Sunteți pe pagina 1din 79

ROLUL TRADITIEI -IN CRESTEREA FEMEILOR

LA ROMINI
00
CONFERINTA TINUTA LA. CONGRESUL DIN 1911 AL
SOCIETATII ORTODOXE NATIONALE A FEMEILOR
=Inf=r1=f.'-111r..-1,- ROMINEu 1.--11Ifir.-r......1,1
DE

N. IORGA.

(2-

VALENIf-DE-MUNTE

Tipografia Societitii Neamul Romfinese"


1912

ROLUL TRADITIEI
IN CRESTEREA FEMEILOR
LA ROMINI
00
CONFERINTA TINUTA LA CONGRESUL DIN 1911 AL
SOCIETATIT ORTODOXE NATIONALE A FEMEILOR
ROMINE.
DE

N. IORGA,

VALENII-DE-MUNTE

Tipografia Societtii Neamul Romnese


1912
1. 109.

I.

Onorat anditorio

Aplausele acestea se indreapta catre scopul


national i religios pe care-1 urmareste aceasta,

societate, shop pe care intr'o Parte din activitatea mea, si care n'a fost cea mai rea,
am cautat sa,-1 urmaresc i e. Prin urmare,
-dad, aplausele acestea, pentru care va Sint
adinc recunoscator, pot fi primite fax6, s

iigneasca datorita modestie, ele pot fi primite numai in:cia ce prive0e idealul caruia
i se consacra, din ce in ce mai multe silinT
In societatea noastra.
fc In societatea aceasta, onorat auditoriti, de
la o bucata de vreme, se petrece o schimbare, o vadita schimbare, 0 eine o intelege
mai bine, acela patrunde mai mult viitorul
care se deschide innaintea noastra. Schim-

barea aceasta este o reculegere a societatif


romanesti, care -era pornita pe un drum gresit.

In cele mai multe domenii de activitate,


e i hotarirea, in acelasi timp, de a parasi
acest drum gresit, care innainte de toate nu
este al nostru, de a data pretutindenf
drumurile noastre, drumurile viitorului care
Sint i drumurile trecutului, si de a indrazni
sa Mergem pe aceste drumuri.

Si ar parea curios ca un popor tinar,


.

cum sintem noi, ca un popor care a vdit


de atitea ori tinereta sa, si nu totdeauna in
formele cele mai bune, ar !Area curios decir

ca un popor tinar, izbucnitor de tinereta ia


anume momente, sa alba, curagiul de a se.
Intoarce cake traditie.
D-voastra ai aplaudat la;_inceputul acestef
:conferinte
traditia pe care vin sa o apar aid

innaintea d-voastra, cIT sinteti aid, si Inna-

intea celor, mai multi, cari vor auzi prin


d-voastra cuvintele mele de aici. Va voit indemna totdeaun sa ,pa,rasim ceia ce pare
,

frumps in present pentru a ne intoarce, cu


oarecare sacrificli ppate, Care ceia ce .e mai

putin frumos in aparnta, -dar mult mai folositor, in trecutul nostru.

Cad e n'am respect, si cred ca nimeni


care cunoaste viata popoarelor nu poate sa
aiba respect, pentru acele natiuni care au
avut intr'un anume moment tristul curagit de

a o desfiinta. Se poate admite ca pentru un

anume timp traditia sa fie parasita, dar


e datoria unui popor sa se intoarca indata
spre ceia ce a parasit, sa cumpaneasea valoarea lucrurilor pe care le-a lasat in urma
si macar de la o bucata de vreme sa traga
din trecut toate invatamintele i toate fcThasele pe care el e chemat sa le dea.
.

E drept ca moda straluceste, traditia nu;


moda se .vecle, apuca pe fiecare, 11 sileste
sa iea cunostinta de dinsa; traditia se tine
la o parte, ca toate lucrurile foarte vechi,
foarte
venerabile, foarte sfinte i foarte fo.
lositoare; traditia e sfioasa, moda e obraznica. Intr'un moment am lost cu desavirsire
in stapinirea acesteia fara s ni dam seama
ce ascundea vesmintul ei foarte stralucitor,
dar, atunci cind violent ne-am despartit de
moda, am gasit de o parte buna traditie

sariatoasa, cinstita, binefacatoare care ne as-

tepta, care ne indreapta, astazi si care ne


va indrepta din ce in ed mai mult. Moda a
navalit de odata ca un ivoiU salbatec, si
sa fim multamitori dad, de pe urma ,el ra3

mine macar milul care rodeste, puterea mai


roditoare a pamintului ,asupra carnia ea s'a.
intins. Traditia nu navaleste in acea pornire
salbateca de torent, traditia depune cu incetul. Traditia e linitita, senina, armonioas;
nimic nu chiama atentia asupra el, .dar nu
e un singur dorneniu al activitatii omenesti
in care aceasta linite &sculls& in adincimile

traditiei sa nu poata fi de cel mai mare


folos.

Multa lume, vazindu-ne c ne indreptam


care traditie, ar spune: acestia cauta comorr
ascunse in pmint, si pamintul e bun de alt
lucru decit de cautarea acestel ilusil a comorilor. Totusi flacara albastra care se
joaca de-asupra locurilor unde zac ingropate
comori nu te va insela aid, pentru ca foeul
care chiama asupra comorilor ascunse ale
traditiunii nu e un foc inselator, ci focul via
care arde vesnic in sufletul poporului. Pria

acest foc se chiama luarea aminte asupra


comorii aclevarate care zace in adinc.
Acolo o sa gasim multe lucruri. Ingroapa
cineva in clipe de frica, d'innaintea unel navaliri, fel de fel de metale: i metalul bun

care-0 va 'Astra totdeauna valoarea lui


metalele care-0 datoresc valoarea numai fap-

tului c pe dinsele se gases anume efigii,


atunci cind efigia nu mai are nicio valoare, far& indoiala ca nitneni nu va mai
cauta piesa de moned& pentru valoarea ei
intrinseca. In traditie nu se cuprinde numai
aur i argint, dar se cuprinde foarte mult
aur i argint, i acest metal pretios al tradiiei e bun pentru toate timpurile, pastrindu-i valoarea chiar atunci cind efigia este
$earsa i nu-ti mai amintesti nici numele
suveranului al carui chip se vedea odata pe
moneda: cind legenda cuprinsa in jurul capului celui uitat nu mai are valoare actuala,
aurul i argintul pastreaza Inc& valoarea lor
vesnica. Cred deci ca, rascolind pamintul de
supt picioarele noastre, indreptati de flacara

aceasta de amintir3 popular& care n'a inelat niciodata, o sa gasim, alaturi de multa

arama, care nu mai are azi decit o valoare


de curiositate, o sa gasim din plin, in bucati
mart, aurul i argintul pe care strmosii
nostri 1-at strins acolo pentru timpurile noas-

tre grele.
.-

Traditiunea are valoare in mice domeniu,

mai mult decit in toate celelalte, in domeniul educatiei. Legile se pot improvisa,
cu resultate mai bune sat m iT rele, in educatie inst nu se poate improvisa, -si societatea care indrazneste s improviseze in
educatie, este o societate care lucreaza la
ruina el proprie. Iata, am incercat in anume
moment sa facem lucrul acesta: sa inovam
subit in materie de crestere, s parasim tot
ceia ce dadusera veacuri intregi de adaptare
a ideilor i metodelor la existenta noastra
na#onala. Atunci am luat, din dreapta si
din stinga, un sistem de educatie pe care-I
avem astazi, i pentru barbati si pentru
ai,

femei. Resultatul a fost un sir intreg de


i tinere cari n'aveat din educat,ie
decit forma el exterioara, zadarnica, cari

tineri

n'aveat nimic din ce face pe oameni in stare

11

sa lupte, ci aflasera doar un mijloc de a


iesi la ivealk un mijloc de a insela ochii.
Si fara indoiala da, atunci cind un sir intreg de tineri se ridica inteo societate astfel
pregatiti, societatea nu poate fi o societate
cu adevarat sanatoask De aceia, cu cit 'pa.trufidem mai mult acest adevar, cu cit cautam traditia, cu iubire, pentru a o urma cu
supunerea cuvenitk de atitea oni traditia
aceasta ni se infatiseaza ca invatatoarea cea
*bunk care nu inseal niciodata nadejdile
noastre.

Si istoricii slat datori, totdeauna cind traditia e cercetata, s o interpreteze. Noi 'sintern acei earl, prin cercetarea urmelor treestului noStru, ajungem mai drept decit altii

la sufletul acela din trecut si, de cite ori Ii


zasirn, sintern datori sa-1 lmurim i altora.
Si prin urmare sintem .datori ca si din ceia
.

-ce prindem din sufletul poporului nOstra In


ceia ce priveste datinile sale de crestere, datinile sale de invatamint, sa dam contimpo-

ranilor nostri. Aceasta e datoria noastra si


-tributul pe care-1 putem aduce: s. dam in-

10

dreptarile traditionale de care simtim ca

societatea de azi are nevoie.

Si daca, n?ar fi fost vorba de adus fapte noi,

daca n!ar fi ,fost vorba de fixat idei drepte,


marturisesc c a fi multamit pentru onoarea

ce mi s'a facut de a mi so cere aceasta


conferinta, dar n'as fi Onut-o. Pentru ca imi
inchipuit ca ,a venit vremea la noi ca retorica sa piarda cu, desavirsire drepturile sale.
Dup'a multa vreme in care am trait numal
pentru retorica i prin retorica, a venit cea-

sul sa o. jertfim. Pina acum iTam dat4rea


mult prea mult ne-arn incintat de ideile
banale in yesmint .stralucit, s1 cred ca, in
imprejurarile de astazI., And viata a capatat
un caracter foarte serios, de multe ori un
caracter tragic .chiar, i cind atentia tuturor
este imperios solicitata in atitea parti, orice

om onest este dator a nu deschide gura In


public, a nu se Infatisa innaintea lumii de-

ct

atunci cind are de adus fapte noi sat

idef reale, care sa-I apartha in propriu.


Am sacrificat poate i eU retoricel, i cer
iertare pentru aceasta. Nu-i mai sacrific. Chiar

11

ar sta in mijloacele mele sari mai .dail


partea,
refusa Itotarit sa o Oak De aceia,
facind aceast declaratie, v void ,ruga sa.
aveti rabdarea cuvenit'a, pentru a va, gasi
innaintea unor yealitti care rnie imi sint familiare, dar sint mult mai nutin cunoscute
de cl7voastra, neAtru ca, pe urma, pe basa:
iac

acestor .realitatT, impreuna, sa," tragem , conclusiile care se desfac.,


.

"

II.

Daca ar vrea cineva s lamureasca traditia in educatie, ar trebui s cerceteze piata-

insW pentru care s'a intemeiat aceast traditie. 0 sa, se zica insk: nu e nevoie. de loc
aceasta; poate sa studieze cineva perfect
educatiunea pe care o dal tineretului nostru
fara sa, se cunoasca starea societatil romanesti. De la rninistrul Instructiunii publice
pana la cel din urma profesoras, educatorii
nu sint datori s cunoasca, traditia, si, daca
Q fac, este din aplecare individuala, iar nu
dinteun, sentiment de datorie. Nu e cineva
dator nici astazi, cind se ocupa de educatia

12

generatillor tinere romanesti, sa, cdnoasca,


bine sOcietatea noastra i nevoile cafe se
desfac dintr'insa. Nu. Autorii celor d'inthl
legi, dela 1860 innainte, in invatainint nail
cunoScut i

nu ail simtit de loc datoria

de a cunoaste aCeste rea1itar pentru care


trebuia creiata, educatia cea nona, ci aU
hiat din alta societate un sistern de educatie i 1-ail mutat la nOi. Ca samanam safi

nu samanam cu cealalta societate, ce are


a face ! C erail sail ba oameni acei cari
iesiail de pe urma acestui invat'amInt, parea
un lucru cu totul indiferent. Ca se simtia in
societatea noastra, nevoie de forte omenesti

bine pregatite i ca pierdeam o parte dintr'insele prin educatie


cad aim pierdut
forte prin educatia gresita ce s'a dat, in loc

za cIstigam forte noi , de aceasta nu se


preocupa nimeni.
Din acest punct de vedere, batrinii nostri
erail mult-mai cuminti, mai cuminti i cind
erail mai tineri decit no!, i atunci cInd ajungeail sa fie batrini. Noi am pierdut simtul
unor realitati pe care innaintasil nostri 18-an
avut totdeauna innaintea ochilor.

13

Strmosii nostri a fost biruitori i biruiti;


gloriosi i robitl pe rind; stramosii nostri at
fost marl i mici, neatirnati i supusi: tot-

deauna a lamas niste oameni absolut si


fundamental seriosi. Cel din urnA, dintre
dInsii se poate ridica innaintea celor d'intaiii
dintre noi, aparind el mai serios in barbaria
lui veche deCit 20i in civilisatia noastra
.

noua.

4,

astfel, onorat auditorit, cci. d'innaintea


noastra sint pentru noi o vesnica lectie. Daca,
ii

simtim slabind in nol ceia ce formena, temelia unei vieti omenesti, vitejia, increderea,
munca, consecventa,
toate se cuprind, in
cuvintul de caracter, care se spune des si
se intilneste foarte rar 7, dad, avem nevoie

de lectil de caracter, sa ne indreptam la


dinsii. Aft tiut totdeauna nevoile care li-ad

Stat in fata, aft gasit .drumul catre. dinsele


si aft avut barbatia, trebuitoare,
chiar femeile, mai barbate decit multi din barbaW
timpurilor noastre; a0 gasit barbtia trebuitoare ,pentru aceasta.
Prin .urmare, daca vrem s tim cum
cresteat el pe fetele lor, pentru aceasta tre.

14

buie s,im nevoile: de

capet6iie

tap bor.
,

'

Invtamintul ferneilor. pe atnnci era, am


zis, un `invatamint.potrivit nevoilor sodet iT

catre care se indrepta, in fotosut careia se


facea. Ei bine nevoile acestea ale societatil
romnesti din timpurile vechi puteail sa .fie
satisfacute prin trei lucruri marl:
Inti puteati fi satisfacute prin religiositate. Vern vedea ce religiositate, in ce fortha,
si pe ce drum, cad, daca e o singura ade
varata religie, sint multe feluri de religio:sitate. Prin unnare, nevoile timpului se pt-t
teat indeplini pe vremea aceia de femei prin

religiositate, apol prin iubirea de art i, in


rindul al treilea, prin talentul
o sa va
mirati de cuvintul talent"
de a cirmui

in aceasta mica Imparatie a Casei, care


de cele mai multe oil in tirri.
purile noastre, n'are suveran, are doi suverani, ceia ce e maT rat deck niciunul, sail are
de suverani pe toti acei cari se cuprind inteinsa, inclusiv, si mai ales, copiii de toate
adese off,

'

15

vristele. Si' Inca e bine daca! sint numai


*acesti a..

Prin urmare, religiositate, simt pentru arta


sat iubire pentru rt
i, in al treilea

rind, pregatire pentru cirmuirea familia In


tot
jurul acestor idel ' marl se poate
ceia ce priveste cresterea de odinioara a
femeilor la Doi:
Ziceam: religiositate. Este o religiositate
aparenta si este o; religiositate real. Religiositatea aparenta goneste foarte adese ori

pe cealalta; ele nu se impaca impreuna. Cre-

dinta are oroare de ipocrisie. Ipocrisia, din


partea el, se risca i innaintea celei mai
adevrate credinte, dar credinta n'o primeste
si se retrage innaintea el. Paca e vorba de
religiositatea, Ncrestina, a aparentelor, daca
e vorba de aceasta religiositate care cuteaza
a introduce si in domeniul cel mai intim al
sufletului omenesc ceia ce numim azi reclama, apoi innaintasii nostri din yeacurile
al XV-lea pant la al XVIII-lea, singurele pe
care le putem cerceta, n'aveati aceasta religiositate. Aveat religiositatea care se mar-

16

turiseste rar i deplin, i aveat religiositatea


care se infatiseaza prin fapte. Fapte folositoare si marturisiri in care se oglindeste o
viata. Lucrurile acestea le vedem la femeile
de odinioara, i pentru o astfel de religiositate erail pregatite prin intreaga lor crestere, fara examine, fara atestate, far& medalii i far& anuntarea prin gazetele deschise
si

reclamei tineretului studios.

Sa incepem inti cu faptele femeii ronu zic femeii romine, fiindca suna
a feminism, aminteste anumite conferinte, i.
aceiasi groaza v'ar cuprinde i pe d-voastra
mince

ca si pe mine de femeia romina", care a

ocupat mult timp, prin glasuri atit de autorisate, scindurile acestea ale Ateneului.
Prin urmare, zic, femeile romince de odinioara Ii aratat religiositate& lor prin fapte.
Sa incepem cu Doamnele.
Doamnele cele mai vechi nu cladiat Inca
biseria, si une ori nici sotil lor, cind cladiat, nu le pomeniati. Se parea o jignire a
reserVei la care e indatorita, totdeauna femeia.' De la o bucata de vreme, Doamnele
noastre cladesc insa. Unele din cele mai

17

frumoase monumente de arta ale noastre


sint datorite lor. Biserici intreol facute din
jertta banului i cucerniciei,
fara de
care de sigur eel crintaiit n'are nicio valoare,
le faceati din piatra, i suflet,
poate

.si

ca de aceia nu se darimati si in vremea


,

nOastra, cind bisericile se fac numai din niatra

fara suflet, mate aceia e causa de se risinesc asa de curind. Cad si In materie arbitectonica poate cel mai bun ciment este
acela care nu se vede, si cele mai bune
lucruri acelea care nu se platese. Acelasi sentiment "11 avea atunci i mesterul care cladia,

ea si acla care-I clients. Prin urmare, din


jertfa unora si altora se lege' pentrU vecie
pietrele care alcatuiaii un prinos menit luf
Dumnezeit.

A cladit astfel tref biserici Doamna liii


Petru- Rates: -lima. In Bucovina, (Iona in Mol-

dova, -- acted, in Moldova ramasa romaneasca, cad si Bucovina nu e decit Moldova

care n'a putut s rainlie romneasca decit


numai ca amintiri scrise i legaturi sufle,
testi intre eel de acolo i nob de aid.
In Botosani Sint doll& eldiri, biserici ale
2

18

..E1Pna.
Doamnei lui Petri, Rares. Elena
fata de Despot", adeca din neamul 'Despo-

tilor sirbesti, inrudita cu ce era mai stralucit din semintfile imparatesti


Sf. Gheor-

ghe si Ospenia. Biserica aceasta din urma


nu e reparata Inca, si pare Inca mareata,
cealalt e reparatk.
Nu stit cum, dar reparatia scade. Sint
mai poi, dar par totdeauna mai mid, odata
reparate sat restaurate. Cred ca este o gresala ingaduiti-mi sa interealez aceasta, -parentesa
ca este o gresala, deci, sa se repare
monumentele vechi furindu-li vechimea, caci
li-ai furat si evlavia. A repara un monument
vechit inseamna a-1 impiedeca de a cadea,

dar nu inseamna a-1 innoi. A-1 innoi pare


adese ori o profanatie: e pentru mine acelasi
lucru ca si cum ai scormoni un mormint
stravechit, ai scoate mortul din groapa si
1-ai imbraca in haine dupa ulitma moda,
i o masca de ceara cu
ba i-ai pune
traudafiri in obraz.
Pe linga Doamna Elena Rares, o fata a
el, Doamna Ruxanda. sotia strasnicului Lapusneanu, .care era- insa lun om evlavios, --a-

10

cladit biserica Precistei din Roman, linga


care se gaseste astazi Un spital.
AicT, in Muntenia, Doamna Chiaina, sora
Ruxandef, nevasta lui Mircea, Ciobanul, iarasI

un Domn grozav, a claim measly care, pre.


facut, traieste si acurn: e biserica zisa
Curtea-Veche. claditA. scone ins;rxintin: (11,
Mircea Ciobanul. deci.de Doamna Chiajna.i ne dopiii lor.

In veacul al XVII-lea, Doamna lui Matel


Basarab, Elena din Fierast.j a facut o biserica in satul di, i, pe linga aceasta, cu averea
ei proprie, si la averea -proprie a femeilor

vom veni indata, a ajutat atitea cladiri ale


Domnului care a acoperit tot pamintul Teri'
Romemesti cu zidiri nof saU innoirI ale cladirilor de odinioara.
Doamna .Balasa, sotia lui Constantin Ornu]; a malt uoua biserici, cea de la iitianul, linga Craiova, i una din bisericile
&inTirgovistil., Sf. Paraschiva. Doarnia
coveanu. Maria.. a zidit la Hurez biserica
Bolnitel; in inscriptie spune eh, .urmInd

exemplul sotulni el, a vrut s aduca si ea


lui Dumnezeti jertfa din Veniturile sale , nu

20

din Vistieria donmeasca i nici din ajutor


cerut de la Dornn.
0 Moldoveanca, ajunsa Doamn in TaraRomaneasca, Maria Stairza_ sotia Ce ini dinti Grigore Ghica, a cladit peste Olt manastirea de la Fedelescioit.
MitropOlia din Iasi e un dar al -Doamner
Anasiasiaa lui-Vuca-Voda; care a rascumparat multe pacate- are ei prin darnicia cu
carQ a dat cea dtintA biSerica a Capita lei
Moldova

Pe urma, vine epoca fanariota, care nu


mai aVea venituri pentru aceste lueraxi, nici
in ceia ce priveste Domnii, nici in ceia ce
priveste Doamnele.

Dar, in afara de cladiri de biserici i manastiri, care -mi. erail a indarnina oricui, putea

sa, se mai arate rivna catre Dumnezeil, religiositatea adevarata, care cere neaparat.
fapte, Si pe alta cale. 0 biserica nu e.cu adevarat o biserica atunci cind are numai scheletul ei de piatra sail de caramida: o adeVarata.
biserica, la pOpoarele cele adevarate;- arata.
si in cele din urma amanunte ale ei o grija

21

necontenita a oamenilor, a ferneilor mai ales,


care incunjoara, biserica lor necontenit cu iubire. La popoarele care n'at biserici pustii si
biserici goale, atitea amanunte duioase vadesc
grija de fiecare zi a femeilor care merg
sa Se inchine acolo, care air adus acolo
rnortii lor spre ultima binecuvintare, care air
infatisat, dupa datinile vechi, copilul lor
pentru a ti botezat in cuprinsul bisericii,

care at ridicat spre Dumnezeir atitea rugaciuni strasnice in cele mai grele ceasuri ale

vieii si aU fest ascultate de atitea

ori,
coca-

atitea amanunte, zic, care vadesc


nostinta ce se cuvine pentru binecuvintarea
dumnezeiasca coborita asupra bor.
Aid, 'cum se stie, sint in Bucuresti biserid de doua feluri, si religiositatea se poate
irnparti si ea in doua categorii: sint bisericile
cercetate, iubite, ingrijite de femeile altor

care air in alt lege alta religiositate, i sint


bisericile in care preotul slujeste pentru daszal i dascalul cinta pentru preot, biserici
care se impodobesc cu odajdiile cumparate
.de la onoratii fratii Bloch, oaspeti din Galitia, vinzatori de argintarii pentru bisericile

22

ortodoxe, -hind ortodocsi de. cea mai veche

rasa, si, pe de alta parte, de la o vestith brodeus; care si ea apartine unei natii foarte
alese, care lush se deosebeste esential de natia
noastra. Calugaritele, in manastiri, nu lu.ma,
.creaza, lucruri do biserica, aoamnele
iertati
multe dintre dinsele, aU uitat mestesugul vechit de a coase Fi de a brOda
nentrn biserica lor ortodoxa. si. cu bani gata,
de eatre Ministeriul Cultelor, se ciimpara ves-

minte arhieresti si ceia co mai trebuie pentru a impodobi deosebitele biserici. De sigur
ea, mirosul thmiii de la o bucat de vreme
izbuteste sh izgoneasca de pe odajdii atit de
eterodoxe in originea lor mirosul cu total
deosebit de acela care se rhspindeste in bi.

sericile noastre.
.
.

Odata nu era asa. Odata in cuprinsul bisericilor ridicate une ori de Doamnele noastre,

de juphnitele, sotiile boierilor nostri, era un

necontemt izvor ae darun velure din toate


nArtile: biserica nu le mai putea cuprinde,'
de multe ce craft. Se va zice lush: undo:
sint lucrurile ae3,stea? Lucrurile acestea

luat dusmanii intahl i dupl aceia le-am


.

23

stricat noi. Clod le-am dus la Musen, Inca


era bine, dar drumul de la biserica pana la
Museil e .1ung, si Sint si mini destul de lungi
care se Int/kid catre obiecte de arta, ce nu
Ii apartin. Cu pradaciunile dusmanilor, cu
noile obiceiuri pioase fata de ramasitele trecutului nostru, cu toate acestea bisericile

noastre aU ramas goale, goale si de odoare,


goale si de odajdii, cum goale sint si de
credinciosi. Cum numai bisericile noastre
Sint goale, pentru ca bisericile celelalte sint
totdeauna pline, si de daruri, si de oameni,
si de rugaciunl, si a ajuns vremea sa ni fie
rusine c numai bisericile poporului stapi7;
nitor slut goale in Bucurestii unde rugaciuni
pe alte limbi i in alte rituri se ridica, ne-

contenit din inimile a .mii de credinciosi


strain I.

Daruiaildeci.Doamnele si itmanesele de odi-

nioara, nu luernti cumnarate: Ii g'at-ri pant


ca se incrunta stinW din cadrele lor aurite,
ca privesc mustrator catre aceia care ar vent
cu lucru gata de la negustor; veniaU en lucrud acute de dinsele. Sta Doamna incunjurata

de ioabele ei, de. tetele el de casa sail de

24

Curte, care crab domnele de onoare de atunci,


si duph exemplul el faceati i celelalte: so-

tiile de bbieri, tot asa, stall si lucrati darnrile care trebuiati sh ImbodobeascA bisericile.
Si

toate acele perdele trumoase care aco-

periat mormintele, toate acele frumoase pinze


care ascundeaU vederea celor ce se svirsiaii

in altar, toate acele delicate lucrari de cusatura, si testura pe care le vedeti pretutindeni, supt vasele sfinte si innaintea icoanelor, erat nu numal lucrari din minile roabelor rasa, dar, in acelasi timp, i lucrari
din minile stapinelor de cash. Mindra Doamid

a lui Petru Rares inssi insemna ca darul


cutare inchinat bisericil sale e fcut, nu numai
din banul sau, ci si de degetele sale, e un dar
din ostenelile sale, din ceasurile furate munch'.

zilei si din ceasuri de noapte, cind cu evlavie si 'in liniste se lucreaza darul catre Duninezeil i catre sfintii ocrotitori.
Veniati la biserich si bhrbatir, dar -mai ales

femeile: pe barbati ii furat i atunci atitea


ocupatil in drumul catre pinea cea de toate
zilele care e de .prea multe on un drum de
tot greil, dar nu e om adevrat acela care-SI

25

sotia cake drumul pinil de


toate zilele, nu e mindru barbatul care nu
Indreapt

poate gasi el pine pentru toti ai lui. Odata


aceasta, mindrie 'o aveati toti. Nu trimetea
femeia la munca nici cel din urma, teran de
pe brazda. i de aceia avem alesele cu-

sturi teranesti, pentru Ca brazda o lucra


numai bratul cel tare al barbatului, si nu
se istoviat pe brazda, alesele i gingasele
mini ale femeii. A fost un timp in Tara-Romaneasca cind mai toti teranii din ses erat serbi,
.

Jurnini", dar femeile lor erat toate libere.


Niciodata, nu se intilneste intr'o virizare de
mosie insemnat, pe ling& _numele pecetluit
de robie al brbatului, i numele, care nici-odata, nu trebuia s fie umbrit de banuiala
robiei, al femeii. Asa incit robul crestea sub
ochii unel femei libere i in sufletul lui nu
pieria niciodata simtul libertAii.
Prin urmare, femeile mergeat la biserica,
simtiat o datorie de a, merge la biserica, cu

multa rinduial. La noi nu putem urmari


aceasta rinduial, dar la fratii nostri din
Ardeal, cari aveau comunitati orasenesti,
negustori bogati, 'se mergea la biserica cu
.

26

cea mai desavirsita rinduiala. Fiecare avea


locul sU acolo, fara placa de metal care

fara scaun special adus de


acasa, dar fiecare Ii avea locul. Era mare
sa-1 insemne,

suparare cind trecea cineva mai innainte de


locul sail. 51 el nu era determinat ma gra-hese a o spune
nici de nume, nici de
avere; locul acesta era determinat de virsta,
de munca si de virtute. i iata, avem o rInduiala, din 1753, la SibiiU, privitoare la felul
cum ..jupaneasele sa mearga la biserica, cind
merg la Evanghelie si la icoane si la anafora, ca sa sarute, si care si eine sa steala foisor sus si care sa, stea jos", i avem o
cereetare, facuta tot acolo, impotriva uneia

care trecuse innainte la biserica: Mind tinara si de curind maritata, a iesit in bisearica la mir, Ia angora, la Evanghelie si la
icoane innaintea nurorii mele, find nora mea
mai batiina, cu copii casatoriti i maritata
le ,douazeci de aril si mai bine" 1.
Era considerat ea ibarte rusinos a-si face

cineva loe cu coatele. Une ori se exprima


;

Jorga, ,tI(di

i documente,

p. 190.

r.,..,,-,

27

sentimentul

acesta en multa minie: Na

m'a impins pe mine, ca i-ar ti sarit caita


din cap...". Cad in sfinta biserica se cade
.

rugaciuner iamb nu a-si


smerenie, plecare
cauta innaltare i marire saU cearta".
i

M.

Religiositatea de odinioara insa se mai


putea cunow,te i pe alta cale: prin marturisirea aceia din ceasurile grele ale vietii, marturisire pe care o ti putini i , ale calif re-

sultate se vad doar din faptele de milostenie


savirsite mai tirzit, nrin testamente
Un testament in timpul nostru este lucrul

cel mai banal: se chiama un advocat, i se


arata averea, se manifest& dorinta i, potrivit cu averea i cu dorinta,. se imparte,
Formulele sint din cele mai bine cunoscute,
si variaza doar iscalitura i proportia banilor, a lucrurilor care se distribuie intre mos-

tenitori. EI bine, nu e unul din testamentele de odinioara care sa _Math& o valoare


morala, care sa nu ne acute a vedea in ,Cele
mai curale intimitati ale sufletului. Sint si

28

testamente de barbatI care cuprind elemente


duioase, dar nu e testament de femeie care
.s'a nu cuprinda innainte de toate elemental
.acesta duios.
Rasfoind o parte din lucrarile tiparite, am
ales citeva testamente din care volt culege
numai unele pasagii ca sa va, invederez ateniile miscatoare care se manifest& prin mijlocul bor. De exemplu, la 1728 llinca Strimbeanu I are grija de Ruminii de pe mosia ei:

pe unul sa-1 Inv* .pinzar"., cum a invatat


pe altii. Pentru sufletul mien, iert trei

-I

Rumini." Datoriile manastirilor fata de dinsa

sa se ierte. 0 saraca s capete doua vaci,


doi boi, o rochie de dimie, un zabun de

sandal. Asa si sase fet3 care se va intimpla,


sa se inzestreze cu cite un bog i o vaca
o rochie i un zabun i cizme". Daca-i
mor copiii, toti Ruminii sa fie iertati i sloboil., far& vre-o bintuiala de catre neamul
Daca s'ar intimpla deci s moara
toti copiii el, aceia can aU lucrat pe brazda
pentru farnilie s'a nu -Mai rmlie robi, ci toti
1

Iorga, Studit i documente, XI. p. 263 i unn.

29

sa fie liberi. Numai atit cit neamul el va.


trai vor fi RurnInI: indata ce e vorba ca un
om strain sa vie pe rnosie, toate indatoririle
vechi sint iertate 0 i cu totii intra in deplina
stapinire a libertatil lor. Sotul e lasat s

stapineasca averea numai atita vreme cit


acest prea iubit" sot, va petrece nelmpreunat .cu alta sotie" cind va veni altar
sotie, averea va trece la copii.
;

Avein, In aceiasi familie, apoi testamentul, din 1745, al Despinei StrImbeanca Ea

vrea sa se fad, un dar din, averea ei unef


jupanese mai sarace. Prin urmare, nu ruda,
ci cineva din fetele sarmane de boierinas va
primi un astfel de dar: rochie de cutnie,
ghiordie de hataia de Saciz (Chios), blanita
cu pIntece de singeap, cu. zagarale de hanele de singeap, cu chinga, cu. caltuni"
.

Avuse odata o judecata care a adus flu


ti ce hotarire a Patriarhului tarigradean
impotriva ei, si se gIndeste sa, nu moara, cu
blestemul patriarhal asupra er i spune Fi4
se aduca in locul blestemului blagoslovenia.
Jorga, Studi

i documente, V, pp. 322-3.

30

prelatulul. Oricit ar costa, oric s'ar cheltui,

sa se cheltuiasca, numal acest lucru jos


sa flu ratniie". In sfarsit un paraclis
neo va pomeni, si sa
putind fi o biserica
i

se vada chipul, cu al sotului

al fiiului.

Mila dc saraci- grija de suflet, iubire de


.

biserica.

Un alt testament, testamentUl Saftel Stol-

nicese, fiica lul Miron Costin. Lasa un sat


pentru comindul el, raminind grijile de pomenire fiuluf Joan, care i-a fost ei, vaduvel,
,toata sprijineala .si mingiierea mea"1.
lata apoi, testamentul, din 1797, al Marie.'
Vacarescu:

4-

Daniile el se indreapta, catre fete sarace


manstiri: Dalhauti, Sfintu-Ioan din Bu-

euresti, care saracil ce lacuesc prin

chibile de la biserica Ceaus-David" (azi a Icoanel).

Din mosiI una. se las nepotului, Alexandru

i anume: ca nu sa intre
intFalta mina, streina, fiind mosie OrinVacarescu, poetul,

teasca" .

Era mare crim pe vremea aceia a lasa


lorga, &luta i documente, VII, pg. 340-1.

31

mosia parinteasca," sa intro in mini straine.


Si mina straina" ingemna mina, crestina,
cit de groaznic ar fi fost pe vremea aceia sa
lase cineva mosia parinteasca, cu mormintele de pe dinsa i cu biserica ci crestina,
In minile a eine stie cui, apartinind altui
neam

altel religil!

Murind, Maria ii aduce aminte si de sotul

de care era despartita de multa vreme,

si

nu in cuvinte de ura se indreapta catre


dinsul: Aduca-si aminte ca am fost amindol
intru insotire si ca dumnealui este muritor
si ca dreptul Judecator nu 'se amageste... Si
ma rog dumnealui sa ma ierte de am greSit
ceva, si Dumnezet sa-1 ierte si pe ddmnealui"

1.

Acestea sint femei din boierimea mare,


bogata, munteana. Tata 0 vaduva boierinasa
moldoveanca: Maria Capsoaia2. Lasa sa se
faca o biserica, la Brosteni, din cele &Ala
mosil ale ei, i arata ca adunase singura
30 de cosuri 'de piatra si 55.000 de cara1 Ibid., III, pp 56-8
2 Ibid., VI, p. 06.

32

mizi, lemn, funii, etc., .ca Meuse 70 de varniti

de var. Traise' ant d zile in grija iubitoare


a bisericil ce va fi.
IV.

Acum, cind se faceafi darurile acestea la


biserida, in acelasi timp se servia i arta.

E o intreaga ramura de arta care se datoreste femeilor din trecut. Chiar in timpul

din urma s'a pus intrebarea aceasta clack


traditiunile artei noastre cele vechi fiind nationale, i lucrurile acestea de arta erail ale
noastre. Putem raspunde foarte lamurit: toate
lucrarile de mina erail nationale, nu numai in

ceia ce privete traditia, dar i in ceia ce


privete lucrul. Pe linga arta populara, atit
de delicata, in ceia ce priveste alegerea colorilor i potrivirea intre dinsele, pe lInga,
amestecul elementului de arta chiar unde se

putea astepta mai putin in ceia ce a trecut


supt degetele neingroate. Inca de lucrul elm-

pului ale terancelor de odinioara, i alta


arta a femeil, care servia spre a impodobi
bisericile

noastre, a resultat intreaga din

33

munca-impreun'a a Doamnelor si jupaneselor

cu elementele care le incunjurait Avem in


aceast privinta, scrisorile Doamnel lui Matel Basarab, Elena, sora foarte invatatului
boier Udriste Nasturel, o sprijinitoare a tiparului romanesc si a literaturii prin darurile ei. Doamna Elena scrie odata, o scrisoare catre judiceasa din Brasov (nevasta
judelui), care era intre Sasoaicele cele mai
marl, in urmatoarele cuvinte:
Elina gospojda, bojieiti mi1ostii nacialnita

zemle vlascoe. [Elina Doamna, cu mila lui


Dumnezet stapinitoare a Terii-Romanestil
Scris-am la a noastra iubit, buna priatnica si de aproape vecina, jupaneasa Catrina judeceasa din cinstita cetate a Brasovului; cu sanatate ma 'nehin dumitale. Alta,
poftesc pe dumneata c aid am cumparat
Domnia Mea o roaba, si este impletitoare;

numai nu avem aid izvoade de petere,


sa fad dumneata bine -sa, ru dal ceva izvoade de petere, si mai marl si mai mid,
si de cIlT, i de tot felul. Ca intr'acolo sint
multe la dumneavoastra. i s ni cItigi
dumneata, i s ni trimeti, pe acest om al
3

34

nostru, iar noi vain


a 'multami dumitale. i iar poftesc pe durrineata, pentru
rindul semintelor de lion de tot felul, sa ni
noua de ce vor Ti adaruiesti dumneata
colo Ia dumneavoastra. Iar, de nu le vei
putea trimete acum, pe acest om, le .vei trii

mete mai incolea, .la vreme. Tar Domnia Mea


Inca voit fi bueuroasa, din cc va fi pofta
dumitale. -SA flu dumneata sanatoasa. Scris

Fevruarie 10 zile, leat 7157 [16491

La a noastra iubita, buna prietnica

si

veeina de apreape, jupaneasa Catrina judeceasa de la cetatea Brasovului s se dea".


V.
I

.F

Cu mult mai mult decit despre religiositate, despre iubirea pentrut, arta, despre folosul pe care I-at adus artei noastre in. trecut
femeile nominee, se poate vorbi despre ele-

mentul cellalt, care poate nu e mai putin


..

trebuitor in tiMpurile noastre: despre talentul de ocirmuire al femeilor noastre de odinioara, despre marele rol in rosturile practice pe care le infatisa viata de toate zilele,

'

35

0 PO q 141fl141

de la teranoa papa

de boier, st de
la sotia de -boier liana la Doamna eriL Ele,
cu toatele, avean, nu- o situatie asamanatoare cu situatia pe care o a femeile
..in unele parti ale Europe!, si mai ales in
r

.America de Nord: Half& sera; foarte seumpe,

foarte gingase,f tirade de o- parte de deice


grija: barbatul munceste in fabric!, in pravalti, in deosebitele ()Heil de govern, iar fe-

meia calatoreste singura in Europa si soJul inciritat carl. )ate da mijloacele de


a face asa coast Ali s'a intimplat, cind eram
0.7 studentf in Berlin, sa vad o tinara.persoana
-i din Statele Unite care era socotita de toata
lumen: ca domnisoara ce se primbla pnin
Europa innainte de, a se intoarce in tara
ci ca sa se marite.' Spre mirarea noastra
mi-a spus ca maritata. Am intrebat de
.

cIt vreme: de vre-o luna saU doua: funded


sotul ei era foarte ocupat, a trimis-o sa facia
singura ealatoria de nunta in Europa. -'
Sistemul acesta de a transforma femeia
intr'un element de lux, vrednic de cea mai

mare robire cake dinsa, dar fara niclun


rost in cirmuirea easel, in indreptarea so-

36

cietsatil prin mijloacele acelea multe pe care

familia le tine la indemIna, e una din cele


mai strasnice eresil 'sociale ale .timpului nostru. El bine, innainte ca America sa, nascocease& asa ceva, inapoiatil nostri stramosi
intelegeati altfel dreptul i datoria femeii. Era
cu desvirsire staipin& in casa el, si aceasta.
chiar in casa teranului. Datinele rele in ceia

ce priveste viata casnica la atitia terani de


al nostri nu sint atit de vechl: teranul betiv,
care sa-si bath nevasta, sa, o arca cu,fierul rosu, sateanul acesta care-0 fasbuna,

parc de toate nedreptatile care apasa, asupra


lui ingramadind si el nedreptati asupra cuiva
mai slab decit dinsul, sateanul pe care-I chinuieste demonul alcoolului ce i-a zdruncinat.
Intregul sistem nervos 0-1 face a nascoci torturi noua din nenorocire sint si de acestia,

poate mai des in regiunile unde se bea ras-chit decit unde se bea tuica 0 yin

teanul acesta e not,


.

apartine civilisatier moderne. Odata, cu rachiul, cu desfiintarea bunelor gospodrii materiale i morale de odinioara, a venit i acest repulsiv
el ,

tip care se pune alaturi de ce poate fi mar

'

it

..01

37

salbatec in omenire; odinioara Ins& nu era.


Am cules, iarT rasfoind pentru d-voastra
prin ce am tiparit in deosebite timpuri, am

cules unele mrturii care merita sa va fie


infati sate.

E vorba odata de 'o glum& care se face


inteo familie indata dupa nunta: vine unul
i, rizind, arata, catre nevasta si-i spune
ca ginerele, mirele, i-a spus bataie...." Si
atunci se revolt& toata lumea, i gluma trebuie sa inceteze.

A doua zi de nunta, fiind adunati la


masa ei cu rudeniile si cu nasu-sail, Nicolae,

in multe rinduri i-ar fi zis socru-st pentru


fie-sa: bataia, Wale" ; care cuvint auzindu-1
nasu-sail,
zis: de va ajunge a se tinea
casa cu bataia, nu este nici un lucru cu
cuviinte 1.
Si alta: tot o teranca spune: odata a
ridicat bita asupra mea si de atunci I-am
urit". Propriiie ei cuvinte. De cite oil nu se
intimpla azi
Dumnezeil sa ma ierte , nu
numai in clasele acestea, dar i in altele,
,

1 Ibid., VII, p. 16 0 urm.

38
7F-

cind barbatul nu-si mai indeplineste rostur


de sprijinitor al easel... :
Tata, ce petitie scrie o femeie, la ince--sint sdraca si tiputul veacului trecut:

LI

caloasa aceia Maria; sotil a ,lut Rducan ti ca-losul, carele nu ath.nitniea dupa-sufletul rnie
Sara numai sapte fete F,;r trei oOpii mid, earnII hranesc de cptat, i barbatu-mieu, find
de tot ticalos Si nevolnic, nu sintern vrednici

11

a ni agonisi nici hrana i ne aflam de azi


pana mine, amarind pardintul" 1.

"

Am gasit si plingerea unei Tiganee, scrisa


inteo foarte frumoasti-limba, probabil de un
diac, care o i infatisa la Episcopie pentru
un ajutor: r Poate sa dat un copil ea sa
platese,
ci nici opined, in
noastre pe iarha

aceasta n'am incaltat si am iernat inte6


cioerca de tufa, ea n'am fost vrednici s ni
-Numal farm, atita-i hrana
facem
mea a creste copiii, i nici lucru de furca,
nu mai gasesc -pe la muieri, nu mai gasesc
sari hranese" 2.
I

1 Ibid., VI, p. 521.


2 Ibid., VII, p. 20.
,.'1L1 ,"

a!

39

Acum, chiar dad, n'o fi dictat-o ea, dar


daca o societate poate pune In gura unei
femei din clasa eareia-I apartine aeeasta
nenorocita, astfel de cuvinte,: apoi societatea

aceasta avea en totul alta parere decit, supt


trista noastra civilisatie. avemazi despre rostuT

femeii, chiar atunci cind nu sta in ,cioerca'


aceia de iarna.
Jru
Pe atunci era parerea hotarita ca nu toat'a
averea easel este a barbatului. `,S.111,1 e vorba

de zestre, ci de averea eistigata; pe mina,. Se


facea deosebirea -aceasta: averea muneit .
impreuna,. cistigata impreuna se stapinia,
se cirmuia impreuna. Cit era vorba de ave-rea cistigata impreuna, i barbatul i femeia

aveat asupra el aeeleasi drepturL Tar, cind


averea resulta numai din munca femeii, femeia avea toate drepturile.
Si ascultati ce frumoasa declaratie face
in aceasta privinta cineva in intaia jumatate
a veacului al XIX,lea
.
CT

Stint este tuturor oamenilor casnici ca


fiestecare feineie in casa sa este stapina, pe
strinsura easel i, de va da la niscai femei
lucratoare o legatura de Mina, sail un mertic

40

de malaiii sa putine legume sail un pahar


de rachifl, nu da degeaba, ce, on pentru torturi, pentru tesut, on pentru Innalbit, ori
pentru alte ajutorinte ale easel" [.
E o intreaga moral& cuprinsa in aceste
rinduri; dreptul femeii asupra tuturor lucrurilor care alcatuiesc strinsura easel", dreptul el de a imparti aceasta strinsura a ea-

i scopul pentru care se face aceasta


impartire. Nu prea merg acesti bani spre
sel

circiuma la clasele de jos, iar la cele de sus


spre magazinele de nimicuri, era o vreme
cind -strinsura" easel cu greil se aduna, cu
scumpete se 'Astra si se intrebuinta pen-

tru ca sa se faca, tot strinsura easel" si


mai begat&

'

Sd trecem la unul din cele mai frumoase

acte care ail plecat tindva de supt dictarea


unei femel in terile noastre.
Pe la 1680 se hotari sa plece catre Ierusalim i Locurile Sfinte una din cele mai
bogate, mai invatate si mai vestite, nu nu,

.1,1-

,
I

Ibid., p. 16.

I)

41

mai prin numele tatalui ei Si barbatului el


raposat, ci i rin faptele ei, dintre jupa:
nesele, sotii de boieri, ale Torii Romanesti,
Elena Cantacuzino. Era fata lul Radu-Voda
Saban. Crescuta in Apus, nu din dorinta

de a fi crescuta in Apus, nu din dorinta


aceasta pe care nu 0 putem critica pentru
ca o- are toata lumea intr'o vreme cind un
teolog ortodox simte neaparata nevoie sa
studieze teologia protestanta pentru a fi aice

paroh de oras sail de sat, cind se cer burse


pentru studirea limbii romanesti i literaturii
romnesti in cine stie ce departata tara occi-

.dentala, cind omul nu-si poate afla astim-

par pana nu petrece o bucata de vreme


in vre-un loc strain, cu folos problematic.
De ce ne-am mira deci ca unele persoane tin
foarte mult, cu deosebire inteo anumita lume,
cu speciale imprejurari de viata, a-11 trimete
Si astazi
din fericire cu mult mai putin

decit alta data


copiii lor, din cea mai
frageda vesta, acolo in Apus, unde invata
multe lucruri, dar uita mai ales multe lucruri. Invata multe lucruri care nu sint totdeauna de nevoie i uita lucruri care nu

42

ar trebui sa le .uite niciodata. E departat


i nicio 'crestere nu ecopilul de casil
buna cind departeaza prea de curind si pentru pica muta Vreme pe copil de parintif
WI, din aierul acela al easel care cuprinde,
Cind casa e cum trebuie sa fie, cea. mai
}Duna,

pregatire pentru viata. Din aierul

acesta al easel numai in imprejuraxi foarte


grele, si la o vrista cind Ii da searna pe

deplin de ceia ce e bine si ceia ce e rat,


si nu-si mai instraineaza sufletul, nuthal
atunci poate fi trimis pentru attune dunostipti speciale, In strinaate. i un baiat
Inca se poate trimete mai lesne, dar.curajul
acelor caxi-pf trimit fetele peste nona, mail
i noua teri, mi-1 InchipulU foarte , cu gret.
Curajul acesta nu-1 aveaU parintii de demult, cafi nu se despartlaff de copil lOr. ViaN

lor era invaVatura copiilor lor: o invatatura

prin exemple. Nu era crescuta fata ca sa


nu samene mamel el, ci ca sari .sarnene,
mama era aa, cum trebuie -sa-. fie ca .sa-i
poata semana fata, ca sari samene in tot ce
pretinde pamintul si datinele acestei teri. 1
Prin urmare, i'acheind aceasta parentesa, pe

43

care -yeti binevoi a o ierta, drumul spre Apus

se faced de nevole. Elena Cantacuzino a


petrecut in Austria. in tara trnparatului crestin o mUltime de vreme hindca era in pribegie fatal ci, .Radu erban, biruitor asupra
Ungurilor in doua rinduri: ()data, a ncis pe

(2:

Craiul UngurilOr din Ardeal, pe MoiSe Sz6ke1y,

iar a doua oara, dad, nu a Omorit pre G-aMel Bthory, a fiost numal meritul intimif ca- if
lulul acestui trufas Crain ungur. Dupa ac,easta Casa de Austria. recunoscatoare, I-a lasat sa
tie izgonit din tara. si i-a dat in schimb o mica
pensie la Viena: A stat acOlo bietul om vre-o
zeee ani din viata lui, scriind scrisori Chesarului, amintindu-i serviciile pe care i le Meuse.
IL

Intr'un moment acesta i-a propus char sa


se impace cu Gabriel Bthory, si el socotia
astfel : .,Daca o judeca imparatul asa,
;

impaca i en dlismanul midi de moarte,


numal de un lucru imi pare rail: ca, a ra-

mas si pana astazi dthtwnanul imparatului".

Dupa aceste cuvinte de omenie, a mai trait


citava vreme, si a murit la Viena: Fetele lui
aU crescut intr'acel mediu. Una a luat pe

fiulinI Mihai Viteazul, cealalta pe Postehticul

"

44

Constantin Cantacuzino, pe care, la batrinete,

Domnul, temindu-se de situatia sa, de ambitiile fiilor lui i ai Elenei, 1-a dus la Snagov,

= unde e acum o biserica reparata curat,

dar se desface caramida in praf prin partea care e reparata


i 1-a zugrumat de
un stilp al trapezariel.
Cu parere de rail trebuie sa spun Si as
ruga s'a, nu se insemne acestea, cad nu sint

in legatura cu conferinta, dar e bine sa le


spun totusi
ca de acolo, de la Snagov a
disparut, la reparatie, ,. o piatra de mormint
in legatura cu viata femeilor noastre de pe
vremuri, o piatra foarte duioasa. Sint inmormintati in biserica boieril pe cari Domnii 11
Vadat. Este si unul taiat de Mihai Viteazul,
si mai sint trei tineri boieri cad a fost p1in1

mult, toti .trel fif unei singure jupanite. I-a


omorit in aceiasi zi acelasi Domn: Alexandru-

Voda; top trei aU singerat in aceiasi clipa.


Atunci, in ziva aceia, mama lor s'a facut
calugarita, i, cind i-a fost s moara, a pus
Inti sa se fad, marl pietre de mormint
frumoase pentru copiii ei i s insemne pe
fiecare ca a fost taiat de Alexandru-Voda in

45

ziva aceia. Si la picioarele mormintelor copiilor el a lasat apol sa se puie o caramida


vulgar& pe care era insemnat, fara nicio podoaba: Aid zace cutare, nemingiiata mama,
pina la moarte".

Dupa trei copii taiar, pentru o nemingliata mama pin& la moarte" trebuia oarecare
pietate, macar fata de cAramida smereniei sale
dureroase. De la reparatie ea- nu mai exista.

Pietrele sint, caramida de pe mormintul nemingiiatei mame a resistat trei veacuri, dar
civilisa0a noastr a desfacut legatura, i pe

dinsa a izgonit-o de la locul de veghe. Si


famine numai amintirea duioas, pe care nu
o mai cuprinde nimic material astazi, ci plutete numai duhul acestei nemingiiate pain,
la moarte" asupra celor trei pietre tari care

ascund cele trei trupuri tinere cu capetele


taiate.
Inchid acum aceasta parentes, i ma intore la calatoria la Ierusalim a vaduvei lui
Constantin Cantacuzino.
)

Innainte de a plem, 41 face testamentuL


Actul acesta e de o deosebita frumuseta. Si
dupa dinsul voit cita Inca unul.
1
r

4(3
r
.

;,I

LI. 11%

0 sa intrebati
poate de ce le citez aici,
u ..!
4
4

si nu innainte. _Minded,
in legaturA nu
atit en ). religiositatea, cit cu go-spodkria
.

stricta a altor timpuri.

,,

r- t" r_

Elena Caritacuzino oven. Nlietj marl. Unul

din ei era Dornn. Credeti d-voastra ca, ea


se intelegea altfel decit ca doaintia stkpink
a tuturor Nu. Scapase doar do supt .aripi ce
nu obosjaii, cel mare, fiindck ajunsese, .Domn.
Antoritatea mamei.se opria lane
.

puterii domnesti singure. Ii era necaz si cle


aceasta, si-1 desmostenise aproape, inlkturindu-1 din testament; lar el s'a rasbunat pe
urnik: a luat averea fratilor dupa moartea
mama Cei1aii ramaneatt insa, in cask, si
ea raminea doarrina; _ea mostenise drepturile
sotului. Erail lArbat.i. de doukzeci, treizeci si

mai multi ani; ea ins& stApInik peste tot


_

cuprinsul gospodkriei, ea orinduia fara .con-

..testatie si fara discutie, i ii dadea sfaturi


celor strinsi Inca in locurile 'uncle tralse fericit tatkl, mort de multa, vreme, si mama
care pleca pe drumul pribegiei periculoase.
Intre fill el a fost unul, poate eel mai
invatat, Constantin, care a ajuns tata de

47
.

Domn:- fiul lui a fost -tefan-Voda, Cantaeuzino, un uneltitor pentru peirea lui Brincoveanu, si lumea a socotit ca moartea shoat,
lor a fost osinda pentru rascumpararea pacatului mare .ce faptuisera. Dar mama, eind
scria la 1682 euvintele de. lauda pentru
.

Constantin, nu stia pe ce drumuri ambitia


lul stearpa Ii va aduce la btrinete.
It spune sa locuiasca el in eas atita
vreme cit ea va 1-1 pe drumul catre Locurile
Sfinte si s, aiba toata cirmuirea:
Intadil, fill miei, s va imbracatii eu frica
lui Dumnezet i Aceluia Mania sa slujiti
Lui sava, inchinati. i sa iubii unul pe altul,
lacuind intru'o dragOste frateasca,, dupa cum
este zis, ca: Uncle vor fi frati adunati in numele mich, acolo slut efi pren mijlocul lor".
i

Aar: Cine va lacui in dragoste, in mine


va lacui, si efi intr'insul; ca unde iaste draSI

gostea, acolO iaste -si pace". Derept aeei

fijI miei, sa lcuii toti impreun, ca cum atd

fi intr'un suflet, sa nu se dasparta unul de


altul nici cit, ce sa cinsteasca eel mai mic
pre eel mai mare, cum se cade; asijderea
si

cel mai mare sa iubeasd, pre cel mai

t .4

48

mic, dupa, cum iaste zis. SA fie toti supt,


grija lui Constantin," suppindu-1 a fi In local
rale' ispravnic, adeca s aiba, el voie a cauta
casa mea, si de toate Sate le si mo0ile gi
tiganii miel, veri cite vor fi, ail de mosie,.

sail de cumparatoare, numal el singur sa,


aiba, a porunci tuturor citi se vor afla supt
oblastia casel mele, i s iea seama pirclabilor, si de dinsul s asculte
Sarl cinstiti i sa, va plecati invataturii
lui eel bune, i toate tocmelele ce am.lasat
asupra lui, sa le tineti cu de adinsul, neindoiti i neschimbati, precum se cuvine"...

Va, leg supt blestemul lui Dumnezeil si


supt blestemul mie cel parintesc ca sa, nu
va plecati urechile voastre supt ascultarea
cuvintelor jupsaneselor voastre, ins& de cele
proaste i vrajbitoare, care fac fratilor neviata, nici s'a se mestece ele in vorba voastra,
cind yeti avea intre voi, a pentru mo0i,

a pentru alte trebi, ce sarsi pzeasca, fiecare treaba ei" 1.


Prin urmare ceia ce trebuia sa faca fiul
.
.

1.

1 Iorga, Documentele Cantacuzinilor, p. 104 i urm.

FT

49

acuma, Meuse innainte ea: lua socoteala


pircalabilor F de dinsa ascultat toti.

Atita ajunge pentru ca sa, fie cineva lamurit in ceia ce priveste rosturile de odinioara ale femeilor in societatea noastra, cel
putin pan& in vremea cind datine apusene
prost imitate at stricat toata atmosfera buna
de pace si de viata practica armonioasa.
VI.

Acum venim la invalatura. Fara sa vreati,


.am cules impreuna co .d-voastra Inca de mai
innainte traditiunile acestea, care iesiail din
nevoile de viata ale timpurilor trecute. Femeile erail in trecut asa cum le vedem din
dovezile, din scrisele acelea care ail trecut
innaintea d-voastra. Datinele acestea de edueerie pot ele sa aiba inset valoare i astazi,
sait nu?
S'ar ,zice ca Intre len i astazi nu poate
fi o legaturd: 0 societate a fost i s'a
dus, iar noi sintem alii, traim altfel de
viata; noua ni trebuie lucruri din viemile
4

50

noastre, si nu trebuie sa, se mire cineva ca


sistemul de educatie de acum cauta sa fie
cu totul deosebit de cel de odinioara. Si
s'ar putea zice
sistemul apusean de
educatie e in sine foarte potrivit: s ne

caznim doar a schimba unele puncte de


program, dar in sistemul acela de invatamint st mintuirea. Si s'ar putea raspunde:
nu, in ceia ce priveste imitarea Apusului in
edUcatie ne-am inselat; societatea noastra
nu primeste acea educatie. Educatia aceasta
a fost superficiala, ea n'a creat suflete, n'a

dat caractere, n'a desvoltat energii intr'o


societate care avea nevoie de strasnice energii puse in serviciul 'unor raspicate carac-

i in ceia ce priveste brbatul, si in


ceia ce priveste femeia, pe care viltoarea
vieiI o prinde mai putin si care trebuie s
tere,

serveasca mai mult ca model celor cari cresc


in cuprinsul easel. Nu e bun programul apu-

sean, dar nu-s nici datinile moarte; trebuie


sa gasim ceva mijlociU, potrivit cu condiiunile schimbate ale societatii noastre."
Nimeni nu se poate gindi sa recomande
cuiva in timpurile noastre acele discipline-

51

care se invatail odinioara. Femeile invatat


sa ceteasck sa scrie i s& socoteasckceia
ce nu inseam& chiar asa de putin cum ar
crede cineva. Foarte multe absolvente a nu

clase de heal nu stiil sa socoteasca. Nu, nu era asa de putin chiar, cetffi

cite

titul, scrisul i socotitul. Scrisul... Cine scria


odinioar& scria ortografic; scrisul i ortografia erat lucruri perfect legate. Nu numai
atit, dar eine scria, i compunea. Nu numai

ca era in stare s fac& slovele, dar stia

si

irostul alcatuirii unei scrisori. N'am vazut in


=file i zecile de mil de scrisori de odinioar&

deck rare ori cite una scrisa prost in ceia


ice priveste limba sa alcatuirea stilisticO.
aceia nu Mouser& trei ani de filologie romanica, de istoria literaturii romine, de invatare a
biografiei poetilor, cum se fac in timpurile
;Si

noastre. Sint profesor de multi aril' la Unii numai ei till cite tese scrise
.prost le-am vazut. Nu e ins& una din seri..sorile acestea de jupanese de odinioark ba
chiar si de femei din clasa negustoreasck
nu e una, zic, care sa, nu cuprinda cea mai
wersitate,

,des&virsita ordine

logic& de stil.

52

Dar cetitul? Noi cetirn in mai multe limbL


Cine e absolvent de lice ceteste grecester
latineste, frantuzeste, nemteste, englezeste,
italieneste i romaneste. Un fenomen! hi in-

chipui: intr'un timp asa de scurt, sa Inve


cineva atitea limbi! Insa nu e vorba: cite
limbi stie, ci in cite limbi ceteste, in cite
.

limbi vorbeste. i atunci raspunsul e une ori

atit de trist: in niciuna.


lubirea cartii se desfacea odiniOara din
cunoasterea cetitului. Aceste doua lucruri
erat nedespartite la noi. Din stiinta multa
a gimnasiilor i liceielor se desface .de cele mai

multe on orOarea lecturii: foasta eleva vede


cartea, Ii inchipuie profesorul, i atunci ime-

diat o si inchide. De ce? Pentru c rele


amintiri din copilarie invie tot odata. Trebuie intitt asigurata doar ca e o carte si atit,.

ca nu cuprinde nimic de spaima, cum s'ar


parea.

Innainte se cetia, i e o placere s ief


unele carti tiparite la inceputul veacului al
XIX-lea ca sa afli lista prenumerantilor".
Nu e niche familie boiereasca care .sa, nu fie
represintata, i sint anume persoane pe care.

53

cu deosebita placere le gasesti. pretutindeni.

Mi-a facut o mare bucurie astfel cind am


gasit daunazi intr'o lista,. de prenumeranti"
de acestia pe doamna Maria de (sic) Draghici", care era bunica mea si care traducea
pe Adolphe" de Benjamin Constant. De cite
ori se lucra o carte noua, venia adunatorul de

subscriptii, si nu numai ca fiecare se prenumera" printre cumparatori, dar strabatea


cartea de la inceput pana la sfirsit.
Prin urmare, eine stia sa socoteasca, eine
putea sa conduca o gospodarie de douazeci,
treizeci de mosii, ca Elena Cantacuzino, cine
intelegea cum trebuie sa scrie, s faca scriso-.
rile astfel cum nu mai sintem capabili astazi,

cine cauta s ceteasca in asa fel, inch ce


e mai bine scris in toata literatura sari
imbogateasca sufletul, inseamna mai mult
decit persoanele care at opt clase de beet
plus o diploma universitara.
Dar recunosc i e ca programul trebuieste
imbogatit. Nu-1 asa ?, timpul nostru cere mai
multe lucrri de invatat decit cel de odinioara.

Poate ca trigonometria nu este de cel mai

54

mare folos pentru pregatirea unei fete si o


educatie poate fi complecta chiar daca, nu
cetesti pe Tucidide si Omer in original, cum
prevede programul scolilor de astazi. Poate
iarI ca vederea intr'o Carte de scoala a mumiei lui Ramses al II-lea, a oribilei mumii pe

care am vazut-o chiar de curind intr'o carte


dupai care invata copiii miei, sa, nu fie de
cel mai mare folos pentru ca o domnisoara,
sa, alba o crestere deplina. Mai ales ca.
se poate s nu fi vazut niciun muse, fri-vatind in Bucuresti timp de opt ani de zile,.

sa nu fi mers la nicio biserica spre a cerceta tesaurele de arta care se cuprind acolo.
Inca. Cad toate bisericile noastre sint Inca.
stralucite musee. Cita, frumuseta in podoaba de
aur a mini! de Sfint, datind din vremea lui Mihal Viteazul, ce se afra in biserica Sf. Gheorghe-

Not din Bucuresti, i eine stie ca, in aceiasf


biserica a Sf. Gheorghe este una din cele
mai frumoase catapitezme din toata, Romania? Si tot la Sf. Gheorghe, in partea dreapta a.
bisericii, se calca in picioare mormintul unui
Domn ctitor : atita a fost de calcat in pi-.

cioare, inch abia se mai cunoaste inscriptia

.-

55

cu numele lui Joan Mavrocordat, un Fanariot "

bun. Sint membri ai familiel 1u aici, dar


niciodat& n'am vazut un covor pe mormintul

care acoper ramasitele lui de Domn. M'am


rugat de un prieten din Iai care avea rude
din veacul al XVI-lea inmormintate intr'o
biserica de acolo, s& puie un acoperemint pe
mormintele stramosilor sal: 1-am mai intilnit

dupa citiva ani, i nu-1 yusese.


un om cult si bun.

totusi e

Prin urmare: mumia lui Ramses al II-lea sa

o vad& fetele e necesar Pentru desavirsirea


educatiei lor, dar sa strabata o biseric&
ortodox& ca s afle unde se odihnesc Domni
si Doamne,
cite eleve din scolile noastre,

cite din profesoarele noastre chiar art facut


acest drum ?
Prin urmare, nu ma sperie programul: re-

cunosc ca in programul acesta sint multe


parti care folosesc, dar sint covirsite de parti

ce nu folosesc la nimic decit la un singur


lucru, la obosirea sufleteasc& i trupeasca
a fetelor care Ultra', in viata batrine la 17 ani.
La aceasta da, foloseste inv&tamintul formal.
Si

avem fete care nu inteleg slujba in bi-

56

serica, care nu still s deosebeasca lucrul


frumos de lucrul urit, lucrul de arta de eontrafacerea ridicola, in loc ea prin *coal& sa, Ii

se fi format gustul. In trecutul nostru gustul


era atit de raspindit, incit omul far& gust
parea un fenomen ciudat, parea un infirm.

In miile de inscriptil pe care le-am vazut,


nu mi s'a intimplat sa aflu una gresita din
punctul de vedere al artei: o liter pus
altfel. Proportiunea este asa de bine pastrata,
socoteala asa de desavirsita, condeiul ine
terului in zugravire, dalta mesterului in
sculptura asa de sigure, incit nieiodata n'am
gasit o singura scapatare. Observati cu atentie

i trebuie sa ingrijeasca de lucruri ea


acestea: mai ales femeile
observati catapitesmele, adese on inlocuite cu oribile lucrri de timplarie de astazi: una nu samana

cu alta, este o uriasa opera de sculptura

in.

lemn acolo. Cercetati bisericile grecesti, sIrbesti, bulgaresti: putiine or s aiba fineta,
varietatea, originalitatea, superioritatea in
sculptura a catapitesmelor din bisericile

noaStre. Ar trebui ea albumuri intregi de


aceste catapitesme i alte scuIpturi sa se ga-

57

seasca in minile tuturor scolaritelor. Avem


scoff de arte i meserii, se infatiseaza fel de
fel de desemne liniare copiate dupa caiete
facute la Viena, Paris si aiurea, iar elementele acestea, care ar trebui s fie in mina
fiecareia, nu sint. In colile de fete ar trebui
s avem reproducerea tuturor minunatelor
lncrari de tesaturi si de cusaturi pe care ni
le-at pastrat trecutul Deschideti cartea pe

care ati luat-o in asta seara, Femeile in


viata neamului nostru" si vedeti acea admiTabila perdea de mormint care infatiseaza
chipuI Doamnei Maria din Mangup. In fiecare scoala ar trebui ca aceste lucrari sa se
Infatiseze fetelor. Ornamentele minunate din
manuscrisele noastre, acelea care incunjura
literele capitale,

ar putea

fi

intrebuintate

pentru cusaturi cu acul, in locul iniiaIeIor


gotice sat latine din Apus, care se intrebuinteaza astazi.
\TE

De sigur ca ar trebui alta alegere in ceia


Semnalarn cu placere alhumurile d-lui Comp, al d-rei
Minerva .Cosma, ale d-nelor Cernescu i Marghiloman si.culegerea de izvoade a d-rei Margarita Mfiller-Verghi.

58

ce se invata, dar nu pentru a discuta acest


lucru am inceput partea a doua a acestel
conferinte, ci pentru altceva. In afara de
inStrugie este acea deprindere pentru viata,
cu privire la care tot trecutul nostru da invataturi valabile Si astazi.

Ar putea crede cineva c religiositatea


este un element inutil sufletelor de acuma,
si s'a facut odata la Iasi 0 intreaga propaganda in vederea inlaturarii ultimelor elemente de religiositate din suflete. Era un domn
acuma traieste aid. ca gazetar mai putin cu

vaza, , care a stat in fruntea unui curent


anti-religios i credea ca, face un lucru grozav,
ca societatea romneasca-1 va fi vesnic

recunoscatoare pentru opera pe care a indeplinit-o ; venia cu lumina, si fugiat in


toate partile, ingroziti, liliecif negri al trecutulul... tiI d-voastra bine cine e, i nu

vreat s'o spun et aid. N'ati trait pe vremea


revistel C o
rn p or an ul"... Pe vremea
aceia se credea ca se indeplineste o opera
foarte folositoare prin combaterea acestor

ramasite de religiositate care se pastrasera


de societatea r 0 m an eas c a. Era Mitro-

59

polit in Iasi Iosif, un batrin care represinta


traditia cea mai buna monahal a trecutului
nostru: fost ucenic al lui Chesarie de Buzat,
care si el amintia prin numele sati pe marele Chesarie de Rimnic,
prin urmare din
rindurile acelor oameni sfinti can niciodata
nu s'ail apropiat nici de vulgaritatea vietii,
nici de pacatele
tinr stint, sfint ca
barbat luptator pentru biserica lui i batrin
venerabil prin vrista lui, prin toiagul de
Mitropolit pe care-1 tinea in min i printr'un sir de binefaceri pe care le-a savirsit.
in cea mai deplina saracie, ca acel Veniamin
Costachi, calugarul care nu stia a doua zi cu

ce o sa se hraneasca. Acest batrin sfint era


un elenient de imoralitate pentru domnul cu
pricina: in societatea romneasca nu exista.
decit primejdia propagandel obscurantiste"
a Mitropolitului Iosif. 11 provocail s raspunda

la cutare argumente, ca si cum logica omeneasca ar fi cel mai bun mijloc pentru a socoti
toate adincurile necunoscute ale cerului Si
sufietului.
Nu e adevarat om de stiinV acel care nu
stie margenile stiintei, si nu exista lucru mai
.

60

nestiintific decit a spune: nu, in numele stiintei,

acolo uncle ea nu are de spus, nici: da, nicl:


nu.' Curentul adela iesan nu intelegea insa lucruri ca acestea, i campania lor a trecut
asa de rapede!... Tar acurna ni dam cu totii
.seama ca sufletul omenesc are, oricind, nevole de nadejde si de mingiiere.
Nu sint toate sufletele tart. Sint unele ,care

se opresc la margenea cimoscutului: Ma


-opresc aid, nu vreaU sa ti decit fapta buna
care pleaca de la mine, si nu-mi trebuie

mai mult". Dar nu toate sufletele sint astfel,


ci sint i suflete de acelea care vreaa sa se
razime pe ceva, i, daca vor voi sa se razime sigur, nu se vor razima niciodata
pe silogisme, ci mai curind pe bratele celei

din urma crud putrede pe care o vor intilni in drumul lor. Nu, religiositatea nu e
un fenomen care s apartina trecutului. Cit va

fi durere omeneasca nemingliata, cit va fi


nadejde omeneasca neajutata de oameni, cit
va fi curiositate omeneasca doritoare sa treaca
dincolo de margenile tiintei, atita vreme sufletele omenesti vor trebui sa aiba in cupritl-

sul lor o parte pastrata numai pentrn religie.

61

Afel, luptatorii teribili pentru adevarul tiin-

tiflc nu erat oameni superiori; sint insa oameni superiori cari-sI interzic sa faca aceia
ce aU facut ei. De sigur, oricine are credinta. sa, pe care e. dator s i-o pastreze
pentru dinsul are convingeri pe care nimic
nu-1 sileste sa le raspIndeasca mai departedecit constiinta lui. Caci noi nu traim numai
pentru noi, ci i pentru alii, i nu ni e ingaduit sa jignim prin pareri care nu se pot dovedi, prin pareri personale care nu se pot
impune prin argumente pentru ca sint dincolo de margenile argumentelor, suflete care

traiesc inteo credinta seculara 'n care ail


adormit, multmind lui Dumnezeil pentru bu-

nurile din viata i cerind rasplata dreapta


dupa moarte, innaintasii nostri. Noi sintem
urmasii acelora, si trebuie sari respectam facind loc in .sufletul nostru credintei in care
ei ail trait, pe care ei s'ati sprijinit, care li-a
facut cu putinta viata in imprejurari groaznic
de grele. Si, am zis-o, traim in mijlocul oamenilor, deci sintem .datori,
precum sintem..
datori si a raspindi ceia ce este cu adevarat
folositor in cugetarea noastra,
sintem datori.

62

Ls'a pastram in sufietul nostru, oricit ne-am


crede 'fidicati mai presus de mintile vulgare,
ceia ce ne leaga de gellalti oameni.
Nu e datorie mai innalt pentru om decit
.datoria sociala. Datoria sociala a omului
cere mart jertfe, i chiar daca cea mai mare

ar fi jertfa unei parti a marturisirii de con.tiintk spre folosul acelor cafi traiesc i in
amintirea celor earl i-an pregatit. viata, omul
cel mai mare e dator Inca, sa aducl i acea.sta jertfa.
Dar eine s'a intretie religiositatea in socie-

tatea noastra? Protesorul de religie? Dupa


judecata de azi, aa ar fi. Cine intretine vigoarea natiunii? Profesorul de gimnastica.
Iubirea cetirii? Profesorul de limba romina.
In competinta budgetara a cui intra, deci,
religia? A profesorului de feligie. Preotul

n'are a face doar cu sufietele decit cind


credinciosul vine in biserica. riiridca insa
credinciosii nu yin la biserica, atunci, profe,

sor de religie, in schimbul a 200 de lei


se cer acum 300 de lei; jertfa va
pe luna
fi de sigur mai mare cind va fi i leafa mai

63

mare , preotul, trecind din biserica goala


in scoala plina, pregateste religiositatea.
Numai cit religiositatea nu se invata. tii
ca, sint persoane care cer suprimarea lectief
de religie. Sa nu se supere profesoril de religie, dar nu still daca n'as cere si eU suprimarea lec.VeI de religie, dar din motivul
opus celui al dusmanilor religiei: in' folosul
religiei. Fiindca, trista, marturisire, profesorii
de religie servesc adese off ca sa fad, religia
,odioas. Sti i eU ceva. Am invtat si et,

dupa, o carte de prin 1860, morala Fauntrice si morala dinafarice . Nu oig ce este
morala launtrica," i morala dinafarica" ?
Eti tot am resistat, dar sint multi cari nu se
duc la biserica, fiindcars1 inchipuie c undeva,

intre chipurile sfintilor, este si chipul morale l'auntrice" de o parte si al morale


dinafarice" de alta, parte,
i aceasta ii Ingrozeste.

Nu d-lor, religiositatea nu se invata ascultInd expunerea" filosofica a dogmelor, i nici

enuntarea metodica" a principiilor morale


rostite prin gura dumnezeiasca a lui Isus; religiositatea se invata vazind un om religios,

64

cum milostenia se invata vazind un om


miloS i spiritul rugaciunii 'vazind un om
care se roaga cu adevarat. Atunci cind cineva

nu va vedea in casa lui pe nimeni rugindu-se cu sufletul, nu cu buzele i cu degetele prinse in semn de cruce si cu genunchii plecati spre adorare, pe nimeni jertfind
cele omenesti cu gindul 'la lucrurile care se
gasesc mai presus de ele, atunci cind in casa.
lui nu va sufla niciodat acel curat vint al
instrainarif senine de ceia ce viata are mai
crud si mai aspru, toate lectiile de religiositate, ba chiar i licentele teologice ale profesorilor din Cernauti, nu-i vor folosi de loc. Al-

tarul Bisericii noastre are pret, nu cind

1-af

vazut Inti servit de un preot de biserica


bogat imbracat in odajdii aurite, ci de a
biata femeie batrina cu lacrami in ochir
acasa. Si, de oare ce aceasta se vede din
ce in ce mai putin, religiositatea dispare..
Innaintea preotului, trebuie sa fie acele suflete simple rugindu-se la Dumnezet. Oricum,

daca nu vor face din tinar un credincios


mare, vor da fara indoiala un om mai bun.
decit ceilalti.

*-

65

Astfel, cita vreme societatea are nevoie de reliogisitate


i va avea totdeauna o societate

menita, ca a noastra, s& mai aiba, Inca multe


zguduiri strasnice, femeia trebuie s fie pre, gatita prin intreaga el educatie pentru aceasta.
VIII.

Si noi avem nevoie de innltarea sufletelor


noastre i altfel: noi sintem, sa nu ni-o

ascundem, de sus si pan& jos niste oameni


adesea cam... ordinari. Uitati-va oriunde: in
viata social, in viata politic, in soils, cel
de polemic& 0 cellalt. Asupra noastra trebuie

sa se intinda, i o binecuvintare de arta.


Sintem inteligenti, i putem sa fim distinf,
ale1. In trecut am i fost. Innaintaii nostri

aveat in tot ce faceati o nuanta de aristoe neasteptat ?


cratie. Teranul nostru,
teranul nostru, mai ales in regiunile de munte
din Moldova, este mai aristocratic in cuge-

tarea lui, in faptele i vorba lui, decit eel


din clasa de sus. Este o omenie i o sfiala,
inteinsul, de care noi nu mai sintem capabill. In alegerea cuvintelor el sta multa vreme
pan& se hotareste, in 3& te urmaresc indelung
5

66

cuvinte ale lor, zbucnite din suflete- calde,


adevarate i frumoase. Cu greil am gasi la
scriitorii din timpul nostru mai multa poesie
decit in cutare rinduri de plingere scrise de
cine stie ce logofat vechi i vrednice de a sta

alaturi de acele pagini cu care se glorifica


mai mult literatura .noastra astazi.
Ei bine, prin ce am putea noi iesi din aceasta

trivialitate a oamenilor minati de ambitie, de

setea de stapinire, de goana dupa placerile


materiale ale vietei ? Cum am putea face sa
nu ni samene urrnasii cu tinerii aceia grasi,
cu ochil stralucitori de pofte, cari parca sint
=flag de toate titlurile pe care le ail in buzunar, de toate poftele pe care cu siguranta si le
vor satisface ? Tipuri1e acestea trebuie corectate

prin arta. Poate insa revista de arta, istoria


artei, filosofia artei, conferinta artistica, expositia de tablouri: la care te dud. de trei off pe
an, i s'a ispravit ? Nu.

Odinioara triam in arta Ma pretentil: :de


arta; cuvintul arta" s'a introdus doar de cu,

rind in aceasta, tara, de arta! Credeti ca acei cari

a facut cele mai frumoase picturi, cele mai


frumoase sapturi in lemn si in piatra, ca i cei

67

vestiti cintareti in poesiile anonime, eel mai


marl inspirati visatori al trecutului nostru, credeti ca el stiail ca fac arta" ? Fereasca Dum-

nezet... Cu toate acestea, instinctiv oamenii


aceia se incunjurail de arta. Daca ,puteti
fazbi cindva in vre-o veche casa de boier

care sl nu fi fost cu totul modernisata


cad avail o nra impotriva trecutului..., oriunde-1 vedem ne napustim cu furie de Vandali
asupra lui di ttrugem zicind parca : Inca unul
yeti intelege incare n'o sa ne mai mustre!
tuitiv, din orice proportie, aceasta. Rasbatind

tara, in casa cutarui proprietar care nu vine


decit din zece in zece ani acolo, yeti afla
in cele mai mid amanunte de mobilier, in
cele mai modeste elemente de impodobire cea
mai desvirit potrivire artistica. Si eine facea

aceasta ? Boierul ? Nu: jupaneasa, sotia lui.

Ea izbutia s creeze acel mediu de aleas


si armonica arta, care era al doilea mijloc
de a cultiva sufletul.
Dupa noul program se fac nu Ohl cite
lecOuni de arta" , se invata dupa noul program numele tuturor pictorilor Mabel din veacul

al XVII4ea, cu enumerared tuturor tablou-

68

rilor pe care le-at facut, nume dupa nume,


data dupa data, titlu dupa titlu, buche dupa
buche. Aceasta... monstruositate face parte
si acum din programul scolilor secundare de

fete, pentru clasa a VI-a. E unul din cele mai


potrivite mijloace de innabusire i desgustare

a sufletului, sa vorbesti de lucruri pe care


eleva nu le are la indemina: un Rembrandt
exPlicat fara, sa se arate fie Si o copie proada

dupa un tabloil al lui, ci nuinai un desemn


facind pe mica
negru pe hirtie galbena,
esteta," s alba, ambitia ca ar cunoaste pe
Rembrandt, pan& acolo incit sa, i discute
asupra lui! Mai bine ar foloSi o singura excursie scolara, pana la marile musee din
Viena, cale de doua zile, decit un an intreg
de buchereala" cu privire la istoria arteL
,

IX.

- Dar, fiindca e i tlrziU, sa incheiem prin


afirmarea necesitgii de a pregati pe fetele
noastre, printr'o educatie real i practied,
pentru rosturile pe Care innaintasele lor din

eacul al XVII-lea si al XVIII-lea 11 avuser


in viata material, in cirmuirea casei, in_

69

administrarea mosiilor, in crearea i rinduirea

bogatiilor taril. Cite din femeile care se bu-

.curt astazi de o crestere aleasa pot sa administreze o mosie, cite pot sa, primeasca,
o avere, i s o transmita intreaga urmaOlor ? Astazi vezi rar de tot femeile mai
mult de o oarecare vest&
care sint capabile de asa ceva. Cu un veac sat cloud, in
urma, insa, raminind vaduva, fie si la 20
ani, o femeie fart insusiri exceptionale cuteza sa primeasca mostenirea i stia s o administreze. Epitropie, cpnsiliu de familie, sinecure de tutela pentru persoane scapatate,
industria minorilor,
lucrurile acestea nu
.existail. La moartea sotului, vaduva rminea
stapina cu egale drepturi: vindea, cumpara,
si niciun tribunal n'o intreba nimic. Era doar

tribunalul cel mare si fard apel care cerea


socoteala sus, la Scaunul de judecata unde
nu se insala niciodat... Dar in afara de
acest 8caun de judecata unde nu se poate
minti, nu se recunostea pe pamint niciun
fel de judecata impotriva sotiei, a mamei. S

mearga innaintea tribunalului ca s ceara


verificarea socotelilor tutelei, nu i-ar fi intrat

70

in minte asa ceva. Dar tot asa n'ar fi avut curagiul s plece undeva in lume, lasind toata
gOspodria strinsa i de dinsa O. de barbatul ei,

venitul zestrii el pe mini straine. Mosul administrate de arendasi strini pentru ca vaduva

sa. poata, trai 1initit cine tie pe unde, aid

la noi nu se gsiati.' 0 astfel de femeie ar


fi fost socotit desonorata cu desavirire.

Nu pot uita splendida pledoarie a lui Mihail Kogalniceanu, facuta pentru o vaduva din
Mold va, pe la 1840, cuvintare care ar trebui
s se gasiasca, in fiecare carte buna de cetire,

frumoase pagini ale omulul acelui minunat


care in vorbire era acelasi lucru ca Eminescu
in poesie : la Eminescu citeva acorduri, ii
sufletul e vrajit, fermecat; la Kogalniceanu
in graiti, de o potriv ; cele d'intalt accent&

ale glasului sat sun& ca venind din alta


lume, mai mare, mai larga decit a noastra.
Acele vre-o zece pagini de pledoarie pentru 0:

vaduva careia i se cerea socoteala de fill


ajun1 marl i cari aveat nevoie de bani de
risipit, ni arata cum traia atunci o vaduva.
tinara In Moldova :

71

Cine nu stie in pamintul nostru trudele,


sufefintile i lacrimile ce ail fost viata pos.telnicesel in vadea de zece aril? Cine n'a
vazut pe aceasta, duioasa, mak& incunjurata

de nou'a copii mid rapiti de intreaga avere


stramoseasca, puind de o parte slabiciunea
femeii

rusinea sotiei de boier mare si

aducindu-si aminte numai ca este mama si


ca trebuie sa-si hrneasca pruncii? Cine n'a
vazut-o ziva alergind pe la straini i pe la
inimile facatoare de bine si cu talgerul, pot
zice, cerind pine pentru flii sal.? Cine nu-si
aduce aminte de dumneaei traind in niste
ticaloase bOrdeie, suferind chinurile ploii si a

gerului, lipsita, de cele inti trebuinte ale


vietuirii i, cu toate acestea, aflind Inca in
curagiul i iubirea sa catre fii destule mijloace spre a dadaci singura pe cei mai mid

prunci si a plati, pe de alt parte, grele


lefi pe la pensioane

dascali pentru cei

mari 1?"

Educatia de astazi nu pregateste de loc


pe femeie la asa ceva. Barbatul insusi e doara
I Studif i document, XVI, p. 42.

72

adese ori ingrozit innaintea greutatilor vietii;

tinerii aceia fricosi de viata, cari alearga la


adapost de la inceput sint eel mai pacatos
document moral al timpului nostru. Nu i-ati
vazut oare temindu-se de a mrturisi o credinta, ducindu-se acolo unde nu e niciuna,
pentru c li se deschide uor portita de din

dos ca sa ajung mai rapede unde sint


baieti triumfatori cari cer
in puterea diplomel eel 500 de franci pe lun
la inceputul carierei? N'ati vazut pe acei dari
se ingrozesc innaintea dificultatilor marl de a
intemeia i tinea o familie, scotocitorii aceia de
zestre, cari-0 vindtineretele delainceput pentru
un venit ? i ginditi-va acum la educatia amelocurile de frunte,

ricana, care scoate pe tirarui de 15, 20 ani,


cel mai tirzi, singur, Mr& protectie, deprins
sa-si caute existenta unde e viata mai in-

vierpnat, in dumniile i greutatile ei, si


el n'are multamire decit atunci cind, stind in

gramada, a primit i dat lovituri, cind s'a


luptat corp la corp cu primejdiile i asprimile traiului i a ingenunchiat aceste greutti, 0, atunci cind le-a ingenunchiat, se
simte barbat si se bucura, de biruinta lui!

73

Cind n'avem intre barbafif de astazi su-fiete, putem sa cerem asemenea porniri eroice
la femei ? Nu. Cu toate acestea, cit de

mare ar fi datoria femeilor de a-si creste


copiii in felul acesta... ins& ele nu-i vor
putea creste astfel pin& nu vor fi primit, ele in.sele prin educatia lor altd intelegere a vietii,

nu pe drumul unde se lunec& usor catre


praceri, ci pe acela unde se rsbate gret,
InsIngerindu-te prin stinci i maracinI, care
o departata biruinta, sa chiar si far&
.aceast& departata biruinta!
,

Avem in timpul de astazi o strasnic&


problem& agrar. Strainif ne string de toate
partile pentru a ne alunga pana si din acest
ultim razim al vietii nationale. Din ceia ce
generatiuni intregi de boieri statorniciti acolo
cu gospodaril care faceati admiratia strainilor, ail claklit i impodobit, nu 'Amine adesea nimic deck pare#I gol ai celor mai negospodari luxosl din lume. Ei bine, aceste
gospodaril paraginite, aceste brazde secate,
AcestI terani famasi fax& niciun sprijin, far&
niciun sfat, fara niciun ajutor in strasni-

74

cele nevoi ale vietii, toti acestia

toate

acestea nu chiama oare pe femeile claser


noastre bogate a indeplini cea mai stint&
opera care se poate svirsi aid i astazT ?
In orasele acestea, din ce in ce mai pierdute pentru nor, in orasele acestea in care
nu zic: dusmanii nostri, dar nu totdeauna prietenii nostri
se ingramadesc
ceTialT

din toate partile si se aseaza aid la noi din


bielsug, in neputinta noastra de constiinta,
tog cu viata lor social& deplin organisata
de acasa, cu societatile lor de gimnastica,
societatile lor de lectura, 'ocietatile lor de
musica,
tot ceia ce este in legatura cu
sufletul i cu trupul,
stabilind pretutindeni
bisericile lor, co1iIe lor, de la cele mai de jos

pan& la cele mai de sus, aducind o civilisatie superior organisata, nu pentru pace,
ci pentru ra,zboit, avangarda a cuceririi,
avangarda muncitoare, nearmata In aparenta, a cuceririi peste mahalagiii ce pier
.

de oftica, peste functionarii ce se liaised, pentru


legea pensiilor i suprimarea retinerilor asu-

unde e inceata, indratnica,


eroica impotrivire a femeii? Aid, unde noi
pra lefurilor,

,
-

75

sintem adese on numai o plebe uitata, un


proletariat de functionari:, 0 boierime stralu7
citoare in aparenta, mincata ins& de creante
neplatite i de imprumuturi la Credit, i totwit ne evitam urindu-ne intre noi, functionarul despretuind pe mahalagit i cel de

sus despretuind lumea de mijloc a functionarilor,

unde e femeia care s apropie,

solidariseze, s .unifice? Cind ceilalI yin


de toate partile organisati in astfel de legiuni cuceritoare, iar noi sintem niste biete
cete risipite, sarace sufletete, sarace mate-, \
sa,

rialmente, fart, a ne intilni nici in biserici,


unde nu calcam, nici in sail de conferinte,
unde nu venim, nici pe bancile Universitatii,

care sint doar fabrici de diplome,


cine
are mai mult datoria sa predice teleror, nu
de sus, ci din mijlocul mu1imii Irises!, ace1a4
crez, crezul re1igiositiT stramoeti, al cre-

dintei in natiunea noastra, in nevoia unel


innaltari i purificari sufleteti generale, crezul
legaturii strinse a tutulor elementelor romanest! impotriva coloniilor cotropitoare care,

f4i sa ascuns, aU nvlit asupra noastra, ? Cine are de indeplinit acest apostolat:

76

,de a da unei societati fr suflet un singur


suflet, care sa, fie sufletul traditiunii noastre?
Femeia. Si pentru aceia toate si1ini1e barbatilor vor fi zadarnice, atita vreme cit
in cea mai bogat ca i in cea ma saraca, din case, predicatorul lucrurilor bune
nu va avea ajutorul devotat, de fiecare
al aceleia care, indreptindu-si brbatul pi

indrumindu-i fiul, e singura in stare a incepe opera de reunire a puterilor noastre sl-

bite spre a putea resista astazi *i a putea


birui mine puterile cele marl care ni stall
in fata!

fe

DE ACELAS1:

Femeile in viata neamului nostru, 1911.


Scrisori istorice de femei (cu un adaus de tes-tamente i fof de zestre); n preparafie.

Tiparitk pentru societate, de Casa Bisericii.

DE ACELASI:

Femeile n viata neamului Niostru, 1911.


Scrisori istorice de femei (cu un adaus de testamente si foT de zestre); n preparafie.
!,P

PRETUL 1 LEU.