inaintea comisiei de pace din Paris,
dar acasd altfel se face. Orasele sunt pline de fugari, mai ales
preoti, unii gem in temniti. Mai rau e acum in comitatul Aradului.
Preotii ar fi agitatorii, zic cei ce tin goand dupd ei.
Agitator e groful Karolyi JOzsef care vrea sd rdstoarne repuplica maghiard. Agitator e Apathy, care a atAtat si pe soldati contra
ofiterilor lor, fie ei ori ce soldati. Agitator e Kun Bela care a atatat
la uciderea politistilor. Agitatori sunt toti ziaristi cari asmutd contra
RomAnilor. Oi agitatori sunt toti aceia, cari atatd la teroarea, adecd
ingrozirea RomAnilor, sd nu cuteze sd gramusde.
Preotii si cArturarii nostri n'au *tat nici la rdsturnarea republicei, nici la grevd, nici la impotrivirea armatei, nici la avutul si
viata Ungurilor. Dim potrivd ei au propovdduit pacea si bund lutelegerea intre oameni. Ori doard sfintirea unui steag romAnesc e
agitatie ? Doar steagul romAnesc e slobod acum. Fiecare popor
are dreptul la limba si legea lui. Dreptul poporelor inceatd la
granitele Ungariei ? Ori doar suntem agitatori noi cei din centru,
cari cu vizirul deschis am cerut dela comisarul guvernial asigurarea
avutului si a vietii fratilor nostri ?
Domnul comisar guvernial si comenduirea milliard sd cerce
pe agitatori acolo unde sunt ei. Ei lucrd doar pe fata si ridicd
unul Cate unul dintre noi. in tot momentul ii pot prinde dacd vor,
si pot curma ndpasta aceasta depe noi. SA o facd pAnd nu e
tdrziu. PentrucA, dacd odatd se vor instdpani acei agitatori peste
tar& atunci nu e pardon nici pentru dansii.
Domnul comisar guvernial Katz Bela s'a ardtat intelegdtor
pentru rdspunderea ce o are. Asteptdm sd-si facd datoria.

21

www.dacoromanica.ro

322

Capitalismul.
Sub capitalism intelegem ingrAmAdirea averii inteo manA. De
pildA capitalist e bancherul care adunA milioane i speculeazA cu

ele truda poporului. Capitalist

fabricantul, care speculeazA


lucrul muncitorilor de fabricA. Capitalist e domnul de pAmAnt, care
e

speculeazA sudoarea fetei plugarului. Capitalist e negustorul i toti


aceia, cari lucr pe dobAndd necuratA pentru punga bor.
Capitalismul, se zice, caut sA cumpere ieftin negotul dela
producent, sA-1 prelucre ieftin cu muncitorii i iar sA se VandA
acestora scump marfa ieit din jitnitele lui. Asta-i stoarcerea
puterii de lucru a oamenilor mici, pentru imbogAtirea capitalitilor,
a celor cu milioanele.
Din pAcatele vremurilor trecute, toate capitalele dela noi sunt
ingrAmAdite in mni strAine. Noi n'avem nici bancheri, nici fabribanti, nici donini de pAmAnt, nici negustori milionari. i la noi
la Bihoreni se potrivete antecul de jale a Motului :
Muntii nostri aur poart
Noi cersim din poarta'n poara".

Politica noastr economid a fost sA ne facem taranii nostri,


mici proprietari. Cat de multi, dad se poate top, sA aibA dteva

jugherae de pAmnt, cd nu in boierii cu mii de jughere de pamant e puterea unui neam, ci in taranii cu pmnt.
Ca sd putem face lucrul acesta, ne-am intovrAit cu micile
noastre capitale, de am infiintat bAncile noastre. La tovdrAia aceasta

a luat parte care cu cat a putut, care cu douA, care cu nod actii,
cum i-a fost prisosinta avutului ski. De pildd cum s'a fAcut Bihoreana" din Oradea, DrAganul" din Beiu i Soimul" din
VacAu i altele, cari nu sunt ale directorilor de bancA, ci a mea
i a ta, cari avem parte de actii in ele.
BAncile acestea aa dar nu sunt fAcute pe speculatia actionarilor, ca sA se imbogAteascA din actii, CA din actiile lor nu s'a
imbogAtit nimenea pand acum. Ci s'au facut pentru ajutorarea
poporului, sA poat mica cu banul si sd-si poat cumpArA pAmAnt,
cand i-se imbie prilejul, pentrucA pAmAnturile erau in mAni tari,
la nemeii ungureti, can i dacA Ii vindeau moiile, le vindeau
la ai lor, iar nu tAranilor nostri. Ai nostri abia strAbteau la pAmAnt,
dar tot strAbAteau cu struinta mare a poporului de a avea pAmAnt

www.dacoromanica.ro

323

Asa pe nesimtite ne pomenirdm, cd azi cumpdr unul pmant,

mane altul, pand ne fdcurdm micii nostri proprietari, cari sunt


tdria economica a unui neam.
Poporul s'a ales cu pdmant, care i-a adus dobandA inzecit
insutit, iar actionarul bAncii cu dobandd de 6-7% (percente)
dupd actia sa. In chipul acesta bdncile noastre n'au fost infiintate
din speculd capitalistd a oamenilor de bani gata, ci din scopul de
a ajuta poporul sA ajungd la pdmant. Ca atari nu slugiau interesele
capitalismului, ci pe ale poporului.
Politica aceasta economicd o vom urma de acum inainte pe
scard mai intinsd. Dupd legea noud nimeni nu poate avea mai
mult de 500 (cincisute) jughere de pdmant. Ce-i mai mult, se
parceleazd pentru popor. Fireste cd pe bani, nu cum cred unii,
cd se vor imparti oamenii pe pdmanturile nemesesti.
Si mai e o chichitd. Pe cat ii cunoastem noi, cei ce impart
pdmanturile acum, se vor ingriji, ca ele sd ajungd pe mana oamenilor lor si la ai nostri s le rdmand sfarmdturile... Cal cine imparte,
parte-si face. Nddajduim ins, cd nu vom fi lasati pradd poftei lor
de rdsbunare.

Adevdrat c sunt bani in belsug pe mana oamenilor, dar


banii acestia n'au nici un pret i asa tot va fi lipsd de banii
bncilor romanesti. De aceea sd nu dirimdm bdncile, cum sbiard
unii contra lor, ci mai vartos sd le intrim, c ele sunt jitnitele
noastre pentru vremuri de nevoi.
Ar mai fi sa vorbim de averile bisericesti, de cari sunt
umplute scrierile socialistilor. Da, au mari averi episcopiile catolice.

Are si episcopia gr.-cat. romand din Oradea. Legea va hotdri, cd


ce sd fie cu ele, adecd cd pe langd ce despdgubire s capete
poporul din ele pdmant. Biserica ortodoxd romand n'are avere.
Uite, Consistorul ortodox roman din Oradea n'are decat o hurubd de
casd in Orada, in care se ocroteste. Nici aceea nu-i platit cu totul.

Bat in Old aceia, cad sbiard in contra averii popilor nostri, cari
sunt si mai sdraci deck tranii. Iar in cat priveste drepturile poporului in aceasta bisericd, poporul prin vot Ii alege toti diregatorii,
dela vlddicd pand la crasnic i toate corporatiunile bisericesti asafel,
cd la noi de mult este introdus in bisericd votul tuturora, care in Stat
numai de acum inainte e vorba sd i-se dea poporului. Biserica nici
inter, privintd nu se poate numi reactionard, adecd dusmand poporului.

Noi nu suntem capitalisti. Dimpotriva dusmanii capitalismului, care in cel dintaiu rand a stors sudoarea poporului nostru in
21*

www.dacoromanica.ro

324

i noi vrem o imprtire dreaptd a averilor, dar


nu pe bazd comunistd, cum vreau cei dela Steagul Rou" ci pe
cassele lor de fier.
bazd nationald.

Mai ldmurit. Vrem s fim sub stdpanire romaneascA. Aceea


stdpanire sd fie insA din vointa poporului, adecd sA fie democraticd. SA' se teargd in aceea noted Romarne toate privilegiile nemeeti i boiereti i sd piard din ea toate lipitoarele capitalismului
firdpAret.

Impdrtirea pdmanturilor sd o facal stdpanirea romaneascd poporului romanesc, ca sd se intdreascd tdranul nostru. Pdmantul, pe
care tdranul nostru roman 1-a muncit in iobdgie i 1-a aparat in
rdsboaie crancene, sd fie al lui. Asta-i cAlcaiul politicei noastre.
A fost un rege francez, care a zis : vreu sA ajungd mancarea
de gaind pe masa fiecdrui francez". Prin aceasta a voit sA zicA,
s fie bundstare in fiecare casd. Noi zicem : vrem sd se invarta
carul in curtea fiecdrui Oran roman, prin ce zicem, s aibd fiecare
pdmant. Unde-i pdmant acolo-i i gaina pe masa..
Asta-i politica noastrd de cand ne-am inciripat de sub iobdgie, asta rAmane i pe viitor. Totul pentru binele poporului.
Cdutati capitalitii la Budapesta, cd acolo sunt, iar nu intre
noi, cari vrem sA ne clesi obim poporul de sub acel capitalism.

www.dacoromanica.ro

011.1.1617:11,11311611,11,...

veol
nom

Articolii publicafi in revista

Cele Trei Cri*uri".


Rsarit de soare.*)

Cine va bea din apa ce-i voiu da eu


lui nu va Insetosa In veci; ci apa ce-i
voiu da eu lui, va fi intru dnsul isvor
de apecurgatoare in viafa de veci.
loan IV. 14.

Pe vremea restristei, Crisurile erau simbolul fiintei noastre


etnice in tara Bihorului. In undele lor clocoteau suferintele unui
popor i dorul de care au murit pArintii i strAmosii nostri. De

ele se leaga traditiile neamului romnesc din tara Bihorului. In


ele se sintetizeazd aspiratiile de frontierA etnicA. Aceste traditii au
dat farmecul celor trei Crisuri pentru Bihoreni.
Din acest farmec al trecutului s'a desprins numirea Reuniunei culturale Cele Trei Crisuri," menitA s fad din aceste Crisuri
un nou simbol, acela al culturei noui romAnesti.

Au doarA Tu esti mai mare decat Iacob pArintele nostru,


carele a dat voila putul acesta, dintru carele si el insusi a bAut si
feciorii lui i dobitoacele lui," a zis Samarineanca MAntuitorului
I) ,Cele Tref Criuri." Anul 1. No. 1-15 Aprilie 1920 pg. 3.

www.dacoromanica.ro

826

Christos, care ii vorbea de apa vie a invataturilor lui, inspirata de


traditiile isvorului patriarhal din Samaria.

Tot cine va bea din apa aceasta, va insetosa iarsi ; iar


eine va bea din apa ce-i voiu da eu lui, nu va insetoa in veci",
a raspuns marele Invatator al lumii.
Si ce adeca este talcul acestei figuri biblice ?
Desfacerea din veneratele traditii locale si unirea sufleteasca
in conceptia unitatii nationale. Cine va bea din apa aceasta nu va
mai insetoa in veci dupa o culturd straina. Lamurit : sa se faca
religie din cultura nationala.
A trecut umbra legii feudale, care zicea : cuius regio eius
religio. Astazi domind religia dreptatii lui Christos, care a zis :

Eu sunt libertatea."
Biserica lui este organizata pe principiul national: fiecare natiune

sa-si aibA pe metropolitul ei. (Can. 34 Apost.) Acest principiu a


triumfat si in cataclismul, din care au rsarit Statele noui de astazi,

in cari fiecare natiune i are domnitorul ei. Noi avem pe cel mai
nobil Domnitor din cati au purtat coroana regall
De ate ori cearca lumea adevdrul, ajunge la Christos, pentru
ca. El este adevarul.
In lumea aceasta a Statului ideal n'are loc imperialismul
cutropitor de neamuri. Imperiul roman este imperiul libertatii popoarelor. Regimul acestui imperiu nu este teroarea, ci cultura. Soarele
acestei culturi lumineaza tuturor.
La razele acestui soare se vor inclzi i concettenii nostri

de alta limb, ram* rasleti intre noi, cad criteriul culturei crestine
este iubirea de oameni. Dupa preceptele apostolului limbilor :
De-as grai in limbile omenesti sau ingeresti, iara iubire nu am,
facutu-m'am ca niste amnia sunatoare si chimval rasunator. De as
avea profetia si de as sti toate tainele i toata stiinta si de a

avea toata credinta, incat s mut i muntii, iar iubire nu am,


nimica nu sunt. Si de a imparti toata avutia mea si a da trupul
meu sa-1 arza, iara iubire nu am, nici de un folos nu-mi este.
lubirea indelung rabda, se indurd, iubirea nu invidiaza, iubirea
nu se indaratniceste, nu se trufeste, nu se poarta in necuviint,
nu cauta ale sale, nu se intarata, nu gandeste rad ; nu se bucull de nedreptate, ci se bucurd de adevar. Toate le sufere
toate le crede, toate le sper, toate la rabd, iubirea nici odata nu
cade, chiar de profetiile vor lipsi, chiar limbile de vor inceta, chiar
www.dacoromanica.ro

127

tiinta de se va strica. (Cor. 1, 1-8). La inAltimea aceasta moral, ne vor iubi si. aceia can astAzi ne urAsc.
Acest soare a rAsdrit asupra Crisurilor. Ele vor simboliza de
acum inainte apa vie a culturei crestine romane. Cine va bea din
ea, nu va insetosa In veci.

Gustati din aunt:A apA, cei ce insetosati de fericirea neamului romanesc.

Cartea neagr din Budapesta.*)


Cartea neagra de care va vorbesc se estinde pe 935 pagini cvart
sub titlul Romanii din Ungaria" scrisA de translatorul Ministerului
de interne, Huszr Antal excluziv pe seama guvernului" 1 tiparita
numai in cateva exemplare pentru uzul rezervat din ministere. A
aparut la anul 1907 in tipografia de Stat din Budapesta, cu clauzula oprelistei de publicitate. Autorul Isi dedica fatul ministerului
de interne, contelui negru Iuliu Andrssy.
Nici n'a ajuns in publicitate pana a fost descoperita sub era
ocupatiei romanesti din Budapesta. Asa am ajuns eu la un exemplar.
Huszr Antal e ovreu originar din Beiu i a absolvit liceul
roman din Beiu sub numele propriu de Herskovits. Stia bine romaneste, ca agent al guvernului a cutreerat toate regiunile romaneti, incluzive si Regatul-Roman.
Cartea e Imprtit in 9 sectii. Sectiunea I. prezintA un tablou
general despre viata sociala a Romanilor din Ungaria. Sectia II.
statistica celor 28 judete locuite de Romani. S. HI. Biserica gr. catolica, S. IV. Biserica ortodoxa, S. V. Scoalele secundare romane,
S. VI. Institutiile culturale romane, S. VII. Presa romana, S. VIII.
Institutiile comerciale, economice i industriale romane, S. IX. Istoria micarilor politice romane.
Autorul cu ajutorul colaboratorilor sai
sigur romani
aduna in fiecare sectiune Inteun manunchiu, toate institutiile noastre,
organizatia lor interna i externA, persoanele conducatoare i conduita lor politica. Cu un cuvant exhauriaza Intreg complexul organizatiei noastre, firete tendentios. Dupa. un metod critic, sui generis, In fiecare institutie crede o maffie organizata impotriva ideii de
Stat maghiar. Povestea lupului i a mielului.
Partea aceasta a carpi era menital sa fie Intregita 1 edata
pentru publicitate in doua volume cel putin de Cate 800 pagini, pe
*) Cele Trei Criuri" Anul I. No. 5 din 15 lunie 1920 pg. 1.

www.dacoromanica.ro

328

limba maghiara, german5, roman5 si francez5, cu scopul de a pre-

vent o publicatie similara planuita de Astra si a o face ilusorie"


inaintea strainattii.

Are insa cartea aceasta i o alta parte, cea secret5, scrisa


exclusiv pe seama inaltului guvern pentru caracterul confidential al
observatiunilor si propunerilor dinteinsa
disciplina arcand de
zugrumare a tot ce este romnesc, din leagan Vaud la cosciug.
Cu cinismul propriu condeelor simbriase se concretizeaz5
rernediile de desfiintare, respective de maghiarizare, a tuturor institutiilor romneti sub titlul observari si propuneri", de cari este
insotit fiecare capitol.

Cartea aceasta devine magna charta cabinetului negru din


Budapesta. Din ea isvorete mai int Ai art. de lege XXVII din 1907,
care face iluzorie autonomia bisericii. Scoalele confesionale sunt
extradate discretiunii organelor de Stat. Urmeaz5 apoi infaptuirea
propunerilor" articol, de articol.
Eu eram pe vremea aceea directorul seminarului teologic si
'a coalei normale din Arad. Sburau sagetile ordonantelor din Bu-

dapesta deadreptul in inima scoalei mete iubite. Azi, s5 se despart cele dou5 coli conduse de o directiune, maine, sA se restrang5 studiile nationale romane si s se estind5 cele maghiare,
pot zice nulla dies sine linea. Acum aflai sursa acelor dispozitiuni
draconice in cartea cabinetului negru i inteleg mai bine situatia
primejdioasa, in care ma aflam ca director.
Eu trebuia sa-mi anar pe dotia fronturi scoala, cea mai veche
i rodnica coala romaneascl Am esit din aceasta lupta cu rani
adanci, dar cu constiinta curat5, ca am aparat-o bine si in anul
1917 am predat-o neprihanit urmaului meu.

Rsboiul regatului roman a fost numai pretext de a infaptui


brutal intreg programul, cuprins in magna charta din Budapesta.
Contele Apponyi arunca masca de iezuit i ia buzduganul de erou,
care decreteazd de zond culturala maghiara Ardealul i pune sub
paza politiala biserica i scoala, ce ne-a mai r5mas in coltul de
vest si a pecetluit cu peceti imparalesti acest mormant, ca el sa
nu se mai deschida pentru noi.
Din sfatul Dumnezeesc neispitit de mintea omeneasc5, dorobantul roman a rupt aceti peceti. Binecuvntat fie numele Lui
in veci I

Nu pentru rashunare reievez acest sistem infernal de zugrumare al unui popor, ci pentru invatatur5.

www.dacoromanica.ro

129

Am fi ingrati, daca ne-am profana sanctuarul patriei cu acte


de rasbunare i stupizi, daca n'am fi invatat atata din evenimentele

tate de noi, ca o tara de drept nu se guverneaza din cabinetul


negru, ci din constiinta luminata a dreptatii.
In conceptia noastra, minoritatile nu sunt sclavii, ci cetatenii
nostri liberi. Vremea va vindeca Milne deschise Inca si din tot amarul
trecutului nu va ramanea, decat amintirea unui vis urit din o lume
moarta.

Dela pacea din Trianon 'Ana la pacea in suflete, insa mai e


o cale lunga pe care numai mani curate o pot face.
lat problema mare a viitorului, pe care numai o Romanie
generoasa o poate rezolva norocos.
Adevarat ca se mai vorbeste de tigrii" ideii de Stat. Se vor
inhlanzi i ei de inexorabila porunca a vremilor noui.
Ce n'a succes cabinetului negru, nu va succede nici circului

de tigri".
Virtus vim vicit.

In pragul noului an colar*)


In anuarul liceului de Stat Moise Nicoara" din Arad de pe
anul scolar 1919/1920 aflu clasa prima divizata in trei clase paralele cate cu 57 si 59 elevi, dintre cari patru maghiari, si ceialalti romani.

Intrigat de aceasta afluenta la studiul clasic, ma interesai si


de celelalte scoli i aflai, c scola normald Inca e binisor impopulata, adeca de 100 elevi in 4 clase. Dar in intreg liceul real
avem numai 14 romani, dintre cari 4 in clasa prima ; in scoala
industriald 16 ; in scoala comerciala si mai putini. Numai scoala
profesionala de fete, intemeiata la staruinta i cu ajutorul D-nei
Marzescu din Iasi, semnaleaza o tendinta de educatie pentru viata
practica.

In Oradea nitica propaganda a adunat in clasa I a liceului


real mai bine de 60 elevi, tot asa in liceul Gojdu" si in liceul
de fete. S'a mai injghebat i o scoala tehnologica. In scoala
comerciala suntem disparenti.

Mi-se pare ca i aiurea va fi tot asa. Am ramas tot la satira


vechiului Regat Romanul se naste bursier, traieste ca functionar si
moare ca pensionar". lar ai nostri par'ca cu aceea vor sa se
*) Cele Trei Criuri Anul I. No. 6. din 15 Iulie 1920 pag. 1.

www.dacoromanica.ro

130

rAsbune aupra trecutului, care nu-i lsa la masa verde a functio-,'


narismului, cA acum toti vor sA se facd functionari.
De ce nu-i trimiteti la scoalele reale ?
intrebai pe
directorul liceului clasic din Arad.
Ii trimit, ins nu vor. Unul mi-a rdspuns, cA nu vrea el
sA facA lAnter din baiatul sAu.
In viata publicA preotii ii lasA parohiile, invatAtorii scoalele,
oamenii de libere profesiuni Ii lassa ocupatiiie si se fac functionari.

Firmele caselor de comert sunt romnizate" de administrains se adund comorile capitalului problematic

tie, in interior

pentru noi.
Am vizitat, tot in Arad, pe un prieten. Vdd in vecini un mare
atelier de mobilA. Patruzeci de calfe lucrau cu sArguintd. Ropotul

lucrului lor era o atmosfer de energie a vietii.


Uite tipul sArguintei, imi spune prietenuL Doi industriasi
tineri s'au asociat si nu joiesc a implini comandele, mai ales din
vechiul Regat. Patronii i muncitorii cAstigA sume enorme
trAiesc in belsug. Ti-e mai mare dragul sA privesti aceastd muncd
productivA.

si-i mai mare durerea, ca nu sunt romAni, observai eu.


Da, RomAnii umbr dupA copite de cai morti,
fu rAspunsul resemnat.
Cam asa vor fi i celelalte orase din Ardeal. $i cu scoala
cu societatea.
Sunt naivi, cari cred, cA numai prin funtionarism si militarism se vor romaniza orasele. Acestia n'au invtat nimic din trecutul mai apropiat, care s'a stins in aceastA iluziune. Teoria de a
preface o societate pe cale administrativA a dat faliment. In acest
faliment a cAzut doar Rusia i Ungaria.
Chestiunea socialA este inainte de toate o chestiune de educatie i cale noastre continua Inca, sa formeze oameni pentru o
societate definitiv moartA, in loc de a apropia scoala cat mai mult
de conditiile vietii.
Asa vede problema sociala marele sociolog E. Demolins in

celebra sa carte In ce sta. superioritatea Anglo-Saxonilor" edd.


pe romAneste la Minerva" din Bucuresti.
As

dori ca aceasta carte, rdspanditA ca o evanghelie socialA

in toate limbele, O. nu lipsiascd din casa nici unui intelectual


si mai ales a preotimei i invAtAtorimei, indrumAtorii firesti ai
multimii.

www.dacoromanica.ro

81
bernolins distinge cloud tipuri sociale : unul cornunal, care
se razimd numai pe familie, trib, societate, puteri publice, Stat,
inteun cuvant pe comunitate i asteaptd totul de la aceasta ;
altul
particularist care se bizue pe propriile sale puteri, pe sine insusi.
Acest din urmd este propriu Auglo-Saxonului. In aceastd organizatiune sociald particularistd zace taina superioritAtii atat de pronntatd a Anglo-Saxonilor, mai ales in zilele noastre.
Noi n'avem sa rornanizAm pe nimeni pe cale mestrit ori
cu forta. Acest metod e mort. Idealul unei Romanii unitare II putern realiza numai prin o reformA a invdtdmantului.
Reforma invdtdmantului trebuie sd apropie scoala de condifile noi ale vietii noastre de Stat. Cand vom avea agricultori bine
educati, atunci improprietArirea nu va rdmdnea numai un act istoric,
ci o reald posedare a pdmantului frii. lar cand vom avea o clash'
industriald i comerciald educatd in spiritul modern, atunci Ii va
ocupa ea locul ce i-se cuvine in orase. Munca cinstit a industriei
si a cornertului roman va face orasele romanesti, pe calea evolutiei
fortelor productive ale neamului romanesc.
Sd sperAm cd reforma invdtdmantului nu va intarzia, s punA

pe aceastd nou ternelie educatia tinerimei. Eu sunt incorigibil


optimist, care nu se lasd incurcat de orgiile politicianismului.
Politicianismul e un element destructiv, care speculeazd situatii

pe socoteala binelui obstesc. Aceastd boald ce bantue tara are un


singar leac : reforma invtdmantului. SA vin o societate muncitoare,

care e capabild de a trdi din propriile-i puteri.


Aceastd societate va fi mai refractarA si fatd de socialism,
cum aratd exemplul anglo-saxon.
Suntern in pragul deschiderii anului scolar nou. PArintii se
sbat in gandul, cA la care scoald sd-si ducd bdietii. *i nu e indrumare reald. Ziarele sunt pline de saltimbagiul clownilor politici, de
senzatiile mArunte si de crimele zilei. La scoala viitorului nu se
gandeste nimeni. Stau bietii pArinti ca i bolnavul din biblie la
lacul Vitezda, fdrA a se gdsi om, care sd-1 bage in apa vindecAtoare. Haid' dar cu Nutu la liceu. Asa se creste proletariatul intelectual. Altmintrelea, vorba lui Mark Twain, Nutu poate sd ajungd
chiar si deputat. DacA va mai fi cumva vre-o revolutie in Franta
ori Mexico, poate sd se facd i impArat. Ce nu poate iesi din un
proletar intelectual ?

Prin reforma de unificare a colilor secundare se va mai


putea face o punte de tranzitie la studiite reale, de si nu resolv
www.dacoromanica.ro

.:3J1

definitiv chestia educatiei pentru viata reald. Mai ardent e adult


chestia scoalei profesionale.

Pe cat stiu eu, Domnul Dr. Onisifor Ghibu a sulevat chestia


coloniilor de scoale profesionale, ce ne-ar apropia de conditiile
vietii de astAzi. Nu tiu ce soart a ajuns acest plan cuminte, fAcut
pentru industrializarea societAtii noastre. Ar fi pdcat sA nu se
infAptuiascA Inca estimp.

Ins dum Roma deliberat periit Saguntum. MA tern, cd pand


se delibereazd asupra unei reforme scolare corespunzatoare zilelor
noastre, perdem terenul nouilor indrumAri spre o viat rodnicA.
fed de ce vin a solicita la ziaristicA, la preoti i invaTatori,
ca fiecare de pe amvonul sAu s facA propaganda pentru imbratisarea carierelor profesionale.

Numai o Romanie muncitoare are putere de viat in noua


constelatie a lumii.

Avram lanai in Seminar*)


In legAturd cu articolul meu despre Cabinetul negru" din
Budapesta relevez un epizod de pe vremea cand eram directorul
seminarului din Arad.
Pentru o mai build orientare a lumei din afarA, observ ca
seminarele noastre cuprindeau in sine scoala teologica i coala
normald, independente una de alta, dar sub o directiune. Preotii
invttorii esiti din aceste seminare erau conducAtorii firesti ai
poporului nostru. Asa se intelege importanta mare a seminarelor
noastre.

Aradul era centrul politic romanesc sub stpanirea maghiard.


Tangenta dintre centrul politic si centrul cultural, era fireascd. De
aici urmeazd ca' pozitia unui director era cu mult mai expusA
decat on i unde. Si mai ales a mea, carele nu eram om sters in
viata publicA.

Numirea mea de director, la 1901, a fost intimpinat din


partea maghiard cu neincredere, ca s nu zic mai mult. Canalia
dela Controla" din Timisoara tipa ca din gura cortului impotriva mea.

Guvernul nu s'a multumit numai cu inspectiile revizorului


scolar de peste an. La examenele finale ale scoalei normale, mi-a
trimis comisar guvernial, pe vestitul Jancso Benedek.
*) Cele Trei Cripri" 1920.

www.dacoromanica.ro

333

Jancs Benedek fusese profesor la liceul din Arad, cunostea


dar bine Aradul. Acest aprig SAcui toatA viata si-a consacrat-o
chestiunei romane. Prin scrierile sale in aceastA materie, a ajuns
un factor important in Ministerul de Culte si Instructiune publica.
El era socotit de teribilul" comisar al scoalelor romane.
Examenele mergeau bine. Intr'o zi imi anuntA comisarul, c
dupA amiazi vrea sA vadA desemnurile. Aveam obiceiul sa revizuesc toate lucrarile inainte de a ajunge la mana comisiei examinatoare.

Desemnurile erau expuse inteo sala de invatAmant. Incep


revizuirea cu portretele, and ridic primul portret se iveste portretul cunoscut a lui Avram lancu, razimat pe tunul de cires. Atata
imi mai trebuie, gandiam in mine si haid' cu lancu in buzunar.
Pe and s'a intrunit comisia eram in ordine cu toate si asteptam
desvoltarea lucruril or.

Incepe si comisarul cu portretele, cari erau expuse la locul


intaiu. Imi pArea cA e intentie la mijloc. Altmintrelea nimenea nu

stia ce se petrece in jurul desemnurilor, deal eu care strangeam


pe lancu in buzunar si doar omul care stia de desubtul desemnurilor.
In sfarsit poate m'am inselat in presupuneri, de aceea am
lasat treaba inteatata. Prin o investigare as fi scos chiar eu la

iveala un lucru pe care nu trebuia sa-1 stie guvernul, a s'a


intam plat.

Nu mult dup acestea, vine un profesor speriat si ma chiama


afara. Pe stradA striga bAietul dela gazeta in gura mare, senzatia zilei:

Avram lancu in seminar.

Iau ziarul si de fapt cu litere grase sub titlul Avram lancu


in seminar" se scria, ca comisarul JancsO Benedek a aflat portretul lui Avram lancu intre desemnurile elevilor.
A ! Mancare de peste,
vorba regretatului ziarist, cehoroman, Augustini, and ii venea ceva interesant pentru Tribuna",
la care colabora.

Dar Domnule Director, asta nu-i gluma, trebuie sa prevenim reproducerea in alte ziare.
Las' ca-i in bund mand Avram lancu, pe care-1 strangeam
in buzunar cu calmul omului, care e stapanul situatiei.
La sfarsitul examenului arat comisarului ziarul si insist sa.

revind la controlarea desemnurilor. De autarea buzunarelor n'a


fost vorba. Nii-i Avram lancu in seminar i basta.
www.dacoromanica.ro

334

Domnule cornisar, acum vezi cu ce mijloace se lucrd


impotriva mea.

sunt in curat cu toate.


De data aceea scApaiu din cursa, dar au urmat altele, cari
m'au i inclestat. $i din acelea am scapat. Ar fi lungd povestea
lor pentru spatiul masurat al unei reviste. Bine ca au trecut ca
un vis rAu.
In zilele trecute am fost in Arad. Un vechiu functionar consistorial ma IntreabA, cd ce fac cu Avram lancu ?
S'a intamplat adecA, ca dupA pdtania din 1901, am ajuns la
un basorelief a lui Avram Iancu. L-am lasat Mall in grija
prietenului dela Consistor, panA in vremurile bune.
Acum a sosit acele vremuri sA-i dau satisfactie pentru dscunzisurile din buzunar si din dulap. $i-1 voiu desvAli la prima ocaziune in seminarul din Arad, la lout] de onoare, ce i-se cuvine.
In tnuzeul arAdan a revolutiei maghiare din 1848 se afld un
mAnunchiu de scAeti avand sub el inscriptia de batjocura : Scaeti
de pe mormantul regelui muntilor
sic transit gloria mundi", ca un
pendent la inscriptia de pe crucea lui Hristos incoronat cu scdeti :
Jesus Nazarenus rex ludeorum.
VAd,

A inviat si unsul libertatii nationale Avram lancu, cand vremea


s'a implinit, pentru cA i misiunea lui a fost dela Dumnezeu.

Din viata seminarial.*)


De cafe ori am pl5cerea sa v5z pe DI. profesor Mehedinti,
di ce vorba la cele vzute de dansul in seminarul din Arad pe
vremea directoratului meu 1 nu sl5beste din insistenta s5 scriu
despre metodul aplicat in coeducatiunea candidMilor de preoti 1
itiv5t5tori, ce 1-a captivat.

Propriaminte aceast5 coeducatiune a fost data de imprejur5rile lute cari trAiam in Ungaria. Alte coli nu aveam decal scola
normalA 1 teologia, pusA una langA alta. Un tel de coala cum
erau cele profetice din testamentul vechiu, in care se invata limba
i legea strAbun5.

Cat ce da toamna, 1i puneau bietii preoti, invAtAtori, tarani


mai r5s5riti poroditele pe o trAsurA taraneasc5, Incarcati cu saci

de Mina', fasole 1 cartofi 1 hi la deal i hi la vale cate trei-patru


zile cu martoagele lor de cai, pana ajuseau din codrii Bihariei la
*) Cele Trei Criuri" Anul I No. 14 Oradia din Decembrie 1920 pag. 3.

www.dacoromanica.ro

335

Arad, Mekka culturei lor. Acolo Ii descArcau pe la gazdele" cari


trAiau dupd ei ; normalist cu teolog ImpreunA, dupA cum aded veneau de acas. Fiecare mergea la scoala pentru care era pregalit.
Scale mergeau mand in manA si biserica ii unia pe toll la strAni
cum aveau sa fie acas, ca preoti si invaldtori. lard prima coeducatie.

N'a fost savantd aceast coalA, dar a fost suflet in ea. Cei
dintai profesori ai preparandiei" din Ungaria, infiintatA la 1812 erau
cei mai luminati bArbati ai vremurilor de atunci ; o bucat din
sufletul lui Gheorghe Lazar, intemeietorul scoalelor nationale din
Romania apostolul culturei romanesti ; Dimitrie Tichindeal, jurisprudentul autor de cArti romanesti, Diaconovici Loga, pedagogul
erudit ; loan Mihut, doctorul in tiintele pedagogice si scriitor ; dr.
losif Iorgovici ; Dimitrie Constantini autorul Istoriei de vest si est
a Romanilor" ; Alexandru Gavra fiul OrAzii, distins pedagog si
scriitor, apologetul lui Gheorghe incai i Petru Maior ; Dimitrie
Ionescu mai in urmA deputat si comite suprem al ZArandului ;
limbistul Dr. Atanasiu Sandor ; Vincentiu Babes, mai tarziu consilier la Curtea de Casatie, vestit deputat nationalist si redactorul
Albinei", tatAl bactereologului Dr. Victor Babes ; marele predicator
loan Rusu si toll urmasii lor. Profesori de aceeasi culturd superioarA
erau si cei dela teologia infiintata la 1823, episcopul Gherasim
Rat, metropolitul Miron Romanul, episcopul losif Goldis, dintre cei
vechi si urmasii lor mai noui. Asa se explicA apostolatul ce s'a
%cut in scoala din Arad, de unde au iesit invtatorii si preotii, cari
au sustinut sufletul poporului romanesc, intocmai cum o prevestea
aceasta primul director al preparandiei", Dimitrie Tichindeal in
ArAtarea" tiparit in anul 1813 la Buda :
Crescatori buni pruncilor ei vor fi
Multi dintransii se vor i preoti
De un seminarium Inca trebuie gandit
Bio pe langa el mare Convict
Ba si de o Academie
Care trebuie s i fie.

Pe lane crescAtori buni" la anul 1876 s'a fcut si convictul", iar la 1884 si seminarul prin episcopul de pie memorie

loan Metianu. Dela 1876 incoaci amandouA institutele se unesc


sub un acoperis cu un director si un corp profesoral. Coeducatia
devine organicA. Cu ideea Academiei" incA ne frAmantAm demult.
Mai pe urmA in 1919 Ii fAgram i planul de invdtamant cu fostul
profesor de teologie, acum Preasfintitul nostru Metropolit_Dr.Nicolae

www.dacoromanica.ro

336

Man, dela care ateptAm sA clue la indeplinire i aceastd mai


mare dorintA a lui Dimitrie Tichindeal. Chestia e i coaptd i
ajunsa in cele mai bune mAni. Dormi in pace Tichindeal, cA i
Academia o sa fie.
De ate on reprivesc trecutul acestei preparandii" imi aduc
aminte de cuvintele marelui fiu al Aradului, Gheorghe Popa fost
prefect in anul 1867-68:" Ah, binecuvintatd sd fie preparandia
in vecii vecilor. Preparandia aceasta, de se vor cduta urmArile ei,
in natiune desfAsurate, ar trebui ai nostri sd o venereze ca un fel
de paladiu, ca ceva sanctuar, la care Rom Anil in toti anii ca la o
rugA ar trebui sA concure".
Eu am devenit directorul celor clou institute in anul 1901,
Lipsa de invatAtori era mare i aa. Consistorul ca sA poatd provedea
colile rurale cu invAtatori, primia elevi in convict peste puterile

sale. In anul colar 1896-97 bundoard erau 133 elevi primiti in


convict, dintre can 80 fArA plata' 1 53 cu plata de 60 .11. Li-se da
mncare slabA odatd pe zi. Traiul rdu demoralizeazA sufletul i
impilete corpul De aici disciplinarele multe i boalele fizice ale
traiului rAu, scrofula i tuberculoza. Nevoile acestea, pe altd parte

principiul pedagogic de a apropia scoala cat mai mult de conditiile vietii. m'a determinat la un regim de viatd congruent cu acest
principiu. Seminarul s fie casa de model a preotului i invAtAtorului, in care ImpreunA trdiesc i lucreazA la sate.
Voi sunteti sAraci, le zisei elevilor, nu puteti prti taxe
man de intretinere. Consistorul e si mai sdrac, nu poate contribui
la imbunAtAtirea stdrilor din seminar, rdmne dar s ne-o imbunatatim noi prin noi insine si s invatati a tral prin voi insivd pe
and yeti fi preoti si invatAtori. laid am mai luat in arena' cloud'
grAdini man pe langd ale noastre si le vom lucra noi cu mdnile
noastre. Congrua si ajutorul de Stat invdtatorilor azi e, mane ti-1
retrage guvernul, lucrul mAnilor tale nu ti-1 ia nimeni. Cui nu-i
place acest regim de viatA facd-se solgdbirAu si ne dea noud bund
pace, sd fim preoti si invAtAtori.

Bdietii rdmaserd surprinsi de aceastd intorsAturA, mai ales


clericii, cari erau mai bine situati. Ceteam de pe fetele lor intrebarea,
mai tArziu si exprimatA : cum adecd, noi am venit aici
s invdtam carte si nu sd sdpdm grAdinile seminarului. li-am prevenit cu rdspunsul.
Nu neglijAm nimic din carte, facem numai ce ne Invafa
cartea.

www.dacoromanica.ro

337

Aveam un admirabil parc in curtea seminarului. Pusei elevii


s delAture bolovanii din curtea alumneului si le fcui si preparanzilor parc. Adusei apoi cele mai frumoase specii de trandafiri,
ca bAietii sA prindA gust estetic la aranjarea curtii lor.
Cu plantarea i altoirea trandafirilor a mers cum a mers, dar
mA tachinau profesorii, cA nici de acolo nu vedem noi flori, cA
le duc studentii. Cine-i poate controla ?
Eu, le rAspunsei, dar nici voi nu aveti voie a duce fdrA
stirea mea, cA altmintrelea se stricA ordinea. De flori n'are voie
sd se atingA nimeni, deck eu i profesorul de economic.
PrimAvara eram des-de dimineati intre flori, le cunosteam pe
toate care cum deschid. Odatd observ lipsa. Dau de stire bAietilor,

sd se prezinte cel ce a dus trandafirii. Ei stiau ce ar insemna


aceea dacA nu s'ar arAta de bunA voie. Si vine bAiatul, preparand,
adeca la o domnisoarA.
de-mi spune cA a dus-o la o familie,
Bine Mete, dar trebuia sA ceri, altmintrelea un trandafir

seminarial costA 10 cor., de nu esti aici mane la ora 10 cu zece


cor. iti aplic . 12 din legile scolare.
A doua zi la ora 10 erau zece cor. depuse pe masa directionalA i radeau colegii lui de el in hohote. Dupd aceea nu s'a mai
atins nimeni -de flori. Iti era mai mare dragul cum ii vedeai
plimbandu-se printre flori, delectandu-ge in ele, Mil a le atinge.
Cand canta corul in bisericd si la alte ocaziuni Ii trimiteam cu
corfa cu buchete de flori pentru cuconite, iar profesorilor le dAdeam sA ducd acasA. Par'cA acum bAetii le pAzeau mai bine deck

mine si cand se duceau acasA, duceau cu sine mIddite de altuit,


ca sA aibd de suvenire din trandafirii mai dragi lui in seminar.
In mijlocul acestui parc cu flori am pus apoi monumentul ridicat,
de Reuniunea invkAtorilor, regretatului profesor Teodor Ceontea.
Aveam cea mai frumoasA grAdinA in Arad. DupA ce ieseau din
scoalA imi aduceau si ei specii de trandafiri, de cari noi nu aveam
in seminar. Le-a rAmas iubirea de flori i eu eram fericit, cA am
contribuit la desvoltarea siptului lor estetic.
Cu grAdinile de zarzavaturi a mers mai greu. MA duceam
intre ei cand sdpau. Unii sApau in mAnusi, pentrucA
vezi
harletul le vAtAma palma, altii se jeluiau de spinare,
Doamne
desi sApau cu schimbul, ckeva minute, dupd indicaf jibe profesorului
de economie. In cazuri de acestea, fArA mustrare luam eu harletul
sApam randul intreg. Aceasta rusina pe cei indoielnici si se
indemnau i ei la lucru. La inceput se (Mclean la toate drAciile.
22

www.dacoromanica.ro

338

BunAoara and profesorul sAmAna nuci, mergeau in urma lui, le


scoteau si le mancau, fireste nu rasAreau nucii ; altii mancau morcovii alesi i pusi in Valliant de samanta. Micile strengarii disphrura apoi, cand urrna rodul muncii, masa incarcatA de bundtatile
grAdinei.

Primvara gradinile impartite in straturi i plivite erau de toata


frumusetea. Din ramasitele de mancAri ingrasam porci, aveam dar
untura eftina i curatd. In scurta vreme mancara i preparanzii
de trei ori la zi, obrajii ofiliti se inbujorarA i disparura discipli-

Fiecare cauta sd-si altuiasca pomisori din


narele cele multe.
cele mai fine fructe, ca sA ducA acasa de pomenire din seminar.
Dupa iesire din scoala veneau apoi ei la mine radiosi si ma
invitau sA le vAd grAdinile lor ca la seminar". SAmanta utilului
sAmanatA in seminar aducea roadele sale in vetrele preotilor pi
ale invatAtorilor i prin ei la vetrele satenilor cari luau pilda dela ei.
Odata imi cere comisarul guvernial Domnul Siegescu diploma
profesorului de economie. Profesorul meu era DI. Teodor Pop, un
notar comunal pensionat, pasionat grAdinar i agricultor, la care
eu mancam cele mai bune fructe i cea mai find miere pe and
era notar. Fireste diploma nu era ca'n palmA. Chemai pe comisar
in grAdinele minunat aranjate.
lath' diploma profesorului nostru de economie.
Primesc diploma, rAmane badea Todor mai departe.
Si ca sa fie deplind gospodAria ne mai aranjaram i un atelier
de lucru manual pentru industria casnia.
Ce stricau baietii din
mobile, le dregeau, Ii faceau uneltele de gradinarit
compactau
cArtile. Mergea i modelarea in lut si carton. Pentru ei lucrul

acesta era o jucarie, o juarie insa care avea sA

le

fie de mare

folos in viata.
In strAinAtate se cheltuesc sume enorme pe scolile de sub
cerul liber, aranjate la periferiile orasului, uncle duc tramvaele copiii
Ofilifi ai oraselor sa-i invioreze la carte. Noi aveam bogAtia gradinelor seminariale cu o admirabild paduritd de castani i tel i cu
parcul stufos imprejmuit cu tei. Un loc mai ideal pentru gruparea
claselor nici nu se putea inchipui. Era pAcat sA nu-1 utilizAm pentru

invtamant. Profesorilor le placea planul de a sta in liber, dar


aveau nedumeriri.

Ne intoarcem dar la peripatetica ?


Da.

S vor uita dupa paserile sburatoare,


www.dacoromanica.ro

339

Mai bine la paseri decAt la mustele din sale.


Dar dacA plouA ?
Mergem sus.

Aveam IV clase de pedagogi si III de clerici i coala de


aplicatie. Ii ImpArtii in opt grupe sub ate un tei mare, in ate un
cadru de tufe, ca in opt cuiburi. Dupd primele lectii yin profesorii
radiosi.

Asta-i minunat. StAm pand la ora 1 d. m. si nu simtim


lancezeal. Ozonul ne tine Inviorati i pe noi i pe elevi. Contactul
e mai nemijlocit i Intre noi i elevi i intre cele doua categorii
de elevi. Suntem fiii naturei, nu mai mergem sus.

Si and ii prindea ploaia veneau sus si le pArea, ca-i nebunese pAretii. in fiber se tineau i examenele si comisarul Siegescu
lua fotografii de pe grupele de clasd. ca s le ducA in Minister

si sd IntroducA pretutindeni coala In liber.


Aveam orchestra 1 corul nostru bine condus de profesorul
Lugojan. Oarele de gimnasticA tinute in umbra pAduritei le deschidea

regretatul profesor Dr. Wean cu hora 1 se cAntau 1 dansau, cantece si jocuri romAnesti, menite sa fie popularizate de elevi In
satele unde aveau sA meargA, ca preoti i InvAtAtori. Escursiunile

multe si instructive pe la locurile istorice si domeniile de model


din apropiere din Ardeal, BAnat i OM la Fiume, le fAceam ca
nuntaii. Disciplina o tinea si in aceastd liberd miscue a elevilor,
armonia sufleteascA dintre distinsul Corp profesoral, de care eram
Inconjurat si care exista in sAnul elevilor armonizati 1 ei intre sine.

Ca sA aduc mai aproape oficiul pastoral de cel didactic am


stAruit !Ana' ce Sinodul eparhial a declarat obligator examenul
pedagogic pentru clerici. Preotul sA fie Invatator, ca s tie controla
coala ca director local i sA poatA Implini functiunea de invatator,
unde lipsesc InvatAtorii.

Clericii nu voiau sA tie de aceasta, cA vezi Doamne, ei au


sA fie preoti si nu Invatatori. Li era greu s mai fad un examen.
Profesorii Inca, nu erau incantati de aceastA mestecare, tot aa
comisarul guvernial, cu un cuvAnt toti mi-au intors spatele.
La primul examen nu s'au prezentat elevi, spre marea satisfactie a profesorilor i comisarului guvernial.
dascAl
acela
Cui Ii e rusine s fie aceea .ce sunt eu
ma desconsider pe mine. Si mai ales, cine nu vrea sa fie dascAl
nu e vrednic sA fie preot,
www.dacoromanica.ro

22*

340

Veni randul examenelor teologice, au cunoscut Ca' nu se face


preot, WA a fi invatator.
SA ne. dati ragaz ca s ne pregatim bine, s nu ramanem
de rusine inaintea comisiei examinatoare.
Le-am dat si se dadura examene splendide. Dupa. aceea toti

ajunsi in posturi bune invatatoresti OM la alegerea in parohii,


veneau i marturiseau cat de bine le prinde examenul pedagogic
pi ce fericire ca nu m'am lasat dupd prostia lor. Cu acesti preotiinvatatori s'au umplut intru catva lacunele lasate de invatatorii dusi
in rasboiu si in parte sd provede i azi invatmantul primar
dela sate.

Dela unitatea sufleteasca a preotilor i inatatorilor atarnd


unitatea sufleteasca a satelor conduse de ei, deaceea am concentrat
toate firele educatiei in aceast unitate. Ai nostri ma intelegeau
si

nu, dar guvernul unguresc m'a inteles deplin si presiona cu

toate mijloacele desfacerea celor cloud institute. Bietul comisar guvernial Siegescu mereu venea cu poruncile de separare. Guvernul
care facea politica din scoala, ne promitea i ajutor de stat pentru
edificarea unui local separat pe seama preparandiei. Toate tentativele se terminau cu impacarea dintre mine si comisarul Siegescu,
carele avea simpatii pentru preparandia din Arad si in ultima ceda.

Rana vei fi Dta director, dar dupa aceea s'a ispravit cu comuniunea institutelor, guvernul nu o mai tolereaza". Asa s'a si

intamplat. Eu am venit in

1917 la Oradea si

dupa mine a

urmat potopul comisarilor politiali peste preparandii. Dar vorba


vine : apa trece, pietrile raman. Comisarii se dusera pe plutele
revolutiei i preparandia tot in picioare a ramas.
* * *

Procesul civilizatiunei va aduce multe institutii culturale in


Romania intregita. Toate sunt cu intelepciune intocmite pentru
a da Statului Roman caracterul cultural. Ar fi ins palat zidit pe
nisip toata cultura aceasta moderns& dacd sufletul satelor ar randnea paraginit. $i sufletul satelor e depus in mana preotului si a
invatatorulgi, pe cultura lor armonica trebuie sa. se puna mai mare
fond. cA dacd noi am avut pe Ungurii nostri, Statul roman Inca
ii are pe internationalistii sai distrugatori de patrie i neam,
Romania noua pe sufletul satelor sa. se cladiasa

www.dacoromanica.ro

Omagiu lui Eminescu.*)


Aveam inaintea mea cloud cereri pentru mainscris in memoria marilor decedati : a marelui dascal al neamului romanesc,
Gheorghe Lazar i a marelui preot Andreiu Saguna, cand infra

domnul Gh. Bacalogu, sa-mi ceara manuscris pentru Cele Trei


Criuri", scurt, cateya sire.

Pe and ?"
Pe maine ori poimaine, pentruta trebuie sa scoatern un
numar festiv cu Romania Jun" pe 12 lunie".
Tot asa la repezeala cereau si ceilalti. Toll grabesc, 3i eu
olog de mana care ar trebui sa scrie 1 e nevoit s imprumute
mama stanga, ca sa se trudiasca i ea cu slova, in scurta vreme ce
o mai am pentru scris. i ce bine m'a servit aptezeci de ani
dreapta, poate nici and nu se obosea, daca nu o frangea bomba
dela senat.
Graba e vechiul Cantec al manuscriselor.
Unchiasule, manuscris pe maine" Imi cereau cei dela Tribuna"
cand clocotia lupta cea mare, ce o purtam pe vremuri. Si unchiasul
scria MCA sfarit . . . Dar in viata sa un ban n'a luat pentrii scrisul
sau. Asa erau vremurile acelea, grabite a face totul pentru natiune.
Cum e buna-dimineata, aa e si multam D-tale. Deci repede
i scurt.
Tot munca si saracie si deceptiuni i suferinte si lapadare
de sine. Toata viata sa un sbucium care framanta pe om in covata

sortii, o vanare de vant", cum o numete Solomon. Eminescu a


Mut cupa plina a acestor amaraciuni.
Eminescu e un ganditor, un filosof kat'exohin. El a vazut cu
aceti ochi desertaciunile" lumesti si a cazut in orbita filosofiei
pesimiste a lui Schopenhauer. Aceasta e tragicul lui.
Schopenhauer ucide brutal viata, din care face un macinis
ce se spulberd in neant. Filosofia lui e destructiva. Eminescu fsi,
canta durerile pentruca viseaza o viata mai frumoasa, mai armonica,
o viata a perfectiunilor omeneti, creatoare. El viseaza un ideal
fr ndejdea Implinirii lui. E simtul artistic creator, ce stralucete
deasupra pesimismului. Noi iubim si admiram acest simt artistic.
De aceea Eminescu e vrednic de monumentul ce i-se ridica si
e inltator, ca se ridicd de-acolo, de unde candela cultului arlei
aprinsa .de el nu s'a stins.
.

*) 1. Cele Trei Cripri", 1923.

www.dacoromanica.ro

542

Cei ce ridicA acest nionuthent au mArturia unui ideal imPunit i pentruca au vazut, cred i inteun ideal al unei Rom Anil
fericite. Acest cult al credintei inteun ideal fie coroana, ce se pune
pe mormantul de bronz al lui Eminescu.

Din Trecut

*)

La centenarul lui loan C. Briitianu.

Eram Mat de coala in 1866, cAnd I. C. Bratianu alusese


peste Austria incognito pe regele Carol I i-mi aduc aminte cum
se adunau in casa printilor mei preotii i invatatorii din PecicaromAna cu tirile aduse de prin Arad despre marele eveniment.
Fostul meu invatator, loan Ardelean, venea tot des cu RomAnul"
lui Rosetti i eu ascultam cum se citete RomAnul," cum se
inspira batrAnii, cum trdiau viata politica a RomAniei,
traind
numai trupete in Ungaria, caci sufletete erau dincolo de hotar.
Aa s'a facut la noi educatia politica in familie prin preoti i
invatatori. $i aa s'a facut cultul marelui I. C. Bratianu, care devenise figura legendard pe la noi, fiindca aici se vedeau numai
faptele mari, fAr peripetiile mrunte ale luptelor interne de partid.
Educatia aceasta politica din familie ne-a ramas noua, copiilor,
cari, oriunde eram la coala, chiar doi sau trei, cum mi s'a intAmplat mie in Pressburg, numai deck ne constituiam in societate

de lectura, ceream ziare i redactiile Albin," Federatia" etc.


intelegeau rostul acestor cereri i ne trimeteau gazetele. Aa am
fost in curent de mic cu toate evenimentele politice. Am trecut
peste emotia rasboiului franco-german, peste extazul rasboiului
neatArnarii din 1877 ; la congresul de pace din Berlin urmaream
din Lipsca, cu rasuflarea inabuita, framAntdrile lui I. C. BrAtianu

i M. Kogalniceanu. Pretutindeni era inaintea ochilor mei figura


marelui barbat de Stat in care totdeauna vedeam intruparea patriotismului. Sub aceste influente educative ne-a ramas un singur ideal,
idealul patriotismului, jertfei de sine, pentru Patrie i Neam, a
patriotismului, care se absoarbe in interesul general i traete i
moare pentru idealul patriei i neamului, in contrast cu politicianismul, care speculeaza situatii in folosul sail personal, va sa zica,
subordoneaza interesele neamului i frii, intereselor sale.

Noi am adus cu noi din lumea aceea veche a idealului


national cultul eroilor, gandirii i simtirii romneti. Ma inchin la
*)

nCe1e Trei Cripri" 1921.

www.dacoromanica.ro

143

batrinetele mete memoriei eroului I. C. Bratianu sub a carui inspiratie patriotica am crescut i m'am facut ceeace sunt.
Doresc ca tandra generatie, purtatoare a viitorului RomanieiMari s se inspire din faptele mari ale acelora, cafi au fost inaintemergatorii zilelor epice din care a rasarit Romania de astdzi i-le
urez ca sa dud la desavarsita isbanda idealul national in noul
Stat roman.

www.dacoromanica.ro

Articolii publicaft

in Legea Romneasca".
indrumare noug.*)
De demult era asa ca Voda face politica Orli", partidele
asanumite istorice veniau cu schimbul la guvern, sA administreze
puterea executivA.

Era mare price intre aceste partide, dar prin guvernarea lor

periodicd Ii fkeau scoald politic. coala aceasta a avut si scAdefile sale, dar a fost iscusit si patrioticA. In momente hotArItoare
a fost mare, ea a dat fiinta Romftniei de astAzi.
Toate firele politice orientale se teseau in Bucuresti. Mai ales
fosta monarhie i Rusia aici puneau la probA iscusinta diplomatilor
lor, cari de aici erau avansati de ambasadori. Aa se explicd cum
aproape toti diplomatii de seamd au trecut prin retorta dela Bucuresti unde se incrucisa fineta occidentului cu viclenia orientului.
RAsboiul mondial a lost precedat de rsboiul diplomatic, dus
Oa la suprema artA de cAtrA diplomatia romAn. i cu cAtA InAltare sufleteascA urmAriam, noi de aici, prestigiul fenomenal al RomAniei mici in concertul politicei europene.
,Legea Iftnneasee Nlo. 1. 2/15. huamie 1922.

www.dacoromanica.ro

345
AceaSta era Rom Ana

'itiicsa

ininte de rAsbOiti. In `lumina is-

toriei dispar pAcatele ei mArunte i rArtiAne ntia ee e mare in


caracterul ei, intocmai precum personalithtile Thad, creatoare, trec
in domeniul istoriei numai cu virtutile lor, slAbiciunile lor omenesti
adeseori urite, sunt uitate.
Ei, i . . . acum ?
RomAnia nouA aratA alth form, sau mai bine-zis Inca nici nu
s!-a luat o nou formA, ci e in starea haoticA, care asteaptd cvvntul creator al fiintei, ce are sA o ia, cum asteapt5 massa haoticA
a creatiunei cuvAntul : sA fie lumind.
Ardeleanul insArcinat cu cultura maghiarA, aulicul bucovinean,
transfiguratul basarabean, aduce fiecare mentalitatea sa in RomaniaMare, ce ar fi o pretioasa variantA intr'o mAnA creatoare, dar intArzie mAna creatoare i varianta ameninta a degenera inteo controversa sinucigAtoare.
Asa trec zilele intr'o atmosferA asfixianti si nu se mai face

lumind. PAM cand ? PAnA nu se va incepe lucrul productiv. Functionarul, preotul, dascAlul, militarul, uvrierul, plugarul, toti, toll sA
lucre, fiecare lucrul sat'. In munca aceasta vor dispare toate controversele, chiar i variantele, pentrucA munca uneste pe oameni sufleteste si face selectiunea valorilor. RomAnie muncitoare, vinA imparatia ta I In hoc signo vinces.

Democratia.*)
A stralucit fulgerAtor in constiinta multimei. Nu din senin_
Ea a fost pregAtit teoretic stiintificeste i prin organizatii sociale.
Toate tindeau la schimbarea ideologiei vechi. Unele prin evolutia,
altele prin revokitia ideilor noui sociale. i s'a fAcut din aceasta
revolutie de idei marea revolutie, ce a rAsturnat lumea veche..
Aceasta revolutie nu este Inca sfArsith. Ea tenteazA mereu spiritul
democratic dela noi la rdsturnarea temeliei istorice a democratief
noastre si a ne internationaliza. E timpul sA ne ocupm cu aceasta
chestiune.

PAnA la 1848 eram iobagi. Preotii, iesiti din popor, autodidacti, stiau atAta carte sA implinescA functiile bisericesti i sA
pAzeascA sufletele curate crestinesti. Preotul impArtAsia soarta po-.
'1)

Legea Rornneasca No. 3. din 16/29. Ianuarie 1922.

www.dacoromanica.ro

346

porului sau. Poporul II numia de parinte al sau. Era familia mafe


a iobagilor romani. Suntem dar democrati de bastina.
Intreaga lupt de desrobire a neamului romanesc, inainte de
1848 e inspirata de idea nationald i religioas. Revolutia lui
Horia, Closca i Crisan la noi, a lui Tudor Vladimirescu dincolo
de Carpati, era indreptat contra ciocoilor straini. Ei sunt eroii
luptei pentru lege si neam.
Democratia aceasta, inerenta sufletului romanesc, este sintetizata in hotaririle adundrii nationale de pe campul libertatii, la
1848. Andreiu Muresanu in cantecul desteptarii neamului romanesc,

chiama pe preoti cu crucea in frunte, ca oastea e crestina",


Avram lancu sub acest drapel conduce oastea crestina". Izvorul
tuturor evenimentelor nationale este vointa lui Dumnezeu si a poporului.

Dupa 1848 creste o generatie de intelectuali romani, toata


din sanul poporului, pastrandu-si cu sfintenie legaturile familiare
cu vatra parinteasca si legaturile sufletesti cu biserica. Acestia au
sustinut in programele lor politice intreg sufletul democratic, traditional, al poporului romanesc.
Spiritul democratic al bisericei ortodoxe, pe urmele lui Hristos
a creat cea mai democratica constitutie Statutul organic, cu sufragiul lui universal, pe care este cldit intreaga constitutie a bisericci ortodoxe. Aceasta e o clasicd dovada despre spiritul democratic
al bisericei. Poporul Ii alege pe toti slujbasii bisericei, dela crasnic
pand la vladica si prin aleii si ii chiverniseste insus averea sa.
Asa Ca aceasta constitutie este admirata si in America si in Rusia,
sovietelor.

Programul partidului national, alcatuit in conferinta nationald,


tinutd la anul 1881 in Sibiu, crezul politic al Romanilor din

Ardeal, e Cel mai larg program democratic. El cere drepturi omenesti pentru popor, sufragiu universal, egalitate si fratietate in
impartirea bunurilor.
Temnitele de Stat din Seghedin i Vat, infundate odinioara
de cei ce aparau drepturile poporului roman, martirii Memorandului
dela 1892, graiesc de democratia politicei nationale. Pentru popor
au mers in temnit acesti mari nationalisti.
Poezia nationald bunaoara a lui Octavian Goga i peste tot
poezia vremilor trecute o poti pune alaturi de poezia sacra a profetilor, inspirata de idea mantuirii poporului" din robia pacatelor
omenesti.

www.dacoromanica.ro

j47
Si dacd am rdsfoi in amAnunte istoria neamului romnesc,
pe fiecare pagind am afla democratia militantA in ipostaza ei religioasd i nationald. E cea mai curatA democratie, pentrucA are la
baza ei morala i iubirea de neam, indivizibile de sufletul romnesc
in trecutul nostru.
Legea lui Hristos nu cunoaste deosebire intre om i om toti
sunt fiii lui Dumnezeu, egal indreptAtiti la fericerea pdmnteascd
pi cereascd. In aceastd egalitate e cuprinsd toatd democratia, ea
este dar o dogma a bisericei noastre. In temeiul acestei dogme
scrie apostolul Pavel prietenului sdu Filimon, care alungase dela
sine pe Onisim, sluga lui, sA-1 reprimiascd dupdce 1-a increstinat:

Deacum nu ca pe o slugd, ci mai presus de slugd, frate iubit


mai ales mie, iar cu cat mai vArtos tie si dupd trup i intru
Domnul". Asa a sters apostolul Pavel in epistola sa cdtrd Filimon
sclAvia si a proclamat libertatea omului, iar pentru vie* sociald
egalitatea i fratietatea
Democrati dar i dupd sAnge

dupd lege, noi intelegem


sA ne desvoltdm democratia noastrA crestineascd i romAneasca
prin noi insine, in o viguroasd democratie nationald productivd si
sd o ferim de salto mortalele demagogiei destructive, ce sub firma
democrahei face ravagii in rsturnarea generald, ce a urmat dupd
i

rdsboiu.

Cartea democrahei noastre este si va rAmne Istoria sfntd


istoria neamului romnesc, izvoarele de vieatd ale sufletului
romnesc.

FixAm acest principiu al democratiei noastre pentru orientare


in haosul ideologiei nouilor curente democratice, cari bat la portile
noastre sub diferite sonoare lozince. $i acum trecem la aceste
curente socialiste.
11.

Socialismul s'a ndscut din referintele economice-sociale ale


tdrilor apusene, anume din tendinta de-a rezolva problema muncitorimei, exploatatd de capitalism. El n'are nimic comun cu
desvoltarea istoricd a neamului romAnesc.
Esenta doctrinei socialiste este, CA e nedreaptd impdrtirea bunu-

rilor, ce provine din proprietatea particulard si din dreptul ereditar,


mai departe din exploatarea muncei, de dire capitalism. Proletariatul e consecinta acestei inegale impdrtiri a bunurilor. Nota comund a socialismului cu comunismul este : tendinta de-a preface
cu desdvArsire viata economicd, a ordinei de drept si a vietii de

www.dacoromanica.ro

S.48'

Stat, astfel, ca sO Inceteze libertatea individuald a proprietatii, luand


obtea rspunderea i ingrijirea de starea material i sociald a
singuraticilor ; cu alte cuvinte Statul,
pentrucA in ultima anaeste stApanul pmantului i a tuturor bunulizA obtea e Statul,

rilor de pe pOmantul tarii i el le imparte intre cetatenii si. E


principiul teocratic, aplicat la constitutia democratic. Nota distinctivA intre socialism i comunism e in concluziuni. Socialismul,
purcezand din principiul evolutiei, strue pentru o radicald delAturare a deosebirilor economice i sociale, prin o legiferare, care
numai muncei Ii acordO indreptdtirea la venit i avere, in fond
admite dar avere individuala ; iar comunismul pretinde totala egalitate intre ceateni. Proprietate individual nu exist, toate bunurile
de pe pmant sunt ale Statului social. CetAtenii, toti muncitori ai
Statului, se impart in mod egal din venitul productiunei comune.
In istoria agitatiunilor socialiste se deosebete faza panicA
doctrinal-A, care prin desvoltare treptat, panic, adicA prin evolutie voia s-i realizeze teoria socialismului ideal, reprezentat la
inceputul secolului 19 de socialitii francezi doctrinari : Fourier i
Saint-Simon, de faza revolutionarg a lui Louis Blanc pe la mijlocul secolului 19, care incepe o agitatie revolutionar intre muncitorime, pentru easturnarea ordinei sociale i luarea stApanirei
Statului in manile muncitorimei. Agitatia socialist devine prin
aceasta politicA. El este intemeietorul social-democratiei. Cel mai
mare agitator i scriitor al acestei directiuni este ovreul de origine
Carl Marx. In cartea sa, Capitalul", Critica economiei pOlitice,"
si-a depus principiiie sistemului s'au socialist i liniamentele generale asupra societOtii timpului sAu. Aceasta carte, popularizatO ca
o evanghelie a socialismului, a avut o inraurintd hothritoare asupra
tnaselor socialiste. Ideile lui Marx au intrat a*azicand in sangele lor.
Sub aceast influent devine i programul economic i cel
politic al social-democratilor tot mai radical. Se infiinteazg i asociatia internationala a muncitorilor. Nu se mai tinuia cd numai
revolutia poate duce la izbandd, social-democratia i pe fatd se
mArturisea ch nu va ezita a prinde arma, indatke va veni timpul
perspectivei de reuitd. Agitatia se fAcea apoi numai pe tema pregAtirei revolutiei sociale. Dreptce atacO i indreapt campanie violent contra armatei permanente, a religiunei i a nationalismului,
cari trebuesc distruse cu orice pret.
Din aceast agitatie revolutionark fdrO deosebit program
social, se desvoltO anarhismul, cu scopul de-a rAsturna fr amawww.dacoromanica.ro

349

nare i frA alegerea mijloacelor, toata ordinea sociala existenta,


0 a rpune pe contrari prin atentate: Incep atentate in apus, cum
e atentatul lui Nobiling dela 1878, contra lui Wilhelm I., iar nihilismul tine in teroare Rusia oficiala, secernd numeroase victime,
intre cari i tarul Alexandru II. Nihilismul incult a avut un singur
principiu : distructia,

lasnd celor ce au sa vina dupd ei, ca pe

ruinele ordinei sociale, distrusa de ei, sa cladeasca o noud lume.


Pe cand aceste scurgeri ale socialismului doctrinar ii fac
ravagiile lor intre masele muncitoreti, ia avant o bogata literatura sociologica. Stiintific se formuleaza doctrine noui sociale. Se
intemeiazd societati sociologice. Societatea Galilei, lojele francmazone iau avant. Si deasupra tuturora, nevazuta, dar pretutindeni

prezenta Alia* Israelit, cu nesecatele ei fonduri. Fiecare ii are


nuanta ei, dar toate fac politica i dau navald concentrica la temelia ordinei sociale. Acest curent se instapanete in presa, ocupa.
teren in parlament i guvern i cutreera toate oraele cu conferentele de propaganda, organiz'andu-se pretutindeni in societati de
propaganda. Marxismul se intinde ca un fir row in aceasta propaganda, care se face pe tema evolutiei sociale sub firma democratiei.
In vechea Ungarie tipicul reprezentant stiintific al acestei
democratii este Jszi Oscar, carele Ii afla prieteni i intre inte-

lectualii romni, can credeau a putea rasturna oligarhia maghiard,


in alianta democratilor evolutioniti. Precum se va vedea, cnd a
ajuns la frangerea pnilor, aceasta aliant n'a fost sincera.
In teza se sustinea evoluarea omenirei din catuele etnice si
religioase in un universalism al omenirei, in care sa nu mai fie
deosebire de neamuri i religiuni, ci omul sa fie numai om, de
fapt ins s se poata instapani cei fard neam 0 lege asupra celor
ce au trait i trdesc prin neamul i legea lor, cum e neamul romanesc, care evolueazd dupd legile firei lui genuine. 0 incercare
contienta de-a introduce o noud oligarhie a celor putini streini,

care, precum se va vedea, a fost mai cruda i mai despotica,


decat toate oligarhiile de mai nainte.
Premisa oriel evolutii false nate concluzia unei democratii
false,

Rdsboiul a infrnt regimele imperialiste. Mai nainte in Rusia,


dui*: aceea in Germania 0 in Monarhia austro-ungara. Popoarele
i-au redobandit libertatea dupd principille cretine0i, formulate de

www.dacoromanica.ro

350

Wilson, in cei 14 articoli ai credintei politice. Sub vraja principiului


autodeterminatiunei, fiecare natiune ii reia libertatea dispunerei de
soarta sa. Se infiinteazA State le noui pe baze nationale. Ardealul,
Bucovina i Basarabia se unesc cu Regatul roman.
Or Azii

ii

revine onoarea de a

fi

punctul de plecare spre

desfacere de Ungaria. Aici se intrunete la 12 Octomvrie 1918,


comitetul national in casa dlui Dr. Aurel Lazar i formuleazA declaratia, cetit de dl. Dr. Al. Vaida in camera ungar la 18 Octomvrie, in care declarA eh' nu mai suntem nationalitate ci natiune,
cu dreptul de liberA dispozitie. Ungurii nationaliti se agitA i
Apponyi declard a apdra integritatea Ungariei pand la ultimul ungur.

Pe and se petrec aceste in camera ungard, democratii pregAtesc revolutia sub conducerea contelui Karolyi, tigrul de odinioarA.

Ei oferA Romanilor autonomie nationalk in cadrele integrittii Statului ungar i portofoliu de ministru in noul guvern ce-1 vor infiinta.
Romanii nu intrA in cursa democratilor.
In noaptea de 17/30 spre 18'31 Octomvrie, se declarA revolutia din Budapesta i se constitue sfatul national al democratilor,
care ia puterea de Stat in mani i numete guvernul Grof Karolyi,
in care infra.' cunoscutii democrati : Jaszi, Garami, Kunfi. Jszi e
ministrul nationalitAtilor. Deodat cu aceste, este asasinat contele
Tisza in palatul stt din Budapesta.
In acest stadiu eram pe urmele Rusiei. Contele Krolyi cordspunde democratului nationalist Miliukow, dupd care a urmat Lenin
i Trotzkij, pracum la noi vor urma Lenin i Trotzkij pe graiu

unguresc, cari vor lichida Uugaria i o vor face vazal la rui.


RomAnii se constitue in consilii nationale cu garde nationale.
Consiliul conduce politica romAneascA, independent de consiliile ungureti, garda tine ordinea
publicA in satele romanetii rAsvrAtite contra domnilor de ieri.
In 9 Noemvrie se intrunete comitetul executiv al RomAnilor
In

Oradea la 3 Noemvrie

in Arad. Se incep tratativele cu Jaszi Oszkar, trimis de guvernul


democrat din Budapesta. Democratii aduc cu sine pe cel mai mare
ovinist i duman al Romanilor, pe profesorul universitar din Cluj,

Apathy. Jaszi declard cd nu Foch va face pacea cu Ungaria, ci ei


democratii vor reprezenta Ungaria la Conferinta de pace. La aceasta
aveau nevoie de votul Romanilor, pentru o Ungarie integrald cu
autonomii nationale dupd chipul elvetian. $i erau largi darurile
'democratiei pentru poporul romnesc, numai sal nu se deslipeascA
de Ungaria. Cand a fost refuzat, a devenit agresiv i tovarAul Stitt
www.dacoromanica.ro

351

Bir in Vilag" ameninta cu mentinerea Ungariei integral, prin


foc i sabie. Democratii doctrinari aveau intr'o mana ramura de
maslin, in alta bomba. S'a sfarsit cu legenda democratd. Tratativele
romano-democratice se intrerup brusc si se convoaca pe 1 Decemvrie marea Adunare nationald in Alba-lulia, care proclarna unirea
cu Regatul roman.
Dupa adunarea din Alba-lulia se deslantueste furia democratilor impotriva Romani lor. In 8 Decemvrie declara Katz, in marea
adunare socialist din Oradea, ca. se intemeiaza Statul socialist
dupa chipul lui Marx si Engels, iar in Cluj se constitue un guvern
unguresc sub prezidiul profesorului Apathy. Agentii socialisti agita
in adunari si afise poporul roman impotriva preotilor i intelectualilor romani. Pentru ilustrarea acestei propagande dam aici o
volanta, raspandita de consiliul national maghiar, prezidat de profesorul Dr. Agoston Peter, mai tarziu membrul sfatului terorist din
Budapesta, prezidat de Kun Bela.
Frati Romani l
Pe regele ungur l'am alungat, dar domnii romani voiesc din

nou sa ne aduca pe cap pe regele din Romania, insa toti regii


sunt pe o forma de fai. Noi ne-am scapat de grofii i domnii
nostri mad, dar advocatii si fiscalii voesc s ne deie pe maim
boierilor din Romania, cad sunt si mai rad asupritori, decal cum
au fost grofii i domnii mad ai .nostri. Republica social, democratica i radicald, voeste sa dele poporului romanesc din Ardeal,
pamant i voieste ca in Ardeal sd nu domneasca familia (omitem

epitetele murdare) Hohenzollernilor, fr insusi poporul plugar si


muncitor. Dupa cum noi am alungat pe grofii i domnii nostri
mari, asa alungati si-i aruncati in iad i voi pe domnii vostri
mad, cad va asupresc, ca numai al vostru sd fie pdmantul, pe care
II lucrati. Noi n'avem lips de nici un rege, nici de ofiteri, cari
fac numai lux si fura vremea inzadar, nici de boieri si de domni
mari, cad sug numai sangele nostru, ca lipitorile. Noud ne trebuie
ptnant i libertate. SA traiasca republica social democrata i radicard! Comitetul plugarilor i al muncitorilor".
Consiliul Dirigent, cu sediul in Sibiu, luase in mani guvernarea Ardealului, dar noi, dindaratul frontului unguresc, eram in

gura mortii. Fel de fel de formatii de trupe ungureti, cum sunt


Legiunea mortii", Pentru Ardeal", Rosii", intre sine geloase de
eghemonie, unanim jufuesc i ucid pe Romani, pe unde-i ajung.
Nimeni :nu e sigur de vieata. Taranii capdta plumb in loc de
www.dacoromanica.ro

352

pAmAnt. In sfArit se declara comunismul, care matura pe groful


democrat" Krolyi. Astfel se bolsevizeaza i Ungaria.
In 21 Martie 1919, silit de imprejurari, depune contele Kdrolyi
puterea Statului in maim comunistilor, ca sd apere ei integritatea
Statului ungar impotriva Antantei, care le daduse termin de 10 zile
pentru evacuarea militard a liniei demarcationle : Arad
Oradea
Stmar. Asa se constitue sovietul comunist din BudaCarai
pesta sub prezidiul ziaristului Kun Bela si se proclama dictatura

sovietului. In Oradea Inca se constitue directoratul terorist sub


comisarul Katz Bela, un tanar doctrinar marxist.
In Rusia ia locul Tarului alb Nicoae II., Tarul rosu Lenin, in
r"Ungaria locul regelui schwartz-gelb Carol, Regele rosu Kun Bela.
Internationala a III. acata toate teoriile socialiste in cui si se instapanete cea mai sangeroasa teroare, de cand e lumea. Dupd listele
oficiale, publicate chiar de guvernul sovietic, in timpul domniei
bolsevice au fost omoriti doud milione de oameni. Intre acestia :
familia Tarului, 28 episcopi rusi, 1215 preoti, 6000 invatatori si
800,000 farani. lar acum in bogata Rusie pier milioane de
oameni nevinovati de foame, parintii ii mAnaned de vii copiii si

peste

se mAnaned om pe om, cel mai tare pe cel mai slab, ca sd-si


salveze viata, in vreme ce teroristii aduna comori prin Elvetia, pe
cAnd vor parasi marele mormant al Rusiei, nenorocit de'bolsevici.
Noi i Ungaria n'avem pan'acum o statistica complecta, dar cazurile cunoscute, cum e : uciderea familiei Hotdran din Shia, a preofilor nostri din Simand, a lui Ciorda i Bolcas din Beius, Seghistelul etc. in cruzimile lor nu sunt inclaratul celor din Rusia.
Obiectul tuturor cruzimilor si in Rusia si in Ungaria sunt :
biserica i natiunea, cari stau in calea hienelor straine, de-a se
instapani asupra popoarelor, cu sabie si foc.
Bolsevismul a depasit principiile socialismului doctrinar-, zic
visatorii socialismului-, e o bestialitate a instinctelor omenesti,
mult-putin motivatd de autocratia regimelor burgheze. Nu e adevArat.
E o consecinfa fireascA, ultima etapa a socialismului. Toate revolutiile de idei s'au sfarsit cu revolutia sangeroasa in care s'au
inmormantat, cum se inmormanteaza i astdzi comunismul. Trotzkij
si Lenin recunosc dezastrul bolsevismului i ceared armistifiu cu
lumea burgheza, ca iaras sd-si renoiasca revolutia.
Scriitorul acestor sire era in Germania In 1878, cand Hdel
din clasa muncitorilor i Nobiling, fost elev al marelui economist
ROScher, la universitatea din Lipsca, biatul unui mare arenda

www.dacoromanica.ro

353

de pdmAnt, bine situat, au sAvarsit unul dupd altul atentatele contra

impdratului Wilhelm I. in Berlin. Pe vremea aceea trdia Marx si


Becel, seful temut al partidului social-democrat in Berlin si era
plin vdzduhul de explozibile anarhice. Comparam doctrinele, ce se
preleg de pe catedrd i ce se scriu in literatura sociologicd, cu
realitatea instinctelor bleslntuite, cari nu stiu carte, decal pofte
destructive si am ajuns la convingerea c diferitele doctrine socialiste sunt numai etape in calea spre revolutie. Nobiling aruncd
cartea si se face atentator, aldturea de 1-16del. Asa am cunoscut
eu, de visu, scoala lui Marx, din care s'a ndscut comunismul
revolutionar de astAzi. Pentru mine, care am urmat cu atentiune
desvoltarea social-democratiei, n'a fost surprindere comunismul
sAngeros, ce a urmat in zilele noastre, ci un simplu proces psihologic. Cine seamAnd vAnt, secerA furtund.

Am vAzut apoi infAptuit comunismul cu Kun Bela. E de


prisos sd-1 descriu in amAnunte, toti II cunosc. Dintr' odatd bogatii

au sdrAcit, dar nu gracii s'au bucurat de tot binele, ci s'a instalat


terorul elementelor iresponsabile. Vreau numai sd remarchez psihologia acestui comunism. De pildd comisarul Katz Bela si-a dat

toed sill* sa aplice postulatele comunismului doctrinar. Zularnic.


Inexorabild psihologie a instinctelor de jos 1-a incAtusat si pe el
si din Statul ideal s'a fAcut Statul absolutistic al republicei sovietice.
Pentru doctrinarii, intrati in opera de comunizare, nu mai era

intoarcere, pentrucA orice schimbare de front ar fi plAtit-o cu


capul. Un total bancrut al aplicabilitAtii postulatelor comuniste,
in editia mai noud.
Democratii" burghezi, aveau in program decretarea chestiei
bisericesti i a chestiei nationale de chestie privatd a cetAtenilor,
aded desfacerea bisericei i a natiunilor de Stat. Prin aceasta
desinteresare de bisericA i natiune puterea de Stat avea sA ajunga in

mAna democratilor. Statul erau democratii". Noi cu intreg bagajul


traditiilor noastre nationale i bisericeti, mergeam pe plutele pieirei, dar cu noi mergeau i Ungurii. Se sfAria 1 Regnum Marianum.
CAnd insA aceti democrati, ingrAati pe spinarea natiunilor, s'au
vazut scoi din casele lor somptuoase, prin comunizare, au inceput
a tipa. Ei intelegeau democratia ca tAranul comunismul
tii matale ce este comunismul ? fu intrebat un Oran.

Stiu, dad mi-i spune.


Dad ai matale cloud cli de fan, dai una aceluia care n'are?
Pau, domnule,

www.dacoromanica.ro

23

354

Dar dacA ai clod vaci, dai una celui ce Ware ?


Cum sA nu-i dau.
Si aa pe rand da el din toate celui ce nu avea.
Dar dacd ai doi porci, dai unul celui ce n'are porci ?
Acuma asta nu, cd porci am 1 eu.
Va sd zica el se imparte cu vecinii sdi pe tot ce nu-i a lui,
dar din ce are el, nu dA altuia.
tntocmai aa 1 democratii ar da toate drepturile 1 averile
bisericelor i natiunilor, dar din a lor agonisealA hrapareata nimic.
Noi am facut revolutia-, marturisesc acum sincer, aceti democrati
i noi vom face i contrarevolutia. Si veniau la noi tremurand ca varga, sA solicite sosirea armatei, CA altminteri toti
murim aici sub terorul comunist i au primit armata romanA intre
osanale i flori.
Caracterisc e pentru aceti democrati" cd, pui la adApostul

armatei romane, Inluntru Ii renoesc aspiratiile democratice didisolvante de State nationale, iar in afard pozeazd iridenta maghiard.
E acela suflet perfid i duman al alcAtuirilor autohtone.

In lumea bolevicd, bulgarul Rakovski e regele neincoronat


al Romaniei. El ii trimite din Rusia soldatii sal anarhiti. Erau i
aici, In Oradea din ei, veniti ca sA aplice regimul bolevic. Cretulescu, Avramescu i aa mai departe, strAini din vechiul Regat,
cari luaserA nume romanesc, ca s poat face Intre popor propaganda cu graiul viu, bropri i gazete, cum e Steagul Rou" i
Taranul roman", contra alipirei noastre la Regatul roman 1 pentru
revolutie contra Statului roman. Ei, cu cei de aici au judecat la
moarte victimele comunismului : Ciorda, etc i dacd nu sosea la
vreme armata romanA eliberatoare, nu ajungea in pamantul fgpuintei nici un preot i Intelectual, ramas dincoace de Ciucea. El
a trimis pe ceice au incercat revolutia din Bucureti, in fata pa-

latului regal, in Noemvrie 1918, pe and era momenta! de a se


sAvari actul realizArii Romaniei-Mari, ca in stare de revolutie fiind,
sd nu putem InfAptui unirea tuturor Romanilor. El a comandat grevele, menite sd rAstoarne Intreaga viatA economicA i sa ducA la
faliment tara, ca inteun moment dat sA ia el in mani guvernarea

tarii i sA o supunA tiranului regim bolevic. El a trimis pe Max


Goldstein i sotii sa sAvareascA i atentatul dela Senat i el I-a
trimis i a doua orA, IncArcat de aur i ecrazit, sA continue opera
diabolicA a atentatelor. El tine in continua' teroare Romania de astAzi. El este vinovatul mare al procesului grevitilor i atentatorilor
www.dacoromanica.ro

355

ce sta acum sub judecarea material. El, comisarul bolsevic al nenorocitei Ucraine, pandete la granitele Romaniei dela Nistru, ca
inteun moment dat, de-o incendiare interna, sa treaca Nistrul 1
sa Med din Romania aceea ce a facut Trotzkij, Lenin din Rusia i
Kun Bela din Ungaria. Rakovski are o tinta bine determinata i
intreg arsenalul internationalei a III. pentru a produce mai nainte
anarchie in tara, dupd acea a ataca frontul. Anarhia politica din
lard e rodul muncei lui.
Democratia ce se manifesta la noi dupa rasboiu e brodata pe
etica democratiei ce a produs in aplicarea ei practica stArile din
Ungaria i Rusia. 0 etapa la Internationalei a III. Hristoi sa fiti
liii iubitori de neam 1 tard, democrati romani, ajuni pe taramul
acelei fatale democratii internationale, nu veti putea opri procesul
revolutiei distrugatoare de tara si neam. Nu se poate cldi o Romanie mare pe explosivele unei democratii, strdina de sufletul
romanesc si revolutionard.
Iv.

Democratia noastra e intemeiata pe etica crestind, clasic exprimat in maxima de viata a sfantului Ambrozie : ora et labora,
roaga-te lui D-zeu i munceste. Pe poporul romanesc I-au sustinut
rugaciunile si munca.
Munca aceasta intensiv a produs mica proprietate la noi
puterea economica a unei natiuni. In ciuda tuturor incercarilor de-a
impiedeca cumpararile taranilor nostri de mici proprietati, acetia,

cu ajutorul bancilor romanesti, pas de pas dau inainte i prefac


vechile curii nemeeti in mid proprietati taraneti. Aa ca problema agrard rezolvea de sine prin valoarea productiv a indivizilor. Iata o impartire a bunurilor, ceruta de socialism, efeptuita
dupd chipul si asemanarea noastra. Nedesvarsita, dar in sfarsit e
un progres spre bunastarea generala.
Cand au iesit comunistii la sate sa le comunizeze si spuneau taranului nostru ca de acum inainte casa, boul i asinul lui,
intreg imobilul si mobilul nu mai sunt ale lui, ci ale obtei, dreptul
motenirei copiilor lui trece asupra obtei, el e un simlu muncitor in
marele atelier al Statului, acesta, vazandu-i mosia primejduita, a
refuzat primirea comunitilor, in unele locuri cu violenta, incat
acetia au trebuit sa sisteze comunizarea satelor cu toatd propagauda
socialista. Remarcarn aceasta stavila a socialismului la noi.

www.dacoromanica.ro

23*

356

Si iat s'a facut si 1 egea agrara fra socialismul doctrinar,


brodat pe realitatea vietii noastre economice. Adevarat ca o lege
agrara trebuie s fie intemeiata pe principiile economiei nationale,
s'a fAcut ins cazuistic i sunt incalculabile oscilArile ce au sa urmeze

pana la consolidarea unui sistem agrar productiv. A facut-o duhul


vremurilor noastre, inteles in primul rand de Regele taranilor",
care cel dintaiu a parcelat domeniile coroanei intre tarani si de .
toata suflarea romaneasca.
Aa cum e aceast lege, cu toate defectele ei, e productul
dernocratiel romaneti, o inchinare privatA taranului roman, eroul

muncei cinstite in timp de pace i a luptei pentru tara in timp de


rasboiu, care prin scump sangele sat.' a rascumpArat unirea tuturor Romanilor. Ea se facea i fard democratul sui generis" i
fait accesul tarAnesc din Topoloveni i fara antidinasticul din
Sercaia si fr top greuruii demagogiei rAsuflate, pentru ca poporul
romanesc a ajuns in desvoltarea sa istoricA la punctul, sa i-o faca
el insui prin sine i pentru sine.
La votarea legii agrare aud pe simpaticul socialist, omul cu
vederi largi, Grigorovici, zicand cu o sening multumire : lath' Inca
un pas spre democratizarea tarii. Celelalte vor urma". Foarte bine,
urmeze toate cate au sa urmeze, din evolutia vietii sociale a poporului romanesc. Sufletul romanesc intelegator i altruistic e accesibil pentru progresul social.
Pe mine ma intriga punctul national : Din legile aceste lipsete sanctiunea mozaid, ziceam eu. SA ma explic.
Cea mai veche lege agrara este a lui Moise. Sistemul lui
agrar se intemeiaza pe teocratie. Tot pamantul este a lui Jehova.
Parnantul lui Jehova se imparte intre familii pe 50 ani, ca uzufruct.
Tot al aptelea an nu se samAnd de proprietar, el este al saracilor.
Aa se formeaza sAptmana de ani, iar in a aptea sAptAmanA de
ani, adecA in al patruzeciinoualea an, inceteazA uzufructul. Al
cincizecilea an era anul iubilar al libertatii. In acest an fiecare
evreu, care 1i pierduse libertatea 1 ajunse sclav, ori a scazut din
pamantul avut, 1i redobandea libertatea i reintra in motenirea
pAmantului familiar al parintilor sAi. Toate schimbdrile in posesiunea pArnantului erau valabile nurnai pe ciclul de 50 ani, cand

se facea o Jestitutio in integrum" a familiilor in motenirea lor


teocraticA.

Ce a fAcut Moise prin lege pentru echilibrarea economicA,


va trebui noi sA facem prin educatia taranului i ingradirea lui prin
www.dacoromanica.ro

g57

institutii proprii de a-I ocroti contra rapacieatii speculantilor de

pmant, c ce se pierde acum, pierdut ramane pentru taranul roman. Nu e legea lui Moise sa-i redea pamantul tot la 50 ani.
Prin legea agrara s'au implinit postulatele democratice in viata
economica a poporului nostru, iar prin legea sufragiului universal
postulatele politice, a celei mai avansate democratii.
E semnificativ insa cd in vreme ce la noi e introdus sufragiul
universal pe comund i secret, in republica sovietelor lui TrotzkijLenin, votul secret e ters, iar votarea publica cu graiul viu ex-

primata trebuie s se dea in fata comisarilor roii

Intelegeti

rostul acestui control. One-i reactionar, noi ori sovietele ?


Avem dar cele mai democratice legi. Dar legile sunt numai
un cadru al legalitapi. Ne mai trebuie o societate, care sa dea
cupris real acelui cadru. Formarea acestei societati este problema
mare a zilelor noastre.
In Anglia nul prinde radacini socialismul. tnsu socialistul
Grigorovici recunoate inteo conferinta, c in Anglia monarhica e
mai larga viata constitutionala decal in Franta republicana.
Demoulin, marele sociolog francez, examineaza acest fenomen
in celebra sa carte Superioritatea rasei anglo-saxone" i ajunge
la concluzia ca sisternul de educatie anglo-saxon e supeftr sistemului altor natiuni. Chestiunea sociald e dar chestiune volard.
In Franta,

zice el

se pregatete tinerimea pentru examene,

ca s poata infra in oficii civile i militare, pentru fete aduna parintii dota, ca s le asigure maritiul. Idealul printilor este de
a-i pune fiii lor la adapostul unei buget, ori a unei dote grase.
Carierele se fac pe scara protectiilor i celelalte nedreptatiri cunoscute in goana dupa situatii.
Drilajul din internate ucide actiunile libere 1 spontane, originalitatea. Cresc oameni, cari se bizue pe societate nu pe sine.
Napoleon a desvoltat internatele, pentruca Ii trebuiau functionari
servili 1 soldati. Ele nu formeaza oameni. Nici coala german
nu crete oameni bizuiti pe sine i lui Wilhelm i-a trebuit funcfionari i soldati. Aceste coli au dat o sumedenie de surmenati
incapabili de munca productiva. S'a. mai napustit i politica asupra
coalei, ceeace a dat Kulturkampf-urile. Se nate proletariatul intelectual. Se formeaza snobii admiratorii aristocratiei. Inovatiunile
inlocuesc traditiile. Decrete natalitatea, pentruca nu se poate aduna
zestre pentru mai multi copii. Se macina toata energia nationala
in lupta pentru beneficiile publice. Din acest sistem de educatie

www.dacoromanica.ro

858

ilsar boalele sociale, cari bAntuie Prat* 1 dermania. Acest sisteni


de educatie crete oameni pentru a societate moarta.
Scoala anglo-saxona plead din principiul educatiei particulariste Crete oameni, cad se bizue pe sine in lupta de existenta,
oameni capabili de a-i crea o situatiune independenta prin spiritul de initiativa i vointa proprie.Scoala o apropie cat mai mult
de conditiile vietii.
Se infiinteaza coloniile colare (Summer-Meeting). in 1889 se
deschide coala din Albotsholm. In aceste coli, provazute cu ateHere i gospodarii agricole, tanarul englez crete In o atmosfera
caldd familiara. Sub conducerea profesorilor de specialitate, elevul
1nvata i lucreaza lucrul pentru care are inclinare i aptitudine.
profesorul prinde calitatile elevului si le Indruma spre perfectiune.
De aici fiecare iese cu un caracter muncitor 1 cu cunotinte, cari

II fac capabil a trai din munca sa proprie. Aici se cresc copiii


pentru sine, pentru nevoile viitoare, in practica lucrurilor manuale,
aristocratii de ieri se fac comercianti, agricultori i industriai.
Dispare aristocratia ereditark snobul i se formeaza tipul nobletei,
gentlemann-ul. Aceasta educatie, care formeaza pe omul independent in existenta sa particulara i In viata de Stat, predestineaza pe englez pentru colonii, din cad s'a Imhogatit Anglia 0
societate astfel crescuta nu traiete din bugetul Statului, ci e un
mare laborator, in care se inparte munca pe valorile individuale,
dela rege pana la muncitor. Sufletul acestei societali, profund religios i InaltMor patriotic, e inaccesibil pentru doctrinele destructive
socialiste. Aici Dumnezeu i patria nu e o fraza banal, ci o realitate.
Franta 1 Germania au cunoscut valoarea educatiunei engleze
i faceau mari sfortari inainte de rasboiu pentru reforma invatamantului in directiunea formarii individului productiv 1 independent, In coall Dar la noi ?
Vorba aceea : Romanul se nate bursier, tralete functionar 1
moare ca pensionar. A taranului e provara sa faca bugetul pentru
toti i pentru toate, a boierului risipa, iar a strainului imbogatirea
din implinirea trebuintelor Statului i a particularilor. Din aceste
stall s'a nascut politicianismul, pentruca era o afacere buna a sta la
oala bugetului i a interveni pentru toti i toate sinecurele. De
cateori veneam din Ora imi ziceam, d'apoi ca aici Romanul e cheltuitorul i numai strainul catiga. Era 1 considerata Romania ca o

mica America de vecinii ei de ied. Bulgarul provedea pieiIe cu


zarzavaturi, grecul comertul, sacuiul birjaria i serviciul de cask
www.dacoromanica.ro

350

Cubicusul ungur lucrul de- terasare, industriasul ungur si neamt


industria, fabricele germane masinArlile, echiparea armatei etc. TAranul nostru se hrAnea cu mAmAliga cu esent i-1 pAstea pelagra,
iar acestia se IngrAsau pe untura tarii. Declararea rAsboiului in
1914, m'a prins in tara. Credeam cA se evacueazA tara, vAzAnd
infinitele transporturi de foti muncitori straini, cari batjocurind tara
plecau rAcnind de urA contra a tot ce e romAnesc, ca mai tArziu
sa -se IntoarcA irnpotriva ei cu arma in mAnA. Nu voiu uita nici-

and acest trist tablou.


Bugetul, afacerile au ametit si pe oamenii nostri de treabA
.

sub cAlcAiul unguresc. Vorba lui Nene Alecu : Noi ne-om fi dedat
in decurs de 60 ani la specula situatiei politice, voi InsA ne-ati
intrecut in sase luni de zile. GlumA ca glumA, fapt e c politicianismul a devenit 1 la noi o calamitate. De cAtr el nu se poate urni
munca productivA. Toll sunt inglodati in afaceri 1 politic i nimeni nu lucreaz. Toate in numele democratiei.
Politicianismul acesta corupt este mai putin apt de-a rezolva
prOblema social. &oala este leaganul regenerdrii sociale.
Scoala romAneascA insA a rAmas tot la metoda veche, crete
funtionari si proletari intelectuali. Satele raman analfabete, fAr inVatatori, chiar 1 cele cu InvatAtori rAmAn gra carte, pentrucA
don'invAtAtor pune tara la cale in Bucuresti, unde e deputat si
aspirant de ministru democrat. Aceasta coalA trebueie sA moarA
si sA invie scoala nou a RomAniei muncitoare.
Talentul RomAnului e un capital intelectual, care il predestineazA pentru creatiuni marl. Deschideti acestui talent coala largA
a civilizatiei si vor fi desgropate boghtiile tarn de sub mormanul
solului rece, ce le acopere ca un mormAnt. Si va inflori stiinta si
'arta i virtutile crestinesti i libertatea cetateneascA. Va muri si
bosevismul si iredentismul si politicianismul, and va invia aceastd
societate a muncei romAnesti productive. Ce seamAnA coala in
suflete, aceea rAsare in yiata particularA i publicA.
Istoria RomAnilor a rezervat o paginA de aur eroului culturei,
care va rezolva problema socialA prin scoalA in spirit religios si
national.

www.dacoromanica.ro

611

Scrisoarea Preotului bltran".*)


lubite nepoate Aureliane I

Am fost la Bucuresti, da-mi voie sa-ti comunic invataturile,


ce le-am cules din aceasta calatorie.
Pe o cale asa lung, obsearva omul multe. Iat observatiile
mele : Romanii, fara osebire de ocupatiile lor, discuta aprins politica, par'ca nici nu mai exista pentru ei alt interes, decat lupta
fratricidA pe tema politicei de partid. Cala energie cheltuita in opera
destructiva ! Ovreii, retrai, discutd serios afacerile lor comerciale,
incheie legAturi i planuri de exploatare a bogatiilor tarii ; pentru ei
cAlatoria e un castig. Ungurii darji, optind, isi comunica tainele or
se ImbArbateaza reciproc i cu vadite gesturi dau semne de dispret fata de Romani. Insfarsit, sosesc in glagiosul Bucureti cu
formele lui seducatoare si cu topitoarea lui de buzunare subtire,
cum sunt ale noastre.
In modestia sfintiei tale nici nu vei fi crezut cA Legea Romaneascd" a strabatut Pana la Bucuresti, unde din mai multe parti
mi-se vorbea cu simpatie despre ea, chiar arhimandritul Scriban a
tinut sd-mi spunA elogioase cuvinte despre revista noastra. Indeosebi s'au remarcat discutiunile din aceasta revistA in jurul problemelor
sociale de astdzi i a rolului preotimei in viata politica, ce au

contribuit la iesirea nestirbita a preotimei din eparhia noastra, din


luptele electorale, acum incheiate. La noi nu s'a Intamplat nici un
caz de exces intre preotime, cum pe drept pe nedrept se imputa fratilor din alte dieceze. De aceea i cuvantul meu impaciuitor a avut
autoritatea morala asupra celor porniti impotriva popilor".
Lumea politica e bnuitoare si intolerantA. Chiar i in cursurile pastorale, aranjate cu atata suflet de I. P. S. nostru Mitropolit la Sibiu, au bnuit o tendinta politica de-a acapara preotimea
pentru un partid politic ; in toiul patimilor politice se arunca vorba
injurioasA cA a fost un curs politic, pe cand noi tim, ca. idea lui
a fost conceputa asta toamna, Inainte de a se disolva corpurile legiuitoare i tim ca inseamna o nouA directie a misiunei pastorale.
Pe noi insA n'au sA ne impiedece atari bAnueli nedrepte in calea
noastrA, mergem inainte pe urmele lui Hristos, unde este locul nostru.
Am asistat si la edintele furtunoase ale Camerei. Discutia nu

era edificatoare pentru noi, Cad se relevau cazuri de incorectitati


*) Legea RomneascA No.14. 3/16 1922.

www.dacoromanica.ro

161

fn socoteaia preotimei, pe drept pe nedrept nu scrutez, dar ca o


consecinti a preotului militant-politic. Am vAzut atari preoti militanti i pe tribuna parlamentar, va se zicA din cei alesi. Nici acestia nu-i puteau stApAni nervii, pentrucA politica se face prin nervi,
ce-i aduce in contrast cu chipul senin al preotului 1 atrage asupra
lor apostrofAri jignitoare pentru caracterul preotesc. Am parAsit
incinta Camerei, deprimat de scenele de acolo, cu gAndul sA atrag
atentiunea preotimei la invatAtura, ca de Sion sd nu se depArteze.
MA intorc dela acest Babilon politic la Sionul bisericesc.
Bisericile cele multe din Bucuresti, cu podoabele lor vechi

de arta bisericeascA i cu aezAmintele umanitare, ca de pildd cele


BrAncoveneti si Co ltea, sunt marturia unei vieti religioase a trecutului. Dar lumea de astAzi e religioasA ?
ma vei intreba. SA ti-o
destriu cum am vAzut-o in biserici.
Bisericile, unde se predicA si unde cAntA coruri, sunt tixite
de credinciosi evlaviosi ; bisericile lipsite de aceste atractiuni sunt
mai putin cercetate. Afluenta la predici i coruri, dovedesc cA sufletele sunt deschise pentru religiositate, dar mai caracteristice sunt
bisericile fArd acele atractiuni externe, cu credincioi, adui numai
de evlavia lor crestineascA, de indemnul intern.
Am rAmas induioat de atAta evlavie, cAtA am vAzut la acesti
oameni, -Fara osebire de clasA. AtAtea metanii, atAtea cruci, atAta
prinos de lumini, atAta prosternere inaintea sfintelor daruri, atAta
absorbire a .cuvAntului sfAnt, atAtea slujbi pentru cei vii 1 morti,
atAtea oftAri cAtr Cel de sus, iti dau infatiarea sufletelor evlavioase. Mamele Ii aduc copilasii la bisericA, Ii invatA sA se inchine. Toate aceste gesturi ale cultului extern sunt emanatiile sen-

timentului religios, rams in familii. Ce s'ar putea edifica pe acest


capital moral al traditiilor familiare, dacA i-s'ar face educatia pastoralA a cultului intern, in care rezidd adevArata religiositate ! Cu
o culturA religioasA sistematicd in coalA, bisericA i familie, s'ar
putea inAlta acest pretios patrimoniu al sentimentului religios, la o
contiinta relig:oasA vie. Am cercat sA aflu scolile in bisericA i nu
le-am aflat. In resumat, am aflat biserica liturghisitoare, dar n'am
aflat biserica InvAtAtoare.

Peste zilele de rAnd, bisericile sunt inchise i ce mare insemnAtate au bisericile deschise in oraele marl ! Involuntar mi-am
adus aminte de observatiile ce le fAceam- odatA la biserica sf. stefan din Viena, care toatA. ziva sta deschisA. Veniau femei

bArbati

pe o clipA in bisericA de rosteau ate o rugAciune si mergeau mai


www.dacoromanica.ro

a62

departe in drumul lor, cu credinta ca. D-zeu e Cu eL OdatA ,era


at mine in cAlatorie un prieten cu Mato], care intrand in biserica
se ruga in genunchi. II intreb, cA ce s'a rugat ? Pentru mama, sA
mu fie bolnava. Uite, cum da biserica deschisd prilej la acte suf7
leteti. In Zagreb ma nemerii odata pe la ora 8 dimineata inaintea
unui liceu. Langa liceu era o biserica Aproape toti .baetii intrau
mai nainte in bisericd la o scurt rugAciune 1 in semnul crucei
treceau la coala lor, cit ajutorul lui D-zeu, invocat de ei. Aceasta
educatie e rezultatul bisericei invatatoare.
Ti-am atins, iubite nepoate, numai o suprafata din viata Bucuretilor, ca sA evindentiz negligarea bisericei invatatoare, chiar
in capitala cu sutele ei de biserici. Poate daca vom tot vorbi despre
o biserica invataloare, sA ia nota despre ea indrurntorii vietii religioase-morale, chernati sa o infaptuiasca, pentruca Domnul nostru
Hristos n'a zis numai sA botezam, ci sa. i .invAtdm.

Ar fi incA multe de spus, dar le las pe alta data. Praznicul


sfintei invieri sd-1 petreci in pace.

Scrisoarea Preotului batran.*)


lubite nepoate I

A trecut i potopul alegerilor partiale peste noi. Pe noi ne


privesc invataturile morale ale acestor alegeri.
Politica desparte pe frate de frate i pe fiu de tata. Ea insA nu
se mArginete numai la tragediile familiare, ci este focarul tragediei
popoarelor.
Un vis milenar ni-s'a implinit i. iata cum politicianismul
sfAie trupul plApand al Romaniei mari. Nu mai e nimic scant, nici
suferintele noastre din robia maghiar, nici jertfa sangelui adusa
pentru desrobirea noastrd, nici idealul unei Romanii mari i fericite.
Ce Cerul a impreunat pdmantul iarAi desparte. RakowskiHorthy

arvuneazd dela Nistru pan'la Tisa. Ce parodie a jalei dela Nistru


pan'la Tisa", cantata de poetii cari pregateau sufletele pentru unirea
dintre Nistru i Tisa.
Fiul credincios de ieri al Bisericii, in care vedea mantuirea
neamului, care s'a ridicat pe aripile bisericii, astazi se instrAineazd
.de ea, daca nu-i servete interesul de partid, ca 1 cum Hristos
s'ar impArti pe partide politice. In locul granitelor geografice se
ridicA granitele politice intre ardelean 1 regAtean". Nume de
*) Legea Romneasca" No. 21. din 16/29. 22 Maitc(4 Itinie) 1922.

www.dacoromanica.ro

863

ardelean adorat odinioarA in vechiul regat devine odioS, iar Ardeatul

inventeazA blasfemia de regatean", vrednicA de limba unui pocit


roman

suflet Impietrit.

dacA ar rAmAnea aceasta ura. numai

Intre politicianii beligeranti, am avea o scend urAt pe arena politica. Ea InsA s'a coborit i In coliba tranului i cu groazd trebue
sa privim la prApastia ce desparte Ardealul de Patria mama.
De pildA In campania electoralA un biet Oran ametit de ororile 'ce i-se spuneau despre regAteni" era de pArerea, ca nici sA
nu mai trimitem deputati la Bucureti, pentrucA acolo Ii ohioara.
Intrebat cum vine la ideia aceasta, rAspunse in naivitatea lui : Da
nu omodra pe VlAdicii din Oradea ? CAnd am spus acestea unui
frunta politic, imi replicA : da in Braov, unde traiesc in contact

zilnic cu cei de dincolo, stau sa se omoare de ura ce e intre ei".


Va fi aa, InsA acolo e cearta dintre doi vecini, care rAmAne Intre
ei ; dar daca prinde la noi neIncrederea 1 ura radacini in contra
Patriei mame, atunci rAsare convingerea, cA a fost mai bine sub

Unguri i nu te mai poti bizui pe granitele dela Vest, impinse in


bratele Ungurilor de oameni mici la suflet marl la patimi.
De sine Inteles nici preotimea n'a Minas neatinsA de furia
electorala, dei incAt tim noi, gratie pregAtirii sufleteti prin noi,
ea i-a pAstrat demnitatea chiar in mijlocul celor mai aprinse agitatii, urmAndu-i convingerile sale.

Popii sunt slugile voastre, ei trebue sa vA asculte pe voi, nu


voi pe ei", declarA la o Intrunire electoralA patronul unui candidat,
iar celalalt II liciteazA cu, luati parii la popii" cari se amestecA
In alegeri. UitaserA cA candidatul lor Inca e popa", firete din alta

strand de popi" vizati de oratori. Cum InsA poporul nu judecd


preotii dupa strana in care se aflA, incep a huidui cu jos popii"
pe bietul candidat al celor ce asmutau poporul contra preotimei.
E pAcAlealA, dar cu talc.

Poporul nostru era obinuit a merge la urnA ca la un sanctuar al natiunei sub conducerea preotimei 1 a intelectualilor, In
cad vedeau pe tribunii for. Moravurile electorale de astAzi au
distrus autoritatea conducatorilor de ed, li se spune in fata cA mintesc 1 acest dispret mAnA apa pe moara bolevismului latent, care
ameninta a reinvia, dacA partidele patriotice nu-i vor schimba tactica electorala 1 administratia nu va urma sd fie custodele legalitatii.
Vrem sA zicem, cA politicianii se joaca cu focul, cAnd trezesc
instinctele multimei. PArerea mea este, sA se infiinteze o HO a patriotilor din tam mamA i provinciile alipite, care sA scoatA tara din

www.dacoromanica.ro

64
i sA restabileascA armonia sufleteascA a
poporului romAnesc integral, pAnA incA nu e tArziu i sA se fac
chestie de patriotism ca granitele sA rAmAnA neturburate de luptele
de partid. Aici sA se facd numai cultura i atunci de sine cad

ghiarele politicianilor

parazitii politiciani.
Nu tiu de voiu fi inteles de cei chemati sA fac aceast ligA,
dar atept dela fratii mei intru Hristos s cumpAneascA intreagA
greutatea situatiei i ei dupd chemarea lor sA implineasca rolul
acestei ligi patriotice prin educatia cetAteneasca a credincioilor
lor, care sd-i imunizeze de cloaca partidelor politice i s le fie
patria sfAntA. Atunci nu va prinde acul veninos al speculantilor politici.

Mai cugetd-te i tu iubite nepoate, cum am putea paraliza


stricAciunea, ce ne-au adus-o desfrAnatii politici intre popor, sguduind inerederea in tara aceasta alcAtuitd cu atAta jerfA de om.
Biserica a avut intotdeauna rolul, ca in vremuri grele s tina
sus sufletele. Ea trebue sd-i implineascA i acum acest rol istoric.

Onestitatea publicA.*)
in 1919 leul era cotat 36 la francul francez. De atunci a
inceput cAderea treptatA pn ce in zilele din urmA ajunse la 61/2.
Leul este astAzi mai scAzut dintre toate monedele Statelor mostenitoare ale Austro-Ungariei. Starea aceasta de depreciere a leului

ne aduce in imposibilitatea de a cumpAra ceva din strAinAtate.


De aici scumpetea articlilor industriali si celelalte.
Leul era cotat la inceput mai presus de socolul cehoslovac si
dinarul sArbesc pentru valoarea lui intrinsed ce o are i acum.
Lumea financiarA cunoaste doar bogatia solului i subsolului
romAnesc ; productivitatea lor e pusA in circulatie, a mai venit pi
Dumnezeu in ajutor cu rodul bogat al acestui an ; dArile incurg
din .belsug ; politica financiarA a ridicat de pe finantele romAne
balastul bonurilor de tezaur si a inaugurat un regim de consolidare a finantelor; bugetul s'a normalizat ; politiceste s'a intarit
prestigiul cArii in afarA prin politica ei pacifistA i totusi leul scade
mereu, inspAimntAtor. Toate aceste denoteazd c dezastrul dela
noi nu e de naturd economicA, ci trebuie sd-i cAutAm originea
aiurea.
In strAinAtate s'a produs indoiald in ordinea de drept din
tam noastr. Si aceasta fatal indoiald este menajatA de o ziaristicA
.Legea Romneasee No. 27. 3/16 1922.

www.dacoromanica.ro

365

care emuleazA in opera destructivd a discreditArii noastre. Urmarea

e, cA nimeni nu mai vrea sa incheie afaceri cu noi, am devenit


proscrisii pietelor streine. Dezastrul nostru e de naturA moralA.
hi vine sA zici, ca. numai un Tepes VodA ar fi in stare sA
facA ordine. Dar nu e nevoie de aceastA ultimA ratiune. Nu ne-am
depravat inteatata, ca sA ne perdem cu totul constiinta datoriei de
cetAteni. Pe aceastA tem elie a constiintei se poate restabili onestitatea publicA zdruncinatA de insAlbAticirea rAsboiului. FAT-A de

aceasta onestitate publicd guvernele se vor succeda periodic si


toate se vor ineca in mocirla coruptiei. Lumea va suferi cat va
suferi acest cerc vitios, dar inteo zi ne va excomunica din societatea natiunilor civilizate. Americanul Vander lip ne trage deja clo-

potele de prohod. E vrem