Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OMAN 1 LO R
Impratul Traian.
Bazo-relief de pe Columna lui Traian.
'
..
'
-.4' '
c '''
,
,.,
1. i.....6
oo
..
'
.;,
e,
.,
4
..,
.:o
X,
f ,
ii;Ske
'e
,.,-
=Fr
o
o")
TONIA
thUIIL'I
EuH
h
A. b. XENOFOL
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU AOADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA
I. VLADESCU
DOCTOR IN LITERE
ASISTENT LA UNIVERSiTATEA DIN DUCUREVI
VOLUMUL I
DACIA ANTE-ROMANA SI DACIA ROMANA
513 innainte de Hr.
BI TCUREz;l'I
XENOPOL VOL.I
II
STOW PIP
,_tilb:10e
_
Lt
de 14, cari duc povestirea trecutului nostru Oa la 1866, utilizeind toate scrierile qi documentele publicate dela 1893 incoace"1.
ISTORIA ROMINILOR
A ma fi apucat, la fiecare fapt tratat de Xenopol, s discut noua peirere, de obiceiu, propusei, s vd dacti aceasta se
poate sau nu admite, s propun schimbrile pe cari le-a crede
necesare, aceasta ar fi fost o in afara intenfiilor editurei qi in
afarei qteptrii cititorilor.
Dacel a fi procedat in felul acesta volumele s'ar fi inmullit
considerabil
Chiar dac felul acesta ar fi fost cel mai bun, n'ar fi folosil deceit la ceifiva specialiqti, nu tuturor cititorilor ctirora se
adreseazti opera lui Xenopol.
Acetia vor set cunoascel pe Xenopol, nu peirerile mete sau
ale al/ora.
.Aa a infe les qi editura.
S'ar putea totui spune c de vreme ce este o carie de tzacesta era cel mai bun mifloc, cautndu-se in primul rnd,
stabilirea adevrului, cu oricdte greuttlfi.
Cine ii del seama inset ct sunt de infime posibiliteifile
PRECUVANTARE
Lin lucru holrtitor in aceasiti disculie li aduce insa, cunoaVerea alitudinei pe care ar
luat-o chiar Xenopol, fafa
de nouile cercelari.
ISTORIA ROMINILOR
lei-
PRECUVINTA RIO
fie intotdeauna in afara paginelor, spre a o putea oricand utiliza. Spre a se vedea de Mire cetitori cum a lost judecata valoarea
operei lui Xenopol, dau la sfaritul reindurilor mele, aprecierile
voila de autor T.
1925, Aprilie.
I. Vlildeseu
N. IORGA
Suntem datori a spune innaintea acelui care a reprezintat
ce avea
tiin1a romaneasc mai activ, mai
plin de inifiativ i mai amabil in stil, mnliu, /Cud indoialei,
ce-i datorete istoria Romanilor.
data, cu oricat entuSiasm la unii, cu oricatel naivei poesie
la
cu oricat de fericita divinalie la cale unul superior
inzestrat, istoria trecutului nostru se desfacea ca o expunere interesanta sau ca o luminoasei proiecliune de figuri i scene.
Crescut in cele mai bune traditii ale coalei economice dela fumatalea veacului al XIX, i mdi presus de loa/e, minte filosofica deprinsa cu abstraciiile i cu o nesfarit iubire laid de
subtilele legaturi dintre deinsele, A. D. Xenopol a fault, prin
cunotiinfele i aplicarle sale de spirit, din istoria Romemilor
pentru nlia ()aril un sistem.
ISTORIA ROMANILOR
p.
(N. Iorga in An. Ac. Rom. Seria II, tom. XL, Desbaterile
46-47).
E o opera de
indelungatei steiruinfei,
operei frumoasti
neitalea intregului.
dunal se vor putea scrie pagini mai sigure dar nu orice carie
i'RECUVINTARE
D. ONCIUL
intdia meta".
(D. Onciul, An. Ac. Rom. Seria II, tom. XL, Desbatcrile, p. 45).
PRECUVANTARE LA EDITIA I.
Poate parea indrazneata intreprinderea de a serie, in starea
de astazi a stiintei istorice asupra poporului nostru, o istorie a
acestuia. Izvoarele penlru cunostinfa trecutului sau curg adeseori
munai in picaturi ; multe parti ale istoriei sale sunt inca nisie
ghicitori ce asteapla o deslegare. Rodul este inca necopt pe arborele istoriei noastre. S'ar Parea c culegerea lu ar fi o gresita
pripire.
Si cu toate acestea 1111 este astfel. Istoria unui timp se cladeste intoldeauna cu materialul adunat peina atunci. Daca ar fi
sa asteptam ca tot rnaterialul istoric al unui popor sa fie descoperit,
ccici
Intemeiat pe aceasta convingere am intreprins greaua indeletnicire de a expune bdntuitele destine ale poporului romdn.
lo
ISTORTA ROTI;INILOR
succesitmea unor domni, s'Uta trebui sCI ice caracterul unei dis-
Lucrarea ceo infdlisez natiei mete este 1111 sistern intreg cure
cauta &l'O dee seamd de succesiunea 1111111'01' imprejurdrilor prin
PRECUVINTARE
11
12
ISTORIA ROMANILOR
de fati, care nu poate alma pentru propriile lui lapte privirea cect
rece i nepdrtinitoare ce se cere dela o expunere istorica. A. fi vruf
s ma opresc chiar inainte de anul 1848, din genera tia cdruia mai
traesc inc barba fi care au influentd asupra mersului imprejurdrilor. Aceasta insa nu o puteam face, cdci intreaga istorie a fostelor
principate gravitdnd catre unire, trebuid sd aping
expunerea
pad la implinirea menirei lor seculare. Mari f apte s'au indeplinit
dela unire incoace, i cad se va f i aezat pe timpurile noastre pcinza
AUTORUL
LA EDITIA II.
Sunt acum 20 de ani, in 1893 am dal la lumina cea dinIciite
injghebare a istoriei depline a popozylui 1'0111(111. In reistimpul cel
destul de lung ce a trecut dela acea alcaluire pad astazi, studiile istorice i mai ales publicarea docurnentelor, au luat un avnt
istoricei care suplini adeseori dovezile pe care ma puteanz inintuifie acum adeverit prin izvoarele 110U descoperile.
Aceastel feticita constatare m'a indemnat a scoate o a doua edifie
a Istoriei Romnilor din Dacia Traiaria pe care o inlet fiqez publicului romcin, creznd cei fac o lucrare folositoare poporului
meu. In loe de 6 volumuri cari i ael cum erau, alceituiau corpuri
temeiez,
Istoria Romnilor cuprinsa in aceste 14 volumuri este o lucrare 0iinfificei care nu lipseqte insel de a fi incalzitd de focul slnt
al iubirei de tara neam decciteori s'a infafipt prilejul de a o face.
Sandtate i reibdare cetitorilor iar tinerilor indemn la cetit,
ceici insimirile cele mari ale unui popor nu se deseivresc decal
14
1STORIA ROMINILOR
De alga aceastd a II-a edifie a lost mull sporild si ImbogriOld Cu lolosirea tuturor scrierilor
documentelor publicate dela
1893 incoace, incdt ea repre:intd o noud muncd de 20 de ani peste
area de 20 pusd la lnjghebarea edifiei I.
INTRODUCERE
Istoria unui popor este in mare parte determina td de natura
in sinul ereia este asezat. Dela aceastd lege fireascd nu s'a putut
substrage nici poporul romAn ; ha la dansul chiar inriurirea naLurei s'a ardtat cu o putere deosebitd. O cereetare a aeestei in-
riuriri va lumind ea un far intregul intuneric al veacurilor trecute. Deaceea deschidem cu dansa cartea istoriei sale.
Din elementele firesti, configuratia si asezarea rei vor
jued rolul cel mai mare in mersul istoriei unui popor, desi acest
rol se poate modified dupti cum se indreaptil pasul timpurilor.
Natura reprezint5, in formele ei neclintite i intepenite, elementul
mintei omenesti pe acel
statornic in viala poporului ;
progresiv i schimbiltor. Din intreteserea lor mutuald se desface
In decursul veacurilor panza istoriei.
Dacd privim la o hartd a Europei, alctituit pentru a ardid
rasele ce o locuiesc, observdm ed rasa latind formeazd in apusul
Europei o massd compactd i asezatd pe un teritoriu ce se tine
dela olaltd, pe o intindere de mai bine de 1.200.000 de kilometri
cultura omeneascd a dat cele mai strAlucite ale sale ronde. Departe spre disdrit i frd nici o atint;ere direet5 Cu trupul cel mare
al Latinilor apuseni, se afl aruncat celalalt grup de Latini ortodoxi, Roinnii, inconjurati de toate purtile de neamuri strdine
In cari niciodat sangele nu poate provoed pentru ei si o miseare
de simpatie,.ci numai interesul indreapt cu rdcoare calculele sale
socotitoare. Aceast pozitie a RomAnilor, rdzletitti eu totul de
marea familie din care fac parte, este pentru ei din cele mai,
ddundtoare. Cu cat, se accentueaz mai mult politica de rasii,
cdtre care graviteazd cu o nespus putero vremurile noastre,
ISTORIA ROMINIL OR
16
a'l ajut, i in secolul nostru cel de fier si de foc, simpatia cel mult
poate si vin in sprijinul interesului, niciodata insa s.'1
In aceasta parte deci, unde soarta a voit s arunce pe poporul roman dela nordul Dunrei, el locuieste astazi o intinsa
regiune de 300.000 de kilometri patrati, aproape cat este suprafaja Italiei si mai bine ca jumatate cat acea a Frantiei, cuprinsa
intre trei ape curgatoare mari, cari marginesc mire ele o forma
triunghiulara. Aceste ape sunt fluviul Dundrea la sud, fluviul
Nistru ca lature rasariteana i marele afluient al Dunarii Tisa,
ca lature apusana. In aceasta regiune Romnii alcatuiesc mai
pretutindeni o poporatie compacta, trecand unele insule de ale
lor si peste hotarele aratate.
In mijlocul acestui triunghiu de ape se ridica un alt triunghiu
de munti, alcatuit din puternicele laryturi ale Carpatilor rasariteni. Acest al doilea triunghiu intinde laturile sale aproape paralel
cu cursul riurilor, stretaindu-le numai in doua punte : la nord,
prin prelungirea Carpatilor Care centrul Europei, care desparte
izvoarele Nistrului de acele ale Tisei, i la sud, catre Dunare,
unde ingusteaza patul fluviului la Portile de Fier, pentru a se
prelungi de ceea parte de dnsul,- in muntii Golubinski din Serbia.
Aratatele prelungiri ale muntilor Carpati care apus si sud, despart regiunea plana cuprinsa intre munti i riuri in doua sesuri
acel apusan, al Tisei care, tinndu-se inteuna cu sesul Dunarei
mijlocii, alcatuieste ceea ce s'ar puted numi Mezopotamia europeana, i acel rasaritean care se intinde catre Marea Neagra,
trece Dunarea si se opreste tocmai in muntii Balcani. Acest din
lama ses face un trup cu marele ses rasaritean al Europei.
INTRODUCERE
17
lurile inconjurAtoare. As Boemii s'au asezat in basinul superior al Elbei, inrginit foarte l'Amurit de muntii numiti PAdurea
Boem6 spre sud, iar dinspre nord cu Erz-Gebirge i Riesen-Gebirge. Ungurii deasemenea sau asezat in regiunea Dun'arii mijlocii si a Tisei. inconjurati din toate prtile de muntii Carpati,
Trttari.
Asezarea geograficA a Romanilor face o exceptie dela aceast
regul6. Ei sunt lipsiti de margsmi firesti, i muntele care ar trebui
despart de alte nationaliteiti, strdtate insuq poporul lor in mai
A. D. Xenopol.
18
ISTORIA ROMA.NII.OR
luii acel al Hundid; d'Are Muntenia Predealul, Branul, Turnul Ro,yu si Vulcanul: iat aproape singurele punte pe unde
1)01 da mana Romemii de peste munti eu acei de dincoace. Pretutindeni pe aiurea, ponoare sau prpilstii nestrbLule, decat
doarti de piciorul ager si neobosit al vanAtorului e munte.
Carpaiii sunt pricina holariloare a desbimirii politice a RoVom vedea. c Romemii, stand in cetatea muntilor un
timp indelungat, se revrsar dela o vreme in afar, cilLre vile
sesurile dela Marea Neagril. Astfel se nscur cele dou State,
al Munteniei si al Aloldovei, pe cand dincolo de mun-ti lanturile
luntrice desprteau pe Rometni in mai multe tilri dcosebite
Transilvania, Maramuresul, Crisiana i Banatul, asemenea cantoanelor sviterene sau republicilor .celor miel. ale Greciei antice_
INTRODUCFRE
19
adlipostul neamului nostru in tirnpul vijelios al nrivriuirilor barbare, cum 1-a ocrotit i mantuit de peire, ba 1-a pstrat piln
s'a fiert
rom n 3.
Pe munti se formeazil norii binefriciltori. cari aduc rodirea
irnbelsugarea i tot pe dansii icau nastere grindina si ploile
prpstioase ce rilspilnclesc pustierea si srcia. Natura ascult
de propriile ei legi, fr a dita dac ele priesc sau fac ru omenirei,
si acest rol nepilstor fall cu omul, natura il indeplineste atAt in
lor. Poate cri mult timp vor trebui. Romnii sii mai astepte intruparea acestei dragi vedenii ; dar orictIt ar fi sil asteptam,
rimea elului s ne dee puterea de a rilbda, i intreaga noastril
strdnuire, intreaga noastr munc sii fie indreptat numai
numai spre acest scop sfiint si mret. Fericit e poporul ce poate
ave in aceast lume un ideal de realizat ; al nostru este viu in
naintea ochilor si noi s nu'l valem !
Once om ca si orice popor trebuie s lupte peniru ceeace
el crede c este binele, fini s'A' cate la usurinta sau greuLatea realizirei
urmrite ; cci nimeni nu poate t incotro viata
lui va fi impins de puterile istorice. Se poate intAmpla ca evo-
CARTEA I.
ISTORIA VECHE
FORMAREA NATIONALITATEI ROMANE
din timpurile cele mai vechi pan& la navAlirea Ungurilor
513 in. de Hr.-900 d. Hr.
CAPUL I
TIMPURILE ANTE-ROMANE
513 in. de Hr.
106 d. Hr.
SCITII SI AGA,TIRSII
1. TOPOGRAFIA SCITILOR
24
ISTORIA ROMNILOR
tree prin aceastd tard, nu o mgrginesc. In privinta celorlalte limite ale Scitiei, Herodot ne spune c : spre apus, dela Istru in
sus, se mgrginete Scitia inniu de Care Agatiri, apoi de Care
Neuri, mai apoi de Androlagi, in sfrit de Melanchleni 7. In spre
nord deci (dela Istru in sus) incepnd dela apus i mergnd In
spre rgsgrit, marginile Scitiei sunt argtate, nu prin accidente
geografice, ci prin locuintele altor popoare. Pentru a Igmuri
deci 'And unde se intinda. Scitia, este de trebuinn a se determinA
pozitia geograficg a acestor neamuri.
Cel inniu din ele care ar mgrgini Scitia din spre nord
ar ave tot data' aezarea cea mai apusang, sunt Agatirii. Despre ei ne spune Herodot aiurea c sunt n4te oameni cu port rgsfritat i foarte de aur purntori 8; Aceastg descriere a poporului
Idem, V, 10.
4 Idem, IV, 21.
Ammianus Mareellinus, XXVII, 4. 12-13. Nolitia Dignitatum in partibus Orienlis, p. 11 si 134.
Herodot, IV, 99.
SCULL 1 AGAVE/pi
25
ISTORIA ROMANILOR
: Dincolo de Istru prnemtul e cuprins de albine cari impiedecil pe oameni de a innainn in catea .lor". Vom vedeA c Agatirsii cultivan albinele, i Tracii, auzincl despre tara aceea incleprirtan unde erau albine, scornir inchipuirea c -tara dincolo
de Duntire er asa de plin de albine, Inct impiedecau pe oameni
In drumul lor. Tot astfel spuneau Scitii cri la marginea trei lor
spun lui Herodot relatii adevrate 11. ; iar despre Agatirsi nu,
pentru c erait desprti ti de ei prin toa t ltimea Munteniei.
Din toate cele spuse s'a demonstrat indestul cri Scitia se
utinde inspre parLea ei cea mai apusaii, critre nord, pem la
Carpatii Munteniei i c dincolo de acesti munti, in Transilvania
de astzi, locuid poporul Agatirsilor 12,
Dup Agatirsi, Herodot numeste, ca al doilea popor mrgi-
nomad ; Neurii apoi sunt din acei ai crifor tal-A a fost devastan
de Darius, duid acesta urmreii pe Sciiti13,. dou semne depe
cari putem recunoaste c locuiau o regiune mai piada' care, fiind
mai spre rsilrit de Agatirsi si la nordul Scitiei, nu poate fi chitan'
decAt in partea Moldovei numin tara de sus si pAriii pe la isvoarele Nistrului, pe unde spune Heroclot c se mrgineet Neuricla cii Scitia
Dup Neuri veneau Androfagii (mtinclori de -oameni)
Melanchlenii (cei cu haina neacTr) ai cror locuhrti trebuiau sri
fie mai in spre nord-ost, critre obriile Niprului, .5i. mai ctre
se mrginea Scitia cu deosebite popoare, asupra crirora
relatiile lui Herodot sunt din ce in ce mai fabuloase.
Din aceste Flotare date de Herodot ca alctuind marginile
Scitiei, se vede cri o parte din ea, impreun ea intreaga regiune
locuin de Agatirsi, cuprinde Orne in cari mai nrziu s'a desvoltat
viata
1.1 Ideal, IV,
12 Hasdeu 1st cril., p. 189, sustine funi niel un euvant eil Agatirii locuiau zona submuntean5 a l'arel Romaneti".
Herodot, IV, 105. 125.
14 Idem, IV. 51.
SCITII I AGATIRII
27
Riurile Seitiei.
Afarg de popoarele Scilriei, Herodot ne
vorbeste si de riurile ce curgeau prin ea. Lucru dcstul de straniu,
situl lumii. Cel mult vor fi cunoscut ei muntii cei dela sudul
Locul cel mai important din istoricul grec privitor la cursuriie de al:a la Sciti este urmgtorul : Scitia procura Istrului cinci
riuri : unul pe ca're Scitii Il numesc Porata iar Grecii Piretus,
207 crede c Herodot
Herodot, IV, 25. Hasdeu, 1st, crit., p. 206
drept acelas sir de munti. liar dacil
confund Carpatii cu Hemul,
ar fi as, Carpatii Men n'ar fi fost cunoscuti in chip lilinurit lui Herodot.
ISTORIA ROMASILOR
28
SCITII
I AGATIRkIll
29
T41 lazpipz.
30
ISTORIA ROMINILOR
" Strabon, VII, 13 : 'Pet ;i: F.c.? ocitibv (reTcipd) Meiptao notccap.6::, eZ
AavoPtov, ji Tc rcapaxeoliq ilvez6pgov oi Pcotiziot Ter; pg..c6v no),Eliov.
^:61+
7C
" Aceste ne par argumentele hotrirtoare in chestie si nu acele invocate de Hasdeu (in parte dupil Nadiezdin) 1st, cril., p. 185 si urm. Tocilescu,
Dacia in. de Romani, p. 46, nota 94, combate, insA frS drept, pilrerea in sine
intemeiatd a lui Hasdeu.
25 D. Onciul, in studiul s5u asupra lui ,,Drago s si Bogdan" publicat
In Convorbiri iterare, XVIII, p. 304, crede ca numele Maramuresului ar fi
provenit din faptul cui cursul superior al Tisei s'ar fi numit maree Mures in opozitie, Cu Muresul celalt, cel mic. Mihaly, Diplome maramurwne, p. 2-3, crede.
cui acest nume vine dela Maramure, cu un a intercalat Noi credem cui explicatia numelui din cele douft riuri ale tiirei esteide preferat
bCITil
I AcATin11
31
nomazi.
ISTORIA BOMANILOR
32
dintaiu al culturei. Crntene scene se petreceau pe atunci sub acelas cer care inveseleste astzi cmpiile noastre i acelas soare,
aceleas stele luminau adeseaori jertfe omenesti fcute amor zei
monstruosi. Astazi s'au schimbat lucrurile cu totul, si un popor
aplica multe din spusele istoricului elin. Aceste semintii erau insri
asezate i statornice, si ele au putut deci transmite neamurilor ur" Idem, IV, 132.
Idem, IV, p. 118 145.
SCITII
I AGATIRII
33
Seitii aezati.
Cel din-Wu popor aezat, de fire scitic,
erau Agatirii aratati ca locuind la nodrul Carpatilor Munteniei,
poate raporta decat la tara Agatirilor. Asupra cultivarei albinelor de care aceast ramura a poporului scit pe care natura
trei ocupate o silise sa apuce mai curand pe calea culturei, mai
posedm inca o notit de mult pret culeasa de Elian, naturalist
ce trai in secolul al IV-lea dup Hristos, din un autor grec,
contimporan sau cu putin posterior lui Herodot. Asupra fantnei
sale spune Elian, c ar merit cea mai deplina incredere, caci
el ar fi cunoscut lucrurile din propria-i experient i nu dup
nesigure poveti, ca Herodot". Acest scriitor atat de bine informat
sic Muaok xopgovrag ExtS6aq ox 69.yei6v 9.coty, OA& akrrevig p.ikt xat xripia
iiTtx6pLa. Ap. Hasdeu, Isl. cril., p. 198.
XVIII-lea. Peyssonnel, Sur le comnierce de la Mer Noire, 1787, II, p. 185, spune
ISTORIA ROMANILOR
34
fara ura.
Aristotel insfarsit ne spune ca Agatirsii puneau legile lor
in versuri si le invatau pe de rost cntndu-le 35.
Herodot ne mai d inca stiri i asupra altor elemente etnice de prin Scitia, cari dupa aratarile lui nu mai pot s se rapoarte
se vede depe aceea c el insus spune, cum, pe timpul lui, mai existau in Scitia ora.e cimeriene ca Portmeia i Cimeria, i ea' o
33 Hero dot, IV.
SCITII
I AGATIR*Il
parte din tail mai pAstrase numele de Cimeria 37, iar o straintoare de lang4 Pontul-Euxin purtA pnil tArziu numele de Bos-
':Ed11,,,
..&yr
I;
-*
`S.E*,
- -
,trer
944
waif' .4142i
,
.
400
414
sal;
:=
*b.;
PT
gterro'
i;.tarei
kt
IT--"--%:-._.;l'
,41; iiii
-:._ ___:-
"
ISTORIA ROMINILOR
36
Din aceast6 antare a lui Herodot, unin cu aezarea net6gduin a Agatirilor, se vede a. in Scitia locuiau dou6 feluri de
popoare, snpnitori nomazi i suphi aezall cum erau Cimerienii
cei cu orae, Agatirii cei cu albine, vii i mine de aur i ElinoScitii i Scitii cultivatori cari lucran pmntul.
Scitii agricultori i Elino-Scitii trebuie s" fi fost de aceea
fire cu Scitii nomazi, de oarece sunt insemnati cu acela nume.
Asupra Cimerienilor dei nu putem da date etnice, totui ei par
a fi fost de rasA aric", de oare ce in geneza bibliei, Gomer, nume
identic Cu al Cimerienilor, este antat ca fiul lui Iafet 38.
Cercenrile preistorice care au ins neajunsul de a nu preciz. nimic, i de a l'a's toate faptele descoperite de ele plutind
Osite in ele.
LAsand la oparte uneltele de cremene sau de al M. piatn
Pe de alt parte este interesant de constatat c6 idolul egean devine din ce in ce mai sporadic pe m6sur ce ne indeprnm de litoralul mediteranean, lipsind cu totul in Europa apusanA i nor-
Biblia, Genesa, X, 2, 3.
3, Andriqescu, Contribuliuni la Dacia innainie
Doctorat, Facultatea de litere din Iai, 1912, p. 88-89.
3
de
Romani.
TezA
de
BCITII
37
I AGATIRBLI
scitice ?
el
gallo-romaine,
citat de
Andriesescu, I. c., p. 97. Volumul uries al def. Neculai Densusianu, Dacia pre-
istoricd, 1912, cu toata exagerata recomandare a Doctorului C. Istrati, con-tine numai o Ingramadire de date traditionale, fabule, povesti, poezii poporane, TAM nici o baz serioas4 istoric : Teoria autorului c Dacii ar fi inchegat
Intaia civilizatie a omenirei, arat ea avem aface cu un product al sovinismului
si nu cu unul al stiintei.
" De aere, aqua el locis, Ed. Kiihn, p. 558.
42 UrmAnt
aceastd privint ale lui Mullenhoff, ber Sprache und Herkunft der Pontichen
Skythen", In Monalsberichten der konigl. preuss. Akademie, August, 1866. Comp.
Tocilescu, Dacia In. Romani, pag. 119 si urm. Aducem insA numai etimologiiie
sigure, nu si acele controversate.
38
1STORIA ROMINILOR
de Herodot prin &vp6yuvo i de Hipocrat prin civavapfec inseamn6 nebarbtesc. Etimologia cuvntului se afl in limba zendied" : nar bkbat i negativul, e, a privativ latin, care inseamdd ne.
Scitii dAdeau, dup Herodot, Amazoanelor numele de Oiorpata, din cauz6 c'd ele ucideau pe copiii de parte Mrbneased ce
se n6teau la ele 45. Herodot el insui explic6 acest cuvnt prin
ucignor de tarbati, c'd.'ci in limba seitic'd cuvntul olor ar insemnd
bsdrbat i pata, a ucide. Oior nu este decat sanscritul vira, latinul
vir, gotigul vair, litvanul Wyras, celticul gwr-b6rbat ; iar pata
este sanscritul bad, elenicul TCCCTi10.1.0, latinul battuere, slavicul
biti-a bate, a ucide.
Un topor de aram6 cu dou'd ascutiuri se numi in limba
scitic Sagara, EOGyptv 46. Acest cuvnt st6 foarte aproape de
latimul securis.
Scifii fiind un popor de arcai numele lor i Osete explicare in germanicul Schtze-arca, i o dnalogie in latinul scutum.
Am raportat mai sus etimologiile numelor de riuri, Porata
Tiarantus, pe cari le-am gsit tot in limbile arice. La acestea
mai este de adaos numele scitic al Palusului-Maeotid, dat de Pliniu in cuvntul Temarunda, care cuprinde silaba aric'd mar, pe
care am gsit-o eft' insamn6 ap", la numele riului Maris 47.
Inscriptiile pontice 48 coirtin mai multe nume proprii scitice, ale edror etimologie se reafl iari numai in limbile arice
'Apacbtr,; dela vechiul pers arsaka, zendic arshan, bkbat.
InaSix/x dela zendicul cpadha, armatsd.
Toaccixlc dela zendicul rapaka, bucurie.
Ociccp8c1qc, dela persicul vardanus, nume propriu ; sanscri t
vardh, a creste.
PcgadcrwaoG, duruitor cu trsura ; dela zendicul rakha, trsued i ghaosha, ureche ; scr. ghosha, sgomot.
'Al9.io4 dela zendicul atyas, cgret, scr. atya, cal de alergare.
" Plinius, Hist. nal., VI, 20: Maeotim Scythae Temarundam vocant,
quo significant matrem marls".
" Boeckh, Corpus inscriptionum graecarum, Berolini 1824-62 II, Comp.
Tocilescu, Dacia In. de Romani, p. 126.
BCITII
I AGATIMIE
39
40
ISTORIA ROMINILOR
Ca rezultat istoric sigur, cu toat putinnatea i neprecizarea izvoarelor existente, putem spune c' cel dintAiu strat
de popoare pe care s'a aternut nationalitatea romn, a fost
nite popoare de ras6 aric din subimp'rtirea trac6 a acestei rase.
52 Idem IV, Stefan din Bizant ap. Toeileseu, Dacia tnainie de Romani,
II
GETII
I DA CII
1. MEZARILE GETILOR
I ALE DACILOR.
42
1STORIA ROMINILOR
noi dincolo), lng6 Pontul Euxin. Acetia sunt Getii i alte popoare vecine cu acetia, cari au acela nume i toti trag cu arcul
depe cai" 4. Dio Cassius (155-229 d. Hr.) arat deasemenea
In yechime Mysii i cu Getii locuiau in toat acea regiune care
se aterne intre Hemus i Istru" 5. Filip al II-lea regele Macedoniei (359-336) in Hr.), intrnd in lupt cu regele Odrisilor,
un putrenic popor trac din acele timpuri, cut alianta poporului
get i lu pe Medopa fiica regelui get Cotelas in cstorie 8. Pe
atunci se intinded puterea Getilor i pe lng6 gurile Dunrei
stpnind coloniile greceti, Tomi i Odessos (Vara) 1.
Getii cucerind Dobrogea din care respinser pe Sciti, trecur in curnd i pe malul nordic al Dunrei i'i intinser domnia
Gnu kn DACJI
41
neavand de scop a urmari pe Geti mai innuntrul trei lor, se intoarce incrcat de przi pe malul drept al Dunarii, primeste ostatici dela toti regii traci si curand dupa aceea, plecand in Azia impotriva Persilor, mai multe corpuri de Traci 0 de Tribali sporesc
armata expeditfonara 9.
atunci cu dojana, c de ce cauta s cuceriasca o Ora care hrneste as de ru pe locuitorii ei" 10?
Desi Getii se afl dupa acest rastimp locuind ambele maluri ale Istrului", cum spune Strabon si Cassius, totus centrul de
greutate al Statului lor se strmutase fara indoiala la nordul
fluviului, dup cum mrturisesc tocmai tot acei scriitori. Asa
Strabon ne spune c laturea Germaniei care vine dincolo de
9 Arrianus, Anabasis, I. 1-4. Ct. si Straho VII, 3, 8.
10 Diodorus Siculus, XXI, 12, , S.
44
ISTORIA ROMANILOR
starnilor 12.
Dacii.
Ei apar mai trziu in istorie cleat Getii. In comedia atic, dup cum ne spune Strabon, numele de Dac se
GETII
DACII
45
vero et saltus pulsi ab his Dad ad Pathissum amnem tenent". Restul acestui loc
18 Asa II Inteleg Rsler, Romanische Studien, Leipzig, 1871, p. 29. Tocilescu, Dacia fnainte de Romani, p. 150.
19 Strabo, VII, 3, 17.
a Ptolemeu, I. 1 : decCoic Mecxyclauctp.
ISTORIA ROMANILOR
46
fost Gdi sau Traci, dela acei Daci cari locuiau dindva ln Rodop" 21.
CA Dii lui Tucidid nu sunt cleat Dacii, dovede0e urm'torul loe din Strabon care identificA aceste dou nume : cred
Vom vede mai jos c identitatea demonstrat a nationalittii gete 0 dace, ambele de ras6 traci, cere 0 ea numai decAt
aceast origine a lor comun la sudul Dungrei, un de am v5zut
c. er sT4luinta marei familii a Dacilor.
Fr6 indioal eh' Agatir0i, pe cari i-am Vzut ca popoare
aezate in Transilvania, vor fi fost supuse de Daci cnd acetia,
alungati de Iazigi, ocupar regiunea muntoas5. a Carpatilor,
contopirea lor in sinul dvAlitorilor va fi fost cu atAt mai uoar
Cu ct nu'i despArti vreo deosebire de neam.
&TC'xsZvoc
riTat
incot xiVriv'cut, ii:Te
iror,
otwilaawrog
21"0861.vriv
;vTag.
22 Thucydides II, 96: (101 Atot xoaormitoet, Tip) To867r1p, oi 0.eicto1 oixoiy-
Te5#. CA Dii nu este dect o forma scurtata a numelui de Dad, vezi D. Cantemir lstoricul Moldo-Valahilor, ed. Tocilescu p. 72, unde aduce ca analogie
eliminarea lui k din numele rpatypcol rpriot. Tot a0i spune i telan din Bizant :
01 Vow. ob xaXo5p.ev Acoog.
47
v'zut, in locul raportat mai sus, c' Dio Cassius cuprinde sub
numirea de Daci pe popoarele ce locuiau de ambele maluri ale
Istrului, arstnd apoi c6 mai in special ar purta numele de Daci
aceia ce locuiesc pe malul nordic al fluviului fie cA s'a" fi fost i
acetia Geti sau Traci" 24. In acest loc vedem un deplin amestec
intre Geti i Daci, i ambele popoare poart amndou denumirile
date i unuia i celuilalt din ele. Un alt loe tot din Cassius va ade-
ar locui mai srire gurile, iar Dacii care izvoarele Istrului 26.
Acest geograf vorbete ins6 in dou6 locuri despre luptele lui
Boerebiste cu Critasir regele Boilor i cu Tauritii, i spune intr'unul, c6 Boerebiste de naliune get ar fi sfrimat cu totul pe
Boi sub regele lor Cristasir", iar aiurea arat c Cristasir ar fi
fost b'atut de Daci, inct se vede aceea identificare a acestor
dou popoare in mintea lui Strabon pe care am constatat-o chiar
acuma la Dio Cassius 27.
Cu toate cA Dacii i Getii au putut fi dou triburi deosebite,
ele erau atAt de asemsnRoare, inat erau in de comun amestecate unul cu celalalt.
" Strabo, VII,
3,
"typtivcos Tob; Int6 Kperacpip, xa Tatipicacooc. Comp. VII, 5, 2 oUrito: xinarco41.1.-iicavrK Boyal;
Tccopiaxooo.
48
ISTORIA ROMANILOR
ar pute lesne
Vom analiz aici patru nume geografice cari vin mai ales
rum (secolul al X-lea) : Nortbmanni procedentes de Scanzia insula, quae Northwegia dicitur in qua habitant Gothi et Hunni atque Daci" ap. Tocilescu, Dacia
Beschreitmug des Landes Siebenbiirgen, Niirnberg 1666, (Bibl. Academiei, Colectia Sturza No. 1680), Sarmizagethusa este numitil Sarmiz Gothuza, i Decebal
Ditschwaldt, p. 323).
49
facuta de mai multi autori, ca un nume a de poetic nu se potrivete debe ca termin geografic. Nu se intalnete pe toata suprafata parnantului un al doilea nume geografic care sa coating' in
dar mai verosimila, este aceea care deriva acest cuvnt din
50
ISTORIA ROMANILOR
Tierna, Ulpian in Digeste Zerna (Zernensium colonia), iar o inscriptie descoperita la Mehadia, Tsierna 33. Este deci inviderat
ca in limba dacg, sunetul initial al numelui se apropi mai mult
de z sau de I decAt de c, pe cand terminul negru este redat in toate
dialectele slavice prin cern, ciarn, ciorn, aducand eu sunetul pe
care'l are c inainte de e i i. Limba tracic, fiind si ea o ramur a
limbilor artice, nu ar trebui s ne minuneze chiar daca' am gasi
In ea un cuvnt pe deplin identic cu unul al limbelor slave. Am
vzut mai sus identitatea aproape perfect in toate limbele arice
a terminului care insemna cas si a celui ce vroi sa' zie a curge.
Deasemenea ce incheiere s'ar putea deduce din acel ce insamna
terminului a se zarni, adec a se intuneck si din cauza intunecsrei, a deperi. Cerna de astzi curgAnd tocmai pe acolo pe unde
se afla vechea Dierna, este invederat ca' numele dac a fost slavizat,
fiind ambele as de apropiate.
Dac ins aceste patru etimologii pierd, la o cercetare mai
51
unui rege get dela oril-vultur ; Zamolxis, profetul get dela za-dupil
asupra scrierei profesorului Dr. J. Jung 1878, p. 89. Hasdeu sustine ca Dacii
ar fi fost un popor celto-trac, sprijinind aceasta Were pe etimologia unui singur
nume de planta dac : Trponsao6Xa ! Originile pastoriei la Romani" in Columna
lui Traian, 1874, p. 102. Comp. combaterea lui V. M. Burla in Cono. iterare,
XXII, 1888, p. 992, 5i XXIII, 1889, p. 44.
" Vezi mai pe larg discutia asupra nationalitatei Getilor i Dacilor
52
ISTORIA ROMANILOR
tt7CCApact3v rETciv
61101UITTOG
Tok apecblv
53
porus, poris, noXcc, por, (Triporus, Petoporus, Natoporus, Diudiporis, Aulupor, Mucapor) se regssete la Sapuni, trib trac,
unde se intalnesc regi cu numele de : 'AppoiinokK, `1311axontoptc.
In sfrit sufixul dava, care sfArete cele mai multe din numele
oraelor din Dacia (Doci-, Aci-, San-, Ziri-, Rami-, Comi-, Corsi-,
Clepi-, Patri-, Sargi-, Petro-, Rusi-, Argi-, Buri-, Marco-, Tamasi-,
Saci-dava), se reg6sete in Moesia : Succidava, Sagadava, Scandava,
Capidava, Netindava, Piroboridava, Utidava ; in Dalmatia Thermi-
acele puncte hotrite de deosebire ce le despart astzi. Diferentele incepuser a se art, ins6 erau departe de a determinA cu
sigurant caracterul grupelor etnice. Pkerea &A popoarele arice
din Europa sud-risAritean4 ar fi de rass. tracic6 Osete i ea un
puternic sprijin geografic, de oarece Tracii au fost ultimul popor
aric ce s'a desfcut din trunchiurile aziatice, pentru a veni in EuI. Van den Gheyn, Les populations danubiennes, p. 14. 15.
54
ISTORIA ROMN1LOR
ropa 40, o concluzie cgtre care suntem impini de aezarea Tracilor In acest continent, in puntele cele mai apropiate de Azia,
" Asupra acestei chestii : vezi I. Van den Gheyn, Les populations danubiennes, p. 187 i urm.
11 1
ORGANIZAREA GETILOR
I A DACILOR 1.
1. VIATA MATERIALA.
56
Suidas, s. v. BOWTECSL.
Aelianus, Variae historiae, III, 39. exiixpov Si MuJira atIaspop.cmts.
57
pe la 1670, spune ea% tot acel popor se hrAnete din pane de meiu"
vod" 6.
Pe lng5 numele de meiu,se afl la Romani i acel de mlaiu,
9 Homer, liada VI, 130; Odisea XXIV, 74; Diodorus Siculus, III, 65.
Xenofon, Anabasis, VII, 2 23; Plutarc, Alcibiade, 23; Plato, De
legibus, I, 9.
11 Plato, I. c., Atheneus, VII.
12 Cornelius Nepos, Alcibiades, VII, 11, 4.
58
ISTOBIA ROMANILOR
s'au gasit in Tranislvania, au o forma apropiata de acea a secerilor de astazi. Granele se pastrau in gropi de pane, ca 'Ana' mai
odinioara in trile romne 15.
In afara de agricultura ii trageau Geto-Dacii hrana lor
din creterea animalelor. Am vzut pe Ge-ti numiti mai sus manctori de lapte. Ei posedau innainte de toate herghelii foarte bogate de cai cari probabil vor fi servit inteun timp mai vechiu
ca i Scitilor la hrana animala, singura de care dispun poparele
nomade. Dupa aezarea Creto-Dacilor, caii serviau pentru calrie.
o tara a de friguroas in timp de iarna, ca Dacia. Afara de acestea se mai ocupan locuitorii Daciei i cu strvechea indeletnicire
1852, II, p. 11 ed. II, v. II, p. 10; Panile scotea de pin gropi". Un doc. din
1643 vorbeste de pradarea unei gropi de pane. Ghibanescu, Ispisoace i Zapise,
II, 2, p. 40.
Unele lucrari de piatra se \Fad a fi fost facute de mesteri greci, dovada monogramele grecesti aflate pe pietrele ruinelor. Vezi Akner, Bericht tiber einen
Theil der stidlichen Karpathen" In Anua ftir siebenbtirgiche Landeskunde, I,
1884, p. 18 si urm. Asupra cetatilor ramase de la Daci, vezi T. Antonescu. Columna tut Traian, 1910, p. 35 si un.
ORGANIRAREA GETILOR
A DA01LOR
nfr
moralA. Si la Creto-Daci, ca i astAzi, va fi fost mobilierul deosebit dupA" conditia de avere a claselor societAtii : simplu i sgrac
acest metal pretios din nisipul riurilor, vom vede c pentru Daci
se dovedete inteun chip invederat cunoaterea i exploatarea
' Gellius. Noctes atticae XXIII, 23. Inscriptia forului purtA : Ex ma
nubiis". Ioanes Lidus, De magistratibus, II, 28 aratA cA Traian ar fi luat dela Dad i suma, fArA IndoialA exageratA, de 5 milioane de litre de aur, si 10 =Roane de litre de argint.
21 Frhner, tab. 171-172.
1STORIA ROMINILOR
60
Columnei lui Traian, nu ne dau decat un singur soiu de vestmant, civil la toti barbarii reprezintati pe ele, si intre cari
Acesti pantaloni erau largi i lungi parr la csaput, unde erau legati cu o sfoar6. In picioare purtau un soiu de opinci prinse cu
nojite ; capul la cei nobili er acoperit cu un soiu de ckiul frigiana', care nu se vede ins6 a fi fost facut din piele de miel, ci din
-o stor moale, de oarece infatiseaz6 creti i ie prea exact forma
capului ce acopere. Corpul era imbrkat cu o tunicsa. lung6 Oda la
genuchi i incins6 peste brau, iar pe deasupra era aruncat o manta
Mr% maneci, prins6 pe umk cu o agraf. Atat Getii cat i Dacii
61
del seamns Cu tunica intern a Dacilor, nu are nimic caracteristic ; pe deasupra ins tranii romni poart bondita, cojocul
sau sumanul, iar nu mantaua dac. Cciula nu samn pe de alt
parte intru nimic cu acel les Me ciucur al Dacilor. Brul de cur
lat i impodobit cu almuri este pe de alt parte strin imbrc-
Pe lang monedele dace haute inteun chip cu totul grosolan din o amestectur de aur i de argint, avand ca efigie
figura unui cal MI% urechi, cu 5 bobiti In loe de coam i cu
cateva linii informe inchipuind pe un 6'061.4 31, s'a mai gsit pe
pmntul foastei Dacii monede dela poporul Tasienilor din in-
cel Mare, din cari iar'i s'au gsit lng Giurgiu vreo 250 de bueti,
i mai ales o mare ea-time de Lizimahi. De acetia ne spune Wolf-
gang Lazius ea' s'ar fi gsit deodat 30.000 lang riul Streiu ;
mai multe alte mii s'au aflat lang Muncel, la Grditea nou.
62
ISTORIA ROMINILOR
B oca EX io A ca p. x o i au o
greutate obisnuita de 3 galbeni 32 Numeroase sunt si drachmele
dela Apolonia (Avelona), Dirachium (Durazzo) si din Iliria (AlEle poarta inscriptia
niile grece depe malurile Pontului-Euxin. Acest comer t va fi constat din exportul grnelor ctre orasele maritime cari le trimiteau,
la randul lor, mai departe spre tarile grecesti, de obiceiu sarace
In cereale. Nu mai putin se exportan i cai cari inca de pe atunci
ca cele mai vechi din ele vor fi fost aduse tot de negutitorii
din coloniile grecesti ale Marei Negre, cari aveau legaturi comer-
r 2
W.,.
t
'k ''',
'
r L'U`
,-
1,^1-
'
... -
.*.
-. o
--,-
o,
., .
ff
,_'.
....,
f.4,
_
''.
s_-_
I.
....-,
..
24
..
,,
'
' e ni,'
,
--
cl
-.-"'""
c'
63
,
....
.sg' 41
- r.... I
-
-r
Tr,r,
.`. ,
,_,,,T*--_":
. - '*...^
-7.;..9.
,--
a.
-..
01
c;-"_-
,,
.,YIS -. - -,.:x'-.
-'
-I
'''
........,..,w -.--
,n.---''''441e"."'_
,g-i
..._ . ,--.._
C4,41
>,1
-1.
=a=
,--?
,x
-ffe
...,1.i.,,
..4..__.....z......... ....--=-4;7,,,...
'
.-
',-, .
k-E, .,....
",...
''
9' ,
.
--
..,i,...,,.. ,....),2
..:.
---nr
. -- .
---_.
-,
,r-. -
737".
--:.
.7`
.4
" :- , '
HV -
.1.. -
, A-,-___It' ,14`-
. n_.?,
t",--r-,' y----'
....., 4, ,
..,,,,, :,,,k
.-
9?
110.--4X,r, ..1,
04'4
4L.
(4.6
0
,..
-2
....
"CS
ca
'7,
Et,-
ac.
.1
cm
d
o
r.
8
o
-a5
.;,-.
n,..n,
-...,,,
te
-0
64
ISTORIA ROMANILOR
2. RELIGIA I MORAVURILE.
religia se confund cu Statul i cu viata social, fiecare act politic sau civil trebuind s" fie indeplinit sub ocrotirea religiei,
la moderni religia este cevA deosebit de Stat 0 de viata comun', adeseori duman4 acestora. Deaceea la cei vechi nu s'a
vzut niciodat6 religia in lupt5 cu Statul, un fenomen care insotete mai in tot decursul s'Au istoria popoarelor de asnzi.
religiile vechi tindeau la dominarea oamenilor ; ins aceasta se
fce tocmai prin mijlocirea Statului, pe cnd astAzi biserica
se pune in antagonism cu Statul pentru stpnirea omenirei. La cei
65
cu alte cuvinte o forma antropomorfica a soarelui, izvorului vietei in univers. C Getii adorau inteadevar soarele, sub numele
Inchipuirea lui Gebeleizis sau Zamolxis, reiesa din urmatorul
66
ISTORIA ROMINILOR
" Vergilius, Aerwida, III, 35 : gradivumque patrem, geticis qui praesidet arvis". Ovidius, Tristia, V, 3; Ex Ponto, V, 14: Marticolis Getis". Martialis, VII, 2: Marts getico tergore fida magis". Statius, Silvae I, 2 : Mars
geticus maritus Veneris". Alma Venus thalamo pulsa modo nocte jacebat amplexu duro getici resoluta mariti (52-53).
" Vegetius., De re militari, I, 28.
'" Preller, Griechische Mythologic, I. p. 263.
41 Herodot, IV, 94.
ORGANIZAREA GRTILOR
I A DACILOR
67
tutor muntilor din judetul Argesului, care vin spre Olt, nu a putut descoperi
niel pe unul Cu numele de Cocaionul. Indicatia lui Frunzeseu este deci gresitA.
68
ISTORIA ROMANILOR
celor ce o imprtiau, trebui s pun oarecari conditii inchintorilor ei. Aceste conditii par a se referi mai ales la cumptarea in mancri i buturi, la infranarea dela viciul betiei,
pe care 1-am cunoscut la Traci ca pcat national. Deaceea Zamolxis
De unde veni oare la Geti i mai tarziu la Dad o accentuare atat de energic a ideei nemurirei?
Aceast idee alcstui fondul religiei tuturor popoarelor
de rag tracic6 din care am vzut eft' Getii i Dacii fceau parte
intregitoare. -La Traci zeul national er Sabazius, numele trac
al zeului aric universal care la Greci se numi Dionisos i la Romani Bacchus, zeul veseliei, al vinului i inspiratiei profetice".
pentru mintea poporului. Astfel gsim la Atenieni pe PallasAtene sau Minerva, la Romani pe Mart i a mai departe. In
Egipt fiecare nom ador un zeu deosebit. Tracia, regiunea vinului, adoptase ca zeu national pe Dionisos. Pe acesta 11 confun-
dau cu zeul cel mai mare, Zevs sau Jupiter, i cu Phoebus sau
45 Herodot i Strabo, 1. c.
69
Cultul lui Sabazius, ca si al zeului din care el derivd, Dionisos, se fked, in afar de partea lui public6, i in niste misterii
slintre cari devenir celebre ale celui din urm6, prin faptul
sladur.5 nastere teatrului antic, precum misteriile religiei crestine
anntuit in acea lume nevkut de relele acestei vieti". 0 inscrip-kie, tare multe altele, spune, c "psdmntul ascunde in sinul sgu
acest corp care este acel al lui Platon ; dar sufletul sk se bucur6
de viata linitit i vesnicA pgstrat.' pentru cei fericiki". 0 alta
-nu avem nici un text antic ; dar se all in catacomba cea mics din
Roma, niste frescuri pe mormntul unuia Vicentius care se intituleaz de preotul zeului Sabazius. Tabloul infAtiseaf intaiu
casp-tul celor 7 preoti ai colegiului zeului, Intre cad figureaz6
Vicentius. Apoi se vede o scen6 privitoare la soarta dup
moarte a Vibiei, desigur sotia lui Vicentius. In ea se reprezinta
xnai intAiu moartea Vibiei, redat prin o inftisare alegoria a
fpirei Proserpinei. Pe urm Vibia, intovksit de Alcest, este
slusA de Mercur inaintea tribunalului unde judecg Platon, de
Macrobius, Ibidem: Item in Thracia eundem habere solem atque
70
18T011.1A ROMINILOR
unde In sfArit trece, condusg de bunul ei fiver, In sala banchetului celor trecuti prin dreapta judecatg 52. 0 inscriptie ggsitg'
In Macedonia ne aratg i mai ciar cg aceastg invgtgturg a nemurirei er o credint nationalg la Traci. Inscriptia spune c. : durerile mele mari nu te rgpesc dela moarte, dei pierderea unui fiu
Imi d indeajuns dreptul de a plAnge". Se vede deci cg er o inscriptie pusg de un pgrinte, mai curnd o mamg, pe mormntul
copilului ei. Mai departe ea urmeazg : i Cu toate acestea, reinnoit In Linfa ta, tu traieti in Cdmpiile Elisee. Alei este decretal
de zei sei triascei sub forma eterna acela care a binemeritat de
lumina divin" 53.
Din toate acestea .rezultg Indestul c Tracii, avnd ca zeul
lor national pe Sabazius, care nu er altul decgt Dionisos, i
acest zeu fiind cel mai In onoare la ei, urma numai decgt ca nota
caracteristica din cultul acestui zeu, ideea nemurirei, sei fie mai
cu putere accentuata la Traci, na care fu apoi ridicat de Geti
la principiul fundamental al religiei lor, In doctrina lui Zamolxis.
Aceastg idee insg' er deosebit de metempsicoza lui Platon
i a Egiptenilor, intrucgt metempsicoza admiteg putinta curgtirei
sufletului prin trecerea sa in corpul mai multor fiinte, pe cand am
vgzut c invgtAtura lui Zamolxis, admiteA numai pe aceia In
sinul vietei eterne, care dupg expresia inscriptiunii de mai sus
binemeritaserg de lumina diving".
Din o asemenea idee a nemutirei i fericirei pe lumea cealain' se explicg i obiceiul raportat de Herodot care se afl la Trausi
rndu'l, plangeau asupra relelor pe cari aved s le sufere, din momentul ce vgzuse lumina zilei i numgrau gemand toate mize-
71
care se CUllOSC cele divine, s'a constituit zeu in scurt timp, precum
6 Iordanes, XI: Decedente vero Diceneo, pene pari veneratione habuere Comozicum, quia nec impar erat solertiae. Hic enim et rex illis et pontifex ob suam peritiam habebatur".
72
IBTORIA ROMANILOR
este c'd dup sfatul lui se invoir a starpi viile i a tri fr vin 59.
Se pare in adevr c' cu toat cumptatea ordonat de Zamolxis
73
Ca toate regiunile ce pun centrul greutAtei lor in viata viitoare i impun conditii de moralitate pentru cAstigarea aceleia,
as i religia lui Zamolxis ddii nastere unei clase de oameni
ce se abtineau dela mai multe din plkerile acestei lumi, unei
clase de cAluggri. Acestia nu mncau carne si trsiau in celibat ;
Un altar cabrio.
Tnortei la Geti provine din cauze variate : unii cred Ca' se vor
reintoarce sufletele celor morti ; altii cd de si nu se intorc, totusi
nu se stang, ci trec Care locuri mai fericite ; a4ii in fine ca pier,
dar c aceasta este mai bine decal a tri" 65.
Despre formele cultului tim numai a-Ma cr,Getii trimiteau
A. 5.
'STOMA ROMANILOR
74
O religie ca acea imbrtisat de poporul Geto-Dacilor trebui s ailo6 o puternic inrurre asupra manifestrii intregei
lor vieti. Ideea nemurirei, att de adnc inrdcinat la ei, trebui s incoarde mult tsuterile lor in viaja pmnteasc. Moartea
eliberarea lor atre lumea fericirei. Nu. se putean deci teme de ea,
ci o doriau si o binecuvntau cnd ea sosi, mai ales pe cmpul de
rzboiu, unde luptau pentru patrie i libertate. Deaceea i vedem
pe scriitorii antici spunnd inteun glas eh' aceste popoare erau
foarte curajoase i aproape neinvinse prin dispretul ce'l artau
pentru viaja i apetitul lor de moatre 67. Deaceea ei singuri din
Dacii cnd vAd patria lor czut, Statul lor nimicit, dan foc ei
singuri capitalei lor, si la lumina flacrilor mistuitoare, se ingr-
7 Friihner, La colonne Ira janne, tab. 155 -156, 171-178. Vezi mai
sus reproducerea bazoreliefului in fruntea volumului.
75
Moravuri.
Tracii i Getii admiteau poligamia ca form
de convietuire a sexelor. Menandru In nite versuri raportate de
Strabon, spune :
Tracii toti i dinteinsii Getii mai cu saing,
organizatorul statului dac, de a pune un capgt acestor neoranduieli. Strabon ne spune anume cg Boerebiste a restatornicit
puterile poporului sgu prin disciplin, cumpeitare i activitate a
cg In putini ani au constituit o vastg ImpgrAtie 75. Poetul latin
Cu toate cg. Horatius, mai mult in scopul de a ocgri moravurile corupte ale Romanilor timpului sgu, aratg trite a0. de
" Strabo, VII, 3, 4.
" Solinus, I, 3. Acelas lucru 11 spune
1ST0RIA ROMANILOR
76
cipelui i preotii cei mari cari purtau un soiu de tiare mai Innalte cleat fesurile nobililor comuni 80.
Oamenii de rand se numeau comati sau capillati i umblaul
cu capul gol. Este cunoscut, di povestirea lui Dio, ca. Decebal,
In intaiul razboiu, trimise lui Traian, o solie din oamnei de rand,
capilati, i numai cand vzii CA nu poate indupleca pe imparatui
roman, se hotarl a'i trimite o alta, compusa din pileati. Marturisirea lui Dio este adeverita de figurile Columnei lui Traian, carereprezinta in un tablou intaia solie far% fesuri i apoi, mai sus pe
corpul Columnei, pe a doua cu capetele acoperite, incat aceasta
confirmare a spuselor istoricului prin bazo-reliefurile Columnei,,
pune intr'o vie lumina adevarul povestirei lui 81
" Horatius, Carmina, III, 24.
" Fri:diner, tab. 53-54, 63-64, 118-120.
" Iustinus, XXXII, 3, 16.
T(71`k
77
3. OR GANIZAREA STATULUI.
Predomnirea Daeilor.
Insusiri ale mintei i caracterului
ca acele ce le-am gasit la poporul Geto-Dacilor trebuiau sa"i
pozitia mai tare a tarii ocupata de ei, cetatea Carpatilor, inconjurata' de munti aproape din toate partile. Si pe
atunci, ca i in timpurile mai noue, Transilvania era adapostul
plic
Stpanii adapostului insa' devenir cu timpul stapanitorii firest ai cmpiilor invecinate, i acest raport intaiu trecator se
schimba in curand in unul statornic. Astfel ajunsee Dacii, mai
mult poate cleat prin cucerire, domni si peste Valle carpatine
ce se prelungiau catre Dunre, si aceasta pare a reiesi chiar din
ISTORIA ROMINILOR
78
ORGANIZAREA GETILOR
1 A DACILOR
79
In mare parte istovit. Tau neamul Dacilor nu pieri in totalitatea fiintei lui ; numai coroana arborelui fu retezata ; trun-
chiul ramase plin de o hranitoare seva, 0 pe el, altoindu-se elementul roman, se puse temelia acelui popor care astazi poarta,
pe un corp 0 o energie daca, predispozitia spre civilizatie mo0enita dela Romani.
Trasatura cea mai caracteristica a poporului geto-dac era
pornirea ra.zboinica. Statul sau era un Stat militar ; ca atare
iar nu ca stat cultural a dobandit el o insemnatate istorica, i
carui ghiata s'a rupt 88. Aceti calareti par a fi fost Geti care din
I,
2; III, 1
Epislolae I, 2
guri trace In statuele antice care Infatisaza aceasta arma caracteristica a tuturor Tracilor. (Frhner, apendice, inscriptia No. VI).
18TORIA ROMINILOB
80
transportat de alti doi tovar4i 93. S'ar pred, dup nite versuri ale
lui Horatiu, c nu tot poporul lu parte deodat la expeditiile mili-
c.
". Frhner
p. 387.
tab. 81,
ORGANIZAREA GETILOR
I A DACILOR
81
laur, mai er Inca unul de stofa, patrat, pus in varful unei cozi
82
83
cioplite, cu patru sau mai multe porti, cu santuri, valuri si propugnaculum roman 113.
La atacul precAt si la apsdrarea ceratilor, Dacii intrebuintau
aproape aceleasi mijloace ce se vsad puse in lucrare si de Romani
84
ISTORIA ROMANILOR
85
fie pentru atac, fie pentru improtivire ; cg ei in scurt timp aduseserg organizarea lor militar la un grad de desvoltare inteadeVr
vnj neasenagnat.
Astfel er acest popor, Geto-Dacii. Plini de energia barbar
1.
Iv.
Energia lui, consumandu-se in lupte necurmate, vine un moment unde legatura interna se sframa, i corpul cel mare desmembrat, se desface iari in elementele primordiale din care
el se alcatuise. Aceasta a fost i va fi istoria tuturor popoarelor
ce nu s'au multamit cu granitele fireti ale -Wei i neamului pe
care natura le-au insernnat desvoltarei lor.
Macedonia fusese, ca tara mai civilizata, intotdeauna expusa loviturilor popoarelor barbare cari, stand la nordul Dunarei,
87
i Scorditii, unul popor german, celalalt celt, care'i aveau locuintele la nordul fluviului 2; nu mai putin i cu Tribalii cari,
dei originan i din sudul Dunrei (de prin Serbia de astzi), trecuser mai toti, impini de nite popoare ilirice, la Geti pe malui
stAng al Istrului 3. Intr'un rAnd vedem pe Romani apropiindu-se
iar de acest fluviu, sub consulul Curio in anul 89 in. de Hr.
i venind in fata Daciei, in care Ins nu indrznesc s treack
temAndu-se de intunecimea pdurilor ei 4.
Dintre toate popoarele prdtoare dela nordul Dunrei,
nici unul nu er aa de periculos ca Dacii, mai ales de cAnd ei se
organizaser in un corp puternic sub regele lor Boerebiste. Ei
intreprind excursii prdalnice Oda' prin Iliria, Tracia i chiar
In Macedonia 5; Cesar se gAndiA a porni impotriva lor, cAnd muri
Se vorbi chiar prin Roma de o indoit incuscrire intre regele Getilor Cotiso i impAratul roman, fiecare din ei avAnd s iee de sotie
Florus Epitome, III, 5 : Curio Dacia tenus venit ; sed tenebras saltuum expavit".
2 Strabo, VII, 3 5 11 : (4)81 5 Ital. Poijiaiotc; tpolisp6q .110 alCIPcavtulo
&Sao"; Tby 'Iatpov xa) Tip epqxrp. XsrdLavilv !Limn MaltsSovict xat Its Rkuptdt.p.
9 Frontinus, I, 11.
88
ISTORIA ROMANTLOR
Plinius, H. N., IV, 11. Dio Cassius, LI, 23. Plutarc. Ant., XIX.
" Mai sus, p.
" Dio Cassius, LI, 23-26.
" De aceea lipsesc ele din enumerarea provinciilor romane fAcutA de
89
imperiul roman deven prin dou parti expus loviturilor poporului dac, i. ei, alegandu'i tarmul de operatie, dupa cum una sau
alta din aceste provincii erau mai lipsite de armata de aparare,
ISTORIA ROMINILOR
90
Nina pe timpul lui Vespasian (69-79), Dacii urmeaza innainte a nelinisti provinciile romane asezate pe malul drept
al Dunarii, ceca ce impinge pe acest imparat a repet operaria
executata cu eariva ani mai inainte, de Aelius Catus. Anume
91
care sd tie a trage din puterile lor tot folosul putincios ; lipsid
artistul care sd scoatd din darabul de marmurd, greoiu i inform,
trdsdturi Priceput in cunotinta rdzboiului i dibaciu in mAnuirea lui, intelegAnd cAnd trebui sd loveascd i cAnd sd se retragd, meter In aternerea curselor j iute la faptd, tiutor atAt
a se folos de izbAndd cAt i a indrept infrAngerea suferitd,
92
ISTOR1A ROMANILOR
este nevoit sa se retraga peste Dunare. Iulianus, dupa ce introduce o aspra disciplina' in trupele sale, trece el acuma fluviul
loace :
xpila8,at
Tab; Tap
l'aetatoos
93
Decebal
cu o
Jupiter Capitolinus.
Cdt de grabnic fusese norocul Dacilor la sui, mai iute i
pnp6stios fu el la cobori; cci pe cAnd Decebal creded c vi-a
ajuns tinta, de a dobAndi un ngaz, in nstimpul nruia s poan
32 Dio Cassius, 67, 10. Vom determinh mai jos unde se all localitatea
Tapae, unde Traian reptut 0 el o victorie contra Dacilor. Dio Cassius arat
aceast lupt dela Tapae ca Intmplat dup lncheierea pcei, ceeace nu are
nici un Inteles. Fr Indoiald el aceast Incurctur In textul istoricului grec
trebue pus pe socoteala epitomatorului su Xiphilinus. Istoricul roman Suetonius, Dom. 6, restabilWe cum se cuvine timpul cnd s'a Intmplat lupta.
88 Martial, Epigr., VI, 10. Asupra tricheierei acestei pci, vezi In genere Dio Cassius, LXVII, 7.
94
isToniA ROMINILOR
95
barbarifor, dup ce tocmai Dacia fusese nada cea mai atrigAtoare care adusese pe barbari ctre centrul impriei. Zemislit
din o greeal politic, poporul romAn trebue s." plteascA i
astzi cu cele mai crunte jertfe, existenta lui, aruncat aici in
p.'rtile rsritului, departe de trunchiul cel mare al rasei latine
i incunjurat de elemente striine. Dar vitalitatea lui cea extraordinar Ii &Ada puterea de a invinge toate greutAtile, i ceeace
aproape dou mii de ani de inelcri i suferinti nu a putut di-
Romanii anume, dup cucerirea Moesiei i a Panoniei, organizaser dou flotile pe fluviu, classis pannonica i classis moesica,
flotile care aveau de scop mai ales paza trecerei Durfrei ; dar
flr indoial c alturea cu aceste flotile de rizboiu, trebuiau
s.' se afle i vase de transport. Deaceea i vedem pe Colmuna lui
Traian aducandu-se provizii de grill i butoaie cu lichide : vin,
oloiu, etc., cu icile, p'anA la locul pe unde Romanii fac podul
pentru a trece in Dacia 36.
In tot cursul su, dela Columbaci in Serbia pan la Orova, Dunrea curge in un pat foarte ingust, restrins intre doi
p6reti de stnci verticale care ies6 deadreptul din ap, pentru a se
Inlt uneori Oda' la 800 de metri. Partea cea mai ingust, strmtoarea dela Cazane, pare a inghiti cu totul intre dou stnci uriae,
uriaul fluviu, care'i restringe aici ltimea numai la 150 de metri,
din 1000-1500 lrgimea lui obinuit, coborindu-se adncimea
lui la mai bine de 50 de metri 37. Aici in locul cel mai impuntor,
unde Dunrea biruiete muntii, se cetete 'MCA, pe malul sArbesc,
" Elise Reclus, Nouvelle gigraphie universelle, Paris 1878, III, p. 316.
Corpus Inscriptionum Latinarum, III, 1, No. 1699: IMP. CAESAR
D IVI NERVAE F. NERVA TRAJANUS AUG. GERM. PONTIFEX MAXIMUS
TRIB. POT. IIII, PATER PATRIAE COS. III MONT... A... BU. SUP... AT...
E... restituit partea din urmd astfel : montibus excisis amnibus superatis viam
lecit Comp. Arneth, Die Trajan's Inschrift in der Nethe des Eisernen
Wien, 1856.
Thores
96
ISTORIA ROMANILOR
timpul celui al treilea consulat al lui Traian, in luna lui Septemvrie 100, face numai alunecai la proiectele formate de impaatul
contra Dacilor, fara a arata prin nimic c razboiul ar fi i inceput. Pliniu spune : Daca ins" vreun rege barbar. in nebunia
*. Fr6hner, tab. 26-31.
. Conrad Mannert, Res Traiant ad Danubium rgestae, Norimbergae,
1797, p. 20. Franke, Zur Geschichte Traians und seiner Zeitgenossen Quedlimburg, 1840, p. 100. Aschbach, Die Steinerne Donaubracke Traians, p. 3, admite
cifra de 80.000, tar Frhner, p. XI, nota, acea de. 100.000.
97
narea ta, inteadevAr acela chiar dacA ar fi apArat prin interpunerea unei mAri sau prin fluvii colosale sau prin munti prApstio0, s'ar vedeA atAt de curAnd, plecat sub curajul -Ulu de
erou, incAt ar crede muntii s'au cufundat, fluviile au secat,
marea a fost inghitit i c insu0 pAmAtul, nu flotele noastre
s'au apropiat de el. Par'cA vAd in mintea mea triumful tAu,
ingreuiat, nu prin prada luatA din provincii nici prin banii
stor0 dela aliati, ci prin armatele dumane i prin lanturile
regilor prin0" 41 Este invederat c Pliniu tintete prin cuvintele
sale pe Decebal care refuzase inchinarea i supunerea cAtre
Traian.
La inceputul anului 101 Traian se afl incA la Roma unde
Traian 42.
ISTORI A ROMINILOR
99
100
ISTOB1A nomANILort
roman ". tiau doaril aceste popoare, cum spune Dio Cassius
c6 mai innainte ele nu invinsese pe poporul roman, ci numai
pe Dominan; ea" acuma aveau de purtat edzboiu cu poporul
roman i cu ImpAratul Traian care se deosebi prin dreptatea,
tkia i cur4enia moravurilor sale" ".
101
trece dup aceea la Aixis, sau Azizis cum este insemnatil pe Tabula Peutingerianit Deaici el se indreapt care valea Timesului
din care trecand pe urmg in acea a Bistrei, trebui s ajung6 pe
" Friihner, lab.
42.
102
ISTORIA ROMINILOR
intind la nordul acestui riu i cari munti Ii fereau de a fi incunjurati. Lupta ce se &Ada aici fu foarte sAngeroas. Se spuned
mai trziu intre soldati, c ne mai ajungnd pAnza pentru legatul rAnilor, Traian i &Ada rufele lui pentru a procur dipele
trebuincioase 52. Dacii fur nvini i din cauza unei furtuni
103
lui in munti Daciei, ne-au dat putinta a identiliicA trei nume vechi
63 Dio Cassius, LXVIII, 9. Frhner, lab. 74, 83-85, 95-96.
104
ISTORIA ROMANILOR
Bersovia, Azizis i. Tapae cu corespondentele lor moderne, Barsaya, Ijiriul 1 Tapa sau Tapia 54.
In drumul sau prin valea Bistrei, Romanii mai ieau o cetate, probabil Tibiscum, si legionarii Ii dau foe, pe cand locuitorii ei fug in padurea din apropiere 55. Decebal, vazand
armata romana se indrept catre capitala sa, trimite lui Traian
o ambasada compusa din trei ambasadori calari pe caii farsa'
ele urmati de o numeroasa intovaraire, insa toti dintre comati,
clasa de jos a poporului 56 Cu toate rugamintele ambasadorilor,
cu atat
Traian staruiete in conditiile sale pentru incheerea
mai mult c se sinnise atins prin neeuviinta Dacului de a-i trimite
In ambasada nite oameni de rand. Solia fiind respins5, Traiaa
inainteaza mai departe i da peste un sat in care rmasese insa.
numai batranii, femeile i copiii 57, poporatia valid fiind luatit
In oastea care apara tara. Aceasi a ne arata inteun chip limpede
c Dacii nu'i. Orasisera satele lor nici chiar la apropierea armatelor romane i. deci invedereaza cat de neintemeiata este
prerea acelora ce sustin ea Dacia a fost cu totul deertata de
poporatia ei, dupa cucerirea romana'.
Se vede ca. Romanii innaintasera loarte incet pana aici,
pe la jumatatea vaei Bistrei, de oarece Ii ajuma' iarna, i. cavaleria daca, voind s treac:4 peste un riu inghetat pentru a ataca
pe Romani, ghiga se rupe i. ea cade in apa 58. Capul Dacilor,
dei desperat de nenorocirea intamplata, ordona to tu restului
trupei atacul Romanilor cari erau aparati de un lagar intarit..
Barbarii luyese in oameni cu sageti, in ziduri cu un herbece,
dar dupa cat se pare cu putina izbanda 59
Al doilea an al luptei.
capra r6mase ace1ea5i in limba romAri. A doua formA Mpia este iari o schimbare normal.
105
asemenea celor mai zdraveni tovarssi, el taie valurile, st'dpaneste vnturile revoltate i ure cu puterea vaslei cele mai
repezi sivoaie 61. El ajunge in curnd la locul unde poposise
In campania intaia, gAsind neatinse toate posturile pe cari le
lsase in tara dusman. Prima intlnire cu Dacii fu acea a unei
trupe de cavalerie de Daci sau mai curnd de Sarmati,
In zale, pe cari Romanii Ii bat si'i jean pe fug 62 Auxiliarii germani ai lui Traian dan in acest timp peste un corp mai mare
de Daci cu cari an o lupf crncen dar victoroias. Conducstorul
Dacilor, vtizand i aceast btlie pierdut, se sinucide. Aceastil
anturi adnci pe
cari sunt siliti s le umple 64; intrituri ridicate mai la fie ce pas
apArate cu o struint nemaipomenit, ingreuiau inaintarea
tot mai dese ; sangele curge in siroaie si mai fiecare pas innainte
al Romanilor este insemnat prin moartea unui legionar ; iar
din partea Dacilor jertfirea vietei se face cu o drnicie pe care
pute s'o explice numai nestrilmutata lor credint c ar fi nemu-
naje de rang innalt, pileati, cari cum ajung innaintea lui Traian
se pun ingenuchi, intinzand ctre el minile in semn de desperare si implornd indurarea lui 66. Des umilite in form, in
fond ins5. cererile Dacilor nu se potriveau de loe cu intentiile
lui Traian, i rzboiul urmeaz6 mai departe. Cavaleria maure" Frhner, tab. 58-59. Comp. Plinius, Panegyr., c. LXXXI.
106
ISTORIA ROMANILOR
tan" sub Lucius Quietus atacA pe Daci i'i pune pe fug', scpand ei in fundul pAdurilor 67. Aici inchizand drumul prin arbori egsturnati in cale, Romanii sunt nevoiti s ice pAdurea
cu asalt, ca o cetate 68.
Cnd Romanii iesir din p6dure se desfAc innaintea lor
intinsa cetate a Dacilor, bine asezat i minunat intrit. In loe
107
Dindaratul lor o multime nenumarata de popor se taraie in genuchi implornd iertarea invingatorului 70
Pacea impusa de Traian i primita de Decebal stipul. ca
regele dac sa innapoieze toate armele, ma0nele i meterii
primiti dela Romani, sa predee dezertorii, sa (Igraine toate cetatile s praseasca toate cuceririle facute in afara de prcpria
lui Ora', s recunoasca de prieteni i dumani pe prietenii i
du0nanii poporului roman i s nu mai primiasc5 nici un roman civil sau militar in slujiba sa" 71
108
ISTORIA ROMANILOR
" Asupra podului lui Constantin ce! Mare, vezi Ceclrenus, Bonn, I. p.
517 si Aurelius Victor, De vita et moribas imperatorum c. XLI Hic (Constantinus) pontem in Danubio construxit". Comp. Orosius VII, 28 si Paulus
Diaconus, XI.
109
Din aflarea sau lipsa ei, ca continuare a unui pod, .ritt se poate
deduce absolut nimic asupra locului construirei acestuia, i din
110
ISTORIA ROMANILOR
Procopius
Lederata
Zernes
Zanes
Pontes
Tab. Pent.
Lederata
Tierna
Egeta
Ad aquas
Ad aquas
Dorticum
Dortico
Procopius pune evident puntea lui Traian mai in sus de
Aquas, deci cu neputinll in spre gura Oltului 79.
Conform cu aceasta, arat i Constantin Porfirogenitul
vechi *i. innainte de toate podul lui Traian (adic ruinile lui),
la extremitatea Ungariei. Belgradul este la trei zile indeprtare
" Engel, In Commentatio de expeditionibus Traiani ad Danubium et origine Valachorum, Vindobonae, 1796, p. 206, arat c itinerarul lu Antonin
ar Insemna puntea lui Traian intre Egeta si Aquae. Engel reproduce anume
dupA editia lui Wesseling urmiltorul loe din itinerar :
Cuppis, M. P. XXIII
XXIII
Novas. . .
Talia
. .
XXII
Egeta . .
XXI k
Aquis.
.
XVI f Inter Egetam et Aquas Pons Traiani.
Dortico . .
X
In editia critica' a
111
de aceast5. punte" ". Indicatia scriitorului elin, de0 e cam general& este totu0 indestulaoare pentru a art aezarea podului,
din cauzc Porfirogenitul arat locul acestui pod ca la extremit4tea Turciei adic a Ungariei, tar care nu s'a intins niciodat
Ruinele podului.
albia fluviului 16 stalpi de ziarie pe cari cercetndu'i, ii gAsir construkti ca i capetele podului depe maluri, cu pietroaie
cu mocir16 de ciment roman 0 cptuiti cu crmid mare
p`dtrat6 ; erau indeprtati intre ei astfel de-a latul riului, inct
locul unde lipsiau dintein0i patru, spre a face 20 in total, er
acoperit de o insul, care pe semne potmolise pe acele patru.
In interiorul zidsriei se aflar nu numai guri regulat dispuse,
In cari fuseser aezate "Arne incrucisate, dar nc se aflar
cAteva crmpeie de lemn de stejar. Ceireimizile cart acoperiau
stedpii purtau marche a trei di/ente cohorte auxiliare din a Xl I I-a
i
112
ISTORIA ItOMANILOR
i a'i supune stipinirei romane nu er indeajuns a se lu capitala. Trebui sii atace pe Daci in chiar cetatea lor fireasci,
si le taie utinta retragerii citre muntii Transilvaniei ; deci
trebuiau atacati ei in aceasti tari chiar. Iati dar ci planul strategic al lui Traian trebui si fie atacul Dacilor prin Transilvania
113
urninoarele puncte dup Tabula Peutingeriang : Amutria, Pelendova, Castranova, Romula, Acidava, Rusidava, Pons-Aluti, Bu-
ridava, Castra-Traiana, Arutela, Pretorium, Pons-vetus, Stenarum, Cedonie, Decidava, Apulum, (asfzi Karlsburg sau
Alba Julia) i deacolea inainte prin Napoca la Porolissum (astAzi
114
1STORIA ROMINILOR
distant indestul de mare, sunt cinci statii dela acest din urm
pn la Arutela, distan-Vd mic, sunt numai dou, si tot pentru
identificarea Lotrului cu Arutela mai vorbeste i imprejurarea
c el se afl aproape la dou treimi de drum intre Turnu-Severinului si Alba Julia, precum i Arutela Tabulei Peutingeriane se
afl la aceeas indeprtare proportional intre Drubetis i Apulum88.
" Arutela este format ca I Amutria din (ad) Ruleta (m). Prin o metatezd foarte obisnuit In limba romand, avem din Rutela, Lutera, de unde
apoi prin schimbarea lui u In o, eliminarea lui e si prefacerea genului din
feminin In masculin avem forma Lotru.
Schimbarea lui u In o am dovedit'o In nota precedent. Eliminarea
lui e si metateza sunt fenomene obisnuite In limba romAnd. Cat despre schimbarea genului citm : tilia =teiu.
.
Tabula Peutingeriand aratd anume uringtoarele distante futre di-
mii de paei
Dela Drubetis la Amutria
36
Amutria la Pelendova
35
Pelendova la Castra-nova 20
Castra-nova la Romula
30
13
/f Romula la Acidava
24
f! Acidava la Rusidava
Rusidava la Pons-Aluti 14
Pons-Aluti la Buridava
13
Buridava la Castra-Traiana 12
27
Castra-Traiana la Arutela 9
Total Intre Drubetis i Arutela
(Turnu-Severinului i Lotru)
206
mii de paei
15
9
19
12
24
15
94
" C. dela Berge, Essai sur le agrie de Tra jan, p. 51, spune In privirea acestei de a doua expeditii a lui Traian : Nous sommes compltement
dpourvus de renseignements gographiques sur la deuxime guerre". Daca
nu ne Inseldm, cercetarea noastrd Implineste aceastd
115
" Amm. Marcelinus, XXXI, 5, 16: Nicopolis quam indicium victoriae contra Dacos Traianus condidit". Tocilescu, Fouilles et Recherches arheologiques, Paris 1900, p. 74: Que voulait faire le grand monument triomphal
.d'Adam- Klissi sur le territoire de la Dobroudja s'il est vrai ,comme on l'a toujours soutenu que la guerre contre les Daces ne s'dtait porte que sur rive gauche
du Danube ?"
At. I. Dimitriu, Inceputul Crestiarei Romdnilor, 1906, P. 55, Comp.
Tocilescu, Fouilles et Recherches, p. 22.
8 Frhner, tab. 108-112. La p. 17.
91 Frhner, tab. 117-118.
Frhner, tab. 118-120. Aceasta este singurul cos.tum civil deosebit
de acel In care se Infdtisaz de obiceiu barbarii pe Columna lui Traian.
ISTORIA ROMINILOR
116
principiile artei romane i construiesc ei inii mai multe intrituri pentru a apgra capul podului din spre Dacia ". In anul 105
terminandu-se constructia podului, Traian dupg ce savarete
sacrificiile obinuite, trece pe el cu restul armatei sale In Dacia 95.
(1130
-t
.fr
;.`"
<
1(
.3
?J;
k=111/6"
131-133.
Dio Celsius, LXVIII, 11 :
Frolihner, (ab.
Tpaiuv6v, -Acci
TLYC:t,
i8zsr10.9
otriyibv
atiritg 6AexiPsaog
OtoTcy.eveuv 7te6
117
prea lesne s'ar fi putut 1ndeplini scopul lui Decebal, daca' intamplarea n'ar fi adus descoperirea planului dela unul din conjurati
indepliniasca datoria 1
Dar i Decebal chiar cand nimi ucigai sau trad credinta
datorita vorbitorului de pace, ce fa ca. el alta decat tot implinirea datoriei ? O datorie poate Inca mai stanta decal aceea
98 Frhner, tab. 142-143.
118
1STORIA ROMNILOR
DupA nespuse greutAti, Romanii ajunsed inaintea Sarmizagetuzei din partea rAgriteanA, precum cu trei ani mai
&
lir, I
4,
IL
,,
.-!.."-
a,
.1,.
,
6.
.44..
. (own 1
0' z
.
...
1
'
i
,,....- . I
O...
"
ri
:,,,v
^,
1.,
,,i,
..., :
---**:-..421i
K."-
-7-1-,,
l
/
.
'
- -r,q p F-`,
la*
.,...s,i ,
' 4'
.. -
:1/4i
t ..."
rt
-..
...I'
'
10)
--ii
ey
-
le" .
- \ N..,,,-.....
',.
F,1
--
iv,it. 'sr,,i4
. -.!
-.
.
...
...A'-***
4,
'A
119
120
este adus lui Traian "6. *efii Dacilor care mai supravietuisee
tuturor nenorocirilor de pan atunci, parte se sinucid, parte se
supun invingtorului, aducndul, pe largi tave de argint, pretul
rscuMpgrrei vietei lor, scumpe juvaeruri 107. Dacia cade zdro-
CAPUL II.
COLONIZAREA DACIEI
1. ELEMENTELE STRAINE
Serbfirile din Roma.
Statul dac piense i pe ruinele lui
er s se innalte unul roman. Dac Ins elementul nou ce veni
curat romand. Astfel sustin Petru Maior, Istoria pentru tnceputul Romdnilor,
ed. din Buda-Pesta, 1813, p. 5; Sincal, Chronica Romdnitor, Iasi, 1853, P. 7;.
Laurian, Istoria Romdnilor, etc. Aceastd pdrere mai numard IncA i astdzi aderenti; insd numdrul lor scade cu cat Inainteaza studiile istorice.
122
Plinius (cel tanr), Epistolae, VIII, 4. (adaos la cele 9 cilrti) Scris. XIV
.ed. Mueller 1903, Epist. care Traian. In scrisoare, Plinius felicit' pe Traian
pentru izbAnda dobandit.
3 Dio Cassius, LXVIII, 15.
Gr. Tocilescu, Das Monument, von Adam Clissi, 1896; Fouilles el Recherches archologiques, 1900. T. Antonescu, Columna lui Traian, 1910.
123
COLONIZAREA DACIEI
I+
.74
AA'S!
!1
..:
it,
'''-
., _u .
if.,
r"--.
,.....7.4-, ..11/1..
,'.,'
--
1017K-A
-
1.,' a AI
r,
l Zlii_
7,-,
'
Alt,' ,.
.::
1.,
'''
,...,,,,
..rs'i';.
....-
r
::7......' .
6.....
, ''''
a-
f
. 1,...
Ti,.; ;,:-:
ii
''''Ikard......,
_.._.
, .....,
..., ' ',..;; ,-
,..r.,..
_: ,_ ..,,,mi'...1:., _-1..., a,
.;f'
...171".- '
sese gandul sail primordial, ci zadarit de viclenia regelui Dacilor, luase Traian o asemenea hotarire. Fiind ins ca aceasta
tara era asezata peste hotarele fireti ale imparatiei romane,
deaceea trebuiau luate pentru asigurarea stiipanirei ei masuri
124
IsToRIA nomANILOR
Eutropiu, Ca' Traian aduse, pentru a impopor aceast provincie, de un incunjur de un milion de pai, din tot imperiul
roman, nesfrite multimi de oameni, spre a cultiv ogoarele
COLONIZAREA DACIla
ornele ei"
125
126
ISTORIA ROMXMLOR
Elementul elin.
Mai 'MAiu gsim un numr destul
insemnat de colonisti din Azia Minoar &TA cum se poate
127
Tabula cerat5 : No. VII, C. I. L., III 941 : Dasius Breucus emit mancipioque accepit puerum Apalaustum natione ;,recum". No. XXV, p. 959
mulierem nomine Theodolain natione creticam". In Labulele cerate descoperite la Abrud, printre 100 de nume de oameni se afla NT'0 12 Cu nume grecesti,
G. Popa, Tatmlele cerate, p. 149. Intre ele gAsim pe unul Socrates Socratio
cari este acelasi ca Socratio Socrationis. Altul Iulius Macedo putek fi Homan
din Macedonia. Numlirul numelor grecesti se reduce deci la 10 din 100.
C. I. L., III, 1, No 1301 a, b, 1302 Dolichenus ; 1353, 1354 Heliopolitanus, 860, 1088, Tavianus, 859 Erusenus. Akner und Mller, Rdmische Inschriften
in Dacien. No.
728,
Prusenus.
128
ISTORIA ROMINILOR
astfel din Iturea lng Palestina i din Palmira 16 Mai amintim i prezenta in Dacia a unor negutitori elini, cum se poate
vede din o inscriptie pus, de doi negulitori din Siria, lui
Jupiter Dolichenus 17
Toate aceste imprejurri ne arat c intre colonitii romani adui de Traian in Dacia, er i un contigent de element elin, care dei romanizat in parte, totui se vede a fi
pstrat, cel putin In generatia sosit in Dacia, contiin ta na" C. I. L., III, 1, No. 882 Isidi Myrionimae C. Iul. Martialis pater et
Livius Victorinus quaestor collegii Isidis d. d." ; No. 1107 : Soli invicto,
No. 1436 : Soli invicto, Mithrae ani11Xew aver..q.cw sony aveD-rvey.
L.
(I1Xicu
u.vs.rx-ritio
Epp..ri
ropyLoa-
" C. I. L., III, 1, No. 860. Comp. alt collegium Galatarurn, No. 1391.
14 C. I. L., III,
1, No. 870.
" C. I. L., III, 1, No. 944. Vom vede mai jos ce erau utricularii.
" C. I. L., III, 1, No. 955, 1343, 1347, 1371-74, 1379 Cohortae Com-
COLONIZAREA DACIEI
129
o incunjurime elineasci In una romani, ceeace explici desna tionalizarea lui. Ci unii din colonitii Aziei Minoare pistraseed' la venirea lor in Dacia constiinta n4ionalitiiii lor, se
vede din aceea ci se gisesc mai multeinscriptii redactate
bimba elini 18.
Daci Insi colonitii iubiau sii serie aceasti limb, ei trebuiau si o si vorbeasci si astfel se introduseri in bimba poporului din Dacia mai multe euvinte elineti vechi, cari au
rimas pAni astizi in bimba romAni i cari nu trebue confundate ca acele derivate din bimba greceasci moderni, introduse
in timpurile mai noue, dela constituirea statelor romAne incoace.
precum aceasti vocali a rimas neschimbati in toate cuvintele luate din limba greaci mai noui, ca omofor de la bp.6popog
econom dela oNov6p.o; amvon dela dp.pon anison dela avccsov
etc. Redarea lui y vechiu prin u este obisnuit in limba latini : pus (puroiu) dela ngov, puga (buci) dela nlyn, sub in
grecete (met, cu spiritul aspru ; super dela 67-rip, luma (spin)
dela xt5p.71 i altele multe.
I.
130
ISTORIA ROMINILOR
susi.
i alte atev.
Elementele iliriee.
A doua regiune care a trimis colonisti in Dacia er acea locuitg de popoarele traco-ilirice cari
ocupau pedeoparte Tracia si Macedonia, pe de alta coasta
COLONIZAREA DACIEI
131
de obrsie din Acquum, oras dalmatin i anume pe T. Celsenius Constante, pe Aurelius Bassinus, pe Aurelius Decoratus si Re alt Aurelius al crui nume de familie nu se ponte
ceti, ca decurion din acelas oras. In tabulele cerate gsite la
Alt inscriptie pomeneste despre unul T. Aurelius Afer Delmata, chemat cel intAiu din Splonum" 24. In Alba Julia in
" Florus, IV, 12 : Augustus perdomandos Tiberio mandat qui efferum
genus fodere terras coegit aurumque venis repurgare ; quod alioquin gens oninium cupidissima studiosa diligentia anquirit".
" Livius, XLV, 26 : Senatum populumque romanum Illyrios esse liberos
jubere... Non solum liberos sed etiam immunes fore Issenses, et Taulantios,
Dassaretiorum Pirustas, Rhizonitas..." Comp. Ptolemeus, II, 17, 8. Strabo, I, 1.
" Tabulae ceratae, No. VIII, C. I. L., III, 2, p. 945 : Andueia Batonis
emit mancipioque accepit domus partem dimidiam, que est Alburno maiori
Viro
Pirustar um".
" Idem No. VI, p. 937 : Maximus Batonis puellam nomine Passimani
ernit mancipioque accepit de Dasio Verzonis Pirusta ex Kavierretio".
" C. I. L., 111, 1, No. 1223, 1262, 1323 : Diis A(anibus) P. Celsenio
Constanti decurioni coloniae delmatiae Claudia Aequo, item coloniae dacicae". No. 1108 : Deo soli Hierobulo Aurelius Bassinus, col. Aquensis sacerdos
numinum v. s. I. ni No. 1596 : I. O. M. Pro salute S. et S. M. Aurelius Decoratus dec. col. Aequi flamen aedilis et M. Aur... decurio col. Aequi v. s. 1. m.
Asupra coloniei Aequurn, vezi Ptolemeus, II, 16, 11. Hin. Antonini, No. 269.
Tab. Peutin- geriancl. .Adaug5 Popa, Tablele cerate, p. 150 i urm.
adsignatus ex S plono"
132
ISTORIA ROMANILOR
semnat de ale, cohorte si corpuri de armat originare din Ortile Traciei si ale Iliricului, spre a terminA cu artarea acestui
insemnat element care a intrat si el in plzmuirea nationa-
COLONIZABEA DACIEI
133
Daca explicaren imprumutarei cuvintelor nu ar cere altceva decat vecina'tatea sau atingerea culturala a acelor dou
popoare, Inriurirea constitutional nu se mai poate face numai
pe calea imprumutului dela vecini. Pentru a explica inriuririle constitutionale ale limbei trebue numai cleat admisa o
convietuire a popoarelor ce le infatisaza. Pentru a intelege Inriurirea albanez asupra formelor gramaticale romnesti, trebue inchipuit o contopire a celor doua rase, un amestec intim
al vietei de copilarie a indivizilor, cand copilul nascut din parinti care apartin ambelor rase deprinde formele MI% alegere
dela ambii lui nscatori. Inriurirea aceasta constitutional
albaneza s'ar puted explica si din amestecul colonistilor ilirici
cu Daco-Romanii ; dar pentru aceasta ar trebui ca ei sa fi fost
Indestul de numerosi pentru a incheg din multe imitatii schimbarea formelor gramaticale romnesti. Din nenorocire nu avem
nici cea mai mica idee despre statistica colonizarei. Dac.' ne-am
hid chiar dupa resturile pastrate In inscriptii, atunci MI% Indoiala c mai intinsa decal cea iiiric i dalmata pare a fi
fost cea elineasca. Cu toate acestea inriurirea acestei din urma
colonizari nu a lasat 4 limba roma.na decat mult mai putine
cuvinte dine, iar asupra formelor gramaticale nu a lsat nici
cea mai mica' urma. Prin urmare, pentru a ne da sama despre
Inriurirea albaneza destul de bogata in cuvinte i atat de adnca
in forme, trebuie sa recurgem la alta conceptie, anume la faptul ea substratul geto-dac, din firea lui tot albanez si care
p. 297-299.
" In timpurile din urrnA ale vielei lui, Hasdeu sustineA c5 Albanezii
nu sunt decat Costoboci, Carpi si Bessi strAmutati la sudul Dun5rei de hnpratii romani. In loc ca Dacii s fi fost Albanezi, se rAstoarnA lucrul c5. Albanezii ar fi fost Daci. Cine sunt Albanezii In An. Acad. rom., II, tom. XXII,
134
ISTORIA ROMANILOR
Alte elemente.
Intre locuitorii Daciei mai g'sim
elementele celtice. Astfel intlnim mai multe cohorte din Galia,
Britania si Hispania 31, tri ale cror popora tie pe acel timp
COLONIZAREA DACIEI
135
sate cari exclud ideed unui popor nomad. Este insa o lege
&pa ce se supusera, fiind nvini, pentru ce ar mai fi ucis Romanii pe aceia ce le recunosteau suprematia? Lasand la o parte
de Romani in toate %rile, politica ce le-au indrumat dominatia lumei, anume de a fi aspri cu impotrivitorii i blnzi
cu aceia ce se supuneau lor, prin care ei hotarau adeseori chiar
136
ISTORIA ROMANILOR
nullo tempore opressa fuerat, tum Getarum contumelia suspiciens, solus Istri
accolas aggredi sum ausus et Gefarum .quidem genfem penifus everfi el delevi.
Et hoc quidem tantum opus annis fere quinque confici". Observin l aice cum
impgratul Iulian numeste pe Daci,
Vezi mai sus p. Obedeanu, Grecii In
Tara Romdneascil, p. 636, crede c5 cuvintele : Getarum gentem penitus delevi"
sunt luate din comentariile lui Traian. Aceste comentarii din nenorocire s'au
pierdut, a rAmas din ele o singur5 fitz citat mai sus, p. 102 nota 51.
COLONIZARBA DACILOR
137
inverunare, dupA ce se supuse in aparent Romanilor, prefell a se expatri i prsi provincia. CA aceast emigrare a
trebuit s se faa dup incetarea rzboiului, se vede din tabloul Columnei care arat incacarea averilor emigrantilor
ca fcndu-se in deplin linite. Desemnurile Columniei lui
Tfaian, totdeauna a de exacte, ar fi reprodus desigur buimAceala unei fugi pripite, in cazul cAnd ar fi fost vorba de o asemenea.
pati din pmntul lor, pentru neparticiparea la rzboiul impotriva Romanilor. Pe aceti Iazigi i-am vzut, pe Columna
lui Traian, venind s fac inchinarea lor impratului, de indat ce acesta trece podul in Dacia. Si acetia s fi fost dumanii Romanilor? Si pe ei s'i fi stArpit Romanii pAn la cel
de pe urm om? Apoi Dio Cassius, acel istoric pe ca de judicios pe ata i de bine informat, ne spune apriat c Decebal
vroia s cear pace, Ra-zeincLpe cei
Daci c irec la
Traian" 37. FrA indoial c aceti Daci ce trecur la Romani
-Emma 4 nomioqt.ort.
138
chiu i cel roman in o denumire indoit. Din Ptolemeu, Tabula Peutingerian, geograful Ravenat i inscriptii, ni s'au
pstrat numele urmtoarelor cet ti sau sate de flume dac.
In Ptolemeu (sub Antonin, 150 d. Hr.) gsim : Ruconium,
Docidava, Porolissum, Arcobadara, Triphulum Patridava,
Carsidava, Petrodava, Napoca, Patruissa, Sandava, Utidava,
Marcodava, Ziridava, Sin gidava, Zermizirga, Comidava, Ramidava, Pirum, Zusidava, Paloda, Zurobara, Lizisis, Tiriscum,
Sarmizagethuza, Netindava, Tiasum, Tibiscum, Zeugma, Dierna,
Acmonia, Druphegis, Arcina, Pinum, Amutrium, Sornum. Din
' Anonymus Ravennalis, IV, 14, 7. Din aceste localitilti pot fi ideatificate cu cele de astazi Zuisidava amintitA ca territorium zucidavensis in o
inscriptie gnsit la Celeiu i Capidava pastrata in o alt inscrippe ca levityrium capidavense, gsitu la Pantelimonul de sus din Dobrogea, jud. Constanta,
vezi Piirvan Ceta/ea Ulmetum, 1912, p. 2, i Tocilescu Monumente epigraliee
sculpturale, p. 636
646.
" C. I. L., IH, 1, No. 1399; III, 2, Privilegia LI; Tabulae III, VI, X.
COLONIZAREA DACIEI
139
ISTORIA ROMINILOR
140
sia, anume pentru a spori numrul birnicilor. Apoi, dad. Romanii ar fi avut de tinf nimicirea total a natiei dace, nu ar
fi fost o adevgrat nebunie de a aduce in tara lor tocmai
din acei oameni, pe cari voiau s'i strpiasc de pe fata pmntului?
Nu trebuie s ne mire imprejurarea eft' poate unele din
numele de oameni sau de triburi pot ave asemnare cu nume
tracice, de oarece am Vzut c Dacii erau Traci. Faptul ins.
c' aceti Traci tegesc i. mor in Dacia ne arat in chip invederat
Inscriptiile.
In monumentele comemorative sau funcrare gsite in deosebite localitti din Dacia se afl s'apate o
multime de nume de bkbati i de femei cari nu sunt nici
latine, nici greceti, cari aduc cu numele ilirice i pe cari trebuie s'A le privim ca purtate de Daci tritori i morti in Dacia
sub stApnirea roman. Iat cele mai insemnate din aceste
inscriptii
Aia lui Nando, a trAit 80 de ani, Andrada lui Biluva, a trAit 80 de ani,
Bricena, a trAit 40 de ani, lusla, a tr6it 30 de ani, Bedar 12. Dupa
moartea el Herculan libertul au pus (aceastA piatrA) patronci sale drept
recunostinta"".
Numele continute in aceast inscriptie ne arat hivederat pe membrii unei familii dace care adoptase ins moravurile romane, ceeace reies intAiu din punerea insui a pietrei,
Zeilor Mani : Lui Aeliu Andena, Auliu Macrin Epidianul zis si Epidiu,
augustal al coloniei ii Macrina Marcia fiica puser (aceast piatrA)"".
" C. I. L., III, 1, No. 917 : Aia Nandonis vixit annis LXXX. Andrada
Bituvantis vixit annis LXXX. Bricena vixit annis XL. Justa vixit annis XXX,
Bedarus4, XII. Post obitum ei Herculanus libertus patronae benemerenti.
" C. I. L., III, 1, No. 1488 : D. M. Aelio Andennae Aelius Macrinus
Epidianus qui et Epidius augustalis coloniae Macrina filia posuerunt".
141
Pfirintii Uicudiu a lui Bedar 1 Suit' lui Epicad, au pus (aceast5 piatr5)
prea iubitei lor fiice, ce a fost ucis5 de tAlhari, Ins5 rfizbunat" ".
" C. L L., III, 1. No. 1585 : Interfecta a latronibus et vindicata Ucudius Baedari et Sutta Epicadi parentes pientissimae filiae titulum posuerunt".
" C. I. L., III, 1, No. 1267 : Domitiae Cloni qui vixit annis XXX, T.
M. benemerenti posuit".
" C. I. L., III, 1, No. 835 : D. M. Aelius Diaues vixit annos LXXXX
et posuit Aurelius Ditugcnius filius et haeres patri earissimo benemerenti".
" Goos, in Arhiv. fr sieb. Landeskunde, 1874, p. 129 : D. M. Mavida
Epicadi filia fixit annis XXXXV. Maritus conjugi piae posuit. Hie sita est".
" C. I. L., III, No. 847, : D. R. Aurelius Fabius signifer alae silianae vixit annos XXVIII menses XI. Aurelius Reburus veteranus et Fabia
filio pientissimo posuerunt, sed et sibi".
" C. I L., III, 1, No. 787 : Apolini sacrum Sola Mueatri veteranus
alae Frontonianae votum solvit",
142
'STOMA ROMINILOR
Inscriptie insemnafa" prin aceea, c arat pe un Dac intors la religia roman, de oarece dedic6 o piatril lui Apolon.
Zeilor Mani : T. Aeliu Ariorf quattuorvir anal al municipiului Drobetilor
ucis de talhari au tr5it ani 57. Digna prea iubitului ei so t Publ. Aeliu
Valente fiul 5i Udar nepotul spre recuno5tintil i-au pus (aceast piatr")
lui poart un nume roman. Tot ast't i cei doi fii ai si, iar nepotul su nume dac; dovaa invederat de contopirea Dacilor
cu poporul roman si de latinizarea lor. Tot deasemenea credem
a vedeA nume dace in urmaoarele, culese din inscriptii : Dada
Drigiza, Dius, Pupa, SicciaS'isiata, Esbercus i alte cteva 52:
Unele nume terminate in porus, ca Mucapor, Natopor,
Mucalor, se reOsesc si la numele din Tracia ; deasemenea Rescu
Turme Soie, Diza cari se reaffa" la nume bessice precum Rescu
i Dizus 53.
aflAndu-se in Dacia sub stripnirea roman'a. Din aceastrt inscriptie se poate vedea eh' Dacii ph'straser chiar oarecare autonomie,
". Adusa din C. I. L., VI. No. 1801, de V. Parvan. Conlribufii epigra-
COLONIZAREA DACIEI
11)
143
a salariorilor care a trilit ani 85, de natie dac, Arlicia Sabina sojia lui
Jul. Coslas fiul 5i mo5tenitoru1 spre recuno5tinjil"".
In alt regiune a trilor dunrene, in Scilia Minor, loeuit si ea de popoare de neam dac sau bess, deci de neam
trac, gsim iarsi dovezi de existenta unei poporaiii bstinase
sub stpnirea roman si supuse inriurirei ei. Asa o inscriptie
aminteste pe cettenii romani i bessi asezati in sa tal Ulmeturn:
pomeneste cetatea Ausdec.... (nume pn pe jumnate disprut) care este artat ca punnd intr'un rand un hotar in contra Dacilor prin un actor al ceLtei, dregkor existent numai
in Canabae si care pe atunci er reprezentat tocmai de un
Dac, Vexarus. Hotarul a fost tras de M. Salvius P....ror din
ordinul lui Helvius Pertinax (general si mai tArziu imptirat
roman) linpreunri cu Antoniu Tribunul cohortei a II-a. Adaogil
" Orelli, No. 6844 : Whits Secundinus evocatorum coh. III, Salariorum qui vixit annis LXXXV, nalione dacus, Atticia Sabina conjux et Jul.
Costas Innis et heres b. m. fecerunt".
56 C. I. L., VII, No. 944 : Iulius Pi...tinus, elves dacus".
" Buridava este aratatfi de Tab. Peulingeriana ca cetate din Daci.i.
144
1ST0RIA ROMINILOR
dace de Mucapor i Eftipia, iar copii cu acele romane de Sabinus, Aurelius, Valerius i Sabinianus, ace0i doi din urm
arktati ca trind i punnd piatra amintitoare pe mormntul
consAngenilor lor. O alt inscriptie contine numele Crescens
Rigozi, Helpis Liberta, Cornelius Vitalis din care Rigozi fiind
In genetiv insemna pe tatl i acesta Theft' indoial dac. Tot
a sunt i urmtoarele nume culese tot din inscriptiile Dobrogiei : Iulius Dizzace din Troesmis, femeile Zudeculp i Claudia Dusia, Aurelius Dalmus 0 Aurelia Uthis sotia lui din satul
dac Amlaidina amintit mai sus ; apoi Apolonius Dadae i Ti...
COLONIZARE A DACIEI
145
I Dacorum care se vede ea' stationd in Noricum, uncle s'a descoperit o inscriptie la Einod, care pomeneste numele ei 62.
Se mai Wseste o cohorta' II Augusta Dacorum veterana
eguitata in Panonia la Dalya, in vechime Teutoburgium, si o alt cohort III Dacorum amintit pe o piatt
aflat5 in Macedonia, si care cohort este data' ca lund parte
la o expeditie in Mezopotamia 63
Deasemenea se mai OM o inscriptie care aminteste despre un prefect al militarilor Dacorum Iassiorum 64, dedicatti
lui Antoninus Pius si Osit in Sarmizagetuza ; o alta care po-
" C. I. L., III, 2, No. 5044: Praef. equitum alae I Dacorum tribunus
minibus majestatique eorum (posuit)". (Dup cetirea lui Akner i Miiller). RAn-
dul subliniat este dat de inscriptia astfel : C. CLOD. VI. PRAEF. M. DACORUM. IASSIORUM". Cetindu-se pe M. din inscriptie t municipium s'a vAzut
cif
Iasul frish sau Iaii si-ar puteh trage numele dela Iazigi.
" Trebellius Pollio, In Claudio, XVII; Flavius Vopiscus, In Aureliano
XXXVIII; Orelli, 5889, 6049, 6688; Notilia dignitalum imp. rom. Ed. 136eking p. 21, 23, 88, 96. Asupra Getulilor, vezi C. I. L., III, 2, Privilegia XIV.
A. O. Renopol.
10
146
ISTORIA ROMANILOR
unul din cei mai buni generali romani ai timpului sau, ea era
de natie dac i dupa cat se spune coborator din Decebal"66_
Chemat de imparatul Valerian la o comanda superiohra, el
capata sub Gallienus guvernarea Iliricului i astampara o
revolta a acestei provincii. Un uzurpator, Ingenuus, rsculndu-se impotriva lui Gallienus, este batut in Moesia i Gallienus pedepsete cu nespusa cruzime pe partizanii rascoalei.
Moesii speriati proclama atunci pe Regalinus de imparat (263
d. Hr.) dara este ucis curand dup." aceea, temndu-se provincialii de o i mai cumplita razbunare a lui Gallienus.
Toate aceste imprejurari adeveresc existenta poporatiei
dace sub stapanirea romana, i deci nu se mai poate sust-inea
c natia Dacilor 'ar fi fost cu desavarire nimicita de Romani,
cu prilejul cucerirei frei lor.
3. ELEMENTUL ROMAN
sele parti ale Imparatiei Romane, se adunasera in noua provincie romana elemente deosebite prin obria i felul lor de
a fi. Ele hied supuse ins aice unei inriuriri covritoare care,
ca o grea piatra de moara, sfarama toate grnele deosebite
aruncate in cowl ei, i scoase din a lor mcinare un popor
nou i unitar ce purt pe fruntea lui tot pecetea romana. Ne
rmane de studiat mijloacele puse in lucrare de Romani pentru
a romaniza Dacia, tinta pe care chiar Traian trebuise s'o aiba
in vedere, daca vroi ca a lui cucerire s devina pentru ImOra tia Romana un scut i o aparare, iar nu numai o nada
mai mult spre a atrage pe barbari.
Dei Traian aduse colonii din provincii i nu din centrul
imperiului, el cuta in totdeauna ca s trimita in Dacia elemente romanizate, printre care numai se strecurara i de
acele in care romanizarea nu prinsese inca depline radacicni.
Alai multe din oraele ce contribuira prin poporatia lor in
colonizarea Daciei erau colonii romane sau orae mult cercetate de Romani. Se tie insa ea dreptul de colonie nu putea
fi acordat decat acelui ora strain in care se adaosese
de mult poporatia romana, Meat sa dobandiasca o fizionomie
curat latina. Emesa acel ora din Siria Apamene care trimisese
COLONizAREA DACIEI
147
Strabo, I, 1.
148
ISTORIA ROMANILOR
" Akner, unul din Inviitatii acei ce au studiat mai adnc starea Dadei romane spune Und dass die Colonisten meist kernrmischen Ursprungs
gewesen, beweisen die unzhligen Lapidarinschriften. welche beinache durchgangig in der echt rmischen Sprache, im classischen Lateinstyl sowohl an
gebaiiden und Altaren, als auch auf Votivtafeln und Grabmonumenten verfasst worden sind". (Die Colonien und militiirischen Standlager der Rmer in
Dacicn, Wien, 1857, p 11).
COLONIZAREA DACIEI
149
sele nume patronimice romane gsim pomeniti Bessi consistentes vico Ulmeto cu cele dou5 nume din o inscriptie elin : Justin i Attas Poossei i alte dou din una latin Ithazis Dada
Ziftia. Elementul elin este reprezentat mai ales prin femei
Theagina sotia lui Iuliu Sergis, Ulpia Nicandra sotia lui L.
Victorinus, Theodota sutia lui Aemilius Postumini ; apoi prin
brbatii : Val. Nilus, Appas cu sotia lui Domna i fiul lor
Alexandru 75
De aceea ne mifm cum de s'au gsit invtati cari, pentru a dovedi existenta Romanilor adevrati i anume a celor
originan i din
nina Palestria et Diogenus libertus bene merenti fecerunt. Vixit annis LV".
150
ISTORIA ROMNILOR
COLONIZAREA DACWI
151
din armat, dup o viat intreag de slujbA militar, sub nuaide de veterani, li se imprtiau pilmnturi de regul5 in pro-
" W. Harster, Die Nalionen des Ramerrisches in den Ileenn der Katsor,
Speier, 1873, p. 28 : namentlich waren es aber die Legionen die ausnahmslos
aus rtimischen Bargen zusarrunengesetzt und einem nicht unbetrachilichen Kern
italischer Krieger enthaltend, das eigenthamliche rtimische Geprirge noch bis in
spate Zeit bewarten".
80 411onlmsen in C. I L., III, p. 903, lung, Ramer und Roman,' in Mu
Donaultindern, Innsbruck, 1877, p. 45.
" Mommsen, Rmisehe Gesehichte, Berlin, 1865, II, p. 4. D. 0id.
Densusianu, Histoire de la !algae roumaine, p. 51, crede gresit 61 quelques
soldats ayant pris en mariage de femmes romaines, fondaient des families mistes
ISTORIA ROMINILOR
152
83 Idem, 1. c., p. 50 : weshalb die verabschiedeten Veteranen auch gewhnlich in dem Lande in welchem sie ltingere Zeit in Quartier gelegen batten,
sich huslich niederliessen". Intre inscriptiile dacice sunt vr'o 36 care po-
menese veterani wzati In Dacia, din care unii din ale i cohorte, altii din
legiuni. Una din inscriptiile gasite la Troesmis ne arata pe un veteran eoman din leg. V, maced. C. Publicius Niger dipatand dreptul de conubiu cu
Publicia Cyrilla originard din Bgthinia, prin urmare Greacd. Tocilescu In Revista lui, II, 1883, p. 252.
a' C. I. L., III, 2, Privilegia militum, No. XL : Imperator Caesar Titus
Aelius Hadrianus Antoninus Augustus Pius equitibus et peditibus qui militaverunt in alis III quae appellantur I Hispanorum Campagonum... et cohortibus X, I Vindilicorum... I Flavia Commagenorum... I Ubiorum, I Thracum
Sagittariorum... et I Gallorum Daciea... et I Augusta et in peditibus singularibus Britanicis el sunt in Dacia sub Matto Prisco, XXV. pluribusve stipendiis emeritis, dimissis honesta missione, quorum nomina subscripta sunt, civitatem romanam qui eorum non haberent dedit et connubium cum uxoribus
quas tunc habuissent cum est civitas eis data aut cum is quas postea duxissent, dtimtaxat singulis" (din anul 157). Dintre numele ostailor dimi0 prin
Priscus. No. XXV :" Imp. Caesar, Nerva, Traianus, Augustus, Dacicus, equitibus et peditibus qui militaverunt in alis duabus et cohortes decem quae
appellantur I Augusta Itureorum et I Aug. Itur. sagittariorum et I Britanica
civium romanorum et I Hispanorum pia fidelis et I Thracum civ. rom. et
I Rumor. et I Flavia, Ulpia Hisp. civ. rom. et II Gallorum Macedonica et
III campestris civ. rom. et III Rhaetorum civ. rom. et pedites singudarii
Britanicii el sun( in Dacia sub Terentio Scauriano, quinis et vicenis pluribusve stipendiis emeritis, dimissis honesta missione, quorum nomina subscripta
sunt, ipsis liberis posterisque eorum civitatem dedit et connubium eumuxoeribus quas tunc babuissent cum est civitas eis data, aut si qui caelibes essent, cum iis quas postea duxissent, diimtaxat singuli singulas". (Scipion
Salvidiano Orfito et M. Peducaeo Priscino consulibus=anul 116).
No. XXXIII
Imp. Caesar Traianus Hadrianus Aug. equitibus et peditibtA qui militaverunt in ala et vexillatione Illyricorum et cohortibus quae appellantur I Hispanorum et I Hisp. veterana et II Flavia Numidarum et II Flavia Bessorum et III Gallorm eh sunt in Dacia inferiore sub Plautio Caesiano et. Iuventio Celso et Q. Tulio Bello consulibus =129. Mai compar No. XLIV (din
Italia) : Ut etiamsi peregrini iurius feminas in matrimonio suo iunxerint proindre liberos tollant ac si ex, duabas civibus Romanis natos". 0 alta tabula
honestae missionis descoperita In Dobrogea incuviintaza i ea, iis connubii
duntaxat cum singulis et primis uxoribus peregrin iuris feminas in matirmonio suo iunxerint", Buletinul Mon. istorice II, (1909), p. 114 i 117.
COLON1ZiREA DACIEI
153
Dacia fiind o provincie mrgina, i inc cea mai expus din tot Imperiul Roman, se intelege cs num5rul acestor
veterani liberati i aezati aici va fi fost cu deosebire insemnat.
De la cuvntul veteranus s'a format romnescul bdtrdn,
s
se observe c rAzeii numesc i astzi prtile neimprtite ale
propriettilor lor cu numele de bdtrdn. In asemenea denumire
caracteristic, noi vedem o amintire a asignatiei de pmnturi
fcut veteranilor romani, odat cu dimisia lor din armat.
**1
de ani, inc6 ne arat c intre elementele constitutive ale coloniilor romane, numrul veteranilor trebue s fi fost predomnitor, pentru ca soldatul veteran ss devie pentru locuitorul dela
Dunre tipul omului beitrein in genere ; cu alte cuvinte ca o
expresie curat soldAteased i s generalizeze in viata social
a Romanilor din intreaga Dacie" (Sineanu).
Traian intrebuint in expeditiile sale contra Dacilor 7
legiuni : I Italica, I Minervia, a IV-a Flavia, a XIII-a Gemina,
a VII-a Claudia, I Adiutrix i a V-a Macedonica. Asupra imprtirei acestor dou de pe urm la cucerirea Daciei dornneW
oarecare ndoial. Totui credem c` o er`mid legionar ce
se OM la muzeuI din Bucureti cu inscrip-tiunea : Leg. XIII
Ge. I adj. Adie Legio XIII Gemina I Adjutrix trebuie s ridice once indoial asupra participrei acesteia din urrn. CAt
despre legiunea a V-a MacedonicA, aflarea ei in Dacia este dovedit prin mai multe inscriptii 88; prin urmare este de admis
cs i ea se va fi imprtit la rAzboiu i nu va fi venit numai
In urm pentru a station ca garnizoan in provincie, cu atata
mai mult c6 inscriptia ne spune c ea a ajutat la interneierea (rezidirea) coloniei dacice Sarmizagetuza, sub conducerea
154
ISTORIA ROMANILOR
COLONIZAREA DACIEI
155
Harta lui Ptolemeu arata si ea cele mai multe din oraele Daciei asezate in partea cuprinsa mai tArziu de Romani
numai prrtine din ele sunt puse dincolo de aceste limite. Asa
In Valachia spre rasarit de Olt se afla orasele dace Sornum,
Tiasum i Netindava asezate in mijlocul tribului Piefigilor, si
In Moldova pana la Siret orasele Carsidava i Petrodava, in
dreapta acestui riu, in partea lui superioara (cam pe unde vine
30.
156
ISTORIA ROMANILOR
valului sus citat, ci ind din acea a mai multor drmizi le-
gionare gsite pe lng6 Bucureti i Giurgiu, in localitti ayezate de altfel in dal% de limitele admise ale Daciei Traiane.
Astfel la Pietropni in Muntenia mare, tare Giurgiu i Bucureti,
alta amintit mai sus, cu inscriptia Legio XIII Gemina Adiutrix a fost aflaf tot lng Bucureti, i. deaceea noi credem
c monedele romane, gsite a de des in dmpia moldove-
COLONIZAREA DACIEI
157
aceste regiuni. Apoi Dacii, chiar acei din pktile fmase necuprinse in provincia creeat de Romani in Ora lor, erau supui
Romanilor ca tributari, dup cum ne-o dovedete o pretioasg
inscriptie, pentru pktile dela nordul Transilvaniei, deasupra
riului Sameului, r6mase i ele gal% din stApAnirea imperiului.
Aceast6 inscriptie sunA astfel
Aviola ".
" C. I. L., III, 1, No. 827. Deae, Nemesi reginae. Valentinus beneficiarus consularis, miles legionis XIII, Geminae Gordianae, aedilis coloniae
Napocae a censibus subsignavit Samum, cum regione trans vallum imperatore
domino nostro M. Antonio, Gordiano, Augusto et Aviola consulibus X Kal".
" Capitolinus Antoninus Pius, V, spune cA Dacii s'ar fi revoltat sub
acest imprat, (138-171 d. Hr.). i Lampridius, Commodus, XIII, aratii acelai lucru sub acest din urmA.
Provincia
trebuiA sti fie asezat mai sus MCA decAt Cluj, Calll pe la Moiarad.
praeest Aelius Victor tribunus, quinis et vicenis pluribusve stipendiis emeriti;, dimissis honesta missione, quorum nomina subscripta sunt, ipsis filiisque eorum civitatem romanam qui eorum non haberent, dedit et connubium
cum uxoribus quas tunc securn habuissent cum est civitas eis data, aut ruin
lis quas postea duxissent, dumtaxat singulis a. d. VII, K. Ian. L. Vino Agricola et Sex. Catio Clementino consulibus (-230), ex equite domini nostri Au-
tum et recognitum ex tabula aenea. que fixa est Romae in muro post tem-
160
ISTORIA ROMANILOR
Castrele noue Severiane i anume unui locuitor din colonia Malvens'd. Este indestul de firesc lucru a admite, c ambele aceste
Castrele Severiane i colonia Malvens5 fiind deci in apropiere i cele dintaiu, fiind la Turnul Severinului, colonia Malvens cat s fi fost i ea in aceeai parte de -tae, anume in
Da cia ciscarpatin, in Oltenia 8
161
Acest consiliu se mai indeletnicid cu cercetrile despre ingeniutate, libertate, .drept de cettenie. Mai votd apoi i adresele de multumire &are impArati sau Iegatii lui care se deosebiser prin ingrijirea intereselor provinciei, si le ridicd statue
sau le puned inscriptii comemorative. Astfel se asez, in colonia Aquae, legatului M. Furius Saturnius, o piatr in care i
se multmeste pentrucd de cum a inteat in provincie
ce a pAr6sit-o, s'a purtat cu bunritate cutre toti indeobte i
' C. I. L., III, 1, No. 1177, 1428, 1440, 1441, 1456, etc.
" C. I. L., III, 1, No. 1433 : saeerdos arae Augusti nostri coronaLus
Daciarum III", Comp. No. 1209, 1513: sacerdos arae Augusti".
" C. I. L., III, 1, No. 1562: Diis et Numinibus Aquarum, Ulp'us
Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, Iulius Carus, Valerius
lens legati Roman ad consulatum Severiani clarissimi viri missi, incolume,
reversi, ex voto posuerunt" (gAsit la Mehadia).
" C. I. L., III, 1, No. 1554 :? Imp. Caes. M. Ant. Gordiano Pio felici
consilium provinciarum Daciarum III devoti numini maiestatique eius".
14 Gail, Institutiones, A 18-20.
A. D. Xenopol.
11
162
ISTORIA ROMINILOR
(tributum capiti's). Pmritul er taxat nu numai dup intinderea, ci i dup calitatea lui. A se deosebe mna inti,
19 C. I. L., III, 2, Tabulae, No. VIII: Conv enitque inter eos uti Veturius Valens pro ea domo tributa usque ad recensum dependat".
" Vezi in deobste Huschke, Ueber den Census und die Steuerverfassung
der fritheren rmichen Kaiserzeit, Berlin, 1847.
163
unui asemenea dreator dovedeste ins5 insemnAtatea poporatiei Daciei, de oarece era nevoie de un procurator pentru adunarea mostenirilor vacante care, dup cum este cunoscut,
nu se prea intalnesc des. Dintre arile arendate amintim mai
multi intreprinz5tori ai p5sunilor i salinelor, conductores pascui
ISTORIA ROMINILOR
164
2. ORGANIZAREA MUNICIPALA
Pagii i coloniile.
decAt acele putine stiinti ce ni le-au procurat intocmirea generar a ocrmuirei acestei provincii. Unele din orasele Daciei
poart pe lngi numele lor i deosebite Litluri, dintre care cele
mai insemnate sunt municipiile i coloniile. Astfel Sarmizagetuza, Patavissa, Aquae, Malva sunt arnate ca colonii ; iar
Tibiscum, Porolissum, Romula, Sirmiatium ca municipii. Unele
ca mu-
nicipii ; iar altele precum Drobetis i Napoca se prefac din municipii in colonii. Deasemenea ajunge Patavissa din un simplu
vicus sau pagus (sat) a fi si ea municipiu i apoi colonie. Patru
colonii mai sunt in sfrsit arRate ca avAnd jus italicum, anume Tierna, Patavissa, Napoca si Apulum. Trebue rmurit
din 'Scitia Minor. A er vicus Ulmetum in care gsim locuind veterani i cetteni rohlani pe lng'A niste vicani daci
din tribul Buridavensilor. Tot as vor fi stat lucrurile i in alte
sate din Scitia Minor ca vicus Parsal... vicus Cereris, vicus
romanizate, care deslipiri se asezau in mijlocul popoarelor cucerite, in scopul de a privighi miscrile lor si de a le distruge
nationalitatea. Coloniile erau desclecate de obiceiu in mijlo27 1. Aulus Gellius, Noctes &time, XVI, 13 : municipia quid et quo jure
sint quantumque a colonia differant ignoramus", (Gellius, trete In veacul
al II-le d. Hr.).
165
cutele 29.
mai mult scopuri militare. Cu ea imbarneste Imperiul Roman, cu atat el ie un caracter mai mult civil, si Tacit spune
clespre coloniile imperiului, c nu se mai duceau ca alt dat
intregile legiuni cu tribunii i centurionii lor, cli toti militarii
oranduiti in corpurile lor, ci necunoscuti intre ei, in grupe s-eparate, Elea' un conductor, erau mai curnd o grrnad decat
o colonie" 22. Tocmai de a fel eran coloniile aduse de Traian
in Dacia si care fur asezate in orasele mai sus amintite.
ins Ca' unele forme ale dreptului nu se puteau pune in lucrare
decat in Italia, precum mancipatia, uzucapia i altelc, apoi
pentru a intinde i coloniilor bucurarea de aceste forme, li se
28
22
totted
166
ISTORIA ROMINILOR
recunoate prin o fictiune favoarea de a fi considerate ca fcnd parte chiar din Italia, dnduli-se dreptul italic, ius italicurn. Din aceeai cauzA aceste colonii erau i scutite de once
dare ditect precum era i Italia.
Originea lor este deosebit de acea a c oloniilor. Acele dintre cet`tile strdin, care prin o deosebit6 favoare erau primite inteo legstur6 mai strAns6 cu Romanii,
dobAndiau i oare cari drepturi, in schimbul sarcinilor ce le
impune intrarea lor in viata po1itic5 a poporului domnitor.
Deaceea i numele de municipium este explicat. de cei vechi
dela munus capere, adec6 marea unei sarcini33. Municipiile eran
deci nite orae din naiiile supuse crora, pentru diverse consideratii, Romanii grtsiser cu cale a le incuviint dreptul de
sebire, afar% de aceea ce se referi la ius italicum, intre municipii erau deosebite grade de apropiere de supremul bine al
cetteniei romane, grade iscodite de Romani tocmai in scopul
de a puteet recompens, potrivit cu meritul fiec'rei pilrti din
poporul supus, slujbele sau devotamentul ce'l artase cAtre
stApAna comun. Astfel erau municipiile fr sufragiu,
man prinsese csdkinll, precum Galia, Spania, sau Africa. Deosebirea de nationalitate, aproape singra care exist la inceput
intre colonii i municipiile cu sufragiu,'tergandu-se, nu I'll-
167
De aceea i intalnim in Drobetis un Dac, pe Aelius Ariotus ca qualluorvir annalis al municipiului 35. Acest oras apgAsupra intregei cliestii a municipiilor i coloniilor, ezi articulele
respective in Pauly. Realencyclopddie des classischen Allerthums. Stuttgard.
35 Mai sus, p. 142. Drobelis ca municipium : C. I. L., 111, 1, No. 1559
1579; cfr. No. 6309. Drobelis colonic : No. 1200, si 2679 : Aurelio I.onginiano
decurioni coloniae Drubetensis".
168
ISTORIA ROMANILOR
ins numele de municipiu in o inscriptie de pe timpul lui Antoninus (139-161), in care corporatia Galatilor din el dedic5
o piatr lui Jupiter O. M. Tavianus. Napoca este ridicat apoi
la rangul de colonie de ctre Comod (180-192), diptnd ina-
italic 38.
mete vicus, tim c ea innainte de a deveni colonie sub Severus, fusese municipiu 39. Mat aici vedem cum un ora dac
trece prin toate formele din ce in ce mai depline ale cetteniei romane. La inceput sirnplu sat clac, fr nici un drept, poporatia lui dobndete apoi dreptul de municipiu, pentru a
se urc in urm, dup deplina ei romanizare, la colonie i chiar
la ius
CAt despre Apulum, tim c el ajunse la o mare inflorire
sub stpAnirea roman. Cele mai multe inscriptii culese in Dacia provin din Apulum, inct se vede c'd el fusese unul din
centrele cele mai insemnate ale vie tei romane. Acest ora este
tonini et M. Aureli Caesarie Galatae consistentes municipii posierunt (gdsit la Cluj), vechia Napoca. Alt inscriptie In care e amintit municipiul
C.
169
a se folosi din daraverile incheiate cu soldatii. Afluenta necontenit crescatoare a canabelor aduse inflorirea acestei asezari.
'STOMA ROMINILOR
170
171
lor prin testament. Nici mdcar nu putean intreprinde o cldtorie frd invoirea superioard. Trebuiau apoi sd dee poporului
jocuri i s contribue la prezenturile in bani date de provincii
impratului. Toatd lumea fugea deci de decurionat, ca de o
adevdratd nenorocire, i lucru indestul de caracteristic, se
ordona adeseori intrarea in decurionat ca pedeapsd pentru
o faptd nelegiuit 49.
, Realencyclopedie,
"
s. v.
decurio.
ISTORIA ROMANILOR
172
1293 : Am-
" C. L L., III, 1, No. 985 : quattuorviralis mun. Apuli ; No. 972, 974,
1137,
" C. I. L., III, 1, No. 1180, patronus col. Apuli ; 1457 : A. Tib. Fron-
173
Sarmizagetuza 60.
3) Mai multe feluri de precrti, care deserveau numeroasele temple inchinate deosebitilor zei romani, de care inscriptiile sunt,
curat vorbind, pline i cari dovedesc o viat religioas puternic
" C. I. L., III. No. 1196 : Sulpicio Flacio veterano legionis XIII,
geminae decurioni coloniae dacicae Sarmizagethusae, vixit annis LXXV", 1478:
Manlio Hero veterano legionis XV, signifero decurioni coloniae, vixit annis
LXXV", gdsit la Sarmizagethuza); 1485 : Valerio Rufo veterano leg. XIII,
gem. ex beneficiariis consularibus decurioni coloniae, vhit annis LXV' etc.
56 C. I. L., III, 1, No. 1497: M. Cominio M. F. Pap.
Quinto pontifici
coloniae Sarm. et praefecto quinquennali pro Antonin imperatore, patrono
collegii fabrorum, equo publico, ordo coloniae ob meritis ipsius".
67 C. I. L., III, 1, No. 1503.
Edili sunt amintiti In Apulum, colonia C. I. L., III, 1, No. 1139,;
Napoca, No. 827, 858, 867 1i Sarmizagetuza, No. 1398, 1495 i 1517.
56 C. I. L., III, 1, No. 1448: Imperatori Caesari Antonino Pio Quintus
Aurelius, Quintt filius Tertius, Papiria, Sarmizagethusae coloniae decurio, ob
honorem flamonii seslertios LXXX, nummos ad annonam dedil", (din anul
144).
60 C. I.
L., III, 1, No. 1104, 1145, 1218: Apulum ; 1579, Drobetae ;
1484, 1485. Sarmizagetuza.
174
ISTORIA ROMINILOR
3. COLEGIILE
Colegtile aveau in Dacia o insematate deosebit i me-6-M
"
" C. i. L., Ill, I, No. 1016 (din Apulum). genio fabrurn Comp. No. 1424.
175
tru aprarea intereselor lui in afar, eke un patron sau defensor, i probabil c pentru nevoile sAvArirei cultului i o mater
collegii 63
membru depune contributii lunare in cassa comun, administratil de cvestorul colegiului, din care cassil apoi se ndeau
ajutoare la membrii cei bolnavi, se ingropau cei morti fr6
mijloace, precum se i petrece In comun 1a s'rbkorile pe cari
remasisse ad Alburnum quam quot homines XVII; Iulium Iuli quoque commagistrum suum ex die magisteri sui non accessisse ad Alburuum, neque in
collegio, seque eis qui presentes fuerunt rationem reddedisse et si quit eorum
habuerat rededisset sive funeribus et cautionem suam in qua eis caverat,
recepisset, modoque autem funeraticis sufficerent neque loculum haberet, neque
quisquam tam magno tempore diebus, quibus legi continetur, convenire voluerint aut conferre funeraticia sive munera : seque idcirco per hunc libellum
publice testantur ut si quis defunctus fuerit ne putet se collegium habere aut
ab eis aliquem petitionem funeris habiturum. Propositus Alburno maiori V
idus Febr. imp. L. Aurelio Vero III et Quadrato cos. Actum Alburno maiori".
ISTORIA ROMNILOR
176
relius
li7
extra ordinare se vd a fi fost adunati in decursul lunei lui Aprilie. Asa se vede notat pe o parte a tabulei cerate ce ne-au
transmis acest interesant menu al stnbunilor nostri, banii incasati innainte de srbtoare 66
2 April
4 id.
7 id.
pr.
13 id.
Idem.
68.
Idem.
15
panem candidum
thus primum
meriII
vini
XCV
XX
peganinum
impensam
aceti
salern et cepam.
A. D. Xenopol.
Mai
12 Aug.
ISTORIA RomkuLos
178
La ziva inti a fiecilrei luni se tunean la Romani srbtorile familiare ale zeilor casnici, Larii, cror se vede cri li se fce
la 1 Mai o cinstire mai deosebitrt, cnd natura intreag reinvi
sub suflarea cald5 a primriverei. Pe pajistele inverzite ale Daciei
parte in un colegiu oameni de diferite nationalitti, aveau nevoie de un organ cornun de intelegere, pentru a'si transmite
cugettirile lor. Deaceea am vzut mai sus pe. capii greci ai colegiului lui Jupiter Cernenul redactnd proclamatia . lor
limb.' latinit
Organizarea Daciei rornane se adaogi deci, pe Ing celelalte elemente cereetate mai sus, pentru a preface pe toate
neamurile deosebile ce se intlitir in urma colonizrei pe ter; toriul ei, in o singur mass omogen, de nationalitate romaPrezenta coloniilor care introduseser in tara elemente
romane sau romanizate, aceca a municipiilor care atraser
poporrAia de bastin a Daciei prin favoarea de a se bucur
de drepturile si privilegiile stpilnitorilor, puternica inriurire
a armatei romane, care liter si acolo uncle nu se intinde inriurirea elementului civil al popora Pei romane ; in sfrsit viata
colegialii a Daciei, iar fr indoialA niste ageqi indestul de
puternici pentru a aduce pe poporul din Dacia la un sistem
de gndire si de simtire comun, la inchegarea uneia i aceleittsi nationalitti.
6
Numele Artmndin
de la euvintele rusesti
Alai cade profetul Ieremia.
\ i no
I
(lend
adeca
179
ISTORIA ROMNILOR
180
fondul i temelia lui rmn Dacii romanizati. Totu0 romanizarea lui se fc nu nurnai cAt printr'o simpl inriurire a dominatiei romane, ca la Celtii din Galia, ci printr'un amestec
trupesc cu un prea puternic element roman, incat se afl astzi
0 in sAngele lui un adaos roman. Si s fin se intimpine c nu
s'ar gsi element dac in limba romn.". Mai intAiu nu se poate
ti dacA elementul albanez al limbei romneti, nu este dumva
datorit pturei supuse a Dacilor, de ras trac i ei ca i Albanezii de astzi ; apoi chiar cAnd acest element ar lipsi, sau
ar fi reprezentat numai prin prea putine cuvinte 74, o aseme" Un exemplu minunat de latinizarea treptatd a elementelor strine
din Dacia ni l'a pstrat un loe din o tabula cerata (C. L L., III, 2, Tabulae,
No. XXV) In care un grec, Alexandru Antipater, subsamn in cuvinte latine,
insa In litere grecesti, stalcind i limba In care scriea : Ake.;ccvSper. Awurcatec
aexoSo ccowcop orrvou Alexander Antipater secodo (secundum) auctor (em) segnai (signavi), adecd Alexander Antipater am iscalit ca garant langa vanzator.
S se observe modul cum Grecul serie cuvintele secundum (secodo) i signavi
(segnai) precum I Imprejurarea c serie cu litere grecesti si se va convinge
ori cine despre tendinta elementelor triiine de a'si asimila limba latina.. Acelasi lucru reiesd din o inscriptie pusa de un grec patronului su, Roman,
si In care Grecul serie ex votun posuit", fcand cloud greseli de limn.' din
lipsa de cunostinta : acusativul votun dupd felul grecesc cu n in loe de m,
si ex cu acuzativul ex votum In loc de ex voto. Vezi inscriptia In Cetatea U1-
rmasa de la Daci In gura Romanilor, vezi mai jos. Ca Dacii, GeV., Bessi si
toate celelalte popoare din Dacia erau de rasa traded se dovedeste, cum am
vzut (pag. 52) cu destul siguranp.
181
VIATA DACO-ROMANILOR
1. INDELETNICIRILE ECONOMICE.
Decebal aduse dup sine o schimbare total, nu numai in alc5.tuirea etnic a poporatiei trei, dar si in conditiile traiului
su care Iti in totul fizionomia roman. Determinat ins prin
studiu deosebit.
pe Traian c6 aduce lucatori din Dalmatia iscusiti in extragerea aurului 1. Ba aceast atragere a lucrtorilor dalmatini
fu incunjurat de favoruri deosebite, precum primirea lor in
1
Mai sus,
p.
131.
VIATA DACO-ROMANILOR
183
ei, dispunnd cu limbA de moarte, ca rmitele sale s fie stilmutate la Roma 5. Acest ingrijitor al minelor de aur nu trebuie
confundat cu ceilali trei procuratori ai subprovinciilor Apulensis, Porolissensis si Malvensis, care supravegheau strngerea contributiilor. El ave sub dnsul mai multi subprocuratori,
ingrijitori ai deosebitelor mine de aur ale Daciei, care nu eran
toate In aceeasi localitate. Ei purtau titlul de subprocuratores
I. L., 111, 1, No. 1323 : Celsenio Constanti decurioni colonme
annos XXX '.
dalmatiae claudia Aequo item decurioni coloniae dacicae
Akner, No. 48 t Colonia L'Ipia Traiana Aukusta Dacica Sarmiza geMusa. Mai VCZi No 162 : Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarinizt
thusa metropolis, si altele multe.
4 C. I. L., I I I, 1, No. 1311, 1312 5i 1313 : Libertus Augusli procurti tor
aurariarum. Akner, No. 578, procuaestoris, procuratoris aurariorum.
6 Mai sus p. 160, nota 9.
2
184
TSTORTA ROMANILOR
185
,2;-.,,,FAISA:
T
-1.
II*1:,-,.'\111 I ) p J )71 1/4t711-
(J41".
\
riN (S.f..\\)
a fost gsit acest document. In josul lui se vede isc6lit proprietarul Memmius Asclepi, binelnteles tot de mAna acelui
ce scrisese actul, i doi martoi Titus Beusantis qui et Bradua
186
ISTORIA ROMANILOR
Socratio Socrationis 9. Al doilea contract gsit tot la Zalatana, contine arendarea unei gropi a unuia L. Ulpius Valerius, iari nestiutor de carte, c6tre Socratio Socrationis,
C. I. L., III,
2,
aurario Aurelio Adiutori ex hac die in idus Novembres proximas denarios septuaginta liberisque. Mercedem per tempora accipere debebit. Suas operas sanas
valentes edere debebit conductori supra scripto. Quod si invito conductore
recedere aut cessare voluerit, dare debebit in dies singulares sest. V numeratos. Quod si fluor impedierit, pro rata computare debebit. Conductor si
tempore peracto mercedem solvendi moram fecerit, eadem poena tenebitur,
VIATA DACO-ROMANILOR
187
Baudenkmler, pe 1856, In Arhiv., p. 153. Comp. Popa, Tablele cerale din Transilvania 1890, p. 104 si urm. Acest autor tgdueste Ins aflarea aurului la
Abrud i Zalatna ( I I). lbidem, p. 106.
18TORIA ROMANILOR
188
In Arhiv., p. 152.
Terentiu...
Asupra acestei inscripLii observa Mommsen 1. c., certum mihi videtur
VIATA DACO-ROMANILOR
189
toris et collegli fabrum Tib. lul. Bubalus ex decuria XI donum dedit". Scola
Fabrum In Tocilescu, Mon. epigr. i sculpt. p. 355.
190
ISTORIA. ItOlaNILOR
P. 175.
" Plinius, Epistotae, Tr. Plinio et Pl. Traiano, No. 33. Ed. Altieller ; Tu
domnie dispice autem an instituendum putes collegium fabrorum, duntaxat
hominum CL. Ego attendam ne quis nisi faber recipiatur, neve jure concesso
VIATA DACO-ROMANTLOR
191
si
Aurelius Aquila, decurion din Pa tavissa, ca negutitor din provincia Dacia, asezat in Dalmatia, la Salona 27. CA el er statator in acest oras se 'vede din faptul ea se stramutase aicea
cu familia lui, nade i moare femeia, pe care o ingroapa. Dupa
cat se vede acest Aquila era un corespondent al unei case de
negot din Dacia. Aiure intalnim un decurion al Sarmizagetuzei,
aflandu-se in insula Lemnos, uncle probabil crt petreced tot
III, 1, No. 1547 : Deac Nemesi Aelius Diogenes et Silia
24 C. I. L.,
Valeria pro salute sua et filiorum suorum mater et pater ex voto a solo templum ex suo fecerunt collegio utriculariorum" ; No. 944 : In honorum domus
divinae Adrastiae collegium utriculariorum".
C. I. L., III, 1. No. 1438 : Deae Nemesi reginae Cornelianus de26
fensor lecticariorum et Iulia Bassa coniux eius ex voto posuerunt".
26 C. 1. L., III, 1, No. 1500 :
Grasso Macrobio negotiatores provinciae
Apuli, defensori optimo ; No. 1068 : I. 0. M. et I. R. (Iunoni Reginae) Titus
Aurelius Narcisus negotiator pro se et suorum".
27 C. I. L., III, 1, No. 2086: D. M. V. Ursinae conjugi incomparabili
defunctae annis.... mensis VI, dies V, Aurelius Aquila decurio Patavissensis
negotiator ex provincia Dacia bene merenti posuit Comp. V. PArvan, Die Na-
192
'STOMA ROMetNILOR
In pricini de negot 28 Asociaile, sufle tul intreprinderilor comerciale, inlesniau desvlirea afacerilor dup cum colegiile
industriale proteguiau munca ; de .aceea printre mai multe contracte de vnzare, cumpArare, inchiriere, imprumut i depozit, s'a
gsit in tablele cerate dela Verespatak si 2 contracte de societate. Unul din ele corrtine o societate pentru imprumuturi
de bani, incheiat, in 28 Martie 167, intre Cassius Frontinus
Iulius Alexander pe termen de 16 luni, in care cel dintEu
pune 500 iar al doilea 267 de denari. Este de_admis c numrul
afacerilor de imprumuturi de bani, er in destul de mare, pen-
quae proximae fuerunt Pudente et Polione cos. (166 dec. 23) in pridie idus
Aprilis proximas venturas ita convenit ut quidquid in ea societate arrenatum
fuerit lucrurn damnumve acciderit aequis portionibus suscipere debebunt, qua
Quadrato cos. (167 Mart 28). Vezi alt contract, cu totul tirbit la No. XIV.
Goos suspne cii ar fi 3 contracte Arhiv, p. 119; al treilea nu'l aflrn in Corpus.
" C. I. L., III, 2, Tabulae, No. V.
VIATA DACO-ROMANILOR
193
2. CONSTRUCTIILE
Poporul Romanilor, aplicat din urea lui cgtre viata practic trebui s'A ingrijasc6 In primul loe de nevoile materiale
osele i valuri.
*oselele erau in primul loc menite a
inlesni mersul trupelor romane ; dar slujiau i ca arterii mari
de comunicatie pentru celelalte indeletniciri ale vietei. Dacia
infAti, dup rmitele ce se constat inch' astzi, o relea
bogat de osele romane. Acele ce se pot recunoate mai cu
sigurant se intind prin Transilvania i Oltenia, i anume
ele au fost explorate pn acuma urmtoarele ramuri : 1) Dela
Grditea la Hateg i de acolo prin Kiskalu peste Mure la
Alba Julia (Apulum), Maros-Ujvar (Salinae) .1 tot in sus, pe
cursul Mureului, intovrindu'l cAnd pe dreapp, cAnd pe
stnga, pn pe aproape de puntul, unde acest riu apucA directia sa sudvestic la Sasz-Regen i Fillhaza. 2) Din aceast
ramur se desparte o cale lateral care pornete dela AlbaJulia ctre Baia Abrudului, vechiul Alburnus Maior, unde se
aflau mine de aur, precum i in apropiere la Verespatak. 3)
Alfa ramur lateral pleac tot din Alba-Julia pe cursul .Tarnavel mari i merge pAn in tara Secuilor, la Odorheiul secuesc.
18
194
ISTORIA ROMANILOR
duceA sit ramura a treia care se desfAcea. din Alba Julia pe valea TArnovei. 6) In sfArsit mai amintim isoseaua ce se indreaptA
dire apus pe vale a Muresului spre gura lui, din care ins numai
o parte, pAnA la Dobra, a fost urmArit gu deplinA
Intinderea sosefelor cAtre rAsArit pAnA aproape de Carpatii moldovenesti, la Bistrita spre nord si la Odorheiul secuesc
sigurantAla
vd cti au fost rAdicate. Exist anume pe lAng Mojgrad, vechiul Porolissum, cel de pe urmA oras al Daciei dinspre nord.
un val roman care incepe din malul rfului Somesului si merge
incovAindu-se cu concavitatea spre Transilvania, pAnA In malul
Crisului repede InchizAnd astfel larga vale a Somesului, i trecAnd
Analekten in Archiv, p. 173; pentru acele dela Galt-Heviz, C. I. L., III, 1, No.
195
VIATA DACO-ROMANILOR
replui un alt val roman care trece peste riurile Bega i Poganiul Ong lngg riul Cara. Dela Timioara In jos, pe unde
hOl.
rAPyT VrENAAVM
Turntrl .9vart
Tiltwit/ rots
PONS VETVS
Citmeni o
L. Mr/ill/Pie
Nou-ozn./.:2 o
r?
gp
CO./1 c(C
Ti"-mil.agenei
Al rand o Prroare
5d11;ia
Jzt
CoiLieni
Cci rri
Set ier
CIA TR A TFIAIANA'
Ce
1;delefo,
Zroion g
5/e/Itireni
I3VR1DAVA
er de apgrat chiar centrul provinciei de barbarii apuseni, Intepe un al treilea val roman ce se Intinde paralel cu cel dintgiu
pe din afara lui, i se coboarg pAng In dui Barsava. Partea
196
ISTORIA ROMINILOR
tue impreuna Limes Alutanus ce era, nu numai o linie de aparare, ci si una vamalil. Acest Limes se compunea din urma-
" Tocilescu, Mon. epigr. si sculpt., p. 251 s 227, vez harta de mai sus.
" C. I. L., III, 1, No. 836 : Imperator Caesar Titus Aelius Hadrianus
Antoninus Augustus Pius Pontifex maximus, tribunicia potestate XX, imperator II, consul IV, pater patriae, amphiteatrum vetustate dilapsum denuo
fecit, curante Tiberio Quintiliano procuratore suo".
VIATA DACO-ROMAMILOR
197
mai erau si sate asezate prin jurul lor, precum d. ex. : Imenmosum maior (si minor), Deusara, Kaoieretium, Kartum, lng5.
Alburnus maim; si altele amintite mai sus, mai ales din Scitia
Minor.
Tot in Apulum mai affm pe unul Publius Aelius Gemellus care zideste pe cheltuiala lui o baie public din temelie 39.
dacica.
'STORM ROMANILOR
198
apele termale dela Mehadia, unde Daco-Romanii cautnd innatoarea de suferintele lor, pusera mai multe pietre spre
aducere aminte de a lor vindecare. Cele mai multe din aceste
inscriptii sunt dedicate lui Hercul care er considerat de cei
vechi ca datatorul de putere i sanatate 41, pentru care el i
este intitulat Salutiferus 42i este considerat ca geniul locului
anume a fntnelor calde, dupa cum ne arata o piate5 dedicata de Calpurnius Julianus legatul Moesiei care venise
el sa se tamaduiasca la apele termale din Dacia 43. Cu drept
cuvnt se dau deci astazi acestor bai numele de Mile lui Hercule. Se mai gasesc insa dedicatii i lui Esculap i Higieei, in
o piatra pusa de un parinte pentru insanatosarea din o grea
boala a fiicei sale Iunia Cirila, prin virtutea apelor 44. Acuma insa
dorm cu totii 0 de veacuri, atat tatal cat i fiica lui, acei care
alta data multameau zeilor pentru vindecarea lor ! Une-ori se
inchinau pietxe deadreptul care zeii i spiritele apelor, precum
am vazut mai sus, c fac acei cinci delegati ai Daciei, trimi0
ca sa asiste in Roma la alegerea de consul a fostului legat
al Daciei, Severianus 43. Se vede prin urmare c aceste bi erau
locuite statornic, ha chiar de o poporatie numeroasa, cuprinzand in ea 0 persoane insemnate care putura fi alese i trimise in capital spre a reprezent provincia la acea serbare.
Akner, No. 253. Imperator Caesar L. Septimius Severus Pertinax
Augustus consul &limas cohortisi II, flaviae Commagenorum vetustate dilap
sas restituit sub Polo Terentiano consulari III Daciarum, curante Sexto
Bobio Scribonio, prefecto cohortis". Asupra Coh. II a Comagenilor, cgt isi
swell statiunea in locul numit astAzi Veczel, vezi C. I. L., III, 1343, 1347,1355,
C. I. L., III, No. 1566: Herculi" genio loci, fontibus callidis Cal-
VIATA DACO-ROMANILOR
199
" C. .1. L., III, 1, No. 1580: Paulus, decurio coloniae, coniugi earlssi mae posuit".
200
18TORIA ROMAITILOR
tronul i de muma colegiului utricularilor pentru uzul membrilor acestuia, la Marga lngg Grdistea 49. In anul 193 ggsim pe un simplu militar al legiunei a XIII-a Geming, c ridicg
un templu cu un cadran solar, din banii lui, in Apulum, lnchinat lui Jupiter si Junonei, pentru sgingtatea impratului
Antonin Piul i a murnei sale Iulia Augusta 50. Un augustal al coloniei Apulum, numit Claudius Quintus, edificg din
temelie un alt templu al lui Jupiter i. al Junonei, care se
surpase de vechime 51, i un fragment de inscriptie ne mai
arafg ind un templu ruinat prin vechime, reintregit impreung
cu statuele sale, de mai multe persoane din care se mai poate
ceti numai numele unei femei, Vibidia 52 InsfArsit mai insemngm pe doi militari din Istria. Flavius Iovinus i Flayius
Paulus Biarcus, tatgl i fiul, care pun sg se ridice un templu
din temelie, pomeniti in o inscriptie ggsitg la Temiwara 52.
Repargri partiale ale templelor sunt pomenite mai de multe
ori, precum paveluirea curtei unuia de dtre un oare care Probus In Sarmizagetuza, sau repararea unei statui a lui Jupiter
de care preotul lui 54, i. altele.
Mai tot atgt de importante ca i. templele erau casele
de Intriinire ale colegiilor, aeigminte ce am vgzut inflorind
In Dacia cu atAta strglucire. Se ggsete astfel unul Tiberius
Claudius Ianuarius, augustalul coloniei Sarmizagetuza i pTtronul decuriei I la colegiului fabrilor, care pune s zugrgviascg particul casei de intrunire a decuriei i. sg facg.' nite
paturi pentru ederea la mash', dupg obiceiul roman ; iar fiul
ski, Claudius Verus, face la aceast zidire o intrare, o cuhne
i un frontispiciu, pe care se puse inscriptia ce ne spune astgzi
despre aceste lucrgri 55.
"9 Mai sus, p. 190.
VIATA DACO-ROMANILOR
201
Colegiul fabricantilor de Una' care aprovizionau cu hainele trebuitoare lagrul cel mare din Apulum, rclic6 de asemenea o cash' de intrunire a colegiului cu un fronton din banii
sgi, sub aspiciile lui Lucius Pomponius Liberalis, legatul Daciei, In onoarea lui Pertinax i Marc-Aurel impa'ratilor i Cesarului Septimius Geta 56
Dintre alte zidiri, de care ne pomenesc inscriptille dacice,
mai amintim sala de gardil cu portice i cu o sal de primire
facut de familia lui Marcu Aureliu Comatul, la comandamentul militar din Apulum 57; imfltarea mai multor statui i columne in onoarea impratilor, precum columna ridicat de
veteranii legiunei a XIII-a Gemira impratului Comod In anul 151 58, i altele.
facute din mijloace private i insemnarea din banii sdi (ex sua
pecunia, de suo, ex suo) revine mai In fiecare inscriptie care
contine amintirea unei constructii. Se tie c' la Romani er
o onoare de a cheltui in interesul public, i cetatenii ii catigau
un nume i titluri spre a fi alei In deosebitele magistraturi,
tocmai prin intrecerea lor de a se jertfi pentru binele obtiei.
Acela spirit care insufletia intreaga societate roman6 se vede
strmutat i in centrul Carpatilor ; iar arnicia cu care cettenii daco-romani cei mai avuti veniau In ajutorul obtiilor
Unne de poezie.
a locuitorilor ei cat s'a fi fost o copie in destul de credincioas a acelei din capitala Imperiului Roman. Nu vom reproduce in genere ins:i teasturile vietei romane, pentru a intelege pe aceea din Dacia, ci ne vom sluji i aire, pe cat va
exedra pecunia sua fecerunt libentes". Alt inscriptie care aminteste repararea unui pod de cAtrA Aulus Crispus, prefectul legiunei a XIII-a pentru poporul din Sergidava (Akner, No. 175) este, falsa. Vezi Mommsen In C. I. L.
III, p.
11.
202
'STOMA ROM.A.N1LOR
a Daco-Romanilor, care tocmai in acest punt sunt din nenorocire din cele mai grace.
Incepnd cu cunotintele Daco--Romanilor, constatrun
mai inti un grad in destul de mare de cultur, intru &At cunntinta scrierei i a cetirei er a de fspndit. Inteadevr
59 C. I. L., III, 1, No. 1228: Diis Manibus. Quinque hic annorum aetatis conditur infans. Aemilius Hermes hanc generavit; matris de nomine dixit
Plotiam, patris praenomen Aemiliam, Vixit, rapuit quam mors in limine vitae".
8, C. I. L., 1,'No. 1537 : D. M. Hic pietatis honos, haec sunt pia dona
mariti cui multum dilecta fui ego Marcellina pro merita cernis que mihi solus
coniux Aelius etiam post obitum memor amoris dicat".
VIATA DACO-ROMANILOR
203
Or/stia i Alba-Iulia, pe cursul Muresului. De ceea parte a riului se v/d in dreptul satului i astAzi inc/ ruine de Mi. romane.
Piatra a fost deci dedicat apei care aliment
turilor cet/tei dace. Numele de astAzi al localit/tii Ghe1mariu
este invederat derivat din Germisara prin schimbarea consoanelor liquide r in 1, si lep/darea silabei mijlocii.
Aceste cateva flp/siti literare p/strate pe hiele pietrelor
ISTORIA ROMANILOR
2.04
176.
VIATA DACO-ROMANILOB
205
iv.
207
de Assyria, Mesopotamia et Armenia revocavit exercitus. ledm de Dacia facere conatum amici deterruerunt, ne multi cives Romani barbaris traderentur". Asupra locului gloriam invidens Traiani" vezi i Tocilescu, /. c., pag.
103.
208
ISTORDI ROMANI(OR
granitelor imperiului, el care apoi slujise in legiunea a V-a Macedonic'A in Troesmis, ca tribun pe timpul lui Domitian, luase
parte la aceste lucrri 4. Medaliile i inscriptiile pate de locuitorii din Tomi In onoarea lui Hadrian cu prilejul venirei sale
In Moesia 5, dovedesc c6 el a fost chiar pe la gurile fluviului,
pe unde Roxolanii i Sarmatii atacaser6 provincia i deci, dup
rspingerea acestora, el va fi luat mAsuri de intrire .1 pentru
aceasts parte mai expus a Imperiului Roman.
Este de crezut &A un ImpArat cumptat i ingrijitor de
Existenta aeestui val in Moldova a fost deseoperit de C. Schuhard in anul 1885. Vezi o dare de seamA a exeursiunei sale publicatA in Weserzeilung din 17 Mai 1885, No. 13,800. Vezi harta valurilor i oselelor ro-
mane.
(gasitA la Constanta).
209
s'A
Comp. Duruy, Ilisloire romain : Paris, 1870, IV, p. 331, nota. Duruy Insa inerge prea departe, cand pune In indoialrt chiar intentia atribuit
lui Hadrian de a piirsi Dacia.
A. D. Xenopol.
14
210
ISTORIA ROMANTLOR
21t
nea a V-a MacedonicA, spre a intki garnizoana ei ; aaz aceast legiune in Potaisa, unde ridic spre folosul ei un edificiu, probabil nite b5.i.; preface acest ora, care trebui, indat
ce deveni centrul militar, s'a' dobAndiasc i un contigent
insemnat de element civil roman, la rangul de colonie, i intemeiaz la Turnu-Severinului castrele noug Severiane 14 Dacia recunoscRoare, pentru interesul ce'i purt Imp4ratul,
dedicsd mai multe inscriptii 15.
Gotii.
PA.n" acuma lush.' se pomenise numai de vechii
dumani ai provinciei romane, care fusesee deposedati de
lo C. I. L., III, 1, No. 1157 : Cl. Frontoni legato Augusti propraetore
trium Daciarum et Moesiae superioris, colonia Ulpia Traiana Augusta dacica
Sarmizagethusa, patrono, fortissimo duct, amplissimo praesidi".
u Ephem epigr. IV, No. 188, : Imp. Caes. Marco Aurelio Antonino
colonia Ulpia Traiana Augusta dacica, ancipiti pericuto, virtutibus restituta".
Anceps periculum poate Insd insemn i pericul mare. Vezi i teza de licentl
a d-lui loan Bogdan, Istoria coloniei Sarmizagetuza. Ia0, 1885, p. 32.
12 Dio Cassius, LXXI, 11, 12.
Idem, LXXII, 3. Inscrippa din Akner No. 726, de pe timpul lui
12
Commodus : quamquam furiis Daciae nulla spes pacis ac salutis relinquitur"
este fa10.
10 Introducerea lui Mommsen la Potaissa, C. I. L., III, 1, p. 172.
1, C.
212
ISTORIA ROMLNILOR
teritoriul lor prin cucerirea romana, Sarmatii acei ce nu primisera stapanirea romana, cand de odata pe timpul lui Caracala (211-217) se vestete despre un non soiu de barbari
rascumpere cu o xnare suma de bani 21. Este invederat ca.' atacul Go tilor asupra. Daciei s'a fcut din campia munteana,
care st in legatura. cu esul oriental al Europei, cutreerat de
poporul got ce er pe atunci In stare nomada', deci prin pasul
Turnului-Ro, pe unde chiar Ii imbi frurnoasa osea aternuta
de Romani, Mg pentru alte scopuri cleat snre a servi Gotilor de indreptator peste cetatea de munti ce incunjurd Dacia.
Retinuti putini prin luptele lor Cu Gepizii, Gotii dui:A
ce rapun pe acetia, inneaca din nou Moesia. Respini intai
de imparatul Decius (249-251) la Nicopolis lnga riul Iantra22,
ei sfarm curind dupa" aceea armata lui i. prada crawl Filipoli din sudul Hemului, dupa care se revarsa peste intreaga
Macedonie
.1
" Aceastri cetate este alta dealt Nicopoli de langa Dunilrea. Vezi Pto-
lerneus, III, 11 :
Not61coX14
nspl tbs,
213
ca izb'nda dela inceput a lui Decius scapase Dacia de pericolul devastarei, de oarece in o inscriptie acest imparat este
aceea. Se vede deci ca colonia nou vroi sa zica din nou indupa devastarea Gotilor 24
Gotii intinzandu'i stapanirea pe coastele 'Ward. Negre
aice pe mare catre Atena, debarcand la Pireu i de acolo pustiaza, in jos Peloponezul, in sus pang la Tesalia i Epir.
parte din ei se intorc pe uscat, incarcati de prazi, prin Motsia inapoi, i cu aceasta ocazie fac o razzia i prin Dacia 25.
Aceste se intamplase pe timpul imparatului Gallus (252-254)
i V alerianus (254-260).
Pe tirnpul lui Gallienus (260-268) se urmaresc acelefi
atacuri indreptate pe mare, in contra provinciilor aezate in
jurul Pontului Euxin, i pe uscat in contra Daciei i a Moesiei. Scriitorii romani arata chiar ca' aceste venice incursii
siliser pe Romani inca de pe atunci s paraseasca apararea
Daciei, de oare ce aveau nevoie de toate puterile lor pentru
a se opuhe barbarilor in Moesia, Macedonia, Grecia i Oat
" lordanes, XVIII; Amm. Atareell., XXXI, 5 5i 13 ; Zosimus, I, 13
Aurelius Victor, XXIX.
24 C. I. L., ILI, 1, No. 1176 : Imp. Caes. Caio Alessi() Quinto Traiano
Decio pio felici Aug. p. m. trib. pot. II, cos II, p. p. reslilulori Daciarum,
colonia nova Apulensis solvit". Gil Apulum era colonie cam de pe vremile lui
Commodus, vezi mai sus, p. 224. Vezi 5i mai mutt& medalii cu inscriptia Dacica felix" (Eckhel Doelrina nummorum, Wien 1792 1797, VI, p. 344) care
toate se refer la victoria lui Decius asupra Goillor de lib/0 Iantra.
Zonaras, ed. Bonn, p. 628.
214
ISTORIA ROMANILOR
In Azia. De aceea mai multi scriitori vechi mkturisesc ea' Dacia a lost pierdutti pe timpul imptiratului Gallienus 26. Cu toate
aceste ni s'a Ostrat inscriptie pus de Sarmizagetuza in chip
oficial lui Licinius Cornelius V alerianus, fiul impkatului Gallienus .1 care deci trebue s dateze din domnia acestuia, intre
215
Daciei de Goti, (care rmn i dup aceea i para la rtvlirea Hunilor (375) locuind tot pe lng trmurile Mrei Negre),
ci mai mult din aceea, ea' neputnd apr provinciile mai luntrice ale imperiului de atacurile necontenit reimprosptate ale
Gotilor, i avnd nevoie de armat i pentru lup tele sale din
Azia cu Zenobia regina Palmirei, Aurelian retrase restul trupelor
din Dacia, sanctionnd oficial o stare de lucruri existent,
dup cum am vAzut, inc" dinnaintea lui.
216
!STOMA. ROMANILOR
Aurelian.
Galien.
2. PARASIREA DACIEI
217
29 Vopiscus in Aurelian, XXXIX: Quum vastatum Illyricum EiC Moesiam deperditam videret, provinciam trans Danubiurn, Daeiarn a Traiano constitutam, sublato exercitu et pro vincialibus reliquit, desperans earn posse retincri,
abductosque ex ea populos in Moesiam collocavit, appelavitque suam Daciam pat
nunc duas Moesias dividif".Eutropius, Breviarium, IX, 15: Provinciam Daciam quam Traianus ultra Danubium fecerat, intermisit, vastato omni Illirice
et Moesia, desperans eam posse reunen, abductosque Romanos ex urbibus et
agris Daciae, in Media Moesia collocavit, appelavitque eam Daciam, quae nunc
duas Moesias dividit"S. Rufus, Breviartum, VIII: Dacia Gallieno imperatore
amissa est et per Aureliamum translatis exinde Romanis, duae Daciae in regionibus Moesiae ac Dardaniae factae sunt".Celelate izvoare vechi nu sunt decat
reproducerea acestora. Vezi enumerarea lor In Roesler, Romanische Studien,
p.
67.
218
'STOMA BOKINILOIt
219
teca ulpiana i acele carti lintee" 34. Existd deci jurnalul tuturor operatiilor razboinice ale lui Aurelian, pe care el insusi
ordonase a le serie, sub controlul, ba adeseori sub dictandul
Acest jurnal este pus la indemAna lui Vopiscus si dinteinsul scoate el toate stirile sale privitoare la Dacia. Ash dar
Vopiscus a urmat ca izvor asupra prasirei Daciei jurnalul
oficial al imparatului Aurelian. lath' deci ce istoric si ce izvor
viri scriptas habemus, etiam bella charactere istorico digesta quae velim accipias et
per ordinem scribas. Quae ommia ex libris lintels in quibus ipse quotidiana sua
scribere praeceperat, pro tua sedulitate condisces. Curabo enim ut tibi ex Ulpiana
bibliotheca et libr lintel proferantur". Roesler, I. c. p. 68, care are interes a
arAtit pe Vopiscus ca un istoric vredinc de credint, spune despre el, cA ar fi ein
sehr besonnener, sorgftiger auf griindliche Priifung der Thatsachem bedachter
Geschichtschreiber, dem reiches Material zu gebote stand". Cum falsificil ideile
preconcepute chiar pe mintea cea mai critick precum fr Indoiala erft Rsler
preconcepute chiar pe mintea cea mai critick precum fAr IndoialA exit Rsler
Intelepciunea lui Vopiscus consta In acea de a nu se teme sA spunA l minciuni
iar bogatul material istoric de care dispunea const In decopiarea jurnalului Impdratului Aurelian t I Ne mirm Ins6 cum de i Gaston Paris, In crtica cartel lui
Iung, In Romania, VII, 1878, p. 611, este de aceea5 prere.Asupra acelor doul$
texet care pot sl ne dee msura credintei de Incuviintat lu Vopiscus, au atras
pentzu prima ail marea aminte Petru Maior, Istoria pentru fnceputul Romd
nilor fn Dacia, c. III, 6.
" I. lung, Die romanischen Landschatten des rmischen Reiches, p. 403.
920
1ST0RIA ROMANTLOR
barbarilor, deveni o realitate sub domnia lui Aurelian. Legiunile fura retrase, si marea multime a cetatenilor daco-romani
ramase expus la pradaciunile barbare. Este de luat aminte
ca in aceste spuse ale lui Eutropius, avem insusi parerea Romanilor contimpurani asupra urmarilor pe care trebui sa le
aib parasirea Daciei, adeca a singurilor judecatori competenti in asemenea materie, i ca' ne pare foarte straniu de a
" Eoutroplus; in H adriano, VIII, reprodus ai sus, p. 207. ObservAnt
221
national asupra maselor cnd, pericolul se apropie Conservarea individual vorbete atunci mai tare cleat patriotismul
care poate s fpunil egoismul numai in naturile alese ce totdeauna au alciltuit in omenire o neinsemnat minoritate. Nou
ni se pare Ca' nu nalionalitalea locuitorilor Daciei a hotArit
37 Mai sus p. 213.
Lon Homo, Essai sur la regne de l'Empereur Aurelien, 1904, Indicele sub
nutnele : Dacia.
ISTORIA ROMANILOR
222
se vede i astazi atat de des, Meat n'avem nevoie s mai startiim asupra ei.
Bogatii locuind insa, dupa obiceiul roman, mai ales prin
orae, intelegem uor cum aceste trebuira sa se despoporeze
mai curind. Violenta navalirei pe care o vom veded avand
In Dacia o asprime deosebita, necunoscuta restului Imparatiei
Romane, contribui i xnai mult la repedea desgolire a oraelor
Daciei care czura in ruing, ingropand sub darmaturile lor
i numele ce le purtasera, astfel c astazi se gasesc in Dacia
foarte putine rarnaite de nume daco-romane, alipite de localitatile existente. Aceasta ne conduce la studiul toponimeii
Orilor care constituiau candva Dacia cea veche.
3. TOPONIMIA
Numele de loealitti. In expunerea de pana aice, am
avut prilejul de mai multe ori a adeveri vechimea unora din
numele actuale de aezari omeneti. Astfel Mediia dela AdMediam; Turnu-Severinului dela numele imparatului Severus;
Tapia sau Tapa sat langa Lugo in Banat, dela vechea Ta-
pae, unde Traian invinse pentru prima oar% pe Daci ; Ghelmariu dela Germisara". Catre aceste mai adaugim urmatoarele
Pata, sat laugh' Cluj, care nu este decat vechea Patavissa sau
vicus Pata, aezat pe Tabula Peutingeriana lnga Napoca, care
neasca a lui Tarpeia latin, satul fiind aezat la baza unei stnci
verticale uriae de 400 de metri inaltime, i care primise la lo-
sus, p. 104. Tarchiiu este o prefacere dup toate regulele din Tarpeia latinesc,
Ungurii au sehimbat numele In Trpeny, iar Grmanii Transilvaniei In TreppenVezi Lenk Ignaz von Trauenfeld, Siebenbtirgens geographisches Lexicon, Wien,
IV, p. 279.
223
numiri, de origin veche, alipite de unele localitti. Astfel Caracal ora de lng6 Olt, care'i trage numele dela acel att de
caracteristic prin sunetul lui, al impAratului Caracalla 42. Pentru
derivarea acestui nume dela acel al impratului roman, mai
vorbete i alt imprejurare.
Lng Caracal se afl" ruinele unei vechi cetti, pe care
poporul o numete astzi Antina, nurne ce aduce aminte de
Antonina, MOT se vede c." ambele nume ale impratului An-
s'a pastrat pe aceeas silaba. Vocala a, cea mai staruitoare, a ramas neatinsa,
In un Hrisov din 1748, Oct. 10, Uricarul VIII, p. 1; altele tot ca Andrian, 1584,
Ibidem, X, p. 229; 1635, Ibidem XIV, p. 57; 1786, Ibidem, p. 120. Cu toate
aceste numele lunei Decemvrie este Indrea dela Andreiu sfant ce cade in aceasta
luna; numai putin acel de vulcan, pastrat ca nume propris la muntele, pasul
satul Vulcan g far% inteles in limbagiul comun. Mai caratceristic este 'Inca
urmatorul nume propriu in care s'a pastrat sunetul a-an, aflame muntele Crestiartilor din Transilvania, de si in lirnbagiul coman, latinescul chrestianus a dat
cresticin i prin contragere creflin. Alce se poate constata Cu evidenta c numele
proprii nu se supun in totul regulelor obicinuite ale schimbarei sunetelor in cuvintele comune. Romdn dela Romanas. putea trece drept cuvant comun : de aceea
preface pe a In , vezi mai sus p. 199, nota 48. Hasdeu Etgmologicum magnum
Roatratiae, Bucuresti, 1888, II, s. v. deriva numele Antina tot dela un nume
vechiu, Insa nu dala imparatul Antoninus Caracalla ci dela vechea cetate daca
Archinna (Arcina) redata de Ptolomeu, etimologie ce se poate Wm). Intru cat,
daca e adevarat ca Banatenil schimba pe t In ch, nu se constata nicaieri ii ca
inversul s aibil loc.
224
1STORIA ROMANILOR
racterisiticA. Nu numai numele capitalei, dar i acel al intregului judet este roman, anume Romanaii, care nu vine dela
Romd-nati, cum crede istoriografia noastr mai veche, ci
dela vechiul nume al satului numit astzi Recica i care se
chernA la Romani Romula sau Rornuna, de unde Romonati
ea in vechile documente sau Romanati astszi ; prin adogirea sufixului latin atis alipit pe lngh. nume 44. Mai adogim
tot In acest judet, cel mai bogat In pstrarea de vechi denumiri, acea a oraplui Turnu(-Mgurele), care dste vechiul ora
Turris, amintit de Procopius tocmai prin aceast regiune 45.
In Transilvania .intlnim nume de sate : SarmaquI,
Sarmayagul, care deriv invederat din Sarmis.
Dac ins urrnele numelor vechi de orae rmase in Dacia
" La Recica s'a gAsit o inscriptie din timpul lui Filip Arabul din care
se vede A loaclitatea se numea Romula, An. acad. rom., II, tom. VIII, p. 16.
45 Procopius, De bello gothic, III, 14.
" Hunfalvy, Die Rumtinen und ihre Ansprilche, Pest. 1885, p. 20.
" Mai sus, p. 186.
225
piscuri singuratice, de ctre poporul romn, dovedete o continuitate invederan a locuintei sale in sinul lor ; cki este peste
putinn, de a explicA altfel pstrarea acestui nme in gura poporului romn, i ine cu vechiul sufix romnesc in, dac nu
admitem c originea lui s cadd in acel timp, cnd numele
de Carpati tri in gura popoarelor din Dacia. Aceiai impre-
nume ce se regsete in Caucaland al lui Ammianus Marcellinus in care se refugiar Gotii loviti in eampia muntean, precum .1 in Ptolemeu, in tribul dac al Caucoensilor, nu mai putin
In numele muntelui Cogaeonum, in a crei peter se retrsese
Zamolxis. Aceste numiri rsun. i. astzi in acel de Cocan, munte
" Frun2escu s. V.
" Akner, Anhang, No. 17: Matronis Aufanibus Caius Iulius Mansuetus
miles legionis I Minerviae piae fidelis votum solvit libens merito fu e .. ad
Alutum flumen secus monten Caucaz". Vezi mai sus, p. 67 si 138. Caucalandensem locum" In Amm. Marcell, XXXI, 4.
A. D. Xenopol.
15
226
ISTORIA ROMINILOR
Fiind insa ca in lungul rastimp, cat a trecut dela Roxnani pang astazi, s'a intmplat in numirile rmase transformad fonetice, de aceea pentru identificarea numelor moderne
cu acele vechi, nu ne mai putem margini numai la reproducerea numirilor identice, precum am facut'o spre a constata pastrarea numirilor dace in gura Romanilor, ci va trebul sa intram in o cercetare a acestor denurniri, spre a dovedi c numele
227
228
18T0RIA ROM..NILOR
Mara de aceste nume vechi cercetate in paginile piecedente mai putem constat pastrarea numelor vechi la urmatoarele riuri
Timiqul, dela Tibicus cu accentul pe silaba ultim, ceeace
se intampla in de comun, cand cuvantul originar a fost scurtat ; caci accentul nu se stramut, ci se pstreaz pe silaba
accentuat veche care devine ultima, prin lepadarea celor ce
vin dupa dansa. Este de observat ca limba maghiara, care ridica in tot deauna accentul mai sus, l'a strmutat din Timiq
pe silaba intai Time, care singura imprejurare ar fi o dovada
indestulatoare ea' acest nume a fost pastrat dela Daco-Romani
prin mijlocirea poporului roman i nu prin aceea a poporulul
229
de principele got Atanaric contra adeptilor lui Ulfilas i a Cretinismului, innmplat6 in anul 355, este ucis i el din ordinul
principelui, i anume prin innecare in riul Museus. Forma acestui nurne este invederat foarte apropian de acea a numelui
de asnzi a riului Buzeu. Redarea sunetului initial in grecete
prin m in loe de b se explic'd prin imprejurarea, ea' limba greceascA nu posed6 sunetul b
alfabetul s'Au, i c este nevoin
inlocuiase sau prin m sau prin p; dupd' ortografia
mai nou'd, chiar prin mp 62.
Ampoiul sau Ompolul, numele unui riuor din Transilvania, afluent al Mureului, care'i trage nurnele de la vechiul
ora dac Ampeium. sau Ampelum. In caz cAnd numele corect
al riuorului ar fi Ompoiul, am avea aceeai prefacere a lui a
In o constan la nurnele Oltului. Numele unguresc Ornpoly se
1,, C. I. L., III, 1, No. 827, reprodus textul mai sus, p. 157.
61 Akner, Anliang, No. 28: ab Altino usque ad flumen Danuvium".
pului al In al s'a Intamplat In alte limbi romantice, la nol tusk nu". Se vede
de departe ck aceast lege a fost scoask numai din cuvantul Olt, de oarece preface-
porumb).
51 EovaaptaTiig NocoNwoo 'Aftopetroo, (Colectie de vigile sfintilor).
BovcrramvorcoXee 1845, IX, p. 55 : at& TOO'CO EpepOY ainby et; Tby icovq.by
M000caoy,
230
3STORIA ROMANILOR
Traian fie de altii, dar pe care el le atribue toate cuceritorului, Daciei, nurnindu-le : anful, heindichiul Troianului, sau
simplu Troianul.
" C. I. L., III, 1, No. 1293, ordo Amp. ; 1308, ordo Ampelensium.
Comp., Hasdeu. Etymologicum magnum Romaniae, Bucure5ti, 1887, I, p. 1106,
64 Mai sus, p. . Asupra lui Gil
vezi Iordanes, XXII si Geogr. Raven.
IV, 14, Onclu, In Cono, lit., I. c., ar admite derivarea lui Argq din Ordessos.
Hasdeu, Etymologicum magnum, II, s. v. nu primete aceastA derivare.
45 Das alte und neue Deutsche Dacien (mai sus, p. 148 nota 31), p. 250:
Kerestes-Mez=Prat. de la Traian, Iorga. Studii ;i doc., V. p. 399: .Dela Troian
231
lor. Dar numele lui Traian sau Troian nu este alipit doar numai
de terminii geografici. In colinda de anul nou
aici o inriurire slava prin schi.../xnbarea lui a in o, din Kalendae in
colinda) el reUpare : S'a sculat mai an, Bgdica Troian". Apoi
legenda poporang cu prefacerea Dochiei (Daciei) fata lui Do-
232
ISTORIA ROMINitoR
cuvintelor vechi ale acestei limbi, Inca s'ar pAred eft' unele
din aceste numiri s'ar and astAzi in gura poporului roman,
transmise de alte limbi dec At de graiul romAnesc. Am vAzut
cA la o cercetare mai amnurrtit, cele niai multe din intimpinrile aduse nu pot stA mult timp in picioare. Totusi da.c6
chiar unele forme ar infAtis oarecare greugti, nu trebue oare
luat In consideratie, c poporul roman a trAit alturea cu
neamuri stfAine timp de aproape o mie de ani pe pArrintul
Daciei, i &A, in acest lung rstimp, el a fost mai in totdeauna
supus lor politiceste ? De mirat ar fi oare, dacA s'ar fi furisat
n prefacerea vorbelor romAnesti, cAteva tonuri i inflexiuni,
care s nu se. mai poat explicA, numai cAt din linea si regulele aceste limbi? 68 Avem chiar un exempb elasic despre
modul cum inriurirea vocalismului strAin a putut modificA
forma unui cuvAnt daco-roman. Este nurtnele Cerna. Acest
riu care ar trebui sA poarte numele de Zerna sau Zeirna, dup
forma prototipului s'Au dc, i analogia cum numele plantei
dace prodiorna s'a prefAcut In acel de zArn, (and nastere
, Comp.
p. 20, nota 1.
233
verbului a se zeurzi), se numete astazi Cerna, alipindu-se forma daca de cea a de apropiata slavona 69
ISTOR1A ROMANILOR
234
lume nu astepta atata timp prilejul de a o manifesta. De aceea i nici unul nu se repezi asupra culturei i cu o a foame,
noastre ;
nedespartit de a noastra faptura. Cand mai tarziu vom intalni In poporul roman acea puternica nazuinta care cultura
235
TABLA DE MATERII
pagina
PrecuvAntare la editia I
La editia a II-a
Introducere
CARTEA I. ISTORIA VECHE
Caput I. Timpurile ante-romane
I. Scitii si Agatirgii
1. Topografia Sciiei.
Popoarele Scitiei
Riurile Scitiei
Intaiul an al luptei
2. Intala expeditie a lui Traian.
Al doilea an al luptel
3. A doua expeditie a lui Traian. Podul de peste Dunre
Calea lui Traian in a doua expeditie
Sfrsitul rzboiului
Caput II. Dacia sub Romani
I. Colonizarea Daciei
13
15
21
23
23
23
27
31
33
37
41
41
44
47,48
52
55
55
60,61
64
75
77
79
86
86
91
94
104
107
112
117
121
121
ISTORIA ROMINLLOR
238
p agina
Inscripiile
Armata
Intinderea elementului roman
Elementul roman.
Actiunea desnationalizdtoare a armatei
Intinderea provinciei romane
H. Organizarea Daciei Romane
Dacia Apulensis, Porolisensis i Malvensis
Organizarea generala.
DregAtorii
DArile
Orgapizarea municipal.
Pagii i coloniile
Municipiile
Meserii
Sosele j valuri
Constructiile.
Zidiri
Viata morald i intelectualA.
Urme de poezie
121
126
130
134
134
137
140
144
148
150
154
158
158
160
162
164
165
171
174
178
182
182
188
189
193
195
201
204
206
206
211
214
216
220
225
230
231