Sunteți pe pagina 1din 32

REVIST~ A UNIUNII

SCRIITORILOR DIN
ROMNIA
SERIE NOU~, 32 PAGINI

10
OCTOMBRIE 2017
NR. 10 (1626)
ANUL XXIX
1 LEU

Revist` finan]at` cu sprijinul Ministerului Culturii [i Identit`]ii Na]ionale www.revistaorizont.ro

CU CLASICII,
|NAINTE!
cyan magenta yellow black
orizont
2
DOCUMENTAR
documentar

DE LA TITU MAIORESCU,
C~TRE1
BANAT
CORNEL UNGUREANU
. Titu Maiorescu scrie despre Victor Vlad maiorescian [i de sublinierile c`linesciene. Poetul
Delamarina \n 1898 1898, se apropie de 60 de ani, dispare prea tn`r, iar Unirea anuleaz` cu totul
[i-a \mplinit toate profe]iile literare [i politice. cultura care s-ar fi \mplinit "de jos \n sus".
Sau nu [i le-a \mplinit pe toate? Ce se \ntmpl`
\n literatur` azi, dup` ce ne-am desp`r]it de 2 . De la Titu Maiorescu la G. C`linescu.
Alecsandri, Eminescu, Creang`? Nici Slavici, {i la Gabriel }epelea
}epelea. Dup` Victor Vlad Dela-
nici Caragiale nu mai sunt lng` el. Nici "marele marina a existat o anumit` iner]ie a dezvolt`rii
talent al lui Co[buc" nu poate \mplini a[tept`rile: literaturii dialectale: versurile r`mneau doar
"Se vede c`-i lipse[te varietatea cuno[tin]elor suport pentru spectacolul popular. Un spectacol
[i acea neobosit` [i nemiloas` cizelare care care presupunea carnavalescul, clauneria, \ntre-
transfigureaz` pe cei p`trun[i de sfin]enia formei, cerea. ~l m`i tare om din lume a devenit parte
precum a transfigurat pe Eminescu \n epoca sa a defini]iei localnicului. Maiorescu a fost \ntiul
de maturitate". Poate c` dincolo de hotarele care a atras aten]ia asupra literaturii dialectale,
romne[ti exist` semne? va fi fost G. C`linescu cel de-al doilea?
"Pe o treapt` mult mai jos, dar totu[i pe Gabriel }epelea vrea s` se \nscrie la doc-
una dintre treptele care duc la \n`l]imile artei torat la G.C`linescu cu o tez` despre Rebreanu,
(s.n.), \ncol]ise printre romnii din Banat talentul dar \n anii 1946-'48 Rebreanu era \nc` un "scriitor
unui alt tn`r, mort [i el cu zile ca Popovici, fascist", a[a c` G. C`linescu \i propune o tez`
de-abia ie[it din copil`rie, neavnd timp s` se despre literatura dialectal`. "D-ta ai publicat
formeze, r`mas aproape necunoscut, dar meritnd studii despre scriitorii ]`rani din Banat. Cuno[ti
s` fie cunoscut, c`ci \n feluritele [i dezordonatele provincia, istoria ei. O cunosc [i eu, de cnd
\ncerc`ri spre care l-a \mpins goana febril` dup` am fost profesor la Timi[oaraCe-ar fi s` tratezi
ale artei, este una care de[i pera pu]in un subiect despre literatura dialectal` b`n`]ean`
dezvoltat`, de-abia indicat` de el introduce pornind de la un reprezentant mai pu]in cunoscut,
un element nou \n mi[carea noastr` literar`: pe care eu \l amintesc \n Istoria literaturiiG.
poezia dialectal`". Grda?!
Care ar fi "treptele care duc spre \n`l]imele Teza de doctorat se va numi G. Grda [i
artei?" Maiorescu descoperea \n scrisul lui Victor literatura dialectal` b`n`]ean` [i a fost sus]inut`,
Vlad Delamarina "un element nou \n mi[carea cu elogii, \n fa]a unei comisii din care f`ceau
noastr` literar`: poezia dialectal`" (s.n.). Poezia parte Tudor Vianu, Umberto Cianciollo, Al. kitschului, ct [i prestigiul insuficient al Banatului "auslaenderilor" - OlmsPresse Verlag, de pild`,
dialectal` era [i o form` de divertisment Rosetti [i, pre[edinte, Iorgu Iordan. De ce a optat literar nu puteau sus]ine o ini]iativ` cultural`: tip`re[te cu insisten]` literatur` [v`beasc` - nu
spectacular, dar [i de afirmare a valorilor lo- G. C`linescu \n 1946, \n acest timp al cutremu- n-au putut demonstra necesitatea unor literaturi sunt mai pu]in implicate \n acest proces. Nikolaus
cale: o form` de a rezista [i de a se diferen]ia relor politice, al interdic]iilor, al rupturilor \ntre alternative, prima dintre ele fiind cea "dialec- Berwanger [i Ludwig Schwarz au realizat
de ceilal]i. Sunt elemente asupra c`rora nu s-a "vechea" [i "noua" literatur` pentru "literatura tal`". adev`rate performan]e \n materie.
insistat suficient. Chiar dac` nu e un scriitor dialectal`"? Era vorba, \n vremuri grele, despre Dar La Lilieci al lui Marin Sorescu? Ideea
mare, chiar dac` e departe de autorii \nsemna]i o literatur` alternativ`, despre o literatur` care 3 . [i la Gra]iela Benga
Benga. Edi]ia operelor scriitorului de a face din textul literar o barc`
ai momentului (care sunt Co[buc, Goga, dar [i s` se \mplineasc` "de jos \n sus", sau despre lui Victor Vlad Delamarina, realizat` de Gra]iela de salvare a cuvintelor sau a habitudinilor
Maria Cun]an, zice Maiorescu), tn`rul mort salvarea unui tn`r ]`r`nist? |n 1970, dup` mai Benga ni se pare, cred c` am mai scris, o \ntre- condamnate la uitare a fost [i va r`mne im-
la 26 de ani are o importan]` deosebit`: exprim` mul]i ani de \nchisoare [i dup` o dificil` reinte- prindere \ntru totul excep]ional`. {ansa acestei portant`. Reg`sirea universului arhaic, a spa]iilor
un moment inaugural. Ar putea deschide o cale. grare \n cultur`, Gabrel }epelea a publicat Studii edi]ii e de a demonstra c` tn`rul Victor Vlad insulare re-define[te actul poetic.
Criticul insist` \nti asupra traducerilor, a de istorie [i limb` literar` (Ed. Minerva, 1970), a scris mult. A crezut \n destinul s`u de scriitor. Carnavalul, petrecerea, bucuria de a tr`i
localiz`rilor (a localizat, scrie Maiorescu, \n care la loc de cinste figureaz` Literatura \n Jurnalul pe care \l recupereaz`, \n \ntregime, s`rb`toarea, de a fi \mpreun` cu ceilal]i fac din
comediile Pe la Miezu nop]ii, Lacheul pedagog, grai b`n`]ean. George Grda [i al]i continuatori Gra]iela Benga, felul \n care citeaz` numeroasele literatura dialectal` o crea]ie cu statut special.
Gusturile nu se discut`, Pacienta, lucruri f`r` ai lui Victor Vlad Delanmarina. m`rturii ale trecerii scriitorului prin "geografia" "Barocul b`n`]ean" descoperit de Blaga ([i
importan]`, dar care poart` \ns` marca spiritului Numeroasele antologii ale literaturii dia- sa pun \n valoare intui]iile lui Maiorescu [i C`li- supralicitat de anali[tii culturilor locale) \[i poate
lugojean), [i-a descris impresiile de c`l`torie lectale b`n`]ene cea a lui Gabriel }epelea, nescu. {i eforturile de a duce pn` la cap`t o descoperi \n poezia dialectal` un tip de afirmare.
ca ofi]er de marin` a c`l`torit mult \n Ano, Ano, Logojano (Versuri \n grai b`n`]ean. imagine. Un proiect cultural. Invadat` de amatori care \[i caut` ([i) aici o
foiletonul ziarului Dreptatea. Selec]ie, prezent`ri [i introducere de Gabriel Ar trebui s` \n]elegem, scriam alt`dat`, c` cale de prop`[ire, "poezia dialectal`" a Banatului
{i adaug` Maiorescu: "Dar al`turi de acestea }epelea. Editura Facla, 1974), \n care sunt tr`im un moment \n care reabilitarea literaturilor se sprijin` pe c]iva autori care trebuie reciti]i.
au r`mas de la Victor Vlad cteva poezii, aruncate selecta]i Victor Vlad Delamarina, George Grda, dialectale nu ]ine de capriciul unor savan]i/ supor- Profesorul, scriitorul Ion Viorel Boldureanu a
numai a[a, din condei, scrise de el poate mai Cassian R. Munteanu, Tata Oancea (Petru E. teri, ci de buna devenire a postmodernismului. \ncercat, \n ultimii ani, s` realizeze \n cenaclul
mult \n glum`, dar totu[i concepute cu instinctul Oance), Grigore Bugarin, Constantin Miu-Lerca, Antologia liricii friulane, de la Rena[tere pn` "Marius Munteanu" o actualizare a scrisului
sigur al omului de talent; ele \i desemneaz` un Virgil {chiopescu, Delia Pia Brlea, Marius azi, realizat` de Pimen Constantinescu, volum dialectal. |n momentul \n care \l comemor`m
loc deosebit \n mica noastr` literatur`. Sunt Munteanu, Nichifor Mihu]a n-au fost suficient monumental ap`rut la Clusium \n 1993 putea pe Titu Miorescu, e bine s` ne amintim [i de
pu]inele poezii scrise de el \n dialectul lugojean, de conving`toare, \ntr-un timp \n care att invazia fi un reper. Nici seriile de poezie german` a acest semn al s`u.
cteva de oarecare valoare \n sine, toate de
valoare prin faptul c` sunt \n adev`r dialectale.
Cum cultura artelor nu se preg`te[te, cum pare
la prima vedere, nu din sus \n jos, ci de jos \n
sus , a[a arta cea mai dezvoltat` \[i prime[te
KARAOKE
sucul tr`iniciei din via]a popular` \n naivitatea
ei incon[tient`; de aceea [i trebuie s` fie
ADRIAN BODNARU {i-l \nchipuia \mbujorat,
ner`bd`tor s` porneasc`,
na]ional`; iar dialectele \ndeosebi sunt un izvor Avusese un vis z`pada \n pern` dup` ce a]ipise o clip` de cald.
de \ntindere pentru toat` fiin]area limbii literare [i a ]inut s` ni-l povesteasc` [opte[te. o trezise ninsoarea din noaptea trecut`.
. Din acest punct de vedere se cuvine s` Trebuie spus c` \n vremurile acelea
ne interes`m de primul nostru poet dialectal". Se f`cea c` era iarn`, demult, El a[tepta doar s` se conving` singur frumuse]ea circula pe mijlocul drumului
Maiorescu vrea s` sublinieze c` poetul [i dirijorul band-ului din bar de ceea ce intuise din prima: [i avea volanul pe centru,
lugojean este primul care conecteaz` altfel
literatura la publicul ei - la adev`ratul ei pu-
\i f`cuse cuno[tin]` cu o berlin` nou`, c` era cu des`vr[ire goal` nu pe stnga sau dreapta.
blic; primul scriitor care \[i descoper` r`d`cinile care s`-l conduc` la sigur. sub vizonul ei lung
\n limbajul regional. Co[buc, Goga, Maria pn` la jum`tatea a doua a ro]ilor. Dar fericirea e scurt`,
Cun]an implicau satul, universul ]`r`nesc \n Nici nu apucase bine precum [tia [i el,
definirea lumii de peste mun]i. Sunt autori care s`-i abureasc` oglinda dreapt`, B`nuia c` nu poart` a[a c` s-a apropiat de portiera berlinei,
s-au \ntors c`tre lumea satului, dar la o lume s`rutnd-o galant, nici m`car un scaun pe dedesubt, a pus mna pe mner [i a tras.
pe care abia Victor Vlad Delamarina o identific` c` se [i \ndr`gostise. de care s-o dezbrace.
[i prin limbajul ei limbajul dialectal. S` repet`m Doar de att a fost nevoie
numele poe]ilor pe care Maiorescu mizeaz` la Berlina i-a r`spuns |ntrzia s` se conving`, ca s`-i r`spund` un miorl`it gros,
1898: Co[buc, Goga, Maria Cun]an, dar [i Ioan cu o privire lung` de faruri de cea]`, numai [i numai ca s`-i simt` [oferul de taxi,
Popovici-B`n`]eanul.
Punct de sprijin pentru noua construc]ie,
[i lampa de mar[arier cu creast` blond`, [i schimb`torul de viteze
care s` plece de la "via]a popular`" ar fi fost i s-a f`cut alb`, cum se purta pe atunci s`-[i ciuleasc` must`]ile brusc
Victor Vlad Delamarina, slujit \nc` de elogiul de-a \nceput s` suspine \n familiile germane pursnge. sub palma grea a [oferului.
orizont
3
LUDEX
ludex

UN NOBEL PENTRU EMO}IA


MUT~ A CUVNTULUI PENELOPEEA, DE
CRISTINA B~NICERU ATRIUS DIN ABDERA
C~LIN-ANDREI MIH~ILESCU
Imediat dup` ce a primit vestea c` este
c[tig`torul premiului Nobel pentru literatur`,
Ishiguro a crezut c` este victima unei glume N`scut` Engastromenou, Sophia i-a fost trist. Pl\ngea mai tot timpul el, cel ce nu
sau "fake news". Cunoscut pentru modestia sa, v`duv` lui Heinrich Schliemann timp de mai era b`rbatul care plecase la r`zboi. {i
laureatul premiului Nobel se consider` un patruzeci [i doi de ani. Fusese cu trei decenii a plecat Homer.
impostor pentru c` a primit distinc]ia naintea mai t\n`r` dec\t cel pe care grecii \nc` \l Apoi, dup` c\teva zile, a venit alt bard.
altor mari scriitori precum Haruki Murakami, numesc Descoperitorul Troiei, iar englezii, Tot orb, [i tot Homer \l chema. Atrius ne
Salman Rushdie sau Margaret Atwood. Farsorul cu sap`. |n masivul lor Palat Troian spune c` venea din Milet. Acestuia,
O rapid` parcurgere a biografiei sale l
din miezul Atenei, Sophia a \ntre]inut, en Penelopa i-a pomenit acelea[i lucruri,
identific` cu cli[eul scriitorului postmodern, chiar
postcolonial de[i Japonia nu a fost colonie. grande dame, notabilit`]ile Greciei moderne ad`ug\nd c`, \ntorc\ndu-se spre cas`, Ulise
N`scut la Nagasaki, Ishiguro se mut` mpreun` cu un succes mai statornic dec\t cel avut [i ai lui se tot \nt\lneau pe mare cu insula
cu familia n Marea Britanie la vrsta de 5 ani la Nrnberg de Elisabeth Frster cu Hit- zeului v\nturilor, Aiolos. Celui de-al treilea
pentru ceea ce p`rea o scurt` perioad` de timp. ler & comp., cu care se \nfrupta, grosso Homer orb, din Kerkyra, i-a zis p`]ania
R`mas n Anglia, scriitorul nu se consider` nici modo, din opera fratelui s`u, Friedrich cu ciclopul Polifem. Celui de-al patrulea,
britanic, nici japonez, ca [i al]i autori din genera]ia Nietzsche. Testamentul Sophiei a fost care venea din Atica, i-a pomenit de Circe
sa, Ishiguro se afl` ntre grani]e, prins iremediabil deschis \n mod festiv \n 2012, la optzeci [i de insula ei mai rotund` dec\t cercul.
ntre culturi. ntr-o scrisoare deschis`, adresat`
de ani de la decesul ei, conform dorin]ei Celui de-al cincilea, despre poporul de
lui Salman Rushdie dup` scandalul iscat de
Versetele Satanice, Ishiguro nume[te secolul sale exprese. Articolul 4.11 al testamentului droga]i numi]i lotofagi. |[i d`duse seama
20, epoca migra]iei [i a multiculturalismului, permite, delicat suger\nd-o, publicarea unei de la \nceput c` barzii nu erau orbi, doar
iar el se simte confortabil n acest climat permisiv. traduceri f`cute de Sophia \n jurul anului spuneau a[a ca s`-i capete \ncrederea
Cu toat` negarea "orientalismului", poate coordonate geografice [i istorice neclare, amestec 1900. cine e mai vulnerabil, mai credibil, cine
[i din teama unei etichet`ri prea facile, c`r]ile ntre mit [i o realitate n[el`toare. Dar cititorul }inut` secret` pentru mai mult de un are ochiul interior \ndreptat mai atent c`tre
sale con]in a[a-zise teme japoneze, dar [i foarte versat va recunoa[te un altfel de Tolkien, mult veac, traducerea din greaca veche \n cea trecut [i viitor dec\t orbii? A[a c` \i pl`cea
britanicul R`m`[i]ele zilei (1989). Stilul re]inut, mai subversiv. Prezen]a n Uria[ul ngropat a modern` a manuscrisului lui Atrius din Penelopei, ca s` le chinuie Homerilor
auster, econom, dar puternic, amintind de haiku, unui personaj cu armura tocit`, care aminte[te
dialogurile formale, preocuparea aproape
Abdera Penelopeea (publicat \n 2017 la r`runchii [i amintirea, s` se dezbrace cu
de Don Quijote, atrage subtil aten]ia asupra
obsesiv` pentru datorie sau onoare, parc` mai ata[amentului nostru recent fa]` de un gen tot Hestia.B din Atena), a revelat lumii nu doar \ncetul, p\n` r`m\nea goal` \n patul gigantic
aproape de samurai dect de gentleman-ul englez, mai popular, dar [i asupra nostalgiei inexplicabile un autor anterior necunoscut, dar [i mult f`cut dintr-un trunchi, \n timp ce le povestea
toate trimit cu gndul la o sensibilitate orien- pentru t`rmuri pre-industriale, aflate la limita mai important povestea ignorat` a ce-i ]esea mintea. {i, \mbr`c\ndu-se, nici
tal`, poate incon[tient`. Imaginea stereotipic` dintre un ev mediu utopic [i mit. Romanul la Penelopei. Atrius, care a tr`it, foarte unuia nu uita s`-i spun` c` Ulise \i povestise
a majordomului britanic, n stilul lui Wodehouse, care lucreaz` acum mbin` cinematografia, probabil, \n secolul al cincilea \. Ch., ei, noaptea trecut`, toate astea.
este deconstruit` pentru a l`sa loc ironiei fine teatrul [i romanul grafic. reprezenta tradi]ia alternativ` a sirenelor, e la al [aptelea bard \ncolo,
ndreptate mpotriva na]ionalismului [i
imperialismului britanic. Dar poate mai dureroas`
este iluzia pe care o tr`ie[te Stevens, iluzia unei
identit`]i clare, bine conturate, att na]ionale,
La o citire atent`, romanele sale transcend
etichetele literare deja uzate. Ishiguro evit`
experimentele postmoderniste sau agenda
politic` a postcolonialismului. Sub masca
cenzurat` cu succes de Hesiod [i Pisistrate,
de Platon, Aristotel [i de elevii celui din
urm`, Aristarc [i Teofrast, care ne-au l`sat
epopeile homerice \n forma de atunci
D Penelopa a \nceput s`
primeasc` \napoi pove[tile pe
care li le spusese anteriorilor Homeri.
Lucrurile \ncepeau s` se lege, poveste de
ct [i personale. distopiei sau a intrigii poli]iste se ascunde o
De[i temele c`r]ilor sale sunt diferite, dram` profund uman`. Aproape toate personajele familiar`. Sophia nu explic` de unde a primit poveste, [i orb cu orb. Unii povesteau aiurea
Japonia [i bomba atomic` n Amintirea palid` sale tr`iesc cu nc`p`]nare o iluzie [i [i creeaz` manuscrisul lui Atrius, dar b`nuiala c` (a aflat, de pild`, c` Polifem avea o sut`
a mun]ilor (1982), grani]a mereu nesigur` dintre lumi utopice. Cnd a plecat din Nagasaki, Schliemann l-ar fi dezgropat \n s`p`turile de ochi). Al]ii repetau pove[tile ei cuv\nt
vis [i realitate din Pe cnd eram orfani (2000), Ishiguro a p`r`sit siguran]a unui c`min, iar casa lui brutale de la Isarl\k [i i l-ar fi l`sat Sophiei cu cuv\nt. |n fine, al]ii ad`ugau de la ei o
este imposibil s` nu observi melancolia [i pe care [i-o aminte[te este complet alb`, sub pecetea tainei, e lipsit` de orice temei. mul]ime de detalii. A \nt`r\tat-o de[tept`ciu-
nostalgia care-i bntuie romanele. Personajele impun`toare.
enelopeea este scris` \n vers
sunt singuratice, dezr`d`cinate, "lone rangers",
a[a cum le nume[te Barry Lewis, mereu n
c`utarea unui c`min sau prizonieri ai unor case
bntuite de amintiri.
De[i nu neap`rat apropia]i stilistic, Con-
Personajele sale par izgonite din paradisuri
pe care [i le-au construit singuri. Iar cnd pere]ii
iluziei se destram`, r`mn expuse, vulnerabile,
l`sate s` nfrunte "r`m`[i]ele zilei". Naratorilor
lui Kazuo Ishiguro (este cunoscut` preferin]a
P safic, nu \n hexametri homerici,
iar caracterul ei erotic \l supune
pe cel eroic p\n` la anihilarea ambelor. |n
traducerea Sophiei Schliemann, Atrius
nea celui de-al dou`zeci [i patrulea Homer,
care aducea a[a de mult cu Ulise, c` i-a
c\ntat povestea sirenelor unduindu-si [oldu-
rile, \nceti[or. Acel Homer ne va fi spus
c` s\ntem, to]i, surzi, [i c` doar el, Ulise,
rad, Nabokov, Joyce [i Ishiguro au ceva n comun lui pentru prima persoan`) li se potrive[te ca o istorise[te o poveste foarte diferit` de cea poate s` le-aud`, [i, -ndurerat, s` supra-
sunt scriitori care apar]in simultan mai multor m`nu[` celebrul dicton a lui Wittgenstein: pe care o [tim cu to]ii din Odiseea. vie]uiasc`.
culturi, iar acum cnd grani]ele culturale sunt "Limitele limbii mele sunt limitele lumii mele".
nc` fluide [i permeabile, cuvntul "str`mutat"/
Ulise nu a mai ajuns vreodat` \n Itaca Al treizeci [i treilea Homer [tia s` scrie,
n spatele unui limbaj rigid, n]epenit n cli[ee
"displaced" pare o exagerare, mai potrivit fiind [i n formul`ri ready-made se ascunde mult` dup` terminarea r`zboiului, scrie Atrius. a[a c` Penelopa l-a dat afar` de\ndat`; al
"cameleon". Ishiguro este cameleon [i cnd durere t`cut`. n final, toat` tensiunea acumulat` Troia, ajuns` \n cele din urm` o insul` patruzeci [i unulea era fratele geam`n al

I.Q.
cocheteaz` cu stereotipurile romanului poli]ist apare la suprafa]`, fie [i pentru un scurt mo- \nconjurat` de fl`c`rile care au luat trei zile celui de-al unsprezecelea. S-a culcat cu el
n Pe cnd eram orfani (2000) sau cu ale distopiei ment cathartic. Personajele lui Ishiguro sunt ca s` o consume \n \ntregime, l-a \mpins [i apoi l-a g\tuit. Urm`torului i-a dat
n S` nu m` p`r`se[ti (2005). Ultimul s`u ro- orfane, prinse ntre lumi, iar autorul se apropie pe cel de-al doilea inginer al Greciei (primul povestea menit` celui ucis, istoria cu
man, ap`rut n 2015, Uria[ul ngropat, mimeaz` de ele cu tandre]e, cu n]elegere pentru natura fusese Prometeu) s` caute insula pe care cicatricea lui Ulise, pe care o recunoa[te
foarte bine conven]iile genului fantasy: uman` imperfect`, r`nit`, h`ituit`. toate focurile s\nt st`p\nite. A[a a descoperit Euricleea, doica eroului. Fiec`rui Homer
Ogygia, insula parfumatei Calipso, care l-a i-a dat Penelopa certitudinea c` doar el aflase
|NV~}~TURILE LUI TITU atras [i l-a ascuns \n faldurile ei pentru povestea \ntreag`, povestea care cre[tea,
MAIORESCU, MAGISTER totdeauna. Penelopa afl` pe dat` de t`r`[enia
asta pe atunci ve[tile umblau mai repede
num`rul pe]itorilor care cre[tea, la un
moment dat ajunsese la zece mii, apoi a
ARTIS, C~TRE URMA{II S~I dec\t puteau fi inventate, dup` cum spuneau sc`zut la o sut` opt pentru cel de-al cincizeci

DIN EPOCA FACEBOOK


Sub genericul de mai sus, Uniunea Scriitorilor din Romnia, Filiala din Timi[oara, \n colaborare
sirenele.
Ad\nc m\nioasa Penelop` a fost, la
[i nou`lea bard, pe care, m\ng\indu-se cu
chicotinda sa iubit`, Penelopa l-a poreclit
o-ndeajuns de scurt` vreme, vizitat` de un cu voce tare: 59. Pentru el i-a omor\t pe
cu Prim`ria municipiuluii Timi[oara [i Universitatea de Vest din Timi[oara au organizat, \n 11 bard orb, care i-a spus c` vine din Teba [i to]i pe]itorii \ncep\nd cu porcul de
octombrie 2017, \n Aula Magna a Univesit`]ii un eveniment dedicat comemor`rii unui veac de la se nume[te Homer. Acesta i-a povestit cum Antinous [i termin\nd cu dr`g`la[ul de
trecerea \n nefiin]` a uneia din marile personalit`]i culturale, [tiin]ifice [i politice ale Romniei.
Simpozionul, de \nalt` ]inut` academic`, s-a desf`[urat \n fa]a unei s`li arhipline, care a receptat
Ulise \i r`m`sese nesf\r[it` \nfruptare fiicei Amphinomus \ntr-o singur` poveste, \n
cu maxim` aten]ie comunic`rile prezentate de c]iva dintre cei mai importan]i critici [i istorici titanului Atlas [i a nimfei Pleione, ascunsei care l-a folosit [i pe Telemah, vl`starul,
literari ai Romniei. Lucr`rile simpozionului au fost deschise de alocu]iunile profesorului Viorel Calipso. Pe atunci, vezi bine, sirenele pentru \ntregirea [i credibilitatea familiei.
Negru, pre[edintele Senatului Universit`]ii de Vest, vicepre[edintelui Uniunii Scriitorilor din Romnia, r`sp\ndeau ve[tile \n cele patru v\nturi, Cu \ncetul, p\n` [i ororile [i plictisul
Gabriel Chifu, [i redactorului-[ef al publica]iei "Romnia literar`", R`zvan Voncu, cel care a trans- precum soarele razele sale; iar povestitorii i-au devenit prieteni; [i au trecut veacurile
mis mesajul pre[edintelui USR, Nicolae Manolescu, [i Cornel Ungureanu, pre[edintele Filialei din erau nemilo[i. Penelopa l-a omenit pe peste Penelopa, juc\ndu-se cu b\rfa b`rb`-
Timi[oara a Uniunii Scriitorilor. Invita]ii care au asigurat succesul evenimentului, profesori universitari, Homer cu bucate alese, cu vin de culoarea teasc` a limbii epice, cea nevorbit` de
critici [i istorici literari, jurnalil[ti culturali au fost: Gabriel Co[oveanu, Daniel Cristea-Enache, m`rii, [i cu o veste: Ulise \[i pierduse to]i nimeni, dar ascultat` de to]i, \nconjur\nd-o
Sorin Lavric, Adrian Lesenciuc, Angelo Mitchievici, Vasile Petrica, Vasile Popovici, Ion Simu],
Vasile Spiridon, Simona Vasilache, R`zvan Voncu, Mihai Zamfir. Gazdele evenimentului au fost o[tenii \ntr-o furtun` iscat` de pizma[ul cu t`cerea ei de fiecare noapte cu care
Cornel Ungureanu [i Mircea Mih`ie[. Echipa organizatorilor a fost alc`tuit` din Marilen Gabriel Poseidon, [i ajunsese, singur [i ru[inat, descosea povestea p\n` \n zori, ca ea s`
Pirtea, rectorul UVT, M`d`lin Bunoiu, prorectorul UVT, Lavinia }iplea, Adriana Babe]i, Robert acas`, \n Itaca. Ziua st`tea ascuns \n palat; creasc` iar`[i p\n`-n sear`. Ariadna
{erban, Vasile Popovici, Cristina Chevere[an, Cornel Ungureanu, Mircea Mih`ie[. doar noaptea, toat` noaptea, era treaz [i Megalopolou, Corfu
orizont
4
INTERVIU
interviu

|N CONTRA CRITICII
DISTRUCTIVE
GABRIELA GHEORGHI{OR
Robert {erban: Unui critic literar tn`r demolator), am citit cea mai frumoas`
i se iart` mai u[or verdictele gre[ite dect declara]ie de dragoste fa]` de literatur`,
unuia cu o mai mare experien]`? "evanghelic`" aproape: "Am ar`ta c` iubim
Gheorghi[or: Drag` Robert,
Gabriela Gheorghi[or nepref`cut literatura dac` am a[tepta, \n
\n zilele noastre, nu i se iart` nim`nui nimic. deplin` n`dejde descinznd \n interiorul
(Aici a[ pune un emoticon, dar nu suntem unui text s` afl`m lucrurile cele mai
pe facebook). De ce spun asta? Pentru c` uimitoare cu putin]`. Ce ne-ar \mpiedica
orice verdict poate fi considerat "gre[it", s` vedem, \n ceea ce ]ine aparent de
dac` nu este pe placul autorului recenzat stng`cie, de imperfec]iune, rodul unor
sau al prietenilor [i al fanilor s`i. Exceptnd deranj`ri inten]ionate, al unei neechilibr`ri
cazurile flagrante de lips` de talent [i de voite, al unei ignor`ri ingenioase a ordinii
inteligen]` artistic` (horribile dictu!, da, \n stare s` dea un ce spontan, natural textului,
\ns` nu pot pune dect pe seama lipsei de un efect de vitalitate, un spor de expresivitate
inteligen]` faptul c` unii scriu ca acum dou` [i comunicativitate, semn al tinere]ii [i for]ei
secole!!!), evaluarea verdictelor ca fiind unei literaturi?" (Simulacrele normalit`]ii,
"gre[ite" ori bune se face doar dup` o 2011).
anumit` perioad` de timp. R.{.: Ce carte te-a entuizasmat \nct
De pild`, noi [tim azi c` Lovinescu ai reac]ionat memorabil? Chiar, cum ai
s-a \n[elat \n privin]a dramaturgiei lui Ca- reac]ionat?
ragiale, despre care credea c` nu va d`inui: G.G.
G.G.: |]i dai seama c`, de-a lungul
"Eroii lui Caragiale sunt reprezentativi, dar timpului, m-au entuziasmat destule c`r]i.
numai pentru o epoc` m`rginit`; ei sunt Cred c` am scris despre ele memorabil.
tipici. |n \nchegarea lor intr` ceva [i din Robert, m-ai f`cut s` rd! Nu [tiu cum ar
sufletul omenesc din toate vremile, dar intr` trebui s` reac]ioneze memorabil un critic
totodat` [i prea multe lucruri legate de ni[te fa]` de o carte care-l entuziasmeaz` altfel
\mprejur`ri restrnse, ce tind s` dispar` cu dect prin scris. F`r` s` scriu ditirambic,
des`vr[ire. Primenirea aceasta a moravu- fiindc` nu agreez stilul encomiastic,
rilor noastre surp` \nsemn`tatea comediilor presupun c` se vede cnd \mi place foarte
lui Caragiale. Limba chiar \n care sunt scrise mult o carte. O carte bun` m` inspir`, \mi
este \nchegarea unei limbi desfigurate, stimuleaz` imagina]ia, \ncep s` fac eu \ns`mi
dintr-un moment dat [i \n anumite p`turi analogii [i metafore.
sociale () \n cincizeci de ani nu va mai R.{.: Ia uite ce spune poetul C`lin
r`mnea nici cea mai mic` urm` din Vlasie, patron de editur` important`, literare, \ns` la noi se face prea mare caz G.G
G.G.: Are [i institu]ia criticului literar
atmosfera moral` a operei lui Caragiale; Paralela 45, [i un om implicat activ \n via]a de premii [i de verdictele unor critici. profe]ii s`i apocaliptici! Deocamdat`, avem
amintirea republicii din Ploie[ti sau a g`rzii literar` romneasc`: "Lumea literar` actual` Dac` un scriitor care nu-]i place ]ie a o atomizare a instan]elor critice, fa]` de
civice se va fi risipit de mult. |ntr-o sut` este complet polarizat`. Nu se aseam`n` luat un premiu, \l faci praf, \l neantizezi, epoca ante-'89, cnd scriitorii se raportau,
de ani, fiecare rnd din Scrisoarea pierdut` cu niciun moment anterior. Vor exista doi \l sco]i din literatur`. Dac` un critic nu te-a preponderent, la unul-doi-trei critici cu
va trebui \nso]it de o pagin` de comentarii" mari perdan]i: literatura romn` de azi [i l`udat, nu te-a valorizat maximal, \l pui la autoritate. Dar asta cu atomizarea ]ine mai
(Critice, I, 1908). Sigur, e un exemplu cititorii din ce \n ce mai debusola]i [i stlpul infamiei. Totul e luat la modul mult de gndirea celor foarte tineri, care
ilustru. Cum s` nu-i iert`m \ns` lui contraria]i. {i niciun c[tig`tor din niciun absolut, de parc` juc`m la scara eternit`]ii. se mul]umesc cu reac]ii dintre cele mai
Lovinescu o mic` orbire, rezultat`, poate, pol. Ace[ti ani ai cu]itelor scoase vor l`sa Un pic de relativism ar aduce mai mult` diverse (de la criticii prieteni pn` la
[i din credin]a sa (optimist`) c` societatea dre adnci [i late \n con[tiin]a unei p`r]i relaxare [i oarece calm \n perceperea aprecieri de pe facebook, de pe bloguri,
romneasc` se va schimba fundamental? \nsemnate a literaturii noastre. De aceea fenomenului literar. M` uit cu stupoare cum de la orice fel de cititor). Altfel, cu toat`
Altfel, dac` deschidem paginile revistelor cred c` e nevoie urgent` de o alt` via]` admiratori ai lui C`rt`rescu, s` zicem, declarata destr`mare a autorit`]ii unor critici,
din orice epoc`, vom g`si puhoi de scriitori literar`, calm`, productiv` [i \nainte de toate minimalizeaz` orice alt scriitor romn care mentalitatea scriitorilor maturi [i vrstnici
despre care se scria laudativ, dar care ast`zi moral`. Ca acuma, s`-]i fie ru[ine s` spui a mai scos capul \n afara ]`rii (Gabriela nu s-a schimbat \nc` \n mod radical. Ace[tia
nu ne mai spun nimic, numele lor topindu- c` e[ti scriitor, nu s-a mai \ntmplat vreodat` Adame[teanu, Doina Ru[ti, Varujan consider` opinia criticilor important`.
se \n negura uit`rii. \n att de levantina noastr` via]` literar`." Vosganian, Dan Lungu etc.). Sau invers, Dovad` c` Nicolae Manolescu [i-a f`cut
R. {.: Cnd se cade s` faci un com- Are dreptate poetul sau exagereaz`? Ce nu cum fanii altor scriitori \l b`l`c`resc pe du[mani pe via]` cu verdictele sau
promis cu un autor sau cu o carte? Cnd e \n regul` cu via]a literar` romneasc`? C`rt`rescu \n fel [i chip. |n loc s` ne omisiunile din Istoria critic`
se \nchide un ochi? G.G
G.G.: |n via]a literar`, cred c` nu doar bucur`m de orice traducere sau reu[it` a Sigur, exist` un trend (de esen]` neo-
G.G
G.G.: De obicei, la c`r]ile debutan]ilor romneasc`, nu e niciodat` lini[te. Scriitorii, unui scriitor romn \n str`in`tate! Nu pot marxist`) \n domeniul nostru, acela al
se \nchide un ochi, s`-i \ncurajezi, s` le \n general, sunt ni[te fiin]e extrem de s` \n]eleg asemenea atitudini. Dar viziunea studiilor culturale, care \ncearc` s` scoat`
dai \ncredere pentru a continua s` scrie. vanitoase, cu un ego exacerbat, de unde [i asta maniheist`, de alb [i negru, o v`d nu din prim-plan critica estetic` [i no]iunea
Sunt \ns` [i situa]ii cnd g`se[ti \ntr-o carte \ntreg cortegiul de invidii, brfe, certuri numai \n rndurile scriitorilor, ci peste tot de valoare estetic` (de[i esteticul nu a fost
sau \n opera unui autor ceva interesant, etc. Pe de alt` parte, de[i au existat mereu \n societatea contemporan`. niciodat` [i nici nu poate fi o categorie cu
incitant, [i atunci po]i s` mai treci cu vederea conflicte \n lumea literar`, pare c` violen]a R.{.: Gabriela, care crezi tu c` ar trebui des`vr[ire pur`). O lansare de carte e mai
punctele ei nevralgice. Nu sunt adepta criticii exprim`rilor publice este ast`zi mai mare s` fie cele cinci calit`]i ale unui critic literar? greu s-o faci \n mu]enie, dar po]i invita
distructive, care are pl`cerea desfiin]`rii dect alt`dat`. Dac` pe vremuri era un G.G
G.G.: Competen]` (aici intr` inteligen]a, vedete de televiziune sau actori cunoscu]i
cu orice pre]. Unii tineri \[i fac un program Eugen Barbu (& comp.) care publica mizerii cultura, talentul literar), echilibru \n judecat` s` te prezinte! Am v`zut c` a \nceput s`
din a scrie negativ despre c`r]i sau autori despre scriitorii valoro[i, ast`zi, oameni care sau juste]e, incoruptibilitate (o etic` a acestei se practice lansarea-spectacol. Nu sunt
(mai ales celebri) pentru a atrage aten]ia se consider` respectabili (unii dintre ei, "profesii") [i s` iubeasc` literatura. A mai Casandra, nu [tiu ct` via]` va mai avea
[i a-[i face un nume \n critica literar`. Dar cota]i bine ca valoare literar`) folosesc r`mas una? Rezisten]` la \njur`turi! institu]ia criticului literar a[a cum o [tim,
critica literar` nu este un fenomen de acelea[i mijloace de lupt` \mpotriva R.{.: |n lumea artelor vizuale, institu]ia se scrie [i se public` mult, omene[te nu
explozie, ci de durat`. Probabil am avut adversarilor literari (c` nu mai vorbim [i criticului de art` a cam disp`rut. Majoritatea mai este posibil s` cite[ti [i s` recenzezi
[i eu momente de "cruzime" critic` sau, de adversari ideologici; acum, la o adic`, vernisajelor sunt mute, nu se mai vorbe[te, mii de c`r]i. Oricum, \n timpul vie]ii noastre,
din contra, de prea mult` \ng`duin]`, dar, las` deoparte orient`rile ideologic-politice, ca pe vremuri. E modelul occidental, mai "supravie]uim" a[a, noi, criticii literari
\n general, \ncerc s` p`strez un echilibru f`cnd front comun): atacul la persoan`, importat [i la noi. E[ti considerat anacronic de [coal` (mai) veche, f`cnd figur` de
\ntre reliefarea calit`]ilor [i a defectelor unei calomnia, injuria etc. Asta nu este \n regul`. dac` vine un critic s` te comenteze. Cum retrograzi! Cu ce o mai fi dup`, s`-[i bat`
c`r]i sau ale unei \ntregi opere. |ntr-un volum Nu mai exist` polemici elegante, civilizate. stau lucrurile \n literatur`? |ncep s` se capul posteritatea!
al lui Eugen Negrici (pe care \l admir enorm Polemica, pn` la urm`, tot un dialog schimbe [i aici lucrurile, ori institu]ia
[i care, \n vremea din urm`, prin Iluziile \nseamn`. |njur`tura nu e dialog. E firesc criticului literar, a[a cum o [tim, va avea Interviu realizat de
literaturii romne, a c`p`tat o reputa]ie de s` nu avem to]i acelea[i opinii [i gusturi o lung` via]`? ROBERT {ERBAN
orizont
5
INTERVIU
interviu

FOLOASELE
CONSTANTIN AB~LU}~
B~TRNE}II
Robert {erban: Nu mai [tiu cine zicea R. {. : Citindu-v` ultimele c`r]i, mi-am
c` poezia se scrie \n tinere]e. Doar \n tinere]e. revizuit preferin]ele \n materie de poezie
Poezia dumneavoastr` este, din punctul meu romn` contemporan` [i, nu v` ascund,
de vedere, un contraargument al acestei sunte]i \ntre poe]ii care-mi plac mult, care
afirma]ii. Eu cred c` cele mai bune c`r]i m` emo]ioneaz` [i care m` inspir`. V` spun
de poezie ce v` poart` semn`tura sunt scrise asta nu ca s` v` oblig la o reciprocitate,
la senectute, \n ultimii ani. M` \n[el? Doamne fere[te, ci ca s` v` \ntreb: ce fel
Exagerez? de poezie citi]i? Ce descoperiri a]i f`cut \n
Constantin Ab`lu]` : |n tinere]e am f`cut ultimii ani? Cum v` raporta]i la literatura
experien]e: suprarealism, onirism, [i multe tn`r`? Mai ave]i timp de relecturi? Ave]i
altele. Tel-Quel, Jean-Pierre Faye, Jacques scriitori-cult?
Roubaud, Gellu Naum, Gherasim Luca, C. A.
A.: Oricum, elanul minimalist ne
Pessoa, Vallejo Am tradus Charles Cros, caracterizeaz` [i pe mine [i pe dumneata.
Stevens, Dylan Thomas, O"Hara Mii de Multum in parvo, litota, poemul
versuri. Tempi passati Formule, stiluri metonimic Esen]a eului descoperit` \n
furate, \mprumutate, readaptate. Volumele mici scene de via]` surprinse l'improviste.
mele erau volume de \ncercare. Cu poemele Franois de Cornire, Marcel Cohen
lor de excep]ie. Pu]ine, dar autentice. Asta (francezi), Stuart Dybek (american) sunt
a constituit baza. Temelia. Apoi am venit doar c]iva din poe]ii apropia]i nou` pe care
eu. Cel adev`rat. Cel inimitabil. Drumul i-am descoperit dup` 1990. Cu Lorand
furnicilor (1997) [i tot ce-a urmat. M-am Gaspar (poetul francez nonagenar, de
construit greu. Ca o cochilie de melc. Var profesie medic, n`scut \n 1925 la Trgu
spiralat peste var spiralat [i-o dr` pierdut` Mure[, cu o biografie fabuloas`, c`ruia
prin ierburi. Un obiect al nimicniciei. In- revista Europe i-a dedicat un num`r \n 2005) (aceea de a merge pe mai multe fronturi experien]`, cu oper` serioas`. V` invit s`
trus greu de descoperit. Dificil de omologat. \ntmplarea m-a f`cut s` fiu al`turi \n literare) sau ce explica]ie ave]i? V` pas`? imagina]i un decalog pentru cei care viseaz`
Unii critici, unii cititori agreeaz` doar meta- sumarele a dou` reviste : cea pomenit` mai C. A.
A.: De la un timp nu prea mai \mi s` ajung` scriitori.
fora p`stoas`. Povestea herculean`. Minima- sus, [i \n belgianul Journal des potes unde pas`. Bolile m-au f`cut mai \n]elept. Critica C. A. : Chiar a[a. (Acesta e, de altfel,
lul li se pare s`r`cie. Neputin]`. De nu pier- am publicat poemul \n 8 capitole "Job dans nu prea scrie despre mine, \n schimb eu titlul volumului meu din 2015, de la Editura
dere de vreme. Au [i ei dreptatea lor. Citesc l'ascenseur". M-am bucurat copil`re[te. Ca scriu lucruri tot mai bune [i mai originale. Charmides). Uite decalogul.
altceva. A[adar, tr`iasc` bestsellerul. Liber- [i cnd ne-am fi \ntins mna peste cteva N-a[ vrea s` fie invers. Adic` ei s` m` laude 1. S` nu vrei s` fii scriitor. Las` marile
tatea \nseamn` [i dezorientare. decenii, ]`ri [i meridiane. Pe to]i cei de mai de zor [i eu s` scriu tot mai prost, tot mai for]e s` te aleag`.
sus a[ vrea s`-i traduc \n romne[te, dar conformist. Am \nv`]at c` nu po]i cere totul 2. S` cite[ti pn` cnd adormi [i s`
R. {. : Cum explica]i aceste metamor- intervenind problema copyright-ului de la via]`. E just` observa]ia ta c` vrsta continui s` cite[ti \n vis.
foze ale propriului scris? Ct de importante editurile nu dau n`val`. Trist` ]ar` s`rac` mi-a ad`ugat ceva ce nu aveam mai \nainte: 3. S`-]i notezi visele orict de anoste
sunt rela]iile \ntre experien]a de via]`, cea Plin` de liote de \mbog`]i]i de revolu]ie. adic` mai mult` personalitate \n tratarea ar fi.
literar`, lecturi, mode literare [i scris? Ce |mi plac o serie de tineri poe]i, dar nu direct` a vie]ii [i a profunzimii sale 4. S` ai prieteni c`rora s` le cite[ti toate
ar fi de f`cut ca s` nu r`mi captivul unei le dezv`lui aici numele ca s` nu-i \nvr`jbesc bulversante. De aici vine insolitul textelor prostiile scrise. S` nu-i la[i s` te laude.
formule, chiar al unui stil? \ntre ei. Tinerilor trebuie s` le d`m r`gaz mele, din realul cel mai umil \ntrev`zut ca 5. E bine ca prietenii s`-]i citeasc` [i
C. A A.: Asimilarea poeziei titanilor: s` creasc`. Mie mi s-a dat pre] de vreo 15 un miracol care-]i sare-n ochi. E un fel de ei manuscrisele lor. S` nu-i lauzi.
Rilke, Pessoa, Vallejo, Stevens Asta se plachete. Cum nu mai e att de tn`r` ([i suprarealism l'envers : nu eu melanjez 6. Cuvintele citite \ntre voi sunt o for]`
face \n timp. Mult` vreme dup` ce i-ai tradus. cum a dat volume tot mai bune [i complexe cuvintele [i creez conglomerate expresive de care ve]i \nv`]a s` lua]i aminte.
Traducerea este o bos`. O ai sau n-o ai. \n ultimul timp) o voi aminti doar pe Eugenia (cum f`ceam \n tinere]e), ci faptele [i 7. Vorbi]i cu oamenii de pe strad`.
Traduci ceea ce vezi [i sim]i. Recreezi din }ar`lung`. Recitesc Rilke, Pessoa, Lezama personajele pe care mul]i nu le observ` vin Orice. Asculta]i ce spun ei.
instinct. Armele filologice sunt, desigur, Lima [i-i redescop`r de fiecare dat` [i mai la mine [i m` for]eaz` gentiment s` le 8. Plimba]i-v` pe str`zi noaptea. Studia]i
absolut necesare. |ns` \]i trebuie \n plus acel proaspe]i. Cople[itori. Ce s` mai spun de transform \n mici nara]iuni imaginative. umbrele copacilor.
ceva, cum s`-i spun dac` nu tot inspira]ie? Michaux! Iar |ntmpl`rile \n irealitatea Sunt [i nu sunt acelea[i fapte. Sunt ceva 9. Asculta]i t`cerea [i sunetele minus-
Abia apoi, \ncetul cu \ncetul, pricepi mesajul imediat` ale lui Blecher m` paralizeaz` cu mai pu]in [i ceva mai mult dect acele cule dinl`untrul ei.
adnc \ncorporat al textului. Cel ce \ncepe ghemul lor de gndire-sim]ire. M` personaje. Sunt col]uri de str`zi care nu 10. Doar cel care e scriitor f`r` s` fi
s`-]i guverneze doucement devenirea. Sub- timoreaz`. Sunt ca un dans pe meninge. exist`, unde cresc copaci adev`ra]i. Sunt voit merit` s` fie scriitor.
con[tientul lucreaz`. El e sursa a tot ce Au fost traduse \n toate limbile planetei? cupole \nsorite \nl`untrul c`rora se dezl`n]uie R. {.: La ce e bun` b`trne]ea, domnule
creeaz` eul. El nu prea poate fi for]at. Vine Au fost verificate traducerile? Orice fraz` ploi care \mplinesc visul lui Maeterlinck : Ab`lu]`? Se pot trage ni[te foloase de pe
[i pleac` atunci cnd vrea. De obicei pleac` schiload` poate omor\ un mare autor. Am "O, cnd oare vom avea ploi [i fulgere \n urma ei?
atunci cnd nu mai e alimentat cu informa]ii v`zut asta \n traducerile din [i \n francez`. sere" (citat din memorie din volumul lui C. A A.: Cum picioarele nu-]i mai merg
la zi. Nu numai lecturi. Ci [i spectacole Cu oroare. Serres chaudes). |n general, din nimic nu ca alt`dat`, b`trne]ea te \ntoarce \nl`untru-]i.
neanun]ate. Evenimente de via]`. Aten]ia Din Franois de Cornire traduc o mos- iese nimic. De la o anume vrst` \ncolo Cum lucrurile luate cu toptanul nu te mai
la tot ce se [terge de tine. Cnd mergi pe tr` pentru a da o idee pn` unde se poate dac` n-ai citit marea poezie a lumii (dac` atrag, \ncepi s` le alegi [i s` le prefiri \n
strad`. Cnd te plictise[ti \n metrou. Iat`-l \ntinde ceea ce a[ numi albul expresiv al ai citit-o \n original ori ai [i tradus cteva mici incinte concentrice. Cum mul]i oameni
pe tn`rul cu barb` \ngrijit tuns` [i veston sugestiei. Reamintesc aici c` estetica haiku- poeme ale mae[trilor, a[a, ca un pariu, e [i te-au dezam`git, e[ti atent la noile cuno[tin]e
din piele de c`prioar`. |n autobuz, flutu- ului cere ca doar dou` zecimi din ceea ce mai bine) ri[ti s` descoperi roata ori, [i mai [i te-ntrebi ct timp va trece pn` cnd
rnd degetele \n fa]a aparatului de validat a vrut s` spun` poetul s` fie exprimat prin trist, arcul [i s`geata. Lncezeala textelor conturul lor se va disipa precum norii
cardul. Un discret dialog mut. {i o f`tuc` cuvinte, restul de opt zecimi r`mnnd a unor poe]i (\ntrerupt` de scntei teribile, schimb`tori. Cei care rezist` lng` tine cu
\ntorcndu-se spre el parc` vexat`, cu o fi sugerat. Iat` poemul: "S-A ARS UN BEC/ dar prea pu]ine) de aici vine. Ei au acas` o plauzibilitatea copacilor (umbr` r`coroas`
mutr` acr` [i dezaprobatoare. Iar el, dis- Atunci cnd se arde un bec/ un moment roat` [i un arc cu s`ge]i [i se laud` la to]i vara, arabesc prietenos \n viscolul iernii)
cret, politicos, \ndreptndu-[i degetele flutu- grav intervine.// Este cald \nc`./ |l scuturi vecinii cu descoperirile lor. E groaznic de sunt pu]ini, dar foloasele suflete[ti sunt reale.
r`toare c`tre dnsa. Mie mi s-a p`rut c` lng` ureche/ [i-auzi zgomotul/ firului sub]i- trist cnd criticii \i cred. Unii critici nu \n]eleg Altfel spus: b`trne]ea culege tot ce-i mai
sesizez chiar ironia tipului cu v`dit compor- re/ care-a cedat.// Cau]i atunci \ntr-un sertar/ haiku-ul. {i se mai [i mndresc cu asta. de pre] din toate vrstele [i-nchipuie cu ele
tament ciudat, dar altfel cu mai mult` norma- te urci pe un scaun/ pn` la lampa/ de deasu- "Lume, lume p`c`toas`", exclam` sictirit o via]` mai bun`. Poate asta e o utopie. |]i
litate dect fata pus` pe har]` nemotivat`. pra mesei.// |n t`cerea ochilor privind \n un personaj de-al meu. Un b`trn care toat` trebuie for]` s` crezi \n ea. Ori poate chiar
|mi fac bine astfel de scene. Diversitatea e sus/ lumina \ncerci acum/ s-o restabile[ti"./ via]a a cntat din drmb` pe la \nmormnt`ri. `sta e adev`rul: cu ct \mb`trne[ti tr`ie[ti
\ns`[i esen]a omului. Dialogul, chiar \nchi- / Dar \n acest timp/ altceva ne-a sc`pat printre {i care acum nu g`se[te nici un tn`r s`-i mai deplin. Ai \nv`]at un lucru simplu, dar
puit, cu obiectele reale este regenerator. degete.// R`mne s` afl`m ce". preia voca]ia. {i s`-i cnte din drmb` la miraculos: cum s` nu-]i faci r`u ]ie \nsu]i.
Obiectele virtuale ale computerului sunt mult R. {.: Sunte]i nu doar poet, scrie]i [i propria \nmormntare. A[a c`, zic [i eu la {i poate c` asta e fericirea. Zile cu soare,
mai nocive. Dac` integrezi \n via]a lumii proz`, eseistic`, face]i traduceri. Totu[i, mi fel: "Lume, lume p`c`toas`" mirosuri de flori, haine colorate ale
[i pe cea a obiectelor, [i dac` pe acestea se pare c` recenzen]ii [i critici nu au acordat R. {.: Se scrie mult, foarte mult. trec`torilor voi face]i restul!
dou` le integrezi Marii Naturi ai [ansa sa interes c`r]ilor dumneavoastr` de proz`. S` Oamenii simt nevoia s` a[tearn` cuvinte
descoperi un drum poetic autentic, negrevat fie vorba de o lips` de aten]ie "distributiv`" pe hrtie, din diferite motive. Eu cred c` e Interviu realizat de
de mode [i incongruen]e. a Domniilor lor, de o strategie gre[it` a dv. bine c`-i a[a. Sunte]i un scriitor cu ROBERT {ERBAN
orizont
6
ANCHETA
ancheta

|N CE FILM V-AR FI PL~CUT


S~ JUCA}I ROLUL PRINCIPAL?
MONICA PILLAT O'Hara, s` \l iubesc [i s` i-o spun cu c]iva
SCRIITOARE centimetri de pelicul` mai devreme, s` g`sesc
M-ar atrage rolul singuraticului pescar replicile care s` \l farmece [i reapropie [i,
din filmul B`tr\nul [i marea, dup` romanul mai ales, s` \l provoc s` spun`: I do care! \n
cu acela[i nume de E. Hemingway. Este at\t scena final`. Poate ar continua s` m` iubeasc`
de aproape, \ntr-un anume sens, experien]a dac` a[ retu[a replicile [i atunci m\ine va mai
lui de ceea ce am tr`it p\n` acum. Am visat, fi o zi, dar va fi ziua de azi. Poate \ns` c`
ca scriitoare, s` pot scoate la lumin` din filmele fericite seam`n` cu familiile lui Tols-
adncuri comoara cu care am fost d`ruit` de toi: nu fac istorie dec\t dac` au sad End. Totu[i
Dumnezeu. Au fost momente cnd, \n largul Rhett nu poate fi l`sat s` pleceE clar.
inspira]iei, am avut revela]ia unei capturi |ns` luat` pe Aripile v\ntului, cum a[
nemaiv`zute, dar c\nd am \ncercat s` o aduc putea s` renun] la rolul vie]ii mele, cum a[
la ]`rm, s-o \mbrac \n cuvinte, taina s-a spart putea s` nu fiu eu avnd 16 ani cnd a[ fi
\n f`r\me [i nu am putut s` o \mp`rt`[esc intrat ca Nata[a \n sala de bal din R`zboi [i
lumii a[a cum a[ fi vrut. Pace? {i, dat fiind c` numai eu am avut cei
M-am n`scut [i am crescut \ntr-o familie 16 ani ai mei, a[ juca altfel, mai bine ca Au-
care purta \n ea l`untric marea. M-am oglindit drey, faptul c` nu exist, faptul c` niciodat`
\n sufletul ei profund, am \nv`]at privindu-i nu m` va iubi cineva, c` sunt urt` [i ne\nsem-
pe ai mei cum s` fac din valuri trepte, ca s` nat`, un gr`unte de nisip [i faptul c` deodat`:
nu m` scufund. Cnd am r`mas singur` pe Mary Reid Kelley, Pasiphae a lui Swinburne
devin, exist, respir, sunt cea mai fericit` [i
mare, f`r` ei, am \ncercat s` pescuiesc din plin` de a[tept`ri de la anii din fa]a mea. Ct vis pe t`i[ul `sta al miracolului. Laur, da, a[
bel[ugul amintirilor minun`]ia iubirii lor care s` vrei, s`-]i dore[ti, s` visezi s` fii personajul
de bine a[ putea interpreta surpriza pe care principal al unui film, star-ul servit de o vrea s` fiu, a[ retr`i momentele alea rare din
m-a adus pe lume. Ceea ce am izbutit s` iau adev`rata vr`jitoare a vie]ii - Clipa - mi-a via]a mea \n care am atins c]iva oameni [i
cu mine la mal din tot ce a fost [i din tot ce \ntreag` distribu]ie, figura c`reia regizorul
oferit-o atunci. O clip` transformat` de un \i \nchin` \ntreaga poveste, idolul le-au plecat durerile. Eu i-am atins s`-i mngi,
am tr`it \mpreun` cu ei c\ndva seam`n` cu Prin]. n-am [tiut c`-i lecuiesc. Primele d`]i nu m-am
uria[ul schelet al pe[telui pe care eroul din spectatorilor? Ca s` pot r`spunde, am \nceput
Dar cum a[ putea s` nu interpretez, cu prin mici exerci]ii de identificare, proiectare mirat, eram copil, iar la copii toate minunile
filmul dup` romanul lui Hemingway l-a v`zut \n]elegerea mea actual` asupra vie]ii, rolul sunt cu putin]`. Cnd m-am f`cut mai mare,
cndva \n toat` via sa splendoare. Chiar dac` sau angajament (emo]ional vs. cognitiv, cum
lui Simone Signoret? Dragostea dezn`d`jduit` zic teoreticienii). |nti m-am oprit la m-am speriat foarte r`u, mi se p`rea c` nu
rechinii timpului i-au devorat materiala sa din Corabia nebunilor, dintre aristocrata care st`pnesc puterea aia care e-n mine, iar omul
\nf`]i[are, captura aceasta a mea, avnd acum melodrama politic` hai s` zicem Un film
va fi arestat` [i doctorul care va muri la sfr[i- d'amore e d'anarchia al Linei Wertmller se-ngroze[te de ce nu poate st`pni. Copilul,
doar consisten]a umbrei, \ncepe s` se anime tul croazierei, o dragoste pe ct de scurt` \n nu, pentru c` pentru el st`pnirea nu-nseamn`
[i s` \nvie atunci c\nd o povestesc. [i la acea Salom de por]elan jucat` de
timp, pe at\t de profund` [i semnificativ` Mariangela Melato. nimic. Cine [tie, poate vreau s` fiu Laur ca
pentru cei doi, care, \n sf\r[it, au cunoscut o s` mai fiu iar mic`, se poate s` fie doar asta.
ARIANA ROSSER |ntlnire.
Apoi, am cochetat cu melodrama
MACARIE Da, Domnule P`tr`[coniu, \mi cere]i ceva
romantic` de tipul Un cuib de nobili a lui
Koncealovski [i cu tr`s`turile suave ale Irinei OVIDIU FORAI
SCRIITOARE imposibil cu \ntrebarea Dumneavoastr`: \n Kupcenko. Garderoba mea spune, \ntr-adev`r, PUBLICIST, ESEIST
Mereu am gndit c` mi-am ocolit vo- ce singur - rol a[ fi vrut s` joc? |mi cere]i |n anii de gimnaziu mi-ar fi pl`cut s`
povestea unei evolu]ii de la m`t`surile \nflorate
ca]ia: a[ fi fost o actri]` bun`. Niciodat` \ns` s` nu rivalizez cu Melina Mercouri cea unic` fiu (oare [i s` \l joc?) c`pitanul de 15 ani al
purtate de Su \n In the Mood for Love la
nu m-am v`zut numai \ntr-un rol anume, de[i sau cel pu]in s` nu \ncerc [i acest rol al vie]ii? lui Jules Verne. Dar Dick Sand era scund [i
verdele vscos, ca un snge vegetal, al unei
m` recuno[team, par]ial, \n multe; eram prea Jamais le Dimanche? Dar eu nu \mi doresc \ndesat, eu \nalt [i slab, a[a c` am renun]at
anume rochii purtate de Lisa. Pentru foarte
ocupat` s` le joc pe cele o mie ale mele (via]a altceva dect s` m` pierd dans\nd, c\nt\nd [i la ipoteticul casting. Peste c]iva ani, mi-a
scurt timp, m-am gndit [i la Anita Eckberg
e o scen`, nu?). A[a c`, de la cap`tul \ntreb`rii r\z\nd printre copiii portului Pyreus, ceea ce, pl`cut la nebunie de Bud Spencer, alias
\n Fontana Trevi (femeia e o fiin]` bovaric`,
dumneavoastr` mi-au venit r`spunsuri desigur, pare de neconceput pentru cei care Piedone, dar el \[i juca att de bine personajele,
n-ai ce-i face!), dar mi-am dat seama c` Fellini
alandala, contradictorii. Primul a fost "Cui m` vor o femeie de v\rsta mea! {i tocmai la trebuie celebrat pentru capacitatea sa de a \nct singurul lucru pe care puteam s` \l fac
\i e fric` de Virginia Woolf" (nu [tiu de ce, textul acestui film cu Melina Mercouri nu lucra cu mul]imi, nu cu individualit`]i. M` [i \l f`ceam, desigur! era s` merg de cte
nu prea sem`n cu eroina, probabil m-am a[ avea de schimbat nici m`car o virguli]`. rog, c`utarea r`spunsului mi-a revelat un lucru trei-patru ori la filmele lui [i s` m` minunez
reg`sit \n canavaua disper`rii filmului). M` predau farmecului important: nu-mi place s` fiu personaj prin- de fiecare dat` (\nc` nu se inventase "wow"-
|n final, ca s` dau un ultim r`spuns, onest, cipal. Dimpotriv`, a[ dori s` m` strecor dis- ul) la loviturile date cu palmele alea ct lopata,
mi-a[ dori s` m` interpretez chiar pe mine. IOAN T. MORAR cret, printr-un col] al peliculei, a[a cum f`cea care \i adormeau instant pe cei r`i.
Via]a mea. S` m` v`d \ntr-o ecranizare a c`r]ii SCRIITOR Hitchcock \n toate filmele lui. Acum, la vrsta maturit`]ii, am dou` filme
mele Case, trenuri [i andrele - rezultatul a Prima dat` c\nd m-am g\ndit c` a[ putea situate la egalitate \n topul personal, dou`
patru ani de c`l`torie \n memorie. O pelicul`
intitulat` Eu [i oglinda. |n care a[ putea juca
juca \ntr-un film era la Bran, se d`duse un
anun] c` se caut` copii de \n`l]imea mea,
ANA BARTON filme complet diferite. |n Marea hoin`real`
nu mi-am dorit [i nu mi-a[ dori s` joc, pentru
cu brio scene de pitoresc psihologic, de
SCRIITOARE
pentru roluri de figuran]i \n Mihai Viteazul. Eu sunt Laur. Sau Arseni. {i sunt [i lupul c` Louis de Funs este inimitabil. Mai
cufundare \n abisul disper`rii sau de \n`l]are Eu eram elev la general`, \ntr-o tab`r` de care tr`ia cu Arseni [i cu Hristofor pe cnd inimitabil dect Chaplin (despre care se spune
\n extazul am`girii, de autopersiflare fie patrule [colare de circula]ie (da, exista [i asta Arseni era copil. Lupul `la care [i-a adus c` a ie[it cndva pe locul trei, participnd
caustic` - pentru gre[eli \n[irate cu picant` pe vremuri) [i m-a[ fi dus "la probe", dar aminte c` e lup numai cnd a trebuit s`-i incognito la un concurs de sosii Charlot). |l
non[alan]` -, fie resemnat`, tandru-crcota[`. plecam peste c\teva zile, nu apucam s` [i joc. salveze. |n rest, era cinele lor iubit [i iubitor. admir \ns` ne]`rmurit [i constant pe Humphrey
Deoarece le-am tot repetat, le [tiu pe din`untru. Apoi mi-ar fi pl`cut s` joc \n Cire[arii, rolul Filmul `sta nu s-a f`cut \nc`, dar eu Bogart \n Casablanca, film pe care \l rev`d
{i chiar de-a[ avea a doua [ans`, cred c` le-a[ lui Ursu (care- n opinia mea de atunci era n`d`jduiesc c` un regizor rus \l va face. Nu de fiecare dat` cu pl`cere [i neascuns` nos-
\n[ira din nou. Pentru inconvenientul vrst`, rolul principal). am citit c` se d`deau probe, va sem`na cu Andrei Rubliov, filmul-icoan` talgie, [i mi-ar fi pl`cut s` \l joc pe Rick Blaine!
machiajul face minuni credeam c` s\nt destul de musculos ([i eram, al lui Andrei Tarkovski, dar va avea gustul Pozitiv [i nu prea, u[or vicios, cinic, inteligent,
pot dovedi cu poze) ca s` am vreo [ans`. Dar timpurilor care i-au urmat lui Rubliov, marele crud, sentimental oare[ct [i patriot oare[cum.
RIRI SYLVIA locuiam la Arad, a[a c` iar am ratat cariera iconar. Laur, cartea lui Evghezi Vodolazkin, Teribil de uman [i magistral interpretat de
MANOR de actor de cinema. merit` un film. Mai bine zis, oamenii "original".
SCRIITOARE Apoi, \n imagina]ia mea, mi-ar fi pl`cut vremurilor noastre merit` acest film. Fain subiect de anchet`, binevenit e uneori
|n ce film? Sunt femei care sunt fidele rolul lui Tarzan (de-al nostru, din Banat), dar A[ vrea s` fiu Laur, bine\n]eles c` Laur. acest "mi-ar fi pl`cut"! M` rezum la att,
toat` via]a unui singur b`rbat; dar cu privire nu [tiam s` \not. Nici m`car \n imagina]ie S` po]i vindeca e un lucru att de mare pentru pentru c` niciodat` n-a[ fi rostit, ca Bogart,
la film? Cine poate fi fidel` unui singur rol, nu aveam [anse! Totu[i, performan]a mea un om, \l smere[te [i-l lumineaz`. Altfel nu "We'll always have Paris" sau "Louis, I think
unui singur film? |n ceea ce m` prive[te, exist` maxim` a fost rolul principal \n reclama la se poate. Vindec`torul nu poate fi orgolios, this is the beginning of a beautiful friendship".
attea roluri pe care le-am jucat [i le joc \n ciocolata ROM Tricolor. Dac` nu m-a]i lacom, arogant, gelos, posesiv. Nu are cum, Nici m`car \n romn`.
paralel cu actri]a de pe ecran |n ce film a[ recunoscut, \nseamn` c` am jucat bine! [i-ar pierde darul pentru c` darul lui tocmai
dori s` joc? |n primul rnd, a[ dori s` joc \n d`ruire st`: el se d` de leac oamenilor. SEBASTIAN
\ntr-un film cu o singur` condi]ie: s` \l pot ROXANA PATRA{ Dar m` gndesc ct de greu e s` fii vindec`tor, L~Z~ROIU
modifica. CERCET~TOARE s` fii tu talisman, s` ai rost apotropaic [i s` SOCIOLOG, PROZATOR
De exemplu, dorin]a mea de a r`m\ne Realitatea e c` aceast` \ntrebare, prin fii [i om, cu toate cele omene[ti, \n acela[i Mi-ar fi pl`cut s`-l joc pe Mr. Wolf din
\mpreun` cu Rhett Butler este att de puternic` simplitatea sa dezarmant`, m-a l`sat pn` la timp. Ct de mare trebuie s` fie preamultul Pulp Fiction. E adev`rat c` e un rol secundar,
\nc\t a[ fi vrut s` corectez optica lui Scarlet urm` f`r` solu]ie. Ct de greu este, \n fond, t`u [i cum trebuie s` mergi [i-aievea, [i \n interpretat magistral de Harvey Keitel. Pentru
orizont
7
ANCHETA
ancheta

cei care nu-[i amintesc sau n-au v`zut scena, regula era clar`: "negrul moare primul"(!).
pe scurt: Jules (L. Jackson) [i Vincent Sau, mai nou, superbele "tic`lo[ii" estetice,
(Travolta) omoar` accidental un individ \n fabuloase bijuterii ale emo]iei, scoase de Paolo
ma[in`. Se refugiaz` \n casa lui Jimmy Sorrentino \n La Giovinezza (cu cei doi colo[i,
(Tarantino) [i cer ajutorul [efului lor. {eful Michael Caine [i Harvey Keitel)
\l trimite pe Mr. Wolf. Mr. Wolf \n costum, |n fine, cred c` o s` m` apuc de filmul
cu papion, studiaz` rapid "scena crimei", `sta. |mi trebuie \ns` finan]are [i n-am nicio
apoi d` instruc]iuni lapidare, dar foarte pil`. Nici la Dumnezeu, nici la CNC!
precise, pentru cei trei: cum s` [tearg` sngele
de pe tapiseria ma[inii, cum s` aduc` p`turi,
cum s` strng` buc`]ile de creier, [i a[a mai
ADRIAN G. ROMIL~
departe.
SCRIITOR, ESEIST
Dou` au fost filmele importante, pentru
Mr. Wolf este un fel de manager post-
dezastru. |n esen]`, el nu face nimic, doar mine, \n copil`rie [i la maturitate, cnd am
gnde[te repede [i le spune celorlal]i ce trebuie devenit con[tient de cinefilia mea [i am \nceput
s` fac` \ntr-o manier` laconic` dar exact`, s` devorez pelicule.
inclusiv ordinea opera]iilor. E o meserie A[ fi vrut s` fiu, mai \nti, Anton Lupan,
interesant` asta, nu [tiu dac` exist` cu adev`rat, c`pitanul goeletei "Speran]a" (jucat de Ion
dar parc` mi-a[ fi dorit s-o practic. S` nu uit Besoiu), \n celebra serie Toate pnzele sus
(1977), regizat` de Mircea Mure[an. Nebunia
Mary Reid Kelley, Pasiphae a lui Swinburne
replica genial` a lui Wolf din scurta scen`,
atunci cnd protagoni[tii se simt vexa]i c` romanului lui Radu Tudoran m-a bntuit [i, cnte sau s` danseze pentru mine, doar s`-l
i-a pus la treab`, f`r` m`car s` spun` "v` \ntr-o mare m`sur`, a avut un rol decisiv \n privesc mi[c\ndu-se pe punte [i s` \mi arunce ROBERT GABRIEL
rog": "I think fast, I talk fast, and I need parcursul meu existen]ial de dup` 15 ani. din cnd \n cnd cte o fraz`, cu vocea lui CIOBANU
you guys to act fast if you wanna get outta Filmul, v`zut [i rev`zut inclusiv la maturitate, de neconfundat. Eram, se pare, o Gelsomina ESEIST
this. So, pretty "please", with sugar on top cu aceea[i pl`cere nostalgic`, m-a purtat imagi- in nuce. Din cauza amorului meu pentru Au existat cteva filme care mi-au marcat,
clean the fucking car!" nar pe m`rile europene [i peste Atlantic. Anthony Quinn, nu mi-a trecut nicio clip` \ntr-un fel sau altul, credin]ele, valorile [i felul
A[ fi vrut s` comand eu micu]a corabie prin cap c` Zampano ar fi putut fi un personaj \n care privesc ast`zi lumea. M-au transformat
FLORIN TOMA [i s` decid eu direc]iile aventurii, chiar dac` negativ. Am [tiut din prima c` era un uria[ pu]in cte pu]in al`turi de oamenii pe care
SCRIITOR ele erau deja fixate de scenariu. Era fascina]ia nefericit, din specia celor care \nv`]aser` s` i-am \ntlnit [i de c`r]ile pe care le-am citit
R`spunsul sec: Singurul film \n care a[ pentru obiectul oniric al micului vas cu pnze \[i \mpietreasc` trupul ca s` nu le ajung` \n ceea ce sunt acum. Dar dintre toate acestea,
dori s` joc este, vorba aia, filmul vie]ii mele! [i, atunci, \nainte de 1989, pentru evadarea nimeni pn` la inim`. Inocen]a tenace a Des hommes et des dieux a avut cel mai mare
Da, numai c`, mofturos [i chi]ibu[ar cum sunt, ca lectur`-vedere spre vest, dintr-o ]ar` \nchis` Gelsominei era singura care l-ar fi putut impact asupra mea. E un altfel de film, bazat
a[ vrea ca scenariul s`-l scriu eu, regia s-o [i orientat` definitiv spre est. Cu [apc`, \n vindeca. De frustrare, de singur`tate, de trecut, pe o poveste real` din Algeria anului 1995,
semnez eu [i tot eu, bine\n]eles, s` de]in rolul tricou v`rgat sau veston cu dou` rnduri de de prezentul minabil, de marele circ al lumii, unde o comunitate de monahi catolici a trebuit
principal. nasturi, cu mna pe sextant, compas, h`r]i, de el \nsu[i, de tot. Nu aveam nicio \ndoial`. s` aleag` \ntre a-[i continua datoria fa]` de
Apoi, pentru c` nu m` pot desp`r]i de parme sau pu[c`, mi-ar fi pl`cut s` iau eu Dumnezeu [i de oamenii de acolo sau a se
Sacrificiul ei nici nu putea fi prea mare, pus
pattern-ul na]ional al \ntmpl`rii (vede]i, nu deciziile \n c`l`toria dinspre porturile refugia din calea terorismului musulman.
\n balan]` cu o asemenea cauz` nobil`.
i-am zis plagiat!), att de des \ntlnit pe Romniei de dup` 1877 spre fascinantele A[ fi vrut s` am voca]ia teologic` a lui
Am vnat happy-end-ul pn` la sfrsitul
plaiurile noastre creative, a[ profita de p`mnturi occidental-levantine: s` m` lupt Christian [i s` m` confrunt cu dilema sa. {i
filmului (pe atunci credeam sincer c` totul
cu pira]ii, s` g`sesc insule [i comori, s` rotesc nu din eroism a[ fi vrut s` fiu pus \n fa]a
neaten]ia juriului [i a[ insera \n pelicula are un happy-end [i nu doar \n filme), am
timona, s` fixez datele tehnice ale naviga]iei unei astfel de alegeri - o alegere, \n fond,
proprie, pe furi[, [i cteva secven]e aprobat-o pe Gelsomina \n fiecare gest al ei, \ntre moarte [i via]` -, ci pentru c` situa]iile-
memorabile din filmele ce mi-au \ncntat [i, deloc de neglijat, s-o \mbr`]i[ez pe frumoasa chiar [i \n mica tentativ` de tr`dare, fiindc` limit` scot la suprafa]` omul real din noi.
copil`ria [i adolescen]a sau mi-au sprijinit, Adnana (Julieta Sznyi). numai a[a pot fi zgudui]i uria[ii \nc`p`]na]i Asemenea experien]e dau m`sura unei vie]i
pe proptele frumoase, tinere]ea. Acum a[ zice c` mi-ar pl`cea s` fiu Mihail [i orgolio[i. N-am plns cnd Zampano [i-a tr`ite autenic \n acord cu o voca]ie, fie ea
Ele nu sunt firoscoase, n-au hachi]ele Vasilievici Platonov \n capodopera lui Ni- ucis rivalul, mi se p`rea c` respectivul [i-o intelectual` sau metafizic`. Nu voi spune ce
intelectualiste ale pre(ten)]io[ilor culturali, kita Mihalkov din 1977, Pies` neterminat` cam c`utase cu lumnarea [i oricum, nu m` alegere au f`cut \n final monahii francezi.
ci sunt imagini fixe, tablouri ag`]ate printre pentru pianin` mecanic` (transliterat, conform omoram dup` b`ie]ii frumu[ei [i de treab`, Este important`, desigur, dar miza filmului,
neuronii \nsingura]i [i ai unei maturit`]i titlului \n rus`, pe IMDB, Neokonchennaya pasiunea mea erau uria[ii neferici]i. N-am cred eu, e alta: ce ar face fiecare din noi atunci
nelini[tite. De pild`, un inegalabil Norman pyesa dlya mekhanicheskogo pianino). Jucat plns nici m`car cnd Zampano a abandonat-o cnd ar fi pus s` aleag` \ntre a-[i continua
Wisdom, \n The Early Bird, vnz`tor de lapte, de Alexandr Kaliagin, personajul (cehovian pe Gelsomina. Eram convins` c` fetele misiunea cu orice pre] sau a se salva,
care cutreier` cartierul cu atelajul tras de iapa pn`-n vrful unghiilor) poart` greutatea inocente nu sunt neap`rat [i proaste, a[adar abandonndu-[i crezul de pn` atunci?
Nellie [i, \n timp ce pune sticlele la u[a abo- tuturor ne\mplinirilor umane, peste care cade, se va descurca ea cumva, a[a cum eram sigur`
na]ilor, strig` "Miiii-iiilk!". Fa]a de Quatre la fel de greu, timpul, senza]ia lui "prea trziu".
Pentru uria[a distan]` dintre visele de odinioar`
c` m-a[ fi descurcat eu \ns`mi. PETRE M. IANCU
Cents Coups a lui Mih`i]`, la finalul Recon- Am plns \n schimb amarnic la sfr[itul PUBLICIST, ESEIST
stituirii (poate cel mai bun film romnesc al [i pr`bu[irea lor, la maturitate, Mi[a Platonov filmului, nu fiindc` nu avea happy-end, ci Mi-ar fi pl`cut s` m` v`d distribuit \n rolul
secolului XX!), cnd, \ntrebat de G`itan "Te se revolt` inutil [i patetic, \n compania fiindc` Zampano era att de singur [i de trist, lui Humphrey Bogart din ecranizarea romanului
doare, m`, te doare?", d` acel sf[ietor [i, nobililor aduna]i s`-[i ucid` plictiseala \ntr-un de ne\n]eles [i ne\n]eleg`tor, pentru c` lui Hemingway To Have and Have Not. Ce
totodat`, att de tipic romnesc r`spuns \n conac, la ]ar`, cndva, la sfr[itul anilor 1800. r`m`sese \mpietrit \n nefericirea lui, f`r` nicio poate fi mai satisf`c`toare dec\t cooperarea
fa]a mor]ii: "M` doare, m` M` doare. M` Nici discu]iile filozofice, nici masa Gelsomina ce l-ar fi putut izb`vi. Am fost cu scenari[ti precum Hemingway [i William
doare-n cur!". \mbel[ugat`, nici surprizele gazdei, nici convins` c` [i Gelsomina l-ar fi plns la fel Faulkner? Ce poate \ncnta mai mult ca a juca
Ori secven]a cutremur`toare din Pies` glumele convivilor, nici prezen]a tulbur`toare pe uria[ul cel r`u. A[a sunt fetele inocente, fa]` \n fa]` cu superba Lauren Bacall, care,
neterminat` pentru pianin` mecanic`, unde a iubitei de tinere]e (Sofia Egorovna, jucat` prea demne ca s` plng` de mila lor, prea doldora nu doar de via]` [i prospe]ime, ci [i
Mihalkov are ideea genial` de a-l pune pe de Elena Solovei) nu reu[esc s` umbreasc`, slabe de \nger ca s` nu plng` de mila de spirit, umor [i inteligen]`, n-avea atunci
Kaleaghin s` sar` \n lac, spre a se \neca, dar \n sufletul protagonistului, senza]ia cumplit` dec\t 19 ani? Ce poate fi mai util [i \n`l]`tor
b`rba]ilor ne\ndur`tori \n triste]ea lor
apa s`-i vin` pn` la genunchi. Totul, pe fondul de ratare. A[ fi vrut s` joc acest personaj att dec\t a \nv`]a meserie de la un regizor, fie [i,
orgolioas`. Bine\n]eles c`, ani \ntregi dup`,
de uman, \n singur`tatea [i \n ne\mplinirile din nefericire, antisemit, dar plin ochi de ta-
faimoasei "Una furtiva lagrima" din Actul m-am fr`mntat ca s` dau un sens acelui film lent, ca Howard Hawks? Howard Hughes \i
2, scena 8 - L'Elisir d'amore de Donizetti. lui, dar, \n ultim` instan]`, dup` inevitabile pe care, \ncepusem s` b`nuiesc, nu \l vnduse lui drepturile asupra scenariului ce
Sau scena din Once Upon a Time in America, accese de revolt`, att de resemnat, de \mp`cat \n]elesesem tocmai bine. {i bine\n]eles c`, aveau s` aterizeze la legendarii fra]i Warner,
cu pu[tiul Noodles a[teptnd \n fa]a u[ii lui cu soarta. Ca mine, ca mul]i al]ii. atunci cnd l-am rev`zut, la vrsta adult`, care au transformat studioul Warner Brothers
Deborah s`-i ofere o pr`jitur`, dar, cum, R`mn cu empatia [i cu bucuria estetic` par]ial vindecat` de fantoma lui Anthony \ntr-un mare furnizor de capodopere.
nemaiputnd de poft`, \ncepe s` "ciupeasc`" a privitorului pasionat. Quinn, mi s-a p`rut c` vedeam de fapt alt Filmul mi se pare o capodoper` pe nedrept
din ea, pn` cnd o termin`. film, f`r` nicio leg`tur` cu adev`ratul La eclipsat` de Casablanca, o pelicul` anterioar`,
{i mai sunt. Multe. Toate privirile ALINA PAVELESCU Strada. Adev`ratul La Strada era despre foarte asem`n`toare, cu actori comuni [i idei
suspinate de pe poduri, spre dep`rt`ri (unde SCRIITOARE, ISTORIC salvarea lui Zampano de el \nsu[i. {i despre similare, dar net mai lacrimogen` dec\t A avea
e musai s` apar` [i un pesc`ru[!), reveriile Gelsomina mi-am dorit s` fiu. Gelsomina dorin]a mea de a-l fi putut privi prin ochii [i a nu avea. Mi-ar fi pl`cut s`-l v`d pe Hawks
de step` ale tuturor bovaricelor lui Cehov, din La Strada. Pe undeva, cred c` \nc` \mi mari [i rotunzi ai Gelsominei. fermecat [i \ngenuncheat de aura afec]iunii,
tr`sn`ile lui Stan [i Bran, ghinioanele lui mai doresc [i acum, m`car din cnd \n cnd. Nu [tiu dac`, \n afar` de mine, a mai st`p\nindu-i pe actorii s`i principali astfel \nc\t
Malec, urletele lui Kurosawa, imposibila Aveam vreo 12 ani cnd am v`zut filmul [i remarcat cineva potentialul erotic pe care \l s`-[i schimbe radical p`rerea despre evrei.
mic]iune a lui Peter Sellers din Petrecerea, eram deja gre]os de \ndr`gostit` de Anthony con]ine La Strada. Probabil c` a]i remarcat {i s` ajung` s` le cear` celor doi mari scriitori-
apoi, t`cerile din O var` de neuitat (tot Quinn. |l v`zusem \n Zorba [i \l ascultam totu[i poten]ialul erotic al \nfrunt`rii dintre scenari[ti un efort suplimentar, astfel \nc\t
Pintilie!), c`derile de pe cal marca John obsesiv, cam de vreo cinci ori pe zi, cntnd/ blazare [i candoare. Indiferent cine pierde ultimul tur de manivel` s` fie al celui mai
Houston ("Houston, we have a problem!) recitnd "I Love You". Cnd visam frumos, bun film turnat vreodat`.
[i cine c[tig`. Da, cred c` a[ fi putut fi o
sau toat` produc]ia veche de la Hollywood, m` imaginam pe un iaht \n largul Mediteranei, Gelsomina aproape perfect`. E arrivato Anchet` realizat` de
mai uman`, unde, \n filmele de conflagra]ie, singur` cu el [i nici m`car nu-mi doream s`-mi Zampano! CRISTIAN P~TR~{CONIU
orizont
8
CRONICA
cronicaLITERAR~
literar`

TYLER DURDEN REDUX


ALEXANDRU BUDAC
|ncet, dar sigur, se configureaz` [i \n Am reg`sit \n Downshifting (Polirom, birou [i dup` eufemismele anglicizate ale
literatura romn` genul de proz` 2017), romanul debutantului Alexandru marilor interese financiare.
corporatist`, cu protagoni[ti afecta]i de Done, un congener, reminsicen]e ale Cnd altcineva prime[te mult rvnitul
sindromul Fight Club: eroul sau eroina teribilismului \mp`rt`[it \n epoc`, resturi post de director de crea]ie, Mihai ia calea
conven]ia cere narator necreditabil, la din fructele unei mnii juvenile ce fac cartea lui Andrei [i demisioneaz`, ca s`-[i scrie
persoana \nti \[i d` seama \ntr-o bun` simpatic`, garantnd totodat` pentru fiecare \ndelung amnatul roman despre Victor
zi c`, \n ciuda salariului obscen pe care-l gaur` din [vai]erul diegetic. |nrudit tematic Sima, inadaptat cu idei nietzscheene,
c[tig`, apartamentului mobilat conform cu Deadline (Curtea Veche, 2010) de Adina pasionat de box [i lupte cu pittbuli, "un
ultimelor tendin]e, decontarea zborurilor Rosetti aceea[i tensiune \ntre rigorile Don Quijote urban", scandalagiu mereu gata
la clasa business [i a concediilor pe insule absurde ale mediului de afaceri [i nevoia s` se ia la har]` cu chelneri [i taximetri[ti,
tropicale, duce de fapt o via]` de sclav, de exprimare artistic`, aceea[i dispropor]ie \n jurul c`ruia se formeaz` o societate
irosit` \n obedien]a fa]` de CEO, [i roas` \ntre aspira]iile deluxe ale corporatistului secret`. Cum ar veni, un alter ego vnos,
de teama ca nu cumva s` fie s`rit(`) la alienat [i Romnia dintre blocuri, acela[i versiunea dmbovi]ean` a personajului
promovarea urm`toare. Drept consecin]`, firav liant ironic-fantastic \ntre perspectiva imaginat de Chuck Palahniuk \n romanul
pune cap`t abrupt visurilor de statut sco]nd amoral` de sus [i resursele de \n]elepciune transpus pe ecran de Fincher. De[i banca
la iveal` b`iatul r`u/fata rea de sub ]inuta urban` ale celor defavoriza]i , \l someaz` s`-[i achite ratele la apartament,
office, printr-o form` de antinomism so- Downshifting este mai reu[it, mai amuzant, iar Bianca se arunc` \n bra]ele politicianului
cial deopotriv` autodistructiv [i autoerotic, chit c` \l tr`deaz` efortul autorului de a corupt Bujor, vedeta [tirilor de scandal,
dar obligatoriu izb`vitor [i revolu]ionar, ascu]i teza explicit`. agreat de p`rin]i dintr-un sentiment de
c`ci dincolo de ochiul ro[u-Terminator al ihai Marinescu, divor]at, vinov`]ie dus la extrem familia descinde
[efului ce-[i ]intuie[te robo]eii din subordine
\n scaunul ergonomic, [i de rutina zilnic`
din acvariul situat la \n`l]ime, se desf`[oar`
M lucreaz` pe post de
copywriter la agen]ia de pu-
blicitate Benson. Nu se sfie[te s` spun`
din crudul proprietar de robi ]igani Cr`i]`
Mavrodin, vinovat inclusiv de moartea
str`bunilor lui Bujor , Mihai se angajeaz`
\ntrez`resc, prin ferestre spre lumea de
dincolo, pe Eliade puf`ind din pip`.
Alexandru Done are idei ingenioase [i umor.
matricea intereselor politico-economice c`-i plac banii cui nu-i plac, mai ales taximetrist [i paznic \ntr-o scar` de bloc Se \ntinde parodic pe multe fire narative
maligne despre care noul proletar cu guler dac`-i [i are?, ne provoac` el \n subtext din Ferentari. deodat`, f`r` s` le \ncurce. La un roman
alb [i dinte albastru nu [tie nimic pn` nu , tr`s`tur` de caracter evident` \n ambi]iile |n noua ipostaz`, devine atractiv sexual z`natic cu attea personaje n-am men]ionat
iese din rnd, de[i le serve[te srguincios de ascensiune profesional`, \n pasiunea pentru r`sf`]ata Irene, care g`se[te \n flirtul dect o parte [i pove[ti individuale, mi
\n mi[carea lui de roti]` oarb`. pentru aplica]ia din telefon a c`rei grafic` cu s`r`cia amuzament de parc tematic, [i se pare o reu[it` c` nu e[ueaz` \n incoeren]`.
enera]ia mea (segmentul pe te deprinde s` \nha]i virtual ditamai geanta face cuno[tin]` cu clien]i excentrici: buliba[a E mai greu s`-l rezumi dect s`-l cite[ti.

G care-l cunosc, \n orice caz) a


preluat acest topos occiden-
tal la sfr[itul anilor '90, dac` nu fix la
diplomat cu dolari, dar [i \n perseveren]a
de a dibui, vreme de aproape dou` decenii,
seria c[tig`toare la Loto, dup` metoda
Fane Pung` din comuna Buzescu [i
parapsihologul Silviu Soare, autorul
autobiografiei de ini]iere \n spiritism C`zut P
rincipalul neajuns ]ine de excesul
tipologic. Fiecare pion are
profilul prestabilit, \n care st`
debutul lui 2000, cu predilec]ie din trei inginerului Radu Racovian, vecin alcoolic din accelerat (tiraj de ni[`). Prin Fane, fixat ca-n insectar: managerul imprevizibil,
lungmetraje unde se reg`sea prelucrat \n [i mentor, potrivit c`ruia juc`torul trebuie \nclinat mistic dup` un episod de moarte manelistul talentat, clarv`z`toarea glossy/
tot attea stiluri diferite: filmul lui David s`-[i caute numerele norocoase \n propria clinic`, Mihai \[i va ajuta prietenul pictor clarv`z`toarea tradi]ional` (totu[i, evocarea
Fincher, comedie nihilist` \n a[teptarea biografie. s`-[i \ndeplineasc` visul. Imen[ii pere]i albi unor tropi din La ]ig`nci e subtil` [i pop),
imploziei capitalismului corporatist, The Mihai tr`ie[te o idil` rup`toare de paturi din palatul cu turnule]e al ]iganului vor fi ]iganul amenin]`tor la prima vedere, pitoresc
Matrix, paranoia SF furnizat` \ntr-o ploaie cu superba Bianca Mavrodin, nimeni alta pentru Andrei ce-a fost Capela Sixtin` [i generos odat` ce-l cuno[ti, artistul \nchi-
de coduri verzi, flfit de pardesie negre dect energica lui avocat` de la procesul pentru Michelangelo. |n schimb, prin Soare puit, criticul literar ajuns director de editur`
[i koan-uri de efecte speciale, respectiv de divor], fiic` de universitari cu preten]ii, ia contact cu bran[a scriitoriceasc` [i-[i va insignifiant`, nuc` tare ca un CEO \n costum
American Beauty, istorie de familie post- nu prea \ncnta]i ca odorul s` le aduc` la publica nu romanul eroului underground Armani doar num`rul zerourilor negociate
freudian`, parabol` trandafirie despre cin` autori de reclame. Cnd nu sunt la Victor Sima, ci un soi de bro[ur` face diferen]a \ntre [napan [i rechinul cel
adolescen]` [i criza vrstei de mijloc. Mul]i munc` sau nu pun la cale planuri de incomparabil mai original` (textele mare , f[ne]e de bani gata, senatorul \ngro-
dintre cei al`turi de care, cot la cot pe plu[ parvenire, cei doi \[i petrec concediile \n reclamelor din perioda ct a fost copywriter), pat sub dosare penale, universitarul b`]os,
soios, \n s`li de cinema igrasioase duhnind str`in`tate, merg la concerte jazz, de[i lui care va arde etapele recept`rii, s`rind, gra]ie cu false probleme de con[tiin]` expuse \n
a coji de semin]e [i popcorn, mi-am imaginat genul \i provoac` migrene, [i ies prin cluburi unei recenzii conjuncturale \n The New acolade teoretice [.a.m.d..
c` vom arde ni[te pumni sistemului precum al`turi de o clic` nu mai pu]in snoab`: v`rul York Times, direct \n topul vnz`rilor de Repezit, Alexandru Done nu are r`bdare
Tyler Durden, am aplaudat fenta lui Neo Kapak, artist recunoscut interna]ional, autor pe amazon.com. s`-[i dimensioneze personajele dialogurile,
ownshifting nu e univoc. gndite pe linii directoare, sunt adesea buc`]i

D
pe traiectoria glon]ului [i am salutat felul de instala]ii din perii pentru WC, ravisanta
cum Lester Burnham \[i [antaja [eful \nainte patrician` Irene, prietena Bianc`i, Trecerea \ntr-o treapt` \ntregi de proz` , periclitnd situa]iile din
s`-i spun` pas [i s`-[i ia voios t`lp`[i]a de \ndr`gostit` de bijuterii, pantofii din piele inferioar` de vitez` poate fi, carte: \ncurc`tura Bianc`i cu Bujor nu e
la agen]ia de publicitate, sunt acum de crocodil cu toc \nalt [i de ma[ina ei marca \n cazul lui Mihai Marinescu, o metafor` verosimil` (ini]ial \i provoca sil`, \l
manageri, brokeri, copywriteri, ingineri IT, Lexus, astroloaga maniacal` Adela, intri- pentru retrogradare sau, \n cel`lalt sens al considera libidinos, un proxenet), \ntlnirile
medici curta]i de companii farmaceutice. gant`, brfitoare [i clarv`z`toare \n egal` termenului, renun]are la modul de via]` se produc mult prea convenabil (Silviu Soare
La vremea respectiv` nu [tiam (sau nu m`sur`, jurista Sorina [i iubitul acesteia, materialist. Dar, la fel de bine, treci \ntr-o \i cade lui Mihai \n ma[in` la prima curs`
ne interesa) c` tema poate fi abordat` artistic par[ivul jurnalist Ovidiu, scenarist aspi- treapt` de vitez` inferioar` atunci cnd vrei \n calitate de taximetrist), iar unii
mai inteligent, mai nuan]at a[a cum a rant. s` cre[ti puterea motorului, s` sus]ii manevre protagoni[ti, bun`oar` camerunezul Allain,
procedat, printre al]ii, Don DeLillo \n Doar colegul Andrei pare din alt peisaj: sportive, s` urci panta sau s` ][ne[ti potent portar la Hilton, iar apoi jongler cu capace
romanul The Names (1982), conectnd absolvent de pictur` ascetic, evlavios, \n trafic. A[ spune c` al doilea \n]eles explic` de tomberoane, ies din scen` \nainte s`-i
reflec]ii filozofice privitoare la limbaj cu \mplinit al`turi de so]ia Ioana, pnde[te titlul: ambi]iile lui Mihai, erotico- cunoa[tem. Prea multe poante, prea multe
nisipurile mi[c`toare ale vie]ii de evaluator prilejul s` plece din infernala agen]ie ca profesionale, constituie motorul pove[tii, farse [i [piluri autoreferen]iale. Povestea
de risc, mut`ri pe tabla serviciilor secrete, s` picteze biserici [i s`-[i \ngrijeasc` sufletul. logica deciziilor sale configureaz` treptele fierbe ghidu[ \n suc propriu, f`r` s` c[tige
terorism [i secte , [i nici nu sesizam Johnny, interlopul amiabil cu Porsche de vitez`, iar ambreiajul e Mircea Eliade consisten]`. Exprim`rii ]iganilor \i lipse[te
paradoxul din pachetul livrat hollywoodian: Cayenne [i iubit` minor`, proprietarul (chiar a[a, figura savantului apare \n trei naturale]ea (numai pe Mircea Daneliuc \l
produc]iile ad`ugau pietre de temelie tocmai barului Los Americanos, unde Mihai se momente cheie [i patroneaz` att \ntlnirile [tiu capabil s` aduc` \n pagin` rromi autentic
la ideologia pe care pretindeau c` o simte pn` la urm` cel mai comod, r`mne miraculoase, ct [i revenirea spectaculoas` vorbitori, f`r` s` bifeze stereotipuri).
dinamiteaz`. Dar pe atunci ne ajungea plasat la extrema tolerabil` a nelegiuirilor a lui Mihai la Benson). Lipse[te \ns` frna. Downshifting mai degrab` afirm`,
\ndemnul "Free your mind!" murmurat justificate printr-o anumit` experien]` de Luate \n parte, personajele sunt dect satirizeaz` un stil de via]`, nu neap`rat,
gnomic dind`r`tul unei perechi de ochelari via]`, gangster sf`tos, r`uf`c`tor u[or de detestabile. |mpreun` formeaz` un colaj nu exclusiv corporatist, \ntemeiat pe
de soare cu oglind`. P`rea simplu, \ntruct recunoscut, preferabil [efilor f`r` chip, monocrom de ]oape, tmpi]i, ipocri]i [i l`comie, dar fantezia lui Alexandru Done
nu era mult` minte de eliberat. ascun[i dup` lustrul civilizat al muncii la tic`lo[i comici, tempera]i numai cnd \l e pasabil`.
orizont
9
OCHEAN
ochean

{TEFAN AUG. DOINA{,


LUCRAREA
VASILE POPOVICI
POETIC~ DEFINITIV~
Un act cultural major este publicarea, Am s` sus]in mereu c` exist` o gam`
anul trecut, a volumului de Opere de {tefan att de divers` a dela]iunii \n comunism, de
Aug. Doina[ \n colec]ia "Opere fundamen- la dela]iunea voluntar` [i criminal` la dela]iu-
tale", aflat` sub egida Academiei Romne. nea ob]inut` sub presiune [i inofensiv` pentru
Condi]iile, de lux, sunt cele [tiute: pe hrtie persoanele aflate sub urm`rire, \nct orice
de biblie, \ntr-o form` ce copiaz` integral nivelare, echivalare [i condamnare aprioric`
[i bine face aspectul c`r]ilor din Biblio- a celor ce ajungeau s` dea rapoarte la Secu-
thque de la Pliade de la Gallimard, cu, ritate e iresponsabil` [i \n sine dubioas`.
aidoma ca acolo, o introducere, note finale, Eugen Simion observ` o particularitate
elemente de receptare, cu acelea[i minunate a poetului Doina[: "a scris de la \nceput bine".
litere, cu copertele exterioare identice, \n E greu s`-i periodizezi poezia [i chiar s` o
acelea[i elegante culori etc. datezi dup` anul public`rii, fiindc` o poezie
i se ofer` deocamdat` doar opera trzie poate s` fi fost doar o poezie publicat`

N poetic`. Cu o precizare impor


tant`: e vorba doar de poemele
publicate de Doina[ \n volum [i \n periodice.
trziu. Doina[ e, literar, matur de la bun
\nceput, deplin format, st`pn peste limbajul
poetic, perfect adaptat dintru \nceput s` scrie
Nu ne r`mne dect s` sper`m c` \ngrijitorul o capodoper`. Clipa desp`r]irii: "Distan]a
acestei edi]ii, Alexandru Ruja, cercet`tor dintre noi se face fulger./ {i p`s`ri zboar`
serios, a reu[it s` dea de urma tuturor poeme- prin cenu[a cald`,/ cu ]ipete livide. {i str`inul/
lor publicate \n reviste. Dispunem, pn` la ce trece iute, ca alerg`torul,/ nu simte, vai!
proba contrar`, de o edi]ie poetic` integral`. C` pieptul lui a rupt/ o panglic` sub]ire, ce
Dar variantele, versurile abandonate, lucea,/ cu disperare, \ntre ochii no[tri" Sau
ciornele, laboratorul poetic, manuscrise lui Symposion, sau Orfeu ("Femeie, templu alb
Doina[? Alexandru Ruja ne informeaz`: din solzi de fluturi,/ Cu lira mea te-am smuls
"laboratorul poetului este, cel pu]in acum, din reci ]inuturi"), sau S`rutul ("Ca frunza
inaccesibil. Poate al]i cercet`tori vor avea ce se las` pe izvor/ \]i tulbur sufletul cu-o
prilejul s` intre \n el [i s` vad` manuscrisele s`rutare") [i attea altele. a gndului ce urc` \n preajma filozofiei celei stingndu-[i setea,/ [i mare voluptate simt
poeziilor. Nu se [tie unde sunt acestea, ca, A[ mai ad`uga un aspect straniu, greu mai pure, aceea care interogheaz` asupra cu botul,/ [i a]ipesc apoi pe ]`rmul apei.//
de altfel, tot ce a r`mas ca zestre cultural` de formulat: nici omul Doina[, de o mare Fiin]ei. Doar nou`, oamenilor, nu ne este/ prielnic`
de la {tefan Aug. Doina[. De aceea, noi vom civilitate, dar cum s` spun prozaic, cu aten]ie deosebit` acord` Eugen gustarea; numai nou`/ oglinda ne arunc`-n
considera aceste poezii, scrise [i rescrise,
nu variante, ci poezii definitive". Cunoscnd
pudoarea poetului [i poetica sa, n-ar fi ctu[i
care nu-]i venea s` angajezi o discu]ie despre
poezie (!), [i nici intelectualul care scria \n
proz`, cel din interviuri, autor a numeroase
O Simion, pe bun` dreptate,
psalmilor lui Doina[: "Ca [i
baladele din tinere]e, Psalmii constituie vrful
fa]` chipul/ schimonosit. De ce, St`pne?/
/ Dintr-un/ tufi[ ce arde f`r`-a se scrumi, o
voce/ mi-a spus cu mil`, [i-am recunoscut-o:/
de pu]in exclus ca manuscrisele s` fi fost eseuri sau de simple pagini critice, nu se crea]iei lui {tefan Aug. Doina[, un poet care, Din valea Mea voi nu ve]i bea, dect/
distruse chiar de mna autorului sau din disting prin calit`]i exorbitante. Vorbitorul a[a cum ar fi spus Ion Barbu, a vrut s`-[i f`cndu-mi undele mai dulci cu lacrimi"
dispozi]ia sa. Cu alte cuvinte, mi se pare \n proz` e mai degrab` [ters, frazele sale \ncerce custura talentului s`u pe toate temele Materia \n care sculpteaz` Doina[ e,
plauzibil ca, \n mod voit, opera sa poetic` nu au tonus, "ideile" nu str`lucesc [i, de[i mari ale poeziei". Pentru cine s-a oprit cu esen]ialmente, aerul. Poemele lui sunt desene
s` fi fost definitiv "degajat`" de fazele de un estetism elevat, nu g`se[ti \n ele nimic lectura poeziei sale pn` \n '90, luat apoi de aer \n aer. Nu de fantezie sunt iscate ele,
c`ut`rilor [i ezit`rilor, pentru a p`stra doar special-memorabil, fie pentru c` le-ai mai de altele dect cele esen]iale, cazul meu, fiindc` nu sunt viziuni de moment,
masca \ncremenit` a des`vr[irii. \ntlnit [i-n alt` parte, fie pentru c` pur [i descoperirea tardiv` a Psalmilor, publica]i evanescente, \ntmpl`toare [i somptuoase
Avem astfel \n mini expresia integral` simplu proza sa are o expresie greoaie (s` \n 1997, e o revela]ie. Ce a[ putea reproduce \n sine, ci de o viziune suprasensibil` a
a unei opere poetice ce r`mne \nc` s` intre fiu verificat, dac` nu sunt crezut). aici f`r` s` par` c` aleg la \ntmplare [i f`r` ochiului interior, a inimii inimii, care vede
cu adev`rat \n con[tiin]a colectiv` na]ional`. transformare miraculoas`, cu s` nedrept`]esc tot restul? Din cei o sut` de dincolo de materie [i recupereaz` forme [i
Cele dou` mii de pagini din Pleiada
Academiei Romne dezv`luie dimensiunea
real` a unei poezii ce st`, prin perfec]iunea
O adev`rat stranie, se petrece \ns`
cnd omul, ca s` zic a[a, \ncepe
s` vorbeasc` \n versuri. Nici "ideile", nici
psalmi, ne\ndatora]i textului biblic [i nici
lui Arghezi, iat` unul, al zecelea: "Bogat`-i
valea Domnului, [i curge/ cu vuiet pa[nic,
[i adap` turme/ de vite [i de fiare, flfire/
sensuri \ncrustate \n carnea elementelor.
Poemul pare o "descoperire", expresia unui
"adev`r" pn` la el neexprimat, o aducere
la lumin`, la modul filozofic, a unei realit`]i
formei [i puritatea lirismului, la \n`l]imea cuvintele, nici "sensibilitatea" sa nu mai
poeziei lui Eminescu [i Arghezi. sunt acelea[i. Cel ce prinde glas e altul, de p`s`ri albe, roiuri de l`custe;/ [i toate-[i universal presim]ite, pe care poezia o
O pl`cut` surpriz` este Introducerea lui de o esen]` cu totul nobil` [i de o puritate recunosc \n und` chipul,/ [i, fericite, beau desf`[oar` cu gra]ie deplin`. Poezia lui
Eugen Simion. Nimic de circumstan]` \n cele Doina[ nu e o poezie "de cuvinte", a c`rei

ORIZONT A CITIT
aproape o sut` de pagini de analiz` frumuse]e rezid` doar \n expresie. Frumuse]ea
p`trunz`toare; e, dimpotriv`, un studiu poemului, c`ci despre ea trebuie s` vorbim
temeinic, amintind de perioada fast` a mereu \n leg`tur` cu Doina[, rezid` \n egal`
Dimine]ii poe]ilor. |n treac`t, Eugen Simion m`sur` \n frumuse]ea "lucrurilor" pe care
aduce \n discu]ie dosarul de securitate al le vede ochiul interior. De aceea, nu doar
poetului [i conchide, pe bun` dreptate, c` Valry e spiritul afin, poet [i el al "aerului",
acesta fusese "subiect de comentarii sim- al intersti]iilor, cel ce distinge geometria
pliste, minimalizante, primitive". |n ultima invizibilului din Ni vu, ni connu, ci [i Rilke,
sa zi de deten]ie poetul a semnat un poetul ce deseneaz` estetic sensuri.
angajament de denun] la securitate, pe care, egistrul poeziei lui Doina[ e
dup` un timp, potrivit ofi]erilor, nu l-a mai
respectat "corespunz`tor".
Pentru genera]ia mea, Doina[ r`mne
R sublimul, \n mod natural. Poetul
locuie[te \n zone \nalte, dincolo
de vizibilul imediat, lumea lui transcende
scriitorul ce intervenea cu autoritate [i curaj \n preajma spiritului, a c`rui mi[care sub-
la colocviile de poezie de la Ia[i [i \n reuniunile til` o reface cu mintea [i cu o senzorialitate
USR, despre care se povestea \ndelung. Chiar de grad secund. Limbajul care o capteaz`,
[i rapoartele Securit`]ii sunt mai juste dect rareori simplu, are, dimpotriv`, \ntreaga
unele comentarii ce apar azi, cnd pericolul str`lucire pe care st`pnirea uimitoare a artei
a trecut : "Din materialele ob]inute \n procesul \n toate compartimentele ei o poate da.
urm`ririi informative rezult` c` {tefan Augus- Arta lui nu e de toat` ziua [i nici nu
tin Doina[, \n diferite \mprejur`ri dar mai ales r`spunde gustului zilei. Dar nici nu e nevoie
cu ocazia unor evenimente interne, a continuat s-o fac`, fiindc` aceast` hran` se rezerv`
s` se situeze pe o pozi]ie necorespunz`toare doar pentru zilele de s`rb`toare [i pentru
politicii partidului \n domeniul culturii. cine e preg`tit s` \mbrace haina s`rb`torii.
|mpreun` cu mai multe elemente aflate \n __________
preocup`rile noastre - Dan De[liu, Eugen {tefan Aug. Doina[, Opere. Text ales
Simion, Mircea Dinescu [i al]ii, a ini]iat unele [i stabilit, note, comentarii, variante, crono-
ac]iuni preliminare conferin]ei pe ]ar` a Uniunii logie [i indici de Alexandru Ruja. Introducere
Scriitorilor, care au contribuit la deteriorarea de Eugen Simion, Bucure[ti, Funda]ia
st`rii de spirit \n breasl`." Na]ional` pentru {tiin]` [i Art`, 2016.
orizont
10
ISTM
istm

PATAGONIA
ALEXANDRU ORAVI}AN
DIN SALA 201
Jurnalul de bord ca subspecie a ori, personajele lui Daniel Vighi par a pluti c` am dori s` \nf`ptuim sunt \ntreb`rile
literaturii de c`l`torie a l`sat urme pu]in \n deriv`, f`r` nicio ]int` pe harta explor`rii pe care le [i spune c`pitanul".
adnci \n cazul literaturii romne prin cotloanelor ascunse ale lumii. |ns` nu desti- Totodat`, "menirea" drumului la Da-
compara]ie cu literaturile occidentale. Sigur, na]ia primeaz` aici, ci experien]a c`l`toriei, niel Vighi e p`truns` de spiritul literaturii
societatea romneasc` n-a avut niciodat` cu valen]e ini]iatice pentru multe dintre ca mijloc de explorare [i revigorare a trecu-
un puternic impuls colonizator, iar spiritul personaje. A[a [i pentru studen]ii reuni]i tului. Mort \n Patagonia provoac` o serie
aventurier a lipsit aproape cu des`vr[ire \n sala 201, c`rora le e dedicat` cartea: de \ntreb`ri fundamentale nu numai cu pri-
\n anumite epoci din istoria noastr` conteaz` mai pu]in miza, ct experien]a vire la rolul literaturii \n explorarea istoriilor
colectiv`. Jurnalul de bord al lui Jean Bart literaturii [i pl`cerea textului lui Daniel necunoscute, ci [i la capacitatea literaturii
ori romanele lui Radu Tudoran [i Radu Vighi. Aceast` dedublare a perspectivelor de a jongla cu linearitatea timpului. |n roma-
Niciporuc sunt excep]ii ce confirm` o [i a cheilor de lectur` este numai o prim` nul lui Daniel Vighi, timpul nu este liniar,
regul`: \n literatura romn`, c`l`toria are instan]` pentru caracterul hibrid al c`r]ii. ci cap`t` dimensiuni care \l transform` \n
rareori loc \n afara spa]iului autohton, iar Pe un alt palier poate fi abordat motivul unul dintre personajele-cheie ale c`r]ii, mai
reprezent`rile pu]inilor temerari nu au reu[it c`l`toriei. |n romanul Mort \n Patagonia, cu seam` \n ceea ce prive[te valen]a istoric`
s` produc` opere unanim acceptate ca c`l`toria devine sinonim` cu lectura, iar a volumului: "pe noi nu ne intereseaz` dru-
f`cnd parte din canon. oceanul pe care c`l`tore[te goeleta "Spe- mul spre viitorime, ci `l`lalt, mult mai greu,
e acest fundament deseori ran]a" este \ns`[i Biblioteca Central` Uni- [i anume drumul spre trecut". |ns` "viito-

P [ubred, Daniel Vighi reu[e[te


s` construiasc` un schelet epic
de o rezisten]` incontestabil`. Romanul Mort
versitar` "Eugen Todoran" din Timi[oara.
|n aceste ape fertile, fic]iunea g`se[te o sev`
roditoare, pe deplin racordat` unui filon
rimea" pare strns legat` de evenimentele
trecutului, urmnd principiul vaselor comu-
nicante. Un dezechilibru ori o abera]ie a
\n Patagonia1 e o mostr` a marelui paradox cultural solid. Dac` "Speran]a" e \mpru- prezentului nara]iunii are ecouri pe durata
\ncapsulat \n figura autorului s`u, care osci- mutat` din Toate pnzele sus, personaje \ntregii c`r]i [i dincolo de limitele ei.
leaz` de la jocular pn` la gravitatea accen- precum c`pitanul Ahabu sau timonierul ronun]ata metatextualitate a c`r]ii Moartea ca fenomen fizic, dar [i simbolic,
tuat` a presiunilor societale. Cartea lui Da-
niel Vighi poate fi considerat` o reu[it`
\n spa]iul oric`rei literaturi. Ea e rodul trudei
Ishmael-Macek sunt pasti[ate din capodo-
pera lui Melville, Moby Dick. Pasti[area
devine o marc` a postmodernit`]ii opului,
P este ferm ancorat` \n problema-
tica timpului, abordat` att de
nuan]at \n roman, mai cu seam` \n rela]ia
nu \i afecteaz` \ns` numai pe b`[tina[i, dar
[i pe colonizatorii anului fatidic 1555, care,
\n Tierra del Fuego, au g`sit numai spectrul
unui om ce st`pne[te cu m`iestrie mecanis- dus` la un nou nivel prin \mprumutarea cu literatura: "taman din cauza \ncurc`turilor mor]ii, nu [i via]a mai bun` \ndelung c`utat`.
mele literare, un fin cunosc`tor al limbii m`rcilor specifice ale unei \ntregi subspecii pe care le avem cu timpul se petrec toate. A[adar, titlul Mort \n Patagonia cap`t`
romne de azi [i de ieri, care [tie cum s` (jurnalul de bord), iar hibridizarea c`r]ii |n pre-\nchipuirile care se numesc fiction, valen]e suplimentare, pricinuite de tentativa
se joace cu forma [i s` provoace cititorul devine evident` [i prin prezen]a multiplelor timpul nu este de mare folos, el e a[a cum de a tr`i \n unul dintre cele mai inospitaliere
s` mediteze nu att la \ntreb`rile strnite voci narative; acest fapt sugereaz` discon- ne \nchipuim c` ar fi, prin urmare, unii pot col]uri ale planetei, de care timpul pare s`
de evenimentele din carte, ci la \nsu[i rolul tinuit`]ile [i schimb`rile de ton inerente fi mor]i, al]ii pe moarte, al]ii vii, n-are fi uitat.
literaturii ca mecanism de reprezentare a unei opere colective, cum este istoria, dar importan]`." Rela]ia cu timpul afecteaz` [i pozi-
unor universuri interioare [i exterioare. [i seminarul de literatur` din sala 201, la |n centrul problematicii istorice [i ]ionarea personajelor cu privire la eveni-
Mort \n Patagonia adun` la un loc bordul goeletei "Speran]a". temporale poate fi \ntlnit` una dintre mentele deseori tragice redate \n contextul
personaje din copil`ria autorului, trans- ibriditatea se mai manifest` [i nuan]ele capabile s` plaseze Mort \n marilor descoperiri geografice [i a unui
formate \n hibrizi literari, o sum` de tipologii
care sunt \ntlnite rar \n via]a de fiecare
zi, pentru care principiul temporalit`]ii [i
H \n caracterul de roman-fluviu,
dac` nu chiar roman-ocean al
volumului lui Daniel Vighi. Aglutinarea
Patagonia \ntr-o categorie de romane cu
ramifica]ii interna]ionale. |n ultima parte
a c`r]ii, apare pronun]at dimensiunea
colonialism traumatizant pentru b`[tina[i.
Este chestionat` deschis implicarea ori deta-
[area personajelor fa]` de istoria prezentat`
spa]ialit`]ii nu exist`. Moarte sau vii, reale de perspective [i de voci este suprapus` postcolonial` a textului lui Daniel Vighi. una dintre dilemele fundamentale ale post-
sau fantasmagorice, romni, unguri, nem]i unei confluen]e a istoriilor, a modului \n |n pagini care cu greu par a fi scrise de un modernit`]ii \n balan]a actor-martor al
sau "t`lmboci", personajele lui Daniel care Istoria este construit` ca o sum` de autor romn, Vighi exploreaz` minu]ios \ntmpl`rilor. Nici \n aceast` privin]` perso-
Vighi baleiaz` prin firul narativ [i prin microistorii. Mort \n Patagonia e un ro- dispari]ia popula]iilor ona [i selknam, \ntr-un najele lui Daniel Vighi nu sunt "pure", ci
paginile istoriei, tr`gndu-[i seva nu numai man al unei lumi situate la confluen]a genocid insuficient cunoscut la nivel mon- schimb` perpetuu cele dou` pozi]ii \n func]ie
dintr-o istorie personal`, ci [i din Marea timpurilor [i geografiilor. Prin intermediul dial. Supu[i cu for]a unui proces de de gravitatea \ntmpl`rilor [i de capacitatea
Istorie. C`ci cum altfel pot coexista \n fic]iunii, figuri din Banatul postrevolu]ionar acultura]ie de c`tre colonizatori, b`[tina[ii de a muta cursul unei istorii deja bine
acelea[i pagini c`pitanul Ahabu [i Cristofor pot defila prin Lumea Nou` a secolului al sunt redu[i la t`cere, iar teritoriile le sunt a[ezate.
Columb, Ishmael-Macek [i Magellan ori XVI-lea cu un firesc deseori deconcertant. luate f`r` mil`. Supunerea lor la normele dunarea personajelor la bordul
Mo[u Cuza [i Pedro Sarmiento de Gamboa?
Idiolectul acestor personaje este un
hibrid \n sine, un amalgam de romn`
Personajele tr`iesc concomitent \n lumi
diferite, \ns` istoria pe care o tr`iesc e
comun`. Ei sunt pe deplin cuprin[i de faptul
vie]ii occidentale ajunge s` distrug` nu
numai vie]ile unor "t`lmboci", dar [i culturi
locale de ne\nlocuit.
A goeletei "Speran]a" [i ches-
tionarea repetat` a rela]iei cu
timpul ori cu istoria e sinonim` cu ambian]a
literar`, b`n`]enisme [i spaniolisme c` excursiile lor al`turi de Magellan, Daniel Vighi populeaz` aceste pagini seminarului de literatur`: "|ntlnirea sea-
specifice perioadei marilor descoperiri Columb ori Sarmiento de Gamboa au un cu figuri memorabile [i controversate, pre- m`n` peste poate cu seminarul grupei de
geografice. A[adar, jocul nu este prezent ]el bine determinat, c` drumul lor are o cum Pedro Sarmiento de Gamboa, figur` la sec]ia LL (adic` Ll) a Departamentului
numai la nivelul construc]iei personajelor, "menire": "To]i sunt prezen]i la o a[a donquijotesc`, ori Julius Popper, "romn de studii romne[ti din cadrul Facult`]ii
ci [i la nivelul limbajului. Criteriul spa]ial important` reuniune al c`rei rost este de a evreu de pe la noi, care a dat nume unui de Litere, Istorie [i Teologie a Universit`]ii,
nu este nici el ignorat, c`ci mo[tenirea limpezi menirea drumului. Pentru ce suntem munte Punta Sinaia, iar altuia Carmen Sylva, sala 201. Totul seam`n`: u[oara plictiseal`,
Imperiului Austro-Ungar [i cultura Europei aici, ce vrem [i de ce vrem ceea ce zicem () autor de niscaiva pr`p`d genocidar". neastmp`rul moderat al a[tept`rii vag
Centrale se \ntlnesc aici cu radicalele indiferente, dac` nu cu totul abstrase \ntr-
diferen]e ale spa]iului situat nu numai la un ceva f`r` leac". Dimensiunea literar`
antipodul geografic, dar [i cultural, al lumii
de dincolo de Ocean, terra incognita pn`
[i ast`zi pentru mul]i dintre locuitorii
spa]iului european.
UNIUNEA
SCRIITORILOR
DIN ROMNIA
FILIALA
TIMI{OARA
este a[adar scoas` la \naintare, \nglobnd
dimensiunea istoric`.
|n fapt, luat ca un ansamblu, Mort \n
Patagonia pare a avea [i o miz` strict literar`,
|ntr-adev`r, hibriditatea pare cuvntul 28 septembrie
septembrie. A avut loc deschiderea anului literar cu lansarea volumului Glceava \n contra postmodernit`]ii sale f`]i[e: \ntoar-
definitoriu pentru opul lui Daniel Vighi. \n]elep]ilor \n jurul timpului. Cioran, Eliade, Noica [i Heidegger. Despre locul cerea la Marea Nara]iune, la pl`cerea textu-
Oper` postmodern` pe deplin asumat`, Mort profesorului Mircea L`z`rescu \n cultura Timi[oarei, despre rela]iile sale cu Cioran lui [i la farmecul jocurilor literare. Parado-
\n Patagonia pleac` de la dou` experien]e- [i Noica [i cu al]i c`rturari ai secolului al XX-lea au vorbit Corneliu Mircea [i Cornel xalul roman al lui Daniel Vighi poate fi
cheie ale autorului: plimbatul f`r` ]int` pe Ungureanu. propulsat a[adar \ntr-un raster de crea]ii
strad` \n copil`rie, cnd bunica \i repro[a de o originalitate remarcabil`, cu un stil
6 octombrie. A avut loc lansarea integralei crea]iei lui Ioan Petra[. Despre opera
c` a plecat \n Patagonia de s-a \ntors att inconfundabil, ce demonstreaz` c` literatura
preotului Ioan Petra[, despre locul s`u \n poezia religioas` romneasc`, dar [i \n
de greu, [i seminarul de literatur` romn` romn` cunoa[te un reviriment \ndelung
poezia de azi, au vorbit Alexandru Ruja, Tudor Cre]u, Eugen Dorcescu, Constan]a a[teptat.
din sala 201 a Facult`]ii de Litere de la
Universitatea de Vest, bine-cunoscut unor Marcu, Paul Eugen Banciu, Mirela Ioana Borchin [i al]ii. {edin]a a fost moderat` _____________
multiple genera]ii de studen]i. De multe de Cornel Ungureanu. 1
Editura Polirom, Ia[i, 2017, 472 p.
orizont
11
BIBLOS
biblos

DE{TEPT~TORUL
CHRISTIAN CR~CIUN
Moto: "De 27 de ani \ncerc, aproape zi via]` nu-i poate fi str`in", se justific` el. pentru ea, am botezat-o cu un barbarism:
de zi, s` \n]eleg ce se \ntmpl` cu noi" Gabriel Liiceanu ne propune un model fic]ioterapie. Rezultatul ei, provenit din
de intelectual care \nainte de 1989 nu avea pierderea controlului asupra realului, este
Tocmai ce m` apropiam cu lectura de cum s` existe la noi [i care nu s-a impus dezorientarea. Tabloul general: o
ultimele pagini ale culegerii de publicistic` nici acum; \n Fran]a de acum o jum`tate colectivitate \n deriv`". Metafora medical`
a lui Gabriel Liiceanu, att de frumos [i de secol a constituit o genera]ie devenit` apare adesea am folosit-o [i eu inevitabil
de patetic intitulat`: Romnia O iubire cunoscut` sub numele Les nouveaux phi- mai sus , pentru c` avem cu to]ii senza]ia
din care se poate muri (Humanitas, 2017), losophes. |i citeaz` [i Liiceanu aici: An- c` suntem organele marelui bolnav care
cnd FB-ul nostru iubit/urt de fiecare zi, dr Glucksman, Bernard-Henry Lvy, Alain este Romnia de azi. Boli vechi, netratate,
care, dup` cte [tim, ghice[te gndurile, Finkielkraut (mai \ncoace) [i mul]i al]ii. ale totalitarismului comunist, boli noi, bine
\mi difuzeaz` un num`r din Dilema veche O filozofie a implic`rii directe politice [i dezvoltate pe acest fond de imunitate (cul-
(nr. 480, 24 aprilie-2 mai, 2013) care sociale, a angajamentului, cobort` \n strad`. tural` mai ales) sc`zut`. Gndirea lui Gabriel
propune un Top 5, Cei mai detesta]i Un astfel de tip de filozofare a \ncercat Liiceanu ilustreaz` ceva ce a[ numi un
intelectuali publici din Romnia. Dintre ei (nepremeditat, cred, \n prim` instan]`) s` patriotism sceptic cotidian lezat de
sigur nu putea lipsi Liiceanu: "Pentru c` e introduc` la noi Gabriel Liiceanu, al`turi realitatea social`. Po]i s` nu fi de acord
moralist; pentru c` e directorul unei edituri de c]iva, foarte pu]ini (Horia-Roman cu una sau alta dintre pozi]iile sale, nu-i
prestigioase; pentru c` l-a plagiat pe Hei- Patapievici, Mircea C`rt`rescu, Mircea po]i contesta nicio clip` fapta cultural` [i
degger; pentru c` n-are [apc`; pentru c` e Mih`ie[, Vladimir Tism`neanu). seriosul implic`rii. {i, ca s` \l contrazici,
mereu \ncruntat". Cartea de fa]` mai adaug` in p`cate, s` o spun de la nu e bine s` folose[ti stereotipuri obosite,
vreo treizeci de "motive" pentru acest
hatespeach care s-a edificat (sunt 27 de texte
pentru 27 de ani, coinciden]`?) imediat dup`
D \nceput, f`r` mare succes. I-
au lipsit cel pu]in trei elemente
pentru a avea ecoul noului discurs
orientarea sa politic` de exemplu: c` e "de
dreapta", anticomunismul "visceral", nici
m`car "b`sismul" pe care-l explic` \ntr-un
putem admira, de pild`, stilul. |mi place,
de exemplu, c` nu se fere[te de patetism,
de retoric` "\nalt`", dar e capabil [i de
1989 \n jurul filozofului. |ncepnd chiar demistificator antitotalitar din Fran]a de text foarte precis - sau hot`rta sa critic` "vitrion" pamfletar: "Uita]i-v` ce mon[tri
de la Apelul c`tre lichele, (adev`rat mo- dup` 1968: a. un mediu intelectual larg, la adresa abera]iilor corectitudinii politice s-au ridicat dup` acest potop al istoriei, cu
ment zero, care l-a plasat pe o traiectorie deschis dialogului de idei (vezi analiza lui n-ar trebui s` fie petarde polemice. noroiul [iroind pe ei. Uita]i-v` la chipurile
existen]ial-intelectual` de pe care, aceast` Patapievici din Despre idei & blocaje sau Centrul de greutate al gndirii sale st` lor, la cefele lor, la f`lcile lor, la pntecele
carte este \nc` o dovad`, nu a mai ie[it) De ce nu avem o pia]` a ideilor): b. o mass \n alt` parte, dar e mult mai u[or s`-l ataci lor, la din]ii lor, la limba pe care o vorbesc,
continund cu momentul prezent`rii media cult` [i capabil` s` transmit` un astfel aici, \n determin`rile sale superficiale. Omul la arogan]a [i tupeul lor, la felul \n care se
Raportului Comisiei preziden]iale de analiz` de dialog c`tre un public reprezentativ (\n acesta a fost totu[i amenin]at public cu adun`, se grupeaz` [i se regrupeaz` mereu,
a comunismului [i pn` ast`zi, "motivele" ciuda aparen]elor, cei cita]i mai sus nu sunt moartea cel pu]in \n dou` cazuri. De doi la felul cum \[i pun rudele, prietenii [i
s-au tot adunat. {tiam textele din carte de "intelectuali mediatici", sunt sub embargou, scriitori, diferi]i ca valoare [i importan]` amantele \n posturile-cheie ale ]`rii, la felul
pe platforma Contributors, unde au fost m-a mirat s`-l v`d pe Gabriel Liiceanu cultural`, totu[i, totu[i. Orict am \ncerca \n care \[i transform` \n arme tocmai
publicate \ntre 2015-2017. Citite acum, invitat la un post tv privat pentru a comenta s` bagateliz`m "hermeneutiznd" nu [tiu victimele s`r`cite de ei, c`rndu-le prin ]ar`
\mpreun`, ele impun, fire[te, s` le descifr`m vizita pre[edintelui Macron. Dar \n niciun ce rostiri ale invectivei, gestul istoric cu lista [i autocarul". {i pune]i al`turi
ideile for]` [i coeziunea. caz nu-l ve]i vedea la televiziunea sau r`mne. {i n-am pus la socoteal` minerii fenomenologica r`ceal` cu care analizeaz`
oate s` par` ciudat, dar eu cred radioul "publice"); [i c. acest public \nsu[i, din iunie 1990. Nu putem ignora asta! Ca figura ultimului om al lui Nietzsche.

P c` Liiceanu (hot`rt anti-


na]ionalist [i profund patriot, ca
s` preciz`m de la \nceput) cnt` imnul. Mai
\ncepnd cu chiar colegii de breasl` (vezi
aici \n carte polemica aspr` cu Observatorul
Cultural [i Ovidiu {imonca).
\ntr-un reflex pavlovian, mul]i cnd \i \ntl-
nesc numele activeaz` amintitele etichete.
m postat de exemplu un foarte
Ca s` parafraz`m titlul unei c`r]i, tot
de publicistic` [i ap`rut` aproape \n acela[i
timp, a lui Mircea C`rt`rescu, Liiceanu ne
bine zis versul lui cheie. De asta am ales
acest titlu aparent deplasat pentru rndurile
de fa]`, autorul este prin excelen]` un reactiv,
Meseria de cet`]ean liber (pleonasm?)
se \nva]`, ne sugereaz` Gabriel Liiceanu,
totalitarismul atrofiaz` complet normalitatea
A frumos citat din carte \ntru
ap`rarea vorbirii corecte a
limbii romne, f`r` absolut nicio trimitere
prezint` un peisaj social \n agonie, o lume
\n plin` isterie. Una dintre cauze este lag`rul
de reeducare ("acum \ntr-o alt` prezentare")
imediat ce se \ntmpl` ceva \n societate instinctelor cet`]ene[ti ce nu se pot dezvolta "politic`". "Reflexul rigorii va fi izgonit din care nu am ie[it: "Ast`zi, lag`rul de
el nu poate t`cea, trebuie s` ia atitudine dect \ntr-un regim de libertate democratic`, din suflete [i toate conven]iile ulterioare reeducare a fost mutat \n sufragerie, \n fa]a
repede, s` foloseasc` libertatea cuvntului [i atunci misiunea (greu cuvnt, nu?) ale vie]ii vor intra pe f`ga[ul lui merge televizorului, victima st` pe un scaun sau
\ntru ap`rarea unor valori \n care crede. intelectualului public devine tocmai aceea [i a[a. Ne vom \nchina la idolii pe o canapea, bea bere sau ron]`ie snackuri,
El este, deci, un de[tept`tor, adic` deopotriv` de diagnostician al bolii [i de stabilire a aproxima]iei. Vom fi nepunctuali, vom face iar tor]ionarul \i suce[te creierii instalat pe
un provocator la trezire din "lenea social`" tratamentului. E un rol asumat [i prin totul de mntuial`, nu ne vom ]ine de cuvnt, un ecran". Cu dou` complet`ri: a. victima
sau "lehamitea civic`" (dou` p`cate capi- defini]ie dificil [i care nu-]i aduce deloc vom face reguli pentru a nu le respecta, \n este, \n acest caz, neinocent`, cvasi-com-
tale care ne amenin]`), dar [i unul care ne "glorie". Mai ales c` stilul lui Gabriel cele din urm` vom fura [i ne vom min]i plice; b. ad`ug`m fire[te influen]a enorm`
vrea mai de[tep]i. Prin opera scris` [i prin Liiceanu este, a[ spune, incapabil de unii pe al]ii zi de zi. Vom face s` sufere a Re]elei. Deloc benefic` libert`]ii.
opera editorial`. Sigur c` asta nu-l face eufemizare (un exemplu eseul Marea sufletul fiec`ruia dintre noi. Vom fi o silab` xact acum zece ani Gabriel
simpatic, spre deosebire de Andrei Ple[u
care \[i \nv`luie criticile \ntr-o m`tase de
ironie, Liiceanu este direct, chirurg care
sfidare. E prea mult!). El spune tic`losului
c` e tic`los, ho]ului c` e ho], prostului c`
e prost, [tirbului c` e [tirb. Asta apropo
pe dos, un accent gre[it pus, un inoportun
ca [i, un dezm`]at care, un vizavi
gre]os, o loca]ie l`b`r]at` peste lume.
E Liiceanu publica eseul lui
excep]ional Despre ur`. Un citat
de acolo ne va ajuta s` \n]elegem coeren]a
taie "f`r` mil`", mnat \n lupt` de un sen- de excelentul text Romnia gurilor [tirbe, Vom fi crescu]i prost, cu mintea necur`]at`. \n bine, \n sensul neschimb`rii principiilor,
timent al urgen]ei [i provocnd un astfel care, ca alt`dat` celebrul eseu al lui Vom sfr[i prin a tr`i att de urt pe ct \n r`u \n sensul c` lumea diagnosticat` nu
de sentiment. Este radical, scrie ca [i cum Patapievici despre Eminescu, a fost citit de urt vom vorbi". Ei bine, au fost s-a schimbat, dect poate degradndu-se
apocalipsul \ncepe acum. {i nu este a[a? \ntr-un sens exact opus celui inten]ionat comentarii de genul: "cine, `sta? las` c` [i mai mult: "Evident, func]ia de moralist
|n general, cel care aduce vorba despre de autor, fiindu-i repro[at` insensibilitatea [tim noi", f`r` s` aib` propriu zis nimic a intelectualului este ingrat`. Ea \l face
adev`r [i bine este imediat suspectat de "ciocoiasc`" la adresa s`rmanilor care nu de repro[at textului ca atare. antipatic, cu ct el \[i ia mai mult func]ia
arogan]a de a-[i proclama o de]inere de au bani pentru dentist etc. Nu de dialog Principiul trupei de interven]ie rapid` \n serios, cu att devine ]inta oprobiului
\nsu[iri care lipsesc celorlal]i. este vorba, ci de harnic` lipire de etichete. intelectual` se asociaz`, \n cazul lui Liicea- lumii laice, c`reia \i \ncurc` socotelile.
Ambiguitatea care i se repro[eaz` lui Avem, deci \n aceste pagini o imagine nu, cu tonul profetic. Iar \ncruntarea nu e Faptul de a fi antipatic, hulit, reprimat este
Liiceanu (dar pe care eu o consider, a infernalului politico-social \n care ne-am psihologic`, e pedagogic`, \n sens profund. pentru intelectual singura garan]ie c` \[i
dimpotriv`, o calitate fundamental`) este mi[cat \n ultimii ani, pn` la manifesta]iile {i acesta \i indispune pe unii. Din acest joac` cum trebuie rolul social. {i invers:
aceea c` filozoful abstrus, \ngropat \n studiul maraton din iarna lui 2017. Ce poate face punct de vedere, cartea este rotund`, primul Se poate afirma a priori c` un c`rturar
textelor lui Platon sau Heidegger, "coboar` un filozof vezi mottoul , punnd la b`taie text, despre meseria de cet`]ean [i ultimul l`udat de laici [i-a tr`dat misiunea". (p.103)
\n aren`" [i scrie despre gunoaiele de pe \ntreaga sa abilitate profesional`, dect s` despre lehamitea cet`]eneasc` sunt, s` Ghilimelele ascu]ite trimit la celebra lucrare
str`zi sau despre ultimul de[eu politic. Dac` \ncerce s` \n]eleag` lumea \n care tr`ie[te? spunem a[a, teoretice. Dar nu numai. Binele a lui Julien Benda La trahison des clercs.
[i-ar fi v`zut de treab` (adic` de prima dintre {i ce poate face cnd lumea aceasta \l filozofic, valorile tari, binele public, formele |n aceste texte ardente se aduce un elogiu
meseriile sale, dup` clasificarea din eseul contrariaz` cotidian? "Ceva e putred \n practice, etice, ale verbului a-]i p`sa, sunt omului liber. Precedenta carte a lui Liiceanu
introductiv), nu ar fi sup`rat att de tare. Romnia? Nu. Totul e halucinant. Tot ce temele acestui cet`]ean gnditor. Are autorul se numea tocmai Nebunia de a gndi cu
"Gre[esc cei care \[i \nchipuie c` filozofia e fictiv e real, tot ce e real e fictiv". "Boala orgoliul unui ma\tre penser? {i ce ar fi mintea ta. Adic` de a gndi liber. Cea mai
se ocup` (doar) de lucruri \nalte. Fiind de care suferim, o boal` colectiv` a de- r`u \n asta? De fapt, citit cu aten]ie [i scuturat periculoas` dintre meseriile de azi o
interpretare a vie]ii, nimic din ce ]ine de realiz`rii, neexistnd un termen anume de noianul de prejudec`]i ideologice, \i nebunie!
orizont
12
DELTA
delta

UN BABEL RECUPERAT
GRA}IELA BENGA
JOC DUBLU din via]a lui". Cre[terea [i descre[terea
Proz` scurt` scris` de-a lungul a st`rilor, a elanului vital dau anvergura [i
dou`zeci de ani adun` R`svan Popescu \n ritmul desf`[ur`rii narative: "Continua s`
Pe[tele cu aripi* - prilej de profilare a fie lucid [i s` asiste la propriul sfr[it. Pentru
evolu]iei autorului. C`ci semnatarul o clip` avu impresia c` poate s` tri[eze,
scenariului care a stat la temelia unui film s` trag` de timp. Cine e de vin`? Am
regizat de Lucian Pintilie (Prea trziu) este, c`utat povestea, am provocat-o! Am dat
\nainte de toate, prozatorul care a atras peste un sirop [i m` mai [i omoar`! Nu-i
aten]ia, \n 1991, cu Subomul. Scriitura lui o dram`, e dramolet`! Credea c` a g`sit
cu prec`dere vizual` i-a \nlesnit colaborarea finalul [i \ncerca s`-l spun` [i celuilalt, era
cu nume importante ale cinematografiei. martorul lui. Doar c` nu-[i putea descle[ta
Lui Lucian Pintilie (cu care a f`cut [i maxilarele."
Terminus Paradis - al`turi de Radu Fa]` de real, literatura joac` dublu. |l
Aldulescu) i s-au ad`ugat Nicolae reflect`, dar \n acela[i timp \l poate
M`rgineanu, Dan Pi]a, Radu Gabrea. Dintre z`d`rnici. Cl`de[te o alt` referin]`. De aceea,
prozele incluse \n acest volum, trei s-au finalul r`mne (\nc`) deschis.
metamorfozat \n pove[ti filmic derulate. ___________
De altfel, destule dintre buc`]ile con]inute *R`svan Popescu, Pe[tele cu aripi,
de Pe[tele cu aripi par a fi p`r]i dintr-un Bucure[ti, Editura Cartea Romneasc`,
proiect mai amplu. Fie narativ, fie sincretic. 2017.
e R`svan Popescu \l intereseaz`

P societatea. {i \l fascineaz` timpul


ca ax` capabil` s` r`v`[easc`,
s` provoace confuzie, dar [i s` ornduiasc`
DE LA AUTORUL
DISIMULAT LA
AUTORUL MULTIPLU splendoare, imprevizibil` disolu]ie [i Ardelean, Elisabeta Bog`]an, M. A. Christi,
destine. Despre un timp al r`ului [i un altul Ioona Rauschan a f`cut parte din gene- meticuloas` rnduial` un spa]iu al Manolita Dragomir-Filimonescu, Constan]a
al candorii, al repeti]iei dezaxate [i al ra]ia de critici [i esei[ti lansat` de revista paradoxalelor \ntret`ieri l`sase \n urm` Marcu [i Sara Olah, Silvia C. Negru,
unicit`]ii ata[ante, despre caden]a care "Orizont" \n anii '70. |i era al`turi Brndu[a Ioona Rauschan cnd a p`r`sit Banatul, dar Olimpia Srb. Fiecare sub un titlu propriu,
m`soar` vremurile mistific`rilor [i Armanca, o \nso]eau Carmen [i Marian a luat cu sine, metabolizat`, o stare de spirit cele opt proze sunt extrem de diferite \ntre
fulguran]a adev`rului scrie \n Eliberare: Odangiu. Erau foarte tineri pe-atunci, \ns` capabil` s` metamorfozeze opozi]ia \n ele ca viziune, tip de scriitur`, grad de
"F`r` s` vreau, f`r` s`-mi dau seama, \n bine \n[uruba]i \n teorie literar`. Erau dezin- complementaritate. S` dizolve grani]e. coeren]` intern` [i stil. Olimpia Srb, Liliana
capul b`iatului meu am falsificat o lume vol]i [i inventivi, anima]i de fervoarea Ioona Rauschan s-a stins \n 2010. Avea Ardelean, Constan]a Marcu [i Sara Olah
\ntreag`. Lumea \ntreag`. |n primul rnd construc]iei proteice, n`r`va[e. Sau sedu[i 54 de ani. {i multe alte proiecte r`mase \n \ncorporeaz` \n pasta lor narativ` cteva
moartea. Ar putea s` jure c`, dup` felul de o cultur` care abolea (m`car ea) grani]ele. sertare. Printre ele, Das Buch der Versager personaje, dar [i unele particularit`]i de
cum sun` cuvntul, e o insul` pustie". Ner`bd`toare cu sine [i cu proiectele sale - (Cartea rata]ilor): ar fi trebuit s` vorbeasc` construc]ie vizate de Ioona Rauschan. |n
Realitatea [i fic]iunea, adev`r obiectiv [i astfel se ar`ta Ioona Rauschan, ceea ce nu despre frontiere [i (ne)[ansa de a (nu) le Lumea pe din dou` a Manolitei Dragomir-
expresie subiectiv` sunt contrarii care, \n excludea articularea st`ruitoare a textului dizolva. S` cartografieze un teritoriu al Filimonescu, Ioona \ns`[i devine un
loc s` clarifice existen]e, le bulverseaz`. [i imaginii. Scriitoare, artist plastic, regizor, interdic]iei, dar [i un spa]iu al febrilelor personaj care se \ntlne[te cu Klara vocea
Trei caracteristici mi se par definitorii Ioona Rauschan a fugit \n 1988 \n Germania. recuper`ri. Ar fi fost o cronic` a Timi[oarei auctorial` a C`r]ii rata]ilor.
pentru proza lui R`svan Popescu. Prima, din perioada interbelic` pn` \n istoria e de alt` parte, Elisabeta Bog`]an
c` autorul poate fixa o lume complex` \n
spa]ii mici, f`r` s` \i taie respira]ia. A doua,
c` nucleele de tensiune ale povestirilor se
Avntul rebel nu putea fi desp`r]it de fascina-
]ia libert`]ii. A lucrat la Deutsche Welle [i
a regizat filme documentare. |n Timi[oara
scrisese despre Alice Botez [i Gabriela Ada-
recent`. Ar fi \nchegat prin micile istorii
ale personajelor, dep`nate de vocea narativ`
a Klarei Konrad o apreciabil` istorie a
P intr` pe teritoriul istoriei contra-
factuale, iar Silvia C. Negru
pleac` de la un fragment de roman pentru
adun`, intr` \n criz` [i erup \n momente me[teanu, \n Germania a f`cut filme despre locului. Ar fi sugerat seduc]ia [i riscurile a desf`[ura episoade din propria-i biografie.
(sau \n chipuri) neprev`zute, punnd \n scriitorii care au trecut prin Dsseldorf. transgresiunii. Din Cartea rata]ilor s-au Neconven]ional`, M.A. Christi opteaz`
lumin` ungherele unei psihologii e[i a cochetat cu coduri artistice p`strat fragmente, Storyboard-uri [i pentru Ma[ina de povestit (pe matri]a unui
problematice. Apoi, c` aderen]a la real nu
exclude impactul emo]iei [i deschiderea
spre subtile metamorfoze.
Prinse \n ]esutul unei societ`]i tulburate,
D diferite, setea de rnduial` pare
s` fi persistat \n galeriile texturii
sale (biografice), dar [i ale textului (ca
conturarea unei axe a timpului. Laboratorul
arat` ct de temeinic` era Ioona Rauschan,
ct` energie punea \n documentare [i
reconstituire, pentru a surprinde (ceea ce
discurs dramatic \n care Tat`l [i Str`inul
se \ntretaie cu con[tiin]a identit`]ii personale,
existen]iale [i colective), \n vreme ce
intertextual` alege s` fie Ana Mihaela
hyphologie - dup` cum explic` Roland
personajele lui R`svan Popescu sunt puse Barthes, o \ntre]esere \n care subiectul se nume[te ea) toposul iubirii. Sau pentru a Adam, care se disperseaz` \n diverse
fa]` \n fa]` cu o op]iune, \[i fixeaz` o ]int`, desface ca un p`ianjen dizolvat \n secre]iile configura un Babel recuperat. ipostaze (\n Cercuri). Eclectic [i inegal, Final
stabilesc o miz`. E \n joc existen]a lor pe pnzei sale). |n 1995, a publicat o nuvel`, Iubiri complicate [i rela]ii familiale la Cartea rata]ilor e un volum \n care jocul
care o imagineaz` (o regizeaz`) potrivit unei Die schne Strickerin (Frumoasa cu \ntortocheate se las` \ntrev`zute \n urzeala de-a autorul ia forma unui joc de-a textul.
anumite \ncadr`ri \n social. Gravitatea andrele), iar romanul Abhauen a fost tip`rit unui textualism recalibrat. Din Cartea Un text real - cu lumini [i umbre, concis
p`trunde straniu \n m`runtaiele derizoriului, \n 2009. (Traducerea lui, Car`-te!, a ap`rut rata]ilor trebuia s` se decupeze corpul unui sau de un metaforism [erpuitor, scris de
iar lumea se las` analizat` din unghiul celor \n romn` un an mai trziu.) Sub epiderma text ireductibil la func]iile lui - un corp un autor multiplu (generator al unui autor
mai diferite traiectorii umane. Multe dintre fiec`rei pagini a debutului \n german` se textual \n stare s` retrezeasc` la via]` scrisori nou, fictiv, cu o identitate variat`) - e de
personaje - scriitor, legist, profesor, inspector, ghicesc ezit`ri, \ncord`ri, porniri ambiva- [i amintiri, idei [i destine, dup` ce face fapt metatextul unui text inexistent. Ne
anchetator - au exerci]iul examin`rii. Uneori lente. Despre toate acestea m`rturise[te "autopsia acestor redute de ac]iune g`sim, a[adar, \n plin` acroba]ie a himerelor
se opresc, blazate, la un fals paradis (Via]a autoarea \ntr-o scrisoare adresat` prietenei exploatate, toate \n a[teptare t`cut` [i, \n unei c`r]i posibile.
tr`it` din plin), alteori posed` o flexibilitate din Timi[oara, Brndu[a Armanca: "Am a[teptarea lor, inerte". Dar [i un corpus ex- Privit istoric [i comparatist, experi-
a gndirii care \i determin` s` (se) rosteasc`, un cerc al meu de u[chi]i, arti[ti [i scriitori, pus, susceptibil s` delecteze, s` trezeasc` mentul \nlesnit de Brndu[a Armanca e
dar [i s` (se) ascund`. Sau o rapiditate a reac]ii simpatetice prin via]a (incontestabil`) semnificativ pentru re\nvierea memoriei [i
ne \n]elegem de minune , dar cu ei nu
deciziei (a ac]iunii) care schimb`, pe care se afirm` \n interiorul structurii lui. configurarea unei identit`]i multiple
pot discuta despre altceva dect despre
nea[teptate, cursul unor \ntmpl`ri. Sunt Briefly, romanul avea ambi]ia de a \ngloba, reverberante \n spa]iul spectaculoaselor
scriitura german` [i despre cum limba pe
personaje care nu se mul]umesc s` existe, \n cadrul lui polisemic, orizontul atemporal \ntlniri. Literar, nu poate trece prin filtrele
care o folosesc eu e ciudat` . Am g`sit
ci aleg s` inter-vin`, dnd cotidianului o alt` [i aspa]ial al autenticit`]ii. esteticii c`ci ar fi avut nevoie de o
un tip care vrea s`-mi publice una din
turnur` dect o anun]` succesiunea eveni- lecnd de la trei fragmente continuitate valoric` pe care segmentele
mentelor (\n Cinele sau \n Cum s` furi un
milion). De aceea, protagoni[tii domin`
cadrele chiar [i atunci cnd lipsesc din ele.
Scriitorul din Pe[tele cu aripi, ampla
prozele mai lungi [i am \nceput s` fac eu
redactarea, corectura lingvistic`, cum ar
veni. Am f`cut o pagin`, am schimbat ici-
colo cteva cuvinte [i nu mai este textul
P p`strate \n laboratorul C`r]ii
rata]ilor, Brndu[a Armanca
propune un experiment literar inedit: nou`
volumului nu o g`sesc. E dificil ca o astfel
de \ncercare s` bat` la por]ile canonului,
dar asta nu \nseamn` c` nu e demn` de
aten]ie (cu toat` bizareria ei) ca form` a
meu. Nu-l mai simt. E str`in. Lucrez autoare scriu proz` original`, cu frnturi
povestire care d` titlul volumului, caut` o din romanul Ioonei Rauschan admise ca alterit`]ii. Cu accent pe diferen]`.
prea sec, f`r` memorie, lucrez cu
aventur` (erotic`) revigorant`, dar dic]ionare [i lexicoane [i \ncerc s` le stimul creator sau integrate \n construc]ia ____________
explorarea senzorial` [i afectiv` ajunge s` potrivesc apoi glmiturilor din mine, pe care o imagineaz`. A[a s-a n`scut Fi- * Final la Cartea rata]ilor, volum
se preschimbe \n sondarea condi]iei haosului din mine [i ordinii din mine, de nal la Cartea rata]ilor*, un volum cu pagini coordonat de Brndu[a Armanca,
artistului care "scrie mereu despre golul aia se bat cap \n cap." Subteran` [i semnate de Ana Mihaela Adam, Liliana Timi[oara, Editura Diacritic, 2017.
orizont
13
NADIR
nadir

C~L~TORII INTERIOARE
MARIAN ODANGIU
Dup` 66. Poeme dintr-un timp \nr`mat crea]ia se r`sfrnge asupa Eu-lui liric, \l
(2015) [i 67. Poeme deznodate (2016), cu (re)configureaz` ne\ncetat, \l pozi]ioneaz`
noul volum, 68. Poeme cu fereastra mereu [i mereu altfel \n raport cu biografia/
deschis`*, \ndr`zne]ul proiect lansat \n urm` istoria individual` [i realitatea de dincolo
cu ceva timp de George Schinteie trece de de alchimia impredictibil` a triadei. De aici
jum`tatea realiz`rii lui. Un proiect nu doar pn` la medita]ia major` asupra destinului,
literar, ci [i unul de fuziune, ce const`, pe asupra vie]ii [i a mor]ii, asupra rela]iei cu
de-o parte, \n publicarea anual`, pn` la Dumnezeu nu e dect un pas, unul pe care
\mplinirea de c`tre autor a vrstei de George Schinteie \l anticipa \nc` \n poemul
[aptezeci de ani, a cte unei c`r]i menite titular din primul volum al proiectului:
s` coaguleze, \n inten]ie cel pu]in, "a[tept la por]ile cerului/ [i \nc` nu pot s`
principalele coordonate ale universului liric, r`spund/ la \ntrebarea lui Dumnezeu:/ cine-i
s` configureze tu[ele conclusive ale viziunii acolo?" (66).
poetului asupra sinelui, asupra lumii [i Ca [i pn` acum, discursul liric const`
asupra poeziei [i, totodat`, s` exprime pulsul \ntr-o succesiune de imagini asociative \n
[i ritmul deplinei maturiz`ri/maturit`]i cascad`, cu, uneori, aparen]a de dicteu
existen]iale [i creative, din perspectiva suprarealist, populat pn` la satura]ie de
fiec`reia dintre ultimele cinci trepte (id est: metafore [i compara]ii dominate de
ani) c`tre pragul vrstei solare - cum ar fi senzorialitate, cu schimb`ri bru[te [i
spus G. C`linescu. imprevizibile de curs, cu zvcniri nea[teptate
e de alt` parte, \ntr-un gest de

P subtil` [i nuan]at` sincronicitate,


urmnd experimentul din
Clepsidra de cuvinte (2013) - volum
de sens: "\n ochii mei cnt` viori cnd m`
uit \n oglind`/ ca o ploaie de var` slobozit`
din nori/ rostogolind zmbetul pruncului
\ntr-o c`pi]` de fn/ greierii plng muzical
c\ini ca s-o latre" (Clopotul destinului).
Eliberarea expresiei merge chiar mai
controlat` redundan]` a discursului, [i
aspectul de proz`, fundamental subiectiv`,
spectacol-grafic realizat \n colaborare cu sub umbra coasei/ proasp`t b`tute pe departe: fapt cu pu]ine antecedente \n propria egocentric` [i egolatr`. |ntre incanta]ie [i
Valeriu Sepi, \n care poeziile sunt complinite nicovala \ncrederii/ dirijorul de gnduri crea]ie, George Schinteie se las` tentat de litanie, fiecare segment este un \n sine, parte
de lucr`ri picturale concepute nu ca o adun` amintiri/ \ntr-un siloz de memorie/ forma clasic` a poeziei: "cortine se ridic` dintr-un continuum ce poate fi citit ca un
ilustrare, ci ca o reverberare a versurilor [i le-nvrte[te armonios dnd intrarea ne\ncetat/ semn c` vn`toarea a \nceput fel de epistolar/jurnal interior, \n care sunt
\ntr-un alt plan [i \ntr-un alt registru, ca fagotului/ melcul las` urme pe busola ce/ recent/ [i fulgerul p`trunde \n palat/ consemnate cu acribie tr`irile, st`rile emo-
un discurs artistic paralel, alc`tuind d` peste cap nordul [i mngie aspru privirea trecndu-mi frica-n oase mai atent// eu ]ionale, reac]iile, sensibilit`]ile metafizice,
\mpreun`, text [i imagine, secven]e de o viorilor/ disperate cnd o armat` de arici/ m`-nc`lzesc la umbra de cuvinte/ cu lacrima angoasele, bucuriile, dubita]iile, exalt`rile,
mare expresivitate [i frumuse]e -, \n fiecare traverseaz` scena" (Puzzle). de cuc \nsingurat/ [i-a[tept s` cnte-un nor nemul]umirile, revoltele, \mp`c`rile, mai
dintre cele trei volume de pn` acum ale Iremediabil confesiv, dispus s` mearg` cuminte/ o simfonie gata de-nr`mat// e trist` pe scurt, nelini[tile [i necumin]enia autorului
proiectului, George Schinteie [i-a asociat pn` la cap`t cu scenarizarea tr`irilor [i toamna asta vindecat`/ de toate zbaterile \n via]a/ realitatea sa de fiecare zi.
numele ([i, implicit, crea]ia) cu acela al reac]iilor interioare, \ntr-o risip` f`r` rezerve verii/ dar nu m` las de-ast` dat`/ [i trag Ca [i \n c`r]ile de poezie, Nicolae Silade
unor arti[ti timi[oreni cu/ de notorietate a sinelui biografic, George Schinteie dezl`n]uit oblonul serii" (Oblonul serii). este nu doar un c`ut`tor de sine precum
\n domeniul artelor vizuale, cunoscu]i nu r`mne, pe mai departe, \n Ich-poemele Volum de etap`, 68. Poeme cu fereastra pu]ini, dar [i un contestatar niciodat`
doar pentru originalitatea formulelor sale, un autor de extrac]ie impresionist`, deschis` nu pune, neap`rat, \n lumin` o satisf`cut de formele tradi]ionale ale
estetice, dar [i pentru afinitatea [i trecut prin experien]a suprarealismului [i nou` perspectiv` asupra crea]iei lui George literaturii; un neobosit inventator, un creator
disponibilitatea lor de a se implica \n traversat de febrilitatea experimentelor de Schinteie. Confirm`, \ns`, pe deplin de stil, dispus \n orice clip` s` ias` din tipare,
demersuri inedite, de larg` respira]ie: tip Nichita St`nescu (adoptat ca idol, iar substan]ialitatea unui univers liric [i a unor s` sfideze formele consacrate, s` inoveze,
Gabriel Kelemen (\n 66), Edith Torony (\n nu ca model!), practicate \n spiritul, nu [i unelte poetice pe care autorul le st`pne[te s` propun` matrice, tropi, structuri
67) [i Victor Gingiu (\n 68). \n litera lor. De la altitudinea vrstei [i a cu asupra de m`sur`. poematice originale, \n care s`(-[i) poat`
N`scu]i \n 1968, primul, \n 1988 [i, unei experien]e existen]iale ajuns` la * * * turna cuprinz`toare con]inuturi suflete[ti:
respectiv, \n 1977, urm`torii, ei apar]in, apogeu, eliberat de presiunea alt`dat` e ani buni, Nicolae Silade pu "ferice de cel ce afl` \mp`care \n inima sa
evident, unor genera]ii diferite de plasticieni;
au, \ns`, \n comun un mod de a se
circumscrie, de a rezona, [i de a adera, prin
imagine, la poezie, pe care George Schinteie
ineluctabil` a unor ispite [i spaime mundane,
precum iubirea ori trecerea ireversibil` a
timpului ("c`l`ream anii c-o vitez`
imprescriptibil`/ [i deodat` m-am trezit
D blic`, \n fiecare num`r al
revistei pe care o patroneaz`
la Lugoj - Actualitatea literar` -, cte o mini
[i lini[tire pentru sufletul/ s`u ferice de cel
care ne\ncetat se caut` [i ferice de cel ce
g`se[te/ c`ci el se va bucura [i se va minuna
epistol`, definit` astfel \n intro-ducerea la [i st`pn va fi el peste toate [i/ \mp`r`]ia
a reu[it s` \l provoace, aducndu-i aproape b`rbat/ \ncercnd s` sparg mun]ii f`r` noul s`u volum**, care strnge la un loc cerurilor va fi \mp`r`]ia sa. i-am zis
de poemele sale [i, totodat`, l`sndu-le pikamer/ doar cu gndul c` puterea e dat`/ aceste pseudo- "scrisori": "pentru cine crede sufletului meu: fii calm// [i taci [i
libertatea absolut` de a se exprima, printr-un de ritmul \n care-]i bate inima/ la por]ile c` aceasta e poezie vin [i spun: nu e poezie./ a[teapt`" (31).
soi de induc]ie, pornind de la acestea. \ntredeschise ale himerei/ spre care alergam nu e proz`, nici filosofie nu-i. nici religie. pirit profund nelini[tit, niciodat`
Rezultatul e, cum spuneam, unul seduc`tor:
poemele [i formele grafice coexist`
armonios, se intersecteaz` [i se despart,
respir`, cnd \mpreun`, cnd independent,
\ntr-un perpetuum mobile/ din pntecul
mamei") ori amintirile/ trecutul ("amintirile
nerostite divulg` secretul/ nemuritoarei iluzii
din care se na[te firescul"), poetul se mi[c`
este legea mea scris`/ pentru mine. cuvntul
meu c`tre mine \nsumi. singur`tatea mea/
dinti. o po]i \n]elege? o po]i \mbr`ca?".
S mul]umit cu ceea ce se petrece
\n jur [i mnat perpetuu de
demonul c`ut`rii sensurilor ascunse ale sine-
Prin urmare, dac` ar fi s`-l credem pe lui [i ale vie]ii, Nicolae Silade se poveste[te/
\ntr-un inedit [i conving`tor tandem estetic acum deta[at printre datele propriei cuvnt, scrierea unor asemenea produc]ii confeseaz` cu voluptate [i pare a nu ascunde
cuvnt/ imagine. biografii. adresate de scriitor unui tu indefinibil, aflat nimic din ceea ce tr`ie[te ori percepe cu
Ar mai fi de spus c`, \n pofida l ajunge cu naturale]e la rostiri
aparen]elor, volumele din proiectul lui
George Schinteie nu sunt, nicidecum, c`r]i
de s`rb`torire, de celebrare, de ceremonie
aniversar`. Subtitlul fiec`reia dintre apari]ii
E sapien]iale, nu o dat` \nc`rcate
de (auto)ironie: "amintirile -
concrete iluzii/ pe care muritorii le-ncearc`
dincolo de realitatea predictibil`, pare a
avea un resort profund egoist: \ntr-un gest
de autoadula]ie [i de frond`, el nu pare deloc
interesat de receptarea de c`tre al]ii a acestor
toat` fiin]a, \ntr-o stare de continu` [i
luminoas` alert`, cu sentimentul generos
c` nimic din ceea ce e omenesc nu-i este
str`in. Departe de a fi un simplu experiment
\n via]`" (Firescul iluziei); "\ntre via]` [i crea]ii hibride, monologale, \ntemeiate pe literar, mini epistolele sale sunt expresia
- Poeme dintr-un timp \nr`mat (66), Poeme moarte nu exist` linie de demarca]ie" (Linia o logic` discret` a a[ez`rii \n pagin`, ci unui spirit cu totul aparte, cu o respira]ie
deznodate (67), Poeme cu fereastra deschis` de demarca]ie); "din abatorul de cuvinte doar de semnifica]ia lor catartic`, metafizic` [i o capacitate de a surprinde
(68) - sugereaz` un excurs \ntemeiat pe o ies poemele" (Albastrul cuvintelor); "zilele eliberatoare, vindec`toare de r`ni suflete[ti [i releva esen]ele de mare anvergur`.
strategie, \n egal` m`sur`, inteligent` [i [i-n[ir` \ntr-un curcubeu aleatoriu" (Nos- (auto)provocate. _______________
ra]ional`, de \n]elegere/ deconspirare a talgie); "de cnd m` [tiu/ merg prin pustiu/ Textele au alur` de poezii prin *George Schinteie, 68. Poeme cu
leg`turilor complexe pe care poezia sa le-a [i-ncerc s` scriu/ alte pustiuri mai blnde" dispunerea grafic` \n versuri (grupate \n fereastra deschis`, Editura Artpress, 2017
tematizat neostenit: rela]ia dintre sine [i (Om-lut); "via]a mea f`r` bilet de c`l`torie/ cvintete, catrene, ter]ine, distihuri). Au, \n ** Nicolae Silade, Miniepistole, Editura
Poezie/ Poem, felul (re)modelator prin care este fotografiat` \n fiecare zi/ [i ar`tat` la acela[i timp, printr-o bine condus` [i Ginta, 2017
orizont
14
EVENIMENT
eveniment

VIA}A, MOD DE
|NTREBUIN}ARE
AMI BARAK
DIANA MARINCU
A doua edi]ie a bienalei Art Encounters mediu urbanizat chiar [i atunci cnd ne
[i-a asumat prin tematica sa central` afl`m \ntr-o zon` rural` spa]iul [i
investigarea condi]iei vie]ii moderne \n arhitectura, modul \n care locuim [i
contextul acestor vremuri \n continu` deprinderile citadine au conturat atitudini
schimbare. Ea are \n centrul aten]iei pe care arti[tii le pun \n valoare [i le descriu
strategiile pe care arta contemporan` le ofer` \ntr-o manier` personal`. De-a lungul
publicului pentru a \n]elege aceste schimb`ri. timpului, arti[tii au continuat s` alimenteze
Expozi]ia, prin cele 11 subcapitole, sper` setea de justi]ie [i de echitate social`, fiind
s` stimuleze o gndire sistemic` bazat` pe permanent preocupa]i de manifest`rile
lucr`rile [i abord`rile arti[tilor romni [i publice ale puterii, de polis, de cetate, cu
str`ini care au fost invita]i s` participe la tensiunile [i dezechilibrele lor inerente. |n
acest eveniment. mod similar procedeaz` [i arti[tii
Via]a mod de \ntrebuin]are \[i propune contemporani care, chiar dac` nu se
s` caute [i s` inventarieze p`r]i din realitatea substituie politicienilor, sunt \n prima linie
cotidian`, a[a cum apar \n demersurile a observatorilor, gata s` sanc]ioneze orice
artistice actuale, dar [i \n cele istorice. derapaj. De asemenea, arti[tii \[i \mp`rt`[esc
Expozi]ia urm`re[te modalit`]ile prin care experien]ele din via]a privat` printr-o punere
arti[tii contemporani se confrunt` cu o pe tapet a vie]ii intime, dezv`luind publicului
realitate zilnic`, devenit` din ce \n ce mai sensul cu care ei investesc aceste momente
instabil`. Precum \n romanul lui Georges prin transpunerea lor \n imagini. Astfel,
Perec, care a inspirat titlul temei centrale "acest obscur obiect al pl`cerii", cum spunea
a evenimentului, vor fi prezentate fragmente Luis Buuel, integreaz` diferite componente,
de via]`, personaje [i \ntmpl`ri, rememor`ri. printre care dorin]a [i excita]ia, dar [i
Operele [i ac]iunile arti[tilor invita]i nu pl`cerea [i consolidarea identit`]ii personale.
descriu ideea de totalitate, ci detaliile Alte elemente ale existen]ei sunt legate
semnificative care pot r`sturna o situa]ie. \n mod iremediabil de ideea de a avea un
Confrunta]i cu inextricabila incoeren]` a loc al t`u, un c`min, o cas` care men]ine
vie]ii, arti[tii caut` solu]ii [i propun c`i de [i modific` nevoile sau pl`cerile, care
a \n]elege ce se \ntmpl`, prin intermediul trebuie, f`r` doar [i poate, s` ne protejeze.
\ntreb`rilor, metaforelor, simbolurilor, care Universul casnic reflect` cu fidelitate att
ne fac s` ne d`m seama c`, a[a cum spunea o personalitate, ct [i un instinct gregar.
artistul Fluxus, Robert Filliou, "arta este
ceea ce face via]a mai interesant` dect arta".
Arti[tii au capacitatea de a transfigura o
situa]ie banal` [i de a pune \n lumin`
A VI-A EDI}IE A FILTM
Romanul experimental al lui Georges elementele neobi[nuite ale spa]iului interior. La finalul lunii octombrie, peste 20 de Ho[ciuc. Lectur` public` Matthias Nawrat
Perec La vie mode d'emploi a fost publicat Munca este [i ea o parte intrinsec` a vie]ii. scriitori din 10 ]`ri sosesc \n capitala Bana- fragment din romanul Die vielen Tode
\n 1978 \n Fran]a [i de atunci n-a \ncetat Este chiar esen]ial` pentru om. Dar care tului la cea de a VI-a edi]ie a Festivalului unseres Opas Jurek (Numeroasele mor]i
s` fie considerat unul dintre reperele literare este importan]a sa real` ast`zi? Cum ar trebui Interna]ional de Literatur` de la Timi[oara ale bunicului Jurek), Editura Rowohlt, 2015,
ale secolului XX [i, \n general, ale literaturii s` fie luat \n considerare locul de munc`? (FILTM). Lecturi publice, dezbateri, fragment tradus \n limba romn` de Andrei
contemporane. |n cele [apte sute de pagini Munca ne permite s` supravie]uim [i ne dialoguri ale scriitorilor invita]i cu cititorii, Anastasescu. Lectur` public` Tatiana
[i nou`zeci [i nou` de capitole, sute de asigur` un confort. Ea este cea care ne ofer` la care se adaug` [i dou` formate noi \n }\buleac fragment din romanul Vara \n
personaje \[i intersecteaz` vie]ile [i istoriile un statut social, o pozi]ie bine definit` care arhitectura programului Festivalului: un care mama a avut ochii verzi, Editura
personale conform unui plan prestabilit, unui m`soar` competen]a [i ambi]ia cuiva \ntr-o amplu maraton de poezie, reunind autori Cartier, 2016. Lectur` public` Dan Lungu
index [i unui memento cronologic, fiind societate tot mai concuren]ial`. Artistul se din zona Europei Centrale [i de Sud-Est, fragment din romanul Feti]a care se juca
un adev`rat tur de for]` literar. Aceast` situeaz` mereu \n contradic]ie cu aceste [i Literary Death Match pentru prima de-a Dumnezeu, Editura Polirom, 2016.
aventur` scriptural` se desf`[oar` \ntr-o norme [i \ntr-o permanent` transgresare a dat`, la Timi[oara, literatura intr` \n ring. Dialog deschis amfitrion: Cristian
cl`dire burghez` [i lini[tit` ce pare mai grani]elor prestabilite. P`tr`[coniu
degrab` o machet` ideal`, o construc]ie |n tot acest context [tim c` natura nu PROGRAM:
teoretic` asem`n`toare unei case de p`pu[i ne poate oferi toate resursele de care avem ISTORIA, |NTRE MEMORIE MARATON DE POEZIE PRIN
f`r` fa]ad`. Tot ceea ce serve[te locuirii nevoie. Interven]iile omului au transformat {I FIC}IUNE EUROPA CENTRAL~ {I DE
este contabilizat cu precizie [i povestit ca att de tare natura, \nct nimic din naturalul Miercuri, 25 octombrie 2017, ora 18, SUD-EST!
atare. Cititorul va face cuno[tin]` cu toat` ei nu a mai r`mas \n starea ini]ial`. Prota- Muzeul de Art` din Timi[oara, Sala Baroc`. Vineri, 27 octombrie, ora 18. Sala Mare
aceast` lume divers` [i eterogen`, aflnd goni[ti \n \ncercarea de a salva natura, ei Deschiderea celei de a VI-a edi]ii a a Teatrului Na]ional din Timi[oara. Lecturi
mai mult [i ajungnd s` fie mai indiscret nu se limiteaz` la a fi ni[te simpli contem- Festivalului Interna]ional de Literatur` de publice: Robert Simonisek (Slovenia)
dect orice vecin. Noi am \mprumutat platori \ncnta]i de frumuse]ea peisajelor la Timi[oara "La Vest de Est / La Est de selec]ie de poeme, traduse \n limba romn`
modelul lui Perec, prelund acela[i principiu sau adep]i ai \ntoarcerii la natur`, ci ac]io- Vest" Robert {erban, Pre[edintele de Eva Catrinescu. Erds Virg (Ungaria)
\n viziunea noastr` curatorial` pentru aceast` neaz` ca activi[ti, \ncercnd s` influen]eze Festivalului. Cuvnt de bun venit din partea selec]ie de poeme, traduse \n limba romn`
bienal`. cursul vie]ii [i rela]iile omului cu ea. lui Nicolae Robu, Primarul Municipiului de Ildiko-Gabo[ Foar]`. Tanja Stupar-
Contextul ales [i examinat minu]ios ne Cumulate, planurile pe care se Timi[oara. Cuvnt de bun venit din partea Trifunovici (Bosnia [i Her]egovina)
ofer` posibilitatea de a circumscrie o gam` desf`[oar` ceea ce numim "via]` cotidian`" lui Victor Neumann, Directorul Muzeului selec]ie de poezii, traduse \n limba romn`
larg` de idei care se las` descoperite treptat. formeaz` un palimpsest de informa]ii, emo]ii de Art` din Timi[oara. Lectur` public` de Borco Ilin, Jovan Zivlak (Serbia)
Natura demersurilor artistice a contribuit [i ac]iuni prelucrate de arti[ti. Diversitatea Gabriela Adame[teanu fragment din selec]ie de poeme, traduse \n limba romn`
la scriitura scenaristic` a unor subcapitole. acestor nara]iuni st` \n modurile diferite romanul Provizorat (Edi]ia a IV-a, de Slavomir Gvozdenovici [i Lucian Alexiu,
Fiecare \n parte ofer` elemente de \n]elegere de adaptare, personalizare [i contestare a definitiv`), Editura Polirom, 2017. Lectur` Jacek Dehnel (Polonia) selec]ie de poeme,
[i de aprofundare pentru subiectele care \i normelor impuse sau autoimpuse ale public` Ion Vianu fragment din volumul traduse \n limba romn` de Constantin
preocup` ast`zi pe arti[ti [i, prin rico[eu, vie]ii publice [i private. Via]a este mai \nti Amor intellectualis. Romanul unei educa]ii Geamba[u [i Passionaria Stoicescu.
[i pe noi, spectatorii. Diferitele direc]ii de toate o poveste individual`, \nainte de (edi]ie nou`), Polirom, 2017. Dialog deschis
tematice, c`rora le-am spus "subcapitole", a deveni o istorie colectiv`. amfitrioan`: Adriana Babe]i LITERARY DEATH MATCH
sugereaz` parcurgerea unei nara]iuni, de S\mb`t`, 28 octombrie, ora 18, Sala
la tema spa]iului public, alunecnd printr-un Art Encounters este o bienal` de art` ISTORIA, O POVESTE DE Mare a Teatrului Na]ional din Timi[oara.
efect de plnie care accelereaz` "pulsul" contemporan` dedicat` scenei de art` FAMILIE Pentru prima dat`, la Timi[oara literatura
spre tema intimit`]ii [i seduc]iei. Via]a romne[ti \n dialog cu o selec]ie extins` Joi, 26 octombrie 2017, ora 18
18, Muzeul intr` \n ringul de box.
mod de \ntrebuin]are devine, a[adar, un de arti[ti interna]ionali. Evenimentul (ajuns de Art` din Timi[oara, Sala Baroc`. Lectur` |n ring: Cosmina Moro[an, Livia
ansamblu de micro-nara]iuni intersectate la a doua edi]ie) are loc la Timi[oara [i public` Serhii Jadan fragment din romanul {tefan, Vasile Leac, Vlad Dr`goi Juriu:
care \[i revendic` un loc [i o voce. Arad, \n perioada 30 septembrie 5 Jazz \n Donbas, edi]ia \n limba romn`: Mircea Mih`ie[, Gianina Corondan, Mar-
Astfel, pentru c` tr`im cu to]ii \ntr-un noiembrie 2017. Editura Cartier, 2017, traducere de Maria cel Tolcea. Amfitrion: Adrian Todd Zuniga
orizont
15
SCIENZA NOVA
scienza nova

O INFINITATE DE
MANUALE
M~D~LIN BUNOIU
UNICE
La mijlocul anilor '90 m` preg`team despre revolu]ia industrial` 4.0, o etap` a
pentru o experien]` educa]ional` [i de via]` evolu]iei omenirii \n care multe dintre
important`. Reu[isem, \ntr-o competi]ie ocupa]iile semenilor no[tri nu se mai
destul de dur`, cu dou`zeci de candida]i reg`sesc (avocat, contabil, etc.). [i \n care
foarte buni pentru patru locuri, s` ob]in o inteligen]a artificial` devine predominant`.
burs` Tempus la Universitatea Joseph Despre acest subiect vom discuta \ns` cu
Fourier din Grenoble. Ceilal]i trei colegi alt` ocazie. |n cartea men]ionat`, autorul
c[tig`tori urmau s` dobndeasc` la rndul expune fapte, argumente [i emite judec`]i
lor experien]e noi la Toulouse, Groningen care te fac s` reflectezi puternic la modul
[i Padova. Erau ani complica]i, resursele \n care a evoluat specia uman`. E vorba
materiale erau mult sub nevoile din ]`rile despre teorii construite \n zeci sau sute de
Europei de Vest, ob]inerea vizei era un ani [i care se destram` odat` ce apar noi
proces complicat [i adesea chiar umilitor, descoperiri. Dar [i de elemente aparent C`t`lin Ilie, Haos natural al ordinii
cu cozi de 1-2 zile \n fa]a ambasadelor. banale dar care au \nsemnat momente de
Dar dorin]a de cunoa[tere [i curiozitatea
f`ceau s` p`leasc` aceste neajunsuri. Am
cotitur` \n evolu]ia speciei sapiens: apari]ia
g`titului a putut s` determine scurtarea ABERA}II CROMATICE
\nceput s` iau ore de limb` francez` la
Centrul Cultural Francez din Timi[oara.
tractului intestinal [i cre[terea volumului
creierului; cum explic`m prezen]a \n ADN-
VLADIMIR TISM~NEANU
Nu-mi mai aduc aminte numele profesoarei, ul uman a unei contribu]ii de 4% a speciei Despre alegerile din Germania. Permite]i-mi s` fiu mai pu]in pesimist dect mul]i din cei
care comenteaz` ast`zi alegerile federale care au avut loc \n 24 septembrie \n Germania. Erodarea
dar mi-a r`mas de atunci \n memorie o fraz` neanderthaliene; motivele care au dus la popularit`]ii reprezint` un fenomen normal pentru un partid [i un cancelar care intr`, iat`, \n
pe care o repeta des, aproape la fiecare dezvoltarea limbajului [i care pun \n prim- istoria recent` cu un al patrulea mandat consecutiv. |n pofida predic]iilor, Angela Merkel a
\ntlnire, [i care mi-a [i f`cut-o pe doamn` plan \mp`rt`[irea de informa]ii sau, popular rezistat cu succes tentativelor de demonizare [i discreditare c`rora le-a fost ]int`. |n al doilea
u[or antipatic`: "Tehnologia ne dezumani- spus, ac]iunea de a brfi; de ce o singularitate rnd, AfD a intrat \n Bundestag, dar scorul extremi[tilor de dreapta nu este dramatic de alar-
mant, a[a cum sus]in unii. Democra]ii Liberi, un partid liberal autentic, au luat peste zece
zeaz`, mi-a[ dori s` fi tr`it acum cteva Big Bang-ul care ar trebui s` aib` procente. Ar trebui s` fim \ngrijora]i? Sigur. Ar trebui s` ne panic`m? Eu nu cred.
mii de ani ca vn`tor-culeg`tor". ca rezultat o distribu]ie omogen` a materiei arii perdan]i sunt social-democra]ii. Ei chiar au nevoie s` g`seasc` o voce

T
ehnologia \nsemna atunci o
telefonie mobil` cu aparate de
sute de grame, cu dimensiuni
s-a dezvoltat \ntr-o structur` neomogen`,
[.a.m.d.
{i totu[i, de ce homo sapiens a fost
M pentru acest partid. Germania nu a intrat \ntr-o er` a instabilit`]ii populiste [i
haosului xenofob. Iar acesta este un semnal \ncurajator din partea electoratului
matur. Cele dou` extreme reprezint` \n jurul a 22 de procente. F`r` a fi indiferen]i, s` ne
uit`m totu[i la partea plin` (mai mult de jum`tate) a proverbialului pahar.
consistente [i multe canale de televiziune. mai fericit \n calitatea sa de vn`tor Ca politolog, nu pot ignora distinc]ia dintre partide protestatare [i partide ale establish-
Oare ce ar spune doamna profesoar` azi? culeg`tor? Oamenii de [tiin]` au promovat ment-ului. {i nici nu pot trece superficial peste valorile democratice adnc \ncastrate \n
Student la fizic` fiind [i adept al dezvolt`rii ideea c` revolu]ia agricol` a fost un mare cultura politic` german` contemporan`. Dac` ar fi s` ne gndim la o prim` concluzie, este
c` la acest moment de cump`n` \n politica european` [i global`, cu (eufemistic vorbind) un
tehnologice, v`znd \n dezvoltare numai pas \nainte pentru umanitate. Nu exist` \ns` pre[edinte american imprevizibil [i capricios, cu un Putin la Kremlin [i trupe ruse[ti \n
avantaje, de la cre[terea nivelului de con- nicio dovad` c` oamenii au devenit mai Crimeea, cu un stat poli]ienesc, de fapt o tiranie, \n China, etc., etc., devine d`t`tor de
fort, la durata de via]`, la accesul la inteligen]i odat` cu trecerea de la revolu]ia speran]` faptul c` lumea democratic` global` nu este \n deriv`. Helmut Kohl a fost ulterior
informa]ii [i resurse. Am catalogat ca snoab` cognitiv` la cea agricol`. Aceast` trecere dezam`git de Angela Merkel, dar, din perspectiv` istoric` global`, acea op]iune a reprezentat
o binecuvntare pentru Germania [i \ntreaga lume.
[i \ngmfat` atitudinea doamnei profesoare. a adus cantit`]i mai mari de hran`, dar \n Sunt un optimist temperat, nu incurabil. Chiar dac` exist` suficiente motive s` fim
{i nu mi-a[ fi schimbat-o pn` de curnd, timp aceasta a fost calea spre explozia \ngrijora]i \n urma acestor alegeri, totu[i nu avem de-a face cu Weimar redux. NSDAP f`r`
adic` pn` am citit o minunat` istorie a popula]iei [i a form`rii elitelor (nu cele carisma lui Hitler ar fi r`mas o mi[care-partid periferic`. Sunt de acord cu prietenul meu
omenirii Sapiens, scurt` istorie a omenirii, intelectuale). |n acea epoc` oamenii Jon Olsen, expert pe subiect: Linke nu este AfD, [i viceversa. Ambele sunt radicale \n felul
lor propriu. Iar faptul c` AfD este acum partidul num`rul 1 \n Saxonia este ct se poate de
autor Yuval Noah Harari, Editura Polirom munceau mai mult dect \n epoca precedent` tulbur`tor. Dar Germania r`mne, \mpreun` cu Fran]a, coloana vertebral` a Uniunii Europene.
2017. Sunt att de \ncntat de aceast` lectur` [i aveau parte de un nivel de via]` mai Aceasta este una din acele eviden]e pe care Hannah Arendt obi[nuia s` le numeasc` "little
\nct, profitnd de un subiect dezb`tut intens sc`zut. A[a cum se exprim` Harari, verities of fact"
\n aceast` perioad`, cel al manualelor unice, "Revolu]ia Agricol` a fost cea mai mare Marxismul secolului XXI. Fundamentalismul [i cinismul nu sunt mutual exclusive. Ambele
\[i au originea \n nihilism s` ne gndim fie [i la personajul Piotr Verhovenski din Demonii
a[ propune-o ca manual pentru toate p`c`leal` din istorie. Revolu]ia Agricol` lui Dostoievski. Respingerea tuturor valorilor ofer` un confort extatic nu doar pentru militan]ii
disciplinele. Speciali[tii \n [tiin]ele educa]iei a fost o capcan`.". Dorin]a unei vie]i u[oare activi care comit \n mod direct crimele, ci [i pentru cet`]enii de rnd care \i sus]in pe liderii
spun c` manualul \n sine n-ar trebui s` aib` este o himer` [i ea este prezent` [i azi \n ce justific` aceste crime. Nihilismul a debutat cu terori[tii ru[i din ultimele decenii ale secolului
o mare \nsemn`tate. El este doar un ins- via]a noastr`. Este deja o banalitate ca al XIX-lea. Nu aveau nici cea mai vag` idee despre ceea ce vor s` \ntreprind`. Toate ideile
despre viitor erau att de vagi pentru c` ei credeau \ntr-adev`r c` Utopia se poate \nf`ptui dac`
trument, unul dintre multe altele pe care tn`rul s` aib` unul, dou` sau chiar trei f`ceau ce trebuie f`cut aici [i acum. Iar acea cale se baza pe dinamit` f`cut` de mn`. |n
cadrul didactic le folose[te \n actul de locuri de munc`, istovitoare, \n dorin]a de viziunea lor, odat` ce omorau, lichidau, asasinau destui oameni, Revolu]ia ar surveni instantaneu,
predare. Din aceast` perspectiv`, ideea unui a de]ine o cas`, s` aib` o via]` social` activ`, iar omenirea ar fi pe loc fericit`. Apocalipsul ar avea loc aici, \n aceast` vale a plngerii printr-
manual unic este o abera]ie. Dar, reflectnd iar la o vrst` \nc` tn`r` s` poat` s` se o cataclismic` purificare. Sclavii ar deveni stapnii universului.
na]i \n lupt` de violen]` [i furie \n numele Fericirii pentru to]i (to]i, adic` cei
un pic, fiecare dintre noi am parcurs sute
de c`r]i ce pot fi manuale \n sine. De ce s`
canton`m educa]ia unui copil \ntr-o surs`
ocupe de propriile pasiuni [i interese. Cu
toate acestea, atunci cnd, teoretic, ar trebui
s` se opreasc` constat` c` are ipoteci, o
M care mai stau \n picioare dup` ce va fi trecut frenezia lor genocidar`, deoarece,
a[a cum le pl`cea unor nihili[ti s` admit`, ar fi fost poate nevoie ca nou` din
zece oameni s` moar` pentru atingerea scopului lor final), ei au devenit pur [i simplu adep]ii
pe care avem preten]ia s` o [i men]inem familie ce trebuie \ntre]inut`, iar ritmul de fanatici ai unui cult al bombei. Feti[ul violen]ei \nsemna c` oameni f`r` orgoliu erau \n fapt
oameni f`r` inim`. Asta este ceea ce face ideologia: ia bunele inten]ii [i \i determin` pe
nemodificat` ani de zile? A putea preda munc` r`mne acela[i.
partizanii ei s` performeze la noi cote ale r`ului.
liber, f`r` constrngeri, a preda \n libertate u fac \n niciun caz o pledoarie
[i a da astfel for]` dasc`lilor, a-i face mai
puternici este un deziderat pentru care
trebuie s` lupte nu numai fiecare intelectual,
N pentru \ntoarcerea la statutul
de vn`tor culeg`tor. Ar fi
[i culmea: men]ionam mai sus c` ne
Lumea (jurnali[ti, comentatori, politicieni) vorbe[te \ncontinuu despre "post-adev`r" ("post-
truth"). Este \nc` un exemplu despre ct de neputincio[i suntem \n fa]a furiei brute. Nu tr`im
\ntr-un stat post-eviden]` ce \nseamn` pn` la urm` acest concept, dac` e s` ne gndim
serios? Este totul o minciun`. Minciunile sunt acum puternice, la fel ca \nainte. Stupiditatea,
idio]enia, inclusiv cea moral`, este din nou \n vog`, a[a c` suntem amenin]a]i cu to]ii. Studierea
ci [i fiecare cet`]ean. preg`tim pentru revolu]ia industrial` 4.0. istoriei marxismului devine vital` dac` vrem s` ajut`m victimele acestui nou val, oricare ar
Yuval Noah Harari, istoric, profesor |ns` vreau s` scot cumva \n eviden]` c` fi ele. Dac` este s` ne recunoa[tem umanitatea [i s` rezist`m unor astfel de minciuni, atunci
la Universitatea Ebraic` din Ierusalim, \[i starea de bine, de mul]umire, pl`cerea, istoria marxismului, aceast` imens` fantezie a salv`rii, este esen]ial a fi \n]eleas`. |n secolul
urm`re[te scurta istorie a omenirii de-a fericirea (care e un concept imaginativ) sunt XXI, ea ne poate \nv`]a \nc` ce trebuie s` facem, ce trebuie s` nu facem [i la ce consecin]e
trebuie s` ne a[tept`m \n urma ac]iunii sau inac]iunii noastre. Succesor al marxismului secolului
lungul a trei a[a-numite revolu]ii: cognitiv`, lucruri la care putem s` gndim \n felurite XX, n`scut din aceea[i matrice a dezn`dejdii convertit` \n a[teptare mesianic`, noul radicalism
agricol` [i [tiin]ific`. Azi discut`m deja moduri. utopic este un mit salva]ionist, o himer`, o Fata Morgana.
orizont
16
DIDACTICA NOVA
didactica nova

EXERCI}II DE RESPIRA}IE
BANATUL CA REALITATE & NARA}IUNE
De parc` am fi vrut s`-l contrazicem pe Czeslaw Milosz (care spunea c`, pe noi,
esticii, ne leag` mai ales neputin]a de a ne duce proiectele la bun sfr[it), am perseverat.
La invita]ia profesorilor Mircea Vasilescu [i Oana Fotache, am ]inut [i \n 2017 un curs
despre hibridarea cultural` la masteratul de Studii literare de la Literele Universit`]ii din
Bucure[ti. A[a am ajuns la cea de-a treia promo]ie de studen]i care \ncepeau s` descopere
Europa Central`, cu marii ei scriitori, filosofi, regizori, arti[ti. A fost, din nou, o dragoste
la prima vedere \ntre noi, \ncheiat` cu un snop de eseuri excelente despre Hrabal [i Kafka,
despre Danilo Ki[ [i Gombrowicz. Numai c` am descoperit acela[i lucru ca anul trecut.
Doar doi dintre masteranzi mai fuseser` la Timi[oara. {i niciunul prin micile ora[e din
Banat, niciunul la Arad sau Lipova. Ct despre drumuri prin Ungaria sau Serbia nici nu
putea fi vorba.
{i atunci ne-am gndit s` continu`m ceea ce \ncepuser`m \n 2016, doar c` \ntr-o formul`
mai ampl` [i mai bine organizat`: excursia de studii s-a transformat \ntr-o {coal` de var`
pentru masteranzii de la Universitatea din Bucure[ti [i Universitatea de Vest din Timi[oara
care urmeaz` cursul despre Europa Central`. Am \mprumutat numele [colii de la FILTM
[i l-am r`sucit pu]in: La Est de Vest. La Vest de Est. O hibridare cultural`. Toat` ac]iunea
a durat o s`pt`mn` (\ntre 20 [i 26 august) [i a cuprins [apte ateliere [i seminarii deschise,
grupate \n jurul a dou` teme care promiteau multe (Proximit`]ile culturale. Mod de \ntrebuin]are
[i Cartografii literare. Banatul din c`r]i). S-au ]inut prelegeri vii despre spa]iile plurale [i
identit`]ile solidare, despre diversitatea etnic` [i lingvistic`, despre hibrid`ri [i transferuri
culturale, despre multilingvism [i creativitate literar` \n zonele de frontier`. {i, readus`
mereu \n discu]ie, actualitatea tuturor acestor teme \ntr-o Europ` din vara lui 2017. S-a unui pictor romn, pe numele s`u Doru
dialogat, s-au pus \ntreb`ri, s-a polemizat. {i, de fiecare dat`, dezbaterile teoretice s-au BIGGER THAN Bosiok. Nu mare mi-a fost mirarea s` aud,
transformat \n studii de caz, pe teren. A[a au descoperit masteranzii trasee noi. Timi[oara,
desigur, dar [i Oravi]a, Anina, Jimbolia, Lipova, Arad. Dar [i Szeged, Subotica, Novi Sad.
BIG~R \n vreme ce admiram, extaziat`, o vedere pe

Un periplu parcurs cu sufletul la gur`, deoarece timpul ne presa mereu, dar [i pentru c`,
SANDRA OPRESCU care ap`rea ,,Mama Lisa", un ,,Bun` ziua!"
rostit \n cel mai frumos grai b`n`]ean.
deseori, ceea ce ei descopereau putea s` le taie respira]ia, \ntr-att de nemaiv`zut li se "{coala de Var` a reprezentat o Ziua 66: De departe cea mai frumoas` zi
p`rea totul. Sau de-a dreptul cum aveau s` scrie mai apoi minunat experien]` de neuitat, care m-a ajutat s` dintre toate. Casa Sever Bocu, ce ad`poste[te
Nimic nu ar fi ie[it \ns` att de bine dac` al`turi de noi nu ar fi stat mai mult` lume, privesc lumea cu al]i ochi. Am descoperit Muzeul Ora[ului Lipova, e frumoas` de n-
iar tuturor celor care ne-au ajutat a[ dori s` le mul]umesc acum. |n primul rnd, conducerii locuri superbe [i am cunoscut oameni ave]i aer. |n plus, numai \n Timi[oara exist`
celor dou` universit`]i sub a c`ror egid` a fost organizat` aceast` {coal` de var`. Apoi, incredibili. Dac` mi s-ar oferi [ansa de a repeta libr`ria La Dou` Bufni]e, care ]ine deschis
profesorilor care au participat la buna desf`[urare a seminariilor, colegilor mei Pia Br\nzeu, aceast` c`l`torie, n-a[ ezita nicio clip`, bla, peste program pentru cineva care-[i dore[te,
Otilia Hede[an, Mircea Vasilescu, Vasile Popovici, Daniel Vighi, Victor Neumann, Radu bla, bla ". Cur`]ate de cli[ee, rndurile de cu tot dinadinsul, s` mai cumpere cteva c`r]i,
Pavel Gheo, Dumitru Tucan. Deopotriv`, le mul]umesc str`luci]ilor alumni ai UVT (\n mai sus r`mn o descriere exact` a celor \nainte s` plece acas`.
prezent afla]i \n misiuni diplomatice), care [i-au g`sit timp pentru dialoguri vii cu studen]ii petrecute. Totu[i, nu pot folosi cuvinte goale Ziua 77: {i-n ziua a [aptea Creatorul s-
(Marius Lazurca, Dorian Branea, Gabriel Kohn). {i, \n ordinea locurilor vizitate, cuvenite spre a descrie o regiune ai c`rei locuitori par a odihnit, iar noi am c`l`torit, [i-napoi \n
mul]umiri se \ndreapt` spre inginerul Nicolae C`l`mariu din Anina, spre istoricul Ionel s` fi mo[tenit, din tat`-n fiu, harul de a spune ]ara Miticilor am revenit. (Pam!, Pam!, o
Bota, directorul teatrului "Mihai Eminescu" din Oravi]a, spre trei dintre reprezentan]ii culturii pove[ti. Controlorul din tren, [oferul ma[inii poezie asem`n`toare am citit de curnd pe
din Jimbolia (Cristina Dema, Sergiu Dema, Angelica Chici), spre Dorina Rusu, preoteasa de pompieri, vnz`torul de la supermarket, undeva, dar nu pot spune unde. Prietenii [tiu
de la biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Lipova, spre Corina Dube[tean, muzeograf paznicul c`minului, cu to]ii cunosc istoria de ce.)
la Muzeul de Art` "Sever Bocu" din Lipova, spre cei care au f`cut ca vizita noastr` la local` [i sunt gata s` improvizeze discursuri {i dac` tot am \nceput cli[eistic, trebuie
basilica Maria Radna s` fie cu adev`rat memorabil` (p`rintele paroh Andreas Reinholz, libere, simple, coerente. Io mi-s, tu ie[ci, iel s` [i \nchei la fel, rotund. {ti]i voi care
preotul-custode Ionu] C`d`reanu [i ghidul Francisc Boda). \i, noi ni-s, voi vi-s, iei \s fruncea. Nabokov ne sf`tuia s` citim cu [ina spin`rii.
Nu \n ultimul rnd le sunt recunosc`toare doctoranzilor [i masteranzilor de la Literele No bine, [-acum \i musai s` v` spun ct Ei bine, eu am v`zut, sim]it totul cu [ira
UVT (Roxana Rogobete, Ana Pu[ca[u, Bogdan Bali]a, Alex Condrache, Gilda C`l`mariu, de fain o fost! spin`rii. Sute, mii de mul]umiri!
Gordana Peici, Snejana Ung, Raluca Bembe), precum [i prietenei mele Rodica Boda, Ziua 11: Sufletul mi s-a f`cut ghem cnd
al`turi de care am explorat tot traseul \nainte ca {coala de var` s` \nceap`. am v`zut scris, la intrarea \n Timi[oara: ,,Aici R~SPLATA DE LA
F`r` to]i cei pomeni]i mai sus proiectul nostru ar fi r`mas doar un gnd frumos. A[a, dus a \nceput Revolu]ia din 1989". Norocul meu SFR{ITUL
la bun sfr[it, el le-a dat prilejul oaspe]ilor no[tri s` lase o urm` scris` despre cele \ntmplate.
Adriana Babe]i
Iat` cteva fragmente din jurnalele lor. (Adriana Babe]i)
a fost c` am g`sit, \n aceea[i zi, un Loc de POVE{TII
oftat, chiar \n Pia]a Libert`]ii. EMMA MIH~ESCU
Oravi]a, bazarul turcesc din Lipova (mai e Ziua 22: Muzeul consumatorului comunist.
DESPRE MINUNILE doar unul ca el pe lumea asta) [i attea altele. Nostalgie? Nu prea. Furie? Ct nu cuprinde, Cnd m-am \ntors acas`, i-am spus unei
MICI {I ACCESIBILE Astfel de "obiective turistice" (cum se cnd vezi obiecte ce-]i amintesc de ce-]i bune prietene c` am avut parte de o c`l`torie
MIRCEA VASILESCU spune cu un enervant cli[eu) dau peste cap povesteau p`rin]ii/ bunicii. Un moft. Ete ini]iatic`, iar ea m-a \ntrebat, \n glum`, dac`
obsesia romneasc` profund gre[it` c` "n- SCR}. m-am luptat cu balaurii. R`spunsul se afl`
Cnd vezi attea minuni "la firul ierbii", avem [i noi un Versailles". Nici nu ne trebuie, Ziua 33: Plimbare cu trenul Oravi]a-Anina. chiar \n copil`ria mea. Cnd eram mic`, nu
\]i dai seama c` pn` atunci nu fusese[i tocmai de fapt. Din povestea Casei Dr. Diel din Un controlor de tren care vorbea ca din carte. prea [tiam s` am grij` de mine fermecat`
atent la lumea prin care ai trecut. La asta m- Jimbolia ori din istoria teatrului din Oravi]a Spre dup`-amiaz`, cascada Big`r, ur]it` de de c`r]i, uitam s` m` ocup [i de partea mea
am gndit dup` edi]ia a doua a {colii de var` po]i \n]elege mai simplu [i mai firesc lumea selfi[ti [i de taraba (goal`, din fericire) unde mai p`mntean`. Mncarea [i somnul nu se
pentru masteranzii la Studii literare de la [i cultura de pe la noi. C`ci spiritul [i sensul aveau kendama [i ,,spinere". num`rau printre activit`]ile mele preferate,
Facultatea de Litere a Universit`]ii din culturii noastre se p`trund mai bine [i mai Ziua 44: La Dou` Bufni]e am g`sit iar mama a trebuit adesea s` m` p`c`leasc`,
Bucure[ti, organizat` \n colaborare cu frumos din detalii, din liniile fine ale (deasupra unei benzi desenate!!!), o fi]uic` dndu-mi s` m`nnc \n timp ce citeam [i
Universitatea de Vest din Timi[oara. intersec]iilor [i amestecurilor care nu se mai r`t`cit` din Enigma Otiliei, de unde am aflat nu prea [tiam ce se \ntmpl`-n jur. La un
Am cutreierat Banatul (Timi[oara, Arad, \ntlnesc \n alt` parte. Oamenii [i locurile c` G. C`linescu (scris astfel, spre satisfac]ia moment dat, a \ncercat s`-mi explice pe
Szeged, Subotica, Novi Sad, Jimbolia, Banatului sunt un model \n aceast` privin]`. filologului elitist) este ,,poetul subtil [i \n]elesul meu cam cum stau lucrurile: Emma,
Oravi]a, Anina, Lipova) cu grupul de studen]i Ca unul care a urm`rit cu pasiune c`r]ile romancierul de for]` [i eleva]ie" (unknown omul e a[a, ca o ceap`, iar corpul s`u e ultimul
care-[i \mp`rt`[esc impresiile \n acest grupaj, Funda]iei "A Treia Europ`", pot s` spun c` sources). V`zut [i foarte pl`cut expozi]ia strat al sufletului. Trebuie s` avem grij` de
\nso]i]i de firescul intelectual [i organizatoric "bibliografia" se reg`se[te, cu tot farmecul MEATING a artistului Virgilius Moldovan, noi cu totul.
al Adrianei Babe]i. Ne-am \mprietenit cu realit`]ii, pe teren. g`zduit` de Muzeul de Art` Timi[oara. Mi- Mai trziu, mi-am dat seama c` [i casa,
masteranzii [i doctoranzii de la Literele Pentru mine, om b`trn [i destul de o stat mintea-n loc \n Jimbolia, la ce de [i strada, [i ora[ul sunt tot foi ale sufletului,
Universit`]ii de Vest. Ne-am \ntlnit cu c]iva umblat, asta a fost cea mai frumoas` minune: minun`]ii s-au adunat acolo [i cte lucuri de care trebuie s` ne \ngrijim. Atunci cnd
scriitori [i universitari extraordinari ai s` v`d nesa]ul cu care studen]ii mei \[i tr`iesc, incredibile fac jimbolienii (?) ! l`s`m monumentele istorice s` ajung` \n ruin`,
Timi[oarei, care ne-au "tradus" spiritul pas cu pas, bucuria de a descoperi c` Ziua 55: Domul [i Cl`dirile Art Nouveau ne mutil`m \n primul rnd pe noi. Cnd nu
b`n`]ean pe \n]elesul nostru de reg`]eni. {i- \ntreb`rile, r`spunsurile, reflec]iile asupra din Szeged, Ungaria \]i taie r`suflarea. Mai facem asta [i alegem s` le ocrotim, tindem
am avut senza]ia c` la fiecare pas te poticne[ti culturii le sunt la \ndemn` \n astfel de locuri. trziu, ne-am r`t`cit \n Subotica, nu voi spune s` fim t`cere, cutremur [i sfial` \n preajma
\ntr-o minune. Una mic` [i accesibil`: cele A[a c` nu-mi r`mne dect s` le mul]umesc de ce, 'cause what happens in Serbia stays lor [i s` uit`m c` ele ar trebui, de asemenea,
[ase muzee din Jimbolia (c]i dintre tuturor celor care fac posibile asemenea in Serbia. (Sir, ]i-am spuuuus eu!) Dup` ce privite cu iubire.
concet`]enii no[tri se gndesc diminea]a, la minuni mici [i accesibile. {i \n primul rnd \nainte, cnd ne-am r`t`cit, abia de-am reu[it C`l`toria \n Banat a \nsemnat s` cunosc
cafea, nu doar c` exist` Jimbolia pe hart`, Adrianei Babe]i. C`ci, desigur, a ei a fost s` g`sim pe cineva care s` rup` cteva cuvinte un alt mod de a privi istoria [i s` regret c`
dar [i c` are attea muzee?), teatrul din ideea acestei {coli de var`. \n englez`, \n Novi Sad am intrat \n atelierul n-am \n]eles din vreme c` e vie [i respir`.
orizont
17
DIDACTICA NOVA
didactica nova

La Muzeul Consumatorului Comunist am viaduct \ntre Oravi]a [i Anina a inginerului


putut s` atingem toate exponatele [i s` afl`m austriac care a gre[it calculele pentru un tunel,
exact cum au tr`it p`rin]ii [i bunicii no[tri. accidentul de la mina din Anina, teatrul [i
Atunci cnd poate fi atins`, istoriei \i cade farmacia din aceea[i Oravi]a care ]ine pe
masca mitului [i redevine suflet. Dup` ce umerii ei ce nu mai sunt chiar la prima tinere]e
am mers cu trenul pe prima linie ferat` un mare romantic, ba nu, doi! (pe Novalis
montan` din ]ar`, privind \ncontinuu minuni [i pe Eminescu), Muzeul Presei etc. {i ne-
ale naturii pe care nu le mai v`zusem, am au vorbit chiar urma[ii acestor locuri, cei care
ajuns la Anina, unde am fost \ntmpina]i duc mai departe tradi]ia. Cnd auzi a[a ceva,
c`lduros de c`tre domnul Nicolae Calamariu. ]i se pare c` 200 de ani sunt la fel de
|n]elepciunea, bun`tatea [i buna lui dispozi]ie \ndep`rta]i, dar parc` se leag` altfel \ntre ei,
ne-au f`cut s` ne sim]im ca ni[te \mp`ra]i nu mai reprezint` un salt att de larg \ntre
la prnzul care a urmat apoi. lumi, un interval \n care nu ai voie s` pui
Am fost apoi uimi]i de Cascada Big`r, pauz`, ceva care \[i d` loading \n minte pn`
care ar`ta ca desprins` din Rivendell, [i de ajunge la destina]ie.
Teatrul "Mihai Eminescu" din Oravi]a, primul De la o zi la alta, Banatul a devenit pentru
din ]ar`, al c`rui interior a fost creat dup` mine din ce \n ce mai u[or de definit [i din
modelul Burgtheater-ului din Viena. Pe aici ce \n ce mai divers. Nu \ntotdeauna ceea ce
a trecut [i marele nostru poet, iar leg`turile are multe atribute se las` definit. Iar Timi[oara
ora[ului cu scriitorii romantici nu se rezum` e ca un magnet pentru astfel de atribute pe
la att: am mers pe urmele lui Novalis [i am care nu mai contene[ti s` le observi [i s` le [i privesc perele dintr-un copac de lng` de soare privit de sus, din fort`rea]`, cu
v`zut vitrinele donate de el primei farmacii clasifici. {i \nc` ceva. Chiar dac` vor mai intrare [i vi]a-de-vie cu struguri grei, pe Dun`rea la poalele muntelui, nu se poate
montane din ]ara noastr`. |n vizita la Muzeul ap`rea vreo trei apocalipse pn` atunci, 2021 jum`tate cop]i. Ies [i din curte, ajung la drumul compara dect cu un asfin]it pe mare, a[a
de Art` din Timi[oara, am fost \ndruma]i chiar s` se ]in` tare. Timi[oara nu e o alarm` fals`. asfaltat [i \mi duc mna strea[in` la ochi. cum am v`zut destule \n c`l`toriile mele.
de directorul institu]iei, domnul profesor Asfin]itul e un tablou ce se picteaz` \n fiecare R`zboiul de acum c]iva ani din fosta
Victor Neumann, care, ar`tndu-ne sculpturile INSPIR, EXPIR sear`. Iat`, inspira]ia a ajuns la punctul cul-
minant. Noi suntem aerul intrat \n pl`mnul
Iugoslavie a l`sat urme, dar Dun`rea conti-
nua s` curg` lini[tit`, cu barjele [i b`rcile ei
lui Virgilius Moldovan, ne-a f`cut s` ne d`m TEODOR BADEA
seama de adev`rata for]` a cuvintelor: uneori, ]inutului. St`m acolo att ct ne permite el. \n acea zi de august, sub privirile noastre.
ele pot omor\, a[a c` unele lucruri trebuie Drumul e lung. Respira]ia e greoaie din T`rmul expir` [i ne gone[te dinl`untrul s`u, Nu m-am putut \mpiedica s` m` gndesc
exprimate f`r` ajutorul lor. Iar \n excursia cauza c`ldurii. Sudoarea se scurge pe fruntea ne azvrle \napoi, \n locurile de unde am venit cteva clipe la port-containerul Maersk-
la Jimbolia, ne-am bucurat de prezen]a mea, apoi se evapor` cnd coborm cu to]ii cu pu]ine zile \n urm`. Doctorul Diel a r`mas Santana, nava cu care urma s` plec din
doamnei profesor Pia Br\nzeu, care ne-a spus din ma[in`. Am ajuns aici, pe t`rmul unui acolo, \ncastrat \ntr-o ram` de lemn. Singapore \n mai pu]in de dou` s`pt`mni.
pove[tile ora[ului cu [ase muzee. imperiu destr`mat parc` acum mii de ani, o Ultima zi din scurta noastr` aventur`
La Mn`stirea Maria Radna, acordurile r`m`[i]` a m`re]iei de alt`dat`. Ap`sarea JURNAL B~N~}EAN b`n`]ean` a cuprins un popas \n Lipova [i
nep`mntean de frumoase ale orgii ne-au f`cut istoriei, tensiunea unui "ceva" care s-a DIN SINGAPORE Radna lui Ioan Slavici, o vizit` la biserica
s` ne sim]im \n afara acestei lumi, iar discu]ia \ntmplat [i s-a \ncheiat \ntr-un "cndva" pe NICOLAE BOBARU ortodox` din Lipova [i la m`n`stirea
cu Adriana Babe]i, Marius Lazurca, Vasile care c`r]ile de istorie \l pot numi cu date franciscan` Maria Radna. De neuitat,
Popovici, Mircea Vasilescu [i Daniel Vighi aproape exacte, toate se simt \n acest Banat Trebuie s`-mi \ncep micul jurnal b`n`]ean amndou`. Dar mai ales discu]iile (ca un fel
m-a f`cut s`-mi dau seama de ce m-am care tr`ie[te, simultan, pe mai multe planuri spunnd c`, prin natura meseriei (sunt de seminar deschis din sala de conferin]e a
\ndr`gostit de Banat: c`ldura pe care cei de ale timpului. comandant de curs` lung`), am cutreierat m`n`stirii) cu profesorii no[tri [i cu domnii
acolo ne-au ar`tat-o e aceea[i pe care o au Muzeele nu-s tocmai muzee. Sunt, mai lumea \n lung [i-n lat pe m`ri [i oceane, prin Vasile Popovici, Daniel Vighi [i Marius
[i fa]` de istoria lor [i, tocmai de aceea, o degrab`, o franjur` a trecutului care flutur` locuri mai mult sau mai pu]in captivante. Dar, Lazurca, ambasadorul Romniei \n Ungaria.
]in aproape de ei, ocrotind-o. Nu e venera]ie \n vntul de azi. |n Jimbolia o \ntlnim pe spre ru[inea mea, pn` \n urm` cu trei Ce s` \]i dore[ti mai mult?
rece, aseptic`; e iubire. Indiferent de doamna Pia Br\nzeu, str`nepoata doctorului s`pt`mni nu fusesem dect o singur` dat` Am ales s` stau o zi \n plus la Timi[oara
confesiune, la Maria Radna ne-am sim]it cu Karl Diel. Medicul e una dintre personalit`]ile \n via]`, \n grab`, la Timi[oara. Iar despre dup` plecarea colegilor spre Bucure[ti. {i
to]ii acela[i suflet \ntr-un corp de piatr`. Dup` marcante ale micului ora[, al`turi de pictorul toate celelalte ora[e din programul {colii de pentru c` m-am ales cu prietenia ctorva
ce domnul Daniel Vighi a exclamat vesel {tefan Jger. Suntem pe Sauergasse, a[a cum var` nu [tiam prea multe. oameni deosebi]i, revenirile vor fi de fiecare
Haide]i s` facem o poz`, s` ne vad` prietenii era numit` strada \n secolul al XIX-lea. La Oravi]a a \nceput drumul spre Anina, dat` un motiv de bucurie. Chiar cred asta.
[i mi-am dat seama c` vizita se apropia de Deasupra pl`cu]ei cu numele vechi, vedem cu un tren foarte vechi, pe prima linie de cale
sfr[it, am plns. Nu mi s-a mai \ntmplat [i numele actual al str`zii, strada Dr. Carol ferat` montan` din Romnia. Greu de descris IMPERIUL
niciodat` asta, nici m`car cnd eram copil. Diel \nc` un moment \n care trecutul [i \n cuvinte, drumul nu poate fi capturat, \n toat` SEMNELOR
Tot ce am tr`it \n Banat a fost un basm, prezentul se \ntrep`trund. frumuse]ea lui, pe nici un aparat foto. Pot spune ASCUNSE
iar excursia de studii \n Serbia [i Ungaria Atmosfera de pe strada cu dou` nume doar c` am v`zut locuri extraordinare, iar DESPINA JDERU
m-a f`cut s` \n]eleg povestea mai bine. Am se schimb` odat` ce intru \n curtea unei case c`l`toria a fost una desprins` parc` din pove[ti.
sim]it ceva foarte apropiat de o minune, o vechi. Trec pragul Casei Memoriale a Apoi, la \ntoarcerea \n Oravi]a, primul popas Timi[oara zilelor noastre nu pare s` mai
bucurie imens` de a tr`i, lucruri pe care natura doctorului Diel. Fiecare gur` de aer pe care a fost la Teatrul Vechi "Mihai Eminescu", aib` nimic de-a face cu ora[ul pe care mi-l
mea pr`p`stioas` mi le cam interzice. A fost o inspir reprezint` \nsu[i trecutul, fiecare care este o copie fidel` a Burgtheater-ului amintesc att de \n detaliu, cnd, copil fiind
ca [i cum a[ fi primit r`splata de la sfr[itul imagine pe care o v`d \n fa]a ochilor e vienez. Capodoper` a stilului baroc trziu, [i locuind foarte aproape, veneam att de des
pove[tii, dar pe nedrept, f`r` s` fi trecut [i contopirea dintre acum [i atunci. |n mijlocul teatrul din Oravi]a ne poart` \n trecut. Un trecut cu p`rin]ii mei \n vizite [i mici c`l`torii.
prin greu. {tiu c` o s` lupt s` r`spndesc, uneia dintre \nc`peri, mai multe haine sunt fabulos, dac` a[ pomeni doar faptul c` \ntr- Atunci, pentru mine, Timi[oara era ora[ul
precum oamenii de acolo, iubire, respect [i ag`]ate pe un cuier vechi [i \ntinse pe o una din micu]ele loje ale teatrului a stat chiar ,,cel mai apropiat", parafraznd provocatoarea
bucurie. O s` m` \ntorc [i sper c` asta o s` b`ncu]` ce pare [i mai veche. E ca [i cum |mp`ratul Francisc I [i Carolina-Augusta de proz` a lui Kafka. {i tot ca \n proza lui Kafka,
se \ntmple cnd o s`-mi merit povestea, dup` cei ce le poart` le-au dat jos, le-au aranjat Bavaria. Tot la Oravi]a au func]ionat pe vremuri [i \n amintirile mele imaginea acestui ora[
ce m` voi fi luptat cu to]i balaurii din mine. frumos, s` nu se [ifoneze [i au ie[it din [i Monet`ria Imperial` [i prima farmacie era condensat` [i nu exista nicio temere c`
\nc`pere, dar nu s-au mai \ntors niciodat`. montan` (ale c`ror muzee le-am vizitat). Nu nu a[ reu[i, \ntr-o via]` de om fericit`, s`-l
DE LA O ZI LA ALTA Pe una dintre ferestre se vede cum trece un m-a[ fi gndit c` \ntr-un or`[el att de mic cunosc a[a cum trebuie cunoscut un ora[
VICTOR ACHIM camion pe drumul din fa]a casei, dar huruitul din vestul Romniei stau ascunse attea comori. pentru a ajunge s`-l iube[ti: prin tandre]e [i
lui pare s` vin` dintr-un viitor pe care nu-s Diminea]a de 24 august a \nceput cu o infinit` r`bdare. Acum, straturile acestei
", totul \ntr-o perfect` organizare". sigur c`-l percep cum trebuie, a[a cum m` vizit` la libr`ria "La dou` bufni]e", apoi un imagini se dilat` [i se \ntrep`trund [i nimic
A[a m` gndeam s` \nchei [i a[a mi se p`rea aflu aici, \n frntura asta de spa]iu [i timp popas la Palatul Baroc din Timi[oara, adic` nu mai pare att de familiar \nct s` nu sim]i
firesc s` \nchei impresiile mele dup` o de alt`dat`. la Muzeul de Art`. Cople[itor. Dup`-amiaza nevoia de a privi de dou` ori, de a te \ntoarce
plimbare de cteva zile prin Banatul istoric, Instrumentele doctorului stau sub sticl`, a urmat Jimbolia. Alt or`[el de provincie cu din drum, de a te \ntreba dac` \ntr-adev`r
\ns` m-am hot`rt s` nu amn absolut deloc exponate vechi, dar care par nou-nou]e. nu mai pu]in de [ase muzee. Dintre ele, m- prima dat` cnd l-ai v`zut [i mai apoi urm`-
aceast` interven]ie. O echip` a Timi[oarei, Domnul Diel trebuie s`-[i fac` apari]ia din au impresionat Muzeul pompierilor, Muzeul toarele momente, au existat cu adev`rat sau
\n cre[tere de la o zi la alta, ne-a f`cut leg`tura moment \n moment, s`-[i \mbrace haina de presei, singurul de altfel din Romnia, [i ele nu sunt dect produsul imagina]iei tale.
\ntre toate acele locuri pe care le vedeam medic, s` consulte un pacient sau doi, s` scrie Muzeul doctorului Diel. Dar nu doar pentru O imagina]ie care st` mereu pe marginea
scrise \n programul {colii de var`: Anina, o re]et`, apoi s` intre \n sala de opera]ie, unde c` erau extrem de interesante [i de vii le- unui text ce se comunic` pe sine prin lentila
Oravi]a, Jimbolia, Szeged, Subotica, Novi totul e deja preg`tit. Bolnavul \l prive[te pe am re]inut, ci [i pentru c` am descoperit unui scriitor cu origini vestice.
Sad, Lipova, Radna, Arad, toate cu nucleul doctor \n ochi, d` din cap u[or, ca [i cum ar modestia [i firescul doamnei profesoare Pia Ultima dat` cnd am vizitat ora[ul a fost
\n Timi[oara, unde ne \ntorceam \n fiecare spune: "sunt gata, nu vreau s` mor, iar tu, Br\nzeu \n tot ce ne-a povestit despre felul \n luna martie a acestui an, pentru a parti-
sear` (epuiza]i), creznd c` nimic nu ne mai doctore, tu o s` m` vindeci, [tiu c` asta o s` \n care s-a n`scut casa memorial` dedicat` cipa la Colocviul Interna]ional de Studii
poate impresiona, pentru ca, \n diminea]a faci, doctore Diel". A[a [i face. Chirurgul str`bunicului s`u. Francofone. Am avut atunci o interven]ie
urm`toare, cu for]e proaspete, s` ne proptim \[i anesteziaz` pacientul, \i verific` pulsul, Cea mai plin` zi din acest tur de for]` despre t`cerile cititorului [i nu-mi dau seama
\n fa]a vreunui obiect de muzeu sau s` ne \[i face meseria [i, obosit, se cur`]` [i \[i prin Banat a fost 25 august. |mi pare nespus dect acum de inevitabila leg`tur` (liaison,
afund`m \n istorioara ce ni se povestea. leap`d` hainele p`tate cu vreun strop de snge, de r`u c` am petrecut prea pu]in timp \n cele nu lien) \ntre aceste stranii t`ceri [i imensa
Nicicnd nu m-am mai confruntat cu o remarcabil contrast \n lumina ce intr` pe trei ora[e (Szeged, Subotica, Novi-Sad). Dar t`cere a ora[ului care nu pare s` se r`neasc`
asemenea istorie activ`: pompierii voluntari fereastr`. finalul din fort`rea]a Petrovaradinului a pe sine.
din Jimbolia, faimoasa sinucidere de pe un |mbibat de istorie, ies din nou \n curte r`spl`tit tot: [i oboseala, [i graba. Un apus Continuare \n pagina 18
orizont
18
DIDACTICA NOVA
didactica nova

EXERCI}II DE RESPIRA}IE
BANATUL CA REALITATE & NARA}IUNE Dreptatea vestului este f`cut` [i prin
Urmare din pagina 17 localit`]ile din jur pe care le-am vizitat,
Suntem, \n definitiv, cu to]ii. cititori ai Jimbolia (un conglomerat de muzee inedite),
acestui text care este ora[ul, cu toate Oravi]a-Anina (via prima cale ferat` montan`
interjec]iile [i exclama]iile sale, a c`ror emo]ie din Romnia), Lipova [i m`n`stirea Radna
nici m`car o teorie literar` sofisticat` nu o [i nu numai: la nivel de "v`muire", am ajuns
mai poate clasifica. prin Ungaria (Szeged) [i Serbia (Subotica
Am ajuns \n aceste zile \n spa]ii claustrare [i absolut superbul ora[-cetate, Novi Sad).
care exist` doar pentru sine [i nu resimt nevoia Una peste alta, pot spune c` sumedenia de
de a \[i semnala existen]a \n niciun fel. Totul plec`ri de grup a fost echilibrat` cu o
]ine de t`cerea ora[ului [i a vecin`t`]ii sale sumedenie de r`mneri personale:
care se prelunge[te \n nuan]e [i forme mult Am r`mas prost,
dup` terminarea lui. Din loc \n loc, \n puncte Am r`mas perplex,
cheie, \n Timi[oara [i \n ora[ele din imediata Am r`mas masc` \n fa]a a ct de frumos
ei apropiere, muzee unice [i de necrezut, se poate fi de la est la vest.
deschid rar ca ni[te uria[e castele medievale,
\n timp ce pentru ele cavalerii au \ncetat CUM S~ DAI VIA}~
demult s` existe. Privit din acest unghi, ora[ul LITERATURII
se aseam`n` cu o pre]ioas` lume posibil`. MARIA CAN~
Pre]ioas` printr-o unicitate evident` [i printr-
o lini[te stranie pe care nu \]i va lua mult Despre victorie, unire, libertate vorbesc
timp s` le observi [i s` te familiarizezi cu cele trei pie]e din centrul istoric al Timi[oarei:
ele, orict de \nnebunitoare ar putea p`rea Pia]a Victoriei, Pia]a Unirii, Pia]a Libert`]ii. sculptur` a lui Virgilius Moldovan. Uit`-te noaptea. Cuvntul "plictiseal`" a disp`rut pur
lini[tea aceea perfect` [i sferic`. Aceste spa]ii Centrul Pie]ei Unirii, format prin contopirea la sculptura lui Hitler, la mielul sau iepura[ul [i simplu de-a lungul acelei s`pt`mni.
ascund picturi valoroase [i irepetabile, obiecte p`r]ii \n \ntreg [i a \ntregului \n parte, este (depinde de viziunea fiec`ruia) despicat de N`scut [i format \n sud-estul Romniei,
prin care palpit` trecutul \ntr-o str`lucire des`vr[it. Aceast` pia]` baroc` m-a minile lui [i vezi istoria! Apoi prive[te ceea trebuie s` m`rturisesc c` vizita \n Banat (nu
r`mas` intact`, existen]e care nu trec odat` impresionat prin armonia [i perfec]iunea sa ce poate cuvintele nu vor putea exprima mai c`l`torisem acolo pn` atunci) a
cu trecutul lor. arhitectural`, prin istoria pe care o vreodat`, adic` neexprimatul. Dac` vei sim]i reprezentat o revela]ie. |nainte de plecare tat`l
condenseaz` cl`dirile ei. Tot o \ntreag` istorie c` realitatea \nchis` \ntre zidurile acelor s`li meu mi-a spus s` m` a[tept s` g`sesc o lume
PLEC~RI |N GRUP, am rev`zut \n gnd \n timp ce mergeam cu te-a cople[it, mergi la fereastr`, deschide-o destul de diferit` dect cea \n care sunt obi[nuit
R~MNERI trenul de la Oravi]a la Anina. Acest traseu larg [i prive[te Pia]a Unirii. Uit`-te cum se s` tr`iesc. Atunci sfatul s`u mi-a sunat ca
PERSONALE parcurs ca acum 150 de ani m-a f`cut s` odihnesc, \n bun` vecin`tate, lumi diferite:
domul catolic [i biserica ortodox` srb`, apoi
p`rerile atot[tiutorilor romni despre cum
"doar la noi mai vezi a[a ceva" [i altele de
ANDRU-DAVID descop`r o lume nedescoperit`, o lume de
SIMIONOIU basm, \nc`rcat` de istorie [i nostalgie. Cas- \ndreapt`-]i privirea spre sinagoga [i biserica felul acesta. Dup` o s`pt`mn` petrecut`
cada Big`r, gra]ioas` [i elegant`, m-a evanghelic`. Vezi? |n Timi[oara, eu [i Cel`lalt acolo, \ns`, trebuie s`-i dau dreptate. Lumea
Nivelul de stres scade \n mod cert de la impresionat prin luminozitatea [i str`lucirea nu \nseamn` discriminare, nici grandomanie, Banatului este altfel dect Bucure[tiul, spre
est la vest iar drumul e lung [i dificil, exact sa, care \mi amintesc de "p`durea narativ`". ci libertate. Pn` la urm`, de acolo a plecat. exemplu, [i este altfel att \n sens bun, ct
a[a cum trebuie s` fie un drum care te duce La Radna am ascultat o nou` interpretare a Vrei s` cumperi o carte sau pur [i simplu [i sens negativ. Nu e \n]elept s` idealizez
c`tre ceva bun. Ai timp [i de o criz` a vrstei romanului Mara, am avut bucuria s`-i cunosc s` bei un ceai [i s` te pierzi printre c`r]i? niciuna dintre ele.
pre] de 45 de minute pn` ajungi \n Timi[oara pe domnii profesori Daniel Vighi [i Vasile Mergi "La dou` bufni]e"! O s` te sim]i \n Diferen]ele \ncep s` se vad` de la felul
obligatorie prin legea transportului public, Popovici [i s` cump`r o carte fascinant`, elementul t`u. {i da, nu e o simpl` libr`rie, \n care au fost proiectate att ora[ele, ct [i
criz` dep`[it` prin Kaufland-ul din Sibiu, Contele boschetar-Maiakovski la Lipova: g`se[ti [i sec]iunea de anticariat [i o mul]ime zonele rurale. Profesorii care ne-au \nso]it la
aliniat planetar cu melting pot-urile povestiri de pe Valea Mure[ului, de Viorel de pove[ti. Merge]i [i vede]i! [coala de var` au avut grij` s` ne [i explice
omniprezentelor fastfood-uri McDonalds sau Marineasa [i Daniel Vighi. Ce spune]i de o c`l`torie \n timp? Noi influen]a imperial` care a avut loc \n Banat
KFC. |n Lipova, am v`zut bazarul turcesc, am avut parte de aceast` experien]` [i de un [i modul exact \n care aceasta s-a manifestat
|ns` nu despre globalizare a fost vorba, singurul vestigiu r`mas dup` 164 de ani de peisaj minunat, de acea puritate a naturii, \n arhitectura ora[elor. Dar cea mai impor-
ci despre a fi multiculti, iar lec]ia asta am st`pnire otoman`, [i biserica Adormirea de acea s`lb`ticie [i acea poart` spre un trai tant` diferen]` [i cea din care am avut cel mai
\nv`]at-o cu mult` diploma]ie, la propriu [i Maicii Domnului, iar la Radna am vizitat domol. Toate acestea, pe traseul Oravi]a- mult de \nv`]at este legat` de locuitorii
la figurat, pe parcursul celor 6 zile petrecute basilica romano-catolic` Sfnta Maria, o Anina, prima linie ferat` montan` din Banatului. M-a impresionat cel mai mult cum
att \n Timi[oara, ct [i prin alte mici ora[e construc]ie impresionant`, ce ad`poste[te o Romnia. Cu mi[c`ri lente, trenule]ul verde oameni care locuiesc \n ora[e despre care eu
din Banat sau chiar prin ]`rile de lng` grani]a icoan` a Maicii Domnului f`c`toare de plin de turi[ti \[i f`cea drum, ca un [arpe nici m`car nu auzisem pn` \n aceast` var`
de vest. Privitor la nivelul de stres, \n cazul minuni. Aceasta reu[e[te s` strng` an de prin p`durea narativ`, \n timp ce c`l`torii au o con[tiin]` a importan]ei istoriei locale [i
meu, cred c` el a fost direct corelat cu nivelul an pe data de 15 august o mul]ime de ascultau pove[tile locului [i r`sfoiau albume a memor`rii ei.
de nicotin` din snge acesta sc`znd, la credincio[i catolici [i ortodoc[i, \ntr-o ce confirmau c` totul e neschimbat. Prima Am \ntlnit oameni care au putut povesti
rndul lui, de la est la vest, estetica vestic` frumoas` comuniune. Da, acolo, la Radna farmacie montan`? |n Banat, sigur! La istoria locului unde s-au n`scut [i au tr`it \n
avnd cu siguran]` un impact clar asupra [i Lipova am avut impresia c` timpul se Oravi]a, mai exact [i tot acolo g`sim o co- cele mai mici detalii. Poate p`rea un lucru
num`rului sc`zut de ]ig`ri pe care le-am fumat contract` [i spa]iul se dilat`, a[a cum scriu pie din Burgtheater-ul vienez, ce se p`streaz` lipsit de \nsemn`tate la prima vedere, \ns`
(de[i colegii m-ar putea contrazice, pl`mnii autorii Contelui boschetar \n amintire [i \ntr-o copie \n miniatur`, la doar printr-o rememorare continu` a eveni-
mei ar putea [i ei contrazice vorbele lor). Cel mai frumos moment a fost, pentru Oravi]a. Al`turi de trupa Pascaly, ca sufleur mentelor care au construit societatea poate
De[i \mi aprindeam "]igar` dup` ]igar`", dup` mine, ie[irea \n Serbia [i Ungaria, cu tot ce a fost chiar Mihai Eminescu. Interesant, nu? un individ s`-[i contureze corect o identitate.
cum ar putea relata oricare dintre ceilal]i colegi am v`zut la Szeged, Subotica [i Novi Sad. Merge]i [i vede]i! F`r` \n]elegerea originilor, manipularea
de-ai mei (\ntmpl`tor, to]i nefum`tori) al`turi Locuri [i peisaje, cl`diri, pie]e, str`zi, al c`ror Muzeul Consumatorului Comunist? O indivizilor [i a maselor este la \ndemna oricui,
de care am participat \ntre 20 [i 26 august aer \mi era deja cunoscut. A[ dori s` m` pot confirmare a trecutului bunicilor [i p`rin]ilor, iar un om care nu [tie cine este cu adev`rat
la aceast` minunat` {coal` de var`, str`zile \ntoarce la Timi[oara, pentru c` am descoperit o poart` spre o lume ce acum, \n epoca vitezei nu poate fi niciodat` un om liber.
curate ale Timi[oarei, bunul sim] al oamenilor acolo ce \nseamn` a da via]` literaturii [i ce [i a tehnologiei, ni se pare c` n-a fost. {i da, Pe lng` problema identit`]ii, \ns`, am
care, spre deosebire de cei din Bucure[ti, au \nseamn` a privi lumea printr-un ochi critic pentru mul]i dintre noi nu a fost, dar aceast` \n]eles c` acest ]inut, Banatul, \nc`rcat cu
utila abilitate a coloanei vertebrale de a se [i autocritic dintr-o perspectiv` \n care oamenii reciclare a acelei perioade se cerea, pentru a valoare cultural` [i turistic`, ar fi putut la fel
suci spre a-]i face loc s` treci pe strad`, mi- se \n]eleg [i se accept` a[a cum sunt, indiferent \n]elege [i sim]i c` se tr`ia [i a[a. Ora[ul cu de bine s` fie doar o \ntindere de dealuri [i
au pus fumurile pe gnduri. La fel [i faptul de limb`, religie sau etnie. |n toate diferen]ele [ase muzee? Jimbolia, da. Merge]i [i vede]i. cmpii despre care romnii s` nu discute mai
c` str`zile erau prev`zute aproape pretutindeni lor. mult dect despre Podi[ul Moldovei. Ceea ce
cu band` pentru bicicli[ti oameni ISTORIA PENTRU a construit istoricitatea Banatului \n sens
preponderent angaja]i, nivelul de [omaj din MERGE}I {I VEDE}I TO}I cultural a fost tocmai aceast` con[tiin]` a
Timi[oara tinznd spre zero absolut. MARIA ST~NESCU ADRIAN TRIFAN originilor [i sentimentul importan]ei ei, iar
Recunosc, nu a fost prima dat` cnd am ceea ce diferen]iaz` Banatul de restul ]`rii nu
ajuns \n Timi[oara, job-ul meu avnd, Vrei s` cuno[ti Timi[oara? Caut` o zi Pentru prima oar` m-am bucurat c` nu este ceva material, de sine st`t`tor. Nu e ca
\ntmpl`tor, sediul acolo, \ns` spun cu mna ploioas` [i \ncearc` s` te pierzi pe str`du]ele am reu[it s` citesc nici m`car o singur` pagin` [i cum \n Oltenia sau \n Moldova nu ar exista
pe inima c` este prima oar` cnd AM V~ZUT ei. O \ncntare! Vrei diversitate, vrei s` te din cartea pe o luasem cu mine. Asta s-a cel pu]in la fel de multe locuri cu semnifica]ie
Timi[oara. E un loc \n care f`r` busol` (a se sim]i uimit sau s` ai impresia c` r`mi f`r` \ntmplat datorit` profesorilor [i colegilor istoric` [i cultural`. Ceea ce lipse[te ar trebui
citi Google Maps) sau un ghid bun (a se citi cuvinte? Mergi la Muzeul de Art` din no[tri de la Universitatea de Vest din s` se afle \n con[tiin]a individual` [i este chiar
Snejana Ung sau Ana Pu[ca[u) te pierzi \ncet, Timi[oara, re\ntlne[te-te cu barocul, apoi d` Timi[oara, care ne-au umplut fiecare zi cu acel sentiment al rememor`rii continue a istoriei
dar frumos o fug` spre s`lile ce ad`postesc expozi]ia de activit`]i [i c`l`torii de diminea]a pn` locale.
orizont
19
STEREOTIPURI
stereotipuri

CONJECTURA
LUI CATALAN
VIOREL MARINEASA
Atunci cnd a descoperit Formula AS, mare[alului Antonescu. Drept recuno[tin]`,
Snziana Pop s-o fi gndit la o revist` la cel ce compusese Od` lui Hitler a prins s`
\ndemna femeilor, una care s` nu coste frecventeze cursurile de economie marxist`
prea mult [i s` nu recurg` la fi]e, la m]ieli, ale lui Zilber. Nina Cassian ar fi dansat
la snobeal`. Cred c` i-a reu[it. A[ zice c` "goal` pe mas`, pe sub musta]a lui uria[`".
e, mai ales, un hebdomadar pentru uzul |[i justifica libovul cu o figur` de stil: "are
familiei, au ce citi [i soa]a, [i so]ul, dar [i ni[te fese ca turlele Sfintei Sofii". L-a salvat
tataie sau mamaie, cum nici puberul ori Belu pe poetul-matematician ("o simpl`
tinerica nu sunt uita]i. |i prie[te "omului cuno[tin]`"), dar un alt soi de tratament
de rnd", dar nu-i displace nici "elitistului". i-a rezevat amicului criterionist Mircea
Fiecare \[i poate lua por]ia s`pt`mnal` din Eliade atunci cnd l-a \nso]it pe Dej la
rubricile de-acum consacrate. |n ce m` Conferin]a de pace de la Paris: s-a plns
prive[te, parcurgeam (bag imperfectul, oficial autorit`]ilor franceze c` ]in la Sorbona
pentru c`, mea culpa, \n ultima vreme mi- un legionar. Tot r`ul spre bine, conchide
am pierdut caden]a) cu interes editorialele delatorul cu vechime, a[a a ajuns istoricul
politice ale lui Toma Roman, segmentul religiilor la Chicago [i a dobndit notorietate
literar al Adrianei Bittel, reportajele [i mondial`.
interviurile realizate de Sorin Preda (), Valentin Iacob se \ntreab` dac` e-n
Ion Longin Popescu, Claudiu Trziu, Otilia regul` c`-n adolescen]` l-a avut drept guru
}eposu, Valentin Iacob pe "Iuda spiritualul", cum l-au catalogat
a, la cel din urm` am vrut s` unii. " eu n-am cunoscut un Iuda! {i nici

D ajung. Citindu-i volumul Via]a


[i moartea \n troleibuzul 81
un Iuda exersnd cu anasna sfin]enia! Ci
() un Zilber la cap`tul Iadului, [i prin
Alex Bodea, Not` vizual` (Hoitar)

(Integral, Bucure[ti, 2016), m` \ntrebam


cnd ne-am cunoscut: la vreuna din
Iad, cur`]at." |i r`mne regretul c` opurile
r`mase de pe urma lui Belu sunt "mono- O SEAR~ |N TINDA
conven]iile na]ionale Science-Fiction? cnd
cu desantul cenaclului lunedist la Timi[oara?
cu prilejul aniversar al unei reviste din
Ardeal? Greu de spus. Destul c`, din cnd
corde, dezam`gitoare (), scrise limitat
de tem` [i obsedat de vin`". Omul, de o
inteligen]` briant`, ar fi putut da mai mult
dac` n-ar fi fost h`ituit, dup` ie[irea din
PARADISULUI
DANIEL VIGHI
\n cnd, \mi trimitea pe adresa redac]iei pu[c`rie, de "organe" [i de "eriniile
A dou`sprezecea edi]ie a Festivalului de Muzic` Veche din Timi[oara a \nceput cu
cte o carte de poeme care te atr`gea de la marxiste" ("Colec]ia de papioane a lui Belu
o regie exotic` \n Domul baroc, la vreme de sear`, cu excep]ionalul ansamblu Le Pome
titlu: Petrogradul \ntr-un pahar cu [ampanie, Zilber").
Harmonique, anun]ndu-[i prezen]a mul]imii din b`ncile catedralei episcopale de undeva
Pianul kamikaze, Balada Craiului de Tob`, Ar fi meritat s` ne oprim asupra evoc`rii din balconul cu orga Wegenstein, restaurat` \n urm` cu c]iva ani de o firm` de ni[`
Colonelul Elf Texte frumoase, ce se mi[c`toare a unui martir autentic ("Vasile din Germania. Protagoni[tii s-au rev`rsat printre rndurile de b`nci cu instrumenti[tii,
cereau recitite. Voiculescu. Pe urmele unui sfnt al vie]ii"), cu mezzo-soprana de magie pe nume Isabelle Druet, care a cntat cu ansambluri de
Revin la volumul de proz` recent de necomparat cu sanctificarea dreas` cu mare rezonan]` (Cvartetul Giardini, l'Orchestre Avignon Provence, Berliner Philharmoniker,
ap`rut. De fapt, nu chiar (sau nu doar) proz`, butaforie pe care au pus-o \n scen`, conlu- cf. caietul program al Festivalului).
ci [i jurnalism cultural, evoc`ri, interviuri. crnd exemplar, laboratoarele ideologice ai apoi au trecut \n alaiul de colind`tori-truveri-minnesngeri renascentisto-
Ca de obicei, voi face o lectur` par]ial`,
adic` voi decupa din carte tran[ele ce mi-au
strnit aten]ia. |nainte de a fi poet [i jurnalist,
Valentin Iacob s-a vrut matematician. La
[i atelierul turn`toriei de partid \n cazul
P`tr`[canu-Zilber. Ajung la o secven]`
dinspre sfr[itul volumului ("Misterele
estetice ale matematicii"). Conlocutor \i este
M barochizan]i soprana Dborah Cachet, o belgianc` tipic filo-european`,
care tr`ie[te la Amsterdam. A fost invitat`, ni se spune \n caietul Festivalului,
la Festivalul de la aba]ia Royaumont \n rolul Cherubino din Le Nozze di Figaro de
Mozart, sub bagheta belgianului Ren Jacobs, care, afl`m scormonind \n dreapta [i
18 ani ia ore de la un "rezolvator de fostul coleg de banc` din liceu. "Tudor stnga, a migrat de la statutul de contra-tenor (rar` \ndeletnicire [i de pre], pe m`sura
probleme dure", ins de 72 de ani, \nc` avnd Vianu". Pe bunicul acestuia l-au exclus [tabii faptului c` ace[ti contra-tenori au fost superstaruri pe vremea lui Isaac Newton) la
acea interbelic` "ras` a conversa]iei comuni[ti din Universitate [i din Institutul acela de dirijor. C` a c[tigat premii Grammy [i Gramophone's Record of the Year for
politicoase, delicate, cosmopolite" pe care de Geografie pe care tocmai el \l \ntemeiase, 2004. |n treac`t s` spunem c` minun`]ia L'abbaye de Royaumont are interioare [i gr`din`
comunismul a f`cut-o s` dispar`. |l cunoa[te pentru ca tot ei s`-l repun` \n func]ii cnd de 800 de ani, iar din anul 1936 s-a deschis manifest`rilor culturale cu pohta ce-au
"cu pic`tura", "\n trepte", iar de dumirit, teroarea a mai sl`bit. Vintil`, fratele s`u, pohtit proprietarii ei, familia Henry et Isabel Goin, fie-le numele binecuvntat, dup`
dup` "revela]ii compuse", se va dumiri abia e un cunoscut antropolog. Acum, revenit cum spun vechile cronici din vremurile ansamblului Le Pome Harmonique.
dup` trei decenii. \n ]ar`, dup` ce la 18 ani r`m`sese \n Elve]ia, S` mai ad`ug`m, ca pild`, c` ministrul culturii Andr Malraux (ce nume!) a \ndemnat
Profesorul ce-[i peticea pensia dnd camaradul de studii \i m`rturise[te autorului [i sprijinit familia Goin, proprietarii aba]iei, s` depun` actele la tribunal pentru Funda]ia
medita]ii era \ntortocheatul Belu Zilber, "un c` supradotarea sa \n materie de matematic` Royaumont, al c`rei succes va dep`[i grani]ele muzicii, va ajunge spre transdisciplinaritatea
Zilber b`trn [i lep`dat de marxism", \nc` i-a nenorocit copil`ria. intra-european`, bun`oar` \ntre biologie [i anthropologie, prin le Centre Royaumont
avnd verv` [i [arm: "Spiritul lui capricios amilia "umanist` de trei pour une Science de l'Homme, prezidat de savantul (celebru \n domeniu) Jacques Monod.
[i iute migra cu o strict` naturale]e dintr-
un domeniu \n altul." |n biblioteca sa se
aflau al`turi Biblia [i Mein Kampf, dou`
F genera]ii" s-a ar`tat derutat`,
chiar \ngrozit` de perspectiva
unei progenituri-minune. {coala n-a fost
Dup` revolu]ie, aba]ia a oferit reziden]` poe]ilor [i prozatorilor romni, printre ei profesorul
de poezie [i magistrul liric, bra[oveanul Alexandru Mu[in`, [i concitadinul nostru prozatorul
[i profesorul Viorel Marineasa.
|n alaiul de truveri-minesngeri care au traversat domul \n seara magic` de \nceput
c`r]i decisive \n istoria umanit`]ii. mai breaz`. L-a pus s` bat` pasul pe loc [i
a Festivalului a fost [i Vincent Dumestre, dirijorul [i sufletul ansamblului, strunind cu
|nv`]`celul, f`r` a [ti \ntru totul cu cine s` se dezve]e a scrie cu stnga. Ajuns \n
m`iestrie [i profesionalism certificat la nivel mondial ansamblul care i-a g`zduit [i pe
are de-a face, \[i propune "s`-l stoarc` de str`in`tate, realizeaz` c` "]ara pe care am
so]ii Emandi la vioar`. S`-i mai ad`ug`m [i pe tenorii Serge Goubiod [i Hugues Primard,
amintiri" pe profesor, dar acela se dovede[te \nv`]at eu s` o slujesc [i s` o iubesc era pe care i-a \nso]it, spre deplina \nchegare harmonia caelestis a clipei, basul Emanuel
prudent [i parcimonios. Ne afl`m \n anul undeva \napoi \n timp". A l`sat comoditatea Vistoriky.
1973. Poveste \n poveste, Belu trateaz` cu unui trai autohton pentru "libertatea de a jun[i \n fa]a altarului, Le Pome Harmonique a incendiat auditoriul cu un
indulgen]` legionarismul de parad` al lui
Ion Barbu: "Avea de toate Barbilian, numai
stof` de martir nu avea. Ba odat` l-am v`zut
pe strad` cu c`ma[` verde [i pistol. {i \i
nu trebui s` m` cobor la ni[te a[tept`ri care
te ghideaz` [i te fac prizonier. A[tept`rile
unei familii de intelectuali cu tradi]ie \n
Romnia". La 47 de ani, atunci cnd geniile
A magnificat Pergolesi Stabat Mater, \n care s-a l`sat Dumnezeul muzicii
peste lume [i a binecuvntat-o. Pe scurt, o sear` de excep]ie, cu incursiuni
\n misterul de peste fire [i de nepovestit al muzicii, furat` de undeva din tinda Paradisului.
|n sfr[it, s` spunem r`spicat c` so]ii Emandi, ajuta]i de Societatea Musica Antica
tremura pistolul s`-i sar` din mini!" matematicii \ncep s` p`leasc`, Preda [i Filarmonica Banatul, dau con]inut, substan]` artistic` [i rafinament manifest`rilor
Dup` 23 august 1944, Zilber [i Ralea Mih`ilescu, c`ci despre el este vorba, culturale timi[orene garan]ii c`, dac` am mai avea manifest`ri de ]inuta [i exigen]a
\l salveaz` pe Ion Barbu de la epurarea din demonstreaz` conjectura lui Catalan, o artistic` a Festivalului de Muzic` Veche, s-ar putea s` o scoatem la cap`t cu brio \n
Universitate, \ncropind cu acesta o scrisoare teorem` enun]at` \n 1844, [i intr` \n elita daravera asta cu Capital` European`.
antedatat` din care s` rezulte c` fusese de mondial` a cercet`torilor de specialitate. Felicit`ri organizatorilor [i bogdaproste de la publicul care a avut parte de un asemenea
acord cu apelul pentru pace adresat Ar fi reu[it asta dac` r`mnea \n Patrie? festin la vreme de sear` \n umbra baroc` a b`trnului Dom.
orizont
20
PIC~TURA DEcucut`
pic`tura de CUCUT~

JURNALUL
DESP~R}IRILOR
PAUL EUGEN BANCIU
(IX)
Majoritatea oamenilor, dac` nu chiar nici o leg`tur` cu trupul propriu (un alt
to]i, tr`iesc cu certitudinea c` universul e univers), de care n-are nici un habar, dect
ceva din afara noastr`, c` e plasat undeva, cnd \l doare ceva, cnd are o maladie care-i
sus, chiar dac` P`mntul e rotund, iar cei anun]` cu clopotul s`u de cium` iminentul
de pe partea opus` (cum ar veni, cei din sfr[it. De unde s` se mai gndeasc` atunci
sud), sunt ferm convin[i c` doar deasupra la alte universuri care, zic savan]ii, l-ar
lor e Calea Lactee adic` puzderia de stele include [i pe el?
care, sau printre care, spre deruta noastr`, Totul se petrece acum [i aici, ca \ntr-o
se v`d alte milioane de galaxii, unde nu complicat` interven]ie chirurgical` sub
va ajunge niciodat` picior de p`mntean. anestezie general`, unde un micron de
E mult visata c`l`torie aceea, dar imposibil`, bisturiu mi[cat aiurea poate \ncheia totul:
pentru c` noi \n[ine, poate, corespundem [i \ntreb`ri, [i r`spunsuri aproximative.
versului eminescian: "Icoana stelei ce-a Astfel c` devine fireasc` \ntrebarea celui
murit/ |ncet pe cer se suie/ Era pe cnd nu care st` pe margine [i se str`duie[te s` lege
s-a z`rit/ Azi o vedem [i nu e", c`ci, nu-i \ntre ele toate cele pe care le cite[te, le vede,
a[a?, ne-am limitat fiin]a \ntre un timp [i dac` acel "universal" repetat cu u[urin]a
un spa]iu care ne constituie propriul uni- ne[tiutorului neofit nu se refer` cumva dect
vers, independent de cel \n fa]a c`ruia ne la bombardamentul de informa]ii minus-
minun`m c` toate telescoapele din lume cule ale unor efemeride gr`bite s`-[i
[i cu milioanele de calcule care certific` \nmul]easc` specia, \n cele dou`zeci [i patru
min]ii noastre c` trebuie s` existe [i subdivi- de ore date la dispozi]ie pentru a \ncheia Istvn Cskny, Cunun` de ciment
ziuni ale universului mic, subnuclear, care, un ciclu existen]ial, f`r` s` mai aib` trebuin]`
evident, nu face nici el parte din universul s` afle, s` con[tientizeze c` fac parte dintr-
uman.
xist`m \ntre un trecut mort [i
un balon ale c`rui limite nu se cunosc, ca
un fel de unicate nesemnificative, certificnd JURNAL DE FAMILIE
E un viitor imprevizibil, dac`-l
mai apuc`m, chiar literele puse
pe hrtie pn` acum f`cnd deja parte din
obsesia lui Freud c` totul se rezum` la sex.
De[i "atrac]ia universal`" \i apar]ine
altcuiva. Dar ideile trec de la unul la altul,
PIA BR|NZEU
10 Februarie 1917. Bunica mea austriac` are 23 de ani. St` la patul unui r`nit. De
trecut, iar ideile \nc` nepuse pe hrtie dintr- teoriile \ncearc` s` lege umanul senzorial
doi ani este activ` ca sor` medical` \ntr-unul din spitalele din Innsbruck. R`ni]ii vin [i
un posibil viitor al min]ii noastre, al leg`turii de cel spiritual, umanul mental de cel fizic,
mor, vin [i mor. Uneori mai pleac` la familiile lor, f`r` un picior, f`r` o mn`, sprijinindu-
sinapselor din creier, imposibil de controlat, ca din toate s` ias` la vedere doar confuzia
mai cu seam` cnd \n proximitate se petrece interrela]iilor, a interconexiunilor, \mbrli- se de crje. Cel pe care \l \ngrije[te acuma respir` greu. Johann. A fost \mpu[cat acum
ceva capabil s` ne distrag` aten]ia. Yoghinii, gate ca ni[te ghemotoace de cobre \n dou` zile pe frontul de la Isonzo. Cere mereu ap` [i \ntreab` de colegii lui de regiment.
\n transele lor, reu[esc s` ias` din aceste perioada \mperecherii \n Minamar, India Cine mai tr`ie[te oare? Niciunul. Infanteria alpin` are cei mai curajo[i lupt`tori ai monarhiei
limit`ri spa]io-temporale, \n afara propriului continental`, pn` la barajul himalayan. chezaro-cr`ie[ti, dar la "r`zboiul cu z`pad` [i ghea]`", \n mun]i, nu supravie]uie[te
lor univers limitat, [i s` tr`iasc` (de fapt, Acolo, \n total` izolare, reu[ind s`-[i nimeni. Nu fac fa]` nici batalioanele speciale ale pu[ca[ilor \mp`ratului, acei Kaiserschtzen
ei nu consider` c` \n acele clipe tr`iesc) antreneze trupul dincolo de gerurile alpine pricepu]i la c`]`rat pe munte, schiat la mare altitudine [i mnat catrii printre stnci.
\n`untrul unei con[tiin]e universale sau cel ori de toropeala Soarelui, a furtunilor de Iarna trecut`, \n z`pada \nalt` ct omul [i \n avalan[ele strnite la aproape patru mii de
pu]in \n proximitatea ei. Au chiar convinge- z`pad`, \n total` necunoa[tere a dolarului, metri \n`l]ime, au murit zeci de solda]i. Acolo unde \nainte cre[tea floarea de col] sunt
rea c` se \ntrep`trund att cu marele, ct rupiei, rialului sau euro-ului, a aurului, acum doar oasele lor. Risipite pe drumuri cu srm` ghimpat` [i tuneluri cu explozibili.
[i cu micul univers. N-au nevoie de cal- argintului, platinei, petrolului \n haine unica \i pune lui Johann o batist` ud` pe frunte [i \l ajut` s` bea ap`. Afar`,
cule complicate pentru a se convinge de
asta, ci doar de o forare interioar` a spiritului
\n mai multe etape, de o educare controlat`
a majorit`]ii celulelor trupului lor.
galbene ori simple ve[minte de pustnici,
cteva fiin]e \ncearc` s` se contopeasc`
direct cu nem`rginirea, ie[ind din corsetul
timpului [i spa]iului banal, uman, limitativ.
B pe strad`, trec al]i solda]i cntnd "Wenn die Soldaten durch die Stadt
marschieren". Cnd m`r[`luiesc solda]ii prin ora[, spune cntecul, fetele
deschid geamurile [i u[ile. Oare de ce? Oare de ce? "Bloss wegen dem Schingderassa
Pentru un or`[ean obi[nuit, "a sta pe e solitudinea aceea supravie- Bumderassa bum, bum bum!" Adic` a tumultului cauzat de orchestra lor militar`. Fetele
cuie" nu e o dovad` de fachirism yoghin
sau antrenat special pentru a deruta asisten]a,
ci o simpl` demonstra]ie c` a[teapt` s` i
D ]uitoare \i leag` aici doar
savan]ii, marii arti[ti, cu tot
ra]ionamentul lor de oameni tr`itori \ntre
le dau solda]ilor cte o sticl` de vin [i o bucat` de friptur` [i plng atunci cnd bombele
sau grenadele \i ucid. Ce primesc \n schimb? O floare de col], adunat` de prin mun]i
sau chiar smuls` de pe gulerele uniformei, unde le decoreaz` haina o mic` floare de
se \ntmple ceva (r`u, de cele mai multe al]ii, \n societ`]i ce pornesc de la cu totul metal. Ca [i cea g`sit` \ntr-un sertar al bunicii.
ori) acolo, \n micul univers aflat \n inter- alte principii, ce urm`resc cu totul alte sco- Urgia luptelor cu italienii a speriat tot Tirolul de sud. A fost cel mai cumplit an din
sec]ie cu cel al unei alte fiin]e sau al mai puri, izolndu-i, desconsiderndu-i, soco- istoria recent` a Austriei: asupra ]`rii s-a n`pustit o succesiune de nenorociri colective,
multora, fiecare cu universul s`u limitat, tindu-i \ntr-un fel anormali, adic` simpli \ntr-o cascad` infernal`. Zdrobitoare, noteaz` bunica \n jurnalul s`u: "Un an tragic, un
gata s`-l sf[ie ori s`-l salveze de la anan- vis`tori, capabili s` se entuziasmeze de ceva an de co[mar, plin de spaime, de mizerii, de nenorociri. {i de corpurile sfrtecate ale
ghie. Toate acestea, dac` s-ar petrece doar att de imaterial cum sunt ideile [i spiritul. solda]ilor"
\n treimea de via]` \n care doarme, s-ar Con[tientizarea apartenen]ei la ceva dinafara
este o lun`, \n sec]ia clinic` dedicat` r`ni]ilor de r`zboi are loc o mic` festivitate.
numi "co[maruri", iar \n celelalte dou`
treimi, "calvarul existen]ei", la care \ns`
va trebui s` fac` fa]` cu temeritate sau la[ita-
te, s` \nving` sau s` piard`, iar vremea
a ceea ce se vede, se m`nnc`, se bea, se
(mai ales) c[tig` \i trimite, ca \ntotdeauna
\n lungul istoriei omenirii, \n afara societ`]ii.
Cum Plutarh \l punea pe Platon sub Lisi-
P Medicul [ef, Wilhelm Berger, ]ine o cuvntare: "Mul]umim tuturor doamnelor
care s-au implicat ca voluntare \n \ngrijirea solda]ilor [i care ne-au ajutat s`
trecem peste momentele cele mai grele ale r`zboiului. Din partea Maiest`]ii Sale |mp`ratul
petrecut` \n acea tensiune interioar` s`-i mach, \n celebra sa carte cu vie]ile paralele Franz Iosif, cu recuno[tin]`, le decor`m pe Netti Nagele [i Maria Unterholzer cu medalia
marcheze traiectoria pentru pasul urm`tor, ale ilu[trilor de pn` la el, iar Platon, ct de aur a Crucii Ro[ii, pe domni[oara Paula Mnster cu medalia de argint [i pe sora
poate \ntreaga perioad` pe care o mai are s`-[i ia revan[a, \i scotea pe poe]i cu totul Barbara Gmeiner cu medalia de bronz, onornd astfel efortul acestor doamne de a-i
de tr`it. din cetate. \ngriji, zi [i noapte, pe cei care [i-au pus via]a \n pericol pe frontul din mun]i." Prima
Par[ivitatea acestui fachirism urban, Despre toate acestea, "yoghinul" din men]ionat` este bunica [i tot ea va sta \n mijlocul fotografiei f`cut` cu aceast` ocazie.
comunal, s`tesc, poate mai pu]in al c`tunul B`trna, din Poiana Rusc`, mai Peste dou` milioane de solda]i austro-ungari au murit atunci, \n Primul R`zboi
pustnicilor din c`tunele izolate, este c`, de[i universal dect miliardele ce colc`ie conti- Mondial. Imperiul s-a destr`mat, iar sacrificiile de r`zboi au fost uitate. Doar un soldat
trecut peste clipa de mare intensitate nuu pe tastele calculatoarelor informa]ii, sculptat \n lemn a stat ani de zile pe comoda bunicii. Dup` chipiu, bocanci [i rucs`cel
sufleteasc`, trupeasc`, undeva \ntr-un cotlon habar n-are, cum nici unul din cei de pe
este unul din acei Kaiserschtzen, cum a fost [i Johann. A mai r`mas o mic` t`ietur`
al creierului s`u va r`mne genunea unui Himalaya nu va fi auzit [i nu va fi z`rit \n
din ziar, care aminte[te de doamnele decorate [i de discursul medicului-[ef. O u[oar`
viitor co[mar, pe care-l va retr`i \n treimea vreo viziune intergalactic`.
de via]` \n care doarme (cu sau f`r` adju- "Exist`m pentru c` scriem, scriem pen- contradic]ie aici: pe diploma asociat` medaliei se men]ioneaz` c` a fost de argint, nu
vante), presim]ind ceva ce va s` se \ntmple tru c` exist`m", scria cndva, cu tent` tera- de aur [i c` \i va fi \nmnat` bunicii f`r` s` i se cear` vreo tax`. Nici presa nu era pe
cu siguran]` \n viitor. A[a \nct \ntregul peutic`, un om trecut acum \n uitarea gene- atunci foarte atent` cu toate informa]iile oferite, nici cei implica]i \n evenimentele descrise
s`u univers interior se rezum` la suflet, la ral`, adic` \n universalitatea visat` de el, mai sus nu [i-au imaginat c` vor pieri \n uitare, fiind pomeni]i doar din \ntmplare,
rela]ia cu semenii, la orizontul imediat, f`r` ca milioanele de savan]i ce se trec [i ei peste vreun secol, \ntr-o revist` romneasc` din Banat.
orizont
21
PLAY
play

LECTURI {I TOPURI (VI):


PROFIL DE CITITOR
RADU PAVEL GHEO
A[a cum am ar`tat luna trecut`, cititorii pentru debut al Uniunii Scriitorilor [i a fost
Goodreads par s` fie destul de selectivi cu reeditat` \n 2010 de Editura Polirom. Pe
scriitorii romni din anii 1960-1970. site-ul Goodreads are doar 5 cot`ri.
Prozatori valoro[i, unii chiar de prima linie, Din grupul scriitorilor str\n[i odinioar`
elogia]i de critica literar` [i semnificativi \n jurul revistei ArtPanorama, coordonat`
pentru evolu]ia literaturii romne, abia dac` de criticul Dan-Silviu Boerescu, scriitori
str\ng zece-dou`zeci de cot`ri printre care definesc, cred, cel mai bine magmaticii
membrii acestei comunit`]i literare virtuale. ani literari 1990, nici unul nu pare s` fi
Romancierii [aptezeci[ti s\nt slab priza]i, p`truns \n con[tiin]a publicului Goodreads
iar membrii {colii de la T\rgovi[te par citi]i care, o repet, nu e totuna cu ansamblul
doar sporadic [i accidental. Sorin Titel, unul publicului cititor din Romnia, ci reprezint`
dintre pu]inii prozatori postbelici romni doar o sec]iune a sa. Daniel B`nulescu, autor
tradu[i \n str`in`tate, ale c`rui c`r]i au fost remarcat de critic` \nc` de la primele c`r]i
sistematic premiate [i elogiate de critica [i care a "prins" la public cu cel pu]in dou`
literar`, are maximum 4 rating-uri la cele romane, are un maximum de 5 cot`ri pentru Alin Bozbiciu, Ritual
mai citite c`r]i ale sale. {tefan B`nulescu, volumul Ce bine e s` fii Daniel B`nulescu
un alt prozator rafinat, de[i nu foarte prolific,
st` ceva mai bine, cu 43 de cot`ri pentru
[i 4 pentru romanul Te pup \n fund,
conduc`tor iubit. Horia Grbea are tot patru
JURNAL DIN ANII CRIZEI
volumul de povestiri Iarna b`rba]ilor [i 31 cot`ri la cea mai apreciat` carte a sa de pe ROBERT {ERBAN
pentru Cartea de la Metopolis. Eugen Goodreads, Trecute vie]i de fan]i [i de birlici, Duminic`, 13 august 2017 cadou.
Uricaru, [i el un scriitor valoros, chiar dac` [i la fel se \nt\mpl` [i cu Mihail G`l`]anu Tudor: Tata, to]i oamenii au inima \ntr- - {tii ce o s` se \ntmple cu cine mi-l
un loc? stric`?
nu de talia celor doi aminti]i mai sus, are 4 rating-uri pentru Utimul Karamazov. Luni, 21 august 2017 - Nu?
maximum dou` cot`ri la o carte (dou`!), |n schimb, din cele trei c`r]i ale lui Dumitru Conversa]ie la telefon cu fiu-meu, care - O s` suporte mari consecin]e!
cu un total de [apte cot`ri la cele opt vo- Ungureanu incluse pe site-ul \n discu]ie, e la bunicii dinspre mam`. Joi, 14 septembrie 2017
lume incluse pe site-ul Goodreads (a[adar, doar Tunul filozoafei are o cotare una - Ce-ai mai f`cut azi, dragule? |l \ntreb pe Pavel {u[ar`, care a vizitat
- Am fost la o lansare de b`rci pe un recent Beirutul: Sunt solda]i pe strad`?
unele n-au fost evaluate/ citite nici m`car singur`. lac. - Cum s` fie solda]i? Dar ce, e Bruxel-
de un membru al Goodreads). {i, dup` cum \[i poate da seama oricine, - Uau, ce fain! {i nu v-a]i plimbat cu les sau Paris?
naint\nd mai mult \n timp, vom nu e vorba de ni[te scriitori de duzin`, ci barca? Vineri, 22 septembrie 2017

| descoperi cu surprindere c` [i
scriitorii optzeci[ti s\nt \ntr-o
situa]ie relativ similar`, cel pu]in \n cazul
de autori [i c`r]i a c`ror valoare a fost
confirmat` sistematic, de-a lungul a dou`
decenii, de criticii literari, de premiile
- Tata, fii serios, erau de hrtie!
Vineri, 25 august 2017
Am fost ieri, cu Ariana [i cu prietenul
nostru Tudor Predescu, \n Severin. M-am
rev`zut cu oameni dragi (Sorin Delaskela, vii?
Tudor: Tata, tu ai avut vreodat` doi
metri?
#
- Tata, dau spectacol la mine \n camer`,
volumelor publicate exact \n anii 1980. De primite [i, \n cazul unora dintre autorii
exemplu, unul dintre reprezentan]ii de seam` pomeni]i aici, de edi]iile succesive ale unora Valentin Vasilescu, Manuela Vasilescu, - Vin, Tudor.
Daciela Rotaru, Ileana Roman), pe care \i [tiu - S` vii, c` are [i dou` pauze.
ai acestei genera]ii (sau "promo]ii" literare), dintre c`r]ile lor [i de traducerile uneori de cnd eram mic, al`turi de care am crescut #
Gheorghe Cr`ciun, str\nge un maximum chiar numeroase \n limbi de circula]ie [i m-am format. Am rev`zut cteva locuri Cu Tudor, la Hornbach.
de 44 de cot`ri pentru romanul Pupa russa, mai mare dec\t romna. De altfel, dac` ne frumoase, str`zi pe care m-am plimbat \n - Tata, nu mai sunt plantele carnivore?
copil`rie [i adolescen]`, case r`mase - Cred c` nu mai sunt Nu le mai v`d
ap`rut \ns` mult mai t\rziu, \n 2004. Volu- limit`m la segmentul genera]ionist al
neschimbate de un secol, am b`ut brag` pe Pe aici erau
mul s`u clasic, Acte originale/copii legaliza- nou`zeci[tilor, prima promo]ie recunoscut` s`turate, am fost prin Pia]a Mircea, am - P`cat, c` aveau mare trecere.
te, nu e evaluat dec\t de [apte (!) cititori. ca atare de autori "liberi", care au putut cump`rat usturoi oltenesc, am urcat \n Castelul - La cine aveau trecere, Tudor?
Din acest punct de vedere, Mircea Nedelciu publica f`r` nici un fel de constr\ngeri de ap`, despre care, pe la 4-5 ani, credeam - La oameni.
c`, precum o rachet`, va zbura, \ntr-o zi, spre #
st` mult mai bine, cu 160 de cot`ri pentru ideologice sau de alt gen, slaba apeten]` a
cer. Mi-am luat eu zborul, dar Severinul Tudor: Tata, s` [tii c` nu trebuie s` por]i
Zmeura de c\mpie [i 132 pentru Femeia \n cititorilor Goodreads pentru opera lor e r`mne locul \n care \mi am r`d`cinile [i \n freza [i-n cas`.
ro[u, roman scris \mpreun` cu Mircea aproape inexplicabil`. care m` \ntorc cu bucurie [i cu lacrimi \n ochi. Luni, 25 septembrie 2017
Mih`ie[ [i Adriana Babe]i. Celelalte volume de ajuns s` lu`m drept exemplu Luni, 28 august 2017 S` scrii un jurnal intim \n care s`
ale sale nu dep`[esc \ns` nici ele 30-40 de
cot`ri. Poe]i importan]i ai optzecismului, ca
Ion Stratan sau Traian T. Co[ovei, abia dac`
E receptarea pe site-ul amintit a
lui Radu Aldulescu, portdrapel
al nou`zeci[tilor [i, \n opinia multor critici,
Fondurile pentru cercetare sunt att de
mici \n Romnia, \nct cei care lucreaz` \n
domeniu se salut` cu "Crede [i nu cerceta!"
Smb`t`, 2 septembrie 2017
Dialog cu Tudor, la telefon:
poveste[ti doar despre ceilal]i.
#
Omul e m`tura tuturor lucrurilor.
Duminic`, 1 octombrie 2017
M` joc cu fiu-meu. El face pizza. E gata.
au dou`-trei cot`ri pe volum numai c`, unul dintre scriitorii de mare anvergur` ai
- {i acum ce faci? Comand una. Buc`tarul m` \ntreab`:
pe de alt` parte, poezia a avut \ntotdeauna literaturii romne, cu poten]ial canonic [i - Privesc un film la televizor. - Dori]i [i ni[te stafide minigigantice?
un public mai restr\ns [i mai select. reprezentativ. Cele mai bine cotate c`r]i - Tudor, mai bine cite[te #
Dar parc` [i mai sc`zut` e apeten]a ale sale, Amantul coliv`resei [i Cronicile - Tata, dar citesc la televizor, c` scrie! - Tudor, dac` ai prinde pe[ti[orul de
cititorilor Goodreads pentru scriitorii a[a- genocidului, au fiecare c\te 37 de evalu`ri, Vineri, 8 septembrie 2017 aur, ce i-ai cere ?
Re\ntlnire cu copiii, care au fost, pentru - S` m` \ntlnesc cu Mister Bean!
numi]i "nou`zeci[ti", de[i m` simt nevoit iar celelalte nu ajung nici una la 20 (Istoria cteva zile, la Praid. |ntreb discret: #
s` reamintesc e vorba de autori valoro[i, eroilor unui ]inut de verdea]` [i r`coare, - {i cu Crina cum te-ai \n]eles, Tudor? Tudor: Ia uite, trotineta asta face un
recunoscu]i, tradu[i [i (totu[i) citi]i. De un roman de mare for]`, suficient pentru - Destul de bine, dar nici foarte r`u. scntei!
exemplu, Petru Barbu are un maximum de a impune un autor, are doar 9 cot`ri). # #
Tudor: Acum, c` am mncat, se poate - Gata, Tudor, haide, mergem la culcare.
12 rating-uri pentru romanul Dumnezeu C\nd ajungem \ns` la literatura romn` ceva mic [i dulce, dulce, dulce, pn` la snge? - Gata, poate mergem la jucare
binecuv\nteaz` America, ap`rut \n 1995, contemporan`, adic` p`str\nd perspectiva # Luni, 2 octombrie 2017
[i 10 rating-uri pentru Blazare, volum din cronologic` [i genera]ionist` la a[a-numi]ii - Tata, am \nv`]at s`-mi fac un prieten. - Tata, eu credeam c` nu mai exist`
2005. Celelalte c`r]i ale sale nu mai ajung "dou`mii[ti", din lipsa unei titulaturi mai - Bravo, Tudor! Cum? secole.
- Iei un balon, pui f`in` \n el, \l legi - De ce, Tudor?
la aceast` cot`. Un alt prozator lansat dup` bune ([i mai atractive), lucrurile se schimb`. bine-bine la cap, \i desenezi ochii, nasul, - P`i mi se par cam ceau[iste
1990, Adrian O]oiu, a impresionat puternic Ba chiar se schimb` radical, cum o s` ar`t gura [i ai un prieten! #
lumea literar` cu un volum unanim elogiat, data viitoare. Iar asta ]ine \ntr-adev`r de Luni, 11 septembrie 2017 La plimbare cu T., el pe trotinet`, eu
Coaja lucrurilor sau Dans\nd cu jupuita, profilul cititorului Goodreads, care nu e De diminea]`, Tudor iese pe u[` [i pe biciclet`. Ajungem \n parc, ne juc`m,
constat`: |ntotdeauna e vreme urt` \n timpul povestim. Peste un timp:
ap`rut \n 1996, care i-a atras autorului nici cititorul mediu, nici cititorul ideal, dar [colii! - Tudoric`, hai s` ne \ntoarcem. Vrei
compara]ii cu James Joyce. Cartea a fost e, a[ zice, cititorul ilustrativ al epocii actuale. # s` mergem pe scurt`tur`?
recompensat` cu premiul ASPRO [i premiul Ceea ce nu e deloc pu]in. Tudor admir` un pix pe care l-a primit - Nu, hai pe lung`tur`.
orizont
22
REDIVIVA
rediviva

RETORICI
TOMNATICE
CLAUDIU T. ARIE{AN
(I) O insolit` traducere din latin` domeniu ce populau amplisimele amfiteatre
este cuprins` \n opusculul bilingv din ce ad`posteau lucr`rile [i emo]iile sutelor
colec]ia "Ratio Mediaevalia", Pseudo- de participan]i.
Aristotel, Cartea despre m`r [i moarte, C`r]ile lui nu sunt poate la fel de frapant
introd., trad. Ioana Curu], Editura Ratio magnifice (de[i multe, precum studiile
et Revelatio, Oradea, 2016, 150 p. despre Boethius [i Augustin, au f`cut istorie
Apocriful medieval atribuit marelui filozof [i au devenit pe loc referin]e obligatorii la
elen a fost \n realitate redactat de mediul subiect), oricum nu se compar` cu impactul
arab al secolului al X-lea, apoi tradus \n vizual [i auditiv al personalit`]ii sale de
limba persan` prin veacul XIII, adaptat savant renascentist r`t`cit printre moder-
\n ebraic` dup` originalul arab [i apoi nisme calpe. |ns` aceast` masiv` tentativ`
tradus \n latin`. de a scruta tribula]iile Marii Schisme,
Concurnd cu traducerile moderne ap`rut` ini]ial \n 2003, este negre[it o
f`cute \n german`, italian`, suedez` [i capodoper` a genului prin minu]ie analitic`,
polonez`, absolventa Masteratului de limpezime ideatic` [i originalitate bine Larisa Sitar, {i-apoi, din una \n alta
Filozofie Antic` [i Medieval` de la Cluj- temperat`.
Napoca ne ofer` nu doar cele 15 pagini
ale versiunii latine \nso]ite de versiunea
lor autohton`, ci [i un important aparat
critic, alc`tuit din studiul introductiv Liber
Lec]iile cu deschidere spre fr`]ietate
autentic` de care abund`, de[i extrem de
discret (e.g.: "faptul c` dezbaterile s-au
purtat pe un ton combativ nu a slujit cauzei
DOU~ PATRII
ADRIANA CRCU
de pomo et morte sau testamentul apocrif ecumenice"), paginile acestei c`r]i de mare |n timp ce scriam titlul acesta, auto-correct-ul englezesc mi-a oferit prompt versiunea
al lui Aristotel [i din bogate note valoare euristic` sunt multe, iar folosul str`- la singular, "patria". Pn` nu demult, a[a m` gndeam [i eu: cel pu]in pe plan emo]ional,
bibliografice [i comentarii. baterii ei, cu siguran]` r`mne unul major acest substantiv trebuie s` fie defectiv de plural. Lucrurile au \nceput s` se schimbe
Alc`tuit dup` modelul platonic din pentru cititorii aviza]i [i tinerii studio[i/ acum c]iva ani, cnd, treptat, acea \ntristare, care \nso]ea la sfr[itul vacan]elor romne[ti
gndul \ntoarcerii \n Germania, s-a transformat \n ambivalen]`. Nu eram trist` [i nu m`
Phaidon, dialogul dezvolt` (pornind de la instrui]i.
bucuram c` revin \n "patria adoptiv`".
pretextul aromei unui m`r inspirate cu nesa] Acum vreo cinci ani, \n timp ce traversam Heidelbergul \n taxiul luat de la gar`,
de Principele filozofilor) teme precum (III) {i pentru c` am prezentat apari]ii am descoperit cu surpriz` c` simt o real` bucurie la vederea str`zilor, de acum familiare,
nemurirea sufletului, absen]a emo]iilor incluse \n serii noi, cum spuneam, extrem ale ora[ului meu de re[edin]`. Cam tot pe atunci, ora[ul meu natal, Timi[oara, a devenit,
negative \n fa]a mor]ii, elogiul ap`sat al de ofertante, r`mnem \n aceea[i gam` [i odat` cu ubicuitatea internetului, o prezen]` continu`, care nu mai l`sa loc dorului.
gndirii iubitoare de \n]elepciune toate cu delicata colec]ie "Eseu" a deja men]io- Via]a virtual` mi-l apropia cteodat` chiar mai mult dect a[ fi dorit. Vedeam tot, [tiam
tot.
redactate [i puse \n pagin` scolastic` pe natei edituri moldave, asupra c`reia am
n vara aceasta, prima var` petrecut` \n \ntregime \n Romnia, s-a \ntmplat un
un f`ga[ ideatic perfect compatibil cu
religiile monoteiste, contribuind astfel nu
doar la formarea unei reprezent`ri inedite
st`ruit deja cu mai multe prilejuri. Acum
este vorba de chiar \ngrijitorul colec]iei,
hiper-activul c`rturar [i admirabilul comper
| lucru nou. Dup` primele s`pt`mni de adaptare, de care am nevoie de fiecare
dat` s`pt`mni \n care \mi sup`r interlocutorii cu scuza, "eu tr`iesc de 29
de ani \ntr-un sistem func]ional", scuz` perceput` mereu ca repro[ , am redevenit
a filozofului elin \n Evul Mediu, ci [i un cultural Mihai Neam]u, ce a scos la iveal` treptat cea de dinainte de plecare: am \nceput s` m` amuz, \n loc s` m` scandalizez, de
argument puternic al compatibilit`]ii sale un giuvaier stilistic sub genericul (aparent) acea "maxim` aproxima]ie" specific` oric`rei \n]elegeri, am \nceput s` las marje largi
de timp oric`rei \ntlniri [i s` nu iau prea \n serios anumite promisiuni. Pe de alt` parte,
de adncime cu ideile religioase monoteiste inofensiv Vrstele iubirii: cum transform`m
m-am descoperit mereu \ncntat` de u[urin]a cu care \mi este refuzat` plata unul print,
\n general [i cu teologia cre[tin` \n special \ntmplarea \n destin, Editura Doxologia, pentru c` el cost` o nimica toat`, sau fermecat` de frumuse]ea gestului de a mi se oferi
cel pu]in \n accep]iunea cititorilor variantei Ia[i, 2016, 199 p. un fir de busuioc, atunci cnd spun vnz`toarei c` nu exist` miros mai frumos pe lume.
latine a scrierii. |n loc de prezentare, ne-am putea Nu demult, cineva m-a \ntrebat de ce m-a preocupat [i continu` s` m` preocupe
m`rgini la selectarea unor aprecieri super- biografiile arti[tilor prieteni din Romnia [i de ce am alc`tuit dou` c`r]i cu destinele
(II) Henry Chadwick (1920-2008) lative (Ple[u, Baconschi, {ora, C. Necula, lor. I-am r`spuns f`r` s` m` gndesc prea mult c` ele s-au n`scut dintr-o necesitate
identitar`, din dorin]a de a r`mne, m`car pe hrtie, \n mediul de origine [i din dorin]a
este un nume relativ cunoscut \n mediile A. Papahagi, Pecican, Nemoianu [i al]ii
geam`n` de a-mi defini identitatea \n mediul pentru care am optat.
academice de la noi, a[adar putem trata mul]i, printre care m-am trezit [i eu mi- rocesul de \mp`mntenire este lung, anevoios [i pres`rat cu recidive recurente.
ca pe un pl`cut [i oportun eveniment
echivalarea monografiei sale ultime
R`s`ritul [i Apusul: o istorie a scind`rii
cro-citat: a[a p`]e[ti dac` ai r`bdare s` cite[ti
din doasc` \n doasc`) dintre multele ce
ilustreaz`, la fel de spectaculos precum
P De la primele zile \n str`in`tate, cnd de dor descoperi col]uri str`zi [i scuaruri
care te transport` instantaneu acas`, pn` la mndria cu care le ar`]i prietenilor
noul t`u ora[, mai trec cteva alte cteva mii de zile \n care \]i aminte[ti c` nu e[ti acas`
cre[tin`t`]ii. Din epoca apostolic` pn` la schi]ele lui Andrei Rosetti, gra]iosul sau atunci cnd revii \n ]ar`, c` nu mai e[ti acas`.
{i uite c`, ast` var`, cam pe la jum`tatea sejurului romnesc, dau pe Facebook
Sinodul de la Floren]a (trad. Irina-Monica voluma[ de pus la buzunarul de lng` inim`.
peste un filmule] care documenta vizita prin]ului William cu consoarta la Heidelberg.
Bazon, edi]ie \ngrijit` de Drago[ M\r[anu, Asta [i pentru c` \nsemn`rile studen]e[ti Era o zi cam ploioas`, pia]a prim`riei era plin` de lume, iar pe Neckar b`tea vntul.
Editura Doxologia, Ia[i, 2016, 416 p.) ca de acum dou` decenii ce stau la baza textului Camerele \i urm`reau pe oaspe]i \n plimbarea lor prin mul]ime, traseul era \ngr`dit, dar
prim volum al promi]`toarei colec]ii "His- au fost prima dat` publicate "cu indulgen]` surprindeau [i str`zile l`turalnice, apa [i dealurile, care \mbr`]i[eaz` ora[ul vechi. V`znd
toria Christiana" ce \[i propune "s` prezinte (sau generozitate)" spune autorul de imaginile, devenite pe nesim]ite parte din peisajul meu cotidian, am sim]it cum m`
pagini din istoria urm`rii lui Hristos [i a vrednicul \ntru pomenire [i perpetu` \nduio[ez [i m-am trezit [optind, "meine kleine Stadt". |mi era dor. Dor de noua mea
misiunii cre[tine de-a lungul secolelor, rememorare Mitropolit Nicolae Corneanu patrie. Un sentiment nou.
Pe cnd s-a f`cut de plecare, am constatat c` preg`tirile de c`l`torie erau \nso]ite
explornd fapte (istorie factual`), idei \n revista "Altarul Banatului". A avut ochi de o pl`cut` anticipa]ie: am s` c`l`resc din nou pe bicicleta mea cea bun`, am s` fug
(istorie intelectual`) [i texte (traduceri de bun |naltpresfin]itul nostru de suflet dibuind zilnic cei 4 kilometri prin gr`dini, am s` \ncep un nou tur de lecturi. Adic` am s`-mi
izvoare)". [i \ncurajnd de pe atunci o voce sonor` tr`iesc via]a \ntr-un cadru al c`rui farmec \l face tocmai cotidianul, un cotidian devenit
Am avut [ansa rar` de a-l cunoa[te ce, iat`, lumineaz` nu doar mohorta de acum a doua natur`. Mai mult, anticipa]ia era aceea[i ca [i cea pe care o simt ori de
personal [i audia, la \nceputul anilor '90, eseistic` autohton`, ci [i obscurit`]ile cte ori m` preg`tesc s` vin \n ]ar`.
pe ilustrul savant britanic la el acas`, \ntr- politichiei romne[ti, unde func]ioneaz` ca Sentimentul acesta nou a anulat instantaneu acea dualitate dureroas`, care m` amplasa
mereu undeva \nafar`. Acum eram de fiecare dat` \n interiorul unei realit`]i, care nu
un congres mondial de patristic` desf`[urat un reper moral, sapien]ial [i energetic de excludea existen]a alteia, ci o completa, \ntregind un spa]iu emo]ional. |n aceast` var`
la Oxford, unde carisma [i for]a lui eclipsau seam`, precum iubitu-i simbol al bufni]ei m-am sim]it mai timi[oreanc` [i mai "heidelberghez`" ca niciodat`. Din vara asta pot
de departe nenum`ratele somit`]i \n r`t`cite printre d`rm`turi [i ruine. s` spun c` am dou` patrii.
orizont
23
CRONICA
cronica EDI}IILOR
edi]iilor

UN "NOU" CREANG~?
ALEXANDRU RUJA
nu \[i pierd tr`s`turile omului obi[nuit. a se manifesta. Aruncnd \n foc pielea
Eugen Simion
"Tus[ase" sunt personaje fabuloase, dar cu porcului (la \ndemnul mamei), \nc`lcnd
Ion Creang`. Cruzimile unui moralist
tot gigantismul [i chiar monstruosul din astfel jur`mntul, fata este pedepsit` s`
jovial
structura lor fizic`, au un comportament care-i r`t`ceasc` haotic un timp, prin locuri
Edi]ia a III-a rev`zut` [i ad`ugit`. Postfa]`
umanizeaz`, sunt pl`cu]i [i apropia]i citi- neumblate, strns` la mijloc de cercul de
[i repere critice de Bianca-Bur]a Cernat.
torului. Ei se ceart` [i se \mpac`, se ironizeaz` fier ca s` nu poat` na[te. Baba din Povestea
Tracus Arte, Bucure[ti, 2017, 459 p.
[i se ajut` la nevoie, \[i spun vorbe de duh, porcului este [i ea pedepsit`, \n numele
|n Argument, criticul \[i motiveaz` \ntr-un amalgam al limbajului prin care totu[i moralei. "V`znd toate acestea, putem spune
dificila munc` de a scrie despre Ion Creang` se \n]eleg, pentru c` vorbesc \n acela[i registru c` Ion Creang` [i p`catul lui de povestariu
[i de a pune opera acestuia sub lupa unei pe ]`r`ne[te. (adic` naratorul s`u) chitesc, [i aici, bine,
noi lecturi. Aceast` nou` lectur` a scos "la Criticul este preocupat de problema \ndelung lucrurile [i tulbur` modelele
iveal` un moralist jovial plin de cruzimi atunci recept`rii [i caut` s` \n]eleag` de ce basmul basmului".
cnd este vorba de viciile fundamentale ale \i atrage [i pe copil [i pe adult, dar [i pe oralistul se manifest` acut \n
individului cum ar fi prostia [i zgrcenia
patologic` , un umanist, \n fond, format
la [coala \n]elepciunii ]`r`ne[ti".
cititorul specializat. "De ce place acest basm
[i de ce satisface el [i gusturile copilului
care-l cite[te cu nesa], dar [i pe acelea,
M portretizarea lene[ului,
verdictul fiind de o cruzime
chiar inacceptabil` pentru morala \ns`[i.
ruzimile unui moralist jovial este

C cea mai ampl` [i cuprinz`toare


exegez` critic` asupra operei lui
Ion Creang`, oper` supus` examenului critic
\ntr-un timp al schimb`rii paradigmei de
sofisticate, ale criticului estet?" Pe tn`rul
cititor \l atrag \ntmpl`rile senza]ionale,
ac]iunea bogat` \n scene cu final neprev`zut,
actul justi]iar al pedepsirii Spnului etc.
Basmul ofer` [i cititorului cultivat, trecut
Spnzurarea lene[ului poate \nsemna t`ierea
leneviei de la r`d`cini, printr-un exemplu
drastic (Povestea unui om lene[). R`zbunarea
[i pedepsirea lupului \n Capra cu trei iezi,
ca [i pedeapsa dur` aplicat` soacrei din Soacra
lectur`, cnd grilele de valorizare sunt alu- prin filtre de lectur`, suficiente calit`]i care cu trei nurori intr` tot \n categoria faptelor
necoase, cnd chiar reperele postmodernis- s` motiveze lectura "ingeniozitatea ce ]in de cruzimile moralistului. Moralistul
mului se clatin`. Cartea lui Eugen Simion construc]iei, abaterile de la schem`, Creang` are pl`cerea povestirii, dar [i a
ne aduce imaginea unui alt Creang`, a unui originalitatea personajelor [i profunzimea punerii nara]iunii \ntr-o parabol` \ncheiat`
scriitor din familia morali[tilor, jovial, cum simbolurilor". Eugen Simion consider` c` cu o \nv`]`tur` (moral`). Dar, scrie Eugen
\l nume[te criticul. Moralismul (nu mora- Ion Creang` nu reproduce aici schema Simion, parabola folose[te la suprafa]` tonul autobiografic, dar face [i diferen]ierea
litatea, care este o calitate) este un concept basmului, ci \l personalizeaz`, \n primul rnd jovial, uneori brfitor, \ns` jovialitatea [i brfa necesar` \ntre eul biografic (superficial) [i
drag criticului, cu care opereaz` adesea [i prin limbajul povestirii; este de remarcat la simpatic` ascund, de regul`, o cruzime eul creator, concluzionnd: "F`r` a ne \ncurca
a c`rui implozie o caut` [i \n opera altor toate personajele o "contagioas` disponibi- moral`. Proverbele [i zic`torile, abundente \n defini]ii, s` spunem c` Amintiri din
scriitori, \n modernitate (Ionescu, Eliade). litate de a vorbi", povestariul iese \n prim \n opera lui Creang`, \nchid \n ele, totdeauna, copil`rie este o scriere de tip biografic [i,
Fraza lui Eugen Simion este seduc`toare, plan [i \[i etaleaz` talentul de a vorbi pe un sens moral. dac` vrem s-o punem \ntr-o categorie literar`,
o curgere a cuvintelor \n tonuri melodioase ]`r`ne[te, \mpodobind mereu expresia [i Eugen Simion are talentul de a carac- locul ei este \n compartimentul spa]ios al
\nconjoar` verdictul critic, care r`mne \mbog`]ind lexicul. teriza \n cteva cuvinte o oper`, sintetizndu-i autofic]iunii." Amintirile reprezint` o
ruzimile moralistului
\ntotdeauna intact, categoric, dar niciodat`
exprimat abrupt, dur, inelegant, chiar [i atunci
cnd are o evident` [i puternic` \nc`rc`tur`
negativ`. |nc` din perioada anilor mai tineri,
cnd cultiva cronica literar` la principalele
C manifest` pe paliere diverse [i
se

la intensit`]i variabile. Baba din


Povestea porcului, posesoare a tainelor unor
"dr`c`rii", este o bab` "apocaliptic`, sintez`
esen]a \ntr-o formulare ce devine emblem`.
"E o capodoper` de gasconerie fin`, de art`
a iluziei [i a echivocului, cu numeroase
simboluri erotice \n text", scrie el despre
Mo[ Nichifor Co]cariul, realiznd o
confesiune de tip autobiografic, aceasta fiind
"c`utarea unui timp care s-a dus [i a unui
miracol care s-a pierdut". Naratorul-personaj
nu este unul [i acela[i cu naratorul-scriptor.
roul Amintirilor este cel mai
reviste, Eugen Simion a impus un stil, prin
atitudinea tran[ant` a verdictului critic (cnd
era cazul), dar prin frazare elegant`, printr-o
\ntindere a spa]iului estetic [i o profunzime
de for]e malefice", fiind, pn` la urm`,
pedepsit` de c`tre F`t-Frumos (legat` de
coada unei iepe). Altfel este pedepsit` baba
din Povestea lui Stan P`]itul, unde este luat`
caracterizare - sintez` a nuvelei, suficient`
pentru a-i marca att unicitatea, ct [i
valoarea. Analiza f`cut` r`mne un reper
\ntr-o istorie a exegezelor critice (nu pu]ine)
E cunoscut personaj din literatura
romn` consider` Eugen Si-
mion "un personaj-mit ie[it dintr-o confe-
siune \n care naratorul-scriptor nu face dect
a atitudinii analitice. de Chiric` [i dus` \n Iad, ca s` consolideze f`cute nuvelei Mo[ Nichifor Co]cariul. s` se \ndoiasc` tot timpul de priceperea lui
Criticul \l vede pe Creang` ca pe un [i mai bine temelia r`ului. Dracii \n Iad nu Acela[i nivel al analizei, cu evidente literar` [i s`-l ponegreasc` pe dublul s`u,
personaj ("creat de el, creat de al]ii [i, mai o duc nici ei mai bine, sunt supu[i f`r` elemente de originalitate, aprecieri ce ]in de personajul-narator, eroul unor \ntmpl`ri
ales, creat de opera sa") [i \ntr-o mare m`sur` crcnire Tartorului Scaraoschi. Chiric` personalitatea criticului, se \ntlne[te [i \n minunate." |n capitole ample criticul scrie
\l analizeaz` \n aceast` ipostaz`, dar [i ca (dracul) este trimis de trei ori pe p`mnt, textul despre Amintiri din copil`rie. Opinia despre umor [i ironie, despre discursul gur-
un adev`rat artist "Creang` este un artist s` vad` [i un altfel de r`u dect cel existent lui Eugen Simion se distan]eaz` de cei care mand [i spectacolul gastronomic, despre lu-
autentic [i, trebuie spus limpede, el are \n Iad. Cruzimile moralistului jovial au consider` Amintiri din copil`rie un roman, mea lui Creang`, despre tipologia din basmele
con[tiin]a valorii sale". Cu toate "]`r`niile" modalit`]i felurite de a se exterioriza [i de deci o oper` de fic]iune, ocolind caracterul fantastice [i din basmele zise "nuvelistice",
sale, Eugen Simion \l consider` pe Creang` despre problema naratorului [i arta lui Crean-

FILIALA
un om inteligent, chiar genial: "portretul unui g`. Nu evit` pove[tile corozive Ionic`
om de[tept", "inteligent, maleabil", "O UNIUNEA cel prost [i Povestea pove[tilor , le anali-
]`r`neasc` bogat` crea]ie a geniului s`u". SCRIITORILOR zeaz`, pentru c` ele apar]in unui ne\ntrecut
Pe \ntinderea a dou` capitole (IV V)
se analizeaz` miraculosul [i fabulosul.
DIN ROMNIA TIMI{OARA povestitor; problema care se pune este de a
vedea "ct de ingenioase [i suportabile estetic
Miraculosul este introdus \n ramele narative
ale realului, f`r` mari distorsiuni. De altfel,
CALENDARUL ANIVERS~RILOR 2016 sunt aceste trivialit`]i (a[ prefera s` le spun:
felii ale realului, acte de existen]` ocultate
criticul nume[te Povestea lui Stan P`]itul o OCTOMBRIE de morala comun`), \n ce m`sur` [i sub ce
"nara]iune aproape realist`". {i \n D`nil` - 1 octombrie 1940 s-a n`scut Ion Jurca Rovina form` un mare creator poate s` sublimeze
Prepeleac intruziunea miraculosului este - 3 octombrie 1969 s-a n`scut Radu Pavel Gheo (Radu, Pavel Gheorghi]`) vulgarit`]ile vie]ii (sau ceea ce este socotit
evident`, cu aceea[i observa]ie a consisten]ei astfel) [i s` dea o autenticitate epic` [i un
- 4 octombrie 1969 s-a n`scut Adrian Bodnaru
elementului real, deoarece "\n \ntrecerea sens mai \nalt acestor fapte?! |n fond, de la
dintre elementul real, reprezentat de D`nil` - 4 octombrie 1969 s-a n`scut Henrike Br`diceanu Persem Rabelais [i Boccaccio pn` la Salvador Dal,
[i miraculosul ilustrat de cele trei iscoade - 4 octombrie 1968 s-a n`scut Daniela Ra]iu arti[tii n-au evitat s` introduc` simbolurile
ale lui Scaraoschi, triumf` prin voia - 4 octombrie 1970 s-a n`scut Robert {erban sexualit`]ii \n opera lor".
prozatorului primul element". Demono- - 6 octombrie 1950 s-a n`scut Mircea Cavadia La sfr[itul lecturii acestei c`r]i,
logia din pove[tile lui Ion Creang` este impresionant` prin amplitudinea desf`[ur`rii
bogat`, fiindc`, pe lng` draci, intr` aici [i - 9 octombrie 1956 s-a n`scut Daniel Vighi
exegezei critice [i prin profunzimea
babele (o categorie special` [i cu mare - 12 octombrie 1957 s-a n`scut Ildiko Gabos demersului hermeneutic, chiar dac` nu avem
frecven]`) specializate \n "dr`c`rii". |n spa]iul - 12 octombrie 1968 s-a n`scut Dana Nicoleta Popescu un nou Creang`, avem, cu certitudine, un
epic al miraculosului trebuie amintite/ in- - 14 octombrie 1919 s-a n`scut Mircea {erb`nescu alt Creang`, un Creang` configurat de Eugen
cluse [i numeroasele vie]uitoare care ajut` Simion, peste care, de aici \nainte, nu se va
- 19 octombrie 1954 s-a n`scut Carmen Odangiu
personajele din basm, rezolv` unele situa]ii putea trece \n viitoare exegeze (dac` va mai
dificile, complicate. - 19 octombrie 1951 s-a n`scut Dumitru Opri[or avea cineva curajul s` le fac`) despre autorul
O analiz` ampl` este f`cut` Pove[tii lui - 23 octombrie 1951 s-a n`scut Marlene Heckmann (Negrescu) Amintirilor din copil`rie. Un alt Creang`,
Harap-Alb, eviden]iind prezen]a fabulosulu, - 25 octombrie 1945 s-a n`scut Srboliub Mi[covici redescris complet, v`zut prin \ntreaga sa oper`
ca [i valoarea acelor p`r]i, extinse de altfel, - 25 octombrie 1975 s-a n`scut Lucian Emanuel V`r[`ndan (inclusiv povestirile corozive), analizat` \n
\n care naratorul poveste[te/ vorbe[te pe toate structurile ei, din unghiuri diverse, prin
]`r`ne[te. Personajele fabuloase, cu tr`s`turi - 27 octombrie 1950 s-a n`scut Kiss Andras
lentilele unei lecturi proaspete, \n care sunt
hipertrofiate, cu linii portretistice \ngro[ate - 31 octombrie1954 s-a n`scut Ionel Bota puse \n mi[care grile moderne de lectur`.
orizont
24
ESTUAR
estuar

APROAPE SF
ajutorul unui program care "t`ia versurile
\n buc`]i, al`tura fragmentele, verifica dac`
noua structur` are o anume logic` [i-mi

SNEJANA UNG supunea aprob`rii piese la care aproape nu


mai aveam ce s` rectific".
Nu sunt o cititoare de literatur` internat` \ntr-un sanatoriu tocmai din dorin]a edulcorare a tonalit`]ii grave
[tiin]ifico-fantastic`. Tocmai de aceea
lectura volumului Freddie1 al lui Adrian
Buzdugan a fost o provocare pentru mine.
Cel de-al treilea volum din trilogie (sau
de a sc`pa "o vreme de rsul care se rev`rsa
aiuritor peste lucrurile spuse att de a[ezat".
Viziunea distopic` e \ntlnit` \n texte
precum Visul lui Makmullah [i P`catele
O define[te Bilu]ele. Apari]ia
unor personaje specifice litera-
turii SF, replicile joculare [i situa]iile ludice
coexist` \n penultima povestire din volum.
antitrilogie, dac` e s` respect denumirea tinere]ii (sau cum a pierdut totul Didonius Aul Oise (botezat de narator Gauloises) a
dat` de autor) e o combina]ie \ntre SF, Spir`). Tematic, textele insist` asupra venit din Galaxia BQ-045M [i a adus cu
distopie [i absurd. A[adar, o combina]ie scrisului [i scriitorului. Temporal, ele sunt el ni[te bilu]e albe, al c`ror rol e de a face
mai aproape de gustul cuiva care nu e un plasate \ntr-un ne\ndur`tor timp viitor. Exis- lumea mai bun`. |ntlnirea dintre noul venit
\mp`timit de SF. Mai r`mne o \ntrebare: ten]a unei legi a scriitorului, prin care e [i Jean st` sub semnul unui conflict iscat
de ce antitrilogie? R`spunsul \l ofer` chiar stabilit num`rul maxim de cuvinte pe care din cauza faptului c` cel dinti [i-a parcat
Adrian Buzdugan \ntr-un interviu. Al treilea \l poate atinge un autor e motivul care \l nava spa]ial` fix pe recolta lui Jean. Puse
la rnd, dup` Capela excomunica]ilor [i aduce pe Didonius Spir` \n fa]a autorit`]ilor. \n rela]ie cu gravitatea problemelor din
Citadela de fier, volumul Freddie a fost Dep`[ind limita maxim`, Didonius ajunge celelalte povestiri, problemele de aici sunt
intitulat ini]ial Bastioanele am`r`ciunii. s` fie "\n mod oficial decretat scriitor indezi- de-a dreptul derizorii. Insignifian]a lor e
Op]iunea pentru un astfel de titlu s-a n`scut rabil, infractor". O situa]ie asem`n`toare accentuat` la nivel stilistic prin replicile absurdul const` \n semnalarea \n fi[a
din dorin]a autorului de a arhitectura fiecare e \ntlnit` [i \n cazul lui Makmullah, ridicat, personajelor: "B`, Gauloises sau cum biografic` din final a cauzei mor]ii: grea]a.
volum asemeni unei cet`]i. la rndu-i, de autorit`]i. Realitatea procustia- pa[tele m`-tii \]i mai zice, [tii c` mi-ai distrus incolo de similaritatea cu

C
ele 15 "proze riscante" ce
alc`tuiesc cel de-al treilea
volum al antitrilogiei au fost
scrise \n perioada 1991-2017. Dovad` stau
n` \n care tr`ie[te acesta e descris` cu preci-
zie \n povestire. O secven]` gr`itoare e cea
\n care, aflat \n postura de a-[i alege o pro-
fesie dintr-o list` cu trei op]iuni (scriitor,
varza [i trandafirii?". Tot \n literatura SF
se \ncadreaz` proza riscant` "Spa]iu lavabil
cu granule de timp", povestire \n care locul
D literatura [tiin]ifico-fantastic`,
unele proze par de-a dreptul
ionesciene, impresie ce transpare din chiar
central \l ocup` c`l`toria \n spa]iu-timp. primul text. Tijd, personajul central al
datele consemnate la sfr[itul fiec`rei proze profesor, gunoier), Makmullah refuz` cate- Ludicul e definitoriu nu doar pentru acestei povestiri, colec]ioneaz` timp. {i nu
scurte. Tot o practic` a scriiturii lui Adrian goric cea de-a doua variant`, iar aceasta penultima povestire, ci pentru \ntregul vo- oricum, ci materializnd timpul economisit
Buzdugan este utilizarea cte unui motto deoarece un profesor "era mai s`rac dect lum. De[i tematic povestirile difer`, la nivel \n "bilete de 1, 5 [i 30 de minute [i bilete
pentru mare parte din povestiri, precum [i un cer[etor, mai c`l`rit dect o prostituat` structural se remarc` inser]ia unor variate mari de-o Or`, o Zi [i o Lun`". Strania
inser]ia unor note finale explicative. De plus c` de vreo doi-trei ani elevilor le strategii: introducerea unor fragmente din preocupare a lui Tijd sfr[e[te \ns` \n
fapt, aten]ia pentru structur` define[te nu era permis s` vin` \narma]i la cursuri". c`r]ile personajelor ori a unor texte lirice, momentul \n care descoper` c` cineva i-a
doar tripticul editorial, ci [i fiecare proz` crisul nu mai este, \n volumul

S
ad`ugarea unor note la sfr[itul textelor furat timpul ascuns \ntr-un geamantan.
\n parte. lui Adrian Buzdugan, o cale de sau op]iunea pentru dou` finaluri. O astfel Al treilea volum dintr-un triptic, Freddie
Freddie e titlul uneia dintre povestiri. salvare. Viziunea deformat` de proz` riscant` e Grea]a. Diferen]a \ntre are arhitectura unor "bastioane ale am`r`-
Plimb`rile naratorului prin ora[, \ntre asupra scrisului, reducerea acestuia la cteva aceasta [i celelalte proze din volum const` ciunii". Realitatea co[maresc` \n care per-
pr`v`lie, crcium`, serviciu [i cas` se banale opera]ii [i comercializarea textelor \n structura ei diaristic`. Pe un asemenea sonajele sunt prinse e redat` cu acurate]e
soldeaz` de fiecare dat` cu acela[i dialog: constituie reperele \n jurul c`rora se fundal sunt prezentate dilemele unui per- de Adrian Buzdugan printr-un melanj tema-
moartea lui Freddie, despre care naratorul construie[te lumea antiutopic` din sonaj totodat` absurd [i bolnav. |n vreme tic ce confer` c`r]ii o not` surprinz`toare,
pare-se c` nu [tie nimic. Ne[tiind de moartea Ghostwriter. Aici, apari]iile editoriale nu ce boala acestuia reiese din numerotarea dens` [i imposibil de \ncadrat strict \n lite-
lui Freddie, acesta devine victima unor sunt altceva dect composturi ob]inute cu zilnic` ("34 august", "35 februarie"), ratura [tiin]ifico-fantastic`.
repetate injurii. Stranie \n toat` aceast`
povestire e lipsa unor detalieri. Cu to]ii
vorbesc despre moartea unui personaj, dar
nimeni nu spune nimic \n afara faptului
c` a murit. E ca [i cum Freddie nici n-ar
fi existat, totul fiind o fabula]ie. Absurdul
FILE DE JURNAL
Al cincilea volum de proz` scurt` al lui Florin Oncescu, Jurnalul umorul \n povestea despre Sake e fragila grani]` dintre credibil
situa]iei e accentuat spre final de viziunea lui Sake2, aduce \n fa]a cititorului un personaj nea[teptat: c`]elu[a [i imposibil.
distopic`. Mai mult, naratorul devine Sake, cea care public`, vreme de patru ani, pagini din jurnalul Cu totul altfel stau \ns` lucrurile \n cea de-a doua parte a
asemenea celorlal]i. De[i nici acum nu [tie s`u \n revista romno-canadian` "File romne[ti". Stranietatea volumului. Povestirile nu o mai au \n prim-plan pe Sake, ci pe
despre care Freddie e vorba, el ajunge s` firului narativ e vizibil` odat` cu apari]ia primelor \nsemn`ri ale st`pnul acesteia, Sorin. Via]a literar` este [i ea l`sat` deoparte
imite comportamentul celorlal]i atunci cnd protagonistei. \n favoarea unor scene desprinse din cotidian. Re\ntoarcerea Cristinei
descoper` c` profesoara de biologie nu a Prezentarea biografiei lui Sake presupune o serie de bizarerii [i a lui Sorin \n Romnia [i vacan]ele \n Cuba, Mexic ori Italia
aflat de tragicul eveniment. Comportamen- ce se ]in lan]. Acest nou membru al familiei Popescu, "un Lhasa sunt cteva dintre nucleele epice. Pe lng` diferen]a cantitativ`
tul ultim al naratorului nu e att rezultatul Apso de sex feminin, \n vrst` de [ase luni, cu blana lung` [i dintre jurnal [i povestiri, se remarc`, a[ spune, [i una cantitativ`.
propriei voin]e, ct al unor practici represive: aproape alb`, dar cu urechile maro", s-a n`scut \ntr-o cresc`torie Experimentului din prima parte a volumului \i succed` povestiri
"Diminea]a m-au luat la poli]ie [i m-au de cini din Quebec. De aici a fost cump`rat` de ni[te quebechezi, scrise cu mn` sigur`. Umorul [i ironia nu mai reprezint` \n aceste
\nchis, nu din cauza vagabondajului, ci din care au abandonat-o ulterior, iar astfel a ajuns \n familia romnilor povestiri liniile de for]`, cum se \ntmpl` de altfel \n jurnal. De[i
cauza lui Freddie, fire[te. Nu-l cuno[ti stabili]i \n Canada. Traseul lui Sake nu se opre[te aici, jurnalista prezent [i \n aceste povestiri, comicul e mult mai bine dozat. De
pe Freddie, h\?, Nu [tii c-a murit, h\? fiind mai apoi exilat` la Constan]a, acolo unde preocuparea ei fapt, tocmai umorul echilibrat [i priza la real fac aceast` a doua
[i pac [i pac plngeau [i m` b`teau". pentru scris este uitat` \n detrimentul unor activit`]i al`turi de parte a volumului mult mai reu[it`.
O altfel de combina]ie apare \n C`r]ile Rocky, cinele colocatar. Dac` pn` \n acest punct al prezent`rii De[i inegal (att structural, ct [i valoric), Jurnalul lui Sake
micu]ului Brott Davidsson. Absurdul cu biografiei nimic nu este neobi[nuit, lucrurile se schimb` atunci se cite[te cu pl`cere. P`strnd tonul ironic [i caracteristicile c`r]ii
accente tragice e dublat aici de patologic. cnd e precizat faptul c` Sake scrie. Mai precis, c`]elu[a "]ine enun]ate \n Prizonier \n libr`rie, s-ar mai putea spune despre volumul
Handicapului fizic, reprezentat de mersul un jurnal de fapte [i idei. Ce-a mai v`zut, ce-a mai auzit, ce-a lui Florin Oncescu faptul c` e o carte mic`, "o carte cu litera
"ca un robot stricat" [i de gnguritul \n loc mai mirosit, ce-a mai mncat, ce crede despre Bush [i Obama, aerisit`, ne\ngr`m`dit`, nici pe rnd, nici \ntre rnduri, o carte
de vorbire, i se adaug` unul mental: cititul ori despre iarna montrealez`. Scrie \n limba romn`, la tastatura pe care cititorul s-o citeasc` f`r` s`-i oboseasc` ochii dup` o
din c`r]i imaginare. Micu]ul Brott, incapabil laptopului lui Sorin". pagin` de lectur`".
de dialog, folose[te o "limb` curat`, Preocup`rile lui Sake reies din \nsemn`rile sale zilnice. Prezent` __________________
1
gutural`, nemelodioas`, dar corect`" la manifest`rile literare din Montreal, Sake e preocupat` de ce Adrian Buzdugan, Freddie, Bucure[ti, Cartea Romneasc`,
exclusiv atunci cnd cite[te din c`r]ile lui se petrece cu [i \n via]a comunit`]ii literare a romnilor din Quebec. 2017, 152 p.
2
imaginare. Starea acestuia are repercusiuni Nota]iile zilnice, dimpreun` cu biografia sa, sunt impregnate la Florin Oncescu, Jurnalul lui Sake, Cluj-Napoca, Limes, 2017,
[i asupra familiei. Hilda, mama lui, este fiece pas cu umor. Mai mult dect scenele descrise, ceea ce genereaz` 224 p.
orizont
25
HARFA
harfa DE IARB~
de iarb`

POEME DE
NICOLAE SRBU
RESUSCIT~RI LA afar` din el \nsu[i \nti,
DOMICILIU apoi de pe scar` afar`.
Pn` [i-n piatra \ntunecat`
ce-mi ]inte[te fruntea, |NTR-UN ALTAR DE
speram nebun s` dau BUBE DULCI
de urma urmei tale, Era pe vremea cnd visam
miruind cu uitare poe]ii. c` se poate s` faci
Nebun sunt oare azi r`nile seduc`tor de frumoase,
de mai privesc spre zei, doar printr-o simpl`
nu la cei diurni, de mucava, pres`rare a unui subtil
s` aflu firea zeului praf de oase peste poveste.
de care sunt legat,
mai tare dect de furnic`tura Cnd mai credeam
\ngrijor`toare din talp`? c` biografia poate schimba, Camille Henrot, Marea oboseal`
f`r` nicio aprobare de Sus,
|n van polemizez la cu]ite direc]ia vntului
cu polenul ce ]ine f`]i[ partea
buzatei ]ig`nci flor`rese,
[i la o adic` intim
poate modifica biologia SILVIU ORAVITZAN:
mereu c[tig`toare la bursa zilei. pietrei numit` istorie.
ARTA CENTRU
Sub ochii no[tri somnoro[i,
dar nici m`car mira]i,
intr` cu succes \n faliment
societ`]ile de recuperare
Azi, \n amalgam ca de como]ie
pic` \n fraz` frunze [i sfin]i,
cnd genunchii dau s` prind`
r`d`cini amare-n rug`ciunea
{I ARTA PERIFERIE
GABRIELA ROMECI
a lacrimii poe]ilor pierdu]i. dintr-un altar de bube dulci.
{i eu te tot v`d plutind Seria de lucr`ri expuse de Silviu Oravitzan \n 2016, sub titulatura "Lumin` \n lumin`", a
printre perfuzii dai zor, De foarte departe-mi ajunge pus \n eviden]` o art` cu trimiteri la rememorarea senza]iilor, creat` printr-o varietate de tehnici,
cu ochii umezi de metafore doar aburul pielii tale dar constant` \n abordarea tematic`. Anumite simboluri sunt utilizate \n mod repetitiv, \ntr-o
s` m` resuscitezi, hai, \ncinse prin alte pe[teri str`vezii, dispunere compozi]ional` estetic`. Cercul, p`tratul, crucea, al`turi de p`tratul [i crucea r`sucite,
nu muri \nc`, poete, subtil decorate la ananghie dinamizate astfel, sunt semnele alese de autor pentru a-[i transpune \n vizual concep]ia cognitiv-
mai e undeva un procent cu hormonii mai seci ai himerei. spiritual`. Geometria utilizat` nu este specific` unei regiuni geografice anume [i nu face trimiteri
uimitor, acum incoerent. la o credin]` specific`, ci este inspirat` din sursele culturilor arhaice, nedeterminate \ntr-un timp
Trenul nostru nu mai \ncape [i spa]iu precis, \nscriindu-se unei spiritualit`]i universale (Tolcea [i Mi[ca, 2009, 4-5). Se poate
Dar zodia-mi [opte[te sperjur \n nicio gar`, \mi spun spune c` aceste motive, reg`site \n toate marile civiliza]ii [i culturi, concentreaz` vibra]ia spiritual`
la ureche: vezi s` nu-]i pun` cnd tot mai clar c`l`uza resim]it` de fiecare individ \n parte [i expus` vizual prin prisma artistului. |n cazul de fa]`, artistul
\n deget semn de logodn`, aduce o alarmant` veste: alege ca mijloc de reprezentare a introspec]iei arta bizantin-ortodox`, \ns` spiritualitatea este
pe mna ce se frnge patul nup]ial preg`tit una universal` (Prof. Dr. Basarab Nicolescu [i Silviu Oravitzan, "Dimensiunea transcultural` a
de insuportabila promisiune, pe vntul de sear` operei lui Oravitzan" \n: Lumin` \n Lumin`).
cnd de absen]a ta \mi intr` n-o s` mai \ncap` \n vagonul lit, Faptul c` sursa primar` de inspira]ie nu poate fi localizat` \n timp [i spa]iu, ne permite s` \i
\n p`mnt genunchii rug`ciunii. cum cizmele eroului refuz` atribuim valoarea de art`-centru, \n condi]iile \n care o entitate divin` reprezint` centrul de la care
picioarele amputate, artistul resimte spiritualitatea [i pe care o transmite mai departe prin crea]ia sa. Artistul este v`zut
TREBURI APROAPE cum iar incon[tient m` joc ca o lentil` ce transmite lumina spiritual` a centrului sfnt. Publicul, admirator al crea]iei, se bucur`
DOMESTICE cu durerea ce trece ca apa de [ansa de a reintra \n contact cu sacrul, sim]ind vibra]ia luminii spirituale. Un artist se poate plasa
mai aproape sau departe de acest punct central, genernd lucr`ri cu ce con]in sau nu referin]e spirituale.
Trebuia s` fie o zi de rela[, pe deasupra cuvintelor rnjind
de[i prim`ria sau guvernul victorioase [i impiegatul |n crea]iile lui Silviu Oravitzan motivul cercului [i al p`tratului (atunci cnd este rotit, acesta \nscrie
n-au dat, din cte se pare, de nemi[care \n megafoane tot forma de cerc), respectiv al crucii (sau crucii r`sucite, ce apare sub form` de x) fac trimiteri la
vreun decret de lini[te lin` centrul spiritual (Turcan, 2016, 26). Dup` o discu]ie cu artistul, am realizat c` \n momentul de fa]`
[i fericire obligatorie pe palier. strig`: cine-a pierdut o lacrim` crea]ia contemporan` este \n mare m`sur` \ndep`rtat` de sursele ancestrale, urmnd cursul necesit`]ii
s` vin` la peronul zero, actuale de eficien]`, apelnd la ready-made, print-uri, proiect`ri [i genernd lucr`ri ce nu fac trimiteri
Cele cteva crati]i \nfundat iar acolo decep]ie, nu-i dect la cunoa[terea sacrului. Pe aceasta o vom numi art`-periferic`, ancorat` \n via]a cotidian`. Dac`
bufnite-s, tocmai fundalul un c`]el sub tocul doamnei divinitatea este centrul, atunci for]a sa \i plaseaz` pe creatorii de art` pe orbita ei de influen]`. Din
ideal pentru-o zi de rela[, de la direc]ia protec]iei \n absolut. moment ce imagin`m aceast` teorie sub forma unui sistem solar, traiectoria orbitei va fi eliptic`,
cnd [i tu vei pune pe plit` iar arti[tii se pot apropia sau \ndep`rta de spiritualitatea centrului, asemenea planetelor luminate
al vorbelor expirate tala[. Oasele mele oripilate mai mult sau mai pu]in de-a lungul unui an astronomic.
strig` [i ele din r`sputeri Sub acest raport, Silviu Oravitzan este creatorul unei arte-centru, care reu[e[te \ns` prin
la intrarea \n bloc, mediul [i prezentarea aleas` s` \[i apropie publicul cotidian, c`ruia \i deschide calea de \n]elegere
Cnd deodat`, din senin, aici
mergi nene mai \ncolo, r`zbate a luminii spirituale. Anterior anului 1980, majoritatea lucr`rilor sunt realizate pe pnz`, utilizndu-
senin e doar un fel de-a spune,
un sfat din tufa de liliac, se culori de ulei, iar ulterior artistul picteaz` cu acrilic pe pnz`. Din 1987 \ncepe seria de lucr`ri
f`r` de veste, f`r` de [tire,
du hoitul himerei de-aici, "Cruce-Centru", apelnd la baso-relieful pe lemn, inspirat de arta miniatural` [i mozaicul bizantin.
ochii-mi se umezir`
poate la blocul operator, Spiritualitatea reprezentat` de artist cap`t` o anumit` volumetrie, iar prin amprentarea lemnului
cum la o promis` \mbr`]i[are,
m`-ndeamn` \ns`[i himera. sculptat cu auriu, lumina divin` pe care artistul vrea s` o transmit` poate s`-[i exercite influen]a
pleoapele se umflau ca la boxeri,
mai u[or asupra privitorului. |ncepnd cu 1987, artistul creeaz` compozi]ii miniaturale pictnd
cum cineva la subsol
Oasele mele strig` degeaba \n gua[` pe hrtie creat` manual sau supus` unui proces de transformare artistic`. La apropriere,
ar t`ia o ton` de ceap`,
[i \n zadar a[tept cu florile suprafa]a hrtiei prezint` intarsii, relund ideea de texturare [i ie[ire din suprafa]a bidimensional`,
pe un fundal de cizme nesp`late
sngelui pe pragul problematic` ce \i preocup` \n mod deosebit pe arti[tii contemporani. |n unele cazuri pe suprafa]a
dup` mar[ul for]at
fic]iunii \n fl`c`ri. hrtiei sunt ata[ate elementele compozi]iei decupate anterior, \n a[a fel \nct crucea-centru, tematica
prin al vie]ii de[ert. continuat` [i repetat` \n gua[` este scoas` \n eviden]` similar seriilor de reliefuri.
Socul [i p`p`dia-s \n stare De asemenea, artistul creeaz` compozi]ii \n acrilic [i mozaicuri cu foi]` de aur de mai mari
Pe sub gulerul de tabl` dimensiuni, constituite din repetarea motivelor simbolice alese, aproape amintind de serigrafiile
al regretelor se prelinge, iat`, de [oc auzindu-m` cum
singur vorbesc cu liliacul, printate. Tehnica \l plaseaz` pe autor \n rndul arti[tilor contemporani inovatori, fiind puntea de
lacrima rece ca o lam` leg`tur` \ntre arta periferiei spirituale [i cea a centrului spiritual. Acesta apeleaz` la acrilic (culoare
de stilet [i privirea ustur`toare s` nu m` lase s` mor
chiar \n ziua de na[tere creat` cu pigmen]i chimici), serigrafie, printuri [i decupaje pentru face un racord \ntre prezentul
face b`[ici de prea mult` experimentat [i ancestralul spiritual resim]it \n anumite momente de introspec]ie [i de percep]ie
uitare de sine \n soarele negru. a lui Mircea-Florin.
a universului sacru. Lucr`rile lui Silviu Oravitzan prezint` o abordare artistic` diferit`, ce apeleaz`
Muza tot nu aude, \n van la na[terea unor experien]e spirituale. Ele cople[esc prin cromatic`, lumin`, textur` [i prin alternan]a
Triumf`tor drapel zdren]uit, dimensiunilor care, al`turi de mesajul sacrului, las` amprenta unei senza]ii spirituale, mai presus
se ridic` sufocantul miros strig`tul bietelor oase,
nu-mi vede florile sngelui, de simpla percep]ie vizual`.
de ceap` t`iat`, cum via]a mea _____________________
tocat` pentru nemaiv`zuta tocan` cnd reumatic par a prinde
r`d`cini \n rug`ciunea Turcan 2016: Nicolae Turcan, "Lumina \n pictura lui Silviu Oravitzan" \n: Tribuna, nr. 340,26.
\ntr-un ciorap nesp`lat Marcel Tolcea [i Andrada Mi[ca
Mi[ca, "Recapitulnd: Cerul, Lumina, Semnele, Anii Silviu Oravitzan"
\n acest veac [i demonstra]ia din altarul de bube dulci.
\n: Revista Orizont, nr. 2, 4-5.
spontan` a vecinilor Silviu Oravitzan
Oravitzan, "Colec]ii" \n Oravitzan 2013, <http://www.oravitzan.ro/index. php/opera/
strignd afar`, s`-l d`m Iar \n loc de muz`, la interfon
r`spunde masca mea mortuar`. colectii>
din el \nsu[i afar`, Prof. Dr. Basarab Nicolescu [i Silviu Oravitzan, "Dimensiunea transcultural` a operei lui
cu expiratul vorbelor tala[ Din volumul \n preg`tire "MUZA NU Oravitzan" \n: Lumin` \n Lumin`, 2016, <http://luminainlumina.info/wp- content/uploads/2016/
ne stric` rela[ul, URC~ LA ETAJUL TREI" 09/Ultimul-Capitol-Romana.pdf>
orizont
26
ARHIVA
arhiva

CONTINENTUL GRI
CULTURA |N SUBTERANELE SECURIT~}II
DANIEL VIGHI, VIOREL MARINEASA
Continu`m explorarea Continentului gri al culturii ANEXA 1.
timi[orene sub controlul Securit`]ii prin pagini de istorie a
Universit`]ii, a[a cum le-am g`sit \n dosarul D 9685/2 vol. Facultatea de fizic` = 2 sec]ii = 1/Electroradiofizic`
1 [i 2.1 2/Fizic`-chimie

ISTORICUL UNIVERSIT~}II DIN Facultatea de matematic`-mecanic` = 2 sec]ii = 1/


TIMI{OARA Geometrie
Pentru a r`spunde cerin]elor mereu sporite de cadre 2/Analiz`
didactice, necesare \nv`]`mntului de cultur` general`, tehnic
[i profesional, s-a \nfiin]at \n anul 1948, \n centrul universitar Facultatea de filologie = 4 sec]ii = 1/Romn`-francez`
Timi[oara "Institutul pedagogic", la \nceput cu o singur` 2/Englez`/romn`
facultate de matematic`-fizic` [i cu o durat` de [colarizare 3/Rus`-romn`
de 3 ani. |n lips` de o cl`dire proprie, institutul func]ioneaz`, 4/German`-romn`
\n anii [colari 1948-1949, 1949-1950 [i primul semestru
1950-1951, \n cl`direa Institutului politehnic. Pn` \n anul 1958 Institutul pedagogic din Timi[oara
Prin grija Partidului [i Guvernului a \nceput, \n anul a fost condus de c`tre un director. D`m mai jos numele [i
1949, construirea unei cl`diri proprii, care s-a terminat la perioada directorilor:
finele anului 1950. De la 1 ianuarie 1951 Institutul pedagogic 1. prof. dr. Gherm`nescu Mihail XII/1948 X/1951
func]ioneaz` \n localul s`u. 2. conf. B\tea Ioan X/1951 X/1952
Cl`direa Institutului pedagogic Timi[oara este o cl`dire 3. prof. Popovici Borislav X/1952 II/1956
modern`, avnd s`li spa]ioase pentru cursuri [i seminarii, 4. prof. dr. Ghiorghiu Th. Gheorghe II/1956 IX/1958
laboratoare [i o sal` de lectur` cu o mare capacitate de locuri. |ncepnd cu septembrie 1958, institutul [i apoi
A[ezarea [i distribu]ia s`lilor de cursuri este defectoas` (sic!), universitatea sunt conduse de un rector dup` cum urmeaz`:
toate a[ezate spre nord. Amintim c` din planul ini]ial de 1. prof. dr. doc. [t. Ghiorghiu Th. Gheorghe IX/1958 Olivia Mih`l]ianu, Trusa de frumuse]e
construc]ie s-a realizat abia o treime la \nceput. - III/1962
|n perioada anilor 1948-1950, Institutul pedagogic nu 2. prof. dr. doc. [t. Curea Ioan III/1962 astronomic din Cluj [i a \nfiin]at sta]ia seismologic` a acestei
dispunea de laboratoare proprii, iar studen]ii executau |n cele ce urmeaz` vom prezenta cteva date biografice Universit`]i. {i la Timi[oara, continundu-[i f`r` osteneal`
lucr`rile practice \n laboratorul de fizic` al Institutului a(le) unor personalit`]i marcante care au desf`[urat o bogat` eforturile inspirate din aceea[i dorin]` [i pasiune pentru desco-
politehnic. Dup` mutarea \n localul propriu, a \nceput [i apreciat` activitate \n cadrul institu]iei noastre: perirea adev`rului [tiin]ific, din ini]iativa [i str`dania sa,
amenajarea unor laboratoare. |n semestrul II din anul [colar au fost \nfiin]ate: Sta]ia seismic` [i Observatorul astronomic.
1950-1951 au luat fiin]` laboratoarele de electricitate, de PROF. DR. DOC. {T. ARGHIRIADE Ceea ce trebuie subliniat este faptul c` aproape \ntreaga
c`ldur` [i cel de mecanic`-fizic`, iar \n anul 1952 a luat EMANOIL aparatur` [tiin]ific` a acestora a fost conceput` de tov. Curea
fiin]` [i laboratorul de optic`. Dup` instalarea \n noul local [i realizat` \n atelierul de precizie al Universit`]ii [i cu
a luat fiin]` un atelier mecanic de precizie pe lng` catedra Tov. Arghiriade Emanoil s-a n`scut la data de 02.01.1903 concursul unor \ntreprinderi din localitate. Men]ion`m c`
de fizic`, a c`rui activitate a adus o contribu]ie impor- \n ora[ul Bucure[ti. Este absolvent al Fac. de [tiin]e, sec]ia seismografele, cupola [i montarea instrumentului ecuatorial
tant` la utilarea laboratoarelor nou \nfiin]ate, prin matematic` din cadrul Universit`]ii din Bucure[ti, promo]ia al observatorului astronomic se realizeaz` pentru prima dat`
confec]ionarea de dispozitive [i aparate necesare att 1926. |n anul 1927 a trecut examenul de capacitate, iar \n \n ]ara noastr`, economisindu-se \nsemnate fonduri. Numai
lucr`rilor practice ct [i activit`]ii [tiin]ifice ale cadrelor 1941 a ob]inut titlul de doctor \n matematici la Universitatea costul de import al cupolei [i instrumentului ecuatorial s-
didactice. din Ia[i. ar fi ridicat la 400000 de ruble.
|n vara anului 1951 Institutul pedagogic a dat prima Tov. prof. Arghiriade Emanoil este un cadru didactic |n vasta [i valoroasa sa activitate [tiin]ific` a publicat
serie de absolven]i, iar din anul 1954-1955, durata de studii cu mare prestigiu [tiin]ific, lucr`rile elaborate de dnsul lucr`ri din domeniul astronomiei care au avut r`sunet
a fost m`rit` la 4 ani, astfel c` \n acest an nu au fost absolven]i fiind apreciate att \n ]ar` ct [i \n str`in`tate. Cursurile interna]ional. A stabilit formule precise [i u[or de mnuit
[i \n anul 1959-1960 a fost ultima serie de absolven]i cu 4 sale sunt predate la un \nalt nivel [tiin]ific [i pedagogic, \n calcularea corec]iilor stelelor din vecin`tatea polului ceresc,
ani, \n 1960-1961 s-a trecut la durata de studii la 5 ani, iar fiind clare [i u[or de urm`rit de c`tre studen]i. care azi \i poart` numele.
Institutul s-a numit Institutul pedagogic de 5 ani. Dotat cu o mare putere de munc`, a reu[it s` se pun` |n domeniul seismologiei, a conceput [i construit tipuri
|n anul [colar 1956-1957, pe lng` facultatea de la curent cu cele mai noi rezultate din diferite domenii moderne noi de seismografe de mare precizie, cu care a \nzestrat
matematic` fizic` a Institutului pedagogic i se adaug` o ale matematicilor [i s` aduc` o important` contribu]ie \n sta]ia seismologic` din Timi[oara. Lucr`rile [tiin]ifice realizate
nou` facultate, de filologie, cu durata de [colarizare de 5 dezvoltarea \n continuare a algebrei moderne. la aceast` sta]ie sunt difuzate la majoritatea institutelor [i
ani [i cu urm`toarele sec]ii: romn`, englez`-romn`, Se preocup` mult de ridicarea cadrelor tinere pe care sta]iilor seismologice din lume, care trimit \n schimb propriile
german`-romn` [i englez`-german` [i \n anul urm`tor 1957- le antreneaz` \n activitatea de cercetare [tiin]ific`. lor publica]ii. Cu ajutorul acestei aparaturi sensibile, a putut
1958 cele dou` sec]ii de englez` au fost desfiin]ate [i sec]ia Din lucr`rile sale cu caracter didactic se pot cita: determina un nou gen de unde seismice, numite azi "unde
de romn` a fost transformat` \n romn` principal, german` Curs de algebr` superioar` vol. I Curea", confirmate ulterior [i de cercet`tori din alte ]`ri.
secundar [i \n locul sec]iei de englez`-romn` a luat fiin]` Curs de algebr` superioar` Vol. II Meritele sale [tiin]ifice au determinat alegerea sa ca mem-
sec]ia rus`-romn`. Curs de algebr` pentru institutul pedagogic. bru al Uniunii Astronomice Interna]ionale.
La Facultatea de matematic`-fizic` de asemenea a O realizare deosebit`, \nf`ptuit` prin str`duin]ele tov.
func]ionat din anul 1952-1953 pn` \n 1955 o sec]ie de PROF. DR. DOC. {T. CUREA IOAN Curea este Planetarul Universit`]ii din Timi[oara, primul
matematic` curs seral, iar din anul 1956-1957 o sec]ie de din ]ara noastr`. Pentru aceast` activitate a fost distins cu
matematic` cu scutire de frecven]`. Tov. Curea Ioan este n`scut la data de 30.03.1901 \n insigna "Eviden]iat \n munca de r`spndire a [tiin]ei". I
Prin decretul nr. 999 din 18 octombrie 1962 s-a \nfiin]at comuna Iertof, rai. Oravi]a, reg. Banat. Este absolvent al s-au mai conferit urm`toarele distinc]ii, decora]ii [i medalii:
cea de a patra universitate a ]`rii, \n localul Institutului Fac. de [tiin]e din cadrul Universit`]ii din Cluj, promo]ia "Eviden]iat \n munca cultural` de mas`" \n anul 1957, "Ordinul
pedagogic de 5 ani. 1924, ob]innd licen]a \n matematici cu men]iunea "foarte Muncii clasa III-a \n anul 1959, "Medalia \n cinstea
Pe lng` cele dou` facult`]ii existente matematic` [i bine cu distinc]ie". A f`cut apoi studii de specializare \n colectiviz`rii agriculturii" \n anul 1962, Medalia "A XX-
filologie dup` \nfiin]area universit`]ii, a urmat imediat \n astronomie la Bucure[ti, iar \n anul 1937 a ob]inut titlul de a aniversare a eliber`rii Patriei" \n 1964, Ordinul "Steaua
toamna aceluia[i an \nfiin]area facult`]ii de fizic`, prin doctor \n matematici la Universitatea din Cluj, cu men]iunea Republicii Populare Romne" clasa IV-a din anul 1964,
transformarea sec]iei secundare de fizic` din cadrul facult`]ii "magna cum laude", recunoscut fiind de c`tre Comisia Ordinul "Meritul [tiin]ific clasa III-a din anul 1966, cu prilejul
de matematic`-fizic` care de aici \nainte se va numi facultatea superioar` de diplome cu nr. 266/8859 din 26.X.1956. centenarului Academiei R.S.R.
de matematic`-mecanic`. Facultatea de fizic` la \nfiin]are Tov. Curea Ioan este \ncadrat la Universitatea noastr` A fost plecat \n str`in`tate: \n URSS [i Iugoslavia cu
a avut numai sec]ia de electroradiofizic`. Cu un an mai din anul 1962, fiind numit \n func]ia de rector, func]ionnd ocazia diferitelor congrese de astronomie.
trziu, adic` \n anul 1963-1964 s-a mai \nfiin]at [i sec]ia \n acela[i timp [i ca profesor, [ef de catedr`. ______________
1
de fizic`-chimie. Tov. Curea Ioan, \nc` de la \nceputul activit`]ii sale V` ve]i \ntreba de ce \ncepem cu un asemenea material.
Facultatea de matematic`-mecanic`, dup` ce a primit didactice, a contribuit mult la formarea multor genera]ii de Iat` de ce: Ieri-alalt`ieri ne-am aruncat ochii asupra saitului
aceast` denumire, a fost trecut` cu studii pe sec]ii: geometrie studen]i. Pred` cursuri de matematici superioare [i astro- unei institu]ii pe care am frecventat-o pe vremea Odiosului
[i analiz`, sec]ia de matematic`-fizic` trecnd \n lichidare. nomie, a elaborat cursuri, c`r]i, culegeri de probleme, tocmai pentru c` oferea atunci cadrul [i condi]iile unei
Dup` \nfiin]area Universit`]ii \n anul universitar 1962- memorator [i formular astronomic, a scris nenum`rate articole rezisten]e prin cultur`. Am citit post`ri recente de toat`
1963, la Facultatea de filologie s-a re\nfiin]at sec]ia de romn` metodice etc. pleasna, cteva referiri vagi ([i incorecte) la ce s-a \ntmplat
[i tot \n acest an a fost \nfiin]at` [i sec]ia de romn` cu scutire Ceea ce \l caracterizeaz` \n \ntreaga sa activitate este odinioar` \n respectivul a[ez`mnt. Poate c`, [i acolo, pentru
de frecven]`. |n anul universitar 1965-1966, a fost re\nfiin]at` o mare putere de munc`, unit` cu o \nalt` pasiune pentru un istoric ct de ct credibil, trebuie recurs la documente
sec]ia de englez`-romn`, iar \n anul 1966-1967 tot \n cadrul profesiunea sa. A[a se explic` c` dnsul a ob]inut realiz`ri de la CNSAS. Pentru Universitate le avem, a[a c` facem
Facult`]ii de filologie au fost \nfiin]ate 3 sec]ii curs seral / pe care al]ii, cu posibilit`]i mari, nu le-au putut \nf`ptui. ce n-am mai f`cut: l`ud`m Securitatea pentru acribie \n
rus`-romn`, englez`-romn` [i german`-romn`/. Astfel a adus un aport \nsemnat la crearea Observatorului colectarea datelor. Onoare muncii! Lupt`m pentru pace!
orizont
27
ARTE
arte

TIMPUL SCURS AL
ALTOR VIET~}I
DANIELA {ILINDEAN
Ziua gndacului de buc`t`rie \n imagine a privirii unui muribund. Ascult` r`bd`tor crizele
Antologie de teatru, coordonator Mihai Ignat de isterie ale so]iei-corporatiste, Iulia (personaj monocrom)
Ed. Universit`]ii Transilvania care \[i tr`ie[te frustr`rile \ntre dou` telefoane, \ntre dou`
[edin]e de cump`r`turi, \mp`unat` de func]ie, de faptul
Ziua gndacului de buc`t`rie cuprinde nou` texte lucrate c` poate umili datorit` acesteia.
\ntre 2004-2017 \n "laboratorul" masteratului de creative |ncercarea restabilirii unei normalit`]i este sortit`
writing condus de dramaturgul [i profesorul Mihai Ignat, e[ecului, iar mimarea unei realit`]i nu face dect s` \ngroa[e
\n cadrul Facult`]ii de Litere din Bra[ov: Zoom de Maria tu[ele de grotesc. Niciuna dintre discu]iile ini]iate de Paul
David, |n papuci [i pijamale de Ramona P\rvu, Ziua nu este de interes pentru so]ia sa. Nici m`car atunci cnd
gndacului de buc`t`rie de Larisa Andrei, Noaptea-n debara el \i preg`te[te masa [i ascult` t`cut cum amantul so]iei
de Camelia Mnz`leanu, Vreau s` stau cu tine \n seara are o nou` amant`. Rela]ia extraconjugal` a Iuliei nu este
asta de Alexandru Agache, ~sta-i Kalashnikovul meu de o necunoscut` pentru Paul, nici m`car un tabu. Vie]ile
Dan Tabac, Miezul nop]ii de Mirela David, Ai mei joac` paralele nu se mai \ntlnesc, tr`itul \n cifre, cu telefonul
c`r]i de Iuliana R`ducan [i Sens giratoriu de Silvia Du]u. ca prelungire a corpului, nu las` loc apropierii de subtil,
Coordonatorul antologiei descrie cu peni]a nici chiar de uman. Doar vestea-[oc mai poate \mpiedica
dramaturgului, sintetiznd temele textelor: "drama unei valul de iner]ie: plicul cu cita]ia pentru divor] este l`sat
rela]ii interzise, comedia pensionarilor [i-a unui bec, pe mas`, la vedere, \mpreun` cu explica]ia: fotografia
drama unui cuplu care n-a existat niciodat`, love story-ul muribundului pe targ`, lng` ambulan]`. "Ce gol? Ce vise?
comic-absurd ce-[i caut` echilibrul pe un prag, drama Ce naiba spui?" Abia atunci "expresia de femeie victorioas`
minimalist` a unui adulter mai pu]in obi[nuit, drama este \nlocuit` de nesfr[it` triste]e".
membrilor unui azil de noapte contemporan, drama |n Noaptea-n debara, vie]ile sunt tr`ite \n minte, Julian Mereu]`, Capturat
familial` a tat`lui de la miezul nop]ii, comedia dramatic` \nchipuite [i construite, asigurnd o vie]uire ferice, fie ea grij` ca \ntlnirea s` r`mn` secret`. Prezen]a so]ului, sosit
a unei familii cu un membru-fantom`, drama comic-isteric` [i integral bovaric. Dorin]a de \mplinire trece dincolo de dup` indica]iile unui detectiv \n apartament, relev`, mai
a unui mnage quatre". ra]ional. Proiec]iile unei vie]i posibile sunt, de fapt, afirm`ri degrab`, o poveste de familie, dezamorsnd fin situa]ia.
inerii autori propun personaje surprinse \ntr- ale propriilor urgen]e [i se bazeaz` pe o aventur` de-o |n Ai mei joac` c`r]i ne \nf`]i[eaz` o lume care nu

T un cotidian mereu tensionat, fie c` e vorba despre


drame personale reale sau \nchipuite, rela]ii
interzise, iubiri consumate \n mediul virtual, prin social
noapte. Motiva]ia revederii e simpl`: un b`rbat aflat \n
plin middle life crisis care \[i d` seama c` e singur [i c`
a uitat s` tr`iasc`. A muncit, [i-a investit energia \n cele
mai p`streaz` nici m`car aparen]ele: amanta este strecurat`
\n cas`, \n dormitorul conjugal, pentru ca p`rin]ii so]ului
[i copilul s` nu observe. |n teorie, copilul este cel mai
media sau n`scocite. Pare o lume care \[i tr`ie[te cu mult` materiale, dar nu poate dormi noaptea, are frici de copil, important, dar el poate fi cel mult pretextul pentru disputarea
voluptate [i intensitate picajul. Figurile ilustrate par subjugate are nevoie de iubire. autorit`]ii, a iubirii. De fapt, bunicii sunt cei care au grij`
unui trai \n care artificialul este nota dominant`, iar instinctul e multe ori direc]ia textului se contureaz` foarte [i \[i iubesc (nu numai declarativ) nepoata. Argumentul
e definitoriu. O lume ai c`rei locuitori nu mai cred dect
rareori \n vise, sensibilitate, empatie, nu se mai ghideaz`
dup` principii sau valori, ci dup` deadline-uri [i dorin]e
D limpede parcurgnd Lista personajelor, cum
e cazul cu |n papuci [i pijamale, care \[i
plaseaz` protagoni[tii \ntr-un univers conturat de vrst`,
so]ului e meschin, [tie c` so]ia lui e dependent` financiar,
iar \n cazul unui divor], ar folosi argumentul banilor pentru
a o ]ine departe de feti]a pe care o vede \n cel mai bun`
proprii. Carnalul primeaz`, la fel [i tr`irea momentului, pensionari, [i locativ, apartamentul-celul` \n care se consum` caz "o jum`tate de or` pe zi". So]ia, casnic`, face cur`]enie,
nu \n linia lui carpe diem, ci \ntr-un egoism atroce. Pu]ine [i care \[i consum` cotidianul. Replicile cuplului de se uit` la seriale, \[i face unghiile cu oj` [i nu are timp s`
dintre personajele volumului se pot sustrage descrierii de pensionari sunt \nc`rcate de dou` mesaje: unul e cel care se joace cu copilul. Frustr`rile se acumuleaz`, r`bufnesc
mai sus. O constant` tematic` este singur`tatea, care merge transmite informa]ia, al doilea e cel care emite repro[ul, din cnd \n cnd, dar nu sunt suficiente pentru a sparge
mn` \n mn` cu disperarea [i na[te situa]ii \n care se ve[nic prezent, acesta pare aproape marc` stilistic`. Ochelarii cercul vicios.
ens giratoriu are ca personaj principal

S
perind`, rnd pe rnd, ridicolul, penibilul [i, finalmente, se poart` cu rndul, alimentele sunt ]inute sub cheie, iar
tragicul. De aceea, multe dintre textele incluse \n antologie via]a este redus` la bomb`neli [i acuze. So]ia \[i \ncuie compromisul f`cut de dragul unei rela]ii. La
au \n vizor \nsingura]i care se tem de singur`tate. so]ul \n cas`, ca s` nu bea cu vecinii, iar el devasteaz` \nceput, e o rela]ie online \n care toate
|n Zoom, o tn`r` profesoar`, Ana, \ncearc` s` reia o proviziile din c`mar`. Schimburile de cuvinte reiau cli[ee func]ioneaz` mult mai bine [i mult mai simplu dect \n
rela]ie cu unul dintre elevii s`i, Dani, con[tient` fiind de ("Femeile astea. A[a-s de ]a]e Fac din ]n]ar arm`sar"; via]a real`, \n care identit`]ile pot fi multiple, \n acela[i
pericolul la care se expune prin apropierea zilnic`, la cursurile "Se uit` la TV [i se tachineaz`, ca de obicei"). Personajele timp. Contul de Facebook se poate substitui caracterului.
de limba romn` sau la preg`tirea pentru bacalaureat. Ceea par s` caute \ndelung ceva [i, \n]elegem, pn` la final, c` Coborrea \n real este sinuoas`, iar confruntarea cu realitatea
ce p`rea o simpl` aventur` se transform` \n nevoie, \n \ntreaga c`utare e parte a unor mici planuri de r`zbunare, se dovede[te \n prim` faz` [ocant`, dar frica de a fi singur
presiune asupra elevului pentru care rela]ia a fost una a unor jocuri care le pigmenteaz` existen]a previzibil`. paralizeaz`, astfel \nct protagonista, {tefania, \nva]` s`
pasager`. El, "cel mai tare vlogger din ora[", acuz`, \[i ~sta-i Kalashnikovul meu schi]eaz` cteva personaje \l accepte pe Grig, de[i toate semnele p`reau s` indice nu
\nt`re[te statutul, are puterea conferit` de disperarea cu surprinse \ntr-un centru pentru persoane f`r` ad`post. Un numai c` cei doi nu se potrivesc, ci c` nu pot func]iona
care se aga]` de el Ana. Profesionalul este cotropit de B`trn este uitat de cei doi fii ai s`i famili[ti \n declara]ii, \mpreun`. Iar cnd, \n cele din urm`, accept` situa]ia, este
personal pn` la nep`sare, iar postura de profesor devine dar vizitatori din an \n Pa[te, literalmente [i prime[te p`r`sit`. "N-am \nv`]at nimic", \[i spune protagonista [i
neverosimil`. Nefericirea Anei se traduce [i \n rela]ia proast` promisiuni c` va locui cu unul dintre ace[tia (nu se pot tot ea \[i r`spunde: "Cum s` nu? S` m` obi[nuiesc cu r`ul".
cu mama ei. Aceasta din urm` este, la rndul ei, izolat` [i decide, se ceart`, pasnd responsabilitatea), un Soldat r`mne Toate cele nou` piese de teatru propuse \n antologia
\[i consum` zilele g`tind sau vizionnd emisiuni TV [i captiv \n ideea de armat` pentru care a luptat [i are \n Ziua gndacului de buc`t`rie pot constitui puncte bune
[tiri care contureaz` realit`]i dramatice. Refuzul relu`rii continuare sim]ul datoriei, un B`iat cre[te cu ochii a]inti]i de plecare \n crearea de spectacole, mai cu seam` \n for-
rela]iei sentimentale este automat interiorizat: "profesoara la filmele cu Sylvester Stallone [i memoreaz` pn` [i ordinea mat mic: pu]ine personaje, f`r` decoruri preten]ioase,
are o expresie de om \nfrnt", a[a cum o indic` metatextul. reclamelor. O tn`r` se viseaz` prim-balerin` la "Balshoi pove[tile sunt alc`tuite pe tipare desprinse dintr-un cotidian
For]nd nota [i insistnd, experien]a se transform` \n joc, Teatr". Scena final` este un cor al neputin]elor, \n care familiar. Sunt atent lucrate, au desf`[ur`ri lineare, personaje
\n care Dani d` drept de folosin]` asupra corpului Anei [i fiecare locuitor al "azilului de noapte" repet` fraza care- cnd credibil construite, cnd bine creionate. Replicile au
intervine \n ultimul moment, la timp pentru a evita un l define[te, ca \ntr-o incanta]ie. o bun` dinamic`, tragicul este dinamitat de banal [i secondat
viol. Pericolul e, probabil, unicul mod de a \ntrerupe iner]ia. Miezul nop]ii e o relatare intens psihologic` \n care de comic. Autorii folosesc excelent [i \n doze potrivite
Munca [i tr`itul pe pilot automat au efecte \n lan]: boala [i traumele copil`riei ies la suprafa]`. Personajele tehnica amn`rii [i suspansul.
rela]iile au de suferit, se degradeaz` att sentimentele, ct sunt ambivalente, au secrete [i porniri surprinz`toare, astfel Dincolo de acestea, antologia este \n sine un demers
[i autenticitatea tr`irilor. Ziua gndacului de buc`t`rie este c` povestea plasat` temporal nocturn devine tenebroas` coerent [i necesar: volumul vine s` \ntregeasc`, a[a cum
pn` la un punct [i Ziua crti]ei. Gndacul de buc`t`rie, [i are un final nea[teptat. Final nea[teptat [i o poveste men]ioneaz` Mihai Ignat \n Cuvnt \nainte, o serie de volume
Paul, e "un am`rt cu dou` licen]e [i-un masterat", so]ul condus` c`tre efectul-surpriz` are [i Vreau s` stau cu tine de poezie [i proz` care au cuprins texte rezultate din cursuri
freelancer, creativ, care \[i ocup` timpul cu tradusul c`r]ilor, \n seara asta. Autorul se bazeaz` pe aluzii [i mizeaz` pe de scriere creativ`. Printre coordonatori volumelor
cu g`titul (inclusiv dietetic, pentru so]ia sa, aflat` cnd la cadre [tiute: un El [i o Ea se \ntlnesc [i vorbesc despre precedente s-au num`rat Andrei Bodiu, Caius Dobrescu,
regim, cnd nu), cu fotografiatul aburilor sau cu surprinderea c`snicia Ei ratat`, fac planuri despre cum s` se vad`, avnd Alexandru Mu[ina, Rodica Ilie, Romulus Bucur.
orizont
28
EX
exLIBRIS
libris

H|RTIA SE PIP~IE, SE M|NG|IE,


SE MIROASE
DANA MOROIU
{I SE ASCULT~
DIRECTOR EDITORIAL
LA EDITURA BAROQUE BOOKS & ARTS
De c\nd sim]i [i vezi, despre "books Baroque \n portughez` Barocco, dac`
& arts", baroque? {i de ce? mergem la etimologie, dincolo de perioada
La \nceputul anilor nou`zeci eram flamboaiant` [i de perl` \nseamn` migal`.
redactor la Editura Enciclopedic` am avut Concep]ia grafic` [i concep]ia editorial`
o burs` KulturKontakt \n Austria. Un ne apar]in \n totalitate [i \n fiecare diminea]`
program impecabil, o combina]ie de ne spunem: "fii treaz, fii \ntreg la minte,
rigurozitate german` [i rafinament imperial inventeaz` [i, mai cu seam`, nu fi prost!"
austriac. Am \nv`]at, de la mari profesori (N. Steinhardt)
din toat` Europa, despre cum se organizeaz` Ce spun degetele tale c\nd \nt\lnesc
un festival, o expozi]ie, un muzeu, o gale- h\rtia sau c\nd s\nt \n preajma ei?
rie de art`, o editur`, o revist` [i multe, Numai degetele? H\rtia se pip`ie, se
multe altele despre aproape toate fa]etele m\ng\ie, se miroase [i se ascult`. Pentru
bine [lefuite ale culturii. Am \nv`]at c` un c` h\rtia bun` fo[ne[te altfel.
Klimt reprodus pe o copert` de carte r`m\ne La Baroque Books & Arts ave]i, \ntre
a piece of art, \n timp ce acela[i Klimt tip`rit altele, "Arta simplit`]ii". C`r]ile pe h\rtie
pe o e[arf` sau pe o can` devine un kitsch. simplific` sau complic` via]a?
Mare mirare a fost pentru mine, obi[nuit` Depinde foarte mult de "cum ai
cu copertele sobre ale enciclopediilor pe apucat". S` cite[ti, desigur, sau s` publici.
care le lucram sau cu copertele posace ale Pentru noi, cartea tip`rit` se afl` \n
c`r]ilor din Romnia acelui timp, s` v`d prelungirea m\inii, \n timp ce tableta se afl`
acea demonstra]ie de concepere a unei \ntotdeauna \n m\na altora.
coperte plec\nd de la o oper` de art`. Exclusiv c`r]i \n format de h\rtie?
Nu pot s` spun c` am sim]it sau c` Nu e ceva aproape nebunesc s` faci un
am v`zut, nu, dar sigur m-am \ntrebat cum asemenea pariu acum c\nd tot mai mult e
o fi s` editezi o asemenea carte, cu o "online", "virtual" [.a.m.d.?
asemenea copert`? {i cum ar trebui s` fie Nu e un pariu, e un mod de via]`.
o asemenea editur`? P`rea ceva ce categoric Cu toat` recuno[tin]a pentru izb\nzile
apar]inea altei lumi, un spectacol editorial tehnologiei informatice, de care ne folosim
la care mi-ar fi pl`cut enorm s` asist, dintr-o din plin \n toate etapele editoriale, de la
loj` mic`, de la etaj, f`r` s` m` g\ndesc manuscrisele electronice pe care le primim
nicio clip` c` a[ putea s` m` apropii de pe cale electronic` de la marile case
scen`. {i tot atunci, \ntr-o cofet`rie din editoriale din lumea larg` \n doar c\teva
Viena, am primit, al`turi de o cafea minute de c\nd le cerem, la machetare, reciclat` de [apte ori, p`str\ndu-[i perfect Cea mai bun` h\rtie din lume, \n cele
minunat`, o sticl` mic` [i cochet` de ap` prelucrare de imagine, pre press [i trimiterea caracteristicile. Se cheam` Cocoon [i este mai \ndr`zne]e combina]ii. H\rtie care vine
mineral` cu etichet` Hundertwasser. Altfel materialelor \n tipografe. Apoi, stop. De distribuit` \n Romnia de Antalis. din Sco]ia, Fran]a, Italia, Japonia, pentru
spus, o doz` de art` efervescent`, pe care acolo lu`m c`r]ile-obiect care ajung la Specialista lor \n creative paper \]i poate care trebuie s` a[tep]i c\teva s`pt`m\ni s`
o vezi, o sim]i [i o po]i lua cu tine. cititori prin intermediul libr`riilor clasice. vorbi ore \n [ir despre virtu]ile [i pedanteriile fie adus`, cu aceea[i ner`bdare ca pe Mo[
Cum ai decupat portofoliul Baroque Dar [i prin mediul online! fiec`rui tip de h\rtie, pe care tu, ca editor, Cr`ciun. Dar se mai poate urca o treapt`,
Books and Arts? Cum era la \nceput The E loc pentru at\t de multe c`r]i pe ar trebui s` \l folose[ti m`car o dat` \n via]`. \ntotdeauna Am v`zut un documentar
Big Picture? h\rtie pe pia]a de carte romneasc`? Exist` h\rtie colorat` \n mas`, h\rtie cu fibr` britanic despre un mare pasionat [i specialist
|nceputul a venit at\t de nea[teptat, Da, \ntotdeauna va fi loc pentru c`r]ile de bambus, cu fibr` de bumbac, de m`tase, \n ale artei tipografice, care cu mult` migal`
\nc\t pot spune c` \n afar` de un strop de bune, tip`rite pe h\rtie bun`. Rafinamentul cu timbru de ap` [i ame]itor de multe alte [i trud` a reprodus fidel condi]iile \n care
speran]` [i o mare de nebunie nu a existat se simte, se \nva]`, se educ` [i se las` combina]ii. Atunci c\nd grafica ne permite, a fost tip`rit` Biblia lui Gutenberg: utilajul
nimic altceva. A, desigur, al`turi de mo[tenire. tip`rim coperta aceleia[i c`r]i pe carton tipografic, din lemnul [i metalul timpului,
experien]a a sute [i sute de titluri publicate, H\rtia pentru c`r]i o elegie? Numai colorat \n mas` de diferite culori, astfel \nc\t zincurile, h\rtia, miniaturile, cerneala [i
dintre care doar c\teva adorate. at\t? Nu cumva e [i va fi [i mai mult dec\t s` \]i po]i alege exemplarul preferat. Noi procedeele de imprimare. Totul, intact. {i
S-a modificat aceast` proiec]ie ini]ial` at\t? Ce secrete uitate, ignorate, aproape am putea spune c` \nt\lnirea cu Antalis ne-a bucuria din momentul tip`ririi primei pagini
\n mod substan]ial p\n` acum? anulate prin banalizare sunt de reamintit schimbat via]a, \i trimitem un g\nd bun \n cred c` a fost la fel de mare ca \n 1455.
Proiec]ia ini]ial` a plecat de la ideea despre aceast` protectoare formidabil` a fiecare zi [i am ini]iat [i o nou` tendin]` Ce d` h\rtia c`r]ilor [i, indirect,
acelor titluri adorate, de la ideea de carte- c`r]ilor care este h\rtia? \n pia]a de carte, care se cheam` beneficiarilor acestora [i nimeni altcineva
obiect de art`, care \ncearc` s` picure Noi am publicat o carte care se EcoBaroque. Am tip`rit de cur\nd o carte nu poate da a[a ceva?
bucurie cu discre]ie, ironie [i imagina]ie. cheam` H\rtia, o elegie. Un regal pentru minunat`, Culorile [i via]a lor secret`, [i Gra]ie, putere [i autenticitate. Senza]ia
Nu a[ putea spune c` s-a modificat, ci doar regina istoriei. Este o carte-manifest, care trebuie s` spun c` aceast` h\rtie red` perfect c` opera de art` a fost desenat` pe fiecare
c` a ajuns s` aib` personalitate, deoarece \ncepe cu un simplu exerci]iu: s` ne [i cea mai preten]ioas` cromatic`, desigur copert` \n parte, pentru fiecare cititor \n
am reu[it s` cre`m o ni[` de haute-cou- imagin`m, doar pentru o clip`, c` toat` h\rtia dac` intr` \n joc [i o tipografie performant` parte.
ture editorial. Am plecat de la convingerea ar disp`rea. Am pierde oare ceva? Am cum este Monitorul Oficial. Dac` ar fi s` stai pe o insul` pustie
c` nu e important s` faci lucruri neobi[nuite, pierde totul! C`r]i, scrisori, jurnale, cecuri Cineva un respectabil profesor mai mult timp (alege tu c\t anume!), ce ai
ci lucruri obi[nuite \ntr-un mod neobi[nuit, [i formulare bancare, c`r]i de vizit`, ie[ean mi-a spus c`, \n bun` m`sur`, h\rtia alege s` iei (presupun\nd c` ai putea s`
cum spune un \n]elept japonez. Lucr`m cu certificate de na[tere [i de mariaj, timbre, folosit` acum, [i de altfel \n ultimii zeci alegi): c\teva c`r]i \n format clasic, de h\rtie
cei mai buni graficieni din Romnia care confeti, cupoane de reducere, glaspapir, de ani, pentru a face c`r]i e mult mai fragil`, sau un stick pe care ar putea intra o bibliotec`
desigur sunt foarte diferi]i \ntre ei, dar bilete, pache]ele de ceai, [erve]ele, evantaie, deci mai nesigur`, dec\t cea folosit` \n electronic` \ntreag`?
\mpreun` formeaz` o subtil` galerie de art`, pa[apoarte, h\rte igienic` [i c\te [i mai c\te. scopuri similare acum 500 de ani. Ce este O, s` fim serio[i! Ce s` faci cu stick-
galeria Baroque Books & Arts [i cu cele Secretele h\rtiei sunt multe, am folosit h\rtie de spus \n aceast` privin]`? ul pe o insul` pustie? De unde net, de unde
mai mari case editoriale din lume, tip`rim lucrat` manual cu inserturi de petale de {i h\rtia se aliniaz` supus epocii pe- priz`? Bun, hai s` zicem c` ar fi. Dar insula
la cea mai performant` tipografie, pe cele flori, de iarb` [i de timbre vechi, dar [i repede-\nainte tr`ite de noi, desigur sub fiind pustie, nu ar trebui s` \]i iei [i un stick
mai fine materiale. h\rtie care se fabric` numai din copaci care semnul lui merge-[i-a[a. Salvarea este indi- cu m\ncare, pe care ar putea intra imagini
C`ut`m \ntotdeauna imperfec]iunea au fost planta]i special pentru a fi t`ia]i. vidual`, exist` oferte generoase, cu pre] pe din toate restaurantele P`m\ntului? Un
studiat`, c\t mai departe de perfec]iunea Dintr-un adev`rat respect pentru mediu. m`sur`, dar important este c` exist`. Iar pre]ul adev`rat e-festin!
mecanic`, \ntr-un elitism onest guvernat Sau h\rtie reciclat` 100%, cotat` e dat uit`rii, \n timp ce renumele r`m\ne.
de [armul firescului. Adic` [ic & [ui, cum interna]ional cu cinci stele, care este alb`, Ce h\rtie le dai c`r]ilor tale? Ce h\rtie Interviu realizat de
spune un foarte drag prieten al nostru. Iar nu are \n`lbitori, nici adeziv, [i poate fi ai vrea s` le dai c`r]ilor tale? CRISTIAN P~TR~{CONIU
orizont
29
DUPLEX
duplex

PRESUPUNERI PENTRU
TR~D~TOARE PRIVITORII CU
CRISTINA CHEVERE{AN
Nume de referin]` al postmodernismului
TIMP {I
ADINA BAYA
TIHN~
de limb` englez`, autor prolific al ultimei
jum`t`]i de veac, favorit al criticii [i publicului V-a]i uitat \n ultima vreme la afi[ele
pentru scriitura elegant` din romane, expuse de cinematografele din ora[? Oferta
povestiri, eseuri, omagiat \n trei decenii pare variat`. Sau, mai degrab`, \[i ascunde
succesive prin prezen]a pe lista scurt` a
premiului Booker cu deja 'canonizatele' abil monotonia genurilor. Filme cu asasini,
Papagalul lui Flaubert (1984), Anglia, Anglia spioni [i terori[ti, distopii despre sfr[itul
(1998), Arthur [i George (2005), Julian lumii [i horror-uri dup` c`r]i de Stephen
Barnes \[i adjudeca prestigioasa distinc]ie King, cte o dram` romantic` de epoc` sau
britanic` \n 2011, cu Sentimentul unui sfr[it. cte o comedie groas`, pierdute \ntre aven-
La grani]a fluid` dintre nuvel` [i roman, cele
turi SF [i anima]ii pentru copii. Aproape
mai pu]in de o sut` cincizeci de pagini
prezint` cititorului un protagonist \mb`trnit, toate trateaz` \n ritm alert pove[ti pline de
resemnat cu alegerile-i mereu precaute [i \ntmpl`ri ie[ite din comun, feliate previzi-
via]a comun` aleas` \n ciuda aspira]iilor bil, structurate pentru a r`spunde unei capa-
teribilist-intelectuale din tinere]e, a[ezat \n cit`]i relativ reduse de \n]elegere [i aten]ie.
rutina carier`-familie-divor] comod-pensie.
n peisajul acestei oferte cine-
Con[tient de apropierea finalului unui traseu
personal departe de extraordinarul pe care
nu d` semne s` [i-l fi dorit, Tony Webster
mediteaz` [i rememoreaz` \n cele dou` p`r]i
ale confesiunii construite la intersec]ia dintre
| matografice, ultima ecraniza-
rea a unui roman de Julian Barnes
pare nelalocul ei. The Sense of an Ending
(2017) nu are un nucleu narativ care se
thriller psihologic, dram` identitar`, fresc` dezv`luie rapid, explicit, [i nu cultiv`
social` ce opune teoretica ([i adeseori
frustranta) libertate a anilor '60-'70 unei suspansul. Nu con]ine personaje tinere,
contemporaneit`]i gr`bite, pragmatice, frumoase dup` standarde hollywoodiene, relativ monoton [i previzibil al personajului
depersonalizate. cu danturi impecabile, angajate (eventual) principal n`v`le[te un episod din
rin suprapunerea imaginilor [i

P perpetua oscilare \ntre vrstele


min]ii [i trupului, Sentimentul
unui sfr[it se \nvrte \n jurul axei unei intrigi
mental [i emo]ional, f`r` a privi dincolo de
aparen]e, a descifra, \n]elege, ajuta (m`car!)
pe cei dragi.
\n salvarea lumii de la apocalips`. {i nu
este, \n niciun caz, conceput pentru a
r`spunde a[tept`rilor [i capacit`]ii de a
stabili leg`turi cauzale a unei audien]e aflate
adolescen]a trzie. O iubire suspendat` \n
timp, un triunghi amoros aproape uitat, ni[te
amintiri \ndesate \ntr-o cutie pr`fuit` [i
ascunse undeva. Decizii luate atunci \n
pline de suspans. Adev`rata miz`, \ns`, e Dens, metatextual, ludic \n seriozitatea
explorarea emo]iilor ce se formeaz`, cresc, [i profunzimea sa, micul op al lui Barnes \n (pre)pubertate. The Sense of an Ending grab`, cu impact nea[teptat. E o poveste
se transform` odat` cu vrsta, [i a rela]iei jongleaz` cu ipotezele [i reminiscen]ele, \[i anun]` inten]iile [i stabile[te destul de simpl`, nespectaculoas`, f`r` efectele
protagonistului cu propriile amintiri [i preju- ilustrnd felul \n care memoria, arma prin- clar publicul ]intit ca fiind unul matur \nc` speciale, \n care pendularea \ntre prezent
dec`]i, cu renun]`rile, exager`rile, e[ecurile cipal` ([i temporar`) \mpotriva dispari]iei de la primele replici, rostite din off de actorul [i episoade dintr-un trecut \ndep`rtat, lipsite
[i presupunerile tr`d`toare ce i-au modelat sinelui [i a coordonatelor sale, \n[al`, hr`ne[te
traiectoria [i convingerile \n moduri pe care iluzii, \mbrac` realit`]i \n haine convenabile din rolul principal, Jim Broadbent: "Cnd de un final clar, se \ntmpl` firesc.
e[ti tn`r, vrei ca emo]iile pe care le sim]i ctualmente divor]at [i ducnd
epifaniile trzii le pun \n noi perspective.
Totul porne[te de la coordonatele tipice ale
vie]ii de licean: o trup` de patru prieteni cu
\nclina]ii filosofice [i u[oara infatuare menit`
s` le creeze o aur` superior-misterioas` [i
sau potrivite \nclina]iilor fire[ti ale naturii
noastre, ne face adesea incapabili de a
p`trunde \n universul interior al celuilalt.
Despre supravie]uire, iertare, auto-conservare
[i auto-mistificare, pierderi ireparabile [i
s` fie la fel ca cele despre care ai citit \n
c`r]i. Vrei s` \]i r`v`[easc` via]a, s` creeze
[i s` defineasc` o nou` realitate. Mai trziu,
A o existen]` rutinat`, ferit` de
intruziuni [i de posibile [ocuri
emo]ionale, Tony Webster prime[te \ntr-
rela]ia senzual-cenzurat` a lui Tony cu dezam`giri mute vorbe[te Sentimentul unui vrei ca ele s` aib` un rol mai domol, un o zi un plic prin po[t`, legat prin fire
Veronica, o enigm` pentru copilandrul de sfr[it, trecnd dincolo de rezolvarea unui efect mai practic: s` \]i sus]in` via]a, a[a invizibile de o poveste din tinere]e,
atunci. Arta lui Barnes rezid` \n \ns`[i lipsa mister \ntru lini[tirea avizilor de r`spunsuri cum ea a evoluat. S` \]i comunice c` totul nevizitat` de decenii. Capabil s` interpreteze
de credibilitate a unui narator implicat, imediate. Paragrafe memorabile [i \ntreb`ri e \n ordine". o palet` extrem de larg` de personaje, de
dominat de tr`iri contradictorii ce-i afecteaz` retorice p`trund delicat, dar f`r` menaja- |n spiritul romanului din care e inspirat, la roluri anecdotice \n Harry Potter, Bandele
judecata [i reac]iile, condus de ideile mente, \n inima dilemelor universal valabile
preconcepute pe care lipsa de experien]` le The Sense of an Ending dezvolt` o poveste din New York (Gangs of New York) sau
(nu m-au convins teoriile 'britanicit`]ii' emble-
poate \nr`d`cina \ntr-o con[tiin]` \n formare. matice a textului), lansnd provoc`ri legate \n pas lent, care cere aten]ie [i implicare \n serialul Urzeala tronurilor (Game of
Cartea folose[te un pretext detectivistic: de auto-definirea uman`, dar [i de rostul emo]ional` din partea privitorului, f`r` a Thrones), la roluri ceva mai ample \n Iris,
zeci de ani mai trziu, Tony e anun]at c` a scriiturii ca modalitate de conservare [i trans- produce frisoane sau riscuri pentru cardiaci. despre via]a scriitoarei Iris Murdoch, sau
mo[tenit de la mama fostei prietene o sum` mitere a istoriei mici [i/sau mari. E povestea personal` a lui Tony Webster \n Moulin Rouge, Jim Broadbent este o
de bani [i jurnalul lui Adrian Finn, eloc facil` \n ciuda dimensiu-
adolescentul genialoid al clasei, idol al
amicilor, ulterior bursier la Cambridge, iubit
declarat al aceleia[i Veronica [i, \n cele din
urm`, sinuciga[. |nc` fascinat de \ndelungile
D nilor, povestea impecabil
controlat` de Barnes, cu un stil
[i o elaborare a frazei ce te \mbie la recitire
(Jim Broadbent), proprietarul sexagenar al
unui mic magazin (prea pu]in frecventat)
de aparate foto Leica la mna a doua. Aerul
figur` cunoscut` \n filme f`cute pe ambele
maluri ale Atlanticului. Dar care \[i asum`
rar roluri principale. |n filmul de fa]` el
[i (re)citare cvasi-obsesive, \mbin` lirismul anacronic al camerelor cu film \n era aduce la via]` un personaj singuratic, dar
dezbateri timpurii despre istorie [i m`rturie, cu un realism dulce-am`rui, servind punerea fotografiei digitale f`cute prioritar cu nu depresiv, uneori moroc`nos [i rece, dar
criz` [i cunoa[tere, literatur` [i interpretare, \n discu]ie a validit`]ii adev`rurilor' perso- telefonul mobil se asorteaz` perfect cu cel nu deta[at, capabil s` vad` fa]a amuzant`
inevitabil resentimentar \n urma rela]iei nale, a m`rturiilor' \nc`rcate de reziduuri
amoroase a apropia]ilor, Tony porne[te, ale experien]ei private. Dac` pu]inele fapte' al personajului central. Filmul \ncepe a lucrurilor chiar [i cnd e pus \n cele mai
intrigat, pe urmele \nsemn`rilor care, de[i par banale, chiar triviale \n evolu]ia tragi- ar`tndu-ne una dintre dimine]ile lui pu]in confortabile situa]ii.
teoretic ([i nea[teptat) \i revin, nu vor ajunge comic`, ecourile [i dedesubturile lor obi[nuite, consumate \ntre cititul ziarului Nerecomandat spectatorului gr`bit,
\n posesia lui. Re\ntlnirea cu Veronica la demonstreaz` practica imposibilitate a (pe suport de hrtie!) [i b`utul cafelei cu neatent, lipsit de r`bdare, devorator de
vrsta senectu]ii d` peste cap nu doar incontestabilului'. Prin[i \n nesfr[itele muzic` clasic` \n fundal. F`r` [tiri parcurse suspans [i emo]ii la minut, [i nici celui care
certitudinile personajului-narator, ci [i pe capcane ale versiunilor de evenimente ce
cele ale cititorului indus \n eroarea acestuia modeleaz` structuri interioare [i r`spunsuri \n diagonal` pe smartphone sau tablet`, ci \[i verific` obsesiv smartphone-ul \n timpul
de volutele, gafele, argumentele nefondate instinctive ori presupus ra]ionale, scriitori, parcurgnd sau subliniind pe \ndelete vizion`rii, The Sense of an Ending pare
[i subiectivitatea inerent` persoanei \nti. cititori, simpli indivizi ai momentului sunt articole ample de ziar. un film rupt din alte vremuri. Care poate
Descoperirile tardive, revela]iile de ultim provoca]i la a-[i regndi priorit`]ile [i ideile The Sense of an Ending dezv`luie plictise[te uneori, dar ofer` mici bucurii
moment, regretele aferente construiesc teza prefabricate, la a se redescoperi \n perspectiv` buc`]i din via]a lui Tony Webster, f`cndu- nea[teptate iubitorilor prozei lui Julian
sf[ietoare a c`r]ii: suntem victimele [i retrospectiv`, la a accepta c` impresiile
propriilor limit`ri, cunoa[tem insuficient, dar ne p`rta[i la mici revela]ii cotidiene, la Barnes [i privitorilor cu timp [i tihn` pentru
nu sunt sentin]e, iar memoria, teoretic fidel`,
judec`m excesiv, tr`im \n virtutea supozi]iilor se poate dovedi, la rndu-i, un mecanism redescoperirea unor cotloane suflete[ti a observa cu aten]ie micile schimb`ri aparent
ce ne satisfac modelul ideatic, comporta- al distorsion`rii [i interpret`rii. neexplorate de decenii. Peste prezentul ne\nsemnate ale lumii din jur.
orizont
30
NARRENTURM
narrenturm

E COOL!
DANA CHETRINESCU
Interven]ie medical` extrem` \ntr-un se]ea \mblnze[te orice mnie", dar pn` [i
spital din China: un pacient cu dureri de urechi Shakespeare a fost convins c` frumuse]ea
a fost operat pentru a i se extrage din trompa este cum nu se poate mai relativ`, aflndu-
lui Eustache o [oprl` f`r` coad`1. Chinezul se numai "\n ochii privitorului".
a sc`pat teaf`r dup` ce medicii au anesteziat Ct de relativ` este frumuse]ea observ`m
nu omul, ci animalul, pentru a minimiza cu ochiul liber dac` studiem cum s-au schim-
ravagiile pe care acesta din urm` le-ar fi putut bat idealurile de frumuse]e att feminin`,
provoca. ct [i masculin` de-a lungul timpului. For-
Cnd se aduce vorba de catastrofe mele feminine pline, dar gra]ioase \n Antichi-
\nregistrate \n sala de opera]ie, cel mai bun tatea greco-latin` se acoper` discret [i tern
exemplu nu vine din China, ci din Marea \n Evul Mediu cre[tin, apoi se descoper`
Britanie, unde se realizeaz` un reality show ginga[ \n Rena[tere, se dezl`n]uie \n baroc
de mare succes, filmat \ntre zidurile celebrului [i se acoper` din nou, \ncuindu-se \n chingile
spital Chelsea and Westminster. Dezastre sufocante ale corsetului, \n secolul al XIX-
ale chirurgiei plastice spune povestea tuturor lea. |n vremea noastr`, o via]` \ntreag` petre-
interven]iilor estetice care au mers foarte cut` \n sala de fitness nu este de-ajuns pentru
prost [i a eforturilor concertate ale unor noi a ob]ine [i p`stra formele desenate ale unei
echipe de medici pentru a redresa r`ul gata Barbie. Androginismul, sl`biciunea extrem`, Sorin Vreme, Caravela portughez`
f`cut. Ce-i drept, \ntre [oprla chinezeasc` chiar boln`vicioas` (ob]inut`, la multe din
aterizat` accidental \n ureche [i stric`ciunile
chirurgiei plastice exist` mai multe deosebiri
celebrit`]ile tulbura]ilor ani 90, prin consumul
de droguri) ajung standard imbatabil de {OP|RLA DIN URECHE
dect asem`n`ri. Totu[i, aceast` compara]ie
este prima care \mi vine \n minte, urm`rirea
frumuse]e, un aspect att de \ndelung dezb`tut
de feminism, \nct pn` [i feministele s-au CIPRIAN V~LCAN
documentarului britanic neputndu-mi de fel s`turat de el. "Un b`rbat care a mers la un spital din China cu dureri severe de ureche a suferit
satisface o curiozitate simpl`: de ce, cnd Unul din cele mai mari bestseller-uri
o interven]ie \n urma c`reia i s-a scos o [oprl` Gecko din organul auditiv, potrivit
se \ntmpl` tot timpul accidente dintre cele ale anilor 60 \n lumea anglofon` a fost Mistica
mai stupide, ar vrea unii oameni s`-[i arunce feminin`3, o carte semnat` de feminista Betty Huffington Post. Pacientul chinez a mers mar]i diminea]a la Spitalul Universitar Jinan
de bun` voie trupul \n minile chirurgilor? Friedan, \n care aceasta denun]a presiunea dup` ce a sim]it ceva mi[cndu-i-se \n ureche. Medicii au descoperit o mic` [oprl`
u am, desigur, un r`spuns pe care societatea [i mai ales mass media o Gecko \n canalul auditiv al b`rbatului. Ace[tia au anesteziat reptila pentru a o preveni

N [tiin]ific la aceast` dilem`, dar


unul cultural nu-mi scap`. |n
exercit` asupra femeii, c`reia i se cere
imposibilul att fizic, ct [i emo]ional [i pe
din a intra mai ad\nc \n capul pacientului. Aparent, potrivit unui site local, [oprlei
extrase \i lipsea coada" (Hotnews, 19 august 2017).
ovestea \mp`ratului Chongzhen e o poveste trist`, la fel ca povestea tuturor
Istoria frumuse]ii2, Umberto Eco arat` din
capul locului c` frumuse]ea, binele, virtutea
[i orice pornire \n`l]`toare sunt surori.
Frumosul, zice el, merge dincolo de fizic.
plan familial, aruncnd-o \n cea mai profund`
nefericire. Pentru a nu-l l`sa nici pe b`rbat,
totu[i, de partea favoriza]ilor, studii recente
arat` cum idealurile de frumuse]e mascu-
P acelora care urc` prea devreme pe tron. Al cincilea fiu al \mp`ratului Taichang
[i al concubinei Liu, [i-a pierdut mama la v\rsta de patru ani, ea fiind ucis`
din motive r`mase necunoscute la ordinul \mp`ratului. Aceast` dispari]ie prematur`
O ac]iune plin` de bun`tate, un sacrificu eroic, lin` s-au schimbat [i ele dramatic \n ultimi pare s`-l fi marcat pentru totdeauna, tranform\ndu-l \ntr-o persoan` foarte precaut` [i
un tort gustos, toate acestea sunt la fel de ani, fapt palpabil mai ales \n cantit`]ile extrem de b`nuitoare, capabil` s` m\nuiasc` cu mare abilitate eschiva [i tehnicile camufl`rii.
frumoase precum talia celui mai bine cotat enorme de cosmetice pe care domnii se simt Crescut de alte concubine [i obi[nuit cu climatul de suspiciune generalizat` de la
top model al momentului. |n fond, spune nevoi]i s` le consume, pe o pia]` care se curtea imperial`, a \n]eles rolul nefast jucat de eunuci [i a \ncercat s` se p`streze departe
Eco, "vorbim despre Frumuse]e ori de cte pare c` a crescut cu 70% ast`zi, fa]` de 20124. de intrigile ]esute de ace[tia at\t \n timpul domniei tat`lui s`u, c\t [i \n vremea domniei
ori ne bucur`m de ceva pentru simplul fapt Noroc, \ns`, c` metrosexualul de mai ieri-
fratelui s`u mai mare, \mp`ratul Tianqi, pretinz\nd constant c` era bolnav. De \ndat`
c` acesta exist`, indiferent dac` acel lucru alalt`ieri, care se rev`rsa de pe toate peliculele
ce a ajuns pe tron, la v\rsta de 16 ani, s-a str`duit s` limiteze puterea eunucilor, s`
se afl` sau nu \n posesia noastr`" (p.8). hollywoodiene, spilcuit [i asortat, a fost prompt
|n aceste condi]ii, nu este de mirare c` \nlocuit de lumbersexual literal, omul care elimine corup]ia [i s` aduc` la curte sfetnici cu o bun` reputa]ie. Generoasele lui inten]ii
to]i dorim s` ne plas`m ct mai aproape de seam`n` cu t`ietorul de lemne. Pas`mite, au fost \ns` insuficiente din pricina conjunc]iei unor factori nefavorabili: apari]ia unor
frumuse]e, chiar for]nd natura pentru a atinge acesta are barb` [i chic` neregulamentar`, condi]ii meteorologice neprielnice care au dus la distrugerea recoltelor vreme de mai
aceast` performan]`. Dac` nu putem fi mai iar sticla de after shave r`mne intact` acas` mul]i ani [i la declan[area unor puternice revolte ale ]`ranilor \nfometa]i, atacurile triburilor
altrui[ti, mai curajo[i [i mai morali, pentru cnd omul porne[te cu drujba prin p`dure. manciuriene unificate, ne\ncrederea instalat` \n r\ndurile armatei din pricina execut`rii
c` toate acestea ar presupune mi[c`ri tecto- Azi, \n plin postmodernism, toate canoanele celebrului general Yuan Chonghuan.
nice de caracter imposibil de cuantificat, cel se amestec`, a[a c` nici femeia slab` nu mai oate acestea au dus la degradarea accelerat` a situa]iei din interiorul imperiului,
pu]in s` pl`tim bani grei pentru a fi mai slabi,
mai \ntineri]i, mai ochio[i sau mai \mbujora]i.
Emisiunea britanic` ne arat`, \ns`, c` natura
\[i poate lua revan[a, refuzndu-ne buzele
e ce-a fost, nici b`rbatul cu tr`s`turi preferabil
caucaziene nu ne mai d` pe spate. Conform
aceluia[i studiu citat mai sus, idealurile de
frumuse]e sunt \ntr-o perfect` dev`lm`[ie:
T armatele chineze fiind \nfr\nte at\t de ]`ranii revolta]i condu[i de Li Zicheng,
c\t [i de trupele manciuriene. Asediat la Beijing, sim]indu-se abandonat de
cei apropia]i [i fiind \nconjurat din toate p`r]ile de du[mani, Chongzhen, ultimul \mp`rat
al dinastiei Ming, a \n]eles c` a pierdut mandatul celest. Pentru a nu suporta umilin]ele
ca zmeura sau nasul crn pe care le vis`m la femei se poart` dimensiunile variabile, iar unei captivit`]i ru[inoase, i-a poruncit \mp`r`tesei s` se sinucid`, [i-a \njunghiar concubina
cu ardoare [i dndu-ne, \n schimb, cu concur- la b`rba]i ajunge la mare c`utare metisajul. principal`, a \njunghiat-o pe cea mai mare dintre fiicele sale, i-a t`iat m\na st\ng` fiicei
sul unor doctori mai pu]in iscusi]i, ni[te Femeie cnd slab` ca o scndur`, cnd cu sale mai mici, Prin]esa Chingping, crez\nd c` a reu[it s` o ucid` [i pe ea, iar celor trei
excrescen]e care s-ar \ncadra mai bine \n forme bine conturate, \ntlne[te b`rbat cnd
fii le-a cerut s` fug` spre vestul Chinei.
estetica urtului. Ceea ce, dincolo de posi- arian, dar bronzat ca un indian, cnd negru
bilele acuza]ii de malpraxis, se \nscrie \n cu freza oxigenat`. |n diminea]a de 25 aprilie 1644, a pornit \mpreun` cu singurul eunuc r`mas fidel
logica necru]`toare a culturii nu spunea a chinezi, idealul de frumuse]e spre o colin` artificial` din nordul palatului s`u. P`trunz\nd \n Pavilionul imperial al
doar Baudelaire \nsu[i c` frumosul este ceva
cum nu se poate mai bizar, a[adar nu \ntru
totul discordant fa]` de grotesc, caricatural
L impune picioare mici [i ochi mari.
Aproape 50% din opera]iile este-
tice care se fac ast`zi \n China vizeaz` blefaro-
p`l`riilor [i curelelor, a scris c\teva r\nduri r`mase celebre pe m\neca st\ng` a hainei pe
care o purta : "Slab din fire [i \nzestrat cu prea pu]in` virtute, am jignit Cerul. Rebelii
au pus m\na pe capital` din pricina tr`d`rii mini[trilor mei. Ru[inat peste m`sur` s` m`
prezint astfel \n fa]a st`mo[ilor, am hot`r\t s` mor. |mi scot \nsemnele imperiale, las
sau monstruos? plastia, adic` ob]inerea unei pleoape duble,
Dac` cit`m [i \n]elepciunea popular`, ca la europeni5. Din nefericire pentru chinezul p`rul \n dezordine s`-mi acopere fa]a fie ca rebelii s`-mi fac` trupul buc`]i, dar s` nu
att cea autohton`, ct [i una, s` zicem, nostru de la \nceputul pove[tii, idealurile de fac` r`u poporului meu!". Apoi, s-a sp\nzurat de creanga unui cedru, iar Wang Zheng
universal`, vedem c` cel hot`rt s`-[i fac` frumuse]e ale ]`rii sale nu au nicio treab` En,credinciosul s`u eunuc, a f`cut la fel.
o opera]ie estetic` mai bine s-ar gndi de cu urechile. Altminteri, omul diseca dou` Trupul i-a fost g`sit de Li Zicheng, [eful rebelilor, care a poruncit ca el s` se bucure
dou` ori [i ar citi un dic]ionar de proverbe. [oprle dintr-o lovitur`, devenind frumos de toate onorurile cuvenite unui \mp`rat, fiind \ngropat \ntr-un sicriu f`cut din lemn de
Pentru c`, \n perfec]iunea exterioar` \n]eleptul [i dezirabil pe gratis, direct din camera de chiparos [i din aur, al`turi de ceilal]i membri ai dinastiei Ming. |ns` Li Zicheng n-a
de nu s-ar \ncrede mai grozav ar fi ("Cu ct urgen]`. r`mas prea mult pe tron, c`ci manciurienii au cucerit imperiul \ntemeind dinastia Qing.
e mai frumos un trandafir, cu att are ]epi ______________ Primul \mp`rat al noii dinastii a hot`r\t ca, drept omagiu pentru noble]ea lui Chongzhen,
mai lungi"). Frumuse]ea este, desigur, trec`- 1 Hotnews, 19 august 2017.
crengile cedrului de care se sp\nzurase s` fie puse \n lan]uri ca o form` de pedeaps`
toare ("De frumuse]e te saturi \n 40 de zile, 2 Umberto Eco, Istoria frumuse]ii,
de caracter frumos nici \n 40 de ani") [i Bucure[ti, Rao, 2012. pentru arborele socotit regicid. |ns` cedrul a supravie]uit cu bine acestei pedepse, ba a
singur`, ne\nso]it` de ceva mai consistent, 3 Betty Friedan, The Feminine Mysti- reu[it s` supravie]uiasc` [i c`derii dinastiei Qing. Cei care merg ast`zi la Beijing pot
ea nu poate fi niciodat` socotit` o calitate que, W.W. Norton 2013. s`-l vad` \n parcul Jinshan din Ora[ul interzis. Se spune c` \n apropierea lui poate fi
esen]ial` ("Frumuse]ea \nso]it` de virtute este 4 Buzz Feed Video, 18 martie 2015. v`zut` mereu o [op\rl` f`r` coad`, despre care unii cred c` ar fi prin]esa r`mas` cu o
perfec]iune"). Nu neg`m faptul c` "frumu- 5 The Circular, 2 februarie 2014. singur` m\n`, Prin]esa Changping.
orizont
31
www.revistaorizont.ro
DOWNLOAD
download

CRONICA M~RUNT~
ANEMONE POPESCU
TUR DE ORIZONT Un text dulce-amar scrie Adrian Alui condescenden]`, dup` care se ascunde, nu
Citim admirabilul volum realizat de Ioana Diaconescu, Marin Preda. Un portret Gheorghe \n rubrica sa din revista Expres rareori, un dispre] des`vr[it..
Cultural (nr.6). Titlul "O carte pe jum`tate Salut-salut! De unde spuneai c` e[ti?
\n arhivele securit`]ii: "V` rug`m s` ne trimite]i date [i rela]ii despre Preda Joi]a [i bun`, e mai neatractiv` dec\t o carte proast`". A, din provincie Dezam`gire total` chiar
Ilinca Baltac, mama [i sora scriitorului Marin Preda, domiciliate \n comuna Sili[tea Scriitorul are [i trei metode prin care po]i [i dac` intrusul are argumente, ceva-ceva
Nou`, jude]ul Teleorman. Intereseaz` \n mod deosebit comentariile pe care cele dou` recunoa[te c`r]ile bune, metode ce par mai solide. |ns`, dac` privim cu realism spre
le fac \n leg`tur` cu Marin Preda, dac` acesta a mai venit \n ultima perioad` \n comuna infailibile [i musai de urmat. Iat`-le, una istoria literar`, cu mici, foarte mici excep]ii,
dup` alta, cu cifre arabe: 1. Metoda marile spirite ale literaturii na]ionale nu [i-
Sili[tea Nou`, caracterul discu]iilor ce le-a purtat, comportarea [i atitudinea avut` \n recunoa[terii valorii "din prima". Formulele au demonstrat valoarea [i for]a artistic`
aceste ocazii. Rezultatul verific`rilor v` rug`m s` fie trimise ct mai urgent posibil". s\nt pu]ine, dar clare: "o valoare cert`", "o domiciliate fiind \n vreun s`tuc uitat de lume,
Sau: "V` rug`m s` trimite]i date [i rela]ii privind pe numitul Mitev Vladimir [i fiica carte cu adev`rat valoroas` care se adaug`", de lumea literaturii. Abia dup` evadarea din
acestuia Elena (c`s`torit` cu scriitorul Marin Preda din Bucure[ti) domiciliat \n comuna "reconfirm` valoarea", "[i-a dep`[it valoarea respectivul spa]iu geografic Provincia
[i a[a recunoscut`" etc. La aceast` metod` de preferin]` "la Centru", autorului impor-
Ochiuri, Prahova. Intereseaz` cum sunt cunoscu]i cei mai de sus: antecedente, atitudine nici nu e nevoie de lectura c`r]ilor, a textelor, tant, sau ct de ct important, i-a fost
prezent`, comportare, concep]ii politice, dac` scriitorul Marin Preda viziteaz` familia valoarea este asigurat` de apropierea fizic` recunoscut` [i exploatat` valoarea (prin
Mitev, ce comentarii se fac pe seama acestui fapt". Ce min` de aur pentru istoricul (geografic`) de autor. 2. Metoda recunoa[terii cronici literare, prin participare la trguri
valorii "din a doua". Asta presupune lectura de carte etc.), adev`r care, altfel, r`mne la
literar documentele Securit`]ii!! De unde ar mai putea el s` afle ce fac, \n decembrie
c`r]ii, lucru care trebuie am\nat c\t mai mult. nivel de provincie."
1971, Joi]a Preda [i Ilinca Baldac? {i de unde s` mai afle ce-i cu familia Mitev, din Dac` reu[e[ti s` [i ui]i de cartea pus` deoparte,
comuna Ochiuri? A[a c` despre importanta comun` Izvin, mai important` dect pentru o lectur` \n tihn`, cu at\t mai bine, NEOBOSEALA {I VISELE
comuna Ochiuri, nu avem de unde s` afl`m: nu putem afla nimic nici despre Mihai valoarea se conserv` sigur ([i singur`) \ntre Actorul Constantin Chiriac, la finalul
coper]i. 3. Metoda recunoa[terii valorii unui amplu [i dens interviu acordat poetului
{ora, nici despre Octavian Vuia, nici despre Emilia Lungu Puhallo dect cu mari eforturi. absolute. E vorba de autorii clasiciza]i, pe Ion Cocora, pentru Luceaf`rul (nr. 8): "Cred
Cu eforturile obi[nuite ale celor care scriu istoria literaturii. Uneori acestea sunt ni[te care nu-i mai cite[te nimeni, dar care impun c` am fost ursit s` tr`iesc prin teatru [i pentru
noroco[i. Dac` au putut s` afle din comuna Izvin c` prin comuna Izvin doar prin simpla rostire a numelui. Replicile teatru, dar nu f`r` s` fiu oricnd capabil
Octavian Vuia \i m`rturise[te uimit lui Nicolae Stroescu-St\ni[oar` c`, \ntorcndu- s\nt de genul: A, Doina[! A, St`nescu! s` \nf`ptuiesc [i altceva. Ceea ce am realizat
A, Sorescu! A, Breban! A, }oiu! A, pn` acum, de altfel, implic` multiple zone:
se \n Romnia, la grani]` controlorul \i spune: dac` te cheam` Vuia,, po]i intra \n Banat B`l`i]`! A, D.R. Popescu! A, Buzura! academice, sociale, de cercetare, de ma-
f`r` pa[aport!! Numele "Vuia" ar fi att de popular \n Banat, \nct : "Familia mea se Se observ` c` "a"-ul r`m\ne constant, se nagement, de rela]ii interna]ionale. Toate
trage din Izvin, de lng` Timi[oara, \i spune Octavian Vuia, r`spndindu-se apoi \n tot modific` doar numele. () Cum recunosc astea fac \n credin]a mea corp comun cu
Banatul noi reprezentam ceva". {i, mai \ncolo: "Discutnd odat`, \ntr-o cafenea, cu eu o carte bun`? Prin metoda evit`rii celor teatrul. Nu voi avea deci de ce s` m`
proaste, pe care le recunosc imediat. Dup` victimizez ori lamentez c` voi fi lovit de
Mihai {ora, am constatat c` suntem originari din acela[i sat" (Octavian Vuia,, |ntlnire ce? Dup` miros, gust, culoare, dup` densitatea soart`. Paradoxal e faptul c` nu [tiu dac`
cu oameni [i idei. O carte gndit` de Nicolae Stroescu-St\ni[oar`, Editura Jurnalul literar, literelor, dup` titlu, dup` autor, dup` pozi]ia eu mi-am construit norocul sau norocul m-a
1995, p. 93). Numai ei s` fie din acela[i sat? Adic` din Izvin. Un mare num`r de cercet`tori, planetelor, dup` zodiac, dup` prognoza construit pe mine. Evident, nu t`ind frunze
meteo, dup` noroc !" la cini, ci cu munc`, cu transpira]ie, cu
de la Aurel Cosma la Nina Ceranu, arat` ct de important` a fost fixarea, la Izvin, a
seriozitate. Dac` stai [i te plngi,
primei noastre romanciere, Emilia Lungu Puhallo. E drept c` \n excep]ionalul s`u volum, PRO PROVINCIE miorl`indu-te [i smiorc`indu-te, nu rezolvi
Ardelencele, oper` de studiu de mare bravur` a arhivelor, o a[az` pe Emilia Lungu Despre "Soarta scriitorului din provincie" nimic. Nu e suficient s` te dai cu capul de
printre "ardelence". Nu f`r` a-[i \ncheia studiul consacrat primei romanciere astfel: scrie Dumitru Hurub` \n consistenta revist` pere]i, ci e nevoie s` [i ac]ionezi. {i teatrul
Conta (nr. 28) ce apare la Neam]. Cum suntem este \nainte de orice ac]iune. {i mai e [i
"Ioan Dimitrie Suciu [i dup` el mai to]i exege]ii b`n`]eni e atent ca Banatul literar
o revist` ce apare \n provincie, cum foarte gndire pozitiv`. ()
s` nu fie anexat Ardealului, a[a c`-[i ia m`suri \nc` din introducere, stabilind un marcaj mul]i scriitori tr`iesc \n provincie, cum eseul Nu am cum s` obosesc. Obose[te cel
de autonomie: |n trecutul nostru literar Banatul are o contribu]ie deosebit` de cea "vorbe[te" ne\ncrncenat despre o realitate mul]umit de sine, cel neimplicat, cel care
ardelean`, care \ns` n-a fost luat` \n seam`, fiind \ntotdeauna confundat` cu contribu]ia literar` romneasc`, red`m \nceputul s`u, a[teapt` para m`l`ia]`, plea[ca, nu cel care
cu recomandarea de a fi citit pn` la sfr[it. st` cu picioarele pe p`mnt [i dore[te s`
Ardealului. Nu vreau s` comit un abuz, Emilia e chiar la locul ei printre ardelencele D.Hurub`: "Este una ingrat` orice s-ar spune, mngie cu palmele cerul. Fellini a notat
de \nceput. Face cas` bun` cu Maria Suciu-Bosco, Maria Cioban, Viora din Bihor [.c.l." orict ar \ncerca s` \ndulceasc` lucrurile unii \ntr-o zi \n memoriile lui un lucru
Dar, s` ne \ntreb`m, a fost Maria Cioban la Izvin? A fost Maria Suciu-Bosco la sau al]ii. Scriitorii din provincie sunt un fel extraordinar: "Cred c` voi muri". Apropia]ii
Saraievo? S-au iubit dumnealor cu ofi]eri ai armatei imperiale? de armat` de crucia]i care asediaz` redutele s`i, [tiindu-l s`n`tos, s-au speriat [i i-au cerut
\n general inexpugnabile ale turnurilor de o explica]ie. R`spunsul a fost dezarmant:
Dar comuna Dalbo[e] nu ar putea atrage aten]ia mai mult dect comuna Ochiuri? filde[ \n care s`l`[luiesc, pe drept sau nu, "Nu mai visez noaptea." Da, `sta poate fi
Din comuna Dalbo[e] se trag Ion Budescu, Ion Marin Alm`jan, Nicolae Dolng`, Petru al]i scriitori care, deveni]i brusc mae[tri, un semn pe ct de nelini[titor, pe att de
Novac Dolng`, bine instala]i \n istoriile literaturii din Banat sau \n enciclopediile b`n`]ene. privesc spre ]inutul Provinciei cu o fals` fatal." (A.P.)
Mai pu]in bine instala]i dect cei patru din Dalbo[e], poetul [i criticul Ion Budescu,
prozatorul Ion Marin Alm`jan, poetul [i monograful Nicolae Dolng`, jurnalistul Petru
Novac Dolng` este poetul Ion Imbrescu, naufragiat pe extrema dreapt` [i mort \n ORI literar
ONT
pu[c`riile comuniste \n 1949. Dar comuna Belobre[ca? De Belobre[ca e legat` biografia Revist` a Uniunii Scriitorilor din Romnia
[i bibliografia a 12 scriitori de limb` srb` din Romnia, unii cu roluri importante \n
definirea rela]iilor romno-srbe, ca Slavomir Gvozdenovici [i Liubi]a Raichici. Marile Redactor - [ef: Mircea Mih`ie[
\ntlniri romno-srbe de la Moldova Nou` sau de la Belobre[ca, \ntmpinarea unor Redactor - [ef adjunct: Cornel Ungureanu
mari scriitori srbi [i romni la Belobre[ca ar putea fi simetrice unor \ntlniri romno- Secretar general de redac]ie: Adriana Babe]i
srbe la Pancevo sau la Vr[e]. Colectivul de redac]ie: Lucian Alexiu, Paul Eugen Banciu, Dorian
|n num`rul din august 2017 al revistei Convorbiri literare Ion Lascu se ocup` repede-
Branea, Cristina Chevere[an, Radu Pavel Gheo, Marius Lazurca,
repede \n articolul Banatul \n memoria secolului de literatura de limb` romn` din
Viorel Marineasa, Alina Radu, Robert {erban, Marcel Tolcea, Ciprian
Serbia. "De-a lungul celor [apte decenii, la conducerea mensualului Lumina s-au perindat
personalit`]i literare recunoscute, cele mai proeminente figuri fiind Vasko Popa, Radu
V`lcan, Daniel Vighi.
Flora [i Slavko Alm`jan, poe]i de anvergur` european`. Ceilal]i, Mihai Avramescu, Concep]ie grafic`: Alexandru Jakabhzi
Ion B`lan, Emil Filip, Aurel Gavrilov [i Ioan Baba nu s-au l`sat mai prejos". Nu s-a
l`sat mai prejos nici Ioan Baba. {i nici Ion Lascu. {i, pe o coloan` \ntreag`, omagii:
Design pagini revista: Sorin Stroe, Elisabeta Cionchin.
"Pe to]i \i \ntrece \ns` actualul redactor-[ef, Ioan Baba (1951) "noul orfevru". Scriitorii www.revistaorizont.ro e-mail revorizont@gmail.com
de limb` srb` din Romnia vor fi avnd vreun "nou orfevru"? Poate numitul Lascu REDAC}IA: TIMI{OARA, Pia]a Sf. Gheorghe nr. 3,
este? telefoane: 0256 29 48 93, 0256 29 48 95
Marc` \nregistrat`: M/00166
Tiparul executat la S.C. "TIM PRESS" S.A. TIMI{OARA ISSN 0030 560 X
Ilustra]iile din acest num`r reproduc lucr`ri
ABONAMENTELE SE FAC LA PO{TA ROMN~,
din albumul ART ENCOUNTERS 2017 POZI}IA 19364 DIN CATALOG
orizont
32
PROVENSALE
provensale

PAHARNIC LA
CHTEAUNEUF-DU-PAPE
IOAN T. MORAR
Acum, c` am spulberat orice urm` de mister chiar Nu l-a[ fi pomenit dac` nu ar fi avut o mare importan]`
din titlu, s` o iau pe \ndelete. S` v` spun istoria unei apropieri \n dezvoltarea micii localit`]i care [i-a luat numele dup`
de un loc minunat, istorie culmin\nd cu o mare onoare Castelul cel Nou Al Papei. Vizit\nd cet`]uia, a decis s` se
care mi s-a f`cut. Cei care nu [i-au dorit niciodat` un moment construiasc`, \n v\rful dealului, o re[edin]` de var`. De
de glorie s` ridice m\na \n sus, s` p`r`seasc` sala [i s` nu aici \ncepe, chiar dac` sinuoas`, cariera glorioas` a vinului
citeasc` r\ndurile de mai jos. Pentru c` \n ele e vorba de local. De notat c` [i Ioan al XXII-lea are leg`tur` cu un
drumul spre un moment de glorie personal` pe care l-am alt vin dec\t cel de aici, fiind n`scut \n Cahors, localitate
tr`it pe malul drept al Rhonului. Dac` l-am meritat sau str`b`tut` de drumul spre Compostella [i podgorie renumit`
nu, asta e alt` poveste [i o las \n seama celor pentru care pentru produc]ia de Malbec.
strugurii, chiar \n momentul deplinei maturit`]i, s\nt acri! S` ne \ntoarcem la strugurii realit`]ii. V` l`sasem,
Am auzit prima dat` de vinurile de la Chteauneuf- \nainte de paranteza de istorie, pe str`zile pustii, din a
du-Pape abia c\nd am ajuns pentru a nu [tiu c\tea oar` \n doua zi de Cr`ciun, la Chteauneuf-du-Pape. De acolo
Fran]a, la o discu]ie cu Bruno Merle, proprietar de podgorie v` iau, acum, s` mergem mai departe. Nu \nainte de a
\n La Moutonne, l\ng` Hyres, pe Coasta de Azur. Zicea v` spune cum se numesc locuitorii de aici. |n grafie francez`
c` nu toat` lumea \[i poate permite s` pun` pre]uri a[a de avem Chteauneuvois, Chteauneuvoises sau Castel-
mari, c` trebuie s` ai \n spate o imagine puternic`, un brand Papaux, Castel-Papales. |ncerc o adaptare \n romn`:
indiscutabil. Eu veneam dintr-o ]ar` \n care, \nainte de Castelnoi (domnii) [i castelnoaie (doamnele) sau, idem
89, [i un pic [i dup`, vinurile erau o ap` [i-un p`m\nt: pe sexe, castelpapali [i castelpapale. De[i e form` de
cor`bioare cu nume vag t`taro-turce[ti, licori acre zise plural, la singular spunem "am \nt\lnit un castelnoi" sau
"de regiune" sau busuioace trecute pe l\ng` Bohotin (vinul "un castelpapali".
lui Ceau[escu, spuneau cei mai informa]i). }in minte c`, Ei, [i am scris articolul. Cezar Ioan mi l-a publicat \n
pe vremuri, \n restaurantele epocii, intrai [i \ntrebai: ave]i Vinul.ro [i eu, \ntr-un elan, am trimis link-ul Oficiului de
vin? Iar vinul era de dou` feluri: alb sau ro[u. |n general turism din Chteauneuf-du-Pape. Care l-a trimis [i lui Michel
la kil, servit cu ap` mineral` \n amestec. }ara {pri]urilor. Blanc, directorul principalului sindicat al produc`torilor
poi, dup` discu]ia cu Bruno, tot \n Fran]a, \n de vin. Iar Michel Blanc mi-a mul]umit pentru text, de[i

A primul raion de vinuri dintr-un supermagazin


am c`utat sticlele de Chteauneuf. Le-am g`sit,
\n zona dedicat` V`ii Rhonului, individualizate foarte clar
nu [tie limba romn`, dar se vedea c` e un articol scris cu
drag (zic [i eu). Eu, politicos la r\ndul meu, i-am mul]umit
pentru mul]umiri [i, cum vorbisem deja cu Cezar despre Ioan T. Morar, \n a[teptarea evenimentului
prin numele embosat [i prin mitra papal` \n relief pe sticl`, asta, l-am \ntrebat dac` nu vrea s` fac` parte din juriul
cu etichete nu lipsite de fast. Pre]urile erau de vreo trei premiilor de Excelen]` Vinul.ro. Nu avea alt program \n agricole \n general, nu numai a vinurilor. Un an mai t\rziu,
ori mai mari dec\t cele al unui vin de Provence. Sau dec\t perioada concursului, a[a c` a acceptat. Chteauneuf-du-Pape devine primul AOC viticol din Fran]a.
ale unora obi[nuite de Bordeaux. Urm`toarea etap` a fost i, de atunci, a vizitat deja de patru ori Romnia. Tot pe c\nd eram la N\mes, dup` ce Michel s-a \ntors
s`-mi iau inima \n din]i [i portofelul \n m\n` [i s` cump`r
o sticl`. Asta nu cu foarte mult` vreme \n urm`, pe c\nd
locuiam la Marsilia. M-am bucurat s` descop`r un vin puternic
{ A patra oar` a fost \n mai 2017, c\nd ne-am [i
\ntlnit la Bucure[ti, la o mas`, invita]i de C`t`lin
P`duraru, organizatorul unui concurs interna]ional de vinuri.
din Romnia, am primit invita]ia la o mare degustare de
Chteauneuf-du-Pape, la Avignon, \n sala Le petit Lou-
vre. Am luat trenul, care ajungea la patru dup`-amiaza,
(adesea de 14 % [i peste), cu personalitate. Un vin de Am r\s, am glumit, p\n` c\nd Michel m-a \ntrebat ce fac de[i degustarea \ncepea, oficial, la [ase [i jumate. Am mers
s`rb`toare, ca s` zic a[a, pe care l-am "promovat" \n fa]a pe 8 septembrie a.c. I-am spus c` nimic special, voi fi \n \n recunoa[tere, locul era foarte aproape de gar`. M` g\ndeam
tirbu[onului ori de c\te ori aveam un eveniment de celebrat. La Ciotat. "Nu vrei s` te \ntroniz`m \n Ordinul paharnicilor s` m` plimb prin ora[ vreo dou` ore, dar n-a mai fost cazul:
C\nd am p`r`sit Marsilia, am ajuns, prin for]a din Chteauneuf-du-Pape?" (chansonnerie des papes, \n l-am v`zut pe Michel \n u[a Micului Luvru. M-a invitat
\mprejur`rilor, la N\mes. Acum, retroactiv, cred c` a trebuit original). Asemeni unui cal \ntrebat dac` vrea ov`z, am \n`utru, unde erau standurile t\rgului de vin. Ei expuneau
s` petrecem cele [ase luni de semi-surghiun \n ora[ul numit r`spuns, entuziast: Da. {i DA a r`mas. separat fa]` de ceilal]i din valea Rhonului. "Po]i merge la
"Roma Fran]ei" (da, e pe [apte coline [i are monumente |ns`, cum \n spatele oric`rui DA, chiar \n ecoul rostirii standuri s` vezi [i s` degu[ti".
de pe timpul romanilor) pentru ca s` m` apropii mai mult lui, se zv\rcolesc [i ni[te mici \ndoieli, m-am \ntrebat [i u invita]ia venind din partea lui, s\nt bine primit.
de Chteauneuf-du-Pape. Distan]a geografic` efectiv` a
devenit de doar 60 de kilometri. |ncepusem s` scriu deja
despre diverse vii fran]uze[ti \n Vinul.ro, a[a c` nu aveam
eu: cine s\nt ace[ti paharnici? Ce-i m\n` pe ei \n lupt`?
Pot eu, cet`]ean al unei ]`ri majoritar ortodoxe, s` m` dau
de partea Papilor? Ce mi se cere s` fac \n schimbul admiterii
C Mi se servesc mostre [i explica]ii C\teva sute
de vinuri. {i nu orice vinuri, ci [atoneufuri de
soi. Fiecare cu povestea lui. Produc`torii au ni[te pledoarii
nevoie de alt pretext pentru o vizit` \n podgoria papal`. \n aceast` confrerie? irezistibile. Acolo e t\rg de vinuri, trebuie s` v\nd`, iar
M-am \ndr`gostit de localitate la prima vedere. Desigur, A[adar, din nou, fuga-fugu]a la istorie: chansonnerie cump`r`torii s\nt negustori, [efi de restaurante, proprietari
eram preg`tit pentru asta. Ajunsesem a doua zi de Cr`ciun des papes e o confrerie bahic` (\n sensul moderat al cuv\n- de magazine de vinuri din mai toat` lumea. Un Turn Babel
[i eram doar noi trei pe strad`, David, Carmen [i cu mine. tului), \nfiin]at` \n 1967 de doctorul Philippe Dufays pentru \n care limbile se dezleag` u[or, zgomotul cre[te de la
Plus o nuan]` de s`rb`toare ce plutea \n aer. Am urcat la a re\nnoda tradi]ia pontifical` a acestui vin AOC (Apela]iune or` la or`, privirile str`lucesc, obrajii se \mbujoreaz`. Nu
ruinele castelului din deal, acolo unde fusese re[edin]a de de Origine Controlat`). Dup` doctorul Dufays, pe postul de la frig, de[i e decembrie. {i ajungem la degustarea festiv`
var` a papilor din perioada Avignon. de mare maestru al confreriei a urmat Paul Coulon. Acesta (de dup` degust`ri) care e, de fapt, seara de \nchidere a
Parantez` de istorie: |ntre 1309 [i 1376, pe durata a i-a l`sat locul fiului s`u, Frdric Coulon, \n func]ie [i ast`zi, t\rgului.
[apte papi, sediul Sf\ntului Scaun a fost mutat la Avignon. [i pe care \l vom \nt\lni chiar pe parcurusul acestui text. Un bufet abundent, vinuri grupate pe mese, discu]ii
Cel care a f`cut aceast` mutare a fost papa Clement V Dar \nc` n-a venit momentul. Trebuie s` subliniez faptul pasionante. Reg`sesc unul din expozan]i care primise de
(nu e Clement Ve, ci al cincilea, \n litere), numit [i papa c` primul AOC din Fran]a (prima recunoa[tere a provenien]ei la Robert Parker 100 de puncte. Re]inuse c` s\nt romn [i
itinerant. El a refuzat, dup` ce a fost ales, s` mearg` la controlate a vinului) este de]inut de, a]i ghicit, Chteauneuf- c` scriu la o revist` de vin din Romnia. Mi-a spus c` are
Roma. A c`utat un ora[ unde s`-[i a[eze Curia papal`. A du-Pape, din anul 1936. Cel care a luptat pentru aceast` un prieten al c`rui fiu studiaz` medicina la Timi[oara. Gata,
ezitat \ntre Bordeaux, acolo unde fusese episcop \n momentul recunoa[tere este baronul Pierre Le Roy de Boiseaumari, s\ntem prieteni. Oameni minuna]i, care fac vinuri minunate.
alegerii, apoi s-a \ncoronat la Lyon, \n 1305. P\n` la urm`, pilot de v\n`toare \n timpul Marelui R`zboi, avocat, lupt`tor Entuziasmul meu cre[te p\n` c\nd m` sun` Carmen [i-mi
a ales Avignon-ul. Despre asta s-au scris c`r]i, nu am cum pentru drepturile produc`torilor de vin. Un personaj de roman, spune c` trenul de \ntoarcere pleac` peste zece minute.
s` rezum toat` istoria aici. un roman \n care se c`s`tore[te cu mo[tenitoarea unei vii Iar urm`torul este diminea]a la [ase. Aleg s` plec imediat
|n semn de pre]uire, numele lui a fost dat unui vin de \n Chteauneuf-du-Pape, Chateau Fortia. [i, nu [tiu cum se face c` post-gustul acestei \nt\mpl`ri
Bordeaux. Un vin binecuv\ntat, de dou` ori, cu 100 de puncte Situa]ia nu era prea fericit` \n momentul sosirii sale mi se pare c`-l reg`sesc [i ast`zi. |n palatul meu gustativ
Parker! Dup` Clement V, luptele la v\rful bisericii catolice pe malul drept al Rhonului. Vinul de aici era cump`rat de st` \ngropat` o sear` minunat`.
au fost foarte intense, astfel \nc\t, dup` moartea lui, timp negustorii de vin [i v\ndut sub alte etichete, din Bordeaux Bun, [i ce-i cu Paharnicii?! Cum devii Paharnic al
de doi ani biserica a func]ionat f`r` pap`. Totu[i, s-a ajuns sau din Bourgogne. Baronul fondeaz` un sindicat al papilor? Michel Blanc mi-a spus c` el m` propune [i c`
la un compromis: \n 1306, conclavul a ales un "pap` de produc`torilor [i ac]ioneaz` pe toate c`ile pentru a se tot el va ]ine un fel de laudatio la ceremonie. Pentru asta
tranzi]ie", credeau ei, pe Ioan al XXII-lea, \n v\rt` de 72 de recunoa[te [i proteja oficial calitatea vinului. Este cel datorit` trebuie s` r`spund la un chestionar. |l primesc cu o lun`
ani [i cu o s`n`tate [ubred`. A fost cel mai longeviv dintre c`ruia ia fiin]`, \n 1935, INAO, Institutul Na]ional pentru \nainte, \l completez, \l trimit. {i a[tept seara cea mare.
to]i papii de la Avignon, murind la 90 de ani! Apela]iile de Origine, institu]ie garant` a calit`]ii produselor Despre care voi scrie \n num`rul viitor.