N.

lorga

SCRIERI ISTORICE

"
0.1
4,41

"i

664'

L.

V05411
F

13

rsv.

Lyceum

N. lorga
SCRIERI ISTORICE
Vol. I

Desanul copertei de MAGDA BIRSAN

Lyceum

N. lorga

SCRIER I ISTORICE
Vol.

Ed Itie ingrijit
i tabel cronologic
de BARBU THEODORESCU

Studiu introductiv
de AURELIAN SACERDOTEANU

Editura Albatros

INTRODUCERE

Iorga" nu este un nume de alintare pentru

un om exceptional, ci, pentru mine, pentru contemporanii sat',

ci desigur pentru poporul roman, pentru omenirea toatd, este
numele unui titan teluric, al unui vulcan in continua eruptie,
cu piscuri greu accesibile ci neexploatate mcd. Un fenomen

al naturii.

A fost un istoric roman", vor spume unii,

fost un mare
istoric roman", vor observa altii. In realitate Nicolae lorga
a fost un tehnites, un artist al tuturor muzelor, un cetatean
al omenirii, cdci in toate a strdlucit minunat. De aceea viata
lui inchinata omului i opera sa multilaterald, dedicatd intelegerii faptelor omeneVi, greu pot fi cuprinse astdzi de o altd
minte omeneascd, oricit de polivalenta ar fi ea.
sS'i tocmai fiindcd sintern En fata unui om fenomenal si a
operei lui ieqitd prin-energii supranaturale, apropierea trebuie feicutd treptat cuprndendci intelegere. 0 astfel de treaptd,
prin prezentarea materiei mnsd.i, este fi antologia de lap, selectie dificild din cel mai vast teren cultivat de Nicolae lorga:
istoria universald ci istoria patriei. lar paginile de fata vor
sa fie doar o incercare de prologus: o introducere la istoria
universal i istoria romnilor in opera lui N. Iorga. Aceste
doud notiuni majore Fi complexe, istoria universald ci istoria
patriei, sint inseparabile in conceptia istoricd a lui N. lorga.
Ori de cEte ori are ocazia, i aceste ocazii grit numeroase, sa
Encrusteze o pagind de istorie romaneascd En istoria univer-

said o face cu deplind 7nultumire, dupd cum

i istoria
romaneasca este Encadratd in istoria universald ca o necesitate
absolutd a bunei Entelegeri a vielii istorice. Acest fapt ii da o
de.osebita satisfactie m9rald.
5

V iata Tui Nicolae lorga a fost dinamica $i

lucida. Uneori a fost $i un vulcan En continua eruptie, zvirlind stinci ci revarsind foc. Dar fapta
creatoare, pe cit
de rometneasca pe atit de umantstd, totdeauna a fost path in
slujba tuturor. I se cade dar o apologie. ()rice ironie ar fi un
sacrilegiu care ofenseaza, nu piscurile valcanului pe care nu
le mai poate escalada nimeni, ci neamul omenesc intreg .
Ca mice viata, viala lui Iorga se inscrie intre cloud date:
nagere $i moarte (5 iunie 1871-27 noiembrie 1940). Ea nu
este insd ca oricare alta ()lap- umand, ci cuprinde o copildrie
tristd, o adolescenta severa cu maturitate precoce si o jumdtate
de secol in cel mai ilustru vagabondaj stiintific, nelipsind
din nici un sector al zbuciwnului intelectual, politic $i moral'.
in parte, pina acum, ea a fost cuprinsci in propria sa descriere2
Si in nunieroase elogii, amintiri ci studii care i-au fost inchinate in timpul viecii lui pamintegi, i mai ales in timpul
trairii fard sfir$it duel moarte3. Ca atare, asupra acestei
chestiuni, nu este necesar sd mai stifruim.
O

Barbu Theodorescu, Nicolae lorga, Editura Tineretului, 1968,

(col. Oameni de seamii), uncle este prezentat esentialul vietii.

2 N. Iorga, 0 viafei de om afa cum a fost. Orizonturile mete. 3 vol,

Bucuresti, 1931, cu subtitlurile: 1 Copildrie i tinereyl; II Lupti ;

III Spre inseninare.
3 Intii au fost panegiricele de inalta inut eticri rostite la InstitutulFrantei de Ilario Rogues si in Statele Unite ale Americii de Henry
Focillon, in decembrie 1940 (Magazin istoric,II, 4, 1968, p. 10-15).
Apoi in tar5.: N. Illnescu, N. Iorga: Elogiu academic, Bucuresti, 1941

(Anal. Acad. Tom. Mem. Sect. Ist, seria III, tomul XXIII). Rostit
la 15 mai 1911. Aurelian Sacerdoteanu, Nicolae lorga, 5117 iunie
1871-27 noiembric 1940, Ibvista arhivelor, IV, 2 (1911), p. 205-213.
Scris la 17 iunie 1941. Gh. I Briltianu, Nicolae lorga (Trei cuvinteiri),

Buc., 1911 (Institutul de istorie universala N. Iorga"). Rostite la

6 dec. 1911 si 1912 si la 26 mai 1913 (discurs de receptie la Academia
Romani-O. Cf. si Titu Georgescu, Nicolae lorga Impotrioa hitlerismului,

Buc., Edit. *tiintific5, 1966, p. 119-129.

6

Totusi, ca sd ne explicdm continutul operei, este bine sd ne

gindim putin la formarea stiintificd a lui Nicolae Iorga.

Ea are loc intr-o vreme cind luptau pentru intlietate mai matte
curente filozofice la care au aderat si istoricii: pozitivismul

lui Auguste Comte ( 1798-1853) cu dinamica sociald unitd

cu umanitarismul, rasismul lid Gobineau ( 1816 1882 )
exaltat de supraomul lui Nietzsche (1844-1900 ) i realismul
liii Taine ( 1828 1893) ca i istoria civilizatiei a lui Buckle
( 1821-1862). Nu lipsea nici materialismul lui Karl Marx
( 1817-1883). Dacd atunci sub forma marxistd, conceptia
despre viatei i societate era tratald mai mull sub o conspiratie a tdcerii, prin socialism ea cistiga tot mai multi aderenti
si forma object de studiu i discutii pentru tineretul de pretulindeni.

Dar tot in aceastd vreme se infruntan in Europa, in ce

priveste studiul istoriei, si doud curente aparent opuse, in
realitate completindu-se unul pe altul. E vorba de scoala ger-

mand creatoare a seminarului in invdtdmintul universitar,

care isi vddeste activitatea printr-un hipercriticism al izvoarelor istorice si nedepdrtare de litera lor, sau cum s-a spits
a eruditiei pure", i scoala francezd dispusd pentru interpretarea lor literard.
.intre asemenea curente foarte tindrul Iorga a ales socialisnatl. Acesla i-a dat acea nesfirsitd iubire pentru om si i-a
creat premisele umanismului sdu pentru wad viata. In acest
context interpretarea istoriei pentru el a fost dialecticd. Izvorul istoric era numai un pretext de interpretare pind cc un
alt izvor pa tea sd schimbe vizuala interpretdrii. i pot fi alit
de multe incd necunoscute san care i-au scdpat istoricului
atunci cind si-a fdcut o anumitd pdrere. Acestea impun rectificdri" revizuiri". O scrisoare a cuiva descoperitd intr-un
fund de saltar poate schintba tot sensul unei probleme politice",

zice el la sfirsitul 9ieii1. Totodaki mai precizeazd: De cind

urmdresc gindul de a scrie o a doua istorie universald, pentru
care am o serie de lucrdri premergdtoare, en cetesc aproape
tot ce-mi trece pe supt ochi, ci astfel imi dau seanta poate mai
N. Iorga, Indreptari noi in conceptia epocei contemporane, Baru-

re.5ti, 1940, p. 25.

7

bine decit alii, cari nu lucreazd necontenit la innoirea istoriei, de cite lucruri noi apar". Se vede cit se poate de limpede ca-

racterul dinamic fi transfornzator in istorie.

Opera lui Nicolae Iorga este rezultatul unei munci titanice,
multilateral& fi fecunde, variat colorata fi uneori aparent
contradictorie, arhicunoscutd sau mai putin. ftiutd2. Este o
datorie a noastrd, a tuturor sd fie studiatd ci onest prezentatd
in cadrul epocii in care s-a format ctitorul eii al ideilor vehicu-

late in timpul vietii acestuia.

Nu este departament, sector sau compartiment de preocupare

orneneascd in gindire fi tehnicd, de aspiratii ci luptd, de biru-.
inti i infringeri, de bucurieci amar,, pentru care lorga sd nufi manifestat interesul i sd nu.i fi cdutat explicatia fireascd..

Drept urmare au apdrut in mod normal mai intli culegerz

de izvoare istorice, singurele care te pot pune in legdturd directd

cu viata celor care, mit sau involuntar, au ldsat aceste

urme sau resturi, dovezi ale existentei br, fdrime de viatd"

cum le va spune el adeseori. Interesul lui se indrepta in mod
egal cdtre mdrturiile despre istoria romdnilor ca .si despre istoria
iversald .
Aceastd aplecare asupra izvoarelor istorice, mai ales a celor

inedite, a fdcut pe tindrul lorga, plecat in strdindtate pentru

aprofundarea studiilor de filologie clasicd, sd treacd la cercetdrile istorice bazate pe documente incd acoperite de colbul
arhivelor. Acum a avut ci revelatia di nu trebuia sd porneascd
de la istoria altora, mat bine tiutei, ci de la istoria a lor sdi
ori prea putin cunoscutd, ori rdu inteleasd in ce privege sufletul ci cultura. In modul acesta relua firul de tors istoria
N. Iorga, Indreptdri noi in conceptia epocei contemporane, p. 22.
2 Inca nu tim bine tot ce a scris N. Iorga de5i exista bibliografii
uriase: Barbu Theodorescu, Bibliografia istoricd i literard a .lui
4

N.Iorga. 1890 1934, Bucure5ti, 1935, cu 5614 numere. Idem, Bibliografia politicd, sociald i economicd a lai N. Iorga. 1890-1934, Bucuresti,
1937, cu numerele 5615-13682. Aurelian Sacerdoteanu, Opera lui

N. lorga. 1934-1941, Revista arhivelor, IV, 2 (1941), p. 410-437, cu

412 numere. *i este departe de a fi completa. Se impune o reluare i
reordonare.

inceput de Gheorghe i'incat, Mihail Kogdlniceanu ci Sieolae

Bdlcesca.

Pe aceste eulegeri de izvoare se intemeiazd inepuizabila

serie de studii $i note care pun tn lumind nwneroase mdruntisuri' istorice, revizuiesc date grefite qi indreaptd pdreri inveelate sau rdu cunoscute. Sprijinite pe o acribie informativd
uluitoare prezentatd intr-o logicd ce pdrea tuturor imutabild,
acestea devin concluzii alit de evidente incit indatd sint adop-

tate de tori. Prin acestea B. P. Hasdeu nu a avut un continuator mai de pret qi mai genial decit Iorga.
De aici a trecut la micromonografii: oameni ci valori spi-

rituale. De fiecare datd a pus in lumind ceea ce este mai adinc,

ceea ce deosebeste ci ce este demn sd fie istorie.
Apoi a fdcut un pas mai ldrgit trecind la personaliteiti
complexe Si la afezdininte de culturd i artd. In uncle a vdzut

jertfirea de sine pentru semenil br, iar in. altele druinta de

jertfd al anonimilor trditori in comunitatea celor ce urmau
aceluiasi crez. In mod firesc ele isi cautd corespondenti in
istoria universald spre a fi explicate sau spre a le gdsi originalitatea. Cimpal de investigatie al lui lorga tinde cdtre aceasta.

Figurile proeminemte au cdpdtat profil de istorie naticnald

cdreia ii servesc de piloni uriai, iar asezdmintele devin esenta
pieta -istorice proprii. Adincirea problematicii acestora este
solicitatd insistent $i ea depdsefte hotarele tdrii ci viata is to-

ricd a unui singur popor.

Astfel, dupd numeroase cercetdri partiale trecerea la marile

sinteze a venit de la sine atit in istoria universald, cif i pentru
istoria noastrd. Amindoud fi-au gdsit in Iorga interpretul eel

mai original i ceI mai uman.

Incheiem aceastd sumard expuriere wnintind cd toate au
pornit de la poezie qi in mare parte sint poeme. Scrisul mi
Iorga a inceput prin ce cultiva aceastd muzd, iar ultima zi
a vietil a incheiat-cr eu versurile prevestitoare din Bradul.
pentru istorie_ el, a revendicat dreptul de a o socoti o arid
poeticd. In prima sa lectie de deschidere la Universitate amintea dorinta lui Lucian, ccv istorical sti fie un poet pedestra",
9

iar prefata ultimelor sale pagini de isiorie universald se inciteia

optativ: As fi vrut, din partea mea, sd am mai mult

talent <poetic, pentru a fi mai aproape de adevdr".

Era aceasta o indicatie pentru istorici sd nu facd din istorie

o expunere seacd ci golitd de sentimente, sau indrturisirea unei

pdreri de rdu cd n-a putut realiza total asa cum dorea?

Este cunoscut faptul cd asupra operei lui Nicolae _Toro

si a continutului ei de idei s-au fdcut expuneri, nu rareori
contradictorii si uneori puternic veheniente, iar mai adesea
laudative. Variatia impresiilor In sine este fireascd ci cel ce
primeste critica, pozitivd sau negativd, atita timp cit este in

viald nu se tulburd. Cind esti criticat sau dat la o park

pentru gindirea ta nu e rost sd te superi ci nici sd te descurajezi" ,ne invald el postuml. Rdmine deci credincios si stdpin
pe dreptatea sa. ln cazul de fatd cauzele care au provocat discutia negativd au putut fi deosebite, dan numai arareori justificate. Nu este locul sd reludm aici acest proces, care nu
este numai un proces de stiintd, ci si de constiintd. Tinem sd

precizdm numai faptul cd pe de o parte unii din critici au

privit aceastd vastd opera cu lupa, moleculd cu moleculd, fi
niciodatd in ansamblul ei de teze si sinteze, iar pe de alta n-au
vdzut in ea firul cdlduzitor, totdeauna acelasi, valoarea mo-

rald a istoriei in general si a istoriei nationale in contextul

istoriei universale. Altii insd, care au intimpinat greutdti in
lecturd, au decretat cd nu e istorie acolo unde de fapt nu este
decit istorie lucidd, uneori exprimatd in nzetafore poetice.

lorga in adevdr a fdcut din istorie un poem uman.

Mai interesante si de tinut in seamd, pentru ceea ce se recunoaste, pentru ceea ce se contestd, pentru ceea ce nu se intelege, sint chibzuitele prezentdri de noi editii, des in concret
acestea se refcrd mai mutt la profilul textelor reproduse: lite1N . Iorga, Materiale pentru o istoriologie wnan. Fragmente ine.
dite publicate de Liliana N. Iorga. Cuvint inainte de D.M. Pippidi,
Ducureti, Editura Acad. R.S.R., 1968, p. 4.
10

raturci si istorie literaral, arte, figuri istorice3 ci filozofie

a istoriei4. Mai pu(in a fost indreptatd atattia cdtre istoria
in sine si gindirea istoricd a celui mai mare istoric al tuturor
timpurilor5. Cred c pentru multi dintre acestia se potriveste
1 N. Iorga, Pagini alse, Antologie si studiu introductiv de M. I3erza,
2 vol., Editurapentru literatura 1965. Studiulintroductiv (I p . VLIX)
se referd la 'pi mune aspecte ale op erei lui Iorga staruind in mod deosebit asupra artei, artei literare i ideilor politice i sociale desprinse
din ea. Idem, Cugetdri, Editie ingrijita i prefatata de Barbu Theodorescu, Editura Tineretului [1968], Prefata" e Cuvint introduetiv (p.
i bibliografie
5-10). Idem, Pagini de tinerete, editie alctituitd, prefa
de Barbu Theodorescu, 2 vol., Editura pentru literatura, 1968 (Studii
si documente). (Introducerea, p . V XXXIII). Idem, Istoria literaturilor romanice in dezvoltarea Fi legeiturile lor, editie ingrijitti, note si
prefata de Alexandru Dutu, 3 vol., Buc., Editura pentru Literatura

universald, 1968 (Studiu introductiv, p. VXXXV).

2 Nicolae Iorga, Scrieri despre arid, Antologie i prefat de Barbu
Theodorescu, Bucuresti, Editura Meridiane, 1968 (Prefata, p. 5-19).
3 N. Iorga, Istoria lui Stefan eel Mare pentru poporut romdn, Edi-

tura pentru literatura, 1966 (Cuvint tnainte de M. Berza, p . 1-4).

TiLlul este dup coperta editiei din 1904, care insa pe pagina de titlu
suna: Istoria lui Stefan eel Mare povestitd neamului romdnesc. Idem,

Oawni cart au fost, editie ingrijita, prefata si note de Ion Roman,

2 vol., Edit. pentru literatura, 1967 (Biblioteca pentru toti, nr. 368
369). Prefata" insa are titlul: Un profesor i seriitor: N. Iorga (I, p .
V XLI) . Idem, Istoria mut Mihai V iteazul, edi tie Ingrijita de : N . Ghe-

ran si V. lova, Editura militara 1968 (Drept introducere: Barbu Theo-

dorescu, Povestea acestei carfi, p. V XXIII). Adaugam la aceasta

poveste faptul cd, Introducerea i patru cap itole au apdrut in ConvorLint literare, vol. 36-37 (1902-1903). Acestea revizuite si continuate
au aparut In volum in 1935, chid, spune el, cred ca a venit vremea sa
due pina la capat, in zile mari, dar grele, dup imp linirea miraculoasa
a visului, ceea ce acum peste treizeci do ani incepusem".
* N. Iorga, Materiale pentru o istoriologie wnand, 1968.
5 Al. Elian, Nicolae Iorga si istoria universald, Studii, XVIII

(1965), nr. 6, p. 1261-1274. In acest numar din Studii sint si al te

studii inchinate lui Iorga.
11

apoftegma lui lorga: Criticul e aneori an gradinar care se

En grijeoe ca arborii set nu creased prea sus."
Tori truditorii care au repus in eirculatie atitea pagini
din vibranta opera a lui N. lorga, in culegeri cornplexe sau
in fragmente dintr-o opera sau alto, ba chiar f i in reeditdri de

opere in intregimea lor, au avut de infrantat greutati greu

de tread. Si au marturisit-o cu toatd sinceritatea omalui de
ftiinta, corystient de rdspunderea rnorala ceJci asumau fald
de viitorul cititor: imaginea lui Iorga nu trebuie sd fie defor-

maid. Dar toti Si-au dat iardsi seama ca pia la fixarea pe

retina a imaginei exacte despre Iorga trebuie, pe lingd o mimed

de benedictin, ci o familiarizare de adincime, sau macar enciclopedicd, on continutal de idei ci fapte al operei acestui creator tumultuos. i iarafi ioti congldsuiesc despre necesitatea

unei colabordri nu numai pe ansamblu, ci chiar qi in cadrul

unor 4eme precise, limitate. Dovadd ed lorga nu poate fi
nici cunoscut, nici inteles, niei inierpretat fard prezenta unor
numeroase propedeutici Fundamental este ca, in opera sa
gigantied,la se pund in lumina constantele gindirii sale in
coordonarea tor logica. Acestea se pot rezuma: omul" ca

individ in masa" din care face parte, 1,viata" lui inteleasa

in medial" fidel reconstitait,i peste om viat, un aprins

dor de libertate"

.11

Cind foarte tinarul profesor de istorie universald la ITniversitatea din Bucurecti ifi incepea cursul la
1 noiembrie 1894, &idea studentilor sdi aceastd definitie:
Istoria e expunerea istematicd, lard scopuri strdine de dinsa,
a faptelor de orice naturd, dobindite metodic, prin care s-a
manifestat, indiferent de limp c i Zoe, activitatea omenirii"P
1 N. Iorga, Despre conceptia actuald a istoriei geneza ei. Lectie de
cbschidere, Bucuresti (189(i), p. 5. Reprodusa apoi n culegerea Generalittni cu privire la studiile istorice, n toate editiile. In ed. III-a
Bucuresti, 1944, definitia este la p. 10.

12

Mai tirziu va vorbi ci despre necesitatea cunoctin;Wor [sta.

rice. In diferite irnprejurdri fi cdtre auditori deosebi;i a avut
prilejul sd a spund, uneori rdspicat, alteori sub impulsul unor
pasiuni evidente. IViciodatd _nu a fdcut-o mai clar fi mai
sintetic cleat in manceta cetei dintii lectii linutd la sScoala

de Rdzboi: Istoria nu da refete pentru viata practicd. Ea

preface sufletele celor ce se pdtrund de invdtdmintele ei. Ea

dd simful realitdfii lucrurilor fi ajutd cu judeedci .drepte.

Ea priveste azi pe oricine,cdci oricine participd la ()kip pu-

blicd fi 0 determine'. sS'i -mai departe, pentru istoria universald, adduga: e necesar sd pdtrundd azi in sufletul fiecdrui
om, pentru a crea acea constiinld a relativitd;ii istorice care
este de cel mai mare pre; ca sd nu rdtdcim luindu-ne dupd
alte vremuri care au cugetat ci sinzlit altfel; ca sd nu falsificdm faptele altei lumi, care, ea, avea altd alcdtuire sufleteased si nu se supunea motivelor la care ne sttpunem noi"2.
Istoric de larg orizont, Iorga, pentru atingerea scopului propus, ci-a consolidat sistemul de gindire istoricd pe a seamd de
coordonate, de permanenre istorice, care fac din opera sa cea
mai umand dintre stiinle. Mai intii se cere istoricului dobin-

direa unui cit mai larg orizont de cunoVinle cite sd-i permita a vedea acelafi lucru din toate laturile ci potrivit cu

toate psikologiile de masd sari individuale, care au contribuit

la alcdtuirea"3 unui fapt, si care fac posibild cunoa.,sterea
lumii cu toatd mdrimea, greutatea, complicatia i strdluci-

rea ei"4. In acelafi timp insd lectiile acestea au ci un scop

moral, ay zice, acela de a ardta cd piata omeneascd, pe cit
poate fi de demoralizantd atunci cind se privecte in proportii
restrinse, pe atit de niult moralizeazd cind se observd in pro-

N. Iorga, Chestiunea Rinului (Istorie a Europei apusene .in legdturd cu aceastii chestie). Lectii finute la Scoala de Rdzboi. Tip&ritedupd
notele stenografice ale d-lui H. Stahl, pentru folosul elevilor sdi, Vlenii

de Munte, 1912, p. 1.
2 Idem, p. 5.
3 N. Iorga, Adevr Fi grefeald in scrierea istoriei. Lectie de deschidere la Universitatea din Bueureti (nov. 1935), Generalitilli, p. 210.
4 Idem, Ideite ln istoria universal& Lectie de deschidere la Universitatea din Bueureti (nov. 1901), Generalitliti, p. 76.
13

portii vaste. Proportiile vaste lasd totdeauna a se Palm

biruinfa muncii $i organizatiei onzene$ti mai presus chiar
de calitatea pdmintului pe care il locuieste un popor decit
insu$irile liti de rasd"1.
Ca sci ajungd aici trebuie pornit de la izvoare. Dar acestea

dau numai icoane rdzlete $i obligd pe istoric la o reconstimire totald $i la o reintegrare a vietii trecute pe care izovarele
o dau numai in icoane rdzlete" [Mind seama numai si numai

de adevdr, ceici nici o conViintd nu poate sd aibd respect

pentru acela care spune lucruri despre care nu e cu desdvirsire convins". De asemenea, dacci istoria se limiteazd numai
la fapte mdrunte, ea poate ajunge o primejdie pentru spiritul
uman"2. In consecintd, izvoarele sint esentiale in scrierea
istoriei. Dar ele trebuie privite critic si continutul lor selectat.
In aceastd privintd lorga isi impune acest criteria: A repeta,
cu toatd dorinta de a vd fi pldcut, nu pot; a spune lucruri de
care nu sint convins, tot assa de pa tin ; a vorbi despre fapte
pe care nu le-am strdbdtut, cit de putin; in insusi izvorul,

lor, deci a lua, pur ci simplu, din gura

ceea
ce scriu.... n-a$ putea, ci cu atit mai mull a iinprwnuta de

la detailisti in materie de $tiinta"3.

lorga totdeauna a fost de pdrere cd in istoria universald
nit trebuie sd priineze cunogintele fdrd indoiald necesare ci
ele, ci, in rindul intii ceea ce se desface din aceste cuno$tinte"
si anume elemental sufletesc", elemental moral" $i anume
adevciruri mari, esentiale, care rdsar din cercetarea unor oarecare pup; din istoria lumii, din istoria deosebitelor popoare
care au avut un rost pe lume". Datele $i faptele strinse lao-

laltd nu pldtesc nimic pin ele insele" obligatia fiind sd le

1 Idem, Ch-stiunea Mdrii Mediterane. Istorie a Europei de miazdzi,

tn legiiturd cu aceasta chestie. Lectii linute la Scoala de Razboi. Tipdrite dupd notele stenografice ale d-lui II. Stahl, pentru folosul elevilor
sell, Vtilenii de Munte, 1914 (Studfi i docurnente cu privire la istoria

romtmilor. Vol. XXVIII), p. 4.

2
Idem, Nevoia Inoiriti cunotincelor istorice. Conferinta finut la
Casa *coalelor (1912), Generaliteiti, p. 102, 104 i 113.

8 N. Iorga, Observagi ale unui nespecialist asupra istorici antice,

13ticurqti, 1916, p. 1.
14

afli cugetarea morala". ln esenta insa istoria universald

iinpune familiarizarea ea cunoasterea factorilor permanenti

din istoria popoarelor, prin care poate iesi junzatate din prevederea imprejurdrilor ce vor veni"1. Nu e vorba de o profetizare, dar el ca istoric poate atrage atentia ca o natiune care
a cdzut prin pdcatele conducdtorilor ei, fi care fi-a pdstrat

tot patrimonial ei moral, care nu numara nici un tradator

afard de tradatorii aparenti, cei mai periculqi dumanului

pe care-1 servesc, natiunea aceasta meritd fdrd indoiala con..

sideratia lwnii"2.
Din Nate acestea reiese lupta lui Iorga pentru a demonstra
wnanismul istoriei, cultura populard ca factor de inspiralie
in creatia artistica qi literard, patriotisrnul tenace ca suport
al unitatii nationale fi al infrdtirii omenirii Si, ca imperativ
absolut, necesitatea de culturalizare a maselor. In toate acti-

unile sale dominanta ramine o netarmurita iubire pentru

popor, creatorul tuturor bunurilor morale, culturale fi materiale ale natiunii f i prin extindere in mod necesar ale omenirii.

Acest spirit wnan El mita Iorga pretutindeni, pe el il

cerceteazd sub toate aspectele fi prin el vede unitatea absoluta a vietii omenesti,Enorice margine de spatiu f i de timp"3,
unitate care trebuie sel clued la formarea unei societati solidare

daca vrea sa traiasca"4. In sfiqit importanta au in istorie

cloud lucruri: s-o intelegi ca dezvoltare, si so intelegi, sic' judeci,

sa iubevi sau sa condamni sufletefte pe aceia cari au jucat

un rol in istorie; sa-i tratezi ca oameni vii, pe cari i-ai intilnit inaintea ta, ai avut a face cu ei, i-ai ldudat, i-ai osindit; sa-i auzi vorbind.sisa-i vezi mergind". Peste toate acestea
1N N. Iorga, Chestiunea: Dundrii (Istoria Europei .Rdsritene in legaturd cu aceastd chestie). Leclii tinute la $coala de Rdzboi. Tipdrite dupd
notele stenografice ale d-lui H. Stahl, pentru folosul elevilor sal, Viileni i

de Munte, 1913 (St. f i doc., vol. XXVI), p. 4.

2 Idem, Chestiunea Rinului, p. 8.

a N. Iorga, Cuantare la deschiderea Institutului pentru etudiul

istoriei unicersale (1 aprilie 1937), Bucuresti, 1937, Generalitdfi,p. 216.
4 Idem, Ce inseamnd astdzi conceplia istoricd. Lecfie de deschidere
la Universitatea din Bucuresti (31 octombrie 1938), Generalitetli, p . 260,

f Idem, Sensul inviiiiimintului istoriei, Generalitdti, p. 307.

15

mare mester ar fi acela care ar izbuti pe baza faptelor ea'

recoil stituie ideile I
Incheiem aici expunerea constantelor generale ale gindirii

lui N. lorga.

III
La 23 de ani lorga era profesor de istorie
universald la Universitatea din Bucuresti. Era o uimire pentru
toti Fi o intrebare. V a face el acolo istorie universald sau nu,
va vorbi studentilor sdi documentat si sec, gray sau fluid, la

fel despre Justinian sau Carol cel Mare, despre rdzboaiele

husite sau cele antiotomane, ori despre invazii si revolutii
cot cum stdtea scris in cartile altora si ale profesorilor sdi,
sau nu? Nu I Iorga a veizut cif datoria lui era sd dea fiecdruia

ce este al lui, dar i poporul in mijlocul caruia apdruse avea

dreptul sd fie fdcut pdrtas la aceastd uriasd frdmintare umanei

care este istoria". Si a integrat istoria romand in istoria

universald. i cdtre istoria universald se indreaptd cugetarea
sa vdzutd in ansamblu printr-o prismd proprie: Istoria universald se poate intelege sub un singur raport: istoria eulturii universale"2. Totusi aceasta are ?mate laturi.
Iorga i-a motivat adesea acest mod de a vedea istoria universald prin prisma perman,entelor istorice. 0 data a explicat
acest lucru studentilor sdi cu mai mind claritate. In istoria universald zice el -ant o .sumedenie de lucruri care
se pot spune, o sumedenie de lucruri care te pot ispiti sd le
spui: frumoase, interesente pentru tine, mai ales dacd slut
fractal cercetdrilor tale particulare. Intre lucrurile acestea
trebuie insd fdcutd o alegere, si am diutat sei se uneasdi o
oarecare noutate pentru mine cu folosal pentru d-voastrei.
a

Idem Ctiqi reprezentative n oiala omenirii, I, ed. a 2-a, Sueu-

re0i, 1924, p. 6.
2 N. Iorga, Observafii ae

nui aespecialin asupra istoriei antice,

p. 17_ Cp. i Idem, Trei lectii de istorie despre nsemniitatea romtintilop

In istoria unicersuld Vlenii de Mliate 1912.

16

Prin urmare, Embreitifind cir privirea, in fircaT an, intregul

cimp al istoriei universale, imi aleg in fiecare an alt punct
de vedere. In. anul trecut, prin chestiunea Rinului am vdzut
istoria universald de acolo, anal acesta, prin chestiunea Dunarii, Qom vedea kzr4i istoria universald, dar de dincoace, de
la noi de acasa. Natural cd, schimbindu-se punctul de vedere
o sd vedeti unele lucruri care inainte nu se vedeau, ori allele,
care se vedeau mai rdu, o sd le vedeti mai bine, pe cind cele
care atunci se vedeau mai bine, o sd le vedeti mai putin clar
acuma."1 Cu alte cuvinte, de fiecare datd fascicolul de lumina se indreaptd asupra unor anumite date fi fapte. nate
acestea luate impreund intruchipeazd lnsdci istoria universaid in ce are ea mai caracteristic, mai permanent. Mai tirzia acestea vor fi concretizate in pamInt, rash' ci idee2.
Preocupat continuu sd afle ce este mai esential in lumea
faptelor"3 lorga a Enteles cd trebuie sd treacd la lucrdri de
sintezd. Inceputul ii fdcuse mai inainte4, dar mdrturisirea

directd apare acum: Acest lucru rn-a indemnat sd incep

studii care vor dura mai multi ani de studii, fiind pentru

mine o pregdtire cu privire la acea istorie universald pe care

cred cd ale putea s-o scriu inspirat de alte idei decit cele obif.nuite ci avind, in orice caz, un alt plan decit planul cu care

se scriu de obicei acele intreprinderi de librdrie ori testamente

de profesori care s-au consacrat in tot timpul vietii lor acestei
materii"3.
1 N. Iorga, Chestiunea Dundrii, p. 3.
2 Idem, Permanentele istoriel, Comunicare Planta la Congresul
International de istorie din Zurich (septembrie 1938), Generalitati,

p. 237.

Hem, Ctirti reprezentative in plata omenirii, I, p. 7.'

N. Iorga, Chestiunea Rinului. (Istorie a Europei apusene in leg&

turd cu. aceastd chestie) , Vlenii de Munte, 1912, p. 272. Idem, Chestiu-

nea Dundrii, Villenii de Munte, 1913, p. 252. Idem, Chestiunea Mdrii

Mediterane, Valenii de Munte, 1914, p. 264. Idem, Observatii ale unui
nespecialist asupra istoriei antice, Bueureti, 1916, p. 215.
5 N. Iorga, Cdri reprezentative in viata omenirii, I, p. 7. Lectie

tinutd probabil la 1 noiembrie 1915.

17
2

In modal acesta Nicolae Iorga a fdcut cea mai complexd

fi explicativd istorie universald, inclusiv ca numeroase date

i fapte, dar nu in modal obifnuit al tratatelor, ci pornind

de la o teind anumitd1. Uneori alegeret temei pare arbitrard

fi unora nu le spune prea malt. Dar tocmai acestea, dupd

pdrerea mea, sint mai vii, mai pline de vervd fi de gindire,
mai spontane cu toatd rigurozitatea lor ftiintificd2. Dupd
aceea le va numi chiar prolegomene la o istorie universalii3.
In aceeqi categoric intrd fi preocupdrile de istoria literaturilor romanice fi a artei4.
Cum shit chestiunile amintite In notele precedente 4 si 5 p. 17,
la care se mai adaugil: Chestia oceanelor. Lectii [acute la 4'coa1a de
Rdzboi, Bucuresti, 1919.
2 Ca de exemplu: Cdrti reprezentative in viva ontenirii, Vol. I V,
Bucuresti, Editura Casei .5coalelor, 1916-1935. Intlia editie a volumului I, a lost distrusa, afara de citeva exemplare, la pradarea tipo-

grafiei din Valenii de Munte de catre ocupantii germani. Aceasta

explica si scuzeaza retiparirea", spune o nota la editia a doua din 1924,

p. 312. La primul volum se spune: Dupa note stenografiate" insa

toate au fost lectii.
3 N. Iorga, Cugetare i faptd germand. Zece lectii facute la Iasi,
Iasi 1918. (Prolegomene la istoria universald). Editia a II-a, Bucuresli
1938 (Institutul de istorie universala). Idem, Originea i dezvoltarca
statului austriac. Zece lectii facute la Iasi, Iasi 1918. (Prolegomene la

o ktorie universala). Editia a II-a, Bucuresti, 1938 (Institutul de

iilorie universala). Idem, Dezvoltarea afeziimintelor poiiticei socialc
ale Europei. Lectii facute la .Sceala de Ildzboi, 3 vol., Bucuresti, 1921
1922. Idem, Elementele de unitate ale lumii medievale, moderne i conte nporane, 3 vol., Buc., 1921-1922 (Cuprinde: I. Papi i impiirati.
11. State i dinastii. Ill. Revolutii politice i intregiri nationale).
4 N. Iorga, Istoria literaturilor romanice En dezvoltarea i legiiturile
!or, 3 vol., Buc., 1920 (Academia Romdnii. Studii i cercetdri, IV).

Cuprinde vol. I Evul mediu. Vol. II Epoca modern (pina la 1600).

Vol. III Epoca moderna (de la 1600 Ora in zilele noastre). Indice
alfabetic de Virgil E. otropa. Buc., 1925, 34 p. Editie noua Ingrijita
de Alexandru Dutu. Buc., 1968. Idem, Is toria artei medievale qi moderna
in legiiturd ou dezvoltarea societatii, Buc., 1923. [Curs la Univ. din Bucu-

resti].
18

Numai dupd aceste Intinse cercet&i partiale socote$te ci

poate trece la cea dintii Ineereare de sintezd a istoriei omenirii'. Dupd cum arat'a' insufi titlul e vorba de o incercare".
De aceea lorga va continua studiul problemelor cu speciala
privire la istoria contenzporand.2 pupa acestea se va dedica
ultimei sinteze, pe care o va nunzi Istoriologie umanti, dar
inoartea silnica l-a impiedicat sa o mai clued la bun sfirsit.3

Dar nu a fost numai atit. Aldturi au stat si alte istorii

partiale despre popoare $i state, despre viata bizantina i

cruciate, despre arta $i negot y.a. Era deci posibil ca aceastd
Istoriologie sa fie cea mai pretioasa contributie romaneasca
la istoriografia universala.

Din atit de intinsa opera, care aici nu poate fi cuprinsa

in toate amcinuntele ei, esential este sa ne oprim asupra unor

probleme de ansamblu.
Cea dintii problema care se impune este aceea a periodizgrii

istoriei. knpiirtirea istoriei universale in perioade, eu date

fixe de inceput ,si de sfirfit, este respinsa de Iorga, deoarece
aceste date nu spun nimic, societatea insdi atunci nedindu-le
nici o semnificatie. E mai bine deci sa nu tinenz seama de
lucrul in sine", ci sa cunoavem pentru ce lucrul acesta e
ap, care sint motivele adinci care au produs cutare eveni1 N. lorga, Essai de synthese de l'histoire de l'humanit, Vol. IIV,

Paris, Edit. J. Gamber, 1926-1928. [I. Histoire ancienne, 1926,

X+390 p . II. Histoire du moyen-Age, 1927, 570 p. III. Epoque moderne,

1923, p. 628. IV Epoque contemporaine, 1928, 497 p.].

2 N. Iorga, Istoria contemporand vorbitd pentru ascultdtorii de la
Academia de Matte Studii comerciale Fi industriale, 2 vol., Bucure5ti,
1930-1931, 223 p . +11. + 205 P. (Vol. II are titlul:Factorii materiali
ai istoriei contemporane. Pe copertii: Rezumatul cursului din 1930-1).
Id-nn, 0 alta istorie contemporand. Rezumat de lectii filcute la Acade-

mia de Inane studii comerciale i industriale (1932-3). Bucure5ti,

1933, 131 p. Idem, Originea formelor riegi contemporane. Lectii fricuto
la Academia de inane studii comerciale i industriale (1933-4),
Bucuresti, 1935, 181 p. + 1f. Idem, Indreptdri noi In conceptia epocii
contemporane. Lectii la Academia de Comert. Dup6 note stenograf ice,
Bucuresti, 1940, 530 p. (Lectii tinute in anul academic 1939-19'10).
3 N. Iorga, Materiale pentru o istoriologie umand, Fragmente ine-

dile, Bucuresti, Edit. Acad. R.S.R., 1968, XV + 375 p.

19
2*

ment istoric". Comparind istoria cu mersul unui riu Iorga

ii precizeazd caracterul foarte plastic: Istoria urmdrege mersal riului, iar nu ce lasd la fund sau undele de la suprafala
apelor"2. Ca toate acestea el folosefte permanent terminologia clasicd: antichitatea, evul mediu fi epoca rnodernd. Este
drept insd cd nu refine anii propu.,si ca limite Si nici nu considerd cd in toald lumea fenomenele noi, deosebitoare sd fi
apdrut in acelasi limp. .5'i acest confinut nou este aceea ce
intereseazd.

In aceste conditii este de admis f i o continuitate care nu

tine seama de vreo datd. In cunoWerea faptelor din evul
media f i din epoca modernd,
zice el sint atitea lucruri

pe care nu le poli in(elege perfect decit pe baza elementelor

antice care se continud in evul media si in timpul nostru"3.
Existd deci fi alte lucruri, care sint deosebite si deosebitoare.
Pentru cd e ALI media este acela asupra cdruia se apleacd
cu mai multd afectiune fi pe care II considerd mai omenesc,

ludm o explicatie privitoare la el: Istoria evului media e,

de fapt, nu o varietate de natiuni, cdci natiunile, in sensul
modern, si nu in acela de entitali constitufionale privilegiate,
nici nu existd, ci o unitate de organizare Fi mai ales de con-

Viintd, iar aceastd unitate nu e decit terminul ultim al unei

dezvoltdri a societdfilor antice pe care cu greu numai le-am
putea numi cu terminal obipuit de state"4.
Asa cum apare periodizarea in conceptia lui Iorga, de altfel destul de nebulos, este justd numai pentru istoricul care
cunoafte toate amdnuntele fi este stdpin pe toate sursele de
informare. Altfel se poate ajunge la formuldri prea generale,
interesante in sine, dar fard folos pentru cititor. Nediferenfiate limpede in continut fi neaxate pe o succesiune cronologicd necesard, farmecul noutdtii nu este gustat .yi nici nu
poate fi retinut fdrd eforturi serioase. Se impyne dar sd retinem periodizarea ca o necesitate metodologicd. Sintem de
1N. Iorga, Chestiunea Ijinului p. 19.
2Idem, p. 20.
N. Iorga, Observalii ale unui nespecialist asupra istoriei antice,

P. 6.

4 N. Iorga, Papi f i irnp4raiii p. 5.

20

acord sd nu fie insd prea mune saltare ci sOltiirafe. De altfel

i Iorga mcirturisefte cd nu dorefte a rdsturna notiunile conventionale".

Cultura, civiliatia Iorga le-a privit sub cel mai larg ori-

zont posibil. Curios insci, el nu a crezut in posibilitatea na$-

terii simultane a mai multor facare de culturd $i a autat

totdeauna modelul, adicd un singur loc de inceput de unde

derivd toate celelalte. Trebuie pOrdsild ideia- focarelor de
zice el
care, aprinzindu-se simultan, ar da
eivilizalie
drept mai multor natii sO reclame in acela$i Limp paternitatea

asupra tuturor rezultatelor ciftigate pind la inceputul erei

noastre"2. Unde a puha fi acest focar initial? De la popoarele din interior desigur di nu era nimic de luat", spume Iorga;
in schimb ar pu,tea sO fi fost fenicienii de la care, prin Greta,
a trecut la greci3. Acestia au. creat aria de Livilizatie cunos-

cutd pe care intr-un moment dat o atribuie raselor mediteraniene greco-latine4. Grecii o vor intinde prim, coloniile lor
in toate pdrtile, inclusiv pe tOrmurile Mdrii Negre.
Dar acea,,sta nu se apreve aici. Traco-ilirii streinuvii no$tri... departe de a fi avut o culturd speciald... au realizat
potrivirea cu insufirile tor proprii a culturii grece$ti, care
$i ea nu poate sO derive decit din cullura imprumutatd Orientului"5.
Este cunoscut faptul cO lorga face cele mai neasteptate legd-

tali politice $i culturale, pe raze teritoriale foarte intinse $i

in timpani diferite, peste popoare qi arii de civilizatie. COLLbind mereu modelul" ajunge uneori la coneluzii care stirnesc

nimirea. Astfel o data spune: Cum nu se poate vorbi de o

culturd tracicd: ford legOturi cu puternica QatrO culturald de

pe meleagurile Mdrii Egei, tot apa nu putem adniite nici

activitatea maritimd a scandinavilor fOrd impuls $i fOrd model". Acesta vine de la gotii din cimpia sciticd, inikiatori ai
Materiale, p. 12.
2 N. Iorga, Chestia oceanelor, p. 7.
1

3 Idem, Chestia Mrii Mediterane, p. 8.

4 Idem, Chestia oceanelor, p. 8.
5 Idem, Chestia Metrii Nlediterane, loc. cit.

g Idem, Chestia oceanelor, p. 7-8.

21

nautismului grecesc si emigrati spre nord devin nortmanii,

cunoscuti priu descoperirile maritime spre vest. i ei vor intemeia carnal, dupd modelul grecesci.
Astazi se discuta ca pasiune despre legatnrile de civilizatie
intre lumea veche si lumea noted i, daca au fost,pe ce cale au
aunt loc. In aceastd privintd Iorga vorbind de civilizatia
veche a Mexicului lui Montezuma fi al fiului sau Guatemozin, cede un contact stravechi ea Asia" pe care El sprijind
prin credinta sa: cad, inca o data, vetrele ciaiiizaiei ince.
patoare n-au fost mai niulte"2.
0 data aparut focarul de civilizatie aceasta se raspinde$te
cu inlesnire. In principal purtatorii ei sint navigatorii. Aventurile acestora, cu mate greutatile si riscurile lor, in cautare
de drumuri noi ci lesnicioase catre nzirificele Catai (China)
$i Zipangu (Japonia) sint foarte plastic S i cuprinzator caracterizate de lorga: Trebuia mai multa cutezanta decit $tiinta,
mai Inlaid energie indaratnica decit socoteala prudenta, mai
multd sete de ci.ytig, de onoruri qi de putere decit tendinte mai

nobile ci, cel malt, pe linga aceste lnsuini, $i dorinta pioasa,

generald hied pe acest timp, de a rdspindi credinta mintui-

toare a lui Ilristos"3. Insa aceasta nu numai la creVini.

arabii prin legaturile lor comerciale i religioase s-au
insinuat peste rinuturi foarte departate; pind in India $i
pe coasta de rasa,* a Africei. Dar nu prin aceastd prepon-

derenta politica se impun ei ci prin necesitatea pelerinajului

ritual, hagealieul la Meca fi Medina, capita ei suprematia
bocald ci prin necesitatea de a intretine o circulatie continua;

aceasta cerea formarea unei flote"4 prin care au ajuns sa

domine Mate dale maritime ale vremii.
Ciiile maritime i fluviale singure nu pot fi la baza tuturor
schimburilor culturale. Trebuie finut seama si de citile teres.
tre. Acestea impun insd o unitate de rasa i o stapinire organizata. Pentru cea mai mare parte din Europa i pentru timpurile ei mai vechi drumurile au fost asigurate de celti.
Idem, p. 6-7, Cp. i Chestiunea Mara Mediterane, p. 83.
2 Idem, Chestia oceanelor, p. 24.
3 Idem, p. 19.

Idem, p. 23.
22

tismului ii aparline cea din lii uniformizare pe o arie foarte

intinsd: acea lume cadet ce mergea de la coasta de Apus a
Irlandei pind l.a scordiscii Dunarii inijlocii, pind la Singidunum 0 la Noviodunwn, care in preajma noastra poarta nwne
ba chiar pind la Asia Mica, unde numele de
celtice (
Galatia cuprinde o intreaga provincie"'. Intuitia sa de atunci
astdzi este tot mai mult pusd in lumina.
Celtismului ii urmeaza iliro-tracismul, care formeaza substratul poporului nostru.
I liro-tracii sint inlocain prin romani. Pe acestia ii cunoaf.
tem mai bine ca popor de ordine. De aceea i in opera lui Iorga
romantismul ocupd un loc preponderent. Ii vom urmari in
citeva institutii fundamentale care, in uncle privinte, an ajuns
pina in zilele noastre.

Se impune mai intii o explicatie despre monarhie. lorga

ii mita originea i apoi face o seamd de distinctii care merita
sd fie luate in consideratie. Apare in Oriental apropiat ca
teocrafie $i se caracterizeazd prin existenta unui rege pe care
lb recunoa0e intregul popor, care nu poate trdi fdrd el si nu
Entelege sd aibd vreo inifiativd in afard de vointa lui. Aceasta
fiindcd numai lui, regelui, i se recunouyte o origine divina2.
Perfii an preluat aceastd conceptie teocraticd, dar an incercat fard izbindd sd o transforme in monarhie universald.3
Monarhia orientald n-a patriots Ia greci i acegia nu aa
intemeiat un stat. Statul grecesc n-a existat niciodatd" zice
Iorga, funded ei n-au trait decit in cetate, HOAK, civitas hi
romani"4.

In schimb o regalitate apare in vecindtate, in Macedonia.

La Iorga aceasta insa are un sens de rasa pe de o parte, sent
care se lasd prea malt in intunerec, qi pe de altd parte, un
sens de relativd inovatie politica, ignorat aproape en total".
Anume a fi incercat o forma noud a dominatici peste mai
1 N. Iorga, Chestittnea Mrii Mediteranc, p. 40.

2 Idem, p. 15.
Mem, p. 23.
Idem, p. 21.
23

i ea este explicatd
astfa: ri galitatca macedoneand nu e decit o regalitate de clamaim popoare e meritul Macedoniei"1.

nuri, de triburi, cum sint la albanezii de astdzi, de fare.

Clanurile de va, reunite, siint nevoia de un conducdtor suprem,

care poate lua un titla sau altul, dar, in totalitate, forma ce

rezultd din rean,irea pentru anume ocasiuni a clanurilor este
forma de regat. Intocmai precum la noi judetii de odinioard
au cdutal sd se adune sub forma de Voevodat fi de Mare-Voevodat, cum viata izolatd din vdi a simtit nevoia de a se stringe
sub conducerea unui $ef suprem, din nevoi politice exterioare
sau din nevoia de expansiune fireascd in cutare $i cutare directie"2. Am citat in intregime pasajul fiindcd apropierea pe

care o face lorga ni se pare fireascd.

Dupd aceste ldmuriri putem trece la imperiul roman. Inceputurile nu sint destul de bine cunoscute. Se ftie cd a fost o
regalitate la Rotna, care a creat un stat. Dupd aceea s-a instituit republica ci acesteia i-a urmat imperial (Imperium romanum), care nu este o notiune abstractd, ci o necesitate istoricd. Intre republicd ci imperiu nu a fost o deosebire de fond:

Nu e o regalitate de ordine divind, ci o alcdtuire particulard,

iesitd din jocul de forte al realitdtii ci represintind in fiecare
moment, exact, rezultatul lui"3. Acest joc de forte a impus
republicii nevoia de expansiune, relativ destul de tirziu. Numai 5u vreo cloud secole inainte de era noastrd, Roma s-a gdsit

indemnatd cdtre o actiune de istorie universald, care trebuia

sd cuprindd inainte de toate bazinul Mdrii Mediterane prin
decdderea celor cloud mari puteri cu tendinte universale care se

gdseau la hotarele sale" (adicd statul macedonean si statul

cartaginez)4.

Trecem peste perioada de intindere maxima, cind imperial

a ajuns o autoritate internationald fi supranationald3, $i ne
oprim la primal moment al dezmembrdrii. 0 dezmembrare
politicd, dar na si de conceptie, cdci imperial rdmine unic pi
1 Idem, p. 24-25.
2 Idem, p. 26-27.
3 Idem, p. 39.
* Idem, p. 41.
N. Iorga, Originea i dezooltarea statului austriae, p. 29.
21

indivizibil. Politic yi nealterat el trdiqte mai departe 'prin

Bizanf. Astfel, cind Odoacru inldturd umbra de impcirat,
care era Romulus Augustulus, el nu desfiinteazd imperiul,
ci-1 reunqte cu adevdrata Roma', care era awn Constantinopolul, unde retrimite insignele imperiale; Teodoric ostrogotut se duce in Italia cu mandat imperial din Bizant, iar Clovis
insusi primqte tot de la Bizanf tiIlu1ci insemnele care-1 fac sd
intre in vasta organizatie, acurn ideald numai, a imperiului"1.
In acest Apus intervin schimbdri mai multe ci mai profunde.

Fdrimilarea politicd din apus prin luptele intre statelc de

origine germand, En acea ne.sfirsitd vinzolire de anarhie,
restabilirea ordinei se face prin episcopat, adicd prin bisericd.
Astfel se creeazd o noud putere, papalitatea, care se insinueazd de drept divin i deasupra puterii laice. In acest seas
aceasta iyi atinge obiectival prin incoronarea ci miruirea lui
Carol cel Mare in anal 800 la Roma. Astfel Roma cautd sd-si
reia rolul ei diriguitor in principiu yi in autoritate2.
Astfel vdzutd continuitatea ideii de imperiu roman dupd
pdrerea noastrd este justd numai in ceea ce priveyte notiunea
de imperiu", dar nu i aceea de roman". Dupd cum observd
insuyi Iorga, acesta nu mai este laic, ci ecleziastic ci trebuie
sd-1 privim ca atare. Cd nu putea fi conceput sub aceastd forma

de contemporani se vede din faptul cd urmayii lui Carol

cel Mare il vor restabilit ca Imperiu roman de natiune germana.
Este adevdrat cd istoricii i juristii germani de la sfimitul
secolului trecut i in primele decenii ale secolului nostru, au
cercetat in amdnunt permanenta romand in institutii Si vocabular, cdutind in acelayi Limp sd impund i conceptia despre o rasd germand path', capabild yi creatoare, care singurd
ar fi transrnis Europei cultura y: civilizatia romand imbundtdtitd de ei, dar pur germand in ceea ce priveyte organizarea.
lorga a putut fi influentat de aceastd literaturd germand. Dar
ceea ce istoricii germani nu au vdzut yi nici nu puteau veded
de vreme ce socoteau imperial lui Carol eel Mare ca o creafie
germand, Iorga ii opune tocinai conceptia de imperiu unic gi
1 N. Iorga, Cugetare i faptd germand, p. 26-27.
g Mem , p. 31.
25

de continuitate neintreruptd. Deci impdratii germani nu or

ceva non, ci numai restabilirea unei situatii anterioare. De
aici infiordtoarele lupte care au avut loc intre papi i imparati.
In timpul acestor nesfirsite lupe imparatul Frederic al
II-lea izbuteste s restabileascd primatul laic. De fapt
zice Iorga
avem a face en o simpld restaurare imperial
in Italia, pentru Italia i dupg nmmele singurului drept
roman." Este deci o restaurare" si nu o creatie noted. Astfel notiunea de imperin" continua sa fie activa. Puternicii
principi germani de la 1273, cind aleg de imparat pe slabul
principe Rudolf de Habsburg, Ii dan sarcina de restaurator,
cum spune lorga: mandatul imperativ, exclusiv, de a restilui
imperial in vechile hotare de autoritate, daca nu de stapinire,
ceea ce avea mai putin pret".2
Ideea de imperin se restabileste si organismul capald forte
noi, fireste in conditiile fendalismului. Acesta sat dura diem
secole, pind la schimbarile structurale din vremea primului
Napoleon. Pentru acest moment lorga gdseste o explicalie interesantd in care aecentul cade in continnitatea ideii. Ilabsburgii ei lnsii
au o datorie de recutostinta
zice lorga

fata de Napoleon. Proclamindu-se impdrat al Republicei

franceze"
cum ski scris pe monedele lui , el se intelegea
imparat roman, impdrat de Apus. Acestei creatiuni Austria-i
ra.spunse prin alta, care numai in aceste imprejurgri putea
Ii cu putinl. Francise I cred, in august 1804, imperial Austriei, din teritorii care, intelese ca un singur stat prin Pragmatica Sanctinne a lui Carol al VI-lea, rdrnineau totusi de
alta origine istoricd si de alt drepL"3.
Aceastd idee pare sd fie relnata in 1867, cind politica Vienei era din non la rdscruce. Ungurii pretindeau mai mull decit
putea acorda Viena, care se gindeste acum din non la austroslavismul" din 1818, ldrgit la toti slava de sad, capabil sel
N. Iorga, Cugetare i fapta germand, p. 40.
Idem, Originea
dezeoltarea statalui austriac, p. 28.
3 Idem, Cugetare i faptil german& p. 95.
2

20

clued la an nou instrument de domnie, imperiul roman de

Rdsdrit"1.

Nu credem cd acum Iorga a crezut cu adevdrat in continui-

tatea ideii de imperiu. Imperiul" de dupd 1804 e doar un

imperiu servind drept joc al diplomatici si an numai al Vienej.
ldeea de imperiu roman .totusi a continuat sd trdiascd. S tdpinirea imperiului din oval media nu a mai fost insd de esentd
romand. i aceasta datorild faptului Cd aldturea de el s-a insi-

nuat imperiul erestin al papalitdtii, despre care am amintit

deja. Si in aceastd privintd lorga exprimd idei originate care
meritd sd fie retinute.
Crestinismul a apdrut ca o doctrind religioasd revolutionard. Incetul en incetul ea a ajuns foarte rdspinditd si destul
de puternicd. De aceea Constantin eel Mare a recunoscut-o
oficial si credea cd va putea intrebuinta pentra imperial roman biserica revolutionard a lui Ilristos". Aceasta insd devine un imperiu al ei care crede bine a tolera, din respect
pentru traditie, urmele, atributele si formele vechiului impe_
riu pdgin"2. Intelegem prin aceasta cd bazele invdtdturii ems
tine fuseserd pdrdsite. Ierarhia bisericeascd tindea la o hege-monie proprie. De fapt in sinul acestei ierarhii se observd doud
atitudini: una rdmine tutelatd de impdrat, la Bizant, iar
alta, cea de la Roma, doreste sd se impund acestuia.

Cele doud atitudini se impun atentiei lui Iorga in name-

roase eazuri. Spicuim citeva semnificative.

Vorbind despre regele barbar Teodoric din Ravenna

i re-

latiile sale cu episcopal Romei, lorga aminteste in treacat

cd ravenatii invocau o hotdrire imperiald care dispunea cd
unde e scaun impdrdtesc, trebnie sd fie si trupul de apostol".
Se refereau la faptul cd mnoactele apostolului Andrei de la
Ravenna fuseserd luate de papa din proprie autoritate, i
duse la Ronza3. Este un element al dorintei de hegemonie a
Romei. De fapt este mai malt: aparitia patronajului asupra
oraselor prin un sfint protector, conceptie care va stdrui sd
existe pind astdzi, uneori cu grave consecinte politice. De
1 Idern, Originea fi dezvoltarea statului austriac, p. 115,

2 N. Iorga, Istoria artei medievale, p. 21.

3 N. Iorga, Papi i imparati, p. 12.
27

aceastd conceptie se leaga $i reversal ei: necesitatea ca acolo

unde este o putere laicd sa existe $i ierarhia bisericeascd,

forma palpabild a politicii sfintului patron. De retinut insa

opozitia lui Teodoric, care intelcge ca puterea bisericeasca sa
fie sub protectia celei laice.
Conceptia subordondrii puterii spirituale celei lumefti a-

pare Si mai clar ceva mai tirziu, in raspunsul dat papii de

impdratul Leon: Sint impdrat $i preot"1.

La inceput aceastd tentativd a Romei nu $i-a atins scopul.

Dar ea a trecut la organizarea fortelor sale, mai Entii prin
misionarism. Insulele Britanice, Saxonia, Austria $i alte
regiuni din aceste parti au fost cuceriri ale bisericii crevine
apusene prin pdtrunderc monahald libera, fard dirijarea unei
ierarhii bisericegi centrale. Mai drzia papa a preluat asupra
sa acest misionarism. Nici unii nici Oa din acegli misionari
nu recunosc, $i nu simt nevoia sd recunoascd, un rege pdminitesc (rex terrestris). Acesta va veni $i se va impune cu sabia,

ca slujitor al unui papd de tip nou, abia Encepind cu Carol

cel Mares.

Sint cunoscute intimpldrile incorondrii din anul 800. Re-

finem din acestea sarcina principala care se incredinteaza non-

lui impdrat: crestinarea popoarelor de peste Rin. Carol cel

Mare trecind Rinul nu a face nici din antagonism Entre francii lui Isi saxoni, nici din motive de culturd, ci duce o luptd
carat religioasa", iar Wile sale tip numitele scarae (ceea ce

Enseamnd cete, Schaaren)" nu urmaresc un scop militar,

ci unul religios"3. Impdratul eel nou este un instrument in
mina celui care dore$ te sa fie mai presus de orke putere lammed. ka papa va cipiga un nou prestigiu.
In aceastd tutelare a scaunului papal se inscrie $i crearea
regelui apostolic al maghiarilor prin voievodul Vajk, devenit
regele ,,S'tefan cu misiune perpetud de cruciatd contra paginilor din poporul sdu ci contra shismaticilor din lumea orientald"4. At Et acest rege apostolic .5'tefan cif f i urmclii lui ifi.
1 Idem, p. 51.

2N. Iorga, Originea f i dezvolturea statutui austriac, p. 8-1o.

2N. Iorga, Chestiunea Binului, p. 82-83.
4 Idem, Originea f i dezvoltarea statului austriac, p. 16.
28

implinesc aceastd obligatie. In ale din urmd-ei qe vor indrepta

ci spre Terra Blacoruni, unde edinuiau in( d pdginii peetnegil.
Cruciatele sint i ele un fel de rnisionarism papal, dar in

loc de cdlugdri se face cu militari, care vor pieta rdzbolul

sfint", Ii concepuse papa Grigore VII, clan II va incepe altfel

Urban II. Dupd cam se tie, cel putin la inceput, rolul papalitalii nu a fost hotdritor2. El 4)a deveni insd in tinzpul cruciatelor necatalogate" cum k-a numit Jorga pe cele din sec.
XIV-XV. Se crease impresia ca va lua natere un adevdrat

imperiu cretin, care nu a putut fi realizat.

Spiritul de cruciatd Ii preocupd insistent pe lorga ci amid

sd-1 explice ca un fenornen de istorie universald. In acest sens

na va surprinde dacd pane in sistemul cruciatei" alit pe Coei

lurnb cIt i pe navigatorii ci conquistadorii alteriori.
ocupd pdminturi sub steagul crucii si implintarea crucii: e
interesantd nurnirea Veracruz Crucea adevdratd# ce se dd
nu o data localitdtilor debarcdrii Si consoliddrii", sistem intrebuintat in Peninsula Ibericd pp de mauri3.
Imperial, oricare ar fi -el, dd nagere imperialismuluiin
mod firesc el incepe cu romanii, in lcgdturd zu care 11 i defi-

ne,yte: Indatd ce o societate 1i simte in sine puterea ci cliemarea de a stringe, sub un raport sau sub altul, viata omenirii
intregi sub numele sau sub conducerea sa, atunci se produce
imperialismul"4. Este o definitie obiectivd. Putin mai inainte vdzuse imperialismul ceva mai ornat: O cucerire iii stil
mare se poate explica in cloud moduri: sau prin ideea de glorie, prin tendinta neapdratd a unei dinastii, a unei clase conducdtoare, a unei caste militare, diplomatice, de a-si face din
rdzboi o ocupatie din care sd-i vie laurii biruintei, pomenirea
in analele timpurilor viitoare, sau, iardfi, poate sd porneascd
activitatea cuceritoare a unui stat din anume nevoi interne"1.
1 Jdeni, Chestiunea Mara Mediterane, p. 18.

1Idem, p. 21-22.
N. Iorga, Breve histoire des Croisades et de leurs fondations en
Terre Sainte, Paris, 1924, P. 39.
a N. Iorga, Chestia oceanelor, p. 24:
N . Iorga, Observaiii ale unui nespecialist asupm istoriei antice,
D. 160.
2

29

Privit sub acest unghi de vedere imperialismul este foarte

vechi, insd cdpatind tot alte forme. Astfel intilnim un imperia-

lism maritim spaniol: Filip va afirma, exercitind dreptul

imperial de cdpitan al cruciatei, Wei intr-un domeniu caracUral de hegemonie mondiald, de cesarism ndvdlitor
stdpinitor, al puterii sale"2. Spaniolilor le urmeazd olandezii
pentra care nu mai este o chestiune da cruciatd. In scull timp
incepe o luptd de concurentd En care vor birui englezii, cu care

incepe adevdratul colonialism. Explicatia acestei dominatii

engleze, asupra unei lami complexe si variate, Iorga o vede

just in faptul cd au mastenit de la nige inainta.si cu mull

mai matte mijloace i cu o energie cel putin egald si sistemul

el inst4i al dominatiei indirecte, al exploatatiei tributare,

al guvernarii prin organele insei ale popoarelor supuse i
dispozitia acestora de a se lsa tratate astfel"3.
Englezii au dus colonialismul la paroxism chiar fald de
un impe_
natia lor emigratd. Se degeptase
zice lorga
rialism englez nou, pp de cetdtenii proprii de peste ocean,
in care (Anglia) vedea numai supu,Fi clienti: un imperialism
oficial, un imperialism comercial, un imperialism de opinie
publicd, de sentiment popular, care menia ruina apropiald a
splendidei opere indeplinite"4.

In luptd cii acest imperialism englez iau naftere State le

Unite ale Americii. 0 data cu independenta acestora apar premisele unui nou imperialism, care in veacul nostru va avea un
alt caracter..

Una din cauzele care provoacd dezmembrarea imperialis.

mulai" roman fi transformarea lui este asaltarea lui de cdtre
popoarele vecine, unele mai mutt sau mai putin sedentare, cele

mai ntulte insd nomade. In tot timpul care urmeazd, pind la

incheierea evului media, acestea vor juca un rol important in

special in istoria Europei. Este perioada zisd a migratiunii

popoarelor.
I N. Iorga, Chestia oceanelor, p. 30.
2 Idom, p. 42.
Idem, p. 66.
30

Emigratia popoarelor (Volkerwanderung) Torga nu o vede

ca o succesiune mecanicd dupd care un barbar" impinge din
urmd alt barbar", ci ca rezultat al altar factori mai mdrunti,
dintre care nume$te pe eel de culturd 0 de inmultire a poporatiei (deznografic), dar care au putut provoca avalanya, pe
care o prezintd metaforic: De nzulte ori avalanyele cele neari

ale muntilor nu se desfac in arena unei furtuni, ci o foarte

uyoard adiere de pint, ori nunzai talanga pe care a scuturat-o
mai tare, o oaie speriatd, ajunge pentru ca din aceastd uyoard
vibratie a aerulai sd se provoace caderea tot nzai iute a masei

teribile".
Care sint cauzele nzigrdrii popoarelor f i mai ales raporturile lor en imperial roman, singura organizare statald recunoscutd valabild yi, imutabild? De obicei istoricii au recurs la
cea mai simpld explicalie: catastrofa, rezultat al conflictulai
inevitabil intre societatea romand putredd yi, societatea barbard" plind de vitalitate. 1Vimic mai fals decit aceastdexplicatie intemeiatd numai pe exegeza izvoarelor istorice narative
care, se ftie, sint totdeauna subiective. Abia En secolul at XI X-

lea, clad pe plan politic se impune principiul nationalitdtilor

yi, fiecare popor lyi mild f i laudd penatii sdi, incepe sd se
schimbe optica sub care erau priviti barbarii". La aceastd
schimbare a eontribuit, pe de o parte cunomyterea yi folosirea

mai multor categorii de izvoare ale istoriei date la lumina'

acum, iar pe de alta, luarea En considerare a factorului economic f i materialist. Trebuia deci gdsitd yi explicald mai intii
cauza acestui fenonzen de istorie universald yi numai dupd
aceea sd fie prezentate efectele. Catastrofa" nu mai satisfacea
pe nimeni. Altfel trebuia vdzut raportul Entre roznani 0 barbari".
Nu este cazul sd stdruim asupra acestei chestiuni si asupra
modului cum a fost ea privitd in istoriografie En ultima said
de ani. Credem insd cd Iorga, referindu-se la relatiile romanilor cu germanii, a gdsit cea mai plasticd formuld, care enprinde atzl factorul politic cit 0 eel economic, En desrd.yurare
istoricd. Anunze el spune cd in raporturile rommzo-germane se

disting cinci faze concretizate in acest mod: In faza intii se

IN. Iorga, Chestiunea Rinului, p. 59.
21

impiedicd germanul de a trece granitaCesar; in faza a doua

se incearcd a-1 distruge la el acasdVarus; in faza a treia, se
recunoa$ te germanul ca vecin permanent, cagerindu-1 cu tot
Germanicus; in fazn urmdtoare
felul de mreji diplomatice
el a primit cu miile in provincii, prim regiunile mai putin
locuite, $i in ultima fazd
impdratii din veacurile al II I-lea
Si al IV-lea
e adus in armatd, in magistraturd, in eonsulat
chiar"I.

Formula aceasta isi gdseve aplicare $i in alte imprejurdri

similare, indiferent de timp f i loc, in Apus ca fi in Rdsdra.
lorga insd nu a mai aplicat-o metodic defi continutul ei
apdrare, intimidare, diplomatie, colonizare qi utilizare
niciodatd nu a fast pierdut din vedere.
Cei dintii barbari" cu care imperial roman intrd in contact sint germanii, pe toatd granita sa europeand. Moravurile
lor erau deosebite de ale romanilor,, cdrora le apdreau ca provocataare de dezordine. Intre acestea era $i conceptia despre
proprietatea particulard, inexistentd la barbari", $i despre
$cf sau rege considerat ca stdpinul unic al tuturor bunurilor
materiale. Romanii concepeau statul bazat pe legi, pe disciplind rationald pe cind regalitatea barbard era o stdpinire
personald, procedind din cucerire, producind o proprietate
capabild de irnpdrtire ca- un lucru privat, ca o res privata,
pentru moVenire. Roma era garantatd de acele tulburdri, de
acele sfifieri care la barbari.reieseau neapdrat din principiile
chiar ale organizatiei lor politice"2.
Trecind aceastd fazd de neintelegeri $i compromisuri popoa.
rele germanice se adapteazd ordinei romane a cdrei necesitate

o simt $i ei3. Dar prin aceasta din dumani devin colabora-

tori $i nu mai sint barbari". Ii intilnim in imperiu $i in

afara lui sub regii" lor. Pentru acelti regi, ea f i ai altor semintii, lorga are aceastd explicatie: Rage inseamnd pe acea
vreme orice stdpinitor neatirnat cdruia ii lipsefte singura legi.
timitate pe care o cunoa$ te evul media, aceea a coroanei un1 N. Iorga, Chestiunea Rinului, p. 54-55.
2 N. Iorga, Chestiunea Mdrii Mediterane, p. 65.
2 N. Iorga, Cugetare f i faptti germand, p. 23.
32

periale"1. Legitimitatea aceasta in adevcir a jucat in mare

rol in istoria universalei.
Raportul cuceritor ft cucerit nu e greu de explicat: cum
tcitarii mai tirziu au dominat p expkatat pe slavi, pe greci,
pe romcini prin Ensesi a.yezdmintele ci cii insesi cdpeteniile
acestora, ci.ya au feicut ci germanii cu mai vechii yi mai inaindregeitorul
tatii locuitori romani. Ly i aceasta a fi fost,
una din
avind atingere cu cetdtenii jos, cu stcipinul sus,
cele mai vechi cauze ate adaptdrii intii, ale amestecului pe urmei". Iorga definepe astfel un principiu valabil pentru raporturile autohtonilor cii tori migratorii dominatori.
Nu steiruim asupra acestei chestiuni. Mai alegem insd citeva exemplificdri raportate la cei mai violenti invadatori:

nomazii turanieni sau popoarele turcice. Acestea nu reprezentau idei politice imprumutate de la Roma scut capabile de
a fi influenrate de conceNiile politice romane, ci ideile politice ale Chinei, socotiti ca Fi dinfii in exactitatea, En punctuclitatea P caracterul practic al cruzimilor kr, ca i In perfecta

oameni Fi lucruri". Faptul se

contabilitate a cuceririi,
cede limpede pe vremect tdtarilor. De la inceputul sec. XIII
Ginglzizhan fi urmasii sdi constituie un imperiu de stepe, a
Asiei, a Rusiei si a Panoniei. El se intindea de la hotarele
Chinei pind la Carpag, peste atitea popoare felurite, cdrora
le impunea aceeayi pace a impcirdtescului han, acelect# practice de comeri, acelassi sistem de mdsuri, de greuteifi, de monedd, acelayi regim carnal. Comerlul mondial a folosit enorrn
de pe urma imensului stat mongol, care supt atitea raporturi
a pregdtit vremile noud ale economici generale"4. Iatd deci
cum acest flagel a contribuit la fortnarea unei unitciti economice.

In sfiryit sistemul politic instituit la inceputul perioadei

rnigratiunilor ii intilnim Si la turcii osmanlii. Dupd luarea
Gallipolii nu s-au gindit sd formeze un stat. Le .trebuicut unmai puncte de plecare pentru hoardele kr de jaf ft pentra acest
1 Idem, Originea Fi. dezooltarea statului austriac, p. 43.
2 N. Iorga, Cugetare fi faptd germand, p. 21.
3 N. Iorga, Chestiunea Marti Mediterane, p. 52.
N . Iorga, CLevia oceanctor, p. 10.
3

Scrieri istorice

33

vol. I

N. Iorga

tucru cucerese. Dar ei nu guverneazd. in toate pdrgle, dominaliunea tureeascd, timp de inai multe secole, s-a sprijinit
pe acest mod foarte upr, de a stdpini: pdstrarea autonomiei
comunale, cu cifinzatie protogeri, rd5punzalori pentru
plata haraeiului de rdscwnpdrare, pentru stringerea copiilor
din care se hrdnea corpul, vestit, al ienicerilor, pdstrarea organizatiilor creVine din interior, de o formd superioard, cwn
era organizatia religioasd. Rasa turanicd nu concepe statul
altfel de cum au fdeut i tdtarii in Rusia"1.
Prin aceasta Iorga a contribuit la fixarea opticei prin care
trebuiau priviri barbarii in general, mongolii in special.
Rraboiul, mai mult decit se crede de obieei, este un agent
foarte activ in istoria universald. Purtarea lui are motive diverse care pot fi drepte san nedrepte. Clasarea intr-o categoric
san alta nu este o problemd care sti ne preocupe aid. Ceea ce
intereseazd este cum vede lorga aceastd problemd in sine fi
pe oamenii care au condos rdzboaie. Este normal sei ne gindinz
la acest aspect Pitied el a inehinat numeroase pagini de preamarire pentru acele rdzboaie pe care le considera drepte si tot

a$a de condamnare pentru cele care se abdteau de la morala

societdlii in care se sdviqeazz.

in general Iorga a privit rdzboiul, de altfel ca pe orke act

de violentd, drept o oroare incompatibild cu demsitatea de
om. De aceea mai adesea l-a coizbdtut vehement, iar pentru
cele nedrepte formula aprecieri intr-un limbaj neobilnuit modului sdu de a gindi i scrie. El porneVe de la principiul cd
pentru cele mai multe rdzboaie purtate nu avem de-a face en
rdzboinici de profesie" .54, nu sint oanzeni ai rdzboiului, ci
sint oameni cari infr-un anume moment ajung sd conducd o
luptd sau s fath un reizboi gi cari, a doua zi dupd aceasta se
intore in ceeace numim noi viala civild" sau viata omeneascd
fn totalitatea el"2. Deci rdzboiul nu ar trebui sd fie o profesie,
ci numai o necesitate exceplionald.
1N. lorga, Chestia Mara Mediterane, p. 1.19.
N. Iorga, Oarneni reprezentativi in purtarea .rdzboaielor. Leefil
finate hi Yeoala de. Rdzboi in 1937, Bueuresti, 1%3 (Institutul de
Istorie universa1i1 N. Iorga") p. .10.
34

0 incursiune de prezentare a tnturor rdzboaielor despre care

a vorbit i scris Iorga nu este posibil de Pent. eine sint scar-

nitorii de rdzboaie si din ce motive au fdcut-o el a ardtat-o

mai adesea. Matte din acestea se pot culege din lectiile sale
inchinate purtatorilor de rdzboaie i publicatd postural. 0
spusese o datd $i pentru izbucnirea Rdzboiului de 30 de ani
provocat de nobili, clerici, generali $i diplornati de la curled
austriacd: Lor ii trebuia rdzboiul necontenit ori mdcar rdscoale, represinni, toate mijloacele prin care se poate ajunge la
onoruri demnitati, la bani i la feude, la avere i la inniarire"2.

Avind in vedere gigantismul ultimelor doud rdzboaie mon-

diale, nu putem sd nu ne oprim asnpra lor. Pe prirnul l-a

trait in intregime. Celui de al doilea i-a vdzut inceputul $i
intelegindu-i sensul, a putut .avea pentru el detestdri infiordtoare.

Cind a inceput primul rdzboi lorga prevestea eEl va fi unut

din cele mai mari ale istoriei omenirii prin marimea aytilor...
prin perfectia mijloacelor de distrugere, prin invdtdtura tacticienilor ci strategilor, prin imensele pagube pe care le aduce
culturii urnane" cdci acest odios znasacru va fi unul din cele
mai josnice acte de urd idioatd care s-au seivir.yit vreodatd pe
fata pdraintului"3. Pe urma a scris numeroase lucrdri despre
el $i a cautat sd-i explice toate variantele genezei asa cum se
puneau in acea vrerne. Cu toate acestea accentul a slat pe condebwuri, concurenta monopoditiile econornice, productie
lurilor, imperialisnzul in general, nzergind chiar pind la un
colonialism european4.

cella de al doilea rdzboi mondial lorga i-a pus pecetea

adevdratd: acestuia de azi trebuie sd-i zicem imensul, catas1N. Iorga, op. cit. in nota precedent4.
A Idem, Originea fi dezvoltarea statului austriac, p. 70.
a N. Iorga, Rdzboiul nostru En note zilnice, I, Craiova, Ranntri
(1921), p. 7 (27 iulie 1914).
a N. Iorga, Factorii materialiai istoriei contemporane, Bueurqti,
1931, p. 204. Idem, Reizboiul nostru En note zilnice, I, p. 80-83,up,,
ai

p. 18-19.
35

trofalul reizboi"1. i cu toate cd nu incepuse incd marea fi

generala incleftare, el profetiza: Acum se inceared a se pune
la loc alt sistem: sistemul de intrebuintare a natiunilor inferioare pentru scopurile natiunii predestinate. Cine crede cd
este posibil ca un sistem european fi mondial sd se sprijine pe
crfa ceva, cu interzicerea conftiintei de libertate individuald
fi a conftiintii de drept national, 4i face o curioasd ideie despre mersul imprejurdrilor istorice"2.
Dincolo de cauzele rdzboaielor i de medal cam au fost partate nu putem sd nu ardtdm cd Iorga s-a gindit fi la un element moral: admiratia. Admiratia care creeazd eroul fi-i

explicd jertfa. E vorba de vremurile barbariei. ln vechea

scrie Iorga
din vremea ndvdlirilor,
armatd germanicd
era obiceiul, in fiecare primdvard, ca acei care-si sirnteau paterea fi dareau sd se ridice prin. fapte, sd se indrepte cdtre un
conducdtor de oaste, om cunoscut cd poate duce la biruintd o
ceald osti4eascd, fi se eincrcdintau* liii. El se cherna Herzog,
acela care zieht ein Heer", care -duce dapd dinsul o oaste; co-

respunde cu (dux*, cel care duce. Ce-i lega pe aceVia, ce-i

fdcea sd piard pind la cel din urmd in jurul ducelui lor? Le .
gdtura personald, credinta, care aici nu mai e crcdinta in ()aloarea militard a fefului; chiar dacd e invins, chiar dacd dovedefte lipsd de pricepere niilitard, ei, prin legdturi mai sfinte

decit admiratia, sint datori sd moard lingd acela pe care

l-au ales de cdpetenie, dintr-un sentiment de onoare"3.
In sfirfit mai este o preocupare universald cdreia trebuie
ed ne adresdm: arta .

.Nici un istoric de arta universald nu a fdcut legdturi ci

asocieri de inspiratie fi de realizare, intre creatori fi beneficiari, in timp fi spatiu mai liogate fi mai sugestive decit Iorga.

Plecind de la principiul cd arta e explieabild numai prin

societatea cdreia trebuie sd-i fie aplicabi1e4, a cdrui valabi1N. Iorga, Indrepari noi in coneephia epoeii contemporane, Lectii

la Academia de comert, I, Bucure0i, 190, p. 18.

I Idem, ibidem, II, p. no.

3 N. Iorga, Chestianea Rinizlm, p. 12; et. ft p. 35-36.

N. Iorga, Istoria artei medievale i moderne, p. 3.
36

Mate na poate fi contestatd, el a conceput istoria artei ca o

inldnluire de definitii, adevdrate explozii artistice, care izbucnese in inomentul cel mai potrivit spre desfdtarea privitorului

sau cititorului. Iatd un exempla. Arta goticd", mult discutatd in ce prive$te originea Si evolutia sa, este de fapt unstil
francez" (opus francigenum), care creiazd o clddire care e

un organism viu, ale cdrui osdturi si rnufchi, a cdrii acoperire

holbotatd sint vizibile f i dau spectatorului, o datd cu nzdreata
impresie a unei indltimi care intrece tot ce se realizase pind
atunci, in orice epocd, placerea unei intelegeri depline a pdrtilor care s-au unit pentru a da aceastd impresie de total,

unicd fi mdreatd".
Pare ciudat faptul cd pontru istoria artei Iorga nu intelege
sd se cdreseze la , drud lucruri: biografiile, care au interes
numai in sine, fi doscrierile literare ale operelor artistice,
care nu fac decit sd furnizeze pretexte de disertatii artistice
sau de exclanzalii prelice". Cu toate acestea el insu$1 prin
biografii inccdreazd pe artist in societatea care l-a dat, iar
descrierile lui lapidare, cd 'sea foarte personale, nu pot fi
ocolite. Ca sd intelegem acestea ne referim la un singur caz:
Michelangelo. Sculptor din fcoala lui Donatello e florentin
din tristul timp dr revolutii fi rdsturndri al lui Savonarola",
a fost ehemat de Iuliu al II-lea ca sd-i impodrbeascd monnin-

tul, a lucrat ,d rpd ordin. Fi supt pazd, in constringere". In

aceste conditii, intre altele, el a cl11 sublimul Moise, cea mai
spdiminteitoare statuie profeticd pe care a cioplit-o vreodatd
mina de om" fi fresca din Capela Sixtina o lucrare pe care o
indeplini eu o uriafd trudd, punind pe pereti cu o enormd ftiinta a torpului ornenesc, figuri ce par tdiate in materialul
lui obifnuit, marmora; aceasta insd nu fdrd o pricepere sup-Hoard a grupdrii, fdrd un simt pentru gratie fi o intelegere
pentru tragic, calitdti care se gdsesc deopotrivd f i in profeti
fi in sibilele din colturi, dar mai ales in scena ratiunii, in
1 Idern, p. 79.
2 Idem, p. 3.
37

accea a ispitei din Rai fi a izgonirii streimofilor onzenirii, in

povestea pticatului lui Cain fi a p)topului lai Noe... geniale
scdpdrdri intinzplitoarel.

IV
Ajungem acum la Tstoria romnilor pe care
lorga, el cel mai mull dintre istoricii noftri, a inscris-o in circuitul universal. Ei i-a d dicat cele mai frwnoase fi pdtrunzdtoare pigini do cdmiratie, cum fi de dureroasd criticd sociald
fi pollard. dVe apropiem fi aiei numai d liniile directorii ale
cr,d ntei sale.
Anz spas mai inainte ci inceputurile do cercettitor in istorie

ale lui Iorga s-au aplecat asupra arhivelor. Aceasta a treia

si eeu mai importantd sursd (1, dmumentare nu-i va deveni
nieit data strdind. Putem pune al a fost o adevdratd impotmolire in arhive in care cauta febril sari noi privitoare in special a trecutul ronzdnese. Si erau multe fi neftiute de ai noftri. Ha dm spusese cindva Ca istoria noastrd se va ldmuri numai alunci rind vom strdbate nomolul de arhive, care exista
pretutindmi fi nu le cerceteazd nimeni. Mai mult d cit Hasden, tindrul savant Iorga avea atunci 19 ani, s-a inhdmat Ia
accastd maned titanicd, poate plicticoasd fi obositoare, pate
grea fi incordatd, dir plind de satisfactii la aflarea noului $i
pentru reinvicrea tabloului vietii amane care a lost. in
aceasta sete (1,3 cercetare arhivisticd pontru unii numele situ
ajunsese subiect de orgd: Iorga docunipnt 1 Aceasta nu l-a
supdrat fi nu fi-a crutat timpul ca sd adune material in toate
directiile"2, material care avea sd schimbe optica istoriografiei romiine.

1 Idem, p. 174. Cp. si Idem, Art et litt?rature des Roumains.

Syntheses parallles, Paris, 1929. Idem, Arte e lettsrotura dei
Romeni. Sintesi parallele, Roma, 1931.
2 N. Iorga, Istoria poporului romdnesc, I, Bucure*ti, 1922, p. 5,
p'refatil la traducerea roman6i.
33

ka au apdrut nwneroasele sale publicatii dP documente.

Studiile de istoria romiinilor an inceput din intimplare cu
ldmuriri de probleme minore sau en precisdri de anuinunte,
care i-au apdrut in cale. Acestea i-au ardtat cite golari in expunere existau in istoria noastrd, cite lucruri lipsean Si cit
i a pornit la constructic
prin aceste arniinunte.
Prilejul sd aytearnd pe hirtie intr-un tot organic, o sinteza,
ceea ce gindise totdeauna dar realizase numai partial, se ivepe.
dn multe avean nevoie de indreptdri.

in 1901. Fostul sdu profesor din Leipzig, Karl Lamprecht,

i-a cerut sd scrie pentru coleetia Istoria statelor europene",,
care apdrea la Gotha sub conducerea sa, o istorie a romdnilor.
Iorga a reispuns imediat cu o sintezd in cloud volume, Istoria

poporului romilnesc in cadrul formatiunilor jui de sLai (0.

In aceasta, spunea Iorga, nu trebuia sd fie mei inbire, nici
urd, ci observarii imp urtiale prezentate intr-un viu tablon
cultural" i o privire limpede despre tot ce-i intreg, mare, caracteristic .yi de interes universal", iar natinnea Incdi ca d
fiintd vietuitoare" urmdritd in legdtura sa en popoarele inveeinate"2. ka cum spusese cindva $iGheorghe incai. Acesta a
fost crezul de atunci al lui Iorga, crez care nu va fi pardsit tot
resinl victii sale.
lorga mdrturise,ste eti in acel moment cunoftintele uncle In
acest domeniu eran ale unni om de treizeci de ani" ci un ajanseserd bled la acele idei generale care sint rdsplata unei fwniliarizdri indelungate en subiectul
unei meditatii stdruitoare asupra fiti"3. Totiqi el a conceput istoria poporului
romeut in intregimea lui, inset nu o istorie do date orinduite
simetric in saltarae de provincie ci, dincolo de eroi qi de fapte
Iorga, Geschichte des Rutniiniseken Volkes int Rahmen seiner
Staatsbildungen, 2 vol., Gotha, 1905 (Geschichte der Eu,ropischen
Staaten). Trad. romanil: Istoria poporului ronuinese, de Otilia Teodoru
(Enache) Ionescu, 4 vol. In 5 fasc., Bucureti, Casa *coalelor", 1922
1928.

2 Idem, Geschichte, p. VIIVIII. Istoria poportaw: romdnese, I.

p. 8-9.

3 N. lorga, Istoria poporului romdnesc, I, p. 5, prefatala traducorea

raminoascA.

39

de epopee, trebuia cunoscutd in ce (Irma ea mai adinc, mai ca-

racteristic, mai creator, mai romanesc. Afa, prin. cuvintul

spas f i prin pictura scrisd, istoricul universal a inceput seria

sintezelor sale de istorie a romtinilor.

Istoriei romdnilor scrisd in nemteste ii urmeazd o prescurtare

in limba italiand in care stdruiefte malt asupra relatiilor

cu Italia. Scrisd pentru poporul italian, care Lisi avea f i el

revendicdrile: sale, se incheie en indicatia cdorice natiune are

dreptul impreseriptibil sd-fi &eased forma sa politicd, una

fi definitivd, pentru a colabora la reapropierea natiun,ii latine azi victorioasd cu aceea care, in diverse lupte, mad incd
dreptul salt integraN.
Nu peste malt limp acest drept al poporalui roman fasese
ciftigat prin incheierea procesului de unitate politica. Pdrea
cd opera istoricd militantd a lui N. lorga putea fi socotitd
incheiatd. In realitate nu a fost afa. Aka claim se puneau
probleme cu total noi, care trebuictu rezolvate fi in special se
simlea nevoia unei ldmuriri a strdinilor cu privire la ceett ce
(imam not mai caracteristic in civilizatie. In aceste conditii a
apdrut o noud scurtd istorie a ronzdnilor fi a civilizatiei sale2.

Aceasta a fost tradusd in mai multe limbi aducind tdrii si

poporului nostru reale servicii3.
Cu toate acestea Iorga nu fi-a considerat misianea sa de
istoric al romdnilor incheiatd luindu-fi sarcina sd o infdtifeze
intr-o noud sintezd4. Aceasta avea sd reprezinte cel din urmd
panel de vedere al stilt. La aceastd sintezd se gindea Wed de
mai inainte, cdci in 1928, la incheierea publicdrii in traducere
I N. Iorga, Breve storia dei Rameni con speciale considerazione delle

relazioni coll'Italia pubblicata in occasione delle feste del Ginquan.

tenario italianoomaggio di un popolo fratalo ed amico da -parte

della Lege di cultura" rumena, Bucureti, 1911, p. 176.
1 N. Iorga, Histoire des Rounains ee de leur civilisation, Paris,
Henry Paulin Editeur, 1920,. Editia a doua revrautii, Bucurettti, 1022.
3 In englezete, Londra, 1925, In italian, Milano, 1928, In ger.
mai, Sibiu, 1929, In rom.inG, Bucureqti, 1930 i in altele.

* N. Iorga, Istoria romdnilor, vol. IX. Bucureti, 1936-1939.,

Traducerea In limba franceza sub titlul: Histoire des .Roumains et de
la Romanit orientate, Bucureti, 1937-1915.

40

a istoriei sale din 1905, avea sd spinet cei pe cdi de culturd

sufleteascd" poporul roman a ajuns la infdptuirea celui mai
nebun si mai mare cis: realizarea unitcitit nationale" care
asteaptd sd fie povestitd tu grijd de adevdr, cu compdtimire
pentru suferinti, cu bucurie pentru triumfurile scamp cistigate
Si, inainte de toate, ca ceea ce invie orice naratiune: cu iubire.
S per s-o pot -face intr-o creme nu prea depdrtatd".1
Ca in orice istorie de acest fel este de sine triples cS domind

factologia, in care totusi sint rectificeiri si interpretdri personale. Na la acestea e cazul sei ne oprim acum, ci avem in vedere numai citeva probleme generale. Pentru prezeraarea acestora, cit mai complet posibil, nu n.e vom referi numai la sintezele amintite, ci vom recurge si la cele de istorie universald.
Adesea acestea reflectd mai bine gindirea lui Iorga si din
punct de vedere national.
Intreaga desfdsurare a istoriei Iorga o pane sub cloud premise. Cea din tii priveste conditiile continuittii unui popor:
ceea ce creeazd o unitate admirabild in regiunile acestea...
este acest fapt: existenta unui popor deosebit care el hrdneste,
el apeird eventual, el pdstreazd continuitcaea in aceste locuri.
poporul acesta al nostru este creat pared anume pentru acest

scop", hdrdzit sd fie factorul permanent" si un popor de

ispravd"2. I ar cea de a doua priveste conditiile sau cauzele
disparitiei unui popor ci ce mai poate supravietui. Desna-,
tionalizarea unei poporatii se datoreste... numai numdrulu&

covirsitor de elemente strdine, care cuceresc, sau se infiltreazd;

atunci cei multi poruncesc celor putini in ceea ce priveste
graiul, precum ci cei piqini, dacd sint pe teritoriul lor, dacd
sint mai vechi, lasci celor multi obiceiurile i datinele kr,

pentru cd acestea sint in legdturd cu nevoile naturii". Acestea $e completeazd cu: lim,ba pe care o vorbeste cinclva clasa

dominantd a unui popor neavind a hotdri asupra originii, d

vietii adinci ci sensului istoric al acestui popor, dar ci in acela
cei se poate dovedi contrariul".4
Idem, Istoria poporului romdnesc, IV, 2, Bucuregti, 1928, p. 195;
2 N. Iorga, Chestiunea Dundrii, p. 9.
$ N. Iorga, Chestiunea Rinutui,15. 55.
3 Idem, Chestiunea Mdrii Mediterane, p. 25.
41

Problema unitdtii teritoriale si politice a poporului care it

locuieste este de prim ordin pentru istoria noastrd. In rindul
mlii intereseazd substratul etnic, despre care am vorbit, dupd
lorga fiind iliric si tracic in cel mai larg inteles al cuvintulni.1 Injsi ntacedonenii lui Filip si Alexandra cel Mare
erau traco-iliri.2 Aceasta mndah ce romanii au trecut peste
Adriatica, i-a obligat sa-pi intindd stdpinirea peste toli, inclusia peste daci, cdci oricine are o bucatd aintr-un popor
tinde sd intruneascd si restul, precum $i cind o parte dintr-un
popor ajunge independentd, ea cautd sd alipeascd elementele
de sub stdpinire strdind".3 De aici necesitatea largirii hotarelor imperiului roman (Orbis romanus sat t Imperium romanum), ajungind astfel sd stdpineascd si Dacta.4
Imperia I roman totusi a trebuit sd se dezmembreze: Partea
sa de rdsdrit a continuat sd existe unitar mai malt timp, in
special partea europeand. Populatia de limbd latind de aici
este cm care ne intereseazil mai malt ca din ea facind parte si
noi. Teritorial ea era foarte intinsd, spre Apus inaintind kind
in Engadina elvetiand.5
Pe cind scria istoria romdnikr in limba germand lui lorga
nu i-a fost destul de clard poxitia elementului romanic din
Orient, intinderea si intensitatea lui, cum nici prioritatea
fondului roman. Totusi a atribuit acestui element termenul
fericit de Romania prin care a incadrat istoria romdnilor in
contextul istoriei universale. Atunci aceastd Romanic orienta Id nu cuprindea in conceptia sa decit un popor relativ mic,
cel roman, fiinded in Rdsdrit popoarele migratoare au lost
1 N. Jorge, Is'oria romdnitor, I, p. 115-130, 214-253. Idem, Ma.
teriale, p. 325.
. Iorga, Chestiunea Mdrii Mediterane, p. 26. Idem, Istoria roma.
2
nilor, I, 1 p. 223, 251.
a N. Iorga, Chestiunea. Dundrii, p. 26.
4 Idem, lstoria romdnilor, I, 2: Sigiliul Romei.
6 Cea din urm prezentare sinteticti: N. Iorga, Cei mai mici frafi oi
nostri:romanii ladini", Viilenii de Munte, 1938 ; reproducere in Sfaturi
pe intuneree, II, p. 313 321, Met plam3e.

N. Iorga, Gesehichte des .Rumiiniselwn Volkes, 1,p. 62. Istoria popo.

puha romdnese, I, p. 92.

42

mull mai distrugdtoare- decit in Apus si facuserd s dispard

romanicii in marea lor masa' rdzboinica i violentd. Aceste
prime impresii aveau sd fie reluate i lanutrite ulterior.
Dupd noi cercetari directe, in care limp s-a infeiptuit ci
unitatea politica', lui Iorga i se impune necesitatea de a explica continuitatea elementalui romanic i caracterul relatiilor sale en migratorii asezati peste el. Accasta Ii duce la constatarea ferntt c elemental romanic raseiritean se intindea de
la Adriatica la Marva Neagra, inclusiv teritoriul pe care il
cnprindea fosta Dacie. In acest intins teritoriu la incepat tot
"e nu era grec era roman si noul imperi Bizantul, i-a lutelat pe toti. Pe urma an venit migratorii,s-au produs sfOrimdri
de granita si o park din popalatia autohtona a dispdru t. Unitatea politica si etnied s-a dezmembrat din nou. Romanicii
vor da nastere la mai multe Romanii locale en numeroase interlegaturi economice si de cultural. Dintre acestea cea mai
importantd era Dacia, rdmasd in afara hotarelor imperiale,
dar ai edrei locnitori, acum romani, nu au Weetat sd creadd
ed o data si o data lc va veni impdratul". Intreg (west teritorin Iorga II va cuprinde cicala in formula devenita istoricd:
Sud-estul european9.

In aceste conditii istorice von apOrea aici si pnpoare noi,

care isi creiazd state proprii si se desprind de imperiu. Dezvoltarea acestora are o surprinzdtoare asemdnare cu dezvoltarea
Romaniilor. In afard de limbd fondal de culturd este acelasi,
rom ano-bi zant in .

Continuitatea calturii bizantine, continuitate pe care nu

trebnie sd o pierdem din vedere nici Un moment, este pentru
poporul roman izvorul principal al propriei sale .ctailizatit.
Sensul si directia acestni patronat le afla intr-o simpld notd
incidentald, an adevdrat program de investigatie expus cu cal1 N. Iorga, La Romania" Danubienne et les barbares au VI-e sicle
Rraue b-Ige de Philologie et d'Histoire, III, no. 1 (192ti), p. 35-50.
2 N. Iorga, Formes byzantines et realite.- balcaniques. Lecons faites
a la Sorbonne, Bucurcsti-Paris-1922. Idem, Relations entre rOrient et

l'Occident au Molten age. Conferences faites a la Sorbonne, Paris,

1923. Idcm, Le caractre conunun des Institutions du Sud-Est de l'Europe,

Paris, 1929.
43

dura si durere. bare allele, spune lorga, ne-am putea leiuda

cu un fapt, pe care l-am ardtat ci daundzi inaintea delegatilor
strdini, intr-o conferinta tinuta cu ocaziunea serbdrilor Universiteitii din Iasi', cd noi, intr-anume moment, am fost un
factor politic hotarttor in Orient; atunci cind au venit turcii
in Europa i cind sirbii, bulgarit, imperiul de Constantinopol
nu mai existau, cind Ungaria nu putea sa joace un rol hotelritor in Peninsula Balcanicd. Noi am fi putut atunci,
eu
citeva decenii sa ne fi organizat mai curind
sd luam mostenirea puterii imperiale in regiunile acestea deRdsdrit. N-am
putut sd facem aceasta, ins-a am str:ns pe toti pribegii de oriunde si, in cuprinsul pamintului nostru neinvadat de turci,
am luat toatd civilizatia Rdsdritului crestin, Wad mpstenirea
culturii bizantine, pe care am pdstrat-o mai multe veacuri.
avem bud stile i mu de muzee, care se darima din lipsa
gospodarilor astdzi, muzee care se chiama bisericile noastre,
din care fiecare reprezintd o colectie de arta, si o sa invdtdm
poate sd le apreciem duel ce nu o sti le mat avem inaintea

noastre2. Pe de alta parte el mai adaugd: Mitropolitul

Tdrii Romdnesti era intli numai episcop de Vicina, in Dobro-

gea, en delegatie patriarhala"3. De aici i patronatul eclesiastic.

Vorbind de patronatul eclesiastic bizantin nu putem trece

en vederea nici pe cel catolic, care a cautat seise aseze in aceste

parti. Prima fazd apartine chiar inceputului crizei religioase

rdsdritene din timpul iconoclasmului, continua pe vremea lui
Fotie s:i sfiiseste prin shisma din 1054. Sprijinitorul politic
de seama al papalitatii este regele franc, apoi imparatul cel
nou creat la anul 800, si dupd aceea continuatorii lui. lorga
tine sd sublinieze faptul cci distrugind ringul avar Carol cel
Mare a ajuns pima la Tisa ci in regiunea Savei si a Dravei,
unde multd vreme a existat o provincie Frankochorion".
1

N. Iorga, Les ldments originaux de l'anciene civilisation roumaine,

Ia,/, 1911. Idrem, Les Roumains et le nouvel hat de choses en Orient,

Vlenii de Munte, 1912.
2 N. Iorga, Chestiunea Rinului, p. 156, n. 1.
a Idem, Chestiurva Dundrii, p. 65: exarh.
4
. Iorga, Che;tiunea .Rinului, p. 84-85.
44

Aceastdstapinire efectivd a supraviefutit prin titlul pdstrat

de cirmuitorii locali care au urmat: Carolus, Kart, Kral

craiu, e pentru lumea aceasta slava titlul insu$i al puterii

politice care nu recunoafte asupra sa o altd putere"1.
Pe aceeafi linie politic religioasa se inscrie creftinarea ungurilor $i a regelui lor AFtefan, care are misiunea speciald de a

intinde catolicismul. Urma$ii mui au Entins stapinirea polltied si peste o parte a poporului roman. Nu a fost un cistig
politic apreciabil, dar din punct de vedere bisericesc a izbutit
sa opreascd intinderea ierarhiei bisericesti radritene organizarea bisericii oriodoxe de care tineau romtinii. Cea de a dozza
faza incepe cu noul imperiu romdno-bulgar, pe care El ataca,
dar fard nici un rezultat pozitiv.

Regele maghiar, apostolic prin misiunea sa, reia asupra sa

noua ofensiva catolicd. In parte izbute$te in .Transilvania
unde populatia romaneascd Ii pierde clasa conducdtoare.
Regii apostolici fac eforturi sustinute scili continue misiunea
$i dincoace de munti, unde inregistreazd unele succese.

Cu mai rnultd indirjire vor duce aceastd lupta regii Angevini ai Ungariei. Politica lor, care reprezintd o continuitate
a politicii catolice, Iorga o rezumd intr-un pasaj concentrat,
dar cu un sens atit de adinc $i de exact, Wit nu md pot opri
de a nu-1 cita: Dar in deosebire de menzbrii Casei de Luxemburg, ei nu pierd din vedere o singurd clipa misiunea apostolicd a regalitatii lor. De aceea Carol-Robert va cauta, ca
mandatar apostolic, nu ca misionar al maghiarismului, in
vizuina lui din Arges, pe pastoral oilor sale, pe .Basarab
Voevodul, care nu se ldsd pins de barba, ci-i distruse strdlucitele ofti, la Posada, in 1330. De aceia Ludovic se incurcd
i el, la Severin, ca ci pe cursul laloatibci, unde ai sdi intimpinara biruitoarea irnpatrivire a pircdlabului Dragomir, in
lupta cii Alexandra, fiul lui Basarab, ci cu Vladisktv-Vlaicu,
fiul lui Alexandra. De aceea incercd el sit' opreascd in ()dile
de nord ale Carpatilor romtinefti intemeierea unei Moldove
de pribegi maramurdoni"2.
1 Mem, Originea oi dezvoltarea statului austriac, p. 13.
2 N. lorga, Originea i dezvoltarea statulu.i austriac, p. 36-35.
45

Noul misionarism catolic nu se serveste insit numai de regii

Ungariei. 0 astfel de misiune o ia si Carol al Boemiei. Acesta,

la 19 februarie 1355, scrie lui Stdan Dusan al strbilor sd

treacd Ia catolicism, Entre altele invocind i limba lor comund:

tovardsia nobilei limbi slave" (eiusdem nobilis slavici idiomains .participatior.

in tstoria poporului roman un loc deosebit El ocupd qa

zisa chestiune mania" san a continuitalii lui. in lunga si

uneori violenta discufie s-au consumat miate energii si s-an

prdbusit numeroase constructii bazate pe fabuld. Astdzi pare
ofios a mai reveni asupra acestui proces istoric definitiv bransat drsi pe alocuri mai este nienfinut sub spuzd incendiara.
1oiga s-a aliniat si a fundanuntat continuu permanenla

noastrd pe acesic meleaguri.2 In afard de unitatea teritoriald si etnica, Iorga himureste continuitatea poporului to-

mdn, peste Mate vitregiile vronurilor miracolul" despre care

vorbesc unii, Entre

i prin colaborarea cu popoarele mi-

gratoare. 0 intreagd parte din istoria poporulut romanese

i a teritoriului ocupat de dinsul zace in inzice lorga
luneric: aceca a raportutui dintre inaintasii nostri si
Cecil

trimesi, unul dupd altul, de nesfirsita stepd rdsdriteand.

Putem afirma, pe baza unor formafinni analoage de la un

capdt la altul al vechilor hotare imperiale romane, cd ei an
trait in autonomia anon Romanii asteptind pe impdratul,
dar neprimind pe regele &Inbar adus la vintul invaziilor... ci
se paean si infelege cu
Aceasid concluzie cred cd in concepfia lui lorga std in doud
premise pe care le-a formulat adesea. Prima std in deosebirea
Entre robi si oamcni liberi. Un citat dintr-o scrisoare din anul
601 a papei Grigore I cel Mare folosit de lorga o aratd: regii
barbari sint domni peste robi, iar impdratul romanilor peste

onneni liberi" (reges getium domini servorum sunt,Impe1 Id.m, p. 33-34.

2 N. tow, Istoria romrinilor, vol. II: Oamonii ptimintului (ping -a

anul 1000), Bucureei, 1936.

N. lorga, Imperiul cumanilor i domnia lui Bsrab& Un capit( 1
din colaborafia romdno-barbaril in evul media. Acad. Rom. Mem. Sec.
liana istorice, seria III, tomul VIII, Rucureti, 1928, p. 97,

46

rator vero Romanorum dominus liberorum)1. Intelegem

cd fiecare popor barbar era proprietatea regelui sdu, dest in

totalitate se considerau liberi, cum se Si numeau unii: francii2.

In aceeaqi situatie erau si Romaniile din imperiu si din

afara lui.
A doua premisd stei in formula federati (foederati) pe care
n-au intrebuintat-o romanii numai la Dundre, ci si pe toatd
linia vecindtdtilor cu neamurile gernzanice. La Bin, ined .de

pe vremea lui Tiberiu, se cede bine acest lucru, cind se face o

adevdratd colonizarc de germani in Galia, fie ca supusi (dedititii), fie asezati in locuri statornicite (sedibus assignatis)3.

Formula va fi folositd qi mai tirziu. Ca romdnii se paean

intelege en ndvdlitorii o vedem si, fatd de unul din cele mai

violente exemple: avarii. In aceastd privintd .lorga spune:
Avarul se intilneste unde are de cules un profit, o mind: unde
are an vad: acolo venea fdrd indoiald. Se intilnea wide mai
era an ores care ddinuia, wide se tinea an bilci. Acolo se infiinta haganul ca sd culeagd ceea ce i se cuvenea. Se mai intilneste avarul iardqi intr-un punct mai important sub raportal
militar qi unde se asezau ostasii in ceatd, cum mai tirzia angurii asezau un nunzdr dintre romdnii nostri, pe care-i numean iobbagiones castrorum, iobagii celdtii , euvintul iobag
.el insusi fiind un cuvint turanic. Avarii, se mdrgineau ad viz,iteze celelalte locuri, sd trimeatd, la anzunite timpuri, stringdtori inarmati de dijme, cum se trimet in limp de campanie
anume soldati care sd stringd din pdrtile vecine ceea ce trebuie
pentru hrana ostii"4. Este formula -care se poate aplica tuturor barbarilor".
Mai addugdm aprecieri despre alti ndvdlitori cu faimd nu

.mai putin infiordtoare: tdtarii, Dacd zidari s-au sfdrimat

inaintea tdtarilor qi biserici au cdzut la pdmint, dacd mari
b)gdtii ordsenwi au fost pierdute, omul sdrac de la tad n-a
suferit aqa de mult. Ba uneori, atras el insusi de acest mare
val enceritor si, jdfuitor, el a preferat, decit sd rdmiie la gosN. lorga, Papi oi Imparati, p. 30.
Idem, Chestiunea Rinului, p. 37.
a N. Iorga, Chestiunea Rinului, p. 50.
I

4 N. Iorga, Chestiunea Dundrii, p. 54.

47

facd din non dupd ceasul

poddria lui antenin(at ori sd
pustiirii, sd intre fi el in acest dant ostcisesc fdrd pdreche, din

care putea sci cictige ceva".Insd aici Iorga mai dd o explicatie

care aratd personalitatea poporului roman. Pentru aceasta

folosege un izvor bizantin, Nichifor Gregoras, care spune cd
romanii robiau lard voie cu trupurile" (o-coilccat, 1.tiv BooAeuaccv

"cixovsg), dar au pdstrat totdeauna inclinarea spre autonomie" (8i yvoSirip ot&rovolltrzg) pi dorinta sd se deosebeascd
de pdgini" (gcpeaK xca TiLvasePiav COao-rpEcocag)1.

hi sfirfit mai amintim un factor, instinctul national, care

rdsare neaftep tat, dar hotdritor: in viata popoarelor este instinctul national, din care se va dezvolta pe urmd constiinta
nalionald, care va ajunge sci fie lucrul de cdpetenie in timpurile noastre" 2,

Acum, dacd in. opera alit de intinsd fi de variatd a lui

N.Iorga, incercdm sd gdsini firul cdlduzitor prin care a situat

istoria romdnilor in cadrul istoriei universale, ni se pare cd
el std in faptul cd a cdutat sd observe fi sd ldnzureascd orice
influentd din afard care s-a exercitat asupra dezvoltdrii popo-

mini roman, dar n-a uitat niciodatd sd arate i ce a dat

acest popor altora3. In acest context el a urmat ca principiu

constant rolul fortelor de productie interne, sau, cum spunea
el, sd observ naliunea insdci ca fiintd vietuitoare fi sd-i urmdresc mersul ei lduntric" 4. Se poate abate, oare cineva, de la
aceastd constantd?
V

Am spus mai inainte cd Iorga a inceput prin

a avea viziunea despre viatd prin socialism fi cd din acesta a
izvorit omenia lui ci aversiunea fatd de orice violentd. Cu toate
1 N. Iorga, Momente istorice, Bucureti, 1927, p. 104-105 (Acad.
Rom. Mem. Sect. ist. seria III, tomul VII). Cap. Idem, Geschichte
des rumnischen Volkes, I, p. 143 ; Istoria poporului romdnesc, I p. 194.

2 N. Iorga, Chestircnea Rinu.lui, p. 171.

3 N. Iorga, E tudes rournaines I . Influences etrangeres, Paris, 1923,

p. 13. Idem, .Romeinii in strdindtate de-a lungul timpurilor. Lectii la

Ycoala superioard de Rdzboi. Dupti note stenografice, Valenii de Munte,

1935, p. 171.

4 Idem, Geschichte des rurneinischen Volkes,I ,p . VII, Istoria poporului

romdnesc, I, p. 9.

43

acestea el insufi este un rdzordtit permanent: un rdzvrdtit impotriva statului, rdzvrdtit impotriva ordinei existente, nemul-

tumit de morala contemporand, dar apologet al pciturii de

jos a,societcitii, in special al lcirdnimii. De aceea nu i se poate
contesta nici faptul cd gindefte dialectic i adesea judecd ma-

terialist desi formal nu declard acest luau. Aceste opinii nu

le gdsim in generalitiitile sale in care se controleazd continua
ca privire la cunoaVerea 1ci interpretarea istorieil, ci in lucrdrile de sintezd i mai ales in lectiile sale in care spontaneitatea este in largul sda.
Este adevdrat cd Iorga desfcisura istoria pe linia succesiunii
printilor fi a dreptului dinastic, legitim sau de contrabandd.
Nu rareori personalitdtile sint socotite ca singurele elemente
active in istorie. Cu toate acestea tot el a inchinat cele mai
indltdtoare pagini rolului maselor in mersul inainte al istoriei i cele mai emotionante portretizdri ale rciscoalekor populare, asezate adesea dincolo de natiune fi de confesiune2.. Ro-

lul masekr ci dezvoltarea societcitii prin revolutii formeazd

o linie de conduitd in istoria universald mai importantd decit
aceea privitoare kt personalitdti. De aceea ideea de libertate
a poporului, ca ci cea individuald, el o urmdrefte pretutindeni
pi o surprinde in cele mai variate izmare.
Nu este posibil sd urmdrim aceastd chestiune intr-o opera
atit de vastd ca a lui lorga i nici nu este in intentie sd vedem
in el un materialist. Vrem numai sd exemplificdm faptul cd
el nu a putut sd se disocieze de noua orientare a societdtii En
1 Cele mai de seam& au fost adunate de el insui in Generaliti cu

privire hi studiile istorice, mult adlugite in editia a III-a postuml.

2 N. Iorga, Originea i dezvoltarea statului austriac, p. 40: Cum s-a
putut ajunge ins a. de la discutii teologice asupra comi9ca'rii intr-o

singura specie" sau in doul, utracyiste" deci, la o mare mipare

populara i nationall, care a trecut i garnitele 0111 departe, ayind
neateptate ur Tani, aceasta nu se lamurete decit in legatura cu al-

te mi5ciiri, de aiurea".
4

49

care tract si a cercetdrii stiintifice a vietii ei. El insusi ardtase,

inainte de revolutia din Oetombrie, cd in general, curentele
noud care agild o societate nu .se anexeazd nici-o datd, ci distrug sau sint distruse"1. Acesta e motivul major care El face
o data sd spund cd cu un popor stors nu se mai poate Encerca
o dominatie universald, care cere inainte de Mate deplina sdndtate si rnultdmire a clasei fundamentale. Ailfel, prin darerosul conflict intre idealul indroznet al celor de sus si imposibilitatea, as zice fiziologicd, a celor de jos se ajunge la o sigurd
ruind"2. Sau, cruciatele nu sint nunzai un fenomen de ordine
morald, ci ele fac un contact mai intim intre Rdsdrit si Apus

cu un remunerator schimb de productii" cu intinse conse-

cinte materialc"8.
Aceastd conceptie se intilneste adesea in siluatii diferite.

Asa de pildd pe mare si pe uscat, prin expeditii militare sau

caravane de negustori, ca si prin aventurieri"4 pe intinsele
nzdri si oceane, se intretine un contact permanent, care provoacd curentul de viatd" prin schunb de oameni i de nzdr-

furi". Dar si in viata spirituald. Literatura europeand din

sec. XV III si XI X, zice cl, este o manifestare a noului spirit al vremurilor" care cautd sd se manifeste in forme din nou
revolutionare, contra unor apdsdtoare datini si unor afezdminte ce strivesc". Goethe insusi, in Egmont a sldvit pe nobilot care piere pe esafod apdrind in tara lui dreptul constiintei
lui contra tiranului religios si politic", iar Schiller incepe
printr-un bldstdm -aprins contra cuceritorului, strain sau
localnic, pe care ar urea sd-1 vadd, la judecata cea de pe urmd,
urmdrit de dinsul si cufundat in Tartar de osinda fdrd iertare
a judecdtorului care nu poate gre.yi". San aceste violente seri-

eri ale tineretului care se ridicd, in mijlocul aclamatiilor generale, aratd, fdrd indoiald, o miscare de rdsturnare"5.
1 N. Iorga,Observalii ale unui nespecialist asupra istoriei antice,
p.180.
2N. Iorga, Chestiunea Mrii Mediterane, p. 35.
3 N. Iorga, Chestia oceanelor, p. 9.
1

Idem, p. 14.

6 N. Imga, Cugetare i faptti germand, p. 84-85.

50

Opera de istoric universal i al romdnilor a lul Nicolae

lorga nu poate fi cuprinsd in citeva pagini. Dar ea poate fi

sistematizatd pe baza ideilor generale proprii i a coordonatelor fundamentale pe care nu le-a pierdut din vedere niciodatd.
Pe acestea ne-ani strduit sa le punem In limbic' I. De aici
nevoia sci alergdm de la o opera a alta, de la o perioadd a
alta. Gindirea liii lorga ni s-a pdrut cd poate fi mai uFor inteleasd in acest mod de expunere.
Contributiile izolate, imense ca numeir $i Incisive in informatie, tablourile vii de scene fi oarneni, fapte s i date puse ca
osaturd in constructiile sale, sint prea numeroase ca sa poald
insoli fiecare act de gindire. Pe acesta n-am vrut sd-1 impolmolim. Asemenea cercetare se poate face numai avind in yeee.e intreaga operd, inclusiv literard si politied, a marelni
istoric i ginditor. E o lucrare de viitor care va trebui fdcutd
cu toatd critica de competentd necesard, pe care memoria

celui mai mare poligraf al neamului nostru o cere. lVn ne

indoim cd ea ea fi facutd.

AUREL /AN SACERD01 EANU

4*

NOTA ASUPRA. EDITIEI

Actiunea de reconsiderare a In-

tregului patrimoniu cultural se desfasoara

In

ultimii ani cu mare entuziasm i un deosebit spirit

critic, cuprinzind scrisuL a numerosi savanti si

literati. Bra these ca aceasta actiune sa prinda si
Orli din uriasa opera atit de variata i bogata
a lui Nicolao Iorga_ Volume le de feta. se Incadreaza

In aceasta stralanie i ele aduc pe prim plan aspecto

din scrisul istoricului al istoricalui patriot sale,
dar gi al intregii umanitati.

Fiind prima Incercare, ea poate IL temerara,

avind In vedere spatial limitat i scopurile urmarite de colectia Liceum. Nu este user lucru s
faci o selectie din sutele de carti, miile de articole
si mills de recenzii iesite din mintea unuL om de
geniu. In care stiinta, patriotismul i umanismul,
au cautatsi au izbutit sa. descopere amAnuntul istoric, pracum si liniile directorii pe care le-a parcurs
orrpnirea In miile de ani ale existentei sale, Idatisindurle noutt,, oamenilor de *Uinta', tineretului
studios, precum i oricarui d.oritor de a afla si de a

se lumina, fntr-o formit eft mai placuta, am putea. afirma cit maL poetica.
In calea noastra, am intImpinab numeroase dificultati, inerente unui, Inceput: mantle canti de sintera, prin care istoricul a urcat pepodiumul gloriet
universale, nu pot fi prezentate aici prin fragmente,
fiindcii. ele slat prea Inchegate si armonios construite

Intr-un tot, care nu permite o farimitarn. In ce

priveste lucrarile de istorie universala, celo rnai
multe au aparut in limbi straine, iar transpunerea
53

lor in romanoste de o alta persoana ar rapi din far-

mecul scrisului lui Iorga. Sint apoi numeroase

comunicari facute in cadrul Academiei Romane,
iar acestea cauta sa lamureascii amlinuntul, intr-un cadru pur stiint.ific, in care informarea biblio-

grafica e uluitoare, dar ele capata un aspect mai

rigid, adica depasesc limitele unei colectii,ca cea
de fata.
Alto lucrilri, extrem do valoroase si admirabil
prezentate sint legate de felul de a gindi, vedca si
intelege al unci epoci deprisite, incit spiritul nostru critic, precum si telurile urma'rite de societatea
noastra, le situeaza in labcratorul savantului,
rccurgind la ele In scopuri bine definite, dar limitate. Fiindca Nicolae Iorga a fost un om de stiinta,
savant dublat de luptator, de omul de actiune, in

care se reflecta si toate oscilatiile unei societati

plina de contradictii, dictate si de framintarile
de pe plan mondial, care au dus la doua marl
razboaie.
Trecind peste toate asper it at lie.5i inconven ientele,

ne-am oprit asupra acelor pagini semnificative,

in care Nicolae Iorga apare un savant, ginditor
la spirit uman, un mare patriot, drept, care lupta
pentru progresul, inaltarea si incadrarea neamului
sin in idealurile mari ale omenirii, fara a calca
sau umbri macar interesele juste si demnitatea
oricarui alt popor. Deci am strins In aceste doua
volume pagini in care so reflecta etapele de dezvoltare ale poporului roman, prezentarea eroilor care

au aparat tam, rolul jucat do mase, de multimea

anonima, factor motor, din care pornesc actiunile
si sustin uneori figurile reprezentative ale trecutului: Chid am intrat in Academie, zic, problema
aceasta mi s-a pus si mie: masele sau indivizii.
,5i atunci eu.am fost de parere ca si masele si indivizii hotarasc in masura in care au caracter dlnanfic si reprezentativ. Viata unei societati poate fi
54

exprimatii unanim intr-un moment, si se poate

intimpla... ceea ce reprezinta spiritul unei socie-

no... s se adune intr-un om cum se adunii razele

intr-un punct luminos: sufletul national sii se adune
intr-o personalitate". De aceea, in paginile de falil

sint zugravite si masele populare care au creat,

indemnat si sustinut, procum si marile figuri istorice, de la Buerebista si pina la Tudor Vladimirescu. Dacil si intr-un domeniu si in altul slat
limite, lacune, sintem con,tienti de ele, dar cauza
se aria in spatiul limitat grafic, desi ne-au stat la
indeminil delta volume.
De peste tot nu so xlesprind idei abstracte, ci se
prezintii viala onteneascii, prin biruinti si infringeri,

adicrt acea umanitate care se induioseazil si se

fringe, aceeasi umanitate, cind ajunsil la scopurile
ei, clod clcat in picioare si strivit".
Am ales din scrisul lui Iorga opere in care s se enprindli o i dee fundamentalrt a sa, pentru care a militat timp de o jumiltate de secol, si anume: trind

intr-o epocit atit de friimintat de crincene ritzboaie iscate do setea imperialismului, istoricul
cerut s redevenim mai oameni de cum sintem
acuma; a reintra in umanitate, aceasta e pentru
noi datoria cea mare". Totodatil, Nicolae Iorga nu
a promovat istoria seaert, obiectivistA, opera demi-

natil de amilnunt si bibliografie, de date si personagii, ci a vrtit s reconstituie viata prin interpretare, prin aducerea trecutului in fata noastrii,
eft mai aproape de adevto, si cum spurn) atit de
expresiv, am cautat a concor bi cu el cu trecutul
i cu ei eroi fiirrt interpret". Cu alte cuvinte, in sensul lui Ranke si Michelet, nn a dat

opere seci, ci le-a expus intr-o fermi. literarii:

as fi vrut din partea mea, sti am mai mult talent
poetic" pentru a fi mai aproape de adevar". Do
aceea, aceste dou volume vor descoperi pe Iorga

scriitorul, dinamic, fluid, avintat si nuantat, in

55

felul de a scrie al cronicarilorsi al talmAcitorilor

bisericesti (Varlaam, Dosoftei, lvireanul
adaugam) noi), care corespunde felului de a vorbi al
poporului".
Nicolae Iorga e un mare educator, In sensul exponentilor co1ii Ardelene, adica, dupa propria-i
marturie adevaratul scop al scrisului meu, care nu
e decit sa folosesc altora prin .cunostnytele ce pot
avea i prin experienta ce am putut cistiga, sa
spun lucruri care sa poata fi de folos si placate in

Intelesul cel bun al cuvintului". Fara a forte, si

schimba spirItni tiintific, adevrul istoric, Iorga
a cautat sa fie educatorul maselor si prin opera
istorica, aceea care putea capata sensuri pozitive,
necesare societatii si unei epoci In continua ascen-

siune. E bine sit i se vorbeasca unui popor de

oamenii lui mari. De ceilalti oameni insemnati
vorbesc carturarii care altd carturari si se lumineaza Intre dinii asupra celor siivirsite. Dar despre fruntasii unui popor, despre aceea prin care a
fost mai mare, mai vrednic de lauda poporul acela
despre dinsii trebuie a se auda pretutindeni, In
graiul tuturora." In sensul acesta sint facute prezentarile lui Mihai Viteazul si Tudor Vladimirescu, prezentari care au avut un mare ecou In
epoca si prin care Iorga se dezvaluie ca un mare
stilist, ce farmeca, cucereste i indeamna la actiune.

Acest scris, aceste opere au avut scopul de a ne

stringe laolalta cu gindul, pentru a ne impi".ca
inimile, pentru a crede".
La polul opus se afla acele pagini strinse in capi-

tolul de istoria romtmilor intitulat Creatiunea

romiineasca". Aici nu Organ poetul, educatorul
maselor, cipe savant, care aduna cu rabdare, pricepere si intuitie tot ce s-a -saris, tot ex -se tie,
pentru a reconstitui si lumina o epoca, cea mai
grea, aceea de formarea limbii si a constiintei,
a datinei. La acest -capitol, pentru a-I putea da
56

in intregime, in toat a intinderea sa, am fost obligati

sa renuntam la notele din subsol, citigind astfel

spatiu atit de util ideilor i documentatiei.
Totodata, in opera de selectie, am urmarit sa.
facem cunoscut cititorilor marile lucrari ale lui
Nicolae Iorga, prin care s-a impus in cultura roredneasca ci in cea universala. Prin Generaliteili cu

privire la studiile istorice, savantul a cautat s-ci

formuleze conceptia sa istorica, de aceea am pus in
fruntea volumului de istorie universala un num5r
de pagini, din care se desprinde, am putea spune,
viziunea sa istorica. Vibrarea sufletului de poet ci

patriot, puterea sa de sinteza, adica de a prinde

in citeva fraze specificul unei epoci, esenta unei
idei, seafld in Sfaturi pe intunerec, acea carte care
a incintat ci pe Tudor Arghezi, carecerea, cu citiva
ani in urma, editurilor s-o tipareasca aca cum este
i de indata. Am ales mai multe capitole de istorie
pura din Istoria Romdnilor, cea mai vasta opera

a lui Iorga, in care a strins tot ce se ctie despre

noi, in numai putin de 11 volume. Tot asa de cerce-

tate cartile din care se desprinde mai bine istor'a

omenirii, analizindu-le in tot atit de faimoasa lucrare ce poarta numele de Ciirli reprezentative In
Plata omenirii. Vin la rind: Papi f i impdrali, State
f i dinastii, Istoriastatelor balcanice, Essai de syn these

de l'histoire de l'humanit. Firecte ea lipsesc multe,

ca Istoria imperiului bizantin, scrisa in limba engle-

za i francezd, Istoria imperiului otoman infaticat in limba germana ci multe altele. Dar noi
abia incepem.
Am pastrat

in ceea ce privete scrisul caracteristicile stilului sail, ci am inlaturat grafia

epocii, tinind seama de ortografia de azi, asa cum

am aratat in alte lucrari pe care le-am editat.

BARBU THEODORESCU

INTELESUL CUVINTULUI DE TARA"

Intro cuvintele de care se leagA mai multti

gindire si simtire romneascA, in jurul cihora se grrimrideste

mai mult instinct si mai multi" iubire fireasta asta'zi si

mai multe amintiri de trecut, e larri".
De origine latin, teiminul se deosebeste la noi, ca inteles,
de acela pe care I-a avut in limba strilmosiler i I-a pAstrat
in acelea ale popoarelor care pleacri de la dinsii. Terra" era
pentru romani nurnai ceea ce numim pilmintul", dup latinul pavimentum" ceea ce Inseamna pavat", adecii drum de
piatrii, osea", ceea ce dovedete cit de rnult sint legate
inceputurile noastre nu numai de o vial6 mult mai ridicat
decit a unor simpli tarani sau a unei adunaturi oarecare,
culeasil intimplritor, ci de a ostasilor imperiului, acei veterani" poate din inaintasii nostri, al cilror nume a ajuns srt fie
la noi al oricror brarini". Era tara-mamil, Terra matei",
a dirii Orissa", tern6" am pdstrat-o in comoara celor mai
scumpe cuvinte ale noastre.
Romanii nu aveau intelegerea unei lumi impArtite pe neamuri. Ei purtau un mime care nu venea de la ceea ce cuprindem, cum se va vedea, in numele de Ori, ci de la o singurri
cetate. Ei erau deci romani", cum altii erau napolitani sau
siracusani. Italia, odinioarii Vitalia, n-a fost un termin intre-

buintat, la inceput, ca S numeascrt peninsula intreagg,

crireia nici nu-i trebuia o nomenclaturrl, lngridirilc acestea

geografice precise nefiind In cugetul acelor vremuri o necesitate: s-a crezut, si se crede si acum, fiiri temei, ca numele,
din Vitelia (v. si al ImpAratului roman Vitellius) ar Insemna

tara viteilor", dupri animalul-zeu, totemul", la care se

inchinau vechii indigeni. Dincolo de aceastA Italie, al c5.rii
nume, plecind de la o anume regiune din Sud, a trecut de la
greci la romanii ei MOO, nu erau cleat ceti i teritorii (al
59

cgror mute vine tot de la terra"), in care romanilor ml li

pgsa peste nagsur g. ce natii se afla. Pe eleni ii numeau greci

dupg o populatie din Epir, cea dintii pe care au ggsit-o In

calea lor, luptind cu statul macedonean, numit si el dupg un
neam, ca si tracii, impgrtiti in semintiile lor, ca si alte po-

poare de mai departe, dar ei toti, afarg de greci, erau barbari" si nici o tall nu se socotea legata de o natie, ca o creatiune si proprietate, un drept al acelei nalii. Fa 1,g de nici una
ei n-aveau in constiinta kr sentimentul pe care-1 are, ori de-1
mgrturiseste ori ba, eine se atinge astgzi de ce numim: drept
national, unul din marile articole de crez ale vremii noastre.

Ei creiau, unde invingeau, o provincie", ceea ce inseamng

invingerea insi, dar alt drept decit al sgbiei.
Urmasii romanilor, afarg de remni si de romansii din
Alpi, au numit tgriIe lor, nu dupg mostenirea remang, ci
dupa barbarii cari le-au cucerit si au izbutit sg-si pgstreze
si dezvolte stgpinirea. Franta" e un nume luat de la ngvglitorii, si, o bucatg de vreme, apgstitorii franci, de natie germang, adecd, dupg insemnarea dintii a numelui: germanii
liberi", nesupusi Romei. Tara s-a chemat aF,la, dar hotarele
ei stilt ale provinciei romane de ping atunci, ale provinciei
bisericesti care a inlocuit-o si reprodus-o, si majoritatea
locuitorilor nu sint germani, ci sau celti si liguri romanizati sau romani sac:14i dincolo de hotarele Italiei. Spania isi
atrage numele de la vechii hispani, dar intrebuintarea numelui pentru intregul teritoriu e mai nor* Spania de ping
atunci numindu-se dupg tinuturi, Castilla, Aragonul, Andalu-

sia, de la vandali, ca Franta de la franci. Numele Portugaliei e dupg un simplu oras, nume care s-a intins asupra
unui mic comitat creat de un cruciat francez, si numai pe
urm el a ajuns al unei tgri. Italienii s-au simtit, veacuri
intregi, oameni ai distrktului de origine. Piemontezul de la
picior de munte", fiind ea podgoreanul nostru, care zice
acelasi lucru in deug cuvinte slavene, si numai pe alocurea

amintindu-si, prin memoria tenace a multimilor care se

urmeazg pe acelasi loc, vechii stgpinitori, cari formau o
natiune deosebitg: venetii, tuscii sau etruscii din Toscana.

Altfel e la noi. De la inceput tara e unducru mare si stint,

legat de un grup de oameni eari-si tree mostenirea aceasta,
60

menit sa fie iubita din toata inima, amestecata in toate

gindurile, aparata cu toate puterile i stropita cu sudorile
tuturor muncilor i cu singele tuturor jertfelor. Cita deose-

bire intre greoaiele cuvinte materialiste de ,;terre, terra,

tierra", ale fratilor nostri, i aceasta spiritualizata, idealizata, Incalzita tare a noastra 1 Zemlia" a slavilor nu se

ridica mult mai sus, cum nici chora" a grecilor, de unde vine

numele taranului., choriatis". Iar ce semnifica Land" al

germanilor din a. lor Deutschland, sau din Welschland, care

e tara celtilor vecini, apoi vine a romanilor i romanicilor,

se vede din sensul cu care a trecut la francezi fp lande",

unul din felurile cum se prezinta, ca scoarta a globului, famintul.

Lumea e, la noi, Impartita In tari", Intelesul primar al

cuvintului disparind, cum am spus, cu totul si fiMd inlocuit

prin pamInt". Aceste tari nu se numesc dupa infatisarea

lor sau dupa amintirile istorice, ci dupti mean-rill care se

and pe ele. Uneori, ca la a1ii, e vorba de neamul care a cucerit si are stap in irea de unde numirea de Tara Ungureasca"
la cei de dincoace de munti, i pentru Ardeal (tot aqa:
ungureni, din Minecii Ungureni, linga Minecii paminteni,

unde pamint" s-a ridicat si el la inaltimea de Ord").

Cu sufixul esc" se zice: Tara Ruseasca, Tara leseascal,

Tara sirbeasca (si pentru Bulgaria), Tara Turceasca, Tara
frinceasca, Tara nemteasca. Dar se observa ca, pe linganumele

strainului, e i acela al bastinasului. Se intrebuinteaza Insa,

fara tara", sufixul ime", care o cuprinde, ca In secuime

(nu Tara secuiasca), precum mahalalelor din Moldova colo-

nizate cu munteni li se zicea muntenime".

Tara romanilor e Tara Romaneasca. Oriunde nu e atinsa

de barbarii cuceritori, ea pastreaza acest nume. In zadar
s-a obiectat ca titlul de Domni a toata Tara Romaneasca",

purtat de prim ii sefi de stat ai nostri, cei din Arges, nu face

decit sa reproduca alte titluri pentru alte state, din Bal-

cani. E o asemanare, un semn al timpului, nu e insa un inkprumut. Aceasta o dovedeste Intelesul cuvintului de teed
Fara alta definitie.

Pentru romanul de peste munte, care-si zice roman ,

pe cind galo-romanul si-a zis franc si italianul de nord
61

lombard, clupli stApini, i aceasta Inseamnii cli n-a ieit

din dreptul su motenit ca s intre In dreptul Invinglitorului, a veni dincolo de munti, e a merge In tar". Aceasta
nu din cauza titlului oficial, pe care nu-1 cetWe ii nu 1-a
Inviltat In coa1li, ci pentru c aa e scris In sufletul silu Insu t4 i . Odatil era lard", Impartita doar dupd ape (Tara Oltului,

en olteni, Tara Birsei, cu bIrsani) tot ce nu se supusese inca,

la nord de Carpati, sub sabia regelui de nilvillire al ungurilor. Cind nivilirea acestora a atins i briul muntilor, oprin-

du-se prin putereanaturii ocrotitoare acolo, tara" a fost de

la aceasta linie in jos. Tot taril" e J,inutul plat In Dunilre
pentru ciobanul mocan.
Astfel lard" Inseamnil, filr nici tin alt adaus, pumint
rorntinesc liber, In toatii Intinderea lui i cu tot sacrul drept
care se cuprinde in el.
t;i de aceea a muri pentru Orli" a fost cea mai 1naltil datorie pentru generatiile care, apiltrind-o, au Inchis ochii mainte de vreme.
Sfaturi pe Entunerec, vol. II, Buoure0i, Ed. Fandatiei,
1940, pag. 159-163.

APARITIA DACILOR:

EPOCX LUI BOIEREBISTA

Importanta dacilor, ca noi stdpini la Dundre

$i Tisa apare atunci. Un pasaj din Strabon arata ca ei

au desfiintat nu numai pe boi i taurisci, dar i pe

iliri 0 au fost ei acuma aliatii (aup.Acov.; ixpirrauto)

tracifor: interpretarea ca inainte de aceasta fusese aliani,a
tracilor cu scordiscii poate fi gretiita.
Pe la 66 d. Chr. Agrippa e pus a vorbi de catre istoricul
elenistic al evreilor, Flavius Iosephus, aa ca tracii" ar fi
luat un teritoriu de cinci zile adincime i tsapte de lungime".
E vorba, desigur, de daci. De altfel ace1a0 spune indata

cii trupele din Dalmatia aveau, pe vremuri, sa infrunte

pridaciuni dace.
Traci, desigur, dar a door anii prezinta o alta nornenclatura. Pe paminturi dacice unele nume sint de davae, ca

Buridava, pe cInd altele, la tracii contemporani, au o origine

deosebita, ca la cei din Alboca, din Salde (v. Sardes haloanicii), din Ratacum (v. Rote9 la Adriatica), din Ciurn
(Sigurii), oamenii lui Kotys (Cotensii), oamEnii din munte,
caraensii, apoi potulatensii, biefii, cheiageisii, piephigii.
De la J. Van den Gheyn si Tomaschek incoace, cari au adunat

tirile razlete despre daci, putem urrnari pe earpodaci, pe

pitigeti, aceeap ca i petoporanii.

De la ineeput, ei apar ea o natie, de0 li s-a exagerat enorm

numarul. 0 natie consolidata avind un singur teritoriu i un
singur tlef, cu drumuri deschise i spre Apusul celtic ispre
Dunarea margenita de greci. Ei nu se tin din agricultura
i prada numai, ca vechii traci, rudele lor, ci i dintr-un co-

mert destul de intins. S-a admis chiar un comert dac cu

Egiptul.

Mal din secolul al IV-lea apare moneda daca, imitind

staterele lui Filip, staterele i drahmele lui Alexandru ii
63

tetradrahmele tasiene, apoi si dinarii si asii romani (aces-,

tia, mai bine). S-au recunoscut sapte tipuri pe regiuni,si
C. Moisil credea ca sefii de trib etau destul de autonomi ca
Sall bath' fiecare moneda lui. El admite si daci olteni, dupa
monede de-ale lor, ca acelea gasite la Aninoasa, in Gorj,
la Dobresti, Sadova si Vela, in Dolj ; de aceea triburile au
dreptul de a-si avea banii proprii.
Cum nu se imit monedele oraselor grecesti de la Adriatica

si nici macar ale celor de la Pont, se da astfel harta schimburilor din care consta acest comert, ce se Ikea mai ales cu
barbarii vecini, singurii can i. puteau prirai acesti bani.
Dac e omul din dayd, din sat. Desigur ea este olegatura
intre Carsidava balcanied si Chersobleptes. Ei poarta 'Dig
in izvoarele romane si numele, de lung& durata si de la un
timp, si de mare faima, de oameni ai muntelui", ai Carpatului, carpii.
Neam aprig, ei vor urma pe traci in dirzenia rezistentei
si ca luptatori in arenele romane, ca eroi ai jocurilor singeroase.

Dar ridicarea dacilor n-a avut niciodata caracterul salbatic al macelurilor, orinduite de Mitridate, cu functionarii

romani narora li se turna metalul topit pe gitlej, nici cu miscarea panonodalinata de sub August, cu uciderea negustorilor si a romanilor strecurati in tara, cu jertfirea vexillariilor

de acolo, soldati pe cale de a-si parsi armata, dar rdmasi

legati, desi se asezau acuma pe teritoriul provinciilor, linga
indigeni, de steag_
Inca poate de pe la 60, mai probabil insa ceva mai tirzior, caci relatiile cu Roma ale noii. forte barbare au loc numai pe vremea lui Antoniu, dung uciderea lui Cesar, apare,
luind local incercdrii lui Mitridate in. Balcani, si desigur
sub influenta isprdvilor acestuia, puternicul Stat al lui

Boirebista, care continua a fi pentru Strabon un get.

Caracterul lui getic, in ciuda cite unui roman care, cu
raspindirea numelui dacilor, a ajuns a-1 privi si sub raportul
politic ca dac, pare incontestabil.
Nu putem sti care era capitala lui. Desigur nu cetatea din
munte a lui Decebal, ci undeva pe malurile Dunarii, ca un
61

continuator prin Ialomita 4 Ilfov al strAvechilor efi, ceea

ce ar explica bogdtia de frumoasii ceramini din aceste regiuni.

Aceasta chiar In cazul cind Argedava din inscriptio, pe care
putem indrAzni, cu tot chipul aa de defectuos in care ne-a
lost transmis, s-o recunoatem ca o cetate de scaun" pentru o basileie" aezat, ar fi deosebitA ca Joe, precum este
i ca sunet, de Arcedava gAsitA. in aceleai parti de es in
vremea romanilor.
El pare a fi lost, acela care a pus formatiunea politic& de
pe roalurile Dunarii pe aka' baz decIt cea re1igioas5. sau
macar s fi schimbat sensul vechii religii orgiastice. Intr-a-

devar se atribuie patriarhului" sAu, Decineu, c ar fi in.

terzis intrebuintarea vinului, indispensabil pentru acel cult
bahic, ale cgrui urme se simt i la noi in pArtile de podgorie,
cind fetele care culeg prunele Iasi la o parte sfiala i fac sa

rAsune vgile de arii in adevAr orgiastice.

Boirebista probabil, din cauza deosebirilor sub care i
se prezintA numele, un Birebista, cum va fi lost i o Bersovia, ling.& Tara Birsei,
a fost fAr IndoialA un puternic
stApinitor, de care au tiut poetii Romei conternporane, dar
n-a fost astfel prin ce-i dddea un singur popor, et prin costul
pe care qi 1-a cdpdtat in mijlocul intregii lumi barbare care-si
cduta un fef, oricare ar fi fost originea nationald a basikii"
lui.

Incercarea celtica a tauriscilor, legatA cu a unor traci i

iliri, a boilor regelui Cristasir, deci un irnperiu de concurenki

azu inaintea lui Boierebista, care fusese 016 atunci

vecinul lor, hotarul fiind la Tisa. Regiunea fu asa de temeinic

pradata, Welt se considera ca un pustiu, poate insd qi ca mijloc de apdrare, cum s-a pretins pentru un timp mult mai arzia,
asemenea cu al getilor de deasupra gurilor Dunarii. Vechea
cetate de defensivA romanA contra dacilor, Segeste, a trebuit

s cada.
In acest timp, un sol din Dionysopolis, acela al cilrui
nume a fost citit Akornion sau Akirnion, merge i la regele

Buribista (Povpikra), cel dintii... dintre regii tracilor,

care stApinea tot malul riului i ce este peste dinsul". Ii

vedem pe acest grec priceput In serviciul regelui la tinArul

Pompeiu, cAlAtorind pin& In Macedonia pe la Heracleia,
5

Scriert istorice

65

vol. I

N. Iorga

pe riul Lykos, coca cie-1 face a folosi si orasului de n4tere.

Pompei fiind calificat de imperator (akozpkrtop) in inscrip-

tie, data nu poate fi decit, cum am ariltat mai sus, intre

50 si 48 a. Chr.
Biruitorul in rtizboiul pe care-1 cunoastem numai printr-o

scurtri pomenire la Strabon, din vremea lui August, dar

intrebuint,ind ci aici izvoare contemporane, pare a fi voit
deci prin trimiterea acestui grec din Dionysopolis, Akornion, la Pompei tinttrul, ca autocrat al romanilor",
asigure imperiul pontic, dincolo de hotarele ctirora prad
,,pinit in Macedonia si in Eine".

In inscriptia de la Dionysopolis se vorbeste de un iernatic

(7rcopyzy.ocalu) al lui Caius Antonius. Acest fapt trebuie pus in

legturit eu solia dacri la dinsul, dupti ce o incercare pe lingti

Octaviu, de care vorbeste Dio Cassius, nu reusise. Un decret

Vorbeste si de luarea IIistriei de barbari, cari stau acolo

trei ani. Cercetrttorul francez al intregii vieti a tracilor,

Seure, crede cti e vorba de o cucerire de critre acelasi Boierebista.

Arzarea lui Boierebista in aceste locuri nu s-a fticut lfls
pasnic. Uncle cettiti s-au impotrivit. Un nurntir de greci apar
astfel, pe o frumoasrt inscriptie, ca sefi ai rezistentei ritzboinice a Mesembriei contra lui Byrebista" ctiruia nu i se dti
titlul de rege. Legriturile tinuturilor dace sint si cu Mesembria. Marfa din Rodos nu pare s'd fi venit direct.
Mergind spre Olbia, supuindu-si orasul, precum avea sub
cercetarea lui Dionysopolis la sud, Boirebista n-ar face decit
sii urmeze directia care adusese pe Dariu in aceastAsteprt
unde scitii ineepuscrd ei sd ereeze o viatd politied mai periettloasd, prin prosperitatea si bogdtia ei, pentru marea nwnarhie a Asiei deeit rdtdeirile i eoentualele tor prdddeinni.
El se desface astfel din baza lui local, destul de modesti,

pentru a se consacra idealului care cuceref;te si duce la

pofte, la distrugere orice putere se ridicii. E intr-un anume

sons, asa .cum fuseseril aceia pe cari-i imita, un impiirat al
Itasaritului, un rivnitor la st'apinirea acelorasi patru stiIiii" ale lumii. Izbinda atirna de cart lume se stringea sub
aceasta nouti formil panmonarhicii" de caracter divin,
GG

Marginile vietii lui, mai malt decit puterea romanti,

asa de nesigurri incri in aceste regiuni, 1-a impiedicat do

la aceasta.
Inaintea Siatului dacic creat de l3oirebista spare Insri,
la anul 13, Vologes (06oAoycaroc) tracul, besul", care e

insusi preot al lui Diunysos cel de la dinsii"

acelosi

caracter sacerdotal profetic ca la Zamolxis, ca la Dicencu,

dar care nu se pstreazA si tn epoca lui Decebal. El se ri(Heil Impotriva odrysilor. Rascupor, fiul lui Kotys (al

IV-lea), e ucis, unchiul acestuia, Rhoimeialce, lgsat ca

regent, trebuie s fug. Numai L. Calpurnius Piso, inlocuind

pe Marcus Lollius, care incepuse represiunea, izbuteste,

la anul
cum am vazut, dar la Inceput 11 bat besii
11 birui pe rebeli.

Desfiintind formatiunile celtice de la Sava si Dunrire,

Boirebista preghlea putinta unei legrtturi cu Apusul, dar
aceasta va fi opera lui Decebal, Intemeietorul Statului carpatic al rasei trace prin dacii lui.
Contra lui Boirebista, si Cezar ar fi pregrttit o expeditie
ai anume trimitInd corabiile cu provizii pe MurAs, ceea cc
ar Insemna o patrundere adinca a romanilor In acest Apus
dacic. Ni se pare ins ca' o astfel de stpinire a malurilor

Tisei si a acestui mare afluent al ei e, pentru atunci, o

ipotezii cu mult prea indrdzneat. i, de altfel, la Strabon,

care totusi arat ca adversar pe Insusi Boirebista. Katap 6

Oek, e August, nu Cesar, cum se crede: Strabon e contemporanul lui Tiberiu.

Moartea lui Cesar, care g6si pe daci In lupta Intre ei, pti-

rea ci va provoca o nou nilvalri a dacilor In partile Macedoniei, i lui Antoniu i se ceru s ia o botarire. Dacii se

oferirti pe rind lui Octaviu ca i lui Antoniu. i irn rege

Koson se Rim aliat al lui 13rutus, puindu-i numele pe monede. Banii acestuia, gsiti mai ales In Ardeal, ar permite,
contra Orerii lui Ptirvan, o localizare in aceste ptirti, dace
prin excelentil, a stripInirii acestui rege, care nu poate fi,
de altfel, decit alt Catiso (sau Kotys). Aceeasi politica voi
67

s-o faca, in folosul lui Antoniu, regele Dikomes, Dicomus,

cel cu coame indoite", pletosul, pradator al Baltanilor,

legaid de Cesar; e greu sa i se arate asezarea, desi pe aceasta

vreme orice organizare in adevar get
la Plutarh fireste
a dacii sint geti, ca la toti grecii trebuie socotit ca,
imposibila.
Deci e vorba, din nou, si de denteletii balcanici condusi
de un rege farti vedere. Dar ce se petrece la traci aide, cum
vom vedea, pe planul al doilea pe IWO greutati ca aceea
care fusese provoutta de al treilea macel tie ostasi romani in
Pindul iliric, al lui Vatinius, trimis de Cesar dupa tribut".

Un pasaj din Consulatio ad Lbiam, ni arata ea sub im-

periu navaliri spre sud se faceau de dacii din Apulum

(Appuli"). Dar dup Boirebista regii ce se Intimpina luptind

Intre monarhie, dupa eft se pare, nu tea veche, a lui Dromichaites, mai putin inca a lui Lisimah, ci cea, noug, a
marelui lor Inaintas. Precum, in sud, un Oro le (cf. numele
lui Tucidide istoricul, un trac si el, fiul lui Oloros."), care

poate de pe urma bastarnilor Ii pedepseste razboinicii,

orinduise, dup legenda unui moralizator, sa se culce cu

picioarele In locul capului i sa serveasca ei pe femeile lor,

unui Story lo (al carui nume, celtic, aminteste pe scordisci
pe Skordilaides, orasul Skarabantia i pe Skiluros, regele
scit de linga Olbia, pe vremea lui Mitridate), i se atribuie

apologul, aplicat luptelor civile dintre romani, al cinilor

dusmani cari se rilpad Impreuna la strain ; un Dapyx (Cu
numele iliric, amintind pe iapygii iliri din Italia) reprezinta aceeasi traditie si aceeasi tinta. Numele lui Zyraxes
(Zura din inscriptia de la Tyras) suna scitic. Un tirziu izvor neclar pretinde ca In persoana unui Kornosikcs (nu e
acelasi cu Dikomes?), s-ar fi confundat prcotia 1 regalitatea. Atitudinea lor fata de Roma e aceeasi: ei vor sa li se
recunoasc regalitatea deosebit, si de aceea se ofera pe
rind partidelor romane.
Lasind la o parte In acest capitol toga interventia romanilor In Balcani qi tiindu-ne numai de incercarile de organizare ale raselor indigene, la 23 In. de Hristos lupta din63

tre acest Oro le si Dapyx, rege mai rcult al acestor piirti

adinci din Balcani, regiunea cea mai mare, de ctre Dungre,

earniind, prin dubla vacanta', rnacedcnica ci scitg, in intuneric, va permite o interventie rcmar6 sub Marcus Crassus,
invinggtorul bastarn i] or.

Descrierea din Dio Cassius a campaniei lui in Balcani

aratA Ca generalul rcman ggsi in fata sa pe acesti arhaici
bastarni, reveniti la important, cuceritori ai tribalilor si
ai denteletilor regelui orb, reaparuti si ei la suprafat, cari
pirunseser adinc in Balcani. Ii infruntli la riul Kiabros"
sau Kedros" si ucide pe seful lor, Deldo, Orole, devenit

amic" al Romei, ajutd la aceast izbind. Numai dup

aceasta se atac moesii, aliati ai acestuia, si se pedepsesc

tracii, afar de ce mai rtimasese din odrypi, deci maizii ci
serzii, cari se pare deci ca mai existau ca uniti politice
deasebite.
Rilmasi Vara sprijin, bastarnii, cari se miscasera din nou,

trebuir sa devie federati ai Rcmei. Acum regele Dapyx,

adversarul lui Orole, Ii diidu de lucru lui Crassus, c1 cu el
se bate romanul intr-o regiune de pesteri, ca la Kairis,
Dapyx cade, si fratele e prins. Erau barbari cari intelegeau greceste sr se ridicasera' mai sus pe scara culturii, desi

trdiau mai mult din rodul turmelor.

Genukla, cetatea lui Zyraxis e apoi luata. Se intrebuinteaza' cele mai crunte metode pentru a face liniste aici, inchizindu-se invinsii in pesteri, ca in luptele francezilor
din Algeria contra lui Abdelcader.
Istoria romdnilor; vol, I, partea a II-a, Thicureti, 1936.

p. 29-40.

OFENSIVA DACA: MARIA SA DECEBAL

De aLita vreme Roma avuse a face cu acest

indaratnic neam al dacior, pe care, o bucala de vreme, stringindu-1 de aproape prin alti barbari, pazindu-1 prin corabiile de pe Dunare, care indeplineau o fund, iune politica,
1-ar fi putut crede, de la o vreme, redus la neputinta, inch is
in muntii de la cari plecau :Lusa, spre RasariL, vai asa de
roditoare.

Pe acestea romanii nu ajunsesera a le cunoaste. Ideia

unei Rome lacome de paminturi nou trebuie cu hotarire
inlaturala. Am cantat sa arat i aiurea, cum de altfel, am
vazut apoi ea a mai incercat si cutare altul gindul ea
romanii ar fi lost piste vesnici cautatori de noi terenuri de
cucerire.

Astfel se explica o indiferenta fata de mune tinuturi de

poste granita ca aceia pe care vom verifica-o intr-o scurta
cercetare de izvoare.
Caci aceste regiuni Inca nu intrasera cu totul la constiint a publica romana de acasa, care nu-si dadea scama ti ce
o interesa cind unii se ocupau cu studii mai inalte, iar alit
Ii asteptau oara petrecerii gratuite la circ, politica si administratia fiind acum ale imparatului singur
de ce lucru
1

mare poate sa iasa din continua opera populara tacuta,

pe care am schitat-o in exemplele, putine, care ni s-au pas-

trat. In enumerarea salinelor, Pliniu, care, de altfel, nu

pomeneste mai niciodatil de lucrurile din Sud-Estul Europei,

nu atinge pe cele din Dacia. Tot asa cu aurul; despre aurul
din riuri se spune numai ca-1 clii Ebrul, iar despre cel din
munte se aminteste aurul din Dalmatia sub Neron. Ca viitoare asigurari, Seneca nu doreste de la soarta decit impiicarea Germaniei" i deschiderea Britaniei". i totusi o

curiozitate mai larga, nesatioasa, activa, se intindea pe

70

ineetul asupra lumii intregi: sub Neron se cercetcazil izvoa.

rele Nilului.
Deci, in ce priveste lumea de la nordul Dun'airii, nu se
credea ert ar putea sti vie de acolo vreo primejdie, nici ert
ea ar merita vreo atentie. Crt.legtiturile cu dacii vor ciiptita
in curind un alt caracter se vede 11)&1 din profetia lui Strabon, care seria sub Tiberiu. Aratind cti, din 100.000, oas-

lea lor s-a redus la 40.000, el adauge: au ajuns aproape

de a se supune rornanilor, si nu sint cu totul supusi din

cauza sperantelor de spre germani, cari sint dusmani romanilor".

Dar, de acum inainte, dacii, cu costobocii vecini, apar
in paginile izvoarelor.

Pe acest timp, Dio Chrysostomus, Gurit-de-Aur" p5gin,

pompos stilist, Miscut in Bitinia, la Prusa, retor i curajos
moralist, prieten al lui Vespasian si urmrtrit de prigonirea
lui Domitian, a fricut pe Dunrtre drumul la sciti si a cunoscut pe bltistrunatii" de geti, ba a gustat i mierea Pontului. Ocrotit apoi de imptiratul Nerva, pentru care si-a luat
de la acesta atributul de Cocceianus, el s-a bucurat si de
toatti favoarea lui Traian, de la care a cerut privilegii pentru orasul sin de nastere. Va isprtivi en voia impttratului,
chemat de ai stii la Piusa.
S-a vorbit, si se vorbeste inca, si de Dacieele retoruhti
acestuia, care umbla in trrtsuri cu Traian; dar nu se pomeneste in antiebitate nimic despre vreo carte a lui privitoare
la daci, ci este una despre virtutile lui Alexandru.
Un timp, relal,iile dacilor eu romanii fuseseril bune. S-a
incercat a se dovedi o expansiune vesticrt, nepotrivitil cii
tot sensul unei misetiri de reiragere spre Est in ultimul timp.
Dar o privire mai atentti. descopere rapede crt de fapt marea
intindere la Apus a dacilor, pe singure asertiunile lui Ptolomeu, geograf de cabinet, lucrind in Egipt, cu scopul de a
sprijini pe consideratii matematice, in care singur e competent, harta Irnperiului roman,
cum se va arrtta, pe larg,
mai departe
care cunoaste in ptirtile Vistulei o Setidava
71

o Susudata, nu se poate sprijini serios: ar trebui ceva

mai mult in spriiinul acestei mentiuni pe care si altii au
crezut-o ratacita.
Concentrati in vAile Carpatilor hilsegani, cu descinderi
In Banat, in Oltenia si, eventual, si In esul muntean, ca
teritoriu de expansiune imediata, i 1egai, desigur, prin
vaile Trotusului si Siretiului cu cetatile grecesti de la Pont,
Dacii se impuneau inset, dupd disparitia lui Marbod ,si a lui
Vannius, regii" germani, fiind la locul cel mai bun pentru a
injgheba o nouei legdturd intre barbari. In legatura lor, prestigiul putea s mearga pina departe, dar nu si asezarile.
E de observat ea in inscriptia care ne face sa cunoastem

numele si familia lui Pieporus, el e regale costoboc" si

numai despre solia lui se spune, subliniind, nu ca.' e daca,

ci ca poarta numele de Daca, putind fi intrebuintat si la
alte neamuri.
Totusi, in sine, daca am avea insa i alte stiri in sprijin,

n-ar fi cu neputint ca elemente dacice sa fi trecut, dar

numai intr-o neasteptata izbucnire recenta, in Vest pind
la Vistula si sa fi ajuns departe.

S-au exagerat pocte atacurile pe gheata Dun Aril ale dacilor In provinciile romane, si mai ales prezentindu-le, cum
am facut-o i eu, nu ca o pornire razboinica numai, ca aceia
care a dat la germani ver sacrum, ci ca o necesitate economica, asemenea cu aceia care arunca In cite o baranta anuala In Iran, pe vechii turcomani. Atitudinea dacilor fata
de romani samana, fara a fi aceeasi cu a popoarelor alpine,
pradatoare i ele la intervale scurte, cum le zugraveste Strabon, si; tot asa, cattii treceau Rinul, i trecerea fluviului
acestuia se facea de-a calare de batavi.
Dacii,
de la ei insisi vine numele de Daciscus, pe care
ca i Intreaga lor rasa
romanii I-au imprumutat numai,
tracA, aveau mijloace normale de vialg, nu numai in 'Astoria, raspindita i pina in Noric, unde gasim i o scaldatoare a olilor", Ovilava, 'Astoria in care sint a se gasi stramosii mocanilor de astazi, dar si in agricultur.
Desigur cal vinatul, asa de iubita ocupatie pentru urmasii
vechilor locuitori in aceste parti, a lost si el un mijloc de
72

trai pentru o populatkie care euprindea de regula agricultcri

al ciobani. A spline ea sint cerbi la geti (ha chiar la mysi)
si In Scitia Inseam-4 a se gindi cineva la claci.

Ceea ce a dat un mare avint rasei a fost o invicre a recralitatii saere, care se pare ea fusese intrerupti, puterea fiind
impartita intre sefii de vai. Decebal rdsare in fruntea lor,

anulindu-li orice inifiativd.

Incercarile lui Vannius de a eras un imperiu suevic in

Europa centrafa i miscarile sarmatilor carili fac loc in

Pusta determinasell, eum am spus, o eoneentrare daca

spre Est si Sud-Est. Ea duse de la sine la o actiune militail care, In treeutul mai departat, se lega de aceea, care

unise pe dalmati, traci i panoni. &A nu se uite ca sub Dornitian apare -pc monede 4e aur, si au chipul Cesarului, fireste, un non rege trac, Raseuporis (al II-lea).

De altfel, Inca din aeest timp, inainte de luptele lui

Decebal cu Domitian, incepe acea raspindire daca, alaturi

eu cea bessa, dardana, mesica, traca .din toate semintiile
pina la crobyzi, care arata reprezentanti ai rasei In toate

colturile lumii romane. Indat-i vom intilni pe traci In

genere pretutindeni, si in garde personala a iraparatului.

0 adevarata revolutie se petrecea, astfel, e acest Limp,

in lumea traea, de la sud si de la nord.
Boirebista tinsese apre Mama. Neagra, cu toata biruinta
lui .asupra celtilor de la Sava. Ceea ce inseamnA ca, dac de

origine, el intra in sensul regalitatii gete din regiunile

odryse i tribale. Urraasii lui poart nume care trimet la
aceeasi mostenire: am arid/at ea Orolos poarta un nume
sud-tracic, Dapyx unul iliric, Cotiso fiind in legatur cu

numele, luat de la un zeu, sau o zeit, asa de popular, veacuri

Intregi, dincolo de Dunare, i cA Genukla era pe locurile

unde odata Dromichaite avuse cetatea Helis, ca legaturile

erau .cu bastarnii.
Altfel e, i ea nume, si ca aF,Jezare, i ca direatie ce se
intimplA aeum. Ieri, .Boirebista avea numele eeltic luat de
la scordisci, taurisci, lybisci, aeum doar Dicomes de ar fi
73

in legdturd cu Diceneul i cu Dicebalul dacic. Capita la e

in muntii ardeleni. Legtiturile sint cu iazigii i prin ei cu
geimanii lui Vannius. Statul tinde a se dezvolta in aceastd
directie.
E rezultatul operei lui August. Supuind iliricul in tinerep, cu vtirsarea valurilor de singe, Lrimitind prin locurile
unde un Antoniu fusese Invins i rusinat legiunile sale una

dupti alta, amestecindu-se In toate rosturile regale plat

la odrysii i bessii din fund, el urindrise acea dominalie, pe

care am apucat a o sublinia, asupra cetdtilor grecesti de la

Pontul vestic, care, odatti, negasind sprijin In Roma tulburattt de rdzboaiele civile, se artincaserd in bratele lui
Boirebista. Ca lea e inchisd aici. Mai poate ddinui, cum am

vazut, un biet rege clientelar, fdcind versuri in limba patronilor srti, ca acel Cotys In a cdrui mostenire se vor amesteca poruncitor rornanii intocmai ea In regiunile de dominatie indirectd ale Pontului i Armeniei.
Intre daci i geti fusese i o perioadd intermediaril, in
care vdit se cduta o directie. De aceea, in zilele lui Neron,
Lucan face cleosebirea netedit, pe care n-o lntilnirn la allji,

intre get si intre dac, ca dourt popoare deosebite, fiindcd

sint Inca cloud sensuri militare si politice.
Dar Tiberiu a supus pe salassi si alie popoare notice. Nori-

cul i Vindelicia, Panonia, de mull, patrunse de viata re-

mand, se romanizeaza politic. Sosearia remand inainteazti

rdpede spre locul unde se incercii pe rind statul barbar.

Statul german al lui Vannius, Statul sarmat al iazigilor,
statul dac al liii Decebal reprezintti fiecare tendinta de a do-

inina o confederatie barbard care si-a apropiat telinica

romanil si truieste si dupd idei imprumutate de la Roma.

De aici tragedia lui Decebal.

Decebal nu va face decit sd reproducd, peste Vannius, pe
Marbod, barber de nastere mai mult decit de minte" (ratione), care avea nfl certurn imperium, o sttipinire, un stat
ca al romanilor i o eis regia, o constiintil regale. Si acesta
li raliazd tot i vecinii i atrage pe toti fugarii. Si el isi face
o oaste de disciplind aproape remand". Si el vorbeste ro74

man ilor, cind ca imploralor al pAcii, cind ea egal, pro pori.

E mai mult decit probabil eh rAscoala Panonei i Dabna-

tiei, care a Impiedicat actiunea pregatitA contra Dun Arii

mijlocii, unde se coborise Marbod, nu venise cleat dintr-o
unellire a acestuia, care a fost primul ea sti ridice ideia,
provocatA poate de tentativa, pe alte haze de culturrt, a lui
Mithridate, de a opune statul barbar ca atare statului roman,
ideie pind la care germanii nu s-au ridicat niciodatd. El avuse
si legAturi cu Arminiu, distrugAtorul armalei romane a lui
Varus, al ca'rui cap Ii e trimis lui, i izbutise a se face admis

si onorat de Tiberiu.
Cum numele lui Boirebista sunil celtic, al lui Decebal
arninteste pe al tribalilor de aceeasi origine, cArora pare a
Ii fi apartinut localitatea Chertebalos la Dun Are. E rege,
dar acurn frtril profet lingA dinsul, sef laic al unui popor de
luptiltori i Inconjurat de o aristocratic militarA, acei tarobWi, pileati, purtind o cAciulA, care poate fi nu de oaie, ci
cdciula de vulpe de care se vorbeste in al itea mrturii despre sciti i geti, incepind de la Herodot insusi.
La rindul su, Decebal apare astfel ca seful unei confederatii, ea exponentul intregii barbarii libere. Lui Traian Irebuie ,s4-i fi pArut favorabil momentul in care dintr-o singurtt lovitur el putea s-o atrime sau sA i-o supuie. 0 aslfel
de stringere sub acelasi steag se va face peste o jumaiale
de veac Insd naai departe in Vest cu coalilia quazilor si a
marcomanilor, care va fi cuprins, hiptind contra mi Marco
Aureliu, i pe altar dintre urmasii dacilor cari fugisera de
robia romang. Si peste dou veacuri hut-nil Attila va avea
in mina aceeasi putere formidabild iesit5 din setea de libel.tate a oamenilor de toate originile, vorbind tonic limbile.
De altminterea in amintirea tirzie, tot ce apare ca 1ort5.
opusil Rornei, suevi, alamani, franci, goti chiar, nu reprozinUi altoeva decit asemenea asociatii militare defensive.
Desigur cA i slavii au intrat in confederalia lui Decebal.
Nu se poate explica altfel bogrutia de vechi nume slave in
aceastA cetatuie, pe unde nu era drumul scurgerii spre Balcani, tinta micArii, in toate timpurile, a acestor semintii.
75

Aceste nume nu sint din cele care, adoptate de rcmani, au

un sens In limba noastra.
In tat ce are si face regele dac se vede ins, Inca de atuncii

ceea ca am numit sigiliul Romei.

Turnurile dacice, coperita cu sindila, ca acel de la Graasa Ca. se vede

distea Muneelului la 1.215 metri Ina
de la Hategf, de 1"; Costesti ori de la Piatra Rosie pot fi in
report cu razboaiele lui Decebal, dar elemente- de tehnica romana au fost observata in ele, ca i semne de zidari greeesti.

Cincizeci de ani mai tirziu, quazii Et mareomanii se laudau Inaintea lui Marcu Aureliu ca ei au bai si altele de nevoie si c6, nu e niai un cuvint sa li se smomeasc, sub pretext

de civilizatie, oameni liberi i robi,

Chiar, inainte de cucerirea. Galiei de Cesar, Vercingetorix
Isi seria latineste numele pe monedela sale de aur. Inainte
de ataeul roman sub Claudiu contra Marii Britanii stApinitorii celti din insula bat monede cu inscriptii latine, In
care iau titlul, de imprumut roman, de reges. i Vannius

bate bani cu legenda latina. Putem crede ca Decebal

ci

multi dintre ai sdi fticzu latinefte inainte de a se fi bdtut cu

Domitian.

Burii cari adue lui Traian pe un burete" o inscriptie

orice s-ar crede de acest burete, iesit prolatina arata,

babil din naive imaginatie a povestitorilor, intrebuintarea
scrisului. Impotriva unor pareri recente Ca, pe cind Panonia ii partile vecine erau perfect latinizate pina la posibiHaiti de elegant& In rostire, partile geto-dace ar fi fost
prinse, ca i Galia, In domeniul exclusiv al culturii grecesti, pareri nesprijinite, de altfel prin nimic, se distrug
prin singur acest argument. Buricii de la Vegetiu nu par
cd trebuie s fie adusi in legatura cu ei.
Decebal e astfel un rege barbar in sensul cu totul larg si
vag al cuvintului, dar situatia thi e a unui mylocitor Intre
adevdrata barbarie ci cultura greco-romand. Alaturi, pe vre-

mea lui August, panonii stiau latineste, multi dintre ei

avind si o initiere libera sr fiind deprinsi cu exercitiile spi.

ritului". Dacii nu puteau sa ramiie straini de aceasta direa.
76

tie. De altfel, ca relatii cu lumea romanizalrx, dacii,trebuie

sit fi avut largi legAturi si cu ilirii, frAtie dexAzbei sau negot.

Monede din Corcyra NeagrA, din Pharus, plus citeva din

Sicilia, care s-au gAsit la CisnAdia, aratA raporturile acestea cu Iliria. La RAhAu s-au aflat bani de la Dyrrachion
si din Macedonia. Pe lingA tetradrahmele din Thasos si
unele monede barbare In pArtile Huniedoarei, s-au scos la
lumin drahme din Apollonia si Dyrrachion.
Deci, in aceste conditii, pe care a trebuit sA le fixiim pentru a i se vedea rolul istoric, In fruntea dacilor apare, prin
renuntarea bAtrInului rege Duras, Decebal, cAruia unele
izvoare, ca Iorc lanes dup5, Orosiu, i acesta dupa partea
pierdutA din Tacit, Ii dau si atributul de Diupaneus, ceea
ce, dupd analogia Dierna, Tserna, Cerna, ar da jupaneu,
poate japan, slavii primind apoi vechiul terrain clac, sau
Diupaneus.
Suirea pe tronul unei barbarii" de caracter regal insemna

rAzboiul. Ceva mai tIrziu, Apian prezentA pe daci ca nfl

popor aspru si iubitor de rAzboi". Pornirea spre rzboi se
vede si In inaugurarea noilor steaguri cu dracul", balaurul acest din urmA cuvint nu ar putea fi dacic pe ele,
sub care mergeau lupttitorii tatuati, scotind strigAte de rAzboi.
Istoria roffulnilor, vol. I, partea II-a, Bucur( ,ti, 1936,

P 99-109.

CREATIUNEA ROMANEASCA
FORMELE DE VIATA

l3arbarii n-au distrus i n-au gonit pe rornanii" balcanici, acum formati in veacul al III-lea railcar,
ca i galo-romanii cu o figura bine determinata din Apus.
Ei i-an fartmilat i sdrcicit: atita. N-au ocupat cu intentie
proinciilc ci au ucis pentru mutt limp drumurile, cu toate
urmarile ce puteau pleca de acolo.
Numele si rosturile vechi rAmin de-a lungul Dundrii mijlocii si de jos.
Aquincum devine Acinco in secolul al III-lea, intr-un
timp cind inscriptii in onoarea lui Maximian se gAsese in
Panonia.
Dioclitian si Maximian, biruind pe barbari i restabilind
pacea, IntArisera transmarisca i refacusera tosele dobrogene. Se trimesese un duce al limesului. Tomi-si adAugia
porta praesidaria, a strtijilor.
Itinerariul lui Antonin, de fapt sub Diocletian, prezintil
o viata dunAreand neschimbatia. Astfel Sucidava ti toata
seria orarlor de pe malul drept, a calor din Scitia Minora.
Notitia dignitatum aratti trupe si la Talomoniu *i la Platypegia, tot sub ordinul ducelui hotarului scitic", dux iimills Scythia& Ele sint compuse insA in mare parte din coloni. Itinerariul lui Antonin adauge, dupa Salsovia, Salmorude (Halmyris), Val la Domitiana, trecind apoi la Istria.

La Halmyris (Salmorus"), undeva aproape ti. de Du-

nare i de Raze lm", e exilat Eunomiu de Cizic. Dupa ace-

lat;i Pbilostorgius, orapl a fost luat de barbari numai la

284-5 sau 385-6. La Constanta s-a aflat piatra greaca a lui

loan, fiul lui Phokes Ooze) KOGTCCIPCGOCvk din Constantiana"

cu sotia lui, Constanta, Koa.schr*c, si fiica Romana. Ultima

proba de grijA a drumurilor dobrogene e cam tot de atunci:

intre 383 i 392.

73

0 classis istrica la Mnrsa prizeste viol in sus, o alta trebuie

s fi aprirat malurile daeice. La Noviodunurn e lagraul legiunii I Iovia si la Troesmis al legiunii II Herm lit).
Numai ici i colo pridurea niiviile0e In locurile pustiite:
Deliormanul-Teleorman, Deliormanui inieroseitic, Ceatalormanul, si pe locul cetAtii Ulmclum.
Nome le de tree se mai pilstreazri In caste, ea si cel de bass.
Astfel o cohors prima Thracum, civium Romanorum, o cohors

III Thracum equitata a V-a, alAturi de Iturei, servind in

Orient, apoi o cohors prima miliaria Thracum Adlier[n]a,

o cohors prima Thracum Asabaia. Dar e vorba de o populatie

rurall din care se ridicA apArritorii si cirmuilorii imperiului.
In aceast a doua jurnatate a secolului al IV-lea Peninsula

BalcanicA e, de altfel, plin5. de oameni. De aici se iau

soldati pentru luptele din Apus, unul, din numeri moesiaci,

biet ostas dunarean mergind s moarti la Bordeaux, intr-o
vreme cind erau pe acolo dalmati si panonieni de cari era
legat ca origine i Sf. Martin.
AlAturi, o noud sintezd se face cit barbarii prin acest secol
al IV-lea. De acolo vine, la Tomi, inseriptia lui Torpilla,
evident un got. GAsim un ,.Alata, fiul lui Tzeiuk" (cf. Gunie Mongolul). Asa si o Marta, fata lui Joan negustorul
Sfintului loan" (sic.)
Dar si caracterul popular al vietii din sud-estul roman, si
din Balcani, se pristreazd. 0 inscriptie latina de la Marcianopol arata c paza e incredintatil si lui dominos mundi",
dar si virtutii oamenilor". Latinismul rural invadeazd
chiar orasul.

Caci de la Diocletian Inainte toate vechile osebiii dispar.

Satul se impune ea formil generala: oppidum, orasul, e

numai un sat mai mare si IntArit.

Era deci o intoarcere la satul de wide se plecase. Asa s-a

Intimplat cu InsAsi Roma, ajunsa la tirgul boilor" in locul
Forului ilustru, i unele urrne din aceastA Intoarcere la originile terrmesti drrinuiau Inca acum citeva decenii. In lupta

cu mindra civilizatie romanA, sprijinitii pe atIta putere

militarl i pe un sistem de organizare de o asa de maiastra
79

complicatie, satul tracic biruise de la un capt la altul.

Oragele din adincul balcanic se intorceau, ca gi cele din
Noric, din Panonia desigur, care de aceea poate da pe acel

Sftnt Martin, apcstol al teranilor, la autcr.cmii aproape

rurale gi, prin suburbiile lor ramase afara sau prelinse mai
departe, vin sau revin la tipul rural.
Cdderea in situalia rnodestd de sat e fi cauza de cdpetenie
pentru care inceteazd materialul de inscriplii, disparilie din
care s-au tras atitea concluzii false.
E posibil ca teranii, cu cari, in secolul al VI-lea, Vitalian
va putea sa incerce o rascoala care era cit pe-aici sa creeze

un impamt, a fi incercat gi in aceste Orli, poate gi In ale

Daciei, o migcare asemenea cu aceea a bagauzilor din Galia,

a bucolilor din Egipt. Nu o data o parte dintre dingii au

ca terani ardelenr pe vremca navalirii
trebuit sa fie,
calauzi gi ajutatori ai barbarilor navalirii.
tatarilor,
Istoricul bisericesc Sozomcn pomencgte, pe vremca apa-

ritiei hunilor, pe linga goti gi pe tracii de ling5 Istru",

dcci o altd populatie, care nu poate fi decit elementul romanic.

*i oare se poate presupune, ca in veacurile al IV-lea gi al

V-lea nu erau raporturi 1ntre termul pontic, intarit de Lici-

niu, de Constantiu, de Valens, cu fortificatiile noi de la

Salsovia, Tropaeum gi Tomi, gi malul sting? Dar hrana cu

griu continua sa vie de acolo. i apoi, interiorul balcanic
fiind plin de grupe grecegti, elementul latin, manifest, cum
vom vedea, gi in numele episcopilor tomitani, arata persistenta formatiunii romanice pe ambele maluri dunarene.

Aga, vechiul Halmyros, cintat odinioara de Ovidiu gi

pe care 1-am regasit in forma noua, pcmenit, ca loc de martiriu, in Viata Sf. Epictet gi Astron, e acum un simplu sat:
ii vedem pe locuitori lulnd apa de la Dunare.

LEGEA" ROMANEASCA

*Una din manifestatdile acestei puternice

vieti populare, putind sa existe WA a atrage atentia gi a fi
pomenita in izvoarele scrise, documente gi povestiri, e fara
80

Indoial i acel. crestinism al nostru, al nostru al tuturora,

si Pe un mal dunarean i pe celalt, Intre Marea Neagrti iA

Adriatica; el trebuie cercetat si altfel decit printr-o flograre de cuvinte, printr-o interpretare de piese archeologice
si printr-o cdutare in listele de martini ori chiar si in biografia, indoielnic5., a unui misionar. Numai puindu-1 In
legiltur cu tot mediul ca i, mai ales, cu a Intreaga viat a
multimilor umile ii putem gsi adevratul sens.

Intre oamenii de multe neamuri cari au lost adusi in

Dacia ca ostasi, ca muncitori in mine si In ocnele de sere

sau cari au venit ca exploatatori i ca negustori e cu neputinta. Ca, pe lingk inchinatorii altor culturi, B nu fi lost si
aderenti ai acelei superstitii iudaice", cum a fost socotit
mult vrerne crestinismul. Li s-au cutat numele In pietre
si in vase. Flcusem uringtoarele observatii asupra semnelor ce s-ar fi gsit in Dacia, cind lnc5, ele, cum se va arata
mai departe, nu fuseser cercetate i rdspinse Intr-un studiu cu totul recent.
0 veche inscriptie de la Napoca Inceputsa* D.M." e termi-

nat5 cu crucea. S-a gasit in Oltenia si o cruce zglriata pe

un vas la Galiciulica. Dar inscriptii crestine numai cu p
de dou'a ori barat nu se af15. aici. Nu se vede, ca la Salona,
Hristos, regele regilor", rugat s6 aib, zi i noapte, ochii

deschisi" asupra unei case. Nimic iargsi, din inscriptii ca

a Sfintei Sinagoge" africane.
In ce priveste obiectele acestea cu aparente crestine si
ele puteau fi fabricate aiurea
i pietrele cu simbolele
Bisericii, desigur c5. unul, un intaglio, e nesigur, neclar
cum s-a observat, adus poate de aiurea, iar inscriptia de la
Napoca prezinta, oarecum, un monogram care n-ar putea
sa apartie-nici epocei constantiniene, cind e sigur ed oraful
nu mai exista, cii atit mai putin s'a" se poat'a gpa acolo inscriptii da o asa de bun ortografie si de o forma asa de IngrijitL. lam crucea de pe opaite n-ar avea nici un sens in legatura cu cultul, cum nu s-ar putea atribui unul multekr
cruci intrebuintate In arta noastra popular. Nu cred e4
s-ar putea acorda caracterul crestin nici altui obiect, un
81
6

sareofag, aflat In acelasi nord dacic intr-o epoch in care

boggtia disparuse cu tot ceea cc poate crea ea in jurul pie-

Valli fath de cei morti. De altfel urmele de crestinism nu se

puteau phstra cu secolele pe modestele cruci de lemn din
cimitirele sgtesti, care se aflii si la sirbi. ,5i un scriitor fraucez fgcea aceastg observatie cu privire la pnsele de ddinuire
ale monumentelor: Familiile bogate puteau singure sii-si
permit luxul funebru. Mormintele mai umile, pe care inscriptii adesea foarte mischtoare ni le aratil ridicate cu ajutorul unor economii cu greu strinse de vrco crisnicie mica,

erau fireste mai putin ingrijite; nici un testator nu fixase

pentru Intretinerea lor venituri bogate si nu interesase urmaF,si, liberti si nurnerosi clienti sil vegheze la pgstrarea lor.

Timpul deci Imprhstia mai mult sau mai putin rApede

aceste pietre neglijate".

Totusi acei cari, cu dreptate, nu recunosc in anume semne
la noi o mArturie Indoielnicil, dar ajung uneori si la incheierea cg, nefiind semnul, crestinismul insusi ar fi lipsit,
nu se gindesc ch acesti crestini, pe o vreme cind credinta
lor era urmArith, n-aveau nici un interes, chci nu oricine
are pasiunea martiriului, sti arhte public de ce credint
erau inriuriti. MArturisitorii erau martiri, i cea mai mare
parte dintre convertitii la noul crez nu doreau sh piltimeasca
de mina chlgului,
Dacg In Africa insvipliile crestine de tot felul abundA,
e din cauza caracterului cu totul special sub raportul epigrafic al regiunii. Siria e Irish de o foarte mare sgrAcie, si
nici unele provincii apusene nu sint mai fericite ca Dacia.
Niciodath lush centre asa de putin importante cum au fost
totdeauna Ulpia Traiana, Apulum, Napoca, Porolissum,
In Ardeal, sau cele din Banat, cele, si mai slabe, de pe malul muntean al Dungrii, n-au fost in conditii de acelea Melt
sg poatg oferi un adApost noilor figuri sacre. Altfel a putut
fi doar In Scitia Minorg pentru Tomi, care frog Indoialh in
cele citeva mici basilice ale ei si-a avut un patron din neua
mitologie cresting, care s-a alipit in chipul cel mai firesc
la cea veche elenicit.
82

Dar crestinismul rut trebtie privit, in afara de preclicarea sacra a liii Isus, ca o doctrin5.nou, izbuenind deodata,
gata facuta. Pe lingrt pregAtirea in biserica incepatoare este
ai o alta pregatire dincolo de dinsa, .ci in jurul ei. Pe vremea
lui Aurelian indreptarea spre monoteism cuprindca si lagarele, care trebuie considerate ca unul din mijloacele dc .

capetenie pentru raspindirea religiei cele noria, ea fiind

mulL timp nn cult secret militar i o ()raja- pentru victorie

Daca pe la 300 in Galia imag.nile zeilor eelli apar pe steagun, totusi mintile simple cereau si un simbol unic, i nici
unul nu putea sd fie rnai strahicitor, mai maret, decit Soarele, Sfintul Soare al superstitiei si al cintecului poporului
nostru de la tarn. Imptiratul insusi e privit ca un dublu al
Soarelui".
De mult ins filozofii concepeau un monoteism mai du,
Mintea lumii",
rat. Seneca intrebase: Ce e Dumnezeu?
Quid est Deus? Mens universa". i misterele, intru toate

asemenea, vin pe multe dd. De fapt, putea fi cineva mai

mutt sau mai putin creftin.

Terminul dominus et dens incepe de la Domitian. Se in-

voca Zeul cel mai inalt, stapinul vinturilor si a toata carnea" pentru a pedepsi pe ucigasii nedescoperiti. i dogma
Treimii se poate grtsi in lurnea barbara.
Nu e de mirare deci s fi patruns la vechii credinciosi ai
nemuririi culturi ea acelea care faceau pe o galoromang sii.
vorbeasca astfel: Intre morti sint dourt cete: unii ratacese
pe pamint, ceilalti danteaza cu stelele eterului; dintre
acestia fac parte eu, chi am capritat un zeu de calauz". StrigAtul in aeternum renatus a trebuit sLi. rasune din multe guri
catre zeul mijlocitor i mintuitor, care fericea pe credineiosi in pesterile sale.
Tacit insusi era aproape crestin cind credea in alta nemu-

rire decit a religiei oficiale: Daca nu se sting cu trupul

sufletele cele mari, odihneste in pace", spunea el umbrei
socrului salt, crestin ca moralii, nobilului Agricola: Si, ut
sapientibus place!, non cum corpore extingunntur magnae
animae, placide quiescas.
83
6*

De altfel trecerea la erestinIsm e foarte adesea o simpld

traducere din pdginismul anterior. S-a aratat adesea de uncle
vine marele cult al Maicii Domnului, in Apus ca i in llsrit, i s-a recunoscut cu dreptate in Sf. Gheorghe conti-

nuarea ant de popularulai emu trac". Cosma si Damian

apar in veacul al IV-lea ca inlocuitori ai dioscurilor la
Cavarna.

Dar desigur c Zeiller area dreptate sa se intrebe daca

aceste tulturi orientale au fost un ajutor sau o piedicti pentru faspIndirea trestinismului.

Ca si instructille lui Traian &Are Pliniu cel Tinar, cu

privire la politica fata de crestini, felul cum pe vremea lui
Adrian vorbeste Suetoniu de Chrestus si de secta lui, soi
de oameni de o superstitie noua si rau facatoare", arata et
pe acest timp 'nu putea fi vorba de o tranzactie cu traditia
imperiului. Dar intre soldatii lui Marcu Aureliu era si 0
legume de crestini din Mitilene. Izvoarele nu lipsesc pentru
a preciza in te priveste situatia culturilor ascunse in Dacia.
Venind la sinteza religioasa a poporului nostru, ceea ce
lipseste u totul e amintirea zenlui local, care flu e cel mai
mare, ei cel mai activ. Sfintilor nu li s-a repartizat niciodata un anume Vinut; ti nu slut legati, ca la greci, dar i la
francezi, de un anume munte,
Sfintul Ilie la Delphi, in
looul lui Apollon , de o anume apit, eu Nimfele sale, de
o padure ca aceea prin care la elini rataceau Driade i Amadriade, singura" Mama Paidurii venind din eine stie ce vechi
infiltratii uralo-altaice, care dau astfel o hida viata divina
codrului, totusi asa de strins legat de viata poporului nos-

tru.

In religia romenulai e i ceva general, universal. El n-a

inteles niciodata sa-si tie un Dumnezeu pentru sine. Lumea

toata e divina, dar e divina pentru toli oamenii fara osebire.

In credinta acestor rurali va trai mai mult acel Dominus
Deus-Dumnezeu al secolului al III-lea decit Sabaotul noii
religii ebraice. De aici forma pur bisericeasca a lui Isus
I-IricEtes (si in Abisina: Cristos), a carui accentuare pe ultima e facuta prin asamanari cu supus, sdndtos.
84

Pasagiul, deseori citat, din Tertulian, despre piltrunde-

rea crestinismuluip i 9,1a sarmati i daci i germani i sciti"

e ca si cum s-ar zice si: ultima Thule". a astfel de seriitori bisericesti ca Tertulian mai ales, dar si Origene, si
unul i altul neavind cunostinta locurilor de aici i desigur
nici tith de la vreo bisericd organizat, pomenesc i pe daci

intre cei. cuceriti de noua credintl, aceasta nu arat decit

riyna Ion de a argta c legea crestin s-a intins pretutin.
deni. De anfel e vorba de o vreme cind mai pretutindeni
nu se poate vorbi de alte organizatii decit cele Intimplatoare si ascunsef Inaltate de legende tirzii.
Nu pare nici a fi opozitia vzut5. de Porvan intre pasagiile lui Tertulian i Origene despre situatia la britani, germani, daci, sarmati i sciti; Origene caut g. a spune ca nu
auzise la acestia cuvintul lui Dumnezeu, dar II vor auzi,
fiinded s-au fcut crestini, la judecata cea de pe urmg.
Dar numele de Chrestos, in legatura cu acel Chrestus"
din pasagiul, atit de disputat, al lui Tacit, cu privire, desigur, la Mintuitorul insusi, si nu eexclus ca aceasta sa se
datoreasc, pe o vreme Old crestini erau si In jurul Imp&
ratului, unei legturi ascunse cu credinta cea noug, cu atit
mai mult, cu cit, intr-o epigram's.' indecent, e vorba si de
Ierusalimul ars: de Solymis venit perustis , nu e rar In
aceste p4i. Astfel, un Chrestos In Moesia de sus, un, altul
la Apulum, cum, de altfel, gasira si la Martial, tocmai ifl
acel timp, un Chrestus, o Chrestiana, o Chrestilla.
Satele Insa, pagi, de uncle i sensul de Inchinator al ve-

chilor zei pe care 1-a cptat si la noi si la alte popoare cu-

vintul de pagmus (pdgin, it. si iberic: pagano, franc, paien; in limba gormand Heiden sint oamenii de la tar5.", de
pe Heiden), au ramas cu traditia strAmosilor si, chiar
atunci cind s-au raliat la noua credinta, acum sprijinita pe
indemnul, pe ordinul ImpWtesc, In vremea lui Constantincel-Mare si a urmasilor lui, au varsat in noua confuziune
religioasa cea mai mare parte din vechile Inchipuiri i datini. Nu e greu s. se arate larga parte de pgginism care e si
acuma In religia, de un materialism uneori grosolan si de
superstitioase iluzii, a satelor. Din paginismul adinc MM.
85

dacinat care a cazut pe incetul intr-un folclor insondabil,

au ramas, in jurul draculni, o sumedenie de supeistitii,
cure leagd i desleagi cu strige i strigoi, cu vergelatul i alte
obiceiuri care, sub nume slavone, dar desigur fara sa vie
de la o influent slava, s-au pastrat pin la noi.
Uncle provincia romr.na a fost dominata de cetati, acolo
111;4 fireste c s-a putut desfasura o propaganda, cu grabnice si statornice urmari. La alte posibilitati de patrimdere
se adaugea si aceea de a-si avea biserica gata facuta in chidirea judecatoreasca a basilicei, cu trecerea sfintului ingropat in cladirea de sub pamint, linga fintina de apa binecuSfintul Martin fiind
vintata, in locul zeului detronat,
astfel stapinul, sufletul orasului Tours, Sfintul Dionisio,
alt venit de departe, al Luteliei parisien dor, precum Sfintul Alexandru era adorat la Dunare, Sf.Dasius (de la Dacius?) la Durostorum, Sfinlii \Iasi le i Trifon in orasele
dalmat iene.

S-a spus si repetat ca Scitia ar fi fost data apostolului

Andrei; dar e intrebarea: care Scitie? Nu poate fi vorba de
cea Mare, care2 de all fel, nu mai purta acest mime decit ca
o amintire istorica. De altminteri, acolo mi se afla ammtirca unor martini.
Oriciim, in ce priveste intinderea crestinismului in SudEstul i Estul european, un lucru e siobnr: c ea a trebuit sd
u illarii Negre.
se foloseascd d e unitatea elenicd in

Astiel, si in aceasta privinta, roliil cetatilor grecesti a

trebuit sl fie mare: doar prin Marsilia a patruns noua religie in Galia, i, daca lipsesc terrninii grecesti, e pentru c
aceste cetriti inse0, cu inscriptiile lor, si bilingve, se latinizau. Un om din Pont se iniilneste doer IIngLt un frigian
i un efesian la originile bisericii galice.
Astfel, tot crestinismul balcanic inainte de Constantin
va fi legat de coastele rnarii, de statiunile mari ale drumurilor imperiale, de existenta unor sinagoge evreicsti. El e
aceicqi depcndentd ca pentru viafa cetd(ein legatura deci
neascd mai ()eche, cu irnprurnatal de zei
cu term) audio,
rasaritean, nordic, al Pontului, de unde un episcop de Go.
86

tia, Teofil, ia parte la sinodul din Niceia ; Dosporul fsi

are si el un sef crestin. In nord, crucea iniliala apare linga

obisnuita formula a bunei sorti" intr-o inscriplie de la
Citerciu, care poarta numele regelui local, Tiberiu Iuliu
Sauromates. De aici si mai puterniea dezvoltare, mai Lirziu, a unui episcopat al Gotiei erimlene.
Deci va trebui sit fi fost crestini din mai vechi vremuri in
partile de la Marcianopole, in toald Scitia Minora i chiar
in banda, paralela, a Istrului (Axiupolis, Noviodunum,
Halmyris). Doar avem sub Diocletian, cum se va arata in
urmarirea pe fir cronologic a primilor episcopi ai Scitiei
Minore, pe Evangelicus de la Tomi. Regiunile moesice, cu
tot episcopul de Singidunum, ramin in urma, i chiar fata
de cele panonice, unde episcopi se intilnesc prin toate contrele Inca din veacul al III-lea, care a dat pe un Victorin,
pe un Sf. Ieronim, glorie a literaturii crestine din secolul al
V-lea, pe acel Si. Martin, adorat in Galia ca tin deschizator de cale si patron al provinciei, i fata de Iliric, care s-a
luminat crestineste, foarte rapede, in aceeasi forma latina,
din Italia. La Mursa se vorbeste, de care Sulpiciu Sever,

despre o basilica a martirilor".

Astfel, i prin raspindirea in cetrtlile pentice i prin ce

a plecat din aceste centre de unde a venit i atita activitate
economica i artistica, mutt mai mult decit prin propagandele misionare, de care va fi vorba, i prin eine stie ce intuente oficiale din vremea constantiniang s-a aluns la adoptarea din ce in ce mai generala a unui crestinism de sinteza
si de folclor, cu prea putina teologie" i chiar adevarata
ierarhie in el.
Acestui fapt, caci, altfel, am avea, ca la goti, o inriurire
greceasca, i se datoreste ca tot vocabulariul crestinismului
e la noi, lain. Asa, in siiptdralnd i in zilele saptaminii, latine, ca in dialectul venetian: luni, marti, miercuri, joi,
vineri, simbrart, numele acesta oferind dificultati pe care

le inlatura cazuri, nu numai in Asia, dar i la neolatini

(de ex. francezul saniedi), duminicrt, si latin de o oarecare
vechime. Crestinismul crucii are o lege cu un crez, o fede
87

( fides) la macedeneni, In care creftinul -se inchind (v. si

inehindciune) lui Dumnezeu (si zdu), Domnului, lui Isus,
Dumnezeu impelitat, In bisericd, i aceasta are o timpld.
in Sardinia intilnim documentar forma vethilica, adice.
vasilica, din basilica, pronuntata greceste. Dac am fi asteptat dincolo de veacul al 117-lea cel mai tirziu, am fi avut
forma vesearece".
El se roagd (rugdciune, rug), ingenunchind, e binecuvintat, se cuminecd, dup mdrturisirea, i cu sens juridic (aped
slavon: spovedanie), a pdcatului, opera Dracului, pkat care
se iartd, pentru mustrarea de cuget, de constiin(d, i pentru
ajun, ajunare (ad jejunium, franc. v. jeane); dace postul-e
slavon, fruptul latin se pestreazd numai in acest sens (de
frupt), ori dulce. Bldstdmul e derivat prin trecerea lui f
prin th in t (ea in Sintoader). El se impdrtdoste. Cindva el
se incunund, sau se cunund (v. nuntd), ca mire (tracic ; i la
albanezi), cu un cumdtru, o cumdtrd. Ling6 aceeasi biserica, al cerii rost e nesfirsit mai vast si mai felurit decit al
vechiului templu, crestinul se inmorminteazd in mormint,
din cimitir, sau, sub influente germane.' in Moldova, fintirim.

Altarul se zice popular oltar pentru c'e terminul a revtnit

de la slavi, carora inaintasii romanilor 1-au transmis, in-

tocmai precum francezii au pe buvette si in forma buffet, de

la germanii la cari a petruns cuvintul. In altar esfinta masd;
poate i antimisul (din antemensal) se fie de aceeasi origine.
Clopotul e slavon, dar toaca respunde italianulni tocca.
Se Tao cominduri (si confindare) si saracuste (tessaracostae,
din greceste). Serbdtorile (de la servare), sint latine in genere,
afare. de Crdciunul care a cautat s6 fie adus pe rind la Creationem, imposibil sub raportul fonetic, si la calationem,

themare", imposibil sub cel logic; e, de altfel, comun cu

iugoslavii i ruii, dar se zicea si Ndscutul (cf. Noel, din

Natale), pare a fi numele nnui vechi zeu (slav), ca la englezi

yule. -Dupil cirnelegi i paresimi (quadragesima), mezipdresik,
Pa.ytile, Invierea, Indlcarea, Rusaliile (poate), apoi

tot sirul de AO (dupe.' o comunicare a lui Sextil Puscariu

la Academia Ronaan, asa se zicea prin Banat): Sinvesiiu,
Sinziene, Sintoader, Singiorgiu, Sinjorj, Sinpietru, Sinpal
88

(de uncle Sinpalean), si Simpaur, Sintilie, SintAmaria, Sintana, Simedru, Sinicoara. E sigur ca latine sint colindele,
de 1a calendae.
Ingerii au capatat foarte rarede, in leglitura cu divi-

niti

locale trace, 0 foarte mare popularitate.

Credineiqii" (Ca i credinta", e o contaminare .slava)

formeaza un popor (pueblo spaniol ; italiana are pieve de Ia

plebem). In ce priveste conducerea, intr-o sccietate fara

organizare episcopala' (piscup, la catolici, e din latina medie-

val, nu din ungurescul papa; vldclicei, st'apinitor", din

slavong). Adausul 7COCTC OC la numele preutilor unor divinitati deosebite pe o piatra din Tomi pare a fi in legatura
cu poprt". Preot (la macedoneni; preft) vine de la presbytcrus; alaturi, praepositus e titlul dat de asa-zisul Maximus, in veacul al IV-lea,' episcopului. Preft (ispeuvrz) e
si In Sicilia, In diplome.
Cintarer e latin cu finala slava, de creatiune mai noua;
dar cintec in sensul general vine de la canticum; dasceil
apartine unui imprumut din greceste mai vechi. Cdlugdr,

din xcaIrruo;, trebuie sa fie vechi.

Contaminatii s-au produs pe urma. Precum in Boboteaza

trebuie sa admitem amestecul prefixului Bog, Dumnezeu,
gasim aceeasi contaminatie in Maica Domnului in loc de
Mama Domnului (dar si Fecioara; Vergurd, e neologism),
in Sintul Duh, Buna-Vestire.

Citeva elemente din acest vocabulariu sint Insa supuse

controversei. Asupra cuvintului de biserica, de care am
vorbit si mai sus, sub un alt raport, a fost de mult, o discutie neintemeiata, pretinzindu-se ca el singur ar ajunge
pentru a fixa o origine constantiniana crestinismului de
pe malul sting. !nth, si macedonenii au acest cuvint. Apoi
nu numai spre Vest pina in Carintia, ci in Apusul roman
el se afla ca baselgia i ea basoche i baseille, in Franta, unde

originea crestinismului nu poate fi socotita ca asa de noua.

Daca n-am fi avut termenul, am fi putut lua de la greci

xueLocyi pretum au facut-o gotii lui Ulfila la Dunarea
noastra pentru Kirche, corespunzind lui church i kirk la
89

Anglo-Saxoni, cari au Pacut Imprutnutul prin misterioasa

ptitrundere pe mare care a adus In ,Insulele Britanice i
basilcia. Nu e exclus ski. fi fost cindva o duminecti" in acest
sens (domus dominica). Tot afa cu p.m a slavilor.

Insti0 ecclesia a putut fi, de altfel, adoptat. In adevtir

clejanii din Vlara sint oameni veniti din Cleaja, si j iese
din s, ca In glaja din glas (gldjar, gldjdrie). Judei,ul Bacu
are o Cleja. Dar se poate Wi imprumut tirziu, pentru Moldova din latina catolicismului unguresc. Eclejia, in sensul
de ptiraInt atribuit parohului, vine tot din ecclesia, dar
intr-o epoca mai nouii.
In aceea0 categorie diseutat intr si Rusaliile care nu
mai au intelesul dar data primtivtiratic, da, al serbgrii
rozelor i viorelelor" i amintesc rusaliile slave. AF,1 crede
toLu0 c sint de pus in legtitur cu serbiltoarea roman
din mai a depunerii rozelor pe morminte, desi un Britio
Tauzigis qui et Macer" si o serie de alti traci cu numele de
Bithus fac un dar pentru rozalia. Cum vom vedea, ele, cu
calusarii lor, al edror nume pare a se gtisi i la greci, joc
gotic", au o origine mai recentti, desi epoca anului, e, cum
am spas, aceea0. Altfel vechea poetica datinil a romanilor
ar ra'spunde mai bine Floriilor.

E de observat trecerea prin formele limbii romnesti

0 a mdtdniei 1.1.e.ravotoc ceea ce ne face a o pune In ace-

la0 capitol de vechi cuvinte ca 0 forma romneascti a

liii sdhastru din (licnizan-i;;), unde e o schimbare de accent

o confuzie de sufix (cu albastru, etc.).

Colinda, derivatil de la calendele romane, a trecut prin

rnulte prefaceri de sens, la noi, i In societatea balcanicti.
Numele de botez au trecut prin schirnbdrile fonetice ale
lintbii (si

Ileana din Elena; la sirbi: Iela). Doar Staadr

a von it prin sirbi. Important e faptul ca la acestia numele

cretaine sInt extrem de rare, pinii ce, in veacul al XIV-lea,

ele yin prin noblela influentattt de aiurea.

Asupra inceputurilor crestine se aruncti instinctul de

conservare al imperiului.
Cum Diocletian Meuse din aceste regiuni ale Duniirii-dejos puternica sa bazii militaril, e explicabilii silinta lui de
90

a le aduce, contra inovatorilor, din nou la legea veche,

fundamentald. Prigonirea din Moesia e descrisd pe sena

in Vieille Sfintilor Marcian, numele impdratului din secolul al V-lea, Esi Nicandru, probabil din aceste parti. Imre
prigonitori se gasete i un Datianus, Dacianus, care amin-

te;te, ea i martirul Dasius, pe daci.

La Durostor sutra. astfel, Lot sub Diocletian, Maxim,
Dada i Quintilian, Pasicrata, Valentin.
Prigonirea e, de altfel, aprigd i pe aceeasi linie militarn in Vest. In Sirmiu un Irineu episcop, un Po Rio. In

Singidunum un preot, Montanus, Sf. Hermogen i Stratonic sint aruncati in Dundre acolo. Cronica Sf. Ieronim inseamnd suferinta Sfintului Quirin, episcop de Siscia, cdruia
i se zice i Curinus in cutare criptd din Roma, fenomenul
de prefacere al lui q, care se intimpind in romnete. La
Scarabantia seordiscd, la Sabaria, incti pdstrate, se impune
represiunea. La Augusta Vindelicorum sint alti rnartiri.
Sf. Dasius, soldat, ndscut la Axiopolis, sufere in 303,
la Durostorum, unde se mai serbau Saturnalele eu intruparea comica a zeului i era un rex bibendi (sau in locul de
na0,ere), imbrilcarea in bland de caprd ne duce insii la obiceiu-

rile noastre de Anul nou, cu capra". Tot acolo i pomenirea

sfintului Ilesychiu, a sfintului Emilian, a sfintului Iuliu,

a sfintilor Martian, Nicandru i Marcu. Se adauge un Gordian, un Maxim, dupl. sinaxare, la 319.
La Torni sint inchii Lucian, Ilie, Zotic i Valerian.
Apoi fratii Argius si Narcis, copilul Marcellin: numele
altora, in Sinaxariu, sint mai mult grece*ti (Evagriu, Vasile,

Chiriac, Teodot, Alexandru), dar i latine (Paul, Primus,

Crescens, Faustin, Martial, Ianuariu, Saturninus, Castus,

Donatus, Passions, Probus). Altii par a fi goti.

Dieeesa din Tomi e singura care, in regiunile care ne intereseazd mai de aproape, se poate urmari 1r intrerupere.
Nu lipsesc nici simbolele noii credinti. Pe o piatril, probabil, din epoca bizantind, se cete0e acolo, la Tomi, acest
cuprins: Isuse Doamne Dumnezeule, ajutrt orapl innoit".
0 alta, cc afe numele do Emanuil. Dar e anterioard aceea
91

care cuprinde crucea, incepe cu A sfintului Dumnezeu"

In greceste si pomeneste un nume care e in legatura cu
Nazarineanul".
Tomi, de altfel, e piing. de lampi cu crucea si monogramul crestin. In vecinatate, crestini din veacul al V-lea
Isl. Inching' monumente funerare in care e vorba de fideli
(it Lot). Mai tirziu vase de pe vremea lui Iustinian, cu
inscriptii de petrecere grecesti: Bea, vinul este bun" sau
religioase: Doamne ajuta", s-au ggsit si spre gurile Dunarii. Erau erestini cari-si puneau semnul rascumpgrarii
si pe astfel de vase.
Tomi era de fapt resedinta unui episcop mostenitor al
marilor preoti pagini de odinioarg, si cdpetenie de fapt,
ca In Apus, cum se va vedea, a Intregii populatii. El servea

in acele basilice care s-au descoperit in vremea noastrg.

Pe aceasta baza sub Constantin opera de crestinare se
face rapede in aceasta Scitie Minora: numai la Tropaeum
s-au gasit cinci basilici si un baptisteriu, intrebuiatindu-se
si marmore. In Balcani, Serdica ajunge a fi un adevgrat
centru de raspindire cresting.
Arianismul Insusi e un fenomen sud-est european, care-si
exercita influenta in acelasi colt. Arie e exilat la Dungre,
cum va fi, in Scitia, Audius. Soboarele se tin de la Serdica
(343), la Sirmium (351); pe urma prin Rimini se ajunge
la Constantinopol. D. Carcopino vede In aceasta erezie, pe
lined ce a putut iesi dintr-un sincretism mergind de mult
spre unitatea diving, dupg incercarea unui Victorin de
Pettau, opera lui Germinius din Sirmium, lui Valens de
Mursa, lui Ursaciu din Sigidunum, toti romanici. i un
Marinus din Tracia e amestecat in miscare. E, zice Reinach,
o teologie a Iliricului". Germinius fu ins cistigat de Apuseni la 366 si rasa aceastg traditie urmasului Anemius, care

adung sinodul din 378, dupg care vine, la 381, cel de la

departata Aquileia.
92

Fierberea produs de arianism contribui i ea deci s.

deie o viatd latind, fiindcd era o credintd populard a acestor

regiuni.

Lupta Intre cele dou6 legi se arat naiv dramatic in cutare inseriptie 4 unei eruci pute inaintea unei biserici de
la Chiustendil. C615torul e instiintat eg, dac, fiind ortodox, crede in Isus, de aceeasi fiin
u Tatl, poate intra,
iar, daoa nu, B.6. rtmlie Omit.
Algturi, datina ortodox6 riim-ine la Romanicii separati
acum de impgratul eretio. Solul pe care-I intrebuinteaza
Fritigern inainte de btglia, fatalii lui Valens, de la Adrianopol e un preot creOin" (christiani ritus presbyter). El
nu poate fi un got, legea eretin6 a Impgratului, de form'a

ariank, patrunzind definitiv mai ttrziu numai la aceqti

barbari. Inca odata recunoastem fiinta ci inriurirea populatiei romanice.

De aici se intinde curentul spre Apes, .pe oursul DunArii,
pe marginea romana a fluviului: la Romula, crucea, pestele

apar pe obiecte.
Diserioute se inching pretutindeni Sfintilor tutelari, venind uneori din pur traditie populara. Astfel Sf. Traian
nu e decit dims Traianus.
Acuma, numai acuma Ineep i in partea tracica, rilmasa
greac, inscriptii cu xptintavol (si zpvnto: vet xptaTtavy).
COm, apoi, asalturile gotice, ca i, mai tirziu, cele slave,
vor bate la vadul de la Sirmium, ca si la cel de la Singidunum, vedem, In veacul al V-lea ci al VI-lea, o lume crestina
care se refugiag pinti la Salona. E ?nth tinnl din motivele
pentru care s-a intdrit rontanisrnul dalmatin, pe cind cel
scitic ma putea printi de la Nord nici un adaus.
S-a ailing a se fixa astfel seria episcopilor de Tomi dupa
catastreda got: la 381 ia parte la sinodul de la Constantinopole Gerontius de Tomi. loan e In prima jumAtate a
secolutui al V-lea. Urmeaz6 Teotimus filozoful", misionar
la huni, prieten al lui Hrisostom (la 400, 402 In Constantinopol). Timotei particip In 431 la oonsiliul din Efes,
Alexandru la eel din Chalkedon (451). Teotim al II-lea se
93

adreseazil care Imparatul Leon pentru aderenta la deciziile

chalcedonene. La 519, Paternus stil in main, la Roma, ou
ealogarii sciti", do cari se va vorbi pe urrna. La 520 el
iscaleste in Con stantinopol o scrisoare care Papa. La 550
episcopul Valentinian se manifesta In chestia celor Trei
Capitole. Papa-i raspunde la 26 mai; e apare si la 553.
Alaturi, la Durostorum, se intilnese Ca episcopi, dupa
Auxentiu: lacob (431, linga Dorotei de Marcianopol) si
Menofil. La Axiopol episcopul Chiril apare hi Martiioioguil
din Monte Cassino. Orice localitate mai rasarita isi are, de
altfel, episcopul, dovada ca, din cauza navalirilor, nu se
putea gasi decit In apropiere eine BO' sfinteasca preotii.
Avem astfel un episcopat i la Odessus, la cobsiliul din Chalkedon, la 458, gasim pe Dizas, episcopus civitatis Odyssus, Scythia". Episcopate sint nu numai la Durostor, ci ci

In Transmarica, Novae, Zaldapa si Scaria, la Abrit, la

Apiaria. Un episcopus Theodorus Tropacorum" se afla la al

saptelea sinod ecumenic.

Cu episcopi si la Sabaria i la Scarabantia si la Carnunturn si la Sopianae, si la Sirmium i la Mursa, i la Cibalac
si la Bassianae, si la Viminacium si la Singidunum, si la
Margum si la Horreum Margi, i la Ratiaria si la Aquae,
si la Castra Martis, si la Oescus, si la Remesiana si la Naissus, si la Novae si la Durostorum, si la Sexanta Prista, se
intelege CA nu poate fi vorba de altceva decit de diecese de

aparare local si politica, nu numai religioasa.

De fapt, acesti numerosi si modesti episcopi locali, asemenea cu staretii din primele timpuri ale vietii noastre
nationale, corespund chorepiscopilor, episcopilor de la tare,
al ciiror rol a fost mare nu numai in Noric i Retia, apoi

la Salona, dar si in Galia, la inceputul evului mediu, si

in Irlanda.

Chorepiscopii fara resedinta apar In secolul al IV-lea si

in Panonia, ca acel Euterius a Pannoniis, din Panonia",
care ia parte la un shied In 311.
Ulfila Insui, episcop fara diecesa, e la originea acelor
chorepiscopi germani pe cari i-au avut i romanii,
94

Episcopii se substifaie, In Norio, autoritatii civile, dar

si in Moesia ; de aici i acea inmulline a lor, prin toate centre-

le, cit de mici. Astfel, in veacul al IV-lea, nu numai in locurile citate mai sus, dar i la Scythopolis, in Dacia ripensis",

la Nicopol, la Ulpiana, toate de limba latina. Am fault

aceeasi constatare si In Scitia Minora. 0 ordine episcopald

vine deci in local celei iinperiale,

i, cum e vorba do o creati-

une populard, ea e latind, nu greacd, si in regiunile odltd

asa de infloritor elenice.

Episcopal reprezintd, de altfel, nu nuniai o conducere religioasd, ci si o forma* de organizare populard, cum vom ve-

dea-o urmarind actiunea Sfintului Severin in Noric, asemenea cu a acelor episcopi, de la Orleans sau de la Roma,
cari iau asupra lor apararea oraselor Fad oaste imparateasca impotriva lui Attila.
E si, In jur, o societate episcopala, traind prin sine si
pentru sine. Cutare episcop de Apameia in Siria are o armata

pe care. o pune la dispozitia pretendentului Longin.

Cu preoti, cu loarte modesti vladici de %aril, asernenea cu

chorepiscopii din Galia, religia lui Ilristos se intinde mai

mult si mai usor.
Cutare inscriptie din Dalmatia (Depositus Primus, episcopus, XII kal. Febr., nepos Domniones martores" [299])
arata i caracterul cultural al acestui episcopat provincial,
in legatura cu martirii, i limba de care se serveau cei din
jurul lui. E mult umilintu, saracie i ignoranta in aceste
chilli episcopale. Mormintul lui Daniil, episcop de Durostor,

ii primeste pe dinsul, dar, intr-o serisoare mai urita

ai

ingramadita, si ramasitele succesorului lui, Dulcissimus.

liostul unor astfel de episcopii se pastreaza, de altminterea, desigur, si la persi, Ca, in Arzanena, la Chlomaron, undo

functiunea de aparare contra asediatorilor se exercita acori

fata de romanii Insii.
Unii din acesti episcopi ai poporului", de o canonicitate
ca a celor din vechiul Ardeal romneso iau parte, desigur,
i la sinoade.
95

C3i mai multi dintre acesti episcopi erau latini,.precum

pa coasta adriatica la Inceputul secolului al IV-lea afidm
episcopi ca Natalis, Maximus, dar mai tirziu i Nemesion..
Name le latine ramin, de fapt, pina tirzia pretutindeni:
la Durostor e cunoscut Auxentius, autorul Vietii lui Ulfila;
cu o ra.'clacina greaca e i numele lui Palladius de la Ratiaria. Curat latini se numesc lug Ursacius de la Singidunum,
Garrninius de la Sirmium, Valens de la Mursa. Ca episcopi
latini, i Auxentiu de Durostor i Palacliu de Ratiaria slut
pomeniti In textul ulfilian de la Dunare. Un Secundianus

e In acelasi timp pe acolo, ca si, mai departe, sprie Vest,

un Maximinus, considerat ca autorul fragmentului de propaganda ariana.
Acest crestinism, chiar cind episcopul se intimpla s
fie grec sau crescut greceste, e, deci, latin cum cere i cum
tie poporul care, l-a creat $i-1 vrea. Despre cutare se spune
mustrator ca nu stie latineste ca greceste". Astfel despre
Victoria de Pettau (non aegue latine ut graece noverat) i
de aceea are graph in compozitio verborum, dar el va scrie

asa Inca sa fie inteles. Aceasta inseamna intrebuintarea

unei limbi populare. Originea greaca a cuiva cu numele
asa de latin arata bug. cita precautiune trebuie pentru a
desparti in acest timp pe oameni dupa nume. La sinodul
din Niceia, episcopul de Serdica e Protogene si cel din
Marcianopol Pistus (am aflat in Gotia", care nu poate
fi decit Crimeia, pe Teofil). Am vdzut ea tot u0 grec, din
Mesopotamia, Audius, predica la goti. Dar tot acolo apare
un Domnus din Panonia, La Cavarna se citeste intr-o
inscriptie latina ca biserica a fost facuta din darul imparatului": de donis d[omin]i (aedificata est haec ecolesia)
Scti Cosmae", etc,
Limba populara ajunge astfel si la rangul de literatura,
ca. in cazul lui Fortunatianus de Aquileia, care sub Constantin explicti Evanghelia pe scurt", rustico sermone.
1

In lupta grecismului ca latinismul popular, azesta, venind

din interior, twinge deci. S-a atras atentia asupra faptului

ca OHIO din Marcianopol seliau la 451 latinefste i ca
93

avem opere latine de la episcopii de Durostor i Naissus.

Inscriptia citata a lui Dulcissimus de Durostor arata aceesi
biruinta.
De altminterea, expresia de grai simplu i upr de inteles"
(simp(ex et nitidas sermo), ceea ce inseamna latina populara, se intrebuinteaz, atunci, i despre opera literara a
unui Nicetas. Tot aa aerie si Auxentius din Durostor de
atitea ori pomenit in Viata invatatorului sau Ulfilas, ca
si autorul lamuririlor contemporane pe care le-a descoperit

Waitz. Cind Chiril de Constantinopol (Cyrila") spune

episcopilor africani Nescio latine", i se raspunde ca nu e

adevarat.
Cind gotii, adresindu-se lui Valens, au cerut sa fie crWi-

nati, dar prin oameni de limba lor, aceasta inseamna c.

imprejur era an creOinism de o altd Umbel, a vechilor locui-

tori, la cari forma greaca era acum disparuta, .Kirche, din

yyptaxil, in Biblia lui Ulfilas, fiind un cupint adus de el
din Capadocia lai, de limbd greacd.

Se vad insa episcopi, ca Valens, de pe la Poetovio, cari

apar Imbracati barbar (more indatus gentilium), cu lant
la git i brachiale. Icoana a amestecului de natii e gotul

Theotimus, episcop de Tomi.

Din viata oricum mai bogata orarneasca am vazut ca

vine basilica, pe cind in Iliric se cunoacte mai mult ecclesia,

iar gotii arieni, traind in sate, au numai Casa Domnului",

cu acel nume grecesc, zupLacx11

Kirche, church.

dominica", de unde

Apostoli pentru malul din fata se adauga, ca acel Nichita

de Remesiana, al carui rol a fost maiestrit exagerat de

Parvan, pentru a invedera rolul misionarilor Intr-o biseria

a Daciei fara organizatie i ierarhie.

Ei tree intre barbari cu primejdia vieii. Uneori episcob
pul misionar vine de foarte departe. n Dalmatia gasimun
episcop adus din Antiohia. Dar, aici, Roma, fiind departe si
lega tura intrerupta prin strecurarile necontenite ale cetelor de
barbari, nu-si trimite emisarii oficiali cu titlul episcopal,
cum s-a facut dupa retragerea legiunilor din Marea Brita7

Scrieri lstorice

97

vol. I

N. Iorga

nie cu un Paladin care predica, avind ealitatea episcopala,

la scoti.

Martirii, din cari am citat o sumrt mai sus, formeaza a

treia categorie de agenti ai unui cretinism de straveche
patrundere lenta.
Dincoace de Dunare legenda aseaza patimile intre goti
ale Sfintului Sava, ucis la 12 april 372. Ambrosiu, in Epistola care episcopul de Tesalonic, Ascholius, pomenete
el de martirii de peste Dunare, prigonitd de goti.

NEAMUL

Nici un stat barbar neintemeindu-se pina

pe la anul 400, cind vom reveni la istoria legaturilor cu
imperiul, pe malul sting al Dunarii, tara ramine o Romania i eine o locuiWe, pastreaza numele de roman, care e
corespunzator lui hmno romanus din Galia, confundat in

curind cu barbarii, stapinii sAi.

Orosiu arata cum Ataulf a raspins ispititorul gind de a
face o Gothia din Romania. Romania e opus conceptului
barbaries Ia poetul gal Venantius Fortunatus. Possidius, in
Viata Sf. August, nume,,te pe Vandalii veniti in Africa rasturnatori ai Romaniei" (Romaniae eversores).
in sfirsit, pentru a se vedea larga raspindire i sensul lui,
cuvintul de Romania" pentru o tara romanizaiil se gasWe

i In Britania Mare parasita de legiuni, la Gildas: ita at

non Britannia, sed Romania censeretur".

Termenul se intimpina de altfel, in acest sens geografic,
i la Iordanes.
Germanii conlocuitori confunda i pe aceti romani"

Intre acei valahi, al caror nume pleaca de la primii celti

cunoscuti in Galia, Voleii.

Daca Sf. Atanasiu vorbete de `Po.yceicc i tot aa Epifane,

la Ulfila se zice Rumun", (du Ruunim"), observa Clpariu.

daca pentru Sfintul Augustin nu mai exista decit "romani" In tot imperiul, o larga conceptie de romanie fara
93

imperiu, cu ai ei romani" neatirnati de vrun rege barbar

care srt ii fi impus numele sari, ajunge a se intinde popular

pe largi suprafete din fostele provincii guvernate direct.

Si, peste trecere de un mileniu i jumatate, in care notiunea

a evoluat, scriitorul francez Merimee va ajunge a cunoaste
astfel, intr-un articol din Moniteur Universel, aceasta Romania, cu nume non, care nu e pe harta, dar a Orli limba
e vorbita i in Ungaria, Ardeal, Basarabia si aiurea".
Deodata apare, astfel, intre Adriatica i Marea Neagri,
intre Carpatii beschizi si pina in Peloponez, un popor care,
desi tralind sub regimuri deosebile, se considera i numea,

in puterea unui trecut pe care nu-I uita, si a unei asteptari a imperiului, necesar, inevitabil, logic si sacru, pe care
nu o putea parasi: romani.

Incercarile de a gasi punctul de plecare cronologic al

expresiei, ficuta cu scopuri tendentioase, ca sit se arite cii
romanii n-au rost la Nordul Dunarii ca $i cwn riul ar fi
o despdrlire, n-au ajuns decit sit dea statistici care in ele
insesi pot fi folositoare. De fapt, acest sens se poate stabili

printr-o serie de inscriptii. Astfel in expresia polemica

S yri ante Latinos romanos, dintr-o inscriptie din Arabia,

se arata ci sensul latinitatii, al latinitatii pentru sine in

afard de forma imperiului, era viu si in astfel de locuri
departate.

Facind din roman" numai un termen social, Tamm uita

expresia rorninul meu" pentru omul meu", sotul meu"

si cit se spune curent stii rominete?". Dar insusi cita un
sat din Mehedinti cu osebirea romani, i uita ci macedonenii, cari n-a avut stat si-au zis totdeauna: aromini.
In sfirsit e cunoscutil osebirea pe care o face, in veacul
al X-Iea, compilatia impiratului Constantin Porfirogenctul intre romanii politici (cPcol.talot) i cei de limba romana
Poll& v o

Romani se numeau sub stapinirea franca' aceia cari n-a.

veau situatia juridica a francilor; deci Romanas e acela
care conservil felul de a fi de sub imperiu chiar daca are un

stapin barbar, dar Romania nu e decit teritoriul care nici

99
7*

nu mai face parte din imperil, dar nici n-a trecut la atir-

narea de un rege barbar,

Cind, In Basarabia de jos sau la Novae, a lost o conlo-

cuire cu barbarii, admisi sau asezati de imperiu, aceeasi

osebire ca In Francia a trebuit sa se impuie intre got si
Intre horno romanus, traind In alte Imprejurari de drept.
Acelasi e cazul pentru romanii din Pind i pentru romanri"
de pe termul adriatic.

LIMBA

Acest popor in formatiune, rornanic intii,

romanesc, pe urn* este astfel mai ales grin limba, pe care,
pentru toate gindurile si nevoile sale, Inainte de a culege
nume i nuante de la alii, si-o formase pe haze pe care

le-am dovedit c sInt, in parte, foarte vechi, aceasta i in

ce priveste o fonetica In care a si a stau alaturi de un

necunoscut limbii latine si de un ; care nu are in aceia atita

raspIndire.

In Apus confuzia decaderii lingvistice, a supravietuirii

elementelor din limbile locale si a capriciikr individuale
s-a repartizat pe teri, ducind la formarea limbilor noi prin
separarea regatelor barbare, stapinite de germani de mult
iniiai In cultura romana pe care o gasisera mai usoara
de Insusit decit complicatul sistem lingvistic, prins in legaturi de nedesfacut, al grecilor.
In Raisarit nu s-a intemeiat frig aoel stat barbar, pe care,
In interesul culturii generale el ar fi lost tot de gra'
romanic, 1-ar fi dorit Burckhardt in frumoasa-i carte
despre Constantin cel Mare. Pe de alta parte, statul, care
era cel est-roman, nu putea cunoaste decit traditia lating
purl, dar, de la o vreme, el a trecut la norme grecesti: biserica, scoala i caracterul populatiei din capitala i-au impus aceasta.
Nu ramine astfel cleat explicatia pe care am dat-o mai
inainte: Intrebuinlind tot ce se Meuse in domeniul limbii
100

latine In mai vechile teritorii de peste Dunare, .Dacia populard e aceea care a fixat, dezvoltat fi pdstrat limba romaneascd.

Daca" nu se poate stabili In crearea limbii romanesti nici

originalitatea absolutti a acestor regiuni si rase, nici oprirea in margenile lor a unor noi fenomene care se par a fi
pAtruns pinA departe, si in Egipt gasim chiar si rotacismul In anume dialecte italiene: astfel mindstirea devine In
Sardinia muristeni i forme populare, amintiri dialectale se
vadesc, cu o uimitoare bogatie, in inscriptii si pe papirusuri, --consolidarea pe un anume teritoriu a formelor flotante nu s-a putut face Ina decit intr-o formatie politica,
fie ea si numai de caracter popular, iar aceasta nu s-a putut
realiza in partea de sub Dundre, vaynic tulburatd fi, trecutd

oficial la supremalia greciteitii bizantine, ci Entr-o lume inchisd, de sine statatoare, sub nominala suveranitate a triburilor, trdind in lag& sau in hordd, ale noilor stdpini,
deci
pe malul sting.

Coloniarile in masa de barbari mergind pinA in Bitinia

nu mai permiteau dincolo o viat asezatit si unitail, capa-

bird de a pAstra si dezvolta o limbA pe baza unei culturi neintrerupte. E deci dovada CA numai malul sting, pe care nu
se puteau face_ colonizAri, provincia Iiind oficial parAsitA,
a putut indeplini aceastA functiune, Inca din veacul al V-lea
mAc ar.
gS'i,

iard.si, ca sei se pdstreze limba cu toate nuantele ei, tre-

buie presupusd continuarea unei culturi mai inalte intre romini in toate timpurile, culturd complectd, oraseneasca fi
rurald, de o mare varietate.

In sfirsit, In noile conditdi s-ar fi produs desigur mai

multe dialecte romane, dacil nu s-ar fi impotrivit la aceasta,

nu o constiintA de unitate a statului, pe cale de a disparea
sau de a se refugia intr-o conceptie de drept sau Intr-o sperantA de viitor, cu altceva: o intercirculatie deosebit de activd.
Ea se exercitA la orasele dalmatine prin tot ce le uneste

ca interese de comert. Iar, In interior, prin tot ce rAspindeste in sensul unitAlii, prin partile Pindului ca si prin
acelea ale Carpatilor, pd,storul transhumant, care amestecA
si armonizeazA graiul.
101

0 despartire va raminea, astfel, din cauza osebirilor tii

conditiile de viatil: limba oraplor din Apus dalmatt, limha muntelui, a salaelor de pastori.
Cit privete limba plugarilor, ea dispare in Balcani, lasind doer citevaurme in numele unor sate care nu par a f i in le-

gaturt cu drumurile i popasul ciobanilor. Dimpotriva,

ea sd mentine, intr-o regiune uncle oraple mor, dar unde pas-

torul nu e a toate stapinitor, (loci pe acel mal sting al Dunarii.

Insemnatatea parrisirii of iciale a Daciei e, astfel, hotaritoare pentru alciituirea limbii romtneti. Un grai romanic
unitar opus lirnbii artificiale a statului nu se putea forma
decit prin ruperea raportului cu acesta. Dar pentru o astfel
de opera delicatil se mai cerea i aliceva: incetarea pint Ia
un timp a pttrunderilor barbare, i, afara de coltul unde
momentan strabat hunii in a doua jumatate a secolului al
IV-lea, fart intentia F;i fart putini,a economica de a raminea, noi invazii nu se produc, In acelasi timp cind strati]]
gotic, unde a fost i atita cit a fost, se revarst dincolo de
Dunare, lasind in urma vaga autonomie paste care se intinde numai, cum vom vedea analizind recTbimul, aa de fals
inteles, al lui Attila, alrituri de pretentiile si intreprinderile
fara urmari statornice ale irnperiului, decisuzeranitatea"
de caracter mongolic fiscal a Imparatului turanian din
Panonia.

Aceastit stare de lucruri va tinea, cu o Dunare pazita de

imperiali pe ambele maluri, pina la aparitia altor cete turanice, care, de altfel, fac acelasi lucru ca i hunii, fart nici

o atingere a acelei autonomir, pint la Iustinian i dupa

domnia marelui Imparat de reslauratie romant. Pe cind in
Balcani barbarii cad unii paste altii,o instalare ostrogota,
cu centrul la Novae (54tov), tiind mai bine de un veac,

pe cind acolo li se repartizeaza oficial salapri cu viatri

proprie, pe cind regimul fiscal slabete o veche populatie

aservita unei man l. propriettli aparatoare, pe cind grecismul rezist5. in orap pint in ultimul moment, in altfel
de conditii, de libertate, ale rnalului sting, s-a ajuns la oreatiunea unui grai romanic, ale ctrui caractere inainte de
102

influenta slava se pot stabili, aratind o intreagti stare de

spirit, la un nivel cultural inalt.
0 astfel de prefacere din elenism In latinism nu era gata
nici pe malurile Pontului. Aici o necontenitil legatura in-

Ire cetilti le apara de arnenintatoarea desnationalizare complecta. Relaldiile cu Atena, Ca insulele Arehipelagului, cu

cele de pe coasta Asiei Mici, cu puternicul elenism din

aceasta Asia Mica insiisi au stat mull timp in calea transformarii. S-au produs chiar intoarceri ofensive ale limbii
grecesti. Cind Bizan(ul a devenit cetatea lui Constantin,

o piedicei hoteiritoare a stat apoi in calea unui proces, pi afa

destut de slab
adesea intreru pt. In sfirsit viata cetate-

neasca, desi se continua slab si pin in veacul al VI-lea, se

stringe acolo pe incetul, nu din cauza paLrunderilor slave
care se faceau neintrerupt pe la vadul de la Noviodunum,
ci din cauza lagarului intarit al bulgarilor, adniis i spriji-

nit de ocrotitul lor, Iustinian al II-lea.

De mult kgaturile prin Moldova de jos cu lumea dacica
ruralizata disparusera. Si acesti coloni semibarbarizati cu
viatei economidi nu &Wean acestor ceteiti subrezite aceaqi ellen-

telei ca slavii cu state din dosul cetii(ilor romanice ale Dalin atiei. Slabirea esentiald a negotului la Marea Neagrei aratei
chiar neexistcnta unor mase barbare in advdr organizate in

prtile noastre. Bulgarii se vor multami cu ce ramasese,

ca autonomii locale, din cetatile moesice si vor pasha numai vitalitatca regiunii de teim, corespunzind, la Marcianopole, cu Preslavul lor.

Fragmentul latin tiparit de Waitz ca adaus la viata lui

Ulfila, golo-greco-romanicul din veacul al IV-lea, (la formele: inei.oirilis, incorruptivilis, scribturare, fantare, sibe
(pentru sibi), histe, linga erctici, effangabat, dar i praba,
dereliquid, ducator (nu pentru educator, ci pentru ductor),
flame: m final cade (ad Oriente).
Deci confuzia intre a si b, intre d si f, oscilarea fntre e
i i, aspiratia inaintea lui i sau disparitia lui h, confuzia
formelor verbale. Prepozitiile 1i pierd normele (mitto in
vobis). Forme ca ducator F,d factor, in intelesul de fdaitor,
103

aratA si schimbari de vocabular. 0 altA bucatA de polemica.

din acelasi text pe care 1-am numi dunarean" are pentru

reus intelesul de rail" (cum prece rea ab imperatore yeniam postulas".

Am mai spus a fenomene romanice se simt si la got-

alanul Iordanes, care scrie: Spania,scubitor (cf. romAneste

scobitor), schimbA pe i in e (astfel: Belesarius), pe o in u
(consubrinurn), preface Ariadne In Ariagne. De altcum,
spre a explica unele forme, Waitz a trebuit BA admit intrebuintarea si a unui text latin pentru traducerea din greceste.

M e azut in obita ad vita sua dintr-o inssriptie dobrogeanA. Tot acolo cei doi i se contrag: fili, patri et matri".
Um dispare, fiind inlocuit cu o, In toat intinderea Tabulei
Peutingeriene, unde b e trecut In v (Tivisco); numele Ratiariel, Novei, Durostorului sint in acuzativ.
Unele fenomene ins nu sint noua si strict locale, ci foarte vechi si de un caracter sud-est european.
In Olympia gasim astfel pe d prefAcut in z, dupa o veche
deprindere tracA. Precum inscriptiile acestea de la Olympia au pe di trecut in z, tot asa si in dialectul taconian intilnim azi: egtxu (iatcciwo, Eaxazov (6LaXeyco).
Pare CA avem pe a aiurea, in forma de trecere OETpc'tvoq.

S-au semnalat qi de altii degradari din latina artificiala,

pe care imperiul o Poise unicd. Diftongarea lui o e si un

fenomen spaniol (mortem-muerte, portam-puerta) i prefa-

cerea lui e in ie unul italic (tenet-tiene).

0 observatie generalA se impune: ca. nu e schimbare fonetied En romdnefte care sd nu fi existat in latina porbild a altor

provincii. Aclaug ca o se preface in u si aiurea sporadic,

iar permanent in dialectul sard si in cel sicilian. Avem
disparitia lui e Intr-o alt consoanA si r, ea in socru; in adevar, citim pe o piatr din Apus: Claudiae acceptae socre".

En prefacut in in se anti si in Galia (munimintum).

Chiar si formele care se par mai osebit ale noastre se afla."

aiurea, ca neguciator. Ba 0, in culegerea de papiruri a lui

Martini, in Ravena secolului al VI-lea, vccrovC6c-rpo
,pentru neguldtor". La Roma chiar, Inca de pe vremea lui
104

Quintilian crause ni final din acuzativ. Prefacerea lui q In

c e obisnuita si in Italia: cot pentru quot. Gasim Ina africarea In alte locuri: cinque, sicis. i In inscriptii occidentale gasim pe imi pentru mihi.
De altfel, ce schimbari suferea limba In inscriptii nedatorite lapicizilor cu stiinta de gramatica, o dovedeste aceasta din Tunisia, pe vremea crestina: Victorianus bixit pace
anos quarageta mese& ceque ere setima".
Ca fenomene de dizlocare sintactica, de degenerare" anali
tica se continua, In afara de ce se mostenise pentru subjunctiq de la fondul trac, cu ceea ce se poate observe si la scrii-

torii, din secolul al V-lea, ai Istoriei Auguste", dac nu

lnlocuirea formelor declinatiei prin surogatul prepozitional cu de i ad, ceea ce se observa In Apus, limba romneasca
preferind adaugirea demonstrativului (omului, homoillius, casei, casae illius), noi am pastrat i locativul
(stdi locului), pe clnd aiurea apare circumscrierea cu apud.

Ca si la acei scriitori am mentinut, precum i ceilalti ro,

manici, pe azi (cf. oggi), pe ieri, dar ln alaltdieri eacelasi
proces ca in altera die de la acesti biografi.

unele fenomene semasiologice sint comun latine. Aredem astfel aparind. si aiurea isul, in sensul de rve (viit

monitus). 0 inscriptie africana are ex visu".

Aceasta limbd e a intregului Sud-Est romanic, care for-.

meazd o singurd unitate, fiecare regiune dindu-si partea.

Astfel pavimentum pdmint i scdldarea, cu amintirea

bailor, arata. latura cetateneasca a limbii. De altfel cuvin-

tul nu mai are notiunea de pavare" In cutare formula a

lui Varro, care recomanda pavimentum procLive in /acum". Irma' humus a ajuns s Insemne dear pamIntul
\Inn, de olarie.
Tiktin constata asamanarea limbii rornanesti mai muIt
cu cea italiana i gaseste si note fizice comune.
Totusi originalitatea creatiunii populare romcinefti nu std,
cum s,n putut credo, si sa admis prea usor, in foneticd, ori
chiar in sintaxd, ci in semasiologie, In schimbarea de In-te-

les. Aici o parte a fara Indoiala datorita vechiului fond

105

barbar. Astfel Sextil Puscariu scmnala la Academia Homand ci zapadei de origine slava, Inseamnd cddere, dar In
nici o limba slava nu existrt aceasta semnificatie, pe care

ar fi Intilnit-o, cred, si in albaneza. Altele din aceste schimbdri yin inset din dezvoltarea cugeteirii poetice", crealoare, a
poporului nostru in legdturd cu cercul vitt de vcdere, ea ocu.
paliile .i cu experienta vietii sale.

Caracterul profund romanic, in toata tesatura,rrunasa

neatinsa, dar si in vechiul tezaur de cuvinte, pina la cel
dintli puternic amestec cu un grai strain, Il recunostea un

invilIat ca Diefenbach, specializat In cunoasterea Sud-Es-

tului european, prin aceste cuvinte: In general cred cd

trebuie sa se admita. ea odinioard limba romaneasca a lost

tot asa de complet romana ca oricare alta din surorile ei,

pina ce un val slay a luat cu el poate In scurta vreme o

multime de cuvinte romanice (latine) si le-a inlocuit in
cea mai mare parte prin slave feird tottui a putea so deromanizeze liniba".
.5 i aprisind asupra caracterului fundamental, tot el scria
aiurea: Si cea mai puternica amestecare a unei iimbi cu
elemente strrtine mi-i poate dririma temeiul, atita timp cit
Inca formele cele mai Insemnate ale formatiunii cuvintechiar si daca si acestea nu sint fret
lor si ale flexiiinii,
adaugirea de ingrediente straine, sInt vizibile".
Ca epoca de formatiune a unei limbi specifice acestui
Sud-Est european, ca limita de la care Inceteaza latina
vulgarrt A, dar accasta n-a putut avert niciodatd un singur
sens, nici rniicar in Italia, 0 Incep limbile romanice, limita pe care o cauta Schuchardt, e momentul cind provinciile nu mai pot Imprumuta una de la alta, cind se inchid
In regalitatile barbare sau In Romaniile" lor populare.
Limba romaneasca ar putea deci reprezinta, dupd Tomaschek, care citeazd pe Miklosich, starea lui serino rusticus
de la 400 la 600 dupd Hr., vocabularul crestin latin fiind
un Imprurout din Balcanii Inca supusi Romei. Oricum, ea
e dezlipita dintr-o foarte veche latinrt, cu forme, cum vom
vedea, obsolete Inca din vrernea lui August".

106

Pe cind, pentru a-si limuri originea limbii romiinesti,

Schuchardt trebuia sit recurga la ideea unei asimiliri, armonizari (Ausgleichung, mehr gleichmossig Abanderung der
verschiedenen als Abiinderung der gleich gewordenen) a felu-

lui divers de vorbire al oamenilor veniti din toate partile,

trebuie sa se vada mai curind originea populard, pe un singar teritorin, a primului grai, importat, gata fdcut, in Da-

cia si lingd care an trait tot felul de difornuiri particulare ale

noilor veniti, care frith au Minas sterpe.
Lingvistul belgian Van den Gheyn, fcind o asamiinale
intre aceasta limba romanica si surorile ei din Apus, scria:

Mai mult decit orice alta limba romana, cea rornneasca

o bogat il. in flexiuni, in locutiuni care erau acun a arbaite
pe vremea lui August". Unele schimbari de sunct chiar,
sint arhaice, ca lacusta la Plant, ceresia. Pe lingh aceasta
atit de mare vechime, se poate observa ca. uncle cuvinle
arhaice latine sint numai la noi. Astfel a incepe, inlocuit

la rornanii din Apus prin cominciare, connnencer. Aceasta e

limba conrupta", nu o limba populara", aceeasi pretu-

tindcni, pe care Isidor de Sevilla, osindind-o, si-o explica

prin aceea cii intinderea necontenita a imperiului, tot cu
alto moravuri si oameni", a adus fireste atitca solecisme
si barbariseme", limba pe care Solomon Pleinach o numea,
opuind-o aceleia a lui Cicerone si Seneca, fabricati cu o
nesfirsitii arta, dar si cu milsura romana: limba sclavilor.

Inscriptiile romane incereasera zadarnic a pastra noua

limba de stat, fabricata, in provincii.
Dorneniul semasiologic e plin de atita originalitate romineasca. Astfel strat, ea asthma chiar (nu numai in stratul de pusca i stratul de flori), s-a mentinut Inca.
Aceasta limba are nesfirsite nuante, care o fac potrivitg,

si Irma neologisme, si cu expresia literari cea mai finti. In-

tregul aparat de sufixe servind sa arate tocmai varietatea

nesfirsita a nuantelor, acest semn sigur al piltrunderii sufletesti si al valorii estetice a unei limbi, s-a ptistrat (eiu, el,
ot, old, de veche origine elenica) tot din fondul latin, gi,
cum vom vedea, ori de cite ori un sufix strain, fie el slay
sau chiar maghiar, a p6rut crt poate adaugi la nesfirita fi107

mg a discriminrii, el a fost adoptat. In aceast privinta

intrecem pe orice alt popor romanic.

Dar impresia pe care sufixele de imputinare i alintare,
asa de numeroase in poezia lui Alecsandri, i-o fAcea marelui prozator francez Mrime Ii aducea s vorbeasca de o
oarecare gratie cochet i nzignardd, care aminteste deedderea greec si latinV. Se pstreaz i o mare bogatie de
.

prepoz4ii si conjunctii, toate latine.

Cereetarea cuvintelor care numesc principalele notiuni,

impartite pe categorii, va invedera caracterul fundamEntal
al limbii.
Elementele: foc (v. si fum), api, riu (nu si izvor, pdriu
i Omits, Opt, baltd, mla$tind, slave), sint din acest tezaur. Aspectele naturale : cer, pdmint
pavimentum e introdus din limbagiul urban pentru c (and a ajuns s Inseinne
regiune, de unde term, soare, land, stele, luceafdr sint

redate exclusiv cu cuvinte latine. Munte (nu si stincd),

vale (nu si deal, ca i culmea, piciorul, plaiul care aminteste

plaga plaja", si gaurd (cavula), sint latine. A nu se uita

cenufa, lutulci huma, iar la mare, al aril nume arat necontenitul contact cu fermul latin i malul dacic, unda, spuma, valul. Tot asa fenomenele atmosferice road, brumd,
fulger (fulgetrum la Pliniu cel Btrin) curcubeu ar fi din
concurveu
tunet, (trdsnet e onomatopeic), furtund, ploaie,
grindind, piatrd, in sensul de grindinA, aflgtor la Sf. Augustin, nea (lingsa slavele zdpadd i omdt), gheald i ghq, frig,
reicoare, pulbere, cdldurd, aryitti (en sufix slay).

Tot asa punctele de orientare ale cerului, cu seninul i

norii, cu negurile (nebulae) din ra'sgrit, apus. Dreapta si

stInga (v. ital. man stanca, pe ling6 sinistra) vin tot de acolo.

Nu mai putin anotimpurile: iarnd, primdvard, yard (la

macedoneni, dupA Cavalioti, i secerare) toamnd, merinde

(crepuscul, dupti Cavalioti).

Ca elemente omenuti (determinind o actiune, suflet si

inimd arat o cugetare popularil concreta. Cugetarea i pdsarea rmin ling6 gind, acceptat i pentru agmnarea eu
forma verbalal de gerundiu. A pcisa e din pensare, a cin103

tar?, care a dat in Apus penser, pensar verbele gindiril. A

incerca pare a fi in leggtura cu deprinderea cailor, dar e si
cercare, chercher din Apus.

Cantitatea (cit, dame), ca i mdsura, pe care o vom cerceta pe urma in legalur cu determinarilelatine care 8-au
p6strat ,credincios: mare, mic (din micas greco-roman),
nalt, jos, chiar putin sint latine, scum/ (de la abscondo),
ea i sterp (exstirpo).

Vom vedea mai pe larg, In analiza, greu de imOrtit

pe categorii, a acestui subiect, ea', in acest domeniu al abs-

tractiilor curente, vristele omenesti, tin& (knellus, fra-

ged"), june (i acum Ifi Ardeal), bdtrin sint latine.

Vom reggsi In aceasta cercetare, asupra Careia trebuie uP
ne oprim mai indelung, Insusirile: bun, rdu (din reus, vinovat, -ceea cc inseamnd o puternicd viald juridicd) (la Apuseni rnauvais inseamnA rea pretuire i cattivo, captivul).
In ee priveste lumea (cf. lumina), deci: ceea ce se vede,
dac6 laiu ar putea veni de la laia tiganilor, nume adus de
ei, si sur e slav, ca i, la cai, pag, pirtknog, dar nu roib,
dacA rnurg e trac, se pastreazd toate culorile latine: alb, rapt,
negru, galben (galbinus; v. jaune), verde i dublul termen
albastru (albicios") i indt (trecut si la bizantini).
Intre animale: fiard, vita, urs (ursd) (birlog e slay), lea,
lap, vulpe, iepure, dihor, bursae, ris, taur (dar i buhai),
bou, vaed (i uger), cie1, minz, junc, jutted, maseur, cal,
iapd, foarece (dar guzgan, fobolan, dihor, bursae, nevdstuied,
biber sint de alt origine), mulare (mac. = catir), noaten,
arrndsar,
i In legea salicA armissarius
eine, cerb, cdprior, cdprioard (capreolus) nu i ciutd), pecud, oaie, berarcate, miel, mioard, noaten, caprd,
bece, la megleniti
ied (separe si rap), lind, pore (mac. poared), scroafd, cettu$d,
cotoi (cic, a ciVi fata de plsicd, mi4d), ariciu, asin (altar i
catir, rndifoiu sint straine). Dar broased e trac si vidrd slay.
Pdsdrile sint numite romanic: gdind, gaild, puiu, clapon
(cured e o formatiune dupg eurcan, care e truthahn), rata',
rindanicd, porumb, vultur, vultan, strut, acerd,, cuc, potirniche sau peturiele (mac.), turturicd, pdun, pupdzd (upupa)
(nu: cocor, giscd, bahnci, cueuvaie, huhurez, onomatopeic),
109

corb (nu si cioard, stand, mierld sturz; numai fazem (phasianus) e neologism (dar slave: barzd, cocostirc, lebddd, $01712,

prepelitd, bibilicd-pichire, ceea ce inseamnil pictatil", cf.

pint(Ida, fr. pintade).

Asa si insectele: furnicd, viespe, pdianjen sau paingein,

pang, tintar (fr. cincelle), Ulan greier, niuscd (nu si muAd ;
plomi(d e slay), purice, pdduche, ldcustd. Dacil ar fi slay

albind, poate s fi revenit de peste hotar, cum s-a intimplat

eu francezul buvette devenit buffet (i se zice si mused; apoi
v. fagure, favulwn; nu si shy, prisacd), ceard, miere. Fluture

e de la fluctuare, dupti Diefenbach (v. perperund mac.,

cf. papillon i bizantinul papillo, pavilion", rrunas in nomenclature militarrt). Saincanu admitea si cicula (din a

cicdli), de la cicada. Din slavonii, gindac, cdrdlw, caradwd,

dar e latin bon] lui Dumnezen.

Ca reptile: $arpc (slay ndpircd), cu venin, aspidd (prin
carti bisericesti), scorpie, limbric, ierme (opirld e slav).
Uneori o formA latinri se poate descoperi mai gra'. Dacil

pisicd e onomatopeic de origine, pentru mIfti s-a citat o

formil Habana' corespunziitoare; catta se piistieazri in cotarld.

15i avicellus, de uncle franc. oiscau, a lost grisit la noi, in ausel, menus. Clayca, de apareniti slav, e cloth in Ardeal

(v. a cloci), i la Columella grtsim: glocientes gallinae. Cu

elemente luate din latineste, ca si din limbile ajuttitoare,
si unele prisriri au nume create prin analogie sau in glumil:
domnisor, Wrculet (din cauza culorii rosii) pentru stwlete
(stiglet).

Bourul, budrul (din bubalus) s-a pristrat la noi, trecind

din cauza coarnelor, si la melc, al ctirui mime de buildr e

luat de bulgari de la noi.

Numele de pqte e latin, dar nu si al ouriler de peste
(icre). Dintre deosebitele categorii, cele mai multe se nu-mese cu termeni slavi: c1iucd, morun, biban, lostritd, pastrd somn, zvirlugd, tipar (chi,scar); crap singur poate veni
din latineste. Tot slay e i rac, chit (cf. lat. coetus) i serumbie (din skombros), dar cuvintul a venit poate pc Oil cale.

Smith e slay.

110

Treeind la infiltitirile, aa de bogate ii felurite in aceste

ptirti, ale regnului vegetal, pddurea vine din paludem,
padure de balta, ca la Dun
i termenul se aflil in Ve-

net i la Bari din acelasi motiv de amestec cu balta, la

albanezi piul, Paludis, .prefacut in padulis, se guselte Intr-o Burnt"' de exemple i ping in veacul al VI-lea, de altfel

i in vechea spanioli (pant), in portugheza i sarda.Pridurea

inlocuiete pretutindeni silva, pe care au pierdut-o i
alte limbi romanice, afari de sihld i de adjectivul silhuzu,
ca i de sdlbatic, care si la romani se aplica i varietatilor

necultivate ale pomilor i vegetalelor. Pentru codru s-a

gAsit un echivalent albanez, kodre (quodrum) cu atit mai
mult, cu cit vechiul sens e i de pine (fliimindul codri rntt-

flIflcii"). Industria lemnului dri scinduri.

Poinii (v. poamd), arborii (dar i copaci) (cu rdddcina,
trunchiul, ramurile, scoar(a, foaia, frunza; la macedoneni i
frutu; nulaua e din novella i romanti e i varga), sint latini:
par, nuc, alun (avellaneus), castan, corn, prun (dar si sl.
per1), salcie, ceref, v4in (din grecul OtOUvtoc, din Bitinia,
pronuni,at de roman' vissinius), gutuiu (mains cydonia, din
Cidonia Asiei Mici) si piersicul (din malus persica, nuir din

Persia). Smochinul pare a fi de formatiune romimeasa,

ldniiiul fiind luat de la greci, direct sau prin romani, in
timpuri mai vechi. Mdslinul e de origine slava' (copac
de grisime"; v. i maslu), dar untutde-lemn arata a fi stri-

vechi, ca i uleiul. Lipsa de nume pentru miislin, smochin,

ca i pentru migdal, castan, ar dovedi ca limba s-a format
definitiv pe malul sting. i copacii din pildure, sdlbatici,
pcidureli afarti de stejar (dar si cer cerrus; v. masa ghindd),
de gorun i de brad (la megleniti: pinul), de scorus, molid,
Lisa, sint latini, deci: num, frasin, fag (nu i jir), rd,sind,
tei, artar (acer), plop, corn, carpen, jugastru, sorb, soc, vise,
iuniper (dar i jneapiin), pdducel, pe linga parasitul copacilor ;

iedera. Mdrdcine e slay. In alt domeniu, papura (papyrus),

spinal sint din acelasi fond (nu i scaiul, trestia, sinful):

Fragi se intilnesc i la Pliniu. Iarbd e latin, ca i legumd
(legumh" se zicea i pe la 1660). Avem apoi in i cinepd.
111

La buruienile de hrana: ridiche e latin, ca i verzele, ceapa, aiul (allium), usturoiul, faua (bob e slay), fasolea, lintea, ldptuca, ceacirea (mac.: cicer), curechiul, napul, patnmjelul (nu mdrarul); poate fi spanacul (trecut din latina
si la germani). Pepcnii yin de la romani (castravete e de
tirzie origine slava), ca si cucurbdta. Mai departe, cicoarea
(cichorium), Manual (labrusea), laptuca, pdstirnacul ( pastinaca), nrzica (urtica), neghina (nigina). Vita din vie si
vinul sint din acelasi capitol; uva a trait In and. Fiind mai
curind unul din acei vechi termeni greco-dacici, strugurul
(rpiryci4 ) va fi venit din gresita interpretare la plural a
strugurilor, precum azi Incepe a se scrie termure, in loc de
term; dar Moldova zice poamli, apoi avem: laurul, meadlariul (maxillarius), mdtrdguna (it. mandragora), vioreaua
(prin traci). Otet e latin, ca 0 must. Afara de mughi (masens), avem pastrarea cucutei latine (cicuta). Ciupercd, burete

sint de alta obirsie.

Avem apoi grinele (cu spicul); griul, ovdzul (v. si forma

derivata Ovesea, deci nu ovdz; cuvintul a putut calatori si
la slavii dunareni si reveni, ca pentru albind, la noi), orzul,
sdcara.

Romanii nu par sa fi adus In Dacia culturi noi de grIne

sau copaci, garb.' de ciresul, piersicul si gutuiul, asiatici.
Via au gasit-o, si se pare ca Intinderea ei n-a fost marginita
prin lege, ca In Galia. Dintre legume, curechiul, dovleacul
sau cucurbata si bobul sint considerate ca fiind de loc din
Italia, numele mazdrei fiind dacic (dar in nuizdriche e sufixul

-cula latin).

Intre flori, nalba (malva) e din tezaurul latin. Liliul

roman, Inlocuit nu crinul grec, traieste in lilicele macedonene si Tina in zilele noastre. Sofranul poate fi tot asa de

vechi. Trifoiul (trifolium) se adauge fireste. Se pare ea

timaura nu vine din centauris latin. Romanii cunosteau
limba boului si ochiul boului.
Numele florilor au fost reluate frig de imagina0a populara ori au primit nume barbare. Unele numiri descriptive,

ca pentru gura leului" se afla Intocmai si In alte limbi.

Iar portulacul se intimpina si la scriitorii despre agricul112

tura romani. Busuioc (din basilicunz), sun6 la sirbi bosioc,

dar si aici poate fi cazul unei rAtAciri revenite la locul de
origine. Skok a explicat rtispindirea termenilor bizantini
prin grAdinile de minstire ; ar fi trebuit s' se gindeasa si la

cele impa'rtesti, ca, la turci, cele ale lui bostangi-basa

cu bostangiii lui, cari intrebuintau si grdinari crestini

balcanici, prin cari s-a fAcut ra'spindirea.

Trandafir, cu toga' prefacerea lui I In r (prin analogie
cu fir), nu pare a veni direct din tezaurul grec vechi sau nou
(rujd e venit din Polonia). Alte nume sint turcesti (lalea,
Cele mai multe apartin Ins folclorului descriptiv,
glumet, cu agmtiniiri (nemfipr, nem(oaicd, ungurean si
ungureancd, stinjinel, condura sau condurii Doamnei), dar
cu unele corespondento si aiurea.
In genere o parte din vocabulariul despre flori e de origine Ostoreasca. Astfol de cuvinte ciobanesti sint cerceluf,
mdradritdrel, suflefel, idcrdmioare

prirndvarefd,

lam

reat'(sau lwnindrica Domnului), iuminifa nopfii, frdfiorii,

clopofeii, stelioarele, toporaii, fetica, condurii Doarnnei,
rochila rindunelei. Celelalte, cu cuvinte slavone, se explica
si prin aceea &, fiind modicinale, vracii, mostenitori ai
do ftorilor bizantini, le-au introdus ei.

Metalele sint toate latine: aur, argint, argint viu, fier,

aramd, cositor, plumb, rugind; pe lingg pucioasd (de la a MO,
sare, salitrd, pdcurd (dar i slavul dohot) i marmure.

Tot ce tine de fiinta fizict a omului vine de la aceeasi

strtimosi.

Om (stat" de om), bdrbat, muiere, au ramas, femeie viind

din familia, cu Ull Bens care ,s-a pastrat mult vreme. Tot
asa trupul: cap, pastel, creget, frunte, creter, fafd (dar si
obraz), ochi, .gene, pleoapd (piehup(1), nas, ndri, sprincene
(si sufrincea, ling6 frince), iacrdmi (plins,) urechi, git (nu
si gitlej), grumaz, cerbice, bath, harbd, mustcifi, gingii, gurd,
limbd, fdlci, dinfi, meisele, cerul gurii, impdrdfel (pare a fi
o forma viciat Iin palatinus). Apoi: gurguiu (gurgulia),
pdr, unghie, vind, sudoare, muc, os, (dar i ciolan), singe.
113
8

Urmeaei umeri, brat, piept, furca pieptului, inimd, pintece, vintre, vintricel, splind, foale, fieat sau maiu flare
(dar si pipoid i rinzd), spate, gheb, suptioard, tele, beticd,

nuiduvd, rinichi, rdrunchi, buric (umbilicus), mdruntaie (day

i mate, picior, genunelti (nu fluier), mind, deget, policar,

palmd, pumn, talpd.

Ca aspect: frumos, sublire, ager (nu i mindru, jute, sprinten); s-a incercat i legiltura dintre urit i horresco.

La animale, corn (nu 0 bot, de la botulus, de uncle boudeli boyan), coardd, rumegare, salt, osinza (axungia; i in
dialectul venetian). La pLisliri, creasta e latinil (nu i plisc
les

gheare).

Putine nume de boli (slay; bolnav, a boli, bolni(d), s-au

pastrat: durere, dor in acest sens i in Africa , usturime, fior, friguri, tusd, junghiu, ameleald, anwrtire, linged,
lingoare, pecingene, impettnca la macedoneni (inpetigo),
vdrsat, valwaturd, dezgust, greard, ingreunare, usturare, sat-cind, lepddare, lepadaturd, incuiare, urdinare (?), tretnur,
negi; scrofule, i enin. Schiop rgspunde francezului ecloppe,

din sclopus; schioppo numele putii la italieni, poate fi

pus in lecrilturrt cu aspectul pu0-archebuse, puss. pe cr.&
cane.

Orbb

se ga'sqte i in italienete: l'orbo delle canzonette.

Latin e si lunatec.
In fatii, putere, virtute.

V indecarea venind de la vindicare, careli are i sensul de

a usura: aceasta presupune interventia

Ca imbrdcdminte, fondul roman drt vepnintul (verbul in.

vdscut) in colind:
Un Dunanezeu nou niiscut
In scutice invriscut.

Copilul se infdturd in fate (fascia), in scutice. Brbatul

poartrt cdciula, in raddcina de la care e desigur cap" (capi-

tiula, cu criderea lui p, ca a lui g in tirsor de la tirgtor);

gluga trebuie sa aiba o legatur cu caculla. Apoi cantata,
a carii pilstrare inseamn6. nno traditie de inal15. civilizatie,

ci reducerea vemintului la dinsa, cu minecile ei i briul,

pieptii (-tar). Moda de aiurea a schimbat i amestecat
111

numele elementelor din care se compune In aramunte costumul fomeiesc, dar nu trebuie sri se uite vdbil (la care se
va adringi slavul vilnic). Incingerea (v. cingdtoare) se face
eu cureaua, pe lingi amintirea braccelor galice adoptate de
romani (v. i brdcinar). Dar mantas, mantic (manta e turcesc),
apare i la Isidor de Sevilla.
Inceiltdmintea
a insura cizmele ar fi de la insoleare, a le
ytalpalui"
cu
coltunii, e latin, dar se vor numi

sandalele opinci, dupri opanka a slavilor, forma opincilor

raminind felul de a se incalta al vechilor legionari. Numele

de detaliu vin de la negustorii de alt neam.

Ostaul poarta coifed, care s-a putut altatua de coiffe.

Si cununa, la megleniti: coruna s-a pastrat pentru pieptdwiturd (cu pieptenele pletelor) (0 a impleti de la plectere) i

CU incretire.

Actele principale ale vietii se roslesc numai prin cuvinte

latine: a se destepta, a se scala, a se spdla, a se pieplana, a
umbla, a merge, a p4i (nu a alerga), a fugi, a ajunge (nu a
sosi), a gusta, a mesteca, a minca, a mistui, a se scdipina,
a se culca, a dormi; apoi: a aprinde, a atita, a stupi, a vintura (ventulare), a cuteza (s-a propus cottizo), a infrunta,
a invinge, a bate (a tdia; la megleni(i), a indupleca, a dura,
a involba (a inholba, a holba), a muta, a strdmuta. In raporturile sociale: a vinde, a cumpara (nu a intilni i a gdsi),
a indemna (indignare), a invdta, a incela (de la caii crirora
li se pune eaua), a ingina, a inveli, a cerceta (circitare).
Tot ap pentru actiuni de violent:a: a spinzura (exyndulare),
a strdmula (extramutare), a arunca (averuncare), a inspdiminta, a ucide, a neca (inecare), a junghia (jungulare), a
bra (ieau = levo); a despica.
oaspe, oaspete),
In ce priveW viata casnica: osprit
mincare, bucdtdrie sint latine (dar cuhne, s1av,.i fel unguresc),

cu pine, came (v. i crirnar, cirnat); tot ap en merinde. Ca

operatii de gatire: a coace, a, frdminta (nu a dospi, a fierbe,
a incdlzi, i a usca. Coptura noastra corespunde unei cottura

italiene. Apoi: a bea, bduturd. Fldmind a fost adus din

115
704

flanzabundus. Am pilstrat cutitul, pdharul i cupa, lingura,

furcuta, butea vinului. Ciurul vine din cibrum.
La minchri, vipt, se gustd. Avem: aluat (atlevatum),

pldcintd, turtd, muschi, bucate, uddturd.

a se spdla (experlavare), cu lefie (lixiPentru toaleth,
vium), a se pieptdna (si mai sus). Sdpunut e fticut din cenued
ci grdsime (v. si untul). Se poarth Mete si cercei (circelli),
brdlare.

Xenopol observa ch am pierdut pe dornus, dar nici italienii, cu casa, nici francezii, cu maison, de la mansio,
locul unde st cineva", nu-1 au. La traci cuvintul chphtase sensul de oras, ca in Uscudama. Dar casa nu e o locuin

shrach, precum s-a crezut; nu lingh astfel de case" (ad

casas) se invoiau de stat nundinele, bilciurile. Macedonenii au cdmara; toti romnii; uca, fereastra, coperdmintul
(nu pragul,.hornul, soba; dar funinginea e latinh). La mace-

doneni si ~O. Phstrhm turnul, fintina, pupil. Tot asa:

cdmin, vatrd, treaptd, scard, poate, dach e vechi,

celar.

In rostul acesta al casei, sint, afarh de locuintele shrace,

si incdperi. Iar, Ca mobilh: masa, scaunul, cheia, scrinul,
patul, bizantinul 7raTog (in leghturd cu verbul patere, a
se intinde"); a se asterne (v. aVernut) e de veche origine
latina. Ba masa trece de la noi la bulgari i chiar la grecii
din Tracia.
Alte cuvinte se potrivesc duph felul de viath al populatiei
de aici: rural, phstoresc, ca a inrla, a intdrca- (de la tarcul
oilor), a infrunta (a lua in frunte boul), a incdrca, a smulge
(de la a mulge), a sparge (de la shmhnat). Aphrare, apparare,

ardtare (adrectare) trebuie sh fie, ca sens, In leghturd tot

cu fenomene sufletesti din Yechiu fond dac.
In lucrul de cash al femeii, care tese pinzd, din cinepil
in, si lucreazh i lina, vocabulariul strhmosesc s-a phstrat:
tore, urzeso (ordire), cu fusul (si fusceii) i furca (furca trece
si la bulgari), fhcind fuiorul, prin ice (litia) c i sped. Ur-

meazh a scdrmdna ( excarminare), s trdmdturd (span. estram adura), i cu lucrul ia piud (pilitaa) al flocilor.. Avem dea116

pdn (s-a propus depilo) din ghem, si stric, la inceput pentru

pinz, din extricare; se face scamd. Fir, atd i nod sint latine, ca i fringhia (fimbria) i funia. Tot asa in case de

dregalori din Egipt, lamella lucrau testrturi dup4 vechea

datina.
Mdsurile shit de aceeasi origine, afarg de stinjenut luat,
se pare, mai t1rziu, F3i de pogonul de origine greack poate
prin romani: cot (cubitus), pas, palmd, deget. Macedonenii
au 'imp& fatal (v. parte, a Impdrti), pe care Cavalioti 11 (IA
ca echivalent cu orgya. Am spus ca batea se pastreaza Hugh'
slavul poloboc. Litra i dramul par s'a' fie de origine greacl
mai nouk S-a gsit o etimologie latintt si gdletii (galleta;
franc. galette); cintarul a trecut si el prin formele de derivatie romanesti.
La unelte, par, vas, roatd, ol si oald, test (testum), caldare, frigare, ac, foarfece, cdldare, acea ligula, despre care
Martial zicea c gramaticii ignoranti" o numesc lingula: lingurd, cute, mdturd, umbldciu.
A se adilugi sacul, piedeca, pentru cai (si a impiedeca),
faua si friul cailor, cdpdstrul, scara, traista care ar fi din
tegestrum, theristrum, nu si dirlogii. La boi, jugul, strdmurdrile. Din stupa (toupe), a iesit vastul scns al verbului
a astupa. La lucrul de cimp, secerea, aratrul, voamerul
la macedoneni. La uneltele de razboi: aramd, fut (1i fustafi),
bat, scut, arc, sdgeatd, scard, fa, spatd. Mdeiuca se intilneste

si la Bizarrt. Avem si pieptar (zea e tlrziu, ca si plato$

ci ca ci sabia ci tot ce s-a mai luat de la slavi: coif, oblinc,
si de la turco-tatari: tolbd, sdhdiduc, ciomag).
Oaste e hostis, ca in francezul host, itallanul oste, care
slut Irma In sensul adev6rat de armata", ceea ce inseama.
cl numai la noi n-a existat oastea care ataca (a lupta, a apdra,
se intilnesc huh' din latineste). Veghea, veglu (la greci,
slyAcc ) au aceeasi origine. Prada suferita e lating, pleard,
pieavd, jaf, slave, dar deseori elementele romanice se asociau, ca pe vremea tatarilor, cu ngvaletor:i. Mdcel, macello
In italieneste, e maisiel in vechea francezti.
117

A so adaugi sacul, picdcca pentru cai (0 a impiedeca),

caua i friul cailor, cdpastrul, scara, traista (din tegestrum,

theristum, i dirlogii).

Vinatul 0 tot ce se line de vinat

se zicea

i a vina

pei;te", pe lingil a prinde pe*te", a pescui" s-au pastrat

uu intregul capitol latin: uriii, vnlpile erau nimarili de societatea romana ea i de inainta0i barbari. Corn 0 a scorni
vino do la vinatoare, ca In fr. tromper (de la trompd).
Din alto dornenii: sul (subalum), snla, pila, amnarul
(manuarimu), mdtura, 1(1011, securea, inaiul (malleus).
Viata pilstoreasca venim la felurile de viola:, pe care
le avcm, pe Wale i in toate nuantele, romanizate
va stra-

bate secolele. In Mararnures se inica oile in strigiltul do

hi pecud, si peicurarul 0 la macodoneni, la megleniti ;
a se vedea si Pacurarii 1aului, 1ntr-un cartier asernenea
cu al Vlahernelor, de vlahi, de la Constantinopol, dupil
lintina lui Pacurariti", i numele de familie Pacurar,
se pastreaza alaturi de pdstor, care se pare ell inseanmil
proprietarul de tunne, al cdror name arald imprumutul de
la vocabulariul militar. Daca i nume turanice, ca acola de
cioban poate i baciu, se intilnese in acest doroeniu, trebuie
sit ne gindim la o motenire scitica, co se pastreaza alaturi.
Nutret e latin. In ce priveste tehnica acestui metqug, cu
staulul, laptele, corasla, cacul, zerul, operaliile de mulgere,
etc., ea e pur romanti, din capitolul roman fiind i strecurarea, iar dacii lasind numai brinza lor (nu urda), careia
tori romanicii li spun formaticul (fromage, fonnaggio) pe
cind ouvhitul trecut la romAni se va intinde larg, o data
cu pastoritul lor transhumant, In toate regiunilo vecine.
Butyrum a disparut, Inlocuit cu unt, care poate fi de
lemn, dar e opus grdsimii. S-a ptistrat i sdul.
In agricultura ale cArii produse le-am prezentat mai sus,
Ia bor, jugul, Itreinturdrile. Aici Insa tradilia romana so
pastreaza toata.
Agricultura, pe amp,

ogor e slay, dar derivat, proba-

bil, tot din limba qatina

pe hoard (zoipa.), pe agru la
macedoneni, numete principala ei unealta plug, cuv1nt
germano-slav, detsi juno In origine, venit la noi desigur
118

prin mesteri fierari, fauri, din eetritile slavizate de pe malul

drept plugurile romane de fier fura introduse asemenea

cu cele de la Rin ; dar in Baleani se pastreazil aratrul.

Daca rarita, valdtucul, nu si sapa, i grapa, nu sint latine,

aceasta vine tot, din introducerea unei tehnice noud, bizantine, prin aceiasi slavi negustori, sau prin aceea intrebuintata in gospodaria imparateasca de la Constantinopol. Se
pastreaza romane i operathle: a ara., a sdnuina, a sdpa, a
culege, a secera, a treiera (Iribulare), a nuicina (machinare),
nu si a plivi. Dar pretutindeni s-au pastrat morile de mina,
de uncle si forma rnoard din mola, nu aceea din inolendinuin,
ea francezml moulin (slava e risni(a i deei a 'Iva), unde se
face fdind (dar a cerne flu e lat in; si vocal e slay, deei, ea
totdeauna, slavo-bizantin; tot asa tdrl(a) i lantura. Gireada
e slava, dar intro felul curn e facuta la noi i acela din Galia

sint asrunanari evidente, care pot fi mai curind romane,

dei Italia nu le runoaVe, deeit celtice.
La ingrijirea albinelor, avern: stup (de la stuppo; v. fr.
etoupe). Runcul se pilsireaza si azi in numele de localitali
dupa rancare romanul, intocrnai ca in Alpii retici, uncle s-au

gasit nume ca Rungg, Runggen, Rungebuns (rum bona),

Rungeletsch sau Rungelitselt (runculet"), deseoperite de
cercetatorul urmelor romane in aceste regiuni, meritosul
Steub.

Cum, deei, rancare la latinii din Alpi pentru crearea piimintului arabil are corespondenta la noi cu substantivul
rune i cu verbul a arunca, putem spune err Julius Jung ca,
qi aici, cind germanii au venit n-aveau paduri meree de
distrus, curti si sale de intemeiat, pentru ort totul exista.
Trebuiau numai sa se aseze in cuiburile romanice. Aceasta
en atit mai mult, en cit got agricultor n-a existat pina la
asezarea lui Teodoric in Italia, iar o vreme mai nouil in
care elementele adaugate ar fi putut face intro Carpati
Dunare runeuri pina in munte, ca la Dorna, riu se poate
fixa.

5i pescdria, cu tot ce a imprumutat pe urmii, e de straveche origine. Unghild (nu undi(d), pe JIngii voloc, plasd;
desigur odinioara i retea (retella, de la retis). Daca ea s-a
119

1mbog4it enorm cu o terminologie siavt, e Ca slavii, intrind

in contact cu Bizanlul, au creat termeni noi pentru ide

pita atunci i br necunoscute.

La meserit, nume nou, mdestru (ci mdiestrie) este lingdi

mefter, 0 din minunile ce pot iesi din mina omeneasch vine
apoi sensul zilelor mdiestre (magistrae) 0 al calificativului
de mdiestru, pentru un cintec ca si pentru o faptd.
La constructii, varul e de import, dar cdrdmida, xcpccilt;

(ceramical e un imprumut fAcut de la greci in epoca romand. Industria tiglelor 4 dat mi material de constructie
de o soliditate si de o elegant,d deosebita. Marmara (0 marnwr) se scotea din muntii Banatului; dar se lucre mai ales
En piatrd.

Pentru alto mestepguri, avem timplarii (stoler e din

germ. Strthler; dulgher e, se pare, slay), faurii.
La instrumentele de muzied, pe lingd dacicele fluier ci

nai, avem vioara. Condeiul, din xovO!!)ALov, a venit 1a noi

prin romani, pentru cerneald se zice si negreald ; poate
cdlimara (v. calamaria theca din calamus la Suetoniu).

Argintarii aratti pristrarea luxului in obiecte de metal.

Pentru industriile alimentare, avem, la pine" (si pitd),
pe pitar (brutar, de la Brod, vine din Ardeal, prin acele
femei deprinse la copt, pe care le cerea Alexandru-1 cda
Lapusneanul) si pe cdrnar, mdcolar (casap e turcesc, venit
prin furniturile de la Constantinopol). Am spus ca numai
romnii au, pe linga ulei (in Moldova: c loi), untdelernnul,
In aceasta forma perifrastica.
Pe cdi i drumuri (pe mare 0 Hurl. dar ci gErle se
merge cu luntrea ci cu vechea corabie greacd), pe cdrdri,
drumuri de ear, socotite in leghi (leucae, dildtoresc negustorii, ou negotul lor, eu lucrul (clltig), care a capatat apoi
un asa de vast sens si in lituand, loba insearnna si cis-

tig"; e aeci acelasi vechi element barber de bath

pe

cind romanii din. Apus au in loc cosa, chose, din causa.

Ei vind i cumpdrd, schinthd, nuntdrd (a socoti, e mai tirziu
ca fz,{ i plata), imprumuld capitalul: capetele. Dobinda poate
ad

fi trecut Dunarea pentru a ni reveni Intr-o forma slava.

120

Dator, datorie apartin vechiului capitol, care e in legriturg

cu o puternic activitate de negot. Cum s-ar putea crede
cg nu s-a dat nimic gratis ping la adoptarea cuvintului
turcesc degeaba"? Sint avuti, cu avere, dar si mipi si nteaseri.

&act inlocuieste derivatia, imposibila ca sunet, din centam (de altfel poate fi si o influentg venit de la negustorii
slavo-bizantini). Numerate le romane s-au conservat, insg,
cu toatele, de la, anal ping la zece, iar de acolo cu forma
particularg care raport a doua zece la cea dintii, cu spre
(patrasprezece; cf. celticul patrudecaneto); nu, precum a
rOmas pe urrng, o directde, ci o intrecere", pe cind la romani era substragerea fatl de doudzeci pentru optspi ezece
si noudsprezcce; duo deviginti, undeviginti. Am pierdut pe
viginti, dar macedonenii ill au Inca, in giginti. Bulgarii
numOrd trace, ca noi. Pastram calcularea pe zeci (cloud"zeci; cf. franc., soixante-dix, quatre-vingt 0 quatre-vingt-dix
sau quinze-vingt, care se pOstreag pe linga octante, nonante,
din octaginta, nomaginta la Picarzi), ping' la acea saki slava,
peste care se trace la mia latina. A mi se uita termenul militar de Entii (de la antaneus, ostasul care merge inainte).

Anal, luna (in acest sans si intr-o inscriptie de la 205;

la macedoneni si megleniti, mes; la daco-romani e influenta germanului Mond-Monat), aptdmina cu zilele ei vin
din lating.
S-a observat ca in saptamina" nu se intilneste prefacerea
lui s in $, si s-a crezut & ar fi o dovada cO vorba a venit din

latinitatea eclesiastica", ceea ce nu e accptabil, cad pre-

facerea e marginitg. la cazurile cind s initial se afl in prima

silaba accentuat. La duminicg, de care se ocup acelasi

'Aineanu, e de observat c forma adevarata e duminecg,
si aceasta poate veni din Dominica. Oara s-a pastrat in a

doua, a treia our, altituri de datd.

Dimineata si seara (adica tOrzia", sera), noaptea, zcrile,

rdsdritul si apusul (ca la italieni: ponente), amiaza (cf.

miez, amiezi) 0 miazdnoapte merg algturi cu amurgul, termen trac, care -e legatura (ca la calul murg), cu culoarea

roOe a cerului (se mai zice si asfintit, 0 la grect, ,Impdrdtege

121

soarele, Oacraevet). Alba, in sensur francezului aube, se

intilneste si in alba' n cdpistere (cf. albul zilei si alba-n sat).

Ca nume ale deosebitelor luni, de multri vreme 1nsrt iesite
din uz, ianuar e si CArindar, nu numai gerar, februar apare
la macedoneni ea si la albanezi ca Scurtul". 111Artisorul
nogtru a putut da pentru snurul rosu de la 1-iu mart grecul
pginEece. Ling Prier este si la macedoneni Prir. Florarul

lui mai n-a putut fi numit decit in neo-romAna latinistA

a Dictionariului de Buda si Pratar". Ciresar precede pe
Cuptor, pe Gustar, care e i ,,MAsrklar", al secerisului (de
la incssis). S-a grtsit de niult aceastil etimologie, ca i Rilp-

chine de la raptio pentru septembre. Vinar la aromAni,

BrumArei, la noi, 0 numele lui octombrie. Ca si la croai,i,

cu nume de stint, Undrea inseamnri decembre. Aldturi,

analogic cu aceste nume ale lunilor romAnesti dupii caractern! lor, ar fi acela de Suhi, Uscatul", pentru mart intr-o
insemnare ruseascri de la 1141, in Caranazin.

In dorncmiul activitAtii sufletesti si al culturii pe care o

produce, a cugeta se inferiteste eu a nantui la macedoneni,
gindul, slay, athiugindu-li-se; focal, giocul, cu alt sens, al
madedoneniior, sL. lIngit eint i acel cintec, care, designr e,

prin influente bisericesti foarte vechi, canticul bisericii

latine. Singuri romAnii au pastrat, apoi, minte, si au numit

pe acela care e pentru alti romanici savius: cuminte si intelept, alt cuvint pe care-I au numai ei. Ar ajunge pentru a
se vedea nivelul la care se afla populatia care a format natinnea. A pricepe (din pricepere) se aseazrt, de altfel, alaturi
de a cugeta si de a tntelege. ayn.putul trece din domeniul
material al negotului, care a dat francezul compte i italianul
conto, pentru a fi cumpdt.
Am putea spume c. i numele romAnesti slnt, pe lingit
eNidente imprumuturi, cea mai hunrt dovadil, pe de o parte,
a unei mosteniri vechi romane, pp de alta a puterii de creatiune a neamului nos t ru .
A scrie s-a pristrat, eu scriitor i scripturd, eu ouri scrise".

Carte vine nurnai in romAneste de la charta, materialul

hirtia (din chartia greacti), iar,
scrisului, care a devenit

122

dacd a dispdrut legere (de unde legere it., lire franc.), e pen-

tru a evita omonimia, de unde introducerea slavonutui

a citi. insemndri se fac 1ns i pe raboj (slay). Condeiul
(kondylus) a trecut prin schimbarile fonetice romnesti,
dar odatd se scria cu pana, care a avut si aces!, Bens. i cdli-

mdrile au trecut prin fonetica noastra. Scolii au voit sit i

se griseascil o origine straind, dar macedonenii au scolia,
si de mult invitiare a devenit a invdta si a $ti a gilsit nfl
alt sena, poate si a afla (de la adflare). Socotelile s-au filcut
pe niunere si a aduna, a scddea, a lnmulti si a imparti nu
sint, cred, neologisme.

Rolul udecatii in latineste a fost cit dreptate notat

ei

aiurea. De acolo vine drop tut, dreptatea, indreptatirea, judele,

scaunut de judet, de judecatd, jaded-aorta sari judele, partite,
legea, legea peste lege (apelul), pedeapsa (greco-latin), a rdminea de judecatd, jurdtorii, Mut (reas, vinovat), pdcat. In
administratie diregatera i diresele. Mai tirziu vinovat (termen slay) a ajuns sd. insemne ran i s-a relevat c5. aceeasi
prefacere e i la Petrarca, rei fiind opus lui migliori. Dar

pird e slavon si hotdrirea e in legilturd. cu hotarul niaghiar.

Toate nuantele leg.Luri1or de familia slut, latine. Macedonenii au ghinta lingd fara ilirio. Cu tot ii: femeia, harbour l,
hunicul, ausul i atqatec (mac.), pdrintele, tata (si in Romagna
italiana si in limba ragusand, dalmatd.), mama, mama,
vitregul (various), pruncul (dupd d. Sextil Puscarin din

puerunculus latin, acceptat si de d. Capidan), Paul, fata,

fratele, firtatul, cdsdtoria (si casatori), vdduv, socrul, =lora,

unchiul, cumnatul, cumdtrul, feciorul, ginerele, nepotal; la
macedoneni apoi: virghir i gione, oarfan. June, la ardeleni, ba Wu, senec sint cuvinte latine. De mama si tata isi

ride trivial epigramistul Martial, puindu-le in gura unei

africane. Ma.Fteha, magiha au venit mai mult prin notiunile de drept imbrdcate in limbajul slavon. In fatd std strdinul, extraneus.

Insurarea e in legaturd cu uxor. Credintd si a Incredinta

stau in fata cuvintelor slavone logodnd si a togodi. Si prima

intilnire intre viitorii soti, la vedere, se numeste latin.

Apoi vine nunia, cununia, mirele
123

i mireasa avind nume

vechi trace; nunul lnsugi pare a fi latin. In kc de slavul

iubire,macedonenii au vreare, i ardelenii a pldcea pe cineva.

Petitorul e latin. Gasim, In adevar, petitor, in Bens de

candidat, la Macrobiu. Zestrea a fost pug In legating cu
sensul de dar" al latinului dextra. S-a dat lui fin o etimologie filianus.

Lumea se adung. pentrn mincare la cind i prinz In amiaza.

Se primegte bucuros oa.spetele, care se ospdteazd.

C tstellunt a disparut (ca gi castra, care in Britania a dat

cester, chester, xeter, ca Viraconium, Wraxeter), dar, dag
din magiarul kostly a venit cqteiulnostru, e intrebarea daca
nu e reluarea cuvintului vechi romSnesc. Numele Costolatului arata pastrarea pe Dull:6re gi la slavi a termenului
roman.

Viata politica pastreag cetatea i ea avea odata cuvinul-adunare, pe care albanezii 1-au pastrat In kovent.
0 extraordinara putinta de a Imbogati limba prin meta-

fore a ImbogatiLapoi necontenit acest fond, care nu e numai

o bath, ci un tesaur complet.

5aineanu releva cu dreptate sonoritatea" am putea zice

solernnitatea cu care poporul trata cuvintele de origine

latina.
Elementul vechi barbar a contribuit ing adesea a face
ca intelesul sa fie altul sau macar i altul. Saineanu a rele-

vat o sums. de cuvinte care gi-au schimbat sensul latin

Intr-unul corespunzator cu cel albanez. Astfel pentru fake,

girt, mdiestru, muschi, a ura (din orare, a ruga), sot (in

sens de coniux), a astupa, yard' (in boo de printdvard), vir-

tute (ca putere fizica). i cu limba lituana s-au relevat

asamanari, ca pentru cerul gurii, care nu pot veni, ca
gi in cazul doinei,

decit din asSimanarea sub multe ra-

porturi a lituanilor i letilor cu dacii. Tot prin vechiul

tem.ei barbar se explica ficatul, ingragat cu smochine",

corespunzator cuvIntului grec.

Insa gi unele limbi romanice au, ascunse, forme, ca ale
noastre. Cetesc astfel In A &avers les Espagnes de l'auteur

des Horizons Prochains": Des cavaliers... vont ramble

124

sur le chemin". De mult, enciclopedistul diletant Marco

Antonio Canini pomenea, din italieneste: fa-ti in qua (fd-te

inco4"); fa luogo (fd ice").
Intrebuinfarea de rometni, a acestei comori e la indltimea
valorii pe care o are ea Zusdyi.

Se poate ca pretutindeni, afard de cintecul pasturului

pentru a ritma mersul oilor, sd se fi plecat de la cintecul
religios. Oricum, ritmul precedd cuvintele. 0 literaturd
populard e desigur strdveche. Crici ritmul, o data deprins,
a creat, necontenit, bucdti lirice, pentru anume momente
ale vietii, ori pentru anume sentimente. P5storu1 nu e,
cum s-a crezut, principalul creator; el are nurnai anume
cintece, pe care le rdspindeste in rncirile lui. Atte le au
trebuit BA vie de la datina cintecelor de serbdtoare si de la
morti (naeniile romane, voceros In Corsica).
In ce prives;te cIntecul eroic, Apusul e acela care

11

va

trirnete: din Franta, la Neapole, din Neapble In Albania,

din Albania la sIrbi, cari nu cIntd nimic anterior veacului
a] XIV-lea, al gloriei si suferintilor. Numai din secolul
al XVI-lea la ei epopeia se sparge 111 bucdti, ca romantele"
romancierului spaniol.
Se stie c astfel de cIntece se aud i la greci pind la ince-

putul veacului al XVII-lea.

0 straveche boierie ceremonioas5 a dat desigur i frumoasele oratii" dovadd i cuvIntul de la nunti. E
curios ce bine sarnind cu unele franceze. Astfel, In Franta:

Honneur a la compagnie
De cette maison,

A l'entour de la table,

Nous vous saluons:

Nous sommes venus de pays trange
Dedans ces hoax.
C'est pour vous faire la demande

De la part a Dieu.
125

Sau:

Marne de cans,

Vous qui avez des filles,

Faites-les se lever,
Promptement qu'elles s'habillent.

ca in Sculati, sculati, boieri mari",

Nous leurs passerons un anneau d'or au croigt

A l'arrive du mez de Mai

Nous leur donnerons des bagues et des cliamants

A l'arrive du doux printemps.

In genere, e o poezie care nu se transmite, ci se impro-

vizeaza necontenitca i viata poliic, uneori, in aceast

lume populara care a pastrat numai, ca in lege pentru rollgie, in preceptul moral al lui se .yade, se cade, se ciwine, cu
tot ce vine din aceastti radacina (capiintd, cuviincios), clisciplina strieta a Romei.
Muzica urmeazi fOr5. nici un amestec roman vechile linii

ale melodiilor preistorice, carora ii datoresc atm de mult

si actualii sud-slavi, iesiti in mare parte din aceeasi tulpind.
.5i in ce priveste arta, ea continua traditiile preistorice.
Deci arta popular6 in tot acest Sud-Est european ptistreaza
uneori cu o credinta uimitoare vechile forme de vase. Cele
ce se fac astilzi la Silistra au o perfecta forna6 antic6 si In
unele ornamente In relief din pOrtile Argesului, dar si In
Balcani, sint figurile i procedeele tehnice ale bolurilor
megariene" aflate la Olbia.
Aceastii comunitate se intilneste si in proverbele romano-albaneze, romano-sud-slave ii greco-slave.
in vechi vremuri a trebuit s. pOtrunda, prin Bizant
dar nu e sigur daca i prin slavii de sud povestea venita.

din India: oriental poate fi rolul tuturor clobitoacelor.

Prelucrarea ei cu figuri cavaleresti, i cultul calului, al
armasarului minunat pin la biltrinetrt ca a lui Fat-Frumos,
.

126

corespunznor lui Digenis Akritas, aratri vremea cruciatelor,

iar amestecul cu imptiratii verzi" i rosii" dovedeste un

contact cu turanicii cari inseamna astfel punctele orizontului. Numele znteului e balcanic, dar ideia lui poate fi
pug In legriturti cu draconismul" traco-dac i cu acel cuit
al farpelui care a stirnit i bizare teerii moderne. Mediul
imperial, si cu cultul fetei de Imprirat, e Ins'a bizantin.
E curios ca unele tome, ca aceea a ptirechii de iubiti pe cari-i

urmrireste cu dogoarea br Imprtratul ,jnit, se afk in li Leratura portughezA, altele le-am Intilnitin Limousin, drumul
fiind direct prin Bizant; sau arabi, cari nici aici n-au putut
crea nimic. De acolo iese c5. avem a face cu o impleticiUl
sintezil, In care am introdus doar vioiciune i duiosie, iar
in povestile caricaturalP, ca Neghinip din urechea boului,
hazul specific al natiei. In povestile albaneze apare i dracul,
dreki.

Aceleasi sint, de altiel, i spectacolele populare comune

la stirbrttori: aceeasi ursi", aceleasi capre", acciasi falsi
mosnegi".
In sfIrsit, superstitii cornune se Intilnesc, pe un vechi
fond preistoric, de la un capa al acestei lumi sud-est euro.
pene la altul. Asufel si zilele babei" au si ele un corespon.
dent, mticar la greci: TeypLck otIlepg.

5 GRUPARILE POLITICE FUNDAMENTALE

Cel mai mare neajuns In judecarea lucru.

rilor de trecut romnesc e in totala ignorare din partea stra-

inilor a conditiilor In care si astrizi trilieste acest popor

si mai ales in structura gruptifilor populare organice aprOape

de dou6 ori milenare.

Locuintile singuratice ale poporului romnesc reprezintd

cea mai modestd forma de via(d a lui.

0 atentie deosebitil o merita cgrbunarii (In Bihor) si

blidarii, reprezintind eiala in poieni.
127

De OM parte e popasul p6storesc, care insearmA mbinun-

chiul de pomi, fintina, malul apei, adApostul. Astfel de

nume sint i in Italia, ca ad duas, tres tabernae.
Urmeazg, in al treilea rind, ca forma cea mai modest&
a apetrilor agricole, colibaqii din colibe, Ostrati azi doar
ling cetatea Branului, cu casele-cetati" la 1 300 de metri
altitudine; ei shit cresc6tori de vite cu adausuri agricole,
de fapt vechi pastori transhumanti, inchii in popasul lor
vremelnic. Despktirea e prin haturi cu huceaguri".
Ceva mai sus e catunul, al ckui nume avea la bizantinii
secolului al XII-lea o semnificare militar, trupele oprite
intr-un Ice trebuind intii a se atuni".
Intr-o regiune de atitia vici, numele de vials a disprut

i el, ca i acela de colonia, care numai la Rin a dat, aMturi

de Coblenz-Confluentia, de Mainz-Moguntiacum: Kln. In
loc e, ca In Albania i in Egipt, unde Cairul se chema odat
El Fostat, fossatwn, de unde, prin fsat, p'astrat de albanezi,

vita Dar aceasta nu e decit locul incunjurat cu ;lant" ;

el nu vine din dezvoltarea cannabei, ci din acele fossae li-

mitale, care se prevbid in statutele coloniilor. De altfel

PiCILS nu s-a pktrat niairi, la urmaii romanilor. Statul
oficial, militar, a inlocuit pe cel barbar sau de creatiune

spontan4.

Aceasth derivatie nu se intilnete insil In nici o and regiune romanicg. La francezi ay la numele satelor vine de
la -acum, ceea ce inseamna raoia, fundus al colonului,
de unde a plecat aezarea. Acest sufix lipsete complet si
de-a dreapta tii de-a stinga Dunkii.
Curtea se formea4. insA, cu toate rosturile ei seniorale,
cum vom vedea-o in secolul al V-lea pe latifundiile dungrene ale marelui general Aetiu, qi numele de chorta, din
cohors, apare gi in inseriptii. Se lucra (de la lucrum, citig)
in parte" ilia de atuncea. Se stia ce e loc i ce e margene.
In dezvoltarea lor, tinzind spre crearea unor unitilti mai
vaste, care vor c5.p.iita apoi tsi alte nume, satele se intind
pe o linie de colonizare care se poate urmki pe harta. Un
tink cercethtor, H.H. Stahl, a urmarit-o pentru Vrancea.
Uneori satul nou e ling6 cel vechi, i avern atunci satul
128

de sus i satul de jos", cu locuitorii Suscni"si JosEni"

sau, dui:4 caratterul locuitoriler, Nmintcni" si d. ex,

Ungureni". Derivatia e aratata de obicei prin stfix: agifel

Scaienii yin din &Mc* sau Clejanii d n Clcaja, pr'n emi-

grare. In Prahova este chiar un sat Biltrini, opus ce:ui

creat de tineri, care si-a luat alt flume.

Se face osebirea, In Ardeal, Intre sat adunat si. rdsfirat.
Astfel, Intinderea locuintilor ramase rcmanice, are un
linitit caracter sedimentar, pe cind dincolo de Dunare e
un teren framintat de exploziile cuceririlor i coloniztriler. Aceasta rezult6 In chip firesc din actiunea numai acolo
a unui imperiu care s-a mentinut prin astfel de transplan.
tari pe un teren atit de adeseori ruinat si pustiit clenecontenitele lupte care n-au avut leo pe malul sting, de simpld
trecere. i anume de trecere numai pe la cele doud mari vaduri, cum se invedereazd prin urmele, slave sau turanice, in
aceste singure cloud puncte: Isaccea i Por(ile de fier.
Inca de foarte clevreme noile sate, de o fundatie populara,
ca a vechilor vici, apar. Ele poart numele stramosului, cu
finala -esti. Iar in alte parti cei din nou asezatd se leaga prin
finala -eni cu satul de origine sau cu aspectul locului. Se
Intimpla ca ambele sufixe sa se Incalece. AstTel, pe ling
Popisteni, acei cari vin de la Popesti, Valenesti, acei carl-si
trag originea de la Valeni, de la oamenii vaii", riului.
Mai ales in Moldova Inainteaza si la satele de coborire
rnealogica acest sufix -eni, de origine geografica, de uncle
Liteni, Folticeni, Focsani (din Litu, Folticiu, Focsa), sau
Riiducaneni, din Raducanu. In Nord e i finala slava genealogica
cu o Ili:lacing. tot slava sau un nume co-

mun: Raclauti, ba chiar unul hotarlt romnesc: Fratauti.

Uneori, cind e vorba de o stramoasa", se d'a simplu numele

ei, fara sufix: Farcasa, Tibana, Ccmana, Vidra. Dar gasim
nume barbatesti singuratice ca Panciu, Buftea, Ch;tila

(din Chita', satul Chitilei").

Asezarea locala se Intilneste In Girleni, Riureni si Valeni,

cari au acelasi sens: de IMO' apa.", In Padureni, Balteni,

Rogojeni, Singureni (din singuratate). Ba chiar de la carare
si lumina: Carareni, Lumineni. Urlatii ar putea fi in. legal129
9 - Scrieri istorice vol. I

N. Iorga

Itura cu o cascada. Urzicenii sint dupa esul cu urzici. Merei

nseamna padurea meree. Humor qi Homoriciu vin de la

holm, deal. Izvoarele-i spun originea. Padurenii i Poienarii intra In aceeai categorie. Se prezinta localitatea i
cu sufixul -i$ sau -et (Peri i Peret), Gornet (din Gorun),
Cornet din Corn, etc. Pe alocuri e forma de nominativ plural a semnului osebitor: Peri, Meri, Soci. Sufixul -iyte Inseamna o stare anterioara, desfiintata: Silite, uncle a fost
un sat (slay selo), Carpinite, unde s-au taiat carpenii.
Productia e aratata in Ocne, in Doftana (de la dohot), In
Pucioasa. Anume creatiuni sociale pot da numele localitatii: Moreni, de la mori.
Corbii-de-piatra pomenesc o sterna sculptata a terii, cum,
probabil i Launii, Leii.
in numele satelor, mai ales dat fiind antagonismul firesc
dintre cei vechi si cei veniti peste dinsii, e deseori porecla:
Pirlitii, Afurnatii sint cei veniti dupa un foc sau la cari a
fost focul. Din cauza despretului eu care Cojanii, probabil

cnanii", cei ratacitori in carute acoperite cu couri",

raspund despretului mocanilor, de origine ciobaneasca, inter-casatoriile fiind rare, cutare sat ciobanesc e nurnit de
vecini: Rincezi, din cauza camaii scaldate in zar a pastorilor.
Drumurile ciobanilor se pot de altfel foarte bine rccons-

titui. Astfel in Ialomita prin localitati cum sint Cireul,

Cioara, Stanca, Malul ; Faureii cuprindeau probabil pe tiganii cari indepliniau anume rosturi falai de turme.
Animale se pomenesc uneori, ca In Corbu, daca nu in Vidna. In J3oureni se vad cei ce yin de la padurea cu bouri.
Unele nume din Moldova sint
Darabani,
, ceea ce pare sa.' Insemne acelai lucru ca in Apus
Sulita
o lance, ca unitatile omeneti ce cuprinde. Vechi inta'rituri
dau numele Celdtii. Altele din sate sint in legatura cu OCU-

paii de Dego', ca Bivolarii, Podul Iloaii, cu tIrgurile, ca

Tirgul Frumos. Astfel de ocupatii dau numele Podarilor de

la Olt, Vadenilor, do la vad.
Satul, Inchinat odata orasului, ajunge acum de sine staiator.,i In Asia Mica se afla sate cu o constructie indepcn130

dent, decalchiat durit aceea din 'Mane, dar cu tribut

c'at.re at estea.

Oamenii se cdund In adundri carora Ii s-a zis la Inceput

cuvint, ca in albanezul kovent, fiind, In acelasi timp, ci m
se va spune mai tirziu, i hrarnuri bisericesti i bilciuri au
bunciuri, duprt cuvintul unguresc bucsu, cu acelasi sens, au
iarrnmoace (germ. Jahrmdrlcte ) in Moldova, panaiuri (nam6pet.c) in nobrogea, sboruri sau nedei (dupg nedelia,
odat i mdrturii.
duminicrt), In Muntenia
Ca grupari, una din cele mai vechi si mai larg ra'spindite e
a Cimpulungurilor, aceleasi pe tot malul sting dungrean,
In legatur cu cel din Pind i avind corespunzRoarele In
Franta (Longchamp). Ele au desigur un caracter general
roman si merit, ca si Chioajdele (de la KOvesd, ung., care
pleac de la Kti, stinca., Intr-o regiune unde muntele Siriul
Inseamn6 movilti", i CoUlele, BA ne oprim asupra lor.
Pe IMO' Cimpulungul" moldovenese, muntean, rusesc,
maramurdsean, cel pe care-I pomeneste In Balcani un izvor
bizantin, pe lingit Cimpul moldovenesc al Iui Dragos In
judetul Neamt, avem deci In Coba le" (sensul din colibasii
si cabilii africani), i In Chioajdele de pe Bisca, o viaii ca
aceea din Vrancea si din Chigheciu sau Tigheciu (nu de la
a tivi, tighel?).
0 astfel de vial'a o duce si grupul, judetul de la Su li,
vestitii sulioti, cari, romni de origine, au ajuns a vorbi
greceste i albanezeste. Sint cinci sate, In care nu exista
autoritate strAin6 cleat a spahiului ales de sultan, ca i vornicii din Cimpulung si din Vrancea ai domnilor nostri. Au
sate supuse, care li dau struguri, vin, grim Se piistreazii, ca
baz economica, lucrul la cimp cu rindasii, mosnenii"
fiind, dupg vechea datin6 bizantina' zeugiti". Numai fiii
succedeaz. Prada se Imparte egal, ImOrt'asind si biserica.
Zestrea e de doi pina' la patru boi, de dou'azeci de oi, pe
lIng vesminte. Batrinii cirmuiesc tara". Nu e nici o dajde.
Legea e obiceiul, i judetul apartine acelorasi biltrini. 0morul se plateste prin omor, ca la albanezi, dar i prin rtiscumpgrare.

Peste aceastil lume de sate ori din Rasa'rit ori din Apus,
fr osebire, amintirea Imparatului necesar era asa de vie,
131
9*

Inca pina la Augusta Vindelicorum se pomenea ca dominus

nos ter perpetue Augustus Imparatul Foca de la Inceputul se-

colului al VII-lea.
Pestetoate deei notiunea imperiului stpineste. 0 spur e

tip de frumos Optatus de Mileva contra Donatistilor: Nu e

statul In biserica, ci biserica In stat, adica in Imperiul roman, deoarece mai presus de imparat nu e decit singur Dumnezeu."

0 regalitate" galica, de calitate barbara, dar cu bsza romana, se constata in Galia navalita de sarmati, vizigoti,
burgunzi si franci. E reprezintata de un Egidiu_ si de un Sia-

griu, care ar putea sa-i fie fiu, desi nu sint probe. Din ma.
gister militum ce era aub impamtul Maiorian, el ajunge a
exercita o putere in adevar regal'. Cind e atacat de vizigoti,
localnicii rurali din tractus armoricanus linga Orleans sar
s-1 apere. De altfel el paraseste, pentru misiuni departate,
ca la vandalii din Africa, teritoriul sail. Si un al treilea sef
neatirnat se Intilneste acolo, contele Paul, mort la Angers
in 463-4. Dupa un izvor necunoscut, Matei Palmerio Floren-

tinul vorbeste de tentativa lui Servandus, care, din Galia,

Gal forum praefectus, eauta sa. uzurpe. Ace Iasi proces se va

constata si, pe vremea lui Iustinian, in Africa, la cei adapostiti Inmunte, cari-si fac un rege si pentru romani si pentru mauri, amestecindu-se si numele oamenilor si tithirile
dregatorilor si singele. 0 regalitate momentana apare apoi,
mult mai tirziu, In secolul al XI-lea si la acel Forchitorio,
rex Sardiniae de loco Callaris", rege al Sardiniei din localitatea Cagliari". Un Teodor, Tcat-oczov. 8ov, consulatcr
si consul", pe Ia 706, se afla In aceeasi Sardinie.
15

Dar dedesubt, in realitate mai modesta, Milt autonomiile.

In Aquitania, contele Littorius, cu calaretii lui, lupta autonom la 349 cu vizigotii scApInd Narbona. Avem a face
cu apararile locale. Poate tot aceeasi e calitatea lui Vitricus, reipublicae nostrae fidelis", pe care acelasi izvor il
laudd pentru ispravile de osta.
Forma obisnuita a cirmuirii, cuprinzind mai ales judecata, e insa cum se vede si din cazul lui Atanaric, ca si din
tr-o serie de probe italiene si mai ales din pastrarea la noi a
132

judelui, juderului, judecului

in Sardinia parasit a. s-a mcn-

tinut acelasi obicei, cu judiko, trecut printr-o form intcra judelui.

mediara bizantina
De altfel, in regiunile macedonene vedem un roman ca
iudex pus de Traian, care judeca afaceri de hotare 1ntre comunitatile grecesti vecine, cu privilegii Inca de la tag lui
Filip al II-lea Macedoneanul.
In Dalmatia la 1113 gasim alaturi, dup schimbarile,
mai mult de nume, aduse de navalirea slava, juzi, casnici,
sednici. Sint acolo i juzi ai ciobanilor, ca Grubessa, filius
iudicis Stan de Tribina", la 1320.
Curia, la reti, de unde orasul Coira, Chur, flu inseamna
decit acelasi regim sprijinit pe jude. Asamanarile cu SudEstul european sint mari in aceasta regiune. Un Victor,
curiensis Raetiae comes", e citat astfel la Walafrid Strabo.
Cit priveste Apusul, Venetia porneste cu juzi tribuni,
trimete ducele,
adunare a poporului, peste cari Bizantul
dogele. 0 astfel de organizatie se intilneste in toata Italia
de Sud, care, sub bizantini ca si sub normanzi, se guverneaza cu episcopi i juzi. In Roma inssi unde papa are
alaturi o Intreaga organizatie populara, paerea e in mina
unor juzi.
Judecata se face prin jurdtori ca si apoi la unguri; si la
ei judecatorul cheama pe martori s i se face raportul. Se yerifica si acolo gradul de credinta al partilor, nu faptul insusi. Calitatea sociala a acestor adeveritori trebuie sa corespunda cu aceea a parlilor. Coniuratores, consacramentales
se pomenesc necontenit si la sirbii influentati de inaintasii
romaniti. i tot asa, In Balcani, judecarea nobililor se face
cu vladalacii" lor, oricare ar putea fi socotita originea lor,
pe care cu greu am putea-o crede slava.
Vedem sub Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei din
prima jumatate a secolului al XV-lea, dougzeci si patru de
vlastele" mergind pentru hotarnicie. Muntenegrul inn*
cum judeca,
cu episcopul-domn, tiind i loe de jude,
nu e cleat, o rdmasita a
acum In urma, regele Nichita,
regimului pe care-1 vom regasi In Noricul sfintului Severin.
133

Aratind ce a fost la fnceput .dogele Vcnetiei, ca si ducii

bizantini din Sudul Italiei, Eug. Musatti reducea la atita
privilegiile lui, intru toate asemenea, dar pentru traditia
populara, cu ale voievozilor nostri: impunerea la dijme si
alte venituri, primirea de presenturi ca pasari, yin, fructc",
pe linga altele care nu ne privesc.
efii orasului Amalfi sint intitulati gloriosissimi iadices.

Toga coasta Dalmatiei era plina de astfel de State".

Mai jos, si Epirotul Argyrokastron formeaza pina tIrziu o

republica autocratica" de exact acelasi tip ca si al cetaiilor dalmate rarnase autonome. Regimul biltrInilor proestosi" In sate a trait si pina la crearea statului national in
partile grecesti ale Sud-Estului european, iar sub regimul
venetian in Moreia, In secolul al XVII-lea, orice caste],
aproape orice sat aspira sa se ridice ca o republica".
Tot asa, sub turci insula Chios era guvernata' de trei demogeronti alesi de nou persoane, dintre care trei fosti britrini" In biserica, intocmai cum se proceda in Ardeal cu
alegerea juzilor romani din Saliste.
Organizatia aceasta se intilneste si la cantoanele elvetiene
pina ce se unesc la 1291, dar se admite ea uncle Orli din act

sint mai vechi. Val" si comune" alciltuind toata tara",

toatil obstea terii", se afla si In Engadina. Wale" se leag

prin juramintele facute de landamanni" cari sint de fapt
juzi.

Ceva de acest fel e si la baza organizatiei cle clanuri din

.
vechea Scotie.
0 astfel de organizare, de plebe", pieve, a existat In Trentin pind si In epoca moderna. Din prima forma unica s-au
desfacut comunitatile". Odata, die erau guvernate de oa-

meni buni", sau batrini sau jurati, carora li se zice mai

tirziu numai: consilieri, formind si un consiliu mic" al

ei, populari sau fiduciarii dei villaggi",

delegati ai satelor, unindu-se pentru aceasta cu delegai,ii
episcopului de Trento, magistrati del principe". In frunte
stil un sindic, un sindaco generale della pieve", care e ca
un duce, un voievod", dar obisnuit fara rosturi militare.
In fiecare sat e o vicinia", o vecinie", ca vecinii" Moldogrupului Intreg,

134

vei. Se realiza astfel, spune istoricul obstii", o perfecet

libertate", in sensul, neincurcat de teorii, al evului mediu.

Acolo, lat Condino (s-a propus etimologia comitinum), care
e format dintr-un grup de sate si de catune (easel), cite
until in adeva'r foarte mic", singinul feudal" n-aie nici o
autoritate. El incearcil uneori a trece drept vecin", cdp6tind drepturi care nu i-ar fi revenit altfel. Dar In aceste
regiuni, ca si in Sardinia, exista judetul Instii, ginclicaria,
compus din sapte pievi de acestea, si in frunte st judele"
cu titlul de cdpitan". Asa se traia pind la cgderea republicii venetiene si in vgile bergamasce.
La Roma, regimul a fost veacuri intregi al juzilor" si
militiei. In viata papei Adrian I-iu gtisim: indices romanae urbis, tam de clero quam de militia", ca si la barbari:

Longobardorum indicum filii", fiii juzilor longobarzilor". Regele Desideriu fuge cum suis indicibus". 0 deli-

nire pentru populatia romana sub franci e aceasta: indices,

duces nempe et graphones" (deci contii, grafii, ducii sint

si ei juzi"). Unii sint prinsi in Franta: romani indices

qui in Francia tenebantur captivi" (sub Euaeniu al II-lea).

La Viata Papei Conon, Liber Pontificalis scrie: juzii si cu
cdpeteniile ostirii": Indices cum primatibus exercitus".
La Viata lui Sergiu avem aceeasi fruntasi ai juzilor si
ai oLirii militiei romane". De altfel, si la Papa Deodat se
spune: cu juzii ce s-au g5sit". In secohil al VIII-Ica, sub
Constantin al II-lea, sub Stefan al III-lea, acelasi e rcgimul.
Satul sicilian sub arabi e intocmai asa, i autonomia orasului din Italia de Sud, patriotismul local", le seinnaleazil
si Guy si Heinemann.
In toatii Italia de Jos, orasele, rmiind de traditie poli-

ticS bizanting ajung a se apitra in libertate" si contra

arabilor si contra normanzilor francezi. Si aici grija
e cea indoitil: judecata i apilrarea. Sint pentiu popoi"
juzi" pe cari Bizantul Ii numeste xpL7oct, sint fruntasi,

arhontii". Dar in sate ca Naxos, Fitalia, Mitto, San-Muco

hotrilse, fixind si hotarc
la noi aceste notiuni sint cooameni buni" (buoni uornini), si simplu: (hominexe
nes), dar i greceste: yoc4LEivOptoroc, maiores nati i batrinii" (anziani). La OPpido, in Calabria, care aminteste
135

un vechi ores roman, in 1138 Inca, acesti oamcni buni si

batrini" asist pe dregliorii statului s'a' determine drepturile feudatariului. *i acolo se ajunge uneci i la simbiozele
tele mai curioase, ca acelea romano-goto-slave din yrtile
noastre: la Petralia orestinii" si musulmanii, tinird sfat,
hotrir BA se dea condottierului nor-mend, cum se va face

la Duniire sefului bulgar. Barinul", gherontele", cu ca-

racter de jurat si sarcina de judecaor, devine astfel, In chipul cel mai firesc, seicul" arab.

i la Savona, de altfel, se urmareste viata locala prin

boni homines. In genere, boni homines sint egali cu mobiles,

idonei,

veteres,

archontes.

Sub bizantini cutare e, in seaolul al XI-lea, jude al Peloponesului si Helladei".

Dar nicgiri mai clar nu se vede functionind regimul judicatelor, judicaturilor, judetelor, peste lunge stapinire bizanting si in secolele de complet izolare, decit In Sardinia,
unde cutare jude ajunge a fi rege, dar pina atunci, berb.eca-

rul e unul din marii demnitari ai statului.

Acolo satul, de caracter evident genealogic, lucreaz, ca

si la noi, in primele timpuri, un pdmint care se imparte

dup6 nevoile fiecgruia. Lingd primar, maiore, sint, pentru
paz6, fruntasi ciobani si maiores de mandres.
Judectorii" (judike), numiti de exarhul Africei intii, de-

vin apoi cu totul independenti. Papa, eare-si atribuie si

aici dreptul imperial, d ap'ararea in sama episcopului. Ea

se face sub acesti juzi in chip neted popular. Situatia e astfel analat de un istoric al insulei, care prezinta pe un duce
autonom ca voievodul-duce al nostru: Astfel clucele, desi
apare in forma sa exterioarl ca un functionar bizantin, in
fond incepu sh exercite puterea lui liber. E inggcluit, mai
la urmil, sa se afirme c5., in veacul al X-lea, s-a repetat pentru Sardinia ce s:a intimplat cu arhontii si ducii din Neapole, din Venetia, din Amalfi si din Galia, cari la inceput
erau ministri trimesi din Bizant, cu putere temporar, si
cari, dupa o oarecare perioad de supusenie nominal de
imparatul de Orient, se proclam6 independerti de fapt."

Se ajunge astfel la cele patru judicaturi", judge, ale

clerului, notabililor si poporului", din veacul al XI-lca ;
136

Torres, Arborea, Gallura, Cagliari, sefii putindu-se aduna

la o corona, corona de legu, eu jurati (jurathos) pentru cazuri grele: acolo se iau msurile de cgpetenie, se hothrtiste
adunarea de bani colleta (gollecta).
Pe cind la noi se vor lua si din Ras'arit si din Apus numele
si

rostul dregnorilor, In Sardinia ele vin de la ocupatii.

5i dreg6toriile cele mai Waite arat acolo triumful vielii

populare de la tail. Pe IWO. vestaritul" bizantin (v. vestes de la Roma, Vistierul nostru"), comisul (maiore de ca-

ballos) i camerierul (maiore de camara); pe Jinga" neexplicabilul genezzariu", easim un armentariu de pecugiare (mai
mare peste turme), un berbecariu i un porcariu. Cdci si acolo satul reprezint agregarea normal a locuintelor Sardin iei" .

Sistemul judicaturilor din Sardinia, descris si de istoricii

locali, Manno, To la, ca si de arabistul Amari si de So Imi,
a fost recunoscut i ca o continuare a vechii traditii romane cu adaptare local". Juzii au uneori i titluri bizantine. Gdsim i o boierie" de nobiles ac possessores Sardiniae
insulae.

In curioasa bucat din Galia, Querolus, scris sub impa'-

ratul Teodosiu, apare unul care, fiind privat i puternic"

(privatus et potens), despoaie, .bate pe vecin, prin a lui po-

tentia. Algturi, pe Loira, trlesc alti oameni de drept

popular" (iure gentium), cari judec, liberi, i procese capitale, sub copac" (de robore), 1-i ,scriu sentintile pe sclnduri (in assibus, nu: ossibus).
5i In toga' Franta veche judecnorul facea chem'arile la
adungri de sate. i acolo, In Bigorre, ca la noi, oarnenii se
zic vecinii i adunarea lor vezian. In Proventa avem iarasi
vecini i vecine, cari hotargse intr-o chestie de loc. Adunarea
se face si aici sub un porn, In fata bisericii. Cum la noi se
zice: un popor de vie", acolo zece locuitori fac un peuple.
Votarea se face ca la Sdliste cu glas tare.

Cumanii vor duce si In Ungaria notiunea de jude" sau

domn" (princeps) pentru fiecare neam.
La noi, cuvintul de despuietor In sensul de dispositor, de

stgpinitor, nu lipseste in cele mai vechi traduceri, dar el

137

pnate veni dintr-un text latin intrebuintat de talmacitori.

Tiitor exista in Crez, a &ani prima traducere trebuie BA fi
fost foarte veche. Vor fi fost tiitori" Insa si pentru tinut,
care vine Vara Indoiala din tenutum.

Un judo poate fi intitulat si :upan, chiar si aiurea decit

In teritoriul sirbesc. Astfel se (la, de cronicarul Ansbertus,
pe la 1200, acest titlu unui satrap al bulgarilor".
In Balcani celnicii fruntasii vor conduce cetcle si la sIrbi.
Vom vedea ca numele de loc pe care le aduce Procopiu nu

yin dintr-o antichitate departata, ci reprezinta Ins** aceasta creatiune popularii, cu predominare pastoreasca.

Nu trebuie sa ne gIndim la alte forme de concentrare arhaicrt anterioare veacului al X-Iea. Consideratiile hti Silviu Dragomir cu privire la jupele si ohabele din Banat si
Ardealul de jos ca inMptuiri speciale romanesti, adevarate
grupari politice, neinriurite de aftii, nu se pot admite. Jupa,
jupalnicul, cu jupani cu tot, se datoresc primei colonizari
sirbesti, din veacul al XV-lea (dar Supafalva, saLul-jupa"
e de la 1389; un altul cu acelasi nume din 1447). Argumentul cd de la o vreme jupa" ca forma de organizare slava
dispare (dar se recunoaste ca nu si in Bosnia) nu Impiedeca
pastrarea cuvintului in vocabulariul viu. I. Bogdan lamurise deplin ohabele" ca scutiri, asemenea cu sloboziile"
din Muntenia rasariteana si din Moldova. Tot asa de putin
putem atribui o patrie" definitiva crainicilor cari, evident,
ca si in Puchenii-Crainici din Prahova, n-au nimic a face
cu strigarea (hraut d'arnics), ci Inseamna oameni din Craina, din colt". Iar prisdcile de care vorbeste acelasi cercetator si pe care noua istoriografie ungureasca le pune in legatur cu acele indagines, margenile paduroase, nelocuite,
din care ar fi sa iasa o asa de numeroasa populatie, au a
face numai cu sensul priskii de albine din codri, care se
pastreazil si pina acum.
Istoria romdnilor, vol, II, Bucureti, 1936 p. 75

138

164.

IMPERIUL CUMANILOR
kli

DOMNIA LUI BASARABA

UN CAPITOL DIN COLABORATIA
ROMANA-BARBARA IN EVUL MEDIU

0 intreaga parte din istoria poporului romanese si a teritoriului ocupat de dinsul zace in intuneric:
aceia a raportului dintre inaintasii nostri si navalitorii
trimesi, unul dup altul, de nesfirsita stepa rtisariteanii.
Putem afirma, pe baza unor formatiuni analoage de la
un capat la aItul al vechilor hotare imperiale romane, ca.
ei au trait in autonomia unor Romanii" asteptind pe Imparatul, dar neprimind pe regale barbar adus de vintul invaziilor, ca ducii lor, al caror nume latin a fost inlocuit, sub
influenta statului moray de la Dunarea mijlocie, prin acela,
slay, de voievozi, ed juzii, Ca oamenii buni i batrini", eu
Adunarea poporului sati zborul, au condus multa vreme
aceste asezari, care, cu oastea lor (cf. ost francez si catalanul host), mostenita de la romani, cu arcele in mina, cu sitgefile in tolba, puteau sa reziste oaspetilor nedoriti cari
veneau din zarile rasaritene, dar se puteau si intelege cu
dinsii.

Aeum in urma, am aratat, sprijinindu-ma pe inroarele

contemporane ale loviturii tataresti, & romanii, carora in
Ardeal li se recunosteau cnezii-juzi, au intovarasit hoarda
dupa un text
in patrunderea ei dare Apus si ea, probabil
din Italia pe care nu 1-am putut inch' dobindi, dar il putem
cunoaste indirect
, ei au luat parte, in a doua jumatate a
aceluiasi secol al XIII-lea, la atacul contra unei mingstiri
italiene din Sud1.

Pe de alta parte, mentiunea unei vagi stapiniri de tar

bulgresc la Cetatea Alba, mentiune &Ail si interpretata,

intr-un sans pe care nu 1-am putut admite in intregime, de
G. Bratianu, a ajutat sa se arate alt raport romno-tatar
1 V. Istoria Romilailor, vol. VII, p. 105 i arm.
139

pe care 11 explic i astkil prin simpla cedare de catre Nogai

sau Toctai, hanii tiltarcsti ai aminduror malurilor dunil-

rene, a unor venituri de vamd care vasalul lor din Tirnova,

urmas, ocrotit in aceeasi mdsura, al tatarului Ciochi, a

unor venituri de vama In portul, at1t de frecventat pe atunci,

de la limanul Nistrului. 1n Romania de la Paris' si in recenta
sa publicatie a Actelor de notari din Caffa si Pera3, tinarul

profesor al Universitatii din Iasi aducea 1nainte pe unguroaica" Mairora, Marioara, vinduta, intre ceilali sclavi,
rusi, abcazi, cumani, de negustorii genovezi din Crirneia
la. sfirsitul secolului al XIII-lea.
De mult 1nc a. am. cautat s5 sprijin parerea c alanii dun'areni intrebuintati de imperiul bizantin contra turcilor
din Asia Mica si apoi contra catalanilor lui Roger de Flor,
care fu ucis de dinsii, dar ei platira scump. aceasta crima,

cuprindeau In mare parte romani, precum in veacul al

XIV-lea tatarii crestini, luptindu-se cu arcele, pe cari-i
pomenesc scriitorii bizantini, trebuie &a fie considerMi
ea oamenii voievodului din Arges4.
Tot asa am riscat parerea ca sub numele de Valvi, Falben,
dat de izvoare unguresti si germane cumanilor ar fi de admis,

1ntr-o forma viciata, acela al valabilor", nimic din callficativele obisnuite ale acestora neputind duce la acel nume,
Dar lucrurile atita vreme ascunse intelegerii noastr8

merg pe incetul spre desluOre.

Ar fi de crezut rezultatele la care a ajuns inainte de razboi

inv4atul armean I. Altunian In cartea sa, pe care n-o

am la indemina acum, Die Mongolen und ihre Eroberungen

in Icaukasisehen und kleinasiatischen Landern im XII I. Jahrhundert (Berlin, 1911), i e de tras folos din articolul, foarte
t V., mai nou, G. Bratianu, in Bulletin de la section historique de
l'Academie Roumaine, XIII, p. 25 si urm.
2 Anul 1926.
3 G. I. Briltianu, Actes des notaires gdnois de Pra et de Caffa de la
fin du treizieme sicle (1281-1290), Bucarest, 1927.

4 V. articolul meu despre Ramn Muntener, In ultimul nr. din

Revue historique de Sud-est-europeen.

140

recent, .al lui Gh. V.Bernadschi, in Seminariurn Kondakovianum, recueil d'tudes, archologie, histoire de l'art, etudes
byzantines, I (Praga, 1927), despre Horda de Aur, Egiptul
si Bizantul in raporturile lor reciproce sub Impgrgtia lui
Mihail Paleologu"1.

Iatg. Insg ca dintr-un studiu, de ieri, al unui invgfat englez, profesor la Universitatea din Liverpool, A.Bruce Boswel12, rasare putinta qi a altor lAmuriri cu privire la raperturile dintre romani i ndvglitorii asiatici, stgpini ai esu-

lui est-european ping In Carpati.

In acest studiu, care lntrebuinteazg larg izvoarele rusesti,
vechile letopisete, pe care ar trebui sd le supunem cindva
celei mai atente analize critice pentru a extrage din ele tot
ceea ce pot cuprinde asupra romnilor, se arat Ca rolul
cumanilor, al chipciacilor", cum crede profesorul englez

numele de cumani nefiind cucg. e mai bine sg: li se zicg

noscut turcilor, dintre cari ei fdceau parte, dar nici arabilor
si chinezilor, a fost mai mare de cum se crede. Fara.' a fi
foarte numerosi i Mil a fi alcatuit vreodat aezari statornice, ei au precedat i pregatit pe tatari, au mutat spre nerd.
centrul de greutate al ruilor Chievului, pe care-1 priveau

ca Menchermanul", marea cetate" a lor, au dat nume

de-ale lor atitor popoare vecine, Intre altii bulgarilor
(Osen-Asan, Terterii), primind i ei pentru hanii lor nume rusesti: Gleb, Iurii, au trecut si Ia crestinism, putind influenta

i mai intens pe acei vecini. In Crimeia ei ar fi ping astgzi, sub numele tatarilor, cuceritorii i inlocuiterii lor,
baza populatiei, i autorul studiului indeamnd pe un filolog turc S ia in cercetare nomenclature lor personalg. Iar

in Egipt, de la marele Bibars, cuceritorul Siriei, i de la

Sudanttl Chelan, ei slut acei Mameluci cari au dat o noug

dinastie i o armata proaspgtg, necontenit innoita, impceiufaraonilor.
Vorbind de aceti cglgri ai desertului, ajuni efi de stat,
autorul englez observg ea la dinii se intilnesc exact ace:
leai flume pe care le dau pentru polo-via analele rusesti. .51
1 P. 73 qi urm.
2 The Slavonic Review, 1927, pp. 68-85.
141

citeazil. pe aceIa al lui Taksaba, ciiruia-i 6orespunde in letopisete numele de Tocsobici, neamul lui Tocsabril.
Dar Toesalui e un boier rnuntean din veacul al XV-lea2.
Un sat Tocsobeni existri in Moldova3. *i. un sir de nume ro-

mnesti au aceiasi finalil, pina' acum neexplicat6: Talab

(in Tara Frigilrasului) un Triliibescul se intilneste in Moldova secolului al XVII-lea; satul Trilribesti, Trdribriesti,
Tilbriliiesti vine de la alt Talabii decit baronul Mg6rilsean4
TincabA (de unde satul Tinciibestilor) si, in sfiqit,
Bdsarabd5.
1 P. 83. V. si emirul Tocso" in Gaston Raynaud, Gestes des Chiprois,

G^neva, 1887, p. 239.

2 Bogdan, Relaliile Terii-Ronuinefti cu Brwout fi Tara Ungureascd,
p. 261.
.
Rev. Ist., VII, p. 151, dup A P. Poni, Statistica reizefilor, Bucuresti,
1921.

4 Zotta, in Rev. 1st., VI, pp. 261-2, 264.

5 Numele 1-am gasit la nemesi din partile Inidorei, la un tigan,

linga al lui Pepelea, apoi, la 1450, linga un Litovoi ardelean (Lit
hway"), la-un Basarab pe Some (Rev. Ist., XI, p. 199), la un tf:tfan
Basarab, muntean, in 1814 (Rev. ist., V., p. 71) , la Dimitrie Basaraba tot pe atunci (ibid., p. 76). V. si Basaraba Tiganul la 1817 ;
Arch. Olteniei, II , p. 216; Mihai Basaraba, cioban la turma", la ince-

putul secolului al XIX-lea, in Iorga, Situatia Olteniei in epoca lui

Tudor, Bucuresti, 1915, p. 166. Cf. Rev. ist., V., p. 138. Pentru un
Iosif Bast-Arab, la Cugir in 174.5 si satul Basarabeasca linga Halmagiu,
R-v. isL, VII, p. 207. Un Basarab din Podolesti in Moldova ; M. Cost tchescu, Satul Gtinevi, in revista Than Neculce, IV. Capitan Dincu-

leicu 1mi aratit pe harta un sat Basaraba pe la Zalau.

Un Basarab si intre membrii societatii Orientul la Cluj, prin 1876,
cu misiunea de a culege, alaturi de Eminescu si de un al treilea, poezii

populare in Moldova.
Basarabi se afla si azi atit in satele ardelene Romos, in Vaidet
si Costesti, linga. Grastie, cit i la Butoieti (Mehedinti). In Romos
se afla si familia Basdriiboiu. Lingii Cotnari se pastreaza Dealul Basarab

(comunicatii ale lui: Mehedinti, Radulescu-Motoru si Tudor).

142

Nu e nevoie deci sd mai cautam, ca Hasdeu, la Duntire

Bas-Arabi, Arabi-de-jos"1, pe baza stemei, discutabile,
din Ulrich de Richenthal, nici, ca Onciul2, s ne gindim la
Bessapara, satul Bessilor din vechii Balcani. E un Imprumut de la cumani, ca S i numele de Osen si de Terterii, cum,

intre numele de localitati, de la ei, care aveau in stepri

Tmutaracanul, vine Tutracanul dunarean, din care am facut mai armonioasa Turtucaie.
Numele, desigur. Dar numai numele?

A. Bruce Boswell scrie: Poate cea mai importanta

influentil a lor asupra istoriei unguresti a fost c.
ei au prevenit pe maghiari de a coloniza sesul muntean, care
astfcl a fast Iinztt doschis pcntra ridicarea urmdtoare a principatelor 7-oindnuti."3

Se stie bine cum regii unguri au Incercat, la inceputul

secolului al XIII-lea, sa' cucereascd tara de dincoIo de
munti", Transalpina lor, prin episcopatul cumanilor, pre-

cum Ardealul se cucerise, dupal datina carolingiana, prin

episcopatul de Balgrad (Alba-Iulia), pentru romani si pecenegi. Numele sefului cuman de atunci, Borz, Ii gasim,
de altfel, prin scriitorul englez, la rusi ca si la Mameluci:
Burcevicii letopisetului slavon de o parte, Borci sau Burcioglul traditiei istorice egiptene, de alta. Bratul Borcea linga
Tutracan vine tot de acolo, ca i apelativul Borcea, pornit
(ca Negru-Negrea) din radacina Borciu.
Acest stat cuman avea centrul pe la Cimpulung, veche
Romanie", care fu apoi colonizat catolic, ca si pe la Milcov, uncle s-a asezat episcopul, dainuind pInd la aparitia
tatarilor4. Dar linga Cimpulung e Argesul, pe care pe la
1 V. ICaradja tn aceste Ana le po 1927; Onciul, Originile principatelor, pp. 115-6. Cf. I. Filitti, Banii,ci Caimacantii Craiovei, Craiova,
1924 1 observatiunea In Rev. ist. pe 1925, p. 136.
2 S5. nu uiturn pe Bassaripa al lui GIL Sulescu i pe propriul meu
-bassareus,hainrt tracidt... V. Rev. Ist., VI, p. 131, dup4 Fick, Hattiden
.

vatd Danubier in Griechenland, Gottingen, 1905.

8 p. 85.

4 Studii Fi documente, III. 143

1240 ii avea un Seneslav, al carui predecesor trebuie s fi

domnit acolo pe la Inceputul acestui veac.
State le noastre s-au format, din nebuloasa patriarhala a
juzilor ci voievozilor, prin impulsul organizatiilor mai concentrate din vecini: eel de la Silistra sub influenta bizantina, cel din Arge mi se parea sub influentaungureasca.
Dar dacA, inainte de aceasta, ar fi fost influenta curnana?

Cumanii au dat bulgarilor poate un indemn pentru akatuirea statului de la Tirnova, pe care 1-au aparat i ajutat,
apoi tot lor statul de la Vidin prin Terterizi. Prin tovarasia
cu ei, din muntele de la Argef fi Muscel, ei au putut da romanilor urn impuls catre alcatuirea Domniei, care, de la Borciu
Cumanul, a putut trece, prin Seneslav fi ai lui la Beisarabei

cel cu numele cuman.

Astfel, precum Rusia moscovita continua hanatul tatarilor,
hanatul cumanilor se continua in Domnia a toata Tara-Romaneascd, oricare ar fi fost modificarile pe care i le-a adus
traditia romaneasca i sufletul popular romanesc.

Ideea colaborarii cu barbarii, pe care am expus-o cu privire la slavi in secolul al VII-lea, intr-un articol din Revue
des etudes slaves (anul 1925), poate deveni astfel una din
cele mai f ecunde pentru inlaturarea valului care acopere

atita din trecutul nostru.

Alani i vlahi se Intilnesc astfel linga cumani in Oracolele lui Leon Filozoful.
De algel o asemenea tovaraie

romanesti de navalitorii asiatici

nu supunere a populatiei

pare a se oglindi in

numele de silva Blaccorum et .Bissenorum", padurea romanilor i pecenegilor"

sub pecenegi", de mult disparuti,
e a se intelege: cumani
, care se da regiunii-vecine cu Tara
Birsei, ocupata de teutoni, Intr-un foarte cunoscut act ungurescl. S4'. nu uitarn ca aproai3e in acelasi timp vedem pe
1 Cf. Motogna, In Rev. ist.,IX, p. 29, unde dA lista tuturor mentiu-

nilor despre romAnii ardeleni In sec. al XIII-lea. E curios al 014

Intre 1222-4 li se zice, ca de latinii din Constantinopol, Blacci, nu
Olachi. Tot numai Andrei vorbete de tara lor,
144

pe
teutoni cistigind la crestinism
adica Ia catolicism
cumani, i, alaturi, episeopi schismatici, evident romanesti,
cari momese si pe sasii i ungurii colonizati de cavaleri
dinooace de min:4i la credinta lor schismatical-.
Iloc-rtvaxice figureaza intr-un strategic bizantin ca o Ora
bine definita lingI TovoxEct ungurilor si 'PoicaLcc2.

Pentru a sfarma o asemenea tovarasie adusese regele

Andrei al II-lea pe teutoni, cautind a face din ei o simpla
straja, iar, eind ei devenira aproape statul ce erau sa fie in
Prusia3. Suveranul ungur, expulzindu-i, cauta sa faca din
episcopatul cumanilor, la Milcov, acel punct de plecare
pentru Transalpina", cum din eel de Balgrad inaintasii
lui facusera unul pentru Transilvania.
Adaug ea, pentru ca acest vecin, cumanii, sa joace rolul
pe care 1-au avut in regatul Ungariei, dupa gonirea lor de
tatari, pentru ca s poata da o regina unui stat de o atit de

inaintata cultura ea a ungurilor la sfircitul secolului al

XIII-lea, pentru ca sa creasca pe un rege ca Ladislas, al
cdrui nume a ramas in istorie legat de numele ler pentru
ca sa-si impuie Imbracamintea, moravurile, pentru ca sa
ajunga la punerea in scris a limbii lor, In acel Codex Cuma-

nicus pe care 1-a tiparit Geza Kim, a trebuit ca semiatia

turceasca oprit la Dunare aproape dou veacuri s se fi
inapartasit larg de civilizatia occidentala a timpului, iesind
din umilele practice pagine de la inceput. De ce n-ar fi exercitat o influenta covirsitoare asupra alor nostri intr-o faza
de dezvoltare mult mai modesta?

Peste Romaniile noastre deci, ei au putut suprapune o

organizatie de caracter imperial, luata din Estul asiatic
al Monarhiei divine. Pentru ca judetele i ducatele romanesti sa ia un avint si el a fost extraordinar de rapede, ca
al unei puteri in sfirsit iesite de sub o comprimare indelun1 V iFerent, in Cultura creftincl, 1923, n. 1, 6-7.
2 Rev. ist., X, p. 236.
.
3 G. Rosier, Der deutsche Ritterordeu in Burzenland, in Ostdeutscho
Monatshefte din Danzig, 1926.
145
10

gatAl (aa au fcut i muscalii ieOnd de sub tatari) , a

trebuit ca elementul de acoperire sa se strgmute aiurea.

Tatarii inlocuitori au &gat sd intre i ei in sistemul cumanic. De aceea dominatia locala a lui Nogai i Toctai,
cum, peste Dunttre, un Ciochi, aternind stripinirea lui peste
bulgari, a luat imediat forma statului predecesor al Asilnetilor. Dar imitatorii, simplu fragment desMcut din vasta

formatiune a Hordei de Aur, cu centrul atit de departat

4 i interesele atIt de variate, n-au putut avea, intr-o jumrttate de veac, eft a durat suprematia lor pe ambele maluri ale

Duntirii, aclimatarea, acomodarea cu tara .,i cu Imprejurgrile lor, pe care, Intr-o mult mai lungd dainuire, o caValtaser cumanii. Pojghita tilthreasa a permis Inaintarea de

la Litovoi i Seneslav la Bdsiirabil pe care n-o permitea piltura de totalii acoperire cumand. S-ar putea chiar ca multe
influente militare, dadt nu i economice
care acestea au
legat statornic practica noastra" a vtimilor de aceia a tatarilor
s4 fi venit nu de la aceti din urmil turci, ci de la
turcii stapinirii cumane.
Ducure*ti 1927 (Comunicare la Academia Roman5).

ROSTUL LUI MIRCEA VODA I-iu

Cuvinte rostite la m5n5stirea Cozia, cu prilejul
reinhumarii r5m5siteIor domnului Tdrii RenulnLsti, la 15 mai 1938

Acela ale carui ramaite venerate -Scoase

din adincul simplului sau mormint de piatra le cufundam
din nou in pamintul In care i s-a topit carnea, Impreuna cu
aceia a femeii care a dat natere urmaplui peste un veac
i jumatate al faptei sale, Mihai Viteazul, se ridica puternic
din nesigurantele unei istorii pe care n-o lumineaza marturia noastra insa0 despre faptele ce a Mcut neamul, prin rostul, mai mare declt al multor trecatoare biruinti, pe care
i 1-a tiut cl;tiga qi pastra.
Fiu de domn, al lui Radu Voda, din care legenda a Mout
un chip de amestec, transformindu-1 In creatorul Insui al
statului Tarii Romanesti, qi al odraslei de singe Imparg.tesc balcanic, care a fost Calinichia, cel care se va fi nascut
dupa anul 1360 a fost pregatit pentru isteata lui clrmuire,
de mare echilibru, care, In toata istoria acestui neam, nu
se poate alatura decit cu a lui Matei Basarab, cu a lui Constantin Brincoveanu, domni din osul lui [...] a fost pregatit, zic, de Imprejurari cu totul neobinuite. Crescut In grele
vremuri, de decadere a puterilor de pant& atunci i de ridicare a altora, nelegitime i primejdioase, el a fost martur
al intaririi, peste slabici9nea bizantina a Paleologilor, peste
farimitarea imparatiei lui Stefan Duan, peste ruperea In
trei a taratului bulgaresc, cu care avuse legaturi strinse dinastia romaneasca, a emiratului turcilor otomani, devenit
prin trecerea de la Tzympe la Galipole, de la Galipole la
Adrianopol, tinind in atirnare ca pe o simpla feuda tolerata provizoriu Insui saracitul, dar Inca ap de stralucito-

rul Bizant Insui, o Imparatie. Decaderea, mergind pink

la desilvirita ruing, a marilor ctitori cretine, decildere datorita neintelegerilor dinlauntru, ambitiilor fratricide, che.
lok

141

marii in ajutor a strdinului, fie si de alt lege, ruperii soli-

daritii prin care singurd se tin statele, a putut sn-i fie

Invdtturd.

Sunetul clopotelor din zidirile de piatrd ale tatalui evlavies Inainte de toate si ale regalului bunic, totdeauna gata
de rdzboi, care a fost Vladislav, inchegdtorul lnsusi al ta'rii,

nu I-a putut indrepta pe dinsul, care a tinut sd-si adauge

fundatia, cit mai mdreatd, cdtre acea pietate lr vlagg
in a earii sfintenie formalistd au amortit atif,ia epigoni ai
marilor familii domnitoare.
Cu sabia la coapsd e Infdtisat el si pe zidurile Coz.ei aces-

teia i pe acelea, mult mai modeste, ale cregiunii sale din

partea muntelui dincolo de Olt, si astfel apare el i pe monete. Incununat cu o coroand impOrdteascd, dar in zale i
cu mina pe plOselele armei de apdrare a tdrii care-i fusese
incredintatd.
Dar nu un rdzboinic al vremii de aventuri cind Apusul
era tulburat pe o sutd de ani de lupta dintre Franta cavalereascti si dura Angliei, cInd contele verde" al Savoii venea
sd se batd cu turcii. la strimtorile Mgrii Negre si irainta
spre pdrtile bulgdresti, cind feudalii latini implintati irl
Grecia Isi continuau aventurile. Din caracterizarea poetied
a lui Eminescu, opusd celei, de o egala poczie, dar in sens
contrar, a lui Grigore Alexandrescu, care vedea fantonm
eroului, atunci cind marele cintdret moldovean desluea,
pe lingd bunul ostas, In primul rind pe bdtrinul mosnean,
apdrindu-si brazda, un lucru singur famine adevgrat:stricta
miirgenire a unei actduni, care i-a avut ceasurile de mare
putere, la datoria fata de pOmIntul Insusi al patriei, pe
care I-a dorit numai, In buna sa chibzuiald, intdrit i pe cealaltd clind a muntelui, garantat pe celalt farm al Dundrii,
program de sigurang din care imprejurdrile au taiat pentru
totdeauna partea a doua.
Ajuns a inlocui, In circumstante care vor ramine pcntru

totdeauna neldmurite, pe un Irate, si el viteaz, dar care

nu-si putea stapini boierii, el, care a intimpinat o singurd
cencureng la tron, si aceia iscodit mai mult de turci: a
acelui Vlad, care se va fi Infdticat ca fiul cu acdasi nume al
148

lui Vladislav f-iu, s-a gasit Inaintea intrebarii hotarltoare

a orientarii politice In trei directii: catre Urigaria, dare
frInturile imperiale crestine din Balcani, care noul domn
turcesc.

Nu s-a lasat eondus nici de amintiri, nici de legaturi din

alt domeniu decit al politicii sigure. Crestin sau pagln, catolic sau ortodox, vechi prieten san dusman de ieri, erau
numai elemente intr-un calcul de o continua exactitate,
care i-a Ingaduit sa mlntuie In Scaun, cu hotarele stapinirii
sale respectate de oricine, nu prin forte de care nu s-a stiut
folosi fiul i urmasul, Mihail, ci prin marea lui pricepere
de a Intrebuinta oameni si Imprejurari.
Vazuse, la nerd, stingindu-se acel puternic, Impodobit

cu Indoita coroana catolica a Ungariei si a Poloniei, la

care adaugia prestigiul originii sale francese de Angevin si

calitatea permanenta de capitan al cruciatei contra necredinciosilor si a sehismaticilor: Ludovic, caruia i s-a zis cel
Mare. Prielnica i-a fost soarta, care 1-a scapat si de un asa
de apasator vecin, cu necurmate pretentii de suzeran, de
stapinitor chiar dincoace de munti, si de vreun urmas din
singele lui, care &A nu vie deci de aiurea i sa aduca alte am-

bitii cu alte orientari. In lupta en celalt Angevin, din

Neapole, ginerele lui Ludovic, Sigismund de Luxemburg,

deci si el cu origini francese, marchis In Brandenburgul de
curind intrat In familia sa, nu Wee cleat sA apere coroana
adevaratei mostenitoare, Maria, sotia sa, filed a marelui
rege mort, si acesteia Ii raspundea In Po Ionia, acum desfiient definitiv din trecatoarea legatura si unita dinastic cu
Lituania, pretentia surorii Hedviga, silita la casataria cu
dIrzul Litvan abia botezat, Vladislav Iage llo. Mircea a Inteles ce se poate face In astfel de Imprejurari i, peste o
Moldova in care el a stabilit relatii de frateasca alianta cu
un Petru VocIA, pentru ea apoi sa hotarasca mostenirea urmasilor acestor fii ai Musatei, el s-a legat cu acea Polonie,
condusa de Iage llo, care intra momentan In jocul sail, pentru ca pe urma. politica romilneasca, stapinita de dinsul,

sa se Indrepte, cum cerea vremea, spre alte cai.

Sigismund se impuse en gren peste scene slngeroase,

Injositoare ale demnitAii regale, dar, o data ajuns rege ne149

contestat, ca sot al Mariei Angevina qi apoi, frtra drept, mos.

tenitor al sotiei moarte in tinereta, el si-a amintit de originile sale, care erau asa de departate si de deosebite. Vial
imparatului Carol al IV-lea, urmasul bietului sau frate in
Boemia slava, a voit imperiul, si 1-a avut. Pentru dinsul
Ungaria era un adaus, un punct de sprijin, un loc de plecare dare dominatia Orientului contra unei cotropiri nthmane la care s-a gindit numai din cind in cind. Voia srt irnpace biserica Apusului, sfrisiata intre doi papi, sa uneascrt
Franta cu Anglia, s intre en drept imparatese in aceste cloud

resedinti regale si sa prezideze concilii. Locul rriminea liber aici spre ni, i acest loc Mircea i 1-a luat, straja a crestinatatii, zagaz strabaterii turcesti paste Dunare, ocrotitor
chemat al Ardealului, precum in dregatorcii aproape independenti ai Ardealului, intre cari cel mai insemnat a lost,
nu un ungur, ci nfl polon, Stibor, el putea, la ceasuri grele,
sa-si afle un sprijin i, in aceasta tu vecina, scutita de
dinsul, un adapost.
Go lul dg sus 11 intilneste el insa, prin aceeasi favoare a
sortii, care se rataceste uneori i intre nebuni, dar se tine
mai bucuros in societatea cumintilor, si dincolo de Dunare.
Aici el, care si in Ungaria ti-a cautat o sutie, cea de-a
doua, care, fiind catolica, n-a putut fi zugravita aici, uncle
locul ii e luat de fiul ei, ortodox, Mihail, era prin toata inrudirea sa, veche i nourt, acasa la dinsul. Numele su e al
Sfintului Marcu, patron al Venetiei, nume care trecuse in
Balcani si-1 purta seniorul contemporan slavo-grec de la
Canina i Avlona, pe malul Adriaticei, Mrcsa. Sotia sa cea
d'intaiu, Mara, poarta numele sirbesc pe care-1 va repeta
paste putin inteleapta Mara Brancovici, imparateasa" crestina alaturi de sotul ei musulman, Murad al II-lea. De la
mama, acea Calinichia, a mostenit el, ca si dela stapinirea
paminturilor lui Dobrotici", al carui nume II poarta Inca
Dobrogea, calitatea de rucla a Paleologilor, care-i ingaduia
sa poarte, ca i despotii sirbesti, Stefan si Gheorghe, ca si
domnitorii bulgari de la ceea ce va fi la turci Chiustendilul,
vulturul Imparatesc cu douti capete pe enemidele sale de
cavaler. Cu Constantinopolul, unde-si trimetea spre Wirt150

Vitura fiii, dinastia munteana, si-a avut el legaturi neontenite pe care putinele izvoare nu ne ajuta a le cunoaste
deplin. El a inteles ca aceia ce fusese odinioara in mina
imparatilor incununati de Dumnezeu" ai crestinei Rome
rasaritene nu se mai poate pastra decit numai prin strinse
legaturi Impreuna. N-a luptat contra nimanui dintre cei
cari nu se mai puteau apara, n-a cautat sa se razbune asupra
celor pe cari nevoia-i aducea, ca la Bovine, pe urma ostilor

turcesti in pamintul sail, a cilutat prietenii unde erau cu

putinta si a cules mogteniri, ca in Dobrogea, uncle se presin-

tau de la sine.
A mers si mai departe. si-a dat sama ca turcii, cari nu
veneau ca nista flare cumplite, ci ca nista urmasi de alt
neam si de alta lege ai vecbii ordini din Rasarit, se supun
neapa'rat unei influente de cavalerism balcanic, adus prin
Neapole din Franta razboiului de o surd de ani, si a vazut
deci niste tovarasi i frati de arme in fiii lui Baiezid contra
chruia luptase si el la Nicopole, dar nu ca s. dea Dunarea,
pna la Chilia, ambitiei lui Sigismund, gata sa aseze, ca,
peste o jumatate mie de ani, pentru ei insii, centralii austro-germani la Severin si la Giurgiu i la gurile fluviului,
pe cavalerii teutoni i in acea capitala a Banatului i in
cetatea genoveza din Delta. Astlel prin legatura cu Musa,
care completa pe aceia cu despotul tefan, a fost el, un timp,

stapin al cetatilor turcesti" de pe malul unei Bulgarii disparute.

Cind Insa asprul Mohamed, Minas asiatic, fara nici o intelegere a rosturilor, drepturilor, obiceiurilor acestei vioaie

crestinatati, s-a impus, Mircea i-a aratat ca Bizantul otoman nu se poate intinde peste Dunare i apoi s-a rascumpa-

rat prin acea platade bani rosii", de galbeni, cu cari-si

asigura linistea asa cum o Mcea fata de acelasi sultan, pentru posesiunile ei rasaritene, insasi magnifica Venetie, caci
asa, si nu altfel, trebuie socotita vasalitatea domnului roman.
De-a lungul vremilor merge, cbiar si pentru cei cari nu
cetese cartile, urmarea oricarii fapte omenesti. Din cind in
151

cind e nevoie lug ca aceasta urmare inconstienta sa se prefaca prin larnuririle carturarilor lit contiinp c!ara. 0 fac

astazi, In numele arzamintelor ce reprezint i a muncii

mete insei lit viata intelectuala i politica a prin..] la
a( est ceas de concentrare pioasa a amintirilor, aici, lIng
mormintul vechiului ctitor si osta.
Revisla istoricei, XXIV (193(;), nr. 4-6, p 155-160.

IN JURUL POMENIRII LUI ALEXANDRU-CEL-BUN

I. Nwnele. Pornenirea lui Alexand.ru cel

Bun deschide Intli o intrebare In ce priveste numele lui

edaus. El Inseamnh: bunical Alexandru, Alexandru cel dintii. Numele insusi de Alexandru, venit de la greci prin bulgdri, tali au pe singurul tar Alexandru In veacul al XIVlea, trece si In lumea ruseasa de la vest,unde Cazimir, regele Poloniei, va avea, pe lIng6 un fiu cu numele slay: Viadislav, pe lIng aIi doi cu nume germane, dup Albert de
Austria si dup Sigismund Impratul, i pe un Alexandru,
contemporan cu ultimii ani ai lui -tefan cel Mare. I s-ar fi
putut zice i domnului moldovean Alexandru cel Mare, ca
lui Mircea, la care atributul de Mare" e ca In mama mare".
Si, cind nu numai.Asachi, dar i pictorii cei noi dela Rgdiluti, de la Sf. Gheorghe Nou din Suceava si de la Sucevital
1-au prezentat barIn v. si Mircea cel Watrin, own, adid.
cel vechi,
el avea aceeasi idee gresit, fiindcg e foarte
probabil Ca' Alexandru a venit la tron foarte tingr, deci la

moarte putea s aib chiar mai putin de cincizeci de ani.

Nu trebuie s5. se uite a. el s-a insurat din nou pe la 1427,
cu doamna Marina, c a avut cu dInsul un fiu, Petru ii o
fatti, Cneajna.

II. Legaturi rusevi. Alexandru era fiul lui Roman. Roman e Romanus, trecut la greci ca Rhomanos (Roman Lecapen, Roman Digenis intre imprati). lar de la greci,ca i
Alexandru, dar nu prin canalul bulgAresc, ci direct, merge
si la rusi. Cu acestia, adaug, dinastia moldoveneasc avea
leg5turi, nu numai, si nu atit, prin contactul direct de vecingate, cit prin tovilrAsia romAno-ruseascal din Maremura's [...]
1 Vezi lorga, Portratele domnilor romdni, pl. 1-0-11.
153

S. nu urtrim forma slavona, ruseasca, a actului pe care,

in Maramura's, la Inceputul veacului al XV-lea, II incheie
vciievozii ramasi acolo pe cind rivalii lor trecusera muntii
intemeiasera Moldova'. Participarea lui Roman la hiptele rusesti, care formeaza o parte importanta din politica
lui externa, trebuie pusa In legatura i cu aceasta camaraderie politica maramuraseana. i la regele Poloniei domnii
moldoveni, ca Alexandru insusi, nu mergeau ca la un suveran polon, catolic, latin, ci ca la acela care Infatisa prin
originea lui 1ituano-rus6 aceasta tovarasie iniiaI. Ba chiar
la o ruda, cum va spune, explicit, actul de amanetare de
&are lagello a tinuturilor de nord ale Moldovei i oum o
arat motivele de inrudire pentru care Alexandru se desparte de princesa iagelonida Ringa la, sora lui Vito ld lilacnuts.

De aici i diecii rusi cari apar la inceputul cancelariei

moldovenesti si cari-i dau o forma asa de deosebit6 de aceea,

bulgaro-sirbeascri, a cancelariei muntene.

0 Inrudire ruseasca a fost i aceea a lui Latco3, el insusi
purtInd un nume asa de caracteristic rusesc, cu -co, finala pe
care o gasim la urmasii lui. In adevar, nu numai ca unul
din fiii Margaretei-Musatei, pe care o presupun fiica a lui
Latco, se chema de fapt Stetco, dar numele, pristrat, al locuitorilor din Roman: romascani, arata ca pe fundatorul

oraplui, pe acel Roman, Irate al lui Stetco i tea al lui

II chema Romascu. N-am gresit admitInd c5.
pentru contemporani si al treilea frate, cel mai mare, Pe-

Alexandru,

tru, se chemaPetrascu, obicei care de la dinsii, cu tendinta,

fireascrt, de a se intinde numelor domnesti, a trecut asupra
boierimii intre cari vor fi, nu prin Imprumuturi mai tirzii,
ci prin aceasta zestre ruseasca adusa din Maramuras asupra
1 Vezi 0 marturie din 1404 a celor mai vechi moldoveni".

2 V. mai departe, iar, pentru Alexandru, Iorga, Studii

III, p. XXVI.

doc.,

8 V. studiul meu Conditiile de politica generala En care s-au intemeiat bisericile romdnesti En veacurile XIVXV, Mem Ac. Ronz.,
XXV, pp. 387 si urm. si, in traducere franceza, Bulletin de lasection
historique de I Academie Roumaine, II, pp. 143-44.
154

Moldovei inceptoare, care nu avea inch' aceastA iscalitur5,

atiia Iuracu, Vasilaru, etc. In actul de zalogire a Haliciului, Vladislav Iagello numete formal pe acest Petru
ginere" (BATK)1.

Mama lui Alexandru, ingropat la 1408 in biserica din

Roman, ctitorie a sotului cu acest nume i a ei2, se chema
Anastasia (o alta Anastasie, mai veche, fata lui Latco, moarta' la 26 martie 1420, a existat si ea3, si un act din 1413 o
numete soacra lui Alexandru, deci mama Dosinnei Ana.
Numele nu lipsete de loc la rusi, dar nu arat s fi fost intrebu intat si pe aceasta vreme. Am vedea o influenta' bizantina direeta, pe o vreme cind, cu cit slAbea imperiul Pa leologilor, cu atita biserica patriarhatului ecumenic ii intindea tentaculele la nerd, spre Rusia, apuseanA si rgsgritean6,
ca i spre arnindcu Virile noastre. Atunci de-a dreptul ar
fi trecut si numele de Alexandru asupra celui amintit astazi: i 1-ar fi ales mama.
III. Rosturi indigene ;si legaturi latine. Dar toat5. viata
Varilor noastre s-a format sub o intreit zodie. La bizanti.
nismul direct, constantinopolitan, sau indirect: rusesc pentru Moldova, sirbo-bulgar pentru Tara-RomaneascA, s-a
adaus latinismul ungaro-polon i traditia local.
De aceea mama celor trei Voievozi de la sfiritul secolului al XIV-lea se cheam6 indigen Mupta, iar ei, carili au

dreptul, rdzeimte, printr-insa sint Muptini", cum zicea

Eminescu: ai Muptei", precum azi e mqtenitorul unui

ptimint prin femei A Gafitei (scris prostete Agafitei) sau

Imbroane (al Imbroanei", al Imbroaii). Dar ea e atras de
Ultima editie la M. Costiichescu, Documentele tnoldovenefti inainte

de Stefan eel Marc, II, p.

605.

V. ibid., pp. 101-3 i 102, nota 7, dupit Dan, Cronica episcopiei

de Reid(' WO, p. 8 (cu fnsiii reproducerea pietrei, la Kozak, Inschriften
32). *tefan nume* pe Anastasia
aus der Bukcwina, I, pp. 119
ingropatgi la Rada'uti npikkliga. Anastasia lui Roman are insA
2

ea aceasta calitate. V. i Iorga, Ist. lit. In sec. al XVIII-lea, ed. a

doua, I, p. 126.
a Costachescu, Lc., p. 61.
155

propaganda, noun, a dominicanilor, a fratilor predicatori,

si devine o Margareta (nu Marghita, fiindca predicatorii
din cetatea ei a Siretiului, probabil un douaire lasat ei, sint
nu unguri, ci germani. .
Era deci Inca de pe la 1383 printr-Insa o directie latina.
Dar ea nu Indrepta nici catre Ungaria, nici catre Po Ionia,
deli propagandistii au avut desigur Invoiala si Indemnul
lui Ludovic cel Mare, stapInitor prin mostenire peste amindoua regatele catolice. Dominicanii, cu orice sprijin s-ar fi
dat din aceste tari, erau legati, ca si franciscanii, de altfel,
ca militie apostolica, de Roma. Numele chiar de Margareta
e occidental, foarte raspIndit In Germania (pe atunci contesa de Tirol, Margareta (Maultasche), In Anglia, in Scandinavia, In Proventa,
,
Aceasta explica de ce acest curent latin n-a putut sa prinda, de ce, pIna dupa sfirsitul domniei lui tefan cel Mare,

legaturile cu regii poloni sint de fapt acelea cu vechea Rusie

din flaliciu prelinsa In Maramuras. Singura forma legaturii

cu dinsa prin actul de vasalitate corespunde elementului

occidental polon al 'acestei regalitati duble. Cind polonii,
cu palatinateIe lor imprumutate din Germania si de la intermediarii unguri, cearca a fixa cu moldovenii relatii palatinale, dar lard invitatii la die-M., acestia din urma nu ad-

mit fiindca nu Inteleg.

...

Catolicismul polon, care impusese la Siretiu episcopi din

regat, incearca a doua patrundere prin casatoria lui Alexandru cu princesa lituana, dar de confesiune latina, Ringala, care fireste ea a avut si un nume din calendar (Maria)1.

0 stire care nu se sprijina pe nimic contemporan vorbeste

de o alta casatorie, aceasta aducind catolicism unguresc,
cu o Margaret de Losoncz, care ar fi fost fiicaunui voievod
al Ardealului, pe care trig documentele ardelene nu-I cunosc aceasta Margareta neavInd a. fie alta decit cea din Siret, Musata Insasi, moarta deci numai la 14102, care si-a
1 V. *i Costachescu, Lc., p. 146.
2 Inscriptia din biserica latina de la Baia, reprodusa deBandini,

ed. Urechi, An. Ac. Rom, XVI, p, XCI.

156

facut drum 0 pina la Argefh caci cred ai nu se mai tine nimeni la cele trei Margarete deosebite. Se Intemeiaza un episcopat de Baia, care ar face o curioas concurenta celui de
Siret, dac nu se admite un lucru, pe care-I propun, i anume
ca Alexandru, In feta unei evidente de populatie catolica
numeroasa, de limbh ungureasca, Intre riul. Siret i Carpati, a avut un episcopat catolic domnesc, 0 contra episcopatului vechi ungurese de la l3acau, aceasta creatiune a
franciscanilor din Chic, ca Inlocuire a celui din Milcov, care
fusese distrus la noi de tgari 0 trecut cu un rost mai mult
secuiesc in Ardeal. Un episcopat care sa nu fie legat nici de
biserica polong, nici de rosturile ordinelor internationale,
un episcopat indigen i rezident. Lui 5tefan cel Mare, avind
sa aleaga intre aceste trei episcopate catolice, i chiar al patrulea, care inlocuia pe cel ortodox mutat la Suceava, In
Cetatea-Albal, i-a parut, din cauza legaturilor cu Genova,
cu Venetia, cu catolicismul apusean, mult mai util i mai
putin amenintator sa aplece spre aceasta forma italiana,
lasind a se veqteji celelalte.

Alexandru-si Insoara fiul i mostenitorul, Ilie, ngscut

din doamna Ana, cu princesa lituana Marinca, dar data
aceasta nu mai e vorba de un nou aport de catolicism polon. Daca Marinca nu era sau nu s-a facut ortodoxa, ea 10

avea biscupul" din Baia. i, de altfel, din ce in ce mai

multa atentie Incepe a se da ci sub raportul artistic ortodoxismului rusesc, de la care au ramas Intre altele 0 frescele
capelei lui Vladislav la Wavel i ale celei din Lublin.
IV. Legdturi cu muntenii. Nici legaturile de derivatie cu

muntenii, cari-i trimisesera calugari sIrbi de la Neamt,

dintre cari, de0 de origine moldoveneasca, s-a ridicat i

Iosif, vladica lui, dar si un al doilea episcop, Inca necanonic, n-au convenit aceluia a carui vadita tendinta, 0 cu tot
juramintul faVa. de regele Vladislav, prin care singur putea
sa aib Moldova bucovineana i Galitia
0 el jura de fapt
numai- pentru &mete
era sa Intemeieze rmvia moldove1 Pentru care v. Westberg, In Vizantiischii Vrentennic, XV, p. 99
i

urtn.,
157

neascri, autocrat& lui fa'rX nici un fel de atirnare. A admis

deci penetratia bizantinA in ierarhie numai ca sA scape ei
de mostenirea munteanA si de vreo pcsibild intrusiune ruseascA. Alianta cu autoritatea ecumenicA II garanta fat de
arnbitiile vecinilor, intr-o vreme cind, In toate legAturile,
seat si bisericA mergeau ImpreunA.
In concurenta cu Tara RomAneascii, domnia lui Alexandru cel Bun inseamnd o rAsturnare complet a proportiilor.
Mircea VodA era,probabil printr-o aisAtorie moldoveneascA,
Inainte sau dupd aceea cu doamna Mara, infAlisatA la Britdet, desigur o sirboaicA, rud cu neamul lui Bogdan VocIA:
de aceea, pe la 1.399 probabil, el spune lui Vladislav Iagello: eu sint al tar, i copiii mei cari slut, sint nepotii thi,
i copiii ti, ca i ai mei" (rI "'KOH ChM% H MOH Avk Rd, HOTOpH
kL1,4 IdI H MOH1).
CH, e CI(T THOH AMMER H

Biruinta2 lui Mircea asupra lui Iuga, un vAr, ca fiu al lui

Petru, 1i deschisese acestuia calea la tronul pe care, un timp,
11 impArti cu fratele Bogdan. Atunci muntenii porunceau.

Acuma Alexandru, la care, cum se vede din Documentele

domnului CostAchescu, se adApostea si cite un pribeag munteen, e acela care face domn al TArii Romanesti pe boierul
Aldea, care, din recunostintA, ia numele protectorului stu,
devenind Alexandru-VodA, i, cind acesta dispare, Vlad
Dracul, noul stApinitor din principatul sudic, devine sotul
unei copile a Iui Dias. Numai greselile acestuia fAcurA ca
Moldova sA ajungA a primi de la fiul lui Dracul, Vlad Tepes,
domnia lui .tefan cel Mare.
Petru al Moldovei era insa ginerele lui Iage llo: legAtura
nu se poate tnteIege altfel decit printr-o fatA a lui Latco mA1 Kaluzniacki, in Hurmuzaki,

p. 8, Nr. DCLIII.

2 A luat la sine" din Ureche nu ar corespunde lui sum din

cronica slavoia de baza, care inseamnli: a prins" (Bogdan, Cronice
inedite, traduce a luat"; p. 499). E cepit. Dar Roman nu pomenqte
ca fii decit pe Alexaudru si Bogdan si relatiile de familie ale lui Mircea

sint cu Petru (v, i Xenopol, 1st. Rom., ed. a 2-a, III, p. 158 i.nota
45). Imi pare curioad si porecla de r4oraiii ologul, intr-o singurci.,
versiune a cronicei. Pare mai curind o rea scriere, orit iuterpretare a.
numelui luga insusif
153

ritat5. la munteni. Dar mama lui Mircea, Kallinikia, de ori.

gine balcanica, nu poate fi aceasta. Mircea, oricum, avea
rost s intervie in Moldova. El e acela care dd domnia lui
Alexandru.
V. Legeiturite cu Bizantul. 0 data stabilit insgraportul cu
Bizantul, el va evolua. Nu cunoastem dezvoltarea sub Iraparatul Manuil ; Manuil grecul, sau Protopopovici, sau GinbovuP, e un foarte influent boier in acest timp, clar, i dupil
Alexandru, gasim unaltul cu numele impErial de Andronic,
avind ca fii pe Costea i Mihai2. E aproape i vremea cind
cel mai mare negustor din Cetatea-Alb6, avind legtI.turi cu
Liovul, e Caloiani grecul, cgruia-i uimeaz Duca, fiul3.
La 1424 impratul asnciat, Joan al VIII-lea, trece la intorsul din Ungaria prin Chiba, strailtind Moldova4. In na.2,ociOyEm ale lui Sp. Lampros (III, pp. 219-221), o scrisoare
contemporan &are cei doi impArati, Manuil si loan, pomeneste de cATatoria aceasta pentru ajutor la regele Ungariei, inaptiratul Sigismund. Se stie c acestei vizite i se atribuie dania icoanei de la Neamt, care cu acest prilej mticar
ar trebui cercetata tehnic peste tot ce i s-a adaus deasupra
pe urma.
Aici se pune chestia autenticittii acelei marturii a mitropolitului Gheorghie cu privire la venirea lui Joan al VIII-lea
Paleologul, pe care o intilnim In deosebitele forme mentionate Inca de Melhisedec, in Cronica Romanului fi a episcopiei de Roman5.
Gheorghie, care a pgstorit biserica Moldovei la 1723 sau

1724-1730, spune cii sub Alexandru si mitropolitul lui,'

losif, impgrat fiind la Constantinopol Manuil Paleologul,
acesta a avut fiiu pre Andronie Paleologul, si Andronic
Paleologul aflindu-se la Beciu, fiind ginere chesariului de
1 V. Costchescu, Doc. mold., II, pp. 8-11, 66; 197 98.
2 Iorga, ChWa,qi Cetatea-Albii, pp. 282 si urm. (v. tabla la Ceta lea-

Alba, negustori).

3 Ibid., 87, nr. 30; pp, 90-2.

4 Phrantzes, pp. 120-21.

5 I, p. 86 i urm,
159

Becia, trimis-au Manoil porunca u8 villa la Tarigrad, 85 fie

imparat in local sau". Se vedeconfuzia dintre Ioan al VIII-lea
al

Andronic, fiul lui Ioan al V-lea Paleologul. Tot asa,

in loc de Buda, unde mersese loan, e pusil Viena, cu adausul unei inrudiri neexistente si imposibile. Dar autorul notitei de la Neamt, de undo s-a inapirat Gheorghie, cunostea
calatoria lui loan si directia ei. Fireqte insa ca tot ce urmeaza
convorbirea lui Alexandra cu oaspetele sau, declaratia domDalai Moldovei ca este inching, Ia Ohrid" asigurarea lui
Andronic c va face Mitropolia moldoveana autonoma deopotriva cu Ohridul i Ipecul si Chiprul", sinodul de patru
patriarhi i mitropoliti" la Constantinopol pentru a da acestei biserici paritatea cu Ohrida, slut o nascocire a celor cari
voiau sa afirme cu mai Inalt rang pentru dinsa.
Aceasta desi Gheorghie asigura cu juramint ca sobornicestile carte erau IS mingstirea Neamtului, unde le-a vazut
inainte de prad3 tfitarilor sub Dimitrie Voda Cantacuzino
ori Cantemir sau a polonilor lui Ioan Sobieski. Dar, cind
se vorbeste de lantul de la git dat de loan lui Alexandru,
intrebuintindu-se chiar cuvIntul grec de alurghida"
ai

am aratat existenta lui la domnii din veacul al XVI-leal,

Gheorghie, fixind chiar faptul, aproape exact, ca acel
port la too domnii s-au tinut pina la domnia lui Alexandra
Voda L'apusneara", cind se adauga c s-a trimis icoana cu

Maica Domnului de o parte si Sf. Gheorghie de alta, Impreun5.

cu mitra i sacosul" pentru Mitropolitul Iosif, n-avem a

face cu inchipuiri, ci cu necontestate realitati, care se potrivesc cu cealalta informatie.

Se adauga, tot de Gheorghie, citat in Minunile Maicii
Doninului de la Neamh 1847, pp.148-512 i marturia lui
Nicolae Gramaticul, fratele lui Postolachi Milescu" care
ar fi adeverit la 17 februarie 1655 ca a cetit documentele
patriarhale, ceea ce poate fi o simpla notital sau o scrisoare
imparateascal de mullamital, chiar cu acordarea uneia din
1 Aceste Metnorii, XII, 1931-2: Intoarcerea unei pribege, downnn
Maria Minio.
2 Melhisedec, I.e., pp. 89-90.

160

acele situatdi onorifice cu care erau largi bizantinii din toate

timpurile.
Legenda nemteana leaga de acest rar si mare eveniment
numele doamnei Ana, dar aceasta nu mai era in viata inca
din 1417 s,u 14181.. E vorba deci de Marina: as crede ch'ar
el si in fresca de la Sucevita, unde se inftitiseaza Irish' aducerea, pe vremca Anei, a moastelor Sfintului loan de la Su-

ceava de la Cetatea Alba, chipul Marinei a luat locul ace-

luia al inaintasei ei.

VI. Originea doamnei Marina. Alexandru fusese insurat

cu Doanma Ana. Numele acesta nu e cunoscut in Rusia, dar

el apare la Bizant prin casatoria noului imparat cu Ana

de Rusia, moarta la Constantinopol cam in acel timp2.

Fiul Ilia are un nume maramuraean, Elias fiind pronuntat ungureste.

Dar iota cum acea doamna. nousa, Marina, despre care Cro-

nica de la Bistrita spune ca e fata lui Marin", ceea ce nu

ar 1nsemna de loc o indigena, numele de Marin fiind abso-

lut necunoscut in Moldova (in Oltenia vine prin sirbi de

la Venetia). Ea apare strins legatal politic de sotul ei, nu

ca si cum ea ar fi coregenta, dar cu o vdditd dorinfei a acestuia de a o scoate tnainte ca un titlu de mindrie, ca un succes
politic. 0 gasim pe Evangheliariul de la Oxford, grecesc, cu

o mai proast traducere slavona pe margine, si o gasim si

alaturea de sot, pe patrahirul, din Rusia, asa de fericit scos
la lumina de raposatul Gore.
Totodata Alexandru poarta cu aceeasi mindrie titlul, decalchiat dupa greceste, de domn al Moldovlahiei", si s-a
.vorbit chiar de titlul de despot bizantin, pe care 1-a avut
si Mircea, titlu care nu se capata decit prin inrudire cu o

princesa bizantina. El so intituleaza autocrat" i sotiei

1 Discutia d-luiCostachescu, /.c., p. 120, asupra deosebirii dintre

aceastA datti si cea din documentul de la Wickenhauser, care o prezint ca moart la 14 aprilie 6923 (1415), n-are temei, dat fiind felul
de a citi al cercet5torului bucovinean. Cf. si ibid., p. 296.
.
2 Phrantzes, p. 109.
11

Scrieri istorice

161

vol. I

N. Torga

celei naua i se dil titlul de autocratorisa", inovatii, i inovatii nu filra Inte les.
Mi-am aratat cindva Orerea ea Marina' era de o origine
bizantina sau quasi-bizantina, ca nu era de nevoie sa fie
Paleologa, ci, dat fiind numele ei latin, i al tatalui, ne-am
gindi la acei Gattilussi, seniorii, genovezi de Lesbos i Enos,

cari dadusera o sotie lui Stefan al Serbiei, devenit astfel

despot2. Pe o Gattilusio, Ecaterina, o tinuse si, cind era
despot in Moreia, viitorul Imparat Constantin Paleologul3.
Cneaghina Marina (Marena) e pomenita intii la 14 septembrie 14274. Apoi la 10 februarie 1.429, cind i se da de sotill ei minastirea la Vinovat" unde este egumen Chiprian,
min5.stire pe care nici un alt izvor n-o arata9. Ea era atunci

mama unui copil, Petru, care purta numele lui Petru al

Muqatei. Linga Alexandru ea se prezinta ca 1ntemeietoare
din nou a minastirii Neamtului6. La 15 octombrie din acela0 an i se daruiesc doua sate7. Si la 23 decembrie apare
In calitate ae ctitora a Neamlului9.
Dar un frate al ei, Bratul, cu fiii, apare la 4 decembrie
dupa nunta Marinei9, apoi la I-iu i 17 iunie 142910. Ipoteza
bizantina nu s-ar mai putea deci mentinea.
De la apropierea de Bizarit si de la autocratie", slabiciunea lui Ilia duse la aservirea fal.5. de Polono-Rusia si la
razboaiele civile.
1 $i Doamnei lui Ilie i se zice Marena, dupri amintirea Marinei,
deO numele adevarat e Maria, Marinca.
2 V. Iorga, Notes et extraits, I, p. 69.
3 Lampros, In Nio; 'EXX-Ivopinion, IV, p. 417 i urm.
4 CostaChesCII, I, o.c., p. 191_

5 Ibid., p. 248, nr. 81.

9 Ibid., pp. 287-8.
7 /bid., p. 294, nr. 91.
8 /bid., p 307, nr. 94.
9 Ibid., I., p. 228, nr. 76.
10 /bi'd.. PP. 267, 280.
162

VII. Costurnal lai Alexandra. Pe patrahir Alexandru nu

poarta coroana, ci o plrie ap1ecat6 spre frunte. Puteux
vorbi astazi asupra originii i sensului acestei pliirii, intru citva asemenea, de altfel, cu a lui Ludovic al XI-lea,
regele Franciei.

0 ggsim Intlia oar6 la portretul lui Mihail Paleologul pe

ms. 2123 din mingstirea Sinai, din 1242"1. Ea se g6sete
apoi in toate portretele impratului loan al VIII-lea,tocmai
vizitatorul lui Alexandru cel Bun in 1427, i pe frumoasa
medalie a lui Pisanello, Witut cu acest prilej, dar i In acelai ms. de la Sinai, care deci nu e decit din secolul al

XV-lea, ambii imOrati fiind fa t5. in fa2.

Dar o mai gilsim pentru o epocil anterioarg, fiind vorba

de un Akropolites, de o Tornikia (deci c.1100), i la muzeul

din Troitcaia Lavra, o pgreche fiind reprezentat intocmai

aa pe o stof'd analogil cu patrahirul.

in fata chipului barbaesc e inscriptia: 805Ao; ro X9LCITO5

XCOUcrravivcq 6 AxponoXErt); in fata celui al sotiei, Mapicc

xoparri) ToepLyEcch 'Axpolsavrtaaa.3. Ceea ce inseamna

e pentru portretele pgrechii domneti d:n Moldova,

ca i ms. din Oxford, de altfel,

se urma o veche traditie.
Chestia acestei p'al'rii a fost pusil, de altfel, recent, in
La Revue de l'Art, 1928, p.130 i urm., de un om cu experienta lui Ebersolt. Domnia sa, prezentind bustul lui loan
Paleologul, pgstrat in biblioteca Vaticanului, asemenea cu
inftitiarea lui pe poarta in bronz a basilicei Sf. Petru i
pe frumoasa medalie a lui Pisanello, nu vorbete de fresca
admirabilai a lui Benozzo Gozzoli din Palazzo Medici de la
Florenta, in care loan apare ca un Crai de la 116s5rit, purlucrate la Constantinopol

1 Benevvici, Monurnenta Sinaitica, Petropoli, 1925, pl. 33; cf

N. P. Lihacev, Marepna.imi Ton ncTopnn pycczoro rmononncaunn.
II, Petersburg 1906, nr. 114.
2 Benepvici, 1.c., pl. 34.
3 Pijuan, Historia del inundo, III, Barcelona, 1930, p. 418. Niel

vorba de magnat rus in port bizantin".

163
11*

tind coroana regala pe un fel de turban" rasaritean

,se
opreste asupra plriei, pe care o socoate neexistent pe
monedele si in manuscriptele epocii".
Domnia sa observa MA' ea astfel de palarii se mai afla
Intr-un manuscript al Bibliotecii Nationale din Paris, copiat in 1362, foarte probabil la Mistra, de Manuil Tzykandilis1, chipul fiind reprodus in cartea sa, a lui Ebersclt, La
Miniature byzantine (Paris, 1926), pl. LXII, fig.I, p.572),
i pe parqii bisericii Pantanasa, In aceeasi Mistra, la portretul lui Manuil Laskeris Chatzikis, reprodus la Millet,
Monuments byzantins de Mistre, Paris, 1910, pl. 152, fig.4.

Ebersolt crede ca ar fi o imitatie a pagriei occidentale

zisd chapel bec", a carii moda ar fi revenit in secolul al
XIX-lea. loan al VIII-lea ar fi adoptat-o par un sentiment
dlicat de convenance" fag de apuseni.
Dar cazurile de la Mistra arata un Imprumut
daca e
vorba in adevar de dinsul pentru aceastd forma Inca In
secolul al XIV-lea. i, ceea ce e decisiv, Alexandru cel Bun

o purta cu optsprezece ani inainte de vizita imparatului

la Florenta (1438), caci patrafirul e de grin 1420 si domnul

moldovean isi sfirsise zilele in 1431. Si Alexandra a trebuit
sd ia moda de la loan insui, poate atunci, la trecerea prin
Chilia.
Bucuresti, 1933.

V., asupra familiei, Iorga, Philippe de Mbzieres, p. 405 si nota

de care vorbeste Nichita Choniatul (v. La

Revue de l'Art, l.c., p. 132, nota 5), e cu totul aitceva, o caciura
tuguiata.
2 De chipurile lui loan VIII Paleologul (si de aeela de Gozzoli
2. IlE7,04Pc4g3c01.7.64,

se ocupasesi Lampros, In NioGTMcilvolivilvant IV, pp. 385 408),

cu reproducerile). Cf. si Mutioz, fri Comptes-rendus de l'Acadentie des
Inscriptions, 1907, pp. 300-308. Pentru loan la Venetia a se vedea
ms. semnalat de Paul Lehmann, In Sitzungsberichte ale Academiei
din Mnchen, 1909, p. 44; Rose, Verzeichnis der lateinischen Hands.

chriften zu Berlin, III, pp. 1343-6.

164

CRUCIATUL DE SINGE ROMAN IOAN

AL LUI VOICU DIN INIDOARA
(HUNIADI).

In anul thiar cind se producea miscarea

taraneasca i cind cele trei state ardelene, amintindu-si de

rosturile lor mai vechi, se solidarisau, impgratul Sigismund

lua in serviciul sgu pe amindoi Ioanii Olah, fii raposatului Voicu din Inidoara", pe trei luni, cu cincizeci de lanci,
plata foarte insemnatg, fiind trecutd toat in seama judetului Comiat1.

Acest loan apare ca lamps intr-o scrisoare a lui Vlad cu

acest cahficativ de viteazul", care corespunde latinulni

miles, ca unul in mina cgruia Domnul a lgsat toatg grija
plaiurilor, cu voia de a inggdui sau de a opri pe oricine2.

Viteaz longs", forma ungureascg, e acela care aduce pentru

Vlad la Brasov scrisorile chesarului3. E vorba de loan cel
Mic, care lupt pe vremea luptelor din 1432 Inca, impre-

una cu Ladislau Csaky, contra turcilor In Muntenia si fu

gi rgnit de moarte"4.
De mult se 'Meuse, de Sigismund, o danie acestor nobili
romani din sud-vestul Ardealului, Voicu cu fratele si fin!
loan. Acest viteaz nu-si ggsi de lucru in tara lui de nastere,
ci pornind in lume, ajunse a servi, invatind rnulte lucrui
nestiute, mai ales taine ale unui sistem militar inaintat,
Documente cu privire la Istoria Romdnilor
1 N. Densusianu,
1551-1575). Bucuresti, 1897, P, pp. 627-8, no. DXXIV.
2 I. Bogdan. Relaliile, pp. 61-2. no. XXXVIII.
8 Ibid., pp. 65-6, no. XLIII. Cf. si T.G. Bulat, In Rev. 1st.,

XII (1926) p. 57 si urm. (Contributia romAneasdi la opera de cruciat

a lui Hunyadi); I. Minea, Vlad Dracul, din Vercetdri istorice de la
Iai (genealogie i bibliografie).

4 N. Densusianu, /.c., 12, p. 661. Dupa aceia vine aprarea de

aihindoi, de care va fi vorba in1at5, a frontului baratean.
165

o prestanta personalil si un simt puternic pentru cruciatit,

de la ducele de Milan.
Se intorsese din Italia1, unde mercenarii se plateau pe
atunci foarte scump, destul de bogat ca s imprumute i pe
imprtratul. Astfel loan zis RornAnul" (dictus Olah), fiul
eiposatului Voicu, viteaz al Curtii, da lui Sigismund 1 200
de florini unguresti de aur si capata ca zilog orasul Papi
In comitatul de Arad, pe Mures",,dar apoi, adaugind cu alt
imprumut de 300 de florini, el cedi aceasti posesiune, pentru a primi in loc, el si fratele cu acelasi nume, orasul si
tinutul Comitatului in Banat, cu toti chenezii i satele de
acolo 2.

Dupa o astfel de incercare,cu atit mai pratioasa era colaborarea celor doi fii ai chinezului Voicu. Li se incredintil
apararea castelelor severinene, de unde acurn plecaseri,
poate chiar inainte de mo artea ocrotitorului lor, Sigismund,
teutonii: pe linga Severinul Insui, Geurinul, Orsova si Mehedia. Pentru plata lor se zalogiri patru localitAti din Ungaria, pe Hugh' acea mosie, din comitatul Bereg, unde, ca
pe vremea vechilor voievozi, cei doi frati se si gaseau in
acest an 14393 Se imprumuta pentru apArarea acestor cetOti din gura turcilor" o sumil importanta de bani i de la
nobilii romAni Cata, Ladislau si Mihail. Se mOgulesc
nobilii din purtile Hategului, membri ai familiei CAndea
de la Riul-de-Mori si satele vecine. Acesti rizboinici prtzeau Poarta de fier3.
Intre noii comandanti de la Dundre intilnim, in locul de
span de Timisoara, ocupat odinioari de Pippo, pe doi unguri de aiurea, Ioan Marczaly i Ladislau Haghmas. Alaturi, Banatul Severinului, citva timp liber, se incredinteazil lui loan Olah", acela citruia, dupil locul Esau de ori.
1 I. Bogdan, Lc. p. 59, no. XXXVI.
2 N. Densusianu, l.c., P, pp. 597-8, no. CCCCXCIX.

3 Ibid., pp. 648-9, no. DL.

Ibid., pp. 651-2, no. DLIII.
Ibid., pp. 655-6, no. DLV.
I ibid., pp. 652-3, no. DLIII.

41

166

gine, i se va spune, in forma nobiliara: Hunyadi'. 0 noun

diploma cuprinde noi indatoriri intre ei i regele, pentru
apararea acesteiregiuni amenintate2. Era si un episcop de
Severin, Benedict, pe care Eugeniu al IV-lea II indemna s
inlocuiasca prin activitatea lui contra schismei lipsa episcopului de Siretiu si a celui de Bacau. Scaun Intemeiat de
Bonifaciu al IX-lea si inzestrat de loan al XXII-lea, precum si lipsa de succes a franciscanilor din Ciuc3.

Va veni vremea cind Iancu-voda din Inidoara va tinea

supt puternicele lui aripi pe domnii aminduror tarilor lo-.
cuite i cirmuite de oameni din neamul sau. Pentru moment
'Mg Ilie, preocupat si el de razboaiele ce se pregateau din
partea turcilor, crezu ca trebuie sa se apropie si mai mult
de Po Ionia. Facu atunci el intii, din Suceava, la 8 septembrie, juramintul de la Liov si, din Birlad, se indatora el
insusi, la 25 ale aceleiasi luni, cu sau fara stirea fratelui,
care pina atunci reprezentase intreaga Moldova', sa fie legat cu regele Vladislav contra oricaror neprieteni ai lui
sau impotriva pdginilor"4. Se pare cd regele, ingrijorat de
aceastd amenintare, trimisese pc cineva sd ia asemenea decla-

ratii. Ambii domni intarisera Hotinul, asezind acolo pe

unul din cei mai puternici noi boieri ai tarii, Manuil, en
numele grecesc, ca si al lui Andronic, al carui fiu, Costea,

era in serviciul Mo1dovei5.

In acelasi an 1439 solii domnilor Moldovei la sinodul din

Florenta, exponenli ai politicei catoliee polone, Neagee

logofatul insusi i mitropolitul Damian, iscaleau actul de
Unire cu Rome.

Dar, acum ofensiva begilor de la hotare, in frunte cu Mczedbeg, va scoate pe primul plan acum marea personalitate
1 Ibid., p. 657, no. DLVII.
2 Ibid., pp. 657-8, no. DLVIII.
Ibid., pp. 660-1, no. DLX.
4 Ibid.,p. 874, no. DCLXXXIV; pp. 874-5, n-IeDCLXXXIIIIV.
5 Ibid. p. 876 ( Costachescu, o.c., II, pp. 41-2).
6 V. Iorga, Notes et extraits, seria 2-a, p.1 i urm.; Auner, Les

Rountains au Concile de Florence; Iorga, 1st. Bis., I.

167

a lui Hunyadi. Coboritor de chenezi, fiu al tinuturilor cele

mai primejduite, tdran rdmas asa pind la sfirOtul vietii
sale, cu tot catolicismul SU, cu toate caldtoriile in Apus
i cunostinta imprejurdrilor 'italiene, cu toat cdsdtoria cu
o sAldgeancd de neam nobil, Elisabeta, el si-a pus inainte
de la inceput un singur scop, pe care 1-a urmat cu toate pute-

rile sale si cu toate mijloacele rasei sale, ale celei robite,

de care se tinea, si ale celei libere, cu care a facut pact de
aliantd i chiar legdturi de familie, si nu numai si asigure
linistea Ardealului necontenit atacat la toate pasurile, ci
ad impiedice asemcnea incercdri printr-o serie de ofensive,
de acte de cruciatd, mergind ping la capdt, in fund cu mijirea cupolelor Constantinopolului imperial, de atita vreme
primejduit si el.
Indeplinind aceasta misiune mintuitoare nu numai pentru Banatul, ce i s-a incredintat la inceput, i pentru Ardeal, unde pe rind i s-au dat toate demnitAile: voievod,
span al secuilor el singur span al Bistritei, refdcin-

du-se pentru dinsul marchisatul" de odiniocrd, de supt regele

Ludovic, al lui Andrei i al maramurescnilor, ci pentru

Ungaria intreagd, pentru imperiu, unde era mostenitor, ca i in tdrile de mostenire ale lui Sigismund, stdpinul sau de citiva ani, Albert de Austria, ba pentru intreaga
crestindtate apuseand, care a deprins numele acestui Valah", acestui Blac", din care tdrile de limbd francezd au
Mut un Blanc", Albul, cavalerul alb al luptelor pentru
cruce. Astfel sarcina pe care o indeplinea cu atita energie a
sdltat tot mai sus pe acela care incepuse supt acoperis tdrdnese si ib vesmintul simplu al rasei si al clasei sale, asa incit, guvernator al Ungariei, dispunind dupd plac decoroana
care lunecase de pe capul lui Albert, cules de boala molipsitoare, mritindu-i vdcluva, ocrotindu-i fiul, el a stilpinit

cu mind de fier o nobilime dirzd care Meuse atitea zile

amareluiSigismund. Dacdar fi vrut, ar fi lnldturat aceast
femeie i acest copil, dar era prea mindru ca a fie un uzurpator, si in instinctul romanese trdiau prea mult ideile cd-

lguzitoare: de lege, de drept si de omenie..

Frd s fi cunoscut trecutul unei tdri unde se ndscuse pe
o treaptd asa de umild, el a avut viziunea unei uniri generale
169

a crestinitatii din IlAsilritul Europei, si de aceia cel care

avut legaturile cu imparatul bizantin, cu Despotul sirbesc, Vuc-ogli al turcilor, Brancovici, cu albanezii, cart
erau s deie i ei un erou pe Scanderbeg, intors de la islam

la cruce, acela care era s poata aduce, cum nu izbutise Sigismund, ca doritor al unei Dalmatii unguresti, pe venetieni in apele Marii Negre i chiar pe Dundre, pind la Nicopoia Mica a hiptei crestine din 1395, a reunit iarasi Ungaria cu Po Ionia prin casatoria Elisabetei cu tinarul rege poIon Vladislav i astfel a pus, de atunci Inainte, In fata

moldovenilor o singura politica a crestinatatii, pe care o

reprezenta e1. Crescind fii de cele mai Inane ambiii, numind

pe cel mai mare Ladislau, ca pe sfintul rege de la Oradea,

el a crezut poate cd-i gateste coroana, pentru a carii oprire
i s-a taiat capul prin desperata incordare a dusmanilor celor multi ai familiei, dar toroana Cesarilor romani a impodebit fruntea celui de al cloaca fiu, Magas, protector al
lucrurilor Renasterii, in acelasi timp Old continua opera
de cruciata a parintelui &au.
Noul rege din gratia lui, Vladislay, adauga In 1440 Inca
la posesiunile pe care si le cistigase acela care nici se mai
numeste acuma in actele solemne Olah, ci, ca i fratele
magnificus Iohannes de Hunyad"1. Pentru moment el ard
in fata un conte al secuilor, pe Mihail Iakch, caruia i se daruieste de regina Elisabeta Rodna, prezentata ca un vechi
castel parasit, i o intreaga lume romaneasca, un bloc de
sate libere, care apar astfel pentru Intlia oar, intr-o functiune militara de granita:
Poiana, Rebrele de
sus si de jos, Ceul, Nasaudul (CI Abrudul, Samsudul, Aiudul), Salve, Zagra i Mocodu12. La Belgrad sta. Inca Franko
de Talovec, caruia, stringind bani i prin Cams, nu stiu cu
ce drept, Ii place a se intitula fost Ban de Severin3. La Gevrin e un slay, Henric Czeczko, pe care-I va fi asezat Albert.
Tori acesti demnitari in legatura cu, episcopul titular de
o

N. Densusianu, I.e., 12, pp. 666-7, no. DLXIV.

2 Ibid., p. 669, no. DLXVI.

2 Ibid., p. 671, no. DLXIX. Lupte eu tureii.la hotarul Banatulul
1

supt Albert, ibid., p. 672.

169

Arges, care sta in Ungarial. Dar avintul lui Hunyadi intrece repede toate aceste concurente. La 1441 are acum Ardealul arm, la care uneste si stripinirea Timisoarei, si Vladislav II acoperi eu cele mai mari laude pentru isprtIvile
indeplinite pin6 atunci, pe care indat le va intrece asa de
mult. Regele nu uit'd rolul esential pe care Ioan 1-a avut in
impunerea sa ca rege ungar si,dup incoronarea de la Alba
Regala, in biruinta asupra unui intreg puternic grup de dusmani intre cari banul Ladislau de Gara, urma al lui Nicolae, luptiltorul din partile noastre prin secolul trecut, Joan
de Korogh, si el amestecat in rilzboiul din aceste regiuni,
un Andrei Bothos (Botas?), trecalor span de Timisoara,
care-i fu luata pentru tradare, el fiind ucis, in folosul celui

astfel glorificat, un Henric, fiul Voievodului", un Joan

Iuga de Rachcha", si el, cum il aratil numele, un fruntas

roman din acest colt de lume. Hunyadi e ajutat in aceast6

sarcina de tovatisul, tin timp, la bailie, si la voievodatul
Ardealului, Nicolae Ujlaky,care va ajunge prin lupta" contra turcilor un vice-rege al Bosniei. De fapt, tot el, trimis
la Belgrad, cu aceasta scapri cetatea de amenintatoarea cucerire turceascii, dar nu se opreste acolo, ci patrunde in piirile sirbesti cuprinse de turci, inaintind cale de trei zile.
Acel Isac-beg pe care cronica turceasc5 ni-1 aratil ca dusman

al lui Brancovici si al lui Vlad Dracul mdrite sultan",

spune e], cit timp Volc-oglu va fi la Semendria", cea cu
multele turnuri drepte si pinrt acum, atita timp nici Caraman-oglu, nici ungurul nu vor fi linitiji, i nici pe Dracula
sa' nu ti-1
crezi prieten, caci e fiitarnic"
incearc6 a se im:
potrivi, dar e dat peste cap, complet biruit intr-o mare lupt4.
pe care o descrie documentul regal, care e o stralucita pagina de istorie adevArat. Ca rasplata i se cia' aprigului luptator, impodobit cu atitea titluri si ins'arcinat cu atitea misiuni, ce putea sil-i ating mai adinc inima; in chiar tinutul

ta'ranesc al originilor sale, In aceste parti ale Iniedoarei,

intre ai sai, mosia romilneascrl Dobra, atirnatoare de cetatea Devei, cu origini dacice2.
1 Ibid., p. 677. no. DLXXIII
2 Ibid., pp. 677-80. no DLXXIV
170

In aceastd dispozitie de spirit miscatil, Ioan, care e si

pan de Solnoc, legat din nou cu Transilvania lui, restituie
capitolului din Alba-Iulia, dintre multele posesiuni ce
avea, Cergdul bulgansc, Jomalul i Tinodul, intru amintirea fratelui, Ioan Minor de Hunyadi", pe care-1 calific,

nesfirit de iubitor, viteazul vitejilor" (miles militum),

ardtind ct acel care a murit In partile ardelene, In servi-

ciul tdrii" (in actu rcipublicae), se odihnete acum in vechea

biserictl a sfintului Arhanghel Mihai, el insui arhanghel cu
sabia strdlucitoare al apardrii cretine1. In deosebire de ce
am vdzut pind acum la demnitarii unguri ai acestor regiuni
i la strainii adusi de Sigismund se vede la acest om aa de

nou i de original acea notd de sentimentalitate discretil

care e insuirea de cdpetenie a poporului nostru. La 1444, el

va pune, ca guvernator al Ungariei, i o frumoasd lespede

de piatrd, azi ciocirtit barbar de invaziile turceti,viteazului", care, acuma, se spune, Intr-o poetic pornire, e unit

cu irurile ingereti". El insui declarase la 1440 cd tot acolo

IMO fratele prea-iubit", si-a ales locul de inmormIntare2,

radjduind ca prin slavitul arhanghel sd fie nu numai ocrotit pe pdmint, ci, si el, cuprins In ierarhia cerurilor"... Cano-

nidi se vor indatori Instl, dupd o dating pe care o gdsrm adesea la Rilsdriteni, sd facd, la anume zile, slujbe pentru mortii tuturor vremurilor3.
Toatd aceastd lume romilneascd de chcnezi i de viteji",
din partile Dobrei, Inidoarei, Hatcgului, BanEtului, pomenindu-se i Lugojul4, trebuiau sd se prEgilteased bine pentru

marile lupte care-i ateptau abia peste citeva luni.

in 1442 Inca, Mezed-beg intril in Ardeal, dar nu prin acele

Orli din Apus aa de bine pdzite, ci prin Tara-Romilneascd,

impotriva legdturii abia incheiate de Vlad-vochi, ceea ce

dezlega de orice indatorire pe acesta, care avea Intelegeri
vechi cu Hunyadi. in adevdr, II vedem pe Domnul rom5n
scriind, pe acest timp, cu toatd increderea i respectuoasa
1 Ibid., pp. 681-2, on. DLXXV.

2 Ibid., p. 681, nota 1.

a Ibid., p. 682.
4 Ibid., pp. 683-4, no. DLXXVI. V. i n-1 urmator.
171

prietenie, puternicului si de toat slava si cinstea vrednicului si celui al BAu prea-iubit frate, al Ardealului si al
secuilor (sic) voievod si span de Timisoara, Ianis voievod"1.

Branul era tinut atunci de acest bun prieten. Deci nu pe

acolo puturA BA intre turcii, cari intrebuintascr aceste dru-

muri romanesti. Vor fi trecut pe la Turnul Rosu, unde era

apAnrea mai slabA. Surprinsi, ardelenii, pe care-i comanda
acel episcop Gheorghe Lepes, asa de aspru cu tAranii pe cari-i adusese la rAsooalA, sint invinsi si prigonitorul lacom

al iobagilor 5Ai2 cade insusi la Sintimre (18 mart) unde

Hunyadi, care si fusese rAnit in luptA, a fAcut sg se ridice,

iarasi dup obiceiul romAnesc pe care-) vom gAsi de atitea
ori urmat de St,efan cel Mare, frumosul Was de Inchinare
in stil gotic care se pgstreazA si pinA acum.

Plini de prad, turcii, pe cari nu-i cAlAuzia, ca In alte

invazii prin Ardeal, domnul TArii RomAnesti, dAdurA sa
iasA pe la Poarta de fier. Aici, Hunyadi strinse In pripg. pe
rAzboinicii Scaunelor romfinesti", Intre altii pe acel Chendrie din pArtile Hategului care mai fusese pomcnit pentru

ispeavile lui. In aceast lupt de la locul Kapu", de la

locul zis Waskapu"3, victoria desavirsit fu exclusiv a
romtmilor. Ce putuser face privilegiatii Ardealului, cu

episcopul lor cu tot, Be vticlise doar la Sintimre4. Data o

avem: 25 mart5.
Dintr-un document mai de curind adus in discutie se vede
cA turcii, trecind prin Tara RomAneascA, aduscscra cu ei
1 I. Bogdan, .Rektiile, p. 77. no. LHI.
2 Documentul, extrem de important, din 17 april 1443, din 111 n
Hung. Hist., Diplomataria, XXXIII, p. 141, pe care-I aduce inainte
d. I. Minea in Vlad Dracul, p. 123, nota 2. Pentru data, Iorga, Les
aventures asarrazineso des Frangais de Borgogne au XV-e sicle, p. 39.

Cf. discutia in I. Minea, /.c., p. 121, nota 2.

3 N. Densusianu, /.c., 12, la data de 1444; cf. i vol. II2, la data
de 1462.
4 Povestirea calugarului Bartolomeiu genovezul din Constantinopol; numara 26 000 ( I) de turci morti. V. Wavrin, ed. Dupont.

6 V. I. Minea, /.c., p. 121, notele 1, 2. Dar cf. cronicile sirbgti

(oarecare deosebiri).
172

un domn, Mircea, inaintea caruia Vlad trebui sal se retraga',

dar nu in Ardeal, unde Hunyadi avea in acel moment un

candidat al sail,. Basara1a1, fiul lui Dan2.
Vlad Dracul3 era acum In rindurile crestinilor, ea i ve-

cinul moldovean, Ilie, care in acest'an lega o alianta cu fratele regelui Ungariei i Poloniei, Casimir, asezat ca mare
cneaz al Lituaniei4. De altfel Inca de la 1438, *tefan, izbutise a inlatura pe calugarul" de la Cetatea-Alba, care nu-i
fusese data prin actul de Invoiala cu Ilie, tocmai pentru ca
Aron nu putuse fi deslocuit de acolo.
Lucrari urmara la cetate i ele se facura in 1440, cind, pe
numele lui *tefan, se adaugiau i aceste doua inscriptii in
greceste, limba arhitectului Teodor, Teodorachi, din Tulcea:Rugaciunea robului lui Dumnezeu Teodor. Isus Hristos invinge. S-a facut aceasta cetate supt prea-evlaviosul
domn tefan Voievod i de care maestrul domniei sale si
ispravnicul cetalii" (nu pircalabul), la anul 6948 (1440).
Fereste de primejdie, Nascatoare de Dumnezeu, pe robul
tau, tefan Voievod", i, aiurea: A luat capat dumnezeiescul zid; vie Isus Hristos in ajutorul celui ce I-a facut". In
ciuda acestei rugalciuni, tatarii din Crimeia, cari n-ar fi fost
Inca de atunci la indemina sultanului, aruncara doua ciambururi asupia Moldovei: cea dintii aparitie a crunidlor
razboinici ai hanului, razbind prin Birlad si Vaslui, care
1 Arderea Tirgovistii a urmat In cursul expeditiei beglerbegului.
V. si pasagiile din B4Leim reproduse in Iorga, Studii i doe., III, p.
LXIX i urm.
2 I. Minea, o.c., p. 123, nota 2. Si cronicile sirbesti, in Starine,
XIII, Spomenic,III, si ed. Liubomir Staianovici, Starisrpshirodoslovi
i letop isi, Belgrad, 1927 (cf. Iorga, in Rev. hist. du S.E . eur., VI. p. 194;

L'lement roumain dans les annales serbes, ibid., IV, p. 225).

3 Care daun document pentru un boier Teodor din Fagii,ras; Iorga,
Studii

doe., III, pg. LXVIIVII.

4 N. Densusianu, 1.c., p. 688, no. DLXXVIII.

5 Cf. Murzachievici, In Mem. Soc. din Odesa (ruseste), II, p. 481;

XV. Pentru gresita cetire: Ltrtion Herman", IR loc de Hoyua

xi

3E61:man, mai departe, In capitolul iStefan eel Mare, la anul 1475.

Cf. Iorga, ChUia i Cetatea Alba, pp. 98-9.
173

arsera pima la noul tlrg i popas de comert al Botoanilor,

urmaii lui Bota, e din noiembrie 14391. Poate pentru a se
scutura de rilspundere trimitea fried sultanul In februar
urmator, un sol In Po Ionia, pe care-1 gasim la Liov2. Urma
legtura, pomenita mai sus, intre Ilie, care mai avea puOn
de clomnit, i Casimir din Lituania.

De altminterea, energia romneascg, In lupta pentru

cruce, se intindea pina si mai departe. Precum loan OlahHunyadi mersese pina la Milan, iata un alt roman, Jacob
caruia i se zice Iacobinus, care merge la Genova i, prezentindu-se acolo guvernatorului, arhiepiscopul de Milan,
care cunotea poate pe eroul ardelean, cere sa fie trimis ca
soldat strain, ea orguxiu", cum li se zicea cu un termen
tatarese, la Caffa in Crimeia (1431)3. Si de fapt pina a caderea cetatii moldoveni i munteni, valahi", valahi-poloni", unguri", cu nume ca Stancu, Lumitrie, Radu-Stoica,
loan vor lupta contra turcilor pe zidurile cetatii4.
Vlad Dracul, din partea lui, dupa ce Inlaturase pe Buis&
rabil, pindise o alta ceata de turci Intorsi dupd prada Ardealului. Un cronicar turcesc insearnna isprava, mai ieftina, facuta contra lor: Voievodul Valahiei a sarit i el,
en o oaste de rataciti, din muntii 1nali i nestrabatuti ce-i
slujeau de cetate"5. Si pentru el Incepuse deci cruciata, de
care va fi legat ani lntregi de zile, pina la catastrofa pe care
i-o pregati un moment de ovaiala In pastrarealocului situ
pe acest larg front crestin condus de un erou care nu ierta
pe tradatori. Ni s-a pastrat din fericire scrisoarea prin care
vioiul domn arata, minios pentru neajunsuri de granit,
la Bran, fata de ardeleni, contiinta deplina a poverii ce
luase asuprali: Mi-am lasat eu copiii sa fie macelariti,
I. Bogdan, Cron. inedite, p. 36.
Arch. f. st. GescJ., XLIII, pp. 425-6.
8 lorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 278.
4 lorga, Acte i fragm., III, p. 41 i urm.
1.

Seadeddin.

174

pentru pacea crestineascit i pentru ca sit fiu, i eu, i tara

mea, ai domnului mieu craiul"1.

Expeditia de pedeapsa a turcilor nu zabovi. Era vorba

de a se cuceri tara, impruiind-o la spabii2. 0 conducea insusi beglerbegul Rumeliei, *ehabeddin. Nu era cu putinta
o rezistentil in ses, din partea lui Vlad singur. Domnul se
retrase, cu ce oaste a putut avea, pe valea Ialomitei in sus.
Hunyadi alerga cu vitejii si, unindu-se astfel cele cloud
contigente de cruciata romanesti. Lupta se dadu, dup cronicile sirbesti, in septembrie la 2,6 sau 25, dupa deosebitele

versiuni3. *i informatii venetiene, care amesteca fii este

povestirea acestei ispravi noi cu ce se intimplase pe vremea navlirii sultanului Insui, vorbesc de aceasta batalie:
Si, mergind prin toata acea Ora, pradind i furind, cum
facusera in curs de multi ani, si luind o foarte mare cantitate de prad i jaf, siducind,o pe acea cale, voievodul ungurilor, care aflas6 aceasta, se pregiiti cu aproape 25 000
de dalareti (1) i, inarmindu-se cu semnul sfintei cruci,
merse sa afle pe turcii aceia. *i a fost la 2 septembrie. *i a
inceput batalia la ceasul al treilea din zi si a tinut pina
noaptea. *i a fost o batalie foarte grea, asa Inca, cu ajutorul atotputernicului Dumnezeu, crestinii au riimas biruitori, i s-a reciipatat toata prada, i, pe linga aceasta, au
fost ucisi i batuti mai mult de 70 000 (?) de turci. *i a fost
asa de mare numarul mortilor, de ducea singe toata Dunarea. *i au fost aflati morti cea mai mare parte din capitanii
turci; i aveau 5 000 (!) de corturi si cai iuti si camile gi
catiri nenumarati. Aproape nu se mai putea iesi de trupuri.
*i aceasta e a saptea infringere ce au avut-o turcii. *i, desi1 I. Bogdan, Rclatiite, p. 78, no. LIV.

2 Ibid. Cf. Iorga, Studji f i doo., III, pp. XIXXXI.

3 Textul In Iorga, Studii i doc., III, pp. XVIIVIII. Alfituri,
o tntilnire cu turcii,spre apus, la Sava sau la DunAre, dup6 alte izvoare
italiene; acolo comanda Turacan-beiu, cuceritorul Atenei ; ibid.,

p. XVIII. La VIa gambeli" e de indreptat VIC", cum se adovereste

prinstirea viitoare. Cf. . si Troczi Bonfini. V. si ibid., pp . XVI IIIX.
Cf. si documentul adus la I. Minea, o.c., p. 123, nota 2, 0 larga expunere a acestuia, p. 127 si urrn. (5i amanuntita prezentare a izvoarelor).
175

gur, se poate zice a a fost numai o minium a domnului nos-

trg Isus Hristos"1.

Povestirea bizantinului Chalkokondylas se sprijind si ea
pe o mdrturie contemporand. Oastea lui Sehabeddin se im:
prdtie pentru pradd: Hunyadi poate lovi astfel o tabdral
in mare parte pardsit, pentru ea apoi cei ce se intorc sa fie ni-

miciti in grupe mici2. Si in aceste lupte avem dovada c5.

fuseserd amestecald vitejii de la Hateg, ca un Chendri din
S51au1-de-sus2.

Indemnat de aceste izbinzi4, -Hunyadi se hotri s inceapd

marea campanie care, prin Serbia fi defileurile Balcanilor,
trebuia ed-I ducd la Constantinopol5. El adund masini, care
1 Iorga, Studii i doe., III. pp. XVIIIIX. 0 mentiune documentar6 la N. Densusianu, i.e., 112, p. 139. Probabil tot de atunci e
moartea in lupta de la Vilcan a unui Nicolae Chendris; ibid.

2 Ed. citatal, pp. 32-3,35.

3 N. Densusianu, l.c., 12, P. 709. Pentru data acestei lupte, biruitoare: 18 mart 1442, in Iorga, Les aventures csarrazines* des Franais
de Bourgogne, p. 39. Cf. si I. Minea, Vlad Dracul, p. 121, notele 1-2.
4 Descrierea celei de la munteni, i la N. Densusianu, Lc., 112,

pp. 31-2. i a celorlalte. V. si poemul lui Beheim, redat de Grig.

Conduratu, Michael Beheim's Gedicht uber denW oivoden Vlad II Drakul,

Lipsca 1903; extrase in Iorga, Studii i doc., III., p. LXVIII si urm.

V. si Karadja, in Buletinul francez al Acaderniei, 1936.
5 Cf. si 1ucrri1e lui Khler, Die Schlachten bei Nikopolis und
Warna, Breslau 1882 si Kuppelwieser ; apoi Huber, Die kriege zwischen
Ungarn und den Turken, 1440-4443, In Arch. f . st., Gesch., LXVIII

(1886), p. 161 si urm; Zeiisberg, Analekten zur Geschichte des XV.

Jahrhunderts, II: Erinnerungen an die Schlacht bei Warna, in Zeitschrift f . die aster?. . Gymnasien, 1871, p. 811 i urm; Davis Angyal,
Le traiti de Szeged avec les Tures, in Revue de Hongrie, VII (1911);
Philipp Frankl, Der Friede von Szegedin und die Geschichte seines B. uches,

Lipsca, 1904 (la Minea, o. c., ; izvoare polone la aceleasi, p. 173,

nota 4; itinerariul expeditiei, ibid., p. 180, nota 2) Friedrich Giese,
Die altosmanischen anonymen Chroniken, Abhandlungen fur die Kunde

des Morgenlandes, XVII, Breslau-Lipsca, 1922-5; Iorga, Cronicile

170

de tabArg. i ii face hereghie /a Sighiparal.

ChemA pentru aceast intreprindere2, care repaa, cu Ln

alt fel de organizare i de conclucere, pe a lui Sigismund de

la Nicopole, dind proportii de epopee luptei pentru legea

creOinA, nu numai pe cei mai statornici qi mai viteji sprijinitori ai EC, romnii din cele citeva districte militare, pe
tovar4ii luptelor de pin atunci, cu cari-Bi citigase gloria,
dar i celelalte elemente din Ardeal, a airor sol,darizare de
clasd din 1437 se topise inaintea autoriteitii sale fi a mdrelui
sda prestigiu. Despotul sirb, care, incoltit de turci, Meercase alte legAturi cu venetienii, cu cari fusese in conflict
pentru sera Zetei sau ZPntei, trebui sit fie cAlduzul aceluia
care nu era destul de tare ca sd-1 poat apAra pind la sfirit
contra revanei otomane ce trebuia BA vie. Albanezii, dcspre cari incepe a se vorbi in scrisorile apuscne ca factor de
cruciatA, au trebuit sal fie intiintati.
In cronica francezd a lui Jean- Chartier, in care, al'Aturi

de impttrat, de unguri, de boemi i poloni, sint i nite

vaisves" cari ar fi valahii", Hunyadi e invitat sa.' se puie
in fruntea unei coaliii cretine care ar merge sA ia Adria-

nopolul. El era cunoscut i prin solii trimii in Apus, i sA

adauge intreaga istoria fabuloas, cu urme de localitali

stricate, a campaniei3. Se -tie c Filip cel Bun al Burgundiei se oferise lui Carol VII-lea, ruda francez, pentru par-

turcesti ca izvor pentru istoria romdnilor, In Mem. Ac. Rom., III, IX.
Foarte multe lmuriri, extrem de minutioase *i in mare parte noi, la
I. Minea, Ylad Dracul, Cf. I. Irivov, 4n Bul. Acad. Bulgare, 1922,
pp. 9-19 (si luerare deosebit, 1923); Miskolcz, in Hadtrt. Kozlem.,
XIV (1913); Wollner, In Indo-germ. Forschungen, IV, p. 453 *i urm.;
v. i Joan Dabrovski, W ladyslatv 1 Jagiellonczyk naWegrzech (1440-4),
Var,ovia, 1922. Cf. cu notele lui Jagic despre n5v51irile lui Mezed-beg
la noi, in studiul s'au Ein Beitrag, p. 95. Dup Polo Giovto, Vladislav

ar fi venit la
o.c., p. 95).

1444

prin Tara-Romaneasa i Nieopol (v. i Haureau,

Iorga, Doc. Ard., p. 28, n-le XLIVV (mart, iunie).

3 Cronica lui Zotikos, la Lengrad, Coll. de monuments, 1875, va

fi analizat mai jos.

3 Ed. Vallet de Viriville, III. p. 33 i urm.
177

ticiparea la cruciata dupa pacea cu Anglia'. Despre unguri

se spunea MBA in Burgundia ea', din 20 000 de soldati, 19 000

ar fi plebe (populaire") 0, daca until are arc, nu va avea

sgeti, altul va avea sabie, dar nu i teaca"2.

Expeditia pornind din partile Banatului, asupra lui Vlad
Dracul nu apasa Inca o grija deosebita. In sfIrit in Moldova
se petrecuser4 lucruri grave care schimbar pentru un timp
atitudinea acesteilalte Tari-Romanesti fata de lupta ce se
prega'tea.

Am vazut ca Ilie jurase din nou regelui Poloniei la 8 septembrie 1439. Dlpgosz pretinde c el a luat si Indatorirea
de a-i da regelui un tribut In bani, o sutil de oi, patru sute
de boi, doug sute de ma de morun, citeva veminte de purpura. Aceasta dupa' o ceremonie solemna, In care, dupil for-

mule apusene, s-ar fi Inchinat steagul Moldovei, rupindui-se sulita, aa cum milanezii rebeli o facusera cindva cu
1 Dufresnes de Beaucourt, Histoire de Charles VII, V, p. 373.

Pentru pregatirea crestinti dup. luarea Constantinopolului, ibid.

V. p. 390 si urm. Planurile refugiatului Manoli Agala ; ibid., p. 413
si urm. i Frangois le Franc, du pays de Grece, neveu de Thomas le
Franc, medecin du roy... pour aler a la guerre contre le Grand Turcq";

p. 414, nota 3 Gatiri de cruciata, 1455-6; ibid, VI, p. 162 si urm.

(Carol de Burgundia promite treizeci de galere; p. 164). Voeux" al
ungurilor; p. 168. V. si Jules Finot, Projet d'expedition contre les
Tures prpar par les conseillers du duc de Bourgogne Philippe le Bon
(janoier 1437), Lille 1890. Era vorba de a merge devers la Hongrye
ou la Valaquye, Servye, Rassye, Harnanye la More et plusielirs au tres
pays frontisans a la Rommenye. Valerand de Wavrin, cruciatul pe

Dunare, trebui sa-si dea seama pentru ce a cistigat in Mare si au

pais de Vellaque* (si oWaulasque). Se va traduce la 1455 de Jean
Milot memoriul din 1332 al lui Brocard (Brochart).
2 Se run a ung arcs, il n-aura point de flesche, l'autre aura une
Pentru loan Hunyadi, si Pit Kampf,
p. 147 si urm. (cu aratarea documentelor, in Kaprinay, o.c., p. 207;
Teleki, A Hunyadiak Kora, X, p. :0; cf. Pesty, Szr. Bdnscig, III,
p. 46. Comes bitricensis"; Fejr, Genus I. de Hunyad, p. 196 (1453).
V. i Kaluiniacki, in Arch. f. sl. Phil., XVI. p. 64.
espee sans gaingne ; ibid., p. 27.

178

steagul lor pe carroccio, in ziva supunerii desavirkiitel. E de

rnirare cum aceste conditii nu sint cuprinse in actele care ni
s-aa pa'strat. Pare mult mai probabil
InititurIndu-se i o
ceremonie de o supremA ssmilin%d, pe care n-o Intilnim cu
prilejul omagiului fricut de Stefan cel Mare regelui Casimir
cii. la acea data a innoirii legaturii cu Po Ionia se vor fi
adus ca daruri banii i obiectele ce se Inseamnti mai sus. De
o indatorire permanent nu va fi vorba nici In documentele
si mtirturiile urmrttoare relative la aceste raporturi cu PoIonia. Neavind actul Insui al legaturii cu Casimir, nu 0,irn
ce cuprinde, dar rezumatul ce s-a pastrat pare a indica numai forma omagiald obisnuit, frail nici un fel de adaus.

Iat Insti c, tocmai pe vremea cind se pregtttea lunga

campanie" a lui Hunyadi, atitudinea familiei polono-lituane a lui Ilie fava de Stefan duse la un nou conflict. Data
aceasta, n-a fost rzboi, ci un complot. lie, al cgrui ultim
act cu fratele e din 8 septembrie 14422, fu gonit, iar sotia,
cu fiii, trecu Nistrul in tara sa de origine.
Intr-un document din 6 martie 1443, care dgruiete pisarului Mihul, fiul popei luga i un viitor mare bogrita, moia
Silsenii, in valoare de cinci Bute de zloti aur, Stefan apare,

ling6 fratele Petru, care deci 1-a ajutat, i incurajat de o

numeroasa suit, din care nu lipsWe nici Porcu, vistierul
Doamnei"3. Dacti nu e bhtrinul Mihail de Dorohoi, cruia
Ilie, cu Stefan, Ii recunoscuse de curInd proprietatea peste
nu mai putin de cincizeci ci doud de sate, se OM i Neagoie
cel de la Florenta i Duma Braescul, Vornic, i Petru spatarul, i loan Balceanul pAharnicul i Duma Limbridulce,
cu fratele Mircea, i Negri la i Stanciu postelnicul, i Cris1

Ed. 1-a, I, pp. 691-2 ; ed. a 2-a, XIII, pp. 573-5 (si Cromer,

p. 477).
2 CostAchescu, o. c., II, p. 105. Cf. ibid, pp. urm., unde se prezinta

toatil istoria luptelor intre fiii lui Alexandru cel Bun.

3 Danie de icre negre de la Chilia din partea ei, pe linga mtijilo
de peste din partea domnului, la milniistirea Neamfului, Costitchescu,

Doc. Mold., II, p. 244.

Ibid., P, pp. 541-2, no.

166.

tea Negrul, si Fete, si Oann. Ureche, si Albu ceasnicul, si

Bogdan fostul stolnic, un Oann al lui Julea, un Dinis spatarul, un Buhus cu fratele Pascu, un Albu Spntarul si un
Sima care se intituleaza vornic al lui Petru Voievod, ceea ce
inseamna dr' i se cedase acestuia o parte din Moldova
poate chiar, dacn acesta e fostul aluggr Aron, marginea de
la Getatea-Albn, unde e pircalab acum un Iurghiei, fiul lui
Iurg negustorul de acolo si socru al lui Oancea logoMtul

un Mihail Nino, nou ca si Costea vistierul, cu fratele Petru, S'nrdricn pisarul, Petrisor stolnicul, Vann sau Oana'
carntirasul, Cernat Ploscarul, demnitate noun, Tama Veresciac, Stancul al lui Ponea, un Costea Perecichie vistierul,
cu fraele Petru, Tador al lui Vascu, Manuil Girbovul, Radu
stolnicul si Bughea comisull.
Peste citeva luni, cu toate stgruintele lui Ilie, regele Poloniei il recunostea pe 'tefan, si, astfel, prezentindu-se la
Sirctiu, delegatii regelui in frunte cu cnpitanul de Cracovia,
vicariu, namestnic" al lui Vladislav, apoi voievodul Rusiei, staroste de Liov, voievodul Podoliei si starostele de
Stryj, impreung cu o stralucital suit, domnul uzurpator
se recunoaste legat de Coroan si gata a veni personal pentru omagiu. Relatiile de comert se vor pgstra si discutiile
se vor putea face la Colacin, in granite noun. Ajutorul moldoveanului e asigurat contra tntarilor si oricAror alti dusmani. Citiva boieri, Pascu fiind acuma ceasnic, certifica
actul scris de cantilirul" Mihail2.
In zddar Ilie incercn sg-si recistige Scaunul: prins de ,st.e-

fan sau de apneatorii lui, vechi si inversunati dusmani, el

fu orbit in mai 14443.
Inca de la 4 mart, tefan asigura pe brasoveni ea pot sn-si
caute de negot la el, cnci nu mai e nici un razboi4. Tot in
mai el se desracuse si de fratele Petru, care ngvnlise dus-

maneste asupra lui". Era la Vaslui si cerea stiri despre

Hunyadi, cnruia-i zicea, scurt si familiar, numai loan
1 Ibid., pp. 88Q-1 no. DCLXXXVII.
2 Ibid., pp. 886-7. no. DCXC.
3 1 . Bogdan., Cron. Inedite, p. 36.
2 Iorga. Doc. Ard. I, p. 31, no. 1.

Voievod". Iar, Ilie fiind bolnav sau nevroind sit iasti la

iveal, Marinca, intitulindu-se sotia mtiriei sale domnulu;
Ilie, voievod al troll Moldovei", Impreunit cu lVlanuil, pir-

elabul de Hotin, incredinta, din Liov, sefilor regatului

polon In lipsa regelui cele trei cetati ingkluite moldoveni-

lor de Vladislav; Hotinul Insui, Tetina

i Hmilovul,
ping. la Simpietru, rgminind ca pentru acest timp s se deie
pentru ea, Ilie i capiii ceva mosii In Polonia2.

In acest timp, in Balcani urma rdzboiul personal al lui

Hunyadi, regele, in calitatea lui indoitd, ungureascd i polonci, tinindu-se intr-o atitudine rezervatd, iar moldovenii pcirind a fi absenti. Aceasta aratd czzm, peste ideea de stat i legdturile create de dinsul, conceptia cavalereascd, dominantd,
putea sd ridice an om care era inainte de toate viteazul. Nu

era altfel in Franta, cdtre sfirfital Rdiboiului de o sutd de

ani.
Oastea, In care romanii erau socotiti a fi 20 000 ( !)3, In-

aint in Balcani cu oarecare greutati, pe care Hunyadi nu

le prevazuse. 0 futile biruin g. deschise calea spre Nis si
cel dintIi pas al muntilor. Apoi, turcii retrglndu-se, Nisul
insusi fu ocupat, inaintindu-se care munti, de si doi pasi,
dintre care unul Insusi vestitul Turacan, Incercar O. tie
calea. Marea ciocnire avu loll dupg aceea, cu Turacan, Isac,
Balaban si toti comandantii din aceste parti, Ong la Scopi
si in Tesalia. Vestind lui Ujlaki noua victorie, Hunyadi
credea c. Murad Insusi e la cale de nurnai trei zile.Crestin
din toate neamurile yin ea' se Inchine cu daruri. Zicind cg.
restul e In mina lui Dumnezeu", biruitorul chema In noiernbrie, de la Balcani, pe tovarsul su In guvernul Ardea1ului4.

Dar sultanul intArise pasurile i vremea era prea aspra

1 Ibid. p. 32. no. LIII.
2 N. Densusianu, 1. c., 12, p. 609. Pentru progresele husitismului

in aceasta tulburata Moldova, ibid., p. 700 0 urm.

3 forge. Acte Fi fragm., III. p. 11, O. I.
4 Ibid., pp. 687-8, no. DLXXXI. N-le urmatoare arata bucuria
papei pentru izbinzile din '1412.
181

pentru a se putea merge mai departe, gi campania va fi in-

trerupto.
Din Sofia, spre cetatea Adrianopol", la 3 decembrie,

Hunyadi scrise ca Dumnezeu 1-a ajutat sii bata pe sultan,

care fuge spre mare" i e de cea mai mare nevoie a-1 urmari
dusmaneste", pentru care sa se facti rugaciuni prin biserici:
in sase sau opt zile" va fi i acolo la Adrianopol2. Dar din
Prokoplie, yedem explicind, la 4 ianuarie 1444, de ce a tre-

buit sa se retraga. Pomenete multe lupte ale ostirii sale

unguresti gi cretine" contra deosebitilor sefi turci, Intre
cari i Mohamed de Brusa, fiul surorii sultanului3. De la
Increderea taraneasca, in care nota neamului nostru e asa
de limpede, se trece la o ingaimare incurcata, care cauta sa
ascunda neizbinda.
Sultanul, care se socotea liber fata de Ungaria, de la

moartea lui Sigismund, propuse,prin Gheorghe Brancovici4,

pacea, care fu gi primita, sub influenta acelora cari nu erau

ca Hunyadi, insetati de aceasta lupta, in care sa vada insugi rostul vietii lor: politicii". Dar ideea cruciatei care
poate invinge stapinia spiritele in Apus i duccle de Burgundia facea cele mai man silini spre a Inarma pentru
Constantinopol gi galerele restaurarii bizantine. Papa Eu-

geniu, indemnat de marele sau succes in unirea cu too rasaritenii, doria st-si desavirseasca triumful prefacind ceea ce

fusese ping atunci isprava personali, romaneasca, a Jui

Hunyadi Intr-o cruciata pontificali, ca acelea din adincul
ev mediu. Cardinalul Iulian Cesarini, de Sant' Angelo,fu
insarcinat sa faca a se rupe acest tratat care punea, in pling
posibilitate de izbincla, hotar ofensivei crectine. Staruintele acestor occidentali se adausera la increderea pe care

Hunyadi Insusi o avea In steaua sa, i astfel tratatul, pe

care turcii 11 vor Infige, la ceasul batiliei, In virful lantelor lor, fu calcat de rege, care nu gtia ca, astfel, Inte1epciu1 Chalkokondylas, ed, citatA, p. 81 i urm. Ar fi rezultat urmA-

rirea o0irii cre0ine de cAtre Casim ii Turacan,

2 Iorga, Doc. Ard., I, p. 29 no. XLVIII.

a Ibid., pp. 80-1, no. XLIX.

4 Chalkokondylas, ed. citat A, pp. 89-90.
182

nea lui nefiindu-i de o potriv4 cu o net6g6duit.1 vitejie de

tthr sprinten i aventuros, el isettieste Insusi osinda sa de
moarte. Era vorba acuma de liberarea Romfiniei i Greciei
si altor parti", de izgonirea turcilor din Europa, ceea ce se
credea cu putintal.
i data aceasta, i poate In proportii si mai mari, Vlad
Dracul, care, la 7 august, Intaria privilegiul de comert al
brasovenilor2, trebuia srt-si trimeatil oastea In laggrul prietenului de acelasi neam, care si acum ducea cu dinsul pe
obisnuitii viteji", ea Nicolae de Bizere3. Nimic nu ne poate
face sit credem ea' el se supunea silei, hotarit sa-si rilzbune,
cum, de altfel, dup6 aceasta parere, ar fi i facut-o, indata
ce lucrurile merseril rau.
Pornind mai devreme4, oastea lui Hristos ajunse In teamna la Varna, unde trebuiau sa vie corilbiile comandate la
Venetia de paptt si de ducele de Burgundia, pentru a serba
triumful final la Constantinopol.
Murad, obosit i urm'arit de preocupatii mistice, abdicase,
facindu-se dervis, In Asia Mieti, si noul sultan, al doilea
Mahomed, crescut In cetirea ispravilor liii Alexandru cel
Mare si ale lui Cesar, avea frieit Indoialit o ambitie superioaril

si o staruintil de fier, dar el era prea neincercat pentru ea

de singura conducere a lui sit atirne rezultatul unei lupte
de la care crestinii, .adunati din mai multe Orli, nu farrt
un Insemnat contigent polon, asteptau atit de mult. Taal
acestui tinar care se vedea Impa'rat al ligsgritului, In proportiile romanilor de odinioard, putea spune, dupa victoria
pe care o smulse prin devotamentul fanatic al vecbilor sti
ostasi, prin prestigiul unei lungi domnii i prin legaturile
cu balcanicii pe care Hunyadi Ii tira dupa dinsul, acelasi
lucru ca si mai tirziu, si in clipa cind, dupa o noutt victorie,
Cosovo, un vechi sfetnic observind at, tot tineri crestini
1 N. Densusianu, 1. c., L. p. 695.

2 lorga, Doc. Ard., I, pp. 31-2, no. LII.

3 V. N. (Densusianu, 1. c., P. pp. 710-1, no. DXCI.
4 Pentru trecerea Dunilrii v. i fragmentul de cronie venetiang,
in Iorga, Studii i doe., III, p. XXII,
183

sac pe cruntul cimp de lupta, a., de ar fi fost batrini in ta

bAra dusinanflor, ei n-ar fi ajuns la aceastal.
Citeva povestiri, pe care le va preface apoi in cea mai
stralucita forma arhaisantA a Renasterii, italianul mutat
In Po Ionia, concetateanul lui Pippo, Philippus Callimachus, un Buonaccorsi, povestiri, dintre care una e tot a unui
italian, Andrea di Palagio2, ni arat In ce fel s-a dezvoltat
lupta care era ca i cistigata, cind, repetindu-se greselile
de la Nicopole, pe care singur Vlad Voel" le-ar fi stiut araa,

balanul Vladislav se arunca, putin Inconjurat de oameni

usori, asupra elementului celui mai rezistent al unei armate

admirabil organizate. Calul alunecg, i un ienicer, aruncindu-se, tttie acest cap frumos fara a sti al cui este. Recunoscut

si pus in virful unei suliti, el inseamng simbolul Ins* al

unei complete Infringeri, pe care o urm'a dizolvarea despe-

rata a unei puternice otiri, sigma ca nimic nu poate sa-i

reziste. Scopul marelui asalt al grupului polon fusese st
arate ca biruinta e a regelui insusi i, pe linga aceasta, nu a
manunchiului de romni adus de voievodul-ban, ci al acestei
mindre nobilimi pe care nenorocitul rege o adusese din tara
lui de origine. Neputincios, Hunyadi privi, cu moartea in
inima, neinchipuitul dezastru.
Legenda prinse indatA acest zguduitor subicct, i iata ca.
la greci a rasrit o opera. nail A care arda in ce fel uriak'a
nenorocire a fost InteleasA de sufletul mult.milor.
Trecut sub numele lui Paraspondylos Zotikos si al lui
Gheorghe Arghiropol, ceea ce poate sA insemne in primul
caz un pseudonim pentru acest modest descendcnt al Arghiropolilor bizantini, poemul se tine strins de ce a insemnat
si Indeplinit Iancu Romeul", ceca ce poate BA insemne:
romAnul. Nu mai e vorba de regele, un oarecare, caruia, din
neputinta de-a intelege numele de Vladislav, i se zice Bernardo". Iancu e cel care vine pentru marele duel, ca in .1liadA, cu Murad el insusi, Amuratbeiu, capftcnia musulmanilor", Nu e luptA MOO, oaste cu oaste". Hunyadi e
1 Cronica turceasca publicata de Giese; reprodus la Iorga, Mem.

Ac. Rom seria 111, t, IX, p. 12.

La Letwicki, Codex epistolaris. II

184

singurul care a indraznit sa-i atace de cincl au venit turcii

in aceasta Rommanie" bizantina, ceilalti dusmani crestini

risipindu-se inaintea ismaelitilor". Ce multi sint turcii,

ce putini ai lui! Dar Iancu viteazul" (crrporr&cic), adevaratul crestin i iubitorul de Dumnezeu", nu se teme. Dar el
vede cu durere ca promisiunile Paleolcgului nu s-au Indeplinit, ca. nu sint vasele de care fusese vorba, ca nu e o mica
caste turceasca fara sultanul mnsui, ca neirgrijiTea ixnparatului crestin pune totul in primejdie. Tctusi izbinda parea
sigura, cind Caragea-beg, cumnatul lui Murad, restabileste
lupta, care, insa, la sfirsit, pare In adevAr pierdutA. ,,tlnguru i vlahii" se bucur ca au ispravit. Dar regele vrea sa
gaseasca pe sultan sub cortul lui i sa-1 jertfeasc4. Se si arunca, Impotriva sfatului cuminte pe care 1-1 cla Iancu,
aratind c pieirea lui ar fi si a intregn otiri. Sa-1 lase pe
dinsul a da suprema Iovitura: de as muri si m-as pierde, ce
paguba ar fi, numai domnia-ta sa fii pastrat" (dcpuecotlivog).

Invidiosii II phase c si aici Ii gateste faima, asa ca Bernardo" vrea 84 dea lupta de la rege la rege",

Cind se patrunde peste lanturi In tabara, valahii" se

arunckasupra haznalei lmparatesti, pe care pun mina,

si de ale' invinuirea ca, dupa lupta, ei ar fi pradat bagajele
armatei crestine Invinse. Se cauta lucrurile marelui domn",
Dar si cintaretul grec pretinde c romAnii s-ar fi retras pe
urinal cu ce cistigasera i ca astfel regele ar fi fames singurs

pe cind, in realitatea lucrurilor, el se aruncase inainte, In

cimp.deschis, cu ce avea mai bun Intre calareti, probabil
finer' poloni de-ai sai. Lovitura de gratie o da ienicerul
Hamza, grec de origine. Dar, cind tot frontul se clinteste
a fugi, din nou lingS. unguri apar valahii. Iancu aduna ce
poate, aur, bogatii i oameni, si scriitorul, In prima forma,
neindreptata, 11 vede de pe deal, din padure, indeplinirdu-si opera salvatoarel.
1egenda balcanic4 a lid. Hunyadi, Iancu-voda Sibianul

pentru cintaretii sirbi cari 1-au adoptat ca pe un al doilea

Marcu Cralievici, nu se opreste aici. Culeasa de Chalkokon1 Editia lui Moravcsik,'Enlvq6v noti.t

7rept -rijc Mann;

Bclpvac,

Budapesta, 1935. Un Ban Ao/5g e pomenit ca al treileasef al expeditiel.

185

dylas, ea-1 aratd In serviciul lui Gheorghe Brancovici, intoviirdsindu-1 la vindtori i urmdrind lupi, prin pdduri si

prin ape, sau intrind Intre tovarrtsii viteazului turc Ali,

fiul lui Evrenos, i Invatind acolo turceste, pe lingd atitea

limbi pe care ajunsese a le cunoastel.
Paiticiparea romnilor la lupta serioas6 i grea, alraturi
cu fratii din Banat2, o mrturiseste i acest izvor bizantin,
asa de bogat. In linia de luptd, ei au aripa stingd ; la dreapta,
de altfel, cu Hunyadi sint, dupd povestirea grecului vitejii" din ceea ce numeste el cpcbscl, ceca ce pare a fi italianul
fascio, i aceasta ar vddi originea informatiei: ei sint aceia
care gonesc pe rdzboinicii Asiei. Si aici se vede ndvala romaneascd asupra haznalei Impriteti i dezordinea, neaOran', care a iesit de acolo; se omoard i cdmilele. i aici

Hunyadi cautd a opri cavalcada riscat a reaelui. Toate

am5nuntele corespund, decit cd. aici ieniceruf se cheamil
Feriz. Dar, si in aceastd povestire, ai nostri erau cu Hunyadi, la o retragere orinduit si se Inseamnd cd, in aceastd
retragere, pe care cronicarul bizantin o calificd de fuel si
pentru unii si pentru altii, ungurii de atitea .feluril
si romnii pier si nu putini romni", dintre cei mai buni
ostasi3.

Tot Chalkokondylas vorbeste de prinderea i retinerea

lui Hunyadi de ciltre Vlad Dracul, explicind-o prin aceea
cd Intre ei doi era de mult dusmdnie, Vlad fiind pdrit cd
are legdturi cu turcii. Numai fnaintea amenintdrilor din
partea ungurilor" ne intrebdm cari? el 1-ar fi eliberat
trimis la Brasov, de unde ar fi venit apoi singeroasa rdzbuflare a celui asa de crud jignit4.
Dacd e vorba de un dusman al lui Hunyadi, el nu poate
fi cleat Brancovici, care doar el se ostenise pentru pacea de
la Seghedin acel Brancovici care nu (Muse nici un ajutor
campaniei. Pe la el, nu prin Tara Romneascd, putea fi
1 Ed. citatrt, II, pp. 33-4. V. si KOhler, Die Schlachten von Nikopolis und Varna, citat mai sus.
2 N. Densusianu, /. c., 112, pp. 207-8, no. CLXXXIX.
Chalkokondylas, ed. cit., II, pp. 98-108.
Ibid., pp. 108-9.
18G

drumul intorsului, cum fusese si, de douil ori, acela al inaintririi. Brancovici era cu atit mai mult dispus s fact' aceasta, cu cit fiica lui, Mara, ajunse, sau ajunsese, a fi sot ia
sultanului, privit ca un imparat, lucru de care era mindr5,
iscalindu-se ea Inssi imparateasit i, dup moartea sotalui,
fiind tratat de Mohamed, care o consulta adesea, ca maiCa" lui. El e arritat de acelasi istoric ca dind lui Murad iii
Asia vestea navalirii cruriMilor.
E adevArat ca, vineri Inaintea Visitatiei Mariei din acest
an 1444, Brancovici, cu sotia Elena si fiii si fetele, dintie
care Ecaterina era maritatti cu contele Ulrich de Cilly i
Zagora, declara, ca, pentru a multrimi lui Hunyadi, care-I

restabilise, in Serbia, de mai mult timp luatli de turci,si

se Otea sa-si desavirseasca opera printr-o nou campanie,

Ii cedeaz5. iria i districtele romnesti din partile Aradului i Zarandului, cu Illmagiul, Ribita, Baia-de-Cris,
Baia-Mica etc., specificind ca In aceastil daniese cuprind
toate bisericile, si ale cre stinilor (catolicii), s i ale romanilor2".

Nimic inaintea si pe urma acestui an fatal nu aratil ura

dintre aceia cari vor ajunge la acest sentiment mai tirziu
numai. Doar ca Vlad, criruia regale Albert Ii dase, la 1438,
formal, apararea Ardealuluis, preocupat de clstigul su, e
contra monetariei regale ardelene4. Si apoi ar fi putut oare
acel care intemnitase pe Hunyadi sa ia parte in 1445, cum
vom vedea, Impreun5 cu dinsul la campania cruciatilor pe
Dunare?

De altfel, dac5 si Tnrocz Invinuieste pe Vlad, Dlugosz,

mai sigur, vorbeste numai de o oprire a lui Hunyadi de ai
lui Vlad" i apoi acesta-i d drumul cu cinste, lucru posibil
dac5.. el s-a infaldsat pe ascuns ca un fugar : asa au p5tit in ade1 Ibid., pp. 99. Parerea crt e vorba de Vlad Dracul i in expuneri

tirzii; v. Iorga, Acte i fragnz., III, p. 15, no. 2.

2 N. Densusianu, /. c., P, pp. 496.-8, no. DLXXXV. V. i ibid.,
pp. 717-21, no. DXCVI.
3 Iorga, Doc. Ard., I, p. 25. no. XXXIX. In n-I urnator mete

yorbe0e de unele certe la varna.

1 Ibid., I. pp. 27-8, no. LXIII.

187

var, cum spune cronicarul Froissart, multi francezi nestiutori de locuri si de limb dup bAtAlia de la Nicopole, dar
Andreo de Palagio spune cA au scApat doar cei cari au lost
cAltiuziti de acesti romani.
In scrisoarea de lAmurire cAtre Papa, Hunyadi zAcea biruit mai mult de soartti decit de lipsa de puteri i vorbea de
pedeapsa pacatelor sale, pierzindu-se, spre marea lui clurere,
si regele si cardinalul de Sant'Angelo, dar vina cea mare
o aruncti pe aceia cari i-au fAcut strAlucite fAgAduieli si nu
le-au tinut, silindu-1 sit dea 0 mare bat:tine cu mijloace putine si In conditii neprielnice unui dusman care 1-a strivit

cu numtirul. Acei domni crestini neloiali fata de dinsul

slut: ai aminduror Tarilor Romanecti (ultriusque V alachine), apoi din Bulgaria unii"
cari, dintre aderentii

lui Fruzin, Ii vor fi ftigAduit o riiscoalA, apoi din Albania

c1t de multi si din Constantinopol". E curios cA nu se spune
nici un cuvint despre Gheorghe Brancovici care, cum am
vAzut, nici nu se Infiltisase, cu ai sal, in oastel. Papa Insusi
scrise lui Vlad ca sa Intrebe cu privire la legat, chemindu-I la o nouA lupt62.
Ajuns guvernator al Ungariei prin disparitia regelui si
pinA la majoritatea copilului Ladislau, fiul postum al Elisabetei, fiica lui Sigismund, cu Albert de Austria, Hunyadi pregateste campania de rAzbunare a anului -1445. El
trebuia sa se coboare la Nicopol i acolo s-1 afle corgbiile
sub steag pontifical si burgund pe care le armaser venetienii.
Un povestitor francez care a luat parte la aceastA mare
expeditie fr folos, facuta In speranta de a gasi pe tinarul
rege, care n-ar fi cAzut la Varna, Valerand c/e Wavrin, ni-a
liisat, pe multe pagini, tn care pitorescul cel mai IncintAtor
nu stricA adevArului, istoria ispravilor, de InsemnAtate
mai mica, dar foarte distractive pentru cAutAtorii de aventuri mai ieftine, pe care le savirsira acesti oameni de departe,
1 N. Densusianu, 1. c., 12, p.p. 715-7, no. DXCV. Scrisoarea e
datatti din Pesta. Dar 11 afl6in In acelasi an 1445 si la Inidoara lui;

ibid., pp. 721-2, no. DXCVII.

2 Lewicki,

1.

c.

188

cari, coborindu-se, cu cardinalul de Venetia, de la gurile

Dunarii i trecind pe la Braila (16 august), le inaintara,
arzind castele de lemn, ucizind pe turcii begilor dunareni,
smomindu-i de la credinta fata de biruitorul de la Varna
care Saugi, cel din urma din pretendenlii bastarzi la stapinirea imperiului otoman, care si aparu pe malul drept
ars si pustiit i gasi eine sa-I inconjure. Astfel se adue inaintea noastra, asa cum era atunci, cetatile, de la Dristor,
care rezista, de la Turtucaia, de la Giurgiu, aparat de fiul
lui Turacan-leg, de la Nicopol, cu numele imbracate in
bizare forme franceze, i zarim si cele din urma detalii de
tehnica in alcatuirea bor.
Dar, in loc sa fie la munteni un tradator de care Hunyadi
sa se fereasca sau pe care a voiascgt a-I pedepsi dup cuvi-

inta, un prieten al turcilor sau un mice] care & fuga de

lupte, vedem, dimpotriva, pe Vlad-Voda intovathsit de fiul

lui cel mai mare, Mircea, cu 5 000" de oameni i dou tunuri, urmarind de pe mal luptele ce se dau si, prevazind in
succesul lor i o mare usurare si inlesnire perrtru -tare sa,

ajutindu-le dupa puteri, nu fail a macelri pe turcii dusmani de mai nainte. Ai lui dau foe cu chiote tunurilor apusene si le incarca asa de mult !mit crapa, sfaramind i ranind in jurul km, in timp ce boierul batrin care creste pe
fragedul fiu de domn lamureste, aratind cu degetul, de pe
malul sting, locul exact unde cu jumatate de veao inainte
crestinii veniti din aceleasi -tari straine pierdusera lupta de
la Nicopol'.
La Rusciuc, crestinii de acolo alearga spre romani, cari
fac sa tree* trei zile i trei nopti" 12 000 de oameni",
ea liganii", in sera sa ; dar Nicopolul Mc, bine aparat, -nu
putu s fie restituit domnului.
Dar nu numai din aceasta marturie ne apropiem de VladVoda, ci putem sa-1 auzim pe el insusi vorbind brasovenilor
despre rezultatul acestei untreprinderi, pe care o zadarnici
1 Jean de Wavrin, Croniques et anchiennes istoires, ed. Mlle Dupont

sau W. Hardy; reproducere integralii de mine, In BO. Corn. istoriee

(i extras). T. i -descrierea din Torga, Acte Fi fragm., III. p. 11 no. 1:

Tusia" e Tristra". Dristorul.

189

Incetineala, poate calculata, cu care voievodul ardelean

veni la aceasta Dundre. Vorbind de Giurgiu, despre

care stie cite pietre de sere a costat pe parintele ski,

Mircea, el scria brasovenilor: mi-a dat Dumnezeu si no-

deci cruciatii acea cetate ce era In

rocul crestinilor"
miinile paginilor ; drept aceia, fiindcil Intariturile ce erau
In el s-au ars toate, si de iznoavd o Intarim, de aceia Ira rugam sa ne ajutati, cu arce si sageti si pusti", ca acelea care

se spursesera In miinile romanilor, si sa ni dati salitra

ca sa facem pray, sa-1 punem In cetate, caci ea e taria si

you'd si nouri si tuturor crestini1or".1 El spusese cruciatilor

ca, avind Giurgiul, femeile de la el din lard ar putea &I ieie
Tara Turceasca numai cu fusele2.
Hunyadi venise totusi Bd. cerceteze, in septembrie, pe le-

gat si pe Wavrin. El luase parte chiar si la luptele de la

Turnu, care cerurd cincisprezece zile pierdute. Cu apusenii,

el merse plat la gura Jiului, observat de pe malul celalalt

de cinci cete ale turcilor, romanii chiuind noaptea ca sd sperie pe dusman. Se ajunse la Rahova, uncle se lasara arcasi
si tunuri. Nici la Hunyadi, nici la turci nu era Insa dorinta
adevarata a unei lupte. Si, cum vremea se apleca spre iarna
si lipsea si hrana, si aceasta Incercare costisitoare se ispravi
fard alt cistig decit al Intoarcerii stapinului crestin la Giurgiu3.

Dar guvernatorul", cum i se zice de acum Inainte, Hunyadi era hotdrIt sa reinceapa cu orice pret, lupta contra turcilor. Fagdnise la alegere, pecetluind actul cu vechea lui
pecete de voievod ardelean, & va aprtra Ungaria, Intreaga

lingerie, care ing nu-1 va face sa uite niciodat/ mica sa

1 I Bogdan, Relagile, p. 80.
2 Wavrin. V. si rezumatul din Iorga, Studii $ i doe., III, pp.
XxivVI. Cf. si Iorga, Notes et extraits, la anul 1445.

3 V. i scrisorile lui loan de Zredna, in Schwandtner, Scriptores,

II. Versiunea turceasca, falsificind realitatea, ca si cum crestinii

ar fi fost invinsi, arat ca begi la DunAre pe Mehmed, fiul vechiului
Firuz, pe un Hasan si altii; Nesri la Thdry; traducere In Iorga, Studii

pi doe., III p. XXX.

190

patrie carpatica si sa piarda instinctul sau romanesel. Abia

ales, el era de InAltarea Domnului In Timisoara si, raspla-

tind luptatori romani din Banat, vorbea de acei turci,

preacruzi" cu cari avea marea sa socoteali12.

La Timisoara-1 vom 1ntilni si In 1447, In aceeasi legatura
cu iubitii lui viteji din acest colt de .tara3, dintre cari unii,

ca aceia din Temesel, alaturi de Mihail, fiul lui Tatul,

Bogdan, din Nord, de la Bereg, In satul 11cu114, erau vechii

luptatori de la Zlatita i Varna5. El face sa fie introdus ea

stapin, In puterea unei donatii din partea lui Vladislav,
in cetatea Devei6. In loc de doi vice-voievozi, el aseaza trei
in acest Ardeal, care raminea pentru dinsul baza act iunilor
militare de a doua zi, Nicolae Ujlaky, celalt voievod, fiind
si mai departe In functiuni, dar avInd si grija Banatului de
Macive. La Severin el a asezat ca ban pe Mihail de Ciorna,
un roman pe care-1 vedem i In Caransebes, punind la cale
socotelile, totdeauna incurcate, ale acestei romanimi nobile, gata de harp, si In pricinile ei de mosie8. Si la 1448,
va aparea, In ajunul marii expeditii razbunatoare, acolo,
1 N. Densusianu, 1. c., pp. 725-6, no. DCI.
2 Ibid., pp. 727-8, no. DCII. Fusese la Apo ld pe la Vincula Petri ;

ibid., pp. 729-30, n-le DCIVV. Juramintul lui de la Buda e din

mai.

3 Ibid., p. 731, no. DCVI; pp. 741-2, no. DCXIV. Cf. si n-1
DCVII (danie care acelasi). 0 impacare intre romanii de acolo; ibid..

pp. 733-4, no. DCVIII; pp. 746-8, no. DCXVIII (e vorba si de

Virciorova). Alta donatie din Timisoara; ibid., P. 735, no. DCX.
4 Ibid., pp. 757-8, no. DCXXV. V. i pe maramurasenii din
Dolha si Moiseiu, ibid., p. 764 si urm. (linga romanii din Ieudul
Bistritei). Romanii apara i castelul Gilau; ibid., pp. 762-3.
no. DCXXXI.
6 Ibid., pp. 742-4, no. DCXV. Altii arataacte de pe vremea cind,

In Banat chiar, luptasera cu Murad; ibid., pp. 745-6, no. DCXVII.

6 Ibid., pp. 736-7, no, DCXI.
7 Ibid., pp. 737-9, no. DCXII.
8 Ibid., p. 748, no. DCXIX.
191

la Caransebes, pentru un astfel de proem in care e amestecat rgzesul sau, tovar6su1 san. de stapinire, frater noster
condivisionalis, Voicu din Cincis; erau i fiii lui, Ladislau
si Sandrin, i un Dan, fin! lui Iaroslav. Voicu avea mosii

qi in partile Dobocei si a Hategului, ceea ce explica legturile cu un asa de puternic domn, care, cum vedem, se sfia
asa de putin de a-si aralta originea i legaturile1. In ciuda
nasterii sale el e tot asa de aspru cind e vorba de a se Ostra
linistea in acest Ardeal al sla: dac deci pircalabii de la
Cetatea-de-Balt Re Tirnave supar pe sasii vecini, acestia
au dreptul de a-i fringe pe roat, de a-i trage in tapd"
palis transfigant, ceea ce arat ca. nu Tepes a adus acest asa-

numit de salbatic obicei2.

Inainte de a pedepsi pe turci, cum se credea in stare s-o
feed, Hunyadi voia sg-si asigure ins5: aripile, in cele dou5.
Tani Romanesti, de a caror atitudine se aratase nemulVamit
dup nenorocirea de la Varna.
Izvoare deosebite, Chalkokondylas, TUrocz, Dlugosz infaliseaz'a lucruri oribile care s-ar fi petrecut la munteni in
primele zile ale anului 1448. Vlad Dracul i fiul Mircea sint

Wald la Tirsor sau mor intr-o lupt ce s-a dat acolo, in

noul tirg" care se ridicase ling6 Tirgoviste i unde i acum

una din acele dou biserici poate fi pe temelia cea veche: asa
de graca povestire din cronica tdrii stie si ea despre aceast
moarte silnic3. Si, in acelasi timp, prin cronicile straine, a
cgror informatie e bun5. pentru acest timp, trece fantoma
mizerabila i neinteligibila a unui Dan sau Danciul, care
pentru ambitia sa de a fi vrut BA fie domn ar fi fost orbit4,
cum suferise aceeasi osinda ca a imparatilor bizantini mai
vechi i ca a contemporanului Hie, un alt Danciul, loan
Danciul orbuI" pe care-I intilnim ratkind prin Balcani2.
1 Ibid., p. 751.
2 Ibid., p. 759, no. DCXXVII.
3 Cf. qi vechea diseuVe din Iorga, &mill i doe.,

Ill.

4 Ibid.
' I orga, Notes et extrais, seria a II-a, pp. 70, 88. (bastardo Danzulii
Vlachi, orbo"). Daca nu e acelai.

192

De fapt, Hunyadi, pe care 1-ar fi supgrat pacea incheiata

de Vlad cu turcii, precizindu-se qi restituirea celor 4 000 de
creltini trecuti la dinsull, infr cu caste in Tara Romaneasca ;
un act de donatie pentruun intovaraitor,Ledislau Bathory,
o spune, calificind de necredincios"2 pe Vladislav transalpinul", raposatul",
ceea ce n-ar fi spus dad. Hunyadi
insui i-ar fi hotarit crunta moarte, ca i a fiului nevinovat.
La 15 ianuarie 1447 se tia ca Tara Romneasca a fost supush' iarai ungurilor3", dar mai e nevoie de munca guver-

natorului Insu0 caci n-ar fi de folos o pace precara". Se

pare insa Ca el nu aducea cu sine pe acel Danciu, fiul lui Dan,

pomenit i in documentele parintelui, pe care odinioara

ardelenii nu-I lasau sa ia, nici el, nici fratele 136sAraba,
motenirea lui Alexandru-Aldea. Ci Dan, ascuns de atita
vreme in Ardeal, ca i insu0 Vlad odinioara, se ridicese
pentru a plati dumanului su parintesc acea luare In stapinire a tarii pe care o socotea, In puterea dreptului sau,
ca o uzurpare. In adevar Chalkokondylas, care-1 prezinta.
ca pe un client al guvernatorului Ungariei, adus de dinsul,
In legatura cu pretinsa jignire a acestuia In 1444, i vorbe0e
de o lupta pe care ar fi oferit-o Vlad unui adversar cu atita

mai puternic, trebuind sa fie parasit In mijlocul ei de ai

sai, recunoate c, prins In fuga, cu fiul, cel invins a fost
ucis din ordinal insufi a lui Dan4.

Se spala astfel nobila figura a lui Hunyadi de invinuirea

ca, navalind Intr-o tarS. crestina, unde erau oameni din Insai neamul sdu, i-ar fi patat mlinile cu singele cuiva care
statuse alaturi In eroica lupta de titani de la Varna i mai
ales cu acela al unui tinr nevinovat, care luase parte pe
Dunare la acea lupta contra turcilor care era Insui sensul
permanent al activitatii, ala de minunat unitara, a legendarului Iancu-voda. E de admis mai curind Ca, aflindu-se
In aceste regiuni de peste munti, unde se cobora mai bucuros

in vederea organizarii fortelor pentru lupta ce statea sa

Scrisoarea din 15 ianuarie 1447, la Schwandtner, o. c., II,
2 N. Densusianu, 1. c., 12, p. 758, no. DCXXVI.
2 Scrisoarea citat.
4 Ed. citat, pp. 108-9. Cf. si Lew icki, o. c., pp. 453-4, no. 305.
2

13

Scrieri istorice

193

vol. I

N. Iorga

porneasca, acesta s-a crezut dator 85. se amestece in acea

lupta dintre Dan 8i Vlad, care era insufletita de tot spiritul
etiavit al urilor de partid 8i de familie. Iar orbirea luiDanciul, orbire poate nedestivir8ita, 8i atunci el ar fi pretendentul jerfit ca pedeapsa, in cele mai crunte imprejurari, de
razbunarea lui Vlad Tepe8, fiul celui mort in 1447, s-ar
datori altor tabere boiere8ti, care a reu8it sa avze pe un alt
bastard al lui Dan, pe acel Vladislav, fiul luiDan", 8i el

fugar inArdeal, sub aripile lui Hunyadi, in Saceni, la 20 iulie

din acest an, Inca', fara alt gind decit sa se a8eze la Brasov,
care, dupit ce va asista la cea de-a treia expeditie balcanica

a lui Hunyadi, va muri pe urma 8i se va invrednici de o

mormintare crestineasca In acea biserica de pe dealul cu vii

deasupra Tirgovi8tei, Sfintul Nicolae din Deal, uncle si

astazi i se vede piatra de mormint in forma de sicriu, cu o

a8a de frumoasa inscriptie slavonil.

0 schimbare, in conditii tot a8a de impovaratoare pentru

dezastroasa patima de partid, se petrecu 8i In Moldova.
La 25 iunie 1447, din Iasi, Stefan Meuse o nou legatura cu Polonia, pe numele acelui Casimir care era acum
urma8u1 lui Vladislav pe tronul polon2. In vara aceluia8i
an, Ilie fiind mort in tristul sau refugiu polon, fiul, Roman,
acum de virsta, navale8te In Moldova contra unchiului,
pe care apasa un atia de greu pacat. Tinarul, care se intoarce
dup5. o mai lunga petrecere in mediul strain, unde mama
se simtea acasa, era, ca 8i fratele sail Alexandru, de fapt,
cu tot frumosul nume moldovenesc, un nobil polon, cu insu8irile kti defectele celor din tagma sa. Venind cu ajutorul
polonilor, el surprinse pe acela care se putea crede asigurat
in toate privintele, 8i, gonindu-1 pina la Cetatea Neamtului, puse mina pe dinsa acolo ; ca 8i Dan, fag de Vlad Dracul, cu aceea8i nemilostiva hotarire, puse sal taie, varsind
astfel singele fiului din flori atit de iubit lui Alexandru-cel1 Iorga, Doc. Ard., I, p. 30, no. LVIII.
2 Rezumatul din Dogiel (v. gi N. Densusianu, 1. e., P, p. 735,
no. DCIX) 41 prezinta Inch' numai ca Mare duce Iituan; poate chier

data sa fie gregittl.

191

Bunl. Si astazi, sub strana din dreapta a bisericii celei mari,

din mana'stirea vecina, laca aa de mult largit i Impodobit de vrul lui Roman, Steian-cel-Alare, se vede piatra cu
inscriptia care firete mi spune altceva decit data InmormIn-

tarii, peste trei zile, 16 iiIie, a fostului domn2.

La 22 august Insa, cel care poruncete din Suceava rut
este tristul uciga al unchiului, ci, pomenindu-1 ca frate",
tovar al sal], Petru-Voda, fiul lui Alexandru i al Marinei3, acela pe care de mult ii pierdusera din vedere. El face
o danie tocmai calugarilor nemteni la care se dusese trupul
taiat in &m al lui Stefan. Domn larg In daruri, de o mai
lunga stapinire si cu mult superior lui Ilie, nu lipseqte a
pomeni de sfint-raposatul sau parinte", Alexandru. N-are
pe cine s insemne ca martori i pune formula vaga a tuturor boierilor nostri moldoveni mari i mici".1. El mai dainuieste i la 15 septembrie6. Dar la Inceputul anului urmator nu mai e decit, In Suceava chiar, Roman6.
Roman nu e de gine statator. L-a impus Dietrich de Buczacz, dintr-o familie ruso-polon de la hotar, foarte influenta. Acest staroste al Podoliei i Camenitei, vechi prieten
al lui Die i al sotiei, pe care fiul o numeste Marena sau
Marinca, I-a primit ca pe un fiu", oferindu-i sfatul ci tiinclu-i la Indemina toata puterea, iubindu-1 ca un parinte":
Intarind i o donatie a lui Ilie, acest client ci epitropisit
Ii daruiete deci prietenului satele Vasilaul, pe Nistru, ci
Boriseti, Cuciurul, Lentectii, Surcautii i Verbautii. Dadi
nu s-ar tinea de cuvint, patronul poate opri pe negustorii
moldoveni fara ca Roman sa se poata plinge gratiosului"
stapIn regelui i dietei Poloniei.
1 Bogdan, Yechile cronici, pp. 141, 174, *i Dlugosz. E interesant
cti In letopisetul din Bistrita se evitil pomenirea noii, i mai grozave,
crime.
2 Notig la Melchsedec, in Rey. p. ist., arh. i fil., IP, p. 140.
8 El o numete Maria"; Costtichescu, .Doc. Mold., II, p. 365.
4 Ibid., p. 289. Pentru lupta lui In 1444, ibid., pp. 202-3, no. 51;

cf. ibid., p. 293.

8 Ibid., p. 294, 399.
6 Ibid., p. 299 i urm,
13*

195

Totusi, cel ce se umileste atita are acum pe linga el destui

sprijinitori de tail: Costea, caruia i se zice aici Perecichin,
grecul Manuil din Cetatea Hotinului, Oana Pintece, Cosma
al andrului, *steful Jumatate, Misea, Hodcu tibor, Costea Ceasnicul, Petru, tot Ceasnic, Micul Vistier i Miclea
Greul, Borciu, Julie stolnicul, -Tador, zis aiurea

Budea stolnicul, Ivascu Ciortan, Ganea, loan BizdIga,

unele nume noi. Actul e, de altfel, scris, In ziva de 18 februarie, la Coloineia2.
Lupta urmeaza: Roman fiind pe fugg, Petru e la Pobrata,
In april, apoi In Suceava3. Cu el slut: Neagoe, Petru Hudici,
Duma Braescu, l3ratu, Stanciu, Costea Orasescu, Balceanu,
Joan Minzul, cei doi Dulcesti: Duma i i Mircea, Costea al

lui Andronic, David al Stolnicului Nicoman, Tudor al lui

Vascu, Stolnic, Danciu Vistier. Todor Mircescu, Radul
Piscu Stolnic, Petru Ceasnicul. Apoi se adauga Gana al
lui Julea, Oanea Portarul, Tador 1Negru, Sirbul Postelni-

cub Joian comisul, Cernat Ploscarul, caruia i se face o

mare donatie de sate, Cozmita.

Dar aceluiasi Dietrich i se va putea adresa Inca la 1449

unul din dusmanii casei lui Ilie, Bogdan, tatal lui tefancel-Mare, ca sa-i cear sa nu oploseasca nici pe Insusi Alexandru, fiu lui Iliac" far Voievod"
nici pe doamna,
maica lui"5.

Domnia, Indata putin Inconjurata, a salbaticului tinar

Roman nu fu deci lunga. Cronica tarii inseamna un singur

an, In cursul caruia el se supune, cum era de asteptat, Polothei, In numele lui Casimir, ca Mare Cneaz lituanian6. In
1 Ibid., II, p. 132.
2 Ibid., pp. 305-6.
3 Ibid., pp. 340 si urm,
4 Ibid., pp. 323-4, no. 88.

3 I. Bogdan, Contribulii la istoria Moldovei intre anii 1448-114,

In Mem. Ac. Rom., XXIX (1907), p. 640.
0 Ulianichi, o. c., pp. 69-70 (traducere In Codrescu, Uricariul,
III, pp. 73-5) san Inventarium, p. 17, no. 69. Da din Bactm, la 4
august 1447, un privilegiupentru brasoveni; I. Bogdan, Doc. Mold.,

1905, pp. 21-3 =-- Tocilescu, o. c., p. 490 ;*t. Nicolaescu, Doc slavo-

rom., pp. 98-9,

196

1448 insa, el dispare, de boal'a, la 13 iuliel, ca fugar la poloni.

Atunci Pe tru, fratele lui Hie i tefan, care se tinuse un timp
ascuns, apare pentru Inca un an" de domnie.
Se explica prin ce s-a petrecut In Tara Romaneasca i prin
ce se pregatea in Balcani pomenirea In aceeasi cronica,
moldoveneasca, dar nu si in versiunea, mai oficiall" si cu

totul contemporana, de la Bistrita, a unui Ciubar (sau

ber) voievod, care ar fi stapinit tara doua luni", Contra

ucigasului lui Stefan, cu care Ardealul traise In buul pace,
pentru a Inlatura un adolescent incapabil de a domnl
aceste vremuri de tragedie, Hunyadi a trebuit s. trumieatI1

acest Ciubar, al carui nume, ridieul In romanestel nu 0

astfel la unguri, reprezentind vechea familie Csupor, cura
presupune Engel si admisese i loan Bogdan2, AceastA inter-

ventie a guvernatorului" era cu atit mai natura14, eu. cit

Roman era cumnat cu Vlad Dracul, care ar fi luat, tutr-e
nou casatorie, pe o Bora a lui3. Domnia" lui Ciubar n-a fost
decit o simpla ocupatie, fara nici o pretentie din partea until

strain fail drept de a se Inscrie intre domnii Moldovel,

ceea ce, cu felug de a se gindi, mosnenesc", al lui Hunyadi

insusi, n-ar fi de admis.
Ca domn mai sigur fusese adus de Ciubar-Csupor aoel
Petru, care, de altfel, se legase cu Hunyadi prin casatoria
cu sera, de o oarecare virsta, a acestuie,
si, amintindu-si de vechea dorinta staruitoare a lui, Sigis
mund i cu gindul la ce credea ea va iesi din yiitoarea campanie contra sultanului, acela care avea Severinul s-a crezut

dator s. ia pentru sine, pentru cruciata sa, care trebuia s.

goneasca pe turci din Europa, atit de mult rivnita i dieptrtata Chilie. Cronica moldoveneasca oglindeste Insa
adinc sentimentul rii, cind, In putinul ce spune despre

af este indracite timpuri, inseamna apasat: el cPetru)

1 Melhisedec, 1. c. DupA Dlugosz, ed. 1-a, col. 41-2; ed. a 2-a,

XIV, p. 51: 2 iulie. Cf, ibid., paginile urm5.toare.

2 Cron. Mold., p. 248.
a Dlugosz, ed. 2-a, XIV. p. 42. Cf. gi Chalkokondylas, p, 160.
* Dlugosz ii dl cincizeci de ani.
197

a dat Chilia ungurillr". Versiunea polond, mai tirzie, a

aceleiasi cronici, intrebindu-se cerege` era atunci la unguri,

15.mureste, potrivit, di scopul ceddrii era ,.ca s-o apere impotriva turcilor". Singur leatopisetul de la Bistrita, tiindu-se

de legitimitatea si de cinstea neamului lui Ilie, nu spune

nimic decit ce poate fi favorabil acestei ramuri a dinastrei,

privind cu dispret pe uzurpatorii cari, succedindu-se,

impiedicd Moldova de a-si indeplini functiunea crestind.

Precum Chilia devenea ungureascd, guvernatorul Ungariei

puind intr-insa tunuri care avea sterna Ungariei si corbul

hunyadesc

ele au lost cucerite acolo de cruciata din vremea

lui Mihail Viteazul, polonii, rupti acum din legtitura, care-i

mtigulise, cu Ungaria, se instaIau la Cetatea-Albd, cdci,

de fapt, acesta e sensul prezentei acolo, in asteptarea unor
vremi mai potrivite pentru dreptul s5u, a acelui Until. voievod ,

al doilea fiu al lui Ilie si al Marinai, pe care cronica de la

Bistrita ii drt sub interesanta formd alintata romneasc5,

de Alextindrel, dar care se inftiti,seazd in izvoarele de peste

Nistru Elsa cum ii zicea mama lui: Olehno3,
Petru, care numea inc5 din 1449 pe un pircalab de CetateaAlbti, intdria privilegiile brasovenilor, pomenind, cu toatd.

lupta sa odinioar contra lui Stefan, si numele acestuia4.

El era in Scaun, dar Mra nici o dispozitie rdzboinicd, stind
in vechea mandstire a Sfintului Nicolae din Poiand pe Siretiu (Pobrata)5 si acoperind cu daruri pe c5lugdri, in momenA I. Bogdan, Vechile eronici, p. 144,

: Ibid., p, 174,
4 V, deosebltele versiuni ale letopisetulul, Cf. V. PArvan, Ale-,
xandrel-Vodd fi Bogdan-Vodd, Bucuresti, 1904. Din fobruarie 1449,
el apare si e la Suceava In aprilie ; Costitchescu, Doe, Mold.,II, p. 378
si urm, Aretu el pe multi din boieril lui Petru: Petru Hudici, Dum3,
Stanclu, Manuil, Mircea, Costea, Petru, pirctilabul de Cetatea-Albti,
Balcean, Costea, Andronic, Aprodul Sendrici, Petru vistierul;
Costitchescu, .Doc. Mold., II, p. 880. Cf. si ibid., pp. 395-6.
4 Bogdan, Cinci docurnente slavo-romdne, In Mem, Ae, Born.,

pp. 50-2,
I Hasdeu, Arch. Ise., 1. p. 153 (ftirti boiori),
198

tul cind Hunyadi se pregatea pentru o campanie in care

desigur ar fi dorit srt aibd alaturi i pe acest cumnat al still,

Dar teama de polonii lui Alexandre), pe cari incera sg-i

dezarmeze prin actul de la 22 august 1448,1 il va fi tinut in

tare pe care de altfel era s-o piard asa de rtipede, dispgrind
iiir urm6, en pricatul san cu tot. Cci polonii erau foarte
IioLriti st't nu tolereze pe uzurpatori2.
In zadar incercase Hunyadi s6-1 impace cu acesti vecini
gata de luptii, regele insusi coborindu-se in iulie la Liovr
unde intilni pe neobosita Marinca si pe fiul ei. Din Medias

Ina', la 1-iu august, marele ostas scria acestui nou rege

polon care ar vrea s potoleascri vrajba intro frati",
intarind prin dulceata pcii iubirea intre cei invrAjbiti",
prin aceia cti s-ar fi imptirtit Moldova ca pe vremea lui
Hies si a lui tefan, i aceasta, spune el, din sentiment
crestin, nu pentru cii Petru-i era rudi13.
Acesta facu ce e drept, toate si1inelo sti fie iertat de acela
care declarese lui Hunyadi ca e rege i domn" i in Moldova.
La 22 august jura polonilor, cu toti boierii sii, si, zgbovind
cu prezentarea personali, asa Inca regele pleca de ctildurti
in Lituania, instircind delegati cari st't indeplineasc6 aceastA
c eremon i

1 Costilchescu, o. a , II. p. 733 si urm.

2 V, si Iorga, /st. lui 6'tcfan-cel-Mare, p. 318, nota 15, Inoue se

pomenesc, intli, si boierii lui: Neagoe, Nicoman, Cristea Spiltarul

Sirbul Postelnicu, Danciul Vistiernicul, Joan Porcu, V. si Costachescu,
j.

c., I, iulie 1448.

8 Sokolowski si Szujski, Codex epistolaris saeculi XV, II, Cracovia,

1876, pp. 40-1, no. 35. Mai ales lorga, Chiliai Cetatea-A1M, pp.
101-2. Privilegiul lui Petru pentru brasoveni, 11 septembrie 1448,
si al lui Alexandru, din 3 august 1449, si in I. Bogdan, Doc. Mold.

pp. 23-5, 25-9

Tocilescu, o. c., pp. 490-2, 492-4.

4 Dlugosz, ed. 1-a, c. 43-4; ed. 2-a, XIV, pp. 53-5; Inoenta-

rium, pp. 23-7. Trimisese la rege pe Neagoe si Mihu. Tinea la el p?

Mihail, fiul lui Sigismund al Lituaniel, care fugi la tZitari, deviant

declarati ai1uj Baru.

199

In Tara Romaneasca. Inca din mart, cind Hunyadi era

la Timisoara, pregatindu-se de iazboiul cu turcii, 1 irblau

banii unguresti impusi de dinsuP. Putina vreme dupa

aceasta, Vladislav-Vocla, care, de altfel, iscbleste, ca si

predecesorul ucis, Vlad2 , era asezat In Scaun. Nici pe acesta

conducatorul noii cruciate nu-1 va putea aduce cu sine,

cum Meuse o data cu Dracul.
Adresindu-se noului papa, Nicolae al V-lea, Hunyadi
arata, la 17 septembrie, din Tara Rasciei, zisd altfel a S,r-

biei, In mersul cu oastea ling vadul Dunarii care se zice de

piatra (lap ideum)", c a reinceput lupta c'areia i s-a consacrat

i ca nu mai e vorba doar de apararea timida a Dunarii3.

Trecind riul, pe acel vad, el era, peste vreo luna, Inaintea

dumanului,

Planul si metodele erau acum altele, desi in caste se aflau

si romni, precum un Ioan Chenderes.4Ferindu-se de Balcani,

se cauta prin Serbia Veche drumul peste Macedonia se

vorbeste de recuperarea Macedoniei5 la Salonic, si
lupta de cavalerie, dupa amintirile de la Nicopol, care se
dovedisera asa de pierzatoare la Varna, trebuia evitat.

Invatind de la taboritii" husitilor, Hunyadi venea cu carele

grele in care se putea apara contra oricarui iures turcesc.
Snundat de Gheorghe Brancovici, care, gata de orice schim-

bari de la o clip la alta, Isi uitase de temeinicele legaturi

ou sultanul, el merse drept la locul sfint, pentru sirbii acestuia, in care, daca fusesera Invinsi luptatorii de la 1389 si

cneazul-tar Lazar pierise, se Ingropase in acest pamint

al vechii epopei si sultanul Murad cel dintii, al carui turbe
se ridica si atunci In mijlocul cimpului framintat cu trupurile atitor morti6.
1 Iorga, .Doc. Ard. I. pp. 34-5, no. LIX,
6 Ib id., p. 35, no. LX,
N. Densusianu, 1, c., Is, pp. 752-4, no. DCXXII.

6 Ibid., p. 755.
Ibid., 112, p. 139.

Ibid., P, pp. 754-755, no. DCXXIIL

200

Avem amanunte preeisel asupra grelei lupte de dou'd zile,

in care, dupa Q hinga impotrivire in tabark fel de luptd

au care nu eram deprin0 vitejii tui Hunyadi, ei nu se mai
aratara destoinici sa-si mai urmeze sforVirile. Iancu-Voda"

insusi, cazind de pe cal, ajunsa in primejdie de moarte,

0-1 scdpd un roman, oferirdu-i propriut cal; ehenezului Todor
i se dddu apoi ea rdsplatd moqia Bretelin, M chiar tinutul de
oriigine al lui Hunyadi2. VIadislav-Voda primea la 29 octom-

bne Inca de la fratele naipukti de Nicopol, venit la dinsul

in solie, ca la un prieten al imparatiei pagine, vestea cg,
dura, nu. doua ci trei zile, Murad asediase cu totul pe guvPrnator in acea nenorocita tabar

care-i impiedica victoi ia,

dar ii ingadui, singura, salvarea. Murad pedestru se aruncase, necontenit, raspindind omorul asupra acestei cetati
de lanturi, pe care, neavind tunuri, n-o putu distruge. Dar
razboiul se mintuise; Ii raminea neobositului cruciat sa se
retraga in aceeasi platosa aparatoare. Domnul muntean,
pe care-1 chema ca aparator Nicolae de Ocna, probabil
Ujlaky, pina va veni Hunyadi, se temea si de viata acestuia
si declara c nu se poate clinti pin ce nu se va ispraN i
treaba dumisale Joan". Iar, daca se va intoarce liber din
rzboi, ne vom intilni cu dinsul i vom face buna puce, iar,
daca acum ni veti fi potrivnici, de se va Intimpla ceva,
ski fie in paguba sufletelor voastre i pentru prirnajdie sa
raspundeti inaintea lui Dumnezeu"3. Scrisoarea nu e rrea
crestineasca si omul nu era desigur un erou.
Vladislav, care se clezlipise astfel de acest Ardeal, care-I
chema sa fie acolo ce fusese, in pribegie, Vlad Dracul, se
desfacuse deci de legatura care-1 ajutase sa ia m)stenirea
2 V., dupii un document gasit mai de curind, Iorga, in Rev. hist.
du Sad-Est europeen, 111(1926) p. 13 gi urm. Cf. gi Pall, in Bulletin
de la section hist. de l'Acadernie Bourn., XX, gi Iorga, in Melang s

d'hist. generale ale d-lui C. Marinescu, pp. 42-5.

1 N. Densusianu, /. c., 112, pp. 269-70, no. CCXL.
3 Iorga, Doc. Ard.,. 1,p. 35, no. LX. Povestirea francezit vorbegte
de un domn r.0 cregtin trimis de turci gi orbit de Hunyadi, iar seri-

soarearagusara de lupte la Vidin.

201

viteazului phrinte, de o fire atit de deosebith. El phrea ch

prevede pentru dumnealui loan" o alth nenorocire.
Ea se i intimplii pin la sfiritul anului. Sub presiunea
turcilor, Gheorghe Brancovici se hothri, calcind toate
datoriile de recunotinth, ce i se vor scoate inainte, sh im
piedice o viitoare campanie a lui Hunyadi prin aceia ch,
In intelegere desigur i cu acei domni unguri cari nu-I sufereau pe acesta i intre cari Gheorghe avea un cumnat,
dumanul cel mai hothrit al parvenitului roman, contele de
Cilly, 11 va prinde i tinea inchis, rhminind ca Ungaria*
liberate de acest venio turburrttor, sh-i aleagh alt ef.

El atinu deci calea, si de data aceasta, fugarului i-I

inchise in cetatea dunhreanh de la Semendria.

Trebui riclicarea impotriva trhda'torului a sirbilor de orien.
tare cretinh, in frunte cu Gheorghe, fiul lui Goico Marnavici,

de la Ni, voievod de Zvornic, domn de Voinita, lupttor

in 1443 la Morava i la Lipovita, pe care Hunyadi-1 numete

i staroste al Thrii sirbeti", i un asediu al puternicii cetti,
pentruca gloriosului intemnitat sh i se dea drumul. Parch se
intorseser zilele regelui cruciat al Angliei, si el o inima de

leu", Ricard, inchis intro zidurile unui castel din Austria

de ducele de acolo, care fusese jignit intr-o cearth pentru
Tara Sfinth... Marnavici, pe care guvernatorul 11 numeste
rude a sa, primi, deci, inainte de sfiritul anului, de la
cel liberat de dinsul, i care se afla acum la Seghedin, darul
a tot ceea ce rhposatul rege Vladislav dhruise principalului
shu sprijin in ceea ce se numete, ca i cum s-ar vorbi de o

tara cucerita, comitatele de Cucievo i Branicevo, de la

Iagodice la Cvozdonita, de la riul Morava pinh la teritoriul

Nipluil.

lIothrirea dintii a celui intors acash fu sh continue luptad

oitzbunare sau moarte". Dei sufletele cele mai tari trebuie
sh se plece o cliph, chiar i numai una singurh, fata. de ce
1 N. Densusianu, 1. c., P. pp. 756-7, no. DCXXIV. Pentru monede
ale lui Gheorghe cu legenda Despot Gurg, Iohanes de Ifw, r/egens/
Ungari/ae/". v. Zeitschr. f. Numismatik, III (1870), p. 171i duprt
Ljubic, Opis ploslavemskih novaca, Agram, 1875.
202

nu se mai poate inMtura, nu convingerea proprie smulse

pe Hunyadi de la ceea ce socotise totdeauna pInd atunci
ca datoria sa de capetenie. Dar Ungaria, neamul unguresc
dintr-insa, care nu ardtase, de la inceput, aplecdri catre
cruciata, ceea ce se Meuse pina atunci fiind opera personald a
lui Sigismund ca si a spiritului eavalerese din Apus, case se

Intorsese, nu Ingadui s5 se risipeasca atitea puteri pentru a

impiedica pe turci de a se instapini peste tinuturile de peste
Dundre si de a face din Tari le Romanesti libere niste domnii
iertate, rascumpdrate prin tribut de la pieire. Vom vedea
cd. tradatorul cruciatilor, Brancovici, va deveni prin voia
acestei nobilimi mijlocitorul dozmierdat al unei pa'ci cu
turcii.
De aici inainte Iancu-Voda" nu mai este el insusi. Legenda
se stinge, fiindca s-a inchis epopeea. Cu toata marea situatie
pe care o phstreazd, eroul de la Varna si Cosovo nu mai e
decit un Ina It demnitar al regatului Ungariei. Cind acesta
va fi amenintat de ofensiva turceasea, dupd ce Murad va fi
murit si Mohammed va fi devenit Imparat bizantin de religie musulmana, el li va face datoria uncle i se cere cu
1

cine-i std. la Indemina. Luptatorii romni de dincolo de munti

ramin mici nemesi de mosie sau simpli tarani. Astfel Hunyadi

nu e reprezentantul rasei unguresti, de care nu se tinca prin

singe, ci, la capeitul atitor iprWi, invinsul rezistentei acestei
rase.

In el e, astfel, ceva din vechiul distorean Aetiu: Attila

al lui e sultanul Murad. .5i Hunyadi e ucis sufleteste, tocmai

dupa ce salvase o lard, Intepenind ofensivele otcmane spre
Dunare, asa cum curtezanii din jurul impa.mtului roman din
Apus injunghiasera pe Aetiu dupa ce acesta respinsese puhoiul hunilor. Cumplitul rdzboinic, pe care r u-I descuraja-

sera atitea neizbinzi, intreba, in iulie 1449, la Brasov, ce

stiri noi stilt de la turci, cari, se temea el, icr veni iardsi
la Dundre ; cere s i se comunice In goana calului". E1 Isi
adunhi o noua oaste, cu care In curind va trece Tisa. Nu va
pdrdsi Ardealul, ci va alerga acolo si se va lupta In ruptul

capului". Pe Vladislav umn voia sal mai intrebe ; ca pedeapsd

pentru nehotarirea lui in momentul celor mai mari primejdii,

el Ii luase feudele de dincolo de munti, i bietul voievod

203

se plinge acelorasi brasoveni: Ci, fratiIor, slut ngcAjit

ca n-am 1inite, cu toate slujhele .ce am slujit si sir gele ce am

vArsat, i cu boierii mei si cu tara mea, pentru Sfinta Coroand
i pentru Tara Ungureascg si pentru trestini. i, cit na-am

jurat eu si parintele meu Iona Voievod, dar el acum n-a

socotit-o, si pentru slujba mea nu mi-a fost milostiv. Cati
lui nu-i ajunge gobgrnAtia Tarii Urguresti, ci trimite sd-mi

rgpeascg dreapta ocin i tarisoara mea, FAgarasul si Am lasul, si umbl cu gind rAu asupra mea. Ci, dacg el a cAlcat
a sa lAggduirrtg si jurgmintul sgu ce a f tout cu mine, si mi-a
disprquit slujba, Dumnezeu sg. se rAzbune pe acel cm care

nu a tinut dreptatea. Iar domnia-mea, peste nevoia mea,

nu mg voi parasi, in ruptul capului" (0 el, deci, fiind aceeasi

rasg. 1); s6 0in cA mor cu rusine, dar te voi putea aceea voi
face. Ci Dumnezeu sg plateascA, i sg vadA eg sint nevoit".
Si ei, brasovenii, sa-i creadA, dac va face si faig de dinsii,
pe cari-i iubeste, ce-1 vor sili imprejurgrilel.
Probabil c. Vladislav nu si-a mai recApgtat feudele ardelene pierdute. Dar iertarea lui Hunyadi trebui & se intindg
ping ci asupra lui Gheorghe Brancovici. Soli unguri, de cel

mai inalt rang, Ladislau de Gara si Ujlaki, ridicindu-se

deci contra politicei de rAzboi a tovargsului lor in alteimpre-

jurari, venirg la acela care se intituleazg mindru despot al

Tarii Sirbesti si domn al Albaniei", si-i cerurd sA mijloceascg

pacea cu sultanul bdtrin, pe care-I stiau aplecat la uitareaasa

de singerosului trecut. El, intelegind a fi judecgtor" in

toate conflictele de hotar, prezint doug forme de impAcare.

Aceia pe care o doreste, cuprindea, cu libertatea pentru

negustorii de la turd de a veni la Belgrad, la Cubin, la Caren, la Severin si la Caransebes, iertarea unei jumAtgli de
tribut de la Tara Homneasca prgdat si de la sirbi, cari

vor da numai junarttate din ajutorul militar obinuit, regelui

Bosniei avind s i se ierte toatg datoria din tributul lui.

Iar, daca nu s-ar putea, sg se revie, pentru aceast trevg de

sapte ani, la ee a lost sub Sigismund, cu toate tributurile
intregi, muntenii avind sA dea i peschesul de oi din acea vre1 I. Bogdan, Belagile, pp. 85-6, no. LXIIL = Tocilescu, la
a.ceast data. In n-le urmatoare, numai afaceri marunte de hotar.
204

mei.. Invoiala propus o redacta despotul in chiar acea cetate de la Semendria, unde %Muse Inchis pe amicul Ban,
Iancu-voda".
Negocierile nu mersera insa prea r5pede. Abia la 15 decembrie Hunyadi putea scrie brasovenilor ca stg sa vie la dinsii
pentru pacea cu turcii2. Vor trece Inca doi ani ping se va

ajunge la acel tratat, pe numai trei ani, la care lucrasera

unii domni", deci nu numai Brancovici, ci, vazindu-se
cum atuncea, la 1452, e tratat ilustrul domn (princeps)

Vladislav Voievod al pgrtilor transalpine", de buna samg si

acesta, care-si avea, cum am vgzut, Inplegerile cu naipul
de la Nicopol2.

Pina atunci se pierduse si Moldova. Dar, contra lui Alexandrel, care avea saptesprezece ani in 14494, se ridica acel un
bastard al lui Alexandru-cel-Bun, Bogdan, care nu era fiul
pomenit In documente al acestuia, de oare ce acelui unchiu"
tefan II Impodobeste mormintul la Radauti2.
Nu-i fu usor sa. gaseasca boieri cari sa-i Inconjure noua
donmie: de la 26 mai 1449 Alexandre] Inca avea linga dinsul
pe Duma al lui Brae, pe Stanciul si Manuil, pe Mircee Dulcescul, pe Vornicul Coste si fratele Petru, pircalab de Cetatea-Alba, pe Vlasin, pe Costea Andronic, pe Ivan Billcean,

pe aprodul Sendrica, pe vistierul Petru, etc.6 Mai tirziu

1 N. Densusianu, I. c., 12, pp. 760-1, no. DCXXIX.
2 Iorga, Doc. Ard., I, p. 36, no. LXII.
2 Mid., I, p. 37, no. LXIV. Se va reveni mai departe asupra acestei

pad. Oprirea Intrebuingrii monetei muntene la Brasov ; N. Densusianu, I. c., 112, pp. 15-6, no. XI. La Brasov era sa mute papa episcopia de Milcov; ibid., p. 16 si urm. no. XII. Dar arhiepiscopul de
Esztergom nu admite ca episcopul sa. devie brasavean.
A Cosnchesett, Doc. Mold. II. p. 744.
5 Ca ipoteza, osebirea Intre cei doi Bogdani, la Costachescu, Doc.
mold. de la ,Pefan-cel-Mare, p. 11.
6 Costachescu. Doc. Mold., II, la aceasta data. Fara boieri, In
1452; ibid., p. 407, 422, 426 (spre sfirsitul anului, si In 1453). In april.

1453, Alexandrel e la Neamt; ibid., p. 466.

205

vor veni: Albu spiltarul, Criste Vranici, Vito ld Comisul,

Jurj GOuriciul. In schimb, in ianuar 1450 nu se pare ca
Bogdan sa-si fi a flat, o Curte2. Abia in iulie din anul urmator,

el cistigh, pomenind i pe fiul *tefan, pe boierii Bratu,

Ote13, Oanil Pintece, un Onicica', necunoscut, ca vistier,

i un tot asa de put, in cunoscut Ciopeiu ca postelnic, pe lIng

vornicul, cu nume muntean, Dragomir4.
La 12 octombrie 1449, Bogdan cistig britillia de la Trimilsani, sat unguresc (de la Tamas), ling Roman. Pe poloni
inceara s-i cistige prin starostele Podoliei, cgruia-i filgaduia,
in caz de impOcare, zloti turcesti, stofe din Rsarit, camocate

coftirii, vin dulce de Malvasia (2 decembrie)5. Indat

in* stiind ca polonii vor cadea asupra lui, caut sprijin
la Hunyadi. Acuma, la el alergaseril citiva dintre cei mai
vestiti boieri ai trii, Duma Braescul , Oand al lui Julea,
Costea allui Dan si Costea Orris..

Pe cind Hunyadi se trudea la negocierile cu turcii, ce i se

impuseserrt de calre ungurii sal., el primea de la Bogdan
doud acte de omagiu, cum nu ddduse pind atunci Ungarici
nici un domn moldovenesc, i, de altminterea, omagiul nici
nu era pentru regent ca atare, ci pentru el,././unyadi, personal.
care-i era pdrinte ri ocrotitor, cum i Petru-vodd nu fusese
decit indatoritul aceluiafi, ca fel' de cruciatd. In cel de al doi-

lea, care confirm: pe primul, chestia Chiliei e socotita in

acel Bens ca el nu va incerca sii reieie sub apOrarea sa aceastO

cetate decit cu voia" guvernatorului, care, deci, pastrindn-si

soldatii i tunurile, ar incredinta-o capacitatii lui de lupta7.
1 Cf

ibid., pp. 495-6, no. 131 (donatia).

2 Ibid., p. 396. Cf. n-le urm. (ianuar, april, iulie 1451)

e Mihail Otel la 1438; ibid., p. 21, no. 6
4 Ibid., p. 400. F5ril boieri In septembrie i oetombrie; ibid.,
p 401 si urm.
6 Lewicki, Codex epistolaris, II, pp. 40-1, no. 34
Juramintul din februarie 1450. V. mai departe.
7 I. Bogdan, Doc. slavo-ronidne, pp. 52-7 (Roman, 11 februar
1450), 55-8 (Suceava, 5 lune), Cf. Szdzadok, 1975, p. 349.
206

Actul 1nseamna i un concurs militar fr rezerve din partea

domnului Moldovei ; daca lui Hunyadi i-ar fi vreodata de

nevoie sa aiba tin adpost, Moldova-i va fi deschisa, cu
1ndatorirea de a-1 ajuta sa-si recitige putei ea. in nici unul
din aceste d9cumente nu e numai chezdfia obimuitd a boierilor,
dar nici mdcar simp la lor mdrturiel.

Raspunsul la aceasta orientare po1itic pe care se gasi,

firete, cine s-o denunte, fu razboiul din partea Poloniei.
Un rdoeloi de invazie 1'44, zgomotos, cum nu mai fusese, fatd
de Moldova, afard dP legendara ispravd de pe la jumdtatea
secolului al XIV -lea. Lui Alexandrcl i s-au fost dat mijloace

de intretinere in Polonia. Intii a fost o lovitura in numele

acestuia, ocupindu-se si Suceava, Neam1u13. Indata insa
Bogdan, om sprinten si bun ostas, se intoarse. Atunci se
discuta, fara rezerve, in dieta polona, daca e sau ba potrivit
sa se ocupe nu numai Cetatea-Alba, de unde veneau negustori genovezi pe cari-i gasim in largultarii la 14443, la 1449,

la 1452, la 1495 si de mai multe ori pe urma, cu plingeri

la domnie, dar Moldova intreaga, care sa fi unita si intrupata pentru totdeauna la regatul Polonici".
Bogdan afla c. polonii, cu Palatinul de Liov, starostele
de Sandomir i trupele din Przemygl, din Podolia4, au trecut
pe la Hotin, care ramasese al lor, Ca acolo alergase sa-i intim-

1 Asa, de altfel, si in actul de supunere al lui Alex5ndrel dupri

disparitia lui Bogdan. Dar de acolo, la 17 februar 1453, lipsepeclausa
Chiliei; v. ibid., pp. 58-9. In schimb, a vorba si de sofia lui Hunyadi
(e curios ca pentru dinsa se intrebuinteaza termenul de dump) care

inseamna nepot"). V. mai departe.

2 Bogdan se afla la Iasi. Forum Filistinorum, la 24 martie;
Szab, Szikely Okleveltar, III, pp. 62-3, no. 451. Solie de la rege
pentru pace, Iorga, 1st. lui ,Pefan-cel-Mare, pp. 351-2, no. 1.
3 forga, Acte i Fragmente, III, la aceste date.
4 0 intrebare do la Cracovia, la 1451, dna trebuie ca trupele rusestisa mearga intii contra moldovenilor sau intii in Silesia; N. Densusianu, 1. c., 112, pp. 10-11, no. VI. Li se raspunde cracovieniler
ca Rusia e prdpadita de navalirile tatarilor si moldovenilor; ibid.,
n-1 urmator.
207

pine AlexAndrel, cu eeboieri mai avea pe 1ing. dinsul, cAci

cei dth de clpetenie, Oaneea logorAtul i Costea Andronic, eazuserti In singeroasa biltalie de la Tmsanil. Dupd ce se trecuse Prutul la FAlciu, Cronica polona singura vorbeste de un

tratat in toat forma prin care el ar fi consinglt s fie

tolerat numai in tara sa pinA ce, peste patru ani, copilul

lui Ilie va avea virsta de saisprezece ani, socotit camajoritate In Moldova; in schimb ar plti un tribut anual de 70 000
de galbeni turcesti2, care se pare cu totul imposibil. Oricum,

nu exist nici un act care s intdreasc aceast asertiune,

cum nu existA unul pentru tributul din 14373
Fapt este c, orice s-ar crede in ce priveste acest tratat,
cu conditii asa de putin satisfdcatoare, Bogdan astepta pe
poloni In retragerea lor, care se fAcu, poate, in calea spre
Cetatea-A1b6, pe la Crasna, spre Prut, unde lush' s-ar fi in-.

tilnit in cale pexiculosul codru al Tigheciului. i asa, In

p6duri furl cele mai mari pierderi ale polonilor, i dintre
conducsatori, dar, dup'a ce n.v1itorii fuseser siliti a se
folosi si de sistemul husit al caralor, lupta se desiAsoara,
in ziva de 6 septembrie, la luminis. alarimea lui Bogdan se
d'adu la o parte, pentru ca pedestrii s. cada asupra trupelor
polone, greoaie, care nu puturti s reziste4. In lupta biruitoare Bogdan int11neste pe piregilabul de llotin, Manui15,
care sprijin atacul, ostilitAtile, prezentate confuz de Dlugosz, urmarindu-se i ..pe la Birlad.

Iorga, Acte i fragm., III, p. 16 si urm. Cr. i Picot, Chron.

d'Ourki, p. 71 si urm.; Xenopol, in Ada. Soc. ft. gi Lit, din. Iasi, I,
p. 604; lorga, Chilia gi Cetatea-Albd, p. 102 si urrn.
O

Redusi la 7 000, de Wapowski.

Dlugosz, ed. 2-a, XIV; Lewicki, o. c., pp. 51-3; Rykaczewski,

Inventarium, p, 258; Index actorum, no. 2687 (pregUirea expeditlei
8

la 6 iulie).
4 Descrierea din Dlugosz analizata amAnuntit in V. Parvan,
Alexcindrel-Vodet gi Bogdan-Vodd, Bucuresti, 190, p. 50 si urm.;

Iorga, let armatei, I.

5 0 scrisoare de la Iasi, fail data de an, Iorga, .Doc. Ard., I,

pp. 36-7, no. XII.

208

Deci intrusul nu putea fi izgonit. Marinka trebui deci sa

ceard din nou concursul regelui Casimir, care ar fi fost

dispus, de, nu s-ar fi incurcat in Lituania, BA fac prima cam-

panie regard dincoace de Nistru. Polonii, care venird in

'lunar mic, nu cutezard s dee, in tara necunoscut ci plind

de surprinderi, o noud luptd, qi din nou apare oferta aceia,

ciudat a tributului moldovenesc, sedzut acum la 50 000
de galbeni.
Atunci, in afard de cercul prietenilor dinastiei lui Hie if
al nobililor poloni ajuttori, fitsari acela care prin trdare
era sd. rapeascd Moldovei singurul om in stare s-o apere,
Clugdrul Aron, care-0, zicea Petru-vodd, se strecurd pinti
la satul Rduseni de lingd Suceava, unde, asigurat acuma,
domnul petrecea la o nuntd, a unui unchiu al acelui Petru",
Oaspetii i Vodd insuci erau stdpiniti de aburii Vinului,
i astfel lovitura izbuti (16 octombrie 1451). Sco din atea
casd a bucuriei, biruitorul polonilor, puindu-se crima lui in
legiiturd cu ins* tdierea capului Sf. Joan Botezdtorult, fu
decapitat5 pe locul unde fiul sau, tefan-cel-Mare, era sd
ridice o capeld expiatorie, care, ispravita de nepotul de fin,
Bogdan, traiecte, modesta i pind astzia.
Cdlugdrul, care se oferise a imparti Moldova cu flcdul
Marinkdi, o pastr pentru sine, afard de Cetatea-Albd, unde

pirclabul fail nume se tinu nebiruit4. Dar la Chiba, sub

influenta lui _loan de Capistrano, vedem pe regele Ladislau

gindindu-se a intemeia, in cinstea Sfintului Bernardin, o

mdndstire a Observantilor Ordinului Sfintului Francisc5.
1 Inscriptia la Eug. Kozak, Die inschriften aus der Bukovina, I,
Viena-CernAuti, p. 117.
a Dlugosz, ed. 1-a, II, p. 80; ed. 2-a, XIV, p. 100. Cf. Lewicki,

o. c., II. pp. 40-1, 51-3 ; Inventarium, ed. Ryksczewski, p. 258.

3 I. Bogdan, Cron. Mold., p. 144; Cron. inedite, pp. 36-7.
4 Dlugosz, ed. 1-a, II. pp. 80-1 ed, a 2-a, XIV, p, 100.
6 Tort. Tar, 1901, lase., II; lorga, In Coml. Lit., XXXV, p. 671
Scrisoarea e din 6 martie. Trebuia s& fie un ungur i un secuiu. Pentru
Cetatea-Alb, pe linga I. Bogdan, in Cony. Lit., 1901, p. 247 i urm.
i Tanoviceanu, ibid., 462 i urm. i Cociubinski, in Mem. Soc. din
209

La 24 februar Alexandrel statea la Vasluiu i putea face

daruri de pescarii la Nistrul. Din parte-i, Petru pare sa fi
fost Inca de atunci, nu omul vreuneia din Puterile crestine
Inconjuratoare, ci, poate si dintr-o legatura cii Vladislav
munteanul, un ocrotit al turcilor, desi era Inca destul de
tare ea sti nu i se poata impune i lui tributul.
Peste citeva saptamini, Hunyadi, sigur de pacea pe trei
ani cu turcii, poruncea brasovenilor sa nu se dea drumul
fostului ostatec la turci, Vlad, fiul lui Vlad Dracul, care,
scapind de acolo, poate in cursul uneia din expeditiile halcanice ale guvernatorului, trecuse eine stie cum in Moldova
acuma se oplosia In ArdeaP.

Tratatul din Adrianopol cu turcii care ni s-a pastrat,

din fericire, In copie, are data de 13 april 1452. Prin el
Mohammed al II-lea,caruia-i umblau prin cap ginduri cu mult

mai mari decit o rafuiala cu ungurii i cistiguri la Dunare,

intitulindu-se: cu mila lui Dumnezeu mare domn si mare
emir, sultanul Mohammed-beg, fiul marelui domn, emirul
sultan raposatul Murad-beg" si invocInd pe Profet, versiunile
Coranului si cei o mie iunul talmacitori ai lui Mohammed,

jurindu-se pe sufletul bunicului i tatalui, pe al lui si pe

capul lui si al fiilor, pe trupul sau tnsu5i, fagaduia, lui Pan
baronilor unguri 1inite pe trei ani. in pace se cuprindea,
pe lInga Ragusa si despotul Cheorghe, cu privire la care,
mediatorul, care e i martor, cu voievodul Vue si Inca un
sirb, se dau toate asigurarile si Chilia i ce se line de dime,

cetalile, incepind de la Severin, cea dintIi la Dunare",

Vara ca, de o parte si de alta, 01 se cladeasca noi intarituri
pe linia marelui riu.
Odesa, XXIII, pp. 79-198. Bogdan, In Mem. Ac. Rom., XXX; cf.
Iorga, in Coml. Lit., 1. c., p. 5)5. V. sl mai departe. Un Niccolo Paolo
acolo, Noiret, Documents inedits pour servir a l'histoire de la domination
oinitienne en Crete de 1380 a 1485, Paris 1892, p. 486.

Costachescu, o. c., II, p. 407, no. 111.

2 Iorga, Doc. Ard., I, p. 37, no. LXIV.
1

210

in ce privcste pe Vladislao, se admitea o eiudatii atirnare

si de un snleran .Fi, de anal: Inca si Vladislav, Voievalul
romanilor, sa p1deasc i sa faca domniei mele ce e dator
dornniei mele, on en tribut ori cu altti slujba, si tot asa ce e
dator regatului Ungariei sau guvernatorului, ascultare,
supunere si indatorire (andiencia, obediencia et obligacio)
sau si alte slujbe". Situatia aceasta, asa de gingasa, e apoi
dcfinita mai de aproape: 5i, daca va satisface in acestea
ambelc parti, st ramiie in pace; iar, daca nu ar plati ce datoreste mie sau dumisale guvernatorului si chiar domnilor
Ungariei, fiecare parte sa aiba voie a-I tulbura si a-I sill
la pace, i cu aceast a sr, nu se socoata cii pacea a lost calcata".
Dar si aici se vede influenta lui Vladislav insusi, ca al
doilea mijlocitor al tratatului, care tinea sii asigure tarii sale

putinta de a-si avea domnii cari-i plac, iar nu cei ce i-ar

mai aduce vreun strain: si Vladislav acesta, care a acum
domn peste romani, el sa fie domn pina se va ispravi acest
armistitiu, si, daca s-ar intimpla ca, in timpul pacii, el
Vladislav, sii moari, nici o parte sa n-aiba puterea de a face
domn in Tara Romaneasca clecit pe eel pe care-i ca fi inbit
(dilexcril) ;ara. i acela care ar fi atunci domn peste romani

sa rimiie In acea stare pinii la sorocul mai sus aratat"1.

Amlasul i Fagarasul nu furl totusi restituite lui Vladis-

lay, care, In septembrie, le pomeneste In titlul sau. Nu se

restituira nici pribegii, dup5. o invoiali deosebita err Scaunele

satesti, si fugarii din Tara Fagarasului nu fura trimesi

inapoi. In ciuda acestor jigniri, domnul muntean consimtia

sa strecoare pe aseuns, pe la Braila sa, la Chilia, pe care

Hunyadi o considera ca proprietatea sa, armele necesare
pentru apararea Impotriva oricui2, Din Lipova, In aceiasi
luna, Hunyadi In calea spre Curtea3 copilului-rege, arita
acelorasi oameni din Brasov ca, in adevir, el a faeut o In teler,owe deosebitit cu Transalpinu14.
Iorga, Acte fi fragm., III, pp. 23-7
2 Iorga , Doc. Ard., I, p. 38, no. LXV.
1

3 Uncle se intilreste la 20 noiembrie tratatul din Adrianopol.

Ibid., no. LXVI,
211

$1 Alexandrel moldoveanul cAut IegLuri cu Ungaria,

la 12 august 1452, el dadea un privilegiu de comert brarvenilorl, apoi, la 17 februar 1453, se inchina, din Suceava,

in toata forma, lui Hunyadi.

Se dddea ca fiu pind la moarte" aceluia pe care-I intituleaz4 Ianu voievod, namestnicul dumisale craiului Vladislav i stdpinitorul i domnul a toata domnia ungureasca".
Nu se uita nici sotia lui, care-i va fi doamna pina la moarte2.
Legdtura e contra orica'rui duman. Ea nu era sa-i serveasca

Ina' contra lui Petru Aron", care in curind apdru din nou.
Tot aa de putin i cealalt legaturd cu puterea rivala, a
regelui Casimir, caruia, cu tot atita sinceritate-i jura
adica era pus sa jure de sfetnicii cari se jucau cu tineretele
lui prapinde, la 23 septembrie 1453, in cetatea Siret:ului,
cu obinuita faga'duiala de infatiare personal0.

IncI din 1452 sultanul tingr, care se gindea numai la

mgretia i la prestigiul Constantinopolului, incepuse lupta

cu imparatul Constantin Paleologul i, dupd o eroicd rezistentd, acest Constantin, al pieirii murind el insufi pe ziduri,
cetatea impdrdteascd ajungea En miinile lui Mohammed al
II-lea.
Potrivit cu armistitiul, care nu se putea rupe ca acela din
1444,
Brancovici in prima forma se gindise a-1 cuprinde
1 In acest an, 1452, din Vasluiu, A1e7candru d6dea un privilegiu

bragovenilor; I. Bogdan, Doc. Mold, din sec XVXVI in arhivele

Bragovului, Bucuregti 1905 pp. 29-33 = Tocilescu, o. c., pp. 494
97; t. Nicolaescu, Doc, slavo-rom., pp. 105-10; Costkhescu, Doc.
Mold., II, p. 759 gi urm; cf. Mem. Ac. Rom. VIII, p. 239 gi urm; originalul In Bibl. Ac. Rom. Pee. 8; Iorga, Ist. lui ,tefan-cel-Mare, p.
320, nota 29
2 Bogdan, Cinci documente slavo-rom., 1. c., pp. 58-60; Hurmu-

zachi, IP, no. 1; Costachescu, o.

C.,

II. pp. 762-63:

HET028

IINEOCNO Ad Or3M8 Ad MN t Toenco544 MOEN C1MOk.TH..

Kaluzniacki, In Hurmuzaki, IP, pp. 656-8; Cosrehrscu, Doc.

Mold., II. pp. 765-6. Pe Ale6andre1 II mai anam sus, in Bucovina,

la Banila, in 1455; ibid., pp 769-70.

212

i pc acest imparat 2

Hunyadi nu se misca in ajutorul acelor

nenorociti crestini pe cari-i ajutara doar, in ultimul mo-

ment, citiva venetieni si genovesi; ba un mester ungur, plecat de la Hunyadi sau cazut In carsul campaniilor balcanice
in mina turcilar, -Urban, indrepta tunurile lui Mohammed.

Pe cind chlugarii pribegi ajungeau la muntenil, ba ohiar

si Tina in Ardeal, unde cutare ajunse vladieA in satul refugiului sau si crescu urmasi vlAdici dintre fiii taranilor2,
tinarul rage Ladislau Postumul, ajuns la majoritate atit
de puternicul gubernator" ffind acuma, despoiat de toate
titlurile -sale, s_i de voievodatul Ardeahilui, 'An:11111nd doar
span ereditar al Bistritei" altii avind voievodatul fi co-

nicInda secuilor3 , arata sibienilor ca, Indemnat si spri-

jinit si de alti printd, ar fi dispus sareinceapA razboiul contra

turcilor (dar fa'rei a rorneni de catastrofa constantinopolitana,
pe care o myurase esential tratatul sirbesc din anal trecut)4.
Dar peste citeva sdptamini se putea da asigurarea ca in acest
an nu se va face nimic, decit pregatirile, care fura zadar-

nice, ca si tot ce se facea cu asemenea mijloace In toata

crestinatatea catolica , din dieta de Imperiu de la Regensburg, dar ca, la incheierea unei paci care se dadea
acum in spinarea lui Hunyadi, care, el, nu contenea sa
arate ce facuse contra pAginilor5., se va produce o actiune
militara de recuperare6. Oricum se faceau lucrari de Intlrire, peste -yechea cetate, in Brasov7.
Dar nici in 1455 nu se incercg nimic. Decit doar spanul
de Bistrita", xecunoscind ce dusmgnie fusese, In ciuda pacii, intre el si Vladislav, asigura cti, _In ciuda acestei impiedicari, care nu s--a putut Inlatura prin nici o mijlocire, el

1 Teutsch, In Arch. f. sieb. Landesk., N. F., II, p. 156 i urm;

Iorga, Notes et extraits, IV, p. 6-5 0 urm.
2 V. Iorga, Sate f i preoti.
3 Iorga. Doc. Ard., I, p. 39, no. LXVII.
4 Ibid., no. LXVIII.

5 Ibid., pp. 40-1, no. LXXI.

6 Ibid., p. 41. no. LXXII.
7 Ibid., no. LXX.
213

ingdduie comertul cu tara aceluia care-1 supamse asa de

Inuit (15 noiembrie)1.
Inainte de sfirsitul acestui an 1455 situatia se stried ins4

si mai rdu decit inainte de treciitoarea pace. In adevdr, in

decembrie, Hunyadi se plinge cii un Radul Gavrut", cu

turcii, a luat prin surprindere, tratatul din Adrianopol

nemaiavind, de altfel, valoare, cetatea Saan, care e Orsova
din insuld (Ada-Calk). Domnul Insusi furios cd ardelenii

tin la dinsii pe fiul lui Vlad Dracul, Meuse a se preda si

arde unele sate sasesti, ba chiar si mosii", ale lui Hunyadi
chiar ; regele cerea vecinului sa inceteze asemenea purtdri,
crici astfel se vor lua mdsuri contra lui2. Era vorba de insusi
Frigurasul, pe care fostul guvernator si-1 Insusise, vorbind de
fortilreata noastrd Filgarasul" i Valahii necredinciosi"
ii dadeau asalt3.

Rezultatul fu risturnarea lui Vladislav prin ingaduirea

trecerii, mult timp opritd, a lui Vlad, care era sa fie poreclit
Tepes. Era, cum ni-1 prezinth i chipul, reprodus in multe

tablouri, un om mare si frumos, care arata facut anume

pentru a domni".
Situatia in Moldova pa'rea mai stabild. 5i fai,d de Polonia,

prinsa in greutiiii cu teutonii, lituanii ai tatarii, Ii va face

bine socotelile acela care acum In Moldova rimasese fiirij
nici un rival. La 6 octombrie 1455, daruia, Marincii, rLImasd numai cu o feta, purtind numele, Indlitinat In familie,
de Anastasia, pe care o va si inzestra, veniturile de la Siretiu,

i Hotin3, pentru ca, la 30 iunie 1456, dupa ce diiduse un privilegiu liovenilor, Bd. Neii regelui, socotit ca
Volovii

1 Ibid., p. 41. no. LXXII.

2 Ibid., pp. 42-3, no. LXXIV ( = N. Densusianu, 1. c., 112. pp.

70-1, no. LVI).

3 Ibid., p. 42. no. LXXV.
4 Memoriile lui Aenaes Sylvius Piccolomini. Aici se raporteazil
dupa brosurne contra lui i cruzimile, in parte desigur exagerate;
cf. Iorga, Studii $i doe., III, p. LXXIIIV.

6 kaluzniacki, In Hurmuzaki, IP. pp. 667-8, no. DXII.

o Ibid., pp. 672-3, no. DXV.
214

unic suveran, cele mai marl promrsiuni; va ceda v5duve1

lui Ilie Siretiul i Volovatul, se va judeca pentru Titina
i Hotin i va presta jur5mintul personal, afar numai daa

nu va avea In fag pe tatari sau alti duvnanil.

Dintre aceti altii" el tie s In Faure pe turci, cari

aparuser Inca din 1454 in Marea Neagra', amenintind mai

ales Caffa, dar dind o spaim celor din Cetatea-Albg, cari.
cerur ceva cazaci" de la genovesi2.

Pina." la 26 iunie din aceivi an, Old Hunyadi lucra In

Banat contra turcilor3, Vlad luase in stapinire tara, de i

Vladislav era apArat de acei puternici boieri olteni, din Craiova, cari au pus i piatra de mormint la Dealu pe riimLiitele
domnului lor, We, in circumstante necunoscute4. La 3 iulie

.panul de Bistrita, stind fag la fa t5. cu turcii", credea c

poate sa recomande pe acest ocrotit brapvenilor, pe timpul
cit el se va lupta pentru scaparea Belgradului, Inaintea
caruia aptiruse Mohammed al II-lea5.
In acest moment, cind se autau cu desperare aliatii,
Hunyadi, care, In acel an 1454, apArase Semendria, prinsese
la Cruevat pe Ferizbeg i arsese Vidinul, dar sultanul aparuse

intre Sofia i Pirot5, i el trebuise, In lipsa contingentelor

romneti de care despoiat de vechile sale rosturi, nu mai

dispunea, aci era doar cgpitanul general" al regatului

pentru o armata pe care el Insu0 trebuia s-o adune, si

primeasc foarte recunoscator i mulimilo dezordonate pe

care, In pornirea mistic pentru Hristos, i le aducea fanaticul ca1ug5r Joan de Capistrano. Tot pe atunci i Moldova
1 N. Densusianu, 1. c., 113, pp. 64-7.
2 Pe larg, Iorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 113 i urm.

8 Iorga, Doc. Ard., I, pp. 43-4, no. LXXVI.

4 Declaratia lui Basarab-cel-Mic; I. Bogdan, .13ela1iiic,p. 149,
no. CXXI.
5 Iorga. Doc. Ard., I. p. 44, no. LXXVII.
5 N. Densusianu, I. c., 112, p. 48, no. XXXVII. V. Tagliacozzo,
Victoria Mirabilis, ed. Lemmens, Quarecchi, 1906; Von Soden, Die
Kriegszuge der Nurnberger nach Lichtenberg und nach Ungarn, 1857,
i Chronilcen der Deutschen State, Nurnberg, III; v. p, 409 ot suiv.
215

ajunsese fn cliental& turceasa, fara Ca Bogdan cel -ucis

sa fi putut fi razbunat i Inlocuit, cum se Meuse In cealalta
Tark-Romaneasca, printr-un prietem al lui Hunyadi.
Legdturile cu lumea fmparateasca a turcilor incepusera

pentru aceasta tara de. mai multa vreme, i chiar in ce

privete pa Alexandru, omul polonilor, care nu poate sa fie

alt fel asigurat In Cetatea-Albd.
In adevar, mi aclaua moldovenosc, de la Neamt chiar,
la Cronica. serba-moldoveneasca, unind istoria universala
cu grija lucrurilor din Balcani, pina ai la moartea lui Bala
din Zeta, i cu imprejur5.ri1e din Moldova i din Tara-Roma-

neasca, Inseamna intr-o nota finala ca in anul 6961 a lost

arhiepiscop chir Iosif din mngstirea Neamtului, sub binecredinciosul voievod Alexandnu", pentru ca pe urrna sa
pomeneasc& sfinlirea de arhiepiscopul sirbese" Nicodim a
lui Teoctist1, ceea ce pare a fi o grepal, numele lui Teoctist,

altfel de origine necunnscuta,. dar om de mare autoritate,

aparind numai sub Petru2.
Dar acest Nicodim de la Ohrida era patriarhul slav al
sultanului, qi legatura bisericeasea indruma spre eea poli-

tict..

1 I. Bogdan, Cron, inedite, g. 96, "Lucrul a fesi semnalat gi interpretat de Paryan, o. o., p. 90 gi urm. El mi-a scapat In 1st. Bisericii,
unde am tratat dospre raportul cu Nioodim. Cf. gi notila semnalata
tot la. Panvan, dintr-un manuscript nemtean, la Melchisedec, in Rev,
p. ist., arch. si fil., Ill, pp. 136-7. no, 72. V. cronica din Putna, in
I. Bogdan, Cron. mold. p. 144 ; Cron. moldo-polonci, ibid., 174, i obser-

vafiile lui I. Bogdan, ibid., p. 249 gi urn'.

2 Obseryalia lui Paryan, o. c., p. 99.
3 Pentru corespondenta fals1 dintre Stefan i Scaunul obridan,
v. acum in urma Laskaris, In Buletinul franc= al secliei istorice a Aca-

demiei .Rorndne, XIII (1927), Cf. P.P. Panaitescu, in Bev. hist. du

S. E. ear., VI, pp. 174-6, V. gi Starine, XII (1880), pp. 253-4;

Jirecek, in Byz. Zeischr., XIII, p, 20; Noyakovic, ia Glas., LXXVI
(1908), pp. 1-62; Arsenie de Pscov, Cercetdri, si monografii, pentru
istoria Bisericii moldovenesti (in rusegte), Petersburg, 1904; luerarile
bulgare ale lui Snegaroy i Trifonov, in Machedonschi Pregled, V
216

IncA. din 1454, de altfel, un sol polon in irrperiu putea s.

afirme c'a" ambele 1,ari rarcti pli;ficke tril.ut, La chiar

c s-ar fi facut in ele cersd turceke el kcuitailorl.
Petru Aron2 clklea linistit din Suceava un privilcgiu

brasovenilor, la 12 august, in clip a chicr cir d scarta regatuluiUngariei si a crestinitAtii apuscre se hcfgra la Belgrad3.
El biruise in anul precedent, 25 mart, la 1V'chile pe Alex-gndrel, care belly i stricat, mai cerc6, din Banila, in fundul

Bucovinei, un ajutor de la pokni, contra tatarilor zi,

la nevoie, un acthipost4, apoi se retrase s" moar5, de venin

la Cetatea-A1b65. Petru avea cu dinsul mai de demult pe

toti cei care stAtuserd un moment ling6 ultimul domn legitimist: pe Oan6 Pintece, pe Duma al lui Brae, pe Hodco al
Cretului, pe Costea Orgs, pe pAharnicul Micul si, dintre cei

mar noi, cu cari ne vom mai intilni, pe Lazea Piticul, pe

Toma Cindea, pe Ignat Popescul i Joan Boureanul i,
ca dregnori in functiuni, pe loan vistierul, Dragos paarnicul, Petru Iezereanul Comisul si Tudor Posadnicul6. La
1456 ti adauga. pe Bratul, pe Manuil, pe Mihul logordtul, pe Stanciu, pe loan Biceanul, pe pircglabul Petru,
(1929); Miley, n Izvestia ale Soc. de istorie din Sofia, V, pp, 113-28;
M. Lascaris, Ioachint,metropolite de Moldavie, et les relations de l'Eglise

moldave avec la Patriarcat de Pec et l'archeveche d'Achris, din Baleti-nul Frances al sectiei istorice al Academiei romdne, XIII (192-7).

1 Iam Valachiam Moldaviamque, terras regni Poloniae, Turcus

iuris suilecit. Iam vectigal illi annuum praestatur et capite censos
omnes illarum regionum accolas constituit; N. Densusianu, 1. c. IP,
p. 52.
2 Act din Cotnari, 25 august: Costachescu, Doc. Mold. II.
pp. 508 9, no. 135; de la Neamt, in decembrie 1454; ibid.,
pp. 516-17.
3 N. lorga. Doc. Ard., I, p. 44, no. LXXVIII; Costachescu, Doc.
Mold., II. p. 796.
4 N. Densusianu, 1. c., IP, pp. 659-60, no. DIX.
8 I. Bogdan, Cron. med., p. 37,
fictul din 25 august 1454; Costachescu ; Doc. Mold., II,
pp. 508-9, fio, 135 Oreste Popescul, Glum documente moldovene, I,

Cernauti, 1895, i3p. 8.

211

pe pircalabul de Hotin, Sin, fratele lui Costea, pe Cosma al

lui Sandru, pe un Drageslav, un Duma Micaciu, un Radu
Spiltarul, un Micul postelnicul, un Ilie Vistierul, un Mihul
Stolnicul. Cei din urmg care rgmasera (in 1455) cu Alexandru trebuiserg s-1 pgraseascO.
Doug versiuni ale vechii Cronici moldoveneti arata eh
acest Petru al III-lea a dat turcilor birul pe care-1 refuzase
Alexandru-cel-I3un, de si Petru-vod las srt se int,eleagil
si sub acesta se plgtise. De fapt, avem scrisoarea slavong
de la Sarucan-beglie, mosia europeang a emirului asiatic
de Sarucan, prin care se inseamng plata celor 2 000 de ducal i
de aur la care fusese taxatg, pentru bog-Alia Cetgtii-Albe,
Moldova: dacg In trei luni se va implini filggduiala adusti
de priceputul i bogatul boier si negustor Mihu logofiltu,

bine: iar, de nu-i voi primi, stiti voi ce Va ateapt4"2.

Dar nu e vorba de un act pornit de la voievodul singur,

cum fusese pentru celglalt Petru cedarea Chiliei Care unguri. Am vgzut care era situatia in anul 1455, cgci la aceasta
data s-au stabilit acum In urmg documcntele farg insemnare de an care se raportg la aceasta hotgrire3. Ungaria
stgtea, la eapiitul armistitiului din 1452, In asteptarea unei
lovituri otomane, oricind posibile, si neastimpgrul provecator al lui Vladislav-vocla, un om in fond pasnie si fricos,
fAcea str se prevadg ceva, care In fond ingrijora si pe Hunyadi,

fcindu-1 sg Indemne la acea crestere a Intgriturilor Braovului. Serbia insgi fusese invadatil, In ciuda situatiei
de inrudire a despotului i a atitor servicii aduse. Deci
boierii Moldovei, cari tiau ca sultanul, a,Fezat in Constantinopol, dispune de o flora, care a si luat in stapinire tot
Arhipelagul, si cari erau siguri c nu li se poate da nici un
1 V. si ce Insemnam acum treizeci de ani, In 1st. lui ,,Ctefan-cel
Mare, p. 321.
2 Kaluzniacki, tn Hurmuzaki, p. 670 si urm., no. DXIX; Ullanitchi, o. c., p. 88. Alte editii in arnanuntitul studiu al d-lui Franz
Babingber, Fratilor Aletandru i Ion I. Lepadatu, Bucuresti, p. 28
nota 2. Ct. Iorga, Privilegiul li Mohammed al II-lea pentru Pera,
In Mem. Ac, Rom. II, XXXVI (1913).
3 Babinger, I. c.

218

ajutor, cu StrImtorile inchise, de genovesii cari mai Os-

trau Caffa, cdrora jupinii din Cetatea-AlbA, adicA pircglabii, Ii arAtaseril dusmAnie si cari pierduserA, prin niste
pescari de acolo, rilscumpilrati de la tatari, castelul Lerici
de la gura Nistrului, cumpArat, recent, de fratii Senarega,
de la aceiasi tataril se sfAtuirA ce-ar fi de fAcut pentru
ca fill nu piar tara", care nu-si avea Inca pace cuatotputernicul sultan. Din insArcinarea lor merse Mihul s gaseascA
pe sultan In campania sirbeascA, i ei se inspAimintaril aflind
ce ridicata e aceastii sumd2. Dar ea trebui sA fie plAtita.
Actul sultanului3, cu toatA amenintarea ce cuprinde, aratA
cA. domnii nostri erau inconjurati de respect In cancelaria
slavonA a noilor ImpArati. Mare le domn i marele smir
ca i In tratatul din 1462 se
sultanul Mehmed-beg"
indreaptA catre cel de bun neam si Intelept i vrednic de
toat cinstea i lauda Joan Petru Voievod i Domnul Molov-

lahiei", salutInd pe Nobleta-Sa cu heretisire plinA de

iub ire".

In anul urmAtor, de la Ieni Derbend, adicA Pasul Nou,

In Bulgaria, mergifid spre Belgrad, la 9 iunie, Mohammed al
H-lea acorda negustorilor din Cetatea-Alba, Intre cari erau

unii bogati italieni ca Hector Mansano i greci ca Petru

Manu4, s. meargA oriunde In vasta ImpArtitie cu marfa

lor, pe care o aduceau si de la Liov si, prin Liov, din Europa

centralti3.

Prin furtunosul avint al multimii sdracilor" culesi din

Italia, din Germania de loan de Capistrano, Belgradul
1 Iorga, Acte i fragm., III, p. 32 pi urm.
2 Costticheseu, Doc. Mold., II, p. 800; Babinger, 1. c., p.

5.

Reprodus In facsimile la ibid.

4 V. Iorga, Acte i fragm., III, p, 16 pi urm. Cf. acelapi, Chilia pi
Cetatea-Albii, p. 110.
5 Friedrich Kraelitz, Ostnanische Urkunden in turkischer Sprache
aus derzweiten Halfte des 15. Jarhunderts, In Sitzungsber, din Viena,
1921, pp. 44-6; N. Iorga, in Rev. 1st., X (1924), p.. 105. Privilegiu
&Hui Fetru pentru brapoveni, 2 iunie 1455, I. Bogdan, Doc. Mold.,
219

izbuti s fie mintuit1. Era ultimul mare serviciu pe care

fiul chenezului Voicu ii facea crestinatatii Intregi. Apoi,

peste citeva saptilmini, la capatul tuturer stradaniilor supraomenesti el inchidea acei ochi care totdeauna privisera drept,

in semnul crucii, la datorie.

In loonl lui ramasesera doar, pe linga o nobilime totdeanna gata de tulburari, un rege abia de virsta, un fiu
al sau al lui loan, Ladislau care, mostenind comitatul
Bistritei, trebui, in situa0a in care se afla regatul, sa fie
recunoscut cApitan general, si un altul mai tinar, Mateias,
care nu se gindea atunci ce mare viitor 11 asteaptd.

Politica lui Joan Hunyadi nu numai ca Inceteaza cu dinsul,

dar Inca din 1457 regele Ladislau II prezenta Ca pe acela

care cu teroare, ucigind i izgonind, a lovit in domni de ai
nostri credinciosi regatului, i i-a pus devotati de-ai 5ai2,

adaugInd ca el a adus pe turci in Serbia, ca prin Mihai

Szilagyi, prin capitanul de la BeIgrad, a arestat pe Gheor.ghe

Brancovici, i-a taiat degetele miinii drepte si 1-a stors de

bani.

Din toate intinsele posesiuni numai frumosul eastel gotic de la oimus se pastreaza In forma de la inceput, cel de la
Inidoara fiind fundamentul prefaeut apoi de regcle Mate-

ias. Mai tirziu numai Mateias va darui lui Szilgyi, cu

titlul de guvernator al regatului, pe care-1 avusese loan,
Bistritat cu vidicul ei i Valea Rodnei3.
Totusi regele nu intelegea sa se desparta de serviciile
acestor oameni de toata isprava din cari rasarise si neamul
pp. 34-6 Tocilescu, o. c., pp. 503-4; t. Nicolaescu, Doc. slamrom., pp. 112-5; Costrichescu, Doc. Mold., II. pp. 771 2. La
15 ianuar 1456 pentru lioveni; Kaluzniacki, in Hurmuzaki, IP.
pp. 672-3; Costichescu, .Doc. Mold., II, pp. 777-8. Actele Inchinaril g i la Costchescu, Doc. Mold., II, p. 797 gi urn'.
1 V. descrierea din Iorga, .Notes et extraits, Iv, p. 136 gi urm.
f Vaiyodas nostros transalpinensem et rnoldaviensem, nobie et
regno nostro fideles, alios occidi, alios epeIJi fecit et corum loco
alios, quos sibi obligatos fieri putavit, superindnxit; N. Densusianu

1. c, IP, p. 87. no. LXXVI.

6 Ibid., pp. 115-6, no. XCVIL
220

hunyadesc, aa de oropsit acuma. Inca din 1457, amintind

cite servicii adusesera la paza vadurilor aceti romani din
judetele Lugo, Sebeq, Mehedia, Am la, Craova, firzava, Comiat i Hadia", el li intarea toate privilegiile,

adaugind ca ele formind o singura unitate militara, nu

se va numi niciodata un strain peste aceti chenezi i

robin, oprindu-se i orice danii pe parnintul lor. Comiatul,

rascumparat de la Hunyadi de oamenii de acolo, e legat nedes-

'Agit de celelalte judee. E deci un privilegiu de natiune,

ca al sa$ilor odinioard. Nici o judecata nu se admite decit a

Gontelui lor, cu apel la Curte. i iobagii lor se bucura de
soutirea de anume instal*. Intreaga aceasta lume militara
iu va plat], tribut", iar pentru birag nu li se vor putea lua
acestor cavaleri armele, caii de vinat i oimii (ayes). E o
intreaga cavalerie romneasca aicil. Ca sa. se Impoporeze
aceste tinuturi se dadu voie iobagilor de pretutindeni sa se
aeze in ele2.

Intitulindu-se 1 domn al Tarilor Fagarasului i Amlaului", Ylad, care Intrebuinta mijlocirea braovenilor, cdrora li Mama privilegiul de comert, ti trichina" inclinantes e tradus Ain romnete capul i capetele tuturor
alor OA in sinul i sub Ocrotirea regelui" i avind inainte, cum
era natural, frica de turci", facea s i se promitaadapostirea
dincolo de muirti, el insui avind sa-i apere, cit va fi in

mijlocul lor, i curn Muse inainte de coborirea in rara,

contra oricarii primejdii (6 septembre)3.

Ceea ce s-a petrecut pe urma arata ce mizerabila era poli-

tica aceasta cretina.", mai ales dup ce nu mai era sfatul

garantia unui om ca Hunyadi batrinul. Vedem pe Vlad,'in
septembrie Inca, artind in ce grea situatie II pune, nefiind
pace intro Ungaria i sultan, cererea ce i se face, printr-un
Sol anume, de a urma pe tatal sau i pe Alexandru-Aldea,
dind drum otilor sultanului care Ardeal, aceasta pe
N. Densusianu, /. c., 112, pp. 92-3. Cererea de tncorporare a
Cornitatului, ibid., pp. 94-5. No. LXXXI.
2 Ibid., pp. 112-3. no. XCIV.
3 Iorga, .Doc. Ard., I, p. 45, no. LXXIX.
221

Bugg alte cereri contra crestinatatii. El ar putea s primeasca asemenea condiii, dar nu o face cu privire la fra-

teasca prietenie ce o are cu brasovenii. Pentru a scapa de o

asemenea strinsoare, el cere ginditi-va voi ca, atunci
cind un om sau un domn e puternic si tare, atunci poate face

pacea cum vrea, iar, cind e fr. putere, unul mai tare va
veni asupra lui si va face cu dinsul cum vrea" sa i se
trimeata 150-200 de ostasi alei, WA' zdbava, ca sa vada
turcul, pe care-1 va retinea, ce-i poate vent in ajutor, si el va

spune ea si aIii vor

Nu avem raspunsul brasOvenilor, cari de sigur nu vor fi

trimis, si nu vor fi putut trimite, pe nimeni. Dar, In decembrie, fiul cel mai mare al lui Hunyadi, un om pornit, gata
sa traga sabia, ceea ce-1 va aduce, dupa ce ucisesepe contele
de Cilly, sa-si puie Insusi capul pe trunchiu, din porunca
unui tiniir rege pe care-1 turbura faima acestei familii de
valahi", arata ca Vlad acesta, care, ca pribeag, fagaduise
multe, se poarta rau, facind pagube de cind sin capatat
domnia, nedovedind nici o credinta mariei sale regelui
noua", asa Incit, cu voia regelui, se trimite acolo un Dan
Voievod ca s rastoarne pe ram] vecin: asigurarile acestuia
ar avea mai mult valoare, i deci trebuie ajutat2. i nu
era de ajuns: in Amlasul, care nu era deci sub puterea lui

Vlad, se asezase un calugar roman, careli zice fiu de

Voievod", care pune In vedere unor brasoveni ca Ii va da

vamile de la Ructir si Braila. Indignat, Vlad aminteste cum
a fost tratat el insusi In Ardeal, cind era pribeag, vrind sa-1
prinda in Geoagiu i sa-1 ucida, de hatirul lui Vladislavvoda, de la care singur, Lard ajutorul altuia", si-a capatat
dreptul si apoi a facut o pace pe care ei o in astfel fata de

un om de credinta catolica", adica fata de un crestin3.

Daca, in cazul lui Ladislau de Hunyadi, era vorba numai

de un om de partid i de un tinar nesocotit, dar Vlad se

1 Ibid., pp. 45-6, no. LXXX; I. Bogdan, Relatiile. pp. 94-5,
no. LXXIII Id stiri brasovenilor despre turci.)
2 Iorga, .Doc. Ard., I, pp. 46-7, no. LXXXI.
Ibid., p. 47, no. LXXXII.
222

alipise de unchiul lui Ladislau, Mihail Szilgyl in ce

priveste Ardealul, unde comanda Osvald de Rozgon, cpanul secuilor2, era vorba de politica regatului insusi.
De acum inainte, ca sprijin crestin la Apus, romann vor
avea pe un om ale carui mari calitati au fost de la Inceput
contrabalantate de fatalitatile originii i situatiei lui.
Vazindu-si fratele minat la moarte, el insusi grapat,
dar despoiat de averi i tinut Inchis, sub paza arhiepiscopului de Esztergom si a lui Ujlaky, Minas Voievod ardelean3,

Mateias, inaltat la demnitatea regal, a adus, de sigur,

dezechilibrul acestei prime zguduiri. Felicitat de papa pentru o alegere in care vedea vointa lui Dumnezeu4, recoman-

dindu-i continuarea fara intrerupere a luptei cu turcii, el

va avea de la inceput contra lui o mare parte din nobilimea

maghiara, careia-i era destul cu stapinirea, pe care o judeca

tiranica, a batrinului Hunyadi.
Noul rege nu intelegea sa se indeparteze de traditia marelui parinte. Si el ii simtea datoria luptei cu turcii. i el
pastra legaturi cu neamul romnesc3 t cu crestinatatea rasariteana. Dar marea i greaua amintire a lui Sigismund, domn
in toate partile i nicaieri, II apasa. Pentru o asemenea misi1 I. Bogdan, Relgate, p. 93, no. LXXI.
2 Iorga, Doc. Ard., I, p. 47, nota 1. Cf. I. Bogdan, Vlad Tepee,
passim, si Iorga, Lucruri nouci despre Vlad Tepe

in Cony. Lit., 1901.

Scrisoarea ha Dan, la I. Bogdan, Relgale, p. 100. Ca nu e vorba de

Dan al II-lea, o arata mentiunea serviciilor aduse crestinatatii de

parintele sau cu acelasi nume.

3 N. Densusianu, 1. c., 112, p. 87 si urm.
4 Ibid., p. 95. i urm., no. LXXXII. V. n-le urm. $i apel catre
Mihail Szilagyi, ca guvernator al regatului; ibid., 102-3, no. LXXXV
51

urm. Si catre Elisabeta, vaduva lui loan; ibid; pp. 108-9, no.

LXXXIX.
5 Regulamentul pentru Ardeal (1463); ibid., p. 146 si urm. Erau

scutiti de a merge la razboi, pentru a pazi castelele, iobbagiones

hungarici sanguinis".
Galeotus Martius, in Schcvandtner, o. c.,

p. 168; Pic, o. c.,

p. 134, nota 5 (privilegiu slavon pentru Ragusani; Miklosich,

Mon. Serbica, p. 434).
223

une imprAstiatA si zadarnicA ii trebuia si o putere militarA

de un caracter general, universaP. Dar in aceastA subredA
creatiune a lui, incapabilA de a rezista tAranilor Moldovti,
el unea pe hus4ii lui Giska cu nobilimea ungureascA si cu
sasii ardeleni. Desi tatAl su voise sA-1 insoare cu Elisabeta,
fiica lui Brancovici, menitA sA rArniie in credinta ortodox
a omului cu care se fAcuse impAcarea in 1451.3, el nu s-a

sprijinit pe fortele acestuia, fAcind politica sa proprie in

Bosnia3,

Sub Mateia an dispgrut acele admirabile elemente romanesti pe care, pinA la sfirsitul vietii, Joan Hunyadi care se
simtea una cu dinsii, le-a acoperit cu cele mai mari laude4
ci dintre care la 1452 el alesese ci pe Banii Severinului, cari
dau un document din Sebef: Mihail Ciorna i Petru Danciu,
care-ci Fi zise: de Schee. DacA un Pongracz e span de Jidova
1

Korxratbv 'ray (3Mycov Thos: tratatul diaconului loan ctre lm-

ptiratul Joan Paleologul; Migne, Part, gr., CVIII. c. 970.

2 N. Densusianu, 1. c., 112, p. 4 si urm., no. III.
3 Ibid., pp. 22-3, no. XVII. De la unul din acesti nobili cumpArA

Joan mosia Brusturi; ibid., p. 34, no. XIX. Dar regal de mosii in

Banat; 'ibid., pp. 26-8, n-le XXIII; pp. 48-9, no. XXXVIII.
Pe ling5. Deva el avea i Gurghiul; ibid., p. 29 si urm., no. XXIII.
As V. si Ibid., 112. pp. 2 si urm., 49 si urm., 39 si urm., 43 i urm.

Danie a Drencovei din Banat lui Nicolae de Bizere; ibid., pp. 3-4,
no. II; cf. ibid., pp. 11-4, n-le VIIIIX. Nobilul Chendris, riul
lui Cindea, avea i polul de la Poarta-de-Pier, unde erau In jur nobilii
din Di-insus, din Ciula, dinPestis, dirt Clopotiva, din Riusor (si un
Bstirab) ; ibid., pp. 21-2, no. XVI. La Dealul Negru, la Valea, la
Ciulisoara, la Grosi, erau tot de acesti romni. Dar, pentru serviciile
aduse tatalui, Matias dAruieste in 1461 pe Ioan Chenderes; ibid.,
pp. 138-40, no. CXVIII ; p. 138 si urm. Tot asa pentru loan din
Ilia; ibid., pp. 141-2, no. CXX. Pentru un grup, ibid., pp. 156-7,
no. CXXXVI. Cf. n-le urintitoare.
5 Ibid., pp. 14-5, no. X; pp. 45-6, no. XXXV. La 1454 regele-i
punea la dispozitie i filisteni, cumani, romni i tatari"; ibid.,
p 47, no. XXXVI. Dar la Orsova e ungurul Emeric; ibid., pp 39,
no. XXVI.
224

i Sim lau, el da la doi romAni grija pildurilor1. Si, la 1457

Andrei Dan fusese, sub Hunyadi, jude de Caransebe, urmaii lui parind a fi unguri2. La Orastie se alegea, la 1464,
ca jude, un romAn, Matei, fiul lui Vlad (Ladislau).3
in schimb, Mateia admise ca grupele privilegiate din
Ardeal, legindu-se din nou Intre &le prin actul de unire de
la Media, in 1459, sa creeze, nu o baza de sprijin pentru
dinsul, ci tocmai punctul de plecare al unei acliuni menite
sa-1 rastoarne4; era vorba doar de opozitiala trimiterea oricarui delegat regal. Dar, mai presus de toate , se afirma exis-

tenta unui stat ardelean", unui regnan transsilvanense.

In aceste imprejurari, ca sa apere un scaun aa de primejduit, Vlad trebui sa se gIndeasca la un alt sprijin. Supunerea
care turci, in felul cum i se oferea, Ii jignea o tinerete gata

de isprvi si, trait intre ei, el Ii cunoate prea bine ca sa

fie influentat pima la paralizia fricii de dinii. Atunci, de
la sine, Fara vreun Indemn din aceasta lume ungureasca
unde abia cursese singele lui Ladislau Hunyadi i nesfirsite
greuta'ci erau sa steie In calea lui Mateia, ales rege de o
parte numai a unei nobilimi satule de improvizatii valahe,

pe cind un intreg partid raminea credincios lui Frederic

de Austria, rege al romanilor, care nu i-a parasit niciodata
drepturile asupra Coroanei Ungariei, Mateia el insui
crelnduli drepturi i asupra Austriei i fiind sortit sa moara
la Viena, Vlad scoase din adapostul unde va fi stat de
1 Ibid., p. 51, no. XL. Nobili rorndni (din familia Mdcicag), agre.

gati la franciscani); ibid., pp. 57-8, no. XLVI. Pentru marea avere

teritoriald a familiei, ibid., pp. 68-9, no. LIV.

2 Ibid., p. 85. no. LXXIII.
8 Ibid., p. 151, no. CXXXIII.
4- Ibid., IP. p. 120 gi arm. Se admitea, In caz de primejdie din
partea turcilor, ca nobilii gi secuii sd se poatd addposti In cetatile
stisegti.
15

Scrierl istorice

225

vol. I

N. Iorga

mai mult vreme, coborIndu-se poate chiar de la Marlnul Iancu-Voda", de care fusese legat tatal sau, Bogdan,
pe tinaml care era A fie tefan-cel-Mare fii-1 trimise cu
ceva oaste de-a lui ca ssali ia Scaunul In stapinirel.
tefan nu va fi tiut.ca Petru Aron, contra ca'ruia era s'a
se dea lupta, eautase o noutt asigurare in legtitura de la

29 iunie 1453 cu Po Ionia, promitind sa vie pentru omagiu

la Colomeia sau la Camenita, afara numai daca' va fi bolnav
sau 11 vor retinea tatarii. Va trimite i oaste In sprijinul
polonilor, In Prusia sau aiurea, patruzeci de suliti sau patru Bute de calareti, armati cu lante frumos i rzboinici",
iar, dach' se vor rilscumpara de la teutoni, contra carora se
dadu lupta treisprezece ani2, fortaretele, el va contribui
la aceasta cu darul de patru sute de frumoi boi moldoveneti. E gata, de altfel, sa devie i cavaler al cretinalatii,
venind Insu0 cu oastea contra spurcatei pa'ginimi" (prophana gentilitas), pe care o tilmacete numai In ce privete
pe tatari. El va tinea la dispozitie pentru o asemenea campanie pe fiul fostului han, Seid-Ahmed, care, prins la poloni,
nu va putea fi liberat rara voia domnului. Asigurind veniturile Marinkai la Siretiu i Volova't, dar nu fi la Hotin
fi Tefina, cu privire la care va discuta personal cu craiut, dar
film ei, Anastasia, 1i va avea zestrea, el e cel dintii care
fagdduiefte un tribal anual, sub forma de daruri", polonete
upomynlcy, ca pensa homagialis", Ma a se specifica natura
acestei valori. Dar rezerva pentru acea Intrevedere i ce i
se mai ceruse despre cetatea i oraul Cetatea-Alb, precum
ai matsurile, boii, mieii, harmasarii (ambalatorii) riti

caii, vinul do Malvasia i alt vin".

1 So incercase a se aduce In locul lui Petru Aron i un lituanian,
pe care 1-am indentificat cu Berindei, care, boier de pe la 1439 (Costachescu, Doc. Mold., II, p. 62), desigur fi alaturase i el vreo origine
domneasc ; Dlugosz, ed. a 2-a , XI V, p . 216. Cf .IIorga , 1st. lui $ tefan-cel-

Mare, p. 60.
2 Haurau, v. c., p. 200 i urm.
226

Astfel de Indatoriri se luau de acela care vorbea de cinstea ci. credinta 8a crestineasca" (Logoftitul Petru,nobilis et
generosus dominus Petrus, cancellarius terre Moldawie",
scria romanecte: christianica")1.
Istoria romdnilor, vol. IV,
Bucareti, 1937, p. 64-120.

1 Kaltaniacki, in Hurmuzaki, IP, pp. 64-7; CostAcliescu, Doc,

Mold., II, pp. 779-83. UrmeazA privilegiul, larg, pentru lioveni;
Kalulniacki, 1. c., pp. 677-83; Costcheseu, Doc. Mold., II.
pp. 788-91. In acelai timp i al brapvenilor.

CARACTERISTICA LIM TEFAN CEL

MARE

Apoi tefan isi asternu de mcarte i trecu

la cele vesnice in ziva de 2 iulie din acel an 1504, inceput,
spune cronica, prin prevestirea unei grozave ierni, dupa
care venirai ploi mari si vArgri de ape si potoape".

Pe lespedea frumoas6 de la Putna, sie insusi de mult

gatit, urmasii nu ga'sir5. vremea s umple locurile goale

pentru anul, luna i ziva sfirgitului.
Fusese inainte de toate un ziditor detar. Cgsise anarhie,
cu patimi care rgreau in fiecare moment si pe care nici o
vrsare de singe, fie si a celui mai scump, nu le putea potoli,
si Lisa o boierime impcat cu sine si asculatoare de domn,
in care cu bunkuviincg. tinerii yeneau s ieie pe urm6 locul

barinilor cari se duceau. Boierimea in care nu mai era

vechiul spirit maramuresan de oameni nestapiniti, gata de

orice incierare si usuratec trecind de la o ascultare la alta,
privind, din tat in fiu, tara, nu numai ca o movie, ci si ca
o pradal. Se crease acum o alt lume, care nu-si mai amintea
nesigurantele,capriciile, desele rgsturnari, Mradelegile nepedepsite si omorurile in serie de la inceput. Alexandru cel
Bun pa'rea inviat, cu aceeaci sigurg statornicie si intelepciune, dar cu un brat mult mai greu, pentru oricine-i sta
in cale.
N-a venit anume ca s fach ra'zboaie. Ele i s-au impus.
Numai gata de lupt putea s'a' se fac6 respectat, si biruinta
aproape sigurA era singura chezasie fat de vecinii lacomi,
gata s6 se arunce la cel dintii semn de slaliciune. De la
inceput si-a facut o oaste, si dupil cele mai grele incercari,
a tnnoit-o.
A lost bun crestin prin fapt in feta cite unui contemporan caVladalugilrul, care era astfel prin creding numai.
S-a umplut i impodobit 'Moldova de bisericile pomenirilor
228

de inaintavi vi amintirilor de propriile biruinti: la minastiri,

ca Putna, Voronel,u1, Neamtml,. in forma cea noia, cu mult
cea mai larga, adaugindu-se ctitoriile boierilor, vi in orase
uncle din and in cind rasarea clomnul impartitor de dreptate,
devi hrisoavele se scriau mai mult, dupa aceea, la Suceava.
Dar nu, era de ajuna sa fie cineva un bun crevtin pentru
a fi, cind el jignea tara, la adapostul acestui greu buzdugan.

Sinatul neamului I-a avut in Bullet vi mai ales fiinta lui

intreaga a trait in el. Dar fag de remand din jos el a avut
luta numai legatina personala cu Vlad Voda, pentru ca
indat grija-i de capetenie in aceasta parte, dupa luarea
Chiliei, sa fie a gospodarului care nu sufere ca in fata casei
sale sa fie eine poate sa-1 intreaca dupa aceleavi civtiguri.
Dar, adesea biruitor asupra unor demni basarabevti"
sau munteni", cari-1 primejduiau prin ei inli sau prin
legaturile cu turcii, n-a crezut Cali mai poate adaugi Inca
o tail. Aceasta pentru ca in socotelile pe care ise sprijinea
cugetarea, aceea era alta movie, vi allii aveau asupra ei
dreptul.
Fata de contemporanii sai din crevtinatate, a fost nesfirvit
superior, devi nu s-a facut infativat cu laurii cesarilor pe
frunte ca jumatate romanul Corvin Matiav. Avea mult mai
multa pricepere decit acesta vi nu se lasa ispitit de onaririle
care ratacesc, nici imbatat de laudele care se ingramadesc
asupra calor puternici. Cazimir al Poloniei trebuia sa-1

dezguste pentru greutatea cu care trecea la fapta, pentru

uvurinta cu care se lasa Incintat de formele goale, iar pe ur-

mavii lui i-a privit mai mult ca pe nivte copii nebunatici

cari nu vtiau pretui comoara batrinetelor unui astfel de
vecin.

Turcii i se ivisera in fata cu gloria cuceririi recente a

cetatii impartevti de un -Una"- viteaz ca dinsul, care nu
dispretaia pe crevtini vi a cautat legaturi cu dinvii. 1.-a
dat seama ca, intrind in milenara traditie a Bizantului,
Mohammed al II-lea nu intelegea a se aveza ca stapinitor

de-a dreptul, pe malul sting al Dunarii, unde-i trebuia

numai forma, formalitatea inchinarii vi plata tributului.
Acelavi tribut la nevoie 11 arunca vi el in gura lupului.
229

Dar nu s-ar fi coborit, ca domnii de la munteni, pina la

actul cAlatoriei la imparatul cel nou.
Acesta raminea pentru el paginul" ca i cei1a1i nil*
rati" ai hordelor tataregti din Rasarit, de ale carer navAliri
pradalnice a stint sa se pazeasca, altfel decit Po Ionia vesnic
navAlita, ars si InsingeratA.
Nu mostenise o lupta pentru cruce si nici un sentiment de
scirbA fata de necredinciosi. RApede lnsa, fr A' alba ca
indemn ura, el a simtit lupta pentru cruce ca o datorie,0
datoria aceasta,Invremile cind statea mai bine cu ambitiosul
Mohammed, cu moliul Baiezid, n-a parAsit-o niciodata,
ca linie hotaritoare, Indata ce tinta politica se ridica mai
sus de nevoile momentului.
Traia intr-o vreme apriga, In care singele ornenesc se varsa
larg. Nici el n-a fost zgircit cu acela al dusmanilor, ba chiar
de vreo doua ori cu al boierilor sAi. Dar increderea lui era
sigura gi, de la o vreme, ajutorul parintesc cald,
Dacti prin cavalerism se Intelege bravura de la Nicopole
sau sfidaiea sort ii de la Varna, el n-a fost, Intr-o epoca de

cavalerism, un cavaler, dar, daca un cavaler a fost loan

Hunyadi, nimeni nu i-a fost mai asernenea dintre urmasi
decit domnul Moldovei prin buna pregatire, prin curajul

de a Infrunta riscul, prin dispretul fata de moarte, dar fAra

nimic din periculoasa pasiune a aventurii.
Era mai ales lin suflet infratit cu al multirnilor neamului
sari, In care hota'rau marile idei calauzitoare, care ne-au fost
sprijinul de-a lungul veacurilor: mosie, mogtenire, dreptate
i drept, pentru care era gata sa se ia oricInd.
Aceasta Insusire de dreapta cumpanti i-a erupt nenorocirile care s-au abatut asupra atitor cavaleri cari au deservit
astfel cauza careia ii consacrasera viala lor.
Marea virtute a rasei sale gasise in el cea mai deplinh
Intrupare. Aceasta Ii face mai rege decit regii i, decit linparatii vremii sale mai ImpArat.
Pentru partea cavalereasca a fintii sale, pentru care mai
ales se pretuiau atunci oamenii, a primit laude mari si de
la papi si de la scriitori deprinsi a imita frazele marilor romani, cari Insa aveau i fapte de aceeasi valoare, dar pentru
230

partea cealaliti, pentru jertfirea a ceea ce personal i-ar fi

adus i o mai mare glorie, numai sii nu i se vatme sera,
pentru aceasta btrinul rrize sub criciulrt de osta., n-a cripritat

decit recunWinta nemuritoare a neamului s5u, care, neputindu-1 sfinti in biserica, 1-a 1n6ltat cu mult peste fiinta
omeneasa. In necontenita, spornica poezie a legendei.
Istoria .Romdniior, vol. IV, Bucureati, 1937,p. 249-252 i: Sfa.
taxi pe intuneree, vol. II, Bucureti, 1940, p. 37-41.

0 FAMILIE DUMNEASCA. IN EXIL

Cine cunoalte pe Petru chiopul, afar de

cei ce se ocupa In special cu trecutul nostru? Pentru ei

c hiar, acest nume nu deteapta nimic. Intr-un veac de pasimai vulcanice, de rautati caracteristice, de vitii rspicate,

in acest veac al 16-lea, ap de plin de viata i de coloare,

aceasta figura palida, fail relief, nu e la locul ei. Ce vecini
straluciti o Inconjura 1 Zdrobitorul sau contemporan Mihai
Viteazul, furtunosul Ioan-voda cel Cumplit, LapuBneanu
sIngerosul, anacronicul Despot, aa de curios, asa de strain
de singele 1 obiceiurile noastre, aBa de simpatic In lupta
cu mediul, care nu-1 Intelege Bi-1 distruge la urma ; Cercel
al Munteniei, autor de versuri italiene, frate al unui
compilator de gramatici greceti, mare senior apusean, a
carui cu1tura-1 pune alaturea cu umanistul Despot. In propria famine a lui Petru, ce picturale figuri sInt acesti ultimi
Draculesti: Mihnea cel Rau, ucigatorul de boieri, Mircea

Ciobanul chiar, tatal lui Petru, neinfrint intr-o viala de

lupt, Chiajna, mai ales, solia acestuia, mama dcmnului

fugar, de care voim BA vorbim, Chiajna In care, sub forma

de ambilie nedomolita, traieSte perseverenta lui tefan
eel Mare qi a familiei Bale. Avem, Intre figurile de a doua
)mlna, macar un Alexandru cel Rdu, un Patracu cel Bun.
Petru e numai Petru .5`chiopul.

TotuBi putine chipuri din trecutul nostru intereseaza

mai adinc pe cel care patrunde In intimitatea lor, declt
acesta. Lipsa sa de originalitate, care ar parea ca trebuie
Sane Indeparteze de Petru, e tocmai Insuirea care ne atrage

Spre dinsul. Un Mihai Viteazul, un Ioan-voda, care au o

figura a lor, sInt ei, Inainte de a fi oamenii timpului lor.
CercetIndu-le viata, ne lovim pretutindeni de aceasta originalitate, care-i scoate In parte din epoca lor. In neInsemnatul
232

Petru -$chiopul wan Intilnirnumai pe reprezentantul epocii.

sale: vom intrevedea-o far diformatii Twin aceasta stic1

banaIa, fara nnghiuri de prima.

0 conditie neaparata pentru a obtine aceasta intuitie
e un numdr mare de doeumente private. In adevar, documentele

puMice asupra unui astfel de om mu pot fi decit putine

sau meinsemnate. Cron icele ce se vor ocupa numai In treacat

de dinsul, actele puhlice, venite de la -el, mu pot interesa,

fiindca ele nu manifesta, flu afirma mimic. Nu ne e dor sa-i
cunoastem In amanunte viata de domn, ci viata sa intima
ar avea, daca poate fi cunoscuta, tin pret pentru noi. Umanitatea sa ne-ar interesa.
Din fericire, doeumentele de aceasta natura nu lipsesc.
In Co lumna lui Traian din iulie-cctombrie 1883, B.P. Hasdeu
anunta publicarea unui numar deacte, 4e nature.' mai mult

familiara, acte care, alaturea cu altele, tot Zn romdnefte

scrise, au vazut lumina -In volumul XI al colectiei Hurmu-

zaki". Iezuitul N. Nilles publicase in ale sale Symbolae

ad ilustrandam historiam Ecclesiae orientcais in terris coronae
S . Stesiae orientalis in terris coronae AS' , Stephani, II (Inns-

bruck, 1885), unele din documentele privitoare la exilul

lui Petru, documente aflatoare In Arhiva de Stat din Innsbruck. Publicatia Hurmuzaki ne d. altele, asupra aceleiasi
perioade din viata sa. Pe baza acestor date, am putea vorbi
destul de pe larg de soarta domnului pribeag si a familiei
sale. 0 calatorie la Innsbruck mi-a dat prilejul s adun
imensul numar de amanunte, pe caxe-1 ascundea depozitul

citat din acel ores.

Nu expun aici Imprejurarile In care as fi _Mut o descoperire, cu toate ca, neocupindu-ma tle zisa perioada din
istoria noastra, aceasta rni-a fest intii impresia. _Nilles a

publicat unele din actele transcrise sirezumate, in Intregime,

de mine: Academia Roman propusese chiar invatatului

iezuit lucrul pe care am avut fericirea sa-1 due la capat
daca mormintul exilatului 1-am gash eu Intli, portretul
f iului crescut intre straini fusese vazut la Ambras de D. Stur-

dza, inainte de mine.

Lucrurile acestea le-am stiut Insa mai tirziu numai.

Cind, In cea dintli zi a sederii mele in Innsbruck, unde sco233

puri tiintifice de alta natura ma adusesera, harnicul arhivar, Dr. Mayer, Imi puse Inainte trei pachete groase, de a
caror prelucrare stia tot asa de putin ca si mine, am simtit
acea emotie indescriptibila, In care numai prostii cu inima
strimta vad o miscare de vanitate. 0 istor'e de exilnecunoscuta, petrecuta pe acest pamint asa de strain nouti si aa
de indepartat? Un domn de o limbil si de un singe cu mine
sfirsindu-si zilele aici? Un copil parasit de noroc, un orfan
domnesc, omorit de neprietenia clirnei, de cgoismul lacom
al strainilor?
Am luerat doua luni aproape in palatul guvernului, si, In
Fi

fiecare zi, ma apropiam cu aceeai pioas curiozitate de

hirtiile ingalbenite,care inviau sub ochii mei o viata co ma

atingea atit de aproape, dureri, care ma miscau asa de adinc.

Cunoasterea Simbolelor, a brosurii profesorului Him, eratindu-mi zadarnicia iluziilor mele de descoperit or, n-au slabit
entuziasmul, cu care despoiam pachetele mele. 0 muncti mai
indelungata insemna o placere mai intensa. Si astfel, duprt
rnIntuirea acelor pachete, cuprinzind in special actele neno-

rocirii domne0i, am mai inceput cu acelasi zel riiscolirea

documentelor de orice natura, datind din aceasta epocit
Recolta mea a fost bogata.
E una din cele mai frumoase amintiri ale studiosului
meu... exil In Apus. Cu fiecare hirtie petrecuta cu ochii,
figurile vechilor mele cunostinte se Intregeau, alte personaje noi Imi rasareau Inainte, Wind tabloul mai variat,
nici o priveliste
mai plin de miscare. Am vazut astfel
nu rascumpara pe aceasta
desIacindu-se tot mai clar
Intreg alaiul de pribeag al bOtrinului domn, Intreaga Curtea
lui de surghiunit: doamna Maria, fiica lui, i grecul Zotu,

barbatul ei , o atit de interesanta canaliel Irina doamna,

cu istoria ei de iubire, Sunamita acestui batrin David,
si plapindul ei fiu Stefan. Mitropolitul Movila si Gheorghe
hatmanul, Vitoarea Maria Cercheza i Ferdinand de Kithbach. Atita rautate,atita lacomie, atita stupiditate prudenta,
atita nenorocire adevarata si desavirsital E un roman, tm

roman trist, cu atIt mai miscator, cu cit acele lucruri au

fost.
234

Cadrul insusi, in care lucram, ma ajuta a infrlege aceastA

viata' trecutii. Nu totdeauna are cineva fericirca de a cunoaste

traiul unor morti In locurile chiar uncle au trait aceia. Din

odaita unde lucram, puteam deosebi la stinga cursul superior al Innului, cu muntii care-1 inconjoata
albi Inca de
ninsoarea lui februar. Aveam la ,spate biserica parohiala,
Pfarrkirche, unde se odihneste oasele copihilui Stefen ; cole-

giul iezuitilor, uncle s-a dat tinarului schismatic crestcr( a

trebuincioasa pentru a-1 face sa moara in sinul biscricii catolice, era la citeva sute de psi in dreapta.-Acelesi Inn, a
carui apa se strecura repede, stralucind sub soarele cu dare
raze ale muntilor, dedesubtul pitorescului pod de fier, uda,

In aceeasi dhectie, hail, unde fugarul s-a opleit Intii In

pribegia sa. Spre sud, peste multe crestcte de munti, incintatorul Bozen, Boltanul" moldovenilor refugiati, se escundea in cercul de muncele rotunjite, care-1 imbratiscaza. Si
acolo la Bozen si-a petrecut ultimele zile Pettu.

In salile ta'cute ale castelului Ambras, resedinta pe acele

timpuri a Arhiducelui Ferdinand, guvernat o ul Tirclului
ai

ce frumos era serpuitorul drum care duce de la cimitie

am
la palatul-muzeu, urcat sus, pe coasta muntelui!
dat eu ochii de baiatul, pe care-1 cunosteam asa de bine

si care raspundea asa de deplin dezmierdatoarelor descricri

ale lui Khbach, de chipul roz, cu pletele lungi blonde
de voievod cu par de aur moale", de ocbii albastri limpezi
ai copilului Stefan.
M-am plimbat prin strazile inguste ale IIallului, urcind
ei coborind, printre casele asa de medievale Inca, Inalte,

cu forma haotical. Erau acolo recruti tirolezi cu palaria

verde pe ceafA, tipind salbatic si fAcind tumba In glodul

drumului, erau amintiri glorioase de pe timpul lui Hofer

atitea lupte petrecute in valca Innului, asa de frumoasa
severA I

dar acestca nu le vedeam. Ceea ce vedeam acolo

era batrinul domn fugar, tirindu-si picioarele obosite, sub

ochii curiosi i rauvoitori, sub banuiala neprietenoasa a
oamenilor de munte.
M-am dus la Bozen, unde o tirzie primAvarA fAcea, In
acest sfirsit al lui martie, arborii grei de frunze umbroase,

aerul cald si aromit, zidurile Inflorite de salcim violet,

235

atIrnind In struguri mirositori pe piatra neagra. Am striiMtut stedzile acute i curate, arcadele umede, acum italiene, piata unde doug limbi se lupta In aprinsele discutii
ale precupetilor, podul de spre Gries, cu privelistea asa de
larga, gradinile pline de ra'coare, miros si ciripiri. Ceea ce

ma' stapinea insa nu era nici frumusetea locului, nici farmecul de trecut al ruinelor si vechilor castele ce acopar muncelele, In cea mai pitoreasca lips& de simetrie, nici durerossa

privelite a bolnavilor din carucioare: Calm cu patirnd

mormintul uncle doarme doamna Irina i Petru.

*i., dupa aceste desluiri, iata istoria, care e un roman,

romanul, care e istorie.
I

Piatra mormintald a lui Petiu ii d'a

el

virsta de peste saizeci de ani. Un

moare la 1 iulie 1594
raport din Constantinopol arata & tina.rul domn de atunci
avea dou'azeci si cinci (altul, din acelasi an, li d'a dougzeci
numai), la 27 noiembrie 1568. Dupa o scrisoare din 7 iunie

1562, Petru avea virsta de cincisprezece ani. Un raport

venetian din 18 octombrie 1559 spune ca domnul a Implinit

zece ani. Slabanog cum a fost totdeauna, Petru va fi aratat

mai tinar de cum era, i de aceea In 1559 el putea trece

drept copil: el nu era insa trecut de saizeci de ani la moarte;

aceeasi slaanogie va fi lacut pe boierii de la Curtea sa sd-i
atribuie aceasta virsta I Se va fi nascut pe la 1547.
Tata] s'au si mama sa erau amindoi oameni rai, violenti:

tiranul Mircea fu un Mrbat potrivit pentru intriganta,

lacoma, desfrinata
femeie foarte wail", scria princi-

pele Transilvaniei in 1564, monstru de desfriu", zicea un

german la 1568
Chiajna'. Petru mai avea Inc 5. doi frati,
pe Radu si Mircea, jar, dup tat5., poate pe Alexandru, mai
mare decit dinsul, dom.n In Tara Romaneasca (1568-77),

si pe Milo (care avu un fiu Vlad), precum i mai multe

surori, dintre care una, MgAduita' lui Despot,
nunta trebuia sd se fac'a in octombrie 1562
se m'arit cu boierul
Socol, alta fu ceruta de solul francez la Constantinopole,
236

Grantrie de Grandchamp, prin 1566-67; fete de-ale Chiajnei, se casatorira cu grecul Stamati, cu Mihail Cantacuzino,
cu fatal hatmanului Gheorghe i cu Gheorghe Camarasul.
Ba una ajunse cadinal
Petru a inceput a domni de curind: In Tara Romaneasca

Ian, de la 1559 pina la 1568. Era prea copil, pentru au

putea insemna, In line eau in Tau, domnia. Acest om, de o

blindeta neobisnuita, teal foarte rau cu -toata lumea, cu

vecinii i supusi si. Zapolya ceru destituirea lui, cei ce
inconjurau pe Despot, Il priveau ca pe cel mai mare vrajmas al acestuia desi-i fagilduise pe sora sa i un fel de tribut de 5 000 de bani de aur-pe an; se indulmani cu Tomsa,
care pradalara sub dinsul. Poporul era scurs de biruri si-I

ura. Boierii cerura de la inceput inlocuirea lui. Aceasta,

pentru Ca In locu-i domnea mama-sa, Chiajna.

Ii mazilira in urma. Intrti la Constantinepol, bolnav,

spre -sfirsitul lui mai 1568. El fu aruncat In temnita intr-o

noapte, la 2 iunie, luindu-i-se eele 100 de mii de galbeni

ce adusese. Chiajna, fratii mazilului, surorile sale, fura

trimisi indata la Cmstantinopol. Toata averea familiei
200 000 de galbeni, aproape un milion dupa a1ii,

fu sechestratti, ca i podoabele. Se lag bAtrinei Mirceoaia,

amenintata o clipa ou moartea, trei haine pentru fiul ei

detronat i citeva mii de aspri. Un frate ar fi fost luat de
ambasadorul francez, spre a-I trimite In Apus la regele
sau, dar e sigur ch. ifraiii surorile trecura la Konieh. Nu

se pomeneste nimic cu acest prilej de at:J.0a Iui Petru, feta

lui Neculai Cherepovici, sirb din Ardeal (Czerpowich),
(Cherepovski), cu care el se casatorise in 1563, cind avea
mai putin de 20 de ani, poate, si ea 18: soldi se despartira
rapede.
Exilul lui Petru votla tinu Tina in 1574. Gthd, la aceaSta
data, el se intoarse din Constantinopol, in Moldova insti

cel dintii caz de trimitere a unui domn, coboritor t4in

era un
familia domneasca a unei provincii, in cealalt
om Mout, ineinsemnat insa ca un copil. Acel domn bun si
curet la auflet", scrie la 9 aprilie 1589, arhiepiscopul de
Lemberg, Solikowski, lui Montalto. XII domn cumsecade,

on de toate podoabele cite trebuie unui oin de oinste",-martu237

riseste cronicarul Ureche, supus sfatului boierilor, blind

la judeci4i, nice betiv, nice curvar, nice lacom": o mated
firI ac".
AT fi plins, cind &idea bani de cheltuiald la cuhne":
Aceste sint lacrimile sdracilor". De fapt, nu era nici mai
bun, nici mai rilu decit toatd lumea.
Si-a cdptitat domnia in felul obisnuit, pliitind: a cdutat
desigur, inainte de toate, sg-ei acopere datoriile. Ceea ce e
interesant in aceastd dintii domnie moldoveneascd a lui

Petru -vine din afard: sint accidentele ei. Nizovii, cazacii de

la Nipru, aduc un domn4or dupd altul, sh-I pue in Scaunul
Moldovei. Izbinda nu-i preocupd atita: lucrul de cdpetenie
e s prade. Din tovardsii de luptd ai lui loan vodd cel CumpilL rdsar nesfirsit lotri", care se dau drept Ioan Insusi,

invial; loan Cretul, loan Potcoavid, un om ardtos, viteaz,

domnesc la port si incercat in rilzboaie", tdiat la Lemberg
In ziva de 16 iunie 1578, fratele sdu Alexandru, Constantin

fiul lui Joan, Petru, fiul mortului Alexandru" (Ldpusneanu).

Petru ,Schiopul nu se arata nici destoinic, nici nedestoinic,
la luptd: are norocul Insrt s respingd, mai curind sau mai
tIrziu, pe njvMiLori. Atita indiirdtnicie a cazacilor plictisea

Insii pe turci: hanul ii sfdtui si Inldture aceastil piazd de

ndvdiire, i numai faptului crt izbuti Bd. invingd pe Alexan-

dru, ii datori Petru viaa. Acelasi Capugi-basa, care spin-

zurd la Anhial pe Saitan-Oglu, Mihail Cantacuzino, trebuia

sii pedepseased cu
asa se spunea In Constantinopol
moarte pentru nenorocul sun pe Petru (martie 1578). Cazacii
Irish se topird in Nistru".
In noiembrie 1579, Petru vocld fu mazilit a doua oard.

Prin ultimele zile ale lui ianuarie, el pleca In surghiun la

Alep. Femeia sa cea de a doua, Maria Amirali, dintr-o familie siiracd. de la Rodos, i o fail, Maria, pe care o vom
intIlni mai departe, nu vor fi rilmas nici ele in Constantinopol.

Doi ani dupti aceasta, el se intoarse In Iasi, la 17 octombrie st.v. 1582. Primise a p1iiti datoriile inaintasului san
Iancu Sasul, un frate din flori al Chiajnei, ragaduise sit
creased dajdea ciltre Poart cu 10 mii de galbeni, dilduse
Sultanului 200 de mii, 50 de mii vizirului, alti bani sultanei238

mame, trebuia s raspunda intr-un an iarasi 100 de mii de

galbeni lui Sinan-pasa si invatatorului tinarului sultan. Cei
mai multi din acesti bani erau imprumutati.
Matca fara ac" Incepe o noua domnie absolut banalal.
Avem iarsi cazaci i, ca adaus, seceta. Din istoria goala a
celor noua ani de stapinire se desface o singura figura originald, aventurierul Bartolomeiu Bruti, dintr-o familie a!banezi italianizat, statornicita In Constantinopol, unde
Cristofor, fratele lui Bartolomeiu, e dragoman al reprezentantului Venetiei.
Bruti, venit In tarn sub Iancu Sasul, ocupind sub Petru
locul de ,,cmra i capitan de Lapusna", avea un fiu, pe
care voia 864 aseze, cu un bun beneficiu eclesiastic in Italia
(fusese odata in Moldova i prin 1588 statea la Capodisiria).
Petru ar fi dorit sa aiba si el un sprijin apusean, precum
Cercel 11 avea In Franta. Amindoi se intelesera sa readucn
Moldova la dreaptacreding.
Lucrul se petrecea prin 1587-89. Ereticii vechi i cei
adusi de Despot, sint goniti din asezarile lor, o data supuse
Scaunului roman. Petru alunga din garda sa de 500 de unguri pe toti cei cu credintele eterodoxe. Warszewiecki, rectorul colegiului iezuitilor din Lublin, face in toamna lui
1588 o calatorie de recunoastere .in Moldova. Franciscanii
ramin In minastirea din Bacau ; la Roman, in orasele sasesti
si unguresti de la munte, se asaza iezuitii, cu plata cuviincioasa", ca predicatori. In aprilie 1589, Solikowski scria la
Roma, ca noii veniti au Inceput a catehiza. Yin frati ai ordi-

nului din Polonia si Ardeal. Cunoscutul misionar Iuliu

Mancinelli viziteazil Moldova. Petru era dispus sa-i lase

a-si face un colegiu. Se asteptau calugari bernardini la Inceputul lui 1588. La 19 august 1589, arhiepiscopul de Lemberg e numit supraveghetor al bisericii catolice reformate
din Moldova. Se vorbea ea se va da lui Bruti, autorul reformei, titlul de protector general al catolicilor in Tarile Romanesti i Turcia".
1 Totusi la 27 august 1588, se tneheie de Petru in numele su, un
tratat de comert eu Anglia. Zvonul eA ar Ii vrut s5, se faci rege in Polo-

nia e ceva mai mult decit o scorniturl ridicula.

239

Mai mult, Petru, recunoaste pe filioque. Gheorghe

Mitropolitul, scrie la 15 oetombrie 1588 nunciului papei

in Po Ionia, aratindu-i ce a-a facut i declarindu-se fiu
prea-supus al bisericii catolice romane". Catolicii vorbeau

de un catolicism cu limba national, de o raspindire a

bunului exemplu in celelalte ri shismatice. Bruti nu se

prezinta insa niciodata la Roma, cum se fagaduise. Nu se

facu nimic, dar Petru trase cistig din simpatiile create astfel, dupa fuga sa din 1591.
Un calator francez, Francois Pavie de Fourquevaulx, ne
da aspectul Curtii lui Petru, In aceasta de a doua domnie:
Aceasta mica Curte e frumoasa, i e destul de placut s.
vezi maretia i pompa, pe care o tine acest domn", caruia-i
saruta mina, adus de bunavointa domnului Bruti... care

ne arata pe acest stapinitor In toata stralucirea sa, dind

audienta astfel:
Intr-o pieta mare, Inaintea palatului, gasiram trei ping

la patru sute de soldati, Imbracati ungureste (straja lui

Petru), purtind sabie turceasca la coapsa si in mina toporul

(halebarda), insiruiti cite doi pina la un baldachin, sub care
domnul pe scaun i toti boierii cei mari ascultau la intimplare
plingerile oricui venea. Acestia, la o suta de pasi de dinsul,
In genunchi, ii aratau nevoia pe rind; si el le &idea drumul
cu hotarirea ce i se parea mai dreapta".

Curtile, acute din lemn i foarte putina piatra rau potrivita" nu. placura calatorului.
7

De la Inceputul acestui an 1591 Inca, soarta se arata vitre-

ga pentru, Petru. Se simtea slab, batrin, turcii ii cereau o

suta de mii de scuzi din datorie (ianuarie); aceasta datorie,
pe care Incepuse a o plati Inca din 1588, era totusi enorma;

se vorbea, Inca din luna lui mai, de lnlocuirea sa ; in aceeasi

lung, capitanul de Bar, Stanislav Golski, ii &idea de stire

ca un Lazar Cazacul se gateste sa navaleasca asupra-i. Resortul acestei fiinte slbanoage era cu desvirsire sfarimat.
In iarna lui 1589 Inca pe cind eici1e cazacilor erau semnalate iarasi el capatase de la turci numirea fiului sau
tefan ca un fel de coregent. Capugiul Emir-Halem veni la
240

Ii prin decembrie, i in schimbul unei sume de 60 de mii

de lei i multor cai, carate i Mani de cacom (turcul gasea
ca tefan e mai tinar, de cum scrisese tata-sau la Constantinopol) dadu steagul de domnie copilului. 0 inscriptie
din mitropolia Sucevei arata ea el fu uns de Gheorghe MoviM mitropolitul la 2 februarie st. V. 1590. Acuma se vorbea de destituirea amindurora, i, daca Petru ar fi primit
cu bucurie s. paraseasca scaunul el insusi 11 vedem pro-

iectind sa se retraga la muntele Sinai, unde avea bani

11 durea inima pentru tinarul su fiu. Nepotul

lui Petru, Mihnea, mazilit, fusese nevoit a se face turc,
pentru a-i scapa viata i averile. De aceasta soarta, de
depui,

una mai rea poate, inchisoarea i exilul, se temea el pentru

copilul batrinetilor sale.

Acest copil blond, cu ochii albatri, se nascuse dintr-o

tirzie iubire a batrinului sau tata. Maria din Rodos traia

Inca la naterea sa, 31 iulie 1_584. Mama-i era o nal* doica

Irina. Cind doamna, care nu-i &Ouse decit un fiu Vlad, mort
copil, o fatd, Chiajna i o alta easatorita de- mai multi ani

in 1591 cu Z tu S2atarul, muri, Petru ridica in S .aunul

domnesc pe mama lu_i .,5tefan Voievocl. In noiembrie 1592,

la moartea ei, Irina implinise abia 30 de ani.

Pe la sfiritur lui august 1591, Petru trimite la Constantinopol, cuviincios, bine inchise intr-o cutie, steagul i cuca
donmeasca, irnpreuna cu 12 000 de scuzi, cit mai ramasese
din tribut si angarii. Satul de stoarcerile de bani, pe care
nu le mai putea indura saracia rii, s-a hotarit a-i petrece

undeva in pace batrinetile.

Cind scrisoarea sosi in Constantinopol, pe la 7 septembrie, Petru trecuse hotarul de spre Polonia. Avea cu el
averile sale i o Curte de vreo cinci sute oameni, intre care
doamna Irina si *tefan voievod, mitropolitul Movila i
fratii sai Ieremia Vornicul qi Simion paharnicul, logofatul
Luca Stroici i Simion Stroici, fratele acestuia, Andrei hatmanul i Hriso-verghi, Gheorghe CanittrauI, cu familia sa, Vasile

paharnicul, Gheorghe hatmanul, Stanciu vornicul, postelnicii Costea i Musteata, clericii Adam i Teodosie, aced
din urma preceptorul lui tefan, Zotu i domnita Maria,
16

241

cu copiii lor, Cercheza Maria, tiitoarea lui Petru, boiernasi

si greci mai mArunti, trabanti i oameni de cas.
La 10 septembrie, regele Poloniei II recomancla ImpAratului.

II

In toate domniile sale, Petru fusese un bun

vecin pentru poloni. In martie 1591, Bartolomeiu Bruti
se intorcea din Po Ionia la Constantinopol: silintele sale si
ale domnului sdu izbutirA, i, la 15 ianuarie 1952, regele
Sigismund putea iscali actul de IntArire a pAcii cu sultanul.
Ca multmitA pentru indatoririle aduse de dingul Poloniei,
In deosebite imprejurAri, Petru cripAtase de la rege niste
pAminturi dincolo de Nistru, i acolo cugeta el sA se aseze.
Polonii, care luaser, cu citiva ani Inainte, averile i capul
Sasului, erau Indulciti insA la asemenea cistiguri: nu numai
castelul lui Petru fusese ocupat de palatinul de Sandomir,
dar fugarul fu Intimpinat de doi nobili poloni i o trupti de o
mie de cAlAreti, cu scopul de al prada. Se dklu o lupt in
toga' forma: Petru se plinge mai tirziu CA ar fi pierdut
15 mii de lei, dar multi dintre poloni platira cu viata aceas15.
dobindd.

Primit astfel In Polonia, fugarul se hotari a trece pe

pAminturile imparatului. Apucil prin munti si se cobori

la Satu Mare. Acolo era la 24 septembrie, cind scrise imp-

ratului si arhiducelui Ernest, fratele lui Rudolf al II-lea,

arAtind imprejurarile care-I sili a iesi din Scaun. Se temea
de ceva mai greu si mai crud" decit cele suferite pina
atunci de la stapinii ski, de o lovitur mai grozavA adusa
siesi i prea-iubitului sAu copilas" de lAcomia acestora.
Ar fi bucuros sA afle adapost bAtrinetilor sale in Ungaria
sau aiurea In ImpAratie; dacii Imparatul s-ar teme InsA sA

nu supere pe turci prin primirea lui, cere numai un pas

pentru a trece la Roma, unde era sigur de o primire bunA

din partea sfintului Papa".

Petru nimerise bine: cu nici un pret, timida politicit austriaca n-ar fi vrut sA Inceapl iarasi lupta cu turcii, care se
242

artita totui din zi In zi mai cu neputinta de In Murat. La

29 noiembrie 1590, Pezzen, solul Imptiratesc la Constantinopol, 01)i-due prelungirea pe opt ani a pricii. Cu toate
prathiciunile turceti din vara anului 1591, solia cu daruri,
filgAduita de Pezzen, plecase la Constantinopol, aducind
tributul de 30 de mii de galbeni i o nesfirsire de arginta'rii
lucrori de aur, de ceasornice mestesugite cu lupi urlind.
Turcii fugind dupa dinOi sau miscind la sunetul ceasurilor
ochii, gura i urechile, Impriratul Ii filcea iluzii asupra
Inrluririi acestor daruri: cu primilvara actele de dth,rnanie
erau s Inceapil iar.
Inca de la 24 septembrie,cind domnul 1i asternea cererea,
Pezzen cipta porunca s arate la poarta nevinoviltia guvernului imperial In afacerea fugii lui Putru, i solul se grbi
sa asigure pe turci, c domnul fugar e aproape de Roma (2
noiembrie 1591). La 13 octombrie, raspunsul Impturitesc fu
dat la cererea lui Petru: cu toat mila pentru soarta sa, nu
puteau s5.-1 primeascti. I se dadu Ins pasul cerut pentru
dinsul i lunga sa suitii de oameni, cai, camile si alte ani-

male, care, trsuri i bagaje (14 octombrie). Trebuia si

plece, scria Ernest la 24, cit mai iute, pinri nu va prinde de

veste nimeni c se afla In imperiu. Cu patru zile inainte,
ctiri rele veniseril de la Poarta.
Criltitoria trebuia s'a se facil prin Tirol ; frica de turci, de

Erbfeind", era lns'a atit de mare In tot imperiul, Melt,

Incunostiintat de aceasta, arhiducele Ferdinand, alt frate
al lui Rudolf i guvernator al Tirolului, se grbi sg arate la
Curte c ar fi mai scurt calea prin Carintia (noiembrie).
Prin decembrie, voievodul era asteptat la Salzburg..
Petru nu se prefacea: era hotarit s mearg5. la sfintul
Papa", trimisese chiar la Roma pe Anton Bruti sau Bruni,

care-i aduse o scrisoare pling de bun'alvoinig. Iarna era grea,

Ingot, i calatoria lunga pentru un om shubit ca britrinul domn.
Cunoscind a doua slabiciune a guvernului imperial
cea
dintii era frica el se hotrui s intrebuinteze banul pentru
a cilprita voia de a se opri pina In primgvar In trile eredi-

tare ale Imparatului. La 26 decembrie, Petru expediazd la

Praga, cu o scrisoare de multilmiri, o sabie impoclobit cu
. 350 de diamante. orientale i rubine, pretuind peste 25 de
16k

243

mii de taleri, i un hanger balut cu rubine. Unnar zece

camile i doi cai foarte frumosi. Indata dup aceasta, Petru

sosea, bolnav, la Tan, patru leghe departe de Viena;

arhiducele Ernest il primi in audient la Pisenberg i cApAta

ca ci fratele stiu bogate daruri de la Petru. I se dAdu voie

s'A se opreasca ln orAsel pe timpul iernii. La 9 martie un
ordin -formal inarea aceasta promisiune tacuta: la intoarcerea lui Rudolf se va hotarl asupra ederii sale mai indelun-

gate in imperiul.
In Tulin, la 12/22 ianuarie 1592, Petru isi lace testamentul : fiindcA sint cm bolnav si slab si m-a ajuns virsta".
Averea-i o Vasa toad lui Stefan voievod, asupra &atria nurnea epitrop pe Gheorghe hatmanul, ruda sa. Irina era slobodA sa se calugareasea ; domnita Maria sa stea, cu ai sai,
la un loc cu domnescul ei frate. Hatmanul, caun ourcuminte"
ce era, raminea liber s hotArasca asupra cresterii copilului,
pe care putea sag pedepseascA, precum se face cu copiii".

Petru avea multi bani, la Muntele Sinai, la Gonstantinopol, la dinsul chiar. Dasi nu4 invoirA BA vie la Praga,
ministrii imparatului incepmA BA se gindcasca la foloasele
pe care le-ar putoa aduce Orli -stabilirea i nui om atit de

bogat, atit de batrin, cu un copil atit de nevirstnic. I se

dadase la Tulln doi comisari, cu care sa se intekaga: Pezzen

i David Ungnad, personaj foarte insemnat, presedintele
consiliului de Razbei al imparatului. Acestia 11 -slatuird cu
dibkie sa' nu meargA in Italia,unde voia sa' se aseze, ca sa'
putem vorbi"1 zicea mai tirziu Petru, in limba lor si ei
In limba noastrA". Eratt acolo oameni Ili, care i-ar fi putut
primejdui viata i averea. De ce nu s-ar aseza in tArile imperiului, tot asa de binecuvintate de Dunmezeu:pe inalurile
frumosului lac de Garda, la Arco sau Trento? Locul nu era

nepotrivit, pentru Inlesnirea limbii -si altele".

Petru primi, si la 28-29 aprilie arhiducii Ernest

si

Mathias se adreseag fratelui lor, athiducele Ferdinand,

aratind dorinta strinului i cerindu4 s-1 primeascA,
din buntitatea si Mindetea inntiscutA a Casei de Austria
faca -de acest print 'strain, btrtn, piosi nectij it". La Tulin,
244

a trait fard s supere pe nimeni, pratind pentru toate,

retras, pasnic i dupg toatd cuviinta". Asa va face si in

Tirol. La 8 mai, Petru Insui scrie, din Bimbach, aceluiasi,

cerindu-i un adapost uncle sa petreaca singur, in tdcere
linife necajita sa batrineta". Voia sa-si cumpere o mosioard.
la Arco.In urma unei recomandari calduroase a impantuJui
(15 iunie), Ferdinand se hotari sa-1 primeasca. La 27 ale

lunii se &Aura'. ordine Ia Hall, pe valea Innului, linga

Innsbruck, pertru primirea lui. Era sa stee vreo dona luni

in castelul Scheidenstein, apartinind lui Ghcorgle Fueger.
Directorul salinelor din Hall, magistratii i comuna fur
invitati a lua masuri pentru aprovizionarea i siguranta
domnului. In lungile lui haine orientale, Petru se 'Area un
turc oamenilor simpli de pe valea Innului. A trecut, scrie
o cronica a oraselului Schwaz, in anul 1592, un pasa turc
cu citeva sute de turci, i fiecare a putut sd-i vada". Ura
turcului era adine in aceste tinuturi amenintate: magis-

tratii trebuiau sa ia bine seama ca pcperul de jos sa nu

faca nimic necuviincios" strdinului i sa pazeasca bine de
foc Si lucruri ca acestea".

Petru n-a urmat calea fixat la inceput. Se cohort prin

Linz probabil, spre granita Bavariei. La Peuerbach, 11
intimpinar Maxelrein Si alti trimii ai ducelui Wilhelm al
III-lea, care II due pina la Scharding, unde i se prezintd clou

butoaie de yin vechi de patru ani, un car de ovaz, pesti

buni i citiva claponi. Dup cloud zile de popas, 1i urma

calea prin Braunau, Burghausen, Trostla g si Wasserburg.

In acest oras, unde-1 asteptau alte daruri, se opri domnul
pentru a astepta hotarirea impartiteasca asupra sederii sale
in Tirol. Curios sa vada pe acest om, care venea din locuri
asa de indepartate, ducele chema pe fugar la curtea sa.
Alaiul plea din Wasserburg la 11 iunie, in vase trasuri,
afar de &Mari. La Grune-Hutten, cale de cloud mile de la
Mnchen, Wilhelm iesi inaintea oaspetelui sau, in cinstea
caruia dadu o vinatoare de cerbi: ducesa i toatd curtea sa
femeiasca erau de fag. Ducele insusi duse pe Petru la casa
pregatita pentru dinsul in capitala Bavariei. Simbata disde-diminega, Petru fu chemat la Neu-Vest, unde fcu da245

ruri modeste, se zice gdzduitorului du; duminidi

prinzi la Curte. Din porunca fui Wilhelm se ardtar omului
galeriile,parcul, bisericile si alte lucruri verdnice de vzut.
Luni se fAcu o excursie la Starenber g, cu plimbare pe Wfirm-

see, si apoi Petru fu dus la Dachau ; in sfirsit se intoarserd

cu totii la Mnchen marti seara. Dupd aceastd primire,

vrednicd de un principe al imperiului", pribeagul se in-

toarse la Wasserburg, unde afld Indatil ci cererca sa a fost

primitd de impArat. La 3 iulie el era acuma la Hall, sit arhiducele Ferdinand ordond BA i se implineascd cererea de a
vedea monetdria din acel oras. Monetdria aceasta era mindria deosebitd a arhiducelui, ci nimeni nu venea la curtea-i
Lira sd fie dus acolo; poate dorinta de a raguli pe acela in
puterea cdruia era s stea de acuma, adusese pe Petru sd facd

cererea sa.
Arhiducele Ferdinand era un om de lume pe drojdii, pldtind cu durerile podagrei o viatd bogata in petreceri. Rdzboinic in tineretea sa, rdmAsese de evlavie aprins, mare
protector al iezuitilor (statorniciti in Innsbruck la 1562),
mare iubitor de ceremonii pompoase fticuse in 1583,
un pelerinaj la Seefeld cu o suit de cloud mii de oameni I
Avea 63 de ani acuma, si sdnAtatea-i era de mult zdruncinatd. Era deci aplecat sd asculte toate pirile neintemeiate,
care chinuird asa de crud ultimii ani ai lui Petru. Insusirea
de shismatic al acestuia Ii instrdinase de la inceput favoarea
principelui care era de un catolicism fierbinte ci intolerant.

III
Indatd dupd ce ajunge, Petru se gindeste
a-si gAsi loc de asezare. Ar fi, spune el, la Trento, un loc
frumos si mdret (principele-i. permisese sd se aseze insd la
Arco); orasul i-ar veni mai mult la socoteald, ca fiind mai
depare de hotarele din spre teritoriul venetian si mai aproape de Innsbruck, unde doreste sA meargA uneori, la domnul

sdu". Si-ar da copilul la roal alAturea cu a1i copii de

oameni de cinste", i-ar stringe averea si ar imprumuta-o .

arhiducelui cu ipotecA sau altfel.
246

Cardinalul de Modrutsch, episcop de Trento, se intorsese

din Roma pe la 16 iulie. La 29, Petru e recomandat capitanului acestui oral, ca i celui de Arco. Suita-i ramasese la
Hall : Hrisoverghi insa cu ai sii, grecii Constantin si Apostol
sipopaAdam plecasera .sau voisera s. plece la Venetia.
Petru alese Trento, care-i placu mult. Sigur pe

temeinicia fagaduielilor ce i se daduse, el inchirie chiar

pe trei luni de zile, pina la cumpararea alteia, o cash' pentru
care plati opt ughi (galbeni unguresti). Alte case Wee.' luate
pentru suita sa, mult scazuta. In scrisoarea-i care Ferdinand,

el vorbea iarasi de ademenitoarea aducere a banilor in

Tirol : se va ocupa, in timpul iernii, cu stringerca lor la un

loc. Punea putine conditii: dorea sa fie in pace, unde se
va aseza, s poatil veni la arhiduce, sa poata merge oriunde-i
va placea. Si, precum ca om liber a venit in tara mariel
sale, sa poata i trai libor fail a fi supgrat de nimeni".
Vora vedea cit de amar se insela, crezind ca un om bogat
si filed sprijin ea dinsul putea sit fie lasat din mina de laco-

mii eirmuitori ai statelor austriace.

La Trento, Petru ar fi petrecut, oricum, mai bine. Era
intre oameni de aceeasi limba aproape, intr-o tara ealda,

avind o clima mai asemenea cu a Orientului. Episcopul de

Trento traia insa ruu cu guvernatorul Tirolului, i cele douil
regiuni se dusmaneau econorniceste. Era apoi prea aproape

hotarul venetian, si omul-tezaur ar fi putu sa fuga.

silira sa se statornicease la Bozcn.

II

La 31 august, consiliul Tarilor Superioare Austriace Ii

foarte interesanta asupraacestei statorniciri.
Pusera inainte primejdia turceasca, de care nimeni, nici
chiar imparatul, nu va scilpa, la o intimplare, Tirolul, apoi
earacterul salbatic al acestui grosolan popor valah-moldovenesc, strain cu totul de obiceiurile i firea noastra",
nesiguranta asupra cifrei averii lui Petru i locului unde
ea se and. E lns. o jertfa a religiei sale si ar fi un prilej
minunat de a converti, daca nu pe batrinul tata, cel putin
pe micul schismatic, fiu-sau; aducerea unei averi insemnate ar folosi tarii, mai ales ca s-ar face asa, ea flab sa ramiri in Tirol dupa moartea tatalui sau. Arhiducele trebuia
da parere

sa ceara, inainte de toate, aducerea banilor, stabilirea

247

intr-un loc anurnit farg a rAta.'ci pe aiurea prestarea

unui jurgmint de supunere si credintg, indatorirea de a
asculta de poruncile lui si de legile tgrii, unirea cu dinsa

in fericire si menorocire, rgspunderea dgrilor pentra el si

ai sat, darea in Boris a acestora. Trebuia zg." i se dea un lee

in tara de lingd Adige" sau in Valea Innului".

Pe temeiul acestor sfaturi fu redactat rgspunsul Arhiducelui catre Petru (5 septembrie). Se adAugeau alte pretenIii

si inai ridicule; nu Ta cgta sg. aducg pe nimeni la eresul

sdu, va face slujba, dupg obioeiul bisericii grecesti, in easa
sa numai, va educe la dreapta credint pe fiul sgu, va plg.ti
furnizorilor si lucratorilor, pe care-i va intrebuinta, nu va
intgri casa, ce cuget a-ci zidi, si o va face cum e deprinderea

locului, nu va adgposti strgini necunoscuti, nu va scrie

asa, Welt s'a puie pe cineva in bnuialg, nu va ratgei prin

-teed, se va indatori in scris sg. facg toate acestea, :Fi 9a aduce

averea.

Rgspunsul lui Petru e foarte lung, bgtrinesc, deslinat,

foarte naiv si foarte trist. In frazele supuse se vede o nemgr-

ginit resignare fag cu ce i-a fost dat s intimpine, un

fatalism oriental senin si duios. Va face, cum e voia arhidu-

celui, cdci n-au afarg. de Dumnezeu si de dinsul cine sg

aibgmilg de soarta lor". Ii -pare rgu eg Ferdinand nu st
in bune relatii cu cardinalul de Trento si doreste sg fie
pace intre dinsii. S. fie sngtos arhiducele. El primeste
Bozen sau Hall. Are familie si suitg puting.: 6-7 oameni

de casg, trei trabanli si patru vizitii, si e gata a li da drumul.

Fiul sgu are un invalgtor si trei copii rgscumpilrati de la

Mari: un rutean, un rus si un cerchez. Cu dinsul trdieste
ginere-sgu cu un frate (Apostolu), doug slugi si doi vizitii,
apoi un nepot de sorg (hatmanul), cu un bgiat mare si opt
copii marunli si cu ginere-sgu, care are trei copii (unul de
18 ani).. Mai sint pe lingg dinsul un popg din Cipru, rscum-

parat si el cu familia (popa Adam, popa Thmb" al nemtilor), si doi boieri. De convertit, n-aib grij. Ce am eu
cu oamenii?" Ar vrea Ina' sg-si ridice o bisericg, fie din
scinduri, in vreun unghi sau grading. Pe fiul sgu nu-1 poate

aduce la altg credintg, cu toate a ni place credinta cato248

lira, dna este adevarata eredinta": eind va fi mare 5tefan

gi se va insura cu fata vreunui senator sau consilicr, e liber

sa faca ce va crede. El Ins* a trait in legea sa greceasca,
din opilarie: tn tara sa sint insa i alte legi, dar too trdiesc in pace". A fost chiar, pe cind 'era el damn, un episop catolic pe la dingii. Dari va plati; oamenii rai nu sint
printre ei, caci te finagi cuminte e satira 1 moi nu rasplatim nimanui 14111 tu raul". Banii Ii va stringe, caci
noi trebuie fa facem aga cum e porunca Mariei Tale". De
piparat, nimeni n-are sa-1 supere pentru first, dar sint
gata sa piece, daca nu-i poate tine. Cu toate c i-a luat
ma la Trento gi a pregatit luerurile pentru iarna, se va duce
gi la Bozen, unde e mai cald, gi noi avem posturi multe
acolo se gasese tot felul de poame i zarzavaturi". Poeta
veni vara Ia Hall. Sa-i lase samearga pentru afaceri la Rama

gi In Polonia. Pe voitorii sai de eau sa -nu-i ereada, ci sa

ne cheme pe noi Maria-ta gi va vedea la vreme lamurit
(clam!) ale cui vorbe sint mai drepte i cine are driptate,
cum e datina la cregtini". La 12 septernbrie, scrisoarea e
aprobata, i Petru trace din Hall la Bozen, unde era agezat
la sfirgitul lunii, In casa familiei Hendl. Ferdinand ii daduse
voie sa se ageze Intii in palatul administrativ, in Amblhaus"

de acolo (24 octombrie). In curind insa familia i se micpea i casa Hendl, reparat, ajunse destul de incapatoare
pentru dinsul: doamna Irina murise la 3 ncOmbrie 1592.
Schismatica fu ingropata in mingstirea franciscanilor
din Bozen, afara de cuprinsul bisericii din 1330, lined
zidul, In care se afla iegirea spre parohie". Minastirea e
foarte mare, cu curti interioare, dup moda italiand, cu
Bali largi i coridoare intunecoase gi strimte, in care calugarii, ruginda-se In genunchi, pierduti eu totul In lunga lor
rasa cafenie, produc o intiparire migcatoare gi adinca.
Intr-un vechi turnulet gotic, Sf. Francisc de Assisi, patronul
Ordinului, ar fi tras clopotul, care rasuna i astazi, cincl

procesiuni tree pe linga zidurile minastirii vechi.

Mai tirziu, o capela, razimata de zidul bisericii, se ridic
deasupra mormintului, uncle In curind era sa fie pus i trupul lui Petru. Capela aceea a ajuns, pe din afara putin

achimbata, pina astazi. In ea, In locul de ingropare al

249

ducelui Daciei" asa spune protocolul din al saptesprezecelea veac al bisericii, furd inmormintati mai tirziu
tumbril familiei Pelegrini si, duprt stingerea acesteia, capela

fu reparat5 si prefricut5. (1683) in capeltt a Sepulcrului.

Asa a fost pinil In 1884, chid evlavia unor irlandeze o impodobi cu tuf, ca grot a Madonei frierttoare de minuni, care

atrage astai pin5 tirziu o nesfirsire de credinciosi din

aceast5. pioasd tarrt catolic5 a Tirolului.

Inscriptia care se vedea poate inaintea prefacerii in grotrt,
e aceasta:

Lui IIristos invietorul Doamnei Irina, care si-a urmat

barbatul, fugar tocmai din Moldova pentru legea sa rtipostart in al treizecilea (al doua'zeei i cincilea, dup5.altui verslime) an al vietii sale, Io Petru Voievod i-a pus aceastrt
pialrd, ca uneia ce i-a fost femeie prea cinstit i prea iubitrt.
A murit la 3 noiembrie 1592.
Rom. 6. Am murit in Hristos, cu credint5 c voi viqui
cu dinsul14' .

Zotu plecase acum la Venetia cu femeia si copiii sti,

sub cuvint c merge la Verona pentru a vinde.niste cai.
Petru ramase cu fiu-srm i cu femeia care inlocul pe Irina,
cu cercheza Maria, fire lacom 5. i rea, care nu-i fricu mai
senine zilele din urmrt.

Alte nenorociri nripa'dir5 pe brarin. Cind era in Scaun,

Petru avuse ea arendasi ai v5milor pe doi raguzani, care
joacrt mai tirziu si un rol politic in prile noastre, loan si
Pascal de Marini Po li. Cu drept sau IiIriI, acesti oameni
pretindeau c Petru, care fugise inainte ea anul de arendil
plait cu anticipatie, ziceau ei si fie implinit, le era
dator cu bani. Inca de la 12 xnai, Sigismund de Po Ionia,
suprtrat de asezarea domnului aiurea decit in Ora sa, recomandase calduros pe cei doi frati. La 20 septembrie, arhi1 Datoresc copia acestui epitaf, cai acea a epitafului lui Petru
date de o cronicti franciscanti, profesorului emerit din Bozen, prtrintele Joh. Paul Si Iler din Ordinul franciscanilor. Multumit d-sale
i pilrintelui IIerman Wieser, parohul Ordinului teutonic, am aflat
unde e ingropatil familia domneasca.
250

ducele Matei scrie pentru Pascal lui Ferdinand, si Ioan

raguzanul, cdpdta la 5 decembrie, recomandatie de la arhi-

.ducele Ernest. Procesul cu fratii Marini va umili mult

pe fostul domn, si intrigile raguzanilor, care Ii vdzuseril
cererea reaping, izbutind apoi la Curtea din Praga, care-i
intrebuinta ea agenti in Rasdrit, Mcurd din adtipostul lui
Petru o inchisoare.
In acelasi timp, incepea Impotrivd-i o spionare de fiecare

clipA, o bAnuialti pe atit de chinuitoare, pe cit de nedreapt5,

bAnuialti, care, cu toate protestdrile calde si miptitoare

ale batrinului, apAsd asupg-i pina-1 ucise.
Stafetele lui Petru cdzur frith subt prepus. Se dtidurti
porunci, la 10 septembrie, sA se ceard pasuri la granit5.1.
La 22 octombrie, niste moldoveni furd opriti la Roveredo
domnul intrebat asupra lor. Un grec de-ai lui Petru,
inchis astfel, fugi: avea pe constiintti un mic furt ; la Innsbruck, Inchipuirea consilierilor lui Ferdinand intemeiard
pe acest fapt fdrd greutate o intreagd cladire Intunecat.
La 14 decembrie, se scrie magistratutui din Bozen ad nu
gAzduiascii pc Pe tru, dacd ar mai cere, In palatul guvernului.
BAnuitul se indreptiltise inc5 de la 13 noiembrie: grecul
era un biet trabant, fr alt vin decit un furt neinsemnat;
Zotu, alt mare tradiltor pentru cei de la Curte, se dusese
si facd negustorie in acea Venetie plinA de compatriotd
si coreligionari de-ai sdi; de einele de turc", al cdruia spion
11 credeau naivii conducdtori ai Orli, se temea cit i dinsii.

Voia sit vie la Innsbruck, pentru au artita prin viu grai

cugetul curat. Era in zadar. Comuna Innsbruck refuztt s5.

intdreascd vinzarea unei case pe Innsrain, in acest oras,

cdtre Petru, pe temeiul c s-ar naste neintelegeri tare

Voievod" i vecini i c, avind casa o iesire prin grAdinti
in spre un loc pustiu", toate intrigile cele mai melodrama-

tice s-ar putea tese acolo. De la 14 octombrie, un fel do

Iago nevinovat i cinstit, Ferdinand von Kiihbach, numit
comisar pe lingA Petru, Ii incepuse interesantele raporturi:

1 Aceasta dup cererea lui Petru chiar, care se vedea prasit de

ai sai. Zotu chiar pleat filet veil).

251

Meuse, zicea el In cel dintli, Fara s i se fi cerut, oarecare

cercetare asupra purtarilor strainului. Cancelariul domnului a fost In Italia, nu se stie cu ce scopuri. Zotu a plecat
la Venetia, zic1nd ca merge la Verona. Turcii si aliatii lor,
venetdenii, cauta prin orice mijloace sa capete stiri dar el
nu banuieste pe Petru. Unii din oamenii acestuia plead.
Fara pas din tara: s fie ingaduit? De altminterea, are. mill
de straini si-i socoate a fi oameni pasnicil
Prigonirile fara temei urmeaza In 1593. Trei lucruri mai
ales atitau pe cei din jurul arhiducelui Ferdinand: frica de
o 1nte1egere a lui Petru cu turcii, lacomia de bani si piffle
celor doi agenti raguzani, fratdi de Marini Po li.
Fara declaratie de razboi, lupta cu turcii Incepuse Inca
din primvara anului 1592. Hasan, pasa Bosniei, pune mlna
pe mai multe castele ocupate de imperiali. Sissek e inconjurat fail izbindd. Nadasely, general austriac, prins toamna
prin tradare. Ridicarea din nou la rangul de mare-vizir a
aprinsului Sinan-pasa face razboiul cu neputinta de inlaturat. Solul Imparatesc, Kreckwitz, e arestat si moare, in
urma relelor tratamente, la Belgrad (septembrie 1593). Dupa grozava Infringere a pasii Hasan de Bosnia lInga Sissek (22

iunie 1593), Sinan 1nsusi pleaca spre Ungaria, In mijlocul

bucuriei poporului din Constantinopol, care astepta de la

insusirile lui de ostean rzbunarea. Wesprim si castelul

Palota cazura, si vizirul, silit de ostasii sal, trebui sa-si
statorniceasca lagarul de iarna. la Belgrad. Citeva biruinti
ale generalilor imparatesti (octombrie-noiembrie) nu risipied groaza ce se raspindise peste toate provinciile Casei
de Austria. In 1592, Rudolf pusese sa se tipareasca rugaciuni

de mintuire, sa se -tie predice de Imbarbatare, sa se traga

in fiecare zi, la amiazi, clopotul turcilor sau de rugaciune".
In Tirolul, care se credea priraejduit, se iau masuri pentru
Intarirea pasurilor, se aduna o diet& a provinciei la Bozen ;
arhiducele cugeta sa cerce norocul pieii sale batrine", lu1nd
comanda Impotriva turcilor. In ianuarie 1593, consilierul
de razboi Zdenko de Berca venise din nou s se Inteleaga cu

dinsul, si se credea ca Ferdinand ar fi gata sa primeasca

252

pozitia ce i se oferea, lasind pe fiu-sau ca guvernator in

Tirol.

Petru era lag prietenul i ocrotitul lui Sinan: de cite ori

a fost numit el in Moldova, albanezul era la putere. La

2 august 1591, cazuse Sinan ; la sfirsitul lunii, domnul Moldovei Isi pafasea Scaunul. Cum se intoarce Sinan la eirma
(29 ianuarie 1593), Petru Ineepe si el staruintele la Constan-

tinopole. Prin iunie, Kreckwitz, Inca liber, scria imparatului ca domnul fugar lucreaza, prin Bruti1, pe linga Sinan
ei Hidir pasa, pentru a capata domnia i ea are de gind sa
si luga la Constantinopol. Antonio Bruni, vechi agent al
lui Petru, vine la Bozen pe la slirsitul aceleiasi Juni, si
Ferdinand il zugraveste imparatului ea un cap ascuns ei
siret". Stiam astazi c el aducea lui Petru scrisori de iertare
ei chemare de la vizir si sultan, carora li se scrisese pentru
aceasta In numele lui.
La sosirea in Bozen a capitanului de Arco, Conrad Schiestl,

Petru-i aratase prin tdlmaciul su ca iarna grea oprindcora-

biile de a veni la Venetia, el nu si-a putut inca stringe

banii lasati la minastiri. Cind vor veni insa, e gata s-i

imprumute arhiducelui, precum i-ar imprumuta i suma,

ce se gaseste la dinsul, pe numele fiului sdu. Capatind raspuns la aceasta. oferta, ar arata i cit anume poate da cu
Imprumut. Mai cerea s nu fie banuit ca spion, s i se dea
voie a m-rge in Polonia, unde regele i-a damit in diet dou4
sate2 i unde are de strins o datorie de citeva mii de lei,
1 Benedict Bartolornei e ucis In Moldova, In vara anului 1592.
fiinde f 6.cea intrigi pentru candidatul polon la domnie, PetruAlexan
drovici, cit i pentru a i se lua banii i sinetele lui Aron, mazil it a tuncca.

Cristofor, sit hate, moare la Inceputul acestui an.

2 La 9 aprilie, Ferdinand intreba In aceasta privinta pe reprezentantul san la Viena, Matei Bierbaumer, care, informlndu-se arala
ca probabil e un giretlic al polonilor, spre a prinde gi ucide poate pe
Petru (23 aprilie). Nunciul papal Ins& in Polonia, episcopul de SanTevero, scrie, in iunie, dupa spusele vicecancelarului polon, CA s-a
dat Domnului, In dieta din septembrie 1592, mosii en un venit anual
de doua mil de Ilorini. Pentru aceea i yin la Bozen, In decembrie,
Luca Stroici, Ieremia Movila i Gheorghe postelnicul.
253

sil-1 lase a merge la papa, imprund cu fiul sau, i oriund

aiurea, lilsind ca Wog oamenii sai; sa i se ingdduie a mai
curnpdra sau inchiria o casd i a petrece vara intr-un loc
mai racoros,
la Ila 11, de vrerne ce nu se induplecd
permitd a sta in capitala provinciei chiar.
Inainte de a cunoa,Ite aceste oferte bdnesti prhiducele
poruncelte lui Schiestl sit sfatuiasca pe Petru, facialu-se
ca a venit pentru altceva, a-si aduna averea din ceA! cloud
mintistiri grece,ti nu departe de Venetia". Intrevederea se
filcu la Innsbruck, unde se afla Petru la inceputul lui
aprilie: doinnul ardtd. cdpitanului de Arco, cd suma ce vrea
sa imprumute, se ridicd la 5 000 de galbeni. Nu primete
sd i se dea ca garantie veniturile unei vrni; dobinda se
va pldti anual.

Era prea putin pentru Iticomia austriacd; la 9 aprilie,

Schiestl se infatipazii din nou la gazda lui Petru, spre a
spune acestuia ca n-a putut Inca vorbi cu Ferdinand, dar,
cd pentru un print aa de insemnat" i de bogat ca dinsul
are sute de mii de galbeni o astfel de dead e ridiculd.
Domnul n-avea, in adeirdr, sume maxi la dinsul: bogatia
i sta In bani depur,d in Turcia t;i in lucruri. La cuvintele
cdpitanului se umplu de mirare. Daca nu-I cred, n-au decit

s trirnit pe cineva, caruia-i va deschide toate liizile

si Idditele". Schiestl, invatat de mai marii sai, nu cerea mai

putin decit vreo sutil de mii de galbeni I

In aprilie 1.593, dupd, dorinta lui Petru, se numesc doi
cornisari pentru a inapdca neintelegerea raguzanilor cu dinsul.

Unul dintr-intiii era Ferdinand de Kilhbach, al doilea,

avocatul doctor Johann Renner. Domnul ardtd inaintea

lor, printr-un lung i foarte interesant memoriu cd datoriile

ca i averile lsate de un domn roman, se privesc ca fiind
a e urmaului sdu, c, oricum ar fi lucrul deci, el, nu poate
sd fie indatorat a plti, dupa obiceiul tarii. loan de Marini

in unire cu un oarecare Dominic luase odata vdmile in

arendd, primind asuprd-le paguba de 10 000 de lei, pe care

o avusese predecesorii lor, Alexie i Manea. La sfiritul
anului financiar (15 august stil vechi), ei rdmasese datori

ou 3 700 de lei, care le-au fost iertat de dinsul prin act

254

public, ca unul ce avea de gind si plece. Domnul n-a prhnit

cererea lor de a lua iari arenda vamilor, dar i-a recomandat urmavului sau pentru aceasta, Vara a le lua insti bani.
La Tulln, le-a dat dupa cerere un act, prin care recunoWe
ca loan i Dominic pThltiser sultanului 2 000 de lei din
venitul vamilor, dar suma le-ar fi fost data inapoi, de &are
domnie. Tot asa scrisese el lui Aron Voda, din acelai oraq,
ca BA le dea voie a-ai scoate vitele ramase in tail. De cel
dintii document, scris grecete, se foloseau raguzanii, fara
a-i cunoWe, se pare, intelesul, pentru a-I scoate pe Petru

dator cu un an de arenda, cel din urma. Acestea le arata

domnul foarte naiv i incurcat, ca unul, zice el ce nu se
sfatuise cu vreun Thocktorus" In aceasta privinta.
Incercarile de impacare nu izbutied lush*, i Ferdinand lucre-

dintti cercetarea afacerii (24 mai) guvernului statelor austriece superioare.

Procesul incepe astfel la sfiritul lui mai; advocat al

lui Petru se numi doctorul Ciprian Strhle. Ioan de Marini

plecase la Venetia, unde lucra pentru Stefan Bogdan, fostul
domn in Tara RomtmeascA (1591-2). Lasase in loc pe fratesail Pascal; acesta neputind, insa, raspunde, ca necunosc6-

tor al lucrurilor, Ferdinand trebui sa cheme, in cele din

urma zile ale lui iunie, pe loan insusi care sosi indata.

Inainte de a-i arata dreptatea, raguzanul incepu cu

clevetirile menite a pierde pe Petru in pa'rerea arhiducelui.

Ferdinand se casatorise in 1582 cu o principesa de Mantova.
Ioan se adreseaza reprezentantului Mantovei in Tiro. 1,
Andrei Unterberg, pentru
insinua printr-insul pirile
impotriva lui Petru. El denunta calatoriile, la Constan tinopol i inapoi, ale armeanului Bostan, care trdise pe linga
domn la Viena i Tulin. Indreptatirea trimesului, cii ar
&luta sa implineasca in Turcia o datorie de doua sute de
lei, e copilaroasa. N-a putut afla cu sigurantA daca venetienii au dat pin& acum papport lui Petru, dar un prieten
al sail, raguzan, a aflat de la factorul unei surori, anume
Marioara Vallarga, a doamnei Ecaterina, mama lui Mihnea
Voda, qi cumnata lui Petru, ca ea ateapta zilnic pe batrinul
255

domn In acest oras. Ziarele venetiene vorbesc de aldtoria

apropiat a domnului Valahiei" la Constantinopol. in
sfirsit, Petru e sigur de inapoierea domniei, cum dovedeste
si bucuria sa dupa intoarcerea armeanului: el Insa la deci
turceste" pe cirrnuitorii Tirolului.
Lucrul fu Imprtasit Indata lui Ferdinand, care, pe temeiul acestei piri, Isi arat, la 8 mai, teama ca Pe tru s'a.
nu spele putina" (aus dem S taab mac/ten), acum cind cunoaste

Ora si poate da ramuriri Insemnate turcilor. Kiihbach si

Renner capaa porunca s5. cerceteze: dac ar fi oarecare

banuial", vor aresta pe cel mai de credint6 om al domnului

si-1 vor 1ntreba asupra gindului ce are acesta: dac banuiala
s-ar Intdri, s6-1 popreasca pe domn 1nsusi, cu persoana E i

averile sale si s'a nu-i dea drumul de acolo, nici lui, nici

alor sai, fara sa fi aratat patente arhiducale in toata regula".

Ordine cu acelasi cuprins flied indreptate cgtre capitanul

trii care trebuia s impiedice pe omul lui Petru trimis

la Constantinopol de a ajunge la dinsul, luindu-i si seri-

sorile (11 mai).

Isi poate Inchipui cineva bucuria lui Kiihbach, c1nd se

vede Insarcinat cu cercetarea unei afaceri de trddare".

In raspuns, el aminteste stapinului s'au cu clt prevedere 1-a

Instiintat Inca din anul trecut, cg. locuinta voievodului

in Bozen e cam prea liberg, c'a necontenit oameni necunoscuti vin la dinsul si pleacg de la el, c'a Zotu s-a dus cu inselaciune la Venetia si altii In Polonial
ca sint un popor
.
necunoscut si lumea e rea, ca
afar de religia
crestin, nu merita mult mai multa incredere decit ttrcii".
Cu toate c nu i s-a raspuns atunci, el a urmat cu cerce ari e",
2

legind cunostint4 si cu cei trei almaci ai stralnului.

Petru insusi era adeseori poftit la dinsul. Sfios la Inceput

si plin de frica, cu grij sa aiba". martor totdeauna dintre

ai sai, pentru cele ce va spune, fugarul se deprinsese cu vre-

1 In anul 1593, voiau sa plece In aceast taxa (sau mai curind in

Venetia) Gheorghe hatmanul, Andrei camdrasul si papa Adam. Cheerghe postelnicul, Luca Stroici 4i Ieremia Movilii erau de mult acolo,
unde vor li r.lmas chiar din 1591 ; cei doi din urma sint naturalizati-

In 1593 la dieta din Varovia.

256

mea a vorbi mai fara teama. Arata lui Kilhbach in ce store

nehotarlta se afla, ca & oaie ratacit care trAieste plin5 de
fricA si nu stie unde sa fug5. sau unde sa fie in siguranta".
Oamenii sai II las: e primejdie s5. nu piar li cele patru"
'sate ce i s-au daruit In Polonia, dar nu va pleca totusi fr
voie. Se plinge de cheltuieli mari care se fae toate din capete,

de lipsa unei case, care sa fie a sa, de greutatea, nespusa a

limbii nemtesti, cu care nu se poate deprinde.
Killabach 11 mingiia: sa mai lase din slugi, sa-si deie
dragutul baiat", Dumnezeu sa-1
copilasul la seoala

fereasca de orice rele" (den holczeligen Khnaben, Gott

behieth in vor ellen Ubell) caci, pentru un cap tinr,
o limba e usoara de invatat"; s aduca averea si s-o deie

cu imprumut, caci altfel la moartea lui vor imparti-o slugie

si-i va raminea copilul muritor de foame. Venetienii si polonii shit lacomi de bani i sa nu se increada in ei.

Batrinului i se umpleau ochii de lacrimi uneori". Se

hotara, cit era de feta Khbach, sa-si dea baiatul la scoald,

s aduca' banii, sa mearg insusi la arhiduce pentru a vorbi
cu dinsul, apoi, cind se intorcea acasa, cei ce-1 inconjurau,
puneau stapinire iarasi asupra-i. Raspundea lui Khbach
ca Pastile 1-au impiedicat de a pleca la Innsbruck, ca nu
poate da Inca pe Stefan la scoala nem-teasca, ci-1 las intii
sa Invete mai bine legea i limba sa, i apoi va incepe si
cu celelalte, nemteasca i latineasca, precum 1-a sfatuit."
BanuitoruI tirolez nu putu. descoperi 1nsa nici o tradare.
Batrinul se asezase ca pentru muIt vreme, ate sa cumpere
un loc la tail, pentru lunile calde, isi zidise in gradina o
baie, sa fie cu. iertare arkiducelui", adiuga Kiihbachl.

Avea prea multe slugi i erau cu tot ii prea usor de recunoscut,

prin limba si port, ca s. poata fugi. Era apoi numai o cale,

si granita prea departe: in sfIrsit, Petru nu putea calari

mutt, pentru un betesug al sau, care se cheama Marecz,
si pe care betesug 1-ar fi vazut curnnatu-sau". Reguzanii

erau interesati i at1tati de caldul lor singe de italieni.

Armeanul Bostan se dusese sa stringa banii din minastiri,
L Mit unterthenigster Reverenz zu- melden".
11 Scrieri istorIce

257

vol. I

N. Iorga

iar domnul Valahiei" care trebuia sa mearga, cum scriau

ziarele la Constantinopol, era, dupa spusa lui Petru, domnul eel tinar din Muntenia, pe al carui tata pusese regele
Poloniei sa-1 taie", adica Bogdan, fiul lui (Surdul), care
scria arhiducelui din Venetia, la 3 iulie urmator.
Petru aflase de pirile raguzanilor: la 6 mai, el se 1nfatieaza inaintea lui Kuhbach, spre a se indreptati. Era pirit
pe nedrept, ca unul ce era strain dar sufletul ii este curat.

Banii nu i;ii i-a strins, si de la Innsbruck n-a capatat raspuns.

De fugit, nu poate, caci toate pasurile s1nt pazite. Ii doare
inima insa, cind se vede banuit, caci tia bine, din nenorocire, ca. oamenii de rind II cred turc i spion". Vorbea cu
ochii umezi de lacrimi, ridicindu-i spre cer i facindu-si

cruce". Dei incredintat de buna lui purtare, Khbach era

Insa. de parere sa fie pazit de aproape, sa i se opreasca scrisorile, sa se vegheze mai bine la pasuri, mai ales in iulie
i august, cind domnul merge la tart'. (in die Frisch). Abia
sosise la Bozen Antonio Bruni din Venetia, care vorbea

in taina cu domnull.

Ferdinand raspunse, ineuviintind paza bunri" si amintind

poruncile ce daduse de a aresta pe Petru, oricind banuielile
s-ar intitri. Cind arhiducele Matei Ii comunica scrisoarea
lui Kreckwitz, se dadura ordine noi pentru oprirea celor ce
vor sosi, deschiderea scrisorilor, si paza fugarului (3 iulie).

Se cerurit instruetii de la imparat, care, mai nobil decit

cei ce-1 inconjurau2, raspunse, atit ambasadorului la Cons-

tantinopol, cit i lui Ferdinand, ca nu poate opri direct

i

sincer pe un om care venise liber si plin de Incredere la

dinsul (17 iulie). Ferdinand insa, arata la 31 iulie, cimnu trebuie

pus temei pe recunotinta lui Petru, pentru primirea buna

ce a Intimpinat in Statele asutriace, ca el are interes saimpace pe turci, cit n-a cumparat primint precum fagadui se,
nici nu i-a dat copilul la scoala. In sfirit, are dovezi ca,

de cum a trecut hotarele, Petru a masurat pretutindeni,

1 Khbach pomenete iar4i de drgutul, harnicul copilar, pe

Care popii valahi" 11 Impiedicri de a Inviita nernte*te..
3 Arhiducele Ernest recomanda, la 29, o cale asemnatoare.
258

nude i-a fost cu putint, cursul apelor, cit slut de late si

adinci, precuin a facut In Tirol cu Adige le si Innul, si a
Intrebat tot felul de lucruri".
Cind Khbach, capitanul Kiihn i un al treilea se dusera
In taing la Bozen, pentru a cerceta, domnul era la Innsbruk, unde fu primit, la Inceputul lui iulie, de arhiduce.
Neputind vorbi cu dinsul, ei se multumir sa opreasca o
scrisoare a lui popa Adam, sa Intrebe prin vecini, care nu
stiau nimic, c5ci nimeni nu lntelegea ce vorbesc", ea Insemne nunfarul slugilor ramase in Bozenl. Kiihbach era de

parere a nu sperie pe straini printr-o paza fatisa, Bozen

fiind un loc deschis. Se teme mai ales de fuga lui tefan
'limas in ores, i propune la o nevoie sa se Inchida Intr-o
singura casa barbatii mai Insemnati. Citeva zile dupa aceasta,

talmaciul lui Petru sosea spre a lua cu dinsul pe voievodul

tefan: procesul cu raguzanii se prelungea. In lipsa celor

doi principi, paza fu stabilita In Bozen; scrisorile chiar

mersera numai dup cetire, la destinatia lor2.
La 3 august seara, Petru cere o audient5. lui Ferdinand.
Tinindu-se de cuvintul dat, el comunica arhiducelui, prin
talmaciul Bruni, cum ca mi vrea sa ascunda de dinsul, ca
locuitorii din Moldova Il cer ca domn: acuma e adevrat
c nu poate tagadui, e nici el nu e potrivnic lutoarcerii,
dar totusi nu se Increde cu desavirsire In turci". Cerea sfatul
1 Erau: Intr-o Casa, Stefan, cu popa Tudose Barbovschi, precep-

torul sau, zece slugi, un p itic, Cercheza Maria, care conduce

acum casa", cincisprezece fete i cloud pina la trei slugi; In casa hatmanuhii, el cu femeia i apte copii, cu doi slujitori qi douaslugi (intr-o
odaie, un batrin valah chior", Stanciu Vornicul cu femeia sa, o napolilana. Ana, i doi copii; apoi o femeie cu un copil, pe care o pelea
un Papuan; In a treia cask popa Adam cu un var, cu mama sau soacrl-sa, patru copii i doua slugi; In a patra, Gheorghe camaraul cu

nevasta i trei slugi; In sfIrit, In a cincea cask mitropolitul cu 1-2

ciraci.
2 in octombrie lima se auta un talmaci pentru citirea scrisorilor
moldoveneti

greceti.
259

17*

lui In aoeastl privinlLI sergspunse ea' va hotgri impgratul.

La 4 august, Ferdinand vestete In adevgr acestuia lucrurile
petrecute la audient.g.; la 27, pirgte lui Rudolf sosirea a
doi-necunosciiti la Petru, Hector Vorsi din Chic si Cristofor
Negri din Cipru. Ferdinand adaugg. cu mina sa, In conceput,
Daca Mgria-Ta socoti cg nu trebuie sg-1 opresc, voi fi cu
atIt mai multumit, cu cit mai repede-mi va iei din Ord".
Era aa de plictisit, Welt uita i banii lui Petru 1

Impgratul rgspunde la 26 septembrie, tot asa de demn

ca i Inainte. N-a primit nici o tire de la Kreckwitz, pe
care Sinan, plecind In expeditia din Ungaria, 1-a luat cu
sine. Poate argta lui Petru pericolul pentru trup i suflet,
in care ar putea cgdea el i Stefan, indernnindu-1 sg atepte

ping se va hotgri soarta rgzboiului. Dac Ins domnul se

va indargitnici sg. piece nu-1 poate opri, ciramine incredintat,
cg.', intorcindu-se in Scaun, acesta ici va aminti de adapostul

ce a primit in imperiu.
Ioan Raguzanul refuzg. s deie un rgspuns lginurit la Intrebarea lui Petru, dao g. documentul grecesc, infaticat de dinsul, era scris in Moldova sau 1a Tulln. In august, cu toate
c. Pe tru Muse juramintul de calomnie", procesul urmeazg.
La 8 octombrie 1.593, Toma Contarini, ambasadorul venetian,
af1i inc. la Innsbruck pe domn: era bolnav i fgra nadejde

de a segpa din miinile austriacilor. Procesul -se mintuie

in aceeaci lung., In favoarea lui Petru, i cererea de revizie
fcut de raguzani e respinsg de judecgtori..
Domnul se intoarce la Bozen in noembrie, cind BO dau
ordine pentru peed bung", cit cipentru ca el sg nu fie nelinitit de poporl. Anul 1594, cel din urma din viata lui Petru,
era sa se Inceapg. cu prigonfri noi. Raguzanul, caruia Pi ii
face procespentru injurii (ianuarie), Ii razbung prin dibace
i singeroase calomnii.
1 Oprit de proces, Petru nu s-a mai dus, cum avea de glnd In iulle,
pentru a petrece Tara lingA -Braun, .cu tefan gi Maria, la baronul de

Wolkenstein, care-1 pottise la Org.

260

IV

Inca din luna lui decembrie 1593, citiva

din boierii Iui Patralcu Voda venisera din Po Ionia pentru
a-1 Indemna In numele regelui s se statorniceasca acolo.

La vorbele Ior, dorul de duel prinse din nou pe exilat:

intr-o cerere catre Ferdinand, el Ii arata starea sa nesigura,

lipsa de bani, neputinta de a stringe sumele depuse aiurea.
Regele Poloniei ii &Ouse n4te sate i-1 chemase prin scrisori
la dinsul: nu-1 rasa Irma inima s se duca Intr-o ar ale de
apropiata de turci, i apoi avea indatoriri feta de primitoarea
Casa de Austria. Papa eare, din aprilie 1592 Inca, Ilincredin-

ta de bunavointa-i fet cu dinsul, scrisese imparatului ai

arhiducelui, cerindu-le sa-.1 lase a veni la Roma. Pentru
dinsul, spunea batrinul, n-ar avea atita grija, dar cugeta
la soarta ce ateapta, dupa rnoartea sa, pe *tefan. N-ar
putea Ferdinand sa-i Invoiasca o calatorie de afaceri In
Po Ionia si una la Roma, ca sa poata primi binecuvintarea
pontifical? Ar rasa ca zalog, in Tirol, suita i averile sale.
La sfiqit, el cere cu caldura ca oamenii care-1 clevetesc
sa se infatieze inaintea Iui, ca s. le poata raspunde.
Pe acea vreme la Praga, Ioan de Marini spunea imparatului

c Petru a dat bani multi sultaneil, qi c aceasta va cere

nurnirea-i de la barbatul ei cu prilejul casatoriei uneia din
fetele lor. Casatoria aceasta2 se facu, cli pampa deosebita,
la 6 decembrie 1593 Ins, aa Incit Ora nu mai avea, la

Inceputul anului urmator, nici un temei.

La 15 ianuarie, Ferdinand, care se atepta sa plece Impo-

triva turcilor la primavara, trimite porunca lui Kiihbach

sal cerceteze pe Petru asupra rlzboiului. Raportul asupra
acestei cercetari ne destainuiete o suma de pareri interesante ale doranului, ne infatipaza chipul cum judeca el
problemele politice mai Insemnate pentru cretindtate i
neamul sau.
1 0 slava.

2 Fata sultanului ia pe renegatul ancontinian Halil (numit inainta

de turcire: Paggi).
261

Intrebat despre lucrurile chiar In priviMa ctirora era

bAnuitor, Petru se InspAimInt la Inceput (hart entz-eczth),

apoi Incepe a se apilra cu cAldurti, jurIndu-se ea' nu stie decit
cele ce i se spun de localnici, co. nu tine nici o corespondentti,
c5, de ar afla ceva, n-ar fi In stare A' ascundti. Ii Inchipuie
c raguzanii, de la care n-a cdpiltat nici o satisfactie pentru
ocArile ce-i aduseserA, II Innegrese In ochii familiei imptirAva da la lumina
testi, dar Dumnezeu stie cA el e nevinovat
dreptatea.
La Intrebarea pe unde ar trebui stl se ntivAleasc5 In truile
turcesti, Petru rspunde cA despre Moldova nu se prea poate,
cd e bine sti lupte asa cum au luptat pind acum, atacind

pe turc In tara lui, unde-i pere inima". Crestinii, chiar

mai putini, vor fi biruitori, cAci Dumnezeu ii ajut: asa s-a

intimplat la ai lui totdeauna. ()stile sultanului duo cu dinsele mult gloatti, au arme putine, mai ales pustile" (tunurile), si nu sint asa de dibace la intrebuintarea lor. Totusi

e mai bunA pacea, la care, luali cu pricepere, s-ar putea

educe pAginii: astfel, soarta rAzboiului se poate schimba,
cici turcul e un luptiltor ind5rAtnic", avind oameni multi,
bani i proviant din belsug, asa c5. se va folosi de oboseala
crestinilor, spre a-i zdrobi mai tirziu.
Khbach, om naiv, cu pretentii de a fi cunoscator adinc
de suflete, gAsi cu cale sA. intrebe atunci pe domn, daca el

ar merge la oaste, cu cei1ali crestini. Petru se schimbil

oarecum la fatA, rAspunse totusi, limpede i cinstit, ch. a
mincat rnultd vreme plinea $i, sarea sultanului", c5. i-a fost
supus si sultanul nu 1-a urmarit, cind s-a hotArit sg. fugg,
CA, mai mult, 11 cheamA acum i In domnie. E bAtrinpe urm5.
si sflirIrnat, nu poate oA1ri, pentru un betesug al su, nu

stie sA dea sfaturi, fiind om cu pricepere putinA"; II btinuieste, in sfirsit, poporul pe aici ca ar fi vrAjmas al crestinilor. Dac5. i se va cere Insti numaidecit so. meargA, se va

supune. Asupra plecArii lui Ferdinand, Ii pare si bine si

rAu. Bine, fiindc5. turcii ii cunosc vitejia, si ei se uitA mai
mult la eine comandA., decit la cine se lupta. Ii pare ran
InsA cil se tulburti astfel pacea unui om batrin.
262

Sultanul nu va veni Insusi in Ungaria, dici nu e osta

de felul sOu si sufere de epilepsie, asa crt nu poate sta nici

un ceas edlare. Are numai patru pinri la cinci pasi buni,

dintre care, cel dintii e Sinan. Armata va fi la vreo sutil
de mii de oameni si va incepe lupta prin iulie: dad(' persii
mi-1 vor opri, Ochiali1 marele amiral al lui Murad, va ataca

si el pe crestini.
Kiihbach Ii vorbi atunci de ajutorul pe care 1-ar putea
aduce crestintitatii o rascoald a celor trei tri locuite de
romni. Ardealul, spuse domnul, e o taril bogat si bine
locuit, care poate folosi mult si strica mult. Deli
credinciosi Rathorestilor si tributari sultanului, locuitorii acestei provincii nu vor trimite ajutor de oameni,
la care nu sInt indatorati decit atunci cind ar pleca padisahul insusi: vor da insil, ca si Moldova :,,4i Tara Romneascg,

provizii. Dar ei pot opri pe turci la pasurile cele Inguste

ale Carpatilor, i de aceea e un lucru de dipetenie pentru
izbinda rOzboiului, daca Sigismund Bathory s-ar da de par-

tea crestinilor. Aron-Vodil din Moldova, sOtul de tirania

turceasdi, e gata sii facg aceasta. Cit despre sine, Petru n-ar
putea rgscula cele doug -tdri: lumea l-a uitat zicea el, si clti
se mai gindesc la dinsul II cred inchis In Tirol, cum au rgspindit vorbd pretutindeni raguzanii. Apoi aceste doua tri
sint prea slabe ca sg se poatd impotrivi turcilor. Mi-a si

povestit, spune Kiihbach, despre unul, care a stat un

timp In cetate la Praga, si care, dupai ce a plecat de acolo

s-a dus in Moldova, si cu o oaste destul de tare a pus mina
pe tarn, de s-a fticut domn, dar a fost blitut indatg, cu ai
sdi, din porunca impdratului turcesc, si gonit. Apoi din

partea turcilor, au pus pe un altul. Ardelenii au trimis

si ei patru mii de oameni, care au trebuit sd fie de ajutor
pentru gonirea celui ce se Mouse domn" (e vorba de Petru
Liipuneanu, ucis in 1592). Pe linga Sinan sau alli turci,
el, Petru, nu mai are nici o trecere.
1 Ghiligi-Ali (Ulugi) ( + 1589). Petru voia srt spuie Cicala (Sinan-

Paa Cigalezade) atunci amiral sau Ctipudan-pap.

263

Cei doi reprezentanti ai lui Ferdinand la Praga, Cristo-

for-Iacob Lydel i Zaharia Geizhafler, caphtasera porunca

sl ceara lrnparatului hotarirea definit% a in privinta lui

Petru. La 1 februarie, Rudolf nu raspunsese Inca: faptele",

spuse el, indreptindu-se cu mintea la scrisoarea din august
a lui Ferdinand, cam indreptatesc o banuiala, si de aceea
trebuie BA fie luate bine in seama", dar se va mai gindi intii. Torah' lumea era lima., la curte, Impotriva lui Petru,
multumita intrigilor facute de fratii Marini, care erau pretiosi imperiului, ca unii ce negociau cu Aron WA i Mihai
Viteazul pentru rascoala acestora. Pezzcn declara c domnul e in inima lui mai malt two decit crestin", c e un cirac i un ocrotit al lui Sinan-pasa. A zumparat pe too, pe
turci, care-1 vor trimite 11)&4 la galere, ca pe alii, in loc
sa-I faca domn, i pe curtenii lui Rudolf: contele de Hardegk singur, guvernatorul Ungariei superioare, a primit
40 000 de taleri. Nu-si inchipuie cum poate fi privit ca principe un om ca acesta, arendaf, al sultanului, si al Cann tata
fusese precupet de gaini (Hienentroger) la Cairo. S-ar cu-

veni mai degraba sa-1 ia de cap." Dinpotriva, Joan de'

Marini e un om folositor i cinstit.
Gind, in martie, nuntiul papei la Praga, episcopul Spe-

ziano de Cremona, se infatisa inaintea lui Rudolf pentru a

cerca terenul asupra libertatii lui Petru, imparatul raspunde
ca va vedea". Consilierul imperial Rumph arata hag nuntiului ea lucrul e cu neputint.a. Domnul avea prea multi
bani, i se spuse de un altul, i apoi Aron Vocla, care era sa
Incheie la 16 august, un tratat cu imperiul, trebuia crutat.
A da drumul unui pretendent la Scaunul Moldovei, ar insemna s-1 instraineze pe Aron de crestinatate. La 18martie
Joan de' Marini pleca spre tarile noastre. tfrile, necontenit favorabile, care veneau din Moldova prin loan i prin
.Alessandro Komulovit, trimisuI papei, facura pe Speziano
sa nu indrazneasca macar o interventie pentru domnul oprit

In Tirol.
Hotarirea imparateasca se dadu la 20 februarie. Rudolf
recunostea ca nu planuri ascunse, ci curiozitatea omului
fara ocupatie lacuse pe Petru sa 1ntrebe asupra locurilor.
264

Totu-i e ciudatg dorinta lui de a se intoarce: pare ca ar crede

Intr-o biruintg a tureilor. Nu va fi lcisat deci sd plece in aceste

imprejurdri: dacg se va plinge, i se va spune c aceasta e

porunca ImparatuIui. Domnul nu va fi Inchis, se intelege,

dar vor lua bine seama asuprg-i. Dacg Bozen-nu e sigur, vremile cer ca btinuitul sa. fie stramutat in Austria proprie.

Intre aceastg hotgrlre i inceputul anului 1594, afacerta

imprumutului fusese iarai ridicata. Ferdinand trimite In
februarie, prin sfetnicul sau Ur lic Hohenhauser, instructiile
de nevoie. Bolnav atuncea, Petru nu putea primi Indata
pe Kiihbach, si acesta i se infgt,isa abia peste doug zile,
duminica, in 27 februarie.

Se cerea domnului suma Mgaduit de dinsul odata:

300 000 de galbeni. Arhiducele e supgrat, adguga Kiihbach,

di el nu-i mai aduce aminte de acesti bani. tia toatg lumea
ca impgrtise 30 ping la 40 de mii de lei pe la oamenii puter-

nici din impargOe.

Petru arata, ca raspuna, ca nu i-a yutut strthge banii
din mIngstiri, fiindca depozitarii II secot prins In Tirol si
nu lasg nimic din mina. Ping acuma a trait din datoria pe
care o avea la ginere-sgu, datorie, din care au ramas numai
500 de galbeni. Cit despre banii dati de dinsul altora, adevdrul e mult mai pe jos, decit inchipuirea. A damit Imparatului o sabie, pe care o avea de la 'sultan, pretuind 1.0 mii
de lei; i zece camile ; arhidueelui Ernest, In mai multe
d4i, la 2 000 de lei; contelui de Hardegk (care 1-a tratat
bine la Satumare i aiurea dindu-i toate ale mincgrii, iar
lui tefan un ceasornic de aur, cu lent do acelasi metal),
i-a prezentat numai 4 raii de lei, un cal cu sa i friu, o blana
de cacom si un lant de aur pentru femeia lui. Ungnad, care
i-a trimis adesea mincare si alte daruri, la TuIln, a primit
numai o haing de catifea rog, blanitg cu cacom, si o pgreche

de bralarel; Pezzen s-a Impartaqit cu un colan tle aur pentru cal, prquind 1.00 de lei. Din larg a lust numai 29 000
de lei din care a platit trdbantii si a cheltuit -pentTu casg;
1 Ca gi elteva legaturi de gtt femeieti (Faaznedl, de la italienescul:
Tazzoletto).

265

cei trei &Ili de edere in strainatate i-au mincat -I 3 OU0 de

galbeni. Domnii moldoveni nu pot stringe mult, din pricina

lacomiei turcilor i rzboaielor cu cazacii". Se jura ea nu

poate da cu imprumut mai mult decit 5 000 de galbeni, qi
aceasta numai daca-i dau drumul. Averea lui e mai rnult in
lucruri: giuvaere, haine i blani, din care mai are destule,
slava Domnului", dar nimeni nu i-ar da pe dinsele o bucata de pine. Data va fi avind mai mult, sa-i taie capul, iar,
daca se va dovedi & a spus adevnrul, sa li se taie limba phi-

ilor, sa fie cu iertare arhiducelui". ,,Asa ma rog innaltispunea Petru in memoriul prescuitat, pe care-I
mii sale
da lui Khbach la intrevederea din 2 mai tie,
sit ma
creada pe mine i batrinetile mele, i nu pe acei ce ma Vivi-

nuiesc in ascuns."

Domnul mai spusese frig i alta, in amindoua audientele.

Pirit pe fiece zi mai mult, vazind cum i se risipete averea,
cum clima neoIriruita-i omoara curtenii se stinsese in
iarna un preot Marin, i citeva din fernei, intre care Cercheza, cazusera greu bolnave, o pofta nebuna de a parasi
aceste locuri de amar i restriqte 11 apucase. Nu mai ascundea lucrurile de fel. Sii alba Irina de dinsul, cerea el fat4,
i sa-1 lase sil plece. Toate: aer, limba, oameni, ii erau im-

potriva; daca-1 vor mai tinea, tie bine ea are sa moara,

ea ,i slugile sale. Dei nu umbla dupa domnie, se va supune

vointei lui Dumnezeu in aceasta privinta. N-a indraznit sa
spuie lucrurile arhiducelui insui, care nu s-a pus jos cind
1-a prima, dar sa scrie el toate stapinului sau, pentru numele lui Durnnezeu. Batrinul vorbea foarte trist, oftind vi
avea o infatiare foarte prapadita.

La 8 martie, Ferdinand anunta capitanului Kan po-

runca impa'rateasca. Petra nu tat pleca: nu va trimite soli,

nu va scrie.

Domnul se supune, cu o sf4ietoare blind*. Nu se va

plinge nicairi, ci va face ceea ce i se poruncete, de 1-ar
costa i viata". Ii pare foarte ran insa, ea in loc sii-1 creada
pe dinsul, imparatul a dat crezare unor necunoscuti, carora
nu-i este ingaduit macar sa le raspunda. Banuiala ea tine
en turcii el, aa de recunescator Casei de Austria, el, al
266

caruia nepot, Mihneal, a fost turcit de Sinan ii otravete

zilele: n-are odihnd nici zi, nici noapte i nu poate minca
o bucatica in tihna". i cind va muri, vor zice eil mormintul lui e un mormint turcesc".
A scris in Moldova cd se afla intr-o minastire din Italia,

si nu se mai poate intoarce acolo, unde, fara laudd, oamenii

il doresc, caci tam a prins puteri sub dinsul. Sa-i ia Dumnezeu, lui i copilului, fericirea pe lumea cealalta, deed a
scris cuiva, de cind e in Tirol. Nu va mai primi pe nimeni
din ai sal, daca i se cere: fiica-sa ii trimitea pina acum, din
Venetia, oameni cu peti de mare i alte lucruri de mincare,
precum datinazi, cind el era in pat, au venit de la dinsa trei

copii de casa, unul dupa altul; de acuma, ea nu va mai

trirnite. Va da drumul unora din slugi i poftete pe arhiduce Ea porunceasca la hotare, ca moldovenii sa nu mai fie
Idsati a trece. Citeva zile dupd aceasta, el intreba pe Kiihbach daca are voie sd primeasca doi negustori moldoveni,
care se duceau fa cumpere blani la Moscova: unul, Constantin Paleologul, ii era poate ruda de pe nevasta sa Maria.
La inceputul lui mai, Petru simti apropiindu-i-se, grab it de

nacazuri, sfiritul. Se simtea slab", la 10 ale acestei luni,

cind strica diata dintli, prin care Vasa executor testamentar
pe Gheorghe Hatmanul. Acesta se artttase nevrednic de
increderea lui, parasind intre straini, impreund cu Zotu,
pe tatal domnului lor". Testamentul cel nou nu inlocuiete
pe Gheorghe printr-o alta persoand. Domnul arata numai el
a cheltuit toga averea sa, a tot ceea ce a ramas,oriunde,
in bani sau lucruri, apartine lui tefan Vodd, ca parte de
citig in domnie. Domnita Maria nu poate cere nimic mai
mult decit zestrea ei, pe care i-a dat-o: cinci poveri de aspri2
1 Fiul lui Alexandru al II-lea si deei nepotul" lui Petru. Domneste In Muntenia de la 1577 pina la 1583 si de la 1585 la 1591, elnd

e silit sa se faca turc. E acel nepot" al lui Petru a earui matusa. se

afla In 1593, la Venetia. El insusi era, Inca din 1591, sangeac de Nico-

pol.
a Povara cuprinde, cum dovedeste si o comparatie Intre cele doua
versiuni ale testamentului, 100 de mii de aspri.
267

`1 2 000 de galbeni de aur pentru a-si cumpgra o casa i o

grAdind, pe ling o pareche de brtari, prquind. 200 000 de
aspri. Zotu a mai luat pe urm, cind a plecat, far voia lui,
toate giuvaerele i lucrurile date de dinsul, intr-o cgsnicie

de treizeci de ani, celei dintii femei, Maria din Rode& hi

insusise apoi 8 000 de galbeni, pe care-i Impartise cu frate,
salt, Apostolo Tigara, inapoind numai o mica parte socrului s'au. Dar& deci sotii Tigara vor cerca s strice testamenierte Dumnezeuf`,. Dar acesta sa-i rAsprateascg,
daca vor iubi pe *tefan i vor trai cu dinsul ca fratii, cum

tul,

si el, Petru, a trait frateste cu fratii si. Sume mai mici

erau la'sate Mitropolitului MovilA, Preotului Teodosie Bar-

bovschi, lui Stanciu Vornicul, lui Musteal postelnicul,

Dias, Ivascu, Cerchezul, Stanislav, Mihai, Grecul, Andrei,

piticului Petru, arapului Gheorghe, copilului de cash' Sanseim, g.a. Averea, cum o pretaia el, era, afar6 de lucrurile
depuse aiurea, In suma de 8 000 de galbeni de aur, haine
si blanuri, multe pietre scumpe 9i m'arggritare, sad i cu-

lite, precum si atitea alte lucruri pretioase.

La 8 mai, loan de' Marini scria din Cracovia, cerind
arhiducelui revizuirea procesului.

Aflind despre aceasta nou prigonire Casa de Austria

era foarte bine dispusa 1a cu agentul su in Rsgrit, si,

in urma intervenirii Impgratului (18 noiembrie) si a lui

Aron vod (august), judecata dintli a procesului se trimise

in cercetarea Universitalii din Freiburg In Breisgau, bolnavul eerie lui Ferdinand, plinglndu-se cA, dupa ce 1-au
purtat nou6 luni din oras ln ores-, ca pe un hut de drumul
mare", raguzanii nu vreau
plAteascA acuma cheltuielile
de judecata. Nici un. alt domn n-a fost suparat dupa mazilie,.
pentru datorii, i Joan 1i razbuna de-ajuns, r.aspindind
pretutindeni zvonul ea el a izbutit sa fac6 a fi inchis potrivnicul sau.
Petru se adresa pe urma cunescutei bunatAi a casei de
Austria. A cheltuit tot si n-are unde se hilni; banii depusi

sint pierduti pentru dinsul. N-ar vrea, cind va muri, azi

sau mline, ca fiul su sa r.mlie muritor de foame". luMe1268

dova, turcii au pus pe unul, care nu-i este bun prieten"1,

aa ca n-are ce cduta acolo. Vrea sA meargA %Ca' la Papa,
care 1-a chemat 8i a scris i Imparatului pentru dinsul. CA
nu-i d drumul impAratul, nu e o piedica; aceasta ar Incuviinta desigur mila ce s-ar face cu dinsul, lasindu-1 liber.
E bolnav de mult, mintuie nenorocitul, 8i nu poate scrie
Inaltimii sale toate nevoile ce le are"; dar arhiducele e om
cuminte 8i le intelege.

Era cu desAvirsire in War. PinA 8i razboiul cu turcii,

care nu prea iesea dupa placul austriacilor, era un prilej
pentru oprirea domnului. Cardinalul-legat, care trecu prin
Bozen, in luna lui iunie, nu vru s MgAcluiasca nimie lui
Petru, i, cind nuntdul Speziano, rugat de mai multi cardinali, era s5. intervie in sfir8it, cu totul 1Ar5. voie2, Petru sfir-

vise in surghiun rostul lui pe aceastA lume. De altminteri,

boala grea de care suferea Ferdinand (+25 ianuarie 1595),
facea cu neputintA orice intelegere limpede cu acesta3.

La 4 iunie, Kiihbach trimite lui Petri], care era foarte

slab, vinrosu pentru 90 de florini. La 12 ale aceleia8i luni,

bolnavul sosi la Zimmerlehen, castelul supraveghetorului

sAu, intr-o stale deznadajduita. Cu dinsul erau cei mai

multi curteni qi poate doctorul oraplui, Lucio Canobio,
care-I cauta4. Zotu alergase, lacom de ti8tig, lingd socrul
sau bolnav, aducind cu el femeia 8i cei trei copii. Sosise,
1 Aron Vod,
2 Lazaro Soranzo, dintr-o ilustr familie venetiana i autor al
cartii POLLomano" (Turcul"), spune ca" fusese pus sti trateze asupra

venirii lui Eetru la Roma, In 1594.

3 Dxist un document din 1 iunie 1594, prin care domnul numeste

ca executori testamentari pe Luca Stroici, Ieremia Movila,Batti

Amorosi, venetian, pe Tudose Barbovschi, i pe un oarecare Ienachi

Simion (Ienakissimo"). Trebulau sa ia Indat. pe copil in Polonia.

Avem a face Insa cu un falsificat.
Calloqterfi numele tuturor furnizorilor lui Petru, deei si al spiiterului de la care se cumpiirau doctor-ilk pentru dinsul sipentru Maria,

tiitearea sa, bolnavd gren de inimti. Ii chema Ludwig Babtess.

269

pentru aceleftsi motive, jupineasa CtimArIpaia", sora Domnului, sotia lui Gheorghe ctimAraul.

La 28 iunie, Kiihbach aerie lui Ferdinand cal nu mai e

nici o ntidejde pentru bolnav; de douti zile i se legase limba.

Chemat In grabA, el sosise noaptea la Zimmerlehen, si, ca
mingiiere, i-am spus c, IndatA ce va fi sAnAtos, impAratul
Ii va ingAdui sti piece, lucru pe care, cind era siinatos, 11
dorea inainte de toate. InsA n-a luat aminte de loc la aceasta", ciici pierduse cunostinta. La 1 iulie, intre 1. si 2 dupdamiazA, Petru se stingea la Zimmerlehen, dupti ce primise
Imprirtilsania de la prietenul si duhovnicul sAu, mitropolitul MovilA.
Corpul, pe care rudele voiau s6-1 ducti la Venetia, fu adus

la Bozen, in casa din strada sub Kupferplatz",de 12 lrani din imprejurimi. Dupti porunca lui Ferdinand, Ingroparea sa se fricu la 2 iulie, In biserica franciscanilor, cu
cuvenitele ceremonii crestine catolice". RAmtisitele domnului fugar furd depuse lingd ale femeii sale Irina.

Epitaful, sripat mai tlrziu, glAsuieste astfel: D.O.M.

Lui Io Petru Voievod, din familia regalA Corying, a Valachiei, care, pentru a pAstra In fiul su tefan credinta, pArrisindu-i de build voie intinsul principat si Invrednicin-

du-se de ocrotirea Casei de Austria, a murit In virsta de

peste saizeci de ani, la 1 iulie 1594. Om foarte vestit, in fericire si restriste, In rilzboi i pace".

Ca fizic, strnepotul lui ,5tefan cel Mare era o biat fiirrta slabg. i bolnAvicioasti. Un cap aproape triunghiular,
cu fruntea foarte kVA, lnalt., dupA cit se pare, cu toatA cAciula care o acopere In parte, cu barba ascutitA, scoasa indrirAtnic inainte. Are buze'mari, nasul coroietic, sprincene
subtiri, foarte arcate, deasupra unor ochi cu crtuttitura pierdutti si stins6 sub geana de sus greoaie.
Mustiitile stilt fine, barba albA, Uliat ascutit, cam rarti.
Asa ni-1 Infiltieazti o gravurA, fticuta in acesti din urmit ani,

in Tirol, probabil. In tinerete, avea barbil i musteti negro,

mici si rare", dupti o picturti muralti.
270

Ca suflet, era un om blind si farti relief, einstit big si

recunoscaor. Contemporanul sau, Ierotei de Monembasia, Ii lauda cunostintele.
Stia
turceste i greceste si (era) Incercat In toate meste')
sugurile i avea stiintA de carte. Ii praceau oamenii inwitati
si-i intreba totdeauna despre astronomic, despre climg 11
despre alte lucruri Ina lte. Ii plAceau i oIntreii foarte
mult, si avea un eintaret dibaci, cu mult mestesug, dar era
cunosc6tor si in altele deal e lumii, fiMd tehnic sau inginerl".

Foarte evlavios, a Mcut daruri mIngstirilor de la SfintulMunte: Lavra i Zographos, a reparat ii adtmgit Mitropolia
din Suceava si a zidit de dourt ori (1577, 1583) din temelii
Galata, a careia cldire la inceput se prOusise. Sufletul
acesta curat si blind impeica pe cei care-1 cunosteau cu infatisarea bicisnicA i stingace a trupului.

IV

Cind Petru incredinta pe lacomii si gaz-

duitori, ca averea sa in bani e aproape neinsemnat, el nu

mintea. Se gasirti. 16 000 de galbeni numai In Mzile mortului ; cea mai mare parte din numerar fusese furat, cum se
va vedea, la Zimmerlehen, de cei ce inconjurau pe muribund. Afara de aceste sume, Petru mai depusese altele prin
deosebitele provincii ale Turciei: avea 10 000 de ughi la
minastirea Sfintului Sava, In Ierusalim, cArea-i Meuse dar
un loc de biserica in Iasi (1683); 6 000, la calugarii din Muntele Sinai ; bani i obiecte, cu o valoare foarte mare, la cunoscuti ai sai din Constantinopol: grecii Toma Cromidi si
Costa Cugna, la ruda sa, camarasul Gheorghe. In sfirsit,
la Bozen chiar, o eolectie splendida de giuvaere si podoabe
orientale.

Nefiindu-ne iertat sit cunoastem din alte izvoare ceea

ce alcatuia garderoba unui domn romnesc, din veacul al
1

Aceast4 din urna observatie a lui Ierotei expliel raisurarea riu-

rilor in Tirol, de Petru.

271

XVI-Iea sau din alte timpurl, e Interesant s. s spuie citeva

cuvinte despre lucrurile rgmase pe urma Ini Petru Vodg.
Erau nenumgrate pietre scumpe, diamante, rubine, smaralde, turcoaze, mArggritare mari, unele libere, In. eutii.
Apoi podoabe pentru cai, frlie bAtute cu. rubine, sear" de
aur masiv Impodobite cu smaralde, rubine i cristale; sei
turcesti cu culorile strAlucitoare. 0 bogAtie de arme
unelte de rgzboi orientale, buzdugane i tolbe, sggeti i iatagane, cutite i coifuri, sabii late cu teaca de catifea verde
sau de metale pretioase, ping si rAsung.toare tobe turcesti.
Apoi: inele cu numele lui Hristos, al Fecioarei, slujind ca
peceti; lanturi de git, brg Care de aur cu pietre scumpe, cercuri

de aur pentru picioare', pene de aur lucrat, inimi,

bumbi, cruei de atirnat. Daruri de-ale stgpinitorilor strgini: un agnus Dei

o roatg. de eearg, en mielul lui Dumnezen, numele papii i anul domniei acestuia Intipgrite pe
dinsa, probabil un dar al lui Inocentiu al IX-lea, un

bou de argint, un cap de cerb, din acelasi material, cu armele Bavareii, daruri ale ducelui Wilhelm. Haine scumpe:
lungi caftane de aclaz rosu si alb, blgnite cu martr i samur, mantii invoalte, un paner Intreg de ciubote turcesti cu
virful rotund, gulere de aur, cu podoabe de mArggritare, cuee
de catifea, cu surguciuri de pene de cocor si bogate podoabe
de aur si pietre scumpe. Apoi mAtAnii de mgrgean, ameste-

cate cu mArggritare, vase pentru apg de trandafir, ceasornice de git si de masA, unul eu semiluna pe dInsul, unul
de masg, o coroang de mArgAritare, avind 49 de smaralde
41 de rubine; cele &rug peeeti ale Moldovei. Toate hainele
pi podoabele doamnei Irina, in sfirsit: rochii de culoare
deschisg, bAsmAlute valahe", ciubotele de mg.tasg., podoabe scumpe pentru cap, cingAtori de aclaz rosu si de matasg.
verde cu sponci de aur, cu mArggritare, rubine i turcoaze.
In aceastA imbelsugare de boggtie barbarg, se gAsese oi
lucruri de artg ; o cruce de git, care poartg de o parte RAstig-

nirea, de alta chipul Maicii Domnului, o alta, plinA de

moaste, avind pe dinsa cei patru evanghelisti, zece icoane

rgsgritene: una cu cei 12 apostoli si insemnarea numelui
1 Fuesspenndter.

272

celor doi domni, alta infatisind pe sfintul Alexie din Chiev

facAtorul de minuni, pe Ierarhul Nicolae si pe Sfintul Dumitru din Vologda, o a treia, cu chipul Fecioareil; altele

ilia, pierdute.
InventariuI, Mut dupa moartea lui Petru, cuprinde si

pomenirea citorva carld grecefti qi altor lucruri fara prer.

Dupa savirsirea din viata. a tinarului Stefan, se trimiser
la Praga treisprezece carti valache2. Intre lucrurile aceluiasi Stefan se lntimpina:
0 carte in folio, legata cu aclaz rosu, cuprinzind Psaltirea lui David, talmdcitei din slavonefte in rorndnefte.
O carte in quarto, legata cu aclaz cu flori: Faptele apostolitor.

O carte in quarto, legata cu piele albastra: Psaltirea lui

David.

O carte in quarto, legata cu tafta albastra: Rugdciunea

Maicii Domnului.

O carte in quarto, imbracata cu tafta albastra: Chipul

cum trebuie sd se poarte einem cu Domnii mari3.",

Cei ce doreau sa puie mina pe averea raposatului domn,

se intelesera indat. Cercheza, Zotu, Costea Postelnicul,
Gheorghe Hatmanul isi insusesc pe ascuns, incA pe cind

Petru era in viata, o mare parte din banii si giuvaerele acestuia. Greutatea era acuma sa. scape din Tirol farA ca furtul
BA se bage de seama. Ii mai oprea pe urmal nadejdea ca vor
putea duce cu dinsii pe Stefan, adicA restul averii, care Ee
pecetluise indata, la Bozen. 0 incercare de fuga fusese descoperita: chemat in graba, noaptea, Kibbach sosi la Zim1 Pe timpul lui Primisser (dertul dintli al veacului nostru) ele

se aim' Inca la Ambras.

2 Iar, Intr-o caseta de fildee, scrisori latine0i i greceti".

Imparatul ia cinci Orli valahe".

8 Probabil toate aceste carli sint valahe. Cunontem dintre ele,
dud presupunerea de mai sus e intemeiat, Psaltirea lui Coresi, Praziul (Faptele Apostolilor) din Braov, apoi Invataturile lui Neagoe
Iroda.
273
18

merlehen despre ziul, cind curtenii se scoborau de pe mun-

te, ducind mortul, spre Venetia.

La furt luasera parte mai toti, stapini i slugi. Plna i
iditropolitul Movila bivolul" de mitropolit, care nu tie
declt limba sa moldoveneasca, va spune mai tirziu Kiihbach, indignat
i magarul" de popa Tudose se impartasiera din fapta nelegiuita. Procuratorul arhiducelui se
num, aflind la cel dintii nu mai putin decit 10 000 de galbeni. Daca Intelegerea ar fi dainuit, niciodatti austriacii
n-ar fi putut da de urma acestei instrainari. Ceea ce a dezbinat pe moldoveni, a adus descoperirea lucrurilor tainuite
si ne-a dat prilejul de a cunoate amtinuntit sufletul lacomelor clase suprapuse" din 1594, a fost cearta pentru testament.
Diata din mai n-a fost descoperita de Kilhbach, decit in
octombrie; Cercheza scosese la lumina fug cele citeva foi,
scrise la aceeasi data, prin care, fara a strica testamentul
din Tulln, Petru lasa averea toata lui tefan, cu mici legate pentru curteni i slugi. Testamentul-scrisoare din iunie
cel faIs
n-a fost comunicat guvernului din Tirol
decit In aprilie 1595, de regele Poloniei. Zotu nu putea
aduce in sprijinul pretentiilor sale o suma oarecare Mariei si epitropia pentru el
decit unele vorbe spuse in
timpurile din urma de catre Petru, vorbe pe care le contrazicea Movila. Kiihbach pretindea i el ca Petru, dobindind
inainte de moarte graiul, ar fi recomandat pe -tefan arhiducelui.
In adevar, era deci un singur testament cunoscel din Tulln, care
cut dar nu i singurul autentic,
facea epitrop pe Gheorghe Hatmanul.
Citeva vorbe asupra lui Zotu, care joaca un mare rol in
aceste afaceri.
Mare le Spatar Zotu Tigara era un grec same' din Ianina.
Venit de tiniir In Moldova und e-1 urmara fratii sai, Apostol
i Panosor, el 1i cltiga repede o pozitie insemnata, prin

deteptaciunea sa ireata. Pozitia aceasta i-o intari prin

I Am plecat de acasti, de la printii mei, spune el in testament,

j,la list skrac, i rn-am dus sa agonisesc pin& ce rn-a ajutat Dumnezeu

1 au venit fratii i rudele mele i i-am ajutat cit am putut".

274

cbritoria cu singura fan care-i mai r&rnasese lui Petru,

domnita Marial, de tot tini atunci. Era un lacem de bani,
foarte prellicut i foarte indraznet. Portretul pus inaintea
operei lui Ierotei de Monembasia, de fratele s'au, Apostolo,
arat6 sub ca'ciula greoaie o fat Iungilreaj, slaba i fing,
pe care o mintuie barba intreagA, taiat scurt; ochii mari
au privirea pktrunzaloare i viclean6.

La inceput, un haos in casa lui Petru, tefan e bolnav,

obosit de addura verii meridionale F,d de dorul pentru rposatul tatd-srtu, pe care-I plinge Inca strapic toata ziva".
Curteriii cer s plece: unii la Venetia, altii, ca mitropolitul
Movild, la Papa, care-1 chemase prin cardinalul Montalto2.
Mai avuse, se pare, mdcar una (cu fata lui Cherepovich): Tudorita. Mai multe documente pomenesc Inca din 1583 pe un fiu al lui
Petru: Vlad Voievod, care trilia i In 1584-8, dar era mort, desigur,
in 1589, cind tefan, fiul cel mai mic, fu numit coregent.
2 Scrisorile ce se schimbau Intre Venetia i Bozen, au fost cel put in

odatrtoprite. Avem astfel, cartea greceasa a lui Gavril deFiladelfia

catre Zotu (9 iulie), a episcopului Maxim de Cerigo (Kythera) ctre
acelai, a lui Hrisoverghi catre Sguromali Hrisoscolo i alta a aceluiai catre Movila (11 iulie). In sfirit, urnititoarea carte romneascl
(rarisim5):

Amin.

La jupinul Ghiorghie hatmanul i la jupineasa cmilrtoaia i la Ivan

i la Asian Mihail multa stinatati facem Dumnilur Voastri. De yeti
intriba di siintlate noastrti, sintim sIntitoi, cu mila lui Dumnidztiu,
Alta carte ce ne-ai trimis cu pota ne-au venit, i am inteles di sraatatea dumnelivostri, 1 foarti ne-au piirut bine. Dup6 aceia ni rugam
dumnilur Voastri. Alta srt dea Dumnidztiu ceast carte a noastrti slit
afli pri dumneavoastril In tout stintate. Amin. Scris in Venetiia, in

luna in iulii 11 de (zile).

Di la jupinul Ghiorghii camara*, I di la hatmneasa i di la

alti, di la top.

Pe dos: In mama juptinului Ghiorghi Hatmanul, s6 si dea in

Boldzan ceastil carti.
In mani de sinor Gorgi
hatmanul"
273
184

Maria Clrcheza, simtindu-si purtarea din trecut, reIaiiIe

ei cu voievodul mort, pirite de Zotu, se teme de o descope-

rire a furtului si staruie sa i se dea drumul, asa de turbat

si plina de ciuda", Welt pare a-si da sufletul. Copilul, ispi-

tit din toate partile, nu stie singur ce-ar vrea; uneori ii e

dor de taia, alteori s-ar duce la unchiu-sau, Gheorghe bat-

rnanul, ori in Po Ionia; citeodata spunea cA vrea sA ramIle

acolo. Slugile i curtenii se bat fare siney, desfrineaza pe
copil, facIndu-1 cheltuitor, dindu-i sa bea. Haosul acesta
tine pima ce Imparatul hotaraste soarta lui tefan: la 2 au-

gust, el arata lui Ferdinand ca, din cauze deosebite, dar

mai ales ca sa poata fi adus cumva la dreapta credintiV,
nu-I va da rudelor pina la majoritate. Testamentul hatmanului nu e recunoscut, i, la 13 august, Kiihbach (IA drumul
curtenilor i slugilor, pastrind numai pe c1teva dintre femei.

Zotu si Maria Cercheza pIecasera cei dintii la Venetia, pe

mitropolitul i Tudose, hatmanul si Aleuscat, ceilalti
xandra camarasoaia.cu fiii sai, Staniciu Orbul cu femeia
sa, Ana din Tarent, Sguromali Hrisoscolo veneau pe riul
Adige.

0 cearta pe drum Wu pe Zotu sa ia o masura foarte daunatoare pentru interesul comun. Furios pe Cerchezd, care nu

voia sa-i dea cit cerea el, marele spatar o denuntatribunalului seniorilor de noapte at criminal". Maria e arestata
impreuna Cu gazda ei, Popa Adam si, prin amenintAri,
Z9tu face pe complicii sai sa depuie toate lucrurile furate
valorind la 50 000 de galbeni, dintre care 8 314 In bani
la dinsul, sub pecetie, si la grecul Gavriil, arhiepiscop
de Filadelfia1, un fel de sef al comunitatii grecesti din Venetia.
Prin Zltu Insusi, prin fostul agent al lui Petru, Antonio
Bruni, care avea daraveri banecti cu cel dintii prin Bernardino Rossi, agentul arhiducilor In Venetia, prin Cercheza, care saituieste pe Kiihbach A pazeasca pe t.efan de
1 Arhiepiseopul-mitropolit de Filadelfia ii avea &annul aid,
in Venetia.
276

otravurile posibile ale domnitei Maria, Curtea din Innsbruck afla furtul, nebanuit macar 1nainte. Khbach, spimintat de dibacia facatorilor de rele, ia pe Maria lui Zutu
la dinsul i o pune sub paza, pecetluiesti e cele rilmase
pe urma Cerchezei i porunceste sa se aiba grija de siguranta
orfanului.

Zotu flgacluise sa se intoarca peste 15 zile, pentru a-si

lua familia. Sigur, prea sigur de naivitatea ncnatilor, In-

draznetul grec ceru un pas cu acest scop i, dupg acordarea

acestuia (13 septembriel, el pleaca din Venetia, la 14 septembrie. Ajuns la Bozen, are nerusinarea s proteste, eind
i se cer lucrurile, Bali reclame familia, Mgaduind pe urmd
restitutia, sa' se duca apoi la Innsbruck, pentru a cere dreptate" arhiducelui. Acesta era lug hotarit sa nu-1 scape din
mina, i lacomul intrigant trebui s trimita pe Apostolo,
spre a stringe si aduce juvaierele care erau sn-i dea libertatea.
Apostolo nu facu fireste nimic pentru aceasta, nadajduind c arhiducele, plictisit de a tinea fara plata pe fratele lui, Ii va da drumul i fr. 1napoierea lucrurilor furate. Avem ateva scrisori ale celor doi frati vrednici unul
de altul. Apostolo spune lui Kiihbach ca nu poate izbutf,
cu toate silintele sale. Apoi plinge duios pe bietul domnul
Zotu, fratele meu, singurul pe care-1 am in lume"2, multumind ironic lui Kiihbach pentru mila ce o are de dinsul.

Zotu se plinge la aceeasi data de un junghi (mall, delle

gote), de care nu credea sa scape atit de usor; Maria e bolnava de ochi. Dumnezeu ne stie cum ne gasim". In aceeasi vreme, el 1ndemna pe Arhiepiscopul Gabriil sa-1 scape,
fnapoind cele furate.
Nici acestea nu fura inapoiate, dar nici lui Zotu nu i se
dada drumul. Dupa ce grecul, pus la liacercare, e dovedit
c minte, pretaind lucrurile la 7 000 (1) de galbeni si aratind numai sase (in loc de unsprezece) sinete, dup ce se
descopar Incereari din parte-i ca sa fug/ cu familia, Ferdi1 Oammilor acelora ticilloi, mai vrednici de cruce decit de induJare" scrie arhiducele Ferdinand lui Kiihbach.
2 AI treilea frate, Panoson, era cu altii maml.
277

nand orinduieste (8 octombrie) 01-1 puie sub pazk. La protestkrile lui Tigara, Kiihbach Ii rAspunsese, cA, clack vrea
o altii locuintk mai potrivita, n-are la indeminA decit inchisoarea.

Cu toatk oprirea familiei Zotu, cu toatk descoperirea, in

octombrie a testamentului, care strica pe cel din Tulln,

lucrurile nu inaintau la Venetia. Moldovenii tAgaduirk
autenticitatea scrierii i pecetii, rkspindirk bani pretutindeni i magistratii erau sL incredinteze averea sechestratl

Hatmanului, ca legiuit epitrop al lui tefan, cind

KUh-

bach sosi la Venetia (11. noiembrie).

Cele ce se petrec aici sint foarte interesante. La 12 noiem-

brie, dimineata, trimisul se intilneste cu moldovenii, pe

piata Sf. Marcu. Acestia isi revarsk in voie toat ura impotriva lui, refuzind cu arogantk restituirea unor bani, care
sint ai lor, cerind copilul, oprit pe nedrept: nu e la Bozen,
aici s le porunceasa. Durninick, anti intilnire la Gheorghe
hatmanul, cu aceeasi izbindA. Toate stkruintele pe lingl
arhiepiscopul Gavriil si clericii greci sint zadarnice. Atotputernicele bacsisuri ale valahilor fac pe Khbach sk. se
teamil de inchisoare i s ceark sprijinul ambasadorului
impkratesc, contele de Thurn. La 16 noiembrie, tribunalul
del Mobile d6dea tutela lui Gheorghe hatmanul: sentinta
ar fi costat, dup6 Kiihbach, 150 de galbeni.
Mindri de aceastil izbind, asociatii indrkznesc a piri pe
arhiduce inaintea dogelui i senatului venetian. Cind Klibach cApktil de la acestia poruncil pentru o cercetare nouk,
ei cearck sk-1 conrupil si pe el: clack' va face pe Ferdinand sd
le dea copilul, va cistiga 2 000 de galbeni, dack-1 Ned pentru dinsii, 6 000 de florini, o blank de sarnur pretuind o mie
de galbeni si ce juvaier Ii va p15.cea. SA-1 ia, ii spuneau ei,
i legindu-1 de cal: viu
i cu sila puindu-i un cklus in gur

sau mort, au nevoie de dinsul. In alt k. zi, un grec Ii oferk

pe piatil 2 000 de galbeni, clack va face sal se taie capul sau
;racer nasul si urechile lui Zotu, i dack-I otrAveste cu o
pulbere ce fk'gkcluieste a-i da, r:asplata va fi de 3 000, din
care 500 inainte.
278

Khbach mai avu doug audiente la doge, unde i se promisese tot, In zadar. Avocatii cumparati refuzau sil pledeze
pentru arhiduce. Stanciu, care declarase cd recunoasto serisoarea lui Petru, amenintat cu moartea, Isi retrage indatd
cuvintul. Se ceru interventia impliratului.
In ianuar 1595, Nicolae Albanezul soseste pe ascuns In
Tirol: trebuia sa aprindd casa unde se afla tefan i sil-1
fure in lnvlmiieall1. Emisarul cistigase pe doud din slitgile domnului, Tudor si Arapul, cind afacerea fu descoperitt Vinovatii fur inchisi i apoi goniti din lard.
Impdratul scrise frail folos la Venetia, si cuvintele ambasadorului n-avuril rdsunet. Pe cind regele i regina Ana a

Poloniei stdruiau sd se trimitd copilul acolo (4 aprilie),

in puterea testamentului din 1-iu iunie 1594, Zotu, devenit liber, se plingea la Praga, izbutea sd capete scrisori de
la papa, cerind de la Rudolf trimiterea familiei lui. Plictisit de cheltuielile ce se fticeau en intretinerea prinsilor,
ndddjduind c sosirea lui Zotu la Venetia va sltibi pe cei-

lalti vriljmasi, guvernul imperial porunci ca Maria si cop iii

sil fie lilsati sii piece, ceea ce se si fileu (7 iunie).
Asigurat astfel, Tigara Incepe iardsi lupta serioasii pentru mostenire. Fabricd. un testament, care ar fi fost dictat
de Petru cu trei zile inainte de moarte: Zotu cdpdta epitro-

pia, femeia sa un dar de 20 000 de galbeni. Bacsisuri de

6 000 de galbeni s-ar fi Impartit de dinsul la Venetia. 0
criltorie a lui Khbach, in noiembrie 1595, n-avu urmiri
bune: bietul om plecase s ImpIineasc. un vot pios la Loreto si Roma. In lipsa lui, cele cloud partide se impacd, si
Kiihbach, auzind ct vreau sd-1 Inchidd la Intoarcere, se
grilbi sd treacd hotarul in Tirol. Cercheza se plingea ch nu
i se dau inapoi lucrurile ldsate in Tirol ; mai rdu decit la

turci

i asasini 1"

Averea rminea insd pecelluit de Signorie, asa cii, in

1596, Zotu fu silit sa vie in Tirol (ianuarie) si, neizbutind,

el incercil iarilsi sa fure pe tefan. Un polon, Pantasco, veni

In noiembrie la Hall, cu o suitii de opt oameni i plecd a

doua zi. Conspiratia fu descoperitd. In zadar eilutd guvernul

austriac sii puie mina pe persoana lui Zotu, cind acesta se

279

gasea la Ferrara, staruind pe linga ducele de Mantova. Numai moartea liii scapa pe tutorii lui tefan de orice grija.

La 14 martie, aflindu-se In pat

de altmintrelea, de

cind 63 vasea
Venetia, era necontenit bolnav
el Ii
face testeamentul. Lasa bani unei minastiri de calugaritt,
care trebuia s'a se Infiinteze In Venetia, altfel lavrelor din

Athos, apoi bisericii grecesti din Venetia si rudelor sale.

Fete le lui: Pa'una, Ruxandra si Isabela capatau cite 4 000
de gatheni. Mama lor trebuia sa le rnarite cu greci si nu cu
alta nape". Grija averilor se lasa celorlalti iloi executori.
Apostolo Tigara i Constantin Paleologul, daca poate femeia mea, doamna Maria, nu va putea suferi nacazurile
acestei lumi, hind tinara, i va voi s se marite".
Spatarul se savirsi din viatia, in Venetia, la 11 (21) aprilie 1599. Oasele sale odihnesc In micul cimitir al bisericii
San Giorgio dei
Pe placa de bronz ce le acopere se citeste: Zotu Tigara
din Ianina, cel ce a fost invrednicit, a fi sub Domnul a
toata Moldovlahia, Petru, feciorul lui Mihnea (sic), Mare
Spatar i ginere al sail, cel ce a trait, cu stralucire in acest
mormint, Wirt pentru el si urmasii sai de fratele san, Apestolo, asteptind invierea din morti. 11 aprilie 1599".
Vestea, problematic de trista, a fest adusa indata la Innsbruck de-o stafeta anume, si .5tefan, atunci la scoald la
iezuiti, mInglie astfel pe Maria:

Prea iubita mea sora,

Am primit scrisoarea Domniei Tale, si cu nesfirsita durere am 1nteles nacazul In care te afli, pricinuit de moartea
barbatului Domniei Tale, cu sufletul caruia Domnul Dumnezeu fie indurator. Eu, un frate imbitor al Domniei Tale,
simt pentru aceasta mare durere i compatimire de Domnia Ta dar, Tiind o asemenea Intimplare din mina lui DumnezeuArebuie sa o i suferim cu rabdare bung si s ne hotarim pentru ctea ce este mai potrivit: mingiierea, care se
poate; astfel nadajdniesc -ca vei face asemenea tit despre
E1 csrea In testament, dna no i s-ar da local ce oerea aici Csi
nu is-a dat), sa-1 1ngroape in rnInastirea Si. NicolatFilantropino din
lamina.
280

cele ce-mi mai scrii, eu voi vorbi de dinsele cu dumnealor

epitropii mei, Si de ceea ce ae va putea face, aft de curind
vei fi instiintata. Intre acestea, vei rgmInea mingliata

asigurata ea ma voi arata totdeauna fratele iubitor al

Domniei Tale, eind Inca si Domnia Ta vei face ceea ce se

asteapt de la o sorg iubitoare si-mi vei raspunde eu tot
atita dragoste. NeavInd alta sa-ti spun, ma recomand Domniei Tale din inima, cerinduli de la Dumnezeu, Domnul
nostru, orice multamire.
Din Innsbruck, azi 1-iu Mai, 1599.
Al Domniei Tale
dragul frate
Stefan Vodd.1

Pare ea Maria scrisese fratelui &au, propunindu-i o impg-

care. Scrisoarea dintii fu urmata de o alta, si iota ce raspundea la aceasta, tefan;

Prea-Luminatg. Doamng, Bora mea,

Primese acuma, dupa trecere de putine zile, o a doua

ecrisoare a Domniei Tale, si raspund la dinsa. PrecumInsa

In cea din urrna carte a mea, m-am rugat s capeti minglierea, tot asa si in aceasta. Celelalte le vor Intregi teologii,
care au aceasta meserie. Fii sal:l-Wag i mingliata. Din
Innsbruck, azi, 10 mai 1599.

Ieu, fratele Domniei Tale

Stefan Vodd,
ce am fo:1 Donut terei Ma-Nave

fi a Terei Munteneyti.2

Minglierea a venit In curind pentru Maria, care se casatorea la 28 noiembrie 1600, In biserica de familie a SM.
tului Matei (S. Maffeo) din insula Murano, reparatg de Mih19 2 Pasajele subliniate sint romanefti In or.igiaal.
281

nea Turcitul, a crtruia mrttutl, Miirioara Val large, Mese

calugrtritrt In mindstirea vecing, cu Polo Minio1.
Polo Minio di ser Scipione era din cea mai bunit nobletri
venetiang. Veniti din Mazorbo, Minii fusese primiti Indatti
in Marele Consiliu, F)i din al 15-lea veac Inert II gasim In
cele -mai insemnate bonn i demnitrtti. In legilturti de comert
lucru de care nu se rusinau cei mai glorit*L dintre
cu Rasrtritul, ei contracteazrt In
aristocratii Venetiei
1543 o aliantrt cu Paleologii din Constantinopol2. AceastA
casatorie ii Inrudi poate cu Petru chiopul, care luase de
nevasta pe Maria Amirali din Rodos, poate i ea de vita
paleologrt, mama domnitei Maria.
Aceasta avu, in al treilea an de crtsnicie, un singur fiu
cu Minio: nrtscut la 13 septembrie 1.603, i se puse numele
Indoit de Teodor, ca unul ce era dtiruit de Dumnezeu, cind
prtrintii nu mai nadajduiau sa" aibd copii, si *tefan, amintire pioasrt a tinrtrului voievod, mert atunci, In cea dintli
tinerete3.
Moartea lacomului Zotu a avut urmarea de-a impAca pe

domnita cu fratele ei.

Maria s-a invoit repede cu tutorii lui tefart4. La 27 aprilie 1600, Kilhbach plecrt la Venetia pentru a se intelege cu
dinsa: avea voie de la tefan3 i cotutorii sal s'a lase doamnei o treime din avere.
El izbuti s. Incheie insa o invoiala, prin care cede numai
o F,sesime: actul, iscrtlit la 14 iunie 1600, In casa Mariei din
1 E curios cil In d3c1aratia lui Rossi de a fi primit juvaierele aflatoare, In parte, la Gheorghe hatmanul (11 iulie 1600), Minio ia partea

Mariei come marito" (ca barbat).

2 03tavian Minio ia pe fata lui Pavel Paleologul.
3 Teodor-Stefan are cu Giulia Molin cinci fii, Paolo-Silvestro,
cel mai mare (nhsc. la 31 decembrie 1635), opt (cu Morosina Morosini),

Polo Minio traia Incrt la 1619-20, cind merge pentru afaceri In Mold )va, aducind si un rap ort asupra tarii i celor vecine: familia 11 Into.
viirtisea.
Acestia sint siliti sa. se Impace, cilci moldoveniiscoseserit acuma,

In decembrie 1599, clteva mii de galbeni de sub sechestru.

El scrie la 15 mai 1600, o a treia scrisoare surorii sale.
282

contrada Sant'Antonio, centrul de asezare al romfinilor

din Venetia, &idea domnitei unul din cele trei mari lanturi

de margaritare, trei diamante, o scufie, i jumatate din

banii ce se aflau la Ierusalim. La 16, notarul Andrei Catti
scria o alta' invoiala, facutil cu Cercheza, careia i se fagadu-

iau 200 de ughi. Gheorghe hatmanul si vaduva lui Bartolomei Bruti, creditoare a raposatului Petru, fura de asemenea multamiti. Kiihbach se grAbi IndatA sit trimita lucrurile
peste munti printr-un servitor, inainte ca Signoria, pc linga
care intrigau oameni necunoscuti, sa le poata sechestra inraF,si. Averea cistigata astfel lui tefan se urea la 17.596 de
florini si citiva creitari.

Cea mai mare parte din moldoveni dispar dupa aceasta

data. tim despre Costea postelnicul, ca s-a dus in tart
prin Viena. Mitropolitul Movila s-a asezat cu rudele sale
la Podhaecz, in Po Ionia; tot acolo se stabilirit uncle din
femei, Vasile paharnicul i postelnicul Musteala ; cei mai
multi s-au pierdut in haosul cosmopolit al Constantinopolei.

0 parte din curierii lui Petru voievod se arata iarasi la

moartea lui t e f an, cind un alt proces ni-i scoate la lumina.
Sint un adevrtrat noroc pentru istoric aceste imprejurilri,
care trag.atit de complet perdeaua uitarii deasupra unei societati F)Iunei epoci.

Citva timp dupa hotarirea impliratului, care oprea pe

micul tef an in Tirol, Ferdinand numea ca tutori pe Kilh-

bach insui, pe Iacob-Andrei de Brandis, Kronburg i Vorst,

om pios si cult (invatase la Bologna, si a compus o carte:
,Canicalaree, in 1623) si pe batrinui Wilhelm, cavaler de
?Wolkenstein, senior de Trost si Neuhauss, din familia trubadurului medieval Oswald (15 septembrie). Acela dintre
ei care s-a ingrijit indeosebi de dinsul a fost Ferdinand de
Kiihbach, care era si epitropul fiicii naturale a lui Ferdinand, Veronica de Vilanders. Ingrijirea aceasta, foarte

constiincioasa, avea si mobile interesate, cum dovedira

mai tirziu nenumaratele sale cereri de rasplatt.
283

Dupg un report al tutorelui principal, se hotara ca Stefan

s rgming, in Bozen ping la primgvard, pentru a Inv Ata mai
temeinic cele trei limbi (24 octombrie). Kiihbach propunea
pe viitor osedere de un an sau doi la Innsbruck, sub un pre-

ceptor 0 apoi trimiterea lui tot mai departe in imparatie.

La 12 octambrie, copilul, care stgtuse ping atunci in casa

pgrinteascg fu strgmutat la fratele epitropnlui sgu, OttoMarx de Khbach. Curtenii sgi plecaserg si el avea pe lingg.
dinsul numai doug slugi, Tudor si Arapul, pe Semseim, co-

pilul de cas, pe Petru Boles sau Petermann, piticul, si

doug femei, o sclavg si ingrijitoarea sa, la care copilul V-

nea mult, muta Anghelica. Bicisnic din nastere, Stefan

avea cloud boale ascunse, care cereau ca totdeauna cineva

devotat sa fie ling. dinsul. Muta dormea noaptea lingg patul voievodului.
Prezenta acestor oameni de aceeasi limbg cu Stefan supgr
insg pe Khbach, care dorea ca epitropisitul sgu sd fie crescut nemteste. Se indigna de felul hrgnii ce se dgdea copilu-

lui, grosolanele mincari reci" ale Valahilor, nepotrivite

cu clime, de starea cronicg de betie a arapului; nu uita cg
Mute luase parte la furtul din iunie; atribuia slugilor romnesti indrgtnicia cu care Stefan tinea la eresul sgu grecesc. In noiembrie, Mute si roaba Maria Ned' socotite, si,

in primgvara lui 1595, plecarg, dupg descoperirea unui

complot, in care erau amestecati, Arapul si Tudor. Piticul
si copilul furg indepgrtati mai tirziu, si cel dintli ajunse la

mare trecere pe Rugg nunciul apostolic in Venetia. CIO\ a

copii moldoveni, care se infAitisarg la Stefan, in Innsbruck,
furg trimisi inapoi. Insg, pentru a mingiia dorul de targ,
pe care copilul instrAinat 1-a avut pin in ceasul de pe urmg,
Kilhbach aduse cu dinsul de la Venetia, in 1600, pe tingrul
Ion Cgmgrasul, care fusese, in Curtea domneascg imprgstiatg, comisul voievozilor. Acesta rgmase thigh' vgrul sgu
bolnav ping la moarte-i.

In aceeasi vreme cu in]gturarea curtenilor barbari",

Ktihbach se ingriji ca Stefan sg. pgrgseascg portul oriental,

in care era asa de drggglas blindul copil Man. Ii cumpgra
din Venetia, prin evreul Moise May toate cele de nevoie
284

pentru a-I imbrilca neinleFte (ag teiiisch), i tingra Frau

Kiihbach, asgtoritA in vara lui 1594, completa aceastri

irnbracUminte la iarmarocul Sfintului Andrei, in Bozen.
In locul invataturilor simplului ieromonah Tudose, copilul de domn asculta cu ali nobili lectiile de latineasc gi
velfd ale perceptorului latin din ores, Leonard Alotarius,
cdruia-i aducea, pe lingg leafa in bani, doug Masuri de

lemne, dup`a obicei. Cind, in vara lui 1.595 (10 iunie), Stefan p1ec6 la Bozen, i se dUdu acel preceptor fin, modest
si dup toat cuviinta", pe eare-1 cerea Kiihbach Inca din

1594: Ezechiel Losius, om cu rude grace si desigur fitra

mult cunostin0 de carte. Avea ca kali 200 de florini pe
an. Dup o scurta sedere la hanul Cerbului de aur", doranul fu pus In gazda la Michael Lefin, burghez din Inns-

bruck. In 1.597, el trecu de acolo la fostul su oaspete, Otto-

Marx de Khbach.

Colegiul iezuitilor, in care fu pus s'a invete, era cel mai

vestit din tot Tirolul. Infiintat la venirea Ordinului in

provincie, la 1.562, ocrotit de arhiduce i impilrat, el adunase atitia scolari, c nu-si puteau scrie temele latinesti de
inghesuiala. Din 1582, erau cinci clase: cele dou dintli se

ocupau cu latina mai ales, celelalte si cu greaca. Pentru

ultimele doug, se pUstrau studii eclesiastice, istorice i poetice (Homer era cercetat in clasa a cincea); scolarii se im-

pArtaseau des, primeau o crestere moral foarte ingrijita

in intelesuI ingust i neomenos al cuvintului. La examene
ai solemnitAti se reprezentau comedii, dup moda iezuita,
inaintea publicului, totdeauna numeros si ales.
Avem lista cUrtilor de scoal, ce se intrebuintau la iezuiti, Jist pe care ne-a pUstrat-o inventarul lucrurilor aflate
in casa lui ,5tefan. Sint printre ele &aril de gramatia: Pontanus, Ald Manutiu (Phrases), Ciprian Soarius (Retorica),
Gratser (Nomenclator, Institutiones, linguae graecae), Ulnor (Phrases), etc.; carti religioase: manualul lui Canisius,

un catehism german, Comoara invataturilor crestine",

Exercitiul pieatii" al cardinalului Radziwill, Serta
honoris" de Iezuitul Petru Michael, carti liturgice, o carte
285

despre botez, Viata Sf. Leopold. Apoi citeva manuale de

istorie: cronica lui Laurentiu Syrius, I. Boemus Albanus
de Moribus omnium gentium (Obiceiurile tuturor popoarelor); autori clasici, temeinic expurgati, curatiti de orice
elemente nemorale sau nepioase: Horatiu, Lucian (Dia logurile), Ustin, Martial, Cicerone (Epistole si de Officiis),
Isocrat. Stiintele i studiile filozofice erau, ca In toate geelile timpului, cu asprime oprite. Buiatul primea Insa oresterea pe care o dorea guvernul provinciei: In religia catolied i cu frica lui Dumnezeu".
De altminteri, viata lui -tefan era destul de libera. I se
trimeteau bani dupa cerere, Isi cumpara haine de pret gi
Incepuse iarasi a se lmbraca roman, fireste, in vesmintele
se ducea la petreceri In
bogate, care-i afirmau pozitia,
sfirsit. In februarie, el asista mascat, la logodna fetei lui
von Brandis. In mai 1599, Costea Postelnicul i Asian Camarasul vin sa-1 vada, si el prinzea adesea cu fostii sai
curteni care stateau la hanul ,Cerbului de aur" cu locuinta.
in septembrie 1598, el vine la Bozen, unde ramine citeva

saptamini, tot la Otto-Marx. Ferdinand de Kiihbach ii

cumpara dupa cererea lui, un mic clavir, ca sa Invete pe

dinsul". In iulie 1600, Ion Carnarasul intra In serviciul varului sau.

In 1600, domnescul cocon avea saisprezece ani. Colegiul
II mintuise aproape, la Innsbruck; stia destul de bine nemteste i latineste. Era vreme sali urmeze studiile de limba
In strainatate. Primejdiile, de care era necontenit amenintata viata pretendentului Zotu murise, dar, In 1599, se
descoperise ea domnul MoIdovei1 intinde iartki curse baiatului, asa eh Ferdinand de Kiihbach cel tinar alerga indatit
din Trento la Innsbruck facura insa pe administratorii Tirolului sti roage pe imparat a nu-1 trimite in Italia, c-i, mai
bine, a-1 aduce la Curte, printre copiii de casa. Dupa proclamarea, in 1600, a majorita'tii lui tefan (12 septembrie),
cererea fu repetatii: tinarul ajunsese la virsta cind trebuia
initiat In afacerile politico". Imparatul primi propunerea
1 Ieremia Movilit, atuneea.
286

de a-I aseza la Curtea arhiducelui Maximilian, care era sti ia

in curind mostenirea Tirolului (1601).
Pe cind viata lui Stefan se scurgea astfel, monoton

i ob-

scull, intr-un colt de strilindtate departatd, Mihai Viteazul,

pe care blindul si supusul Petru nici nu-I prevedea in consideratdile sale politice, rdspindea o aureol5. de glorie rosie
asupra tdrii sale. Cu o loviturd de sabie indrtizneatii, el isi
supusese Moldova.
Fdr 5. planuri politice nationale, el visa inconjurarea Ar-

dealului, pdstrat pentru sine, cu tdri cirmuite de domni

inruditi, pe care i-ar mai fi legat de el jurdminte asemenea

cu cele primite in Moldova si Muntenia de Sigismund Bathory. Cea din urmil provincie ar fi fost guvernatti de fiu-stiu,
Nicolae Ptitrascu, precum a si fost, in faptd; in cea dintii
ar fi dorit s puie pe cineva, care s-ar fi distitorit cu domnita Florica. Omul ales fu Stefan Voievod; asezarea lui in
Moldova ar fi multumit, credea el cu dreptate, pe bdnuitorul Rudolf.
Mihai se exprimase el insusi i pusese apoi pe Stoica postelnicul sa propue lucrul, flied inainte de cucerirea provinciei. Cind aceasta cdzu in miinile biruitorului, d.omnul se
adresa poate direct impdratului. Comisarii din Ardeal nu
erau de parere ca Stefan sd fie trimis in Rsdrit, bnuiau
intentiile voievodului, care ar fi avut un alt candidat, serios acesta, Marcu, fiul lui Petru Cercel. Totusi, la 29 iulie,
se porunci lui Kithbach sd cerce gindul lui Stefan in aceasta
privintal. Nu qtim., din nenorocire, rspunsul tindrului
domn; epitropul stiu asigura frig pe impdrat ea primirea
propunerii e cu desa.'virsire sigurd". La atita lucru gindWe
Stefan, cum ar putea sd ajungd iar in vrednicia ce avuse".
E acuma un om dupa dorinta ocrotitorilor sti: a trecut la
catolicism in ultimele timpuri, stie bine nemteste, destulti.
latineascd, intelege i italieneste ceva, pe Iing cd n-a uitat Wed a vorbi, citi i scrie limba sa natard, moldove-

neascil". Pentru frageda sa virstd, are desteptticiune si

1 La 23, ordin special acestuia.
287

patrundere, vorbeste bine; Ii cunoate un singur usor defect:

e de o fire prea mIndral.

In slAembrie, Iupta de la Mirislau zdrobea cariera meteorica a lui Mihai i, u dinsa, sperantele de apropiata
venire la domnie ale lui *tefan. Aeesta, de altminteri, nu
mai avea viitor inaintea lui. Blondul voievod murea Incet
de melancolia ftizicilor.
in 1601, toamna, el paraseste capitala Tirolului, untie
statea in casa nobilului von Graben, pentru a cauta un aer
mai blind la Bozen. Se gasea In acest oras In octombrie; la
inceputul lunii urmatoare, Kilhbach II gazduieste la Zimmerlehen, unde murise Petru Voda. intors la Innsbruck,
el ii prevede apropiatul sfirsit. Recunoseator lui Ion CAmrasul, singurul om de acelasi singe care se afla linga
dinsul, el Ii face la 25 noiembrie, un dar de 10 mii de lei,
daca s-ar intImpla sa moara si nu 1-ar putea rasplati, ca
domn.

La 6 ianuarie, sodalitatea marian5, Intemeiata In 1578

de 20 de rolari de la iezuiti, 11 alegea a doua oar ca prefect

al sau. Fusese primit Inca din 1590 In societatea aceasta

pioasa. pe care o lega cultul special al Fecioarei.si o fanatica. iubire pentru catolicism i reprezentantii sal (se rugau
pentru Maria Stuart, cind aceasta suferea in Inchisoare).
Averea sa, marele sau nume strain, meritul convertirii la
catolicism 11 recomandar colegilor si, aa 6., In 1601, era
proclamat prefect al bor. A lost o mare sarbatoare: *tefan
tinu o cuvintare greceascd si sodalii raspunsera prin versuri
si proza, In cele cloud limbi clasice.
Foarte evlavios i harnic, tinarul doinn venea la toate
adunarile societatii. Aici Intilnea de multe ori pe amindoi
tutorii sai poate, Wolkenstein. i Brandis; toti membri
aproape erau nobili, i intre dinii nume din cele mai mari
ale provinciei. in 1602 Mg, el putu rareori sa-si paraseasca
patul; ceru s fie iertat pentru aceasta lipsa, care nu era
obisnuita. Un reumatism ciudat pentru virsta sa Ii facu
starea si mai rea. La 20 martie noaptea, se simtea asa de
1 Ettwas eines hochen Geists".
288

slab incit argt g. prin grai, Jai Ion Cgmgrasul, dorintele sale
de pe urmg.. A doua z.i, el se atingea, intre ceasurile I si 2
dupg-amiazi, pe vremea cind soarele incezeste putin aerul
rece al primgverii tgrilor muntene.
Un pictor din Innsbruck zugrAvi, dupg porunca lui Kiih-

bach, pe tingrul voievod mort, apoi corpul fu coborit in

haine de parad cu spacla aurit si cu eutitele orientale, cu

pintenii de aur, in mormint, ce i se pregatise lingg altarul
cel mare al bisericii parohiale, Sfintul Jacob din Innsbruck.

Era de fatg. curtea germang a domnului, cu preceptorul

Leronim Hrl, Otto-Marx, scolarii din deosebitele apzgminte ale orasului si congregatiile religioase.
Dupg multi ani, i s-a ridicat un mic monument cu aceastg
inscriptie:

Prea luminatul Damn, Domnul Ion Stefan Voievod, din

semintia Domnilor Maldovei si Terii Romnesti, s.a., tingr
cu insusiri alese, care a urmat de bung voie in surgun pe
tatgl s'au gonit de turci, pe cind se lndeletnicea cu 1nv615.tura, foarte devotat catolicismului si. cultului Fecioarei, a

murit la Innsbruck, In 1602, 22 (sic) mart. A trait optsprezece ani, trei luni qi o

El insusi era infatisat pe piatfa in genunchi, inaintea

crucii. Cind s-a refdcut biserica, in veacul trecut, placa a
fost ingropat la un loc cu sicriul de aramg, sau, topit
impreung cu altele, a dat materialul pentru clopoiele clgdirii celei noi.
,Astfel si-a afirOt zilele obscure, intre strgini, plgpindul
strnepot al lui Stefan Voievod cel Mare.
LPILOG

Testamentul verbal al lui Stefan rasa, fgr

a numi un mostenitor universal, o sum& de legate picase:

3 000 de florini sodaliatii mariane, 500 capucinilor din

Innsbruck aceeasi sumg mingstirii franciscanilor, iar celei

1

1 Toate cifrele slut, cum se vede, false: Wan se ng.scuse la 31

lune 1584.
19

Scrierl IstorIce

289

vol. I

N. lorga

din Bozen, uncle odihneau pArintii lui, altii 500; 500 de

florini bisericii Sf. Iacob i tot atita bisericii Maria din
S3efeld pe munte, unde se pastrau picAturi din singele lui
Hristos, cg.zute in chip minunat dintr-o hostie. CtimArAsoaia

primea apoi 4 000 de florini i Gheorghe hatmanul 2 000.

Averea toatti. era reclamatA de Maria Minio; guvernul
tirolez i cel Imparatesc ar fi vrut insA s-o ia pentru sine,

cu atit mai mult, cu cit se dovedi nasterea din flori a lui

*tefan, pe tirnpul eind doamna Maria din Rodos era Inca

in viatti. Minio sosi in Tirol i fu indreptat la Curtea impetiara', unde trimise pe procuratorul sau, Mario Montino.
Imptiratul porunci In septembrie ca el sa nu fie tratat in
chip nedrept, coca ce ar fi pagubitor pentru numele bun
al primitoarei Case de Austria.
Averea din Rasarit se aduna' in parte. Gheorghe cAmaraul i Asian, care plecase la mindstiri Inca in 1601, sosira

in ianuarie 1603 la Venetia, cu o corabie plin'a de piper.

Opriti la Alexandria, siliti sA ardti restul sinetelor, ei gAsise

cu cale sa schimbe banii in piper i pene de lux. Acestea

din urmti ar fi fost pradate de n4te piratienglezi. Din 11 000

de galbeni ramAsese numai cloud, pe care le sechestrA Minio.
Acesta Incasa i banii de la Cromidi: 600 de galbeni, scovindu-se cheltuielile.
Cearta tinu WA In 1605. In acest timp imptiratul i Ma-

ximilian luard ce voira din motenire. Se plAtira legatele

pioase: cel catre Sf. Iacob, mult adaos. Se dadura recompense la eine nu se rusina sa cearti: lui Kiihbach, fratelui
eau, lui Rosi, qi altora.
Ceea ce mai rAmAsese, se impArti intre familia Impara-

teased i Minio, prin invoiala din 17 septembrie 1605; Maria

primea 45 906 florini din averea totalti de 131 916. Incasa-

rea insa, dupa atita risipA, era ap de grea, Incit domnita

fu silitA, In 1607 sa' vie in Tirol, pentru a lua 12 000 de florini, ce nu fusese Inapoiati de impAratul. Cit despre cele-

lalte legate, atre familie, ele fura foarte putin tinute In

seamil. Iar ce s-a Mout cu rudele lui tefan, nu se mai Vie.

Oameni pi fapte din treculta romdnesc,
Bucureti, 1905.

ISTORIA LUI MIHAI-VITEAZUL

pentru
POPORUL ROMANESC

E bine sit i se vorbeascil unui popor de oamenil lui mari. De ceilalti oameni Insemnati vorbesc carturarii
cgtre alti carturari k4i se lumineazil intre dinii asupra celor
savirite. Dar despre fruntaii unui popor, despre aceia prin

cari a fest mai mare, mai vrednic de laudg poporul acela,

despre dinii trebuie sa se audg pretutindeni, in graiul
tuturora.

Pentru cg acei cari alatuiesc un popor, nu sint legati

numai prin aceia cg stau pe acelati pgmint, ca vorbesc tot

o limbil, i clnd Ii sint prielnice imprejurarile, se umbresc
supt mindria aceluiai steag, Ei mai sint legati i prin amintirea unui trecut care e acelai pentru WO. Fiecare dintre
noi are scurta viala pe care i-o ingaduie norocul lui, dar noi
toti, impreung, cei luminati i cei fr lumina', cei bogati
i cei Virg avere, cei de sus i cei umiliti, aa de mutt
then nu se mai deosebete lumina, averea i mdrirea, noi
toti sintem mai bdtrini decit cel mai btrin dintre noi i
amintirea noastra merge ping la inceputul neamului. Chad
ni se spun toate cele ce ni s-au intimplat cu acest neam,
simtim cg noi am citigat btliile mintuitoare, ea noi am
seris cgrtile inaltlitoare de suflet,c6 noi am argtat cinstit
i rgbdator cgcarele ce au dat bogatia.
cind vremurile sint rele, ne mingiiem gindind la cele
ee am Mut atuncea i ne mindrim cetind paginele de aur
ale trecutului. [...]
De aceia am scris i eu aceste pagini.
Ele pomenesc pe omul trimis de Dumnezeu care acuma trei
Bute de ani a venit pe pgmint ca sa faeg un singur trup din
romanimea intreaga. Nti fiiildcA acestal era gindul de
ce am minti?
19*

old
291

pentru ca ssetiedeurwaiidintoate

timpurile, si mai ales de aceia earl vor.sti sa inteleagg ai ea

voiasca din nou, ca minunea se poate. n ca, pentru a o vedea
iari savirsita, se cere credinta si rugaciune. Iar rugaciunea
omeneasca cea mai primita de Dumnezeu e viata harnica,
cinstita, dreapta, ceea ce in alte timpuri se chema virtutea
omeneasca.
De-ar avea-o i de-ar sti s-o capete multi dintre acei foarte
multi pentru cari am simtit i scris 1 Ceasul nostru ar fi

venit atunci.

C ine cram?

In ce lume a venit acela care ne-a mintuit

o clipa si a suferit pentru noi?

Din padurile'Bucovinei pina linga Dungrea de Jos si Mare

[...], domnea din Suceava si Iasi, cap italele lui, voevodul
Moldovei. De la Severin la Braila, intre aceiasi Carpati
si Dunare, se intindea Tara Romaneasca, Muntenia stapinirea voevodului Ungrovlahiei. In cetalaia muntoasa a
Ardealului, in vaile de la stinga Tisei, locuiau plugarii
pastorii romani, cari tineau pe umeri stralucirea siputerea

ungurilor din castele si de la Curte, sasilor, bogati din

orase. Atunci, ca i acum.
De o parte si de alta a muntilor fusese totdeauna Varani

romani, risipiti in sate, pierduti in vai, acatati pe coastele

muntilor. Neamul lor se alcatuise in depdrtate vremi.
Asupra dacilor, barbari cu cetati, cu regi, cu arme inaintate,

venise cei mai tari intre cei tari, romanii. Cu ostasi

ai

colonisti, invingatorii se asezase in mijlocul invinsilor 1i,

fiindca cei dintai erau prea cuminti pentru a fi cruzi, iar
cei din urma erau de mult vrednici de alt nume decit acela
de barbari,

se contopira. Aceasta a fost temelia neamului,

pietra dinti, pe care s-a lipit mai trziu ce au adus apele

reva'rsarii furioase a natiilor.
Hotarele Romei s-au ingustat cu vremea, cu batrinetea,
cu primejdia. Intre aceia cari au fost aruncati in gura dusmani tor pentru a-i opri o chi* am fost i noi. Odata lueram
292

p5mintu1: acum nesiguranta din fiecare zi ne puse si pe noi

In miseare. Plugul inteleni in brazda abia ineeputti, ci

plugarul isi mind vitele In murrtii, unde rmase cioban.
i asa merse an de an, veac de veac, din vale in vale si
din tar6 in Ora, pina ce ca niste valuri din munte, se
revrs 5. din virful Carpatilor pretutindeni pAstorimea romAnal. A fost aici sau dincolo? Pstorul n-are cas, si oile
pa'scind isi intind fitrA incetare mosia.

Toll barbarii ne-au gsit, si ne-au ldsat cu totii unde

eram. PAstorul e folositor, cind il lasi In pace. i, cind nu,

unde-1 poti prinde? Muntii au tainele lor, si eine le stie

mai bine decit dinsul?

De la o vreme, vecinii nostri, ungurii, oaspeti noi si barbari proaspeti, veniti abia printr-a noua sut de la Hristos,
vecinii nostri bulgarii, incepurti a se intemeia, ei cari aveau
ragaz sg. intemeieze, ca unii ce erau cei mai tari.
Am incgput ace in miinile bulgarilor int'ai, de la Dungre
pina dincolo de munti. Apoi romnii de la Tisa si cei din
Ardeal full supusi de unguri. Am imprumutat atunci obiceiuri de cirmuire de la dinsii, si peste lumea muncitoare
din sate se intinse puterea voevozilor, a cnezilor, iar in Oltenia, unde fusese temeiul colonigrii romane, a Banului.
In aceiai vreme, acuma, cind era eine s clguzeasca si sa
apere, pastorul fu ispitit de frumusetea sesului, si brazda
fu iaraci despicat in bdldriile pustiului.
La 1300, acum cease sute de ani, erau in Ardeal, in -Tara
Romneasc, in Moldova, nu numai stine si tirle In Carpati,

ci lanuri de griu si de mei, sate de case albe, ici si colo

turnuri de biserici, ai cAror popi-Varani isi aveau vlAdieii,

lrani ca si dinsii. Cei ce cirmuiau satele, aseultau in Ardeal
si Tara Ungureasca de craiul din Buda ; cei din Tara Romaneasea, cu vorba, de acelasi, iar, in fapta, de nimeni; oei din
Moldova de craiul rusilor din Tara Haliciului, si mai ales

de hanul ttarilor, cari dominau peste tot RbAritul. Ace

se tr'aia atunci.

Apoi intre voevozii munteni se ridica unul O. fu mai mare

decit ceilalti. Il chema Basarab, nume de botez, care se
Wu, ca numele lui Cesar intr-o lume mai mare, nume de
293

dinastie. In ce era s se cheme pe urmd Moldova, ridtdci

un tinar i indraznet voevod maramuresean, care urmdria
zimbrul cu steaua In frunte a nmocuhti.
Asa se intemeiard Tara Rom Aneascd de la Dun Are si Tara
MoldoveneascA. [...1

Pe atunci slAbise ungurii, si, pind s se preschimbe neamul

crailor lor, trecurd citeva zeci de ani. Romanii pornise cu

un avint care-i duse pind la ta'rmurile mdrii, incit timp nu
s-ar fi asteptat nimeni. Toat tdrfinimea liberA se inchind
voevozilor, cari erau mai mari numai prin intelepciunea
al

vitejia lor.

Pe la 1400, dupa un veac de Incercare i de intindere pe

tdcutele, cele doug tdri romanesti de dincoace de Carpati nu
mai atirnau de nimeni. Mircea cel Mare, domn muntean,
si Alexandru cel Bun, domn al Moldovei dadur romanilor
liberi o orinduialA: 0 curte domneascd,o biserica deosebitd,

o cirmuire In regula.
Zile bune se puteau prevedea pentru noi, dar atunci
clnd putea inflori viata noastra in lumina veniid turcii.
Altii i-au primit de bund voie sau li-au dat lupta numai

dud au fost siliti. Noi nu ne-am dat In laturi inaintea inceret-oil. Am invins noi, cei putini, la Bovine si la Podul Inalt,
dar cei multi ne-au rdzbit. De nevoia turcilor ne inchinasem altora, vecinilor, crestini, ca ungurii i lesii; la urmd
plecariim grumazul i pltiriIm tribut.
Mai trecuse o sutd de ani. Era acum pe la 1500. Dar puterea neamului nu se stinsese, i sceptrul Moldovei era cald
Inca de mina lui tefan cel Mare. Nu turcii ne-au slabit pe
noi, ci ne-am sldbit singuri. Ne-a sldbit boierimea noasti a.
Tovardsii lui vodd se facuserA repede oameni mari, primiserd mosii In locurile pustii, deschiseserA slobozii pentru
fugari din lumea mare, cumpraserd pdminturile sAracilor,
Vremea trecea, tara se lumina si necontenit tarina mosnea-

aului se ineca In averea boierului vecin. Satele nu mai

veneau la luptd cu vdtdmanul In opinci, ci cu fdlosul boieri

ImbrAcat leceste si ungureste.
Si, cind se vdzurd asa de mari, asa de bogati, avind atitea
suflete In slujba lor, boierii se trufird. Gine nu era bun de
294

domnie, dintre dinsii? Oamenii sg jure Ca oricine e fiu de

domn

atita se cerea pentru alegere

se &eau.

Tgrile vecine se umplurg de pribegi neastimpgrati ping

la moarte. La Brasov, la Sibiu,' la Bistrila, prin satele

Ardealului, la craiul lesesc, la cazaci, la curtile domnilor

din Apus, la Poarta sultanului din Constantinopol, citi
vreai. Unii cercau cu sabia aiii cumpArau cu pungile si
prin voia lor, tara pradatii, furatg, stoarsd se cufunda tot
mai mult In prgpastie, de o parte a Milcovului si de alta.
Ping ce, peste o tarti de tgrani vinduti cu trupul si primintul, tinutg in ghiare de citeva familii de boicri de toate
neamurile, mincati de dihonie i urg, domnea, perinduli
din ochi, ca o inchipuire, un biet domn cu zilele in ming
ei cu datornicii dupri cap.
Oastea de tug se perduse aproape: straja lui vodg erau
turcii, cari-1 puziau mai ales pe dinsul.
Iar in Ardeal, unde fusese voevozi i cneji, de-o parte,
tarani de alta, tot asa se desfasuraseri lucrurile. Boierimca
ungureasca se intgri tot mai mult: boierii nostri tgrinesti
se pierdurg intr-insa. Iar jugul iobggiei apasg tot mai greu
pe sateen.

Era poate aici mai multg bung stare, era, de bunti

seama, mai multil sigurantg. Cirmuirea avea mai multa

putere. Dar viata nu era nici aici romAneascA cleat jos, jos
de tot, in lumile despretuite i stirace. Vodg romAnesc nu
fusese niciodatg in lara cuceritg de strain, boicrii se schimbaser& la fata i trecuserg la dusman; in orase era mestesugarul i negustorul strain. Din ai sgi, se alegeau pentru
romAnul de aici numai popii, cei batjocoriti de alte neamuri.
Ici i colo, se inilta cite o mingstire mai mult de lemn si
popa de Rugg minastire era vlidica rom Anesc sau protopopul
mai tirziu. De el ascultau preotii ceilali, si mai mare decit

atita nu putea sti ajungg nimeni dintre opincarii romgni

ai craiului.
Asa era cind veni din mila lui Dumnezeu din mila
lui Dumnezeu, acesta: Mihai-vocla, domn al Turii Romanesti, care trebuia sti fie o clipii, destul ca sA ne ameteased cit vorn mai trgi de acum inainte craiul Mihai al
295

romanilor. Sau, inqirind ca odinioarg pisarii din cancelaria

lui regalit: Domnul Ardealului, al Tdrii Romanesti si al
Moldovei. Ce vis nebun, Doamnel
C ine era?

Sint oameni care nu se tie de unde yin

pentru a fi mari Intr-o clipd si a se stinge intr-o flathe
singeroas. Ei yin de undeva, dar e rnai bine cti Inceputurile

lor de umilintg ni shit pentru totdeauna ascunse. Mihai

a fost cind s-a grisit unde trebuia s fie pentru a indeplini

ceia ce-i pastrase ursita.

Despre ce-a fost inainte, spune povestea care infaquea.
cu poezia ei tineretea vietilor mari, care uimesc himea si
o umplu de bucurie i de durere. Un domn bun In timpuri
rele: Petrascu cel Bun. 0 dragoste pe care n-o binecuvintase

nici un preot, dar care fusese mai de sus binecuvintat.

Un mindru tinar prigonit pentru inalta lui nastere, pentru
gindurile-i si mai lnalte. Mihai, fiul Teodorei Cantacuzino,
n-a fost boier pe vremea fratelui s6u Petru Cercel, care a

domnit la munteni. A avut poate mai mult noroc supt

alti domni, din neamul vindut turcilor al lui Mircea Ciobanul.

Iar, cind pe urma venirti domnii pentru citeva luni, cari

se sfirieau In spinzurtoare sau intr-un biet colt de umbra,

eroul aparu deodata In lumina'. Intr-o vreme, cind lucruri
viteze nu se mai faceau la romani.
Iar vorbete legenda, i omul era aqa de mare Incit negurile ei i-au ridicat indat deasupra mormintului lui.
Era prin 1592-3. La Bucureti stapinea un moldovean,
Alexandru, care in treisprezece luni a stiut ce sg faca pentru
a i se zice cel Rdu. Un biet om cu multe griji, care a mintuit
cu latul de git. Intre acele multe griji era si a feciorilor de
domni, cari puteau si ei s6 ajung6 domni, asa de usor...
Mihai era printre &mtg. Un unchi al lui, Iani, II chema
la Constantinopol ca sa.-i dea Scaunul... El pleca, dar fu
prins In cale si osindit la moarte. Ins clul avu, privind
ochii, strapicii ochi de foc ai lui Mihai, ca o presimtire
296

a viitorului. Toporul cgzu dar falnicul cap rgmase. Mihai

sctipa, trecu granita si prin Ardeal, ajunse la Poartg. Prieteni

de bung voie si prieteni cu plata II ajutarg. Ajunse domn.

II aduse ca de obicei un om de la Poarta.', un capigiu

sau portar, purtind steagul cu cele doua cozi de cal, dupd

care se cunosteau domnii. Si, in urmg, ienicerii, cari Mceau

si bani la noi, si ceilalti imprumutatori ai tuturor do-

mnilor.
Inca un domn vor fi zis cei ce numise pe Mihai. i se vor
fi gindit indata cit poate aduce sicind ar fi bine sa-1 scoata.
Dar acesta era un om pe care pentru a-I scoate nu era de ajuns

un biet usier si citeva scufii albe de ieniceri, ci nici vizirul

cel mare insusi, al doilea dupa sultan, in fruntea unei osti
fail de numgr.
Acesta era sa domneasa, pentru cg, ori citi bani daduse,
ca toat lumea, nu fusese turcii aceia cari-I numise, nici
prietenii aceia cu trecere mare, nici tairgile. Prin el ceva

mare trebuia sa se Indeplineascg. Si soarta i-o hotarise

spiritul neadormit, puterea de lupt si de cucerire-ce dor-

mia Intr-lnsul.

Un om se poate vedea in multe chipuri si e adeseori deose-

bit de dinsul singur. Dar, cind 11 vezi de departe si ai tot

ce-ti trebuie pentru a-I judeca, o insusire se desface, stra-

luceste lnaintea tuturor celorlalte, care-si imprumut lumina

de la dinsa. Atunci vezi ce I-a Mcut sa fie ce-a fost.

Se va fi luptat el vreodat, banul Mihai, inainte de all
scrie numele in rindul voevozilor? Hangerul lui va fi iesit
din teaca-i cu pietre scumpe pentru a tgia in came vie?
Aproape sigur ca nu: unde si pentru eine era sg. lupte
intr-o tail supusg, unde toate adormise de linistea
sfirsitului?

Dar pentru asta era Mout : pentru a face sg scinteie oteJul lui sigur la soarele luptelor biruitoare. Chid prilejul de
a lovi se infgtisg, el fu eel dintli in picioare. Sufletul indraznet, vointa neinfrinta a strgmosilor trgia in acest
cumparator de dornnie: cii,i nu se luptase din citi ii traise
inainte, se luptaia printr-insul.
297

Uitati-vg la repeziciunea faptei lui, la iuteala si puterea

cuvintului. Gindul i mina lui fulgerg. Ce sfaturi zadarnice,
ce zgbgvi sirete 1 Nu sInt acestea hicruri de viteaz. Oprit
In loc, zelul strasnic, care se gilseste In el, 11 arde,il mistuie.
Cine-i pune stavild, li e dusman. El nu orinduieste o

stind pe uring de-o parte sa se uite la dinsa. E cel dintgi

in rindurile celor ce invirt buzduganul ce despicg cu sabia.

La Cgluggreni se infg-tiseazg Ca un mInuitor de trgsnete.

Ochii sgi strgbat prin trupuri ca sggetile, ngvala lui are

puterea ingroziteare a unei furtimi dezlgntuite.

I 1 supgr un dusman dintre cei cari ar trebui sg-1 ajute.

E -en general mare un om impgrgtesc, care poate face mult
rgu. Ce se gindeste el la aceasta Minioasele-i
vorbe se infig
I
ca pltimbii pustii In mintea celor ce ascultg, strinsi de
pgrete: I i va bate scrisorile in frunte. Ori el, ori celalalt...
Sa se gindeascg bine Impgratul..." i Impgratul Insusi
nu scapg neatins de fulgerele ce pleacg In toate partile. Ce?
Adecti flu i-ar putea lua i lui cetatile: Casovia, Viena,
Prf ga?...
Si

ca in frAmintgrile cele mari ale firii, minia-i cade

rgpede. Sufletu-i se odihneste o elipdt iertarea-i lumineazti

adincurile turburate. i e asa de bun atunci, asa de increzgtor, asa de copil Welt crede cg a iertat i celglalt. Trimite
vine, in schimb, din
vorbg bung ca o impgclitdare sigurg ;
par tea dusmanului, altfel alcgtuit, minciuna prefAcutg. Ian
el se Insealg, nu bgnuieste, nu se aparti: i oricare tradare
II umple de uimire. Se poate sg fie oamenii asa de impietriti
si de rgzbungtori?
Firea are Insg zilele sale linistite, de o netulburatg sening-

tate si pace. Acele zile nu le-a cunoscut Mibai. El nu se

putea opri, nu se putea margeni In revgrsarea puterii sale,
cum fac oamenii obisnuiti, chiar cind au o destoinicie mai
mare. El era osindit s meargg inainte, spre culmile Inane
ale izbIndei In -prgpgstiile sfisietoare ale Infringerii, prin
strimterile Infricosate ale primejdiei, liirA alt tinta decit
acest mers inainte cu orice pret. Calul cu ngrile de foc al
norocului sgu li avea pre gatitil cdilma numai in fundul
genunei made trebuia sa-si 31-grime mindrul i nenorocitul
otilaret.
298

Ap a fost acest Mesia rAzboinic al neamului romAnesei

acest frumos i Infricoat arhanghel, a cdrui sabie strAlucetek

mcii aa de viu din adincul veacurilor trecute.

Ce-a Put?
Pentru ca sA se Inteleaga aceasta trebuie
sa oim cu eine a avut a face, cu ce tan 1 cu ce oameni.
Tari le mai mari deeit a lui, iar oamenii cu eft mai mici
decit dinsul 1

La risArit (...), Resul era alTerii 1eeti. 0 Ora puturni(a

odinioari nind fticea pe voevozii notri sa-i jure credintA.
Neintelegerea Intre magnati, cari aveau fiecare dreptul sh
nu asculte i se foloseau de un drept primejdios ca acesla,
o slAbise. Craiul era strilin, venit tocmai din Svedia, i nu
se pricepea sa tie In Mu nite supui ca acetia. Mai mare
era, de fapt, cancelariul terii, Ioan Zamoiski, om foarte
luminat, ager, tni care tinea la binele natiei sale. Ura de
moarte pe nemti, batuse pe fratele Impuratului, care voise
el Scaunul polon, i, mai degraba declt cretini ca acest
arhiduce Maximilian austriacul, voia ca prieteni pe turci.
Cu toate ea iarAtsi i-ar fi prins bine sa se impart4easca i
tara lui la ImpArtirea statului sultanilor. i gIndu-i era mai

ales la Moldova, pentru care Wile crailor de odinioari

suferise Infringeri aa de dureroase. Se gindia la granita
Dunurii qi In trufia lui de magnat si de polon se credea
ajuns acuma ping la dinsa.

La apus era un crai, dar acela nu domnia peste toati

Tara UngureascA, _ci avea numai Ardealul. Cu eptezeci

de ani In urma, Ungaria veche se sfarlmase, dupa o luptii
cu turcii decit care nu se poate una mai nenorocit, la Mohaci.

Craiul de atunci, domnii unguri, fusese tocati ii calcati in

picioare In smIrcuri.
Voevodul Ardealului loan Zapolya carcase sa capete locul
mortului, dar fratele ImpAratului, Carol al cincilea ceruse,
cum fusese Invoiala motenirea craiului care-i era cumnat.
299

Tara Ungureascd se impitrtise in doud, i cine venise dupd

Zapolya avusese numai Ardealul si ce se tinea de dinsul:

Banatul in parte, Crasna, Solnovul, Maramuresul. Peste

atita loc numai, stdpinea la 1593 Sigismund Baory, un
tindr de doudzeci de ani, bolndvicios, slab la minte, lacom
de mdrire peste mdsura puterilor sale, i as,a crescut de preo-

tii sdi, incit se eredea cel dintai csta al timpurilor sale.

Fireste ea' voia sd se lepede de credinta turceascd, sd-si
ea criliasa de neam bun intre crestini si sdli mdreascd Ora
intregind-o cu ale noastre, ou Moldova si Tara Romneascd.

Dar Ardealul era prea slab ca sa se tie singur cu eit ajutor

numai s-ar fi indurat sd-i dea vecinii, pentru a se dezbate
cu ostile nenumgrate ale turcilor.
In Ungaria de Sus, la Casovia, stAtea un general impdra-

tesc, al impratului neratesc, care-si lua din vremi foarte

vechi numele de imparat al Romei, dar care statea la Viena.

SA chema cd stapineste citatarA este intre Rin si Intro Dundre,

intre Marea Baltied si muntdi acoperiti de zdpaeld ai Tirolului. Dar in cea mai mare parte din aceastd intindere de
pdmint se intarise MO, ascultdtori numai de forme' ai impd-

ratului. El avea numai terile naostenite de la familia sa,

de Austria: numai de acolo-i veniau bani si oameni in mai
mare bielsug. Avea si rraboaie si afaceri in toat Europa,
asa ca nu stia unde sa dea cu capul. In sfirsit impratul de
atunci, Rudolf al II-lea, era un biet nebun, urmarit de o
fried nepotolit si instrdinat in cea mai mare parte de afacerile statului, Medea erau in mina fratilor lui, arhiducii
Matias si Maximilian, oameni WA talente deosebite.
Peste Dundre era imparatia turceascd, de care se mai
finea Asia rsdriteand toatA, .si paitea de miazdnoapte a
Africei. Multe teri, locuitori viteji, bogdtii nepretuite.
Dar sufletul, marele suflet de credintd si de lupta,care dusese
cordbiile lui Soliman cel Mare pina la Roclos si caii sai pind

la Buda, acest suflet slabise, inadusit pe incetul de traiul

bun si usor, pentru care nu e fcut nimeni. Nu mai erau
sultanii cu inima larga si vointa nestramutatd. Adormiti
de viata de desfrindri din haremuri, crescuti rau de femei
300

nestiutoare de ce InseamnA a cAluzi soarta unui popor,

atinsi de boale care pgreau un blestem de la Dumnezeu,

lenesi, fricosi, asa se Meuse cei dintai dintre

credinciosii Iegii islamului. i, ca si dinsii, faceauapeteniile

ostilor, minitrii mari ai Portii, sfetnicii cei mai ascultati

ai stgpinului, Cu inima scgzutA,poporul turcesc, incunjurat

de dusmani pe cari nu-i mai putea invinge, simia, pare-ca,
apropiindu-se aripa Ingerului de rzbunare care trebuia sA
stinga lumina Casei lui Osman.

in Moldova, sor de nenorocire a Torii Romnesti, dom-

nia, in a doua domnie, Aron-voda. Era un fiu al marelui

ucigtor i chinuitor al boierilor, Alexandru Lpusneanu.

Dar el nu schingiuia pe nimeni i nu fceas cad'a" capetele.

Era, ce e dreptul, lacom, dar avea si datorii mari. i a dovedit

c. putea stt fie un ostas viteaz i un om simtitor pentru

bucuria biruintilor ca si pentru durerea infrIngerilor. El
a luptat alaturi de Mihai, i n-a fest nevreclnic de un aliat

ca Acesta.
mai erau In jurul lui, ca s-1 ajute sau ca s6-1 cheme
ca pe un mintuitor, alte popoare. Unii cari se luptau pentru
oJii si unii cari aveau nevoie de altii ca s se lupte pentru

Pribegi, grciti de tgtari, shleni cu casele arse, hoti

urmriti de fazbunarea jertfelor, se instrainasei de lume,

Inchinindu-si zilele Dumnezeului rzboaielor. Stateau,
adungtur6 de toate neamurile, In stufurile estroavelor
Niprului; viata lor era numai o pind i o Jupt. CInd apa
riului suna de visle sau pInze Inglbiau pe marea vecina,
ei isi faceau cruce i plecau. i, cind in zarea ochilor nu se
ivia nici o prad, ei inalecau pe caii lor marunti, !neingeau iataganul, puneau in spinare flinta si se duceau unde-i
chema primejdia i rgsplata care vine pentru aceia cari o
Infrunt. Fusese si in Moldova, cilci erau i moldoveni
printre dinii, scosese domni, tAiase osti turcesti i Incununase prin biruinta lor capul pletos al vreunui Una voinic
cu singe domnesc In vinele sale. Cazacii erau mostenirea
viteazului, i In asteptarea lui trgiau ei.
301

Dincolo de Dunare, in imptiratia turceasca, neamurile

crestine nu-si uitase faima de odinioara. Acolo unde stapiniau pasii, culeglnd haraciul pentru imparatul Ogle,
fusese pe vremuri alti imparati: ai bulgarilor, sirbilor,
gi numele lui Dusan, al lui Simion, voinicii incoronati,
nu perisera din mintea nimaruia. Cintaretii din popor
raspindeau, neobositi, povestea acelor timpuri. i albanezii cu ochii de vulturi, fiii stincilor goale, se aprindeau
de gindul rusplatirii cind vreunul, care stia ce fusese Inainte de dinsii too, ii vrajia povestindu-li de ispravile lui
Scanderbeg, viteazul vitejilor.
Cind te uitai pe deasupra era liniste, supunere. Dar ceva
se pregatia aici, pe acest pamint deparere de rail si de ura.
Cei ce veghiau noaptea in ascunzatorile muntilor, in poienile padurilor sau in jurul focului aprins pe clmpie, erecleau c vad inaltindu-se st eaguri de mult putrezite, adunindu-se osti pe care le imbratisase moartea si se oprit.0
din vorbele triste ascultind tropotul calaretilor ce dormiau
de mult supt crucile parasite.

Era cineva care stia toate cele ce se soptiau in aceasta

lume de supunere fa1 i de sfioase sperante. Acela era
papa, cupetenia credinciosilor de lege latina, care se credea chemat sa supuie intreaga crestinatate Scaunului ales
intre celelalte al Sflntului Petru. De doi ani Imparatia lui
Rudolf era in razboi cu turcii, cari-i ctilcau hotarele gi-i
pustiau satele. Ajutor se ceruse, ca totdeauna, la Roma.
:.3i atunci Clement al VIII-lea, care era atunci papa, se
gindi la o legatura a tuturor inchinlitorilor crucii, care ar
pune in sfirsit un capat domniei nelegiuite a sultanilor.
In toate partile se raspindira scrisori i trimisi cari trebuiau sa propoveduiascti uitarea neintelegerilor i lupta fritleaser]. impreuna, supt steagul Mintuitorului.
Asa stateau lucrurile. Voie buna pentru razboi era in
multe locuri, din pricini deosebite. Dar, daca oricine poate
ridica sabia, nu oricine poate birui printr-insa. i data
aceasta invingeau turcii mai mult.decit ostile imparatului.
*i, pe cind se cauta, in rindurile vestitilor generali, alitSO2

uzul potrivit pentru biruinta, acela venise uncle nu se atepta nime. Caci duhul lui Dumnezeu sufla unde voiete.

Oameni de la Impamt 1 de la papa, un preot croat i

un om de afaceri din Ragusa, mergeau din Ora In tara
chemInd la lupta in numele lui Dumnezeu. Sigismund
Bthory, mindrindu-se pentru aceasta solie, se visa, ca un
al doilea Alexandru cel Mare, Infricoind i umplind de
mirare lumea prin minunile facute de bratul stiu nelnvins.
Primi din toata' inima. Dar, la fapta, se codi, odata i de
mai multe ori. Erau oameni mai batrini declt dinsul carili
aminteau ca prin voia turcului s-a Intemeiat Ardealul i

credeau ca vulturul izbindei zboara Inca Inaintea rIndurilor

osmane. Erau unii tineri, cari aveau scopurile lor, cari vinau

locul bicisnicului din Scaunul terii. La urma, Indemnat

din toate partile, el dadu lovitura: o sama de magnati,
dintre cei mai vestiti, fura opriti In adunarea terii, zvir-

liti In temnite 0 ucii acolo. Cei ce ramasera se Invoira a se

ridica asupra turcilor i a Incheia o invoiala cu Imparatul.
Sirbii se rasculase de mai Inainte i daduse dovezi frumoase de voinicie In Banat. Dar zabavile din Ardeal Ii Meuse sa
piara, putini citi erau. Cazacii primira cu strigate de bucurie Indemnurile la razboi gi prada i pusera vulturul Imparatului pe steagurile lor temute. Iar leii vorbira frumos Inaintea trimiilor i cautara pe urma sa zadarniceasca tot ce
se putea face fara de chi-10i.
In Moldova, Aron-voda se temea sa nu-I mazileasca turcii, cum mai Meuse, i era satul sa-I prade tatarii, sa-i faca
numele blestemat pentru ali Imbuiba strip/nil, cari se jucau
cu binele i viata cinelui de cretin. Avea pe linga dinsul
mai de demult, cind se btuse cu un fecior de domn, arde-

leni, cari sa-1 apere. I se parea ca e mai multa omenie la

nemti, ca eine se nenorocete pentru dinii gasete un colt ca

s5.-i adaposteasca nenorocirea. La tot ce i se spuse de ispi-

titori, el se Invoi, li puse iscalitura lui domneasca supt un

lirisov de Inchinare catre imparatul. Cu Sigismund se Invoise mai de mult, i era sa lege In curInd fratie de arme cu
Mihai.
303

La Mihai se sfiau solii sa se duca pentru a-i aduce vestea

cea noud i buna. Gine era omul acesta nou, despre care nu

se stia nimic? Nu cumva era un spion turcesc, in stare s

dea de veste sprijinitorilor sal tot ceia ce se pregatia In taina,

cu atita greutate si sfiala?

Nu se gindiau cum traia domnul. Era pus acolo, pastorul fratilor sai, pentru a da bani, multi bani, cIti nici un
om n-ar fi fost In stare sa-i strInga. Cumparase Scaunul el
Insusi i ramasese dator. Datori venise In Scaun cei trei
domni dinaintea lui, vi nici unul nu fusese In stare a se
plati pe deplin. Din domnie In domnie, din an In an se aduna
deasupra capului acelui care stapinia, stinca amenintatoare

a datoriei &are cine nu ierta. Bani cereau cei mari de la

Poarta, bani cereau zarafii din Stambul, bani ienicerii
din Bucuresti, printre ocarile carora trebuia s treaca,
plecindu-si fruntea, domnul.
Si, clnd acesta era Mihai, degetele tremurau de minie
pe minerul sabiei zadarnice.
Alta 11 uitase pe dinsul. El li aduse aminte ca traieste
,3 i ca are aplecare catre crestinatate. Doi Buzesti, din cel
mai bogat, mai viteaz i mindru neam al terii, mersera s.
spuie vecinului de peste Milcov i celui de peste Carpati
c el, voevodul, e gata si bucuros, cu toata curtea i tam,

sji cerce, cu voia lui Dumnezeu, ascutisurile sabiilor.

Nu-1 cunosteau, dar avea si el o %ar. In Bucurestii lui
Mihai-voda se jura lnvoiala de fratie In lupta.
Sigismund, cel mai tare, trimise unguri de-ai lui, trabanti, la voevozii, de acum Inainte nedespartiti", de dinsul, ai Terii Romanesti i Moldovei. Cind vinturile reci de
toamna strabat vaile pustiite, ajutoarele trecura prin paunile Branului i Bistritei.

Era vorba ca, Ia sosirea lor, turcii sa fie macelariti:

lipitorile turcesti, evreiesti, armenesti sigrecesti ale datornicilor, acea ruFlinoasa povoara a unei domnii romane.
Nu e bine sa se ating a. cineva de un duman care nu se
poate apara, i nimeninu trebuie sa. fie adus la peire pe drumul Inflorit al Inselaciunii. Un oaspete a lost dint la toate
eamurile, i romanul a cinstit totdeauna ca pe un trimis
304

al lui Dumnezeu pe acel ce i-a mincat pinea i sarea. Dar

pleava aceasta omeneasca a Imprumutatorilor intrupa Intr-insa toata rusinea i nenorocirea la care ajunsesem. Ei erau
mai uriti de orisicine, pentru ca de hatirul lor se pustiau
satele si se ehinuia o tara intreaga, pentru acele citeva Bute
de oameni ticalosi.
Si, pe urma, In ce fel altul, pentru aeele vremi, decit

prin acest singe se putea pecetlui rascoala?

0 navala a cazacilor zabovi mina razbungtoare a lui Aron

Lapusneanu. Cit despre Mihai, el se %lull de cuvintul de
moarte ce daduse. Cei ce-1 umilise perira pe la jumatatea

lui noiemvre in curtile visteriei. Ii chemase la plata, si

rasplata fu aceia ce intirnpinar.
Pedeapsa turcului merge pe ci plezise. Cu daruri vine

inainte si las cenu sg. si singe in urma. Se 1ntorcea tocmai

atunci din Tara Ungureasca un judecator de caste turcesc

cu doua mii de voinici In cealmale, tot oameni buni, cari
nu gasise alt drum decit al Bucurestilor. Mihai se indemnase

la omor. Claspetii fura poftiti sa-si vie pe la gazde. Apoi

voevodul iesi din oral, alerga la ungurii din corturi, i nimici toata multimea celor ce venise sa-1 vada.

Pe acel timp, cit tine malul romanesc al [...] Dun5rei

erau numai cetati turcesti, de unde orice fapt, orice miscare

a domnilor erau spionate i stiute. De pe vremea lui .tefan
cel Mare erau turcii In Bugeacul din josul Moldovei ; [...] ;

in Tara-Romaneasca se Meuse cuiburi turcesti din Braila,

care-si pierduse tot negotul, din Giurgiu, pe care-1 cladise
Mircea cel Batrin, din Turnu, In fata Nicopolei, din cetatea Severinului. Cercul acesta de fier II mai sfarimase mina
romanilor, i, In miscarea puternica. ce facura acum, 11
sfarima iarasi. Pe un mal i pe altul, in toiul iernii, arsera
trabantii si cetele de terani, cu eine se intirnpla In frunte.
Crivatul spulbera gemind printre zidurile goale, zgura bogatiilor ingramadite in Giurgiu, in Cetatea de Floci de la
gura Lalomilii, in Hirsova dobrogeana, in vechia Silistra,
ce fusase a l.ui Igireea, in 5itov i Rahova. Anul cel nou se
20

305

Incepu cu aceast a. flacarti rofge aprinsrt deasupra ghetii dunarene.

Dna un domn nu era pe placul turcilor, il maziliau.

Trimiteau adeca la dinsul un portal' al sultanului, cu citiva

ostai, care-i aducea vestea cea rea, ii pecetluia averile

i-1 ducea impreuna cu dinsele la Constantinopol. Aici II

despoiau de tot ceia ce adunase i, daca avea noroc, mazilul
putea sa ajungil iarai domn.
Cind se auzi de rascoala lui Mihai i a lui Aron, aceasta
fu hotarirea: sa-i mazileasca. In locul lui Mihai fu ales,
doritori de aa ceva erau destui I un copilandru domnesc,
Radu-voda, care era fiul din flori al lui Mihnea-voevod,
ce se turcise i acurna 1i avea patialicul la Dunare, fata
in fata cu tara unde domnise. In Moldova trebuia sit stapineascd un anume tefan, fiul lui Ioan-voda cel Cumplit.
'Fatal fusese un om strapic i viteaz. Despre fiu se tia numai c n-auzia bine; i-i ziceau Surdul. Surdul mai fusese
domn, dar dincoace, la munteni.
Ca sa duca in Scaun pe cei doi domni, se adunara multi
ostasi, chiar i ieniceri si pentru a li porunci full alei
doi pai din Asia. Rasculatii trebuiau sa fie luati pe neprevestite, in mijlocul iernii. Dar, inainte de a se porni spre
Dunare steagurile de domnie noua, se schimba vizirul, i
cel nou inlocui pe Radu. Mihai, dupa socoteala aceasta de
pe urm6, era sat aib6 de urma pe unul Bogdan, care se cobo-

ria din Petru Rare i al carui tata domnise cu vreo zece

ani in urma in Moldova.
.
i, ca sa iasa lucrurile mai bine, trebuiau sa se rapeada
asupra Terii-Romaneti i alti dumani, despre apus: tatarii, cari, cu imparatul" lor, hanul, se gasiau in Banat,
unde iernau dupa ce pradase Tara Ungureasca.
Sint multe vaduri pe Dunre, dar acela pe unde in vremile
vechi se trecekmai uor i mai sigur era la Rusciuc, despre
Bulgaria, i la Giurgiu, de partea noastr. Acolo in mijlocul apei se ridica un ostrov, i de foarte mult timp in ostrovul acela statea o cetate, care, darimata uneori, dreasa
pe urm6, se inalta cu zidurile-i negre iji atunci, la inceputul
anului 1595, cind turcii intrasera in oraelul Rusciucului.
306

Aici statura pe loc asteptind. Dar pe termul sting al apei

nu se arata nimeni. Mihai iesise din Bucuresti si se miscase putin dare munti, pe cursul Dimbovitei. De aici putea sti urmareascti ce se face la Duntire i pe drumul ce venia

de la Apus.
Turcii prinsera inima i trecurti, dar putini la numilr.
Tatarii alergau In goana cailor marunti, sa-i ajunga, i BA'
cada Impreunti asupra Bucurestilor. Atunci cIteva steaguri
muntene se lasara In Vlasca, unde se ivira In zare bulucuri
tataresti, Indata. Straja lui voda avea In frunte pe cei trei
luceferi ai boierimii muntene, Buzestii, i pe voinicul Radu
Calomfirescu: de doua ori tatarii o rupsera de fuga, las Ind
In urmil robi Inghetati de frig si prada rtispindita pe cimpiile ninse.

Dar hanul ri turcii ram'aneau Inca pe bc. Asupra lor se

rtipezi Mihai i banul stiu din Craiova, grecul Manta. Dusma-

nii fura aruncati In Dunare; hanul pled. in spre tara lui

depa'rtata, in bataia crivatului. Muntenia era cuatita acuma de navalitori.
butt Rusciucul forfotia Inca de cealmale verzi, fesuri

rosii i scufii albe de ieniceri. Aici mai era un om, un piapind tinerel, care Indraznia sa-si zica Domn al Terii Romanesti. Acest cuib de primejclie trebuia apart i curatit prin

valvataile flacarilor.
Dar Invingtitorul trecu Dunarea cu socotealti, departe de
locul pe care-si oprise ochii. Apoi, de la Marotin, calarimea
lui Mihai o lua Incet catre Ruscnic. Din cIti se gasiau In
cetate nimic nu se alese, cind furtuna razbunatoare trecu
asupra zidurilor. Nimic, declt putini fugari Wind sa sune
ghiata de tropotul pripit al cailor. rntre dinii i Borlan-voda,
care nu domnise acum si nu era sa domneasca niciodata.
Cind focul se stinse In Rusciuc i vintul de iarna imprristie ramtisitile distrugerii, cazacil i muntenii pornira In

sus, de-a Mugu] Dunarii, lucii de Inghet ca oeiuI, ca sa

ajute pe Aron. Impotriva acestuia, turcii, cu tefan-vodti
cel nou, se Infatisara la vadul Isaccei, pe unde trecuse alltia cuceritori de tarti, din timpurile neguroase despre care
307
20*

stie BA spuie ceva, copiltiros i mAret, povestea. Si aici erau,

altituri de rindurile osmane, cetele sillbatice ale tatarilor,

luate printre aceia cari locuiau i atunci Dobrogea noastrA
de astAzi. i aici tropote furioase rAsunar pe cimpul de
ghiata, i aici se inAltar flacArile in aerul rece de noapte,
si aici se dna cIntecul biruintii inaintea turbanelor flutu-

rind in fugA. Stefan-vodai rAmase printre morti, si mantia-i

domneased fu giulgiul zApezii stropite de singe.
Mai rAmAsese cettili, in care, la cAderea noptii, se striga
din virful moscheilor credinciosii lui Allah la rugAchme.
Nu fusese cucerite toemai cetAtile cele tari si insemnate,
care puteau include o oaste de nAvAlire in zidurile lor.
Acestea trebuiau fAcute una cu pAmintul,ca pretutindeni
sA se mulfameascA lui Dumnezeu pentru biruinta Crucii.
Mihai, rAmas Ma de dusmani, se rApezi asupra BrAi lei,
pe care o lovise, cu douAzeci de ani in urmA Ioan-vod

Cumplitul. 0 cuceri, prin banul sAu, ajutat de unguri;

o dArImA si se imbogAti de prad. Pe aceiasi vreme cind

riurile se desfa'ceau din inchisoarea lor de ghiatA i Invetziau cimpiile, Aron se Mcea stApin pe tirgul turcesc al ismailului, la Dun 'Area de Jos, dar 1naintea lui-rAmaser In
picioare i cetatea impArAteasca a Tigkinei i Cetatea-Albil
cu turnurile vechi, genoveze.

Dar nu printr-o luptrt la grani

i prin citeva mii de

oameni jertfiti norocului neprmciios se putea prApAdi imp&

tatia turceascsa. Acolo erau atltea puteri omenesti, incit

eel morti erau uitati rApede, i peste trupurile lor se trecea
far durere i Mr fria la lupte nou, la biruintile viitoare
poate. Cind iari soarele se oglindi limpede In apele Bosforului, corturile se intinserg afar din Constantinopol
pentru oastea nou pe care o trimitea sultanul ca s-i dca
1napoi grinarele dungrene, cimpii binecuvintati ai romAnilor.
Frau acolo, gata sA se miste cind se vor sfirsi certele din-

tre pasi i cind vor sosi carele cu branA, la 100 000 de oameni veniti de pretutindeni. Anatoliti din Asia Mica, arabi,
curii sMbateci, berberi africani, bosniaci lepadati de lege,
osmanlit curati, cA15.reti bogati, dueindu-si dup51 dinsii
made, ienicen mergind Ii minunatA orinduial. Tunurile
308

se briteau pe care si steagurile verzi fluturau in vintul

prirndverii noud.

5tafetele lui Mihai aduserd irea. Venise In sfirsit ceasul cel mai greu, in care trebuia de sus atita indurare

aici jos atita bdrbatie, incit eel tare sd se fringd. de cel slab
i cei multi s5. se risipeascd inaintea celor putini la numar.
Atunci intdia oard se gindi Mihai cu nerdbdare la at&

pinul cel nou ce-si (Muse, la fratele" situ care-i jurase

credinta, la Sigismund si la Domnul de aceiasi limbri cu
el, pe care-I scdpase de la moarte, la Aron. Vor veni ei
la dinsul s ifnpart greutatea primejdiei?
Dar unul avea ginduri de nuntd, iar asupra celuilalt
se abdtuse ginduri de nenorocire fdra liman.

Sigismund era in nouri. Impratul incheiase cu dinsul

o legkurd, in care el dddea tot, supuindu-si tare, lgkluind-o

dupd moartea lui. Dar era bucuros ca pentru atita s capete
o decoratie mare, un titlu de domn, cum nu mai avuse neam

de neamul lui, i cd era A. fie cumnat al craiului leseso

vdr al impdratului insusi. Se gdtia omul de nuntd, si de

irkboi uitase cu totul.

Dar si in mijlocul bucuriei de mire nu uita sd-si umileascd fratii" din Moldova si din Tara Romneascd. Ii

pusese in legd.tura-i cu impdratul ca supu0 ai sdi, care tre-

buiau sa.. jure tug deosebit. Dar atita nu-i ajungea.

si, (And zvonul veni pind la dinsul despre pregkirile

cele mari ale turcilor, el intelese cd acuma se pot indupleca

spre orice cei mai neinduplecati. Acuma, cind despre miazdzi se ridica acest cumplit nour.
Mihai ceru ajutor. I se spuse ca inainte de ajutor trebuie
sd se ldmureasc 5. atirnarea in care stkea el fatd cu Ardealul, c. trebuie un act scris, cum asa era, un act scris, intre
Ardeal i imparatul. Mihai trimise doi vldici, pe micropolitul terii i doisprezece boieri care si-i apere drepturile

i s. caute a se intelege.
Dar boierii, multi dintre dinsii, nu erau multkniti cu
aceastd domnie de osteneald si de jertfe in fiece cliprt,
Decit s'd fie ai lui Mihai, in mina lui cu totul, minati la
309

i stdpiniti la sfaturi, erau mai bueurosi sa-i

inchine tara cu desdvirsire lui Sigismund, s coboare pe
vodd in rindul lor aproape. Ce li se cern, primird;
puserd isciliturile supt cea mai rusinoasd leadturd ce a

rdzboaie

Incheiat vreodatd un domn roman.

Nu mai era acuma o domnie In Tara Romaneascd, care

se Meuse una on Ardealul. Voevodul rrainea ca un cdpitan al printului: n-avea nici drept de rdzboi si pace, nici
drept de judecatd, nici socotirea veniturilor, nirnic. Dar
boierimea fusese platit pentru citd. umilintd grdmddise
asupra terii: ea nu-si vinduse numai domnul de sus, ci si

fratii de jos, cari-i lucrau intru sudoarea fruntii pdminturile, f Ira hotare de Intinse. Spuseserd printului cd ar fi
bine ca ea' rt i me a munteand sd fie ca i cea din Ardeal,
legata de praintul ce i se furase prin inseldciuni sau i se
smulsese cu puterea. Si printul se Invoi ca asa si. fie pina
la sfirsitul stilpinirii sale si a urmasilor sti.
Cind se latoarserd acesti vinzatori de taril, nourul primejdiei stdtea drept deasupra capului lui Mihai. Era de ajuns

un dusinan: mai trebuia sd-i fad altul?

Si apoi vedea el bine c iavdthturd iesia pentru dinsul

din ce se fdcuse in Moldova. Mei Aron, care n-avea indrdzneald i noroc la rzboi i pierdea vremea in zadar Main-

tea zicturilor Tighinei, cdzuse In banuiala a se tntelege

cu turcii. Printul chernase inapoi pe cdpetenia de pind
atunci a ostilor de ajutor ardelene si pusese pe un altul.
Acesta-si avea poruncile cum sd sfirseascd cu Aron. in loc
sa-1 pazeascd. de dusmani, II prinse si-1 trirnise in Ardeal,

unde, chinuit de pareri de rau, se stinse in Inchisoare.

lar domn nou se Mouse piritorul lui Aron, un fiu de
tigancti, vldstare DIA. a unui domn, Razvan hatmanul.
Urcindu-se in Scaun, el ti Ina numele de Stefan-vcdd,
aducindu-si aminte ce frumoase lupte se (Muse, supt alt
!3tefan-vodd, pe pdmintul acesta al Moldovei. Si el trebui
sd primeascd steag din Ardeal, cum se primise odat de la
turci, ca seam de supunere. Sr el trebui sd incheie un act
de supunere.
310

In jurul lui Mih.ai roiau tmgurii, cazacii, sirhii, grecii.

afartt de boieri, cari erau cu inima 1'46

Numai strilini,

le dinsul asa cum am vilzut. Cit despre terani, ei se adunau

;ind se aprindea focul razboiului pe dealuri i crtile lui

vodd sosiau la curtile boiereti, chemind tare, dar pe
cind se incheia lupta, ei apucau cu radare plugul
ai arau cu minile lor triumfiltoare.
Inghitind i aceasta umi1int,, vodtt se supuse; prirni
iteagul injositor, spuse cuvintele de durere ale jurarnintului, legti dupti voia printului pe terani de pgmintul ce-1
apitrau. i apoi, cu ochii la Dunfire, ateptil.

Veniau acum, In sfiqit! Se schimbase un vizir, i venise

altul, cel mai viteaz, mai plin de urrt pentru cre.,tini, mai
crud in fapttt i mai aspru in cuvinte: barinul Sinan, care
cunoscuse vremurile cele mari ale sultanului Soliman biru-

itorul. Venia hotrtrit ail se lupte pin6 la moarte pentru

cinstea imptiratului i rzbunarea celor crtzuti.

Incet, o;ti1e veniau, in frunte cu vizirul cel Mare i o
strillucit6 ceattt de pai. in iulie toattt nesfirksita multime
de oameni ajunse la Rusciuc, i cgmilele din esurile ai pustiile Asiei baur g. apa cruittt cu singe a Dunarii btarine.
0 luntt de zile Mihai apttrit malul. A.,5tepta sit-i vie plata
pentru cit suferise i luptase: altepta pe moldoveni, pe Sigis-

mund. Avea doar cu dinii legaturi jurate, i el se tinea

de clinsele.

Dar nu veninimeni. Rrtzvan truia cu frica leilor in spinare.

AceE,stia, fticindu-se prieteni buni ai cres;tinilor, se adunau

pc nesimtite (...), gata ail treactt [...] pentru a lua tara in

sttipinire i a pune la Iaf;i domn voit de din0i. RAzvan
avea citeva mii de trabanti, cazaci i ostmi moldoveni,
prea putini pentru a se impotrivi lui Zamoyski; abia destui ca stt-I apere de tatari la rtistirit i la miazazi de turcii
ce ralaciau prklalnici prin Dobrogea i cercau vadurile.
Iar Sigismund, se insure.
311

In sfirsit podurile se intinser pe Dun Are, de la malul

bulgAresc la ostrovul Criurgiului, de Ja ostrov la erns. $i,
din zori WA in noapte, zi eu zi, ostile trecurd.

Pentru cei putini cari nu vreau s fuggi, firea a fAcut

muntii pildurosi, potecile printre stinci, strimtorile inguste

intre ape Eli codri. Acolo pot sta i ochi pindarii ascunsi,
In multimea ce roieste in MO si, neputind trece, se inmulteste tot mai mult, se incurcA, pierde increderea i o cuprinde

obeseala i groaza de primejdia care nu se poate vedea.

Ac,sa era trecAtoarea C6lugrenilor, lingg apa miloas6 a

pirgului Neajlov. Acolo se cohort Mihai in calea marelui
vizir, gata de moarte. ii acolo se infatisar, In faptul zorilor, la 13 august 1595, cele dinti cete de cAlareti turci,
desfAcuti din tabAra cea mare, ce petrecuse noaplea in
apropiere.
Intr-un loc ea acesta nu se poate da o lupt pentru o oaste
mare care inainteazA, dar se poate pierde una. Mu It timp,
in zAdar, se cerc trecerea: peas cu ceas, In zborul sAgetilor,

In scinteiarea topoarelor i iataganelor, in fumul sinetelor

i tunurilor. Vizirul 1i pierdu rAbdarea: era el oare de aceia

bdtrinul Sinan, care isi inehinase viata lui Allah in atitea

lupte, de aceia avea el cu dinsul sutele de mii si purta In
cutele steagurilor sale norocul sultanului, ca s6-1 opreascA.
aici acest ghiaur cu cei seisprezece mii de oameni ai sili,
strinsi din toat lumea?
Ca In tIneretele lui, porni, intr-un mare avint de minie,
si, oamenii dindu-se in lAturi, strirntoarea se deschise.
Putin, si era s6 fie fuga crestinilor, pierderea Buctrestilor,
risipa ostasilor, nAvala turcilor In Ardeal, caspeti nepoftiti
la nunta lui Sigismund.
Atunci Mihai apAru In vederea tuturor, mare ca primejdia pe care venia s-o inlAture. Toporu-i se rotia in aer cu
vijiituri ucigAtoare, mantaua umflatA de vint Ii Mcea aripi
de arhanghel; lumina ochilor sAi 11 ridica mai presus de
oameni. Nu era el, domnul, de care atitia se apropiase pentru

a Ingenunchia cu o plingere, pentru a primi o rAsplatA.

Era furtunosul Dumnezeu al Biruintii, venit ca sA mintuie pe aceia ce se credeau pierdirti.
312

Mergea inainte, luminos i strasnic, lksind in urmil o

latals cale stropitk de singe, pentru eine voia sk vie dupe,'
dinsul. i venirl, apkrati de baltaia tunurilor, cazacii, ungu-

rii, boierii si, tam Turcii nu fuel Invini, ci cufundati

de-a dreptul in mlasting cu sfrimkturile podurilor rupte;

Indesati In spini, rataciti pe c'arkrile pddurii. Ajulase

Dumnezeu, si se Meuse minunea. Si, cind se lag, rosie,
sara de august, peste rosia cImpie, cind rosii incepur s

pilpiie focurile ling6 corturi, atunci vgzurk crestinii ce lucru

neasteptat si mare se intimplase.

Dar ostiri ca a lui Sinan nu se sfarimk invinse. Erau

atitia cari nu avuser loc s sa lupte, dintre ai lui, si cari
stteau gata sal inceapal iarsi rkz.boiul pentru trecktoare.
Din ai nostri mai multe- mii ckzuserk In inversunata ciocnire sau in luptele mkrunte. Invingktorii trebuir s piece.
Tot In sus, pe Neajlov, pa Dimbovitk, pe Arges... Bucurestii se ivied si disparura, luminati de flackrile pe care le
aprindea oastea strgink a lui Mihai, prdind. Apoi Tirgovistea, cu turnul ei, cu crucile aurite ale multor biserici.
In sfirsit, dup vreo zece zile, cetatea de care poporul legase
num.ele lui Negru-vod i muntii prieteni.

Era sk vie Sigismund, Stefan? De aceasta atirna tot ce

era sal mai fie.

Venird, unul in fruntea clrimii nemtesti imbrkcatil cu

zale, in fruntea silcuilor, toti nobili, fiindcd toti se luptau,
jn fruntea trabantilor, a curtenilor, a sasilor dati de orase,
a ajutoarelor strkine venite din tocmai Italia. Steagurile Beto-

restilor, purtind lupul cu gura deschisk, se ridicark in cea

dintlii silptkmink a lunii octomvre deasupra corturilor adunate la Ruckr.
Cu Sigismund era si 5tefan-vodd, dar acesta era un biet
pribeag acum, un pribeag care nu era sal mai domneascil.
Zamoyski, cu leii lui, trecuse Nistrul pe vremea eind Sinan
trecea Dankrea, si pusese domn pe Ieremia Movilk, dintr-un
neam vestit si bogat, inrudit cu leii si bun prieten cu dinsii.
Cu citd avea pe lIng dinsul, Stefan putu sk fuga mimai
In siguramtk pink in Ardeal, unde veni sk 1nchine lui Sigismund rrenorocirea sa.
313

Ardeleni munteni, cei citiva moldoveni, pornira ju

sfirsit de fa mute in sunetul trimbitelor si al tobelor, cu
incredere in Dumnezeu care dilduse inthia oara biruinta.

Pare cii-i vezi coborind de-a lungul riurilor iuti i nebuna-

tece. Siaismund, bolnAvicios, urit, cu fata Biel* mica,

intre cere doua urechi mari, cii nasul coroiat de pasere de

prada. La dreapta si la stinga trufasului lor stapin, bucuros
ca atita lume o so. vorbeasca de ce face el acuma, cei doi

domni, calarind pe ginduri. Unul, tiganul, purtind in

minte ginduri de razbanare cruda pentru cine-1 vinduse.

CelAla lt, Mihai, urmarind cu privirea lui de vultur luptele
ce erau sti se deie, acum cind venia sS.1i rascumpere de la
pagini domnia i are.
Ajunsera la Tirgoviste, unde turcii se asezase ca pentru
vesnicie: ridicind ziduri de cetate, sapirid santuri, dind
foc bisericilor, gramadind in grinare hrang pentru trei ani
de zile. Era un pasii acolo, dar acolo nu era Sinan. Marele-vi-

zir plecase, uitin'du-si tot trecutul de viteaz, Inecindu-si

faima in aceasta ultima rusine de fugar.
Dupii. trei zile, cit BA poala fugi batrinul pina la Dunare,
se deschideau CU Bila portile cetatii i incepea mAcelul tti

prada. Sinan auzise bataia tunurilor crestine, .dar focul

ce miatui intariturile Tkgovistei nu mai lumina in zare
fu!va sa de invins. Era departe acuma, i credea poale BA

nu e prea tieziu ca sa aduca saltanului inapoi cea mai mare

parte din oastea care i se incredintase, 'afara de ciliate,

pe care o Risme In mina.

Dar o caste ca aceasta, 60 000 de- oameni inca, Jui se

strecura usor pe scindurile inguste ale unui pod. Cind Dunarea se arata. inaintea crestinilor, sirul fugarilor se desfasura
Inca In spre ostrov, aparat in urma de care gramadite unele
deasiipra altora. Calarimea, aruncindu-se, fu oprita de acest
zagaz. Dar tunurile incepura a bate podul i sagetile a tinti
in multimea aceia nebana de spairat care se strivia in picioare;

care se arunca in apa, care incerca sa se furiseze in luntri.

Apa se inrosi de singe si se acoperi de trupuri.
Apoi, a doua zi, catatea fa IncunjuratA i turcii dintr-Insa,.
cari Mast) nAdejdea vietii, se apararii o zii ziva-urmatoare.
314

Parasiti jug de ai lor, Isai fara praf, ei fura Invinsi la

urmd i perira in flacarile care arsera ceia ce fusese podul

lui Sinan i cetatea Giurgiului.

Iarasi ostile crestine strabiltura Wale Terii-Rondinesti,

In frunte cu cei trei prinl,i. Sigismund, strillucitor de trufie,
incredintat cil fara dinsul nu s-ar fi ficut nimic, Mihai, cu
bucuria cii si-a dobindit tot ceia ce piercluse o rag veseli
pe figura-i aprigd, Stefan, zimbind la gindul ca acum
e rindul lui sii i se goneasca dusmanii si sii i se dea inapoi
domnia.

Petrecura impreuna la Gherghita si apoi se despartig.

Pe unul dintre tovarasii sai, Mihai nu era sa-1 mai vada
niciodata, pe Razvan. Lesii intarisera scaunul lui Ieremiavoda, silind pe tatarii ce navalise in Moldova, O. se intoarca

inapoi. Cind Stefan se intoarse cu ostasi din Ardeal, ca sa

ceara ceia ce si el blase pe ciii pie.i.ise de la altul, el gasi
lesii inaintea lui, fu batut de dinsii i Ierernia-1 Infipse

in tapa in care muriau hotii.

Cit despre prietenul Sigismund, in fericirea de care era

coplesit, el se indura sa ierte pe Mihai de legatura pe care
boierii lui o incheiase cu Ardealul. Trecind muntii el lig

pe domnul muntenesc in stapinirea Intreaga a terii lui,

iaraci voevod din mila lui Dumnezeu" si nu capitan

prin voia craiului".

In sfirsit, in Bucurestii arsi de prie.teni si de dusmani
fu liniste i siguranta In sarbatorile acestea de la sfirsitul.
anului 1595, si Mihai putu sa-si odihneasca sufletul de furtunile ce-1 stribatuse.
Cind se desprimavari, turcii 11 lasara de-o parte, si trecura, ca In alte timpuri In Tara Ungureasca, cu sultanul
in frunte. Se Vicuna a uila deocamdata ce suferisera de la
omul ce domnia la Dunare, si chiar pradaciunile din urma
ale lui; in Dabrogea, la Plevna, care era sa fie legata mai

tirziu pantru totdeauna de vitejia romineaseli.

Cind valurile turcesti se scurseri cu totul spre cimpul
eel nou de razboi, Mihai rirnase slobod sa faca ce-1 ispitia

mai mult, in partile rau pazite din vecinatate. Trimise

oaste la Vidin, dar nu izbindi

315

Insa aiurea norocul nu se desparOa de dinsul: cind Radu-

voda, copilul din 1595, veni si-i iea domnia cu ajutorul

moldovenilor, el fu batut cu desvirOre. Cind tatarii,
intele*i cu unii boieri nemultAmiti, ii rAspindirA cetele
prAdalnice, ei flu le putua scoate aa de urr cum le adusese.

Hanul., venit pe neprevestite, arse un timp in voie satele

i cimpiile, dar el nu se ineumeta s petreacA multa vreme

In tara acestui puternic. In toamna, mai tAniu, cetatea

turceasca a Turnului, ralnasa Inca In picioare, fu arsA.

$1; la sfirOt, dup ce acuma cretinii fusese batuti de turci

in Tara Ungureasca, Mihai primi, ca rAsplata pentru cit

rAu facuse stapinilor de ethnical* hirtie de pace i steag
de domnie.

Dar lui nu-i era gindul sA se impace cu paginii, i in cu.-

vintul lor n,avea incredere. $i apoi ce impacare putea

od

fie aceasta? A trecut vreo data prin mintea lui Mihai gindul
c. s-ar putea &Ai iark.i cum se trAise: in acea ruine, In
acea nesigurantA, in acea primejdie?

Nu, cu turcii mIntuise el pentru totdeauna. $i, dna

a primit scrisorile lor i a rIspuns, dacA li-a trimis daruri

ei n-a rasp ins darurile ce veniau de la dinii, lucrurile acestea

le facea de nevoie, i numai cit timp trebuia sit le fag.

Apoi, cind iarA0 se limpezia cerul razboiului i soarele

zimbia crqtinilor, el se trezia cu sabia In minA, gata s

urmeze ce incepuse.

$i apoi ce era sa mai faca Impotriva turcilor? Mara de

Vidin i Nicopol, nu mai erau cetAti turcet;ti la Dunare:

briul de fier al terii se topise in flacAri. Mai raminea o

sarcing de indeplinit, dar aceia era pe atita de grea i de

primejdioasa, pe cit era de insemnata. Unniti de biruintile

lui, II chemau in genunchi cretinii supui din inaparAlia

turceasca, ridicau atm dinsul, Mintuitorul prin sabie,

nalinile ler InoittuF,tate, ca el sA sfArime lanturile. La aceasta-1 indemnau i oamenii mari din Viena imparatului, uncle
fusese Banul Mihalcea.

Dar, ca s. faca aceasta noua ininune, ca s doe viata

acestor amortiti in umilintA,
s-ar fi cuvenit ea Mihai si
,
316

fie sigur la dinsul acasa. Nurnai de pe stinca unei sigurante

desavirsite putea sa-si ia el avintul pentru noul /.bor puternic care 1-ar fi dus pana la cetatea lui Constantin cel Mare,
unde dormia nerazbunat cel din urinal imparat al Romei
rasaritene.

Dar el avea In coasta pe moldoveanul Ieremia, care-i

adapostia dusmanii i voia s capete Tara Rornaneasca

pentru frate-sau Siraion. Cind voiau s vie cazacii la Mihai,
el Ii opria in drum, iar, and voiau sa' navaleasca tatarfi?

11 deschidea portile. $i tatarii erau multi, neodihnitl si

strasnici. In urma lui, pornit spre Constantinopol, e ar

fi Mut tara praf si tarina.

5i mai era Ardealul. Aici Sigismund cazuse cu totul in

boala neastirnparului. Voise razboi, si-i era sila de dinsul.
Ceruse nevasta, si se dadea in foc s scape de dinsa. Nu-i
mai trebuia nici oaste, nici putere, nici tara. Voia O. fie
vladica undeva, BA' se gaseasca cu altfel de oameni decit
acei cu cari tra'ise. Ba, la dreptul vorbind, nu stia el singur
ce voia.
in primavara anului 1598 de trei ani linea acuma

veni un om din Ardeal, care spuse lui Mihai

ca prietenul Sigismund si-a vindut tara imparatului si

razboiul

ca se duce in lume, dar poate s se intoarca. Asa o bucurie

nu-i Meuse niciodata, lui Mihai, vecinul. In sfirsit

Era sa vie, vra si zica, imparatul. Si iata ce zicea Mihai:
imparatul e un domn Mare, atitea tri atirna' de dinsul
si sint fericite: & fie si terisoara luil Imparatul e domn
bogat, i i-ar da i lui cu ce sa-ai plateasca oastea cu simbrie: cazacii si sirbii. Impralul are esti multe: sa-i dea
I

si lui cela &Mari nemtesti, de cei grei, eu cai maxi, de cari

se tern tatarii i ceva mesteri de tunuri si de cetati, cum
venise cu Sigismund in 1595. Imparatul e dornn lacom,
care vrea sa aiM multe teri; i un urn ca Mihai poate sa-i
fie de lobos. Cum ar cuceri el pentru maria-sa paminturile
de peste Dunare, Tara Lesasca de paste Nistru, cita Tara
Ungureasca tin turcii tar da f)i lui ceva din atitea,
I

le-ar tinea ea un supus on crediniA al imparatului crestinesc,

multamind mi Dumnezeu care l-a invrednicit sa-i shijeasca.
317

De aceia Mihai pofti la dinsul p oemenii impgrrtfeSti,

doi unguri, dintre cari un episcop, i un neamt. Cind ei
venirri in sfirsit, legatum, pe care de multg vreme o doria
Mihai se incheie intre dinsul 11 impgrat. Anume, la Dealu,
mrmgairea din vii, lingri Tirgoviste, in ziva de 9 iunie
stil nou 1.598.
Mihai rgminea stglpin in -tam lui, si ca si batg pe turci
pentru folosul impgratului, era s aibil de la acesta 5 000
de oameni ajutor, i bani pentru a pRiti inch' pe atitia. In
locul dirii care turci, Mihai va da imparatului cit va crede
de cuviintg, ca sg. se R tie ca-i este ascultg.tor.
Cind Mihai puse iscalitura lui cu slovele rgsfirate pe hirtia actului, va fi crezut crt-si iscaleste fericirea lui trainicrt.
Dar se insela in gindurile lui.

ImpAratul era un domn mare si avea teri multe, dar

n-avea vreme si se gindeasca la toate, i la cele mai noug

din ele se gindia si mai putin; impgratul avea caste multA,
dar era R i ceruta in multe parti, i nu-i mai rAminea sg mai
deie i unuia ca Mihai. Imparatul avea bani multi, dar Ii
trebuiau de doug ori pe atita. Impgratul era lacom de cuceriri, dar st i le ieie altul, dan4 se poate, i pentru slujbrt
sit nu-si cearrt rgsplata. Si apoi impgratul, 'care era departe, ceia ce nu era rau intr-un fel era asa de sus,
asa de ingreuiat de trebi i asa de slab de minte incit toate
plingerile si rugamintile cadeau zadarnice la scarile
si le spulbera vintul.
Din april ping in august, Mihai nu cunoscu prin nimic
ea s-a inchinat impgratului crestinesc. Nici oameni, nici
bani. Si tatarii se adunau, i dincolo de Dungre cetAtila
turcesti se intemeiau iargsi: la Vidin la Nicopol, la Silis-

tra. 5i erau pasi acolo cari nu-I pierdeau din ochi, gata

sa sari asuprg-i.

Dar Mihai se gindia Inca la departarea curtii impgrAtesti,

la zabtivile pe care le aduc imprejurgrile. Ardelenii insg,
cari fusese vinduti de printul lor, aveau mai putin rahdare. Trecea lung, dupg lung si craiul despre care ii se yestise, crai din casa impgrateascg, arhiducele
nu mai venia. Noi stirn oh n-avea oameni, n-aveabani, dar
813

ardelenii de la 1595 n
deau rabdarea.

iau nimic din acestea.

pier-

Dar mai ales Sigismund, omul &Arnie nu-i placea nimic.

Unde-1 dusese dupa ce ie0se din Ardeal nu-i era indamingi,

in Silezia. Tara Barna, locuinta proasta, bani putini,

fagaduieli aminate... Tot mai bine inaintel
5i intr-o buna dimineata el se intoarse. Oastea, nevasta,

tara-1 primira cu bucurie. Era un upratec, adevarat, ii

era slab de minte. Dar ardelenii judecau ca e dintre ai
i aceasta inseamna ceva...

10r,

Nu-i era u'or lui Sigismund sa ajunga in Ardeal. Dar

era ci mai greu sa ramiie.

Pe eine sa se sprijine? Imparatul era furios, i nu voia sit

asculte nimic .din indreptatirile aceluia care lua inapoiceia
ce daruise odata. Mihai abia scapase de acest vecin fudul,
Fara harnicie i fara ouvint. lar sa se umileasca inaintea lui,
iar sa-i urmeze poruncile, iar sa-i sufere toanele, iar sh se

prirnejduiasca de hatirul lui, ca sa fie parasit pe urma?

Ii rarninea sa se deie cu turcii, s asculte de lesi. 5i doar
se ras3ulase impotriva celor dinti, doar se luptase pentru
Moldova cu ceialalti! Trebuia sa jure cui ii calcase juramintul si s primeasca o stapinire moldoveneasca, In care
trebuia s. vada pentru dinsul o venica i mare rqine...
Dar aa era facia acest om nenorocit. De doua ori trimese

solii sai la turci, cerind pace, rugindu-se de iertare: de

acurn va fi altfel, va asculta. Ba aduse pe pagini inaintea

cetatii Oradea Mare, de linga Ardeal, care se tinea de aceasta

tart, dar avea inauntru osta0 nemti.

Sigismund nu putea sa aiba alta purtare, dar nici Mihai

nu so putea irnpaca cu o purtare ca aceasta.
Ca sa'strice pa printal ardelean cu turcii, el urrna razbniul

cu dinii. Tinarul Radu venise iar5.0 dupa dornnie, iar

Mihai IL &Au paste granita. Apoi trecu Dunarea, i batu
pe pa0i de linggi aceasta apa, la Nicopol, la Vidin, prada
Inevna i doua mii de sate, 0 ajunse pina la pasurile di
319

raunte ale Balcanilor, de unde te cobori atre capitala

sultanilor. Speriati de noule isprAvi ale marelui razboinic,

turcii de la Orade se intoarser5 inapoi, i Sigismund, pe care
Mihai spusese- eS. nu-I poate suferi niCi cu un chip in Ardeal, amaze singur.

Atunci se hotAri ca iar4i sa se impace cu impAratul. Si

se patea impfica intr-un singur fel: dind a doua oarA tara
sa cui i-o ciAduse Intai. A fost o vreme pe la inceputul lui
1599 oind toatA lumea credea cA aa se vor impAca lucrurile.

Dar Sigismund avea obiceiul, acuma de eind se intorsese, sA cear sfaturi i in Po Ionia. De aice Zamoyski II
sfAtui BA nu aducA a doua oarg. pe nernti in Ardeal, ci, dacti
este sA se ducii el, BA cheme in loe tot pe unul din neamul

slu. Adeca pe unul din eei doi Bathore,Iti cari trAiau addpostild la Tara Leseaseg, trefan ci. Andrei.
Erau, adevArat, din neamul lui, dar i aici era o grapestie peste care trebuia sS. treac5, era singe vArsat peste care
trebuia s intinda un pod de uitare. Fratii fusese odata trei,
si pe cel de-al treilea pnsese s5.4 ucidA Sigismund, pentru
ca nu se invoin cu rAscoala impotriva turcilor. 5i nu era
nici aici o fapt5. veche, peste care s'a fi trecut iertarea anilor
eelor multi. Nu, ea se petrecuse abia in 1594, cu vreo cinci
ani in urma.
Sigismund trecu aceasta cu vederea, ci scrise aceluia
dintre veri care i se 'Area mai' potrivit ca s domneascA,
lui Andrei. Andrei era cardinal i episcop, cu toate ca ajunsese abia virsta bArbAtiei. Cu ledii era inrudit, qi in episcopia lui avea venituri, precum la curtea eraiului i se Mcea
euvenita cinste. Dar singele Bathoretilor cerea intr-insul
domnia.

Inliiturind once Meg i nu era de &unit cu un om

ca Sigismund, schimhator ca Iaa apelor, el se gAti de
cale i veni. Varul uciga 11 primi foarte bine i-1 fAcu,
flea zAbavA, s5. fie ales print. Iar el, Sigismund, care isi
pastrase, prin inveiala cea nou, drepturi i moii in tar,
luA in curind iarAi toiagul pribeagului.
320

Din non veni un sol ardelean la Mihai ca sa-i spuie eh

stapinirea terii vecine s-a schimbat i cununa Ardealului
impodobeste alta frunte.
Tar...

Cum putea lucra cineva pentru crestinatate cind In

cetatea de munti pe care se razima %era de ses a Munteniei

o zi nu mai era ca ziva urmAtoare, Old jnramintele abia

desfacute de pe buze erau imprastiate de vintul nestator-

niciei?
Fusese Sigismuncl intai, cu clorul ski de marire, en setea-i

de a invinge side a umili pe a1ii. Pe urma imparatul, de la

care se puteau astepta atitea. Venise iarasi Sigismund, dezgustat acuma de rar,boaie, stricat cu creinii, bucuros s
traiasca in pace si intunerec, cum trise inainte de rascoalti.
Si acum venia Andrei, cu haina un cucernic episcop latin,
iar cu sufletul un turc desavirsit.
Doar venia din Polonia, de unde se zadarnicise tot norocul crestinatatii. Mai mult leah clecit ungur, dator cu re-

cunostinta lesilor, sprijinit numai de dinsii, el se purta

asa cum i se purtau stpinii. Se Mu fratele de cruce al voevodului moldovenese Ieremia i voi sa se inrudeasca eu
dinsul. Starui pe toate caile ca turcii, de hatirul lui care
n-are vinovtie, sa-i ierte tara vinovata i sa-i dea linistea

si siguranta vremurior netulburate.

Mihai le stia toate acestea, stie eine merge din Ardeal la

Poartk ca oameni Imparatesti" yin in Moldova si in Ora

Ardealului. Stia si ce lucruri cerise adue unii i altii. Andrei

ceruse munteanului sa intareasca iarasi legatura cea veche
cii Sigism.und, si-1 pomenise si pe dinsul in cererile de pace

en turcii, deoarece amindoua ter& tot ale printului erau.

Multa vreme statura. in Tara-Romaneasca trimisii lui Andrei, veniti pentru ca s. primeast juramintul lui Mihai.
Dar domnul stia bine ce se ascunde in toate acestea. Lui
Andrei Ii trebuia pacea, i turcii o voiau dupa placul lor.
S-ar fi oprit el, dacA i s-ar fi cerut atita: sa inlature pe ucigatorul ostilor osmane, pe Mihai eel rAu? Fireste ca nu.
Cine umbla dupa turd ell mina irrtinsa, acela nu putea sa-i
21

Saler! lstorice

321

vol. I

N. Iorga

fie prieten. 5i oine, nefiind mai tare decit dinsul, Ii socotia

tara ea o tara cucerit, acela nu putea sa-i fie la inima.

Ce bucuros ar fi facut Mihai cu Andrei ceia ce voia sti faca

inainte cu Sigismund, cind acesta se intorsese dintre straini I Ce bucuros si-ar fi trecut ostile prin pasurile Carpatilor,
le-ar fi revarsat in vaile ardelene, ar fi gonit pe dusmanii
imparatului din orase si oetati si ar fi inchinat mariei sale
tare care-i fusese vinduta cu juramint l Cu cita patima ar fi
dovedit el eine era intr-adevar mai tare si mai viteaz si cu

eita rivna ar fi slujit pe domnul mare i vestit care i-ar fi

ingaduit aceasta sfinta razbunarel

Dar nu se intimpla lesne ca doi oameni s5. aiba' intocmai

aceiasi tinta si, cind ei sint st5pinitori de teri, aceasta se

intimpla si mai greu. Drumul lor nu e niciodata acelasi,

ci dou 5. drumuri deosebite merg o bucatti de vreme alaturi.

Mihai avea numai un scop: sa nu-I cotropeasca turcii, &a

ramiie pe urma slobod a imbratisa cu vinjoasele-i brate

ruceririle indepartate si fara de capat. Imparatul era bucuros sal lase turcii in pace, caci mai mult la lueurile Apusului ii era gindul. Nu incepuse de buna voia lui razboiul
cu sultanul, ci fusese silit sa se apere. Ori eind turcii i-ar
fi intins mina de prietenie, el era gate s-o stringa, multamind lui Dumnezeu ca 3-a sc5pat de belea.

5i iata ca tocmai in vara anului acestuia 1599, crud Mihai

se gatia sa spulbere pe Andrei iubitorul de pagini si se lucredea in ajutorul imparatesc pentru a face aceast5. fapt mare,
tocmai atunci indemnuri spre pace venira de la turci impa-

ratului. Cinstite nu par sa fi fost aceste indemnuri, pentru

ca lucrurile se tot zabovir si, cind, in toarnna, ajunsera
acolo incit sa stea de vorba oameni dintr-o parte si dintr-alta,

toate planurile de impacare se risipiril de la cele dintai

cuvinte. Dar ce voiau turcii se intimpla: imparatul fu oprit
in loc cit aveau ei nevoie, si momit cu pacea mincinoasa.
Si mai era cineva care eauta sa induplece pe imparat a
lase in paoe pe Andrei, printul eel nou. Papa ar fi fost fericit
dad, orice neintelegere ar fi perit dintre crestini, si s-ar fi
adunat cu totii Impotriva paginilor. De atitia ani de zile
322

se crania prin scrisorile i prin trimisii sti s aducd pe lesi

la ginduri mai bune si sd-i impiedece de a intra In luptd

cu nemtii i cu ardelenii. Toate fusese in zddar, dar nriclejdea

eh' odatd si odat tot s-ar putea ajunge la vreun folos, nddejdea aceia tot o avea. Si cu atita mai virtos cduta papa s
Inapiedece o viirsare de singe frdtesc intre ardelenii lui Andrei

si ostasii ImpAratului. El nu credea sd fie cardinalul un om

asa de rdu, s. fi uitat asa de mult datoria ce o avea fold de
crestini i pentru haina preoteascd pe care o purta. Un episcop veni aniline pentru impdcare in Ardeal, i pand la sfirsit el stdrui sa' imbuneze lucrurile spre inlrire. Iar, si din

partea aceasta, impratul asculta bucuros. De ce si facii

jertfe, gindia el, daed se poate ca Andrei s. place de bund
voie, cum plecase de cloud ori Sigismund?
Era atunci in slujba ImpdratuIui un vestit general, anume
Gheorghe Basta, care se trdgea din arndirtii asezati in partea
de miazdzi a Italiei. Era un om foarte priceput i agar, care
se luptase multi ani de zile In apus i tia bine mestesugul

rdzboiului. Nu era lacom de bani i nici mai fldmin'd de

cinste decit multi altii. Dar trdise toatd viata lui printre
oameni cari credeau c5. sufletul e dat cuiva pentru a minti,
pentru a lnsela, pentru a ucide, i cd nu e nimica mai frumos cleat s te ardti mai tare decit toatd lumea In fapte
ca acestea. Nu ea i-ar fi fost urit binele dar nu-I flicea decit
atunci cind putea s trag5. folos dint:1'41,8u] si s. strluceased In ochii lumii, iar rtiul II Ikea fdrd s pregete, de
cite ori numai razimindu-se pe rdu, putea s5. ajung5. acolo
unde voia.
Acest general pdzia granita in Ungaria de SUB, la Casovia,
si fusese vorba odat ca el i cu Mihai s5 cucereascd Ardeahil

pentru Impdrat. Prin septemvre veni la dinsul o stafeti a

lui \Todd, care-i spuse c Mihai nu mai poate astepta 1i et,
ori II va ajuta cineva ori nu, el tot intrd s goneased pa
Andrei, care vrea s4 vindd turcilor.
Basta era insd un om pizmaaret, 11-1 durea In suflet ea
in altul s5. facd lucrul pe care ar fi voit s-1 sdvirseased el.
Cind auzi c. Mihai o s5. intre in Ardeal, el se coborl in acea.-__
323
21*

sta tara ca sa se zica pe urrna c lucrul nu s-a faeut fara de

dinsul. Dar abia mersese o bucata de loe, si iata ca veni un
om al printului, care-i spuse ea Andrei e in vorba. eu imparatul, care i-a fagaduit sa4 lase in pace, panA se va ajunge

la un capat cu dinsul. *i, muscindu-si buzele de nacaz,

Basta trebui sa-si intoarca ostile

Aceasta era in septemvre. Mihal nu trecuse munii, dar
ardea sa-i treack. In jurul lui, pe cind imparatul era tinut
de vorba, se schirabau lii, se teseau 1aturi, se pregatiau
osti, toate impotriva lui. Numai el ra'maisese neimpacat
cu turcii: incolo, In Ardeal, in Moldova, in Po Ionia, numai
prieteni sau oameni ai sultanului. *1 ei se intelesese intre
dinsii sa-I prapadeasca. Cu fiece zi care trecea, primejdia
se Iticea mai mare. Un pasa statea la Dunam, gata
intre
in lard, Mahmud. In Ardeal un lagar era gata sA. se miste
catre muntii de granita, Ieremia-voda. se apropia de Carpatii ardeleni, ca s. dea mina cu printul. i sa se coboare
impreuna cu dinsul. Domnul muntean era gatit de multi
vreme, i Simion, fratele lui Ieremia, se vedea acuma in
Bucuresti, Ce era sa mai astepte deci Mihai? Sa se I npace
doar i imparatul eu turcii, cum se parea ea o sa se Wim-

ple, si atunci el sa ramiie singur, singurel inaintea unor

dusrnani neimpacati?

ti viteazul acesta era, atunci ciud nu4 stapinia Dumneze 11 de miine, care se coboria adese ori asupra lui, si un
o n. d. cugetare limpede si cumpanita. Ii inselau a1ii, II
purtau cu vorba? In,eth. i purta de vorba si el, mai bine
chiar decit dincii, pentru ca pe el 11 crezurd, pe dud pe
dinsii el nu-i credea. Serise turciur de la Duntire, i jura
din. buze lui Andrei ce voia acesla.
Apoi, cind toamna intinse covoru-i de frunze moarte in
pasurile muntilor, eind desisurile se luminara, i numai
brazii ramasera vesnic verzi, plaiasi neadormiti pe muchia
stincilor, cAtre treeatoarea Buzaului care duce la Brasov
dare strimtoarea Turnului Rosu'pe unde se ajunge la Sibiiu,
osti jurate en strasnic juramint de credintA se pornira, jute,
zi i noapte. Treizeci de mii de ostasi urcind la munte, supt
324

steavuri rupte de gloante si stropite de singe. Unguri calri,

haiduci fara tar& sau dintre aceia cari nu voiau sit calce
pramintul Mout imparatului, sirbi treziti din morti prin
faptele de vitejie Mute in preajma lor, cazaci can nu traiau decit in pratul i fumul incaierarilor, moldoveni, eari-si
aduceau aminte de goanele nebune ale lui Ioan-voda
Cumplitul, cari nu uitase de Aron cel mort In temnit
-pe tefan-voda cel tras in tapa; aIi haiduci, de peste Duflare, cari ajunsesera prin hotie la cinstea ostasului drept;
&Mari romani, dibaci In a invirti maciuca, boieril in dulame rosii. In sfirsit cete de terani, pe sate, tineri i batnini,
cii aveau inima i voie buna ca sa se lupte pentru voda,
cu caciuli i opinci, razimind topoarele pe umar, sprijinindu-si coasele, Mind sa sune la coapsa arcele. Iar, in
fruntea tuturor, legatura a celor cu limbile si deprinderile

deosebite, Voevodul, masurind cu ochii nerabdatori pamintul cit 11 mai despartia de granita.
Trecu pe la Buzau. Vazu in vale bisericile cele albe ale

celor sapte sate, zidurile negre si coperemintele de tigle

rosii ale l3rasovului. Aici statu de primi cel dintai juramint

ce i se facu in numele imparatului, din partea sasilor si a
sacuilor. Apoi lu. drumul Sibiiului made se aduna cu cei
veniti pe slid cale, si-si intinse coAurile.
Andrei alergase in graba eu lagarul su. Intai spumega
de minie cind vazu, el, singe de ungur si de erai, episcop al
Bisericii romane, cardinal, pe voevodul romanilor despretuiti al plugarilor, oierilor, i vacarilor, odihnindu-se pe
pamint ardelenesc, intro ostasi gata de lupta. De cincizeci
de ani aproape de c Ind Domnii romani se amestecase la fats

locului in luptele din ungurime, asa rusine nu se vazuse:

Nebunul i vinele nu-mi va iei teafar din tara", striga
trufasul tinar.
doar era ruda cu mladiosul Sigismund,
Apoi
Ii fu
grija de aceia ce era sa se intimple, poate si fricL Trimisul papei veni sa vorbeasca cu Mihai, care-i spuse tot focul
ce-1 mistuia de atita vreme: toata umilinta, toata primejdia
ce se trasese pentru dinsul din venirea acelui popa eau care
se da on turcii si vrea sa-1 izgoneasca.
325

Dar era prea tiria pentru Imprieare. Abia venise a doua

In ziva de 18 octomvre, impeiuitoru1, i tunurile
ardelenilor pornira s bubuie. Apoi caltirimea magnatilor
se aruncti, intr-un mare avint despretuitor, asupra ostilor
()aril.,

opincarului, pe care 1-ar fi sfarimat in copite, ca sr). i s invete

minte neamul prost i obraznic. Ca si la Calugareni, cu patru

ani in urmii, inaintea iuresului turbat al dusmanilor, inaintea furiei asiatice, ostile lui Mihai se dadura' In Lauri.
i iarasi ca atunci, aparu, stralucitor de vitejie, arhanghelul, rotindu-si toporul binecuvintat pentru biruinta.
Fugarii se oprirti in loc, cei sfiosi se rusinara de sfiala lor,
inima se ridica mindra in pieptul vitejilor. Lupta cea adevaratti, rabdatoare, se inclesta, lupta in care izbindeste
totdeauna firea i sufletul cinstit si sigur al romanului.
Deodata, din rindurile stralucitoare ale magnatilor se desMen ici unul, colo altul, pn i capetenia tuturor ostirilor
Ardealului,
cari trecura la dusman. Atunci cardinalul,
care stnea de-o parte, in umbra steagului familiei sale, intoarse friul calului i fugi in haina-i rosie ca singele. Si,
cind, pe incetul, vestea se rtispindi In multime, cind ochii
luptatorilor, intorcindu-se nu mai vazura steagul, calul focos,
haina de singe, cind deasupra Mt1iei, sttipinira numai fulge-

ratorii ochi ai voevodului, cei ce mai luptau Inca pentru

tronul sitinsteaBathorestilor se risipira. Lupta era cistigata.

De la muntdi Bihorului pang. In sacuime, din stincile

Maramuresului pana la pasurile muntene, Ardealul tot,

si cit se tinea de dinsul: vaile Oltului, Muresului, Somesului,

Tirnavelor, cetatile sasilor, resedintele crailor, moiile magnatilor, satele iobagilor, erau ale lui Mihai. Ale lui, adeca
ale imparatului crestin, In numele
spunea el tuturora
cAruia venise.

Si oastea biruitoare porni in sus. Ajunse in capitala terii,

la Balgrad, uncle era mitropolia romaneasca din alte timpuri, si pe stradele unde se desfasurase alaiurile Bathorestilor trecu, in fruntea romanilor, cazacilor, lesilor, -ungurilor
OA, legati impreuna prin acelasi noroc si aceiaF,d comanda,

trecu jil haine do crai, In sunetul muzicilor, triumfatorul.

326

In oddile pe care le locuise Andrei, leul invingator Ii pleed

spre odihnd capul mindru. In pieta unde trabantii se insirase inaintea printului ostasii de la Sibiiu jurard credintd
indriei sale imprdtesti, lui Mihai-vodd, cdpitanul impArdtesc, i copilului Nicolae-vodd. In adunarea terii, alcdtuitil
din trufasi magnati, ndscuti i tra'iti in ura romAnului injosit, porunci voevodul invingdtor, puse dari, strinse juraminte, alese iernotece pentru ostasi. Pe unde Ii invirtise
calul nesupus printur-cardinal, fruntas al bisericii i domn
al tdrii, pe acolo trecu, intre arme strdine, avind in urma,
in loc de rude, un strasnic plingdtor, umilit acum inaintea
trecu
lui Dumnezeu, care pstreahd vietele i d biruinta,
alaiul de jale al cardinalului mort in fuga, jertfit de pastorii scui din muntii catre Moldova. Si toate acestea se
petrecuse intr-o clipiald. Acelasi vint de toamnd alergd.
peste munti si cimpii ca i In zilele abia trecute, cind In
spre hotarul lui Mihai, se adunau pe tdcutele, din toate
protile lumii, aceia cari trebuiau sa-1 rapuie.

Si stafetele ropotiau pe toate drumurile, cu vestea cea

mare. Satele aflau in cale cd a venit vodd sa-si scape neamul, vodd pe care il asteptau de veacuri, in saracie si umiHulk iobagii rornni, risul si ocara neamurilor. Si pe drumuri rasareau cete inarmate cu unelt de muned, din care
Meuse arme de rdzbunare, cete care urinareau pe fugari si-si
cereau de la dinsiirasplatil pentru suferintele Indelungate.
Ici i colo se aprindeau focuri care erau de bucurie i de pedeapsd. i li se ptirea tuturora celor ce erau sa ispdseased
pacatele i ispdsitorilor, cd a venit, in sfirsit, ceasul judeciiii drepte.
Aflau magnatii, prin scrisori sau prin oaspeti rupti de
oboseald si prpdditi de rusine; prin cazaci, lesi, sirbi, cari
veneau sd ceard hrand i bani; prin vorbo aspril, increzuta
a iobagului, care stia crt s-au schimbat vremurile. Si SO
infiorau de minie si de fried. Orice trebuia Rica, dor romilnul sa nu s1dpin43ascd, sd-I scuture tara pe care pusese
gheara lui srilbaticd. [...]
Afla i Impdratul, &are care porni indatd ui o solie mare,
alcatuita din boierii Stoica si Mihalcea. Vestea era dintre
327

acelea care adue mai multa sup'arare decit bucurie. Tot se

mai credea la Viena ea s-ar putea ajunge la o intelegere cu
turcii si cu Andrei. .5i iata e. sabia acestui soldat norocos
descurcase toate luerurile. Era asa de greu sa le Incurce
din nou aceia cari nu puteau tr i decit intr-o lume de ineurcaturi..4

Dar se pusera pe lucru sfetnicii Imparatuhli. Daca ar fi

lost alti oameni, mai putin carturarkz dar mai drepti in
cugetul lor, mai cu inima feta de simtirea i faptele altuia,
ei ar fi Iasat Ardealul in mina lui Mihai. El Isi inchinase
taxa Imparatului i venise skieie pe aceastalalt tot in numele mariei sale. Niciodat n-ar fi cautat alt sprijin, daca
i Fi-ar fi dat ceva oameni i bani, i, cu un astfel de strajar
la granita, ea war fi stat multa vreme In acelasi loc.[...]
Gel putin, cind el n-a mai fost acolo, stApinirea imparateasc5 s-a risipit In vint.
Dar ei n-au Inteles, sau n-au vrut s Inteleaga. Samilnind
banuiala si tesind curse ei nu puteau s. vada decit curse si

pricini de banuiala la oH si Gine. Tot ce fan Mihai, Ii

punea pe ginduri. De ce i-au jurat, i lui i fiului lui, ostirea?

De ce si-a luat drepturi de stapin In Ardeal? De ce nu las5.

pe nemti sa se aseze in cetati? De ce a trimis eispuns lui
Basta,. care se grabise a alerga la pre*. sa. se intoarca de
wade venise? De ce tinea oameni la Poarta i primia turci
cari-i aduceau steag de domnie 1 dazuri?
El putea raspunde, Intrebind. uncle sint banii cu cari 84-si

pratease str5inii, uncle sint ostasii ImpAratesti cari sa-I

sprijine, unde sint prietenii Intre capitanii de la granita,
unde e rspunsul limpede, cinstit, pe care-I astepta, cum nu
asteptase, de cind era el, nimic pe lume?
Raspunsul care st-i spuie ce vrea irnparatul: acest raspuns
II doria, scurt 1 cuprinzltor. in loc de unul, avea zece, care
spuneau fiecare cite ceva deosebit. Odata, tocmai la Inceput,
un trimis mai de rind fligaduise In numele Implaratului ce
voia Mihai. Acesta se bucurase, si mai Muse un mare juril-

mint de credinta stapinultti sau. Dar apoi venira alti trimisi, mai mari, mai mici, comisari, cari sl-I ajute a cirmui
si soli, cari s-I spioneze. Tori vorbiau altfel i, cind voe-

vodul nu mai intelegea nimic, li spuneau crt mai tirziu o

sii vie un sol mare, care va aduce si bani, si ostasi, si hirtie
impdrateasc6 si, mai ales,
rspunsul.

Trecur5. zile, spt5.mini, luni si solul acela, neamtul Pezzen, care fusese trimis odinioara la Constantinopol, nu mai
venia. Plecase, dar se incurca in drum. ,Asculta minciunile
altora despre Mihai, le credea, si le trimetea la Viena si mai
maxi. Din loc fug nu se misca asteptind bani, stiri, tintuit
pare Oa acolo de lipsa de noroc a lui Mihai si a neamului
nostru.
Pe acest Limp de asteptare dureroas5, Mihai vedea iara'si
nourii grarn6dindu-se deasupra capului sail.. tia el bine ca
lesii nu-1 vor rasa In Ardeal, ca Ieremia nu-I va primi ca
vecin, c ungurii nu i se supun cleat cu blestemul In gind
si cu urd nestins5. in inina. In steagul turcilor nu putea s'Zi

puie temei nici acuma. tin singur sprijin avea In lume:

Iny'aratul, si de la acesta veniau vorbe nepotrivite, fard

inteles, si acel sol tainic, pe care nici o rugaminte nu putea

si.1-1 urneasca.

Se Meuse primvara, si in Moldova se intorsese acea paAre pribeag care era Sigismund, se intorsese cu gindul s5.
fie iarasi ce fusese, si de la curtea lui Ieremia, bunul sail
prieten, el pindea ceasul EA' vie ca odinioar.
Acest cuib de pind5. trebuia sfdrimat, orice ar zice 1mp5ratul despre lesii, cari trebuie crulati si nevoia turceasca.
Porni deci spre Moldova, dar nu cu avintul de Incredere

cu care pornise spre aluggreni, spre Ardeal. Mergea cu

inima indoitd, chinuit de nesigurant6, uitindu-se mai mult

In urm.d. Plumbul ii atirn1 de arip, si, data aceasta, n-avu
acel avint mare, facator de minuni si izbinditor de lupte.
Pe atunci moldovenii nu se simtiau de acelasi neam cu
vecinii lor munteni, desi vorbeau aceiasi limbd si aveau
uneori domni din aceiasi familie. Dar ce Meuse Mihai ping
atunci desteptase in sufletul lor ca o presimtire de 1r4ie.
i apoi mai erau vitejiboierii cari s'avirsise cu putina.' vreme
in urma lucruri care uimise rasaritul i Vitejii de ori unde,
erau, mai ales pe atuncea, ai viteazului.
329

Ei primirg pe Mihai fard lupt aproape. Unii trAdard de

la inceput, altii se grdbird BA fugd mai iute dectt cum s-ar
fi crezut. Dac g. n-ar fi fost focul ce mistuia in cale satele
si tirgurile, aprins i dintr-o parte si din alta,- intrarea liii
Mihai ar fi fost ca a unui Mesia multd vreme asteptat de
poporul sgu. Pentru Ieremia se bgturd mai ales leii, i ei
Ii apdrard Suceava i Hotinul, in care-si cdutase addpostul.

S. fi fost prins Ieremia, ceia ce nu era foarte greu, sg

fi fost cisLigati toti moldovenii, sii fi lost adunati in jurul

domnului celui nou, s fi fost asteptati lesii de peste Nistru
si batuti bine intr-un loc ales cu dibdcie de Mihai, altul ar
fi fost viitorul. Dar domnul ardea de neastimpgr, orice zi
de luptd i se 'Area pierdutg. Oare n-a venit, gindia el Pezzen ai

rdspunsul?

Nirnic n-are rdbclare s. isprdviascrt, Mudc e stdpinit

numai de gindul acesta. In Hotin4 Ieremia credea cd s-a
mintuit cu dlnsul, vkind cd nu-i mai vin ajutoare lesesti
si auzind necurmata baltaie a tunurilor lui Mihai In ziduri.
Intr-o bun dimineattl, tnsd, toatg. oastea care Incunjura
cetatea nu se mai vgzu, perise. Dud s-ar mai fi tinut citeva

zile Suceava, o Msa Mihai si pe aceasta necuceritd, In Iasi,

capitala cea nouil a tarii, abia-1 vezi sosind i puind la jurdmint boierii, apoi se duce. Moldova, care i se pgrea prea

mica pentru puterea de cuceritor ce-si simtia tntr-insul, i

se parea acum prea mare cind cduta pe unde ar putea iei
din cuprinsul ei mai rilpede, ca si ajung.6 acolo unde credea
cd e Pezzen, neamtul impgritesc cu rispunsul.
Cind era s'a puie piciorul pe pdmintul Ardealului, Pezzen se

opriiardsi: credea ca ar putea insela pe oamenii trimisi de

Mihai tnaintea lui, vorbind numai cu dinsii. Dar acestia stiau
ce rtispundere ar lua asupra lor, daca ar spune o vorbg mai
mult decit cele de bung venire. Atunci el se hotart in sfirsit,

si iata-I sosind la Bilgrad, supdrat peste mdsurd pe one

nu-i Meuse nimica i, pe linga aceasta, ifird un ban si Mrg

un soldat.
Mihai and lucrul, dar nu mai tinea soma' acum nici de

banii, nici de ostasii impgratului. Lui ti trebuia riispunsul:

330

sri stie ce se va alege cu dinsul de acuma Inainte, in ce parte

de lume Isi va cauta Un sprijin si en cine va Incrucka sabia-i
osindita sa' nu se odihneasea in teaca.
Avea atita dreptate, marele nedreptatit, Welt a fost usor
sOi se inteleaga si cu un trimis ca acesta. Nu vrea imparatul
sa-i dea ca unui print Ardealul sa i-1 lase macar ca unui cir-

muitor pe vecie. Dar sa fie tara deplina, cu tot ce atirna

de dinsa, tot ptimintul si toate drepturile, tot ce este asttizi

al ei si tot ce va Intregi el cu bratul. Daca se poate,

stt-1

ajute cu oameni i bani. Iar s_tapin pe cap, sa i se amestece

in ce va face, comisar adeca, s5. nu-i deie decit in vreme de
razhoi. C.5ei de cornisari, de trimisi, de oameni cu carte,
cari scriau mult, Ii era acru sufletul 1

Era in iulie atunci, i tocmai pe la sfirsit. Trebuia vreme

ca sti ajunga cineva la Viena, i vreme ea sti se intoarcil
Inapoi. Afara de incetineala cu care se hotardsc asa insemnate interese imparatesti, cum e o arri pe care li-a dat-o
al tul i pe care ai lua-o bucuros inapoi.

0 saptamin5, trebuia, doug, trei,

o luna. 5i nenorocirea

venia mai rapede decit atita spre acela ce fusese ales de

dinsa pentru a-i da cel mai mare dar dumnezeese dupa ro5.rine: suferinta.

5tiri rele veniau din toate partile: dintre ungurii supusi

puterii lui Mihai, unul fugia, altul se lua la ceartri pina la
singe, cu tovarasii stii de arme de supt steagul voevodului.
Ostasii cu simbrie cereau tare banii, cu atita mai tare, cu
en era mai strasnica nevoia lui Mihai. Lesii se adunau peste
Nistru, cu cei doi frati Movilesti, ca sa puie iari mina pe
Moldova. Turcii tabariau in vederea Dunarii, corabiile lor
strabateau Marea. Tatarii asezati lingri apa Nistrului
din'colo de dinsa, deasupra Dunarii, erau gata sa Incalece.
Iar trebuia sa se gateasca Mihai de oaste, iarasi primejdia-1 stringea din toate partile cu cercul ei de fier. El dadu
porunca sa se adune ardelenii In lagar ca sa apere pe stapinul
lor cel nou imparatul i pe eapitanul lui, voevodul. Steagu-

rile de straini, piit,inii ostasi de tara ce mai ramasese cu

dinsul trebuiau 86 se string4 In jurul luptritorilor localnici.
331

Magnatii plecara, cu oamenii lor dupa d1nii, sacuii se

coborira din muntii lor de ling/ granita, portile oraselor
se deschisera Inaintea sasilor inarmati. Drumurile ArdeaJului se acoperira iarsi de cete de pedestri, de steaguri de
alarime. Dar ce Ii pilsa acestora de norocul voevodului si
de primejdia lui? in boo sa vie unde-i chemase el, apucau

mai toti, cakindu-si in picioare Inca un juramint, catre

alta tabaril. La Turda, aici era lagarul rascoalei, In jurul

batrinului $tefan Csalcy.

Ce voiau neascultatorii din Turda? Sa-si dea fireste mina

cu lesii, cari trecurd Nistrul l Inceputul lui septemvrie,

sa aduca In inijlocul lor pe pacatosul de Sigismund, s-si

capete iarasi neatirnarea, dupil care era s vie pacea cu turcii, linistea din timpurile fericite. Ochii kr erau la rasarit,
spre pasurile Carpatilor de unde se astepta sa vie omul atIta
de dorit.
Ca si inainte, Mihai avea o singura nadejde: la Imp/ratul.
Sa fi avut acum.a raspunsul, isclit, pecetduit, hotaritor...
Ar fi facut un semn, si din Ungaria de sus s-ar fi coborIt
caliirimea cu zale, puscasii, mesterii de tunuri. Inima mulnor vrajmasi dintre ardeleni n-ar fi fost destula ca s indrztease/ a infrunta steagul cu vulturul Imparatesc pe dinsul. Bine inconjurat, Mihai ar fi potolit focul ce Incepea sa
pilpiie In tar/ i pe urma., aruncindu-se asupra lesilor, fie
si cu Zamuski in frunte i-ar fi Taspins poate, i-ar fi I./spins

fara Indoial, ca unul ce si-ar fi avut inima bucuroasa ei

sufletul intreg. i ce mare bine s-ar fi adus chiar nemtilor
dac neprietenii ascunsi de paste Nistru ar fi cglpatat, In
sfirsit, o buna invatatura, prin care sa afle i ei ce este cre.

dint./ 1

Dar nu tot asa judecau i oamenii imparatesti dela hotare,

generalii i sfetnicii. Ei Ii Inchipuiau cg, clacA nu merge

bine in Ardeal, un singur om e de villa: Mihai. Numai oastea
lui pate s. prade, numai oastea lui poate s. ceara stApInirea

asupra celor cucerite, numai cirmuirea lui cea rea poate s.

nemultameascl lumea. i doar valzuse eine e tara si cine-i
sint fruntasii, pe vremea lui Sigismund si a lui Andrei. Erau
Visa nameni cu multe trebi pe cap, si uitase.
332

Mihai avea drept sg. cearg ajutor, acuma eind era vorba
og. se puie numai, la Viena, o iscaliturg implrgteascg pe invo-

iala gata fgeutg cu Pezzen. Dar din ce spunea el nu tinea

nimie in samg Basta, pe eind solii ardelenilor rgsculati erau
primiti bine. Ba li se fAggduia dacg vor fi oamend i vor
lucra repede, ping sg nu vie rgspunsul, si ajutor.
Find sei nti vie rdspunsiel. Aici era nodul lucrurifor.
Indreptgtindu-se eg vine sg mintuie de atitea role tara
impgratului, Basta trecu granita, chemat de Mihai ca si de

dusmanii lui. Se va da de partea unuia sau a celorlatti?

Oricine vede ee se egdea sg facg. Dar, eind primir.6 juramin-

tul rgsculatilor, se vgzu c altele sint ginduri/e oamenilor

impgrgtesti. La 4 septemvre, oastea lui si a magnatilor se
amestecarg, i steagul eu vulturul se ridicg, deasupra taberei. A doua zidupg aceasta, eetatea Sucevei, vechia capitalg
moldoveneascg ridicg steagul craiului lesese.
Peste putin Basta si magnatii se gsirg in fala lui Miliai
lingg Mures, la satul Mirislgu. Stgturg o zi msurindu se,
fr sg. se incaiere lupta.
Mihai cereti 1 atunci sg, fug pacea. Ce putea el eitiga
din lupta pe care o dgdea impotriva unui slujbas impardtesc? Putea el sa: priveasa ea pe niste dusmani acea frumoasg

Caste, al cgrui sprijin i se fgggduise impotriva turciIor?

Niciodatg ping aeuma nu t e luptase el eu orestini, intre
eari sg nu fie amestecate turbane i fesuri tureesti. Si aici,
cind se lam sara, In acel pasnie inceput de toamng, de
pretutindeni in jurul focurilor so ridicg ruggeiunea atitor
mii de oameni egtre Dumnezeul care era si al lui.
Daca ar putea sg zgboveascg, numai citeva zile... Asa
vorbi si a doua zi, eind clipa incgiergrii ostasiIor sosi. Sg.
facem pace!...." Ca st-i soseascg rgspunsul, care an lumina
acest intunerie de strasnicg neintelegere. RaspunsuI care nu
putea s nu fie indurgtor, dupg cite Meuse si cite primise.
*inu stia sgrmand, cg, Inca din ziva de 2 ale lunii, rgspunsul
era gata, pecetluit eu armele impgratului, i cg in el, dug
nu i se dgdea cit ceruse, i se ineuviinta destul ca sa se poatg.
ziee impgcat. Mai presus de toate, 11 lgsa in Ardeal, pentru

cit timp va mai trgid.

333

Dar drumul de la Viena pin la Mures era mare pentru

acele vrerni, i In fata lui ardeau in acea noapte de ginduri

chinuitoare focurile dusmani1or. i aceia cari se gaseau In

fruntea lor voiau lupta, lupta cu orice pre i indata.
Se facu ziud. Mihai Ii alesese un loc bun Intre dealuri,
departat si de casele satului. Dar mestesugul luptelor cu
socotealil, in care cel mai viteaz poate sa fie invins, 11 stia
bine rzbunatorul Basta. Ca sa-1 scoata pe Mihai din adapostul unde statea sigur, el se facu a fugi, pe drumul Casoviei, de unde venise.
In fata voevodului Incepura sit se miste In bung orinduiala,

Meet, pedestri, cituiiri, tunuri, magnati, ardeleni pe caii

lox focosi, Basta. Cind vazu Mihai pierzindu-se in .zare
steagurile Imparatesti, el rasufla mai us,or. Dar cind ochii
lui obositi de neliniste i veghere se optira asupra oamenilor
care-i facuse tot raul, vinzatorii din Ardeal i acest indoit

vinzator care se ridica, slujind pe imparatul, impotriva

acelui care se supusese aceluiasi domn, el Ii pierdu
cumpatul, i gindurile cuminti i se pierdura in vahirile
singelui aprins. Ispita era prea tare. Uitind tot, el dadu
semnul de plecare, i, iesind din minunata lui ascunzatoare,

leul roman incepu vinatoarea, cel dintai.

Ce se gindea el atunci? Poate vor fugi, i dusmanii pe cari
nu-I cautase el, vor fi biciuiti numai cu biciul rusinii. Si
rusinea va fi indoita cind va veni raspunsul si ei vor trebui
sa se umileasca inaintea lui, sa-i ceara iertare.
Dar, deodata fugarii mincinosi se oprira in loc. Cevreau?

Sa se lupte. Nu mai era nimic de facut. Asa voia norocul,

care era nenorocirea lui si a noastra.
Ce a facut pe urma? 0 lupta, ca oricare alta, cu multa
oboseala si mull singe varsat. Tunurile romnesti baturit
bine dintru-ntai, apoi fura prinse. Calarimea greoaie a lui
Basta invinse pe calaretii usori ai domnului. De la o vreme,

ai nostri se risipira.

Unde era insa Mihai, de era un lucru oa acesta cu putinta?

Mina lui bosise de nu i se mai vedea toporul rotindu-se

ingrozitor In aer? De ce nu-1 mai inaltau deasupra tuturor
aripile de arhanghel? De ce ochii de flacuri isi pierduse
334

lumina? Lupta nu mai era a lui, nu trdia pentru dinsa,

nu-i &Idea viwta cu sufletul sAu. In mijlocul vAlmkagului

furios de trupuri, in mijlocul bubuiturii neintrerupte a

tunurilor, intre fulgerele nenumArate ale otelului, el urmaria

. i se gindia
poate cii dintr-o clipa in aka o stafeta impgriteascti, purtind
steagul alb al impAciuitpyfilui, se va ivi in zare, despicind
riurile pentru a-i aduce hirtia in care i se cuprinclea norocul.

un singur gind. De-ar fi venit rAspunsul...

Pentru intlia oari fugi, trecu apa Inrosita a Muresului

luti In goana calului cimpia nesfirsita care se pierdea la

miaztai. Ii aduse aminte, trezit din visurile-i de mgrire, cii
este undeva, la Fligaras, o femeie, care e doamna lui, o
i

copi15. domneasc5. din singele lui ; CA este o Ora dincolo de

munti unde au ajuns cetele grele ale cilarilor lesi, dind

foc satelor, unde poate se perde In altA lupta WA de noroc

un Unar voievod, care e fiul lui. Ajunse la Fagtiras, si gtisi
toate cum le lasase. Aici vor fi ajuns la dinsul i tirile din

Ora, stiri cum nu se poate mai rele.

Cel ce pierduse Ardealul afli cii nici Moldova nu mai este

a lui i ca in cea mai mare grabii leii irivingiltori vin spre
Milcov, cu Zamoyski in frunte. De jos, de la Dunare, stilpul

de foc al prizii arita calea pe care veniau care aceiasi

tinta, care scaunul domnese al Tirgovistei turcii, cari de

multi vreme se aezase iargsi In Giurgiu.
La stirea acestei mari nenorociri, inima, impietritti pina'
acum a viteazului se incluiosi. Inainte de toate said apere
t ara. Se umili cum nu crezuse in viata lui intreagi cii e in
stare s5 se umileasci. Scrise cui 11 bituse, scrise cui 1i sf5.rimase puterea i mindria: lui Basta cel cu sufletul neiertitor, ungurilor cari-si ristorsese prin arme striine i pe calea
piezisil a tridirii infringerea din 1599. Li scrise cerind pace,
voie si plece de unde venise si, dacti se poate, ajutor pentru

mintuirea trtrii lui, mai nenorociti decit dinsul.

Ei Ii ceruri lucruri mari, socotind cA n-o Bi le deie. Sti lase

In mlinile lor scumpul zilog al familiei lui, si jure cii nu

mai vrea Ardealul, dar cal totusi,oriundel-ar trimete Impa-rabid va fi gata si se ducii. Ficu tot ce se ceruse de la dinsul,

jurti jurtimintul ce i se ceti de dusmani, i pleat.

335

Din .sus de la munte se cobora la afirsitul lui septemvre

1600 grin pasul Buzaului o oaste mica, obosita, culeash din
sfarimaturi si in frunteaei un om greu incercat de nenorocire,
eari traia numaipentru datoria ce mai avea s lndeplineasca.
Ce-1 astepta? Odata an II spus: lupta i biruinta, i i-ar fi
tremurat mina pe palos, nerabdItoare. Aeuma? Dumnezeu
putea s tie. Poate spre moarte.

in acelasi timp aproape, greoaiele regimente lesesti

treceau Milcovul i porniau Incet si sigur spre Tirgoviste.

Mihai trebuia sa ii taie zalea.

Un capitan batrIn, venit de peste Dunare, Baba Novae,

iei inaintea kr, precum ar fi iesit Iuaintea unei ostiri

turcesti, mult si neorInduita. Fu rapins, aruncat In munti.

Apoi Mihai troop veni sa se Intreasc In padurea Bucovului,
In ralastini i tufisuri de eopaci tineri, ca un leu batrin,
care d ultima-i lupta pe pragul unei peOeri. lug Zamoyski
avea si el lesi i eazaci cum avusese Mihai In ilele lui de

hiruing, asa de departate, 0, pentru told stapinii; ei se

bateau tot asa. Tusk' oare din mlastinile acestea se putea
avinta care biruing acela care o cistigase de atitea ori In
virful armatei sale? i unde era sufletul lui cel mare, elstigatorul de lupte?
Fu batut, si Jeii treeura Inainte cu Simion:Movil, dom.
nul cel nou, Inaintea cAruia se deschisera portile curtii din

Tirgoviste.
farasi, coborindu-se pink In adincurile negre ale suferintei, Mihai fugi zi si noapte. Cu cii mai avea pe linga dinsul,

-el mai Intreba norocul Inca odata, la Arges, si cu toate ca

inaintea lui nu statea deelt slabul Simion,nici data aceasta
nu izbindi. Era un blestein.
Trecu Oltul, i alerga tot Inainte prin vai ci pe potecile
muntilor, urmarit de lesi, de turci, de nenorocirea lui neIrapacata. 1i trebuia sa se piarda undeva, sa nu i se mai Audi
de nume, ping, ce, prin mila lui Dumnezeu, s-ar putea in-fia iarasi cum fusese. Parca-1 vezi In seri negre de nouri,
furisindu-se ea o Daiwa, eu ochii crunti, arsi de Jacrimi,
batut de furtuna, plouat de -frunze moarte pe pletele-i Incilcite...
336

SI moar5.? SOH si gloante erau destule In urm. Dar era

ceva care-1 1mpiedeca la aceastai hotarlre. imbratisind cu
minteatoat intinderea nenorocirei lui, el stia cg. la Inceputul
ei este o nedreptate, o mare nedreptate ce i se fg.cuse. Si el
era dator sa mearg5. pe orice cale si prin orice primejdii
016 la acela care putea s6-1 judece l inaintea amia stia
c se 1nfgtiseaza.' cu cugetul curat, p1n5. la Imp6ratul,
Un an nou se 1ncepuse abia poate un an mai bun, va
fi crezut el, un an de moarte, ;Aim noi cind fugarul ajunse
la Viena. Cerea un singur lucru: s fie ascultat, si nu de unul

sau altul din chrturarii de la curte, cari aveau pe suflet

atitea fag de dinsul, ci de domnul sthr 1nsusi.
Dar acesta avea alte trebi, I dreptatea acestui Invins
n-avea glasul puternic ca s. rdzbata uncle trebuia. Si pe
urmal, daca omul ar avea dreptate, la ce ar folosi s i se
recunoascfi? Mai era el bun de ceva, acel care fugise inaintea

tuturor dusmanilor?

Dar dup5. citeva s'apamIni o stafet 5. neasteptata sosia

din Ardeal. Inm'armuriti de mirare, sfetnicii Imptirittestl
aflar5. c. ara este iara'si pierdut b. pentru crestintitate.
Basta fusese purtat cu vorba pink ce Sigismund se pregti
de cale. Atunci stpInu1 cel vechi fu primit cu bucurie, lar
generalul nemtesc zvlrlit peste granitit.
Intala oar In afacerile ardelene, Curtea din Viena sO
gindi c. nu iartg Imprejurarile sg. se steie de vorb cu acei
ce-si 1)6-Luse joc de dinsa. Inaintea lui Mihai se deschiser4
portile palatului Imparkesc,ci el iesi incarcat de agiiduieli

si de cinste. I se vor da bani, va aduna oaste i va bate pa

calcatorii de creding, i slujba lui, pe urma, nu va fi uitata.

Dar, ca s. arate cg. trecutul e uitat va fi tdvarasul lui

Basta In acest nou rg.zboi.
Va s zia era dreptate pe lume, erau oameni buni, sttitea
.

In ceruri un Dumnezeu... Cine-1 vInduse, era s fie pedepsit.

Magnatii erau s Bimt greutatea bratului situ rzbuntitor.

Dac, pentru atlta multmire, i se cerea numai s. ierte

pe Basta, era putin. Si-1 iert din toat innna.
22

33Z

()stile plecarg din Casovia. Intgi a lui Mibai, In care abia

se rgtcise citiva romni, simbriasi i ei. Apoi a lui Basta.
Cele cloud tabere, una ling5 alta, pornir spre Ardeal.

Era la sfirsitul lui iulie, In anul 1601.

Inainte de a se ajunge la fiErilgu, se ivirg' ardelenii,

cglgrimea Impgrateaseg se ciocni cu dinsii. Dar ei se pierdurri

Indatd In praful drumurilor arse de soare. Numai In satul

Goroslgu, tabgra lui Sigismund se opri in loc i aLept lupta.
Era prea Insemnat folosul sau paguba, pentru ca ostile

srt se Incaiere Indatg. Ceasuri Intregi,. ele se hArtuir numai,

obosindu-se Meg nici o ispravg.. Cind veni seara, ardelenii
lgsarg dealul pe care statuse ping acum i pornirg, In neorin-

duialri, sg-si puie corturile In vale, pentru noapte.

Atunci Mihai dgdu semnalul ngvglirii rgzbungtoare, si
el Insusi porni cel dintgi spre a-si cguta rgsplgtirea. Iargsi
avintul lui din timpurile Indepgrtate, zborul vijelios al

arhanghelului cu arma de neinvins. Iargsi rindurile,se rupserg

inaintea lui i ochii lui de foc fulgeraril In multimea Inspgimintat5.. Invinse astfel, cu desgvirsire, pentru cea din urmrt
oarg, in lumina rosie a focului care se stingea, ca o prevestire.

Sigismund fugia. Oastea lui zrtcea pe cimpul de bgtaie

sau umplea cgrdrile ascunse pe unde se pot strecura fugarii,

In noaptea care ascunde i apgra. Steaguri, tunuri, pradg,
rtimaserg In mina Invingritorilor.

Cdci erau doi Invinggtori. Destui pentru a nimici pe dusman, prea multi pentru a se Intelege Intre dinsii. Mai ales

dud ardea nestins In inima unuia dintre dinii flacgra

verde a unei dusmgnii mistuitoare. Basta iertase numai
pentru ca sg, Invingg.

Se certarg pentru tunuri, pentru steaguri, pentru cale.

Cine era mai mare dintre dinii doi, ca s asculte cellalt
de dinsul? Nici unul. Unii oameni de la Viena voise ca
lucrurile sg. se petreacrt astfel. Nu e bine oare cind poti scrtpa

de doi dusmani, deodatri? i anume oamenii de la curte

vedeau un dusman,un rivnitor periculos la stapinirea Ardealului, In vrednicul luptrttor muntean.
338

Mai mare nu era nici unul, dar cel mai tare era Basta.
El era deprins sh vorbease5 cu ostasii de toate neamurile
ce-si vindeau vitejii i viata la mezat, i numai de acestia
erau in toattt oastea InvingAtoare. El nu se temea nici de
mustrarea de cuget, nici de pedeapsa durnnezeiascA, i sufle-

tul lui indranea sit aleag orice cale care duce &dire folos.
Pe dud Mihai era singur, departe de ai lui, i cinstea
credinta erau adevAruri pentru dinsul.
Cele dou tabere ajunser la Turda. Mihai voia BA apuce
unde-1 tr5gea inima, la ai lui din F5gAras, la ai lui din %aril.
StApinirea asupra Ardealului, pe care nAd5jduia s i-o deie
Imparatul, aceia va veni mai tirziu.
lar gindul lui Basta era numai sti inttireasc5. cetAtile si
sA-si asigure Ardealul.
In sara de 8 august, slmbAtd spre duminicA, Mihai fu
poftit la sfat. Era amArit de cele ce auzise i vedea in jurul
lui, si nu veni. A doua zi dez-de-dimineald, Basta porunci
simbriasilor sai s. meargd in cortul voevodului i s5. punA
mina pe dinsul. De se va impotrivi, s-1 omoare. Ca s se
dezvinovtit,eascti, avea el povesti mincinoase si scrisori
plAsmuite despre trAdarea lui Mihai cu turcii. Si stia ca la

imparatul crestin, dud o fapt5. ca aceasta e folositoare,

inclreptatirile nu se cintArese intr-o cumpanA prea simtitoare.

Si cum se asteptase eine dtiduse porunca Mihai se
impotrivi.

Muri astfel, cel mai mare dintre luptatorii nostri, in faptul

unei zile de duminicA, la r5stiritul soarelui, de mina acelor
pe care-i dusese abia la biruintA, din porunca unui oaspete
pe care-I iertase pentru rAul facut
ajutase frAteste la
lupta credincioasti intru marirea imparatului. Si trupu-i
ciuntit zAcu pe cimpie in aceastd zi de duminica, in tabAra
crestina, deasupra careia se ridica semnul Crucii, pentru
care se chema co. se poartA rdzboaiele.
Se implineso trei sute de ani de la aceastA nelegiuire.

A-1 uita pe dinsul, acum i intotdeauna, ar fi sl ne uit5m

pe noi Insine, s5. pgrAsim menirea noastrti. Sti-1 avem inainte

de cite ori gindul ni se inalta mai sus de nevoile mici ale

339
22*

zilei ce trece gi cauta sa zareasca In departarile viitorului.

Sa aducem insa onfletului sau darul munciinoastre cinstite
li folositoare. Caci pe aceste doua temelii se sprijina

maHrea tainica a unui neam: amintirea totdeauna vie a

trecutuluii contiinla datoriei indeplinite de toti i In
fiecare clipa.
Bucurqti, 1901.

VALOAREA NATIONALA A LUI CONSTANTIN-VODA BRANCOVEANUL

Asezarea din nou In mormintul de la Sf.

Gheorghe Nou, uncle o candela' pioasd pusd de doamna

Maria ardta singurd locul in care se odihnesc oasele sotului
tdiat la Constantinopol, a oaselor lui Constantin-Vodd
Brincoveanu, dd prilej s5. ne indreptdm un gind de recunos-

tintd care acela care, acum mai bine de dou sute de ani,
a fost un mdret stapinitor al Tdrii Romdnesti si un bineMcdtor al neamului s'au, iii toate domeniile culturii, ba,
mai mult decit atit, un milostiv sprijinitor si ddruitor al
intregii lumi din Rsdritul crestin pind In tarile arabilor.
Multe se pot pretui la mucenicul jertfit, cu too copiii
lui, de salbaticia unui mare-vizir nebun, In anul 1714, dar,
dintre toate Insusirile lui, una mai ales ni se impune azi,
cind cultura ocrotitd, asa de puternic de dinsul, e orientatd,
MA' indreptdtire si MIA folos, catre curente care n-au a face

niinic cu viata noastr insgsi: partea din sufletul nostru pe

care el a Intrupat-o, expresia de romanism care se Infdtiseazd

printr-insul.
Inainte de lunga lui domnie, oameni destoinici lucrascrd

in directii strdine care-i ispitiserd.. Unii, oricare ar fi fost

singele lor, Mien de sigura' coborlrea din stdpinitorii cari
fuseserd odinioard, veneau din Constantinopole, unde 10
petrecuserd toatd tineretea si de a cdrui puternicd inrIurire
nu se mai puteau desface. Ei erau intovartisiti adesea de
oameni cari se tineau de acelasi mediu si cari, uneori cu
doamna Insdsi In frunte, ii Inconjurau de indemnurile si de
sfaturile lor. Limba romneasca o stiau mai mult sau mai
putin, dar ei nu s-ar fi gindit s5. cheme pe cineva la o operd
de infatisare literard. Tara o intelegeau prin ceea ce ping
atunci vazuserd si admiraserd in capitala sultanilor, care
nu putuse BA' nu Tarmece tineretele lor. Ca scop mai Irian
341

al cirmuirii lor ei ii puneau linte care erau alaturi de noi

sau ne intreceau cu mult. Cutare, Mihnea Radii, un om
curios si interesant, banuit Ca a trecut la legea turceasca
si de aceea cautind s dea cele mai marl dovezi de alipire
la cea crestina, intelegea sa deie in greceste norme pentru
toal biserica ortodexa i, pricepind gresit titlul de duce

de Fagaras si Am las al inaintasilor sdi, se intitula arhiduce"

qi-i punea ca sterna o pajure cu cloud cape te care nu era a
Bizantului. Iar Cantacuzinul erban, mindru de coborirea

sa din imparatii Rasaritului se gindea cu tot dinadinsul

la putinta ca., ajutat de imparatul Apusului, s. ajungh la,
mestenirea sa bizantina.
Boierimea, fireste, se lua dupa stapin, iar orasele crux

locui te de o lume pes trit in care grecii ivorbiLoriidegrecete

emu in numar foarte mare.

Ridicarea in scaun a Brincoveanului a lost in gindul

acelora cari 1-au voit si 1-au sustinut o intoarcere catre

lucrurile cele adevarate si cele vechi ale -Orli, oricit in aceastil

indll are a modes Lului boier ar fi fost marea mindrie, in sensul

Constanhinopolului si in acela al Renasterii, pe care o reprezenta unchiul dupa mama al celui ales, Constantin
Cantacuzino Stolnicul.
In tii are insemnatate felul cum noul Constantin-W(1a

a capatat cea mai inalta putere.

Alt,ii fusesera trimisi de la Tarigrad unde statusera train ie

sau, ca ,erban Cantacuzino, alergasera ca pribegi ca sAli

aule acolo bani si paironi. De mult nu mai venise cineva
din strainatatea cealalt apuseana, unde sa-si fi adapostit
suferintele si visurile. De mult tara insasi nu-si aratase
dorintele in ce priveste omul menit s-o cirmuiasca. Afara
de subreda irnprovizatie a bietului mosier saracut, Antonie-

Wei din Popesti, care amintea originea lui din vechea

dinastie, nu mai fusese domn ales de la acel Constantin
Basarab poreclit Cirnul, care-si capatase locul la moartea

lui Matei Basarab, de pe urma unui pronunciament al

soldatilor, dorobanti i mercenari, cari, prin anarhia pe
care au provocat-o, au facut sa li se plateasca scump ajutorul
342

pe care-I dildusera candidatului de care fusesera clstigati

prin ispita banilor.
Alegerea Brincoveanului s-a facut Insa altfel. L-a proclamat tare i cu ostenii, dar nu acestia fiind In frunte pentru
ea ar fi fost atrasi prin ragaduielile de favoruri. Nu mai era,
dupil zdrobirea celuilalt Constantin de catre trupele ardelene
ale lui Gheorghe RalcOczy al II-lea, nici o adevarata oaste.

Slujitorii de atunci nu faceau decit sa se adauge multimii,

al carii glas domina. Pe clnd pe Basarabul de la 1654 11
voisera numai unii dintre boieri, contra candidaturii lui
Brincoveanu nu s-a ridicat nimeni. 0 adevarata unanimitate nationala, rasarita spontaneu i manifestata prin zgomotoase aclamatii.
N-a mai fost, ca altadata, la Intronarea lui Voda Matei,
o adevarat solie care sa ceara turcilor iertare pentru ce s-a
facut i sil Ii ceara umil intarirea. Noul simt national,
pornit si din sufletul hranit cu atita cultura al Stolnicului,

admitea atita: rascumpararea de la turcii prinsi Intr-un

greu rilzboi cu imperialii austriaci, neconLenit Invingatori.

de la despresurarea Vienei Incoace, a unui act national

Indeplinit In constiinta drepturilor, de atita timp parasite,
ale unei tari In fond libere.

Si titlul de ales e caracteristic i plin de Inteles.

Radu-Voda, Serban, strabunul lui Brincoveanu prin
Elina, mama Cantacuzinilor si a maicii lui Insui, Stanca,
tinuse a-gi indreptti domnia luind, pe o baza pe care nu

prea incercam a o deslusi, numele de urmas, de nepot"

al lui Basarab, deci de membru al dinastiei in care nu to tdea-

una de atita vreme se cautasera domnii. Constantin Cirnul

s-a numit Basarab din cauza acestui Radu al carui copil
din flori era. Dar Brincoveanu nu avea legaturi str'inse i
netagilduite cu semintia acelui Basaraba din Arges, ni carui

trup s-a gasit, asa de bine pastrat, in zilele noastre. Si

totusi el si-a zis tot Basarab; mai tirziu nurnai, scurtind
acest dintii tiLlu pin 5. la singura litera de la Inceput, si-a
adaus numele, In sine Mil un deosebit inteles dar poate
cu gindul la Brancovici, despotii Serbiei, de a carii Inviere

se vorbea acum cind imperiul otoman pirlia din toate

343

incheieturile sale , al moieI de pe Olt a familiei, Brincovenii.

Cei ce strigau bucuroi pentru Voda cel nou s-au gindit

desigur si la indoita jertj de singe pe care o adusese aceasta

familie.

Tata], Papa din Brincoveni, pomenitpingi azi de crucea

de piatr In josul dealului Mitropoliei, pierise de mina

anarhieipretoriene, stirnit'a de slaMciunea Cirnului. Bunicul,

Preda, fusese ucis de constantinopolitanul vanitos si de

turburea minte care fusese arhiducele" Mihnea Radu.
Mucenicia trebuia s'a' fie

si Vodri Brincoveanu n-o gicea,

de altfel, o grea si sfintd mostenire a acestei semintii,

de o fatal ursit6.

Constantin Brincoveanu era un tintir binecrescut. Scrisoarea lui e subtire, metesugit; fraza plinal i elegant. Dar
nu fusese ucenic al unor dascli greci pe cari, cInd s-a format

el, pe la 1650, nici nu i-am putea gAsi, Drumul In straina-

tate nu I-a facut. Tinarul era In curentul acelei misc6r1

curet rom'anesti pe care o Infatieaz, afar de o uoara

mod6 ruseascal, mai tirzie, epoca patriarhal, smerit indigeng, cald traditionalist, a lui Matei.
De la gustul acelei epoci vine i Intelegerea BrIncoveanului pentru arta. Creatiunea lui, aa de bogatA, nu e decit

reeditarea largii risipe de ctitorie a rivalului lui Vazile

Lupu. Aceleasi norme de constructle, aceeasi impodobire,

gall de nota mai vesel a unei fresce influentate de Italia
9i de cea, pompoas, a unei sculpturi de stilpi care vine,
pe o cale uoarg de recunoscut, din Venetia lui Constantin
Stolnicul. Doar marelui ctitor artistic i-a placut sa semene
ling6 l6cauri1e d'aruite lui Dumnezeu propriile sale palate,
de ol strAlucire frd exemplu.

Pentru Serban Cantacuzino, Moldova fusese alt5. tar5,

Ardealul li era indiferent, un lucru al ImpAratului
caruia i se inchinase. Brincoveanu a avut mintea necontenit
indreptata spre aceasta Romnie de Nord moldoveneasca,
unde fiica lui, Maria, a fost doamna lui Constantin Duca,
numit prin aurul muntean, iar ochii domnului din Bucuresti
s-au intors la orice prilej ce i se pdrea favorabil spre Carpatii
344

de catre Transilvania unde s-a visat stapin, ca cdata Mihai

Viteazul, a carui nume,. dar i al vechiului Mihail E;aitcnoglu

11 purta unul din unchii lui.

Asa fiind, Constantin-Vocla nu are sa-ceara de la imperialii austriaci nimic mai mult decit ce avuse ca titlu, cresterea situatiei lui viindu-i apoi, se pare, de la sine. Oricum,
el nu se vede domnind sau cal:a-Lind mai mult decit domnia
sa din partea patronilor de la Viena. 0 politica de continua
observatie nu vrea sa se lase robita de nimeni. (...).
Daca Brincoveann ar fi fost al cuiva, poate ca intrigile
rudelor safe cantacuzinesti i ferocea pofta de bani a vizirului Gin-Ali nu l-ar fi putut duce pin la locul executiei.
thn al Varii sale, el a cazut mai usor, dar a ramas in amintirea
acestei tari, cu o duioie deesebita, mai adinc.
Nearnul romkiesc, 1934, 31 mai *i Sfaturi ps intuneree, Tol. I,
Bucureti,, 1936, p. 106-111.

PRACTICA DOMNEASCA A UNUI

IDEOLOG:
DIMITRIE CANTEMIR

Ce a insemnat Dimitrie Cantemir In viala

politica' a Moldovei, pe care a Incercat s-o faca libera de
turci, legind-o in ondilii de autonomie desavirita, cu o

dinastie a ei, cu o oaste care s-o apere, cu intoarcerea Inapoi

a teritoriului ajuns sub stapinire otomana, e aa de bine

cunoscut incit nu mai e de nevoie sa' se reia cercetarea imprejurarilor in care s-a ajuns la legamintul cu Petru cel Mare,
la primirea acestuia la Ia0, la participarea militara a mol-

dovenilor, iar, la urmil, dupd neizbinda tarului, care se

visase peste Dunare in calea spre Imparatescul Constantinopol, retragerea in Rusia [...].
Ce nu a format obiect de cercetare P ati tudinea neobipruitu-

lui domn fall de viata ins* a patriei pe care de dourt ori,

tot pe scurta vreme, a ajuns s-o staptheascti acest ideolog

dominat de elementele abstracte ale crezului sau luat din
carli i hranit printr-o neobosita cugelare.
SA' inceream a desface, din acest domeniu, citeva Enid.
i

Cind Mtrinul Constantin-Voda Cantemir i-a ispravit

viata, fiul mai mare, Ani ioh, fiind ostatec la Constantinopol,

Vase tinerii moldoveni era o mare micare spre ispravile

raboinice, daca nu sub steag propriu, cum desigur c ar fi
dorit, macar sub acela al vecinilor In lupta pentru cauzele
lor nationale: poloni, in rindul intii si rui plat la acea minune de eroism aventuros care a fost Carol al XII-lea, leul

nebiruit" pentru oamenii nqtri de atunci.

Beizadeaua Dimitrie era i el parta al acestei stari de
spirit i, pe linga aceasta, trait pina atunci In tara, el era
patruns de acea traditie care, cum a expus-o el insui, in
admirabila carte din exil Descriptio Moldauiae, prevedea
cercetarea in fala boierilor a testamentului" donmului
34

mort deci principiul de ereditare, si, interesat, Dimitrie

adaugia ca' se putea inl5tura fiul eel mai mare in folosul

celui mai mic

apoi, cu multe ceremonii impunatoare,
asemenea cu cele obinuite la imparati, binecuvintarea cununii de aur pe care unul din dregAtorii cci mari ai Orli avea

privilegiul de a o pune pe fruntea noului stapin.

Prezenta in tar5 a trei patriarhi: de Alexandria, de Antiochia si de Ierusalim, pe linga un Ecumenic mazil, Jacob,
care s-a i stins in tarn, participarea lor la slujba pentru
ceremonie cum nu se mai vzuse in tarn ,
domnul rnposat
trebuiau s. indemne pe acela care se simtea mostenitorul
de drept al tat5lui snu la o anumit atitudine legatil de seculara. tradilie bizantin trecuta la Doi.

Era, in sfirsit, viu in mintea tuturora felul cum prin

vointo boierilor

i anume a celor dintr-un singur partid

prin aclamatiile soldatilor urmate de marele vuiet surd

al multimii din strad fusese ridicat In Scaunul Trii Romnesti la moartea inainte de vreme a lui Serban Vod
Cantacuzino nepotul lui, Constantin Brincoveanu.
Deci aa s-a procedat i In Iqul de la 1693.

Cele trei cronici moidoveneti ale acestui moment prezint5

aceasta alegere i insc'aunare in aceleasi forme.

Nicolae Costin arata pe scurt cum boierii de casa lui

Cantemir" ridice pe Dimitrie: in fun tea lor stim c era
cumnatul tInnrului, Lupu Bogdan, om energic, de care lumea

fusese depring a asculta, i bogatul, mesterul in tot felul

de uneltiri Iordachi Roset, care, fusese si el in legtiluri de
familie cu un domn, ca unul care tinuse pe fiica, rnoartn
tindr i ingropat la Birnova, a lui Dabija Vod.
E dus, In lipsa Mitropoliei, neisprnvitil, la biserica lui
5tefan cel Mare, de curind reparatil si crescutn." de tarigrndeanul Antonie Roset, Sfintul Nicolae, unde Dimitrie a
thud sin se apze, in gropnita" pregtitrt pentru domnul
reparator, trupul, mutat apoi in fundatia cantemireasc
do la mnnnstirea Mira, bntrinului saupgrinte. Patriarhul
Gherasim de Alexandria face slujba, dupri vechea datinn
imparnteasen pe care trebuia s-o cunoasen. Sarutarea poa34Z

lei", potrivit en mode turceasca, se face de tcatri lumea la

Curtel.

Neculce, omul ui Dimitrie Cantemir, intr-o mai Iarga

povestire, atribuie Ins rolul de tapetenie in aceasta creatame domneasca, nu boierilor din partidul cantemiresc,
ci castei ai1itare. ,,Slujitorii au si Inceput a striga c altul
nu li trebuie sa fie domn, ce numai Dumitrasco beizadea,
feciorul lui Constantin VodA. Ce boierii i tam nu cutezau
sri. mica' intr-alt chip, ch se temeau de slujitori; ce numai
le etiuta sa primeasca si BA zica cum ziceau slujitorii". 0
intarire turceascA intlmplatoare se adauga. Un simplu
aga era la Iasi, cu trebi, si acesta, vazind ea' striga cu too
intr-un cuvint", isi aroga dreptul de a confirma tumultuoasa
alegere, mergind pina la asezarea in biserica linga scaunul
domnesc, ba Wind chiar Joe In alt scaun. Urmeaz, desigur,
molitva aratat mai sus la sfintul Nicolae2.
au inceput
a slobozire pustile cele mari si a zicere surlele, trimbitele
si a batere tobele, pe obicei, tabulhanaua8."

Desi se ceruse prin trimisi speciali, intre cari un tinar

Roset, intaHrea din partea sultanului, ea n-a .putut fi cistigatd, desi, cum am vazut, aga pusese in spinarea beizadelei un caftan provizoriu. in curind acela care_se intitulase
Dimitrie Voda trebuia sa ieie calea &Are Constantinopol.
Din aceasta domnie" neconfirmat, pe care eel care crezuse c o putea pastra Lt-a pomenit-o In acte sau scrise de mai

tirziu, nu ne-a ramas nici un document, desi cari domnesti

an trebuit Ca se dea in acest asa tie scurt rastimp.
Noua domnie, pe care Dimitrie Cantemir o datora intervent iei Ilanului tatarilor si, probabil, si unora din prietenii
constantinopolitani, aratA un fel de a fi cu totul deosebit.
Acela care devenise, In Capitala imperiului, un tinar cilibiu" de princiara origina, traind dupa moda loculni i a
vremii in palatul a carui infatisare o cunoastem si din care
s-au pastrat importante ruine, purtind In acelasi timp turIn Lesopiseple lui ICogillniceanu, II, p. 39.

2 Ibid., p. 244.
3 Ibid.
343

banul si hangerul ea i cravata i haina strinsa pe corp a

curtenilor marelui rage francez, cu al carui ambasador
era in legatura, se simtea acuma ca un reprezentant al acelui
spirit apusean pe care-1 putuse cunoaste zilnic in Pera piing

de levantini, in lacasurile ambasadorilor straini. Nu mai

visa de apuse splendori bizantina, pastrate din instinct
in vechea lui Moldova, ci tindea sa se manifeste ca un iubitor de oameni, vrajmas al pompelor, despretuitor al for-

melor, sprijinitor inainte de toate al saracilor, gata sa-i

ajute chiar in dauna camarii domnesti si a vistieriei, iar,

fata de boierii speriati de ifosurile imperiale ale lui Nicolae

Movrocordat, de asprimea cu care cadea asupra calor banuiti
de dinsul, chernInd &Maul ca sa mintuie pe data cu dinsii,
el aparea ea un bun tovaras din vremile intiii tinerete, socotind, pretuind i asezind pe fiecare dupa vrista si vredniria
lui.
In aceste privinti toate izvoarele de tara concorda.
Dupa Nicolae Costin, pe care noul domn II aseth, pentru
pedanta lui invatatura i cunoastere, de la iezuitii din Iasi,
si a limbii latine, in fruntea noului divan, Dimitrie Cantemir aparu la Iasi, coborindu-se din posta turceasca, men-

zilul imparatesc", cu o neobisnuita simplicitate. Nu era

linga d1nsul nimic din senmele impunatoare ale unei noi
stapiniri: nici tuiurile daruite de sultan vasalilor infeodati
de dinsul, nici steagul de domnie, nici muzicantii turci
cari cintau, dupa datina, de inscaunare: Fara tuiuri, fart. san-

geac, 16ra tabulhanaoa imparateascal". Atita numai: un

turc purtind nu stiu ce semn al puterii, In care cei nedeprinsi

cu un astfel de alai v6zura numai o ghioaga lunge, de lemn

Idnuta amina". Cu dinsul, cu clerul, cu boierii, cu slu-

jitorii si mulOmea, ce se va fi adunat, el merse la biserica

lui $tefan eel Mare, unde-i era ingropat parintele, si acolo
primi pe frunte mirul, cu o evlavie pe care vom vedea ca o
inseamna Un martur strain.
Cuvintarile altora se indreptara iari, dupa' ceremonialul
arhaic, care dinsul. Dar elocventa lui Voda insusi trebui sa
v/ba, p.

89.

349

Intreac pe a lalud5tori1or si. Cronicarul o afirm5: fiind

slovesnic", el a cerut cu cldurg s5. fie unii c51re attii intru
dragoste, poftind pre cei batrini ca pre niste printi, pre cei
de virsta sa ca pre niste frati, pre cei mai tineri capre niste
fii, ardtind ce ar fi folosul unirii hoierevi". lndemn ce nu se
auzise niciodat In aceasta Moldova' sfisiata de interese,

mincata de cumplite uri, In care unii erau pentru Mihai

Racovit, altii pentru tin5ru1 Constantin Duca, ba cite
unul i pentru 1arigr5deanul Nicolae Mavrocordat, far5
sa uitam pe anume boieri cari, Intre cele dou beizadele
lsate de Constantin Voda Cantemir, preferau pe fiul cel
mare, a crui InlAturare de la succesiune a incercat s-o
explice prin traditia Orli Dimitrie: Antioh Vod.

Aceeasi filozofie" o recunoaste credinciosul sfetnic al lui

Dimitrie-Vod, Ion Neculce. Pe clnd, In domnia lui Antioh,
fratelui mai mic Ii iesise numele c. e nerabdgto.r i minios,
zlobiu la betie", om r5u", acuma, din Inaintarea vristei

sau din experienta In lucruri de turburari si de rilzboi,

asa se aeita de bun si blind ca tuturor le erau uqile deschise,
qi nenzdret, de voropia cu to!i copiii". 0 induiosatoare nota a
acestui temperament superior, rafinat i Inapt prin citirea

multor cir1i

prin cunoasterea atitor oameni

plAcerea de a se apropia si de sufletul nevinovat al

copiilor %aril sale de nastere.

Banii steagului e silit, contra vointii sale, a-i scoate,

pentru a-gi 056 la Constantinopol domnia, dar cu un sfert

mai putin decit ceruse Nicolae Mavrocordat, deci trei mii

de galbeni. Prieten al mazililor, din ale caror rinduri de

vrednici gospodari si de ostasi n5scuti i se tragea neamul,
si dup5 tata i dupa mama, el le scade la jumatate dajdea

si unora si mai bine". Desfiinteath prin testament",deci

cu bliist5m al clerului, rostit de Mitropolitul uirii, desetina,

cum se va vedea din alta mtirturie , nu numai
si poate
pentru boieri, cum o afirmA Neculce, desi acesta spune In
toatui forma ca acest obicei se Mouse de la Mihai Vodg de

dau desetina boierii, iar Dimitrasco Voda i-au iertat".

Aceasta era i firese ca unul care, in deosebire de altii, Facomie nu avea mare".
350

Aplecat spre cei mici si saraci, el aduna toatgi boierimea

in jurul lui, cautind in unirea lor: sprijinul pentru viitorul
primejdios de lupt crestina; deci boierii, vazind asa mill
nemarire, incepuse toti a se lipire i a-1 laudare".
Se observa, ca element de critica, atita &, necunoscind
tam de mult ce traise dincolo de hotarele ei, judecata, la
care, ca orice domn, era indatorat zilnic,nu-i era prea sigura:
la giudecati nu prea putea lua sama bine, poate unde fusese

trait mult la Tarigrad, in strainatate".

.Si pentru toate acestea el nu cerea al tceva decit o recunoastere care desigur i se cuvenea: lucrurile lui poftea sd
fie ldudate"1. Si care e oare omul superior care, intre ai lui,

carora se osteneste a li face bine, sa n-o fi doritcindva in

viata?
Si iata un al treilea contemporan, acela care trece sub
numele modestului logofat de divan Mustea. Iarasi lipsa
dorintii de -a se impune prin forme exterioare: Au venit

mai degrabd fdrd gloatd, lard de nici o mindrie". Aceeasi prie-

tenie fara deosebire de virsta si de rang: S-a aratat critra

toti cu dragoste i cu blindete, si pre toti boierii Ii inea
la cinste, i ara nu o au supdrat cu bani, ce prea wor au

ldsat pe sdraci, ca sd poatd pldti mai lesne", adaugind ca si

lumea, cu ochii la naclejdile muscalesti, nu era dispusa sa
caute ping in fundul pungii2.
Si un glas strain se adauge la acelea tare arat5. intentiile
de noua domnie, filozofica", ale lui Dimitrie Voda. Spin-tualul parazit corliot, facind haz de instr5inarea, de saracia si de boala sa, Anastase Condoidi, asezat de mai mult
timp in aceasta Moldova, unde mediul boieresc, chiar in
Iasi, i se parea greoi si neintelegator, in comparatie cii ce

lasase in insula sa influentata de Venetia, impartilseste

lui Hrisant, Patriarh al Ierusalimului, cu care Dimitrie
va avea tainice legaturi politice, cum apare stapinitorul

abia sosit In Iasi, fata de acel Nicolae Mavrocordat pe care

1 Ibid., p. 302.
2 Ibid., III, p. 43. Al patrulea martur, grecul Amiras, vorbeste
numai de inovaiiile lui Dimitrie Cantemir in ce privete muzica turceascit (ibid., p. 117).
35 1i

totuei scriitorul II recunoaete cg fusese intru toate preaglorios, prea bogat, vrednic de o puternicg. impdrtiel",
Argtind de ce ajutor s-a invrednicit de la lostul Vornie
Iordachi Ruset, ajuns acuma Hatman, el urmeftg flea, vorbind de domnul insuei: A venit domnul cel nou, la inima
cdruia am cunoscut o bungvointg fail de mine care n-a
etiut mgguli cu cuvinte plgsmuite, ci a face bin9 cu bogate

daruri. I-am rostit o laudd la ceasul venirii Jul,

mi-a

ddruit un frumos postav de doisprezece coti, canavdt, do

ragtag, venetian, de laizeci de lei, ei ra-a asigurat BA iau
cit luam ei de la domnul de mai nainte. Sper de la marinimia lui acel ajutor pe care nu 1-am etiut de la socotinta
guverndrii otomane".

5i rugg.ciunea ta", adauge el, sd fie aceasta: sd-i dea o

mare stabilitate ei stare paenicg. pentru de obete folos4
cirmuirii trii, cdci ci de Dumnezeu se teme, bisericile lab
le venereazd, i poporul na-1 supdrd; n-a volt cheltuieli do
domnie noud i a trildturat peste tot darea albinelor fi a viilort

Boierii cari de fried se sglaeluiau prin pustiu, de mult curaj

s-au tutors la ale lor, rdsuflind aerul lor pdrintesc cu toate
formele bucuriei i multamirii. In scurt, straluceete in
Bogdania azi o schimbare a dreptei celui Prea-inalt, cdci a
rsdrit in ea nou soare de dreptate",
Aceeaci multumire cu noul domn o aratd Condoidi i In
scrisoarea de la 18 aprilie,in care vorbeete de rgsplata din
biels,ug pentru opera de traducere la care, din insgrcinarea.
lui Hrisant, lucreazd cu greutate, fgrg. un Lexicon ca acela,

vestit, al lui Scriverius (Schryver), i urmeazd intdrirea

pe pgrintescul Scaun" a celui care asa de generos a fost fatg

de dinsul. Rolul strain lui era de a face predicile greceetil
de o retoricd aleas, in zilele postului celui mare, ei in fru .
moasa bisericd a lui Vodg. Barnovschi. Cu acest prilej affini

cd egumenul, care cirmuia in numele Sfintului Mormint,

se Meuse vinovat de les-maiestate, de bung samg. atacind
pe Dimitrie in folosul fostului stpin grec, Nicolae Mavrocordat, ei a trebuit ca domnul sd se gindeascd la legltura
1 Iorga, In Hurmuzaki", XII, pp. 83-85, nr. LI,
352

vinovatului cu patriarhul Ierusalimului pentru ca pedeapsa

s5. nu fie si mai aspra..
Dar inca din acel moment problema grea a politicei extome intre turci, suedezi i rusi se punea aceluia care, demult, cu sperante mari, o rezolvise teoretio. Condoidi arata

ca la Cctatuia erau adapostiti suedezi, poloni de-ai lui

Stanislav Leszczynski i cazaci de sub ascultarea lui Maze-

ppa, aliatul eroicului regel.

Alcatuirea divanului domnesc pune alaturi boieri de mai
veche si mare vaza, ca Nicolae Costin, Lupu Costachi, Con-

stantin Costachi, Ioan Sturza, Sandu Sturza, Ilie Catergiu, cu oameni noi, din tineret, ca Hatmanul Antohie
(alt Antioh) Jora, Ioan Neculce, Gheorghita Paharnicul,
Dabija banul, locul de postelnic fiind rezervat unui grec
constantinopolitan, de cunostinta. intim, acel Spraioti
Dracumana", care trebuie s5. fie dragomanuI Euspragiotes,

Evspraioti2.

Cu acesti sfetnici el va fi desfasurat o intreaga. activitate

dominata, fireste, de un spirit nou. Din nenorocire actele
ce s-au pastrat privesc lucruri MA' fuse/urinate: privilegii
pentru boieri de cei noi, 0 mai ales osta0 tineri, ca tefan
Luca, fost al treilea logoMt3. Paharnicul Adam Luca, Alexandru, capitanul de Fa1ciiu4, Sandu Virnav, pircalabul
de Orheiu, Pavel Virnav, Apostol Dabija5, Beldiman treti
logofat6, restul privind pe episcopul de Roman, Pahomie7,
preoti i alti slujitori bisericestis, calicii sau miseii tot din

1 Ibid., pp. 85-86, nr. vn.

2 Neculce, p. 302.
3 Bibl. Ac. Rom., CXLI, 28. Cf. pentru dinsuli Nicolae Costin
p. 101.
4 Bibl. Ac. Rom., XLVII, 214. Cf. Codrescu, Uricariul, XVI,

pp. 221-2.
5 Ibid., LXX, 180.
6 Ibid., XII, 261. Pentru un raze de la Alexeti, ibid., CIV/42,
Cf. si ibid., X, 6.
7 Ibid., LXVI, 4.
a Ibid., LXXXVI, 54,
23

Scrierl istorke

353

vol. 1

N. lorga

Romanul vlAdicrti Pahomiel. Am publicat cindva in aceste

Memorii" chiar un document de caracter xnilitar.
Ce prtcat ca nu ni s-a transmis de la el o condica asemenea
cu acelea ale fanariot,ilor urmatori 1 Dar e in aceast admi-

nistratie, pe care abia o intrearim, era o politic, apare

neindoelnic.
Ne putern gindi ce ar fi dat ea daca lui Dimitrie Cantemir
i-ar fi fost indriguit a imbritrini in Scaun, 1 cu atit mai milt

a lasat domnia urmailor cari sal continue innoirea statului

dup exemplul hisat de dinsul.

Nu odat'a im.prejurdri neprevazute au stricat norocul

accstui popor.
Bueureti, 1935

Ibid., LXV, (2) 27. Altedoeumente ale lui ar trebui adunate,

UN APARATOR AL SARACILOR
DOMNUL TUDOR"
DIN VLADIMIRI
(C. 1780 -1821)

PREFATA

Printre oamenii care au avut o inriurire

asupra celorlalti, unii par anume veniti pe lume pentru
aceasta. Se nasc in imprejurrtri prielnice, primesc o crestere

potrivitit pentru a cunoaste greul mestesug de a stapini

pe altii si de a intoarce vremurile din calea lor; din toate
p6rti1e ei intimpina sprijin in cercarile lor de a face bine.
In asernenea imprejufari un suflet cu adevarat mare si o
inimit pe depl in bunti pot sa-si reverse asupra -Orli i neamu-

lui lor toate binefacerile. De acestia sint insa numai foarte

putini. Norocul i ingrijirea cea mare se indreaptit mai adeseori care aceia pe care firea a uitat s5.-i inzestreze cu acele
insusiri neobisnuite, cu acele aripi largi pe care trebuie sit
le vad6 oamenii la acel ce ti se infaliseaz6 ca un citlituz
pentru a se hotari, de multe ori in ciuda deprinderilor, intereselor i patimilor lor, sa-1 urrneze spre vadurile ascunse
prin care se pot trece apele primejdiilor.
Altii n-au de la inceput pe ce
sprijine puterile el
avintul. Dar, desirtiriti sub o zodie pizmasa, ei simt de timpuriu ca au o chernare, cd se asteapta de la dInii ce nu se
asteapta de la tovarasii lor. Aceasta constiiat6 de solie mai
inalta Ii trezeste din toropeala unailintii, a srirg.ciei, a singurat'atii; ea-i indeamnA, ea-i sfrituieste, ea-i mingiie. Dind
o parte din sufletul lor vietii obisnuite, ei pristreazil pe cea
mai bun6 pentru cugetarea asupra viitorului, pe care sint
chemati sd-1 intemeieze i asupra pregatirii lui. Niciodata
ei nu-si pierd din vedere steaua cala'uz5., i , oriunde ar fi,
o raz6 de la dinsa se pogoarai pinri la ei, tinindu-le vii puterile de Incredere, de vointri, de nadejde. Astfel, in aceasta
355
23*

-constiint, si cu aceasta int, ei sfarma greutati ce se par

cu mult maipresus decit putorile lor, ei prefac In chip minunat lucruri ce ar pane menite sie totdeauna astfel, ei
vrajesc,preschimba, cistiga si calauzesc, pe cei din jurul lor.
Fericirea biruintii se cucereste de dinsii cu mai mult munca
decit aceia pe care o cheltmese cei dintii, Veniaminii norocului. Numrul acestor oameni e mai mare decit al acelora.

Foarte multi ins sint aceia, care n-au venit pe lume

intre prieteni, intelegatori ci sfatuitori buni. Nimeni n-a
putut deosebi ca ei nu sint din rindul oamenilor obisnuiti,
care asteapta sa fie luminati si indreptati de altii. Au trait
intocmai ca i cei din jurul lor si nu s-au invrednicit la mai
mult decit dinsii. i niei nu au avut fericirea tie a-si auzi
o chemare: In greul muncii lor de toate zilele, glasul a trecut pe linga dinsii, si ei nu 1-au auzit, sau ii s-a prout c
solia merge aiurea,. spre norm*. A venit InSa deodat o

zi, care nu samana cu celelalte si in care oamenii nu se mai

puteau dumeri cu vechile raspunsuri la intreharea asupra
faptelor ce sint de Mut. Uimii si inspaiminta-ti, ei s-au
oprit din lucru, cautind pe acela, care ar putea sa le dea
dezlegarea. Atunci omului de rind, fara chemare i fara
scop, i s-a desteptat pentru Intiia oara, fulgerator, sufletul

de ales, de binecuvintat al parintelui sau din ceruri. A

vorbit si a vazut ca vorba lui e cea bun, ca in eazace folosul

si de la dinsa pleaca lumina,ca e1 e ealauzul. Dar nimeni

nu-1 invatase a merge pe drumurile prapastuite si niciodata
el insusi nu strabatuse calle primejdiei. A mers totusi un
timp ghicind prin darul lui deosebit, pe care nu-1 incercase
i

nu-I desavirsise. 'Uncle ripi au fost trecute, unele raspintii

deslusite, unele vaduri aflate. Dar, la urn* necunostinta

si nepregatirea 1-au zvirlit In genune, si el a cilzut cel dintii,

crutind prin aceasta pieirea multora. Iar in durerea mortii

el a zarit in sfircit, aproape -sau departe, inta, si a trecut
aiurea cu mingiierea ca o parte din cale a fost totusi facuta
si cal drumetii vor ajunge, fie si-cu un calauz de toate zilele.
Cu toti trei, oamenii inainteaza, si feta' de ei toti lumea e

datoare: oelui dintli tried ea-i da numai o recunoCnta a

356

ginclului; cel de al doilea are, pentru munca sa mu1t6 st

grea, si dreptul la o miscare de iubire a inimii; iar cel de-al
treilea poate cere o lacrim6 cald'a.
Aceasta e datoria neamului nostru de astki fa t5. de bietul
boiernas ta'ran, feta de ostasul umil, care a vrut s5. Intemeieze

ceva romnesc in vrernuri grele [...] si care a incercat, dup

Insusirile,dup luminile si putinta lui, a da obstii Terii

Romnesti" putina fericire.
martie 1906.

CAETEA I

INCEPUTURILE LUI TUDOR

Cap. I
PARINTII .SI SATUL

In sdtuletul Prejna, din judetul oltean de

munte al Mehedintilor, in plaiul C1osani1or, se and o bisericd

Muth' la inceputul veacului al XIX-lea de Teodor Slugerul,

care era sd fie Dornnul Tudor" al tdraniIor din 1821. Biserica aceasta inchinatg Maicii Domnu]ui, a fost clddit de
dinsul pentru pomenirea neamului star, care-si va fi avut
obirsia din ace] sat.
Acest nearn era una din multele ramuri ale mosnenimii
din aceste pri. CIug.ri i chiar doi arhierei se intilnesc
intrinsul. Niciodat5. el nu s-a putut ridica insd la o -Insemntate statornicd i cei mai multi dintre acci ce 1-au alcdtuit
si-au petrecut viata in cdsuta de targ, stilpinind o mosioard
Ingust5, petic rupt din eine s tic ce mare stdpinire ostaseascd
din timpuri.
De la o vrerne, unii din ei se strilmutaserd, prin cumpgr5turi de prruint sau prin cstorie, In Gorj, i anume in satul
Vladimiri, al urmasilor unui vechi Vladimir, ce se asezase

cel dintii pe acele locuri, care au lost de aici inainte ale

Vladimirestilor, urmasii si. Aici, intr-una din acele case
de lemn Intunecoase, mici i cu acoperisul mare, tuguiat,

asa curn se vede ping astdzi, trdiau i doi gospodari strimtorati de biruri si de nevoi. Constantin si Ioana, care nu se vor
fi gindit niciodatd, in grija hranei din fiecare zi, cd numele
lor vor fi inssrnnate pe paginile cdrturarilor pentru fiul ce
se ngscuse dintr-insii si care nici el nu pdrea menit pentru
a1t 5. viata, decit aceea ce se ducea din tat5 in fiu pe acel colt
de plai sdrac.

Cmstantin a murit inaintea mamei lui Tcodor, care petrecea inert in casa orinduit de dinsa, la 1808, cind fiul
acesta inaintat acuma in lume, ii ldsa, pentru cite zile-i
358

mai erau inch date, mo0a, villa i zidirile ce avea el acolo

la Vhiclimiri.
Ei mai aveau un fecior, pe care-I botez6.seril. cu stravechiul

mime de Papa, adia Pavel pe care-1 purta i tathl lui Constantin vodh Brincoveanu.
Papa Vladimireseu a fost i el in rindurile boiernaOlor,
ajungind s5. fie numit vistierul Papa, adiett un vistiernicel
din cei mai milrunti. Papa fu valtaf al plaiului muntelui din

Mehedinti, la 1815. El se casnori tirziu, abia In 1820

Wind nunta In Vladimiri chiar, cu o lath din sat, anume

1351aa, din N r eo cash de mosnean, de boier zica ea. Cei doi

soti trhiril in linite, la gospodilrie buna, cu slugi, mai put in
de dont), luni. Apoi veni marea preschimbare din 1821, push
la cale de finl eel mai mare al bkrinilor Constantin i Ioana,
Fratele shu 11 facu ispravnic al Gorjului, si el stiau in aceasth
slujbh abia o lunh de zile. Papa avu i el un amestec in miiearea norodului ; dcci aceasta se afla i nu captit5. iertare.

Dupa aezarea turcilor In ar, vistierul din Vladimiri

porni, pentru a inItitura bhnuiala, singur de capul lui",
inaintea Mhriei Sale" Silihdarului, ce sthtea In Tirgu-Jiului. De acolo-1 pornir spre Vidin, unde pentru totdeauna,
i se pierdu urma. Oamenii ziceau ch a fost ucis acolo. Nevasth-sa, care n-avuse vreme sti-i stie nici binele, nici rilul"
fu phiLd, pentru jafurile ce le-ar fi fcut Papa, de un preot,
de neamul Shuletilor, al Purcarilor, de logoltttul Cestachi
Negreanu i de un Frumusan, Lhudat. Ispravnicul eel ncu

Stolnicul Dinu Bhlteanu veni la Vladimiri; se dhdu'nilval

asupra casei, bhtindu-se slugile, luindu-se averea unui sot ea

i a celuilalt: boi, vaci, cai, haine, cazane, hartimuri,

rInatori, capre", i peste putin auzim pe biata nevasta
tinhrh jluindu-se In aceste euvinte, care sint cele din urnah
ce liimurese asupra acestei chsnicii sfhrimate de cutremurul

vremurilor: De acolo, 1-au pornit la vale, auzind eh s-au

dus la Dii; nu stiu, mort e sau viu, i eu port nhcazuri, care,

la casa phrintilor mei, nu am phtimit". Blaa avuse un copil
dupd pieirea lui Papa. In 1824, ea se tinguie de shrhcia ce-a
ajuns-o, fiind r5.bdatoare de toate" i, pe thigh acest blestern, cu un copilq mic pe uile altora". Acest copil fusese
359

botezat Ioan, si el tri ptn tirziu, boierestP. Cind Aricescu

incepu cercetari cu privire la viata lui Tudor, el putu s stea

de vorba, dup 1870, cu d. loan Vladimirescu", care se

nascuse din Insusi fratele lui Tudor, in chiar anul gloriei

trecatoare i rapezii pieiri a neamului siiu.

Mai era si o feta la casa, numit Constantine dupa numele

tatalui ci; Ii ziceau Dina.

De la frate si de la sora, care, aceasta, a trait targneste
toata viata ei, lasind in 1mprejurari umile i pe copiii ei,
Sanda i Gheorghe, Teodor, fratele cel mare, a avut deci
nepoti, a caror semintie traieste si ping, acum.

Ioana era sora unuia din preotii satului, Grigore Bondoc,

Teodor se infatisa,astfel, ca neam de pope. Se intelege
deci cum i-a venit gustul. s. invete, cum s-a tocmit la un
condicar din Craiova,
dup datina de atunci, Invgtacel
ei slugg., cam in aceeasi masura. De la condicar a trecut apoi
la un boier, care nu era printre cei din urma, la Ioan Gardamanu, dintr-un vechi neam romnesc al acestor Orti
si

oltene. Dusnianul ciocoilor" a inceput, prin urmar el

insusi ea ciocoi".
Era singurul mijloc, de altrninteri, prin care un om din
popor putea sa ajunga in slujbele acelea, care erau deschise
numai pentru odraslele boierimii mari si rnici. A indurat

ocarile, bataile, a incercat ispitele si a gustat razveatirile

acelea, care dadeau altor tineri veniti din sate un suflet
zdrentuit, de lingusitor al celor mari, care, la rindul sati,
ii rastoarce asupra celor mici. Oe1ul acestui suflet deosebit
s-a 6614 numai prin aceste dureroase i umilitoare atingeri
cu o lume rea si stricata. N-a gramadit ur asupra oamenilor,
n-a cules invataturi de viclenie, ci s-a invrajbit pe toata viata

cu imprejurarile veacului su. si-a pus pe inima o plat*

nestrabatuta, si-a masurat cuvintul, rar i muscator, si-a
Infrinat purtarile, si numai in ochii crunti i reci, sub sprincenele dese, se ascundea vechea minie ingrain:le:dila, amarul
unui trai strivit. Amintirea btrinilor stie despre o fuga la
turcii din Ada-Kale, ostrovul dungrean din fate Virciorovei,

fug pricinuit de uneltiri femeiesti, apoi de drumuri prin

360

Ardeal,ba unii zic, ceea ce nu e de crezut, ping la Pesta chiar,

pentru vinderea porcilor boierului (care, ca E.; i alti boieri

olteni, chiar din cei mai marl i bogati, ca Dumitrache,

tatal lui voda tirbei i lui Voda Bibescu, Mcea acest negot
de imbogatire) si de alte indeletniciri ca acestea, care I-au
pus in legatura cu lumea straina de peste hotare.

$i pe acea vreme ca i alba data, acel pamint thean al

celor cinci judete era mult mai amestecat In miscarea marfurilor, in schimbul inriuririlor decit Tara Romaneasca.
De o parte era Banatul austriac, plin de catane, locuit, in

altfel de sate decit ale noastre, de colonisti inzestrati cu

privilegii: rabi, sirbi, bulgari din Vinga. De alta era Ardealul, prm trecatorile de la Vileea i mai ales de la Ciineni, ale
caruia se strecurau zi de zi turmele, cetele de porci ingrasati,
boccelele de Una de mite, cumparate de la tiobanii nostri,
precum i marfurIle de tot felul al tarilor cu fabrici; gr cil
din Companie, bulgarii, roman ii, al ip i pe linga dInii, ungurenii Cara)* strabateau pretutindeni, pind in cele mai departate din catunele muntilor tocmind stramaturile, pieile, ctInd poiene pentru ingrasatul porcilor, ducind bani, vesti si
ginduripind la sateanul cel mai departat de tirguri si de orase.
De peste Dunam, apoi, soseau, pentru buna. intelegere
negustoreasca i cu prietenie de afaceri, turcii de la -Diiu

(Vidin), de la Cladova, de la Rahova, oamenii agalelor,

care se tineau In mare parte cu vInzarea produselor de pe
malul drept al apei; soseau la bilciurile noastre sau la acei
mu,terii de peste munte, care ajungeau piri a. la dinsii prin
aceasta Oltenie.

In sfirsit, sub stapinirea acestor turci, care crutau pe

supusii lor mai bine decit cum puteau cruta domnii de la
noi pe birnicii tarii, traia o taranime a sirbilor si bulgarilor,
destul de Intarita si care avea i tirguri bune, de unde veneau

ci negustori prin Craiova noastra, asezindu-se pentru tot-

deauna aice.
Multi dintre jupinii" craioveni cei mai begati si mai bine

vazuti erau, intr-adevar, stramutati, precum ii arata

numele, din partile sirbesti.
3131

ci

Cap. II
TUDOR OSTA$ LA RU$I

Oltenia era si o Ora de rgzboi, de veshicg

rilzmerittt", ce se revarsa, la citiva ani numai de la un capttt

al ei pinti la celtilalt.
Tudor s-a ngscut, dupg 1770, se pare, si inainte de 1780.

In eopilriria lui, fdzboiul dintre turei si austriaci a atins

si judetele de peste Olt. Mavrogheni, domnul de atunci, un
mu focos si foarte increzut, cu insustri de vitejie si indr52-

nealti ce nu se pot t,Vgiidui, intelegea sti se lupte frumos, ostd-

seste cu nemtii, de care n-avea nici o Heil. S-a intrit deci

mingstirea Coziei, cu vechile ziduri dtirttpnate. S-au fticut
catane dupg.' obiceiul dusmanului, si oamenii domnesti urnblau prin satele de la munte si despre Dunke, cgutind ping
la 500 de ostasi, care aveau A prirneascg. leafa de cinci lei
pe lung. Un roi de volintiri sP rgspindi deci de la granita
Banatului Ora in Olt, prgslind pe cei de acasg. In loc-s se
gilteased de lupttt cu strinul.
Venial' apoi prin Turnu-Rosu soldatii Impgratului crestint
care luar in stttpinire toata tara, puind in Craiova Cannacamul lor, pe batrinul Hagi Stan Jianu. Craiova, unde petrecea atunci Tudor, invtitInd scrisoare iute si bun pentru
zapise si condici, era pling, in noiembrie 1789, de nemti",
care stateau cite 10-12 intr-o cas6 si se incglzeau cu lem.
nele gardurilor orasului. Toatg. boieriraea se dgduse cu cres.
tinii, si ng.vglitorii putur sg, puie in Divanul lor de ocupatie

oameni de insernngtatea tingrului Barbu 5tirbei, a lui Stan

si Ghita, feciorii Jianului, a batrinulur Brgiloiu si a lui

Cornitti, ruda sa, a Glogoveanului,la care Tudor si-a Mcut,

se spune, anii de ciocoi" si logofetel.
Volintirii se scriau acum la nemti si luptau In marginea
Dungrii alaturi cu husarii unguri, cu romnii ungureni si cu
germanii bintuiti de lungoare in urnezeala nesanatoasa a

baltiIor. Cetele lor, sub cgpitanul Stoian,ajunserg chiar

ping. la Smirdanul vitejiei noastre viitoare sr la riul Timecului, de unde furttrespinse In vara lui 1790. Se aduceau in
Craiova robi si tunuri: toat lumea era pentru crestingtate,
362

si, la vestea crt a cazut Ostrovul, negustorul Tudoran Mihail

se ruga lui Durnnezeu sti se intimple tot asa cu Diiul cel

temut. Pentru toti, ai nostri" erau oamenii generalului din
Craiova, iar turcii erau dusmanii. Era numai o credinta
in izbinda armadiilor impdratilor crestinesti" i numai o

nrulejde, cii niciodata nu ne vom mai intoarce sub st5pinirea

paginilor. Pacea din 1791, cerut5 de imprejuririle din Europa apuseand, fu judecato, cu asprime, ca o semfoniet
oarbd", care ne jertfea ianiii turcilor.
Cetele neorinduite pe care turcii le intrebuintaserd impotriva austriacilor nu se linistird dupd incheierea pacii, ci
trecurd sub povata cutezdtorului pasii. de Vidin, Pazvantoglu. Acesta-si croi ea un fel de stapinire deosebita in acest
colt sirbese al imparritiei, luindu-si in ajutor pentru luptd
si jaf pe acesti volintri ai turcimii, Cirjaliii. Cet atea cea mare

din coastele Olteniei ajunse astfel un strasnic cuib de hoti,

de care n-avea linigte intregal mal romanesc al Drindrii.
Satele trebuiau sa Wgii sau sii se inte1eag5. cu acesti vecini
nemilosi.

Ba chiar, dupii citiva trecere de vreme Dienii patrunserd

pind departe in tall, euprinzind in lirnbi de foe un judet,
dupd cellalt. In 1800 toamna, pazvangii
caci asa li se
nimicird mai eu tau] Craiozicea oamenilor lui Pazvan
va, pe care o pdrisiserd locuitorii, intre care se afla pe atunci
si tinarul 1ogofet,e1 din Vladirniri. Turcii credinciosi sultanului care veniserd, draga Doamne, pentru a goni pe riscu-

cratard dupd putinta si se infruptar5. aliturea cu

dinsii la jaful bogatului oras. Scrisori din acele zile de neno-

rocire vorbesc duios de arderea Craiovei cea cumplitd,

care n-are nimeni a o jeli, de negustori pradati si de jupinese

batjocorite de pagini". Orasul nostru", strigg altul, intr-un

rivas de la 19 ianuarie 1801, orasul nostru si ticiloasa

Craiovd, care se impodobise en case mari si bolte frumoase,

ast5zi este pulbere i cenusa. Din tot tirgul Craiovei, cit Ii
tii durnneata, cruci i currnezis s-au ficut cenusa; numai
zidurile stau negre". Seapard doar casele boierilor celor marl:

a Brailoilor, a Glogoveanului celui britrin, a Jianului, a

Inplegere.

363

Priscoveanului, care umblase dupt domnie, a lui Stirbei

i

Geanoglu. Bisericile avuth in parte aceeasi soarta. Veda

Alexandru Moruzi, un domn bun, plecase din Bucuresti

prea tirziu, pentru ca s5. poatt impiedica pieirea celui de-al
doilea oras din stapinirea sa. Abia in martie 1801 se intoarsera ortsenii, dupa ce Domnul scapase tam si de holii ce
umblau far de rinduiala, ce se numeau ostai imparatesti",
desi o parte dintre aceti turci ramasera si mai departe, ca
si cum ar fi spre paza, dar,de fapt, luind leak. 1 mincInd
geaba"; in Craiova chiar se asezase un paa ca ocirmuitor

a] tuturor celor cinci judete oltene.

Peste doi ani insa, in primavara anului 1802, Tudor fiind

tot in Craiova, care se ridica pe incetul din .dartmaturile ei,
cirjalii se arunca pe neasteptate asupra bilciului de la Clenov, pe inalul Dunarii. Satul era plin de lume, -tarani, negustori i boieri, care nici prin vis, nu visase blestemul ce
era st cadd naprasnic asupra ler. Pe urma fugarilor se luara
oamenii lui Pazvan, care se tinura de dinsii pink la TirguJiiiiIui chiar, de unde biet,ii oameni fur siliti sa apuce drumul Vilcanului, care ducea in Ardeal. Se vazura rattcind

prin paduri i munti cu groaza mortii in spate, cocoane

imbraeate cu za'velci si cu uhe romtnesti, calan pe cai-, cu

cop ii cu tot". Hotii cei mai cruzi, ce au &Meat vreodata aceste

locuri, nu erau obisnuiti sa crute pe nimeni: cei mai cu noroc

Isi lksau Inca nasul i urechile sub sabie. Si viitornl Veda

Stirbei, pe atunci un copilas In casa tatalui sau, Bibescul
cel mare, era printre acesti fugari spre granita nemteasca.
Pazvangiii si turcii imparateti", care se faceau a-i urmari,
ajunserd i pint la Ocne le Mari, la Rimnicul Vilcii, parasite
de oricine putea sa se adaposteasca alurea. In acest timp,
urmaul lui Veda Moruzi, nemernicul batrin Mihalachi
Sutu, ii lua, de frica prosteasca, talpasita in Ardeal si tragea dupa el mai toti Bucurestii ingrozii, far ea un singur

turc s fi plecat intr-adevar asupra orasului. Pradatorii

Olteniei, dupa ce-o inconjurasera toga Intr-o sillbatica
raita, se lasara apoi Meet, cu toata siguranta, pe malul
Oltului ducinduli acasa blestemata agonisita.
361

lirmara cliva ani, foarte putini, de liniste. i nici aceia

nu era deplina. Cad din isprvile semete ale lui Pazvantoglu neascultatorul izvorise In chip firesc razmerita eea mare

a sirbilor. Apasati si jigniti zilnic de stapInii lor turci,

dahiii taranii din satele de peste Dunarea Olteniei veneau

In cete la adunarile poporului" unde se numea cite un co-

mandir" pentru a calduzi pe fuptatori; eine poate tinea

pusca" zicea porunca Indreptata care toti locuitorii, s5.

vie Intr-o ceato. de-ale noastre". Cara-Gheorghe, un haiduc

viclean si crud, fu ales ca fruntasul fruntasilor, i ochii oltenilor nostri se Indreptau cu grij1 dar si cu oarecare bucurie, la Imprejurarile ce Inca din 1800 Incepusera a se desfasura peste apa cea mare, unde un popor de mult adormit
se trezea iarsi la viata.
omul lor de pe Scaunul
Rusii.inteteau focul de acolo
Tarii Rornanesti, tinarul Const:antin Todd Ipsilanti, sufla
si el cit putea. 5i aceste lucruri trecura sub adincii ochi Incruntati ai lui Tudor, 1ntemnitat Inca In ciocoiia lui umilitoare. Rusii se dadura pe fat curind, si in cele din urma
zile din anul 1806 ostile lor treceau granita (..)
Una din pricinile razboiului nou fusese mazilirea lui Constantin Ipsilanti. Indata dupa fuga acestui &Hun, care nu
astepta sa-i vie calaii turci, mahafizal, comandantul din
cetatea Vidinului, intra in Craiova din porunca lui Pazvantoglu i puse mina pe cairnacamul ipsilantesc, Caliarh, precum si pe boierii Durnitrachi Bibescu si Cornita Brailoiul,
Peste citeva luni Insa, In decembrie, rusii intrau In Bucuresti, gonind oastea turceasca ce sosise de curind acolo. Cu
dinsti se intorcea i Ipsilanti.
Inca din octombrie 1806, plecar5 toti turcii din Craiova
si din Rimnic, cei ramasi de mult, pentru a pazi despre partea lui Pazvantoglu, ca i tei ce venisera In urma, de cind
cu ivazilia lui Ipsilanti. In eel dintli oras, parasit tle negaston si ile boieri, pentru frica de cele ce se puteau Intimpla, ramasera numai Caimacamul i Cornit5 Brailoiul,
prinsii de odinioara ai turcilor, dar i ei chiar gata de fuga,

calari pe cai". Se credea, ca pazvangiii ar putea s. Infoiasca strasnica lor isprava din 1802. Intrarea Tusilor cu ge365

neralul Isaiov fu o usurare pentru toath lumea. Acest general de cazaci era un om crutiitor si bun, despre care povestitorul Intimplarilor muntene si oltene din acest timp, Dionisie Eclisiarhul, putea scrie ch se Meuse cu buntitutile lui
in Craiova, ca un phmintean".
Cirm.rirea Loath era sub poruncile lui, i Constantin Vodh
numise, Indath. dupil intoarcerea sa, o multime de slujbasi noi pe la judete. Intre acestia era si Tudor, pe care lumea 11 cunostea sub numele, nedesmierdat, de Teodor sau
sub acela, irnpodobit i induleit pe greceste, pe boieresie,
de Tudorachi. El fusese cinstit mai Inainte, de bunh seamil
tot de Ipsilanti, err boieria, de tot mid., a Comisiei a doua,
de care nu era legatrt, pentru cei mai multi cornisi de acestia, nici nn fel de sarcinil, chci boieriile ajunseseril a fi numai tilluri zildarnice, un fel de decoratii date si cui plritea
sau cui se &Idea bine pe Hugh un boier puternic la curie.
Acurna cornisul Teodorachi Vladimirescu e pus viltaf la
plaiul Muntelui-de-sus, in judetul Mehedinti. El avea grija
pasurilor, a linistei pe plaiuri, a stringerii birurilor, a ghsirir polconului de soimi pentru imphrrutie si a preghtirii

vinatului pentru ospetele lui Vodh; putea judeca pentru

furturi Inlrunte, pricini de vite mici", si-i era ingriduit a
bate cu bdtuI pe vinovati, dar numai pind la douhzeci, treizeci de lovituri. Avea, in schimb, zile de clach: una pe an

de la fiece locuitor, la casa lui, un miel mic" primilvara

de la rrocanii veniti cu turmele, care-i dildeau si cite un
cas de stinti.". Toate sarcinile ce aphsau pe alt,i locuitori,
podvezi de posth i crirhturi, angarii", polcoane ii erau iertate. Vhl eu si pirchlabii atirnau de dinsul. Dach s-ar fi
purtat rhu, si pe dinsul 11 astepta insh britaia cu alai" adich
cu purtare prin oras, duph vechea datinh, toiagul si ocna.
Asa zice porunca dornneasch din 20 decembrie 1806.
Dar Tudor lsi OA in curind an alt rost, unde se va fi dus
si cu o parte din plhiasii rnuntelui, din pandurii prizitori
Impotriva hotilor, care-i erau supusi lui ca vhtaf. Isaiov
nu Mon rdzboiul In stil mare, ci mai mult cerca pe turcii
duniireni, al chror puternic sthpinitor, Pazvantoglu, murise tocmai atunci, in lupte thilrunte. Pentru a le purta, el
366

Vacu acelasi lucru ca si austriacii din 1780, cbemind sub ar-

m volintiri dintre taranii nostri. Data aceasta ling, se

strinsera mai malt panduri, care aveau unelte de lupta ai

oarecare deprindere in mlnuirea lor, oarecare simt de disciplina.
Inca din iarna, negustorii se plingeau c numai e de trait

din pricina pandurilor, care napadisera toate drumurile,

jefuind pe oricine, farti ca vataful de caimacan din Craiova

sa-i poata Impiedica. Peste citeva saptamini fug, turcii

se asezau In oral, unde se intilnese Inca in luna lui martie
1807, veniti, fireste, de la Vidin. Dar, chid ei zboara, Isaiov nu lasa fri lucru pe panduri. Acesti ajutatori romani

ai ostilor rusesti capatara frig o organizare aproape militceased, luata dupa aceea pe care si-o dadusera sirbii in lupta lor pentru neatirnare. Se cerea un fel de Cara Gheorgbe,
an comandir sigur, viteaz, aspru in tinerea de rinduial si
in pedepsirea tradatorilor sau nesupusilor. Dup anumite
doveci ce dadu Tudor, se capata incredintarea ca el ar putea sa fie acel orn. Comandirul" lupta cu fliicii lui la Rahova i la Fetislam asa de frumos, Melt se facu vrednic de
sabia de cater sau de parucic (locotenent) si de o decoratie
Imparateasca.

Culegind prada Intre turci, Tudor ajunse un om cu oarecare avere. El avea acareturi in Cerneti, o moara in cimpul
Severinului alta la Plesuva, mosii la munte i vii In mai

multe locuri; in Cerneti, unde intelegea sa locuiasca de

acum inainte, el Ii Meuse si case de zid, care s-au risipit ca
mai toate cele ce impodobeau odata acest orasel Insemnat
resedinta de judet. In 1808 II vedem cumparind de pe la
mosneni i ridicind biserica lui in Prejna, unde i pina astazi i se vede pe o scindura chipul ctitoricesc, cu caciula
latita spre virful acoperit cu postav rosu, cu mantia rosie
blanita i aurita pe margini, peste vesmintul de pe dedesubt
verde, cu mesi rosii auriti in papucii galbeni, si cu sabia
Imparateasca a rusilor prinsa In cingatoare ostaseasca rosie,
367

cu dungi de fir, pe clad pisania de sus. zice: Biv-vel Sulgeri

Teodoru, Cunandir".

Comanda." lui Tudor tinu ping. In 1811, and el ierta pe

unul din pandurii ce nu-i pgstraser credint, ci-1 amestecase In piri pe la cei marl. ti Meuse Capitani cari-1 ajutau,
precum par A. fie si aceea pe care si-i pune In 1812, cind
avea de gind sa lase tara pg.r6sitg, de ruf,3i i sg. se ad'aposteasel, desigur cu rangul ce cistigase, In Tara imparatului:
Constantin Furtuna, Ionitg. Burileanu, vArul san1, si Grigore Cioc6zan.

Ca multor altora, trecutul i-a fost iertat Insg. i lui Tudor

la Incheierea paicii de la Bucuresti, care aduse principatele
noastre iari In stgpinirea turceasca. Comandirul" de odinioara", care hotra asupra vietii atitor oameni, nazu hist
iargsi iii rindurile din urm'a ale boierimii dintr-un capa't

nitat al jirii. Vodg, Caragea, cel mai lacom i necrutgor

clintre greci, fu acela care milni i pe Tudor cu un titlu de

singer, ce nu-i dg.dea lns, hineInteles, nici un fel de indatoriri. Cind el Insusi, cInd fratele s'au Papa sail Pavel sint v-

tall de plai in munte. Fdcea si el negot de porci, de piei,

ducea Intim toate viata ohisnuit a celor de treapta sa.
M5.sura mosii, cu multi alti boiernasi, si se judeca, intimpltor, la Divan cu acei care fusese pAgubiti altklatg, de
pandurii sE. Ina spre sfIrsitul anului 1820, el Ii Cauta In
liniste de micile afaceri. Prin gind nu i-ar fi trecut ursuzului mazil de la Cerneti, nemultamit totdeauna cu oamenif
ri cu luerurile, cg., numai departe, peste cIteva luni, el va fi
stiipinul tgrii 1ntregi, cg. boierirnea va tremura Inaintea lui,
Cl oastea-i olteneasca. va p.zi i pe plrintele Mitropolitul,
cg. el va vorbi, ca o cgpetenie altei napetenii, care trufasul
beizadea a lui Ipsilanti, care era si un general al Imparatului pravosIavnic, c va spune turcilor dunareni, ba chiar

Portii Tarigradului, care e durerea si dorinta unui neain

nenorocit, i cg. tot atunci Ii va fi sfirsitul.
1 Un Burileanu Men In 1846 ua cornplot Impotriva lui voc15.
Bibesca.
368

CARTBA a II-a

DOMNUL TUllOR"
Cap. I
IZBUCNIREA RASCOALEI

Pe atunci grecii faceau pregatiri mari pentru o rascoala, care trebuia.sa-i scape de sub stapinirea turc2asc
i s. Waltz o tara slobod a. a neamului lor. Pentru
acest mare scop se intelesesera intre sine, uneori cu strasnice juraminte, negustarii cei bogati, domnii i. baierii din
Bucuresti si Iasi, clericii din toate partile, dascalii scoalelor
inalte, diplomatii i ofiterii din slujba Rusiei, ca si capeteniile de haiduci din Morea si alto parti locuite de greci.
La curtea ruseasca erau multi, care vedeau cu placere pi
sprijineau puternic aceste uneltiri. ale tovarasiei!` sau eteriei" pentru rascoala. Chiar imparateasa lui_ Alexandru
I-iu stia despre aceste planuri i lauda pe iscoditorii lor.
Deoarece in multe parti din. Rasarit consulii Rusiei erau
greci, acestia nu puteau face alta, deal, sa ajute si in aceasta
privinta pe ai lor. Asa au. fost Pisanis, de la Iai iar la Bucuresti atotputernicul Pinis i dragomanul sau Gheorghe
Leventis, zis Cirnul, din Pelopones. Capetenia a carui nume
ai-I sopteau la ureche cunoscatorii gindului_ celui mare",
era u.n fiu de domn gree din tarile noastre i un. general rus,
care-si pierduse o mina in luptele cele marl ale lui Alexandru I-iu impotriva iui Napoleon; era insusi fiul lui Constantin Voda Ipsilanti si al unei femei din neamul bine inzestrat al Vacarestilor, Alexandru.
Se hotart, tocmai pentru a sili pe rusi la un rathoi cu turcii, inceperea rascoalei in tarile noastre. De alminterea, aici
grecii ar fi gsit un pamini turcesc fgrg_ oaste turceasca,
multe erase primitoare in care se adaposteau atitia negustori i mesteri de neamul lor, o Curte ce avea in fruntea ei
un fanariot, de aceeasi rasa, i cuprindea apoi atIia i atitia boieri greci. Pe urm11., ei ar fi avut bac& de la inceput la
369
24

1ndernin5 o armoire din vechi intemeiatA, de care ei se

puteau sluji pentru a stringe hrana ostilor, pentru a grisi

drumurile, pentru a cdpiita tirile trebuincioase despre dusmani. Eteristii mai trrigeau nddejde cii vorbele domnilor
si ale unei Orli din boierime vor avea atita inriurire asupra tdrii, incit ca sii so invoiased si ea a-i ajula pe greci ca
pe niste frati crestini i ca niste tovargsi indelungati.
SA se mai tie searrta si de faptul cd Ipsilanti, care nu putea
trece Prutul cu o adevrirat5 oaste, atita timp cit Rusia nu
era in razboi cu sultanul (si nici nu putea sa fie, cum vom
vedea mai incolo), cii Ipsilanti, va sii zicii, era sd gAseascd
la noi temeiul, simburele ostirii sale in arnriatii cei viteji,
care inconjuran pe domn.

Pe lingd acestea toate, grecii se gindeau in sfirsit si la

tratatele care impiedicau pe turci de a trece Dunarea la noi
Mrd invoirea Rusiei, care, aceasta, judecau dinsii, nu se
poate da nici intr-un chip.

Doatnul Moldovei era Mihai uu eel tindr, un om stricat in tineretele sale petrecute la Constantinopol, dar care
nu ingrijea tocmai rdu de tara pe care o cripatase de doi ani
de zile. Ca toti tinerii greci, el era pentru riscoali, cu toate
cd vedea bine ce trebuie srt-1 astepte pe dinsul, pierderea
unei dregatorii minoase i nartgulitoare pentru trufia sa. El
era deci inteles pe deplin cu Ipsilanti i cu printul Gheorghe
Cantacuzino, din ramura Deleanu a acestui nearn (fiu al lui
Matei Cantacuzino si al Domnitei Ralu Callimachi), rudA
cu mitropolitul Veniamin Costachi) dar asezat in Rusia,
i-i astepta nurnai sa vie pentru a-i infatisa moldovenilor
ca pe niste oaspeti de cinste i prielnici, ca pe niste dezrobitori.
Alexandru-voda $utu, al Tarn Rominesti, era un batrin

bolnavicios, innricrit de o viatd intreagd de tulburiri si

schimbdri primejdioase. El tinea cu turcii, fiindcA de la

turci atirna rostul lui si fiindcA turcii puteau sii dea, dupd
moartea lui apropiatd, un scaun de domnie fiilor sdi Nicolae
i Gheorghe. Aoestuia i s-ar fi vorbit in zadar de patria
greceasca" si de scoaterea din lanturi a neamului sdu.
Dacd ridicarea grecilor a zabovit asa de mult, dacti s-au
scos inainte i alte planuri decit acela de a se incepe lupta
370

pe pimintu1 ma'nos si bine aparat de turci, al t5ri1or noastie, aceasta se datore,te nesigurantei ce se avea fata de 5utu
eel btarin, care putea s5. pirasca sau s faea impotrii ire.
Alexandru voda se inibolnavi insa dare sfirsitul anului
1821, de o boalti de batrinete, care trebuia s rapuie repede
trupul s'au sliibit. ii ertuta medicul consulatului rusesc,
Messitz, care a trebuit si spuie de la inceput lui Pinis, Ca
nu e nici o ntidejde de sapare, desi moartea poate sa intirLie. In legatura eu aceast5 siguranta, se incepura toate prpgrairile unei eascoale apropiate.
Pinis avea pentru dinsul boierimea tingra, pe care o ametea en vorbe mari de libertate" si de constitutie", lagaduindu-i marea eu sarea, numai pentru a o linea intr-o stainsa
legatura cu el in Loate lucrurile. Din clerul inalt, el nu pu-

tea sd se ralime pe Mitropolit, Dionisie Lupu, un roman

cumsecade i un sprijinitor foarte calduros i harnic al seo-

lilor romanesti. Dar, impotriva vointei lui Dionisie, el Meuse pe boieri sii aleaga la moartea carturarului Vladiea de
Arges, Iosif, pe llarion, de nearn bulgar din Silistra, dm
parinti negustori bucuresteni, mai mult greciti cleelt treeuti la neamul nostru. Ilarion era om liazliti, usuratic, altfel destul de invatat pentru vremea lui; erescuse si se Inuit-lase sub ocrotirea mitropolitului Dosoftei Filitis, un gree,
care traia aeuma la adapost in Brasov. In sfirsit, scopurile
eteristilor erau de mult impartasite capeLeniilor strajii de
Arnauti din Bucuresti: Iordache Olimpiotul, Farmachi si
bimbasa sau colonelul Sava, un bulgar, om de casa al lui
Scarlat Voda Callimachi (Calimah), lost Domn moldovenese.

Eteristii se gindiserel a cistiga i pe sirbi, in fruntea ertrora stalea atunci urmasul lui Cara-Gheorghe, Milos. Dar
acesta nu se indupleca nici intr-un chip, nevazind nici un
temei in planurile grecesti. Tofusi revolutionarii aveau
nevoie de un sprijin si in Ortile acelea apusene, de catre
Vidin, Ada-Kale, Orsova. C5pitanul Iordachi se luptase
el sub steagul rusesc in anii 1807-11, aliturea cu pandurii
stia cit poale face Tudor. El il pofti deci la Bucuresti_
371
24*

wide slugerul mehodintean-sosi -sub cuvint, eh' are o pricing

de judocat.
Aici Iordachi i arti, desigur, in vorbe man i cu viclenia ce trebuia, care e planul oel mare de mintuire a crectini-

lor de orice neam. Va veni din Rusia beizadeaua lui Ipsilanti, cu paste ruseasc i tunuri stracniee, boierimea theta'
se va ridica pentru cruce. Turcii vor intra ca in pamint,
otile lui Christas vor trece prin t,Eul cu buna' orwtare de
frati ci. vor merge in deprtata tar a grecilor, ca s aduca."

vestea dezrobirii. Pe urrn6, romAnii, sctipati de turci, se

vor putea orindui, aca oum inteleg ei.

Se pare c5. Tudor, ofiter rusesc, purtiltor de decoratie imp6Measc5., a ci jurat c1i va da ajutorul la acest rZizboi fo-

lositor, stringind iaraci in jurul su cetele pandurilor. El

Ilarion, care, cu aceleaci mijfu pus in 1egaur6 cu
loace de vorbe frumoase si de mari minciuni, se sili ai lua
ochii cu totul, desfacurindu-i inainte un viitor de dreptate
ci de omenire, bun pentru tr6nknea ce-suferea de pe urma
unei ciocoimi" lacome. Se fticu, se pare, tot atunci si-steagul sub care trebuiau s5. se adune pandurii, steag care p arta, -pe 1ing5. icoana Sfintului Gheorghe, a Treimii ci st ma
tarn, citeva stihuri stingace, ce se incheie cu data de ianuarie 1824, far insemnare de zi.
Apoi Tudor stnu in Bucurecti, acteptind ceea ce tee] uia
86 se intimple dintr-o zi in aka cu moartea lui vodt.

Sfircitul Mtrinului se intimpra poate inch* din ziva de 43

lanuarie, dar olteva zile ellu ascuns de oricine, ca srl se dea
vreme pentru st5ruinte1e in folosul fiului eel mai mare al

rAposatului. Pinis ctiu ins5 indata, s'a" Domnul a murit,

ci-ci lu5 in'tisurile. Pe cind inctiinta pe Alexandru Ipsilanti
sau lasa pe leventis, secretariul, st-i dea de veste, consulul Wee sti piece din Bucurecti, inert de Ia 18 ale lunii, Tu-

dor cu o ceat de vreo treizeci, patruzeci din arnantii lui

Iordachi. Iniruntealor, statue un bulgur trufac, IndArdlnic
tneasoultittor, aplecat -spre schimbari

i trklare, un om

deprins eu ale oFAirii, cci i el slujise pe ruci, DimiLrie

Macedonski.
372

Atitea cete ca acestea plecau din Capita la Orii pentru

urmVirea holilor de prin judete, limit lucrul nu batu la
ochi nim6nui. Abia peste vreo dou'd, trei zile se MTh In Bu-

curesti de plecarea unui numk de arnkti spre Yilcea, rairii

a se sti Ina' cine-i cafluzeste, incotro si cu ce scop. De altminterea, eine cunostea printre cei mari de atuncea pe bietul boiernas oltean si cine putea pune la Indoiala" gindul cu
care zicea O. venise? Tudor merge deci linistit pe sub Pitesti
la Oona, unde era vadul Oltului, si de aici la Tirgu-Jiului,
unde sosi la 21 ianuarie.
Ccl dintii lucru ce fku aici, In Oltenia, de care era sirtur,

fu prinderea prin arn'autii s'al a unuia dintre ispravnicii

Gorjului, un Otetelisan; ceIrdalt, din neamul cel mare al
Vkarestilor, venit intr-o asemenea dregatorie rnarunt5.
numai trecnor, pentru procopseale, era dus prin judet
dupai treaba. Indrepttirea era, a acestia pradasera poporul si &a' trebuia s li se ia prin urmare socotelile. Era adeviirat invinuirea? Desigur a. da, Ins5 nu intr-o milsur5.
mai mare decit pentru ceilalti ispravnici si samesi. Pe neasteptate apoi, socotitorul, in numele dreptiltii, al ispravnicilor parki Tirgul-Jiului si apuc6 spre mingstirea cea veche a Tismanei, In zidurile, Inca destul de tari, ale careia
uncle se luptase trei zile, In 1631, si Matei Basarab, impotriva lui Leon voda' grecul, el se inchisel. De aici el diidu,
la 23, cea dintii din proclamatiile, din chemrile lui care

pandurii tkii, care trebuiau s fie oastea lui cea mare si

credincioas.

Cel ce vorbeste in acest act nu e, desigur, omul OAR de

eteristi, aoela care, primind bani de la dinsii si fkindu-le
jurAmintul, Intelege s'a-i slujeasa. Daca nu In cea dintli
cli,p6, mkar pe urmA, in acea cale de citeva zile, Tudor se
gindise la ce poate indeprini si intelesese ce zadarnice sint
dorintele i Planurile si inchipuirile acelea mari ale grecibor. Cum se putea oare ridica cu arme trtranimea oltean5.
1 Astazi zidurile Tismanei nu mai samiina cu cele ce erau atunci:
ele au fost cu totul preFacute pe vremea Regulamentului Organic.
373

pentru beizadeana Ipsilanti i pentru grecii care-i erau cunoscuti ca Implinitori nemilosi ai birurilor? 5i cum se putea
vorbi oamenilor cu cugetul limpede i intelept de la tara
despre o ctipetenie, care nu iesise la iveala si de o miscare
care se ascundea inch'? El, Tudor, ca roman, ca fecior de
Oran, ca boiernas Barman, nu putea spune tovarasilor sai
de viata si de suferinta altceva, decit aceste adevaruri de
tot simple si pe intelesul oricui: ea an fost oameni rai,
greci i romani chiar, care au aptisat din rasputeri pe bietii
sateni fara aparare, c acesta nu e un lucru crestinesc, nici
drept, i ca prin urmare raul trebuie gonit cu ru, daca nu
se poate altfel. Aceasta o spune el in vorbe foarte tari si
cam incurcate, pomenind de serpi si de balauri, asemenea
cu care sint, la viclesug i lticomie, grecii i boierii nostri,
atit partea bisericeasca cit i politiceasca". Fiecare om cu
suferinta era indemnat sa. ia ce are cu sine: suliti, topoare,
furci, pan i ce va gasi" i s vie astfel la adunarea pentru
binele obstii", pe care el o chema sub steagul de mintuite.
Tudor lua cu sine o multime de aceste hirtii, pe care le
srisasera in graba logofetii de pe lingd dinsul, si trecu pe la
Baia de Amnia in judetul vecin al Mehedintilor, in partile
de sus, bine cunoscute lui, ale Muntelui, unde oamenii 11
tineau minte inca de pe cind fusese vataf, un vataf drept si
crutator, desi temut, dupa cit se poate intelege. Acolo, zi
de zi, satele i pandurii alergara in jurul lui, facindu-i in
scurt timp o oaste destul de insemnath, de mai multe mii
de oameni.
La 28 ale aceleiasi luni ianuarie, din vreunul din satele
de la munte II auzim. infruntind aspru pe unul din ispravnicii Mehedintalui, Costachi Ralet, alt boier de neam mare,
ce-si luase, pentru chputuiala, isprtivnicia, pentru Ca acest

puternic slujbas Muse porunci sa se prinda hotul" de

Tudor, rasarit in calea facatorilor de rau in giubele scumpe

si in islice man i trirnesese impotriva lui chiar o poterti,
din acelea ee nu puteau prinde nici altfel de hoti. El spune
sus si tare c hoti sint cei care au despuiat lumea, lasind-o

mai goala decit mortii cei din morminturi". El e dimpotriva cel mai bun fiu al patriei sale", care a venit fara su374

parare i jafuirea nimanui

ceea ce era foarte adevilrat,
caci pin 5. atunci, spre mirarea multora, se Meuse pretutin-

deni plata einstita, in bani buni, numai pentru marele

folos obstesc". El n-are nimic cu boierii paminteni", pe
care-i cheama si acum la sfat en dinsul, el n-are nimie cu
turcii, caci priveste pe Imparatul" ca o infatisare a lui Durnnezeu pe pamint si nu se socoate mai mult decit o rai tin-

prt caeca".

In acelasi timp, cind scria fratilor sai din sate, Tudor se

indreptase i catre Poartil, el de-a dreptul, In numele siin

si al nenorocitilor. Acest act e cu totul altfel alcatuit decit

celelalte, F,;i in el se poate vedea alt condei decit al lui Tudor. Tudor insusi avea de lucru, in plingerile lui, nurnai en
grecii i en boierimea cea rea. Dincoace, se spune c. donmii
s-au inteles cu boierimea pentru a astupa gura Orli pe care
o chinuiesc: tot ce spun ei la Poarta flu e decit o mineiuna.
Se arata cum aceea, care nu voiau pe ,5utu i umblau dupg
inlaturarea grecilor in 1818, cind fugise Caragea, urmarit
de blesteme, s-au inchinat apoi inaintea voievodului strain.
Ei au vindut acestuia Biserica terii cu 2.000 de pungi de
bani, deci un milion de lei, .,sub cuvintul de a pune un cleric de tara ca mitropolit" i acesta, adic5 Dionisie Lupu,
e adevarata ocara a neamului romanesc i adevarata batjocura a cinului bisericesc"; caci mitropolitul eel nou ales
impotriva canoanelor, a fost mina dreapta a domnului in
toate faptele rele ale acestuia. In loc sa se numeascil de-a
dreptul un domn nou, acuma cind iarasi e gol Scaunul domniei, trebuie sa fie trirnis mai intii pentru cercetare un orn
imparatesc, care sa poata pedepsi pe cei riti si face dreptate
ceior buni.
Se vede cit de colo, din ce pat ima a pornit aceasta plingere, pe care Tudor cauta s-o strecoare, prin Vidin, unde ping
la capat si-a avut.intelegerile, la Constantinopol. E ura lui
Ilarion de Arges Impotriva mitropolitului: crutind pe grecii
lui, Vladica Incerca sa apese pe mitropolitul roman intemeietor de scoale in limba neamului. Acestea erau insa si unel-

tiri rusesti, caci, Inca Inainte de moartea lui 1.11m, se rilspindisera in Bucuresti ravase fara nume scrise grecestel
375

prin care se arata, ca Pinia, tiranul rii, razimat pe ateul

acela vestit, Vladica de Arges", pe grecul Constantin Samurcas, pe boierii Iordachi Filipescu, Grigore Baleanu gi
pe cei doi ticalosi de frali Golesti" (Iordachi, care a string
zicalele romnesti ii Dinu, care si-a zugravit calatoria in
rile Apusului), nu vrea numai st aduca intreirea darilor,
ci sa goneasca pe mitropolit, care nu se invoieste cu planurile lor si s. stirneasca astfel o miscare a poporului, ca aceea
care izbucnis i biruice anul trecut In NeapoIe. Tudor n-avea atita stiinla de carte si de lurne, ca sa poata judeca dupal
cuviint si inlatura aceasta hirtie a lui Ilarion, dar trimiterea ei a lost o greseala pe eare a ispasit-o pe urnaa. De altminterea, scrisoarea catre pasa de Vidin, care pleac de la
Tudor insusi, are alt cuprins: ea numeste pe greci ca jafuitori si Licatori de nedreptate si lash cu totul la o parte invinuirea clevetitoare ad lipsita de orice rost; ce aduc a dincolo
impotriva Mitropolitului.

Cap. II
CMMUIREA FATA DE RASCOALA
LL I TUDOR

In timpul boalei tainuite a mosneagului

Vodl. Sulu se Meuse o Caimilcarnie, care cuprindea pe mitropolit, pe acel bun si slips Dionisie, asa de unt I condeiat in plingerea uneltita de Ilarion, i pe boierii ce purtau

titlul de mare Ban, cel mai inalt din toate: Grigore Brincoveanu, cel mai bun carturar al Orli, invalat in greceste,
in latineste, in nernteste, scriitor el insusi, ompurtat in lume, principe nemtesc, de imperiu, i pe iing toate, putred
de bogat, apoi Dinu Crelulescu cel batrin, Grigore Ghica,
nepot de domn i menit sa fie el insusi domil ad larii, in 1822,

si, in sfirsit, Barbu sau Barbuceanu Vacarescu, dintr-o

familie care se deosebise prin iubirea de lumina si de scrisul

romanesc. Pinis adusese la acestia pe Viatierul Iordachi

Filipescu, care Meuse tot ce voise sub domnul raposat, i pe

376

Invatatul (Tree, meter In diplomatie", lacovachi Rizu

Nerulos. D7ipa moartea lui Veda, tot ei tinura puterea, eu
voia aceluiasi Pinis, care li rasa toata raspunderea. Se credea, ea el va izbuti a face s se numeasca' domn Nicelachi
Sutu, beizadeaua stapinitoruIui raposat i fiul unei dom-

nite Callimachi, dar aceasta nu se intimpla; cu oarecare

zabava, datorita multelor uneltiri pentru domnie, Poarta
se'hottiri pentru Scarlat Callimachi, om blind si bun. Pina
la sosirea caimacamilor lui tug., Sfatul numit in ianuarie

avu toat grija cirmuirii, ceea ce inseanma ca, de fapt, sta.pinul era Pinis, caruia treizeci i trei de boieri tineri ii si
facura o suplica aratindu-i, Inca de la 18 ianuarie, ca in el
Ii pun toata nadejdea in aceste vremi nelinistite.
0 astfel de cirmuire nu poate & fie insa decit cu totul neputincioas. Pina la sfirsitul lui ianuarie ea trirnite in Ol-

tenia arnauti care aveau de la Ierdachi, Farrnachi, Sal a,

perunca de a Irece la Tudor. Se facura apoi plingeri umi e
la Poarta i jalbi pe la consulate. 8i atita. Afurisenia, isclita la 30 ale lui ianuarie de tot clerul Inalt al tarii, care
vestea ca Tudor s-a rasculat, fiindca nu i s-a dat o slula,
care numea pe tovarasii lui, panduri i tarani, iabanaii
(vagabonzi) fara. Dumnezeu", iar pe Opetenia rascoalei,
care rataceste lumea cu minciuni", in dorul laudei i bu-.
nurilor pamintesti": orbiter al norodului", dupa. ce a lost
un dezbracator al acestuia, cit timp a avut si el 0. dretAtorie, i ispititor al lui pe urme,
n-a avut, firPste, nici o
inriurire. Aceasta osincla bisericeasca, prin care ai lui Tudor erau amenintati cu temnita, ocna i moartea pe lumca
aceasta, i pe cealalta, ursiti sa nu scape de streang i sabie, sa li se Imprastie avutuI ca praful de vint, sa le intre
blestemul ca uleiul in oase, n-a fost de buna sarri cetita
nicairi in vreo biserica' olteana, preeum n-au fest citite nici

macar In Bucuresti. De va fi Dumnezeu viu", raspunse

fara minie Tudor, cind ceti strasniceIe cuvinte de batjocura

i de blestem, va vedea si va judeca".

Tot asa de putina isprava putea s ailaa scrisoarea de ame-

nintari trimeasa lui Tudor de egimkgmie, In aceeasi zi,

pentru a-i spune, cu o mindrie destul de caraghioasil, ca
377

are la indemind atitia ogeacliP si panduri" si cii, dacd in

douil ceasuri de la primire, nu dd in scris, cd se supune, va

pier, de moartea grozavd i cumplitd" ce se cuvine unui
turburdtor. Tudor rilspunse, ftird zdbavti, ca de obicei, la
4 februarie, din altd mindstire cuceritd, Strehaia lui Maki
Rasarab; rAspunse tdriinest,e, aplisat ce e dreptul, dar, altfel, foarte masurat si cuviincios, c numai nevoile au indernnat poporul sa vie spre Bucuresti, ch el s-ar fi supus
poruncii boierilor de la Curte, daca 1-ar fi lsat .,adunarea
norodului", al in cale nu face nici un rdu, luindu-se de ai
sdi nurnai lucrori de mincare, care sint muneite iarrisi de
dinaii". Boierii, spune el la sfirsit, au acum prilejul de a se
face rpatriqi adeodra!i" i de a-si urma strdmos.ii puindu-se
ei, cei man i tari ai t5rii, in fruntea sdtenilor.
kce;tia alergau, ce e dreptul, din toate ptirtile la Tudor,
pe care-1 numeau domnul" lor, cel dintii domn Virdnesc
al tdrii romnilor, muncitori de ogoare. Minristirea Molru-

lui, din munt,ii Mehedintului, avu soarta Strehaii. in za-

dar se vest i de cirmnire iertarea de bir a pandurilor, ca mai

inainte de doninia lui .5utu, care li stricase i lor dreptdt de" ; era prPa 1iriu, prea putin, i marinimoasa frigAduiald

nu mai avu nici un rdsunet.

0 clipd, boierii din Bucuresti, care credeau pe Tudor aproape de Craiova si luau, cu arndutii asa de putin credinciosi, mdsuri pentru aprarea Scaunului domnesc insuai,

se gindird a chema chiar si pe turcii dunareni. E o intrebare

dacri ei ar fi venit numai pentru atita lucru, i alta si mai
mare, dud i-ar fi liisat rusii. Tocmai pentru aceea fcu la 4
februarie intrebarea cuvenit5. mdriei sale grecului rusesc
Pinis, iar acesta rdspunse abia a doua zi, in tonul acela pe
care 1-a intrebuintat necontenit pe vremea rdscoalelor, c.
el nu-si poate da seama, daci este intr-adev5r o primejdie
asa de mare, incit s trebuiascd a se cdlca tratatele, dar. c
bilnuieste oarecare sldbiciune din partea unor cirmuitori,
care car sfaturi, In loc sa-si ia rdspunderea faptelor.
1 Orameni ai ogeacului, ai trupei ostaeti de arnauli domuesti.
378

Deci boierii se indestulara, de voie, de nevoie, cu vestirea Portii despre cele intimplate. Scrisoarea de rugaminte

catre pasii dunareni nu pleca niciodata. Se cautara alte

mijloace pentru linistirea tarii.

Inca de la 2 februarie, Nicolae Vikarescu, poetul, care,

desi facea versuri frumusele, nu era nici un om chipos, nici

un strasnic capitan, fu pornit spre Craiova, spre a lua

acolo comanda arnautilor, trimisi mai dinainte si care, dupa

Invatatura de la capitanii lor, nu faceau nici o isprava. Lui
ii era pastrata deci cinstea de a prinde pe lilliar, inainte ca
el sa puie mina pe Craiova. lntr-o a doua scrisoare din aceeasi zi, Divanul Craiovei, care avea in capul sliu pe Durnitrache Bibescu, un bogta i un orn de fapte, tatl domnilor Bibescu v oda si $tirbei voda, era aspru dojanit, pentru
ca n-a fost in stare sa cistige pina' acum izbinde asemanate
cu imprejurarile i cu fireasca dumneavoastra marinimie",

care fata de acest rasculator al norodului" s-a prefacut

asa de jalnic In micsorime de suflet".
A doua zi venea in sfirsit stirea ca Scarlat Veda e domn
al Thrii Rom'inesti, si, pe cind i se trimitea o povestire pe
larg a lucrurilor petrecute pina atunci, se luau masuri pentru paza bund la vadurile Oltului. Grija 1initii era data pe
seama celor trei capetenii arnautesti, care, cum se stie,
aveau cu taul alte lucruri in gind: lordachi, Farmachi si
ace] Sava care se ridicase mai presus de ceilalti, acum cind
se auzea despre venirea in Scaun a stapinului i ocrotitoru-

lui sau.
Scrisoarea lui Tudor nu raminea fiIra raspuns: tot In aceasta zi de 4, a hottiririlor, vezi Doamne, vitejesti, bietii
boieri caimacami puneau Inaintea ochilor 1ndaratnicului
ispititor al rnimii, ce grozava e soarta pe care o pregateste el satenilor rnomiti de dinsul; strigindu-i cu mustrare
Ca ei, boierii, sint, cum au dovedit totdeauna, patrioti
adevarati", ei 11 incunostiintau apoi cii Scarlat Voda e
acurn in fruntea tarii. Cu aceasta credeau cii I-au si potolit.

Multe lucruri se 1ncearca in tail fara donin, dar venirea

gindeau ei.
stapinului pleaca i frog& cele mai trufav,
379

De fapt, aceast veste pare sa fi zguduit IntrucItva hotarirea capeteniei norodului". Pe de o parte, el 15.cu o jalba
tarului, care se afla atunci la congresul pentru Impacarea
Europei, tulburata de rascoale, la Leybach. Fostul ofiter
rusese Indraznea sa arate marelui imparat cregtin ca cererile sale nu slut nici a zecea parte din ce ar putea sa fie gi
ca, In loc de j.:t I le multami dumnealor boierii de tail gi
dumnealor boierii greci" au cerut intrarea turcilor In Ora,
dupa ce, ping atunci atita vreme, prin banii storgi de la
noi au aflat mijloc a ne Inchide once intrare la Thalia Poarta". Degi se vorbegte gi de alte plingeri ale poporului romane c, se pare ca aceasta e cea dintli cerere, care se Indreapta eatre Rusia ocrotitoare. Tudor tinea lug gi acum sa se
Infatigeze ca o raia" credincioasa, gi el adaogea In copie

jalba ce Meuse Impamtului" celuilalt, de la Tarigrad.

(:..)

Totodata, capetenia norodului" scrise gi caimacamilor,

pe la 7 februarie, aratindu-le di s-a oprit In loc cu toate ca
Inca de la 4 ale lunii intrarea In Craiova, paraLta de toata
lumea fricoasa gi bogata, Ii era deschisa. Dovedind astfel
ce pagnice-i slut gindurile, el adaogea gi ca-gi cere raspuns
la aceste trei dorinti ale sale: s5. se fac dreptate locuitorilor, sk li se chibzuiasca o cirmuirebuna gi sa i se dea cu juramint o asigurare, pentru el gi ai ski. La aceastd scrisoare,
adusa prin fratele capitanului sau Macedonski, cu o deosebit ingrijire, boierii crezura insa el pot raspunde tot cu
Mgaduieli de acele nelamurite pe care, data aceasta, le Invaluiau ameninpri nou gi batjocuri pentru amagiturile"
gi netrebnicile urmari" ale lui. Nu cuteza", i se spunea,
cu un dispret lark margeni, ca al unor oamen depringi sa
priveasca toate de la inaltimea unde-i urcase norocul, i se
spunea la sfirgit, odata cu porunca de a lasa In pace minastirea Motrului, nu cuteza a crede mai mult pentru sine-ti
decit ceea ce firea te-au cladit". Grele vorbe, nedrepte,
neeregtinegti gi neomenegti. Fiinde 5. de unde poate 0i un
om, pentru ce lucru anume a filcut lima pe altul, chiar daca
acesta s-ar fi naseut in cea de pe urma coliba, care Inca e
380

mai buna', decit ieslele in care Maica Domnului a nrtscut pe

Mintuitorul lumiil

Nicolae Aracrescu, ajungind la Craiova, trimisese rgz-

vriititorului" alt rind de infruntru.i. In cuvinte mai fru-

moase decit oricind, Tudor le inratural de la sine: patrioti

nu pot fi numai ioierii, ci mai ales norodul, cu a] crtmi

singe s-a heanit si s-a poleit tot neamul boieresc". El nu vorbeste dar pentru sine, ci In numele acestora tare 1-au luat si
pe dinsul din mu4ime, ca s aibg cine-i inf-tisa. Tudor stie
din ce neam e trimisul boierimii cirmuitoare, dar isi aduce
aminte, c5 plrintdi dumisale boierului Nicolachi, alcilt
torul de stihuri, niciodata nu s-au ridicat cu arme de maarte impotrivapatriei".Altfel, e gata sa se intilneascrt eu dumnealui vornicul i s-i asculte cuvintele,
Vc6rescu avea cu el vreo sut de oameni adusi de la Bu-

curesti; sub cuvint de a se intilni cu Tudor, el vroi sa incerce ceva impotriva acestuia. Dar, la porunca de a pleca
spre min6stirea do1jean6 a TinVarenilor de peste Jiu, unde
se afla acuma Tudor, care cucerise tot muntele, arnaut'i se

inchiserai in biserica Sf. Troit, zicind c'a" ei nu mera srt se

bath' cu fratii lor"; numai tretzeci dintre ei se alipir la

omul cirmuirii. Rostul luiVrtarescu era incheiat cu c a ta.
Se si intoarse deci la Bucuresti.

0 nou trimitere de imputernicit al caimgami i fu pt s.

atunci la cale. Vornicul Constantin Samurcas fusese de m 1-

te ori cirmuitor al Olternei. Samurkassi era un boier gr c

foarte lacom i foarte viclean; ajutase pe rusi in 1806-1812
cu zaherele de rzboi si cu alte lucruri trainice pentru
slujb6": era un cdrturar i avea legturi si in Austria, de

unde culegea stiri pentru domni, ping la moartea sa In 1825.

El arat6 sa" fi feigMuit tovarilsilor &di din boierime, ca" va
indupleca pe Tudor si va face liniste depling, &tat i se vor
da nurnai mijloacele ce trebuie, pentru a-I cumprtra pe acest
ciocoi obr5znicit. Prin imprumuturi silite se strinse la vreo

100 000 de lei, care i se thiclued in min, la 11 februarie,

impreunrt cu hirtia de nurnire si cu un act de iertare pentru
381

Tudor. Samurcas avea voie s ia mice mAsurti, fara, a mai

intreLa la Bucuresti.
Sosirea lui la Craiova era asteptatA pe ziva de 15; II intovarkea o adeviiratg. oaste, in fruntea cAreia se aflau mai
marii arnAuOlor, Iordachi i Iarnandi, amindoi prieteni si
tovarAsi de planuri ai lui Tudor. Nu acestia erau sA se ia
la lupta deci. cu dinsul, pin. cind mai putea crede cA el se
va uni eu Ipsilanti i va lupta pentru cruce sub steagurile
revolutiei grecesti. Se tia in Drtigrisani, la 18 ale lunii,

crt nici acesti arnauti, din al doilea rind de trimitere, nu

vor s raeargA s se bate. Din partea lui, Tudor lAsase gindul de a intra la Craiova ca un biruitor, venit s inlocuiascA in scaunul b.niei oltene pe caimacamul ce lipsea, cisi Meuse tabrira la Tintareni, i dintre zidurile minstirii,

cu toate poruncile date de dinsul, cirduri de panduri,

mai ales de sirbi, de arnauti roiau, criutind arme i prad
de ciocoi.

La 2i februarie, in sfirsit, sosirti la Bucuresti caimacamii dornnului eel nou, greci amindoi: Costacbi Negri, un
om luminat si curninte sit Stefan Vogoridi (acesta din urrnA
insra de obirsie bulgAreasca). Ei aduceau de la stApinul lor

porunca de a se cruta cit se poate mai mult tam, care era

invrrtjbit si dincoace de linia Oltului, c'aci tocinai atunci
tirgovistenii trimisesera la Bucuresti un numAr de deputati, pentru a face sa se strice insusirea silnica a unor locuri
ale oras,ului de catre Alexandru-Voda *utu, iar argesenii

ceruserti s'A se strice cumparatura mestesugita a marelui sat

de laotar, de schele", al Ciinenilor de cAtre acelasi stApini-

tor nesatios.:Alte intisuri lug nu incercarA sa ia oamenii

lui Calimach], care stiau ce incurcate sint lucrurile acum la
Canstantinopol. Vestea unei biruinte cistigate la Bailesti,
in Do lj, spre Dun Are, de potera cApitanului Solomon, un
vechi i viteaz tovarAs al lui Tudor, dar famas pinA atunci
credincios cirmuirii, mingiie intrucitva pe caimacamii cei
vechi, i i se aduserti lui Solomon si mulVAmiri bogate pen-

tru aceasta, impreunA cu darul unui contes cu blana. Dar

invinii fusesera numai o ceat rAzlealA de jefuitori, si
382

eapitanul Iordachi Olimpiotul, care purta Inca toate uneltirile, mijloci indata o Intelegere deplina intre Tudor si
presupusul sau biruitor. Unele cete de turci de la Turnu
Incepeau 85. se iveasca in clinpii Romanatilor, O. Tudor
trebuia s aerie, la 21, zabetalui de acolo pentru a-i cere si
nu mai tulbure tara In zadar. Cit priveste pe Samurcas, el
chet tui frumos toti banii, spuind, la Intoarcere, cu cea mai
mare seninatate in ticluirea neadevarului, c ar fi dat lui
Tudor vreo 70.000 lei, ca sa.-1 Impace, iar ea, pentru ceilalti

e gata... s faca sinet.

Dar, in cele doui zile din urma ale lui februarie 1821, o
veste sosi din Moldova, care schimba infatisarea tuturor
lucrurilor: Ipsilanti trecuse Prutul, intrase In Iasi, primit
cu iubire de Mihai Voda Sut,u, taiase pe turc i trimisese o

ceata sub fostul bus-buluc-basa de arnauti, sufletul rau"

de Caravia, pina la Galati, unde, cu o saptamina inaintea
sosirii vestilor, se savirsise aceleasi maceluri.
Pentru Tudor, asa de lesne biruitor pina atunci, greutatile cele maxi Incepeau abia de acum, cind asupra lui veneau

oameni, care i-1 credeau legat cu juramint de dinsii

si pe care el totusi nu-i putea urma si, din nenorocire,
nu li-o putea spune deslusit si din capul locului i, Inca
mai mult din nenorocire, nu-i putea invinge, nici Inlatura din calea sa. Venise acum vremea chibzuielilor,
care trebuiau sa aduca Intli moartea sufletului miscarii
ai pe urma, in chip neaparat i firesc, uciderea incep torului ei .
Cap.

III

TUDOR SPRE BUCURESTI

La I-iu martie se stia, In Bucuresti, despre

sosirea lui Caravia la Buzau; peste putin el trebuia sa fie
In Bucuresti. Atunci groaza cuprinse pe locuitori, care luara
fuga, pe cind toti oamenii cu situatii oficiale se gateau i ei
383

de pIecare, ca s nu se ineurce cumva in sapinirea cea noul

a eteristilor. Proclamatiile romnesti si greeesti ale lui Ipsilanti, tipitrite la Iasi, in slove mari gruntate, greceste
dar si romhneste, erau in toate minile. Lumea af15. c5. s-au
in'altat flamburile (steagurile) sc5p6rii de sub jugul tireniei", c51 sun. trinthitele norodului patriei", si cA, despre
partea lor, romanii n-au a se teme de nimic, ca'ci le e asigurat4 de miiria-sa beizadeaua, cunoscut in amindora rile
noastre, buna odihn5." i signrantia" oamenilor si averilor.

Besleaga, politaiul turcesc, i negustorii de acest neam,

se furisar5, eei dintli din scaunul domniei muntene, amenin-

tat, peste putine zile de navala rsazvrAtitilor. Inca din ultima zi a lui februarie, p1ecaser5. Grigore Brincoveanu gi
alti boieri cu sentimente austriace, pentru a se ad5,posti la
Brasov, de unde ei cerufa indat5. ocrotirea impratului
Francisc, pentra ei insii i pentru taxa kr. Pinis, din partea
lui, isi mndemn. supusii la plecare si se g6ti 1318ui s pIece,
dupti ce mai bine de o 1un'5. de zile, el urnArise mersul lucrurilor si-si trirnisese stafetele lara sa, se dea pe fa t,5. insa

prin vreo masura, fie pentru racoal, fie impotriva ei.

Zvonul c5, sosesc turcii se raspindi la 5 martie, ingrozind
pe toti loeuitorii Mra, apairare. Alt rind de fugari porni pe
drumul Bralovului. In noaptea aceea veni si Samurcas, cu
singura veste, ca nu poate da inapoi banii ce i se incredintasera i ca" in Oltenia totul e pierdut. Eteristii, ce se tinusera: ascunsi pina atunci, nu mai aveau acuma sfial5 de nimeni si de nimic. Infierbintatul medic dr. Mihail Christaris, talmacitorul piesei Brutus al lui Voltaire, stringea volintirii; scolarii gimnaziului grecesc, cea mai Malta' scoal5
din tall, se plimbau pe toate strazile en arme i cocarde in
colorile neamului; se raspindise chiar zvorauk, c steagul, eu

crucea s-a ridicat deasupra hanului Filipeseu. Caravia, cuceritorul Galatilor, trimisese indemnul ea, nimeni sa nu. se
3341

clinteasca, amenintInd, ca va proceda militareste impotriva

color co nu-1 vor asculta si vor cuteza s. fuga spre Ardeal.
La 7 martie, banii Ghica i Vacarescu, iesir totusi pe
drumul PJoieti1or, spre munte. Se stia acuma prin spusele
lui Pinis, ca Rusia, silita de Imprejurari, nu Incuviinteaz5.
miscarea grecilor, pe care tot ea-i intetise, dar, urmind poliUca sa cu doua fete, consulul nu vroi sa dea lucrul acesta
prea mult in vileag. Capodistria, cancelarul rusesc, Ii aratase deslusit, ca Tudor nu se poate razima pe bunavointa

imparatului (care nu putea sprijini rascoale In Rasarit,

atunci cind luerapentru potolirea lor In Apus) i ca, deoarece el n-a venit, dupa chemarea, la consulat, si-a pierdut
gradul i decoratia. Totusi lumea cetea In Bucuresti procla-

matia din Roman a lui Ipsilanti, care vorbea de Rusia,

asigurind ca nu va rasa s5. intre barbarii" In tara si va face

ca generalul Wittgenstein, comandantul din Basarabia, trecind Prutul, sa se amestece In miscare. 5i caimacamii lui
Calimachi credeau el mina ascunsa a Rusiei unelteste
stapIneste toate. Desi agentul austriac combatea aceasta
parere fag de lurnea cea mare, el spunea lamurit Care pri-

eteni, ceva mai tIrziu: El, Pinis, e de vin pentru toate

acestea". Si desigur di era asa, cu toate tagaduirile i asigurrile de mai tirziu. Rusia aprinsese focul, dar ea nu voia
s-o vada cineva suflind intr-insul, and ea cerea altora s
sting jaratecul cel mare din Italia si Spania.

Din clipa In clipa se astepta lumea s vada fata slaba,

aprinsa a lui beizadea Alexandru, dusmanul jurat al turcilor, si steagarile Eteriei, tovarasiei de raseoala, in miinile
careia erau acum toate lucrurile de la noi.
Sosirea lui Ipsilanti fu opeita Inst de caderea de zapada
noua si de cresterea primavratica a tuturor apelor. La 14,
intrau in Pboiei, dar sub paza locuitorilor inarmati, care
nu voiau s5. se lase pradati, eteristii lui Mihali, apoi a lui
Chenciu, bulgari amindoi, din straja Curtii. Impreuna en
capitanul Iordachi, ei ieseau 1naintea liberatorului. Din par25

Scrieri Istorice

385

vol. I

N. Iorga

te-i, Sava, care pusese pe ai sai sa jure credinta crucii, fara

sti se ar.ate, dacti e pentru unii sau pentru altii, avea paza
Bucurestilor, undo tinea o neasteptata rinduiala. El dadu
pe rind escorta lui Negri si Vogoridi, care plecar la Giurgiu
in ziva de 16, si apoi liii Vinis si agentului austriac, Fleischhacid de Hakenau, care parasira Bucurestii, ce erau acuma
lipsiti de o cirmuire legiuit, a doua zi dupa.aceasta. Doi
precum si Postelnicul Mano si Nicolae Mavros,
secretardl intim a lui Sutu, deci cei mai iubitOri de rusi
dintre boieri, se luara dupa Pinis.
-

tn acest timp, Tudor se pusese in miscare spre Bucuresti.

Un povestitor grec spune c el ar fi m5rturisit atunci Ca
merge al ajute pe Ipsilanti. Acest lucru nu poate fi crezut
nici intr-un chip, c`aci el n-a lAsat urme si nu e cunoscut nici
de cei care i-au stat mai aproape, printre oamenii sal. Tudor stia insa ca noul cairnacam a lui Vocla Calimachi, Iancu
Sarnurcas, frate cu Cpristantin a plecat spre cetatea Vidi-

nului, de unde va veni cu oaste de turci; ba chiar el ar fi

instiintat pe craioveni despre aceasta, ca sa se poat pazi
si pune la adapost. Minastirile oltene, din munte i pina
la Tintareni si Jitian, i le intarise si le inctircase de hrana.,
pentru ca sa-i fie de adapost la nevoie. Astfel numai, el isi
parasi tabara de la Tinta'reni, indreptindu-se spre Bucuresti, uncle tinea cu orice pret sa ajunga inaintea lui Ipsilanti, pe care-1 stia acuma pornit spre resedinta munteana.
El apuca pe la Slatina, trimitind inainte pe Machedonski,
care intra in Scaunul domniei, unde se asteptau de mult
pandurii, in chiar ziva plecarii consulilor.
In lipsa oricarei altei puteri, Wit domn, lana caimacami,

marele nurnar de boieri ce ramaseseril in Bufr turci,

curesti, se adunasera la curte, cu arhiereii, i luara in mina
puterea sub numele, neobisnuit pentru imprejurari neobis-

nuite, de ocirmuire a Tarii Romanesti". Cu acestia avea

acum Tudor de lucru: de la credinta si de la sigaranta lor
atirnau toate.
El nu era sa afle nici una, nici alta.
386

Cap. IV
TUDOR $1 BOIERIMEA BUCUREVEANA

Inca de la 8 martie, Tudor 1ndreptase o

proclamatie chtre locuitorii Bucurqtilor. Prin acest nume

el nu Intelegea lush pe boierii mari, care-1 afurisiserh, II
amenintasera i argaser ch-1 vor ierta numai atunci, cind
el nu va mai tinea armele In mini, ci se va ltisa In grija lor
pentru Indeplinirea dorintelor poporului. El vorbea numai
boierna0lor, gi mai ales ceior umili i shraci din marele
cra: bresla0lor me0e0agari, pe care-i Indemna sa trimita
la adunarea lui de osta0 cite un meter de fiecare breasla.
Chemarea privea, neaptirat, i pe negustori. Dar nu se giisi
eine sa raspindeascit aceastd poftire la tabhra norodului".
Ajungind In marginea Bucure0i1or 1ing mintistirea cantacuzineasch a Cotrocenilor din phdure, la 16 ale lui martie,
Tudor scrise o a doua chemare chtre bucurqteni. Iar50 el

cherna In tabdra sa pe ale0i bresla0lor. Iar6010rostea la-

murit scopul pe care-1 urmare,te: 1nvierea vechilor drepturi

de viath omeneasdi i romilneasch pe care le InchIcaserd,
unindu-se, boierii thrii i domnii strhini. Dar acum, netiind
la ce se poate atepta din partea lui Ipsilanti, i nefiind dumerit asupra leghturilor pe care acesta spunea 1ntr-una cL
le are cu Rusia, a chrei uniform 5. o purta inch fostul general
imparatesc, Tudor se feri a pomeni pe greci i a chema ura
neamului nostru asupra bor. El mai avea radejdea, ch eteri;stii se vor multhmi cu hrana, cu deschiderea drumurilor
si cu tot fail de crutare din partea ronahnilor s,ti eh vor trece
Dunrea,
ceea ce nu voia, nici intr-un chip Irish Ipsilanti.
Clpetenia thranilor olteni Mouse, apoi, drumul spre Bucureti la un Joe cii acel capitan lordachi, apargtor al intereselor greceti, care plecase din Craiova o data cu Samur-

cau el stgtuse In cea mai bun 1ntelegere cu dinsul; mai

mult Inca, Domnul Tudor" al thranilor notri intrase In
Bucure0i Impreund cu celalt chpitan de arnauti al lui Ipsilanti, Farmachi. Deci se Intelege lesne, de ce proclamatia
25*

387

din 16 martie, care nu voia s spuie nimic despre Eterie gi

despre generalul ei, infAisa pe acesti armiuti ea pe o parte
din oa3tea cea mare de 16.000 de oameni a poporului. Ai lui
Iordachi i Farmachi erau, spunea el, numai o aripti de o
Klima' mare de oameni", care pornise spre Focsam, intr-un
scop care nu se miirturiseste. In loc s vorbeasea limpede
de romfini si de scopuri romnesti, Tudor, foarte incurcat
acum inaintea beizadelei, a generalulni, a eomandantului
unei armate pe care o credea mai mare decit a lui, Tudor,
Moat frl nici un rtispuns din partea turcilor i eu totul nesigur intrucit priveste pe boierii din ocirmuire", pommieste doar binele de obste" si crestinescul norod, ce este por-

nit numa pentru dreptate".

Machedonschi, intrind in Bucuresti CU 200 de oameni
calari, bine gUiti, se opri o clip in margine, Hugh' Cismeana lui Vodl Mavrogheni, la none tipografie privilegiat6 a lui Topliceanu i Clinceanu, din vremea lui Caragea.

El dAdu de stire despre sosirea sa lui Sava, care intarise

atIt Mitropolia, cit si minastirile Rada Vod i MihaiVodg,
deci tustrele dealurile ce stgpinesc Bucurestii, i astepta s

vadti ce se va petrece. Ai lui Tudor strbtur orasul i mersera' la casa de tail' de la BAneasa, a lui Nicolae VAarescu,
unde se asezg. lag6rul. Aiei fura chemati breslasii ca s afle

poruncile poporului".
A doua zi, Tudor li racu intrarea ca un domn. Domneasca-i era infalisarea, domnesc steagul albastru cu vulturul ;
domneascg Inalta podoab a capului, un i1ic cu fundul
alb; numai hainele, mantia Ii erau de t6ran, de oltean, de
comandir al pandurilor, asa cum le purtase si In vremea
razboiului cu turcii. Avind dup6 dinsul o mie de oameni
alesi dintre ai sqi, el voi sil mearg6 la Radu-liod, apoi la
Mitropolie, dar intimpira poduri rupte sau detunaturi
r6z1ete de pusti.
Sava era ho-tdrits5. mi porneascg Impotriva nimnui, dar
s'.1 nu-si dea cetatuile hi nimeni. Astepta poate pe Ipsilanti,
pentru a i se supune, astepta poate pe Scarlet Veda', pentru
a i se lachina, astepta poate pe turci pentru a le cere ra'splata credintei sale foarte Indoielnice. Poate, iauii, el
383

n-astepta pe nimeni. Dar peste citeva luni, in ziva de 7

august 1821., dupa ce Sava ajutase pe turci, ce se dovediserA

cei mai puternici, in necrutatoarea urmArire i ucidere a

rasculatilor, fara s-o astepte, moartea veni asupra-i i asupra neferilor s.i prin sabiile i pustile lui chehaia-bei, loct,iitorul pasei din Silistra. Cum se intimpla adesea, si cumintele avu soarta nebunilor, desi ceva mai tirziu.
Deci Tudor se apz i. in casele Zoitei Brincoveanu, vaduva
lui Manolache si mama Banului Grigore: stapina era, cu

fiul ei, la Brasov, unde muri la 20 august, asa Yuen intin-

sele inaperi, intr-adevar potrivite pentru locuinta unui

domn, erau slobode. Zidirile erau necontenit inconjurate
de panduri ti;i de sirbi, si la portile lor pazea o straja inzecita. Indata venira la dinsul lipscanul Manoli Gugiu, din
partea negustorilor si din partea clerului Walt si a boierimii, vorbind indemnator i sfatuitor. Vl *Mica Iiarion, care
de acum statu necontenit in preajma aceluia pe care-1 asigura de o prietenie deplina. Doctorul grec Christaris, un
om foarte aprins, ii tot rodea urechile cu indemnri de a se
uni cu grecii, fiindca rostul aminduror popoarelor ar fi
totusi aceIasi.
Sub inriurirea lui Ilarion, desigur, se luara masurile de
la 20 martie, care arata o noug Indreptare In purtarea lui
Tudor. Pe deoparte, bucurestenii, toti, fr deosebire de
treapta,erau Inca o data lAmuriti asupra pricinilor miscarii lui:

pierderea privileghiurilornoastre i jafurile cele nesuferite

care le 'Mimea fratii nostri". Too trebuie sa se uneasca in
cuget i fapta cu acestirazbunatori ai vechilor nedreptati, care

s-au strins in jurul lui. Fratilor", striga el in cele mai

calde cuvinte pe care le-a scris vreodata, fratilor, citi
n-ati lasat sa se stinga in inimile dumneavoastra sfinta
dragoste cea catre patrie, aduceti-va aminte, ca sinteti
ptirti ale unui neam i Ca cite bunatAti aveti, slut raspla,-

tiri din partea neamului care stramosii vostri, pentru

slujbele ce au facut... SA uitam patimile cele dobitocesti
si vrajbile, care ne-au defaimat atlt, Molt sa nu mai fim
vrednici a ne numi neam. Sa ne unim dar cu too, mici i
389

mari, i, ca nif)te frati, fii ai unia maici, sa lucram cu tati

impreuna, fiecare dupa destoinicia sa, pentru cifttigarea i

naterea a doua a dreptatilor noastre".

0 a doua proclamaie, &Are tarA, Om a lag sa se

1n4revadd, in chip de tot nelamurit insa, acea lupt cu tnrcii

pe tare vlildica Ilarion o dorea, ri ca prieten al ruilor, i

ca eterist: pe care (dreptati), i de nu le voi vedea dobindite printr-acele destoinice cuvinte, care s-au Mcut cunoscute

pind acum pe unde s-au cuvenit, vd frigaduiesc sufletete,

ca. se vor dobindi negreit prin vdrsarea de singe impotriva
vericaraia vrdjmaf se va ardta cdlcdtor acestor dreptdti, de care

intli voi aveti sd vd bucurati". Dar e adevarat i aceea, ca

boierii care erau rama0 in dumAnie cu micarea tArdnimii

chiar i grecii, puteau lua aceste cuvinte asupra bor. Pina

acum niciodata Tudor nu artitase, c ar recunoate altd

putere decit a dreptAtii, a lui Dumnezeu i a imparatului
turcesc. Acuma lug, el mArturisete cA, viind la Bucureti,

s-a incredintat ca se afld i multi patrioti boieri intru

asemenea bune cugetAri, cu ale norodului asamanate", i,

deci, recunoate vremelnica stapinire a tririi" i fagaduiete
Ca va cere o0enilor sai a se supune acelor orinduieli, ce
vor ['area intr-adevAr folositoare patriei gi de mare irebuintd obtiei norodului". Stenii sd se supuie i ei ispravnicilor, birnicii sil plateascA ddrile intirziate pe februarie
i martie, precum i lefile de cloud luni, i sil se dea i mezil-

haneaua, banii pentru pote. Cine vrea sa fie scutit, adauge

el insa, are un mijloc sigur: sA vie la el in tabard, in mijlocul
poporului" luptator i rasplatitor, s alerge intre ost*i
supui armelor izbavirii. Un indemn care a rsund in zadar,
caci, deaproape i dedeparte, pe fiecare zi cete-cete venire'
s se alipeasca la acea adunare a norodului", care se inchina acum insa Ocirmuirii boierilor patrioti.
Cine erau acetia, patriotii", se vede din jalba pe care
ei o trimit, la 18 martie inca, tarului. Gasim intre ei boieri
batrini, foti prieteni ai lui Pinis, Grigore Baleanu, cdrturar
de greceW, dar sprijinitor al invdtamintului romnese i
acela care tipAri mai tirziu Povatuitorul" dascAlului Lazar,
Al. Nenciulescu, om linitit i de ispravd, Nicolae We5.390

rescu, Alexandru Filipescu zis Vu lpe, care ctiltitorise in Rusia

gi avea o dragoste pentru tot ce venea de acolo,
altfel

un om usuratic si iubitor de uneltiri si de pliiceri ii altii.

IscAlesc apoi grecii Mihail sau Mihalachi Manu, cumnatul

doamnei lui Scarlat Vod6 Callimachi i Alexandru Vilara,
acesta din urma un istet invirtitor de rostu.ri. Cu totii aratd

in acea hirtie crttre mdria-sa imprtratul, di tot rtiuI vine

de la cruzii gospodari turco-fanariotd", care n-au tinut
seam6 de sfaturile cinstite i iubitoare de oameni ale consu-

lilor rusi, ci au despuiat tam., asa Inca cei mai multi din
birnicii Olteniei au fost siliti a se rtiscula, nemaiputind
suferi nedreptele i neomenoasele cereri i pltiti". Ei se
temeau de apropiata 115Ni-dire a turcilor i cereau orinduirea

strtrilor tulburate ale ttirii prin acea intrare a rusilor, pe

care o dorea si Ipsilanti.
.5i Tudor stia ca Iancu Samurcas a sosit la Rahova
crt indeamnti pe turci sti-i dea ajutorul pentru a-si lua in

primire Scaunul din Craiova. Dupti poruncile sale, Solomon

Irtsat dincolo de Olt cu un numiir destul de mare de panduri,

care ridicaseri i steagul tricolor: ros-albastru-alb, se Inchisese in mintistirea Jitianului lingit Craiova. El trebuia
numai sit pastreze buna rinduialrt, sit ajute pe ispravnicii
numiti de popor", dar s'a se fereascil de orice ciocnire cu

oamenii imp5ritesti. Inaintea lor el are datoria de a se

retrage la munte, unde se adunase tot ce era de nevoie pentru

o indelungatit asteptare a lucrurilor.

Deci o astfel de cerere ca aceea &Are rusi ar fi putut fi
fa'cutti cu stirea lui Tudor. Legatura intre dinsa gi spiritul
cel nou din proclamatiile Domnului" trtranilor, o Meuse
Ilarion. El pusese laolalta oamenii cu firi si scopuri asa
de deosebite ca razbunAtorul lungilor suferinta ale romanilor

din sate si aprtritorii neap6rati ai vechilor datine de stringere a tuturor drepturilor i plticerilor in mina citorva
oameni rara rdspundere. Prin viclenia lui crezuri o clipa
at se pot intelege supusul credincios al imparatiei turcesti
gi cei care erau deprinsi sa caute toata indreptarea i ming!.
ierea de la cei foarte man i foarte mincinosi de la Petersburg.
391

Care eratt ins adevAratele ginduri ale lui Tudor, putem sa

tim dup scrisele lui Udritzki, cancelarul Agentiei aus .

triace, care merse la dinsul in ziva de 22 ale lunii si-1 gad
in tovarsia lui Ilarion si a medicului eterist Christaris,
amindoi sfatuitorii cei rai. Spuindu-i-se lui Tudor ca rusii
Ii osindesc fapta i ca turcii vor trece Dunarea pentru a
face liniste Irnpotriva oricaror tulburatori, el raspunse
linistit i scurt, ca de obicei, ca n-are nimic Impotriva turci
lor, ci ca s-a ridicat numai pentru drepturile poporului
Inealcate de fanarioti, sub inriurirea unor boieri de aici".
Sirbii, care traiesc cu romanii in necontenitil Intelegere si

In bane legaturi de prieteni0, au filgaduit sa-I sprijine

la Poarta, si aceeasi asigurare i-au dat-o si prietenii ce
are printre turcii serhaturilor. Eu nu fac razboi cu Poarta,
slut tot supusul ei, impreuna cu intregul neam romanesc,

si de aceea md voi retrage pretutindeni, dar voi cere tare restabilirea drepturilor Tara Romdne.sti, rugindu-ma de puternica
mijlocire a imparatului Austriei. Dar urmil el
trebuie
sa-ti marturisesc curat, c deocamdatd inaintarea unui Corp
de oaste greceascd sub comanda beizadelei Ipsilanti md pune

in cea mai mare incurcdturd, caci nu stiu pe ce temei sa

sprijina aceastil adunare de Wire, si totu,si n-a.s voi sd stric

cine ,stie ce planuri tainice ale unei Puteri mai mari. De

aceea am inclemnat pe beizadea Ipsilanti sa' stea afara din
Bucuresti, pina ce-mi va fi dat dovezi ea e in adevar imputernicit la fapta sa de o Putere mai Inaltrt, caci nu sint de
lac gata a vdrsa pentru Tara greceascd singele romdnilor i a
lucre printr-o purtare neinteleapal i pripit pentru paguba
neamului meu".
Cap. V
INTELEGEREA CU BOIERII

Tudor si chemase pe mitropolit. i pe boieri

la o intelegere, pentru a scrie iarasi la. Poartil a trimite i
o deputtie, cerindu,i, ca si mai demolt; un comisar imparatesc spre cercetare.
392

Se Mouse, In adevar, odata, pe la Inceput, nu fara

amestecul lui Ration vi un plan de orinduire a Orli,
care trebuia Infativat spre Incuviintare turcilor. El nu e nici
intreg, nici luminos, ci injghebat ava cum puteau sa feta
nivte biei oameni necajiti carora le ajunsese cutitul la os.
Se poate s5. fie acelavi care se aratase, Inca de pe cind Tudor
se afla in Oltenia lui, mijlocitorului din clipa cea din urma,
Constantin Samurcav. De la inceput pina la sfirvit, se.vede,

in felul amestecat cum e alcatuit, In avezarea unor lucruri

foarte mari pe Hugh' unele de tot mici, In rinduirea impreuna

a nevoilor celor mai vajnice cu dorinti trecatoare, aproape

nelnsemnate, care puteau lipsi, slabiciunea de cugetare a
unui om care avea darul vi puterea, dar caruia imprejurarile nu-i dadusera lumina, Incercarea, putinta de a cintari
dup cuviinta oamenii i imprejurarile,
Se cerea ca domnul sa educe.' numai patru boieri greci,
de cei ce stau pe linga el (porter, camarav, 9.a.), ca din
minastiri sa iasa calugarii greci, afera doar de cei batrini,
ca din veniturile clerului sa se fad vcoale, In care sa se Inv*
aceasta se spunea pentru a maguli pe turci vi limba
turceasca. Masurile lui Caragea, atit de adeseori osindite,

cu privire la biruri sa fie statornicite pentru totdeauna,

caci ele ar fi bune; dar din vase dijme doua sa se inlature,

iar celelalte patru sa se stringa in sferturi. Prin orave
s se plateasca ava cum se facea sub Constantin Voda Ipsilanti: lucrurile de mincare s nu se mai vinda dupa placul
precupetilor, ci numai pe pret hotarlt. Vami B5. nu mai
fie decIt la hotare, vi la Dunare sa mi se plateasca nimic
pentru cel care ar trece in Turcia; vamevii sa aiba leafa
sigura, zece lei pe zi, vi tariful sa fie ca sub domnul de bung.
amintire Alexandru Voda Moruzi. Dregatoriile vi scaunele

arhierevti sa nu se mai mail la mezat; oricine sa se inalte

dupa vrednicia lui numai. SI .se imputineze numarul judecatorilor de pe la dicasterii vi sa. ii sa scada leafa ; plata
pentru facerea hrisoavelor sa fie mai mica, pentru a
nu se lngreuia ava de mult 1mpnicinai. Capitani sa nu mai
fie prin judete, preeum nici dregatori de-ai Camarii, care
slut o pricina de apasare a poporului". Sa nu mai ramIie
393

Companii de negustori, nici privilegii de negot, iar meterii

saraei sd fie crutali, ca i. strainii, care la inceput nu vor

plati bir; nici pastorii din Ardeal, mocanii cu oile, yeniti
de peste munte, sa" nu mai fie suparati. Podurile, adic
birnele de lemn, care acopereau stradele din Bucureti,
sr' nu se mai pia teasca din banii culei In toata tarn, ci numai
din veniturile vamii domneti. Trasurile aurite, islicele,
cu care trufeau atitia, sri nu mai fie ingaduite decit domnilor

tti ruhedeniilor bor. Se alegeau apoi de Tudor un numar de

vinovati pentru pacatele trecutului, F,;i se cerea ca ei sa. se
inItil ure i sa se pedepseasca: ar, Mitropolitul va fi scos,

nefiind ales cu invoirea poporului", i chiar surghiunit,

iar in locul lui (sufla Preasfintitul Ilarion) sa se aleagh
all ul, pe eare-1 vrea obtea". Acest punct a trebuit insa
lasat la o parte din cererile de la Bucureti, care erau sit

fie isealite i de ptirintele Dionisie, precum i alte cereri

au trebuit sa fie parasite sau schimbate dupit imprejura"rile
noi. Neamul lui Alexandru Vodri. 5u1u, domnul mort de curind,

sg fie inlaturat, ca i skigilelui,fiindcu totii ucigasi i hoti".

Carninarul I3ibica, un boier oltean mai in virsta, stolnicul

Viirreanu, din aceleai parti, care au ucis poporul, sa fie

surghiuniti pe zece ani. Sarnerl Hagi-Ienu, un bogat

i dinsul gonit. Belu
nu

negustor din Craiova, s'a fie

sit fie dat in iudecata

asprA. Alecu Vilara, In sfirit, grecul ajuns boier mare i
un oarecare stolnic Chiriac sa nu fie primiti in viata lor
stim care din boierii cu acest nume

la dregtitorie, pentru cite le-au savirsit. Vistieria 8it plateasca

toatti cheltuiala otilor lui Tudor. Sit fie de acum inainte,

in locul strainilor din straja, 4.000 de panduri i numai
200 de arnauti pentru apararea Orli, pentru podoaba oraeIor, apararea hotarelor i paza de boale; ei nu vor fi birnici, ci vor primi leafa din venitul minitstiribor. Pentru sine,
Tudor prevede acestea: Slugerul Tudor Vladimirescu,
care e privit de tot poporul romAnesc ca un binefacator i
un pilninte, sii fie ales i rinduit ca'petenia i cirmuitorul
nostru, spre a fi cu grija, impreunit cu alti fruntai, la binele
dinlauntru i dinafara. Told cei ce sint cu dinsul, trebuie
394

srt slujeascit poporului si irii, i deci sti nu dea Hr. Ei BA

fie cinstiti de Ocirmuire i multtimiti in cererile Mr". Aceste
lucruri sa fie scrise in hrisov, intArite de PoartA, incuviintate de imparatul ocrotitor, i orice domn non va fi intimpinat la Duntire de trimesi, care-i vor cere mai frith sit primeascA aceste conditii i apoi Ii vor liisa a trece vadul.
Acura insA, Mitropolitul si Vilara erau in Cirmuirea remnoscuta de Tudor, i, cum am spus, atitea din gindurile
ei madejdile cele vechi furA, neaparat, parasite.

Sava incercg srt opreaseA aleatuirea acestui non guvern,

in care Tudor trebuia sa fie irnpreunti cu boierii. Cind vistierul Alecu Filipeseu veni la Mitropolie sa vorheascia asupia
stArii celei noi a lucrurilor cu Dionisie Lupu, el gtisi port ile
inchise; straja-i dAdu rAspunsul eil Sava nu va da Mitropolia

.si pe mitropolit, decit in miinile lui Ipsilanli.

In seara aceleiasi zile, o ceata de eteristi lurk in stapluire

minastirea intAritai a mitropolitului Antim, in mijlocul

orasului. Indata venirti din Pioiesti (unde SP afla inch' de

la 1.9 ale lunii, insusi Ipsilanti), Iordachi, Ghenciu, Mihail,

eapitanii arnAutilor, i traserit drept la Mitropolie, deasupra
clidirilor careia fu ridicat atunci intiia data steagul Eteriei.
Astfel se vestea tuturora, ca eteristii greci inteleg sit aibil

stapinirea asupra orasului, iar nu Tudor, care nu-si afla

gaLda in nici o minastire, in nici un loe intArit, ci trebui
BA rimiie la Brincovenita, primind oaspetii la prietenul

sau Lipseanul Gugiu, in hanul 5erban Voda.

Ocirmuirea, care totusi voia mai bine pe Ipsilanti, neamul
de domn, decit pe mojicul din Mehedinti, trimise (loci la
Tudor p e Vilara i pe tinarul boier Herescu. Ei 11 instiintarA, cii boierimea nu poate merge intreaga, dar ea unul
cite unul boierii vor veni sa-I vadA, far& a-1 recunoaste cle

ctipetenie a tarii; fireste frig, cA se poate duce el insusi

in mijlocul lor pentru a lua parte la sfaturi.
Negocierile urna totusi mai departe, i astfel la 23 martie
boierii se strinseripentru a lua o hotarire cu privire la Tudor,
in casele spAtarului Grigore Bileanu. Mitropolitul, care
395

stRuse un timp pe ginduri si nu cutezase sa.' rgspindeascii

scrisoarea lui Pinis impotriva Eteriei, avuse de ce s6-si

schimbe intrucitva p6rerile, care se indreptau mai mult
dup6 frica de rusi: el primise in sfirsit un pachet de la

osindirea faptelor lui

Ipsilanti si afurisenia aruncatel de patriarh asupra tuturor
rilsculatilor, precum. si o scrisoare a lui Scarlat Vod5..
Girantul consulatului rusese ii amintea, tocmai in acea
Constantinopol, care cuprindea

zi de 23 martie, ca.' el nu si-a Mout datoria de a da in vileag

instiintarea aceea lui Pinis, si ii intarea incelodat, ca nici

nu poate fi vorba de o sprijinire a tulburgtorilor linistii
in principate" de catre Rusia, care s-ar fi invoit chiar la
intrarea ostirilor turcesti pedepsitoare.
Atunci Dionisie rupse in sfirsit legtiturile sale de pina
atunci cu grecii si ceru s'a fie dus la adunare. Iordachi si
tovardsii sal 11 petrecur5. acolo cu cincizeci de arnauti. Boierii

se unira pentru a recunoaste ca pornirea dumnealui slugerul Teodor Vladimirescu nu este rea si vatamatoare,
nici in parte fiecaruia, nici patriei, ci folositoare si izhavitoare", c el a fost primit cu bucurie in capitala rdrii si c
ei jura a nu cugeta impotriva vietii si cinstea dumnealui".
Printr-o plecata scrisoare a tuturora Poarta fu Instiintat,
in acelasitimp, de sosirea lui Tudor si a multimii de pe lingti
dinsul, venitA cu lacrime de umilinta, imbracata In yes-

mintul jalii", si de scopul eel bun de inviere a vechilor

privilegii pe care-1 urmareste aceast pasnica miscare a

unui popor nedrepatit si siirleit peste masura. Peste citeva

zile (29 martie) acest arz, aceast jalba porni la Constanti-

nopol, si iar6si boierimea intreag rugg pe ambasadorul

rusesc de acolo, Strogonov, s stAruie pentru a nu se trimite

clti turcesti, care nu pot avea nici un rost, ci mai bine a

se asculta cu bunfitate dorintele supusei raiale din Tara
Romaneasca.

A doua zi dup5. aceasta, se trimitea, in al treilea rind,

si o jalba ctitre tar, impreungt cu o scrisoare ciltre consulul

Pinis, adpostit in Ardeal, care plea peste putin la Laybach s6.-si fad darea de seam atre sapin. Se adaugi chiar
orugaminte catre comandantul ruseso din Basarabia, genera396

lul Wittgenstein, puindu-i in vedere, ca cete de turci razbat prin vadul Calafatului, en Caimacamul Iancu Samurcas,

iar altele prin Daia de catre Oiurgiu sau prin Calarasioi

ca singura nadejde a 1,arii e sa se vada umbrita de aripile
vulturului Imparatesc".
Ce puteau crederusii despre aceste acte, se intelegelesne:
ei puteau trece en vederea recunoasterea de catreboierii

bucuresteni a dreptatii rascoalei lui Tudor care nu e

atinsa totusi nici printr-un cuvint in chernarea care Wittgenstein, dar ei trebuiau sa se umple de mlnie auzind
ca s-au trimis, ca se trimit necontenit rugaciuni catre Poarta.
Mai tirziu, Mitropolitul a primit, lnadevar, pentru aceasta,

pentru un asa de mare pacat fata de pravoslavie, cele mai

aspre mustrari.
hca in ziva de biruinVi de la 23 mart ie, cea mai insemnata

din fpibreda Domnie" a lui Tudor, Udritzki vazu a doua

oarA pe acesta care-1 chemase in camara la Gugiu. Mei
sosi Tudor cu 500 de calari dupa dinsul, avind alaturi pe
capetenia sirbilor i bulgarilor sai, Hagi Prodan, care era
privit atunci ca prietenul lui cel mai deaproape. Tudor ceru
et vada nota ruseasca ce sosise Mitropolitului. El lntari

odata c. e de partea turcilor, arata apoi Ca a primit stiri

de la spionii sai n tabra Jul Ipsilanti; astfel a ajuns a sti,
c acesta n-are ostasi sau tunuri impaatesti, cum se lauda.
Asa fiind, spuse el hotarlt.fard o mai bund incredintare, cd

aceastd intreprindere a lui Ipsilanti s-a fdcut cu Qoia,ci ajutorul

Curtii rusqti, nu voi putea niciodatd merge impreund cu

dinvul".

Aceasta politica fu urmata si mai departe. La 12 apriie,

pasa de Giurgiu era rugat sa trimita un cercetator pentru
a se incredinta de adevarul spuselor sale, ca e ascultator
fata de dregatorii Imparatesti: sa vie un efendi de cei mai
deaproape credinciosi ci supusi ai Inaltimii sale, care sa
stie ori greceste sau remaneste de v a fi polo putintV. Se
vazura in tabikra Jul de mai mul te ori turei de la serhaturi,

dintre care unii se Mean ca yin pentru afaceri, dar de fapt

397

adunau *Uri despre starea

rii i rostul acestei ogtiri de

Orani. Tudor merse chiar ping acolo, !mit lntiin. pe

Caimaeamii lui Callimachi, adgpostiti peste Dungre, cii

se pot intoaree in toata voia, gi la Bucuregti, gi la Craiova,
aducind chiar cu dinii, pentru siguranta lor, gi ping la o
mita de turci.

Dar turcii nu raspunserg; in Constantinopol ei se incliiritniceau sg punti la un loe pe Tudor i pe Ipsilanti, in serhaturile dungrene ei spionau i pindeau, agteptind pOrunca
de ngvltre rikungtoare pe care Strogonov, pentru interesele
politicii rusegti, se lupta din rtisputeri 8-0 opreascg.

CARTEA

III

SCADEREA

I CADEREA LUI TUDOR

Cap. I
SOSIREA LINGA BUCURE$TI

A LUI IPSILANTI

Lupta cu turcii n-o dorea nici Ipsilanti.

El fusese bucuros cii Rusia, taggduind orice amestec i orice

bungvoing pentru rgscoala lui, 11 indemna numai sg se
opreasca, mingiindu-1 cii prin mijlocirea ambasadorului ei
la Constantinopol grecii ar putea stji artite plingerile gi

dorintele, care s-ar putea sg gi fie ascultate. Inca de la 14

manic el se declarase foarte multumit cu aceastg mijlocire.
Pentru aceia stritu el sriptilmini intregi de zile in nemigcare
la Ploiegti, tiind in loc i pe Caravia, care, in frunteannaintagilor, se agezase, inaintind pe sub munte, in tabtirti la
Tirgovigte.

Comandantul eterigtilor primi insh de la Strogonov un

rtispuns care-1 ficu sii doreascg a cunoagte indatg i prin

el insugi gindurile lui Tudor. In ziva de 27 martie, dare

398

amiazi, Constntin Duca, un grec din Moldova, si NiColae

Ipsilanti, fratele generalisimului, se ivira cu cincizeci de
calari In preajma Bucurestilor ; alti 500 de eteristi venira
spre seara. Beizadea Alexandru era, in acea zi, la Varasti

In Ilfov, din jos de Bucuresti, cu o mie de ostasi si trei

tunuri; abia a doua zi sosi i dinsul numai cu un mic alai
de Insotitori, si se aseta in tabara greceascil de la Colentina,

uncle era easa de Ora a banului Grigare Ghica, pe atunci

fugar in Brasov. Nelinistea cuprinse pe bucurestenii strinsi
Intre dou osti. Boierii intelesera ea a sosit clipa cea grea in

care trebuie sa faca alegerea hotaritoare. Din partea lui,

Tudor se ferea sa dea ochi cu lpsilanti; el se temea chiar
pentru siguranta lui, daca ar mai raminea in Bucuresti,
Deei, Inca din ziva de 29, el iesi din casele Baleanului,

uncle sedea acurn, si se duse intre pandurii sai, la minastirea

Cotrocen i .

In oras se Meuse, Inca de la 23 martie, sub ocroi irea lui

Sava si cu Ingaduirea lui Tudor, sfintirea steagurilor Eteriei, i un mare alai de eopii de scoale strabatu stradele.
Inca inainte de sfirsitul lunii se intorsesera, apoi,dupapofta
lui Ipsilanti, acei boieri batrini care lucrasera totdeauna
cu Pinis i erau In sufletele lor partinitori ai Eteriei: Dink u
Golescu, Rizu, Manolachi Florescu si aiii, pe cind, cu o
zi inamte de sosirea acestora banii Brincoveanu Ghica,
Vdcarescu si multi alti boieri pirau guvernului austriac
si pe Ipsilanti i pe Tudor si cereau sa li se ajute tara nenorocita de amindoua rascoalele pradalnice. Duca veni chiar
de la Colentina in Bucuresti, si-si fticu cvartirul in casa

bogatului Vistier Filip Lens.

A lost Tudor la Ipsilanti, precum credem ca a fost Sava?

I-a sptis el ca drumurile lor, care s-au intilnit pina atunci,
trebuie sa se desparta de acuma? Ca, desi crestine i ortodoxe

amindoua, Tara Ibmaneasca e a romanilor, iar a grecilor

Grecia? Udritzki, de la care avem cele mai bune stiri, nu
spune nimic despre o astfel de vizitti, i dupa niarturiile
interesate ale grecilor, dupa vechile amintiri sterse ale
pandurilor nu ne putem lua. Tudor se ferea sa nu se arate
399

ca e una cu grecii; de aceea plecase la Cotroceni, indata dupa

venirea lor. i, chiar In ziva sosirii lui Ipsilanti, un nou arz

de supunere pleca din miinile lui catre Imparatul din Terigrad, Tudor trebuia sit tie i prigonirile, uciderile grecilor
in Capita la turceasca i toata trezirea patimasa a turcilor,
care so petrecea sub ochii lui Strogonov, fara ca acesta sa
se amestece, rip cum erau deprinsi demult sa se amestece

pentru crestini, diplomatii Rusiei. Zvomil de intrare In

tara a turcilor din Giurgiu, Silistra, Braila se Intarea pe
fiecare zi, si nu era deci atunci vremea de Infratire cu beizadeaua Ipsilanti.

Venind la Bucuresti, comandirul" grecilor avea i scopul

de a atringe ceva bani. El ceru boierilor, care-1 vizitasera
cu putin mai inainte pe Tudor, sa-1 Imprummte cu nu mai
putin decit 2.000.000 de lei. Cerea atita, ca sa capete ceva.

Silind si ei pe altii sa scoata pungile, eteristii capatara

100.000 de lei de Ia preoti, iar de la evreii Bucurestilor
20.000 altii.
Totodata beizadeaua Intrebuinta tot prestigiul numelui
sau, al uniformei pe care o purta, 066 se zicea i acum, desi
sters din cadrele armatei tarului, general rus, el intrebuinta
toate legaturile sale de familie caci stim ca marna-sa,
doamna lui Constantin Ipsilanti, era o Vacareasca pentru
ca sa Instraineze pe boieri de acel boiernasi, de acel ciocei

razvratitor care, puindu-se cu de-a sila In fruntea lor,

Ii luase apucaturi de domn. Ipsilanti vedea bine acuma,
ce scopuri urmareste pandurul plata cu otteva luni Inainte
din Casa Eteriei. El cauta deci sa-i sfarme toate legaturile
statornicite cu multa greutate, pentru a-i 1nteti apoi la rascoala ostasii si a-I prinde la urma, a-1 nimici fara nici o
primejdie i nici o Incordare.

Ajutatori Intru aceasta era sa aiba' destui. Toata clica

lui Pinis trebuia sa-1 ajute cu credinta. Dintre boierii pe

care Tudor Ii aflase in Bucuresti, destui 1si plecasera capul

numai ca sa nu-1 taie sabia. Bulgarii, sirbii din oastea lui
Tudor tineau mai bucuros cu grecii, cleat cu acesti tarani
romani, care se Inchinau turcilor; gospodarii" Machedon400

schi, Prodan, Alexandru erau doar din tineret,ile lor deprinsi

cu acest singur mestesug, vinatoarea de pagini. In sfirsit,

Ipsilanti, care rasa asa de largi friiele jefuitorilor din oastea
lui, putea a lege prietesug trldator cu aceea din capitanii
lui Tudor, care intelesese numai ca se Incepe un mare razboi de dobinda, o haiducie mai cu virf, decit toate cele ce
se vazusera pira atunci si care trebuiau sa Inteleaga acum,
ca sub aceasta capetenie nu se Incape alta prada, cleat aceia

luata, cu jertfirea vietii, de la dusmani.

La I-iu, aprilie zvonurile despre o trecere a ostilor impAra-

testi de la Dunare se Int:drill intr-un chip asa de Ingrijitor,

incit Ipsilanti, care nu voia sa se beta, cleat atunci cind

orice alt nadejde i-ar fi stins6, parasi tabara de la Colen-

tina si se indrepta spre TIrgoviste, unde fr

zgbava

salahorii incepura a saint sarituri si a Intari vechile sfaramaturi de ziduri din vremea lui Sinan si a lui Mihai Viteazul.

El chema pe boieri sa vie cu dinsul.

Cap. II
TUDOR SI BOIERIMEA C1STIGATA
DE IPSILANTI

Pribegii Intorsi de la Brasov lucrasera asa

de bine, incit In aceeasi zi, de 1-in aprilie chiar un alt arz

se trimise care Poarta, cuprinzInd ir4tiintarea, ca toate

cele spuse pina atunci nu trebuie tinute In seama, caci cir-

muirea din martie s-a supus numal puterii, precum slut

siliti, si acum Inca, ei sa se supuie. La 2 aprilie era gate de

plecare si Mitropolitul, care Incarcase i moastele Sf. Domitrio, si episcopul de Buzau, i o mu1ime de boieri. Dar
Tudor nu le dadu voie sa.porneasca, stricindu-i toate socotellle si nimieindu-i sprijmul cel nou, ce abia capiltase cu

multa truda fat& de turci. Dna' Baleanu, cu ginerii sai,

Nicolae Vacarescu si Herescu, se putu streaura, mitropolitul fu Inconjurat de o ceata de bucuresteni, care-1 silira
sa se Intoarea inapoi. El se induplecl atunci s namlie, dar
Ii arata dorinta, ca Tudor s'a fact)", si el ca Ipsilanti i sa
26

401

nu puie pa nimeni in primejdie prin sederea lui WA rost

la Cotroceni.
La toate aceste preschimbAri si uneltiri, Sava, sigur de
arniiutii lui, nu se amesteca, asteptindu-si ceasul unei rAsplatiri pe care n-o b.nuia asa de grozavA, cum s-a dovedit
pe urmA.

Dar deocaradat'A, Tudor nu voia 86 plece, radAjduind

Inca intr-o buna intelegere cu turcii, care ar cruta o tar

asa de incercat de jaful unor osti, ce IngramAdisera de atita

timp dorinta de rdzbunare. La 6 aprilie, el puse, cu Ingd-

duinta lui Sava, o suta de panduri la Mihai Veda, la 7

el aseza alta ceatA---fn grAdina, inconjurat de ziduri tari,

a logofatului Be lu, pe drumul Giurgiului. Mai tirzia si

Mitropolia, biserica Antim, primir strAji de panduri. 5i
la Cotroceni lucrau salahorii neobosit pentru sAparea de

anturi, care trebuiau sA asigure pe bucuresteni si sg-i impiedice de a se imprstia. Sava rAmase numai cu movila
Radului Veda si cu puternica minAstire a Vacarestilor.
StrAji fura trimise la Vadurile Argesului si Sabarului, pe
unde trebuiau s'a vie nAvAlitorii. Pe cimpul Cotrocenilor
se vedeau zilnic pandurii miscindu-se in deprinderea mustrului" rusesc si tunarii se obisnuiau a tinti cu cele sapte
tunuri mtirunte pe care pusese mina oastea tdi AneaseA.
In sfirsit, in ziva de 9 aprilie sosi la Gostinari, In
Vlasca, un anume Caminarul Alecu, trimis de caimacamii
lui Scarlet Vodd pentru a vedea oficial, care sint cererile tArii.

La 11, el vzu pe Tudor, si acesta-1 trimise la mitropolit

si la boieri cu un frumos alai de 400 de panduri. Inca o data,

el voia sA se cear un comisar turcesc, pentru a se cerceta
toate incAlcilrile si suferintele, care fusesei indreptAtire a
miscririi lui. Pnntru inflict data el cerea sii nu mai fie Domni
greci. Boierii Irma, care nu mai erau acuma in acceasi stare

de suflet Ca In martie, se impotrivirA la inceput, apoi ei

se plinserA IncA o datA, cA li se face silA, si la urna dart
iscAlituri, care nu mai puteau avea nici un pret.

Neintelegerea sAmAnatA de Ipsilanti intre Tudor si boierii legati cu jurAmint de dinsul se inatase acuma asa de sus
402

incit era v6zut pentru aricine. Iargi se preghleau de luga.

inspre oraele stApinite de eterik;ti, Tirgovitea i Cimpulungul, mitropolitul Filipescu-Vulpe, Nenciulescu, Slfitineanu. Atunci Tudor fu silit s strAmute pe aceti fruntai
ai eirmuirii in casa de la Belvedere a Goletilor i s-i roage
a nu ca'uta sa" mai iasii de acolo, crici se vor lovi de putile
strAjerilor si. Si, in adevar, cind la 27 aprilie, Sava, luind
170 de oameni cu dinsul, porni spre silita locuinta de cin.

ste a mitropolitului, acesta cpatil intintare di se vor

intrebuinta cele mai aspre msuri fat de oaspetii lui Tudor,
dac Sava va incerca numal st patrundti cu mai mult decit

cinci oameni. Sava OM aceasta la timp i se retrase.

Cap. III

ULTIME FRAMINTARI

Patile, care cazura In acel an la 10 aprilie, trecurrt in Iinie, i cu acest prilej de sarbgtoare ei
Tudor i Ipsilanti impra"tiar proclamatii noi.
Capetenia grecilor fgaduia lucruri mari: constitutie,
libertate a tranului, toate lucruri pe care el, prin legaturile
sale, ar fi in stare sa le aduc la:implinire. In acelaqi timp,
el punea instt un bir greu, cerind zece lei de fiecare lude
(unitate de contributie), i un cal pentru oastea sa, pe deasupra.
Cit despre Tudor, el amintea i acuma, c nu e decit un
credincios al imparatului, care s-a ridicat pentru a-i aprxra
de suferinta raiaua nenorocitil.
Silintele de Impticare intre cele doul c'apetenii de qtiri
fura putine i slabe. 0 solie a lui Machedonschi de la Tudor
la Ipsilanti nu putea s aib nici o urmare. Dar acest bulgar
din Macedonia lucra i astfel la planul de ucidere sau raticar
de in15.turare pe alt cale a lui Tudor taranul, care clcase
jurmintul &au de eterist i se intelegea acuma cu turcii.
Peste citva timp, Iamandi, unul din cpitanii greci ai aces403
26*

tuia, trecea tatis in tabara libertAtii grecesti. Ipailanti

asigura insA pe Tudor, ea. el nu cauta sA se amestece in him-mile

lard, ci vrea numai s i se trimita hrana de nevoie.

Ruperea oricarei 1eg6turi de prietenie era acuma lies&
virsita. Ipsilanti scrisese la 10 aprilie, indreptindu-se In
acelasi limp catre Tudor si ditre cirmuirea ce se pastra pe

ling% dinsul. Raspunsul vine de la Tudor singur, si el e do

toat laniurirea. Tara n-a frigaduit nimic, si nu i se poate
face nici o mustrare pentru asa-numitele calcari de ragadvial. Omenia si placerea de a indatori, ce s-a vazut din partea
lui i ping acuma, vor urma totusi si mai departe. Dar jafurile, jignirile ce fac grecii nestapiniti, nu se mai rabda:
ele au ajuns la culme". Nici o indreptAtire nu se mai poate

educe pentru asemenea purtari. Ce pot avea laolalta, in

adevar, dacii i elenit? Ce parte au sa astepte dacii din buna

stare viitoare a elenilor? Tara noastra era slobod si linisti1 5 sub ocrotireaunui impArat bun si se bucura din bielsug
de privilegiile sale".
Si acum ce-au Mout grecii, care ar fi trebuit s aiba macar
recunostint i sA nu aduca 1ntr-o asa stare de ticalosie o
ar primitoare, pe unde asigurasera Ca vor numai s treacal?

Zi'nic se cer lucruri cu neputinta de la un popor sarac".

Deci Ipsilanti e rugat cu hotarire s imprastie negura, care

a inconjurat pina acum vorbele i faptele sale si s. arate,
dacil sint, scrisorile tarului pe care le tot pomeneste. ler
&ea voieste s arate ea nu ineearca sa incalce asupra dropturilor ocirmuirii, sa-si cheme ispravnicii greci ce a trimis
pentru stringerea birurilor noi (14 aprilie).
Patin mai tirziu, Sava, care voia BA' piece la vestea c
turcii au ajuns pina la satul Belciugatul, ca dusmani, fu
oprit t loc de Tudor. Vamesii greci de la Clineni furA scosi
prin .scrisorile lui. Solomon, care se ridica fipre munte, cci
se astepta treeerea Caimacamului cu turcii, primi porunca
sA nu ingaduie pe eteristi a intra in mingstiri, pAstrincl

astfel toata Oltenia pentru tovarasul au de luptit Ca sit'

fie cu totul sigur de ostasii stii, Tudor deslacu in slirsit,
pe straini, in numar de 600, si-i puse de paza la Mitropolie,
404

sub Machedonschi i Prodan. Sava fu lasat in voie sa-si

plimbe zadarnic steagul alb cu Mistignirea pe stradele

Bucurestilor, dar vase sute de panduri se adunaserd la
tabam de la Cotroceni, i vladica Ilarion insusi fu pus sa
slujeasca o ultima liturghie de multumita pentru aceasta.
Alti 600 de tarani, caste curata roman.easca se asteptau in
curind din partile oltene, izvorul luptatorilor pentru binele
rornanesc.

Nu se poate zice ca Tudor a &amt., orbeste in prapastie.

El a inteles si slabiciunea sa fata de turci, i incurcatura in
care trebuia s se zbata fag de eteristi, i putinul temei
ce trebuia pus pe boieri. A facut tat ce se putea face de un
om necunoscut, f5rg mijloace, Mfg adevarati sfatuitori ei
Mfg sprijinitori trainici. S-a caznit din rasputeri sg-si stringa
legturile. i, desi era un indraznet, el n-a fost un nerabda-

tor, un pripit, ci pin g'. la capgt a judecat toate cu multa

cumintenierece, cu multa intelepciune de om matur, deprins

el cu binele i cu raul in viata. A chibzuit, a socotit, a potri-

vit,

nu. fara izblnda de multe ori. A dovedit c5. stie sa

cintareasca oamenii i lucrurile, c. prevede primejdia si
se poate feri, ca nu calcg dec11. unde e sigur ca va intilni
pamint statornie. Far a. a se lauda si a minti, ca ducmanii

sai, el s-a pastrat mult5. vreme teafar, nevatamat, sigur

pe el si oastea sa, deopotriv. Dar o putere mai mare decit

vointa lui ii tira spre pieire.

La jumatatea lui mai, cu toate protestarile repetite ale
lui Strogonov, care voia s scape intr-un chip sau in altul

pe Ipsilanti, turcii din Silistra, cei din Giurgiu trecura

apa de hotar. Pasa Silistrei era comandantul lor suprem.
Nu li se vorbise In porunca de trecere decit de o rascoala
ce trebuie zdrobitg, rascoala lui Ipsilanti. Toate silintele
lui Tudor fusese zdarnice. Turcii nu-1 cunocteau, nu-1
recunosteau, nu voiau s stie de dinsul, si-i raspundg,sg-i
propuie nimic. In Tara Romaneasca, pamintul imparatului, nu puteau fi decit robi i dusmani.
405

Cap. IV

RETRAGEREA, PRINDEREA
f3I MOARTEA LUI TUDOR

La 15 mai, Tudor pleac51 din Bucuresti, f5r5,

65. dea nici o Instiintare, 15sInd la Cotroceni un singur c5.lug6r stilpin pe rmrisitele taberei. Cu della' zile Inainte,
el ceruse boierilor de la Belvedere numai sa isctileascA o

protestare care congresul cel mare pentru pacea Eurepei

string la Laybach. Fireste c5 era o formalitate de la care
nu se putea astepta nirnic folositor. Ce erau sa facg stapini-

torii de la Laybach unui biet popor nenerocit, pe care-I

navaleau si-1 pradau din dourt Orli crestinii si pAginii si
a carui ridicare armat fusese lipsit de ajutorul neap5rat
al boierimii 1 Sava se daduse si el in Mturi, asezindu-si
arnhuti la mingstirile din marginea Bucurestiler, Karcuta

si Plumbuita. Orasul se pustiise acum cu totul. Teatil boierimea luase drumul Brasovului. Vornicul Manu, care era
sptarul de atunci, adic5. pa'ziterul bunei rinduieli, Inchise
portile Mitropoliei, de unde fugise pgsterul pentru a nu se
mai intearce niciodat in locul de cinste, de unde nu sliuse
alguzi, nici cirmui in clipa cea mare, care heart despre
toate. Nu mai era acum nimeni, care sil poat verbi cu
oamenii impgrAtesti. Peste citeva ceasuri, o ceat de 1000
de turci intrA In Bucuresti, venind de pe drumul Giurgiului.

Ce putea face Tudor? Un singur lucru, afar de inchinare,

care ar fi fest o jertra a vigil. SA se intoarca In Oltenia sa,
unde Caimacamul, care se oplosise la Calafat, nu porn ise
Inca' spre Craiova. S. astepte sub arme In cuprinsul celor
cinci judge, unde stiltea Solomon cu o oaste buna', unde
minilstirile, foarte bine pregatite, erau ale lui.
Drurnul spre Slatina nu-1 putea lua. In citeva zile turcii
erau siobozi ssa se r5spindeasca asupra sesului Intreg, i
el nu se invoia cu nici un pret s:1 se lupte cu dinsii. Trebui
O. se urce deci la munte, sa caute, pe la Giliesti si Pitesti,

alt vad al Oltului.

403

In cale, el era et Intimpine ins'a neaprirat pe eteristi.

Cu dinsii nu voia art se uneascil cu nici un chip el n-avea de

ce sa caute a Improtrisi pieirea lor apropiata. La dunnanie
se putea astepta, si desigur ca inaintea plecarii el va fi luat
mitsurile ce i se pilreau Indestulritoare pentru a se asigura

de credinta strinilor, a gospodarilor" Machedonschi si

Prodan. Era hotiirit sit lupte cu acei care ar voi el-i taie
calea.

Se spune cit Iordachi, care alciltuia aripa stingii a estii

eteriste, indreptata cu fata spre Dunare, ar fi vestit pe Tudor,

Inert inainte de popasul GAiestilor, ea nu-1 va rasa sil treacii

spre Pitesti. Se puse la cale atunci o Intilnire a celor doi

capitani, i lordachi vazind ct oastea pandurilor intIcce
CU mult pe arnautii sii, calla sit se indreptateascri. Tudor
inaintri atunci OM" la Golesti, la capatul nuince!elor.
El tinea ca ai lui sa fie curati de invinuirea de jefuitori,
care stirnea ura Impotriva grecilor lui Ipsilanti. Era insa
foarte greu a se impiedica de la peaclaciuni i alte neorinduieli o astfel de ostire a intimplarii, In care venise oricine
cu apuctiturile ci cu pdcatele sale. Asprimea lui Tudor,
care mergea pinrt la osinda cu moartea, era socotita ca o
nedreptate i o dovada de inima rea. De la inceput chiar,
el era mai mult temut decit iubit de ai sal, care fusese minati
in tabitra lui de o suferinta veche, ce nu se mai putea Indurai

si nu atita de farmecul pe care 1-ar fi rtispindit In juru-i

omul tacut intunecat, cu asprri crtutatura patrunzatoare

ii gura arareori Inclestata.
Nu-I iubeau mai ales capitanii, care voiau macar, acum
cind lucrurile se Incurcasera asa de mult, 86 se int oarcii
pe la casele lor cu o ritsplata a muncii de pinil atunci. Tudor
vedea bine ca" acesti oameni nu tin la dinsul, si el stia ca

inceptitorii dezbinarii grit cei doi bulgari, gospodarii".

Dar nu cuteza sit puie 'mina pe dInii i, In necazul lui, In
fritmintarea de suflet ce-1 chinuia, el spinzura pe un fruntas

al pandurilor, Urdilreanu. Apoi se culca In foisorul din

curtea Golestilor i adormi de cel din urma somn de ma

slohod, care-i era IngAduit de soartit.
407

La 21, a doua zi, Iordachi veni din Pitesti, sub cuvInt

eh* vrea s6-1 vad iarAsi pe fratele Tudor. CApitanii erau

de fatI, i, intr-o anume clipg, arnAutul ceru acestora pe
Domnul" br cel crud, care trebuie dus la beizadea, s. aspund pentru mortile de om ce poruncise. Multimea statu
uimitA in ealea lui Tudor, care pleca sub pazA, intre tradatori si sub ochii lui Iordachi. E o vesnicA path' pentru oastea
lui ca nimeni nu se ridicA spre hnpotrivire, ci doar cite unul,
vAzind sfArlmat puterea strasnica ce-1 stApinise, va fi
lAcrimat in tain. Int lia noapte o petrecu prinsul, care-si
socotea viata incheiat, In Pitesti; apoi o ceat de mavrofori, de eteristi In mundire negre, 11 luar In mijlocul Mr,
pe o cilrutA de postA, i-1 duserA la Cimpulung. La Tirgoviste,

tinta dureroasei chlatorii, el ntra In fiare, cu picioarele

legate sub burta calului.

L-au judecat? El nu era om s rAspund'A. L-au oilndit?

Ce pret putea s aibA osinda de la astfel de judecAtori
A lost omorlt noaptea in marginea orasului, sub geana
dealului de pe care privegheazh minAstirea Dealului, cu
rAmAsitele pmintesti ale lui Mihai Viteazul. COi i-au
fost trei ostasi", care nu stAtuser5 niciodatA In fata dusmanului, patriotii" greci din Rusia: Orfano, Cavaleropulo si Gornovschi. Ii ciocirtirA cu iataganele la ceasurile
de noapte, cind fac isprAvi tulharii, inspre ziva de 27 mai
1821, in marginea Tirgovistei. Acesti crestini, care luptau
sub steaguri sfintite pentru liberarea celor ce cred in Hris-

tos, zvirlirl intr-o fintinA trupul spintecat, care nu s-a

invrednicit niciodatA de ingropare. Taranul acesta Meuse
intr-adevAr un mare pAcat: voise ca in tam lui s aiba parte
de fericire si de putere sAracii neamului romAnesc.

Peste citeva sAptImini (7 iunie) grecii care tineau dui:4

ei, sub comanda lui Prodan i Machedonschi, sfarArnAturile

otirii pandurilor, fur5. sfArimati dc turci la DrAggsanii

Vilcei. Alexandru Ipsilanti fugi In Ardeal i suferi multi
408

ani inchisoarea In cetatea de la Muncaciu, a Maramureplui.

A ieit nemn de acolo, qi a pierit In curind.

Iar, putin timp dupl aceia (7 august), Sava se prWilea

mort de gloante turceqti, in Curtea Bucuretilor, uncle fusese

ispitit prin tradare.

*i poate c5 auzind de aceastl rZisp1at5. vreunul din pandu-

rii, care blestemaser fapta de vinzare a dipitanilor lor,

se va fi gindit la vorba scris de Tudor la inceput acelor
care voiau s'a-i manince capul: De va fi Duninezeu via,
va vedea fi va jadeca".

NOTA
ISTORIA LUI TUDOR A SCRIS-0 C. D. ARICESCU (ISTORIA REVOLUTIUNII ROMANE DE LA 1821,
CRAIOVA 1874). UNELE STIRI NOI SE ADAUGA IN V.A. URECHIA. (ISTORIA ROMANILOR, XIII, BUCURESTI, 1901). DACA
AM SCRIS ACESTE PAGINI M-A INDEMNAT MARELE NUMAR
DE LIMURIRI NECUNOSCUTE, CE SE AFLA IN CORESPONDENTA CONSULULUI, AGENTULUI AUSTRIAC DIN BUCURE$TI,
PRECUM $1 DESCOPERIREA UNUI $1R DE SCRISORI NEGUSTORE$TI, MAI ALES DIN OLTENIA, PENTRU ANUL 1821. AM

TINUT SA SCOT LA IVEALA $1 UNELE LEGATURI FARA

CARE NU SE POATE INTELEGE FAPTA LUI TUDOR $1 SA
STATORNICESC ANUMITE JUDECATI CU PRIVIRE LA OAMENI $1 LA IMPREJURARI. PENTRU POVESTIRILE VECHI,
INTREBUINTATE LA ARICESCU, CU MULTA LUARE AMINTE
$1 0 INCREDERE OARBA, NU M-AM COBORIT DIN NOU LA
IZVOR.

Bucurqti, 1906.

CI TPR INS

Introducere
.Notti a supraediliei

Aparitia dacilor: epoca lui Boierebista

Ofensiva daca: Maria Sa Decebal

5
63
59
63
70

Creatia romaneascA:

78

Intelesul cuvintului de tara"

Forme le de viola
Legea" romaneasca
Neamul

Gruparile politice Iundamentale

Imperiul cumanilor i domnia lui Basaraba

139
147
153

Rostul lui Mircea Voda Liu

In jurul pomenirii lui Alexandru cel Bun

Cruciatul de singe roman Ioan al lui Voicu din
165
Inidioara (Huniadi)
228
Caracteristica lui Stefan cel Mare
232
0 famine domneasca In exil
Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul roma.
nesc

291

Valoarea nationala a lui Constantin-Voda Brincoveanu

341

Practica domneasca a unui ideolog: Dimitrie Can.

tem ir

346

Un aparator al saracilor: Domnul Tudor" din

Vladimir (1780-1821).

355

Colectia LYCEUM, colectie pe care Editura Albatros o de.

dici unei eategorii precis delimitate de cititori
eluvii din
clasele superioare ale porn de eulturi generali propunin.
du-5i si-i ajute prin volumele de informare literati, artistica,
imbogateasci cuno5tintele
stiintifiel" pe care le publici
acumulate In cursul procesului de invitamint; eclectic care
prin nivelul eau, prin rigoarea aparatulul critic 5i informa.
hue bogate pe care le integreazi
se dovede5te, in acela5i timp,
utiM pentru munca la clasa a cadrelor didactice. in mod Mese,
spatial afectat literatarii intr-un asemenea context
i indeo-

sebi literaturii nationale

este preponderent. Cele o suti do
volume apiirute din 1967 51 pita In prezent
consecrate operei unora dintre scriitorii de seamii ai literaturii romine, jalo,neazi, do alUel, momentele principale ale evolutiei poeziei, pro-

zei sau criticii, oferind un material malt mai bogat decit eel
care II solicita, In mod obipuit, 5coala generali. Astfel, Welt,
de5i sint coneepute avind in vedere utilitatea lor pentru linen.
aparatul critic care insote5te fiecare volum subliniazi aceasti finalitate editiile tiparite in colectia Lyceum
pot interesa In egala masurii un public mult mai larg, en atit
tul studios

mai malt eu eit uncle dintre aeeste editli I5i propun si realizeze,

pentru prima data, obiective importante pentru configurarea

patrimoniului culturil noadkre nationale.
SC1NTEIA

28 iulie, 1970

In cursul anului 1971

In colectia LYCEUM
vor sparea:
Petru Maior

ISTORIA PENTRU INCEPTJTUL RO-

MANILOR IN DACIA, VOL. III

D. Bolintineanu
G. Cc Ouc

Ai. Vlahutil
I. Al. BriltescuVoinesti
D im itrie One iul

Lucian Blaga
Eugen Jebeleanu.
***

***
***
***
***
***

PAGINI ALESE
POEZII
PAGINI ALESE
INTUNERIC 51 LUMINA
STUDII DE ISTORIE

PAGINI ALESE, VOL. III

POEZII
STUDII EMINESCIENE
JUNIMEA, VOL. I, II
PROBLEME SI EXERCITII DE GRAMATICA

ANALIZE LITERARE $1 STILISTICE

Dante

LEGENDE MITOLOGICE
ANTOLOGIA POEZIEI LATINE
DIVINA COMEDIE. INFERNUL, VOL.

W. Shakespeare
N. Gogol

TEATRU, VOL. III

SERILE IN CATUNUL DE LIMA

I II.

DIKANKA
Guy de Maupassant SCHITE $1 NUVELE
***
ILUMINISMUL IN LITERATURA

ROPEANA, VOL. III

G. Milan

ISTORIA MUZICII UNIVERSALE

Stefan Wan i
Igor Ivanov
I.C.Boghitoiu

SCURTA ISTORIE A MECANICI1

CONSTRUIT1MODELECIBERNETICE

Florica T.Campan

A DOUA CARTE ,CU PROBLEME CELEBRE

Petre Constantinescu JOCURI $1 PROBLEME DISTRACTIVE
Grigore Davidescu BREVETELE VIETII
Eugen Rusu
DE LA THALES LA EINSTEIN
Gh. StAnciulescu
RADIOTEHNICA *I RADIOAMATORISM

CArtile apArute In
COLECTIA LYCEUM

le puteti procura:

prin libririile de la orase si sate;

prin sectille de librarii ale eooperativelor de eonsum;

prin difuzorii de dill din Intreprinderi si institu-

tii;
prin difuzorii de crop din comune si sate;
prin eDinenzi airesate librilriei Cartea prin potil",
Cal. $arban Vodil, nr. 43, sectorul 5, Bucureti, sau

libriiriei Cartea prin pota", str. Sergent Nutu Ion

nr. 8-12, sector 6, Bucaretti.

Lector : MARIETA CROICIT

Apdrut 1971. Contanda nr. 8859. Colt de tipar 26.

Tiparul executat sub comanda nr. 1045

la Combinatul Poligrafic Casa Sclnteii", Piata ScInteli nr. 1, Bucure?ti,

Republica Socialistii Romania

(-4,1

Edltura Albatros

WII.01111.11.111111IMMINIII
Dar nu numai ca adunator de documente te-ai manica inchegator de dezvolfestat pe cimpul istoriei, ci
tare a trecutului
pe acest carim ti-ai intins cercetarile
in toate directiile: politic, economica, culturala, literara, artistica, religioasa
militara. Ar fi aprozpe tot
i

atit de greu a istovi enumerarea lucrarilor d-tale in cirripul

istoriografiei propriu-zise, precum e anevoie de a socoti
toate publicatiile d-tale documentale
i pe linga toate
acestea ai mai aflat timpulde a neda interesante descrieri
de calatorie prin deosebitele tari locuite de rom5ni,

inch te intrebi cu inminunare, cum a putut un creier s

conceapd atitea lucrari si o mina sa le scrie, mai ales
daca adaugam la aceasta activitate sustinuta, si aceea mai

marunta, dar tot atit de rapitoare de timp, a ziaristicei

i doar esti Inca om tin.ar, Mi se pare ca nu ai implinit
Inca 40 de ani.

$'
-

Vol. III Lei 17

A. D. Xenopol

1.
g

12 r'