Radu Cosmin

Romanii la Budapesta
vol. ii

In Capita la
lul

Bella Kuhn
0

CO
00 000
4 0%0.00.
00

Bucuresti .

Editura Librariei StAnciulescit

Bulevardul Elisabeta No 5
www.dacoromanica.ro
ROMANII LA BUDAPESTA
VOL. II

www.dacoromanica.ro
 DE ACELA$ AUTOR

Satire poezii Edita II Edit. Alcalay.

Exodul proza Pagini de pribegie" vol. I.Steinberg.
Prin Ardeal Proza Ed. Alcaly.
Desrobitoril Ed. Stfinciulescu.
In Capita la lui Bella Kuhn Ed. Stfinciulescu.

Vor apace :
Epopeea Neamului Poezii de rfisboi.
cantarea Inimei Poezii lirice,
Pagini de Pribegie Vol. II, III §i IV.

www.dacoromanica.ro
 inchin aceasfa carte offeanulul roman,
care,.cresrobMd pamanful sframosesc, s'a
arahsf marinimos chiar fafa de duFnan,
scapandu-i via fa de urgia nebuniei pop*
gl ducand in Capita la la! Bella Kuhn, o-
data cu gloria balonefel romane#1,insusi-
ille nobile ale marelui nostru suflef Latin.
R. C.

www.dacoromanica.ro
 IN LOC DE PREFATA

BUDA PE STA')
Am revdzut-o dupd noud ani. A'atunci, in sonori-
idea opulentel $i trutiel; acum umilitd 5i cuminfitd
sub faldurii ocrotitori ai tricoloralui romdnesc.
Pajura habsburgicd, cu penele smulse, 131 fine
capul front pe pieptu-i slabit Inca de foame $1 in-
sdngerat de cutitul teroarei bol$eviste.
Dacd coroana sfiiniului Stefan mai stdrue Inca
pe frontispiciul edificgtor publice si palatelor din
'Ruda, ea mai dditzuetnumai, ca numele unui defunct
scris cu litere de hartie poleild pe capacul unuf-
sicriu.
Hungaria lui Arpad a murit.
In inima ei, std infiptd baloneta rom-aneascd.
rarzie, dar dreaptd rdsplata pentru multele far--
delegi a celor ce nu ne-au cunoscut, i ne-au luat
numele in de$ert!
Peitimirea parinfilor $i sirdmo$ilor no$tri din Ar-
dealul cel de veacuri sching1uit, $1-a aflat acum pe
deplin rdzbunarea.

1) Articol resumativ publlcat In ziva de 18 Octornbrie 1919, dupe in.-

toarcerea mea din capitala lui Bella Kuhn.

www.dacoromanica.ro
 8

'Si totusi, nu ca dusmani am intrat nol in Capita la

celei mai irufase fart.
0 infelegi aceasta de cum pui piciorui in Buda-
pesta.
Cum descinzi din tren, in gars, to izbeste respectul
si sinipatia cu care e inconjurat la tot pasul osteanul
roman. lar pe tine calator, abid sosit d'o clipa dela
Bucuresti", de cum ai intrebat ceva, se imbulzesc o
vita de lunguzi s/ -fl ded ldmuriri, si to serveascd,
sd-fi fie cdt mai pe plac. Ur momknt ai iluzia c'ai
scoboriit in ,,Cara de Nord: Awl gar'cal l e sin42,
intre ai tllill
Stranie schimbare! Misterios joc al soarlei!
Esi in curtea Orel si o pornesti pe largile siinsa-
flefitele strazi 0 de cum ai aril prima patruld roma-
neascd, al deslegat enigma. In grape de cdte patrui
zed_pand la o vita, pe jos cu casca de transee, pe
cap, sau cdlari cu lancea la picior si micul tricolor
falfaindu-1 aproape de varf, drepfi ca niste stalui, cu
chipuri bronzate si privirea senind ,,si meindrd, cu
arma la ,umar, cu pusti 4 mitraliere, o,stenii nostril
icutreerd ,in pas sonor, de dinzineafa pan/ seara si
'noaplea pawl 'n zori, stradele imensei Capitate an-
gare. Aparifia for e o sarbatoare pentru ochii trectito
riilor; galeala for rdsboinicd, o garanfie continua
de liniste.
Datoritd acestei armate rondne,magnatul isi soar-
be ,azi, in Jihnti, in somptuosul lui paid, paharul
ide Tok.ay sau /luta de sampanie. Grafie osteanuluil
nostru, burghezut si-a reluat firul afacerilor ren-
labile. Mulfumitd acestor legionari izbavitori, sard-
rimea mahalatelor Pestei, are o fierturd zilnicli, si
intreaga Ungarie pdinea de bode zilelik asiguraa.
Gull de om, gurd de came cere pdine ". 5i din
tigrul" de /And eri, locuitorul Budapestel s'a schim-
bat azi in cel mai devotat came. Am adus cu mine

www.dacoromanica.ro
 9

fotografii, in care se vad, prin curfile regimentelor

noastre cantonate in cazdrmi, sate de copii si neva-
ia$1, &Ward $1 femei, mancand la masa soldafilor
sau intinzand for ld cazanul cazon al o$te-
nitor no$tri.
Budapesta, care dela magnat pand la umilul man-
citor se hraned In limpid teroarei bol$eviste cu dd.;
vied, numai cu dovleci, azi mananca omene$te, ba
§i-a regasii chiar abundenfa zilelor de odinioard.
Pand la sosirea armatel romane, nu =Inca decal
sine erd bol$evic.
Cine nu impartd$ed ideile nouei religil, erd con-1
damnat sa moard de foame.
Romanii au darsa mantince ungurilor.
Leu neinfricat in focal luptelor, $i arhanghel ras-
bunator in vijelia model, o$teanul roman a apostolul
milei fafd. de cei nevola,si, in zile de pace. Braf care
love* crunt, psi manal care mangale bland, e acest
o$tean, fiu at neamului nostru pe care piazza mai erl,
prietenii unguri 11 numiau puturosul" $1 ,,caiuele
de valah".
Wu! Nu v'am cunoscut mi se destainuia un un-
gur de ispravd. Politica noastrd $ovinista $1 o press
intellfionat fal$ificata va descrisese ochilor no$tri
Ott culori negre, prea negre chiar. 51 laid ca azi,
in mar$ul d-voastra .triumfal $i liberator, ne aducefi
lumina. Ne-afi scapat viafa $1 cu gesturi de mdrini-
mie augustd, continuafi sa ne-o aparafi.
Va suntem recunoscatori $i vom citutd set indru-
man: politica de maine a Orel noastre spre conste-
lafia puternicd a finuturilor d-voastrd dezrobite ,s1
unite. Suntefi azi o mare putere $i prin I ors armelor
i prin forfa moral
1) Am publicat in volumul I, asupra Budapestel sub ocupatte romaneascrt,
to dare de seamti amAnuntitA asupra alimentArel capitalet ungare de cAtre
armata noastrA.

www.dacoromanica.ro
 10

Am vred din suite! sd ne intindeti o mane de aju-

tor. Ca tari agricole, interesele noastre economiclei
sun! .aceleasi. ,Si poate atelas interes politic ne lea-
gd: inevitabilul pericot slay, in ziaa and Rasta 1st
va regasi capul pierdut...
Imi spunea intr'un salon; o distinsd doamnd, in
casa cdreia e incartiruit un general roman, ce im-
presii aved inainte despre romani s4 cum 4 le -a.
schimbat.
Dupd educatia ae rd se fdcuse grin politica
noastrd sovinista si d'o anume presd,' credeam, lct
intrarea romanilor in Budapesta, c'o sd vedem ni,ste
hate de animate salbatece, repezindu-se pe not cu
colt? 4 ghiare sfasieloare.
Fdrd vorbe matte, azi, dupd aproape doud luni
de ocupatie pot spune, cu cea mai sincerd admirafie,
cd fiecare soldat roman imi pare un ofiter si fiecare
olifer, an flu de prinf!"
Un lost distins oilier superior din armata ungard
imi spuned:
E cevd extraodinar la armata dumneavoastre
Nu inteleg cum, dupd atilt de mare familiaritate intre-
°literal si soldatul d-voastrd, dupd cateva mortrente,
ira clipe serioaSe, acest soldat ascultd orbeste ordinele-
ofiterului sdu sl s'aruncd in cuptorul model cu cel
mai mare avant. Foarte ciudat! Noi ne-am ferit de.
democratism ca sd nu cddem in bolsevism, 4 l'am
avut acest bolsevism; dumneavoastra aft lost demo-
cag 4 nu l'afi avut! Ei bine, pot spume cd armlet
romand e cea mai democratd armata din lame.
laid acum ci cateva spicuiri din presa ungard:
-- ,,A (recut mai mull d'o land jumdtate decand
trupele regale romane au intrat in Capitala Ungariei..
Cand aceastd armata bine echipatd, acesti °liter"
d'o eleganta francezd traversard Budapesta, ne gdsi-
www.dacoromanica.ro
 11

rdm cu total dezorientati.. Nu $tiam ce se va tn-

tamped cu noi,
)) Ne intrebam uncle vom gdzdul aceste puternice
$i numeroase trupe? Problema cea grea fu rezolvatd
repede.
Comandamentul roman, deslegd, spre multumireo
tuturor, chestiile cele mai arzdtoare, in atimentatie
ca $1 in viala publicd a cetatenilor.
,,Azi cea mai mare ordine domne,ste la Budapesta,.
aceasta o datordm numai ,si numai trupelor romane.
In spatial de o land $i jumdtate cea mai sincerlk
prietenie se legd Mire romani ci unguri. Dovadd e
cd ofiterii romani sunt caller* ca oaspeti de cele mat
bane familii. S'au organizat serate in cinstea tor, se
fac adundri rvesele $i piretutindeni ungurii $i-arater
simpatiile for pentru romani. Se discutd continua in
societate asupra chestiunei uniunei romano-ungare.
In Coate stabilimentele publice sunt primiti cu cea
mai colduroasti afectie $1 cu Coate atentiunile, ofiterizT
romani cari sunt foarte politico$1 $i foarte courtois"
Pia de publicul ungar pie care nu -t' face sa stmlar
puterea tor, ceeace dovede$te cd sunt oameni culti
si inteligenti.
Comandamentul roman a dovedit, in nenumarate
randuri, cd din bald inima vine in ajutorul ungurilor
pentru a distruge bol$evismul. Pretutindeni romanif
ne intind o mind de ajutor. Le datordm in deoseblt
recuno,stinfd pe lerenul alimentafiunei.
Ofiferii romani sunt inciintafi de ospitalitatea an-
gora. Ei admird oracul, promenadele, teatrele, cafe-
nelele, etc. Din prima zi a ocupatiunei, nici o plan-
gere nu s'a ridicat contra tor, cad ei fac tot post-
bald ca sd ne u,sareze existenia".
Iata acum ce-mi spunea in ziva de I Octomvrie,.
baronul SzMrenyi, lost ministru in cabinetul Wekerle.-
Intre cele doud nafiuni, maghiard ci romand,,
www.dacoromanica.ro
 12

era o mare neinfelegere de multe secole. Era o mare

nenorocire pentru amdndoud, fiinda aceste doua na-
iuni trebuiau de malt s& se sprijine una pe alla.
Vorbisem de mull cu regele Carol I al Romdniel,
;cum am face sa cadd neinfelegerile asupra Trim-
silvaniei.
Azi situafia e alta.*Azi noi suntem cei .mici, voi cei
marl. Ceeace ne doare. Dar noi nu putem face o po-
litica de sentiment, ci o politico real&
0 spun since,: D-voastra ne-ati scapat de bo15e-
vism. Ne ati redat viata: Aceasta a putt s1l cadd, din-
tr'odata, neinfelegerile de odinioard.
.51 tot a$a, in saloane de magnafi, in case de bur-
ghezi, in localuri publice, pe stradd, la spectacole,
in presa locald ca $1 in convorbirile particulate, un
vat de simpatie unanimd inconjoard pe soldatut si
ofiferul nostru.
Uniforma romaneascd e privita cu admirafie $1 res-
pect. Dar, $1 civil chiar, e destul sli,fi auzit vorbind
rotrine$te ca toatd atenfiunea $1 bunavoinfa sli fie
inelteptata asupra la.
Graiul acesta e ecoul unui su flet $i sufletul acesta
.

_ea dovedit mare $1 generos.

Zi cu zi ungurii au inveifat a ne cunoa,ste."Recu-1
no$tinfa tor, cel pufin cat se arata azi, pare a fe
nefarmuritd. Irr curtea fiectirel cazarmi nu e soldati
zsa nu-$1 .aibd protejalul lui, un copill sarman, pe
care-1 hrane$te zilnic. Purtarea soldatului nostru e,
in tot infelesul cuvantului, omenoasd st civilizatcf, tar
gravitatea si eleganfa fizicc si morald a ofiferulul
nostru a cucerit, pe d'a 'ntregul, sufletut unguresc..
,,,Si lotu5i, imi mai spuned o baroand (Buda-
pesta e plina de baronese $1 contese): cloud senti-
mente la fel del puternice frdnuintli inima noastrd:
Until de admirafie $i achincd recuno$tinfa pentru ar-
mata romdna fiindcd ne-a scapal viafa din. ghiarele
www.dacoromanica.ro
 13

ade de sange ale bolsevismului. Altai de sfasieloare

durere, fiindci. suferim yignirea d'a fi fost ocupag
deo armald inamicd: Budapesta, limp de cinci and
cal a final rilsboiul mondial n'a vazut picior de Soldat
inamic. 51-a trebuit sa vie paceal... ca sa vedem ru-
sinea asta, id din cauza ticalosiei unora dintre noi!...
E trist dar acesta e atievarul".
Cam acelea,si diuvinte, spuse in felurile fraze, ml
is au rostit, ;n intervalut de o tuna cat any slat Ym
Budapesta, cele mai alese personalitati politice, cul-
turale, artistice,-burgheze sau aristocrate ale marei
capitale, din care citez: Fiedrich, primal ministru
al actualuluiguvern; contele de Somsich (5omsici)
ministrul de externe; Hussard, ministrul de culle;
Haller, ministrul propagandei; Arhiepiscopul Giess-
vein, presedintele partidului social crestin; dr. De-.
siree, Srabo, presedintele uniunel aktorilor (jurna-
Usti fi literati); Molnar, dramaturgul, celebru au-
tor al piesei Diavolut"); Miclos Andor, directoruA
popularului ziar Az Est"; dr. Paul Oberschall, pro-
fesor de drept la universitate sl fost ministru de jus-
title; d-na Baroana de Groedl, Baroneasa Dora de
Taxis,- Bella Agay, directorul ziaralui Az U jsag";
contele Nicolae de Banfy; baronul de Szterenji fost
ministru in cabinetul Wekerle;Baronul Padmaniszky;
contele si contesa de Kegtevich, baronul de Vlasich,
Post ministru de tulle Mai multi ani; contesa Mikes;
Lovilszy Marton, presedintele social democratilor,
cel mai popular om politic din Ungaria de azi; Gyula
Pekar, romancier, istoric si academician; contesa
Pe jaesevich, din familia Andrassy, etc., etc.
Am adunal in notele mete, cat mai fidel convor
birik for asupra Budapestei sub comunism, a Buda-
pestei sub ocupatie romaneasca, asupra viitorului po-
litic, ,asupra intregel vieti a Ungariei de eri, de az!
de 'mdine,Desprind din grata &tarot groaza zitelot
www.dacoromanica.ro
 14

irdite sub nebunia comunistd" $1 dorinta sincerd

d'a nu-1 pdrdsi, prea curand armata romand.
Am vrut zilefe trecute, imi spuned generalut
Panaitescu, sa pardsim regiunea de Nord a lacutui
:Bal talon, $1 locuitorii ora$ului Veszprem, cu prefect,
cu primar si toate notabilitatite au dat un banchet
,monsiru in cinstea armatei $1 comandantilor romani,
fidicandu-le in stava cerului, calitsfile, si multumin-
du-le in tato ofiteritor misiunilor strdine, pentru or-
.dinea, dreptatea $i blandetea de care au dat dovadd
irupele noastre. ,Si ne rugau sd nu plecdm. Am plecat
d'acolo. A doua zi au ocupat tocalitatea trupele al-
he" unguresti, ale generatului Horty $1 au lost pri-
mite cu rliceald $i chiar neincredere".
Unanimul sentiment e ca dacd romanii ar parast
Ungaria, bol$ev4mut ar reinvid cu mai mult& tarie
lie sub forma teroarei dire" fie sub forma anar-t
hiei generale, de oarece rigorile iernei ce amenintd
Budapesta fdra carbuni, lard lemne si lard atimenta-
ia ce ar inceld subit, ar rdsculd toate masete sdr11-4
.cimei si zecilor de mii die tutcrlitori lard lucru.
Yaiii de ce intr'un strigat general tam $1 guvernug
au pieta interventii serioase, pe lcingd'Antanta $i gu-
vernal nostru, sa rtimanem.
Fie in mar$uri cadent ate $1 2n sunetul famfaretor,
tie ca sentineld de veghe, osteanut roman e singura
garanfie de sigurantd a vietii pentru Ungaria de azi.
Budapesta $1 neantul lui Arpad trdiesc azi in func-
tie de armata romans.
Pentru a hateleg? $i s?ntimentele adeva'rate; An-
tante, citez calevtz cuvinte din toastul marchizulul
de Saint-Aulaire, la banchetul ce i s'a oferit de cdtre
comandantul gruputui general Mo$oiu, la hotel Hun-
garia, Vineri 26 Septemvrle:
... Ali-a parut bine ca armata romans a ocupat
Budapesta. A lost singura solutie de a pane in Un-
www.dacoromanica.ro
 15

garia si Budapesta, ordine! Am admiral aci, in file

de bucurie pe soldatul roman cu privirea lui vie, Si-
gurd st devoid sefilor sdi, cum Pam cunoscut si to
zilele de restriste la Iasi. Totdeauna am iubit Roma-
nia pe aceasta sora a noastre, care va ramilne toldea-
na una din cele mai bone amice ale noastre".
Marchizu-I de Saint-Aulaire a rapt ghiafa, si rand
pe rand misiunile Antantei s'au simfit onorate sd is
parte la `mesele *rile de cornandamintele noastre
superioare dela Budapesta.
,Si l'am vdzut pe Sir Clerk sculandu-se in picioare
si strigiind in cea mai curate romaneascd:
Trdiascd Romania Mare!"
Pam vdzut pe Sir Gorton,,generalul si seful mi-
siunei engleze, inchinand pentru armata romand; si
Ott alld zi, pe generatul americanBanholiz, aplaudand
frenetic pe laularii nostri cazoni si inchinand paharul
.cu Tokay d sampanie ungureascd in cinstea armatei
romane; 0 pe italleni facand la /el (bine infeles /lira
prezenfa scumpului Romane/li).
Prezenfa armatei romeine la Budapesta e o (zecesi-
late Ide viafd pentru Ungaria, o Baran fie de liniste
Pentru Europa, si o strillucitoare apoteozd a epopeel
noastre militare. Ant adunat din gura generalitor,
sefilor de slat major, comandanfilor de regiments,
ofiferilor, soldafilor si bolsevicilor prizonieri, intreaga
icoand a operafiunilor, a tuptelor memorabile dela
Fegyvernek, of, formidabitului b'ombardament 'dela
Szolnok, a trecerei Tisei, a capturdrei armatelor bol-
;evice si a ocupdrei Budapestei!

1) Despre acestea am vorbit In volumul I sub intitulat : ,Desrobitoril".

www.dacoromanica.ro
 PE DRUMUL GLORIEI
Episoade povestite de Get eralul Holban

Pentru cine tea citit volumul I din, Romanii la

Budapesta", intittilat Desrobitorii", sau pentru cine
vrea sä-si reaminteasca, foarte sumar, cuprinsul, in-
cep prin a da i acest al II-lea volum, intitulat
Capita la lui Bella IQuhn", o povestire a unui foarte
distins general, care, dela inceputul celei d'a doua,
mobilizari, a fast piarta al marei noastre epopee
incoronate cu intrarea in Budapesta.
r Nu e chiar rezu,matul volumului intaiu. E mai
'mult povestirea faptelor de arme a unei divizii §i a.
!unui grup co: mandate de alesul general. Dar, ir4
expunerea ce rna voiu sill s'o redau cat mai con-1
§tiincioasa, e icuprinsa icoana celor mai virile §i ca-
racteristice trasaturi ale actiunei noastre din Ardeal,
a luptelor din muntii apuseni, a luptelor dela Tisa,
a ocuparei Budapestei §i a stapanirei ei.
Aceasta o fac, cu atat mai mult, cu cat generalul
Holban a fost comandantul ,,Grupului de Nord",f
compus din pail multe divizii, care a condus lup-
tele a pregatit si a, comandat trecerea Tisei, pe L9.
.Tisa-Bo, si care, intrand cel dititaiu cu grosul tru-
pelor in Bludapesta, a fost guvernatorul Capita lei
ungare timp de 45 de zile.
Deci, e omur care a vazut §i auzit multe tocmai,
In faza cea, mai nou,i. §i critics a ocupatiunet
2
www.dacoromanica.ro
 18

In volumul Desrobiitorii" am redat 1ri detalii

rdescrierea Intrarei In Budapesta facuta de mai
multi osteni de seama si mai ales de generalul Ru-
sescu, Comandantul Brigazei IV. Ro§iori, generalul
Panaitescu, §eful Stat Major §i generalul Mar-
darescu, comandantul trupektr din Transilvania care
mi-a pus la dispozitie un abundent material de ,,Do-
cuments
Povestirea generalului Holban o fac mai mult
din ceeace bunavointa memoriei tmi va acord.a si
din Fugarile gi hieroglificele note ce am putut lug,
fiindca, furat de darul de povestire al distinsului
general, mai Milt 11 asculltam, &cat scriam.

Clujul i revoltele maghiare.

A doua smobilizare s'a facut In 1918, Octomvrie

to 28.
Divizia VI se gases, la Tecuci.
In Decemvrie 19, amj piecat cu Divizia Its Tran-
silvania. Am lajuns in Tg.-Mura§ului, In sarbatorile
Craciunului, pe la 23 Decemvrie. And stat acl pang.
la 2 Ianuarie.
D'aci am trecut, apoi, la Cluj. Inaintea mea fu-
sese in Cluj, Divizia
Clujul, citadella ungureasca, se gasig indata dup,1
revolutie. Se aflau .atunci in orapl magnatilor garzi
nationale.
Eu am primit, In realitate, ordin sa, instalez au-
toritatile romane cu forta, prefecti, primari, etc.
Pe la 3 Ianuarie, Biuroul de Informatii din Cluj,
ma. In§tiinteaza ca, o micare §ovinista §i agresiva
se pregatete iprintre ungurii din localitate.
Aceasta era itnfatipta' mai intaiu printr'o grev5,
generala a tuturor functionarilor de posts, admini-
www.dacoromanica.ro
 19

strativi, judecAtore5ti, 'a lucratorilor tailor ferate,

a fabricei de tutun, etc.
Cu cateva, zil0 mai inainte generalul Neculcea,
pusese la -contributie ora5u1, ca pedeapsa, fiindca o
parte a Diviziei; VII. (un deta5ament) fusese ata-
cata mi5e1e5te de statia Tigani. Generalul francez
Patey, trimis din partea generalului Berthelot vine
s fats o ancheta.
Cu acest prilej ungurii pun la cale o demonstra-
Ie prin care sa arate nemultumirea populatiei ma-
ghiare contra arrnatei romane care ,,ocupase, zi-
ceau ei, Ardealul Cara. invoirea Antantei.a
Eram Jai dePun cu generalul Patey, in sala res-
tauramului New-York:. Auzim sgomot 5i vedem
stransa in fata marelui hotel din piata Mathias Tem-
-Vim, o aglomeratie cu steaguri ungare 5i cantece
uationale, venita sa manifesteze dragostejui Patey.
In realitate, era o manifestatie de osti itate con-!
tra noastra. 0 pornise din parcul ora5ului, trecuse
prin fata Diviziei unde tra'sesera focuri de revolver
pe ferestre t5i ajunsese scum in fata restau;ran-
tului nostru.
Aceasta purtare a. ungurilor a indispus pe ge-
meralul francez care i-a luat foarte de suss
Eu am dar ordia comandantului Pietei sa-i ri-
sipeasca-. Garda i-a gonit cu focuri trase in aer.
Si, in fatal lungurimei, dupes masa; am plecat cu
generalul Patey facaudu-ne reciproc vizite acasa.
La catva Limp dupes aceasta isbucne5te greva cai-
lor ferate, po5telor, etc.. Era prin /VIartie.
Ungurii intretineau cu bani dela Budapesta pe
functionarii in grevl Functioarii fusesera platiti pe
trei luni inainte, ca sa nu serveasca autoritatilor ro-
mane. Profesorii universitari primeau fondurile pi
le distribuiau; Dintre ace5tia, doua capetenii fuse-
sera arestate, dn. Apathy 5i Gran& Pierre. (Acesta,
www.dacoromanica.ro
 20

)din urma, francez de original, ungurit pang in ma-

'duva oaselor, gnu §tial a boaba frantuzete. Se me-
Ca tata-salu gnu §tiuse o boabai ungure§,tey.
Eu am prins firul lucrurilor.
An sechestrat $ntr'o zi toate Banci1e. Am facut
control. Fiecare Bancal aver, depuse sume cu No. pi
scopul de propaganda anti-romaneasca.
Am sechestrat 17; milioane pe care le-am pus la.
dispozitia Consiliului Dirigent.
Ungurii au kipar, spimand ca ace§tia erau ban/
destinati muncitorilor.
Iata pe muncitori deci in greval. Asta era a treial
Eu am tprocedat foarte sistematio. Am aflat mai
intaiu adresele tuturor grevi§tilor. Am format apoit
patrule de cate doi soldati §i un caporal. Si, in aceev
zi §i la aceia§i orb:, Cxo scarab i-am ridicat pe fiea
care d'aca$al din culcu§ul lor In doua ore am ares-
tat, fares niciun incident,: boo de grevi5ti pe care
i-am Inchis id Cetatuie, (la Felegvar).
Cercetarile au tinut cateva zile. Capii mi§careil
au fost datii Urmarirei; 'Celor instigati le-am dat
druniul in tmai fagaduielii cal nu se vor mai a-
mesteck intr'o miFare contra romanilor. Pe 10 in§1,
mai vinovati, i-am expulzat prin Satmar.
' Dupes aoeasta lurmeazal o perioada de lini§te.
Intr'o zi, 'un students roman ardelean, imi co-
imunica, cum' dalatorind in tren cu un student un-
gur de dincolo de linia de demarcatie, acesta, cre-
zandu-1 pe studentul roman tot ungur, i-a marturisit
c'a fost trimisi sal faces propaganda revolutionar&
tn spatele Inostru, a era omul lui Kratochvil cor
mandantul diviziei 21 de honvezi.
Pun sa.-1 caute pe studentul ungur in Cluj'. Trei
zile nu dau de el.
Dupes trei zile mi-1 aduc, II silesc sa marturiseasa
ceas cu ceas cum lira petrecut timput raftu fall

www.dacoromanica.ro
 21

a fost flx1 relatii ciu abatele Hirsch ler din Cluj, cul
4dr. Kortes, geful socialistilor, si divergi baroni si
baronese, pe rare axli p4us de iira arestat pe,totar
Se apropia Paste Toata aristocratia maghiara
in special baronesele a:u venit sa ma roage sa-I
liberez pe abatele Hirsch ler, mai ales.
Le-am raspuns cat nu-i pot da drumul prang nu
ispravesc instructia.
L'a'm liberat abi I Joia Pagte ion
Contra tuturor am: strains probe de complot gi
spionaj.
Episoade din prima 'ofensiva.
Pe la ,i6 Aprilie incepe ofensiva in Muntii Apu-
seni.
Ungurii schingiu,iau \pe fratii nogtri romani de
dincoaci gi de dincelo de linia demarcationalb.%
Antanta hotarase o linie, Oradea-Mare, Careii-,
Mari, Arad.
Ungurii nu woiau sa tie seama de ea.,
La 16 Aprilie an inceput actiunea, tot p'rin sur-'
prindere, ocupand in Muntii Apuseni doul din trial-
Iimi si Ciuci (Csucs). muntele Plegei, Pleaga si
Dealul Mare 1).
In ziva urmktoare am continuat ofensiva la Vest
de Ciucea (Csucsea) Fekete-TO.
Numai dupes sfargitul atacului mi-am dat soco-
teala de efectul bcrmbardamentului nostru, in gara
Ciucea.
Traisasem cu o baterie de obuziere 155, material
francez.
Platformele tunurilor 'inamice (tot franceze) o-

1) Despre aceste lupte, vezi In detaliu ,descriers In volumul 1

Desrobitoril".

www.dacoromanica.ro
 22

buziere zoo rni.m.)t erau asezate la cate 4 metri

inn de ialta. In urma tragerei noastre not facusern
niste palnii mai mark decat camera asta, alte palnii
ilrnense inaintea tunurilor si altele in spatele lor.
Proiectilele noastre fusese trase cu o precizie de
tir mai mare ca la poligon.
Dusmanii insisi spuneau de bombardamentul no-
stru
Daca intaia ltovitura nu ti-a dat-o In cap. a
doua to isbed drept tin crestet.
D'acl plecand arrm luat si toate tunurile dupla-
nului care fusesera parasite, in fuga for spaimAn-
tatoare.
N'am mai avut foc de artilerie pans la Oradea -
Mare.
La 6 kilometri de oral, autoritatile Oradiei-Mari,
au venit cu romani in fr,unte sa ne roage sa venirri
mai repede, ca deli au plecat bolsevicii, le e Erica
sd nu se reintoarca jar.
Ne-au pus la; dispozitie camioane, automobile 41
trasuri, ca sa transportam trupe mai curand.
Am pornit spref Oradia Marei.
In drum, mergearn pe cele doul maluri ale Cri-
?dui Repede.
Comandantul Regimentului 12, Cantemir, colo-
nelul Voiculescu mi -a raportat un episod miscator.
Popa roman din satul Remete a eit, inaintea
armatei romane, In odajdii cu crucea in mina, cut
autoritatile satului cu toti locuitorii:.
Si cu lacrimi in ochi a spus colonelului:
De 1019 ani va asteptarn!
Scdzuse din 1919, data intr5.rei armatei romane,
leatul de goo ani la care venise cutropitorii unguri
peste populatia romaneasca a Ardealului.
Ana intrat in Oradia Mare!. Era In ziva Invierei_

www.dacoromanica.ro
 23

Ungurimea ne-a (prima cu flori §i cu strigate de

Eljen" (traiascal)
A doua zi au venit sa mi se prezinte toate auto-
profesorii Facultatii, de Drept, functionari;
in corporepe; categorii( 0 bung parte din acetiai
i-am gasit in buna fratie cu romaniif.
Ciorogaru, vicarul episcopiei de Arad cu serviciul
in catedrala Oradei; Mari, fusese singurul roman
care nu fugise din oral tot timpul cat a durat re-
volutia sub unguri.
Acesta a venit sal ne roage ca sa ne purt5.rt
bine cu a p;arte a politiei §i cu jandarmeria;.
I-am lasat in functie.
S'au dovedit supuO, ba, mai mult, toti aceti fc;Iti
slujbai unguri, pricepand uvm- noua stare de lu-
cruri, oameni de ordine, si-au pus, la uniforma lor,
tricolorul romanesc.
Toata populatia s',a aratat docila §i recunosca-
toare.
Exceptie a facut numai episcopul catolic Secseity
(Seceni) care era §ii nobil §i ungur, incarnat 5oJ
vinist;. L'am tolerat, dar l'am pus sub observatie.
A doua ofensivA.
Pe la z5i Iu lie, aveam oarecare indicatiuni ct
ungurii vor sa ne atace.
Intre timp, ofensiva ceho-slovaca. Incetase i se
bcheiasc un armistitiu.
Dupa ce au terminat cu Ceho-Slovacii, bolsevicii
s'au pregatit sa ne atace pe not
Prima data a ofensivei lor era hotArita la 15
Iu lie.
'Nu se stie dece, a fost amanata cu 5 tile.
A inceput in dimineata zilei de 20 Iu lie, cu forte.
sdrobitoare.

www.dacoromanica.ro
 24

In tot lungul Tisei not avearn numai 2 divizii

esalonate, trupe de acoperire"; Divizia i8 (arde-
leana) dela Abadzssolok, Gura Murasului, 25o k.m.;
si Divizia 16, tot ardeleana.
Inapoi, divizia I vanatori si rezerva. Asta in sec-
torul de Suck In sectorul de Nord, divizia II vand-
tori, in rezerva.
Er h proiectat tsä.k mai vin a. si divizia II din Bu-
covina, a uneralului Dumi'rescu Constantin.
Tot p'atunci trecuse in Banat divizia II-a a ge-
rieralului Jiteanu, care eventual trebuih sh is parte
la lupte.
In ziva 'de 20 fulie, ora 3 diMineata au inceput
ungurii atacul :p(e tot frontul Tisei si mai cu deo-
sebire la Tokay, Szolnok si Csongrad.
Singura lovitura principals au dat-o la Szolnok
Celelalte doua erau numai demonstratiuni.
Prima lovitura au suportat-o trupele de acoperire,
diviziile ardelene.
In prima zi inamicul a inaintat cel mult 7-8
kilornetri in sectorul dela Csongrad (Ciongrad) si
a ajuns la Hodmezo Vasarhely.
La Solnoc situatia a fost, foarte greh. In directia
asta dusmanul inaintase mult.
Am intarit situatia cu 6 Vanatori, care de fapt a
fost stalp-ul pei care s'a sprijinit toata miscarea.'
de vAnatori salveaza situatia la Oroshaza.
Planul nostru a fost retragerea treptata si inceata
?n fata Solnocului, 'Ana' la linia Crisului, (Kis-uy
Sa las, Turkeve, HodmezO Vasarhely, Sarvas) ca
sa-i prindem p unguri ca intr'un sac intre Tisa
si Cris.
Luptele decisive s'au dat la Kenderes si Fegyiver-
inek;. Gracie grupului: de manevra si indarjirei cu
care a luptat trupele noastre, inamicul a fost sdro-
bit si s'a retras cu resturile in dezordine peste Tisa;

www.dacoromanica.ro
 25

aruncand in aer in urma lui podul dela Solnoc If.

La 27 Julie operatiile de dincoace de Tisa, din.
rata Solnocului, erau terminate.
Atunci am hotarat fortarea Tisei si inaintarea
vertiginoas5 spre Budapesta.

Trecerea Tisei.
Chestia Tisei prezinta doua solutiuni, doua mo-
mente diferite:
a) Daca luam noi ofensiva contra ungurilor.
b) Daca o luau ungurii impotriva noastra.
In prima solutiune, luand noi ofensiva contra un-
gurilor trebuia s'o pornim pe la Sud, pe la Seghe-
din, profitAnd de pod sub protectia trupelor franceze
ce se g'aseau in Banat, sa luam trupele depe
malul drept in raspar deschizand drum dela Cson-
grad-Solnoc directia Budapesta.
Au venit lucrurile altfel.
Au luat ungurii oefnsiva flea sä tie seama de ob-
stacolul, ce Id ran-Linea in spate, Tisa!
Dupes cum le era inceputul operatiunilor, virtual
se deducea c'au sä fie infranti.
Ce trebuia sä facem noi acum, dupes luptele din-
tre Tisa si Cris, spre a ajunge la Budapesta?
Cea mai bung solutie era linia dreapta asupra
Budapestei, la Nord de Solnoc.
Dec] podul trebuia aruncat la Tisa-Bo.
Aceasta se chemai o p5.trundere de centru. Cen-
trul era dezordonat. Trupele se retrasese in dezor-
dine. Moraliceste erau distruse deli se retrasese cu
mare parte din. armament.
Am hotArat deci trecerea Tisei pela Tisa-Bo.
4

1) Despre toate aceste operatiuni, vezi, In detaliu, cetpitole intregi In

primul volum : Desrobitorii".

www.dacoromanica.ro
 26

Trecel ea- trebuia fa.'cuth In ziva de 28--29 lulia.

In seara de 27, totul era preghtit in vederea tre-
cerei si chiar anuntasera comandamentul trupelor
despre ,aceasta.
In ziva Ade 28, ora 3, pp pr., Comandantul fru-.
pelor m'anunta c'a hotarat trecerea pe althdath.
Eu dau o telegrams Comandamentului:
Totul este gata pentru trecere. Garantez succe-
sul. Dach amanati, cred ca trebuie pregatita o alter
solutiune de rners asupra Budapestei".
Fierbeam. Credeam, poate, ca iar s'a amestecat
Antanta §i c'aii no§tri iar au cedat.
Eu vedearri cc o intarziere cat de mica, diplorpa-
tich face sh sufere solutia militara.
Nu trebuia ,jdat time armatei inamice sA se re-
culeagh.
A doua zi primesc ordinul Comandamentului;
Executatir
Iata-ma isbutind. Voiu trece Tisa!
Pregatirea trecerei /0 tot ce poate fi mai dasic.
Mai intai am ales acest punct Tisa-B6, fiindch ad,
Tisa face o buclh, obi§nuita ca alegere .de loc pentru
trecere prin ifortare. Dela capetele buclei se poate
tine In respect, )a distanta, inamicul. In locul gpl
din cuprinsul buclei< ca tntr'o mare punga se pot
strange pentru atac trupele noastre.
Pe xnalul inamic era digul contra inundatiilor,
care fiind Ca; un parapet, trebuia sh ne serveasch
drept linie de aparare.
Digul forma o linie poligonala cu linii drepte..
puteh deci fi anfilath, portiune cu portiune, de ar-
tilerie.
Actiunea noastrh :era deci inlesnita de conditiile
locale.
Operatiild trecerei Tisei au lncep,ut la 29 spre 30.
Iulie noaptea la 2 jumhtate.
www.dacoromanica.ro
 27

, Mai intai am: Ucirt o serie de demonstratiunt

asupra Solnocului, ca s. ascundem planul nostru
asupra punctului pe unde aveam sa facem adevarata
trecere.
Primul bombardament a Inceput la ora 3 ziva (29)
Alt bombardament ;pela ora 5. Altul pela ora 9
apor la 1 2, la; ora 2 I, ora 23 §i ora z noaptea:
Lin iad de foc!
Toata atentia, astfely era atrasa asupra Solno-
cului. P'acolo credeau ungurii cä vom trece. Ba amt
lansat Sub flocul artileriei noastre cateva. barci.
Pe la. ora 2 1A9 noaptea, a; ,deschis un foc viol'
lent de artilerie c.0 I& baterii asupra portjuild t10
dig dela Tisa-B5.
Aveam indicatiuni precise ca inamicul e bine tn-
tarit lndaratul digului.
Mi se spusese ca du§manul are acolo §i artilerie
§i in zid puternic de cuiburi de mitraliere. Ba, fu-
sesem tinut de rlu sa nu, incep bombardarea §1 ere-
cerea la ora 21/2 noaptea..
Am spus ca, daca in urrna tirului meu o rn,ai ra-
mane o mitraliera du5mana, ma pun. eu Inaintea ei.
Jar daca .voi avlea. za raniti, consider actiunea ca
proasta.
Am tinut born bardamentu/ 35 de minute, cu o
tutealA vertiginoasa. Era' un infern de foc i de
sgomot. Amt aruncat cateva mii de projectile.
Imi facusern socoteala. Ma bazasem pe factoruI
tsihoiogic. 0 surprindere de bombardament infernal
o puterea roptei asupra unui om pe care-1 scar
din sornn. ce-i idicteaz5.? SI se mai apere, sat]; s4
fuga?
$i au jugit ungurii depe malul celalalt ca soa-
recii ! Cinci baterii dup5, dig, din satul nitolek
n'au tras un foc ca sa ne raspunda.
Cand au trecut primele doua bard cu soldati d'aI
www.dacoromanica.ro
 28

no§tri ca (sa se convinga de efectul produs de born-

bardainent, pri'ma racheta in putea noptei ne-a
-dovedit (dupat converrtie) ca inamicul fugise §i ca
restul trupelor polate sa treaca iar artileria sä-§i
lungeasca tirul.
La 31/2 noaptea am inceput construirea podului
cu materialul a doua echipage de poduri de rauri.
Catre ora 10 dimineata, arid au sosit §i Majesta-
Inc Lor-, podul era intins §i trecuse, deja, divizia
II, I §i II vanatori.
Apoi au trecut divizia VI §i I Infanterie, dupes,
arniaza. A mai trecut Tisa, dupes o preparatie de
artilerie, ziva, divizia' VII §i divizia II cavalerie;
pe la Kis-Kore.
Indata dupes trecere, am format cap de pod ji in
zilele urmatoare, I §i 2 August, s'a largit capul de
pod, ajungand pe linia Rekas, Ias-Ladany, Iaskis-Er.

La porfile Budapestei.
Pentru inaintarea mai departe asupra Budapestei
s'a adoptat dispozitivul urmator:
0 coloana principals pe linia directs Tisa-Bo
13udapesta, avand ca avantgarda strategics divizia
I vanatori §i brigada V cavalerie (col. Constanti-
:nescu).
Pe stanga, in flangarda, Divizia VI cu Brigada
IV Roiori (General Rusescu).
Pe dreapta, in flangarda, Divizia VII cu Brigada
II Cavalerie (General Davidoglu).
Pe urma tnaintare vertiginoasa spre Budapesta!
Ca s'o apuce cat mai repede, Divizia. I Vanatori
.a mers din, carute paha la, Kis-Pest (Pesta Mica)
lande a ajuns pe la ora II ziva, 4 August.
Acolo s'a pprit. S'au reconstituit unitatile. S'au
www.dacoromanica.ro
 29

a5ezat bateriile in pozitie pentru cazul cand ora5ut

nu s'ar preda.
La ora t arm Crimes o somatiune, ,,Comanda-
mentului militar al Budapestei, sau autoritatilor in
drept a ra'spande" ca sa predek ora5u1. Somatiunea
era o telegramk in frantuze5te:
,,Diviziile ro5ii III, V., Si VII s'au pTeciat deja.
Celelalte divizii ,cunt in curs de predare. Pentru a
se evita orori d'aci incolo inutile, Va somez sa pre -
dali ora5u1, pentru a nu fi nevoit sa-1 cuceresc prin
foga. A5tept raspunsul pe 5oseaua dela Buda-Pesta
Kist-Pest papa la ora 15 (3)".
Am trimis aceasta telegrama printr'un ofiter ro-
man parlamentar ,t1 automobil cu steag alb 5i tri-
color.
Dupes o jutriltate de oral se inapoiaza ofiterul
tneu cu ministrul. del Rasboiu ungur, Haubrick 5i
un secretar de-al acestuia, ofiter austriac, care vor-
bek frantuze5te.
Haubrick, generalisimul si ministrul de Rasboi bed-
5evic, era hnbrk'cat intr'un costum simplu de tot cu
5apca de marinar in cap, fail nici o tress, incins cu
centuron 5i o curea peste piept 5i spate- ca ofiterii
no5tri. '
Intr'o proasta.' hernteasca, imi spune:
*_ 1 J_ 4
Domnule General, sa mergem undeva, la ada-
post ca sa parlamentam.
M'ati inteles gre5it (ii raspund eu ministrului
kie Rasboi ungur). Eu am facut somatiuni, nu ce-
rere de parlamentare. Eu vreau pe loc, un raspuns
categoric: Da ,a.0 nu?, Predati de bung voie ora,
5u1 imediat, sau incep pe loc bombardarea lui?
Nu mai am de adaogat, la cele scrise, cleat ater
va lamuriri asupra ostaticilor ce trebuie sa-mi pre-
dati 5i rasig-,urarii de( dezarmare a trupelor sub or-
dine.

www.dacoromanica.ro
 SO

$tiam ca sunt in cazarmi 2 regimente tnarmate

care se zicea ca voi sa reziste Si 1'an fa'cut ater4t
pe Haubrick ca:
-- In caz ca un singur soldat d'al nostru va fl
ranit sau mort, raspunzi, cu capul, dumneataw.
Ministrul de Rasboiu, vazand seriozitatea raspun-
tlerei s'a degajat, .spunandu-mi ca aceia sunt sol-
dati revolutionari ca.' nu garanteaza disciplina lor.
In timpul acestei convorbiri eu da'dusem drumul
unei avangarde, un Regiment de vtinatori, care a-
ims la portile cazarmei a somat pe soldati sa se
tpredea. Bateriile noastre erau indreptate cu tirul
asupra cazarmei.
In timp ce eiu vorbearn Insa cu Haubricle care
mi se plangek ca nu-5i ppate Zia raspimderea deri
21arm'arei 5i riisciplinei soldatilor din cazarma, trnsi
vine raspunsul ca -cele doua regimente s'au predat.
Precum vezi, ii spun, nu mai e nevoie sa to
Ingrije5ti de aceasta, soldatii dumitale s'au predat.
Avangarda mea dezarmat pe toti.
Haubrick ingalbene5te.
D-upa aceasta, i-am cerut sa-mi gaseasca in or
ern loc bun de defilare.
El tmi fixeaza unul pe Uloy-ut. Aflu osa aceasta:
era o artery mai dosnica.
Nu, ii raspund, trupele romane vor defile pe
Andrassy-ut. (Pe cea mai mare Si frumoasy strada,
a Budapestei).
Intrarea in Budapesta.
La Po ligon, fa superb.* 5i grandioasa piata pe
aceasta strada, am primit defilarea. Era o lume ne-
buna stransa, cuprin.sa; de emotie. Era toata po-
pulatia Budapestei scapata de co5marul bol5evismu-
lui adunata sa ad h- i sal primeasca, chiar cui

www.dacoromanica.ro
 81

entuziasm, intrarea salvatorilor In Capita la lui Bella

Kuhn acurn mantuita.
Trupele noastre au facut o excelenta impresie.
Defilarea a iavut loc la ora 5 dupes amiazg.
Pe la orele 6 am prirnit la hotel Ungaria Wide,
instalasem Coniandamentul, vizita lui 'Haubrick che-
mat de mine ca sa ham ultimele dispozitiuni de
sig-uranta in tirnpul noptei, In oras.
Pe cand Haubrick era la mine, mg pomenese ca
mi s'aduce io carte de vizita a Ut Colonelului Bo-
rnanelli, pe care pang 4n acest moment nu-1 cu-
no5team.
Spun sh fie introdus.
Intra in biuroul meu, §i Imi comunica, nupg cc
se prezinta, c'a auzit ca o parte di'n membrii gu-
vernului sunt 1a mine §5; c e1 ca reprezentant al
Antantei (era singurul reprezentant In acel moment
la Budapesta) venit sh fie fatA la dispozitiunile
ce se vor luh.
ram aratat ca din partea sefilor mei militani
Wan iici tin fell ale indicatiuni ca trebuie sg im-
part comanda .cu alicineva: §i ca inteleg sä mt-ci
exercitez singur; Ich"; dacg, In calitate de aliat, are
inforrnatiuni ce mi-tar puteh fi folositoare cu cedes.,
imi rezery dreptul a be utilizes numai daces folosese
cauzei.
Atunci, foarte contrariat, 'ma intreaba:
Cum dumneavoastra n'aveti nevoie de persoa-
na mea?
Nu!
A plecat.
Ramai singur cu Haubrick.
II Intreb ce impresie i-au facut trupele romane?
Vorbind stricat Inemtete imi raspunde:
-- Ati vrut s'g ne furati..,
www.dacoromanica.ro
 32

Sa ne inselati" vroia el sa zica. Adica, am adus

tot c a fost mai bun si mai frumos acum.
Nu. Te dumneata i-am raspuns4
Fruntea armatei la; intrat de mutt, a ocupat cap
zarmile si face serviciul de patrulari.
La defilare am prezentat numai coada armatei.
Dar o sA mai aducem noi Si alti soldati... Una
mai bun dealt altuli
Masuri de ordine.
Imediat ce-am intrat in Capita la Ungariei am lost
numit de Ina]tul Comandament, Guvprnator al Bu-
dapestei.
Prirria ma'sura ice -am luat a fost restigbilirea or-
dinei si a circulatiei.
Caile ferate fusesera intrerupte pe toate directiile.
Mare parte fuseserA blocate de unguri; parte taiatd
de cavaleria inoastrA cand izolase capitala de Kies{
kemet, Abony, Czegled. I t
Am fnceput, deci, restabilirea circulatiei cu ele-
mente din armata, cu companii de cai ferate, cu
ofiteri Pana a venit d-nul Stanulescu, directorul
general delegat pentru Upgaria.
Am pus imediat in circulatie rapoarele, o parte
a trenurilor de marla si un tren curier, de calatori.
Am luat imediat ma.'suri ca sa, se aducA din re-I
giunile invecinate, grku& zarzavat si tot ce trebuiU
de hrana.
Dupes cateva rifle s'a simtit o foarte mare imbu-
natatire in alimentare. Budapesta ajunsese sub bol-
sevici de nu mai mainca deck idoffleci si foi de
varza.
Cand am intrat noi, untura costa 300-400 co-
roane kilogramul. Dupes cateva zile, sub noi, a ajunS
.So de coroane.
www.dacoromanica.ro
 33

Chestia alimentara, 1) care ne-a preocupat pe toti

a fost 4greu; de rezolvat din cauza, inertiei, neprice4
porci si a. relei credinte a parte din functionarii bi-
roului unguresc de alimentatie" ce se instituise sub
auspiciile noastre.
Chem intr'o ,zi pie un inalt functionar al aceluii
birou si intreb, ce dispozitie a luat pentru adu-
1.

cerea de vite in Capita la.

Mi-a raspunsi, qa vor aduce din America vite
tie taiat.
In cat timpl credeti ca vor sosl, it intreb,
In z sau 3 luni, imi raspunde.
Foarte bine tsar pang atunci populatia trebuie
sa rna'nance.
Veli binevol a *the la, dispozitia orasului porci)

'
pentru taiere din cele cateva m,ii de porci dela /go-
b'ania, din apropierea Budapestei.
Ungurtil a sarit in sus!
A, ,nu! Asta nu se poate (mi-a raspuns)'. Sunt
porcii unei ,societa'ti, s n'au ajuns Ja punctul ma-
xim de ngra'pre. .

-- Cum! il lapostrofez, porcii sa frioara de grasi,'

si oamenii de foame?
Alte masuri de ordine a fost reglementarea cir-
culatiei in oras pang la ora 101/2 seara. Dela aceasta;
(ora pang dimineata, patrulele aveau ordin sa are-'
steze pe oricine l'ar fi gasit pe strada Idea pprmis
special de circulatie nocturnes.

A treia A, dupes intrarea noastra, s'a facut, cu

§tiinta Politiei ungare, tin inceput de progrom con-
tra evreilor.
Fusesera 10 morti §i 90 raniti.

1) Vezi desvoltarea acestei chestit In volumul I, Desrobttorit".

3
www.dacoromanica.ro
 34

Chem raj mine prefectul Politiei caruia ii spurg

drastic:
Daca nu e5ti in stare sr a, faci ordine in ora5,1
to inlocuiesc cu un ofiter roman,' fiindca, atat timp
cat armata romance e in Budapesta vreau ca toath
J:umea, farce ideosebire de religie sau alte conside-
ratiuni externe sal fie protejata de raufacatori.
Rezultatul a. fost ca nu s'a mai incercat nici un
fel de progrom.
Toate autoritatile ungare vazand controlul ce exer-,
citam asupra for in ce prive5te mentinerea ordinei
5i bunul traiu al populatiei, fierbeau contra noastrh:
cautau sal ne puna fatal de Antanta inteo atmos-
ferh mita.
Incepusera sal r,aspakideasch svonul ca sosirea
noastra in Budapesta .le -au adus foametea, ca not
facem rechizitie, jafuri violhri.
In realitate, trupele romane n'au luat un bobl
din proviziile Budapestei. Tot ce ne trebuih de hranh
luam dela o departare de peste 20 k. m. de Bu,
dapesta.
Au fost in Capitala jafuri violuri, dar, facute
tot de-ai lor travestiti in uniforme romane5ti ca sal
ne discrediteze. Au fost prin5i ii dovediti, cu acte
In regula.
Incidente... diplomatice.
A doua zi' dupd intrarea trtipelor noastre in Bu-
dapesta, am primit vizith Lt. Colonelului Romanelli,
italian, Lti Colonelului Cassey, american 5i gene-
Talului Gorton, ;englez,, venind sh-mi spuie ca sunt
pturtatorii unei telegrame a domnului 'Clemenceau;
prin care ordona ca armata romance sal paraseasa
Budapesta, si sal protesteze in numele Antantei contra
intrhrei noastre.
www.dacoromanica.ro
 45

Le-am cerut sa-mi faca protestarile in scris.

Generalul englez hni obiecteaza ca:
tNu se poate altfel deck in scris?
-- Nu! ii raspund. Chestiunea e prea importanta.
ca sä fie tratata verbal.
DupA pranz aduc protestarea for scrisa §i
subscrisA de cate0. trei, pe care am inaintat-o Co-
mandantului Trupelor.
Au cAutat sa-mi scoata ochii cu telegrama lui
Clemenceau.
-- Nu ma privesc pe mine chestiile diplomatice.
Dati-o Sefului Maxelui Cartier General, telegrama
Clemenceau ca s'o aduca la cunotinta Gu-
vernului.
Dar, in definitiv, findca faceti atat caz de aceasta
telegrama, Ma Tog, 56 vedem ce confine.
Mi-o arata.
Citesc §i zambesc:
Erh o telegrama a Itui Pichon conceputa in ter-
menii urmatori:
Monsieur Clemenceau interviendra aupres du
Gouvernement .Roumain pour que les troupes rou-
maines s'arretent lh (301 elles se trouvent".
Telegrama purth data de 2 August.
Or, in acea zi not ne gasiam la 6o: k. ml. departe-
de Budapesta, pe linia Rekas, las Ladany-Czegled
Abony.
Ma intorc catre domnii musafiri §i le spun:
Domnilor, sa comentam putin telegrama.
Ia sa yedem: ce. spun.e d-1 Pichon: Mr Clemen-
ceau interviendra", ,,Are sa intervie" pe langa guver-
nul roman. Stiti dumneavoastra daca a intervenit
dejh, ori: 'pate, a renuntatf
Si apoi ce inseamna a intervenl?" A porunci?
Nu! D-1 Clemenceau va rugs. frumos pe d-1 Bratianu
retragI trupele. D-1 BrAtianu va raspunde d-luil
www.dacoromanica.ro
 36

Clemenceau ca aceasta nu se mai poate de oarece

trupele nu se mai gasesc pe linia dela 2 August el
prin lupte §i jertfe sunt intrate, deja in Budapesta;
§i n'ar puteh iesi pa.!na ce nu dezarrnam armata
inamica. D-1 Clemenceau va mai raspunde iar, ceea
ce nici eu, nici dumneavoastra nu putem inch stl, si
apa mai departe.
Aceasta se chiarna interventie".
Deci, telegrama ce dumneavoastra imi aratati pen-
tru mine e inexistenta.
Au plecat musafirii.,
A doua zi, au venit iar Si Lt Colonel Romanellli,
Imi spune ca dash', ma gasesc acolo, eu, ca coman-
'dant militar, pot sa dau ordin trupelor sä evacueze
Budapesta.
L'am intrehat:
D-ta esti °filer activ, sau de rezerva?
Activ; mi-a taspuns.
Poate ch. esti §i de Stat 'Major, it hitreb In
ironie.
Nu; imi raspunde.
Vroiam sa §tiu daca esti pus la curent cu doc-
trina italiana, s'au s'a schimbat?
Eu am avut profesor pe generalul Averescu care
§i-a facut istudiile in Italia, §i care m'a invatat chi
nu sta in atribuliunile unui comandant in subordine
sa paraseasca o localitate ocupata din ordin.
Dar, daca dumneavoastra, imi cereti aceasta, da-
ti-tni-o in scris ca s'o trimet ca Si pe cealalta cerero
a dumneavoastra la Comandamentul Trupelor.
Cum, ai trimis cererea noastra, ma intreabl
sarind in sus ca ars, Romanelli.
Fire5te, Ii raspund. Si-apoi, domnilor, ma adreJ
sez tuturor, not suntem aliati. Sea rt.iine eh' ne pier-
idern timpul Int discutii desbinatorii. Ce o sa zia
www.dacoromanica.ro
 37

ungurii cand or vedea. ca noi,, intre noi,, nu ne irm-

telegem.
Nu a fost amicala interventia dumneavoastra.
Gorton, generalul englez sare §i el in sus:
Dar, .larnicala as fost cererea dumitale ca sa
facem in scris' cererea de evacuare?
Desigur ca da! Fiindca chestia, care mi-ati ce-
rut-o era de o a§a importanta ca n'ar fi putut sa fie
tratata deck in scris. Am transrpis dorinta dum-
neavoastra in original.
Dupes aceasta, au plecat.
Cred ca ceilalti erau atatati mereu de Romanclli,
care fusese pe timpul bol§evicilor, singurul repre-
zentant al Antantei, la Budapesta.
D'altfel, noi am capturat in toiul luptelor dela
unguri tunuri ce fusesera furnizate bol§evicilor de
catre italieni, tunuri capturate de ei dela austriaci.
Se zice ca ungurii le-ar fi platit cu vite, iepe 1i aur.
In timpul asta au mai sosit in Budapesta §i .ge-
neralul francez Grazziani, generalul Mozibelli, ge-
neralul american Banholz care, impreuna cu genera-
lul englez G,ortonl, au format comisia de generali
care reprezenta Antanta la Budapesta, avand insar-
cinarea de-a lucra impreuna cu noi, fara exercita
aceasta insa.'rcinare pe cale de ordine.
Ungurii voind sa-5i fornieze o politie armata
din 6.000 de oameni cu.. puti §i baionete, mi se
adreseaza mie:
Aceasta o motiva:u ungurii ca le trebuie pentru
paza ordinei in Budapesta §i imprejurimi de teama
sa nu izbucneasca, iar, bo4evismul.
Or, a§h !ceva nu mai era, o poJi #ie ci o armata
d'abinela.
Fireo.c, ca nu puteam permite, o politie armata,
;de 6.000 mii de unguri, fatal de efectivele noastre
din Budapesta.

www.dacoromanica.ro
 38 _

Ingadui deci numai 4.000 de oameni §i inartuati,

nu cn pu§ti §i baionete, ci cu sabii §i revolver.
Ungurii lac apel la comisia de generali a Antantei.
Generalul Banholtz sustine ca trebuie sä ingaduie
,6.000 de oameni cu puti §i baionete §i cla.insarci-
mare sä pe organizeze aceasta politie.
Eu chem pe prefectul Politiei §i-1 rog sa-mi faca
un proiect de organizare pe efectiv de 6.000.
Din proiectul prezentat dovedesc ca nu era: ne-
cesar mai nault de 4.00o.
Imi fixa 5.300 oameni pentru ora§, si 500 numai
pentru imprejurimi. Motivand ca deli pentru paza
ora§ului le ,e incleajuns 3.00o, le mai trebuie in;
rezerva" 2,500. ; i
;

Eu ma ;due, cu; proiectul fn fata comisiunei. Si

dovedesc cai proiectul e complect .§i intentionat
gre§it.
Mai intai, nu se poate aChnite ca pentru paza
$mprejurimilor Budapestei mai multe comune;
sal fie nevoie numai de 5001 politi§ti. Eu insu-mi le
dau L000.
Iar cat prive§te ca le mai trebuie o rezer'va de
2.500 pentru oral, aceasta sea, in sarcina mea ca
sa le pun la dispozitie rezerva de care a,u nevoie
la caz de pericol, din oamenii, bine Inarmati, ai tru-
pelor mele.. Cu atat mai' micult nu puteam perrnitd
o politie armata prea mare cu cat trupele romAne,
ziva 5i noaptea, prin continue patrulari, tineau ceai
mai perfecta ordine.
Toti generalii, afar de ccl american gasesc ca.'
an dreptate, argmnentand colegului for ca spiritul
rnett de dreptate e foarte evident de oarece eu in-
su-mi, acolo uncle a nevoie si pentru paza impre-
jurimilor, ingadui L000 de oameni nu 500 cum ce-
reau ungurii.
Fierband, generalul Banholtz declara ca eu n'am.
www.dacoromanica.ro
 39

dreptul sa discut efectivul ci numai sa organizer

acei 6.000i de oameni, numar pe care I-a hotarit
comisia.
Aci (generalul Holban nu mi-o spune, dar o stiu
dela altii) a ra'spuns generalul american.
Nu, uita: domnule general, ca, daca esti si vei'
fi aci in sig-uranta., esti si vei fi, nu datorita politiei
ungare ci gratie vitezei §i vigilentei armate romane:
ata aceasta armata nu intra in Budapesta star-
pind bolsevismul, nicii dumneata nu to -ai fi gasit
aici.
Si nu se stie daca, plecand acum armata romana,
dumneata ai mai avea curajul sa ramai o ora mai
mult.
A lamas! hotardt 4.000- ide politisti cu sabie si
revolver.
Alt incident, dupa, catva timp.
Se oprise circulatia intr'o strada. Uri evreu im-
pingea mereu vroind sa treaca peste soldatul roman
care oprea trecerea din ordin. Sentinela it opreste.,
.Evreul a bagat jute maim, in buzunar asa de iute,i
si de amenintator ca si cum ar fi vrut sa scoa,ta o
arms. Soldatul l'a Si pocnit.
Evreul schelalaind s'a dus sJa. reclame la Gorton,
ca supus englez" ( ?). (Mai toti evreii la Budapesta
deveneau supusi englezi sau americani) !...
Primesc din partea generalului englez o scrisoare
lipsita de orice urbanitate, In termenii urmatori:

Generalului Holban",
VA' trimit alaturata reclamatie §i cer sa fiu in-
,format cc masuri yeti lua, pentru ca, complectand
dosarul, sa-1 inaintez guvernului britanic."
(Si, fara nicio formula de politeta, iscalit).
General Gorton".
www.dacoromanica.ro
 40

Ii raspund i eu cu aceea5 formula:

Generalului Gorton",
Am primit scrisoarea dumneavoastra 5i va co-
)runic ca Masurile pe care le voiu lug. sunt exact
acelea5i. pe .re le-ati lua §i dumneavoastra daces
ati fi In locul meu
General Holbarl".
N'a mai suflat un cuvant generalul englez.
.Mai tarziu am; devenit cei mai buni prieteni. M5J
iubia 5i Ana stima.
Cand, dupes .45 de zile de guvernator al Buda-
pestei, a trebuit sal plec, Gorton, strangandu-mi cu
caldura mana, nmi marturisia:
Ce ra'u imi pare din toata inima de micile in-
6dente ce cam avut. Si tocmaii aum, cgnd am in-
vatat sa sne stimam 5i sal tie iubiM, treibiuie sa ne;
despartim!
Ungurii noi. .

E de fprisos sa mai spun ce incantati se sirnteau,

in fond, ungurii de sosirea noastra in Budapesta. Ii
scapasem din ghiarele mortei.
Contii, baronii, toti magnatii, zilnic i5i aratau fats
de noi multumirea, prin mii 5i mii de chipuri.
Case le lor, Jtoate, ne erau deschise.
Eu insu-mi, am fost invitat in dese randO. N'am
putut sa ma duc, ins., la un ceaiu macar, la un
ifive-clook. Toata ziva, o petreceard in biroul meu,
_gata sa primesc pe oricine, s'ascult orice plangere,
sa aflu tot ce se petrece pei pamAntul ungar ocu-
pat de noi.
Din aceasta.' tcauza, personal, aproape nu cunoso
tnai nimic din Budapesta. N'am avut un moment
ragaz pentru plimbari.
Cand aveam prilejul sä stau cu ungurii de seams.
www.dacoromanica.ro
 41

de yorba, acetiarli marturiseau admiratia pen-

tru romani:
. Nu v'am cunoscut, imi spuneau. Am fost in-
1/431.1i in eroare de evrei. Nu v'am cunoscut nici ca
popor cat suntetil de civilizat, nici ca armata, de
disciplinat!
Am avut §i neplaceri, fire§te.
Mai ales cu guvernul ungar.
Guvernul lui Friedrich, fiind not in Budapesta,
isi permite sa dea un decret de stare de asediu.
Or, se §tie, stares de asediu e legates de autori-
tatea de-a comanda.
In momentul acela, Ungurii nu aveau autoritatea
de-a comanda, ffind sub ocupatie.
Noi dadusem o Ordonanta" ca nu se putea ni-
mic publica farm autorizatia Censurei romane.
Primul Procuror, deli ties de ordonanta noastra,
a trimis la tipar Decretul Starei de Asediu. 'Tipogra-
ful i-atrasese atentia asupra ordonantei noastre. El
a poruncit tipa'rirea.
A aparut in gazete.
Chem pe Priimul Procuror Si ii intreb:
Dumneata ai §tiut de ordonanta noastra prin
care e toprita orice publicatie fares Stirea censurei?
Da!
L'am trimis inaintea Curtei Martiale!
Au intervelit toti mini§trii Guvernului cu Frie-
drich in cap, sa-1 iert.
Am mentinut dispozitiile luate.
Au vrut ungurii la un moment dat, sa faces a-
iegeri.
Si voiau sa, publice, in ziare, data cand sa faces
aceste alegeri.
Gaud au venit ziarele la censures., eu am oprit pu-
blicarea. Aceasta, pentrucA nu erau stabilite frun-
www.dacoromanica.ro
 42

tariile Ungariei nu numai ale lor, dar §i ale noastre,

tale Ceho-Slovaciei, ale Jugo-Slaviei §i Austriei.
Am oprit aceste alegeri pentruct, interpretandu-
se in modi gre.5it, linia Clemenceau, 'ingurii ar fi
putut face alegeri §i in teritoriile, ocupate de noi.
Au venit Ministrul de Interne Si Secretarul Ge-
neral Sa 7rla intrebe dece am oprit alegerile.
Le-am aratat motivele.
Ei s'au .dus st se plapga, la comisia de generali
a Antantei.
Comisia le-a; daft acela§ rasPuns, ca bine a fost
data dispozitia mea. Ba, le-a mai facut 1i altA obiec-
Pune §i anume ca.,, guvernul Friedrich nu e recu-
toscut de AntantA, §i, Cu atat mai mult, n'are voiei
st fact alegeri.
VAzand guvernul Friedrich ca toate reclamatiile
indreptate comisiei de generali nu au o solutie mai
favorabilt cleat a mea, anterioara, atat Friedrich,
cat §i alti menbrii ai guvernului au venit sA-mi fact
propuneri sa, trata'm chestiunile politice de frunl
tarii, de-a klreptul, dela Putere la Putere.
Le-am aratat ca n'am calitatea de a discuta ches-
tiile politice; dar, cred, c'ar fi cazul st discute a-
icestea cu d-1 Diamandy, Inaltul Comisar al Gu-
verriului Roman-1). , I

1) In privinta aceasta, persoane in afard de generalul Holban, Imi spu-

neau ci daca guvernul nostru prin d. Diamandy, ar II stat la discutie cu
guvernul ungar asupra fiontierelor, s'ar fl putut cdpAta prin bunt{ invoialli,
atunci, cea mat avantajoasd Urge de granitit pentru not. Antanta ar ft gasit
aceasta chestie rezolvatti at i-am fi usurat mult sarcina. Cu atat mai war&
ne am ft facut-o noutt azt.
Dar, dupd convorbirile ce-am avut, personal, cu toll membrit guvernulut
Friedrich, acestia mi s'au plans ca ministrul nostril Diamandy IA genera-
lislmul MArdarescu n'au daignat" niciodatA sa -1 primeascd gi sl stea de
vorba cu el, asupra unel mid chestiunl, pe cand membrii comitiel Antantek
fl primeau intotdeauna aratandu -le cel putin o politeta protocolard. fiind
trataft de acestia cu titlul de .Excelenta" pe cand d. Diamandy si genera-
'Jamul roman Mardarescu, 11 numea grin scris numai ,Domnule Friedrich,.
de ex ..

www.dacoromanica.ro
 43

M'au rugat sa le. daiu voie, cel p,utin, sa faces in-

truniri politice..
Le-am refuzat §i aceasta pe motivul ca Baca
permit aceasta ,azi, guvernului, maine o sa-mi ceara_
acela.; lucru comuni§tii.§i toate partidele opozitiei..
S'au convins ei singuri de rationamentul meu 55
nu mi-au mai cerut-o.
Insfar§it, cat am stat guvernator al Budapestei,;
am mai descoperit un complot al ofiterilor, patro-,
nat chiar de _ministerul de RAsboiu, Schnezer.
Dupes 45 de zile de §edere, ca guvernator al Ca-
pitalei ungare, am parasit Budapesta urmand a luX
comanda altor unity i.
Aci se terming amanuntele ce anY putut culege
din gura generalului Holban.
De statures mijlocie, cu barba carunta, privirea,
vie §i blajina in acela timp, uscativ §i numai nervi,
valorosul comandant al Grupului de Nord in lup.;-
tele dela Tisa ocupatiei Ungariei, a,
lasat numai admiratie printre ce-i care i-au apreciat
munca 5i nestinsa iubire printre cei care i-a co-:
mandat.
Un nume ce incadreaza un ofiter de elites, al ar.
matei noastre.

www.dacoromanica.ro
 DIN TREN
Cu Simplonnl. Arvid. Gait Pasta nagarA. Campul de Was
Saloom Tisa. Trenuri do evacnare.

I I Septemvrie 1919.
Ca sa pot calatorl in zona ocupata" zona de
rasboiu" ai nevoie de autorizatie speciala, data de
inaltul comandament.
Iata-ma, deci, intarit cu documente. Pornesc sub
aripa ocrotitoare a Marelui Cartier General spre'
Budapesta.
La orele 71/2,: dimineata, Simplonul" porne5te
din Gara de Nord.
Sunt Intr'un compartiment de clasa I cu generalul
Tavelescu, §eful Serviciului Geografic al Marelui
Cartier, trimis Intr'o misiune la Budapesta.
Dupes dteva minute trecem in vagonul restaurant.
Lume =la care merge spre Paris. Cativa ofiteri
-francezi §i englezi.
In fala ceaiului, generalul Imi poveste§te cum i-a
jucat pe nemti calnd a fk)st' numit in comisia de,
delimitare a iouei frontiere dupes pacea dela 13u-
cure§ti".
Valea Prahovei Iii Indira, ochilor no5tri fermecati,
:naargaritarele: Campina, Comarnic, Sinaia, BtWeni,
Turtand Inca urmele invaziei barbarilor.
La Azuga generalul ma face atent:

www.dacoromanica.ro
 45

Uite, vroiau nemtii sa treaca noua frontiers

prin rnijlocul Azugii.; Eu, ma, gasiam in comisie,
la Berlin. Pami purtat pe nemti cu vorba Ong la
Octombrie. Atunci le-am spus ca', vine iarna, iarng
foarte grey la noi, cu za'pezi maxi §i ger ingrozitor.
Ga taranii vazand ca li se is pamantul, ca li se da-
rArna avutul, print 'noua delimitare de granita in-
furiati, vor omori pe toll cei din comisie.
Dar garda noastr5.? imi spuneau nemtii?
Taranul nostru nu §tie de garda. El pune manai
pe !AAA., la aman, §i dg la cap.
Bi tot astfel, generalul imi spune ca acum merge!
la Budapesta sä is inapoi imprimatele §i hartile to-
pografice, planurile de izlazuri, hartie §i ma§ini
dicate de nemli §i unguri dela, institutul nostru geo-
grafic.
Ziva e limpede.: Da sus cerne our peste splen-
dorile vaii Prahovei.
Prin ga'ri, 1fetele tntind cala'torilor fructele lor..,
fragi de munte, zrneura, pere, prune galbene po-
pe§ti, sau vinete.
. In gara Predeal, o ovreia frumoasa ca pacatul,
umple peronul de parfumul, §i gurita ei care nu-i
mai taco, eaci' varnewl vrea sa-i inspecteze ba-I
gajele cari au scapat netaxate in gara de Nord,t
venind aproape de plecarea trenului. Merge la Paris.
E imbracata toatI .in verde, ca un gu§tere. Fru-
moasa femeiusca, §i-a capatat protector pe langa
taxator, pc un maior francez.
Valea Time§ului i§i desface, inaintea ochilor no-
§tri rapiti, §erpuiturile §oselei ca o imensa panglica
albs desfa§urata dupes un uria§ mosor verde; ass
trece printre bungetul padurilor de brazi ce ne cantor
parca in urechi poezia atator zile de vara petrecute
prin fermecatoarele for cuiburi.

www.dacoromanica.ro
 46

lin locotenent se scoala dela masa lui, se prezinta

generalului, batand sonor din pinteni:
SA traiti, domnule general, ma prezint loco-
tenentul Mihaiescu, din vanatori, fost aviator; merg
la Budapesta §i ma pun la ordinele dumneavoastra.
Eu am frnai fost acolo, dela inceputul ocuparei. 0
cunosc ca 'n palma.
rea§ezandu-se,, (sunteml foarte aproape), po-
vesteoe generalului, intre altele, cum armata ro-
b-lama a gasit in depozitele militare ale Budapestei,
Tnunti de §ei dale cavaleriei ungare §i munti de ba-
loturi de bumbac.
Pe peronul igarei Bra§ov, colonelul Starcea, dis-
tinsul §i foarte simpaticul aghiotant regal, in civil,
ne spune Fa-51 petrece de trei saptamani timpul in
lin4tea Bra5ovului, foarte retras, ocupat totu5i Cu
shijba lui 'din fruntea biroului decoratiilor.
Am luat Idejunul in vagonul restaurant.
Incercam, dupa masa., sa inchidem putin ochii
in cabina noastra. Nu-i chip. Soarele navalqte im-
petuos, iar pite mute marl §i foarte obraznice ne
sacaie farts incetare. Scrim hi sus §i contemplAm
peysagiile.
Strabatem raiul Ardealului, Si trecem una dupa
alta, Sighi§oara, Media§, Blaj.
Intrarn in frioapte §i din nou, in vagonul restau-
rant pentru frnasai de sears. D;ela o rasa, vecirna;
un tAnar foarte elegant, inalt §i delicat, locotenent
In rezerva fost prizonier in 'Bulgaria, ne no-)
veste§te din cruzimele indurate acolo.
5i dupa cina, iar iri compartimentul nostru. De
vr'o do0 trek on Simplonul" se oprete in mij-
locul campului.
Frana defects" ni se spune Tnereu.
Noaptea e 'impede 5i poleita in argintul lunei.
www.dacoromanica.ro
 47

I 2 Septemvrie 19 9.
La ceasurile 4 §1 20, dimineata, ajungem in gars,
Arad.
Sentinelele noastre pazesc ordinea.
Pang aici te punctul terminus de calatorit, spre
Budapesta, cu Simplonul".
Dela Arad, elegantul §i comodul tren se indreapta
prin Jugo-Slavia, spre Paris, iar not trebuie sa luam
alt tren spre Budapesta.
In a§teptare, omoram timpul in restaurantul garei,
repetand ceaiurile.
Cand s'a facut bine ziva, pornim cu trasura prin
ora§.
Aradul n'a deschis Inca ploapele. Obloanele pra-
valiilor nu s'au ridicat inca. Stradele sunt largi, ast-
$altate. Foarte multe cla'diri sunt palate. Squaruri
dese de flori §i' cu grandioase statui maghiare ce,
cred, incurand vor trebul sa-§i Incheie o existents
neleguita. Piata e plina de alimente §i gospodarele
o iau din zori de zi cu asalt. Arrif trecut §i pitorescul,
pod de fier peste Mure§, pazit de sentinele noastre!
Vizitam stravechia §i puternica cetate" a Ara-
Santuri foarte adanci, ziduri gigantice. E ora
15 1/2. Soldatii se small pe ochi. Alee frumoase stra-
bat curtea cetatii. In fata generalului care e in tra-
sUra cu mine, sentinela prezinta arma, iar s.oldatii
,,iau pozitia".
De ce par clzarm,ile §i casele astea a§a: ruii
nate, fara Usi li Para' geamuri? intrebam un soldat.
Le-au stricat sarbii §i francezil can le-au locuit
Inaintea noastra. Sarbii erau in cetate vre-o 15 mii.
Mureau dupa fiecare mass Cate cinci soldati. S'a
descoperit ca.' le otraveau ungurii mancarea. E, la
marginea cetatii, o m,ovila mare in care sunt
gropati sarbii.
www.dacoromanica.ro
 48

Acum sunt inchi§i aici 5 mii de bo4evici unguri,

carora ora§enii, conationali, ba §i cucoane mad,
le-aduc de mancaro bung, §i tot ce le trebuie pen-
tru nevoile lor_
La intoarcae, intalnim, pe pod ofiterii ce trec la
Glujba, spre cetate. Sunt ceasurile 6 dimineata. GQ=
neralul e incantat.
Ii Ivez4 Re fratii no§tri ardeleni? Vin matinal
§i punctual la serviciu. Se dau pe brazda'.! A5a-m
Llac! Sunt soiu bun. Vom forma armata buns din ei.
Trecem iar tRe langa piata. Femeile aduc marl
co§uri cu flori acoperite cu carpe. Pe langa not trec
tarani in porturi bana'tene. A iesit soarele. Soarele
nostru!
Strabatem din hou crawl, mergancl catre garI.
Pravaliile §i-au ridicat obloanele. Trecatorii se tmJ
ltlzesc la treburi. Tramvaiul cu aburi, motorul"
cum 11 humesc pe-aici, e inarcat.
Firmele pravaliilor f4arte;lungi, maH, Si cu litere
chilometrice. Inca multe uniforme ungure§ti. PoRu-
latia, insa, e Aoarte bl4nda. Toti ungurii imi par;
mielusei. Statuia lui IC;osuth no urmare§te cu Rrivireal
pana departe, in drum, spre gara.
Directorul serviciului de ca.i ferate, dela 'Arack
a luat dispozitia sa ne trimeata spre Budapesta cu
un tren special. Trenul special, la drept vorbin;d,:
e o garniture" compusa dintr'o locomotive, 3i WI
wagon de clasa III-a.
La ora 9 dimineata, pornim §ir din gara Arad.
D'aci avem linie dubla. Trenul merge pe cea din
stanga.
Pe dreapta, trenuri fficarcate cu masini noui, cup:
toare de paine, de campanie.
Sunt trenuri cu material de rasboi evacuat din
Ungaria.

www.dacoromanica.ro
 49

Campurile de porumh Iii desfata aurul frunzelor

In bataia soarelui. Incep podgorii nesfarsite de vii.
Pe soseaua judeteana trec ca'rute incarcate trase
de tai maxi, grasi, lucio§i.
In gara Curtici, zarim, pe camp cirezi frumoase
de vite, +oi pascand si un tren cutpontoane.
Ora 9 112 ne aflam in gara LO-Ni5shaza. D'aci mer-
gem pe facia de pasta ungara ce ne ramane noua.
Cineva ne spune:
Am rechizitionat §i noi cateva vita din pusta un-
gara, fireste nici a zecea parte din cate ne-au furat
nma centralii in timpul ocupatiei.
Maiorul Dianu, din cavalerie, ne povesteste o-
cuparea Budapestei si cum an gasit noi acolo de-
pozite enorme de echipamente militare si aliment&
La ora to suntem In gara Domnita Ileana (fosta)
Ketihaza").
La ora to si trei sferturi suntem in Belcesciab'a,,
gara mare, cu linii multe die garaj si foarte multe
vagoane.
La t I i un sfert ajungen in Baes-foldvar; In-.
tr'un tren de evacuare, sute de piese uriase dinted
fabrics, intreaga de munitii, evacuates.
La ora t t si 20 suntem in Me70-Bereny. Pe Ellie
un tren Jung cu ca.'rute sanitare noui. Intr'altul tu-+
nuri de bronz, pazite de sentinele romane.
D'aci, ne adancim tot mai malt in pusta angara.
Pusta ungara!
"Parnant fares hotar, si cer! Nesfarsite lanuri de
gram secerate sau; porumbisti neculese Inca. Pa,
mant fares hotar! 0 Sahara galbena, presa'rata p. 'a-
locuri, cu ,Cate o mica oaza de verdeata, fermele
cu salcamii ce-q adumbresc. Cat vezi cu ochii, pu-
stiu! In imparatia tacerei nu s'aude deck metalicul
si titmicul ta'canit aI roatelor de tren, si sueratuI
locomotivei noastre. Ra,r, ate tin uliu sau, foarte
www.dacoromanica.ro 4
 50

sus, cateo acvil.a, spinteca, in rotiri largi §i incete,

apa albastra a vazdulmlui.
Ora I I §i 5d in gara Kioma. Intr'un tren, cu tu-
nuri, cai, boi, furaje §i soldati, trece Reg. 2 arti-
lerie de munte spre Arad.
Soldatii, doborati de cdldura soarelui, dorm in
vagoane intre picioarele cailor cari stau cuminti 5i
nu mi§ca 'unul ca §i cum, s'air teme sa nu-si scoa1
stapanii.
D'aci, intram in regiunea luptelor, ne spune
un ofiter. Pansaici inaintasera ungurii.
Ora 12 §i 10 in Nagylapos. Iar tren de evacuare
cu tunuri mari, lungi, capturate.
La 12 r§ii 25 suntem in Mezotur, unde s'au dat
lupte mari. Ora§; mare. In gara, sute de vagoane de
marfa, vopsite proaspat §i tricolorul nostru zugravit
pe el e.
Ora 12 §i trei sferturi in Csugarparti Taniak.
In gara Pusztapo, gara mica si cu o frumoasa gra-
dinita cu muFate ro§ii §i braduti verzi; intr'un tren
lung, calla soldatii Regimentului 26- Infanterie, im-
bracati In curate uniforme engleze§ti.
In cotro, bdeti?
La Lugoj, ft" Banat!
Generalul meu imi spune:
Si-au luat sa,rbii nasul la purtare. Aud c'au
Adus doua idivizii la frontiera noastra.
E cald ingrozitor. Vazduhul fierbe. In trenul voi-
nicilor se mai vad automobilele Diviziei II-a de sub
comanda generalului Jiteanu. -

La I §i 25, in gara Pusztatenyo, alt tren lung

ce trece spre Bucure§ti.
E regimentul 104; avand pe vagoane platforms,
51 cateva proectoare evacuate §i pazite de ga'rzi.
La ora II §i trei sferturi in gara Szayol. Casele
www.dacoromanica.ro
 61

an ferestrele distruse de bombardament. Suntem in

plina zona a ofensivei.
Pe linie, un tren cu Regimentul 84 (?) care merge
pre Debretin. Alt tren cu cisterne de petrol si lazi
de cartuse.
Parnantul, de ce inaintam cu trenul, ni s'arata
tot mai sfartecat de viforul luptelor ce-au avut lod
p'aici. Gropi mari de obuze stau marturie vie a mortei
care a muscat cu dinti de otel din spinarea pa'man-
tului.
Lt. Colonel Tantu, comandantul Regimentului 24
din brigada II Infanterie imi povesteste Cate ceva
din toiul luptelor:
Uite, colo, pititi pe dupa, salcii, In malul Tisei;
priviau soldatii nostri, -din avanpostiiri, cum veneau
de dincolo de Tisa moarta" ghiulele dusmane. Se
deosebeau dupa'. sgomot. Cand venea Cate un obuz
de calibru mare, ziceau: Asta e d'al bateau". Cand
nu exploadau, le strigau in batjocura: La cartofil"
La cea mai mica miscare a noastra, armatele rosii
ne bombardau groaznic. Ochiau lush' foarte prost. Is:
instalasera observatoarele in turlele bisericilor. Ai
nostri ii ochiau cu precizie si ii curatau cu turn eu
tot.
Uite podul asta, l'am batut zi si noapte. Aveau
.enorm de multi munitie si bombardau groaznic.
La Csongrad, (Ciongrad) a fost alta trecere peste
Tisa. Ungurii au asvaxlit podul in aer si ai nostri
l'au reparat In trei zile. Si acolo au bombardat gro-
Tay. Aveau artilerie formidabild.
La Tisa rnoarta" eram tot in transee si bateau,
cu artileria infiorator. Intr'un sat, in pusta, am gasit
Jun depozit imens de munitii de artilerie, fel de fel
de calibre.
D'aici, la vr'o 35 klm. sere dreapta, la Tisa-136,
a trecut toata divizia VI 5i i-a. inconjurat.
www.dacoromanica.ro
 52

Colonelul poveste5te Inca, trenul nostru trece ma-

rele pod peste Tisa, in dreptul ora5ului Szolnoc.
Dam de case ciuruite de gloante 5i de schije, d'un
canton gaurit tot, -5i d'un pod de pontoane,, pt-
ralel cu marele pod de fier peste care trecem, incet,
foarte incet. Podul acesta a fost scufundat in apa,
si acum e in reparatie.
Ai nostril lutreaza ziva si noaptea sa-I pule Re
picioare" definitiv. La mijlocul Tisei, se vede cazut
in iapa capatul rupturei podului. D;ela jumatatea'
cea bung, si rezerriata pe malul opus, inginerii 5i bra-
tele o5tenilor no5tri au intins, peste o gigantica sche-
larie de ,barne, un pod nou de otel, mai ingusr, cu
o singura linie. E innadit trainic si peste el se
scurg dinspre inima Urigariei toate trenurile noastre
pline cu material del ras6toi capturat si tot p'aici
se 'face toata circulatia de tale ferata irxtre Buda-
pesta si noi.
La capetele podului pAzesc sentinele.
Pe lariga capetele podului de pontoane, soldatii
no5tri, sub ar5ita soarelui, se scalda in Tisa.
Am trecut podul.
Iata Szolnocul.
Uri ora5 mare, cu sute si mii de cladiri uria5e ciu-
ruite toate de ghiulele. '

A fost aci cel mai infiorator bombardament, dirt

toata campania luptelor de pe Tisa. Cowrile fabri-
celor, copri finalte de cararnida' ro5ie, se vad re-
tezate de pe la mijloc sau sfredelite in zigzag de!
enorme gauri grin care se vede cerul albastru.
Prin ele au trecut obuzele noastre.
Szolnocul, tare ada'postea pe du5rnan, 5i eta plin
de numeroasel munitii, a fost tinta celui mai 11a2
prasnic bombardament din partea artileriei noastre.
N'a ramas p.e t e de cash, in care obuzele, 5rap-
www.dacoromanica.ro
 53

nelele Si schijele, noastre sa nur5i fi lasat carta de

vizita.
Szolnocul a Tost un al doilea Mara5e5ti, de jale
pentru unguri, de glorie pentru noi!
La ora 3 5i un sfert pornimi snai departe cii
alts ma5ina.
La ora 15i trei sferturi suntem- in Ujszasz, statie
tnare, cu peronul inchis d'un gratar de, sarma, fm=
bulzit de Temei ungare ce daul buzna sa iese pi pie{
care o sentinels d'a noastra le tine in respect.
La 4 5i 10 minute ajungem in Tapioszele, gar.
cu un zid de plopi uria5i in fates. Trenurile fac ma-
neva
Inaintea- ochilor incep sa mi se desf4oare vii ne-
sfar5ite pe leren nisipos. Suntem intr'o regiune de
dune de nisip.
Intram in regiunea dealurilor. Ne apropiem de
Dunare.
Pe liniile ferate nesfar5ite 5iruri de vagoane. In
gara aceasta ca pi in Arad, trec nenurn.arate femei
cu tolbe de ma'rfuri 'n spinare.
Pe campuri apar turm,e de porci. Ne apropienx
de Budapesta...
Ora. 5 5i; 3'5. Maglod. Intr'un tren Regimentul
7 00. Mai avem 23 klm. papa la Budapesta. Sose5te
un tren de marfa plin cu porci.
Iata un tren cu magnatiVr, exclama un Canal-
locotenent surazand. Mlult a5 des sa vad acum pe
,,tigri" lui Tisza!
Trecem pie la!nga trenuri incarcate cu piese de
poduri de fier, gata sa, fie aruncate peste picioarele
de piatra.
Incep sa 'ne apara co5uri gigantice de fabrici.
Trecem pe Mega"' Kobania, un mic ora5e1 care nu
e decal o anexa a Budapestei.
Iata linii rle tramvaie. In zare, in ceata apusului

www.dacoromanica.ro
 54

de soare see Tidiea dealuri stancoase. E muntele 13,

care 'n amfiteatru se zarete Buda.
Ne incruciOlm cu un tren de lucratori.
Ora 6. Intram in gara Budapestei 1

www.dacoromanica.ro
 SOSIREA
Clara. fitriztle. Conalinduirea Piefel. Hotel Royal. Restaurant
Gambrinus.

12 Septemvrie 1919
La ora 6 sears intrarn In gara Budapestei.
Trenuri lungi sincarcate a§teapta plecarea. Cala-
torii sp5nzurati pe' ferestrele vagoanelor, sau im-
bulzili pe scari §i la u§i, privesc cu atentie §i serio-
zitate spre trenul! nostru mic, abia sosit, din care
descind ofiteri romani. Dintr'urj tren se aude o ar-
monica risipind sub cupola imensei Bari un timid!
ceardaV4. Prin trenurile gata de plecare se vad
multi soldati roimapi. Unii se intorc in lard, altii
fac parte din unitati ce-§i schimba garnizoana. Pe
peron, c54iva ofiteri romani ajutati de soldati §i
grade dau ordine §i pun randuiara in toate. Toat'a
gara Yi imensa m'ultime, imi pare o armata, disci-
plinata careia strigat Drepti!" §i s'a aezat
In front, in pozitie de parada.
In fata garei, la e§ire, sentinelele noastre! Ina lti,
bine echipati, cu puca la umax §i capela sernet in-
clinata pe ureche, voinicii no§tri to intampina la.
Pol.°. le Budapestei ca) un simbol al puterei si sta-
panirei noastre, azi, in Cara lui Arpad!
In curtea garei, se imbulzesc c.urio0, in jurul tra-
surilor cu pouii pasageri roman', o lume de femei
tineri, §i casca-g-ura ptivind cu jind spre co§urile

www.dacoromanica.ro
 56

sau pachetele cu merinde, mai ales. E stomacul un-

guresc, Inca flamand, dupes teroarea postului fortat
din Inca .prea. recentul timp al bolsevismului. Tea-
surile mai toate pipernicite si cu un cal.
e adancim .pe largile Strazi si privesc cu mare
luare-aminte fetele treca'torilor, si vitrinele prava2
liilor.
.Mimic nu se mai vede dirt vechia si asurzitoarea
larma a potopului de lume, ce, cu fete multumite,
iumplea odinioara largile, veselele si grandioasele
strazi si bulevarde ale Budapestei.
Ma uit 1a ceas. Abia sunt orele 6 si` tin sfer,t si
orasul pare aproape adancit in noapte. Nici un tram-
vai nu circuld. Ne interesam) si aflam, ca, dupes a-
gniaza, magazinele stau Inchise, tramvaele fsi ince-
teaza circulatia 'dela ora 5 si ca dupes ora 6 orasul
se inchide ca melcul in casuta lui. .

$i totusi, un gigantic melc, orasul acesta! Tre-

cem printre siruri de cladiri uriase si, fie linistea
Area mare, .fie zidurile sumbre ale labirinticelor
constructii, ma Jnfior ca . si cum as fi intrat
toaptea pe aleele unui cimitir. Iluzia o am intreaga
zarind p'alocuri lff -balcoane si ferestre spanzurand
flori plante verzi, ca, niste podoabe de cavou.
Rareori cite un cap de femee sau de batran, apare
in pervazul unei usi sau ferestre, atras de uruitul
rotilor trasuricei noastre ce trece incet si leganan-
du-se ca luntrea lui Charon, pe Styxul patimirilor
maghiare de azi.
Vezi ce intunecate si negre sunt strazile cIA-
dirile ungurilor fri Budapesta? mi s'adreseaza ge-
neralul.
Ca sufletul lor..., domnule general!
Strabatern orasul, si ne indrep_tarn spre Comen-
duirea pietei care trebuie sa ne cllea bilete de car-
iiruire.

www.dacoromanica.ro
 E7

Din distanta. 'n distanta patrulele noastre, pe jos

sau calari, in pas cadentat §i sonor, cu tinuta demna
§i plina d'o impuna'toare mandrie cutreera stradele
imensei Capita le, Sunt in grupe foarte marl 5i in
tinuta de ra'sboiu: cased, pu5ti, mitraliere 5i lancii.
privindu-le cum se departeaza, imi par ni5te in-
sule plutitoare de foc 5i de forta, pe oceanul mort
al unei lumi de slabiciuni 5i fall de legi.
Doar larga strada Rakoczi, cu prelungirea ei Kos-
suth Laios ,ne intampina cu ceva mai multa viata.
Urue cu sirene stridente, in sbor vertiginos, pela
!urechile noastre, automobilele militare romane cu
micul stegulet tricolor dinainte. Cam in directia
spre care merger} not sunt mai toate comandamen-
tele noastre militare.
Din frumoasa _piata Kigyo-ter", dam in strada
Vexes Palne utza". Oprim in fata Comenduirei
0 companie de mitraliere sty gata de por-
hire la prima, porunca. Se gase5te, aud, in perma-
penca in fata Comenduirei pentru orice eventua-
litate",
Atat in fata cladirii, cat 5i in vasta ei curte, sta-
tioneaza o multime impestritata de automobile mi-
litare 5i de ,;Taxi "' rechizitionate pentru serviciul
armatei romane.
Colonelul Pirici, comandantul Pietei, ne prime5te
sus, in cabinetul sau, ocupat cu iscalirea unui for-
midabil teanc de legitimatii ungure5ti cu fotografii.
.1Te spune Ica toate sunt ale politi5tilor unguri care
au vole sa poarte revolver 5i sabie; ca patrulele noa-
stre au arestat multi politi5ti cari n'au permisiunea
aster; Ca, insfar5it, n'am ingaduit decat un numar de
patru mil de politi5ti unguri.
In privinta gazduirei, ne spune c'a rechizitionat
o la suta din, camerile fiecarui hotel. Camerele
cele mai frumoase!"

www.dacoromanica.ro
 58

Ne loam biletele' noastre de cartiruire pi ne in-

dreptdm spre Hotel Royal". E cel mai mare ho-,
tel din Budapesta.
Un 'hall" frumps qu peretii plini de tablouri;
si ornamente, mai multe lifft"-uri vi vr'o case etaje
la care to suie o foarte larger starer de marmora cu
parapet de bronz.
Genera lul ocupa camera No. 103 cu vederea
la strada.. Eu, camera 1 1 2, cu fereastra spre curtea
interioara care e un fel de passage" cu magazine
$i cafenele. Fiecare camera, cu baie. Rufaria toata
de cea mai bung, curates p1 durabila olanda. Doug,
randuri de usi. Cheia e prinsa, de un cerc de sarma
foarte groasa, qi foarte larger, asa ca nu se .poate
lua inj buzunar de pasager ci, fortat, trebuie s'o
Iasi la portar.
Scoboram spre masa. Jos, in hall, auzim vorbin-
du-se numai nemteste. Ne credem un moment mai
curand la Wiena; detest la Budapesta. In jilturi
de piele, de pluche, sau de ,paie, domni, doamne
tinere si copile, toti si toate, ,stau rasturnati picior
peste picior vi... fumeaza!
Pe la orele 9, ma ihdrept cu generalul spre urt
restaurant din apropierea hotelului nostru. Nemerim
la Gambrinust,
0 vasta sales cu bolti si pilastri zugraviti in culo-
rile rationale maghiare si cu picturi vesele. Servcsc
fete multe b'aieti, imbra'cati in lungi halate albe,
peste costumul for de oral. Canty un numeros tarif
de tigani unguri.
Am intrat impinsic 'de curiozitate, mai mult sa
vedem ce; mananca ungurii acum, ei care pang la_
venirea armatei roman se hraneau sub comunisra
numai cu dovleci.
Vazand aparitia unui general- roman, lautarii a-'
taca o romanta romaneasca, pe care o cantor insa a.
www.dacoromanica.ro
 59

la Tisza! .Ni se prezintal lista. Fripturile §i manca-

rile intre 5o, 4o, 35 §i 3o coroane poi\ia! Luami
cate un schnitzel si-o halba de bere neagra.
Orchestra caned acum Pagliacci, apoi, brusc, o da_
in cearda§. Si tot a§a, cat mantaxn, ne tine in me-
lodii ungure§ti, tara'ganate, mai mult jalnice.
Nu ne merg. la itima. Simtim In ele un suflet
strein.
Sala e plina totui de consumatori. Sunt 3i cativa
ofiteri romani. La, ora io ne pomenim ca se sting
d'odatA trei sferturi dirt lumini iar baetii Incep sa
stranga scaunele.
Lumea disciplinata se scoala pleaca. Ni se spune-
ca starea de asediu prevede Inchiderea tutuor lo-
calurilor de rtoapte la ora io. Da i z noaptea ni-
meni nu mai are voie sA circule pe strazi.
Zadarnic stdrui eu pe langa patron (a§h mai mult,
sa-I Incerc) s,a; r4ai zaboveasca putin Inchiderea-
Se tnclina panl la pamant generalului gi se roaga'
sa nu ne supasam dar el trebuie sa Inchida.
E ordin strict §i trebuie pAzit cu sfinlenie caci
nu e de glumit cu patrulele romane§tia.

www.dacoromanica.ro
 DRAWL REINVIE
'Mob! Isla roisinosti. -- itanicurale. Magazine 91 praturi. Tram-
-says's. Astoria. La Rasaaria. Pp Anfirassy.La Varosiiget.

13 Septemv'rie 1919

Am dortnit tmparate§te la Hotel 'Royal'.

NIa trezesc In dirnineata #sta in sunet de trambite
romane§ti. Deschid fereastra. Pe ,,Erzsebet Koriitd,
(pe bulevardul Elisabeta) trece in pas sonor o corn-
panie romaneasca. Un °firer caiare Thainte, altul la
mijlocul trupei. Ferestrele hotelului §i caselor se
deschid §i cap!ete znultumite privesc In adrniratie
pe strajerii puterii noastre §i lini§tei lorg.
Intr'un balcon al hotelului, o frumoasa, unguroai-
c2a, prive§te, totu§i, trista spre o5tenii no§tri ce se'
.departeaza. Viseaza, poate, melancolica, la nimicita
!armata ungara, la fWii soldati §i ofiteri unguri. E.
o femeiu§ca, aud, caries a facut ,chef azi noapte cu
ofiteri d'ai Ino5tri sit totu§i, se gande§te poate, cu
find la husarii ei. E frumos din partea ei. o pa-
triots. Imi reaminte§te pe eroina unei nuvele de
Maupassant.
Scoboram, dupe putin timp, in strada. De data
asta, suntem fri plina, supefactie. Viata Budapestei
rena§te stub ochi no§tri, prin contrast isbitor cu
1in4tea funerara d'aseara, la sosirea noastra.

www.dacoromanica.ro
 61

S'au deschis magazinele. Trec tramvaiele archi-

pline.
Trotuarele se umplti d'o lume grabita. Fete le, In
dughenele de thanicure" poleesc unghiile... dom-
nilor! Da, ciudat 1 unde mi-arunc ochii, mai mutt
domni I i fac unghiile. Se vede ca, In epoca co-
munismului, de urat 5i din lipsa de alta ocupatie
barbatii unguri s'ag deprins pi cu...1sportuI aster.
In dreptul debitelor de tutun, cuntipAra'torii fac
,,coada". Cozi lungi interminabile. Mr-amintesc de'
faimoasele occeric" dela Odesa. Vitrinele maga-.
zinelor ofera ochilor o multicolora pi abundenta ga-
teala, pentru scurtul timp de ordine decand a ve-4
nit armata romans.. $i doar, mai ieri nu se mai ve-
deh. nimic iprin galantarele pravaliilor.
Intreb de preturi. Tot ce e imbraca.'minte, nespus
de scump. Fleacurile, bibelourile, pungile de thar-
gele, foarte ieftine. Printre furnicarul tramvayeIor
pi pietonilor se strecoara carute militare romane
incarcate cu prada de rasboiu, 5i pa'zite de sentinele.
Circulatia tramvaielor, se face ea in time normal.
Aud Ca e cel trictii bin organizat serviciu de tram-
vaie din toatal Europa. Fire le electrice trec prin
pamant; sub §ine,, nu prin aer pe deasupra cape-
telor treca'toriIor.
Din ce in ce, dup;,er o strada pe alta, to izbe5fi de
tot mai multa.' insufletire.
M. opresc cu generalul in fata marelui 5i noului
hotel. Astoria".
Aici e instalata comisia noastra de Evacuare de
sub pre5edinfia generalului Serbescu.
Lt. colonelul Stratilescu, din artilerie ne vorbe5te
de rechizitiile acute.
' Am trecut cu armata dincolo de Dunare peste
6o klm. ,sprei Vest. Po teritoriul acela am ga'sit
depozite enorme. Peste 5 mii de vagoane- cu munitii
www.dacoromanica.ro
 62

dela Mackensen, puse de ei insisi in inventariu. Le-

hm descoperit, fuga.'rind resturile armatei bolsevice
fugite prin padurea Bacon--vald", la nordul la-
cului Balaton. Am ga.'sit si tunuri maxi ingropate.
-Vona strange tot.
Comisia de .evacuare pune la dispozitia genera-
lului un automobil 'taxi", pentru cursele zilnice, in
vederea misiunei.
Generalul vine intaia oard la Budapesta. Eu sunt
xnusafir mai, vechiu. Ca sa cunoasca orasul ii ser-
vesc, deci, de cicerone.
1 Ne oprim deocamdata, la marele hotel Hunga-
ria". Aci e instalat comandamentul diviziei I-a, co-
mandata.' intaiu, de generalul Sachelarie, iar acum,
de generalul Obogeariu.
Un hotel grandios in fats. Dunarei. Aci fusese
instalat comandamentul bolsevist, cu Bella ;Ihn,
Szamuely si alti tovarasi" a la Trotzky si Racowsky.
In. hotelul acesta au tras contra-revolutionarii cu
monitoarele, de s'au impiedicat pe scarf, fugind in
pivnita, Bella-Kuhn, caruia, glumind Szamuelly i-a
strigat: Ai! veil Caesar, monitori to salutant".
Luam acl, la popota, ceaiul.
Comandoriul Sion dela marina ni se plange ca
nu ne lash' aliatii sä ridicam, vapoarele noastre cap
turatc de unguri. Intaiu ne autorizase, dar, fiindca."
n'arn semnat Pacea, ne opresc acum.
Si totusi, cum le-am mai lua not si le-am duce
frumusel acasa die n'aml fi nevoiti sa le trecern
pc langa granita sarba.
Dupa ceaiu, trecem din goana automobilului, prin
Insufletitul cartier al magazinelor din Vaczi ut",
undo misuna elernlmtul femenin mai abitir ca pe
Lipscanii nostri. 0! luam d'alungul celei mai fru-
tmoase strade 3din toata Budapesta, pe Andrassy-
lUt", tin bulevard lung de 2 klm. jurnatate, cu alee
www.dacoromanica.ro
 63

de pietoni, de calari, de trasuri, si cu superbe cladiri

inonumentale, sub care, d'alungul trotuarelor, se in-
.sira cele mai bogate si elegante magazine, cafenele,
si berarii; pe acest Nndrassy, bulevard sub care
trece metropolitanul" electric al Metropolei ungare.
.,Trecem de piata Dctogon", de splendida piata
Rond-point (ICorond) cu cele patru statui de bronz:
a lui Jean Pa lffy, Nicolae Zriny, eroul dela Sziget-
var, din rasboiul contra turcilor; aceea a lui Stefan
Bocskay duce la1 ,Transilvaniei si aparator al pro-
testantismului ungar contra imparatilor Austriei si
Gabriel Beth len, fost principe al Transilvaniei, care
juca un plare rol in rasboiul de 3o de a,n,i.
Si iata-ne la; capul superbului bulevard, in fata
trufasului monument al Mileniului", ridicat,cu pri-
lejul jubi]eului ?de t000 de ani dela venirea ungu-,
rilor in Europa 296-1896. 0 coloana de piatra
foarte inalta, 4o m. in varful careia arhanghelul Mi-
haiu cu o trompeta in maha anunta fericitul eve-
iiment. In fata coloanei, pe un soclu, calare, tro-
neaza Arpad, primul cuceritor al Ungariei.
La spatele lui, inclaratul coloanei, intr'un hemi-
ciclu rupt la mijloc in doua arcuri, intre colonade,
de piatra statuile in! bronz ale regilor Ungarieij,
Vr'o patru firido stint goale. Statuile au lost ras-
turnate de bolsevici si ascunse.
Trecand printre regii... detronati, ajungem in fru-
tnoasa gradin,a a orasului, vestita Varosliget". Un
fel de Bois de Boulogne" al Budapestei. 0 intinsa
-padure strabatuta.' de sosele pcntru trasuri, in deosebi
rcea mai frumoasa: Stefania-ut"; padure plina de
rondouri de flori, de teatre de vara si teatre populare,
de edificii de }jai, de isvoare termale, d'o fantana
artesiana, de un, Mare bufet restaurant, de multe
banci si scaune, s mai, ales, de bone, copii si fai4-
nienti. Totusi, nimic din vechea splendoare a echi-

www.dacoromanica.ro
 64

pagiilor si toaletelor din epoca quasi preistorica a

xasbeiului mcondial, nu se mai zareste. Era °data,
incepand din capatul lui Andrassy-ut, pand in cele
znai marginase alee drumulete ale imensului Va-
rosliget, fie dimineata, inaintea mesei,.fie seara sat
noaptea la Ieerica lumina a globurilor electrice cu
arc voltaic, o puzderie de vehicule de lux, de calareti,
t,chic", de ,,dandy" unguresti si de fericiti ce rata.-
ceau, perechi, perechi, prin raiul acesta al Buda-
pesti.
Contemplam in mijlocul lacului cu apa de sma-+
raid, silueta feudala si meiancolica a castelului Vaj-
dahuniad4 in care e instalat Muzeul de agriculture"
si in curtea caruia; e artisticul monument al lui
Anoymus', notarul necunoscut al regelui Bella.
E cald, pe lac, tree dteva lebede si-ML amintesc
cu farmec de incantatorul nostru Cismegiu.
E cald. Generalului 4i e sete. Suim putin pe terasA
marelui café-restaurant dela intrarea Varosliget-ului
si comandam asa de probe, un mic frustuc".
Patronul, un 'cm de vr'o 5o de ani, malt, voinic,
foarte placut si itidatoritor, ne serveste foarte curat,
2 sticle de bere foarte rece, paine neap% gustoasi,
sardele, quaguel 1i tint, mai da si sofeurului o sticla
de bere si ne sere pentru tot 31 coroane. Numai 15
lei. Gasim ca asta e mai; omenos ceva ca patronul
restaurantului Qarnbrinus, d'aseara, care pentru a
friptura, o salata, paine d halba, ne-a luat catd
70 de coroane de crestin.
Zabovim, in Varosliget 'Ana pe la ora r.
Afars e foarte cald, dar aici sus, adie un vantulei
pla'cut dinspre lac.

www.dacoromanica.ro
 GELLERT
Pedal Ferentz Fosseph.Comandamental Trupelor.Popota.Sanatortnl.
Chestia DunArei

Ora i. Parasym Varosliget" si ne indreptam, tot

pe Andrassy-ut, spre Comaadamentul Trupelor". In
drum generalul opre§te automobilul, putin, in fata,
garei de Vest; (Nyugoti Palya-udvar") ca sa in-
trebe de cenzura romance. Subt imensa cupola de
cristal a garei, e inaltata o uria§5, schelarie de fier,
ce se trniKa, pe roate d'alungul §inelor, dela un cap
la altul al lungei si vastei bolti de cristal, care e in
reparatie.
D'aci strabatand vertiginos, orasul, trecem super-
bul pod de fier Ferenc-Jozseph-hid" (Frant Iosef)
la capetele caruia pazesc sentinelele roman.
Drepti, cu fata, bronzata, prezentand arma ina-
intea generalului, in tinuta-i superba, sentinela noa-
stra pare ea ins4i o statuie de bronz la capatul po-
dului unguresc. Parc'ar fi dorobantul" dela caput
podului dela Fete§ti-Cernavoda, peste Dunarea noa-
stra. Si totu5i, si pie asta, o s,tapAn.im tot noi azi!
Nicicand nu mi se va stinge din suflet fiorul
sguduitior ce mi-a produs icoana celei dintaiu sen-
tinele la capatul podului unguresc, in Budapesta I.
La capatul cellalt, peste Dunare, in marginea
Budei, e instaiat comandamentul superior al trupelor,

www.dacoromanica.ro 5
In grandiosul palat Gellert", nume ce-i vine dela
nuntele §i Sfantul (Gerard) ce doming Pesta.
r In fata cladirei, o vasty piata pe care se incru,
cie§aza tramvaiele ce leaga, peste poduri, Buda cu
Pesta; trasuri, lautomobile, pietoni, §i foarte multa
lime military romand.
GArzi numeroase de jur imprejurul cladirei. Un
mare drapel tricolor falfaie dela balconul coman-
damentului. Ofiter 'de serviciu la intrare.
Pe generalul MArdarescu, generalisimul armatei
de ocupatie, it gasim in biuroul lui, un salon foarte
elegant §i vast.
' Ii sunt prezentat de generalul Panaitescu, §eful
Statului Major al trupelor. Pe langa acesta, un uria§
bache§, par'ca turnat in bronz, cel dintaiu pare un
pitic.
Genera lul MArdarescu, e scund, poartg mustata
hlbA scurt retezata, se infati§eaza cu o senioralal
prestanta, daces nu chiar cu morga. Felicitandu4
pentru izbauda; operatiunilor noastre in Ardeal §i
IUngaria, multumindu-mi, generalul §i-arata dorinta
ca scriitorii §i presa romana sa accentuieze cat mai
mult imensul 8erviciul lip care l'am facut noi An-
tantei, prin ocuparea Ungariei §i Budapestei. Si:
foarte calduros Incheie: VA rog sa va considerati
aici, invitatul nostru".
Iata-ne, deci, Voftiti la masa, pop,otei comanda-
mentului, dela Gellert.
La ora r se des, de obiceiu, semnalul inceperd
tnesei: 0 fanfares de regiment, intoneaza un mar§.
Ofiterii de toate gradele i§i fac aparitia. Ferestrele
largi de.7chise ale salei dau spre Dunare. P.e jos, co-
vor de pluche bordeaux cat tine suprafata parchetu-
lui. Peretii imbracati pang sus in lemn de nuc lus-
truit. Din tavanul cu ornamentatie aurita, §i de pi-
la§trii de marmora spanzura bogate lampadare elec-
www.dacoromanica.ro
 67

trice. La intrare,1 o masa lunges dreptunghiulara,

pe ale card capete se reazima.' Ate doua lung
These panes in fundul elegantei sali. Toate locurile,
ca la zoo, ocupate de ofileri. Din distanta in dis-
tanta pe toate mesele sunt vaze cu flori, carafe cu
yin de Tokay,i cupe de cristal, fete §i §ervete de o-
Janda, taamuri de argint. E serviciul restaurantului
Gellert, ai carui chelneri in frac, Si mariu0 albe
servesc ca la comanda cu o punctualitate §i inderna-
I
mare eleganta.
La masa din frunte iau loc generalii, efii de Stat
Major, consilierul judiciar Romano, asimilat in grad
de colonel §i d-1 Diamandy, reprezentantull guver-
zului, in uniform:a de maior, care a luat parte §i ca
ofiter combatant, pe front, in luptele dela Tisa. Sunt
poftit intre d-sa §;i generalul Panaitescu. Aflu din
gura diplomiatului nostru ca'; nici Iugo-Slavii n'au
iscalit tratatul de pace. Nu primesc nici ei controlul
asupra minoritatilor. Un colonel opiniaza ca aceasta
poate sa fie un punct de intelegere intre ei si noi, ca
sa se cedeze de bung voie Torontalul.
La cafea stau l'anga capitanul comandor Nedelcu,
un inimos ofiter al Marinei noastre. Privim prin lar-
gile arcade ale ferestrelor braul lat §i cenu0u al Du-
narei, ale acestei Duna're cu apa turbure §i tristl
§i ea decate mizerii ni se fac de Antanta.
Comandorul imi spune:
In deosebi, amiralul englez Troubridge, ne .

sacaie rau. Nu ne lases sä ridicam nici un vas. Du-

/Ikea intre guri §i Orova o stgpanesc azi francezii;
dela 10r§ova in sus, acest amiral.
Dupes condiliile armistitiului din 1918 se prevedeg
Ica ease monitoare §i doua vedete sa fie date alia-
tilor iar restul vaselor de ra.sboi Si comert sa fie
administrate de aliati.
Cele 6 monitoare amiralul le-a dat Iugo-Slavilort
www.dacoromanica.ro
 68

La Budapesta se gasesc azi 800 de vase plutitoare

inventariate de noi. Mai sunt Inca 4 monitoare ;i 6 ,

vedete tot in stapanirea lui Troubridge. La obiectiu-

nile noastre ca pan'acum a favorizat pe Sarbi, ne-a
raspuns oficial, in scris, ea. thestia Dunarei nu e Inca.
rezolvata.
. Insfar5it, and vom rezolva aceasta chestie, cred
c'o sa firn o mare putere navala rasboinic5. 5i co-:-
merciala pe Dunare.
Chestia Dunarei pentru noi e vitals. Din punct
de vedere economic: Puna.'rea, plecand din inima
Europei, pan5. in Marea Neagra, ne pune la inde-
mana calea cea mai lesnicioas51 pentru desfacerea
avutiilor noastre agricole §i subpamantene. Din punct
de vedere militar,. Dunarea e o frontiers natura1s
ce cu restranse, mijloace se poate apara a5a incat
sä idevina ock piedicaf de netrecut pentru du5manii;
no5tri. Din punct de vedere istoric, de Dunare sunt ,

legate toate suferintele 5i tot sbuciumul trecut al nea-

rnului nostru §i numai undele ei pot spune cat sang&
romanesc s'a varsat pentru stapanirea ei. SA nu ui-
tam c5 chiar in rasbolul de azi, ce pare ca pentru;,
noi Inca nu s'a sfar5it, Diunarea, cu Turtucaia ei,
a fost Inceputul durerei noastre 5i tot Dunarea, cu
Budapesta ei, a fost bucuria 5i mandria noastr5, su-
fleteasca cea mai mare Si, poate, nu cea din urma_
Si daca.", d(urerile noastre trecute sunt legate de-
Dun 5re, apoi Si nazuintele noastre viitoare, ce nasc
din aceste dureri, se vor sfar51 tot aci, la Dunare.
Talleyrand a zis: Greutatea lumei nu se reazim5_
nici pe Adige, nici pe Elba, ci pe Dundrei Ea
leaga, prin Marea Neagra, Apusul Europei cu R5.-
saritul lumei.
In comisiunea noua Europeans a Dunarei pre-
ponderanta, acum, e fatal s'o aib5. Romania. WI
de ce toate silintele noastre trebuiesc Indreptate in

www.dacoromanica.ro
 69

acest sens. Caci Dunarea va stapani-o cine va aver.

mai multe vase de raisboi §i de comert-
Dtpa masa, vizitez cu deama.'nuntul labirintica 5i
eleganta constructie a hotelului Gellert.
Foarte multi ofiteri cari sunt ata5ati la birourile
comandaTnentului locuiesc, unii cu familiile tor,
in camerile 5i apartamentele acestei monumentale
constructii.
Scobori cu diverse ascensoare dela cel mai inalt
etaj pang, j'os in marele stabiliment de bai. Caci ho-
telul Gellert e mai curand un sanatoriu. A5a, chiar,
sta scris pe, frontispiciul intrarei laterale, in fala
.careia se ridica muntele Gellert.
Bazinuri mitari, 'cabine cu bai de marmora, bai
.de namol, izvoariel termale, camere largi de aburi
§i de du5e, sali cu pa.turri corrode de masagii, in-
halatorii ca la Reichenhal, terase cu flori, sera 5i
grading de iarna cu plante exotice 5i palmieri inalti,
isvoare cristaline cu apa de baut, bufet de mana in-
taia, coafor i 'concerte, toate le- afli sub acoperia-
rnantul acestei labirintice constructii, in piatra, mar-
Anora.' pura, mozaicuri, picturi, 5i tot confortul celor
mai noui institutii de sanatate.
0 domni5oard, jumatate unguroaica. (dupa tata),
jurnatate frantuzoaica (dupa.' mama) d-ra Helene,'
(flone), Lily, de Szalay, ne conduce pretutindeni
§i ne dg, toate lainuririle.
Cla.'direa a costat, dupd unii, i8 milioane, dupa!
altii 3o milioane.
A fost sfar5ita in timpul rasboiului. Din cauza
maltratari ce suferea palatul in tinipul comunismului
fiind locuit de bol5evici care socializasera toate ave-
rile 5i toate imobilele proprietarul superbului Sa-
natoriu, d-rul Botany, vazandu-se saracit, s'a si-
nucis cu un revolver, in inima.
Azi hotelul si sanatoriul sunt proprietatea co-
munei.
www.dacoromanica.ro
 PALATELE REGALE
Panorama Budei. Istoricul Buda-Pestei.Coroana St. Stefan $i Bella
Kuhn. Cartes Palatului. Misinuile aliate Munn] Reginei
Elisabeta. 0 audienla.

Pe la orele 4 dupigi amiaza, mi-am dat intalnire

cu catiVa ofiteri cu familiile lor, in fala palatelor
regale.
Pentru calatorul abig sosit in Budapesta, de cum.
ajunge in fata Dunarei, privirea ii e fermecator
isbita, dc pe malul celalalt, de panorama Budei do-
minata de cladirile trufase ale Palatelor regale"
Asezate pe stalnci Inalte, pe prelungirile ash, zi-
sului munte Varhegy", constructiile §i palatele din.
Buda, mai ales noaptea, cu ferestrele for luminate,
.isi topesc stralucirile Intr'o feerie cuceritoare de stele
ce, impreung cu luceferii cerului, Ili par, din malul
Dunarei Si pang in largile hotare ale vazduhului,
o singurg bolts instelata.
Arcurile celor trei poduri uriase, strglucind in.
kloapte sub globurile for electrice ca spinarile unor
balauri cu solzi de our si argint, impreunand malu-
rile Dunarei,. mia.'resc n chip covarsitor, ca trei
punti de vis, feerica panorama! a Budei.
Acolo, pe acele inallimi, ce stapanesc toatg cam-
pia Dunarei, pe care e asezatg Pesta, acolo, in Buda,

www.dacoromanica.ro
 71

§i-au avut scaunul domnesc primii regi ai Ungariei.

In 1156, pentru prima data fu Buda re§edinta
rgala.
In Aprilie 1241, Tatarii cotropira Ungaria, de-
tera foc Pestei, §i macelarira pe locuitori. Cand iarna
Dunarea ingheta, navalitorii trecura §i Buda indurd
aceea5 soared.
Regele Bella al IV-lea, reintors in tara lui pustiita,
iii dete repede seama de valoarea Dunarei, din punc-
rul de vedere al! ;apararei, §i facu din colina, de,
stand a Budei, o imensa fortareata.
Sub domnia lui (Nay Layos) Ludovic cel Mare,
Buda lua o mare desvoltare.
Sub regele Sigismund se reconstrul palatul regal
5i Buda devenl reedinta imparatului german.
Cea mai mare stralucire o capata Buda sub re-
gele Hunyadi Matyas, Matei Corvin, romanul! A-
cesta inconjura cele doua ora§e cu ziduri puternice;
deschise in Buda §coale superioare, chema la Curtea
lui pe cei mai celebri scriitori, savanti §i artisti stra-
ini. Biblioteca lui; care cuprindea, faimoasele co-
duri ale lui Corvin", numara, peste 40.000 de volume.
Dupes el, dupes revolta taranilor sub conducerea
lui Dosza care pose foc intregei Ungarii, veniees
turcii cari sdrobisera pe Ung-uri la Mohacs (Mo-
haci) la 1526. Sub: robia for toata tara Ungariei
se irosi. -
Buda cazii in mainile turcilor la 1541. Atunci fugl
din Buda §i Pesta toata nobilimea maghiara. In a-
mintirea acestei epoci de ocupatiune turceasca se
vede azi la Buda Baia lui Racz (Racz fiirdo) §i pe
colina rozelor" (Rosza domb) mormantul lui Gtil-
Baba", supranurnit parintele rozelor".
In 1686, Carol de Lorrena recuceri Buda. Dar
xtu gasi acolol deck ruine. Aceea5 soarta a avut

www.dacoromanica.ro
 72

Intreaga Ungarie timp de 15o de ani cat statu sub

jugul turcesc.
Hartuita iarasi de rascoale interne, prin secolul
17-18, numai duper sfarsitul revolutiei lui Rakoczi,
tara sleita, incepu a-si revenl in fire si a se tidica
din ruine. Palatinul Josef i§i dadii toate silintele pen-
tru aceasta.
Duper 1848,cu glorioasa epoca a lui Kossuth si
Petofi, urma tirania austriaca a casei de Habsburg,
Oita ce Austria hartuita si ea de ra'sboaiele perdute
fu silica sa inchee compromisul" cu Ungaria.
La 8 Iunie 1867 Imparatul Austriei, Frantz-Jo-
seph, fu incoronat rege al Ungariei, cu resedinta in
Buda.
Sub domnia lui, vechia Pester, se prefacu vazand
cu ochii, renascuta din cenusa ei ca pasarea Phoe-
nix! Din zi in zi tot mai frum.octsa. Micile strade:
stearnte si intortochiate disparura facand loc largilor
si dreptelor bulevarde impodobite cu cladiri uriase,
elegante si solide, cu gradini si gradinite vesele si
artistice cu statui si constructii monumentale, mu-
zee, teatre, pinacotece, grandioase hoteluri europene,
tramwaye si lumina electrica, spitale, biblioteci, ca-
zarmi uriase, grading zoologica si insarsit infru-
musetarea moderna a Budei si constructia monumen-
tala si decorativa a podurilor.

Actualul palat regal e zidit pe ruinele vechiului

palat al lui. Mathias Corvin. Unele parti dureaza de
pe timpu] Marigi Tereza (1769) si furor marite de
architectul Hauszma.nn in 1910 care be adaoga doua
aripi si o cupola in stil blaroc. Din varful acestei
cupole mai staruie si azi Coroana cu crucea stramba
(semn fatidic al atator Strambatati) a Sfantului Ste-
fan, si a tuturor regilor ungari...
Mu lta spaima apucase pe adevarati unguri de
www.dacoromanica.ro
 73

soarta acestei coroane (cea veritabila, nu reproduce-

rea ei depe cupola) Candi a isbucnit bolsevismul.
Nu se stie daces Bella Kuhn si compania au atins-o.
Dar se stie ca ea e inchisa intr'o camera blindata in
mijlocul palatului. Totusi se zicea ca Bella Kuhn ar
fi schimbat-o in Elvetia pe bani straini; ca Szamuelly
o transportase in aeroplan la Moscova, si fel de fel
de svonuri.
In timpul regalitatei, coroana Sf. Istvan (Sf. Ste-
fan) era intr'o cases de fier, inchisa cu trei chei, una
pastrata.' de ministrul pesedinte, alta de contele Se-
cheny Bella si a treia, de contele Ambrozi. Usa casei
de fier nu se poate deschide deck cu cele trei chei
d'odata.
Ca sa ajungi la castelul regal, treci, mai aproape,
asa zisul pod suspendat" (Lanczhid); strabati tu-
nelul in care si ziva si noaptea and larnpi electrice,
pe sub muntele Varhegi"; si ajungi in Kristina
varos". La sanga tunelului ai un funicular.
Treci cu tra.'sura sau cu automobilul pe langa me-
dievalele parapete cu creneluri asa zise bastioane",
ocolesti biserica Mathyas templom", la5i construc-
tia ministerului de rasboi, si palatul arhiducelui Jo-1
seph, fost ckeva zile guvernator si viitor" rege al
Ungariei, si, to gasesti, in fine, in fata intrarei prin-
cepale a palatului regal.
In fata palatului statuia equestra, a arhiducelui
Eugen, eroul dela Zenta, privind peste Dunare, pa-
norama Pestei!
La poarta castelului nici un soldat honved ungur
ce faced paza odinioara. Cativa ingrijitori, portari,
salutes respectuos, pe ofiterii nostri 5i ne oprim in
curtea interioard a palatului. In fund, in fata a.doua
usi, pazesc, la una, zuavi francezi, la alta, bersaglieri
www.dacoromanica.ro
 74

italieni. Se vad §i uniforme engleze §i americane..

Aci, in palatul regal din Buda, sunt instalate bi-
rourile misiunilor aliate. D'aci troneaza Antanta, cu
morga ,sip mai ales cu sfidarea americane peste i-
mensa capitala ungara pie care totu§i o stapanint
micii tarani dela Dunare".
Intr'un colt din fundul curtii o frumoasa fantana,
reprezentand pe regele Mathyas la vanatoare. A-
proape de asta, o alta stutuie in fata grajdurilor pa-
latului, reprezentand asa numitul csikos" (cicor)
taranul din pusta Orland strans de capastru un caL
salbatec din pusta ungara.
Algerienii prezinta arma inaintea oficerilor romani.
Ura.'m cu totii sus, la primul etaj, unde ne pri-
me§te in biroul sau colonelul american Yates (Iet)..
Scund cu ochelari, in uniforma lui sobra, ,,caquis",
ofiterul american rade, glume§te cu ofiterii no§tri,
tachineaza" cucoanele §i ne pune la dispozitie pe
.un domn Ina lt, civil, fost ofiter in armata ungara,
capitan Daranyi Kalman, ca sa ne serveasca de
cicerone.

Prima aripa" ce vizitam e Muzeul comemorativ,

al Reginei Elisabeta" fosta imparateas5. a Austriei
§i regina a Ungariei.
In prima camera, ,la dreapta in fund, o statue ma-
rime naturala, in ghips, a raposatei si frumoasei
regine, reproducerea dupe originalul in marmora
alba executat de sculptorul Herman Klotz la Viena,
original ce se gasete in biserica Elisabeta, din ora5..
De jur imprejurul statuei, aquarele de Barlotomeu
Szekely ce reprezinta patru momente ale incoronarii
din 8 Iunie 1867.
A poi, tablouri, daruite de arti5tii unguri reginei
in 1857 cu prilejul primei ei calatorii prin Ungaria_

www.dacoromanica.ro
 75

Pe o masa se poate vedea un vas de argint ornat

cu o vita de vie cu struguri de aur, daruite reginei,
cu acelas prilej, de orasul Eger.
Multe fotografii d'ale suveranei si estampe.
Intr'o vitrina autografe d'ale reginei, care, pe-
timpul cand faced exercitii de limba ungara, tra-
duced in ungureste povestiri si articole istorice sau
literare, pastrate si daruite muzeului de Ida de Fe-
renczy, fosta lectrice a reginei.
Apoi, o scrisoare: a reginei adresata baronului
Joseph E6tvos, miaistru al cultelor 5i instructiunii
publice, p'acea vreme, in care it roaga. .sa intre in
corespondents cu ea pentru a-i corija scrisorile din
punctul de vedere gramatical.
telegrams autografe adresata de Luiza de Ba-
varia, mama reginei Elisabeta, fiului ei mai mare-
printul Ludovic al B:avariei, in care il anunta ca
Majestatea Sa (Frantz Joseph) a cerut mane fiicei
sale Elisabeta.
Imparatul a cerut mana lui Sisi. Suntem toti fe-
riciti". .

0 carte de rugaciuni impodobita cu pietre preti-

oase si 'n aur. La pagi 347, langa% o rugaciune se
gaseste o violets uscata si potretul lui Frantz Deak,
inteleptul Ungariei".
In vitrina No. 4 se aflal o colectie de medalii ce:
reprezinth chipul reginei, sau, intamplari de seams_
din viata ei: logodna, casatoria, Cliftorii, incorona-
rea la Buda, vizita. la Venetia, nasterea archiducelui
Rudolf, o calatorie in Asia 5i Africa. Portrete in ar-
gint 5i in aur, In relief, d'ale reginei.
Apoi, multe fotografii.
In vitrina. No. 6 un album' al orasului Veszprem
o adresa a camerei magnatilor a Dietei Ungariei, a.
Academiei ungare, etc.

www.dacoromanica.ro
 76

P_ un perete: printul regal Rudolph in uniforma

de ofitet de artilerie. Regina Elisabeta in toaleta de
catifea neagra cu cainele ei favorit, Housegard.
Pe un alt soclu, o casuta de argint in care d:e-
putatiunea ungara a regatului a oferit reginei, la Bu-
da, in to Iunie 1867, 5o.000 piese de aur, ca dar
la intoronare.
Regina a daruit aceasta suma.' pentrur opere pa-
triotice.
La cele patru colturi ale casei, patru statui tot de
.argint: ale reginei Maria, a Adelaidei sotia lui Geza,
tatal regelui Santu-Stefan, a Sfintei Elisabeta a Un-
gariei si a Mariei Tereza.
In vitrina "No. 9: costumul reginei Elisabeta pe
care -1 purta in ziva cand a fost asasinata la to Sep-
tembrie 1898, in Geneva. In partea stanga.' a corsa-
giului se vede stofa sf4iata pe unde a intrat pum-
-nalul asasinului. Si azi, dupa mai bine de 20 de ani,
ma cutremur de manic. Era d'o rara frumusete
craiasa asta, d'o dumnezeiasca bunatate, si 0 visa-
toare de elita, Ce vina a putut avea in vieata ea,
care suferise atka, aceasta mare admiratoare a ver-
surilor lui Heine? Si, un dement; un ratacit al socie-
-tatei, anarchistul Lucheni, in paradisul Elvetiei, pe
marginea lacului Geneva a isbit-o de moarte.
Imparateasa §i regina, femeea aceasta era :un
dar de pret al cerului fa.'cut pamantului. Ungaria
a pus-o! azi, aproape, printre sfinte. Nu voiu uita
niciodata sguduitorii fiori de arta Si. duio0e ce mi-au
tintuit sufletul intaia oara.' and am admirat-o in toata
augusta ei frumusete.0 poesie, in alba statue de mar-
-Mora, la Teritet, in fata lacului Leman, prin vara
anului 1911.
Intealta vitrina, privirea-mi ramane pironita pe
toaletele negre ale reginei din ultimii. sai ani, ca.'ci,
www.dacoromanica.ro
 77

nu se mai imbrach decal in negru, dela asasinarea

arhiducelui Rudolf, fiul ei! Rochie neagra, palarie
neagrA, manu§i negre, colier de perle negre de Vene-
tia cu panglici de catifea tot negre, carte de ruga-
ciuni legata in matase neagra cu *chenar de perle
tot 'negre, gbete de matase neagra!
Apoi, yin reproduceri in bronz ale feluritelor sta-
tui de care e plina; Ungaria, ridicate reginei Eli-
sabeta.
Se mai poate vedea in dulapul No. 12, pe lang5,
atatea sfinte amintiri, §i un pahar de baut de care
se leaei urmatoarea poveste:
Cu prilejul sarbl.torilor casa.'toriei, Majestatea sa
Frantz Joseph mirele i§i conduse mireasa la bufet.
Regina sorbi cateva picaturi de apa §i puse paharul
pe bufet. Un capitan, care se gasea de serviciu, fi-
ind de fata, ba.'u restul apei din pahar dupai plecare_a
perechei regale §i tual paharul ca amintire, in bu-
zunar, §i-1 pastry pani la moarte:
mai se; poate vedea un alt pahar cu capac,
in care regina Elisabeta i§i bey' zilnic, Limp de ani
indelungati, laptele rnuls in fata ei.
Treci apoi la stanga, in. cabinetul de lucru al re-
ginei, al carei mobilier i-a fost daruit de augustul
ei sot.
Mobile in acajou lustruit Si tapisate cu matase vi-
§inie. Obiecte de birou, portrete figurine de bronz,
un chaise-longue" in care a facut in tren o calatorie
pe and era insarcinata cu archiducesa Maria Va-
leria; langa scaun pe o masuta, violete uscate, vio-
lete, florile lei favorite! Apoi, picturi, albume, cIrti
de poeti unguri, frumos legate, etc., etc.
In sala III portrete §i amintiri literare legate de
marea regina. Regina Elisabeta, in costum de ama-
www.dacoromanica.ro
 8

2oana, in costum, ungar, tablou mare, portret, in

xnarime natural., de Frantz Russ, din 1859. Se zice
.c51 acest portret era destinat impar5tesei Eugenia,
-s'otia lui Napoleon III, dar isbucnind rasboiul cu
Franta, n'a mai fost trimis.
Perechea regala, pe tarmul lacului Stahremberg.
Busturi in p!ortelan, schite §i iar un mare portret
al suveranei, de Alexander Wagner, profesor din
Munich.
Dup5 ce ispravim cu muzeul reginei, ciceronele
nostru d. capitan civil, Darany Kalman, ne scoboara
scarile, ne scoate din nou in curtea castelului, 5i, ne
.suie in aripa laterala din stanga, in Sala de recep7
tie diplomatic." a palatului regal. Aci e bustul in
marmora al lui Carol III tatah Mariei Tereza, cu
busturile de marmora ale imparatului-rege Frantz-
_Joseph Si sotiei sale.
Bustul Mariei Tereza privind catre august ei tata'.
Perdele maxi del; Gobelin ce ar fi costat pe vre,-
-a-nuri 20.000 coroane una, acopera u§ile acestei su-
perbi sali.
Intealta sala, pe pereti, tot Gobelinuri, rep,re-
zentand cele 4 anotimpuril
0 lung.,, fascinatoare Sala de dans" cu peretii
de marmora (?) (cel mai ideal stuc!) galben-cenu§iu
cu 9 uriar candelabre de argint i mii de cristale,
ce va fi iradiat In feerice lumini in serile. dh bal,
fn frumoasele zile ,,de odinioar5." ale defunctei mo-
narhii Habsburgice! Mai ales pe vremea cand re-
gina era Canard §i in splendoarea frumusetii!
.Intealta said, un mare tablou de Muncacs, cel
mai mare pictor ungar. Apoi vizitka sala Ifufetu-
lui" cu peretii marmoreeni.
i rand pe rand vizitam largile al orbitoarele de
www.dacoromanica.ro
 79

aurarii §i oglinzi camere ale palatului regal, 'Ana

ce ne trezim intr'o foarte lung4 sala cu mobile in
lemn de palisandru, lucrate in Olanda, stranse, cu
sute de foteluri, taburet-ele, canapele, covoare de pret,
masute, dulapuri, clae peste grAmada, ce Intr'o hala
de... vechituri. Superbe §i isptitoare vechituri ce
stralucesc de eleganta §i scumpatate. E cea mai
mare parte din mobilierul palatului pus Inca sub naf-
talina.
Cucoanele ofiterilor noWi se trantesc comode pe
ate o canapea sau fotoliu, ce apartineau camerilor
reginei, a§a de curiozitate", sa vada cum le stA
In jilturi regale!
In sala ,audientelor", una din cuconite, mica,
oache§5, cu ochii scanteietori ca diamantele negre,
sta pe un jilt alp reginei Elisabeta §i glumind ex-
clama:
Si-acum puteti sa-mi cereti audiente!
D. Darany Kalman, voind sa faca pe istetul, o
is inaintea tuturor:
Majestate, va rog sa ne dati inapoi" Tran-
silvania.
Cum sa v'o dau daca n'a lost niciodata a dum-
neavoastra", ci a fost si e p :e. veci a noastra"1 ii
raspunde spirituala doamna.
Unguru] surade, mut si prostit.
Noi strangem cu caldura maim inteligentei... suve-
rane, doamna maior G.

In Sala Diplomatilor" vedem intr'un tablou pe

printul Eugen de Savoia duce d'Alsacia, care a lup-
tat contra turcilor.
Sala Tronului", mare, cu parchet, $i mobilier ta-
pisat cu matase bordeaux, e cople5ita de culoarea
aurului. S'a addogat in urma un coridor, ce prin
www.dacoromanica.ro
 80

bolti deschise face parte din sala tronului dar se

cihama Galeria oglinzilor."
Intealta said, mare tablou: Incoronarea lui Frantz
Joseph si Elisabetei. Sub frumoasa regind se vede chi-
pul trufas, Cana", si brun al frumosului magnat An-
drassy... favoritut. ei", Imi spune d. Darany. Se
mai vede printul ode Coburg tatal fostului rege al
Bulgariei. In camera. asta cateva sobe vechi... Frantz
Joseph, iubia lucrurile vechi.
Mai vedem cateva elegante camere d'ale reginei:
camera rose", camera alba", camera verde".
Dar uncle Bunt; cele dousa mari gobelinuit
cat peretii din sala de audiente si care costasera
Cate un milion fiecare? Intre eu pe ciceronele nostru.
Sunt facute sul si ascunse de mult, de frica co-
xrmnismului, cu multe alte Inca lucruri de pret; nu
le scoatem pang nu s'o limpezl bine si consolida si-
tuatia Ungariei I
Si cu aceste ultime lamuriri, scoboram sca'rile pa-
latului, de data asta pentru a-1 parasl.
Liniste de cavou in tot cuprinsul labirinticului
castel.
Doar afara, in curte, pufae sonor motoarele
masinelor noastre cu care plecam salutati d'a-
ceiasi garda de soldati algerieni, in vreme ce, la
poarta, paznicii vechi ai palatului regal, se descopere
inclinandu-se cu respect in fata... uniformei roma-
nesti L.
0 temporal

www.dacoromanica.ro
 RECHIZITIILE CONTESEI
Conlon de Cszapany. Talh drilla unwept. Scripearii dela popota.

14 Septemvrie 1919

In dimineata asta cu generalul P. la Astoria" la

comisia de Evacuare. Automobile le toate sunt la;
comandatnent la Gellert" sA li se facg recensa-
mantul.
Jos, in cafeneaua elegantA a hotelului, cu fine re-
tele la ferestre, lua'm ceaiul cu marmeladA, dac5.1
cumva marmelada asta n d fi tot din fructele noastre,
de pe vremea ocupatiunei austro-huno-teutone.
La dejun, la popotA, maiorul Racoveanu imi po-
vesteste un caz de plangere contra rechizitiilor, dirt
partea contesei Cszapany.
Cucoana asta, dup51 ce i-au devastat armitele
bolsevice toata mosia §i castelul, vine acum, a doua
zi dupa intrarea armatelor romane in Ungaria, sA ne
pretindA nou'i 7 milioane despagubiri pentru rechi-
zitiile ce rain fAcut noi? Extraordinary inconstientN
si obrAznicie 1.
Ceeace e tnai straniu, e ca. incepe plangerea
firmand ca roma,ni s'au purtat foarte bine", dar
.

ca, la plecare de pe mosia ei, au devastat-ol

Auzil a devastat-o armata noastrAI care a. trecut
6
www.dacoromanica.ro
 82

p'acolo numai o zi pe cand bolsevicii o p,ustiiser4

luni intregi. Revoltatoare obrasnicie 1
Foarte amuzante sunt iara, cererile de liberare ale
bolsevicilor inchisi, care 'sustin ca ei n'au fost nici-
°data rosii", ci albi", albi ca mieluseii sireacii I
Si, uite ash, toll vor sa' ne cionvinga, ba, c'au fost
cenusii, bleumarin, liliachii, numai rosii" n'au Lost,
fereasc.-1 sfantull
Ce n'am gasit not pe -aici! Pana si clopotele biseri-
cilor noastre, furate de nemti si de unguri, spre a fi
turnate pentru tunurile si gloantele for contra noa-
stra!
. Le-am fotografiat, de fata fiind, langa ele, 5i re-
prezentantii misiunilor aliate, engleza 5i americana
mai ales, care au vazut cu ochii for tot felul de o-
biecte furate din Cara noastra, scoarte, camasi, haine,
mobile, unelte hirurgicale si medicamente.
Maiorul mi se plange de talhariile Unguresti, si
de mizeriile pe care le intampinat din partea.
americane, do deosebi, la facerea rechizitiilor
noastre.
In fata Triesei, orchestra military ne plimba su-
fletul pe valuri de armonie.
Se desprind din ea cativa balaoachesi, In cazon,
ca sa ne came mai la ureclie, ,,opere nationale"!
Unul din ei inainteazi in fata generalilor si ofiterilor
superiori, 5i ne trage pe scripca lui, ca Paganini,
dintr'o sing-ura coarda si un singur fir de arcu5
pe care-1 trage cu degetele, incet, peste maiastra lui
cutie.
Un batran clarinetist ne zice o ciocarlie de ne
merge la inima si ne face giumbuslucuri din instru-
ment imitand coco§ii.

www.dacoromanica.ro
 JARDIN D'HIVER SI ORPHEUM
Opereta.Comed11. Varietenri. Denim noaptea.

La asa zisa Jardind' Hiver", vedem in sears.

iasta o opereta cu musics pe leitmotiv de Tango.
Tenorul are nasul coroiat. Primadona e o blonds
plina de draci.
Peste drum la Orfeum" (in Nagymezo-utca i7)
-se joaca o comedie bufa. Fireste ca trebuie sä fie
bufa de oarece toata sala lesina de ras. Dar eu nu
inteleg nimic.
Dupa.' comedie, urmeaza Variete". 0 rasfatata,
a publicului, Szollosi Roszi", e primita cu furtuni
tie aplauze. Caned un cantec national maghiar de
actualitate ce starneste delir in intreaga sala. E o
iseusa.' fermeca'toare.
0 Zuleica" ungureasca, ,,Darmora" se svarco-
leste pe scenes cu admirabil de naturale incolacituri
de carpe palpita pantecele gol d'ai gandl ciacolo
Ii bate inimal
Dupa ea, apare un ,grasun Gyarfas Ders6" bun
ca de Ignat, gros si totusi foarte fin ca mimica.' ,si
duh. Debiteaza piste vesele cuplete in care auzirn
inereu cuvintele Levine" si ,,comunilmus". Paro-
diaza, fireste, fericita ep-oca 1

Publicul rade 5i it rasplateste, cu furtuni de ap1a-

www.dacoromanica.ro
 E4

uze. Se simt bine acura, fire5te, la adapostul baio-

netelor romane5ti I
Mai vine ol baletista,, indracita, ca o intrece pe
Severskaia, de5i costumul ii e identic.
Dupe. ea, ni5te acrobati 2 Mihailovitza, poate
cei mai buni vazuti, pang azi, in viata. Multe minunatii
fac cei doi tovara5i. Una, insa le 'intrece pe toate:.
Dupa o scandura ce se leagana dela mijloc in sus
Si in jos; (proptita fiind pe un mic scaunel) cei doi
in picioare pe capataele ei, tai fac want 5i unul sare
in aer cazand cu caprul in jos drept in cre5tetul ca-
pUlui celuilalt *a. ramanand a5a, cu mainile 5i cu.
picioarele in aer cateva lungi secunde.
Si in vreme ce historionii tai fac, cu arta., me-
seria, publicul din teatru, la mese, in loji 5i in
parter i5i is in lini5te religioasa, cina! Nu s'aude
un scart'ait de use, un ciocnet de pahar, sau o tran-
titura de farfurie.

Thrziu, ne indreptam spre noul nostru hotel, Bri-

stol", unde von]: ramane 'Ana la sfar5itul 5ederei
in Budapesta. A vrut generalul, sa fim in apropierea
comandafnentelor, 5i Intr'o camera cu ferestrele in-
fata Dunarei.
Strabatem strazile de5erte ale marei Capita le. Si
mergand pe strazile pustii printre uria5ii pereti ai
cladirilor mute 5i oarbe, ne pare ca mergem, in pu-
terea noptii prin ni5te imense tran5ee. Auzim numai
din cand in cand sonoritatea bocancilor patrulelor
noastre.
Urcat in noua mea camera, dela Bristol" ma
repel la fereastra. Noaptea e instelata. Dunarea iii
plimbrt lini5tita trnpu-i de argint sub ochiul man-
gaietor al lunei.
Nici cand, batrana Dunare, nu s'a simlit mai in-
www.dacoromanica.ro
 85

tinerita si mai impacata, decat in noptile astea de

<and o pazesc flacaii ,no§tri.
Multe nelegiuiri a mai va'zut §i multe taine inchid
.adancurile sufletului ei.
Sentinelele noastre, dela capataiele podurilor, o
ascultii glasuind molcom, §i, in cadenta sonora a
pasului for osa§' esc, o incredinteaza c'au razbunat7o
pie multele fArIdelegi indurate.

www.dacoromanica.ro
 SACAELI ANTANTISTE
Call Ilngariel. Eng lull ne Mae.

15 Septenwrie 1919.
Sculat din pat, deschid fereastra. Duna'rea stra-
luce§te ca o oglinda..Par'ca ar fi un lac din ferme-
catoarea Elvetie. Ce muta.'-mi pare in dimineata asta!
Par'ca §i-a oprit rasuflarea I
Surad ochilor, langa malurile ei, vapoare §i yach-
turi albe.
La hotel Hungaria unde ne luam: ceaiul, colo-L
helul dr. veterinar Stavrescu, vorbe5te de... cai
Ne spune ca, dupa statistica normala, Ungaria are
'Ana la doua milioane de cai, relativ putini fiindca
ea furnizeaza cai aproape intregei Europe. In ras-
boiul ruso-japonez ea a furnizat cai englezilor. Are
90o mil iepe de'prasila. (Fiecare taran are cate doua
iepe dc prasilA). Anual aceste lege dau peste 600
riii mtuiji. Multi mor. Raman 400 mii cai de povara
anual.
La Astoria", generalul 5erbescu, pre§edintele co-
knisiei de Evacuare ni se plange cat necaz are cu
rechizitia automobilelor necesare serviciilor militare
in Budapesta.
Azi, ;a venit un general englez §i ne-a oprit
sa mai ridicam vr'un auto mobil. Toti evreii, cand
www.dacoromanica.ro
 87

vrei sh le iei cate un automobil, spun ca sunt su-

-pusi englezi".
Un ofiter vine sa se planga ca." ducandu-se sh re-
-chizitioneze un depozit militar de lana, proprietarul
i-a scos ni5te hartii ce miroseau a foarte proaspete,
spunandu-i ca e... supus englez! Si asta!
Si totu5i, domnule general, am cules infor-
matii precise, ca lana era depozit bol5evic,ca apar-
tineh statului.
In cazul 0.sta ridicati-o cu foga!
. On ate piedici ne-or pune aliatii, tot ce e pradh%
de rasboi vom ridich. Fire5te, vom executh numai
ordinul s,rt dam ung'urilor 15 mii de arme si un mi-
lion de cartu5e pentru organizarea. jandarmilor 5i
armatei ungure5ti.

www.dacoromanica.ro
 LA MUSEUL ,NATIONAL
°Mires. Soldatal Paton Cicerone. Plebe ci animals.

Inainte de amiaza vizitez Museul National" care

e foarte aproape de Astoria'.
0 constructie de piatra, monumentala, cu ma-
rete colonade, in mijlocul unui incanta'tor parc, cu
bAnci, bone §i copii,- cu flori, §i multe statui printre
tali: in fata scarii principale, statuia de arainA
a celebrului poet Eric Iano§ Arany; apoi statuia
lui Sze csenyi Ferentz, cel care a zidit museul nar
tional, mare om politic; statuia lui Daniel Berzseny,
al lui Carl §i Sandor Kisfaludi; Ferentz Kazinczy etc.
La stanga, la o intrare laterala, trei soldati
romani; unul de santinela. Ma opresc.
Nem szobodl
Las-o, puiule, tpe ungure§te, ta-s roman!
A! domnul e roman? Sa traiti!
. Poftiti, va rog, poftiti. Numai ungurii n'au vole
sa intre.
De ce paziti muzeul?
Sa, nu lure ungurii lucruri de pret. De, mai
§tiu eu! A§a e orden"!
Flacaul care-mi vorbe§te e un voinic din judetul
Suceava, it chiama Petcu Tanase, §i se deed bucu-
ros sa ma plimbe el prin muzeu, sa mi-1 arate el
cd-1 cunoa§te pe degete".

www.dacoromanica.ro
 89

Bine, Petcule, haidem sus.

In curtea interioara." dam de sarcofagii, de dinti
penormi de animale preistorice, de falene de balena
5i de tot felul de statui vechi romane.
Petcu le prive5te; ar vrea par'ca &aqui spuie ceva,
dar socoate mai prudent sa, taca.
Ce sa fie asta, Petcule?
De, cucoane, cica astea mari de piatra, ar fi
cosciuge d'ale stramo5ilor no5tri, romani", d'ai im-
paratului Traian.
Dar, cestelalte?
Cica.', dinti de alifant 5i de balena.
Gasesc caPetcu n'a pierdut vremea d'a surda de
and face paza muzeului §i urcam scarile la etajul
intaiu.
Aici dam de sali cu mii Si felurite pietre 5i mine-
rale. $i, rand pe rand,, de data asta Petcu ramane
aiurit de mandretea pietrelor, pe care eu i le explic
pe intelesul lui, iata-1 privind cu luare aminte aeieo-
litii, meteoritii, ametistele, aurul, antimoniul, guar-
lul, diamantele, piritele, lapislazuli, etc., etc.
Dar sus, in salile de animale ?I
Niciodata n'am vazut galerii mai complect in-
zestrate cu tot soiul de spete, de clatt §i genuri de
animale impaiate, rnamifere, reptile, pasari. Toate
dihaniile 5i vietuitoarele parnantului dela orang-utan
pang la mica pasare colibri. Rand) pe rand, despre
toate, ii spun cateceva lui Petcu, timp de doua ore.
Uluiti, aproape,. eu 5i Petcu, e5im din casa cu
lumeo, moarta 5i dam cu ochii. de lumina parnan-
tului de afara cu lumea cea vie!
Mare mandrete 5i sus in ca5ile asteal Dar mai
bine-i parca afara la soare! exclama Petcu, respirand
din plin aerul sana."tos 5i pudrat de razele soarelui.'
Da, e vorba, ca vazu5i multel
www.dacoromanica.ro
 90

Va'zui Invatail ca tot dumneata §tii man

multel
5i incantat a: Petcu-mi dadu brevet de tiinta,
parasesc muzeul national pentru a merge la masa.
Sunt orele t.

www.dacoromanica.ro
 ASPECTE DIN COMUNISM
Pe terasa dela Gellert. Batrdnnl Szalay $t Whistle. D ra Lily at
comunismul.

In dupa.' amiaza asta, batranul Szalay, tatal dom-

ni5oarei Lily", pe terasa Sanatorului Gellert, imi
vorbe5te cu entuziasm de armata romana, ne5tiind
cum sali agate recuno5tinta ca i-a scapat de bolt
5evici,
Nu 5tiu ce ne vom face daces vor pleca cu-
rand ai dumheavoastra.-Mi-e frica grozav, 5i sunt
aproape sigur, ca. iar va izbucni. comunismul. Va fi
o -groaznicl anarhie. Nu va mai fi nici politie, nici
iguvern. Garda ro5ie va reinvia ca din pamant, 5i
va taia pe toata lumea.
Dar 5i garda alba care se formeaza acum se zice,
ca dupa plecarea dumneavoastra, va taia pe toti cei
cari nu vor purta. un semn de recunoa5tere ca faC
parte din partidul catolic. Sa vedem pe unde vor
scoate cama5a evreiil Bine le-ar face ca tare ticalo5i
au mai fost 5i sunt. Uite, de piIda, acum: Eu, 4irt
cauza for am ramas sa.'rac. Aveam, intr'una din ba'n-
cile for depu5i 5o.000 de coroane. Bani5orii mei,
munciti de mine, pu5i la adapost pentru zile negre-
ca cele de azi I Sal nul crezi ca-mi dau vr'un ban,:
Nu dau nimanui din cati doresc sa-5i scoa.ta haul
din Ba'nci. Pot eu sa crap de foame, nu vor 5tie!
www.dacoromanica.ro
 92

l'auzi strigand: Nu-s si nu sunt banil" Ne-au man-

cat Vanisorii, talharii
Dupa ce batranul ispraveste de jeluit, d-ra Lily
imi traduce din ziarul unguresc Rendki-'
vul Kiadas" (senzationalul tiraj) articole privitoare
la Schimbarea cabinetului".
Un articoi da si numele nouilor rninistri: Lov-
vaszy Marton, Presedinte; contele Bet len lIstvan,
sau Baron Pereny Szigmond, Inteme le; Hussar,
Cultele etc., etc. Apoi spune ceva de scandalul dela
consiliul de ministrii, ca Friedrich primul ministru
actual a icitit telegrama adresata Antantei c'a re-
facut cabinetul.
Ca Antanta a refuzat etc. Apoi ca ministrul de
finante a declarat in consiliu ca. wisteria statfilui e
Igoa Functionarii nu si-au primit salariile. Noi
nu putem: obtine tmprumuturi. Nu sunt carbuni.
Scumpetea vietei e teribila. Daca nu suntem aju-
tati de Antanta, suntem pierduti."
Mai spune ca mai multi ministri si-au dat de-
misia, Si ca primul ministru strigat: Chiar
daca raman singur, raman tot la! locul meu!" C'a
urmat scandal dupa care ministrul Rubinek Gyula
a iesit trantin.d usa cu asa putere ca toata casa
s'ar fi sguduit. 5i ziarul adaoga: O astfel de pur-
tare nu s'a vazut nici in soviete, la bolsevici.
5i mai traduce d-ra Lily:
Bettelheim, evreu, comunist, a fost internat langa
Yiena. Partidul comunist austriac a cerut sa faca
parte din partidul social-democrat,
Prizonierii de rasboi nu se intorc din Italia. Si sunt
acolo 8o de mii; iar in Siberia vr'o 16o de mii! 5i,
.ar trebui reintorsi ca sa reconstruiasca noua patriel
Zador Derso (Daniel), fostul director al Operei
din Budapesta pleaca din patrie, zicand: Niciodata
www.dacoromanica.ro
 to

Ungaria n'a inteles ce e arta adevarata. Numai intri-

ganjii pot teal aici
Evreii se roaga sa fie aparati.
Renner a vorbit' de viitorul Austriei; pentru ce
trebue sa se uneasca Austria cu Germania, fiindcrt,
abia va putea suporta impozitele de rasboi. Bogatia
tarei depinde de unirea popoarelor, cu Cehii pentru
carbuni, cu Polonii si Romanii pentru petrol; cu Un-
gurii pentru grau; cu Slavii pentru boi; cu Italienii
pentru drumtil la porturile de mare.
Apoi, mai citeste articolul Cum traiesc romanii
la Budapesta". 1).
E foarte impresionanta.' povestirea ce-mi face dont-
nisoara despre ziva de i Maiu" cum au sarbatorit-o
comunistii.
Toate podurile peste Dunare, castelele regale, sta-
tuia Sf5ntului Gellert, casele, erau imbricate in Mr-
tie rosie. Tramwayele electrice erau vopsite in ros.
Automobilele erau imbricate in flori rosii. Soldatii
layseau grau rosul (vopsit) la chipiu. Toti barbatii,
femeile si copiii aveau cocarde rosii. La insula Mar-
gareta s'au facut mari procesiuni in rochii si pan-
glici rosii. Toagi Bludapesta, din cap Oita 'n pi-
cioare, era imbracata in rosu. Ai fi zis Infernul",
cu diavolii.
Uriase procesiuni. Toti lucratorii din toate fabri-
cele cu uriase drapele rosii; femeile cu basmale
Pe strazi, prajini foarte inalte cu mari cercuri in
%/Ali din care spAnzurau lungi, interminabile pan-
glici rosii. Monumentele erau invelite in ros iar in
capetele for erau puse capetele uriase in ghips ale
lui Marx, Lenine, Bella Kuhn, Trotzky, Szamuelly,
vopsite 'n ros I
apiii lui Lenine", (bolsevicii) ridicasera statui
I) Pe care I'am cite In volumul I.
www.dacoromanica.ro
 94

imense reprezentand un inuncitor cu ciocanul ridicat,

vopsite in rou.
Comuni§tii atu platist pentru hartia ro§ie, ca s'o
.cap,ete dela Vieria, 3000 de boi.
In ziva: de 2i1 Martie ora 5 d. a. cand s'a pro-
clamat dictatura, soldatii au rupt pe strazi stelele
ofilerilor, decoratiile, galoanele de aur. Le aimu
Cu cutitele pej care le-ar fi implantat la cea ma,i
mica opunere.
Vineri 21 Martie, plouk cu galeata si multi oa-
ineni mergeau la teatru, eleganti, in automobile. La
coltul stradelor multimea a oprit automobilele (j'ai
vu ca, de mes yeux vu), au fost date jos, doamne
4elegante cu cuvintele: Da-ne noun automobilul la
Si plebea a luat cu fora automobilele si aristocratii
_s'au dus pe jos. acasa. S'au luat atunci toate ma-
§inele §i trasurile chiar §i ale misiunilor aliate; s'au
luat caii, s',au rechizitionat magazinele. Se jefuia
lwnea pe strazi, se tortura §i se ucidea ca 'n codru!
Ce grozavii au mai fost p'aicil
D-ra Lily ramane cu ochii lints spre varful dea-
lului din fain. .

Sus, pe un (iamb al muntelui Gellert o sentinels

romans, ca o statue de bronz, std, intepenita, cu
ochii ma'surand zarea, peste Duna're, dominand toata
Intinderea Capitalei maghiare.
Gratie acestui bray soldat roman, mancOm, noi,
azi, la adapostuli ,vitejiei §i veghei lui, o paine, Si
ne dormim noaptea, somnul in lini§tel exclama, fe-
ricita, domnipara, Lily..

www.dacoromanica.ro
 PE CORSO"
Promenade. Bufetul. Bursa femellor. Cue!. Iti al cuceritorl.

E o dupes amiaza infiorator de caldg. Arde soarele

ca 'n luna lui cuptor.
Cu neputinta `de stat In camera mea din fata Du-
narei, la Bristol.
Ma dau jos pe Corso'.
Toti cari au lost pe la Budapesta stiu ce este acest
Corso". 0 promenade d'alungul Dunarei, prin fata
tnarelor hotele Bristol, Hungaria si Rietz (sau Du-
napalota). D'alungul trotoarelor stau insirate banci
si scaune. Scaune foarte multe mai ales in fata micei
gradiniti si bufet de pe mijlocul acestui Corso".
Intru putin sa ma racoresc. Abia, gasesc un loc.
0 lume potolita,i rauta aproape, turtita de zaduf,
sta la mese 5i consumes marl felii de pepene verde
icu miezul foarte ros;u si facoritor, iar altii golesc
cu lacomie un surogat de inghetata si Cate un pahar
de apa calclat
Stau cu un simpatic ofiter roman, la o masutar,
si omoram clipele greoaie ca de plurhb topit, pang
mai catre seam. In toata gradina, nici o femeie fru-
moasa, nici un 1;th-bat mai elegant. 0 lume stearsa,
cumintita de suferintele Inca proaspete.
Cand esim din gradinita, pe Corso nu mai gasesti
lun loc Pe scaune, sau banci. PADA si scaunele cu un
www.dacoromanica.ro
 96

singur picior, au fost prinse §i puse in masura d'a,

fi bune la ceva. Care sears, fisionomia acestei pro-
.rnenade e, mai inviorata. Tot ce e element tanar
femenin, mondain" sau demi, trebuie sa-vi defi-
leze silueta cel putin un ceas, doul, daca nu pang
la ora I I noaptea cand apar patrulele noastre. D'alt-
fel, in zilele nu Area toride, pulsul pietei feminine
bate din zori de zi pand 'n miez de noapte pie acest
Corso".
L'avi putea numi acest Corso" Bursa femeilor".
Eleve de vcoala, studente, vaduve, sau conite mari-
tate, codanace, sau arhaice imbalsamate... toata speta
Si toate fiicele Evei Iii dau intalnire aici.
D'alungul acestei fermecatoare alee astfaltate, de
la ferestrele marilor hotele, privesc, din birourile
comandamentelor militare romane, ochii scanteietori
ai mandrilor novtri ofiteri. Si cum se Imbulzesc muv-
tele la gura unui borcan de dulceata, ava se ingrama-
desc farnientele Budapestei pe sub ferestrele hote-4
lului Hungaria, sediul comandamentului diviziei VII.
-- Le vezi? Imi spune ofiterul, acum nu e nimic.
Sa le fi: vtazut in piirnele zil'e ale sosirii noastrej
cand Inca mureau toti vi toate de foame. Aparea la,
fereastra cate un ofiter. Le arata in strada.' ate Q
cutie de conserve, Si se pomenea sus la uva camerei
cu cate cinci vase °data', dintre cele mai -frumoase
solicitatoare pentru... cutia de conserve.
Azi, insa, au ce manca. Acum cauta numai ochii
ofiterilor novtri. Se prapadesc dupa ei.
Obsery promenada. Chacun avec sa chacune
Sunt §i cateva uniforme razlete ungurevti. N'au insa-
sabie 1 Sunt dezarmati. Si frumoasele Budapestei ivi
intorc privirile cu admitatie dupa, ofiterii romanI
ce trec seriovi, plini d'o eleganta-mandrie, vi foarte
cuviinciovi. Fetitele lui Arpad ii sorb din ochi. Ei
§i firesc: ei sunt Invingatorii, ele, cuceritelet

www.dacoromanica.ro
 97

Stau cu prietenul pe-o banca 5i privim valurile de

tinerete 5i voio5ie ce ni se scurg pe sub ochi. In
fata noastra, doua doamne. Una Inca foarte taiingra.
Ochi verzi, buze ro5ii poftitoare, par negru, sani bo-
gati, elegant imbracata. Scoate o tigard, vrea s'o
lumeze, n'are chibrit. Intoarce capul si cu cel mai
sfredelitor surds cere ofiterului un. chibrit. Ofiteru?
nostru ii da ,un foc"' cum se, zice osta5e5te. Si
focul e gata. Paiele s'au aprins. Vorbesc acum, ca
si cand s'ar cunoa5te de cand lumea, pe frantuze5te.
Doamna, (ne spune ca e doamna) 5tie 5i nemte5te
si englezeoe si spaniole5te. E o unguroaica vo-
iajata"; umblata" am 'zice mai pe romane§le.
Si, ii umbla gura de zici ce e asta?" Dar 5i ochii 1
Si ne spune c'a fost prin Spania, la Paris, la Londra,
In Bruxelles. Cade sotie de colonel, care flied in
garda alba a fost facut prizonier de bol5evici 5i nu
mai 5tie de sparta lui. Ca locuie5te in strada An-
drassy si c'ar fi fericita daca maiorul nostru, ar pit-
te-o vizita maine ca sa-i de4 oaricare acte, dupa care
maiorul ar putea, poate, sa-i descopere... ce i s'a
cut barbatul!
Alte cucoane 15i plimba 4n vremea asta catelt4ii.
Altele, toaletele.
Prea frumos nu seJ imbraca, unguroaicele. Mai
toate in pi5te rochi-halate, 5i palariile cu margini
foarte maxi, late, 5i puse pe ceafa. Panglici late in
par. Multe si p'aici cu parul tuns. Sanatoase, insa,
toate, 5i zidite din plin. Au ceva salbatec, primitiv,
in masiva for frumusete. Parc'ar fi toate din Pusta.
Dar, vorbesc acl de multimea anonima a celor
care bat de dimineata pana, noaptea, tarziu caldara-
mul pe Corso".

www.dacoromanica.ro
 LA RI ETZ
Cosmopolitism. Obrisuicte pseudo - americans.

Any luat cina la popota dela Hungaria". pupa:

masa plimbare cu colonelul de brigada, Aurel Mos-
cu, la Rietz, sa luam cafeaua in hall-ul s8mptuosului
hotel. Aci, la hotelul Rietz, sunt gramaditi foarte
multi ofiteri din misiunile aliate.
Dvpa masa din restaurant, (cel mai bun restaurant
din toata Budapesta), Si dupa masa dela popota
ofiterilor de aviatie, se strang in hall, in jilturile moi
§i largi, in jurul meselor ofiteri, francezi, englezi,
italieni, americani 511: romani, 5i, mai multe femei
frumoase.
Les femmes chic" iii dau rendez-vous" aici.
Multe locuiesc chiar in hotel. Cele mai multe vin
din afara. Unele chiar cu. barbatii sau prietenii tor.
E un farmec sa-ti iei cafeaua, dupa masa, berea,
liqueurul sau inghetata in hall-ul dela Rietz! 0 or-
chestra admirabila, de cei mai veritabili tigani un-
gure5ti, cants discret bucati frantuze5ti, dar mai ales
Tango-uri §i Maxixe americane. In fumul havanelor
5i in aroma cognacurilor, i cafelei, intr'o lumina,
inteadins cenu5ie, cernuta cu taraita din ele-
gantele becuri electrice, voalate, chelnerii, in fra-
turi negre, se strecoara ca ni5te umbre; covorul
Bros de Ispahan soarbe toti pa5ii; convorbirile en
tete a tete" se fac int srurdina; §i toata atmosfena
acestei anticarnere de hotel e pita, de un discret
www.dacoromanica.ro
 99

cosmopolitism. Ai impresia ca to gase5ti la Nissa,

la Ostanda, sau, in hall-ul vr'uiui mare hotel did
_Elvetia, pe marginea lacului celor patru cantoane,
Dar,' cine turbura, colo, armonia acestor clipe
do farnientism 5i de siesta?
Un ofiter american, smulge brusc scaunul din
imana unui sublocotenent roman, spunadu-i ra.'stit
5i cu ochii plini de ura, E ocupat!"
Si, fara a crede cal e destulgestul lui brutal, ur-
meaza a privl provocator §i mormIind, spre masa
noastra.
II vedeti? e american, ne spune sublocotenentul
-automobilist Gatowschi. E a doua oara ca amicul 5.5ta,
imi raspunde a5a obraznic. Sa 5titi c'a treia oara 11
pocnesc. Totd'auna vine, ocupa o mass cu o ca-
napea 5i patru scaune, §i atunci, and, ne mai vIzand
liber nici un scaun, eu, incerc sa.' ma adresez lui,
cerandu-i foarte politicos unul, ma repede cu die un
gest de 'asta, de ramai incremenit. Pas de-i raspunde
la fel, ca pe urna, sa ne mai auzim ponosul ca ofi-
terii romanil provoaca, scandal cu Antanta.
'Si, toate astea de ce mi le fa;ce, sau, le-ar face
-oricarui ofiter camarad? FiindcI suntem romani. Si
al doilea, fiindea; in fiecare sears 5i-a5teaptI ate
idoua canarete de Variete foarte elegante, imbri-
cate, à la americain", 5i care vorbesc engleze5tel
Nu ne poate inghiti americanul asta. D'altfel, ca
'toti din misiunea lor, in care se gase5te 5i colo-
nelul pseudo-american Horovitz"...
Toate mizeriile pe lang5. conferinta, ei ni le fac.
Tarziu in camera mea. dela Bristol.
Cerul iii intinde naframa cu fluturii de our peste
.capul si umerii noptii. Sub molcoma lui imbrati5are
dorm potolite toate pasiunile. Sus vegheaza lung_
Jos, d'alungul Diunarei, sentinels roman5,1
www.dacoromanica.ro
 CUM TRAESC UNGURII
Prin Podurile dimineata.

16 Septemvrie 1919.
Ma scol la ora 6 dimialeata. 0 patura de ceata
acopere Dunarea ca o plapoma usoara peste trupul
adormit, Inca, al unei femei lenese. Incet, Incet ra-
zele soarelui o topesc.
0 pornesc spre piata. Sunt curios sa vad preturile.
La hale, langa podul Frantz-Joseph (Ferencz Joz-
'sef hid) gospodinele se imbulzesc in jurul marfu-
rilor proaspete si din belsug. Ce camel Ce peste
viu! Ce zarzavaturi feluritel Fructe, oua, branza, unt
si tot ce poftiti; ca vreniuri bunel Si parca eri;
fu, doar, cumplita epoca a bolsevismului cand bur-
ghezia, si aristocratia mai ales, nu manca deck
dovleci si foi de varza!
Intreb de preturi. Carnea cea mai bung, 40 co-
roane kgr., carnatii, 48 c. Pestele viu, crap 4o col
roane kgr. Patlagelele rosii 3 coroane kgr. Ciapa
7 coroane kgr. Pepene verde 5 coroane kgr. Varza,
mica, 2 cor. una. Pere 6 cor. kgr.
Ei, cum o duceti cu d'ale gurei, Intreb o ba-
traria ce sta in capul coadei la carne. Eu o intreb
pe nemteste, dar ea ma si simte cd. sunt dela Ro-
mftnia" §i-mi raspunde pe rornanete, fiindca este
unguroaicg din Ardeal.
www.dacoromanica.ro
 Cum s. 'o ducem, domnhorulel Inainte aveam
bani, §i n'aveam ce manca. Acum, avem ce Diana
dar n'avem barn! Ca, vezi dumneata, inainte erau
bani d'ai bohevi§tilor foarte multi. Dar acum, nefiind
de lucre nicaieri, iar ge de aka' parte preturile
fiind foarte scumpe, cine se poate atinge de buna-1
tatilc astea!?
Ba, srt multumim lui Dumnezeu, adaoga o alter
cumparatoare, ca cu putinul ce avem cu putinul
cc apatam, nu murim de foame ca inainte.
daca mai sta armata romans, s'o face tot mai
bine.
AtAt am vrut sa §tiu. Arnica no§tri au ce manca
§i poporul hi. der, seama ca ne datore§te nou,a. a-
ceasta.
Trec podul Frantz-Joseph. Duna'rea s'a facut a-
cum ca oglinda.
Mai departe, spre dreapta, podul Elisabeta, in e-
leganta lui, imi pare apa subtire de parc'ar spanzura
de nite franghii.
Podul, pe care trec e insufletit d'o lume grabita.
Cospodine, slujba§i, copii §i fetite' de coala, carute
de piata, trasuri, automobile cu ofiteri romani, tram-.
11,7, aye.

www.dacoromanica.ro
 CONVORBIRI OSTAEVI
/dolor Tiren Col. Monti Aural. Cdpitanul fldntn. Ziarigti
din lard.

La Gellert, in cabinetul lui de lucru, maior Tiron,

:dela Statul Major, imi explica' pe o schita,. teatrul:
luptelor dela Tisa §i-mi descrie cum s'a facut prey
IgAtirea military a bol§evicilor. Vorbe§te scurt, are
vederi de ensamblu", §i. flarä a cadea in pate-
tisrn, pare un tan:at- de inirria. Ca, §i ochii lui al-
ba§trii, ii simt un suflet limpede Si cinstit.
Dupa masa luata la Hungaria", colonelul de bri-
gada, Moscu Airrel, imi spune cate ceva despre
brigada lui:
Dupa Pa§te, general D.umitrescu Constantin.
(Infanterie) a venit sa,' is comanda diviziei 7-a. La
24 Aprilie, zi de Pa5te, prime§te ordin ca cu nicf
un pre sa nu ocupe divizia Debrezinul, pang
nu va sosl ordin. Comandamentului ii era tearna de
rezistenta, §i sa nu se bombardeze ora.ul. Dar la.
5 sau 6 klm. de ora5 a e§it inainte, generalului, o de-
putatiune cu paine §i sare rugandu-1 sa nu mai in-:
tarzie un minut ca a doua zi vor fi spanzurati 400l-
de frunt4 romani, ca'ci in ajun mai fusesera span-
zurati 45 notabilitati. Generalul a intrat. ,Si a primit
defilarea in mijlocul pietei. In momentul acesta pri-
me§te ordin sä nu intre". Generalul a raspuns: ,,Irt

www.dacoromanica.ro
momentul cand am primit ordinul, primeam §i dei
filarea in inima pietii din Debretzin".
Exact cazul cu intrarea in Budapesta. Cand a
venit ordinul Antantei sa nu intram, generalul Rik
sescu isi primea defilarea brigadei a IV pe strazile
Budapestei. Sa nu fi intrat atunc1/2, pana,a doua zi nu
mai intram noi, poate, fiindca ne-am fi gasit in fata
until fapt Implinit ordinul Antantei sosit mai
inainte. Dar5 a vrut Dumnezeu cu noi.
Dupa ce am venit si noi la Budapesta cu divizia
noastra, eu am avut o impresie mizerabila. Pe so-;
sele, pe bulevarde, vedeai lume bine imbracata, ele-
ganta chiar, ducand in mana un castravete, un do-
vlecel, singurul aliment ce puteau af15. pe piata.".
Nu traiau pan'aci deck familiile bolsevicilor."
Capitanul Rautu, foarte distins, ras, licentiat in
drept, fost elev al lui Cuza la Iasi, are admiratie
pentru marele orator, dar gaseste ca n'a facut Inca
mimic. Apoi, vorbind de adthirabilul suflet al sol-
datului nostru tsi aminteste o maxima a lui Napo-;
leon: Rasboiul se castiga cu moralul".
7-

Ma intalnesc azi cu Rosenthal, directorul ziarului

Izbanda" si cu Leonard Paukerow, coregponden-1
tul din Budapesta al mai multor ziare romanesti:
Acesta mi se plange ca. Mezei, seful cenzurei ro,
mane la Budapesta, nu a.' voie sä vina Neue Freue
Presse", caci tocmai acest ziar care alimenteaza cu
stiri despre Ungaria toata." presa mondial,, ar vreN
sa se puny in serviciul cauzei noastre.
Mai tarziu, Mezei imi explica, de ce-1 cenzureaza
fiindca Neue Ftrue Presse" scrie articole defai-
matoare contra noastral
Pe la ora 4, cu automobilul, si cu prietenii Ro-
senthal si Paukerow la Insula ivlarga.reta.

www.dacoromanica.ro
 INSULA MARGARETA
Mien' Parsons. HAI qt sanatoria. Doi scrlitori. Dumb
0 cantAreap. Plapt" coninnistilor

Cine, din call s'au oprit la Budapesta, cateva,

ceasuri macar, n'a vazut-o? Ca latori spre
mina ale occidentului, cati din romani n'am cercetat-o
in popasurile noastre, in zilele dinaintea ra'sboiului
European? Multi o cunoa§tem ca 'ppalma.
E micul Eden al superbei Capita le maghiare.
Poarta numele unei regine.
Era acolo inaintea cataclismului mondial §i al
comunismului", o paid de verdeata, de lini§te, si
incantare a ochilor si a sufletului.
0 insula lunguiata, care vazuta de pe crestele
stancilor din Buda, iti pare un imens vapor. Exact
forma aceasta o, are, lunga, umflata la mijloc si
asculita la capete.
Ca s'ajungi Ea ea treci largul pod, in forma de
unghiu, zis Margit-hid", (Podul Margareta). Dela
unghiul acestuia, treci pe un alt pod pe care ajungi
in insula. Del pre aest pod ai vedere larga spre
Pesta si Buda. In dreapta, cartierul industrial i cu
sute de co§uri de fabrica, Uy-Pest" (Pesta Noua).
In stanga, colinele vechei Buda, ap zise ,,O-Buda."
De cum pui piciorul in insula, to intampina ca §i
in alte timpuri, tarlalele artistice de flori §i aleele
curate si imbalsarnate.

www.dacoromanica.ro
 Locurile de sport sunt azi goale. D'ocamdata nu
le mai arde ungurilor de sport.
Mergem d'alungul §inelor de tramway i iata, ne
.pare acelaG vpchi tramway tras d'un cal.
Leonard Paukerow, ne spune ca.' a fost vorba de
mult sa-1 transforme in tramway electric, dar ca s'a
opus studentimea, spun:and ca s'ar schimba arhaicul
i pitorescul farmec al insulei. In adevar, toate iti,
dau impresia lini§tei §i a odihnei, in mijlocul acestei
sgomotoase Si imense metropole maghiare: Aleele
padurei ce acopera Intreaga insula, boschetele, !Arl-
ene, vizitatorii cari se plimba. potoliti §i talcuti, ca
sub boltilc unui templu.
Pan5 i hotelurile-sanatorii i instalatiile Bailor'
sunt Inconjurate d'o atmosfera de lini§te curata a-
proape religioasa".
Nu trebue uitat c'au fost aci, odinioara, manastiri.
Ceva din misticul suflet al monahilor stini
in noaptea vremii, plute§te Inc a'. peste intinderea:
acestei frumoase Si odihnitoare insule.
Dar Insula Margareta", nu e numai un loc de
plimbare pentru locuitorii mare! Capita le. Ea e i un
isvor de bogatie §i de sanatate.
Isvoarele ei fier inti, arunca din inima parnantului
minunate ape min rale ce sunt desfacute in comert,
in milioane de sticle ce le-am vazut odinioara cum
se umplu, astup, i randuiesc in lazi. i tot aci, sunt
b5i i sanatorii.
In preajma uneia din aceste case de sanatate, o-
prim elegantul nostru taxi, i descindem pentru a ne
imbata ochii Si sufletul de poezia florilor din parcuri
§i de curatenia §i ra,nduiala ce princiar domnete
pretutindeni.
Am admirat interiorul unei instalatii minunate de
Ion termale, din fundul insulei. Am privit, incantati,
frumusetea ingenioasa a unui imens cadran, ciasornic

www.dacoromanica.ro
 106

de verdeata §i de flori, cu orele scrise in litere vii

§i colorate, A carui limbs 5i minutar se invarttesc
de un mecanism invizibil de sub pamant, dar care,
spre mahnirea noastra, nu functioneaza acum. Ur-
marile bol§evismului
Si iata-ne sub umbrele de frunze ale unor pia-
tani §i feluriti arbori batrani, privind cum se odih-
nese pe ni5te chaise-longue"-uri §i alte scaune deb
'nuele, un suferind §i cativa prieteni.
Paukerow recunoa§te in tandrul cu fats palida,
intins, pe scriitorul Zsolt de Harsanyi, iar langa el
pe alt scriitor *andor Brody.
..5 , faro sa ne gandim, iata-ne facIndu-le cu-
no§tinta.
Tanarul Harsanyi, e in convalescenta dupa o su-
ferinta de §ase luni.
A fost ranit cu o baioneta in piept de tm comu-
fist, intr'o noapte.
Din rasboiu scapase teafa'r. Cum sta acum intins
riclicat pulin in capul oaselor, imi pare poetul Kor-
ner dintr'o gravura asemadatoare. El, insa, nu e de-
ck romancier. Nu §tie nimic din epoca comuni§tilor
fiindcrt a fost tot timpul in pat. Acurri vorbe§te incet,
se exprirra indeajuns de inteligibil in frantuze§te;
are o privire calda ci limpede, §i ne ofet.ra nxereut
tigari.
Cel d'al doilea, prietenul sat', Brody, e mai matur..
Pair& putin carunt, mustata scurta, elegant imbracat,
are o infatipre foarte Europeans §i nespus .de pia-
cut la vorba.
Pare un suflet plin de bunatate. 0 piesa a lui
Dascalita" a facut mare .valva.
Acesta ne Vorbe§te cu admiratie de armata ro-
mans. Cand 5i-au facut aparitia trupele noastre, el
se gases la o fabrics, departe de Pesta. Nu Stitt
cine, a tras cu revolverul din fabrics. Romanii au in-

www.dacoromanica.ro
 107

ceput sä bombardeze fabrica. Un roman care a aflat

cine e Brody l'a scos afara din fabrica'. 5i Fat
salvat.
Ne spune aceasta cu ochi aproape umezi in care:
cite5ti recuno5tinta.
Apoi scrie pe carnetul amicului Rosenthal, cateva.
randuri in care ii da autorizatie sa-i traduce' operile
pentru foileton.
In chestie politica; e de parere,ca interesul Un-
gariei sta intr'o uniune cu Romania".
Dar mai suet in, micul nostru cerc dotal dudui
una, sora suferindului, alta, rude' sau prietena. Cea;
dintaiu oache5a, cea d'a doua cu parul ca anatasea
porumbului de lapte.
Ma poftesc in hall-ul hotelului, unde, la un pian,
blonda mi-arata ass,, pe repezeala, talentul -- de
pianists 5i del 'ca,nta'reata. Caci ii zice bine, 5i din.
piano si din glas.
Ii zice ni5te cantece, ungure5ti, pe care le ante"!
para., pe clape de spum4 51 le toarce din gat' pet-
fire diafane de argint. Si dupe'. ce mi-a cantat de mi-a
mers la iniana (cantecul...) o rog sä-mi sputa cum
se chiama rotniantele, si is imi cere un creion si mi
le scrie in carnet.
Sunt ni5te cantece populare. Unuia ii zice:
Busan szol a Legedum hangja; celui
Valakmek muzsekel nak, a faluban valahol".
Si mi se iscale5te: Irene Noiret M-me de Rath..
Pe bruna o chiama: M-me Grette de Harsany.
Mai caned blondina ceva, mai se opresc in loc
pasagerii sanatoriului si fac cerc ascultand si ei ra-
piti de glasul cantaretei care acum, i5i inchipuie ca
e la Opera, a5a i-a dat drumnl, 5i dupe' un ropot
discret de aplauze
cu barbatii.
^ ne indrepta'm spre bosquetu1
Fac sewn c.amaraziIor ca e ora plecarii
www.dacoromanica.ro
plini de calda curtenie, cei doi scriitori ne roagai
.sa nu-i uitam restul zilelor ce vom mai sta. in Buda-
pesta. Brody ne dal chiar adresa lui, in ora5, rugan-
cclu-ne sa poftim la el, la un ceaiu.
Si, iar, strabatena lungul insulei pe sub alee pline
de umbra, de lim§te 5i de miresme de flori.
Si era aici odata, viata multa 5i sgomotoasa. Acl
era locul de intainire al tuturor amorezatilor. Mi -a-
duc aminte cal intr'o yard am intalnit odihnindu-se pe
-o banca intr'un boschet pe un ilustru savant al no-
stru din Biucure5ti cu prietena sa... Acl canta cele
mai bune orchestre. Acl era restaurantul cel mail
select. Aveai impresia ca to gase5ti intr'o mare sta-
-tiune_balnearal.
Totul iti incanta ochii, iti desfatra urechile, 5i iti'
multumea stomacul. Azi consumatie nu existk deal,
-poate, aerul curat pe care-1 respiri cu nesatju, peg
gratis.
Trecem pe langa; o margin a insulei. Ii zice 1i
azi plaja". Ii zice a5a dupd vremea comuni5tilor.
0 inventasera tovara5ii", ca scalcla oficiala 5i ca o
mare binefacere pentru multime". Sute de copii s'au
inecat in aceasta frumoasa plaje, ca o limba ingusta
de nisip i cu sute si mii de v'altori, decum ina-
intezi pe ea spre buzele Duna'rei.
Comuni5tii au creiat aceasta plaje in opt zile. Pe
la jumatatea lunei Julie erau gata baile pentru a-
dulti ". S'a facut inaugurarea. Mii de afi5e atrasera
publicul prin descriptia nenumaratelor atractii ji pla-
ceri ce te-a5teptau acolo.
Placerile plagei erau ca, far. deosebire de sex,
.ease sau opt persoane aveau loc intr'o cabina. Nu
se poate spune cate persoane fura', nevoite sa piece
la trasurk fara haine fiindca fusesera, pur 5i simplu,
-furate.
Deci, iata placerile acestei plaje, pe deoparte1

www.dacoromanica.ro
 109

nenumaratele valtori in care se inecau copiii si ma-

turii, pe clealta, furatul vestmintelor, care ii sileauk
sa piece acasa in costumul lui Adam.
Abia se deschisese faimoasa plaja de trei saptamani
si mai mult de loci de persoane pierisera, innecate'
in plina. zi.
Politia lui Bella Kuhn era zilnic asediata de copii,
de femei, de mame, prangandu-si disparutii.
Si-a mai vazut aceasta insula Margareta, incan-
tatoare si curata ca o fata mare, ultragiul prOcesiunei
rosii din ziva de i Mtaiu, c'and toti, comunistii im-
bracati in rosu ca dracii si cu imense drapele rosii,
i-au profanat linistea si sanctitatea de templu druidic..
Iar in ziva de 21 Iunie, pe la orele 5 dimineata,
cand a izbucnit contra-revolutia, trupul frumoasei
insule a fost .sfartecat de ghiulelele contra revolu-
tionarilor care trageau in culcusul ministribar bolse-
vici,"comisarii poporului" cari locuiau aici.
Aci, in aceasta minunata oaza de verdeata, in pa-
latele de sanatate ale insulei Margareta isi odihneau.
capul cei caret luasera, odihna 5i linistea unui tarn
intregi si Sri deosebi, a acestei superbe capitale ce
ajunsese o juca.'rie 5i o sdreanta, in mainile for de}
Fireste, n'au stiut cum s'o is la sanatoasa mai
repede, acesti demoni rosii, ca nu de geaba ii zicea
odata (a5a, cam pie la 1241) Insula Epurilor".
Ca epurii au fugit Bella Kuhn cu toti Szamuelly
lui din insula Margareta la Marele Cartier', din
hotel Hungaria, unde si d'acolo au dal buzna pie
teari, in pivnita salvatoare.

www.dacoromanica.ro
 CONVORBIR1 OSTAESTI
Napoare. La Hungaria. Lt. colonel Negulescu. Colonel Vaalleacn
Cristea. Grozavil cumulate. Schimb de truce.

17. Septemvrie 1919.

Din ce in co Dunarea se populeaza de vapoarel
§i §alupe ce yin incarcate cu marfuri §i alimenItei
pentru Budapesta. Gratie masurilor luate de auto-
ritatile militare romalne marea Capita la reintra
zi cu zi, tot mai milli in ritrnnl ei obip:uit de Viata".:
Dar, mai ales, in prima ld.nie, se hranete ca inl
wremuri bune.
La comandamentul dela Hungaria", in cabinetul
-ski, Lt. colonel Negulescu, imi face pe hartie schita
luptelor de pe Tisa. Imi explica'. demonstratia" dela
Szolnoc, grozavele lupte dela Fegyvernek" §i tre-
.cerea Tisei la Tisa-B6".
Cum prima trecere s'a facut sub foc violent, la
ora 2 jumatate noaptea, sub comanda colonelului
Lupu. Apoi la orele 6 dimineata cum au trecut tru-
pele. Pe doua poduri de barci, sub focul mitrali&
relor inamice, au trecut cei dintaiu, vanatorii. Intr'o
jtumatate de ora au trecut barcile cu primii vanatori
pe malul opus. In 3 ore s'a construit podul. Inainte,
ura, §i in timpul acesta, pe un front de 3o-4o klm.
in fata Szolnocului a inceprut o g-roaznica demon-
www.dacoromanica.ro
 111

stralie de artilerie cu incercari de trecere a Tisei,

ca sa insele pe inamic, ascunzandu-i astfel a4ic-
varatul loc de trecere principals.
In biroul Locot. Colonelului Negulescu, cunosc
§i pe colonelul Vasilescu-Cristea, adanc cunoscator
al tuturor operatiunilor. Acesta imi vorbeste cu o
calda admiralie de soldatul nostru. Imi spune cum
soldatul roman, in trecerea lui prin orasele si Capi-
tala Ungariei, dadea, din porlia lui, sä manance, sa-
racimei si flamanzilor unguri, care mureau de foame
de pe urma bolsevicilor. Mi-arata documente, foto-
grafii, ce reprezinta curtile cazarmilor cu mese in-
tinse pentru populatia saraca ungara, si cu primarul
notabilitatile orasului Budapesta, martori ai cari-
tatei soldatului si ofiterilor nostri.
Apoi, imi vorbeste de sanatatea sufleteasca a a-
cestui soldat roman care, nu numai ca nu se lass a-
demenit de banii si bautura bolsevicilor unguri, dar,.
1-aduc de gat in puterea noptei la superiorii lor.
Asa, in prima noapte chiar, pe la ora 2, ma
pomenesc sculat din somn.
Cine e? 'ntreb.
Noi, s'traiti, patrula cutare.
Ce e baeti?
Sa traili, dom colonel, v'am adus de gat. niste
,,bolcevistrii" d'aia, de care ne-ati vorbit dumnea:
voastra ce de-or cerca sa ne-ademeneasca, sa-i a.scul-
tam, sa mancam, sa bem, sa le luarn paralele, dar
sä vii aducem plocon, oprind banii pentru noi.
Bine, baeti, ai viostri sal fie banii; bagati pe
derbedei la racoarel
$i, uite asa, in prima noapte mi-au adus vr'o 6o,
In a doua vr'o suta cincizeci, si dupd cateva nopti, au
inceput sa scads numarul bolsevicilor prinsi in cap-
casia ca soarecii, pana si-au luat seama el a incerca.
www.dacoromanica.ro
 112

sa conrupil pe soldatul nostru, inseamna a-§i gasi

pe dracu!"
Strabat, in automobil, ora§ul. Trupe man, in tinuta
de campanie, trec in sus §i in jos.
Maneva? Schimb de trupe? In tot cazul asta face
placere ochilor, caci pentru locuitorii Budapestei,
prezenta cat mai numeroasa de trupe romane§ti e o
mare garantie de ordine §i lini§te. Se vede aceasta
dupd placerea §i, aproape, farmecul cu care privesc
lung trecerea unitatilor romane§ti.
Pe Corso", in tovara."§ia amicului Rosenthal, un
Omar doctor, Barbuceanu, locuitor al Budapestei ne
vorbe§te de mizeria Capita lei ungare sub comunism.
Nu se hraneau, toti, decat cu dovleci ti varza.
Nu se 'gasiao nimic altcevfa de mancat. Sau, ca sa
Ma.nanci altceva, trebuia sa fli bo4evic. Torturilq
se faceau ca in evul media. In pivnitele castelelor
din Buda, in ale Parlamentului, sau ale palatului Ba-
thyani, peste patru mii de oameni au fost schinguiti
§i apoi aruncati in Dunare. Fundul fluviului e pavat
cu lespezi de trupuri omeneti.
Multi erau rastigniti de evrei, §i batuti in cuie, ca
Isus Christos.
Mamie Torquemada, Szamuelly, se zice c'avek
§i un aparat de scos ochii. Oricine era prins cu un
guler alb, ur4 ceas de bilati;, i se zicea ,,burghez". Si
pentru acest lucru adeseori trebuia sa plateasca cu
viata.

La popota delta Gellert, maiorul Tiron privete

prin largile arcade ale ferestrelor deschise, in larga
piata din marginea Dunarei. Apoi, plin de mirare,
exclama:
Ce deosebire! Ia, priviti ce eleganta, ce tihnita,
ce pornita numai pe plimbare pare populatia Buda-
www.dacoromanica.ro
.
 113

pestei, azi. Si cand am intrat not In Budapesta

toata lumea, §i buna §i rea, trecea cu cate un cov
in mana alergand dupa hran.i. Si ce hranAl... Fe-
reasca sfantull Credinta mea e Ca la Budapesta co-
munismul ar fi prins. Aveau guvern tare, aveau ar-
rnata. Noi am fost moartea lor, nenorocirea lorl

www.dacoromanica.ro s
 PE MAGYAR-UTZA
Matson Frida. IIn oabaret. Venom sub comunism.

In seara asta, dupi spectacolul de Variete dela

Royal", poposim in drum catre case, cateva minute
Intr'un cabaret, pe faimoasa strada Magyar-utze
la Maison Frida". Aceasta, odinioarA, cu reputatie
mondiala!
Te primeau la,..scara lachei cu nasturi auriti. Pe
scarf, vaze cu flori. Sus, in salonul luminat a giorno'
n lume cosmopolite si selects. Intr'un colt, un plan'
la care canta un tapeur. Din felurite intrari isi fa'ceau
aparitia silficle i naiade intr'o spumy de paned; de
paianjen..... prin care admirai toata frumusetea plas-
tid si bogatia nudurilor.
Ca un dans de iele, frumoasele de toate riationa-,
halitatile si toate limbile iti treceau pe sub' ochi ire
ware dansuri, si pentru modesta ofranda de 20 coi
roane sau un Louis d'or pe altarul zeitei Venus,
iti alegeai, dupa voie, cea mai frumoasa prada pe
care o stApineai -43 oral. rn muzica dopurilor de
*ampanie si a. caldelor ciripiri de indragostiti d'o
ore, simtiai betia uitarei de sine si iti topeai fiinta
fn ritmul patima§ al acestei vieti de Sybaris, Corint
sau Megara maghiara, pe unde trecea orice calator
ce se respecter.
Ne-am abatut si azi. Mirosea a acru. Oglinzi, flori,
si lachei cu nasturi auriti nu mai erau. Sylfele si
naiadele au facut loc unor umile Rosinante. Cativa

www.dacoromanica.ro
 115

sergenti majori si soldati, intr'o atmosfera sordida

de felinar ro5u... Efectele comunismuluil Pauvre
Maison Frida!"
In cabaret-ul d'alaturi, deli putin, gasim un pu-
blic mai select. Tapeur-ul, un nevropat, smulge note
bolnave si violente din clapele pianului. TJn tanar
.§i o baiadera... ungureasca cu parul tuns, ciorapi stra-
vezii parti.1 mai sus de genunchi, si sanii salbateci
-de tinerete, sfarma pardoseaua sub bataia pasilor.
Un sublocotenent smulge o Iu lisca si o salt ca
p'o minge.intr'un Tango, patimasi salbatect Fete le
sunt modeste si ciugulesc cu smerenie din niste-stru-
guri, si abia sorb din pa.'harutele cu surogat de
liqueur.
Iar la sfarsit, pentru 5 paharute de aceasta in-
4:1 oelnica licoare si doua portii de struguri:
260 coroane, plata!
Aud?
Pai, sunt si consumatiile fetelor dela dejun si
ale eri.
Da? Acum ne-am Inteles. jumatate:
13ot
.Una din Petite fumeaza ca o §erpoaica.
-r Tigaretel tigarete! striga mereu.
Dar sub... comunisti cum o duceati?
1 Rau, foarte Mu!: Nicht essen, nicht schue,
nicht tigareten!"
Bietele fete: Rau a dus-o Venera sub' comunisml
- Am parasit localul.
Pe strada liniste. E p strada strimta. Pe la re-
restrele caselor se zaresc caplete femeesti si zarrk-
bete pofticioase. Unul din not isi aminteste de fai-
moasa Friderich Strassea dela Berlin.

www.dacoromanica.ro
 FILME
I
GI ligie pe an vapor. Doctors mond despre armata remind.
0 ungnroaicil ql an colonel. Sir Clerk la Bneapesta. Sirbii as saga-
Stadenta dela Gellert. Santinela. Deschiderea Operei.
Inbirea =garner

x8 SeptemvPie 1919.
Toata noaptea gallgiet5i cantece pe un vapor ce
sta gata de plecare in zori de zi. Unii canta c'au ca-
patat pappoarte sä se poata retntoarce la vatra lor.
Altii se jeluie, c'a venit patrula cu un maior 5i i-au
arestat ca prea chiuiau tare 5i nu lasau sa doarma
locatarii din grandioasele hotele Bristol 5i Hungaria.
La ceaiu la Hungaria", maiorul de intendenta
Miulescu ne poveste5te ca, fiind cateva zile bolnav,
tntr'o clinic.a., 4octorul ungur 5ef si proprietar, cu
lacrimi in ochi a tinut un discurs, in fata doctorilor
asistentilor si studentilor, aducand elogii 5i multu-
miri armatei romane care a lasat clinicei toate in-
strumentele chirurgicale s'a purtat mai mult decat
omene5te.
Colonelul, S. un tomnatec simpatic cu fnfati5are
primavarateca, ne spune cum o doamna, la un birou, a
trimis pc cineva sä-1 cheme pan' afara.
Ma rog, doamna cu ce va pot servi, arni in.-
trebat-o.
Cu mimic. V'ara chemat, nurnai, fiindca dco-
resc sa va cunosc, I

www.dacoromanica.ro
 117

Am mare admiratie pentru romani.

Ei, i ce,a mai urmat? intrebam noi pe coy
lonel.
M'a poftit acasa la ea, la un ceaiu. Si s'a facut
ca ceaiul a tinut zile si saptarnani Intregi. Nu m'a
mai lasat unguroaica sä plec dela! ea.
In automobil cu col. Vasilescu.
-- Nu plecam Inca. Amenintasem Antanta, ca
din cauza mizeriilor ce ne face, vom pards1 Buda
pesta. Antanta a trimis pe Sir Clerk, la Bucure§ti, sa
Indulceasca raporturile.
Acum suntem oficial rugati §i de Antand §i de
populatia ungara sa ramanem.
.Ce s'aude cu dislocarea noastra de trupe §i
trimiterea for in Banat?
Sarbii au adtis in Torontal 2 divizii. Le-am pus
§i noi, in fao. 2 divizii. Or mai aduce, mai aducem!
In orice caz, poate ne vom folosl de aceste trupe:
acolo sa ocupam zona neutra.
Ce e 'n manes, nu-i minciuna.
La Gellert, pe o sales dela etaj, in fata unui birou,
o fates, studenta ungara, a5teapta, pe sublocotenentul
Carantino; e vorba de salvarea tatalui ei care seal
inchis la Ki5bania, pe acuzatia c'ar fi fost bo4evie,
inchis de actualul guvern ungar.
Vai, §i tatal meu nu, e roy, e alb. Cum "luta
fi rod, cand are o fates studenta?
Sus, la Bristol, trei doamne, romance din Banat,
ma roaga staruitor sa le duc ni§te pappoarte la bi-
roul romanesc de viza, sa le puie stampila ca sa
poata pleca acasa.
Dupes mass, pe Corso, in dreptul,cafeului Bristol,

www.dacoromanica.ro
 118

vr'o trei in5i cu un aparat vor, sa', cinematografieze

o scena, de intrare 5i e5ire in hotel.
In vremea asta trece in pas mandru 5i sonor,,
un grup de soldati romani.
Aparatul.., ii trage Ia ma5inl,'
Pe la ora 5, in biroul lui dela comenduirea Pietei;
colonelul Pirici imi face istoricul luptelor si trecerei,
Tisei de catre brigada 2-a, vanatori de sub cot
manda sa.
Plec dela Comenduirea Pietii cu dr. Mezey, 5efuI
cenzurei, care mi se plange ca o sentinels l'a oprit
sa intre, Si ca, cu toate documentele aratate, l'a
pocnit in piept cu patu pu5tii.
Pal asta mi-e rasplata? Eu inainte erarn direc-
torul unei marl fabrici de incaltaminte si infiintasern
la Budapesta consiliul national".
Ca sa primesc postul de censura eu am facut tux
mare serviciu Consiliului Dirigent.
Nu te mira, dragI Domnule Mezey, de ce sen-
tinela din vechiul regat ti-a pus baioneta in piept,
Vorbe5ti prea cu accent unguresc.
E cald groaznic azi. M'am dus cu generalul P. Ia
hotel Royal unde-mi uitasem ghetele de lac Inca
d'acum cinci zile. Le-an't gasit la femeea de ser-
viciu. Sunt cinstiti? ori, prezenta baionetei romane5ti?
Pe sala, sus, la Gellert. Intreb o sentinell:
Ce zici de palatele astea mari?
A fost imparatie mare Cara asta.
Cand ati venit aici?
Noi am venit din Galitia 5i Colomeea (in Po-
cutia) de 1a.nga Nistru. Am venit aci in ziva de
6 August. Am gasit armata romans intrata pe ziva.
de 4 August.
www.dacoromanica.ro
 119

La popota, col. Romano, ne poveste§te impresii

dela Opera" care s'a deschis azi cu o opera natio-
nala: Bang-bang". A fost §i Friedrich actualul pre-
F.dinte al consiliului. De unii a fost fluerat, de
al tii, aplaudat.
S'a cantat imnul national. A fost numai burghezie.
Aristocratia a lipsit. Ea nu concepe in capul Ungariei
un guvern democratic.
Ofiterii roman au avut 7 loji rezervate. Un loc de
parter costa pentrn ei a cincea parte din cost.
Apoi vorbim - de unguri cari sunt foarte gelo0
pc disciplina din armata noastra.'.
Auziti, magarii, acum inventa ca aceasta dis-
ciplinzi oarba e datorita numai celor 25"... la spate.
La Bristol, cloua frantuzoaice, ne spun curat:
Ungurii nu va iubesc cu adevarat. Acum va
lauda ca sunteti aci. Abia a§teapta sa plecati, sa
vino francezii §i englezii.
Heil parca noi. n'o §tim!

www.dacoromanica.ro
 PARLAMENTUL UNGAR
De-a lungul Duniirei. Plata Parlamentani. D. Fourreau, cicerone.
Sala Deputatilor. Sala Tronulut. Sala Magna Illor. Scara mo-
numental. Lail de piatrl soldatil nootri.

19 Septemvrie 1919.
In dimineata Asta cerul e rsenin de parc'ar fi
bolter de cristal.
Pe Dunare aluneca un vapor alb ca o lebada.
Pe cheiu, gramezi mari de marfuri.
Pe dreapta faimosului Corso", se insirue ghir-
landa marilor hotele: Bristol, Hungaria, Dely, Duna
palota (Rietz) ce se continua cu tot asa de grandi-
oase cladiri particulare.
. In squaruri cu flori vesele se ridica, superbe si
artistice, statuele marilor oameni ungari: Petiifi, po-
etul; Deak Ferentz, fauritorul dualismului dela 1848
ait11.
*1 tot asa, mergand de-alungul Dunarei, ajung in
rata parlamentului.
Spre partea de miaza-zi, se inalta trufase statua
equestra a contelui Andrassy, cel mai mare om po-
litic al Ungariei. Basoreliefurile tl arata explicand
lui Bismark, pe o harta, interesele maghiarilor.
Dar, infatisarea vestitului parlament al Budapestei
,copleseste toata atentia trecatorului, si mai ales a
vizitatorului strain.

www.dacoromanica.ro
 121

Nu-1 vad Rntaia oara. Niciodata, ca azi, nu m a

ispitit a§a mult sa'-1 revad. Toata trufia rasei lui
Arpad era intepenita in zidurile §i turnurile acestei
uria§e cladiri. Si azi, trufia aceasta sta ingenunt-
chiata sub bratul oteanului roman.
Cate faradelegi s'au zamislit in palatul faurito-
rilor de legi maghiare ca sa izbeasca in trupul §i
sufletul nostru!
Caci, toate masurile ticaloase pentru desnationa-
lizarea fratilor nowi de peste Carpati erau lovituri
de biciu §i impunsa'turi de suliti in propriul nostru
trup. Toate amaraciunile celor de dincolo" not le
simteam in suflet. Insultele ce ni se trimeteau din
Parlamentul ungar ne dureau pe toti, ca'ci nu °data
natia romance a fost palmuita si scuipata de cinicii
magnati cu cuvinte ca biidos" sau ,,vod olah" (pu-
turosul" §i cainele de valah").
Dumnezeu ne-a rasbunat.
A.cest puturos si dine de valah, cu infatisare de
semizeu inarmat din cap pang in picioare, calca ru
pa,i de cuceritor lespezile strazilor §i palatelor tru-
fari metropole maghiare.
Pustiu si jalnic acest Parlament, altar al fara-
delegilor fwilor nowi alai, mai intunecat sufle-
te5te dear neagra lui infa'ti§are, i§i plange trecutul
de glorie la picioarele sentinelei romane.
Imitatie fidela a Parlamentului englez, Parlamen-
tul. din Budapesta construit din piatra, in stil me-
dieval cu multe turnuri ascutite, cu monumentale
scarf §i un lux orbitor pe dinauntnr; ocupa o supra-
fata de cincisprezece mii de metri pa'trati Si fu ztdit
in 20 de Ani. Cupola din mijloc e inalta de ro6
metri.
Palatul se afla in mijlocul unei imense piete,
zisa Piata Parlamentului" (1Clorzarsasag-ter). Cu o

www.dacoromanica.ro
 122

fates prive§te spre Dunare §i Buda, cu alta spre

Pesta.
La intrare, intalnesc ur1 grup de ofiteri romani
veniti in acela§ scop.
Intrebam pe portar de d-nul Fourreau, intendentul
Parlamentului.
Dupes ce strabatem mai multe coridoare, gasim
pe d -nul Fourreau in biroul sau §i-1 rugam sä ne
arate Parlamentul.
Cicerone le ne conduce d'adreptul in Sala DepuL-
tatilor".
Vechea sales §i-a reluat obi§nuita ei infati§are. S'a
ridicat panza ro§ie cu care acoperise bol§evicii scan-
durile Si s'au scos scaunele de paie ce inlocuisea
vechile §i elegantele pupitre.
later scaunul pre§idential in spatele caruia s'a oprit
glontul trimis lui Tisza §i care i-a trecut peste cap.
Iat5 pupitrele deputatilor I Care o fi fost local
lui Vaida Voevod §i Iuliu Maniu de unde ale§ii ilea-
rnului nostru raspundeau cu glas de turret calailor
natiunei romane?
Iii fund, pe pereti, doua tablouri, unul 48" cu
Xosuth; altul, Bathiany". Tablourile sunt de Vaida
Szigmond.
Alt tablou reprezinta Incoronarea lui Frantz Io-
seph la 1867".
Din aceasta Vacua §i goalA sail ce iii a§teapta pe
noui ale§i ai Ungariei mic§orate §i cumintite, (poate),
trecem in Sala de primire", tot cu picturi de Vaida.
Szigmond, ce reprezinta legendele Hunilor.
In mijlocul palatului, sub mareata cupola, e ,,Sala
Tronului". Rotunda cu aurarii §i picturi; Para scaime
§i pupitre, de oarece toata lumea §edea in picioare
in juiul regelui. lata acl potretele Mari ale lui Arpad,
Sfantului ,Stefan, Ladislau, Carol Magnul, Frederic
www.dacoromanica.ro
 123

II, Bella IV, Ludovic cel mare, Duce le d'Anjoup

Ion Huniade, Mathias Corvin, Bathory, Beth len Ga-
bor, George Rakoczi, Carol IV, Maria Tereza, Leo-
pold, etc.
In aceasta sala cu umbrele marilor regi tutelari
ai vechei Ungarii hraparete §i plina de pacate, per
o banca rasleata cu catifea verde, sta un major ro-
man de cavalerie al cArui regiment e la Czegled,
Privim potretele regilor cotropitori §i, sfidandu-i par-
ca.', ofiterul imi vorbe§te de entuziasmul cu care au_
fost primiti o§tenii romani desrobitori... i cum se
intrec bogatii Si nobilimea sal ne roage a nu-i parasl.
Spectrul teroarei bol§eviste it vad ridicandu-se, parcar
din pivnitele acestui Parlament unde, mai grozav
ca in Evul Mediu, se faptuiau torturile cele mai
cumplite §i se faceau executii capitale in mass, arun-
candu-se apoi trupurile in Dunarea ce scalda zi-
durile Parlamentului. Intocmai ca la Venetia, cand
din Palatul Dogilor de pe Ponte dei sospiri" se a-
runcau cadavrele in Canal Grande!
Numai c'aici, la Budapesta, Doge le era mai cu-
rand un Torquemada, §i acesta se chema. Kuhr
Bellal. Mare le sau maistru de ceremonii... Szamuelly
avea., zice -se, o marina de scos ochii, de smuls urd-
chile, limba, sau dintii si adeseori spanzura sau im-
pu.;ca cu propria lui mina pe victimele sale.
Pomenim domnului Fourreau de aceste toate, §i
ii spunem ca In ora. l se vorbe5tei ca, i an! se vad/
urme de sange in pivnitele Parlamentului, Palatului
Regal, sau palatului Batiany si c'am clod sa le vi-
zitam. D-nul Fourreau insa ne incredinteaza a rut
se vede nici o urma. Parc'ar vre& chiar sa nege cap
se petreceau torturi in Parlament. Or, l'au lasat bol-
§ev4tii aparator?
Din sala tronului trecem in Sala Bufetului ". 0
sala lunga, cu pereti pictati. Mari tablouri ce repre-
www.dacoromanica.ro
 124

zinta O pescarie pe la, anul I500 pe lacul Bala, -

ton". Apoi castelul lui VaidaHuniade, reprodus.
in natura cu prilejul expozitiei milenare dela 1896
pe lacul dela Varosliget". Alt tablou, Arva" castel
vechiu in Carpati. Altul castelul Visegrad" castel
Dunare. Cliva" in Dalmatia §i Trencin", ni§te bai.
Un alt tablou reprezinta, o vanatoare depe timpul
Hunilor, o vanatoare de bisoni.
De jur imprejurul saki se mai vad zugravite mar-
cile judetelor, comitatelor".
Pardoseala salilor e in marmora alba Si rola.
Vitrourile, foarte frumoase, sunt de Rot Mirksa.
Sala Magnatilor", a seniorilor", sau a senato-
rilor, cum i-am zice noi, are un tablou ce reprezinta
celebra edinfa." a magnatilor, and au strigat Mo-
riamur pro nostro rege Maria Terezia"1 Alt tablou
reprezinta proclamatia Bulei de our la 1222, un fel
-de Magna Carta "' a ungurilor. Picturile sunt de
Ianteyk.
Sovietele decorasera aceasta sail §i acoperisera
-tablourile in panza ro§ie.
. E5im in fatia; monumentalei §i celebrei sari a
Parlamentului din Budapesta. Foarte inalta, foarte
larger §i cu ni§te covoare ce au costat averi. Sus in
.capul ei sala Tronului.
Scoborim treptele. Un bust de bronz Infa'ti5eaza
pe Steindl Imre, maghiar adevarat, arhitectul Par-
lamentului, mort cu doua. sa'ptamani inaintea inau-
gura'rei.
E0m la lumina.
In marea plata, cele doua capete ale scarei exteri-
oare a Parlamentului sunt pa'zite de doi uria0 lei de
-piatra. Maiorul nostru, imi spune ca, la intrarea
- trupelor roman, multi ofiteri au incalicat pe aceti
www.dacoromanica.ro
 125

lei sau mai curand tigri" maghiari si s'au foto-

grafiat asa cu" trupele romane in fata parlamentului.
In partea opuses a grandioasei pieti e Curia" sau
palatul de justitie. La cativa pasi Cazarma Marina-
rilor" ocupata." azi de un regiment romanesc. In fata
ei la coltul strazii fac de sentinels soldatul Pa lade
Vasile din Reg. 27 Bacau si caporalul Vlad Ion,
din 31 Calafat".
Ei, flacai, ce ,ziceti voi de palatele astea
mari?".
Ce sa zicem I Pacat de ele, cal nu au cine Id
locui I Ai d'au fost stapani peste ele n'au avut cap".
Sentinela isi urmeaza. pasii reglementari cu ochii
spre cazarma.
In coltul acesta linistit de strada, incremenesd
Inca molt, privind trufasa silueta a Parlamentului
maghiar si ascultand pasii sonori ai sentinelei noas-
tre ce rasuna ca niste sentinte de condamnare sub
cupola imensului palat al justitiei divine!...

www.dacoromanica.ro
 FILME
II
Plata Libertalit. Cinematograftare militarL Sindioatal ziarIstilor.
Madame Buttertley. Bervicitle pnblloe. Generalul Rnsesen tit intra-
rea In Iladapesta. Genera lul R4cann. Printesa AlexandrIna Gr.
Cantacuzino.

Nu departe de parlanient e aka numita Szabadsag-

ter Piata Libertatii". E cea mai frumoasa plata din
.Budapesta, §i poate unica in felul ei. La rnijloc, un
superb §i vast squar cu flori §i banci pentru odihna.
Dc jur fimprejur, cele mai frumoase, grandioase §i
artistice palate: Banca Austro-Ungara, Bursa, Pala-
tul Societ.atii de Navigatie, Adria", Palatul Casei
'de Economii, Ha la comerciall ungara i altele.
Era, °data, acum vr'o zece ani, aceasta piata, in
toata stralueirea ei. Zidurile palatului mai noui, albe
si ,aurite p'alocuri. Colonadele si sculpturile rasa-
reau pline de maretie gratii din raiul plantatiilor
de arbu§ti §i de flori ce incantau ochii. Azi, infati-
§area for e mar sumbra.
Timpul §i-a a§ternut patina" lui Si, ca mai toate
-cladirile din Budapesta, palatele au imbatranit in
face. Toate, de§1, relativ foarte noui, au fatadele ne-
gre de-ai gandi ca te afli la L'ondra. Si-aici, poate,
aceea§ explicare: multele copri de fabrici inegresc
piatra, prea poroasa, poate, a constructiilor.
Cativa copila§i, in carucioare, se coc la soare sub
ochiul veghetor al ba'tranelor dadace. Cateva ki-
§ason" Citesc romane..In fata marei cladiri a Bursei,
foarte multi oameni de afaceri.
www.dacoromanica.ro
 127

La Gellert. Azi mi5care multa de trupe 5i ofiteri.

S'a cinematografiat de armata, intrarea peste pod a
comandamentului, la -Gellert.
La masa, ofiterii povestesc ea noul guvern exer-
cita o teroare alba" tot a5a de neagTa."... ca 5i ceja,
ro5ie". Friedrich 5coate din slujbe pe vechii ofi-
cianli si pune partizani d'ai lui. Ca sA, poata sa-i
scoata pe cei dintaiu, i-acuza c'au fost bol5evici,
§i infundi cu ei inchisorile. Aud ca trei sute mii de
lucrkori au ra'mas farce lucru. Ace5tia ameninta Ca
vor da, foc Budapestei pi palatelor ministerelor.
Toll amenincl ca vor face masacre de nu li se
va da de lucru.
Leonard Paukerow ma duce la Asociatia ziaristi-
lor unguri", in Rakoczi utza 10. 0 salA la etaj, bi-
hard, restaurant, sada de fumat 5i de citit.
Foarte multi ziari§ti cu fete plictisite chomeaza"....
Presa e moartA aproape. Abia acurn, e vorba, cen-
zura romance sa ingaduie aparitia tuturor ziarelor, 26
vechi 5i 6 noui.
Cunosc aci pe Wilhelm Simon, secretarul Sindi-
catului, fost redactor la Pesti-Hirlap", un am inalt,
nascut in Ardeal, la Petro5ani. Mai imi recomanda
pe un anume Tarday, roman renegat, chior, 5ef- re-
dactor la Budapesti-Hirlap," ziarul conservatoris-
mului maghiar.
Mai ma duce, apoi, la Sinaicatul publici§tilor°
zis Othon" in Esterhazi-utza, 5i la dr. Maximilian
Marcus, Pre5edintele Sindicatului ziari5tilor, din Do-
hani-utza 20, pe care, insa, nu-1 gasim acasa.
Ar vreA prietenul Leonard sa ma mai plimbe pe
la Zoltan Sass, scriitor popular compromis sub co-
muni5ti", 5i la Molnar care a fugit la Viena fiindca
tot asa cantase in struna comuni§tilor. Dar e tarziu
pi ne foame.

www.dacoromanica.ro
 128

La ora 6 opera, Madame Butterfley".

Grandios teatru. Admirabila orchestra. Nespus de
pitoresti decoruri cu toata poezia fidela a atmosferei
antareci de inalta koala.
japoneze. Public cuminte
E cea mai suava Madame Butterfley" pe care am
ascultat-o pan'acum.
pal
ss
La masa dela Gellert, maior Zagoritz, repetand
vorbele unui frate al sa'u arhitect, ne spune ca nici
un ora, din Europa nu e asa bine organizat cu.
servicii publice ca Budapesta. Tramwayele, telefoa-
nele, electricitatea, distribuirea laptehai, etc., sunt
cele mai bine organizate din toate orasele Europei.
Si nota bene" tineti seams ca functioneaza
azi indata dupa comunism, tot asa de perfect
ca fn cele mai fericite timpuri.
Seara, tarziu, in camera lui dela hotel Rietz, gene-
ralul Rusescu imi povesteste cum a intrat cel din-
taiu", in Budapesta cu brigada lui, a 4-a, Rosiori,
si ce mizerii" intampina azi pentru ,,acest act de
bravura" care ii e socotit ca o mare gresala militara
;i neascultare de ordine".
Scund, indesat, cu par intre sprancene, negricios
la fats, cu mustaVa retezata scurt, §i cu breton
pe frunte, necajitul general, cu glas uscat i foarte
placut povestitor, imi vorbeste de perioada dina-
intea luptelor din Ardeal.
Cu prima brigada, acum( 2 ani, an trecut iri
Basarabia ocupand Benderul si am luat ;i Akerma-
nul, anticipand ordinelor venite mai tarziu.
Si, uite asa! Am intrat Era.' ordine in Akerman
7i-a fost bine! Tot asa cti Budapesta. Am intrat
;i n'a esit rau. Iar acum, mi se ia, comanda tocmai
pentru acest lucru.
Dar, despre trecerea fn Transilvania, luptele dela

www.dacoromanica.ro
 129

Tisa 5i intrarea in Bludapesta mai pe larg, pe

alta. zi 1)

Azi, la popota generalului Mo5oiu, la Hungaria, is

parte Si Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino, ne-
obosita prezidenta." a societatei ortodoxe a femeilor
romane. Suflet de bunk romances, ardea de dorul
d'a vedea brava o5tire romance pe strazile trufa5ei
Capita le maghiare. Si, cu o suites restransa, a luat
un automobil, a strabatut Ardealul, 51 a venit la Bu-
dapesta. Nu insa farce midi accidente", imi poves-
te5te domnia-sa.
A mers bine dela Bra 5ov, Sibiu, Arad. La cativa
kilometri de Arad pana.'"! Si, pans sa vindece raul
5ugubetei ma5ine, iat-o in camp, cu ai dumi-sale, In'
jurul unui foc, frigand cativa pui, ospatandu-se rusk
tic, a5a de necaz, 5i pornind-o apoi mai departe:.
Pe la Mezo-tur, alt accident"!
Acolo a dormit doamna in casa unei nobile familii
ungare.
Automobilul de data aceasta, complect invalid, a
fost ridicat pe brate... si a5ezat inteun vagon-platfor-
ma, pornind, el, cu suites, de dat'aceasta, la Buda-
pesta.
Si, iat-o acum pe doamna Alexandrina Cantacu-
zino, vibrand de emotia ce simte in sanul aceste
uria5e 5i superbe metropole in care nu se satur4
indestul admirand tinuta trupelor noastre, frumu4
setea de staii vii a. soldatilor no5tri, respectul si
puterea hipnotica ce raspande5te pretutindeni nu-,
mele de roman.
A!, domnule, nu se poate spune ce simt! Oricei
roman care se respecta ar trebui sa vines aci la Buda,-I

1) Vez( to volumul Destobitoril" capitolul ,Tntrarea 11 Budapeste.

Memoriul generalului Rusescu.

www.dacoromanica.ro 9
 130

pesta sa vada cu ochii frumusetea acestui mare vis

de mA.ndrie national4 trait aeve.
In Bucuresti prea puffin se stie din ce e pe-aici.
Am lAsat in sada, pe nobila doamna cu fata §i su-
fletul straluminat die maretia clipelor pe care le
traeste.
Am esit din Hungaria".
Ploua mgrunt. In fata comandamentului, pe dina-
intea gheretelor tricolore, sentinelele noastre cu casca
pe cap si pu§ca pe umar, senini 1i falnici, masoara
pasii reglementari in cadenta stropilor de ploaie, sfi-
and §i intemperiile §i trufia maghiara.

www.dacoromanica.ro
 FILME
III
Afacer1. Rednta. Dr. limn. Ing. Minn fem. Zavaidoo
i cupletele Int Mankensen. Povef.tite Int Hoffmann, Se aohimbt
trupele.
, 20 Septemvrie 1919
In dimineata asta, imi iau ceaiul la cafeneaua
hotelului Bristol in tovara§ia d-lui Titu Davidescu, ye-
nit din Bucuresti pentru nite afaceri de lemne"... din
Arad, la Budapesta. Un'domn, inalt, carunt, foarte
placut, un om de vre-o 55 ani si, totuA foarte verde.
4Qm desghetat §i de inimal. Veche cunotinta din
pribegia la Odesa... Domnul Davidescu imi vorbqte:
-- Si cum iti splusei; greu se fac afaceri la un:-
guri! Pentru o chestie de cinci minute le place sa
vorbeisca ceasuri §i zile intregi.
Chelnerul, ne pune o tava cu vr'o 6 pahare de
apa inainte.
Poftim! Nu-ti spusei eu? dovadavorbesc
mult, uite, pbia tels viede asezandu-te la o masa, si
tti §i aduce, cate -ase pahare de apa. A5tia, p'aici,
pstenesc vorbind mai mult deck. muncind.
Cine e domnul de langa dumneata?
Domnul e talmaciul meu. E. un roman trait
la Budapesta, dar, padg acum tot, n'am putut vedea
nimic decand am venit, de oarece mi-au furat timpul
afacerile.
Vizitez in dimineata asta Redutan. 0 mare cladire
In dostil frumoasei promenade Corso". Mare, an,
tistica, de piatra inegrita de vreme.
www.dacoromanica.ro
 132

E o construclie de peste too de ani.

Pe sub arcadele romane, patrund in interior. 0
femec matures scarile.
Sus, mare sail de concert In stil maur. Peret;i
marmoreeni, aurarii, picturi.
Pe scenes, o mare orchestra face repetitii: Herbst
manovers" de Kalman, compozitor ungur. Apoi ,,Ges-
chiedene Frau", de Lehar. Maine e concert de
operete.
Perelii salei sunt acoperiti de oglinzi mari. DA
jur imprejur, canapele plupte. Scaunele poarta la
spate cartoane foarte mari cu cifre chilometrice, sa
se vada bine numarul".
Pe primul-capel-maistru tI chiarna Egresi". Pe-at
doilea Marcus".
Vezi, (imi spune, scoborand scarile, la e5ire,
generalul P., in tovar4ia ca'ruia m, . aflu) ce popor
inaintat ajunsera ung-urii1Ce teatre, ce opera, ce mu-
zee, ce sali de concert! Si cand to gandesti ca venires
acum L000 de ani in hoarde salbatece din Asia,.
pe cai, cu carnea sub: §e4 di capul un pumn de-
came, cu doi ochi mici ca margeIele, ti se-oprira.
prin partite astea unde gasira nutret bun pentru cai..
Norocul tor, ca.' se cretinara repede ti intrara in
contact cu civilizalia Apusului. Si, in vremea asta,
noi, time de peste 500 de ani, luptatn contra Tur-
cilor, istovindu-ne viata in spaima §i lipsuri, mama-
nand tnapoi cu cultura, ca sa aparam Apusul §i sal
ne multumim nu.rnai cu laudele aduse lui Stefan
cel mare §i Mihaiu Viteazul, sabiar lui Dumnezeul
in Orient contra paganilor".
Exact ca §i azi-.
Luptaram cu jertfe imense, zdrobiram si bolevis-
mul ca sa apararn Apusul" de-un nou flagel. Si, ceI
putin Antanta nici mtiltumiri nu ne-aduce, ba, ne
mai face §i mizerii!...

www.dacoromanica.ro
 133

La un colt de mass, la popota dela Hungaria",

colonelul Vasilescu Cristea e In aprinsa discutie cu
dr. Lascu, §eful comisiei de evacuare a operelor de
arta, cartilor §i manuscriselor furate dela noi.
Colonelul e de plarem ea noua ne-ar converd
:sa fie regat in Ungaria, c'ar fi mai multa ordine.
Nu! VA. infelali, raspunde dr. Lascu. Pentru
noi ar fi bine sa dureze bo4evismul la Unguri, ca
sa se manance intre ei. Sau, mai bine, republics,
fiindca aceasta va aliments desbinarile lor, in folosul
nostru.
Uite, imi spune un ofiter, vezi colo pe domnul
Stanulescu? E directorul tailor ferate in Ungaria
.ocupata. Mare serviciu ne-a facut! Prin munca lui
meobosita §i adanca lui pricepere §i viu patriotism
a facut toate transporturile §i evacuarile materia-i
lului de rasboiu inamic.
Toate evacuarile au mers ca dupa cronometru.
Nici o intarziere, nici un accident. A fost de mare
lobos armatei.
Il privesc §i eu cu multa atentie pe acest valoros
colaborator al comandamentelor superioare ale ar-
Inatei noastre de ocupatie.
E un om inalt, voluminos, putin aplecat de spate,
cu fata ara'mie, foarte blajin, foarte tacut. Imi pare
un egiptean dupa vremea lui Ramses al II-lea cand
e faptuia, cu rabdare §i munca titanica, opere ne-
inuritoare.
Opera inginerului Stanulescu, dela caile ferate, iii
are §i ea pagina de cinste in cartea epopeei noastre
in Ungaria.
In vremea asta tiganul cazon Marin Teodorescu,
zis Zavaidoc", Ii trage de mama focului cu cioca-
naele pe tambal", §i ii zice din gura, pe arie
www.dacoromanica.ro
 134

de Tango §i Maxixe, cuplete hazlii din campani

in care s'aud numele §efilor
F./ un cantec pe care l'aud des la mesele dela po-t
pota generalului Mowiu. Sunt ni§te cuplete Cu-:
pletele lui Mackensen" improvizate de locotenentut
rezervist Jean Dubert, care, el 'insuA caned foarte
frumos, din voce, buca'ti de Leoncavallo: Matinata,
Pagliacci; Pucini= Tosca; Romante de Tosti; Rigo-
letto de Verdi, perecum arii romaneti.
Dar iata cam ce-i trage zilnic Zavaidoc, la tambal
din gura

Cupletele lui Mackensen

Val, la Ilucnresti -Val de mine, vat I
Este zarvil mare, Rdu am zapactro ;
E scandal colosal. Bayarezli mei
Mackensen cel tare Inapoi au tulle° I
AstAzi este el N'arn ce stl le fee
Omul fericit, Nici chiar amenintare
Cite', dela Wilhelm al II-lea CA le iau pe 3 zile
Ordin a primit ; Portia de rnancare.
Ce sA ma lac, domnule Wilhelm,
Ta 12 divizii Bavaisse. [cand
I pe cele Vieneze, Dau peste Averescu.
$1 Indatii sA pornesti ai peste Cristescu,
Inspre Mar Asesti. Hop si Grigorescu,
SA-mi prinzi aceI rest de armatA Bateriile Petrescu,
In sfarsit; s'o fact latil I Mircee, treizeci gf dot
Nea svarlit Inapoi.
SA nu to Intorci Inapoi In camfisi, ca dracii,
Dela Ast rdzboi Ne-au speriat, sAracil
Paul ce n'ol isprAvi
Pe Romani a-I risipl' Dar la Cocosild ?
Vai, Kalsere, ai mild
Cad la RAchitasii
Dupl douA zile Am fugit ca Iasi'.
In fix a intrat. A bligat groaza-in not
Mackensen disperat Divizia lui Mosoi I
La Berlin a telegrafiat:
Nu mai pot, nu mat pot, Nu mai pot, nu mai pot.
MA sufoc la MArAsesti 1 MA slim I La Mardsesti
Toti imi Mang de mild. Toti imi plang de mild.
Sunt bdtut, sunt gonit Sunt batut, stint gonit,
Wilhelm drags, ce-am pAtit Vilheim dragd, ce-am pAtit t
Ich hab mich blamiert I Ich hab nich blamiert I

www.dacoromanica.ro
 135

Aci se terming. cupletele simpaticului locotenent

Jean Dubert, pe care Zavaidgc, tiganul tambalagiu
le canto cu humor §,i;, draci de starnete admiratial
si in ofiterii misiunilor aliate, care aplaudg cat pot,
iar generalul Mooiu surade fericit, ca ,la masa lui
se mananca bine si se petrece stralucit.
Dupg amiaza, soare. Cerul e limpede, ca de cristal.
Prin aerul proaspa't strabat orapl cu generalul P.
La Varos Sinhazu (Teatrul or4enesc) se cants
Hoffinians Herzelung ". Un teatru foarte lung. $i
lojile sunt in amfiteatru, nu numai stalurile. Gasesc
ca actrita care joacg rolul, e inferioara admirabilei
noastre Dragulineasca. Decorurile, ca pretutindeni
in teatrele ungureti, prea frumoase! Chiar fastuoase.
Orchestra, fora cusur. Harpista, o excelenta artistat
Foarte multe trupe, de doua tile, strabat strazile
Budapestei. Cotenii no§tri, in impunatoarea tinutg
de campanie, starnesc admiratia vie a trecatorilor
i simti, pe urma pasilor sonori ce r6suna. pang de-
parte, ca un val de mandrie ce-ti umfla pieptul de
roman. Te simti bine, mare §i puternic In aceasta%
fosta trufaa" Gapitalg, azi a5a de umilita 4i recu-
noscatoare ca tu, roman, to afll aici!
Vezi, imi spune un ofiter superior, se duc trupe
si yin altele noui. S'a luat dispozitia ca toata armata
romans sa treaca prin Budapesta. Fiecare divizie
dupa un scurt stagiu, face loc alteia. Toti bravii
nowi au luptat contra Ungariei; se cuvine ca toti
sa se bucure d'a-i fi calcat Capitala.
D'altfel, sistemul asta l'am inva'tat dela Macken-
sen. Toti nemtii, dupg ce mancau si se ingr4eau viii
Bucure§ti si Romania noastra, ca la suhat, plecau
§i veneau altii. Numai 6., in Budapesta, ii hranim
not pe duvnani!
www.dacoromanica.ro
 136

Noi, cel putin, avem drepturi mai sfinte d'a trece

toti prin Budapesta. Am cucerit-o prin lupta dreapta,
am razbunat suferinte §i umiliri de veacuri, §i-apoi,
am intrat ca salvatori.
E mare diferenta! La noi, du§manit nowi erau
priviti in mandra noastra Capita la cu dispret i ura
de romani.
Noi, suntem priviti, la Budapesta, de unguri, cu
simpatie §i recunwinta.

www.dacoromanica.ro
 IN BUDA
eraquI. Citadela at comuniatii. Imprejarimile Postai.

2I Septemvrie 1919.
0 dimineata senina. D'alungul cheiului, pe Du-
mire, stau inirate mai multe vapoare albe, ca ni§te
gigante lebede. Pe uncle sta scris: Sophia". Sunt
lebede... bulgaretil
La comandamentul trupelor, dela Gellert, doi ca-
deli unguri, originari din Transilvania, au venit sa
_staruie a fi primiti sl-§i termine studiile inilitare
lntr'o §coala de ofiteri, romaneasca.
In tovara§ia unui distins ofiter superior, ma ini-
<kept, spre Buda.
Automobilul trece podul pe lanturi Kettenbriicke"
Intrani in a doua jumatate a marei Capita le un-
gare.
In vechia §i Inca, aproape, orientala Buda". Nu-
me de strade, de cladiri pi ediIicii publice :ii se;
in*a caleidoscopic pe dinaintea. ochilor: Herz-her-
-zog Albrecht"; bastioanele" cu monumentalele zi-
duri de piatra, ca parapetii unei uriae cetati medie-
-vale; statuia Sf. Gheorghe; o piata cu cladiri d'asu-
pra carora flutura pavilioane engleze, americane, ita-
liene etc_
Caci Buda e citadela misiunilor aliate.

www.dacoromanica.ro
 138

Tata statuia sfantului Stefan (Szt. Istvan).

Tot suind, suind, ajungem in piata Sft. Harom
Sagt §i dam de biserica, aka zisa, ,,Mathias tern-
plom".
E zi de Dumineca. Intram in biserica. Plina. Pe-
retii zugraviti in culorile nationale maghiare: ros,
galben, alb. Orgi. sonora, concert de vioara yi voce
de primadona. Se zice c'ar fi dela opera.
La sfar5itul slujbei, -orga §i corul canta imnul
national maghiar: Istern ald 6 meg o magyar'.
E§im din biserica. Dam de/ palatul cel nou al Fi-
riantelor. In fata lui, cel vechiu. Dam cu ochii si .
de un ofiter roman cu fes, turc dobrogean, cu sotia;.
Iii doliu, urcandu-se intro trasura.
Trecem de Gimnaziul de fete.
Lasani in urma noastra multe palate de baroni
(grofi). Apoi, rand pe rand, la'sam Ministerul de
Interne, Cazarma bosniaca, Palatul Arhivei natio-
nale, nou, din piatra; biserica evanghelica, felurite
gcoIi vechi, casa baronului Hatvany, Ministerul de
Rasboi, Misiunea Crucei Ro§ii, casa fostului prim
ministru Tisza, asasinat in revolutie, casa care poartat
sus data cladirei: M.D.C.C.C.VI.
Intram in curtea Palatelor regale i scoborarrs
in fata Capelei Sfantului Stefan. 0 bisericuta strirntai.
ca un degetar.
Peretii de marmora stuck! Vitrouri frumoase..
Arcade romane. Orga voce de primadona. Bise-
ricoase mai sunt primadonele Budapestei... in zile-
de sarbatoare!
Iata, in fundul capelei, in dreapta oratorium-ului,
o loje In zid, mai sus, aka cam ca la teatru, rangul
2-lea. Din loja asta se inchina regele apostolic"-
Frantz-Joszeph, el §i familia lui, mai ales printesa.
Stephanie.
Pe ziduri, icoane mari, in pictura onorabila, printre
www.dacoromanica.ro
 139

cari, un prea frumos impresionant Christ, fas-

tignit.
Bancile capelei au cuiere de atarnat palaria. Toatal
lumea sta jos, pe scaunul bancilor, batrani, femei,
tineri §i copii.
E§im §i din capela.
Trecem pe langa Com.andamentul Corpului IW
de armata"... ung-ureasca! (A fost odata...1)
Scoborand din Buda, ni se desfa§oara sub ochir
pc malul celalalt al Dunarei, panorama Pestei. Ele-
ganta §i medievala silueta a Parlamentului §i Cupola.
imensei Basilice dau nota dominants a magnificei
Capita le maghiare cu trupul retezat in doua §i totu§i
tmpreunat prin arcurile superbelor poduri.
Iata palatul faimosului grof Appony.
Iata Si templul evreesc.
Trecem prin tunel, in care and ziva §i noaptea
lampite electrice.
Mergem d'alungul gradinei Horwath. Lasam bi-
"erica Cristina, §i Baia de aburim, de original' tur-
ceasca. Sburam ,pe superba §osea de sub muntele
Gellert", §i cotind pe Tanga superbul palat al Sa-
natorului St. Gellert, suim spre Cetated.
Pe sub zidurile §i pe potecile cetatii, sentinela ro-
mama i§i face! piasif reglementari §i scruteaza za1
rea d'alungul Dunarei, pang departe spre satele dins
Tara romaneasca, al Carel farm it scalds aceea§ stra-,
veche §i lini§tita apa a batranului Danubiu.
Si, In aceasta sentinela, \rad inaltandu-se in fata
mea silueta mareata §i viguroasa a legionarului ro-
man ce i§i plimba pa§ii de biruitor pe zidurile ce-
tatilor barbare.
Sfanta straje a ordinei §i a civilizatiei, to ma fact
sä tresar de fiorul sant, evocandu-mi Roma redi-
viva!
www.dacoromanica.ro
 140

E soare.
Pared, in drumul nostru suitor, cerul cerne aur.
Niste fetite balae, se joaca in marginea drumului
inflorind locul pe unde trecem.
Zarim in stanga, Intr'un Superb decor de arbori
§i flori, vila unui pictor.
Intram in regiunea vilelor. Un raiu! Co line verzi,
parcuri imense, dumbravi, flori vesele, plante aga-
tatoare, liniste i orizont large albastru.
Parca ma simt la Sinaia.
Strabatern o alee die arboxl cu frunze diafane,
d'un verde nespus de palid.
Suntem sus, in varful muntelui, in fata Cita-
delei".
Dumnezeeasca priveliste asupra Pestei
Pe Dunare, in dreapta, insula Csepel, in stanga
insula Margareta. Poduri, cale feratI etc..
D'aici cuprind cea mai larger panorama a. Pestei.
Aproape nicio deosebire de privelistea Parisului ce
ai did turnul Eiffel.
Un oras grandios, cu coperisurile negre de fumul
fabricelor. Jos 'Dtuifarea in loc de Sena, poduri, va-
poare, etc. ,Si, totu§i, cater osebire, Doamne, dela
vierme pan la astru!..."
Suntem sub zidurile citadelei. Se zice c'a fost ri-
dicata de Turci, cand au stapanit Buda si Ungaria.
In timpul regatului maghiar fusese aci cazarma.
In timpul bolsevismului (comunismului) garda ro-
die I i avea aici cuibul si munitiile, tinand Pester
.sub bataia tunului.
PAtrundem prin casematele cetatii. Odai lungi,
oale.
In unele, se va.'d paturi de scanduri cu saltele
sfasiate si umplutura alba de paie de lemn, scoasa
si imprastiata pe scanduri, sau pe caramizi, ca niste
pantece cu matele varsate. Stau asa decand armata
www.dacoromanica.ro
 141,

noastra intrand, guvernul maghiar a facut perche-

zitii in cuibul cel mai inalt al terori5tilor".
Pretutindeni prin odai, prin curte, pe d'asupra zi-
durilor naruite 5i acoperite de balarii 5i 5oparle, te
impiedici de gloante, de paturi 5i tevi de pu5ca, ru-
ginite, de baionete, de Levi 5i benzi de mitraliere,.
5i de tot felul de unelte de omor sau de bucatariei.
lasate, in fuga, de garzile ro5ii.
Intr'o parte a citadelei, in fundul 5i intunerecul-
adancilor ziduri turce5ti, e temnita albilor", 5i
aristocratil or. Cali vor fi fost pu5i la zid 5i uci5i1 Ne
miroase ,parca, a sange 5i a hoit. E5im.
Prin firide, strimtele ferestre ale zidurilor, Turcii
f5i aveau vIrate--revile tunurilor. Tot a5a facusera
5i ro5ii". $i ati sltau cateva tunuri, mArturie, dirt
zilele de glorie ro5ie ale terorismului.
Pe d'asupra citadelei, ofiteri 5i soldati italieni se ,
trudesc sa ridice antenele metalice ale unei instalatii
de telegrafie Lira fir. Un ofiter imi spune ca n'auif
aparate bune.
.

Bate un vant rece sus.

In departb."ri verzi, se vede a5a zisul Muntele
magarilor" apoi, Iohanesberg", cu un turn in vart
ceva mai departe, Schwabenberg" pe unde, se zice,
cal sunt locuri fermecatoare de plimbare 5i paezie...
$i privind minunatele 5i idilicele imprejurimi ale
Budapestei imi dau seamy de Cate daruri dumne-
zee5ti se bucura Capitala maghiard.
Ce folosl *;

MArgsaritar spanzurat la ratul.

www.dacoromanica.ro
 INCHISORILE BUDAPESTEI
La Prefecture Po lipid nngare. La Tribune id din Narkontza. In-
chisoarea contrail. Bolpivici de Beata. Persecute!! politic!.
Teroarea albs.

Auzisern mereu ca regimul Friedrich persecute;

inu numai pe comuni§ti dar §i pe adversarii politici,
mai ales pc evrei, clandu-i drept tot comuni5ti. Multe
cruzimi, ca regim politienesc, fusesera inlaturate prin
interventia autoritatilor militare romane.
Impins de curiozitatea pe care mi-o atata zilnic
ziaristul Leonard Paukerow, ca sa vad victimele
teroarei albe", iau un bilet de libera trecere dela
comandantul Pietei, colonelul Pirici, §i insotit de
ziarist §ri de un tar-Isar sublocotenent roman Simo-
nide, iata-nc oprind automobilul la poarta a§a zisei
Prefectura Polifiei ungare.
E zi de Dumineca, ora 3 jumatate dupe amiazA.
Portarul, vazand, mai ales, un ofiter roman, res-
pectuos, salute militare5te.
Suntem introdu5i. in cancelarie. De serviciu e un
domn Papp, maior de politie.
Dupe ce ti comunicam scopul venirei noa§tre, ara-
tandu-i §i autorizatia comandamentului roman, ma-

www.dacoromanica.ro
 143

iorul Papp net purse la dispozitie pe ofiterul poli-

tienesc dr. Egri .ca sg ne insoteasca prin celulele in-
chisoarei.
urcgm o scary ce ne duce la etajul II-lea. Casa
e foarte veche §i miroase a mucegai.
Pe not ne intereseazg detinutii politici.
Paznicul ne deschide o
Cgtiva derbedei imbecili sar speriati, drepti, fn po-
zitic soldgteasca. Aflam Ca sunt borfa0.
Tot a5a, in alte celule.
Stgruim sa. ni se arate detinutii politici, bo4evici.
Ofiterul de politic ne spun cg n'au decat unul,
fiindca., de aid, indatai ce le iau interogatorul, dupes
24 ore fi duc la alta temnita.
Ni se deschide o noua celulg.
LTri arestat sare in sus, impreuna cu alti doi.
Aflam din gura celui dintaiu;
Sunt Tanglich Laszlo. Am 'lost acuzat c'am
'lost secretarul lui Iancsik, comandantul gg'rzei ro0i.
Eu am fost, totuO, numai detectiv. Sunt arestat
dela io August.
Ai vr'un neajuns decand esti la puKarie?
Nici unul decat ca nu ma pot rade, uite cunt
mi-a crescut barba!
Intrebgrn pe ofiterul de politie.
Mai aveti-alti detinuti politici?
Nici unul.
Atunci putem plecg.
o apucgm pe o slalg lunges. Dar, fn vreme
ce tovar4ii sunt gata, tocmai, sg coboare scary,
eu descoper printr'o crapgtura de u§e, o noug sales,
cu ferestre §i multe fete nenorocite care se agitau
ca fiarele in cu§cg.
Ejtati, nti plecati, le strig. Veniti aici.
Silim pe paznic sal ne deschidg. Ofiterul de po-
litic incruntA sprancenele,

www.dacoromanica.ro
 144

Patrundem in misterioasa sala. Prin ferestrele des-

chise, za"rim in cloud camere gramaditi, zeci, sute
de nenorociti cu fetele palide, cu ochii stin§i de neo-
dihna.
Intr'o odaie barbati, intr'alta femei.
Unii §i unele foarte bine imbracati. Multi trantiti
pe jos, pe scanduri. Nici scaune, nici paturi. Turme
de vite inteun staul!
Vazandu-ne §i cu un ofiter roman, banuiesc ca
suntem vr'o comisie de ancheta. Toti intindtr) a, -
tele spre noi cu chemari disperate §i in valma§agul
vorbelor §i plangerilor nu mai intelegi nimic. Pau.-
kerov tie ungure§te; noi, cate ceva nemte§te.
Le facem sem:n sa se domoleasca §i prindem a
intreba pe cate unii.
Iata un tanar curasel. Se precipita §i nici n'apuca`
sa-1 intrebam, ca el ne-o is 'inainte:
Ma-chiama Adalbert Kerekes. Sunt medic se-
cundar. Sunt inchis aci §i cu logodnica mea, care
e in aka. odaie.
Zic ca sunt bo4evist. Eu dovedesc cu acte c'am
fost arestat sub regimul lui Bella Kuhn ca contra
revolutionar.
Dorm pe jos, pe podea, ca §i toti tovar4ii mei
de suferinta, §i nici n'am fost interogati.
Un tanar elegant, nervos it impinge, §i ni se adre-
seaza grabit:
Eu sunt Klein ienii. Sunt arestat dela 3 Sep-
temvrie.
Spun ca am fost bol§evic §i c am omorit zeci
de oameni. Eu!?
N'am alta vind decat ca, in uniforma garzei ro§ii,
am parasit o fabrica%
Pc mine ma chianti' dr. Fachas. Sunt arestat
de 21 de zile in urma uui denunt anonim.
www.dacoromanica.ro
 145

Eu sunt Matusek Iano§, din Gor. Am Lost sol-

dat TO§.
De ce ai fost soldat ros 11 intreaba, tanaral
ofiter roman.
Fiindca ordinele de chemare sub drapel ale bol-
§evicilor erau foarte aspre. Pe mine actualul regim
m'au ga'sit §i in uniforma fiindca veneam de pe,
flora. M'a prins garda alb §i is fiecare zi 1mi di.-
deau cate-o bataie sora cu moartea. Au rup,t §i Q
sabie pe trupul meu, la Gor.
Ba, la Wesprem mi-au aprins si parul cu chibrituri.
Tovara§ii II indeamna sa-si scoata, catnap. T.5.-
harul se executa. Si ne desvalue, sub ochi, un trup
§erguit de brazde pidanci, rani peste tot. Ochii plini
de vgnatai.
Sunt greu bolnay. Nu vor sa ma bage inteurr
spital. Vai de familia mea, ce s'o mai alege si de ea!
-- Pc mine ma chiama': Alexander Treucsenel:
Sunt din Ujpest. Am. aflat la Viena ca am fost de-
tnuntat ca bol§evist. Am venit singur la Budapesta
sa ma disculp. !Am fost arestat.
Mie, frni zice Emil Barta, de meserie foto-
graf. Detectivii m'au batut rau. La interogator mi-au
legat mainile, m'Au palmuit §i m'au cotonogit Sn
loviturL
Si, in vreme ce, nenorocitul vorbete, alti zeci de
detinuti intind brate disperate spre noi, striga, vor-
besc, toti odata sS cu ochii e§iti din, orbite cauta,
parca, sa ne explice nevinovatia lor, ceqindu-ne
ocrotire.
E un tablou ce greu se poate descrie. Am ima-
gina Styxului descris de Dante in Infernul lui, cu
umbrele condamnatilor ce se agates disperati de lun-
trea lui Charon.
Plecam.
www.dacoromanica.ro 10
 146

In camera femeilor, mult mai potolite, cateva,

foarte curatele pi cu trasaturi fine, zambesc i fa-
meaza.

Va sa zica, toata" aceasta lume de nenorociti

sunt detinuti politici, ma adresez ofiterului de po,
Elie, dr. Egri, §i ziceati ca n'aveti decat unul singur!?
Omul tace i ne insote5te spre esire. Cine tie Cate
injuraturi ne-6 trage in gand!-
Iar in automobil.

La incbisoarea Tribunalului din Markoutza.

In primele celule gasim baieti imberbi inch4i pen-
tru furturi. .

Intr'o sala se .ta.nguie 0 fat laugh' o lega'turica

in care i se face perchizitie: ies la iveala o geanta,,
un pieptene, un corset §i mici nimicuri.
ce to -au adus la inchisoare?
Am fost in serviciU la un doctor. Nevasta a,
cestuia a fugit cu soldati roii, apoi s'a reintors la
doctor. Sotul a luat-o la bataie. Eu am s5rit s'o
scap. Doctorul m'a acuzat c'am fost complicea so,
tiei lui.
Pe dumneata cum to chiam5.?
Nistor Gor. Sunt din Satmar. Eu am fost ro-
man, dar m'am maghiarizat. Am fost secretar is
Societatea micilor proprietari". Sub bolevistn am
fost ministru al agricultutei.
Distins personaj !...
Tine in maini un roman cu titlul: Asta din cauza,
banilor blestemati" de Drasche Lazar Alfred.
Ni se deschide o noua celuld.
www.dacoromanica.ro
 147

Un batran inalt, cu barba si par lung, albe, se-

manand la chip cu d-rul Istrati, cravael Lavalliere,
-cu un pardessus tot lung se ridica foarte respectuos
in sus si intr'o corecta frantuzeasca, ne spune ca-1
hiama Fenes Sam, (Samuel). E scriitor. A scrisi
prosy si drame istorice, ca Kurut" = ,,Les inno-
cents", o drama din timpul regelui Mathias.
De douazeci de ani tin conferinte stiintifice. Eu
sunt Marxist. Teoretic, eu sunt comunist. Ca filo-
sofie, monist, fiber monismus!" Sunt in inchisoare
'de 3 saptarnani. Am scris o fabula pentru cinema-1
tograf. Acum imi scriu memoriile: Istoria bolse-
vismului". Sunt pentru dictatura proletarismului. Azi
chiar e ziva nasterei mele. Am implinit 57 de ani.
Sa fii sanatos!

Si lasand pe venerabilul, trecem mai departe.

Tata, in alta celula, pe d-1 Gellert Oscar, seful bi-

roului Presei, sub regimul Karoly. Un baiat tanar,
ras, frunte mare, nas roman. Pe o masuta, fotografia
nevestei cu a celor 4 copilasi, toti baieti.
Ne marturiseste ca sub regimul Karoly si-a dat
toata silinta sa nu se duca totul pe apa bolsevismului
si el a dat porunca, sa se scriel contra lull Kuhn!
Bella.
Am fost persecutat de fii lui Lenin".
Sub comunism ramasesem numai ca slujbas', ca
sa am ce manta. Bolsevicii m'qu inlocuit cu un altul.
Si am ramas, ca alti simpli functionari, pe dru-
muri! Noul sef al biroului Presei mi-a spus ca nut
.mi-e permis sä vorbesc ceva de regimul lui Karoly,
pentru motivul ca data revin la vechile chestiuni,
se poate sa renasca sentimentele pentru regimul
,disparut. M'au persecutat si am fugit la Viena.
www.dacoromanica.ro
 14$

M'am retntors sand au intrat ronicinii in Buda-

pesta.
In actualul regim se gasesc mini§tri din regimut.
Karo ly:
Friedrich, de exemplu!, eel mai bun amic al lui.
Karoly.

Trecem in alga celula.

Iata aci pe Iancsic (Iancic-) Ferentz, fostul co-
rnandant al garzii ro§ii.
Asta e TO§U §i la par Si la barbs.
Intr'un colt, p'o firida, o paine neagra.
Mi-a adus'o soda mea. Am fost arestat la 2
August.
Sunt multe flapte ce mi se imputa., dar care se
cerceteaza Inca.
Inainte ce erai dumneata?
Eram metalurgist structor.
Se zice c'ai fost foarte crud.
Fa ls! Pot spune c'gm impiedicat varsarile de
sange. Eu singur am liberat pe Darman, ober-colo-
nel, prins in mi§carea contra-revolutionara, din care
cauza era sa fiu adus in fata Tribunalului revolu-
tionar. _

Desfacandui haina, Iancsic, ne arata urmele lo-

viturilor sub care l'au snopit detectivii".
Tine in mans o carte Majestatea Sa Regele" de
Tomas Mann.
Ne apropiem acum de o celula foarte interesanta.
Ni se deschide. In fata noastra avem pe Hain
brick, fostul ministru de ,rasboi al comunitilor si
comandantul corpului IV de armata cu garnizoana
in Budapesta.
E un barbat indesat. Mustata scurta.'. Poarta fri-
zura. Sprancenele groase, haine tot groase.
www.dacoromanica.ro
 149

Ce erai durnneata, de meserie, Inainte de re-

-volutie?
Eram turnator de otel pi secretarul Sindica-
tului.
De unde epti de fel?
Mama era din Temesvar, din tara de jos, o
chema Detta, (Ghetta).
De and epti aici?
Dela 15 August. M'au arestat pi dus la Pra-fec-
tura Poli ;iei.
Ai fost rgu tratat?
S'a purtat bine cu mine, toatg. lumea.
Dupes caderea bolpevismului eu am trecut pi In
guvernul Peydl, ca ministru de ra.'sboi.
Eu am fost trimis din partea socialiptilor, la Viena
dupes. caderea bolpevicilor, ca sa tratez cu burghezii.
Printul a acceptat sa formeze guvernul social de-
mocrat.
Peydl nu reprezinta.' tara. Aveam impresia ca el
1pi sprijina puterea; pie baioneta romaneasca. Eu
am venit ca ministru de ra'sl*du sa dau ordin alor
mei de depunerea armelor!
Am vazut 1a orele 8 trupe romanepti in Cetate.
Generalul Rusescu a vorbit cu mine pi i-am pus la,
dispozitie doua cazgrmi.
In fond rn'am convins ca romanii, nu sprijinesc
pe Peydl.
Dac'ap fi ptiut eu ca, romanii nu-1 sustin n'ap fi
cedat puterea lui Friedrich. Ap fi pi pi azi la putere!.-

IatA In alts celula pe dr. Veres, lost prieten intim

cu §eful socialiptilor, Garami.
Un tana.r simpatic cu o figures de om cult. Aduce
mult cu Mihail Negru, distinsul ziarist dela Uni-
versular. Foarte corect Imbracat. Pe q masa carti
inulte Si o sticla cu cafea.
www.dacoromanica.ro
 150

De unde e§ti de fel?

Din Temeswar din Ardeal.
Ce studii ai facut?
Am studiat la Berlin Berna.
5i
Ce pozitie ai avut in revolutie?
La t Martie cand a venit regimul Garami amt
cumparat toate actiunile Societatei distribuirei jur-
naleloe. Eu am fost pre§edinte.
Sub regimul Karoly, am foft patru zile, comisar
pentru P.ota", Telegraf §i Telefon. Am dirijat aface-
rile, trei zile, ca Secretar de Stat.
Sub' comunism fugisem la Viena. M'am relators;
and au venit romanii. Am vrut sä ma inapoiez jar
la Viena. Nu m'au lasat. Sub motiv ca. fac agita-
tiuni bo4eviste, m'au arestat. Ba, m'au acuzat ca
cunt §i hot. Sunt arestat de patru saptamani. Zic,,
c'am manipulat necistit' banii unei firme, deli, eu,
ca pre§edinte, eram in drept sa fac ce vreau. Acura,
rasar ca din pamAnt, o multime de martori care spun
ca faceam agitatii §i in provincie. Va sa zica. asS
dau drept bol§evic, de§i eu am fost, sub comunism,
in strainatate.
In momentul cand conferintele intre Garamy 5i
Friedrich au fost intrerupte, m'au bagat aici, in
inchisoare.
Cum o duci in inchisoare?
Cand am fost adus aici, dela Prefectura Politiei
a fost prima noapte in care am putut dorml, lark
frica d'a fi maltratat. Dincolo, 3 nopti n'arn inchi
ochii. Eram tinuti intr'o camera pe jos, camera in
care abia ar fi putut locul 25 de persoane. Ei bine,
eram inghesuiti 2-300 de persoane!, far. macar
sa fi putut sta jos!
.Ce-ai facut la Berna?
Lucram contra bol§evi§tilor, scriam la un jurnat
,,Vosische Zeitung".
www.dacoromanica.ro
 lbl

Tot acolo am cunoscut si pe un roman dr. P.opp,

jurnalist si avocat.
La esire, ii strangem cu simpatie mana.
Functionarii politisti it salutes si ei respectuos si
inchid apoi up, cu zabrele de fier.
Trecem pe langa, o curte patrata, in interiorul
cladirii in care dau ferestrele cu gratii dela ce-
lulele detinutilor. Un sir lung de arestati se plimba
pe marginea curtii, d'alungul peretilor, in monom,
unul in spatele celuilalt, trei pa5i departe unul de
altul ca sa nu comunice, in vreme ce sentinelele
ii pazesc.
Condamnati 5i paznici holbeaza ochii la noi va-
zandu-ne opriti in poarta curtii Rostim un nume,
numele unui ziarist pe care-1 recunoaste Paukerov:
Keri Pal!
Cel strigat, La un semn de voe al politistilor, se
indreapta spre noi. E un tanar trecut de 3o de ani.
Mai mult inalt. Elegant, cu mana in sold, cravat&
caramizie, batista cu coltul spanzurandu-i mult, in
pantofi decoltati, 5i cu ciorapi cu dungi albe 5i ne-
gre. Par 5i mustata roscata.
Paukerow deschide vorba cu el, ca intre confrati
(de condeiu)...
De cc to -au arestat?
M'au acuzat c'am luat parte la omorul lui
Tisza!
Nu exista martor sigur contra mea. Am multi
inamici fiindca n'am inchis gura; am dat in vileag
multe cotcarii.
Am fost totdeauna socialist, dar n'am fost in buni
termeni cu comunistii. Am fost inchis de comul
nisti si era sa fiu aruncat in apes. Ei ar fi vrut
sa ma faces ministru de Externe. N'am primit nici-
°data un loc pentru care nu eram specialist.
www.dacoromanica.ro
 152

Acum and ca au gasit un soldat, care acu.in e

inchis sub banuirea c'a fost implicat to omorul lui
Tisza, un oarecare Csigler. El a spus ca un oare-
care Stankovisch i-a fagaduit 5000 de coroane sa
depuie ca eu 5i confratele meu, i-am zis sa meargla
sä omoare pc Tisza.
Se vorbe5te ca, dumneata intr'un cerc de con-
frati, ai fi scos ceasornicul, in ziva aceea privind
ora ai fi zis: In momentele acestea se petrece ceva
mare, ceva teribil!" facand aluzie la asasinarea lui
Tisza.
Basm! Nici n'aveam ceas! Asta mi-a inscenat-o
rnie 5eful detectivilor care a povestit aceste basin
pe trei pagini.
.M'au inchis, va sa zica, pentru afacerea Tisza 5i
pentru cateva articole de politica externs. EJ drept,
` am fost plAtit de comuni5ti pentru ca sa scriu ar-
ticole...
Ne pregatim de plecare.
Am facut rasboiul balcanic, ca corespondent de
ziare, cu Rosenthal dela Adevarul".
E azi directorul ziarului sat', Izbanda-, ii spune
Paukerow.
Te rog transmite-i complimente.
Si ne departam, in vreme ce Keri Pal, reluandu-5i
locul fn monom, 15i continua la pas, rar 1i sonor
pe lespezile curtii, plimbarea de arestat, lipit, a-
proape, de zidurile temnitii.

La inchisoarea centrals pentru Budapesta

Si imprejurimi.

Sunteni introdu5i la cabinetul Procurorului Gene-

ral, Saros Patako, un domn inalt, subtire, uscativ
5i cu barbete.
Suntem poftiti, politicos, sa stain pe scaun. A.poi,

www.dacoromanica.ro
 153

sunand, se Infatieaza un paznic. Vine si un politist4

Procurorul general se intelege pe ungurete foarte
repede cu ei, din ale carui cuvinte Paukerow nu In-
telege deal totul sa fie In ordine .
Si weptam, weptam.
A5teptarea asta Si ordinele astea ne par suspecte.
Fara indoiala ca inaltul magistrat a luat masuri
de ascundere a cazurilor grave de torturi.
Insfar0t, iata-ne din nous\ pe lungi coridoare, o-
prindu-ne in fata celulelor.
Iata, inteuna, doi condamnati pentru asasinat po-
litic.
Unul se chiama Iano§ Navaro. p3 un comunist
Inchis dela 9 August. -
A omorit un preot catolic. El spune ca se gase
numai acolo cand a fost ridicat preotul. Era membru
in directoratul cercual. Conducea administratia cer-
cuala, un fel de solgabirau."
Cum o duci in inchisoare?
Sunt tratat mizerabil. Nichts zu essen!
Un a] treilea condamnat din celula, sta nem4cat
intins pe,pat.
E bolnav gray ne spune asasinul. D'azi dimi-
neata dela 4 a§teapta un doctor §i nu mai vine.
Esti comunist convins?
Eu cred ca comtnismul era, cea mai buns
forma de guvernamant. Eu cram bo4evic din §coala.
Ce mancati aici?
Ne arata intr'o cratita mare o zearna cenu5ie-
neagra.
Uite, zic ei ca asta e super! Ne-o der; g din*
neata si la pranz §i seara. Paine ne d5; numai 280
Brame pe toata.' ziva!

In aka celula.
-- Cum to chiama?
www.dacoromanica.ro
 154

1 Eforca Ioszeph.
Ce-ai fost Inainte?
Presedintele unei societati pe un .domeniu uncle
era mai multi paine de mancat.
Foarte proasta hrana ni se elä!
In alta celula.
Un om cu o figura foarte blajina.', in lanturi, ne
asteapta drept si smerit.
De ce in lanturi?
A asasinat, ne spune paznicul.
Am fost beat in momentul acela. Ceas rau!
Ce faceai sub bolsevism?
Eram Inca cu acesti 4 tovarasi in directoratut
unui sat.
Toti arestatii, aliniati, in dreapta tinuta ostasea.sca,
ni se prang ca n'au ce manca.
Trecem mai departe.
Dam de mai multi arestati intr'o celula. Doi pentrd
fun.
Doi sunt comunisti sadea. Pe unul it chiama.
Proida Ferencz.
-- Am fost lucrator cismar. Karoly fixase pret
maximal pentru ghete.
Acum m'au denuntat c'am facut agitatii politice.
Pe altul ii chiama Ulian- Ioszeph, fost membrue
in garda rosie. A fost printre soldatii care au irrt,
puscat trei condamnati.
-- Am fost silit a o face! Omoritii erau, doi po-
iiti,sti si un inginer. Ne tine aci foarte eau! Wu; ne
da nimic sa mancam.
Intealta celula, doi tineri.
Ce ati facut?
Am furat niste glste!
Esim dela gainari.
Intram intealta celula.
www.dacoromanica.ro
 155

Un domn elegant, inalt, cu ochelari, rezemat in-

tr'un baston.
E d-rul Rudolphe Sandowisky, chimist 5i geograf..
De ce to -au inchis?
Zic cal sunt comunist. Eu am fost totdeauna so-
cial-democrat.
Activitatea mea a fost instruirea proletariatului
In limba franceza 5i 5tiinte naturale. Eram directorul
unei 5coli unde se Instruiau muncitorii, (5coala lite-
bera de muncitori).
De trei, on am fost arestat. Fiind prigonit de bo-
gata5i, m'am dus la prietenul meu, actualul print
ministru, Friedrich, sa ma prang.
Am fost pus sill) protectie Si am fugit din loca.-
litate (Racosi Szt. Mihai, un ceas de Budapesta). Frie-
drich a scris Prefectului Politiei sa fiu luat sub
ocrotire 5i acordat certificat sa, nu fiu inchis.
Eu sunt un om cu trebuinte putine. 25 de an am'.
stat tot in casa de am studiat.. A! de-a5 avea, seara,
mai multi lumina sal pot citi! (Mehr licht!" Linde
e5ti Goethe?)
Nu mai inteleg nimic, de ce e5ti inchis?
Fiindca am fost acuzat, in urma unei telegrame
apocrife, cal sunt comunist. Ca am sechestrat band
preotilor, c'am tinut discursuri in care as fi spus ca
nu exista Dumnezeu, ca nu trebuiesb preoti.
E liber cugetator, ne complecteaza omul po-
litiei. Era tiranul satului sau. Cine nu urrn;a ideile
sale, era pus pe lista neagra ;i omorat. Oamenii
din sat, zic, azi ca, de s'o mai intoarce, 11 omoara:
ei. Transformase cinematograful in said de discur-
suri comuniste.
Adevarul, intervine cel acuzat, e ca cei dirk
tabara Karoly, combatuti odinioara de mine, azi ve-
niti la putere, din ura politica vor sa-si rasbune
pe mine.
www.dacoromanica.ro
 156

Dumnezeu sa-i mai priceapa!

Cand ii vezi' pe pu§cari4i 4tia cu fete sp4te
Si glasul de mieluei, iti vine sa crezi ca nu', el izici
iunul vinovat.
Ale tale dintru ale tale!

www.dacoromanica.ro
 FILME
IV
0 procesinne religioaall. La Urania.

Reintors dela inchisorile Budapestei, vrand sa. trec

prin Vacsi-utza, sunt impiedicat de un imens cor-
tegiu. E o mare procesiune cre5tina-catolica. Fete
in alb, steaguri albe, crucifix, preoti, egiscopi in.
oclajdii, coruri, mii de barbati, mii de femei, guarzi
calari pazind ordinea 51 deschizarld drumurile.
Cc e asta, intreb?
Iata un fel d'a infrange ordinul ce opre5te *price
fel de Intrunire §i aglomeratie!
Se organizeaza natiunea sub ochii no5tri, im.1
raspunde un ofiter. Apelul natiunei la Dumnezet4
§ibiserica", raspuns fati5 curentului evreesc, liber cu-
getAtor 5i bol5evic care a dus tara la peire. In toate
Ortile se organizeaza o armata alba 5i politic.
Seara, fn marea sail Urania, toata lumea
tara romanat Generalii Mardarescu, Mo5oiu, Pave-
lescu, Constantinidi, Leca, etc, Printesa Alexandri-
na Cantacuzino, etc.
E o proba de film cinematografic: cu luptele
dela Tisa 5i intrarea armatelor romane in Budapesta,
film aranjat de comandamentul superior.
Partea I, cam artificiala. Lupte improvizate cu
unitäti mici.

www.dacoromanica.ro
 158

Partea II da iluzia mai piing, de easboi. Genera lul

11,1o.oiu, Szolnoc !

Czegled, Primirea cu paine i sare. Prizonieri bol-

evici stand jos §i, intre ei, sentinela romance in pi-
cioare cu pu§ca pe umar privind triumfator.
Partea III cea mai interesantI, intrarea in Buda-
pesta, farce generalul Rusescu!

www.dacoromanica.ro
 UN UNGUR FILO-ROMAN
Br. Alpar 0. Rejod. Apropiere ungaro-romina.

22 Septemvrie 1919.

0 dimineata cenusie. Ploua. Pe Dunare au sosit,

noaptea, slepuri incarcate. Oamenii incarca saci cu
malaiu si grau. Vin mereu alimente la Capita la da-
torita masurilor 1uate de comandamentul trupelor
roman. Un vapor alb Ioseph Karl" taie apa.
In cafeneaua Bristol, un turc imi vorbeste de
Viena infometata, care se stinge zi cu zi. In schimb,
Constantinopolul o duce bine (?)

Tot la café Bristol, d-1 Davidescu imi prezinta mai

multi tineri unguri printre care si p'un foarte ele-
gant si monoclat dr. Alpar 0. Rejiid.
Tanarul, cu o foarte distinsa si inteligenta infa-
tisare, imi spune ca e un filo-roman. Ascris o carte
despre Romania. Ziarele din Bucuresti, in special
Adevarul" au avtit articole foarte elogioase, unele
scrise de Rusu-Abrudeanu, despre cartea tandrului
autor ungur; ba, a fost premiat si cu BeneMerenti
de regele Carol.
Ideile care-1 cala'uzesc azi, sunt pentru o apropiere
cat mai stransa intre romani si unguri.
www.dacoromanica.ro
 160

Dunarea ar fi artera de legatura. Aceleasi interese

economics ne leaga. Muntii toti si la ei si la Doi
rata in jos, spre Dunare, revarsand spre ea toata
bogatia tarilor noastre.
Noi, ungurii avem acelas ideal ca romanii,
sa ne desfacem, prin Dunare, produsele agricole
si sal ne.aparam de pericolul slay.
Rejod e presedintele unei societati pentru repatrie-
rea ungurilor, ramasi din rasboi, §i pentru protectia
connationalilor din tArile straine. Numai in America,
zice el, sunt 400.000 unguri ( ?). Alte 2 milioane
risipiti prin strainatate. Toate cotizaiile §i fondurile
pentru ei se strang la Budapesta.
Am pan' acum 2 milioane, fonduri. 6o de func-
tionari lucreaza.' sub ordinele mele. Cum ti-am mai
spus, eu am lucrat rnult pentru apropierea romano-
ungara. La inceputul rasboiului am fost arestat §i
persecutat fiindca am intervenit pentru un roman,
Bolintineanu, ba.'nuit spion.
Am fost bagat in inchisoare §i... am spalat do-
setel e !
Privesc, Cu atentie, pe acest foarte simpatic tartar
filo-roman. SA tot aiba.' 33-35 ani. Mustata scurta
neagra. Par si sprancene tot negre. Poarta mono-
clu.. Foarte elegant. Imi face o lista de toti oamenii
marl politici §i personalita'tile de seams ale Ungariei,
cu care Imi poate mijlocl intrevederea.

www.dacoromanica.ro
 EPISCOPUL Dr. GIESSWEIN
Con vorbire cu dui partidului social - cretin.
IIn filosof fi un poliglot, - Apropierea popuarelor. - Presedintele Es-
perantletilor. Sub comunism la Or. Partidul cro§tin trebue sil
salveze ungaria.

22 Septemvrie 1919.
Pretutindeni se vorbe§te azi cu mai multa admi-
ratie cleat de on cine, despre marele prelat epis-1
copul de Giesswein Alex.
Tanarul Alpar O. Rejod, imi vorbise despre
ceasta mare fain bisericeasca, cu un fanatic entu-.
ziasm.
In el vedem sca'parea noastra. D un filosof
si o mare capacitate politica. Are 67 de ani. In tim-
pul monarhiei a fost treisprezece ani deputat, a fast
de trei on ales in acela5 district, e preedintele par-1
tidului catolic social cretin", e vice-pre§edintelef
comisiei de pace dela Haga, §tie vr'o unsprezecd
limbi la perfectie §i e, poate, desemnat ca viitoruf
ministru de Externe al Ungariei.
Fire5te, un om aka de superior meriti sg #iq al-
noscut.
lata-ne deci suind scarile apartamentului sau.
In vestibul, un bust de marmora: bustul sfintiei
sale.
In salon, gobelinuri, tablouri cu peisage vii, car0",
albume, etajere cu vase de flori, flori multe, lini§te
§i

www.dacoromanica.ro 11
 162

Dupa cateva minute, apare amfitrionul: Un urias,

in sutana preoteasca. Capul viguros; fata toata rasa;
buza de jos groasa 5i esita mult in afard ca la mem-
brii din casa domnitoare de Spania; parul cenusiu;
o cravats lata visinie 5i ochelari.
0 strangere de mans cordials convorbirea In-
cepe.
Si iatI ce aflu din gura prelatului care vorbeste
rar intr'o foarte corecta frantuzeasca.
M'am ocupiat mult in vieata mea de studii
sociale.
De mai rnult de douazeci de ani mi-am. propug
de-a unl, intr'un partid, lucra'torii cari nu. sunt inca
cu totul ,contra religiunii si contra ideii nationale.
D'aceea am flond4 in Ungaria prima, unire a lu-
cratoril or crestini.
Principiile noastre sunt a face organizatia mun-
citorilor de tot felul, lard fondul materialist, istoric,:
sau cu mijlocul armonizarii claselor, care e conse-
cinta interdependentei tuturor claselor.
Prin urmare, in partidul nostru pot lug loc mun-
citorii spirituali ca gi cei manuali.
Scopul nostru comun e d'a lupta contra sistemului
materialist si capitalist.
Marea problems socials a timpului nostru e, intro
alte, de-a armonia spiritul national cu eel interna-
tional.
Aceasta antinomie nu e un paradox.
'Spiritul national e un lucru natural si nu poate
fi suprimat. A vol sa."-1 gnprimi e o mare gresall
a Marxismului sau social democratiei. Dar, trebuie
sa-1 facem sa armonizeze cu sentimentul umanitar si
international, sau supra-national, care uneste natiu-
nile ca membre ale unei mari familii. Caci, desigur
exists o interdependenta a natiunilor care e cu atat
mai mull necesara cu cat mijloacele de comunica-

www.dacoromanica.ro
 163

liune devin din ce in ce mai perfectionate, facand

natiunile geografice§te departate, vecine.
Cauza ra'sboiului mondial care a sdruncinat fun-
idamentele civilizatiei noastre europene e, mai ales
ca n'am gasit apropierea spiritelor nationale; ca na-
tiunile Europei nu se cunoteau in deajuns: ca in-
teresele for economise nu erau reprezentate de po-
poare, ci numai de o patura feudala sau capitalists.
Eu sunt adanc incredintat ca popoarele nu sunt
inamice unul fats de altul.
Acestea suet ideile care m'au condus d'asemeni ca
preedinte al Societatei Pacei, iar pe de alta parte,
ca pre§edinte al Societatii Esperanti§tilor unguri.
Sunt inca oameni care surad sand se vorbe§te d'o
limbs, internationals. arotu§i, eu cred c'o astfel de
limbs e d'a mare importanta, sand e vorba, d'a a-
propia popoarele prin democratizare. Cad, pentru
a se intelege reciproc ii trebuie-marei mase a na-
liunilor un mijloc spiritual cu totul neutru pe care
l'ar putea invatA §i intrebuinta foarte upr.
Pentru viitor, gandesc cu Anatole France, §i sper
o unire ta popoarelor. Poate ca aceasta e o evolu-
tiune inceata, ce se va fa'ptul treptat, dar sunt in-
credintat ca se va face.
Mai ales statele mici nu pot subsitN grin ele, in-
se§i ci le trebuie o confederatie §i aceasta ne va!
conduce fatal la confederatia popoarelor civilizate.
Il intrerup, pe inaltul prelat din consideratiunile
tilosofice §i-I intreb cum a dus'o sub comunism.
Pe. vremea aceea am stat mai mult in provincie,
,aveam dotta.' domicilii: unul la Gor, intre Budapesta
§i Viena, Si altul aici. Stam mai mult la Got., un oral
cu viata industrialA, multe fabrici de tunuri, vagoane,
fabrici textile, etc. Se poate zice, dupa Budapesta cell
mai mare ora§ industrial. Eu sunt foarte popular acolo,

www.dacoromanica.ro
 164

deci ma simteam mai in siguranta, 5i era mai u5or

de trait. Dar, pot spune, evolutia comunismului a.
fost cam aceea5 acolo ca 5i aici, in Budapesta.
La tail, insa, a fost altceva. 0 mare parte din
sate erau indiferente fall de comunism. Taranii nu
respectau ordinele bol5evicilor. In multe sate in-
structia catechismului urma ca §i inainte.
Bol5evismul e o boala a ora5elor.
Provincia c mai conservative, ea opuneh deci c
rezistenta pasiva.
Aud ca s'au comis multe excese in timpul bol5e-
vismului. N'a,rn experienta personala. Le-am aflat
toate numai din jurnale.
$tiu numai ca eram lipsit cu totul de veriituri. Bol-
rvismul decretase separatia bisericii de stet. Deci,
nu mai aveam nici un salar. Ni se confiscase toate
bunurile.

Dar despre actualul guvern ce credeti?

Grea intrebare! Nu sunt profet. Stiu ca are ca
program spikitul democratic pe o bath cre5tina §i
nationals.
Proclarna, aud, §i libertatea religiilor. Totu5i, ac-
tualul guvern nu e un partid unic, ci e compus dirt
diverse partide cari, zice ca se consolideaza pe baza.
cristianismului 5i a ideei nationale.
In sfar5it, nu 5tiu, injghebarea lui e prea noua; ra-
mane sa vedem ce va hothri timpul cu noul gu-
vern

Vezi,_imi spune prietenul Rejod, scoborand

scarile, se accentuiaza tot mai mult consolidarea
unui partid social cre5tin In jurul persoanei episco-
pului dr. Giesswein.
Directiva vechei politice care a dus Ungaria la
bol§evism 5i la ruins a fost, mai toata, pe m'ana e-
www.dacoromanica.ro
 16'')

-vreilor. Patriotii unguri vor azi sa faca bloc intr'un

partid cretin care sa, salveze Ungaria de pieire
totala.
i totuA cei mai de seama oameni ai Ungariei,
.scriitori, ziar4ti, art4ti, financiari §i politici, cunt!
4ovrei!
Budapesta cu splendorile ei, e opera lor.

www.dacoromanica.ro
 HALLER
Convorbire on ministrul Propagandei.
In palatul printoini Esterhaszy. Economist si publicist. Inch's
lab comunisti. Orori bolsqviste. Blocnl crestin. Consolida
rea ungaro-romant

E de remarcat, imi spunek to drum; fn auto-

imobil, prietenul dr. RejOd, ca, mai toti oamenii do
seamy ai Ungariei poarta nume nemtesti. Mergem
azi la Haller, ministrul de propaganda.; morals cu
rolul de a. indrepta toate greselile bolsevismului:
Caci, bolsevismul atacase statul in inima, in ins4ii
fundamentul lui, facand poporul sal piarda increde-
rea in .vechia alcatuire de stat. Ministerul de propa-
ganda are de sdop tocmai restabilirea acestui credit
al publicului in puterea si necesitatea statului".
Iata-ne deci in ministerul propagandei, instalat to
palatul printului Esterhazzy, un nabab al Ungariei,
Pe peretii cabinetului sefului de cabinet" stall 6.-
teva desenuri in creion, admirabil executate de pic-
torul Vissza, toate cu titlul general: Desmembrarea
Ungariei".
Intr'un tablou, un om tras de doi cai in directii
opuse, de maini si de picioare, cu inscriptia: ,,Nu-ti
smulgerm deck membrele de prisos". Intr'altul, e
reprezentata o veche harts a Ungariei Cu niste lu-
cratori ce tin myna spre ea si cu inscriptia: Farl
a uita trecutuf, lucram pentru viitor".
Acesta, tablou sovinist si irident; unul din lucra-
tori tine maim chiar pe Ardeal.
www.dacoromanica.ro
 167

Un altul reprezinta un taran cu sapa strigand dia-

volului (bolsevismului): Indaratl" Acesta reprezinta
pe adevaratul taran ungur, conservativ.
In sfarsit un alt tablou infa'tiseaza o facie de pa-
mant langa o stanch deasupra careia plutesc corbii
ce par'ca striga unui om cu sapa, care a Incremenit
cu capul in pa.'mant, privind trist:
Iti lasam, doar, atat pamant cat saii sapi groaRa
Stint introdus in cabinetul ministrului.
-- Imi dai voe, Excelenta, sä to Intreb, ce faceai
drrrneata Inainte d'a fi ministru, incept convorbirea
mea cu d. Haller, indata ce net asezam pe jilturi
In lcabinetul sau.
Rasturnat, picior peste picior, In fotoliul de matase
bordeaux, din cabinetul elegant cu covor gros tot
bordeaux, cu tablouri de magnati, cu multe aurarii
cu tin tablou ce are aerul a fi d-1 Murillo, dupa ce-mi
ofeta si-mi, aprinde o havana, lacand si el la fel.
D. Haller, de statura naijlocie, cu mustata mica, cu
fruntea mare, simplu imbracat intr'un costum bleu-
marin, Imi raspunde foarte masurat si natural.
Am fost directorul administrativ al partidului
crestin-economic-social si conducatorul celei mai
marl societa'ti ungare (30o de mii membri) fondata
de mine, pentru ridicarea nivelului cultural al po-
poarelor si pentru invatarea ideilor moderne eco-
nomise si publice. Pentru a atinge acest scop, am:
tiparit anual 7 milioane de brosuri care sä patrunda
in toate stratele publicului.
Ce-ati facut in vremea comunismului?
Am fost cinci saptamani inchis, in cea mai te-
ribila Inchisoare, ca ostil ideilor comuniste".
Atat in inchisoare cat si liberat, am pregatit is
secret organizatia mea sa fie gata a lua puterea!,
www.dacoromanica.ro
 168

indata ce va cadea bolsevismul in a carui durabili-

tate n'am crezut niciodata'.. Caci, eu am avut con-
vingerea ca bolsevismul- nu va dura fiind lipsit de o
baza economics.
Bolsevismul? A kuat ideile din diferite carti so-
ciologice si sub pretext ca vrea sa realizeze un.
ideal de vieata a infa.'ptuit si multumit numai scopuri
joase Si personale. E drept, rechizitionasera, ei co-
muni1tii, toate ideile frumoase despre binefacerile o-
menirii, dar n'au avut o tinter in viitor, o morals' §i
nici o putere de afara, a satelor. Asa fiind, satele
le-au opus o rezistenta pasiva, nu le-au dat mancare.
Banii prea multi (bani albi, fa.'ra valoare) au descu-
rajat pe tarani. Apoi, ideile comuniste au atacat
credinta religioasa a sateanului. Aceasta, mai ales,
a taiat definitiv artera intre sate si orase: a incetat
alimentarea!
Bolsevismul nemai avand o baza organizata eco-
nomica, fatal a trebuit sä cads. Nu se pot descrie
grozaviile teroristilor. Pe cel mai bun prieten al
imeu, Ho lan, fost secretar de stat, ti pe fratele sau,
soldatii rosii i-au impuscat si i-au aruncat de pe
podul de lanturi" in Duna're. In pivnitele pala-
tului Bathyani se comiteau orgii de sange. In pro-
vincii grupe de teroristi spanzarau lurnea in mase.
Crezi dumneata in popularitatea guvernului
actual? si daca se consolideaza?
Guvernul actual e foarte popular, nu atat pen-
tru persoana lui Friedrich, cat pentru ideile actua-
lului guvern. Vazand acest avant al poporului, suet
- convins ca nu se mai pot intoarce .indarat niciodata
ideile conservatoare, feudale, interesul marei pro-
prietati, si nu mai poate vent la putere niciodata
grupul contelui Tisza, dar nici al social-democratilor
(international) si ca, deci, guvernul actual, nu pentru
www.dacoromanica.ro
 169

persoanele lui, ci pentru baza morales ce,reprezinta

trebuie sa aduca consolidarea complecta a situatiei
g-uvernului actual.
Sunt incredintat ca in caz de alegeri, cu cea niai
mare majoritate, va ie,i guvernul nostru, sprijinit
hind de:
a) Partidul social-cre§tin.
b) Partidul national cretin.
c) Partidul micilor proprietari.
d) $i de partidul mioilor industria5i.
Toate aceste partide formeaza in jurul nostru un
,,bloc cretin" ce se impune cu pa§i repezi.
Chiar daces guvernul nostru n'ar obtine cele 22
de mandate in cercurile de alegere din Budapesta,
vom avea pe cele 400 din provincii care sunt toate
ale noastre, plus taranimea.
Ce crezi, Excelenta, despre politica Ungariei
fata de Romania?
Convingerea mea este ca exists tntre noi
Rorn6nia interese comune §i economice qi politice.
AmAndoua tarile suntem dealungul Dunarei, o le-
.gltura directa §i naturala intre natiunile noastre ce
ne-ar folosl schimbului nostru de produse agricole
§i industriale. $i pie amandoua tarile ne leaga in
viitor acela, interes politic: rezistenta in fata peri-
colului slay, slavismul" ce ne ameninta deopotriva.
-Cad ce va fi, cand Rusia se va trezi din mina de azi.
Avem datoria, ca trecand peste vechile duvranii
dintre popoare, sa consolidam acest interes politic
de mare importantd pentru noi. Sal facem sa dispara
antagonismul dintre popoarele noastre a,a de inve-
cinate!...
Asa mi-a vorbit d-1 Haller, ministrul Propagandei,
care aduce la chip putin, cu Cristescu, socialistul.
nostru.
www.dacoromanica.ro
 LA Dr DESIREE SZABE5
Profedintele Uninnei antorilor, scriitorilor, 'urns
gtiintifici §t literart.

Iata ce-mi spune asupra m*arei publicistice, dr_

Desiree SzabO, autorul romanului Satul prapadit",
care a avut un mare succes.
Arta, literatura jurnalismul ungar, sunt in mama.
evreilor.
Scriitorii de rasa ungara sunt sub dominatia ca-
pitalului evreesc.
Fiind dat ca comunismul la not nu era o mi5care
social5, ci, un atac al imperialismului evreesc, scrii-
torii §i jurnalistii evrei se aruncara, cu cateva excep-
tiuni, in comunism §i jurnalele noastre §i tot ce
aparit in. aceste luni au devenit, de azi pe maine,.
ro0.
Scriitorii Si art4tii de rasa', ungara ar.'tara douk
feluri de purtare: Unii, -cei mai multi, se retraserX
§i tacura, caci, orice organ cretin §i ungar era ui-
micit de comunismul §ovinist el evreilor. Altii, can
erau plasati la organele evreeti ca Pesti Hirlap";
Pesti Naplo", Nebszabo" etc. si care erau obli-
gati sa-§i ca§tige painea, faceau. bonne mine" noului
regim §i incercara sa urle ca lupii.
Dar, in acest timp, comunismul era distrugerea.
totals a literaturei §i artelor.

www.dacoromanica.ro
 171

Bolsevicii nu tolerau cleat articole 5r publicatii

de tendinta comunista, anti-crestina, si anti-nationalg.
In Limp ce organele unguresti fury desfiintate, re-
vistele sioniste, revista evreilor Passé et avenir#,
care reprezenth eel mai intolerant sovinism, evreu,
aparii farce nici un obstacol.
Bibliotecile si obiectele de arth, fury luate 5i Ym-
pra5tiate si devenira proprietatea, fiecarui hot in
parte.
Palatul printului Bathyani, Esterhazi, contelui Zic-
ci, Vencrem, Louis Karoly, Czekontsch Endre etc. etc..
fury jefuite complect.
Fiind dat ca artistii au thcut cu totul, nu RI: pF
meni persecutat, decat numai Jules Pecard, roman-
cier si Francois Herzeg, un alt mare romancier.
Eugen Rakocsi, directorul ziarului Budapesti Hir-
lap" si altii ifurg tnchisi cAteva zile, pafmuiti (ca. Pe-
card) si amenintati cu moartea.
Cum cazu comunismul, o puternica reactiune na-
tional' izbucril in randurile scriitorilor si artistilor.
Douh societati esira din acestia.
a) Unirea autorilor unguri". b) ,,Unirea artistilor
unguri."
Membrii acestor doua societati trebuind sh fie ne-
ap-arat de rasa ungard.
Evreii, exclusi!
Noi credem a aveh doua datoril principale:
a) A tsprijinl toata vieata ungard pe sat, pe po-
porul ungar care singur rezista, cu succes comunis-
mului si internationalismului.
b) Fiind dat, ca toata increderea noastra si incerca-
rea de fraternitate, cu rasa evreiasca a fost phcalith
in mod crud, §i ch.% aceasth rash .avid., 5ovinist51
5i implacabil anticrestina e un pericol absolut mortal
pentru noi, trebuie cufatata arta, literatura 5i jurna-
lismul ungar de acesti aventurieri orientali care, con-

www.dacoromanica.ro
 172

tinuand a strigh ca sunt patrioti unguri, fn primul

moment prielnic se intorc contra intereselor noastre
vitale.
Noi nu suntem 5ovini5ti in sens rau. Noi \Terry
desvoltarea tuturor raselor; vom fi europeni 5i inter-
nationali5ti. Unitate si fraternitate 1 Iubim Parisul ca
pe a doua patrie. Voim unirea spirituals cu natiu-
nile ce ne inconjoard, romani, slovaci, sarbi i cehi.
Voim sa fundam un internationalism al muncito-
rilor spirituali, care asigurand exprimarea fortelor
rationale, ar reunl fortele spirituale ale Europei.
Noi vedem ca rasa evree e imbatata d'o ura im-
placabila contra evolutiei culturale cre5tine euro-;
pene. Evreii ar vrea distrugerea, intregei culturi
cre5tine.
Noi voim sa ne luam sarcina de apa'ratori ai mi5-
,carei culturale din Europa, cum stramo5ii no5tri au
lost aparatorii contra mahomedanismului. (?)

Tata acum 5i numele celor mai de seams scriitori

:5i arti5ti unguri ai societatii:
Romancieri: Ferencz Herzeg 5i Zoltan Ambrus;
Pre5edinti de onoare. Eugen Rokocsi, Geiza Gaztoni,
icel mai mare romancier, autorul celebrului roman
Omul invisibil", tradus 5i in frantuze5te.
Cecil Tornay, scriitor de talent, marele amic al lui
D'Annunzio 5i care a scris Le vieux manoir" 5i
Oameni printre stanci".
Printre poeti: Desire Costolani, a scris Plangerile
-micului copil", poeme antologie de poezii franceze.
Un fel de Henri Barbuse al nostru.
Kalman Harsany, poeme traduceri.
Arpad Toth, poet 5i traducator. Gabor Olah,
poet, romancier 1i essaist. Julius Inhas, poet, mare
talent, care a avut o soarta tragica, fiind gonit din.
www.dacoromanica.ro
 173

sat in sat. Foarte original; provincia nu-1 intelege..

A avut dese altercatii; e si 1:yrofesor.
Printre art4ti: Zalac Gorg, sculptor. Iulius Ben-
tzur, pictor. Kiss de KOrosfO, pictor de ornamente.
Stefan Csol, pictor. Geza Udvary, pictor. Alois Strobl
sculptor. Alexis Lux §i Anton Orban, sculptori.

www.dacoromanica.ro
 HUSZAR
Cogvorbire en mieistrul enItelor.
Portretele fostilor ministrii de Suite. Excelenja sa.Proecte de
Teforme. Soarta ungarilor din Ardeal.
Scriitor distins, nationalist.
Inchis de con:milli. Torturi bolseviste. Fagit la Viena. Re latii
en RomAnia.

Iviinistrul cultelor §i instructiunei publice de azi

rare a fi cel mai valoros membIru al actualuluii
guvern ungar. E unul din conducatorii partidului
social-cre§tin. N'are titluri academice, e un fost in-
vatator, fost deptitat Si a scris multe carti de sor-
ciologie.
caut la minister cu prietenul meu cicerone dr.
Alpar 0. Rejod, care este in stranse legaturi cu
mai toli membrii actualului guvern, el insusi consi,
Tier de legatie.
. In ateptarea primirei, privirri portretele fwtilor.
L-nini§trii de culte din camera §efului de cabinet.
Tata pe:
a) Wlasich Gyula, fost minrstru al instructiunei
multi ani, un fel de Spiru Haret al Ungariei,
b) Laurentiu Otvosch, eel mai mare fizician al
:Ungariei.
c) Conte le Appony, cu barber, nas subtire, blond,
carunt, mana pe piept; cel mai mare orator al
J_Ingariei!"
d) Baron Ioszeph Otviisch, tatal celui dintaiu, ma-
ze romancier.
e) Conte le Ciakin Albirr.
I) Berzevitz, pre§edintele Academiei §tiintifice.
www.dacoromanica.ro
 175

g) Conte le Zicci lohan.

Para una Alta, amicul meu iii mai prezinth pe
pe un anume Locotus Ianos, fost prefect 5i 5ef re-
dactor la ziarul Az Ujsag ", care ne spune ca sunt
prea multe universitati in Ungaria cu invathtura teo-
reticA; acum trebuie inva.tarnant practic, ingineri,
doctori, agricultori. Statul sa nu suslie profesorii
scriitori, arti5ti. Fipantele Ungariei de azi nu
vor mai puteh sustine pletora Area multor arti5ti
scriitori ai Ungariei de eri.
In vremea asta intrh, 5i ies profesori cu ochelari,
invhtatori, daschlite cu valise in manes, abia sosite
din provincie, ba, vhd 5i pe directorul Operei, A-
bramy, gras, rotund 5i foarte ro5u, fost inainte corn-
pozitor de oppere, autorul operei Don Quichotte.
Peste putin suntem intriodu5i in cabinetul minis-
trufui. ...1 z.,1

Huszar, e un Canar blond, carp, cu parul rhisboinic,

scurt, 5i in sus, ochii bulbucati, cu ochelari; nasul
jupuit acoperit de un blasture. E in costum grog,
enu5iu.
Imi ofera eterna havanh 5i intrh.m in materie:
In ce stare se gase5te Excelenth", cultura si
instructia actualmente in Ungaria?
Nici and n'a existat in ,straturile cele mai
adanci ale poporului o sete mai mare de lumina', ca
acum.
Aproape din toate satele, din toate provinciile
imi yin rugaminti ca ministerul cultelor sa organi-
zeze si sh.' Mareasch numarul 5colilorelementare si
medii.
In special scolile medii pentru o cultura general%
o §coala populara cu 6 clase, bine organizate, pentru
care satele gi ora5ele ofexh, fondurile. E un mare
avant pentru cultura. Paralel cu aceste avem gimna-

www.dacoromanica.ro
 176

`ziile noastre cu 8 clase §i .cu limba latina, de undo

treci la Universitate. Organizez acum ministerul pen-
tru Economia publica, dand o mare desvoltare §co-
lilor comerciale §i academiilor comerciale. Mai am
o grije mare pentru soarta profesorilor §i invata4
torilor, refugiati din teritoriile Ardealului. A8 iuga
mult Consiliul Dirigent sa imblanzeasca putin soarta
acestor nenorociti, daces se vor intoarce la vechile
for vetre. Daces s'ar putea reprimeasca, in pos-
turile lor, cel putin pang s'o iscali tratatul de pace..
Cei mai multi au fost expulzati.
Nu, Excelenta. Au fost obligati sa depuna ju-
Lamantul de supunere Regelui §i guvernului roman,
daces vor sä manance paine romaneasca in tara ro-
maneasca. Unii au facut-o farce obiectiuni. Altii au.
refuzat-o cu indarjire. Acestora din urma li s'a pus
in vedere sa paraseasca posturile; cat pentru tares,
puteau ramane foarte bine in Ardeal, cum, au ra'mas
atatia maghiari in satele §i ora§ele noastre.
A plecat numai cine a vrut 8i acestora nu le-a
facut Consiliul Dirigent nicio piedica, ba, le-a pus
§i trenuri speciale de evacuare la dispozitie.
Ministrul cultelor ramane ganditor. Eu tl studiez
nereu. Are buze groase, pline de energie. Aud ca e
baiat de oameni simpli. Tats -sau a fost tamplar.
Ati scris, imi pare, ceva opere? tl intrehl.
-- Da, am scris ziva 5i noaptea. Cele mai de
seams lucrari ale mcle tra`eaza despre Educatiunea
economics §i publica". Am scris foarte multe articole
to ziarul catolic Alcotmany". In Parlament, am
desvoltat ideile mele contra international4tilor, franc-
rnasonilor. Am sustinut ideia nationals pe baza so-
cialismului cretin am reu§it sa fac din vechiul partid
feudal catolic conservator al contelui Zicci i Nandor
1
Ferdinand, un partid luptator, pe baza practices mo-

www.dacoromanica.ro
 177

derna. Tot eu am mai creat multe organizatii pray

tice pentru lucratori. Iri acest punct ma apropii de
episcopul Giessewein.
Eu nu sunt un revolutionar, ci un ultra democrat
in cel mai inalt grad 5i lupt ca toate punctele din
programul meu sA fie respectate pentru imbunata-
tirea straturilor celor mai intinse ale poporului. Zece
ani am luptat in parlament ca deputat pentru im-
bunatatirea soartei muncitorilor Si lupt 5i azi. Dar
lupt 5i contra social-democratilor cari au ridicat mai
deunazi, cu bol5evicii, armele pentru comunism.
Am fost totdeauna cel mai netmpacat du5man
al speculatorilor imbogatiti din rasboiu. Am facut
un proiect de lege ca 85 la sua din ca5tigurile de
rasboiu sa fie luate de stat pentru imbunata'tirea
soartei orfanilor de rasboiu, vaduvelor, ranitilor 1i
al nenorocitilor a caror existents a; fost ruinata din
cauza rasboiului.
Ati suferit ceva sub bol5evismr
Am fost 5ase saptamani inchis la politie 5i la
inchisoarea Adunarei generale" (centrals) cu Hal-
ler.
Kuhn Bella Si Szamuelly au vrut sa ma omoare.
Din fericire m'a protejat chiar gardistul ro5u care
imi inlesnea scrisori intre mine 5i familia mea, 5i a-
ceasta, fiindca 5tia ca eram un democrat adeva'rat.
Intr'o zi, cand trebuia sa fiu omorat cu mai multi,
chiar gardistul ro5u mi-a luat apararea zicand ca
el nu ptie 5i nu intelege de ce un omi ca mine ar,
putea fi omorat?
Intr'o noapte, pe cand intr'o camera de inchisoare
vecina cu a mea erau batuti 5i schingiuiti cre5tinii,
de groaza ce auzeam am albit intr'un sfert de ceas.
(Uitasem sa spun ca acest tartar de 37 de ani aret
mai tot parul alb).

www.dacoromanica.ro 12
 178

Lovind in cei 24 de nenorociti cari gemeau sf4ie-

tor pe scanduri, Gabriel SChoen, politaiul, un des-
franat, strigh magnatilor, doamnelor si studentilor:
Jos cu burghezii puturo5i!"
Si loved! Si de pe scanduri auziam: Mort Mor,
Si era numai o singura u5a intre mine 5i el!
Schoen, strigh furios, urla: ,,A venit timpul notru.
Yrem sa vedem sange, creeri 5i munti de cadavre"
Multi din nenorocitii studenti chinuiti au murit.
In iiecare noapte, fete 5i femei aristocrate erau
aduse la politie, violate de 5efi, trecute garzilor ro5ii;
apoi dupa ce le bateau, beti de vin, de orgie i de
sange, le puneau sä-5i manance escrementele. Sau
scuipau detinutilor in mancare Si, cu revolverul la
tampla tor, ii sileau sa manance.
B015evicii recrutati din inchisori, din lupanare,
de pe strazi, ap,a5i,- au tiparit peste 24 milioane de
bro5uri, afi5e scripte pentru propagarea ideilor
tor.
Au cheltuit peste 6o de milioane coroane cu scrip-
tele 5i alte peste 6o de milioane pentru diferite opere
bol5eviste. Numai eu de cand am venit la minister,
am ars peste optzeci de camioane pine cu astfel
de bro5uri..
Au fost aci ata5ati peste Boo de oameni.
Dintre ei 140 au fost trimjti ca agitatori.
Daca un popa nu vrea sä slujeasca bol5evismului
nu Clpata salar.
Daca primed sa intre in slujba comunismului,
se da un salar de 500 coroane sap,tamanal 5i un post
foarte important.
Scriitorii cari au scris pentru ei au primit pe patru
funi intre 4o 5i 6o.000 coroane.
Au tradus tiparit pe toti autorii Rusiei comu-
niste. Sarba'torirea zilei de i Maiu a costat 28. do
milioane pentru decorarea in rod a Budapestei.
www.dacoromanica.ro
 179

Cu toata serbarea for dela t Maiu,. a§a "slabi se

simteau ca ln, z Maiu au dat detinutilor din inchi-
spare armei Mann licher ca.' daces ar fi sa intre ro-
manii atunci, sda iese, nu contra romanilor, ci contra
bo4evicilor fugari. Iar pe urma cum romanii n'au
intrat atunci i-au dat in judecata pe cei carora ei in-
°§ii le daduse arme, sub acuzntia ca.: de uncle au;
avut arme?
0 interesanta scenes s'a petrecut intro noapte.
Au adus in fata inchisorei o mitraliera si au pus-o
In fata unei uA uncle erau inchii 30o de nenoro-
citi. Unul dintre bo4evici a strigat: Ce m,ai
asculte judecatorul Haidi sa-i impu§ca pe toti."`
Apare intre ei un marinar si le striga ca nu dal voe.
Si o lupta sangeroasa s'a inceput intre ei §i marl-
nari. Numai a5a au scapat sarmanii inchi§i.
Un comisar al poporului, dupes cinci saptamani
de inchisoare, ma chiama §i-mi spune ca n'a gasit
nicio vines contra mea, dar, cu regret, nu ma poates
iasa liber, fiindca e convins ca trec Dunarea si sunt
sin gurul om care as putea face revolutie contra bol-
evicilor. '

4 ID foarte curios ca chiar bol§evicii au anuntat ca

eu voiu intra in primul guvern maghiar, ce va vent
dupes ei.
Ei m'au avut pe mine ca un adversar natural. Cu
toate c'am fost adversarul lor, social-democratii care
n'au tinut cu comuni5tii m'au ajutat sa fug din Buda-
pesta. In ultimele trei saptamani Kuhn Bella a pre-
dat actele mele lui Szamuelly zicandu-i: SI se ispra-
veasca odata cu el." Auzind aceasta social -demo-
cratii mi-au inlesnit fuga.
TotuA in fuga." am fost oprit 15 minute inaintea.
granitei austriace §i dr. Cohn, pre§edintele unei co-
nisii de judecata, bol§evic m'a arestat. Un maior

www.dacoromanica.ro
 180

austriac de granita m'a salvat scotandu-ma cu forta

din mainile bolsevicilor.
Si unde ati fugit mai departe?
La Viena. Cat am stat acolo tiu m'am ocupat
de politica. D'aci am fost chemat, dupa distrugerea
bolsevismului, ca ministru la culte.
E curios cal in noaptea de 3o Octomvrie prima re-
volutie, cand Karoly nu venise inca in 24 de ceasuri,
ultimul minister ma, numise ministru de culte si nici
n'am putut depune juramantul.
Ce crezi, Excelenta, de raporturile dintre Un-
garia si Romania?
0 spun sincer si ca ministru Si ca sef de partid
ca trebuie sA gasim o posibilitate de Impaciuire cor-
diale cu romanii, pe cari azi ii admiram din toatl
inima. Dar romanii ne fac greuta'ti.
Avem informatii, Excelenta, ca guvernul d-v,
exercita o teroare alba. Eu insu-mi am vizitat inchi-
sorile Budapestei care gem de sute si de mii de
nenorociti, intelectuali, artisti, profesionisti, majo-
ritatea evrei, inchisi batuti, neinterogati de sapta-
mani intregi, pe simpla banuiall c'ar fi fost bol-
sevici.
Ministrul protesteaza, spunand ca au probe ca
acestia au fost toti bolsevici curati.
- Ori cum, convingerea mea e ca acesti pamfle-
tari atata focul si la vecini. Am' dovezi ca sub oi-
munismul ungar s'au cheltuit 5 miliarde pentru pro-
pagarea lui in Romania si in Serbia. Am dovada ca.
acesti oameni fac si acum propaganda bolsevista in-
tre soldatii romani in cafenele si prin carciumi.
Fiti sigur ca nu se prinde boala, asta de capul
soldatului nostru.'In fiecare noapte i-aduc de gat la
autoritatile noastre militare, pe .bolsevicii cari cauti
ademeneasca cu bautura 5i bani.
www.dacoromanica.ro
 181

Se poate, dar eu a5i: fi cie pa'rere sat fiei bine

contro]ate aceste aduna'ri social-democrate uncle a-
par 5i uniforme romane.
Huszar vorbe5te, apa'sat, scandand cuvintele par -
ca declama. Continua:
Ca tara, d-voastra aveti o democratic de tarani
agricultori, 5i fiindca la not e acela5 lucru, trebuie
gasita o iritelegere cordials 5i nu trebuie aruncata
aceasta idee ce Nate folosl in viitor, pentru un
succes politic imediat. Sutele de ani in viitor tre-
buiesc vazute Inaintea ochilor. Cred c'ar fi o rea po-
litica Yi o nebunie chiar pentru Ungaria Baca ar
cauta o apropiere de Jugo-Slavia (de Serbia). Dar
pentru o armonie intre Romani 5i Unguri, trebuie
-gasita repede o baza pentru impacarea spiritelor.
De altfel nu desperez de soarta noastra.
In istoria ungard au fost mai mari catastrofe si
iotnsi cultura ungureasca a ramas intacta. Am deci
credinta ca cultura i5i va urma desvoltarea ei fiindca
in popor, cum v'am mai spus, e o mare dorinta
pentru cultura. Fiindca nu putem fi nici germani,
nici slavi, suntem siliti sa ducem mai departe cultura
noastra. nationalk.
, Bine, dar d-voastra ungurii, fiMd in imediata
vecinatate a germanilor ati imprumutat cultura Ior.
Nul Noi am avut totdeauna cultura noastra
specials. Puterea germa,na cu arma in mana ne-a
impus cultura ei. Si, am luptat tot cu arma contra
germanismului! La 48 5i acum, e aceea5 revolutie
contra hegemoniei nemte5ti. Aceasta cultura ne-au
adus'o §i o cer inca multele elemente evree5ti ce a-
vem. Trebuie taiat raul din radacina §i atunci trun-
chiui unguresc luandu-5i hrana numai din parnantul
ungar se va desvolta in sensul nostru national.
Am in gand sa trimit multi tineri la Paris, Londra,
www.dacoromanica.ro
 182

§i in America sa is d'acolo hrana culturei noastre

viitoare Si aducandu-ne-o s'o altoiasca pe sufletul
unguresc.
Pentru invatatura limbilor straine voiu face diferite
§coli speciale 5i vom introduce obligator in coal l.
in.vatarea limbei: franceze, engleze, italiene §i ro-
Thane. 0 inovatie in pedagogic any mai fa'cut (land
ordin ca toti baietii dela 13 ant in sus sa invete ste4
hografia. 0 repet, punctul meu de vedere e p,entrtz
educatia ttiintifica, economics §i comerciala. (Ad
s'apropie de prietenul sau Locotus Ianos).
Care e situatia teatrelor in Ungaria?
Opera 5i teatrul national sunt platite de stat
Bugetul Operei e 5 milioane; al Teatrului National
de 3.
Dar sub bol§evici cum a dus-o teatrul?
In timpul comunismului, s'au jucat la inceput
drame clasice, filosofice de Ibsen, de Victor Hugo,
de Strindberg etc. Publicul bol§evic nu intelegea ni-
mic. Radea sau case.! Au schimbat, apoi, .specta-
colele acestea in reprezantatii de propaganda'. bol§e-
vista. Artistele cele mai de seams erau silite sa de-
dame versuri bol5eviste.
Ba, ticalo§ii de bo4ev4ti, introduseseei in cola..
pentru toti copii de amandoua sexele §i de orice
varsta cursuri de initiare in secretele vietii sexuale.
CAnd copiii au povestit pa.'rintilor acasa aceste
lectiunii, in5isi parintii, lucratorii, oameni simpli,
toti bo4evici, s'au revoltat 5i au renuntat de a -ti
mai trimite copiii la §coala.
Dau sa ma scol. Timpul e inaintat. Anna mai
doare scriind. Ministrul ma opre§te Inca putin ca
sa-mi adaoge:
Sa nu ne uitam la cativa milimetri de pa'mant,
la un ora. l sau doua.' mai mult la granita, ci sa vedeni
www.dacoromanica.ro
 183

viitorul cu ochii mari deschi5i, dandu-ne mana.

Aitfel, pArasiti de d-voastra romanii, not ungurii
vom fi siliti sa intindem mana ceho-slovacilor, jugo-
slavilor... sau chiar germanilor
ci cu acest subinteles gare X vous, chers rou-
mains", Huszar, energicul ministru ungar al cultelor
Si instructiunei, 1mi Intinde mana, p;etrecandu-ma
curtenitor spre u0.".

www.dacoromanica.ro
 ARTA SI HIPNOTISM
In casa compositorulni Fligl.
Concert select. Doi conli. Primadone Doindtor Ilona. A. de
Ilejod qi Imam fac tolepatie

Sä mergem Luni, seara, la ora 9, intr'o casa,

unde ai s'auzi muzica bung si ai sa faci cunostinte
selecte de artisti si aristocrati, imi spune prietenul
Alpar 0. Rejbd.
Tata-ma suind scarile unei case foarte inalte. GA-
Mind, ajung la al 6-lea etaj.
Vezi, cum s'a intamplat, si liftul s'a stricat.
Dar d-I Fligl, amfitrionul unde mergem, °data', po-
seda una din casele cele mai mari; bol§evicii Pau
scos din ea si l'au aruncat tocmai la mansarda.
Lasam paltoanele in antret, si patrundem in salon.'
Odaita mica, cu un pian si vr'o trei scaune. Arg-
turi, alta tot. -asa de spatioasa, cat un degetar1 Si, in
amandotia vr'o 25-30 de persoane abia putandu-si
trage sufletul.
La pian, amfitrionul care tocmai acompania pe
un amator tenor. Pe pereti coroane cu panglici
dela concerte, tablouri si gravuri de rnuzicanti cele-
bri. In camera, lucruri vechi si printre toate, fetele
celor vr'o 30 de musafiri, fericite, ascultand intr'o
xeligioasa tacere.
0 mica pausa.
www.dacoromanica.ro
 185

D-1 Fligl, malt, slab, ro§coyan, cu ochelari, se

scoala, fmi da mana foarte surazator §i ma pofte5te
pe coltul unei canapele. Prietenul Rejod imi spune:
Proprietarul e un foarte apreciat compozitor,
e profesor de mbizica. De 20 de ani, in fiecare
Luni seara, cu exactitate matematica, in casa lui se
aduna arti5ti Si aristocrati.
Un tenor ataca ceva din Tanhauser (Wolframs
lied) .
II chiama Buday Izso, cantaret de opera.
E bine!
Dupa el canta un tanar diletante Lucacs (Lucaci)
,,Cei doi grenadieri".
Urmeaza un quartet Schubert, minunat executat.
Canta, apoi, o prea frumoasa §i eleganta. femee:
Primadona fosta la Opera, azi ma'ritata cu un
rnilionar. 0 chiama Dom& Or Ilona (Dumitru Ilea-
ria).
E romanca maghiarizata, 1mi spune Rejod. A
uitat romane§te.
In toaleta neagra, decoltata, cu solitari superW
in urechi, Cu dintii §irag de cele mai stralucitoare
margaritare §i cu un surds ametitor, diya" isi da
drumul glasului intr'o arie din Traviata, pe ungu-
rete. 'n urechi, cu toata dulceata glasului fru-
imoasei ca.tarete, ma pocnesc mereu cuvintele :
Ah! cioc! cioc! cioc!" (Sarutare!.).
Fulgerile solitarilor i ;se intrec cu fulgerile ochilor.
Barbatii par dui pe alts lume, furati 5i de vocea
ei .5i de satanica ei frumusete.
Furtuni de aplauze. Mai canta Matinata". Uita
la un moment dat cuvintele; o indreapta pianistul;
ea se ro§e§te ca o fraga §i sfar§e§te antecul inteot
sarbatoare frenetica de aclamatii.
Am inceput sa cam inteleg secretul ardoarei cu
www.dacoromanica.ro
 186

care aristocratii se inghesuie in mansarda compozi-

torului Fligl.
Iata-1 pe contele Cruychanel, singurul descen-,
dinte din vechii Arpazi pretendent la tron",, re-:
pezindu-se sa-i stranga mainile frumoasei cantarete.,
Un om cu o barbuta mica, par scurt,,tarunt, nas
mare, figura ovals. Rejiid tmi spune ca e un barbat
foarte cult acest conte de °rigida' regard(?).
Mai caned tenorul Zenes Ros, anar cu par oni-L
dulat, nas roman, cotleti, guler larg de tot 5i dint?
superbi.
A cantat din Tosca, dumnezee5te, aria lui Mario,
din turn.
In pausa, fac cuno5tinta contelui Cruychanel 5i a
altui conte de Heinmgen". Amandoi vorbesc foarte
bine frantuze§te.
Cineva calla Pagliacci, in ungure§te I
Dupa aceasta, declama Alpar 0. RejOct o poezie
romaneasca Viata" de Victor Eftimiu, tradusa in
ungure§te.
Ascultatorii se intorC spre mine §i m1 aplauda fre-
netic fiindcd sunt roman...
Victore, prime5te-ti aplauzele!
Si tot a5a, cu piano, canto Si declamatii ajungeni
la miezul noptei.
Multi se scoala si pleaca.
Ramanem un cerc destul de numeros 5i Ilona;
printre noi.
Cei doi tineri Lucacs 5i Rejlid ne anunta: cateva.
5edinte de hipnotism:
S'o vedem 1i pe asta!
In oclaita de alaturi, pe un scaun, tanarul `Rejod,
privit ckeva minute fix, in ochi, de amicul sau Lu-
cacs (Lucaci), intra in. somnul hipnotic. Pleoapele
i-au cazut ca de plumb 5i a ramas nemi5cat.
www.dacoromanica.ro
 187

Lucaciu ni se adreseaaa:
Cine doriti, poftiti pe un scaun langa el $i va
va spune ce ati fost in viata. secolilor trecuti §i ce-
yeti fi in cele viitoare.
Mai, sa fief... Mai, sä fief... vorba lui Ciucurete.-
Ascult ce indruga adormitul la vr'o cativa. M'a
proprii §i eu.
Imi is maim.
tine strans.
Cu ochii inchiti, palid la fates, cu vocea stinski
ca dintr'alte lumi, abia-mi §opte§te pe romane§te:
-7 Te-ai nascut acum cateva mii de ani in Grecia..
Ai luat parte la rasboiul Troiei. Te-ai iubit cu a
Zeita §i ai avut un copil care a ajuns Vizir la Con1-
stantinopol.
Pe vremea luil ihaiu Viteazul ai avut rang c1
boerie §i ai luat parte la desrobirea Ardealului.
Ai murit, ai 'nviat de mai multe on in alte incar-L
natiuni, acum to a§teapta o mare bucurie
Mai, sa fiel... Mai, sä fie!... Mai, sa fief
Uluit, sguduit, ma departez in.trebandu-ma in sinea_
mea cu'glas tate daca eu am inebunit pierzandu-mi
vremea cu gogo§ile amicilor, sau, daca nu ei §i -au;
pierdut uzul ratiunei", vorba lui Caragiale.
Dar iata ,ca comperul" Lucacs stropete cu aer
tare ploapele adormitului care se scoald foarte aiurit
abia tina.'ndu-se pe picioare.
Mari arti§ti, baetii a."§tia simpatici! Imi zic eu,
Au trecut cateva minute.
S'au baut cateva pahare de apes rece (tratatii gu-
stative nefiind), §i iata acum pe RejOd zicandu-ne:_
Domnilor, acum, amicul meu Lucacs, va sta.,
dincolo, in odaia d'alaturi.
Noi, cu u5ile inchise pute?h aranja. tot felul de
www.dacoromanica.ro
 188

probleme pe care el, autOhipnotizat, va veni si le va

4deslega.
De pilda, dumneata, conita, spune-ne ce vrei sa
execute Lucacs?
-- Sa-mi cads in genunchi si sa-mi sarute varful,
ghetei.
Iata ce trebuie sa faca acum cineva. SI mearga.'
dincolo, sa aduca pe Lucacs. Si, fara sa.-i vorbeasca
nimic, tinut strans de mans de Lucacs, sa gandeasca
forte, sa-i ordone, in gand, fiece miscare ce trebuie
sä faca. Sa-i ordone in rate. De ex. Mergi Ina-
intel Apuca la stanga 1, Opre§te-te aici I Ingenunche.
Apleacd-te. Apuca pantoful coniteil SarutI-1". M'ati
inteles?
Un domn se ofera sa execute, intocmai, instruc-
fiunile.
In linistea cea mai mare se deschid usile. Lucacs
nu era in odaia d'alaturi. E chemat d'afara. Apuca.
de mama pe domnul care-1 chemase.
Sa ma privesti fix in tampla. Sa nu to uiti spre
locul unde imi comanzi sa merg. Sa-mi ordoni, tare,
Sri gand.
Apoi, isbindu-se cu palma domnului peste tampla,
ii lass mama in jos, isi tremura spasmodic pleoapele,
le inchide, 1i, ca un orb complect, o porne§te, ti-
nand strans maim acelui domn.
5i Lucacs inainteaza, o apuca la stanga, cade in
genunchi, pipaie picioarele §i pulpele frumoasei Ilo-
na, se apleaca spre pantof, ii ridica picioruul si
Ii saruta varfull
0 furtuna de aplauze cutremura linistea odaitii si
spectatorii, cu °chi' electrizati de mirare, strang mai-
nile celui adormit care se deteapta ca din vis.

Se repeta experienta", sau comedia ?) de cateva

on cu alte subiecte §i cu mid varigiuni in fidelitatea.
www.dacoromanica.ro
 199

executiei, din cauza ca mu toti §tiu sa comande

in gand.
Tabachera dintr'un buzunar intr'altul. Tigard puss
in gura cuiva. Sarutari pe obraz, fire§te la cucoane,
caci mai sunt si altele afara de Ilona. Si, mate
altele.
Toti se minuneazal
Numai eu §i domnul Davidescu, un foarte simpatic
§i matur prieten din Bucure§ti, stem Intr'un col;
sceptici.
Stii ce? Imi spune, neincrezatorul ineu amic,
haidi sa combina'm noi una far. sä §tie nimeni dirk
said. Apoi, adresandu-se celor de fats:
Domnilor, fiindcal eu §i amicul meu, nu ne,,
Area dumerim §i vrem sa ne increcrintam, nu-.
mai prin noi, de sinceritatea §i ona misterioasa.
a autohipnotizarii tanarului damn Lucacs, vom aranj a.
numai Intro noi doi experienta, ce va trebul sa exe-
cute domnia sa.
Apoi mie, pe §optite, in fundul odaii, langa. co.
fereastra:
Uite cc sa-i comandam: sa vie la fereastra, s.
ia latifaia asta s'o duCa la doamna de colo, §i sa !
i-o puic in poala.
D-1 Davidescu pleaca, aduce pe Lucacs, care cu
ochii inch4i, in cea mai de mormant tacere, pas cu
pas, se indreapta spre fereastra, ia lamaia §i o pune
in poala doamnei.
Cei dc fats se uita in ochii no§tri, intrebatori:
Ada e! Exact/ exclama domnul Davidescu.
Ramane insa acum cam: pe ganduri. Tot nu se d5
batut.
Mai aranjam Inc a o problema", mai complicate,
tot numai Intre noi doi, abia auzindu-ne §oapta: ,,Si
ia batista din buzunarul domnului X; sa' §tearga
www.dacoromanica.ro
 190

nasul domnului Y si s'o puie apoi in buzunarul

domnului Z". 1

Al Al acum sa--1 vedemjl

Si amicul meu din Bucuresti se indreapta din nou
in odaia vecina, aducand pe Lucacs care, repede,
antra in hipnoza.
Se indreapta spre d-1 X, ii scoate batista, trece la
Z-1 Y. dar, in loc de nas, it freaca mereu pe cap.
Ochiul domnului Davidescu scanteiaza, parc'ar zi-
ce: Stai, ca to -am prinsl" Adormitul freaca de zor
capul d-lui V, §i foarte enervat, asuda. Cu neputinta
sa isbuteasca.
Se trezeste brusca
Am impresia ca.' n'am executat ce mi-ati or-
donat, da?
Dal
Atunci nu e vina mea. Dumneata nu stii sa
-ordoni tare in gaud si pirobabil ca privesti mereu
spre locul unde vrei sa merg, in loc sa ma ,fixezic
-tot timpul, in tamplA.
Domnul Davidescu imi face semn sA-1 conduc eu.
Din nou in camera din fund. Lucacs ma priveste
in ochi, ma apuca de 'liana, mi-o lipeste de tampla;
apoi se repede, ca ap,tcat, spre domnul X, ii is ba-
tista, trece la V, it sterge 13(6 nas, §i ap,ucAnd pe ZA
de haina ii baga batista in buzunar.
Si, auzind aplauzele celor din jur se trezeste, adre-
sandu-mi-se:
Ahl dumneata ai o putere de comanda extra-
ordinaral 0 vointa de fier. Gandul dumitale, Ire
porunci, ma isbeste ca niste lovituri de ciocan.
Ce mai zici, nene Davidescule?
Ce sa mai zic, draga, sunt uluit. Dar eu tots
',red ca e la mijloc vr'o smecherie.
Ba, eu, drept sa -ti spun, cu tot scepticism
meu, prietenii Astia doi, unguri, Rejiid si Lucacs;
www.dacoromanica.ro
 191

7na pun .pe gand.uri. Citisem eu cateceva din Paul

Janet, Charles §i Pierre Richet, §i alti psihiatri, va-
zusem pe Vandohob doctorul negru" la Bucureti,,
.§i pe alti multi scamatori. Nici cand, ca azi, nu m'am
simtit mai nedumerit §i sguduit in fata marei forte
oculte ce stapanete slaba noastra fiinta.
Niciodata, in viata, nu ne dad searna de aclark:
cite isvoare de puteri §i cuno§tinti ce zacuesc in
n.oi. I i deosebi, aceasta misterioasa foga nervoasa
sau magnetics, cu uimitoarele ei manifestari la unii
oameni, ma pune sincer pe ganduri §i ma face sal
iau uneori viata mai in serios.
Multe minuni ale bisericei poate ni le-am, explica
mai u§or prin aprofundarea legilor §i fortelor firei.
Omul e o adanca problems. Sufletul lui o ve§nica
§i mare tainal

www.dacoromanica.ro
 FILME
V
ilinistrtil Diamandy la Viena. Sosirea marchisnIni de Sainte Anlaire.
Armata alba. Canale navigabile. Lily Bariinii. Friedrich.

Un cer limpede. Soare. Totu§i, dimineata e rece.

Iau pardesiul.
Ministrul Diamandy a plecat la Viena cu misiunea,
de a restabili raporturile intre Austria §i noi. Il in-
sotesc cativa ofiteri.
Ziarul Pesti Elet" (Viata Pestei) publich: D-1
Diamandy ar fi zis Cal nu vrea sä fach' eau jidanilor,
fiindcrt.' el insui fiind jidan (iath' ce va sa zica Say
fii ro, cat I) nu poate fi antisemit".
Ministrul, marchiz de Sainte Aulaire a sosit azr
dimineata. A rhmas in tren panh la ora io cand s'au
dus ofilerii romani sa-1 salute. A dejunat la gene-
ralul Grazziani, comandantul misiunei franceze. Mai-
ne, la dejunul dela comandamentul trupelor, la Gel-
lert, mare banchet in cinstea lui.
Circula svonul, ca 5o de mii de bol5evici se von-
ridich indatA ce trupele romane vor phrAsi Buda--
pesta.
In toath Ungaria, in comitatul Feher, in comitatul,
Vas, in Estul Ungariei se fac recruthri de soldati
www.dacoromanica.ro
 193

pentru armata alba. Se fac rechizitii, s'au luat toti

caii; taranii singuri yin sa intre int armata albs sa:
porneasca rasboiul slant contra... evreilor. Evreii se
plang in presa lor, de pe acum, ca nu e fapta;
cre§tineasca sa fie atacati a53... C,a vai fi ruina UR-)
gariei daces se ating de ei.
La Budapesta, peste tot locul se boicoteaza ji-
danii" (in termenul ,unguresc).
Cand s'au inscris in 5coli elevii, jidanii" n'au fost
primiti.
Unele universitati au pus agenti la poarta'. sa, Im-
piedice pe jidani d'a intra.
Ceho-Slovacii, Iugo-Slavii, Cehii §i Ungurii se vor
unl pentru a intinde comertul pe Dunare. Vor con-
strue un canal intre Dunare 5i Tisa, pentru, a uura.
comertul, in yreme ce sarbii vor construl altul pe
Sava. Pentru exportarea graului Ungariei. Aceste ca-
nale vor fi de mare folos.
In Anglia, consiliul suprent al comertului a de-
clarat ca Budapesta va fi centrul navigatiei Danu-
biene.
Evreii sunt contra lui Friedrich.
S'a zis ca, sau ungurii trebuie sa plece din Unl--
garia, sau evreiil
Ori, cum sunt mai multi .unguri, ,,jidanii" trebue
sa fug din tail.
Aceasta spun ziarele ungureti pe ziva de azi.
Seara, opereta la Varosi Sinhaz" (Teatrul ora5e-
nese). Se cants Lili Barono (Baroneasa Lily). In-
terpreta, Pechi Ersi (Elisabeta), foarte frumoasa,
fines, gratioasa §i plina de draci, atrage in fiecare
sears o lume nebuna. Se zicq c'ar fi trait cu dur
cele de Parma!

13
www.dacoromanica.ro
 FRIEDRICH
Convorbire on primal ministry ungar.
La Consi linl de misivtri. Panorama Pestei. Friedrich nu rem-
neaste revolntia. Contra revointionar, Cabinetul. Alegerile.
Flanged contra antoritlitilor romane. Friedrich, cal mai mare
govinist.

24 Septemvrie 1919.
Ca sa pot vedea pe primul ministru al guvernului!
de azi al Ungariei, prietenul meu dr. Alpar, Rejod,
m'a condus la palatul Consiliului de miniwi, dirt
Buda. 0 cash veche, cu doua etaje, mult mai joas1
ca palatele moderne in care sunt instalate celelalte
ministere din apropierea Palatului regal. In cash,
aceasta .a locuit, in ultimul timp, Tisza),
Ne prime§te intaiu eful biroului presei, dr: Sudi,
priginar din Arad, un Canal' blond, care ne conduce
in cabinetul secretarului general, dr. Socacs, publi-
cist de mare valoare, isforic §i politic. Acesta net
introduce, insfarit, in cabinetul de audiente al Pie-
§edintelui de Consiliu,

Suntem intr'o camera istoricac. Aici Tisza primes

pe deputati. De jur imprejuxul ei, pe pereti tablouri
marl in ulei cu portretele fotilor primi-mini§tri. Le
privesc cu atentie, pe rand, in vreme ce a.micul meu
cicerone, Imi da latnuririle necesare.
www.dacoromanica.ro
 195

Iata-i, deci, pe cei can au hotarat in aceasta ca-

mera, soarta Ungariei, dela 48 pans azi:
a) Conte le Fehervary, amicul personal al lui
Frantz Joseph.
b) Lucacs, sdrobit in politica' p,entru, ptmgasiile
cu sarea.
c) Conte le Bathiany, primal ministru al constitu-
tiei maghiare.
d) Conte le Szapary, un batran infa§urat fn blana..
c) Wekerle, ras, bucalat, fost ministru de finante.
f) Baron de B,a.nfy, adversarul lui Take Ionescu.
g) Coloman Csel, cel mai mare financiar al Un-
gariei.
h) Conte le Hedervary, guvernatorul Croatiei §i;
prim ministru.
i) Conte le Tisza, marele nostru du§man. In tablou,
ceva mai tanar, cu privirea vie. Cand a fost °moral
era mai batran si purta ochelari.
Toti ace5ti primi sfetnici ai fostei monarchii hab-
sburgice sunt zugraviti in costumele de magnati, cu
pompoase haine, de catifele, cu brandeburguri, Cu.
caciuli si penaje batute cu pietre scumpe, cu sabii
§i, in cullori stralucitoare.
Sub picioarele lor, adica, sub rame, §i azi, se astern
ovoare largi, groase, gris-olive, §i un birou in fatai
unei canapele. . .

lAtepta'm aci cateva minute, de oarece Primul

ministru, a plecat repede la Ministerul de Rasboiu,
uncle s'a descoperit un complot intre ofiteri ca, sal
aduca inapoi pe arhiducele Ioszeph.

Mi-arunc privirea spre fereastra larger. Zaresc

toata panorama Pestei. Turlele bisericilor Isi inalta
siluetele ca nite brate intinse spre car. Palate Ie si
edificiile rnagnatilor ceresc, parca, pronia divina'.
www.dacoromanica.ro
 196

sa le mai aduca dulcile zile ale pierdutei monarhii

de infinite far de legit...
In fata mea surge Dunarea. Ce neagra imi pare!
Parc'ar duce pe ea toate pacatele vechilor schirk,
giuitori ai neamului meu.
In stanga, surazatoare, se tntinde ca o fata mare
iii bratele... mami-si, insula Margareta.
Peste toata panorama Pestei, se ridica uria5a, ro-
tunda, masiva ,Si greoaie, cupola ,,Basilicii ", sate-,
dralei.
Pe terasa din fata acestui cabinet rad cateva cui-
buri de flori.
In camera se aduna tot mai multi solicitatorii
de audiente.
In sfar5it, Primul ministru s'a reintors.
Seful de cabinet ma invita sa intru in cabinetul
particular al Excelentei Sale, ceeace fac, urmat de
prietenul Rejod, amic mai vechiu al Primului mi-
nistru.
Friedrich, se scoala in picioare dela masa, lui de
lucru, intinzandu-mi, cu un gest cald 5i spontan,
mana.
E un barbat foarte tanar, inalt, subtire, mai mule
blond, poarta mustata foarte mica, tunsa; nasul fin
5i ovalul armonic ii da o infati5are de mare distinctie.
E in costum gris-inchis. Pare un genteknan englez.
Ma invit5 sa ma a5ez pe canapeaua de piele, langg
el. Si intinzandu-5i u5or picioarele, incaltate in pan-,
tofi maron din care se vgd ciorapii d'aceia5i culoare,
In vreme ce ii mai admir gi coltul batistei olive ce-I
spanzura din buzunarul de sus al sacoului, premierul
de azi al guvernului ungar, incepe
Tin, dela inceput, sä-ti spun dumitale ca fac
pentru ziarele strain o declaratie oficialg pe care
n'am facut-o insa pentru cele ungare. Eu nu sunt 5e-
ful unui grup de azi pe maine ca sa iau ipptereiat
www.dacoromanica.ro
 197

prin atac !rite() noapte, ci, de §apte luni, de and At

dispArut monarhia, am fost ales de ofiterii §i vechii
conducatori ai politicei maghiare ca om care totdea-
una am fost contra revolutiunei. Caci, eu nu primesc
ca baza revolutia ce-a fost aici fm Noembrie. Eu,
stau pe baza constitutiei vechi §i vreau sä conduc a-
facerile pc acest fundament. Cum, dupg, retragerea
Regelui, legal, nu exists nici un se4 de stat, lily ,in!
vigoare tot Constitutia veche. Nu primesc deci revo-
lutia lui Karoly ci vreau sa intorc situatia la cea pre-
cedents de i Noembrie.
Prin urmare, dupa constitutie, eu vreau sä Inttu-
nesc Camera cea veche; vreau sa restabilesc o con-
tinuare istorica.
In timpul lui Kuna Bella, am facut eu Insu-mi pre-
gatirea unei mari actiuni contra bol§evismului. Or-
ganizatia aceasta a fost condusg de mine personal
In fiece sat, pentru care lucru bol§evicii m'au con-
damnat la moarte.
Aceasta organnatie cuprindea boo de mii de
membrii.
Para lel cu aceasta organiz-atie civila, aveam pi una
military la Seged (in), condusA de amiralul Horti;
la Gratz, condusa de colonelul Lehar; la Budapesta
sub conducerea mea personals, fiinda eu am fost
Secretar de Stat la ministerul de ra.sboi. Ad, insa,
am fost ajutat de generalul Schnetzer, actualul mi-
nistru de rasboi.
and am observat ca bo4evismul se clatina, arm
dat ordin sA se inceapa operatiile .militare de catre
trupele concentrate la Segedin §i Gratz. Francezii
mi-au dat voie numai In Gratz 0 armata mea a ocu-
pat °raw! Sormbetbeg.
In acela5 time Romanii treceau Tisa si Kuhn
Bella a fugit.
www.dacoromanica.ro
 198

Guvernui Peidl a ajutat pe Kuhn Bella 51 suita ca

sä fuga Cu un tren special foarte elegant, cu restau-
rant, cu argintarie 5i i-a mai dat cateva milioanet
de bani buni, vechi. Din acest gest se vede cagy
a tinut sä salveze pe conducatorii bol5evismului;
Gestul acesta a facut multe nemultumiri in toate
straturile Capita lei, cal era gata sa izbucneasca pro-
gromuri anarhie complecta.
Trebuia sa facem ordine. Am prins .deci guvernul
Peidl 5i am luat cu forta guvernul. Aceste straturi
ca un punct de cristalizare au tmpins persoana mea.
5i cu aceste forte s'a format, blocul social-cre5tin:
Huszar, ministrul cultelor; Haller, ministrul Propa-
gandei; Bleier, ministrul minoritatilor; B:enitzki, mi-
nistrul de Interne; Near, scriitorul renumit, 5efui
partidului national cre5tin; dr. Cileri Ereky, (ali-
mentatie). Ministrul agriculturei i micilor proprie-
tari, Szabo-Rubinek, taran simplu, foarte inteligent;
partidul muncitorilor unguri deslipiti de Internatio-
nalism, reprezentat prin Daniel Olah, simplu lucra-
tor. Din partidul burghez care nu sunt in blocul
cre5tin, sunt Zoltan, (cornertul); Hegeshalvy, caile
ferate. Aristocratia e reprezentata in contele de
Somssich, ministrul de Externe.
Cel mai important lucru vor fi, alegerile. (Act fata
Premierului, se intuneca putin), Pregatirile igsa nut
le lass autoritatile romane, de5I eu n'am vrut saa,
fac alegerile in toata tara ci numai in teritoriile per-
mise de autoritatile roman.
Nu inteleg de ce guvemul roman si armata ro-
mana nu trateazA cordial cu actualul guvern. Con-
tele Somssich, 5i Nkar, mini5tri in cabinetul meu
n'au fost primiti de generalisimul Mardarescu. Mi-
nistrul meu de Rasboiu, Schnetzer, n'a fost,
primit. Eu insu-mi, de trei zile, merg pe jos,

www.dacoromanica.ro
 199

fiindca mi s'a luat automobilul. Ziarul meu oficios

e zilnic cenzurat in cele mai inofensive articole, §i
apar totu§i, sub protectia cenzurei, o multime de
pamflete.
Cum explici dumneata ca un redactor al ziarului
Pesti Hirek ", fost turburator, arestat de noi, a fost
liberat d'un maior roman? Karol Iancio, §eful ziarului
Voros Ujsar,, oficiosul Iui Kuhn Bella, care a scris
articole murdare contra Regelui §i Reginei Roma-
niei, §i contra armatei romane, numind-o armata de
banditi, a fost inchis de guvernul nostru 5i liberat
urgent de armata romans. Eu, nu-mi explic I
Conduca'torii armatei romane §i d. Diamandy, re-
prezentantul guvernului roman au stau macar de vor-
ba cu noi. Toate misiunileAntaritei ne primesc foarte
binevoitor. Singur romanii nu ne fac cinstea d'a sta.
macar de vorba cu noi. Ce vina am eu? Eu sunt in-
giner, director de fabrica, dar am invatat §i dreptul
§i economia politics, §i va zic, luati dupa dreptul
invingatorului ce vreti, dar tot mai bine ax fi daca ati
lua pe baza unui contract.
Cand a intrat generalul Rusescu in Budapesta,
eu am avut cea mai buns impresie convins ca ar-
mata romans va scapa publicul de bol5evism. In
primele zile ale ocupatiunei, am avut chiar o mare,
inclinare pentru o intelegere cordials intre tarile
noastre. Mai in urma", insa, m'am incredintat ca
autorita."tile militare si guvernul roman..nu-mi ingadue
aceasta. Ba, mai mult, mi-au luat telefonul §i mi-au
paralizat toata activitatea. Din 4900 rnaini, loco-
motive, nu ne-au lasat deck 300 §i astea stricate.
Cand am vrut sä fac o cAlatorie oficiala mi s'a pus
la dispozitie un vagon de clasa III-a, prin care
ploua de sus, locomotiva era proasta a§a c'a trebuit
sä ma dau jos in camp §i sa-mi continui drumul cu
o caruta" de sat. Cand ministrul d-voastra Diamandy

www.dacoromanica.ro
 200

a venit aci, not 11 asteptam ca per Messia. D-sa. 451

declaratie la Viena ca actualul guvern dela Btida-
pesta, guvernul meu, va fi zdrobit de romani. $i to-
tusi cu guvernul meu e qo la suta din opinia pu-i
blica din intreaga Ungarie. De geaba suntem per-
secutati ca, la alegeri, tot not vom es1. $i-apoi, eu
am impresia ca romanii suslin pe holsevici. Asta,
raneste inima. Un exemplu: Adunarea avocatilor n'a
avut voie sa se intruneasca pentru rezolvarea unor
chestii de ordin economic. In schimb in «6 de adu-
nari muncitorii socialisti au avut voie.
Lucratorii tipa contra guvernului meu ca nu-i a-
juta, ca nu creiaza munca industrials. In ce? Daca
fabricele au fost dernontate §i ridicate de romani.
Tips ca nu-i ajuta guvernul cu bani. Cu ce? daces
guvernul n'are cu ce strange veniturile statului. Fi-
nantele sufera. In fiece zi situatia se inrautatqte.
$i nu stiu ce gand au autorita.lile romane...
Iata in cc fel mi s'a destainuit aproape o ora. Pre-
sedintele de consiliu al guvernului ungar de azi.
Era tare inacrit sarmanul 1 Tot focul tineretii lui
si-1 pusese in glas, §i, oa. si cum eu as fi fost
d-1 Diamandy sau chiar premierul, nostru, I. I. Bra:
tianu, asa mi se jeluia.
Cateva minute mai in urma, iata ce-mi spunea:
imul din distinsii nostri ofiteri la banchetul dela;
Comandamentul trupelor, la Gellert, dat In cinstea
Marchizului de Sainte Avlaire?
Friedrich? Cel mai sovinist ungurt Cel mai in- .

carnat dusman al nostrul El prietenul faimosului

amiral Horty, organizatorul asa zisei armate albe
care, In fond, nu e decat o armata regalista i iridenta.
Ofiteri d'ai acestuia s'au laudat ca ne vor scoate
din Budapesta cu armele. Acesti ofileri care gratie
noul mai poarta azi o uniforma.' §i un epoletl
www.dacoromanica.ro
 201

Friedrich? Dar acesta a fost prins tratand cu

Serbia contra noastra. Un ofiter ungur e primit ca
un Messia in Serbia.
Friedrich popular? Eu am fost martor eri la In-
trunirile socialiste si cum stiu ungureste, am prins
tot ce-au zis muncitorii contra lui. Unul dintre ei,
Buhingher, la adunarea din str. Andrassy, abia a
pronuntat numele actualului guvern si un tumult for-
midabil s'a produs din care nu auziam decat: Jost
Jos! cu ei, talharii I" Oratorul apoi spunea: Nu
ne trebuie acest guvern de teroare alba, nu ne trebuie
un guvern care nu e agreat de Antanta. Din cauza
aceasta nu poate obtine nici materii prime ca sa ne
dea de lucru in fabricile care pot functions, nici
credite financiare nu pot avea ca sa ne ajute. Ne tre-
buie mancare, cad vom murl la iarnk de foame si
de frig. Vrem un guvern agreat de Antanta l'-....
Da, i-am vazut pe acesti revoltati, 30 la suta mun-
citori, 30 la suta mici functionari, 30 la suta evrei,
toti erau contra lui Friedrich.
Asa mi-a vorbit ofiterul roman. Iar indata dupes
el in aceiasi sail, la sfarsitul banchetului, d. Dia-
mandy, reprezentantul guvernului nostru, imi com-
plecta portretul premierului ungar.
Si, dumneata crezi a Friedrich doreste sincer
o apropiere de noi? D'aia a declarat, Lira sa. ne con-
sulte, starea de asediu, fiind noi in Budapesta? D'aia
a vrut sa tina intruniri, inteun orAsel, contra noastra?
si d'aia. a numit prefect ungur in Satmar, acum ora'
al Romaniei mari, el stiind bine aceasta?
i Friedrich? Cel mai sovinist ungur si cel mai ne-
ImpIcat dusman al romanilor 1

www.dacoromanica.ro
 FILME
VI
Mignon. cleinl eenzurel toatrelor. Royal Orphount-

Am ascultat In seara asta Mignon" la Opera. Sala

arhiplina. Foarte multe uniforme romane§ti. Gran
dios local! Stralucit ansamblu! Re Mignion o -joack
Marschalko Roszi; pe Philinte, Goda Gisella; pe.
Wilhelm Meister, Pilinszky, §i mai canta frumos: Jar-
kos Sandor!
Sunt poftit in loja tanarului dr. Alexandru Mura-
san, §eful cenzurei Teatrelor, Ardelean de origine,
trait la Budapesta. E' in loje, Inca, cu cativa ofiteri
romani §i cu nevasta-sa, unguroaia purl, o ferne-
i foarte draguta, blonda, grasulie, tip Rubens,,
in roche elegantA de tnatase marron-gris. Din de-
colteul pieptului §i manecilor se vede stralucind pe-
tala find a sanilor §i bratelor. ,

mite, vezi muerea" mea, m'a scapat de bol-

§evici.
Apoi sa-ti spun istoria. CSuntem in entract).
Eu am stat tot timpul in Budapesta. Arrk doua.
doctorate.
Bol§evicii m'au ridicat fiindca eu spusesem ca:
vine Regele Ferdinand la Budapesta. Gata sä fin
executat. Numai nevasta-mea m'a scApat. A zis ca
sunt nebun, caci altfel cum as fi indraznit eu

www.dacoromanica.ro
 203

spun asa ceva cAnd puterea o au bolsevicii. Dupl

ce m'au dasealit cloud ore, bolsevicii mi-au dat
drumul.
Si pe urma cum ai trait?
Placa?
Si punand palma pe urechea dreapta, Murasark
Imi spune:
Vorbeste mai tare, ca stint surd d'o u reche.
A! cum am trait sub comunism?
Foarte Tau! In fiecare zi ma. duceam grin sate-
dupa alimente, in special, la Watz. Dam haine vechi,
pe care le cumparam din hall, si ca'patam la tais
tint, gasca,I oua, care, d'altfel, la oral 5i chiar la
sate pe bani se vindeau foarte scump:
Untul, 1 kgr. costa 3000 coroane. Faina, i kgr_
4o coroane. Zaharul, z kgr. I5o coroane. 0 gased,
'1200-1300 cor. Rata, 35o cor. Puiul, 3-4 sute-
cor. Ouale, unul, 7 -8 To cor. Si toate astea, nu-
mai pe bani albastri, sau pe haine, rufe, pe ;ine.
Pe un lepedeu, (cearsaf), si doua fete de perinar
am capatat doui pui mici. Laptele se vindek 8-1(3.
12 coroane. Piersicele, 6o cor. Ciresele, 75 coroane..
Slanina afumata 30o cor. kgr. Untura 35o cor. kgr_
In timpul din urma imi facearn vestminte din saci-

Dupa opera, cu Murasan sotia lui inteun res-

taurant, la Royal-Orpheum". Sala frumoasa tape-
tata bordeaux. Afire mari artistice, ca in Palatut
Adevarului". La mese, artisti si artiste.
Prin Murasan, care ca sef al censurei teatrelor,
e cunos'cut de toti artiltii, cunosc pe cei mai multi
din sail, care se abat pe rand pela masa noastra.
Cel mai guraliv e un oarecare Zercovici Be lo
compozitor de cuplete (furate mai toate dela francezi
cupletist ordinar, imi spune, a doua zi, Rejod). Zer-

www.dacoromanica.ro
 204

covici imi tine o lungs poveste !n frantuze§te, des-

pre ce a suferit sub bol§evici.
-- Am mancat doua saptamani, Inchis, uumai
paine goals!"
0 artistes rade in spate. Intorc capul. D tmbracat5.
barbAte§te, In saco cent4iu, palarie pe ochi §i poartg
cravats.
' E subreta cea mai indracita pi are o voce 'ado-
rabila, imi spune Zercovici. 0 chiarna Sandor Stephi.
Uitc, da.'-mi voie sa-ti prezint §i pe Dersoffy Laszlo,
cel mai celebru diseur, din familie foarte nobill.'
0 femeie cu pielea arAmie rade provocator spre
masa noastra".
Pc dumneaei o chiama Solti Hermine, o diseus.
fermecatoare.
Are pielea aramie, fiindca aka e moda, ca lumea
aleasa sa se prajeasca la soare, pe marginea lacului
Balaton. Domnul dela masa ei e Kiraly Erno, le plus
celebre. bon-vivant I

www.dacoromanica.ro
 BATRANUL SONENFELD
25 Septemvrie 1919
Am cunoscut azi, tot prin prietenul Rejod," pe un
domn batran foarte distins. I1 chiama dr. Sonenfeld
Sigmund. A trait 20 de ani la Paris. Fost publicist,
ziarist' la Pesti Hir lap".
Ina It, ras la fala, nas aquilin, barbuta alba. Imi
spune:
Eu am cunoscut §i eram chiar prieten cu Di-
mitrie Sturza, cu Kalinderu,.cu dr. Felix. Am scris
chiar ceva despre Carmen Sylva. Am un fiu, nascut
instruit la Paris, care a scos un volum de poezii,
despre care Emile Faguet a scris un articol cu
titlul: Un !poke est neui. E:u am fost de trei pri:
in Argentina, dirijind acolo o companie. Fiul men
s'a intors cu mine in Ungaria. Debi aproape fran.-
cez, ii resters attaché a la partie, a la Hongrie
toute petite et malheureuse qu'elle esti"
Dinastia Habsburg nu se va mai intoarce. Vora
avea o forma de republics, nu §tiu ce va fi, dar vom
sfar0 prin a avea tot un regat.
Taranul nostru auzind ca acurn e republic; ex-
clama
- Bine, [carte bun lucru, dar ce rege averu s-
cum

www.dacoromanica.ro
 206

Lie pays est dinastique"..

Budapesta, superb oral I Totusi, acum e prea mare
'Capita la pentru o tara mica., Nu va mai p,utea fi
zsa usor alimentata.
Politica noastra a dat faliment. Viitorul si sal-
varea tarei e economial
Acum voiu sa plec la Haga, in Olanda le pays
.des libertes". Pe urma ma reintorc la Parisi

www.dacoromanica.ro
 CONTELE SHOMSICH
Convorbire cn ministrul de Externs.
filn eonsiller de Legatie. Conte le. Plangeri contra Censures. Do.
claratil ipocrite de dragoste pentrn Romania. Shomsich vt March'.
mil de Sainte nlaire.

Ca sa vad pe ministrul afacerilor streine, al ac-

tualului cabinet ungar, singurul aristocrat din acest
guvern democrat, ma indrept cu inevitabilul meu
insotitor ,dr. Alpar 0. Rejod spre ministerul de ex-
terne.
Mergem in Buda, suim spre palatul regal, §i 'n
tlreapta intrarei, patrundem pe salile ministerului.
Suntem in cabinetul d-lui Praznovski, §eful biroului
Presei streine, Consilier de Legatie.
Din cateva cuvinte ii cunosc ideile.
Ungaria era o unitate economics.
Acum a fost taiata: Iat-o in imposibilitate d'a-§i
'continua viata. Presa s'a oprit. Finantele sunt goale.
Nu putem ridica impozite. Armata malaria e singura
stapana. Noi nu ne putem miKa In voe.
Trebuiesc, mai ihtaiu, regulate chestiunile inter-
nationale.
Proiectul nostru e sa caolem imediat de acord cu
piopoarele vecine. Negociatiunile economice sunt
pentru not cele mai importante:
Austria germana are criza de, carbuni. V.or. rati-

www.dacoromanica.ro
 208

fica pacea de§i se gasesc fu situatie catastrofala, daca

nu vor gas' carbuni.
Din cauza lipsei de carbuni nu se vor putea bq-
cura de situatia politica.
Ce idei aveti despre guvernul Friedrich?
Guvernul Friedrich? De cloud luni decand a
luat puterea dupa o epoca, a5a turbure ca bol5evis-
mul, inseamna ca se consolideaza. Germania a
schimbat mai multe guverne dupa caderea mo-
narhiei.
Va consolidati gratie armatei romanel
Sans doute I"
Nu ne putem lauda ca ne bucuram de simpatiile
Antantei.
A face politica, nu e o chestie de inima, ci de ra-
Pune.
E absolut imposibil d'a face o politica contra
Antantei.
Cum merge Presa dumneavoastra acum?
Toatc ziarele trebuiesc prezintate papa seara
la 8 Censurei romane. In timpul noptei vanzatorii,
care se intorc acasa, nu pot trece pe alte strazi, de-
cat pe acele indicate. Pentru infractiuni redactorul
§ef al jurnalului e ridicat §i pus la inchisoare.
Ce crede contele Somsich In privinta politicei
externe?
Le comte a des relation des plus courtoise
avec l'Entente".
Sunt convins el nu e un acord absolut, nici acolo,
caci un jurnalist francez mi-a spus ca sunt mai multe
directive In politica-.Antantei; notele sunt redactate
de un comitet, Clemenceau numai
In vremea asta sunt anuntat ca contele Somsich',
ministrul de externe m'asteapta to cabinetul sau.
Conte le Shomsich (Sorn§ici), blond, rod la fatk

www.dacoromanica.ro
 2(10

mustatile mari tragand putin in jos, privirea dreapta

§i scrutatoare, pare mai mult un gal, decat bosniac
sau croat cum ar fi de origine, dutra cum imi
spune el.
-- Dar insfarsit, intelegi d-ta, parintii mei, de ge-
neratii intregi in Ungaria, eu nu ma pot numi decat
ungur, ungur adevarat.
Dela inceput contele mi se plange contra censurei.
Care nu permite nici macar sä se publice nu-
mirea mea ca ministru de externe. Ce vrei mai ino-
fensiva publicatie 1 Cel putin daca tara ar §t1 ca este
un ministru de externe, ar intelege c'am intrat cu totii
pe calea normala a vietii his spiritele a,r fi mai li-
nistite in ce prive§te politica externs.
Am fost zilele trecute la movie. pupa ce m'am
intors n'am avut posibilitatea sa-mi anunt sotia ca
am ajuns bine, deoarece n'am telefon si cenzura
nu mi-a permis macar sa dau o telegrams.
Si. totuA not avem cele mai bune intentii sa fim
amicii Romaniei. Dar, daca Romania nu ne recu-
hoa§te Si cauta singura sa respinga prietenia Un-
gariei curand se va vedea incercuita numai de dm-
mani.
Eu personal (roste5te incet, cu glas dulceag sau
mefistofelic, contele) doresc sincer prietenia Ro-
maniei.
Ce crezi, domnule conte, ca se va tntampla
dupa plecarea trupelor romane? Nu va e teams c'o
sa izbucneasca din nou bol§evismul, precum and dela
ins4i ai d-voastra ?
Eu nu cred ca va mai ibucril comunismul.:
Sunt incredintat ca dupa plecarea trupelor romane
not vom mentine ordinea.
Ati vazut zilele astea pe marchizul de Sainte
Aulaire, in trecere prip, Budapesta?
Trebuia. sa vie sa ma vada. A§a ar fi facut
14
www.dacoromanica.ro
 210

daces ar fi dorit. Fapitul ca n'a facut-o §i nici nu

mi-a trimis vorba c'ar dori-o, m'a facut sa nu ma
deranjez nici eu.
Abia am tras de cateva on din havana mi-aduc
aminte ca sunt poftit la ora asta 1, la dejun intr'o
familie §i parasesc grabit pe conte.

www.dacoromanica.ro
 MOLNAR .

Convorbire Cu nu mare dramaturg.

In biblioteca Int. Petiia Int, Martha. Dona scriserl. Piesa Mayo-
Int qi. Licin. Pe name* commit smnIni. Contrail. Program
politic. Musmanii Int.

Ga orice roman, din regat" 11 cuno§team pe ma-

rele dramaturg ungur numai din mne, fiind autorul
prea frumoasei piese Diavolul", jucata atat de multe
on §i cu atat succes pe scenele teatrelor noastre.
Am foss la el cu un bun prieten of lui, cu seful
cenzurei teatrelor, roman transilvanean de origine,
Muresan.
Acesta locueste in aceea§ casa cu marele drama-
turg. 0 casa foarte inalta, in Buda, str. Sigmond 20.
Muresan la al 6-a, Molnar la I-iul.
Iata-ne deci intr'o frumoasa dupd amiaza batand,
mai bine zis, sunand, la usa celebrului scriitor.
Molnar Ferenc ne primeste in odaia lui de iucru.
E scund, grasut, rotund la figura', fata rasa, foarte
simpatic, poarta monoclu. Putin chel. E imbracat
intro haina de casa.
Vorbe§te incet, rar, §i foarte natural.
In largu] sau iatac de lucru, cu biblioteci pang 'n
Cavan, pline de carti, to invites prietenoase nenuma-
rate jilturi largi de piele sau de pluche; canapele
si dormeuse cu piei, de animale salbatece §i nenu-
marate ',erne frumos cusute sau pictate.
www.dacoromanica.ro
 212

Flori in vase, perdele §i o risipk, de becuri elec-

trice.
Atmosefra camerii e potolitk, si foarte indata o
batrank, ne aduce nite ce§ti marl de cafea neagra,
iar amfitrionul ne ofera tigarete Si havane.
Pc birou §i marginele bibliotecelor, fotografii de
oameni celebri §i cateva ale unei copile de 14 ani
intr o poza foarte artistica', in genunchi Orland in.
mans un vas antic din care se inaltk fum.
E fetita 'ilea, Martha. A fugit cu maica."-sa la
Abazzia de frica comunismului. E intr un sanatoria
de copii ca sä manince, fiindck, de mult pierduse-
pofta des mancare. E un anger de copil, fetita mea.
Intr un colt admir o sofa. foarte larga cu perini
de matase Si una de piele moale.
Pe biroul foarte larg, d'asemeni, stau doua sfenice:
cu lumankri... electrice I
Molnar s'waza la birou sa scrie numai decat,
doua.' scrisori, una pentru Miclos Andor, DirectQrul
ziarului Az' Est" si alta pentru contele Ni-
colas de liiranffy" spre a le vorbl de mine §i a 1e
anunta vizita mea.
Molnar c foarte indatoritor §i varbete perfect
frantuzqte.
Pe-un colt de mask zgresc o carte cu titlul r
Molnar Ferenc dela Cartierul General". ,,Souve-
nirs d un correspondent de guerre", 1914 Novembre-
palm la 1915 Novembre.
Stint impresiile mele din campania primului
an de fasboiu.
Cred ca §tii, d-le Molnar, ca.' piesa dumitale
Diavolul" a fost jucati de multe on in Romania,
cu un rasunator succes?
Da, am informatii de mult chiar de curancl.
www.dacoromanica.ro
 213

am cunoscut pe un tanar locotenent roman, mobi-

lizat care mi s'a recomandat artist dramatic de
profesie, Gogu Mihaiescu §i care mi-a spus c a jucat
rolul principal din piesele mele, pe scena unui
teatru de provincie, la Craiova, mi se pare.
Pacat c'a murit un mare artist, Liciu, care a
facut o minunata creatie din Diavolul". Cred c'ati
.aflat la timp si aceasta?
Da, §tiu de mult despre acest mare artist.
o mare pierdere pentru scena romaneasca. Sunt
informat c'aveti mari arti5ti dumneavoastra, In spe-
cial in dramaturgie. Intr'o zi poate voiu avek pla-
.cerea s asist In Romania la cateva reprezentatii
teatrale.
Va fi o sarbatoare pentru teatrul romanesc
prezenta dumitale.
Ali scris mult?
Molnar scoate cateva lucrari originale din biblio-
-teca.
Tata, a) Ofiterul de garda", b) Lupul", c)
Leul4 apoi d) Carnavalul" §i multe alte mai ne-
misemnate.

-- Ai scris ceva sub comunism?

Pe vremea bol§evicilor nimic nu se puteh scrie.
Comunistii au vrut sa is pe toti oamenii populari,
pc scriitorii cu vaza, §i sa-i utilizeze pentru scopurile
Tor. A ctori, scriitori, gazetari, toti au fost... rechizi-I
tionati. $i totusi, mai toti se ascundeau. In ce m5
prive,te, am reu§it dia nu face cuno§tinta cu ei.
qm stat tot timpul ascuns In cash, sechestrat de
Duna voie In biroul Bleu, §i nu e§earn deck rare on
pentru a-mi strange dovleci §i varza, singurul ali-
ment ce se mai puteh gasl. Rare on capatarn cate o
bucata de came dela ate un amic. Am primit in-
vitarea sa scriu piese pentru serbari bol§evice, platite
www.dacoromanica.ro
 214

e drept, foarte bine. Nici eu, 5i nimeni, n'am scris.

Au vrut sa ma numeasca director al Teatrelor, nu-
mai sa scriu o piesa bol5evica.'. Am refuzat i asta.
Am rezistat tot timpul, cu incredintarea ca vijelia va
trece.

Aveti multi scriitori de searna actualmente ta

Ungaria?
A5i pute5: sa-i scriu In carnetul dumitale?
Bucuros.
$i Molnar Ifni scrie cu creionul pe caetul de note
cu propria lui manis
Francois Herezeg, piece historiques et comedies
modernes.
Geza Gardonyi, romans, nouvelles populaires hon-
groises, pieces populaires.
Alexandre Brody, drames modernes.
Melchior Lengyel, drames modernes.
Endre Ady, poete moderne.
$i-mi adaoga:
A cesta din urma, Endre Ady, a murit foarte
tanar, inaintea comunismului; era un poet de mare
talent 5i era prieten cu marele dumneavoastra poet
Octavian Goga, de care era foarte admirat.
Ei, bine, alti scriitori 5i poeti numai aveti?
Nu 1 Sall, eu, personal, nu-i pot numi decay
pe ace5tia.,

Ce idei ai asupra evenimentelor politice ac-

tuate?
-- De politica nu ma ocup. Pentru aceasta sunt
oameni speciali.
Programul meu politic, tnsa, ar fi: Toata lumea
trebuic± sa munceasca spre a organiza Ungaria care
a. fost prabu5ita.
Brebuie sä construiml
www.dacoromanica.ro
 215

Crezi c'ar fi bite, iar, regalitatea?

Eu, precis, nu §tiu daca regele Karl a abdicat
sau s'a retras.
In tot cazul numai pe El, nu-1 mai vreml Di-
nastia. dal
Am auzit spunandu-se de c."tre unii ca ati
fost acuzat de siimpatii bol§evice, c'ati lucrat pen-
tru ei si ca dupa cAderea comunismului ati fugit la
Viena. Mi se spunea chiar ca n"am sa vA gAsesc
in Budapesta, fiind tot fugit. Multi duwnani trebuie
sa aveti?
V'ati incredintat singur de calomnii, aflandu-mg
casg.
Ticalt*t sunt multi, in Parnas ca§i pe pa'rnantl
Mai tarziu am inteles pricina acestor fautati. So-
vini§tii maghiari, nu-i iarta lui Molnar, cu tot geniul
lui, cii e evreu.

www.dacoromanica.ro
 MIKLOS ANDOR
Directoral ziarniat Mt Est'.
La Eadaclie. Social dowocratii. Arcata maid salvatostro,
Top ungnrii national'. ,Roalania si Da afuto".

Prietenul Mura5an, 5eful cenzurei teatrelor, ma

conduce la directorul celui mai popular ziar ungar
Az Est".
Il gasim in cabinetul lui cu largi 5i bogate jilturi
de piele. Perdele fine negre cu flori ro5ii 5i aurii.
Miklos (Miclo5) Andor e un om marunt, puOrr
chel, poarth mustata miica, neagra, fala bine rasa,
.curata; c in costum cenu5iiu; fumeaza havana. 5i
vorbind iii curata unghiile. Pe peretii cabinetUlui, a-
ii5e maxi Az Est", in rama.
-- Gum a ra'mas tara dupa bol5evism?
in cea mai mizerabila stare. Partidul social de-
mocrat care a fost s'a supus teroarei, nu fiindca so-
cial-democratii s"au.facut comuni5ti, ci fiindca con-
ducatorii, for cei vecfii cu convingeri noui eau supus.
Din cauza aceasta 5i-a stricat numele pentru multh. ,
vreme. Trebuie sa treaca multi vreme [Nina ce t5i
vor,recapata creditul partidul social-democrat, fost
pentru -cateva luni comunist.
Ceva pare ca be vine inteajutor: ADA duc o. po-
litica ,ultra _rea_clionara. Cu cat ace5tia tntroatazl.

www.dacoromanica.ro
 217

teroarea alba, cu atat inainteaza. social-dernocratia.

Conducatorii sociali-democrati, cari au fost contra
comunismului, au venit acum la conducerea par -
tidului §i asta e o garantie. ca bo4evismul nu va
mai veni la _putere.
. Toll muncitorii sunt azi contra bol5evismului.
_

Numai ace; partid poate veni la putere care va

aduce o conducere democrats liberals.
Cum n'a putut fi Ungaria un punct row (bolr-
vismul) in mijlocul Europ-ei, tot apa nu poate fi un
punct negru teroarea actualului guvern.
Dupa plecarea armatei romane nu va mai fi bol-
evism.
Gratie armatei romane, radacina bol§evismului e
mulsa din Ungaria. Vor mai fi, poate, eel mult,
-turburari locale in Budapesta, nu insa in restul Un-
:gariei.
Eu (Murawn) zic are sa izbucneasca.
(Uitai sä spun, Miclos Andor vorbe§te pe ungu-
lrete, Mura§an, imi traduce pe romane§te 5i adaoga
:numai pentru mine, reflecliile lui).
Resbelul de 5 ani si apa bo4evismului, au ruinat
-totul.
Daca Antanta Si vecinii ne-or yen' inteajutor,
mai ales in economia §i comertul nostru, Ungaria,
poate, ar reinvia.
Acum suntem numaii nationali§ti. Cu Austria nu
putem face dualism"; se va face numai politica
nationals. Burghezia va reface tara.
(Mure§anit: Vorbe goale 1)
Acum in Ungaria sunt numai lucruri trecatoare,
cum fierbe oala; spumal Dupa pace, numai, va re-
inflori tara.
Pe 15.nga actualele necazurii, nu sunt nici ziare.
Daca ar reapare ziarele vechi, ca sa-§i exprime pa-
www.dacoromanica.ro
 218

Teri le, Cara kingurea.sca, parca, ar reintra mai u5or

In matc.a ei.
Ce zici de actualul guvern?
De fapt puterea o are Friedrich. El singur
tie ce vrea Si vrea sa i se faca fapt vointa.
Numai Friedrich poate sa tie partidul lui.
(Murh5an: nimicuri!)
Dar nici guvernul acesta nu e stabil, ca tot ce e
acum in Ungaria... un pod provizor!
VA formati o armata, aud?
-- Nu 5tiu! Armata tarei care va intra in serviciul
patriei, nu al unui partid, va fi primita cu bucurie.
Sub bol5evism nu s'a putut lucrh nimic; acum
fiecare vrea sa lucreze. N'avem carbuni, n'avem,
marfa, valuta e proasth, Si neavand materii prime
lucratorii n'au de lucru.
Ce crezi de raporturile dintre Ungaria 5i Ro-
mania?
Starea Romaniei e foarte buna. Are lemne,
are carbuni, petrol, sare, grau. De fapt asta ii da'
liniste.
Dat-h Ungaria ar puteh capata aceste materii pri-
me dela Romaniia ar puteh lucra industria 5i cu
aceste obiecte lucrate poate ajuth Romania.
Armata romana e5ind din Budapesta sä lase a-
mintiri bune.
(Mura5an: Nu sunt multumiti ca. armata ro-
mans c aici!)
Da.ca vrem relatii bune economice 5i industriale
trebuiesc sa ni se arate putina simpatie...!
Ia, vezi, Mura5an, ce mai spune Miklos Andor
despre pres. sub bol5evicil
Sub bol5evism, el zice, ca ziarele ,,n'au aparut',
eu zic eau fost oprite. Au fost inchise. Au aparut
numai foile for oficioase.
www.dacoromanica.ro
 219

Politica .6 conducea ziarele.

(Murapn: Fa41)
D'acum pozitia Ungariei e mai puternic5 dup'i
rasboi. Ideia national5 veche, despartirea de Austria,.
scum poate sa duc5 la politica nationala ungara...
Plearn.
In automobiil, Mura§an:
-- Miklos Andor, multimilionar, e directorul celuI
mai popular ziar. Vrea sa ridice un om, 1I- ridica.'
Vrea sa-1 distruga? I1 mananca fript. D o mare
forth'. Dar §i eu ill ,rinfundai pe el care zice ca el.
grozav!...

www.dacoromanica.ro
 FILME
viI
Palatal Bathiany Aida. Patrule.

Colt cu Andrassy-ut e o cladire negricioasa, stil

renaissance".
E faimosul p'alat Bathyani in care, se zice cl,
s'au comis multe grozavii sub teroare.
Ca sa vedem §i noi peretii §i pardoseala trica
plina de sangele celor executati" in pivnitele pala-
tului, luarn dupa noi cativa paznici de-ai palatului
care ne plimba cu lumanari §i o mica larnpita elec-
tried, prin toate subteranele §i galeriile faimoasei
cladiri.
Ho lbam ochii; pipaim cu degetul; cautam aproape
cu lupa. Nici o urma de sangel Cateva gauri, sau
jupuituri de tencuiala, ne face a banul ca sunt urma.
_g-loantelor intrate sau isbite de pereti.
Nici Sherlok Holmes nu va fi cercetat cu mai
multi atentie incaperile cu intunerec de mormant ale
sumbrului §i mis&eriosului palat. Nimic, nimic decat
urma unor gramezi de carbuni.
S,a §tii, c'au spala4t teror*ii, ei in§i§i, orice
-tame suspect; ma incredinteaza Mura§an.
Mergem la opera. Se canta Dupa parerea
nultor romani din sala, nicicand n'au vazut o mai

www.dacoromanica.ro
 221

stralucita reprezentare a Aidei ca la opera din Buda-

pesta I
Subscriu isi eu. Orchestratia ideala. Decoruriler
d'un realism, ca adevar istoric si pitoresc, indescrip-
tibil. Mu lt fast, si admirabila executie! Aida, artista
Medek Anna; Radames, Kornyey Bela; Amneris,
Haselbeck Olga; Regele, Kalmann; Regina, . . .
iAmonazro, Rosza Lajos; etc. etc., sunt chemati de
die 12 on la rampa. Aflu ca sunt cei mai renumiti
cantareti unguri, cu renume european si cari au.
cantatei la Viena.
Regina... e foarte tnalta, foarte grask, foarte fru-
knoasa, si cu o voce... tot foarte... strasnica!
Sala aplauda pe artisti frenetic si delirant. Sem-
nalul aplauzelor fl dau ofiterii nostri.
Ii vad pe scenk pe artisti, (condus de Murasan,
eful censurei teatrelor). Sum toti in culmea emotiei
si a fericirii.
Pare fa' e o mare sarbatoare de triumf artistic
pentru Lei, ,si plini de recunostinta, sunt incantat?
de ofiterii romani cari dau semnalul aplauzelor.
Toti rrai intreaba daca ar putek vent sa ante si
Ia Opera... din Bucuresti (?)...
Fireste I, le raspund. Bucurestii stiu sa apre-
cieze artistii de valoare.
Imi strang maia cu frenezie si aleargK din not'
Ia rampa unde sunt chemati fara fncetare.
Dupa masa luata tot la restaurantul Royal Or-
plieum ", ne indreptk'm spre cash. Patrulele ne opresc
Ia fiece rAscruce, la fiece pod sa ne cerceteze biletut
de libera circulatie.
Murasan 11 scoate p'al lui.
Nu e bun, trebue iscalit de domnul colonet
Pirici I
Abia scapkm.. $i totusi, ne creste inima vazandu4
,,p'ai nostri" stapani pe Capitala trufasei Ungarii.
www.dacoromanica.ro
 IN CINSTEA MARCHIZULUI DE
SAINTE AULAIRE
Tapeare. Domani general. liarchimil de Sainte lalaire la popota
ofiterilor romani. Mar Afan furat. Poveftile lni Hoffmann.

26' Septemvrie 1919.

ASS scoala in dimineata asta uruitul tramvayelor

ce trec de-alungul Dunarei, paralel cu Corso". Se
aude clopotul unui vorpor ce pleaca.
Deschid obloanele ferestrelor. Dunarea e acoperita
d'un val subtire cenusiu. E ceata. Incet, incet soa-
rele o soarbe.
Se va.'d camioane ce incarca marfa adusa
de slepuri vapoare ce via incarcate seara
cu alimente, si care se intorc dimineata cu obiecte
lucrate §i alte marfuri. De pe vapor, scoboard pe
punte femei cu cosulete pline de merinde, adunate
prin satele vecine.
La Astoria ", caut un colonel. Ordonanta tmi
spune:
E ocupat. Lucreaza cu un domn general. Mai
asteptati.
Astept cam mult.
Plictisit, ma dau jos.
In urma mea and pasi.

www.dacoromanica.ro
 225

Intorc capul.
Aceea, ordonanta conduce o conita cu picatele,
la UT1 automobil inchis ce asteapta in coltul hote-
lului.
Zu haus", comanda sofeurului frumoasa doana-
na, unguroaica.
Era domnul general"
La popota dela Hungaria", mare banchet" dat
in cinstea Marchizului de Sainte Aulaire, de gene-
ralul Mosoiu.
In marea said din fata, sala de marmora cu oglinzi
maxi, si candelabre aurite, o masa imensa in forma
de potcoava cu colturi drepte, cu multe flori si bilete
cu numele fiecarui, titular al locului, asteapta, pen-
tru ora. I2 jumatate, pe alesul oaspe francet,
Afara, la intrare, in strada, o garda de onoare
cu drapelul. Generalii Mosoiu, Mardarescu, Marcel
Olteanu, general $erbescu Constantin, Dumitrescu
si un stat major stralucit de colonei Si ofiteri in mare
tinuta, asteapta.' ivirea automobilului ministrului
Frantei.
Sosesc mai intaiu automobilele misiunei franceze,
general Grazziani si toti ofiterii francezi.
Insfarsit, iata-l. Marchizul de Saint-Aulaire so-
seste.
Garda, cateva companii, prezinta, arma pentru
onor.
Famfara regimentului intoneaza. Marseillaise-a, ofi-
terii romani 5i francezi stau cu maim la chipiu, mar-
chizul sprinten, natural, cald, 5i oarecum emotionat,
da mana cu toti cei de fata, trecand, apoi, cu suita
ofiterilor prin fata garzii de onoare.
F salutul ce dam, marei, nobilei ..si puternicei
noastre sore latine, Franta 1 I

Dar e 5i manifestarea de simpatie ce 'damn unui

www.dacoromanica.ro
 224

mare Si sincer prieten marchizul de Sainte Aulaire 1"

Masa e bogata Si aleasa, a5a cum tie generalul
Mo5oiu sa ospateze mai ales cand are -musafiri de
seamal
Se hotarase sa nu se tina cuvAntari. Masa curgea
In 1ini5te. Vinul de Tokay si 5ampania din bel5ug.
Orchestra cant, minunat 5i Zavaidoc cu tambala i.
din gura to ungea la inima.
D'odata, marchizul de Sainte Aulaire se scoala §i
cu paharul plin, roste5te:
-- Debi domnul general Mo5oiu nu mi-a dat cu-
vantul, eu Imi permit sa-1 iau.
Imi pare bine ca ma gasesc intre camarazi ro,
mani, ofiteri pe care i-am apreciat intotdeauna.
Vorbim aci Intre dumneavoastra, unde Imi permit
sa spuir lucruri care, intealt5 parte, ar avea
aerul sä fie prostii. Voi vorbi mai deschis pentruca.'
nu suntem la Conferinta. Ne g5sim, nu in fata unei
mese verzi... ci, th fata unei mese albe acoperita
cu flori 5i tot felul de bunata'ti. Nu suntem nici pa-
tru.... ci suntem mai multi si, noi, ne intelegem....
Mi-a parut bine ca armata romana a ocupat Buda-
pesta, cu atat mai mult, ca ocuparea Budapestei
de armata romana a fost singura solutie d'a pune
In Ungaria si Budapesta ordinel
Am admirat pe stra.'zile Budapestei pe soldatul
Somali. L'am vazut cu acea privire sincera, cu vioi-
ciune 5i pas sigur, pe acest soldat, de care generalul
Berthelot spunea cal parc'ar fi soldatul francez, tot
atat de devotat 5efilor lui, precum l'am cunoscut 5i
la Ia 5i!
Totdeauna am iubit RomAnia, pe sora noastra.
care va ramane una din cele mai bune amice ale
noastre.
Plec dintre, dump-avoastra cu o frumoasa amintire_

www.dacoromanica.ro
 Traiasca M. S. Regele. (Famfara canta imnul
regal).
Traiasca M. S. Regina!
Traiasca Dinastia 1
Traiasca armata romanal
Entuzia mul pr-clus de cuvantarea init-noasi a mar-
chizului de Sainte Aulaire, starne5te delirante acla-
mari :
Ural Vive la France!
Generalul Mo5oiu, raspunde tot in frantuze5te:
Excelenta,
Sunt fericit Ca pot sa constat, °data mai mult,
dragostea pe care a avut-o Franta, totdeauna, pentru
noi, Cara pe care am iubit-o intotdeauna ca fiind sora
noastra cea mai mare.
Tnchin acest pahar in sanatatea Frantei generoase,
a glorioasei armate franceze si misiunei ei care ne-a
ajutat in lupte.
Ne umple inima de bucurie cuvantarea Excelentei
Voastre, iar in cuvintele mele e tot ce poate fi,
mai romanesc ca simtire 5i admiratie pentru Franta!
etc etc.

E o zi mare 5i frumoasa pentru armata 5i su-1

fletul romanesc.
Dar 5i ministrul Frantei pare ca si-a rupt singur
z5gazurile protocolului, 5i diplomatiei, vorbindii -ne
dela inima lui la a noastra. Pare ca, decand a sosit
in Budapesta, s'a incredintat cu proprii lui ochi de
marea opera salvatoare pentru pacea Europei fap-
tuita de armata romana.

Dupa masa.
Mura5an, mi se plange ca un pictor pe care-1
gazduia la el i-a furat cravatele si batistele.
15

www.dacoromanica.ro
 Bine ca.' numai atat...1
Colonelul Vasilescu-Cristea, unul din cei mai ca-
pabili ofiteri dela comandamentul trupelor, pe dina--
intea ochiloi caruia au trecut toti soldatii si toate
regimentele, cel mai bun cunoscator al operatiilor
de ansamblu" imi consacra.' prima §edinta pentru
adunarea materialului epopeei militare. (Vol. I).
Seara, merg in tovar4ia lui la Opera s'ascultam
Povetile lui Hoffmann". Artista care face pe pa-
pua, e minunat de bine §i scoate ni§te triluri de
privighetoare. Panorama orawlui din decorul nop-
lei, cu stele, §i apa, si case luminate, e feerica.
Tari sunt ungurii... in Opera! Nu insa in operatii...
militare.

www.dacoromanica.ro
 0 MASA LA RIETZ
Dr. Paul Oberschall fost ministru de Justilie. Convivi
cont. UM, orator. Nuatca la Lucacs. Glossa lui Eminesca

0 masa la Rietz
Asta in cinstea meal Sa nu fie cu suparare!
Au aranjat-o bunii mei prieteni si admriatori, Re-
jod si Lucacs, (Lucaci) cei cu sedinta de hipnotism,
-dela compozitorul Fligl.
Hotel Rietz, sau Dunapalota", cum sung pe un-
-gureste e cel mai elegant, precum ami spus-o mai
sus, din toata Budapesta.
Jos, cel mai select restaurant. Un fel de Capp
unguresc.
Am venit pela 9. Ma asteptau.
Mai sunt vr'o opt fete noui: un artist, un doctor
'in teologie din Roma, fratele lui Rejod; un sef de
cabinet; doi ziaristi; un profesor universitar, lost!
ministru.
Acesta din urm'a pare cel mai interesant din toti.
II chiama: dr. Paul Oberschall, fost ministru de
justitie, e profesor de drept, si e seful comisiei de ar-
rnistitiu, ungare. Sunt -asezat langa el.
un barbat de vr'o 5o de ani. malt, blond. Fata
roza. Mustata foarte scurta, retezata, englezeste. Su-
rAzator si d'o verva plina de lumini. Vorbeste per-
fect frantuzeste.
Si, dece nu vorbiml
Mai Intai, nu stiu cum, aflu ca"; e contra prea mull

www.dacoromanica.ro
 228

tor avocati de care e plina lumea. Are impresia ca

mai mult se vorbete decat se face treaba.
Apoi, vine vorba de instructie.
Instructia trebuie folosita ca sa moralizam pe
semeni, ridicand nivelul sufletesc al oamenilor. Teo-
riile lui Jean Jacques Rousseau, ca omul se naste
bun si instructia cu societatea it strica.', sunt false_
Omul se naste cu instincte ancestrale, rele, numai
societatea, deci ji instructia, 11 poate modela si mo-
realiza. Socrate a zis: Instruiti" pe om pentru a-I
face mai bun".
Noi, popoare vecine, nu ne-am cunoscut. Ce stiti
dumneavoastra, romanii, de arta noastra, de poezia
noastra, de cultura noastra?
E timpul sa stam putin de vorba.
Eu am fost In Bucuresti. Am cunoscut pe Carmen
Sylva. '

Superioara femee A cautat tot timpul sal scoati

in valoare calitatile poporului roman. Mare natio-:
nalista, mare poets, dar si mare diplomats! Avea
mult simt politic.
Dela locul lor, Rejod si frate-sau, "popa, tncep
sa fredoneze doua arii romanesti: Vezi randunele
se due' si I-auzi, i-auzi, i-auzi, ia!"
Aceasta din urma, mai ales, ii furl 5i pe ceilalti
ji tncep s'o fredoneze cu totii.
Nu ,stiu ce spun eu, ca Oberschall se adreseaza:
celorlalti:
Domnul spune lucrurile cele mai adanci in
forma spirituals si vesela La verite est gai'e"
"Nu-mi plac oamenii inchisi, nici poseurii. Viata
e prea trista. S'o facem mai luminoasa.
La o masa, din apropierea noastra, se zareste
capul de ispititoare frumusete al primadonei Ilona
Domotor, printre cateva siluete barbatesti.

www.dacoromanica.ro
 229

D-I Obeschall exclamh:

Au tacut armele. Zeul Marte si-a inchis gura.
Au cuvanc Muzele! sau, cel mult, armele spiritului!
Rejod, cu un pahar de sampanie in mana. se ri-
dica solemn, cuvanta:
Noi, ungurii, suntem pentru o confraternitate
internationala; nu internationala" bolsevicilor, ci a
spiritelor inalte. Or, de ckeva zile de cand cunosc
pe oaspele nostru, (asta sunt eu) m'am incredintat
ate rani vechi siar puteh. vindech intre not ro-i
-manii, printr'o confraternitate spirituals atk de inalt
i frumos reprezentata de cel pe care-1 sarbatorim
azi.
-- SA ma iertati, ilustri mei prieteni si admi-
Tatori, dar cuvintele dumneavoastra sunt prea mari
pentru un mic si modest muritor, ca mine.
Ce pot en sa fac pentru vindecarea ranilor dum-
neavoastra?
E .adevarat sunt doctori mari, plini de carte si
talente, dar care nu pot vindech pe bolnavi. Sunt
si de cei mai cu putina carte, mai putin tranabit41,
insa", care, prin firea lor, mai veseld, prin cuvantul
lor, mai mult deck prin stiinta, prin sugestie, vin-
decal mai usor. E;i! .51unt cal acei apostoli ai 1'0
Cristos, care alina suferintele, sufletesti 7i. trupesti;
numai cu cuvantul Domnului.
Cuvkitul meu prietenesc Si buna mea dispozitie
In mijlocul dumneavoastra sa va fie o chezasie ea
sufletul romanului va va fi totdeauna prieten atk
Limp cat intreaga natiune maghiara va dovedl sen-
timents curate de apropiere intre voi si not ".
Teologul dela Roma, auzindu ma pomenind numele
1ui Cristos si al apostolilor, se ridich electrizat si
ne tine in italieneste un discurs h la Bossuet",
www.dacoromanica.ro
 230

Lucacs, nu se lass mai prejos:

N'avem, ca dumneavoastra, darul vorbirii §i
al luminoasei culturi. Avem insa, 5i noi, -o inima
curates. (?)
Apoi, auzind cum se intoneaza o arie nationals
anaghiara, continua:
Mie nu-mi place muzica noastra." nationals. Come
pozitorii nowi furs, toti, dela straini. Cel mult cate-
va aril populare imi plac.
A§ vrela sa viu in Pucure§ti sa cant balade uni-
gure§ti. Poate v'ar merge la inimal?
Poate!
Rejod se scoala cu un nou pahar:
-- Da! Qeeace trebuie sä cultivam acum e 6.ner-
-ghia" noastra pe toate cane, culturale, industriale, e-
conomice. Intre noi" 5i voi" Dunarea e prima
trasura de unire, interesele noastre economice se-
sprijina pe ea. Dar 5i suflete5te ne trebuie o frater-
nitate. Ne amenita, deopotriva, pericolul slay. Vat
fi, deci, nevoie intre noi 5i d'ci fratie de arme! '

Admirabil! exclama amicul Lucacs; Re-

jod are un simt diplomatic incomparabil. Cu me-
ritele lui trebuie sa ajunga mare in noua Ungarie
Cel putin ministru de Extern!
Ce zici, domnule fost ministru de justitic, de
actualul guvern?, intreb pe Oberschall.
Actualul. guvern? Un accident! N'are legatura
!cu masa poporului. Friedrich, pang eri, n'a facut
politica, nu poate cunoa5te nevoile momentului...
.$i uite a0,, masa continua cu farfurii 5i cup
pline, 5i cu baterii de elocinta.
Ma uit cu placere la vecinul meu din stranga, sa-
vantul 5i fosta excelenta, Oberschall 5i ii admir fata
tanara 5i ro§ie.
Convivul tneu, cu ochi scanteietori ma asig-ura,
www.dacoromanica.ro
 231

(mai in surdina) ca va aranja el cu Rejod, zilele

astea, la restaurantul Daly, o mass avec des petites
femmes 1"

Se cla semnalul plecarei.

Dar, in loc sa ma duc spre casa, ma vad, luat
pe sus de vesela companie gi dus la prietenul Lu-
cacs, care locue§te foarte aproape, la hotel Buda-
pesta" intr'o camera spatioasa gi foarte eleganta.
-- Dece?
Sa facem muzical
Sus se mai inmultete societatea. 0 artista e§ita
din teatru, maritata cu un capitan de hussari, nd
cnta ceva.
Apoi, Rejod declaim Viata", Cele trei femei"
§i Furtuna" pe ungure§te1 Iar eu, tufa! Nu inteleg
nimic. Atat. numai ma obsedeaza.' din ultima poezie
cuvantul: Bucva", ucva", repetat ca un refren.
Ma roaga" staruitor sa be declam. 5i eu ceva din
versurile mele, numai ca s'auda muzicalitatea stro-
felor, iar Rejod ca sa ma guste d'abinelea.
N'am incotro, ma execut dar le spun ca voiu de-
clama din Eminescu, eel mai mare 5i muzical poet
roman. $i le spun Glossa". Rejod leo traduce_
strofa cu strofa.
Minunat, divinl exclama toti in cor. Cum se
explica atata profunditate, atata filosofie pesimista?
Eminescu, mai intaiu, era na.scut poet. Apoi,
a studiat mull filosofia germana, in deosebi pe Scho-
penhauer. Intelegeti de ce oricat se avanta pe Pegas.
iii sferele inalte ale inspiratiei, nu pierdea. legatura
cu pamantul, avea o inima §i aceea era legata de
de pamant. Si inima aceea mult a mai suferit 1 In:
strofa lui lapidary e o lume de ganduri 5i simtiri.
A§a. cum definete Guyau adevarata poezie, un
bob de roux care in infinitul lui mic oglinde§te imen-
www.dacoromanica.ro
 232

sitatea boltei cere5ti cu miriardele de stele 5i lu-

ceferi":
Ah! iubitule isbucne5te imbratiOndu-ma d-1
Oberschall, a5 vrea sa to tinem profesor de lite-
ratura romana la Universitatea din Budapesta!
Si paharele cu liqueur, Cheri"averitabil, ma im-
bie de toate partile.
va multumesc, ma simt foarte magulit, dar e
cam tarziu 5i a5 vrea sä o cam 5terg.
Pupa o furtunoasa desbatere, inving. Iata-mä pe-
trecut de vr'o trei in5i din societate, spre hotel
Bristol.
Strazile intunecoase, cu randurile de cladiri uria5e,
imi par ni5te- imense tran5ee.
Numai pasul patrulelor noastre ce trec p'alaturi,
rasuna greu, cadentat, 5i autoritar in acest cavou al
noptit in care doarme, pa'zita ca o pu5caria5e, ve-
chea trufie maghiard.
Frumos ora5 Budapesta! zic domnului Ober-
schall ca sa-1 abat dela reflectii pesimiste ce-i pro-
duc, poate, in acest moment, paii osta5ilor romani
pe caldaramul Capita lei ungare.
Vous etes une nation qui marche avec ,des pas
de geants vers la civilisation.
Oui, vers la sifilisation!" imi raspunde Ober-
.schall.
Am ajuns in fata hotelului meu. Ne despartim.
Sa ft avut dreptate ungurul acesta inteligent 5i
cult caracterizandu-5i asa de spiritual natia?...

www.dacoromanica.ro
 FILME
VIII
Gerband. Vaal. Colonelnl Genoa.

27 Septemvrie 1919.
Ora 6 dimineata. Deschid ochii.
Apa Dunarei pare oglinda unui lac ce reflecta
palatele din Buda 5i luminile catorva lampi ce
Inca ard.
Incet, incet, bolta cerului se albastre5te !Ana ce
soarele incepe s'o tiveasca cu our §i cu sange.
Imi iau azi ceaiul in faimoasa cofetarie Gerbaud".
Dis de dimineata saloanele se umplu de clienti.
Printre oglinzi mari, gobelinuri, picturi, candelabre
aurite, canapele, foteluri §i covoare elegante mi§una
siluete de femei frumoase sau urate, de domni fa-
.sionable" sau burghezi... ca mine.
Era odata la Gerbaud" Asta tot ce se poate in-
* hipul mai fin ca bombonarie, prajituri 5i consumatie
de tot felul §i tot ce era mail ales ca clientela, lo-
cale sau exotica.
Azi, suntem dupe comunisml
$1 totu5i, se simte indata deosebirea de celelalte
localuri.
Firma e veche §i cu reputatie.
Plecand d'aci trec pe Tanga un squar cu statuia
-unui mare poet care nu-§i are numele sapat pe
piatra.
www.dacoromanica.ro
 234

Ungurii hi inchipuie ca strainii trebuie sa-i;

ghiceasca numele numai vazandu-i chipul. Aud c3-1.
cihama Varosmarty" ca e eel mai mare poet:
maghiar.
, Dar ma gasesc in cartierul cel mai tnsufletit 1i
infrumusetat, cartierul Vaczi", prin. excelenta, fe-i
minin. Aci suet magazinele cele ni luxuriante.
La comandament, la Gellert, colonelul Ganea, imi
povesteste, rniscat, trei momente din viata lui de
osta in timpul campaniei:
I) 5i-aminteste de eroismul regimentului Baca'u_
27, comandat de el, si care in urma luptelor dela:
Trotus, T,-Ocna-Ciceresoaia, reparand frontul spart
de nemti, a avut drapelul decorat cu Mihai Viteazul.
Voiu red5.-o, en alt prilej, mai pe larg, calda i im2r
presionanta povestire ce mi-a facut bravul colonel.
2) Alt moment, cand, in Cluj, a vazut pe Rege
si pe Regina primind revista trupelor). Dousa ceasuri
a stat cu ochii in lacrimi.
3) Al treilea moment ce i-a sguduit sufletul a foss
cand si-a revazut, dupa un an de despartire, regi-
rnentul pe strazile Budapestei in ziva de 12 Sep,-
tembrie cand a intrat divizia 7-a.
Ofietrii veneau pe rand la mine sa-si vada co-
mandantul si sa-si aminteasca. trecutul istoric care
ne lega asa de mult.
In tirripul inaintarei armatei noastre spre Buda-
pesta eu ma gasiam la Oradea-Mare organizand
un regiment de ardeleni, 85. Mi-am iubit pang la :a-
doratie soldatii mei si am varsat impreuna lacra'mi
de bucurie revazandu-ne...
Si colonelul mi-arata mai multe fotografii din viata
regimentului 27 Bacau: un bordeiu unde Regina ve-
nita cu generalul Vaitoianu, sta langa soldatii lui,,
batand-o din fata flacara focului ce o imbraca, parca,
www.dacoromanica.ro
 '3 2 5

Yin-purpued. Apoi altul, cu aleea Regina Maria", ctr

balustrade de mesteacani, 5i fotografii de soldati
cArora Regina le dada. tigari 5i bomboane.
Min de inima 5i de alese insu5iri, colonelul Ganea
to cucere5tc dintr'o privire 5i n'ar fi in stare sartir
refuze nimic. Iubit 5i respectat de toti ofiterii ce yin,
la comandanient, el prezideaza masa cand nu e vr'uri
general, Si cu aparitia sau scularea, lui dela masa!
popotei, famfara intoneaza marpl de incepterea me
sei sau sfar5itul ei. Alfa 5i omega!

www.dacoromanica.ro
 GRADINA ZOOLOGICA
Anima lelo mute de comunigti & dona griidin4 dap& cea din
ilambarg. MAimutoi suparati. Papagalii tricolor' gi soldaji1 nontri
Tigrii Bndapestet".

In dupa amiaza asta, pe o vreme dumnezeeasca,

ma indrept spre Varosliget, (gradina orasului) din
care o parte formeaza Gradina Zoologic5".
Cine n'a vazut, in trecere, gradina zoologia a Bu-
dapesteil? Cunoscatorii spun ca pate fi pusa a
doua dupa, cea din Hamburg.
Drept sa marturisesc, ma indreptam cu oarecare
indoialg Si teama." chiar, c'as mai reggsi-o a5a cum
o stiam inaintea rasboiului.
Eram aproape incredintat ca pe vremea comunis-
mului, animalele sau murisera de foame, sau le man-
case bolsevicii ca sa nu moara de foame, ei.
Am intrat, am strabatut gradina dela un ap la
.altul. .
Stupefactie §i admirarel Toate animalele, patru-
-pede s; pasari, intacte 5i bine dispusel
Incantarea mea n'are margini.
Aleele curate.
Florile in abundenta.
Lacul limpede 5i plin de toata gama multicolora a
pasgrilor exotice 5i indigene. Crocodilii de Nil cu
Tburta infipta in pamant, intr'o adanca somnolenta,
www.dacoromanica.ro
si aproape confundati cu pamantul, ca culoare a
groasei for scoarte.
5ernii giganti sau micele vipere, scotand lute sä-
getile limbii.
Enorme broaste testoase sau racaneii facandu-si_
siesta sau isbindu-se cu capul, in. mici dueluri amo-
roase.
'Sute de papa gai si cacatoes". Tigrii, lei, ursi pOlari,.
vulpi, lupi, camile, girafe, bisoni si elefanti. Mai ales
unul din acesti pachidermi. Sa-1 vezi cu ce ba'gare de
seamy si eleganta ii is din many cu trompa, banii, co-
locuinta ingrijitorului, 11 striga afara si ii purse int
palmy colecta, primindu-si rasplata: o bucatica de
zalAri

Dar in custile maimutelorl

Stau alaturi de copii, soldati si oameni seriosi, ca's-
and gura in fata acestor rude ale noastre, dupes tata.
Darwin! Desi nu sunt orangutani, maimutoii si mai-
mutele astea, prin miscarile for atat de aseman.atoare
celor ale omului, ne cuceresc aamiratia si starnesc
explozii de ras si veselie.
Tata ur, maimutoiu care vazandu-se mereu pa'calit
cu io bucata de paine ces nu i se mail dad odatal,.
se infurie si aruna cu picioarele de dindarat in ochii
calaului toate paiele si murdariile din cusca. .

Dincolo, o mama isi cauta puiul, in cap, de... pui....

Intealta cusca, pe un trunchiu de arbore cu cra'cir
zeci de maimutele foarte tinere se leagana, se arunca,
fac gimnastica de acrobati, tipa, sau se apropie de
gratii si intind o manuta care, oricum, e gingasa.
Alaturi, un maimutoi suparat de nuielusa unui
spectator turbulent ii intoarce sfidator enormul do-
vleac ros ce poarta sub coada
In custile lor, tigrii Budapestei (honi soit qui mat

www.dacoromanica.ro
y pense I) stau cu botul pe labe... Ni5te soldati ro-
mans ii privesc cu compatimire. Eu a5 putek ex-
clama: Iata ce-au ajuns regii pustei".
Un ingrijitor vine sa traga cu un fier lung resturile
de oase ramase din ospatul ultim al fiarelor. Leis
se ridica manio5i, isi incordeaza', gaturile, deschid
-enormele for falci, aratandu-0 amenintatori,
Yi incep a rage cutremurator. Dihaniile mai mici
se ghemuiesc tia'cute in c'oltul cu5tilor si a5teapta;
-tremurande sa treaca furtuna!

Ies afara, la lumina.

In zeci de culori mars, sau ,in libertate, pe betele
de lemn sau de fier, papagai cu spatele in trei culori
ro5, galben 5i albastru, tintuiesc privirile unui grup
de soldati romani, dintre Care unul exclama:
-- Sa 1tii, camarade, c'ai no5tri, can au intrat
intai in Budapesta, au vopsit pa'sarile 55tia in tri-
color, sa be ramaie ungurilor in ochi ne5tearsa tre-
cerea noastra p'aicil
Ca bine zicil A5a trebuie sa fie, camarade!

Pe aleele inflorite gi cu multime de banci, se plim-

ba copila5i in ca.rucioare, tra0 de dadacile lor. In
ate un colt, sub vr'un umbrar, cate o pereche idi-
Eta ti jura, in fata lacului cu broa5te Ii cu ga,5tet,,
iubire vesnica.
Numai restaurantul, bera'riile 51 cofetariile de odi-
Modra, risipite in elegante pavilioane, stau azi pustii.

Ceeace uime5te pe calatorul strein, e ca in aceasta

gradina zoologica a Budapestei sunt grote cu ur5i,
cerbi 5i capre salbatice in stA.n.ci de munti adevarati;
muntii cc imprejmuiesc ambele laturi ale Capita lei..
In jurul unor asemenea stanci naturale 5i a unui lac

www.dacoromanica.ro
loarte intins 5i-au facut ungurii, cu cheltuieli maxi,
..;.i cat se poate mai artistica, gradina, for zoologica,
in care niciodata nu to mai saturi, plimbandu-te,
invesefindu-te §i instruindu-te. Gradina zoologica e
o mare carte deschisa, cu chipuri multe 5i viil

www.dacoromanica.ro
 DOUA BARONESE
Lohengrin. Baroana de Taxis. Banana de Gr 11-11e Elisabeth
91 comunismul In Buda

Asta sears, Opera Lohengrin.

Se da intr'un fastuos decor. Cantaretii, azi mai
slabi.
Unde e celebrul nostru Jean Dumitrescu, sau Po-
povici-Beyreuth?
Pe primadond o and mereu zicand: I5tenem"..
Asta inseamna Doamne", Dumnezeulel"
Ciudat mai sung pe ungure§te Ma gandesc, ca
Dumnezeu trebuie sa fie cu adevarat poliglot ca
sa-0 inteleaga numele, cand e invocat, pe toate
limbile.
Intr'o loja vis-a-vis, americanull cel obrasnic dela.
Rietz, un anume Horovitz, se resfata intre cele doua.
demi.... ultra decoltate.
! Le vad, in pauza, in foyer. Au la rochii nil3te cozi
fantastice de lungi, ca trebuie sa le tiny pe brat ca:
sa nu se impiedice lumea in ele.
Intr'o loja, generalul $erbescu, ma prezinta ba-
ronesei Dora de Taxis, din marea aristocratie ma-
ghiara. 0 femeitica mica, in rochie de matase model
frantuzesc. Pistruita §i pe fats §i pe bratele goale,
Foarte nervoasa §i vorbe§te mult. Imi fagaduie5te
sa-mi faca o povestire amanuntita, §i interesanta
asupra comunismullui (bb4evismului) la Budapesta.

www.dacoromanica.ro
 41

Baroneasa ne lases in loja, pe general §i pe mine,

§i pleaca inainte de sfar§it, insotita de colonelul ame-
rican Yates (Iet), acasa, a5teptandu-ne acolo, ca
musafiri la masa".

Dupes opera, ma indrept cu generalul $erbescu

in automobil spre palatul baronesei. Prerdintele Co-
misiei de Evacuare Imi povestete, in mers, munca
titanica ce-a desfa§urat §i greutatile ce intampina
din partea misiunilor Antantei, mai ales engleze §i
americane.
Ajungem In Strada Lendway Utza 28. Acl lo-
cuiete baroana de Taxis, al carui sot si azi e fugar
la Viena, depe timpul comunismului.
Intram Intr'un frumos hall cu pereti §i balcoand
de lemn de nuc; fares oglinzi §i fares mule mobilier,
fiindca a fost furat de bolrvici.
Musafiri multi. Abia luam aperitivele §i un gong
ne chiarna la masa.
Sufrageria e o bijuterie. Vesela de faianta fines si
tadmurile de argint cu coroana... Cum o fi fost
salvate? Servesc ase sclave si patru vajeti in frac
§i manu,i albe, aproape un servitor de musafir.
Menu-ul ultra. incarcat §i fin preparat. La fripturi,
ne uimesc salatele ce nu se mai sfarrsc. Berea,
vinul de Tokay §i 5ampania 'din belug. Printrel
fructe cinstea o au ni.te struguri minunati. Jos, in
hall tapeaza admirabil un pianist, iar dintr'un ornic
de parete, in sufragefie, ne spune, cum trec orele §i
sferturile, un Cucu" melodios §i sonor..
La baroneasa Dora de Taxis toti ai casei, vorbesc
englezeste cu colonelul american Yates.
Mai toti ungurii de elites vorbesc englezeste.
In sta.'nga mea am pe locot.-colonel Constantinescu
www.dacoromanica.ro
 242

din Ro5iori, comandantul unei unitati de divizie dela

Kist-Pest. Un superb ofiter roman. Ina lt, svelt, ele-
gant, cap frumos 5i viril, monoclu!
,Pai, ce crezi, imi spune suruzand, dela Tisa,
toti ofiterii de cavalerie ne-am pus monoclu ca hus-
sarii unguri. Ce, sa ne creadd boanghenii mai ina-
poiati ca ei in eleganta? Ne credeau, mon; cher, pe
noi romanii, salbateci I
Decand am venit in Budapesta 5i ne au zilnic
in saloanele lor, de cand ne-au vazut imbracati chic,
dansand admirabil, vorbind frantuze5te ca propria
noastra limba, o nebunie in toata societatea ungara
d.upd noi. Femeile, mai ales, ne dau tributul de ad-
miratie cel mai mare...
Nu mai vorbesc de stradal... Sunt femei elegante,
ba, banuiesc din cea mai bung conditie chiar, care
din fochi to invites sa be urmare5ti pan' acasa, sau
pang intr'un colt tainic.
Apoi, fie, ca le-am dovedit noi cu prisosinta vir-
tutile si calitatile rasei noastre 1
In fata mea 5i a colonelului e. o fates d'o rara fru-
Inusete:
Nu-mi inchipul un cap de madona mai inocent
c'al ei. Sa tot aiba. 2a de rote. Dell, privirea ai e
curates ca oglinda unui lac de munte, se ro5e5te ca
o rodie, cand ne intalne5te ochii. Asta n'o imp'edica
saconverseze foarte animat cu vecinul ei din sianga
trn Isublocotenent bondoc Si pantecos, dar curatel,
si sa fumeze catre sfar5itul mesei tigara dupa igara.
Obiceiul fumatului e o modes intrata pang in cele
mai juvenile straturi in Ungaria.
Si fetitele de 12 ani fumeazal...
Dar in sfar5it, frumoasa d-wara Elisabeth Schlic-
ther, fumeaza princiar cu o gurita mica, diving..
Cum ati dus-o, domni5oara, in timpul bol5e-
visxnului? o intreb dupa masa, in salon.
www.dacoromanica.ro
 243

01 destul de prost. Noi locuim o casa in Buda,

strada Nyul, (la rue du. lievre).. Dar, sal nu crezi
,c'am fost fricoasa ca un epure. Cand a izbucnit re-
volutia, din primele zile s'a observat o transforinare
imensa. Oamenii de jos strigau ca au aceleasi drep-
turi ca bogatii. Les camarades (tovarasii") erau
toti beti. Adio serbari si soirée-le in lumea buna!
In toate casele se Mica. political. Seara, oamenii bine
imbra.'cati erau despuieti pe strazi.
Mai ales la Buda, fiind mai izolata, se intampla,
cele mai multe jefuiri. Figurile erau transformate.
Oamenii de jos te priveau cu ochi impertinenti:,
Oamenii din buna societate se imbracau mai mult
decat simplu, neglijent, ba, cu ciorapi ca ta'ranii.
Fete de buna conditie luau posturi in ministere
unde erau mai sigure. Cea mai mica amploiata prir
mea leafa foarte mare, 1.500 coroane pe luna pentrut
a nu face nimic! In Pesta ramasese foarte putina
lame din buna societate. Aproape toti plecasera la
tara, cei mai multi fugisera, la Viena.
In casa baroanei de Taxis, mai cunosc pe- matusa
acesteia, pe baroneasa Melanie de Grodl, care lo-
cueste in palatul d'alaturi, la numarul 26.
Ca si nepoata ei si toate neamurile, si matusica,
vorbeste elegant frantuzeste:
Baroana Melanie de Gri5d1 e o doamna inalta,
intr'o rochie de maltase neagra, cu un superb decoke;
are ochii mici, e putin carnal, are buze carnoase si
pare cea mai culta si inteligenta din toate doamnele.
Cu oroare isi arninteste de comunism.
A trebuit sal fug de acasa. Nimic mai grozav
deck sal te vezi suferind de pe urma alor tai, fugind;
in propria to taral N'am stiut ce e ura. Acura stiu!
Suferinta iti dal forta d'a rucra. Regret ca nu mai
am 20 de am sal pot lucra. acum. dupa experienta
imea. Ce s'a intamplat era. fatal. Am trait pang eri
www.dacoromanica.ro
 244

in evolutie ascendents. Azi traim in una descendents.

Franta nu se va rn;ai face ce-a fost. Viitorul e at
Romaniei care e in evolutie ascendents.
(Intr'un colt al salonului se stinge lumina si acolo,
in fund, tandra baroana Dora de Taxis si americanur
Yates se cufunda intr'o.... conversatie mai discreta)..
Baroneasa Melanie de Grodl continua:
Viitorul Romaniei va fi foarte mare daces. se va
uni cu Ungaria l ( ?), Serbia, Ceho-Slovacia.
Romania azi e cea mai bogata. C'est l'oiseau bleu.
quo vows avez". Marea politics., acum, e sa stiti s'o
stapaniti.
Eu n'am idei politice remarcabile, dar pot spune,
Ungaria e pierduta I
Asta o vad limpede.
Domnul Arthur Vecsey (Vecei) e fratele baroa-
nei Melanie de Grodl.
E un barbat distins, tnalt, brun si seamana putirt
cu vesnic tanarul nostru gentelman Radu Vacarescu.
Imi vorbeste de politica noua a Ungariei, de par-
tidul social crestin.
Ungaria e tars de ta'rani. Guvernul Friedrich,
care are taranimea'de partea lui, se va mentine chiar
contra vointei Antantei.
(Americanul din colt, ridica mirat capul pri-
ve§te cu ironie pe d-1 Arthur Vecsey).
Romania a devenit o tares mare. Antanta nu vede
ctt ochi buni aceasta.
In ce ne prive§te pe noi, ca sa ramanem in bune
relatii, nu faceti rechizia Dumneavoastra menajati
aid poporul cape e, in mare parte, compus din rosii,
socialisti, in loc sa menajati burghezia.
In privinta alimenta'rei ar trebul fixate preturi
fla.ximale. Cum? In Austria, propriile noastre le-
gume exportate sunt mai ieftine ca in Ungaria Sca-
pati-ne de speculatori
www.dacoromanica.ro
 245

uite a5a, prima seara petrecuta in palatul ba-

roanei de Taxis, trece in'convorbiri despre comunism
5i ocupatia romaneasca, 5i in mici nevinovate
fleurt-uri, cum s'au incins pe terasa ce da in strada",
unde tinerii no5tri ofiteri ataca 5i din flanc 5i din;
lard, dar cu manu5i pi plini de galanterie, pe fru4
rnoasele unguroaice aristocrate.

www.dacoromanica.ro
 BANCHET SI COMUNISM
Col. Limn si Antanta.. idisinnea Haling. Cartels comuniste.
Genera lin Bliqoanu. Genealogie ilnstra.Baroana Dora de
Taxis si Bolsevismnl.

28 Septemvrie 1919.
In dimineata asta, in biroul comunicatiilor, dela.
Hungaria, dau o telegrams, marelui cartier.
Colonelul Lupu §eful sectiei de automobile pentru.
comandamente e nespus de enervat.
M'au imbatranit, mon cher, americanii. Foarte-
obrasnici. Dela Inceput ne-au somat sa plecarn.
. Diamandy, ministrul nostru, le-a raspuns ca nu..
primete ordine deck dela Bucure§ti. Ne-au ame-
nintat ca America ne taie transporturile. Bratianu
le-a raspuns: N'avem nevoie de nimic, ne vom lua
pe calea armelor ce ne va trebul".
Plec dela Hungaria in trasura. cu tanarul sot al;
divei Domotifyr Ilona. Pe Racocsi, mi-atata biserica
franciscana." in care bol5evicii au tras un glont intr'o-
femee care se rugs..
Iau, cu el, ceaiul, in cafeneaua hotelului Astoria.
Imi prezinta pe un prieten al sau, Nagy Ivan, fiu
de fi5pan, care Imi poveste5te cum a stat ascuns,
de frica bolsevicilor, trei zile Intr'un canal de strada,
§i cum travestit in taran, a fugit la Seged.
La comandamentul generalului Mosoiu, masa irx
cinstea misiunei italiene... fara Romanelli, care s'a
purtat atat de rau fata de noi.
www.dacoromanica.ro
 247

Sunt de fats, generalul Monbelli, locot.-colonel of

merican Anderson, major Twose, Lt. Cushman, etc.
Genera lul Mosoiu ridica. paharul:
Eviva l'Italial
Eviva la Romania!
Vive l'Ameriquel
Vive la Roumaniel
Si succesiv se cants imnul italian, american sj
roman.
, Seara, la Gellert, colonelul Dumitrescu Tanti, vor-
binclu-mi de descoperirile ce-a mai fa'cut asupra co-
mufti. r ului, mi-arata o cartels de lupahar. Pina,,
picsea"=-2 numere taiate.
Odaia la Base zile se dadea voe omului sa-si verse
necazul. Se specifics, sub pedeapsa mare, ca nu
sunt pert-ruse placerile anormale, minette, sau pe-
derasti z.
Yl totusi,' banditii 4tia de comunisti, care
aveau pretentia sa reglementeze, 'Ana in cele mai
mici amanunte, viata socials, erau cei mai marl dis-
trugatori ai ei. Nici nu ne putem inchipul ce a
fost p' ici, ca orori.
0 aristocrats dusts la Parlament, in subsolurild
de tortura i s'au taiat mainile si i s'a bagat un
par in vagina, chinuind-o pada au omorat-o. Un;
caz dintre mii!
Dupa masa, la popota, auzim vestea formarei ca-
binetului la Bucuresti. Guvern de generali: Vaito-
ianu, presedinte; Lupescu, la Culte; Popescu la in-
dustrie; Rascanu, la Rasboi.
In special, acest din. urrna starneste mare bucurie
printre ofiteri. Toti au cuvinte de admiratie pen-
tru el.
Generalul Rascanu ? Un munci or n _ol-osit ua mi-
litar din cei mai capabili, un suflet de mare romani si

www.dacoromanica.ro
 248

un om drept. De-o maniera distinsa si de-o bunatate

lara seaman.
Ceilalti mini5trii, and a fi, Misu la Externe...
Seara, tot la Hungaria, un locotenent colonel ro-
man, e incantat de primirea ce a avut intr'o fa-
Xnilieungara din Racosi Szt. Mihaiu.
Tiganul Zavaidoc ii trage de zor pe tambala.' cu
ciocanasele i, fi zice din plisc parodia diviziei XII,
in cuplete acute de un ofiter.
Dupd masa, ceaiul, la baroana de Taxis.
De data asta, mica baroand imi spune ceva despre
genealogia familiei de Taxis. Ori&a familiei ajunge
la Torquato Tasso, la familia Taxis de Bordogna §i
Valnigra, italiene. Ordinul Vulturului" a fo.,t dat
de printi tiroleni, contilor de Woikenstein, de Taxis,
Arzt etc. Familia de Taxis poate scrie fara marci
po§tale, (porto-franco), in Italia, Austria, Germania.
Ce zici, baroand, despre Ungaria de azi?
! Mica Ungarie e comme un enfant qui vient
mort dans le monde". Nu va putea exista a5a, mica.
Va trebul sa se marea-sca cu Ceho-Slovacia si cu
IugoSlavia, cel putin... (?)
Dar, din timpul comunismului ce amintiri pa-
strezi?
Tout le monde a, travaille pour sa pochel
$i baroana Dora de Taxis ineepe sa-mi poves-
teasca despre bol§evism.' 1)

--a
1) Vezi Volume! I, eapitolnl : Budapeeta sub onmunism". eea mai
oompleota, pitor'asoi Qi eaptivanta ietorieire- ampra bulvv,smului.

www.dacoromanica.ro
 LA Dr. BELA AGAY
Directorn1 slartiltd As tlisag".
Bloc contra Ini Friederich. Program antantist. Karon Mihail, ,

comnniat. In snbsolul masInarillor. Comunismul, o farsa I

29 Septemvrie 1919
Ascult dela ferestrele camerei mele, dela hotel
Bristol, goarnele unei unita..ti de trup5." romaneasca,
ce trece pe soseaua din Buda, d'alungul Dunarei.
E dimineata.
Ostenii nostri trec in pas cadentat, foarte semeti,
§i printre ei merg ofilerii calari.
In dup'amiaza asta vizitez pe directorul ziarului
,,Az Ujsag".
Dr. Bela Agay, un barbat cam de 48 de ani,
ungur sadea, si doctor in medicina, e de doisprezece
ani directorul celui mai popular ziar. E multimili-
onar.
Dupes Vutine !cuvinte banale, intram in lumea i-
deilor:
Ungaria e liberala, imi spune d-I Agay. Mica
tars, dar foarte liberala. Domnul Friedrich si corn-
pania nu sum nimic. Azi la orele 8 seara partidele
se aduna pentru a forma un bloc.
Fractiunile lui Lovacsi, Heinrich, democratii Van-
joni, fostul ministru de justitie in cabinetul Wekerle,
Szterenyi si fractiile nationale liberale cu §eful for
Barczi, fost prefect al orasului, toate aceste fractii
se aduna astaseara ca sa formeze un bloc contra
lui Friederich si co,ntra socialiOlor cre§tin.i.
www.dacoromanica.ro
 250

Acest bloc liberal face colaborare cu social-de-

mocratii.
In chipul acesta vom avea. toate fractiile politice
ale tarii, a5a cum o doreste Antanta, pentru a forma_
un cabinet.
Daces, accepta si social-cre§tinii si vie la noi', am,
avea, atunci, un adeva'rat guvern national!
N'avem arme. Dar, daces, d-1 Horty zice ca vrek
nuinai pe Friedcricli, atunci nu vom putea. face nimic.
Daces vom isbutl sa avem pe Horty cu noi, facernt
guvern. Si, chiar daces Horty nu va fi de partea
hoastra, vom face guvern cu consimtarnantul An,
tantei §i Romani lor.
Dar, daces armata romana va pleca., iar Antanta
nu ne va da trupe internationale, nu vom putea. face
nimic.
In cas ca. vom forma guvernul, va fi compus cam
astfel:
Conte le Hadig, fost cel din urma ministru/ pre-
sedinte dinaintea revolutiei, sau Emeric Karoli, prim
ministru.
Barczi, la Interne. Lovacsi, la Externe. Garami;
la Comert (socialist). Huszar, la Culte (social cre-
*tin). Peyer, socialist, Idea portofoliu. Rubinek, feu-
dalist, reprezentantul marilor proprietari, la Agri-
culture. Valco, fgst subsecretar de finante, ministrtt
de Finante, etc.
2 Ce program aveti?
Programul nostru? Tot ce doreste Antanta.
Cea mai burial amicitie cu ea! Vora face aceasta_
inaintea chemarei Parlamentului. Dupes constituirea.
acestui guvern vom face alegerile.
D -1 Friedrich vrea. sal se cramponeze, ses ramana...
prim-ministru, chiar daces l'ar paras1 toti miniwii sai
actuali; de aceea are convorbiri cu toate celelalte
fractiuni.
www.dacoromanica.ro
 151

Trecem la chestia ziarelor.

Eri, e prima zi c'au aparut toate ziarele. Ant
avut multe convorbiri cu cenzura romana.'. D-1 Mezey,
e foarte liberal; n'are insa destule ajutoare. A zis
ca putem scrie tot ce vrem in. privinta politicei in-
terne. Dar trebuie pana la II noaptea sä i se aduca;
toate ziarele la cenzurat. Asta e imposibill
Ziarul meu, e cel mai mare ziar, are 8 pagini.
E' in al 17-lea an de aparitie,. A fo4st fondat de con-
tele Ti za.
In numarul de azi, avem reproduse scrisorile lui
Karol'. Mihali in care se descopera documente rela
tive as legaturile lui cu comuni5tii lui Bela Kuhn.
Si domnul Bela Agay mi-arata, pe biroul salu;
autograiul scrisoarei lui Karoly Mihali, adresata." lui
Land ler, Comisar de Interne, bol5evic §i comandant
de armata',:
Scumpe Land ler,
,.Doug luni de and mi-ati dat detectivii pentru.
paza casei mele din Schwabenberg, strada Sorant,
22, care sa.. Lea serviciul cu schimbul. Foarte punc-
tuali, au facut serviciul con5tiincios.
Spte marea mirare sunt fortat de-a va scrie aceste
randuri, despre; unul din ace5ti oameni care i5i.
spunea nemultumirea contra actualului regim. EL
are speranta ca inamicii vor intra ca sa, goneasca
guvernul actual (comunist). Toti locatarii casei sunt
disperati. Acest detectiv regreta, timpul lui Tisza
singurul mare ungur".
La inceput n'am dat atenfie acestor flecarii, dar,
cum zilnic sunt plictisit de de, e de datoria mea,
ca sa va spun ca,: d'up0. sincee,a, mlea parere, cel
mai mare contra revolutionar are un nume sarbesc
Mihalovici".
Karoly".
www.dacoromanica.ro
 252

Scriu si copiez aceasta scrisoare pe care mi-o

traduce d-1 A gay, la biroul contelui Desire de. Banffy,
lost prim ministru multa vreme si mai inainte,,
prefect in comitatul Silagy Doboco (Dej).
Din balconul redactiei privim in fata Palace
Motel ".
Gara, Keleti (de Est) se inalta, impozanta, in ca-
pul largei si insufletitei strade Kerepesi-ut.
Pela picioarele noastre se gudura Bobi, un catel,
alb cu negru, al Directorului.
Intr'un birou, un tablou ce reprezinta, pe regelei
Tnaghiar Karol cu corespondentii de rasboiu stand
pe un podet peste Isonzo. (1917 Aprilie io).
Directorul imi spune c'a fost la Bucuresti pe vre-
mea ocupatiei Capitalei noastre si c'a vizitat biroul
domnului Mille, la Adevarul" pe vremea cand acolo
se scotea Bukarester Tageblaat".
Ma plimba apoi prin "localul ziarului.
In toate camerile multa liniste. Foarte curate. Pe
jos ciment. Trecem prin odaia corectorilor; prin
atelierul linotipistilor si monotipistilor. Apoi, co-
boram in subsol.
Aci vedeni trei gigantice masini rotative care scot
ziare in 32 pagini.
In alta sala, io marina, tip unguresc, care tipareste
ziare in 48 de pagini.
Masinele dintaiu sunt din fabrica Worrier care(
a facut masini pentru Neue Freue Presse" din
Viena.
Pe jos, suluri gigantice de hartie suedeza, dela
'Goteborg.
Directorul imi da un exemplar din Az Est", gasit
In subsol si care aparea in timpul ,comunismului.
$i -rni traduce un articol intitulat: Noi am batut
pe romani".
Stati bine cuhartia, vad.
www.dacoromanica.ro
 953

--; Avem hartie pentru 32 milioane coroane, pen-

tru toate ziarele din Budapesta, pentru un an. Avem
3o de jurnale.
Dar, asupra comunismului ce-mi poi spune?
Comunismul la noi? A fost o farsal
Burghezia s'a dus sa is functiuni la bo4evici.
In toate institutiile era foarte mare sabotaj. Co-
munismul era numai la Budapesta. Provincia nu da-
dea de mancare Budapestei. Taranii ascundeau irt
pamant banii alba§trii (cei buni), nevoind sa pri-
measca. bani albi (bol§evici).
Burghezia era foarte Inspaimantata. Cincizeci de
teror4ti, primele doul saptamani, au terorizat toata.
.
Budapesta.
Cum a izbucnit bo4evismul?
Prim-ministru era (aroly. Consiliul de min4tri
a oferit puterea comuni5tilor §i a deschis inchisorile
In 'care fusese §i Bella Kuhn, dandu-i portofoliul de
prim-ministru I
Comunismul a durat 113 zile, dela 21 Martie pAna
la 2 August.

www.dacoromanica.ro
 BANFFY
Convorbire cn Contole Nicolae de Unify.
tin om superior. 0 mai invadati de comenz9ti. lieinglat In Olanda
41 Elvetia. Minify si ocupatia romaneascA. Idei politica. burial
de arta. Contele Baldly 9i Major Vartejeann. Magnalii. fi Ardealnl.

3o Septemvrie 1919.
Banffy! Nume ilustru in aristocratia si in politica
ungara.
Contele Nicolae de Banffy, demn scoborator at
acestei istorice familii, nu e` el insusi un prea mi-
litant om politic, cat e pretuit si cautat de mai toate
cercurile societatii Si politicei maghiare.
E un om superior si prin vasta lui cultures si prin
minunatele lui insusiri artistice.
Auzisem de el ca e un foarte pretuit pictor, si
ca a fost foarte multi ani directorul general al 0-
perei. Ca, gratie lui, s'au pus in scenes, si s'au mon-
tat, dupes savantele lui indicatii, cele mai reusite,
opere ce s'au putut admira vreodata din panctul
'de vedere al maretiei decorurilor si costumelor; de-
Icoruri si costume, executate dupes cele mai exact
istorice amanunte, ele insesi opere de art , toate
tlatorite adanc cunoscatorului sufletului si c loarei
t'uturor epocelor si climatelor. Pictor, muzi, nt, is-
toric si savant!
Deci un om superior.
Cu cateva zile mai inainte d'a-1 vedea, Molnar,
celebrul autor al piesei Diavolul", amic in m cu
www.dacoromanica.ro
 255

contele, ii scrise cateva randuri entuziaste anun-1

tandu-i vizita mea.
Iata-mg, deci, in dimineata de 3o Septemvrie, in-
dreptandu-ma spre strada Revitzki 5, unde locue5te
contele Nicolae de Banffy.
Molnar mi-atrasese atentia sa ma duc dimineata
.Intre 9 5i to, de; oarece, in restul zilei contele nu
prea sta p'acasa.
Strada Revitzki nu e departe de Muzeul National.
E o strada mai stramta ceva, foarte linistita, 5i pare
locuita numai de arisfocrati.
Ajung. 0 casa mare cu .portile Inalte inchise.
Porti de cetate. Sun. Imi deschide o batrana. La
scard, un lacheu ma pofteste in... vestiar.
Intr'o strimta salitg maldare de carti. Pe pereti
cateva tablouri, haine.
In fundul salitii, in pervazul unei u5i, ma in-
tamping' un bgrbat cam de vr'o 45 de ani, cu fruntea
foarte mare, pgrul slur dat in sus, ochi marl 5i
blanzi; mustata mare 5i in totul, d'o cuceritoare
eleganta .5i naturalete.
E 'contele Nicolae de Banffy.
Ma pofteste in biurou.
Atat am la indemana din toata casa mea, un
birou si o mica, odaie de dormit. Cand m'am intors
din refugiu, n'aveam nici atat.
Toata casa Imi e, Inca, ocupata, de locatarii ne-
poftiti ple mine, dar adu5i de bol5evici. Toate imo-
bilele se decretasera proprietatea statului, sau, a,
comunei. Deci comuni5tii bagau in palatele 5i casele
burghezilor §i aristocratiei, pe cine voiau ei.
D'altfel, nu ma plang. Locatarii mei cunt toti
ioameni de treaba, 5i mi-au intretinut bine casa. Prin
alte parti, altii, au facut prapad.
Unde ati fort, domnule conte, in timpul comu-
nismului?
www.dacoromanica.ro
 256

-- In Olanda. Ah! ce tara! Pamantul o grading,

oameni intelepti.
A fost acolo, prin Noembrie trecut, un infini
curent de bol5evism. Ce vreti! era prea aproape
de Germania. Dar, bol5evismul n'a prins.
In Olanda burghezia e foarte puternica, iar ta.'-
ranul nu e Oran, e gradinar. E o tars extraordinara.
din punctul de vedere al inteligentei §i al culturei.
Frecventati mult societatea olandezd?
Foarte putin. Faceam tot timpul pictura. In
situalia grey 1i trista in care se gasea sufletul meu
n'aveam curajul sa. merg in toate partile. Olanda
e o lard facuta pentru pictura §i cultura. Am facut
cateva portrete, acolo.
Pericolul bol§evic era foarte mic fat. de intelep-
ciunea populatiei.
Regina Olandei e foarte iubita 5i se faceau maxi
manifestatiuni pentru dinastie §i mai ales pentru
persoana Reginei.
Ali mai fost undeva afar' de Olanda?
Da, in Elvetia.
Cum s'a repercutat acolo revolutia din Ger-
mania?
De 5i Elvetia nu fa.'cuse rasboiu, la Berna, In-
tr'un moment dat, era mare pericol sä nu izbucneasca
revolutia. La Zurich au fost chiar mi5cari comu-
niste. Trupele insa din cantoanele franceze au ina-
bu5it bol§evismul din Zurich 1i din Berna.
Am stat ti la Viena, dupa caderea lui Bauer.
Ce parere aveti despre situatia politica de azi?
Am fost totdeauna de parere ea trebuie un a-
cord in; re Ungaria ti. RornA'nia. Din n'norocire rechi-
zitiile facute in Ungaria si persecutiile ungurilor din
Transilvania, nu sunt de natura a ne face sal na-
dajduim infaptuirea acestui acord. Eu a5 dorl din
suflet ca sa fie o sincera intelegere, tmpaciuire fntre
www.dacoromanica.ro
 2.5

populatia maghiara din Transilvania si guvernul ro-

inan. SA se indeplineasca cu fidelitate declaratiile
facnte de Consiliul Dirigent In adunarea national&
dela Alba-Iulia.
D'altfel eu am vorbit in acest sens cu d-nu mi
isistrii Erdely si Diamandy. In fond, ungurii gi ro-
=Anil, nu putem evita. acest acord. Si unii si altii
suntem tncercuiti de Slavi.
In ce ne.priveste, oricb.'te sfortari and face not oa-
menii politici pentru aceasta impacare si concordie,
nu vom isbutl atat timp cat sentimentele populatiei
nu sunt castigate pentru aceasta cauza. Ei, bine, mo-
tivul moral d'a face aceastg apropiere lipseste atat
'timp cat populatia ungara se vede persecutata in
Transilvania, iar aici, prin excese militare. Totdeauna:
o ocupatie militara e contra unei armonif. 1

Toate rechizitiile necesare unei ocupatii sunt con-

tra unui sentiment de impaciuire. Taranul caruia i
se is vacs sau graul nu va vedea. necesitatile militare
sau politice, ci va vedea. numai an gest de manie.
D'aceea, armata sau guvernul trebuie sci faces primal
pas sere apropiere.
Romanii sa ne des: a intelege ca, voesc pace si
unire. Si dumneavoastra in Transilvania, inainte de
rasboiu, aveati aceeas situatie. Totdeauna, ati Lost
cu ochii man deschisi asupra soartei romanilor dirt
Transilvania. Once acord intre poware nu e posibil
cleat In conditii morale.
V'am ascultat, domnule conte, cu atentie si in-
teres. Ati vorbit ca un bun ungur. Vg face cinste.
Dar, dati-mi voie sa va ra'spund ca plangerile dom-
niei-voastre nu sunt Indreptatite.
Nu numai ca armata roman n'a facut rechizitii
din avutul sateanului ungur, dar soIdatul nostru, creel
17
www.dacoromanica.ro
 958

ca stiti si :dumnea-voastra, impartit bucatica

dela gura cu batranul, femeea, si copilul flarnand
din mahalalele orasului dumnea-voastra.
Rechizitiile dela sate s'au platit cu bani pesin, si
acestea au fost facute, sub controlul unei comisii
mixte de alimentare, ca sa, fie aduse alimente la
Budapesta si in orasele care suferisera cumplit de
foame din cauza desorganizarei comuniste.
In ce priveste politica, noi suntem cei leali. D-1
Friedrich insa, primul ministru; a numit prefect un-
gur in Satmarul nostru romanesc. Si asta se chiarna
politica de apropiere? Intr'o intrunire de provincie
a vorbit contra noastra. Horty, generalisimul sau, re-
galist Infocat si sovinist, e si un mare irident. S'au
laudat ca ne vor lug. Ardealul prin arme. Sa pof-
teasca.'
i totusi, cu toate plangerile dumitale, eu aud.
zilnic populatia maghiara rugandu-ne sa ramanem,
sa.' nu lasam, plecand prea curgrid, Ungaria din nou
pe mana bolsevicilor.
Inttu cc priveste pe magi-darn din Ardeal, am mai
lamurit chestia aceasta si d-lui Huszar, ministrul in-
structiunei. Nu noi ne purtam ostil fata de conatio-
nalii dumneavoastra din Transilvania, ci ungurii d'a-
colo nu se desmeticesc Inca, spre a vedea ]impede
realitatea, ca d'acum inainte Transilvania fiind de
veci a noastra, ei trebuie sa se hotarasca a fi buni
roman i;

Dar, insfgrsit, ce credeti despre actualele particle?

Nu sunt politician. Totusi cred ca socialismul
nu va mai juch nici macar un rol minim. E o mare
renastere cresting in Cara.
Dar' ce partid va rezulta pentru conducerea tarn,
nu vad, nu stiu, nu sunt pre et.
D adevarat ca situatia guvernului Friedrich s'a
www.dacoromanica.ro
 259

intarit, mai ales din cauza atacurilor evreesti contra

lui. Taranii sunt pentru el.
-- Se vorbeste de un bloc liberal?
Toate aceste coalitii inainte de alegeri, nu se
413 oate ti ce rezultat vor avea. Tara e extrem de
agitata.
Am impresia ca guvernul actual are intentii foarte
'sincere d'a intretine relatii amicale cu Romania.,
D'altiel, aproape toti oamenii nostri politici sunt
pentru o apropiere intre cele doul Parr.
Contra pericolului slay, numai ungurii va pot fi
amid pretiosi si ajutor sigur....
Inainte dc plecare, admir cateva vaze si portela-
nuri din biroul contelui.
Iata niste superbe portelanuri chineze, de cu-
loare roza, de pe la sfarsitul secolului XVIII.
Asta e portretul lui Bertolan Szekely, mare pictor,
profesorul meu la Academia de, pictura; a inurit.
Acestea sunt niste icoane rusesti.
Asta e portretul celebrei Sola Monteze, dansatoare
italiand, amanta regelui Bavariei, Ludovic I, pe la
183o, a foss: aproape revolutie pentru ea.
Acesta e portretul, mamei mele, contesa Georges
cle Banffy, moarta foarte Canard..
Prin fereastra, vis-à-vis, in strada, vad a marl
casA cu blazon.
Asta e casa contesei Stefan Karoly.
Au trecut cateva zile 4ela prima mea intrevedere,
cu contele Nicolae de Banffy.
Inteo climineatri, in fata comandamentului tru-
pelor, dela Gellert, it vad aparand si rugandu-ma,
sa-1 introduc in comandament de oarece, la intrare,
sentinelele opresc pe toata. lumea. Vroia sa vorbeasei.
cu maiorul Vartejanu. L'am condus la maiorul Var-
tejanu.
www.dacoromanica.ro
 260

Conte le venise cu rugaciunea ca autoritatile noa-

stre anilitare sa-i tn.maneze niste obiecte de arta,
aduse din castelele Iui din Transilvania, si pastrate
n `Muzeul National din Budapesta. Autoritatile noa-
stre,luasera dispozitia, dupes cererea Consiliului Di-
rigent, d'a se ridica din Muzeul National, toate co:-
lectiile stiintifice sau de arts care au. fost luate de
' unguri kdiai muzeele i proprietatile unguresti din
Transilvania, care acum, prin Unire, sunt proprietate
roinaneasca, trebuind deci a fi restituite locului de
origins.
CMaiorul, d'o politeta foarte distinsa, fagadueste;
contelui tot concursul, dar it roaga sa-i aduca o chi-
tanta' cum ca acele obiecte reclamate ii apartin per-
sonal; apoi, dupes plecarea contelui, imi adaoga mie::
Nu intelegi, mon cher, ca, in felul acesta ar
putea vent mai toti grofii unguri sa reclame obiecte-
ca fiind personale ale lor, cand ele au fost, poate
ridicate din muzeele si pinacotecele Transilvaniei si
deci trebuiesc reintoarse acolo.
Seara, tot la Gellert, un distins general de Stat
major, frni spune:
Fireste, ca.' mai toti baitronii si contii astia un-
guri nu se pot "'alpaca. cu desmembrarea Ardealului_
Mai toti si-aveau mo§iile si castelele In Transilvania,
cu d-1 conte de Banffy y compris".
Transilvania era vaca cea grasp, cu ugerul plin.
din care sugeau si se ingraseau toti magnatii unguri.
Niciodata acestia nu se vor putea. impAca cu alipirea.
Ardealului la Romania. Ne vor dusmanl totdeauna
de moarte.
Datoria noastra e sa stain acurn, mai mult cal
oricand, cu ochii treji spre fruntariile noastre.
In Romania mare, multa vreme, Inca, nu se noate-
dorml lini$tit.
Sentinela romans trebuie sa step; vesnic la post:-
www.dacoromanica.ro
BANCHET DAT MISIUNII ENGLEZE
Un ziarlat franoea I american11. Imnd Bnilez. De Hayti*
sin de Lu 111?

La Rietz, in hall, intalnesc In tovarasia batrAnului

Sonenfeld, pe un ziarist din Paris, corespondent al
ziarului Le Journal".
Md prang de mizeriile ce ne face Antanta §i d -1
Clemenceau, in deosebi, pe chestia minoritatilor:
Francezul imi raspunde:
-- Nu not suntem de vina, ci, altcineva"...
Lasd sa inteleg r.,a americanii.

La Hungaria, banchet dat de generalul Mwiu,

misiunei engleze: Gorton, general; Budler (Pod! ?),
presedintele comisiunei de alirnentare a audapestei.
Acesta, .un om gras, rosu la fata, rotund si emotio-
nat de muzicd, chiana pe seful muzicei §i-1 felicitd".
Dintre ofiterii romani: generalul Mosoiu, Gl. Du-
mitrescu, general Marcel Olteann, Gl. Panaitescu,
GI. Rusescu, Gl. $erbescu, colonel Gelu Petrescu,
colonel Lupu; maior Vartejan, maior Negulescu, ma-
for Tocineanu, colonel Stratilescu, colonel Durni4
trescu-Tanti, locot.-colonel Negulescu, etc.
Gorton si Budler sefii misiunei engleze beau tar
Sanatatea armatei roman. Famfara, intoneaza: La
Anne!"
Generalul Mwiu, ridica paharul:

www.dacoromanica.ro
 262

Tfaiasca armata englezal

Se Canal imnul englez.
Intr'un grup de ofiteri langa mine, se incinge mare
discutie asupra imnului englez.
E' exact imnul german facut de Haydn.
Ba, amandoua sunt facute de uh francez, de
Lulli.
tin locotenent, Nae Popescu, canta ceva compus
an cinstea generalului Mosoiu, acompaniat de ofi-
teri.
Si veselia ofiterilor romani deschide ipima engle-
zilor care nu-si mai gasesc locul, de incantati ce sunt,
in mijlocul acestei insule si oaze latine.

www.dacoromanica.ro
 IN CINSTEA LUI SIR CLERK
0 primire princiara. Sala de banchet. TraiascA Romania Blare!
Elul lni conn Alecn" aghiotant. E d'ai nontri, ma I

Octomvrit 1919.
Tot la Hungaria, la comandamentul grupului Gl.
Mosoiu. Azi, banchet in cinstea trimisului Antantei,
Sir Clerk.
La intrare l'asteapta toti ofiterii nostri superiori,'
afara do generalul Marda'rescu care l'asteapta in
sala.
Automobilul distinsului oaspe soseste. Fanfara
noastra canta imnul cnglez.
Sir Clerk e un om inalt, slab', cu fata smeada,
mustata mica; par carunt, si cu Carare, cam bronzat
la obraji.
E imbracat intr'o eleganta jacheta.
Intra in sala insotit de un tanar locotenent foarte
distins, fiul ministrului Alecu Constantinescu, a-
tasat pe langa persoana sa.
Generalul ivlardarescu tu nelipsita morga, it pri-
meste in said, unde numai decat e poftit la aperitive:
tuica fiarta cu zahar, ficat si peste prajit. Menu-ul
la inaltime a5a cum se mananca totdeauna la popota
generalului Mosoiu.
Sir Clerk e asezat la masa' intre generalii Constan-
tinescu si Mosoiu.
In fata lui sta. generalul Mardarescu, intre cei clot
secretari englezi ai oaspelui.
Sala e bogat decorata. De jur imprejur, peretii de

www.dacoromanica.ro
 264

marmora rose 5i alba.. 10 sus, arcade cu oglinzi gi

sfetnice tinute de statui de bronz. Din bolta cu vi-
trouri artistice coboara globulete electrice care dam.
o lumina de palat princiar. Pe jos, imens covor
bordeaux.
Muzica risipe5te o arie din Rigoletto.
La 5ampanie generalul Mo5oiu inchk:
Traiasca Marea Britanie.
Muzica, bcitoneaza imnul regal englez ascultat, in
picioare, de toata lumea.
Cateva minute jos. Zavaidoc canta. ciocarlia.
Apoi, Sir Clerk, se scoala si roste5te sonor, ca
paharul plin, in mana, pe romane5te:
Traiasca Romania Mare!"
Ural aplauze formidabile raspund la urarea
ilustrului oaspe. Fanfara dna Traiasca Regele"
0 pc urma ii trage cateva Tango-uri americane5ti 5i
nationale romane-ardelene5ti.
Tiganul Zavaidoc ti zice 5i el de zor din gura 5i
din tambala. Sir Clerk it asculta cu admiratie 5i
pare transportat de intimitateaa acestei mese de ge-
nerali si iofiteri Ide toate gradele.
Ce o fi zicand in gandul lui? Santa-i camarade-
ria osta'5easca in arrnata romanral"
E vorba, ce ese dine toate astea, intrebam la
sfas.r5itul mesei pe ata5atul militar, fiul lui conu A-
lecu".
Fiti lini5titi. L'am ca5tigat -de partea masted.,
dela Bucure5ti. L'a tinut tata numai in mese, in vi-
nuri bune 5i l'a convins 5i de dreptatea cauzei noa-
stre cu argumente puternice, a5.1 ca, e5ind inaintea
gazetarilor rare a5teptau cuvantul tatii, papa le-a
spus:
d'ai no5tri, ma!
D'ai no5tri s. fiel Si, sa-1 vedem la treabl.
cum ne lucreaza, cu ibri5in sau cu ata alba?
www.dacoromanica.ro
 BARONUL PODMANISZKY
L'am cunoscut azi, in casa lui Bela Agay.
A sosit tocmai pe cand citeam amfitrionului §i ba-
ronului Szetereny un articol cerut pentru Az Uj-
:sag". S'a oferit, plin de admiratie, sa mi -i traduces
el, in ungure.5te.
D'altfel ungurul acesta vorbe§te franceza ca un
parisian.
Imi spune c'a trait mult la P.aris, c'a facut Drep-
tul acolo. A avut §i o misiune la Roma, ca membru
in misfunea internationals de statistics, el reprezin-
land Ungaria. t

Tanarul Lonyay, ma incredinteaza Ca baronul

Podmaniszky ca'a lucat nici rol politic, nici in so-
cietate. Tats -sau, se casatorise cu a fates din popor.
Multe icerturi din cauza aceasta in familia, tatalui.
Deci, el e e§it dintr'o mezalianta'". A trait numai
la tares.. La 35 ani a plecat In Italia. A tradus multe
carti din frantuze§te in ungure§te.
Dar tine e tknarul care-mi (la aceste detalii?

www.dacoromanica.ro
 CONTELE LACI de LONYAY
IIn veri§or elegant §i frames. Familia striveche.Pe frontal Italian..
RAnit de doui ori.

L'am cunoscut din prima seara in casa baroanei.

da Taxis.
Un intim al baroanei. Dupd spusele ei, chiar, var.
Frumusel var, acest tartar cu distinsa infatisare.
foarte tartar, un copil aproape, d'o elegantd de mar -
chic. Totdeauna seara, in frac. D'o foarte discreta
atitudine intre straini, fats de verisoara... lui. Pare,
totuO, foarte indragostit de mica, baroana, si pare-
mi-se, mai mult baroneasa de el.
In seara asta poarta o crisantema albs la butoniera
fracujui. In many tine o tigareta, de chihlibar.
E din familie de nobili.
Stramosii mei sunt veniti in Ungaria acum
r000 de ani. (Cu Arpad?) Sunt destendenti de du-
ces". Erau 12-13 duces" de acestia dintre care
Arpad a devenit rege. Familia mea are ultimele acte
ca e direct descendents din Duces acestia de pe
la 1122.
Pc la r600 traits un Sigmond (Jigmond). Lonyay
unul din cei mai bogati in Ungaria. Tines el singur,
pc cheltuiala sa, o armata. E primul din marile
familii care a devenit protestant intre baeti. Fetele
au ramas totdeauna catolice.

www.dacoromanica.ro
 267

In familia noastra a existat totdeauna un pro-

tocol sever.
Bunicul meu a fost ministru de finante in priinul
cabinet al impa'ratului Frantz Ioszeph.
Foarte cunoscutul print Elemir de Lonyay a ca-
sa'torit cu fata regelui Belgiei, Leopold, Stefaniar
fosta s.otie a arhiducelui Rudolphe, omorat in im-
preujrari misterioase. Fiica ei cu Rudolph e printesa
de Windischgratz.
Unchiul meu, contele de Lonyay, fostul capitan
al tuturor gardelor regelui, e acum la Viena. 0 sores
e maritatti Ocskay, familie foarte cunoscuta; bu-
nicul sat a fost general allui Rakdcsi.
In rasboiul mondial am intrat cu entuzias'rn.
Nimeni mu sties. ce e in fond rasboiul.
Patru sau cinci luni am ramas inch in Cara.
Am intrat ca soldat. Trebuia sa invest.
M'am dus apoi pe front in Galitia.. Apoi in Car-
pati (Bucovina). D'aci m'au trimis in Italia. In Ti-
rol, in munti, la 24oci tn. inaltime, la infanterie ca
observator dc artilerie.
Eram Ide trei sa,'ptarnani pe linie, and, intr'o zi,
italieni, bersaglieri ne ataca. Era zapada mare. Li-
niile noastre nu erau departe de inamic. Asa ca ei
putura ajunge in cateva minute la liniile ghimpate.
Telefonul meu era stricat de artileria italiana. Nu
putui sa mai aftnint nimic bateriei rnele. In ultima
clipa luai o puTca cu baioneta si incepui sa trag cu
cea mai mare viteza.
Aveam o pu§ca cu telescop. D'odata, vad, la 5 -IC>
pa5i inaintea mea, un ofiter de bersaglieri alergand
cu o sabie in manes cu pistolul intr'alta. Eu incercai
ochiesc, dar telescopul nu ma ajuta pentru o
distanta asa de mica.
Scosei tot capuI. Vazui numai o limba de foc, [pH-

www.dacoromanica.ro
 288

xnii o mare isbitura In frunte §i mr rostogoll in ea-

pada.
Cand d-eschiaei ochif simlii numai o mare durere
in cap §i bagat de steamia ftaXa mi-e piing de
singe. iCrezui Intik c gtontul imi trecuse prim
!leasta, dar el alunecase pe sub' pielea fruntei eOnd
,afara.
Zapada In Lata liniei noastre era plina cu italleni
-4-norti §i muribunzi. La vr'o patru pasi Inaintea mea
recunoscui resturille ofiterului bersaglier care trase-
.se in mine.
11n bray caporal care era langa mine sdrobise Ca-
pul ofiterului bersaglier cu patul pwtei.

Dupes re ma Insfinato§ii din aceasta rant, fusei

`trimis pe frontul Doberdo, tot pe frontul italian, Insa,
cel, mai teribil din tot rasboiul, mai teribil ca la
Verdun.
Nu erau deck pietre. Nici un arbor. Tot fusese
ras de bombafrda/ment. Aici am tinut, cu cateya mii
de oameni, atacurile cele mai inyersunate din to-ata
armata italiana.
Bateria mea a pierdut numai lute() lung Zoo de
oameni.
Dill 6 ofiteri au murit 4.
Imi aniintesc ca'''pe la i8 August frontul riostru
Frutmai putea rizista si am Inceput, incet, Incet sa ne
retragem.
Artileria noastra care exista Inca ramasese, pe loe
pentru a lases timp infanteriei ca sa se retraga.
Italienii Inaintau mereu. Nu. Mai era. deck Soo
n. inaintea bateriei noastre Inca nu primisem ordia
sa pleca'm cu bateriile noastre. In ultimul moment;
dintre tunurile noastre mai trageau doua. Celelaltei
fusesera distruse.
3 Nu trecura doua minute §i ne .puseram In galop
www.dacoromanica.ro
 269

cu grmanii tni4tri cai. Dar, era deja prea tarzim-

Frimirarn focus infanteriei italiene de Coate partite._
i soldatii no§tri, unul dupe altul, caii notri, until
dupil altul, cazura pentru a ,,nu se mai scuba, nici-
odaa
Eu simtii o mare durere in picioare. l4ia ti4 bine
pe cal tiind, ca, de tad, sunt pierdut!
Dupri un sfert de ors de fug 5, cu mare vitezA, am,
ajuns fn urma pix*relor linii de infanter4ti. Nu ml
mai puteam tine pe cal. Au trebuit sa. ma ridice
51 abia acum se constaa ca piciorul imi era ruin
d'o srapnela.
Trebul sa rliman cateva zile in pat.
Ad se terming deocamdaa peripetiile din campa-
nie ale tanarultui conte Laci (Lati, Ladislau) de
brie ale tgnarului conte Laci Ladislau) de.
1/14 zi, ci imwesiile din timpul comunismului.

www.dacoromanica.ro
 CONTESA DE KEGLEVICH
ED rominci contesa maghlard. lira contra soctalistilor. hntisemlta.
Barbi! @l Banatnl. Conte le de Keglevich. Hotel de Rambonillet.

Contesa de Kegleyich (Keglevici), in casa careia

intru azi, e romanca. Fiica doctorului Popovici din
Mehadia .noastra. Ei una din cele mai distinse si
respectate doamne din elita ungara.
Id o doamna mare de trup, oachese, ochi bulbucati
negri si poarfa ochelari legati in aur. 0 figura.' ener-
gicLi, de mare vointa si o expresie de mare inteli-
genta. Vorbeste sonor.
o femee trecuta'. de' 55 'cre ani. E intfo, toes'
Leta de casa bleu, cu guler alb, din care capul ei
'negru pare de mulatra.
In salon, un ofiter francez, unul american si vreo
doi unguri.
Se deschide vorba despre socialism.
Socialismul d'aici? spune contesa. 0 societate
de actionari evrei. Social-democratii, nu stint unguri
ci evrei.
Va asigur eu Ca in alegeri nu va iesi nici an
socialist.
Taranii zic, Budapesta e cuibul jidanilor".
Cat pentru Friedrich, nu numai el, dar toti sovinii,
toti oamenii politici ar vrea sa alba' Transilvania. Dar
.asta e natural. Nu insa din aceasta cauza romanii
www.dacoromanica.ro
 271

,ar trebul sa boicoteze guvernul Friedrich. Fireste ca,

romanii, ca invingatori, au dreptul sa tie Ardealul
pentru ei si sa nu permita ca Ungaria sa formeze
o armata. Romania are tin milion de soldati; Un-
garia nu poate mobiliza i 5 mii de soldati.

Ca sa va dati seama ce am suferit not dupa urma

jidanilor, afla ca eram pusi pe lista, cu cinci zile
inainte de intrarea romanilor, ca sa ne macelareasca
Ei bine, cu durere vad ca romanii la. Budapesta
incurajeaza pe evrei si scapa pe bolsevici din in-
chisori.
Ma vezi? Eu am fost si am sa raman toata viata
romanca.
Dar, nu pot inghiti modul cum armata romana se
poarta', cu manusi cu evreii.
Contesa, precat vad e o inversunata antisemita.
' Asa do pilda, peste drum la baroana de.... o.-
vreica de origina, din gratia unui ofiter superior ro-
man, curg, toata ziva carbuni, lemne etc. 5,;i pare-
mi-se, e si un petit fleurt".
Vous voyez, monsieur, j'ai quatres yeux (contesa
poarta ochelari).
Deschidem apoi vorba despre Banat.
Imi spunea un ofiter sarb: Noi plecam ac-um
din IN/Iehadia. Vin, francezii si apoi vor vent romanii.
Dar, de nc vom bate seapte ani, romanii nu vor
avea Banatul".
Stint periculosi acesti sarbi, exclama contesa.
Pentru Ungaria, poate, doamna! Complectei
eu.
Apoi, contesa face critica tuturor oamenilor po-
litioi unguri.
-- Un lucru e imbucurator. Toti taranii suet di-
nastici si sunt contra bolsevismului. Sa vii la mosie
www.dacoromanica.ro
 2-72

la mine 5i a vorbelti cu taranii -si vezi ce idei sa--

nAtoase at.L.

Dup5. catva timp infra 51 contele de Keglevich.

Un barbat mic 5i cardnt.
.Vorbe5te rar 5i apatos.
J'ai ete dans la chambre des Seigneurs. (Mag-
natilor) in Senat, fiindca, dupa na5tere rangul" mar
1mi da (kept.
N'am fort, insa, ata5at, la nici un partid. Pentru
aceasta, eu- am ramas bine cu toata lumea.
Javais, tout de metre, mes petites idees parti-
ticulieres!"
Contesa intervine:
D'aia In casa noastra vin oameni de toate ntian-
tele politico, iar acum in urml, reprezentantii intregei
Antante.
Lange mine, (ma incredinteaa contesa cu oare-
care mandrie), toti sunt prieteni.
In casa mea e un fel de Hotel de Rambouillet".
Zaresc pe un perete, un tablou mare, pictura ce.
reprezintil portretul unei femei superbe.
D fiica-mea. Frumoasa, foarte de5teapti 51 vor-
be5te .putin, nu ca mine.
Conte le aproba:
01 ma femme parle beaucoup!

www.dacoromanica.ro
 IN CABINETUL GENERALULUI
MOWIU
Ia biron Ia 8 dimineata. Armata loi Horty. Nonile state. Vom
lui Banatul. Ce a mai spas Sir oierk. Presa nngari et Con-
aura romineascA. Putogratii 91 Cinematografiare.

z Octomvrie 1919.

Vino, poete, cat de dimineata imi spunea eri

dup5 banchet, generalul. La ora 8 dimineata ma
vei gasi in biroul meu.
Fix la ora 8 ma infatisez la Hungaria.
In biroul lui, generalul Mooiu, la masa de lucru,,,
citeste rapoarte §i da ordine ofiterilor ce lucreaza
cu el.
Un colos, un titan, generalul meu. Si totusi, d'o
mare vibratilitate sufleteasca. Numai nervi Si inim5.
Ia loc, poete, pe fotoliul asta. Ce crezi ca ci-
tesc?
Niste rapoarte in care mi se face cunoscut ea
prizonierii romani intori din Italia sunt opriti si
fortati s5. intre in armata lui Horty. Auzi armata 1
Cei mai multi, din armata lui Horty, cer demobili-
zarea. Firete Ce armata poate fi si face cand
tara le e distrusa
Au pierdut incr6derea in sefi si politiciani, dom-
nule general.
Nu; dumneavoastra nu 5titi realitatea. Oricat
www.dacoromanica.ro 18
 .474

ar fi ;.efii de buni §i oamenii politici, daca natiunea

n'are sufletul legat de pamant, cu traditii de disci-
piing §i cu iubire de steag nu poate da o armata
bung.
Eu isunc convins ca, din acest punct de vedere,
Ceho-Slovacia, §i Iugo-Slavia nu vor putea. dura.
Polonii vor dura daca nu vor face un vetto".
Croatii, care sunt catolici, nu vor recunoa§te nici-
odata suprematia sarbilor.
Slovacii, iar catolici, §i cei mai culti, nu; vor recu-
noate nici suprematia sarbilor, nici p'a croatilor.
Bosnia §i Herzegovina are 42 la suta mahome-
tani; element cu totul strain de ideia iugo-slava.
Pans §i Muntenegrenii care sunt de fapt sarbi si
vorbesc limba sarbeasca.", nu consimt la unirea cu
Serbia §i lupta, pe toate caile, pentru. a fi lasati in-
dependenti. Cu atat mai mult ne putem inchipul ca
celelalte nationalita.ti inglobate in conglomeratul iu-
go-slav nu va consimti la unirea cu Serbia..
Mi§carea iugo-slava a fost justificata prin faptul
ca atat fungurii cat §i austriacii cautau sa suprime mi-
ce rniKare nationals, atat la croati cat §i la sloveni.
Indata ce statul austro-ungar a disparut, au si
tnceput luptele intre popoarele deslipite dela Au-
stria si Ungaria.
Aceste lupte se vor termina, desigur, cu complecta
disolvare a statului Iugo-Slay.
Ceho-Slovacii, pe Tanga ei mai au pe Rutenii §i
Ungaria al caror ideal a fost totdeauna unirea Cu.
Rutenii din Ca litia.
Afars de aceasta, Rutenii sunt de religie greco-
ratolicb., pc cand Cehii sunt catolici:
Generalul iii lass din nou, privirea pe rapoarte.
Citqte. Apoi, continua:
-- O. sa luam tot not Danatul. D'altfel sarbii s'att
www.dacoromanica.ro
 275

$i incurcat cu italienii. Nu! Sarbii nu se pot con-.

topi intr'o natiune.
I-am spus-o 5i lui Sir Clerk. Totd'auna chestiunea
religioasa e un disolvant. Nu vezi in Ardeall Mi-
tropolitul Suciu §i ai lui sustin sa ramanl tot greco-
catolicil
Nuezi! Ei, Inca azi, nu s'au convins de soliditatea
unirei noastre. Tot nu se desmeticesc. Pai, bine,
,domnilor, azi sunt tot conditiile d'acum 200 de ani?!
In timpul acesta colonelul Negulescu aduce o scri-
soare raportand generalului c'au fost rupte pecetile.
Generalul is scrisoarea §i cite5te.
Ferestrele biroului sunt deschise cu fata spre Du-
hare. Trece tramvayul pe marginea superbului
Corso.
Generalul ridica.' iar capul.
S'a apucat mitropolitul acela sa faca declara-
iile acelea Idea sa -1 autorize poporul. Numai a5a, din
capul lui.
Ce-ai mai vorbit cu Sir Clerk, domnule ge-
neral?
-- Clerk a observat ca, Ungaria n'are burghezie.
Burghezia e din jidani.
I-am spus ca noi avem un ora5 Idea un jidan:
Campu-Lung!
Sa-mi arate alta tarn, un ora5, in care sa nu fie
un singur jidan.
Ceeacc probeaza.' ca noi putem tral 5i fa'ra. eil '
Clerk alsta, a fost 5ef de sectie la Externe, in An-
glia. El a condus toad politica externa. Gaud a
vrut sa piece Lordul Kitschener in Egipt unde era:
vice-rege l'a flasait sa plece 5i la Douvres l'a oprit
+cu. bagaje. Acolo a aflat lordul c'a izbucnit ras-
boiul.
Austria credea sa dea o lectie Serbiei.
L'am avut pe Clerk 5.i asea,r4 la masa cu Inancari
www.dacoromanica.ro
 276

bune, vin bun, cu lautari §i fara discursuri. L'au a-

metit la Bucure§ti cu discursurile. Ce-ti pot spune,
e ca Clerk nu poate suferl pe jidani!
Intra in timpul Asta Mezei, §eful Censurei ro-
mane din Budapesta.
Generalul ridica manios capul spre cel venit:
Ce fel de censura faci dumneata, domnule,
and lapi sa se strecoare in publicul cititor gazete
ungureti care anunta ca generalul Holban s'a si-
nucis?
Mezei, abia rasufland gras §i congestionat de pri-
rnirea asprA a generalului, abia ingaimeaza:
Asta nu e ziar ce apare in Budapesta, dom-
nule general, ci e trans-danubian, adus de cala'tori.
Cenzureaza tot ce vine cu trenul. Auzi,' apar4.
d'odatA 43 de ziare! Am sä-i chem pe directorii tu-
turor ziarelor am sa le vorbesc ungure§te ca s'aii
prostit §i ca-i inchid pe directori daca ataca armata.
romana. Alm sA-mi bat joc de toti baronii 4tia
jidani, sa tremurel
Ce face cenzura?
- Foarte multi functionari dela cenzura': pleacg,
Am sa-i inchid:
Mezei adaoga:
Am cerut 500 de in§i pentru cenzura tuturorL
institutiilor. Ungurii aveau woo. Eu, n'am decat 50.
Intra in acest moment nuoros, un fotograf cu in
teanc de probe fotografice d'ale generalului.
Generalul le ia, le intoarce, le suce§te, 5i d'odata
gasete cusurul.
Uite un punct luminos pe varful nasului. Ce?'
Straluce§te nasul meu? Cate parale?
Nimic, sa traiti, domnule general.
- Al Nu primesc. Vei fi plAtit.

www.dacoromanica.ro
 277

Intra maiorul Radulescu.

Domnule general, la ordinele dumneavoastra.
Trebuie sa mergem la filmul cinematografic ca sa
reconstruim Intrarea armatei romane in Budapesta.
Si generalul se scoala sa plece.
Pe strazi se vad trecand trupe multe cu fam-;
bra.
Prin fata Astoriei, pe frumoasa strada. Racocsi,
trece artileria romana cu goarne. Ungurii si mai
ales unguroaicele rarnan cu gura cascata dupa sol-
datii Ii ofiterii no§tri.
Superba arma, artilerial Si, fie, ca bine mai trag
tunarii romani. Asta o spun chiar foarte multe un-
guroaice:
De uncle, o §tiu? Treaba lorl

www.dacoromanica.ro
TOT IN CINSTEA LUI SIR CLERK
Banchetul its la Gellert. -0 rectificare Duel cu un student german.
Sir Clerk e optimist.

De data asta banchetul la comandamentul superior

al Trupelor, la Gellert.
Raman mirat ca nu mai vad trup'a afara, fam-
fail ofiteri cu generali, a5teptandu-l.
S'a facut o rectificare de el insu5i. El nu e
prezentantul Angliei, pentru a fi primit cu imnuT
englez, ca eri la Hungaria. E reprezentantul An-
tantei.. Deci, l'a5teapta azi numai un pluton de o-
noare.
Totu5i, la balconul cel mare din fata pietei hate-
lului Gellert spanzura numai un drapel englez. Nix
inteleg de ce nu toate drapelele aliatilor?
Aperitive. Masa. Pe masa de onoare a distinsului
oaspe 5i a generalilor, vaze cu buchete de flori dis-
puse in nuance tricolore. Famfara deschide masa cu
tun mars 5i ;o Incheie cu alt! mars,: N.0 se Ifni
discursuri.
Un maior de l'anga mine, care e ata5at pe langa
Sir Clerk imi poveste5te ceva din firea 5i ideile en-
glezului. Au luat aseara masa, numai ei singuri, la
Rietz. Sir Clerk entuziasmat de zilele frumoase pe
care le petrece la Budapesta, de atmosfera eleganta
dela Rietz 5i de ochii femeilor, 5i-arata ideile lui
asupra vietei.
www.dacoromanica.ro
 -79

Eram student. Ma ga'seam intr'o societate de

studenti germani la un banquet. Am atins cu cotul
pe un student beat. Acesta m'a provocat la duel.,
Si a doua zi chiar trebuia sa plec urgent din locali-
tatea aceea, intr'o misiune. Ce sa fac? Eram foarte
incurcat. Sa plec, eu singurul englez printre stu,
dentii germani? S'ar fi zis ca. sunt lad.. Era onoarea
Angliei in joc. Iata, spre norocul meu, c'a doua zi,
dimineata, studentul german vine la mine sa."-§i ceara
scuze, recunoscand c'a fost beat. Am rasnflat. De!'
Spune §i dumneata. Nu e stupid lucru pentru placul
unui om beat sa parase5ti vieata cand e a§a de fru-
moasa?
Sir Clerk e un optimist!

www.dacoromanica.ro
 FILME
IX
Art,slii romani la Budapesta Colons Int Yates si Jugo-Slavia.

Au sosit de doua zile, tinerii maestri ai vioarei §i

pianului, Barozzi si Alfred Alexandrescu. Sunt mu-
safirii popotei noastre dela Gellert.
Au venit dela Bucure§ti, §i asearg an avut con-.
certul in. sala specials a Ateneului, o anexa, a Con-
servatorului din Budapesta. Au cantat admirabil si
au fost furtunos aplaudati. In deosebi Alfred Ale-
xandrescu a fost mull aplaudat.
Se vede ca le-a mers ungurilor la inima cal dara-
mau sala de aplauze.
In sala erau foarte multe pianiste d'aia au §i gustat
i.e vede mai mult pe pianist. $i-apoi, baiat frumos
cum e
Au venit Si caricaturisti sa le is mutrele pentru.
ziare §i reviste. Iar fetele se imbulzeau in jurul ar-
ti5tilor noWi cu albumele rugandu-i sa le dea cate
un autograf! Obiceiu consacrat in ora§ele mari,
muzicale.

Suntem inn seara asta opt persoane la masa la

baroneasa Dora de Taxis. Nu §tiu cum, vine vorba
ade Jugo-Slavia §i eu spun motivele aduse de general
Mosoiu, pentru care Iugo-Slavia nu va putea. dura
ca stat.
Colonelul american Yates (Iet) ridicandu-si capul
din farfurie privindu-ma grin ochelari iintreaba:i
Gine a zis ca Iugo-Slavia nu va dura?
Un bm de5tept §i foarte bun cunoscator al
www.dacoromanica.ro
 281

popoarelor vecine noun, farce a fi diplomat de ca-

riera, ii raspund eu.
De ce spui astea, ma face atent un colonel de
langa mine, Americanii au format statul Iugo-Slay.
Si a'sta e jidan. Nu pot sa-I sufar. E foarte perfid
fata de romani.

www.dacoromanica.ro
 AMERICANI NE SFIDEAZA
Artilerie cereasca.-T Generalni Mosoin imi povesteste pe larg campa
nia din Ardeal si din Ungaria. B-rul Lawn si americanii.
Baroana de Taxis critica misinnile Antantei.

3 Octomvrie 1219
Ma scol in dimineata asta in bombardament de
artilerie cereasca,. Tuna Sfantul Ilie de crezi ca se-
darama hotelul.
Deschid volet-urile ferestrelor. Afars ploud. Cep
rul e de cenu§a. Dunarea mohoratal
Azi pentru intaia oars, vad mai bine, cum: curge-
Dunarea.
S'au facut in apa ei turbure niste sparturi de
coaja cenu§ie care se vad mergand, restul fetei e-
uniform ca un lac.
Incec curge Dunarea p'aici.
Batranul Danubiu isi taraste greu zilele pe pa-
mantul maghiarilor. Trec in jos, pe apa lui, trei
barci negre legate alaturi ca o pluta, m'anate de trei
vaslasi.
Vapoarele albe ca niste uria§e lebede §i-a§teaptI.
Lohengrinii s'o porneasca mai departe.
Generalul Mo§oiu, in biroul sau dela comanda
rnentul grupului la Hungaria, i§i incepe povestirea:

www.dacoromanica.ro
 63

peripetiilor din campania in Ardeal si Ungaria. Vor-

beste rar, curgator si foarte documental.
Eu iau note 1).
Pe la jumatatea .povestirei vine d-rul Lascu, care
iar i 'se mai plange de mizeriile ce ne fac misiunile-
aliate in special americanii, la ridicarea cartilor, do-
cumentelor si operelor de arta, furate din bibliotecile-
si muzeele noastre si gasite in muzeele si pivnitele
palatului unguresc. Nu ne lases sa ridicam nimic dirk
ce e al nostru.
Genera lul icatranit mi-arata spre Buda, palatul'
regal.
Vezi palatul ala? Sa fi fost eu comandantuI
trupelor de ocupatie sau seful marelui cartier ge-
neral o trimiteam pe Antanta jos in Pesta, si ma'
instalam eu cu comandamentul roman. in palatuF
regal. Nu, d'acolo, azi, s5. ne sfideze de sus... amc-
ricanii jidani si unguritil
Seara iar masa la baroana de Taxis. Vine vorba:
de educatia si manierele ofiterilor streini. Baroana.
Dora de Taxis Vorbeste cu o mare admiratie de
manierele distinse ale colonelului roman Gelu Pe-
trescu.
C'est l'homme le plus delicat que j'ai connu,
c'est l'officier qui connait, le mieux, le savoir
vivre. Antanta insa ne-a trimis tot ce-a avut mai
grob" ca reprezentanti. In tramvay, un ofiter fran-
cez m'a dat la o parte ca sa se suie? el intaiu.
Colonelul Yates, ameiicanul, scoate la mass fu-
mul de tigare aruncandu-mi-1 in nas, -macar,
sa-si ceara voie ode fumat.
Mica baroneas'a in Seara asta face o aspra cri-
tica.' misiunilor Antantei. Toate preferintele ci sunt
pentru Romania, mai precis, pentru ofiterii nostri2.

1) Vezi volumul I ,Desrobitoril".

www.dacoromanica.ro
 MADAME DE POMPADOUR A
UNGARIEI
Cea mai interesanta fester din Onggria Sosia Reginei Marta.
Ungaria nn poate ft repfiblica 0 easa muses Minonapi de arta.
Obiecte hare dela Capra

Cea mai interesanta femee din Ungaria?

E sotia lui Bela Agay, fosta" contesa de Lonyay.
Aceasta mi-a spus-o baroneasa Melanie de GrOdl.
Da! Doamna Agay a fost o mare personalitate.
Telepatica, chiromanciana, foarte cults, 1i cea mai
frumoasa femeie din Ungaria.
A jucat un mare rol, mai ales c'a fost i amanta
lui Tisza.
Are dou5 personalitati. Inger §i demon.
Aci, candid :a §i timida. Aci, are unghii cu care
§tiP s5. sfasie.
Cea mai superioara femee din Ungaria. Spirituals,
rusee" §i stralucitor de frumoasa, era, ca contesa
de Lonyay, supranumita Madame de Pompadour a
Ungariei". Unii o comparau cu printesa de Lamballe
sau eu ioamna de Rambouillet.
E o femee tale a jucat mare rol ¢i in politica.' si
in imperiul inimei".
Acestea mi le spune baroana Melanie de Grodl,
despre aceasta sotie a d-rului Bela Agay.
Am cunoscut-o si eu azi.

www.dacoromanica.ro
 285

E o femeie care, de0 se zice a avea, vr'o 48 de

ani, nu pare mai in varsta de 3o.
Inalta, svelter, blonder, ochi alba§tri i seduca-
toare.
Are foarte mult, ca frumusete §i majestate, dirt
regina Maria a noastra.
0 cunosc prin fiul ei din prima casatorie, tanarul
conte Laci de Lonyay care m'a invitat la un ceaiu,
in casa mami-si.
Mai sunt musafiri, ba'tranul baron de Ster6ny,
contele Podinanitzki §i altii.
Un caine mare alb sta culcat la picioarele fru-
moasei stapane.
Ceaiul, in ce§ti japoneze, I i inalta mireasma. Sand-
wischurile stau in abundenta pe masa.

Se deschide discutia asupra Ungariei de azi.

Amfitrioana vorbete:
Ungaria republicana? Nu! Ungaria noastra nu
poate tral republics. Noi vom avea, iar un rege.
Poate un print englez. Poate altul. Chestia asta e
azi un joc. de §ah.
Am dori pe tron un principe care sa is de sotie
o principesa romana.
Interesele noastre vitale sunt strans legate de Ro-
mania.
Armata romana a starpit bol§evismul din Ungaria,
care ameniata §i Austria si Iugo-Slavia §i Italia.
Asta ca parte -de elogii.
Acum putin critica. Aceea. s armata romana care
ne-a facut atat bine gasesc, totqi, ca, a rechi-
zitionat prea mult.
El inca multa mizerie in populatia noastra. Ne-
ameninta iarna. Ce opera mare ar face armata ro-
xnana daca ar infiinta, n4te bucatarii populare in
www.dacoromanica.ro
 coli Si cazarmi, pentru hrana §i incalzitul populatiei,
sarace. Copiii sa poata. sta. §i femeile lucre..
Si vous faites ca, vous avez l'amitie du peuple".
Inteo odaie din fund s'au retras obi§nuitii casei
care joaca sah, sau carti.
Amfitrioana ma conduce acum prin sali, camere
i saloane ca sa-mi arate colectiile casei.
Ce casa? E un muzeu curatl
De cum sui scara, to gaseti in muzeu.
lat d. 5n sala o colectie de ceara, ;foarte rata.
Amfitrioana 'incepe:
Asta e o Madona lucrata in Suedia dupa ea-
d.erea imperiului francez.
Ace§tia sunt ni§te nasturi lucrati in 'ceara alba, ca
in filde.
Micile sculpturi de pe ei reprezinta soldati din
timpul lui Napoleon.
In dulapul acesta sunt obiecte japoneze. Un vas
znic in piatra de jad. flori in mosaic superb. Iat5. o
-cea§ca de cafea in fier Si smalt japonez.
Aci frumoasa doamna adaoga:
Eu am descris, odata, intr'un foileton, interiorul
casei d-rei Elena Vacarescu.
Iata o para cu coaja atat de frageda si naturala,
deli vine s'o duci la gull. El in ivoriul
Intr'un sertar mai multi -Budha, foarte vechi.
0 statuie in lemn alb reprezinta pe Sf. Julian
adus din Cluj. Aceste sculpturi au devenit la mods
fiindca arhiducele Franz Ferdinand a inceput cel
clintaiu sa le colectioneze.
Doug statui sfinte in lemn. aurit.
Monstri din Malaiesia.
Doua urne cu mirodenii, foarte vechi, din Dinastia.
Mingh, urne rezervate pentru nobilii cari mor prin
,,harachiri", spintecarea abdomenului.
www.dacoromanica.ro
 287

DouA vase mari de portelan aurit, cu picturi ja-

poneze, din fabrica Herend.
0 saxie de bronz cu flori de jad.
Foarte multe bibelouri japoneze, foarte fin exe-
cutate:
Iata un sambure de persica pe care e sculptat
un japonez.
Apoi elefanti, flori, etc. Anima le de cristal.
Mici sticlute de opium.
Tata 5i un mic altar cu zeitati: Brama, Vi5nu,
Siva 5i 4,elefanti in lemn, margean 5i filde5.
Un evantail are capetele oamenilor pictati, in fil-
de5, altul are penele pictate. Un evantail de perga-
ment are picturi si incrustatiuni in argint, din Franta.
Un altul are o pictura de Watteau; e in. sidef in-
crustat cu our de trei culori.
o multime de alte evantaie cu pene fine albe,
on de bag., unele de origina foarte veche.
Tablouri japoneze pe geam, mici, broa5te tastoase,
ceasornice.
Iata o lacusta verde parc'ar vre. sa": sara pe noi.
E de fier. Articulatiile sunt a5a. de naturale 5i mobile
de ai juro: cg e insectg naturalg.
Un rac, to ispite5te 5i face sg-ti lase gura apg,
row de crezi c'acum a fost scos din oala unde a fiert.
E lucrat in fade§ japonez.
Un Bali tot in ivoriu.
La intrarea unei u5i pgzesc doi Samurai" rgs-
boinici japonezi cu spada in manai.
Le facem o reverenta, 5i pgtrundem in salon.
Langg sobg un mare paravan de pergament, pic-
tat.
hquarela reprezintg zoo de persoane.
Tablouri de mari pictori unguri, moderni: Bohm
Pal; Eisenhect Ferenc; Fernay, Gyula. Acest din:
www.dacoromanica.ro
 288

urma specialist in tablouri orientale; lath.' unul re-

prezentand Algerul".
Pentelei Molnar, din cei mai tineri, cu un tablou
Toamna".
Natura moarta e redata de Csok.
Douce marl portrete, unul Rakozi" de pictorul
Manoky; altul Punga§u1" de baronul Mednyanszki,
mort de curand.
Intr'o caseta" de bronz §i smalt, o colectie de or-
dine" de bal, cocarde de cotillion, distinctiile doam-
nei foste contese de Lonyay dela balurile Curtii.
Caseta asta, la o Expozitie din, Paris, a luat Le.
grand prix I"
Dar iata." §i o mare lada de bani lucrata in Tran-
silvania.
Doi boi primitivi in fier, mici, gasiti acum moo de
ani cand au venit ungurii.
Un grup de lemn reprezinta pe Mater Dolorosa
cu micul Crist pe genunchi.
Mobila salonului cumparata dela Primaria dirt
Viena, salonul lui Lueger.
Pe un piedestal capul lui Voltaire, in, bronz.
Un jilt cu veche broderie malaeza, pe catifea.
Mici statuie in lemn reprezentand caricaturi ale fa-
rilor beligerante.
Intr'un mic dulap se pot vedea vase i obiecte de
arts din Nuremberg, Augsburg, din vechiul im-
periu; din Viena veche.
Se mai vad i obiecte din epoca Rena§terei. tin
Crist in lemn din Rend§tere etc.
Un serviciu de portelan de Herend, ce a apartinut
contelui Bathiany, primul ministru dela 1848. Acest
serviciu e .unic, fabricat special pentru conte.
Tot in acest salon mai admir un clopot care a
sunat odata pentru toti soldatii cazuti la Isonzo.
Un mare portret reprezinta pe contele Lonyay,
www.dacoromanica.ro
 289

primul sot al amfitrioanei, si care era foarte iubit

do r5.posatul nostru rege, Carol I.
Un cap de cal aurit capo di monte", din Italia.
Intealte od5.i admir covoare vechi de velours
de Genes".
Intr'un dulap de sticla, inchis, multe portelanuri
de Saxa si Berlin.
Modcle de Gracy des Rocailles, cea§ca §i farfurii
pictate, n4te Vorder Marke.
Fotografii d'ale Stefaniei de Lonyay, fiica regelui
Leopold al Belgiei.
Un birou de pe timpul Rena§terei.
Un mare tablou cu Botezul lui Crist", de Mey-
nard.
Fotografii d'ale Carmen Sylvei cu autografe.
Grup de japonezi Si japoneze.
Astea sunt ni§te porcelanuri de vieux Saxe"
luate din vitrina casei Capp., in timpul ocupatiunei.
Tata §i o colectie de animale fabricatie Copenhaga:
tigrii, elefanti, hipopotani, leoparzi, pisici, papagai,
etc., etc.
Un birou ale carui picioare sunt ni§te tigrii.
Siluete d'ale familiei lui Liszt.
Intr'un dulap, sticlarie veche din timpul Mariei
Theresa. Cristaluri §i portelanuri vechi: Delft". 0
Madona cu Crist in lemn negru, din Rusia, adusg
de un soldat, din biserica Czeustochan.
Un vas de argint al printului Milan al SerbieL
0 Tampa cu sticla de Gal let veritabil"
In odaia de dormit sculpturi in radacina de lemtv
Mandragora, lemn slant de care se leaga legendg
ca cine 11 instraineaza, acela moare.
Enorm de multe covoare de Orient.
Peste 15 tablouri duse de bol§evici la Muzea,
19
www.dacoromanica.ro
 29)

le-am lasat acolo, ca a nu le is romanii ca prada.

de rasboiu.
Romanii nu fac ce-au facut centralii la Bu-
cureti ii spun frumoasei doamne Agay al carui su-
perb portret asemanator cu al Reginei Maria, tro-
neaza in odaia de dormit d'asupra patului.
Toata mobila patului e in lemn sculptat in Italia..
Intr'un mare clopot de sticla statuetele in ceara
ale Mariei Theresa §i archiducelui Rudolph.
$i, insfar0t, multe tablouri de coala olandezg,
Wan Goyen, Wuwerman, o Madona de Bassano etc.
Acestea se pot vedea in interesanta casa muzeu
a doamnei Agay, fosta contesa de Lonyay, arnica
a lui Tisza, i Madame de Pompadour a Ungariei
fle eri.

www.dacoromanica.ro
 LA KIS -PEST
Comandamentni Diviziei II-a vanatori. Prin padure. la cabinetni
maiornini BAdescu Rica 'Re. La popota colonelent Rasoviceann.
.Povestirt inenteptoare. Plecarea. Patrnlele rominegti.

,,Kis-Pest", sau Pesta-mica, e un orhSel sau mai

bine zis o foarte marginase suburbie a Budapestei.
Cativa kilometri de drum pe care -i strabati cu, tea-
sura sau tramwayul electric.
La Kis-Pest s'au oprit pentru un moment grosul
fortelor noastre comandate de generalul ,Holban,
t and a juns la portile Budapestei, de unde a trimis
guvernului ungar somatiunea de predare a orasului.
La Kis-Pest e azi instalath Divizia II-a de vAn'atori
u comandamentul ei.
Automobilul ce ne poarta azi in directia aceasta
strabate o padure frumoas'a din marginea orasului.
Toath o thiem la iarna, de-o fi sal ierrihm pe-aici
si n'om aveh carbuni, imi spun ofiterul ce ma in-
soteste.
A plouat putin. Iarba frageda strhluceste in soare
ra un covor de maltase.
Trecem apoi printr'un cartier plin de fabrici.
Nc incrucisem cu convoiuri de bolsevici escortati
de sentinelele noastre.
Po diverse campuri, soldatii diviziei a II-a iac exert
icitii in marginea micului orhsel Kis-Pest.

www.dacoromanica.ro
 292

In cabinetul statului major, tanarul major Badescit

Nicolac imi povesteste, in detalii pitoresti, episoade-
din luptele de desrobire a Ardealului, din luptele
din Aluntii Apuseni si dela Tisa. 1)
La ora x masts in curtea regimentului 9 de vana-
.tori. Colonelul Rasoviceanu prezideaza, popota".
Baietii lui, ofiterii, tineri si 'voiosi mananca
Un baIaoaches lautar ii zice din scripca.
Sunt langa colonel. In fata noastra stau ca'pitanul
Tomescu si locotenentul Lazarescu.
Uite, vezi pe capitanul asta mare cat Ursus din
Quo Vadis"? S'a purtat ca un bray! .

colonelul incepe sa-mi descrie actele de vitejie-

ale baetilor" lui. Tot regimentul mi-1 trece pe dina--
intea ochilor, in toate luptele.
Uneori, ochii colonelului se umezesc, mai ales
cand si-aduce aminte de moartea eroica' a cite unuia
din ofiterii lui, cum, de pada, de sfarsitul aghiotan-
tului sau sublocotenentul Olaru Vasile, de fel din
Husi.
Era frumos ca un Adonis. Un copil, aproape
A cazut dupes doua ore de lupta, in satul Tahta;
Szada, langa Tokay. Cat am plans dupes ell
L'au ingropat taranii d'acolo I Pe urma, regimentuf
81 ardelean l'a desgropat si l'a ingropat in cimitir,
cu rnari onoruri, cu doi popi catolici si unul orto-
dox.
Printul Carol a luat masuri sa i se puie o cruce
de marmora neagra, pe mormant..
Si in stanga si in dreapta Tisei tot 9 vanatori
are ofiteri morti.
Dupes luptele dela Hernad din Maiu, regimentul
nostru psi aver, acolo un cimitir cu cruci de lemn.
Acura cand ne-am intors, am gasit toate lemnele-
taiate. Primul lucru ce-am facut, am dat ordin sa se
1) UtIlizate la volumul ,Desrobltore.

www.dacoromanica.ro
 293

faca un grilaj, si cruci noui. Avem cele mai inaintate

crud pe pamant strain, dupa crucea lui Serban
Cantacuzino, dela Viena.
Am ridicat cimitirul dela Hernad, intre flori, pe
o pozitie ce doming calea ferata.
Dar la Iasladanl! Merged, batalionul met, sub ba-
taia a 2 regimente de artilerie inamica, de gandeai
ca meigc pc camp la Balta Verde, laugh Crairva.
Plutonierul Tuzlaru in frunte fa'ra sa opreasca. Si,
rand pe rand, colonelul imi povesteste luptele dela.
Halmagiu, dela Vascau, dela Criscior, Dea:u-Mare
Beius, etc. 1)
Catre ora 3 parasesc Kis-Pest. In fuga automobi-
lului trec din nou, pe Tanga. fabrici, pe Tanga spitale,
si pe langa tramvaye pline. Ne incrucisam cu patrule
tle cavalerie romaneasca. Semeti, pe cai Tor, zdraveni
si lucitori, cu lancile ascutite lipite de picior, cu ste-
guletele falfaind, soldatii nostri trec in pas linistit
pe imensele strazi si sOsele ungare.
Si inima imi bate cu putere in. fata legionarilor
nostri de care ieri tremurau dusmanii, si de care, se
bucura.", ca de aparitia unor mantuitori, cei pe care
azi nela.Sandu-i sa moara, maine nu ne vor lasai
sh tram.
Cad, la. asta ne asteptam dela recunostinta un-
gureascli.

1) Despre care am vorbit in volumul aDesrobitoriig.

www.dacoromanica.ro
 WLASSICS
Convorbire Cu presedintele Canter 11 Nagnatilor. tin salon somptnos.
Deanna de Vlasici si ilnl. BAtrAnnl. idinistrn In 3 cabinets.- Antos
de opere juridic° fl filosofics.Amintiri scamps din Romania.
Amintiri din comunism. Cum a isbucnit revolutia.
Raportnri on Romania.

Baronul de Wlassics (Vlasici), fostul Pre5edinte at

Camerei Magnatilor, locueste in strada Duna-utza,
foarte aproape de Dunare. Am fost condus in penatif
sai, de doamna contesa de Keglevich', romances de
na5tere, fiica .d-rului Popovici 'din Mehadia noastra,
una din cele mai distinse t espectabile doamne dirt
elita ungara.
Pe rnarea scars a amfitrionului intalnim, scobo-
rand treptele, pe d-na pi d-nul conte de Wilisck, Q
familie foster din cele mai bogate din Ungaria. Art,
:dousa rumbre, inalte, subtiri 5i le5inate, parca, de
foame. Se. imbrati5eaza Cu doamna contesa de Ke-
glevich, ti spun eau- suferit groaznic to timpul
bol5evismului, iar azi, inchee jalnici:
Suntem ruinati 1 Nu 5tii cat am suferit. Biatl
mama a murit din cauza mizeriilor indurate. N'ani
vazut to viata mea, un puiu de gainer taindu-se; dp.r,
azi, a5 privi cu voluptate sa-i \Tad omorati pe tots
boltevicji ".
Ne despartim i ajungeni tri capul scares.
www.dacoromanica.ro
 9:,

Suntem in.trodusi intr'un vast 5i somptuos salon.

Pe pereti, pe piano si etajere, un portret d'o ra-
pitoare frumusete la diverse epoce, copila, adoles-
cents, femee; e al doamnei de Wlassick..
La locuri de cinste, iarasi, multe portrete cu au-
tografe: al Imparatului si Rege Frantz Ioszeph 5i
Reginei Elisabeta.
Intr'un colt, o reproducere fotografica dupa o sta-
tute a .lui Rodin, sub care sta, scris de insasi maim
celebrului sculptor: Au docteur Jules de Wlassics
rninistre des Cultes et publiques Instructions; horn-
mage du sculpteur Aug. Rodin".
Statuia reprezinta o sarutare patimasa. Femeea
ingenunchiata sub masiva si fierbintea strang-ere a
iubitului.
Isi face aparitia amfitrioana, doamna baroana. de
Wlassics. 0 floare presatal Cu toata maestria pe-
nelului, de sub... podoaba blonds a coafurei te is-
besc cei peste 6o de ani purtati cu usurinta 5i ele-
ganta.
Fita doamnei, un Omar de vr'o 3o si cativa ani,
poarta cotleti, e trnbracat ca orice seigneur ce se res-
pects, imi spun c'a scris piese de teatru si mi-arata
chipul lui intr'un bust de marmora, de sculptorul
Csiszer, ungur din Transilvania. Intr'alt colt mi-arata
bustul in ghips al tatalui sau, bust lucrat de Istok.
Si in vreme ce contemplu chipul neinsufletit al
arnfitrionului, iata ca-si face aparitia si originalut
riu.
Baronul Gyula de Wlassics ( Jules de Wlassics) e
un batrAnel scund, cu fata trandafirie, cu par91 5i
cotletii argintii si foarte vibratil pentru varsta lui.
Doi ochi limpezi te privesc pang in adancul sufletului
5i o many calda 5i viguroasa ti-o strang p'a ta. A-
mical 5i surazator suntem poftiti la ceaiu 5i convor-'
birea incepe:
www.dacoromanica.ro
 296

Esti bun sa-mi spui, domnule baron, ce situatii

publice ai ocupat dumneata in vechia Ungarie?
Am fost ministru de Culte Si Instructie in trei
cabinete, a) intr'al baronului de Banffy; b) intr'al lui
EIoloman Csell 5i c) in primul cabinet al contelui
Kuen. Am lost profesor la Universitatea de Drept
Penal, Atunci m'am ocupat cu codificatiunile, in mi-
nisterul de justitie. Si, insfarsit, in timpul din urmd,
ma gasiam Presedinte al Camerii Magnatilor.
Ce activitate ati deslasurat ca ministru de
Culte?
-- Am adus o mare reformer sociala in invAamant:
a) admiterea femeilor la universitate. Am intampinat
pentru asta mare opozitie, dar, am isbutit.
M. S. Regele Frantz loseph, a decretat-o printr'o
ordonanta regala. b) Am infiintat doctoratul in Po-
litechnica; c) Am introdus invatarea limbei romane
in scolile primare de stat, in regiunile unde erau ro-
manii in majoritate. Aceasta numai in trei clase su-
perioare din scolile elementare. Romanii, e drept,
aveau Scolile lor. Eu am vrut sa gasesc un mijloo
d'a atrage pe romani si in scoalele noastre de stat.
D-1
. Take Ionescu a vorbit de aceasta reformer a
mea, mi se pare.
Rezultatul a fost ca multi romani au venit in
soolile de stat unguresti.
Ati publicat ceva opere?
Da. Am publicat. a) Dreptul Gintilor", chestie
de Drept international, in trei limbi, ungureste, fran-
tuzeste Si englezeste.
b) Societatea liga natiunilor".
c) Foarte multe Essais"-uri, in jurnalele ungare
si germane asupra lui Frantz Deak", inteleptul na-
tiunei" cum: i zis. Trei marl patrioti unguri lavern
n3i: Sect.eny, Koshut si Doak.

www.dacoromanica.ro
 297

Si Inca un. Essais" asupra printului Buelow.

Ali cunoscut multe personalitati din Romania?
Am avut marea cinste ses cunosc bine pe Regina
Elisabeta, pa aceasta.' nemuritoare Carmen Sylya"
a Romaniei. A fost aci in anul milenar, cand a pri-
mit diploma de Doctor" la*Universitatea din Buda-
pesta. Eu i-am servit Carmen Sylvei de cicerone prin
oral. Am rnai cunoscut pe Dimistrie Sturdza.
Cred ;ca, §i d-1; Take Ionescu mesa cun.oa5te din
renume.
Am fost odata in Bucureti §i la Sinaia, la Pele.
Cu permisia M. S. am vizitat .castelul 1i ala zisul
le nid des pigeons", aezat pe crengile unor brazi.
Se chiama Cuibul Printesei".
Da? Se poate sa fi uitat termenul exact.
Ceaiul, cu tartinele de unt 1i marmeladl se repeta.
Eu aduc vorba 'desPre bo4evism.
Cum ati petrecut" sub comunism?
"Afurisit de tot! Stateam toata.' ziva inchis
acasa cu un geamandan, gata sa, fiu ridicat in tot
Imomentul. Ve§nic aveam inaintea ochilor spectrul
pivnitelor palatului Bathiany care se schimbasera
in camere de tortures pentru cei suspectati de bol-
§evici.
Veneau de cate trei on pe zi sub cu-vant de per-
chezitii. Mi-au ridicat toate decoratiile. Abia ieri
le-am recapatat.
Si batranul se duce in odaia de alaturi, intorcan-
du-se apoi cu doua mari cutii de piele captu5ite cu
tnatasa. Le desface §i-mi pune sub ochi: Colanul
Leopold", tot in aur §i pietre scumpe. Apoi Co--
roana de .fier", §i asta cu un mare colan de aur. A-
mandoua masive si grele.
-- Le vezi? bo4evicii mi le ridicasera, lasandu-rni
o simpla fituic5 iscalita de cel mai mare terorist.
www.dacoromanica.ro
 298

Mi le ridicaSera in ziva de Is Aprilie. Mi le ter

pelise impreund cu celelalte decoratii, foarte multe
primite mai ales cu prilejul Mileniului.
Imi mai trimisese fiica noastra, sotia ginerului men
Szent Ivany, unul din cei mai bogati proprietary
unguri, trimisese zic, 12 cufere cu argintarie, dela
castelul for din Tatza (din Ceho-slovacia).
Servitorii for i-au denuntat. Era la Inceputul re-
volutiei, nu se decretase Inca socializarea averilor.
Trei zile mi-au stat bolsevicii in casa ca sa inventa-
rieze argintariile, nu cumva sa le dosim.
Dar prin casele aristocratilor, pe care le rechizi:
tionasera pentru vulgl Nu se poate descrie ce-atv
lasat comunistii prin casele locuite de ell
0 prietena a noastra, d-na Matkovich a platit
10 nlii de coroane ca sa i. ste curets 'casa, de pe
urma bolsevicilcir.

Ce atitudine aveti in politica actuala, domnule

baron?
Nu fac nici o declaratie. Am refuzat azi lui
,,,Neue Freie Presse" once declaratie. Eu sunt pre-
sedinte al ,,Curtii Administrative", cea mai inalta
distinctic. Legile nu-mi permit sa fac politica ac-
tuala.
Jai ete President de la Chambre des Seigneurs"!
Acum e disolvata.
P'atunci in luna Noemvrie, am fost numit prese-
dintele comisiei care a fost intermediary Intre govern
si M. S. Regele, ca expunandu-i situatia sä-1 fac a
intelege sa abdice. Mai faceau parte din comisie-
Printul Esterhazzy, contele Emil Desjoffi si contele
'Emil Szecseny (Seceni). Era cu trei zile inaintea
promuigarei Republicei.
Sarcina noastra era sa spunern Regelui adevarul,.
sarcina foarte neplacuta, desigur. Regele era. la E-

www.dacoromanica.ro
 299

carzlian ( ?) langa Viena, langa Marschek, intfun:

vechiu castel. El se gasek acolo cam internat, fiindc
Austria devenise deja Republica.
foarte interesanta intervederea noastra: Cand
noi am ajims acolo, El se retrasese din tronul Aus-
triei. Eu i-am explicat ca trebuie sa, cam faca a-
celag lucru §i pentru tronul Ungariei. E drept, re-
volutia nu isbucnise Inca, dar, noi 11 preveneam,
cu un teas mai inainte de isbucnirea furtunei. Avean
o misiune leala.
El n'a voit sa abdice. A facut numai o retragere".
Dar despre politica Ungariei in viitor ce ziceti?.
-- unt foarte dezorientat. Ceeace vreau, sincer-
e sa traim d'acum inainte in cea mai mare amicitie.
cu vecinii §i cu atat mai molt cu dumneavoastra, ro
manii.

www.dacoromanica.ro
 CONTESA MIKES
In palatnl ha Kandy. Inchisa de bolsevici. Karoly a perdnt tin-
garia. Prietenul evreilor. Proprietaille conteset in Ardeal.

Inca o femee Lateresanta, pe care trebuie s'o cu-

-no§ti, imi spune doamna de Keglevich. Vom merge
impreuna. E o.bund prietena a mea 5i-ti poate po-
-vest' multe lucruri interesante asupra revolutiei.
Ea e, acum, o femee in varsta. Fata ei e printesa!
de Auersberg, una din cele mai mari familii din
Austria.
Iata-ne, deci, intrand pe marea poarta a palatului
lui Karoli Mihali. Aci locue§te contesa.
Langa Universitate e palatul, cu infatiare ve-
tusta, al marelui om politic, azi fugit, acuzat fiind
ca a inlesnit 5i incurajat bo4evismul.
Indaratul unui gang cu colonade se deschide un
parc lung cu plantatii bogate.
Pe dreapta 5i pe stang-a parcului cele doul a-
ripe ale palatului.
Lit-1*e de cavou.
seara.
Suim o scary in a5a. zisa aripa va'duvei".
Mai multe sclave ne intampina sacs.
Galerii lungi cu garderobe lustruite, albe, inter-
zninabile.
Suntem intoodui .intr'un birou foarte elegant. Pe

www.dacoromanica.ro
 301

rnese i etajere fotografii artistice reprezentand pe

fiica, ginerele 5i nepotelele contesei de Mikes.

Apare actuala amfitrioand a palatului.

Contesa de Mikes (Mikes) e o fume inalta, foarte
impunatoare §i vorbe5te gros.
Dupa cateva cuvinte de rigoare, incepe a-mi po-
vestl din epoca bol5evismului.
' iAm fugit din ora5 trnbracata ca taxanca.' 5i
cu ajutorul unui contrabandist am trecut, pe jos,
frontiera.
La frontiera, un pod. Am platit pe ofiterul ro5_
Eram Inca cu doua: dame. Austriacul ne-a &ask
suspecte. I'am spas ca sunt din, Viena 5i ca ms
. reintorc.
Dar iatA ce-am patit sub comunism pan'arn fu-
git.
Am fost,internata de ro5ii in castelul contelui
Hedervary I fost pre5edinte de consiliu. Am fost in-
chise 6 dame 5i copiii.
Ni s'au pus de paza soldati din garzile ro5ii.
Noaptea cand deschideam u5a, cadea lumina u-
nui reflector pe noi.
Alaturi de castel, in sat, in fiecare noapte se
spanzurau nevinovati.
Stiner, fost antreprenor de bard la Varosliget,
ajunsese om politic.
La Got. (Raab) ne-a fost trimis sa ne pazeasca.
gun om care spanzurase, singur, 8 oameni. Cand
oamenii nu tnureau prea repede, criminalul strigar
Dati-mi un ciocan sa le zdrobesc mai repede
membrele.
Unui ofiter i-a omorat femeea inaintea lui. Pe
ofiter l'au balt-ut la talpi 5i Pau pitt apoi inteuri
cazan mare Cu apa clocotinda.
www.dacoromanica.ro
 302

Unui alt ofiter i s'a omorat copilul scotandu-i

matele.
Altuia soldatii rosii i-au luat sotia, i-au violat-o
pe rand, apoi i-au taiat pieptul si l'au. aruncat in
fata ofiterului, impreuna cu matele copilului.
Am vazut toate astea dela ferestrele casei in care
tram; inchisa si am crezut ca inebunesc. Am cd-
patat de-atunci idiosincrasie!
Au furat hainele nepotilor mei si se imbra'cau,
:cu ele dinaintea mea.
Cand a abdicat ( ?) Bela Kuhn, oargenii din sat
,prau toti veseli. Dupes masa au venit 6 soldati ro-
5ii ca sa ne scoata pe not din castel si sa ne span-
-zure.
Satenii le-au spus ca. Bela Kuhn a fugit i au
tabarat pe ei.
Dela Inceputul revolutiei lui Karoly! traiam la
Niselburg (Magyarowar). Ad arri stat doua luni ju-
matate. Am trait tot timpul In frica. Traiam la a
femee sub un nume fals, cu copiii. Toata, lumea
traia ingrozita. Eram rupti de famine. Nu Indraz-
(learn sa ne scriem.
In aceste doua orasele erau multe fabrici. Lu-
cratorii tineau mereu intruniri si lipeau placate.
Gazdei mele 1-au luat camere, cai sin amenintau
Ca-i spanzura barbatul de-ar Incerca sa fuga la Viena.
Mai toti barbatii fugisera. Femeile ramasesera.
Verii mei fugisera. In paduri, traiau prin ploaie,
faxes mancare.
AIti Conti, dupes ce statuserg ascunsi patiu zile
ffn podul unui taran, fugira. pe joss 65 de, ore, lai
Viena
Doua luni n'a fost contrarevolutie.
Apoi auziram ca sunt Englezii si Americanii la
Viena si ca yin, sere Budapesta.
www.dacoromanica.ro
 303

Dar, precis nu §tiam nimic.

La fiecare clipa desperam de soarta hoastra.
Nu indrazneam sä ma ivorbim cu nimeni. Pe toti
Ii banuiam de spioni".
Cand a inceput contrarevolutia a inceput si Te-
roarea! In fiecare sat ti oral era. ridicata, spanzu-
ratoarea.
Langa noi, la Odenburg (Schopron) au spanzu-
rat opt oameni fiinded inaltase drapelul alb. Ii in-
elase chiar rc*Li, care intrasera in sat cu drapelul
alb, sa vada ce face satul.
Bietii oameni cazusera in cursa. Li s'au luat toate
vitele cai, boi, porci; s'a pus la plata, 2Q0 111;ii de
coroane, satul intreg.
ceva groaznic bo4evismul. Ne fIcuse sa." per-
dem increderea in toata lumea. In fiecare om ve-
deam un inamic.
Ce crezi dumneata, doamna contesI, de Ka-
roly, in casa caruia, chiar, locuiti acum?
Karoly? Un pervers! Un. degenerat! Tot el
a facut sa fie omorat Tisza, iar, apoi, a trecut pu-
terea lui Kuhn Bela.
Era un mare vanitos. Ii ca.'§unase s'ajunga Pre-
*edintele Republicei Ungare, prin orice mijloace.
A' fugit la timp.
Acum tra.'ete lini§tit la Praga. Sunt sigura ca
acolo canalia pregatete isbuchirea bol§evistnului.
La 20 August, cand am venit aici, am gasit casa
plina de ofiteri romani. Acum nu mai sunt.
Trebue sa fie ceva lega.'turi intre Pesta §i Praga.
Un automobil face regulat cursa intre casa lui Ka-
roly si Praga. Obsery ca .de ieri i-au luat i cai-
nele favorit d'aici ca sa i-1 duca acolo. Karoly, adora
calla Inairite de revolutie avea 8. caini care latrau
mereu.

www.dacoromanica.ro
 304

Inainte de revolutie Karoly faced pe demo-

cratul, car femeea lui ie§ea, in lume, incarcata de
bijuterii, de perle, ca o demimondena. Era, ce e
drept, foarte frumoasa, dar si foarte vanitoasa. Poa-
te geniul lui raul Era na'scuta printesa, o An4
drassy.
Cand a isbucnit razboiul mondial, el a fost in-
chis in Franta. Se gases, la Paris. Apoi, deodata",
sose§te la Pestal
Atunci nu era, Inca, casatorit.
; Se povestete ca i s'a dat drumul cu conditie
isa-faces propaganda pentru Antanta. De aitfel, el
totdeauna fusese amicul Frantei Si Rusiei.
Fiind deputat, a zis in Parlamentul ungar:
Sunt amicul Antantei.
A jucat un rol urat. Ungurii daces -1 prind, X11 0-
moara, pe loc. Era prietenul jidanilor.. El a facut
revolutia cu prietenii lui jidanii.
In cabinetul lui, era. §i un anume Iaszy, tot ji-
dan De altfel trei parci din patru, din Cabinetul
lui, erau jidani.
Tot el a trimis pe Schwiemel Rosa, tot jidanca,
In Elvetia ca ministru al Uhgariei. Elvetienii n'au
1primit -o! Asta fusese cea mai mare feminists
care 4 facut cea mai Inverpnata propaganda co-
munistA. .

Uf! jidanii unguri! Toti sunt francmasoni §i bol-

§evici!

Acum v'ati reluat proprietatile comunizate"

inapoi?
Vai! Proprietatile mole sunt in Transilvania,
langa Brasov.
Acolo stam tot timPul verei. Numai iernele le
petreceam la Pesta. La Sinaia, unde ma repezearn
adesea, am cunoscut familiile Darvary, Ghica, §i
am avut cinstea ss cunosc pe Insu0 regele Carol
www.dacoromanica.ro
 305

si pe Carmen Sy lva. Ba, la Zabola, un castel al

meu langl 5'ibiu au fost si actualul rege Ferdinand
si regina Maria, pe atunci printi de coroana.
Ma scol si-mi iau ramas bun dela contesa Mikes.
Amfitrioana petrecandu-ma spre,usa, foarte mash-
nita imi mai adaoga:
-- As vrea sa plec in Transilvania, intr'un va-
gon de bagaje, cu 28 de persoane, casa mea. Am
si o ruchl. suferinda si bagaje.
As merge resemnata si fericita daces ar fi sa fac
si zece zile!
Numai de mi-ar ingadul sa plec, la mosiile mele
din Transilvania, domnul Diamandy si generalul
Mardarescu!
Te rog, pune o vorba bung pentru mine.

20
www.dacoromanica.ro
 LOVASZY MARTON
Convorbire on presedintele Partidnlni independents!. In gala eln-
bulni Nosuthist. Cel mai popular mu politic. Antantist. Sin-
gura politica az), mnnca 1Arestat sub comunisti.Partidni In-
dependentei" pentrn binele Ungariel.

Pe Icel mai popular om politic al Ungariei de

azi, Tam cunoscut intr'o frumoasa dimineata, in clu-
bul partidului instalat in palatul marelui ziar Pes-
ter Loyd".
De stand sosisem in Budapesta, la fiece pas, la
fiece colt de strada, imi isbeam privirea de ni5te
marl afi5e electorale, in fruntea carora sta scris
cu litere marl Lovaszy, Marton". In convorbirile
cotidiane foarte deseori i-auziam pronuntandu-se nu-
/nele. Cativa cunoscikti de seama din Budapesta au
staruit chiar sa-1 cunosc pe acest popular om po-
litic.
Iata-ma, deci, a5teptandu-1 in marea 5i superba
sail a clubului.
Tavanul se sprijina pe inalte colonade corintiene,
roze, cu capiteliul aurit. Canapelele Si fotelurile de
piele foarte largi 5i moi.
Un imens covor pe jos. In fund, spre dreapta
cateva biliarde.
Pe caloriferele albe si pe tripieduri, cateva statui
lot bronz: bustul lui Kosuth, in haina de magnat;
un soldat ranit, la atacul cu baioneta.

www.dacoromanica.ro
 307

Amandoua datorite lui Istok, din 1900. Intr'un

grupe de bronz Gloria", o femee ce tine o co-
roand de lauri cu mana intinsa d'asupra unui erou
ce tine sus steagul, avand la picioarele lui roti 5i
franturi de tun..
Cateva statuete de ghips 5i teracota reprezinta
pe Rakoczi", cu plete maxi inelate cazandu-i pe
urneri.
In sala mai a5teapta, din'aintea mea, cativa par-
tizani politici 5i consulul Bulgariei.
Prin ferestrele deschise s'aude, deodata, sunetul
metalic si melodios al goarnei romanesti. Alerg
sprintejl ca un copil la fereastra. Vreo doua'zeci de
gorni5ti, merg antand in fruntea unci cologne de
soldati, toti gatiti cu casca, pu5ti 5i mitraliere. Os-
tenii nostri calca sonor 5i semet caldaramul strazii
minunat asfaltate. Goarnele trambitasilor cunt vop-
site 1cenu5iu 5i le-atarna ciucuri rosii. Asa! sa nu
se deoache, scumpii nostri romana5i, ca prea dau
busna, pe la toate ferestrele, cei de prin case, cetA-
-tenii unguri 5i mai ales unguroaicele, sa-i admire.
Plutoanele noastre se pierd in valurile trecatori-
lor 5i al cantecului.
Secretarul d-lui Lovaszy Marton, mA treze5te din
dulcea.znea contemplare, 5i ma pofte5te in cabine-
tul Sefului".
Ma pomenesc in fata unui atlet. Un barbat inalt,
cu spete late, d'o foarte masiva constructie. Parul
stir. Infa.'ti5area cinstita, blanda si Lea. artificii.
Si, dupd strangerea de mana foarte calduroasa,
incepem a gral asezandu-ne comod unul in fata
altuia ca sit cand de cand lumea ne-am cunoa5te.
Carui fapt, in deosebi, se datoreaza inarea
dumitale popularitate? it intreb pe Lovaszy Mar-
ton.

www.dacoromanica.ro
 308

Faptului ca de peste 25 de a,ni am fost SR

am ramas amicul Antantei, mai bine zis al natiu-
ilor occidentale si inamicul influentei germane si
austriace. Am avut totdeauna o politica democra-
tica.
Am lucrat 'pentru transformarea democratica.' a
Ungariei, nu in sensul social democrat care a cazut
in bolsevism. Eu am luptat mult sa impiedic a-
ceasta. Acum s'a vazut ca am avut dreptate.
S'a vazut ca alianta cu Germania a fost foarte,
periculoasa pentru noi, c'a fost cauza catastrofei
noastre, si s'a mai vazut ca politica anti-democra-
tica a fost cauza bolsevismului.
Eit am stiut, am prevazut din primele Zile ca
vom pierde razboiul.
Ce atitudine ati avut in timpul razboiului?
In tot timpul razboiului am facut o politica
potolitA, dar ceream continuu Pacea! in presa, in
parlament, in delegatii.
Exemplu: Cand d. Wilson a voit sa fie inter-
mediar, eu am facut o interpelare in Camera, dece
guvernul nu primeste pe d. Wilson ca intermediar?
Am cerut Pacea pe baza .societatii natiunilor".
Am rugat in presa, pe vremea razboiului, ca un-
gurii sa. -primeasca societatea natiunilor, pe baza.
unui drept international..
Ce parere aveti despre situatia actuala?
Foarte incurcata! Foarte trista! 5i foarte pe-
.riculoasa situatie, nu numai pentru noi, ci pentrit
toata Europa, fiindca suntem in fata unui nou con-
flict social.
A ntanta ne cere sa cream un guvern care sa
cuprinda cele trei clase, burghezie, lucratori si ta-
rani. Guvernul actual e incapabil sä creeze o coa-
litie a partidelor. Dar el se cramponeaza de pu-
www.dacoromanica.ro
 309

sere de§1 azi se gasete intr'un pimct mort. Prima

ievoe era. de a e§1 din aiceasta situatie Si, c5ra
ajutorul moral al Antantei, noi nu putem e§1.
Opinia public5 dezorientata a§teapta directiva din
partea Antantei. Din n-norocire Antanta tace.
Ce proecte aveti pentru viitor?
Proectele mele? Parer/ le mele? Natiunea un-
gara trebue sa alba cele mai bune relatii cu ye-
cinii sal §i, in special, relatii economice. Fara ci
tioi nu putem tr51, dupes 'parerea mea. Dar nici
ei fara noi Ungaria e gramarul Europei. Excep-
tie, Romania care poate singura trail O. far5, noi,
fiindc5. are §i grail Si sare si petrol. Noi n'avernI
nici sare, nici carbuni, nici petrol, nici lemne.
Ce zici dumneata de svonul din lumea ma-
ghiara.' despre o uniune cu Romania?
Uniune cu Romania? Noi nu cunoatem fron-
tierele noastre, resursele noastre.. Nu putem face
combinatiii politice.. Sa mai asteptam! Chestiunile
do stat se pot rezolva dupes cativa ani cand vom
cunoa§te situatia Europej, cand totul se va cia-
rifica.
Acum fiecare ne reparam. propria cases.. Dupa
furtun5.5i incendiu fiecare avem prea mult de lucra
fin propria noastra locuinta. Acum singura religie
e munca, e lucrul!
SA vindecam ranile ce ni le-a lasat in coaste r5.z-
boiul.

Ati fost arestat sub comunism?

Am fost arestat de dou5, ori. Intaiu, la 15
`Aprilie, cand am stat in inchisoare 10 zile, mize-
rabil! D'aici m'au dus intr'o inchisoare unde erau
tinute ca zalog cele mai de seania personalitati..
Mai m'au arestat pela 25 Maiu. Mi-au dat dru-4
tnul si m'au arestat din nou dupes contrarevolutia de
www.dacoromanica.ro
 310

la 25 Iunie, ca contrarevolutionar! De fapt eu n'ain

lucrat pentru aceasta. Am gasit ca era cu nepu-
tinta a face o contrarevolutie cand n'aveai arme.
Gasiam ca e nedrept §i nu voiam sa se verse sange-
degeaba. De altfel, se stie, parodia de contrarevo-
lutie a durat o zi, fiind imediat inabuOta in sange.
Ce legaturi aveti cu partidul social-democrat?
Sunt cu totul de acord cu acest partid. Vom
lupta pentru reinceperea lucrului. Cred ca c pe-
riculos sa se razbune cineva pe intreaga clasa a
lucratorilor, fiindca au fost cativa rataciti dintre
ei cari au fost bo4evici. Sa se pedepseasca cat mai
sever culpabilii, dar, a se ra.'zbuna pe intreaga clask.
a muncitorilor e periculos. Si aceasta face actualul
guvern.
E destul de tare partidul dumitale spre a
lua puterea?
Acesta e partidul Independentei". Indepen-
denta pe care a voit-o 31 pentru care a luptat 1,o-
suth! independenta Ungariei!
Aici ne aflam in clubul acestui partid. La drept
vorbind acest partid n'a avut niciodata puterea sin-
gur, fiindca n'a obtinut niciodata majoritatea. Par-
tidul contelui Tisza Partidul muncei nationale", care
a fost totdeauna pentru alianta cu Germaniai clua-
lianul Ku, Austria, a avut totdeauna sortii de iz-
banda inaintea noastra la carma ttatului. S'a va.'zut
insa uncle ne-a dus aceasta politica.' nefasta. Asa-
sinatul lui Tisza a fost o ra.'zbunare a poporului
fiindca el, Tisza, a fost cauza dezastrului nostru.
Azi timpurile sunt altele. Steaua partidului meu;
poate, d'acum va surade pentru binele Ungariei..-
Asa ridic sä plec. Omul spre care sunt azi in-
dreptate atatea priviri e asaltat la fiece moment de
www.dacoromanica.ro
 311

partizani politici, §i toti vor sa-1 vada, sa-i vor-

beasca.
Seara tkziu, intro familie aristocrats:
Cum, v'tati dat osteneala sa vedeti pe Lo-
vaszy Marton?
PAcat! nu faces! N'are nici kin merit, deck co
intr'o zi a strigat in Camera pe vremea rasboiului
Eu sunt antantist"1
Aristocratii nu-1 pot inghitl pe Lovaszy arton
fiindca e democrat!

www.dacoromanica.ro
 BAROANA DE GRODL
In palatal baroanol de Grodl. Baroneasa despre femei. Despre
Tisza. Despre sold el

'5 Octomvrie 1919.

0 dimineat5. limpede. Pe Corso" lume multa.
Pc Dunare apar monitoare cu pavilion englez.
Azi sunt invitat la masa', la baroana Melanie de
Groc IL Aci e incartiruit generalul $erbescu. Prin
el am cunoscut pe cele doua baronese, de Groc 11
si de Taxis.
A.j.ung- la palatul baronesei, din Lendway-utza 26.
La poarta dou5.' santinele.
In curte, doua Iuliste ce deschid usile.
In sala de jos, la intrare, un tablou mare de
pictorul Ajdukiewitch, reprezentand pe regele Ca-
rol calare in mijlocul generalilor, pe un camp de
manevre. Baroneasa l'a cumparat de pe vremea
card frecventa Sinaia si a cunoscut pe victor §i
familia noastra regala.
Interiorul palatului d'o elegant5.' impunatoare.
Dup5.' masa imbelsugata, pian, Tango, si Maxixe.
Mara pe terasa, un gramofon admirabil cu bucati
de opera cantate de celebritati..
Fratele baronesei, domnul Arthur de Vecsey, tmi
povesteste d'ale comunismului.
La o mass din colt, se joac5. bridge.
www.dacoromanica.ro
 313

Apoi, de yorba cu baroana.

E o, femee, cum am dovedit -o mai de mutt, foarte
citita, foarte cults. ,Stie pe din afard foarte multe
versuri franceze.
Are ideile ei asupra femeilor.
0! la femme francaise! Cocheta; froufrou; a-
greabila, spunand nimicuri dragalase; n'are spirit,
dar o asc-alti cu farmec.
Englezoaica! Are spirit, e rea si Impunge...
Rusoaica, mandra, dar inima bung and to cu-
noaste bine.
Vieneza, calca pe urmele frantuzoaicei, rade, cants
si e totdeauna chic".
Nemtoaica... face copii. Pe and barbatii lor, tot-
deauna le insala. Dar si ele, mai( ale§ ca fete, ca,
scaiul se in dupa barbati. Un cas:
Un Omar ungur scoate, in glurna, inelul din de-
getul unei fete.
Ea Ii spune: Tine-1 pentru totdeauna!"
II angajeaza, cu asta, la logodna.". El, disperat,
scrie parintilor lui. Afacere de onoare. A trebuit
sa fuga intr'o noapte. Astea sunt germanele.
Americancele an tot ce le trebue dela barbatii
lor: lux, rochii, bijuterii, bani.::--voiajuri, tot, afara
de inima si dragoste. Ei lucreaza toata ziva lutind
vecinic acea infa'tisare de om gray. Ele tanje3c
dupa viata curopeana. Odata ce au gustat din ea,
greu be mai scoti din yaltoarea ei.
Unguroaica, 3n lume, Intepata, batoasa, isi tine
morga, abia motae la salut. In societate maimuta-
reste pe artiste. Ce fac acelea, pe scena, imita si ea
In saloane.

Lasarn pe femei si trecem la barbatii de seama,

ai Ungariei. Ii vine baronesei pe buze: Tisza.
www.dacoromanica.ro
 314

- Ah!..: Tisza! L'am auzit, in atatea randuri, vor-

bind.
Cuvantul acestui mare om politic cantarea' greu,
ca ,un metal pretios. Dupes q jumatate de ores ct
el, ma simtiam obosita. Fiecare cuvant spus de
Tisza iti starnea o lume de ganduri, iti punea. cree-
rul la o munch' profunda si obositoare. Aveai im-
presia ca te lupti cu un atlet.
Conte le Tisza a fost asasinat. Cea mai mare pates
pe fruntea Ungariei, caci a fost omorat d'ai lui.
Cu moartea lui s'a prabu5it toata Ungaria. Ramane
pentru eternitate, Tisza, cel mai mare ungur!
Trecem la alt domeniu de admiratie barbateasca.
Baroneasa continua :
Eu, impresionata de un harbat n'am fost aici
odata.
"() singura" data, un pastor protestant al Reginei
Elisabeta a Romaniei, la Bucure5ti, m'a impre-
sionat mult.
D'ar, sa precizez. M'au impresionat ideile.
,Persoanele, niciodata.
Zadarnic s'ati silit multi barbati sa ma impre-
sioneze cu privirea, cu ochii lor.
Magnetismul vizual trebue sä gaseasca un tered
susceptibil in femeea pe care vrea s'o impresioneze.
La mine terenul e foarte refractar.
Eu sunt, din pacate, o cerebroid.
Bine, dar sotul dumitale cum te-a cucerit?
Sotul meu! E 5i el un cerebral. Chestie de-
afinitati. Vrei sa spui ceva. Cum deschizi gura dupes
cloud cuvinte, el te opreste, spunandu-ti:
,,Destul. Stiu ce vrei sa spui". Si, iti ghicesc
tot gAndul.
Creerul barbatului, meu.e inteco continua preocu-
pare.
www.dacoromanica.ro
 315

Stii Ca el e posesorul celor mai intinse paduri

in Carpatii dumneavoastra azi. Dar pe el, nu pa-
durea x1 intereseaza, ci calculele financiare. E fe-
ricit cand descopera o padure neexploatata §i pe
care n o §tie riimeni altul.
0 ia. Da numai lovituri financiare.
$i cu toate acestea, Cate e de positiv, sotul meu
e inamorat de scrisori frumoase. E fericit and
poate vent sa-mi arate o scrisoare originates cu fra-
ze frumoase. El inst4i face scrisori in versuri. $i
placerea lui e Sä ti le citeaseg. Cacti n'a prea citie
si nu-i place. CitWe, dimineata, toate gazetele.
Eu,, in schimb sunt o mare cititoare de carti..
Pacat insa, acum am nervii cam{ slabiti. Gume-
lasticul s'a intins prea mult, nu mail et sensibil. Ma-1
§ina s'a uzat.

www.dacoromanica.ro
 PRINTUL CAROL LA OPERA
Incognito la Bndapesta. 0 mare artista ungard fluerati la Teatral
National. Tezanrul contesei de Keglewich.

La opera, Carmen! Tenorul, mizerabil. Publicul

Bata sa-1 fluere. Unii i-au dat cu Huo!"
Intro loja, de langa scena, incognito: Printul Ca-
rol. Generalul Mosoiu e cu Alteta, Sa, In loja.
Printul e fara barber. S'a ras. A facut si bine, era
prea tAna.'r pentru podoaba asta. Cand va fi rege,
41a. Poate ii va sta chiar bine. E imbracat in costum
de vanatori, cu palaria de bersaglieri, cu panI. Un
ofiter, foarte ingrijorat, face politia culoarelori si
sale!. Generalul Constantiiidi, a facut imprudenta
sa se duca in loja printului, luandu-si pozitia de
,,drepti!" Pozitia aceasta a unui general in fata unui
-colonel a arras atentiunea unei buni parti din pu-
blic..
I.orgretele si binoclurile s'au indreptat spre.Prin-
tul nostru. S'a dus dracului incognitul!
Colonelul Condeescu N., care insoteste ca aghio-
tant pe Print, e plin de ingrijorare.
Aud ca la Teatrul National a fost, tot azi, flue-
rata artista Paula Erji, fosta amanta a lui Pogany,
ministrul terorist, pentru ca, imbracata in ,ros, de-
lamase, in timpul comunismului, versuri bolse-
vice.
Cativa ofiteri isi amintesc de uri caz similar el
www.dacoromanica.ro
 317

unei frumoase §i talentate artiste dela{ noi ramase

la. Bucuresti pe timpul nemtilor §i care §i-ar fi pus
arta in serviciul lor...
Fluerata §i boicotata dupa. reocuparea Bucure-
tilor de romani.
Dupa teatru, o ora agreabila, la contesa si con-
tele de Keglewich.
Amfitrionii asta seara, imi arata tezaurul casei.
Bijuterii in valoare de 2 milioane:--cliademe, bri-
liante, solitari de Morgan Link, perle baroque",
toarte" §i atatea altele!
Toate, pe timpul bo4evismului, le-am tinut as-
cunse la o femee de incredere, intr'o mahala.
Intr'o odae, sus, mi-arataAresela de argint, vase,
farfurii, tavi, castsoane, toate de argint. Pe vase e
sapat numele lui Biennais, orfevre de S. M-te 1'Em-
pereuc et Rol a Paris (Napoleon).
Prin diverse succesiuni, cumparate, au ajuns
la noi.
Aud un glas subtireln odaia d'alaturi.
Intreb:
Aveti "papagal.
Contesa-mi raspunde:
-- Non. Cc peroquet est mon mari.
Conte le e mic si vorbeste cai o femee.
Contesa e un colos si vorbeste ca un barbat.

www.dacoromanica.ro
 FILMS
X
Mlonitoare eagleze. Printul Carol a dormit la Hongaria. IIa bol-
fevio orchestrA. Rorty ameninfli. Consilierul juridic Romano.
Contesa Pejacsetich 41 Ardealul.

6 Octomvrie 1919
t'e Dunare ceata. Vapoare albe fac manevra.".
Printre ele tree monitoare engleze.
Dar, pe malul opus, s'aude trambita soldatului
roman, ce parc'ar striga vaselor straine de pe Du-
nare:
Degeaba va tot grozaviti pe apa. Du cunt
stapan Oiri!
La hotel Hungaria, la comandamentul Diviziei
(a VII-a, Cate doua.' sentinele, la u5i, la sari, pre-
tutindeni.
Ce inseamna ata.ta paza? intreba un ofiter.
Printul" a dormit aici.
La popota generalului Mo'oiu, azi, un bol5evic
ungur, cu un baston scurt 5i cu degetul pe o mas'a."
de lemn 5i din guru, o orchestra intreaga cu
toate instrumentele, fligherhorn, vioara, violoncel,
robs mare, toba mica, etc.
E un fenomen. I1 ascultaxn minunati!

www.dacoromanica.ro
 319

Iniitti apoi motocicleta cand porriete, cum mer-

ge §i cum se oprete. Imita locomotiva de tren,
§i vaporul.
Generalul i1 intreaba:
Ma stai la noi azi?
Mai stau §i-o lung, r5spunde ungurul, care
a dat de traiu bun la popota generalului Mov)iu.
Un ofiter imi spune:
Printul a facut mare haz de bol§evicul 5sta,
aseara.
Intr'un cerc, la Gellert.
Amiralul Horty, isi pregatete armata alba,
ca sa inainteze spre, Budapesta. Ofiterii lui se lauda
ca vor scapa" Ungaria de romani.
Auzi neru§inare §i incon5tienta, replica colo-
nelul Ganea.
Noi cream armata lui Horty; noi ii dam arme
si o 15.'s5m sa se formeze pe masura ce noi rife
retragem. De exemplu:
Ne retragem acum dela Balaton, ii lasam pe ei
de inainteaza 5 kilometri. Si. tot a0., ca atunci cand
vom e0 din Budapesta ei sa aiba numai 5 kilometri
de inaintat, ca intrand cat mai curand dupa ple-
carea noastra sa poata opri anarhia tare ar is-
bucni.
Or, colonelul Moruzzi si ofiterii Antantei lucrPaza
cu ei.
Ba, se zice ca atunci cand, se va ispravi orga-
nizarea ei, armata alb va defila inaintea coman-
damentului nostru superior.
Consilierul Juridic Romano, imi poveste5te cazul
unui fost Ofitel austriac, sas, Fleichler, care in timpul
oc.upatiunei, in Oltenia, s'a purtat ca un calau. Ar-
mata noastra, dupa Unirea Ardealului, it primise
cu acelaT grad. Azi dupa cercetarea documentelor
www.dacoromanica.ro
 320

c it desvalue pe timpul ocupatiei, a fost exclus.

Dar, ca acesta mai sunt multi!
In eleganta lui camera dela Gellert, consilierur
Romano isi aduna dorul de casa lui si imi vorbeste
cu drag de fetita lui :,care face si poezii!"
Sa i traiascA!

Am mai cunoscut azi o contesa!

0 chiama contesa Iolanda Pejacsevich (Peiace-
vici).
Se zice de ea c'a fost o !frumusete celebra. E'
vara primara a marelui conte Julius Andrassy.
Acum e o femee de vreo 6o de ani, inalta, slaba,
Par fats, colier de perle negre, rochie de maltase
cenusie, pielea ferei ca de pergament.
Comunistii imi golisera cinci odai din casa.
Abia am scapat doua camere, fdintre care una an
anotivat-o, zicand ca-mi trebue ca atelier de pic-
torita, caci imi voiu castiga. singtra painea. Alt-
fel, ar fi trebuit sä treacai prin camera mea, im-.
partita, cu un imens paravan, in doua.
Contesa asta mi se plange, si ea, ca.' Romanii
au protejat pe opresorii nostri", adica pc- evrei.
Ce-au aristocratele ungare! Nu pot mistul fap-
tul ca not Ine-am purtat cu manusi fatal de toat'A;
societatea ungara, neamestecandu-ne in politica for
internal.
Ar fi dorit sal -i bagarn pe toti evreii la, inchi-
soart, asa cum a inceput s'o faca teroarea alba",
a lui Friedlich.
Jim mai vorbeste contesa Pejacsevich de Take
Ionescu, de I. I. Bratianti, despre Ardeal.
Ccntesa de Kleglevisch si-a.minteste !tin episod
dpi Plevna, la 77.
Bucurestii au facut otprimire stralucita Tarulul
Alexandni II si lui Gorceacow. Dar plecarea le-a
fost foarte simplg.
www.dacoromanica.ro
 321

Rtisii ne luau Basarabia! Obiectandu-se Tarului

ca n'o putern da, acesta ar fi raspuns, p'atunci
Printului Carol care se oputlea:
Mais, nous sommes forces d'annexer la Bes-
sarabie.
Ce vreti! Le droit du plus fort Deviza Germaniei.
Contesa Peacevici intervine.:
Nu s'a sfar5it totul.
Daca am judeca bine lucrurile, in vremile de
Franta e care a. pierdut razboiul. Germania
fatli,
se va ridica.
Tot ash si Ungaria. Cum dumneavoastrd v'ati
reluat Basarabia
(Adica ce vrea sa zica contesa asta?)
Cu o diferenta doamna. Basarabia am re4
luat-o fiindcd e romaneasc5, 5i a fost a noastra'.!
Ardealul tot romanesc, deli a fost o mie de ani;
al ur gdrilor, era prin. sange al nostru" 5i ni l'am
luat de drept, azi, 5i pentru eternitate. $i-apoi dupg
Cate suferinte 5i sangergri! Cine va ridica mana
cu gandul de a ni-1 mai ra'pl,, i5i va scrie sen-
.[
tinta de moarte!___ i
i r '

Brrq Ce-o fi zis, in urma mea, contesa Pejacse-

vich (Peiacevici)!

2t
www.dacoromanica.ro
 PEKAR GYULA
Convorbire cu mareie academician $i romancier

mului. -
lin salon arhaic. Biroul. Atmosiera latina.
Prin culturd, apropierea tmgara-romano.
Eternul om. Doi soli ideali.
Istoricul commis-
Spiritualist.

Romancier, autor de teatru, istoric, academician.

p,oliglot 9i ministru in actualul cabinet al lui Frie-
drich, Pekar Gyula ( Jules Pecar) trebuig cunoscut.
Am fost poftit la el acasg.
Sunt introdus intr'un salon cu mobilg veche, ro-
lie- vitinie.
Obiecte, omamente, portelanuri, portrete, toate au
aceeai infatipre de batranete. M'a4 crede mai cu-
rand in casa vr'unui centenar sau in vr'un salon
de prin veacul al i8-lea.
Un portret, mgrime riaturala, in uleiu, reprezin-
ta o femee d'o rara frumusete. Mi se spune ca e
la princesse 'du logis", amfitrioana! Stapanai casei
e azi cam arhaica, dar pastreaza sub cupola
fal§ului par negru, ceva. .din majestatea defunctei
el frumuseti. Peste bandourile negre poarig o dia
dcnia .
.Ceas vechiu cu pendulg, dulapuri vechi, statuete,
figuri §i costume din vremea Menuetelor, ce§ti, urn
Sfinx, q femee iri ghips, cornpun interiorul salo-
nului.

www.dacoromanica.ro
 323

Apare Pekar Gyula.

Un uriW Ina It, ras, mustata carunta cu varfu-
rile in sus, chel. pe juma.' tate, cu fata rosie, privirea
!surazatoare. Academicianul pare mai mult un. a-
tlet.
Merge drept, cu pieptul inainte. Rafinat si cult
cum se arafa dupl. infatir5are, aduce Inuit cu poe-
Au' nostru academician Brtiliu Zamfirescu,

Ma introduce in biroul lui.

Aci, un muzeu intreg. Munti de carti. Tab loud.
Foarte multe fotografii de oameni celebri cu au-
-tografe: dela Anatole France, Emile Zola, Riche-
pin, Henric Ibsen, Sarcey, Jules Lemaitre, Armand
Sylvestre, dela Don Emilio Castelar (spaniol). etc.
Toti acetiia i-au dat fotografiile for cu autografe
pe cand Jules Pekar studies la Paris, sau repre-
zenta Ungaria culta artistica.
Mai vad o fotografie a lui Fadrus, sculptorul
statuei regelui Mathias.
Alta, a marelui pictor Muncacs (Muncaci).
Un alt portret suav al doamnei Pekar, pe birou,
vecinic inaintea ochilor et-ernului ei adorator, sotul!
Caci, §i azi se giugiulesc,
Am impresia c'am intrat in cuibul a doi insura-
lei.
Tot in birou, pe pereti, fotografiile lui Edgar
Poe. Sthendal, Madame de Sevitme, Printesa de
-Lamballe, etc.

Cum vad, scumpe maestre, trae,ti inconjurat

numai de figuri mari, in atmosfera cea: mai Latina.
Da, sunt .patruns 'Ana in, cele mai adanci
fibre, de fiorul latinitalii. Am studiat patru ani
la Paris, a6 la 3o luandu-mi doctoratul in drept.
www.dacoromanica.ro
 824

Am studiat la Sorbona, la College de France, lat

Beaux Arts, la Ecole du Louvre. Am mai studiat
psi in America §i la Viena.
Prin gandirea mea, prin toata evolutiunea mea,
sunt latin!
Cred ca influenta latina e foarte propice pentru
desvoltarea gandirei ungare.
Noi ungurii suntem turanici. Asta nu ne-a Im-
piedicat sa evolu5.'m in sensul ideilor Apusului. Bu-
. aurea" noastra dela 1222 vine curand, a doua
in Europa, dupa Magna Charta" engleza, dela
1215.
Dreptul nostru comun seamana cu cel al An-
gliei.
Regele, §i fortele noastre feudale, asemenea.
Ungurii au avut afinifati mintale cu englezii §i
francezii.
Noi am avut si un reg0 din dinastia de Anjou.
In Dieta ungard s'a vorbit latinete.
Eu personal, la 12 ani am inceput sa admir pc'
Turgenieff §i pe slavi_ La 15 ani, exam discipol
al lui Sthendal.
Gustave Flaubert mi-a dat limpezimea sufletului
a gandirei §i a scrisului. Am cap5tat, imitandu-1,
un stil impecabil.
P5tura noastra cult5, e latinizata ca Si .mine.
Dar, Imre pa'tura noastrA intelectual'a si popor e
o mare prapastie.
Intelectualitatea e prea rafinat'a. Taranul nostru'
e, aproape, salbatee.
Trebue sa devenim un popor complect.
Biblioteca mea e toata romans. Antiquitatea e
regina casei si spiritului meu. Eu traesc exclusiv
in epoca lui August §i a lui Marc Aurel.
Vad un tablou, pe care it privesc cu atentie.
www.dacoromanica.ro
 3'5

E o scenes dintr'o piesa a mea Dragi Eva"

o legenda.
Sotul Evei, Dragy a fost omorat. Ea tine o,
cruce si jura ca va lua, de barbat pe razbunatorul
sotului ei. Legenda'spune ca asasinul trecand prin
fata mortului, sangele din rang incepe sa clocote,
Ce idei aveti asupra comunismului trecut?
Istorigul just al comunismului se va naste
peste roc) de ani.
Dupes studiile mele istorice, in general, evolutia
materiei evenimentelor se complecteaza'. in loo de
ani. De exemplu:
Tolstoi, a scris R5.zboiu si Pace", peste loo de
ani dela marea epopee Napoleoneana in Rusia! Zo-
la, La. Debacle" tot asa.
Dar putem spune cu certitudine, Khroly a fost
cel mai mare tradator care a dat Ungaria, legates
de mini si de picioare, per mana, calailor comu-
nisti ca sa experimenteze :teoriile lui Marx, a la
Trotzki si Lenine.
Social-democratii si comunismul au trecut exa-
menul prost si au cazut cu: dispret in fata
bunalului lumei intregi.
UnF aria si-a creiat, prin aceasta urata, epoca, din
trist renume.
Singura consolatie e ca. not am trecut .boala si
alte popoare se tern, ,cu groaza, sa nu vie ,5i la
ele.
Noi suntem acum in serrum. Am fost inoculati.
Sc comite, trebuie s'o afirm,. ol mare nedreptate,
contra evreilor, facandu-i direct si pe toti raspunzr.-
tori. E adevarat, multi au fosl comunarzi. Dar, e
nedrept sa se puny pe acela4 plan, marii evrei,
bunii nationalisti. Evreii au fost putinf vinoviti ca
n'au protestat indestul contra evreilor orientali
.dir tarn 1u Trotzky.
www.dacoromanica.ro
 326

Cum se infatisa literatura ungarai in epoca a-

onsta?
G Sahara complecta! Inter arma silent Inu-
sae!"
Peste tot, domnia orgia sangelui! Cine n'a trait.
azci, nu va st1 niciodata grozavia teroarei rosii.
-- Dar, despre ocupatia romaneasca, ce impresii:
aveti?
Cu tate neintelegerile ivite din cauza rechiizi-
Iiilor fatal necesare unei armate de ocupatiune, per
cfi se va rate o simpatie intre ambele noastre po--
poare.
Rom6nia c pierduta intr'o mare slava. Ca 3i durn-
neavoastia, acelas pericol slay ne ameninta. lnte-
resele comune ne vor apropia.
Eu sum ministru care supraveghez lucra'riley fa-
(sand leganTra intre misiunile Antantei 5i .autorita file-.
romane.
Pe sul ochii mei trec tot felul de plangeri con-
tra recllizitiilor.
Ca .5; la noi, si la dumneavoastra masa mare a po-
poruiui, taranimea e foarte inapoiata ca; nivel ettl-
tmal.
Grija si la unii sii la altii sa ne fie luminare ma-
me selor.
Sper ca, prin cultura, sa ne cunoastem, s54 ne
etuim mai bine si sa ne apropiiem unii de altii.

-- Cc idei filozofice va calauzesc.

E' sunt spiritualist, nu spiriitist. In toti oamenii
marl, in toate geniile natiunilor, e incarnatiunea ace-
luiasi om, aceluias etern geniu.
Limba interioara a marilor genii e, o limber se-,
creta, aceeas la toate natiunile. Citesd pe Shakes-
peare si uit ca e englez,, cred ca e Calderon, creel.
www.dacoromanica.ro
 327

c5. e Goethe cred ca n Tolstoi. Si rarnan, minunat

in fata acestut mare miracol.
Eu scriu acum o mare lucrari-, in care dovedesc
ca Don Juan, scarbit de amor. e Faust; scarbit
de stiint5, e Hamlet scarbit de oameni.
Dupa' caderea internationalismului, va detine pu-
terea nationalismul temperat printr'un fel de comu-
nism fn gandirea universal/
Prin geniul spirituluii eu sunt de pa.'rerea lui Pa-
racelsius: Eritis sicut Deus". Acest Deus' e spi-
ritul met. Deus absconditus". Dumnezeu, existA
pretutindeni, deci exists, pi in mine.
Am auzit, maestre ca ptii multe limbii?
Da; vr'o 12. Aid scris SiS poezii in latineste.
Cu popii eu vorbesc in latineste.
Am scris foarte mult.
°rick am fost de pcupat, 'oricatel suparari am
avut, o mare mangaiere mi-a inseninat si-mi lumi .
neaz5 continuu sufletul, sotia mea! Fa o mare unire
mire noi. Nu vorn putea. tral unul farce altul. Sun-
tern ca acele pas5ruici zise, Les inseparables". De
se va pr5p5d1 unul din noi, va muri 5i celdlalt.
La plecare, Pekar Gyula ma invitA pentru, dupi
arniaza sfl -mi arate Academia.

www.dacoromanica.ro
 ACADEMIA UNGARA
lin fel de Institut de France".
In fata Duntirei. Statni celebre. Tab lour' el fresco. Diverse
sAli. Marea salt drapelul roqin comunist, cariatidele. Sala
Int (loathe. Soldatii reliant pazesc Academia tingarA.
lime de Academiciani.

Merg insotit de Jules PeCar, irk automobilul sau

propriu.
1.)piim in fata Academiei.
0 constructie monumental:a, negricioasa pe din
afara. E veche, de 5o de; ani.
L liaicata pe malul Dunarei. La sfaritul prome-
nadei de pe Corso dai de ea. E cladica cu banii
nallunei inaghiare. Se zice ca tocmai din aceasta
cauza, nu s'ar fi primit nici o lascae dela Rege.
Pre fatada din strada, un mare baso-relief In hronz.
reprezentand: 0 sedinta. a Academiei asupra limbei
maghiare. contele Secszeny vorbind membrilor A.-
cademiei.
La intiare, pazesc soldatii nostri!
Intram intr'o curte. Pomii au tott frunzele gal.
bene.
T_Trcam sus. Tocmai s'a ispravit o sedinta. A pre-
prezidat Goldziher, mare savant de limbi arabe. Suns
www.dacoromanica.ro
 329

prezentat de Pekar catorva academiciani. Toti as

aerul foarte familiar si sunt plini de voiosie.
Intr'o mare sala cu colonade, admir intr un pe-
rete, basorelieful Reginei Elisabetha punand flori pc
corpul neinsufletit al marelui Franz Deak Inte-
leptul Ungariei".
Foarte curand mai intalnim bustul de marmori
alba 0 roe,. (marmora ungureasca) al aceleia0 re-
gine, sculptat de Hollo.
Marmora foarte bung pentru un obelisc, nu
pentrt. statui, imi spune academicianul.
Iata-ne sus, in sala tablourilor.
On mare tablou, emblema a Academiei: Sus im
vultur ce coboara sa se ,adapes din cupa stiintei,
pe care o tine in mana, o femeie foarte irumoas-c%
care nu e decat sotia lui Secseny, (vaduva contelui
Zicci), s= care mai tine cu cealalta 'nand, jos, scutul,
Tablou: pictat de Ender. Vulturul duce pe unguri
dela obscuritate la inaltimile luminei.
Stan unul 15.nga altul tablourile portrete ale con -
telui Seceni (Szechenyi), Karolyi GyOrgy, Emil
Dessewffy (Dejofi), [Mak Ferencz,, cei patru fonda-
toti ai Academiei.
Portretul lui Pulszky Ferencz, archeolog, vechiul
director al Muzeului National, academician.
Bustul de marmora alba al lui Cziki Gregor, au-
tor dramatic.
Alt bust al lui Baro (baronu'ui) jolsika (Jojica),
romancier.
Doi scriitori, Francois Kazinczy si Kisfaludi Ka-
roly, 1«ta1 dramei ungare. Au facut reforma stilului
pe la 1820.
Vhrosmarty, cel mai mare poet, 1800 -1855. Cla-
sieist, supra numit Virgilius al Ungareii. A scris
epopee ca Virgil si Homer, lifice, si drame ca Sha-
kespeare.
www.dacoromanica.ro
 330

Revai 'Miklos, filologie istorica.

Dies salalcu acesti mari si (defuncti nemuritori"..
contemplu Dunarea, Buda st palatele ei.
Intram intr'o sala, mai mica:
Iata portretul lui Aray lanos, fiu de taraa, poet
mare ca Petoffy. Profil ideal.
Iata portretul lui Petah, Heine al Ungariei prin.
puterea lit ismului.
Mihaly Horvath, a scris piese istorice.
Ferencz Toldy, care a scris istoria literary a, Un-
gariei.
Tata si portretul, mare in uleiu, al lui Amede Thi-
erry, marele istoric, frances, membru de{ onoare al
Academici Ungare si care a scris L'Histoire d'A-
til la".

Intram in sala presedintilor

Gyula Andrassy, cel mai mare. Baron, Joseph
Otoviis, fost ministru de Instructie dela 1848-1867,
romancier, filosof si mare orator.
Hajmk Imre, jurisconsult, Kalman Tisza (Colo-
man Tisa). fost ministru presedinte 1875-189o. Ar-
hiepiscopul Lajos (Louis) Haynall, botanist si; o-
rator. Pcrtret de Muncacs (Muncaci).
Ia i pe marele romancier Jokai Mor; tradus in
toate limbile occidentale, a scris 150 de volume prin-
tre care: Nababul ungur", N.oul proprietar", E,
numai un Dumnezeu", Fiji omului cu inima de pia-
tra", etc.
Tat 5 portretul, marime naturala, al archiducelui Ru-
dolf, ca geneal ungur, In tunica ro§ie, brandeburguri
de aur, pictate asa de bine, ca, de- le-ail atirige, ti
s'ar parea scoase in relief. Grozav seamania%--trhidu-
ct le Rudolph, din tabloul asta cu, un alt mare ne-
fericit, Tarul Nicolae II-lea!
www.dacoromanica.ro
 331

Portretul lui Kalman Thaly, seamana grozavi cu

Jean Richepin marele poet francez. Sq zice ca era.
§i acest mare ungur de sange... tiganesc. A scris o
istorie a Printului Racoszi.
Bustul in bronz al arhiducelui Joseph, tatal actu-
alului arhiduce. Se ocupa de limba1 tiganeasca.
si a scris chiar o gramati6".
Kalman Mikszad, elevul lui Jokai. A scris- 5o de
volume de mici nuvele.
Bohgay Farkas, matematician, dupa plete chip
seamana cu Ampere.
Suim in sala de §edinte saptamanale.
In fiecare Luni se intrunesc irk aceasta sail cele.
trei sectii
a) Filologia, Literele, Literaturile.
b) Dreptul, Filosofia, Istoria.
c) Matematica, Stiintele.
Politica §i Teologia nu exista. Academicienii un-
guri sent de parere ca nu trebuie sa se ocupe de ele_
In sala asta, multe superbe peisagii, de pictorul.
Ligeti:
I) G vedere a lacului Balatton cu fortareata Sie-
gliget.
2) Raul Vag cu fortareata Trencsen (Trencin)..
3) 0 vedere u Carpatilor cu fortareata Csepes..
Intram iar intr'o sala mica, cu masa de lemn gal-
ben sculptat, in forma de potcoava, pentru comitet..
Un tablou reprezinta pe Regina Isabella luandu-si
adio dela Transilvania rapita de Turci, pela 16o°.
Dar, acum, ce tablou. vor ma face ungurii pentru
Ardealul sinuls din nelegiuita for harta, de Romani,
care de drept it aveau dela, Divul Traian!? Ce in-
felice regina sau sotie de magnat va fi reprezentata
luau du-0 adio" dela castelele §imOile din Ardealul

www.dacoromanica.ro
 332

nostru cel' stropit si ingrasat de, noi, cu lacrimi se-

cole dearandul pentru belsugul si huzurai trufiei si
laconalei maghiare? -

Tot in aceasta sada mai e un bust al lui Nicolae

Zriny, trait prin sec. 17.
Camera Societatii Kisfaludy, a scriitorilor:
Imre Modacs, a scris Tragedia omu:ui". Camera
,aceasta are pe sus coroane de, lauri. Ma asez pe
scaunul lui Jean Arany, un fotoliu prifhitiv de lemn
si o perna foarte veche, scaun, fost pang acum de
curand in posesia altui poet, Dozy, moft acurri 'b
saptamani si care a lasat societa'tii Kisfaludi, acest
scau i ce a apartinut la 2 poeti mari unguri.
Arany a scris Trilogia lui Toldi", Moartea Bu-
dei", (fratele lui Atilla), si Balade.
Intram in biroul secretarului perpetuu:
Ga:sim aci pe actualul secretar, Heinrich Gustav,
Techiu- profesor de Universitate.
In marea sada pentru public, admir o mare fresca,
:sus d'asupra tribunei: Regele Sf. Stefan,,, Regele
Koloman, Nagy Lajos (Louis le Grand), marele cu-
ceritor.
Un imens drapel national cu verde, alb, rosu, in-
-tins depe o masa enorma 'Ana jos pe scanduri.
Intr'un colt al salei, un foarte mare drapel rosu, co-
munist, adus aci de bolSevici ca! sa batjocoreascal
intr'adins, Academia. Aci in aceasta splendida sala
unde nemuritorii maghiari tineau sedinte publice o-
limpice, tovarasii" adusese, odata cu desgustatoarea
for ignoranta si revoltatoarea batjocorire ai tot ce
,era. mai inalt si mai curat.
Sala aceasta de jur imprejur are cloud ran.duri de
galerii suprapuse.si sustinute de colonade de mar-
mora rosie. Bolta cu'rcurile ei, e sustinuta de ca-
-riatide ce tin in maini diferite embleme.
www.dacoromanica.ro
 833

In fundul salei, alta mare fresca: Regele Mathias,

pe un jilt, in mijlocul dascalilor umanisti, protector
al scoalei, Arhiepiscopul Pazmany pi contele Zriny
Mic los. Draperiile salei, rosii. Bara scarei ce co-
borarn era imbracata in pluche Bordeaux. Comu-
rnumstii au rupt-o toata.
Sco,borand scara, dam intr'o curte interioara §i
d'aci in Biblioteca. 0 timensa biblioteca cu. sute,
mii de rafturi cu carti 'Anal 'n, tavan.
Tocmai se tine o sedinta a Societatii filologice un-
gare al carei presedinte e Coloman Szily, un batran_
de 81 ani, care e In acelas timp si bibliotecarul
Academiei. Insotitorul meu, domnul Pekar Gyula
imi spune ca acest bibliotecar k fost inainte mate-
matician care in urinal a devenit filolog.
Jos mai gasim sala lui Goethe plina cu, manus-
crise, tablouri si opere de-ale marelui poet. Apoi, vi-
zita'in camera contelui Szecseny (Seceni).
Intr'o mare camera, gasesc trei soldati romani, de
fel din Bacau.
- Ce rost aveti voi aici, mai flacai?
Pkim palatul asta sal au se ridice nimic din el.
Pe under ati luptat?
Pretutindeni.
T Cc ziceti de palatele, de casele astea unguresti?
-- Nu ne-am prea spertat noi, deli vedem intaia
oar5 u!) oras asa mare, iar Bucurestiul inc 5 nu ram
vazut si doar Capita la noastra o fi mai frumoasa ca
orasul asta unguresc!
La plecare, Secretarul Academic imi ofera ca a-
mintire un Almanach si o calla'uza a Academiei, vai!
scrise in ungureste!
TotuO, In dreptul numeior membrilor Academiei,.

www.dacoromanica.ro
 334

secretarul imi noteaz5. pe cei mai de seama, scriin-

,du-le in frantuze§te, §i atributele:
Iat numele a catorva din nemuritorii" unguri:
Berzeviczy Albert, prqedinte; Ilosvay Lajos, vice-
pre,edinte; Heinrich Gustav, secretar Szily Kal-
man, Thibliotecar. Membrii: Semsey Andor, BeOthy
.Zsolt, Baronul Wlassics Gyula, Joseph Fiiherczeg,
Plosz Sandor, contele Apponyi Albert, Goldzih3r Ig-
,nacz (cu care am vorbit sus) contele Andrassy Gyula,
Wekerle Sandor, Concha Gyozo, Csernoch Ianos,
Szinney Joseph, Rakosi Jena, Herczeg Ferencz,
Endrodi Sandor §i Kozma Andor (poeti)i Csaszar
Elerner, Pekar Gyula, Csanki Derso, Varga, Gyula,
etc., etc., etc.

www.dacoromanica.ro
 CONVORB113I OSTAETI
Generalul Mosoin. Bancbet in 0- =a misinnei americans. Gene-
ralnl Panaiteson. Noi faja do U.0 ..1 Asnpra rechiziiitior
noastre. Ultima zi I Budapesta.

7 Octomvrie 1919.
In fiecare zi, consacru cateva ceasuri, convorbirilor
cu capeteniile militare romane, 'care au avut co-
manda, trupelpr noastre in luptele din Ardeal si dela
Tisa, Si can azi se gases° in Budapesta.
Unul dintre cei mai distinsi comandanti de front
e farri indoiala generalul Mosoiu.
Ca om, l'am descris in felurite ipostase. Ca fizic
un Ursus din Quo-Yadis?" al lui Sienkievics. Ca
suflet, bun ca un copil. Cai ener^-ie, o stanca! 0
stanca insa care se pravalcste in capul dusma-
nului.
Ungurii i-or tine minte toaia' vieata loviturile de
ciocan" asa zise, ale grupului sau de manevra"
in luptele dela Tisa.
In cate momente tragice unitatile lui, sub', inalta
lui pricepere si energie, au salvat situatia!
Din graiul lui limpede, masurat, §i, viril imi de-
fileazq pe dinaintea ochilor toate localitatile. si epi-
soadele eroicelor noastre lupte. Le adun pe toate

www.dacoromanica.ro
 336

ca pe piste pietre scumpe, in ladita mea cu impresii

si documente spre a ma folosl de ele in lazga po-
ves!tire cc voiu face asupra epopeei noastre in Un-
garia 1).
Pe lane. marile insusiri ostasesti ce i s'au recu-
noscut unanim acestui distins general, personal l'am
admirat aproape zilnic ca bun. roman' si diplomat
fard voia lui.
Fclul cum stie generalul Mosoiu sa-si apropie de
suflet pe toti reprezentantii misuinilor aliate, fie la
mesele cc le ofera, fie in relatiile zilnice in. interes
de serviciu, a facut sa se Pridulceasca, mult rapor-
turile cu Antanta.
Nu e un om frumos, dar e foarte placut. Nu, e un
rafinat de saloane, dar e un suflet deschis, cu mult
bun sing si o seducatoare voiosiel romaneasca ce
cucereste si pe cel mai invrajbit dusman. 0 figura
ce va ramane la locul ei de cinste in gloria rnarilor
tostenial'epopeei noastre de sange si de glorie.
Azi, e iar un banchet la popota generalului, la
Hung-aria, in cinstea sefului misiunei americane, ge-
neralul Banholtig.
'Maiorul V. imi spune:
Marc talhar Banholtz asta! Ne lucreaza urat.
Mereu face rapoarte Antantei ca noi jupuim Unga-
ria. Dar si Diamandy l'a pus la respect. Intro zi
card americanul avek aerul sa ordone, ministrul
nostru i-a raspuns:
Domnule general, eu nu primesc ordine decal
dela, Regele meu si dela guvern. fiindca nu ne
intelegem, eu plec la Bucuresti. Comisiunea Antantei
din Budapesta se va disolva atunci. Cad, daca vom
pleca noi, nici dumneavoastra nu mai aveti ce cautk
aci. Americanul a lasat-o mai moale.
1i Utilizate la vo'umul .Desrobitorii"

www.dacoromanica.ro
 837

II Rrivesc si ea cu, atentie pe acest general Ban.

holtz.
Are frunte mare; e chel; nasul acvilin, Ram' TO--
cat... mustata sura.
Mai sunt in suita lui, la, masa:, ofiterii americani:
Colonel Yates (Jet), colonelul Goree, Locot.-co-
lonel Moore, capitanul Hamilton, capitanul Sha-
froth. Toti, poarta pe umarul stan,g1 r roseta in
colorile Frantei. Suntofiteri cari au luptat pe frontul
francez.
Mancarile minunate. Vinul la inaltime. Intm cu-
pele de Tokay si sampanie, Zavaidoc, Ii trago la,
tambal cupletele lui Mackensen iar ofiSerul rezer-
vist Jean Dubert. cants bucati suave' din diferite
opere si arii romanesti.
Generalul Mosoiu, se ridica si inchina:
--- Vivel les Etats-Unis de l'Amerique!
Famfara intoneaza Imriul drapelului instelat"..
Banholtz, raspunde incet, pe engleze§te: (tra-
dus de colonelul Yates):
Traiasca ofiterii si armata romans ;, traiasca,
vesnic, alianta!
La un colt de masa, colonelul Ion Constantinescu,
imi Tovesteste trecerea Tisei a regimentului 14 si 16
infanterie, pe- la Kis-Kure. Intrarea iri Budapesta
si tinuta trupelor noastre.
Adevarate trupe de grenadieri! In fiecare su-
flet de soldat roman intrase adanc lozinca: PALA
card. opinca romaneasca nu se va, culca in cel mai
nobil pat din Budapesta, nu se, 'va, incheia Ram!"
Si asa a fost!
Si, ce bine imbracat, si incaltat, si ce demo
aratat, in capitala magnatilor, soidatul nostru
ceasta opinca romaneascal
A fost un banchet dat misiunilor aliate.
Generalul .Mardarescu care prezica banchettfi
2
www.dacoromanica.ro
 338

lost cel dintaiu care a pasitl inaintea generalilor

straini la locul sau (loc castigat pe calea armelor).
Inca un general distins al armatei noastre de a-
cupatie, e generalul Panaitescu, $eful de Stat Major
al Comandamentului Trupelor.
Am mai vorbit despre el.
i acesta, un atlet ca infatisare.
Mi-a facut un tablou sintetic a lup,telor, 1), si p
adanc piing de lumini i de, cab:1'4 simtire romt-
neasca expunere de consideratiuni politice in chesti-
unea romana-ungara.
Ina lt de statura, bronzat la chip, sprancetie de car-
bune, par de cenusa, privire deg fulger si graiu, de
mierc. Vorbeste bland si duke de-ti tinge inima.
Ceasuri intregi l'am ascultat cu placere.
Are o lozinca: A fugl de reclamal Nu exista ;mai
buna reclama deck impacarea constiintei".
Vorbim multe. 0 .dam §i priA politica ungar4 de
azi.
Friedrich se .gandeste la,unitateax la integri-
tatea vechei Ungarii. Visul lui e sä revie un guvern
monarhist. El, si Denikin 1i Sarbii, nu e exclus sä
se gas.easet intro zi pe acelas camp de idei, contra
noastra.
Va trebul neincetat sa tinem forte pe Tisa, contra
ungurilor.
Daca at fi in Budapesta un, guvern socialist, ar
cadea mai usor La invoialai cu noi. An ra,mane i-
beri despre Vest, si cu toate fortele ne-am, intoarcel
spre Est, contra Rusilor care voiesc sa ne is inapoi
'Basarabia.
Toti monarhistii Ungariei an interese in Ardeal.
-oti au castele si mo§ii. Socialistii n'au.

1) Utilizat tot in volumul Desrobitorir.

www.dacoromanica.ro
 339

Deci un guvern de socialisti nu; ne-ar face nici-

odata mizerii pe chestia Ardealului. Cu monarhistii
insa nu este acelas lucru.
Prin Consiliul Dirigent s'au luat mosiile contilor
si baronilor unguri spre a se (a ppporului. Asta nu
Ie convine feudalilor unguri.
Din cauza asta, mai Inuit ca oricand, ungurii si-au
lntors toat5 simpatia spre Englezi. Delai ei spera
refacerea vechei Ungarii.
Noi n'am luat nici a suta, parte din ceeace am
fi avut drept, dupa dreptul gin.tilor". Ain fost po-
porul cel mai blajin; nici o siluire n'am intrebuintat.
Inamciul a luat,.dela noi din tail, tot materialul
sanitar, de ex. nu .numai din depozitele militare, dar
chiar si din farmacii (ca la Urlati). Noi ne-arn( luat
din .Ungaria materialul sanitar furat de ei. Au avut
nerusinarea sä spuie ca le-am jefuit spitalele de copii.
Au fost desmintiti, in fata misiunilor Antantei, chiar
de medicii for care au marturisit ca noi" le-am dat
ajutoare medicale, de ex.: serum, adus de noi din
tarn.
Se face to corrdsie mixta sa cerceteze acuzatiile for
c'am demontat fabricele de munitii, de tunuri etc.
Fireste c'am demontat. E dreptul ocupantului. Si
am ft facut cea mai mare gresall de nu, be dis'_-ru-
geam aceste fabrici. Adica, sä-rni last dusmanul de
moarte, invins pe calea armelor, sa -si, fabrice noui
inunitii, Ca iar sa ma atace pe negandite?!
Ne acuza ca ne hranim trupele din hrana ungara.
Din cc vrei sa be hranimi dupa, ce-ti fad ordine
in tarn si to scap de mizeria, si torturile bolsevis-
mului?!
Si, totusi; din Budapesta, nu le -arm luat un cal.
Cand am fi putut sä le, luarn io la, sutal nu le-arn1
luat din toti caii Ungariei nici unul la mie.
Ne mai ,acuza ca le-am iliac vagoane si masini,
www.dacoromanica.ro
 340

Dupa armistitiul incheiat cu ei se( stabilise, de

comun acord, sa le lasam 9o0 ma5ini strict necesare
§i 30.000 vagoane.
Ei bine, le-am lasat: 1640 dey ma5ini numai in
zona ocupatg de noi 5i pest 4o.000 de vagoane.
Dovedim aceasta cu statistica for din Directia cailor
ferate.
Ce vrei purtare mai blajina, sal nu, to atin0 :de
un ban cand dupa dreptul gintilor be puteam golf
toatft visteria?
Am confiscat numai banii albi bol5evicix facan-
du-le tot for imensul serviciu d'ai ieftenl, prin a-
ceasta, imediat, vieata.
Ce vrei mai bung proba- ca ne-am purtat bine
tot -timpul ocupatiunei noastre!
Cand am inceput evacuarea regiunei dela; lacul
Balaton, locuitorii ora5ului Wesprem', au .dat ban-
chet autoritatilor militare romane, ca multumire de
cum s'a purtat armata romana. Erau de fatal si o-
fiterii misiunilor aliate.
A doua zi armata for ungureasca armata alba
a luj Horty care (ne lua locul, a fost primita, cu
raceala 1),
Aceste lucruri trebuie sa le 5tie contii 5i baronii
unguri.
Noua inamicii, puterile centrale ne-au .luat si ce-
nu5a din vatra.
De felul cum ne-arn purtat noi in Ungaria popu-
latia e foarte multumita.
'Mureau de foame, cand am venit noi. Le-am dat
sa manance din propria noastra. hrand.
Erait spectre dupa suferintele indurate sub boI-
5evici.
I-am facut oameni.
1) S'a dovedit, In unna, temeintcla acestei recall. Azi toata Ungaria san-
gereaza sub teroarea albs a armatel lui Horty. Bol,evismul alb l

www.dacoromanica.ro
 341

Seara la Gellert. N. Petrescu Comnen, distinsuI

jurist si publicist, e de parere. ca," Romania, nu tre-
buie s5 rupd de tot relatiile cu Ungaria. Nu, se stie
ce poate aduce viitorul.
Sunt ultimele ceasuri, in care' mai cutreer Buda-
pesta.
Maine dimineata parasesc fosta Capitall a lui
Bela Kuhn.
0 strabat noaptea din automobil. Liniste pro-
fonda pe toate stradele. Nici tin trecAtor. Pustiu!
Tot orasul imi pare un imens cavou.
Numai pasii patrulelor noastre s'aud, colo, prin
apropiere, rasunand in linistea neagra, a imensei
metropole maghiare.
$i in adancul noptei, Budapesta imi pare un
monstru Culcat pe labe la picioarele imblanzitorului
s5u, soldatul roman.

www.dacoromanica.ro
 BUDAPESTA ARAD
Pirisesc Capitals lul Bela Enhn. Convorbiri on cilitorli despro pro -
slvtile aomunlets. Prin 8141. Struguri gi oozonao.
Vaal ff porchix1111. Clara Arad.

8 Octomvrie 1919.
Ora 7 dimineata.
0 ceata rosie invalue orasul.
Mti indrept cu automobilul comandamentului spre
gara de Vest (Nioguty).
Pe peron, generalul Dumitrescu, cu cravasa in
myna, inspecteazI pe ofiterii dela comandamentul
g4rei.
Bureazg.
Ma urc in tren.
Pornim tncet.
Sunt intr'un vagon curier. Fotelurile sunt aco-
pritee cu pluche verde-cenusiu.
Un piuit masiv ma face sa scot capul pe fe-
reastra. Trecem prin dreptul gradinei zoologice. Vul-
turii din custile lor, (din margineai caiei ferate, ne
dau bung dimineata! Or, ne ureaza Drum bun! ?"
Pe linie, locomotivele incarca, din belsug, car-
buni.
Urcam. Merigem foarte incet.

www.dacoromanica.ro
 343

-- Carbuni pro5ti in locomotivg! exclam4 un. o-

fiter.
Zarim cazarmile din marginea Budapestei. Sol-
datii no§tri fac evrcitii. Apar tramwayel galbene.
Ne apropiem de KObania.
Iata un bazin imens de petrol.
Pe deasupra unor mici tuneluri de tren, tree
tramwaye.
Depozite de scanduri.
Gara Kobania.
Prin fereastra vagonului, invazie de fum! Ah! car-
buii ungureti!
' Ah! Ungaria! Fum §i fumuril...
Kobania, e o anexa a Budapestei, legates, prin
tramvaye.
Iata sinagoga oraplui.
Trecen, mai departe.
Gara Pest. Szt. Lorenz. Trenuri Aline, cu, soldati
ce merg- in concediu. Pe peron1 ofiteri. Sublocote-
nentul Marcu Alfred e de parer ca, guvernul ro-
man ar trebui sa bath', o medalie comemorativa de
ocnparea Budapestei. Foarte judicios!
Vagonul e invadat de frig §i de... mu§te!
Intram in regiunea viilor.
Ca sa and incalzesc, circul.
Intr'un vagon vecin, lume multa. Leg convorbiri.
Pe unguri ii pun la contributie, sa-mi povesteascat
din comunism.
Doamna Zay Elemerne, cu fiul ei Gorg de 9
ani, merg la Arad.
A avut un sod bol§evist. Devine interesanta.
Batbatul meu era locotenent de hussari. Era
betiv §i cartofor.
Dupes un an, am divortat.
Pe la cazarma nu se mai ducea de mult. Intr'o

www.dacoromanica.ro
 344

zi, la cazarma, colonelul ii spu,ne: Daci esti Boer,

ramai acasa".
A izbucnit comunismul. El a luptat in armata ro-
sic. Ajunsese comandantul unui .orasel, Donbovar.
Teroriza oamenii, bated. femeile. Se purta ca un
&Batt. Cand au venit romanii, a fugit. Garda alba
l'a prins si l'a impuscat pe peronul garei. (Nu l'a
spanzurat, ca favoare, fiinda fusese ofiter).
En, in timpul comunismului am stat mai mult
Inchisa in casa, cioc in cioc cu logodnicul meu, cel
nou, fiul contesei de Keglevisch, (Pauli de Kegle-
visch, care a insotit-o la gara,, in, Budapesta, dimi-
neata asta).
In piata, odata, merg cu servitoarea mea si luam
amandoua. ate 1/2 kgr. de carme.. Celelalte femei
fierbeau de ciuda. Am (fost parata. Nu era voie
deck 1/9 kgr. de famine. Or, eu capa'tasem, cu acest
siretlic, i kilogram! Apar doua, garzi rosii. Ma, duc
pe sus, la politie, in al noulea cartier.
Am facut puscarie.
Un vai al meu a vazut la morga doua', calugarice
dupa tortura., cu unghiile scoase, cu, buzele cusute
intepate, cu ace.
Cucoana povesteste, calatorii mananca. Mancand
mereu iii dau iluzia ca timpu trece mai usor.
Un span, de vis-a-vis, imi spune in frantuzeste,
ca niciodata nu i se parer ca voiajeaza prea mult,
fiindca iii inchipuie c'o s'ajunga la Arad peste doui
wile. Spanul imi povesteste ca intr'q zi, in comu-
nism, un doctor scotand batista albs ca sa-si sufle
nasul, a fost banuit ca face semne garzii albe (era
in timpul contra revolutiei). A fosti arestat si im-
puscat.

D-rul Francois Victor Kope imi povesteste:

www.dacoromanica.ro
 345

Un sub-ofiter vroia, sa intre la Hungaria unde era

instalata casa sovietelor". N'avea Iegitimatie. El a-
restat. Omul protesteaza:
Eu am documente ac,asa.
Intra. Iti dam not documente!
A intrat. Si, n'a mai iesit deacolo niciodata.
Teroristii, ,erau toti ni5te banditi!
Doi ofiteri din Ucraina, trimisi cu o delegatie,
locuiau la Hungaria. Era in ultimele zile ale lui
Bela Kuhn. Kuhn Bela nu se incredea in ei..
ca spioni li se face de petrecanie.
Intr'o noapte, secretarul, le maitre d'hôtel" aude
strigate in etajul de sub el, in nemteste:
Ultima ora a sosit pentru. voi"..
Au fort ridicati din pat, de fiii lui Lenine, si dusi
la Dunare.
Acolo, fura desbracati, apoi legati do gat cu o
mare piatra si aruncati in fundul apei.
Secretarul fiind surprins 5i el c'a, urmarit faptul,
intoicandu-se la hotel, fu arestat si; condamnat la
moarte.

In pivnitele Parlamentului doi ba.'rbati si trei fe-

mei au fost pusi la zid si sgariati, sfasiati si jupuiti
de vii. In aceeas noapte cadavrelq le-au fost arun-
cate in Dunare.
Au arestat pe varul meu numai fiindca a trecut
grin dreptul unei case banuite. A fost tnchis inteo
bucatarie cu 3o de persoane sn culcati pe -scanduri
-sat' intepeniti pe picioare. Nu it interogau. Sau,
daca veneau la ei, strigau cateva nume fictive ca
sa, zica, ca, isi fac datoria., A! Nu, e aici?" $i, ti
tineau inchisi saptamani intregi.
Toti acesti nenorociti inchisi farce motivi au fost

www.dacoromanica.ro
 346

pusi in libertate numai prin interventia misiunei en-

gleze.

Eu, personal, aveam gunk' slobod5. Vorbeam färce

sA-mi pese de nimic. Le eram' o povar5.. M'aul cau-
tat acasa.
F'ugeam in fiecare noapte si dormiam.aiurea. Du-
pa' o saptamana am fugit la Seghedin cu docu-
mente dela misiunea englez5.
$i Pauli (Paul de Keglevisch), logodnicul meu
a fugit tot la Seged, intervine doamna 'Lai Ele-
merne. _

Dai, cu vorba trece timpul.

Iat5-ne la Solnoc.
E ora 1. Manam in tren proviziile noastre.
La depArtare de 6 orgy in camp, ni se face per--
chiiitie, ni se cer legitimatiile, ni se controleaza
banii.
Plecarn mai departe.
0 doamn5, Cornelia Sas, povesteste:
Am fost arestata ca romance" §i inchisa.' patrtt
zile la Parlament.
Acblo am auzit cum Pater Hock; preot, a fast
rastignit pe truce in pivnita Parlamentuluj.
Tot acolo au fost inchisi Grofful Appony cu Inca
alti 70 de insi.
Un preot, dr. Stowiceak, catolic, ava o buc5-
ta'reas. care esind afar.' in balcon cu lampa, rosii'
au crezut c5 e un semn facut contra revolutionarilor_
Au ridicat pe preot l'au batut si chinuit pan5i lratx
lAsat mai mult mort.
La prima ofensivA cand romanii ajunseser5; la
Tisa rosii au masacrat pe top din garda alba. In
www.dacoromanica.ro
 347

fiecare casa din Solnoc e§eau soldatii lui Kuhn Bela

cu baioneta ro§ie.
Numai Szamuellyi a °moral singur, cu revolverut
peste 3o de ofiteri din garclai alba.
Luri intregi not am murit de foame. Szamuellyi
cu ai lui o duceau numai in ospete.
Jntr'o biserica jidanii bol§evici au scuipat in sfin-
tele sacramente.
Distractii? loc! Sta lumea inchisa in casa, se
culca dela 8 seara, ca nici lumina, n'avea, voie sal
aprinza.
l erai mai bine imbracat, to desbracau in stra-
da. Toti ;e§iam cu ce aveam mai prost pe noi,
ca sa avem aerul de ,;proletar".
Ajungem in statia Gyoma.
La Solo, a§teptam foarte mult. Gasiml aci stru-
gun minunati §i paine cozonac!
Scapata soarele. Tot soarele e o vatra de jeratec.
S'a facut §i el ro§q", decand bol§evicii varsa, atata
sange.
Ce-or zice tovara§ii", contem-Plandu-1 din in-
chisori?

In statia Sekes (Bichis?) Ciaba, altar oprire. E

Varna!
Autoritatile noastre militare §i vamale fac... per-
chizitie! Cer legitimatia, fiecarui calator §i le cer-
ceteaza banii. Nimeni n'are voie sai aibat asupra.-§i
mai mult de Zoo coroane. Restul se confisca. spre 0.
nu se face specula in tarai cu coroane aduse din
Ungaria.
Caci, Budapesta, s'au schimbat lei, d'andu-se 4.
§i, 6 coroane pentru i leu.
Se confisca chiar ofiteritor calatori card raman
www.dacoromanica.ro
 348

stupefiati de aceste mAsuri draconice. SupArarea cea

mai mare a cAlatorilor e insa, ca toata lumeal e si-
Rol sb". coboare din tren cu, tot bagajul" ca sA vie
la control §i apoi.iar sal urce cu tot bagajul in
tren.
5i hamali nfu suet! Si plouA I Si multe femei nu
pot clinti un geamantan din loc. E o mica, barbarie
,ce putea. lipsl. Calatorii vocifereazA gAsesc, cu
drept cuvant, CA acest control se putea, face foarte
wor in tren, in fiecare compartimentz far. sa chi-
gratuit, atata omenire! Si acest calvar du-
reaza 3 ceasuri! Intelegeam aceasta la vechile frun-
tarii, la Predeal, de pilda, unde trebuia. sa. schimbi
§i trenul. Dar aici, unde d acela tren care trece
mai departe!?
rarziu, insfar§it, pornim din nou.
Ajungem la Arad.

www.dacoromanica.ro
 IN ARAD
Adoua era In Arad. Colone inl Grozeann 4I Divizia I. La regimen-
tal 17 Alehedinti. Amintiri din lupte.

9 Octomvrie 1919.
Tata-ma, si la intoarcere, oprindu-ma in Arad. De
data asta va trebui sd stau cel putin 2-3 zile. Ad,
si in imprejurimile orasului, voiu pute da, de co-
mandamentul si regimentele eroice care au luptat la
Fegyvernek. Ca ci, dupa ce si -au, facut stagiul de
()prim in Budapesta, prin o noud ordine de batae",
acum se gasesc aci.
Revad prima dimineata and, la ora, 4, and des-
cins din tren cu generalul Pavelescu, la ducerea
spre Budapesta, si ne-am °moral timpul in g.aza ir
tovara0a catorva ofiteri, band ceaiuri dupai ceaiuri.
Ba, gratie dragalasei doamne maior Dianu, care
ne-a "imprumutat sapunul si prosopul, ne-anX putut
face si toaleta! Spa lati si cu) ochii limpezi neatn
facut apoi, sumara noastra vizita prin Aradul ce
nu deschisese Inca pleoapele.,
De data asta, am descins la, miezul noptei in
gara.
Cu biletul de cartiruire, primit dela comandantul
militar al garei, ma. indrept spre hotel.
Dupa o noapte de bung odihna,, ies in oral.
Belsug de soare. 0 zi de cristal.
De data asta, Aradul e in plina vieata.
www.dacoromanica.ro
 850

La o mare si elegant cafenea, de pe strada cea

rnai frumoasa, imi iau ceaiul cotidian. In fall, con-
templu silueta eleganta a impozatei Prim arii, in cre-
.stetul c5:4eia falfaie tricolorul nostru!
Azi, e instalat acolo, Comenduirea Pietei".
Cafeneaua e asa de cocheta si spatioasa, de parca
as fi in una din cafenelele Budapestei. Se stie de ce
fatma se bucura cafenelele Budapestei. Ca si la
la Viena, sunt centrul de atractii al celei mai selecte
pAturi din populatia marei Capita le. Sunt, unul din
farmecele orasului.
Scriu. MA bate soarele. Pe trotuarul din fata trece
zambitor amicul Stamatiad, poetul rasfatat al sgomo-
toasei boeme din zilele de glorie ale faimoasei Te-
rase" din' Bucurestii nostri! Infra si el sA-si ia, ca-
feaua tot in cafeneaua aceasta ungureasca. E dascal
la liceul roman din Arad.
Dupa un ceas, ma indrept spre comandantul Di-
viziei I-a. .

In cabinetul s5u, colonelul Grozeanu, seful de

Stat Major, ma primeste cordial.
E un tan5r, rotuniior, cu parul negru tuns scurt,
cu mustata tot neagra.
-Intram in camipul convorbirilor ostasesti ce ma
intereseaz5.
Si, rand pe rand, face sa-mi defileze, pe dinaintea
ochilor, clipele luminoase si tablourile de eroism
ale Diviziei I-a in care colonelul si-a avut locul
de cinste. Imi descrie in detalii epoca luptelor dela
20 Iulie, cand a inceput a doua ofensiwa si nand, la
intrarea in Budapesta 1).
Dela. Divizie, ma indrept spre Regimentul, 17 Me-
hedinti, instalat in niste labirintice caarmi de langa
gara.
Aci, colonelul Aleman Nicolae, un brad de roman
1) Utilizate in volumul I. Desrobitorii".

www.dacoromanica.ro
 351

bronzat, cu parul ca'runt si mustati lungi, imi po-

povesteste faptele eroice ale regimentului sau.
Apoi, sublocotenentul Strambeanu, un voinic inalt
§i blond, sublocotenentul Stancea. Nicolae, °aches
scund, distinsi in lupte, complecteaza notele.
Baetii acestia, Mehedinteni d'ai lui Tudor Viadimi-
xescu, imi vorbesc cu dragoste mare si admiratie de
vitejia 5i spiritul de sacrificiu al soldatilor de, sub
comanda lor.
Dela cazarma, plecalm cu trasura regimentului,
toti spre masa dela popota, in oral.
In drum, colonelul Aleman ma face atent a re-
gimentele 17 Mehedinti si 35 Calafat, fac parte din
divizia dela Cerna acuzata, ca s'a! predat. E o feri-
cire pentru ele, ea, in urma luptelor ulterioare dela
Fegyvernek, au dovedit prin eroismul lor, netemeini-
cia calomniilor dintaiu.
Apoi, vine vorba de psihologia soldatului roman.
Nu-1. sperie nici cea mai formidabila cantitate
de munitii inamice, atat time cat isi simte ofilerul
langa el!
Cu comandantul langa el, intra, cu pieptul gol
in potopul de foc.
Am gasit intro zi, pe un camp de lupta, 23 sol-
dali ardeleni din regimentele ardelene decimate in
luptele dela 20-23 Iu lie.
Soldatii.nostri ii luau in ras.
-- Nu ne. batjocoriti. Luali -ne 1a voi, dati-ne ofi-
teri d ai vostri" (din vechiul regat) 5i, va", vom
arata ce putem.
Ei bine, au facut minuni de vitejier mai in urma1
Ii intrebam:
De ce schimbarea asta?
Rai, data. am avut 5i oi, acum, ofiteri de-ai
dumneavoastra!

www.dacoromanica.ro
 IN SATUL GLOGOVAT
Sedini batalionulni 18 Gorj. Bolaevici in cArnte. Gazda maiornini.
Ivabll. Cuvantarea filo-romitneascit a episcopulni swab. Ipocrisie
nemteasca. Pe goseana kinreplui. Doi jandarml. Primary] Glogo-
vilnini. Batalionni In exercifii. Poveatiri din
luptele dela Fegyvernek.

Ca sa dau de Regimentul i81 Gorj care a luptat

d'asemenea eroic la Fegyvernek, ma indreptez sure
Glogovat, o comund din jurul Aradului.
E ora 2 1/2. Iau motorul" electric, ce merge la
Otalon" vechea numire ungureasca a Glogovatului
romanesc de azi.
In trenuletul acesta, merg varat numai intre nernti
CAC:, intro intr'o region de swabi., Mai sunt in va-
gon si cateva grade romanesti.
Motorul op-este. Am ajuns la Glogovat.
Scobor insotit de un plutonier, 5eful atelierului de
cismarie. Da jos cu el din vagon si niste suluri de
talpa.
Ne intalnim cu niste carute duse, de niste prizo-
nieri bolsevici.
De ce-ati luptat in garda rosie, baieti?
Pentru hrand, domnule. Muriam de foame,
altfel.
,Si ma gandesc ca ;soldatii nostri, fara paine,
www.dacoromanica.ro
 vJ)

farce nici un fel de anna, farce munitii chiar, s'au

luptat ca leii pentru steag!
Ce deosebire!
Fe strazile prafuite ale satuiui, nimeni. La o ras-
pante o cireada imensa de vaci elvetiene cu taurii
lor. Vin dela camp. Satenii le mulg; iii vand lap-
tele la oral.
Batem la casa colonelului Sta.'nescu Vasile, coman-
dantul regimentului. Li PA. Ordonanta ne spune.
Domnul colonel a plecat cu trasura batalionu-
lui intr'un sat din apropiere, in inspectie.
Merg la casa maiorului.
Intreb ordonanta.
E acasa domnul major?
Acasa, sa traitil
Trec printr'o gra'dinita piing de flori. In fundul
curtii clai maxi de fan, proaspat. Ni5te 5wabi in
ismene largi de panza alba, stau pe la.nga ni5te care,
M'apropiu de u5a. Maiorul canta.
Intru.
Un voinic ro5cat-blond, cu ochii alba5tri se ri-
dica in sus 5i surazator in prime5te plin de voie
bung. Ma prezint.
Surat intr'o odaie de gospodarie taraneasca de
5wabi.
Pe mese 5i pe pereti, icoane,
A! sunt foarte evlavio5i nemtii ace5tia, 5tvabli.
St foarte gospodari, imi spune maiorul.
oa-, vezi sa'rbatoarea ce mandri sunt in costumele
lor uniforme, haine negre 5i cisme lungi.
Silmbata trecuta a fost aici episcopul lor catolic.
A tinut o predica foarte frumoasa, indemnandu-i sa
tiny la limba 5i biserica lor, caci, cine n'a tinut
la Dumnezeu, praful s'a ales de ei. Exemplu, un-
guz ii bol5evici. Din contra, cine a tinut la limba 5i
biserica lor, Dumnezeu i-a ajutat.
Exemplu, Romanii!
www.dacoromanica.ro 23
 364

-- Sa tinem la acest popor (a zis episcopul swab)..

sa traim in bune relatii cu el. D'altfel noi, swabii
toldeauna am stat in bune raporturi, cu romanii.
Asta, la ei acolo, spune maiorul.
Eu, insa, prin sat, am mirosit, ca in majoritatea
swabilor persista ideia ca va veni mantuitorul",
ca tot al Ungurilor vor fi.
Esim la camp. E 'catre sears. ,S'a racorit.,
Uncle ti-arunci ochii, clai de fan. In zare, dealuri
albastre. Dantelarea hits, pe orizont, itu dau iluzia
unor ruine de cetate.
Toate dealurile pe-aici sunt acoperite de vii.
Satului ii zice pe ungureste of -oloni adia cinci
movile.
Mergem pe o sosea, dreapta, curata ca 'n palma
si strejuit5 de plopi. Se zareste, satul Sarhbotenii.
Suntem pe soseaua care merge la, Copsa mica,
la Radria, cetate frumoasa pe margineai cealalta a
Murcsului.
Muresul e limita intre Banat si Transilvania. In
Julie stateau aci granicerii nostri, pe linia de de-
marcatie".
Am ajuns in dreptul batalionului I si III, canto-
nate in satul Mandruloc. Batalionul II e in Sam-
boteni.
Zarim, pe dreapta Muresului, o padure mare. Aud
ca e plina cu caprioare.
Maiorul vede doi jandarmi. Le face semn sä se
apropie.
Sa traiti, domnule .maior, sunterri patrula de
jandarmi dela postul Glogovat. Eu sunt din jude-
tn1 Arad, comuna Galcea rosie. Suns, jandarm ac-
tiv, dela infanterie.
Eu, din judetui Satmarului, din, comuna Pri.
www.dacoromanica.ro
 355

bilesti. Sunt de 6 luni in, jandarrnerie, din Aprilie.

- Cum e starea satelor pe aici?
Nemtii sunt foarte lini§titi.
Numai in satul Uipanad au omorat un om.
Pal, de ce nu depun nemtii juilmant pentru
romani.
Ei ar fi depus dar erg un bo4evic prirnar,
care it fura.
Ce e cu primard de-acum! all GlogovatulUi?
El e bun, saracu, numa, ca nu e dqtept.-Apoi,
e dug toata ziva din sat. Se ocupa.' cu negustorie.
Vinde piei. E cojocar de meserie. D'aia nu traiqte
bine Cu swabii.
Sa traiti! domnule maior;. not mergem acurn la
serviciu.
Si cei doi jandarmi se departeaza...
Pc camp batalionul e in exercitii.
Capitanul a za,'rit pe maior. Da din. ce in de co-c
menzi mai energice. Adund coloana.
Pc umniar, arm! Pentru onor, la stanga!
Fiecare companie se randuie§te in coloana de
mars; cu ofiterii in frunte.
Capitanul Balescu Nicolae si sublocotenentul
Naum, aghiotantul batalionului, dau raportul, ma-
iorului.
Si, in vreme ce admir pe camp batalionul regi-
mentului 18 Gorj, in pas ost4esc, maiorul imi a-
claoga:
Ii vezi? Soldatii §i ofiterii, tot unul si unul!
toti au luat parte la luptele dela Fegyvernek.
La o masa, in fata unui han de 5wabi, tau cu
ofiterii §i privim casele de peste drum. Toate casele
din sat au scrise pe ele numele proprietarului :ji anul
rlaciii ii. A5a aflu ca hanul e al domnului Rauh Paul.
www.dacoromanica.ro
 336

Casa din fats, a sateanului Schautemker Iosef.

Si, rand pe rand ofiteri, i soldati imi, povestesd
peripetir din campanie 1)
NIa reintorc cu maiorul acasa, la el. Proprietaruly
e swabill Humbert Herman, un munte de om
de vre-o 52 de ani, inalt, blond, ochi albastri, pan-
taloni largi, pallarie de paie. Jurnatatea duirmealui
tot voinica, si grass, se invarteste printre ga4te si
rate, In curte.
Ce zici domnule Herman de administratia ro-
maneasca?
Numai limb& si scoala sa ne-o lase 5i not vote
fi cei mai buni romani. Cliiar ieri am dat pe ,,prun-
cul" men la scoala.
Im; spune maiorul:
Suni foarte bogati gospodarii del aici. Zilele
astea au dat o masa episcopului si autoritatilor ro-
manesti civile si militare.
Avocatul Muller a vorbit pentru raporturile sin-
cere cu romanii. S'a taratat fericit c'au venit ro-
manii.
Primarul cel vechi n'a voit sa depuria. juramant
de credinta Regelui nostru. Primarul cel nou Simion
Trifu, pus de rigi dela Apriile, s'a exprimat 6d:
Eu, dac'ar pleca romanii, fug cu ei"
-- De ce, ma, l'am intrebat.
Ma sfasie swabii. Mor de ciudg ca ci nu mai
pot fi primari. Apoi, rechizitiile ce le facem, plata
contributiilor neplatite pe 3 ani, ce le pretindem
acuni, toate astea nu-i aranjeaz5.
Si cu toate astea, toti sunt bogati, swabii astea_
Au fiecare sute de mii de lei.
1) Vez: volumul "Desrobitorii.

www.dacoromanica.ro
 rNAPOI LA ARAD
In motorul electric. Concert la Atenen. General Obogeann.
Armata multi. Tara mare. Granitl amenintate.

La ora 71/2 ma urc din nou in motorul electric.

D'alungul liniei se insira stalpii in beton armat.
Un ofiter povesteste peripetii din campania- in
Ungaria. Avoi, ne spune:
Un cal si un docari m'au costat 600q de co-
roane. 0 carabina tot 6000 de coroaile.
.Adica te-a costat... cinci degete, it rectifica
spiritual un camarad, surazand si facand cu mana un,
semn caracteristic.
Cel dintaiu, mai scoate un, ceas de aur.
Asta il am dela iubita mea, din Budapesta.
Ajurgem pe intunerec in Arad.
Masa, la popota, in centrul orasului. Colotielul
Calinescu povesteste lucruri vesele.
Dupa masa, concert la Ateneu.
lntr'o loja, Genera lul Obogeanu, cu capul stramb
putin din cauza unei rani capa'tate irk gad in focul1
luptelor. E in loin.' cu familia. Sub patronajul s'au se
da concertul de asta sears.
Sala piing. Splendida sala! Ofiteri multi. Aproape
-toata garnizoana.
Ce multa armata avem! Undq ma uit dau de.

www.dacoromanica.ro
 358

uniforma ofiterilor si soldatilor nostri, si in Unga-

Tia si in tinuturile roman.esti. Se cunoaste ca suntem
o mare putere militara azi!
Colonelul Grozeanu imi spune:
Se mirk, si Mackensen la demobilizare, de
undo mai scoatem atata armata'
Au vrut ungurii sa manifesteze in Arad pentru
Kosuth al lor.
Sa pun flori pe statuie si sa, linalcuvantri iri-
dente. Am scos armata ca sa tie ordine. N'a mai
esit un ungur dell -dddusem ordine sa nu fie opri-ta
manitestatia.
Armata, e forta morala. E drept, suntem o mare
putere azi. Sa nu ne culcam, insa, pe ureche. Nouri
grei se ridica pe cerul bucuriilor noastre, din toate
partile. Granite le noastre sunt si vor fi inereu a-
menintate.
Splendid local acest Ateneu care cuprinde1 si co,
mare biblioteca. I se mai zice Palatul "Culturei". E
asezat intr'un colt al. orasului foarte aristocratic si in
apropierea'unei gradini din marginea. Muresului.

www.dacoromanica.ro
 IN LAGARUL BOLSEVICILOR
779 de bolitevici. In Cetate. Train boeresc. Bildt Aril gi infirmerli
De vorba en ()Merit bolfovic1. Genera Inl hlorioin 11 prindea ca pe
goareci. La popota generalulni Scariforeann.

io Octomvrie 1919.
Un cer cenu5iu. Frig. Sta gata, sä !aloud, sau sa
ninga.
Ma indrept pe promenada oraplui d'alungul Mu-
re5ului.
Trec podul cel mare si frumos i intru in Cetate.
In cancelarie, un maior, comandant111 lagarului de
bolsevici prizonieri, imi da cateva date' asupra si-
tuatiei copiilor lui Bela Kuhn.,
Avem prezenti in Cetate 779 de bolevici. Co-
lonei 3. Locotenenti-colonei, 11. Maiori, 12. Capi-
tani, 67. Locotenenti, 190. Sublocotenenti, 251.
Trupd, 182. Civili, 63. Dezertori, io. In spiral,
26. La infirmerie, 12 In inchisoare, 2.
Au 'lost adui in cetatea Aradului pe la 8 August,
in diverse serii.
Majoritatea ne-au Post adu5i dela( Vest de, Tisa,
679 in5i. Restul dela Est de, Tisa, 141.
Cum sunt hraniti?
Sunt hraniti de Crucea Ro§ie. N'au solda,

www.dacoromanica.ro
 360

Foarte multi civili unguri din oras le trimit mancare.

Au tot confortul. Pat, saltele. N'au tati wernut
si paturi.
Avem lipsa de 183 paturi.
Mergem in bucatArie. Mancarea excelenta.
Intru §i intr'o said de barbiert. Au si sala de mu-
zicA. Doug infirmerii. Sala de biliard.. SalA de pri-
mire. Cantine cu tot ce le trebuie sa-5i indestuleze
Si foamea si setea si tot felul de nevoi.
Pentru ofiteri, bucatarie separata.
Baia o iau la cea mai bung baie din oral. Au den-
ti5tii lor cari yin Dumineca. $i4 se roagg, lui Dum-
fiezeu la cea mai bung biserica, din Cetate unde au
format §i un cor.
Bine traiesc comun4tii in lagarul de prizonieri din-
Cetatea Aradului!
Numai vre-o 3o din ei au fost pusi mai deo-
parte... ca propagand4ti periculoO. Ce vreti! Co-
muni5tii lui Bela Kuhn, au! grije, ei intre ei, sa-si
tie sus credinta!
Au voie sa scrie §i sA primeasca scrisori si tele-
grame, in fiecare zi.
Familiile (carora au) yin sa-i vada; .le trei on
pe sAptarnand: Lunea, Miecurea si Vinerea.
-- Dar, cam ce fel de pedepse primesc?
Zilele trecute, de pilda, a. evadat unul. Au fost
peclepsiti toti o saptamang, cu o parte mica de tutun,
nu ca inainte mai mare, sip sa, nu, mai iese nimeni
in oras la dentist.
Brrr! Grozave pedepse...
-- Mai sunt lagare de prizonieri bo4evici?
Da. La Sibiu, Bra5ov, Tem4oara si Keskemet.
Acolo sunt cei mai multi. Acolo sunt organizati pe

www.dacoromanica.ro
 861

.regimente (lagar de trupa), fac instructie, cu ofi-

leri. Toti au zilnic aproape, Cate 4 ore de instruqie.
0 sa lasam o armata regulata Ungariei.
La Keskemet, chiar, erau si soldatii bol§evici de
fel din Ardeal care cereau sa," fie repatriati. Vroiatt
sa treaca it armata noastra. Dar cine-i primete!
Mergem sa vizitarn pe ofiterii bol§evici.
Au camere foarte bune, la primul etaj. frupa stä
in cazemate.
Trecern intaiu printr'o cantina. Geme de lamai,
mierd, staficie, faina, ceapa, cartofi, socolada, born
boaiie, tutun, slanina.
In bucatarie se gatesc mancari de carne si se
frig pui.
Intram in infirmerie.
Ofiterii lungiti pe paturi, insa rumeni la fata.
Ma opresc in dreptul unui locotenent foarte tartar,
imbracat cu o dolmand. Stie romane§te. Si aflu:
-- Ma chiama Ieno (Eugen) Mezei. Sunt din
rarnava-Mica, din satul Pipe. La inceput, am luptat
pe :frontul din Rusia, in Galitia, in Ukraina, (la
2bruci), pe frontul italian (la Asiego), apoi, la Mon-
te Sisemol.
A izbucnit revolutia ungara.
La 6 Maiu, m'au luat bo4evicii. Imi dadeau-solder
15 coroane pe zi. Apoi ne-au facut 15o. Si ne-a mai
dat 300 ,ca supliment ipentru imbracamirttle.
Ai studiat ceva?
Da. Am fost la Universitate. Am( facut me-
dicina la Budapesta, Academia Comerdala. La me-
-dicina eram in al doilea an.
Mai ,ai frati?
Da. Eram 6. Trei bareti §i trei fete.
Ce sunt parintii dumitale?

www.dacoromanica.ro
 262

Proprietari in comitatul Cic, pe Tanga Mures.

Ce-ai comandat?
-- Co loana bateriei a 4-a an Regimentul io ar-
tilerie.
Ne-am batut intaiu la Nord, in Ceho-Slovacia, la
Smolnoc.
De-acolo ne-am dus intr'un sat, Mucion, 51 d'aci,.
la Tisa. Am trecut in ofensiva bolsevica. peste Tisa
pang la Mezetur 5i Kis-Ujszalas. Acolo au fost lupte
marl.
Am stat not nurnai doul zile pe-acolo. Apoi am
luat-o la sanatoasa indarat peste Tisa, la Solnoc.
Dar si aci n'am mai putut stagy decat 2 3 zile,
si am venit o tarn" mai inapoi, catre Abony. De
aci, am. fost trimis ca parlamentar la, romani si
mi s'a infundat. Romanii m'au arestat.
Dar, asta au. mai patit-o 5i altii.
Prin toate orasele unguresti, generalul Mo5oiu da
cate o proclamatie prin care fagaduih; bolsevicilor
ascunsi ca toti care se vor preda, de bunal vole,
vor fi gratiati.
S'au predat toti.
Apoi ne-am pomenit cu alt ordin, prin care toti
eram declarati prinsi si inchisi.
tarziu. Ploua.
Maiorul ma invita la tra'sura. Suntem asteptati
la popota generalului Scarisoreanu.
Intr'o frumoasa grading in marginea Muresului,
e o cla'dire cocheta. Fosta sala de patinaj.in grading_
16c de Tenis.
Lamas suntem 12.
GenerVul e un roman voinic, gras, cu obrajii
rotunzi si rubinii. Sanatos sange! Mustata mica, dar
cu va'rfuriic in sus, autoritare. Ochii scanteietori.
www.dacoromanica.ro
 363

Foarte indatoritor generalul. Intre altele imi vor-

be§te cu admiratie de frumusetea Aradului. AO:a
ca mine plec.
Pacat! Ai pute vedea maine sears, Sambata,.
o mare garbatoat'e romaneasca, in Sala Crucea
Alba". Societatea romaneasca din Arad al invitat
pe toi ofiterii.
Petrecere bunk!, domnule general. Din tot su-
fletul imi pare eau ca.' nu pot lua. parte, dar trebue
sa plec, chiar in astal sears, la Temiwara.

www.dacoromanica.ro
 ARAD TEMIWARA
Simplonul g4a schimbat direct's. Tren non. lin enter povestectte.
Levitates boluevicilor. Cum emu unhinging" eoldatii roman'.

Ca sir faci legatura cu Simplonul, mergi Wand la

Temi§oara.
S'a dovedit ca vechiul itinerar prin Arad-Predeal-
Bucurevi, e mai lung cu 14o de k.rn. deck cel prin
Ter11/5oal-a-Orova-Bucuresti.
Iata. de ce, cu acest prilej, ma indrept spre Te-
Lnif..oara.
'E sears.
Sunt intr'un tren nou, care, ail Incepere de a.zi,
va face numai legatura Intre Arad si Temi5oara.
Vagoanele aproape goale. Publicul calator n'a a-
vut Inca vreme sal afle de( infiintarea acestui non
tr en.
In vagoane, intunerec. Pe cer e lung. Afard frig.
Trenul merge lin, ca pe apa.
Tin sublocotenent prinde a povesti impresi din
luptele cu bol5evicii.
Bol§evicii? Brrr! Niciodata n'am fost a§a in-
grozit ca Intr'o zi. Trecusem Tisa. Eu mergeain. pe

www.dacoromanica.ro
 365

marginea unei 5osele. D'odata, dau cu ochii de doi

hol5evici morti, umflati, negri la fata, cu ochii si
obrajii mancati de ciori. Erau imbracati civili. Nu-
mai bocancele ara.'tau ca fusesera militari.
Apoi 5i dezarmarea lor! Gasiarn, totdeauna cam-
pul plin de tunuri puse in baterie, piramide de
puF,iti, iar ei fugiti in fornA de noun negri.
qurn ajungeau intr'un sat, lepadau hainele mi-
litare, se imbracau civil 5i fugeau de rupeau, pa-
mantul.
Foarte la5i, top. Lai de tot. Cum erau aproape
de bataie, fugeau, saute lasau sa treci, 5i imbracap
civil, to atacau pe furi5.
In schimb erau sate intregi care nu-i vedeau bine
pc bol5_evici. 'Gaud ne apropiami noi, fugeau femei
5i copii strigand: Bol5evicii! Bol5eviciii"! Cand ve-
deau ca suntem romani, se intorceau,5i, nu era soldat
sa nu fie ospatat in cate o, casa., S. intreceau sa,
ne primeasca cat mai bine, fiecare locuitor.
Doamn6, si ce cruzimi mai faceaui talharii!
Te infiora ce patiau soldatii no5tri dela ei.
Pe prizonierii (romani) nu-i omorau niciodata re
pede. Le taiau azi o ureche; pang seara alta; maine
dimineata le scoteau dintii 5i unghiile 5i le jupuiau
pielea; poimaine, le scoteau ochii, le taiau limba si
tot ash, ii cioparteau in rate pana." mureau nenoro-
citii no5tri soldati inchinurile cele mai infioratoare.
load salbatecla stramo5ilor lor, Huni ai Iui
tilla, sc treziserrt in ungurii de azi!
Doi soldati de-ai no5tri au fost gasiti la un frizer
ungur cu gaturile taiate, ascun5i in cash.
Sublocotenentul poveste5te. Eu ma infior. Trenul
alunecrt pe nesimtite 5i iata-ne. ajun5i in gara, Te-
lili5oara.

www.dacoromanica.ro
 IN TEMISOARA
Un eras edging. Belvaros. Atmesfera nenateasea. Bangui.
.Lima demareationala. Mizerii sarbesti. Renault.. Raperturi en
nationalitilitle. Cu Itura. Arts oi sporturi. Chestia uvrierti.
°pail de remanizare.

Fara a intra prey molt in descrierea ora§ului, tre-

buie sa marturisesc ca Temi§oaral§ipoarta." Re drept
faima de marga,ritarul Banatului §i unul din cele
mai frumoase orase ale Romaniei Mari.
Originalitatea lui e ca se compune din cinci orase
lespartite prin campuri plantate cu porumb, ..ra"-
dini de zarzavaturi Si alte buruieni,( dar strans le-
gate prin cladiri razlete §i prin lima de tramway ce,
ca o imensa artera, duce pulsatia vietii dela un mem-
bru la altul al acestui oraw fenomen: un trup cu
membrele retezate §i totu0 viu.
Pe vechea for limber se numesc a§a: r) Iozseph-
varos; 2) Erzsebetvaros; 3) Belvaros, 4. Ferencz-
varos; 5) Gyarva.ros.
L'am numit in ordinea plecarii dela gara pang la
ultimul oral zis al fabricelor".
Caci trebuie .tiut, din toata Romania Mare, Temi-
§oara e cel mai industrial oral, iar duper Budapesta
era al doilea din toata Ungaria..
Inima ora§ului e in Belvaros. Aci sunt cele mai.

www.dacoromanica.ro
 387

Tiot i elegante cafenele din toata,tara romaneasca;

aci e uriasa cladire in care se gasesc la un ioc, Tea-
trul, Hotelul Grand", cafenea, dughene, etc., etc.
Aci magazinele elegante, scolile, comandamentele,
militare. Partea aceasta cea mai noun, cu cafenele
si magazinele elegante, a Belvarosului, e foarte in-
gusta, un fel de istm de; Panama, intre, cele, (load
Americi.
Locuit in majoritate de swabi, desi auzi Inca des-
tul de des vorbindue ungureste, dirt primele mo-
mente ai impresia ca to gasesti intr'un oras, nem.-
tesc.
Dar nu numai orasul, ci si cercul (tinutul) e
mai mult nemtesc, imi spunea in seara sosirii, ve-
Jchiul .prieten banatean, Conciatu.
Prin foarte niulte case si mai; ales prin hoteluri
se vad urmele vandalismelor saibesti.
lath ce am putut afla in, cele doua, zile cat am
stat in Temisoara asupra Banatului:
Intre 18 si 28 Iulie se hotarise ca sä vie in Banat
divizia II-a. Din cauza ca tocmai, la data aceea in-
-cepusera marile lupte dela Tisa, s'a luat hotararea
ca divizia II-a sa fie dusal si ea pe, frontul de,lat
Tisa. -

Au ailaas ca trupe de ocupatie, pentru Banat o

brigada de infanterie si doua baterii de artilerie. Bri-
gada constituita din reg. io8 ardelean, reg. 19 olteni
din divizia II si doua baterii din reg. 42 obuziere.
Pana la data de 2 August 1919 trupele tineau
-0 linie care ar trece prin Lipova, Temes, Rekas, Bu-
zias si Resita, Anina si Moldova Noua.
La 3 August, s'a stabilit traseul unei linii demar-
cationale militare intre not si sarbi 'de catre o co-
misiune mixta compusa din generalul de Tournadre,
sca-presedinte si doi colonei, unul sarb, Veilcovicix
www.dacoromanica.ro
 3,-;

i altul roman, colonel Virgil Econontu, plus un

personal civil auxiliar in care era, reprezentata fie-
care ramura: justitie, finante, interpreit.
E de remarcat ea in comisia asta mai era pe
langa colonelul Economu, si ministzul de culte arde-
lean, Branisce..
Dup5. stabilirea liniei demarcationale, in ziva de
3 August a patruns in Temisoaral un detasarnent
compus dintr'un batalion din 19 infanterict (Cara-
cal) si doua baterii din 42 artilerie.
Tot deodata s'au impins spre linia de demarcayi-
Mle grthlicerii si jandarmii.
Cateva detain.
Linia asta de demarcatiune a fost trasata intr un
spirit foarte larg de partinire Ltd de sarbi din par-
tea generalului francez si intr'un spirit de rezerva
rece si nepartinire fata de delegatul roman. Sub
ochii generalului francez, colonelul roman a
fost amenintat cu pumnul si cu baioneta de co-
lonel-al sarb care pronunta chiar insinuatii umili-
toare la adresa Romaniei si armatei romane. Gene-
ralul francez a mers pan'acolo, incat, chiar si dupd
trasarea liniei demarcationale stability prin procese-,
verbale si semnate de toti trei in regula, sa mo-
ditice aces! traseu cu dela sine putere, dac'ar fi
sa consideram ceeace se zice; ar fi vorba de fa-
vorizarea unui magnat ungur care' avea! o mosie in
verinatatea punctului uncle a modificat el) traseul.
Alta proba de partinire fata.de sarbi din partea
generalului frahcez, partinire imbracata in protes-
tari platonice: intro singura zi s'au expediat de
sarbi, din Temisoara, sub ochii francezilor, 17o de
vagoane cu mobila ridicata de prin, institutiile pu-
Nice si chiar din casele particulare.
In ziva de 17 Julie se rechizitionase cle sarbi, dirt
www.dacoromanica.ro
 869

Banat vita in valoare de 18 milioane, de coroane.

,Toate protestarile noastre ca sarbii sa; intre in
legalitate au fost zadarnice. Au raspuns intotdeauna
ea Banatul e teritoriu inamic §i ca, in calitatea for
de ocupanti, au dreptul sa ridicei §i ei asa, cum au,
fost ei jefuiti in Serbia de, austriaci.
La obiectiunile ca noi nu suntem teritoriu inamic
si ca Banatul trebuie sä nq apartina noun., rasp,un-
deau: Atata vreme cat n'ati semnat: pacea nu pu-
tep vorb; de Banatul romanesc"
Dar, de bine, de rau, sat-bit, wart retras, iar ro-
rnAnii acum se chinuiesc sa faca inventariarea, pa-
gubelor pricinuite de ocupatia sarbeasc5. Pan'acum
s'a putut stabill o tifra de vr'o 200, milioane numai
pentru materialul rulant C. F.
Lucrul merge greu, fiindca sarbii au luat i ar-
hivele. Ca sa poti stabill starea normala de leapt
trebuie si to multumesti cu afirm,atii verbale si rari
documente foarte slabe.
Linin asta de demarcatie trasa e, o permanents
nemultumire si pentru eii, pentru noi; fiindca, de
si vremelnic5, totusi impa'rtirea asta in doug a unui
corp care nu se poate diviza, cum este Banatul,
da nastere la continue nemultumiri.
Tot ce pot spune, din eau!' and aflat, e ca, sim-
patiite dinceace cat §i dincolo dp linia demarcatio-
nala sunt pentru noi romanii. Toata lumea are con.
vingerea nestr5mutata ea mai curand sau mai tarau
vom avek tot Banatul.
Cum am gasit starea sufleteasca?
Inima Banatului foarte calda pentru romani
B5n5tenii au foarte multe puncte comune cu ca-
racterul olteanului.
Vorbirea unui taran banatean e aidoma vorbirea
21
www.dacoromanica.ro
 370

taranuiui dela Ilovitza, Bahna, Baia de, Arama etc.

din Mehedinti.
Comunicativi, sinceri si lipsiti de gerversitate.
Mi se pare insa ca, s'a, format in preajma, alege-
rilor oaredare venin politic care a inceput sal aduc.A
puling vrajma5ie intre romanii dep'aici.
Ba'natenii doresc coritopirea totala a B.anatului
cu Regatul.
Cum stau raporturile dintre romani si nationa-
MAO?
Mu lt mai putin incordate: ba dio contra, pare
ca o tendinta reciprocal de apropiere, dintr'o parte
si dintr'alta.
Se atribuie lucrul acesta, in. bung parte, a) ad-
ministratiei care are un concept mai, larg de vieata
sociala; bl.superioritatii numerice a elementului ger-
manic, aci, care e mai putin sovin decat maghiarii;
c) modului mai mult deck exemplar cu care se
poarta trupele cu populatia.
Atmosfera patrioticA e foarte caldal in Temisoara.
Pretutindeni romanii din Regat suet imbrati5ati, pri-
rniti cu entuziasm.
Din punctul de vedere cultural, Temisoara sta
printre orasele de frunte: muzica bung, opera bunk
concerte. Se citeste mult. Se fad sporturi multe,
terns, foot-bal, ba, pe /1111 Bega concursuri de na-
tatiune, barci, si e chiar a plaje unde vara, aud, un-
crurii 5i unguroaicele fac bae la un, loc, ca la Os-1
tanda, sau Odesa!
Ca parte urata, pasiunea cu care lumea a tabarat
pe schimbul leilor in coroane, ceeacel dal nastere
la tot felul de afaceri, de pacaleli reciproce.
Cand au venit trupele roman vieatai era eftina.
Cand a inceput sa creascA valoarea, leului a inceput
www.dacoromanica.ro
 B71

i scumpirea vietii. Un. pranz la4 birt pe care -1 Oa-

teai 30 coroane, azi .11 platesti cel putin, 70-8p0.
In societate romanii sunt admirabil primitr. To=
tusi ofiterii sunt mai mult gazduiti pe la, straini,
fiindca romanii spun ca n'au confortuf pe care -1
au strainii. Ei explica aceasta, ca In, fosta monar-
hie romanii n'au scat asa bine ca rnaghiarii si nemtii
si deci materialiceste nu pot da ospitalitate asa bung
pe care sufleteste o dau.
D'altfel ofiterii romani n'au a se plange de ospi-
talitatea strainilor Uncle SUDS vazuti cu foarte mula
simpa tie.

Cum sta chestia uvriera?

I -a Inceput in Temisoara era o' at.`m.osfera, ingriji,
toare din cauza marelui numar a1 lucratorilor de
14-15 mii pe la Resita, iar vela 30-4ck mii lucra:
tori erau lipsiti de lucru si mancare si din aceasta:
,cauza ar fost pe la 28i Iulie, sub presiunea Fles,
lantuirei ofensivei bolseviste, indicii ca se va, pro-
duce si aici o miscare de revolta.
Se pare ca era la mijloq mai multt efectuk pro,
pagandei clandestine bolseviste ce se faced. in Te-
rnisoara si spiritului larg de toleranta al elemen-
.tului dc. ocupatie franceza.
Se credo ca, Inca, sarbii nun erau straini de aces
ste instigatiuni si le-ar fi convenit, de minune ca,
dupd retragerea for din tinuturile ocupate de not
astazi, sa avem dificulta"ti si din; cauza turburarilor
ce-ar ft izbucnit aici, intr'un moment and eram
asa tare angajati in lupta cu armatele rosii pe Tisa.
Masuriles insa, luate la timpl, atat din punct de ve-
dere militar cat si administrativ au inlaturat perico-
lul oricaror turburari.
S'a putut constata ca teama eral mult exagerata
si ca elementul uvrier al Banatuluii e un element
impaciuitor si con§tient de situatie.
www.dacoromanica.ro
 872

Numai tntr'o singura zi s'au trimiq de catre, Ad-:

ininistratie cateva zeci de mii de kgr. de faints lucra-
torilor din regiunea miniera sa, le asigure hrana.-A-
ceasta, a facut pe lucratori sa vada ca romanii nu
sunt a5a caini" cum se spunea.
Arta in Banat?
Temi5oara (ca 5i Aradul 5i Clujul) are trupa un-
gureasck care joaca, alternativ drama, comedic, o-
pera 5i opereta.
Trupe mai ales de aperete, excelente.
Muzica e d'altfel multa, 5i frumoasa, in Capita la
Banatului. Se dau concerte de camera. A fost un
quartet de coarde cu un roman, Munteanu. Un con-
cert de piano. Orchestrele cafenelelor sunt foarte
bune 5i se Intrec in a canta arii romanesti. Cinema-
tog-rafe din bel5ug!
Iii Tem1.5oara e 5i diva Luciat Cosma, fiica pre-
fectului de judet..,
Teatru romanesc, in special in Temi5oarai greu
d'ocamdata sa prinda. Socotiti: Din I22 mii de la-.
cuitori, abia sunt 3-4 mii de romani. Si acestia lo-
cuiesc intr'o mahala departata, vre-o 4 kilometri de
ora5, mahala a5a zisa Mehala", un; sat mai mult..
Deci taranii d'acolo cu greu se vor deplasa ca sä
vie la reprezentatiile teatruiui romanesc. Intelectualii
romani din ora5 sunt, iara5i 5i, mai putini. A! dacal
romanii ar face pentru romanizarea nouilor' ora5e,.
ceeace au facut ungurii pentru maghiarizare:-Sts adu-
cern functionari romani cat mai multi 5i cat mai multa.
armata Si Inca o conditie esentiala; Sts, nu se mai
ing.a'duie oricarei trupe de cabotini sa cutreere nouile
tinuturi, in numele artei romane5ti. Numai trune
de arti5ti reputati, cu consimtamantul Directiei Ge-
nerale a Teatrelor sa fie autorizate a merge irx
-turneuri.

www.dacoromanica.ro
 SPRE BUCUREVI
Campia Baaatu Lagop. Caranaebee. Nehadia. Itnadraa ai
bCarpatii.thdanea °pica a rontlinismalai.Refleatii.la gara de Nord-

M'am sculat la ora 5 dimineata.

Temi§oara Inca In intunerec. Eloul. Frig.
Trgsuri nu sunt. Astept in ploaiei tramvayu!. ji
tramvayul care de obiceiu trece, la; 5 1/2 dim., azi
1,1 face aparitia abia pe la 6 1/2.
Insfaqit, la gara.
Dar, in gara stau pana la, ora i i. Simplo,nruI
Ware ora precisa. Reglementar s'ar fi cuvenit sa
soseasei la 7. Dar tren, boeresc, cum e, .i apoi,
drag cum le mai e si sarbilor care-I in cu nemil
luita prin gari, abia ii vedemf fata In garal iTemi-
oara pe la io I.
Pornesc spre Bucureti.
In gara Lugoj, lume enorml Foarte4 multi sal-
-dati in uniforme franceze, cu ol mica bentita tr;co-
'or rcm5riesc la gulef, sau lal capele. Sunt soldati.
Tomani din fosta armat.N. austriaca, lua0 nrizonierf
de AntantS" si ajunsi pan4 ir1 Franta.
tJn aeroplan foarte zgomotos vireaul pQ deasul
pra garei. Irni pare un imens bondar.
La ora 121/2 suntem in gara Caransebe§.
D'aci incolo, drumul se arat4 prearati cu cruci.
Ornipturi intinse de porumb se desf4oarla inaintea_
ochilor. .

Ir., the_ lanturi albastre de, tkaluri, §i mung.

www.dacoromanica.ro
 874

Dar, cum am dormit foarte prost, noaptea la 're-

misoara, imi simt pleoapele de plumb; lasandu-se,.
ca o cortina gra intre mint) si feeria peisagiilor.
trezesc In apropiere de Mehadia.
Iata Cerna, Si ca un fulger imi yin irr minte-
fr5nturile tragice ale inceputului epopeei noastre de
Lange si de foc din toamnac anului 1916. Muntele
Alion, general Dragalina, apoi, retragerea, si cap-
turarea Diviziei dela Cerna" dupa. disperate lupte..
Am trecut de Mehadia.
Se-arata Dunarea.
Simplonul calca majestos sere portile Varciorovei-
De 'jur imprejur, zidurile uriase ale( Carpatilor..
In mijlocul Dunarei,. pe dreapta, insula Adaka-
leh, cu ramasitele ei turcesti.
Dunarea si Carpatii! Si tot trecutul eroic al nea-
mului, Cu toate sbuciumele, lacramile, sfasieril dar,
si .antecele de vitejie ale inaintasilor nostri, reinvie
intr o uriasa, tumultoasa simfonie, in auzul launtric
al sufletului meu.
Doi dusmani, mai invrajbiti si mai turburatori:-
turcul si ungurul.
Si Dunarea si Carpatii cu-ochii in lacrimi, i-au va-
zut de atatea orb, cum calaik.nostri ne calca ho-
tarn] si, ne iau rodul.holdelor, ne schingiuiesc copiii,,
ne sugruma batranii, ne necinstesc femeild si co-
pilele, ne scuipa 'n 'icoane, si pustiind cu parjol.
si sange brazda si apele noastre, veacuri intregi,
si-au lasat amintirea urgiei lor, legate de aceste doua.
name: Dunarea si Carpatii!
Si iata ca Dumnezeul- parintilor nostri s'a indu-
rat de patimirea cea indelung adancital in sufletul
neamului; si, scuturandu-i lanturile, a liberat pe rob
din temnita. grelelor suferinti!
, Erarn prea buni -Ca sA rfaverrA iertare si- 'prea
www.dacoromanica.ro
 a7fi

multi ca sa n'avent eel mai mare drept Iii vieata,

Iibera si luminoasa.
Dacia-Felix rediviva!
Colo, departe, in susul acestei Dunare si acestor
Carpati, tanjeste, pe patul ei de bolnava cangrenata,
vechia si hrapareata Ungarie.
ye strazile Budapestei, in Capita la ungurilor,
suna, imperios si rasbunator, bocancii ostaSului ro-
man.
Si, ironie a soartei! tricolorul Si baioneta noastra
sunt azi paza si linistea tor.
In Capita la ciumata" a lui Bela Kun, soldatul ro-
man injecteaza serrum-ul vietii.
In jos de Dunare, dincolo de portile Balcanilor,
vechea Turcie ca si urmasa, ei, salbateca Bulgarie,
agornzeaza.
Itigerul Dreptatii umane, le canta prohodul.
Frumoasa si stralucitoare, ca fata de imparat care
a dormit,. prin vraja, in padure in mijlocul.fiarelor,
Tara Romaneasca s'a trezit la vieata, noul
Cu sanii bogati, cu picioare tinere, cu brate van-
joase, cu ochii scanteetori, ea pornestel azi pe un
drum plin de lumina. spre eterna, ei menire: sa fie
straja latinitatii in rasarit, si focarul de.lumini, in
tumultul de intunerec al barbarilor de azi.
*t_asa va fi! Pe not nu ne va, ispiti pofta de cu-
emir" Popoare marl, uriase s'au pra'buSie pe urma
nernasuratei for lacomii. Pumnii de fier nu aunt tot-
cleauna (er mai tari.
Dar, nisi nu ne vom Lisa ametiti le amagiri.des-
creerate.
_ Religia noua a bolsevismului a prabusit, iarasi,
dolls uriase
SA ne.t;nem.pururea de lozinca: Minte sanatoa'sa,
In corp 45 anatos.
Fire-ye, ne. va fi greu sa ne crutam oghir si we-
www.dacoromanica.ro
 378

chile de :i.spite. Si-apoi dusmanii nostri, din gall,

si din launtru ce alter grije au? Duhul Satanei birue
mai usoi in vieata de toate zilele decal cuvantut
Ingerului cel bun.
Sus inimile! fii ai Romaniei-Maril
Dumnezeu va apere de viermele ucigas.
Priviti spre Rusia si Ungaria. Ruine, 5i cenu5b!
vIorminte si spectre! Maini uscate de cer5etori .si
imense case de nebuni!
Religia voastra fie: iubirea de tars, de steag si
de Tron! Asa au crezut stramosii si parintii nostri
si pc deasupra tuturor restristilor... arty dainuit, ne-
am ridicat si am izbandit cel mai urias vis al unui
neam: .Unirea tuturor romanilor!
Un suflet si un gand! 0 inimA si un brat!
Si la .bratul acesta sä -ne inchinam cu totii. El e
al osteanului nostril! Lui ii datorim minunea la care
Tie inc hinam azi cu totii.
i lui ii vom datork eterna noastra; si.
guranta.
Caci, vremile sunt turburi si nu, se stie ca va a.
duce zii.ta de main.
Ne-am intregit hotarele. SA ne tntregim sufletul!
Mai .pytina zavistie intre frati! Destui sunt, in
jurul nostru, dusmanii!
In Romania-Mare nu e loc decati pentru
romani!"
Smulgeti iarba rea si curatati ogorul. Intindeti
masa. La masa romanului e totdeauna loc si pentru.
stikTnul drumet. Dar, drumetul sä. nu, vie cu gand
rail!
Fiti, toti, frati. Nici lupte de clasa., dar nisi 'dis-
pre pentru cei mici si in suferinta!
Ocarmuitorilor de azi li se cere, multa pyicepere,
si mare suflet.
Sa vie cei cu lumini multe in fruntea. trebilor:
statului!
www.dacoromanica.ro
 an

Sa dim fiecarui ce este al, sau. Dar, Ile; fiecara

punem la locul sau! Cismarut sa faces filcaltg-
Kninte, giuvaergiul inele §i adevIratul orn1 de stat
sa' citrmuiasel.
SI nu Lisain tara pe mana celor nechemati.
Tineti sus faclia luminei si ridicati, sufletul mul-
4imei pana la treptele adevaratei el meniri.
0! Tara rr ea! Sis felicior Augusto, melior Errajano!
IatI cam ce potop de ganduri, imi invIlueau su-
fletul in vreme ce trenul lung ca un balaur se scut--
.gea §uerator de-alungul Dunarei, sub poalele, Car-
Tatilor.
Noaptea amNpetrecut-o toata in Simplon.
Si, dupes o luny. petrecutl iry Capitala lui-1361a
Kuhn, iata-ma reintrand, in zambetul unei frumoase
4thrnincti de toamra, in Gana, de, Nord ".
.'Am :ajuns la Bucureti!

www.dacoromanica.ro
 ERATA
A§ fi dorit mutt ca aceasta lucrare Romanii la Buda -
pesta", imparfita in doua volume '), s4 fi "putut apare cat ,

mai neintarziat dupa evenimente petrecute.

Scumpetea enorma a hartiei, raritatea ei pe plata precum-
si greva (lokoot-ul) tipografiilor au zabovit mai mutt decal
m'asteptam, imprimatul.
Mai mult, din insuficienfe tecnice, s'au strecurat si o se-
rie de mid greseli de tipar.
Ma vad, deci, nevoit a adaoga, §i la volumul II ca §i la
primul, o erata :
Lam. n du le IN LOC DE A SE CITI
Bella Kuhn Bela Kuhn
13 12 (de sus in jos) Fiedrich Friedrich
14 5 (de jos in sus) Saint Aulaire Sainte Aulaire
17 8 ?? , .Grupului de Nord'
to Grupului general Holban
,
72
19 8 la calva timp La cStva timp
28 2 (de sus in jos) In putea noptel In puterea nopiel
39 5 n n .
generalul american generalului american
42 5 (de jos In sus) unei mid, chestiuni nici unei chestiuni

,
43 7 11 a ff b Grupului de Nord Grupului general Holban
44 .1(de sus In jos) Ca s3 pot Ca sii. poji
47 18 n , in , neleguita nelegiultit
60 8 (de jos in sus) supefactie stupefaclie
71 12 de (sus in jos) (Nay Layos) (Nagy Layos)
73 9 de jos In sus) cepale cepale
74 6 e Barlotomeu Bartolomeu
88 La sub titlu Cicerone , cicerone
106 6 (de sus in jos) sub umbrele sub umbrelele
127 1 (de jos In sus) si ne foame rf ne e foame
169 9 . »f» . CAcel ce va ft Cad el va ft
170 3 » » sá urle ca lupil sA urle cu lup11
172 5 , " , Henri Barbuse Henri Barbustm
205 5 (de sus kilos) ras In fajli ro§ la fats
1) Vol. 1., Desrobitorii.
Vol. IL, In Capilala lal Bela tahn.
www.dacoromanica.ro
 380

1La pag

,227
Randul
2 (de sus In jos)
229 10 o
232 10 (de jos in sus)
237 11 (de sus In jos)
, IN LOC DE
I admriatori,
nol romanii
reflectil pesimiste
(Trebue intertalat tin
rand sari° :
A SE CITI
$i admiratori,
not el romanil
reflectiile pesimiste
roanele de hartie si
ducandu-se in dreptul
usei de la
.269 randul 2 (de jos trebue Inlocnit en ran- Lonyay care Imi faga-
in sus) dul sarit : dueste sa-mi povesteas-
ca pe
270 1 (de sus In jos) Contesa de Kegleylch Contesa de Keglevich
274 19 (de sus In jos) nu va consimji nu vor conslmji
292 9 N PI stau capitanul stan maiorul
297 10 (de jos In sus) chezijii chizijii
298 7 (de sus In jos) din Tatza din Tatra
303 3 1,,9 N
10 sa ma Ivorblm sa mai vorbim
.307 13 (de jos In sus) si al si ale

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Dag Ilto

In loc de Pre INA. Budapesta. 7

Pe drum! Glorial.
Episoade povestite de generalul Holban 17'
Clujul st revoltele maghlare -- 18-
Episoade din prima otensiva 21
A doua ofensiva. 23
Trecerea Tisei. 2&
La portile Budapestei 28
Intrarea In Budapesta 110
Masuri de ordlne. 32
Incidente diplomatice 34
Unguril al Not --... 40-,
Din tren
Cu Simplonul Aradul Gad Pusta Ungar& Camput de batae
Solnoc Tisa Trenurl de Evacuate. 44
Sea tree
Gara Strait le Camanduirea -Pietel Hotel Royal Restaurant
Crambrinus 55
011401 !vinyls
Trambitele romanesti Manicure le Magazine si preturi Tram-
vayele La Astoria La HungaziaPe AndrassyLa Varosliget.
Gellert
Podul Ferentz Joseph Comandamentul trupelor Popota Sana-
toriul Chestia Dunarel , 60.
Palate** Regale
Panorama Budel Istoricul Buda-Pestel Coroana Siantu tut Stefan
gi Bela Kuhn Curtea Palatului Mis 'unite abate Muzeul regi-
nei Elisabeta 0 audienta 70
Rechissitille Contesel
Contesa de Cszapany. Talhaxi ile unguresti Scripcaril dela popota. 81.

www.dacoromanica.ro
 362

Pt Was
Jardin d'Eliver sl Orphan=
cOpereta Comedli Varleteuri Dun6rea noaptea 83
!Modell antantiste
-Can Ungariei. Englezii ne Mae 86
La Mnzenl National
-Cladirea Soldatul Petcu, cicerone. Pietre gi animate 88
Aspects din Comnnism
Pe terassa dela Gellert. 1311Tranul Szalay al bAncile. D-ra Lily 0
comunismul. 91
Pe Corso
Promenada. Butetul. Bursa femellor. Cuceriti et cuceritori. 95
La Riets
Cosmopolitism. Obrasnicie pseudo-tlitTericana 98
Cam traeso angnril
Prin plata. Podurile dimineata 100
Convorbiri ostisesti
Major Tiron. Colonelul Moscu Aurel. CApitanuI Bantu.-- Ziaristii
din tarn 102
Insnla Margareta
Micul Paradis. Sanatorii. Doi scriitori. Ungaria. 0 can-
tareati. Plaja comunistilor 104
Convorbiri ostAsesti .
Vapoare. La Hungaria. L. colonel Negulescu. Colonel Vasi-
lescu Cristo. Grozavii comuniste. Schimb de trupe 110
Pe Magyar-Utza .

Matson Frida. Un cabaret. Venera sub comunism - -- -114

}lime I
Galagie pe un vapor. Doctor! unguri despre armata romans: 0
unguroaicA si un colonel. Sir Clerk la Budapesta. Sarbli se
miFa. Studenta dela Gellert. Sentinela Deschlderea Operei.
Iubirea ungurllor 116
Parlamentul Ungar. De-a hingul Dun6rei, Plata Parlamen-
tului. D-1 Fourreau, cicerone. Sala Deputatilor. Sala Tronu-
lui. Sala Magnatilor. Scara monumentalA. Leif de piatra yi
soldatil nostri 120
Filme II .

Plata LibertAtii. Sindicatul ziaristllor.

Cinemaiograflare milliard.
.Madame Butterfley.Serviciile publice. Generalul Rusescu gi in-
trarea In Budapesta. Printesa Alexandrina Gr. Cantacuzino 126

www.dacoromanica.ro
 588

?Wu
Films III
Afaceri. Reduta. Dr. Lascu. ing. Stanulescu. Zavaidoc 41
cupletele lui Mackensen. Povestile lui Hoffmann. Se schimba
trupele . 131
In Buda
cOrasul. Citadela fi comunistit. - Vilele. Imprejurimile Pestei 137
Inchisorile Bndapestei
La prefectwpayolitiei ungare. La tribunalul din Markoutza. Inchi-
soarea cetaralti. Bolsevici de seams. Persecutatli politici. Te-
roarea alba 142
Filme IV
'0 procesiune religioasa. La Urania 157
Un ungnr filo-roman -
Dr. Alpar 0. Rejod. Aproplere ungaro-romans 159
Episcopni Dr. Giesswein
Convorbire cu seful partidului socialist crestin. Un filozof si un po-
. liglot. Apropierea popoaretor. Presedintele Esperantistilor.
Sub comunism, la Gar.
garia
Haller
Partidul crestin trebue sa salveze Un-
- -- 161

Convorbire cu ministrul propagandei. In palatul printului Ester-

hazzy. Economist si publicist. Inchis sub comunisti. Orori
bolseviste. Blocul crestin. Consolidarea ungaro-romana 166
La Dr. Desiree Szabo
Presedintele uniunel autorilor, scriitorilor, jurnalistilor, stlintilici sl lite-
rari 170
Hussar
Convorbire cu ministrul Cultelor st instructiunei. Portretele fostilor
ministri de Culte. Excelenta sa. Proecte de reforme. Soarta
ungurilor din Ardeal. Scriithr distins, nationalist. Inchis sub co-
munisti. Torturi bolseviste. Fugit la Viena Relatil cu Ro-
mania 174
Arta el Hipnotism
In casa compozitorului Fligl. Concert select. Doi Conti. Prima-
dona DOmOtOr Ilona. A. do Rejtld si Lucacs fac telepatie 184
Films V
Ministrul Diamandy la Viena. Sosirea marchiznlui de Sainte-Au-
laire. L- Armata alba. Canale -navigabile, Lily Bardno 192
Friedrich
Convorbire cu primul ministru ungar. La Consiliul de ministri.
Panorama Pestei. z Friedrich nu recunoaste Pevolutia. Coatrare-

www.dacoromanica.ro
 831

Fatluu
volutionar. Cabinetul. Alegerile. Plangeri contra autoritanlor
romAne. Friedrich, cel mai mare sovInist 194
Pilule VI
Mignon. eful censure! Teatrelor. Royal Orphenm- 202
Bdtriinnl Bonenleld 205,
Centel. Shomsich
onvorbire cu ministrul de Externe. Un consilier de Legate. Con-
tele. Manger' contra Censure!. Declarant ipocrite agoste
pentru Romania. Shomsich ¢i Marchizul de Sainte A 207
Molnar
ConvorbIre cu un mare dramaturg. Piesa Diavolul si Liciu. Pe
vremea comunismului. Contrail. Program politic. Dusmanli
lui 21L
Miklos Andor
Directorul zlarulul Az Est'. La redactie. Social democrat!!.
Armata romans salvatoare. Toll lingual natIonalisti. Romania
sa ne atutel 216v
Pilule V11
Palatul Bathiany. Aida. Patrule 224
in einstea Marohianlni de Sainte Aulaire
Vapoare. Domnul General Marchizul de Sainte Aulaire to po-
pota ofiterilor roman!. Murasan furat. Povestile tut Hoffman 222
0 laud la Dietz
Dr. Paul Oberschall, Post ministru de justItie. Convivi cult!. ROW,
orator. Musica la Lucacs.Glossa lui Eminescu 227
Films VIII
Gerbaud. Vaczi. Colonelul Ganea 233
GrAdina Zoologioli
Animate crutate de comunitti. A doua grading dupa cea din Ham-
burg Maimutol suparati. Papagatil tricolort si soldani nostri,
Tigril Budapestel 23&
Boni Saronese
Lohengfin. Baroana de Taxis. Baroana de Grodl. Mlle Elisa-
beth si comunismul in Buda 24()
Bucket !id Gomnniam
Colonelul Luna al Antanta Mislunea ItalianA Cartele comuniste
Generaltal Rascanu Genealogie Unstra Baroana Dora de Taxis
SI Bolsevismul 246
La Dr. Bela Agay
Directorul ziarttlat Az Ujsag" Karoll Mihail, comunist In subso-
tat masinarillor Comunismul, o farsA 243
www.dacoromanica.ro
 hold

Convorblre cu contele Nicotae de Bantly Un om t.uperlor 4- 0

cast{ invadatd de comuniatt Refugiat In Olanda §t Elvetta
Banffy gi ocupatia rottulneascit Idei politice Lticruri de arm
Contele Banffy gl malor Vartejeanu. Magnatil gi Ardealul 254
Banohet dat misinnel engine
Un ztarist francez gl americanil Imnul englez De Haydn ken de
Lunt ? 261
In oinstea lui Sir Clerk
0 urlmIre prinelara Sala de banchet "Trdiascd Romania Mare' 1
Fiul lui conu Alecu", aghiotant E d'at noatri, md 283
Barons' Podmaniasky 265
Contele Lad de Lonyay
tin verigor elegant gi frumos Familie strAveche Pe frontul Italian
RAnit de cloud ors. 266
Contesa de Keglevich
0 romance contesA maghtara Ura contra socialistilor Antisemitd
Sarbii gi Banatul Contele de Keglevich Hotel de Rambouttlet 270
In cabinetni generalului Moloin
In birou la 8 dimineata Armata lui Horty Nouile state Vom
hut Banatul Ce a mat spus Sir Clerk Presa ungara §t Cenzura
romaneasca Fotogralil gl Cinematograflare . 273
Tot in chute& hi Sir Clerk
Banchetul de la "Gellert 0 rectificare Duet cu un student ger-
man Sir Clerk e optimist 278
Filme IX
Artlgtli roman' la Budapesta Colonelul Yates gi Yugo-Slavla -4 280
Imericanit ne sffdeaza
Annelle cereasca Generalul Mogolu Itnt povestegte, pe hug, cam-
pantile din Ardeal at din Ungaria D-rul Lascu al americault
Baroana de Taxis criticA misiunile Antantel 282
Madame de Pampadour a Ungariei
Cea mai interesantti lemee din UngariaSosirea Reginel MariaUn-
garia nu poate Si republicit 0 casd mazerMinundtil de arta
Obiecte furate de la Capga 284
La Kist-Pest
Comandamentuli,Diviziei II-a vanatori Prin pAdure In cabinetul
maiorului Badescu Niculae La popota colonelulut Rasoviceanu
PovestIrl Indulealitoare Plecarea Patrutele romanead 291
Wlassios (Wlasici)
Convorblre cu preaedintele_Camerli Magnatilor Un salon somptuos
www.dacoromanica.ro
 1388

Pada
Doamna de Viasict 41 fiul Batranul Mlnistru In 3 cabinete
Antor de opere juridice gl Most:ace Amintirl scumpe din Ro-
mania Amintiri din comunism Cum a isbucnit revolulia Ra-
porturi cu Romania 294
Contesa Nikes
in palatul lui Karoly Inchisi de Bolsevici Karoly a perdut Unga-
ria Prietenul evreilor Propriettitile Contesel In Ardeal 300
Lonny (Lovasi) Marton
Convorbire cu presedintele Partidului Independentet" In sala clu-
bulni Kosuthist Cel mai popular om politicAntantIst Singura
politica azl, munca I Arestat sub comunilti Partidul Indepentel
pentru binele Ungariei 306
Baroana de Grodl
In palatul baroanei de Grodl. Baroneasa despre lemel. Derpre
Tisza. Despre sotul el 312
Printul Carol la Opera
Incognito la Budapesta. 0 mare artiste ungara fluerata in Teatrul
National. Tezaurul contesel de Keglevich 316
Rime X
Monitoare engleze. Printul Carol a dormit la Hungaria. Un bol-
sevic orchestra. Horty ameninta. COnsillerul juridic Romano.
Contesa Pejacsevich It Ardealul 318
Pair Gyula
Convorbire cu mareleacademiclan romancier. Un salon arhaic.
Byoul. Atmosiera latina. Istoricul comunismulul. Prin cultura,
apropierea ungaro-romana. Spiritualist. Eternul om. Doi soli
ideal 322
Academia Ungara
Un fel de ,Institut de France". In fata Dunarei. ..a Statui celebre.
Tablourl ql fresce. Marea sala si drapelul rosu comunist, carlatP
dale. Sala lul Goethe. Soldatli romani pazesc Academia un-
garti. Nume de academician) 328
Convorbiri ostase§t1
Genendul Masotti. Banchet In cinstea misiunel americane. Gene -
ratul Panaitescu. Not NA de unguri. Asupra rechizitillor noa-
sure. Ultima zi In Budapesta 335
Badapesta-Arad
Parilsesc capitala lul Bela Kuhn. Convorbiri cu calatorii despre gm-
zaville comuniste. Prin Garl. Struguri qi cozonac. Varna si
perchezitii. Gam Arad 342

In Arad
A doua card In Arad. -- Colonelul Grozeanu d. Divizia Ia. La re-
www.dacoromanica.ro
 887

Wes
glmentul 17 Mehedinji Amintiri din lupte 349
In Seal Glogovil

lui. -
Sediul Batalionului 18 Gorj.
*wabli.
Ipocrizie nemjeasca.
Bo IsevIci In cdruje.
Pe soseaua Muresului
Gazda maloru-
Cuvdntarea filoromaneascii a episcopului swab.
Doi jandarmi Pri-
marul Glagovdjului Batalionui In exercilli Povestirl din luptele
dela Fegyvernek 352
Inapoi la Arad
In motorul electric Concert la Ateneu General Obogeanu Ar-
maid multA Tarn mare Graniji ameninjate 357
Tn lagArul BelvevIcilor.
779 de 'bolsevici In Cetate Train boerescBuctitiirti st infirmerli
De vorba cu ofijerii bolsevici Generalul Mosolu ti prindea ca pe
soareci La popota generalului Sciirlsoreanu --- 359
Aradlemigoara
Simplonul si-a schimbat direcjia Tren nou Un outer povesteste
Lasitatea bolsevicilor Cum erau schingiulti soldatil romfini 364
In Temlloara
Un oras original Belvaros Atmosfera nemteasca BanatuiLi-
nia demarcationalli Mizeril sftrbesti Romantl Raporturi cu na-
jionalitajile Culture Arta sl sporturi Chest's uvrierd Opera
de romanizare 366
Spre Bneureftl
Campia Banatului Lugoj Caransebes Mehadia Dunarea si
Carpajli VIziunea epic& a romanismulul Reflectil In gars de
Nord 373
Erata 379

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro