HABSBURGII

UNGURII SI ROMNII
DE

I. RUSU ABRUDEANU
REDACTOR LA ADEVARUL"

SI

VASILE STOICA
PROFESOR

BUCO_RE$Tf

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA

22085

62-64, Calea Moilor, 62-64

1915
www.dacoromanica.ro

INCHINAM
ACEASTA MODESTA LUCRARE
TUTULOR ACELORA,
CARI CU SCRISUL, CU VORBA,
CU MUNCA SAU CU ARMA
AU CONTRIBUIT SAU VOR CONTRIBUI
LA DESROBIREA FRATILOR NO5TRI.

www.dacoromanica.ro

PR EFATA
Nu scriem istorie in aceste ceileva reinduri. Am
alutat numai s facem o reprivire asupra rolului,
pe care I-au avut in trecutul Romeinilor de sub stet"panirea ungureasca neamul unguresci casa Habsburgilor. i aceasta fr pretenlia de a fi rostit
prerile cele mai adevrate. Am cetit i am urm'arit

o mare parte din ce s'a scris i s'a vorbit despre

situalia i desvoltarea Romcinilor ardeleni i am
ajuns la convingerea di adeseori nu s'au prezentat

lucrurile in adevrata lor culoare. Ni s'a parut

exagerat mai cu seam rolul de binefticatori pe
care 1-am atribuit Habsburgilor i temenelile ce li
le-am fault eu atata smerenie.

La alatuirea acestei lucrari am consultat pe

lcingei ziarele i revistele de dincolo i de aid (intre

allele qi buna revista' ardelean Tribuna" pornit

acum la Bucureli), scrierile lui A. Bunea, ale

d-lui N. Iorga (mai ales frumoasa Istorie a Romcinilor din Ardeal"), T. Pactilianu (Cartea de
Aur"), E. Brote (Chestiunea Transilvaniei"), I.
www.dacoromanica.ro

Slavici etc., iar in ce privete chestia colara, exce-

lenta carte a d-lui G Sima : 4'coala romeineasca

din Transilvania qi Ungaria", aparutei deunazi.
Indicarea izvoarelor in josuI paginilor credem astf el

ca nu mai e necesarei.
Repetam incei odala : n'avem pretenfia de a da
paren i politice, nici de a aduce deslegarea cea mai

justel. Vom fi mullumifi daca 4e va trezi macar

cel mai mic interes pentru chestia ce infeifielm.
Ceici, precum s' a spus de ateitea ori : carte build
nu e aceea care pare a da solufii definitive, ci e cea
care face sa ne geindim asupra lucrurilor. Socotim
astfel ca qirele ce urmeazei nu vor fi tocmai nefolosiloare.
Bucurefli, 1 Illaiu 1915

Autorii.

www.dacoromanica.ro

HABSBURGII, UNGURII ;I ROMANI!

CONFLICTUL DINTRE TREI ELEMENTE

Sbuciumul i criza inevitabila, in care a ajuns

monarhia austra-ungara in decursul prezentului
rasboiu european, a adus in mod deosebit in discutie importanta elementului romnesc din estul
acestei monarhii, importanta cu a-tat mai mare

pentru Europa intreaga, cu cat la estul monarhiei se intinde liberul Regat romnesc, care
cu armata sa aproape de un milion de oameni
poate fi o forta hotaritoare in actuala conflagratie generala. In aceste momente istorice nu
se poate nega ea in sanul intregului popor romnesc stapanete astazi o profunda contiinta
nationalri, in suflete e lamurita atitudinea lui
fatti de imperiul habsburgic.
Contiinta i atitudinea politica sunt rezultatul unor framntari de veacuri in viata unui
popor, iar contiinta i atitudinea noastra fata
de Habsburgi sunt urmarea fireasca a purtarii
lor fata de noi i mai ales fata de cei de sub Mawww.dacoromanica.ro

duirea austro-maghiar. Deaceea credem, ea' nu

e lipsit5 de interes o reprivire asupra frAmntArilor

prin care a trecut aceaSt5 parte a neamului nostru i noi toti cari acum stAm la r6spntie cet cetnd calea ce am urmat vi ce trebuie s urmAm
de aci incolo.
Un cercet5tor, fie chiar superficial al trecutului
neamului romanesc din Ardeal i tinuturile

ginave lui, va putea constata cu uvurint, c5

Intreg acest trecut e aletuit din fimnari, cioc-

nid de interese vi lupte necruptoare intre trei

elemente. Acestea cand se femntau Intre ele
tustrele, cercnd s se sugrume reciproc, cand
se aliau dota ca sA sugrume pe al treilea.

Elementele acestea, din cari este alatuit

treg trecutul Ardealului, sunt : elementul romdnesc, elementul unguresc i casa Habsburgilor.
1.

Elementul romnese.

Ne place vi astzi s accentu'm, c' noi suntem element de ordine, vi o spunem totdeauna
cu oare-care mndrie vi oare-care convtiintil
de superioritate, ca i cnd iti aceast5 insuvire
s'ar ascunde o mare parte a vitalittii noastre.
Este adevkat, totdeauna am fost linititi, blnzi,
adeseori de o blndete vecin' Cu lavitatea
tocmai deaceea vi-au putut permite celelalte dou5

demente duvmane nota tot felul de prigoniri,

www.dacoromanica.ro

tot felul de schingiuiri impotriva trupului i sufletului nostru.

Ardealul a fost si este si astzi un fort natural
la portile Orieritului. Imprejurrile ne-au fAcut
pe noi stpni pe acest fort, cel putin etniceste

stpni. Orientul a ispitit intotdeauna Apusul

astfel toate luptele pe cari le-a dat acest

Aps pentru cucerirea Orientului, trebuia in mod
fatal s' treac peste trupul nostra san s se intmple pe acest p'mant. Cei doi adversari dau
continue atacuri pentru cucerirea definitiv5 a
acestui fort, care, apoi cucerit, le deschidea drumul peste Principatele Romne la Marea Neagr
si mai departe spre bogAiile Mesopotamiei
ale Indiei.
Toate atacurile acestea trebuiau in mod firesc
s ne calce, s ne schingiuiasc si s6 lase urme

adnci in constiiqa trecutului nostru. C in

aceste lupte n'am sucombat, aceasta se datoreste numai incApAtn'Arii

indsrnniciei, cu

care ne-am ap?irat, si care ii avea principalul

izvor de rezistent26 in unitatea ce exist intre diferitele pri ale neamului romnesc. Toate luptele noastre, incepAnd cu iremuri1e cele ma i vechi

si Ong azi, s'au dat astfel, pedeoparte pertru

existenla i pe de alt parte pentru unitatea
se poate de strns, care s" ne garanteze existenta aceasta ca popor specific romnesc.
Unitatea neamului nostru a existat intotdea-

una. Cu at vremea a inaintat i cu ckt

dintre Principatele Romne i cei de peste
www.dacoromanica.ro

10

munIi s'au intArit, Cu cAt contiinta noastrA de

neam a ieit la ivealA mai birnitoare, cu atAt

aceastA unitate s'a still's, pAnA a ajuns la acea
legAturA indisolubilA sufleteascA, pe care se intemeiazA t'Aria noastrA de astAzi i biruinta noastrA de mAine. LegAtuiile strAnse intre neamul
romAnesc de pretutindenea au fAcut ca in diferitele lupte valoarea noastrA, precum i caracterul

atacurilor ce se d'Adeau impotriva noastrA, s

fie in raport direct cu tAria pe care o reprezintau
acele pArti ale neamului romAnesc, cari erau
stApAne pe soartea lor.

LegAturile, inainte de toate, ierarhice intre

Ardeal i Principatele RomAne dateazA din cele
mai vechi timpuri. Din Principate ne venia preotimea, din Principate ne veniau indrumArile de
stgruintA in datinile strAbune, tot de ad nAdejdile

in vremuri mai bune i indemnurile de apArare

indArAtnicA.

CAnd reformaiunea scuturA sufletele, nu numai

in Ardeal, ci i in cele douA Principate,aceastA

unitate a neamului incepe a miji, conllinta ei
e trezitA tot aa de bine la Iai i la Bucureti ca
i la Braov i Alba-Iulia.
Veacul al 17-lea e acela care ne dovedete,
cA ideea unitAtii nu este o idee nouA, artificialA
ci strAbate in toate pAturile intelectuale de atunci
i vestete oare cum ramie act, care are sA se
intAmple peste dou'A veacuri.

Doar incA la mini 1642 in Carlearomemeasc

deinvapturd" a lui Varlaam ni se spune in prewww.dacoromanica.ro

11

fata lui Vasile Vod Lupu, c aceast carte e

scris pen tru intreg norodul romdnesc, oriunde
ar
el. La anul 1648 Biblia de Alba-Julia in
predoslovia sa scoate In mod deosebit la iveal
unitatea neamului romcinest, accentuiaz6 necesitatea unei limbi unitare i invinoveileVe cu amlira-

ciune pe straini, c ei stint de vind dac neamul

romcinesc este risipit peste akilea plaiuri. Cronicarul Ureche o spune lmurit : cu toii dela
Ram (adic6 dela Roma) ne tragem".
Aceea,i contiint' o propovkluiesc i adnotatorii lui Ureche, Misail Clugrul, Eustratie Lo-

gofAtul i Simion Dasaul, cu basnele" lor.

Miron Costin apoi nu numai c' este contient
de unitatea neamului su, dar o dovedete i cu
isvoade istorice. Pentru acest scop el scrie Cartea
pentru desdilecalul
In care are s hatieze inceputul trilor acestora i neamul moldovenesc i muntenesc i ci sunt in Virile ungureVi cu acest nume rumcini". El vrea s scoal

din ce isvor i semintie sunt locuitorii trii

noastre Moldova i rii munteneli i Rumeinilor
din Wile ungureti, cum s'a pomenit mai sus, c
tot de un neam i data desccilecali sunt".
Impratul Traian doar cu vita poporului Ramlean" Implut-a-u Ardealul tot, Tara Rumel ;leased'
i Moldoveneasdi". In Despre Moldova i neamul

muntenesc", poern scris de Costin pe seama

regelui Poloniei, vorbete despre Ardeal, despre
Muntenia -i despre Moldova. cci in cciteitrele
www.dacoromanica.ro

19

poporul se felleqte cu numele de Rumni qi se

trage dela Roma".
Cantemir spune i el, c'A pe Romani Roma
maim dinfAuntrurile sale nAscandu-i, i-au aplecat
i crescut i evghenisind Dachia le-au dat-o lor",
cA neamul care s'a desceilecat i de atunci pet' n
acum necurmat locueqte in Dachia (adicei in Mol-

dova, Tara Munteneasc i Ardeal)". In cartea

a doua a Hronicului &Au pe scurt InseamnA ea'
Romanii din Dachia, cari astdzi sunt Moldoveni,
Munteni i Ardeleni, sunt din neamul lor Romani

de Italia".
ContiinIa aceasta a uniftii nationale, care
astfel incepe

s'A

se impu terniceased in secolul

17 i la inceputul secolului al 18-lea, de atunci

Incoace crete cu fiecare clip i fiecare suferint. Prin operile celor trei mari istorici din
preajma anului 1800 (Maior, Sincai i Micu-Clain)

e dovedit i tiintificete originea i unitatea

noastrA.
Luptele pe cari avem s'A le suportsAm noi cei din

Ardeal, dela aceast contiint de unitate ii primiau t'Aria de rezistentA.

Importanta elementului romanesc din Ardeal i
fAria lui nu puteau cleat s'd fie In stransA legAtur cu importanIa i tAria elementului romanesc din cele dou Principate. Cu cat valoarea
Principatelor cretea, cu atat cretea i valoarea
i mandria neamului romanesc dela Carpati la
Tisa ; cu cat t'Aria Principatelor scdea cu atat
se n'Apustiau asupra acestui neam de sub Coroana
www.dacoromanica.ro

13

ungar apAsrile i vexatiile unei dominatiuni,.

care n'a %hint i nici nu putea tine seam de
necazul i plAnsorile noastre. Epoca de decklere

a Principatelor romAne, care incepe in secolul

al 18-lea, ne face s ne in dreptm ochii inteacolo,

de unde ni se p'Area c se intinde spre noi o

mAn mai crestineasc : spre Habsburgi. Indat
ce ins Principatele se ridic, ajung un singur
stat i apoi regat independent, care creste mereu
In trie i vaz, ochii nostri ai Ardelenilor se
intorc spre Bucuresti, iluziile fcute cu Habsburgii

dispar si mAntuire nu mai asteptm deck din

mAna neamului nostru, ale dirui granite vrem
s fie acolo unde sunt granitele limbei romAnesti.

Elententul ungurese.

Ras de step'A, neamul unguresc soseste cu

organizatia sa special, cucereste tinutul nostru
pstreazA cu indrtnicie constiinta stpAni-

torului. Popor mic, dar temerar, cearc cu once

pre%
asigure existenta. Popor de ves, se
aseaz pe stepa dintre Carpatii ardeleni i rAul
Leitha. Se vede ins amenintat totdeauna i deaceea caut cu once pre% s se instpAneasc6 de-

finitiv pe fortul natural, care trmureste bazinul

esuhii unguresc i deschide drum spre Marea
neagr
Spre acest scop detaseai din apus o parte a
www.dacoromanica.ro

14

armatei sale de granit i o stabilete in rsritul Ardealului, fcnd dintr'insa paznica frontierelor sale rsritene, clandu-i favoruri i alctuind una din natiunile" privilegiate de mai
trziu ale Ardealului : naliunea seicuiascei".
Ungaria se desvolt, necesittile ei economice
cresc in decursul veacurilor i crete tot aa de
mult nzuinta de a avea drum spre marea rsritulni. Aici i,ns elementul romnesc ii stil in

cale. Trebuia deci infrnt. IntAiu de to ate cel

dintre munli, ca apoi s vie rndul celui dela
.es. Toate luptele spre rsrit ale regatului ungar

au acela scop : s contopeasc5 cu neamul unguresc, cu Natio Hungarica", poporul romn din
Ardeal i apoi s subjuge cele dou Principate
astfel regatul ungar s-' intind puterea pe
intregul bazin dunrean i pe litoralul Mrii negre. De aci luptele lui Carol Robert i infrngerea

lui in muntii Gorjului de ctre Alexandru Vod

Basarab. De ad i luptele lui Ludovic-cel-Mare al
Ungurilor, care in un anum't moment ajunge sil-i

pun paznici la Orhei, de aci frmntrile lui

Iancu Corvin din Huniedoara i ruinoasa infrngere a lui Matia de ctre Stefan Vod cel
Mare la Baia. De ad i toate vexatiunile, crora e
supus populatia romneasc6 de sub stpAnirea
ungurease i toate amenintrile impotriva li-

berului regat, cari ntt vor putea avea sfrit

decat atunci cAnd va fi sdrobit forta ungureasc.

Ungurii inteleg foarte bine &A stpnirea lor

pe acest fort al rsritului numai atunci va fi

www.dacoromanica.ro

15

definitiva i astfel existenta neamului unguresc

numai atunci va fi asigurata, cand Intre muntii

Apuseni i muntii Rodnei i ai Fagaraului va
fi un singur neam stapanitor : cel unguresc, i
cand noi, majoritatea populatiei i deci adevaratii
stapani ai acestui tinut, vom fi contopiti cu totul
in aceeai contiint cu neamul acesta.

Nu le trebuia lor renuntarea la limba noastra,

le trebuia insa totdeauna renuntarea la sufletul
nostru. Iai renuntarea la aces t suflet in trecutul
Indeprtat se putea face prin primirea religiei
neamului unguresc, a catolicismului, iar apoi, sub
Principatul ardelean, prin primirea calvinismului.

Cu cat confiinta nationala s'a desvoltat i la

ei, cu atat mai mult au Inceput sa fie nemultumiti
de aceste cereri i si pretinda nu numai o unitate

de contiinta cu neamul maghiar, ci alaturi de

unitatea de suflet i o unitate de limba. Deaceea
Incepand cu veacul al 19-lea, se deslantuete
asupra neamului romnesc dintre Tisa i Carpati
cea mai nesabuita furie de maghiarizare, contrara
oricarui principiu umanitar i contrara chiar
legilor fundamentale ale constitutiei ungare. Contiinta de stapnitori 1i face sa desconsidere once
lege scrisa i sanctionata de ei i regele lor i
s sdrobeasca In picioare tot ce se poate impotrivi nazuintelor lor spre imperialismul maghiar,
al carui cel mai tipic reprezent ant este contele
Tisza, actualul prim-ministru al Ungariei.
www.dacoromanica.ro

16

Dinastia Habsburgieii.

Ajunsi stApAni peste un conglomerat de ileamuri, urma0i contelui Rudolf de Habsburg niciodatA si in vremea din urm'A mai putin decAt
oricAnd nu s'au identificat cu sufletul
vre-unui neam. Un singur gAnd i-a stApAnit

In totdeauna : interesul lor dinastic. Cu o total

lipsA de scrupule au oscilat in totdeauna, dupA

cum le dicta interesul. In once tinut ajuni,

primul lucru era ca acest tinut s'A

facA credincios. CA aceastA credintA cu ce mijloace o sco-

teau din sufletul bietei populatii, nu interesa.

Habsburgii au fost totdeauna destul de dibaci
diplomati ca s'a" nu parA tirani. Unde a trebuit
ceva distrus, n'au distrus cu pumnul i cu 01Agie, ci incetul cu incetul i in Were. Supui
credinckosi, Treue Untertanen", i venite erariale : aceste dou'd sunt lucrurile principale pe
cari le-au cerut ei la noi ea i aiurea.
Pretutindeni uncle ajung, mai intAiu organizeaz'A oficiul fiscal. 5tiu apoi invrAjbi aa de
bine popoarele, incAt echilibrul nu se stricA
odat in defavorul dinastiei.
Din aceastA politicA de arghirofilism, de in\ tAjbire si de echilibristicA, e firesc CA nu se poate

ivi o fortA care sA pAtrund'A sufletul poporului

sA-I facii destoinic de un program mare. De
un atare program nu poate fi capabil decAt un
www.dacoromanica.ro

17

popor stpAn pe toate energiile sale nationale.

In monarhia austriac Habsburgii au tiut aa
de bine incurca itele, 'Men fiecare popor se consider5 stnjenit In mic6rile sale de celglalt popor,
fiecare dorete s-i scuture odat jugul sub care

i-se pare c' tnjete, fiecare vrte pe vecinul

s6u, nici unul nu vede de unde vine ilul i astfel
nici o mn nu se Intinde spre mna vecin5, ca
impreunA s6 scuture povara ce apas6 pe amndou. Fie-care popor e o sperietoare pentru cellalt i fiec6ruia i-se pare c6 celMalt e privilegiat.
CA toate neamurile erau i in trecut nemultu-

mite, de aceasta nu le Vsa Habsburgilor ; pe

ei ii interesa, &A toate se gudurau in jurul tronului i toate le ceriau favoruri. De aceea socotim c'd a fost o greal, dei uor explicabilg,
multul dinasticism babsburgic ce am rcut noi
in vremea din urmA. Ne-am uitat de purtarea lor
din trecut fat' de noi, n'am voit s" ascultm deal

de glasul urii fa-0 de Unguri i n'am v5zut cil

In realitate Ungurii i Habsburgii jucau pe aceeai

coar&i. Am uitat mai ales de cuvintele aa de

des repetate ale unui frunta ardelean, &A drepturile nu se caVt, ci se iau i cA atunci vom
putea fi satisfAcuti in cererile noastre juste, cand
vom dovedi c' putem fi primejdioi". In intrunirile noastre i in gazetria noastrA din vremea
din urin" am avut totdeauna aceleai temeneli

la adresa Vienei. Deacolo ne-a venit par'c tot

binele, chiar i mntuirea sufletelor 1 AM-I am
imbftit ideile acestea, Men de uncle la inceput
Rum Abrudeanu

www.dacoromanica.ro

18

poate erau abia declaiatii fgcute Cu un scop politic sau ii aveau originea lute vreme and de

fapt de acolo ne asteptam usurarea, acum am

inceput sg le credem deabinele si sg le rgspndim
In toate straturile poporului nostru. *i nu vedeam

a in realitate Habsburgii au fcut si fac cu noi

cele mai urite si cele mai mizerabile jocuri. Ni
se pgrea a ei au fost totdeauna binevoitori fatil
de noi, cgci ei totdeauna au fcut O.' credem lucrul

acesta. In dorul nostru de a afla aliati in luptele

pentru pgstrarea caracterului nostru etnic, amenintat de ungurism, ni se pgrea, a Habsburgii
sunt cei mai firesti aliati ai nostri, de oarece
si ei aveau sii lupte impotriva hegemoniei unguresti, si ne-am ploconit zeci de ani in fata lor
ca apoi, chiar uitnd de demnitatea noastrg, sit
nu vedem, a pe ei putin ii dor durerile si desng-

dejdile noastre. Nu vedeam a acele concesii

acordate din and in and din partea lor cari

iii se pgreau asa de marl si pe cari le atribuiam
.unei deosebite bungvointe fatg de noi, erau stoarse de imprejurgri pe seama noastrg si c' daa n'ar
fi fost imprejurarea, care sg.4 sileascg sg arunce

s lu Lazgr dela ug ate o fiirimiturg, bietul

Lazgr credincios ar fi sgrutat si pe mai departe
picioarele si ar fi stat lihnit de foame acolo uncle
era. Am putea zice, a bungvointa Habsburgilor

n'am avut-o niciodatg, deat atunci and le

ajungea lumAnarea la degete si aveau nevoie de
noi. De cnd soarta noastr a fost in ingna lor,

acetia ne-au intrebuintat numai ca sperietori

www.dacoromanica.ro

19

in fata Ungurilor, de cteori acest popor neastarnprat nu voia sA se impace cu dispozitiile imperialismului habsburgic.
Imperiul austro-german avea nevoi economice

mari, i trebuia i lui drum spre r6sArit. Toat

nzuinta imperialismului german, chiar inainte
de Habsburgi, apoi a Habsburgilor e s ajungA
stApni pe Ungaria ca apoi s-si croiascA drum
spre Marea Neagr. De ad i dorul lor de a pune
mana cu once pre% pe Ardeal, iar dupA ce ajung
st6pAnii Ardealului de a pune mana si pe cele

dou5. principate. Rivalitatea cu Rusia a 0.cut

ca numai Oltenia si Bucovina s'a." fac6 parle
argva vreme din marele imperiu habsburgic.
Acest Drang nach Osten", de care se vorbeste
asa de mult in vremea din urm, nu e o tendint a germanismului modern, el a existat de
mult i Habsburgii au incercat in totdeauna
dea avant si sA ajung stpnii Orientului. Dela
Danzig si Lipsca drumul comertului german cu

mArfurile sale variate ar fi tiecut astfel prin

Ardeal i s'ar fi continuat apoi prin gurile Duprin Chilia i Cetatea-AllA peste Marea
Neagr in Rsrit. C noi am czut in druinul lor, acesta-i nenorocul nostru.
Pe Habsburgi Ii interesa drumul ca atare si
nu popoarele cari stau in drum. Pe drumeti au
invejbeascs asa de bine,
stiut totdeauna
ca dumnealor sji poat continua neturburati
cillAtoria. Gaud Ungurii indrkniau s-si ridice
capul i s6 ameninte c taie imp6ratului habsburg
www.dacoromanica.ro

20

drumul liber spre Orient, Habsburgii imediat

porniau surubgriile i in fata ungurismului ridicau sperietoare neamul romnesc. Indatg ce
Ungurii se astAmpgrau si se gudurau iargsi langri

Tron, Habsburgii vedeau cg acest neam eu organizatie e de mai mare folos pentru dnsii

deckt neorganizatul neam romnese i ne jertfiau fgrg erutare. Asa s'a intmplat totdeauna,
asa se intamplg in ziva de azi si de sigur asa se
va intampla i maine dacg Dumnezeu va voi ca
soarta neamului romnese din Ardeal sg. fie tot
In mAinile lor.

Intreaga viatg politicg a neamului romnesc

din Ardeal i tinuturile mgrginase Ardealului
e o eontinug sbatere pentru apdrarea fiinfei sale
elnice fatg. de Unguri, pentru pdslrarea pdmanfului aceluia care i-a pgstrat fiinta in decursul
veacurilor si a fost leaggnul i adgpostul intregului neam romnesc, si in sfArsit, durere, pentru
salisfacerea ambiliilor Casei de Habsburg.
IV.

lntia furie ungureaseil: eatolieizare i ealvinizare

StgpAn pe pgmantul Ardealului, neamul romnesc veacuri dearndul e ex pus atacurilor,

cari ceare sg-i rgpeaseg pgmntul i s eroiasa
drum ambitiilor strgine. 13ng in ziva de azi a
fost o minge aruncatg dela dreapta la stnga,
dela Unguri la Habsburgi i iargsi inapoi, newww.dacoromanica.ro

21

luatAin seamg. niciodatA, cleat atunci cnd i

se cereau jertfe de sAnge.
Ungurii, ajuni stpani pe Ungaria de azi, incepurg din cele mai vechi vremi s-i intreascti

frontiera de Est. Era in aceast n'zuint a lor

1 o micare instinctiv de apArare. Ciudat,
adeseori popoarele comit incontient i instinctiv
anumite fapte, cari ar putea fi iscodite numai
de minti diplomatice inteadevAr dibace. Nu putem zice, c Ungurii rceau contient sfortrile
spre contopirea noastrA in fiinta lor. Dar simliser instinctiv primejdia ce o prezenta pentru
statul lor existenta la granitele Ungariei a dou
tri, cari au sub toiagul regelui ungar un numr

mare de frati, legati strani de ele prin leaturi

culturale i bisericeti. O nalt ratiune de stat
dicta astfel neamului unguresc ca intre fratii
de sub st'ApAnirea sa i cei de sub stpanirea
lor proprie din Principatele Romneti s' sape
o prApastie, care eventual s nu mai poat fi
trecut6 niciodat.
Trebuia deci adus neamul romAnesc inteacolo
ca a sa contiint proprie s disparA (orickt de
neinsemnat ar fi fost ea) i s se contopeascA
Cu totul in contiinta natiunei ungare, a acelei
Natio Hungarica, dAtRoare de drepturi" i alcnuitoare de stat. Si cum pAn" la anul 1526,
deci pAn6 la catastrofa dela Mohacs i Airea
pe fat a micsrilor reformatorice in Ungaria,
drumul care ducea spre acest ideal era convertirea religioass la legea catolic6, regii unguri nu
www.dacoromanica.ro

22

pierd niciodati prilejul de a aduce, cnd cu

vorba, cnd cu ciomagul, neamul romanesc i
mai ales pe fruntaii lui la aceasti lege. Prigonirile urmate veacuri necontenit silesc pe unii s5
treaci mui4ii i alcituiesc Principatele, iar pe
altii, marea majoritate, rimasi acasi si se pogoare la tot mai neagr mizerie,
pianli
once independenti, once iiiiiativ proprie,
li-se nimiceasci intreaga clasi con ducitoare, care

se confunda astfel cu neamul maghiar, i din

un neam, care putea deveni o forti politic5 importanti, s ajungi abia o notiune etnografici, desconsiderat5 de legi i batjocoriti de
mndra Natio Hungarica". CAnd Werbczy, ju-

ristul, codifici in Tripartitum" legile ungare,

dei e la inceputul veacului al 17-lea, despre un

popor romnesc nici nu putea fi vorba. Acest

popoi era o simpli haiti de venetici aezati ici
colo din mila regelui Comunittile lui, cnezatele

lui sunt distruse,boierimea lui se lipsete de ele

i el nu mai meriti nici si fie pomenit in legea
statului.

Pentru o i mai stranici ingenunchiare a

noastri i pentru a ajunge i mai puternici
ai pimntului nostru, protivnicii nu las5
nici un prilej neintrebuintat, de cteori noi
deam dovezi de viati i initiativi.

Dupi riscoala tirineasci dela Bobalna, la

care iau parte numai Romni, la 1437, cari sunt
apoi infrnti i miceliriti fr mili de nobilimea
ungureasci, neamul unguresc pentru a-i asigura
www.dacoromanica.ro

23

pe mult vreme, dac e cu putint pentru totdeauna, stpanirea asupra acestui popor de trani, alctueste impreun cu Sasii si Scuii acea
celebr Unjo trium nationum", uniunea acelor

trei natiuni, cari aveau apoi s ne tin sub genunchi pAns la 1848 prin privilegiile ei si neputinciosia noastr.

Ne-am pierdut astfel intreaga ptur care ne

putea conduce ; dusmanii nostri s'au intkit, s'au
aliat intre dnsii si in randuri strnse si bine or-

ganizate s'au npustit veacuri intregi asupra

noastr, celor vitreg tratati, lipsiti de organizatie, lipsiti de cluz6 si mai ales lipsiti de n'A-

dejde inteun viitor mai bun.

Dela anul 1526 incoace, prtile estice ale Ungariei, deci Ardealul cu tinuturile lui mrginase,
cari si pn* acum aveau oarecare independent
fat de regatul ungar, se deslipesc si in decurs
de cleva decenii formeaz Principatul ardelean, independent de restul Ungarei, ajuns parte
sub Turci, parte sub Habsburgi.
Expus atacurilor Habsburgilor, cari voiau s-si
croiasc drum spre Orient, neamul unguresc voia
s-si stabileasc o neclintit domnie in acest tinut,

si astfel continu acum aceeasi politic fat de

noi, pe care o urmase pn la 1526, nzuindu-se
s ne catolicizeze sau mai bine zis s ne papistseasc.

Deckt in aceast epocs, dela desfacerea. Ardealului de Ungaria, deci dela anul 1526 si pn
la ajungerea lui iarsi sub stpanirea Habsburwww.dacoromanica.ro

24

gilor la anul 1691, forta care ne putea topi in

aceeai cAldare cu dAnii nu mai era catolicismul,
ci curentul nou al reformatorului dela Geneva,
calvinismul.

Astfel incepAnd cu anii 1540 i isprAvind cu

trecerea Ardealului sub stApAnirea Habsburgilor,
puterea administrativA a Ardealului se nApus-

tete cu adevAratA furie asupra neamului romAnesc, cAutAnd cu once pret s6-1 desfacA de

fratii si de peste munti, din cele dou'A Principate. Sprijinit de celebra undo trium nationum", aceastA politicA aduce asupra capului nos-

tru un ir intreg de torturi, dar to todatA trezete ici i colo i contiinta, care incepe s'A.' vadA

CA soarta ne e nemeritatA, cA ar trebui sA fim

altfel tratati i care astfel croiete cele dintAiu c-

ale cArtii i culturii romAneti. In intreg

acest interval de aproape 200 ani cAt neamul romAnesc, grupat in jurul bisericii sale, pAstrAtoare
de suflete i datini, avea s'A indure atacurile calvino-maghiare, numai o singurA data' sin* uurAndu-i-se sal cina : atunci cAnd acel arhanghel al
rAri

rAsboaielor, Alihai-VodA Viteazul, strAbate muntii

ca sA vinA sA arvuneascA pentru totdeauna pAmAntul Ardealului.

Scopul Ungurilor era, dacA nu maghiarizarea
complectA a elementului romAnesc, in once caz
apropierea mentalittifii lui de mentalitalea ungureascd, crearea unei leg(i turi sulletqli cd t se poate de

str dime intre el qi Unguri, ca astfel intre marginile

acestei tAripare, care era Ardealul, s'A fie o sinwww.dacoromanica.ro

25

gurd coiitiina, bazatei pe o sin gura lege, pe care

constiint apoi s se intemeieze in viitor stpanirea definitiv ungureasc.
Poate, c in veacul al 16-lea scopul acestei po-

litici nu era 3 de mult accentuat ca in veacul

urmAtor, poate c in amndou veacurile micarea calvin pornea din convingeri reale i avea
un caracter religios. Dedesubtul politic ale tu-

turor acestor miscki ins e acelasi : contopirea

sulletului romeinesc, indrtnic i nesupus, ca su/le/id unguresc i seicuiesc i astfel crearea acestei
priipastii Mire Romeinii din Ardeal i Romeinii

din Principate.
Inc la anul 1566, inteun sinod de preoti romAni, se aduc cele dintAM hotkiri conform dorintei principelui loan Sigismund i dorintei
legii calvine. La anul 1567 se si stabilesc sase
puncte, pe cari sinodul le primeste i cari alc6tuiesc intAia ruptur in sAnul RomAnilor de biserica str'bun.
Toat miscarea calvin ins pornit de principele Ioan Sigismund i urmrit de dnsul cu

a-Ma zel se nimiceste, indat ce apsarea de

sus este mai slabA ; dovad dal% c aceast
miscare impus, care avea menirea s transforme
ceva din sufletul nos tru specific romnesc, n'a
putut ptrunde in adncul constiintelor. Au fost

destul cAteva zile de stpnire romaneasc6 in

Ardeal, ca de calvinismul romnesc s nu mai fie

vorb decAt doar la Hateg i Lugo, unde privilegiile orasului erau bazate pe acesta.
www.dacoromanica.ro

26

In fata micgrilor reformatorice sustinute cu

tgrie de principe, modestele episcopii romne*ti
dela Gioagiu i dela Vad ajung tot mai mult un fe)

de jucgrii. Duhul traditiei intemeietorilor lor,

Radu dela Adfumati, *tefan Vodil ce! Mare, stg.

ascuns, ca focul sub spuzg, preotimea pgstrgtoare a legii i datinii vechi este la buna discretie

boierilor unguri, a boiernailor sgcui i a jupgnilor sai, iar poporul, care nu se supuse principiulni cuius regio, eius religio", ajunge s nu
mai fie considerat Ind mgcar ca fiintg cu suflet.

Legile Approbatae Constitutiones" accentuiazg c poporul romn e pe pgrnntul acesta

numai pdnd c.dnd binevoitorul principe il rabdd
acolo unde este, usque ad beneplacitum principis". Pang la ce stare de mizerie i desconsiderare ajunse astfel norodul romn intreg, o
dovedesc in deajuns diferitele hotgriri ale comitatelor, dietelor i ale orarlor. Doar chiar i
Saii, cei cari relativ s'au purtat mai uman en
poporul nostru, aduc intr'un rnd relativ la Rornnii din jurul Sibiului, mai ales din Poplaca,
hotgairc, cg dacd se va afla cei un Roman a
Mid meicar si numai coa ja unui copac din pddure, el va
pacidui".

dus acolo qi spdnzurat de creanga co-

importa ta bisericei strgvechi incg scgzase

hare astfel de imprejurgri, nu e de mirare LegAturile ierarhice cu Principatele erau mai anevo-

ioase, necazurile interne tot mai grele. A fost

o adevgrat inviere cnd Mihai Vodg Viteazul
www.dacoromanica.ro

27

puse baze statornice mitropoliei de Alba-Julia,

care pn ad i tnjise. Se deschidea drum viitorimei &are mngAiere i educatie romneasc.
Mihai e ins un meteor, lumineai o
fascineaz' minirile cut strAlucirea lui i apoi se

stinge deodat, poate tocmai deaceea aa de

repede, ca amintirea lui ca atta s fie mai duStelpcinirea lui inidregle steiplinirea noasIrd in Ardeal, dar iolodaid aralei qi dumanilor
primejdia care ii poate ameninja inieo batid qi
care nu va mai pulea fi inleiluralei, cu ucigai pe
ccimpia Turdei.

Indat dup moartea lui, la cea dintiu diet

(Leczfalva) uniunea celor trei natiuni" aduce
cele mai drastice hotririri impotriva neamului rcmnesc i dup reteta urmat i Our& atunci interzice once contact intre ROMAIIii din Principatul ardelean i cei din Principatele romneti

(1601) : De oarece tot rul, care a venit cu

Mihai in Ardeal, l-au adus popii i clugrii, nici

un popil sau clugr din Trile Romaneti

nu mai fie lsat s treac granita i s turbure
pacea".
Tendinta este evidentrt. Vzuser acum de aproape primejdia i se incearcA s continue tra-

ditia care o inltura. Unneaz deci cu sparea

acelei prpastii, care s despart in doti iteamul
romnesc.
Principii urmtori sunt credincioi acum aces-

tei linii de conduit. La dnii partea politic

ia o form tot mai hotrit. Pe ei nu-i mai intewww.dacoromanica.ro

teseaz numai propaganda calvin, care interesa

pe unii pn acum.
Gabriel Beihlen, cel mai glorios i cel mai
vrednic dintre Principii ardeleni, nutrete chiar
un plan mare : de a stpani nu numai Ardealul,
ci i cele dou Principate Romneti, de a in-

temeia astfel o Dacie, a crei contiint s fie

una i puternic : contiinta calvineascA. Deci
are aceeai nzuint, pe care o avuser regii Ungariei : de a stpAni Moldova i Muntenia, de a
stpni gurile Dunrei, Chilia i Cetatea-A1136
a avea drum spre Rsrit. Aceeai nzuint pe
care au avut-o Habsburgii dela 1400 i pn in
zilele noastre.
Gabriel Bethlen simte cu ptrunderea sa politic importanta unei astfel de Vri ad i in Orient,

In al crei centru s'ar afla fortul Ardealului i

de uncle puterile s'ar scurge apoi dealungul rurilor spre r'srit.

El se adreseai chiar i patriarhului Chiril

Lucaris, care se prea Ca' ar inclina spre calvinism, i imprtiiete planul su i i cere sprijinni la calvinizarea Romnilor din Ardeal, ca
astfel apoi el mai uor sli realizeze marele &Au

plan de stpnire a Orientului.

Chiril Lucaris Ii rspunde in 2 Sept. 1629

nu numai c nu-i ascult cererea, dar ill ceart

i pentru indrsneala ce o are i Ii amintqte

un lucru mare, la care poate putini se vor fi
gAndit i la noi pn In vremea din urin :
scopul sclu nu qi-1 va putea ajunge alata vreme
www.dacoromanica.ro

29

peina cdnd 1111 se vor rupe toate legaturile de scInge

i sentiment mire Romeinii din Principate qi cei

din Ardeal.
Asa dar Chiril Lucaris, acest grec din Constantinopol vedea inc6 atunci la anul 1629 lmurit
planurile lui Bethlen si ale ungurimii i totodat
piedeca ce au s intmpine aceste planuri. Vedea
ciar, c nAzuinta lor e s ne despart in dou ca
s ne aservease mai usor, c rezistenta noastr

cu ata va fi mai trainic si mai neinfrnt cu

cAt unitatea intre cei din Ardeal i Principate
va fi mai strans.
Politica de asuprire a neamului romnesc gru-

pat n jurul bisericei sale o continu apoi in

aceeasi directie sub cei doi Rkoczy i urmasii lor

pn la ultimul principe al Ardealului, Mihail

Apaffi, nu numai ptura conducAtoare de stat
din jurul curtii principelui, ci intreaga uniune
a celor trei natiuni". Doar Sasii s'au arAtat nepstori fat de credinta noastr ; dar si ei numai
pentruc i vedeau primejduite interesele in cazul

cnd noi am fi primit una din religille recepte

si am fi intrat in rndul natiunilor alctuitoare
de stat.
Principele incepe o intreag serie de prigoniri
impotriva pstorilor bisericesti, le pune
supune intru toate bisericei calvine, cutnd
s'A introduc in sAnul bisericei noastre spiritul
acelei biserici, care era totodat i spiritul nea-

mului unguresc. Cu cAt usurint era aruncat

vldica romnesc din scaunul su ne dovedeste
www.dacoromanica.ro

30

in destul cazul lui Ilie Joreste i apoi tragica

poveste a lui Saya Brancovici. Principii stiau
totdeauna aranja asa de bine lucrurile, Meat
episcopul sa fie judecat prin glasul comun al
preotilor adunati in sinod i apoi sa fie desbracat
de popie i sa fie dat magistratului civil pentru
a-i croi pedeapsa cuvenita lui".
Totdeauna i-se cerca nou alesului vladica nu
numai s propovaduiasca cuvantul lui Dumnezeu

in limba sa nationala, ceeace constituia o deosebire intre ardeleni i cei din Principate, ci
va primi catechismul calvinesc, c intru toate
va consulta, ca in once sinod calvin, pe protopopii si si pe Reverendissimul domn episcop
ortodox calvin ungurese" i va primi cenzura
consentimentul

invoirea acestuia ;

once caz de disciplinaIl va face cunoscut

va pedepsi numai cu invoirea amintitului domn
episcop ortodox maghiar" i c astfel va rupe
once legaturi cu biserica de peste munti de unde
pana atunci venia suflul une vieti romanesti.
Aceleasi conditii se impun rand pe rand episcopilor si Saya Brancovici trebui sa cada jertfa
caracterului sau de ortodox si aparator indArjit
al bisericii romane.
Intreaga propaganda calvina urmarea un singur scop : convertirea Romnilor la legea cea
noua ungureasca, apropierea lor de mentalitalea
acestui neam, contopirea lor in conqltinta poporului maghiar i astfel sdparea prdpastiei Mire
ei i fralit de peste
www.dacoromanica.ro

31

Cu toate mijloacele s'a incercat intreruperea

legAturilor dintre cei de dincolo i cei de dincoace.

5i a trebuit o lupt dArz, cu atAt mai d'A'rA

cu eta '4i afla sprijinitorii s'Ai in masele Thiporului, pentru pAstrarea datinilor i bisericei 11mase din strAmoi i totodatil pentru p'Astrarea
legRurilor ierarhice cu Principatele RomilnetL
Episcopii ardeleni rmtin supui Mitropoliei Ungro-Vlahiei, Ii primesc la Bucureti sfintirea lor
de episcopi i se nzuiesc s'A pAstreze In totdeauna

relatiunile cu acest centru.

Aceste legturi ierarhice stranse sunt, in aceast vreme de amenintare, arterele prin cari, dei
slab, totui circul'A necontenit fiorul unifAtii de
neam.
Ap6sririle ungureti sltibesc, calvinismul la noi

iiimne Mil rezultat mai important, de scopul

mare politic nu se apropie ungurismul nici cu
un pas.
In astfel de vremuri ajunge Ardealul in
definitiv in mAinile Habsburgilor. Mingea
1691
romneasck, trece din mAinile ungureti in mAinile mult mai incercate i deci mai primejdioase

ale Casei de Austria.

V.

Habsburgii in Ardeal.

E o mare real'A s' ceri dela oameni s'A fie

ceeace nu pot fi i s'a fac' ceeace nu pot face.
www.dacoromanica.ro

32

Habsburgii, ajuni stpilni in Ardeal, ca ori

nu puteau fi altceva cleat Habsburgi : Oameni,

cari 1i vedeau de interesul lor, cari ii aveau

planul lor de stpnire bine definit i cari nu
se puteau lsa incurcati in planurile lor de glasuri sentimentale.
Habsburgilor, cari, stpAni i pe Ungaria, aveau

cel mai mare imperiu al vremii in Europa, le

trebuia drum spre Rsrit.
Dup cucerirea Ungariei i dup lovitura dat
Turcilor, in anii cari urmar asediului Vienei,
trebuia acum s se apropie i mai mult
de Marea Neagr i gurile Dunrei. Acest plan

1-au urmrit in intreg veacul al 16-lea i al

17-lea i nu puteau fi acum cleat consecventi.
Luptele din Ardeal, la cari adeseori angajau i
pe voivozif notri, cnd le puteau fi utili, dovedesc pe lng iscusinta lor politie i nkuinta
lor statornicA de a fi stpAni definitivi pe acest
fort. L-au incurcat i pe Mihai-Viteazul. Si cand
li s'a prut c acest om, care ar fi creat o nou
viat pentru neamul romnesc, putea deveni
primejdios pentru hegemonia lor in aceste tinuturi, ha i putea arunca mai departe de visul

lor deckt ori cnd, n'au ovit o clip, ci cu

mijlocul cel mai brutal, cu arm uciga, 1-au
indeprtat din cale. Uciderea lui Mihai Vodd
Vileazul nu e o simpld inidmplare, ci o urmare li-

reascd a mentalitalii i planurilor dela curtea

habsburgicA i din jurul acestei curti, care tia
ce vrea.
www.dacoromanica.ro

33

La anul 1691 planul habsburgic e realizat

Ardealul trece sub stapanirea lor. Era firesc dar
ca noi sa nu ne ateptam la nici un bine. Habsburgii consecventi nu puteau s sprijineasca

un element desorganizat, tolerar pana acum

In Ora, un element care avea numai vole, nu
drept de a tri, fata de puternica organizatie a
acelor trei natiuni intarite i mai mult prin
uniunea religiunilor recepte". Impratul Leopold nu putea decat s in Cu cel tare, caci
acesta Ii asigura domnia.
Astfel imparatul, la 4 Decembrie anul 1691,
luand In stpanirea sa Ardealul, da celebra Diplomei Leopoldind", In care intarete din nou
toate privilegiile i toate drepturile pe cari le
aveau Ungurii, Sacuii i Saii pana atunci, iar
de noi nici macar nu pomenete. Declara astfel,
ea In afacerile religiunii nu se va schimba nimic ;

ca Aprobatele i Compilatele" i Tripartir-ul

lui Werbczy, deci Intreaga colectie de legi care

ne statorete situatiunea noastra umilita i ne

pune la buna discretie a boierimei ungureti,
au sa ramana in intacta vigoare ; c indigeni
transilvaneni vor fi considerati numai Maghiarii,
Scuiii Saii ; ea i-se va lasa provinciei i pe
mai departe Dieta anuala, etc.
De noi deci nu se facea pomeneala. Si n'avea

nici un rost sa se faca. Nu puteam ji utili, prin

urmare imparatul n'avea de ce ne scoate la lumina' deocamdata.

Viena insa a fost totdeauna cuminte. Daca

3

Rnsu Abrudeauu

www.dacoromanica.ro

34

pe cei din Ardeal Ii putea lasa la o parte, nu-si

uita insa ca la Estul Ardealului si Sudul lui

erau doua tarisoare, cu ai cal-or voivozi nu odata
a stat in stranse legaturi, ba dela cari pe vremea

lui Petru Rare a primit chiar si ajutoare banesti.

Cazul lui Mihai-Viteazul Ii aducea aminte,
Mote buna zi poate avea neplaceri cu neamul

acesta resfirat in trei tarisoare. Se gandia, c'

povestea lui Mihai Voda Viteazul se putea repeta si vedea ea in ciuda tuturor necazurilor.
acest neam se strange ca intr'o buna zi unitatea
lui sa fie indisolubila.
$i e destul de cuminte Viena ca sa inteleaga,
ca acest popor ortodox in intregime trebuie adus
In cat mai stransa legatura cu clansa.
Mai era o primej die. La Rasarit se ivea Rusia
lui Petru cel Mare, care-si creia tot mai biruitor

drumul spre Apus si Sud si incepea s aiba'

stranse legaturi si influenta in cele dou Principate Romanesti. Rusia era ortodoxa, Principatele Romne amandou ortodoxe, in fruntea
lor oameni de seama, fruntasi ai Rasaritului ortodox, in Ardeal asemenea romni ortodoxi. Habs-

burgii isi vedeau paralizate planurile lor de

extindere spre Marea Neagra si chiar stapanirea
In Ardeal. Caci desi intrisera ei privilegiile celor

trei natiuni in aceast tara, totusi nu puteau

inchide ochii in fata faptului, ea marea majoritate a populatiei din Ardeal si din partile anexate lui o alcatuete neamul romanesc, acelasi
www.dacoromanica.ro

35

ca ce! din Moldova i Muntenia. Unitatea aceasta

a neamului romnese, ortodoxismul lui, se 'Area

ca Inteo buna zi va putea atrage mana Rusiei,

care astfel s. primejduiasca' rodul unei politici
de sute de ani. Deci Ilabsburgii se gndesc s
sparg inainte de bate unitatea romneasc, s
sfanne legaturilc dintre Principate i Ardeal i
deocamdata s ajunga definitiv stpani ad.
Trebuia ca populatia din Ardeal sa fie adusa
lute() strnsa dependinta sufleteasea de Viena.
Planul era incercat. O familie, care, sute de ani,
a avut in Ungaria eea mai iscusita diplomatie,
gasia in arsenalul salt diplomatic arme pentru
once imprejurare i pentru once neam. Inaintea
ei era desigur exemplul sarbo-croatilor cu urmrile lui splendide pentru Unguri i Habsburgi
dureroase pentru acest popor nefericit. Doar
neamul acesta vorbete aceeai limba, duce acelai

fel de viata, are aceleai moravuri. Si totui catolieizarea unei parti dintr'insul, privilegiarea and

a unei parti, cand a celeilalte l'au adus acolo,

bleat dela o vreme are dou trecuturi i tare
cele dou fractii, cea catolica-croata i cea ortodoxa-sarba, ainuete pana in zilele mai noua
cea mai neimpacata ura. Astefel Habsburgii au
putut fi in draga voie stapnii acestui neam,
aplicand vechiul lor principiu : Divide et impera".
Scopul era acelai i cu noi. 5i ad i se parea mai
uor realizabil, intrucat, in urma atacurilor cal-

vine, puterea de rezistent a noastra in Ardeal

www.dacoromanica.ro

36

slbise, iar cele dou6 Principate supuse ambitiilor

turceti nu puteau da un ajutor efectiv Ardealului romnesc.

VI
Unirea.

Habsburgii incep deci propaganda pentru aducerea noasted la biserica Romei. Se gAndesc la
aceasta indat ce ajung in Ardeal. Planul,
dup cum inh'iturisete mitropolitul Teofil
sino dul din Alba-Iulia la anul 1697, e al insui impAratului Leopold. Dup ce in anii din
urinA ai principatului, ortodoxismul fusese prigonit, dup Mihail Apaffi, Habsburgii ni se aran'
binevoitori cu bine cunoscuta iretenie austriacL
Inceteazg persecutarea bisericei romne in cea
mai mare parte, ca indar apoi s vin trimisul
Vienei i al cardinalul Colonici, iezuitul Baranyai,
Cu propunerea unirii. Necazurile pe cari le aveau

de intmpinat ai notrii, mizeriile materiale in

cari zcuseedin pAn'a" atunci, trezise in sufletul

tuturor dorul de zile mai bune. Acum, and

impAratul se apropia cu aparenta buneivointe
se pArea c' a sosit un prilej pentru realizarea
acestui dor. FIg6duintele erau ademenitoare, situatiunea de 0116 atunci insuportabir. Dup tra-

tative i interventii continuate sub doi mitropoliti, in sfArit unirea cu Biserica Romei e rcut

la anul 1700.
www.dacoromanica.ro

37

Se primesc cele 4 puncte de deosebire dogmaticA, atAta tot. Se accentuiai insA in sinodul
tinut incA la 1697, cA in afar de cele 4 puncte,

cari contin unirea, la mai mull sa nu lie constreinsei sub nici un pretext biserica romeineascr.

Astefel dei neexperti in ale politicei, cei de

atunci, mitropolitul Teofil i urmaul sAu Atanasie, cam bAnuiesc sau presimt ce se ascunde
In dosul unirii i se tem de o contopire cu biserica romano-catolic ; accentuiazA anume
biserica noastrA unit acum cu Roma vrea sA-i
pAstreze ritul sAu oriental i nu vrea s'A fie constrAns6 i la primirea hotAririlor diferitelor concilii catolice, intre cari ce! dela Florenta i Trident. Deci contient sau incontient, cei cari fac
unirea se feresc de a rupe legAturile cu biserica
mare romAneasc i astfel unitatea neamului romAnesc incA nu este tirbitA prin actul lor.
In schimbul celor cAteva concesii bisericeti,
ei cer lucruri, cari n'au nimic de a face cu convingerea religioas6 ; ceeace dovedete incAodatA,

cA nu din motive de credintA au primit ei unirea, ci numai i numai in nAdejdea c'd ni se va

deschide un viitor mai bun.
Ei cer ca
Slujbaii bisericei romAneti sA aibA aceleai drepturi ca i ai celei catolice, sau celelalte
religii reccpte.
SA se ajute biserica romAnA, sA se dea ajutor coalelor, s'A se clAdeascA coli noui.

TAranii uniti sA nu mai fie considerati ca

www.dacoromanica.ro

38

tolerati, ci ca indigeni romni. Mirenii uniti Cu

biserica romano-catolic6 s .fie
intati la toate dregRoriile ca i cei de celelalte
religiuni recepte din patrie, iar fiii lor s" fie primiti in colile latine catolice i la fundatiunile
colare fr nici o deosebire.

Era lucru mare ce se cerea. Dinteun popor

tolerat, neamul rorMinesc cerea s se transforme

deodat inteun popor cu drepturi centeneti,

In factor politic, i aceasta inteurl stat uncle
unirea celor trei natiuni, ungureasc', secuiasc
i sseasc' Ii inbitise once manifestare.

Impratul primi cererile acestea i in anul

1701 in a doua diplomg lopoldinr stabilete
din nou conditiile unirii, conform dorintelor expuse de sinod. Introduce ins6 intre altele i dott
cari dovedesc indeajuns caracterul po-

litic al nkuintelor de convertire.

Una din acestea e, cA pe l'Ang6 episcop s" fie
i un teolog canonist, dela biserica romano-catoHO, dect un el de agent habsburgic, care srt aplice

varga pe spatele episcopului, de cateori acestavoete s6 se mite altfel de cum vrea Viena. Se

adea Ins acest auditor pe lng6 episcop ca

ss nu se intAmple erori in chestii de drept canonic" 1

0 a doua conditie, la care e i mai evident

urub6ria habsburgic6 i intregul plan habsburgic, de a tgia legAturile dintre noi i fratii notri nu are nici o legAtur cu biserica : Pentru
a abate dela sine once prepus, episcopul sti 1211
www.dacoromanica.ro

39

intrelie nici o corespondenyi cu Principele V alahiei.... in alaceri nationale i religioase.

in afaceri particulare poate purta corespondent, dar scrisoarea s:o vad mai intaiu
teologul."

Pe acest Principe al Valahiei Il cunoteau

foarte bine Habsburgii, precum tot att de bine
Ii cunoteau planurile lui de independent
litic pentru pstrarea trioarei sale. Era
Constantin-Vod Brncoveanu, a erui pomenire s'a rcut mai ast var. Viena tia foarte
bine, e legturile cu acest principe nu vor fi
niciodat favorabile unirii. Ii cunotea faptele
cunotea legturile lui cu Rusia, i din toate
acestea se convingea c socotelile ei uor s'ar
putea rsturna. Doar la anul 1698 ConstantinVod BrAncoveanu, vznd c biserica ortodox din Ardeal se invluiate ca o corabie
in mijlocul valurilor", druiete mitropoliei de

Alba-lulia cae 6000 de bani pe an, ca s o

pstreze in credinta veche. lar vznd intentiile
i planurile de catolicizare ale Habsburgilor, in
anul 1700 druiete aceleiai eparhii moia dela
Meriani, din judetu/ Arge. Acestea erau mijloace materiale. Dar unde punem marea influent

sufletease pe care o putean avea voivozii romni asupra Romnilor din Ardeal, mai ales
and in planul de conservare al ortodoxismului
puteau fi sprijiniti uor i de Rusia ortodox6,
a erei putere cretea pe ficare zi ?
Aa dar Habsburgii vor s taie legturile cu
www.dacoromanica.ro

40

acest principe i ii dau pe fat astfel adevratul

scop al catolicizrii.

Totodat pentru o propagare mai eficace a

catolicismului, ImpAratul provoac i obligii
nu numai autorittile civile din Ardeal, ci i pe
generali i intreg corpul ofiteresc eft' oriand ar
reclama unitii, ca s li se considere drepturile,
totdeauna s le stea inteajutor i s-i apere".
Ceeace nu insemna altceva deckt c6 de ad i 'Mainte catolicizarea intre romni are s se fac i
cu forta brutal. Acolo unde vorba bun nu ajut,

va veni pumnul i va veni arma ca s rspAndeasa. minte 1

Fat de astfel de mijloace, zelul lui Constantin
Vod Brncoveanu n'a putut avea mare izbAnd,

unirea s'a realizat i ortodoxismul a inceput s

fie prigonit. A fost un singur noroc doar : cA
episcopii i fruntaii de atunci nu s'au invoit la
schimbarea ritului bisericesc, iar poporul, care
vedea religia in semnul acesta extern, n'a inteles prpastia care i se pregtia, a rmas i pe
mai departe in sufletul sou cu convingerea veche

i cu contiinta ea' el apartine unei religii, care

e religia romneascr.
Unirea, cu urmrile ei bune i rele, e un act
de mare insemntate politic pentru noi. E un
act politic i nu religios. Un fel de contract social intre noi i dinastia habsburgic, un scris
de aliant, nu de contopire 'MVO alt lege. Era
dictat actul acesta poate i de interese de clas,
dar adevratele motive care-1 infptuiser erau
www.dacoromanica.ro

41

de ordin politic i national. Preotii notri vedeau ce e popa ungur calvinesc, ce e popa ssesc luteran. Acetia aveau p'mnt, aveau venituri garantate de stat, prin urmare alAturi de
credincioi mai bogati, decAt erau credincioii
romni, era i o favorizare manifestat prin venituri din partea statului". Dar mai erau i alte

motive. Si cel mai tare intre ele era tendinta

instinctivA a unui popor, ale erui puteri au
crescut in toate domeniile, i in domeniul cultural i intru atva in unele pArti i in cel economic, tendintele fireti ale acestui popor de a
se manifesta i 4n chip politic". Trebuia hnbunRAtit situatia material6 i politied a neamului
nostru, iar aceasta nu se putea face in imprejurkile date decAt prin alipirea la una din bisericile priveligiate, i anume, sub Habsburgi,
la cea mai favorizat6, care stRea sub nemijlocita ocrotire a casei domnitoare : la biserica
Romei.
Unitatea Irish' n'o sparg conduetorii de atunci ;
nu vor ca biserica lor sra le fie contopit Cu biserica romano-catolicA. gnuiesc c'd aceast6 con-

topire ar fi desmembrarea neamului i st'ruiesc

cu atAta Inc6p`tnare in separtismul bisericei

lor, inct mai tarziu papa este silit s statorniceasc prin bul, c'd membrii bisericei greco-

unite nu pot fi primiti in biserica romano-catolic6.

Din cunoaterea mizeriei in care ne aflam, din
dorinta de a indulci, pe cAt va fi cu putint, soarta

www.dacoromanica.ro

42

nenorocit a neamului, se ivir deci primele noastre aspiratii nationale contiente. Dela aceast

data' acestea iau form tot mai concret, iar

purtarea Habsburgilor fat de noi devine tot

mai puOn potrivit Cu ndejdile pe 'cari le pusesem noi
Unirea s'a fAcut, armata
era la indemAnA, urma deci ca intreg neamul romAnesc s fie strAns in staulul catolic, cu binele,

cu pumnul, indiferent. Austria acuse inca un

pas Mini realizarea planului sau politic. $i Austria

era bucuroas de unire. Preotimea unit putea

s'A aibA legturi cu catolicismul maghiar cum a
i avut i din nenorocire are i acum, de multe

ori prea puternice, c'Aci azi e vorba ca preotimea noastr s'A participe la congresele catolice.
Dac' ins se forma o biseric6 romn-ortodox'A,
ea avea legttiii nu cu lumea catolic5 maghiar,

nu cu lumea austriac, Cu Tyrnau, cu Buda i

Viena, ci cu Principatele romAneti. Si erau prea
multumiticArmuitorii austriaci ai Ardealului de
faptul c vechile legAturi intre biserica ardelean
i biserica Trii romneti i a Moldovei fuseser
rupte, c vldicii nu se mai sfinteau la Bucureti,
c nu mai veniau de aici crti de slujbA i inv-

ttur dogmatic, ea once pas ce s'ar fi fcut

dincoace de Carpati ar fi putut s fie interpretat
din acest punct de vedere ca un act de trAdare...".
Am ajuns deci in legaturi contractuale cu curtea
de Viena. Ea ne-a racut frigkluinte i noi de adi
incolo avem dreptul s ne prezentAm i s cerem
implinirea lor. Ne-am i prezentat zeci de ani
www.dacoromanica.ro

43

de-arandul. Cad Viena niciodata nu s'a gandit

serios la infaptuirea celor legate in contract. Pe
ea putin o interesa soarta noastra si necazurile
noastre, pe ea o interesan numai si numai scopurile ei. Inca dela cei dintai pasi ai bisericei
unite, ea se gandeste numai ca O. vi-o aserve si
mai tare acestor scopuri ale sale.
Ritul ortodox si limba romana in biserica i
se parea Vienei, c e ceva care desparte pe romnii uniti acum de restul catolicilor de sub
stapnirea lor si in aceeasi vreme 'i apropie de
cei de peste munti. Deci se gandeste la o latinizare complecta a bisericei. Biserica greco-catohe'd cu rit oriental e considerald numai ca o stare
de tranzilie. Adevaratul scop e de ad incolo contopirea totala a acestei biserici in marea biserica
.papistasa. St dau deci atacuri necontenite, duprt
lovituri imediat favoruri, dupa favoruri lovituri
si conditii noui, toate cu aceeasi tendinta.

Barbatii vrednici din fruntea bisericei sun t

priviti chioras si Habsburgii se straduiesc intotdeauna ca acolo sa-si puna unelte dela Viena,
cari sa fie nu reprezentanti ai poporului, nu
pastori ai unei biserici romnesti, ci buni supusi
catolici si austriaci. La o implinire a ragaduin-

telor nu se mai gandia nimeni dintre cei cari

le facusera. Poporul roman si chiar preotimea
care nadajduia mult a ramas tot asa ca si mai
inainte, foarte saracit, inculta si fall nici o nazuinta superioara. Nemultumirea incepe a fierbe
astfel pretutindeni, mai ales ca noua biserica e
www.dacoromanica.ro

44

pus'A la discretia teologului", agent al Vienei,

i a arhiepiscopului din Strigoniu.
Habsburgii au fost ins totdeauna oameni cuminti ; acest lucru e dovedit aa de bine i ciar
de intreaga istorie a lor, i nu puteau fi altfel
nici in imprejurArile acestea. Rusia ortodoxismului se ridica tot mai cuceritoare i incepea chiar
s'A le incrucieze drumurile.
CAnd nemultumirea in sAnul nouei biserici ferbe

i amenint chiar cu o intoarecre la ortodoxie,

Habsburgii intervin. Roma prin bula Rationi
congruit" infAptuete dieceza romAnA unit independent i biata conducere a nouei dieceze
ahtiat dup mijloacele cari s'A-i permit o ridicare mai sigurk e rspl'Atit cu dou moioare !

Atacurile impotriva caracterului romnesc al

institutiunii ins se continu neturburate. Cei
dArzi in apgrare sun t dati la o parte. CAnd Grigorie Maior se ridic i d'A dovad de oarecare
independent sufleteasck e trimis la temnita din
Muncaci i in fruntea bisericei e aezat Rednic,
care prea a fi mai docil. Cand lnocentiu MicuClain e trimis la mnstire dup o viat'A de

sbucium i jertf, Habsburgii ii deschid bine

ochii ca nu cumva in urma lui s'A vin un altul
care ar fi putut lua exemplu dela dnsul.
In anul 1771 se vAd necesitati conducAtorii
bisericei s adreseze chiar o cerere papei dela
Roma, in care se afirm categoric, c' ei nu vor
contopirea cu alt biseric i afar de cele 4
www.dacoromanica.ro

45

puncte capitale ale unirei, nu primesc canoanele

conciliului de Trident.
Toa te luptele, cari se dau dela unire i png
la infptuirea diecezei romng-ortodoxg pentru
cgstigarea de drepturi i pentru implinirea fggduintelor date de Viena, sunt zgdgrnicite de un
joc nespus de inteligent din partea Habsburgilor.
Acestia ne stiau foarte bine trece din mana lor
intea nobilimii din Ardeal, ca aceasta apoi s ne
execute frirg ca dnsii sg-si prihgneascg mainile.

In aceste zile de amgrAciune iese la lumia

ntiul mare martir al luptelor noastre, episcopul
Inocentiu Micu Clain, a cgrui activitate de

doug decenii a trebuit sg se isprveascg dupg

un exil brutal inteo modestg chilie cgluggreascg

din Roma. Principiul divide et impera" al

casei de Habsburg si-a serbat si in aceast
epocg biruhita sa.
VII.
episcopuliii Clain.

In zadar se fgcuse unirea .Situatiunea neamului romfmesc nu se imbungtigtise intru nimic.

Nici situatiunea poli tiesa, nici cea materialg. Preotii

uniti erau in aceeasi s tare, ca i cei neuniti, rgmasi acasg r pstor. Tgranii romAni uniti
nu erau considerai ca indigeni, ci aveau si individual aceeasi soartg ca i cei neunill, ha se
ivise zizanii pretutindeni, o luptg inviersunatg
intre preotii de legea noug i cei de legea veche.
www.dacoromanica.ro

46

Era firesc dar, ca un om care vede adAnc in

situatiunii sii inteleagil pricinile i sA inteleagA idealul la care trebuia sii ajungA, s'A se
gAndeascA serios la imbunATAtire.

Episcopul Clain, ajuns in fruntea bisericei

unite la anul 1733, e dela inceput contient de
misiunea sa. Cunoate loarte bine motivele unirii
.si tie loarte bine ce n'Adejdi se legaser5 de dAnsa.
Vedea cii RomAnii primiserA unirea numai in

iiAdejdea, cii prin aceasta ii vor asigura o situa thine mai favorabilli in cadrele vietei publice
a impAriltiei. Si Nedea deasemeni cii aceste
nildejdi se iiimicesc din zi in zi. TrecuserA 30
aid dela primirea unirii i RomAnii erau tot ea
mai inainte de anul 1700, dumAnitii iiriii toleratii jupAnilor i boierimii. Viena fAgilduise
drepturi i ameliorare, ceeace ar fi deschis pentru
noi o nou'd cale spre culturA, dar nu Meuse nici
un pas pentru a infApLui mAcar ceva din cele
fsgAduite. Astfel Clain se holArale ca inricar cu
jertfirea de sine s" cearA dela curtea Habsburgilor

drepturile frigAduite *i fixate In scris chiar in

actul de unire.
Dela dieta Ardealului, in care uniunea celor trei

natiuni era mare i tare si ne hil'Atura cu once

prilej, .tia Clain cA nu se poate atepta la nici o
bunAvointil. Se duce deci si cear dela CoroanA
oceste drepturi. 5i cum in fata Vienei intreg poporul romem era considerat ea grupat in urul
bisericei unite, Clain in numele acestui popor
adreseazA impAratului Carol al VI-lea 8 petiOuni

www.dacoromanica.ro

47

MCA inainte de a fi instalat in scaunul de episcop,

alte 16,
iar dup acestea, in tre anii 1733
toate Cu seopul s aminteascA Vienei fgAduinlele Mcute i conditiunile unirii i s'A cear hideplinirea lor. Se plange episcopul eft' diferitele scu-

liri pentru preotii i credincioii romAni uniti

surd desconsiderale de bale organele administratiei, CA' pe . sama RomAnilor nu numai
nu se inliinfeazcl 5coale, cwn se cere in c(mtractul

-unirii, ci copiii lor Stint chiar oprifi a umhla la

5coale, c deasemenea S11111 oprifi dela invilfarea
oriciirei rtlmuri de industrie, cal nu sunt admi5i in

unctiuni, nu pot cump6ra, nu pot mo5teni, n'au

vole sd sildeascei vii, se/ cultive greidini, pentrucd

vin alfil 5i le silica, n'au drepturi la ape 5i paduri, n'au decal datotihfe multe 5i grele, pentru
cari, implinindu-le, nu ntunai cd nu sunt considerafi ca
ai pallid, dar nu sunt meicar nici
loterati".
Plemsorile acestea i-le sustine Clain totdeauna
cu aceeai tArie i in t'ata Curtei i in fata dietei

dela Cluj, al Orei membru e numit el de impratul.

Rezultatul e pretutindeni acelai : nul. Zadarnic se bazeazg el pe spiritul de echitate i pe
num5rul mare de RumAni. Habsburgii nu se puteau ocpune unor neintelegeri i certuri Cu Ungurii de cari aveau nevoie. Casa dumnitoare ii
are politica sa i de dragul unor clipe de Indujoare, a unui sentimentalism ilea' scop practie, nu
putea
expunti situatiunea sa.
www.dacoromanica.ro

48

Pe de an' parte iarAi nu voia sA stea rAu i

s'A par, c n'ar fi binevoitoare nici fatA de elementul acesta desconsiderat, care era romAnismul.
Filcuse doar aliantA cu dAnsul in clipa cAnd I-a

convertit la unire. Deci petitiile pe cari Clain

le prezint nu sunt respinse, ci dimpotrivA sunt
bine primite i impAratul Carol VI-lea, cu o deosebitA bunAvoin VA, dispune sA se facA cercetilri

se ia mAsuri pentru vindecarea rAnilor.

.5tia el, impAratul, foarte bine ce are sA se.

intAmple. El trebuia sA urmeze calea legilor :
plAnsoarea trebuia trimis6 dietei din Cluj, ca
aceasta pe cale constitutionalA sA hotArascA. In
dieta aceasta mari i tari erau toti cei de pAnA
acum, ale cAror interese erau ca poporul romAnesc s'A." fie cAt se poate de umilit. Astfel arAtAndu-i

i caprei varza, putea fi satisfAcuL i lupul i

prietenia dintre Habsburgi i cei cari i garantau
sprijinul militar i bAnesc in Ardeal nu sufere
nici tirbire. Clain era singurul roman in die la
ardeleanA. Inconjurat de vrAjmai ai sri, ar fi
putut el oare s-i aducA la isbAndA pArerile sale
In aceastA dien, mai ales cAnd impAratul dildea
adunArii o totalA la titudine de deliberare? Za-

darnic vorbia el in numele natiunii sale ; dieta

nu voia sA *Lie de aceasid natiune. Zadarnic
pleca din non la Viena ; era trimis iar la Cluj in
lata dietei ca apoi iar4i sA porneascA la treptele
tronului. Nici nu era el destul de dibaciu poate
in ale politicei. Stia cA are drept, siinia tAria
drep1

tii, dar in lata unei diete ca acea dela

www.dacoromanica.ro

49

Cluj, fatil cu nobilimea care veacuri intregi avea

dictatura in comilale, sau cu Sasii

san cu Skuii osteni de veacuri, putea el, fiu de
iobag,, cu o culturg diplomalicg de putinri rezistent, s'A ajung5 la o izbAndg ? Aceasta este
insemngtatea strmosilor : fiecare se simte
dup5 ce este in uhna
zice d. Iorga.
Curlea dela Viena vedea foarte bine cu ce
element are de a face. Deaceea a primit favorabil

pe Clain la inceput

i-a dat drumul in dieta

'clujan5. *tia foarte bine, c5 mielul In haing &Aluggreasa n'are sil sf4ie el lupii cu pinteni.

La anul 1735 Clain Inainta la Viena un memorand impgratului, in care-i aminiia, plin de
b5rb5lie

amrAciune

Naliunea romanti inlrece dupd !minar pe

liecart din cele lrei nafiuni recepte si e corporaIiunea cea mai mare In intreaga Transilvanie,
fiindcA dupg conscriplia din 1733 are 85.857 familii si precum intrece cu numgrul pe celelalte
natiuni, asa le intrece i cu duren vrirsa15 in casa
erarialg a Alajest5tii-Voastre.

Natiunea iomng a hin totdeauna

Al. V. si dacg se va asemgna loialitatea

ei cu loialitatea celorlalte iaiuni, nu se va afla

nimic ce ar putea-o pg ta, pentrucg totdeauna s'a

luptal pentru a-si castiga frumosul nume de

supusg i credincioas".
Natiunea romang unindu-se cu biserica catolicg, a inlgturat once scdere care o impiedeca

a ajunge la oficii publice, iar prin diploma leoRusu Abrudeanu

www.dacoromanica.ro

50

poldin5 a fost fricut5 capabil5 de once dregdtorie

publicd.

Nu e cu cuviint ca natiunea rom5n5. In

contra favorului pe care i-I d5 religiunea s aib5
o situaliune. polilicd mai desavantagioasA de cat

luteranii i calvinii, cari au scaun in guvern.

Nu se poaLe zice &A nu are bilrbati inv6tati i nobili....

Natiunea mea dae nu ar avea nici

merit, totusi unindu-se cu biserica Romei a ridicat statul deckut al catolicilor in Transilvania
sustine i in ziva de azi".
Pe baza acestor principii, episcopul cerea
fie numit consilier in guvernul actual, pentru

ca sd

aibil i naliunea mea pe nueva care sd-i

apere drepturile prea milostiv dale de M. V. si

s vad aceast natiune c nu se bucur' de mai
putin5 favoare impArteascil decAL catolicii".

Hollarea Vienei in aceastA afacere se propune consiliului de ministri si se (inland. Zadarnic inainteazA Clain o nou petitie imp5ratului. Dup5 bunul i vechiul obiceiu se retrimite
sau dietei dela Cluj sau se amiln5. Era cel mai
comod mijloc de a le rezolva fr a refuza ceva
categoric.
CAnd In anul 1735, luna Octombrie, episcopul

Inocentiu Micu-Clain cere chiar dela diel recunoasterea unor concesiuni, cari s5 fac5 mai
suportabilil situatia nearnului firm, concesiuni ba-

zate pe diploma a doua leopoldin, dieta fi dri

cel mai brutal si cel mai categoric rspuos :
www.dacoromanica.ro

51,

Episcopul i cicrul unit cere lucruri pe cari

nimeni nu le-a mai cerut niciodald dela str4bunii

noqtri 5i nu le va putea cere niel dcla urma5ii

nu5tri... cere aceea ce reistuarnel din temelie drepturile 5i libert6file avute One?* acum in pace din
partea napunii in patrie, cere ceeace de RIM sguduie i turburd intreg sistemul acestei Idii conser-

vale OM acum in ordine a tat In cele religioase,

cAt i in cele politice i economice, cere in fine
ceeace clerul 5i plebea valahei dupil lirea ei prea
bine cunoscutei (erarn considerati doar 1enei, ho

imorali, etc.) nu i-se cuvine niciodalr

Ce era s. atepte Clain dela o astfel de dietil ?
De ad nu putea ndjdui nimic, de dincolo, unde
bAttoria de atatea ori drumul, iari numai vorbe
calde, nimic serios, nimic pozitiv ce ar fi putut

da inngaiere dup atata trud. O lupt de

9 ani de zile sub Carol al VI-lea pentru drepturi
nationale politice, nu d astfel nici cele mai neinsernnate rezultate. Toate str5daniile noastre
se lovesc de egoismul habsburgic.

La anul 1710 moare Carol al VI-lea. Clain

vine din nou la Viena In 1742 i cere dela imprteasa Maria Terezia implinirea Rigduintelor i decretarea natiunii rom:lne ca natiune po-

liticg a Transilvaniei. Rezultatul nu putea fi

deosebit de al celorlalte cereri. Zadarnic se intoarce Clain la Blaj ca s se sratuiasc i apoi
pleadi iar5i la Viena, duand cu sine chiar
o ameniiqare a sinodului, Ca' vor trece la neunire

dae nu se vor Impuni cererile RornniJor. Imwww.dacoromanica.ro

59

prteasa Maria Terezia ca adevrat habsburg

are altceva de fcut decia s asculLe plngerile
unui trib mizerabil al imperiului
Si chiar dacg ar fi voit Maria Terezia s fie favorabil cererilor episcopului Clain, fmprejurilrile n cari se afla nu-i permiteau acordarea de

favoruri pe seama Romnilor. Nu putea face

lucrul acesta din pricina imprejurrilor externe,

In cari se afla atunci monarhia. Rsboiul de

sapte ani Vtea la us si In acest rsboiu impilrteasa avea nevoie de un popor organizat militreste, care s-i poat pune la dispozitie, nu
numai numrul de soldati suficient pentru respingerea armatelor prusiace, ci totodat sri poatil
garanta i in viitor integritatea imperiului
Maria Terezia avea nevoie de nobilimea tingurease. Dieta dela Presburg i-a srit intenjutor,
nobilimea din Ardeal deasemenea i acum nu
putea de dragul unui popor lipsit de once organizatie si cleci n acele vremi lipsit de once putere mililarg, de care avea imprteasa nevoie,
s se pun ru cu puternicii zilei, al en-or sprijin
ii Lrebuia. Nu putea sprijini nici In Ardeal, nici
In celelalte prti anexate lui o populatie, care
era Intotdeauna eu privit de cele trei natiuni"
si nu putea prin acest rapt s se arale vrjinas
acestora.
N5zuin-tele lui Clain deci se sdrobesc de acest

perete al interesului dinastic. Stul de inzisten-tele lui dela Viena si Cluj, Curtea FIabsburgilor

II indeprteaz5 ca pe un turburnor de pace.

www.dacoromanica.ro

53

El fuge la Boma, in 1750 isi d demisia si se stinge

Inteo chilie modest5 la 1768... 0 viat intreag5

de jertf5 i abnegatiune s'a trecut astfel cu prea
putine rezultate. Un singur rod a avut tot sbuciumul lui Clain : dieta ardeleang din ordinul
Mariei Terezia la 1743 recunoasle si pe Ron-1511i

pe cei unit" de indigeni ai t5rei. Deci de aci

incolo, pe hArtie niar, nu vor mai fi mimai
,,tolera". Zicem pe hArtie numai, de oarece In
realitate conceptia, care privia ea tolerat elementul romnese, se continu5 ptIn5 In zilel
noasire.

In aceast recunoastere a indigenatului avem

In fala noastr5 intaia dat5 nenorocita ideie, statornic5 de atunci In statul ungar, de a vola legi
Cu gAndul hotrit de a nu le linea. Nobilimea

maghiar5 cu Invoirea tacit5 a Habsburgilor a

ilicut totul ca legea indigenatului numai pe hArtie

srir5mAie si r5nile noastre s5 sAngere Ma' aproape 200 de ani.

Votaren acestei legi aduce o schimbare in situa tiunea noastr5 juridic5. Pn ad i nu puteam
lua parte la viata public5, pentrucA legea nu
ne dridea dreptul. De ad i inainte nu putem face
lucrul acesta, pentrucA cei cari ne dau dreptul,
ne' stau in cale eu pumnul i noi suntem prea
slabi pentru a-i pu tea da la o parte. lese la iveala

si ad i eternul adevr istoric ea un drept numai

atta Vreme are valoare, cat5 vreme ai putere
sri

(i-1 impui.

Dar ce-i mai interesa pe Habsburgi soarta episwww.dacoromanica.ro

54

copului Clain ? Ce-i rnai interesam noi? Scopul

dor era sa ne desparta de Principale i chiar

daca n'au isbutit pe deplin in aceast nazuinta
a lor, au izbutit in schimb s ne imparta pe cei
in douCi labere religivasP i astfel sri ne
desbine i sri ne reduca puterea. Poporul in
multe tinuturi s'a impotrivit tendintelor de unire,
de ad i

a ramas in credinta lui de,pana ad. Puterea de

stat i-a deslantuit atunci intreaga furfe pentru
a-1 converti. S'au format partide, s'au ivit certuri, cari numai pentru prosperarea noastra tulturala i econornica nu erau potrivite. In lupta
inverunata dintre popula tia unit i cea neunita
preotii ii smulgeau bisericile unul altuia i ce/
care o lua dela altul o considera ca biserica spur-

cata i trebuia sa faca ceremonii pentru sfintirea ei. lntre preoli i credincio,i doinniau relatiuni cari adeseori deoparte nu puteau servi
ca exemplu de decenta i de alta parte nu erau

o dovada de ascultare in

Cele duliovnice,ti.
Cu tare preot era denuntat cri joacri el sau preoteasa lui cu catanele din sat. Nici preotul unit,
nici cel neunit nu aveau irisa cunotinta exacta
a deosebirei filtre unul i altul, nici unul, nici altul
neavand o pregatire teologicr. Dar de dumanit

se duinaniau, mana austriaca a tiut semana

foarte istet otrava in sanul fruntailor notri.
lar autoritatile i armata ii faceau i ele
datorinta de propovacluitori ai credintei dela
Roma. Mijloacele, nu importa cari erau I Se
aib efect : asta era totul. Preotii ortodoxi se
www.dacoromanica.ro

55

plng la tron, se plng la Petersburg si VI:And

de durere, cer usurare. Asa am ajuns pentru

legea noastrg, zic ei lute jalbg, comunicatg
noug de d. Dr. Silviu Dragomir, hick ne-am
dus la mormintele pgrintilor nostri si am strigat : Ieii voi din morminte, ca s intrgm noi
in locul vostru, cci nu mai putem suferi 1"
In astfel de imprejurgri cAnd preolimea nu
putea II un element puternic, conducgtor de
neam, lui ClainIi putea da foarte bine Austria
drumul in dieta ardeleang. Inteligent Viena,
zice d-1 lorga, inteligentg, fiindc tia foarte
bine c cine va iesi din diet nu va fi natiunea
maghiarg umilitg de poporul romn, ci bielul
criltiggr ronign, care abia stia nemteste, ungureste, care invAtase o latineascg de seminar si
avea ideile politice pe cari le putuse cripta in
cei ctiva ani de zile de invgtriturg la o vrstil
inaintatg si care ggsi in jurul lui numai dusmani
nici un prieten... N'a putut Clain s' isbutiasa,
regretabil, dar nu era nimic de nicut. Dacg acest
lucru s'ar fi intAmplat i dupg trecerea de o junigtate de veac cu tgranii din Ardeal, impgratul
ar fi cutat sg-i indemne la lupt i ar fi pndit
ceasul and sg poatg aplauda victoria lor. N'au
isbutit : natural, au Iras ei consecintele. Dar

trggnd consecintele invnii, impgratul rmne

totusi, in lumea lui superioarg factor de dreptate, judecgtor fgrri pgrtinire intre deosebitele
natiuni, deosebit sprijinitor al cauzelor populare,
al celor sgraci i nevoiasi i nedreptg
depe
www.dacoromanica.ro

56

lumea aceasta. Aceasla e legenda care se inentine

cu ind'ArAtnicie".

Dar legenda e legencl i realitatea e alta.

Zizania era varitA, puterea noastr sIbit, iar
atolicizarea se fricea adeseori Cu punmul i patul
Si aceste prigoniri nu tiu lace deosebire.

Ortodoxii sunt prigoniti pentruc sunt ortodoxi,

uniii sunt prigonili pentruc'A sunt nesupui.
CAnd dupri numirea episcopului Rednic, unii fruntai protesteazri la curte in contra numirii aceluia
i inlturarea allor oameni mai vrednici, urmarea
este c'A Loti ajung in Leinnit.e.

Dinaslia habsburgiceii leicea polilica sa. Nu

avea nici un rost pentru d'Ansa s ne sustinil

fatA de nobilimea ungureascA in vremuri cAnd
ea avea nevoie de aceasl nobilime.

Vielenia Habsburgilor.

Dar indaL5 dupA rrisboiul de ,aple ani cojocul

se intoarce. Nobilirnea maghiar, contientil de

ajutorul dat la salvarea dinastiei,
doar dilduse
Vitam et sanguinem sed avenam non I",
devenia tot mai puternicA i neinfrAnt5. Se iviau
nilzuinte de-a ridica neamul unguresc la valoarea
unui factor politic de int,sriul rang in imprritia
habsburgic5.

Dinastia obserVA iniediat primejdia, care o

amenin15, la caz cs nobilimea maghiarri ar dicta.

www.dacoromanica.ro

57

Dar de arman' avea nevoie pentru rAsboiul ce

trebuia purtal. Iar armal /le nobilimea maghiard pe teritoriul ungar nu se putea inchipul.
In urma ngzuintelor de a o infrAna, nobilimea_
devpnia tot mai agresivA. Impsra tul, mai bin
zis imp5rilteasa Maria Terezia cerc5 s" o domoleaseli, s'a indulccascil, s o atrag la Viena. Intiinteaz6 garda imperial a1ctuil5 exclusiv din
nobili map,hiari, cgrora le d'A o educatie specialil
nu pierde nici un prilej de a le arrila, c ungurismul Cu atilt mai mare 'aloare are, Cu Cal !Me
Mai stiAns la dinastie.

rendinele de alc5tuire a unei menialitti

austro-germane ins5, in deosebi sub Iosif II,
trezesc un reselis exprimat chiar si in literatur.
Intreaga miscare literar culturalii maghiaril
epocei acesteia, de sub Maria Terezia si Iosif II,
e strilbtut de acest duli intransigent cu. vildite
embute antihabsburgic. Scriitorii, in frunte cu
Paul Anyos, nici nu mai vorbiau dedil. de regele
cu p5111rie" (I(alapos kiral3").
Dinastia vedea foarte bine ce se intAmpl.
hilimea aceasta trebuia infranat trebuia creiat
inainte de toate ceeace d'Actea dAnsa : armata,
care sil nu alilrne de nici o clasA privilegiatg.
Astfel se iniiinfea:d inslilufiunile granigiresti,
inspirale de acelasi duk s'afonde auslriac de a inIr( buinfa penlru scopurile conlii ale dinasliei
nafiunile supuse si nepricepuie.

Se alc5luiesc cele 3 regimente de grrmiteri

roinAni. Ba unor comune Ji se dau chiar nume
www.dacoromanica.ro

58

menite sd ne orbeascd prin amintirea originii

noastre romane. E de sine inteles c toal lumea
alerga sd se inscrie sub steag i sd intre in aceast

institulie cu privilegii largi. Poporul sedpa de

apdsarea nobilimii, iar aceasta la rndul ei
stdtea mai sfioasd, cdci i pierdea resursele
edtiga vrjmui. Austriei pdnd la un grad
yonvenia i una i alLa.
Dar i aci, ca pretutindeni, iese la iveald eterna
ndzuintl austriaed de a inlruitui popoarele czIL
se poate mai strns de sine, nu irnport'd prin ce
mijloace. Deocanidatti trecerea la catolicism a
Roinemilor se pdrea un mijloc de a-i desle,ga

de ceilalti i a-i apropia de Viena : deci loti cari

erau pdrlai ai confiniilor militare trebuiau sd
primeased legea unit.d. Pe seama acestor grdni-

teri apoi se infiinteazd in eurAnd dupd 'Maegarea institutiei un ir de coale, cari impreuud
Cu coala dela Illaj sunt cele dintdiu focare ale
unei culturi apusene, inenit sd strAbald in pdturile mai largi ale poporului nostru.
Deci prin creea rea regimentelor grnitdrqti
valoarea boierimei din Ardeal i Ungaria a sedzut
i importanta poporului de jos i astfel mai ales

a majorildlii din A.rdeal, care era romn,

crescn t

Habsburgii au fost oameni cumin" ; aceasta

s'a zis de attea ori i ar trebui repetatd i mai
des, in imprejurdrile de azi, cfnid mai pot fi unii,

tari cred c aceastd cas domnitoare ar putea

face interesul altuia decal pe al s'u. Ei au inteles
www.dacoromanica.ro

59

inc din veacul al 18-lea, c legarea strns de

casa habsburgic a neamului romAnesc inseamn
nu numai slilpnirea pe Ardeal, ci i inglobarea
restului acestui neam la planurile lor. Strridania

de a ne desmembra n'a rmas fr rezultat.

Simt ei ins c isbAnda nu e deplin i c5 leggturile filtre uniti i neuniti sunt mari. Deaceea
vor cu once pret. sil fac desbinarea dintre cele
dou con fesiuni si mai puternic5 ; s apropie si
sil contopiascri pe cea unir cu cea romano-catolia. Aici ins dau de o rezistent indrlnic.
Se impotriveste doar insusi episcopul Rednic, pe

cari ei Il nuniser in acest post insemnat, in

niidejdea c va fi o unelt docil in mAinile ion.
Ei simt c trebuie crescut o generatie nou,
eare s tie mai putin romilnism si mai mulf eatolicism i dreia s i se infiltreze o mentalitate

special, hiera mntuirea sa si a neamului s

n'o caute decilt in milostivirea Casei de AusLria.
Asile! Ilabsburgii sprijinesc ridicarea scoalelor
secundare si superioare dela Blaj in 1754, d'Aruiesc din cAnd in c*And cate o mosioarg pentru

sustinerea lor, iar intre anii 1763 1774 infiinteaz o serie de scoli pe teritoriul regimentelor
grnitIresti. Ei bine, toate scoalele acestea erau
strbtute numai de un spirit care putea lega
constiintele si le Meca usoare de stApAnit. Nici

o idee mai liberal, s zicem asa mai nationalistil, nu putea rilsbate intre zidurile lor. La Blaj

spiritul nu era altul decAt cel din seminariile

catolice si mai ales al colegiilor iezuite. Limba
www.dacoromanica.ro

60

de instructie la Blaj e cea latina, a tinulurilor

granitare0.i cea germana. Nu putea fi vorba
deci nici din acest punct de vedere de o accentuare deosebita a individualitatii noastre nationale. Scoala, dupil cum zice d. Iorga nu folosete prin clasele ei, nici prin mijloacele baneti, cari ii stau la indernana, nici prin prop,ramul

ei, nici chiar prin valoarea Iiintifica a profeso-

rilor ; din punctul de vedere al unei natiuni,

coala foloseste cat spiritul care se desface, cat
sutletul care emana dela ea. Din coalele (Blaj)
lui Petru Paul Aron I1U ie0a nici un suflet cleat
iubirea pentru D-zeu i pentru impacateasa Maria
Terezia, la moartea careia s'au varsat lacrimi dureroase din partea tuturor Romanilor". lar din
coalele militare doar numai dragosie fata de
tron i oarecare pregaire pentru viata.
Si cu colile precum i cu tot ce fac Habsburgii
Cu noi in veacul al 18-lea, scopul e acelasi : ru-

perea legaturilor dintre Doi cei din Ardeal i

dintre cei din Principale i chiar desbinarea Ardealului, ca a:Mel s iim mai uor stapaniti.
Se vede i din dispozitiile didactice pe cari le
iau Habsburp,ii in aceasta vreme. Ca nu cuniva
intre coala din ,Ardeal intemeiata acum din indurarea imparaleascri i intre viata din Prin-

cipate sa mai existe oarecari legaturi, Maria

Terezia la anul 1770 da' regulamentul natiunii
ilirice", care ne amesteca in aceeai caldare cu
sarbii si grecii i inlerzice ca as prime de a se mai
aduce ceirfi din Principal( k ronaneVi. I-se pare
www.dacoromanica.ro

61

hrana
sulleteascA din alt lar 5 uncle sunt frati de ai lor.
*collie insit au nevoie de crti. Deci imprteasa acoidit tipografului losit Laurentie Kurz-

mare primejdie ca supinjii ei

boeck privilegiul de a tivitri toale rrtile ni amului romanesc, srb, grec i rus". Era deci vdit nitzuin ta de a pune la cale in Arden! in snul

Rornnilor o culturti care s-i thi deparle de

fratii lor.

Dar nu numai atAt. In Ratio educationis"

(lela 1777 se stabilia c limba de predare in coli
e limba nalionalil a copilului. Tottti Viena vrea

s facA un pas inai departe ; nu numai .96 ne

despartil de fra-lii notri i de un !recut cultural
fie cAL de srccios, pe cate 1-am avut impreun,

ci vrea chiar s introducil la noi limba german,

dac nu germanizarea. La Viena in tipografia

privilegiat apare in veacul al 18-lea un ir de
Orti de coal in dou limbi : romnete i nem-tele. Ba n anul 1783 apare la Sibiu o bucoaviiii
cu un dictionar in trei limbi : romilnete, itemlele i ungurele.

Evident, c nici prin coale Habsburgii n'au

nzuit aa de mult sprijinirea culturei noastre,
care s fie numai a noastr, ci inainte de toate
i-au vzut de interesul lor. Nevoile lor cereau
sit le fim credincioi i au (Treat Cu once mijloace

s ne convingii, c' aa e bine. Dar ici colo se

mai ivia cilte un glas, cruia nu-i venia la socoteal purtarea aceasla suspectil a curtii dela
Viena i care ii dedea seama, cit coalele pe alai

www.dacoromanica.ro

62

cale ar progresa, nu inglobAndu-se scopurilor po-

litice ale unei lamilii. Era mult adevr in vorhele lui D. Jercovici, cnd zicea cu mhnire
,,Acum destule scoale s'ar afla in principatul
Ardealului, ns fr folos si frri toat inflorirea".
Apoi i aceste scoale de porunceal aveau s

se lovease de attea piedeci, inainte de toate,

inc sub Iosif II, de pvinismul ungurese. Aceast

manie ungureasc5, trezit in veacul al 18-lea,

peste tot mai agresiv fa t de noi. Conducerea

sovinist ungureasc a comitatului Bihor, in

majoritate romnesc, interzice chiar i intrehuinkarea in scoalele romneti a crtilor Liprile

la Viena si Buda pe motiv, c n'au text paralel

maghiar. Ba i mai mult. Dup ce Iosif II voia
s germanizeze pe toti certenii din imperiul

sliti atta de impestritat de nationalitti, dieta

din anul 1792 a Ungariei impune ea studiu obligator, in loate ,coalele, timba maghiard.
Dela aceast dar incep tendintele de maghiarizare, cari apoi isi ajung culmea in legea din 1907,
In vitzoare pn5 azi. Nu-i d.eci nici o mirare dac
;colile din veacul al 18-lea n'au putut avea pentru noi rezullatul la care ne-am astepta, atunci
cAnd ele ar fi fost ridicate pentru noi in intefesul
nostru. Ele, asa curn erau, nu puteau da, arar de
rari exceptii, dectit ceea ce le cerea Austria,
un rnic numr de oameni mai cu carte, alctuiti
Ititru ton le dup cum avea nevoie de ei guvernul
dela Viena : o ceat de docili fr" once traditie

i frti once aptitudini de initiativ.

www.dacoromanica.ro

63

IX.
Siwriet%laren.

Sforprile pe cari le f4cea Viena pentru InfrAngerea nobilimei magniare, au avut tocmai
efectul contrar. In multe pkti aceastri nobilime
a protestat energic Impotriva oricNror dispozitii
dela centru i le friceau iluzorii. Trebuia deci
pugt la locul &Au i dup vechea metodti aus-

triae'd, cu cAt se poate mai puline

Infrant6 at se poate de bine.

sforVri,

Politica austriae totdeauna a tiut vArl maim

altuia In roc, ca s-i scoat castanele. Ajungea
astfel la o tint indoit : Ii Infrilna dumanul
i apoi slbia i niAna, care cu un alt prilej se

putea ridica i Impotriva ei. Dac Austria ar

ti pornit direct o campanie Impotriva nobilimii
ungare, evident eri s'ar fi iyit Incurcal foarte
neplkutg. Se ridicg deci tot mai mult ideia de
a provoca oarecare micare, care sri punIA zgaz
tendintelor nobilimii.

O parte din armar era acum a imperiului.

Deci o micare mai putin siThgeroasil Impotriva

nobilimii nu putea distruge valoarea

a trtrii.
Dupri ce In politic:4 Viena ne-a aservir i ne-a
dat intotdeauna pe minile dietei nobilitare dela
Cluj, acum ne ridic sperietoare In fala acelorai
reprezen Lanti ai ungurismului. Deci jocul tutors.
Viena tia c exist o neinvins.4 traditie de ur
www.dacoromanica.ro

64

mire natiunea romneasc5, deoparte, i a cea ungureasc5 de alt5 parte. Era con vinsA prin urrnare

c5 Roninii sunt cei mai vechi locuitori ai p5manturilor acestora, c6 ei suni apAsati, crt ar
dori s5 se in4eleag5, dar nu li se ofer5 ocazia, c5

intre dn.ii i Unguri exist o duptinie care nu

se ponte inl5tura".
Deci pentruinfrdngerea atotpulerniciei none5eyli ,
Austria ne intrelminteazet acum pe noi.

InfrAngerea nobilimei era totodat5 i in interesul nostru. Situatia in cele mai multe locuri
era de nesuferit. (aid toate frAmnt5rile noastre
pentru ciltigarea unor drepturi i concesii in'
diet i comitat s'au frant nurnai de reaua voint5 cu care ne erau intAmpinate de nobilime
cererile.

In acest pullet aa dar interesul dinastiei inttunprtor se intAlnia cu interesa] nostru. $i in

anul 178'1 Muntii apuseni sunt Lealrul celei mai
dureroase mic5ri sociale din chte au lovii vreodat5 imperiul habsburgic. Sub conducerea lui
Horia, Clora i Crian ronnThismul acestui
se riclicA i ingrozete pretutindeni pe impilatorii si. Boierimea ungureasc5, clArz5 i ine5p5tanatti peufg acum, se lace deodatd micA de tot,
se supune tuturor dispozitiunilor imperiului s,;i
In curAnd impAraiul o prime,te iar in gratia sa.
Scopul Austriei era deci ajuns : ind5r5tnicia

a fost infrAnt5. $i acum cel care a infrtInt aceast5 indrtilnicie, nu mai era necesar. El era
bun numai pa'n" ce era instrument. Cum miwww.dacoromanica.ro

65

carea lui Horea incepea s aih un caracler spe-:

cific romtmesc, chiar national, iar dinastia se

feria de a trezi constiinta noasiC5 de neam separat, interesul ei era acum ca aceast miscare,.

dup ce

indeplinit menirea, s dispar

Muurul

picut datoria, maurul pu/ea sd plece.

Revolta trezir de oamenii imptiratului e in'busit de airnatele lui i cei trei tovarAsi Horia,
Clwa i Crian indurii moarte de mucenici,
trei, ca o dopadd pentru toldeauna de ce procedeuri

de Malta moralli a )1iut uza casa .de Austria in

afungerea sropurilor sale.

A lost acesta unul dinlre acele cazuri cnd

noi am servit Austriei drept sperieloare in fata
oligarhiei maghiare. Sangele nostru a curs MI%
vinil si a curs in grozaV clisproportie cu faptele
fsculatilor,ei n'au fiicut doar nici 150 de

jertfe. Dar asta nu mai interesa casa de Habsburg. Noi am lost, cum suntan i azi, turma
cuvnt5toare care stilm la indernna ei de ateori

dnsa binevoieste a avea nevoie de bra tele si

stingele nostru.
La aranjarea chestiunilor interne ale imperiului

deci am contribuit i noi cu. kluge. Ne-a lost

menii apoi s" lim jertr t;i politicei externe a
Austriei.
Planul vechiu de a ajunge slilptin. pe &muttrile spre Orient nu-1 putea uita Casa dela Viena.

Toate sforlrile ei doar au lost date cu scopul

acesta. Deaceea i-a trebuit Arclealul. Deaceea
ne-a invrjbit cu vecinii nostri de ctiteori i-se
Slum Abrudeanu

www.dacoromanica.ro

66

pitrea ei di e bine, lar acum deaceea purta rasboiu/ cu Turcii.

Cu ajutorul diplomatiei i pungilor de bani,

Austria se apropie si mai mull de Marea Nea:?r6.

Ina in 1771 prin tratatul cu Turcia se recu'waste Curtii dela Viena dreptul de superioritale asupra Oltului", In temeiul aruia apoi
ea ocupd Oltenia. La 1775 ne rdpeVe definitiv Bu-

covina, dici ii trebuia drum din Galitia in Ardeal" si in acelasi an serie cancelarul Katuzitz
lui Thugut, trimis imperial la Constantinopol

Ne trebuie Bucovina ca sti avem in

mcind

cheia Moldovei" Nu ntunai att. lndat se tri-

mite in

Virile romnesti i o comisie, care

sti statoriascd In bani ce pref are ptimcintul i populafia loe, ca Viena s tie panil la ce suma se

renteazil s jertfeasa pentru a le cuceri.

Aceast4 comisie i stabileste pretul, in care
liecare lamilie romtineascd e cantdrild ea 50 florini

pret cu care nobilii din Transilvania i vAnd

hofraste c viiloarele
unul altuia iobagii",
hulare ale impeirdliei vor trebui s meargd deafungal Dundrii dela Or4ova peind la Silistra.
Deacolo sec* se raga o linie ptind la Varna pe Marea

Neagrd, lar spre Rusia holarui set-1 formeze rend

Nistru pad la vcirsarea sa in Mare, pe eare asile!
Asutria u va stiiptini dela della Nistrului !kind

la Vaina".
Frumoase dovezi de dragoste falA de indepen-

denla noastr sunt aceste planuri Si s nu

credem cil Austria le-a uitat pnli astlizi!
www.dacoromanica.ro

67

X.

Supplex libellus Valachorum".

Un stat care nu este clclit pe fiinta omogen
a locuitorilor sAi, e intotdeauna fragil i trebuie

o deosebit iscusint ca s poi tine

puterile centrifugale dinteinsul. Austria a simtit
simtia si mai tare
In totdeauna lucrul acesta

acum cnre sifirsitul veacului al 18-lea, cand

asupra intregei Europe incepe par'cA s6 se abat

un puternic curent de miscare ngional, contrar curentului de mai inainte.

Austria se d'Atina. In Fraga isbucnise revolutia : insAsi sora lui Iosif II urcA in curand
esafodul i toat'A lumea din monarhie i afaei de

&trisa era tuteo asteptare infrigurat. RAsboiul

impotriva Turcilor, fkut in tovAilsie cu Rusia, fa
nenorocit. in tal% se iveau tot mai multe carteli,
nobilimea maghiar infrntA pe carva vreme
se ridica din nou. Nemu1tumirile isbucniau din
toate colturile si mai ales nemultumirile incpAtlnate unguresti sprijinite de puternica lor
organizalle din comitate, pe care nici impAra tul
Iosif II mi indrssnise s le inititure. Pentru a
salva barca unei monarhii sustinut in totdeauna
In mod artificial, casa domnitoare se vede necesitat de a recurge la vechea stratagenf. : de a
pololi pe cei mai tari dintre nemulfumiti, ca aceVia
apoi cu pumnul sei fina in respect pe ceilalli.

Deci Iosif II in edictul ski din 1790 isi rewww.dacoromanica.ro

68

trage toate msurile sale de mai inainte, restituie nobilimii magbiare tot ce avusese, iar
Leopold al II-lea, urniasul su, se adreseazil din
nou statelor ardelene si le cere sfatul i ajutorul.

Toate acestea se intmplau pe atunci cnd

la granita dinspre Rin armatele aus fro-germane
ckleau sdrobile de fulgerarea ostilor revolutionare ale republicei franceze.

Nobilimei ardelene deci i-se d iarsi locul

su privilegiat. Acelasi lucru li-se acord i Scci Sasii i pn ad erau ocrolitii
cuilor,
ocArmuirii. Dar miscarea mare revolutionar p'trunde i prin zidurile pe cari le ridicase in

spre apus Casa de Viena si isi revars cAleva

raze si asupra celor din Ardeal.
Revolutia lui floria adusese cilteva imbunttiri de ordin material, dar adusese un mare
invtmtint de ordin moral pentru poporul nostru. Se dovedise c pentru o indrumare mai
sntoas a vietei noastre i pentru o usurare
a sarcinei ce ne apas, e nevoie ca cele dou biserici, unit:A i neunit, ()rick, de neorganizat
era aceasLa din urm, s mearg 'nand in
&Ad in jurul lor e grupat intreg poporul. Bise-

ricile au contribuit la implicare si la potolirea

patimilor, mai ales cea neunit, i astfel incetul
Cu incetul oarecum capii bisericei incep s fie
considerati drept reprezentairti ai multimei de
sub oblcluirea ierarhic a lor.
Astfel intre anii 1791-93 intmpinm intia
mare actiune na tional a neamului nostru de
www.dacoromanica.ro

69

peste munti, PAcut5 Cu deplin'A intelegere intre

cele dou biseriei : afl5m intdiul pas pentruinleiturarea neinielegerii con fesionale i afirmarea neamului nostril ca un popor intreg, puternic $i in
care desbinarea de credinfri nu-1 poate shb. In
anul 1791 e inaintatti impratului cererea Romd-

niter intitular Supplex libellus Valachorum",

fActit5 de fruntasii neamului de atunci in frunte
Cu cei doi episcopi, loan Bob si Gerasim Ada.movici, unul unit i ce151alt neunit.

Era un fel de memoriu adresat Curtii dela

Viena, in care, pe haze istorice, se cerea dreptate

pentru massele noastre. Prin puternica lui

cumentare i apoi prin postulatele pe cari le
formuleaz5, acesta e baza programului nostru na-

tional, desvoltat de atunci incoace an de an si

ajuns in plin formatiune la anul 1848.
La inceput Ikea o introducere isloric, documentar pentru acele vremuri, r5spundea
Romanii sunt cei mai echi locuitori ai t5rii
c5 de peste 1600 de ani d'Ainuiesc pe aceste
plaiuri. Apoi se insirau nedreptAtile, pe cari a
irebu,it s'a le indure neamul romanesc in Principatul Ardealului in urma legilor din anul 1540
Approbatae constitutiones", cari ne considerau
drept venetici i ne d'Adeau voie s'A r'Amanem in

tar5 numai, 'Ana' cand va vol principele. In

sfarsit se acentua insemniltalea poporului roman
pen tru tar5 i pentru impArat. Se ar'Ata
dup conscriptia din anul 1760 Romnii repre-

zint5 dou5 treimi din populatia ardelean,

www.dacoromanica.ro

70

de atunci poporatia aceasta sga schimbat hied

mai mult in folosul .lor ; c pentru moment
RomAnii putean s insemne i pAns la un milion

de locuitori". Se accentua importanta lor militar5, se asem5na situatiunea lor, a celor din
Ardeal cu acelor din BAnat, i se tr'gea concluzia c trebuie s6 li se facA i lor dreptate,
s li se dea drepturi i sA li se permit:a' libertatea

religionar. Dup,q ce astfel se face o reprivire

asupra trecutului i asupra prezentului dureros
i se incearc dovedirea c ne-au fost uzurpate
drepturile pe cari le aveam la inceput, se sintetizeaz In 5 puncte cererile noastre
SA nu mai fim batjocoriti, ca neam de tolerafi, admii, neprimili hare staturi . a., numire nevrednic6 i injurioas, ci s6 fim rewza(i
in plosinfa tuturor drepturilor
Natiunea romiinA sirt fie primitel intre naliunile regnicolare ale Ardealului, dup cum a
fost odinioar5.
Clerul, poporul roman, fArri considerare
apartine bisericei orientale sau celei unite, deasemenea i poporul dela orae, dela -tall s fie trata! 5i sprijinit deopotriai cu celelalle neamuri.
In comitate, in scaune, In districte i In alte
slujbe aulice i provinciale s avem i noi sluj1m5i in proporlie cu numeirul nostril.
Numirile geografice ale comitatelor, scaunelor, districtelor, comunitritilor orene!5ti sd se
facA dup bimba populatiei : unde sunt romani
s'a" se fac'd in limba romneascil, uncle sunt ro-

www.dacoromanica.ro

71

mAni i unguri amestecati Cu alte neanturi s fie

in limba tuturor neamurilor.

Se mai cere in sfArit un lucru mare. De oarece sunt intemeiate temen i
ocArmuirea Ardealului va ajunge definitiv in mAna Ungurilor i

celorlalli vrjmai ai ntni, cari vor pune in

micare totul ca srt ne rpiascA drepturile ce ni
se vor da, Naliunea subscrisA se roagA cu toat
umilinta de 1VIajestatea Voastr Sacratissim a
permite ea intr'o conlerintei nalionalei, despre a
crirei modalitate i loc ar avea s'A se facrt Majesttei Voastre Sacratissime propunere cAt mai
In grabA de cei doi episcopi ai natiunii, dupA
vor fi consultat pc cA kiva din cler, nobilime !;;i
statul militar, sei se aleagei i sti se provadei cu
instrucliile necesarc, in acest scop, cd fiva deputafi,
cari ori cdnd ar fi de Upset
reprezinte si sei

apere cauza naliunii i dacti acestei cauze, cu

toatd dreptalea ei, l-s'ar pune piedeci, s arate
loate gravaminele nafiunii impilate 6i redacteindu-le in scris, sa le propunii spre milostivei vinclecare Majesteifii Voastre Sacratissime".
Se cerea deci in acest din urm punct ca ileum/1 romnesc s-i aib6 i el o mare adunare
nalionald, in care sA-i aleag deputati cari sri-1
reprezinte la Curte, tocmai a;a cum marele congres national sArbese i avea reprezentantii std.
la Viena. Aceti deputati sri stea in direct legtur Cu Casa imprteascA i s fie mijlocitori
intre durerile poporului nostru i intre suveran.
Incolo avem aceleai cereri pe cari le formulase
www.dacoromanica.ro

72

Clain. Actim le cerca ins nu un episcop singur,

ci reprezentantii autorizati ai unui popor intreg

In frunte cu doi episcopi, unul unit i cellalt

neunit, cari vi-au adus aminte ca ei sunt pstorii
unui norod romnesc i c trebuie s fie glasul
acestui norod. acolo mide e nevoie

Cererea prezentat impAratului nu putea,s

aib alt soart deal, aceea pe care o avuser
i cererile lui Clain. Era aceeai indrsneal din
partea noastr i noi eram acelmi popor desorganizat i neutilizabil pentru. scopurile unei di-.

nastii, care se gandia inainte de toate la sine

111 Si.

Impriratul se scutur, ca de obiceiu, foarte

uwr de struintele inoportune ale fruntailor i

mai ales ale celor doi episcopi, cari bat i ei

drumul Vienei. Se arat binevoitor fata de dorintele noastre, dup vechea me tod le d pe
mrma dietei ardelene cu aceeai comitiv c51-

dap' cu care trimetea

odinioarri petitiile
Clain. Se tia dinainte ce are sri hotrascr, aiqta

In acestri privint, mai ales c se cerea recunoaterea natiunii romne ca a patra naliune
regnicolar. loan Bob dela Blaj, ca membru al
dietei, e strns cu uva, pus hi imposibilitate de
putea valorifica prerea i dreptatea, sustinute Iii memoriu. lar dieta aduce hotrire iar5i

dup vechiul sriu sistem : Diela e de pdrerea,

ca Valahilor nu li se pot permite drepturi 5i libertan mai mane yi mai mari celatene0i, decum
au mini, lard a se sgudul constitufia
fara a
www.dacoromanica.ro

73

se viola legik fdrii in districtele nafiunii seicuie5ti

5i in comitatele
Pen. trucd constitufia patriei acesteia recunoa5te numai trei nafiuni, anume

natiunea maghiar din comitate, scuiasc din

districtele silcuie5ti 5i cea sdseascd din districtele
siise5ti".

Si afirma mai departe dieta, c incolo romAnimea are tot ce i trebuie. Deci acelai lucru

pe care Il afirmA azi Cu atata emfazil contele

i tovar5ii
lar Curtea dela Viena, aceiai deci care trimisese memoriul In fata dietei, insotindu-1
ateva cuvinte mai dulci la adresa noastr5, primete acum cu satisfactie hotArirea aceasta. E
tleci consecventil, in in Leresul s5u.
Cererea celor doi episcopi din anul 1791 rinAne f5r5 vre-un rezultat pozitiv. Se lovete de
aceleai piedeci, de cari s'au lovit toate plansorile noastre de pAn5 atunci i de pan5 acum
de egoismul habsburgic i ovinismul unguresc.
Importanta ei st5 insA in faptul c neamul roTisza

meinesc de sub stilpeinirea habsburgicd s' a alirmat

acum, ca un element unitar, ori cAt s'ar fi fost

seintinat desbinarea in sanul s5u. Cei doi episcopi,

reprezentanti a douti confesiuni in lupt5 piAn5

acum, i inteleg menirea i impreun5 pornesc
actiunea aceasta. De ad i inainte drumul e indiat
i .nici acesti doi 5i niel urma5ii lor nu se mai poi
abate dela linia ardtatti prin intdiul act de activikite politica romtineasdi 5i nu confesionald. Incepe tot mai malt s5." iasd la ivealti din adAncul
www.dacoromanica.ro

74

eantiintelor, c interesul neamului e mai prem.'s:

de interesul confesional, c glasul sangelui are si
ineibup deosebi rea susfinutii in inod artificial prin
alleva punce dogmaticede alije! neinfelese.
Ctmd Gherasim Adamovici merge Cu nou plan-

gere la Viena, putea Bob s'a 11mill-a de acum

indiferent? Si un lucru interesant e c' neunitul
n'a plecat ptui ce nu s'a linut la anul 1791 in
ziva de 14 a lunei Seplembrie o adunare de protopopi romtmi, care i-a dat mandat imperativ,
calificAnd aspru atitudinea dieter.
lii anul urmAtor 1792, Marlie, ambii episuopi
plecar din nou la Viena. Cer din nou, i mai imperativ, ceeace ceruserri In Supplex lihellus".
Rezullatul din partea Vienei fu cel ohinuit..
Atka doar, cA s'a imbuntiCalit putin soarta bisericei ortodoxe. Alunci s'au fAcut oarecari observatii episcopilor romtmi di au venit 1r voie
cu caracterul de deputO naioiia1i, cti prin cererea lor aduc invinuiri neinchipuite". Episcopii
riispund intr. petitie la 1 lulie 1792. Aceasta
apoi e unul din cele mai vrednice acte cari
ieit vieodat" de sub condeiul unui romtm din
Ardeal. Ap'Arandu-i drepturile, ei artau cii de
fapt acesta e caracterul recunoscut i oficial al
misiunii lor ; dacA, poate, s'au zis cuvinte grele
in ceeace privete statele din Ardeal, cuvintele
acestea, pe care se declaril gata a le retrage din
respect pentru suveran, sunt ineritate prin atitudinea pe care a avut-o dieta acestor stale ardelene fa p de natiunea romAn5 si clerul romAn.
www.dacoromanica.ro

75

Se tema o 111)161'1re inspirahl numai de echitale

i dreptale"
Dacg e vorba de pgstrarea
cu eonlocuitorii, sg inceapli ceilalti, batjocoritorii
apgsgtorii"....

Toate glasurile noastre din vea cul al 18-lea

sunt ins date la o parte, pentruci asa cerea interesul special habsburgic. Ardealul i Ungaria
erau bazate pe organizatia lor feudalg cu clase
privilegiate si era o deosebitg temeritate din

partea noastrg de a cere sg fim ridicati de cei

privilegiati algturi ile dnsii. Habsburgii, cari cunosteau foarte bine adevgrul acesta, ne-au Igsat
In pace. Ne-au fcut doar cgteodatg ochi buni
dulci i ne-au daL pe mana acelora, cari aveau

interes sg nu fiin
Cu un singur lucru ne-am ales : consLiinta national s'a ridicat, Linerii nostri distinsi nu s'au

lgsat ingbusili de scoala habsburgicg, ci s'au

putut scutura de dansa. Ajunsi la Roma, se
adapg la invgtgturile culturei romane i mndriei

noastre strIvechi, se intorc apoi acasg cu priviri mai largi i clare si se ngzuiesc s nimiceascg deosebirile semgnate de n'Ana Austriei,
sg trezeascg in su flete constiinta cg trebuie
muncim pentru izbgvirea neamului, inlgturAnd
once ascutise confesionale. Ei vgd adgnc in suflelul poporului, iar pgrerile lor prind, cAci sunt.
scoase din acest suflet.
Poporul niciodatil n'a simtit desbinarea fcutg
de Austria in snul nostru, pentrucri n'a inteles
nici motivele ;i n'a inteles necesita tea ei. Pe el
www.dacoromanica.ro

76

conductitorii 1'1 interesau nu duprt legea dumnezeiasc5, pe care o reprezentau, ci dup valoarea
lor individuar& duprt capabilitatea lor de munc&

In care erau ascunse garantiile c soarta ni se

va wpra. Ctind in fruntea bisericei unite ajunge
Clain, mai multe sate ortoduxe tree la unire,
frii5 s'a" fi fost suite la aceasLa, ci numai si nu-

mai pentruc4 in Clain vedeau un frunta harnic

al neamului. La anul 1810, cand ortodoxilor
se d voie s-i aleagA un episcop naiona1, acetia

se gilndesc s puit in scaunul pastoral nu un

ortodox incarnat, ci un om care sh" fie util neamului. Si locul vacant de episcop Ile1.111ii la Sibiu

se deed proiopopului unit Petra Maior. Samuil

Clain, istoricul, e insusi gata a trece la ortodoxism, cand vede c aa ar putea ti mai util
pentru pAstrarea i ridicarea neamuhti srtu in
duh romnesc. Acelai lucru Il intampin'm apoi
si mai tarziu cand in fruntea bisericei ortodoxe
ajunge Andrei Saguna : o multime de credincioi
uniti trec la ortodoxism, pentruch" in Saguna vkl
un stalp Mai puternic al viitorului nostru. Poate

c aceste gestuti se faceau instinctiv, dar trebuic s" se lin in totdeauna seant c instinctul

popoarelor e mai adfmc decAt once minte de

diploma t,

Aa dar adevrtratul cAtig pentru noi din toate

frmntArile veacului al 18-lea i inceputul veacului al 19-lea este cA dispar certele religioase, crt

incepem s intelegem tot mai mult necesitatea

unit5tii, ha se ivesc chiar oameni, ca Petru Maior,
www.dacoromanica.ro

77

care blestem i clipa in care s'a fkut unirea

i ved ciar c ad i a fost o inAn care anume
ctita s ne invriljbeascil i sil ne slarme ! De aci
incolo manilestarile politice sunt imitar conause
de truntaii intregului popor. coalu austriaca in
mentalitatea noastrcl ncepe sei salda i tot mai
mult se Pidicei mentalitalea noua, intemeiatri pe
conliinfa puterilor i
noastre : mentalilatea romeineascci.

XI
Pfinil la 1818.

S'a spus de partizani ai Habsburgilor c sprijinul lor a contribuit in mare parte la sustinerea
i desvoltarea culturei noastre. Adevrul e, pre-

cum am mai spus, c once concesii, pe terea

cultural, pe teren economic Id poliLic ce ni s'au
filcut nouri, au fost stoarse de imprejurilri Curtii
dela Viena.
Revolutia francez a sguduit rAu Austria. A

inceput a se teme c acelai vant, care sutla

dincolo de Rin, se putea rsplindi pn la Marea

Neagr. Si Cu ct elementele sunt mai lipsite

de disciplin, cu atta sunt mai grozave In revilrsarea lor. Atunci la Viena s'au Onda i la atea
concesii pe seama noastr, concesii cari ins nu
trebuia s ating5 ctui de putin interesele Caces
domnitoare. lncepe s se ridice un ir intreg de
coale, skace, ce-i drept, i primitive, can insk
www.dacoromanica.ro

78

totui erau inceputuri frumoase, pentru o viitoare desvoltare. La anul 1816 se d voie chiar
celor ortodoxi sA cerceteze universitatea din
Viena. Gheorghe LazAr, care studia inainte de
acest an, ca s poatli fi inscris la universitate,
trebui sA fie trecut in protocoale i certificate ca
aparthAnd legii catolice.
Astfel un inceput de culturg s'ar fi rcut adi

la noi. Dar cultura aceasta trebuia s fie in

strAnsA legAtur'A i mai bine zis concordant cu
ideile pe cari le nutria curtea dela Viena. Aceast
culturA nu avea voie sA deschid5 mintile pentru
o micare in care sA fie cuprins neamul romAnese
intreg. La anul 1810 se &A voie ca RomAnii ortodoxi
episcop ; acesta insil trebuia

s'A se supting Intru toate ordinelor cari veniau

de sus prin guvernator. Chid Gheorghe LazAr
In biserica episcopeascA din Sibiu a indrAznit s4

fie mai liber la vorbrt, episcopul avea datorinta

sA-I destituie, perecum s'a i fAcut. In Ardeal
deci mic5rile ne erau inc6tuate. In Banat eram
lAsati in amestec cu Salrbii, sub p`astorirea bisericei sarbeti, dei noi alcAtuiam trei din patru
pArti din credincioi. Dar aa puteam fi mai slabi,

mai tior de stApnit. lar in vremi furtunoase,

cum erau vremile acelea chid Napoleon se plimba
dela golful de Biscaya Ora la Viena i prin

Berlin la Moscova, CAnd intreaga lume era in

infrigurare, ateptAnd sosirea unor zile mai bune,

nu era prudent ca unui neam mare sA i-se dea

totar latitudine de actiune i mai ales nu era
www.dacoromanica.ro

79

vaz
prudent de a i se deschide ochii ca
mrimea.
Habsburgii deci nu puteau sprijin dealt o cultur care le servia interesul lor. f ar noi amain nevoie
de o culturd, care sei ne serveasca interesul nostru,

care in aceste vrerni de prefacere europcan sti

ne contopeasca pe tofi, ateit din Principate Cat i
din stpdnirea Habsburgilor, in comtiinfa c sunLem un neam i ctrcbuie s alcdtuimo unitate cultural)" i

Si dac e ceva de admiral la dascillii mari ardeleni dela inceputul veacului al 19-lea, apoi e
profunda intelegere a situatiunii i menirii lor.
Ei vedeau bine c in Ardeal o cultur national,
care s'A.* porniase din luntrul sufletului romA-

nesc i s se desvolte chform acestui suflet, nu

se poate desvolta tiled s se ciocnease de interesul stpnitorilor i s'A fie stingherit de acest
interes. Ei sunt constienti c, pentru a creia
rspAndi o cultur curat romaneasc, e nevoie
inainte d toate ca aceast culturil s fie ridirat i intemciat pe conliinta trecutului i
conform exigentelor intregului neam i c e
nevoie ca s se creieze o provincie model de cultur,
un fel de hear al sufletului romemese, de unde apoi

areasta putere s fie rdspndit pretutindenea,

acolo unde zidurile ii peso ptrunderea.
Ei inteleg di o aslfel de pepinier cultural nu
se poate creia deceit acolo unde spiritul romdnesc
nu e stingherit in manifestarea sa romeineascol
in Principate. Si atunci Gheorghe Lazr i Moise
pdnei

www.dacoromanica.ro

80

unul dela Sibiu, cerilalt (lela Arad, se

,g,rnesc la Bucureti, unul pentru a rrimnea i
misiunea, cellalL pentru a o prdpovklui. *i in Bucureti se intemeiazil focarul
dela care avea s'd porneasc6 apoi ca o fort fascinRoare cultura nationa1-rout:I:teaser:1. Aa dar
Habsburgii, e adevrtrat, au contribuit la interneierea culturei noastre nationale, dar nu prin spri-

jinul lor pozitiv, ci ca o fort negativk care i-a

silit pe cei inzestrati de dincolo 0." treacrt dincoace

consacre unui ideal nunca lor, care

ciincolo ar fi fost fAilmitan.
In Ardeal rrtmne un singur lucru : disparitia
confesionalismului. Incolo toate merg in vechea
i ad i

ogae. Se inainteaz6 petitii, cari se rezoa1v.5 favoraliil nou' numai atunci, cilnd inicArile
terne cer consolidaren intern" a imperiului. Astfel
petitia adresatti la anul 1814 de Romistnii din jurul Aradului, Timioarei i Varetului critre
Francisc I, in care cereau s le permit:a
infiintarea unei episcopii curat romAneti desprirtindu-i de SArbi, cari erau in disparent minoritate ;it cari cu bate acestea stilpAniau dieceza,
la inceput rnnne fsr erect si abia mai tArziu

Cu ativa ani, and nemultumirea In aceste tinuturi era tot mai evidentri, s'a indurat Curtea
srt permitri indreptarea
Dar, precum am spus, confesionalismul dispare i episcopii notri priesc altituri pentru
validitarea drepturilor de cari aveant nevoie. Ra
se ivesc chiar cazuri in cari se cere reunirea bisewww.dacoromanica.ro

81

ricei. Ine inainte de anul 1798, preotii si protopopii intruniti la Sibiu cer dela impArat ca
numeasc un singur episcop pentru cele dou
confesiuni ale liomnilor, pentru uniti i neuniti,
cci intre aceste dou biserice nu este nici o deosebire esential. Sigur, c cererile acestea erau
rezolvate ca toate celelalte.
La 1842 avem iargsi un puternic act de soli-

daritate national in o alt cerere, pe care o

adreseaz6 cei doi episcopi de atunci, ce! grecounit Ion Lemenyi i cel greco-neunit Vasile Moga,
ctre dieta ardelean in cauza Romanilor depe
pmntul ssesc i in care cereau usurarea soartei
norodului lor afltor pe acest teritoriu. Petitia,
ca i celelalte adresate impAratului i ajunse apoi
In fata dietei, nici n'a ajuns mcar s fie discutat in diet ; a fost ingropat inc in comisiuni.
Toate aceste nzuinti ale noastre sfarsindu-se
aproape totdeauna fr o isbAnd mai insemnat,
au ca rezultat o potentare a nemultumirii si pierderea increderei c Viena va putea s ne dea

odat un sprijin eficace fat de nobilimea ungar, sprijinitri de Sasi i Skui. Habsburgii, consecvenfi atitudinei lor, nu vor i nu poi interveni
in favoiul nostru, al celor slabi, cerleindu-se Cu
cei puternici.
XII.
Avntul ungurismului.

Micrile revolutionare din Franta, rsboaiele

lui Napoleon, apoi evenimentele din preajma
Hum Abrudeann

www.dacoromanica.ro

82

anului 1830 cu revolutia apusean6 filcur schimVri considerabile In imperiul habsburgic. Cen-

trul politic al acestui imperiu nu mai poate fi

In Apus, de oarece in urma rAsboaielor napoleo-

niene o mare parte a Virilor supuse Austriei se

desface de (Musa; se aletuesc confederatii, potrivit planurilor franceze. Deci era firesc ca acesta
s'A se deplaseze putin spre Rs'rit si Casa dom-

nitoare, in schimbul sprijinului pe care-/ avea

In provinciile desrcute de dnsa,
caute alt
sprijin la alte popoare.
Habsburgii observar indats, cu mintea lor
totdeauna pAtrunzilloare, c' intreaga monarhie
e un ciudat conglomerat de popoare, nemultumite aproape toate intre ele, si stiau foarte bine
cs pentru a fi linistit intre multi nemultumiti,
lucrul cel mai bun e s6-ti atragi pe cel mai tare
dintr'niisi s-1 faci paznicul t'5u fat de ceilalti.
In ciudatul amestec, evident, c5 elementul cel
mai puternic i eel mai compact era, cum e
cel maghiar. Habsburgii observar6 &A in

viitor trebuia s'A acorde acestui neam un mai

mare sprijin, ca s-1 atrag'd si mai mult. Incep
a-i face diferite concesii, cari toate sunt in dauna
celorlalte neamuri conlocuitoare. Se trezeste as tfel,

In urna diplomatiei cuminti a Habsburgilor, in

sAnul poporului unguresc o adevArat5 furie de a

inghiti pe toti ceilalti. Si aceasta creste cu cat

Habsburgii se aratii mai slabi si mai concilianti.

lar acestia dela anul 1800 si pfinA azi, once

s'ar spune, s'au arAtat tot mai slabi. S15biciunea
www.dacoromanica.ro

83

lor a crescut in proportia, in care a crescut ingamfarea i lcomia ungureasca.

Situatia noastrri deci ajunge tot mai amenintata, fruntaii notri incep a fi ciopartiti, institutiunile noastre stramtorate adeseori &IA la
nimicire. Deodatri cu mkcarea din 1830, Ungurii

observa ca Babsburgii au nevoie de puterea

lor i lucreaza treptat-treptat la cladirea imperialismului maghiar. Se ivesc planuri politice,
cari toate tind intr'acolo s faca din ungurism
elementul principal in cadrele imperiului habsburgic, sa-i aserveasca pe toti cei1a1i i chiar
deschida stripanirea Mari Negre. lar Habsburgii se impacti uor cu planurile acestea,

acesta era

gandul Ion,
pe ei
putin Ii interesa Ca ei ajung la stapanirea Mariioarece

Negre i a bogatei vai a Dunarei i Prulului cu

ajutorul poporului german sau, mai ales acum
dupa ce germanismul in imperiul lor a scazut,
cu ajutorul poporului unguresc.
Se accentuiaza tot mai energic ideia de a
contopi pe I oti, cari locuiesc in cadrele Coroanei
sfntului te fan, inteun singur nearn i o singura contiint : ideia maghiarizeirii.

Precum am amintit, ideia aceasta se ivqte

Inca la anul 1792, cand dieta maghiara impune
ca studiu obligator in toa Le coalele din Ungaria
bimba maghiara. Acum, in imprejurari mai favorabile, tendinl,a crete tot mai puternic : incetul
cu incetul se maghiarizeaza toate institutiile puwww.dacoromanica.ro

84

blice ale statului, apoi nenorocirea se intinde

asupra celor confesionale.
Nobilimea apuc ea ins4i In manA problema
maghiarizkii i face adevArate jertfe pentru a

o duce la isbnd. AtAt in Ungaria cat

in

Ardeal elementul acesta e cel mai aprig propovduitor al ovinismului i al intolerantei. Intreaga literatur maghiar5 a vremii e plinA de
tendinte imperialiste i inftieaz" elementul un-

guresc ca o adev'ratA sare a pmtmtului.

Din mna Habsburgilor, cari nu ne-au sprijinit niciodat deck ne-au amgit cu vorbe dulci,
am ajuns acum in m'Ana acelora, dela cari nici
nu ne ateptam s ne spi
Sub presiunea pvinismului unguresc, la anul
1829 episcopul Vasile Aloga din Sibiu dit ordin
ca in bale 5coalele romneli, dar mai ales in
coala candidatilor de preoti din Sibiu sa se invele limba ungureased". In edintele dietei din
preajma anului 1830 e vorba ca in toate s,coalele
din Ungaria s se introducil instructia exclusiv
In limba maghiar", apoi s se infiinteze grdini
de copiii, mai cu seamA in tinuturile nationalittilor ca s maghiarizeze copiii acesiora.
lntroducndu-se limba maghiar in justitie,
administratie, pretutindeni, incep s cearri chiar
ca i in armatA limba cea intrebuintatrt s fie
cea maghiar. Sailor li se interzice intrebuintarea limbei 1/)r in viata puhlic i se revine
asupra acestei hotrri numai in arma unei impotriviri i protestilri energice. Dar O. atunci s'a
www.dacoromanica.ro

85

fixat c In corespondenta lor cu guvernul central, nu vor putea intrebuinta limba lor
ci pe cea latin5. Se stabileste cti la posturile
bisericei nu pot ajunge decAL oameni, cari cunose limba maghiarrt. Deasemeni In functiuni
scolare. Incep s'A se intemeieze rAnd pe rnd
aziluri de copii, in cari nu se cere alt ceva cleat
ca instructorii s5 initieze pe micile odrasle In
tainele acestei limbi. Dup5 cum spune Wesselnyi In decurs de 20 ani toate nationalitAtile
vor trebui s5 fie contopite cu poporul unguresc".
13a inert atunci, deci inainte de 1818, se iveste
ideia aceea pe care o realizeazA dup5 putint5
apoi mai tArziu ministrul unguresc DarAnyi
ideia colonizgrilor. Se pl5nuiesc coloniz5ri cu
Ciang6i din Moldova. Dar, de oarece grandomania ungureasc nu cunostea nici atunci margini, se cere totodat s5 nu fie adusi
Ciang5ii

din Moldova, ci numai CO. vor fi necesari

restul s5 r5mAie acolo, de oarece Ungaria are
drepturi istorice asupra rilor romilnesti i astfel
drepturile ei trebuiesc intririte i sustinute prin
prin existenta elementului unguresc acolo 1
In ceeace priveste biserica romilneasc5 se merse
asa de departe cu cutropirea, incht se fixase si un

anumit termin pilri la rare biserica unit5

neunit5 avea s5 introduc limba magbiarri. Nici-

odaL5 n'au ajuns Ungurii, fie si in cea mai caracteristicil nebunie politic5 a lor din timpul
din urm5, pAnA unde merser5 prii4ii lor" in
epoca romantic:A dela 1830-40. lar Viena trewww.dacoromanica.ro

86

buia sa-i lase in voie, de oareee avea nevoie de

In astfel de imprejurari era firesc ca situatia

noastra nu se putea ameliora, de oarece se lovia
de Lendintele oviniste ale elementului unguresc
i de egoismul casei domnitoare.

XIII.
18'18

Evenimentele illSg se precipita'. Se incepe mica-

rea peniru unirea Ardealului cu Ora ungureasca.

bleep rloelile Ungurilor de independenta totala fata de Austria o urmare fireasca a hi.
i in curand sub influenta micarilor externe i a atmosferei incarcate
din launtrul tririi, imperiul habsburgic e in fierbere, iar partea ungureasca chiar in flacari. Noi
stain buimaciti in fata evenimentelor. Cei dela
Bucureti i mai nedumeriti cleat noi. i numai
incetul cu incetul se lamurete care e eararea pe
care trebuie s apucam.
pertrofiei ovinismului

Problema unirii Ardealului eu Ungaria era

pentru noi o problema nespus de importanta.
Sub influerita ideilor revolutionare din Apus era

vorba sa se enunte atat in Ungaria cat i in

Ardeal totala egalitate, libertate i fraternitate.
Acest lucru in Ardeal, uncle noi eram in majoritate,

ne-ar fi ridicat la rangul de natiunea intaia in

tari ne-ar fi dat nou carma. Ajuni astfel
stapani ai Ardealului, am fi avut mai mare siguwww.dacoromanica.ro

87

ranta c ne vom orienta aa viitorul, dup.' cum

cere interesul i sufletul nostru i c vom putea
sustine in totdeauna cu destura farie i elemen-

tul rom5nesc, care ar eadea afar% de granita

prineipatului. Nu trebuie s'a uitm, ca' e vorba
de anii 1840-48, cand Principatele Romaneti nu reprezentau tried nici o putere fat5 de
statele europene, ci erau dou'a' simple provincii
ale imperiului turcesc. An exarea Ardealului la
Ungaria ar fi insemnat int5rirea elementului unguresc i aservirea noastr total. C5ci dac5 in

Ardealul independent am fi fost In majoritate

fata' de cei cativa unguri, acum aveam in fata
noastr intreg poporul unguresc : i pe cel din
Ardeal i pe cel din Ungaria i astlel existenta
noastra era mai anienintatA.
Se pornete deci agitatie in toate pAturile poporului. Studentii dela Blaj i Academia de drept

din Sibiu cutreer5 satele i proiecteazA o adunare la Duminica 'Fomii, anul 1848, la care sa
ja parte in treg poporul romAnesc. Adunarea aceasta e oprita insti de guvernul central i abia

incetul cu incetul, dup5 multe tratative intre

guvern i ai notri, se ajunge la invoiala ca o
mare adunare romemeasca s se tin`a in ziva de
3 Maiu la Blaj.
XIV.

Adunarea dela Blaj. Diseursul lui Bilrnutiu

Aceasta se i tine. In fruntea ei stau araturi

cei doi fruntai ai neamului, aguna, episcopul
www.dacoromanica.ro

88

neunit dela Sibiu, i Lemenyi, episcopul unit dela

Blaj. Vechia tovArdie dela Suplex libellus" era

astfel reinoitd cu un simt de rdspundere nespus

mai mare.
In Duminica dinaintea adundrii se tine o
conferintd prealabild in catedrald, unde Bsdrnutiu infdtieazd inteun mare discurs toat ingrijorarea de care putea fi pdtruns un suflet romnese

In fata evenimentelor ce se precipitau.

Acest discurs cuprindea cele mai inalte conceptii i cele mai clare veden i politice la cari
pand a tunci ajunsese vre-un Romn ardelean i
era strdbdtut de o dragoste de neam aa de pro-

fundri i caldd, Mat nu numai atunci, dar i

azi, dupd atAtea zeci de ani, rdscolete sufletele

i le convinge. Era un fanatism ingrijorat, dar

nu desnrIddjduit. Ingrijorarea cea mare o pricinuia mai ales faptul cri noul minister responsabil
dela Budapesta trecuse prin parlamentul deacolo
pe lngd legile reformatoare, strAbdtute de idei
noui, i articolul care decreta unirea Ardealului

Cu Ungaria, dacd' aceastd unire v a fi votan i

de dieta ardeleand. Bdrnutiu vedea foarte bine
cd unirea va fi primitd i la Cluj i judecand
spiritul ovinist, care stdpAnia i In Ungaria i in

Ardeal boierimea conducritoare de stat, se temea dinainte de nenolocirile ce ne vor ameninta

In nsi existenta noastrd
Ministerul dela Budapesta, zicea Bdrnua votat i Unirea Ardealului eu tara untiutiu,
reaseil. Ce fierbiere
ce turburare a ci4unal in
www.dacoromanica.ro

89

lard uniunea aceasta, nu e de lips?, de a mai spune,

cd o stiu tofi. Asta inset s o insemndm cd aceastd
uniune nu e nimic mai pulin decdt coniopirea
care o doresc Ungurii de mull, adicd. Ungurii vor
prin uniune sti tearyti deocamdald privilegiile Ardealului
impreunil Cu priviIcjiiIe stl stintiii pe
toate popoarele neunguret4i, ea s facil din tonic

numai o natiune, care sri se numeaseil natiunea

cea mare ti tare ungureascA....
41ifi c Ungurii, mai ales de 12 ani incoace,
1-au propus ca s topeascd
una pe took nafiunile cele de sub coroana ungureascd qi s facti
din toate numai o nafiune tare i mare qi un regat
tare
mare unguresc.... De difi-va ani incoace
lucid la ungurirea Schiailor, Romanilor, cu o insuflefire care ar produce faille demne de mulftimita

omenirii intregi, (ad ar pune atla osteninfil

pentru ca sti introducd libertalea cea adeveiratti
nu numai la nafiunea ungureascd, ci la loale nafiunile, de a ctiror egalitate nu vor sd
nimicd...

Dieta Ungariei dela 1836 puse lege, ca sei se

dual ungureqte bate negojiile administrafiunii publice 1 Sd bage limba ungureascd in toate rolile

din Ungaria. Jurnalele unguregti din am be patrille ungureVi aa numesc ei Tara Ungureascei
1 Ardealul ldtesc de mtzlt planul unguririi
pretutindeni, invajd pe bate nafiunile di nu e
mantuire inte all nume afard de cel unguresc. De
este ore-un Roman aci de fafti, care n' ar i cetit
Gazeta de Pesta" (Pesti Hirlap"), pentru acela
www.dacoromanica.ro

90

mai repetesc, c de ceind incep a iesi asta gazet,

reductorul ei Ludovic Kossuth strig neincetat cu

versal tunetului catre top Ungurii : S5 ne grabim, sil ne grAbim, sil unprim pe toti troatii,
Romnii si Sehiaii, eil de nu, perim 1" In ce chip
se rrpede un torente din munte dup 'refrigere de
nor, desrdacineazei arbori, acide oameni si vite,
sgala semantituri si sale, duce si rstoarnii tot
asa se repede acest brbat in contra natiunilor neunguresti si ca afeita jurie amenini, ce" le va
stinge si nu va su feri in seeula seeulorum" ca s
laca mcar inveipituri morale in limba naliunal
prin seminariile lor, innit cornitele Szchenyi, cel
dintai apostol al unguririi, e constrdris a-i dumeri
furia 5i a-i striga : ne knszeritsiik tiizzel vassal,
hanem vegyiik 1)6 az alkotmny snizai kzz,
hogy k is 1)6 vegyenek minket mafjokba, tudni
illik nyelviinket", adic sil nu-i eonstrfin9em
loe si eu fier, ei sal-i reeepem In constitutittne,
ea si ei sil ne reeeapil pe noi, adieit timba noastrit".
.N icolae Wesselnyi da s/ al Ungurilor, c numai
aeei Romftni s5 eapete drepturi de eetiltean, eari
se vor lace Unguri", si-i pare M'u ca loan Bob,
episcopul Romnilor, a f eicut bale fundatiunile sale

In interes nalional. Asa rauda si lacra bata bojerimea cea inalt. Ce sei zic de corifeiiinteligenei
Ungurilor? Unul din cei mai renumii invetaii
unguresti scriind memorial despre aprarea pruncilor mici arat, ca 15tirea limbei unguresti peste
toti loeuitorii terii e mai inainte deefit libertatea
ferieirea terii. Faeeti sfi vorbease5 ungureste
www.dacoromanica.ro

91

locuitorii terii

striget acest ungur inveilat

a-

tunei eu nu voiu eere dela voi, ea gratie, libertatea i ferieirea terei". Altul provoca mai an
pe episcopii Romanilor deadreptul, ca sil se apuee

numai deck de tradueerea crtilor bisericqti de

pre limba romfinil iii cea ungnreaNeil, ca sei se in-

troducei in biserica Roma' nilor. Cima sa nu 11

atnit cum fierb i cum se freimanta Ungurii de
cei(i-va ani ca sa faca coale aparaloare de prunci,

In cari sa se ungureasca mai intaiu pruncii Romeinilor, inveileind limba ungureasca dela 2 ani
pana la 7, apoi iii ore-o doua:eci de ani sei se ungureasca satele i comunitalile romeine pe ca/ea
aceasta?Care Roma nu lie, ca inainte cu ease
ani se accepta planul unguririii de calredieta din
Cluj i se film proiect de lege, ca sei se punei restimp de 10 ani nafiunilor neungureli ca sei
Inv* ungurele, pentruca dupii aceea vor curge
toate in limba ungureasca... laca ce voiesc Ungurii

i care le e scopul !... Acum au ministerul lor,

acesta cunoaste i mijloacele. Si pot zice eel locul
prim Mire mijloacele acestea it ocupa Uniunea nu

e de lipsa a mai adauye Uniunea Ardealului

eu tara ungareaser, pentrucei aceasta se inielege
dela sine....

Ce este Uniunea pPntru Unguri? Aceasta o

poate cunoate fiecine fiirei .sei fie politic. slim loft
cd Ungurii vreau s faca lard ungureascei din pei-

manful Ardealului : vreau ca sa nu mai fie douil

patrii ungure0i miei, ci sa se Inca din amdndoutt
o patrie mare ungureaseil. Ungurii sirnt ca prowww.dacoromanica.ro

92

prietatea, care si-au arogat-o pn acum asupra

pmntului Romemilor, nu stet pe temeiu sigur ;
pentructi din dreptul resbelului cuceritor nu se
naste proprietate, ci numai pusesiune Oa se
simte in pu/ere nafiunea subjugata ca sec' scuture
fugul. Asia bine o stiu Ungurii ; ei situ cri Maurii
nici in 700 de ani nu si-au ceistigat dreptul asupra

Ispaniei. Pentru aceea vreau acuma a-si distiqa

proprietatea, care in adevr nu au avut-o panel

acum; prin uniune vreau a-i pleca pc &mini,

dea din !mini proprietalea printeasca,
buntatea cea adevrat pentru niste buneitaii pca

rute si
Prin urmare, inlelesul cel adevral al intrebrii
acesteia : sil fie Uniune sau sil nu fie? este

s'a"

ne dam pmntul nostru Ungurilor sau sfi nu-1

dilm? srt ne vindent tara Untturilor sau sil nu o
vindem? srt fim si dead inainte numai lipiturile altor natiunisau sii tint lilted? Ce va r spunde

Adunarea la aceste intrebri, ce va raspunde tot

poporul llomein, Ind ar fi de laid?...
S considereim cd Uniunea drueste Ungurilor
o lard intreagcl Kira de nici o osteneal ; cd Ardealul e patria aurului si a metalelor nobile cari
vor curge loate in punga naliunii unguresti; c
sarea si toate buneittile patriei noastre vor adaoge
tezaurul Ungurilor si paupertatea Roma nilor ; iar
jeciorii ROMeinilor vor forma legiuni, cari se vor
bate pentru gloria celor ce le-au sters numele cel

i-au botezat pe nume barbar ; cd patria

noastrcl e cela/ea inconiurat dela natur cu muri

glorios

www.dacoromanica.ro

93

leirei de cari Ungurii de pe cmpii Panon iei sunt expuqi la bate atacurile inamicilor,
ca nite epuri pe .es; c tindu-se Ardealul de
catre statul unguresc, actsta ramane ea un om farei

de picioare, dung si desligural, de nu poate si se

mite, mai ales eiltre Moldova i Romania, ea sil
le euprinda ; c dacei nu se face uniunea cu Un-

gana, se rumpe legatura, care leagei pe Ungurii

din Ardeal cu cei din Panonia, i alunci Ungurii
din Ardeal firete di Sc vor stinge pe incetul, fiind
iial conmnicaliunea lor cu creerii ungurismului

din Panonia. Din contra, daca se face Uniunea,

na(iunea ungureasca cea mica mai crete en un
milion i fumeitate de Ronmini Si cu tire-o cloud
sute mii de Sai, pie cari ii fac Unguri, Uniunea

indatcl cum se va proclama. Sa consideram in

urma cei, alma de emolumentele acestea, Uniunea
le del Ungurilor o pu/ere nemarginita peste Ardeal,

de a pane legi, de a comanda, de a administra

ara numai in folosul natiunii ungureti, fiindcei
dup Uniune legea nu va mai cunoate alte naliuni. Sii le consideram aceste Mate bine i vom
alla ce este Uniunea pentru Unnuri ri pentru ce
ei aleapta ziva-i mai tare decal comandantul
atii ziva de !Hung !
Ce este Uniunea pentru Romani? alai ne aducem aminfe ce au folosit Romanilor bale uniunile
de pad acum politice qi religionare i vom considera ci uniunea cea de acum numai spre binele
Ungurilor se urzete, putem prevedea ce va ji
uniunea pentru Romani... Sub larva libertalii i
www.dacoromanica.ro

91

freifiei, Cu care ni se inflivazei uniunea, ea nu

acopere pentru noi libertate, nici frie, ci numai
selavie i o liar slbatic, ce mmnne naliuni.

Eu zic, c libertatea cea adevilrata a oricalrei natiuni nu 'mate fi dectit

Ce ar face Ungurii ccind le-ar manila incei

&iota de pe tron Impeiratul losij in chipul urUngurilor 1 acum este epoca libertalii; eu
am pus filozolia ea sa
dlitelloare de legi in impOreilia mea, lifi liberi toli, vorbili ce vreli, ins
nzeitor :

numai nemte5le ;

5coa1e 5i invillafi, inscl

ntunai nernie5te;
tealre qi
faceli 5i tiptiriti ce v place, insei numai nemleqte;
lepda(i-vei potful nalional i limba voastrii cea
necult, pentrucci asa cere unitatea 5i salutea statului, ca s lie numai o limb in 5coa1e 5i in teatre,

in case 5i in pie le, in bisericei qi la id*. Oare

n'ar ridica Ungurii iari furci ca th spanzure

portul nem(esc, cum au Aleut dupei moarlea impei-

ratului losif? Ce ar zice qi cum s' ar parta Germanii, cand i-ar face alt Napoleon Bonaparte
ca

lapede limba cea asprO 5i child le-ar impune limb, legi, poem gi &dine franceze,

fi-r-ar acestea cat dc liberale clziar 5i pail la

gradul cel mai inalt republican? Cum s'ar mulfumi .ca rusismul Cabinetele, Dietele
UniversiMille dela Pesta panel la Berlin 5i Giittingen, cand

i-ar con. strange Rusul pe Unguri 5i Germani la

timba 5i religiunea oriodox, chiar s le imbrace
de o saki de ori mai liberal decal e imbreicat maghiarismul? Acum
vin ni5te de-

www.dacoromanica.ro

95

putati dela dieta ungureasca in rniflocul acestei

Adunan i qi incep a cuvanta in chipul urmator
Romfini astfizi e ziva libertii tuturor, pentru
voi nct sunt puse scaune la masa liberttii, veniti de sedeti i voi, judee5tori (lela Comitate [Anil

Ja Caneelaria de Curte, si luati parte la toate

slujbele politice si militare, ins5 numai eei ce 5titi
ungureste ea Ungurii n5seuti. Acura e ziva dreptatii pentru toti ; veniti toti eel asupriti i d5unati
de luati dreptate ieftinfi si repede, ns vedeti ea
s5 v fie serse instantele ungureste i sfi luati

totdeauna efite un Ungur 15110 voi ea s5 vorbeascii pen tru voi la judeefitor, pentruch stiti
e5 mama noastrfi eea dulce, patria comunii, nu
mai sufere in judete alt5 limb fiir5 numai eea
ungureasc5, niei s i-se plng cineva 15r5 numai
cu lacrime unguresti 1 Asaizi e ziva luminii, scoalele terii sfint deschise i pentru voi, nu ea inainte
de Impilratul Iosif ; invfitati drept aceea toti
vfi luminati, insfi numai ungureste, pentruefi asa

eere unitatea statului Nu va intreb daca s' ar

Oa Romani, cari sil accepte vre-o dregatorie, in
care aid c ei cautd sei lucre in contra nafiunii ion,

pentruca veinzatori au fost la toat na(iunea i

vor fi ; nu va intreb daca vor merge Romanii la
judecatori, cand vor vedeci dre platea legata de
limba ungureasc, ci va intreb : oare este aceea libertate, care leaga slujbele (erii numai de o limba

in (ara aceea unde sunt mai multe limbi? oare

dreptate e aceea care o face statul numai celor ce
tiu ungurete, lumina adevarata e aceea, dela
www.dacoromanica.ro

96

care oprete statul pe tofi cei ce nu Viu ungurete?

Eu zic cei aceastu nu e libertate, nici dreptate, ci

este o calamitate mare pe acele popoare nefericite,
cari au cclzut In astei groapci intunecoasei ce poartei

nume de slat.

Ce folos va avea nafiunea romana de liberlatea de upar, care o permit Ungurii, cand tipogralia cea libera nu va umbla feirei numai pe folosul ungurismului, i dacei va cuteza vre-un roma n

a apara interesele naliunii sale, tiparul unguresc

11 va nota inaintea lumii ca pe un criminal i ju-

decata li va certa? Ce-i vor folosi minitrii cei

responsabili ai naliunii ungureli, care nu va
suferi n sanul sau nici un element strain neasimilat? Ce-i vor folosi chiar i la acea inteimplare,
Romani tofi miniqtrii din Budapesta,
ceind ar
daca acetia nu in/ afieaza nafiunea romanei qi inte-

resele ei? Apoi dieta cea anuala oare nu vu fi

aceea dielei a ferei i a nafiunei ungurqti, aducatoare de legi persecutoare i stingaloare de natiuni? Care roman poate crede ca dieta asta va

puna grip de inflorirea Roma nilor prin cultura

nafionalei, cad ne-o spun In laid cei sub coroana
ungureascei nu poi li mai multe naliuni?
Egalitatea civilei? Judecali, cum va putea fi
Romanul egal cu Ungurul inaintea lggii in asemenea imprejureiri, &hid Romeinul numai cu gura

Ungurului va putea vorbi cu judecatorii i acqtia vor judeca to(i dupei pia cerea ministrului dreptalii ungureVi, al acesteidreplati de cabinet, care-'i
acide de 904 ani pe Romani 1

www.dacoromanica.ro

97

De egalitate religionarcl nici nu mai vroiu sti

vorbesc. Ce egalitate pot s a5lepte Roma' nii in
anul 1848, ceind inctl in anul 1842 depula(ii Ungurilor din Cluj stall de episcopii Romeinilor, ca
s traducil numai (lee& crlile biserice5ti pe limba
ungureasc ?....
Ce bucurie vor avea Romei nii cnd 15i vor vedea

feciorii inqirali in gardelc nalionale 5i in regimente, cad acestea lode vor fi ungure5ti? Garda
paladiul libertiliii popoarelor celor culte,

pentm Roma' nii incorporali cu Ora ungureasca,

va fi numai instrument de asuprire, de stoarcere
5i de ucidere in mcina comandanlilor ungureqti.
Pe Romemii dint? un sat ii vor ridica asupra altui
sat romein, care nu va voi a se unguri ; la urmli
ii vor f ace sti 5i jure, ca vor aptira constitufiunea
ungureascil 5i vor peizi cu sfinienie legile ungure5ti, cari sunt leicute 5i se vor mai face pentru
stingerea naliunii romcine...
La ce scl pomenim mai multe libertNi ungure5ti ,
o mie de punce
ca acesfea 1111 vei alla nici mei car o libertate, pre

cad nu numai in 12, dar nici

cum nici
o mie de trupuri maul* nu se aflti
nici mcicar o vialei, pentructi a ie5it sufletul din
bale. A5a scoate yi uniunea sufletul din toate
bertNile, omorcind nalionalitalea. Pentru aceea zisei,

cei libertatea Heckel natiuni nu poate fi deck nalibertatea filrfi de nationalitate nu

se poate 1nte1ege niel la un popor de pe pmnt...
Farti de nalionalitate nu e libertate, nici lumina
nicelirea, ci pretutindeni numai Ian uri, intunerie
Blau Abradeanu

www.dacoromanica.ro

98

5i amorlire. Ce este apa pentru pe5ti, aerul pentru

sbureitoare 5i pentru toate viefuitoarele, ce este lumina pentru vedere, soarele pentru cre5terea plantelor, vorba pentru cugetare , aceea e nalionalitatea

pentru oricare popor ; intrInsa ne-am nscut, ea

este mama noastrcl; de suntem brbali, ea ne-a crescut ; de suntem liberi, in tr' ins a ne miqctim ; de

suntem vii, intr-insa viiem ; de suntem suprafi,

ne &in durerea ca ciintece nalionale; prin ea

vorbim astzi cu prinfii no5tri, cari au trait iliainte de mii de ani ; prin ea ne vor cunoa5te streinepofii 5i posteritatea peste mii de ani. N alionalitalea e indemnul cel mai puternic spre lucrare pentru f ericirea gen iului omenesc ; pe care nu-ltrage inima a lucra nici pentru a naliunii sale glorie 5i f ericire, acela nu e decal un egoist pierdut pentru unia-

nitate, de care e pcat cei l-a decorat natura ca

forma de om. Nationalitatea e libertalea noastr
cea din urm 5i limanul memtuirii noastre viitoare... .5'i iat cii uniunea cu Ungaria acum va
sei ',Angel 5i s srnulg aceast ancor de ma' ntuire,
vrea sc`i strice acest organ al vie fii romcineti, vrea.scl

rtipeascti de la Romni 5i libertatea cea mai depe

urm. Asta e Uniunea pentru Rornni 1 Pentru

Unguri e via(6, pentru Romni moarte; pentru
Unguri libertate nemrginit, pentru Romni scla-

vie etern. Unindu-se naliunea romnd ca Ungaria, nu va avea nici 5coale,nici dregtitori nalionali, cari s poarte grife de 5coale 5i de interesele
nalionale. nici chiar biserica nationalci. Toate aceste se vor boteza a doua cud' pe nume unguresc ;
www.dacoromanica.ro

99

bate se vor imbrtica in vestmnt unguresc; din

ora in care se va declara naiunea pentru Uniune,

se va invoi la peirea sa insei5i: ea va

incepe indat a se .slinge 5i a pieri ra un arbore

julgeral. Atunei niei om, niel Dumnezeu nu-1
mai poate seiipa pe Romfin de pieirea national,
pentruelt invoindu-se la sentinta mortii sale, va
arfita eii preotii romfini erau treeuli de mai

fnainte la idolii gintei strAine, fruntala lor erau

cumparati, poporul vndut i toatii naliunea era
moartil mai dinainte qi Ungurii acuna fi -tac
numai Ingropileiunea eea de batjoeurii..."
Am reprodus inteadins aa mult din discursul
lui grnutiu, cci el infiltieazA sbuciumul celor

de atunci mai l'Amura de cum ar putea-o face

once istoric. Erau pArti in acest discurs pe cari
multi dintre azis Lenti ru le intelegeau, cAci erau
mai ales Orani muAi i numeroi. Erau ins6
altele pe cari le prea intelegeau : apAsare, iobatjocitra din partea neamurilor. i cAnd
se pipiau rnile dureroase, toat viga adunArii

se strAngea in jurul persoanei acestui profesor

tAnr, cu graiu inalt de invWtor, in care vorbiau

milenare suferinti. El era omul prin care se

rostia vremea" zice d. N. Iorga
E bnAtor la ochi in aceste euvinte de foc mai

ales caracterul dejensiv al politicei ce aveam

de urmat. Suntem in primejdie de a ne pierde
existenta national, de a ne maghiariza, contopindu-ne tocmai cu dumanii

; trebuie

www.dacoromanica.ro

100

ne strAngem irurile ; nu vrem cuceriri, ca s-i

apAs5m pe altii, dar vrem s' r5suflAm, s nu
fim nimieiti ; pen tru sufletul nostru suntem gata
la once jertre : par'e a cesLea le buciuma cuvntul lui Bilrnutiu i in acest sens aveau sA se
miste hotririle adunArii de a doua zi.

par'c6 in vorliele lui era deteptarea nu

numai a neamului din Ardeal, ci i a celuilalt
din cele dou trivare de peste munti. Erau acolo
In asistentrt poe tul Alexandri, Costache Negri,

Gheorghe Sion, Lasair Rosetti, Alecu Russo,

loan Ionescu i mai era acolo acela, care avea
ss puie temelia Romniei moderne : Alexandru
loan Cuza.
XV.

A doua zi se tine apoi o mare adunare pe cmpul

de lng6 riul Trnava, numit de atunci ctimput

liberteitii. Se adusese arma L, de care ins5 n'a
fost nevoie, se triMiseser comisan i de ai guver-

nului s5 ispiteasc ce se spune, dar rut s'a intamplat nici o tr5 dare.
Marea adunare, dupii ce se proclamil ca Adunare generald najionald a naliunei romdne din
Transilvania" i boteaz cmpul acesta cu numele
de Climpul liberldiii", aduce horririle ei prin.:.
cipale, votate cu unanimitate :
1. Natiunea romeind declard, ca vrea sei reimdnei pururea credincioasd n1aIului mpeiral at
www.dacoromanica.ro

101

Austriei O. mare principe al Transilvaniei, cum

i augustei Case habsburgice.
Naliuriea romelna se declarei i se proclamei
de natiune de sine steitatoare i de parte Intregiloare a Transilvaniei pe temeiul libertatii egale.
Nafiunea romana depune juramcint de creditnei catre imparat, cake patrie i ceitre naliunea
romeincl".

Se accentua deci nu numai aceea ce s'a cerut

de atAta vreme, ci i deosebita constiint pe care

trebuia s ne-o pstrAm nou insine. Intreaga

natiune romanii, reprezentat prin fruntasii
prin trimiii ei, Met' atunci jurAmAnt de credint etre imprat, dar accentu totodat,
turi de aceasta, di va sus (mea in toldeauna naliunea noastra roman pe calea dreaplei qi legiuit. Nu voiu lucra niciodat in contra drepturilor i intereselor natiunii romne
r5mAntu1

spune juci voiu final sa apr legea i limba

noastrei romeina, precum qi liberta/ea, egalitatea i

fraternitatea. Pe acest principia voiu respecta najiunile ardelene, poftind egal respectare dela ele;
nu voiu incerca sei asupresc pe nimeni, cum nici

al(ii sa nu ma asupreasca".
in sedinta urnaitoare s'au specificat apoi cererile noastre, cari in esentrt au acelasi con(inut pe

care 11 anea S'upplex libellus". Dar ceeace se

cerca atunci in forma urkei petitii c''tre imprat,
acum se cerca eu mai mulla energie, cAci ceeace

atunci era abia in mintea unei prrturi, de altfel

mici, acum str'htuse in masele largi ale popowww.dacoromanica.ro

102

rului. Juram deci credintrt impratului, dar ca

o natiune intregitoare a statului, care dfscut
hotr4te In calitatea sa de naliune i se lupt sub

steagul imprtesc, dar i sub steagul gut. Se

cerea inainte de toate peistrarea autonomiei Ardealului, apoi i un lucru de necrezut i temerar
azi infiinfarea une armate romeme.

Toate acestea ins nu aduc vre-un rezultat

pozitiv. Evenimentele se succedeazrt cu o repeziciune uimitoare i Ungurii, sub presiunea lor,
in sfArit si realizeaz5 scopul lor aa de vechiu.
La 29 Maiu, deci abia cteva zile In urma adunrii dela Blaj, dieta dela Cluj, cu toatcl impotrivirea noastra, voteazei unirea Ardealului cu Ungaria.
Adunarea dela Blaj hotrise s trimit o comisiune la Viena, care s inftieze Casei domniLoare doleanttle noastre i s cear ca avndu-se in vedere lipsa noastril de organizatie,
sprijineasc Implinirea cererilor noastre i totodat sa ameine Mai la organizarea noastrii once
discutiune asupra unirii Ardealului cu Ungaria;
in Ardeal not suntem in majoritate i astjel ar ji
o nedreptale s se witted holiiriri de nobis sine
nobis". Credeam c impratul se va arta binevoitor fat de noi. Din pritaniile noastre anterioare ne-am ales cu nimic.
Dieta ardeleati in 29 Maiu 1848 voteaz deci
unirea cu mare insuflelire i legea votat ajunge
In fata impAratului spre aprobare. Iar impratul
Ferdinand printele nostru", dup cum se
www.dacoromanica.ro

103

vorbia despre dnsul la adunarea din 3 Maiu

din dragoste pentru fiii" si, cari eram noi,

11110 lunie 18 18 aprobei holrirea dielei dela Cluj.

Rind alunci a tot ameinat i rtispunsul, pe care

urma

dea depulaliei rorrvine. A doua zi dupa.'

aprobarea hotarirei dela Cluj da in sfarit fa'spunsul

nu noua Romanilor

ci supuilor

sai de origine romemO" cum cri dieta a holiirit

unirea; nu se mai poate reveni, dar Majes/atea
Sa va avea grip de poporul romeinesc, a ciirui credinfii il umple Cu adeveiratti bucurie".

Zadarnice au fost i sfortarile lui Saguna :

lmparatul Ii raspundea i Jul ea supu5ilor
romeini din Ardealul unit cu Ungaria o sci li se
ia in considerare plansorile i se va purta grifei
de cleinii". Si le recomanda s traiasca in buna

intelegere cu coneetattnii lor. Deci rezultatul

iarrti nimic.
Insa o vinismul unguresc cretea. Rana mai erau

nadejdi de impacare eu Ungurii, de o potolire

a loa., Casa de Austria le-a facut toate concesiile.

Din partea lor Ungurii fata de nationalitati n'au

avut nici o considerare. Lor le trebuia o contopire a acestora in elementul unguresc. $i erau
gata s o faca' chiar cu mijlocul cel mai brutal.
Pe Romani nici nu-i considerau fruntaii maghiari

drept un popor care ar putea fi el i'nsui stapan

pe soarta sa. Dupa vorba lui Kosuth, acum in
baza legilor, noi nu eram un popor, ci indivizi
egal indreptatiti (se votase egalitatea 1) facand
parte din natiunea polifica maghiar".
www.dacoromanica.ro

104

Cu armele in mnii.
N5dejdi de impAcare nu mai erau. Ungurii
pentru aptirarea legilor i constitutiei" declar
rAsboiu Casei domnitoare. Si pretutindenea incepe recrutarea pe seama armatei lor nalionale,
a ckei datorint5 era acum s" sustinrt nu numai
unirea Ardealului cu Ungaria, nu numai visurile de hegemonie in cadrele imperiului, cum se

vorbia ptt acurna, ci intemeierea unui stat

puternic maghiar, poate ajar republicri, in care
toate neamurile celelalte s." fie contopile in rasa
dominant5.
Pentru apkarea noastr, tinerii notri rgspn-

desc atunci pretutindenea apeluri. Poporul e

chemat la arme. Peste tot el pune mna pe

lnci i puti i pe ce apue. Ingrozit pedeoparte
de violentele comisiunilor de recrutare ungureti,
cari impurau ca rebeli impotriva statului ungar
pe toil aceia cari nu voiau s" intre in armatele
revolutionare, indemnat pe de alt parte de autorit4ile imp5Ateti i in ainte de toate de autorittile mili tare de sub comanda generalului Puchner,
care le f5gAduia i arme, i mai ales indemnat de
acea mare contiint, care se trezia acum sub
glasul i gestul celor dela Blaj, neamul romnesc
din Ardeal se ridicA la luptti.
Se alc6tuiesc legiuni noui. Se tin adun'Ari al

eror scop e acum inarmarea i pregAtirea de

www.dacoromanica.ro

105

rAsboiu a nearnului nostru in serviciu/ imp*Ara-

tului. Ni se idgaduise din parka autoritd(ilor

curiii tot sprijinul pentru aspiratiile i nddejdile
noastre.

Moralul nostru se ridic i legiunile roastre

intr5 in foc. Sub conducerea lui Axente Sever,
Avram lan.cu i a tovarililor lor i varsrt sAngele,

In nklejdea plzmuirii unui viitor mai bun, pe

seama urmailor, nedAnduli seamil c sunt in

mare parte instrumentul fr pret al politicei

vieneze. Impratul, care pan" mai n5dAjduia o
potolire a patimilor ungureti, nici nu st6tea de
vorb cu noi, acum ne primete, ne ilghluiete
multe i de toate - vag i nelmurit i ne
Incare cu epitete Suntem buni, suntem voinici, suntem ap*ArAtorii tronului, viitorul nostru

va fi splendid, nu vom mai putea avea nici o

plnsoare, care sA nu g5seasc6 ascultare !
i in vreme ce legionarii se lupt6 prin muntli
apuseni, prin vrtile Tarnavei i Muru1ui, fruntaii
cari nu puteau apuca arma in mtuf, luau parte
la adunrile dela Sibiu i conferintele dela Blaj,
unde incredintatii guvernului austriac cercau cu
once pret s` ne sugereze Vrerea lor i credinta
cs ei ne vor indeplini toate nevoile noastre.
Se creiaz5 planuri nu numai de unire a elementului romdnesc de sub sldpairca ungard, ci
din intreaga monarhie habsburgicd. '..aguna, la
indemnul generalului Puchner, trece la Bucureti i invit pe generalul rus Lilders s. vin`a.
In ajutorul Austriacilor, tot mai mult strAmwww.dacoromanica.ro

106

torati de armatele ungare. Tiece apoi prin Moldova, se oprete la Cerifuti i Impreun ca
Eudoxie Hurmuzachi i Mihail Botnariu, inembri ai dietei din CernAuti, inainteaz' in luna Fe-

vruarie un nou memoriu mpratului in care

cer llimurit unirea tuturor Romeinilor din statul
austriac ntr'o singur natiune sub sceptrul Hubsburgilor. Alai cer apoi : un congres mare national i o capetenie suprem a Romdnilor, deci

un fel de comandant sau un fel de domnitor ;

impratul insuqi .96 facti bine s ja tillul de Mare

Duce al Romdnilor", apoi egal indrepttire a

conlesiunilor romeine; o adunare national in fiecare an ; reprezentanti proportional cu numrul

nostru la dieta imperial; un qa numit organ

nafional" pe lemg fiecare minister, deci un fel
de ambasador al neamului romnesc.
$i in vreme ce cererile acestea se infArtiau,
armatele austriace erau tot mai strimtorate de
armatele ungureti, cari cAtigar` tot mai mult
teren : pe Austriaci, in Ungaria, aproape Ii asvAr-

lied' peste granite, iar In Ardeal generalul Bem

Infrnse pretutindenea rezistenta Habsburgilor,
afar doar de IncApAtnata dar ieftina aliant
pe care o oferiam noi Casei domnitoare cu luptele
din mull-Pi apuseni.

S'ar 'Area c in astfel de Imprejufri grele,

domnitorul a primit cererile noastre, luAnd in
considerare i jertfele pe cari le aduceam i necredinta de care se fAcuser vinovati Ungurii.
Dar Habsburgii erau mai diplomati de cum
www.dacoromanica.ro

107

credeam noi i de cum putem crede i azi. Vedeau ei foarte bine, c' Ungurii sunt un element
tare i c dup infrngerea lor, acest element,
ctigat odat, va fi de mai mare folos Casei
domnitoare decat cele trei milioane de Romni.
De aceea rhpunsul pe care 11 dAdu h-np6ratul
petitiei noastre era vag : cuprindea totul i totui nimic.
,-,Se -primeau cu bucurie asigurrile de eredinf i alipirea curagioasei natiuni romne i
se recunotea cu gratitudine jertfele egale pe
cari le aduce pentru tronul Habsburgilor i pentru monarhia unitar i se fligaduia c petifia
fidelei nafiuni ronmine va fi luald in chibzuire
ameinuntitd i va fi rezolvatd in cel mai scurt
timp spre mulfumirea ei".
Aa dar se fgduia. 5i in curAnd in Iunie
impgratul declar din nou : lgdduiesc Romdnilor constitufiune organicd, potrivitd cu trebuinfele adevdrate ale acestui popor, ce sunt in consonanfd cu unitatea monarhiei". Iar la o lun de
zile dup" aceasta, In Iulie : Putefi fi siguri cd
dorinfele curninfi i die pie ale Romdnilor vor
indeplinite".
Cnd se va decide i cnd vor fi indeplinite
cererile noastre ? Asta emnea la aprecierea Casei

ii-nprneti i a sfetnicilor si, i de asemenea

de ei atrna i judecata : pn mide cerintele

noastre sunt in concordant cu unitatea monarhiei i cari sunt acele dorinti cuminti i drepte
cari vor putea fi Indeplinite?
www.dacoromanica.ro

108

Aa dar rAgAduieli : vechiul sistem habsburgic, de care se folosiau totdeauna ca s'A treacA

gArla. Le trebuiam sA ne ridice sperietoare

fatA de Unguri i au isbutit. Ne-am ridicat de
pretutindenea i fArA sA ne gAndim mult la re-

zultatele pe cari le va aduce credinta noastrA,

am jurat i ne-am asvArlit in foc. Nu vedeam
primejdiile cleat intr'o singurA parte. Vedeam
cA Ungurii vor sA ne sdrobeascA i cA intArirea
lor e slAbirea noastr, CA trebuie deci s'A ne
apArAm, punAnd mAna pe arme ca sd-i doborim.

Iar Casa de IIabsburg vedea cA-i putem fi utili

"pentru infrAngerea cerbiciei ungureti i cAuta
cu toate mijloacele ca sA ne utilizeze.
CA utili am fost, asta o dovedesc evenimentele din anii 1848-49. Pretutindenea armatele
austriace au fost infrAnte de rebelii unguri, in cAt
impAratul a fost silit sA cheme ajutor rusesc sA-i
doboare, iar in muntii notri, cei cari au incercat,

au ajuns la soarta lui Vasvry.

Dar dacA FIabsburgii au cAutat sA ne utilizeze,
acelag lucru au incercat s'd-1 ac i adversarii lor.

Kosuth i guvernul revolutionar, care in dieta

dela Debretin detroneazA cu mare emfazA pe
actualul impArat i prea gratiosul oblAduitor
al neamului unguresc de astAzi simt primejdia
ce o ascunde in sine rAscoala romAnismului i
eau-CA impAcare. Kosuth e ajutat in planurile sale
i de rAtAcirea in care se aflau unii fruntai ai vietei
politice i culturale din Principatele romAneti ca
Nicola e BAlcescu, Cesar Boliac i altii. Ko-

www.dacoromanica.ro

109

suth se tie folosi de eAt'Acirea lor. Caut deci s

desarmeze pe Romkii din Muntii apuseni i

mai ales s infrAng6 cerbicia lui Avram lancu
i a lui Axente Sever. Spre acest scop cearc6
In mai multe rnduri incheierea unui armistitiu,
apoi a p6cii, dar totdeauna cu scopuri nernArturisite. Chid planurile ascunse ale lui Lud. Kosuth i tendinta lui de a nimici cu ori-ce mijloc
pe fruntaii mic'A'rii romneti, ies tot mai mult

la iveal prin misiunea lui Drago in Muntii

Apuseni, care se isprAvete cu moartea lui Buteanu, spAnzurat l'Atig6 Cmpeni, 1 s'ar fi isprAvit

i cu a lui Iancu, ori-ce tratative inceteaz6 i

nu se mai d crezaie cuvntului unguresc. Lupta
continu.
Eram deci in mijlocul unui joc dublu : pedeoparte ne utilizau de jucsarie Austriacii, pe de alt6
parte cutau s'A ne utilizeze Ungurii. Au biruit
aceia cari au fost mai isteti : curtea dela Viena.
Infrngerea arma telor ungureti,firete dups

ce imp6ratul Austriei a chemat inteajutor i

a adus iar4i pacea i a niarmata ruseasc6
micit astfel planurile pe cari le rurise pAn'.
atunci Ungurii. Iar in mintea noastr ne-a deschis perspectiva larg'd a unei vieti puternice

nationale. De aceea ne-am jertfit, ne-am v6rsat sangele pentru dinastie, pentru monarhia
unitar, tinta acestei dinastii. Am primit fgduinte chiar din gura impeteasc6, uli ir
intreg de asigurri cari de cari mai demne de
crezare : c' cererile noastre vor fi ascultate i
www.dacoromanica.ro

110

deaci incolo ni se vor da asigurri depline pentru

desvoltarea noastr6 cultural i national. Ne

asteptam acum dup rsboiu ca jertfele noastre
s fie recunoscute i fgAduintele ce ni s'au f.'cut

s' fie implinite. Si ce amar ne-a fost desamgirea

XVII.
Rilsplata

Uitasem de eternul plan al Casei dela Viena.

Pe ea o interesa s' fe stpAn peste o monarhie, In care s aib supusi credinciosi i venituri
erariale, din care s-si poat plti intreaga hait
de beamteri", inerent sistemului de po1itic6
austriacA.

Cnd avea lips de noi si era necjit pe Unguri, ne zmbia nou ; cnd nu mai avea

atunci Ii indulcea pe ei i ne jertfea pe noi.

Doar indat dui:A rsboiul lui Napoleon, am
ajuns o jucrie aruncat la discretia nobilimii
maghiare. In decursul revolutiei un singur an
am fost i noi stpAni pe capul nostru ; dar
n'am avut cum ne valorifica aceast stpnire.
Dup revolutie i pn la transactia din 1867,
noi suntem la dispozitia familiei domnitoare, ca
apoi dup aceast dat s fim aruncati iar prad
ungurimii. Asa cerea interesul dinastiei i dup'
conceptia austriac", nu dinastia e pentru popor,
ci poporul e pentru dnsa. Sistemul de guvernare
austriac cerea nu o manifestare puternicA a suwww.dacoromanica.ro

111

fletului national, ci dimpotriv6 o acomodare fata"

de dorintele imperiale. Ca lucrurile acestea s se
intmple mai uor, era necesar o conto-

pire inteo mentalitate anume potrivit n'kuirrtelor stApnirii : aceleai idei, pe cari le urmkise Iosif II. Nou ni s'au frigAduit in decursul
revolutiei multe i de toate, dar implinirea aces-

tor rgkluinte ar fi scos i mai mult la iveal

caracterul nostru specific romnesc. Doar noi
am i cerut unirea tuturor Romd nilor de sub stdpdnirea habsburgicd inteo singur natiune, apoi
un fel de parlament al nostru, ha chiar si un cap

domnitor. Toate acestea ne instr6inau i mai

mult de ideile unui imperiu, aa cum se cerea
la Viena.
Evident deci c'a" dorintele noastre, aa precum

le formulasem noi, nu puteau fi indeplinite, ci

numai intru cAt va permite aceasta integritatea
monarhiei".
si apoi nici nu era nevoie de indeplinirea lor.
Iti tii fgliduintele fat de acela pe care crezi c'd
numai prin acest mijloc ti-1 poti face credincios.

Noi eram credincioi i Mil indeplifiirea lor.

Romnul dovedise doar c este in stare s-i
pun pe foc toat'd averea, s-i sacrifice ultima
pic'tur de sange, numai pentru ca un imp'Arat
s fie la Viena i 56 stpAneascA aa cum voete

el, cu constitutiune dac'd-i place, fr constitutiune, dac6 i se pare mai bine, carmuind toate
popoarele din mostenirea sa".
E foarte explicabil c analreiciunea a fost
www.dacoromanica.ro

112

mare in urma acestor desiluziuni. Erau amriti

chiar i aceia cari fuseser excesiv de credinciosi
familiei dela Viena. .5aguna. insusi e mustrat de
guvernatorul Ardealului peni ru adundri secrete",

machinafii politice". I-se cere socotealei de ce

schimbat titlul de episcop diecezan greconeunit" in episcop diecezan romeinesc al bisericei orientale din Ardeal" ? Apoi i-se impune
sc-1 lase la o parte terminologia nalional. Se pun

la cale tot felul de surub'rii si se stArnesc din

nou zizanii intre uniti i neuniti.
De team ca nu cumva grniterii romni s-si
intrebuinteze armele altfel de cum cerea Viena,
regimentele acestea se desliinfeazei, pentruc nu

mai e nevoie, cleat de o singur armat

aceast armat s fie a impratului". Fruntaii
ajung cu tolii sub pazei polifieneascei : Brnutiu,

Cipariu, Axente, nii episcopii aguna i*ulutiu. La 1852 prin hrtiile lui .5ulufiu se lace
anchetei am einunfit , asemenea prin ale lui Barnufiu.

lar I anctz ajunge chiar in inchisoare.

La inceput, dup inbusirea revolutiei, se numiser5 in slujb o seam mai mare de functionari i se admise limba romemeasc de egal indrepteifitei. Incetul cu incetul aceast limbA incepu set' fie inlturatei i inlocuit cu limba ger-

man, iar functionarii romni asemenea celor

germani furg siliti i ei s fie propovkluitorii
germanismului si mai ales ai habsburgismului".
Se cerea de atre ai nostri ea la impArtirea cea

nou a teritoriilor din imperiul habsburgic

www.dacoromanica.ro

113

se find seamei de con figuiajiile etnogra/ ice : neamul

romcinesc din Ardeal, &That, Cripna, Alaramureq

i Bucovina sti lie unit in acelai trup politic.
Familia domnitoare nu se invoiete nici la lucrul acesta : Bucovina se detavazei i e anexatei
Galifiei, ca nu cumva elementul romd nesc sei fie

prea tare in cadrele imperiului.

Pe tot terenul deci un ir intreg de desiluzii
i nerecunotint6 din partea aceluia pentru care
ne jertfiserm. Recunoaterea de natiune egal
indreptAtitA In Ardeal, confirmatA i in dieta
dela Sibiu din 1863; a fost numai sare in oehi.
De rftlizarea visurilor noastre i a fAgAduintelor
ce ni-se fAcuser4 eram aa departe. Interesul

familiei domnitoare cerea s nu ni-se prea acorde multe ca s nu se instrAineze definitiv

elementul unguresc, cAci acest element la rAndul

su era numeros, sus tinut de o traditie, (le care

era contiu, i deasemeni de o puternicA micare
literarA

i cultural, hrAnit din cel mai curat

nationalism. Cu un singur bine ne-am ales din

intreaga aceastA epocA austriacA : a dispArut pe
cAtva

'reme presiunea maghiarizArii, care ar

fi fost formidabilA sub o ocArmuire ungureascA,

i ni s'au acordat ceva imbunAtAliri pe seama

bisericilor romAneti.

SfortArile lui Saguna de a intemeia nu numai

o mitropolie a RomAnilor din Ungaria i Transilvania, ci una care s'A cuprind i pe cei din Bu-

covina, strAngAnd astfel mcar bisericete pe

RomAnii de sub sceptrul Habsburgilor, avu s'A
Rum Abrudeanu

www.dacoromanica.ro

114

se loveasc de aceleiai planuri habsburgice de

cari s'au lovit toate n'Azuintele noastre de vali-

ditare politic. S'a pus la cale micarea unui

Hacman din Bucovina, care voia el insui s'A
ajung mitropolit, precum a i ajuns. Ba s'au
trezit in mod artificial chiar i certele religioase.
Se incepu proselitismul prin comisan i inspectori

colari, cari exercitau presiune in sens catolic

asupra coalelor i bisericilor, ca s samene astfel

neintelegerea intre frati. CAnd la anul 1862,

luna Martie, se cerea din partea unei deputatii
a Romnilor din Ungaria i Bucovina realizarea mitropoliei noastre venerabile", un congres
constttor din 40 preoti i 60 generatiores mireni din dieceza Ardealului, a Bucovinei, a Aradului i din cele dou dieceze din Banat, pentru
constituirea comun bisericeasc sub conduce-

rea lui $aguna", Sulutiu dela Blaj, instigat la

confesionalism i convertit la dearta vanitate
de a fi el singur cap chemat al norodului romanesc, protesteaz impotriva infiintrei acestei mitropolii.
Planul lui Saguna cu toate aceste se implinete,

de i nu pe deplin : Biserica ortodox fu separara* de SArbi i consolidat ca mitropolie rodin Transilvania i Ungaria Cu
mn
un mitropolit i doi episcopi sufragani, aprobat apoi mai trziu i de parlamentul ungar i
statornicit prin puternica organizatie pe care
i-a dat-o $aguna in Statutul Organic.
Biserica ortodox astfel organizat incepu apoi
www.dacoromanica.ro

115

MO In epoca absolutismului, deci epoca dintre

1848-1867, o larg activitate scolar cultural. Se pune temelia nu numai la o mulOme de

scoale primare, ci chiar scoale secundare, pe

cari le are si astzi biserica de peste munti.
Biserica unit, recunoscut ca Mitropolie independent de cea romano-catolic5. din Ungaria
Inc5 la 1853, urmeaz6 aceiasi ckare, sprijinit

de scoalele ei de pan acum si de mai puternicele ei resurse economice. Dar toate acestea se

fac din propriile noastre puteri, flr nici un

sprijin apreciabil venit de sus.
In curnd se porneste astfel un puternic curent cultural, care, nefiind stingherit de presiunea
ce fcea neamul unguresc In folosul maghiarizrii,

ne creiazg o societate mai cult, cu o mentali-

tate tot mai romneascA, tot mai constie de

rosturile i viitorul poporului nostru.
Cu a-Ca bine ne-am ales In urma jertfei de snge,

pe care am adus-o dinastiei habsburgice.

Dar, se va spune, dacA poporul romnesc
intregime n'a putut fi rspltit, a fost ea'spltit
In schimb acea parte a lui, care luase armele

se luptase cu mare Indrjire pentru dinastie.

Ei bine, nici conduceitorii legiunilor romemeti

n'au lost
cu nimica, necum multimea.
Li s'a trimis doar fieckuia, dela Viena, cdte o
medalie, s'o pule pe piept ca i Mud aceastei tinichea mizerabild ar ti balsam pe rana care sealgera dedesubt. Li s'au mai fcut apoi rost de cte
un mic ajutor, 1000-2000 fiorini, pe care ei, ca
www.dacoromanica.ro

116

un frumos gest de demnitate, 1-au pus la dispo-

zitia neamului pentru infiintarea unei institutiuni culturale Asociatiunea". Dar i aceasta
rasplata s'a dat numai acelora, cari nu tiau
fie indarjiti i cari astfel nu puteau fi primejdioi, nici daca au vreo cativa bani in buzunar.
Pe Iancu i tovartiii lui i-au asvarlit in temnifti,

btitufi de jandarmii i de soldafii imparatului

pentru cinstea ctiruia luptaserti. Ciind vine impelratul in Ardeal i lancu cere audienfel, e alungat
deacolo ca un lepros i dat de generalul Grane pc
meina jandarmilor lui Lwenharl, cari 11 smintesc
In belkii. Cu sufletul ameirit i tulburat i cu trupul

sdrobit, nenorocitul tribun i ia iluerul in nuind

i pornete nebun de ruine prin munli, ca
duce!' din loc in loc meirturie despre blestemata recunoVinfei habsburgic61

Amarit era i insui aguna. Fagaduielile cari

se facusera, s'au dovedit vorbe in vnt. lar

curtea continua mereu cu acelai sistem :
ne fagaduia neincetat sprijin i in aceeai vreme
tot mai mult intindea mana catre poporul, care o

detronase in dieta dela Dobritin. Imi vine de

tot asemenea cu imprejurarile anului 1848 cand
Mesa ni se ziceau vorbe frumoase

spunea

aguna in 1861. Dar ce folos 1 Ele au ramas

vorbe i nici dupa doisprezece ani nu s'au facut

trup. Oare sa mai ateptam alti doiseprezece

ani?... Noi puteam s prevedem c dupa doisprezece ani mai adanc vom zacea in groapa
goanelor".
www.dacoromanica.ro

117

inteadevr cu bunvointa habsburgicA, umi-

litoare pentru noi, nici nu eram aiurea decAt

in o adevrat groap a goanelor.
XVIII.
Iar.,i pe mAna Unourilor.

Rsboaiele pe cari le purt imperiul habsburoic dela 1848 incoace, dovedir cs acest stat
nu e capabil de o desfurare mare de energie,
ci incetul cu incetul puterea lui are s se f-

ca i in trecutul apropiat i de
atunci incoace, numai o diplomatie genial e
rimiteze

i,

in stare s-1 tin aa. cum este, infrannd toate

puterile centrifugale dinteinsul.
Rsboiul cu Italia se isprvi cu pierderea provinciilor italiene. La Solferino i in celelalte
cmpuri de rsboiu, otenii notri credincioi
imprtratului 1i vrsar sngele fr a intreba i
fr a se intreba : pentru ei veni-vor oare vremi
mai bune ?
1-15sboiu1 din 1866 cu Prusia se isprvi cu o

total infrngere a Austriei i iari cu sngerarea a mii de oteni romni. La Konigrtz doar
numai incptnrei regimentelor noastre ava
s i se datoreasc6 norocul ea' n'a czut junAtate
armata in minile dumane i c astfel dinastia n'a fost lovit de una din cele mai ruinoase
formidabile catastrofe, care poate ajunge o cask*
domnitoare.

www.dacoromanica.ro

118

C5 flAcAii acestor regimente au c5zut in rgs-

boiu aproape piln6 la unul, asta nu-i mai interesa pe Habsburgi si mai ales na-i putea indemna ca ei sil se certe si mai mult cu un popor
mai mare cleat noi, spre a crtrui impAcare -isi
depuseser5 in vremea din urrn6 toate silintele.
Isi deter5 Habsburgii seam acum c5, in conglomeratul lor de neamuri, desagregarea acum
sau mai tilrziu are sA fie inevitabilri si 6 pentru
salvarea dina stiei trebuia neaprirat sA si-1 facil

credincios pe cel mai tare si numeros dintre

aceste neamuri eterogene pe ce! unguresc
Acesta ce! Min se afl" intreg in cadrele imperiului. CAstigarea lui insemna astigarea unei
forte, care nu va avea nici o leg5tur Cu strAin5tatea
Cu Romnii insA nu stAteau tot asa lucrurilt-.
Cele dou Principate consolidate intru ctva prin
domniile p5mAntene si apoi unite inteun singur
bloc sub Alexandru loan Cuza Vod, erau menite unui viitor strAlucit. Boggiile lor firesti,
rasa unitar5, avntul patriotic, de care era strrtb5tut5 toat5 pAtura conducAtorilor, dovedeau
cg inteo bun5 zi acest stat, cu numele de ,Romnia", va fi un vrAjmas redutabil. Susfinerea
elementului romcinesc din monarhie Mid de Unguri ar fi insemnat deci intdrirea tocmai acelora
din populafie cari puteau auca mai streinse legeituri cu acest duman din afarti i cart, Haile asiguriri de loialitate ar fi dal, cu sufletul
In totdeauna vor nfizui Inteacolo .sfi formeze in
www.dacoromanica.ro

119

singur corp politic cu fratii lor dintre Dunilre

i Prut,
Habsburgii deci, contii de interesul lor i de
primejdia viitoare, se gAndesc la impkarea serioas'a" a elementului unguresc. Acesta dovedise

atAta indarjire in rezistenta sa i o atitudine

aa de intransigent, inckt nu pu lea fi adus la
calea credintei fat" de dinastie cleat aprobAndu-i-se dispozitiile pe cari le luase atunci cnd
se porni revolutia. Se hofrgte deci la Viena,
In binevoitoarele noastre cereuri imp'arAteti, din

nou jertfirea noastr, pentruc'd am fost credincioi, i din nou ridicarea dumanului nostru.
Se admite unirea Ardealului cu Ungaria i numai dupil aceea rezolvarea situatiunii noastre.

Se dan ordine pentru o strAngere a dietei

ardelene, care are s discute revizuirea legii de
uniune din 1848 i apoi trimiterea de delegati
la dieta din Pesta, la incoronare. Ca nu cumva
insti noi sil ajungem la o majorilate In dieta
ardeleancl qi astf el sti nu vottim unirea ca Ungaria,
Habsburgii iau dispozilia ca alegerile penlru

sei nu se II-Wimple pe baza legii dela Sibiu din

1861, lavorabilei mud, ci dupi legea din 1818, care
nu ne &idea asllel deceit cel mull 10 deputafi. Se

face apoi presiune asupra tuturor fruntailor i

asupra celor doi mitropolifi sa nu se mite, ca
astfel planul Vienei s'a." se infaptuiascg eta se
poate mai neted.
In discursul de deschidere al dietei imperiale
www.dacoromanica.ro

120

nici im se. vorbea de Principatul ardelean", ci

numai de regatul nostru ungar".
Astfel dieta strnsa la anul 1865 restabileste
legile cari ne apasau pe noi.

In clipa and pusesem mana pe arma, ai

nostri nici nu eran in numar mai mare, nici nu
erau poate destul de pregatiti spre a putea
purta o lupta peniru infaptuirea cererilor noastre. Acelasi lucru se intmpla acum i cu Romnii ajunsi in dieta dela Budapesta.
Lucrurile erau astfel puse in ogasa cea 'mina
pentru dinastie, care-si vedea de treburile sale
nici nu-si mai aducea aminte de jertfele pe
cari i-le adusesem. Cand se prezinta o deputatie
Ja imparatul Frantz Iosef, acesta Ii raspunde
Contez pe d-voastrd i in viitor, iar dorinf ele
cererile .F?omanilor le vota considera" i tot atunci

un memorand, in care se cerea intoarcerea la

calea legilor, soseste dela curtea imparateasa
cu observalia c Majestatea Sa n' a binevoit a
dispune nimic despre acea petifiune". Iar and
dupa deschiderea dietei dela Budapesta, Ilie
Mticelariu incepu romneste in parlament cu
envintele Onorata Camera" si parlarnentul se
infurie, constatnd c dup lege e admis a vorbi
In limba romneasca, tot imparatul isc'leste o
ordonanta prin care interzice de a se rosti award
romcinesc in parlament.

Imparatul Frantz Iosef lua deci frumos in

considerare dorintele i cererile Romanilor 1
Transactia intre neamul unguresc i intre diwww.dacoromanica.ro

121

nastie in 1867 fu fAcut. Opera lui Deal( i Etvs

di poporului unguresc din nou liberA calea desvoltrii i deschide poarta ovinismului intolerant. Impratul deasemenea ii intinde ocrotitor

mAna sa c`tre natiunea maghiarr. Ungurii

*rig, in cAtiva ani, cel mai important factor
In monarhie. Visurile lor imperialiste cresc, ca

s ajung6 apoi la acea furie de maghiarizare

de care sunt pAtruni in cei 10 ani din urm:A.
Doar 'MCA la 1866 suntem amenintati, c vom
fi distrui ca Pieile roii din America de Nord
dac nu ne vom supune.
NIai era inc un motiv care indemna curtea
dela Viena s'A strAngsA la sAnul sAu poporul un-

guresc i s'A nu ne prea incAlzeascA pe noi.

RomAnia 1i

afirma pe

zi

ce

trecea mai

mult puterea. Emigrantii unguri in epoca absolutismului pentru a fi sprijiniti in actiunea lor
de o riou eiscoalA, intraser in tratalive cu

RomAnia. In noul stat consolidat prin CuzaVod i sfetnicii si, incepu opinia public6
conducAtorii si s'A se intereseze de situatiunea

celor din Ardeal i regatul ungar i srt se OndeascA adesea dacs deocamdat6 nu la desrobirea totarA, totui la imbunATAtirea situatiei
lor. Tratativele dintre Kossuth cu emigrantii sAi
pedeoparte i VodA-Cuza pe de altA parte, accentuau ciar acest punct. Conventia dintre
emigranti i BATAescu, fcut in numele lui

Cuza-VodA la 1861, ne dovede,te c domnul

romAn in schimbul sprijinului, nu militar ci nuwww.dacoromanica.ro

122

mai moral i binevoitor, pe care-1 acorda el

mirgrii insurgente ce avea sg. inceapg in Ardeal, cerea egala indreptgtire a poporului roxnanesc din Ardeal i Tara ungureascg :
nafionala i bisericeasca i in cazul unei
invingeri a Austriei, reanexarea Bucovinei la,patria mamg.
totallibcrlate

Dei aceastg conventie n'a avut nici un rezultat practic, totui pentru curtea dela Viena
erau temen i
planul ce se zgria, mai curnd
sau mai tArziu va deveni realitate : elementul
nesc de sub steipanirea habsburgica ajuns tot
mai puternic, steipa n pe sine insuqi,inteo Mai zi,
apoi
cu ajutorul aceluia de sub C'uza-Voda

Carol I, va inlatura domnia habsburgica qj se

va uni cu Romania. Austria infelege deci,
pentru pararea acestui pericol care asifel amenin(a
nu munai
rapeasca o parte din slpanire,
dar sei o indeparle:e i mai mull de planurile sale

asupra Orientului, mai bine lace daca intal.qte,

cal se poale de mull, elementul unguresc i sdrobindu-ne pe 410i, Il sprijina pe acesta sei ajungei
adevarat stapan al Ardealului, al acestui fort natural inexpugnabil.
Aa ne poartg Casa dumnitoare recunotintri
i dragoste pentrucg am apgrat-o : ne jertfete,
ea i Ong acum, in attea rnduri, Ungurilor i

planurilor sale eguiste

www.dacoromanica.ro

123

XIX.
Pasivitatea.

Putin5 ntidejde mai puteam avea in indrep-t area lucrurilor si In mila Casei imperiale. Amti-

r5ciunea ptitrunsese pe toti fruntasii nostri. Insui *aguna in zilele lui din urrnti era profund
inAhnit. Intelegerea dintre Unguri i imprirat
ne-a adus nu numai inteo stare umilitoare, ci
ne-a fkut s5 i sim tim intreaga povar5 a umi/intei. Rebelii de ieri ajunserti alintatii de azi, iar
noi, paznicii credinciosi, fur5m alungati Cu piciorul. Centrul politic al irnperiului habsburgic,

sltibit in apus, se mut5 tot mai mult spre r5s5rit, dela Viena se apropie de Budapesta.
g5duintele imp5ra1ului, c5 cererile noastre vor
fi luate in considerare, au rtimas nuniai
duinte. Prin transactia din 1867, Ungurii recucerir5 tot ce pielduser5 in 1818 si sctipati de sub
absolutism, isi revenir iar5si la mentalitatea
lor pan-ungureasc5.

E ade\ 5rat ins5 c5, sub infinenta unor oameni Cu o mentalitate mai generoasti i poate
chiar sub influenta Vienei, care totusi tinca ca
nemultumiri s5 nu aibil in tar5, parlamentul din
Budapesta von, cu scop de a calma spiritele, acea

lege a nationalittitilor, prin care se reeunOstea

egala indrept5tire a elementelor nemaghiare err
elementul unguresc. In baza acestei legi statul
se ol)lig s sustinti el insusi scoale pe seama tu-

www.dacoromanica.ro

124

turora, iar in coalele acestea invtmAntul i

intreaga cultual s se intAmple in timba acelui
popor, in mijlocul cruia se afl, atat in invtmAntul primar, cat i in ce! secundar.
Concesiile erau bune i frumoase, dar o u11.
pentru inlturarea spiritului lor tot ui se vi-

sase, cum era firesc din par tea Ungurilor : se

admise ca organele statului s aibri dreptul a
controla i spiritul i mersul instructiei. Ceeace

Insemna c statul ori cand va avea

In afacerile coalelor, fie aces tea chiar confesionale.

Dar legea de nationalitti In prtile ei bune nu

s'a aplicai niciodat ; a rilmas numai liter moarti. In fata strinrtii a fost amintit to Ldeauna
ca o dovad de liberalism din partea Ungurilor,
iar acas a fost considerar ca grozav de importun5 Cu dorintele lor de cutropire i imperialism.
C n'a fost fcut Cu bunil credinta ungurismului i Cu sinceritate, o dovedea purtarea lor

chiar atunci cAnd o votau In parlament, deci

indat dup incetarea absolutismului.
A doua zi dup impcarea cu impratul iniediat incepu indeprtarea functionarilor nemaghiari din slujbe i maghiarizarea din non a tuturor organelor administrative. Dups aceasta
In cura-11d iinprmarea oraselor i satelor cu cle-

mente ungureii, cari erau in stranse

cu centrul de unde ii primeau indrumri in
spiritul cel mai ovinist. Trimiii neamului romanesc cari catva vrerne luar parte in parlawww.dacoromanica.ro

125

mentul din Pesta, fur nu numai batjocoriti, ci

invinovtiti de anti-patriotism i trdare, pen-true:I voiau s accentueze caracterul nostru
etnic separat.

Incepe s se ridice tot mai mult acuza de

daco-romanism. Si acuza devine cu atat mai vio-

lent, cu cat neamul romanesc din Romania,

stilpan pe soartea sa, catigA tot mai mult in'
putere i vaz.
Nu odat ni s'a spus s mergem in Romania,

cum ni se spunea i mai anul trecut i ni se

spune i azi. De Leama daco-romanismului, noua

stpanire ungureasc caut cu once pret s ne

rup legturile slabe inc cu fratii notri din liberul stat romnesc, lucru pe care-I Meuse in
1861 :;;i binevoitortil guvern austriac cand ne
interzicea aducerca ori crei dirti romaneti din
Principate. Unitatea constitutional fixat in
legea fundamental din anul 1867, Ungurii Incearcil s'o transforme in o unitate national,
interneieze o na.tiune maghiarr, dup conceptia
lor un popor unguresc in care &A se confunde
toate celelalte nationalitti.
In astfel de imprejurri in sanul fruntailor
notri tot mai mult se accentua idcia, c' nu
are nici un rost ca 110i s lie mai ainestectun
inteo adunare legislativil, uncle legile sunt
fcute i interpretate contrar oricrui spirit
de echitate si uncle 1111 edeam nici cea mai
mic chezilie c interesul nostru va fi luat
In considerare.
www.dacoromanica.ro

eit

126

In anul 1869 deci adunarea dela Mercurea

enunla pasivitatea noastra laja de viaja parlamentara ungureasca.

Se declara ea de oarece adunarea legislativa

ungureasca nu Une seama de dorinjele i necesilafile noastre i chiar in duda legii de nationalitafi, volata de ea ins110, urmeazei o politica' de
intrangere yi nimicire a noastra, noi 1111 putem
clec& sif proleslam in faja lurnii impotriva acestor
tendinie i nu mai pulan lua parte la discujiite

unui aqjel de parlament. Prin urmare pasivitatea se declaracea pasivita te interpretatri

in mii de chipuri i de noi i de adversarii notri.
A fost un importara act politic acesta i putea

avea urrnri mult mai mari, dae organizatia

noastr nalional era mai strAns i astfel puterea noastr de rezistent mai mare, precum
dacii aveam un program de actiune pe alt
teren in vremea aceasta.
Crici noi aveam destule de indeplinit i afar

de parlament lar o pasivitate nu trebuia inteleas numai in sensul c ne ablinem de ori-ce

activitate politic, ci cA nu luAin parte la activi-

latea parlamentarli. Se putea formula i

plini tila* un larg program de activitate : in
schimbul neparticiprii noastre in parlamentul
ungurcsc, puteam da o lupt puternic in autonomia comunelor i in adunrile comitatense.
Partea slab a acestei pasivitti e c nu s'a fcut
activitatea aceasta in fornrile politice de jos.
Mai era o parte slabrk : pasivitatea a fost dewww.dacoromanica.ro

127

clarat4 numai de ardeleni, bgnAenii si ungurenii luau parte t;d pe mai departe la diet5,
astfel in cft activitatea noaste politic5 nu era
unitar.

Influenta rezistenili pasive ins6 nu se poate

lndatg dup declararea ei, poporul pretu tindenea s'a rostit c nu recunoaste legalitatea dietei dela Budapesta si nu merge nici la
vot pentru acestA diet, ---lucru de altfel putin
important pentru parlamen tul unguresc, care
astfel ajunse s decid de nobis sine nobis".
Massele poporului deci ajunserA ele insile sA-si

dea seam:4 de situatiunea in care ne aflam.

Lucrul aces ta II simtiau si adversarii nostri

si fAcur in mai multe rnduri interventii

particip6m la deliberkile parlamentului. lar cnd
intervenOile din partea Ungurilor nu avuril re-

zultat, atunci se cilutar alte ci: se cell' chiar

inteun mod mai discret intervenlia domnitorului.
imptiratul Frantz lose/, care in attilea rtinduri
ne ffig6duia buniivoinja i implinirea cererilor
noastre, impiiratul, pentru care ne-am ieri f ii sagele in trei r6sboaie pn atund i de atunci
incoace in alle douel, a fost gata set" intervie in interesul favorifilor
unguri i pentru maghiari:are. La 1879 cAnd la Segedin il intnipin6 cei

doi mitropoliti ai nostri, impriratul i-a zis mitropulitului Vancea dela Blaj : ar don i ca Romnii lie nu numai aderenli zelo0 ai neamului
lor, ci totodatti i cetti(eni credincioi ai statului ungar". Si tot atunci mitropolituwww.dacoromanica.ro

128

lui Miron Romanul dela Sibiu i-a zis cil : ar

don i ca Romaii sti se pow* cu cea mai mare
reverinla lap de legik sialului".
Asilel impeiralul insui se pusese in seiviciul
maghiarizeirii. Deaci in colo ori-ce impotriN ire
fat de nilzuinte/e ungureti era consideraf ca
necredintd fat de patrie si ca daco-romAnism.
Ziarele noastre i de altfel destul de sArace in
fonduri si idei, erau analizate fraz'd de fraz'd i
pretutindenea cA'utate gAndurile primejdioase.

Pentru contiinta noastrA furgin expui la un

nespus de mare nuni'r de WAnuiri si judeefiti i

o multime de fruntai ajunser4 in temnite numai de pe urma tanguielilor, dintre cari unii
nici n'au mai ieit cm mintea intreagA pe pragul
temnitei.
Era o fierbere in sanul neamului nostru atAt
In Ardeal at i in tinuturile ungurene i BAnat,

o fierbere innuit i cu atAt mai mare cu cat

nu avea la indernAnil un drum prin care sA se
descarce odat5.
Dela Unguri nu puleam aVepla nimic, dela imparal cel mull vorbe dulci ,i liigaduieli goale.
XX.
1877/1878.

Am spus in mai multe rAnduri cA in totdeauna

au existat leg'Aturi hare diferitele p5rti ale ileamului romAnese i c'A acestea au devenit tot
www.dacoromanica.ro

129

mai strAnse, Cu ct timpul trecea i contiinta

noastr nationalU se accentua. Deasemenea am
spus c valoarea politic6 a atacurilor indreptate
impotriva neanmlui romnesc din Ardeal era
totdeauna in strns raport cu valoarea ce o reprezenta partea aceea a neamului romnesc, care

era libef pe soarta sa : Romnii din statul

romAn.
Cele ce se intAmpl6 in .Ardeal i Ungaria dup6

anul 1878 ne dovedesc ine odatil afirmatia

aceasta.

Bubuitul tunurilor dela Plevna se aude pn

in codrii Maramurului i pAng in preajma
Segbedinului i trezete pretutindeni la viat
noutl pturile adnci ale poporului romnesc.
Ca nici odara VanA acum, o contiint5 nou se
pornete, care i i are resursele sale de putere in

nesecatul rezervor al energiilor nationale. Pretulindenea ptitrunde convi ngerea cal mdntuirea noasir nu se mai poate astepta deceit de acolo, unde
armele rorlidnesti afirma cu loat (aria puterea de

viaja a noastra a luturora. Baioneta dorobaniului

romdn a cdstigat nu numai independenia Romdniei, ci si independenia cugetiirii politice a Romdnilor de sub MI pdnirea habsburgicti Romdnia ridicatd

la ranyul de regal ne intoarce privirile din spre

Viena si ne aduce lot mai mull spre Bucuresti.
In sullete ptitrunde o mai mare inddrfire si indriitnicie politica si o mai mare incredere in
puterile noastre proprii. De unde Ora acum mai
iiktjduiarn cA rezistenta noastr5 pasivA i plnBun Abrudeanu

www.dacoromanica.ro

130

sorile noastre vor putea imbunatati soarta puporului i a priturii noastre intelectuale i atep-

tam binele numai dela aceste foruri de sus, de

acum In colo incepem .96 ne gdndim la un program

mai mare, la o politicti nu numai de jallw 0 tanguiri, ci de asalturi

Ridicarea regatului romnesc e astfel ridica-

rea sufletului nostru. La Sibiu, la Satmar, la

Arad, e sarbiltorita tot aa de mult biruinta dela
Plevna, Rahova i Smardan ca i la Bucureti,
Iai i In intreg regatul. Voinicia vanatorilor i
a dorobantilor trezete i la Doi mandrie i
micari de brate cari ti tncearea

Politica noastr Incepe s fie tot mai contienta i tot mai bine definita In scopurile ei.
In addncul sufletelor tot mai mutt ctqle gandul
Unirii mari, care va trelmi sif vie i care sci caprindei intreg neamul romdnesc.
Dar daca biruintele romneti de peste Dunare

i consolidarea regatului romanesc pe noi ne

ridick cu atat mai dureroasa lovitura le aplica
Ungurilor i mai ales Habsburgilor.
Intarirea unui regat romanesc la gurile Dui-161.H

Inseamna pentru danii o bariera In calea planurilor lur : de acuni visurile lor de a stapani
Intreaga vale a Dunarii i marea dela Varna la
Odessa, apoi de a cacen i mai departe drum spre
Orient se departeaza tot mai mult de realizare.
De zeci de ani Habsburgii fusesera obsedati

de teama ntririi unui stat roman. De aceea

au protestat din toate puterile de cate ori se
www.dacoromanica.ro

131

cercau Principatele Romtmesti sA ajung5 la oarecare independent:4. De aceea au r5pit Bucovina

si au tinut ocupat Oltenia zeci de ani. Au intrebuintat toate mijloacele ca s nu se realizeze

s" nu fie recunoscutil unirea In 1859, precum
Tnai tarziu deasemenea au protestat in 1913 im-

potriva tratatului dela Bucuresti.

Or izbAnzile dela 1878 erau o loviturA grea

pentru flabsburgi. Cu ant mai grea, cu cat

vedeau o schimbare considerabil in atitudinea
politic'd a Romanilor de sub obliiduirea lor
astfel incepeau a se teme si mai mult de iniscki
iredentiste.
Ardealul e punctul acela, la a cArui st4Anire
tin ei cu toat inargtnicia. Formarea unei con-

nalionale la poporul nostru, care si-ar

vedea mntuirea nu in f5gAduielile Vienei
In gudurarea in jurul tronului habsburgic, ci
In Oria statului romn, li-se 'Area celor dela
Viena o primejdie, care mai curnd sau mai
tarziu ar detasa din sAnul monarbiei tinuturile
romAnesti, s le dea par coaptA in bratele regatului de peste rnunti. Astfel ei se gandesc la
inlaurarea cu ori-ce pret a acestei primejdii.

Ungurii erau multumiti in urma drumului

liber care li s'a dat. Planurile lor se realizau,
Meet dar sigur, i ei nu mai aveau de ce fi antidinastici. Si atunci Curtea dela Viena, de teama
unui antidinasticisrn romnesc, hotArAste defi-

nitiv infrangerea noastrtt: pentru ea totusi e

mai bine ca Ardealul s fie sfpanit de Ungurii
www.dacoromanica.ro

132

neastamparati, dar credincioi, decat de Romdnii

al cdror centru de gravitate de aci in colo se a/ld
in ()lard de cadrele imperiului.

Regatul ronem prin Insai infiintarea sa de-venia un du,man al planurilor austriace, iar
supuii sufleteti ai acestui regat, cari eram noi
cei din Ardeal, trebuiam deslipiti de el i pentru
mai mare siguranta sdrobiti.
Planul acesta se i vede indata.

Ungurilor li se deschide acum larga poarta

maghiarizarii. In anul 1879 se voteaza articolul
de lege 18, prin care in toate coalele primare
din Ora' se declard limba maghiard ca studiu obligator.

Deci incepe actiunea de desfiintarea noastr

totala. 5i e aa de ingenios combinara aceasta
actiune, Incat pentru Habsburgi se ispravia numai cu implinirea dorintelor lor. Maghiarizarea
noastra insemna Intrirea elementului unguresc,
care la rndul sau fiind credincios dinastiei Intaria situatia acesteia.
Legea noua, care introducea In coalele noastre

create cu atatea jertfe, In forma sa cea mai

brutala, prigonirea sufletului romnesc, era firesc sa intmpine o mare rezistenta din partea
tuturor paturilor poporului romnesc. In fruntea
micarii se pun chiar episcopii celor cloud biserici,
cari pleadt sod ceard dela insu0 impdratul inldtu-

rarea ei. Impdratul, ca totdeauna, rdspunde i

acum, vazand protestul episcopilor 1mpotriva
sanctiunii legei votata de parlament, di scopul
www.dacoromanica.ro

133

lui e sei peistreze pacea

buna infelegere intre

bate nafiunile sale".

Dklea astfel ndejde c nu se va invoi ca

legea votat de parlament sA se execute de fapt
s* samene nemultumire i ur. Dar in celleva
zile dupei aceasta, proiectul de lege i poartii isceilitura Majesteifii Sale. Iar6i dragoste hasburgic6 1

Legea colarei a lui Trefort incepe deci prigonirile legale impotriva noastrei, ciici prigonirile
de !Anti acum aveau cel puf in scuza de a fi ilegale.
Legea colark care introducea astfel duh ungu-

resc in coala noastrA, apoi acea sguduire sufle-

teasc prin care a trecut neamul romnesc in

urma biruintelor de peste Dunre i in urma ex-

perientelor dureroase ce a trebuit sA le fac

indurAnd noui atacuri din partea ungurismului,
avur6 insil un mare efect asupra micrii noastre.
De unde pn acum activitatea noastr in fata
parlamentului se fAcea in mare parte dup provincii, de acum incolo incepem s" ne d6m seama

tot mai mult c e nevoie de o unitate puternicti,

de inleiturarea ori cdrei deosebiri provinciale si
de o peiire mai energicei in fafa opresorilor. Chiar

decretarea pasiviatii la Mercurea era dat numai

In numele ardelenilor, bAn'Atenii i ungurenii
nu se simteau obligati la dnsa. Deci actiunilor
noastre politice le lipsia fria pe care o d
unitatea. Atacurile indreptate impotriva noastr
de ministrul Trefort, prin legea ungurizrii, ne
dovediau ccoalele poporale, pe cari le-am dd.dit cu atatea jertfe, vor fi pe zi ce merge tot mai
www.dacoromanica.ro

134

mult la discretia stApnitorului, pAnA ce in o

buat zi noi vom fi stpnitii i nu stpnii lor.
Se putea prevede cu sigurant deaci incolo
urmarea unei serii intregi de legi i dispozitii mi-

nisteriale, cari vor tinde sA ne inlliture de pretutindenea unde ne putem manifesta

XXI.
Programul dela 1801.

ldeia de a strnge legturile intre diferitele

provincii i intre cele dou confesiuni, de a
forma un bloc de care ss se spargA ori-ce nAzu-

inte adversare, strnate pretutindeni. i in sfArOt

la 12 Maiu 1881 se adunA la Sibiu acel slat al
neamului romeinesc, la care e reprezentat nu numai

Ardealul, ci i toate fin uturile romdneti de sub

Coroana sfi-IntuLii Stefan, i care statorete de-

finitiv in deplins concordanl cu traditia progranml activitili noastre politice. Se decreteazA

ca n crez al mirtirilor noastre
partidul na-

lional, inliinfat acum va lucra pe teren legal

pentru exoperarea unniltoarelor drepturi
In Mt privete Transilvania, receiligarea autonomiei sale.
Introducerea ex lefie a uzului limbei romeine
in bate finuturile locuile de Romeini, Welt in administrafiune cdt i in juslifie.

ln finuturile locuite de Romeini, aplicarea

de luncfionari romni, iar dintre Ne-Romeini nu-

mai de aceia cari qtiu vorbi

i scrie romeinete

www.dacoromanica.ro

135

cari cunosc moravurile poporului

delaturarea uzului de azi de a se aplica amploiafi
indivizi necunosculi i necunoscatori de popor.
Revizuirea legii despre egala indreptlifire ai

nalionalitafilor in favoarea acestora ; loiala i reata

executare a tuturor legilor.

Eluplarea i susfinerea autonomiei bisericilor
qcoalelor conksionale, ca a unor chestiuni.
curat de nalionalitate. Provederea din vistieria statului a 5coalelor romeine qi a altor instilute de
cultura nalionala in proporfiune cu sacrificiile de
sange i avere ce le aduce nafionalitalea romana
pentru patrie; avand de a se delatara .yi legik i
ordinafiunile cari se contrariaza desvoltdrii nafionale.

Crearea unei legi electorale pe baza sufragiului universal, sau cel pujin ca liecare cetafean,
care e su pus la dare directa, sa fie investit cu drept
de ale gere.

Fiindca prosperarea statului e condifionat

dela mulfamirea Miurar civilor sed, iar prin protejarea unei nafionalitali i suprimarea celorlalte
se provoaca nernulfumire, se tulbura linitea civilor de sial l se nutrele Lira reciproca partida
nationala va lupia contra tuturor tendinfelor de
maghiarizare manifestate din polea organelor statului, pe cale directa' i indirect, ca In contra
unor fapte nepatriotice.
In chestiunea libertjilor publice preste tot,
precum i a relormelor necesare in administramai ales in situafiunea econofiunea publica
www.dacoromanica.ro

136

micti financiar, respective in privinfa sarcinilor

publice devenite ne mai suportabile, partida nafional va conlucra freife.yte Cu toll aceia, cari mai
vrtos vor finca cont de interesele i buntistarea poporului preste tot.
9. Chestiunea dualismului, nefiind astzi la

ordineg zilei, partida nafionalti iqi rezerv a se

pronunfa asupra ei la timpul Mu".
Asa dar cu alte vorbe, dar intru toate, acelai
program pe care II inflisase Supplex Libellus
Valachorum" dela 1791 i a cArui infAptuire o
ceream de atunci incoace i o cerem i azi.

doar la stabilirea acestui program dela Sibiu

n'au fost discutii de caracter istoric, nici nu s'a
pomenit mcar de programele noastre anterioare. Nici chiar de cel din 1848. Punctele fur
formulate avndu-se in vedere numai situatia
real. Ceca-ce e si mai trist. Cci asta inseamn

acum, dup o sut de ani dela Supplex

Libellus", dup attea jertfe i dovezi de credint nebun, Habsburgii, spre cari ne ridicam
cu umilint glasul, ne tineau in aceeasi situatie
nenorocit.

Programul e primit cu mare entuziasm, nu

numai de cei cari 1-au adus, ci si de cei cari i-au
trimis pe acetia la adunare. Dovad c punctele

stabilite inteinsul corespund unor cerinte mari

sufleteti ale noastre.

Declararea lui in fata lumii a produs la noi

o nespus bucurie, a trezit i mai mult energie

lupt. La adversari a strnit indignare. Iar

www.dacoromanica.ro

137

la Viena a pus pe lucru din nou vechea urubarie. Forurile de acolo imediat au inceput actiune
In jurul prelatilor notri, ca acetia s desaprobe
programul i adunarea care-I stabilise. i cu
jertfe de bani i cu mai multe fagaduinti, unii
se intimidara i ajunser s creieze un fel de
partid, caruia i-au dat titlul de constitutional".
S'a dartmat Insa partidul ingropand sub dansul
toate stradaniile celor cari din convingere
alcatuisera i lasand chiar sa caza o pata asupra

unor nume, care ar fi putut fi mai stralucite.

Miron Romanul i ceilalti, cari II pornisera, de aci

Inclo sunt morti pentru politica noastra.

Neceitatile imperioase ale neamului romnesc

de sub stapanirea Habsburgilor cereau alte

drumari. Trebuia alt politica pentru apararea
lui i pentru asigurarea progresului national.
Firete, aceasta nu se putea baza pe fagaduieli
de ale unor coirti, pe indemnuri vagi de ale unei
curti, totdeauna fatarnica fata de noi, ci numai
i numai pe puterea reala ce consta din contiinta i mandria noastra. lar aceasta
singura potrivita i necesara, nu putea avea un

program mai redus, decat programul stabilit

In adunarea din 1881.

XXII.
Memorandul.

Vremea noua ti Incepe Insa influenta. Energiile, cari au catigat independenta regatului,

www.dacoromanica.ro

13'8

tree frontierele i cAtig tot mai mult indepen-

denta sufleteasc6 a tuturora. Granitele dintre

cele dou prti ale neamului dispar ; privirile
din Ardeal cerceteaz ce se intmpl la Bucureti,

iar din Bucureti se cerceteazA ce se intampl

peste munti.
Tot mai mult strbate convingerea c neamul
romnesc se sfarete nu unde se siduesc graniiele politice ale regatului romdn, ci unde inceteazd

graiul romdnesc. Generatia nou mai tiner, in-

trunit mai ales la Viena, intr in strAnse legturi i ii infrete tot mai mult Orerea despre vitalitatea i energia noastr. Incepe tot
mai mult sA incolteasc6 gAndul c6 i politica
Romnilor de sub Habsburgi trebue s se orienteze in liniamente generale dup politica mare
a intregului neam romdnesc i c'd nu suntem

fiii imperiului habsburgic sau ai regatului romiinesc dintre Dulaire i Carpati, ci ai unei patrii largi, in care se cuprinde intreg neamul.
Influenta directiei noui in literatura i cul-

tura din regat, sustinut de vaza la care ajunsese regatul i de nouile convingeri politice,
creiaz6 in Ardeal o societate noug, mai energic6,
mai contie, care mijloacele sale de lupt 'i-le
scoate din cultura romnesc5.

La Sibiu ziarul Tribuna, sustinut de Slavici,

(rAposatul !), Brote, Albini i tovar'ii lor,
accentuiaz" i popularizeaz6 in toate massele

societstii romneti din Ardeal convingerea,

Ca'

suntem un neam mare, care cuprinde in sine

www.dacoromanica.ro

139

pe to ti, dela Tisa la Nistru, i c6 pentru acest

neam nu poate exista cleat un singur centru

cultural, politic si economic spre care el s-si in-

drepte privirile : Bucurestii. Soarele nostru la

Bucure5ti reisare".
Sprijiniti astfel pe o cultur romAneasc6 si pe
constiinta eft' la spate se afl un regat indepen-

dent, care ne sustine i ne imbrbteaz5, politica din Ardeal devine tot mai energic. Iar
In interesul ei se misc lumea nu numai la Cluj

sau la Brasov sau Lugo, ci tot asa de bine la

Bucuresti sau

Pe msur cum crestea energia noastr politic, crestea i impetuozitatea atacurilor impotriva fiintei noastre. Habsburgii driduser drum
liber Ungurilor, iar acestia la rAndul lor Riceau
ceeace erau invtati s fac maghiarizarea,

scopul principal al ori crui guvern ungur. In

serviciul ei sunt puse toate
statului.
Sunt sprijinite de stat cu sume fabuloase toate
acele societti, cari tind s ne destiinteze. Prin
scoale, prin intreprinderi, prin colonizri, intreg

aparatul administrativ si financiar al statului

munceste in sensul acesta.
Renitentii sunt inlturati pretutindeni ; primministrul Coloman Tisza declar in plin parlament c. aceia cari pun piedici scopurilor mari
civilizatoare pe cari le urmeire5le neamul unguresc
Mire nafionalitdfi, cd5tigandu-le pe seama cullurii
5i limbei maghi are, trebuiesc sdrobifi far crufare".

Atacurile incep s fie si mai vehemente in urma

www.dacoromanica.ro

140

tnfiintrii Ligei culturale" la Bucureti, apoi

In urma publicArii memoriului bucuretean c'Atre
strintate la 1891 i a Replicei", In care

d. Aurel Popovici rspundea proastelor atacuri

ale Ungurilor" fAcute la adresa memoriului.
Pretutindeni e fierbere. Adeseori se* aud
glasuri desn'AdAjduite, cari cer gesturi energice
din partea conducAtorilor politici.
In Tribuna se emite atunci prerea de a ne
adresa pentru mantuirea bietelor institutiuni,
cad le aveam, direct aceluia care ne garantase
institutiunile i care in totdeauna ne-a fAgAduit
eft' se va tinea seam de nevoile noastre".
Astfel in anul 1892 se alctuiqte Memorandul", a crui dureroas poveste trezete apoi pre-

tutindeni indrjire i intetete dorul de lupt.

Si aci cl'Auza ne era acelai gnd, care ne-a

condus in totdeauna : s'A ne adresm tronului

cu toat increderea i s cerem dela insui impratul vindecarea rnilor, cAci de aiurea nu mai
puteam atepta nimic.
Si In acest Memorand" se glsuia cuminte i

aezat atre Frantz Iosef I, In care pe atunci

MCA nu vedeam un slilbnog :

Romnii, popor iubitor de ordine i plin de

incredere in Orinteasca priveghere a Majesteifii
Voastre, au primit Cu supunere noua stare de
lucruri.
Prea incurAnd ifISA ei au trebuit s'A se in-

credinteze c pretutindenea, in cercurile conductoare, e incurajat tendinta de a face, prin

www.dacoromanica.ro

141

o fala' aplicare a formelor constitutionale, iluzorii drepturile sanctionate de Majestatea Wasted din plin6 putere monarhics.
In duda solemnelor promisiuni de a multumi
bate nationalintile prin respectarea drepturilor
data' catigate, deodata' cu noul sistem de guverneimeint s'a .inaugural in regatul ungar
dominafiunea de rassei, hegemonia nationala'
mgiestritg.

SilinAle de a asigura aceast hegemonie national(' au predominat intreaga noastrti viafei

constitufionalti in timpul celar din urmei 25 ani.
Aceast politicA de stat e diametral opuss cu
desvoltarea intreag a vietii noastre politice
istorice de peste o mie de ani, opusa" cu aspiratiile politice traditionale ale poporului roman
i cu interesele lui de existent na tional, opus'a

i cu cerintele organizatiunilor constitutionale

ale statelor moderne".
Se amintiau apoi rand pe rand durerile
Dreptul istoric, intocmai ca dreptul politic
al Transilvaniei, legile fundamentale Pragmatica Sanctiune" asigureazil autonomia Transilvaniei inteo form` inatacabil6 i poporul roman, mai ales dup proclamarea egalei indreprtiri la 1848 i dupil desvoltarea fikut in anii

1863-65 in dreptul public, avea in acest act

pretios suprema garantie pentru viata natioflan. romna' pe viitor i aspiratiile lui na-tionale
culminau in aceasfa autonomie. Contra ve-

derilor politice dominante inteun ir de secoli,

www.dacoromanica.ro

142

autonomia a lost prin uniune nimicit intr'o

form injusta, contrarA dreptului public si clrepturilor elementelor libere, care constituiesc Transilvania, si fr considerare la pozitiunea etnic6 i geografic si la desvoltarea ei specific5,

cari toate reclamA Cu inzistent aceast autonom je.

Prin acest act poporul romAn se simte v4fmat in drepturile sale istorice i na0onale,
pentrudi
Uniunea s'a enunfal ara participarea Romdnilor inteo lorm corespunzeitoare Cu numrul
lor i cu insemntatea lor in aceastei farti s'a

enunfat prin o diet, care ra atare i avea reprezentaniii Mi pe baza legilor electorale din anii
1790-1791 si a legilor din anul 1848, adicA a
legilor di (impul intunecosului feudalism.
Vtmat se simte de altA parte poporul
romfin prin aceastA unire, pentrucA prin acel

act s'a lucrat la efectuirea unei luziuni lard

considerarea legilor ce garanteaal autonomia acestei Vri.

Uniunea qi inaugurarea ei prin art. de lege

43 din 1868, sunt desconsiderarea ffiqe a tuturor
drepturilor poporului roman ca element, care compune in absolut majoritate vechea Transilvanie,

precum si a tuturor legilor fundamentale cari

asigureazA autonomia acestui Principat ; sunt
inlturarea total a elementului romAn si o nedrepta te atAt din punctul de vedere legislativ
si juridic at si din cel politic...
www.dacoromanica.ro

143.

Legea electoralei creat pent ru Transilvania este

aceea0 care a fost luat drept baz pentru realizarea intenfiunilor nafionale maghiare, ma n
festat la 1848".
Punerea in aplicare a acestei legi e desconsiderarea oricrui sentiment de umanitate. Coruptia i brutalitatea sunt stpane pretutindeni...
Legea pentru egala indreptafire a nafionalitei-

filor, de si defectuoas, ar fi putut, daca" ar fi

lost aplicat cu bun credint, s-i indemne pe
Romani a contribui la consolidarea statului ungar... Scrutnd ins dispoziliunile ei, ne incredintm, c atunci cand s'a creat legea aceasta,
nu se urmarea egala indreptafire, de oarece legiuitorii nu numai c nu au asigurat prin lege
existenta national si libera desvoltare cultural a nationalittilor ce constituiesc statul ungar si in deosebi a Rornnilor, ci, din coat%
ignorand individualittile nationale, contopesc

un corp national i sub masca

etniccl qi politica a infelesului limbii maghiare,

cu scopul invederat de a pune baza legal a

unificArii natiunii maghiare...
A.ctualii consilieri ungari ai M. V., cunoscand
nemultumirea, de care sunt agitati Romnii, se
feresc de a aplica Romani in functiunile publice,
iar Romanii cu calificatiune, vzand silinfele
guvernului de a inabuO aspirafiunile culturale
ale Romeinilor, se vtid nevoifi a se retrage din

viafa publica a patriei lor. Stpanit de oameni

www.dacoromanica.ro

144

care-1 considerg ca strin i pe care el ii considerg strgini, Romeinul nici in justifie, nici in administrafiune, nici in celelalte slere ale viefei publice nu e primit cu bunavoinfa cuvenit6 i nu
a/16 la nimeni mang6iere, niciri dreptate.
Iar aceasta mai ales pentrucg, Cu toate dispozitiunile permisive ale legii pentru egala intlreptgtire, nu se fine in viata publicg seam6 de
limba poporului, dacti el nu e maghiar.

O armatg de invaziune, strlgtand in targ

strging, se folosete, in relatiunile ei cu popora-

tiunea tgrii cucerite, de oameni, cari cunosc

limba acestei poporatiuni i obiceiurile ei.

Roma nii sunt, in regatul ungar, tratali mai

rem ca poporafiunile reirilor cucerite. In adminis-

tratiune, la judecgtorii, uncle e vorba de justitie, in intreaga vieat publicg, ei sunt intampinati in limba magbiarg i de cgtre oameni,
cari nu cunosc limba, firea, obiceiurile i interesele lor particulare. In limba maghiar6 e tras
Roma nul in judecatti civil6 ori criminal6, in aceeai limb i-se lace pertractarea,in aceeai limb6

i-se pronunfd sentinfa : in cele mai multe cazuri

el se vede dar os6ndit pir6 ca s6-i poal6 da searna,
cum i de ce. De oarece judecgtorii sunt oameni,

cari nu tiu romanete, iar interogatorul i intreaga investigatiune se face in bimba maghiar,
pe care Romnul nu o intelege, in cele mai multe
cazuri vre-unul dintre servitorii oficiului mijlocete intelegereA intre judecgtor i judecat. Astfel
,

de cele mai multe ori sentinta se pronuntg pe

www.dacoromanica.ro

145

baza interpretrilor, fcute de un om, care nu

are destul cultur, ca s poat face asemenea
interpretri, ha e lipsit in unele cazuri i de
buntivointa cuvenit.

Abuzurile svarite cu acapararea alegtorilor sunt atat de notorice, incat ne vedem In

fata unei organizAri sistematice a coruptiunii
electorale, al crei sprijinitor i factor principal
se adeverete a fi insui organismul administra-

tiv al statului ungar. In fata acestei falificri

generale i sistematice a alegerilor este prea natural, dacA chiar in dieta ungar s'au simtit mai

multi indemnati a-i ridica glasul pentru aprarea dreptului de libertate electoral, care, precum se tie, i azi e un plum desiderium.
At& de departe merge in statul ungar corupliunea electoralei i violentarea comtiinfelor, abuzul

de drept qi de putere ce se face in ale gen, Malt

numai cu capul ameinil se mai poate aveinta cetelleanul in luptele electorale i alegerile au ajuns
sei cad infaliarea reisboiului civil.
Vgzand aceste nelegiuiri, poporul roman, mai
ales In Transilvania, unde i dup inaugurarea
uniunii s'a pstrat o lege electoral:A deosebifA
de cea din Ungaria proprie, afl eft' ar fi o intreprindere nedema i nepatrioticA de a mira cu
ciomagul i cu toporul in luptel pentru validitarea
celui mai cardinal dintre drepturile sale : el spell
i ateapt ca alegerile sii fie libere i legea electoralii sei fie dreaptil....
Articolul de lege privitor la organizarea muRum Abrudesn u

www.dacoromanica.ro

10

146

nicipiilor e creat i el in vederea excluderii Romnilor din viata publicA....

Biserica coala au rmas singurele sfere

ale vietei comune, in care, gratie Orintetei

purfri de grije a M. V., Romnii ii mai credeau ocrotit libertatea lor de desvoltare national.

Articolul XLII din legile anului 1868, 14,

asigureaz6 autonomia biseriCeasc, precum i com-

petenta lorurilor bisericeti autonome in materie

de religiune i de instructie....
Dup putini ani s'au pus ins in discutiune
proiecte de legi, cari aveau de scop nu numai tirbi-

rea acelor autonomii i mrginirea lor la nite

cadre, in care avntul cultural este peste putinta, ci totodat i siluirea prin lege, ca fiii oriceirei nalionaliteifi, in coalele conlesionale, sei invefelimba maghiarei. in vederea acestui scop, lucru

ne mai pomenit in lumea aceasta, s' a dispus prin

ca invleitorii coalelor confesionale s' fie
obligati in termene defipte a inveifa limba maghiar, dacei fin sti nu fie scoi din of iciu...
lege

...Contra actelor donationale i contra legilor azi in vigoare, limba maghiarci a fost impus ca limbei de propun ere in Foalele secundare
din Beiu, pi-in simple dispozifiuni ministeriale...
Din banii pleitifi de noi, statul nu sus fine pen-

lru desvoltarea noastr nafionalei nici un gimnaziu, nici o qcoalei medie, fie comercial ori economicei, fie barem o coalti pedagogicti. Ba nu ni

se mai (16 nici autorizafiune de a MI iinfa noi

www.dacoromanica.ro

147

inine, din propriile noastre mijloace, qcoale secundare...

Guvernul a luat cele mai aspre mAsuri, pentruca glasul nostru s fie inbusit, ori cel putin

s nu strban. Leyea de preg a fost croit6

anume in vederea acestui scop. De oarece in
Transilvania Romanii sunt in majoritate precumpAnitoare, guvernul a tinut s aib6 pentru
Transilvania o mai liber dispunere in ceea ce
priveste presa, pentru ca sd poatd nbui cu mai
multd inlesnire exprimarea convingerilor... N'a
-put s restabileasc6 pacea i buna intelegere,
ci a crezut e este bine i potrivit cu interesele
de rass6 ale poporului maghiar, ca s6 fac6 toate
opintirile, spre a nu lAsa s' se manifeste nemultumirea.
99Politica awl% a guvernului a fost condus6
si ea in vederea acestui scop...
Majestate ! Noi, Romnii, nu dorim deceit sd
putern ti-di Iii bund infelegere cu toli conceteifenii

nqtri i s putem urma ln pace lucrarea noastrd

culturalid i economicd. Peitruni de conViinia
irdiniciei qi a incoruptibilildlii neamului nostru,
noi am rade de silinfele zadarnice, pe care guvernul fdrii noastre qi societatea maghiard, incurajaid de dansul, i-le dau spre a ne duce la decadenfd culturard i economicd, pentru ca sd ne
ac accesibili pentru renegarca nafionald.
Actiunea guvernului ins si a socientii maghiare produce in mod firesc o reacfiune, care
se manifesn in toate sferele vietii i astfel ant
www.dacoromanica.ro

148

monarhia, ct i patria noastr mai restrns e

tinut in continu frmntare.

Suntem chibzuiti, Majestate, suntern iubitori de ordine, leali i indelung rdbtori, dar
suntem oameni i nu se poate sa rmeinem neatinO, Mild in fiecare zi suntem provocali, insultali feird de sfial, lovifi in interesele noastre culturale i in cele economice, ameninfafi in existen fa
no asir nalional....

Prima datorie a cetteanului e sinceritatea

fat cu monarhul i fat cu concettenii si,
i Romnii au implinit totdeauna datoria aceasta.

In consecint marile interese de desvoltare

i de existent, cari leag poporul romn de
monarhie i din devotament ctre Majestatea
Voastr, Roma nii au primit cu supunere situa-

fiunea creat prin dualism, ca pe una care nu

poate s fie deceit trectoare i au suferit cu in-

delung rttbdare nedrepttiile ce li s'au fcut

in timp de un ptrar de secol.
Ei ins n'au ineetat niciodat a-vi da silinta
s opreasc6 pe conducAtorii statulni din calea
primejdioas pe care .au apucat.
Avnd in vedere c Volenti non fit iniuria",
Romnii au protestat toldeauna, fetal de sf laid
contra ori qi card ceileri de drepturi data diqtigate i qi-au rezervat in fafa fdrii i in tata
lumii dreptul de revendicare pe timpuri mai pHincioase pentru desvoltarea intern a monarhiei.
Toate silintele pacinice i toate protestrile lor leale au emas ins zadarnice.
www.dacoromanica.ro

149

Am arnat In acest Memorand al nostru, c

uniunea i inaugurarea ei prin art. de lege XLIII
ex 1868 este o desconsiderare a tuturor drepturilor
nalionale ceiVigate de Romei ni, ca element ce com-

pune majoritatea precumpnitoare in vechea

Transilvanie...

Am arnat cA legea electorald, bazat pe legile timpurilor feudale, este invederat mistificare In ceea ce privete exercitarea celui mai car-

dinal dintre drepturile reclamate de spiritul de

libertate i de adev`ratul constitutionalism, o in-

nbuire In form6 legal a exprimgrii vointei

popoarelor...

Am artat di cea mai de cApetenie chestiune

de organizare interat, chestiunea nalionaliteifilor,
a fost rezolvatei in mod in just contra cerintelor
desvoltArii dreptului nostru public i contra ade-

vAratelor interese de consolidare ale statului...

Salutea monarhiei, a patriei noastre mai restranse i chiar a poporului maghiar indeosebi
cere sei se punei capeit acestei stdri de lucruri,
sd se ia ceit mai cureind inifiativa pentru asociarea internei a popoarelor, pentru ca adunati
cu iubire i cu incredere imprejurul tronului s'
emul'm cu totii 1ntru consolidarea i fortificarea
patriei comune.

Asteizi, dupd ce popoarele au lost invriljbite

prin o politicil nesocotitei i indeireitnicd, numai
dela 1 ireasca mijlocire a Majestillei Voastre se mai

poate atepta o asemenea schimbare salutard in

viafa noastrd comunei .

www.dacoromanica.ro

150

PAtruni dar de dorul p"cei de atAta timp

pierdut, ingrijati de soarta patriei i plini de
incredere in infelepciunea qi in imprteasca solicitudine a Majestlei Voastre, Romnii se mAngAie cu speranta ci de ast dat, ca in atAtea
rnduri, se va adeveri traditionala lor credinll
c vindecarea rinilor i linitea inimilor tot dela
Tron vine in cele din urm, dici ale Monarhului
sunt inimile qi inimile sunt plenitudinea puterii".

Memoriul poart iscAlitura comitetului designat de adunarea general a reprezentantilor

tuturor alegAtorilor romni din Transilvania i
Ungaria" alcnuit din cei mai credincioi supui" ai Majesftii Sale
Dr. loan Ratiu, preedinte ; Gheorghe Pop de
Bilseti i Eugen Brote, vice-preedinti ; Dr. Vasile Lueaei, secretar general, i Septimiu Albini,
secretar.
Era deci luCru mare ce se spunea i ce se cerea

In Memorand". Niciodat nu s'au spus vorbe

mai pline de demnitate i mai comtiente in /ala
tronului, de cum s'au spus In acest Memorand".
Plangeau inteinsul nkazurile noastre de veacuri,
dar fierbea totodat i energia, care in o bun'
zi are s'A Infrng ncazurile.
Deputatia, menit cu prezentarea lui, pleac6
la Viena. Trebuia o audient la impAratul. Dar
audienta atArna de Ministerul unguresc, impotriva c'gruia se fAcur plngerile ; deci nu fu
acordat. 5i memoriul rsmase in buzunarul deputatiei. In schimb Dr. Lueger, primarul Vienei
www.dacoromanica.ro

151

i duman al Ungurilor, le fAcu fruntailor notri

o primire cordial, sosir telegrame, se aranjar

banchete. IspravA Irish' nu se fcu. Memorandul" fu aezat in plic, trimis la Curte, care apoi
la rndul s'Au, tot nedesfkut 11 trimise Ministerului dela Budapesta, iar Ministerul if dete
inapoi preedintelui Dr. loan Ratiu.
Cu neizbanda aceasta ins6 nu putea fi invinov5tit numai guvernul unguresc i mai putin
ai notri. De vin era iart4i acelai sistem cunoscut
al curfii dela Viena, care alma
vadli de interesle sale i nu stili bard ca pu! cu

tre neamuri qi cu ascultarea ptisurilor lor. Jalbele unui popor in fata Habsburgilor n'au va-

loare, decAt atunci and acest popor e tare i

poate fi mai util decat altul impotriva cgruia
se fac plnsorile.
Curtea de Viena se fAcu ea' nu tie nimic de

Memorand, dei In jurul deputatiei fu atata

glgie. Dac ar fi zAcut inteadevAr la inima
domnitorului interesul acestui popor nenorocit,
dar credincios, ar fi cerut insui el Frantz
losif 1 ca memoriul s-i fie prezintat i ca el
sA fie informat despre tot ce se intmpl cu supuii s5i. Dar nu de aceasta le ardea dumnealor
tocmai deaceea, de unde noi ne-am adresat

cu incredere i vechea credint tronului, acum

ne vAzurrn deodan, pentru aceasts manifestare

de alipire, dati tocmai pe mna acelora, cgrora

le fAceam rechizitoriul
www.dacoromanica.ro

152

XXIII
Pro eesul Memorandului"
Publicarea memorandului trezi la noi pretutin-

deni amrciune pentru neprimirea lui, iar in

societatea ungurease si in sferele conduatoare
ale politicei unguresti indignare, ur si apoi un
nebun dor de rzbunare. Incepur rnd pe rnd
procesele politice pentru toate fleacurile. Aurel
Popovici fu tras in judecat pentru Replica" sa

si osandit la 4 ani temnit in numele M. S.

ImpAratului Frantz Iosef 1". cAtre care noi

ne adresarm in atatea randuri cu

Guvernul porni proces de malta treidare qi agitafie

impotriva uniteifii statului qi impotriva neamului

unguresc, celor trei autori ai Memorandului",

apoi in anul urmtitor incepu procesul monstru qi
impotriva celor cari isceiliserei acest Memorand".

Ungurilor li se dAdu din partea Curtii toat

puterea s se rsbune cum vor si cum cred de
cuviint si cum va fi mai bine pentru dnsii.
Insuqi impeiratul, care in cazul cel mai reiu trebuia sei rmand imparfial, aprobel atitudinea lor.

La Borosebe Ii spune in fal actualului mitropolit dela Sibiu loan Mefianu eft' El e suveranul tuturora, ldrei deosebire de nalionalitate
religie, cei in farei trebue s domneascA intelegere, cA n'are cuvinte prin cari sti oseindeascei
indeajuns acele primejdioase agitafii cari in un ele
finuturi fintesc sei seducei poporul".

www.dacoromanica.ro

153

Incepe deci marele proces. In fata barei judectoreti era -Win Intreaga floare a poporului
romnesc de peste munti. Se cerea cea mai aspr

pedeaps impotriva acestor turburtori i instigatori de rdscoal. Ministerul Banffy i puse

In joc toat iscusinta sa pentru a scoate vinovati cu ori-ce pret pe aceti fruntai i a-i osndi, incat infrangerea lor s le facA imposibil
reIntoarcerea la viat.

Judectorii i juratii erau cu totii alei unul

i unul, gata ori cand la pedepsirea aspr a agitatorilor valahi.
Chiar i locul procesului, Curtea cu juri din
Cluj, fusese aa de bine aleas, incat nu putea
fi nici o nklejde c jurii vor scoate nevinovati

pe cei cari iscliser memoriul. Inteun ora

arhiovinist i ungurizat total cum e Clujul, juratii nici nu puteau fi decAt Unguri, deci ei
inii prtai ai neamului Impotriva cruia se

fcuse jaiba la tron.

Se putea ti dela Inceput, care va fi sfaritul
procesului. Procurorul Jeszenszky i avizase.
Procesul trezi ins valuri enorme, nu numai
in societatea cult", ci In toate pturile poporului
nostru. Numai doar anul 1818 a mai putut rtiscoli
aa de adLic sufletele. Satele noastre fierbeau ;
pretutindenea era .o ateptare infrigurat i un
interes aa de intins pentru Memorand" i pen-

tru alcauitorii lui, Inca sate Intregi plecar

la Cluj ca s aziste la faimoasele osande. Din
Stmar, din Muntii apuseni, de pe Valea 01www.dacoromanica.ro

154

tului, din tinutul Rodnei, din 135nat chiar curgeau sAtenii i dpildiau Clujul.
Pe Ungurii din Cluj ii cuprinse chiar groaza
vAzand atta romanism adunat. 5i pretutindeilea interes, pretutindenea discutii, pretutindenea
se analizau i discutau punctele din Memorand"
i se strngeau pumnii de indignare, c' pentru
aceste adevilruri pot fi condamnati cei cari
le-au spus.
In fata judecAtorilor acuzalii stilteau mndri,
contii &A 0-au indeplinit misiunea i gata s'd
indure ori-ce osana. 0 apArare prin capacitarea
junior se 'Area dela inceput inutil6 i de pi isos.

Comitetul national i fcu o declaratie, c' nu

se po' ate apAra, de oarece continutul Memorandului" e adevArat, iar scopul guvernului e
16murit : prigonire i rgsbunare.
Memorandul", pentru a csrui publicare i r's-

pndire suntem trai ca nite fc'tori de rele

inaintea acestei bare judeetoreti, spune Comitetul nu cuprinde, precum v'ati putut convinge, decAt gravaminele poporului romn, care
ne-a trimis pe noi ca s6 cerem scutul Tronului
pentru drepturile lui nesocotite i c51cate in picioare.
Ceea ce ne-a silit pe noi i pe intreg poporul

roman ca s' facem acest demers, este faptul

c att legislaliunea, Mt i guvernul ne-a adus la
convingerea nestrclmutat, di in tala lor pentru
noi vorlki de dreptale nu poate fi.
In zadar au lost toale promisiunile ce s'au dal,
www.dacoromanica.ro

155

in repefite reinduri, pentru res pectarea drepturilor

noastre nalionale!
In zadar am incercat toate lormele i mijloacele
legale !

In zadar ne-am plans la tog lactorii competenfi

ai statului!
Exclusivismul de rass a declarat rsboiu de
exterminare limbii qi nafionalitalii noastre.
Nu ne mai rameisese dar deceit aceast sin gura
cale a apelului la lactorul su.prem al statului i
la opiniunea publica a lumei civilizate.

Fat5 cu acest act, care nu contine decat curatul adevAr i este icoana credincioas5 a suferintelor i nedreptgtilor seculare ce le indur poporul romn din Transilvania i Ungaria trebuia
ca regimul, ori s se desvinovaleascti, ori s se
Hisbune.

DesvinovAtirea nu era cu putint ; a ales calea

r asbun rii !

Ne-a impiedecat sei ajungem la Tron i acum

ne supune judecalii acelora, contra carora ne-am
plans.
Ceeace se discut aici, Domnilor, este insai
existen fa poporului roman.
Existenta unui popor nu se discut ; se afirmg.

De aceea nu ne e in gand s6 venim inaintea

Ca' avem dreptul la
s" dovedim

D-voas Leg,

existent.
Ink' o asemenea chestiune nu ne putem apara
in tata D-voastr; nu putem decal s acuzam in
jata lumii civilizate sistemul asupritor, care linde
www.dacoromanica.ro

156

si ne ripeasei ceeace un popor are mai scamp :

Legea i linaba!
De aceea nu mai suntem aci acuzall ; suntem
acuzatori...
Am fost violentati i aici i am lost terorizafi
lotdeauna, acum suntem terorizafi in toate de Mud
am denunfat lumii civilizate asupririle ce le indureim...

Prin spiritul de intoleranfci, prin un fanatism

de rassei fr seamn in Europa, oscindindu-ne,
vefi izbuti numai ca sei dovedifi lumii c Maghiarii
sunt o nota discordantei in concertul civilizafiunii".

Zadarnice au fost ins toate protesfrile, zadarnice toate declaralii1e, toat oratoria cheltuit apoi in fata curtii cu juri, comitetul a lost
declarat vinovat i urma
ja pedeapsa.
Astfel se Mid mpl acel unic caz in istorie
iruntaii unui popor, cari cu depline1 incredere
s'au adresat domnitorului, inlfiqd nd nenorocirile de cari sulerei acest popor i cereind ajutorul
lui pentru curmarea lor, sunt oscindifi, pentrucei
au scos la luminei adeveirul, i oscindifi in numele
aceluiai rege, de tronul ceiruia se apropiaserei Cu
umilinfei i smerenie. Dr. loan Ratiu i comitetul
national s'a adresat imOratului i regelui Frantz
Iosef I i acum in numele imp6ratului, al

aceluiai imprat Frantz Iosef I, li se dicta in

ziva de 25 Maiu 1894, la 14 inO, grozava pedeapsei de 31 de ani temnif6. Aa dar Habs-

burgii ne-au dat inc6 o dovad de dragoste,

aa cum inteleg ei acest sentiment ! Dela Unguri
www.dacoromanica.ro

157

cel putin nu ne asteptam niciodan la bungvoinn.

XXIV
Furia ungureasefi i pinta publiefi romneaseli

OsAnda nedreapn rostit de tribunalul din

Cluj avu un rAsunet enorm nu numai in societatea romneased din Ardeal, ci si in regatul

liber. Tnnimea strnsA la Cluj, intelectualitatea care urm6rise pas cu pas toate momentele
procesului, in treg neamul romnesc din Ardeal

ajunse bite() stare agitan asa de puternicA,

Inca guvernul Banffy 016 cu cale sA impAneze

anumite comune romnesti cu jandarmerie si

arman. Prezenta acestora in sate snrni si mai
mult nemultumirea. De sus si Oda' jos era un
clocot surd si valurile infrigunrii in loc s" se
potoleascg, se imputerniceau si mai mult. In 16
lanuarie 1894 guvernul prin o ordinaliune opri
scurf ori-ce activitate a partidului nalional main
si incepu apoi o prigonire pe toate terenele impotriva noastr. Temnitele dela Segedin si Vat

se umplur de memorandisti si ziaristi. Altii

plecar in Elvetia, iar cei mai multi trecur
muntii si se stabilir in regatul liber, cu durerea

In suflet de a nu fi putut duce la indeplinire

intreaga lor misiune si cu ndejdea cA din Romnia se va putea porni o miscare cu mai mult
rezultat.
In Ardeal par'cA se intoarser vremurile de
www.dacoromanica.ro

158

dups revolutia lui Horia. Dreptul de adunri

fu restrns, ori-ce manifestare a noastr inbusit cu baioneta. Ungurii atatati chiar de autoritti drmar in unele locuri pn i casele
celor osnditi, nimicindu-le intreg
Binefcnoare influent avu ins procesul Memorandului" asupra opiniei publice din Regat.
Granitele politice, pentru a cAror doborire am
luptat i luptm i azi, cu toate incercArile de

intelegere, totusi erau pn la aceast dat

granite intre suflete. ahicatia deosebit pe care
o aveau cei din Ardeal i Regatul liber, lsa o
oarecare rceal intre cei de aci i cei de dincolo

slbia intru ctva interesul pe care trebuia

s-1 avem unii de altii. De unde pan la procesul

Memorandului" in Regat se auziau chiar voci

de simpatie pentru poporul unguresc, care era
considerat ca un luptritor pentru libertate impotriva Hahsburgilor, acum deodatei se &sat"luir toale planurile ascunse ale ungurismului
se leimuri intreagei atitudinea sa din trecut.

Tipetele InAbusite de temnit ale celor din

Ardeal treziril aci nu numai o indignare legitim,
ci totodat i convingerea c.a. dela Unguri nu

se poate astepta o actiune de bun intelegere,

asa cum se astepta pn atunci. Se alcAtui Liga",
se formal% societti, cari toate i puneau ca scop

ramtuirea celor ce se mai pot inntui. Era evident, di ungurismul tinde cu ori-ce pret la robia
noastr, la stpanirea definitiv a Ardealului,
ca apoi mai usor s poat aservi i pmntul
www.dacoromanica.ro

159

liber romnesc. Se cereau deci nu nuniai interventii din partea particularilor pentru usurarea
celor de peste munti, ci se cerea o actiune mare
politicg din partea guvernului romn. Oameni
politici, literati, cu totii isi dau mna sg lgmureascg in sfrsit opinia publicg si pe toti vistorii unei impgcgri romano-maghiare de Ong
atunci, ea' o astfel de intelegere e o utopie, catg
vreme poporul unguresc nu renuntg la politica
sa traditionalg si nu cautg sg si dea, nu numai
s tot la.
Toa tg lumea se convinge mai ales de importanta mare ce o prezintg neamul romnesc din
Ardeal pentru Regatul roman. Fruntasi ai vietii

politice afirmau in plin parlament chiar,

eh'

chestia Roma nilor ardeleni nu e chestia lor particulard, ci a inlregului neam din Regal, a cgrui

existentg ca stat e legat strns de existenta

neamului. Si pe lngg intrunirile publice, pe lngg

diferitele adungri, ca cele dela Dacia", in cari

conducgtorii vietii publice din Regat analizau
situatiunea si cercan dreptate pe seama fratilor tariti in fata judecgtei unguresti, atunci
se ridicg cu mai mare energie in parlamentul
romn chestia celor de peste munti. Si, cee,ace
dg acestei chestiuni o mai mare importantg,
o relevg in parlament nu un om de rnd, ci un
fost si viitor prim-ministru al tgrii, seful celui
mai bine organizat partid politic din Regat, al
partidului national liberal, Dimitrie A. Sturdza,
www.dacoromanica.ro

160

care i tidied glasul ant in decursul procesului,

dup terminarea lui.
In Ardeal s'a incins o lupt5 mare si o mare
dumdnie intre cloud popoare zice &Aim' in
sedinta Senatului din 27 Noembrie 1893, pe cnd

memorandistii snteau in fata judec5tei.

Uuld ne intreb6m, cum s'a incins aceast

lupt5 si din care parte s'a deschis ea, cons tat5m
cA adevArata cauz6 nu este alta cleat c5 aghiarii, fiind detiitorii de fapt ai pu Lerii de stat,
voiesc sd maghiarizeze pe .Ronuini, adic5
desnalionalizeze,
desfiinfeze. Nu dela Romni
a inceput lupta, nu Romanii se inc6p5nneaz5 in
si nu ROMAIIii doresc sA o urmeze. i aceasn
lupt5 e cu ant mai infioriltoare, cu ct acei cari

au provocat-o nu se sfiesc s'o ducg chiar ad

absurdum. Oare nu este absurd faptul c atunci
cnd ctiva cetteni fac o publicatiune, care se
crede a fi rea, chiar trild5toare de tarrt, i ciind

guvernul i duce inairtea justitiei, fie aceasta

si un simulacru de justitie, i justitia Ii condamn5 la inchisoare, fie chiar s" fie detinuti
inteo inchisoare ea aceea vestin dela Spielberg, fie chiar s5 fie maltratati, cum a fost Silvio

Pellico, nu este absurd ca atunci s5 mai ridici

populatia inconstienn, ca altora, cari n'au fost
condamnati, s5 li se d5rAme casele, s5 li se nimiceasc5 avutul, srt-i sileascA s ias5 din localitatea unde s'au asezat i s' pribegeasc aiurea ?

Nu e absurd, e6 pe cAnd cei condamnati poli-

ticeste, Mil a fi fcut un act de nesupunere,

www.dacoromanica.ro

161

gem in inchisori, malti-atati ca in veacul de

mijloc, cei cari drm casele celor nevinovali i

le nimicesc avutul i linitita petrecere, aceia

sA eazA nesupArati, ha sA fie chiar Idudali de
apta lor barbard ? Aceasta nu e absurditate politic'?

Uncle brutalitatea i inichitatea domineazA

atAt de strapie, acolo domineazil nu bunul simt,

ci absurditatea. Dar abstirditatea nu are niciodatA victorie i am convingerea c i in Ungana nu va putea dura...
DacA Romanii din Ungaria ar tAcea i s'ar
supune, ce ar dovedi aceasta? CA ei sunt slabi,
moi i Mil via VA. Dar acest ru nu s'ar resfrAnge

i asupra noastrA, a celor din Regat? Nu ne-ar

socoti Maghiarii mai intiu i mai trziu i altii,
i noi suntem aci, in Regal, slabi, moi fdrd
viald?
acesata n'ar da naLere chiar in noi la o
Upset de incredere? CAci nu va fi de glumA cnd

trei milioane de RomAni, jumkatea populatiei

de azi a Regatului, va fi maghiarizatA, adicA va
dispArea ca populatiune romanescA. i cand ne
va lipsi increderea in trdinicia noastrd, cine poale
rdspunde de viitorul noslru? Nu este atunci pusei
In chestiune siguranfa i existen fa Regatului roman

Nu trebuie s ne temem s vorbim de chestiunea Romanilor din Ungaria, nu trebuie

ne temem, pentruc' dacd ne-am teme i am tdcea

in Parlamentul roman, ce ar mai insemna RoRusa Abrudeana

www.dacoromanica.ro

11

162

mcinia? N'ar mai insemna nimic, ar fi o tar

aservit ; amfi schimbat relafiunile de vasalitale
cu Turcia in relafiuni de vasalitate cu Ungaria.

(Aplause). Aceasta nu se poate. Pentru aceea

a luptat poporul romiln ? Pentru aceia i-a da I
D-zeu Wrbati vrednici i intelepti cari s-1 con-

duc6 la independen0 in timp asa de scurt, ca

din o vasalitate s cAdem in o ala vasalitate?
Avem interese permanente, cura o spune
d. Tocilescu in rAspuns ; acele interese permanente sunt irisa' mai mari clec& interesele financiare : acelea sunt interesele existenfei neamului
romdnesc. (Aplause). Aceste interese trebuie
s fie apArate, cAci ori ele vor fi ap6rate, i vorn
t'A ori nu vor fi apArate, i vom pieri.
vorbesc de peire, vorbesc de acest Regat ; cki
trebuie s v bggali bine in minte, c nu poate
exista acest Regat frd scl existe i ceilalli Romdni.

Ccind Romnii, cari trajese In ((pira de Regal,

vor fi desninfali qi sdrobili, va suna i ceasul
nostru foarte curnd" (Aplause)...
Acei ce cred, c prin sfialli i t'Acere se pot
strecura, gresesc ; cci fcnd, numai glasul acelora, cari cred CA pot chinui pe Romni, va fi

auzit, si e de temut atunci, c'd nu dup' mult

timp vom plAnge asupra ruinelor romnesti din
Tara ungureascrt i greu vom rcisufla atizad aci,
in Regat...

Maghiarii aspir, ca atunci, cnd ei ar fi

vre-odat in perico!, noi acestia din Romnia
s srim in ajutorul lor, dup cum ne dicteazrt
www.dacoromanica.ro

/63
rnintea snkoas i politica sn:.4toas. Crici dacA

statul ungar, In care locuiesc Romni, e atacat,

cum s nu srim s aprm i pe Magbiari i pe
Romni? Dar cum am putea seiri in ajutor, clind
Maghiarii buzdugdnesc pe Romeini, strivesc pe
Romeini i cautei sei desfiinteze poporul romdnesc?

Sri facem ca Maghiarii sil inteleagel dale( di

daed ei voiesc azi desfiintarea poporului romein,

mdine insd ei vor fi desfiintati de allii Acest

lucru trebuie
inteleaget
ceteitenii i parlamentul

guvernul".

E:rau cuvinte hofrite acestea. Si spuse dela

inltimea tribunei parlamentare, de eful celui
mai puternic partid politic din Tar, i primite
cu eldur de intreg Senatulexprimau nu numai prerea unui om sau a unui cerc restrns,
ci insi convingerea neamului romnesc intreg.
Cci parlamentul Regatului in aceste cupe era al
neamului.
lar dupti ce odioasa osnd dela Cluj fu rostit i incepur i vandalismele, la Intrunirea
public6 tinut la 25 Septembrie 1894, Dimitrie

Sturdza se ridicA din nou i spunea plin de

energie

Chestiunea Nationale(' a trecut de dincolo de

Carpati In Regatul romn i a devenit aci o

chestiune arztoare...

Dac ar exista dincolo de Carpati numai

300.000 Romiui, eu cred c agitatiunea produs

la noi de nedrepttile ce ei sufr, ar fi fost redus la o simpl comptimire cu suferintele lor ;

www.dacoromanica.ro

164

dar cnd e vorba de desfiintarea i de maghiari-

zarea a trei milioane de Romni, a jumtatea

populatiunii regatului nostru, atunci ne cutremurAm, cAci ne zicem : ceind va fi cu putinfd
ca trei milioane de Romdni sei fie desliinfali
dincolo, alunci i pentru noi pericolul desnafiona-

lizeirii a luat un corp palpabil. Azi credem &A

nu e putere omeneasc, care s poat desfiinta
neamul romnesc, i sprijinim aceast credint,
cA nu numai am rezistat secoli intregi in contra
incercrilor de asemenea natur, dar am ieit
mai viguroi, mai infriti din aceste incercriri.
Cd nd inset' vom vedea a treia parte din neamul
nostru ingenunchiat i desfiinfat, alunci va intra
In noi indoiala, i indoiala shibeVe, i sleibiciunea

e sfeiritul. Vedem ins i pipim astzi 61 pericolul de maghiarizare de dincolo de Carpati a

adus intreg neamul romdnesc in grea cumptind.
Ne temem de pericolul care poate s ne ajungd
pe noi, ceind planurile maghiare vor ieqi la capdt.
(Aplau se).

Avem noi Romd nii din Regatul noslru simlima* ntul di atunci cdnd va suna clopolul de moarte

pentru cele trei milioane de Romani din Ungaria

i clopotul de moarte al nostru a sunat. Acelai

simtimnt il au i Romnii din Ungaria, cA

desfiintarea Regatului romfm este i desfiintarea lor.
Maghiarii i astzi se socot in veacul de mij-

loc. Moldova i Valahia niciodat nu au fost

.supuse regatului Ungariei. In diplomele lor inset'
www.dacoromanica.ro

165

IVIaghiarii considerau Moldova qi Valahia ca feiri

alipite de Ungaria. CAnd vor fi maghiarizat pe

cele trei milioane de RomMIL e cert c' atunci
vor prinde curaj, vor scoate pergamentele lor qi
vor aplica aceea ce deja multi scriitori ai lor ream-al : realizarea diplomelor lor 5i a felului ce
ele confin : intinderea regatului maghiar !And la
Marea-Neagrii.

Nu este dar pericol de existenta Regatului

nostru i a neamului nostru, acela care ast5zi
-vine dela Maghiari? Se nate intrebarea : in
asemenea circumstante ce trebuie 170i sii facern?

Nri putern s" lsm pe fratii notri de dincolo

s" piar5, fr5 s5 ridic'Arn glasul nostru. (Aplause)...

Nu putem s5 nu ridicgm i noi glasul nostru,

cnd ei strig6 : Ne strivesc, ne desfiinteaz Ma-

ghiarii ! Si and vedem c5 strignul lor e o realita te, care-ti sfAie inima, cum sd nu ridictim
5i noi glasul cu loard lumea cult 5i sei zicem
Dreptate pentru cei oprimafi I SO nu mai fie in
Ungaria leirddelegea legel SO nu se mai schingiuiaseci poporul romein, care nu cere deceit dreptale I

llacti n'am fi Romni, dac5 am fi un stat de

alt limb5, dar vecin cu Ungaria, inc acest

simtimnt ne-ar agita inimile ; dar oare nu sun-

tem Romni noi si nu tim at noi inine am

suferit veacuri de schingiuiri i de nedreptli,
'Mat ne infiorAm numai la aducerea aminte a
celor p5timite? I Aparfincind de ba5linti Europei
culte, putem oare sta impasibili 5i nepcistitori la

aceastel exeeutare a unei treimi a neamului rowww.dacoromanica.ro

166

mdnesc? Am
pasibili"

o modaciune, daca am edea im-

cuvintele batranului sef de partid fura

primite cu aceleasi ovatii entuziaste.
Se rostira rand pe rand toate societatile, protest:And in fata lumii civilizate impotriva justitiei unguresti si a ideilor cari o inspira. Ii parasi calmul chiar si Academia Romana i cu
autoritate i ridica si ea glasul. In acelasi sens
se pronuntara aproape toti fruntasii vie tei publice, chiar si unii din pururi ingrijoralii
pururi circumspectii factori raspunzatori".
Publicul din Regat s'a convins de importanta
chestiei ardelene si a inceput sa fie patruns de
gandul CA acolo trebuie adusa lecuire. Dar ille
nu-si &Idea seama ce fel de lecuire va fi aceasta.
-La un iasboiu nu se putea gandi pe atunci nimenea ; cel mult putea fi vorba de un rasboiu
al sufletelor, de pregatirea constiintei pentru
vremuri potrivite.
In Ardeal ajunseram cu totii la convingerea

ca dela Unguri, noi nu putern astepta nimic,

incat lor zadarnic ne-am adresa de aci incolo.
lar dela impaarat tot asa. Acesta are sa-si faca
neted interesele sale si numai dupa aceea sa se
gandeasca la ale noastre, daca nu-i incrucisam
cumva cararile. Principiul, care dela rasboiul
independentei incoace strabiltuse in mentalitatea
noastra, acum ne cucereste definitiv : mantuirea
noastra nu ne poute veni de nicairi, decal dela
noi in5ine.

www.dacoromanica.ro

167

Trebuia deci s facem pregritiri in directia

aceasta. Pentru pararea magbiarizrii, pentru
inlturarea tendintelor de aservire econornic si

politic, trebuia s ne strAngem si mai mull.

In jurul institutiunilor noastre, s creigm institutii noui, s ne organizkn, nu numai pe baze
platonice si de sentiment, ci pe baze economice
reale.

Pasivitatea fat de parlamentul unguresc o

pstrrn deci cu si mai mare rigoare, &Ad acolo
nu avem ce cuta. Dar pornim o mai intensiv
mune economic5 i cultural, care ar fi putut merge si mai bine si ar fi putut da rezultate

si mai mari, dac am fi inceput mai de vreme

dac in locul lungilor discutli i certe de dialectic politic cu partidele unguresti, ne-am
fi gAndit s fim tari intiu i apoi s ne lum la
hart.
Politica habsburgic ne-a ademenit zeci de
ani deartindul, ne-a lsat s credem c Viena
e sprijinitoarea noastr i dusmana Ungurilor,
a cutat in totdeauna s ne arate c dusmanii
nostri sunt numai i numai Ungurii i prin urmare adversarii lor ne sunt prieteni, i cnd a
dovedeasell aceast drafost momentul
goste de care ne tot asigura, atunci s'a gndit
la interesui ski si ne-a jertfiL fr nici o crutare.
Ne-am convins dar c nici dela tron nu mai e

ndejdei aceasta e un cilstig dureros, dar

bogat In invtminte.
www.dacoromanica.ro

168

XXV
Noul activism.

Dacg e adevgrat c mirgrile mari politice

ale unui neam sunt in strnse leggturi Cu micgrile culturale i literare, atunci am putea spune
cu sigurantg Ca' energia manifestar in aceti
zece ani din urmg de poporul romnesc de peste

munti, in mare parte e o urmare fireasc a puternicei vieti literare, pornit in preajma anului
1900 i condusg cu atAta energie de d. N. larga.
Nevoile

ne fgcurg nemultumiti fatg de sis-

temul care ne ochmuia : ceream indreptare.

Dar algturi de aceasta ajunseegm cu totii
pgtrun0 de gAndul, c suntem un neam mare,
cu aptitudini distinse i menit pentru un viitor
frumos in acest colt al Europei. Literatura, hazard pe coala noug a lui Eminescu i apoi a
lui Cobuc, formeazg rezervoriul din care se
adapg contiintele. Curentul nou national in literaturg ii cere dreptul sgu i in manifestarea
noastrg colectivg
Micarea pornit de Vlahutg i Cobuc, trecutg apoi i sustinutri de Semgngtorul" cu d.
N. iorga, rilscolete adnc contiir4e1e in Ardeal,

d o noug directie tineretului nostru, fixeazg

i mai lgmurit ideile, pe cari trebuie sg le urmgm i aratg i cgrgrile pe cari trebuie sg mergem.

Dar situatiunea in Ardeal, ori cat muncti se

www.dacoromanica.ro

169

depusese, e totui dureroas. DeOrtarea dintre

realitate i ideal e aa de mare in ochii tineretului crescut in crezul nou, in at tot mai mull
se accentuiaz6 nemultumirea generatiei tinere
fa t de cea b`dtrng" i se cere tot mai imperios
inaugurarea unei noui directii a micrii politice. Se cere sA nu mai stni pasivi ea 0116
acum, s nu mai privim cuni se judeed de nobis
sine nobis", cum se aduc legi i dispozitii pentru
infrngerea noastr cu toate protestele noastre,
ci Sd ludm armele In mad, sli pornim la luplei
energidi pe loaf(' lerenele.

Se observii incetul cu incetul i greala politicei pasivisLe. Pasivitatea in multe locuri a

fost inteleas.A ea o inactiune, pe and in realitate ea ar fi trebuit s fie nu numai neparticiparea noastr la parlamentul din Budapesta,

dar continuarea unei lupte at se poate mai

energic'd in autonomiile comunale i comita-

tense. Se observ6 deasemenea o i mai mare

intetire a n'zuintelor de maghiarizare i de nimicire economicti i politic`d.
Astfel din ideile sem`nate de ziarul Tribuna"
din Sibiu i pslrate cu sfintenie in suflete,
din nouile curente de cultur nationard propovilduit de literati i oameni de tiint dela
1900 incoace, din o judecare mai obiectiv'd a
greelilor din trecut i a mijloacelor cu cari ad-

versarii V01: s`d ne desfiinteze, rgsare convingerea Cd e necesaril inaugurarea unei politici noui.
In anul 1905, acest pas se i face : noi intrtim
www.dacoromanica.ro

170

intr'o nouei perioada de activitate parlamentara

5i politicti.

Dar si acum, ori-at ne-am ferit de greseli,

In urma imprejurrilor a trebuit s pstrAin pe
cea mai mare. Find partid care st pe baze legale,

care are s sustiii o lupt de aprare

si nu o lupt de cucerire, nu puteam s ne abatem dela programele vechi si mai ales trebuia s pstrm acea nenorocit ideie de dinasticism i spre a nu fi invinovliti de trdare,
s'o accentukn asa de des, inekt s ajungem
teadevr parunsi de dnsa i s uitm de politica intregului neam, lr deosebiri de granite politice. Am accentuat mereu c' tinem la
dinastie, la patrie, intelegnd patrie" nu nmnai
tinutul romnesc, ci cadrul intreg al monarhiei
habsburgice. Am rspndit ideia aceasta asa de
mult in popor, 'Mat Ungurii au inceput s nu
ne mai creaz6 ofensivi, pentrucA suntem ere,
didciosi dinastiei, iar dinastia s ne desconsidere cA nu putem fi primejdiosi. De aceea a
urmat apoi nenorocire dup nenorocire pe capul
nostru
Un dram de buntivoint ni s'a artat doar in
zilele din urrnA. Dar nici aceasta n'a venit dela
Habsburgi, ci din anti parte. Rsboiul mare, In

care se sbucium azi intreaga Europ, btea

la poartA. Tripla aliant si mai ales Germania
vedea bine ce are s se intmple ; interesul el
de mare hegemonie national cerea imperios ea
lnia ei de ap5rare s se intindri dela Marea Balwww.dacoromanica.ro

171

tica pana' la Marea Neagra impotriva Nordului

rusesc : trebuiau deci neaprat castigate simpatiile regatului roman. Dar s'a vazut ca acest
regat e condus de poporul care Il alcatueste. Iar
acest popor nu poate merge alrtturi de Austria
Germania, cata vreme, sub aripile Habsburoilor, Unourii fceau cea mai criminal' siluire
impotriva a lor patru milioane de Romni. Opinia publica din %ara era adnc revoltata in
urma celor ce se petreceau in Ardeal, cum e revoltata i azi. lar opinia publica a unui stat national e adevarala carma a statului. Germanii
si-au dat seama de lucrul acesta, facura presiune
asupra Austriei. Astfel de dragul intereselor germanismului ne-am ales si noi cu cateva zambete

intru cat acesteanu strica unifagaduieli,

tatea statului tia tional maghiar" ! Atata ns, tot.
Clarificarea o vor aduce zilele ce vin.

asteptam...
XXVI.
eoa1 si eultur5.

CA situatiunea noastr culturalrt avea sa sufere din toate acestea, era doar firesc. A trebuit
sa orbecaim pana in zilele din urma, cautand
adevarata &arare. Acum in sfarsit am gasit-o
i o vom urma. Dar cata departare intre cararile
din trecut, imprejurarile grele de azi i planul
ce avem de urmat de acum incolo ! Lipsiti de

o traditie culturala bine fixata, abia biserica

www.dacoromanica.ro

172

ne-a mai dat, cnd avea conducatori vrednici,

temeinice puncte de orientare. Cultura noastr
In cursul veacurilor sub scutul ei s'a desvoltat.
Guvernele din Viena ne-au inlesnit stedania
numai din cAnd in cand i aceasta avand in
vedere diferitele lor interese politice. In ce privqte guvernele din Budapesta, cu toate eh' prin
legi s'a garantat Romanilor autonomia bisericeasc6 i colarA, ele au urma'rit totdeauna in
chip sistematic maghiarizarea.
Principiul de care s'au condus ockmuirea i
guvernele ungureti in trecut i pAn6 astazi, in
aceasta" directiune, 1-a precizat foarte bine contele Albert Apponyi intr'un arlicol tiintific din
1911

S'coala care n'are in vedere principiul c cetti-

fenii ungari aparlin hotirit i exelusiv patriei

maghiare, degenereazd intr'o 5eoa1il de pfiefitoi
i de trildiltori, care coald meritd tot ateit de
pulin sd fie tolerald ca i o eoalil inieetatii de

ori-ce alt soiu de imoralitate.

Consecve0 Cu acest principiu draconian, s'a
urmarit maghiarizarea Romanilor pe toate
incepnd dela gradinile de copii i pall la -invatam'antul superior. Toti minitrii maghiari de
instructie publica', incepand cu Trefort (1881),
apoi contele Csa'ky (1891) i sfarind Cu contele
Zichy i cu cel actual Bela Iankovich, au urma.-t
aceleai drumuri. Realizarea scopurilor lor incepe chiar cu grdinile de copii i azilurile. Se
reglementeaz6 doar prin lege ca fiecare grcidind
www.dacoromanica.ro

173

de copii
fiecare azil s trezeascti qi s desuolte
in sufletele copiilor sentimentul de alipire la pa-

tria ungarti i conliinfa aparfinerii la nafiunea

ungarti, precum

felul de glindirereligios-moral".

In invrit5man1ul nostru primar, care ill Ardeal e o creatiune a bisericei romAneti, coala,

precum am arRat, a ptimit pe timpuri de ovinismul nemtesc i mai in urm de ce! unguresc.

Tendintele de germanizare se manifest6 intiu

in putinele coale romneti infiintate sub irnp5egteasa Maria Tereza (1766) i imp6ratul Iosif II

(1785) pe seama geniterilor, apoi in epoca absolutismului.

Gratie manualelor bilingve (nemteti i romneti) ce se intrebuintau in aceste coli, en

i in coalele infiintate sub scutul bisericei romtmeti, se urmilrea i sub conducerea nemteasc"

o adevArat oper5 de instrAinare a sufletului

romnesc. Deci rolul germanismului al Habsburgilor pentru cultura noastiii este i in aceste
epoci foarte redus.
Sovinismul maghiar a inceput s.ri se arate indt

pe la 1790, indar6 dup moartea impratului

Iosif II, partizanul politicei de germanizare. 5i
de atunci incoace cearcA incontinuu s'd influenteze coala i astfel i cultura noastr.
Paralel ins" cu desvoltarea contiintei nationale ungureti a mers i desvoltarea coWiin tei
romneti. La 1848 Romnii ardeleni oblin dela
Dieta fdrii hofdrirea &A nu numai trebuinfele biserice51i, ci ji cele 5colare ale tuturor conlesiunilor

www.dacoromanica.ro

174

recunoscute de stat trebuie acoperite din budgetul

statului". Tot in acest an, Romnii i concretizeaz5 in vestita adunare de pe cmpul liberttii
dela Blaj (3/15) Maiu) toate dorintele lor. Prin
adresa aclamat aici, RomAnii ardeleni, condusi de

episcopul Saguna, profesorul Simeon Krnut

Avram Iancu, cereau imp5ratului :
lnfiinfarea de qcoale nafionale romneti in
toate satele, opidele i oravle ; infiinfarea de institute tehnice, de seminarii pentru educafiunea
preofimii, cum qi infiinfarea unei universitli nafionale roma neVi qi dotarea acesteia din tezaurul
statului in pro porfie cu poporatiunea contribuaapoi dreptul de alegei tori pentru intreg personalul didactic i desavcluila libertate a inviifeinmintului".

Urmarea acestei adunAri nationale a fost c6

de aci incolo, de cateori adversarii fac incercAri

de a ne potoli, chestia scoalelor si a limbii de

instructie romnesti e discutat5 pe intaiul plan.
Dup izbucnirea rsboiului la 1849, insusi faimosul Kossuth Lajos, dictatorul Ungariei, filcea
Romnilor propuneri de imp5care, oferindu-le in-

tre altele c5
In toate coalele deja in 'Ung i in cele cari
se vor in fiinfa pe viitor de Mire sial pentru Romni,
limba de instrucfiune e limba romeinei.

In ministerul instrucfiunii publice va f uncfiona o secfie separat pentru credincigii bisericii greco-orientale. Ea va fi aldituitel numai din
Romdnii de aceast credinfil
www.dacoromanica.ro

175

$coalele i bisericile acestei con fesiuni sunt

imprtei,ite de lo ate drepturile celorlalle religiuni.

Se va infiinfa pentru ddnqii o facultate de

leologie separatei la universitatea din Budapesta".

Cum se tie insA, imp`carea nu s'a fcut i

Romnii au luat armele in contra Ungurilor,

durere

pentru ap'rarea Tronului habsburgic.

Cum a nspinit apoi impgratul Frantz Iosef

aceast6 atitudine leal a Romnilor i sangele
vArsat pentru dnsul, am antat mai sus.
La 1868, baronul Iosif Bitv6s, ministrul instructiei publice, bArbat luminat i drept, singurul pe care 1-au avut Ungurii intreprinde
reforma inv5tmtintului priniar din tntreaga Ungane. Prin legea lui declan obligativitatea
vstgmntului primar pentru copiii dela 6-15
ani, fixand totodat6 c limba de instructie au
s'o hoteirascd susfindlorii de coli i CA ea nu
poate fi alta cleat cea vorbit de copii i de pd.rinfii lor.
Partea nationalrt a acestei reforme a fost
gulan prin aa numita lege des pie egala indrepMlire a nalionalittililor nemaghiare, cari toate
impreunA formnd statul nsui, acesta e dator
ca coalele de stat s le organizeze in conformitate cu trebuintele i cu urea lor fnsi. In
consecint5, aceast lege prevede, la articolul 17,
urmAtoarele importante dispozitiuni :
Determinarea limbei de predare in institutele
de 'hive-Omani deja infiinfate de slat i respective
de dike guvern, cum i acelea pe cari, cercInd newww.dacoromanica.ro

176

cesitalea, le va infiinia, aparfine intrucat retalio la aceasta nu dispune nici o lege agendelor ministerului de instruclie publica. De vreme

ce ins rezullatul pe terenul instrucfiei publice,

e, din punctul de vedere al culturii generale i al
binelui obVesc, scopul cel mai inall al stalului,
ministrul instrucliunii publice e dator a ingriji
cain instituliile de inveifamant ale statului, ceta fenii

fie-carei nalionalittifoi din tara, cari viefuiesc im-

preunel in masse mai mari, sa se poatti cultiva

in limba lor materna, pana la punclul unde incepe cultura academia '.
Odat votate, aceste legi urma natural s
fie aplicate i s-i dea roadele. Dar ele n'al(
i aceasta in chip
fost aplicate, decAt ici-colo
neleal i de rea credint.
Vechiul vis de maghiarizare a intregei sufl5ri nemaghiare din cuprinsul regatului Ungariei

a reinviat, imediat dup votarea legilor.

factorii maghiari au inceput &A considere incetul

cu incetul aceste legi ca o mare greal', care

trebuia reparat.
Astfel la 1878 se voteazs de cltre Camera din

Budapesta legea, prin care se declara obligator

invtifameinlul limbei magbiare in toate .goalcle
primare din tara.
Printr'o alt lege, votat5 in 1883, se introduce
limba maghiarrt i in coalele secundare romneti.

La 1891 se decide infiintarea de coli froebeliane printre nationalit4i, in cari s'A se predea
www.dacoromanica.ro

177

elevilor limba maghiar incepAnd dela vArsta

de irei ani, iar la 1893 printeun articol de lege
se sporesc lefurile inv5Ptorilor confesionali la
o sum5 cu mult mai mare cleat s o poat5 suporta biserica autonom5, care avea coalele sub
scutul stt i care ne mai putnd pl5Ii pe invAt5tori, urma ca coalele confesionale s" se inchid i s deschid statul altele dup5 calapodul
magbiariz5rii fortate.
La 1907, contele Apponyi voteazil articolul de

lege XXVII, prin care sporete in mod insp5imntAtor orele de studiu al limbei magbiare pe
sttprmnti. Legea aceasta scoate pe invlAtori
de sub autoritatea bisericei vi-i numete funcfio-

publici, cari au s depun5 jur5mant in

limba magbiarA, impunndu-le totodatrt s dea
elevilor lor o educatie pur palrioticti-ungureascei
i numai in a doua 'Lillie o educatie religioasmora15.

Iat5 acum numilrul de ore care se introduce

prin aceastri lege in *coalele romAneti pentru
studiul limbei maghiare
Scoala cu 1 invAtiltor 13 ore pe s5ptilmnA.
9

99
59

79

If

79

39

3
4

79

211/2

99

If

9614

97

39

32

95

99

97

32

37

/9

79

39

79

/7

Cam ce fel de coal romitneascA e coala

noastril in urma leget contelui Apponyi ue-o arat
Itusu Abrudeanu

www.dacoromanica.ro

12

178

in chip dureros de convingator Dr. G. Sima,

un eminent pedagog si un adnc cunoscator
al desvoltarei scoalei romnesti de peste Carpati, In interesanta sa lucrare ,5coala romaneascli

din Transilvania i Ungaria".

Dupti patru ani de coalei, copiii romeini trebuie sti tie vorbi i scrie ungurete astf el, ca
poatti exprima la infeles gadirile. In 5coala de
repetifie (elevii dela 12-15 ani) timp de trei ani,
cursurile se vor face toate exclusiv ungurete".
Pentru ca aceasta scl se poatei ajunge, invftitorul
va intrebuinfa once prilej lii scopul de a-1 face pe

copil sei invefe limba maghiard in milsura prescrisei ; va vorbi ca el qi In *ref de qcoalei. ungureqte".

Dar pe orele de religie eram &Opal-1i noi pretutindeni.

Dupa un an, la 1908, acest cel mai nefast
politic maghiar vorbim tot de contele Apponyi,
--vine cu faimoasa sa ordonanta, prin care dis-

pune ca pentru elevii romani din scoalele statului s(1 se predea Oat' i religia in limba maghiarei I

Ca simpl' ilustratie a mentalitatei oamenilor

politici unguri si a sentimentelor ostile ce nutresc ei fata de poporul roman, vom spune
in timpul tratativelor de impacare, incepute inainte de rsboiu de contele Tisza ca fruntasii Romanilor de dincolo, venind in discutie revocarea
legii scolare a contelui Apponyi, primul ministru

ungar a declarat ca nu e de loc dispus a cere

www.dacoromanica.ro

179

rev izuirea ei. Astfel cea mai nedreaptil dintre

legi a rAmas i azi In vigoare pentru coalele
romAntti, dacA se mai pot numi astfel.
Cu i prin aceastA nenorocit lege, maghiarizarea face zilnic progrese uriae i dacA nu se

va interveni pAn'A mai e timp, nu peste mult

se va putea spune cu durere c in Ardeal au
fost Wald' milioane de romAni, dar cA asteizi nu
mai existA decAt urme sporadice 1
5i desigur cA vremea aceasta nu e tocmai departe, cAnd in coalele romAneti de dincolo a
inceput s'A se invete dup Abecedare, in care se
spune cA : Limba noastrti maternti e cea romtineascti, iar limba noastrfi natiunalil e limba maghiarii" (Cartea lui Szabo-Dirle, Arad, 1909)
sau in cartea sub-inspectorului renegat D. Grama,
In care conceptia maghiarizArii este i mai ingenioasA :

Acei cetAteni, pe cari in copilAria lor mama

i-a invAtat bimba maghiarA, sunt cetAteni de

limba maghiar. Dar mai sunt i cetAteni de

limba romAneascA, slovAceascA, nemteascA, sAr-

beascA, etc. Care poate fi aya dar limba maternet

familiarti a ceteifenilor? Limba maghiaril, pe care
e numim limba maternfi
Care-i deci partea bunA ca care au contribuit

Habsburgii la cultura poporului nostru? Ne-au

sustinut ei vre-odatA cauza?
De altfel insi opinia publicA maghiarA, inveninatA zilnic de presa ovinistA ungureascA,
indrAznete s'A cearil acum desfiintarea tuturor
www.dacoromanica.ro

180

coalelor normale romaneti, 6 de baieti i 1 de

fete, pentru pregatirea invatatorilor i trimiterea
acestora in locuri Cu totul straine, In internate
ungureti, uncle sa se maghiarizeze cu totul inert
inainte de a infra in viata publica.

Un vecinic spin in ochii Ungurilor a fost i

le este putinul numar de coli secundare pe cari

au reuit sa le infiinteze, cu atatea greutati

sudori, fratii notri de peste Carpati, in cursul
thnpurilor rasbatute de ei.
Marea importanta a acestor coli o da faptul
ca in ele ii formeaza sufletul i convingerile
patura intelectuala a unui popor. Cei de jos, taranimea, oricat ar incerca coala maghiara sa-i
instraineze, nu se lasa aa de uor influentati, ci
dup.-a cateva oscilari ii revin iar la buna tra-

ditie ramas din stramoi i nealterabila, iar

sufletul nu li-se molipsete.

Alta e insa situatia celor cari se ridica. Traditia romneasca la pa tura, in care infra ei, e
slaba'. Cea taraneasca nu-i mai stapanete, caci
s'au rupt de (lama, iar sufletul lor se formeaza aa
cuni 11 indruma coala secundara'. Universitatile

ungureti Cu dispretul lor pentru cultura roma-

neasca nici nu vor i nici nu pot indrepta in

sens romnesc ceeace s'a format altfel in coala
secundar'.

Prima coa1 secundara' romncasca a fost cea

din Blaj, infiintata la 1754, Cu limba de propunere latineasca. Simeon 1361'11u-0u e cel dintaiu

profesor care introduce in gimnaziul romiin-unit

www.dacoromanica.ro

181

din Blaj, inainte de 1848, limba romAneaseg.

Al doilea gimnaziu sau mai bine zis liceu a
fost infiintat la 1826 in Beiu (comitatul Bihorului) de cutre episcopul greco-catolic al OrziiMari, Samuil Vulcan. 5i acesta a fost latinesc
pAnA la 1850, cAnd s'a introdus i aci ca limb
de propunere limba romAneascA. La 1889, guvernul unguresc a maghiarizat intreg cursul superior al liceului, precum i o parte insemnat
din cursul inferior, pe motivul ca intentia epis-

copului fondator a fost ca limba de propunere

s'A fie cea latineasc, iar nu cea romAneascil.
Astfel avem o coalA sustinut de o episcopie
romAneascU cu limba de propunere ungureascg 1

Cam ce soiu de instructie se capk in acest

liceu, e destul s'A spunem c'A in toate cele 8 clase
limba romanA se predA numai in 18 ore, pe cAnd
limba maghiarA, care pe deasupra mai e i limba
de propunere, se pred6 in 26 ore !

RomAnii ortodoxi abia la 1850 ajung s-i

infiinteze o 5,;coa1 secundarA la Braov, gratie

struintelor episcopului saguna din Sibiu i a

protopopului I. Popazu din Braov. Printre cei
dintAiu elevi ai acestui liceu, care este pAnA in
ziva de azi cea mai frumoas5 podoabA a coalei
romAneti din Ardeal, a fost i d. Titu Maiorescu.

La 1861 s'a mai infiintat pe lAngA liceul din

Braov i o coalA real. de 4 clase i alta comer-

cial' de trei clase, coala real avAnd scopul de

a pregAti pe elevi pentru intrarea in coala comercial. Rezultatele date de aceste coale au
www.dacoromanica.ro

182

fost din cele mai fericite atat pentru progresul

cultural al Romanilor din Ardeal, cat i a ce/or
din Romania libera.

Atka insa nu e de ajuns. Dupa dreptate ar

trebui s avem mult mai multe coli secundare.

Inca la 1850spune d. dr. Sima

episcopul

.Saguna cerea dela guvern pentru Romnii ortodoxi 18 coale secundare i anume 6 licee (in
Sibiu, Deva, Cluj, Chioar, Cohalm i Brarv),
6 gimnazii (in Fagara, Alba lulia, Sighioara,

Brad, Bretcu i Abrud) i 6 coale reale (in

Halmagin. Mura-0orheiu, Hateg, Ofenbaia,
Mijloceni i imleu), dar guvernul nu i-a dat
nimic, ci 1-a lasat s faca el singar cat va putea.

Dupa colile din Braov, $aguna a mai filcut

gimnaziul din Brad, care a ramas pana in zlua
de azi aa cum ha lasat Saguna, la 1869. Acest
gimnaziu, conform statutului dela 14 Iulie 1869,

dat de baronul I. Etvs, ministrul de culte de

pe atunci, e gimnaziu national romnesc .4e

legea gr. or." i are ca limba a instructiunii

peste tot limba romana". El avea sa se complec-

teze la 8 clase, dar dupa moartea lui $aguna

(1873), fiind i imprejurarile politice mai grele,
nu s'a mai gasit nimeni care &A fi staruit i lucrat in aceast directie cu energia lui Saguna".
La 1863 s'a deschis un liceu romanesc *i la
Nsaud, in nordul Ardealului, de catre fondul
graniteresc al regimentului al doilea" din partile Nsudului, cu limba de propunere romaneasca.

www.dacoromanica.ro

183

La 1882 RomAnii din Banat, cari apartineau

inainte confiniului militar bgngtenesc", au cerut
i ei voie dela guvernul unguresc s deschizri
la Caransebe un liceu romnesc, dar nici
In ziva de azi n'au primit nici un rAspuns.
Tot astfel, la 1885, sinodul eparhiei romne
ortodoxe a Aradului a cerut aprobarea ministerului de instructie public pentru infiintarea unui
liceu romilnesc la Arad, dar cererea a fost respins` pe motivul CA un liceu romdnesc la Arad
nu corespunde intereselor statului, ci el mai mull
ar accentua separatismul politic".
Dup4 cum se vede din cele de mai sus, cele
4 milioane de RomAni, cetteni ai statului ungar, abia au 4 liree i un gironaziu, o coal

i comercialri, intretinute toate din avutul i

sudoarea lor, e cnd Saii, cari sunt nurnai
230.000 la numrir, uosed 4 licee clasice, until

real i un gimnaziu. Re me deci pentru Sai

un liceu la 40.000 de suflete, iar pentru Romdni
un liceu la 700.000 sufletel

Este evident c acest numAr mic de coale

secundare nu e suficient pentru Ilonini, tAtg
vrerne pentru Sai el este mai inult decat irebuie. Din. aceast cauz, cei mai multi elevi
romni sunt nevoiti s frecuenteze licee ungureti, al c'Aror nunair in toat6 Unaaria se ridicA
la 155, in afar de 28 gimnazii i 32 coli reale.

Asile!, in anul colar 1911-12, din 4256 elevi

romni cari frecuentau coale secundare, numai
www.dacoromanica.ro

184

1913 cercetau coli romneti, restul capatand

instructie in colile ungureti.
La cele dou universinti din Cluj i Budapesta,

e o adevarata batjocura ce se intampla cu catedrele pentru istoria literaturei romneti. Ca

titulan i ai lor figureaza doar cei mai abjecti renega ti ; Moldovan Gergely la Cluj i clr. Sziegeszku Jozsef la Budapesta, lipsiti i unul si
altul nu numai de dragostea, dar i de cunotinta limbei romne.
Singurele institute de invtamant nmase pana
azi neinfectate de cultura maghiara" sunt cele
6 seminarii de teologie de pe langa scaunele
episcopale. Dar ochii ovinitilor din Budapesta

sunt atintiti i asupra lor, daca cuniva ar iei

victorioi din actualul rasboiu.
In asemenea conditiuni vitrege, 1i poate oricine inchipui ce cultura detestabila ii pot eatiga elevii romni in scoalple ungureti, din cari,

fan s vrea, nu ies dealt cu dispre pentru trecutul nostru, pentru literatura noastra, pentru
viata i viitorul neamului nostru. In special
crtile de istorie intrebuintate in aceste coli
sunt pline de faluri i neadevaruri .cu privire
la trecutul poporului nostru, ceeace are de multe
ori ca rezultat ca elevului roman sa-i fie ruine
ca e roman. Exceptiile stint fericite.
Din cauza acestui sistein nenorocit nu e de
mirare daca in nivelul cultufal i sufletesc al
Romnilor de dincolo se constan in ultimul timp
o dureroasa scadere, precum i o cretere simwww.dacoromanica.ro

185

titoare a speciei de renegati. Lovit astfel in

inima ei, cultura romneascg din Ardeal este
azi amenintatg mai mull, decat ori cAnd de primejdia nimicirei, care fatal se va resfrAnge apoi
cu timpul asupra intregei suflgri romnevti.
Sprijinul pe care ni 1-ar fi dat Habsburgii
pentru sustinerea i desvol tarea culturii noastre,
e de domeniul fanteziei. 5 i e o mare grevalg

a crede c ne vor sprijini de aci inainte. Singuri, din propria noastrg trudg, ne-am creat tot
ce avem.
i singuri stgm i astgzi in fata sfortgrilor sistematice cari vor s ne cutropiasc, atacAndu-ne
deodat pe toate terenele i sustinAnd lupta cu
toatg energia unei puternice organizatii de stat.
XXVII
Magh iarizarea.

Legile din 1867 ne scoaser din mAna Habsbur-

gilor, cari chiar dacg nu ne-au voit binele, ci

vi-au vgzut inainte de toate de afacerile lor,
totuvi s'au purtat mai omenevte, i ne deterg
pe mna maghiarismului, care, precum am amin-

tit, ajunse in conceptiile sale de viat pe un

povrniv vovinist primej dios nu numai pentru
noi, ci i pentru el insuvi.
Am relevat c scopul, pe care II urrntireau
fat-A de noi Habsburgii, atat singuri, cgt i dup6
1867, cu ajulorul Ungurilor, e deslipirea noastril
www.dacoromanica.ro

186

de Regat, crearea unei prgpgstii, peste care

nu mai putem arza pod intre noi cei din Ardeal
cei din Regat. Ungurismul nu se mai mullumete cu atat : cu crearea unei deosebiri sufleteti. Ii trebuie o contopire neconditionat
cu elementul unguresc. In vederea acestui scop,
indat dupg transactia din 1867, ii organizeazg
intreaga administralie, justitia i invtilmtintul.
Maghiarizeazg inainte de toate institutiile de stat,
dei aceasta era in contrazicere cu legea de nationalitgti, care cerca crearea de institutii cultu-

rale i pe seama celorlalti. Justitia e maghiarizatg complect, se interzice intrebuintarea altei

limbi decgt a celei maghiare. Acelai lucru se face

cu administratia, cu finantele. Piing unde poate

ajunge nebunia aceasta, e dovadg i faptul neinsemnat in sine, &A functionarilor dela cgile
ferate li se interzice ori-ce conversatie in altg
limbg decat cea maghiarg, in contact cu publi-

cul romfm sau de an' limbg.

Se organizeazg apoi invgllimntul deasemenea in acelai scop. Limba maghiarg introdusg In coalele poporale la anul 1879 inteun
numgr restrns de ore, cgtigg an de an, pang
ce in sfarit In anul 1904 Albert Berzeviczy vine
cu un proiect de lege, in care cere ca in invIllg-

mntul primar sg se introducg 17 ore sgptgmnal la limba maghiarg, lgsnd abia 15 ore
pentru celelalte studii. La 1891 se voteazg legea
grAdinilor de copii, care stabilete cri ocupalia

copiilor de 2-6 ani, din aceste grgdini, e sti

www.dacoromanica.ro

187

mearg mn in mn cu introducerea lor in cunotintele limbei maghiare, ca limbs de stat",

pe care astfel copiii s. o invete inainte de a

incepe coala primar. Deasemenea stabilete
scopul acestor coale e s trezeasc i s desvolte in sufletele copiilor sentimente de alipire la

patria maghiar i con,tiinta c1 apartin la natiunea maghiarg".

Educatia in sens national maghiar e urniride organele colare ale statului, dela
ministru pn la cel din urrn copist. Scopul e
inainte de toa te strpirea
contiinte
nationale in cei cari apartin nationalittilor i
ritra

apoi alipirea lor definitiv la ungurism. Maghiari-

zarea li se pare lor eh' prin coale ar putea

ajunge la rezultatele cele mai bune. O mrturisesc ei nisi, scotnd cu mare bucurie la ivealri

acele cazuri unde coalele in anumite tinuturi

romneti au isbutit s maghiarizeze.
Sistemul urmat aci e cunoscut. Se inlturil
din coalele noastre mai inti tot ce ar putea

trezi in noi mndria de Romni. Prtile de

istorie rointneascri din crtile de lectur mai vechi sunt eliminate i inlocuite cu prti din istoria

national maghiar. Acum doui ani era vorba

In anumite cercuri ale Ministerului Cultelor din
Budapesta ca pe seama coalelor secundare romaneti s se alc6Luiasc6 chiar un astfel de manual

al istoriei literaturei romneti, care s nu cuprind decfit pe scriitorii ardeleni, de oarece

ceilaii fac parte din literatura altui stat i altei
www.dacoromanica.ro

188

natiuni ; se cerca deasemenea elhninarea tutu-

ror pieselor de lectur, ai c'ror autori erau din

Regat. Se argumenta : elevul e dornic s'A afle
i cine a fost scriitorul, iar lucrul acesta Ii poate
trezi idei, cari sunt incompatibile ca apartinerea la natiunea politicA ungarA.
Editiile consecutive ale manualelor dovedesc
ce repede a trebuit s'A se intAmple transformArile. Dela o vreme, din interes pedagogic, s'au
alcAtuit cArti bilingve, ungaro-romAnesti". De
aci apoi pAnA la cartea curat ungureascA nu mai
decAt un pas.

In 1907 se voteazA legea lui Apponyi, prin

care scoalele sustinute de Doi cretreste, cu
atAtea i atAtea jertfe, ajung la discretia organizatiei administrative a statului, care potrivit
indrumArilor de sus si indemnurilor pe cari i le
da societatea ungurease, se interesa de un singur

lucru : intru cAt progreseazA instructia limbei

maghiare. In coalele noastre Istoria (numai
istoria ungureasCA !), Geografia, Constitutia, CAn-

tArile, apoi Aritmetica chiar, au s'A fie in limba

maghiarA. Noua lege stabileste doar hot'Arit, care
scopul : educatia nationalA maghiarA a nationalitAilor prin limba maghiarA i prin toate
celelalte elemente, cari sun t in mAsurA de a pro-

moya cultura maghiar4". Si instructia pe care

vor face invAtAtorii jurati, cA vor fi credinci6si
natiunii maghiare, trebuie sA fie in asa fel incAt
copilul, dupti 4 ani de scoalg, s'A stie vorbi
scrie ungureste fArA mari greutAti in exprimarea

www.dacoromanica.ro

189

ideilor. In coala de repet4ie, totul va fi unguresc. InVttorii au obligatiunea ca chiar in

afaril de coa1 si vorbeasc" cu elevii in limba

ungureasc. agile de sludiu vor fi fgcute dup
planul Ministerului, dupil continutul indicat de
el i corespunettor scopului ce are ssa urmreasc6

coala. Ori-ce lips6 din program in sensul indicat de forurile guvernului, are sA fie pedepsitA
cu cea mai grozav asprime : Cu inlturarea insau cu inchiderea coalei.

Astfel am pierdut, numai in aceti ani din

urm6, pAn6 la 600 coale primare 1

Apropierea rsboiuiui a rcut s rilsune din

partea unor fruntai politici unguresti i chiar
din partea prim-ministrului, con Lek Tisza, glasuri ceva mai impAciuitoare. Se incepuser chiar

tratative pentru o potolire a noastr5, ceeace

insemna : pentru c4tigarea simpatiei Regatului.
Intre alte fleacuri ce ni se ofereau, contele Tisza
f'gduia i o micg schimbare a legei apponyiane.
A i pus-o apoi in aplicare : ministrul instructiei

a dat un ordin prin care se introducea i in

coalele de sta t, din tintiturile romnqti, limba

roman pentru Romni i anume, dac5 invVtorul e stApan pe limba aceasta, fixandu-se
planul care are s fie urmat. Cum insii invgttorii de stat apro ape nieiri nu tiu romismete,
ordinaOunea ministeriahl 1.5111111)e in Manitom!
Oficial numai.
Programul e i mai interesant. I,imba rornn
poate fi intrebuinlatil in scoala de stat cu majowww.dacoromanica.ro

190

ritate romAn'A de elevi, daca 2nvttorul tie ro-

m&neVe, insA pe o scar numai ata de intins

cal se cere pentru inlesnirea invtturei limbii
maghiare". Se d'A .5i un exemplu : CAnd e vorba
s'A invete elevul un cuvAnt maghiar, mai inainte
s'A se facA uz de mijloacele intuitive prin actiune
i numai pe urm'A, pentru in telegerea sigurA a
notiunii, sA i se spunA elevului in limba maternA,
sau s'A i se cear s'o spun'A el, fiind aceasta un
motiv de adeverire cA a inteles, iar dupri aceasta
sA se spung de mai multe ori in limba maghiarg".
Aa dar in limba romAneascA n'are s'A se invete nimic, ci are s'A serveascA numai ca ajutor,

acolo unde se poate, pentru invAtarea limbei

maghiare. Scopul e deci acelai, care a fost In
totdeauna : ruperea elevului de &al-A neamul
sAu i alipirea de neamul unguresc in contiintA
i limbA.

lmpotriva coalelor secundare se dau atacuri

tot aa de sistematice. De unde la inceput nici
nu se pomenea de limba ungureascA, incetul Cu
incetul aceasta s'a introdus tot mai mult, iar in
anii din urmA s'a inceput chiar s'A se pretindA
ca jumAtate, dacA nu intreaga instructie a coalelor noastre secundare sA se intAmple in aceastA
limbA. S'au cutat fel de fel de chitibuuri, mici

portite, pe unde s se poatA strecura mai bine

ungurizarea. La Blaj i Braov nu s'a putut

acest lucru fiind i vigilenta mai mare ; insA la
Beiuq, unde pstorirea bisericeascA a suferit i
sufere de slAbiciune i acum, s'au intrebuintat
www.dacoromanica.ro

191

toate trucurile si in sfilrsit ungurismul a isbutit

ca in clasele superioare ale liceului studiile 0 se
faca numai i numai in limba ungureascii, intru
toate identic cu histructia din liceele statului.
.5coala susfinut deci pe banii noqtri servete scopurilor distrugerei noastre 1

Institutiile cari ne-au mai rgmas si s'au argtat

mai rezistente in lupta pentru pgstrarea individualitgtii romnesti sunt toate in leggturg cu
biserica, acest stalp care ne-a sustinut si ne sus-tine si azi. Ocarmuitorii unguri au vgzut foarte
bine acest lucru si au simtit si mai bine piedeca
ce li se punea in cale. Incep deci cu toate mijloacele ingenunchiarea ei. Legife cari s'au adus in
privinta scoalelor erau toate o incglcare a auto-

nomiei bisericesti, Oki toate scoalele eran sub

scutul bisericei, care, in baza legilor votate de
parlament si sanctionate de impgrat, avea drept
sg dispung de limba si instructia dinteinsele.
Nimicirea scoalelor nu era insg suficientg pen-

tru progresul maghiarizgrii. De aceea fruntasii

misegrii unguresti se gAndesc la aservirea bisericei si la intrebuintarea ei pentru scopurile lor.

Lozinca ce se dg e : nimicirea caracterului romanesc al bisericei ortodoxe i al celei unite, trans-

formarea ei din institufie naiionala in institufie

ungureascil .

Cum preotimea a fost totdeauna elementul cel

mai rezistent la atacurile de maghiarizare, guvernul ungar se gAndi intgiu la infrngerea ei.

li acord ajutoare de stat, numite congrua",

www.dacoromanica.ro

192

tiind foarte bine 61 ghiftuirea cu bunAt4i va

duce in curAnd acest organisni la sl5biciune
distrugere. i inteadevr in cAtiva ani preotimea

in multe locuri e transformat : congrua i-a

fcut efectul.

Se merse acum cu un pas mai departe : se

infiint episcopia greco-catolicsa ungureascg. de
Hajdu-Dorog. Se detaarA din episcopiile grecocatolice romneti toate acele sate unde poporul,
fiind amestecat cu Ungurii, vorbia i ungurete,
dar unde in urma bisericei sale i a coalelor confe-

sionale era totui in legAtur cu Romnismul, i

se repartizar la noua diecez, a cArei limlA in
administratie i in serviciul divin, chiar in ciuda
bulei papale, e cea ungureascA i care strbAtut
de ovinismul societAtii maghiare imperialiste
in6bue sau izgonete tot ce mai poate fi rom-

nesc in sufletul credincioilor. Efectul e sigur.

In curnd toate satele acestea vor fi deslipite
definitiv de trunchiul neamului nostru i vor
face parte din natiunea ungureascA.
Fat de biserica greco-catolicri astfel tendintele de maghiarizare i-au creat berbecele cu
care au s'o fastoarne ; trebuia acum un astfel
de berbece i fal de cea ortodox. In anii din
urm intreaga pres6 maghiar a inceput s'a." pretind ca sA se intemeieze o episcopie pe seama
maghiarilor greco-orientali". Se argumenteazil

c stint sate intregi de Unguri, cari tin la legea

aceasta a r5s6ritului. Zadarnic s'au ridicat proteste din partea noastr5, zadarnic am diwedit.
www.dacoromanica.ro

193

In mai multe rnduri CA nu sunt astfel de sate,

ci cel mult unele bilingve i ici colo mici frac-

tiuni de ortodoxi, cari au fost Romni i in

urma imprejurkilor 0-au uitat limba lor. Noi
vorbiam in vnt i am putea tot vorbi in sensul
acesta
Nu vom fi ascultati, fiiiidc4 e
alkuri interesul lor. Daca episcopia ortodoxa planuita la Sente, 'Inca nu s'a intemeiat, ea are sa
se intemeieze in curand. 5i aceasta cu att mai
uor, intru cilt la infiintarea ei nu se vor putea
ridica obiectiuni din partea nici unui scaun papal,

cum se putea intknpla cu cea dela HajduDorog.

Scopul acestor dou episcopii ungureti, ridicate astfel impotriva bisericilor noastre, e evi-

dent in strnsrt legnur cu progresul maghiarizrii : pedeoparte sprijinesc maghiarizarea, pe

de alt parte creiaz intre cei maghiarizati i

cei r'mai la legea lor veche o pepastie, despk-

tindu-i i pstrnd astfel pe neofiti pentru maghiarism.

Pe lngA aceste mic6ri, tot sub oblkluire

mai inalt, cuget i lucreaz in acest sens intreaga societate ungureasc. Se infiinteaz6 societti, reuniuni, tovArii agricole", al ckor
scup e propagarea duhului unguresc. i toate
acestea sunt sprijinite in actiunea lor cu bani
grei din budgetul statului. Societatea cultural
din Ardeal Emke", apoi cea din sud, din Bkiat,
Dmke", sustinute cu milioane de coroane, ridicA coale prin satele locuite de nationaliati
Rusu Abrudeanu

1.3

www.dacoromanica.ro

194

si le sustin in cel mai sovinist spirit, tipAresc

crti, acord ajutoare de bani pentru propovduirea maghiarizrii. Au fixat chiar premii tonsiderabile pentru acei institutori, fr deosebire
de nationalitate, cari vor dovedi progresul cel
mai mare in instructia limbei maghiare la poporul romnesc. i s'au intmplat si cazuri dureroase, cs invttori de ai nostri au dat concurs
la aceste premii.

Alturi de actiunea impotriva scoalelor si a

bisericilor, guvernele unguresti intrebuintar Inc

un mijloc mai puternic, mai primej dios decAt

acesta : colonizrile. In tinuturile romanesti se
aduser Unguri depe ses sau din alte prti unde
o duceau mai ru materialiceste. Pe bani de-ai
statului li se asigura o situatiune mai bun, li
se asigurau scoalele si bisericile, usurndu-i astfel
de alte sarcini, si li se ceru in schimb s fie Unguri

adevrati, sovinisti si indrtnici.

Cum insg colonizrile la inceput se artau cu
mari defecte, se adopt principiul lui Gustav
Beksics, care in cAtiva ani fAcu adevrate ravagii :

s'a pus tot pondul pe maghiarizarea oraselor.

Acestea fiind odat cucerite, dela ele Ungurii se
vor cobori tot mai mult asupra satelor din jurul
lor si astfel in blocul romnesc se vor introduce
sprturi pornind dela aceste centre. Rezultatul

a fost uimitor : in Ardeal toate orasele, gall

doar de Sibiu si Bistrita, sunt azi ungurizate si
In unele locuri a si inceput influeiga dezastroas
asupra satelor. Ar fi destul ca cineva s cunoasc5.
www.dacoromanica.ro

195

satele din jurul Clujului, via ta i limba deacolo,

ca s-si fac o idee lrnurit despre marele
pericol care ne ajunge in urma acestui sistem.

Cum apoi omul srac e totdeauna mai usor

de cAstigat, s'a pus tot interesul pe imbogtirea
Ungurilor si pe imbogtirea Scuilor. Ungurilor

de printre Romni li se fcur tot felul de favoruri. Prin tinuturile scuiesti se cldir sosele,

linii ferate, fabrici, Intreprinderi mari, menite

s aduc bun' stare poporului de acolo, iar tinuturilor romnesti nu li s'a dat nici cel mai
mic sprijin. Ar fi destul s arunce cineva o privire asupra retelelor de linii ferate ale statului
ungar, ca s vad Ce a fcut acest stat pentru
tinuturile romnesti.
A adus acest sistem apoi inc6 o nenorocire, a
crei inlturare nu se va putea face si intmpla
deckt ()data' cu inlturarea stpnirii unguresti :
funclionarismul qovinist budgetivor. In slujbe, la

administratie, la justitie, la cile ferate, la institutiunile financiare ale statului s'a procedat
cu cea mai mare ur fat de elementele nemaghiare si mai ales fa-0 de cele romnesti Mt%
considerare la aptitudinile lor. Romnii au fost
inlturati consecvent, urrnrindu-se prin aceasta
impiedecarea formrii unei societti solide romnesti i crearea de societate ungureasc pretutindenea. lar aceast societate de functionari

atkrnktoare de stat, crescut in spiritul lui

trind in acest spirit, nu poate avea alt actiune

www.dacoromanica.ro

196

cleat pe acea a Indrumatorilor

: nazuinta de

maghiarizare i dispretul suveran fata de noi.

Daca ne gandim ca In Ungaria sunt aproximativ 500.000 functionari In slujba statului i

am socoti cate 4 membrii de fiecare familie, am
ajunge astfel la concluzia c statul ungar sustine
din budget 2.000.000 oameni. Aceste douli milioane sunt Unguri, numai Unguri. Fiind neamul
unguresc un popor de 8.000.000, statul sus fine
din propriile lui cheltuieli a patra parte a acestui
neam. Astfel bale celelalte nafionalittifi, numtir de 12.000.000 oameni, impreunet- cu 8 mili-

oane Unguri, jertjesc munci bani pentru stat,

ca acesta la reindul sclu sei poard susfinea a patra
parte din neamul unguresc i s inIrcing6 pe tog

i s ne gandim bine : In cadrul acestui

funcOonarisna intra profesoH, judecatorii, Inceilalfi.

va ptorii, in Ill deci intreaga clash' intelectuala

a unei 4ri. Astfel din banii notri se sustine intreaga clas intelectuala a Ungariei, care fiind
recrutata numai din Unguri, e Inainte de toate
a lor i a noastra de loc.
Exista deci in Ungaria o 'Mull sociala ung,ureasca, o clasa intelectuala' cu mult mai mare
de cum ar permite aceasta mrimea neamului
unguresc. Activitatea acestei clase, care astfel
e a ungurismului i e patrunsa de un spirit arhiovinist, se exercita asupra intregei populapuni
i are scopul dictat de insui sufletul i educatia
ei : ungurizarea.
La noi s'a vorbit mult de aceasta primejdie
www.dacoromanica.ro

197

i totdeauna ne-am imbrbtat. Am accentuat

mereu a nu ne pas, a vom rezista i acum,

cum am rezistat veacuri dearndul, a Ungurii
sunt element inferior nou i ca atare nu ne vor
putea cuceri niciodat. Ne-am ludat In gazete,
In conferinte, In discutii, in familie chiar i nu

ne-am gandit niciodat a In realitate suntem

cu mult mai slabi. Strn In mijlocul unui foc
concentric : ungurismul tinde spre scopul su,
pe toate aile, prin bisericil, prin coale, prin colonizAri, prin functionarism, i fiecare zi care
trece ne sap energia. In nici o direcfie n'au lost
guvernele ungureti aqa de std. ruitoare i consec-

vente i n'au lucrat a. a de bine dup un plan ca

pe terenul ungtirizeirii. La Budapesta se tine

seamg nu numai de fiecare sat, ci i de fiecare
inidivid cucerit pe seama lor.
5i maghiarizarea face progrese, oriat am spune
noi c nu e adev'rat. In Sstmar, Bihor, Maramur, Ricuime, uncle in sate se mai vorbia in

2 limbi, in urma m'surilor luate de organele

ungureti, bimba romneasa a slbit, iar tineretul nici nu o mai vorbete. Nu e primejdie
de ungurizare la centru, ci la margini, acolo unde
falazurile ungurismului 'in fiecare clipd rup die o
bucat din litoralul nostru. E bine s' ne gndim
serios la a ceast primej die, ad e mult mai gro-

zavA, de cum ne-am inchipuit-o andva. Daa

se va continua ap, in 40-50 ani de zile puterea noastr e spart, noi suntem invini definitiv. 5i and Ardealul va fi invins, tie bunul
www.dacoromanica.ro

199

Dumnezeu ce se va alege i de restul neamului

romnesc 1

XXVIII.
1913.

Rsboiul balcanic cu principiile lui de intregire national a avut darul s intreasca pretutindeni ideia national i ndejdea unei noui
aranjari a granitelor politice, potrivit granitelor

etnice. Austro-Ungaria fu cutremurata de un

fior adanc prevestitor de primejdii. Biruintele
Slavilor avura darul de a trezi mandria i alipirea Ltd de ei in toti Slavii Austriei. Pan i
aceia cari erau pe povarniul ungurizarii se pomenir deodata vorbind cu dragoste de regele
Petre Caragheorghevici i de vitejia biruitorilor
dela Kumanovo i Adrianopol. Se simtia ca e
cu neputinta ca o aranjare conform principiului
nationalitatilor in Balcani i o intarire a puterii sarbeti s nu influenteze in bine i sa" nu
accelereze deslegarea chestiei de nationalitati in
Austria i mai ales In Ungaria.
Noi, Ardelenii, eram mai ingrijorati. Ochii notri in vremea din urma erau atintiti numai spre
Bucureti. Si biruintele aliantei balcanice ne dureau, pentruca Romania nu lua parte la ele. Ne
temeam ea toti se vor alege cu cate ceva ;

numai Regatul roman i printeinsul neamul

romanesc va sta nemiluit la o parte ; c toti
1i vor indeplini idealul lor, numai noi ne vom
www.dacoromanica.ro

199

indeprta de dnsul i vom rmnea slabi in

mijlocul unor vecini, cari i-au catigat puteri
noui. Nu ne mai interesa soarta'Austro-Ungariei,
a statului din care fceam parte, i c'utam s
desluim ce se va intmpla cu Romania.

Cand guvernul roman a inceput tratativele

pentru revendicsri i compensatii, intreaga suflar'e romneasc5 din Ardeal a0epta infrigurat
rezultatul. Nu mai era nimeni nici in ptura de
sus, nici jos in popor, care in adncul su s nu
fi sim tit glasul sangelui ce ne leag i care s nu
fi auzit cum optia struitor inteinsul convingerea c puterea noastr e in baionetele Regatului i c ceasul cel mare se apropie.
Declararea mobilizrii generale i apoi a rsboiului in 1913 a fost ca un fulger, care te trezete

din nesigurant. Ateptarea inbuit a rupt

deodat zgazul i dela un capt la cellalt al
pmntului romnesc de sub Habsburgi a izbuc-

nit acelai chiot de bucurie i de incredere in

viitor, care se rostogolia i pe strzile Bucuretilor.

i, ca nici odat in trecutul nostru, la

Sibiu, la Braov, la Cluj i chiar la Budapesta,

glasurile se pomenir deodat intonnd biruitor :
Triasc Regele !"
Mobilizarea, marul fulgertor asupra Sofiei
au trezit pretutindeni nu numai mandrie, ci draouste fanatic fat de armata romn : in mana
ei e puterea Regatului i izbAvirea neamului.
Am vzut oameni cari mai inainte se desinteresaser de chestia national, am vzut apoi preoti,
www.dacoromanica.ro

200

invatatori, tarani chiar urmarind i subliniind

pe harta Ferdinandovo, Vrata, Orhania i celelalte localitti pe unde, dupa tirile gazetelor,
trecea armata romana. i din cand in cand degetul mai aluneca si peste Carpati i sufletul

insotia gestul cu cate un oftat de dor si nadejde...

Campania din Bulgaria si izbanzile ei au trezit

constiinta nationala mai mult decat 50 de ani

de propaganda politics. De sus si pana jos toata

lumea romneasca a inteles c soarta noastra

are sa se decida in Regat, ca dela Habsburgi
Unguri nici nu trebuie s avem naivitatea de

a ne astepta la altceva deal la prigoniri,

ceasul mntuirii se apropie si tinuturile romanesti vor ajunge toate sub stapanirea romaneasca.
Sufletele i darimasera granitele i asteptau o
mare conflagratie european, ca nadejdea sa se
izbandiasca.

Astfel la ceeace cu un an mai inainte n'am

fi indraznit nici macar sa ne gandim, acum ni
se 'Area deodata foarte firesc lucru. i sa nu se

uite c ceeace e firesc, e totdeauna trainic

realizarea nu zaboveste mult. Daca trupele romane in campania din Bulgaria si-au pregatit
fortele ca s treaca varfurile Carpatilor, neamul
romnesc de sub stapanirea ungureasca si aupregtit sufletele ca s le astepte.
striaca
i le asteapta...

www.dacoromanica.ro

201

XXIX
Ineheiere.

In jurul nostru se petrece cea mai grozava

catastrofa din cate au lovit vre-odat omenirea.

noi stain uluiti in fata ei ; in minte ni se

deschid perspective noui, abia intrezarite in
alte vremuri i cumpanim pasul ce va trebui
sa-1 facem, De acest pas a-lama existenta noastra ca stat i neam romnesc. Granitele regatului nostru in adncul sufletelor nu se sfaresc

la Varciorova, la Predeal sau la Ungheni, ci

acolo unde inceteaza cuvntul nostru i incep
alte balbaite graiuri". Pe puterea acestui stat
din inimile noastre se razima cladirea de azi a Regatului roman. Ori-ce lovitura asupra celui din-CM

se va repercuta dureros asupra celui din urma.

Pierderea unei parti a neamului romnesc inseamna primejduirea i apoi cu siguranta nimicirea acestui Regat.
S'au rostit istorici, geografi, diplomati, literati
toti constata ca pentru existenta in viitor a
statului i poporului roman e imperios necesar

ca in fortul natural al Ardealului neamul romnesc sa fie stapan i c acest neam sa fie patruns de o profunda contiinta a unitatii i puterii sale.
Ei bine, tocmai in acest tinut de romanitatea
caruia atarna ins4i viata noastra ca neam contient i nu notiune etnografica, e mai primejwww.dacoromanica.ro

202

duir existenta noaste. Patru milioane de romni, jum'Atate din populatia Regatului, sunt
pe cale de a sucomba sub povara unei politici
de veacuri dum5noasAnoun. i situatia lor nu
se poate imbunTti, pentruc e cu neputint
sA se schimbe mentalitatea i traditia de veacuri
a ocArmuitorilor. Habsburgii i Ungurii ii au
interesele lor, iar dceste interese au fost i vor

fi in totdeauna protivnice infrirei noastre. In

politica lor din trecut e i cheia politicei lor din
viitor.

Habsburgii in toate gesturile lor fa t de noi

ne-a.0 considerat numai intru at le slujiam de
unelte pentru satisfacerea ambitiilor ce nutriau

asupra rskitului. Le trebuia Ardealul : l-au

luat. Le trebuiau Trile romneti i gurile DunArii : au r5pit Bucovina, au tinut ocupat 01tenia, au trimis comisii, cari s ne pretuiascA.

si dae n'ar fi fost i alte evenimente, insui

Regatul liber de azi n'ar fi altceva deckt o provincie austriacg, unde in urma bogtiilor ce cuprinde s'ar fi scurs toat leahta flAmnd dela

Viena 011'6 la Tarnopol i ar fi innbuit cu

vremea ori-ce viat romneascA. In Ardeal i
Tara ungurease ne-au invrAjbit cu totii ; ne-au
mngiat din cAnd in cnd, ca s ne loveased
cu atAt mai tare cu mAna altora. Ne-au ridicat
In picioare de attea ori, ca s sperie pe Unguri
cu noi i indat6 ce ne implineam menirea de
matahale, eram inlAturati cu piciorul. Ne-au
rcut fkduinte peste fAgAduinte i tot de atAtea
www.dacoromanica.ro

203

ori s'a dovedit c ne mintiau in modul cel mai

neruinat.
Insui slbnogul de Frantz Iosef I n'a
fcut altceva cleat ne-a mintit i ne-a jertfit

vreme de aproape aptezeci de ani, drept recunotint c6 ne-am vrsat sngele pe toate campurile Europei sub steagurile i pentru mntuirea

stpnirei lui. Politica Habsburgilor nu putea

avea consideratie deckt pentru planurile sale.
Intemeierea Romniei unite i ridicarea ei trep-

tat le premejduia Ardealul : au dat deci Ungurilor fru liber spre desfiintarea elementului romnesc dinteinsul. Dar le lua i ndejdea unei
dominatiuni economice : i atunci Habsburgii nu
mai scap nici un prilej pentru a lovi in insui
statul romn i a-i impiedeca intrirea. Cnd se

face unirea trilor surori, ei singurii,i Meth

Turci sunt cari protesteaz6 in fata Europei.
Cnd se instituie Comisia dunrean, ei sunt sin-

gurii cari cer excluderea Romniei. Mid se incheie tratatul de Bucureti, ei snnt singurii cari
cer revizuirea lui. Oare sunt acestea semne de
simpatie fat de statul i neamul romnesc ?
Nu-s oare mai curnd dovada c' scopul lor e
acelai ca i in trecut : aservirea noastr total
i intinderea stpnirii lor la gurile Dunrii i
Marea Neagr ? i in astfel de imprejurri, cnd
scopurile lor sunt cunoscute i strdania Ion evident, se mai pot atepta Romnii de sub bigduirea lor la vre-un semn de sprijin ?
Despre Unguri cel putin am tiut in totdeauna
www.dacoromanica.ro

204

cA ni-s vrAjmasi.

i apgrarea nu ne-a fost in

totdeauna Mk' succes. Inteadevr, primejdiosi

pentru noi au ajuns abia in acesti 40 de ani din
urma, de cand dinastia vede inteinsii cel mai
compact si mai unitar element din monarhie
0 a fAcut dinteinsii stalpul su. Constienti de

importanta lor in fata tronului asa de labil,

Ungurii acum nici nu mai cunosc margini in
furia lor de sovinism. Vor s intemeieze cu ori-ce

pret un stat mare unitar national, a cgrui populatie dela Leitha la Carpatii Vrancei si dela
Tatra la Dunre si Saya s nu vorbease cleat
o singur limbg : pe cea ungureasc. i precum

am arnat, ideia nu-i t6cmai asa utopic. Dei

incet, dar face incontiMiu'progrese. In interesul
ei sute de brbati de ai nostri au fost spintecati
de baionetele jandarmilor. i doar n'aveau alt

vin bietii, dect ea' erau Romani.

Existenta noastr in Ardeal e amenintat in
cel mai primej dios chip. i Ungurii cu sovinismul

lor, nutrit parfa la paroxism de literatur

ziaristic, nu sunt poporul, care s se lase de un
plan asa mret pentru dansii. Dar nu numai att.
In anii din urm, ca si la 1848, ziarele i revistele
unguresti ocupandu-se de chestiunea romneascA,

tot mai mult accentuiaz pretinsele drepturi ale

regatului ungar asupra Munteniei i Moldovei de

pe vremuri. Nu e oare i acesta un semn

politica Ungurilor e aceeasi ca si a Habsburgilor
tinde deasemenea la ingenunchierea noastr ?...
dusmniti de Habsburgi, schingiuiti
www.dacoromanica.ro

206

de Unguri, amenintati cu desfiintarea si chiar

cu stArpirea, Romnii de sub st5pAnirea Habsburgilor isi asteapt mntuirea. i gAndindu-se si

la soarta Basarabiei, stiu c5 aceast mntuire

nu poate veni cleat, dela cei de un sAnge cu dnsii.

Privirile In asteptare ingrijorat se indreapa

spre stramtorile Carpatilor si asteapt6 ca la cotitur s5" se iveasc" odat5 sclipirea baionetelor
romnesti.

BucureVi, 1 Maiu 1915.

www.dacoromanica.ro

SUMAR
Pag.

Prefata
Conflictul dintre trei elemente
I. Elementul romanesc .
II. Elementul unguresc

III. Dinastia Habsburgicit ......

5
7

IV. Prima furie ungureasca : catolicizare i calvinizare

V. Habsburgii In Ardeal

ID

Unirea
VII. Framantrile episcopului Clain
VIII. Viclenia Habsburgilor
IX. Sperietoarea
X. Supplex libellus Valachorum"
XI. Pana la 1848
XII. Avantul uugurismului
XIII. 1848

8
13
16
20
31
36
45
56
63
67
77
81
86

XIV. Adunarea dela Blaj : Discursul lui Barnutiu 17

100
XV. Hotararile
104
XVI. Cu armele In mana
XVII. Rasplata I
XVIII. Iarili pe mana Ungurilor
XIX. Pasivitatea
XX. 1877/1878

XXI. Programul dela 1881

XXII. Memorandul

www.dacoromanica.ro

110
117
123
128

134
137

208

P.
. . .
Procesul Memoranduluia . . . .
Furia ungureasci i opinia publicA romA-

152

neascA

157
168

Noul activism
ScoalA

i culturA ..

Maghiarizarea
1913

Incheiere

www.dacoromanica.ro

171
185
198
201