Mihai EMINESCU - Volumul III - Poezii Tiparite in Timpul Vietii - Note Si Variante Dela Doina La Kamadeva

M.
EMINESCU
OPFR
VOL. III
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
OPERE
Editie critich Ingiijit
de
PER PESSICIUS
778
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
OPERE
III
POEZII TIPARITE IN TIM PUL VIETII

NOTE *I VARIANTE: DELA DOINA LA KAMADEVA
EDITIE CRITICA iNGRIJITA
DE
PERPESSICIUS
BUCURE$TI
fUNDATIA REGELE MIHAI

39, 13nlevardul Las*. Catargi, 39
944
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
POEZII TIPARITE
IN TIMPUL VIETH
III
NOTE
I VARIANTE: DELA DOINA LA KAMADEVA

EDITIE CRITICA INGRIJITA
DE
PERPESSICIUS
Cu
21
reproducen i dup manuscrise
BUCURESTI
FUNDATIA REGELE MIHAI

39, Bulevardul Lascar Catargi, 39
944
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCIT, OPERE, III. EDITIE CRITICA
TN GRIJITX DE PERPESSICIUS, S'A TRAS
IN TREI MII SASE SUTE DOUA =CI SI

SASE EXEMPLA RE, PE HARTIE VELINA,
CV SEMNATURA 1,ITI M. EMINESCU /N FILI GRAN, FABRICATA DE PREIBER GER PA-
PIERFABRIK, FREIBER G, PENTRU FUNDATIA REGELE MIIIAI I, NU MEROTATE

DELA 1 LA 3626
www.dacoromanica.ro
PREFAT4 LA VOL UMUL 111

Cu volumul de la/d, al 111-lea, se incheie intdia secliune a edifiei integrale din opera lui M.
Eminescu, pe care Fundafia regald pentru literaturd ,ri arid a inifiat-o in 1939, la semicentenarul
mor/ii poetului. Cele 34 de poeme ale volumului III, cdte se insiruiesc cronologic dela Doina la Kamadeva, prezentate in acelasi spirit ca si cele dinaintea lor, epukeazd ciclul Poeziilor tiprite in
timpul vietii. Volumul se completeazd cu un numdr de pagini, ex/rase din studiile ce au insolit
comentat poezia lui Emineseu, In/re 1871, data memorabilei citafiuni pe ordinea de zi a nouei direcfii,
maioresciene, ri 1931, anal in care Ovid Densusianu consacra poqiei lui Eminescu, cdtcva din paginile
cele mai experte ale cursului sdu, Evolatia esteticd a limbei romdne . Un tabel alfabetic al titlurilor si un indice general, annindoud pentru cdte fi trei volumele ocupa ultimile pagini fi despre unja lor
de conduitd, atit in privin,ta selecfiunii mrturiilor , cdt si In aceea a organkdrii indicelui, cefitorul
poate afta ancle ldmuriri in rdndurile de mai jos.

secfiune, a Poeziilor tiprite in timpul vietii, fi editorul simte
Abia sfdrsitd, had,
ridicdndu-i-se inainte, mustratoare, o seamd de intrebdri, pe care n'ar voi sd le ase nesatisfd cute. Dacd
In/dile 3 volume, isi spune mai tot insul, au cerut, tiparului ( cdci de celdlalt timp, al pregdfirii
elabordrii, nimeni nu are a se interesa), f ani incheiali, oare cdli vor trebui pentru a duce la bun sfdrsit
intreg acel corpus eminescianum, visat fi rdvnit de atdtea generafii, despre care se vorbea fi in
prefala noastrd din 1939 si al cdrui proiect a lost asezat la insdsi temelia prezentului edificiu. 5S7 astfel
de nelinisti, sd recunoastem, fi au toatd indreptalirea. Nu insd kind intr'ateita, incdt sd nu poatd

fi, dacd nu abolite, cel pu/in temperate si in once caz circumscrise. ,S7 este tocmai ceca ce incearcd,
si editorul, In rdndurile acestea.
Trecem peste faptul, Igor de verificat, cd din cei y ani incheiafi, mai bine de jumdtate reprezintd
strictul necesar tipdritului insari,restal rdmeindnd sd fie pus pe seania cumplitelor vremi , ce trdim,
in fipt, ca
si a cdror imixtiune fie in ritmul tiparului, fie in ingreunarea lucrului de biblioteca
bratalitate, ghiara fi ne oprim la temeitil de adevdrat al nelinistei, la planul, oricum ambifios, al edifiei
acesteia. S'a ftiut intotdeauna, din cea mai vaga impresie,si intru cdtva din svonuri, cd edifiaintegrald,
intreprinsci de F undafia regala pentru arta si literatura va cuprinde un numb- mai mare de volunie.
Dar cdte? De o certitudine nedesminfitd, evident, nu poate fi vorba, cdtd vreme once proiect fi erice
devk lasci cale deschisd tuturor surprkelor. Cu aproximafie, totati, s'ar putea spune ca ele apropie
cifra de XIV volume, distribuite precum urmeck d: IV. Postume. Traducen; V. Proza literard; VI.
Teatru. Excerpta.Fragmentarium. VII. Literatura populard;
(Curierul
de Iai fi Timpul); XIII. Corespondenla : XIV. Acte. Biografie.Bibliogra fie selectatd.Indice General.
Preckiuni, fdrd doar 1i poate, menite sd sporeascd alarmele si sd intrefie scepticismul, eu care
sunt insofite intotdeauna planurile ambi fioase. Spectral Vdii Regilor, i spune tot insul, cu tezaurele ei inviolabile, sd fie sortit oare a se reedita, ca fiecare noud tentativd editoriald ? Sd fie oare,
puterea cine stie cdrui jurdnuint
toate aceste deshumdri, parliale, fi necontenit intrerupte,
care niciun descdntec n'a kbutit Inca sd-1 deslege?
www.dacoromanica.ro
VIII
M. EMINESCU
Atari perspective, pe care situatia a peste patru decenii de cercetdri fi reconstituiri, fragmentare,
ale egiptologiei eminesciene, le sugerd,nu ni se par insd de neinleIturat.Cel putin,de data aceasta. Mai
mult ca oriand, astelzi, dupd incheierea primei etape a lucrului, editorul _Mate spune, n cunoftintd
de cauzd fi cm un optimism incercat cd proiectul edi,tiei prezente, In ciuda proportillor sale, i se pare
intru total realizabil.Initierea fi lucrdrile sale pregdtitoare,in daedaluI manuscriselor eminesciene, I-au
pus in contact cu toate sectoarele operei poetului, in atare meIsurd cd organizarea materialelor identz:ficate,
deci tipdrirea succesivd fi conformd cu planul prestabilit, a feluritelor volume, s' ar putea face Mir' un
ritm invers _proportional ca numdrul lor. Sau pentru a vorbi de-a-dreptul: cele ii volume cdte sunt a mai
apdrea din prezenta editie, editorul e convins cd le-ar putea face sd.apard in cel malt y ani, dacel . .
Negrefit. Dacd, exduzdnd din joc zarurile neprevdzute, toate bundvointele, ate au prezidat,
din prima zi, aceastel lucrare, ar colabora in acelan spirit, dacd, intr'un cuveint, acordul asupra
necesitdfii acestei opere ar fi nu numai realizat, dar fi inlesnit de toate acele mdsuri menite sd-1 puie
in practice!. In zina in care, toli cei indreptdfiti se% promoveze o botdrire, patroni fi cetitori, vor fi
ajuns la conduzia cd prezentarea operei integrale a lui Eminescu, intemeiatd pe cunoafterea intind
a reliquillor lui manuscrise ,ri inconjuratd de acele garanni plinnfice, despre cafe Male 3 volume
stau meIrturie, se cade sd fie asimilatd lucrdrilor de utilitate culturald, ba cbiar nafionalel, in ziva
aceea timpul va fi fog conjurat ,ri bimera inaccesibild coboritd pe pdmeint
Reindurile, ca care am fi voit si facem un popas mai lung la capital a 3 din volumele prezentei
edifii (afa cum fdgdduiam in preafafa volumului II), le vom concentra, din pricini fatale, tot aici,
fi vor fi mai pu/in un Hiatt, al realizdrilor cdt mai ea seamd o verificare a normelor formulate in
introducerea si ldmuririle volumului I. Primirea binevoitoare, de care s'a bucurat lucrarea de
fa/i, atilt din partea cetitorilor cdt fi din acea a judecdtorilor autorizafi ne dispenseazd, de altminteri,
de once zdbavel dedicate% satisfactillor ,ri multumirii, ce ar decurge dintr'insele.
Departe de noi geindul de a ne fi socotit infailibili ,ri de a fi trecut ca vederea rezervele, ici ri colo,
formulate, observatille judicioase, sugestiile intotdeauna binevenite. Negrefit, lacrarle nu se vor fi

petrecut intotdeauna, afa cum s'ar cddea sd se petreacd in arena aceasta, mai mult ca gbimpi decdt
ca nisip afternutd, a lucrului ftiintific fi de migald.Temperamentele expeditivo sau cele, dela naturd,
bdnuitoare, n'au lipsit nici de data aceasta, fie sd frunzdreascd Inzare, multele pagini, fie sd se consider jefuite In intentiile,fi, (de ar fi ser-i credem), uneori fi in infdptuirile lor. Amoenitatea protocolard, obifnuitel in astfel de cazuri, nu s'aincetatenit incd de-a-binelea pe meridianul nostru. In orice caz
nu la noi, s'ar fi putut scrie rdnduri de gratia modestd a acelora ca cari Jacques Crpet, anal din
fondatorii cei mai expern ai criticei de text, baudelairiane, ifi dezarma preopinenfii: Se intelege
dela sine, zicea eldnsul, cd lucrarea aceasta va semdna adesea celor ale inaintafilor noftri, cari, ,ri ei,
au pus la contributie cercetdrile noastre anterioare. Intlnire inevitabilA : doar nimeni n'a inventat
nici faptele, nici izvoarele, nici mArturiile . . . 0, apoi, dace% ar fi vorba de justilie fi de certificate,
ce alit% confirmare, aldturi de nenumdratele bune cuvinte ale confrafilor, fi-ar fi putut don, mai
categoricd fi mai ilustrd tot odatd, editia de fa/i, deceit atentia cm total osebitel pe care i-a acordat-o
cel mai intuitiv dintre cetitorii (in zodii) ai tainelor eminesciene, pururi regretatul Nicolae Iorga.
Comunicarea sa academicd dela 17 Noemvrie .1939, Eminescu in i din cea mai nou editie,
aratd, pagind ca pagtnd, cdt de revelatorii sunt materia/ele manuscripte, reproduse in edifie4 noastrd,
ce sugestii pan la indemdnd, cdte desbateri favorizeazd.Rezervele de eta/ja sau noul sistem de editare,
ce preconiza, al unei cronologii, afa ziand, dirjate, erau tot atiitea dovezi de recunoaftere ,ri asupra
lor am stdruit, anume, In seria de articole, strdnse dupd aceea,in volumul (in curs de aparifie), Jurnal
de lector. Completat cu Eminesciana. Un motiv mai mult, a,ra dar, si ne oprim, mcd odatd, la
www.dacoromanica.ro
PREFATA
DC
ceea ce constitue propriul edifiei de fatd fi sd addogdm o completare, doud, peste ldmuririle fi crezul,
distinct formulate, In introducerile primului volum.
Deshumarea treptatd a materialelor manuscripte, cuprinse in volumele II si III s'a urmat dupd
aceleasi norme ,ri organizarea lor s'a fdcut In acelasi spirit. Cdci dacd reproducerea integrald a materialelor (in limitele naturale ale imperfectei noastre alcdtuiri omenesti, de sigur) este si relmdne intdiul
ordnduirea lor succesivd, filia/la versirmilor ,ri, implicit, cronologia lor
obiectiv al prezentei
(indiferent de provizoratul, explicabil, al unora), este fi rdmdne cel de al doilea obiectiv, de o impartantd intru totul egald. De aceea, editorul s'a silit sd aducd treptate imbundtd,tiri atit in prezentarea
si in redactarea schemelor. O repetire, mai constantd, a siglehr, puteind sd para'
materialelor,
uneori fastidioasd, s'a strdduit sd conducd pe editor, tu mai mula preciziune, ferindu-1 de rdtdciri
inevitabile, tu conditia, negresit, a unui minimum de aten,tie din parte-i: sd la, adicd, seama intotdeauna la corespondenta siglelor dela etqj cu cele din subsol. Spre deosebire de volumul I (lacund,
usar vindecabild la o viitoare retipdrire), schemele au fost, intotdeauna, cronologizate. Profuziunea
prepozitiei cca dinaintea anilor respectivi nu trebue sd mire. Asa cum am folosit, chiar 1i in lectiunile
mai mult ca sigure, asteriscul (*), n'arn pregetat sd utilizdm asteriscul acesta prepozilional in =ferie
de cronologie. Scepticismul ni se pare tea mai bund f coald in urmdrirea adevdrului, preferabild, in
once caz, certitudinilor exagerate. SO mai spunem cd redactarea schemelor ne-a pus in situalia de a
rectifica multe din alegafiunile eronate ale antecesorilor nostri fi cd, In felul acesta, edifia prezentd
pune o temelie mai sigurd ulterioarelor investigalii si cronologiei aceleia ideale fi indefectibile, la care
ndzuirn Cu tolii dar care e inscrisd, de totdeauna, In cutele viitorului? Cetitorul care s'a oprit,rdnd pe
reind, la unele fi altele din disjungerile fi filiatfile celar 3 volume, la straturile fi versiunile unor poeme
ca: Mortua est, alin, Asa de fragedI, Scrisorile, Luceafrul, Doina, Glossa,Tubind in tainA,Oda
in metru antic, Mai am un singur dor etc., cunoaste prea bine dificultdfile invinse fi nu ne va ta in
nume de rdu dacd socotirn acest inceput de cronologie interioard drept intdiul din titlurile edifiei noastre.
In ce mdsurd, acum, textele acestea, and fragmentare si and autonome, desmormintate, atiitea
dintr'insele pentru intdia oard, qjutd perceperii vastului pro ces de elaborare, abia dacd mai e nevoie
sd reamintim. Lucrul, de altminteri, n'a fost tre cut ca vederea fi cetitorul, simplu amator sau impdtimit de expeditii artistice, a putut rd ja cunostintd fi sO observe din ce chaos (cosmogonic vorbind)
si din ce impuritdii de expresie, biruind huma, s'a indita' in azur, crinul muzical si de o mireasrnd
asa de tiranicd, al attora din poemele eminesciene. Cit despre sfrlimdturile de cristal, sau pulberea
diamantina' a atltor cuvinte, stihuri sau strafe, singurd o statisticq" minufioasd sau un studiu anume
intreprins ar patea da seamd, asa cum se cuvine, de comorile acestea rdvdsite ale unuia din cele mai
risipitoare genfi lirice. Nici una, nici alta nu std InsO in cdderea noastrd. totusi n'am voi sd prdsim
pestera acestui somptuos Aladin, fdrd sd ducem ca noi mdcar doud frz'nturi pretioase. . . . Nici in
noteazd un
mare, nici in stele N'o s. aflu vreodatl intregirea vietii mele (II, 346)
creion in marginea ultimei versiuni din Scrisoarea IV, care precedd apia definitivo pentru Convorbiri fi cine s'ar putea sustrage adincilor ecouri pe care le trezeste, astfel svdrlite, fi intr' un text de
o atdt de tragicd aspiratie, (setea 1initei eterne), acest alexandrin jumdtate? Dar, iatd, in aceeasi
ordine, o strofd dejunefe, din anii ferici fi ai Berlinului, unduioasd protectoare ca o draperie de purpurcl:
. . Valul negru, ce pe ochi se lasa dulce
and un suflet de-oboseala cugetarii sa se culce
Vrea in noaptea nefiintei asta? asta moarte nu-i.
Este-o trecere fireasca Este-un ramur de oliva
.
Unde linntea eternal te ateapt
naiva
Lumea zicc 'n Valhala, in Olimp, in cer te sui.

(II, r So)
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
Din ldmuririle primului volum,incd,,am ldsat sc7 se inteleagd cd notifele istoriografice, cu care
fiind altul fi bine delimitat), nu
(propriul acestei
incadrdm textele fi materialele fiecdrei
urmdresc altceva deceit sd atenueze oarecutn caracterul arid al acestui gen de lucrdri. Cum insd, reconstituirea fihia,tiei versiunilor i incercarea de cronologie ne-a obligat, cu stdruintd, sd consultdm
fie studiile anterioare, fie periodicele timpului, ne-am azut, nu odatd, In situatia eroului molieresc,
constriinsi sd facem istoriografie, fdrd sd o fi bdnuit. De aici un numdr de rectifican i si de circumscrieri
cronologice, recte biografice, din reindul cdrora s'ar putea aminti achizifiunile de istorie ale urmdtoarelor capitole: La Heliade, cu restabilirea plind de peripetii a unei &resell de tipar din 180; La
o artist, Cu semidetronarea Eufrosinei Popescu cel putin din unid din jeturi fi substituirea ei cu
antdreata Carlotta Patti, sora mult mai celebrei Adelina, la al cdrei concert din 1869 poetul asistd;
Scrisoarea II, cu agitatul roman al ostilitdtilor literare de pe la 187f-5&76, and prinde consistentd
ideia acestei epistole fi cura dela versuri cu unghii fi alte satire individuale evoluiazd cdtre poemul
de amard linutd ce se cunoaste; Scrisoarea III-a cu reconstituirea imprejurdrilor politice ale anului
1881, ce-i grdbesc publicarea fi cu preciziunile referitoare la traducerea lui Hurmuzachi si a ipoteticelor lui sugestii; Oda in metru antic cu evocarea utnbrei lui Napoleon, strdjuind leagdnul acestei
elegii alit de personale, f. a. M. d., pentru a numi ateva numai din cazurile in care istoriografia
literard merge miind in melad cu insdsi misterul genezei poemelor. Apelul la publicatifie vremfi, ca
si nenumdratele extrase, inedite, din Timpul, gazeta in paginile cdreia !tau presati cei mai frumosi
ani ai poetului nu sum' deceit un alt mod, de a pune in lumind primatul documentului fi de a grdbi
sterilize0a legendelor san temperarea excesului comparatist.
Dupd exemplul editorilor strdini, am stans sub titlul Mrturii, un nutndr de pagini, cuprinse
intre inaiul verdict al lui Maiorescu pana la 1931 fi despre selectia aceasta, mai mult sau mai pu/in
arbitrard, catd sd spunem cloud cuvinte. In primul reind, cd nu toate textele sunt de aceeasi importantd,
dar cd fi acelea care par redactate, ca sd zicern asa, in chirilice, nu sunt mai pu/in pretioase, atd
vreme, semnatarii lor se numdrd printre ferventii flamindiali ai cultului eminescian. Spre deosebire
de exemplele strdine, nu am anexat fi texte de ale detractorilor, mai putin pentru a nu destrdma
unitatea elogiilor, at pentru faptul cd ele au fost din belsug spicuite fi repartizate, dupd necesitdfi,
In cuprinsul celor 3 volume. N'am extras, dupd aceea, nicio mdrturie din studiile, tacit de variate fi
de pdtrunzdtoare, ale autorilor in via,td, pentru simplul motiv cd ele sunt in memoria tuturor,
cd se bucurd de o larga si lesnicioasd circulatie. Dar chiar si in forma aceasta, imperfecta, ciclul
Mrturillor nu este mai pu/in bogat in sugestii fi surprize. Cu toate rezervele, pdstrate la un nivel
superior tot timpul, si de un timbru intru totul altul deat al pamfietului dela 187f, studiul lui
Anghel Demetriescu, dela 1903, constitue o adevdratd revelatie, prin toate acele categorice judeati
de valoare, prin toatd acea nobild recunoastere a meritelor poeziei lui Eminescu. Dacd ziaristica
poetului nu se bucurd de o prea mare favoare In ochii lui Anghel Demetriescu,Maiorescu in schimb
o tine in mare stimd fi juxtapunerile acestea nu sunt lipsite de interes. Pesimismul lui Eminescu,
cum era fi de asteptat, e unul din motivele comune celor mai multi dintre comentatori fi cetitorul va
fi inantat sd-1 afie, luminat altminteri, dupd pregdtirea fi temperamentul fiecdruia, sub pana lui
Maiorescu, Gherea, Scurtu, Peticd, Cerna fi Densusianu. Desi substantial, ca oricare din interprearile lui, extrasul din Nicolae larga va satisface, mai putin, pe bund dreptate. Sd nu se uite insd,
pe de o parte, cd" greutatea alegerii e o realitate and cel din care culegi e un nabab fi, dupd aceea, cd
ceca ce lipseste aici se implineste ca numeroase alte mrturii, iar unele din anii cei mai tineri ai criticului, risipite in multele capitole ale ediliei.
Indicele general, dela sfdrsitul volumului de fatd,a urmdrit inainte de toate sdinlesneascd utilizarea materialelor proprii ale edi,tiei insdfi. De aici, nevoia de a pune In lumind, in not4e analitice,
www.dacoromanica.ro
XI
PREFATA
nominale, fiecare din poeziile tipdrite in timpui viefii peetagi, fi chiar unele din materialele anexe,
integrate unuia sau altuia din capitole. In al doilea rind, s'au trecut bate acele nume proprii, ce au
o legdturd cu viata sau opera poetului, titlurile publicafillor periodice etc. Nu s'au trecut, insd,
numele unor personagii din texte strane de problemele eminesciene (d. p. Ovid Zefirescu drier' o povestire de Iosif Vulcan) sau nume de localitdli, intdmpldtoare (d. p. Kissingen sau Pisoan unde s'ar
fi fost dus la Mi, la 1867, Heliade Rddulescu). Cd fi aceastd normd nu va fi fast respectatd cu strictele,
iatd ceea ce n'ar fi exclus, dar trebue aruncat pe seama surprizelor celui mai fastidios din/re lucruri.
Cele ateva preciziuni referitoare la vade/atea caracterelor tipografice, din capul indicelui, sunt, cred,
indestuldtoare fi explicite. Sd ldmuritn doar cdteva abreviatiuni fi cdteva expresii conventionale.
Prescurtdrile : t. n. v. f. folosite fi in Tabelul Poeziilor designd volumul fi pagina unde incepe
sau unde se afld: textul, no tele, variantele fi facsimilelepoeziei respective. Prescurtarea: Ref. dela
finele notitelor analitice indicd locul anumitor referinte fugare, dar intereand cazul in speld.
Ori de ate ori un nume propriu e sub inteles sau folosit adjectival, am notat in parentez: (s. i.)
sau (adj.), convinfi cd astfel de referinte nu pdgubesc cu nimic, fiind asimilate celor titulare. Cdteva
nume sum' insolite In parentez de explicatia (nume fictiv), ceea ce inseamnd cd ele apartin unui text
al poetului, chiar dacd unele dintr'insele par fi poate sd fi aibd o adevdratd stare civild. Alte nume
sunt insolite de explicatia (creditor cca 1882) fi ele se referd la una din listele de datorii, unde figureazd ativa din creditorii poetului, la vremea aceea. Termenii, evident, nu trebuesc luati in sensul lor
absolut. Dar mai cu seamd sd atragem atentia cetitorului cd nu odatd, ba chiar e aproape lege, and
cifra unei pagini insumeazd cloud fi chiar mai multe referinte ale aceluiafi nume. Ceea ce inseamnd
cd pagina trebue cetitd intotdeauna in intregime, (etqj fi subsol), chiar dacd ati gdsit numele cdutat.
Nu figureazd in indice numele lui Emingscu pentru simplul motiv cd el e prezent pe fiecare pagind
fi ar fi _Pew' inutild inregistrarea. Dacd nu ni s'ar fi pdrut excesiv, am fi trecut in indice fi bate
acele cuvinte rare, aat de caracteristice scrisului eminescian fi lexicofilului bine dovedit.
Despre facsimilele celor 3 volume s'ar putea spune multe lucruri, cu exceptia, negrefit, celor
referitoare la executia, and fi and defectuoasd, ce nu intrd in puterea editorului. Le vom insuma
pe toate in afirmatia cd oricare din facsimilele prezentei edilii ilustreazd nu numai un aspect al multiplelor grafii ale poetului, dar constitue un document grafologic fi incd mai mull: o planfd demonstrativd in insdfi slqjba criticei de text. Volumele I fi II au in fruntea lor portretele lui Eminescu fi al
Veronica Miele fi dacd n'am ales nimic pentru cel de al 111-lea este cd nicio altd imagind, de muzd
secundard, de peisqj sau de document, nu ni s'a piirut a meritd a fie asimilate acelora. Frd sd fie
din cele maigrave,erorile de tipar ale celar 3 volume nu sunt mai putinregretabile fi ele ar fi putut oferi
material pentru o cuprinzdtoare Erat, din care cele mai importante au fost, totufi, semnalate in
Prefata volumului II. Sd spunem, numai, cd dacd unele sunt simple inateniii, dad vreme in aceeafi
pagind se inalnefte aat forma corectd at fi cea alteratd, altele se datoresc varialiunilor luminei fi
un bun numdr din ele capriciilor monotipului .In astfel de cazuri,cele patru fi chiar cinci corecturi,
ate s'au folosi pentru editia aceasta, se vdd anulate de umbra unui nor, cdzut pe retind fi sufiet sau
de saltul unei litere, subit disparutd dela locul ei.
Editorul insd nu desndddjduiefte. El crede cd va veni o zi and va putea sd execute acea revizuire
generald, la care aspiro de f ani incheiafi, a tuturor paginilor, aft: cum nu disperd (e fi 'n aceasta
o consolare) sd vadd dusd mai departe realizarea intregului plan al lucrdrii.
Aprilie, 1944.
PERPESSICIUS
www.dacoromanica.ro
DOINA
Convorbiri Literate, XVII, 4,lie 1883
Ca pentru mai toate poeziile lui Eminescu, i Doinei i s'au cIutat modle, mai directe sau mai departate,
din literatura noastri sau din cea strIina. Influente imediate sau simple coincidente tematice mai toate apropierile
privesc motiv-ul drumului de fier, sinonim la Eminescu cu invaziunea strainilor si care s'ar afia, aproape aidoma,
In poezia lui Hasdeu Dmmul de flex, tiparita in revista sa umoristicl Agbiuld, la 1864 7). Ritmul popular, ca
unele stihuri inrudite (SeI tot curgii in firoiu Cdrcluri de strini la noi) nu pot fi trecute cu vederea. Abhorat,
tot pentru alte motive, la Lenau 2), la Alfred de Vigny 8) i Carducci 4) drumul de fier se bucurl de o felurita
primire in lumea literatorilor nostri. Dada* spintul progresist al lui Kogllniceanu nu pierde niel un prilej pentru a
lauda acest mijloc de civilizatie modern 5), in ochii celor mai multi dmmul de fier este, ca i pentru Hasdeu,
plaga lui Strousberg si a concesionarii avutiilor nationale. Bolitineanu 8) Ruclreanu 7), Odobescu 8) s.a.m.d. nu
Liviu Manan, B. P. Hasdeu fi M. Eminescu, 1927, pag. 1-12.
N. Tcaciuc-Albu, Dela N. Lenau la Eminescu in Convorbiri Literare, LXXII, 6-7-8-9, Iunie-Septemvrie
1939: In poem An den Fruhling 1838, (Catre primavara anului 1838), Lenau vazand pustiirea padunlor
prm introducerea drumului de fier, are accente cari pe departe aduc aminte de DoMa lui Eminescu .
(SI arruntim, aici, un vers din 2270, 163 v.: 0 ceanul de pdtiuri ce se numea Moldova).
Spre deosebire de Whitman, Alfred de Vigny gIsea cl, indiferent de avantagii practice, drumul de fier
a omorit poezia
Evitons ces chemins Leur voyage est sans graces,
Puisqu'il est aussi prompt, sur ses lignes de fer.
On n'entendra jamais piaffer sur une route
Le pied vif du cheval sur les pavs en feu;
Adieu, voyages lents, bruits lointains qu'on coute,
Le nre du passant, les retards de l'essieu,
Les dtours imprvus des pentes varies,
Un ami rencontr, les heures oublies,
L'espoir d'arriver tard dans un sauvage lieu.
(La maison du berger)
Alexandru Marco, Ugo Foscolo, 7940, pag. 103: Se vede in felul acesta cl reactiunea poetilor secolului XIX
fat de feluritele inovatii ale civilizatiei moderne (precum a fost la un moment dat aparitia trenului combltuta cu
vehementl de un Carducci, sau de Eminescu), i afl antecedentele in aceasti atitudine reactionar a lui Foscolo.
M. Kogalniceanu, Tainele inimei, ed. N. Cartojan, An. Ac. Rom. S. III. T. XI, Mem. 3, 1942, pag. 42
mai apsat, in No/ele de cdldtorte ale lui M. Kogdlniceanu, comunicate de Al. Lapedatu, in Floarea Darurilor, I,
Mart si i April 19o7. Elogiu al drumului de fer si al telegrafului electric si la V. Alecsandri, Von Kalikenberg,
In Convorbiri Literare, III, 15 (i Oct.) si 16 (15 Oct.) 1869.
8) Gr. H. Grandea, Requiem in pace in Pressa, VII, 176, 15 August 1874, violent articol impotriva liberalilor
concesiunei Strousberg (
ca s puneti varf crimelor voastre, ati vandut averea i viitorul rii, prin concesiunea Strusberg, pentru un secol... ), in care se citeaza stihurile lui Bolintineanu:
Tara lui stefan cel Mare

Este scoas la vanzare
De un card de mercenari
N. Rucareanu, Viindtoral Carpo/clon, apud Odobescu, Psevdokinegbeticos (ed. Al. Busuioceeanu,) pag. 85-86.
A. I. Odobescu, Psevdokinegbeticos, ed. Al. Busuioceanu, Scrisul Romanesc, pag. 27: . avea sI ne
calce, cu fier i cu foc nipastia consortilor nemtesti ?
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
pierd prilejul s pun in laming aceast racili. Istoria acestui motiv in literatura si publicistica noastr e insisi
istoria, intli a concesiunii Strousberg i, dupi aceea, a celorlalte concesiuni sau riscumpiriri de cale feral, din secolul al XIX-lea, In care Eminescu isi are unul din cele mai bogate capitole, ca articolele sale adevirati cams'ar putea rezuma in rndurile urmipanie din Timpul i a clrui pozitie concesiune i aceasta, intr'un fel
toare: In adevir, lumea la noi s'a sturat de drumurile de fier. Desi nimeni nu contesti necesitatea ciilor de
comunicatie si de si nu voim si prejudecim practicitatea celor ce se vor propune, totusi e lesne de priceput
asemenea cal nu au o valoare absolut ci relativi numai 2). 0 pozitie aparte, inruditi cu a lui Eminescu din
Doina, dar rezolvati in planul ironiei, este aceea a lui Iacob Negruzzi 3). Thal ceca ce se cuvine senulalat, din
timp, este cl, in Doina, motiva/ drumului de fier este secundar ii ci e subordonat temei, i vasel i vibranti, a invocatiei geniului tutelar al lui Stefan-cel-Mare. Ca si La arme, marsul sin postum, Doina e strigitul de alarmi al poetului,
a doua zi dup pierderea Basarabiei. Geneza ei, cum se poate vedea din intiile versiuni, tiprite mai departe,
ca si din uncle texte colaterale, urcI asa dar cu cinci ani mai nainte de serbrile din las, consacrate inaugurrii
statuei lui Stefan-cel-Mare, care avea si popularizeze poemul lui Eminescu si de care va rimnea totdeauna legat
prin dureroasele evenirnente biografice, care l-au insotit.
Proiectat pentru Criciunul lui 188z, ca prilejul vizitei Maiesttilor Lor la Tail inaugurarea statuei lui Stefancel-Mare se amAni, dintru intli, pentru Aprilie viitor. o Nu intelegem deloc cauza acestei aminiri seria
(V11), 272, de Simbit as Decemvrie 1882, penttu ca in numrul urmitor, (T. VII, 273, Duminici 12 Dec. 1882)
si reproducl dupl Gazette de Roumanie explicatia c oficialitatea a ales luna Aprilie, pentruci atunci cade si aniversarea suirii lui Stefan-cel-Mare pe tronul Moldovei. Dar inaugurarea are loe abea in Iunie. Serbirile incep
In ziva de 5/17, In prezenta MM. Lor, care au stat in Iasi timp de 8 zile, intr'o atmosfer nu tocmai entusiast,
dad. e s credem relatiunile unei gazete opozitioniste, ca L'Independance Roumaine, al cirui numir festiv din ziva
inauguririi, excelent alcituit 4), si ale cirui corespondente, ale trimisului siu special, au acordat evenimentului
toati atentia cuvenit. Dupi ce aftrm c Regale a fost primit cu riceali, pe o r.ilduri de 30 grade, ci ceca ce
a indispus mai mult a fost pasa politisti ca pentru un tar, di a fost adus un batalion de gardl anume dela Bucuresti, c (intr'o ultima corespondenti) senatorii care s'au deplasat au primit fiecare o indemnizatie de r000 lei din fondurile secrete si alte aminunte caracteristice, redacteazi cu verv rechizitoriul acestui monopol liberal, al inaugu-
rrii, cum se poate judeca din urmitorul amplu extras, in care spiritul de opozitie nu ucide spiritul, pur
simplu, de calitate al cronicarului:
On n'a pas jug Jassy digne de donner A manger au Roi, pendant trois jours. On a tout apport
de Bucarest, depuis le marmiton jusqu'A la dernire denre alimentaire. Cependant Jassy prtend n'tre
pas au dernier rang des vales europennes et affirme tre en tat de faire convenablement manger un
souverain, m.:,me de la maison de Hohenzollerri. ll est connu, tabli, dmontr que lorsqu'un Roi, un
chef d'Etat visite une de ses bonnes villes, toutes les industries de cette ville nagent dans un pactole.
Les industriels voient en effet le chiffre de leurs affaires doubler, quadrupler pendant quelques jours,
et cela les met en bonne humeur. A Jassy, personne n'a eu prendre /a peine de se rjouir. Tout ce
qui tait necessaire au Roi et A son entourage est venu de Bucarest. Et notez que ce n'est pas la
Din numeroasele articole, cf. articolul de fond din Timpul (V) dela 22 Ianuarie 188o (ap. D. Murirasu,
Nalionalismul lui Eminescu, pag. XXVII), pentru apropierea ca Scrisoarea iIi i Doina.
Timpul, V, 245, SambIti i (s3) Noembrie 1880.
Iacob Negruzzi, pefan fi Mibai in Convorbiri Literare, III, 7, i Iunie 1869 (repr. In Copii depe nature)",
pag. sax sqq.); Se vorbeste de drumuri de fier. Drumuri de fier la noi in tari I Mihai Viteazul si Stefan cel Mare
s'au opus cu energie la facerea unor asernine drumuri perfide, prin cad ar fi putut nivIli toti striinii in multime
de trisuri legate unele de altele. i noi trebue si urmim esemplul acestor eroi: fael wagoane si locomotive,
Stefan si Mihai bteau pe top vecinii, prin urmare si noi trebue s'A-i batem, dar nu si facem drumuri de fier
ca Nemtii si Frantujii i toti inamicii nationalititii noastre. Ideea acestui drum perfid, trebue s fi fost iscoditi
de Judani, pentru ca s poat nvli In tari mai ca usurint.
Cf. L'Indpendance Romaine, VII, (2-me srie), nr. 1750, dition A. Dimanche 5/57 juin 1883, sub titlul
Inauguration de la statue d'Etienne-Le-Grand, o largi evocare istorici, cu citate, din L'Etat Roumain de Fr. Dam;
un desen de sculptorul Frmiet, autorul statuei lui Stefan-cel-Mare, despre care se cli o bunk' notiti biografici,
si in legituri ca opera ciruia se inregistreaz1 urmitoru ecou: A un o salonier parisien. La statue de Stefancel-Mare a t expose au salon de Paris avant de prendre le chemin de Jassy. Le Salonier du Voltaire, fiit
arrat par l'oeuvre d'art et fit l'eloge du sculpteur. Quant au personnage coul en bronze, notre Salonier ne
sut jarnais qui il pouvait etre et il crivit hardunent:
Stefan-cel-Mare, vous savez qui c'est a ? Non. Moi non plus.
(Se reproduc pentru Inmingrea criticului de arta paxisian, versuri din Le Rive de Docbia de Frderic Dana6).
www.dacoromanica.ro
DO1NA
maison royale qui a pourvu ces besoins directement: nullement. Cela a t fourni par des industriels
de Bucarest. En d'autres termes, c'est comme si on avait dit a rindustrie de Jassy: o Tiens-toi au large I.
Et c'est Stefan-cel-Mare qui a pay tout cela, ou plutt sa statue. 11 est certain que si le cortage
royal avait t autrement trait, la fte aurait pu tre autrement brillante, autrement intressante,
autrement roumaine, autreinent digne, en un mot, du hros moldave.
On a rappel, dans cette fte, que Jassy a t le berceau de l'union. C'est exact.
Mais ce qui ne l'est pas moins, c'est que l'inauguration de la statue du grand prince a eu lieu au milieu de la dsunion gnrale la plus complte.
Le parti libral entend dcidment tout absorber, et il s'est empat jusque de la statue d'Ptienne-
le-Grand. Maitres des Chambres, maitres du pays, maitres de tout, les libraux veulent aussi tre maitses
de nos statues. Rien ne peut chapper leur domination, et c'est ainsi qu'ils ont mis la main sur
roeuvre de Frmiet. Mais si au lieu d'tre du bronze le Stefan-cel-Mare qu'on est ali festoyer Jassy
avait t en chair et en os, il se serait drob au contact de cette foule aussi officielle que faussement
librate, et se serait cri:
Arrire I j'ai combattu pour rendre le pays libre, tandis que vous ne cherchez qu'a rasservir. 11 n'y
a pas de despote au monde capable de vous galer en despotisme. Vous n'tes pas les aptres de la
libert, vous n'en tes que les bourreaux. Arrire I .
Voil ce qu'aurait dit Stefan-cel-Mare s'il avait pu parler le dimanche 5117 juin de ron de librate
corrupdon 1883. Mais le bronze ne parle pas, il n'coute pas davantage, et c'est ainsi qu'on a pu dbiter
devant la belle statue de Frmiet, sans qu'elle ait fait mine de protester, toutes les phrases, ronflantes
mais fausses, qui ont tsavers le cerveau de nos maitres.
Moins heureux que la statue, j'ai du entendre, sinon comprendre, ce qui s'est dit.
Et I quel titre tous ces libraux taient-ils LA, quel titte ont-ils adress la patole Stefan-celMate ? Ils n'out certainement pas concouru par souscripdon rrection de sa statue; par consquent,
cornme particuliers, comme simples citoyens, ils n'avaient rien A chercher au premier rang, o seuls
les membrs du comit de la statue auraient &I figurer. Mais on m'a object que ces messieurs, faisant parde de l'engrenage gouvememental, ont d forcment paraitte ou ils ont para; et j'avoue que
tout d'abord cette objection m'a sembl sans rplique. Pourtant, lorsqueIron sait que l'Ptat n'a pas
davantage souscrit la statue de Stefan-cel-Mare et que nos libraux n'oni pas plus pris part A la souscription comme particuliers, comme simples Roumains, que comme membres du gouvemement; lorsque l'on sait que ces messieurs ont tenu non-seulement les cordons de leur bourse serrs, mais aussi
les caisses du pays hermtiquement fermes l'oeuvre nationale de rrection d'une statue au prince
hros de Moldavie, lorsque ron sait tout cela comme je le sais, ron en arrive quand mme cette
condusion que rinauguration de la statue n'aurait pas dia etre prside par des personnages officiels,
mais par les membres du comit promoteur de l'oeuvre 1).
*
Despre dru.mul lui Eminescu la Iavi, preciziumle lipsesc. Insemnarile lui Maiorescu, ava cutn s'a va.zut la capitolul Luceafdrului, au integistrat starea precati a sanatatii poetului, inca dela 3o Maiu 1883. Poate c din timpul
acesta, de continu nelinivte nervoask si dateze i versurile ocazionale, inchinate lui Stefan-cel-Mare vi din care am
spicuit cateva la Colaterale . Cpia Doinei, pe o coal anurne i cu un scris comod (cf., mai departe
nota versiunii H), va fi fost de buril seam efectuat in vederea acestui drurn la Iasi. Daca a vi avut de gnd s'a
ceteasca la inaugurarea statuei lata ceca ce ramane o sirnpla preztuntie. Ce e sigur, este ca vi-a cetit poemul intr'o
vedinta sarbatoreasca a Junimii, despre care a scris, in necrologul de peste vase ani, Iacob Negruzzi:
... Profitand de imprejurarea ca un mare numr de membri vechi ai societatii literate, printre care
Eminescu, se gasea cu acea ocaziune in Iai, Junimea tinu o mare intrunire.
In acea seara Eminescu ne ceti cunoscuta sa Doina pop ulard scris cu ocaziunea serbitii vi care
incepe cu cuvintele:
De la Nistru pan la Tisa
etc.
sfarvevte in modul urmtor:

Stefane, M'aria Ta
etc.
Efectul acestor versuri pesimiste cate contrastau ava de mult cu toate celetalte ode ce se compusese cu ocaziunea acelei strlucite serbri, fu adanc, indescriptibil. In contra obiceiului o Junimii creia
manifeste entusiasmul, pentru intaia data. de 20 de ani de cind exista societatea, un
nu-i placea
tunet de aplausuri isbucni la sfarvitul cetirii i mai multi dintre numerovii membri prezenti
Ovar pe poet.
Aceast cetire a fost cea de pe urma a lui Eminescu, caci inca in acea luna la intoarcerea sa in
Bucurevti, boala se declara grozava, etc. 2).

1) L'Inde'pendance Roumaine, VII (2-e srie), 1713, Vendredi to/22 Juin 1883.
9 lacob Negruzzi, Eminesme in Convorbiri Literare, XXIII, 4, i hule 1889.
I.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
Ms. Doina se intlneste in mai multe manuscripte, ce se pot grupa si reduce, asa cum reiese din schema de
mai jos, la un numr de 8 versiuni, nu XII ca in editia Botez, nici X ca in editia Mazilu (de fapt, editia
Mazilu numr tot XII, dou din variantele inregistrate de Botez, fiind pe nedrept trecute printre preludii).
Diferenta aceasta de cifre provine, cum am semnalat si in argumentul Luceafdrului, din nesocotirea felului de
lucru al poetului ca si din nesocotirea versiunilor frmitite, din cauza erorilor de cartare i legltur. De pid: mss-ele
I, VIII si IX dela Botez sunt plri ale aceleiasi unice versiuni (la noi E) din ms-ul 2260. Hrtia, scrisul, cemeala
sunt de un singur tip. Aceeasi croare i 'n editia Mazilu, la case versiunea aceasta unic e desprtiti tot in 3:
un preludiu , c) i dou variante: VI si VII.
La fel si cu eroarea, poate mai grav, a nesocotirii felului de lucru, deci a stadiilor. Un exemplu: in mss.-ul
22761, 44 si 43 V. sunt doug. grafii. Una oarecum caligrafic, o a doua in vrful penitei, brodati1). Aceast a doua
grafie distinge si decide, cci ea se intlneste in versiunea (la noi C.) dela filele 117 sq. Si nu numai grafia. Dar
tot ce e schitat aici, pe f. 44 i 43 v., se afl incorporat in Elide 117 sq., deci ele apartin de drept acelei versiuni.
Fr acest continuu proces de disectie i disjungere, filiatia si cronologia variantelor, departe de a fi limpezite, devin un bogat izvor de mistificare si falsificatie. E, in spe, cazul editiilor amintite.
22761, 28-30
11 42 -I-creionul din A. J
22761, 117 (+116 v.)-118+44-43 v
2262, 211 v.-211
2260, 192+179-180+203
cca 1878-1879
2276% 43
....
......
2261, 294-296 . . .
2307, [185] coperta final+184 v.
cca 1879
cca 188o
cca 1881-1882
.
.
cca 1882
cca 1882
2264, 378
caa 1883
II. 2262, 209-210
Colat er ale
2259,184-185 (Ce-/i spun ei lie, mama)
2262,215 (Codrule, Maria Ta)
pefan-cel-Mare)
2270,66 V. sqq. (E ziva
A. Intia versiune, de un contur mai redus, figureazi in ms.-ul miscellaneu 22761,28-30, compactul caiet
de dictando, de aproape 700 pagini, Cu care ne-am mai intilnit. Encepe dela jumAtatea filei 28, unde sfrsea marsul
postum La arme, scris odat cu pierderea Basarabiei 2), dup tratatul din Berlin, din 1878. Aceeasi grafie, aceeasi
cemeal, acelasi condeiu fac, din aceast Intje versiune a Doinei, o prelungire a marsului, un motiv din aceeasi
familie. Vecintatea si inrudirea aceasta inlesneste si datarea: cca 1878cca 1879. Pentru atmosfera epocei si pentru
starea sufkteasc a poetului, in vremea aceasta, trebuesc recetite articolele sale politice, inchinate Basarabiei si Bucovinei, in Timpul. O comparatie intre mars si versiunea A. a Doinei ofer sugestii interesante.
Transcrierea ediiei Mazilu, incorpornd si versurile schitate Cu creionul, ce tin de B. dl o imagin fals a
primei versiuni.
A. 2276', 28-3,9
De la Nistru pAn la TissA
Tot RomAnul plAnge-mi-se
CA nu mai poate strAbate
De-atAta strAinAtate
Din Hotin i On la Mare
StApAnesc urd.ii tatar e

Cf., mai departe, facsimilul dela pag. 9.
Timpul, VII, 224, Marti 12 Octomvrie 1882: Smbt 9 Octomvne s'a implinit patru ani, de cnd, prin
nedibacea politic a celor ce ne guverneaz1 de 7 amrti de ani, ni s'a vindut sau ni s'a rpit o coast din patria
muml, scump Basarabie. (la Informatiuni.
V.
3. a nu mai poate rsbate.
www.dacoromanica.ro
DOINA
tatare si calmuce
nici holera nu-i duce
nici Nistru nu-i inneacal
10
Sarac tara sarac.
15
Din Boian la Cornu Luncii

Jidoveste 'nvata pruncii
Si sub mana* de jidan
Sunt romnii lui Stefan
Stefane, Maria Ta
In mormant tu nu mai sta
Putna, locul gropilor
DI-1 pe seama popilor
Clopotele &I le traga
20
Si sal cante ziva 'ntreaga.
Tu te 'nnalta din mormant

vezi flu unde sunt
Stefane, Maria Ta
Nu tacea ca pestele
Suna 'n corn[u-ti] inc' odat

'aduna Moldova toata
scoat
Pe strainii toti
Din strainii cei misei
Praf s s'aleaga din ei
Din Brasov pan la Abrud
Vai ce yid si ce aud
Stpanind Ungurul crud
Mai Corvine, mai Ioane
25
30
B. A doua versiune a Do:nei figureaza' in acelasi ms. 2276/, 43 11 12 Y. i reja, amplificand, versiunea anterioad. Adaosurile, incercate dintru intaiu cu creionul, in marginea versiunii precedente, sunt schitate acolo, ins
in vederea acestei a doua versiuni, unde se si cuvin incorporate. De aceea, spuneam c transcrierea editiei Mazilu
nu reproduce imagina exacta a lucrunlor ceca ce se poate verifica, mai ales, din reproducerea la A. a ultimelor
4 versuri cu creionul, pe tema cdnepei i care se tin de atmosfera i motiv-ul cdnepei din B.
In subsolul transcnerei noastre am specificat ori de cate ori versurile provin din marginalele cu creion, ale
versiunii A. Ca timp versiunea aceasta e tot din 1878-5879.
B. 22761, 43-44-42 V.
De la Nistru pan la Tissa

Tot romanul plange-mi-se
a nu mai poate rasbate

De-atata strainatate
tartare (sic) .c.; 53. i cu limbg de jidan> .s.ma'na.'* etc.; v7. Mingsti*freal> Putna etc.
59-20. Scrise ca cerneald, la dreapta, marginal, deci ulterior, nu s'ar putea spune Cu lesniciune, dacd nu cumva ele au
fost scrise in minutul and lucra la versittnea B., ande le vedem apdriind, dimpreund ca vereurile scbilate, aici In/di 11
marginal, ca creionul.
A.-7. de fapt :
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
Din Hotin i On la Mare

Stau urdiile tatare
tatare i calmuce
nici duma nu-i mai duce

nici Nistrul nu-i inneacA
SaracI targ, saracl 1
Din Boian la Cornu Luncii
Jidovete
pruncii
Din Braov pAn la Abrud
10
Nu mai vAd, nu mai aud

De la Turnu 'n Dorohoiu
Curg strinii in puhoiu
s'aeazI pe la noi
Si cum vin cu drum de fier
15
Toate cAntecele pier

Codrul geme i se pleacA
isvoarele ii seacI
SboarA paserile toate
20
De neagra strA.'inAtate
Niimai umbra spinului

La ua romAnului.
25
FrAtioare romAna
Cum nu vezi i cum te lai ?

Nu mai pune grAu de var
hrineti dugnanii iarA
Ci mai bine cAnepioarA
cAti dusmani sunt in tarA
30
mAnAnce ciorile
spAnzurAtorile.
Stefane MAria Ta
35
Tu la Putna nu mai sta
40
Las' Archimandritului
Toatai sama schitului
Iar grija gropilor
DA-o 'n sarna popilor
Clopotele s le tragA
5-6. Dela mare la Hotin
St Calrnucul ce! hain

14. Numai plngere aud;
16. Vin s.i.p.;
18-19 fi creion A.;
zo. C. cade la pmnt> C. cade gi se pleacl [creion marginal In
A.];
zz. S.p.t.> Pier* gi pasen, flori gi*> Sboar etc.;
zI-23. fi crdon A.;
Dupd D. 27 urmau, apoi barate i Enloe:cite cu 28-29:
De arat nu mai ara

Ca s n'ai ce secera
28. Ce* s seceri gam de var> Ce* s semen! g.d.v.> Nu mai etc.; 3o. Satnn un lan*> Ci mai bine c.;
36. ( creion in A:) Las' archirnandritului;
57. (creion la A:) T. grija schitului;
38-41. fi creion A.
(in 39, poate : seaml).
www.dacoromanica.ro
DOINA
s cnte ziva 'ntreagA

La metanii s tot bat.
Ziva toat, noaptea toat.
ajute Dumnezeu
Ca s.' mntui neamul tn
45
Tu te 'nnalt din mormint

S.' te-aud din corn sunnd
Moldova adunind
De-i suna din corn o dat

Ai s'aduni Moldova toat
De-i suna de dou ori
Codri-ti vin in ajutoriu
50
De-i sima de-a treia oar.'

Toi dumanii or s: moar
Din hotar in hotar
55
O s-i m.'nce ciorile

spnzurAtorile
C. Aceastal a treia versiune figureazI In ms-ul 22761, 117(+116 v.)-118+44-43 v. Este, cum am spus
mai sus, versiunea cu grafia brodati care a fost incercad intaiu pe ff. 44 si 43 V. Reproducerea fiel 44 (cf. facsimilul
dela pag. 9) aratal limpede existenta a clonal stadii i dou'a grafii: cea caligraficl, ce reja inceputul Doinei, din versiunea precedena, i cea brodatA, ce se aplica peste unele versuri sau, marginal, pe stinga. Fila 43 V. (deci fosta
fill albl din stInga filei 44) e i ea prinsl de adaosuri, Cu aceeasi ulterioarl grafie brodad. Toate acestea, schitate in vederea versiunii C. au si trecut, cu spord de versuri i cu grafia ultirnA, brodad, pe ff. 117 sq. si au
dat aceastl a treia versiune, C.
In subsolul transcrierii noastre am notat, de asemeni, provenienta modificirilor. Preciziunile acestea, oarecum
otioase, puteau lipsi. Pentru cerceeltorul domic sal fe inlesnit in opera de verificare, am crezut totusi util acest
exces de zel. Ca'nd nu se specificl originea variantei, ea apartine versiunei dela etaj. Cand nevoia de daritate o
cerc, versiunea dela etaj e marcatal prin litera C.
Transcrierea Mazilu desparte, arbitrar, aceastI versiune in douI: rusi IV (ea numerotatia sa.).
Intdiu V. 30 continua :
Ci mai bine canepioarl

s creascI mai innalti
S'o topiti toamna in balt
fnlocuite cu urmdtoarele, sacrificate
ele :
Cand o creste canepa

Ce-o Si fad mairi, ca ea
La strini tu o vei da (a)
SI-i manance ciorile
spanzurtorile
(a) Pe stra'ini Ii vei tine =rlini].
44-45. SI se 'ndure Dumnezeu

ierte pIcatul greu...
54. T.d. or s piar, creion In A.+B.;
55. De la noi pan la hotare > Din h. etc.;

47-53 ,ri creion A.;
56. SI-i mnnce ciorile.
La finele lui A. (22761,3o) creion, pe temd inruditd cu versurile din rubro/pe tema canepioarei .re tic cd A. preadd, in timp, pe B.:
C'acum canepa s'au copt (b)
Ca la patru zeci si opt
SI va. mance ciorile
spanzurtorile
(b) CA acum > Buba* Ungur* > C'acum canepa etc.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
C. 22761 ,117 (+116 v.)-118+ 44-43 V.

Tot romnul plansu-mi-s'a
Ca nu mai poate strabate
De-atata strainatate.
De la mare la Hotin
Vin ca palcurile, vin
Si la margini se atin
nici crivatu-i oboar
nici ciuma nu-i omoar
i nici Nistrul nu-i inneaca
lo
Saraca tara', saraca.
Din Bolan la Vatra Dornii

Nu 'nfloresc ulmii i cornii
Iar frunza molizilor
E prada omizilor
Si umbra padurilor
E data securilor
Vai de-un biet roman sracul
Ca 'nclrat tot d ca racul
15
Far ticrial masa lui
20
Si-i strain in casa lu

Din Brasov pan la Arad
Si-au facut vajmasii vad
Iar din Olt pan. la Cris
Nu mai este lurninis
De greul suspinelor
De umbra strainilor,
25
r. (pe fila 44) De la Nistru

6. Vin ca toiurile, vin;
Tissa;
5-9. e (Pe f. 44) Din Hotin i pan la mare
goneasa ['n] voia mare
(f. 44) T.r. plAnge-mi-se;

2
to. id. f. 14 ;
ii
(f. 44) C.n.m.p. rsbate;
(i'nf. 44/i 'n C.) Dm Hotin i pin' la mate

Stau dumarui in picioare
ruci crivatu-i usuca.'
Stau muscalii in picioare

muscalii i calmucii
nici ciuma nu-i mai duce
Nu 'nfrunzesc
nici ciuma s'o sa-i dud.'
ir (f 44) Boian;
(Pe f. 44) Skaca t. saraca 1;
13 (Pe f. 44) Nu-mi cresc>
> lar' floarea molizilor;
x5. id. f. 44.
(Pe f. 44)
14
La ineeput, In local vevsurilor 14-17 figura::
e (Pe f. 44) Flacaul romanului

E strain in tara lui
3 (C)
2 (in f. 44) i vorba rominului (a)

E str.inl 'n tara lui
(a) lar vorba r.
i vorba rominului
E strimal 'n casa lui
57. E prada securilor;

22. id. f. 44;
23. Si-au facut strainii vad> S.a.f. dumanii vad (f. 44).>
ficut strinii vad (C.);
24. Si din 0.p.l. Cri (f. 44+C.);
25. Nu-i atata lumini> N. mai este I. (f. 44) ;
26. De multimea* [indese] * De-amarul suspinelor (f. 44) ;
27. id. f. 44;
2S. NiMeni n'are ce le face.
www.dacoromanica.ro
DOINA
fivvrtd`'
.97.,
/ "' 4-40
4 tris4
4 ,,Vp,-
(7;f
444
..,Prwr
f1..;.
tr T
44. :
reti; tr4
i".
444,6 Am, sitai

rw-rs)
fr,;,
4114..4 .
i(a.
tst
1,
0.0(,),...4
titittAft'\
19-7-4
A-Y;
4,
Arge4'.
"euttk/totAvtto,..4,,,,
I
.41,114,1
est.
71',, +1
/.
i44441
^ks,"
i14
in,
4,
Vrt,A.
'
14""iik'
:444 li i ii.14.7,
i
,..-. e al f....2.
CV ti.v....ft'
6r 4 rf1/./
Dr., riltr!
iil
A,
k-.4
1..
.al ,,,, tO
d..
t:'
4
0,,,, ot.pf
fx?",'
''''' kirk if,

.
oa
*.
..
(41.
t;:i& pmcr- ,....tta 4
L' ed.
t k w rt 4
r-
I0
AA c.
14.
Ca
1,,,,,,. 4:
'' ':-.
417.S
'4)M.Ak174")
r.',:;ri/F4
,t0.,;,:. , .,,,..
-15
...4:
8.14.
Plifliff Iv
A
.
.--.---,
41
r, = di,. )4h:4,1x
V otti.:;
khstr,
JJA 1.11e,
44I.t-rfrii A !tam*.
: A .."....j... Al
Manuscrisele Academiei Rom ne
DOINA
www.dacoromanica.ro
2276,, 44 (16.5 cm. X 20 Cm.)
M. EMINESCU
TO
De nu mai tii ce te-ai face

Sarace romin, sarace
Curg dumanii in puhoiu
s'aazI pe la noi;
cum vin Cu drum de fier
Toate cintecele pier
Sboar paserile toate
30
35
De neagra strAinAtate
Numai umbra spinului

La ua cretinului
Codrul geme i se plead
isvoarele ii seaci
Satad tafa.' saracl
Cine ne-au adus strinii
Mnca-i-ar inima dnii
Mnca-i-ar casa pustia
40
Si nevasta Vaiduvia
copiii grAcia
45
Cine-au adus pe strini

Duc-i corbii carnea 'n spini
oasele 'n mIrAcini
lar cine mi-au fost miel
50
Seca-i-ar inima 'n el,

Cum dumanii mi te sead
S'Arad, tarI, saracI 1
D. Versiunea aceasta se afi in ms.-ul 2262, 211 v.-211 i figureazI pe o coaLl de barde alb, de bunI calitate,
copiati caligrafic, cu o frumoas scriere finI, impreun ca poeziile * ** Cnd oiu muri curdnd i *** O mame!,
dulce mame!. E a.5a dar un grup de trei poema, ce era destinat poate unei publicatiuni si care poate fi datat aitre
inceputul anului 1880, cici versiunea, de aici, a poeziei O mame!, dulce mame!, se va tipIri, cura se stie la r Aprilie
880, In Convorbiri Librare.
Niciuna din poezii nu are titlu. Cele ce insotesc Doina sunt precedate de semnul des 'prtitor: ***.
28-29 (f. 43
Nime n'are ce s-i faca (a)

SracI tal% sanca
(a) Ochiul doarm*, gurl tacI* [sau : O. doarme*, gur tacel.

35. S. Paserele r. (f. 44) ;
32. i s'a-,eazI pe la noi (f. 44) ;
(id. f. 4) ;
30-32 ad. f. 441 ;
38. La up romlnului (f. 44) ;
42. S. tara', sarad (f. 44);
39-40. (id. f. 44) ;
36-37 OIL f. 44) ;
f. o v.); 47-49 barate ca creion rosa, dupd ce fuseserd incercate ha& in f. 43 v. : 47. (je!. f. 43 v.) >
41-46
i > Cine-au a. etc. (C.);
48. Care-i corbii carnea 'n spini (f. 43 v.-FC.);
oasele prin ciulini (C.).
Pe f. 43 V. dupd v. 49 scbiteazd urinaria, pe care o bareazd imediat :
49. i oasele prin tulpini (f. 43 v.) >
CA s'au strins si nu mai pleac

ToatI
5o. Cine-au fost asa rniel (f. 43 v.+C.);
51. Usca-s'ar inima 'n el) Seca-i-ar Mima 'n el (f. 43 v.) ;
52. Cum ne prad, cum ne seacl> Cum strlinii mi te seacl (f. 43 v.) ; Sarad taxi sataci I (f. 43v.).
In C. (22761,116 v,) futre versurile adaose ulterior, frise! neutilizate, ,ri aceste 2 sugestive stiburi :
n'o si mai scapete

Pajura_cu capete
www.dacoromanica.ro
DOINA
D. 2262,211 V.-2II
De la Nistru pain la Tissi

Tot romanul plange-mi-se
CA nu rnai poate rsbate
De-atata strinitate.
Din Hotin i pan la mare
Stau dumanii In pidoare
Muscalii i Calmucii
10
nid ciuma nu-i mai duce

nici Nistrul nu-i inneacl
Sarac tad, sarael
15
20

s'aeazal pe la noi
Toate cintecele pier
De neagra striin'tate
La up. rominului
Codrul geme i. se pleac
isvoarele ii. seac,
Sraa tad, saracI.

Stefane Mria Ta
Lasi Putna, nu mai sta

25
Las' Architnandritului
Toad grija schitului

Iar grija gropilor
'n sama popilor
Clopotele s le tragI
30
s" cante ziva 'ntreag
La mtnii s tot bad

Ziva toad, noaptea toad.
ajute Dumnezeu
Ca sal-ti mantui neamul du.
35
40
Tu te 'nnalt din mormint

S te-aud din corn sunnd
Si Moldova adunind.
De-i suna din corn odat.
Ai s'aduni Moldova toad
De-i suna de doual ori
Codri-ti vin In ajutor
www.dacoromanica.ro
II
M. EMINESCO
I2
De-i suna de-a treia oarA

Toti du.smanii or sA piar
Din hotarA in hotarA
Dati in prada ciorilor
45
S'a spAnzurAtorilor.
E. Aceast versiune se afli in ms.-ul 2260,192+179-180+203. Am amintit, mai sus, cal editiile Botez
Mazilu descompun aceast versiune unitari in cate trei (la Botez: I, VIII o IX; la Mazilu: preludiu c), VI si
VII), in timp ce filele sunt numai gresit legate. Hartia, de aceeasi cebare crme, cu acelasi filigran specific striat,
aceeasi cerneal, aceeasi grafie si mai ales acelasi nerv al scrisului, un scris connnuu, cu multe si instantanee revizuiri, mt c ne aflm in fata unei versiuni limitare. Mai mult: f. 579 v., deci a doua a manuscrisului poarti pe ea,
distinct ,umbra, ca de sugativ, a cuvantului vestejesc i o lime de desubt. Cuvantul In forma aceasta se afl in
versul so (vezi mai jos transcrierea noastr) de pe fila 192, deci intaia a manuscrisului, unde a fost suprapus, dupl ce
Ntt 'nfrunzese a fost tliat cu o lude groasi. Ceca ce inseamn c foile acestea erau ptrimi izolate o cal dupi
ce a scris fila 192 (recte prima), a pus deasupra f. 179 (recte a doua) i a continuat versiunea, ceca ce explici oficiul de sugativ (umbra lu vestejesc) pe dosul acestei file (179 v.). Ceva aseminitor, trig mai greu de idendficat
se Ai o pe dosul filei 203 (a patra a manuscrisului) care a fost pusi deasupra celei de a treia (180).
RAI si mai spunem c toate aceste precautiuni sunt oarecum excesive. Cetitorul se poate convinge din simpla
lectur, dela un capt la altul, a acestei versium, ea' ne aflim nu numai in fata une versiuni unitare dar si a unuia
din tiparele cele mai interesante ale Dotnei.
Numele o figura lui Stefan-cel-Mare sunt invocate in trei randuri, ceca ce imprim versiunii acesteia nu
numai o clar-intentionati simetrie, deci un contur, dar inci si un timbni aparte: chiar dela inceput ea se aseazi
In umbra tutelar a Voevodului.
Ca nmp, versiunea pare si fie scris. prin 1881-188z, dupi versiunea D., care poate fi situati, cum s'a vizut,
cu maxima' probabilitate in 1880.
E. 2260, 192+179-180+203.
Stefan, Stefan, Domn viteaz

Cum de nu mai vii tu azi ?
De la Nistru pAn' la Tissa
Tot RomAnul plAnge-ti-s'a
CA' nu mai poate rAsbate
45. D. in sarna c
8. Stau Tatani de-a calare;
2. Cum de nu tralesti tu azi ?;

'nfrunzesc ulmii o cormi.
9. Din Bolan din Vatra Domii;
Dupd v. 8 urmau urn:el/Garde, barate aproape instantanett, infant& in versiunile anterioare
usucl
$i nici ciuma
nici crivt o sl-i ducal
$i nici Nistrul nu-i inneaci,
Saracal taxi saraca;
Duper v. zo continua, Ina, cil umitoarele, barate curnd
lar umbra pidurilor

E data securilor
Auzi Doamne, auzi tat
dupd care ncearcd cunoscutele versuri :
Vai de-un biet roman, saracul
a 'nark tot di ca racul
Nu e casa casa lui

Nici e masi masa
Nici e vara vara lui (a)
C5.-i strain in tara lui
(a) Fin g soare vara lui.
pe care le bareesztl fi care vor figura mai departe, Intr'o forma evoluatd.
www.dacoromanica.ro
to. Nu
DOINA
De-afta strintate
Din Hotin i pan la mare
Stau Muscalii de-a calare
Din Boian in Vatra Dornii
Vestejesc ulmii i cornil
Din BrasEu pan in Arad
Si-au fcut dusmanii vad
Din Stmariu pan' in Skele
Numai vaduri ca acele
Curg dusmanii in puhoiu
s'aseaz6 pe la noi
10
15
Toate ca'ntecele pier

Sboar pasErile toate
[De neagra strintate]
20
La usa crestinului...
Vai de [biet] roman, sracul,
a 'ndlr.t tot d ca racul
Nid 'i merge, nici se 'ndeamn
25
C nu-i este toamn. toamna
Nici e var vara lui

Si-i strin in tara lui
Codrul geme si se pleac
30
Si isvoarele Ii seac,
Saradi tark saracA 1
Stefane, Mria Ta,
Las Putna, nu mai sta

Toat grija schitului
lar*/ grija gropilor
'n seama popilor
La metanii s tot bat
Ziva toat', noaptea toat,
SI se 'ndure Dumnezeu
Ca s'A-ti mantui neamul tu...
Tu te 'nnalt din mormant
35
40
D.B. pan' in Arad;
14. Numai drumuri ca acele.
Dupd v. 14 urmau doud versan i barate : De nu mai sth ce le-ai face,

Srace romn, sarace
Pentru variantele v. 24-29 cf. mai sus, subsol dupd v. lo, ande mesera intercale intdia oard.
29. CI-i strain etc.
z6. Nici se miscl*, nici se indeamnA [sau : Nici se mira*, nici etc.];
41. Si-ti ajute Dumnezeu;
www.dacoromanica.ro
13
14
M. EMINBSCU
45
SI te aud din corn sunAnd

Si Moldova adunind
Adunindu-si flamurile
S'A se mire neamurile[;]
De-i suna din corn odat,

Ai s'aduni Moldova toatA
De-i sima de doul ori
Iti vin. cod.ri 'n ajutor
Toti dusmanii or sA piar
Dap in prada ciorilor
50
55
Stefane M'Aria Ta
LasI Putna, nu mai sta

Q te-asteaptl litvele
SA' le sboare titv-ele
SI le spui molitvele
Pe cAt par, pe cAti fustei,
60
C'ApAtni de grecotei
Grecoteii i strAinii
MAnca-le-ar mima cAnii
MAnca-le-ar tara pustia

neamul nemernicia
65
Cum te pradA, cum te sad.

SaracA tarA, saracI.
F. Aceasta versiune urmeaz de aproape versiunea E. cum se poate vedea in deosebi din cateva amInunte,
precum v. x z: Vestejesc ulmii. ..; V. 35. &I se 'ndure Dumnezeu, care sunt ale versiunii E., unde au fost dintru intai
adoptate (cf. subsolul respectiv). Versiunea F. purcede din precedenta, pe care o simplificl (s'a observat c tipul
anterior E. e una din versiunile cele mai amplificate ale Doinei) si o aduce ct mai aproape de conturul versiunii
definitive.
Versiunea F. figureazi in ms-ul 2261, 294-296 si anume in& un submanuscris unitar, ce ocupi ff. 294-337
(ca care sfireste intreg manuscrisul), provenit dinteun caiet dictando, frl coperte, de bung hrtie, cu spaviile mai
46-47. SA se 'nnalve flamurile,
SA' se mire neamurile;
: Ai s'aduni Moldova toad barate in urmd, au fost

In forma aceasta, versurik acestea figuran intdi dupe). v.
serse in forma dela etaj, marginal, in dreptul versului iff ; un semn de muere Inteireite locul ande se cavia inrerate ; opera/la pare sd fijos! instan/anee.
Dupd v. 60 urmau versurile : S le spui cu* v'un curmeiu*
La ciocoi de grecotei (a)
5i de-a lungul gardurilor
Capetele Tartorilor
(a) La Bulgari i grecotei
barate instantaneu fi la/oculte ca versarle dela etaj.
63. a ei ne-au adus stralnii;

vara p.;
65. Mnca-le-ar casa pustia> M.-le-ar vara p. > M.-le-ar neamul p. > M.-le-ar
66. Si nevasta [Vaduvia] > 5i pe fete v5.duvia> 5i copiii slra'cia> 5i copiii calicia> $i copiii grIcia;
67. C.t.p. si te sad.
www.dacoromanica.ro
If
DOINA
mici ca de obiceiu i in care Etninescu a transcris, ca de tipar, o serie de poezii apartinnd aceluiasi timp, in
deosebi unele din poeziile de dragoste oferite Farad (S'a dur amoral, Ce e amoral, etc.) 0 care apar in revista
lui Iosif Vulcan, cu incepere dela 24 Aprilie 1883. (Vezi preciziuni cronologice in capitolul poeziei urrnItoare,
S'a dus amoral). Cum intre grafia si cemeala Doinei i a ciclului ce urmeaz este oarecare distan* situirn versiunea Doinei, ceva mai inainte, ces. 1881i882.
F. 2261, 294-296

Tot romanul plansu-mi-s'a
Plansu-mi-s'au cu amar
Ca i-s toate inzadar
Ca nu mai poate rsbate
De-atata strlinatate
Din Hotin si pan' la mare

Stau dusmanii de-a calare
De la marea la Hotin
Calea noastra o atin
Din Boian la Vatra Dornii
Cad stejarii, tremur cornil
Din Bragu pan' in Arad
Si-au fcut dusmanii vad
Din Satmariu pan' in Scele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet roman, saracul
C 'ndara't tot &I ca racul
Nid 'i merge, nici se 'ndeamn
C nu-i este toamna toamn,
Nid vara vara lui
Si-i strain in tara lui.
Curg dusmanii in puhoiu
s'aseaza pe la noi
10
15
20
25
Toate cantecele pier,

Sboara paserile toate
De neagra strainatate
La usa crestinului
Codrul geme si se pleaca
isvoarele
seaca,
Saraca tarl, saraca 1
Cine ne-au adus
30
35
Versurile 5-4ci pzo, introduse un minat-doud mai tdrziu, scrise marginal, cu acetali grafts in.rd cm o cerneal
mai !whiz):
8. Stau muscalii de-a aliare;
so. Drumul nostru ni '1 atin;
12.
Vestejesc ulmii si cornil;
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCLI
16
MAnca-le-ar mima cAnii

MAnca-i-ar casa pusda
neamul nemernicia
CI sunt rAi si sunt misei

Seca-le-ar inima 'n ei
Cum te pradA si te seacA
40
SAracI tarA, saracA
Stefane, MAria Ta,
Lag Putna, nu mai sta,

ToatA grija schitului,
Tar grija gropilor,
seama popilor
45
La metAnii sAl tot bat.

Ziva toatA, noaptea toatA
50
Doar se 'ndurA Dumnezeu

Ca sA-ti mAntui neamul tAu.
Tu te 'nnaltA din mormAnt

SA te-aud din corn sunAnd
Si Moldova adunAnd
De-i suna din corn odatA
Ai s'aduni Moldova toatA,
55
De-i suna de doul ori

Iti vin codri 'n ajutoriu
Toi dusmanii or s. piar
Din botar in hotarA,
Dad in prada ciorilor
60
G. Versiunea aceasta se afl in ms-ul 2307, coperta final+184 V. Ms-ul e un registru, liniat, de caracter
comercial, din vremea Iasilor, cum sunt mai toate ms.-ele registre: 2256, 2306, 2307 si 2308. El cuprinde, caligrafic
transcrise, pretioase excerpte, precum pasagil din Oxenstierna; Vedenia ce au vazut un scbimnic Varlaam dela ?mind. .
1782; un breviar de gramatica
slavi si un glosar, etc.
Scris pe trei coloane, pe coperta final. (partea interioad.), versiunea aceasta incearc un tipar, in care predomin blestemele impotriva strinilor, si pare un exercitiu de verificare, inainte de a se decide pentru tiparul
stirea Secului...; Intrebdrile din partea Bocovinei fi respunsurile din par/ea boerslor.
ultim, H, (care este si al textului definitiv, asa cum 11 cunoastem). Pentru aceasta pledeazA si faptul c versiunea
se opreste odat cu invocarea lui $tefan.
Pentru datare ne conducem de o ciorn a versurilor 37-48, care figureaza in 2264, 378, pe dosul unui formular
de Dovadd, in vecirltatea si cu acelasi scris dime not, pentru mar, in care vestejeste decorarea lui Macedonski,
cu Bene Merenti, clasa I-a.
36. Mnca
> Minca-le-ar etc.
Versurile 3f-42 barate ulterior, cu certeala fncbisii cu care a adaos v. 3-4 fi 9-2o, In momentul cnd incerca
G ande blestemul xenofihei prezintd alt aspect.
versiunea urmdloare
51. Si se 'ndure Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
DOINA
G. 2307, coperta finald [=.r, f]-F z8
17
v.
De la Nistru pan' la Tisa

Tot Romanul plansu-mi-s'a
Q nu mai poate fasbate

De-atata strain'Atate
Din Hotin i pan' la Mare

Stau Muscalii de-a calare
De la Mare la Hotin
Calea noastrA ne-o atin
10

Nu 'nfloresc de veacuri cornil
Din BraEu pan in Arad
Si-au fIcut dumanii vad,
Din SAtmariu p.n in SAcele
15
Numai vaduri ca acele

Vai de biet Roman, sracul,
C 'ndra't tot d ca racul
Mci e vara vara lui

si-i str'in in tara lui
20
De nu-i merge nici se 'ndearnriA

Nid 'i este toamna toamnA
SA' munceascA s'o rodeascI
Pe strini s'A tot hrIneascl

25

s'aseaz pe la noi
Toate cantecele pier
De neagra strAinAtate
30
Si cum vin mereu mAi vere

Apa scade, codrul piere
gAsi ad]. st'A'panul
Codrul frate cu Romanul

Si tot geme, se tot pleacA
35
40
isvoarele seac,
Saracal tarl sarac.
Cine ne-au adus Muscalii

Aibe 'n lume partea boalii
Cine ne-au adus Jidanii
N'ar vedea ziva cu anii
Ci sA-i scoat ochii corbii
19. Nici 'i merge nici se 'ndeamrig.
2
www.dacoromanica.ro
M. EMTNESCU
SI rmae 'n drum Cu orbii

Cine ne-au [adus] pe Greci
N'ar mai putrezi pe veci
Cine tine Cu
Minca-i-ar Mima cnii
Mnca-i-ar casa pustia
neamul nemernicia
Stefane MTa
Tu la Putna nu mai sta
50
Pe fila albd din ranga, 184 v., intr'o Marcare brotalonard :
37-48. Cine ne-au dus Jidanii

Nu mai vaza zi cu anii (a)
Ci si-i scoati ochii corbii
Sa rimie 'n drum cu orbii
Cine ne-au adus pe Greci
N'ar mai putrezi in veci
Cine ne-au adus Muscalii (b)
(e)
AMA' partes.......
Cine tine Cu strinii (e)
Mnca-i-ar mima cnii
MAnca-i-ar casa pustia

neamul nemernicia
(a) Nu rnai aib:1] vr'o*.> Nu mai aibE] zi cu anii.
(c) Cine ne-au adus strhaii.

(b)(c) in prima redaelie, barate :
Cine ne-au adus Muscalii
Prpdi-l-ar focul jalei (d)
SI-1 arz s'AA dogoreasci
Neamul s i-1 prpdeasca
(d) Dogori-1-ar focul jalei [pe aceeasi f. mai sur: b alii,

nota!, pare-se in cdutarea rimelor pentru: Muscalii];
Fragmentul atesta a fost Incercat dintru intdiu, in ms.-ul 2264, 378 pe verso-ul unui formular de Dovad emisd de
Garda Cima. (Astfel de formulare, material de ciorne, sunt mai multe in nos.-ek lui Eminescu)
2264, 378
Cine-au indragit pe Greci (a)
Arza '1 foca 'n ved de veci (b)

Cine-au Indrgit jidanii
N'ar mai vedea ca anii

Ci s-i scoat ochii corbil
SA' rme 'n drum cu orbii
Cine tine ca strinii
Minca-i-ar Mima r4nii
(a)(b) e Cine-au indrgit... Grecii

Arz '1 foca pe toti vecii
e Cine ne-au adus pe Greci (c)

Arde-l'ar focal dc veci
Cine ne-au adus
N'ar mai vedea zi cu anii

(e) Ulterior se revine la forme/e: Cine-au Indrgit pe G. fi deasupra : tine*, barat inedia'.
www.dacoromanica.ro
H. Aceast ultim versiune, din eke se cunosc, se afli in ms.-ul 2262,209-210, in chipul une coale de batiar restul pe fila 3, inkuntrul coalei, pe o coloani.
Coala de hartie, scrisul, intiu mai mar' ant si mai strans, apoi din ce in ce mai mare, si mai deslanat, cu.
versuri frante dupi exigentele hartiei si mai ales absenta orickei punctuatii sugereag binuiala ci aceasti cpie
va fi fost aceea cu care poetul a mers la Iasi. E adidi o cdpie comod, bun pentru cetit. In lipsa dovezilor
in fi. E greu
certe e o binuial. plauzibili. In subsol se aminteste prezenta unui creion care a prefcut pe
a decide dati apartine poetului daci versiunea e aceea luata.' pentru serbare, n'ar fi exdus si-i apartie sau
tle, prima pagin scris pe dou coloane
redactiei iesene, care va fi dat-o la tipar ca cele citeva schimbri ortografice. Deosebirile dintre textul definitiv, cum
11 cunoastem din Convorbiri Literare, i versiunea aceasta H sunt minime si ele prives; dimpreuni ca diferentele ortografice si de punctuatie, versurile: 8, 16, zi si 49. De retinut totusi crt modificrile acestor patru versuri
nu figureazi pe coala aceasta.

Cu atat de putine deosebiri, transcrierea integran a versiunii acesteia ar putea si pari excesivi. Valoarea el
st mai mult in atributele exterioare, battle, scris, absenta punctuatiei cdpie commis% cum spuneam si este
motivul pentru care am reprodus-o. E un text de importanti istoric.
H.
22612,209
210

Tot Romanul plansu mi s'a
Ca nu mai poate strIbate
De-atita strainatate
Din Hotin i pan' la mare
Vin Muscalii de-a calare
De la mare la Hotin
Calea noastr. ne-o atin
Au umplut omida cornil
strainul te tot pate
De nu te mai poti cunoate
Sus la munte, jos pe vale
Si-au facut dusmanii cale
Din Satmariu pan in Sacele
Numai drumuri ca acele
Vai de biet Roman saracul,
Indarlt tot d ca racul
Nid 'i merge, nid se 'ndeatnn.
10
15
Nici [II] este toarrula toamna.'

Nici vara vara lui
20
si-i strain in tara lui.

De la Turnu 'n Dorohoi
s'aeaza pe la noi...
25
Toate cantecele pier

so. Pare mai curdnd omide;
13. Sus pe munte etc.
La versurile 19, 21, 31: ii este redat ca de obiceiu la Eminescu, at& In poezie cdt ,ri In articolele de ziar prim :
Un creion care or putea sd fie fi stain, de aceea n'am linut seamd de el, intregeste : H. La fel in v. 20.
2*
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
20

De neagra strAinItate
La ua cretinului
Ii desbracI tara sinul
Codrul frate cu RomAnul
De secure se tot pleacA
isvoarele seacA
S'Arac in tar saracI
30
35
Cine-au indrAgit strAinii

MAnca-i-ar hilma cnii
Minca-i-ar casa pustia

neamul nemernida.
Stefane MAria Ta
40
Tu la Puma nu mai sta

Toat1 grija schitului
Las grija sfintilor
In seama printilor
45
Clopotele s le tragl
Ziva 'ntreag5., noaptea 'ntreagA
Doar se 'ndurA Dumnezeu
Ca sA-ti mintui neamul tu
so
Tu te 'nnalt din mormAnt

SA te-aud din corn sunAnd
Si Moldova adunAnd
De-i suna din corn odat

Ai s'aduni Moldova toat
De-i suna de dou'ai ori
55
Ii vin codri 'n ajutor

De-i suna de-a treia ()ark'
Toti dumanii or s'A piarA
Din hotar in hotarA,
Indrgi-i-ar ciorile
60
spAnzur'Atorile.
***
Colateral e.Indile doui texte colaterale, grupate aici, din 2259, 184-183 si 2262, 213 apartin aceleiasi sari
de spirit, de dupi pierderea Basarabiei, i ele se disting atat prin satira lor violenti, ce se intlneste, mai potentati
i vindut prti
In unele din versiunile Doind, ct i prin acuzatia adus'i celor care in sfatulta-r' ii au buc'tit
din trupul rii, motiv ce se af15 in ambule texte.
Prin atacul indreptat impotriva lui C. A. Rosetti bidoasa pociturd primul text poate fi anexat
satirice respective din Scrisoarea a
57. Cine ne-au adus

36. De-i suna de-a doua
32. de fapt ( constant dealminteri) : sinul;
42. Lasi Putna nu naai sta;
www.dacoromanica.ro
DOINA
2I
In ms-ul 2270, 66 v. sqq. se afi un nurnir de stihuri, pirsite, dupi ce au fost reinare, zadamic, in metruri
ritmuri variate. Mai consistent pare forma de imn alexandrist dar total poarti pecetea unei febrilitl 1 a
unei certe oboseli; par si fie, schitate, cu putin inaintea serbirilor din 14. E, de sigur, o ipotezi. Le dim cu
titlu de curiozitate.
2259,
184-18f
?
Ce-ti spun ei tie mamk e:1nd 4i ucid
Merca tot zic ci cre.5te mar' irea Rominiei...
Un trditor nememic, hidoasa pocituti
arui pentru minciun i-a dat natura guri

Acel fitarnic, neted i lacom puiu de grec
10
15
Cu stalpi de cafenele in fraze se intrec

Ca si arate curad durerea lor e inare,
a n'au voit tirbirea strvechilor hotare
pe sub mina
Ciad ei au fost aciea ce
Piganului vandut-au din santa ta *Arfa
tu-i asculti in pace cum viduva asculd,

Pe care ale ei rude o iau cu vorba multa
Tu numai iti tii china' ce inima-ti sframi
Ai plinge dar n'ai lacrimi, Moldovo mama, mama I
Zidamic codri mandri de vant mereu Ii clatini,
Pierduti-i pan' 1i umbra ndretilor Muatini
De Vota. Alexandru [acum] poate te doare?
Nici la mormant in lume nu duce vr-o crare
Stefan Voevodul in somn ada'nc deplin
te
Viseazi el cl doarme sub un pmint strin?

Luatu-ti-au copiii, mormintele i tot
Meren din a ta haini ei rup numai de pot

Ajuns-ai ceritoare de-ocari i de sili
niminui de tine in /ume nu-i e mili.

95
80
85
Si lepra omenirii, spurcata jidovime
Mereu meren se 'ntinde 9i n'o oprete nime

[cul venin i moarte ea sngele ti-I imple
Cu ochii red top fii[i] o lasi [s'a] se 'ntimple
Un neam murdar i lacom i sugitor de s'auge
Din tine se hrin- e9te qi nimeni nu te plange
S-ti vanza. vor [ei] haina faie cu faie
SI nu mai fie 'n tari-ji o sfari de moie
Deck in rnn. a neagri a idrei jidoveti,
and piangi atunci te 'ntreabi cu totii ce voielti.

Ba cer in toati ziva si uiti chiar cum te chiand
totui cat de dulce e numele tu, mama:.
Nu e destul c oameni de-origine barbad

Moia 'n jurnitate nememic ti-o finad
a intre Prut i Nistru pe-olatele bitrane
Versurile 3ro barate ;

6. Unit > Cu stalpi de cafenele in vorbe si;
5. A.f.n. 9i stupid puiu de grec;
9. Cand ei au fost aciea, moia ce o vand> C.e.a.f.a., care> C.e.a.f.a., ce etc.;
so. Piganului vandu-t-au
chiar santa ta tirana;
14. Ai plinge 1i n'ai 1. etc.;
25. 0 lepra omeVersurile 23-31 inclariv &trate ;
neasd, veninul omenirii;
28. 5I IOti cu ochii reci> Cu ochii etc.;
29. U.n.m..1. i stricator de bine;
37. Nu e destul ca Nistrul i Prutul ti'l tapiza> N.e.d. ca tara> N.e.d, c'o rasa betivi ti barbad> N.e.c1. ci domnii*
de origine b.;
39. C.i.P..N. campfile bittine;
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
22
Domnesc pe neam i tari calmuct cu cap de cine
A ciror muta slutI, s'adinc dobitoceasci

N'o 'nttece clec& doari inima lor cineasci?
Nu e destul c'acolo in neagr. 'ntunecime
Copiii-si blestim soarta neascultati de nime
C cnutul Ii zdrobeste i roiuri de silbatici
Trind sardanapalic, betivi i muieratici,
Si stingi-orice lumini, s smulgi limbi din git
45
and unul romineste [o vorbi] a 'ndrsnit
226'2, 2I
Codrule Mria Ta
Umbra di-mi si tulla ta
De mi-i dor si de mi-i jale

mi pLing Miriei Tale
Si mi plng de strimbitate
Ca la inimi de frate
C'au ficut mosia mea
Trecitoare altuia
Dat' au tara vintuiui

lar fata ptnintului
Pe copita calului
Pe:talpa Muscalului
Spune-ti-as cum rind ca rind

Ei pitnin' tul meu 11 vnd
Si la Nemti i la 'Mari
Si la Greci si la Bulgari
In& al tir' mele sfat

Se 'ncuibati
un picar
Si mi vind, mA bucitesc
Zilnic mi precupetesc
2270, 66
sqq.
Catpatii ridici seninele frunti

zare de focuri s'arati pe munti
E ziva lui Stefan cel Mare
De pera ori zece

Rsboae bitind
Din patru ori zece
Biserici sunind
Auzi a lor veste s'acuma
43. N.e.d. c'acolo sub negra intuneric;

utiul r. sA vorbeasci (sic) a 'ndrisnit,
48. C. unid s
orbeasd in graiul Ipr (n'a yrutl) sis fapi : C.
www.dacoromanica.ro
DOINA
23
Carpatii arate
Seninele frunti
Si tocad s'aprindi
Pe calme de munti
Si arda* tulpine
Intrege de brazi
Cad astizi [ne] vine
Eroul viteaz
Ne vine Stefan cel Mare
Imbolnivirea poetului, pulla timp dupi intoarcerea dela Iasi, a impresionat adinc lumea literari si in deosebi
cea ziaristici. Ecourile se pot urmri nu numai in presa Capitalei dar si in cea provinciali, lar un eveniment, ca
cel din toamna lui 1883, al conferintei ce V. A/ecsandri tinea pentru a veril in ajutorul lui Eminesc-u, este, pe.ntru
intreaga pres, prilejul uneia din cele mai frutnoase manifestri de solidaritate profesionali. Din rAndul acestor
ecouri i poate cel mai patetic din toate, se envine si desprindem marele editorial din Binele Pablic, V, 194(I254)
de LuniMarti, z-2 August 1883, care, pomind dela cazul lui Eminescu, desbate intreaga problema a vitregiei
manen intelectuale. SA' spunem ci 4 din cele 6 coloane ale editorialului sunt prinse de reproducere-a unui articol
din Timpd, dela ro Octomvrie 1881, in case Eminescu ridica aceeasi dureroas. problemi:
Ca tot ce e romfinesc, seria B. P., e dispretuiti si merge ru si literatura noastr. Pe cnd In alte
tiri si in alte capitale, revistele beletristice abunda In toate sensurile; pe cAnd ciliar in robita Transilvanie, chiar in Pesta, inima rnaghiarismului, existi reviste /iterare romAnesti foarte respectabile si cu o
durat de zecimi de ani; in capitala RotnAniei, de abia isi tine zilele, de azi pe maine, o revisa literari,
etc., etc. [oro:gaza" expunerea unor observaili de acela,ri fel, in Dacia !iterar; pe r84o].
Unind dar lamentatiile noastre acestor din 1883 cu ale celor din 1840 i tumindu-le in acelasi tipar
sau formi, ese pentru ambele epoce, intrunite in duren, urmitorul resunet, cici se vede c fatalitatea
voieste sa ne omoare in toti timpii: [re reproduce editorialul din Tirnpul dela io Octomorie 1881.
Un autor striin, fie de calce nationalitate, numai si aibi nite/ savoir faire si putin merit, este citit dela
un pol la altul i tradus in toste limbile. Toate drumurile Ii sunt deschise. Cinstiri, rsplitiri nationale,
decoratiuni, posturi, bogitii, glorie, toste le are, se poate apropia de treptele tronului. CAt insi este de
tnic astizi rolul RomAnului pe tanga' al strinului I
Scriem intr'o limbi ce de abia incepe a fi canoscuti altor natiuni civilizate, pentru un public asa de mic incit numai public nu se poste numi, netrecAnd
decir peste cAteva sute. Si dad. voim sk ne publicim scrierile, trebue sA facem prenumeratiuni, adici
s'A' cersim un fel de pomank, spre a te tipari. Acum nici aceasta nu mai cuteazi cineva si faci. Si dupi
ce le publicim, ce rispritire avem sau putem astepta? Nimic, pentruc faima nu are ina ttAmbite pentru
cei ce nu stiu minti, lingusi, a se tAri la picioarele tronului si ale consilierilor sAi. Sau mai bine, pentruci
urechile publicului (ca si ale d-lui ministra de Foil) sunt surde pentru productiunile literare iesite
ptnintul nostru si din mAini romAnesti. Fericit acela care Ii poate scoate macar cheltuelile tiparului I
Literatura noastri la ce cinste, la ce reputatiune, la ce bogitie duce? Care literator romin si sunt multi
cu multe s'au imbogitit, si-au fcut vreo carier numai prin productiunile sale? Niciunul. De avem
vreun literat c-u stare, aceasta se datoreste sau averii sale pirintesti, ori altor specialititi cu care s'a
ocupar spre a nu pieri ficnd literaturl romana'. Mare dar trebue si' fie curajul unui literat toman pentru
ca s. mai munceasci cAnd nu vede niciun (cl de rsplitiri pentru muncile sale. In mima omului este
intotdeauna si un fond de proprie conservare. Fiecare trebue sA traiasci. Cel ce slujeste oltarului din
oltar trebue si triasci. Fiecare asteapti vreo multumire pentru lucrul su. CAnd oare va aves-o si literatul nostru? Astizi, din contra, acel ce se deosebeste prin idei mai inalte, acel ce spune adevirul
vrea si arate vrednicia neamului rominesc, acela este mai prigonit si mai adus in desperate. La 1840
ca i in 1883.
CAte triste ezemple avem despre aceasta; cAti autori, cti poeti tineri, plini de merit si de viitor au
murit sau si-au prisit drumul prescris de catre natut, numai pentruci in patima lor n'au gisit nici
glorie, nici acea aurea mea'iocritas, ce fiecare scriitor, zice Horatiu, ar trebui s'o aib, nici macar plinea
de toate zilele. lonja Muta moare in ticilosie, departe de patria sa, in Constantinopole, la vArsta de
25 de ani, moare in desperare cA scrierile sale atAt de frumoase se vor pierde cu dinsul. CArlova, In
cea mai fragedi virsti, ne priseste i moare, lsindu-ne numai vreo citeva scAntei ale geniului siu,
dovezi nemuritoare de ce ar fi putut si faci. Paris Mumuleanu asemenea. Al. Hrisoverghi, beat de glorie
ca un adevrat poet, viznd ci. in timpul de fati nu este glorie intru a fi poet =T'Ata, se face om de
lume, curtezan de muieri, si, dupi ce vede a nu poate fi glorie intru a insela niste alabe fiinte, se duce
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
24
dintr'acest cer plin de draci. Scavinski, suferind de foame, neavand cu ce-si indestula railcar trebuintele
zilnice, se otriveste si moare nebun ca un ak Gilbert. N. Nicoleanu moare nebun. Radu Ionescu moare
nebun. Al. Papiu Ilarian, mare istoric, moare nebun. Bofintineanu, neasemanatul si nelnlocuibilul
Bolintineanu moare in cca mai mare mizerie, in Bucuresti, intre ai sii, hum cei pe cari 30 de am i-a
incantat cu lira sa. Scurtescu moare de ftisie si in sordida saracie. Cum moare i marele Eliad Ridulescu, pirintele renasterii literaturii rornne ? Dar cap altii I Coradini, Pesicu, Deparateanu, Cuciureanu,
Discilescu, Sihleanu, Lepidatu, i 'n cele din urmi Eminescu. Si apoi si se mai zici cA literatura
rotnineasca n'a avut martini sii, cari si-au platit cu zilele mica glorie ce n'au putut-o castiga in viata
si-au dobindit-o de abia dupi moarte. i acei cari mai traiesc din literatii nostri, ce rasplatire, ce
incurajare pot astepta pentru muncik lor, cu atat mai vrednice de Ian& Ca' sunt neinteresate ? Nimic,
caci sunt Romani. Nimic dela Stat, cci milioanele sale n 'ajung pentru Strusbergi, Bleichroederi, Zarifi,
Openheimi i cap alti venetici. Nimic dela Societatea Academia, ad acolo risplatirea s'au cristalizat
In familie. Nimic deis publicul cel mare i numeros, caci acela ori este materialisat, ori este instrainat;
pe cand fiteratil romani vreau, pe Langa binele material al Romaniei i binele moral si nu sunt striini .
Bene-Merenti ? Dar cine-I mai doreste astizi ? cici cu el, ca i cu once decoratiune, s'a &cut asa
abur hick e mai onorat cel ce nu-1 are decal cel ce-1 are.
Dar si lisim aceste triste idel, la care durerile de fat ne-au adus, ziceau cci dela 1840; si lucram,
si muncim cu slaha speranti ca poate vor veni dad i pentru literatii roman' i timpuri mai fericite
Cum ziccau ei, repetim i noi.
S'A DUS AMORUL...

Familia, XIX, 57, 2.4 Aprilie16 Maiu 1883.
S'a dus amorul... deschide seria celor sapte poezii, incredintate lui Iosif Vulcan, pentru Familia, revista transilvan, in care debutase, cu 17 ani inainte, Eminescu si ande i apar intre Aprilie 5883 i Februar 5884. Am
limurit in introducerea volumului I, al acestei editii, motivele ce indreptitesc o usoara intervertire a ordinei poeziilor, In aniunite epoce. O online strict cronologica ar fi cenit evident sa tiparim uncle din poeziile acestui grup
Intre Luceafdrul i Dama, care apar, cum se stie, india in Aprilie
cea de a doua in Iulie 1883. Cum ;rasa'
ele reprezinta un grup unitar, constituind ces de a doua perioada a colaborarii poetului la Familia, cum, pe de
alta parte, Luceafdrul i Dama, elaborate mai de timpuriu, tin de Convorbiri i sunt ultimele ce apar in acest
nefericit an, 1883, in revista consacrarii sale poetice, am socotit, dimpreuna cu alti editori, cA nu gresim pi:strand
grupului fizionomia lui unitara. Eaceptie face Din naaptea, ultima a grupului, care apare In Familia din Februarie
1884, in urma Intiiei ediil Maiorescu, care aducea un compact lot de inedite si pe care am asezat-o citre sfarsit,
I/me Diana si Sara pe deal (desi la o noul editie am inclina si o trecem tot aid).
Swat ins i alte motive care-si cer Limurirea si care plecle.75. pentru tipirirea in grup a seriei acesteia de poe i
Incredintate Familiei. Unul din motive este ci ele reprezinta, in orclinea cintecului, cera ce Luceafdrul reprezind in
ordinea alegoriei toate fiind determinate de acelasi moment depresionar al vechei lui pasiuni veroniane. Impresia
aceasta de unitate psihologica i sentimental faces pe N. Iorga si spuie in comunicarea acadernica ce comenta
Intiul volum al prez,entei editii: Se insiri apoi, rupte i in aceasta editie dela local lor, tanguirile, de o asa
duioasi rezervi, cu adanc respect pentru ce a fost, din S'a dus amorul, din e Cdrui amintirile, din sfasietorul
Adio, din Ce e amorid, din Pe ldngd plopii fdrci sol, etc. etc. Sc va ajunge astfel pana la adfinca &bull
dureroasa cu talc din Luceafdrul.). Cronologia, asa cum s'a putut vedea, a etapelor elaborarii marelui poem,
1)
Apar' ut in Aprilie 1883, in Almanahul... Romaniei June , Luceafdrul este reprodus in Convorbiri Literare
pe August, a. a.
) N. lorga, Emineseu in ,ri din cea mai nose
pag. 20.
www.dacoromanica.ro
25
S'A DUS A.MORUL
prectun i cronologia fieckeia din poezifle acestui grup, va adta oricui el de o o rupere... dela local lor nu
poate fi vorba, cad vreme toate, poem si tnguiri, cum asa de just le numea N. Iorga, graviteazi in jurul aceluiasi
moment biografic.
spunem, acum, &Dui cuvinte in chestiunea, o vreme in litigiu, a autenticititii acestor texte, incredintate
Familiei. Obsedat de problema posturnititii poeziilor tiprite dup imbolnivirea poetului i pleciind dela ererevadi poeziile publicate, G. Ibriileanu tigiduia c Eminescu
dinta eronat, dup care poetul nu obisnuia
va fi dat chiar el aceste poezii Familiei. e Este trig imposibil de inchipuit, svia el, a insusi Eminescu a dat Familiei variante inferioare, poezii neispdvite i mai departe: o Nu rmne alt dspuns decit acela ci nu Eminescu,
ci altcineva, un prieten al lui ardelean ( o persoan particular ), avnd poezii de ale lui neisprivite, le-a dat
Familiei 1). Lisand fieclruia libertatea de a hoar1 cAt de o neisprivite sunt unek din aceste poezii, si retinem
din chiar argumentatia lui Ibfaileanu un aminunt in stare si-i fi infirmat rezervele. Faptul a din seria aceasta,
apiruti in Familia, face parte i Pe king, plopii fdrel sof, ( forma definitivit , cum recunoaste insusi
cum vom vedea, problema pe alt teren. Revenind doi ani mai trziu asupra aceleiasi chestiuni,
pune,
i dupi ce
ja
cunostinti de scrisoarea din 13/25 Februarie 1884 in care Maiorescu invita pe Iacob Negruzzi si reproduci in
Convorbiri, poezia Din noaptea, ultima din cele sapte, apir" ut in Familia din Februarie 1884 ( Este din cele 5 ce
i le dase Emirtescu lui Vulcan in primivara trectid , spunea Maiorescu) Ibriikanu continui si se indoiasci:
Toate acestea, dad. Maiorescu nu se inseali. Dad. &liar Eminescu in persoani a dat lui Vulcan poeziile. Dar
Maiorescu apune: o 5 poezii. $tim Iasi ci Din noapteaa e a faptea poezie a lui Eminescu publicati de Vulcan
In timpul acesta
asa inct informatia lui Maiorescu, fiind gresiti in acest punct, nu putem pune tot temeiul pe ea 2).
Insi rairturia lui Maiorescu cu toad nevinovata croare de numr se all confirmati de altele, din felurite izvoare. In cronica sa din 4/16 Aprilie x883, Iuliu I. Rosca, atit de sagacele corespondent bucurestean al Familiei, dup ce anund ci Miercuri seara avusese loe ultima serati Iterar la Maiorescu, sirul lor intrerupndu-se
In vederea srbitorilor Invierii care s'apropie i dupi ce relata despre o lecturi a d-rului At. M. Marienescu
adaogi: Apoi s'au citit mai multe poezii inedite din ale lui Eminescu, ce vor apix succesiv in coloanek Familiei i un quatren adresat d-lui Alecsandri de d-1 Hisdeu care-si exprimi iubirea i admiratiunea citre Horatiu
al Romanilor i Alecsandri al Romnilor. D-sa a binevoit a Or' si aceste versuri Familiei, i deci cetitorii vor
aves In curnd multimirea de a le gusta 2).
Lectura poeziilor lui Eminescu pare O. se fi ficut in lipsa lui, 6'6 jurnalul lui Maiorescu nu-1 semnaleazi la
data aceea, dup cum nu semnaleazi nici lectura poeziilor, pe case le va fi adus cu sine Iosif Vulcan, trecut
de o siptindni, printre participandi seratei de Miercuri 23 Marde 4), iar de asti dad subinteles, de bun seami,
In numirul Transilvinenilor 5) In calitate de membru corespondent, Iosif Vulcan venise in Capitali si participe
la sesiunea generall a Academiei Romne, ce se inaugura pe vremea aceea, Ind dela x5 Martie. edinta publici
solemni de inchidere are loe in ziva de to Aprilie 1883, dup amiazi, sub prezidentia lui Ion Ghica si se ridici la
oree 5 p. m. Raportul secretarului general, V. A. Urechil, mentioneazi intre altele i prezenta directorului Familiei :
De multi ani, spunea raportorul, n'au participat la lucritile noastte un numr att de insrmnat de membri activi
si mai ales dintre cei cari n'au resedinta in Romania. Dintre acestia de astidati, ne-au lipsit numai dd. Manan,
Cipariu i Teclu. Dintre membrii corespondenti estemi am vizut cu plicere la sedintele noastre pe d-1 Iosif Vulcan ").
Intors la Oradea, directorul Familiei ducea cu sine nu numai colabodri exceptionak, de felul ciclului poeziilor
erninesciene sau figiduinti de colaborare dela toti cei cti care legase si intretinuse relatli, dar si frutnoase amintiri
despre cenaclul Junimei i despre amfitrionul ei. La 24 Aprilie Familia dprea India poezie a lui Eminescu, S'a
du: amorul, iar la 15 Maiu, data' cu cea de a doua poezie, Ciind amintirea.. ., Vulcan publica un interesant
portret al lui Titu Maiorescu in care spunea, ?titre altele: Vom mai aduga, ci dl. Maiorescu de vreo zece ani sede
la Bucuresti, i c. 'n timpul din urm intruneste in saloanele sale in fiecare Miercuri seara un ce.rc de literati, care
cetesc in acele intruniri scrierile lor noue. Despre aceste serate literare s'a scris i se va mai scrie in o Familia, de
astdad vom insernna numai, el multe din scrierile cetite acolo in iarna trecuti 7) (Hisdeu, Eminescu, Ispirescu,
G. Ibriileanu, Edifiile poeziilor lui Eminescu. in Viala Romeinearcd, XIX, t, Ianuarie 1927.
G. Ibriileanu, Edidile poezidor lui Eminescu, in Via,ta Romdneascd, XXI, 5-6, Mai-Iunie 1929.
A. C. or [Iuliu I. Rosca], Cronind bucurefteand in Familia, XIX, 15, to/22 Aprilie x883.
Titu Maiorescu, Insemndri zilnice, II, 10.
Ibid., pag. 170: Mierturi 30 Mar/ic/rn Aprilie. Foarte urit vreme. Seara Junitnea. Alecsandri, TranMarienescu (dupl o solemrd introducere) a citit novela ( I) sa cu Zne ale florilor, A Steaua fetei
silvinenii,
[titlul la Rosca: A Regina stelelor ].
) Analele Academiei Romeine, S. II, Tom. V, Sectia I (P. admin i desbateri), 2884, in Raportul secretarului general pentru Incbiderea sesiund generale, pag. 224 sqq.
7) t ama recule! designi de buni seam si inceputul de primivari iernateci, din Martie a. a.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
z6
Rosca) s'au publicat in foaia noastri. Aceste conferinte literare au inraurire mare asupra desvolarii lite.rare din
Bucuresti, si credem ca vor fi apretiate de cel ce va scrie istoria literaturii noastre, and acela va vorbi de activitatea binefckoare a d-lui Maiorescu
Aceleasi serate maioresciene fac in 1884 obiectul unei reveniri ce preceda tiparirea ultitnei poezii din ciclu si
despre care va fi vorba la capitolul respectiv. Asa cum si mai tardu cu un an nu pregeta si revie asupra acestui
dar, cu care Etninescu cinstise revista debutului sau. In prima saptimana din 1885, la cronica, revista vorbea de
internarea poetului la spitalul central Sf. Spiridon, unde e foarte bine clutat: Once primej die ca piciorul s'a inlaturat; o saptImana doul si va iesi pe deplin insnatosit 2), iar in numrul urmaitor li tiparea, pe copert, un
foarte izbutit portret si inlauntru, dimpreun ca reproducerea Epigonilor, o cal& prezentare biografic: La noi,
scria Iosif Vulcan, a inceput, dincolo (Convorbiri Literare) s'a iniltat la zenitul renumelui sin i iatisi la noi a
publicat cele din urm poezii ce a scris, septe adevrate mrgaritare ale liricei romane, in Familia din 1883 si
1884D 8). Mandria de gazd, ce se degajl din aceste randuri, nu are nimic conventional. Nicaeri, viata lui Eminescu, de dupa imbolna.vire pin la inhums tea de ved, din 1889, i chiar dupa aceea, in tot ce se referl la editarea
operelor lui sau la glorificarea postural' a poetului, nu s'a bucurat de mai multe atentii, ca in aceste pagini ale
Fantiliei, ce fuseser, cum afar de adevrat o spune Iosif Vulcan, locul debutului, dar si amurgului siu.
Ms. Cu exceptia intailor patru versiuni: a), b), c) i d) cdpii de aproape inrudite ale unei aceleiasi forme primare toate versiunile celelalte, cate urmeaza dela A la GI apartin aceluiasi moment depresionar al iubirii poetului
si se situeaza intre 188o-1882, la Bucuresti. Multiplicitatea formelor, inregistraf intr'o fifiatie mai mult sau mai
putin aproximativ si de Constantin Bote; arati rnai mult ca ori altundeva insuficienta metodei statistice, care
transcrie de-a-rndul. A fi comassat o varietate asa de mare de forme ar fi insemnat si mistificam. Economia de
spatiu nu ar fi slujit la nimic. Ca cele mai multe din poeziile cidului acestuia, S'a dus amoral este unul din cele
mai tipice exemple de variatiune pe aceeasi tema, de vast orchestrate in jurul aceluiasi motiv. Obligatia de a da ima-
gina reali a lucrului impunea si punem in valoare fiecare detaliu, si-1 restituina
2262,104 (6 strofe)
2262,97 (5 strofe)
cca 1876 (Iasi)
2283,97 v.-96 v. (7 strofe)

2279,80-81 (5 strofe)
cca 1878-1879
...... cca 188oi881
2277,75-76 t
2260,217
2277,77
2277,78
138. 2277,79
C. 2277,80-81
........... cca
.........
1880-1881
CCa I880-1881
D1. 2277,83-86
1)2. 2261,118-119v.
ces 1881x88z
2261,120-120v.
2260,189-191
ces 1881-1882
cca 188z
O. 2261,217-218
G2. 2277,87-87v.
cca 1882
cca 1882
2261,302-804
cca 1883
a)-b)-c)-d). Intile trei versiuni figureazI: a) in 2262,104, b) in 2262,97, c) in 2283, 97 y.-96 v., apartin
si se situiaz, ca data, In jurul anului 1876. Cum diferentele nu sunt marl i pentru ca mai lesne si se observe reductia si apoi sporul in numirul strofelor, public:4m catesitrele cpiile &fa in fati, fiecare insa ca numerotatia ei.
Familia, XIX, 20, 15/27 Maiu 1883.
Familia, XXI, 1, 6/18 Ianuarie 1885.
Familia, XXI, z, 13125 Ianuarie, T885.
www.dacoromanica.ro
a7
S'A DUS AMORUL
A patra versiune d) figureaza in 2279, 80-81, e o cbpie de Bucuresti, de prin an1._ 1878-1879, asa dar cu
mult inainte de incidentele ce aveau s schimbe sfiosul contur al poemului iesan, (sli se observe totusi nuanta
pe care o introduc In d) versurile 9-1o: (2um se poate a plec cutfel Fdra gda de-a mai veni?) in durerosul canteo,
ce cu atita trud, se inalt din valtorile inimii la
a)
2262, 104
b) 2262, 97
Si rsuni testa ora
and la canturi sic adio
Niste frunze 'ngalbenite

Le inchid in negrul scrin
Nici pin gandu-mi n'or mai trece
Nici pe buze nu mai vin
aci m duc te las iubita
15
Si in veci n'oiu mai veni

Nici cenusa noastr. 'n lume
Nu se va mai intalni
ID
v.-96 v.
Cura s'a dus norocul vieti-mi ?

Si rasuna trista ora
Cum s'a dus norocul vieti-mi
Cum s'a dus norocul vieti-mi?

Si rasun trisa ora
Cand la canturi sic adio
Tuturora, tuturora I
10
c) 2283, 97
and la cantad sic adio
Tuturora, tuturora.
Tuturora, tuturora.
Niste frunze 'nellbenite

Le Inchid in negrul scrin
Nici pin gndu-mi n'or mai trece
Niel pe buze nu-mi mai vin.
Niste frunze 'ngalbenite

Le inchid in negrul scrin
Niel pin gandu-mi n'or mai trece
Nici pe buze nu-mi mai vin
aci m duc, te las iubita
Insotit de umbra vieti-mi

Plec si 'n veci n'oiu mai veni
Nici cenusa noastr 'n lume
Scumpo I nu s'a tntalni.
Si in veci n'oiu mai veni

Nici cenusa noastr 'n lume
Nu se va mai intilni
eu totusi, blinde inger,

Te-am tinut smerit la piept
De-adormeai pe-a mele brate
Stam ca 'n cant sa te destept
13
Si eu totusi a mea timpla

De-a ta tampl' am rezimat
Cand a serei armonie
Peste lume s'a lsat
and suni glas de isvoari

23
"
and lasai bratelor mele
13
Unde-i teiul ce-a sa utnbr

Cu-a lui flori pan in pamnt;
Vis au fost vista noastr
' Iat norocul nostru vnt.
Unde-i teiul ce-a sa umbra

Cu-a lui flori pan' in pamant?
Vis au fost viata noastr
lar norocul nostni
3.
Cand le zic adio canturi > and la canturi sic adio > anturilor sic adio;
5.
Ca si frunze 'ngalbenite;
and insel bratelor mele

Mldiosul tau mijloc
Mldiosul tau mijloc
z. S'a uscat* cantari...
Unde-s oarele iubite

De uitare i noroc
and Misal bratelor mele
MLicliosul tau mijloc

De uitare si noroc,

De uitare i noroc
16.
Ce sclipe.sc fugind in ropot

Pin amurg in val coboara
Tanguiosul glas de clopot
23
t. C. s'a dus norocul vietii;

Transcriere caligraficd, cu acolada'
de creion negra ,ri ros:e pe margine
cenen cd a fort retinutd.
Stam cu ele > Stam cu 'n c. etc.;

zo. Gingas dulce-al tau mijloc; 21.
Unde-i teiul cel > U.-i. teiul plin de
24. lar gandirea noastra
farmec;
vint.
Strofa 21-24 ',mercad, Intau, in frun-
tea paginei (transcristi poate de altundeva),

anta redaclia :
Unde-i teiul melancolic
Cu-a lui flori pan in pamint?

Vis au fost viata noastr (a)
lar gandirea noastra vant (b)
(b) 5i>
(a) V.a.f. gandirea n.;
lar viata n. Out.
www.dacoromanica.ro
Unde-i teiul cu-a sa umbr

Cu-a lui flori pn in
Vis e viata omeneasca
lar norocul un cuvnt
so. Trec i 'n veci etc.;
i6. baratd ulterior;
ratd ulterior;
3ba-
27-2 8. Vis a fost viata noastra

lar norocul nostru vnt.
M. EMINESCT.J
28
d) 2279, 80-81
Cum s'a dus norocul nostru

rAsung trist ora
Cind la cinturi zic adio

Tuturora, tuturora
Niste frunze 'nglbenite
Le inchid in negrul scrin,
Nici prin gAndu-mi n'or mai trece
Nici pe buze nu-mi mai vin
5"
Cum se poate s plec astfel
Fr gnd de-a mai veril?

Nid cenusa noastrI 'n lume
Scumpo, nu s'o intilni
10
Unde-s noptile iubite

De uitare si noroc
Cand as bratelor mele

MlAdiosul tu mijloc
15
Unde-i teiul cu-a sa umbr

in parnint?
Cu-a lui flori
Ce mai vis e viata asta ?
Fericirea ce cuvnt
20
A.1-A2. Prima figureazi in 2277,75-76 i, precum se poate deduce din unnrirea originalului. este o versiune
tipic brouillonarl. Cetitoral, atent la varietatea graficA, la stersAturi, la incadrarea anumitor strofe, retinute cu creion
rosu, va admite di transcrierea unui atare text nu poate fi feria de anume incertitudini. Ce este sigur e c ne
afilm in fata une repetitii, ca inaintri progresive, ca reluAri, ceca ce se va vedea i mai bine in urmAtoarele
5 versiuni paralele.
Dedublarea i detriplarea formelor e opera editorului. Ordinea sttofelor nu poate fi sigur, intr'o pagirti astfel
redactatA. Ea este ins usuratA de versiunile urmitoare i chiar de unele file izolate cum, e, de pildA A2 din
LegAtura dintre
2260,217, a arel cerneau i grafie se intAlnesc in aplicatiile ultime, in special in versul rz
Al
se
regisesc
In
A2.
aceste z texte e mai mate, de cit se poate hanui. Anume aplicatii pe
Al. 2277,77-76
Eu nu mai am de spus nimic
RsunA trisa ora
and cinturilor mele zic
a Cum nu mai [am] si cAnt nirnic

RsunA trisa ora
cAntnrilor inele zic
Adio tuturora
Adio tuturora I
Le voiu ascunde* 'n negrul scrin

De once zimbet rece
CA nici pe buze nu'Ini mai vin
nici prin gnd mi-or trece
e Le voiu inchide 'n negrul scrin

A vietii toatnnl* rece
a nici pe buze nu'mi mai vin
nici prin gnd mi-or trece
d).Strofa 9-12 baratd, ulterior, cu creion negru;
Al. 6. Cadavrul lor cel rece;
zo.
i norocul ce cuvnt
www.dacoromanica.ro
S'A D'OS AMORUL
Cum nu sunteti de fati

Cind* tnldiosul ei mijloc
Eu il timara in brat
a O ceasuri blinde de noroc

Cum nu sunteti de fati
and* mldiosul ei mijloc
Ii cuprindeam in brati
and stele mil urcand* pe cer
2 Cind stele aritau* pe rind
e O ceasuri blinde de noroc

io
Icoanele trzie
Duioasele icoane
Le oglindeau cu-atit mister
In unde diafane
15
Le oglindeau [lin]* tremurind

In ape strIvezie
2 and in lumin se biteau
and In lumina tremurau
Perdelele ferestii
Perdelele ferestii
Pe dad pidunle luceau
pe e:1nd codrul strilucea

Sub farmecul povestii
II0
and cali albi [ai] sfintei miri

zimbrii zinei Dochii
Itnflau spre ape-ale lor niri
Tintind la ceruri ochii
Si pe cnd Amor zimbitor

Cu magica lui vargi
In tara mindri-a viselor
Deschide-o poarti larga
85
De vedeam codri....
stelele si luna
80
O noapte lungi de povesti

Din nopti o mie una
Ah unde-i teiul nalt si sfnt
Cu umbra ['ntinsi] roati
Norocul nostru ce cuvint
Ce vis viata toatit
85
de aid, Mallo, incertd ordinea :
1 Si cit de vestede mai sunt

Aceste reci cuvinte
Cari inchid tot ce-i mai sfnt
Aducerile-aminte
to
13-14. and stele [mii
3 Ce s'au ales din doul vieti

O mni de cuvinte
C.Iror abia le-ar da un pret
2 Ce s'au ales din doui vieti

Cuvinte, vai, cuvinte
[Ce] le priveste cu dispret
Aducere[a]* aminte
si] dulci [si] mari*
Aducerile-aminte
In unde strivezie
Ce risreau din veacuri*

21. Si pe cfind cali sfintei miri;
24. La cer
ochii;
27. I.t.m.a basmelor;
30. Si soarele*>
stelele etc.
Initial strofa 29-32 venea dupd 17-20:

29-32. Cind Asares uriesesti* (a)
Din ape dulce luna
Ce da viati la povesti
La nopti o mie una (b)
(b) Din nopti o mie una.
(a) Pe ciad> and etc.;
37-40.
2
38. Aceste urne* sfinte.

37. Si c.d.mult a'ngilbenit> S.c.d. galbene mai sunt;
37. Ce s'au ales din viata mea... .-,; 38. Cuvinte, ah, cuvinte; 39-4o. Un sprijin trist, neputin-
Aducerii aminte [modificarea dela etaj a v. 39 a lelsat pe 40 nemodificat].

3. Pe dearupra acestei redadii cu cerneala mai magra", cu care a intervenit, cava mai tdrziu, ,ri la strofele 5-1.6 ti
17-20 ( coloana II-a) aceasta versiune nefinitd, ti care se cere legatd de care anume redadie sau strofd anterioard? Problemd :
cios
Ce strilucind pe dou.1 vieti

In ceasurile sfmte
Didea comori firi de pret

Aducer[ii] aminte
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCO
30
46
i Caci ele mi spun intemeiat*

De cate dulci suspine
De cite lacritni am varsat
Femee, pentru tine
t D'e cite nopti am dus mereu

Durerea mea adncl
De-atatea dulci pareri de tau
Ca nu mai sufir Inca
20 Pe cate nopti am dus mereu
de-adinc le-am cugetat

le-am simtit in mine
De cate lacrimi am virsat
Femee pentru tine
Durerea mea adincii
Pe cite lungi plreri de tau

Ca nu rnai suflr Inca
A2. 2260, 217
Spre depArtat i mndru* trm

Strbat a mele c'Anturi
Pe cnd m." 'nnec, pe cnd m sfrm

De valuri i de vinturi
O ceasuri blnde de noroc
Cum nu sunteti de fat
and mldiosul ei mijloc

Il cuprindeam in brat
and luna lin.* strbtea
Perdelele ferestii
Si pe cnd cerul strlucea
Cnd caii albi cu stem* 'n frunti
cerbii zinei Dochii
Se adunau din v.'i i munti
Tinnd la ceruri ochii
Si pe c'and Amor zimbitor
Cu magica lui vargI
In tara mndfl-a viselor
Deschide-o poart largA
iat visul au trecut
Ca i cnd n'au fost para..
spre un tarm necunoscut
10
15
20
Alunec' a mea bara

B1B2B2. Caracterul de repetitie 0 de inaintare pe ealoane, cu intercatiri dela fill la fila, Cu aplicatii operate
In una pentru fila urmltoare, se desprinde mai categoric din versiunile:
ce figureaza in 2277, 77
2277, 78
B2
2277, 79
B2
pe care le tiparim, pentru mai sugestiva demonstratie pe 3 coloane, fiecare cu subsolul ei. Atragem atentia ca
in versiunea B3 ordinea strofelor este schimbati.
A2.
10: 47. D.c. vii 'Arai de tau.

r: 45. D.c.n. am suferit;
15. S.a. pe nalte punti, S.a. pe cal de munti.
In fosal paginei, dupd strofa 13-16, strofa : Atatea tainici ruglminti, (cf. 13/ 21-24 sabred) baratd. E adevdrat
ntt-fi are load aid.
www.dacoromanica.ro
S'A DIJS AIVIORITL
31
B'8 2277, 77-78-79

B2 (f. 77)
Dorind s nu 'nsemnez nimic
Le voiu incbide in negrul scrin

De once zimbet rece
CA nici pe buze nu-mi mai vin
Le voiu ascunde 'n negrul scrin

De once minte* rece
Ca nici pe buze nu-mi mai vin
nici pin gand mi-or trece
Din viata toata sa m'aleg

Cu-a noastre* mii* cuvinte,
Pe cari abia le inteleg
Din toata viata si m'aleg

Cu vravuri de cuvinte
Pe cari abia le inteleg
Attea dulci fagaduinti

Atatea calde soapte
Atatea lacrime fierbinti
Varsate si i noapte
Cu atata doar* m'am ales

Din viata-mi... Cu cuvinte
Ciror abia le da 'nteles
Aducerea a minte
Putea-vor ele vreodat

SA dee suma bine
15 De cate lacrimi am vrsat
Femee, pentru tine
SO
B3 (f. 79)
Cuna anii trec ca un nimic

Si nu mai sun ora,
Eu totusi canturilor sic
Ado tuturora
nici pin gand mi-or trece
10
B2 (f. 7g)
Asemenea multora,
Eu canturilor mele zic
Adio tuturora
Aducerile aminte 1
Vor spune ele vre o dat'

Ce se 'ntimpLa in mine
Cu cal venin m'am adapat
Femee, pentru tine
Ne mai putand sa-mi dati nimic

VA suna trisa' ora,
Deci cinturilor, eu va sic

Ado, tuturora
Aducerile aminte ?
Mata sgomot de isvor

Atatea mil de stele
Si un atat de trist amor
Am revarsat in ele
De acel chin atit de greu

Ca noaptea ces aclama
De-acele mil parer de Jiu
Ca nu mai sufar inca
Se desfaceau atat de greu

Din jalea mea adanca
Cacele dulci pared de riu
Ca nu mai sufr inca
Putea-vor spune vreodat'

Cuna fa:sidra 'n mine
Cu cat amor le-am adipat
Pernee pentru tine
De-atatea tainici rugatninti

De-atatea calde soapte
De-atatea lacrime fierbind
Varsate zi i noapte
Atatea dulci fagacluinti

Atatea calde soapte
Cuna se nasteau atat de greu

Din jalea mea aclancl
Si cat de mult mi pare rau
CA nu mai sufar inca
55i de cum sufletul tau crud*
Nu vru si mi se plece
Cuna raimasesi* l'atar amor

Ca marmura de rece.
Varsate zi si noapte
Mata sgomot de isvor

Si sbor de randunele
Si un atat de-adanc amor
Eu am depus* in ele
Ah 1 le ascund in negrul scrin

De-a mea privire rece
CI nici pe buze nu-mi mai vin
Si nici pin gand mi-or trece
Si dulci fantasme din povesd

Prin cari bate luna
CA povestesc* in ani 'ntregi *
BO
In nopti o tnie una
5. Creion albastru, ulterior : L.v.
ascunde 'n n.s. suprapus, se 'n'alnefte In coloana urratoare ; 6. De

once privire* rece deasupra, creion
albastru indeseifrabilpentru zim-
bet: privire*?
9-12. i cu atila m'am ales

Din vata-m, cu cuvinte
C-iror abia le di. 'nteles
Aducerea a minte
21-24 (In A2. 2260,2/7)

Atatea tainici rugaminti
Atatea calde soapte
Mate lacrime fierbinti
Varsate zi i noapte
5. L.v. inchide 'n n.s.; 9. Din

viata toati m'am ales [creion albastru pe f. 77]; I. Cu cateva
cuvinte [id.] Cu cate> C. situri
de c.
13-14. Putea-vor spune vreo-
Cat au cuprins* in sine

[pe f. 771> 13. Putea-vor ele
vre o dat'; 15. De catral
moarte* am gustat [creion albastru pe f. 77].
dat
17-20. [pe f. 77]:

Cuna strablteau atat de greu (a)
Mizeria* adanca
Si cat de mult imi pare tau
Ca nu mai sufar Inca
(a) Cum picurau* a.d.g.
27. S.u.a. de cald* amor;

19-30. Atada codri din povesti
Pe cari trece luna
www.dacoromanica.ro
6. Cu-a II.* dulci cuvinte[strofa f--8 baratd cu creion albastru; In versiunea urmatoare (C)
lipsefte;
9. creion albastru ulte-
rior: A. blande rugaminti, aparpne versiunii urmdtoare (C) pe fila

8o; to. la fel : Si 'mpatimite
soapte, aceleafi observalii ; 16. la
fel S'au revarsat in ele, fine de

(C) f. 8o; 18. Cum s'au nascut
in mine; zi. Cum raslreau*>
C. se nasteau etc.
ascunde 'n n.s.;
25. L.v.
26. De-a ta
privire r. 27. Si niel p.b. etc.
N. B. Versurile 1-2 primesc
aplicafii ce /in de f. 8o, (C.) :ende

fi figureazd.
M. EMINESCU
31
C. Firesc ar fi fost ca versiunea aceasta, urmnd imediat dup ce,leialte trei (B1, 133, 133) 0 care figureaza in
2277,80-81 si o tiplrim aLiturat pe o a 4-a coloana. Cum Ins, in afail de greutti technic; reprezint o
interesanta forma autonomi, ce se va transmite versiunii urmtoare D. o tiprim aparte.
SI se observe finalul, simetric, ce reediteaza, modificati, ca pent= incheiere, strofa prima.
C. 2277,80-81
Nu-mi spune lira mea nimic
Au amutit, sonora,
Ded cAnturilor mele zic
Adio tuturora
5

De-a mortii inger rece,
CA nici pe buze nu-mi mai vin
[nici] prin gnd mi-or trece
AtAtea blAnde rugAminti
10
'rnptimite oapte
AtArea lacrime fierbinti
VArsate zi i noapte
AtAta murmur de isvor

AtAtea mii de stele
un atAt de trist amor
Au ingropat in ele
20
totui pare c'am uitat

Cum se nteau in mine
Cu at amar le-am adApat
Pernee pentru tine
Cum le smulgeam att de greu
Din jalea [mea] adncI,
cAt de Inuit imi pare ru
a nu mai sufAr incl

25
Dar vai astfel 'i este scris

Oricui care nu 'nvatI,
C dacI viata e un vis
Nu visul e-o viatl
N. B. Verritrile 9ro; 16 (In forma din subsol, deci prima) : incercate intcli ca creion albastru pe f. 79 (132) ;
tot acolo, cm acelari creion, baratd strofa a II-a, care aici n'a intrat 1i ultima care a trecut, aici, drept a doua.
baratd cerneald neaged, de bund seamd dupd ce a /recut in (D2) 2261,x18;
1-2. Incercate fi pe f. ; strofa
6. De-a vigil toamna rece; strofa 9-12 baratd, creion rofu ;

5. Le voiu inchide 'n negrul scrin;
16. S'au
revarsat in ele; Strofa z3s6 baratd, crean rolu ,ri cerneald neagrd.
18. Cura s'au niscut in mine;
27-28. pe fila anterioard, 79, (Bs) anticipate : Curnc) Ca daca viata e un
vis
i visul e-o vlati;
21-28. Dar vai astfel este scris
Oricui care invat
Ca dac viata e un vis
visu-ar fi o viata.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL
33
Avut-am visul cel mai scump

Credeam cu-asa ark
80
Din lumea ta c'o s te rump

SA-mi fii cu total mie
Visam c fruntea o s'o culci

Pe pieptu-mi in suspine
c.' suflarea gurii dulci
35
Eu o s'o sorb in mine

iat visul a trecut
Ca i [and] n'au fost par'c
Spre negru trm necunoscut
Alunec' a mea bard.
40
Acolo noapte nu-i, nici zi

Acolo nu-i aurora;
Ded cinturilor mele zi
Adio tuturora !
D2. Figurea2.3. In 2261,118-119v. In caetul oblong de bluil hrde alb, din epoca Legendei Luceafdrului
purcede din C. pe care-I transcrie intru inceput. In acelasi timp are sub ochi si pe W. 2277,83-86, drept memento. Toate prefacerile succesive, pe cari le suferl aceast versiune se rezolv in versiunea urmtoare E. Cetitorul
e rugat s fie atent la ordinea strofelor in subsol cci i interveitirea aceasta constitue ilia o variatie, un alt
acord al cintecului. De asemenea s se urtn3..reasc LimurirRe descriptive din subsol i, uneori, dela etaj.
Pentru situarea psihologic a cidului si pentru inrudirile lui co Luceafdrul, trimitem la strofa 41-44 din
versiunea D2. Facsimilele dela pag. 34-35 introduc in felul de lucro al poetului: de pe f. din dreapta (119),
strofele sunt trecute in stanga, pe f. 118 V. Formatul paginilor originale n'au inglduit exacta reproducere a
situatiei. Dar cetitorul poate supluil.
32. Trindu-mi numai mie;
35. Cume s.g.d;

38. aci n'a fost o viat [ceca ce se leagd de v. 28 din subsol fi poate sluji
37. Visam... dar visul a trecut;
ca exemplu pentru mersul variantelor and ajunge la v. 38 din subsol, versa! 28 din subsol nu fusese modificat];
spre un trm necunoscut, exact ca in (D2) 2261,118 ; forma dela etaj e mai tdrzie, ca o cerneald neagrd mai Inchisd
cerneald din versiunile 2264227-2%8 (GI) fi 22612302-304 (G2)
39. Si
aceeati
cca 1882-1883, epoca Luceafrului.
Pe fila 8r, coloana II-a, deci marginal, aceste trei strofe, indiand o etapd de tranzilie, partial executate :
De eft atAtea rugminti

Atatea calde soapte
Vxsate zi i noapte
Atka negro chin amar (a)

Au eme o 0.'1 poarte
Dear o viat inzdar

mai bine moarte (b)
Cu ochii mi intunecosi
dttori de viat.
Rensctori din moarte
(a) De cit atata chin amar; (b) Mai
bine-un vis s'o tnoarte; versal adaos e me

cerneala mai fncbisd de care s'a amintit.
3
www.dacoromanica.ro
54
-.1
I
4N4
I1 . .
i
1
.
3
..
N.,
1
4 t-k.s
-)
A 'A
J
`,t
L. 4 4
M. EMINESCLI
4
NL
a 4
..
c ,
.1?
el,
,
NI
<
4 it
'NI
:=9)
www.dacoromanica.ro
,,
-.....1
i.
rA
A
N.
:'-'..'
fr.ii
..4
'
v.:.
i,
N,
.k
i.
'
1-
t'
,_,,,..
..-:
1 A.....
.,
si 1 i_
.
.'
N
i,.,.
N.
Is
la cl, ,
'
'.. t
--Na
-4....
"q
j. 'A
i
A
1,
'i-4.i ,...1 4
,..----
'I
1)
C4
'
1,
T"-.S.4 : 4.
,
..
Xt
'i
't
-.4.1 1
.. ,i- .;3, i -.4.....-- cs
4 :sy
m',;:-- 4qi
.:, -
t'.i'ks'
Nt.
.
`.
9i.:.
-'i .1 1
-r-
1,1
4.;
si
A.
,--::
4 ' -1, I
At-
'1
IS......
,'
.r.
....z
S'A DUS AMORUL
,,.
A
e.
,4.
L.
k.--
N...;,. ,
''
'`
1
t
) 'i 1
4
1
..S
4
,, 1
).
4 .*1
t
..-.4 ..
It'll
35
3*
ti
te,
e.
el
el
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
36
D2. 2261, 118-1 19 V.

DI. 2277, 8346
Amorul, tristu-ne amic

Fugi amndurora,
[Deci] cnturilor mele zic
Adio tuturora

Uitarea si le 'nnece
C nici pe buze nu-mi mai vin
nici prin gAnd mi-or trece
'atita murmur de isvor,

Atitea mii de stele
un adt de trist amor
Am ingropat in ele
10
totusi pare c'am uitat

Cum se lipeau de mine
Cu cite lacrimi le-am udat
Femee, pentru tine
15
Cum le plangeam att de greu

Din jalea mea adncI,
ct de mult imi pare r'u
C nu le sufr inca
20
x-2. a Nu 'mi spune lira mea nimic,

Au amutit, sonora I
a Perit-au visul* in nimic

Fugind amindurora
30 Perit-au umbra in nimic

Fugind amndurora
1-4. 4 Al dragostei duios nimic

Perind amndurora
Eu anturilor mele zic

Adio tuturora
N.B. Creion rolu, ulterior, la v. 3 : i cinturilor mele zic; se plareazd Mire formele de subsol fi eta]
6. De ochiul mortii, rece> D. ochiul meu cel rece [aceasta de a doua, acelafi creion rof u]; 9. creionul ro/u taie,
14. Cum se n4teau in mine;
ulterior, pe S' Atara;
x8. Din Mima-mi adanca;
17. C. le smulgeam atit de greta? C.1. storceam a.d.g.;
Dupd V. zo urmau, In prima transcriere, doucl strafe ce figureazd, aproape den//ce, dar in altd ordine, In versiunea
anterioard (C.):
Dar vai astfel '1 este scris
Acelui ce nu 'nvata,
a, daca' viata e un vis

Nu visul e o viola
iata totul a trecut

Ca si cand n'au fost parca
spre un tarm necunoscut
Alunec'a mea barca
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL
37
CA* al tau repede [suiris
A ta iubita fatI
Nu* fac din viata mea un vis
Din visul meu o viata
Era atat d dureros
25
bland din cale afara,

prea era de tot frumos
De-au trebuit sa piara
Prea imi parea cal mandr. cresti
De cum rasare luna

Ca geniul dulcilor povesti
30
Din nopti o mie una
Era un dar atat de 'nnalt

CA nici nu se cuvine
S pe-un om la celalalt
Cum te iubeam pe tine
35
Prea nu aveam un Dumnezeu

Mi-am fost uitat de toate
Prea ne pierdusem tu si eu
In dulce umbr poate
40
barate, In momentul crind trectind pe fila urmcitoare, reja imediat fi reface Milita din ele, (pe ceo de a doua elimimind-o
definitiv):
at-24 t i oare poate* este scris
Priviriiace inghiata
Si oare poate* este scris

Si ar schimba la fat
[Acede Incerari 5 ,ri 2 nesigure ca ordine; poate* e pus de noi, manuscrisul are, ciar cris: toate (sic)].
3
Caci pe deapuruti m'a ucis

Schimbarea ta la fati (a)
tiu cl viata e un vis,
Dar visul nu-i o vial
i azi abia asid m'ai ucis
5i azi abia cand m'ai ucis
Riceala ta ma 'nvata
CI dac viata e un vis,
Nu visul meu e-o viata
ochiul meu inghiat
Eu vad c viata e un vis

Dar visu-mi n'a fost viat
(a) Deasupra nefinit, neacordat :
Si 'mi lumineze* 'n [fatal

6 Cu al tau dulce trist
Cu mar' igaioasa fati
Faceai din viata mea un vis

Din visul meu o viati
z Un vis atat de manglios
25-28. 1 Si val! atit de mangajos

Era din cale afari....
bland din cale-afara,
Dar iarli* prea era frurnos
prea era fnimos

S'a trebuit s piar!
Atata
trebuit sa." piad
3 Si totui blind i minglos

Era din cale atad,
totui prea era frumos
De a trebuit d. piad
31. Ca zina tainicei pove.5ti > Ca geniul blandelor poveti;
34. Ca mai nu se cuvine;
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
58
Amorul nostru dureros

Era p'gAn chimeric
Era un demon languros

Nscut din intuneric
prea mult ing;r mi-ai prut

prea putin femee,
Pentruca visul ce-am avut
SI. fi putut s stee
45
Poate c 'n lume nu e loc

Cu ori. i cAt
50
Pentru atAt de rnult noroc

pentru-atata mil
41-44. lubirea ce mit ferici
Era poate
Cum [nur se cade-a o simti
Fiptura de tirana (a)
(a) Fiptura sa u Fipturei?
Cu,,: ordinea, de aid Encolo variad, transcriem pe trei coloane cele trei ciorne ale strofelor dintre 29-32 j 49J2,
j:
dela eta
83-84
s Prea mult un inger imi pireai
prea putin femee
Pentru ca visul ce visai[u]
poati 'n loe s stee

fir de margini* si de 'nnalt
Iubirea pentru tine
Si tin' un om la cel[lla]lt
Vai nici nu se cuvine
fericirea mea era
Zeeasck dar plgini
Si niel se cade-a o avea
O mini de tirita
mei 1mi aduc*.,

Aminte totdeuna
De ani de zile frl somn*

De nopti o mie una
CA nici nu poate a fi loc (a)
De lacrimi* si de
Pentru atit de mult noroc
pentra-atita mili
(a) Ci 'n lurnea asta> Ci nici
nu poate etc.
2277, 83-86
Cci prea mult inger imi
prea putin femee,
Ca fericirea ce-o visai[u]
Sil fi putut si stee

Cu un amor atat de 'nnalt,
Si sin' un om la cellalt
Vai nici nu se cuvine

Cu setea mea de fericiri
Zeeasci dar pigini.
Ce nici se cade-a o avea
O mini de tiran:4
Te unniream cu-atit amor (b)
Pe tine totdeuna
De mii de zile de dorinti
nopti o mie una
Putut'au oare a fi loc (c)
In veacul plin de sita' (d)
Pentru atit de mult noroc

pentru-atita mili [?]
Te urmiream din loc in loe;

Putut-au oare
loc;
In hirma ces. de sil;
2264 La v.
30 Cu un amor atit de 'nnalt
Eu te-am iubit pe tine
Precum un om de celilalt
A'1... nu se cuvine
Atila sete de amor
Adinci, dar pigini
Nu se cadea la muritor
La mina de tirita
Prea nu aveam un Dumnezeu

Prea ne-am uitat de toate
Prea mi* pierdusem tu si eu (e)
In dulcea-i voluptate
Si prea mult inger mi-a pirut (j)
prea putin femee
Pentru ca ea si fi putut(g)
Atat de mult si-mi dee (b)
Prea multe lacrime fierbinti,
Virsaiu intotdeuna
In mii [de] zile de doringi)

In nopti o mie una
Inalt nici poate a fi loe (j)
In inimi* si sili
Spre-a drui atfit noroc (k)

atit de multi milA (1)
(e) P. ne pierdusem etc.; deasupra,
finde versului, un rck/er: astfel; (f)
S.p.m.i.imi pireai; (g) Ca f. ce
visaiu; (b) SI fi putut sit stee; (i)
Atitea zile de dorinti (k) Pentru a

da a. n.;
(j)(I) In cit niel poate fi velan loe
In lumea ce,a de sili
Pentrtx 'un atit de-adinc noroc
pentru-atita
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL
39
poezia sfdrfia simetric, fa prima transcriere, ca fi 'n tipa C. cu strofa :
Deci canturilor mele zic

Adio tuturora
CiCi visul piere n nimic
Fugind amandurora.
55
fnlocuitd, pare-se, ca urmertoarele doud; callgrafiate, In continuare, pe f. zzy v. :
*i din atata m'aria ales

C'o mana de cuvinte
Ca.ror al:ia le da 'nteles
Aducerea a minte
65
CA.'rora trist acum le zic
Adio tuturora
Daca duiosul lor amic
Peri amindurora
E. figureaz in 2261, 120-120v., In acelai caiet oblong, urmeaza de aproape, in ambele sensuri, pe D2. qi
primwe aplicatii, ce se vor Intlni in F. 1i care se qi trec acolo. Sunt i cazuri, cnd aplicatli ce se vor intlni in
versiunea urmatoare, se integreaza, instantaneu i aici, d. p. la v. 5: Le voiu fncbid Cum le Inchid In negrul scrin.
De retinut, in lega:tar cu geneza cnturilor de iubire i pentru pregnanta detaliului, strofa 13-16 (3): Ce daos
trist au petrecut Rin ce sunard 'n mine.
E. 226'I,120-120V.
Sbura. amorul. Un amic
Duios* amandurora
Deci canturilor mele zic
Adio tuturora
Cum le inchid in negrul scrin

Uitarea le petrece
Ca nici pe buze nu-mi [mai] vin
nici prin gand mi-or trece
Atata sgomot de isvor
Atatea mii de stele
un atat de-adnc amor
Am ingropat in ele
10
"
i Din ce noian necunoscut

Au stribatut in mine
I cate lacrimi au cazut
Pe ele, pentru tine
e Cu cat amor le adapaiu

Ciad se n4teau in mine
Cu cate lacrimi le udaiu
Femee, pentru tine
3 Ce cbaos trist au petrecut

Pan ce sunarl 'n mine
cate /acrimi au cazut
Pe ele, pe[ntru] tine
Sbura
circonflexul pentru a distinge perfectul simplu a fost intr'o creme frecvent utilizat In scrisul nostru ;
din/re cei din urma, d-I Mibail Dragomirescu l-a reinviat In romana' sdu Copilul cu trei degete de aur ;
5. Le
voiu inchid[e] C. le inchid in etc. .pentru lamuriri, cf. argumentul respectiv.
z3-76. Cele trei forme ale acestei strofe sunt bu-ere-ate una dupd alta, fdrd a .putea decide la tare s'ar fi oprit.
Versiunea urmdtoare F. se botdrdfte pentru z; 13 (3). Prin cita moarte* au trecut.
www.dacoromanica.ro
40
20
M. EMINESCLI
Cum le frngeam att de greu

Din jalea mea adncl
cat de mult imi pare rAu
C5. nu le sufr
CA al du brand i trist suris
Nu este iarsi fat
Fcnd din viata mea un vis
Din visul meu o via:0
25
Atat de blind si manglios

Era din cale afar
era prea de tot frumos
De-a trebuit sA piar
Era un dor atit de 'nnalt

30
CA mai nu se cuvine,
SI tie-un om la celgalt
35
Prea deodat cumc cresti

De cum rsare luna
Ca zina dulcilor povesti
Din nopti o mie una
40
prea mult geniu mi-ai prut

prea putin femee
Pentru ca visul ce-am avut
S fi putut sA stee
Era un demon fr. sat
Amorul cel chimeric
Cu ochii mari 1nsetosati
plini de intuneric
45
Prea am uitat pe Dumnezeu

Precum uitasem toate
Prea ne pierdusem tu si eu
In dulcea-i noapte poate
43. Cu ochii lui insetoati err aceast redactie a versului 43, fi ca restul
33. Prea deodat cl tu cresti;
strofei dala etaj, strofa a fost elaboratri Midi, in D2 marginal. Cf. cliteul dela pag. 3j.
Cava mai tdrziu, ca scri:u1ri cerneala, carie, ale epocei Luceafrului (2182),strofa acearta e reluatar pe 2277, 84, intr'tm
collitor vacant, pu/in schimbatd ; fixate% poate pentru alte versiuni sau teme:
Era un demon fr sat

Ce nu puteam s '1 ferec (a)
Cu oclili mari insetosati
plini de intunerec
(a) Amorul eel) Ce nu puteam etc.
45-46 (D2) Poate-am uitat [pe] Dumnezeu
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL
41
'n lumea toat nu e loc,

Nu 'n suflet de copila,
Pentr'un atat de sfant noroc
50
pentru-atata
F. Se afil in 2260,189-191, pe file de mrimea hirtiei de scrisori, de foarte bun calitate, cu dungi paralele
In filigran si pare, hum totul, prin ornduire o caligrafie, o cpie destinat unei publicatii.
Transcrie versiunea anterioarl (E) dar primeste aplicatii si din G2, care figureazI in 2277,87-87v. si are
toate versurile barate orizontal, dupi ce au fost transferate in alte versiuni.
Desi caligrafiat, versiunea aceasta, F., a primit de indat noui apficatii.
F. 2260, I89I9 I
G2. 2277, 87
87V.
S'a dus amoral, un amic

Supus amindurora;
Deci cinturilor mele zic
Adio tuturora
Uitarea le-a inchis in scrin
Cu mn ei cea rece,
nici pe buze nu'mi mai vin
nici prin gind mi-or trece
Atka murmur de isvor,

Atat senin de stele
un atat de trist amoi
Am ingropat in ele
10
Din ce noian indeprtat

Au rsarit in mine
Cu cate lacrimi le-am udat
Pe ele, pentru tine 1
15
49. In lumea toad nu e loc;
5o. Necum inteo copiL4
49-52 (D2) In lumea toat nu e loc

Si 'n* suflet de copil
Pentru att de sfnt noroc
Si
pentru-atta mill
5. De cum le 'nchid in negral scrin; 6. Le ja uitarea

9. Atka sgomot
7. Cl nici pe buze nu'mi mai vin;
13. Din ce nolan
ri. trist aplica! Midi In G2;
to. Atatea mii de stele;
de isvor> Atka urnbr de isvor;
14. Au strbltut in mine.
necunoscut;
F.-2. Supus aplicat had; in 2261,120-120 Y. (E.);

rece (pe G2.) > Le-atinge ultarea rece > Le ja ultarea rece;
15-16.
Si cite lacrimi au clzut
Pe ele, pentru tine 1
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
4i
Cum strgbgteau adt de greu

Prin jalea mea adncg,
cAt de mult mi pare rgu
a nu rnai sufg,r
20
Au unde e al tgu suris

stee iargi fatg,
FIcOnd din viata mea un vis,

Din visul tneu o viatg
Era un vis misterios
25
blnd din cale-afar.'

De trebula sg parg
Prea se pgrea cit nala creti,
De cum rgsare luna,
In umbra dulcilor poveti
Din n0130 o mie una
30
Prea mult tninune mi-ai pgrut

prea putin femee,
Pentruca visul ce-am avut
SI fi putut sg stee
35
Prea ne pIerdusem tu i eu
In acel farmec poate,
Prea am uitat pe Dumnezeu,
40
Precum uitasem cit nu-i loc,

In lumea de mizerii,
Pentr'un atat de sfint noroc,

Semngtor durerii
17-20. 1 (G2) Cum se 'ncIrcau sunind, din greu
Cu jalea mea adncl
20 (F.)
ct de mutt imi pare rlu
De care mult imi pare ru

CA n['o mai] sufi'r
(a)
3 (F) Cum se porneau atitt de greu

Lucind in jalea-adincl
Se !naripau atit de greu (a)

Din jalea mea adncl
i In E.
CA n'o mai sufr Inca'
4 (F) Cum luminau att de greu

Prin jalea mea adncl
10
5 (E) Cum strAbIteau att de greu

AB,
29.
zr. CA nu mai e al au suds; 25. Atka de misterios (G2) > prin aplicalii, strofa la forma dela etaj ebiar pe G2;
In G2.];
38. In tristu-i farmec poate
31. Ca 2ina mndrelor povesti;
P.s.p. a dulce cresti;
41-44. Uitam cA 'n lume nu e loe, (b)
Srmana mea copal (c)
Penteun att de sfint noroc,
pentru-atta mill.
(b)(c)
In G2].
44. Ultimd aplica/le, infra, neacordatel : ReniscAtor din moarte.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORLTL
44
Gs figureazi in 2261, 802-804 In submanuscristil, cu file de dictando, in care a copiat un grup de poezii,
ca de tipar. A fost intru inceput o cpie caligrafica, de iz strofe, a poeziei asa cum apare in textul definitiv
Maiorescu. Aplicatii suprapuse, imprumutate din G1 si G2 precum i numeroase incercrtri de a reface strofele,
operate in marginea filelor, oriunde afin un spatiu alb, imprimi acestei versiuni o fizionomie i confuet i dbviati
dela prima fati a cpiei.
Cum se face atunci c textul definitiv-Maiorescu, deosebit oricum de cel pentru Familia (uncle apare si cu o strofi.
mai putin) a putut fi degajat din hitisul acestor aplicatii i implicaii irnpenetrabile ? A crede c operatia va fi
fost flcut de Maiorescu, ocupat cu multiple insircitdri, editoriale cbiar, la epoca aceasta 1), este putin probabil.
Nu rmne deck o singuri explicatie, care, pe misurl ce intrm mai adnc in particularittile atelierului eminescian
Ii face drum si prinde din ce in ce consistend: dupi ce a incercat s prefacl textul definitiv, a renuntat (ca si in cazul
Luceafdrului, versiunea D. cf. acel capitol nu insa si in cazul poeziei, Pe kingd plopii fdrd so;, unde aplicatiile ultime sunt inregistrate in textul definitiv, ce apare 'Inca din Familia, cera ce complic oarecum cronologia)
la toste schimbrile, revenind la intgul strat pe care l-a transcris din nou pe curat. (Faptul c5. si G8 si G2 sunt barate, arat ca au fost transcrise altundeva). Aceasta ultima cpie, ce va fi rmas la tipografie sau in cosul de hrtii al
corectorului Maiorescu, a slujit acestuia la alcituirea eclitiei sale. Este cera ce formulam, incl din introducerea
N'ar fi fost ded exdus, scriatn, ca Maiorescu si fi glsit aceste
primului volurn al acestei editli, in cuvintele:
investit
cu toate formele legale, dar care dintr'un motiv de fortO
ultime poezii ca pe un pachet de epistole,
major n'a apucat si fie expediat cu posta... 2).
Transcrierea noastr a procedat asa dar, in consecintl, dupl metoda palimpsestelor. A inlAturat toste aplicatiile
suprapuse, de tot soiul, reintegrind textul primei c6pii caligrafice, care se dovedeste a fi chiar textul definitiv
Maiores cu. El este versiunea G3, dela etaj.
In subsol, am asezat aplicatiile deduse din alte douA versiuni:
131 din 2261,217-218 o frumoas cpie caligrafic.i, de dup Legenda Luceafdrului si figurnd in acelasi caiet,
oblong, confectionat de poet si
02 din 2277,87-87 y. In caietul ce cunoastem si care a fost barat orizontal, vers cu vers, dup ce a fost
utilizara.
Acestor aplicatii, se adaogl cele operate chiar pe G8 si prsite in cele din urm. Provenienta aplicatiilor s'a
specificat intotdeauna in subsol.
S mai adiuglm c G8 sufer o section are marcad cu *,, intii dupl primele y strofe, apoi dup alte 3, seclionare legaa de prefacerile ultime si care a fost pIrsit, dad cu ele. Pentru cel ce vrea s verifice natura acestui
triptic i s ceteasa poemul astfel sectionat, s amintim cO sectionarea se leag de anume strofe ce se gsesc
subsol. Un exemplu. Strofa 33-36 (5) din G8 sun: Sd vie visul radios Ca sd ne 'nceinte iard? Se vede limpede c
astfel modificat strofa, sectionarea se justificl : incepea un alt moment.
G3. 2261, 302-304
Gi. 2261, 217-218
G2. 2277, 87-87v.
S'a dus amorul, un amic

Supus amindurora;
Deci cinturilor mele zic
Adio tuturora.
Uitarea le inchide 'n scrin
Cu mAna ei cea rece,
nid pe buze nu-mi mai vin,
Si nid prin gind mi-or trece

1.) a I. E. Toroutiu, St. ,ri doc. lit. V, pag.
18.
Nr.
Eminescu, Opere, I, 1939, pag. XIV.

I-4 identice In G1 ,ri G2 ca strofa dela eke, minus v. 3: i canturilor m.z., care e aplicat ulterior fi In Gs,
5 8. i Caci nu mai trec, in gnd nu vin

Amiute s-mi aduci;
Ingllbenite foi in scrin
Uitarea le usuci (G1)
e a nici [pe] buze nu-mi alai vin

Aminte s-mi aducl;
Ci 'nglbenite foi in scrin
Uitarea le usuci (GI)
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
44
Atka murmur de isvor,

Atat senin de stele
un atat de trist amor
Am ingropat in ele.
10
Din ce noTan. indeprtat
Au rsrit in mine
Cu cate lacrimi le-am udat
Iubito, pentru tine
15
Cum strbteau atat de greu

Din jalea mea adancl
Si cat de mult imi pare ru
C nu mai sufr inc,
20
3 Ca frunze galbene in scrin

Uitarea le usuci
Pe buze ele nu-mi mai vin
Aminte sl-mi aducl (G3. marg.)
4 In g5.nd nu-mi tree, in graiu nu yin

Arninte s-mi adudi
Inglbenite foi In scrin
Uitarea le usuc (G8 marg.)
N. B. Scrise, marginal, Pe G31 30 fi 4 sunt sugerate ,ri deduce din GI.
60 De cum le 'nchid In negrul satin

Uitarea le-a Inchis in scrin
Le-a stins uitarea rece
Cu mina ei cea rece
i nici pe buze nu 'mi mai vin
i nici pe buze nu-mi mai vin
i nici prin gind mi-or trece (G2)
Si nici prin gand mi-or trece (G1)
7 Identic ca strofa dela etaj In G2 ji
8 Uitarea le usucAl 'n scrin
Cu umbra ei cea rece,
i nid pe buze nu-mi mai vin

9-32. Identic fu toate versiunile : G3,
i nici prin gand mi-or trece (G8 aplic. ultime)

16. Femee, pentru tine
fi G2.;
13-16. 1 Din ce noian au asrit
Durerilor din mine

i cate lacrimi au murit
Pe ele pentru tine (GI)
3 Din ce noian au risirit
z Din ce noian necunoscut

Au asirit [in] mine
i cate lacrimi au cAz' ut
Pe ele pentru tine (GI)
4 Din ce noian au asIrit
Durerilor din mine

Adincului din mine
i cate lacrimi au murit
i cite lacrimi s'au lovit
Pe siruri, pentru tine (G8)
Pe ele, pentru tine (G3)
N. B. 3 ,ri 4 sunt deduce din Gt.
f In G8. reproduce pe 2 din Gl [la versa! 14 : Au asirit in mine]
6 Din ce noian indeplrtat
Au rsrit in mine
i ate lacrimi am Vrsat
Pe ele pentra tine (G8).
7 In G2 identic ca strofa de etaj.
2 Cum ptrundeau atat de greu (a)
17-20. 1 Porneau incet, plutind cu greu
Din jalea mea adinci;
Din jalea mea adancl;
0 cat de mult imi pare au
CA' nu mai sufir Inc (GI)
3 Cum luminau* atat de greu (b)

Din jalea mea adancal
51 cat de matt imi pare au
CI nu mai sufar incal (GI)

(a) Se ridicau, plutind cu greu
4 In G2 identic, ca strofa dela eta], mingr v. x8.
Prin jalea mea aciand4
i cat de mult imi pare au (e)
CA' nu mai sufr inc'a (G8)

(b) C. se nasteau a.d.g. > C.s. pomeau hicet > C.s.
porneau plutind cu.g. ; (c) i cat eta.> O I cat etc.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL
45
Cum nu mal vrei s te arati,

Lumin de 'ndeparte,
Cu ochii tal intunecati
Renascatori din moarte
cu acel smerit suris,
Cu acea blanda, fat
25
S'a." faci din vIata mea un vis
Din visul meu o viat

91 mi se para ca tu creti
De cum rasare luna,
In umbra dulcilor fereti
Din nopti o mie una
30
Dupd strofa 17-20 arma in
strofa :
Ci nu mai bat ca in trecut

Sunind incet sub timple
Cu tot amorul petrecut
Viata s'o reimple (d)
V. si mi-o imple
baratd, in cele din urmd, la o revkie Cu creion ro,ru. Aceea,ri strofd transferatd, marginal, ,ri in Ga, fa aforo rontu-
rului (barata, in cele din urgid ca intreaga pagind) 1i pul*, modificatd :

Q nu mai bate din trecut
Sunand incet sub timple
Cu tot amorul petrecut (e)
Viata si mi-o imple
C.t. norocul petrecut.
N.B. In G2 !trat areasta lipse,rie.
25-24. I aci nu mai vrei si te arati
Venindu-mi de departe(f)
Cu ochii mari, inamorati
Reniscitori din moarte (G1)
(j) Venindu-mi d.d. > Lumin de departe> V. etc.
z Cici nu rsai si te arati,

Venindu-mi de 'ndeparte,
Cu ochii mari inannorati (g)
Renisatori din moarte (G3)
(g) C.o.m. i 'namorati.
In G2 identic cm strofa dela etaj, mima v. 21.: CA nu mai vrei si te arati.

amista,
in G3, relinute, in/re linii desplirlitoare, deci menite rezervelor, de viitor,
In/re strofa anterioard

aceste dona' stiburi
a nu znai vrei si te ariti

Acestei dulci singuritti
25-18. e Cu jalea blindului suris

Cu intristarea 'n fati_ (b)
Viata mea era un vis
Si visul meu viati (G1)

(b) Cu desmierdarea 'n
30 Si simt el blindul tu suris

Si palida ta fati
Prefac viata mea in vis
Si visul in viati (G3)
z Qci nu mai vii

tiu suris
Si-mi luminezi in fati...
Ficand din viata mea un vis
Din visul meu o viati (0).
4 Cu jalea blindului suris (i)

5 Si m privesti cu acel suris
Cu palida ta fat(j)
Ce te 'nsenini 'n fati
Sii faci din viata mea un vis
Viata mea era un vis
Si visul o viati (G3)
Din visul meu o viati (G3)
(i) Sub> Cu> In> Cu j. etc. [versul
se repetd intreg]; (j) Sub p.t.f.
In Gil identic cu strofa dela etaj, mima v. 26: Si ca-acea blindi fati
www.dacoromanica.ro
M. EMI.NESCU
46

Si blind din cale-afarA
De trebuia s. piarI
35
Prea mult un inger mi-ai phut

prea putin femee,
Ca fericirea ce-am avut
SA' fi putut s stee;
40
Prea ne pierdusem tu i eu
In al ei farmec poate,
Prea am uitat pe Dumnezeu
29-32. i area a lin din apl cresti
2 SA parA c din valuri cresti (k)

De cum rsare luna
In umbra dulcilor povesti
Din nopti o mie una (GI).
De cum rasare luna

In umbra mindrelor povesti
Din nopti o mie una (G')
(k) PIrea cl tu din v.c.

3 Firm di tu din apa.' cresti(/)
De cura rsare luna
In umbra dulcilor povesti
Din nomi o mie una (G2)
(I)
40 In G2 identic cu strofa dela
minus v. 29: S mi
se park' cuincl cresti.
i inairttea mea s5 cresti.
20 Prea era vis frumos de tot
33-36. t Din noaptea vremilor 85. '1 scot

Ca s ne 'ncnte iar?
Prea era vis frurnos de tot
De-a trebuit sa. piar

Din noaptea vremilor nu pot
De-a trebuit sl. piar (G1)
S5-1 diem sa vie iat (G2)
3 Era un vis frumos de tot

De-a trebuit s piar
Din ceata vremilor nu pot
4 Nu cred ca visul radios

S ne mai vinti iara
Cci prea era de tot frumos
S5-1 fac sl vie iar (GI)
De trebuia sal piar (G3).
30 SA vie visul radios

Ca s5. ne 'ncante lark' ?(m)
0 1 prea era de tot frumos

trebuia s piar (GB)
(m) Si ne Inciinte iar ?
In G2 identic cu strofa dela etcy.
37-40. Identic fu G2 cm strofa dela e/4;
41-44. e i ne pierdusem tu si eu
In ea fir' a socoate (n)

Ca e in cer un Dumnezeu
Tinnd In seami toate (G1)
In G1 fi G3
identic, minus 1. 39: Ca fericirea din trecut.
2 Prea ne pierdusem tu i eu (o)

In acel* farmec poate(p)
Si am uitat ea' Dumnezeu
Le tine 'n Beata toate (G1)
(0)(p) Ne rtcisem tu si eu
De* ce*, fir' a socoate
(n) In el f.'a.s.
30
ne pierdusem tu si eu
4 In G2 identic tu forma dela etaj, minus
In blandu-i farmec poate, (q)

Si am uitat pe Dumnezeu
Precum uitasem toate (Gs)
(q) In ace farmec poate.
www.dacoromanica.ro
p.
: In a ei farmec poate.
S'A MIS AMORIlL
47
45i poate d niciPe-oeste

loc
lume de mizerii
Pentr'un atat de sfnt noroc
Strbttor durerii.
*
Pentru datarea versiunii G2 (2277, 87-87 v.) se poate face apel la pagina imediat urmitoare, Cu o cemeali
grafie, identice, cm-incluid caligrafic ca o adevirati fili de registru de datorii. O transcriem aidoma:
2277,88
Datorii
400
Moie
Tata
Wachtel
Batbu
Koch
zoo
12
i 200
800
400
4,800
200
20
30
6o
zoo
Weiss
Slavici
Nica
Oltean
Presante
Wachtel
Koch
Weiss
30
530
50
50
100
Tura
Chibici
Manliu
Minovici
Slavici
Tura
Bauer
Oltean
40
2.510
Xeni
200
30
6o
zoo
50
20
300
940
500
3.010
4.800
3.010
790
Oci9
Bauer
20 fr.
.
20
N. B. Majoritatea numelor din stinga sunt subliniate Cu creion albastru. Numele Tura e barat atit in coloana
fusese, de sigur, achitat. In coloana II-a e barat i numele lui Koch.
I cilt 9i in a II-a
Asa cum au slujit de pretexte muzicale (atAtea din ele lamentabile)
cAntecele de dragoste ale lui Etninescu
au intrat, dimpreuni cu alte poezii, in arsenalul analogiilor, de care se folosesc oratorii i publicitii in primul
rAnd. Iati, in legituri ca o strora' celebra' din S'a das amoral, un ecou aproape contemporan. Scriind, in Epoca
(1, 15, Miercuri) dela 4 Decemvrie 1885, un editorial intitulat Junirni,tii, Gr. G. Peucescu, disectorul organului
conservator de atunci i fostul coleg de redactie dela Timpul, insista' asupra iluziilor nutrite de aceia, in frunte
cu Maiorescu qi Carp, (e vorba de incercirile de apropiere ca liberalii, din 188z, atnintite la Seriroarea II-a),
cati voiau si imprime organizatiunei noastre interioare o directiune conservatoare, supt auspiciile d-lui Britianu. Si adluga: Visul de aur al Junim4tilor I
$i batid din cale-afari
Si prea era de tot frumos
De-a trebuit si piar I
45-48. z Si cum ci el nu are loc

In viscol de mizerii
2 $i cuma el nu are loe

In lutnea-i de mizerii
Pentr' un atit de sfint noroc
Pentr' un atit de sfint noroc
Strivizitor durerii (G1)
3 Si n'am vizut ci nu e loe (r)

In umbri de mizerii
Pentr' un atit de d'Asir noroc
Stribititor durerei (G1)

40
$i prea nu este nici un loc

Pe-o lume de mizerii
Striviz' itor durerii (G2)
(G2)
(r) Precum uitasem ci nu-i loc.

Tri G' identie, ca strofa lela etaj, mina/ V. 4f
Stribititor durerii[ ?].
poate ca si fie loe, cesa ce impunea In v. id temed Intreberrli :
www.dacoromanica.ro
48
M. EMINESCU
CAND AMINT1RILE
Familia, XIX, 20, r3/27 Maiu 1883.
A doua poezie din ciclul incredintat Familiei subliniazi, poate, mai mult ca oricare alta, unitatea psichologia si de inspiratie a acestui moment a/ lirismului eminescian. Nu numai a se intlnesc, ici si colo, strofe, ce
apar i in celelalte poezii, ca o dovadi cl plasma comuna' Ii imprim aderentele pretutindeni, dar poezia insisi nu
poate fi inteleasi deat in cele doul prti ce o compun (prima, publicat intalu in Familia, si a doua, postural,
tiplrit intaiu de Hodo i apoi de Chendi), ce se complinesc i dau adeviratul sunet al poemului, ca i atunci
and pe coarda elegiac.4 se suprapuae arc-usul rizvratit si barbar.
Ci Eminescu n'a crezut de cuviint si incredinteze Familiei, la data aceea, i partea a doua, asa de subiectiv
(Cum ai putut a-fi bate joc...) a poemului, se intelege fr. greutate. Dar a el nu o putea sacrifica se vede din
faptul CI le transcrie pe amandoui, una dupi alta, si despirtite prin * ** in caietul ultim, In care prima parte e
chiar textul definitiv din Maiorescu. Hodos inti i dupa aceea Chendi erau, asa dar, indreptititi si publice aceast
a doua parte a poeziei. i au facut-o cu acel instinct al potrivelii, care in cazul de fati se mai numea i pudicitie,
aceeasi, poate, ce va fi oprit si pe Maiorescu si o publice dimpreuni cu intia parte, and amndoul erau gata
juxtapuse, in momentul and isi tiparea editia. Zicem pudicifie, pentrua desi forme ca infamel i antarea-mi
se afl in variante anterioare (cf. subsolurile noastre), in versiunea ultim (B11), de la care plecau editorii, ele au
fost totusi agravate i inlocuite cu sperjurd i blestemu-mi1).
In legatuti cu revelatiile de ordin sentimental ale pirtii a doua, izvorul cel mai sigur de verificare Amine
corespondenta dintre Eminescu si Veronica, intr'un cuvnt biograa, chiar dad.' atitea puncte timm inca' obscure.
Lsnd viitorului sarcina si decid asupra valorii und Insemniri ca aceasta, reproducem urmitoazele rnduri enigmatice, schitate cu aceeasi cerneal, aceeasi grafie in capul primei pagini (103) unde figureazi preludiile brouillonare,
a) 2277,503, ale poeziei:
M'a indus cineva in eroare, a cdruia nume nu-I numere, pentrucd e persoand respectabild.
Acea persoand respectabild si fie a dracului.
Spune D-ta nu e mizerabil dla care fi-a spus un asemenea lucru
Dia/og, ispititor prin anume indicii, Iasi, oricura, dificil de rezolvat 2).
Ms. CrInd amintirile.
figureazi in dou manuscrise i intotdeauna, cum s'a spus, cu amndou
ceca ce se poate deduce si din faptul ci paginile sunt in continuare. Ca timp, am'ndoui mss.-ele sunt foarte apropiate, ca si aplicaiile cu cerneall i creion. Si este singurul motiv care di editorului curaj si se aventureze in
jungla aceasta in continua' miscare, a arei palid imaginl se oglindeste in multimea variantelor din subsol.
Pentru o mai clara prezentare a filiatiei formelor (chiar claci se va fi strecurat un grunte incert, mica distanta
ce separi aceste exercitii I/ atenueazi), am notat in parentez ms.-ul uncle au fost schitate.
Poate ci nu mai e nevoie si expliam de ce am folosit in schema: AI, An i BI, BIT in loe de Al, A2 0
B2. Cifrele romane arati ci ne aflim in fata unei poezii (A) in dou'l prti: I si II; pe cata vreme cifrele
Cf. in legituri cu semnificatia celei de a doua prti a poeziei, aceste rincluri pitrunzatoare ale sagacelui
cronicar ce isalea, cu aproape trei decenii in urml, excelente comentarii eminesciene, M. Ra.ducanu [ Radu MaPoeziile postume ale lui Eminescu in Vocea Tutovei, XII, 28, 17 Septembrie 5906: In poezia Cum ai putut se
vede acelasi dispret ca si in Luceafdrul, pentru iubita lui, cate nu se mai deosebeste intru nimic de celelalte femei,
ba Inca e cea mai culpabill din neamu 'ntreg al Evei D. Foetal trebue si fi fost adanc lovit in delicateta sentimentelor lui ca si ajung pani aproape la violenta une insulte. Totusi tonal e retinut i neinstrinat de
gama artei.
Amatorii de grafologie si compare, prm deductie, scrisul acestui crimpeiu de marturisire (v. mai departe,
facsimilul f. 2277, 105), cu scrisul unui alt crampem, nu mai pupil enigmatic din 2277, 69 v. (v. facsimilul la
Scrtroarea a II-a, vol. II, pag. 310): e pdcat. Ti-am mai spus odat din acea noapte fatali ci I n'arn
vorbesc de acel sentiment odios, care l'arn avut pentru d-ta. z n'arn si mai vin de ca't cand mi-i cherna si
chiar daci m'ai rasa sI te 'mbratisez je serais trs honor par cet acte de confiance de votre part. Confruntare bogatl in ispite, ficuta totusi mai mult si tulbure, cleat si inlesneasca cronologia si identific'rile.
www.dacoromanica.ro
CAND AMINTIRLLE
49
arabe arat ci aceeasi poezie A (sau B) apare in dou versiuni inrudite de aproape: A1, A'.
logica a acestor manuscrise e urmtoarea:
AI. 2277,104-105 and amintirea..., (8 str.) 7 str.)

Au. 2277,106-107 Putut-ai tu all bate foe (8 str.)
-Fg. 2277,103 (dela str. 13-16 sq.)

III. 2261,313-314 anel amintirile... (7 str.> 6 str.)
Bu. 2261,314-315 Cum ed putut... (6 str.)
.......
2277,103+105
0)
Schema (=ono-
cca 188r-1882
cca 1881-1882
cca 1882-1883
cca 1882-1883
2277,117-118, crean (6 str.)

2277,104 v.+ toy
to6 (co1.1)-1- r07 (col. II)
2261,123-126
2277,119-120 (6 str.),
Intia si a doua parte a poeziei and amintirile... figureaza in 2277,104-105 si 2277, 106-107, transcrise caligrafic, parand sa.* fie copiate de pe o ciorn anterioati ce lipseste. Cu o pagina inainte se all incercari
brouillonare, ce s'au repattizat asa cum se arat in schema, la
A./ are intial 8 strofe, reduse apoi la 7, intaiul vers sun Cdnd amintirea In treeut i este, de sigur, versiunea
care a fost cedad Familiei, unde si apare cu titlul Gird anuntirea.
numr 8 strofe. In subsol, am asezat un nutnr de strofe, dela strofa 13-16 inainte, care au fost schitate intai pe fila zo5.
Cu toate el, organic, numerotatia am fi trebuit si fie in continuare
am pastrat fiecarei parli, nutnerotatia ei.
Al. 2277; 104-1 0 f
and amintirea in trecut

Voiete s
mg. cheme
Pe lngl zidul cunoscut

Mai trec din vreme 'n vreme
De-asupra casei tale ies
Sclipind acelea.si stele
Ce luminar' atAt de des

Nefericirii mele
Si peste arbori 'nltati

La cer, e-aceea.si lun
Ce ne glsea imbr'tomi
Tinndu-ne 'mpreunl
10
A noastre inimi ii jurau

Credinf pe toli vecii
Pe cind de flori se scuturau
Pe drumuri liliecii
15
3. Pe LAngl drumul cunoscut;
Cnd amintirea vrea 'n trecut

Cu glasu-i si mi cheme
9-12. i pintre arbori 'ncIrcati

14. Iubire pe to
Cu flori, e-aceeasi luri

Ce ne gsea imbratosati
Iubindu-ne 'mpreun4
vecii;
4
www.dacoromanica.ro
M. EMUNTESCU
50
Te voiu iubi ziceai pe brat

Mi-e martor zeul Amor
ochii ti [i]ntunecati
De-apururi lumin-m'or
20
Pututu-s'au aka dor

In noapte s'a' se stingA
Cand valurile de isvor
N'au Incetat s plng
and luna trece prin stejari
25
UrmAnd mereu
cale-i
and ochii tai tot Ind. mari

Se uit duld galei
A". 2277, r o 6 107
* * *
Putut-ai tu a-ti bate joc

De ceasurile-acele ?
Si de mistuitorul foc
Al patimelor mele,
De-a tale duld agAduinti

Abia 'ngAnate 'n oapte
De mii de lacrime fierbinti
Vrsate zi i noapte
AI.
19. Ochii tli dulci i 'ntunecati;
Ca toste si se stingi ; 26. U. seninrn cale-pi;
as. Pututu-s'au atit amor;
22. Pe veci ca si se stingi,
In primi redaclie, mai era o strofii, fnteilnitd ,ri fu S'a dus amorul, urmata de strofa finale!, (cf. facsimilul de pe
pag. urm. coloana I, sus) fmr'o redaclie, oarecum, concluzivel, ea la capital unei mai lungi enumeralii :
Atfitea dulci figiduinti

Atitea calde poapte
Atitea lacrime fierbinti
Virsate zi pi noapte
Trec-uri toate... Prin stejari

E tot o luni 'n cale-pi
and ochii tu i tot inci. marl
Se uiti (cluicil pi galepi
barate instantaneu fi In/oculte eu finalul (2)--28) dela etaj. Strofa Atitea dulci figiduinti se Incorporeazd Indatd
In All, tot caligrafic tratucris /i care urmeazd imediat, pe filele In continuare.
2277, 706-107
Pentru strofa /-8 cf. observaliile de deasupra din AI., (C.ind amintirea ...), la subsol, pentru rtrofa fn plus.
www.dacoromanica.ro
CAND AlVLINTIRELE
SI
Viata mea i raiul* meu

Cum s'au ales deerte
10
Dar oare e veun Dumnezeu

In stare O. te ierte
oare eu si pot uita

AtAta de o dat ?
SI nu blestem suflarea ta
lo
De-amor invApkiat ?
-ri.4
t
a- ;.,
A., 1
4
eL.
71/
,:4i4.
L.
7.172
er
.4.;
1...
1-1.
(,
rf:4
,
f
` /".
4./
Ala
6.
05
.
1---1
,.
1.6
op M,
1.
...I.....
MSS
'10 ILO.
L.
A'
CAND AMINTIRILE...
Mss.-ele Academiei ROMitIC
2277, 105 (16.5 CM. X 20.5 CM.)
Dar veacurile cari vin

AflaHvor de la mine
inima din al tn sin
sufletul din tine
20
9. mima mea, norocul meu>; Viata etc. [raiul* sau visul*?]

tr. Dar si mai he Dumnezeu;
19. i lumea care 'n calea ei; 30. Ii> Spre trecere etc.; 31. de fapt : Pe ori infami etc. [ce adaor cm creionul].
Pe fila roy, in spatial liber de dupd A', ateste fncercdri ale strofelor din/re 13-16 si 29-32 (cf. facrimil) :
13-16. e Cum crezi ca eu si pot ulta

Trecutu-mi plin de jale
[Surisul] tau... fiinta ta
Cum oare crezi sa pot uita

Iubirea. mea cea tristi
fiinta ta
farmecele tale
4*
www.dacoromanica.ro
52
M. EMINESCl..1
Va fi in mintea tuturor
Trecnd din gur 'n gur
C'ai rispltit att amor
Cu-att de crunt url
Pe scara negrei vecinicii
Blestemele-mi s'or naste...
25
Ce numai tu n'ai vrut s

O lume va cunoaste
lurnea mare 'n calea ei
Spre trecere de vreme
PeHorice infama' 'ntre femei
Ca tine o s'o cheme
30
B'.B". A doua versiune are de asemeni amandoua.' prtile:

B1 in 2261, 313-314, numra 'final 7 strofe, reduse la 6 si este incorporat in acelasi caiet de dictando, submanuscris aranjat ca de tipar, desp.re care s'a mai vorbit;
Bu urmeaza in 2261, 314-315, numarl 6 strofe si a trecut, inainte de a se fi cristalizat in versiunea ce se
poate ceti la etaj, printr'o multiplicitate de forme, asa cum se vad notate in schema de mai sus si pe care le-am
reprodus cat mai osanizat.
Urmrirea, succesivi, a tuturor acestor variatiuni, oricat s'ar parea de fastidioas, e plin de surprize pentru
tot cel ce strue i se pasioneaz1 sA meargl pe drumurile in zigzag, ale mestesugarului indrgostit de perfectie,
care a fost Eminescu.
.131 2261, 313-314
Citad amintirile 'n trecut

Incearc s m cierne
Pe drumul lung si cunoscut
Mai trec din vreme 'n vreme
17zo. Dar cate veacuri vin mereu
Pe nenturnata cale
Afla-vor toate chinul meu
farmecele tale
21-24.
i toste toate spune-vor

Trecand din gura 'n gura
C'ai frislplatit att amor (a)
Cu atat de neagri ur
(a) Cum ai pltit a.a.
25-28. I A mele lacrimi, insomnii

De-apururi s'or renaste
Ce numai tu n'ai vrut si stii
O lurne va cunoaste
z A mele crunte blasfemii

Din pral se vor renaste
O lume va cunoaste
29-32. De cate [ori] se va 2ntampla
Vre o femee 'nfam

De* cum* se chiarn-i intreba
Tot ca pe tine-o chiama
B1 2261, 313-314
3. Pe drurnu 'ngust
s.c.
www.dacoromanica.ro
CAND AMINTIRILE
53
De-asupra casei tale ies

azi aceleavi stele
Ce-au lumina atat de des

Pe patirnele mele
Si peste arbori invirati

Ra.sare blanda luna
Ce ne gsea imbrtovati
Soptindu-ne 'rnpreuna
10
A noastre inimi i jurau

Credinta pe toti vecii,
and pe crri se scuturau
15
De floare liliecii
Putut-au oare-atata dor

In noapte s se stinga
Cand valurile de isvor
N'au incetat s prang./
20
Cand luna trece prin stejari

Urmand mereu In cale-vi,
Cand ochii tai tot inca mari
Se uit duld i galevi?
Bn. 2261, 314-31f

Cum ai putut a-si bate joc
De patimele rnele,
De dulci petreceri la un loc
Din ceasuri ca acele
6. Clipind a.s.;
bate-aceeasi lunl;
8. Imptimirii mele> Singurdtii m.> Induiosrii m.;

ta. Iubindu-ne 'mpreurd;
9. $i p.a. resfirati;
70. Mai
In primd transcriere, potzia avea 7 strafe ; urma dupd v. 16 urmdtoarea strofd, elaborate! atent, In effmeltoarele 3
stadii ( r 2 provin din dedublarea editorului, prier disjungerea aplicapor ; 50 marginal, el' scrirul cel mai recent]:
17-20. it Ziceai, privind fad de sat

Mi-e martor zeul Amor,
a ochii ti intunecati
De-apurusi lilmina-nforo
i m5. priveai fAri de sat

Rigaduind pe Amor, (a)
A a. ochii ti intunecati
A De-apururi luminA-m'or
(a) t<
i te jurai pe Amor,
3 Credeam ca' ochii 'ntunecati

De-apururi lumina-m'or
and ml priveai fad de sat

Jurind pe zeul Amor
Strofa a fost, In cele din urmd, baratd In toate cele trei forme, cm creion rope ,si albeutru.
Pututu-s'au atta dor;
za. LIrmand si azi in cale-si.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
14
Cum le-ai menit pe toate rm

De s'au ales deerte ?
Dar care-i acel Dumnezeu
In stare s'A' te ierte ?
and amndoi vom fi pmnt

Cci el pe toti. ne-adun.
S'o stinge vis i jurAmnt
Cu vietile 'mpreunI
10
Ci 'n lu.ngul negrei vecinicii

Blestemu 'mi se va nate
Ce numai tu n'ai vrut s'A tii
O lume va cunoate
15
Pe lungul vremurilor vad

Va fsIri cuvntu-mi
Ca frunza codrului de brad
Ce va umbri mormntu-mi
20
'n cintul meu ce va trli

Sperjur rmn-vei,
Cum n'a mai fost, nid o mai fi

O alta 'n neamul Evei.
a) 2277, 103+ 10f
a) 103
e Trecut-au dulcele noroc
a) ro3
A Azi nu mai mergem la un loe
Din ceasurile-acele
Si
In ceasurile acele
aci de btaia ta de joc
de btaia ta de joc
Sunt visurile mele
Incfit le sfarm insu'mi eu

aci s'au ales deserte
Si poat s'A' te ierte
Sunt dragostele mele

6
Inat acum m mir l eu
De cat au fost deserte --
In stare si te ierte
a) 103roy
3 Azi nu mai suntem la un loe
In ceasuri ca acele
aci ai putut a-ti bate joc

De patimele mele
Triar acum m mir cbiar eu

Cum fur de deserte
In stare s te ierte
CAnd tu si eu vom fi pmint
aci el pe toti ne-adun
10
Peri-va dor si jurmnt

Cu toate impreun
Dar toate vremile ce vin

Afla-vor deLa mine
16 at de adinc e al meu chin

Ce sufiet e in tine
Si
90
4. S.patimele alele;
ca o pild te-or numi*

Oricrii fiici a Evei
Din sinul negrei vecinicii

O umbr aprb-vei
7. Dar oare e [un Dumnezeu] >D.

care-i etc,
www.dacoromanica.ro
2. Ulterior, dearupra : Minute, :chifeazi versul : Minute ca accle re se va

Mulle,' In
: Momento ca acele;
CAND AMIN'ITRILE
55
9ro. $i tu o eu vom fi pamint
ad el pe toti ne-aduna
i,tz.
Peri-va amor i jurmant

toate impretm
13-16. Dar generatii cari yin

Afla-vor de la mine
Cum am purtat aka chin
Ce suflet e in tine
17. Cu amrke* te-or > i ca o.p. etc.;
19. Pe scara > Din umbra n.v.
ulterior, nefinit, distibul combined din
ambele strofe, 53-16 ,ri 17-2o
In ochii vremilor ce vin

Un monstru apir-vei
b) 2277,117-118 (creion)
N'orn mai petrece* la un loe
Momente ca acele
Cad ai putut a-ti bate tic

De patimele mele
Privirea* ta, surtsul tau
De patemi* [suntl deserte?
Dar poate fi vr'un Dumnezeu
In stare s te ierte?
to
to
SO
Cand amandoi vom fi pmant
aci el pe toti ne-aduna
Peri-va dor si jurlmant

Cu vietile 'mpreun
Ci 'n cantul meu ce va trili
Un monstru apar-vei
Cum nici un altul n'o mai fi
In neamu 'ntreg al Evei
In mintea vremilor ce yin
Blestemu-mi se va naste
Intregul sufletului chin
O lume '1 va cunoaste
Orickrui monstru 'ntre femei
Ii va suna cuvaritu-mi
Va rsri pe utma ei
Ca iarba pe mormantu-mi
5-6. I Incat acum m mir i eu

Cum fuel de deserte
(a)
Cat fur de deserte -20 Privirea* ta, surisul* tau

Alesu-s'au deserte?
12. Cu ochi-ne* 'mpreun> Cu gurile*
'rnpreuna.
x3-16. e Ci 'n cantul meu ce va tri (b)

Infarn apr-vei
Ca o rusine te-o numi
Intregul neam al Evei
Ci 'n c.m. tu v.t.

2 Ci 'n cantul meu ce va tri
Un monstru apar-vei
Cum nici o alta n'o mai fi (e)
In neamu 'ntreg al Evei
Cum nu mai e* un alt... ow
www.dacoromanica.ro
M. EMII4ESCU
56
57-20. In mintea vretnilor ce vin
Durerea-mi se va naste
sufletul din al tia sin
Pe ved se va cunoaste(d)
(d) O lume '1 va cunoaste.
25-24. z C'orice infama 'ntre femei

S'o potrivi cuvantu-mi
risiri pe urma ei
z Once infatni 'ntre fernei

Va auzi* cuvantu-mi
Va fisiri* pe urma ei
2277,104 v. +ro f v.+ zo6 (col. .11)-1- Io7 (col. II)

2261,123
I-4.
126
Putut-ai [tu] si nimicesti
3 A-ti bate joc te-ai priceput
2 A-ti bate joc tu ai putut
iluziile acele
De patimele [rnele]
De ceasurile acele
De tot demonicul trecut
0110
I07 C. II
e) 107 C. II aplica pe 2
Al patimilor mele c)1o7c.II
4 Cum ai putut tu joc

baii
5 Cum ai putut a-ti bate joc
De ceasurile acele
De ceasurile acele (a)
De tot demonic-al nesat
De tot arnorul plin de foc
Al patimelor mele e)zoif e II
Al patimelor mele c)roy sr.
red, c. II
(a) De patim) D. ceasurile etc.
7 Curn ai putut a-ti bate joc

De patimele mele
Si de silbatecul noroc
bate joc
De patimele mele
De blndul tainicul noroc
Din ceasurile acele c) zo.f
6 Cum ai putut
C. II-F1045'.
i de bitaia ta de joc
Sunt patimele mele
Si tot silbatecul noroc
Din ceasurile acele 4104 v.aplicat pe ts
Din ceasurile acele 4104 V.
5-8. r Le-am desfrunzit* si tu si eu

2 D-atatea dulci pareri de riu
3 De-atatea dulci tineri de tia
De s'au ales deserte
Iluzii dulci deserte (b)
Duioase si deserte
Dar poate fi vr' un Dumnezeu Dar poate fi vreun Dumnezeu
Dar poate fi vreun Dumnezeu
In stare [s. te ierte] e) 107 c.II
In stare si te ierte ?d) 124 apl.
In stare si te ierte ?d) 124
(b) De-attea > Iluzii etc.
4 De-atatea lungi piren de riu

Dupi simtiri deserte
Dar poate fi ve un Dutnnezeu
In stare si te ierte d) r23
5 De-acele dulci tineri de riu
6 S'a tale dulci pixeri de tau
7 De-a dragostei tineri de tia
dragostelor ccrte;
In stare si te ierte d) czy

8 De-a dragostei preri de riu
Duioase si deserte
Dar poate fi vr'un Durarle=
In staxe si te ierte
6..11+104v,
Duioase i deserte
Dar poate fi vr'un Dzeu

In stare si te [ierte] c) zo6 . Il
De voluptoase certe
Dar poate fi veun Dumnezeu
In stare si te ierte e) ro, v.
9 Cazad toate 'n drumul* meu

Ca spicele deserte
In stare si te ierte e) 04v.
www.dacoromanica.ro
CAND AMINTIRILE
57
z De vom muri si tu si eu(d)
9-12. I De vei muri, de mi-i* uita*
Pirrantului asemeni (e)

Trdarea ta, blestemul meu
RmAn de-apururi gemeni d) szy
De oiu muri asemeni

Durerea mea si ura ta (c)
Vor fi surori de gemeni d) 124
(c) Blestemul meu, fiinta* ta.
(d)(e) r De m'oiu intoarce in plmnt

de-i muri asemeni
z OricAnd sl mori, oricnd
3 C.And ne-om intoarce in plmint (g)

Cci el pe toti aduna' (h)
Trdarea ta s'al meu cuvnt (i)
i eu(f)
Vom fi plmint
(f) and vei > OricAnd etc.
4 Und tu i eu vom fi plmAnt
Cci el pe top ne-aduni
Trdarea ta s'amorul sant (J)
S'or stinge impreun c) soy v.
S'or apune impreunA d) 126)

(g) C.n.-o.i.i.p. > C. ne vom,,fi fcut pmint >
C. [noi ]vom fi din nou fAtnnt ; (h) Care
pe toti i-adun; (i) TrAdarea ta s'amorumi d'Aun
(i) T.t. s'arnoru-mi s.
5 Cnd tu si eu vom fi pimint

Qci el pe toti ne-adunA
TrAdarea ta, amoru-mi sfnt
S'or stinge impreuni c) so V.
13-16. s Ah toate vremile ce vin
Afla-vor dela mine

mima ce-aveam* in sin (k)
sufletul din tine d)124
(k) .i. ce-o ai in sin [aplicalie pe c) 107 creion].
4 In lungul negrei vecinicii
3 In lungul negrei vecinicii
Blestemu-mi s o renaste
De-apurun s'or renaste

O lume va cunoaste
Ce numai tu n'ai vrut s sdi
O lurne va cunoaste d)124

N. B. [Continue! strofa 9-12 (10)]
i toate vremile ce vin

Afla-vor de la mine
Ce suflet ai avut in sin
Ce inirnA in tine d) rzy
5i veacurile cari vin (I)

Vor fi afiat de mine (m)
127
De hdma ce-o porti in sin

De sufletul din tine d) 26
(I) i toate vremfie ce vin;
(m) Vor fi tiut de mine.
6 PAn si pe buze [de] copii (n)

Ce numai tu n'ai vrut s stii (o)
O lume va cunoaste .r26
de fapt : buze pe (sic) copii;
aleituri, intenlie neurmatd : crezi.
Strofei 13-16 in c) fi corespund doud strofe, care cu timpul se concentreazel :
80 Dar toate vremile ce vin
70 Dar toate vremile ce vin

Afla-vor de la mine
Ce sufiet am avut in sin
Ce inim e 'n tine c) ro;
Afla-vor dela mine,

Cum sin purtat atta chin (o)
Ce inimA e 'n tine c) ro V.
(o) CAt am purtat atita chin c) ro;
ro Pe scara negrei vecinicii
Durerea-mi se va naste
90 De-alungul negrei vecinicii

Trdarea-ti se va naste(p)
O lume va cunoaste c) zoie
O lume va cunoaste c) soy- v.
(p) Blestemu-mi s.v.n.;

17-20. t I numele-ti l'a urruiri
Blestemul meu i cntu-mi
'n once an va rsri,
CAt va tri si cintu'mi

'n once an vor rsri
Ca iarba pe morrnintu 'mi c) z o
Ca iarba pe mormAntu-mi d) 124
3 Trec valuri =di pe ocean

Dar ura-mi i cuvAntu-mi
Va rsAri in once an
si-a mele.., vor trli
Pier valuri mii pe ocean (g)

Dar vorbele din cAntu-mi
Vor rsri din an In an (r)
Cu iarba pe mormintu-mi (s)
(g) Trec v.m. etc.; (r) Vor r. in once an;
Ca iarba pe mormAntu-mi c) 107
(s) Ca iarba etc.
generatii ce-or veni

Vor repeta cuvAntu-mi
Ce 'n mintea lor va rsAri
Ca iarba pe mormAntu-mi
5 Si
6 Qci generatii ce-or veni

Vor repeta cuvAntu-mi
'n mintea lor va rsiri

Ca iarba pe mormintu-mi
www.dacoromanica.ro
M. EMINESal
58
t Ori ce infami 'ntre femei

Se va cunoaste 'n cintu-mi(t)
Va rislri pe urma ei
Ca iarba pe mormintu-mi d) s2f
(t) Se va 'nsemna* cuvintu-mi
z Once infami 'ntre femei (u)

In orice loc i vreme (v)
Spre-a-i infiera rusinea ei (x)
Ca tine or s'o cheme (y) d)126
(u)(v) Pe once infam 'ntre femei

-Ca tine vor numi-o
(x)(y) Spre a 'nsemna fiinta ei
Ca tine o s'o cheme
4 Pe-orice infarni 'ntre femei
firi de rusine
Spre a 'nsemna finta ei
S'o cheme ca pe tine
r04v,
60 Pe-orice infatni 'ntre femei
Ca tine o o cheme
N. B. In strofa aceasta fuzioneazd fi doud

versuri din strofa anterioard.
30 Once infami 'ntre femei

fie 'n ori ce vreme
Cu al tiu nume muieresc*
Pe toate s le cheme d)so6
3 Once infami 'ntre femei
Cu vorba-mi s'o blesteme
spre tnai mare hula ei
Cu numele-ti s'o cheme c)zoef,c.II
70 Pe-orice infami 'ntre femei
De-or vrea si o blesteme
Numele tiu in urma ei
Si-1 strige si s'o cheme c) Ojo.
/ORO
c) royo.
e) 2277,119-120
e) precede imediat versiunea dela eta] (MI), la care se fi raportd, fi reprezintd penultimul strat al variantelor,
ultimul fiind al concomiten!, sau al textului dela eta], pe care-I vom nota pentru circumrtanid Cu f). Versurik neindicate
sunt identice.
2. De patimele mele e); 3. De acele plangeri la un loe.> D. dulci p.l.u.l. e);

5. Cum le-ai dorit lfa
C. le-ai menit p.t.r. e);
to. Cid
7. Dar poate fi vr'un Dumnezeu e) > D. care-i acel D. e) ulterior creion ;
el pe tori ne-aduni e);
u. Peri-va> S'o stinge don i jurimnt e) f ).
In prima transcriere, ordinea sdtimelor y strafe In e) era : 21-24, r3-16 fi 7-20; insd imediat fncep prefaceri
fi aplicatii
cu ordinea definitiva, ce va trece fi in textul dela eta], cele 3 strofe sunt transcrire caligrafic pe fila urmdtoare szo;
13-16. e Din umbra negrei vecinicii
Ci 'n lungul negrei vecinicii (a)

Cintarea-mi se va naste (b)
Ce numai tu n'al vrut si stii

lume va cunoaste e)
17-20. 1 Intregul sufletului chin

Va risiri prin cintu-mi
In mintea vremilor ce vin
Ca iarba pe mormintu-mi e)
Ce nutnai tu n'ai vrut si stii
O lume va cunoaste e)
(a) Ci 'n umbra n.v.; (b) aPoi fi In .1).
20 In tnintea vremilor ce vin (c)
Va rsilri cuvinta-mi
Cu 'ntregul sufletului chin (d)
Ca iarba pe mormintu 'mi (e): e)-f-f)

'n m.v.c.v. (e); d) Cu 'ntregul
s.c.> i 'ntregul s.c. > Cu 'n. etc. e); (e)
iarba etc. f).
40 In mintea vremilor ce vin
Va rsIri cuvintu'rni
Ca floarea neagri de arin*(g)
(c)
30 In mintea vremilor ce vin

Va risri cuvAntu 'mi
Ca fire albe de pelin(f)
Din iarba pe mortnintu-mif)
(f) Ca fire noue*> Ca fire albe etc.
21-24. 0 Ci 'n cintul meu ce va trii
Un monstru apir-vei
Cum nici un altul n'o mai fi
In neamu 'ntreg al Evei e)
Ce va umbri mormat' itu-mif)

(g) C.f. sud.* de pelin
20
l 'n versul meu ce va trii (b)
Infarn apir-vei (i)
Curn n'a fost alta, nici o fi (j)

In neamu 'ntreg al Evei e)+f)
(h) 'n cintul m.c.v.t. e); (i) Un demon
apir-vei e); (j) Cum n'a xnai fost nici n'o
mai fi> Cum n'a fost alta nici n'o fi e)
In vorba mea ce va tal

Sperjur rimin-vei (k)
Cum n'a mai fost, nici o mai fi
O alta 'n neamul Eveif)
(k) Sperjuri apir-vei > Infama rimin-vei
www.dacoromanica.ro
ADIO
S9
AD I0...
Familia, XIX, 23, 5/17 'Mile 1883.
Sub titlul De-acuma..., a treia poezie a ciclului Familiei vede lumina tiparului In ziva in care Eminescu se
afla la Iai, pentru inaugurarea statuei lui stefan cel Mare, eveniment pe care revista transilvanl Il vestete din
timp i cl.ruia Ii consacr toate atentille in cateva din numerele urmtoare 1). Cronica aceluiai numit inregistreaz1 moartea lui Ciprian G. Porumbescu la Stupca, in Bucovina, ca i aparitia Alrnanahului Romniei June,
in care se tipArise Luceafdrul.
Un leit modv, ce revine ca insistentk in mai toate corespondentele epocei acesteia, este al clIdurilor excesive,
intre cauzele
ce se abItuser i. asupra Capitalei. Cure ele se intilnesc, invocate indifere-nt ct de specios
mbolnvirii lui Eminescu, s ne oprim la cAteva din mArturii. Cronicarul bucuretean al Familiei, Iuliu I. Roca, cu
ale dirui relatiuni ne-am mai Intlinit, scria In corespondents. din 16/28 Maiu: Dei sosite de trei zile, (cIldurile),
au inceput a deveni obositoare. VA scriu la II ore din noapte, pe o temperaturl de a grade. Puteti judeca ce e
ziva 2). La rndu-i, Hasdeu informa inteo scrisoare ca data de i Iulie stil vechiu 1883, adresatIi sotiei sale la
Paris: Clduri, ca la noi acuma, nu s'au mai pomenit Incl. Stau toatl ziva numai cu climaa pe mine i sudoarea
curge imae. E ceva oribil 1 Nu m mir a pe aa cilldur sracul Etninescu a inebunit i alaltlieri 1-au dus la
balamuc a). Prea cala' i foarte cala' revin, insistent, in insetnnrile zilnice ale lui Maiorescu, la vremea aceasta,
cum nu lipsesc nici din insemnarea zilei de 30 Maiu/t x Iunie cnd noteaz1 intre altele: La Eminescu, inceput
de alienatie mental', dupi impresia mea 4). lar In istorica scrisoare, ce i-a trimis poetului la Viena, in Februar
insinua, cu abilitate, alturi de alte anesteziante morale: Vezi
x884 i pe care am citat-o in voL I (pag,
D-le Erainescu, diagnoza stAni D-tale trecute este astzi cu putintA i este absolut favorabilA. Se vede ci din cauza
clIdurilor tnari, ce erau pe la noi in Iunie z883, D-ta ai inceput a suferi de meningiti sau inflamare a invilitoarei
creetilor, etc., etc. 5).
Ms. Adio... se afiA In dou manuscrise, cam din acelni timp cu toate celelalte poeme ale ciclului i, in chip
de notatii brouillonare, in alte doul manuscrise, cari toate ar da urmAtoarea schem :
CCa 1881-1882
2277,118-114 (17 strafe)

2261,121 V., 122-123,128.
2261,816,318-319+317 (rtf str.> ro sir. = Familia)
CCa 1882-1883
2288,12.
A. FigureazI in 2277,113-114, numAr. 17 strofe i s'a crezut cl s'ar compune din douA pArti. Adevrul este
&A ultimele 5 strofe, serse caligrafic, rati aplicatii, dela Vdzdndu-te &eV de des inainte, acoperl o pagini IntreagA
(1'4) i cl in opozitie cu fila anterioar (t t3), tipic brouillonark d impresia unei poezii de sine. Editiiie Hodo
Chendi au publicat-o ca atare, pentru motivul dintii cl e citet i caligrafic serial. Rspunsul insl la aceasti chestiune 11 d." chiar strofa ultimi (a 17-a), prima- variant a temei Adio, din textul definidv. i il confirml dap&
acee.a, intru total, conturul versiunii urmAtoare B, a textului pre-definitiv, In care se intlnesc -toate elementele
celor dou'l
In subsol s'au aezat i unele ciome, schitate fragmentar, svirlite ici i colo, pe filele, de atelier, ale caetului
oblong, din epoca Luceafdrului, 2261,121 v., 122-123,128. Repartizarea lor s'a flcut, raportindu-se la strofele dela
etaj. Pentru a sublinia caracterul de strofe schitate, am suplinit ca [ ] locul versurilor
1') Familia, XIX, 25, 19 Iunie/1 Iulie 1883: Mama lui stefan cel Marc de Hasdeu, din discursul rostit la Iasi
iar in nr. 26, 26 Iunie/8 hulk 1883: poezii inchinate lui stefan cel Mare de V. Alecsandri, D. Gusti, Ar. Densusianu, Plesoianu, Ianov, PArianu, Roiu, Burada (cantecul lui $tefan in Psaltirea lui Dosofteiu).
2) A. C. or [Rosca], Cronicd bucurefteand in Familia, XIX, 21, zz Mai/3 Iunie 1883.
8) apud Liviu Manan, B. P. Hasdeu fl Eminescu, 1927, pag. 27.
Titil MaiOra3C11, Ins. zilnice, II, pag. 187.
5) Id., ibid., pag. 229.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
60
A. 2277,
1u-114
De-acuma nu re-on' mai vedea
11.1mAi, rmii cu bine
voiu feri in calea mea

De tine
De astizi dar tu fl ce vrei

De astizi mai nu 'mi pasi
CA' cea mai dulce 'n.tre femei

M lasA
Nu mai am mintea din alt rind

Ca viata mea si 'nceapi
Gaud luna ese tremurind
Din api
Trecut-au poate chiar pe veci
10
Iluziile
acele
and mi 'mbitam de raze red
15
Din stele
Mina-mi puneam pe ochii mari

[mi] uitam prin ramuri
asteptam ca s'A-mi apari
La gearnuri
20
Era atita de frumos

S'A mergem impreuni
Sub acel farmec luminos
De luni
teii vechi sub cari imblai
Se scuturau pe cale
De flori pe p'Arul tiu
25
moale
De cite ori mi tot rugam

Ca noaptea 'n loc s stee
Ca 'n veci in brate si te am
30
Femee
9-12. Incadratd cu creionui negru fl in stdnga, marginal, redaclia urmdtoarei strafe ce va apare, aproape /a fel, In
manuscrisul urmdtor :
Cu ochii ume2i i fierbinti

De vicluvi-vicleani
Credeai c'o si m scoti din minti

Sinnan
z8. de fapt : Si pe (sic) uitam p.r.

17-20. Si lipeam ochii mei cei mari
Cu genele de geatnuri
Si a9teptam ca ra-mi apari
Prin ramu.ri
25. Si
teii vechi pe cari> S.t.v. sub etc.
www.dacoromanica.ro
AMO
35
61
i in urechea mea s'apuc

Acele duld cuvinte
De cari abia imi mal aduc
Aminte
Cit opot blind abia 'nteles

Fermecitoare certe
Ah, toate, toate s'au ales
40
Deerte
Cid dad astzi le ascult

Cu toate-mi par aceste
Ca dinteo veche de demult
Poveste
45
De-atunci .1 pn arstilzi cind
'mi par atitea veacuri

De i aceleai valuri trec
Pe lacuri
*
50
Vizindu-te atit de des

Frumoasa mea amid
Din toati viata n'am ales
Nixnic
55
60
pentru tine am pierdut

Noroc si idealuri
Cu vasul vietii stribitut
De valuri
ochiul azi hni este sec
*i cad a mele cnturi
Ca frunze vetede ce trec
Pe vinturi
din amoru-mi n'a rimas

De cit adinci'
Ci te-am iubit cu-atit estas
Copia
65
Tu ai ca 'n ziva cea de 'nti

Priviri de lacrimi pline
Dar ce si-ti zic deck: Rimii

Cu bine.
37. de j'ay : $i (sic) ct sopot blind abia 'nteles;
[amo/e aplicalii la v. 41-42 fin de fi se vor intdlni In
42. lectura' incerki; seameltur fi ca: Ce triste-mi par aceste;

47. Pe cite valuri cari trec.
versiunea urnatoarel.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
6z
22615 12114,122-123+ 128

9-12. I r
2 f
Cintarea-i s'o inceapi
Cfiritarea-i s'o inceapi (a)

Can' d luna creste tremurind
Cfind luna se* [inelered*
Din api
(a) Si cintu-i si inceapi;
Si 'n spa
13-16. [
de patimele-aceie
Atitea raze dulci si reci

De stele
17zo. De cite ori eu am stitut

Cu genele la geamuri
and luna palidi-au bitut

Prin ramuri
Urmatd de:
$i pentru cine-i fi tesind

La pinza Penelopii
Si pentru cine...
Te apropii
21-24. I De cite [ori] ne-am adunat
20 Era faits [de] frumos

Primblindu-ne 'mpreuni
De lung
Iubindu-ne 'rnpreuni
Sub acel farmec minunat
De luni
29-32. I
z De cite ori nu* mi* rugam

Ca noaptea 'n loc si stee
Ca tot in brate si te am
dac'au putut si stee

Cici pentru tine le-am virsat
Fetnee
Femee
33-36. [
acelor dulci cuvinte

De cari abia imi mai aduc
Aminte
4/-44. i Si daci treci alituri tu
Atunci el trece preste
Fr s prinzi de veste
De-o tainicii i far rost
Poveste
Si prinzi de veste
3 Dulce-mi sunarg in urechi
Cuvintele aceste
Ca dintr'a cronicelor vechi
Poveste
4 Cu multi dtagoste ascult

Cuvintele aceste
Ca dinteo dulce de demult

Poveste
5 Si n'ascultam cu-atit mister

Cuvintelor acestor [?]
Pires c'ar fi vorbit Homer
Si Nestor
45-48. [
de veacuri
Atitea valuri cari tree
Pe lacuri
N.B. In dreptul lui 2 rime : aceste, de este, si preste, de veste, neveste, creste, este
49-52. [
Din toad viata n'am ales
Nimici
37-60. Si astfel valuri* lungi* de vad*

Es* din [a] mele cinturi (b)
Ca frunze vestede ce cad
De vnturi
(b) Iluzii duki i cinturi
www.dacoromanica.ro
ADIO
63
65-68. 2 Caci din iubirea [cea] de 'mil
2 La raza zilei cei de 'ntii

Tu m chemai la tine
Tu m'ai chemat la tine

mi-ai* rupt* inima*
Azi nu mai voiu si viu--Rmi

Cu bine
Cu bine
3 Si ai ca 'n ziva cea de 'ntii

Priviri de lacrimi pline...
Dar ce si-ti zic decit[:] RAmii
Cu bine!
Din/re strofele ce nuli au local in conturul poeziei, a,ra cum a foss scbilat la etaj, au mai rdmas :
De basmul zinei Dochii

Ce nalti fruntea lor la cer
ochii
atitea zile
Cnd le-ai* uitat de mai triesc
Copile,
fac a lene
De tremurul abia 'nteles
De gene
Care
B. Figureazi in 2261, 816,318-319+317, urmeazi de aproape versiunea prim, numrl 16 strofe si prin aplicatii de ultimi orA, prin noui redactri de strofe ca i prin eliminarea, marcati prin linii de baraj, a 6 strofe,
ajunge a fi identici (minus cateva neglijabile diferente) ca versiunea cedati _Fermiliei, care numri jo strofe. Ca si
pentru celelalte pirti ale cidului, i aceasta va fi fost trecut pe curat intr'o cdpie, pe care a utilizat-o Maiorescu
In editia sa.
Transcrierea noastr a pstrat toate cele 16 strofe pentru motivul cA, inainte de a fi barat, a Incercat sA modifice i unele din cele 6 strofe sacrificate. E procedeul, ilustrat In deosebi in Mortua est (cf. vol. I, pag. 302 sqq).
Tot aid se anexeazi citeva versuri, schitate anterior in 2288, 12, cu scrisul i cemeala, proprii epocei Luceafdrului.
Se atrage atentia cA ordinea filelor In versiunea B. e aceea notati de noi (intervertirea din ms. e datoriti
legitorului) i CI ea poate fi demonstrat pe teren, adici pe text, prin conturul poemului.
B. 2261, 316 3318-319+317.

De-acuma nu te-oiu mai vedea,
rAmAi cu bine
MA. voiu feri in calea mea

De tine.
5
De ast.'zi dar tu fA ce vrei,

De astAzi nu-mi mai pasA
C cea mai dulce 'ntre femei
MI lag
10
Cu ochii tined. i fierbinti

De vAduvA vicleara
Credeai c'o s mA scoti din minti
SArmanI
www.dacoromanica.ro
64
M. EMINESCIJ
Clci nu mai am de obiceiu

Ca 'n zilele acele
SI mI imbIt si de scntei
Din stele
15
CId farmecul luminii red

Nu m'a paruns de moarte,
Ca 'n veci sI te iubesc, tu 'n veci
Departe
20
and degernd atitea dAti

Eu mL uitam prin ramuri
asteptarn s'A te arIti
La geamuri
O ct eram de fericit
SI mergem impreunI
25
Sub acel farmec linistit
De lata
Strofele 9-12, r7-20, 29-32, 4r-44, I3T6, s7-6o barate la revizia ultimd
eliminarea celar 6 strofe del
tocmai contaral textului definido.
Petar:1 strofa 9-12 cf. subsol respectiv In A.
13-16. t Trecut-au anii mei acei
z Trecut-au florile de teiu
vremurile acele
Din vrennile acele
and mA imbitam chiar de scintei
and m 'mbitam de duki scintei
De stele
De stele
3 Pierduiu nebunul obiceiu (a)

Din vremile acele
40 Pierduiu nebunul obiceiu

Din zilele acele
SA mil imbit si de scntei
Din stele
Cnd m 'mbtam si de scintei (b)

Din stele
(a) P. nebunul obiceiu> P.

seninul* o.> P.n. etc.; (b) Ca
m 'mbt de reci scintei
17zo. ami farmecul luminii red
Mi strbitea de moarte
In veci iubindu-te, tu 'n veci
Departe
N.B. Forma aceada a fort scbimbatd In cea lela etaj, In clipa cdnd strofa anterioard trecea lela 30 la 4 ; celad, adicd,
versal 1j pitusa pe corelatival and mA 'mbi.'tam etc.; anexdm aid si o variantd rdzleald din 2261,121 v.-128:
Raza luminii tale reci (c)
Ptrunsu-m'au de moarte
In veci iubindu-te* tu 'n veci

Departe
(c)
i dorul* > i farmecul
Raza etc.
21-24. and tremuram atitea dti

mi uitam prin ramuri
asteptam si te arti
La geamuri
25-28. e Eram la culme fericit
z Eram ferice radios
mergem impreun
Sub acel farmec
De lun
www.dacoromanica.ro
SA mergem impreun
De luna'
ADIO
30
63
Cnd teii vechi sub cari imblai

Se scuturau pe cale
De flori pe prul tu blaiu
moale
35
cind in tain m' rugam

Ca noaptea 'n loc s stee
In ved alturi s te am
Femee
Din a lor treack s. apuc
40
45
Acele dulci cuvinte

De cari azi abia mi-aduc
Aminte
Ce opot fr de 'nteles
Ce voluptoase certe 1
Ah toate, toate s'au ales

DeFrte
CAd astzi dac mi ascult
Nimicurile-aceste
Imi par o veche de demult

Poveste
daa luna bate 'n lund

so
tremur pe lacuri...
Tot o s-mi par c de-atunci
Sunt veacuri
29. De cele*) lar teil vechi etc.;
33-36. S'atuncea lunii m rugam
Ca noaptea 'n loc si stee
Ca 'n veci alaturi s te am
Pernee
37. Catan din oapte chiar s'apuc> Catam din treacit sa apuc;
41-42. Abia aveau un inteles

Ce desmierdiri i certe I
45-45. i astazi poate mai ascul1(d)

Mizeriile aceste (e)
Ca clinteo veche de demult

Poveste
i daca: astzi le ascult (In A.);
Ineereat In/din in A.
49-32. 1 S' aceea.3i luna bate 'n lunci

tremura pe lacuri (f)
Dar mie-mi pare d. de-atunci
Sunt veacuri (2288,12)
i stralucete 'n lacuri
20 Aceeai luna bate 'n lunci
tremura pe lacuri...
Dar mie-mi pare cit de-atunci
Sunt veacuri
3 Aceeni luna bata 'n lunci

tremure pe lacuri...
Ci mie-mi pare cit de-atunci
Sunt veacuri
5
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
66
Am fost atat de neintreg

a'ai fost atat de mica.
CI &lateo via0.' nu aleg
55
Nirnic
lar ochiul meu de mult e sec

cad a mele canturi
Ca frunze vetede ce trec
Pe vanturi
60
Cu ochii serei cei de 'titai
Eu n'o voiu mai privi-o...

De-aceea 'n urma mea rmai...
Adio 1
CE E AMORUL?
Familia, XIX, 29, 17/29 'une x883.
A patra poezie a ciclului Papad apare dupi imbolnivirea lui Eminescu. La data aceasta, mai ales in
redactia revistei unde debutase si era privit ca un tirar zeu al poeziei, nipraznica boali a poetului era socotiti
mai curind drept un accident remediabiL Dovadi tonul notitelor pline de speranti, inregistrate la =nick si in
deosebi aceea, din chiar numrul In care se publica: Ce e amoral?: D-1 Mihaiu Eminescu, se scria, unul din cei
mai buni poeti romni, pe care cu mindrie 11 avem in ctumna colaboratorilor nostri, zace bolnav la Bucuresti;
dorim din inimi, ca boala-i si fie trecitoare i in curnd si ne putem bucura de accentele lirei sale
Intrati in gratfile publicului, atar pentru usor memorabila definitie a amorului din prima strofi, desi poezia
e cu mult mai complot, cit

61-64.
x [
si
din pricina dureroaselor contingente ce aveau si-i slujeasci de cutie de rezonanti
z Lumina dragostei de 'nti
Eu n'o voiu mai privi-o... (g)
Eu n'o voiu mai privi-o

Dar ce si-ti zic acum de ct
Ado I (zas, 14
Cu ea in urma mea rtni,

Ado I
(g) E. n'o v.m. zri-o,

3
Cu ochii noptii cei de 'm'U
Eu n'o voiu mai privi-o...

Cu ea in urtna mea rimil (b)
Adio I
(h) Cu care* supte*) Cu ea etc.;
Ibid.printre alte evenimente din tarirezumatul conferintei lui Maiorescu despte Temperarnente, de
Alecsandri e nurnit mare cruce al Stelei.
Ignota, o doamn din societatea Bucurestilor;
www.dacoromanica.ro
CE E AMORUL
67
Ce e amorul? este folosit peste doui luni, numai, ca pretext si ornament de unul din tinerii prozatori ardeleni
ai timpului, viitorul cirturar si profesor dela Bra.sov, Virgil Onitiu:
u
i stiti d-voastri ce e dragostea ? Ei dar cum nu, yeti zice. Nu titi. Nici eu nu stiu ce e. Multi
oameni dintre cei luminati la cap s'au incercat a-i da o poreclire, cat se poste de butl; dar vi' pot
spune, c nici una nu-i de dai Doanme. De ar fi s'a aleg dintre cele multe, a zice cu un nefericit:
Ce e amoral? E un lung
Prilej pentru durere,
Clci mii de lacrimi nu-i ajung
Si tot mai multe cere 1).
Rinduri, mai mult sau mai putin stingace, dar constituind un certificat de originalitate, mult mai valabil
de at acela pe care unii si altii dintre comparatistii nostri, dibaci in minuirea vergei de alun si 'n descoperirea
izvoarelor, i 1-au conferir, dup imprejurlri. Non nihil asperis gaudet Amor lacnmis a spus Propertiu 2) i versal
arad, cel mult, cl i acum doul, mii de ani se plingea, cu aceeasi naturaleti, in dragoste.
Me. Ce e amorul? se afil in urnitoarele mss-e:
A/. 2261,121
A2. 2277,115 (8 sau ro str.)
..... cca r88r-1882
2260,211 (7 sir.)
cca 1882
Cl. 2277, 114 V.
2261,820-321 (8 sir.) 7 sir.)
cca 1882-1883
Intla versiune inchegatl A2 (precedati de o schitl necompleti Al in 2261,121) figureazi in 2277,115

9i pare si' alba intre 8 si io strofe. Chestiunea rmine deschisl. Pentru a putea decide, est si tinem seaml de
urmitoarele aminunte: intiiele 8 strofe sunt barate in lungime, ceca ce ar insemna cl poezia avea 8 strofe. Thietura
a fost aplicatl dupli ce poezia a fost transcris pe fila albl din stinga, 114 v. (versiunea 0), nade inteadevir,
s'au trecut, corectate, primele 8 strofe. Dar de ce n'ar fi avut, dintru Intiu, io strofe cite sunt pe fila ny ?
Cetiti versiunea aceasta
in continuare si se va vedea di nu suferl chiar atit de mult din pricina celor
A2
doui strofe dela =mg. In ()rice caz strofa a 9-a pare s apartinl versiunii acesteia, deoarece duce mai departe imagina ambigua a lunei, din strofa a 8-a i a luminii red din strofa a 7-a. A zecea strofa nu este oare o incheiere
natural a intregei poezii, la capitul celor 9 strofe ?
Poate da, poate nu. Ce-i sigur, ins, asa cum am mai semnalat, si cu alte prilejuri, este a anume imagini si
strofe circul, aidoma unor suveici de legiturl, printre itele mai multor poezii, deodat, pina ce se fixeazil intr'una
anume. De pila, strofa a 9-a figureaz i in poezia Adio, iar a ro-a (Daca' iubefti fdrd sd speri) in cunoscuta poezie,
colateral, tiplrit ca postum de Hodos-Chendi si cu cari ne-am intilnit si la capitolul Luceafdrului.
Dar iarsi. Pe fila imediat urmitoare se afll o redactie intreagl a poeziei Dacd iubefti fdrd rd speri, care incepe
cu aceast strof, deci a ro-a (de pe fila anterioari) din Ce e amorul.... si a clrei strof a doua este chiar strofa
a 9-a de pe fila anterioarl (O farmecul luminii red). Si zicem, atunci, ci cele doul strofe, a 9-a si a ro-a au fost
trecute acolo, numai pentruci aliase oarecare spatiu ? i asa s'ar putea. De aceea, zicem, chestiunea rtnine deschis.
Al are un caracter tipic brouillonar i de memento. L'am tipirit in bloc la finele lui A'.
A2. 2277, IIf

A'
2261,121
Ce e amorul ? E un lung
Prilej pentru. durere,
Cci mii de lacrimi nu-i ajung
tot mai multe cere
Virgil Oniti, Ursita mea. Novell in Familia, XIX, 38, 18/30 Septemvrie 1883. Acelasi, ibid., In nr. 34
din 21 August/2 Septemvrie imagina in noveleta O glumd, o epistoll semnat P. A. Cilescu in. p.
Const. I. Balmus, Criteva note despre Propertius fi Eminescu, in Viala Romeineascd, XX, 5-6, Mai-Iunie 1928.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
68
El [e] in ved esit din minti

Ce i-a plIcut nu-i place
Si de nu are suferinti
El singur i le face
Surisu 'n treacIt de la ea

De suflet ti se leaga
Indt s n'o mai poti uita
lo
Viata ta intreag5,
De-un semn usor al mnii red

De risul unei glume
Atrni viata ta de veci
Si soarta ta din lume
15
Dar inc de te-asteapt 'n prag

In umbra de unghere
Unde se 'ntmpin drag cu drag
Cum sufletul le-o cere
20
Atunci pier soare i pmnt

Si mima ta bate
Si totu-atirn de-un cuvnt
Soptit pe jumtate
Te urmreste siptmini
25
Un pas fcut a lene

O dulce stringere de m'alai
Un tremutat din gene
Te urmreste chiar din zori
Inri ce asare luna

Si peste zi de-atitea ori
Si noaptea totdeuna
30
O farmecul luminii red

Intrunde adnc, de moarte
In ved iubind-o, ea in veci
Va rmnea departe
35
Daa iubesti fle s. speri

De-a fi iubit veodat
Se 'ntunec de lungi preri
De ru viata toat
40
13. Un semn usor al mr.;

place> Ce i-a plcut etc.;
6.
N.B. Aplicafiile de pe v. o fi 30 fin de C1, (cf. pag. 71, subsol V. 25 -z6), pentru care aufost felcute p s'au trecut acolo.
5. Amor[u-q> El [e] etc.;
37-40. $i a iubi fr s speri
De-a fi iubit vr'odat

Intunecl cu lungi preri
De ru viaja toat
www.dacoromanica.ro
CE E AMORUL
69
Al. 2261, 121

Ce e amorul? e un lung
Prilej pentru durere
aci mii de lacrimi nu-i ajung

i tot mai multe cere
or
El numai nu-ti di pace

i de nu are suferinti
El singur o le face
cite ginduri te fr=ar" nint
i mima ta bate
totu-atirni de-un cuvint
optit pe jurnitate
De-un sernn usor al minii reci
De risul unei glume
Atirn. viata ta de veci
i soarta ta In lume
vorbi 'n treacit de la ea
De suflet ti se leagi
Incit s n'o mai pop uita
In viata ta intreagi
10
ti
90
Te-asteapti 'n umbra unui prag

Sub poarti* in unghere
De se 'ntilneste drag cu drag
Cum Mima le-o cere
45
i peste zi de-atitea ori

noaptea totdeuna
B. Figureaz In 2260,211, e o frumoasi cpie, caligrafici, pe hrtie, cu filigran striat, frecventi In epoca
ciomelor Luceafdrului, numiri 7 strofe i poate fi situar, cronologiceste, circa 5882. Despre aceasti versiune
Botez scrie: Nu mai cuprinde niciun vers strin de text D. Ceca ce nu este exact. Strofa 21-24 (a 6-a) are o redactie
cu totul osebit de a textului definitiv, iar finalul poeziei de asemenea difer.
B. 2260,211
Ce e amorul ? E un lung
Prilej pentru durere;
Ce mii de lacrimi nu-i ajung
tot mai multe cere
De-un semn in treack de la ea

El sufletul ti'l
Inct A. n'o mai poli uita
Viata ta intreagi.
Dar inc'a, de te-ateapt 'n prag

In umbrl de unghere
Unde se 'ntampin drag cu drag
Cum inima le cere
10
241.
B.
6. El singur nu-ti d.p.;
15.
A. viata ei de vcci.
I. Linde s'alitur drag de drag.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
70
Dispar i. ceruri i plmnt
pieptul au se bate,
totu-atrnI de-un cuvnt
Soptit pe jumItate
15
Te urmIrete sIptImni
Un pas flcut a lene,

O dulce strngere de mni
Un tremurat de gene
20
Te uxmIrete ca pe-un vas

Pe drum de mare luna.
Si peste zi In once ceas
noaptea tot de una
aci scris a fost ca viata ta
25
De doru-i s. nu 'ncapI
SI o cuprinzI-asemenea
Lianelor din apI
C1.Ca. Am amintit ci A1 (2277,115) a fost trecut pe fila albl din stinga, devenind C1 care figureazi, deci,
In 2277, 114v, si acesta la rindu-i a slujit versiunii C2 din 2261,320-821. Aceasti versiune, la inceput aidoma
cu textul definitiv si al Familid, a primit nentimNrate aplicatii, care s'au inregistrat in subsol. Tran.scrierea noastri
a procedat palimpsestic, degajind ci restituind intini strat al cpiei.
C2. 226..7,320-321
C1, 2277,114 V.
Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere;
ad mii de lacrimi nu-i ajung
Si tot mai multe cere
De visuri dulci i jurIminti
SI-i batI joc 'i place
Si, dad n'are suferinti
El singur i le face
De-un semn In treacIt de la ea

El sufletul
leagI
Inct O. n'o [mai] poti uita
Viata ta intreag
10
.Cc.
5-8. e (ci)
Simia
baratd In ultimai timp
i mii de dulci fAggduinti
Le face, le desface
Si clacl n'are suferinti
El singur si le face
elimina/ti din textul definitiv.
z (0) De lacrimi dulci, de jursmirni (a)

S-si bat joc 'i place (b)
Si dac n'are suferinti
El singur si le face
(a)(b) Din mii de dulci fkiduinti

9rz. id. In G ca excemia v. zx ; Incit s n'o mai poti uita,
www.dacoromanica.ro
1.1-si faca Os* 'i place
CE E AMORUL
71
Dar inca de te-ateapta 'n prag

In umbrA de unghere
Linde se 'ntimpin drag cu drag
Cu[in] mima le cere
15
Dispar i ceruri i pamnt

pieptul tau se bate,
totu-atarn de-un cuvant
optit pe jumatate
20
Te urmarete sIptgmsni
Un pas falcut a lene,

O dulce strangere de mani
Un tremurat de gene
Te urmairete ginditori
Ca soarele i luna
25
peste zi de-atatea ori

noaptea tot de una
16. Cum mima le-o cere;
13-16. id. fa Ci ca excepfia v. s f : Un[de] se 'ntimpin etc.;
21-24. id. In G.
: Atunci pier soase i pamn' t) A. pier ceruri gi p.;
17zo. id. In CIL
ca excepfia v.
In C2 dupd ce fusese transcris, afa cum apare la etaj, Incep aplican; fi modifican, ce vor fi, pena la urmd, sacrifica/e.
Dstpd strofa 21-24 scbinazd marginal fi ca un lanf de raliere fi india locul, urmdtoarea strofd :
Dar de-o ridici de sub suori

si-o gura-ti da nebuna (e)
Oricar'
eti gata ca s. mori
Dar si-ti mai dee una

(e) i o san* nebuna
baratd In cele din terma'.
z (C2) Te-o urmari ca pe-un drumet

Pe drum* de codru luna
'n zarca albei dimineti(j)
noaptea tot de una
:5-28. r (C2) Te urtnaresc luminator (i)

Ca soarele 9i luna (e)
Si peste zi de-atatea ori

noaptea tot de una
(d) T. urmares5te lucitor (pe A2); (e) ,Vi'n A2.
30 (C2) Te-o urmari ca pe un vas

Pe malul madi luna (g)
ziva '[n] ori i care ceas
noaptea tot de una
* [silabe indesci(g)La[ind.]*
frabile fi lime] Pe m. etc.
(f) i [indesc.]*, i[ind.]* dirnineti.

4 (C2) Te-urmeaz ca pe-un caltor
Pe ca[le]* larga* luna (b)
Si peste zi de-atatea ori
noaptea tot de una

(b) Pe drum de noapte 1> Pe di*
de noapte L
5 (C2) Cu creion ultim, dar pdrdrit : 25. Te face tainic
ganditor> SA te urmeze ganditor;

minglios
z6. Te mangaie
www.dacoromanica.ro
71
M. EMINESCU
so
Cad scris a fost ca viata ta

De doru-i sl nu 'ncap
De te-a cuprinde-asemenea
Lianelor din ap.
***
Dintre textele, ce se cuvin amintite, cu prilejul acesta, si notim, drept colateral; (cf. vol. II, pag. 353 cap.
Luteafdrului) i ca o dovadi cl se desptind din aceeasi atmosferi si din aceiasi moment psichologic:
,S7 oare tot n'afi in/s/es... din 226;21o, uncle apare versul Prild pentru durffe
Dead iube,rti flirt! rd spffi din 2277,115,115 sq. pentru cazul and cele doul strafe amintite au fost incorporate,
cu adevrat, poeziei Ce e amorul?
Si adingim, totusi, ca singurl publicarea integrali, in sectiunea Posturnelor o a tuturor acestor poezii autonome, csescute ca tot atitea tnlidite din tulpina aceluiasi moment psichologic, va putea stabili inrudirile dintre
ele ca i liniile de demarcatie.
l'entru imagina lianelor din apd a strofei finale, cf cele doul strofe, in subsol, la capitolul i daed. ceva mai
departe, pag. 80.
PE LANGA PLOPII F- RA SOTFamilia XIX, 35, 28 August19 Septemvrie 1883.
Legend& voiesc ca poezia Pe kIngd plopii fire% so/ si fi fost inspirati de iubirea lui Eminescu pentru Cleopatra Poenaru-Lecca, verisoara corpolenti si tare bold a lui Caragiale
asa cum Ailit de fragedd ar fi fost sugerati de iubirea pentru Mite ICremnitz, cumnata lui Titu Maiorescu. Adevirat sau nu, legendele nu se stirnesc din
nirnic. Intr'o scrisoare din 22 Septemvrie x88o catre Nicolae Gane, Titu Maiorescu isi informa corespondentul astfel:
Miercurile noastre literare se tin regulat. Creangi ne citeste acum cava, unul Gasten din Breslau ne vorbeste despre
povestik noastre comparate ca cele indice i talmudice, Slavici are un studiu etnografic despre Transilvania si
29-32. 1 (Cl)
e (CH-C.) E seria ca fericirea ta

De doru-i si nu 'ncapi
i scris a fost ca viata ta

De-a ei si nu incapi
Si te cuprind' asemenea
Cici te-a cuprins asemenea
Lianelor din va%
Liando: din aP
30 (C.) Cici scris a fost ca viata ta
De doru-i si nu 'ncapi
Si te cuprinzi asemenea (i)

Lianelor din ap.
(r) Si te-a cuprinde-asemenea >
[si] te lege-asemenea >SA te cuprinzi-
asemenea > Si* s'o* cuprinzi ase

menea > Si. te etc.
Serban Cioculescu, Viola ha I. L. Caragiale, 5940, pag. 256.
www.dacoromanica.ro
PE LANGA PLOPII FARA SOT
73
Eminescu, amorezat de d-na Poenaru-Lecca gels' eFte In aceastd doamnd cam corpulentel multd inspiralie 2). lar peste o Apta-
mina, (Bucarest, le 27 Sept. 188o), are125i Nicolae Gane era tinut in curent si de catre Mite Kretnnitz: Eminescu nous apporte din and in and des posies, dclies une nouvelle flamme de son coeur de pote, esptons qu'il ne la tourmentera pas, comme il a tourment la pauvre M-me Miclea. Ses aphorismes, qui out apparu
dans les Convorbiri m'ont beaucoup plu, il parait qu'elle est vraiment malheureuse 2). (Unde, mai cu seama intereseazi informatia de ordin cronologic, dup care poeziile cidului Familiei ar fi fost aduse la cunostinta Junimei ina
din 188o, ceca ce poate fi un serios punct de plecare i discutie). lar la 2 Octomvrie, acelasi an, tot Mite Kremnitz
si tot ctre Gane: J'espre, que la saison d'automne n'influence pas votre temprament I Cest beaucoup plus
difficile d'tre courageux quand il fait du vent et de la pluie, surtout pour un pote. Aussi, pour vous citer un
exemple, Eminescu tait-il tout dsespr hier, si j'tais mchante comme vous, je dirais que l'absence de la dame
de son coeur expliquerait sa mlancolie. Le pauvre garcon 1 Je crois qu'elle a rpondu ses dclarations par un
clat de rire et lui, ce qu'on dit, il esprait tre accept comme mari. Mon dieu, pourquoi vous moquez-vous
de son got ? Les hornmes sont inexpliquables, c'est leur droit, sanctifi par l'habitude 8).
Cu un astfel de verbiaj, pentru a folosi expresia Mitei Kremnitz, nu e de mirare cA lucrurile au putut fi
deformate i cA legenda s'a instaurat in drepturi ce nu-i apartineau. Intaiul care a fcut legtura intre muza de
pe ling plopii fr sot i poezia de fata fu d-I N. Petrascu 4). In Amintirile sale din Junimea, Iacob Negruzzi
se socotea indrepttit s afirme a niciodar Eminescu n'a iubit mai cu violent , cA A rezerva Cleopatrei 11
inversunase pn intr'atata cA se plimba nopti intregi inaintea casei sale din strada Cometei, pe king plopii
fdrd
care se gasea cam acolo unde azi se ridia statuia lui Lascar' Catargiu, cA A o unnirea pretutindeni i alte detalii picante ale unui ingenios detectivism literar 5). Dar clad. opima aceasta a fost imbrtisati de
generatrita acestei poezii, dupi
cei mai multi istorici literari, nici contestatille n'au lipsit. S'a spus, de pildk
chiar marturia poetului (e adevirat c. amintirile autorului sunt foarte problematice), ar fi fost o studenta la litere,
ce setlea prin mahalaua Lucaci si pe care Eminescu ar fi vizut-o la cursul lui Maiorescu 8). Mult mai aproape de
adevar, chiar daa conr2minarea, voita sau nu, a celor dou muze 7) e gresita, se afla N. Iorga and anexeaza
aceasta poezie aceluiasi ciclu veronisn, (cedat Familiei), al tanguitilor, de o asa de duioasa rezervk cu adanc respect
pentru ce a fost. (Nu stria sal se citeasci in subsidiar, si amuririle dela Odd In metru antic, ceva mai departe,
pag. 114 sq.).
Cat pret se cuvine pus pe datele acestea materiale, clod e vorba de geneza unei poezii 8), in care intr cu adt
mai multe imponderabile, ca cat mai complexa e personalitatea unui Eric iati o problema pe care marii creatori
au rezolvat-o dupa legile fanteziei lor. O curl de scepticism nu stria
i la aceasta invita, asa cum se va vedea
din ateva adnotki cu care vom insoti mai departe textul poeziei, (versiunea definitivk C8) si cate raspund unor observatiuni prez subiective ale lui G. Ibraileanu.
Ms. Manuscrisele In cari figureaz. Pe ngel plopii feIrd so/. .
2261, 132 (4 strofe)

2277, 121 (7 strofe)
C2. 2261, 327-829 (12 strofe)
.
C' 2277, 121 (aplicatii)+I20 V.
se urmeaza in ordinea urmatoare:

cca x88o--1881
......
.
cca 1881-1882
ces 1882-1883
I. E. Toroutiu, St. ,ri d. lit., In, pag. 183 (sublinierea a noastrd).

Ibid., pag. 290. Despre sforismele Veronical Miele, cf ibid., pag. 324-325.
Ibid., pag. 293-294.
5) N. Petrascu, Mibail Eminescu, 1892, pag. 22-23.
5) Iacob Negruzzi, Amintiri lela Junimea, [x939], pag. 267-268.
8) Colonel Ionescu-Dobrogeanu, Cum I-am cunoscut pe Eminescu, In Omagiu lui Eminescu, 1934, pag. ii8 sqq.
Curioas intervertire cronologia si in I. Slavici, Cel din urmd arma,r, 1923. pag. 250.
N. Iorga, Eminescu In ,ri din cea mai noud
1939, pag. 20: ...Pe ngel plopii fdrd so/ unde
bratele reci nu pot fi ale despretuitoarei Nemtoaice cu interes pentru psihologiile poetice... .
Dar jata i cealalt. fat a primejdiei, comparatistnul cu once pret, dublat de un facil istorism literar;
( toat poezia lui Macedonski i a tuturor simbolistilor romni n'a ajuns vreodat:i la nivelul muzicalittii eminesciene);
un elocvent pasaj in Radu Manoliu, Izvoarele motivelor ,ri procedeelor din poeziile lid Eminescu, In Preocupan i Literare, I, 5, i Mai, 1936, pag. 272: i poezia Pe kingd plopii fart'
contine o reminiscenti din Alecsandri. Astfel
versul O zi din vieat s-mi fi dat aminteste versul D-mi o zi din viata ta din Serenada (1875).
Muzicalitatea versurilor eminesciene din aceasta poezie, precum si din celelalte serse cam in aceeasi epoci se
va fi datorand indemnului mai vechiu al lui Titu Maiorescu (v. Directia nou din 1872) dar poate i observarilor critice ale lui A. Macedonski, care, in numele poeziei noui, acord o atentie deosebiti armoniei versului.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
74
Acestor trei etape principale cad sa li se adaoge cea de a 4-a, care ar fi cpia pentru Familia, incredintati lui
Iosif Vulcan1) si in care va fi operat ultimele, foarte miel, corectari ce au apropiat-o de forma definitiva'. In Ca,
care numra 12 strofe, stsofa 33-36, barata in cele din urrna' cu creion rosu, n'a mai fost trecuta in cdpia pentru
Familia care are rr strofe.
Se aminteste, in chip general, c disjungerea ce am facut intre B si C2, pe litiga ca este logica i conforma
cu principiile repartizrii aplicatiilor, cum 1-am practicat tot timpul, mai are i avantajul c pune in valone detalii, care
altfel ar fi czut in umbr. De pild: Pe leIngd casa din arini > Pe leingd casa dintre tei in B iar in C1.: Pe ItIngc7 plopii
coi cu
A. Ar fi greu de hotrit daca aceast sumara redactie, creionat, nuraarand 4 strofe, ce fig-ureazi in ms.-ul
cum ni se pare la atata sau, dimpotriv, un exercitiu
intrerupt in momentul cand incepe s redacteze pe B., asa cura se pare el a fost intrerupt si B, inainte de timp.
2261, 132 este cu adevrat o forma independent, limitat
Caietul in cara figureaz aceasta sumara forma, un submanuscris longitudinal de formatul subms.-ului Legendei
Luceafdrului, ca i vecintatea unor piese redactate si ele cu creionul, ar sugera, ca dat. pentru A., cu aproximatie,
anul 188o-1881, ceca ce ar inlesni chestiunea genezei poemului.
A. 2261, 132
Pe lngl Dur 41 de casa ta
Adeska] am trecut
toat lumea cunotea
Tu nu m'al. cunoscut
Spre ochii ti ce lumina

Priveam atit de des
toatl lurnea 'ntelegea
Tu nu m'ai nteles
Dar azi pe lng casa ta
Eu trec cu mult mai rar
ochiul tu pe urma mea
10
Se uit5. Inzadar
Cgci totu-acuma au perit

Ca frunzele, de vint
Astfel se trece 'n negfalitr

Norocul pe pImnt
15
B. Se Al in 2277, 121 numari 7 strofe, fati a putea decide daca este o etapa autonom, limitata la 7 strofe,
(ceca ce n'ar fi exdus), asa cura intaia ar fi avut 4. Oricum, este o versiune nefinit. Fapt este ca din aceasta versiune,
prin eliminare de strofe, aplicatii si inversiuni de noui strofe s'a ajuns la o forml evoluat, C2, transcris pe fila alba din
stanga (2277, 120 v.), care 9. slujit apoi versiunli =m'atoare Ci din 2261, 327-329.
2) In numand Familiei, (XIX, 35, 28 August/9 Septemvrie 1883) in care se publica Pe leingd plopii ferd sot..
apareo., la cronic, urmatoarea notita redactata de Iosif Vulcan, ce tocmai se intorsese din escursia Brasov-SinaiaBucuresti: Seirmanal Emineseu! Am amintit inainte ca cateva saptamini, c distinsul poet si colaborator al nostru,
d-1 M. Eminescu este greu bolnav i ne-am exprimat dorinta de a-1 ved cal mai curind vindecat. Durere,
dorinta noastr nu s'a realizar; amicul nostru fu lovit de boala cea mai infricosat, de alienatiunea mintall. El
nu rnai cinta, caci lira i-a cazut din mkii. Deci astazi once rama:sita literari a nefericitului poet are o valoare
i mai mare. Noi posedem inca trei poesii ineciite ale lui pe cari dimpreun ca altele deja publicate de noi, ni le-a
dat pentru Familia. Una din aceste este si cea din numrul presinte.
V.
2. Ades am petrecut ;
15. negralitr sau nesfarbitJ* ?
www.dacoromanica.ro
PE LANOA PLOPII FARA SOT
75
B. 2277, 121
Pe lngl casa dintre tei

Adesea am trecut
M cunoteau vecinii
Tu nu m'ai cunoscut
Spre ochii di ce stalucea[u]
Priveam atat de des
toad lumea 'ntelegea
Tu nu m'ai inteles
te iubeam invpaiat
Setos de suferinti
Cu inima ce mi-au lasat
Printii din parinti
10
dac tu m'ai fi privit

data din adins
Pe drumu-mi
linistit
O stea s'ar fi aprins
15
Dar m'ai lsat sa trec aa

Straini ca s ne fina
Ga'seai pe-atunci in mintea ta
Ca nu ne potrivim
20
In treacat caut s prinzi

Norocul cel mai sfint
noaptea candela s'aprinzi
Iubirii pe pamant
Cad azi pe lang casa ta

Eu trec cu mult mai rar
capul tau in urma mea
Se 'ntoarce inzadar
25
02. Pigureazi in 2261, 827-829, nurnr 12 strofe si face parte din acelasi submanuscris ciclic dela sfarsitul
ms.-ului miscellaneu 226r, despre care s'a vorbit. E despktitl de piesele ce preced prin * **.
Aplicatii ultime si eliminarea, operaf Cu creion top, a strofei 33-36 o apropie de versiunea Familiei. Diferentele sunt de sigur de ultima ora', in clipa cAnd se efectua chiar cpia pentru Familia.
Ca timp, intreg acest submanuscris in care figureaz1 poeziile cidului Familiei se situail inainte de Aprilie 1883.
In subsol asezalm variantele versiunii Cl, despre care s'a amintit, derivat din B i care figureazi in 2277, 120 v.
Deasemeni si unele aplicatii incercate intiu chiar pe B.

a. P.1. casa din arini*;
3. M.c.[ai Cal] vecini <i > [versul, gelndit pereche lui y din subsol, n'a apueat rd fie
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
76
C2. 2261, 327-329

C1 2277, 121 (aplie.)1,20
V.
Pe MITI plopii ad. sot

Adesea am trecut;
MI curioteau vecinii toti
Tu nu m'ai cunoscut
5
La geamul tau ce stralucea

Privii atat de des;
lume toat. 'ntelegea
Tu nu m'ai inteles
De cate ori am ateptat

oapta de raspuns
zi din viat sa-mi fi dat
zi mi-era de-ajuns
10
or: sa: fi fost amid
S ne iubim cu dor
S'ascult de glasul gurii mici
ora i sa mor
15
N. B. Transcriem din G. Ibraileanu, Scriitori rom8ni fi strriini, 1926, doui crimpee, al caror radicalism e
In opozitie cu situatia teak' a manuscriselor, asa cum se reflectl ea in transcrierea noastra, (etaj i subsol):
Dar pentru ce anume fara sot? Pentru ce aceasti indicatie si precisa i vagl? <Tara' sot e un epitet
concret si moral in acelasi timp. C,oncret, pentruca d o imagine. Moral, pentruci mai intaiu e vag i apoi,
pentruca, in comparatie cu ceeace e cu sot , evoca ceva stingher, neimplinit, adica o stare de suflet concordant:1 cu economia intregii poezii (pag. 129).
0 oara i nu o or , cum transcrie d-lScurtu, pentruca Eminescu a scris o oari a, pentruca o ora
e stiirttific si pedant, pentrucl <to ora e un hiat displIcut (pag. 125).
V.
1.
a.d.d. (0).
P.L plopii eel ca sot (0);
5. La geamul t.c. stralucea (CI), In geamul t.c. s. (C2);
e (C1) De cite ori am asteaptat
9-12. x (CI) De cate ori mai asteptaiu
O vorbi de raspuns...
O zi din viata ta si-mi dai
O oapt de raspuns...
O zi din viati s-mi fi dat
O zi mi-ar fi ajuns
Cci una-i de ajuns
13-16. x (CI) Un ceas sa fim ca doi amici
z (0) Un ceas si ne fi fost amid
Fe.rice trecator
Ferice, trecator
SI sorb suflarea gurii mid
Un ceas s'apoi sa mor
SI sorb suflarea gurii mid

Un ceas apoi si mor
3 (0) 0 or's s fi fost arnici
SI te cuprind cu dor (a)

S beau sufiarea gurii mid
O ori si si mor
(a) inainte de a trece la forma dela deg
(ded 40): Orict> S ne iubim cu dor.
www.dacoromanica.ro
6.
Priveam
PE LANGA PLOPII PARA. SOT
S.' sorb* din ochiul [tAu] senin

razg din adins
Fin calea timpilor ce vin

stea s'ar fi aprins
20
Ai fi tait in veci de veci

rnduri de vieti
Cu ale tale brate red
Inmrmurind mret
Un chip de-apururi adorat

Cum nu mai au perechi
Acele Zine ce strbat
Din timpurile vechi
25
aci te iubeam cu ochi pagini

Nebuni de suferinp,
Ce mi-i lsari din bltrni
Printii din printi
30
17-20. e (o) i daca ochiul tau senin
20 (0) De-mi dit'uiai din ochiu senin (c)

O raza din a dins
In calea vremilor ce vin
Privea ca din a din,
In calca timpilor ce vin (b)

(b) I.c. vremilor c.v.
(c) O daca ochiul tau senin > O raza 'n.>

De-ti strlucea > De-mi druiai etc.
30 (C2) Plecand din ochiui [tau] senin (d)
raza din a dins...
In calea timpilor ce vin

stea s'ar fi aprins
(d) De-mi dai d.o.[t.]s. > Venind*
[tau : Vrsand*?] d.o. [t.] s.
24. Inmarmureai maret (C2).
21-24 (01 Cci ti-al fi dat sa nu mai treci

O sutii de vieti
Cu ale tale brate reci
Tu strluceai maret
28. Din vtemurile vechi (C2.)
25-28 (0) Un chip de marmura-adorat (e)

Cum nu mai [au] perechi
Acele chipuri ce stribat
Din vremurile vechi
(e) U. c.d.m. curat.
30. Adinci de suferinti (C2).
29-32. (0) Qci te iubeam cu ochi pagni(f)

Setosi de suferinti
Cum mi-i lisara din batrani
Printii din parinti
(f) Cid te iubeam invapaiat.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
78
Dar tu ai vrut sa trec asa

Straini ca s ne firn
Gaseai pe-atunci in mintea ta
CA nu ne potrivim
ss
Azi nici macar nu-mi pare tau

Ca" trec cu mult mai rar
CA cu tristete capul tau
Se 'ntoarce inzadar
40
Caci azi le semeni tuturor

La umblet i la port
Si te privesc nepasator
C'un rece ochiu de mort
Tu mana trebuia sa 'n.tinzi
Acelui dor prea sfant
noaptea candela s'aprinzi
Cararim-mi pe pamant
46
33-36. Identic ,ri in

In Ca baratd c ereion ro,su la revizia fina/a, ce a premers cdpia pentru Familia.
39. Si cu tristete capul tiu (C2).
37-4o. (C.) Azi firi chiar si-mi pae* riu

Eu trec Cu mult mai rar
$i pe-a mea urtn capul tiu
Se 'ntoarce inzidar
4i. Si azi le semeni tuturor ) Cici azi le s.t. (C.); In C., In capsd paginei ,ri refina (subliniat), inainte de a compune strofa : un umblet trist q' a lene.
45-48. e (Cl) De aripi trebuia si prinzi

Momentul cel mai sfint
Si noaptea candela s'aprinzi
e (0) De aripi trebuia si prinzi
Iubirii pe pitnint
Momentul acel sfint

$i noaptea candeli s'aprinzi
Iubiri-mi* pe pimint
www.dacoromanica.ro
DACA
79
IDAC
Fa mil is >>, XIX, 46, 13125 Noemvrie 1883.
Intentia, pe care ar fi avut-o Eminescu, de a-si aduna poeziile in volum, nu este Inc definitiv Lin:lurid. Sc
stie totusi c obisnuia sa-si reciteasca, la rstimpuri, tnanuscrisele, oprindu-se nu numai la cele din urma dar
chiar si la acele de adolescentk cum este de pild cazul submanuscrisului Marta. Am amintit (vol. I, pag.
452 sqq.) despre o astfel de revizuire din 188i, si i-am semnalat prezenta creionului rosu, ori de cate ori a fost
cazul, in subsolul acelui submanuscris. Am aratat de asemenea, cum recitindu-si i ntia poezie, De-as avea.. .
cu care a debutat la Familia, Eminescu a tinut s alture datei vechi, pe ces noul, a recitirii: Sept. 1865-1881
(cf. editia aceasta, I, 245).
Manuscrisul prim al poeziei i data"... aduce, in ordinea aceasta, o preciziune de mare valoare. Pe aceeasi
fila (2277,123) figureaza i insemnarea lui Eminescu:
Lamina de lund
Poezii Versuri lince.
redactar in chip de titlu, (cf. facsimilul alaturat, pag. 8i) si despre care, ca buni dreptate, seria Botez cA 1-a facut pe
I. Scurtu sa-si intituleze astfel a doua editie a poeziilor lui Eminescu 1).
De dud dateaza insa aceast insemnare ? Judecnd dupa datele materiale ale manuscrisului i dupl. cele ce
stim in legaturl cu ciclul de poezii incredintate Familiei, am putea situa atat prima versiune, cat si insemnarea,
prin x882., un an asa dar dupi revizia din 188x. Data ce concord si pe care o confirm, poate, urrratorul antescriptum al unei epistole ce-i trimite Veronica din Iasi, la to Februar 1882: Je suis trs contente que tu veux
diter tes beaux vers, moi aussi, je vais diter les miens, Miticule, ride-tna.' 2).
SA notam, in legatura Cu aceasta poezie, afarl de cele ce am semnalat in subsolul versiunilor, intal a in
editia Maiorescu, i dacri... este a 3-a poezie i cA locul acesta de ordine ratifica odat mai mult armonioasa
organica oranduire a materialului, opera ca total personall a criticului i, dupa aceea, curioasa iesire a foarte
tanrului critic N. Iorga, altminteri mare admirator al lui Eminescu, la virsta aceea: Multi zambesc, cand ai
pune in paralel pe Alecsandri ca Eminescu, si din faptul ca. Eminescu are bucati necomparabile ca tot ce s'a seria
vreodat in romaneste, nu urmeazi c n'are bucati inferioare celor ale d-lui Alecsandri. Eu nu dau un Pastel
isvorit din creerul lui Eminescu. Poetul a
pe ,.S7 dacd ramuri bat in geam, obscura si apocaliptica, macar
av-ut un mauvair quart d'heure cand a scris-o. Lumea ins se va declara oricand pentru a doua 3).
In cele din urml, un crimpeiu din acelasi excesiv comparatism, care abate cercetarile pe drumuri de rtcite: Tot atat de improbabila este presupusa influent a tehnicei lui Banville (sustinuta de N. erban) i asupra
poeziei
dacri ramuri bat in geam, care, dupai afirmares orala. a lui Val-Bude, a avut ca model poezia Und Wiistens
die Blumen (din Buch der Lieder ) de Heine. Ambele poezii intrebuinteaza acelasi procedes literar i incep
cu conjunctiunea si>>. In timp ce motivele lui Heine sunt: i. florile; 2. privighetorile; 3. stelutele, motivele
lui Emmescu sunt: 1. ramurile i plopii; z. stelele; 3. nourii si luna. Procedeul literar din aceast poezie eminesciana. 11 mai intalnim in poezille Din noaptea... i Adio. Ipoteza unei influente lamartiniene (v. de ex.
Souvenir) invocate de I. M. Rascu ne pare mai putin probabiLa >> 4).
Pe tema proiectului de a-si edita volumul ca si a tidului, pe care I. Scurtu 1-a autentificat, aceste, minus
lirismul excesiv, randuri informate din M. Errunescu, Lumind de land, ed. I. Scurtu, 19x0, pag. 5-6: ...Abia
o singur data trecu prin mintea poetului ideea unui volum de sigur in vr'unul din acele fericite ceasuri
ale tainei pe care le petrecea numai ca cartile, gndurile, visele, i inspiratille sale. Acest nepretuit moment biografic,
necunoscut pn'acum de nimeni, este eternizat pe una din galbenele file ale hardilor lui intime, unde ni se destainuieste
chiar si tidul volumului, un tidu admirabll, nu se poste mai fericit ales: Lumina' de lund, versuri lince . [557,
In maid, tndicat ms-ul 2277 f. 125, apoi : << Este vdit vorba de un tidu de volum la care s'a gandit Etninescu.
Insemnarea dateaz1 de prin anii 1880-1883 1. E ca un simbol marturisit al vietii i operei sale: al romantismului
si al pesimismului, al idealismului si al deceptionismului, al cultului pentru natura fcuta. si al isoLarii de
oameni etc., etc..

Cf. facsimilul epistolei in Nic. V. Baboeanu, Iubire-durere. M. Eminescu-Veronica Mide, editia II-a, 1912,
pag. 32-35.
Nicolae Iorga, Beitreinii in L,upta, 'VII, seria IV, Nr. 1133, Dumineca 27 Mala 1890.
Radu Manoliu, Izvoarele motivelor, etc., in Preocupan. literare I, , t Maiu 1936, pag. 271.
www.dacoromanica.ro
M EMINESCLI
g.
Ms.
dacd... se aili In z manuscrise:

2277, 123
2261, 322
A. Caracterul brouillonar al versiunii din 2277, 123 se poate deduce din variantele inregistrate in subsol, dupi
cum, si mai sugestiv, din percurgerea facsimilului aliturat. Despre celelalte clemente ale paginei, strofa-preludiu
si cele doui strofe, inrudite cu finalul din Ce e amoral?, dar consunand i cu atmosfera de aici, in prezentul subsol.
A. 2277, 123
and ramuri negre bat in geam

se cutremur plopii
E, ca tot dragI s'A te am
Chiar pAn' in umbra gropii
i dad stele bat in lac,
AdAncu-i
E, ca in ved s'A nu m'A 'mpac

La tine-avAndu'mi gindul
clacI nouri dqi se duc

De ese 'n ludu luna
E, ca aminte si-mi aduc
De tine tot de una
10
3. E, ca in sufiet si te am> E, ca iubiti si te am;

6. Adancu-i ptrunzindu'l.
'n umbra gropii;
9-12. 10
and lacuri palide aduc

Pe lucii valuri luna
4. De-acum in umbra gropii> Chiar i In u.g. > Para
z Ciad neguri palide [aduc] (a)

Pe lucil valuri luna
E ca aminte si-mi aduc
De tine 'n totdeuna
(a) de fapt : se duc.
E ca aminte sh-mi aduc
De tine 'n tot de una
30 Si pe cnd nouri desi se duc

De ese 'n luciu luna
Etc.
In copal paginei, o strofd in alt ritm, ca un preludia pdrdsit al aceleia,ri poezii :
Prin neguri trece luna (b)
Pe lucii valuri de lac

$i find.j de la* lind.] una
Mii* [id.] i mii* [se] desfac

(b) Deasupra versului: Din ti lumina*.
In A. se poate observa (cf. facsimilul) la :tanga redacliei finite, barata dupd ce a fost copiatd In B., 2 strofe, barate
,ri ele, ce nu aparlin acestei poezii, dar care nu par sei fie strarine de atmosfera, mai exact de tema de aici, cuprinsd in
versurile : E ca in veci si nu ma 'mpac La tine avandu-mi gandul.

Strofa primo; cunoscutcl din finalul poeziei Ce e amorul ?, apare arci adaptatd dupd cireumstanie :
Fama a fost viata mea

Viata ta s'o 'ncapi
$'o au cuprins asemenea
Lianelor din api
Si nu fiu vesel i intreg

SI n'am gandiri senine
Chiar insu-mi s nu mi 'nteleg (a)
and sunt fati de tine (b)

(a)(b) Eu Insumi s nu mi 'nteleg
Tu nefiind cu mine
www.dacoromanica.ro
$1
DACA
8i
! 2 .3
44-
.1
....:
,---4
41
S'
.1,
,..4.;
1-_-,..
g....,
-...
-i -
A
e
..)
....
.1
Ss
.....,
,,
N.i
i 1.------,-, j -: 1
.f
1
.3--.---.%....L...
-/-4
Ci
.'
1,3
s.
...,
...0.;.,
1
4400,
C.
444,
074
1,
751
4.1
Ot*.
01'4s:60,4-e
Aortoa
14-7"1
n14,,
.4
ad4--
ii.
Mss.-ele Academiei Romne
DACA
2277, 123 (16.5 CM. X 20.5 Cm.)
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCI.J
82
B. Versiunea aceasta figureazi in 2261, 322, in submanuscrisul dela sfirsitul ms.-ului miscellaneu, despre care
s'a vorbit i uncle poezfile au fost copiate i grupate ciclic, dar a dror fizionomie, gratie aplicatiilor a suferit preface.ri. Indiu a fost copiad versiunea exacti din A. Aplicatii marginale, efectuate inainte de Aprilie 1883 au dus
la forma dup.& care a dat cpia Familiei; alte schimbri, dup aceea, au dus la forma definitivk ce se poate ceti
la etaj. De bun seam au existat cepii definitive, pe care le va fi utilizar Maiorescu.
SI mai adoglm c textul Familiei apare si dupl moartea poetului, in chip de autograf, In Frintiina Blanduziei,
S. II, 2, 8-15 Octomvrie 1889. Explicatia acestei identitti poate cl trebuie diutat in existenta mai multor cpii,
afarl clack printr'o imprejurate, ce nu ne este cunoscut, autograful Familiei va fi ajuns din nou la
originale
Bucurest
B. 2261, 322
dad ramuri bat in geam

se cutremur plopii,
Efd ca in minte sa te am
'ncet sa te apropii
daca stele bat in lac
Adncu-i luminandu'l
E[,] ca durerea mea s'o 'mpac.
Inseninandu-mi gandul
clack' nouri dei se duc

De ese 2n luciu luna,
E[,] ca aminte sa-mi aduc
10
De tine 'n tot de una.
N.B. In bate locurile, consequent : daca
3-4. e E ca in minte sa te am
20 E, ca In jalea care-o am
Chiar pin' in umbra g,ropii
S-mi pae el te-apropii (a)

(a) SI-mi pari ca te-apropii
N.B.
a dat versiunea Familiei
3 E ca aproape si te am
Plutind si
N.B. Forma dela eta] ar fi 4.
7-8. t E ca in veci si nu mi 'mpac
La tine-avndu-mi gndul
E ca durerea mea s'o 'mpac

La tine-avndu-mi gindul
N.B. 2 a dat versiunea Famibei,,

minus versal 7. care in Familia ()a
in facsimilul din FintnaBlanduziei)
tuna: E.c.d. si mi-o 'mpac.

3 E ca in suflet si mi 'mpac
La tine-avindu-mi gndul
N.B. Forma dela etaj ar fi 4.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
83
GLOSSA
Editia I. Maiorescu, Decemvrie 1883
Celebra, cu bunk dreptate, pentru atatea din sugestivele ei sentinte, Glossa este, in lirica lui Eminescu, una
din poeziile cele mai discutate, fie sub raportul conceptiei, fie sub acela al formei. Vestita Glossa a lui Eminescu,
mai cu osebire, poate s fie un fel de gimnastic, dar poezie nu este scria Hasdeu in rspunsul ce &idea lui
Vlahut, cand se ridica impotriva virtuozitatii rimelor 1), lar Bonifaciu Florescu, vechiul su rival, de baricada
literara, nu pregeta s'o aminteascii in capitolul curiozittilor poetice din manualul sau de francezl pentru
clasa VI-a 2). Privit ca o productie in genul pesimist I la Lenau de unul din interpretil minori, dar nu mai
putin avizati ai poetului 8), pentru Cesar Papacostea, Glossa era dimpreun cu Satira I-a i Rugriciunea unid Dac
una din creatiile neintrecute sugerate de cercetrile indianiste ale poetului 4). Desbarind raporturile dintre
Eminescu i etica lui Schopenhauer, d-1 Tudor Vianu, ajungea la concluzia c stoicismul, pe care-1 cunoscuse
In cursurile universitare din Berlin, se intlneste cu sugestiile filosofului german: Schopenhauer, seria d-1 Tudor
Vianu, a fost pentru Eminescu un indrumtor atat de ascultat, incit prin el a gasit calea nu numai catre vechile
izvoare ale intelepciunii indice, dar i ciitre fantana de mnglieri a stoicismului greco-roman. Stoicismul nu este
asa dar, cuan am vzut el s'a putut crede, o etapa prin care Eminescu intrece pesimismul, dar una in care el
se desvolta, in deplin paralelism de data aceasta cu modelul schopenhauerian. Aceste influente noui le-a adunat
Etninescu in poesia Glossa 6).
Sub raportul izvoarelor istorice ale Glossei, cercetrile s'au aplicat fie in detalii, cuan ar fi de pild imagina
valului trecator, care ar fi o reminiscent din Tasso 6), Le mai cu seam, in tema centrala, In motivul spectacolului vietii, ce se intlneste In toat filosofia greaca 7), i cu osebire, in fragmentul Comedia cea de obste, pe
care Eminescu insusi il publica in Curierul de laji din 13 Iunie 1876, dupa obiceiul, ce instaurase la gazetele unde
lucra, de a reproduce pasagii din carti vechi i manuscrise. lad acel fragment:
Lumea este priveliste, oamenii Sint cornediantii, norocul imparteste jocurile i intamplarile le
alatuesc. Teologii ocirtnuesc machinurile si filosofiii sunt privitorii. Bogatii prind locurile, cei puternici apuc locul cel mai innalt, si la pmnt sunt saracii. Muierile aduc rIcoreali i cei necajiti de noroc
iau mucul lumnrior. Nebuniile alcituesc intocmirea cntecelor i vremea trage perdeaua... Lumea
vrea s se insele, insele-se dar 8). Deschiderea comediei incepe din lacrami si din suspinuri. In lucrares cea
dintiu se aratii pricinile cele nebunesti a oamenilor. Cei f'ar' de simtire bat in palme ca sa arate a lor bucurie,
cei intelepti flueri jocurile. Cel ce infra' plteste la us un ban, ce se numeste osteneal l ja In locul lui
un petec pecetluit, ce insemneazal neodihna, cat isi va tine locul. Schirnbarea pricinilor lizdbovefte pu/in
pe privitori. Irnpletiturile cele bune sao ran impletite fac s rada filosofti. Acolo se Vd uriesi, care
de odatii se fac logosi li logosi, care far' de veste se fac mari si vin la o innltime far' de masura.
Acolo se are oameni, cari se par c au toste msurile i pasa, ce s'ar put socoti, ca si nu lese drumul
cel adevarat, care duce la sfarsitul ce-si pun innainte; in vreme cand despre aid parte cei nebuni si
ideal,
Hasdeu, Ritspunsid west la revista Vieata in Revista Noted, VII, 4, Ianuarie 1895 (repr. in Sarcasm
pag. 217). Cf id., ibid., VII, 3, Decembrie 094, Cu o lunl inainte, poema Dumnezeu in care se condamn
rima
nu-i poezie rima), iar rime ca Tim plinsu-mi-s'a sunt decretate drept ...sonore chitibusuriPe-o
cartit menite s'o schimbe 'n elefant .
2) B. Floresco, Count de littrature franfaise, classe de VI-e, I-6re partie. Versification, Bucarest, 1890, pag.
zoo, cap. De quelques curiosits potiques. Glose :
On prenait une posie connue, et on faisait des quatrains dont
chacun se tertninait successivement par un vers de la posie; telle la glose de Sarrazin sur le sonnet de Job de Benserade. Eminescu, chez nous, a fait une strophe, puis a termin les strophes suivantes, par chacun des vera de la
premire strophe. La dernire strophe n'est que la r-re, mais en comrnenant par de demier vers pour finir par
le premier.
8) Ionescu Raicu-Rion, Serien i literare, 1895, pag. 33+216.
4) Cesar Papacostea, Filosofia antied in opera lui Eminescu, 1930, pag. 6.
6) Tudor Vianu, Poezia /us Emitiesen, 1930, pag. 57.
Alexandru Marca, Dela Torquato Tasso la Eminescu: Coincidenle tematice (Extras din Studii italiene, IV), 1937.
T. Vianu op. cit., pag. 6o sq.
Mundus vult decipi, ergo decipiatur cum suna pe latineste, expresia figureaz astfel in originalul francez
al lui Oxenstierna si e una din formulele favorite ale prozei politice etninesciene.
6*
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
84
fad de griji apipaie usa nenorocirilor lumesti. In scurt: acest fel este comedia lumei acesteia, i cela
ce vrea sa aib 21baf ca 1inite si se puie Intr'un angina mic 1), de unde s'a poati cu odihn, ca s fie
privitoriu si unde si nu fie Ind de cum cunoscut, ca si potra fit% de griji a o batjocori dupi cum i
se cade 2).
Acestor informatiuni cu privire la motivul spectacolului vieil poate c s'ar cuveni adaogate Inca dou izvoare,
pe cari Eminescu le cerceta la repetite rinduri, chiar daca folosirea lor e mai tirzie: Shakespeare si Baltazar Gradan.
O cercetare atenta a articolelor de ziar ar arata nu numai de cite ori este invocat marele Will, dar inca folosite
anume imagini inrudite 2) cum este de pikl aceea din emotionantul necrolog penttu Gambetta 4). Pe Baltazar Gracian
11 cunoaste Eminescu nu numai din Schopenhauer, care citeaz numele scriitorului spaniol. Asa cum obisnuia
tipareasdi extrase din znanuscrise i carti vechi, Eminescu reproduce in foiletonul Timpubi din 188z
un
fragment din Crition al lui Baltazar Gracian, in traducerea dela 1794, a episcopului Iacov 8). $i tot in acelasi an 7)
Cf. Glossa : Tu ftz colt petreci in tine (nota lui Scurtu).
M. Eminescu, Scrieri politice fi literal; (ed. Ion Scurtu) I, 5905, pag. 325-326. Fragmentul de alai sus
nu figureaza si la ms-ul 2307, unde la f.f. 4-5 se afli reproduse, cu ingrinta caligrafie revizorali, doui pasagii:
Pentru vino. Reproducer, din cel dintii, esentialul
Pentru pustietate sau singuritate
2307, 4
Pentru pustietate sau singuritate
(: Din cugetrile lui Oxenstierna. Traducere din 2750:)
Fericit acela, ce se departeaz1 de inviluiturile cele turburatoare ale lumei, pentru al se bucuri cu desfitrile
une dorite singuratati si a cruia cea mai aleas tovirasie este o dulce intAlnire cu sine numai. Mar' turia unei
sinidisis bune il face a privi cu uriciune nebuniile i desertadunile lumei; el n'are pofti la alta, fir' numai In linistea
sufletalui, nu se teme nicicacum de nestatornicia norodului, defaim bogtilie i batjocoreste acele mai marl averi
ale paznintului; multamit de cele de fatal, este cu odihna pentru cele viitoare; indestulat cu sine; nu se insarcin
cu nime; nu se vede mai mult a intri in supararile nevoii, de-a grai impotriva cugetelor sale sau a mai suferi
vorbe impotriva..
...El stie a cumpani vremea i priveste statele vietii sale urzite cu fir si cu mtase. Raspondentia sa o are ca
ceriul, la care gindurile sale 11 poart neincetat. Nu are nici o dorne de lucrurile acestei viete, pentrucl o cunoaste
desarti; nici ohteaza far' numai pentru cele ceresti, la care-si hotarlste toate dorintele sale; si in scurt asteapt
moartea fir' a o don i far' a se teme de dnsa.
NB. Intiiul studiu consacrat lucrar' lui Oxenstiema in A. Lambrior, Limba romdnd vechie fi noud (TdImddrea
romdneascd a scrierilor Ird Oxenstiern) in Comiorbiri Literare, VII, 9,z Decemvrie 1873 (reprodus, de curind,
E. Lovinescu, Antologia ideologiei junimiste, Casa coalelor, 1943). Comentaii i apropien i pretioase in studiul
d-lui Tudor Vianu i in D. Murirasu, Eminescu Oxenstiern (extras din Fdt-Frumos 1936), pag. : Un alt articol
1883, xx Febmarie, arat c situatia din tad e trist si di tot ce se petrece ni s'ar parea comic
din Timpul
dad.' o am fi privitor numai, ca la teatru >>. Asa dar inainte incl de-a ajunge la forma definitivi a Glossei, Eminescu
i-a inflorit cu demente din ea proza
Cu rezerva ca Glossa era cam de mult ajunsi la forma definitiva,
observatia e just. De altmuneri, cf. si D. Murrasu, Nafionalismul lui Eminescu, XV, despre o parafraza la Glossa,
Rica din 1878.
2) Marcu Beza, Shakespeare in Roumania, London, 1931, pag. 41-42: The comparison of life with a stage
made by Shakespeare in Tbe Merchant of Venice and in As You Like It is also given by Eminescu, especially
in his Glossa :
Other masks, the same play,
Other voices, the same scak .
Timpul, VII, 281, Miercuri zz Decembrie 1882: Viata e o umbra eilltoare numai, un comediant care
un ceas strigi i gesticuleaza pe scen i apoi nu se mai aude; e un basmu povestit de un nerod, plin de
furtuna si de sbucium i totusi neinsemnind nimio>.
Timpul, VII, 15 o, Marti 13 Tulle i882, sub titlul
alegorie veche si pururea nouI .
8) loan Biariu i Nerva Hodos, Bibliografia romdneascd tache, II, pag. 359-365: Critil fi Andronius (ca reprochacerca filei de titlu).
7) Timpul, VII, 233, Simbita z3 Octomvrie 1882.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
85
avand s caracterizeze stilul enigmaticului scriitor, ce se ascundea sub pseudonimul Delfinul, Eminescu vorbea de
satixa cu aerul tentatiunii, de care si Critil obicinuia si se foloseasca 2).
Ms. Dar toate aceste amanunte, atat de pretioase pentru geneza i incadrarea Glos.rei, nu trebue si umbreasca
importanta pe care o prezind procesul interior al poemului, succesiunea diferitelor versiuni intre 1874-1882,
dimpreun cu cristalizarea celor trei tipuri de glosa (dota a 9 strofe si ultimul a to strofe).
Schema ce unneazi, ca si timurkile ce insotesc fiecare versiune, in parte, arad cetitorului ce este just, si mai
ales ce este vulnerabil in filiatia, asa cum o stabileste editia Botez. De aceea nu mai staruim. SI spunem numai
ea, si de astil dad, transcrierea si filiatia noastra a tinut seam de timpul fiecarei aplicatii, si ca a repartizat-o versiunii, pe seama si in vederea clreia era efectuad, ca transcrierea palimpsesticl, a disjungerii cemelurilor si graflor ne-a inlesnit si ajutat in fixarea tipurilor si versiunilor.
Si si ne punem intrebarea daca tipul de Gloria P, ultimul in data si transcris in caetul Legendei Luceafrului
nu ar fi fost preferat de Eminescu in locul versiunii, (D2-- la noi), alead de Maiorescu si, evident, anterioari.
Dar mai ales sa retinem constatarea cA evolutia Glossei se urmeaza si pe linii paralele (asa cum s'a putut observa
si cu prilejul Doinei), nu nurnai verticak.
2258,173-173
(9 strofe)
cca x874
A'. 2276", 64-66 (y strafe)

Di. 2262,18 En spectateur
strofe)
B2. 2289,43-46 (g strofe)
2261, 145-147 .
2279,5-9 (y strofe)
......
CCa 1876
cca 1876
cca x879
2268,29--30
Di. 2282,79-83
D2. 2282,103-105 (ro strofe)
C2. 2279, 5-9
E. 2275B. 67(+66v.)-69 ( ro strofe)

D2. az8z, 103-105, passim
Fi. 2282,106-108
P. 2261,214-216 (ro strofe)
......
.
cca 188o
cca 188i
dupi m Apriie 1882
A2. A.2. India versiune (Al), ce se cuneaste, din Gloria, apare in ms.-ul 2258,178-173v., sub forma de
cierna, barata (dup ce a fost transcris, in versiunea urmateare .A.2) ci apartine prin scris si ortografie grupului
de coale pergamentoide, de Berlin, in care se afla : versiunea in versuri albe, a Scrisorii I-a, prima versiune a
basmului Fata In gradina de aur, falmacirea din Kant etc. Se situeazA, asa dar, cu aproximatie, in 1874; are 9 strofe,
trebue s fi fost transcris, aici, de pe o cierna anterioad, ce nu ni s'a pstrat si prin dispozitia strofelor pe f. x73
pune editorului o problema de transcriere. Cetitorul poate observa din facsimilul de la pag. 87, ca strofa devenita reca-
pitulativ, in versiunea A2 (ce de fapt e o cdpie, pe curat, a primei versiuni A/), e acezad in capul coloanei a
doua si de jur imprejur primele 4 strofe desvela, succesiv, cate una din sentintele strofei Vreme trece, vreme vine.
SA fi fost, asa dar, aceasti Indie versiurte un tip aparte, cu strofa-tema, la inceput, ca un soiu de enunt de teo1) Din vrernea studiilor la Viena, jata cateva versuri, aducand a traducere, pe aceeasi tema a lumii-scena:
2287, 63
Lumea-mi pare o scen mare, drept culise laterale
Eu vAd stncile tranchete ce se pierd in larga vale
Drept fundal vad o din*, lanuri verzi si multe sate
Cu bisericele albe stau pe tara sernanate
Mie-mi pare c'un actor sunt, jucnd rol de confident
Inteo drama franco-gall, cu discursul somnolent
incalic
hni vine s'A lau cmpii iar Pegasul
Aurit de-a noptii raze, luminat de foc bengalic
Cine-atat se opinteste, ros in fata ca un rac

Ca s 'mping sntul soare de pe scen ? Popa Krack
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
86
rerni si Glossa este doar o constructie geometria , pe care o demonstreazi succesiv fiecare noui strofi (asa
cure se va intmpla cu tipul de ro strofe)? N'ar fi exclus. De aceea, pentru a inlesni verificarea cetitorilor am si
tipirit-o in forma aceasta. Si spunem In treacit ci daci am fi considerat-o ca o dorna a versiunii urmitoare, in care ordinea strofelor nu intereseaa, am fi putut si trecem strofa-terni drept strofi-recapituktivA.
Si se observe pe facsimilul alturat o schemA metrici numirnd 9 versuri, ce pare si fie din vremea Glossei,
dar despre rostul cireia nu putem bici decide.
A' figureazi in 2276", 64-66, e o cpie caligraficl, tot de Berlin, a lui A1si prin caracterele ei tehnice (motto
amplifica, versuri-sentinte subliniate, fixarea strofei recapitulative) merita si fie transcria aparte.
Al. 22)1,173-173 V.
Spemere mundum, spemere te ipsum,
speme te spe.mi.
Vreme trece, vreme vine

Celor vechi urmeaz. nou
Una e in amndola'
Tot ce vezi pricepe bine
Prea putine-s de v'o sam
Val e tot ce ca el trece

rece
La schimbri
de ele nu ai team.
Multe-ti trec pe dinainte

In icoane, vorbe multe
Cine-ar st sI le ascuhe
poveri
pue 'n minte
Cnd p'o clipI top se ceart
io
Reglsete-te pe tine
De o pot las5.-i s'o 'mpart

15
Nid plirerea ta s'anine

De o parte sau de alt
Las sl scoatI ei din bala.'
Fata lunii cei senine
Cci in toti de o potriv.
E o patim sau dou.
Intelesu 'n toate aste*
Celor vechi urmeaz nou'l
20
i. Vremea trece, vremea vine;

2. Celor duse-urtneazi noui;
4. and o vezi pricepe-o bine;
8. deasupra : schimbiri ,ri Si dela ineeput 'ten. Versul intentiona so devie : De schimbiri [si] nu ai tearni. Nu 1-am acopia
pentrued n'a fost prefdeut si v. 7 ande e incdorlatel : schimbrt
13. and o clipi si-o disputi*;

17-18.
15. Nu cita ce altii
Nici s'anin[i]* 'n* a* ta gindire

De o parte sau de alta
20 Nici prerea ta s'anine
Unei pirti sau* celeilalte
zo. Fata lunii 'n strilueire.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
87
4.1..4"
-.
'
.-....4 4-, ...,,,,.. e. ...-
.4- .z!_.
'*1.
a......,
..
th 1....... :
'AP ..,h,,, ';..,....` r 4.....
.,,....4, ..4.,/,..,
,,11:,....
i
4..1" ..71....-.
,.
1,.....;,...,
,.-1.4:
z_,
.....,..7....,,,
er...77. r.....";:14e
:./.../...ryt._ .
. ../.../......;.-,,
I
,
'
7;----- . ,p--i .r.4.... .: ,,:;,/
......7:
......-
Are ,:t.r..: . ...: .! ! A".
,..14.,,1
.........1 , ...hi.
,
, j.,
s4 i.--, i,
;,.... v..., ,^1 ..1,,-e77.
.2.7-10.4,-....14-
.....
,. 17
V'.4. '.1-4. ...... ''e.;*- ..'fase,,,,,......,

,-4.:'s..
A, .../...-4
1.
'.
,.. .4
. /....--
....,4,-
4.......
f.1"1...-at....
S...... .,..,
1
7-
,"k
'
3
.'
I.
. --)"1"--
f,....,_-_,. , : ,i
i1
f., ,;. ,
44
-44.--, , - - -,
I; '1
)-
/1----,4:
, 4.-4 ,
.....- f
,,,,,.4.4. _L.,
............4.
;
addla
Cat,
',AO
fr-r,"
/;;:st.7.71,.":51
C AP.
V 'MSS e:%:,
I 6; .,,
,.-,4..1
.r,
e.v.,
_,..
---,--
'
74,
'
.A.a.4
(R..; r:,
1;/
1,,.
lei
t)."- '":7
ft--1
.,,
.
6.
-
P-
1-1
A-rsi ,.....-
77.'"
/7' ."--/-
-1;
"
74
te..
'
44,
,\
21-.4
11.
r1,,,
.tr.'4.
I. -'''
L'
't
I.
L
__
Mss.-de Academic/ _Romine
GLOSSA
za18, 173, (z1.5 cm. x 35 cm.)
www.dacoromanica.ro
M EMINESCU
88
Unul une altul alte

Fr de pret sunt cele zise
Tlmdte, spuse, scrise
Stand deoparte vezi incalte
Egoiti sunt top in toate
Lucru vechi in forma nou
Vezi curat dac se poate
Una este 'n amandou
25
so
Unu 'mbrac'a lui pornire

In cuvinte lustruite
Unul in adanc simtite
Alta 'n ris, altu 'n mahnire
De s'ar ti pe sine inOi
Mai la toti li-ar fi ruine
SI se certe intre danii
Tu ce vezi pricepe bine
85
40
Ca un cantec de Sireel
Glasul celor treatoare
Unul nasce altul moare
Si se schimb' actori 'n scen
vezi cu-aceleai rele
45
Inzadar la ei te chiam
nirnic la toate cele
Nu speri i nu ai team
Doi se bat pentr'o coros n5
Doi se cearta pentr'o nuel
L'amandoi e o nluel
60
Cand o prind o vld c'l-i van

Cel n.emultamit cu una
Este astfel i cu zece
Vremea duce tot ce-adunl
55
Val e tot ce cu el trece

25. Unul una altul alta;
32. Una e In amindou;
34. In vorbire lustruit.
41-42. 10 Stai* cu ochiul tau seninul

Intre cele treciltoare
N.B. Leefiunea
47-48. r
Fii* statornic [ea] seninul

Intre cele treckoare
ir, e Intru cdtva
i nimica din acele

Nici s'astepti, nici sA ai teami
49. Doi se cearti pe-o c.;
z Si nimic dela acele
Niel sperk nici sa ai teatnA
51. Doritot doreste 'ntr'una,
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
89
De te-ating [tu] da-te

laturi
De hulesc tu taci din gura
Tu sa-ti aibi a ta m'Asura.
sa-ti tii a tale sfaturi
Treaca 'n lume cine-o trece
Zica top ce-ar vr s zica
Tu si nu admiri
S ramal la toate rece
eo
Nu di mult nici chiar pe tine

Nu privi mult in oglinde
S'ar put c te-ai surprinde
Mult mai rau de cum vine
Drumul viei pan la vama
Pe fur4 de poti masoara
Cci din tot ce te 'nconjoara
Prea putine-s de v'o sama
65
70
A2. 227641, 64-66

Sperne mundum, sperne te
ipsum, sperne te sperni.
Motto: Acyoucnv
8cXouat.v
XeyeTcoarcv
TE liactrroi?
Zic ce vor. Zici I (a)

Ce-mi pasi?
Acyoucnv, & OeXouaLv;
Xcyc-rcoaccv I Te !Ladeo!.

In icoane, vorbe multe
Cine-ar st O. le asculte
poveri s pue 'n minte
Cind pe-o clipa top se ceart
Regi'sevte-te_ pe tine
Pin ajung si' vi-o impart

Vrente trece, vreme vine
57. De t-a. fereste 'n laturi;
Ini/ial: 57-60. De te ating din drum ferete(a)
De te strigi, taci din guri
Tu si-ti stii a ta misuri
$i de drumul tiu iti cati
(a) D.t.-a. te di 'ntr'o parte> D.t.-a.t.d. din cale.
64. $i rimii la t.r.;
65. Chiar pe tine nu te crede;
urmeazi.'1> P.f.d. poti l'urrneazi;
66. Nu cit[a]> Nu privi etc.;
71. Lumea, oameni, ro[* indesafrabil.
70. P.f.d. poti
A2. Motto. Forma a doto variazd ca aralyament. Am fi putut proceda, conform sugestiilor p sd transcriem sus
mana aceastd a doma forma. Am preferat tranrcrierea integrald, asa cum se reflectd ,ri In aldturatul
(a) Oamenii zic ce vor I i [zici I]
7-8. e Nici n'ajung si o imparti

Va trecut i alta vine
e Pin ajung si si-o hipara

Una trece afta vine
www.dacoromanica.ro
90
M. EMINESCU
Nici pIrerea-ti s," s'anine
De o parte sau de altI
LO
Las s'a," scoat ei din balt
Fata lunei cei senine
aci pin certele lor proaste

Trece-o patimA sau dou
Alte-ar fi de n'or fi aste
lb
Celor vechi urmeazar notid

77-1
rt-
on..
ft.
./1,Kr,71.
7.91.0'4'
'
41'
1-t14ai,
laeSal.F
eire
"
-1
-:
'
ceyaz. Ift
.
"
ot
keyerm.--..;v!
il
'
'(' ,;41SS
\4122ii.
":"
GLOSSA
Mss.-ele Academiei Roman' e
217611, 64 (z6.5 cm. x zo cm.)
Unul une, altul alte

Fair de pret sunt cele zise
TAlmAcite, spuse, scrise
20
Stand de-oparte rizi incalte

Egoiti sunt to in toate
Asta-i vechiu in cele noul
Vezi curat pe cAt se poate
Una este 'n atnndoud
N.B. Clod cu cojile-i desarte (cf. facsimiled), in drephd y. 7, fine, ea eerneald ,s1 graffe, de B1.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
92
Unu 'rnbrac' a lui pornire

In imagini lustruite
Altu 'n vorbe-adanc
Altu 'n ris, altu 'n mahnire
De s'ar ti pe sine insii
Mai la to le-ar fi rusine
Nu te duce intre dansii
25
310
Dacd stai sd caufi bine.
Ca un cantec de Sirena
Glasul celor trecaloare
Unul naste, altul moare
Si se schimb' actori 'n scen
Dar de-i vezi cu-aceleai rele
Inzadar la ei te chiama
La nimic din toate cele
Nu *era fi nu ai teamd
De se bat pentr o coroan
De se cearta pentr o nuca
L'amandoi e o naluca
Ce de-o prind o vad
van
Cel nemultumit cu una
E tot asfel i cu zece
Vremea duce tot ce-aduna
35
40
45
Cd ce-i val ca valul trece.
De te-ating fereste 'n laturi

De hulesc, tu taci din gur
Tu s-ti tii a ta masur
sa-ti aibi a tale sfaturi
Zic to ce-or vr s zica
Tread. 'n lume cine-a trece
Tu s nu admiri nimica
so
55
Ci rdmdi la toate rece
Nu d mult nici chiar pe tine

Nu privi mult in oglinde
S'ar put ca te-ai surprinde
Mult mai rau de cum ii vine
60
Pe furis mi te strecoara.'
Drumul vietii pan la yard,

Ia 'n nimic ce te 'nconjoara
Cd pufine-s de v'o samd'
25. Unul > Unu 'mbrac'a etc.
32. Dar ce vezi pricepe bine ; 39. Tu nimic etc.; 48. ,S'i ce-i vol etc.;
61-64. Pe furls de poti ma'soarg.

Drtunul vietii pAn la varn1
aci din tot, te 'nconjoar
Prea putine-s de v'o sami
www.dacoromanica.ro
56. Sd rdndi la tx.
M. ElV1INESCU
92
66
Celor vechi urmeazA. noug.
Una este 'n amkidouA

Dad stai s. cauti bine
Nu spera i nu ai teaml
CA ce-i val ca valul trece
a rArnAi la toate rece
CA putine-s de v o sam.
70
JPBs. Aceste doul versiuni reprezintl tipul glossei de 9 strofe, cu strof recapitulativl i cu toate cl fiecare
dinteinsele e, in aparen, necompletl, situatia reall inglduia s'a' le fuzionm inteun singur tip, Cu subsol.,
132 are strofele: I, a, 3, 4, 5, 6, 7 (4 versuri)
B2 are strofele:
3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.
132 figureaza in 2262,18, poartl sugestiv-ul titlu En perla/sur 0 e scris cu cerneala i grafia pieselor invecinate
(precum gazelurile din Cdlin) din cursul anului 1876. Aceasti versiune a fost retranscrisl, poate la sfirsitul anului,
poate in prima parte a anului 1877 In versiunea:
Bs, care figureazl in 2289,43-46, unde transcrie abia dela strofa a 3-a inainte, fie ca primele 2 strofe le-a copiat pe o
fill desprinsI i rticit, fie, mai probabil, al n'a mai copiar Intliele 2 strofe din 131, care si au cele mai putine aplicatii.
In consecinta, transcrierea noastrl a trecut la etaj pe B2, &Tie ulterioark iar titlul i lntile z strofe ce-i lipsesc
le-a luat din B1. Dela strofa 3 Ity,inte pnl la a 7-a (4 versuri), B1 a trecut in subsol.
B2. 2289, 43-46

B1 2262, 18
EN SPECTATEUR

'n urechi ni swig. multe
Cine-ar stA s le asculte
SA le tie toate minte
Tu s stai in colt de-o parte
RegAsindu-te pe tine
Cu-a ei coji in ved desarte
Vremea trece, vremea vine.
Nid [i]ncline a ei limb.
io
15
Recea curapAii -a gAndirei
Pentr'o lume a nAlucirei

Care fuge si se schimbl
S n'anin[i] vr o datA gindul
Pentru unele din douA
Totu-i rAu de-i trece rAndul
Toate-s vechi i toate nouA.
67. marginal, ulterior : Apl ninge, apa ploul. Nu I-am adoptat, pentrucd inlocuirea n'a men si la versul 24 din
strofa a III-a ;
68. Dar ce vezi pricepe bine;
71. SI rltnli la t.r.;
72. Prea putine-s de v o saml.
B2. - 7. and cu cojile-i desarte (in A2) > aci prin vorbele desarte > aci in veci cu coji desarte (B1);
8. Vreme trece, vreme vine (132);
9-10. t Nici s tremure din limb:A
2 Nici se miste cu-a ei limbl
Cumpar" gndirei tale (B1)
Reaua curnpa'n' a gndirei (B1)
N.B. La Mal, deci 3 (pe W) va fi fort intermediar: Nici se 'ncline cu-a ei limb, dar cu e item, cera ce de sigur pre-
gcltefte forma : Nid incline a ei limbl pe care am adoptat-o, cu bate cd ms.-ul mai pastreazd : Nici se 'ndine a ei
limbk ce nu se acordel logic cu versul urnator.
ad In lumea nalucirei
Totul fuge si se schimbI (P)
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
05
Viitorul i trecutul
Sunt a filei dou fete
Cine de s le 'nvete
Vede 'n capt inceputul
Pierde urma de credint
CI-i mai bine-n vremea nouI
Cnd a rodului seminte
Rele-au fost In amandou
20
Tu in lume s-ti inchipui,
25
Curad stai intfun teatru

De s'ar face-actoru 'n patru
Totu0 tu ghid-vei chipu-i
De se strmb, de se ceartA
Tu in colt petred cu bine,

A lui patimi, a lui art
Ins nu te-ating pe tine
30
Ca i azi [e-}acela tip.t

35
Drama veche comic-trist.

Spun 'o cartea budaist.
40
Spun 'o preoti din Egipet

Pentru sine de a pururi
Fie cine-i mai de sam
De le tii a lor cusururi
Nu speri i nu ai team
17. Viitoriul*
(B1).
21-24. t $i pe veci pierde eresul
(a)
z Pierde visuri i credinte

Cumc'ar fi si lucruri nou. (a)
Cor fi bune vremuri noua (b)
El pricepe c 'ntelesul
and a neamului seminte
Rele sunt in amandoul (B1)
Unul este-'n amandoul (B1)
(b) Cumca > C'or fi etc.
Astep[tand]) Cumc'ar fi etc.
30 Pierde urma de c.redint[]
C'a fi bine 'n vremea nou
and a rodului seminte

Rele sunt in amandoua (131)
31. A lor sfada", a lor art (V) > A lui sfada, a lui arta (B2);
28. Totusi tu ghiceste chipu-i (B1);
Nu te-ating de loc pe tine (131)) Ins nu te-ating pe tine (B1).
a Cad un om e omenirea (b)
33-40. I Mecanisme de ceasomic
De-i [in] China, in Egipet (c)
Sunt a gloatei inirni toate
Sunt masini cu-acelas scripet
S intoarc' ori cine poate
Cum voi s-i Eck' firea
Gandul ei cel nestatomic
Fie care pentru sine (d)
Egoismul este tniezul (a)
E mai mult, e mai de soma

De-i privesti cum se cuvine
Nu speri si nu ai teatna (B9
Ntunai el este de sang

De le stii odat crezul
Nu speri si nu ai teami (BI)
(a) Egoism II este miezul
(b)(c)
Mie-mi pare-acela.s tipet
Ci'l
2 Caci un om e omenirea
Pie 'n China, in Egipet
(d) Fie cine pentru sine
www.dacoromanica.ro
32.
M. EMINESCU
04
Nu speri, cci vezi c. rAul
La noroc se face punte

de-ai fi cu stea in frunte
Tot te 'ntrece nstirlul
Team." n'ai, catb.-vor
45
Unul pe-altul sl se plece
Nu te prinde lor tovarls

ce-i val, ca valul trece
Ca si glasul mandril Circe
Mndre-s cele treatoare
te-atrag la sazItoare
C'o zimbire, cu te miri ce
Dar pe-allturi te strecoar
Drumul vietii pAn la vam'A
50
Je 'n nimic ce te 'nconjoarI

Cnd putine sunt [de] samI
55
4 aci e tot acelasi Pipit
3 E in veci acelas tipet
E aceea[si] drama. trista (e)
aceasi viati trist

Fie 'n gura budaist
Fie 'n bonrul din Egipet
Fie care pentru sine
5'au prut c-i mai de sama
Nu sper si nu ai teama (131)
(e)
Joace* prima* budaist

Joace* bontul din Egipet
Fie care pentru sine
5'au par" ut cl-i mai de sama
Nu sper si nu ai tearn (B1)
i aceea[si] drama t.
5 Caci e tot acelastint

Drama veche comic- ristl(f)
Spun' o gura budaist
Spun 'o bonrul din Egipet
Fie cine pentru sine (g)
S'au prut cl-i mai de sam

Nu spera si nu ai teama (132)
(f) E aceeasi drama > Drama etc.;
(g) Fie care p.s.
60 (textul dela etaj) : 39. C.And le stii a lor cusururi (B2).
42. La noroc formeaza punte (B2).
42-48. e Nu spe.ri... caci vezi cal raul

La noroc formeaz punte
De ai fi ca ste in frunte
Tot te 'ntrece ntrul
Nu ai teami caci ca mine
Lacul turbur o s sece (b)
lar metalu 'n fund rmne
ce-i val, ca valul trece (B1)
Lacul lor> Lacul turbure-o s.s.
45-47. 2 Nu ai teaml cad ca mine
3 Nu ai teama cad de sine
Unul pe-altul farm* iarasi (B1)
Lacul turbur o sa sece (132)
Uite iarsi
Unul pe-altul sta s 'mece (i)
Ei nu sunt ai tal tovarsi, (Bl
U.p.-alt<ul> sti sa se 'nnece.
4 Nu ai
5 Team n'ai cta-vor iarig
Unul pe-altul de-a se 'ntrecej)(B2)

U.p.-a. s se 'nnece.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
91
De te-ating, fereste 'n laturi
De hulesc sI tad din gurl

and le stii a lor mAsurl
60
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi

ZicI cine-a vre sI zic'
TreacI 'n lume cine-a trece
Ca &I nu 'ndrgesti nimic
Tu rm'i la toate rece.
65
Vremea trece, vremea vine

Toate-s vechi i toate nou.
Rele-au fost in amandouI
Ins nu te-ating pe tine

Nu sper si nu ai team
a ce-i val, ca valul trece
and putine sunt de sam
Tu rmai la toate rece.
70
C2. Aceste versiuni se urmeazi de aproape, asa inct le putem tipiri: pe cea mai noul (C2) la etaj i pe
cea anterioari (0) in subsol.

C2 care poarti i titlul Glosa, figureazi in ms-ul 2261, 145-147, transcrisi Cu o frumoasi cafigrafie,
rat, proprie acestui submanuscris, de Somete, confectionat de poet din hrtie piroasi, fabricatie veche, 1i a cirui
descriere s'a intlnit la cap. Afard-i toamnd, vol. II, pag. 115, Cu aproximatie, ea poate fi datati circa 1878.
C' figureazi in 2279, 5-9, manuscris de o:Vil caligrafiate, ca de tipar, dar care au primit numeroase
cu cerneau violeti, creion negra 1i rosu, efectuate in vederea versiunilor urmtoare, unde le-am si repartizat.
Transcrierea versiunii C2, am fcut-o asa dar dupii procedeul palimpsestic. Ea apartine, ca dad:, anului 1879.
De versiunile acestea mai tin : o strofi i ?ac 6 versuri, incercate indiu in ms.-ul 2268, 29 30, anterioare
ca dad, o care fac tranzida intre 132B2 i Cl.
C 2279, y-9
0 2261, 14l-147
Multe trec pe dinnainte

'n auz ne sutil multe,
Cine-ar sta sI le asculte,
SI le tie toate rainte ?
SI te-asezi in colt de-o parte
Regsindu-te pe tine,
and cu sgomote desarte

Vremea trece, vremea vine
N. B. Pentru v. 49-y2 cf. din aceea,ri epoca, subsolul la Iubita vorbeste (cap. Scrisoarea IV In vol. II, Pag. 331.)
5o. Glasul celor trecitoare (B1) > Dragi-s cele trecitoare (B2);
51. i te-atrag in sirbitoare (BI-FB2);
5z.
Cu nirnica, cu te miri-ce (B );
53. Ia pe-alituri te strecoari (B2) > Vezi pe-alturi te strecoari (B2);
56. Cind
putine-s de v'o sama' (B2);
61. Cinc.> Zici etc. (B2);
63. Ca si nu admiri nmmici (B)2.
N.B. De altminteri In l31 ultimele versan i sunt 49-72, no/ate marginal (cele patru ale strofei a 7-a).
5. Tu te) Si te-asezi etc.

t. M.t. pe dinainte;
5. Tu te di in colt de-oparte.
C2.
C1.
Tidu: Glossd ;
2. In auz ne suni multe;
www.dacoromanica.ro
3. Cine sti sl le asculte;
M. P.MINESCU
Nici incline a ei
Recea cumpin' a gndirii
Pentr-o lume-a nIlucirii,
Care fuge i. se schimbl
Numai timpul cercetindu-1
10
Tu din el nimic nu-i scoate...

Totu-i rI'u de-i trece rindul
15
Toate-s vechi fi noud loa/e.
Viitorul .1 trecutul
Sunt a fiel doua fete

Cine tie sI le 'nvete
Vede 'n capIt inceputul
Din present dac incepe
20
mereu socoate
Fuge dacI le pricepe...

Le goneascd cine poate.
Tu in lume sI te 'nchipui
Privitor ca la teatru
De se face-actoru 'n patru
25
Totui tu ghici-vei chipu-I

De se strmb, de se ceart
Tu in colt petred cu bine

SI ingani ins' a lui art
30
Tie nu .1i se cuvine.
CI i. azi acela0 scripet

MicI toate ce esist.
In comedia cea tristI
35
De-i aici, de-i in Egipet

Alti actori aceeai. pies.
Alte guri aceeai. gammI,
Amgit atst de-adese
Na spera fl nu ai teamd.
40
C2. : co/ice:Idle de dearupra acestor strofe, cu creion tau amok* viole/e!, aportin de fapt ms-ului 2282,79-13,
(D1).
acolo se vor inregistra.
C1. rt. Penteo lame a nlucirii;
12. C.f. si s. schimba...

Ci curat sl fie gandul
De-a iluzfilor roul, (a)
Totu-i rau, de-i trece randul,
Toate-s vecbi ,ri bate none!
(a) De-a naclejdii vana roul; [iluziilor cerneald violeta, ulterior].
10-24. Are 'n capat inceputul

pe el nu'l ameninta
Miezul vechiu in coaja noua
and Oxidize si vointa (b)
Sunt aceleafi amdndoud
(b) Gael si> and g. etc.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
97
Nu spera cnd vezi mieii

La ishind fcind punte,
Q de-ai fi cu stea in frunte

Te-or intrece ntrii
Teami n-ai... ata-vor
45
Intre sine a se 'ntrece;

Nu te prinde lor tovar
Cd ce-i val, ca valul trece.
Cu un cntec de Siren
Lumea 'ntinde lucii mreje
Te momete in virteje
Ca s schimbe actori 'n scen
Ocolind te furieazI
Drumul viemii pin' la vana
Las alii s se 'ncreaza
50
55
Cnd chimerele ii chiamd
De te-ating s feri in laturi

De hulesc s. tad din gur,
Dac tii a lor msur
Ce mai vrei cu a tale sfaturi?
60
Zic top ce vor saic

Treac 'n lume cine o trece:
Ca s nu 'ndrge.sti
Tu rima la toate rece
C.
Aplica/lije etc., etc.
28. T.t.g.-v. chipu-i;;
3o. T.I.c.p. cu bine,;
31-32. A lui patirni a lui arta

Itud nu te-ating pe tine
35-36. Fie lumea budaisa

Fe regii din Egipet
38. A.g.a. gamA;
40. N. :pera etc.
41-48. Nu sperk, caci orb e zeul

Ce izbfinzi-i face punte,
de-ai fi cu stea in frunte

Tot te 'ntrece
Teaml n'al, olt-vor
In de ei a se Intrece,
Nu te prinde lor tovarlq,
Ce e val, ca valul trece
5o. L. 'ntinde L mreje; 52. De se schimb' actor? 'n scenA; 54. Calea viefii an __ vana; 55. L.a.s.
56. Cha midedile fi chianul.;
se 'ncreaza,;
57. De te-ating, tu feri in laturi; 58. D.h. tu taci din g.; 59. CAnd le tii a lor misurl; 6o. C.m.v. cu-a
tale s. ?;
62. T.'n.l.c.-o trece.
7
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
98
Vremea trece, vreme[a] vine

Toate-s vechi i nou'i toate
65
Le goneasa cine poate,

Tie nu ti se cuvine
Nu spera i nu ai
C ce-i val ca valul trece
70
and chimerele li chiara

Tu rAmii la toate rece.
DI D2 Ca si pentru C2 C2, aceste clow versiuni se vor tipari una la etaj si alta la subsol.
DI figureaza in ms.-ul 2282, 79-83, poarr titlul Giosid si e copiat cu acea grafie marunta i subtire, ce se
intlneste si in atatea poezii ale anului 1879. La inceput D2 reproduce versiunea C2 (2279) unde pe fila 9, la sfar-
sita/ poemei, Inceard cu scrisul de acum, strofa prima si ultima., dar dupi accea, prin aplicatii, ici si colo, cu
creion c cemeal violeta, si intervertirea ordinei la citeva strofe, conturul se schimba, devine Di., si el va fi acela
ce se va transmite si versiunii D2.
Variatiunile de punctuatie nu s'au semnalat decat In cazuti utile. Aplicatille din C2 reprezint de fapt trei stadii:
creion rosu, cerned:4 violeta i penita subtire din DI.
D2 figureaza In acelai manuscris 2282,103-105 si poart pe el aplicatii ce se vor Intalni In E, pentru care au
ci fost efectuate. De altminteri ele se si disting prin cernea/a si grafia, ce sunt ale versiunii E.
65-72. Vremea trece, vremea vine
Celor vecbi, urmeazd noud
Sunt acekafi amelndoud
hija nu te-ating pe tine

Nu spera fi nu ai teamd
Ce e val ca valul trece
Cdnd nadejdile f, cbiamd
Tu rdmdi la cate rece.
N.B. Toate versarle din aceastd strofd recapitulativd sunt subliniate. Versal 66 nu corespunde cm v. z6 al strofei a II-a.
Prefacere explicabild.
2268, 29-30
49-56. Cu zimbirea mandrei Circe
Lumea 'ntinde lucii mreje (a)
Te momeste In varteje
Cu nimica, cu te miri ce
Ocolind te furisaza (b)
Drumul vietii pan la vam (c)
Lasa altii si se 'ncreazi

Ciad plceri deserte-i chiami
(a) Lumea 'ntinde-ale ei mreje
(b)-(c) Tu pe-alaturea strecoari
Calea vietii pn la vara.

Tot acolo, fi aceste 6 versad, din cari intdile 4 provin deadreptul din B2 132 :
Cum mai poate s ne mint (d)

Lumea vecbe, lumea noui (e)
Cici a rodului seminte
Rele-au fost In amandoui
Cand cu sgomote deserte
(e)-(d) Caci nu poate
mai mint (f)
Vremea veche, vremea noui
(f)i nu p. etc.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
99
D1 si D2 au ate io strofe, regli7eaz1 asa dar tipul complet simetric, cu suca:teta i strofl recapitulativ.
Cu rnici, insignifiante, detalii (pe care le-a imprumutat din D1, daca nu cumva va fi gsit vreo cdpie gata de tipar),
versiunea D2 este aceea pe care Maiorescu a dat-o in editia sa si pe CatC o anunta surorii sale, in scrisoarea din
6118 Decembrie 1883 1).
D2. 2282,103-101
D1. 22825 79-83
0. 2279,51

Toate-s vechi i nouA toate
Ce e rlu i ce e bine
Tu te 'ntreabI i socoate
Nu spera i nu ai team1
De te 'ndeamn, de te chiamg
Tu rm'i la toate rece
Multe trec pe dinainte

In auz ne sunI multe
Cine tine toate
ar sta s le asculte;
Tu aazI-te de o parte
Regsindu-te pe tine
Cnd cu sgomote de.sarte
10
15
Vreme trece, 'v-terne vine

1) I. E. Toroutiu, SI. ,r. doc. lit., V, 3E934, pag. 18.
D'
a se ad pe acest ms. fin de E. ( 2271B ,66v.-69), unde s'au ,ri repartizat. Versiunea D' a foil
baratd toatd dupd ce va fi slegit unei cbpii pe curat.
D1.
Aplicafiile de pe acest ms. ( fie creion, fie cerneald) figureazd aproape toate in D2; fin de el; (ya dar se trec
numai acolo. Versarle idea/ice nu se mai specificd.
Titlu: Glosa.
2. Toate-s vechi i toate noug.> T.-s.v. i n.t. (C2) > T.-s.v.s.n.t. (D1).
3-4. (C2-ED1) Tu te 'ntreabi si socoate

Ce e tau si ce e bine;
{In C2. fila punct
virguldj.
6. C.4 ce-i val ca valul trece (C2) > Ce e val ca v.t.; (D1).
7-8. r (C2) Nu rspunde ciad te chiarni

Ci rmli la toste rece
a (C2) De te-alung de te chiami

S /*Mal la toate rece
30 (C2) De te-alungl de te claiam

Tu rmi de-apururi rece
40 (D1) De te 'ndearrual si te chiam (a)
Tu /*Mg la toate rece

(a) De te-alung, de te chiarni
xI2. Cine-o sta s le asculte

S le tina toate
?...
i6 subliniat cm creion negra.

7*
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
ZOO
Nid Incline a ei
Recea cumpAn'a gndirii
Inspre clipa ce se schimbi

Purtnd masca fericirii
Ce din moartea ei se nate
o clipi fine poate
Pentru cine le cunoate
Toate-s vechi i nota toate
20
Tu in lume s te 'nchipul
Joace unul i pe patru
Totui [tu] ghid-vei chipu-i
de plnge, de se ceart
Tu in colt petreci in tine
'ntelegi din a lui ara'
Ce e rlu i ce e bine
25
30
D2.
DI.
si te 'nchipui (pe D1);
26.
19. Inspre poarta* [san : parteal
30. T. In c. petreci cu bine.

I. visul fericirii (C2+171);
21-2+ x (C2) Poartit a veciniciei masci

Si pe clipe se socoate
Nimeni mini o s'o cunoasci (a)
zo. Care fuge l se sc.himbii (D1).
20 (D1) Poste a veciniciei masci

Si pe clipe se socoate;
Cine mini o s'o cunoasa ?
Toate-s vecbi fi nota loa/e.
Toate-s verbi fi noud loas (b)
(a) Cine mini o s'o cunoasci?
(b) subliniat ea crdon negra.
30 (D1) O vede ne promite (e)

Si o clips tine poate
Fericiri nefericite
Toate vechi 9i noui toste
40 (D1) Ce din moartea lui se na9te (d)
(c) 0.v. iti* p.
(d) rnoartea lui;
o clipi tine poate;

Pentru cine 11 cunowe (e)
Toate-s vechi i noul toate
rapar/ate la v. 19
25-28. e (0) Q privegti tu si-ti inchipui

Pe actorul din teatru
Faci chi%r pe drac-u 'n patru
Tottni tu ghici-vei chipu-i
(e)
11 c-unoa9te
Inspre vital fericirii.
2 (D1) CA prive9ti tu
Inchipui
Pe actotii din teatru

Joace unul 91 pe para
Totu9i tu ghici-vei chipu-i
30 (D1) Tu in lume g te 'nchipui

Privitor ca la teattu
Joace unul 9i pe patru
Totugi tu ghici-vei chipu-i
3I-32. 10 (C2) Intelegi Insi 'a lui ara

De-o prive9ti cum se cuvine
20 (D1) Si 'ntelegi din a lor arg

Ce e rdu fi ce e bine (f)
(f) subliniat ca creion negra.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
IOI
Viitorul i trecutul
35
Sunt a fiel doui fete

Are 'n capt Inceputul
40
Cine tie s le 'nvete

Tot ce-a fost or o s. fie
In prezent le-avem pe toate
Doar de-a lor zdrnicie
Te intreabI i socoate
CAd acelorai mijloace
Se supun cite exist,

Ca de mii de ani incoace
Lumea-i vesel i trisa
Alte mti, aceeni pies
Alte guri, acee* gam51;
Amgit att de-adese
Nu spera i nu ai team
45
D2. - 35. Vede 'n capXt inceputul (pe DI);
45. Alte miti, aedeasi [piese]> A. m. aceeasi etc... ;
41. Aceloras (pe D1).
D'.
35-40. e (C2) Cine stie si le 'nvete
2 (D/) Cine stie si le 'nvete

Are 'n capit inceputul
Tot ce-a fost si o si fie
Din prezent el le va scoate,

Tot ce-a fost si o si fie
Din present el le va scoate(g)
Ori ce c,lipi din vede
S'o cuprin[zi]* deplin se poste (b)
rice dipi din vede
Te !aireaba ,ri :mate@
In present le-avern pe toate;

S'o cuprindi 'ntreagi* poste.
Subliniat ea ereionut negra.
3 (1)1) Cine stie si le 'avale

Tot ce-a fost or o si fie

In prezent le-avem pc toste
Dar de-si lor 73d5rnicie(j)
Te !aireaba fi saessia
(j) Ce e dipi in vede [ardes igateil.
41-48. i (C2) a i azi acela scripet
Misci toate cc =isla

In comedia cea trisa
Tot un ris i tot un Opet
Alti actori aceeasi piesi

Variind aceleasi teme
Amgit anit de adese
Nu spera si nu te teme
e (DI Cid acelegli mici mijloace (k)

Mici toate ce exista. (/)
Lumen-i yesal' ori tristi (a)

Ca de mii de ani incoace;(n)
Alte misti, aceea,si piesi, (e)
Ah:e gari, acecasi gami(p)
Amigit atit de adese

Nu spera i nu ai teami(q)
(k)(1) In C2.; (a) L.-Lv. i trisa (C2);

(n)(e) i fa ca.; (p) gami, &ami> pana;
(q) versal sahliaiat ea erafeard.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
102
Nu spera cind vezi mieii

La isbanzi fcndu-i punte;
Te-or intrece ntrii
De ai fi cu stea in frunte
Teatril n'ai, elta-vor iar4i
Intre ei a se intrece;
Nu te prinde lor tovara
Ce e val, ca valul trece
50
55
Cu un cntec de Sima.
Lumea 'ntinde lucii mreje
Ca s schimbe-actori 'n scen
Te momete in vrteje
Tu pe-alkuri te strecoar
Nu bga nid chiar in seam:
Din drarea ta afar
De te 'ndeamn, de te chiam
60

De hulesc s tad din gura
Ce mai vrei cu a tale sfaturi
DacI tii a lor msur
Zicl top ce vor
Treac 'n lume cine-o trece
65
70
Ca s nu 'ndrgeti nimicA
Tu rmli la toate rece

D1.
5o. L. isbnd Ociad punte, (D1);
51-52. a de-ai fi cu stea In frunte

Te-or intrece n'Ataran; (D1)
54. A se 'nvinge* a se 'ntrece (C1)> De-a se 'mpinge, de-a se 'ntrece

53. Teami n'al; cata-vox iarai (D1);
55. N.t.p.
(D1) > Intre dnii s'A' se pl[ecel (DI) > I.d.s.s. frece* (DI) > I.d.s. [se] 'nnece (DI) > I.d.s.s. plece (1)1);
56. Versul subliniat cu creion (D').
lor tovat1; (1)1);
20 (D1) Te momete in virteje (t)
Ca s schimbe-actori 'n scenl
Tu pe-alAturi te strecoark
Nu baga nici claiar de seam,
Din atarea ta afar
19-64- ze (Ca) Te momete in vrteje
Ca sa schimbe actori 'n scena --
Tu prin* ani* [lin]* te strecoara

Nebagat de nime 'n seami
Si din cercul tau afar (r)
Nid raspunde cind te &lama (s)
Nu-ti ei din tine-afarl;
Nu rispunde etc.
De te'ndeamnd
te cbeamd (u)
i te chiam in vArteje; (u) De te-alungd,

de te cbiamd [subliniat Cu creionull
67-68. (1)1) Daca ili a lor misma.

Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
71-72. r (C8)Tu s nu indrageti nimica
20 (Dl) Ca s nu 'ndrageti
Tu re:mili la toate rece (y)
Ci rdmdi la toate rece
(y) T.r. de a pururi rece [subliniat cm creloss],
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
103
Tu rrnii la toate rece

De te 'ndeamn, de te chiam;
Te intreabg i socoate
Ce e ru i ce e bine
75
80
E. Versiunea aceasta figureaza In 2275B, 67(+66 v.)-69, In acelati ms. cu versiunea B. a Luceafdrului, ce
sfrtette cu o pagin mai inainte (f. 66). Legturile cu Luceaftirtd, precum se poate observa, sunt Ins cu mult
mai multe. Anume sentinte din aceast versiune (ce se vor Intlni i in versiunea urrntoare Ft. se afli schitate,
cu ritmul de aici, i In versiunea A. a Luceafdrului, cari, dupi ce au fost completate cu alte sentinte s'au transcris
In marginea (recte coloana a II-a) a doul file (66 v. ti 69) de aici.
Transcriem inaintea versiunii E., aceste sentinte, atrgind in deosebi atentia asupra strofei Numai oamenii
'ndeard Cff pometd la pri Innaltul -- pe care o intilnim incorporad in versiunea urmitoare 172. ti in care
figureaz argumentul cu care Botez socotea s infirme legitura dintre cele dou prti ale versiunii A. a Luceafdrului
(cf. acolo, vol. II, pag. 373-374).

Meya din variante au fost incercate intaiu pe D2. (2282, 103-106), din care ti derivi E. la Inceput.
Alte observatiuni s'au inregistrat in subsolul transcrieril noastre.
In legatur cu aceste sentinte s reamintim: I. ca" cele 3 strofe de sentinte din filele versiunii A. a Luceafdrului au fost gretit incorporate acolo, in editia Mazilu. Ritmul trohaic ti chiar desenul strofei (dispozitia versurilor),
altul dect al strofei Luteafdrultd, ara* cel rnult, o inrudire, o preocupare de epoca' ti 2. c aceeati croare se intalnette ti
In studiul pe cate Gh. Bogdan-Duicl, 1-a inchinat Lumafdrului, cum reiese din rridurile: Dar cu versul din
urml (Taate vecbl 1i noud loa/e), Eminescu ajunsese la un vers ce-1 cunoattem din Glosa, care acum, scriind la
Luceafdrul, Inca' nu era gloss. Deti nu era, poetul serie, alturi, 2-3 strofe din ea, incepind ata:
Dupl moarte zori de zio,
Si e riu ti e ti bine
Dup cum vei socoti-o, etc.
De unde reiese c Glossa a ieit ca o rImurick din trunchiul Luceafdrului, cl este din epoca acestuia >>.
Realitatea nu inglduie hui o atare concluzie. In 1880-1881, cand poetul seria la aceast versiune B. din Luceafdrul, Glossa era cam de multitor gloss. Schema noastri" i versiunile distincte ce tiprim rspund acestor chestiuni
de cronologie. (Versul Toate vecbi fi nata toate e cel putin din 1876, deti sub o form variati figureaz inci din
1874). Ata al departe de a fi o timuricl ietit din trunchiul Luceafdrului, Glossa e mai curand trunchiul. In
fond, ne afn In fata unor altoiuri reciproce intre dou varietti cu fizionomia lor distinct.
131.
(Ca-f-Di)
73. Tu tmi de apururi rece (C2-FD1) T.r. la toate rece (Di);
74. De te-alung, de te chiatra
De te 'ndeamn, de te chiam (D').
a (DI) Ce e val ca valul trece

Nu spera ti nu ai teaml
75-80. e (C2) Nu spera si nu ai team

Ce e val ca valul trece (x)
Tu te 'ntreabi i socoate
Ce e n'u ti ce e bine
Ce e riu si ce [e] bine

Toate-s vechi i noul toate
Vreme trece, vreme vine.
(x) C ce-i val etc. Versurile 77-78 fi 79-80 la
Te Intreaka i socoate
Vreme trece, vreme vine (y)
(y) subliniat cu creknul,
Inceput trnul in locul altuia ; intenfie anula/e!.
www.dacoromanica.ro
M. EM1NESCU
104
2277, I2f V.
Tot ce-a fost or o s. fie
De apururi fata este
Stingerea pe vecinicie
E pirere i poveste
Treacl stelele de sar
Ca o frunzele pe vnturi
paminturile piar
s'or naste iar pmnturi
Numai omul se atim

De sperantil i prere
Ca si c'nd ar fi o brn
Visul rece care piere.
10
227 f B, 66v.
aci natura e o Doamn

Care n'are timp i goluri
Stoluri sboari de cu toamn
Dar se 'ntorc la anul stoluri
In zadar i son i si stele

S'ar prea ci-s trecItoare
Invlisuri toate cele
Sunt fiintei ce nu moare
Lumi* unneazi cu grbire

A lor sferice ocoluri
to
Pe and zeii 'n nedintire

Nu au timp o nu au goluri
C)
2277B, 69
Msuri razele cu cotul
Msuri dipele at luna
Ins unul este totul
Precum toate sunt in una
In slmnta*
Sunt pduri intregi o neatnuri
Pe-orice frunzi-i zugrvit.
Un intreg copac cu ramuri
b) _ 9. Stele sbo[r].> S. sboarl cu grbire.

9-1z. Toate lumile*-si urmeaz
A ion sferice ocoluri
lar natura strueste
FAr timp i fr goluri
C) 1. do
Msurile (sic) ;
5. In cetatea* prizriti;
www.dacoromanica.ro
6. Sunt plduri, cetti l neamuri;
GLQSSA
105
Nurnai timp de-i da si creascii

Numai spatiu si se 'ntindi
E-o pidure bitrineasci
[Inteun] singur fir de ghindi
lo
Nurnai oamenii se 'ndeasi
Cer pomeni la pa innaltul-Parci lui de sus 'i pasi

De-o fi unul de-o fi altul
15
E.
227f 3, 6.7 (4- 66 v.)-69
.1". 2282, 103-106, passim

Dup. noapte zori de zio
e ru i. e si bine
Dupl cum vei socod-o
Ce mai speri 1 ce ai team.'
De la cei meniti a trece ?
De te 'ndeamn, de te chiam.
Tu rmi la toate rece
Multe sboar dinainte
In auz ne sun multe

Cine tine toate minte
10
ar sta s, le asculte ?
Tu de-o parte te asaz

Cntnd senin in tine
Creaz'ori cine o vrea s. creazI
15
4").
9. Numai timp
si cm-asa;
x3. N. omul*, N. oamenii etc.
E.
xx. S'o pidure bitaneasci;
N.B. Ce nu este indicat altminteri, afiarline versiunii dela etclj (E).
r Trece vreme, vrerne vine (a)

Toate vechi i noui toate (b)
Este riu si este bine (c)
Dupi cum le vei socoate (d)
Nu spera i nu ai teatni
Valul vine, valul trece (e)
De te 'ndeamni, de te chiam
Tu ritual la toate rece
(a) ,S7 'n D2;
(c) 5i e M'u si este bine
(b) id.;
PI)> i e tau si e si bine (E) > Este riu si este bine (Ds);
(t) i 'n D2.
(d) D.c. o vei socoate (D2+E)
tine;
ra. E 'ntr'un singur fir de gbindi;
9. M. trec pe dinainte;
Ir. Cine-ar tine t.m.(D2+E);
x6. Trece vreme, vreme vine.
e Vretne trece, vreme vine

Dupi nopti iar zori de ajo
Si e riu si e si bine
Dupi cum vei socod-o
Ce mai speri i ce ai teami
De ori ce-i menit a trece?
De te-alungi de te chiaml
Tu t'al' n'al la toate rece
14. Regisindu-te pe tine > Ciutind seninu 'n
www.dacoromanica.ro
106
M. EMINESCU
Inzadar soarele pare

A se strange 'n zarea spumei
ad acuma iar rasare

Pe o alta fat'a lumii
20
Si de dincolo de mare
Alta parte *..am auzi-o
C'ateapta cu nerabdare
Dupa noapte zori de zio.

Numai omul se anina
De sperant i parere
Numai dnsul pune
Unui vis carele piere
Ba e risul, ba e plansul
Pentru ce nu se cuvine
Astfel numai pentru dansul
Este rau i este bine
25
30
ad natura este-o Doamna

Fara timpi i fara goluri
Stoluri sboara de cu toamn
De se 'ntorc la anul stoluri
Pentru dansa n'o O. fie
Regasire* ori adio
35
Moartea doar i park' tie

Dup cum vei socoti-o
40
17-24. e Piarl stele de cu seari

Ca si frunzele pe vinturi
pimn' turile piad
Si s'ar naste iar pimanturi ( f )

Toate mor spre a [se] naste(g)
Si se nasc spre a goni-o
Tinta ce nu pot cunoaste
Dupl noapte zori de zio (b)
(f) Ca s'ar naste iar pmAnturi> Ar veni
din nou pminturi.
(g)(b) Toate mor spre a [se] naste
Si se nasc spre [a] stabate
Cercul ce nu'l pot cunoaste
Toate vechi i noul toate
29-32. e El se bate pentr'un nume*
A lui
20 El nu stie cuma
Este geana s 'nsenine (i)

S'astfel numai pentru dAnsul
Este au si este bine
(i) E* ca* ocbii s 'nsenine> Este o.

s 'nsenine.
20 Inzadar soarele pare

A apune 'n noaptea spumei
Cci acuma el asare
Inteo ala parte-a lumii

Acum dincolo de mare
Alta lume va treni-o
Ce-astepta co nera'bdare
Dupl noapte zori de zio
33-4o. Cci a lumii noastre Doamni

N'are moarte, n'are goluri(j)
Stoluri sboaa de cu toamna
Si se 'ntorc la anul stoluri
Tot ce-a fost or o s fie (k)
In prezent vom regsi-o
Iaa moartea parl-ti tie
Dup.5: cum vei socoti-o (I)
(j) N'are pierden, n'are goluri;
(k)(1) Tot ce-a fost or o si fie
Sunt aicea azi cu toate

A lor treceri para. tie
Dupi cum le vei socoate
www.dacoromanica.ro
GLOSSA
107
Cu aceleasi mici mijloace

Umb1a. lumea ce exist
Si de mii de ami incoace
E si vesela i trist
Aii actori, acel[e]asi piese
Fie fars, [fiel drama
Le-am vazut adt de-adese
Ce mai speri o ce ai teama
45
Nu spera: in veci
La mariri or face punte
Te-ar intrece natraii
Chiar nscut cu stea in frunte
Teama n'ai, viata 'ntreag.
Unul pe-altul o O. frece
Ci nimic nu te atraga
De la ce-i men.it a trece
50
55
Ca sa faca* schimb de scen

Lumea 'ntinde a ei plas.
Cu cntare de Sirena
Te indeamna mangaioasa
Pe alturi te strecoara
Nu baga niei chiar de seam.
Din cararea ta afara
De te 'ndeamn., de te chiama
60
42-42. e
z Cu aceleasi mici mijloace

Umbl toate ce exist
j acelorasi tnijloace
Se supune ce exist
44. Ea e vesell i trist;

45-48. Alti actori aceeasi pies
Alte gur, aceeasi drang
AmIgit att de-adese
Nu spera si nu ai tearn
5o. La urcus* si-or face punte;
20 Dar n'ai teaml, se vor vinde
53-54. re Dar n'ai teamk cici in ur
Intre ei s'or s se frece
Intre ei or si se frece
z Tearn n'ai, viata 'ntreagl
53-56. t Team n'ai, in veci vor tinde
Ei in lupt'o vor petrece
In de ei s se innece
Dar nitnic nu te atragl
Dar tovarls nu te prinde
Din tot ce-i menit a trece (m)
(ni) Dar * la cei meniti a trece;
Urmnd modelul anterior D2 strofa /7-64 !nepe dintru in/di:
Cu un cintec de Siren
Lumea 'n lucia ei plasi
&irate imediat fi pirdrite.
z Ca s schimbe [-actori 'n scen1)

Lumea 'n lucia ei piar
57-58. e Pent= noi actori de scen

Lumea 'n lucia ei plas
59-6o. Cu un cntec de Sireni

Te momeste mnglioas
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
io8
65

De hulesc s taci din guri
Nici gindi si schimbi cu sfaturi
Cite cresc dupi naturi
Zicl lumea ori ce-o zice
Treaci 'n sgomot cine-o trece
Nu te-aprinde de nimia
Ci rmii senin si rece
70
Tu rimii la toate rece

De te 'ndeamn, de te chiarni
75i de ce-i menit

a trece
Nu spera si nu ai team
Dup cum le vei socoate

Este riu si este bine
Toate vechi i noui toate
Trece vreme, vrerne vine
so
P. P. Versiunea aceasta, de a doua (Fe.), se afia" in ms.-ul 2261,214-216, in caietul oblong, confectionat
de poet, care cuprinde L,egenda Luceafdrula i a cirui descriere am fcut-o Cu acel prilej. Este deci o versiune
i o transcriere posterioarl datei de io Aprilie 188; ciad sfnise transcrierea Legemid, cu aproximatie toamna
lui 1882, inceputul lui 1883, i ulterioari aproape cu doi ani aceleia (D2), pe care o cl editia Maiorescu.
Interesand prin infiltratiile motivelor Laceafdrului, despre cari am amintit i la versiunea (E) anterioari, F2
a fost incercaa intiu in ms.-ul 2282,106-108, care i are toate caracterele une ciorne, pe care, dupi folosire,
a barat-o. Am trecut aceasti ciorn5, in subsol i am denumit-o F2, cura i este in realitate. Chiar cand sunt minime
filri a mai vorbi de cele maxime variantele din subsol iqi au importanta lor.
F2. 2261,214-216
2282,2'06-108
GLOSS.A.
Ori si cum ai potrivi-o
Dup ru asteapti bine
Dupi noapte zori de zio

Precum toate sunt de-o seatn
Totul stsi totul trece;
senin si. rece

B..__
67-68. Nici gindi s stingi cu sfaturi

Cate-s rele din naturi
71-72. Neavind de-aci
Tu rimii la toate rece
75. Ce e val ca valul trece.
N.B. r Se observa' cd strofa recapitulativd n'a Incorporal 'cate schimbdrile, operate, In versul final al strofelor, d.p:
76 (= 48), 77 (=-- 40), 79 (-= 24), 80
1.6)
20 Pe fila 67, In fosal paginei sunt :chilate trei versuri, In forma ce se va intellni in tipa' urtneitor
(2):
V.73 (= 72), 73 (
F2.
Ori i cum vei socoti-o

Dupi ra-u rasare bine
Dupi noapte zofi de zio
2. Ori i cum vei socoti-o;
3. D.r. rIsare bine;
www.dacoromanica.ro
15. Sune apele din unde.
GLOSSA
109
Multe trec pe dinainte

In auz ne sun multe;
Cine-ar tine toate minte
i ar sta sI le asculte
Tu de-oparte te ascunde
Regsindu-te pe tine
Tremur apele din unde
10
15
Toate umbl cu grbire

Pe-a lor valuri i. ocoluri
Adevru 'n neclintire
N'are timp i n'are goluri
Ded cu sunete de limb
Lumea nu o vei urni-o
Ale ei ea nu le schimbI
Ori i cum ai potrivi-o
20
Omul plnge i se 'ndeas

Ceretor la prea-innaltul
Parc cerului pas.
25
De e unul, de e altul
Timpul care bate 'n stele
Bate pulsul i. in tine:
Iti d' bune, i d rele

Dup ru ateapt bine
F2.
x7. T. meargi cu unite;
18. A lor sfere gi ocoluri;
24.
Ori gi
CUM
vei socoti-o.
25-32. Omul plinge gi se 'ndeasi

Milogind la prea-innaltul
Parci lui in Ceriu pasi

De-o fi unul, de-o fi altul
Timpul care poarti stele
Bate pulsul i in tine:
di bine* Ili di =le
Dupi tiu aleare bine
F1.
Titlul lipsefle ; e o versiune tipic brouillonari.
x-8. Io Vreme trece, vreme vine,

Si din riu risare bine
Dupi cum vei socoti-o
Nu spera, dar nici al teami (a)
20
Vreme trece vreme vine

Ori gi cuna vei socoti-o
Dupl riu risare bine

De acei meniti a trece (b)
Si la dingii de te chiami
Tu rimii Benin ii rece
(a) N.s. i nu ai t.; (b) De ce e menit a trece.
Precum toate sunt de-o seami (c)

Astfel totul sti gi trece
Nu spera i1 nu ai teami (d)
Ci rmi senin i rece (e)
(e) Precum toate sunt ca una*; (d) Nu te prinde
de niciuna; (e) de fapt Ci r.s. si trece (sic).
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCLI
110
InzAdar un soare pare

A peri In noaptea spumii
Tot atuncea el rasare
35
Pe o alt fat'a lumii

de dincolo de mare
O multime-arn auzi-o
Milogind ca nerbdare
Dup noapte zori de zio
90
F2. - 35. T.a. si asare.
Fl.
9-16. Multe trec pe dinainte

In auz ne suni multe
Cine tine toate minte
Si ar sta si le asculte?
Tu de-oparte te ascunde(f)
Regisindu-te pe tine(g)
Vie mii de mii de unde ---(b)

Tu deoparte te nazi> T. In umbri te ascunde;
autnd senin in tine Regiseste-te pe tine;
(b) Sune tnii de mii de unde
17-20. Lumi urmeazi cu grbire

A lor sferice ocoluri
Dar lumina* 'n neclintire (i)
N'are timp si n'are goluri
lumina* sau>Dar[] lurnea* 'n n.?
21-24. e Nu se schirnbl cu ideea
2 Cu idei i glas de limbi

Tu din loc nu vei umi-o
Tu te schimbi, ea nu se schimbi
Ori si cum vei socoti-o
Cu vointa nu-i urni-o

Ea rimlne tot aceea
OH 9i cum vei socoti-o
25-32. Nun3ai omul se indeas

Milogind la prea-Innaltul
Parca lui de sus fi pasi
De-o fi unul de-o fi altul
Titnpul care poarti stele(j)
El pulseazi si in tine
Iti di bunuri, ?ti di rele (k)
Dupi riu 2-Asare bine
Legile ce poarti stele; (k) Ii d viata, iti di tele.
33-4o. Inzadar un soaxe pare

A se stinge 'n zarca spumii
Cci acuma chiar rsare
Pe o alta.' fati-a lurnii
Si de dincolo de mate
Noi o lume-am auzi-o (I)
Asteptnd cu nerbdare
Dupa noapte zori de zio.
(/) Lumea toat-am auzi-o.
www.dacoromanica.ro
caOSA
ti t
In viati te socoate
Ale lumii cite patru
Prti ca una sunt cu toate
Sunt actorii ce se cearti
Din bltrini pe-aceeasi drami
E aceeni veche art
Precum toate sunt de-o seam.
45
Inzidar i timpi i stele

Ne-ar pirea lunecitoare
Sunt ca frunze mate cele
Din copacul ce nu moare
Peste-un an revin in stoluri
Pasen i ce se 'ntind si plece
Intre-a vietii doui poluri
Totul sti i totul trece
50
55
F2.
F.
43-44. Ale lumii pirti tuspatru

Tot ca una sunt cu toate
41-44. i Privitor ca la teatru
20 Privitor ca la teatru
Tu in viat te socoate
Tu in lume te socoate
Din a lumei pArti tuspatru
Tot un fel
Ale lumii pArti tuspatru (m)

(m)
Tot ca una sunt cu toate

i 'n a lumii p. tuspatru;
45-45. Alti actori cari se ceartA

Alte limbi aceeasi drama'
CAci in toti i-aceeasi artA
Precum toate sunt de-o seamA
49-56. i In zadar i soni
si stele
Ne-ar pArea cAts] trecAtoare
Frunze sunt cu toate cele

A fikitei ce nu moare
Peste-un an se 'ntorc in stoluri (n)
Paseri ce se 'ntind s plece
Intre[-a] vietii dou poluri
Totul st i totul trece (o)
(n)(0) e o osie
z Inzadar si soni si stele

Ne-ar parca lunectoare
Sunt ca frunze toate cele
Pe-un copac care nu moare
Peste-un an revin in stoluri

Pasen i ce se 'ntind sA. plece
Intre-a vieii doui poluri

Totul st i totul trece
Imprejurul unei osii

Se invrt a lumei poluri
3 Ca o osie se 'nseamni
Intre-a lumii dou poluri
Stoluri sboar de cu toamn
$i se 'ntorc la anul stoluri
4 Peste-un an se 'ntorc in stoluri
Stoluri cari stau si plece
'ntre-a lumii dou poluri
Totul stA i totul trece
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
112
Nu spera, cci pentru tine

Este grea a vietii punte
Te-at intrece ori i cine
Chiar s fti cu stea in frunte
Numai muzica din sfere
Isvorind de sus, te chiaml...
In plcate i 'n prere
Nu spera i nu ai teatca
60

De hulesc s tad din gur
Nu inclrepti cu-a tale sfaturi
Cele strimbe din natur
Creaz toti ce vor s creazA
Treac falnic cine-o trece
Tu te 'ndreapt dup'o raz'
rmi senin i rece.
65
70
rmi senin i rece

Totul st i totul trece
Precum toate sunt de-o seaml
Dup noapte zori de zio
Dupl ru ateapfl bine
Ori i cum al potrivi-o:
76
80
F2
67-68. Nu cerca sa schimbi cu sfaturi

Cate-s strimbe din natura
7x. Lumea proprie-ti durena
Dupl.' ru rasare bine
Ori i cum vei socoti-o:
57-64. Nu spera... aci pentru tine (p)

Este gre[a] a vietii punte (q)
Te-ar intrece ori i cine
Cbiar s fii c'o stea in frunte
Numai muzica din sfere
(p)(0
Isvorind in cer te chiam...

Ci 'ntr'o lume de prere
Nu spera... Un om ca tine
Trece greu a vietii punte
65-72. Dupd ce, urmeind modelului anterior (E.), copiazd Wale 2 versuri ale strofei corespmzelloare, antepenultima:
Ca sa faci schimb de sceni

Lumea
le pekdrefte. Strofa 61-72 e arum aproape identicd eu strofa dela eta), Cu diferente k alteva versuri:
69. Zic ei ce vor s 2ica) Crear toti
68. Cate-5 =le din natura;
67. Nu cerca s schimbi Cll sfaturi;
71. Lumea ta tu o dureaza)Lumea
ce vor sa crear;
70. Tread 'n fata cine-o trece T. falnic cine-o trece;
proprie-ti dureaza.
Strofa 73-78 identicd cu aceea dela etaj, minus : 78. Dupa ru rasare bine;
www.dacoromanica.ro
79. Ori[i] cum vei socoti-o.
ODA
II3
ODA
(IN METRU ANTIC)
Editia I-a Maiorescu, Decemvrie 1883
Studiile, din ce in ce mai metodice, inchinate lui Eminescu i cLasicismului greco-latn, au adus in primul plan
al discutiilor si Oda In metru antic, nu numai una din cele mai ?rake realizki ale lirismului erninescian dar si
exemplul cel mai tipic al acestei inruriri, tisfrnti in chiar tiparul poemului. Daca" Tito Maiorescu intuise, 'Mel dela
intaiele versuri ale poetului, o adkicl dragoste pentru clasicism i daci Anghel Demetriescu in schimb se indoia
de temeinica pregitire clasicisti a lui Eminescu, cercettorii de dupi aceea au cutat, pe misuri ce se ptrundea
mai adnc in cunoasterea manuscriselor poetului, si aduci preciziuni tot mai numeroase 1), a caror incheiere ar putea
fi surprinsi in rndurile, cu cari helenistul Cezar Papacostea caracteriza natura elementelor clasice in poezia lui
Eminescu: Alese (comparatiile, aluziile, sugestiile mitologice) cu mestrie, scria C. P., dei in aparenta" cu o mni
neglijenti, aceste imponderabile mitice nu-s la dnsul, ca la al poeti latini, seci alexandrinisme, nu sunt sonoritti flatos vocis gsite trudnic de o eruditie obligati s inlocuiasci prin ele spontaneitatea inspiraiei, ci
valori estetice actualizate, valori integrate in imperiul unitii artistice a operii sale. Dovada nu e grea i o vom
face, revenind un moment la Oda in metru safic 2).
Observatiuni juste, chiar daca' cele ce se spun despre Oda In metru antic sunt susceptibile de rectifica' i, ce n'au
intaziat de altminteri si se produci. Pent= Cezar Papacostea modelul Odei lui Eminescu este celebra odi a poetei
Psappha (Sappho), adresati Afroditei, si care a cunoscut o bogat carierl in literatura noastr, incii din 5837, dela
intka tilrnicire a lui Heliade Ridulescu 5). Cilt de putin intemeiat era aceasti ipotez a artat cu pitrundere,
d-1 Nicolae Sulic In cel de al doilea studiu Eminescu si clasicismul latina. Din analiza d-sale, excelent atilt in de-
tain ck i in sagace criticl de text, ne oprim la doui amnunte, ce intereseazi in deosebi, cu at:it mai mult cu
cAt la epoca aceea, nu le putea da deck un rspuns partial. Oprindu-se la versul: Pururi tclndr Infelfurat In manta-mi, Cezar Papacostea se intreba: o Ce este aceasti mantie in care poetul se infsura fericit pan'a nu invita si
moarl ? i rispundea: In deosebi filosofii stoici i cinici adoptaserl haina de exercitiu a Spartanilor sobrul
tribon ( haini roasi), prin care voiau sal-0 exprime dispretul pentru viata organici i indifaenta fati de lurnea
extern'. Se 'mbricau, ca s zicem asa,
haina nepsirii, ei, caxi puneau fericirea nu in bunurile materiel, etc., etc.
Ceca ce, de sigur, era departe de adevr, sensul versului fiind cu totul altul, lar atitudinea tnmlui
surat in mantie, una, mai curand, romantici. Tot att de ptrunzator e d-1 N. S. si and din confruntaxea celor doui
versiuni ale Odei (aceea posturni, tiparit intaiu de Nerva Hodos i apoi de Chendi i aceea definitiva' a editiei Maiorescu) ajunge s distingi doui atitudini sit doui etape ale creatiei: e Cele dou poesii reflecta' dou stri sufletesti
ca totul deosebite si astfel dateazi, din doui epoci diverse ale vietii poetului 4) lar mai departe: o Prima varianti
(postuma-Chendi) dateazi din epoca, dud poetul pe deplui stipn pe sine si pe destinele sale, stitea fuel sub
influenta covarsitoare a seninului i optimistului Horatiu, lar a doua varianti reprezint o &el de mai trziu din viata
si din activitatea literati a lui Eminescu, cand acestea ajung sub influenta poetilor elegiaci Catullus si Propertius,
precum dovedesc i comparatiile imprumutate din mitologie (Nessus, Hercul si Phoenix) prat:nil celor doi poeti
elegiaci i poetilor greci alexandrini, cari le-au servit ca model 5). i recapitulnd: Prin urmare oda 'n metru
antic a lui Eminescu, in forma sa definitiv, din care din varianta anterioarl n'a mai timas deck o singura imagine
(mantaua, in care este infisurat poetul), este o inspirgie datoriti lui Catullus 6).
2) Nicolae Surma', Clasicismul greco-roman ,ri literatura noastrd (In special Eminescu) in Anuarul Liceultd de bdieli
Alexandru Papiu Ilarian din TeIrgu-Mure,r, 1919-1929, Tg.-Mures, 5930, pag. 47-555 qi Emineseu fi clasicismul
latin, In Anuarul etc., 1930-1931, Tg.-Mures, 1932, pag. 31 sqq. D. Muraasu, Eminescu ji clasicismul grecostefan Bezdechi, Eminescu ,ri Nonnos din Panopolis in Gdnd romelnesc V,
/o/in, extras din Fdt-Frumos, Suceava) 1932.
8-10 Aug.-Oct. i937 (cf. i Nichifor Crainic, Imprumutursle lid Eminescu in Gclndirea, XVI, Jo Dec. 2937)
I. M. Marmescu, Eminescu fi clasicssmul in Insemndri ie,rene, IV, Io, i Oct. 1939
N. I. Herescu, Cade clasice
(cap. Non omnis manar. Soarta lui Horatiu in literatura romineascl), [1941]. pag. 125 sqq.
Milliarium, II, [1941], (cap. Eminescu i clasicismul ), pag. 127 sqq.
N. I. Herescu,
2) Cezar Papacostea, Filarofia antscd In opera lui Bonne:cm, 1930, pag. 22.
)I. Heliade Radulescu, Opere, I, ed. D. Popovici, 497. sqq.

Nicolae Sulic, Eminescu ,ri claricismul etc., pag. 32.
Nicolae Sulici, op. cit., pag. 33.
) Id. ibid., pag. 46. lar la pag. 45: o Isvorul de inspiratie trebue cautat in celebra elegie a lui Catullus:
O dit si vestrum est misereri... (Cu ultimul vers:) O dii, reddite mi hoc pro pietate mea I .
8
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
114
In ce masurl se cuvin retusate multe din constatarile de mai sus, cate e origina mantiei 1), care a preocupat
pe Cezar Papacostea 0 cum, desi reprezentnd doui stadii ale creatiei, cele doua poezii pot fi foarte bine trecute
In lotul influentei lui Horatiu, se va vedea din cele de mai jos. S spunem ins. inainte de a trece la precizirile
noastre c poezia postum, tiprit de Chendi (si mai inainte de Hodos), nu exist in forma aceasta i c dupl
obisnuinta editorilor de atunci este o pies potrivit, aranjat, trucata. Niciodat, cunoa.sterea integral a manuscriselor si a metodelor de atelier ale poetului nu se vdeste mai util, ca in astfel de cazuri. Intaia versiune a Odei
este, precum se poate vedes, o Inchinare pentru Napoleon 2), apartine epocei berlineze i transpune in planul odei
acimiratia pe care tan'rul poet o inchinase, Inc din timpul stagiului sau vienez, eroului su, in poemul Panorama deserticiunilor, din cate citea la Junimea, in toatnna anului 1872. Iat ultima, din cele 6 strofe inchinate
aceluia, In care a trit, cu expresia poetului, a veacului gandire:
Exilat In stance sure si 'n titanica-i gindire

Ca Prometen ce-a adus lumii a luminii fericire
De pe-o piatr el priveste lingusirea mar" ii-adnci
Acolo gonit de soarte si de gnduri el adoarme,

Cu durere-adand marea vrea plmantul si-I ristoarne
izbia mugind de doliu In naonnintul lui pe stand.
O urmrire atentl a versiunilor A2 reprezintl un interesant exercitiu de destrmare; cf. cevamai jos,
arat oricui, cum pornind deis persoana a II-a, a invocrii lui Napoleon (A1), oda imbrac forma unui monolog
(B), pentru ca abia in versiunea
si primeascl acele retuse si acele infiltratii care vor neutraliza, anonimizandu-le,
atributele napoleoniene. C2 i D duc mai departe procesul acesta de subiectivizare i concentrare. Dela 13 strofe
(C1), oda scade la t z (C2) si apoi la 8 (D), ca s ajungl la 7 (E) i in cele din unn la y strofe (F). E un proces
de distilare, att de atent, ci Inssi esenta poemului se aill In cele din unna schimbatl. Cetitl Insl in perspectiva poemului de inceput, (A1), inchinat lui Napoleon, si a fazelor lui succesive, Oda conserv' mai rnult de un fir
din rdicinile ei originare 4).
Stabilind aceasta genez, se intelege ci nu nesocotim tot ceca ce clasicismul a sugerat i altoit pe aceasta prima
tulpin. Dovad evolutia deis o versiune la alta, dovadl rnultimea exercitiilor metrice, horatiene, pe cari le-am reprodus ca ilustrare a acestui travalm. Mai mult chiar: departe de a pgubi, avem impresia ca.' Oda In metru antic castiga
de pe urma cunoasterii exacte a gerrnenilor i imprejurrilor care i-au favorizat gestatia. Pad si mai spunem
c, In chipul acesta, se mai tempereaz oarecum si zelul comparatistilor, ispititi de excese.
CI Oda In metru antic este o elegie de dragoste, ca atat mai intimi ca cat se travesteste mai mult, iat ce
este neindolos. Dar este ea, oare, o pur elegie veronian sau poate fi privit ca unul din acele ecouri ale afectiunilor de Bucuresti ale lui Eminescu, asa cura se apune despre At& de fragedd, Pe ngel plopii Prd so;, etc. Cronologia dedus din situatia manuscriselor, ca i aceea, cat avem, In acte autentice, nu autorizi incl si decidem
ca hotarir e. Un nume care 10 face drum, la vremea aceasta, dup al Veronical, si al Mitei Kremnitz, este acela
al Cleopatrei Poenaru-Lecca. Paginile brouillonare care preced Intiia versiune de Bucuresti (B) si care se tipresc,
mai jos, dimpreun cu ea, au cateva stihuri ce intriga':
Lun, dulce-si fost In acea plcut
Sfant noapte cand Cleopatra trist
In alt loe:
Tu esti muza mea asteptat' atat[a]
Tu esti visul meu ridicat din noaptea
Neagr a 'nserrii*.
2) Vezi mai departe, versiunea A1, versul 38.

2) Cf. mai departe, versiunea B. si nota respectivi, in legatur cu anume presupuneri ale lui Anghel
Demetriescu.
2) Comentnd textul odei pentru Napoleon, pe care o publicatn In Rey. Fund. Regale, VI, 7, Iulie 1939,
N. Iorga seria: Straluciti oda inchmati primului Napoleon, in care bucat e, Vadit, influenta operei sitnilare
a lui Manzoni.... Se vede icoana infasurrii in mantie pe cate poetul o va folosi pentru inssi infatisarea
sa... lar ochii imobili sant de la Heine, cu vederea Cesarului intrand la Diisseldorf mit seinen umbezveglichen
CaIraraugen. (Eminescu ve,rmc non cu toate fmprumutursle in Cuget Clar, IV, 7, 24 August 1939).
4) Cf. in legtur cu sentimentele constante ale lui Eminescu pentru Napoleoruzi
si cele ce serie in
ernotionantele rnduri la moartea printului Louis Napoleon IV, ucis in Tara Zublor (Africa de sud), in Iunie
1879 (Timpul, IV, 532, Sambt 16 Link 1879). Detabi i in articolul nostril Dela Napoleon la oda in tnetru
antic din Kalende, II, 6-7, Iunie-August 1943, reprod. In Jurnal de lector. Completat cu Emtnesciana (sub tip ar).
www.dacoromanica.ro
ODA
TI,
Cteva pagini rnai Inainte, In acelasi ms. (2277,17-22), cu o grafie in.ruditil, se afl ciorna unei scrisori, ce,
pentru cazul a va fi fost trimis, n'ar fi exclus s ias odat i odat la iveal: Inflcitrat declaratie de iubire 1),
s'ar prea putea, coroborat cu fragmentul amintit la capitolul Scrirorii a V-a, (vol. II, pag. 366), s reprezinte
vestigiile unei afectiuni reale. In ce msur se pot lega aceste indicii Intre dnsele si in ce rnsuri li au ele
vreun rost In cristalizares Odei In metru antic, rmne de domeniul viitorului (cf. pe tema aceasta si a cronologiei,
capitolul Pe leingd plopii fan! sol...). Desi nu e mai putin probabil ca In recipientul Odei s se fi topic ierburile
de leac a mai multor afectiuni, in frunte cu cea mai tiranick aceea dela Iasi. S"'i tot acestui amp (al aftcliunii
veroniane, adicd) fi revine, oricare ar fi data pub/icor!, fi oda In care poetul se InfiAreazd cbinuit In tunica lui Nessus
seria N. Iorga in cunoscuta comunicare academia si nu e de fel exclus s'i aibi dreptate.
In momentul cfind oda napoleonian evolua ctre elegia att de personal a inimil lui, Eminescu a acut apel
si la imagina pasrii Phoenix, pe care o aflm in clteva ciorne, vecine i contemporane cu imagina pesdrusului
din poezia De die ori jubilo.
Ms. Oda In metru antic se afl inteo serie de mss.-e, esalonate intre cca. 1873-1874 ai cca. 1881-1882, asa
cum se pot urmri in schema de mai jos. Reproducerea los impune unele lmuriri de ordin general, pe angl cele
ce s'au spus In introduce= sau vor insoti, dupl necesititi, fiecare versiune In parte.
Se precizeaz anume, pentru cel ce ar voi s." verifice, ca" dei timpul ce desparte versiunile dela B. inainte e cat
se poste de redus, aplicaiile i prefacerile succesive ingdue s se disting un numr de tipuri sau versiuni, ce sunt
mai mult de cat simple cpii. De aceea, cercettorul care ar voi s reconstitue 1i s verifice, s fie atent la procesul
de disjungere si disociatie, pe care I-am adoptat in uxmrirea aplicatiilor.
Fat cu numeroasele exercitii metrice, care san insotesc unele versiuni, sau se afla risipite, In alte manuscrise,
dar pot fi legate de timpul uneia sau alteia din versiuni, se impunea una din cele dou cal de urmat: sau s le
fi grupat pe toate la un loe, sau s'l le fi lsat s Insoteasa fiecare versiune in parte. Am preferat cales din urm.
Se atrage atentia, odat pentru totdeauna, c unele din versurile sau strofele ce se intretes cu schemele metrice, pot
si trebue s. fie socotite drept variante inluntrul versiunilor respective. Din cnd In cand am setnnalat aceasta.
N'am socotit ins de cuviint s adunlm la acest capitol toate urmele de initiere clasicista ale lui Erninescu,
niel toste schemele de metricl antici, ce se intlnesc in manuscrise. Ele se rezerv sectiunii traducerilor, la titnpul
locul
Am clutat, In schimb, s'A comasslin toate ecourile, stihuri i strofe, pe tema Pboenixului, cu att mai mult
cu cat, asa cum s'a spus, ele se insinuiazg si se altoiesc, la un moment dat, pe tema anterioad a del.
Al. 2262,154-155 (Oda p. Napoleon) ii strofe

A.5. 2306,15-16 (Oda p. Napoleon)
ces 1873-1874 (Berlin)

ces 1875-1876 (lasi)
B. 2277,24-26 (-Earpegii tnetrice) is strofe

t
2277,30$2 (13 strofe)
2277,30-32 (12 strofe)
II. 2277,44-45 (8 strofe)
2260,270-271 (7 strofe)
2282,91-92 (5 strofe)
cca 1879
.
.....
CCa 1879
ces 1880
ces 1880
ces 1881-1882
C ol at er al e (Phnix etc.)
1159, 352-354
2260, 59-62
22761, 128-129
2306, 98.
2282, 37
2306, 70
2260, 6o
2260, 62
lata cateva randuri din acest febril document stendhahan, al clrui scris nu e totdeauna lesne de descifrar:
Esti tu cuminte Cleopatra ? ca.* maltratezi pe-un om care te iubeste cu toste puterile sufletului sau, cu minte*,
sarman* viata, pentru a te... lepada la cine stie ce eral de mahala... Nu spune ca mai sunt alte femei in lume...
...Pentru amoral mea nu exista de cat o singuri femee... a aceea esti tu.
iubi, ai avea mila" de mine... ca'ci mila are numele amorului, are
Ei bine dad+. nu
Tu esti
manifestarile lui... Ai un nume ciudat i frumos Cleopatra, care imi aduce aminte de-o veche istorie... Semiramis, regina Egiptului, Anna de Fruits._ Cate-si trele aveau in fie ce noapte alt amant, care a doua zi era
si-ti promit pe mormantul mamei
omorit... Ei bine fii a mea.., nu o noapte 'ntreaga ci o oral, o singura
mele ca de la tine plec acasal si vei pritni o scrisoare din partea unui om ce nu ar mai fi si care va zice cA moare
pentru c'ai fost crud cu el.. , D.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
i6
A.1As. India versiune

este, cum s'a vizut din introducere, o Odd pentru Napoleon i figureazi in ms.-ul
2262,154-155. E scrisi pe file si cu grafia goticl a stagiului berlinez, ce se indlnesc d.p. in fragmente din Cdlin
Nebunul, Cum anions odinioarel (Scrisoarea IV-a), etc.
figureazi In ms. 2306,16 in regIstrul de format comercial si cu grafia perioadei revizorale, Iai, cca
1875-1876. Interesand, ca stadiu de ttanzitie cltre adevrata Odd in metric antic, versiunea aceasta ilustread procesul de destrmare, la care poetul supune uneori poeziile, in devenire. Am pOstrat in transcrierea noastil toate
caracterele originalului: notatii, metrice i prozodice, de tot felul si am reprodus si pagina anterioar, 15, pe care
figuread scheme metrice, din acelasi timp. Confruntad cu
versiunea aceasta, A2, este nu numai incomplet,
dar si inferioad dovadi c slujeste ca piesi de disectie si experimente.
Ai. 2262,1 f 4I f
[ODA PENTRU NAPOLEON]
Cerul bolnav d'astrele lui rank f,
Semne numai mari ale vremei gloriei.
Leagan tu avut-ai standle maxi 'n
Corsica grava.
In jurul vietii tale 'ncepute

Negru-oc6anul mica lume de valuri,
Aratnd duios puterile, geniul
SinguratItii.
Da.,1 oceanul, ce singur de o mie de evi e,

El a fost proorocul cilor tale
Numai cu dansul in viata samIn avut-ai
O Imperator
10
Trist, adnc, ginciitor, dar trist prin tine,

Fr pasare de a lutnii lacrimi ori doruri
Indiferenta, stai, nemiscata si mare
Frunte de marmor.
15
4. Corsica ndrii Vapsus]> C.g.;
7. Artnd ndrire > A. duios, etc.
z-8. Reclactie prime" (deasupra primelor 2 cuvinte, schema
,ri deasupra ultimelor dosed :
Cerul bolnav de rosie pete rnit fii(a)

Semne de snge si-amar a vremei ce vine
Leaginul tAu asezat in stncile mri 'n
Corsica stearpi
imprejural vietili] tale 'ncepute
Negra oceanul isi mic icoane de valuri (b)
Aritnd mirirea, puterea, geniul (e)
Singurnitii.
(a) C.b. de rosii pete r.f.; (b) N.o.?. miscl undele* sale;
(e) Aritnd durerea-i, puterea, doliul;
15. Indiferent, solitar stai> Indiferenti etc.;
www.dacoromanica.ro
):
ODA
Tri
N'ai admirat nimica in scurta ta viatg,

Nu piramidele vechi in jurul arora
Te-au vzut renviat din noaptea veciei
Jupiter Ammon.
20
Nu de a Nordului mari pustii [de] zpadg.,

Unde purtat de Vint pin ruine de ghiatg,
Tu auzii strigarea nebun de secoli
Mndrului Odin 1
Peste pmnt ai micat a popoarelor valuri,

Mandru, bgtrsnul titan in inconjur de soare
Poarel rgsboaele tale ca pete pe manta-i
25
Si-a ta cenug.
Nu te-a mirat nimica... Doarg cu zeii

Singur tu te-ai mirat de tine, o Cezar,
30
PAn cand trezit din mirarea adncg

Te-ai vzut singur.
Si din nou privit-ai atunci in oglinda-ti,

In oceanul bItran ce ii rnic'a lui ap,
Furia lui indrIzneatl, putemica, mare
35
Indiferent.
Ai murit tu ? Lumea O. astzi n'o crede []

Influrat in mant'ai. coborit piedestalul
S'amestecat in popor 1-au micat Cu putere
Ochi-ti immobili.
40
Apoi sgtul de icoana-ti, de tine singur,

Te-ai reurcat pe scri de marmur albg.,
Ai resuit piedestalul i iargi immobil
Stai pintre secoli.
19. Armia ta au lucit > Te-au vlzut reinviat fiu* > T.-a.v.r. din etc.;
22. U.p.d.v. pin palate de ghiati;
26-28. Mindru bltrinul titan purta Inprejur de soare

stile tale, rIsboaele mari ce pItau a lui manta'
i... ai pe tine
3x. Tot te-ai rnitat pini ce-ajuns > Tot adincit In mirarea zilelor tale.> PAn.1 cInd te-ai trezit > P.c. trezit etc.;
38. Ai coborit piedestalul > Infisurat In manti
33. 5i atunci ai privit In a ta icoana > 5.a.a.p. In a ta oglinda;
ai c.p.;
42. Te-ai resuit, etc.
Pe fila z ff :
---IL, 1/4-J1--lalll l..1H.-
- la LI.--1 1/4.1 ---,..,
_,______.4'J
v--
Marea murmuri lin In sunetul viii

Glasu-i trece ca vAnt in atipa mortii (d)
(d) Glasul de> Glasu-i etc,
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
118
2306,17
---V --HV -V -
-V V
-.1.1 V V
-V V
V -V -
-%.1
1.1 V \./ -V V
-HV
VV
-%1
V -V
V -V V
-V
-V -V V
-..V
Dulce marmur tu, ochii ti bJni cereti
Cind se Iasi incet, cretetul meu arznd
Ah atuncea te chiam
Pieptul inima dorul meu.
V -V -.11--V
V -V -VHV
V -V -%.1
V
-1/4.,
-.1
.1
-V V -.V -
V -V --V 1./ V -V
V
\.) V --1/4.1
fuge soare capu-ostenit plecnd
Pletosul tnr ziva cu tine-acum
Pmntul doarme vezi-o, fata
Pleacii-se lin i pe valul mrii
,,-
,,,-
V-
A2, 2306, 16
Trist I marea I leagn. unde-aldincu-i
Cerul I tot Il j poart cu I mii de I stele

Plinge-almani-i j murmurl I lin dulrerea-i
Singurkatea
Numai I ea ce I singuri mii de evi e

Poate jtie I samn in m rirea-i
Al ei j glas i I farmecu-i tu alvut-ai
O Irnperator 1
Tu aldinc, trist I zimbetul cnd pe buza-ti

10
ark' ps de-a natiei pans du rere
'Libe r marii ochi gndi tori arunci tu

Fnuite de marmut
www.dacoromanica.ro
ODA
r9
Nici o dad nu i-a cu prins mi tarea

16
Nici in fata vechilor regi d'Egipet
and te vd viu, fiule* ochii tristi lui*

Jupiter Ammon
10
Pe pmnt ai miscat de popoare valuri

5i 'nnaintea-ti regii ce rticiti merg
Pleacit* marea 'nairttea ta lumea de valuri
Trile tremur
Nu te miri tu, falnice ? doar cu

Singur tu-ti esd idolul tie Cesar
Pna cnd treaz din minunarea-asu pra-ti
Singar rmas-ai.
25
5i atunci din nou tu pri vit-ai in marea

Ce btrinl-i misc'a ei falnice* ape
5'a ei furie falnicA, fir% margeni
Indiferent
Ai mu rit tu ? Nada s'azi n'o crede.

B. Versiunea aceasta, Indic treapt a procesului care va da Oda in metru antic, e, cum s'a spus, aceeasi odi pentru
Napoleon, transpus ins in monolog 1) si figurea?- in ms-ul 2277, 24-26. E precedat, pe ff. 21 v.-24 de numeroase
scheme metrice, stihuri si strafe, pe care le-am copiar pagin de pagin la rkid, si le tiprim inaintea versiunii
unitare. Ele trebuesc cercetate de oricine vrea s studieze Oda in acest stadiu. Interesant de observat caracterul imperfect, de provizorat, al primelor strofe. Eminescu nu se teme niciodat de versul imperfect, ad vreme 11 stie
tranzitoriu.
Reamintim c unele din aplicatiile de pe B. tin de C1. unde au i fost repartizate.
Arpegiile me/rice, ca scheme si versan izolate tranrcrise pagind de pagind, dela f. 21 v.-24 unele din ele pot fi
socotite fi variante la anume versuri, d. p. strofele z
2.
I3* Trachea, Spondeu, dactil,

Dulce
trocbeu, trachea
mers'ai purpur iarmi
visul
Alb trecea el I in I tune I cnd ca total

Vastul plan al I sinIgurltdi mele (a)
V.p. al I mAIri 'n> V.p.a. I rullrilor> V.p. al I sin I etc.
Oare dulce-ai fost tremurnd indat
Lun dulce-ai fost in acea plcut
Sant noapte cand Cleopatra trist (b)
S.n. cnd suspi na Cleo[patra].
Mercuri falciiIde nelpos Atlantis

Sedibus virgallque lelvem coerces
Singurttii
Semiramidei
Intunecata-i
1) Niciodat, spuneam mai sus in introducerea acestui capitol, cunoasterea integral a manuscriselor si a
metodelor de atelier ale poetului, nu se vadesc mai utile ca in astfel de cazuri . Iat dou asertiuni din
Anghel Demetriescu, Opere (ed. Ovidiu Papadima), .1937, pe care le infirm situatia manuscriselor si in deosebi
inssi aceast versiune B.:
Pesimismul lui Eminescu isi avea originile intr'o mehncolie mostenit, precum mrturiseste insusi Trist
am fost fi-adeinc etc. (pag. 24 ). Rspunsul 11 dau versurile 13 6 din versiunile A. i B.
Puternic prin stil mai mult dealt prin cugetare... avfied o idee prea mare de sine i prea mid: de altii,
precum mrturiseste insusi N'admiram nimic.,. Fericii ca zeii,
Doard singar eu md miram de mine etc. etc. el
se lsi din ce in ce pe priporul pasiunii nesntoase, al violentei neinfrfinate, al mizantropiei primejclioase
(pag. 268). Cf. pentru verificare, aceleasi versiuni i in deosebi finalul versiunei B.
S recunoastem tctusi c eroarea lui Anghel Demetriescu nu e chiar atat de grav. El utiliza postumele lui
Eminescu, tipirite fr nici-o lmurire, de Hodo i Chendi.
www.dacoromanica.ro
M. E/ViINESCU
120
--
Canta I ber se I ra II domiltus catena

Neglilgens ne I qua II popullus laboret
Parce pri va tus j nemol[r]um cavere
Merculri namIte II docillis magistro
Astfel I trecea I lin I tremultind indati

Murmura mirii
Casi I dulce-ai I fost j tremulrind indati
Ince-pea blnd I trist
Singur trecea j 111 I tremurind in dati
Murmura mirii
Peti1 ups o I dilpuerlappalratus

-=1/4-1
1H
ta nu e II
Singar plutea dint I pe selnin albastru (a)
Discul Selenei
(a) S. trecca I alb I pe selnin a.
Cum sunt eu nu par I ci nu sunt din lumea

Cea de azi nici nu I m'am nialcut pe tirmuri
Ci-al meu leagn fu I a9ezat in luciul
Mijloc al mkt' ii
N. B. Cf. ,ri strofa r-4 din B.

Unei vieti abia 'ncepItoare stat-au
Martor muret trist trernurnd din valuri
Marea cu-al ei cer I cu pulterea j trist' a (a)
Singurtil
M. cu-al e. vnt j cu pulterea j plirea*
N. B. Cf. si strofa j-8 din B.

Oare fost ai tu j ca s vezi pe mare
Visul meu celresc j mi 'n amor de tine
11'`-'1-L'%""2--
Numai ea* ce e II dup' a titea veacuri

Ea a fost pro"ordc II al calririi mele (b)
Nu mai ca ea fuiu j infrltit cum umbra-i
Sori luminii
E.a.f.p. II al viletii mele
In cntat fuiu j eu I de ve derea vietii(c)

I. am I fost I de v.v.
In cntat fuiu eu
sta*
e
blind
ttist
nu
vin (d)
nu
yid
pu-mi tree
cura vin
www.dacoromanica.ro
ODA
Nu rngi tu ring eull

Astfel j trece spre*jvad * i pe aria j narii
Mindru eral tu
Mandru ex-am eu j ci nu sunt din lumea
Frate-al
Mindru exam (trist) tremurind din valuri (e)

Singur mers'au j sfint j pe selnin albastru (f)
Discul Selenei
M. eram j eu j t.d.v.
S. plutea j rant! etc.
B. 2277, 24-26
Patel nscut sunt In aproape de valuri

Leagn avnd trm Inspumat i rece
Jur imprejur lin tremura pustiul
Mijloc al mrii
5
Unei vieti incepltoare stat-au

Maxtor mret trist spumegnd din valuri
Marea cu-al ei cer, cu puterea sane a

Singurttii
10
Suflete-al meu te-ai Infrtit cu dnsa

Ea prooroc fu al crsii tale
Tie ti-a fost sor, Indelung cum umbra-i
Sork" luminei
15
20
Trist i adnc sunt, dar trist prin sine-mi

Nu de-a astei lumi trectoare lacrimi
Indifeient stam nemiscat. Pe recea-mi
Frunte de marmor
Am ateptat ram s se 'ncingl mndru Ram glorios, sfnt, cum II poart' Apollo
Umbr pe ved &And nepsri-mi laurul
Pururea verde
Si de nimic nu rd. miram In viat

Nu piramizi vechi imprejur de-a caror
Stfind am vzut cum apru din veacuri
Jupiter Ammon
2. de fapt tlrini, dar i adaos ulterior ,ri acordul necontinuat ;
trist imprejur pustiul> Curncli priviiu trist* tremurind pustiul;
3. Ci*-mi deschiseiu ochi 'n> Curncl priviiu
7. M. cu-al ei vint, cu puterea
dulce-a;
14. Nu de-al astei etc.;

15. I.s. nemiscat, pe marea-mi;
II. Tie ti-a fost sor, cum in veci e umbra;
laurul;
tp. Umbra pe veci dand frumuseti-mi* laurul> U.p.v.d.
zz. N.p.v. imprejur de cari;
www.dacoromanica.ro
tia
M. EMINESCU
Sau din Nord etern imi venea suflarea

\Pint gemea adnc purator de ghiat
Si de red zIpezi ca gndirea trist[]-a
25
Zeului Wuotan
N'admiraiu nimic... Feridt ca

Doar singur eu m miraiu de mine
Pita and trezit din uimirea-adncl
30
Singur rmas'am.
Si din nou priviiu in acea oglind.
In oceanul sant ce i miscI apa-i

Indr'sneat, trist clocotind si mare
Indiferent
35
Nid credeam cI pot ca s mor vr'o dat

Falnic, mndru infsurat in mant-mi
Coboriiu cu ochi nemiscati in gloat'
Cutremurnd-o
40
Dar stul de ea si de mine insu-mi

Am s urc din nou prsita treapt
Ochii nemiscati ridicind la ste[a]ua-mi
Nemuritoare
C'C2.
Aceste dou versiuni se afl in ms-ul 22779 30-32, dispuse astfel:

CI pe recto filelor;
CI pe contrapagine (verso fi/elor anterioare, deci albul din stAnga) i marginalii ultime, pe filele recto; pentru
amndouA versiunile
i in deosebi pentru C1
s'au luat in consideratie anume variante i scheme metrice, figurand
pe file invecinate, schitate cu aceea0 grafie, din aceeai vreme.

Aceasti situatie, coexistenta a dou versiuni in aceleni file cai nevoia de a distinge straturile respective,
precum i variantele fragmentare, din pagini invecinate, ingreueazi, oarecum, operatia, care in mod fatal este expus,
oricAt prevedere ar veghia, incertitudinilor. S ndAjduim ca." ele sunt cAt mai mici, de asta' datl. aci de o
siguranti nimeni nu are dreptul sA vorbeasc. (S rearnintirn, aici, cele ce spuneam despre versiunea
publicata,' in postumele Hodo & Chendi, inexistent in forma aceea. Versiunile reproduse de noi dela C1 D,
ingAduie oricui s urma'reascA gradul in cate a fost potrivit aceast postuma).
i Cs un procedeu comun, progresiv:
De retinut pentru amandoul versiunile
CI reduce la 3 primele 5 strofe din B.
C2 reduce la 3 primele 4 strofe din C1.
25-28. Nici din Nord chiar nu m'a mirat suflarea

Care venea vAnt purtAtor de ghiatl
de zpezi reci din ruine-a
Zeului Wuotan
31: P.c. trezit din mirarea-adAncl;
43. 0 n ridicnd spre ste[a]ua 0.n.r.s. stele.
www.dacoromanica.ro
ODA
123
Cl. 2277, 30-32

Eilat aci pe pAmnt de jale
Viata-mi pare-ostrov, rAgrind din valuri;
Un pribeag m vad dominind pustiul
Mijloc al mIrii
Precum umbra-i sofa' luminii, astfel
Al rneu suflet e infrtit Cu codrul
cu-al mrii cer, cu puterea sane a

SingurtItii
Trist fiind adnc dar trist prin. sine-mi

Nu de-a astei lumi ptimiri i lacrimi,
M doream doar incununat de laurul
Pururea verde
10
Cum pe dulcea-i lir Horatiu cntr

Indoind in versul adonic limba-i
Incercat-am barbarizind in graiul
15
Traco-romanic
lar in umbra gandurilor de noapte

Su.ferinta chiar voluptoas-i, dulce-i
Prefcnd viata in un* vis aievea

Visul in viat
20
N. B. Variantele aeestei versiuni figureazd, o bun(' parte, pe file anterioare, din sfera lui B. (ff. 24, 24 v., 27, 28, 22 v.).
3. Imprejur lucind I simt* inlinitul*> Un Ulys stmteam impartind pustiul> Ca Ulis mi simt impirtind pustiul> Un Ulis, etc.> Un pribeag mi simt suferind* pustiul> Ca pribeag etc.> Un pribeag tni fad stipanind
pustiul> U.p.m.v. dominand pustiul;

6. A.m.s. este 'nfrint Cu mare[a]> A.m.s. este 'nfrtit cu codrul;
7. Si
cu-al mrii cer, cu pute.rea sfant'a> Si cu-al m.c. ca umbra sfant'a;
9. Trist am fost s'adnc, dani trist pnn
sine-mi> T. fimd s'adnc etc.;
lo. Nu de-al astei lumi pitimiri si I.> N. de-al alsuferinti i lacrimi,> Nu
de-al a.l. piumiri s.l.;
Ir. Ma. doream doar etc.> Mi visam doar incununat etc. [Cf. ,ri varianta din arpegiile
me/rice de mai jo:];
14. Infra[n]gand in versul adonic limba-i;
x3-16. x Cum pe dulcea-i lira Horat cantat-au
2 Cum pe dulcea-i lira. Horatiu anti

Astfel eu sa. 'ncerc sl te cant pe tine?
Pot si cant eu, barbarizand in graiul(b)
Astfel eu cercaiu &A te cant pe tine

Incordand un vers tanguios in graiul (a)
Traco-romanic
Traco-romanic?
(a) Pu
(b) Oare n'oiu> Cum dar pot eu barbarizand in graiul>

Cum s'o fac eu b.i.g.> Cum as face-o, b.i.g.;
mai ',mint ea strofa s prinder eontur,

versurile acestea sunt aruneate izolat (f. 22 v.):
Eu cand leg ale lirei coarde pe graiul

2 Eu legat-am coardele lirei pe graml
Traco-romanic
pe fila urn:Roars :
LI I
Barbarizand In I
Trocheu spondeu I Adonic intreg I spondeu

Mer-culri falcunde nepos AtIlands
19. Pan' atunci crezuiu ca. I vista un vis e> Viata mea era ca
17. Cci in umbra gandurilor de noapte;
un vis de varl> V. mea-mi* piru ca si vis aievea [Mort ; un i fnaintea lui era poate voia sel insemne : V. itni pru etc.];
so. Visul o viati> V. o viat.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
124
Insiram legendele vremi 'n minte-mi

Transpirea in vis piramida veche
Iar din ea vedeam apirind din veacuri
Jupiter Ammon
Sau din Nord etern imi venea suflarea,

Vint i. viscol greu, purtitor de ghiati
Si de red zipezi ca g'indirea trist' a
25
Zeului Wuotan
N'admiram nimic... Fericit ca zeii

Doari singur eu mi miram de mine
Pin cind trezit din uirnire-adinci.
Singur rimas-am
30
Nid credeam a pot ca &A mor veodati

Falnic, tnir, infil5urat in manta-mi
Coborit-am fpst de pe trepte sfinte
Intru multime
35
Cind de o dat tu rsirisi.in cale-mi

Mai frumosa' ai fost de cum este Venus
'n duren i mi-ai dat voluptatea mortii
Ne 'nduritoareo
40
Ai furat al Semiratnidei zimbet

Tie-ti dete bratele-i albe Here
Numai ochii turburitori ai ti sunt

Marmuri rece
zz. Transprea-mi in vis piramida veche.
37-40. (f. 28) Dar deodat tu rsirili in viatal-mi

Mai frumos-ai fost de cum este Venus
dat voluptatea
Prin duren
Ne'ndurItoareo 1
41-44. Strofa aceasta trece prin cdteva stadii, intdiu schilate, conturate imediat fi bate din acelafi timp pe ff.
23, 24V., 28:
t Eos ca degete trandafirii la portile senil

Thetis ca glesne de argint 0 Here ca bratele-i albe
3 Astfel ai al Semiramidei zimbet

Tie-ti dete bratele-i albe Here,
Numai ochii turburtori ai t.i sunt
Marmurl rece
z Dulce ochiul nendurtor arunci tu

Marmur rece
4 Tu ce ai al Semiramidei zimbet (e)

Tie-ti dete bratele-i albe Iuno,
Numai ochii turburtori ai tal sum
Marmutl rece
(c) deasupra, ulterior : Tie-ti dete dar versa/ nefinit.
3 De la Here, s'aibi rpitoare brate
De la Thetis aibi argintie glesne --
Ochii mari i turburtori ai tal sunt (d)

Marmufa rece (e)
(d)(e) Ochii mari i nendurtori ai cui aunt

Marmurl rece ?
www.dacoromanica.ro
22 V.,
til
ODA
De-al meu propriu foc rna' topesc de-atuncea,
45
De-al meu propriu cint mistuit m. mntuiu -Oare mai renasc luminos din el ca
Paserea Phoenix ? 1)
Au stul de ea i de mine insumi

Am sl urc din nou pirsite trepte
50
Ochii mei intorsi nemiscati la ste[a]ua-mi

Nemuritoare?
C2. 2277, 30-32
Exilat m simt de liman departe

Viata-mi [e] un trm inundat [de] valuri
Un pribeag, m. Va.'d adunand pustiul
Mijloc al mrii
Timpul, VI, 35, Duminec, i5 (27) Februarie r881: Ca paserea Phoenix din anticitate care, prefacuta in
cenug prin flacri, reaprea mai radioas pentru a duce o viat cu atat mai trainic, cu cat era lmurit prin foc,
cestiunea cilor noastre ferate reapare, precum au aprut odinioafa sub forma cestiunei Stroussberg i in alte chipuri.
45. De-al m.p.f.m. topesc cenuOl > De-al m.p.f.m.t. acuma,;
47. Oare s renasc luminos din foc ca > 0.s.r.l.
din fladri > 0.m.r.l.d. el, ca;
49. Ori sltul etc.
Pe f. 24 V. arpegiu metric, anticipind versurile 70-72:

cu nemicatii ochi reurcand pe trepte
Albe de marmur
Aid se situeazd fi urmdtoarele variante, utilizate drept exercitii me/rice. Le transcriem aidoma (2277,27). Sd se retie
Propriu, in opozilie Cu Saffic-u/ ce urmeazd :
Propriu
Ochii ne'ndurItori de unde-i ai tu

Marmud rece
Saff it
Ochii mindri inmrmuriti ai cui sunt ( f )

Marmur rece
0.m. ne'nduratori de unde> 0.m.i. etc.
Astfel stat-am re 'ntinerind sub laurul (g)
Pururea verde
Astfel pururi re 'ntinerind pe* [sau cu*] laurul
Ochii tl cei ne'nduritori ai cui sunt

Marmur rece ?
Dulce embet fermecltor cum fuse al

Setniramidei
Cant pe aici se situand; de sigur, fi strofa ce am amintit

neutilizatd apoi :
introducere, scbilatd in o pagind brouillonard (25)
Tu esti muza mea aveptat' atIt[a]

Tu eti visul meu ridicat din noaptea
Neagri a 'nserlrii*
mai jos (pentrm Venus?) :
CA tie-ti dete nwere marea
01. -2. Viata-mi [e] un . luminand pe valuri > Viata-mi [e] u.t. inecat in valuri.
www.dacoromanica.ro
26
M. EMINESCI.J
Trist fiind in ved darA trist prin sine-mi

Nu de-al astei lumi pAtimiri i lacrimi
Ci de-o stea cel mult, de puterea sane a
SingurAtAtii
10
Cum pe dulcea-i Erg Horat cAntat-au

MlAdiind in versul adonic limba-i
MA doream doar incununat de laurul
Pururea verde
N'admiraiu nimic de qi sunt in lume

N'admiraiu strvechi piramide 'n jurul
15
CAror re'nviA, pArAsind veda-i
Jupiter Amon
20
Nid din Nord etern legendar' aurorA

VAnt i vicol greu, purtAtor de ghiat'l
Nu ml mir s vAd asfintind
Zeului Vuotan
CAd de mult simtiiu adevAr grAindu-mi
Inteleptii vechi, tiutori de taine,
Cari au zis de mult c viata vis e

Vi su vat.
25
Deci ptruns adAnc de [mister ca zeii

DoarA singur eu m'A miram de mine
PAn[A] ce trezit din mirarea-asupr-mi
Singur [rAmas-am]
Nid credeam cA pot ca s'A mor vfodatl

30
Pururi tAnAr infAqurat in manta-mi

Coboriiu, pAru-mi, de pe stAlp [i]n gloata
MurmurAtoare
CAnd de odat tu rAsArii in cale-mi

35
Suferint tu dureros de dulce

prin chin mi-ai dat voluptatea mortii
Ne 'ndurAtoareo !
7. Ci de-o stea din cer, de puterea sane a;
to. Indoind in versul etc.;
19. N.m.m.s.v. apunand
copiii;
25. Deci patruns adnc de-adevr ca zeii>
24. Visul o viata;
ai. Cci de mult auziiu a.g.-m.;
D.p.a. de .`. ca zell [a,ra dar indieatie pentru un eavdnt, [d. p. mister 1, de dotter silabe].
27-28. x Pan 'ce mi vzuiu din nou j 'n* uimire
2 Pan ce m vazuiu din uimirea-mi trisa
Pururea singur
Pururea singur
3 Pan ce lar vzuiu>Pan[a] ce trezit etc. [Se poate observa a strofa 2f-28 are un caracter nefltsit].
34. Suferintii tu veninos de dulce;
3x. C., pru-mi, d.p. trepte 'n gloata;
www.dacoromanica.ro
ODA
Ai rpit al Semiramidei zimbet

Tie-ti dete bratele-i albe Here
Numai ochii cei ucigasi ai ti sunt
Marmur rece
40
De-al meu propriu chin mistuit m" vaiet,

De-al meu propriu foc m5 topesc de-atuncea
Pot s mai re'nviu luminos din el ca
Paserea Phoenix
Dar skul de ea si de mine insumi

Voiu s urc din nou pralsita piatel
45
Ochii s5.-i rennalt visltori la stefalua-mi

Nemuritoare
D. E. F. Ultimele 3 versiuni ale Odei figureazI:
in 2277,44-45 =mad 8 strofe

in 2260,270-271 numAd 7 strofe
in 2282,91-92 numki. 5 strofe
se urmeaza de aproape, adt in timp, dovad grafia o celelalte elemente materiale, identice, cfit o in spirit. E
un proces de continua' concentrare, pe care 1-am notat, ici si colo, in subsolurile respective. De altrninteri el
apare o mai sugestiv din reproducerea, succesiv, a celor trei versiuni.
D. 2277, 44-0
Nu credeam a pot ca O. mor veodat
Puruti tan5r, infaisurat in manta-mi,
S adun In cant maiestatea
Murmuatoare
Dar sAtul de-a ei si de-a mea fiint

Voiu s5-mi urc din nou p5r5sita piatrk
Ochii s5.-i re'nnalt vis5tori la ste[a]ua
Singurttii
C2. -- 39. Numai ochii ucigkori ai tAl sunt;
N. B. Se pare cd versiunea aceasta
Ca
ar mai fi urmat 5d primeascri fmbundteitiri. Sunt reveniri marginal,
ulterioare, unele nefinite, lar
ce nu pot fi integrate in aceartd versiune. S unt pare-se, incercdri (altminteri excelente),
pdasite. D. p.:
13-16. Astfel nu mil mid nimic in lume
Nici al[e] vremii vechi piramide 'n jurul (a)
Ciror trec
(a) N.a. lumii v. etc.
Pe f 31:
de-asupra-aud dsunand din aripi
Geniul mortii
Bratul lui se 'ntinde mret de-asupd-mi
Cand cu cel lalt in jos [tinan' cl]
Fruntea-mi trisd o 'ncunun cu
,
Pururea verde
kolat pe f. jo Astfel nu '1 mai viz*11 adevir gdindu-mi.
www.dacoromanica.ro
M EMINESCli
f 211
Cum pe dulcea-i lir Horatiu cant

Infrangand in versul adonic limba-i
Merit fruntea-mi s'o 'ncununez cu laurul
Pururea verde
10
and deodat'A tu rsrii in cale-mi

Suferint tu dureros de dulce,
prin chin mi-ai dat voluptatea mortii
Ne 'ndurItoareo 1
15
Ai r'Apit al Semiramidei zimbet

dete bratele-i albe Here
Numai ochii turburtori ai ti sunt,

Marmur rece 1
20
Jalnic ard de viu chinuit ca Nesus

Ori ca Hercul, inveninat de haina-i
Focul meu
stingI nu pot nid toate
Apele mArii
De-al meu propriu chin mistuit m vaiet

De-al meu propriu foc m topesc de-atuncea
Pot s'A mai re'nviu luminos din el ca
25
Paserea Phoenix ?
D.
3. Coboriiu, piru, de pe-un stlp In gloati; 5. D.s.d.-a.e. si de-a mea uimire;

21-24. to Ard de viu pe trup I seminan' d lui Nessus (a)
Ori cu Heracles
19. N.o. cei ucigasi a.t.s.
Astfel ard de viu chinuit ca Nessus

Or ca Hercul 1nveninat de haina-i
Focul meu si sting nu mai pot cu 'ntregul (b)
Apelor mrii
A.d.v.p.t. cu haina lui Nessus;
F.m. nestins F.m. si-1 sting Inzidar P.m. s-1
sting n'o &I pot ca toate

marginal, nefinit : in ritmul
Apele mirii [ulterior,

Apelor mirii]
23-24. 3 Focul mea s sting nu mai pot cu 'ntregul

Apelor mirii
4? Focul meu O. sting nu mai pot Cu flusul
Apelor mirii
5 Focul meu s-1 stingi nu pot cu toate

Apele rnrii
N. B. o sehemei :
nici toate
25. De-al m.p. ant m.m.v.;

27. P. si m. re'nviu din el> P.s.m.r.'n. luminos etc.;
p.v., si pe mine insumi> Or* dispari etc.
www.dacoromanica.ro
3t. O! dispari
ODA
129
Ah 1 te rog recl-mi nepsarea-mi trist
Umbra sfint'a gndurilor trecute

Sau dispari pe veci, ci pe mine insu-mi
30
Mie red'A-m. 1
E. 2260, 270-271
Nu credeam s'A 'nvt a muri veodat;
Pururi tnr, infurat in mana-mi,
Coboriiu, piru-mi, de pe-un stalp in gloata
Murmurtoare
Dar, sltul de-a ei i de-a mele psuri

Voiu s.-mi urc din nou pr'sita piatr,
Ochii s-i retinal; vistor la ste[alua
Singurttii
and de-o dat'A tu rsrii in cale-mi,

Suferint tu, dureros de dulce,
prin chin mi-ai dat voluptatea
Ne 'ndurtoareo 1
JO
Ai rpit al Semiramidei zimbet,

dete bratele-i albe Here,
Numai ochii intunecoi ai ti sunt
Marmurl rece 1
15
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,

Ori ca Hercul, inveninat de haina-i
Focul meu s.'1 sting' nu pot nici toate
Apele m'Arii
20
D.
Prima forma Incercatd pe C2 (f. 32):
29-32. 0h! te rog d-mi iar nepisarea-mi trist (a)

Umbra sane a gndurillor trecute (b)
Redispari pe veci i pelmine insumi (c)
Mie reclal-m I
Oh! te ro g s-mi dai sarutare dulce;

U. dulce-a gndurillor trecute;
R. in* sus* si pe I m. Insumi.
Pe f. 23 V. un vers din acelafi timp, sugerat i retinal :
Dar nu vorbi de ei... Priveste-i ! Treci I

E. 1. Greu de botdrit arupra versului acestuia. Aplicalia ce a dat versul de la etaj fine de versiunea aceasta E. sau de
urmdtoarea F., ca cele mai multe din aplicaliile de aici? Rdspunsul l-ar putea da cuvintele de desupt, barate, din care primal
nu se distinge prea bine. Este adicd : Nu credeam s mor* tremura'nd veodati; sau : Nu credearn s pot* (urmlind
pe D.) tremurind i inainte de a fini versal a admis aplicalia dela etaj
5. D.,s.d.-a.e. si de-a mea fiint;
15. N.o. turburtori a.t.s.;
19. F.m.s.'I.s. nu pot ca toate
N. B. Aplicaliile fi elimindrile de strofe, operate, aici, pe versiunea E. sunt fdcute pentru F., fin de ea, se tree i se
menlioneazd acolo.
9
www.dacoromanica.ro
150
M. E111INESCU
De-al meu propriu chin mistuit m'A vaiet,
De-al meu propriu foc m topesc de-atuncea;

Paserea Phoenix ?
25
Ah, te rog red.-mi nep'Asarea-mi trist,

Umbra sfant'a gndurilor trecute,
O dispari pe ved i. pe mine insu-mi

Mie red.-m5. I
F. 2282, 9I-92
ODA
Nu credeam s 'nvt amuri vr'o data
Pururi tnr infAprat in mant5.-mi
Ochii mei nltam vis'tori la ste[a]ua
Singurttii
Cnd de-odat'A tu rs.risi in cale-mi
Suferint tu, dureros de dulce...

Pre in fund bniu voluptatea mortii,
Ne 'ndurtoareo
10
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus

Or ca Hercul inveninat de haina-i
stinge nu pot cu toate
Focul meu
Apele m'rii
15
De-al meu propriu vis mistuit m. vaiet,

Pe-al meu propriu rug m topesc in flcki.
Paserea Phoenix ?
F. N. B. F. provine din E., prin reducen i de strafe fi aplicalii acolo operate. E. are 7 strafe : prin contragerea Ent.lielor
strafe eliminarea, incercatd acolo, a strofei (a 4-a) Ai ripit al Semiramidei... s'a ajuar la cele y strafe ale versiunii
definitive F.
2
r. Pentru versal r cf. subsolul versiunii E.; Strofa 1-4 provine din contragerea primelor 2 strafe din E. ande au
5. aplicat intiiiu pe E., anume : mei n'altam, acordul realizat aici pe F.: 0.m.n. visitori
[de fapt: beuiu ; 8. Ne 'ndurtoare [modificarea dela etaj ca creion, de revizie ; la
14. id. ibid.
13. aplicat pe E.;
(el accentul In primal vers fi virgula din versal
fost barate v. 3, 4, y fi 6;
etc.;
7. aplicat pe E.
www.dacoromanica.ro
ODA
'3'
ochii turburtori din cale

Vino iar in sin, nepsare trisa,
Ca s'A' pot muri linitit, pe mine
20
Mie red.-ml
C ola t er al e (Phnix etc.)
a) 2259, 352-354
Un phoenix e-o pasere 'n vechime

As vrea s fiu ca paserea aceea,
Ca Phnix, care arde blnd in pari
Perind in vnt ca glasul cate sboari
Ca un suspin, ca unda, ca scnteea
Dar din cenus reinvie iar

Minune scump' a lumii acesteia,
El moare azi, in forma-i, dar ideea
Chiar si de vrea nu poate si mai moara[6]
10
Btrinul Foenix arde in vpae

Apoi din flaciri insusi se renaste
Dar spre-a 'nvia mai mndru el din moaste
Ii trebui lina vntului bitae
Cici frigul iernii fiinta lui uraste
Din ghiat vecinic n'o s mai rsae
vietii sale [-acuma]* '1 tac
de a fost in veci nu poti cunoaste
15
Cci dulce e si moari

Bitrnul Phonix arde in vpae
$i din cenusa proprie se liaste
Dar spre-a 'nvia mai tanr [el] din moaste
Ii trebue inc* o
A ta e
20
Raceali i 'ntuneric el uraste
Ii trebue foc din nou ca si rsae...
26
Darl iubirea-ti tniri Danae
F.
27-20. operatd pe E., strofa aceasta prezintd 2 redactii :

Piarl-mi ochii prea 'ntunecosi din cale-mi
Ah, te rog red-mi nepasarea-mi trist,
De nu pot si mor fericit, pe mine (a)

Mie
z Piari oda turburtori din cale-mi (b)

Vino lar in sin nepisare trist
Ca s pot muri linistit pe mine (c)
Mie red-mi
De nu-ti sunt* nimic*, D. nu pot etc.;

Piar-tn o. ne'ndurtori d.c.-m.;
C.s.p.m. linistit, pe mine.
a)
2-3. Ca Phnix, care 'n focu-i propriu arde (a)

Perind in vnt ca glasul unei coarde
(a) C. Fenix > C. Phonix etc.
9. de fapt : C. si de nu vre nu poste s mai moar, vers defect ; rmline de boas* dacd In plus e: nu, ca In
versul de sus sau 1i, ceeace ar da versul : Chiar de nu vrea nu poate si mai moar.
22. /1 t.-o iubire cum a ta e

9*
www.dacoromanica.ro
M E.MINESCU
132
in copal paginei rime :

moaste
cunoaste
naste
uraste
naste
paste
uraste
paste
cunoaste
recunoaste
broaste
moaste
b) 2260,
De m'ai iubit nu stiu nici n'o pot crede

De aceea crez* de m'ai un i macar
SI simt ca am la ce n'al In lume

C'a mele zile nu trec in zadar
De m'ai url, a ta divina urkM'ar face chiar pe mine si m'adrnir
pn la cea din urm picatura"
Din ochii ti be[a]u foc, din vin dar
Astfel arznd de propria-mi durere
Ca Foenix din cenusa mea...
S'a mor de ura ta e-asa de dulce
10
In ochii di e moartea mea... o da-mi-i*
C) 22761, 128-129
Eu te-am iubit imi pare-un veac, tu nici macar din cand in cand
Tot te mai yaz naintea [mea] plutind ca 'n vis, pierduta da
Cu buze supte, c'un obrar ca si de var, din cnd in ca'nd
Paserea Phoenix numai ea rasare din cenusa ei
Dar oameni ce se mistuesc nu mai rasar din cand In cand
Ca a mea viar ai chinuit, iertaiu de mult, ci-mi pare ru
L'al tau trecut eu mi gndesc cu-atat amar din cnd In ciad
2306,98
Din propriul tau glas Invins* sa mori
Batrnul Phoenix l'Ara 'n foc Cu viata*
Din flacri* el mai mndru tot rasare
2282, 37
(Creion de o lecturri indoelnicd, enigmatic):
Credo
Ai tu, poti avea atila ct imi dai. Nicicand

Maica durerilor mele si lumina noptii steaua* zilei
Fiica gandurilor mele este zimbetul* copilei
Tu m dai pe mine insumi mie.., dar m dai intreg
De 'nteleg atat de multe firl ca si te 'nteleg.

Desfranato*
b). z. De aceea tu> D.a. crez* etc.;
8. D.o. t.b. moarte
5. D.m'.a.u., Dumnezeiascl uta;

rz. In ochi e moartea-mi di-mi sa be[a]u.
www.dacoromanica.ro
6. Pe mine> M'ar face etc.;
ODA
133
cerneald, (cca 1879-1880):
Redi-mi dar pe mine Insurni, une

Acelafi vers,in 22761, 8r, marginal, in sonetul pos/am pentru Fedoara Maria (Revarsi asupra mea lumin lini).
f) 2306, 70
(cca 1877)
De-aceea mi infisor in mantie si tac

inc'odati in siruri viata mi-o desfac
visunle mele le las incet s treaci
ochii lor albastri spre mine ele pleaci etc.
(O stingd-se a viefi-mi fumegdtoare faca).
(fi in 2.2761,16o, In poema postumd Ca o &die... CCa 1878-1879).
2260, 6o
Fi tot ce-i vr tu nu mai esti In stare
SA' faci mai mult decAt ce ai ficut
Si tot ce-as vr si. fac amoru-mi mare
Mai mult s creasc nu e...
FI tot ce-i vr, intoarce a ta fati
Vorbeste-mi rece o zimbeste crud

Acelasi dor stpn mi-i pe viati
Acelasi cintec vecinic ii aud
2260, 62
Eu am murit*, nu pot muri din nou
Nemngliet* ci nu te vid de apururi
totusi pururi si te vid mi. tem.
zic pe nume 'n fati
Necutezind
Eu singur numai numele tau chem
In ochii t'II e moartea mea... o
i) 2260, 59
Arznd de dor si te vid pururi
Temndu-mi si te revid
5
CI mi uristi de mult e sigur,

Ca m'ai iubit nu pot si. crea
M'ai nebunit cu-a ta iubire
Cu ura ta mi. 'nveninez
10
16
Tot una mi-e once simtire

Destul c'a mea si fti de tot
De te-oiu uri cu 'nversunare
De te-oiu iubi atit cAt pot
De mult viata mea a ta e

Cu d'irisa fi ce tu vei vra
Cci dulce e a ta iubire
Dar si mai dulce-i ura ta
h) 4. N.s.-t. spun> N.s.-t. zic etc.

16. in capul pagind, sus :
i) 6. C.m'.a.i.n.p.s. cred;
e-atit de dulce ura ta,
www.dacoromanica.ro
M. EMIlsIESCU
134
2281,7f
Ritmun de ode
veci
el fa I singur in I mii de I evi fu

Dar alcin'-c triTt I zimbetulj cnd pe I buza-i
Cind vilifia ;Id I singur 'n j noaptea j lumii
Numai
Care
tainit fb.
2260,65
-V Li,
V --V V -V Li - -V Li -
V--
--
Aste, I sunete vor I veni-le va I timpul

N. B. In/re versul exempla 1i finalul schemei e un dezacord
22761, 113 v.II6

Lill.) -V
1
N. B. Total barat.
O
20
dulce cfint din urm

nimilcea din utra. I ter
Indrgind al su
Indrgind al sku
Saffici
Indrgind un I cO7nt I nimi T cea din urm
Buntatea ImeaT periltoare este
Bun n'ai dat T nu I nimi cea din urm

Stind pe loc tu I n'ai I nimilcind din unn
I
Stnd acinibiPeriltoare
arml
ru' II
I
Pura rea-i val I vnt II nimilcind din urtna

Bun n'ai dat I nu II prpldiri cu rate
Falnic, Roml
Singurtii
IndAgind a I lui I antare din urm
I sa I
>>
Paserea Phoenix
Singurttii
Nemuritoare
Undele mrii
V -1 V
-V VI- I ter I
1_
Fiji j cari s'adu'n I sub arbore nalti-s

Sta-vor I tare plngnd I in linistea serii
Falnica Ronik
www.dacoromanica.ro
ODA
e Bundtatea mea
z Bundtatea mea
30 Bunatatea mea
40 Buntatea mea
50 Buratatea mea
V
este
135
1-L -
bunitatea
bundtatea pentru
este intimplarea
este I ne 'ntamplarea
periltoare este
N. B. Dequintuplarea este a editorului.

ardepiadim
(L) Ibis
v-7.71 Asta-i singurdtatea
3.
--1
treia stroja asdepiadicci
Fiji I cari nu vor 11 arbore nalt I adun

Sta-vor I tare plangand II liniste &And I de tot
Asta-i I singuratatea
Dulce-i I numa mea plingind

Ardepiadica minor
Nu de I tot voiu muri 1 partea mai bunla mea [de patru ori]
Singurtatea
Nemuritoarea
Stelcle lucii
Undele mdrii
De ce atata plngere
A tuturora soarte
E aprindere nastere
e ViatI-cunoastere
z Iubire-cunoastere
stingere moarte
12-1
e Purure-ai dat I tu I nimi I cind o turmi I

20 Pururi ai dat 1 tu I ninulcind o turma
Indestul am I fost nimilcii de arme I
Afri sunt polpor I adorlmit de veacuri I
I
Ionia suitoare
Purpuriul I vistoareo
Peste blndu-i I peste marea
Ca si unda-i I fugatoare-i I indrgitl-i turturica
Plingatoare-i I visatoare-i
22T9, 346
L/-1/4-1 \-.1
Fiii I cari nu vor I un aTibore I nalt e
Sta-vor I tare plangand I in linistea serii

Sta-va* 'net pe ei I pe-a urmelor sta-voz
Falnica Rom
I
www.dacoromanica.ro
z 36
M. EMINESCU
IUBIND IN TAINA
Editia I-a Maiorescu, Decemvrie x883
Sonetul acesta, cu care Maiorescu descbidea (dupg Venere ,ri Modena, ear' iduit. a r5-a) ciclul sonetelor editiei
sale, ai al cArui prim vers, socotit tautologic de G. Ibrileanu 1), sugereaz1 ceva din atmosfera sonetului lui Arvers
(mon cocar a son secret, mon dme a son mystire), are o obraie ct se poate de interesant'A. Intrinsul au fuzionat
ecouri ale iubixii sale nscnde pentru Veronica si sugestii ale acelor cntece de lume, pe care Eminescu obisnuia
s le adune, s le reciteascl cu staruint.4 i s le prelucreze. Am amintit (vol. I, pag. 395), cu prilejul poeziei Dori*,
de o astfel de colectie de irmoase, in care imagina ingerului blond predomina ai de unul din ele, Inger cu por galba,
al dirui text 1-am reprodus. Despre el ca i despre un text complimentar, N. Iorga gsea cA i au locul, ca intovkiairea buckii cunoscute, in text 2).
Cazul sonetului de fat vine s confirme si s amplifice impresia de atunci. aci dac int.= Dorinta i irmosul
amintit, legaturile sunt oarecum periferice si de atmosfer, este mai mult ca sigur, cred, eh' sonetul acesta de o
tinutA atit de personal pleacA dela un anumit text, dela care avem ai un inti stadiu de prelucrare. Negreait
chestiunea rknne s fie desbAtutli. Dar dacii se va ajunge la concluzia ca." intre textul poporan i India lui prelucrare, pe de o parte, ai intre aceasta i sonetul Iubind in taind, pe de alt parte, s'ar putea arunca punti de legturA, atunci, de bun searal, geneza indicati s'ar putea sustine.
Ciclul innoaselor amintite figureaz. in 2306, 6-27. Al t5-lea dintre ele, Ab noroc, noroace e la fila to. Pe fila
I se afl, s'ar zice, un sonet: Nenorocit noroc de-a fi iubit, intru ct dup estrene u-trieazA tertetele, fr ca vreun
semn sau vrcun spatiu mai mare s trezeascl vreo bnuial. SA' fie ins un sonet Cetite cu atentie, tertetele viidesc
mai curAnd reluarea aceleiasi teme din catrene. Tiprind aceste texte, unul dupl altul ins, distinct, d-1 RAdulescu-
Pogoneanu le insotea de calificarea: dou icatrene-dou tertine, sugernd ideea c ele nu alckuesc un sonet 3)
nu-i exclus si fie aaa. La fila 9 a aceluasi manuscris se afla." cea de a doua redac-tiune a sonetului Iubind in taint,.
(a card intaie versiune e in micul cametel de buzunar 2288,6). Manuscrisul acesta, 2306, e, precum se atie, din
categoria asa ziselor registre comerciale, c-u filele incApkoare. Pe fila 9 se afl dou sonete, numerotate I si II.
lukind in taind e I, aaa cum se vede ai din transcrierea noastr, lar II e sonetul Pe gdnduri ziva, nooptea in More.
Acestea la fila 9. Dar la fila 8 v., aaa dar fat in fat cu aceasta, a sonetelor I ai II, se afl un ah irnos, al 14-lea,
Via,fd kind vreodaid, al crui continut a slujit de tem celui de al II-lea sonet. Asa dar geneza indicat de noi pare
sk" se incadreze intfun mod de lucru, ci obisnuit i metodic.
Altminteri, textele ce lsAm s urmeze inglduie oricui s confrunte i s admit, sau nu, ipote2a noastri. SA
spunem totusi c dei hum strofa a II-a a innosului 15 si catrenele-tertete-preliminarii de pe fila ii (s se
ceteascA i subsolul) se poate svrli mai mult de o punte, distanta e sensibil, ca dela un produs pseudo-popular
la unul cult. Dar cl, In once caz, ni se pare mai plauzibilA aceast filiatie deck aceea care ar spicui, fie In Akcsandri, fie in liricii lutnii, un vers, co sens si iz, asemntoare. Iubind in taind e un produs veronian, din epoca
1875-1876, la care au colaborat deopotriv liricul i cArturarul din Eminescu, al epocei acesteia.
Laslm s urmeze, inaintea versiunilor propriu zise ale sonetului, aceste exercitii preliminare, rmlnnd ca
problema raporturilor cntecului de lume si al sonetului la Eminescu, att cele ce privesc sonetul de fat ct
pe cele referitoare la cel de al doilea sonet s fie urmAr' ite intr'o cercetare oarecum special 4).
2306,10
15
Ah noroc noroace
Las-m in pace
Nu mai pot tri

G. Ibrileanu, Edigle poeziilor lui Eminescu, in Viaia Romdtreascd, XIX, r, Ianuarie 1927.
N. Iorga, Eminescu in Fi din tea mai nond
pag. 16.
Ion A. Rdulescu[-Pogoneanu], Din poesiile inedite ale lui Mibail Eminescu, in Convorbiri Literare, XXXVI,
5, I M 11 1902.
Perpessicius, Sonet dintec de teme la Eminescu, in Preocupiiri &dare, VII, to, Octomvrie ai VII, ii, Noemvrie, 1942, repr. in Jurnal de lector. Completat cu Eminesciana (sub tipar),
www.dacoromanica.ro
IUBIND IN TAINA
137
A ta riutate
Sufletul nu poate
A mai suferi
SA vid ah noroace
Pe cea care-mi place
Care m'au ptrun.s
SI-i arlt durerea
SA-si vadi puterea
Si-i cer i rspuns.
2308, 6y sq.
20
De trliesc, trAiesc
Viata nu voiesc
Taesc pentru tine

Ochii dud clipesc
De plans se topesc
Viata nu-mi rimine
Pieptul se desface
Tremur ah ! noroace
Ah noroc, noroace
LasA-mi in pace.
2306,11
Nenorocit noroc de-a fi iubit
Iubind in veci s nu i-o poti tu spune
Singur sA 'ntinzi tu bratele nebune
SA le 'nclestezi pe pieptul ostenit
5
Totusi in ochi-i dulci sl vezi minune

S'A vezi cAt ai pute fi fericit
Dac' un moment pe ea ai fi gsit

Singurl 'o casi i in toane bune
Nenorocit 1 Iubind al fii iubit
10
totusi [niel o] string= de mini

i cite ai dorit
SA-ti spue da !
Pe cAnd in fata rece ochii reci

Ascunde tot ce sinul ei pAstreazA
TAcere impuindu-ti chiar pe veci
6. SA simti> SA
5. i iar In ochi-i dulci etc.;
2. $i a iubi in tain pe-o minune> S.a.i.i.t. i 'n durere;
8. de fapt verted acesta e inlocuit marginal ca: Cu tot ce are 'n suflet ea si-ti spue,
vezi cA 'n suflet> S.v. cit etc.;
totusi nitnini* s.d.m.
so. de fapt
nsd nefiind acordat ca v. I nu 1-am inregistrat sur;
www.dacoromanica.ro
t38
M. EMINESCU
MS.
Versiunile acestui sonet se aii in rnai multe manuscrise, a aror filiatie se poate inftisa prin urmatorul
grafic:
875-1876
A. 2288,6
W.. 2306,9
1876
C. 2281,72
r876
B2. 2261,142
1878
D. 2261,141v
1878
Ceca ce Inseamn:
Intiia versiune A.se afl in 2288,6, In cametelul de buzunar, cu note din epoca revizoratului, din r875,
dar cu o grafie mal aproape de aceea din 1876.
Din A. se desfac dou versiuni:
W. In 2306,9, a and descriere s'a fcut mai sus si care apartine poate tot anului 1876 o
W. de o redactie mai trzie, in 2261,142 In caetul intitulat Sonete, confectionat de poet, din solid hrtie
poroas, a and descriere s'a fa'cut In vol. II, pag. zx i care se poate aproape sigur dat: Bucuresti 1878.
Din W. s'a desprins C. 2281,72, copiar co o frumoasa caligrafie Intr'un manuscris solid cartonat, In care se
afl basmul Fetei in grddina de aur si care urmeazI, ca data, irnediat dup. B1. Acest caligrafic text e cel pe care-1
public Maiorescu In editia sa. El nu e insi cel mai recent In data. Dupl el, s'a vlzut, urmeaz1 B2. si dup, acesta:
D. In acelasi caiet bucurestean de Sonde, 2261,141 v., aclia pe fila alba din stnga lui 1-12. Aceast versiune D.
e interesantl, Intru at, asa cum anti si graficul, p/eaa din W, de/a care ia catrenele i din B2., dela care la tertetele. O analiz atent a acestei ultime forme rezerv, credem, interesante surprize, de ordin literar.
Cat s spunem pentru risipirea rick' ei indoieli, cA filiatia aceasta, just din punct in punct, reproduce chiar
felul de luau al poenalui. Cu toate caetele in fat, el lucra la mai multe versiuni deodat.
A. 2288,6
Iubind in taina mi-am impus tacere

Gandind tcerea c ii place tie
In ochii ti citeam cu bucurie
Un bland raspuns la ceea ce voiu cere
5
Dar nu mai pot sA tac... Dorinta vie

De a sorbi de pe-a ta buza miere
De-a rasufla duioasa 'nvpalere
A sufletului tau ah ma sfisie
10
Nu vezi cIt ochii mei imi ard de sete

Nu prelungl neindurat'o chinu-mi
Tu bland copil cu lungi i blonde pIete
Cu o suflare [tu] rpqti suspinu-mi
C'un zimbet [faci]
s se 'mbete
[Cu] brate 'ntinse strig... o vin la sinu-mi I
N.B. Aplicattle ru cerneald neagrd, ce se vdd pe areastd versiune, fin de B2, 2261,142.
9, N.v.c.o.m. plutesc in lacrimi>
In friguri;
z4. Vezi bratele-mi Intind: o vin la sinu-nd 1
www.dacoromanica.ro
IUSIND IN TAINA
139
230 6,9
Iubind in tain'A am pzit tkere

GAndind tIcerea, c i place tie
In ochii t'i dteam cu bucurie
Un blAnd rspuns la ceea ce voiu cere
Dar nu mai pot. A dorului trie

Cuvinte d l'a ochilor mistere
Vreau s res pir duioasa 'nvpiere
Acelui suflet care doru-mi tie
10
Nu vezi c buza mea imi arde 'n sete

'n ochii mei s vede-n friguri chinu-mi,
Copia' dulce ce te-ascunzi in plete
Cu o suflare imprtii suspinu-mi
C'un zimbet faci gAndirea-mi s se 'mbete...
Cu bratu 'ntins te chem: o vin la sinu-mi.

C. 2281, 72
S ONET
Iubind in tain am p'Astrat t'Acere

GAn.dind c astfel o s-ti plael tie
aci in priviri citeam o vecinicie

De-uciz'Atoare visuri de plcere.
5
Dar nu mai pot. A dorului trie

Cuvinte d'A duioaselor mistere
Vreau s. m'A' 'nnec de dulcea 'nvlpiere
Acelui suflet, ce pe-al meu [il] .stie
10
Nu vezi c gura-mi ars e de sete

'n ochii mei se vede 'n friguri chinu-mi
Copila mea cu lungi i blonde plete
Cu o suflare rcoreti suspinu-mi
C'un zimbet faci gAndirea-mi s se 'mbete
FA un sfArit durerii
vin la sinu-mi.
C., cum cele ca cerneald neagrd fi

.131. N.B. Aplicaliile ca cerneald violetd, de pg acert mantercrir, fin de(lupa
marginale fin de D.
C.
3. In ochii t. citeam o vecinicie (B1.); De-o crudA, dulce, stranie plAcere > De-ucizAtoare,
2. fi in B1.;
Ir. oi In B1.;
8. A.s. ce pe-al meu 11 stie (B1.);
stranie plAcere (B1.);
ra. Cu o suflare poti sA stingi
14. O da' sfirsit durerii vin la sinu-mi> DI un sfirsit durerii vin la slnu-mi (V.),
suspinu-mi (B1.);
www.dacoromanica.ro
140
M. EMINESCU
B2. 2261, 142
Iubind In tain, am pizit acere

Stiind cA astfel o s-ti plactie
Vorbeam cu ochii i cu bucurie
Citeam rspunsuri duld la ce voiu cere
5
Dar nu mai pot s'A tac. Dorinta vie

De a culege pe-a ta buzA miere
De-a respira duioasa 'nvApAiere
A sufletului au ah m sfAsie.
10
Copila mea cu desacute plete,

Nu prelungi nenduatoare chinu-mi
Nu vezi c' ochii mei imi ard de sete
Cu o suflare indulcesti suspinu-mi
C'un zimbet fad durerea s'A incete
Deschide-a tale brate, vin la sinu-mi.
D. 2261, 141 V.
Iubind in tainA, am pzit t'Acere

Stiind c astfel o s-ti placA tie
In ochii tAi citeam cu
Cruzime dulce, stranie plAcere.
5
Dar nu mai pot... A dorului tArie

Cuvinte d duioaselor mistere
A respirArii tale 'nvAp'Aiere,
SA te cuprind in brate m. imbie
Nu vezi c ochii mei imi ard de sete

10
Nu prelungi nendurAtoare chinu-mi

C'un zimbet faci durerea mea s. 'ncete
Cu o privire tu inneci suspinu-mi

In riul vecinicei uitAri in Lethe,
DesfA a tale mAni si vin la sinu-mi.
B2. N.B. Aplicatiile ,ri cifrele, ce aratd intervertirea versurilor lo fi si, privesc versiunea din 2261,141v. (D.),
aceea redactatd pe fila albd din siringa.
D.
3. Id. film /32; 4. Un vis frumos de stranie pacere> Cruzime dulce, stranie pacere (B2); 6. Cuvinte
7. Voiu s. respir duioasa 'nvapliere> A respirrii tale 'nvIpliere 039;
&I l'a noastre* dulci mistere (B2);
12. Cu o suflare numai stingi> C.o.s.n. 'nneci
II. id. (B2);
8. Imi arde fruntea> Sa' te cuprind etc. (B2);
24. Desfa, etc. (B2).
13. Din viata [ta] m'a' lasA si beau Lethe> In riul, etc. (B2);
suspinu-mi (132);
www.dacoromanica.ro
TRECUT-AU ANI1
142
TRECUT-AU ANII...
Tiprit, dimpreuna cu Iubind in lama 0 Venetia in prima editte Matorescu, Trecut-au anii... apardne, ca timp,
perioadei bucuretene, circa 1878-1879, in care s'au definidvat cunoscutele trei sonete veroniane, publicate in
Convorkri pe Octomvrie 1879. De0 pe o tema' oarecum mai genesal, i amintind in mic i intr'un registru mai
temperat, sentimentul de instrainare al Melancolieiprin anume detalii ins, precum imagina lirei, ntlnit i in
grupul celor trei sonete, ca i prin intreaga atmosferk usor deprirnanta, Trecut-au anii poate fi privit ca un acord
al aceluia9i cantee.
Structura lui imitar, reali7ati la capatul catorva etape, a oferit d-lui Tudor Vianu prilejul nu numai sa ilustreze unul din aspectele cele mai elocvente ale o execupei unei creatiuni artistice, dar i s scrie unul din cele
mat frumoase comentarii in legaturl cu tema sonetului insusi. Cum materialele, pe care se intemeiazi d-1 T. V.
sunt cele ale editiei Botez, a aria cronologie i filiatie, ca i felunte lecpuni sunt susceptibile de rectificari, socotim
util s'a reproducem un fragment at:it peatru caracterul lui intrinsec, cat i pentru prilejul catorva glose, pe care
le trill:them in nota':
Prima constatare care ni se impune, serie d. T.V., este ca- Inca' din ces dintai sclut, ultimele versuri sunt mai
apropiate de forma lor definitiva 1), decal cele duiti 2). Senumentul general al sonetului, simtirea desamagit a copilanei pierdute i a cufundarit in marele noian al timpului, gseste Iii primul moment expresia
ei aproximativa. Exclamatia: /id 'ntunec apare Mai din cea dintai scluta i rimane pang la sfarit. De
asemeni comparapa cu lira care nu mai rasurd sub atingerea poetului 91 figura pierdeni in area tinerefit
sunt cristalizari ale primului moment. Problema poetului era sa gaseasca pentru acest final, destul de
repede intrezdrit dela inceput, prima parte bine adaptata. Operatia nu s'a dovedit usoara. 11 vedem Meer-
cnd comparatia arulor trecutt cu un stol sau pale de presuri. Abia in a patra schit 3), comparatia
neguri albe 'n marl, al caror miragiu plin de fannec poetul
aceasta este abandonata, in avantajul
putea constata el s'a nsipit acum. Schita a cincea experimenteazi din nou aceasta.' solutie, care ins nu
se mentine i, in cea de a asea, apare tmud ipoteza justa: Trecut-au am ca nourr lungi pe fesuri, nu fara
o intoarcere de o clipl catre solupa comparatiei cu un stol de... 4). Para indoial eA asemanarea cu norii
este mai potrivit, mai bine adaptata senumentului general al poeziei, decat comparatia cu stolul de
pa:sari. Norii alcatuiesc o imagina mai incet schirnbtoare i mat fluenta. Lenta alunecare a masei lor
pe cer sensibilizeazi mai bine scurgerea vieii, dear rapida brazdare a cerului de un card de pIsari.
Cine mediteaza la viata sa trecut, o resimte ca pe o desfurare inceata. Exist fr indoiall in cazul
denumit eul muribunzilor (le moi des mourants), viziunea intr'un raccourci rapid
pe care psihologia
a momentelor capitale ale vietii. Dar Eminescu n'a vrut s redea aceasta viziune catastrofala, ci una
mai lend, ga cum se poate inscrie in cadrul unei melancolii retrospective. Versul ultim vorbea de altfel
de o cre,rtere a umbrei (mai tarziu a timpaui), prin urmare de un proces gradual si mai lent, pe care 1-ar
fi bruscat asociatia cu reprezentarea ritmicei mai accelerate a plcului de pasiri travers and cerul. Nu
incape nicio Iridoiai cA finalul poeziei a determinat debutal ei 5).
cu aproape un caracter de lege

Aceeai observatie
Ladislau Gldi.
Filiatia noastra schimba oarecum, in bine, situatia.
si In studiul genezei sonetului Venelia, al d-lui
Abia in a pairo schifeI dupa filiapa Botez. In realitate, cea de a patra schit e Intia in ordine. Ala dar
de data aceasta, i primele versuri, nu numai ultimele, sunt apropiate de forma definitiv'. Faptul ca dupi doua
versiuni, in care statue imagina negurilor pe fesuri poetul trece, In urmatoarele trei, la imagina stolului (palcului)
de presuri, pentru ca in cele din urm sa revie, tree:and printr'una de tranzitie (ski de non) la imagina
arata i mai bine jocul liber al imaginatiei poetului, fluxul si refluxul nestanjenit al asociatiilor.
Sial de. .. non, cum spuneam 1i mai sus, gi cum variantele Botez nu specified lmurit. In subsolul nostru,
D. 2261,257 versul z arata: Trecut-au anii> Trecut-au ani, un :id de inri pe fesuri> Trecut-au ani ca sbor de nori
fesuri. Evident: sial de non i e mal aproape de sit)l de prisdri i totu9i Inca departe.
Tudor Vianu, Esteticd, II, 2936, pag. 74-79.Reconsutuind cele 7 schite ale sonetului, cu ajutorul vatiantelor editiei Botez, d-1 Tudor Vianu foloseite termenul lipsefte In dreptul unora din versuri. Ala, de pilda, schita
VII, la II versuri din 14 noteaza. lipsefte. Pentru a evita once rastalrnacire, cata sA spunem ca croareis, daca se
poste numi astfel, pleaca dela Botez. Consecvent principiului de a raporta totul la textul definitiv, Botez suprima
versurile aremenea, ceca ce d'd o imagina falsi a situatiei.
www.dacoromanica.ro
M. ENIINESCU
M. Trecut-ast
figureaza in urmatoarele manuscrise:
2277, 46
22761, 93 v. j
Cl. 2261,93 -I- 92v.
C2. 2260, 149
cca 1878
cca 1878
D1. 2260, 237.....

El. 2261, 257 + 256v.
......
D2. 2260, 237 (aplicatii)

E2. 2260, 150
.... .
.....
cca 1879
cca 1879
cca 1879
Inainte de a prezenta, in bloc, seria acestor versiuni 91 de a le lasa s'a urmeze una dupa alta, sa glosarn in
legaturi cu ftliatia Botez: cea mai veche versiune, dupi el, este 2261,93 (la noi CI). Cum cea de a doua (2260, 237)
cea de a treia (2260, 149), ale lui, (la noi C2 9i D1), le presupune a fi serse prin 1875-1876, inseamna
intaiul ar fi anterior acestei date. Ceca ce nici substanta sonetului, a9a cum s'a vazut, nici atributele materiale
nu ingaduie. $i de asta dad cronologa lui Botes se lasa influentad de anume vecinatati, precis datate, Irma Intr'un
manuscris miscellaneu, in adevtatul sens al cuvantului, cum e acesta, vecinattile nu decid. In realitate toate redactiunile acestui sonet sunt de Bucure9ti. Scrisul, hrtia, etc., vorbesc In deajuns.
A. India versiune figureaza in 2277, 46, in caietul i cu scrisul adtor texte de Bucureti, circa 1878. Sonetul
retinut de o lungl acolada cu creion ro9u pe stnga, iar mai jos, pe aceea9i pagina tertele unui alt sonet, inrudite cu imagini din anti insu,ri glarul (cf., vol. II, pag. 127, versiunea C.). De altminteri, aceea9i cerneali
grafie se indinesc in amandou. locurile.
B. A doua versiune figureazi in 22761, 93v. 9i e din acela.91 timp cu precedentul.
C2. A treia versiune, din 2261, 98 + 92 v. (V), transmis in 2260, 149 (0) i aceasta in 2260, 287 CBI)
ar fi putut fi comassate.
Tipairim 'lug. pe CI separat, pentru subsolul care reia, intr'o redactie dedusal, de exercitiu, catrenele.
C2 trece in subsol la
Se poate observa din anume forme legatura stransa cu antecedentul,
9i
D2 figureaza in 2260, 237, in caietul de sonete, al ciclului Sarmis, descris in vol. II, pag.
cu
prilejul sonetului Afartr-i loamtili (= Afard-i arad). Sunt aici, de fapt, doua straturi. Intiul (D1), pe care-1
tiparim palimpsestic, 9i al doilea al aplicatiilor.

figureaza in 2261,257 ( 256v.).
figureaza in 2260,150.
A. 2277, 46
Copil eram cnd neguri albe 'n sesuri

Luceau ca 'n visul unei nopti de var
Iar luna trist lucea din frunza rar
Dnd via unei lurni de dulci eresuri
Ce mintea mea adanc o fermecar
Abia 'ntelese, pline de 'ntelesuri
Azi inzdar cu umbre moi m. 'mpresuri
Moment al tainei, asfintit de sear
1. C.e. cnd negura pe 9esuri > C.e.c. ceata > C.e.c. neguri etc.;
3-4. and luna trece din pdurea rar

Stalpn.i unei lumi de dulci eresuri
8. 0 ceas al tainei etc.;
www.dacoromanica.ro
2. Lucea ca 'n v. etc.
TRECUT-ALI ANTI
10
143
Ca &I mai smulg un sunet dulce vietii

Ca 'n vis ceresc din nou s mg. cutremuri
Cu mana mea 'nadar pe lirg. lunec
Pierdut e tot ca* zarea tineretii

muta-i gura dulce-a altor vremuri
lar noaptea crete 'n urma mea... ma 'ntunec
B. 2270, 93 V.
O tinereti, ca neguri de pe esuri

V'ati dus 1 vecinic nu vI 'ntoarceti iar
Azi nu mI 'ncantl cum m incantarl
Poveti i doine, farmece*, eresuri
5
io
Ce anii mei de 'ntai i'nseninarI

Abia 'ntelese pline de 'ntelesuri
Cu-a tale umbre inzIdar mg. 'mpresuri
Moment al tainei, asfintit de sear
S smulg un sunet din trecutul vietii,
SI fac o suflet ca din nou sl tremuri
Zadarnic mana mea pe lir lunec
Pierdut e totu 'n zarea tineretii,

Si muta-i gura dulce-a altor vremuri
Iar umbra creste 'n urma mea... m 'ntunec
CI. 2261,93 + 92 V.
Sburat-au anii ca un pale de presuri

Si nici odatI n'or s vie iar.
Cu amintire, cu zimbire-amara
Cu-a tale ganduri inzadar m 'mpresuri
5
Caci nu adud cantgri din ala tar'l,

Abia 'ntelese, pline de 'ntelesuri,
Nici a povetilor duioase-eresuri
Ce zarea vietii mele 'nseninarg.
10
SI scot un sunet din trecutul

fac, o lir, ca din nou s. tremuri
In van cu mana mea pe coarde-alunec
ix. Azi inzdar> Cu mina etc.

T. O tineretelor, ca ceata de pe esuri > 0.t.,c. negura pe sesuri; 5. A.n.m. 'ncanti cum mi 'nseninarl;
io. S.f.o. seari* ca d.n.s.t.;
14. lar thnpul crete etc.
C1.
1. S.-au a. ca un stol> S.-a.a.c.u. pile etc.; 5. C.n.a.c. de-odinioarl; 7.
cu-a p.d.-e.; 8. Ce dirnineata mea o 'nseninarA.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
.144
Pierdut e tot in zarea tineretii

Si mi trezesc cintiri din alte vremuri...
Mereu tot crete noaptea 'n jur... ml 'ntunec
2260, 237
2260, 149
Sburat-au anii ca un pik de presuri

nici o dat.' n-or sl vie iarl,
O tinereti Cu zimbire-amari
Cu mii de ginduri inzIdar m. 'mpresuri
Azi nu m'ating aa cum m.' tnicar
Ale povetilor duioase-eresuri
Ce ragritul meu inseninari
SI scot un sunet din trecutul vietii

S fac o lirl ca din nou s tremuri
In van cu mina mea pe coarde lunec
10
Pierdut e totu 'n zarea tineretii

Si nu trezesc cintiri din alte vremuri
Iar noaptea cre.ste imprejur... m 'ntunec
2260, 237
*
Sburat-au ani ca stoluri lungi pe .sesuri
nid odaa n-or sI vie iarl,

CIci nu m'ating as,a cum ml micari
Ale poveqtilor duioase eresuri,
C1 Cu o fila' inainte
(512 v.), catrenele apar in redactare imediat ulterioard, ca o varialie, dedusd
0 Imi sopteste numai dulci cuvinte

Abia 'ntelese, pline de 'ntelesuri (a)
Las s'a' citesc acele dulci eresuri
Ce le ascunde ocbiul t'u fierbinte
Cu griji plcute viata mea o 'mpresuri (6)
sufletu-mi il legi cu jurminte
Icoanele* acestor culpe salte
El sboruli iau ca si un stol de presuri (c)
A. 'ntelese, pline's* de 'ntelesuri;
Cu dulci nimicuri viata etc.;
Ei (sic)=-- acordul neglsjat.
.
6. Semnul
pus, poate, pentru versiunea D'
sensul decide ; In C' lipsette.
C2. 2260, 1.99

La fel cu versiunea (DI-) dela etaj, mimes diferenlele :
2.
niciodat n-or s.v. iari . ; 3. O amintire cu
zimbire-amar;
4. Cu -a tale ganduri Inzdar ma" 'npresuri > Cu Mli d.g. etc
y. Azi nu ml misc' asa c.m.m.;
8. Cari 'nceputul vietii-nseninarX > Cari dimineata mea o 'nseninar.
www.dacoromanica.ro
TRECUT-AU ANII
145
and rAs'Aritul meu inseninar

Cu mii de gAnduri azi in van m. 'npresuri
O tinereta mea, o primvar.
SA scot un sunet din trecutul vietii

SA fac o lir. ! ca din nou sA tremuri
In van cu mAna mea pe coarde lunec
10
Pierdut e totu 'n zarea tineretii

Si nu trezesc cintAri din alte vremuri
Tar umbra creste imprejur... m'A 'ntunec
El.
2261, 2.17
(+ 2f6 V.)
Trecut-au ani ca nouri lungi pe sesuri
nici odatA n'or s'A vie iarA,
C'Aci nu m'A 'ncAntA azi, cum ml misc[ar]
Povesti i doine, ghicitori, eresuri
Ce pe-a mea frunte de copil sburarA

Abia 'ntelese, pline de 'ntelesuri;
Azi inzAdar cu raze vii mA 'npresuri
O ceas al tainei, asfintit de sear. !
SA' smulg un sunet din trecutul

S'A fac, o suflet, ca din nou s. tremuri
Cu mAna mea in van pe lir' alunec
10
Pierdut e totu 'n zarca tineretii

mut.-i gura dulce-a altor vremuri
Iar timpul creste 'n urma mea... mA 'ntunec.
D2. i. S.-a.a. ce [indesc]. fluturat* pe sesuri [creion ro a, indistinct].
Ca ,ri in sonetul CAnd amintirea in trecut (=
toamnI), de pe fila urmdkare (cf. vol. II. pag. rr8), cu
aceeali cerneald violetd, cdteva aplicalii incearcd noui versuri, ici ,ri colo, dar ndncadrate
1. O visuri dulci, o stol pierdut In sesuri

7-8. Zadarnic astzi calca mi-o Mnpresuri
Cu tnii de flori, tu nouI primlvar.
El. r. T.-a. anii> T.-a. ani, un sbor de nori pe sesuri > T.-a. am, ca stol de non i pe sesuri;
3. C.n. ml
5. Ce rsritul meu l'Inseninarl> Ce fruntea-mi de copil o 'nse.ninarl;
7. Azi
inzIdar cu rank mg. 'npresuri; 8. 0 timp al doinei, asfintit de seat-61; 9. SI scot un sunet etc.; 13. Si mute
sunt cntri din alte vremuri, > Si mut-i vestea*> Si mutil-i gura etc.
cari au devenit formele dela etaj, strofa a 2-a e transcrisd pe fila albd din stdnga
Ulterior, concomitent ca
misca asa cum m miscrad;
in ordinea :
O ceas al tainei, asfintit de seari

Auj Inzadar cu raze vii m 'npresuri
Ce-abia 'ntelese, pline de 'ntelesuri
Ca nimbul, fruntea-mi de copil inseninari
JO
www.dacoromanica.ro
M. EM1NESCU
146
B2. 2260, I JO
Trecut-au ani ca nouri lungi pe sesuri

niciodat n'or si vie iar,
aci nu m 'ncnt azi cum mi miscar
Povesd i doine, ghidtori, eresuri
Ce fruntea-mi de copil o 'nseninar
Abia 'nrelese, pline de 'nrelesuri
Cu-a tale umbre azi in van m 'npresuri,
O ceas al tainei, asfinrit de sear'.
Spre-a smulge-un sunet din trecutul
Spre-a face, suflet, ca din nou s tremuri
Cu mina mea in van pe lira lunec
Pierdut e tot in zarea tinererii

raut-i gura dulce-a altor vremuri
lar timpul creste 'n urma mea... m 'ntunec.
VENETIA
Unele absolut inedite, mai ales un foarte frumos sonet despre Venetia. .. - raporta Maiorescu in scrisoarea
din 6/16 Decemvrie 1883 surorii sale Emilia, in titnp ce ficea corecturile Intliei editii a poeziilor lui Eminescu.)
nimic nu Iasi' si se binuiasd, dad la vretnea aceea avea, sau nu, cunostint c sonetul, despre care se exprima
intr'un att de absolut superlativ, era o traducere din poetul german Cajetan Cerri. Mai curAnd, poate nu, cu toate
ci dad.' poeziile inedite aflate pn actun numai in manuscript. pe la uncle persoane particulare, cu care Maiorescu didea o neasteptati strilucire istoricei ediii, i din randul atom ficea parte si Venetia, vor fi fost cum ni
se pare din ce in ce mai probabil, cbpii ultime si caligrafice, orinduite chiar de Etninescu, absenta numelui lui
Cerri ar putea oferi Ind un motiv de discutie. Ajuns, la capitul atator laborioase etape, si realizeze un produs de
perfectia formal ce cunoastem, si se fi hotirit oare Erninescu a sacrifica izvorul din care se inspirase dup ce
chiar el, cum rezult din reproducerea textelor facsimilelor respective, 11 mrturisise, numindu-si lucrarea cnd
imitatie i dud dup. G. Cerri? Iat o intrebare la care lipsa documentului, acea ultimi cpie a poetului,
reclamati categoric de situatia ultimelor versiuni, (si care a fost, evident, un act de deciziune creatoare) nu ingidue
si rspundem.
Odati ns cu cedarea din 1902, a manuscriselor eminesciene Acaderniei Romne, apartenenta sonetului
Venetiei reintri in discutie, dup ce, Inca din 1891 A. Grama, anonimul dela Blaj, pomenise de o influent a
E2.
N.B. Totul retinut, pe stdnga, cu acoladd de creion rope.
1) I. E. Toroutiu, Stall ,ri doc. lit., V, 1934, pag. 18. Texrul german ( Einiges ganz Unbekannte ist darunter,
namentlich ein schdnstes Sonett ibex Venedig) al scrisorii i facsimilul, Ibid., pag. i i 16.
www.dacoromanica.ro
VENETIA
147
lui Platen. Editia de Postume a lui Nerva Hodos, din 1902, tipkeste una din versiunile intermediare, De-asupra
mdrii luna 'n nouri joacd (la noi C. 2287, 59 v.), integrat unui ciclu de patru sonete, inchinate marii.
D-I Ridulescu-Pogoneanu sporea massa ineditelor, ce publica In acelasi an, co versiunea imitatiei cat I Cu
aceea dupi G. Cerri Insotind-o de o notita din A. de Gubernatis despre Cerri si de urmatorul comentariu:
E probabil, scria d-sa, ea originalul dupa care s'a inspirat Emineseu e In nemteste; ar fi foarte interesant de
cunoscut (la bibliotecile din Bucuresti nu se gseste nimic din acest autor); suntem siguri c imitada lui Eminescu e cu mult superioarl originalului1). In studiul introductiv, co care prefata volumul de Literaturei popelard al lui Eminescu, vorbind de influentele liricei germane, Ilarie Chendi amintea de Platen, cruia prin eroare
i se atribuise originalul sonetului S'a stins viata falnicei Venelii, u al card autor, adoga el, sau mai corect inspirator
este neimportantul Gaetano Cerry 2). De Platen, in legating, de sigur, co acelasi sonet, la care se si opreste, e vorba,
In treack, si la Anghel Demetriescu In extinsul ski studiu din 1903 8). 0 bogat semnalare a manuscriselor
Venetiei, printre case: imitatie i dui:a G. Cerri, in intaia edide, din 1908, a lui Ion Scurtu. Platen si Cerry
apar printre inspiratorii lui Eminescu, i in amoscutul studiu al lui N. I. Apostolescu: Dar nici cele 14 sonete,
ale celui dintaiu, adlogl. el, nici autorul italo-germanic n'au Impiedec,at pe Eminescu sa cunoasca traducerea
francesa
a lui N. Martin, care in studiul asupra Contelui Platen ,ri Italia intercaleaz al 7-lea sonet al poetului germanic,
prezentat publicului francez in fnunoase versuri. E interesant de constatat el se regasesc la Eminescu mai multe
trsituri din Martin care vi-a ingaduit oarecare libertate fat de textul original
i ca mai ales versul final e
aproape acelasi la Martin si la Etninescu 4).
In 1914, Ion Gramad tiprea, cel dintku, textul german al sonetului lui Cerri. Conduzia lui era ca.' ne afilm
In fata unei traducen
in cazul cel mai bun o imitatie, ce-i drept genial si ca se poate vorbi de o inrudire sufieteasc tome cei doi poeti: o melancolie vaga si o predispozide pentru intrebri filozofice, comune
amandurora 5). Ca pe una din acele traducen, ce sunt e opere originale prezinta si G. Ibraileanu sonetul Vene-
liei. Observada sa c meritul artistic pur se vdeste mai bine In astfel de traducen deck chiar in poeziile originale ni se pare de o certa i valoroasa subtilitate, cad e mai usor, adaog Ibraileanu, de gsit forma perfect
admirabila pentru propriile tale idei decat pentru ale altora. Reusita traducerilor lui Eminescu arat pe artistul
de rasa din el 6). 0 prere, altminteri fundamentata, este aceea a d-lui D. Caracostea, pentru care superioritatea
sonetului lui Eminescu nu poate fi puta in discutie. Elementele comune, serie d-sa, dintre el si izvor ar putea
ispid pe cineva s vad In Eminescu un traducator sau un poleitor al lui Cerri. Dar pe cand la acesta am constatat un spatiu si un timp in continua relativizare, anecdoticul unei impresii personale: mi se pare, o este ca
si cum, la Eminescu icoana este infkisat in sine gi inltata intr'o atmosferd de absolut. De aici, stilistic i ritinic,
mijloace proprii, strabtute de o vibratiune proprie, deci un alt continut. Astfel originalitatea apare nedesprtit
i) I. A. Raidulescu[-Pogoneanu], Din poeriile inedite ale lui Mihail Eminescu in Convorbiri Literare, XXXVI, 5,
Maiu r9oz. Tot acolo, dimpreuna cu alte cateva din versiunile reproduse si la noi : o stroa
Prin vcilul
fin ,ri luminos al cepi la noi, pag, t6o (subsol), excelent dac nu chiar superioara [textului definitiv] prin
puterea de evocare si prin frumusetea solemna a linabii lar pentru primele doug. versuri:
Din valuri ese visul marii, slava
murii sfinti ai falnicei Venedi
o variana care le intrece poate pe toate prin armonia limbii i prin impresia de mister ce ne desteapt
In suilet.
In legatur cu aceste doul versuri, cf. ceva mai departe la E4.
2) M. Eminescu, Literaturd .popuiard, ed. 11. Chendi, 1902, pag. XVII.
8) Anghel Demetriescu, Opere, ed. Ovidiu Papadima, Fundatia pentru literaturi i arta Regele Carol II,
1937, pag. 245.
N. I. Apostolescu, L'influence des romantiques franfais sur la posie roumaine, 1909, pag. 400.E, de fapt, reluarea
la distanti de 5 ani, a ideii lui V. D. Pann, pe care N. I. Apostolescu o adoptase in Studit. Literaturd, esteticci,
filologie, 1904, pag. 37, n. z (capitolul Ortginalitate I): In orice cas, insa, o inspiratie din Platen exista.
Ceva
mai mult: la alcatuirea sonetului san, Eminescu trebue sa fi avut in vedere i oarecare traductiune franceza a sonetelor lui Platen, cad dupa cum stim dela D. Faun Martin, a carui activitate se desvolt intre 184o-185o,
termina unul din sonetele traduse hber dupai Platen: Feuilles lyriques, cu vorbele: Helas I jamais les pleurs n'ont reveille
la snort, ceca ce ne duce chiar la frasa lui Eminescu: Nu invie =r/g, e 'n zadar copile I, neexistenta la model,
la Platen.
Ca nu putea s existe la Platen, de vreme ce era In Cerri, e ciar. Dar ca adaptarea francez e cu totul altceva
deck stihul eminescian, tradus vorbl cu vorb din sonetul lui Cerri, iat ce este tot atata de clan.
I. Gtamad, Mshail Eminescu (contributii la studiul vietii i operei sale). Heidelberg, 1914, pag. 34-37
2) G. Ibraileanu, Edifiile poeziilor lui Eminescu, in Viala Romneascd, XIX, 1, Ianuane 1927, pag. 99-100.
0*
www.dacoromanica.ro
148
M. EMINESCU
de problema formei 1). Aceeavi prere i la d-1 I. San-Giorgiu, in prezentarea ce face inspiratorului acestui sonet,
lui Gaetano Cerr: Singurul su merit, serie d-sa, i acesta e datorit unei intimplari nedescifrate inc e
printeo singura poezie i anume chiar prin citatul sonet Venetia a devenit mai trziu punctul de plecare pentru
sonetul cu acelavi nume, dar radical refacut prin nenumarate variante, al lui Mihail Eminescu 2). Dar, studiu
intemeiat sau simpla credint, majoritatea opiniilor de acest fel sunt variatiuni pe aceeavi tema, i s'ar putea insuma
in usmkoarea final a unuia din cei mai sobri i mai prudent, totuvi, cercetkori literari: Dar cata deosebire,
scria d-1 N. Sulica, este intre modesta poezioar a lui Cern i intre stralucitul sonet al lui Etninescu, care rar' nine
o capodoper unica in felul sau 8).
Chestiunea, cred, s'ar putea aveza vi altminteri. C sonetul lui Eminescu este o traducere, nici el, nici comentatorii sai nu o tagaduiesc. Ca', de tot atatea ori, marii scriitori ai omenirii vi-au luat motivele din izvoare de a
doua sau a treia mina, pe cari le intineresc vi le inobileaza, literatura universal o atest, la tot pasul. Intrebarea
este, ?Ina, dad.' nu exista' traducen i care oricat de desavarvite, sa nu fie totuvi mai mult decat transpuneri, de egaLl
calitate, in alta: limb i daca sonetul Venetia nu intr vi el in aceasta categorie. De sigur, un elaborat atat de per-
fect vi dat la strung cu aka aplicatie nu se putea sa nu poarte sigiliul personalitkii lui Eminescu. Dar, Cu
aceasta, virtualittile i chiar insuvirile reale ale sonetului lui Cerri fost-au ele anulate ? Raspunsul nu poate veni
deck dinteun examen, nu numai al calittii tlmcir, cat al amandorora. Fiecare limb ivi are annonia ei proprie
vi in raport cu legile ei proprii se cuvine judecati fiecare formal in parte. Izbutevte fiecare din ele s realizeze
poezia gloriei decadente vi ireversibile ? Mai mult chiar, sonetul i are canoanele lui. Cata vreme anumite din
blazoanele originalittii lui sunt pastrate, vi este cerinta dintai a unei talmaciri ideale, nu vad de ce s'ar impune
detronarea modelului, rind nu vi desfiintarea lui. Sonetul Venetiei graviteaza vi se zidevte pe axa de sustinere a
ultimului vers i acest ultim vers este identic la Cerri vi la Eminescu 4). Este ceca ce a surprins cu justeta d-1 Mihail
Dragomixescu, cand, vorbind de sonetul Venefiei ca de un exemplu tipic de originalitate inhihitiv, serie: Devi
in Venetia Eminescu incepe cu nivte imagini in care reflectia trist vi profund se revela cu putere: S'a dus vial
falnicei Veneta, totuvi polarizarea imaginilor se face in adancme, lucru ce se vede vi din faptul c reflectiunea
&tall e mai adancil i mai putemica deck ref/ectiunea initial: Nu 'nvie mor/d, e 'n adar copile 5).
MS. Venetia se afl in mai multe versiuni, al car' or numr sporevte cu citeva redactiuni fragmentare vi a caror
oranduire cronologic, exacta in buna parte, vi la Botez, se modifica' in unele amanunte. Este cert, de pilda, ca
versiunile VII vi XIII la Botez (la noi E/
sunt din acelavi timp. Nu numai fiindcl sunt vecine, (manuscrisul
End miscellaneu i filele detavate, aceasta n'ar decide), dar pentruca totul le apropie : hartia, scrisul, aceeavi cemeala
violet. Dupa cum, iaravi, e ciar ea a XVI-a versiune (2 strofe neccuriplete) din Botez se situeaz1 cu mult inainte, in
epoca Iavilor. Par s mai vorbim de sistemul defectuos al transcrierii vi sudarii variantelor, de eliminarea acelor versuri,
ce n'au corespondent in stihurile textului definitiv vi chiar de suprmarea atkor detalii dinteun subsol sau altul.
Folosind materialul variantelor editiei C. Botez, d-I Ladislau Gldi a publicat un interesant studiu Geneza
sonefidui Venetia, (intai in Buletinul M. Eminescu, 1936) [Cernautil-Bucurevti, 1936, in care se urmaresc etapele acestei
laborioase creatiuni. Devi interpretarea vi concluziile d-sale nu vor avea s sufere prea mult, de pe urrna celor cateva
uvoare corectiuni in cronologia Botez, nu e mai putin adevarat totuvi c, ama cum o spune insuvi d-sa, crono-
loga varantelor este un fapt esential in talmacirea ion. Daca atitea din observatiwaile d-sale pot fi adoptate,
altele, rick de subtile, vor convinge mai putin. Ava e spre pild aceea, in care d-1 Ladislau Gldi socotevte, gratie
unei ingenioase apropien i biografice,
ezitrile gramaticale ale Intaielor versiuni trdeaza o adanc fram'antare
sufleteasc a poetului. Oare tabloul miresei moarte, vi a mrii ce mingke, nu era o atitudine care i-a adus aminte
de moartea iubnei sale, din Mortua est? serie d-sa. Sa admtem. De ce ins mai multe vi mai stridente ezitri,
deck in poemul scris cu 6-7 ani mai inainte ? De fapt, sunt ezitrile inerente ale intailor pavi ai unei traducen.
Ele se cuvin, dupai aceea, incadrate in marele capitol al formelor ernbrionare la Eminescu, indiferent de starea
sufleteasca a poetului. Rar scriitor care s'a se fereasca mai putin de imperfectie, vi chiar de disgratie, ca dnsul.
Pentrucal vtie cal sunt trepte provizorii vi el sunt mai uvor de plivit.
D. Caracostea, Arta cuvdntului la Eminescu. (cap. 0 structurd stilisticd ,ri ritmicd. Sonetul Venetia) pag. 192-224,
(reprod. din Gdndirea, XV, 5, Mai 1936 vi XV, 6, Iunie 1936).

Ion Sn-Giorgiu, Gaetano Cerri inspiratarul lui Eminescu, extras din Mlanges Droubet, 1940. Pentru anume
rezerve m obiectii, in legatura cu acest studiu, cf. D. Popovici, Mlanges, Cb. Droubet in Studii Literare, I,
Sibiu, 1942, pag. 256.
8) Nicolae Sulic, Izvoarele de inspirafie ale Strigoilor lui Eminescu, in ,S'oimii, V, 7-8, Martie-Aprilie 2929.
L E. Toroutiu, Istorie ,ri eriticd literard, pag. 97; G. alinescu, Opera lui Mibai Eminescu, V, lar.
Mihail Dragomirescu, Teoria poeziei, 1927, pag. 80. Intaia formulare in Mihail Dragomirescu, Poezia romrinei,
I, Teoria poeziei, 1915, pag. 53.
www.dacoromanica.ro
VENETIA
149
A. 2285,135
C.
2285,136
2285,136 + 135 T.
2287,59v.
(Viena) cca 1871-187z
2262,193 (dupd G. Cerri)

2262,142 (Sonet. Imitatie)
Ds. 2283,41 (Sonet)
(lai) CCa 1876
El. 2260,143
E2. 2260,144
Es. 2268,12v.
E4. 2306,62 (3 versuri)
(la0) cca 1876
2261,268
2261,269
(Bucureti) cca 2878-1879
2261,270-273
2260,151
22761,221
cca. 2878-2879
2279,95
G1 2259,336-337+338
2262,76V.
cca 1879
G. 2261,144
11. 2261,250
h) 2262, 142 (catrene)
P. 2261,266 + 267
Is. 2261,266
cca 1879-1880
Reproducem, inaintea primei versiuni a traducerii, originalul german, dup amintita lucrare a lui I. Gfmacl,
Mihail Eminescu etc., Heidelberg, 1914, pag. 36.
Tot, de acolo, si urrntoarea informatie bibliografic: Pagina 6z din volumul: Aur einsamer Stube, Dichtungen
von Cajetan Cerri, Wien 1864. Verlag von Karl Schnewerk.
VENEDIG
(z8to)
So oft sch seb' in dstrer Mondesbelle,
folgend einem innren dunklen Zwange,
Das Meer sicb scbmiegt in nie gestilltem Drange
Wild an Venedigs blest* MarmorschwelleIst's mir als wiire diese dunkle Ve/le
Ein diiserer Knabe, den, verstort und bange
Auf der Geliebten bleicher Todtenwange
Getduscht von Neuem sucht des Lebens Quelle.
Und tnt dann durch die de Kirchboftstille
Vom Markusturm die zwlfte Stunde, scbaurig,
Vie das Gestlihne einer Schmerzsibylle :
So ist's, als wenn aus einem dumpfen Grabe

Das Fort ertdnte, wehmutsvoll und traurig :
< Lars ab! die Todten stehn nicht auf, o Knabe!
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
150
A. India versiune figureaza in 2285, 135 0 este, cum observ i Botez, o incercare de traducere literal, a
textului german. E in carnetul cartonat, de Viena, in care se gsesc note de cursuri universitare, in nemteste,
Insemnri din epoca congresului dela Puma, bibliografie, poeme, cu o scriere putin xnai drzie, ca: Diamantul
Nordului, Un roman, etc. S'a tiprit intaia ad In editia Cuza (1914).
Se dateaza, Cu aproximatie, In 1871-1872.
A. 228f, .1'31
Cnd sub lumina lunei ciar oscurl

Marea pornit de durere-adncI
Pe ale Venetiei trepte se aruncl
MangAind [marmura] cea palid-pur
Atunci uni pare cumc unda sur

E un copil, ce disperat s plng1
Ar vr i pe a miresei fat moart
Vr s trezease viata i natur.
Ca 'n tintirim tcere e'n cetate

Ca glasul dureroaselor sibile
Din turnul Marcu miazA noaptea bate
10
pare-atund c a istoriei file

Ca din mormir' optesc incet i mate
Mortii nu 'nvie van te 'ncerd copile.
BI B2. 0 fila mai departe si 'n acelasi rnanuscris cu precedentul, 2285, 136 (+ 135v.), sonetul e reluat intr'o
redactie, ca multe aplicatii, despre care din nou, Cu buna dreptate, Botez scrie: g o prelucrare a versiunii precedente, incercati de doul ori. Transcrierea sa, in schimb, nu satisface; toate aplicapile (fad a mai vorbi de suprimarea unora din ele, cf. d. p. subsolul versului 8 in B2, la noi), fiind ornduite pe acelasi plan, cnd este sigur eaaceast a doua versiune prezint dou straturi, ce se disting i prin deosebiri de grafie. De sigur, distanta nu e
mare, poate de cteva zile, poate i numai ct timp a scbirnbat penita ea nu e insa mai putin vizibil i autoriza
sA disociem aceast versiune In doui:
t5i B2, fiecare cu umbra ei la subsol.
A.
Cind sub lumina lunei ciar scud (a)

Eu Va'd, pornit de durere-adincl (b)
Plngnda mare, ce vuind s'arunci
Pe-ale Venetiei trepte de marmurl pall& (c)
C. vad> C. sub I. etc;
Eu Vid un val pomit > Eu vad, pornit etc.;
scbileazd rima versului intcliu, introdusd
apoi in redactia dela etaj : palid-purpu[d] > p.-pur.
6. E un copil intunecat > E.u. copil, ce d. etc.;

9. Si> Cnd> Prin trista and de cimitir tacere;
is. i pare-atunci ca din mormnt > S.p.-a.c.a istoriel etc.
S'aucle> Ca un glas > Ca glasul etc.;
www.dacoromanica.ro
lo.
I5I
VENETIA
B2. 228y, 136 + I3y V.
228f, 136
Pomi oceanu 'ntunecata-i jale

Sub a luminei lun blndl dar
5'arunc unda-i neagr temerar
Pe-ale Venetlei scri de martnuri pale
Pomi oceanu 'ntunecata-i jale
Pare-un copil ce cu &rete adna
Pare-un copil ce cu durere-amar

Cuprinde-n brate, mnge cu jale
Chipul cel palid al rniresei sale,
Presar corpu-i cu mrgritare
and luna trece 'n ceruri ros-clar

5'arunci unda-i neagr temerarl
Pe-ale Venedei sciiri de marmuri pale
5i disperat mnge fata moart

Ale miresei lui cei dulci i poart
In el speranta c'o s'o 'nvie inca

Cu glasul dureroaselor sibille
Din turnul Marcu raiazi noaptea bate
Ca 'n cimitir fIcere e 'n cetate.

Cu gura unei tainice sibille
San Marc sinistru miaz noaptea bate
5i pare-atunci c'ale istoriei

Ca din mormnt soptese intunecate:
pare-atunci c'ale istoriei

Ca din mormnt bucin* intunecate:
Ca 'n cimitir tIcere e 'n cetate.

io
Mordi nu 'nvie, van te 'ncerd
Mortii nu 'nvie, van s* 'ncerd
copile 1
copile !
C. Semnalatl, din tirnp, de d-1 I. A. Rdulescu-Pogoneanu si publicar in editiile de postume ale lui Nerva
Hodos c Ilarie Chendi, versiunea aceasta figureaz in manuscrisul 2287, 59 y., un carnet de acelasi format, 'l'arde
legtur, cu precedentul, tot din epoca studentiei vieneze. E al III-lea sonet din ciclul de 4: I. Cum oceanu 'ntdturbatu-i ; U. Addnca mare sub a lunei fa/d; UI. De-asupra mdrii, etc. si IV. (Maria Tudor) Cdt vis de vare!
,ri cdtd furtund! .
In legtur cu transcrierea, insuficienti la Botez, cf. v. Ir [Sinistrul] San Marco sinistru meaz.-noaptea bate...
care e in realitate:
Sinistrul Marco miaza-noaptea bate... (ca cerneald).
ca creion e drept cd o din Marco nu e tdiat, dar
e San Marc sinistru miaza-noaptea bate ...
geindit, presupus).
131-.
1-4. Oceanul pornit de doruri lunge
B2.
Sub a luminei lunA palid-clar

5'aruncl Funda-i] neagr. temerarl
Pe-ale Venetiei scari de marmuri albe (a)
(a) P.-a.V. albe lunge> P.-a.V. scri etc.
5. Imi pare-atunci c-i un copil ce pl.'nge;

7. de retinut, acordul gre,rit, de doud ori repetat:
8. In el speranta s'o 'nvie > I.e.s.

viata de a-i* > In el speranta cl. nu-i moart inca
Ale miresei etc.;
2.
Vers amintind, oarecum, Sara pe dealuri
[cronologia ingdduie].
5-8.1 Pare-un copil ce ca durere amar

Cuprind cadavrul a miresei sale (a)
Sperind s'o 'nvie-o minge ci 'n jale

Mrgritare pe-a ei corp presar
(a) Poate cd acordul cuprind s'a operat mm/al, anticipdnd brate.
20 Pare-un copil ce cu durere amar
Pe fata moart a miresei sale
30 Dulce si mort chipul miresei sale
Pe corpu-i presirind mrgiritare
40 SPerind > Cu mangaieri sperind s'o 'nvie iar

N.B. Ordinea dispoziiivul aceitar variante trebue luat
ca oarecare aproximalie. Ele figureazd pe fi/ele 1.36 fi 131 V.
S'ar patea cbiar ea formele din subsol scrise pe fila alba' din
stdnga sel fie gdndite un minut dupd cele dela etaj cum sunt
aplicate cu aceeasi peruld ,ri nu-s aordate infra total, nu le-am
adoptat.
ro. Si 'n limba dureroaselor sibille; 13. la Botez:

14. M.n.'n.,v. o 'ncerci copile !
vuiesc cu jale;
T
1) Ion A. Rdulescu[-Pogoneanu], Din poesille inedite ale lui Mrbail Emineseu, in Convorbiri Literare, XXXVI, 5,
Maiu 1902.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
152
C. 2287,19 V.
ifi
De-asupra mrii luna 'n nouri joacA
Acoperind Venetia mreat
C'o pinzrie deHargintoas ceat
In giulgiul alb mrirea-i o [Imbracl

Oceanul
un copil 1
o prinde 'n brat
Pe-ale ei sclri de marmuri palizi, pleac

A lui spumat frunte, o invoacl 1
Miresei moarte blind mnge fata.
Ca 'n cimitir acere e 'n cetate

Si
un preot din a vechimei zile
10
San Marc sinistru miaz-noaptea bate..

In limba vremei-a tainicei sibille
Pare c-i spune mriiHintunecate
Nu 'nvie mortii 1 van o 'ncerci
copile 1
D1D2--D3. Din arelosi timp, circa 1876, si cu mici diferente, dela una la alta, aceste trei versiuni s'ar fi
putut comassa, subordonndu-se celei mai recente redactii, aceea din Ds (in niciun caz invers, ca in editia Botes).
Am preferat totusi s le publicam aparte (lipsa de spatiu nu ne-a ingaduit sa le publicam pe catesi trei fat:4 in
fat), pentra pretioasele detalii din titluri:
D2. 2262, 193, Venetia (dupl G. Cerri).
D2. 2262, 142, Venetia (Sonet. Imitatie).
Ds. 2283, 41 Sonet.
Pentru acelasi motiv am executat i facsimilele respective.
In D2 (cf fact/maul) se poate observa o nou redactie a catrenelor. Ele sunt mai tr' zii ci nu-si AA' local
In cadrul sonetelor din aceasta grup. Le anexm versiunilor de Bucuresti i anume versiunei H.
DI. 2262, 193

VENETIA
(dupa G. Cerri)
Venetia doarme sub un val de ceat
Si luna lin rsare dintre dealuri
poleind strvechile canaluti,
Cu raze 'mbraca.' apa ce se 'ncreat
Oceanul trist cetatea a prins'o 'n brate

Srut bland de mannur portaluri
Ii misca lumea lui de-albastre valuri
Miresei moarte vrind s-i deje viat
D2. 2262, 142

VENETIA
(Sonet. Imitatie)
Venetia doarme sub un Val de ceat.
Si luna lin rasare dinspre maluri
Ea poleind stravechile canaluri
Cu raze 'mbracal apa ce se 'ncreati

Miscandu-si lumea lui de albastre valun
Oceanul trist cetate'-a' prins'o 'n brate (sic)
Miresei moarte vrand s-i deje viata
Sruta bland de tnannura." portaluri
C. 3. C'un vl diafan de argintoasa ceat; 4. I.g.a. tnarirea ei o 'mbracl; 6. Pe-ale e.s.d. inarmuri pale,
it. Sinistrul Marco miaza-noaptea bate ..;
12. Ll.v. ale istoriei file; 13. Ca din mortnant soptesc
plena.;
intunecate ;
14. Mortii nu 'nvie I van o 'ncerci copile I.

N.B. Toate modificdrile (ce s'au trecut la etaj) runt ca creionul, cam din aceeasi vreme ca aplicatiile de creion In
poezia Testuri E=Critiasa din povettij din 2285, 137 n-138 (cf. vol. I, 383)
1)1.
5. lar oceanul cuprinznd'o 'n brate.
D2.
3. Si poleind etc.; 6. In real:/ate, semnul
can:Yid/el :curie figureqzd dearupra amdndoror vocalelor: e
fia, Pentru a marca silabele ;
www.dacoromanica.ro
VENETIA
r.
.1,14"
AI;
.aroz.
pt..t
41' .44 ti
er4,.
I'
41
;
,,,,
-177i71
-4 44-
ogn.,,,;10
"
'
'
iii..... I 6.-
,.:
(fr.,.
lift: '04... .6, t.../....,.:

,
ylik,
lei ., e'...-; )0:.,-
-.
..
,,
:a
44, 'I f .1 ;
L . - :,,....'n
,....1
'1 1 -I)1,
..". r
.1
..
._
A,
-.
.
E
..,
...-Ae. -4,,,ge:ftr. .,- op If.4A4

....t40' 4%4-0
.
, ' It fi,' 1 .' , ' -4-' ,,L .":.64. .,.. '" ., :?.. ,.-A.,\,4,
,-
t..-
',-,'
A' '1.
..
fr
'
./Mo d: ''r
...,,:.
,.
=.
,..,4,,,..:44ee
;;4"'
,.....,,' ,'1,/ I
' -,,`
' it
.7
'
"
4._.i'
r
''..- .
' i 0N
"
Odjir#
.: a..., i 4.,;61,,If4
.1
f
'
ii. :-:
Q#.' ,114-1
.4,'1 A AT./
4,,'
e -.. ri:
1":.1 .';4; :'';,1,.,?,..11P
A.
: 744/4' .?tfpg,-,: -' .'
".,?
, cr ,,
10,,
i'
..,
i 4. C.4 e , 1,,,i;e.*... 4, ,
di, i",,,,,,; 4. 4 I../ 4 0
fr.% 0,
4..: 4.4 ' 4

4:1111 i_-
,'
,
p. e 1'0,q
.";.. i'...:,- .:
.....:
,-,
' '''.. ....., ,I: ,4 - . ,,,,..4_. ,..&,,,. , Ca _,

74.4.:::02.1f:i.:)..f.,:t'r,..rv, __,..,__ ,_ ,,__ ., ,
..
Mss.-ele Academiei Rornine
VENETIA
2262,
...it
41
193 (19 cm. x 32.3 cm.)
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
154
to
Ca 'n tintirim tkere e 'n cetate

Ca un preot din a vechimei zile
Ca 'n tintirim tkere e 'n cetate

un preot din a vechimei Sibile (sic)
San-Marc sinistru miaza-noaptea bate
Sanc-Marc sinistru miazi-noaptea bate
Cu glasul ttist ca graiul de Sibile

El spune-oceanului ce 'n dor se sbate:
Nu 'nvie mortii inzdar copile 1
Cu tristul glas al anticei Sibile

El spune mirelui ce 'n dor se sbate
o Nu 'nvie mm1E, inzIdar copile 1
D3. 2283, 41
SONET
Venetia doarme sub un vi de ceatg

Si luna lin rgsare dinspre maluri
ResstrIbItAnd strivechile canaluri
Cu raze 'mbrac, apa lin, creatg.
5
Jo
MicAnduli lumea lui de-albastre valuri

Ocenul trist cetatea' a prins-o 'n brat
Miresei moarte vrand si-i deje viat.
&gruel bland de marmorg portaluri
Ca 'n tintirim ticere e 'n cetate

Si un preot din a vechimei zile
San-Marc sinistru miazg-noaptea bate
Cu glasul trist ca graiul de Sibile
El spune oceanului, ce 'n dor se sbate
Nu 'nvie mortii inzadar copile 1
ElE". Primele dou figureaz in imediata vecinkate, in ms. 2260, 143 (E1) i 2260, 144 (V), serse cu
cemeall violet, de Iai, (circa 1876) i pe hank, de aceeai calitate cu filele pe care e copiata, caligrafic, putin
mai inainte, postuma Dornii! (-- Cdnd s'a trezit drelguta). Anume caractere materiale inrudesc toate aceste texte.
El i E' s'au tiprit intaia oarl in editia Cuza.
E2 figureaza in 2268, 12 Y. i contine, pre cum se vede, schita imperfecta a catrenelor. Prin toate caracterele
e i materiale, i vecinkati, versiunea aceasta tine de Iai. Prin ultimul vers, poate cai se cuvine anexata sugestiilor
poeziei postume Dormi arnintit mai sus.
E'. Anexam, tot aici, caci apartin Iaului, i le transcriem de indat, cele 3 versuri schitate in 2306, 62.
Sunt stihurile, despre cari se exprima eat de entusiast d-1 Radulescu-Pogoneanu (cf. mai sus, in introducere):
In valuzi doarme visul mrii, slava
murii sfinti ai falnicei Venetii
In valuri doarme-adnc
9. Ca 'n cimitir > Ca 'n tintirim etc.; to. lapsus
D1.
explicabil;
tz. i tristu-i glas ca graiul de Sibile>
13. Spunea oceanului ce crud s.s.;
C.t.g.[indesc]s.;
mireasa mkt-Ai
D2.
IO.
i un preot din etc.
14. g Nu 'nvie m., van> Nu 'nvie m. etc.
D3. 3. de relinut : Resstrbknd [la Botez, pag. 497 : Restrabatncl];

din D2 2262,142; aceea,ri observa/ce pentru o-cea-nul, ca ,ri in D2.
www.dacoromanica.ro
6. De relinut corectarea apostrofelor
VENETIA
$5
it
.,"
rwemir....44
Cle .1. ii.:
Rt.
*'f
t;
i.
.4
1:1,.4
4,,
1:0. t.j.;
c 1.4
;:d16
Jn.
17,
tl ./3*, : *
t., {.( r'
r,
,...,
'
,.
11.,..,,Ci
4,.."..1 .:,. 4
AI....?
77f )
Jr.. b
"
.4
<qtr.
.1 MX., I ,f
,41;si.Z. ri r
it 4.....
CA
LC
fV.d.
.....
1....:
7. 4.,,,,.
'''
,.' 0<a-e 1,.. I- - ..1.4.). , /..;.,'1. i. IA p

, /4. ,,:,.... . ,,, 6 : .7.:"..Y..I.:
p):
rf.
11..?.
-
'
/
, ,,
L.,
i''
'
. '
.1
.. .7
..,.
1..
'
'
,.
+.
'
il
l,
..,
31
L.
,...
't
t'
, tiY.
'
4,
'...:
',
V in y- ..: t . \
,..l .... - ,,
1014
I.,e
'
' 11M411.,'
44, ra,C.
/
. / i...k
I y' /
r
c.
NV
cAlc.s.4. 4 /.......
1/,.
't/'
t,
e,. .4:
ef
te.,. k Air.) 01. Co;
Ires.:1" or... 1.4
eV.
..:4, do a.
%)..%
t..
. 4.4
1..p
AA:4 I,
C.:
'
Mss.-ele Academiei_Romine
three
,,,
VENETIA
2262, 142 (20.5 _Cm. x 34 cm.)
www.dacoromanica.ro
156
M. EMINESCU
El. 2260, 143
E2. 2260, 144
Venetia doarme in[teun] vl de cead

Si luna trist s'arad despre maluri
Joaca 'n lurnin apa mrii cread
Venetia sti in negud subtire

Si luna trist s'aratl dinspre maluri
Strabate 'ncet pe negrek canaluri
Si apa joac 'n unI lenevire
Caci oceanul cu-a lui mii de valuri

Cetatea moart a cuprins'o
brad
Miresei sale vrand sa-i dee viata
Se pange-adinc prin negrele portaluri
Cci oceanul pint= vechi portaluri

Cetatea moarti-a prins'o cu uimire
Miresei sale, vecinic-tank mire
I-ar da viata iar rnicand din valuri
Ca 'n tintirim race= e 'n cetate
San-Marc sinistru miezul noptii bate
Ca 'n tintirim tacere e 'n cetate

Preot ramas din a vechimei zile
San Marc sinistru miezul noptii bate
Indreaptl-adinc cu glasul de Sibile

La ocean cuvinte 'ntunecate:
Nu 'nvie morii, inzadar copile 1
Indreape adkic cu glasu-i de Sibile

La ocean cuvinte 'ntunecate:
Nu 'nvie mortii, e 'nzadar copile 1
Strbate 'ncet anticele canaluri
io
Siun preot din a vechimei zik
E3. 2268, 12 V.
Din neguri luna prinde s rlsae

Si farmec [da] frumoasei dulci Venetii
Oceanul prins de dragul tineretii
Se plnge trist cu-a apelor bAtae
5
Miresei moarte risuflarea vietii

Ar vr s."-i dee
[
De ce iubita' dormi aata ? Ce
F1-115. Grupul acesta, ale card versiuni decurg una din alta, figureaza in urmatoarele manuscrise:
F1 in 2261, 268
Fa in 2261, 269
F3 in 2261, 270-272.
inteun submanuscris, de dictando, redactate cate i trele cu creionul. Transcrierea lor, in deosebi a lui F2,
cere o specialA atentie. Incarcad de numeroase aplicatii, F2 se transcrie palimpsestic, cad toate aplicatiile tin de F8,
unde au si fost realizate. Scrisul cu creion din F8 aminteste grafia tremurad ce am intalnit la Rugdciunea unui dac
Verena du 1 Cu randurile orientate in varii diagonale, cu literele alunecate unele in altele, cu mad spatii, cad
pe fiecare paginal figureaz numai o strofa grafia acestei versiuni intrigheaz i naste fireasca intrebare: unde,
In ce imprejurari va fi fost redactata ?
H. 1. V. in valul ei de cead > V. e in val d.c. > V.

doarme 'n val de cead;
5. C.o. cu-a lui mii de
brate > C.o. cu-a lui lumi* de valuri;
8. Se bate>
S. plinge-adanc prin vechile portaluri;
Ir. SanMarc smistru miazi noaptea bate.
12-53. e Cu graiu adnc cu glasul de Sibile
La ocean indreapta
E2.
3. S. 'ncet anticele > S. 'ncet incet pintre c.;
5. C. oceanu 'n
bratele-i de valuri;
8. SI-i dea viata ar vr mirk' id
14. o Nu 'nvie m., inz dar copile t
din valuri;
[ultima variantd, dela etaj, cu creion roo-u];
20 Indreaptal-adanc etc.
N.B. Strofa a doua In acoladd de creion ro,ru : o fi
modified In O.
E3.
2. 0 mad strdind a scris cu creionul : (da);
3. 0. numai, vecinic tanar> 0. prins etc.
www.dacoromanica.ro
VENETIA
IS7
Cu aproximatie F', F2 si F8 sunt schitate in 1879.

Ultimele dou versiuni ale grupului sunt scrise Cu o aceeasi cemeal neagra, si pe aceeasi hrtie: P (tiparita
india oar in editia Cuza) figureaza in 2260,151, pe o fila desprins dm manuscrisul urrntor, a carui doma' si
devine i F5 in 2279, 95. De F4 tin tertele redactate intai in 22761, 221.
F4 si P apartin, Cu aproximatie, anului x880.
FI-. 2261, 268
Nici dulci chitare, nici ciocniri de arm

nici lumini si msti de camavaluri
T'Acere 'n ziduri, umbr in portaluri
Venetia-i moart frl svon i lama*
Oceanul doar se plnge prin canaluri
De zid se frnge, aiurind se farm
Miresei moarte, ca s nu mai doarm
I-ar da viat iar sunnd din valuri
Ca 'n cimitir tcere e 'n cetate

Iar luna trece prin feresti cu grile
10
Preot rmas din a vechimei zile

Oceanului Ii spune lin*
Nu 'nvie morii, inzAdar copile 1
F2. 2261, 269
Nu dulci nocturne*, nu* ciocniri de arm,

Nici sgomot band de guri, lumini de baluri
T'Acere 'n ziduri, umbr sub portaluri
Venetia n'are viat, svon i larm
Oceanul singur prange prin canaluri
De ziduri triste* aiurind [se] farm
Mireasa moart.-si chiam s nu doarm
I-ar da viat iar sunnd din valuri

Ca 'n tintirim t'cere e 'n cetate
Se uit luna prin feresti i grile
10
Proroc rImas din a vechimei zile

El spune-oceanului ce trist se sbate:
S' 'nvii pe morti la ce incerci copile ?
i. Nici dulci chitare si nici svon de arma.
F2. -N.B. Numeroarde aplicatii de pe versiunea aceasta fin de urnatoarea, ce Encepe o filo mai departe fi unde re
Intdinesc fie ca aid, fie depf ite.
6. De aiduri spuma* aiurind vi-o fama;
14. u 55. 'nvii pe morti nu l'acerca copik.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
158
F.
2261, 270-272
Venetia moartA n'are svon i larmA

N'auzi suspine, sArutAri, semnaluri
Nu sgomot blAnd de guri, lumini de baluri
Nu serenade, nici ciocniri de armA
5
Oceanul singur plAnge prin canaluri

De ziduri vechi el aiurind se farmA
Mireasa lui chemAnd-o sA nu doarmA
I-ar da viatA iar sunAnd din valuri
Prin ulii strimte luna lin strIbate

Privind sub arcuri, prin fereti cu grile
Sonor San Marcu* miezul noptii bate
10
El spune 'ncet de-atAtia ani de zile

Oceanului, care gonind se [s]bate
SA 'nvii pe morti, nici* sA* te 'ncerci copile
F4. 2260, I.JI
Venetia doarme. BlAnda apei larmA

Nu-i turburatA de cAntAri, semnaluri,
Nici opot blAnd de guri, lumini din baluri,

Nu serenade, nid ciocniri de armA
Okanos de a lungul pe canaluri,

De ziduri vechi el aiurind se farmA
Mireasa moareo roagA sA nu doarm,
Viat sper'a-i da sunAnd din valuri.
Prin ulii strimte luna bland strAbate

Privind sub arcuri, prin feresti cu grile;
Sonor San-Marco miezul noptii bate
10
El spune-adAnc de-atitia ani de zile:

Okeanos, nu-mi plAnge In cetate,
i nici visa sA 'nvii pe morti
copile.
F3. - N.B. Afard de una, In v. xiSan Marc sinistru miezul noptii> Sonor San Marcu* etc.toate celelalte
aplicalii au fost intercate In/di pe versiunea anterioard (strofa In/di e inversatdo cifra la v. 4 a indicat ci schimbarea):
r. Vi in F2;
4. Nu serenade, nu luciri de arml> N.s., scapIrlri* de arm;
9. PItrunde luna 'n uliti de
ro. Se uit tainic* prin feresti cu grile > Privind sub arcuri prin feresti i grile ;
12. Martor*
s'acuma* din bitrIne zile*> Adnc* ca timpul i bItrn de =le> In once ceas de-atatia ani de zile;
13. El
14.
spune-acum> El spune-oceanului, ce trist se sbate;
'nvii pe morti te pui* in van copile.
cetate;
etc.;
F4.- I. Venetia doarme prin a apei larm;

5. Olaanos e singur in canaluri;
2. N'auzi suspine, srutlri, semnaluri;

3. Nu sopot bland
14. S 'nvii pe morti> Nu mai visa s5. 'nvii pe morti copile.
www.dacoromanica.ro
VENtT/A
159
P. 2279, 91
Venetia doarme fr svon i larm
N'auzi suspine, srufri, semnaluri
Nid din fereti nu vezi lumini de baluri
Nu opot blind de guri, ciocniri de arm
Okeanos de-a lungul pe canaluri

De ziduri vechi incunjurat se farrn.
RugAnduli brand mireasa s nu doarm
Viat-ar vrea
dea sunnd din valuri
Pe uliti strimte luna lin strIbate

Privirid sub arcuri prin fereti cu grile;
Sonor San Marco miezul-noptii bate
10
El spune-adnc de-afitia ani de zile:

Okeanos nu-mi plnge in cetate
Si nu gandi s 'nvii pe morti copile 1
Datarea acestor versiuni se conduce dupl G% care figureaza in manuscrisul, des intlnit, de Sonete,
2261, 144, confectionat de poet din bun hrtie poroas. (cf. vol. II, pag. t x5). Cum sonetele ce se vor tipri in
toamna lui 1879 sunt, aici, in forme intermediare, cum tot aici, in contrapagin cu Venelia, se a& O rdodi, care
se tipirete in Februarie 1879, s'ar zice cl G2 s'ar putea data circa 1879.
figureaz in 2259, 836-337+338 si prezinti o serie de curiozitti, pe care le-am descris in subsolul versiunii. Anterioarl lui G2, versiunea
s'ar data, ca ceva mai multi aproximatie, circa 1878-1879.
De G1 tine si o schit a intaiului catren figurind in 2261, 76v.
22fy,
336-337+ 338
['n] v'lu-i alb de negur subtire
Stetea Venetia cea f'r de maluri
Strbate luna printre vechi portaluri
Se clatin apele 'n a ei lucire
2276I, 221
(line de suhrolul lui F2).
Prin ulii strimte luna bland strbate

Privind sub arcuri i 'n feresti cu grile...
Sonor San-Marco miezul noptii bate
El spune-adnc de-atitia ani de zile
Okeanos, nu plinge sub cetate
Si nu visa s 'nvii pe morti copile (a)
(a) Nu 'nvie
Si nu visa etc.
F6 7. Mireasa lui o roagI s nu doarml;
14.
Si nici gndi etc.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCIl
16o
Oceanul a intrat pe lungi canaluri

Cetatea 'n brate-o strange cu iubire
Miresei sale vecinic tan'Ar mire

I-ar da viatA iar mi.scand din valuri
Ca 'n tintirim t'Acere e 'n cetate

Preot rAmas din a vechimei zile
10
Al vremei glas greoiu ca de Sibile

Prin* ton* de clopot* furios* strabate:
Nu 'nvie mortii ! inzAdar copile 1
N.B. Aplicaliile ce se Inhibiese In G2 s'au trecut acolo.
9. Dar ca 'n mormnt > Ca 'n tintirim etc.

ocupo catrenele, jumdtatea de sus a filei 336, iar terfetele penatatea de sus a filei 337.
prezintd o curiozitate.
Jumeitatea de ,ios a filei 336 e ocupaa de o relucir e a catrenelor, in alta forma, Cu acela,ri condeiu, in acelafi timp ,ri de sigur
fnainte de a fi trecut la tertete. Grafia acestor no: catrene e mult mar neglrjentd, deci ,greu desc:frabild oarecum
Ele se clevin, cred, raportate la versiunile :e:macare, ale edrar preludir par sd fie
Ea doarme-adnc, cetatea fir de maluri

Pe care 'n ape*-o* au* zidit* Venetii (a)
Frumoas e si 'n farmecul junetii (b)
lar luna bate dome*, sciri*, portaluri
Oceanul [indescifrabil] i-i* i vecinic tnir
Cu brate mari in lungile Canaluri

O 'mbrtiseazi tremurnd din valuri
S'ar vre si soarb* iar* semne* a vietii
Care era*> P. care etc.:
deasupra neacordat : Si vezi palaturi, semn* al frumusetii.
Pentru amndoud formele catrenelor, pe f. 338 se afid, reluate ca creionul, exerciflule:
Dormea adnc cetatea far de rnaluri

Minunea scump' a anticei Venetii
Purtind s'acum podoaba frumusetii
Si luna bate 'n ziduri, pieti, portaluri
lenevind
In valu-i alb de negurl subtire

Dormea
A noptii aburi ca un vil subtire

Acopr albi cetatea fir de maluri
Venetia cu dome si portaluri
2261,76 V.
Prin vilul fin si lurninos [al] cetii (a)
Stfbate luna lungile canaluri (b)
Lumin din cetatea fr de maluri
Si marmuri albe a anticei Venetii
Prin vl subtire, prin lucirea cetii;
Lutnin luna lungile canaluri.
.
Mai Jos, reluat versul prim :
Sub > Prin vlul alb de argintie ceat
www.dacoromanica.ro
VENETIA
16x
G2. 2261,144
Ai noptii aburi invelesc subtire

Venetia, cetatea fri rnaluri
Strhate luna peste vechi portaluri
Se clatin unde sub a ei lucire

Oceanul tremurind pe lungi canaluri
Cetatea 'n brate-a strins-o cu iubire,
Miresei sale vecInic t'Arar mire
I-ar da viata iar micind din valuri
Ca 'n cimitir t'Acere e 'n cetate...

Proroc rimas din a vechimei zile
10
Cu-al vremei glas, solemn ca de sibile,

El spune lin in clipe cadentate
Nu 'nvie mortii I InzIdar copile I
11-11--12. In acelasi subnaanuscris dictando, cu aceasi cerneali, intretesua cu acelasi creion, se afli ultimele
versiuni, cam din aceeasi vreme, circa 1879-1880:
H. in 2261,250
P. in 2261,266 (-I- 267)
P. In 2261,266.
In judecarea versiunii H. si' se urmireasci materialul de preludii, exereitat pe G1 (vezi acel subsol).
Anexim versiunii H. catrenele incercate, marginal, pe versiunea D2. (cf. facsimilul dela pag. 155% dar cu o
cemeali si grafie, tirzii, de Bucuresti.
P sunt, de fapt, doul straturi ale unui aceluiasi text. Aplicatiile numeroase ingAdue totusi s degajim,
palimpsestic, india redactitme, disociind asa dar cele doug versiuni.
H. 2261 ,250
Dormea mrirea anticei Venetii

In umed* plaiu* pe veci lipsit de maluri
Pe scri de marmur i pin vechi portaluri
Aprinde luna vilul fin al cetii
G2.
r.7 'n G1; 2. 'n G1; 4. i 'n Gl; 5. 0. a intrat pe etc,: 6, 5S'i'n Gi; 9. Ca 'n tintirim etc.;
ro. Si ca preot din a.v.z. (G1) > Preot timas etc.;
12. Al vremei glas solemn ca de Sibile (G1) > A.v.g. solemn
c.d. sibile;
13. Ii spune lin, ca pasuri cadentate (G')> Ii spune lin in clipe cadentate.
H.-1z. r Mrirea sane a anticei Venetii
Pierdut e 'n pustiu fiel de maluri
Dormea cetatea anticei Venetii

Pustiu[1] umed* fir pic de maluri
4. ntrunde luna etc.;
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
16a
Oceanu 'n tremur geme prin canaluri
ad el e 'n ved in vrAsta tineretii

Miresei duld i-ar da suflare[a] vietii
I-ar da mArire iar sunAnd din valuri
Ca 'n tintirim tAcere e 'n cetate

Preot Almas din a vechimei zile
San Marc sinistru raiezul noptii bate
10
Cu glas adAnc c'acela de Sibile

El spune [lin] in clipe cadentate
Nu 'nvie mortii inzadar copile 1
h) 2262, 142
Pe murii tristi* ai anticei Venetii

Un giulgiu de abur luciu se l'Ateste
Cetatea doarme iarl luna creste
StApAna apei, luminAndu-i cretii
Okeanos, ce 'n veci nu 'mbAtrineste

Cuprins de duld fiori ai tineretii
Mireasa-i moartl vrAnd s'o deje viet[ii]
In brate-o prinde si o drAgoste[ste]
P.
226.1, 266 (-I- 267)
Murea minunea anticei Venetii
In misator pustiu lipsit de maluri

Pe sari de marmurA, prin vechi portaluri
Aprinde luna inrnbind pAretii
Oceanul tAnAr plAnge prin canaluri
El numa'n ved e 'n vrAsta tineretii;

Miresei dulci sA-i dea suflarea
SA-i dea mArirea ar vea sunAnd din valuri
H.-5. Oceanul geme*> Oceanu 'n ttemur etc.
O prima redactie In captd poginei, cu cerneald fi creion, se oprefte dupd 6 versan:
Pe zidul stnt al anticei Venetii (a)

Pe scAri de marmuri o pe vechi portaluri (b)
Luceste luna plin pin canaluri
Strbate 'n umbr vul fin al cetii

Oceanu 'n veci in vrsta tineretii
C.etatea moart
Pe zidurile anticei Venetii;

Pe sclri de marmuri i vechi portaluri.
h)-5. O., ce 'n veci intinereste;
7. Cuprinde 'n brate [indesc.]*
1. Murea mirirea anticei Venetii;

Pustiul inietor i ara maluri;
4. A.1. vaul fin al cetii;
7. Miresei moarte> M. dulci i-ar da suflatea vietii.
2.
6. Ceci [el] in veci e 'n vrsta t.;
www.dacoromanica.ro
VENETIA
163
Ca 'n tintirim tAcere e 'n cetate

Preot ramas din a vechimei zile
10
Cu glas adnc ca graiul de Sibile,

El spune lin, in clipe cadentate:
Nu 'nvie morii, inzadar copile I.
P.
2261,266
S'a stins mirirea falnicei Venetii

doarme-adnc pe ape fir de maluri
In lungi lagune, pe pustii canaluri
Auzi lovind in tactul trist lopetii
Pe scki de marmurk sub largi portaluri

Oceanul vecinic tnir
Miresei lui i-ar da suflarea viejii
I-ar {da} ma-rirea ei sunnd din valuri
Ca 'n tintirim ticere e 'n cetate

Preot rAmas din a vechimei zile
San Marc sinistru miezul noptiiibate
10
Cu glas adnc cu graiul de Sibile,

Rostete lin, in clipe cadentate:
riNu 'nvie morii, inzadar copile I
2261,267 (line de subsolul liii 11).
Risare luna, &Ind vpae cetii

Din misator pustiu, lipsit de maluri
lumineaa ziduri, sari, portaluri,
Minunea min& a falnicei Venetii (a)
Oceanul drat plinge prin canaluri
aci [el] e 'n veci e 'n vasta tineretii
Miresei sale farrnecul vietii (b)
Ar vrea si-i dea din nou sunind din valuri

Minunea muti-a falnicei Venetii;
M.s. rsuflarca vietii.
P. t. S'a stins viata falnicei Venepi; 6. Oceanul tAn[ili[*> O. vecinic etc.; 7. M. moarte ar da s.v.> M.
to. Un Ca natal cu creionul, dar neacordat, intenliona oare se, revie la forma : Ca un fpreot etc.?
sale-ar da s.v.;
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCil
564
SE BATE MIEZUL NOPTII...

Pompiliu Eliade socotea, gi am semnalat aceasta inca din primul volum (pag. XIII), cl locul poeziei Se bate
In economia volumului editat in 1883 de Maiorescu, nu e de loc intamplator. Editorul lui Eminescu,
seria el, a avut fericita idee de a aceza aceasd poezie /a mijlocul volumului. In paginile ce preced asistim mai
ales la predominarea simtimntului Trecutului in sufletul lui Etninescu: cu trecutul, amoral i toate simtirile cele
dragi; dela mijlocul volumului inainte, asistm mai ales la Triumful Mortii, etc., etc .
Sugestiva i aproape just la intaia vedere, observatia lui Pompiliu Eliade nu e mai putin contestabila, de
Indad ce Incerci si tteci in revista unele sau altele din titlurile celor doua compartimente. Pentru ce, de pild,
ca s ne limitam la cel de al doilea compartiment: Eit-Frumos din teiu, Somnoroare pdsdrele, Freamdt de codru, Cdlin
sau Doina, reprezind triumful morfil, abad totul in ele pulsead de viati, cnd feerid i cnd impetuoasa. Formula nu vadegte totugi mai putin un ingenios spirit de observatie, caci de huna seama ordinea editiei lui Majoresol nu e straina de axa acestei poezii, agezat la mijloc. Si dad editorul va fi gndit-o doar ca o cumpan Intre
doul parti egale, de ce comentatorul su n'ar fi fost indreptatit s dual imagina mai departe, in chiar spiritu/
textului inpricinat. In fond observatia lui Pompiliu Eliade nu face altceva decit s aplice ordinei din editia Maiorescu, sugestifle poeziei.
Interpretii au mers irisa gi mai departe. Ei au descoperit, de exemplu, c imagina cumpenei e de origina.
persica 2), iar aceea a somnului vame; ca vine dintr'o pild a lui Iordache Golescu 2), in timp ce altii descopereau
vraja onomatopeica a celor case versuri, intr'un stil numai bun s'A sperie gi s alunge pana gi ultimul rest de poezie:
Onomatopeea, spunea d-1 Leca Morariu in cursul su universitar din 1936, e sustinut nu nurnai
cu susurul i opotul i uetul sibilanei, ci i cu sonorittile realizate de aliteratiunea vameg vieii
vrea.... :ami (v fiind i dinsul durativ-fonetic i aproape ecbivalent cu n i m). lar dangatul arana
vamd, deosebit de sonor, prin pregnanta rirnei, mai raspunde gi cu rsunetul somnul vameq gi sd-mi 3)
(ieie vaina).
Intelegem deci cu ce fel de mreje fonetice, Cu ce fel de indinec al sunetelor, aceste versuri ne-au
subcongtientul memoriei, instapfinindu-se aga fel asupra ei (asupra memoriei), incit deodat ne
pomeniritn ca le gtim pe-de-a-rostul.. . 4).
MS. Aa sau altminteri (gi de sigue mai mult altminteri decit aa), Se bate miezul nop,tii e un fragment detagat,
ci dupa aceea rotunjit, din poemul dramatic, de junetii, Andrei Mureianu, al drui pasaj corespunzator figureaza
In 2259, 28-28 v., submanuscrisuL Marta, ci poate fi undrit, dimpreuna cu facsimilul respectiv in volumul I al
ediiei noastre. (Anexe, pag. 482-484). E datat chiar de Eminescu: 1869.
O a doua redactie a poemului e ceva mai tirzie, circa 1875 gi se afl in manuscrisul 2254, 74 sq. Larnunrile
regisorale sunt mai desvoltate. Reproducem numai pasagiul ce interesead aici. Variantele se rezerva poemului
intreg, ce va fi editat in Postume.
Gh. Bogdan Duid, Despre Luceafdrul lui Eminescu, extras, 1925, pag. 26-27: o semnul ctunpinei Pergilor
vechi insemna, dup.' Spiegel, (Eraniscbe Altertumskunde, vol. I, pag. 685) el puterile rului gi binelui sunt egale.
Radu Manoliu, kvoarele motivelor ;i procedeelor din poezide lui Eminescu, n Preocupan i Literare,
I, 5,s Maiu
(Din pildele lu Golescu, se gtie, Emnescu retinuse anume pagini pentru cartea de lectura, pus la cale de
Maiorescu, dupl 1874).
care dad e articulat glissando sd-m-ieie (ad I scu.tt la linea lui m), e gi mai rezonant . (Nota d-lui Leca
Morariu).
Leca Morariu, fase versan i de Eminescu, in Buletinul Afihai Eminescu, VIII, x5, 1937.Pentru cel ce cunoagte
metoda i rnanierele gtiintifice ale d-lui Leca Morariu, pasagii de subtilitatea acestuia nu au de ce sa mire. Dupl
cum nu mira nici eleganta expeditiva cu care rezolv once dificultate in materie de critica eminesciana. Eminescologul care n'a cetit o pagina de manuscris, din mule de pagini ale poetului, ce adora gi pe care-1 interpretead, poate
serie, cu seninatatea, despre care va fi vorbind vreuna din fericirile bibbice, urmtoarele: Pentru alte nerspdvenii ale editiei Perpessicius cf. Buletinul Mihai Eminescu, An X, 1939, 25, 36 gi 48 .. . in Buletintd Mibai
Eminescu, XIII, zo, 1942, pag. 30 nota.
...i bietul cetitor va fi dezamigit si afle din paginile sus indicate,
neisprveniile acestea, privind
1936.
un volum de peste 5oo de pagini, din care mai mult de jumtate aparat critic, se reduc abia la dteva reserve
(si tot fie in totul so rit' aduri) i acelea contestabile, cind nu sunt deadreptul neserioase.
www.dacoromanica.ro
165
SE BATE MIEZUL NOPTII
A treia versiune din .Andrei Murefanu figureaz in 2283, 188v. si se situeazi la Iasi in 1876.
Ultima versiune, identicl cu textul drfinitiv, in 2260, 117, cu grafia manuscrisului precedent si de sigur din
acelasi tirnp.
Asa dar Se bate miezul noptii apare, incorporat sau izolat, in manuscrisele:
2259, 2S-28v. (Andrei Murefanu)

2254, 74 sq. (Andrei Murefanu)
2283, 188v. (Andrei Murefanu)
5869
1871
1876
1876
2260, 117, detasat.
Imagini, de aici, transrnise, dup aceea i poemului Gemenii.
Pentru A. 2279 28-28V.. cf, vol. I, pag. 482-484.

2274, 74 sq.
Andreiu Muresanu. Tablou dramatic intr'un act. Persoane: Muresanu. Mors

Geniul luminei
Indiferentialul (Nirvelnd)
(Urmeazd IcImuriri regisorale)
inlocuit mai trziu cu
inlocuit cu Iris etc.
Tresare miaz.-noaptea in Mima de-aram.1
A turnului de peatr. Lin stelele se 'nham.

La carul lunei blonde Prin vmile veciei
Nici vremea nu le trece cu visele mndriei
Nici suflete nu intr., nici suflete nu ies.
Prin aerul de noapte puternic, rece, des
A lunei adormite ptrund razele rare
In temnita din pieptu-mi trezind gandid amare.
Cind somnul frate-al mortii pe lume falnic zace
Cu genele-i inchise, cu visele-i de pace
Cnd palida gndire prin tara mortii trece
Si moare 'n visuri de-aur aripa ei cea rece
io
Etc.
2283,138V.
Muresanu sing-ur intr-o plclure. Pe o muche de deal o biserid veche c'un turn de piatr. Noapte, lun. Orologiul bisericii bate miezul-noptii (a).
In tumul vechiu de piatr cu Mima de-arama

Se sbate miaz noaptea.. . iar prin a lumei vam
Nici suflete nu intr., nici suflete nu ies
somnul frate-al morii, cu ochii plini d'eres
Prin regia gndirei ne 'nflintate trece
Si moae 'n lac de visuri aripa lui cea rece
Cu gand fr' de fiint a lumi frunte-atinge
Ii minte fericirea, miseria i-o stinge.
3. In dreptul versului acesta, marginal, cm scrisul de pe la 1872, ce n'au !recut, loa/e, In C., versurile:
prin a lumei vam

Nici vii[i] nu mai intr nici mortii nu mai es
Vraiesce frunza 'n codri in intuneric des
(a) 0.b.b. dougsprezece] > 0.b.b. miezul-n.

N.B. Tot pasagiul, ca
altele mai departe, harm%
www.dacoromanica.ro
M EMINESCU
166
and totul doarme 'n svonul isvorului de pace

Un ochiu e treaz In noapte, o inim nu tace.
azi indrept aceleai crude 'ntrebri la soarte
'asamn intre-olalt viati i cu moarte
'n cumpna gndiri-mi nimica nu se schimbl
Cad intre amndoua stI neclintita limb..
15
D. 2260, 117
identic cu textul tiptit. Diferentele aunt de punctuatie, care aproape lipsegte in D.
Preciziuni: vrea; ice; S'aseamn; viat.
CU MANE ZILELE-TI ADAUGI

Inceputi Inca' dela Iasi, trecut numai prin cateva tipare pan la forma definitiva' din 2879 Cu mine
rulaugi
face parte, ca gi At& de fragerld, din 'oral poeziilor revendicate de Mite ICremnitz. Etninescu, scrie autoarea
=elm Amintiri fugare . . din care am spicuit la diferite capitole, Eminescu se informase in ascuns Lind era ziva
inca de nagtere. In ziva aceea el veni cu totul intimidat
aduse o carte legal in pide rogie, in care-mi scrisese
o poezie &cud ad-hoc: Cu mine zilele-ti adaugi, cu ieri viata ta o scazi, etc. .... Eram nespus de rnindti,
ml simteam favorizat i credeam el am chemat prin. calda mea simpatie un suffer la o nou. creatie1).
Acestea se vor fi petrecut, cum relateaz un cronicar, in preajma zilei de 4 Ianuarie 2879, cu prilejul zilei
aniversare a Mitei 2) in vremea indielor lectiuni de rominegte, pe care Eminescu incepuse &I le dea cumnatei
lui Maiorescu, asa dar cu cateva luni inainte ca pasiunea poetului sA irump gi sA provoace memorabila scen
romantic:4, pe care a rscumprat-o, oferindu-i delicatul poem .. . veronian At& de fragedd. Dad n'am putea pune
la IndolalA sinceritatea amintirilor Mitei Kremnitz, crick o vdit grill de a potrivi intamplrile trdeaz1 mai curind
pe scriitor, decat pe erou, putem spline fa'r nido urmi de indoial cA poezia aceasta n'a fost, In niciun chip, acut
ad-boe.
Cu mine zilele-fi adaugi . este, cum atat de convingkor a arltat d-1 Tudor Vianu, o poezie vdit schopenhaueriank al cilrei itnpuls decisiv se situeaz, bnuim, In vremea acelor talmciri, ce Eminescu fAcea din stihurile
germane, cate sunt citate in aforismele lui Schopenhauer, pe care Malorescu le traduces pentru Convorbiri Literare,
prin 2876. (Hfirtia i scrisul indrepttesc, pare-se, o atare supozitie). Inteadevr. Rectificand uncle erori de informatie ale editiei Chendi din 2902, care socotea drept originale anume c.rampee versificate, din manuscrisele poetului, Maiorescu preciza ca. ele aunt ale lui Goethe, cA fac parte din Aforismele lui Schopenhauer, ci se afl tra-
duse gi de el, &cite In prozi, cu ocazia intregei opere (ed. 4-a, 1902) dupl care aduga: Pentru a apropia
traducerea rornan ceva mai mult de efectul originalului, rugasem pe Eminescu s-mi traducl pentru a doua editie
1) I. E. Toroutiu, St. fi doc. lit., IV, pag. 29.

') Radu Manoliu, Izvoarele motivelor ,ri proeedeelor etc., in Preomtpdri Literare, I,
www.dacoromanica.ro
t Maiu 1936.
167
(proiectata Inca de pe la 1883, dar aparuta de abia /a 189o) tom citatele poetice din Schopenhauer In versuri
romane. Primele trei din aceste citate sunt cele doua strofe ale lui Goethe gi cateva hexametre dinteo epistoll a
lui Horadu. Numai pe acestea a apucat Eminesc-u sa le traduci in pringvara anului 5883, Inainte de intunecarea
mintii sale, gi printre notele lui rnanuscripte trebue sa se fi aflat i traducerea hexametrelor Horadene 1).
Infortnadile lui Maiorescu se dovedesc intru totul confirmate. In manuscrisul 2306,101-106 se intalnesc In
nenumarate ciome nu numai citatele mai sus nurnite, dar Inca j altele din Aforisme. Mai putin Intemeiate sunt
detaliile de ordin cronologic. O nod de rufrie, de pe Intaia fia (tos) a acestor exercitii de talmacire, scrisi Cu
aceeagi cemeall, ca acelasi condeiu, poart data: s Ianuarie 1878. Aga dar, In cazul eel mai bun, data indicata de
Maiorescu se envine data' Inapoi ca aproape 5 ani. i totugi, nimic nu se opune ca invitatia lui Maiorescu sit
poata fi devansat ca Inca un an, pe vremea Iagilor. La s Martie 1877, Maiorescu sffirgea de tiparit in Convorbiri
Aforismele lui Schopenhauer, a ciror talmacire o incepuse Inca din I Aprilie 1876. Nitnic mai ftresc ca gandul
tiparidi In'voluta s fi urtnat dad. nu chiar in tistimpul publicIrii Aforismelor In revista, in once caz la putina
vreme dup. Odat ca el gi invitatia adresat lui Eminescu.
S notam, dup. aceea, cA atat tlxnacirea, brusc intrerupta din 1872 (Convorbiri Literare, VI, 8, i Noemvrie),
cat i aceea Intreag din 1876-1877 cuprind citatele din Goethe, versificate de sigur de Insugi Maiorescu i ca
abia editia Aforismelor din I890 le ptasegte pentru o traducere In proza. Pentru amatorul de confruntari, reproducen ultimele dou'l versuri ale citatului din Unvorte-Orphiscb in cele doul traducen: Nici limp nido forld nu
poate da schimbare Createi forme care 'n viatd se desvoaltd (Maiorescu); ,S7 nici un timp cu nici o putere la
frdng tiparul formei, ce vie se desvoaltei (Eminescu).
Nu
In ce tnsur conceptia gi imagina de temeiu a poeziei lui Etninescu sunt debitoare lui Schopenhauer se
poate vedea In mod pregnant, din urmtonil pasagiu al studiului d-lui Tudor Vianu ce, ca adevarat, descopera
In textele lui Schopenhauer nu numai izvorul unei indrumri generale pentru conceptia eminesciana, dar gi
locul unde se gasesc cateva din izvoare/e literare precise gi ale unora dintre temele particulate ale poeziei erninesciene. In continuarea cercetdi sale de a distinge Intre vointa de a teal la Schopenhauer gi dorul nemarginit la Eminescu, d-sa scrie:
Vointa de a trai, ne spune Schopenhauer, se manifest:A Intr'un prezent etem. Prezentul este forma
Trecutul i viitorul sunt tot atitea ingelaciuni; ele n'au o realitate esentiala caci ele apartin lumii
iluzorii a fenomenelor, acelei lumi pe care o construim dupl categoria cu totul subiectiv a cauzalitatii. Mai inainte de toate, serie Schopenhauer, trebuie sA ne convingem ca forma fenomenului vointei,
altfel spus, forma viedi sau a reatitatiii nu este decal prezentul qi nu viitorul i trecutul; acestea nu exist
decal in abstractiunea noastra, prin inlantuirea cunogtintei, supus principiului ratiunei. Niciun om n'a
'rat in trecut i rimen i nu va trai in viitor; numai prezentul este forma proprie oricarei vied, o proprietate asigurat, pe care rumie nu i-o poate smulge. Observatia profunda'. asupra caracterului de
etern prezent a vietii ii slujea lui Schopenhauer pentru a anula cu ea, teama cu totul nejustificati de
moarte, care n'ar fi decat teama de a pierde prezentul vietii. Imagina mortii n'ar fi, pentru ignoranta
noastr, decit aceea a unui timp fr prezent; imagine absurda, fan- ndoial, pentrucl viata continuand
gi dupa risipirea individualittii, ea atinge prin moarte i dincolo de ea, un alt prezent. Obiectivarea
vointei, scrie Schopenhauer, are drept forma.' necesara prezentul, punct indivizibil care taie timpul pre-
lungindu-se la infinit in doui directii l care /amine nesguduit, asemenea unei amiezi eterne pe care
rucio noapte n'ar rcori-o sau intocmai ca soarele, care arde farl incetare, In timp ce nou ni se pare
a se cufundl In sanul noptii. A te teme de moarte ca de o distrugere, este intocmai ca gi cum soarele
apunind ar incepe s geam: Vai 1 iati cA rnA pierd In noaptea eterni 2).
Lumea conceput ca o clipa suspendati Intre trecut gi viitor este o tema schopenhaueriana la care
poezia lui Eminescu se va opri de mai multe ori. Pentru a o concretiza, am vzut ca Schopenhauer
s'a folosit de comparatia ca soarele, care apunar' rasare aiurea, dupl cum, dincolo de individualitatea
noastra mrgmit, viata se mentine In prezentul ei nentrerupt. Comparatia cu soarele i s'a parut lui
Schopenhauer atat de potrivita, incat el o reja gi mai tarziu: Moartea, serie el, este asemeni Cu apusul
soarelui, pe care noaptea pare s-1 Inghit dar care, In realitate, izvor al oriarei lumini strilucegte fira
Intrerupere, aduce ark' incetare zile noui, unor lumi noui, apunand mereu i mereu rasrind 3). Comadaugi, pentru a concentra
paratia ca soarele o va folosi acum gi Eminescu in poezia Cu indne
adaugi este ces mai schoin jurul ei cteva variath pe tema prezentului etern al vietii. Cu mdne
penhauerian. poezie a lui Etninescu 4).
Titu Maiorescu, O rectificare literaral, In Convorbiri Literare, XXXVII, 6, i Iunie 1903.
Schopenhauer, Die Welt ah Vdle und Vorstellung, vol. I, Iv ed. Grisebach (Reclam), pag. 363 urm., 366,
(nota d-lui T. Vianu).
Schopenhauer, ibid., pag. 471. (n. d-lui T. V),
Tudor Vianu, Poezia lui Exinareu, [5930], pag. 46-48.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
168
Dup un obiceiu constant, Eminescu foloseste, in ardcolele de ziar, e.xpresii i imagini ale poeziilor sale. Ca
si imagina stelei ce a murit, utilizad alteori, imagina eternului prezent li oferg o admitabill introducere la
unul din cele mai puternice din articolele sale de profesionist. E vorba de Cronica andui z88%. I. Rorminia (in numgrul
urmitor: Cronica anuld.r88r. II. Strdindtatea), pe care Eminescu o tipgreste in Timpul delax Ianuarie 1882. Model de
trecere in revistg si de bilant politic, deficitar. redactat cu o mare putere de caracterizare, articolul debutead sub
cortul larg deschis al imaginei schopenhaueriene, pe care o verificase cu cinci am mai inainte. Si lucrul ni se pare
Cu adt mai semnificativ, aceast transcende.re a cotidianului, cu cat In acelasi numr de r Ianuarie 1882 al Timpului,
Eminescu cunoaste India gravi hafting= gazetireasci, din partea acelara in slujba eirora va pitimi pini la ultima
licgrire a inteligentei lui. Prilejusi de dezarmare, din partea directlei partidului, mai cunoscuse Eminescu 9i pini
acum. De data aceasta, totul se petrece ca forme, inofensiv In aparend, dar crud in realitate. Primul articol e
semnat de Grigore Peucescu, ciruia i se tncredinteazi directia politici a ziarului si care incearci si explice
hotgrirea aceasta pe motivul c toati presa opozitionist 5i in deosebi cea conservatoare, 9i-a exprimat in termeni
prea colorati desgustul ce simteau ca drept cuvint in fata acestor manopere [liberale]. Si clutau din parte-le idei
tot asa de defaimitoare ca care s vestejeascl pre adversarii lor. Termenii pre colorali erau, de bung seatni, ai
lui Eminescu, fost dela 1880 pin acum, redactor sef al Timpuird. Si nu era de ajuns. Ardcolului program al lui
Grigore Peucescu ii urma o notid redactionalg, in care se spunea, intre altele, ci pentru a ridica ziarul Timpul
la importanta ce trebuie s aibi organul celui mai insernnat 5i rnai numeros partid din ad, redactia i5i asigurase
noui redactori, pe Rugg cei vechi, ba si mai mult, instituise un comitet din tjnerii cei mai destoinici ai societitii
noastre, pentru a vegbea ca ideile sustinute in ajar si fie conforme cu tenclintele parddului. Ridicarea prestigiului unui ziar care tdia numai din faima gazetireascii a lui Erninescu 5i cornitetul de tineri distinsi iati ce
trebuieste retinut pentru ziva, cand ne vom fi apropiat de calvarul (in sacral sens al cuvintului) ziaristicei lui
Erninescu.
Insg nepisitor 5i rece, la micirnile zilei, ca si Hyperion, in intunitatea cgruia tdia in epoca aceasta, Eminescu
isi serie articolele cu un zel 51 o pasiune, crescinde:
A Nu putem porunci titnpului s stea pe loc, niel putem face evenimentele s incremeneasd pe citeva
ceasuri imprejuru-ne, ca s le putem fotografia, cad
urmead cursul lor necontenit, putin
du-le dad ne dor sau ne bucuri. In zadar minutarul ceasomicului ar sta pe loc; timpul curge algturi
ca el 5i numai omul, avind pururea in fad zma de azi, etemul prezent, pune pietre de hotar hare luc.ruri
ce au trecut pentru totdeauna 5i fixeazi pe orizonul negra al viitorului dorintele sale en tinte luminoase, uneori 51 pe de-apuraren neajunse.
51 anul trecut e greu de izolat din cei ce-1 pieced si din cei ce-1 vor urna, cici din ziva lui India
ne arunci in medias res, in vartejul imprejutirilor 5i ne incase:I memoria cu retniniscentele rusinoase ale
riscumpargrii drumului de fier, co cele odioase ale atentatului Pietraru. Spiritul du al demagogiei romine
alesese de jertti pe unul din chiar printii demagogiei. Multurnit lui Dumnezeu i prezentei de
spirit a victimei alese, atentatul n'a avut nicio urmare fizici gravii, dar a lsat adnci urme psihologice
In spiritul d-lui I. Britianu si 1-a deziluzionat de sigur in privirea simpadilor sale anterioare pentru
demagogie 1).
Ms. Cu mine
adaugi, se all In patru manuscrise, figurand schema urmitoare:
A. 2262,182-181v. (8 strofe)
cca 1877
13/. 2259,347-849 (7 stsofe)

B2. 2261,89v. (5 strofe)
cc.a 1878
cca 1878-1879
2260,37-88v. (9 strofe)
C2. 2260,239-240 (8 strofe)
. .
1879
1879
A. India versiune, neintegistrati la Botez, figuread in 2262,182-181 T., pe file desprinse din registrul-manuscris 2306, unde se all versiuni din Rugdciunea unui Dac
Povestea teiului 5i legate, aici, rislet. De altminteri,
scrisul, cemeala sunt aceleasi, aici si acolo. Mai mult, chiar pe foile acestea desprinse figureazg crimpee din
amintitele dou poeme.
Said cu o peniti rapidg., versiunea aceasta prirni e, In unele locuri, aproape ilizibil. Din fericire, cele mai
multe din clificultiti le rezolvg versiunea urmitoare B1, a carei cerneal neagr (A. foloseste cemeall de un violet
deschis) se intilneste si In unele aplicatii pe A., ceca ce inseamni a le-a avut pe amindoui in fad,
Timpd, VII, r, Vineri z Ianuarie 1882,
www.dacoromanica.ro
169
Pe contra-pagina exercitiului Plato (cf. subsolul versiunii A.) se al, Cu aceeasi cerneali violeti, o strofi de
invocare, amintit la Rugaciunea unui Dac, dificil' la lectufi, evident inrudiri:
La voi innalt privirea-mi din nou Pitinte Brahm
Ti-aduc [arninte] ceasul, in care nu eram (a)
Eram atunci* ferice ca ziva cea de ieri*
Eram* scpat* deapururi din legile din ceri*
Eram atunci ferice ca ziva [cea] de mini
Ce dup atita [cale] pin' aici s'au topit (b)
De astizi soarta*-mi* este ca ziva [ces] de azi
In clipa 'n care vine de mult au i trecut
Iti> Ti-aduc vro> Ti-aduc [aminte] etc.;
de fapt : Care dup atita pin' aici s'au topit, ceca ce Ingaue reconstituirea noastrd.
Intiia versiune se situeazi eirca 5877, Iasi.
A. 2262,182-181 v.
Ce-atribuiti Dumnezeirii
Al gndurilor proprii chaos
Tot ce se naste, alearg, piere
'n ochii Domnului repaos
Si ce 'n gndire odihneste

'n ochii Domnului miscare
Intre gndire si 'ntre moarte*
Nu este vr'o asemnare*
Se pare cumel-s alte valuri

Si totusi e acelas vad
Se pare cumc-i alt toarnn
Ci 'n ved aceleasi frunze cad
10
Cu mit' le zilele adaogi
Cu ieri tu zilele le scazi

Avnd cu toate-acestea 'n fat
De-apuruti ziva cea de azi
15
In clipa 'n care mori se naste
Un alta 'n loc a te urna

Stii pe cnd soarele apune
El [si] rsare undeva
20
r. Voi*> Ce 'nsinuati* Durnnezeirii;
z. Al gindurilor voastre chaos;
5.
s.c. 'n. gincliri v o. [egal,
poate, ca gindirea-vi; incert dacd v (= va) e fters sau daca' avene un Ve; totu,ri decide subsolul coresputrzdtor din B9.
18. Un altu 'n tain5* 'n locul tin;
ro. Atunci> El [si] rasare-altundeva;[ si existd, dar adaos cu cerneala
nea,grd din B1.].
www.dacoromanica.ro
M. F..MINESCII
1 70
Tot ce naste, fuge, piere

E 'n ochii Domnului repaos
Ce-atribuesti Dumnezeirii
Al gAndurilor tale chaos ?...
Cci ceea ce inchipuirii
26
S'arat 'n siruri i in joc

In univers nid* cnd* nu* este*
Ci sunt cu toate la un loc
ceea ce [iti]* pare tie
C 'n valul* [indesc.] se arat
Acelea toate* in lumea 'ntreagl
30
Se 'ntArripl." toate deodatl

S'. figureaz in 2259, 347-849, pe file de maculator, de acelasi fel cu cele pe care am intlnit invecinatele versiuni din De ate ori jubito i Despdrlire, ceca ce le dateazi cu minim aproximatie in 1878.
B1. unneazi de aproape pe A., curo se poate vedea din unele insemnr. i din subsol. Dupl ce a fost efectuad'
aceastI versiune de tranzitie, a sters dou strofe si a pus in fata strofelor numere de ordine, ce se vor mntini realizate in fi'.
d. p.: strofa
4 : z (peste care suprapune 5)
strofa 5 8 : 4
strofa 9-12 :
strofa 13-16 : z
urmau strofele 17-20 I 21-24 barate si strofa 25-28, singud pe fila urmtoare (349) de o alt arde,
vankI, fr vreun numk.
in loc s insemne
Explicatia celor dou numere suprapuse trebuie cutatl sau inteun lapsus de orientare
strofa izolat de pe fila 349, a notat india din capul paginei 347 sau in intentia de a modifica conturul poeziei.
In cazul acesta, strofa ultim ar fi urmat s. devie prima, dar intentia nu e urmrit i nici acordad. Mai plausibill pare expficatia dintaiu, xnai ales a ea este intirit de conturul versiunii 132, care o urmeaz in timp o unde
strofa a 5-a e suprimad, poate i fiindcl e reluarea, simetrick a celei dindiu. SI fi tinut, in cazul acesta, strofa
india (dublu numerotad: r si 5) loc pentru amndoui? Iat. o intrebare fireascl.
B'. 22)-9,347-349
Ce-atribuiti Dumnezeirii
Al gAndurilor voastre chaos
Tot ce naste, fuge, piere

E 'n ochii Domnului repaos
Se pare cutricI alte valuri
Se pierd mereu pe-acelas vad
Se pare cum ea'-i alt toamn,'
Ci 'n veci aceleasi frunze cad
A.
marginal In dreptul strofei 25-24, un exerciliu instan/anca:
A sa vecie el a dat-o
Idea cresterei eteme
Cum o vIzu divinul Plato
N.B. Anume
ca cerneald neagrd Jis de
fi se tres acolo.
N.B. Cu privire la cifrele afezate in fala strofelor, cf. notila de mai sur. Dupd versul 4, urvaind pe A., doud
B.
versan i serse:
Si ce 'n gfindire odihneste

E 'n ochii Domnului miscare
5. de fapt, si explicabil, fiind o cdpie de pe A.: Se pare cumcI 's alte valuri;
www.dacoromanica.ro
171
In clipa 'n care mori se naste

Un altu 'n loc spre-a te urma
Si pe cnd soarele-ti apune
El si rsare undev
10
Cu mine zilele-ti adaogi
Cu ieri tu viata ta o scazi

ai Cu toate aste 'n fati
De apururi ziva cea de azi
15
ad ceea ce inchipuirii
S'arati 'n siruri i in joc
In univers sunt deodatg
sunt Cu toate la un loc
20
Ci ceea ce se pare tie

a s'a 'ntmplat acum* data.
Aceleasi lucruri si-azi se 'ntampli
Se 'ntmpl toate de odati
Si [tot] ce misci, fuge, piere
Deci nu [-atribuiti] Dumnezeirii
Al indoelii voastre chaos.
25
B2 figureaza in 2261,89y., in submanuscrisul confectionat de poet, din buna harde alba, striara in filigran,
desi urmeaza conturul din B2, in unele locuri, precum strofa 13-16 urmeazI de aproape pe A.
Pe fila urmatoare, 90, e caligrafiat de trei ori in caractere gotice: Karl Marx i deasupra: Deutung.
Ca timp, B2 se situiazi circa 1878-1879.
B. 2261,89 V.
Ce-attibuiti Dumnezeirii
Al gAndurilor voastre chaos
Tot ce naste fuge piere

adaogi
Cu mne
Cu ieri tu zilele le scazi
Avnd cu toate acestea 'n fat

De-apururi ziva [cea] de azi
- 15. Avand Cu t.a. 'n fat;
19. In u. nici cand nu este> In u. nici nu exista (aplicafie in A.)> In
univers nu-s desprtite; 20. Ci aunt c.t. etc.; 22. deasupra versului respectiv, (30) greu descifrabil din A,. cu cerneala
23. In B1, /a etry i-azi, fiers la urmd, ca ji strofele 17-20
neagr din B1: straruu* vis*;
21-21, In minutul,
probabil, and se elaboreazd B2
N. B. N'ar fi exclus ca strofele 17-20 fi 21-21 sd fie variafiuni ale aceleiafi idei, dovadd contund versiunii B2.
27-28. Deci ce-[atribuiti] Durnnezeirii
Al indoelii voastre chaos?
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
172
In chin. 'n care mori [se] nate

Un altu 'n loc spre-a te urma
pe and soarele apune
El i rasare undeva
10
ceea ce se pare tie

'n valul vremi 'n ved* s'arat*
Acelea multe 'n lumea 'ntreaga
Se 'ntampla toate de odat.
15
Se pare cumca-s alte valuri

totui e acelai vad
Se pare cumca-i alt. toamna
Ci 'n ved acelai frame cad
20
figureaa In 2260,37-38 v. qi este, in realitate, o redactie brouillonarl a versiunii urtatoare

C1C2.
ce e ca i identia cu textul definitiv. E schitati pe file de dictando, de acelai fel, rupte poate din acelai caet,
al versiunei urmtoare, Cu aceeai grafie, aceeai cemeala".
Interesant, pentru formele depite, din subsol, am socotit cu cale s o tiprim aparte, cu ata't mai mult Cu
ca't mai pstreaz1 strofa 01 care incepeau toate versiunile anterioare, (dar va fi sacrificat in cpia din 0, a textului
definitiv) i Ina, mai mult, lute redactie ameliorat: De ce mustrm Dumnezdrea (in loc de Ce-atribuim Dumnezeirei). Ca o dovad c pini aproape de fine, strofa aceasta era i ea menit textului definitiv.
2260,37-38v.
De ce mustram Dumnezeirea
Cu al gandirii noastre chaos
and tot ce na.ste, fuge, piere

E 'n ochii Domnului repaos ?
Cu mane
adaogi
Cu ieri viata ta o scazi

ai cu toate astea 'n
De-apururi ziva [cea] de azi
and unul trece, altul vine

In asta lume a'l urma
10
Cad pe cand soarele apune

El i rasare undeva
Se pare cumca alte valuri
Cobor mereu pe-acela vad
Se pare cumca[4] alta toamn.
Ci 'n veci aceleai frunze cad
15
I-2. Ce-atribuim Dumnezeirii

Al gndutilor noastre chaos
7. Avind C. toate etc.; 9. and unul moare, a.v.; 14. i totui e acela v.> Se scurg mereu pe-acela vad;
www.dacoromanica.ro
1/3
Naintea noptii noastre imblA

CrAiasa dulcii dimineti
CAci moartea lusa* e-o plrere
vistierul de vieti
20
Din once clipl trecAtoare

Ast adevAr il inteleg
CA sprijinA vecia 'ntreag
'nvarte universu 'ntreg

De-aceea sboare anu-acesta
25
Si se cufunde In trecut
Tu ai 'acum comoara 'ntreaga
Ce'n suflet pururi ai avut
Cu mane
adaogi
Cu ieri viata ta o scazi

ai cu toate astea 'n fatA
De-apururi ziva cea de azi
30
Privelitele sclipitoare
Ce 'n repezi iruri se ditern

Repaosl nestrAmutate
35
Sub raza gandului etern

C2 este o cdpie caligrafica, in submanuscrisul caiet-dictando, denumit Sarmis, 2260,239-240 si a ami descriere s'a fcut mai nainte, in vol. II, pag. 117. Versiune aproape identica Cu textul serie Botez. Si adevarul e ca
diferentele minime sunt sau de tehnica sau lapsusuri de copist. De pila, in capul paginei, in loc de tidu: * * *
deoarece, cum s'a explicat, e incadrat inteun adevarat ciclu; V. 4. croares frecvent, obsesiva: De-apururi ziva de
azi ; v. io. Cobor meren; v. 28. Deapururi ziaa ceo de azi ; de asemeni punctuatie minima. De aceea socotim inutil
a mai reproduce aceasta' versiune.
ct i C2 sunt din acelasi an 1879.
Att
C1.
17. Chiar noaptea > Ici noapte-i, colo soare*> Cand ici [e] noaptea, colo-i* ziul* > C.i. [e] n., ziul*P1
colo > Cnd noaptea-i ici, rasar dincolo > Naintea noptii etc.;
ro. S'o visterie de vied;
zr. 10 Astfel inelul
veciniciei >.
21-24. 20 Si 'n once clip din viat

Daca voiu sti s'o inteleg
Se razim vecia 'ntreaga
Si 'nvrte universu 'ntreg
22. Un adevr > Ast adefar etc.;
30 Din once clipa trecatoare

Minunea mare o aleg (a)
Ca sprijin vecia 'ntreagi
Si 'nvrte universu 'ntreg
(a) Minuni o mie se aleg
25. De-aceea treaca' a.-a.
27-28. I Tu ai s'acum ce de apururi

In tine insuti ai avut
27. 2 T.a. s'acuma tot pe-atat[a] > 30 T.a.s'acuma tot ce'n suflet;
36. Sub raza ochiului etern.
trecatoare;
31. Avnd Cu toate etc.;
www.dacoromanica.ro
33. Privelistile
174
M. EMINESCV
PESTE VARFURI
Ediia I-a Maiorescu, Decemvrie 1883
Ca atatea din poeziile lui Eminescu si Peste vdrfuri 11i are mica ei poveste. Daca' ne oprim la ea, e mai putin
din nevoia de a destrma o legend expresie, mai la urma urmei, a admkadei oanonime, ce va continua si circule,
in duda oricirei destnintiri
cat pentru a verifica, la lumina ei, unele detalii de cronologie. Asa cum se zicea
ci Fdt-Frumos din Teiu e poetizarea unei intimplari romantice, petrecutl la DumbrIveni, in timpul adolescentei
poetului (cf. vol. I, pag. 366-368), Peste vdrfuri ar fi refiexul unei iubiri a poetului din perioada bolnavA a
viedi lui, la Iasi. Cu toate ci destul de prozaick cel putin in relatiunea la care ne referim
poate tocmai de
aceea
n'ar fi exclus ca povestea aceasta si contin si un sambure de adevr. Mai ales daca' buna credint sau
memoria povestitorului nu se vor fi lisat surprinse. Si retinem numai desaeordul care voieste ca Eminescu si fi
dedicat (in sensul de compus? vezi dtatul de mai jos) o poezie, cnd, asa cum insusi memorialistul
atesta,' editia Maiorescu (1883) apruse i cu dama i Peste vdrfuri, finita' de altminteri, prin 1876.
Relatiunea incepe cu descrierea unei mese, dat. In casele boieresd din curtea bisericii Trei Ierarhi, cam dup
1884, i anume de hrarnul Sf. Paraschiva. Printre participand e si Eminescu:
El (Miron Pompiliu, cu glumele lui) mai desmetici fruntea par. Conon si a posacului Eminescu I
Fire dispus6 la dragoste i pusese ochii pe una din fetele Coanei Catinca [Teodoru], pe Mndica, fire
mai sprinten dispusa la glumi si se hratase la dragoste chiar pe un om bolnav ca Emmescu I In desde
vizite facute in Tatrasi la casete Coanei Catinca el nu se opn de a cere dela mamai mana fetei.
Sfat mare se acuse; nu putini erau din cei care o sfituiau si-1 ja de brbat cal doar asa s'ar putea
indrepta din greaua boala' ce dduse peste dansul I
Se zice ca" poeta' s'ar fi gandit si dedice Mndicii Teodoru una din poezfile sale, care poate si
fie Peste vdrfuri. Cu aceste versuri, care ar &alud refuzul ei de a-1 lua de bOrbat:
De ce taci, cand fermecati
mima-mi spre tine 'ntorn ? I
Soarta Mindicii Teodont a ost vitreg; trau Id o bucea' de vreme cu C. Filipescu sef de gatl; s'a
mar' itat cu avocatul Petre Popescu din Hui; lar ea a murit in Iasi in urma unei boale crude de nervi;
pe cand poetul a avut soarta, ce o stie o tar intreagO, eici a fost Eminescu.
Dar daca n'a fost si n'a putut si fie inspirat de refuzul Mindici Teodoru, Peste vdrfuri nu este mai putin
o pura poem de iubire, unul din acele filtruri de dragoste, in care s'au topit si descantat, pn la cea mai casti
expresie, toate infiorar' ile inimii, intr'o vrerne cand romanul, i agitat i patetic si de o viat intreagO, al iubirii lui
pentru Veronica Mide, era inca la intiiele pagini. Caracterul muzical, de vralire, ar fi zis Nicolae Iorga, al acestui
rar poem a ispitit pe mai mult de unul dintre exegedi nostri si nu este de fel intamplAtor ci d-1 Ludan Blaga
11 la drept o ilustratie a limbajului poetic, a carui esentei intima*, In conceptia d-sale, este metaforica, mai presus
de metaforele izolabile ca atare. Fragmentul se cuvine detasat, nu numai pentru adevIrul i frumusetea dinteinsul, dar si pentrucl vine dela unul din poetii generatilior posteminesciene, de alte firamuri decat ale cntecului:
Este de sigur in ultimele dota versuri o exclamatie intrebltoare, tuenit si dea expresie unor
stri de linA melancolie. Poezia acestor versuri nu consist ins numai in imprejurarea ca poetul a
izbutit si dea o expresie concreta.* une intrebri i nedumeriri abstracte, care priveste durata viedi sale.
Daca" aceste doui versuri ar fi simpla expresie concreta" a acestei intrebiri, ne-ar fi data' posibilitatea s
remaniem cuvintele i ordinea lor prin expresii echivalente. Si se incerce odati operada de substituire. Vei
mai canta vreodata dulce bucium pentru mine ? D. Ni se va concede cl aceasta' expresie, desi logic si concret
echivalenta, nu poate inlocui pe aceea a versmilor. Cuvntul suna-vei are, prin neobisnuitul inversmnii gramaticale, carate rare, un aer indecis intre firesc si solemn; cuvantul dulce dm complexul
o dulce corn obtine, prin sonoritatea sa, el insusi o nuant de dulceatl sufleteascal; lar cuvarkul corn,
scurt si de-o substanti vocalicA relatv profunda*, are ceva dintr'o melancolie nesentimentali, organic
stApanit, a unui om cale nu se complace de loe in prelungirea retorici a stArilor sufletesti. Cuvantul
o vre odatl, pus la urmA, sugereaz, prin pozitia sa in fraz chiar, ceva din pierderea contemplativl
In timp. Pe urmi intregul acestor dou versuri se leagA, definitiv, in sine, ca un monorn, pe care nimic
nu-1 mai poate sparge, ca un rnonolit rara" fisuri i atat de inchegat cA pare a rezista In materialitatea
sa oricArei chimbo adverse. Cuvintele, pnn sonoritatea, ritmul, muzicalitatea, prin pozida lor in frazA, etc.,
dobandesc in limbajul poetic virtuti i functii, pe cari nu le au ca simple expresii cotidiane. In limbajul
poetic cuvintele nu sunt numai expresii, ci sunt corpuri, substante, care solicita', atentia si ca atare. S'ar
1) Gh. GhibInescu, Un episod din viola lui Eminescu, in Comemorarea Junimei la kifi, Mai 1936. Iasi, 1937, pag. 193.
www.dacoromanica.ro
PESTE VARFURI
zice ca strile sufietesti exprimate in poezie castiga, datorita acestor virtuti actualizate ale cuvintelor,
potenta unui mister revelat in chip definitiv. Cuvintele hmbajului poetic devin ded revelatorii prin
insasi substanta lor sonor i priri structura lor sensibil, prin articularea i ritmul lor. Ele nu exprimi
numai ceva prin continutul lor conceptual, ci devin revelatorii prin insasi materia, configuratia si structura lor materiaLi. Limba poetic nu intrebuinteazi cuvintele numai pentru darul lor expresiv-conceptual, ci i pentru virtuti latente ale lor, pe care tocmai poetul stie sa le actualizeze. Aceste virtuti tin
de substanta sonora si rtmica ca atare. Cuvntul poetic este in materialitatea sa de sigur aliceva deck
o stare emotiva sau un gaud, dar el prezint tocmai in materialitatea sa i ceva analogic statii emodve
sau gandului. Limbajul poetic este prin urmare prin latura sa material, ritmica i sonora, ca atare, ceva
metaforic. Datorita limbajului poetic, o stare sau o ttaire, ca mistere descluse, ne apar deodat. revelate 1).
notm, in incheiere, ca motivul comului si al obsedantei lui melodii, e reluat de Eminescu .1 in alte poeme,
fie contemporane, fie mai tarzii. Trimitem, inti, pe cedtor, la poemul Luna trece lin prin maid tiparit in capitolul
Cdlin (vol. I, pag. 429) si rezultat din contaminarea a doul motive, al comului si al unui c.rtunpeiu de peisaj de
toarnna din Cdlin, dar totul descntat dupa' o anume art a exorcismelor metrice.
Dupa aceea la versiunea A. 2283, 84-81 v., strofa 37-40, din Povestea teiului (aceasta editie, vol. II, pag. 24),
in care apare strofa Peste vdrfuri trece land, imprumutatl versiunilor afrAtoare in paginile invecinate ale ace1ora.0
manuscrise. SA se consulte deasemeni subsolurile unora din versiunile poemei Lave/1i lumea... unde apare versul
Peste arfuri trece land.
Modvul cornulul apare si in intaia versiune din Mai am un singur dor (acest volura, III, cap. resp,), contemporan
cu Peste vrfuri i care va fi reluata in anume versiuni deduse, la Bucuresti). Alteori, el este invocat in strofe
aruncate printre pagini, in epoca exilului bucurestean, ca un apel al inimei, repule innabusit, (pentru a p'istra
momentului 1876, caracterul lui intreg, nu vom inregistra, aici, cele citeva forme, de Bucuresti, deduse din
Peste vdrfuri *i care se rezerva Postumelor ) ca in urmatoarea stroa :
eO auzi, o auzi
z 0 auzi, rasunand
Cum, rsun' al meu corn
Pe 61%6 dulce com
Fa-mi un setnn mai curand
(22767, 15)
(22761, 19)
SI ma 'mom.
30 0 auzi sunind
Pe cArliri un corn
FA-mi un semn euriad
(22761, 20).
SA mi 'atom
$i cam din aceeasi vreme, acelasi motiv, cu cemeara neagr, de Bucuresti, in Ins. 2256, 19:
auzi* sunand
Pe carare* corn
Cad* spre tine blind
M intorn
Reluan, totus, ale unei strofe, de Iasi, schitata in ms. 2262, 103 :
Adio scump' acum
.-
AUai din codri cum

Isvoare prund rstorn
melancolic bLind
Un glas de corn
Ms. Peste vrfuri se afil in urrntoarele versiuni:
Al. 2262, 168
A2. 2283, 140v.
B. 2283, 107v.
.
CI. 2262, 93
C2. 2233, 98v.
2288, 101-100v.
2275, 61-63 .
. CCa 1876
cca 1877
e) 2254, 114
1) Lucian Blaga, Geneza metaforei 1i sensul culturei, 1937, pag. 93-94. (Cf. pentru acelasi citat,
Puscariu, Limba romdmi, I, 1940, pag. 86-88).
www.dacoromanica.ro
Sextil
M. EMINESCU
276
ale clror texte le Lisim s urmeze unul dupl altul, precedate de umatoarele observatiuni de ordin general:
aplicatiile s'au repartizat nu dup locul unde se all, ci dup scopul o intentia versiunii pentru care au fost elaborate. Uneori conturul formei o inversarea ordinei versurilor i strofelor sunt indicate, dinainte, de Eminescu,
prin numere aplicate pe vechile versiuni. Sunt indicatiuni ce trebuesc tinute in seam'a i executate. Nerespectarea
lor 9i a normelor de lucru ale poetului, care-i versifica' oriunde crede de cuviint schitele de atelier, duce la o forma:
ca acee-a din Botez (pag. 476 la noi D.), care e nu numai greOt dar gi fals atat in ordinea strofelor, ct o in
dublarea unei strofe, publicat laolalt cu doma ei.

E. figureaz1 in cpta din urm a piesei de teatru Bogdan-Dragoy. Ace1a0 text hateo redactie mai veche a
piesei, in manuscrisul e) 2254, 214, circa 1876. Diferentele le-am notat in subsolul lui E.
Al. 2262, 168
Lin din codri se coboar

Melancolic glas de corn
Gandul meu la dansul sboar
Capul meu spre el intorn
Dar din valea dep'rtati
Sunetele
abia se 'ntom
Mai suna-vei tu vreodat
Pentru mine dulce corn ?
Sperios v'o creang farmJ

Prin pdure vantul doar,
Fac cu valurile larm
10
Singuratece isvoar
A2. 2283, 140V.
Melancolic comul sun

Din pdurea de arin
Peste varfuri trece lun
Vantul bate frunza lin
Gandu 'n ved o s: te poarte

mima-mi spre tine 'ntorn
sun pan la moarte
Melancolic glas de corn
Al.
tz. Ah din codri se coboar
Trist duios un glas de com (a)

Bland duios u.g.d.c.
5. Dar incet se deprtfrazI] > Dar incet din deprtare > Dar din v. etc.
7-8. Vei suna v'odinioarl

Iar
A2.
Mult iubite glas de com ? (b)

iubite etc.
7. Ah suna-mi-vei tu la moarte
Strofa y-8 dela et4, redactatd, ulterior, marginal. Inainte :
5-8. Gandul meu la dansul sboar

mima-mi spre el o 'ntom
Vei suna vr odinioar
Pentru mine dulce corn[ ?]
www.dacoromanica.ro
PESTE VARFURI
177
B. 2283, 1.07 V.
Melancolic cornul sun
Din pdurea de arin

Peste vrfuri trece lun.
Codruli bate frunza lin
Mai departe, mai departe
Mai incet, tot mai incet
Intristfind adnc de moarte
Sufletu-mi nemingAiet
De ce tad cnd fermecat

mima-mi spre tine 'ntorn ?
Mai suna-vei tu vr o dat
Pentru mine dulce corn ?
10
0. 2262,93
Peste virfuri trece lun
Codru-si bate frunza lin
Pintre rarnuri de arin
Melancolic cornul sun
Mai incet tot mai incet
Sufletu-mi nemngilet
Intristnd adnc de moarte
A dcut. i vntul doar

Sperios v'o creang farm
Fac cu valurile larm
10
Deprtatele isvoarg
De ce taci cnd fermecat

mima spre tine-o 'ntom ?
Mai suna-vei dulce corn
Pentru mine vre o dat. ?
B. ----
9ro. De ce taci? Viata-mi toat

mima-mi spre tine 'ntorn
7. Aiurind,> IntristAnd etc.;
1x. M.s.-vei vre o data
N.B. Cifrele ce aun, aleta', In capul fieceirui ver: din strofa, asesta conturul pe care-I realizeaza verriunea urmatoare,
: 4, 3, 1, a; strofa II-a: z, 2, 4, 3; strofa III-a : t, a, 4, 3,-- ceea ce se verifica harte totul.
C2. De pila strofa
0.-- I. ulterior fi ter: : P.v. bate lunA;
3. Din[trel > Pintre etc.;
9. A incetat i vAntul doari;
12. Sin-
guratece isvoarl.
12
www.dacoromanica.ro
M EMINESCU
178
C2. 2283, 98V.
Peste varfuri trece luna'

Dintre ramuri de arin
Melancolic comul sung.
Mai departe mai departe

Sufletu-mi nemanggiet
Indulcind cu dor de moarte
De ce tad cand fermecad

mima spre tine-o 'ntom
10
Pentru mine vre o dad?

D. 2283,101-1ov V.
Peste varfuri trece lung.
Iliu-i bate valu 'n vad

lar din rar4tea de brad
Tnguiosul corn rasuna
Cntaret nemangliet
Tineretelor deprte
Cu simtirea fermecata
Ochii mei spre culmi intorn
Pentru mine vreodatg[ ?]
10
C2. - 8. Linistind Cu dor d,m,;
ro. mima-mi spre tine 'ntom ;
N.B. Criteva versar!, marginale, din non redada/e, iin
de
versiunea D , pentru care au fast facute fi ande se si IntdInesc
Incorporate.
D.
i. P.v. bate lun;
5-8. e (pe C2) Mai departe
z. Apa-si bate valu 'n vad
mai departe
Linistit, nemngAiet
Ca durerile-mi desarte (a)
(a) Ca duren i de-amor, desarte.
3. Si din raristea d.b. (pe C2).
(pe C2);
20
www.dacoromanica.ro
Vorbitoriu nemineiet
Al iubirei dulci, desarte
Mai ?met, tot mai incet
PESTE VARFURI
E. 227/, 61-62
(Ras' und cornul In pddure ; ea [Anna] ascultd, apoi stinge lamina).
O tu rsunl numai i sufletu-mi rIpete

Simt mima in pieptu-mi cum tremur i crete
Dar cine eti pierdute corn bland i. mingiios
De ce nu suni tu vednic ? i vecinic tot frumos ?
(Luna bate tare. Ea de:chide fereasta).
Peste vArfuri trece lun5.

Dintre ramuri de arin
Mngliosul corn rsuna'
RAtAcit, nemngiiet
Ca un suflet fr parte
Mai incet, [tot] mai incet
(Cornul face)
De ce taci cnd fermecat

Eu spre tine m. intorn ?
Pentru mine vre o dat[?]
10
(Ea rdmdne 'n lamina lunii
despktqte prim.
e) 22 / 4,114
Marginal, 2-3 inlocuit
Apali bate valu 'n vad

Si din rarivea de brad
ce se 'ntdInesc in C2D.
4. Warigiiosul com rsung
5-8- Mai departe, mai departe

Sufletu-mi nemfingiiet
IntristAnd adinc, de moarte
ce se intellnesc in
Ulterior, marginal, 7-8 it:lactate
Sufletu-mi nemAngdiet
In aclAncu-i dor de rnoarte

Dupd versal 8, parentezul regisoral lipseste.
Inima la tine-o 'ntorn
www.dacoromanica.ro
179
180
M. EIMINESCU
SOMNOROASE PASARELE
In duda delicatetei conturului rhiar, ca si a timbrului, de lied patent eminescian, le-a fost dat Somnoroaselor
pdrdrele s suporte una din cele mai bogate si mai diverse ascendente. Foiletonistul, de pe vremuri, dela Vocea
Tutovei, M. Raducanu, c-u ale otrui diligente intuitii ne-am mai intainit pan acurn, o aseza, dimpreun cu De die
ori jubilo, Cu mine
adaugi, In sfera de influent a poeziei lui Lenau I). Dupl d-1 M. Bantas, modelul ar
fi de clutat inteun cintec german anonim, Gute Nacht, despre care informi ea se aflii reprodus subt Nr. 64, dup
editia origina1, in Regenrburger Liederkratrz (Sammlung ausgewahlter vierstimmiger Lieder), ed. 7-a, Alfred Copenrath Regensburg. 188o, i despre a clrui valoare se exprima' categoric: Ce are aface poezia adancl a naturii
insufletite de Eminescu prin geniul i amorul lui, cu sarbada serenada. nemteasca 2). D-lui Ramiro Ortiz i se
pitea ca imagina lebedei i-ar fi fost sugerat lui Eminescu de versurile lui Puskin, spate pe monumental ce i s'a
Inltat In grldinile dela Tarscoe-Selo, in care poetul venea sa se inspire. Si dup ce cita versurile (reproducem
dupi Ibrileanu):
In aerie zile nemsti viizute, minunate
De primavarii, la chemarea lebedelor,
Linga apele care luceau pasnic,
A inceput sa-mi apara Muza
continua: Nu e nido asemar. tare concreta; dar acest peisagiu lacustru, ce revine de attea ori la Emineseu
de unde s vie ? 2). Rspunsul 11 da, la putin timp dupi aceea, G. Ibrileanu, Inteun judicios studiu, in care,
intre altele, spunea:
Daca' Eminescu n'a vazut niciocian o lebd pe un lac sau pe un iaz, i totusi lebada revine de attea
ori in poezia sa, si ant de pitoresc si de vckut in Saisoarea IV-a, noi credetn ca mai de grab ar fi putut
lua aceasn pasere dintr'un roman, dintr'o nuven, dintr'o poezie in care sa fie, In adevar, zugrvin, ori chiar dintr'o
zoologie, dintr'o gravura, de pe eticheta unei cutii deck din strofa lui Puskin sapan pe fantna dela Tarscoe
Selo, din care strot. niel n'ar fi inteles ce e aceea 1 ebada. Cel mult, cantand intr'un dictionar, abia atunci ar
fi aflat ca e o pasere, cl paserea aceasta, etc.. . Dar o lebida din Somnoroart pdsdrele a luat-o cu poezie cu tot
dintr'un scriitor german. Dar lebedele din Scrisoarea IV-a, se alce ci le-a luat Itnpreun cu lacul i eu castelul
deis un palat de la.nga Bucuresti informatie din care trebuie s retinern ci Eminescu a abut mIcar acolo
lebede pe lac model mult mai bun deck cavdntul lebd din Puskin. Dar cine n'a vazut kbede pe iazurile
boeresti din Moldova I Dar lebede, pe vremea lui Etninescu, eran si in Cismigiu. Erau In Berlin, erau la Potsdam.
Eran la... Numai dup cuvntul lebb.'d din Puskin, Eminescu n'ar fi scris cele patru versuri din Scrisoarea
IV-a, Numai lebedele albe, cad plutese incet din trestii, etc. 2).
Dup comunicarea orala." a lui Val. Bude, informa d-1 Radu Manoliu, cantecul lui Eminescu pastreaza mai curand
ecouri din Gute Nacht de Karl Dracbsler. Poezia acestuia are oarecare afinitati de fond si ritm cu cantecul lui Eminescu.
Caracteristic este si refrenul Gute Nat.& . i dupa' ce citeaza innia strofa, d-1 R. M. urmeaza: A Oarecari asetnnri
putem gasi i in poezia Auf dem Teich (din Die Schilflieder) de N. Lenau, dup o comunicare oran a lui C. Fedeles.
Presupusa influent a tehnicei lui Banville, pentru care influenta opina N. Serban, este prea greu de admis 2).
Adaugand la acestea un exemplu din Geibel (Gute Nacht) i altul dintr'o poezie englez de Hemans (Good
night), d-1 G. Calinescu are dreptate cand recomanda prudent izvoristilor, ca i atunci cand constati ca motiv-ul (acesta) a fost la mod data 7). Si tot d-sa, in aid parte : Asupra acestei poezii mediocre, pe care n'a
publicat-o poetul ci Maiorescu, aura eminesciana arunci sidefurile sale 7). Dad. nu ne-am putea implca Cu severitatea
nici cu gratuita prudent a primei prti din fraz, cea de a doua parte, in schimb, nu poate fi tagaduitii.
I) M. Rducanu [=Radu Manoliu], Observdri critice asupra volumuIrd de Literaturd populard a lui Eminescu
cum i arupra editdrii lui in Vocea Tutovei, XII, 32, 55 Octomvrie 1906.
2) M. Bantas, Note pe marginen cdrjilor, Eminesdana, in Viata Romnearcd, XVIII, r, Ianuarie 1926.
Mihail Eminescu, Poesie, prima versione italiana.., a cura di Ramiro Ortiz, Firenze, [1927], pag. 150.
4) G. Ibnileanu, Studii literare, [19301, pag. 219-220.
Radu Manoliu, lzvoarele motivelor etc., in Preocupeiri literare, I, 5, s Mai 1936.
G. Calinescu, Opera lui Eminescu, V, pag. 379-380.
Id., ibid., pag. 121. Tot acolo: Desi Somnoroase pdsdrele s'a dovedit a fi traducere, o puteas socoti, data
filnd Indeprtarea de original, compunere eminescian.
www.dacoromanica.ro
SOMNOROASE PASARELE
18
Ms. Somnoroase pritrele figureaz intfun manuscris de Bucuresti, in epoca atitor poezii grave si reprezind,
reluad la distand de citeva pagini, cu aceeasi cerneali i printre alte exerciil inrudite, strum poeziei gratioase.
Din aceeasi vreme i ca si cum ar fi India parte a liedului, Intre prima si a doua cpie din Somnoroare parrirele,
se afil schitad o poezie, de aproape inrudid, Vdtrtul scuturer toli nrerii, al crei refren e Bumf ara! i care foloseste exact acelasi tipar metric.
Somnoroare pardrek se afla' In 3 manuscrise:
Al. 2277,90
AS. 2277,95
cca 188o
cca i88o
cca 1881-1882
B. 2261,300
Colaterale:
2277,94 Vtintul seetturd
merii
cca T88i--1882
Al. 2270,90
Somnoroase pisrele
Pe la cuiburi se adun
Sunl mii de fmurele
Noapte bun"
Doar isvoarele suspin
and in somnu-i codrul tace,

Dorm i florile 'n grdin
Dormi in pace
Peste vrfuri, peste dealuri
Albe .neguri se aeaz'
10
Stele ard pe mii de valuri

Tu viseazI
In a noptii feerie
Se ridic." mndra lun
Totu-i vis i armonie...

Noapte bunl 1
15
A2. 2270,97
Somnoroase p'grele
10
Pe la cuiburi se adun,
Se. ascund prin rmurele...
Noapte bun
Doar' isvoarele suspin
Pe cnd codrul negru. tace,
Dorm i. florile 'n grdin...
Dormi in pace
Trece lebkla pe ape
Intre trestii O. se culce...
Fie-ti ingerul aproape,
Somnul dulce
N.B. Aplieaffile de aid fin de A% untie au fart rea/tate.
A2. - Mal toate variantele au fart ineereate In A1 ; 3. fi 6. id. In A/;

lebcla pe ape;
ora. id. in Al; 13. In Al,
www.dacoromanica.ro
9, Road paserea pe ape> Trece
M. EMINESCU
152
Peste-a noptii feerie

Se innalt mandra luna',
Tot [e] vis qi armonie...
15
Noapte buna I
B. Transcrisi caligrafic, in submanuscrisul-dictando, asa zis al poeziilor Familiei, versiunea aceasta, ffind ca
identicl c textul Maiorescu, nu o mai reproducem. Not5im numai cele cateva minime deosebiri:
ir. Fie-ti inge.rul a.> F.-ti ingerii a.
i. Totu-i
3. S.a. prin r.,> S.a. in r.,; 6. P.c.c.n. tace ...;
vis si armonie
2277,94
Vantul scuturl top merii

Poarta note de ghitara...
Este randul primaverii
Bung. sarl
Evantaliul ascunde
Vorbe dulci i masd frumoase...
Dar de unde pana unde?

Sanatoase ?
Cate tragice tirade
Declamate 'n ironie...
10
Dar a..5a poate se cade

S.
i. fie
Ce dulceata prefacuta
1410
Cand din gura ii. sruta

Ochiorii
15
De-ar putea noi tirn prea bine

C'amandoua i. i-ar scoate
Au geloase una d'alta
Nu sunt toate[?]
Dar astfel se tot impaca
Sub umbrarul cel de vite
Gungurin.d ca pe o craca
20
Porumbite.
Numai rozele* durerii

Printre rIs s'amestecara
Cand de flori se scutur
Buna sara
25
2277, 94.-3. Obiceiu al primiverii;

21-2.4.
6. Vorbe dulci de guxi frurnoase , .;
i cit Jis, ce calde soapte

Sub umbrarele de vite
Gunguresc intreaga noapte
Porumbite.
www.dacoromanica.ro
9. ate jalnice tirade.
DE-OR TRECE ANIE
183
DE-OR TRECE ANII...

Urmarind, cu verva i tenacitatea lui obisnuit, problema adevirad luptal cu motile de vant, postumitatii
25 de poezii, printre care si grupul dela Familia, ce apar intaia oad in editia Maiorescu, G. Ibraileanu
poposea la inca una din dificulttile pe care si le ridica, in drum, din nimic, i numai din placerea de a le
putea invinge. Ar fi tiparit, se intreba cu bine simular smerenie, Ibraileanu, ar fi tiprit Eminescu toate aceste
25 de poezii ? Sunt poeti car scriu bucAti ma usoare, cu un caracter mai ocazional, consemnan impresii, darxi
se poate zice asa, minore, pe care le dau la cunoscuti (sau la cunoscute...) dar nu le publica, ori nu le publica
decat In operele complecte. Nu cumva printre aceste 25 de poezii exist unele de felul acesta? Asa de pile% ca
s dau numai un simplu exemplu, ar fi publicat Eminescu De-or trece anii, poezia aceea Cu nu gtiu ce si nu
stiu cum, perfecta ca forma, dar caxe nu e tocmai faimoas, ca gen?1).
$i cu toate ca, dupa o serie de alte asemenea intrebari, rIspunsuI lui Ibdileanu era el le-ar fi publicat...
dar in volum se vede limpede el De-or trece
. e in opinia criticului o pies mai mult sau mai putin compromittoare sau, Cu vorbele lui, de un gen putin faimos. CA nu era si prerea lui Eminescu, lad ce se poate deduce
din cele cateva forme si mai cu seama din multiplele aplicatii ale ultimelor tipare (C1 si C2), in care toate
moclificarile las in fling versurile ce-i pareau lui Ibrileanu
usuratece.
celor
Ms. De-or trece anii
se all in unnAtoarele manuscrise:
Al. 2277, 82 1
2277, 82 f
El. 2277, 81 y.
cca 1881-1882
2261, 301 (cemeala) 1

f
CI. 2261, 801 (creion).
CI. 2260, 207
cca 1882-1883
Lasrn s urmeze versiunile una dupa alta, precedate de urmatoarele observatiuni generale: A1.
figureaza in acelasi mg. si aceea0 pagina, 2277, 82, Aplicatiile ingAduie disocierea, ce am admis in transcrierea
noastra. Versiunilor acestora suprapuse, le aduce coreciuni pe fila alb din stanga, 81 v.; am numit aceste
adaosuri B1 si le-am trecut in subsolul Iu B2 ce figureaza in 2261, 301, ca o grafie inrudit, in submanuscrisul
ciclului Familiei. Pe aceast versiune, scrid cu cemeal, un creion insistent modificA i da versiunea C1, pe cate
am trecut-o in subsolul versiuni (,2, transcrisa cu cerneall in 2260, 207. Asupra caracterului, de exereitiu
oarecum neglijent, al ultimelor dou versium, nu mai e nevoie s atragem atentia.
A2. 2277,82
De ce atata struind
De ce atata mi-ai plc
Cand ai in toat a ta fiinta
Un nu stiu ctun s'un nu stiu ce
A2 De ce atata suferind
De ce etem te-as tot
'n toata-a ta fiinta
E-un nu stiu cum si-un nu stiu ce
vede.Pentruca
1) G. Ibrileanu,
poeziilor lui Eminescu, in Viata Romdneascd, XIX, 1, Ianuarie 2927.
Cat de arbitrara
era presupozitia lui Ibraileanu se poate deduce din urmatoarea pretioasi interpretare: De-or trece anis este poate,
dintre poeziile ce mai pstread simbolurile poetice, cea mai apropiad de forma romante. Mel6da o fornicar
cadenta strofelor sarsite mereu pe un ton de refren. Iarl ideea se all i in aceasta poezie, latenta dar producitoare
de asociatiuni laterale. . Nu stiu ce este irationalul iubirii, care vine dinteun izvor necunoscut noul. Ea tot
mai mult imi va place arata intelectului ca dragostea creste in virtutea unei legi interioare, absurde, fad nicio
legatura cu vreo cauza obiectivA, etc., etc, , (G. Calinescu, Opera ha Mibai Eminescu, V, z936, pag. 189-291.
I. D.c.a. suferind.
A2. - 2, D,c,e,tot te-as> D.c.e. te-as etc.;
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
184
In respirarea ta cea eland*

E-atta farmec o parfum
De si nu esti declt femee
'n ochiul tu asa scantee

'n respirarea ta parfum...
De i nu esti decat femee
Esti totusi altfel, nu stiu curo
Astfel tot una-mi este mie

De vei vorbi, de vei tc
Astfel tot una-mi este mie,

De vei vorbi, de vei
Dac' al du glas e armonie
Esti totusi altfel... nu stiu curo

is
Qci pe cind taci cu...

Ochiul vorbeste
o 'n dcere nu stiu ce
[nu] stiu ce
De-aceea vecinic aunt* In cale

Si 'o veci stribat acelasi drum
fannecele tale
is
De-aceea vecinic plin de jale
Eu bat mereu acelasi drum...

In toate farmecele tale
E-un nu tiu [ce] 'un nu stiu curo
E-un nu stiu ce 0-un nu stiu cum.
B2. 2261, 30
(cerneald).
B1. 2277, 8r v.
De-or trece anii cum trecur

Din zi In zi naai dragA-mi e
Pentru a toat' a ei flptur
E-un nu tiu cum, q'un nu tiu ce
Au ochiul ei mai viu scintee ?
Au e 'n suspinul ei parfum ?
De i nu e de cit femee
totui altfel, nu tiu cum.
De-aceea una-mi este mie,
De ar vorbi, de ar tc;
Dac'al ei glas e armonie,
i 'n tIcere-i nu tiu ce
10
Astfel robit de aceeai jale,

Eu trec mereu pe-acelai drum
In taina farmecelor sale
15
un nu stiu ce, 'un nu tiu cum.
Al. 5-6. e and capul tu cel blond ca spicul

Pe-un brat de marmur '1 culci
A2.
to. de fapt : dcea (sic).
z i dac rizi esti rpitoare
pdrdsite pentru cele dela et4.
5. I.r.t. cea dulce> I.r.t.c. cald.

B2.
2. Ea tot mai =it imi va pld.
B1.
x-2. r Vor trece anii curo trecurl

totusi ea imi va plc
2 De-or trece anii cum trecur

Ea tot mai mult irni va plc
3. Pentruci 'n toad' -a ei f.;

4. E-un 4x nu stiu cura, s'un nu stiu ce;
5. Au ochiul [6] mai viu
6. Este suspinu-i un parfum ?> Este suspinul ei parfurn ?;
9. Astfel tot una imi e mie;
14. Eu bat mereu amiss drum... ;
T6. E-un nu stiu ce, 'un nu stiu curo,
sdintee;
www.dacoromanica.ro
DE-OR TRECE ANTI
C2. 22603 207

O. 2261, joz (c.reion).
nici am prins mAcar de veste

Ce dor av-uiu*, ce dragA-mi e
Dar cum venirl toate-aceste ?
Nid nu sdu cum, nu sdu de ce.

5
10
E din luceferi o scntee

Din flori exotice parfum?
Nu. Ea nu e decat femee
Dar este altfel, nu stiu cum
De mi-o vorbi imi place mie

Ci-mi place iar dac'o
DacI in glas e armonie
E i 'n t.cere-i nu stiu ce

astfel luna lar m. poart.
15
Pe-al visurilor mele drum...

Cum am venit, ce voiu la poart....
Nid nu stiu ce ? nici nu stiu cum.
20(C1) Dar flea prinde chiar de veste (a)
Din zi in zi mai dragi-mi e
este?
M 'ntreb eu insumi doar
r-4. t (CI) Fri s pot a-mi da vr'o satn

Din zi in zi mai dragl-mi e
Cci In privire nu e teama
E-un nu stiu cum, s'un nu stiu ce
Un nu stiu cum, un nu stiu ce
(a) Fit% s pot s prind de veste> Dar frui

chiar s prind> Dar far's etc.
30 (OD Si fr s fi prins de veste
Eu simt el tot mai dragl-mi e

Cum imi veni m 'ntreb, ce este?
Si nu stiu cura si nu stiu ce.
40(C2) forma dela eta]: z. Ce dor [ind.]at*, ce

draga-mi e; 4. Nici nu stiu cum,
nici nu stiu ce.
20(G) Nu-i din lucefefi vr'o scntee
5-8. i (0) Nu-i din luceferi o scntee
Nu e din flori vre un parfum...
Nu e al florilor parfum (b)
Nu e nici ea de ct femee
Nu e nici ea deck femee
Dar este altfel, nu stiu cum
Da-i totusi altfel, nu stiu cum
Nu din al florilor p.
9-10. t (CI) De-aceea una-mi este mie
Or[i] ar vorbi, [ori] ar tk;

3 (C2) De mi-o vorbi irni place mie
9-12. 20 (0) De mi-o vorbi imi place mie (c)
Ci-mi place si dac'o
Da-mi place gi dind ar
Dac' al ei glas e armonie
Dac'al ei glas e-o armonie
E si 'n ticere-i nu stiu ce
E si 'n tIcere-i nu stiu ce
Imi place de-mi vorbeste mie.
z (0) Si vecinic dortil meu m poarta (e)
13-16. x (CI) Si* de cum* luna se aprinde
Pe-al visurilor mele drum
Pe-al visurilor mele drum
Ce-i caut iari pe la poartt ?]
Stiu eu ce dor m mai cuprinde
Eu nu stiu ce, eu nu stiu cum.
Nici nu stiu ce, nici nu stiu cum (d)
(e) de fapt : Si vecinicul (sic) dorul etc.
E nu stiu ce, e nu stiu cum.
30 (C2) Si astfel dorul lung m. poart
Pe-al visurilor mele drum...

Cum viu, ce caut pe la poarta...
Eu nu stiu ce ? eu nu stiu cum.
www.dacoromanica.ro
185
186
M EMINESCU
LASA-TI LUMEA...
tt Editia I-a Maiorescu, Decemvrie 1883
Publicad, dimpreuni cu cele 25 de poezii inedite ale intaiei editii Maiorescu

ridic una
din cele mai interesante probleme de cronologie, in creatia eminesciana. Cad pe de o parte, versiunile cate avem,
Cu exceptia uneia singure, care va fi in discutie, apartin Bucurestilor, in timp ce, de aid parte, peisajul, atmosfera i toate acele imponderabile legate de un acelasi moment biografic, i care-i determin sunetul, tin de Iasi
si de unica lui mare iubire. Asa socotea si N. Iorga, ale crui intuitii nu greseau niciodat, and asimiland-o cu
infocata rugaciune de a i se da ravnita iubite, o anexi, dimpreuna cu toate celelalte piese discutate sau nu,
la carul de triumf al aceleiasi statornice pasiurii 1), asa socotea si G. Ibrileanu, in chiar duda aparentelor, pe care
excesul ski de sistern le alimenta Imaginati pe Veronica Mide, care &dea in vremea aceasta asalturi dezesperate
si inutile lui Eminescu, acum rece ca ea, cetind Laali lumea la ataa, deci evident adresat altei femei 2), seria
Ibraileanu, in cantarea temeiadlor cari ar explica pentru ce Eminescu n'a tiprit cele 25 de poezii, cele mai multe
de dragoste, i dad: biografia, asa cum o cunoastem, nu ingaduie a se vorbi de asalturi si de rezistente, poate
chiar dimpotriv, cu atat mai putin intelegem conduzia dup. care poezia trebue s fi fost evident adresat altei
femei. Cu alit mai
Cu cat studiul celar dou faze din poezia lui Eminescu, asa cum insusi 11 intreprinde,
oferl cateva prezumtii categorice pentru infirmarea unei atari supozitii :
lumea ta uitatd, de pild, seria
Ibrkleanu, din faza a doua, poezie de fericire (o alta' editie a Dorinpi din faza intla) contine natura, ca
Dorinp, i e in metrul trohaic ca si Dorinla 3).
Spuneam ca' versiunile acestei poeme o situeaza, toate, la Bucuresti, cu exceptia uneia singure. E vorba de versiunea A* din 2260, 208-209 in care Scurtu (editia sa din 2908, pag. I70) vedea textul aproape identic al primelor opt strofe iar Botez (pag. 480) care o socotea drept a VI-a variant.: [o] ciond necompled, pare ca s'a
pierdut o foaie; cuprinde versurile 2-3z, cu =lady foarte putine deosebiri fad de text. Strofa a II-a e faiata, lar
strofele V si VI sunt incercuite cu cemeala, para.' ar fi avut de gaud O. le scoad din poezie. S spunem intai
ca incercuirea de care vorbeste Botez e nu cu cemeal dar cu creionul i ca semnul acoladei design, operatie freevend la Eminescu, o ala ordine a strofelor: a V-a si a VI-a, ce urmau s se insereze dup a
Dar versiunea
aceasta merit o descriere mai atent. Ea e frumos caligrafiad pe /Artie de scrisori, si din dispozitia strofelor,
ate 4 pe paging, se vede di urmarea s'a rtcit i pierdut. Scrisul nu numai caligrafic, dar mrunt i strns aminteste scrisul, de aproape inrudit al celeilalte cdpii, tot pe hartie de scrisori, din Dorinla, oferid Veronicli in Martie
1876 1 restituit ca un mic mesaj de ruptura', pe verso, la 27 Tunic 2880 (trimitem pentru acestea, la vol. I,
pag. 391). Astfel de detalii tehnice sugeread dintru inti gndul cAi Laali lumea (aceasta a doua editie a Dori nlei,
cum atat de just spunea Ibraileanu), in aceast versiune, ar putea face parte din lotul de poezii, pe care Eminescu
obisnuia s le copieze i claruiascal iubitei sale. E adevarat cl lar' tia aceasta de scrisori e mai putin excelend ca
aceea a Dot-it:lei, i di de ast. dat, in loe de titlu, poezia poart cele * **, ce se intalnesc in ciclurile din 2878
2879. Si mai ales e adevarat cA tiparul poeziei e foarte aproape de cel al textului definitiv, asa a (1=1 anume
prezumtii pledeaz pentru o cronologie de Iasi, a acestei versiuni, altele pledeaz pentru una de Bucuresti. Din
nefericire, lipseste acel amnunt care s decid pentru una sau alta din preri, si el va lipsi pna ce un document
necontestat, fie finalul acestei cpii-scrisori, fie vreo epistola bogat in informatii, fie we mart* urie dernn de
incredere vor fi iesit la ived. Singur studiul grafologic nu ajunge. Cu toate ca bogat in nuante, ce pot fi cu certitudine discriminate si dup aceea datate, scrisul lui Eminescu rezerv'l incl multe surprize. Ele apar ori de cate ori
ne afiam in fata uneia din acele grafii dirijate, in cdpii de texte sau in epistole, al cror scris se aseamIna chiar
si peste un bun numar de ani. Asa cA versiunea aceasta pe hartie de scrisori n'ar fi exclus s fi fost facuta, in
aceeasi intentie a darului, dar si la Bucuresti. Am avea, atunci, repetat, povestea cu AM/ de fragedd.
Pana cand discutia va putea fi reluat in conditii multumitoare sa retinem de pe acum cele dou fete ale alternativei. Dad.' versiunea aceasta e de Bucuresti, atunci locul ei e usor de stabilit in seria evolutiv. a versiunilor.
Dada s'ar intampla, ins, s fie de Iasi, atund ne-am afla in fata unui frecvent caz de evolutie rebours, de destraN. Iorga, Eminescu In ,ri din cea mai nomi
pag. zo.
G. Ibdileanu,
poeziilor lui Eminescu, In Viala Romdneascd, XIX, 2, Ianuarie 2927.
G. Ibrkleanu, Studir hterare, [193o], pag. 262.
Cf. si marturia lui Eminescu insusi, dintr'o scrisoare
dela 1886, pentru cazul el documentele ar putea fi socotite autentice: Pe versurile Atdt de frageta, De ate ori,
jubilo,
lumea ta uitaa, i daa ramuri bat in geam, pe toate ar trebui s scriu: sunt ale ei
deci numele tau
atat de armonios, de dulce, de fermecator. (O. Minar, Veronica Miele, 2924, pag. 202).
www.dacoromanica.ro
LASA-11 LUMEA
187
marea unui tipar i dupi aceea de reconstituirea lui. Si nu uithn c versiunea D4 (22761, 33-36), aproape aidoma
cu textul definitiv, primeste indicatiuni de prefacere si o noui clistributie a strofelor. Dupi cum, iari, ultimele
versiuni E'-E' se vgcl a fi obtinute prin simplificare.
Pentru aceasta (si fr a mai reproduce textul - i necomplet, iar ct e, aproape identic cu cel definitiv -)
ne-am ingduit a trece, provizoriu, in schem, versiunea aceasta la dou cote: A* si Dl*.
Ms. Lasa-ti lumea figureaz1 In manuscrisele urmtoare:
..... CCa 1876*
A* 2260,208-209 (cf. 1)1*)

2260, 218 + 216
Al. 2260, 201
cca 1878
2269, 41-42
2261, 247-249
2261, 251-256
2262, 85
D. 2261, 22-24
22761,42
Ir*. 2260, 208-209 (cf. A*.)

Ds. 2261, 26-28
.....
Cat 1879
2261,255 V.-256
Da. 2261,247-253 (divertisment)
D. 22761, 33-36
Ds. 22761, 33-34
El. 2282,13-14
Es. 2262, 213

Es. 2261, 113
E. 2261, 307 + 810
cca 1881
cca 1883
Crmpeie:
2278,39 v.; 82V.
2281,75
A.-B. Cam din acelasi timp, Bucuresti circa 1878, aceste doul versiuni se urmeaz de aproape:
figureaz in 2260, 218 + 216
figureaz1 In 2269, 41-42
42
A. e schitat pe verso-ul alb a doul bune cartoane, de fapt, Ordin(e) de platel, c-u formula stereotipl, prin care
j'eful depozitultti tutunurilor din distrietul.. . este autorizat a plti... in ereditul Contului. .
Bueuresei,
187...
executate In Typ. Thiel & Weiss, Lipscani II (unde s'a tip'rit din cand In cAnd i Timptd). Cele doul Ordine
de plat sunt numerotate chiar de Eminescu, cu creionul rosu: isi 2 si alcItuesc cum se poate usor vedea, o unitate.
Botez greseste cand le consider drept dou versiuni, a I-a si a 111-a, dup cum, de asemeni greseste cand
aseaz intaia ciorn prin 1875-1876. Nimic nu autoriz, fiel a mai spune c vecintitile pentru cazul a se gsesc,
intr'un manuscris miscellaneu, cum e 2260, nu sunt probante. B. figureaz1 In 2269, 41-42.
Tot aici asezlm un crmpeiu de 6 strofe din 2260, 201, scris cu aceeasi cerneal din A., (tot pe dosul unui
fragment de Ordin de platel) dedus, probabil, din Povestea Teiului, i utilizat ca memento In redactarea primei versiuni
din Lardli lumea
11 numitn, pentru circumstant,
A. 2260,218+ 216
Codrul verde blnd
Farmec d. crrii strimte...
SI tot mergem man 'n man'
Nime 'n lume nu ne simte

2. Codrul mndru, flori In stele;
3. Lag-ti min. a 'nteale mele;
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
x88
SI vedera aici inteuna

Langa flori de roua ude...
DI-mi o gura., numai una
Nime 'n lutne nu ne-aude
Desfacut e parul moale
frumos i se mai vede
Peste sin iji cade 'n poale
10
Nime 'n lume nu ne vede

Saluri negre s impaturi
sa ne punem cap'tle
S'adorraim aid alaturi
Nime 'n lume nu ne vtie
15
isvorul se patrunde
Al tau chip in vis alege
Ce privevti zimbind in unde
Evti frumoasa... se 'njelege.
20
Incurcandu-mi-te 'n bra:0

Mai nu vrei vi mai te lavi
Te sarut pe ochi, pe faja

Dulce inger dragalav
Tine-mi mana vi te urca

Pe cararea
Aici cockul se incurca
Dar e bine vi ava
25
Al.
22602 201
Ea in codri ratacevte
Pe car.".ri cu cotituri
Noaptea vine de trezevte

Glasul vechilor paduri
A.
6. Peste flori de roui ude.. .

9-12. Odd albastri, pirul moale (a)
Ce frumos ti se mai sede
5, Peste virfuri trece luna;
Tine-mi capul meu in poale

(a) Prul galben> Ochi a. etc.
13.
Salul negru si'l impituri> Saluri etc.;
14.
Si le punem ciptie;
23-28. Incercat din non, dar neterminat, de aceea nu le trecem sus :
Pune-mi mina ta pe umeri (b)

Si te urea- pe cirare
(b) Pune bratul> P. cotul pe-al meu
www.dacoromanica.ro
27. Aici calea> A. codrul etc.
LASATI LUMEA
i in sunetele sfinte
Ne plimbam cu capu 'n piept
Nid privire Inainte
Nid ne 'ntoarcem Indarapt
Gandul nostru prins in mreaja

Para sunk' in urechi
antec dulce ca de vraj.
De sub teiul nalt i vechiu
10
B. 2269, 41-42
Tremurau prin ramuri stele

Farmec dand cararii. strimte...
Draga, crede spusei mele,
Doar isvorul suna 'ntfuna

Inflorite maluri uda...
Da-mi o gura, numai una
Nime 'n lume n'o sa simtl
Paru 'n valuri se desprinde

frumos ti se mai ede
Nu zi ba, de te-oiu cuprinde
10
Te desfad c'o dulce sill

Mai nu vrei i rnai te la0
Ochii tai Inchizi cu
Ca un Inger dragalas
15
Apa 'n fundu-i se patrunde

De-al tau chip 0 ti-1 alege
Ce prive0i zimbind In unde ?
Eti frumoasa... se 'ntelege
20
1-4. Pintre ramuri tremur stele

Farnaec dnd crrii strimte...
Tu te 'ncrede mnii mele
5. lar isvorul suni 'ntr'una;
B.
9-12. Prul tu blaiu i moale
Ce frumos ti se mai sede

$i ce albe brate goale
53. InclestAndu-te in brate;
15. 0.t. Inchizi a lene;
16. Dulce i.d;
17-18. Chiar isvoml se ptrunde

De-al tau chip si 11 alege
www.dacoromanica.ro
189
M. EMINtSal
190
Ici mantaua s'o impturi

SI ne punem
S'adormim aici
Nime 'n lume nu ne stie

Luna tremur pin ceatI
25
O crkias1
M'a zIri tiind In brate

Niste dragoste vicleanI
Toate aceste versiuni, cam din aceeasi vreme, circa 1879, desvoltate una din alta si in care
intervertirea ordinei strofelor schimba nu data conturul versiunii, se cuvin inregistrate in chiar aceasta continua
alunecare de straturi, ark' de care imagina succesivelor tipare as fi o grava mistificare.
figureaza in 2261, 247-249, e scrisa cu cerneala in submanuscrisul-dictando, in care am intAlnit si versiunile ultime ale sonetului Venelia.
figureaza, o pagina mai departe, in 2261, 251-256, numb.'" 25 de strofe, unele sterse, coreceari i anume
si D2 in care s'a desf'acut, de fapt, in dou poezii
indicatii, ce se vor Inailni realizate in versiunile urmg.toare,
strofa
autonome a 9 strofe fiecare, dup executarea elimirtrior. Pentru fragmentul De pe ochi ridici inchisd (D.
53-56 sqq) cf. capitolul Povestea codrului, versiunea Erotocrit (aceast ed4ie, vol. II, pag. 7 iar facsimilul la pag. 234).
figureaza in 2261, 22-24 iar D2. in 2261, 26-28, desprtite de sonetul Oricdte stele ; sunt de sine staidtoare si se cuvin raportate la versiunea anterioari D., din care s'au desprins, iar cate-si trele pAstreaza demente
ce s'au intalnit in unele texte tiprite la capitolul Dorinlei.

Anume crampeie, repartizate, ici si colo, semnalate i in schem, pot fi identificate in subsolurile respective.
C. 2261, 247-249
Codrul verde ne inganI

Farmec &rid crrll strimte
SI tot mergem mnI 'n mnI
VisItori trecem inteuna
Peste flori de rouI ude
DI-mi o gurI, numai una
Nime 'n lume nu ne-aude
PIrul flu ti se desprinde

frumos ti se mal sede
Nu zi ba de te-oiu cuprinde
10
Te desfad c'o dulce sill

Mal nu vrei si mai te lasi
Inchizi ochii de copir
Cei adnci
15
zi.
i mantaua s'o impAturi;
25-26. Luna ese dintre ceata

Ca o zina. padureana...
t. Peste codri trece luna;
3. lar noi mergem impreun
www.dacoromanica.ro
LASA-TI LIIMEA
z9t
Iat." lacul, luna piing.
Poleindu'l il stabate
E[1] p.ltruns de-a ei lumin
Simte-a lui singurAtate
20
Valuri vii sclipesc in spume

Printre trestie se farm
El visand o 'ntreagl lume

Tot nu poate s adoarm
De-al au chip el se ptrunde
Ca 'n oglind il alege
25
Ce priveti zimbind in unde ?

Eti frumoas se 'ntelege
Las-ti lumea ta uitaa

Mi te d intreagI mie
Si de-mi dai viola toat.
Nime 'n luigne nu ne
30
Luna tremur prin ceat

Vars apelor vpae
m afl-avnd in bate
Nite dragoste Mae.
35
D. 226f, I, 2
f
Las-ti lumea ta uitat
Mi te [d5] intreagl mie
De ti-ai da viata toat
Nime 'n lume nu ne tie
Vin cu mine rtcete
Pe crri cu cotituri
Unde noaptea se trezeste
Glasul vechilor pduri
Unde sunetele sfinte
Or s mite al au piept,
S nu cauti inainte
SI nu cugeti indrpt
10
C.--
19-20. E ptruns de-a ei
de-a lui singuitate

Strofa 29-32 primefle numdrul z in momentul c4nd se elabora DI; la fel stint designate
29. Las-ti viata ta uitat;
cu numere strofele 2 i 3 (cf. subsolul din Di).
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
192
Prin a visurilor mreaj

O s-ti sune in urechi
Cntec dulce ca de vraj
15
Pintre cfengi scintee stele

Farmec dnd crrii strimte
afar doar de ele
20
Doar al noptii negru flutur

Sboar cu-atipi ostenite
Pe cnd crengile se scutur
Pe crri intelenite
Doar bolta cea senin
Pintre ramuri pintre frunzI
Aruncind dungi de lumin
Va 'ncerca ca s pltrunzI
25
anal tu ti se desprinde
frurnos ti se mai ede
30
Tnguiosul bucium sun

L'ascultm cu-atata drag
Pe cnd ese dulcea lun
Dintr-o rarite de fag
85
Iirspunde codrul verde

Fermecat i dureros
Tad sufletu-mi se pierde
Dup chipul tu frumos
40
Nu auzi cum psrele

Ciripesc in verde crng
De amoru-mi intre ele
Tnguindu-se m piing
D.
N.B. Strofa 21-24 introdusd; ingbesuit, dupd re .poezia fusese serisd in iniregime.
33-34. Numai buciumele sunk

Tnguios 9i blnd 9i drag
37. $i rispunde etc.;
31.
Ochiul du e plion de mill.
www.dacoromanica.ro
LASA-TI LUMEA
193
Ele stiu cum eu intfuna

Suferiiu dorinte crude...
Da-mi o gura numai una
Nime 'n lume nu ne-aude
46
Te desfad c'o dulce sil

Mal nu vrei si mal te lasi
Ochii tai [sunt] plin[i] de mill
Chip de inger dragalas
50
De pe ochi ridica 'nchisa

Languroasa, lung gean
SI dtesc prin a lor vise
A ta tainica. dojana
55
Pune-ti degetul pe buze

Sfaituind sal m'ameninti
Far' ca nimeni sai te-aura

SA fim strasnic de cuminti
60
Iatal luna, dintre ceatal

Vars apelor vapae
M'a gasit tinnd in brate

Dulcea dragoste balae
Doamn negurii acestei
Da: lumina ei smerita
Peste lac ce sta.' in trestii
Cu-a lui fata neclintita
65
Cad ea tainic si plink',

Poleindu'l 11 strabate
El patruns de-a ei lumina
Simte-a lui singurtate
70
Si pornind undele 'n spume

Printre trestie le farm,
Si visind o 'ntreaga lume
Tot nu poate s adoarnil
75
52. bra' zimbetul trufa> Cap de inger drglla.

Strofa 17-20 redactatit intili identicii, marginal in C.
Tot acolo:
73-76. Numai Lacu 'n linktire
Lin se leagan s'adoarma
BLinda undei inmiire (a)
(a)
Care 'n trestie se farml

'o. lui> Blinda etc.;
13
www.dacoromanica.ro
M. E.MINESCU
194
De-al tu chip el se ptrunde

Ca 'n oglind il alege
Ce priveti zimbind in unde
Eti frumoas, se 'ntelege
80
O! aratl-i-te 'n tain

colanul
descingi
Ca s cad: a ta hain
Fr chiar ca s'o atingi
incet copil drag
De pe umere s cad
Ca s v'd odat 'ntreag.
Artare de zpad
85
Uite cerurile albastre

PleacA zarea lor pe dealuri
Artind privirii. noastre
Stele sus i stele 'n valuri
90
E-un miros de teiu in crnguri

Dulce-i umbra de rchiti
suntem atAt de singuri
atAt de fericiti
95
Numai luna dintre ceat:

Vars apelor vpae
Si te afl strns 'n brat

Dulce dragoste bIlae.
100
91. S'arat* privirii noastre;

89-92. e (In C.) Tara cerurile albastre
Pleaca zarea lor pe dealuri
Triste sufletele noastre
Ciad la stele, calad pe valuri (c)
(b) P. stelele > P.z. etc;
(c) Ratacese din
stele 'n valuri.
(b)
93-96. e (2262,8f) ut I Ocere, e 'ntuneric

Umbri dulce de rachiti
and suntem atit de singuri

atit de fericiti
30 V.
z Colo cerurile-albastre
Plecand zarca lor pe dealuri
Varsa sufletelor noastre
Stele sus 1i stele 'n valuri
z (in C.) Intuneric e in crAnguri (d)

Umbra dulce de rachiti
Ah suntem atAt de singuri,
atAt de fericiti
(d) Sut I t'Acere e 'ntuneric ;
93-94 dela etaj redactate inteli pe z din C.
99. M'a gsit tinan' d [in] brata > i mil afl' avand [in] b.
www.dacoromanica.ro
LASA-TI LLTMEA
195
D1. 2261, 22-24
Lasi4 lumea ta uitat,

Mi te di intreagi mie,
De-am imbla pidurea toat
Nime 'n lurne nu ne stie
Intre crengi scintee stele
Farmec dand crrll strimte
afari doar' de ele,
Prul t.'u ti se desprinde
frumos p se mai sede

10
Blinde buciumeie sune

Asculta-le-vom cu drag
Preca'nd discul albei lune
Trece raristea de fag
15
Le rispunza codrul verde

Fermecat si dureros
Sufletul meu mi se pierde
20
D1. Ordinea primelor 3 strofe e designatd tntiu, pe C. La Inceput, strofa f-8 are, In C., redoclia urmdtoare :
aci in codru e 'ntuneric
Si atarea ta'inuit
Si in lungu-i [Somn] feeric
Doarme lunca linistit (a)
(a) D. lumea* 1.
3. Duerot midi, ca creion negra, In D.
22761, 42
Strofele ryid si 57-2o sunt copiate,
In 22761, 42, in marginea uneia din versiunile Doinei. Strofa
are In/di redaclia :
Bande buciumele sune-i, (a)

Asculta-le-vom cu drag,
Pre and ese discul lunei

Dintr'o rariste de fag
(a) B. buciumele-i sune.
reluatd Intr'o forma identicd ca aceea dela etaj, minus : Pe cand disncl dulcii lune.
Strofa 17-20 are redacfiunea
Le rAspunzi codrul verde

Fennecat i dureros
Pre and sufletu-mi se pierde
Dup chipul tu ft-urnos
13*
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
196-
DupI ochii, plini de mill

Dup' un zimbet drIgalas
and te prind in brat copia

Mai nu vrei si mai te lasi
Iat lacul. Luna plink'
25
Poleindu '1 1'1 strbate
El, aprins de-a ei luminI,

Simte-a lui singurtate
Tremutind cu uncle 'n spume
Intre papurI se farra
30
Si, visind o 'ntreagg lume,

Tot nu poate ssi adoarml
De-al du chip el se ptrunde,

Ca 'n oglind5. 11 alege
Ce privesti zimbind in unde ?

Esti frumoasl se 'ntelege.
35
D2. 2261, 26-28

*
Acum toate-s ale noastre:

Stele 'n cer si jos in valuri
DepIrtArile albastre
Si pAdurile pe dealuri
E-un miros de teiu in cringuri,

Dulce-i umbra de rchiti
Si suntem atit de singuri
Si atit de fericiti
Dl.
25 infdi In D.;
D2.
I-4. barat.
29 In/di In D.;
33 In D.: Cl de chipu-ti se pkrunde, netransferat aid.
2261,2)7 V.-2y6
1-4. Incercatd de doud ori pe fila (2 v.) albd, din stdnga versiunii D.:
t DeprtArilor albastre
pierdute sus pe dealuri
Ati Intins stelele voastre (a)
Sus In cer si jos In valuri

(a) Inlocuit imediat ca: Toate> Stelele sunt ale noastre, care face tranzifia pentru :
20 Identicd cu forma dela etaj; afard de versal ultim, fi mici diferente de punctuafie : $i pidurea de pe dealuri;
numerotatd, in cele din urmd r, ordine pe care o li pdstreazd in D2.
5-8 !narrator ibid.; numerotatd 2; idenficd.
www.dacoromanica.ro
LASA-TI LUMEA
197
Luna codri II pItrunde

Vars apelor vpae,
Te-am vzut intrand* in unde
Dulce dragoste blaie.
10
O arat-mi-te 'n tain,

colanul s-1 descingi,
Ca s cad a ta haira
Fr chiar ca s'o atingi.
15
Cum incet, femee clrag
De pe umere-o s cad,
O s' v'z odat 'ntreagi
Arltare de zapad
20
Ai esit de sub o dalt,

Marmur strludtoare
Asa plin si de nalt
De la crestet la pidoare
Lun' atuncea se roseste
De amor si de mirare
Numai lacul te priveste
25
.R'mnn' d in nemiscare
D2.- Ir. Te-am vlzut piedad Inunde; 13. 0 arat-i-te 'n tain; 29. 0 si vazA lunca 2ntreagi; 23. Asa
plin 1 Innnit.;
24. De la cap pin' la picioare;
29-31. 5i pe nada sperioas
Tu piciorul ai intins (a)

SA incerci c'un yid de deget
T.p. ai at[ins] >
2261, 255 V. - 2y6.
9-12. incercatd ibid.; numerotatd 3:

Luna crengile pitrunde (b)
Vars apelor vApae
Te-a fizut pierind in unde (e)

Dulce dragoste bllae
Numai luna mai ptrunde;
(e) Te-n vlzut pierind in valuri;
13-16. 1ncercatd marginal, pe fila 2/6 a versiunii D.; numerotatd
i. Ca s cazi a ta hain;
16. id.
Diferenie :
colanul si descingi;
17-20.
i incet femee dragl

De pe umere
cad
Ca si vAz odati 'ntteag
Alba' ca si [de] zAparli
21-24. Chip frumos [indesed (d)

Marmurl strlucitoare
Dulce gingasi* [indesc.]
De la crestet la picioare
(d) C.f. ca din poveste.
2g-28 fi 29-32 /TM runt Inc-create,
www.dacoromanica.ro
13. 0 atat:4-i-te'n tain;
14. $i
M. EMINESCU
198
Fata apei sperioasI

Cu pidorul ai [a]tins
incerci c'un varf de deget
Pan s intri dinadins
IarI pIrul se desface

Si in valuri cade-a lene
Lacul scantee i tace
85
Venus Anadyomene I
Da. figureazi in 2261,247-258 si este unul din acele exercitii la care Eminescu se supunea, in timpul lucrului,
fie ca o destindere, fie clintr'o fireasci asociatie creatoare. In marginea versiunilor C. si D. si in urma lor, fireste,
poezia e reluati, cu rime perechi, cind in fragmente, si cind in strofe. Impresia ce se degaji din acest exercitiu
e mai curind una de bun dispozitie. E un divertisment i nimic mai mult.
Reproducem aceste stihuri numerotindu-le Iasi la rind, WI a cauta si le organizim o astfel de intentie
va fi lipsit, cred, poetului notind nurnai la locul indicat, fila manuscrisului. In felul acesta s'ar putea mai usor
desprinde caracterul de glosi, amuzant i amuzati, In marginea unui text dat.
Da. 22
247-2/3
(f. 247) Codrul verde ne inglnl
Hai 'om merge mina' 'n mnI
Viskoare trece luna
DI-mi o gurI numai una
Plead: deci a tale buze
Nime 'n lume n'o s'auzI
Dulce-i zarea de pe dealuri
Stele 'n ceruri, stele 'n valuri
'nnIltimile albastre
Lumea* sufletelor noastre
Cci cirarea[4] tinuit
Doarme lunca
Doarme 'n somnul [cel] feeric
Codrul plin de intuneric
(f. 247v.) Dulce-i umbra de rIchiti
CI ne vede fericiti
10
15
Si-i miros de teiu in cranguri

CI suntem atAt de singuri
Lacu 'n trestie se farml
Lin se leagIn. s'adoarmI
Sub a lunei linitire
Blanda undei immiire *
20
2261, 271 V. 216. 33-36. Iari pru 'n valuri
galbin
La dick cade a lene

Venus Anadyomene 1
D3.
7. Iratimile] > Dulce-i etc.;
z. Lacul trestia> Lacu 'n etc,
www.dacoromanica.ro
LASA-TI LUMEA
25
199
(f. 219) Luna tremur pin ceat

Si te afl strans 'n brat
De frumseta ta Mae
Vars. apelor vpae
(f. 271) Spune-i sunetele sfinte

S. nu cugete 'nainte
Ea i [var] capu 'n piept

30
Nu gandeste indrpt
Prin a ramurilor mreajI

Sun. cantec ca de vraj
mangle-a ei urechi
35
U. 252) Pintre ramuri pintre frunze
Ceara, luna sal ptrunz

Cu privirea ei senin.
Vars'o dungl de lumina'
40
45
Numai budumele sun

Pe cand discul blandei lune
Trece raristea de fag
Sunk' buciumul cu drag
(f. 253) Si-i rspunde codrul verde
Iar sufletu-mi se pierde
Fermecat i dureros

Si cum cnt pisrele
50
De amoru-ne 'ntre ele

Ciripind in verde crang
Ne mai rid, i ne mai pang
114D5. Ptimul figureaza In 22761,33-36 gi este de fapt chiar textul definitiv al poeziei, aga cum o cunoagtem,
ca imperceptibile diferente, d. p.: 3. De mi-ai da viata toad.; 15. . ba 0; 28. Dulce Inger chigalag ... 29. lad, lacul...
luna plin; 38. Ca 'n oglindl 11 alege... (Ultimele 3 strofe sunt desprfite printr'un spafiu mai mare fi o liniuld. De
aid Encepe sedionarea poeziei. Liniula purd inainte de Iota lacul, e ulterioard, dap% ce cdpia fusese fdcutd. Ultimul frag-
ment sectional, este urmat de alte 2 sediuni : Sboar' al noptii negra fiutur fi De pe ochi ridici Inchis1). 41. Deprtrile albastre; 44. Stele 'n cer gi stele 'n valuri> Stele 'n ceruri ci [flu valuri; 49. Numai luna dintre ceata; 5z.
balae.
D. Pe acest text, aga cum 1-am descris, anume eliminri sau substituid de strofe ca gi o numerotatie speciaLa
indica o modificare a conturului, pentru primele 8 strofe, de pe filele 33 gi 34. E ca gi cum ar fi voit s desprinda
poezii distincte, sau cel putin doul momente ale aceleiagi poezii, a cate 4 strofe fiecare. Dela Iatd kcal (strofa
a 9-a) un creion albastru bareaz cele 3 strofe (9, to gi II) ce vor da una din cele doul sectiuni de 3 strofe ale
versiunilor E1E5.
Cu toate cA manuscrisele nu contin vreo cpie, In care indicatiile amintite sa
fi fost realizate, transcriem

totugi aceast versiune astfel proiectat, creia ii punem cota D5. Prima parte, astfd realizatA, reia in fiecare stroa
refrenul cu alt verb: Nime 'n 1ume nu ne ftie aude simte vede.
www.dacoromanica.ro
200
M. EMINESCU
D5. 22761, 33-34
Las-ti lumea ta uitat
Mi te d cu totul mie,
De mi-ai da viata toad
Nime 'n lume nu ne stie
5
Peste virfuri trece luna

Frunzele-s de rou ude...
DI-mi o gud, numai una

Nime 'n lume nu ne ande
Pintre crengi scntee .stele
10
Farmec dind crrii strimte,
afad doar' de ele

15
20
Prul tu ti se desprin.de
frumos ti se mai sede
Nime 'n lume nu ne vede.
Vin Cu mine, fdceste
Pe cAdri cu cotituri
Uncle noaptea se trezeste
Glasul vechilor pduri
Tnguiosul budum Sting
L'asculdm cu-atata drag
Pe cnd ese dulcea lun
Dintr'o rariste de fag

25
Ii rispunde codrul verde

Fermecat i dureros,
lad sufletu-mi se pierde
Dupl chipul tu frumos

Te desfaci c'o dulce sil.
30
Mai nu vrei si mai te lasi

Ochii tli sunt plini de milk'
Dulce inger drggas...
Toate aceste versiuni reprezintl faza ultima a poeziei, asa cuna se degaji ea din manuscrise. Cronologic, ele se situeaza intre circa 1881 si circa 1883.
El figureazi In 2282,13-14
E2 figureazA in 2262,213
Ea figureazi in 2261,113
E4 SgureazA in 2261,307 + 810
www.dacoromanica.ro
LLIMEA
201
Diferenteie dintre ele fiind minime si de rninimi importanti, transcriem o singtui dati textul celor 6 strofe,
si anume ultima co5pie din 2261,307+310, asezind in subsol, citteva observatii, pentru ifiecare din celelate versiuni Cum tendinta poetului a fost si. desparti cele 6 strafe in doui pirti si cum doui din versiuni le au dispuse
fati in fati, am procedat i noi, la fel, in transcrierea ultimei versiuni. Pentru inlesnire arn numerotat in continuare. (Diferentele versiunilor din subsol sunt raportate la textul dela etaj (0), ce urmeazi):
E4. 2261,507
.0. 2261 ,310
lumea ta uitat
lati lacul. Luna plini

Poleindul, '1 stribate;
Mi te di cu totul mie,
De-am inabla pidurea toad
Nime 'n lume nu ne stie.
15
Simte-a lui singuritate
Clitinind a sale spume

Se cutremuri, se farmi
visind o 'ntreagi lume,
Pintre c.rengi scintee stele

Farmec dind car' ;Aril strimte,
afari doar' de ele,

Nime 'n Iurne nu ne simte
so
Find du ti se desprinde
i frumos ti se mai sede,
to
El part= de-a ei hunini
Tot nu poate si adoarmi;
De-al tilu chip el se pitrunde

Ca 'n oglindi '1 siege;
Ce privesti zimbind in uncle ?
Esti frumoasi... se 'ntelege.
Crmpeie
Cat 1877
a) 2278,0 v.+82 V.
Plnge-isvorul tot deuna
pe pietre se repede
D-mi o gur', numai una

Luna ese pintre ceat
Las. 'n pace s. rsae
M'a gsi tinind in brqe

Ni.ste dragoste blae.
Cele 6 strofe nu sunt sectionate in doul poezii. Dupi cele 6 strofe urmeazi De pe ocbili se tidied (5 strofe),
inlet) versiune impletiti cu strofe ale vechilor versiuni din Lasa-fi lumea. Diferentele de punctuatie nu le consemnim.
Diferente: 7. doar; ii. ba; 13. lati lacul; luna Oa; 14. Poleindul, 11 stribate.
17-18. e Se cutremuri in spurae

2
Intre trestie se farmi

Clitinind a sale spume
Se cutremuri, se farmi
Ca 'n oglindi 11 alege... ; 24. E.f., se 'ntelege.

Pe 2. coloane. Diferente: 14. Poleindu'l 11 strabate; 19. i
visind o 'ntreagi lume ; 22. Ca
oglind 11 alege... ; 24. Esti frumoask se 'ntelege.
E3 Cele 6 strofe sunt asezate pe 2 coloane, fati in fati si numerotate cu creionul: i i 2. Diferente: 14. Poleindu'l, 11 stribate; zz. Ca 'n oglindi 11 alege. ; 24. E.f., se 'ntelege.
22.
a)
i. Plinge-isvoru 'ntot deans. Apoi, creion, in toate setuurile, relinut :

Niste dragoste
Si tot mai dragi-mi esti pe zi ce merge
alerge
sterge
ace/e ziduri
Ce-a fnunusetii tale umbri poarti

incepeti
numai voi In lame ochi pricepeti (a)

(a) $.tt.v.t.1 mi p.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
202
b) 2281,
7f
FaTa alb 'n hain neagr
Prul galbn m aprinde
Cade pe-umere de rnarrnor
frumos mi te mai prinde
Tie sfat nu-ti trebuete

i te poart oricum vrei
Once ai face, ce n'ai face
Tot i st bine cd ei
TE DUCI
Editia I-a Maiorescu >>, Decemvrie 2883
Cetitorul ivi mai amintevte poate din notitele precedente, ca Eminescu druise Mitei ICremnitz, pn acum,
adausi, la ziva ei de navtere, catre inceputul anului 2879 vi Atril de fragedd, cateva
doui poezii: Cu mine
luni rnai tarziu, dup ce-i smulsese intaiul sirut. Cel putin, ava povestevte eroina. Te duci . este cea de a treia
piesi, pe care autoarea amintirilor fugare despre Eminescu vi-o revendica. Cum fragnaentul respectiv al
confesiunilor Mitei vine in urmarea celui ce am citat la capitolul Atelt de fragedd, n'ar fi tau daca cetitorul ar
relua pasagiul acela, reprodus in prezenta editie i anume in volumul II, pag. 84-85, pentru ca apoi sA continue:
Dar el nu observa de loe desamagirea mea, serie M. K., care vi incepuse si. se indoiasca de cultura universal a poetului. Lucram mai departe la dictionar, petreceam multe ore stand de vorba ins
am ramas totdeauna neschimbata fata de dnsul; niciodat nu i-am deschis niciun colt din mima mea,
nu i-am aritat vreo cura a sufletului meu. Vream si fiu totul pentru el, el nimic pentru mine. Totuvi,
in mimea mea proast credeam ca dragostea lui ar fi putut dura, ca vi cum dragostea n'ar trebui sa fie
reciproca. Adesea era recalcitrant, rau dispus; vorbeam atunci cu el pana ce i se schimba dispozitia. Imi
reprova, de multe ori, raceala mea vi era malmit cA refuzam tandretele sale, dar nu era niciodata altceva
decat un biat disfatat. In aceast dispozitie, el imi aduse poezia Te duci ,ri ad de suferintd, etc.
Ceca ce, din nou, ca i pentru celelalte poeme, n'ar fi exclus sa se fi petrecut i ava, fir ca pentru aceasta
aital radcinile mai putin infipte in pamantul rivvit de patim i imprecatii, al Iavilor. E deajuns
de altminteri si se citeasci, rand pe rand, versiunile de mai jos, dela invectivele intailor forme para la epuratele
forme din utma, ca sa se vada in ce =Lisura Te duci ... este o poezie intim vi intens biografica, saturar de
toste toxinele marei lui pasiuni. Insvi evolutia poeziei, succesivele ei contaminad cu alte motive din aceeavi
vreme vi din sfera aceleiavi iubiri, arara vi mai limpede sbuciumul, nu numai psihologic, dar vi de creatie,
Este dela sine inteles, seria G. Ibraileanu, in legaturi cu originalitatea unor poezii ale
propriu acestei
Te duci .
de fapt: Fata;
7. Tot frumos*
1) I. E. Toroutiu, Si. ,ri doc. lit., IV, 2933, pag. 33-34.
www.dacoromanica.ro
TE DUCI
203
ci, poemele compuse din materialul lui, adunat In cursul vrenaii i diseminat in diverse buciti (la
care a renuntat) nu pot fi inspirare de altii. Din acest punct de vedere, To dud, publicati frA vointa i tiinta
nu poate fi inspirati de un scriitor strein2).
Un studiu complet al acestei poezii ar trebui de aceea si ia in consideratie toate celelalte poezii inrudite, fie
tipirite, fie postume, precum: India formi (138) din Atdt de fragedd, E trist ea nimeni..., Din valurile vremii, Terfine (Ce s'alegea de doi nebuni, jubilo), anume strofe din Comediantul (publicat la cap. Atilt de fragedd), etc., anurne
forme din Despdriire, etc. etc.. Reproducem, din toate aceste texte colateral; unul singur, citeva strofe, mai mult
sau mai putin amorfe, De nu s'ar afla In lume, atit pentru accentul los de farnilie, cit i pentrucl figureazi cu o
pagini inainte de cea mai veche versiune, iesan, din Te duci... E un accent, poate IncA neadincit, dar mai aspru,
mult, decit induiosatele stihuri populare, inginate in exilul bucurestean, Alei Veronicd dragd, sau cu expresia ei
cea mai simpli:
Alei dragi, alei mid
Viata trece, frunza
din ura ce ne stria

Nu ne-alegem cu nimici
(22761, z79)
Limuririle ce vor insoti fiecare versiune, in parte, vor inlesni si vor situa, in adeviratul ei cadru, evolutia
unda din poemele cele mai torturate ale lui Eminescu, in care se infrund si se riz. boiesc cu desnidejde cele
ale celebrului distih din Catul.
doui principii contradictorii odi el amo (urisc i iubesc)
Ms. Te dud... figureazi in urmitoarele manuscrise, ce dau urmitoarea schemi cronologicit:
(Iasi) ces 1877
A.1. 2306,82-84
2261,100-101 (+ 99 v.)
2279,15 ( 14 v.)-16
cca 1878
B. 2261,43-44
cc.a 1879
2261,47-49
C2. 2279,77 ( 76 v.)-79
2308,164v.
cca 1879
2279,57-59 f
Colaterale:
2306,81 (De nu s'ar afta in lume)
(14i) cca 1877
Al. Prima versiune din Te duci... figuread in 2306,82-84, in registrul cu file comercial; o pagini dupi
adaugi (cf. seek
Pones/ea teiului (B.), cu o grafie inruditi c-u aceea din prima versiune a poeziei Cu mine
capitole). E redactad la las, circa 1877 si se cuvine anexad capitolului biografic, bogat in friman' tri, pe care
1-am schitat cu prilejul poeziei Despeirtire, vol. II, pag. 146-147. Caracterul ei prozaic, ca i cruzimile de expresie
dau versiunii acesteia un pronuntat caracter documentar.
ateva numere, asezate inaintea unor strofe, indici unele prefaced, ce s'au realizat in parte In versiunile
urmitoare Le-am pistrat pentru nota lor de atelier.
Al. 2306,82-84
(i) Te duci i luni intregi de zile

N'or s te vada ochi-mi triti
Ei Indrgiti de-a ta ftint.
De cum zimbeti de cum te miti
2) G. Ibdileanu, Studii literare, [I930], pag. 221.
www.dacoromanica.ro
M. EM1NESCU
204
Au cine-a ride-acum de mine
Au cine na va chinui
Cine m'a face s vlrs lacrmi
and tu in fat nu-i mai fi

De-acuma ru o s-mi mai par
In ved de ziva cea de ieri

a nu am fost din nou victima
10
Neinduratelor dureni
Ori cate chinuri, cate lacrmi

Veninu-amorului gelos
Erau unite 'ntotdeauna

Cu chipul flu cel drgstos
15
Astfel veninul tu puternic

crud, demonic, dulce e
tot deuna aveam durerea
De-a te auzi, de-a te ye&
20
Puteam numiri defimNtoare
In gandul meu s-ti iscodesc
te uram cu 'nverpnare
Te blestemam... eld te iubesc
risipit zadarnic ceasul
Ce amintiri-ti druiesc...
totui am* trecut vr'o unul
Ce astfel s nu'l risipesc[?]
25
(2)
30
Cand Dumnezeu er cu toane

Pe sine insui manios
El a fIcut pre un diavol

Cu chip de marmufl frumos
N.B. Doll ce a fost schilatd aceartd versiune, a designad ca cifre, pe cari le-am pdstrat In mid parenteze, la load
lor, ordinea a 4 strofe.
ix. [Indesc.] > Dorind sal fiu de-apururi
9.i oare o si-mi park- > De-actinia etc.;
8. C.t. aievea nu-i mai fi;
16. C.c.t.c. dragastos> C.c.t. armonios> C.
jertfa;
x3. Cci cte chinuri> Ori cite chinuri, ori cate lacrami;
17. Astfel otrava> A. veninul etc.
c.t. cel mngalos;
18. Ucigkor, dar dulce e.
pupa v.
20 scbileazd doud versan, pe care le bareazd :
Cu voluptatea desperrii
Eu singur rana-mi adanceam
23-26 i risipit ZadatIliC ceasul

La tine 'n care mai gandesc
27. am* trecut sau au* trecut? [Toatd strofa 2y-28 baratd];
31-32. El te-a fcut pe tine atuncea

Un drac de marmur frutnos
www.dacoromanica.ro
29. C.D. era tonatec> C.D. cu toane rele.;
TE DUCI
zdf
Cu-acel amestec de blndet

De linguiri i vicleug
Cu zhnbet veninos de dulce
Scanteietorii ochi ce fug
35
Cuvintul bland de mIngaere

totui simti cI e iret
Un inger... Dar un inger poate

SI fie astfel de cochet?
40
De-acuma nici atata nu am

De-acum nu pot [a] blestema
and nu te mai -Old in fatI

Voiu plinge mult de jalea mea
Am fost neburd viata toatI
Unul altuia-atat de cruzi
Dar cine tie-amarul nostru ?
Vino 'nnapoi...
auzi?
45
Te duci? Te d in fundul lumii

De tine numai nu incap
50
multumescu-ti Doamne 'n ceruri

CI' insarit putuiu sI scap
AtAtea zile flea pace
Atkea nopti fIrI de somn...

Acuma iar mI simt mai liber
Acuma iar pe mine-s Domn
55
Parc mi-ar fi luat o piatr

Care de mult zIcea pe piept...
Eu voiu afla in vin uitare
nu mai cuget indIrIpt
60
36. Cu ochii> Cu sclipitorii ochi ce fug;
37. Cu vorlig blAndA rangiinasi;
39-40. 10 Tu* inger... Oare este tiger

Care sit fie Sp cochet?
a Un Inger... Dar un ?Jager poate

Si lunece* asa
43. ad muit (n'o*) srte vId In fatI> Qci cfind nu te mai ficl In fat;
44. ad mult n'ai>Eu piing
46. Mani unul altuia, cruzi; [strofa 0-48 marcatd,
cal mult de jalea mea; [strofa 4.r-44 acoladd creion rope];
creion rotu pe margine, infra' de altminteri In versiunea urmdtoare; In scbimb urmdtoarele 3 strofe dela 49-60: barate cu cer-
neala vio/cid a ultimelor refute, ce se Intellnette ti In Povestea Teiului B. (cdteva pagini mai nainte), deci circa 5877].
49. Te dud, te da etc.;
31. Ah am [scapat] >i m. etc.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
2o6
Lipse0i 1... sa piara chiar i urma

Ca ne-am iubit noi amandoi
cad mai inneaca plnsul
Lipse0i... dar vino innapoi

AsAs. derivi amindoui din versiunea anterioari i reprezinti doul stadii epurate.
figureazi in 2261, 100-101 (-F 99v.);
As figurea21 In 2279,15 (-F 14 v.)-16 si se situiazi amindoui la Bucuresti, circa 1878. Particularititile tehnice
ale acestor doui versiuni pot fi urmirite, in atnin. untime, in subsolurile respective.
A2. 2261,100I
(+ 99 2).)
Te dud 0 ani de suferinta

N'or sa te vada ochi-mi
Inamorati de-a ta fiinta
De cum zimbe0i, de cum te mi0i
Te dud 0 ran n-o sa-mi [mai] para

De-acum de ziva cea de ieri
Cal nu am fost victim iara

Atatea chinuri impreu.n
Veninu-amorului gelos
10
Erau unite-n tot deuna

Cu chipul tau cel mangaios
Al%
cici etc.;
61. O mergi*... si piarl etc.;
63. Te blestem... Mergi> Lipsesti din fata-mi... >
64. si... vino iark'si innapoi > Lipsesti
si vino innapoi, [strofa 61-64 relinutd ca marginal creion ram].
Cu acelasi scris, aceeasi cerneald, acelasi moment, ecouri din Bogdan Drago, adaptate :
nu privi asa... nu astfel... plingi... te tog plingi

Plngi mult.., va trece... Nu n'a fost si fie
Bogdane te iubesc.
mai jo:, relinut Cu creion ro/u:
Cu ochii tii tu vecinic promiti... nimic nu

Pe .fila urmdtoare, acelasi seis, acela,ri moment, re/mute cu creion ro/u:
Dad; n'ai fi incalte atita de frumoasi

Desinierdtor de dulce, tristi, copilaroasi
Cum ai putut heteri, putut-ai si te 'nduri
Ca pururea fecioarei frumseta i-o furi
Unind cu-atita farmec o inim' asa rece
Pe mare luceste o stea de argint
Si trece pe midi prielnicul vint (a)
La sp [indesc.] lui* luntre cobori o...
sfinti Lucie, o stand Lucie
Au n'au putut sub frunte privirea mea si sece

Nebun de [indesc.] fost... si fi rimas orb
Veninul crud si dulce din ochi s nu'l mai sorb
(a) i lini e> trece etc.;
A2.
5. De-aceea n-o si-mi pari> Te duci etc.;
9x2. tdiatd dupd cpia Intreagd4
www.dacoromanica.ro
TE DUO
207
Veninul ce ni'l d amorul

Ce foros de dulce e
De i durea, muream de dorul
15
De[-a] te-auzi, de-a te vecl

Puteam numiri defimtoare
In gndul meu s-ti iscodesc
Si te uram Cu 'nversunare
Te blestemam, eld te iubesc
20
Fugiti pe ved zimbiri desarte

Ochi marl cura nu V pot uita
O fu.gi departe, fugf departe 1
La ce m
cu fata ta
In viata lumii acetie

Ce n'are capt i. 'nceput
In toat neagra vecinicie
O clip numai te-am avut
25
De-atunci tinznd a lui aripe

S'a dus pe veci norocul meu,
30
Red5.-mi comoara unei clipe

Red-mi prerile de ru
14. Ce fioros etc.> Ah fioros etc.> Ce etc.; strofele 21-24 II 29-32 refinute
23. Veninul zimbetelor tale;
creion ram, marginal.

Pe contrapagine, filele albe din sang:, redactate urmdtoarele strofe, ce pureed tot din Al, ce vor infra In versiuni ulterioare,
fi pe care le bareazd :
De-acuna nici asta nu-mi amine

De-acuma n'am ce blestema
Traind astfel de azi pe mane (a)
Eu te voiu binecuvanta (b)
CA. 'n viata lumii acestie
Ce n'are capt i 'nceput

CA 'n toad' neagra vecinicie
numai te-am avut
fugi
in lumea largA plead.
SA-uitarn cum furam amandoi...
fugi, caci lacrAmi m inneaca...
Dar vino iarasi innapoi
Trai-voiu trist de azi pe mane?;
Ca sA te uit voiu incerca> Ori o s 'ncerc a te urma.
Local strofei urendtoare, re/mid marginal, de trei ori (10 fi
refinute ca creion rofu iar 3 baratd, cum a barat fi
cele 5 strafe, de adineaori, din subsol), pe care intenliona sd o 1ncorporeze, poate fi dibuit numai prin confruntarea ca
celelalte versiuni:
x S uit cum anii risipidm (a)
Unul altuia-atat de cruzi...

totusi cat ne mai iubidm...
Vino 'ndarat, curand, auzi?
(a) Si ani de zile risipirAm> i ani[i]
nostti r.;
2 ai CLUZi 2M fost unul
Zadamic ani am risipit...

Dar este cineva s spue(b)
Cat de adanc noi ne-am iubit[?]
(b) D.e. om cate sA spue;
1 ne-am caOzat* duren i o rnie(e)
Unul altuia atat de cruzi,
Dar cine-amarul nostru-1 stie?
Vino 'nnapoi curind I
auzi (e)
(e) Ne-am b'Atut joc> i ne-am etc.;
(d) Dar chinul [nostru] cine-I stie?>

Amarul nostru cine-1 stie ?;
'ndarat curand ! auzi.
www.dacoromanica.ro
(e) Vino
20g
M. EMINESCU
A3. 2279,1/
(+ 14 y.) + Id
Te dud i. ani de suferinta,
N'or salte vada ochi-mi triti,
Inamorati de-a ta ftirit,
De cum zimbeti, de cum te miti
Te dud i fill n'o sa-mi [mai] para

De-acum de ziva cea de ieri,
Q nu am fost victim. iar
Nelnduratelor dureni
Puteam numiri defairntoare
10
15
In &dul meu s.-ti iscodesc

te uram cu 'n.versunare
Te blestemam, aci te iubesc
De-acum nid asta nu-mi rmne
Tari-voiu viata-mi de azi pe mane
Gndind la tine
ne-am fAcut duren o mie
Intre olalta atat de cruzi
Dar cine-amarul nostru-I
20
Vino 'nnapoi... curnd... auzi ?

16. Sau voiu cerca de-a te urrna?;
x8. Am fost > Intre etc.; strofa 17-20 baratd cu cerneald. Cu aceeasi
cerneald, media! mai jo:, ea un scris pu/in mai streins, o strofd despre al cdrei loc nu s'ar putea
Cu fata [ei] cea strvezie
Ca suprafata albei ceri
Si numai ochii mari sunt turburi*

De umbra dulcilor duren
Cu creionul ro u, ntdlnitsi'n trite versiuni ale poeziei, ,ri Cu care a redactat aproape Intreaga versiune E, trei strofe,
din/re cari numai pe prima o designd a fi intercalatd dupd strofa 1-a:
apoi:
Si la foydrea lungei rochii

RmAn uimit, tresar pe loc
Mi-atirn sufletul de ochii
Cei plini de lacrimi i de foc
0 dulce chip ce treckor e (a)

Dei rpit e dintre zei(b)
Uri o femee ?titre flori e (c)

S'o dulce fioare 'erre femei
Si din comoara de suspinuri
Un an intreg te-4
0 an de chinuri, an de chinuri I
Unde te-ai dus, cnd vei veril
0.d.c.c.t. qti;
De i pribeaga* dintre zei;
Tu ce-o femee intre flori eti;
www.dacoromanica.ro
TE DUCE
209
B. figureazi in 2261, 43-44 si prezint, marginal, sclaite de strofe, executate in vederea versiunilor urm5unde s'au i repartizat si se pot urmri in subsolurile respective.
toare,
B. 2261,43-44
Te duci si ani de suferintA
N'or s te vazI ochi-mi tristi
Inamorati de-a ta fiint.
De cum zimbesti, de cum te misti
5
De-acuma ru n-o sA-mi mai parl

In veci de ziva [cea] de ieri
CA nu am fost victima iarA
A ne 'nduratelor dureni
11,
Puteam numiri defAimAtoare

In gAndul meu sA-ti iscodesc
te uram Cu 'nversunare
Te blestemarn cAci te iubesc
CAnd Dumnezeu era cu toane
Pe sine insusi mAnios
15
El a creat pre un dlavol

Cu chip de marmurA frumos
Cu acel amestec de blAndete
De lingusiri i viclesug
20
Cu zimbet veninos de dulce

Cu ochi ce scAntee si fug
Am fost nebuni viata toat

intre olalfa atAt de cruzi
Dar cine stie-amarul nostru
Vino 'nnapoi, curAnd... auzi...
25
sA piarA chiar i urma
CA ne-am iubit noi amAndoi

Lipsesti cAci plAnsul m. inneacA
Lipsesti... dar vino [i]nnapoi

Cu creionul Cu caro redacteazd, marginal, strafe ce vor infra In compunerea versiunilor C'"2, incearcd prin aplicalii ultima
strofd, rima/cl integral. Cum al/cl intervenlie In aceastd versiune B. nu existd, cum ultintele 4 strafe n'au rime perechi i cum,
cu creionul, mai tdrzii (oricdt de relativ acest
scriscl Cu cerneald i gra fie unitard, alcdtuiete o unitate, n'am trecut
ihrziu) la etaj. Le transcriem aici :
Lipsesti... din mintea mea si treacI

Once amintiri c te iubiiu
Lipsesti ca-ci plnsul nui. inneaci
Unde te duci ? Gaud o O. vii[2]
www.dacoromanica.ro
M._EMLNESCU
210
C2C2. FigureazA : in 2261,47-49 si C2 in 2279,77 ( +76 v.)-79. Tiprim pe doul coloane aceste doul. versiuni foarte inrudite, ce deriva din B. si atragem atentia cA aplicatiile din B, se repartizeaza unele la Cl iar cele
Cu creion la C2.
Se atrage atentia cA C2 numr o strof In plus fata de C1, pe care am notat-o 21 bis-24 bis, pentru a nu
complica numerotatia de pe stinga.
De asemeni, reproducem la sfarsitul lui C2 un ntunar de versuri, in alexandrini, pe cari le schiteaza pe filele
din stanga, ca creionul rosu.
C. 2261,47
15
20
C2. 2279, 77(+76V.)-79
49
Te duci si ani de suferint

N'or s. te vad ochi-mi
Inamorati de-a ta fiint
Te duci si ani de suferint

N'or sa te vaz1 ochi-mi tristi
Inamorati de-a ta fiinta
De cum zirxibesti, de cum te misti
O nu-i iubirea lui Philemon

Idilul pacinic c duios
Zimbiri de inger, ochi de demon
Si chip de marmura frumos
Si nu-i idil si nu-i poveste

Amorul meu [cel] dureros
Un demon sufletul tau este
Un chip de marmura frumos
5'acel amestec de blandete

De lingusiri si viclenii
Paloarea blandei, dulcei fete
ochi ce scantee de vil
In fata farmecul palorii

Si ochi ce scantee de vii
plini sunt infiortorii
De lingusiri i viclenii
and m atingi, eu m cutremur

Tresar in urma ta cand treci
De-al genei [tale] gingas tremur
Atara viata mea de veci
and ma atingi, eu m'A cutremur

Tresar la pasul tau cand treci
De-al genei tale gingas tremur
M'ami viata mea de veci
Te duci si fati n'o sa-mi mai para

Ca nu am fost victim iar
Te duci si ru n'o s-mi [mai] para

CA nu aro fost victim jara
Neinduratelor duren
CA n'o s simt pe a mea Eta

A gurii dulci suflri fierbinti
CA cu a manilor dulceat
Tu n'o s'A faci s-mi ies din minti
Auzu-mi n'o sl-1 mai intuneci

Cu-a gurii dulci suflari fierbinti
Pe fruntea-mi mana n-o s'o luneci
Ca si ma faci
ies din minti
21 bis A ta atingere-i durere

22 bis Si chin e farmecul ce ai
23 bis C'un zimbet [straniu]* de placere
24 bis Viata iei viata dai

4. Ulterior, altd cerneald, neagrd (intellnitd ,ri In C2),
neacordat ca strofa a 2-a : De cum, o marmura, te misti;

5. O nu esti> O nu-i iubirea lui P.> O nu-i iubirea de P.;
3. Ce-am indragit a ta fiinta;

4. Si cum zimbesti
si cum te misti;
6. A. tau cel voluptos.
5-8. t aci nu-i amoral lui PhilZmon

Idilul llnictei
:trola y-8 II:cerasta' nliiu ca aceeafi cerneald, acelayi timp,
Cu chip de marmura' frumos
5-8. Nu ca amorul lui PhilEmon

Idil al linistei duios,
Caci tu esti inger si esti demon
Cu chip de marmur fiamos
tot acolo, In aceleaii
strofa :
9-12. Cu-acel amestec de blandete

De lingusiri ci viclenii
Cu acel zimbet ce s 'nghete (a)
Cu ochi ce scantee de vii
(a) de fapt : sen* 'nghete [dificil de botdrit ce anume a
intenlionat].
duios,
Cid tu esti inger si esti demon
marginal, in B:
2 0 nu idilul lui Fil6mon

E 'n ochii ti acianci ci mari
aci tu ai farmecu-unui demon
Si ca i marmura rsari
II. i plini sunt ei fermecatorii;

9-12. Cu-acel amestec de 'mblanzire
De lingusiri ci viclenii
Cu veninoasa ta zimbire
Cu ochi ce scantee de vii
z4. Tresar in urma ta, cnd treci;
www.dacoromanica.ro
21!
TE DUCI
25
80
85
Puteam nutniri"defi'imitoare
In gandul meu
iscodesc
Si te uram cu 'nversunare,
Te blestemam cici te iubesc
Puteam numiri deflimitoare

In gandul meu si-ti iscodesc
$i te uram cu 'nversunare
Te blestemam, did te iubesc
De-acum niel asta nu-mi rmane

De acuma n'am ce blsfema
Ca azi va fi ziva de mane
Ca mani toti ani-or simina
De-acum niel asta nu-mi tit' nium
O toamni care intarzie

Pe-un istovit i trist isvor
De-asupra-i sboarl foi pustie
S'a mele visuri cad si mor
O toatnni, care intarzie

Pe-un istovit i trist isvor
De-asupra-i sboari foi pustie
A mele visuri cari mor
In viata lumii acestie

Ce n'are capit i 'nceput,
In toati neagra vecinicie
Si totusi eu in vecinicia
Ce n'are capit i 'nceput
In toati viata i junia*
O clip 'n brate te-am tinut
De-atunci, tinznd a lui aripe...

S'au dus pe veci norocul meu
Redi-mi comoara unei cupe
Cu ani-i de preri de riu
Si Intinzand a lui aripe

Redi-mi comoara unei clipe
Si n'o si am ce blestema
Ca azi va fi ziva de mane
Ca mini toti [anii] s'or urma
O clipi 'n brate te-am tinut
40
Cu* cat* de lungi* pireri de ran
35. De-asupra-mi frunzele

33. Ca toamna etc.;
36. A mele visuri etc.
pustie ;
Dupd strofa 33-36 o linie orkontald, ca aceeati cerneald, apoi un semn despdtlitor, o distan/el mai mare deal
hare strafe si apoi ultimele 2 strafe. Dar total, ea id rested
poeziei, barat ca creionul rap.
In distanta amintitd, ca petit, ca aceeasi cerneald, strofa :
e o dulce chip ce trecitor e

O gingisie dulce-a ei
aci o femee ?titre flori [e]
AA/
20
l chipul ei, ce ripitor e

Ce gingas dulce-i fata ei
Cci o femee intre flori e
S'[o] dulce floare 'ntre femei
21. C'auzu-mi n'o sii'l mai intuneci;
21-24. e Parci un cant duios de ingeri

MI mangaia si-mi ies din minti
Erau a mnii tale-atingeri
Erau a tale rugrninti
20 Simtii* pe fruntea mea atingeri
Manute reci, sufliri fierbinti
Pirea ci degete de ingeri (b)
M desmierdau sa-mi ies din minti
P. ci mani sublime> P. c degete etc.
Cu acelati ereion, urnednd imediat dupd strofa 21-24 (e),
dar al cdrei
venea o strafe% ce nu se mai integreazd fa
lot ar fi fart acesta. Cetirea ei In continuarea strofei din e

confirme! impresia :
$i noaptea farmecelor tale (c)

Mi 'nchide ochii amandoi
Cu 'mbratisiri de brate albe (d)
Cu sirutri de buze moi (e)
$'apoi o noapte> i n. etc.
Insemnat, ca cerneala tipului B. fa capul paginei In
chip de memento, dar barat ca creionul, ca care a redacta:
strofa de deasupra, elistibul :
(d) (e) Imbritisiri de brate albe

sarutiri de buze moi
bis-24 bis S'a ta atingere-i durere
$i chin e farmecul ce ai(j)
$i c'un cuvant de mangaiere(g)
Viata iei, viata dai
(f) Si chin cumplit e tot ce dai> Si chin adanc> Si
(g) Cici cu o singuri. privire.
chin e etc.;
44. Cu anii*
30. De-acuma n'am ce blestema;
de preri de rill> [Versul dela etaj, nesigur, din cauza
penitei 01 a grafiei] C'o* cat de> Cu* cat* de lungi* etc.
Cu acelati creion, ca care a Marta', marginal, fa B.
unele din strofele subsolului acestuia, sebiteazd o modificare
care nu trece nici unei versiuni.
Am fncorpotat-o acolo, In subsol.
a ultimei strafe din B.
14*
www.dacoromanica.ro
112
M. EMINESCU
D. se aflA in 2308, 164 V. si reprezintA prin caracterele tehnice, ce se pot Cu usurint surprinde, ca i prin
Intregul ei contur, un divertistnent, o versiune-exercitiu, In care intr un bun procent de artificiu, o
auto-pastis, asa cum Eminescu nu dispretuia si execute. Versiunea numr 13 strofe, si e alcAtuit pe repetitia
simetrid, /a fiecare 3 strofe (r, 4, 7, zo, r3), a refremului interogativ, adaptat metaforelor schimbAtoare.
D. 2308, 164 v.
Pe fruntea ta purtai coroan,

Cu chipul palidei Marii
tu icoan,... o icoara
Uncle te-ai dus, cnd o sI vii[?]
Te-ai dus i ani de suferint
N'or sA te vaz ochi-mi tristi
Inamorati de-a ta fiint
lar la fosnirea lungii rochii
It1mAn uimit, fresar pe loc
10
Mi-atarnI sufletul de ochii

Cei plini de lacrmi si de foc
pe-a ta gean tremurnd
raz bland strAluci
O razI blnd, razg. Wanda
15
Unde te-ai dus, and o sA vii[ ?]

Te-ai dus i ru n'o
[mai] par
CA nu am fost victim
20
Puteam numiri deaimkoare

In gindul meu s-ti iscodesc
te uram cu 'nversunare
Te blestemam aci te iubesc
2279, 76 V. + 77 V. (fine de C2)
In fata cea subtire cu farmecul palorii (a)
lar ochii ard adancii* i infioratorii
Si tau n'o sa-mi [mai] pad de ziva cea de ieri
CA nu am fost victima duioaselor dureni
CA nu mi-am ars auzul cu soaptele fierbinti
CA nu ambini cu* uri l'a mele rugAminti
Puteam numiri infame In gaud sA-ti iscodesc
Puteam ca sA te blestem atat cAci te iubesc
(a) In f. cea albal > I.f.c. subtire etc.
D. Porzia incepea ca strofa a 2-a, ca In majoritatea versiunilor. Dupd ce scrie ca cerneald

3 strofe, restuill
redacteazd ca creionul fi cu ace/ail creion designd, ca cifre, ordinea
3 strofe, aja cum am reprodus-o la etaj.
2. Icoana gingasei Mari;
3. 0 tu icoanA... o icoana 1> Ca* o* icoanl> 0 tu etc.;
ItAmAn uimit etc.
www.dacoromanica.ro
to. Tresar u. >
TE DUG
213
Se scutur crengile afar

Ce primIvara le 'nflori
primvar, primvarl
Unde te-ai dus, cnd vei veni[ ?]
25
and m atingi eu m cutremur

De-acel [flor] al mnii reci
S'atarn viata mea de ved
80
Dar intinzind a lui aripe

S'a dus pe ved norocul meu
Red-mi comoara unei clipe
Redà-mi pirerile de fu
35
Un an intreg cu mii suspinuri

Am plns de clipa ce-mi zimbi
an de chinuri, an de chinuri
Unde te-ai dus, cnd vei veni
40
De-acum nici asta nu-mi rmne

Ca ziva de-azi e cea de mne
Ca cea de mne-or mai urma
Ca i o una trecAtor e
Tot ce-am visat in anii mei:
Ea o femee intre flori e
45
S'o dulce floare 'ntre femei
Din floarea teiului ce-o scutur

Sbufl un flutur in campii
dulce flutur, dulce flutur
Unde te-ai dus, cand o s vii[ .?]
50
Ultima versiune, din cele ce cunoastem, se afta'. in 2279, 57-59, e scris cu creionul rosu si
E.
reprezint o versiune nu mult deprtat de aceea a textului definitiv, in cate trecerea dela persoana a 2-a la
in primele strofe, aduce totusi un ecou inedit.
E. 2279, 17-19
M duc si ani de suferint

N'or s te va& ochi-mi
Inamorati de-a ta fiint,
De cum zimbeti de cum te miti
D.
26. De primvara> Ce p. etc.; 37. U.a. intreg am p[15.ns] > U.a.i. cu mil etc.; 47. par mai curdnd : Ea
ce-o femee etc.;
49. pare mai cardad : Din flori a teiului ce-i scutur.
N.B. Ultimele &ad strafe asezate In fosal paginei In ordine inversa', dedesubtul unei enigmatice linii de ereion, le-am
ornduit astfel pentrucd ni se pare a realiza un contar simetric (cf. argumentul).
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
214
MI duc i rAu n'o sl-mi [mai] parI

CI nu am fost victimI iar.
In viata lumii acestie

Ce n'are capIt i 'nceput
In toatI neagra vecinicie
O clip nurnai te-am avut
10
De-atund tinznd a lui aripe

comoara unei clipe
piterile de fan
15
Veninul dulce ce amorul

In alte zile mi-1 dedea
De si amar, ardeam de dorul
De[-a] te-auzi, de-a te veda
20
Puteam numiti defimItoare

In gAndul meu
iscodesc
SI te urIsc cu 'nversunare
SI te blestem, cIci te iubesc
Si la fosnirea lungii rochii
25
Eu sl tresar uimit pe loc

SI ametesc privit de ochii
i plini de lacrimi si de foc

and m'a atingi s5 m5 cutremur
De farrnecul mnuii reci
De-al genei [tale] gingas tremur
S'afame viata mea de veci
30
Un an intreg cu mii de chinuri

Am plns de-o clip5. ce-mi Arabi
O an de chinuri, an de chinuri 1
Unde te-ai dus, cnd vei veni ?
35
Strofele 9-12 fi 15-16 Incadrate In cbenar, cu acelasi creion ropt, pentru a le defigna o altd ordine ; de altminteri,
latid lor n'a fost niciodatd acesta. Strofa 17-20 baratd ulterior.
17-18. Veninul ce ni-1 da amoral

Ce nesfarit de crud era
;t. lar> De-al g. etc;
;troj% 33-36 me erijan negru, singura In capul filei
www.dacoromanica.ro
DIN VALURILE
VREMEL I
215
Colaterale
2306, SI
De nu s'ar afl in lume

De cAt un singur mormint
doi in el sA 'ncap5,
Din cari eu unul sunt

5
Iar el sI fie cel lalt

SA-mi intindA o minA ea
AvAnd o vecinide
Noi impreun' a sta

Acestui a mea mAn,
10
Nu vei vede 'ntinzind

Chiar dad, n'ar fi 'n lume
De cAt un singur mormAnt
DIN VALURILE VREMII...

Editia I-a Maiorescu, Dec. 1883
Ca multe din elegiile exilului bucurestean, Din valurile vremii reflecta nu numai viziunea paradisului pierdut,
al Iasilor un paradis dublat de o gheen. e drept dar si nenumrate ecouri din vechile poeme, i in primul
rand din Gemenii, pe cari 1-am vazut si la obarsia poeziei At& de fragedd 0 care apartine atat Iaior cat si
unei anumite viziuni epice.
Dar dacai ecourile vin dintr'acolo, versiunile, in cari apare redactad poezia sunt cu toatele de Bucuresti. Pentru temeiuri, pe cari nu le comunica si cari nu s'ar putea In niciun caz sustine, atat de categorice sunt elementele
materiale, in deosebi grafia, Botez afirma ca 6 din manuscrisele schemei sale (dela IVI) sunt probabil din anii
1875-76, de pe and Eminescu era =vizor scolar.

De retinut c versiunile acestea sunt foarte apropiate, ca spirit, de forma definitiva.
6-8. Sa-mi intindl o maul

Avand o vecinicie
fim noi irnpreuna
Eu omului acesrui
Tot mina nu-i 1ntind
Pe nu s'ar
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
i6
Ms. Din valurile vremii se aft* in urmatoarele manuscrise, alcatuind schema:
A. 2261, 278
a) 2289, 84-85 V.
22761, 101-102 1
22761, 100 v. f
CI. 2261, 72 + 71 v.
cca 1878
ces 1878
I
2262, 204
cca 1878
C2. 2279, 12-13

.f
2279, 96
2260, 223 v. + 174 v.
ces 1879
d) 2279, 29 + 28 V.
2282, 74-75
cca 1880
a) Intala versiune, nesemnalata la Botez, figureazi in 2289, 84-84 v. E scris rapid, Cu versuri lacunare
cu toate atributele unui text brouillonar, aruncat in fuga condeiului cum se poste deduce si din facsimilul alaturat.
Cum preced de aproape pe A. am asezat-o in subsolul acesteia.
A se all in ms.-ul 2261, 278, inteun submanuscris-dictando. In vecintate, cu acelasi scris, aceeasi cemeali,
un sonet din ciclul Petri-Notae, ceca ce ar duce, prin deductie, ciare Inceputul lui 1878, Inainte de 29 Aprilie 1878,
cand Petrino se svrseste din viatl.
Versiunea din A. primeste numeroase aplicatii cu creionul, care tin de B' si se si trec acolo.
A. 2261, 278
a) 2289, 84-84 V.
Din valuri de aducen a minte imi rsai

Cu mAna ca zapada, cu capul tau blaiu
Si ca in vis aievea, iubito, eu te vAd
Intind a mele brate, spre tine m repd
Cum oare din noianul de n.eguri s te rump
s te string la pieptu-mi iubite inger scump
fruntea [ta] cea albl pe umru-mi s-o culci
SI sorb suflarea cald a gurii tale dulci
degetele tale stringand s le srut
SA te mai [am] la pieptu-mi asa cum te-am avut...
Dar vai ! un chip aievea nu esti,
astfel te treci
Si umbra ta cea alb in negur o 'nneci
m gsesc iar singur, cu mnile in jos
De-a fost un vis acesta e dulce i frumos.
io
a) 2289, 84-84 V.
Din valuri de aducen i aminte tu rsai
Cu maul de zapad, cu capul tau blaiu
si cum te vad
(a)
Intind a mele brate, spre tine m repd
0 cum [dar *1 din noianul de ginduri s te rump
Si &I te strang in brate iubite Inger scump
fruntea ta ces alba pe umru[-mi] s'o culci (b)
SI sorb sufiarea calda a gurii tale dulci,
A degetelor tale strangnd sa le sarut
Si sa te am la pieptu-mi precum te-am mai avut
Dar [vai I] un chip aievea nu esti astfel te treci
umbra-ti de zapad in negur o inneci
ma gasesc iar singur cu manile in jos
De si durerea-i crud, dar visul e frumos (e)

(a) 3. Si ma* repaid
(b)
dul[ce] > S.f.t.c. albal etc.;
e) De-a fost un vis acesta.. vai* a fost prea frumos,
,
www.dacoromanica.ro
DIN VALURILE VREME
217
:
r
-11,
k. 4 ..C.J'Aikr-,.........
44
,...,
L-44,
l i
0
7
-
tra,
7
r
r
,,Presae. Y,
4....
_;.,,..1,,,.'A't
1,;;%:;
DIN VALURLLE VREMII
2289, 84 (lo cm. x 15.8 cm.)
Manuscrisele Academiei Romine
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
218
B1-412. figureaza in acelati ms. 2276/, 101-102 ti 22761,100 v., fatal in fatal, ca acelati scris, redactate de buril
seami in aceeati zi.

Dup ce folosind aplicatiile ca creion din A, redacteazi pe B1, trece pe fila albi din stAnga i redacteazi pe B2.
Amndou.4 versiunile numiri cAte zo versuri. Dup Botez B1 are pe lingi cele 20 de versuri, inci dou'A care n'au
trecut in text. In realitate, cele dou'l versuri (vezi subsolul nostru dupi v. 6) provin din A. ti au fost imediat barate.
Transcrierea noastri a atezat la etaj forma cea mai evoluat B2 ti in subsol pe B/ (distanta de timp, ce le
separi e ca i nula). Tot in subsol am inregistrat i aplicatiile cu creion, operate pe A.
B2. 22761, I00 y.

22761 ZOI--102
Din valurile vremii iubita mea rsai

Cu bratele de marmur, Cu prul lung, blaiu
fata strivezie ca Eta albei ceri
Slbit, e de umbra duioaselor dureni
C'un zimbet [trist
dulce tu min& ochii mei
Pernee intre stele i stea intre femei
intorcindu-ti [fata] spre umrul t.'u sting
In ochi[i] fericiri-mi m' uit pierdut i piing
Cum oare din noianul de neguri &A te rump

SI te ridic la pieptu-mi, iubite inger scump,
fata mea in lacrimi pe fata ta s'o plec
Cu srutri aprinse suflarea-ti s'o innec
Minuta friguroas s. mi-o 'nclzesc la sin
Pe inim-mi tinind-o cnd tie m inchin
10
8. lapsus: In ochi-mi> In ochi[i] f. etc.;
B1. _22761, 101-102

z. Cu man' ile* la timple,
1. D.v.v. copia mea rsai (A. creion) > Din valurile vremei, iubita mea, tsai;
3. Cu
Cu p.t.b. (A. creion) > Trecnd ca mna rece pe pirul tu blaiu, > Cu bratele-atArnate, ca pArul tAu b. ;
fata s. etc.; 4. lar ochii [iti] sunt* turburi de timbre de duren i > Cu ochii plini de umbra duioasefor duren>
SlAbiti e de u. etc.;
5-6. 1 0 umbra'. peritoare risai* in ochii mei

Tu intre crini femee, ti crin intre femei
2 0 umbra: peritoare risai* in ochii mei
Tu intre flori femee, i floare 'ntre femei
3 Astfel plutetti gingat ca ramura* [de tell
Pernee intre stele ti stea intre femei
Urmau doua versuri, provenind din A, barate imediat :
Si ca in vis aievea iubito eu te yid

Intind a mele brate la tine ml repaid
8. In ochii fericiri-mi mi uit uimit i piing (A.
7. Tu fata intorcnd-o spre u.t.s. (A. crdon) > id. B1;
to. i s'A te strn' g la pieptu-mi, i.i.s., > SA te ridic la p.m. etc.;
creion) > id. B1 > I.o.f.-m.m.u. rpit ti piing;
11-12. e (A. trek?, >131.) A ochilor tal lacrimi In suflet sa. le sorb
Si te privesc atita, att pan' oiu fi orb
20 (B1) Si ochii mei in lacrimi pe ochii tii s-i plec

Cu situtairi o mie suflarea s ti-o 'nnec
13-14. I (B1) Si degetele tale strAngAnd s le sirut
Si te mai am la pieptu-mi ata cum te-am avut
20 (B1) Cu sirutAri s'acopir mAnutele-ata reci
s. te strfing la pieptu-mi de-acum in veci in veci
30 (B2) SA incAlzesc la sAnu-mi mAnutele-ata reci (a)
Pe inim tinAnd-o de-acum in veci in veci

(a) Cu sirutri > SA indilzesc etc.
www.dacoromanica.ro
DIN VALURILE VREMII
219
Dar vai.., un chip aievea nu eti, astfel te treci

umbra ta se pierde in negurile reci
De ml gsesc iar singur cu bratele in jos
In trista amintire a visului frumos
15
i-astfel Zn intuneric eu dreapta mi-o intind

Din valurile vremii, cum fugi, s, te cuprind
20
Clc2c8. C1 figureazi in 2261, 72 + 71 v., intr'un submanuscris confec-tionat de poet, numid 14 versuri si dupi ce a fost copiad cu cemeaa, pritneste noui aplicatii Cu creionul, ce se vor intalni in versiunile urmAtoare, parte la C2, parte la Cs. De C1 tine un mic crampeiu, interesant prin caracte.rul lui improvizat, schitat
In 2262, 204, pe case 1-am asezat in subsol.
C2 figureazi in 2279, 12-13, numid i6 versuri o e dispusi in doul fragmente a 8 versuri fiecare. Aici s'au
trecut In subsol anume aplicatii din G.
figureazi in 2279, 96, numid 18 versuri, si e scrisi cu cemeala i grafia uneia din formele (I.B.) lui De-oiu
adormi curad, cu care e in contrapaginl.
insumeazi anume aplicatii, operate atat in Cl cat o in C2.
Ca dad, cate o trei versiunile se situeazi. prin 1878.
2261,
72 + 71 V.
Din valurile vremii iubita mea rsai
Trecnd cu dreapta alb pe prul tu blaiu

fata intorcind-o spre umrul [tu] stng..
In ochii fericiri-mi m uit rpit i plng
O nu fugi rpit de viata mea, de tot
Din valurile vremii rn las s te scot...
Apropie-te iarsi, te rog astfel rmAi
S te mai vad odat cuna te-am vlzut indiu
A ochilor ti lacrimi cu gura s le sorb
S te mai vId odat 'apoi s rman orb
De-adt amar de vreme eu nu. tiu ce s crez
Te tila. aievea 'n brate sau poate c visez
Dad. visez... te 'ndur, rmid astEel pe piept
f ca pe vede si nu m mai detept
lo
15. Dar vai un chip aievea nu esti... astfel te treci (131); 16. Si umbra ta cea dulce In negura o 'nneci >
17. De mi gsesc iar singur Cu maulle in jos (creion A + B1) >
Si umbra ta se pierde in negurile reci (B9;
18. In du[lcear > In cruda > In trista amintire a visului friamos (A. creion) >
D.m.g.i.s. Cu bratele in jos (B1);
In t_tista etc. (13/);
19-20.
2262, 204
(creion A) E trisa' ca i toamna cu frunzele-i i vantu-i

Din valurile vremei m las si te mantui
e (V) Mari este toamni si rece bate vntu-i
Din valurile vremei mA las si te mantuiu
30 (In Din toamna vietii mele, din sgomotu-i i vintu-i
Din valurile vremei m lasi si te mintuiu
,t (in Doar* in desertul* noptii eu bratul imi intind
Din valurile vremei si pot si te cuprind
(fine de Cl.)
Din valurile vremii iubita mea risai

Tinzndu-ti clreapta albi i capul tau bilaiu
Si fata intorcand-o spre umirul tau stang
In ochii fericiri-mi mi uit... i plang, o pang

O nu fugi, rapiti de viata mea, de tot
Din valurile vremei mA 'asa si te scot
De propria mea moarte inamorat si mor (a)
Cal tu a mea viad i moartea mea ai fost (b)
De moartea mea inamomt de moarte
C viata mea* in lume* o etc.
www.dacoromanica.ro
M. E.MINESCU
220
2279,
12-13
Din valurile vremii iubita mea rgsai
tred cu dreapta albg pe prul tu bglaiu

Cu fata ta in stnga spre umgr cgut.'nd
In ochii fericiri-mi m oglindesc plngnd
O nu fugi iubito plutind astfel innot
Rpit de nimicul vieii i de tot
Ca frunzele cnd toamna, pe lume-si mng
Din valurile vremii m lasg s te mntuiu.

[*]
Cu mnile in poale unite s rmi

SI te mai vgd odat cum te-am vgzut intaiu
S te cuprind i lacrimi din ochii ti s'A sorb
SI: y-Ad adnc
s'apoi s r'mn orb...
De-mata despgrtire, nu stiu ce s.. mai crez...
Te tiu aievea 'n brate sau poate c1 visez...
Dad.' visez, te 'ndurg rgmi astfel pe piept
'ngduie ca vecinic s'A nu mg mai destept.
10
15
2279, 96
Din valurile vremei iubita mea rsai

Netezi c'o man: timpla i pgrul tu bglaiu
fata intorand-o spre umrul tu stng...

In ochii fericiri-mi mg uit uimit i plIng
Mata de aievea o v.d incet plutind
Incat a mele brate, spre dnsa, le intind
S'astept ca mina albg tinznd* de sub vestmntu-i

Din valurile vremei in bratele-mi s'o mintui
Tu esti, chiar tu? Sopteste-mi incet de-al meu amor
lo
II
C2.
2. i treci Cu dreapta alb pe prul [tiu bliaiul (creion C');

3-4. (creion Cl) Cu fata ta spre umr, in stnga intorcnd
In ochii fericiri-mi rn. oglindesc plngand

5-6. Ineertote Inii in ordinea :
1 (cerneald 0) O nu fugi ca frunza, and toamna bate vintu-i.

z (cern.
creion C2) O nu fugi ca frunza, and toamn' aduce vntu-i

Din valurile vremii tn las a te rnntui
30 (C2) O nu fugi ca frunza and toamna aduce vntu-i.
apoi : 5. 0 umbr strvezie, te yad plutind innot > O nu fugi iubito etc.;
7. ulterior, creion C2: Ca vicolul
de f[runze] > Ca frunza vicolit ce-vi caut mormntu-i, vers derivat din cel dela etaj ,ri anticipdnd v. 6 (10) din subsolul lui C2 (cf. acolo);
9. id. creion Cl;
II. id. creion
z. id. creion Cl;
13. De-atka desprtire,
eu nu vtiu ce s crez --(creion CI);
16. id. creion
> i f > i 'ng5iduie etc. (C2).
www.dacoromanica.ro
DIN VALURILE VREMII
23
iubito, la pieptul meu rmi

Viata ta intreag6 ca ziva cea de 'nti
Ai ochilor ti lacrimi m las s le sorb
SI te privesc atta, atat pn oiu fi orb
Spune-mi esti tu? Pe tine te simt, te string*, te Vlz
Esti tu aievea 'n lume sau poate c" visez
Dac visez te 'ndur rmi la al meu piept
Si f ca pe vede s nu [m] mai destept
15
d) D. d) se aii in 2279, 29 + 28 v. si apartine acelei familii de texte de inspiratie veronian, afltoare in

vecintate. Cum d) serv de ciom5. pentru D. 1-am trecut in subsolul acestuia.
D. figureaz in 2260, 223 v. + 174 v. si este de fapt un fragment din poemul .S'arnds, ce ocup filele 222 sqq,
ale acestui submanuscris-dictando (fila 274 V. e in realitate desprins de aici o legat rzlet) i despre care s'a mai vorbit
de frageg (vol. II, pag. 107), pentru care am extras una din versiunile, asa zicnd, invirstate.
cu prilejul poeziei
Pentru a recapitula:
Atit de fragedd (De ate ori iubito. . .) ocupa ff. 174 [= 223 bis] -E 224.
Din valurile vremii (De cdte ori jubilo. ..), ff. 223 V. + 174 V. [= 223 bis v.].
Nesocotind aceste corespondente i aceast situatie a fdelor (amandoul seriile sunt basate, ins una cu cerneal
si cealalt cu creion rosu), R. Chendi a tiprit in colecti.1 sa de Postume , si sub titlul De cdte ori iubito.
(pag. 6o-61) un text ce nu exist in reafitate si care provine din confuzia ce1or doul versiuni. Asa a procedat
de altminteri si la una din versiunile Odei In metru antic.
D. 2260, 223 V. + 2-74 V.

d) 2279, 29 + 28 P.
De Cate ori iubito, m uit in ochii t'i

Mi-aduc a minte ceasul cnd te-am vAzut intai
Plutind ca o usoar olias din povesti,
C-o singur zimbire mi-ai spus ce dulce esti
De ce iimbeai tu oare ? Veun cntec trist i moale
Au desteptase 'n tain glasul gndirii tale ?
C3. - 2. Netezi (creion C2).> Netezi cu dreapta-ti tmpla i p.t.b. (creion O); 3. Cu fata abia intoars spre
+ O;
4. id. creion
umrul tu stng (creion C1) > Dar intorcand privirea spre umrul [tAu] stng (creion 0);
5-6. e Aievea esti ori umbr de-asupra de pimint (a)
Ca volbura de frunze ce-o spulber un vant
20 0 umbr care visul o 'mbrac
(b)
3 Pe care nlucirea-mi o 'mbrac in vestinntu-i

Din valurile vremei m las s te mintui.
A.e.o.u. ce trece > A.e.o.u. de-asupra etc.
0.u.cairei visul > 0.u.care etc.;
N.B. Trecerile dela o formd la alta se fac ca salturi.
9. Tu esti, chiar tu ? Vorbeste-mi
7. Intinde-mi a ta mana* > Astept ca mana alb51 etc. > S'astept etc.;
17. Dad visez te 'ndur
15. O spune-mi tu esd draga, pe care > Spune-mi etc.;
incet, tot mai incet;
rimad astfel > D.v.t.'n.r. la etc.;
d) 2279, 29+28v.
N.B. Punctualia e aproape absena in aceasa versiune brouillonard.
5. introdus, ulte4. id.;
3. Tr[eand] > Plutind etc.;
2. aminte;
t. D.c.o.i.,m. uit [in] o.t.;
6. id. introdus ulterior.
rior, un minut in urna, pe fila albd din sanga D.c.z.t.o. v'un cantee t.s.m.;
www.dacoromanica.ro
M. EMINtSCU
222
ochii intorcndu-i de lacrimi si de foc

Purtai pe-al genei tremur viata i noroc...
Apoi te-ai dus departe; te-am cgutat mereu
Tu gingas miteas a sufletului meu
In noptile pustie staut-am sg' te cert
Cu bratele-amindoug cgtndu-te 'n desert,
Nurniri defimgtoare cercam sg-ti iscodesc
te uram din suflet, adnc, cgd te iubesc
Bolnavi de argtare-ti rmas-au ochi-mi tristi
Inamorati de tine, de cum usor te misti
Din valatile vremei vedeam cum lin rgsai
Trecind cu dreapta alb pe pgrul tgu bglaiu
fata visgtoare spre umr intoreind,
In ochii feridri-mi eu m uitam plingnd
O nu fugi rgpitg strigam cu doru-mi tot
Din valutile vremii mg lasg, sg te scot 1
'acum cnd esti de fatg eu nu stiu ce sg, crez
Te tin aievea 'n brat sau poate cg: visez
S cred a:4 cu putint, asa, minuni s stee?
Dar tu esti prea mult inger i prea putin femee...
Dacg visez, te 'ndurg, rmgi astfel pe piept
ca pe vede s nu mg mai destept.
10
15
20
25
E. Ultima versiune din manuscrise se all in 2282, 74-75, copiat, la rind ca pentru tipar, cu scrisul caracteristic textelor vecine: versiuni din Scrisori, Oda in metru antic etc., din jurul anului 1880. Raportim diferentele
la textul din vol. I, pag. 213:
E.
2282,
74-7f
1. D.v.v., iubita mea, risai;

2. Cu bratele de m. etc. > Cu umerii de m. etc.;
6. Femee etc.;
8.
I.o. fericiri-mi ma' uit uimit s.p.1 >I.o.f.-mi m. uit pierdut si pi:mg l;
ro. S.t.r.l.p.-mi, Li. scump ? > S.t.r.l.
p-mi, Li. scump,;
r2.C.s.a.s. si ti'o-nnec;
14. Pe inirni-mi tinand-o cind tie ml inchin? > creion Aproape,
20.
mai aproape pe inirni-mi s'o tin;
13. D.v., u.c.a. nu esti. Astfel te treci;
19. Z.d.u.t.d. le intind;
D.v. vremei, cum fugi, s te cuprind > D.v.v., nu pot si te cuprind.
d). 7-8. id. ;

9. A.t.-a.d. departe si te-am citat mereu; ro. id. ;
t,. In noptile-mi pustie etc.;
12. C.b.-a catindu-te ['n]-desert; 13. infra:a ulterior : Numiri defiimitoare citam si-ti iscodesc;
14. id. intr.
ult. ;.
13. Bolnavi de-a ta privire rimas-au ochi-mi tristi > B. de aratare-ti etc.;
16.
17. dela versa 17
In jo:, acoladd creion roja pe :Mugu;
18. Trecindu-ti dreapta albi pe pirul
17. vremii;
id.'
hilaiu;
59.
8i fata vistoare spre umr intorcind > 8i fata intorcand-o spre u.t.s.;
20. id.;
zr. 0.n.f. [rapital strigam
cu-arnoru-mi tot;
22. id.;
23. De-att amar de vreme, eu nu stiu ce si crea;
24. brate;
23-26. in/n. ult.: Se poate oare 'n lume asa rninuni si stee?
Dar tu esti prea mult inger i prea putin femee.
27. Daci visez... te 'nduri La. la piept;
28. id.
Pe aceeasi pagind albd din siringa, dona' versan i nefncorporate
cit de sus ridici un gind pe-o biati. roabi

Comoara ta din sufiet e singura-mi podoabi (b)
(a) Comoara-ti sufleteasci* e.s. etc.
www.dacoromanica.ro
CE TE LEGENI
223
CE TE LEGENI...
Raporturile lui Eminescu Cu poezia populara, amintite la capitolul Revedere, (vol. II, pag. 137-138) se reflecti
si in cele cloual poezii, ce urmeaza: Ce te legeni.. .1) it La mUloc de codru det...
Acceptad favorabil, de majoritatea glosatorilor, Ce te legeni ... a facut obiectul unui atent comentariu din partes
profesorului Ovid Densusianu, din al anti curs am extras un fragment caracteristic si la capitolul Revedere. Cercetarea savantului folklorist, dublat de unul din cei mai originali literati, a disociat cu superioad intuitie elementul
cult de cel popular, in cele ateva poezii, de acest gen, ale lui Eminescu.
Dupai ce formuleaza, in chip de lege, a poezia Erica populad fiind prin natura ei de inspiratie concentrad,
nu permite expresii locale, pentruci recia sdri sufletesti care sunt exprimate inteun vocabular, daci nu same
dar mai mult sau mai putin acelasi pretutindeni i dupli ce constad a din aceasta pricina gentil Eric e cel
mai susceptibil de brusari and e vorba de a-1 trece in literaturi , motiv pentru care cei mai multi s'au poticnit
and au autat si treaci inspiratia lirica populad in cea culd, sau daca nu s'au poticnit, au ajuns numai la aproximatii% Ovid Densusianu, trece, in revisd, indi La millee de codru des, al carui comentar 11 rezerviim capitolului
urmator, pentru a continua astfel:
i acum trecind la poezia cealald, Ce te kgeni... aceasta e caracteristici in alt sens, pentruci
partea din urma se prezind astfel:
Peste yid de ramurele
Trec in stoluri randunele,
Ducand gndurile mele
norocul meu ca ele
Aici e o noti superioad intrucitva i anume in sensul a pe and dincolo era un adaos concret
aici e o abstractizare a temei i apoi versurile urmatoare sunt superioare ca perspectiva poetia:
Si se duc pe rind, pe rind,

Zarca lumii 'ntunecind
Si se duc ca clipele
Scuturand aripele.
Imaginele sunt impresionante, ins se vid cat de colo ca." nu sunt populare. Ce vine si adauge Emi-
nescu, nu este un plus ca fond sufletesc: e numai faptul ci dansul a gasit prilejul si introdua vreo
patru versuri care inalta motivul initial si mai ales ne di imaginea aceea Cu sborul, care parca ne face
si ne gandim la trecerea clipelor 2).
Ms. Ce te kgeni... se afiiiin urmatoarele manuscrise:
22761, 17
2276', 20 f
cc.a 1878-1879
22761, 18
02. 2261, 806
cca x88z-1882
C1. 22761, 31
India versiune figureaza in 22761, 17, numara

versuri si se vede a fi o prima i rudimentari schid, desvoltad pani la un indoit numar de versuri, cateva pagini mai departe,
In cea de a doua, figurand in 22761, 20, de 26 versuri. Ultimele parra versuri au fost incercate intaiu in
22761, 18, si le-am trecut in subsol.
Cea de a treia versiune figureaza in 22761, 81. Ea a fost transmisi aproape aidoma celei de a parra din 2261, 806,
In submanuscrisul inrinit cu prilejul poeziilor Familiei, unde e copiad ca o frurnoasi caligrafie. Intre acestea si
textul Convorbirilor diferentele sunt minime. Am trecut pe C1 in subsolul lui C2.
Dar claa acestea sunt versiunile poeziei ce cunoastem, un stadia al genezei lui Ce te legeni.., nu se poate lipsi
de tot acel material folkloric, ce se afl in buna parte in chiar manuscrisele poetului. Pentru aceasta ca i pentru
In editia a II-a si a III-a a antologiei Rumdnitche Dicbtungen, alatuita de Carmen Sylva si Mite Kremnitz,
Ce te legeni.. poarti titlul Doina.
Ovid Densusianu, Evolulia estetia a limbei romdne, (curs litografiar), 1931-1932, pag. 120-103.
www.dacoromanica.ro
iz4
M. EMINESCU
celelalte materiale follclorice, al caror loe se rezerv volumului de Literatural populara, trimitem la editia, invocata in atitea prilejuri, a d-lui D. Mufrasu: M. Eminescu, Literaturd poptdard, editie comentatk Scrisul romanesc, Craiova 119371, pag. 103, sq. + 576 sq. 1).
Este drept a observa, asa cum au fcut i ceilalti editori, precum C. Botez si D. Murarasu, ca versiunile
prime din Ce te legeni... i din La mijloc de carte des... sunt intretesute, dupai cum in cea de a doua se infiltreaza
ceva din tema Ursitoarelor sau motivul In temeiul cndrulni. Dar, totodatk s3 i adaogim cal de indata, instantaneu
aproape, poetul purcede la disocierea motivelor, prin noui cpii, distinct executate pe filele albe din stanga. Transcrierea noastri s'a condus de toate indicatiile, fie ca' sunt exprimate categoric, fie si numai sugerate.
22761, 17
Ce te legeni codrule ?
RYA ploae, fArA vant
Cu crengile la pAmant
DarA cum sA nu m'A plec[?]
Toate paserile trec
Si se duc in depArtAri
Peste tAri si peste mAri
Si se duc pe rand, pe rand

Din aripe scuturand
Si MA las pustiit
Vestejit i amortit
10
Stau cu doru-mi singurel

SA MA 'ngan numai cu el.
22761, 20
Ce te legeni codrule
FArI ploae, fArA vant
Cu crengile la pAmant ?
Da de ce s nu mA plec
DacA pserile tree
Si se duc in depArtAri
Peste nou'l mAri si tAri
Peste goale rAmurele
Trec in stoluri pserele

CintAreti cu pene sure
Ce i-am crescut la pAdure
SboarA cuci i randurele
Ducand gandurile mele
n.orpcul meu cu ele
10
Se tot duc pe rand, pe rind
15
Din aripe scuturand

m las pustiit
1) Cf. de aserneni D. Murrasu, M. Eminescu : Ce te
legeni.
Ianuarie-Aprilie 1935.
(edifie
criticd)
in Fdt-Frumos, X, 1-2,
1. C.t.l. plopule; 4. Dar c[um] > Dara cum etc.; 7. Peste marl> P. taxi etc.; ro. Si mlas singurel.
ramurele;
z. Ce pleci> Para ploae etc.; 7. Peste tri si peste marl; 8. Pe deasupra lumii mele > Peste varf de
xr. Ce le-am crescut 1. p.; 15. Si se duc mereu... > Se tot duc etc.; 17. Si ma lasa vestejit.
www.dacoromanica.ro
CE TE LEGENI
223
Vestejit i amortit
Si cu doru-mi singurel
S. ma 'ngin numai cu el
Ziva scade, noaptea crete
Iar padurea se rarete
Bate vntul frunza 'n dunga
20
Paserelele le-alunga
Bate vantul dinteo parte

Toarnna-i id, vara departe.
25
C2. 2261, 306

2270, 51
Para ploae, fr vant
Cu crengile la pamnt ?
De ce nu m'a legana
DacI trece vremea mea ?
Ziva scade, noaptea crete
frunziul se rarete;
Bate vantul frunza 'n dunga,
Cantaretii mi-i alunga;
Bate vantul dinteo parte,
lama-i ici, vara-i departe.
Si de ce sa nu m. plec,
Dael paserile tree?
Peste varf de ramurele
Trec in stoluri pasarele
Ducnd gandurile mele
norocul meu cu ele.
10
15
Se tot duc pe rand, pe rand

Zarca lurni 'ntunecand
Si se duc ca clipele,
Scuturand aripele
m lasa pustiit
20
Ves tejit i. amortit
Si cu doru'mi singurel
De ma. 'ilgan numai cu el.
25
59.
arete;
Stau
24.
ro. Si mL 'ngn n.c. el;

doru-mi s.;
Ziva-i scurt, noaptea-i lung.
Cu
2270, 18
22.
Iati frunza-mi se rreste > Frunza 'n codru se
23-26. Bate vntul frunza 'n dung,

Jalea'i mate, calea'i lung
Bate vantul dinteo parte
Departe-i, puica, departe.
CI. 22761, 31
.Aproape la fel, minia dijeren/ele ele punctual* fi mole verturi:
Is. Sboarl 'n stoluzi rndurele;
7. 51 frunzisu-mi s.r.;
3-4 dittania lipsefte ;
59.
lumii.
15
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
226
LA MIJLOC DE CODRU...
Spuneam, in capitolul precedent, c observatiunile, atat de judicioase ale lui Ovid Densusianu, pe tema poezfilor de inspiratie popular la Eminescu, se opreau dintru inceput la poezia de fa:
S incepetn, spunea el, inal cu acea poezie cate ca tip chiar, ne aduce aminte de multe din cele
dela tara, La mijloc de codru des :
La mijloc de cociru des

Toate paserile ies
Din huceag de alunis
La voiosul luminis,
Luminis de rang bala,
Care 'n trestia inala

Legnindu-se din nade
In adncu-i se pItrunde.
Versuri tipice in poezia aceasta de inspiratie populaa a lui Eminescu. Vedem c ritmul popular
e bine pstrat. Dar ce a fcut Eminescu? Rednd in unele locuri aproape neschimbat ceca ce i-a oferit
folklorul nostsu, intercaleaz in mijlocul poeziei ceva cate e absolut al lui:
Luminis de lng. bala,
Care 'n trestia *Mala
Legnan' du-se din -ande
In adncu-i se ptrunde.
Aici e un motiv concret de observatie a unui efect de lumita, ins ceva de felul acesta n'ar fi trecut
niciodat prin capul cuiva dela tar; se vede un simt mai ascutit de a privi lucrurile. Eminescu intercaleazi aceast impresionare a lui in cadrul unei poezii cu caracter foarte pronuntat popular si te intrebi
atunci: ce realitate literas. rezula din asemenea poezie ? Mrturisesc c trebuie redus la un exercitiu
de oarece inderninare, in sensul c Eminescu nu a compromis din allturarea prea contrastana ceca ce
i-a dat inspiratia popular i chiar ce a introdus dnsul se mentine la un nivel poetic1).
Despre intreptrunderea motivelor acestor dota poezii populare, am amintit la capitolul precedent.
M8. La mijloc de codru... se all In urrratoarele versiuni
22761, 20-21
22761, 21-22
CCa 1878-1879
22761, 22
22761, 20v.
E.2261, 305
cca 1881-7882
A. 22761, 20-2 I
La mijloc de codru des
Toate paserile es
Es din mil* i din desi
s'aeaz.' 'n lumini
1) Ovid Densusianu, Evolutia esteticd a limbei romdne, (curs litografiat), 1931-2932, pag. 201-102.
t. In temeiul codrului> I.t. pdurilor pdrdsite fi reluate, autonom, cdteva pagini mai departe hateo noud poezie.
Dupd V. 4 urma,
Luminis cu iarb. mate (a)
Si cu flori mirositoare
Doarme 'n trestia innalf
Iarba-i moale, stuful mate
Nu te vezi [din el] calare

(a) ulterior, necontinuat : L.c.i. moale*
www.dacoromanica.ro
LA MIJLOC DE CODRU...
217
Luminisul unde-o
Doarme 'n trestia innalt

'n adncu-i oglin.deazA
Stele dulci ce santeiazg

lar colo sub vechiul teiu
Se ascunde un bordeiu
Pe a lui copermnt
FrunzA cade, trece vant
10
B. 22761, 21-22
Toate paserile ies
De sub crengile 'n desis
Au esit la luminis
Luminis de langl balt
Care 'n trestia innalt.
Lin se leagin din unde
Lenes* cerul de '1 pAtrunde
cu* lun" i Cu stele
Si cu sbor de paserele
lar in umbr langl [teiu]
Se arat un bordeiu
Bordeias intr 'n plmant
Si pe-a lui copermnt
Frunza cade far vnt
Ce esti trist bordeiule
Ce te legeni teiule
10
15
Frl ploae fir vnt

Cu crengile la pImnt ?
A.
5-6. Luminis, de lng balt

Care 'n trestia innalt
urrnate de :
Adormit incet suspin

pe fata-i luna plin (b)
(b) Deasupra, necont. : Iar
9. De fapt : Iar (sic) c. etc.
B. 22761, 21-22
7. Lenes > Leginindu-se din unde.
8ro. Iaci* cerul de'l ptrunde

Ceru 'ntreg cu stelele
cu plsrelele
15.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
228
C. 227612 22

Toate paserile es
Din desi din aluni
La lunca cu lumini
Lumini de lnga bala
Care 'n trestia innalta
Lin se leaglni din unde
'n adncu-i se patrunde
de trestia pe maluri
de brazii de pe dealuri
de lun i de soare
de pasen clatoare
de luna i de stele
de sbor de rindurele
de chipul mandril mele
10
15
E.
22612
30I
D. 2.2761,20 V.

Toate paserile ies
Din huceag de aluni
La voiosul lumini;
Lumini de Lit' iga bala
Ce in trestie Innalt
Leganndu-se din unde
In adncu-i se patrunde
$i de luna i de soare
de pasen i calatoare;
10
de lunl i de stele
de sbor de rndurele
de chipul dragei mele.
C.
9ro
introduse ulterior, dupd o poetia fume transcrird in Intreginte
i5. Si de chipul dragei rnele.
D. 22761, 20 V.
Acola,' trinar de versuri, aproape identkei, mimes punduatia
6. Ce prin trestist innald;
3. Din huceag din alunis;
13. Si de chipul mandril mele.
8.P.;
diferenjele:
7. Lin se leagiinl din mide;
www.dacoromanica.ro
8. Si 'n adincu-i
MAI AM UN SINGUR DOR
129

uEditia I-a Maiorescu
Decemvrie 1883
Ins/11Am sub acest titlu generic, nu nutnai unul din cele mai populare dar i cel mai semnificativ, poate,
toate observatiunile i toate materialele privitoare la elegia aceasta testamentad si la variatele ei aspecte. Dad vine,
in bun parte, din chiar valoarea poeziei, prestigiul acestui titlu nu datoreste totusi mai putin i acelor conditii
favorabile, creiate de editia Maiorescu si de armonioasa ei alcatuire, chiar claci, In cele din unir, sugestiile
meritul, legate in sped de grupul acestor patru elegii, s'ar prea putea s purceada dela si sa se intoarca tot asupra
lui Eminescu. Clci daca, asa cum ne apare din ce in ce mai plauzibil, marele lot al celor 25 de inedite, cari ridicau
substanta nu numai cantitatea primei culegeri dela /883, fusese transcris pentru tipar, chiar de Eminescu, atunci
cad s vedem in ordinea celor patru elegii o operatiune original, al card talc, nu poate fi trecut cu vederea 2).
Aceasta ar insemna cA toate tiparele incercate n'au avut alt scop cleat si pregateasc elaborares celui mai expresiv
din ele, i ca titlurile, popularizare de editia Maiorescu, dspundeau intru total intentiilor poetului. Indiei din
ele: Mai am un singur dar ii urmau: Varianta aceleiari poeii (De-oiu adormi curdnd) ;
variante' (Nu voiu mormdnt bogat)
varan/el (lar cdnd voiu fi pdmdnt), titluri altminteri arbitrare, variantele fiind atat din punctul
de vedere cronologic, cat si din acela al valora, etape depasite.
Dar dad Mai am un singur dar reprezind floarea din urma a stator seve distilate
i, inteun fel, i este floarea
de aloes, despre care vorbeste Laxnartine, gres de mireasmi acumulad si inflorind odad la un sfert de veac,
atunci prezentarea ci s'ar putea face si precedand-o de toate intruparile ei anterioare,, fie ele trci ca la Maiorescu, fie ele treizeci i trei si chiar mai multe, cite i sunt in realitate. Este ceca ce a incercat si Ion Scurtu in
editia sa din 1908, inversand ordinea oarecum clasica a editiei Maiorescu. Cum ordinea lui Scurtu se Intimplii
sA reprezinte filiatia, mai mult ori mai putin reala a celor patru tipare, socotirn util sA transcriem unul din
comentariile la care a dat nastere si ale card nedumeriti pot fi pe de-a'ntregul deslegate:
Maiorescu
seria Mihail Dragomirescu
fad nicio explicatie, publica toate variantele acestei poezii.
Tot asa face yi Scurtu. Dar pe and Maiorescu pune ca prima' variand pe aceea cate incepe cu Mai
am un singar dor, Santa luandu-se dupa nu stiu ce criteriu, publica, tot sub titlul Mai am un
singur dor , ca priml varianti, pe aceea care incepe cu De-oiu adormi curand, care, spre deosebire
de a lui Maiorercu, incepe abrupt si far cadru. Confuziunea dintre cele patru variante trebue sa inceteze.
Cea mai butd forma. din cele patru, ces care sintetizeazi adanc dorinta ultimi a poetului este ces
publicati la inceput de Maiorescu. Inteinsa gsim modulatii, rezonante i nuante pe care nu le gasim
In celelalte decit ca indicatii. In frimantarea sufieteasca din care au iesit aceste poezii, singura floare
plin de parfum, este aceasd forma.
Celelalte forme sunt imperfecte 8) i constitue numai treptele pe care a trebuit sa se suie poetul, pentru ca s ajungi la desavarsire. Va trebui deci s primim in editia noastr numai forma definitiva. Mai
am un singur don), iar pe celelalte trei sa le punem in anexa. Meritul acestei forme definitive ad in
faptul cA numai ea prezint o crestere, o culminare si o calmare a sentimentului. Ea singura se coboari
paid in adancimik mistice ale sufletului poetului, creind armonia eterni dintre fond si fornd 4).
consecvent distinctiilor hodrite, Mihail Dragomirescu aseazi Mai am un singar dar in sectiunea Capodoperelor (capitolul Poezli intime), iar pe celelalte trei variante In aceea a o Operelor de talent. Ludndu-se dupe%
nu 'au ce entena, seria regretatul profesor si adefirul este ca.,* dad, n'a avut prilejul si se justifice, Ion Scurtu a
procedat ca unul din cei mai initiati cunoscitori ai manuscriselor eminesciene. Schema evolutivi a feluritelor
1) Pus pe muzica si cantat la inmormantarea poetului, de coral condus de Al. BarcInescu, motivul se bucuri de
o larga c instantanee circulatie, cum atesta si urmatorul crampeiu din scrisoarea lui Duiliu Zamfirescu, datar
Frascatti, it Septemvrie 1889: u De rnai am un dor, cum zice bietul Eminescu, e s. vizinim si Venetia impreuni.
Vreau sa bem din limpeziciunea colorilor lui Tintoreto, sA triim in arhitectura lui Veronese si Tizziano
etc. ...ia asa, sA trim In 1570. Asta imi aduce Inca odat aminte pe nefericitul Eminescu. A murit. Mai bine c'a
murit. Era asa de putin om, incat ar fi dmas totdeauna strain intre noi. Acolo unde s'a dus e loe de odihna
de ricoare. Natura a facut doua lucruri mari, zice Leopardi, amorul c moartea etc. (Emanoil Bucuta, Duiliu
Zamfirescu Titu Maiorescu In scri.rori, 1884-1913, pag. 47-48).
Aducem In sprijinul acestei pisen, i felul cum e barat versiunea III. F., din Mai am un singar dor, a textului
definitiv. Simetria atenti, artistici', a liniilor de baraj exprima i mai plastic momentul cand versiunea aceasta a
fost trecut pe curat. Sa se urmar" easel facsimilele, mai departe, la pag, 269 si 270.
8) . . In atatea variante aproape deopotriva de frumoase... scria, totusi, Mihail Dragomirescu in
Critica stiitnificd ji Eminescu, din care, vezi un citat in e Mrturii -le dela sfirsitul acestui volurn.
4) Mihail Eminescu, Poezii, ed. Mihail Dragomirescu, 1937, pag, 287.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
230
versiuni i tipare, ce publicam mai jos, confirma, aproape in intregime, ordinea lui Scurtu 1), al clrui criteriu era
asa dar unul cronologic. CAt priveste ierarhia tipurilor, problema mi se pare cu mult mai delicata.
Spuneam ci vom insuma toate materialele inteun singur capitol si aceasta ne obligi si raspundem acelora
care s'ar socoti indrepttiti si ne obiecteze oatecare inconsecventa. In adevar: aparatul critic al editiei de fati,
inceput din a doua parte a volumului I si completat in volumele II si ifi, urmeaz1 ordinea poeziilor, asa cum
a fost ea stabilita in IntAia parte a volumului prim. Textul celor patru elegii din editia noastra reproduce ordinea
editiei Maiorescu, in care au aparut pentru intAia ()ark designate astfei, poate, cbiar de poet. Firesc ar fi fost,
asa dar, ca aparatul critic al acestor patru elegii si fie stabilit pentru fiecare text in parte si in ordinea odata hotrid. Asa a procedat, de pilda, Botez, In editia sa, indiferent daca gruparea i ftliatia lui sunt In triare parte defectuoase. Cine urmareste insa, cu obedient sustinuta, aceasta ftliatie, asa cum rezult ea din chiar succesiunea nenumaratelor versiuni, afltoare in manuscrise, este obligat si admit ci singura pre2entare logici a materialelor ramAne
aceea cronologic, evolutiva, asa cum ar fi realizat-o i Scurtu, daci ar fi ajuns si dea visata lui editie critica 2).
O astfel de prezentare are indoitul avantaj, pe de o parte, CI reproduce inssi viata creatoare a poetului, in multiplele i framAntatele ei hipostaze, iar pe de alta, CA subliniaza caracterul unic si unitar al acestei elegii testamentare. Cele peste 40 de intrupiri ale poemului nu surit, in realitate, altceva decAt variatiunile melodice ale
unuia si aceluiasi cintec Mai am un singar dor. i aici ar fi poate locul si ne intrebm daci judecata mai sus
citata nu este oarecum prea radical, cAnd trage atAt de nete linii de demarcatie intre cele patru forme, oarecum
clasice, ale elegiei, decretAnd pe intAia capodopera, iar pe celelalte numai opere de talent Dac s'ar fi cunoscut
intreaga diversitate de forme, a manuscriselor, de bunk' seama ci judecata aceea ar fi fost si mai sever1B).
totusi cetitorul se va putea convinge ci daci multe din forme sunt ca adevarat variante, deci tipare provizorii, atAtea altele sunt inchegari de sine stttoare, forme de creatie autonom asa cum intr'o simfonie sau
'rate sonata fiecare parte isi are ratiunea ei de a fi. Diverse ca importantai si ca tonalitate, ele nu sunt mai putin
necesare In conturarea omogeni a cAntecului. Nimeni n'a vorbit pAna acum, si pe buna dreptate, de confuziunea
ce ar trebui si inceteze de a mai exista intre componentele unei simfonii. i analogia ni se pare ca osebire valabill, and e vorba, de Mai am un singar dor, nu numai una din cele mai muzicale 4) a lui Eminescu, dar a carei
tehnic ni se pare el tine intru totul de canoanele artei melodice. CA uneori, in cursul exercitiilor, poetul se lisa
furat de alternarea ritrnurilor (precum in sugestivul exemplu al versiunilor 1U.A.A2.A2) i ci alteori (precum in
versiunile III.K.L.M. si N.) virtuozitatea lui ia aspectul unui adevrat alexandrinism ritmic i prozodic, nu e mai
putin adevArat. Aceasta insl nu trebue si ne impiedece a vedea columnele de bola ale cantecului, asa cum erau ele
predestinate in universul creator al poetului. aci din nou, cat &I nu pierdem din vedere, i atAt schema cat si
orAnduirea pe sectii a materialelor o vdesc cu prisosinta: indiferent de mulfimea treptelor

acearta se realiteatdi In patru momente distincte fi
stdatoare.
cate urca',
elegia
fiecare din acele momente Ili are evolutia fi cristalitarea de sine
2) Aceeasi ordine si 'n editia A. C. Cura, care-si mai adaog si o a IV-a variant Cum nu am nici un
dor, (primul vers gresit, cf. la noi HI. L. Cum nu mai am un dor), tiplrita intAiu in editia Nerva Hodos,
dela rgoz.
2) De ce totusi n'am pastrat aceeasi ordine, la fel ca Scurtu, si in partea de texte? Pentru simplul motiv
una urtnireste textul si alta aparatul critic. Respectarea ordinei unor texte adaog traditiei consacrate, in timp
ce, critic prin definitie, aparatul e tinut si distingi, si analizeze i si clarifice.
8) Fin, totusi, si concureze in severitate, originalele piren, pe care anonimul dela Blaj le formula cu
privire la existenta celor patru forme ale poeziei si din care extragem:
Eminescu insi este fati ca once desftri cu total posomorit, blasat, nesusceptibil de nicio bucurie, vested,
amortit si ca dorinte confuse, bizare i fin k' intiles, cum se poate vedea din cele patru variante ale poesiei: Mai
am un singar dor, in cari nu stie omul nici ci ce vrea, nici ci pentru ce vrea, ce i s'ar pares ci vrea; atAta ins poate
vedea in ele oricine, ci in versurile aceste rele vorbeste un suflet misantrop, pentru care viata e o sarcina nesuportabil, far si aiba cauza de a o considera de atare, un suflet, care nu mai are dorinti nobile, fundate si rationabile, ci numai capricii ([Alexandru Grama], Mihail Eminescu, Blaj, 1891, pag. 63-64).
Caci in colectiunea publicata chiar de dAnsul, se afl nu mai putin decAt patru variante de ale poesiei lui
Eminescu, intitulate: Mai am un singar dar. Poesia aceasta asadara nu data, ark' de patru ori o a revizut bietul Eminescu. i totusi dad. d-1 Maiorescu ii va pune mina pre mima, va trebui si recunoasca, cal din cele patru variante
una e mai rea si mai confusa ca cealalt. Ma in una bietul Eminescu ala e de absurd, de zice, ca doreste si fie ingropat lAngl mare, cad acolo ii va fi somnul lin si cu toate aceste chiar in versurile nemijlocit urmtoare spune,
ce larma mate fac valurile mrii, cind se lovesc de maluri. Cum Ii va fi asa dar somnul lin in o atare larm? Sau
poste geniul nostru a avut nervi tari ca Chinezii, despre cari se alce, ca dorm dusi si in larma cea mai mare
(ibid., pag. 181-182).
4) Nu, evident, In sensul utilizat de d-1 Leca Morariu, care-1 vede pe Eminescu fredonnd crAmpele din Mai
am un singar dar in nemteste (cf. Mihai Eminescu, XIII, zo, 1942).
www.dacoromanica.ro
231
lad pentru ce, lsand problema mntru toral otioasa a izvoarelor acestei elegii de o parte 1), aflm ce mult
mai udl s trecem la inssi prezentarea, cat mai sistematicl, a materialelor. Ea este, de altminteri, usurad, aceasta
prezentare, de in.susi criteriul evolutiv, ce am adoptat si care se oglindeste In schema de pe contra pagina, una
din cele mai dare i mai organice, din cite ne-a fost dat sl alcatuim. Cu toate ca explicid, prin sine, s'o insotim
de urmItoarele preciziuni:
r. India forma' a elegid, indeprtati evident, urca' la anii Iasllor. Reluad la Bucuresti, in momentul cand
cele dou versiuni, grupate in fruntea schemei, s'ar fi cuvenit s poarte numrul
de ordine roman I. Dar n'am fcut-o, dintr'o elementara precautie: pentru a nu spori cu una sectiile i pentru
a fi cat mai aproape de imagina reali a evolutiei acestui poem si a celor patru momente, consacrate.
Dupa fiecare cot am notat, drept titlu, primul stih al versiunii. Succesiunea acestor pseudo-titluri, cetite
incepe elaborarea poemului
unul dup situl, si a caror filiatie este din cele mai sigure, constitue prin ea inssi o lectura' din cele mai sugestive.
Inluntrul fiecarei sectiuni am subliniat in aldine, versiunea tip, care a dat cele patru versiuni consacrate
ale editiei Maiorescu. In transcriere, fiecare versiune e precedad de numirul sectiunii si de siglele respective.
Am notat in dreptul versiunilor, singuratice sau in grup, dupa cazuri, anul cnd au fost redactate. Dac
pentru unele cronologia e neindoielnica, alteori ea e mai putin sigura, deci discutabila.
Ne-am straduit s respectam conturul fiecarei versiuni in parte. Cu atat mai mult cu cat schematismul
editiei Botez a distrus intreagl aceasta broderie grafica, pentru care Eminescu insusi a depus o meticuloas aplicatie si care a si dat nastere catorva comentarii interesante.
Limuririle speciale, ce insotesc fiecare versiune in parte, completeaza l uneori limpezesc unele chestiuni
de istorie literad, legate de variatele aspecte ale acestui bogat capitol.
a) Intaia versiune, indeprtad, ins nu mai putin valoroas prin cotnentariile pe cari le sugereaza, se intalneste in 2260, 43-46. E scrisa ce cemed violeta' de Iasi, cca 1876, pe file din timpul acela, ce un caracter
brouillonar, and pe o paging anume, cand in margines altor poeme, precum a postumei de un atat de bauderedactat putin mai inainte ce aceeasi cemear
lairian 2) accent Cdnd te-am vdzut Verena, atunti am zis in
transcrisa, aici, caligrafic.
Versiunea se vede a fi o prima' schita, nepus la punct In unele strofe, nici dusk' pana.' la ultima epuizare a
subiectului, interesand prin chiar caracterul ei compozit. ateva pagini mai departe, cam ce aceleasi caractere materiale, incerclri de traducere din Vdrful cu dor, balada Carmen Sylvei. Unele strofe sunt retinute in acolade de creion
rosu datand de cand ? Dela 1876, sau mai tarziu, in 1878, and incepe a lucra statornic la feluritele forme din
Mai am un singar dar i cand i transcrie aceast prima, vag, versiune, in b) 2279, 4, inteo redactie concentrata?
Iat detalii i circumstante ce yin s confirme o veche impresie a unuia din cronicarii, cu cari ne-am mai
intalnit si care scria ce aproape patru decenii in urma: Baladd (pag. 238), partes finall (si anume cuvintele o do-
rului dela pag. 262-263) inrudit cu Mai am un singar dor. E prea probabil sa-i fi fost un izvor de inspiratie
pentru acest mic capodopera, scris ce vreo citiva ani mai drziu 2). lar mai de curand: Cu privire la De-oiu
adormi i la celelalte variante ale poeziei Mai am un singar dar, credem ca textul primitiv, sau prima inspiratie,
dateazi din 1879, and Eminescu a tradus Vdrful ca dar de Carmen Sylva, in care opera' se poetizeaz moartea
ciobanului in mijlocul naturfi etc. 4).
Amintim cateva titluri din literatura comparatista a subiectului: N. L Apostolescu, L'influence des romantiques
franfais sur la park roumaine, 1909, pag. 398-399 (pentru Ronsard si Paul Bourget); B. Delavrancea, Din estetica poeziei populare, 1913, pag. zi (pentru Timon din Athena de Shakespeare
din care Eminescu i tradusese dealtrninteri si ale carui peripetii, designate c'o singura vorba... fenomenologia anal sufiet bdntuit de patimd Ii slujesc
de pretext pentru un excelent articol politic, pe tema fripturismtdui, rimas, pare-se, in manuscrise 2264,
243-248; C. Balmus, Eminescu ,ri Propertiu, in Viafa Romdneascd, XX, vol. 74, 1928; Nicolae Sulic, Clasicismul greco roman ,ri literatura noastrd (in special Eminescu) in Anuarul lic. Al. Papiu Varian din Tdrgu-Muref,
1930. - Nicolae Sulica, Eminescu fi clasicismul lath; in Anuarul lie. Al. Papiu Varian etc., sy3or,931.
G. Ibraileanu, o Mai am un singur dar este o ...compilalie? in Studii literare, 1930, pag. 209 sqq.; Ch. Drouhet,
Un izvor de inspirafie clasicd la Emineseu in Inchinare lui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, pag. 153-155 (cu epigrama lui
Simmias din Teba pentru mormantul lui Sophocles) etc., etc.
Este impresia ce face asupra oricui, dela prima lectura, textul acesta amar, tiparit intaia oad de Chendi, ce
primul vers schimbat, ca bun stiinta de sigur, in Ctind te-am vdzut Venerd... Dar adevrul este ca. apropierea Cu
poetul Florilor rdului a pronuntat-o cel dintai d-1 G. alinescu. (Anatema ce V. D. P un svadia asupra lui Baudelaire sau identificarea influentei baudelairiene la Haralamb Leca, din N. I. Apostolescu, duc In preistorie).
M. Raducanu [Radu Manoliu], Poeziile postume ale la Eminescu. Note critice [edqia II. Chendi], in Vocea
Tutovei, XII, 24, 20 August 1906.
Radu Manoliu, Isvoarele motivelor etc., in Preocupan i literare, I, ,s Mai 1936.
Mai detaliat, ce prezentari,
de texte i analiza Vrfului ca dar, apropierea se indlneste si in Barbu Lizreanu, Cu privire la : Eminescu, IV,
ed.
Cultura Romneasca , pag. 24.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
232
Ms. Grupate, in ordinea succesiunii lor, versiunile acestui poem dau urnatoarea schema':
1876
1878
226o, 43-46 (Pin negre crengi de brad)

2279, 4 (Prin negre crengi de brad)
De-oiu
adormi curind
A.
2279, 97-99 (De voiu muri cardad)

2279, 96 v.-F98-99 (i 118i muri cardad)
2279, 3 V. (and vei muri plringelnd)

22761, 39 (Precum murifi
cardad)E.
22761, 40, Dorinta unui Dac
(Cdnd voiu muri
2276!, 41 (Cdnd voiu muri s'aud)
Es. 22761, 45 (Spre tine ocbi 'ntorn)
x878
1
1879
cardad)El.
P. 2261, 236-237 ( De vota muri cardad)
cca 1879-1880
2262, 21! (Cdnd voiu muri cardad)

2260, 265-266 (De voiu muri cardad)
cca 1882
188o
cca 1882-1883
L 2261, 308-309 (De-oiu adormi mind)
lar cind Vol ti
fi pamint
II. A. 2282, 13-17+1. F. 2261, 237 marg. (la- dad voiu fipdmdnt)
B. 2282, 56-58 (lar eind voin fi pfimiint)
cca 188o--x881
C. 2260, 267-268 -F 2282, 69 (lar cdnd paia fi pdmdat)
+ 2282, 16+ 56-57 aplic. marg
Mai am
un singur dor
1-91I. A. 2260, 186-187 (Dacd mai am un dar)

2260, 267 + 268 .
2282, 69
Al. 2260, 186-187 (In liniftea serii)

A2. 2260, 186--187 (Atelier mi-e de dar)
Bs. 2277, 59 (In liniftea serii)
B2. 2277, 6o + 58 V. (In noaptea sdtdrii)
Bs. 2277, 59 V. (In noaptea uitdrii)
C1. 2277, 61 (Spre-a stinge-aidt amor)
CS. 2277, 62 (Spre-a stinge-atdt amor)
Cs. 2277, 63 + 62 -F 61 V. (Ab, mi-e atdt de dar)

DS. 2277, 72-73 (Ab mi-e atdt tie dar) .
D2. 2277, roo-rox (Spre-a stinge-aidt amor)
Ds. 2277, roo--iox, marg. (Spre-a stinge-atdt amor)
DS. 2282, 93-95 (Mai am Ut1 singar dar)
E. 2262, 214-213 (Mai am un singar dar)
F. 2261, 112-112 V. (Mai am un singur dor) .
G. 2261, 215 (Mai am sin singar elm.)
H. 226x, 117-117 V. (De noaptea aitdrii)
I. 2277, 99-99 V. Pill' e atdt de dar)
J. 2277, 122 (De noaptea uitdrii)
K. 2277, 122 (De noaptea aitdrii)
2277, 107 V. (Cum nu mai am un dar)
226x, 213 (Mai e un singur dar)
cca 1880-1881
1881
x88x
I
dupi April 1882
2277, 124 (Vi jalea mi-i mare)
Nu voiu
mormant bogat
IV. A. 2277, 121 V. + 122 marg. (4,- vrea eadorm de veci)

B. 2261, 323-324 (Nu voiu mormiint bogat)
www.dacoromanica.ro
cca 188z
cca 1883
233
Aman' untele de vecinkate, ce adIogam mai sus, intiresc prezumlia la care ne oprisem In capitolul Perjul Cupidon, dup care Eminescu va fi inceput tilmicirea Veirfului cu dor inci dela lasi. Transpusi pe muzici, balada,
se stie, fusese reprezentat pe scena Teatrului National, in Ianuarie 1879. Tilmicirea era deci gata din 1878, iar
de inceput e foarte probabil si o fi inceput inca dela Iasi. De buni seami ci lucrul va putea fi dovedit cu timpuL
Deocamdatil, e din ce in ce mai vidit ca" prima forma a poeziei de fati purcede din balada diluida, infuzati
cu motivul comului din Peste vdrfuri.
a) 2260, 43-46
Pin negre crengi de brad
Se strecur luna
Isvoarele 'ntr'una
Din stand Cu sgomot cad
Pe ganduri codri sunt
De-al undelor ropot
Sunare de clopot
Patrunde-al noptii vint
Spre tine ochi 'ntorn

Lumin[] de luna
10
Din codri-mi rsuna.
Un dulce glas de corn

In minte-mi trist repet
Icoane dearte
Ah! $i tot mai departe
15
Se pierde 'ncet-incet
a).
4. Se bat cu valu 'n vad > Se fring Cu v. etc. > Din stinci cu
3. lar apele 'ntruna > Si apele 'ntfuna;

vuiet cad;
6. De-al apelor sopot.
Intdia redactie a v. y-8, cu care 1i incepea poezia,
loare, de atelier :
fird a putea botdri dacd ordinea aceasta nu era una Intlimpld-
5-8. i jalnici codri sint
De ape, de ropot
Sumare de clopot (a)
Pitrunde-al serei vint

(a) Un su[net] > Sumare etc.;
9. Si cAnd eu capu 'ntom;
to. Luminei de luni;

Duios nemingiiet
Cu doruri desarte
Departe departe
Se pierde 'ncet-incet
www.dacoromanica.ro
234
M. EMINESCU
Al tau melodic cant

De suflet se leagl
O comule draga
20
'ncet in minte-mi bat

Trecutele vremuri
De ce te cutremuri
Cand eu in ochi 10 cat
01.
25
Te tin sub crengi de fag

Pe-al bratelor leagan'
lar apele tragan'
Un dulce cant cu drag
30
A lampei mari de bronz

Lucire curat
Frumoas te-arat
Ascuns, 'n perii blonzi
Sezandu-mi tu la piept
Rog valul sa lepezi
35
Batalle repezi
b) E transcrierea caligrafica, concentrata, a versiunii anterioare si figureaza in 2279, 4, bine cartonatul caiet
de Bucuresti, ale arui cepii caligrafice, ca de tipar, incep cu sonetul Cdnd gdndul ida in vremi recule 'nnoatd
(una din variantele sonetului .Afard-i toamnd. ..) i apartin mai toate anilor 1878-1879. Purcede din a), pe
care-1 urmeazi de aproape i avea la lneePut 4 strofe. Ulterior, dupa ce schiteaza versiunea I. B. (i vei muri
curdnd) din 2279, 96 v. + 98-99, pe care, modificata, o recopiazi, cam in acelasi timp, aici, pe fila alba' din
stanga (3 v.) deduce doua strofe, pe care le redacteaz, pe una cu cerneala, pe alta ca creionul, In marginea
filei 4, imprimandu-le aceeasi dispozitie a rimelor i acelasi contur grafic al strofelor, proprii lui b).
17. Al tau melancolic cnt > Al tau molatic cant;
27lo. De-al lui rasunet bland

Mi-e mintea nebuna,
O cornule, rsunA I (b)
Pan' me-i Valga 'n pimint (c)

(c) i s'A nu 'nceti in veci > Pan voiu cid 'n mormint. > Pin' me-i etc. [ulte(b) Oh suna, oh suna. I;
rior, modificare, nedusd, cred, la implinire : Cci tu me-i baga 'n pimnt, care s'ar putea, poate, desface In: e Gel
z tu me-i baga 'n pamant
me-i baga 'n pamant;
z5. Te tin sub vechiul teja;

30. Lucite de nunt (cf., din aceeasi epoca, un
23. lar tu te cutremuri;
vers amintit la Pajul Cupidon, vol. II, pag. 49 . .. A lampei de noapte lucire de nunta );
33. Viind*
sauPuind*> ezand la al mea piept;
www.dacoromanica.ro
235
b) 2279, 4
Prin negre crengi de brad

Se strecur luna,
Isvoarele 'ntr-una
Din stnci cu sgomot cad.
Pe ganduri codri sunt
De-al apelor ropot,
Sunare de clopot
Ptrunde-al serii vnt.
Spre tine ochii 'ntorn

10
Lumina* de lun
Din rariste-mi sun

Un dulce glas de corn 1
El sun 'nvpiet
De visuri desarte
tot mai departe
Se pierde 'ncet-incet.
15
Din vi aud sunnd

Talanga, talanga
Se scutur creanga
De-al toamnei rece vnt
'40
Trecut-au ca un vis
Durere si sbucium
La sunet de bucium
Ascult cu ochiu 'nchis
I. De-oiu ad or mi curn d. A.B.C.
Primele trei forme din aceast variant se afi lu acelai
manuscris cartonat de Bucuresti, precum urmeaz
2279, 97-99 (De voiu muri curdnd) 9 strofe

2279, 96 v. + 98-99 (,s7 vei muri curdnd) 9 strofe
6 strofe
2279, 3 v. (Cdnd vei muri Iddngdnd)
redactate cate si trele, Cu aceeasi cerneala si aceeasi grafie, in acelasi timp, cu aproximatie 1878.
Judecand, dup cursul inspiratiei si dupl. Intifi germeni ai motivului, asa curn au transparut rnai sus, s'ar
vei muri. ) la i-a (De
zice c ordinea acestor trei forme ar fi trebuit s fie invers, dela persoana a z-a
voiu
b).
.).
17-19. Al toamnei rece vnt
Imi scuturl creanga
Talanga, talanga
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
236
In realitate, cu textele in fata i Cu ajutorul acelor clemente de atelier ce determina o filiatie, ordinea indicati
e cea justi i lucrurile s'au petrecut astfel: A. incepe pe fila 97, prima coloani, e reluat in coloana a doua, Cu
intervertiri in strofele 2 i 4 poate avea intentia sl aplice aceasta regull la toate strofele cu sot dar dupl
strofa a 5-a renunta .1 versiunea tine tuimai o coloana pe fila urmatoare, (98), iar ultima strofa (a 9-a) singura in
capul filei 99 (pe care dupi redactia lui B. i C. o va inlocui cf. alineatul urmator cu strofa-creion).
Dupi aceea: A. (de pe f. 97) e reluat pe fila alba din stanga (96 v.) i continuat pe f. 98 (97 era prins
toad, Cu Z coloane in timp ce 98 numai cu una), coloana a II-a, mide era spatiu alb acum se hotrite sal
numeroteze strofele Cu cifre atabe, pentru a disjunge, mai vizibil, versiunile. Acura, adapteaza i ultima area
(prin modificarea versului 4) i o i. numeroteazI, precednd-o de cifra 9. (Tot acum, co creionul negra, pe aceeasi
ultirtA fill (99) schiteaza, cura am spus, o noui forma a ultimei strofe, pentru A.; i lucrul se explica clovada
persoana I-a). Aceasta e versiunea B.
In cele din urrn, dup. ce A. i B. au fost astfel redactate trece catre inceputul caietului i pe f. 3 V. (mide
era alb, in stanga In dreapta, pe f. 4, se tie, transcrisese pe b) , nu de mult. vreme), comprima poezia in
o noul redactie C., (and vei muri plngnd), de 6 strofe Cu imprumuturi clirecte din B. Tot in minutele acelea,
amplifica' cu acelai condeiu i acelasi creion din A. i B. i versiunea b) de pe fila 4 din dreapta (confrunta qi
Cu aceste lAmuriri, lsm sA urmeze versiunile, una dupa alta
coroboreazi Cu e.xplicatiile de acolo).
I. A. 2279, 97-99
De voiu muri curind

In linitea serei
S na' duce ti c'antand
La maxginea
Nu voiu in urma mea

Pica i flamuri
drept sicriu a vrea
Nsale de ramuri
[laid] un val nu cer

S v'd prin pleoape
Privind innaltul cer
Adancile ape
10
1-4.
e De voiu muri vA rog
De voiu muti curand

In linitea serei
Si rub.' duceti v. rog
La marginea mrii
5-8. t
Si
Ca 'n linistea serei

cantati un loc
La marginea marii
nu 'n sicriu bogat
20 Si
nici sicriu n'a vrea
Pe-o mreaj. de ramuri

nici sA vz In jut
Lamine i flamuri
Ce 'n targa de =mud
e Nici un cuvant* nu cer
20 Niel fetei* vl nu cer (a)

Caci voiu prin pleoape
Sa vad innaltul cer
nici in urma mea

Lumine i flamuri
Pe-a mele pleoape

Sa.' fad pamant i cer
Privindu-se 'n ape
5'adncile ape
(a) Nici vAluti negre > N. fetei* etc.;
13-16. i 'n negre crengi de brad

Se strecure luna
Din stand cu sgomot cad

Isvoarele 'ntfuna
www.dacoromanica.ro
MAI AM UN SINGtJR DOR
157
S'aud cum blnde cad

Isvoarele 'ntr'una
Se strecure luna
15
Stejar de-asupra mea

scuture creanga
'n somn m va 'ngina

Cu sunet talanga
20
Uita-voiu ca un vis
Durere i sbucium
Auzind cu ochiu 'nchis
Cntare de bucium
Cind ochii mi-i intorn

La albele unde
La mine parunde
25
FAclii mii strlucesc
Din codri pe dealuri

De groap-mi se isbesc
vinturi i valuri
80
Cum n'oiu mai suferi

De-acuma 'nainte
Prin teiu m'or copen
85
Aducen i aminte
27-20. Duios de-asupra mea
Se scuture creangA
'n somn voiu:asculta

Cum sunk- talanga
21-24. e Va trece ca un vis
Durere i sbudum
De-ascult cu ochiu 'nchis
Cantare de buciutn
20 Uita-voiu ca pe-un vis > U.-v.c.u. vis etc.;

z8. Spre > La mine etc.;
31. Mormantul mi-1 lovesc;
33-36. Prima versiune a versurilor dela etaj era urmdtoarea, (care a sl4it,
strofe au fort abia acum numero/ate)
modificatd, fi pentru B., ale cdrei
Luceferi tremurand
Prin negrele cetini
ceruri i pAmant
Si-mi fie prieteni
Inlocuitd in cele din urmd cm forma dela etaj, scbiratir cu creional negru pe ultima file). (9)
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
23 8
I. B. 2279, 96 v.+9 8-99

I. i vei muri curnd
Copil al durerii
Te-om ingropa sunnd
La marginea
nici te vom
Cu facle i flamuri
Cociug ti-ora impleti
Din verzile ramuri
SI-ti fie somnul lin

codrul aproape
S aibi un cer senin
Pe-adincele ape
10
S'auzi din stnci cum cad

Isvoarele 'ntr'una
Se strecur luna
15
Uita-vei ca un vis
Durere i sbucium
Auzind cu ochiu 'nchis
Cntare de bucium
20
Pe mare s'auzi vnt

Pe munte talanga
De-asupra-ti teiu1 sfnt
S-ti scuture creang.
N.B. Ordinea strofelor e desist:aid de Eminescu ca cifre arabe, pe care le-am pdstrat.
i. Cand vei muri 'n cura'nd;
8. Din frunze, din ramuri;
9-12. 10 SI-ti fie muntele

$i codrul aproape
Si cerul cante* in (a)
Adncile* ape
(a) cante* sau caute*? ;
15.
Din negre c.d.b.;
SI-ti fie somnul lin

$i codrul aproape
SI fie cer senin (b)
Adancilor ape
(b) inainte de senin un e enigmatic : e senin

ca fi cum ar fischi/at fi versul : Si cerul e senin
Adancilor ape bud nesigur.
17-20. Sg piar ca un vis

Durere i sbucium
S'asculti cu ochiu 'nchis

Cantare de bucium
21-24. De-asupra-ti teiul sfant (c)
SI-ti scuture creangl (d)
Pe mare s'auzi vint
Pe munte talanga
(r) De-asupra-ti un stejar;
(d)
scuture creangl;
www.dacoromanica.ro
7. Spre tine toate 'ntorn

Din ceruri, din unde
Spre tine glas de corn
Din codri pItrunde
25
Spre tine strlucesc

Mii focuri pe dealuri
30
De-al tu mormint isbesc

Eternele valuri.
$i stele tremurnd
Prin negrele cetini
ceruri 1 pImnt
SI-ti fie prieteni
85
I. C. 2279, 3
V.
Cana vei muri plIngand

Copil al durerii
Te-or ingropa sunnd
La marginea mrii
FAclie-ti va luci
Din codri, pe dealuri

Tar O'rmul plin va fi
De valuri, de valuri

Se strecurl luna
Vei auzi cum cad
Isvoarele 'ntfuna
10
Sp= tine ochii 'ntorn

$i stele i lunI
dulce glas de corn
Din codri i sunI
15
Duios de-asupra ta
Se scuturl creanga
Din vi vei asculta

Talanga, talanga
20
$i stele tremurInd
Prin negrele cetini
ceruri i pImnt
S.-ti fie prieteni
I. B.
32. Si vanturi o valuri:
www.dacoromanica.ro
239
M. EMnitSCU
246
I. D.E El.E2.
Toate aceste versiuni figureazI in acelasi compact caiet de Bucuresti, poartA aceleasi
caractere grafice i sunt redactate in jurul acelorasi pagini, precum urmeazl:
22761, 89 (Precum murifi curdnd)
7 strofe
22761, 40 Dorinta unui Dac (and voiu muri curdnd) 8 strofe

7 sttofe
El. 22761, 41 (and voiu muri s'aud)
El. 22761, 45 (Spre tine ocbi 'ntorn)
3 strofe
lar la fila 46, cu aceLasi scris i aceeasi cerneal, se afl India versiune, improvizati, din 0 mame!, subdatat:
Ianuarie 1880.
De ast datl filiatia face cale intoars:

(22761, 39) mai tine Inca de C., dela care purcede si pe care-1 urmeazI, tot la persoana a z-a (Precum
mur4ri .). De retinut si varianta strofei t dela subsol, la pers. a 3-a (Artfel muri. . . ) ;
revine la pers. x-a a viitorului ((2nd voiu muri), ca in A. De asa dat versiunea primeste si titlu: Dori*
unui Dac (cf. facsimilul dela pag. 242). Lucrul se petrecea catre sfrsitul anului 1879 si aproape sigur dupI ce
Rugdciunea unui Dar aparuse, in Convorbiri la z Sept. 1879. Deoarece :
El. care e dedus de-a-dreptul din E., pe fila imediat urmItoare, anticipeazA si pregIteste poema O mame!,
ce se afl, improvizad, cu aceeasi penia, cAteva file mai departe si are o daa cera: t Ianuarie 188o I).
E2. e un exercitiu, en marge, dar cu un ecou din vecbia vrajl a cornului, propriu vrstei Iasilor (Peste vdrfuri... etc).
I. D.
22761, 39
Precum murii curand;

In linitea serii
Te-om duce n.oi cantand
La marginea
SI-1i fie somnul lin

codrul aproape
SA aibi un cer senin
Pe-adncile ape
S'auzi cum blande cad

Isvoarele 'ntr'una
Se strecure luna
10
Atizind cu ochiu 'nchis

Cantare de bucium
S5. piar 'un negru vis
Durere i sbucium
15
/) Aceste preciziuni Infirmi, cred, presupunerile d-lui Tudor Vianu, care in adIncul slu studiu Structura
motivului in poezia lui Eminescu. 0, mamd , din Preocupdri literare, VII, 5, Mai 1942, seria: Din editia
criticI a lui Constantin Botez (Cultura National, 1933), afam ci niciunul din manuscrisele vatiantelor propriu
zise ale buctii Mai am un singur dar nu este datat. Dar clac tinem seama de faptul ci una din aceste variante
manuscrise ci anume aceea inregistraa la Academia Rom'n sub cota 2276, I, 40 r. (Botez, pag. o), poara
titlul Dorinta unui Dac, suntem atunci inclinati a crede ci redactarea ei este anterioaa momentului in care
apare poezia cu titlul asemnltor RugIciunea unui Dac in Convorbiri Literare dela i Septemvrie 1879.
I. D.
3. Te-om duce lin cinand;

1-4. Astfel muti curand;
5. SI-i fie somnul L;
In linistea serii
L'om ingropa cIntnd
La marginea mrii
7. Si aibI cer senin;
13-16 borate, ulterior ;
www.dacoromanica.ro
17.
Auzl Pe m.v.;
241
S'auzi pe mare vAnt

Din munte talanga
De-asuprA-ti teiul sfAnt
scuture creangI
20
LuceascA 'n preajma ta

Lumine din dealuri
'ncet te vor cAnta
Etemele valuri
*'acei luceferi sfinti
Ce tremur. 'n cetini
Acum, c n'ai pArinti
SI-ti fie prieteni
25
I. E.
22761, o
DORINTA UNUI DAC
and voiu muri curA'nd

In linitea s'rii
SI MA 'ngropati cAntAnd
La marginea mArii
In urtnI nu-mi veniti
Cu pomp. i flamuri
Cociug sA-mi
Din verzile ramuri

SA-mi fie somnul lin
codrul aproape
SA' am un cer senin
Pe-adAncile ape
10
S'aud cum blAnde cad

Isvoarele 'ntr'una

Se strecure luna
15
In coloana a doua a paginei o schema' metrice 1 :
- - -,
-,
,rtearscY ,ri urmatel de :
1/4-1
-9
L'
--
Ll - LI LI, I. E. - t. De voiu m.c.;
5. V rog s nu-mi veniti;
6. Cu sgomot i flamuri;
16
www.dacoromanica.ro
242
M EMINESCU
A3,
40
:41/
4;2
,4 :-
t*.o*li
,46
4.4;,i,;,...)
Pik
Ar-sir 444,
..542; e14!!,Y
Atsco,-'
by\\,,k'
7' en7.44
.0
.-
i''
'
4'77\ 'rA7"";
tr,,,d
Jr.; -
--toe!
"f4tre
/'
f.
a
4,1-. f,'
4510VPte";' f*;
lOor
.- . if ..,..-zi
--
.:-5,41.\\
44'
i.., ).: v
4.47
1.-;
#14...e.,144,.-
le,"*.t4: 4.:
e..Tie,1
-toc
eio.ite4
4; o-- ...01-1 A.. 75:4,
Mritte
\."Ztal
'
411.4?A
C4v
fry.r"
/sal
44,:
If
14
DORINTA UN DAC
Cind voiu muti curfind
www.dacoromanica.ro
't
eg 410e,
2276X, 40 (16.5 cm. X 20 CM.)
MAI AM UN SINGLTR DOR
243
S'aud Cu ochiu 'nchis
antare de bucium
Sa uit ca i un vis
Durere si sbucium
20
S'aud pe mare vint

Pe munte talanga,
De-asupr-mi teiul sfant
scuture creanga
25
Luceascl 'n preajma mea

Lumine din dealuri
Isbind m vor cnta
Eternele valuri
S'acei luceferi sfinti
Ce tremur 'n cetini

Cum n'oiu av printi
SI-mi fie prieteni
30
I. El. 22761, II
and voiu muri s'aud

Cantare de bucium
SI uit al vietii crud

repede sbucium
5
S'un dulce glas de corn

S'o unda.* nebunI
Spre tine-am sI mI 'ntorn
Lumina de lung.
10
Iar tu iubita mea

Nu-mi plange la crwet
Din teiu un ram imi la
Ci care-i mai vqted
> Cum n'o s3. am p.;
31. and n'oiu av p3.rin
Strafele j-8 fi 17-20 borate ulterior nu vor infra In versiunile urmdtoare.
I.
Defl ulterioard, ca un minut, (loud, strofa j-8 dela etqf nu e finita Infra total; ea se sudeaza mai
perfect ca strofa intdia deceit prima redactie :
5.-8. Spre tine s'al ma' 'ntorn

Luminl de lun3.
S'un dulce glas de corn (a)
S'aud cl rasunl (b)
(a) S'aud un glas de corn;
(b) Din codri cl-mi Buril;
z Tu dragi sl-mi semeni
9-12. t lar tu iubita mea
VazIndu-mi vested
Vizindu-tn vested
Sezfind la apdiu
Tu nu *[ mai ]* In genunchi
Nu-mi plAnge la crestet
Nu-mi plinge la crestet
16*
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
244
La capu-mi
ingropi
Iubito, alce
Din ochii ti doi stropi

Asupr-i s pice
16
Simtind cum teiul meu

Asupr-mi umbrete
Eu voiu dormi mereu
Mereu el va crete
20
Pe mare-atizi-voiu vnt
Pe munte talanga
De-asupra-mi teiul sant
SA-i scuture creanga
'n visurile-adnd
Lipsite de sbucium
Mi-a rsuna din sfinci
25
antare de bucium
I. E2. 22761, 41
Spre tine ochii 'ntorn,

Lumin de lun,
Din vale mi suni
Pe cand de-un dulce vis
A mele pleoape
Simtind cum sboar lin
Un geniu aproape
13. 0 creang si-mi ingropi;
14. Iubito alituri;

13-16. Alturi s-mi ingropi
Iubito o ghind
De-asupra negrei gropi
In sus s se 'ntindi (e)
(c) Ea ram* si se 'ntind
17-20. e j dee* 'n mugurul
e Un mugur stejarul
3 S simt cum trupul meu,
Crescind, Il umbreste
Eu voiu dormi meren
Mereu ea va creste
at. Pe mare-aud un vnt;
dela eta), 110es:die Mire e-ele doted coloane ale paginei, sunt redactate ceva mai teirziu,
N.B. Strofele 3, 4,
cu aceeasi cerneald 1i acelasi condeiu, cu care improvizeaza cited pagini mai departe (f. 46), poemul O mam, subdatat
Ianuarie 1880.
I. E.2 - 4. Din codri Imi sun;
5. Cuprins de-un dulce vis;
www.dacoromanica.ro
22. E geniul mortil?
10
245
M 'ntreb uimit ce e
Au mare* de dor ti-i?
E geniul muzicei -E ingerul mortii?
L F.G. F. figureaz1 in 2261, 236-237 9i urmeat att pe A. cat pe E. Numara 8 strofe. Pe coloana
a II-a a fiel 237, ultimele 3 strofe sunt reluate, lusa noua redactie tine de II A. (lar crind vaiu fi perordnt) din
2282, 15-17 etc. (cf. acolo si schema).
Poate ca tot de versiunea aceasta tine o strof razleat, scrisa Cu aceeasi cemeal i aceeni grafie, cAteva zeci
de pagini mai departe, tot pe file de dictando, in 226r, 265. E o strof. inca informa:
Pe drumuri Par urme (a)
Se scuturA creanga (b)
suna de la turme
Talanga, talanga
(a) Pe Uniesc.1* frunza > P. drumuri etc.;
(b) Se 'nclird...
G. figureaza In 2262, 211, deriva din versiunea anterioara, e frumos caligrafiata, dimpreuna cu O oramd
Doina pe o coal de bArtie, destinad de bun seam tiparului. Data acestei versiuni e ca i cera, intre t Ian. 188o
si I Aprilie 188o cand O manid, intr'o versiune, pus la punct, apare in Convorbiri.
I. F. 2261, 236-237
De voiu muri curnd
In lin4tea serii
duceti tcnd
La marginea m'Axil
5
Nu voiu sicriu bogat

Podoabe i flamuri,
Ci-mi impletiti un pat

Din vetede ramuri,
10
15
S-mi fie somnul lin

codrul aproape,
SI am un cer seriin
Pe-adncile ape
S'aud cum blande cad

Isvoarele 'ntr'una
Prin vArfuri lungi de brad
Alunece luna
S'aud pe mare vnt

Din munte talanga
De-asupr-mi teiul sfant
20
SI-i scuture creanga
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
246
dupl moarte chiar

Si peste morminte
Mirosu-aduce-mi-ar
De multe aminte
Luceasc. 'n preajma mea
Lumine din dealuri
25
Isbind m vor cnta

Eternele valuri
Ce tremuf 'n cetini

Mi-or [fi] ca duld
tineri prieteni
so
I. G.
226.22 211
and voiu muri curAnd

In linistea srii
S. m 'ngropati cntnd
La marginea mrii
SI-mi fie somnul lin

codrul aproape,
S am un cer senin
Pe-adfincile ape
S'aud cum blinde cad

Isvoarele 2ntr'-una
10

Se strecure luna
S'aud pe mare vnt
Din munte talanga
De-asuprI-mi teiul sffint
Sji scuture creanga
Luceasc 'n preajma mea
Lumine din dealuri
Isbind ml vor anta

Eternele valuri
20
Ce tremurI 'n cetini

Mi-or fi ca dulci printi
Ca gingasi prieteni
I. G.
T. De voiu m.c.;
24. Si
tineri prieteni.
www.dacoromanica.ro
247
I. H. Aceasti versiune figureazi in 2260, 265-266. E scrisi cu cerneall si poarti caracterele grafice ale
epocei Luteafdruld, cca. 1882. Este, 'filtra intaiu, o cpie ordonati, cu un anume contur, rezultr' id din o anume
dispozitie a rimelor: o strofa' ca rime imbritisate altemind ca una cu rime incrucisate. Prin aplicatii i reluiri,
marginale, ale unora din strofe, conturul e modificat i intreaga poezie are rimele imbritisate. O tipirim, de aceea
pe a coloane, pentru ca mai simplu si poatl fi urmrit. evolutia.
E redactat pe 2 contrapagini, albe, ale unor foi din vreo broquel a partidului conservator (poate vreun
istoric sau vreo dare de seami), astfel concepute: ANEXA (sitlu). MEMBRII FONDATORI AI ZIARULUI TIMPUL.
(in coloami) D.[D.] L. Catargiu; General Florescu; P Maurogeni; General Manu; C. Sutu; A. Lahovari; T.
Maiorescu; T. Rosetti; Principele A. 8tirbeiu; V. Pogor; G. Filipescu; N. Drosu; Gr. Pucescu; G. Bileanu;
L. Paciurea; A. Catargiu; G. Triandgfil, P. Millo.
I. H. 2260, 267-266
t De voiu muri curind
In linistea serii
La triarginea mrii
Sipati-mi un mormint
Podoabe i flamuri
Din tinere ramuri
codrul aproape
10
Pe-adincile ape
SI am un cer se.nin
Isvoarele 'ntr'una
Prin virfuri lungi de brad
15
Alunece luna
S'aud -pe valuri vint
Din munte talanga
Ii scuture creanga
De-asupra-mi teiul sfant
nime 'n urma mea
20
Nu-mi plingi la crestet

Doar codrul vant si dea
Frunzisului vested
Cid cura n'oiu fi pribeag
55
De-atunci inainte,
Aducen i aminte
20
25
z De voiu muri curand

In linistea seril
La marginea mirii
Sipati-mi un morman' t
Podoabe i fiamuri;
Din tinere ramuri
impletiti un pat
Si-mi fie somnul lin
codrul aproape --
Pe-adincile ape
Si am un cer senin
Isvoarele 'ntr'una
Alunece luna

S'aud pe valuri vnt
Din munte talanga
Isi scuture creanga
De-asupra-mi teiul sfnt
nime 'n urma mea
Nu-mi planga la crestet
Frunzisului vested
Pidurea vnt sl-i dea

Curn n'oiu mai fi pribeag
De-atunci inainte,
Aducen atninte
M'or troieni cu drag

Vor creste 'n preajma mea
PIdurile 'n dealuri
M'or troieni ca drag

SE viz imbltrinind
$1. trist m'or ingria

Eternele valuri
Luceferi ce s'afund
Prin negrele cetini,
SE-mi fie prieteni
Etemele valuri
S'or frimanta isbind
Din lumea lor privind
125.durile 'n dealuri
Luceferi ce t'Asar
Din umbri de cetini,

Zimbeasci, 'mi prieteni
Peste-al meu stins amar
L I. Transcrisi in submanuscrisul, asa zis, al poeziilor de Familia, in 2261, 808-809, e ca i identici cu

varianta I-a din editia Maiorescu Prima transcriere, caligrafici de pe prima coloani, e, de fapt, chiar versiunea Maiorescu, mal putin strofa penultimi care a fost barati din timp. Marginal, incearci unele schimbiri,
din cari, pe unele le-a retinut, pe altele nu. Totul, in cele din urm, a fost barat ca lungi diagonale, dupi ce
va fi fost transcris intr'o ultimE cdpie, de care s'a folosit Maiorescu. Versiunea aceasta, astfel operad, in drumul
spre ultima cdpie, ne intireste in convingerea ci tot, sau aproape tot materialul ineclit, publicat de prima editie
Maiorescu, fusese, cu griji, oarecurn testamentari, orinduit de Eminescu.
32.
i 'n ved >
trist etc.;
34. In umbrI d.c.;
www.dacoromanica.ro
35. Sa-mi fie
M. EMINESCU
248
I. I. 2261, 308-309
De-oiu adormi curAnd
In noaptea
S'A m duceti Oland
La marginea mrii
5

FAclie i flamuri,

Din tinere ramuri
10

codrul aproape,
Luceasc' un cer senin

Etemelor ape
15
Cari 'n duren i adAnd

Se 'nnaltA la maluri,
S'ar atArna de stAnci
Cu brate de valuri
Se 'nnalt, dar recad
murmurA 'ntr'una
CAnd pe pAduri de brad
AlunecA luna
20
nime 'n urma mea

Nu-mi plAngI la crestet
Doar moartea glas s'A dea
Frunziplui veted
25
30
S'A tread.' lin prin vAnt

Atot tiutoarea,
De-asupra-mi teiul sfAnt
SA-i scuture floarea
Cum n'oiu mai fi pribeag

De-atunci inainte
Aducen i a minte
N.B. Intreaga versiune baratd, in cele din urmd.
Incet-graltoarea >Intunecatoarea... > Atot etc.;
www.dacoromanica.ro
/49
Ca* flori ce cad mudad

Pe stinsele patemi
Cind codri grei se 'ntind
35
Pe singurtate-mi
U. lar cand voiu fi plman t.
Aceast variand se aft in ttei versiuni:
2282, 15-17 + I. F. 2261, 237 marg. + 2260, 269

2282, 56-58 (textul Maiorescu)
2260, 267-268 + 2282, 69
+ 2282, 16 +56-57- aplic. marg.

derivate, precum urmeaz:
purcede din I. F. 2261, 236-237, a clrei prima strof o modifica; urmatoarele patru le reproduce aidoma;
urmitoarele trei (caci dintru inceput A. numara ca i I. F. din care descinde: 9 strofe) sunt incercate marginal
PC I. F., iar pentru ultima pstreaza pe ultima din I. F. Dovad. fila 226o, 269 care precede transcrierea si reclac-tia
lui A. si pe case o reproducem intreagl la sfarsitul subsolului acestor versiuni. La putin vreme dupi, cu aceeasi
grafie i aceeasi cernealk A. slujeste ca pies de experiend pentru B. si este crescut dela 9 la ro strofe, prin
inserarea une antepenultime, redactad c-u creion negra pe fila din stnga.
(Pe 228; 15, marginal, al grafia i cerneala din DI. K., se afl o strof stinghed, ce se transfed acolo).
Tot din 2282 e rapta si cartat razlet si fila 269 din 226o. Ca si A. n'are strofa 33-36 (antepenultima, adaosa
ulterior). Ea face legatura 'Unte I. F. (din care purcede) i H. A. Cu aceast lamurire transcriem fila aceasta in
bloc, la sfrsitul subsolurilor acestor doua versiuni (II. A si U. B) comassate. Cetitorul cata s fie atent, cand apeleaz.a la variantele din ea.
este chiar versiunea de ro strofe, asa cum o cunoastem din varianta Maiorescu 1); ea prinaeste aplicatii ulte-
rioare, ce se vor intlni, msa, incorporate in C. De aceea: transcriem palimpsestic pe B. si, cum el nu este decat
desavarsirea lui A., trecem pe A. in subsol. (Cnd /11.1 specificim anume, insearnna a A. e identic ca B.). Unele
aplicatii pentru B. sunt incercate inti ciliar pe A. Cum aplicadile acestea sunt risipite cand ici, e:1nd dincolo, se
intelege c in filiada si ordinea ce stabilim, unora din ele, intr un fatal coeficient de hazard. (SI specificim,
calauzesc si usuread pana
totusi, c grafille distincte creion; cerneal penita ronda; cemeala penid subtire
la un punct disjungerile). Asa stau lucrurile cu strofa ultima', case in redactia conforma' cu a textului Maiorescu,
figuread pe f. 17 (asa dar pe A.) marginal, dupa ce a fost melad prin 59 forme. Aplicatiile aluneca dintfun plan intealtul i ingreuead disocierea. D.p.: forma dela etaj, a editiei Maiorescu, primeste doul aplicatii ca
creion negra (cf. r8) i ar putea fi socotiti drept ultima, ind cum una din aplicadi e tears, i conducandu-ne
si de textul definitiv, am socotit-o steard si pe a doua. Lamuriri suplimentare sunt adaose in subsol i cetitorul
cata' s tini seand de ele.
35. Cand ramurile 'ntind > C. codd se intind > C. arborii se 'ntind;
36. Pe-o lame de gatimi];
In primd transcriffe, arman dupel versul 52, doud strofe, din cari: intdia a fost barata' din timp iar a dona inlocuit
dela etaj
Luceferi ce rasar
In umbra de cetin i
Or sa-mi zimbeasci lar
prieteni
Ci n'or ti ca privesc (a)

O lume de paterni (b)
Pe cand liane cresc (e)
Pe singurtate-mi
Ci n'or sti c lucesc;
Pe-o lume etc.;
P.c. stejarii c.;
1) 0 croare a editiei Ion Scurtu (1908), transmis i editiei A. C. Caza (1914), arara' ea' varianta Maiorescu
ar fi aparar in 1885, Martie x8, In
In realitate: Familia (XX, tz) din 18 Martie st. v./30 Martie st. n. 1884 reproduce lar edad voiu fi... dup4
editia Maiorescu, ce aparuse in Decembrie 1883.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
250
C. derivi din B. unde i sum incercate intii unele din aplicatii. De altminteri filele 267-268 din 226o (ce
alcatuiesc pe C.) sunt de mirimea i calitate,a celor din B. Ele sunt originate din 2282, de unde au fost diate.
Se poate observa inainte de f. 69 din B. cotorul a doul file lips (alias 68 bis 0 68 ter), care au fost transferate
In 2260, unde prin cartarea Academiei au devenit ff. 267-268. Verificarea acestei regrupri o face, pentru ff.
2282, 69, prezenta marginaLl a unor strofe marginale ce dau un nou tip 0 tin de III. A., citruia i se 0 transmit.
Cind in subsolul lui C., indidim c-u A. 0 B., insearrud local unde au fost incercate intAi acele schimbir' adic5:
fie pe A., fie pe B.
JI. B. 2282, f6j8

IL A. 2282, 17-17
L F. 2261, 257 marg.
lar cnd voiu fi pmnt,

In linitea srii
SO.'pati-mi un moral:Ant
La marginea mrii
5
Nu . voiu sicriu bogat,

Podoabe i. flamuri,

Din vetede ramuri
10

codrul aproape,
SO.' am un cer senin
Pe-adncile ape
15

Isvoarele 'ntr'una
Prin varturi lungi de brad
Alunece luna
S'aud pe mare vnt

Din munte talanga,
De-asupr.-mi teiul stnt
20
S.-i scuture creanga
cum n'oiu suferi

De-atunci inainte
Cu flori m'or troieni
Aducen i a minte
N.B. Toate Idmuririle, variante fi
nespecificate, privesc versiunea B. dela etqj.
x.Un creion ulterior scbimbd Vend In: De cum voiu fi pamAnt din pricini upr de bodes, nu I-am adoptat. In
ummitoarea schemd me/red:
dreptul strofei
LI
kJ
LI
8. D. vetede ramuri (A.). > Din fragede ramuri (A. B);

In dreptul strofei s3r6 urmeltoarea scheme, (baratd apoi), cu o upard dijeren/el fatel de cea de sw :
LI
kJ -%.,1
LI LI,
17. S'aud pe valuri vnt (A.) > S'aud p.v.v. > S'aud pe mare v. > S'aud p. valuri v (B.);
21. Cum n'oiu
mai suferi (A. pe I. F.);
22. De azi inainte (A. pe I. F.) > De atuncia 'nnainte (A.);
z3. In teiu mi-or
inflori (A. pe I. F.);
24. Aducen i aminte (A. pe I. F. > A.);
www.dacoromanica.ro
251
cum va inceta
Al inimei sbucium
Ce dulce-mi va sima
Cantare de budum
95
Vor arde 'n preajma mea

Luminele 'n dealuri
Isbind s'or framanta
Etemele valuri
30
nime 'n urma mea

Nu-mi planga la crestet,
Ci codrul vant s'A dea
Frunzisului vested
35
Luceferii de foc
Privi-vor din cetini
Mormint far' de noroc

faifa prieteni
40
25-28 (A. e I. F.): Si CUM reoiu mai aves

In inimi sbucium
Ce dulce mi-ar p'rea
antarea de bucium
28. Cantare de bucium I (A.);
29-32. r (A. pe I. F.). Vor arde 'n preajma mea
20 (A.).
Lumine din dealuri
Isbind s'or frkninta

Etemele valuri
Ar arde 'n preajma mea (a)

Luminele 'n dealuri
Isbind s'ar frminta (b)
Etemele valuri
Vor arde 'n p.m.;
I.s'or f.
3 (B.). Vor arde 'n preajma mea

Lurninele 'n dealuri
Isbind s'or frminta
Eternele valuri (c)
(e) E.v. > Oceanul de v. > E.v.;
29-52 (30) e, de fapt, strofa dela eta], repetatd aid pentru a putea incorpora variante/e, ce-i apartin.
Versiunea A., s'a vdzut, nu avea in prima redaclie strofa 53-56. Un seno: de raliere, ca creionrd, trimite pe fila alba'
din skinga ( 2282, z6 v.) ande e scbilatd ca creionul strofa ce va fi incorporatd imediat in cbpia din B.
35. aci codrul v.s.d. > Ci c. etc. In dreptul
In B. mici variante : 33. Deci nime 'n urma m. > Si n. etc.;

versurilor 33 Fi 3y, marginal, de doud ori :cherna:
v .=-- v i
37-40. e (A.). lar stelele ce-mi fac
La semne prin cetini

Mi-or fi din veac In veac
Statornici prieteni
v=
z (A.). Iar stele semn imi fac
De tremur5. 'n cetini (d)
C'ar fi din veac in veac
Statomici prieteni
(d) Ciad tremuri 'n c.;
www.dacoromanica.ro
M. F-MINESCU
252
30 (A.). Si, cu-a lor raze reci,

Luceferi in cetini (e)
Mi-or fi in veci de veci
Statornici prieteni
(e) Luceferi 'n cetini;
40 (A.). Si cu-a lor raze reci

Ce tremurl 'n cetini
Luceferii pe veci (f)
S'or prinde prieteni (g)
(f) Promit* ami* fi in veci; (g) SI-mi fie
prieteni > S'or prinde p. > I-oiu p.p.;
urmdtoarele variante sunt, cele mai multe, executate (ca si ultima formd dela eta), de altminteri) tot pe A., dar cu
cerneala fi creionul, ,ri mai ales grafia din B., -- distanta ce separa A. de B., s'a pus, e minimd :
5 (A.). Si cu-a lor raze reci (h)

Luceferi 'n cetini
Mi-or fi de-acum pe veci
Statornici prieteni
(h) Si cum scIntee reci;
70 (A.). Si stek dulci din non i (I)

Ce tremur prin cetini
Mi-or fi nemuritori
Si tineri prieteni
(I) De fapt : Si stelele (sic)
d. etc.;
90 (A.). Luceferi ce apar
Si tremur 'n cetini
Cu stinsul meu amar
S fie prieteni
re (B.). Luceferi blnzi apar

Prin negrele cetini
Pe stinsul meu amar (n)
SI-mi fie prieteni
(n) id. (A.).
3 (B.). Luceferi ce s'aprind

Prin negrele cetini
De-asupra mea voind* (q)
6 (A.). Luceferi dulci pe lac (i)

Si 'n negrele cetini
Lucindu-mi veac de veac (j)
prieteni (k)
(i) lar stele stInd* pe lac; (j) Lucindu-mi
veac
veac; (k) SI-mi fie prieteni >
Rmnl-mi p.;
8 (A.). lar stele 'n ces i nori

In zare de cetini
Mi-or fi nemuritori
Si tineri prieteni
To (A.). Luceferi blind t'Asar

Prin negrele cetini
Ca pe-al meu stins amar

SI-mi stee prieteni (m)
(m) SI-mi fie prieteni;
1z (B.). Luceferi blinzi ce rar
Se strecurI 'n cetini (o)
Peste-al meu stins amar (p)
SI-mi fie prieteni
(o) ScAntee in c.;
(p) id. (A.);
140 (B.). Luceferi ce s'aprind
Prin negrele cetini
Din lumea lor privind (r)
SA-mi fie prieteni
SI-mi fie priete.ni
voind*?, suind*? sau

rIvnind*?
y (A.). Privind din lumea lor
Prin negrele cetini
Prin noapte i prin noni
SI-mi he prieteni
17 (A.). Privind c'un dor nespus (s)
Prin negrele cetini
Luceferii de sus
SI-mi fie prieteni
Privind cu dulce foc;
(r) Din cerul lor privind;

6 (A.). Privind de-atAtea ori
Luceferi 'n cetini
Prin noapte i prin nori
SI-mi fie prieteni
18 (A.). Luceferi mari de foc (t)

Afla*-vor* din cetini (u)
Mormnt fle de noroc (y)
Si flri prieteni
(t) de fapt : Lufeceri (sic), dintr'un prim :

Lu[celferi*; mari de creion ulterior, nesters;
(u) Afla*-vor* creion ulterior, ter:; (v) M.
fAr>M. fi? etc.;

N.B. Varianta r8 (A.) e de fapt
dela etaj
aceea
cu creionul.
Notila introductiva de mai sur explica

pentru ce n'ato adopta/ aceastd forma (:8)
la etaj.
www.dacoromanica.ro
2260, 269 (line de II. A. 2282,
/51
f-17)
S'aud pe valuri vAnt,
Din munte talanga,
De-asupr-mi teiul dint
SA-si scuture creanga
aci, cum n'oiu suferi

De-atuncia 'nnainte
Cu flori m'or troIeni(a)
Aducen i a minte
Si cum va "meta
Al inimei sbucium,
Ce dulce-mi va suna
antarea de bucium
Vor arde 'n preajma mea
Luminele 'n dealuri
Isbind s'or frmn' ta
Eternele valuri
Ce tremurl 'n cetini

Mi-or fi ca dulci printi, (b)
Statornici prieteni
In teiu mi-or inflori;

Imi vor luci fierbinti.
II. C. 2260, 267-268 + 2282, 69

+ 2282, 16 + 76-57
rizarg.
Tar cnd voiu fi pmnt

In linistea s'rii,
Imi veti spa mormnt
La marginea mrii
5

Podoabe i fiamuri,

Din fragede ramuri
lo

codrul aproape,
S am un cer senin
Pe-acincile ape
5. O s-mi spati monmint Thai yeti spa ni. (B.);
7. Mi-ti Itnpleti un pat (B.);
www.dacoromanica.ro
8. Din ve5tede
154
15
M. nMINESCU

Isvoarele 'ntr-una,
Prin varfuri lungi de brad
Alunece luna
S'aud sunand pe vant

Din munte talanga;
20
Sa-i scuture creanga.

De-atund inainte,
Aducen i a minte
25
cum va maceta
Al inimei sbudum
Ce dulce-mi va suna
Cantarea de bucium
30
nime 'n urma mea

Nu-mi planga. la crwet
Ci codrul vant sa dea
Frunziplui vqted
Vor crwe 'n preajma mea

35
40
Stejarii pe dealuri
Vuind s'or Ea:manta
Eternele valuri;
Luceferi, blanzi, mareti
Ce tremura 'n cetini
Pierdutei mele vieti
Sa-i fie prieteni
r. (C.);
22. aci cum n'oiu fi pribeag (pe A.) > Cum n'oiu mai fi p. (B.);
22. De-atuncea 'nainte (pe A.);
23. M'or troieni cu flori > M'or troieni cu drag (pe A.) > M'or t.c.d. (B.);
24 id. (pe A. 0 B.);
25-28. e (pe A.). Si cum s'o stinge 'n veci

Al inimei sbucium
Ce dulce-al s-mi mai treci
Cantare de buciurn
33-34. i (C.). Vor arde 'n preajma mea

Luminele 'n dealuri
37-40. e (C.). Luceferi dulci de foc

Privt-vor prm cetini
Mormnt fr' de noroc
prieteni.
2 (B.). Cum s'o fi stins pe veci

Al inimei sbucium
Ce dulce ai si-mi tred
Cntare de bucium
20 (C.). Va crete 'n preajma mea
Pdurea pe dealuri
20 (C.). Luceferi marl, ce 'n veci

Scntee prin cetini,
Tranei mele reci
Si-i fie prieteni
www.dacoromanica.ro
MAI AM UN S1NGUR DOR
III. Mai am un singur do r.
15 5
India versiune III. A din Mai am un singur dot Sc all
In 2260, 186-187 si pleaci din lar and voiu fi prinant, in speti din II C. (2260, 267-268 + 2282, 69). lutesdefir: pe f. 267 marginal, asa dar in coloana a 2-a, se all o prima redact:le, Cu creionul, a primei strofe din 111 A.
Ea are, ca i versiunea din care descinde, rimele incrucisate. Strofele 2, 3 si 4 sunt pstrate aidoma; restul de 6
strofe este redactat din nou, marginal, pe filele 268 i in 2282, 69 (care, cum s'a vlzut la II C., e a treia,
rizletit, dar continuand pe 268).
Aceste strofe deduse, marginalii, reprezinta" prima redactie din III A. o Ii slujesc de punct de plecare. Intervertind in II C. versurile 3-4, din incrucisate, rimele devin imbrkisate, operatie instantanee, executati ca textele
In fati, o al cirei rezultat il trece in 2260, 186-187. (Si spunem, in treack, c filele acestea, ca si cele din II C. aunt
tliate tot din caietul 2282, unde se vid in ckeva locuri numeroase cotoare, ce ar putea fi, la urma urmei, totgli7ate).
Din A., care e scris la mijloc (dar uneori o din II C. pe care-1 are sub ochi si de ale cirui sugestii se foloseste), pe cireapta si pe stinga sunt derivate Al i A2, prin o continul intervertire a stihurilor. Un studiu atent
ar putea degaja legile acestei febrile claviaturi c ar putea, poate, si determina cu precizie, local lui Al si A2: asa
cum 1-am hotkt noi sau cu locurile schimbate ? Pentru a face mai plastics.' situatia, am cules versiunea-truncbiu
din mijloc cu litere cursive.
In subsolul lui A., am trecut i variantele repetate, intliu, pe II C., unde a fost de asemeni repetatit gi prima
strofi din A2.
A.A 1-2. 2260, 186-187

M. A2
Atka mi-e de dor

Ca 'n linistea serii
duceti si mor
La marginea mirii
5i nu voiu nici flamuri

Din tinere ramuri
i codrul aproape
1
Pe-adincile ape
SI am un cer senin
Isvoarele 'ntr'una
15 Pxin virfuri lungi de brad
Alunece luna
Si sune talanga
S'aud de bucium cnt
De-asupra-mi teiul sfint
scuture creanga
(pe II C.).
e and voiu muri, vi tog

20 Atit de mult mi-e dor

Si mi duceti is: mor
La margines midi
III. A
Dacd mai am vr un dar
E 'n linistea serii
La marginea mdrii
Sd md duceli a mor
Na voiu sicriu bogat
Podoabe si flamuri ;
Din hiere ramuri
Sd-mi Impletiti un pat

Sd-mi fie somnul lin
codrul aproape ;
Pe-addncile ape
In linistea serii
Atka mi-e de dor

Si mi duceti si mor
La margines mkii
Podoabe si flamuri
Din tinere ramuri
impletiti un pat
codrul aproape
Si am un cer senin
Sri am un ter senin

S'aud cum blade cad
Isvoarele 'ntr'una ;
Alunece luna,
Prin vdrfuri lungi de brad
Pe-adincile ape
Isvoarele 'ntr'una
S'aud din bucium ant
S'aud din bucium cint
Sd rune talanga
Sd-si scuture creanga
De-asuprd-mi teiul !Put
sune talanga
SI-si scuture creanga
De-asupra-mi teiul sfint

Alunece luna
Strofa 21-24 baratd ca creion ;

29-32, ca cerneald.
26. Eu reoiu m.fi p.;
N.B. Variantele ce urmeazd In aceastri

coloand sutil Incercate pe II C.:
I-4. Dac mai am WW1 don

E 'n linitea serii
Si mi ducal si mor
La marginea
[Strofele y-8, 9-12 ,ri 13-16 ca In

U. C. cf. mai SUS, notila explicativa.].
27-2o. S'aud de bucium cant

Si-mi sune talanga
De-asupra-mi teiul a-Ant
Si-si scuture creanga
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
256
Si nirne 'n urnaa mea

Nu-mi planga* la cregtet
Frunzigului vegted
Doar codrul vnt si-i dea

25
Cum n'oiu [mai] fi pribeag

De-atunci inainte
Aducen aminte
nime 'n arma mea

Nu-mi pleingd la creitet
Frunziplui velted
Doar codrul vela sd-i dea
Si nirne 'n urma mea

Nu-mi pringa la cregtet
Doar codrul vnt s dea
De-atunci inainte
Nemai fiind pribeag
De-atunci fnainte
Aducen, a minte
Frunzigului vegted
Aduceri a minte
Si cat' frumos s'aprind

35 De negur dealuri
S'or friminta vuind
Etemele valuri
,S1 cdnd frumos s'aprind

De negurd dealuri,
Eternele valuri
S'or frdmeInta pujad
Si cnd frumos s'aprind

De negur dealuri
Eternele valuri
S'or frmnta vuind
Din umbr de cetini

Luceferi mari gi reci
Mi-or lumina pe veci
Luceferi bldni fi red

In simba de cetini
Luceferi blnzi i reci
35
Fiindu-mi prieteni
Mi-or lamina pe veci.
Fiindu-mi prieteni
Din umbel de cetini

prieteni
IIL B'B'B3. 112 din 2277, 59, pleaci din III A.2 (In linistea senil). Scrisul, grafia, cerneala sunt aceleagi.
Ultima strof reediteaz pe prima. Versiunea are ro strofe gi e rodul unei simetrii, ce se comunic i versiunii
B2 de pe fila urintoare, 2277, 60, care pleac dela ultima strof. (In noaptea uitdrii) a lui Bl. Are tot ro
strofe o ultima reediteaz1 pe prima. Anume variante sunt incercate pe f. 58 v. (deci pe fila alb din stnga lui
131). Pe fila 6o, cifre indicatoare la unele strofe design schimbri unele cifre privesc chiar pe B2, din care deduce pe
113 in 2277, 59 v.
dar nu-1 duce pn la capt prin alternarea unei strofe pstrate gi a uneia schimbate,
anume a 2-a gi a 4-a (la care I, 23 32 4 devin z, z, 4, 3);
lar alte din cifrele indicatoare, tot de pe f. 6o (B2), design schimbri pentru versiunea urintoare Ill. Ci
(Spre-a stinge atdt amor), unde i sunt realizate indicatiile de aici.
O atare situatie, se intelege, ingreuiaz operatia disjungerii tipurilor, Cu att mai mult, Cu cAt scrisul o cerneala nu difer momentul elaborrii lor fiind unul i acelagi.
III. A.
21-22 id. ;
23-24. Doar codrul vnt s. dea
Frunzigului vegted
25-26. id. ;
27-28. El m'a 'nvali cu drag (a)
Cu-aduceri aminte

29. Si cnd cuvios s'aprind > Si c. fu-
mos s'aprind;
30. In negur dealuri > Din negur d. > Prin negurg d.;
31-32. S'or frminta. vuhad

Etemele valuri
33-36. e Luceferi dulci si reci

Din umbra" de cetini
Statornicia pe veci (b)
Si-mi fie prieteni
In mersul lor de veci >

Inseninind* > Cltorind in veci;
20
Luceferi blni o redi

Din umbr de cetini
M vor ruga* pe veci (c)
S'A-mi fie prieteni
Statorniciti pe veci > Vor fi

meniti pe veci > Vor fi [indesc,]*
p.v. > Se vor lega pe veci > S'or
ferici pe veci;
www.dacoromanica.ro
Bl. 2277, 19
"
In noaptea uitIrii
Perit-au ori ce dor
Deci tn Lsati s mor
Deci ml asap sI mor
La marginea tnAr'
La marginea mrii
Nu-mi txebue flamuri
impletip un pat
Din tinere ramuti
Seninele ape
La marginea mrii
Nu-mi trebue flamuri
Din tinere ramuri
SI-mi 1mpletiti un pat
Seninelor ape
Luceasc'un cer senin
codrul aproape
Prin vrfuri lungi de brad
Alunece luna
Isvoarele 'ntr'una
Cun dulce sgomot cad
Frunzisului vested
Natura vnt s-i dea
nime 'n urma mea
Nu-mi plngl la crestet

Nu voiu sicriu bogat,
Ci-mi Impletii un pat
Din tinere ramuri
De codri aproape
fie somnul lin
Avnd un cer senin
Pe-aaincile ape
Isvoarele 'ntfuna
S'aud cum blnde cad
Alunece luna
Nu-mi plngI la crestet
V'un ochiu in urma mea

Doar toamna vant s dea
25
V.
In noaptea uitIrii
Peri-va ori ce dor
" Prin vxfuri lungi de brad
90
III. B3. 2277, 19
In linistea serii
Mai am un singur dor,
S ml lisai s mor
III. B2. 2277, do
257
Frunzisului vested
Ci sune talanga
S'aud din bucium cant
De-asupri-mi teiul sfnt
Sji scuture creanga
De-atunci inainte
M'o troieni ca drag

Cu-aduceri aminte
6. Sicriu >N. voiu etc.;

17.-20. Nu-mi plng1 la crestet
Nimeni in urma mea
Pdurea vnt s dea (a)
Frunzisului vested
Doar codrul Vint s.d.;
21. S sune talanga;
29-32. De naltele maluri
Ca s mnge blind
Se vor isbi spumnd (b)
Etemele valuri
S'or intilta* vuind;
S aibe cer senin -S-mi fie somnul lin

codrul aproape
Alunece luna
Prin vrfuri lungi de brad,
Pe cnd cu sgomot cad
Isvoarele 'ntfuna
Frunzisului vested
Natura vnt sI-i dea

Dar nime 'n urma mea
Nu-mi piing/ la crestet
Ci sune talanga
Prin blind de bucium cnt...

De-asupr-mi teiul sant
Sji scuture creanga
De-atunci inainte
Ne mai fiind pribeag

Aducen a rainte
z. Peri-voiu cu-al meu dor;
9-1o.
Seninelor ape
6. Podoabe i > Nu-mi etc.;

16. Din stand > C'un dulce etc.
13-16. [Aleituri ca strofa dela etaj, un
[Incereatei Ina pe Bl ff. )31 + y8 v.]
9-12.
minut dupd, ca o nouci ordine :]
Pe-actincile ape
SI am un cer senin
S-mi fie somnul lin

codrul aproape
2 Seninelor ape
Zitribeascl-un cer senin (c)
codrul aproape
(c) Luc[eascI] > Zimbeascl etc.
13-16.
17-20.
Pe and ca sgomot cad

Isvoarele 'ntr'una
Alunece luna
[id., inteliu pe 1310
Frunzisului vested
Doar toamna vnt s-i dea

nime 'n urma mea
z Frunzisului vested
Uitarea vnt al-i dea
ntme 'n urma mea
[Amcindouri, incercate, pe B9;
25-28. [pe
marginal, ca ordinea versu-
rilor inversatei, dar neincorporatel In B
Aducen aminte
Cci n'oiu mai fi pribeag
De-atunci inainte
17
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
25 8
De asprele maluri
3
De naltele maluri
Spre-a m ajunge-adAnci
SA' rn jeleascl blnd

S'or innlta spumAnd
S'or atIma de stnci

Eternele valuri;
Etemele valuri
Ci 'n umbr de cetini
Din umbr de cetini

Luceferi dulci o reci
85 Mi-or lumina pe veci
Fiindu-mi prieteni
Luceferi mari i reci

prieteni
La marginea mrii
S rul lAsati s mor
SA-mi piar once dor
In noaptea
Deci m." lsati s mor

La marginea mrii
Ca 'n noaptea uitArii
SA-mi piar orice dor
M. C1C2C3 Grupul acesta exercit si duce mai departe indicatiile grupului anterior:
(.1 din 2277,61 realizeaz1 indicaiile cifrelor notate pe 132. IntAia strof e incercat de trei ori, odat pe f. 58v.
si de dou ori in capul fdei 61, cum se poate urmari din subsol dar i mai sigur in facsimilul acestei versiuni,
pe care 1-am reprodus Inca odat i 'n acest volum (prima oara in vol. I, pag. 224). Tiparita intaiu in
numarul festiv al Revistei Fundafiilor Regale din 1939, versiunea aceasta a fost comentar la timp de N. Iorga1).
Ca din 2277, 62 i
C3 din 2277, 63 (+ 62 + 61 v.) deriva' succesiv i-i comunicl sugestiile, ale caror detalii s'au consemnat
In subsolurile respective. Ca ii adaoga motivul marmurei red, pe care-1 transmite apoi grupului urmAtor de
versiuni, D.
[H. 0. 2277, 6z
X.
Spre-a stinge-aat amor

In noaptea uitArii,
La marginea
Eu as don s mor
Nu-mi trebue flamuri,
Din tinere ramuri
la B. - 30. Spre-a m jeli a.;
29-32. [pe I31:]

La naltele maluri (d)
SA mA jeleascl adAnci
S'or atima de stnci

Eternele valuri
(d) De naltele m.;
33-36. [pe B1:]
'n umbr de cetini
Luceferi dulci i reci
Ca niste prieteni
1) N. Iorga, Eminescu :mink non ca toate imprumuturile in Cuget Ciar, IV, 7, 24 August 1939: o... In sfirOt
e o varianti noul din imnul vesnicii 1initi, dar aici legat de iubirea pierdutd (sublinierea noastrA).
III. C.1 -- 1-4. t Ca 'n noaptea

SA-mi piar orice dor
S m lAsati sA mor
La marginea mxii (f. y8 v.)
2 Ca 'n noaptea uitrii

SI sting atAt amor (a)
Eu a dori sA mor
La marginea mrii (f. Cs)

(a) Sa piar*-acest amor;
www.dacoromanica.ro
MAIIAM UN SINGUR DOR
259
tt 1
) .*
-frt.,
,
44 10 raulL
044,7
h 4,,41,1,./.
4.
/AA.)
;V474.711,
"444.470/4.,
IZa
4,4
X:e; 1.11.1 ow; dt.itj
rd,A1
,
,fà
7
obli.2
km
$.pagAn
+,
4;1044,1
.?t
tyl ry
_,-.,
.*,,:-, Z u.
f-I
s
Off rt. 0.10'"
W.
e4:44,Thiu.Bwft,
,..r
/44,,,,wto
OS,
12.4,
44.
vo.:.
1:1,441,46
064:
h".
/11.;-.,
30.; p
A(..;
war:Av.:4'6'
eV/Sy 4$44.
3,4; h4
litr7v4,K1
044'
et
aa ils,4.4.1''
C.S17,41K#
/fufa; 0:1
f
e#2.6e42
-,-4-tre
01,11.4-,4
"494 rr#V6.7.:
Manuscrisele Academiei Roma=
AA'
SPRE-A STINGE ATAT AMOR

Mai am un singur dor
2277, 61 (16.5 cm. x zo.5 cm.)

17*
www.dacoromanica.ro
a6o
10
M. E,MINESCtJ

codrul aproape
Seninele ape
15
aibe-un cer senin

Isvoarele 'ntfuna
Pe cInd cu sgomot cad,
Prin vArfuri lungi de brad
Alunece luna
Natura vnt s dea

Frunziului veted,
20
Nu-mi pangA la cretet

Vr'un om pe urma mea,
Ci sune talanga
Prin bland de budum cant.
De-asupi-mi teiul sfnt
SI-i scuture creanga.
25

De-atund inainte,
Aducen i aminte
So
M'or troieni cu drag,

Din naltele maluri
Spre-a m'A ajunge-aand
S'or atArna de stnci
Etemele valuri
33
Luceferi mari si mici

Din umbr de cetini,
prieteni,
Mior lumina pe veci,
40
La marginea
Poate-oiu putea S mor
Spre-a stinge-atAt amor
In noaptea uitrii
3 La marginea m'Axil
In dulce val* s'A' mor (b)
Spre-a stinge atat amor

In noaptea uitirii (f. 61)
(b) Eu a dori si mor;
1i. Adincile ape;
www.dacoromanica.ro
Hl. O. 2277, 62
HL co. 2277,
La marginea mirii

Din tinere ramuri
SI-mi Impletiti un pat

Si codrul aproape
Si aibe-un cer senin
Miscatele ape
'`
,,,,.' r
6'2+ 6.1 v.)
De noaptea uitirii
Inct doresc si mor
La marginea mirli
Eu a don i si mor
'' .,7,s
63 (
Ah, mi-e atit de dor
Spre-a stinge-atit amor

In noaptea
261
'V.
1,
'F.:1-,...''''' 4.(," :: ,' .....;,' ..".1-'7"

''..
,.,..,r,,,-,:4...:.._.:..4:_
4!.
i 17:
i',:re.'
4,
..
..,..-..
:- !Pcit`. Y,;,::?:
L, "..
'.4r,
..-'4':,!.::',.:,:1-,.--,,,,,.
. Vt-m,,,,,,'
- -. ,,..:
.. . .-?... ; ,
'..t..T.
,,s
1,.. ,
4...ri,:f,
'
,..
,l '-''''.9
.4.,04....7.- q..:..r-1:,,... , . 61,./..e... ....... . ;itis.,......
..'.._ .
4 fre..;
ei 4
-
AH, MI-E ATAT DE DOR

2277, 61 V. (16.5 CM. X 20,5 Cm.)
Mss.-ele Academiei Romne
cf. EL Cs, subsol
Ce 'n suferinti adinci

Sub naltele maluri
S'ardici* sus pe stnci
Cu brate de valuri
Seninele ape
10
Si aibe cer senin,

Si codrul aproape
1-3. Aplicafiile ulterioare, de aici, fin de Cs; fi se free

6. Podoabe i fiamuri
cf. coloana din dreapta;
zo. Natura vara si-i dea;
acolo
Strofele 9-12, 21-24 ti 33-36 (deci i,3, y) primese

un arc ce le refine ,ri destina' sehimbdrilor. La siringa strofei
29-32 un semn de raliere ,ri pe fila ala din sidnga reludri

ale strofei, in vederea versiunii urmelloare.
Simia ultimd, reluatd, dar in vederea versiunii urmdtoare

Cs
cf. coloana din dreapta, jo:.
1-2. In/di pe Cs;
3. pe Cl; Si as don i sI MOL;
8. Seninele ape;
9-12. Incercat In/di pe f. 6i sr. In trei redacfii ; una

cu ere/en fi doud cu eerneald :
9-12. e Vuind* din sini* adinci

Oceanul la maluri
S'ar atar= de stinci
Cs brale Lde valuril
www.dacoromanica.ro
z6z
/5
20
M. EM1NESCU

Isvoarele 'ntr'una
Alunece luna
nime 'n mina mea
Nu'mi planga la crestet
Frunzisului ve9ted
Doar toamna vAnt s-i dea
Ci sune talanga
Prin band de bucium cAnt...

De-asupti-mi teiul sant
Se 'nnaltA sus, recad

tremurA 'ntr'una
and pe pAduri de brad

AlunecA luna
De discul lunei reci

Oceanul arate-mi
Cura s'a pAtruns pe veci
fierbe de patemi
nime 'n utma mea
Nu-mi plAngA la crestet
Doar vintul glas s'A dea
Frunzi9ului ve9ted
SA-9i scuture creanga

De-atunci inainte
so
55
Aducen i a minte
Spre a m'ajunge-adAnci
Pe naltele maluri,
Etemele valuri
S'or atArna de stand

Din umbrA de cetini
Luceferi mari i reci
Mi-or lamina pe veci
prieteni
lar turmele de inei

SA sane talanga
De-asupra-mi santa' teiu

SA-9i sentare creanga

De-atunci inainte
M'o[r] troieni cu drag
Aducen i a minte
M'or troieni usor

visul* va trece
Voiu inceta* s'ador
O marmuril rece
2 De-a lui duren i adAnci (a)
Oceanul la maluri
S'ar aarna de stinci

Cu brate de valuri
(a) Si in d.a.;
30 aci in durad adnci
Se farmA de maluri
Si se atina de stand
Cu brate de maluri
13. Se 'nnaltA i recad;
15. and pe n1mi d.b.;
14. Si [indesc.]* intr'una;

16. AlunecA luna.
13-16. [pe f. tfr v. :]

i Se urcl i recad
murmuri 'ntr'una
and peste virf de brad

Aluneci luna
20 Se urca'. i recad
Si murmura.' 'ntr'una
17zo.

Ciad lunec luna
Ulterior, aldturi cu forma dele
etoj,
!n'a
neacordat, afa cd n'o putem adopta pentru etaj, cum s'ar

fi cuvenit :
Din discul lunei reci

In singurAtate-mi
El s'a pitruns pe veci

fierbe de patemi
Portru final, reia
pe C2,
strofa ultimd de
acolo ,ri o prdsefte dupd (loa incercdri :
s Mi-or lumina pe veci
Fiindu-mi prieteni
Luceferi mari si red

Din umbrA de cetini
20 lar stele mari i reci
/n umbri de cetini
Se vor uni pe veci (b)
SI[-mil fie prieteni
S'au inteles pe ved
www.dacoromanica.ro
263
Grupul acesta, caruia i-am putea spune: al marmurei reci, deriva din ILI. 0, uncle
motiv-ul acesta apare pentru Intaia oar si se prezintI astfel:
DI in 2277, 72-73, are rz strofe sectionate in 4 pairti, numerotate de poet. Anumite aplicatii pe el, vizeaza
versiunile urmatoare, ca.'rora s'au i repartizat;
D2 in 2282, 100-101, incercat intaiu pe DI, Cu aceeasi cemeall neagta, spa1icit1 numari tot 48 de versuri
ceea ce ne-a ingaduit sa' le tipa.'rim alturat. Tot pe aceste file, roo--ror, marginal, deriva pe
D2 in 2282, 100-101, marginal, fitI ins a-1 duce pans.' la urna. L-am tiparit, Cu spatiile vacante, in marginea /ui D2 din care deriva;
D4 in 2282, 93-95, numax' I tot rz strofe si de el tin anume aplicatii, incercate intai pe DI. Bogatia subso/ului face din D4 o versiune pretioasa.
IlL D'.
2277, 72-73
III. D3. 2282, I00-10I
mi-e atat de dor
10
III. D3. 2277, 100zor (marginal).
Spre-a stinge-atat amor
De noaptea
Licit doresc s'a mor
La marginea marii
Din tinere ramuri
SI-mi impletiti un pat
Miscatelor ape
S-mi fie sonmul lin
codrul aproape
In noaptea uitlrii
Eu a dori sA mor
La marginea marii
Nu-mi trebue flamuri;
Din tinere ramuri
Sa-mi impletiti un pat,
Pe 'ntinsele ape
SI am un cer senin;
codrul aproape
Spre-a stinge atat amor

In noaptea
La marginea marii
Eu as don i sa mor
Sal am un cer senin
Pe 'ntinsele ape
Sa-mi fie somnul lin
codrul aproape
Din tinere ramuri
2.
15
S'aud cum bande cad

Isvoarele 'ntr'una
Pe varfuri lungi de brad

Isvoarele 'ntr'una;
Alunece luna
i nime 'n urma mea

Nu-mi planga la crestet
20
Frunzisului vested
Doar vantul glas sA dea
sune talanga
Prin trist de bucium cant...

De-asupra'-mi teiul sfnt
scuture creanga
I-2, ulterior ca aceea,d penild fi

aceeali cerneald
Alunece luna;
nime 'n urma mea

Nu-mi plasngl la crestet
Frunzisului vested
Doar toamna glas si-i dea;
Patrunza talanga
Al serii rece vant,
De-asuprl-mi teiul sfant
SI-si scuture creanga.

Isvoarele 'ntr'una
Alunece luna
Pe varfuri lungi de brad
i nime 'n urma mea
Nu-mi plangi la crestet
Doar toamna glas sA dea
Frunzisului vested...
Redada/e,
ca cerneala
,ri penila versiunii dela eta) pe
9ro. Seninele ape
de mai am veun dor

E 'n linistea serii
S'a' aibe-un cer senin
ce se vor transmite lui E. Nu le-am zr-2 2. redaetate intdiu pe DI.

ineorporat, la etaj, fi pentru motivul
37-40. redactate pe
:
acesta, dar mai ales pentrucel schimbarea
nu trece fi la versal 3 : dovadd cd a fost
efectuatd dupd transcrierea intregii ver-
siuni, in vederea lui E. De altminteri,

tot aid, z-3 primesc aplica/u, ce anticipeazd versurile 1-3 din D2 (cf. acolo).
zrzz. Aplicaliile de aici

,ri D4 (cf. acolo).
de D2
Dormind atat de lin (a)

In singurtate-mi
Nici umbra de patemi
N'oiu mai simti in sin
(a) D.a. de-adnc;
:
41-44. redactate pe
e 'atunci[a] plansu-mi crud
Din ochiu-mi s'ar* trece
Voiu inceta sA ud
ow,
2 Atunci p[lansul] > A, ce Oar' isul > A.c. plansu-mi
www.dacoromanica.ro
37-40. Astfel eteru si sfant

Va geme de patemi (b)
Dar eu voiu fi parnant
In singurItate-mi
(b) El geme d.p.
M. EivIINESCU
264
3.
25
30

De-atunci inainte

De-atund inainte
[
[
]
]
Aducen i a minte
Cu-a lui duren i adInci
Oceanul la rnaluri
Aducen i aminte
Cu murmudri adnci
Oceanul la maluri
Cu brate de valuri
S'ar at.rna de stnci
Din umbr de cetini
Or sI-mi zimbeasa lar
Luceferi ce rsar
Fiindu-mi prieteni
Luceferi ce rsar
Din umbr de cetini
Fiindu-mi priete.ni
Cu brate de valuri
S'or ad= de stinci
Cu triste murmururi
Se 'nnald lunii red

85
Departe ei pe veci
Iubind-o deapururi
Or sl-mi zimbeasdi iar

Oceanul la maluri
Cu murmurri adInci
S'ar ad= de stinci
Cu.,.brate de valuri
Al-
40
48
Cu viata-mi semInAnd
Cu singuritate-mi
Dormind atit de lin
Va geme de pate.mi
In singuditate-mi
L'oiu auzi urkind

Cum fierbe de patemi
Si-atuncea dorul crud
Din sinu-mi va trece
marmuri rece
Cu lacrimi s mai ud
N'oiu mai simti in sin

Nici urm de paterni
Si tot amarul crud
Cu viata va trece
0 marmurl rece
Cu lacrimi n'am sI ud
La rnarginea agrii
Astfel doresc s mor
Spre-a stinge-adt amor
Oceanul trist si sfint

Doar eu voiu [fi] plmInt
In singuritate-mi
Din umbd de cetini

0 sl-mi zimbeasd lar
Luceferi ce rsar
Fiindu-rai prieteni
In noaptea uitir' ii
HI. D4. 2282, 93-91

Ca 'n linitea serii,
duceti s mor
La marginea mrii
Nu-mi trebue fia.muri
Din tinere ramuri

SA-mi impletiti un pat
Pe-adincile ape
SI am un cer senin,
lo
Sl-mi fie somnul lin

codrul aproape
III.
D2.
3 Voiu inceta s ud
O marmuel rece
Cu pans amar si crud
C.Ici totul va trece
45-48. retlaciate pe D1
La marginea Inkr'
Eu as don i sl mor
Spre-a stinge-atit amor
In noaptea uidrii
Hr. D4.
31ro.
Miscatele ape
SI aibe-un cer senin,
www.dacoromanica.ro
Si nime 'n urma mea

Nu-mi pat' 10. la cretet
15
Doar toamna vint s dea

Frunziului veted
and sperioase cad

Isvoarele 'ntr'una
Alunece luna
20
Pltrunz talanga
Al serii rece vant...

De-asupr-mi teiul sfnt
Sli scuture creanga
25

De-atunci inainte
Aducen i aminte
Cu-a lui duren i adnci

Oceanul la maluri
30
Cu brate de valuri
S'o atarna de stnd
aci sinu-i ptrunse

Stpana noptii red
De el iubit 'n veci
In ved neajuns.
35
Prima redaclie a strofelor a .1-a, a y-a fi a 6-a reprodmea ordinea fi forma din D1:
and sperioase cad (a)

Isvoarele 'ntr'una,
Pe vrfuri lungi de brad
Alunece luna
Si nime 'n urma mea

Nu-mi plAngl la crestet
Prunzisului vested
Doar toamna glas sa-i dea
Pltrunza." talanga
Al serii rece vant...

De-asupral-mi teiul sfnt
SI-si scuture-creanga
(a) C. tinguioase cad > C.

somnoroase c.;
32. S'ar alma de stand;
www.dacoromanica.ro
265
266
M. EMINESCU
40
Ca mine geme mult

Se farm de patemi
Dar n'o s'l mai ascult
Din singurtate-mi
Luceferi ce rsar
Din umbr.' de cetini
prieteni
O s-mi Ambeasc iar
and totul va trece

N'o s mai voiu s ud
45
C'un plns amar i. crud

O marmur rece
20 (pe DI).
33-36. (pe DI.) r Pe veci '1 ptruns (b)

Icoana lunii red (c)
De el iubite 'n veci
In veci neajuns (d)
aci tristu '1 ptrunse

Icoana lunii reci
De el iubite 'n veci

In veci neajunse.
P.v. Il ptrunse > Adnc

11 ptrunse > P.v. etc.;
Discul luminii* reci >;
i
'n v. neajunsi;
3
De cnd 11 ptrunse (e)

Icoana lunii reci
De el iubit 'n veci
In veci neajuns
(e) Cci, vai 11 ptrunse;
Deja prima redactie din DI, dela care se deplrteazd imediat, ultimele 3 strofe trec prin VII etape :
I (f. yr, col. I) Ca viata mea fiind, (f)
1I (f. r, col. II). Ca mine trist
i sant
Va geme de patemi
Din singurtate-mi
L'oiu auzi vuind (g)
Cum fierbe de patemi
Ci eu voiu fi pimint
In singurtate-mi
(J)Cu mine semnn' d;

(g) L'oiu auzi sputrand;
prieteni
Or s-mi 21mbeasci iar (i)
Luceferi ce rsar
Dim umbr de cetini
S'or prinde prieteni
Cu al meu stins amar
S'atuncea va trece (j)

De-apururi dorul crud
Cu lacrimi s mai ud
O marmuil rece. (k)
toate vor trece (/)

C'nd ochiul (I') n'o fi ud
De dora-mi vechiu si crud
De marmuri rece (m)
Luceferi ce risar (b)
Din umbr de cetini
Strofele Luceferi...
DI. Drferente :
(b)(i)
fncercate Mau in
(P)ochiu-mi > ochiul;

(I)(m) trece prin forme/e:
1Fiindu-mi prieteni
O sl-mi Zimbeascl iar
Luceferi ce rsar
In umbel de cetini
www.dacoromanica.ro
O tnarmur rece
Cu lacrimi n'am s ud
Si doru-mi (m') vechiu i crud
Ca umbra va trece
(m') i dorul v.v.c.;

a id. cm forma dela etaj aferrd de
267
percal: O sa-mi luceasca iar

'atun[cea.] > Si poate-mi va trece;
$i toate vor trece

Cand nu o sa mai ud
Cu plans amar i crud
marmuri rece
O marmurl rece I
3
i toate vor trece

Cu lacrimi nu mai ud (n)
Plangand amar i crud
Pe-o marmuil rece
(n) Cu plans n'am sa mai ud >

Cu plans n'o s mai ud;
4
S'atuncea va trece
Din sinu-mi cloral crud
ochiu-mi n'o fi ud
De-o mannura rece
IV (f. 94 v. col. II). Ca mine trist i sfnt

Va geme de patemi;
Dar eu voiu fi pamnt
In singuratate-mi
III (f. 94 v. col. I). Ca mine trist i sfnt

Va geme de patemi;
Ci eu voiu fi plmnt
In singurtate-mi
Luceferi ce t'asar
Luceferi ce rasar
Din umbr de cetini

S'or prinde prieteni
Cu al meu stins amar
O sa-mi zimbeasa lar
Din umbr de cetini

Fiindu-mi prieteni
Si totul va trece
Cu plans amar i crud
N'oiu mai putea sa ud (o)
marrnura rece
(o) Eu nu o sal mai ud > de
Si marmura rece
Plkigand n'o s'o mai ud

lar doru-mi vechiu i crud
Ca visul va trece
fapt : Nu oiu in. etc.;

V (f. 94 marg., SIL). Ca mine trist i sant
Va geme de patemi
Ci eu voiu fi plmnt
In singuratate-mi
VI (f. 94 marg., jos). Ca mine plins-au mult

De lungile-i patemi;
Dar rece-am sal ascult
N'o s'A mai pot s'a ud

O marmur rece,
Cind totul va trece,
Cun plans amar pi crud
Luceferi ce rasar
Din umbra de cetini
Fiindu-mi prieteni
Or sa-mi zimbeasci. iar
Din umbra de cetini

O si-mi zimbeasca iar
Luceferi ce rasar
Fiiridu-mi prieteni
Si total va trece
Cu prans amar i crud
Din singura'tate-mi
N'o si mai stau si. ud (p)

marmurl rece.
(p) N'o sa mai pot s.u.;

VII: redactia dela etaj, in care strofa
avea in/di forma :
lar mannura rece
N'o s'o mai pot sa ud

Cu plns amar i crud
Caci totul va trece
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
268
EF.E deriva din D1, se all in 2262, 214-218, e scris pe o coati de battle, are un contur neconsecvent o e sectionati in trei prti. Cum se comunici de indat lui F., trecem diferentele in subsolul acestei versiuni.
F se afli in 2261, 112-112 v., inteun submanuscris longitudinal, confectionat de poet si este chiar textul de-
fuoitiv cunoscut din Maiorescu. Cum facsimilul acestei versiuni a fost reprodus partial hi vol. I (pag. 217), 11
de ast data' In intregime, cu cele doul pagini ale lui. In felul acesta liniile de baraj, artistice, co si
interpretarea lor, despre care am amintit in introducere, apar mai sugestive.
reproducen
III. F. 2261, 112-112 V.
Mai am un singur dor:

In linitea serii
S5 m5'. 15.'sati &A mor
La marginea mArii;
S5.-mi fie somnul lin
codrul aproape,
Pe 'ntinsele ape
S am un cer senin;
Ci-mi impletii un pat
Din tinere ramuri.
te
nime 'n urma mea

Nu-mi plng51 la cretet;
Doar toamna glas s, dea
Frunz4u1ui veted,
Pe cnd cu sgomot cad
Isvoarele 'ntr'una,
Alunece luna
Prin vrfuri lungi de brad;
15
20
ParunzI talanga
Al serii rece vint;
De-asuprI-mi teiul sant
scuture creanga.
%-)
t. notatd, o parte din sebemd, deastipra versa/ni: Mai am un singur dor: -- Intreaga versiune e baratd,
transeriere, altundeva.
sigur shod
HI. E. 2262, 214-213.

Primele y versan i redaetate MTh? pe DI, si recule apoi in E, Prim aplkatii alterioare sunt prefdeute
de textul definitiv
20 Mai am un singur dor:

In lin*ea serii
de rnai am Vt2U.11 dor:
E'n linistea serii

SI mA duceti si mor
r7. S'aud cum blinde cad > Pe cind cu s.c.;
Si mi duceti si mor
23. De-asupra-mi t.s.:
www.dacoromanica.ro
apropias
,Nt
1.4-N-t
,y16.
Sl
*Jy.,
$:
s4
z
.,1,..
,!.. ,.
.sy
y.,4
"
'
-SS
MAI AM UN S1NGUR DOR

-
'
q
t
. PP'
,g
"
'a
c,
?'1,
'
S' "`
kt
...4
,,,,, rzw
N;4,4,
-
1S'
O.
sc'.
.
;
'
,
,
4,77,' ;if4
'
169
www.dacoromanica.ro
270
a
.;
--14
re
.
- .`...
:.7, a
ti . .
..
..
....:1
,,,
,77-2z-77,
,,,.:
.-, ,-. ,
l.,'r''-
t
vi
44.,,:,
.,,
.i;..
,-,
,
, ,:
r.-11',3%
`11.
t
,,
-Q
'
..,,. ,,,7s, .
,,
---......:,.......,,,,,:,
M. EMINESCU
y
''' '' ' -
P.
1
,
'
0.0
-
re,
'P
,,,..
.''
ToirrA.
:t-
J,
,,
.N
...-v
-
. _,
crs
4,c.:#:
i..
, '4'
' ; " -,4'
Ir
,.
4--
.44i
,,=,,,, ,`
., ,
tt.
"' P'741
www.dacoromanica.ro
271

De-atund inainte,
26
Aducen i a mime;
Luceferi ce dsar
Din umbr.' de cetini,
prieteni,
30
O s-mi zimbeasc iar...

Va geme de patemi
Al mArii aspru cant...
Ci eu voiu fi pImant
In singurltate-mi.
35
III. G.H.In acelasi submanuscris longitudinal, al textului definitiv, i cateva pagini mai departe, se afl G:
In 2261, 115 o H. In 2261, 117-117 y.
Limuririle subsolurilor respective precizeazi natura aplicatiilor, aflate pe fiecare din cele dou versiuni o
locul unde se cuvin repartizate.
III. G. 2261, II;
III. H. 2261, n7-117 V.

De noaptea uitrii
Imi e atat de dor
Qa
Sa." mi lsai si' mor

La marginea madi
10
III. E.
dori O. mor
La marginea madi

Din tinere ramuri

Ci-mi impledd un pat
Din tinere ramuri
SA am un cer senin
Pe 'ntinsele ape
S'a-mi fie somnul lin
codrul aproape
Batranele ape
SA aib' un cer senin
codrul aproape
33-36. e Va fierbe de patemi
(creion marg.) Va geme de patemi
Oceanul trist gemand,
Al madi jalnic cant...
Dar eu voiu fi pimint
Ci eu voiu fi-in pamant
In singuratate-mi
In singurAtate-mi
30 Va geme de patemi
Al madi aspru
Ci eu voiu fi plmant
In singurltate-mi.
III. G.
Scrisd cursiv, fi derivatd, doud pagini mai de-
parte de versiunea textului definido din 2261, 112-112 v.,

versiunea aceasta nu are nido variantd fnlduntru.
Aplicaide cu creion albartru sau cernealci fin de versiunile urmdtoare, unde au fi fost repartizate.
Versul 2 a fost !merca, fnti, Cu creion negru Pe 2261,
112-112 V.
III. H.
De versiunea aceasta fin, In primul rdnd,
variantele aplicate ca creion albastru pe G.; apoi unele ca
creion rofu fi ca cerneald operate aici, pe H.; alte aplicad, ce fin de versiuni ulterioare, se trec acolo.
3. Si a dori s'A mor;
1-4. (G.) De umbra uierii

Imi e aVat de dor
Deci mal Lisati si' mor
La marginea mrii
N.B. La sfilrfitul fi/d, marginal, In dreptul ultime; .etrofe,

otearla' noud redactare :
Si el va plange mult
D'etemele-i patemi
Dar n'o sil mai ascult
9ro.
Seninelor ape
In singurAtate-mi.
www.dacoromanica.ro
M. t MiNtSCU
z71
nime 'n urma mea

Nu-mi plangI la crestet
Doar toamna glas s dea
16
Alunec,e luna

Pe cand in murmur cad
Isvoarele 'ntr'una
Frunzisului vested
nime la crestet
Nu-mi planga' 'n urma mea
Doar toamna glas s'A dea
Frunzisului vested
Pe cand cu sgomot cad

Isvoarele 'ntr'una
Prin varfuri lungi de brad
20
Alunece luna
25
Pe-al serii rece vant

Fatrunzi talanga
Sjl scuture creanga
Pttunzl talanga
Al serii rece vant
De-asuprl-mi teiul sfant
Cum n'oiu [mai] fi pribeag

De-atunci inainte
Aducen aminte
De-atunci inainte
Nemai fiind pribeag
sc-uture creanga

Aducen i a minte
Din umbr de cetini
Luceferi ce fsar
Din umbr de cetini
Or sI-mi zimbeasci lar
Fiindu-mi prieteni
20
Luceferi cnd rasar

Or sa-mi zimbeasei iar
Fiindu-mi prieteni
Oceanul la maluri
Din deprtri adanci
Cu-a lui duren adnci

Oceanul la maluri
S'ar atrna de stanci
Cu brate de valuri
85
S'ar atar= de stanci

Cu brate de valuri
O lume de patemi
Si cu-a lui aspru cant

Va geme de patemi...
Ci eu voiu fi pimint
In singutitate-mi
40
Va geme 'n greu avant...

Ci eu voiu fi plmant
In singurtate-mi
z
cd strofa amista s'ar fi cuvenit trecutd la etaj fi aceea, in

subsol. Cum aceea,ri cerneald fi grafie se IntdInesc fi in versiunile
H. fi
I., strofa se cuvine repartizatd la una din aceste 2
versiuni. O cercetare atentd aratd cd ea fine de amcIndoud ver:Mulle, mai corect cd se situiazd la jumdtatea drumului futre
anuindoud.
Seninele ape
SI aib' un cer senin
la prima vedere, date fijad cerneala fi grafia, s'ar rice
17. Si nirnern la crestet;
17-18. (G.) Si nime la crestet

Nu planga- 'n urma mea
34. Enid? in G., fncercat pe versul, acolo, 33 : HrInind *
duren i adanci. (G.) > Pornind din VII adanci > Cu-a lui
puteri adanci (H.);
37-40. e (G.) Va geme de patemi
Sunnd* eternu-i cant

Ci eu voiu fi pamant
In singuatate-mi
2e (H.)
Ar geme de paterni
Al apei aspru cant...

Ci ca voiu fi pimant
In singuritate-mi
30 (H.) O mare de patemi

Svrlindu-se 'n avnt...
Ci eu etc.
O lume de patemi
Pornind c'un aspru-avnt... (a)
Ci eu etc.
(a) Pornindu-se* n* avara...
40 (H.)
www.dacoromanica.ro
273
III. 1.J. se afl in acelasi manuscris: I. In 2277, 99+99 y. i J. In 2277, 122. Inrudite de aproape, deosebirea dintre ele vine in primul rind din dispozitia rimelor: I. are rimele incmcisate, J. imbritisate.
Natura aplicatiilor, apaqinnd versiunii I, se poate urmri in subsolul respectiv. Am notat la J., in parentez,
prim strat, pentru a preciza c versiunea J., scris cu cerneala, poart pe ea taieturi Cu creionul, care au dat versiunea K, i care ar reprezenta al II-lea strat.
III. I. 2277, 99 -+ 99
V.
Imi e atat de dor

De umbra uitrii
Inct voiesc s mor
La marginea mrii
Din tinere ramuri
S-mi a somnul lin

codrul aproape
Eternelor ape
Cari 'n duren i adnci
Se 'nnalt la maluri
S'ar atarna de stnci
Cu brate de valuri
10
15
I-2. t In zarea uitrii
z De zarca uitrii
Imi e atit de don (I)
Se stinse once don (H)
N.B. Cifre, anume asezate, designti noua ordine

a versurilor, realizatd, la etaj.
9-12. Luceasc' un cer senin

Eternelor ape
codrul aproape
Dupe' acearti strofii, 9-12, continud in prima* redactie :
Pe cind cu sgomot cad

Isvoarele 'ntr'una
Alunece luna
nime 'n urma mea
Nu-mi pling la =stet
Doar toamna glas sl dea

Fmnzisului vested
S tad. 'n stin cant (a)

La turme talanga (b)
De-asupra-mi teiul stint
S-si scuture creanga
Si sune talanga
(a)(b) 1
Cu blind de bucium cant (H)
Nu sune taLanga
20
Niel trist de bucium cant (H)
terse 01 in/oculte cu noua redaclie dela eta].
13-14. Cu-a lui duren i adinci

Oceanul la maluri
18
www.dacoromanica.ro
274
M. EMINESCU
Ce-atrn dar recad
murmur 'ntr'un2...
and peste val-fi de brad
20
Alunecl luna
Si nime 'n urma mea

Doar' moartea glas s dea
Frunzisului vested
25
S treac lin prin vnt

IntunecAtoarea
De-asupr-mi teiul sant

SA-si scuture floarea
30
35

De-atunci inainte
Aducen a minte
cand duios rsar
Luceferi in cetini,
Or s-mi zimbeasel iar
Fiindu-mi prieteni
Iar lumea plinge mult

Robit de patemi
aci n'o s'o mai ascult

40
Din singurtate-mi
17. Ce sboarg. si recad;
19. varfi
;
23. Doar' toamna g.s.d. >D. vantul g.s.d.;
Strofa 15-56 baratd ca creionul ; va fi eliminad din conturul viitoarei versiuni J.
38. Batuta de patemi;
Pe H., incadraid in cbenar negra, aceadd strofd cu rimele dispuse ca aid fi menitd dintdi acestei versiuni,
37-40. i n'or sti c lucesc
Pe-o lume de patemi (a)

Pe calad stejarfi cresc
In singuratate-mi
(a) Pierdutele-mi p.
Cu acelafi creion, ca care a fters strofa 33-36, penultima, redacteazd din nou marginal strofa ultima' ce s'ar lega,
in forma aceasta, organic, de antepenultima :
ele-or da cuvnt
Trecutelor patemi
Pe cand voiu fi patnint
In singuratate-mi.
dar care n'a fost incorporatd in versiunea urmdtoare, J.
ca toate cd ea are 9 strofe.
www.dacoromanica.ro
HI. J.
275
2277, 122 (priff1 strat)
De noaptea uitArii
Imi e atAt de dor

IncAt as vrea s'A' mor
La marginea mArii
Nu cntec si flamuri
Nu sarcopbag bogat
Din tinere ramuri
'n codrul deaproape
SA-mi vie somnul lin
10
LuceascA-un cer senin
Eternelor ape
Ce sfarm la maluri
A lor duren adAnci
S'ar atArna de stAnd
Cu brate de valuri
15
Ci murmurA. 'ntr'una
Pe cAnd gemAnd recad
Iar pe pAduri de brad

AlunecI luna
nime la crestet
Nu-mi plAngA 'n urma mea
20
Ci moartea* glas &Al dea
Frunzisului vested
Atot stiutoarea
SA treacA lin prin vint
Deasupra-mi teiul sfAnt
scuture floarea
25
De-atunci inainte
Ne mai fiind pribeag,
Aducen aminte
Pe vasul* de patemi
S'or risipi murind
so
Uitarea intinzAnd
Pe singurAtate-mi
35
6. Nu voiu s[icriu] > N. sarcopbag etc.;

pe > Cind pe plduri de brad > lar pe p. etc.;
3;-36.
9. Din codrul deaproape;

21. Nu-mi plng5 la cretet;
17.
Si murmuri etc.;
22.
59. lar
Vr'un om in urma mea;
Pe lume[a] de patemi
S'or risipi curAnd
Pe cand stejari se 'ntind

Pe singurtate-mi
18*
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
276
acesta de versiuni, deduse una din alta, figureaz:

in 2277, 122
in 2277, 107 T.
in 2261, 213
in 2277, 124
i sunt caracterizate, cite 9i pacto, prin utilizarea unui vers bisilabic, dispus al 3-lea in primele trei versiuni
si al 4-lea in ultima. E un alexandrinism formal, schitat i lsat in drum in K. (operat pe textul versiunii anterioare, J.), desIvIrsit in celelalte o ca totul in traditia mestesugarului de ritmuri, care este Eminescu.
Versiunea L., cum s'a mai spus, s'a tipIrit nti, cu primul vers arbitrar schimbat, in editia de Postume,
dela 1902 a lui Nerva Hodo i retipariti in editia A. C. Cuna (1914).
Tot de momentul acesta si de preocuprile alexandrinice de aici tine si urrntoarea strof, nefinit, scris cu cerneala si grafia de acum, dar schitat pe II. A. (2282, 15), marginal:
lar and voiu* [fi] pamnt (a)
Slpati-mi
MomAnt
La margini de mare
(a) de fapt : lar cand eu* voiu* plrnant
Ca timp, versiunea M. se afl transcris in submanuscrisul Legendei Luceafdrului, cu aceleasi caractere, asa dar
dupl Aprilie 1882. Celelalte, in preajrn.
III. K. 2277, 122 (al doilea strat)

De noaptea
Imi e atat de dor

s mor
La marginea mrii
5
lo
Nu cantec i flamuri
Nu sarcopbag bogat
ci pat
Din tinere ramuri
'n codrul deaproape
SI-mi vie somnul lin
senin
Etemelor ape
Ce sfarmal la maluri
15
20
A lot duren adanci

de stand
Cu brate de valuri
murmur 'ntfuna
Pe cand gemand recad
[pel brad
Alunee luna
nime la crestet
Nu-mi plangI 'n urma mea
s dea
Frunzisului vested
N. B. Cetitorul e rugat sd se rapar/e, pentru mai sugestivd confruntare, la versiunea anterioard, J. (prim strat).
6. Nu voiu s. > Nu sarcophag etc.;
9. Din codrul deaproape;
www.dacoromanica.ro
A.{ AI AM UN SINGUR DOR
III. L. 2277, 107 V.
M. 2261, 213
Cum nu mai am un dor,

Dorinta mi-i tnare
SI mor
La margini de mare
Mai e un singur dor

Ce 'n mine rsare:
SI mor

Cununi i flamuri
Ci 'n pat
Din tinere ramuri
La rnargini de mare
i flamuri
Ci pat
Din tinere ramuri
FAclie
Doar vIntul cind si cInd

10
Doar vintul, and i cind,
SI-mi treac la crestet

Sunind
Frunzisului vested
SI-mi plingl la crestet

Sunind
FrunzisuIui vested

51 codrul aproape
15
somnul lin
$1 cockul aproape
Senin
Senin
Pe-eternele* ape
Pe 'ntinsele ape
Cari din vii adInci

Urca* s'ar* la maluri
De stnci
19
Ce bat pomind adfinci

S'ar prinde la maluri
De stinci
Cu brate de valuri
Culbrate_de valuri
Dar spumegnd recad
Talaz minind talan

SI murmure 'ntr'una
Pe brazi
5i murmuri 'ntr'una
- Pe brad
Alunecl luna
95
Alunece- luna
Reverse dulci scintei

Duios plutitoarea
Din teiu
Se scuture floarea
Reverse reci scantei

flujos plutitoarea
aci nu m'or mai durea
Sa caza* an Cu an
Pe stinsele paterni
Troian
In singurItate-mi
Din teiu
SI-mi* scuture floarea
Aducen i aminte
SO
De ea
De-atunci inainte
adea-vor an Cu an
aci nu m'or rmai] durea
Pe stinsele-mi patemi
Troian
In singuiltate-mi
85
De-atunci inainte
De ea
Aduceri-a tninte
III. L. - 9-12. $i nime 'n urma mea
Nu-mi plingl la crestet

SI dea
Frunlisulai:vested
18. S'ar prinde la maluri rForma dele etaj

indoielnicei; dar peste forma din subsol : urca*, deci...]
21-22.
23. Pe cer;
277
msA recad...
(a)
Pe stinsele paterni
Grmezi
In singuritate-mi
(a) 5i v. cada...
CA-i dulce si mare
6. Cu svon* j cu flamuri; 17zo. baraM ulteridr;

adverb pentru beat?
cf. fi versal 17,
subsol, In versiunea urn:Roar, N. ; 23. 5i 'n* brazi;
17. bat
21-24. Talaz dupl talaz

Se 'ncearcI intfuna
Prin* brazi
Aluneci luna
24. Alunece L;
33-36. Ci vor cldea
III. M.- 1-2. Imi pare-un singur dor
28. Se scuture f.;

25. R. dulci scntei;
In primd cdpie, dupd strofa 27-2g firma, ca ,ri In
coloana din siting:, rtrofa aci nu m'or mai durea, borate)*
tu creion rofu, la o noud revizie, ,ri trecutd drept ultima.
29. adea-vor an co an > Ningnd in once an > aznd in once an > Vor ninge an cu an > Ce-or ninge
33. aci
a.c. an > $-or n.a.c.a. > Si ningl an cu an;
nu m'or mai durea > Cum nu m'or mai dui= > Cici etc.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCLJ
278
III. N.
2277, 124
Si jalea mi-i mare

dor,
S'atIta
La margini de mare
Sal mor

prapur* bogat
Asterne-mi [doar]* ramuri
In pat
lar vntul la crestet
Din murmura* sa
10
Frunzisului vested
S'A dea
Din codru aproape

Luceasca deplin
Eternelor ape
Senin
15
and ele la maluri

S'ar prinde adanci
Cu brate de valuri
De stand
Ci murmura 'ntr'una
20
Spuman' d in duren
Ca'nd lunec luna
Pe ceriu
r. De-o vreme...
2. AtIta mi-e dor;
> De chin* i uitate* > In neagra uitare;
z Nu-mi trebue flamuri

Ca celui bogat
Asterne din ramuri
5-8. t Nu-mi trebue flamuri,

Ci-mi faceti indae
Din tinere ramuri
Un pat
Un pat
20 Si plIngeri la crestet
Doar vntul abia
Frunzisului vested
S dea
9-52. e i nime la crestet
Nu-mi ping, ci* las*

Frunzisului vested
De[a]* glas
13-16. In codru de-aproape

Repaosu-i lin
Eternelor ape
Senin
17-20. Ce bate la maluri (a)

S'ar prinde adnci
Cu brate de valuri
De stnci
(a) bate pentru bete? imbItate? cf. ri
versal
Ci murmurl 'nteuna
Recad in dureni
and lunecl luna

Pe ceriu
www.dacoromanica.ro
subsol
in M. 2261, 213;
279
Duios plutitoarea
25
SI-mi verse santei

scuture floarea
De teiu
S ca zI 'n nainte
ad nu m'or durea
30
Aducen aminte
De ea
Pe stinsele patemi
S'or stinge curAnd
In singurItate-mi
35
PicAnd
IV. Nu v o iu mormant b og a t.
Aceast variant. se afii in dou versiuni:
in 2277, 121 T.+122 marg.
in 2261, 32$-321
i le tiprim comassate, cu A. in subsol. Sa." specificalm a A. deriv. din III. J. 0 Ca' B. e insu0 textul definitiv, ce
fig-ureazal in ciclul poeziilor Familiei i a e barat, dup ce va fi fost transcris pe curat trite ultim ceipie de
care se va fi servit Maiorescu, pentru editia sa. Unele aplicatii sunt incercate indi pe A. Ca timp: A. se
situea21 cca. 1882 lar B. cca 1883.
IV. B. 2261, 323-324

IV. A. 2277, 12I V. + 122 (marginalii).
Nu voiu mormnt bogat

Cntare i flamuri,
Ci-mi mpletii un pat

Din tinere ramuri
i nime 'n urma mea
Nu-mi plangI la crestet,
Frunzisului vested
dea;
Doar vantul glas
In linistea serll
S ml 'ngropati pe cnd
lo
Trec stoluri greu sburand

La marginea mIrii.
III. N.
25. Iricet plutitoarea;
27. Se scuture f.;
29-32. S caza.' cu 'ncetul

cu drag
S'acopere bietul
Pribeag
36. Plound;
33-36. Pe stinsele paterni

Cde-vor murind
In singurkate-mi
Lucind
Marginal, fa dreptul strofei ultime : troian, movili, grmezi.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
280

codrul aproape,
Luceascl cer senin
Eternelor ape
Ce din puteri adnd
Se 'nnalt la maluri
Cu brate de valuri
S'ar atrna de stnci
murmur 'ntr'una
Cnd spumegand recad
15
20
lar pe pduri de brad

Alunec luna
Reverse dulci scntei
Atot tiutoarea
Deasupr-rai crengi de teiu
scuture floarea
De-atund inainte
25
30
Aducen a minte
M'or copen cu drag
stinsele patemi
Le-or troieni cznd
Covoare intinzlnd
Pe singurtate-mi
85
IV. A.B. 2. Rae si flamuri > Cantare
flamuri (A.);
6. Nu-mi plangi [la] crestet (A.);
9-12. T.' (A.) A vrea si. mor pe cand
2 (A.) As vrea sa mor pe cand
and stoluri trec pe rand
In flnistea serii
Tree pasen i mii sburand
De pasen i de mare
Pe undele mirii
I risare
3 (A.)
8. D.v.g. sa. dea (A.);
In linistea serii
SA ml 'ngropati pe cand
4 (A.)
Tree pasen i mii sburand

Pe undele
5 (B.)
In linistea mare
SA mi 'ngropati pe and
Tree paserile 'n rind
De-asupra de mare (a)

(a) Pe uncle de mare
In linistea mare
Si mi 'ngropati pe cand
Trec stoluri grele 'n rand
De-asupra de mare
27. Care din vi adanci;
33-36. f (A.)
25. Reverse red s. > R. dulci s. (A.);
Si stinsele patemi
2 (A.)
Le-or troieni clzand

Uitarea asezand
Pe singuritate-mi
i stinsele patetni
Le-or troieni tnurind*
Uitarea rispandind
Pe singurAtate-mi
3 id. (A.) si (B.).
www.dacoromanica.ro
281
Varietatea metrica a multiplelor versiuni din Mai am un singur dar vor ispiti, de bun seami, pe cercetatori,
indemnandu-i sa degajeze canoanele, mai obiective sau mai arbitrare, ale neobositului curs melodic. Pina atunci.
credem util s detaim una din ?malle contributiuni, In materie, pe tema grupei de strofe, folosit de Eminescu i a altemarii rimelor i ritmurilor:
Multe grupe de strofe a intrebuintat in literatura noastra Alecsandri, dar toate neizbutite. O singura grupa de
strofe gasim mal importanta, din punctul de vedere al efectului ce-1 face i anume la Eminescu, inteuna din
variantele poeziei Mai am un singur dor. E constituir din trei 1) catrene mixte, i tnonomorfe, fiecare
prezentand particularitatile sale din punctul de vedere al dispozitiei rimelor, dar toate avnd versuri scurte de
ace.eai msuri, dei cu dota feluri de ritmuri.

Alaturim mai_jos exemplul i_schema ei:
-C7I
-s-- I - .1
In linitea serii,
tn Lisati si mor
(_ _
La marginea mar" ii
.II ---1
%.i

Si codrul aproape;
Pe 'ntinsele ape
H_
Luceasca-un cer senin.
"1-1

(--
Din tia= ramuri.
IV. A.
I_ . ... _
\-1
2277, 121 V. + 122 (marginalii)
Aid, prima recfiune de trd strofe, se prezintd in urmdtoarea intdie redactie, astfel :
A vrea s'adorm de veci

La marginea madi (a)
and tremur stele reci

Seninului serii
N'a vrea morm8nt bogat

Halle i fiamuri;
Din tinere ramuri
impleteasc' un pat.
Si nime la cretet
Nu-mi planga 'n urraa mea
DOar vantul glas s'A dea (b)
Frunziului veted
(a) ulterior, necontinuat: La margini de mate In momentul,
probabil cdnd reia strofa in noua redacfie; (b) Doar moartea
glas s dea;
Ea e urmatd de a doua secfiune de trei strafe, aproape identicc7 Cu ceo dela etaj.
Dijeren/e: 15. Luceasc' un cer senin > Luceasca cer s.;

24. Aluneca 1. > Alunece I.
'ntr'una;
17. Care din vai adnci;
2x. Ci murmura
lar inainte de a trece la a treia sectiune tare e redactad, marginal, pe fila saz din dreapta, reja prima sectiune pe
tare o apropie de forma dela etaj. Dijeren/ele 'as trecut comassate, mai sus, ca si cele din ultima sectiune de trei rtrofe.
1) In text, eroare de tipar, evident: patru catrene.
www.dacoromanica.ro
28.
M. EMINESCU
Aceasta grupa de strofe se repeta de trei ori in toad poezia.

O simpLa inspectiune ne convinge de marea varietate a rimelor: in primul catren rimeazi incrucisat doua rime
ultime Cu doui penultime; in al doilea catren rimeazi imbrtisat doua rime ultime cu dou penultime, ultimele
imbritisand penultitnele; in al treilea, rimeazi tot imbratisat doui rime penultirne cu doui ultime, dar cu o
dispozitie inversa: penultimele imbratiseaza." ultimele. Aceasta varietate este mirita de varietatea versurilor din punct
de vedere rittnic: unele fiind iambice simple, si deci fra grupe metrice i far cezura
altele
fiind iambice rnixte i deci putand avea cezuri in cazul cand cele doul unitati metrice nu sunt legate prin o
I
aceeasi vorba
. In aceast varietate persista totusi o uniforrnitate: egalitatea masurii vexsurilor, care In unite, fireste, ca ritmul vorbirii, contribue s ne dca impresia de linistire eternal a unei agitatii
trecatoare, care constitue fondul intregei poezii. Efectul acestei grupe de strofe este ins asa de particular, ca ne
indolin ca ar mai putea fi intrebuintati ca acelasi succes si de alti poeti 1).
I
CRITICILOR MEI
Editia I-a Maiorescu, Dec. 1883
Dei tiparit, pentru prima data, in editia Maiorescu, Criticilor mei apartine, i Inca in forma ei definitiva,
epocei iesene, aa cum reiese limpede din expunerea celei de a doua parti a notitei acesteia. Faptul ins ca a vizut
lumina tiparului data cu impresionantul lot de inedite, majoritatea poezii de dragoste din ultimii ani ca i faptul
ca era asezati. concluzie i rep. lica de ansamblu
la sfrsitul volumului, a putut sA sugereze felurite opinii cu
privire la timpul i imprejurarile and a fost scrisa. Unii cercetatori au pus-o pe seama polemicclor Cu Macedonski 2),
ceca ce nu e prea departe de adevir, cu singura retusare ca totul se refera la intaia etapa a raporturilor poetului
ca Bonifaciu Florescu, deci i Macedonski, anti-etninescieni declarad pela 1876, si nu la acelea de dupa 1880, de
pe vremea polemicelor dintre Literatorul i Timpul. o De undeva, nedatabil, scria N. Iorga in comentarea ineditelor culegerii eminesciene, e ravasul catre criticii cad nu inteleg triada din care singuri porte rasari alta poezie
decat accea a cuvintelor goak ce din coadd au sd sune3) i caracterizares e de doui ori justa, atat in privinta datei,
misterioasa cata vreme lipseau preciziunile, cat si in aceea a temei, in jurul careia, ca in celebra =mural de Salzburg a lui Stendhal, cristali7ase intreaga poezie. O parer; intru totul opusa, exprimase cativa ani mai inainte
cu prilejul studiului despre influentele horatiene In poezia lui Eminescu, d-1 Nicolae Sulica, dupi care Criticilor
mei ar fi fost mai putin mrturia vreunei reacpuni subiective, cat expresia atitudinei generoase si a solidarizarpoetului ca intreaga breasla a scriitorilor seriosi. Cum este unul din cele mai inchegate comentarii in marginea
acestei poezii, pe care il infirm totusi, aproape in intregime, preciziunile notitei acesteia, ca i textele insasi, nu
socotim inutil sA desprindem pasagiul respecdv al amintitului studiu:
Ceca ce scninul Horatius spusese cu ironia sa fin, Eminescu spune Cu toad gravitatea, care caracteriza temperamentul si opera sa:
E usor a serie versuri

Etc.
Critici voi, ca flori deserte,

Etc.
Mihail Dragomirescu, Teoria poeziei cu aplicare la literatura romdnd, x906, pag. 323-325.
Radu Manoliu, Izvoarele motivelor 1i procedeelor din poeziile lui Eminescu, in Preocupan i Literare, I, 5, z Mai
1936: Criticilor mei pare a fi adresati in deosebi lui A. Macedonski... .

.) N. Iorga, Istoria literaturii romdne,rti contemporane, I, 1934, pag. 298.
www.dacoromanica.ro
CRITICILOR MEI
283
Poezia o Criticilor mei a aparut in numarul din i Februarie 1884, al Convorbirilor literate,
deci intr'o epoca, cand poetul era mai mult sau mai putin consacrat. Replica lui nu era o aparare personala, fiindcl criticele nedrepte (Macedonski, Alexandru Grama si A. Densusianu) au aparut dupI
moartea poetului. De sigur Eminescu
avut adversarii sal., pe cari si i-a creiat mai mult prin atitudinea sa ca ziarist, ca colaborator la ziarul Timpul. Acestia de sigur nu 1-au crutat nici ca poet, criticandu-i opera prin cafenele si prin cluburi politice. Cum ins nu se ridicase niciun glas serios si nu se
produsese niciun atac redutabil in scris, in contra operei poetice a lui Eminescu, co toate ca poezia
este intitulata Criticilor mei
totusi, este ciar ca. Eminescu nu s'a aparat atat pe sine si opera sa,
ci solidarizandu-se cu toti poetii de seama, apara intreaga breasla a scriitorilor seriosi fata de critica
inconstientl a criticilor improvizati. In poezia Criticilor mei Eminescu ja rolul de e nobilium scriptorum ultor (razbunItor al scriitorilor de seam), In sensul serios al expresiei intrebuintate de Horatius
mai mult in ironie (Ep. I, 19, 39).
Prin urmare este cu atat mai verosimil, ca si in cazul acestei poezii gam in fata unei inspiratii datorit lui Horatius. Eminescu a utilizat reminiscentele sale horatiene spre a fixa, in felul sau particular,
sbuciumul sufletesc, ca isvor si ca nota esentiala a adevaratei poezii:
Dar and inima-ti framanta

Etc.
Ca si flori in poarta vietii

Etc.
Pentru a tale proprii patemi

Etc.
Trebue sa admitem aceastI interpretare pentru geneza poeziei o Criticilor mei si pentru faptul,
ca acesta, nu este singurul caz in opera literara a lui Eminescu, and poetul, printfun exces de obiectivitate, sau printfun larg gest de generozitate, se identifica cu o intreag categorie sociala, far s fi
avut motive personale, si uneori chinr cu riscul de a se pune pe nedrept, intr'o lumin nefavorabil.
Acesta este d. p. cazul poeziei Epigonii etc., etc. 1).
Realitatea ins e cu mult mai simpl si ea poate fi urmarit In istoricul acelor pteliminarii polemice, la care
cetitorul e rugat s se refere (vol. IF, p. 232 sqq.) si din a caror atmosfera s'a ales cu tirnpul Scrisoarea a II-a. SI reamintitn numai cal atat Epistola deschisd cafre homunculul Bonifacius, cat si Versan i cu unghii, folosesc imagina esen-
Tian, a o versurilor goale ce din coada au sa sune, pe case o sublinia si N. Iorga mai sus. Cum evenimentele,
ce provocaserl reactiunile acestea se situeaza, cum s'a vazut, in prirnlvara anului 1876, cum, pe de aka' parte,
Criticilor mei in prima versiune inchegata (aceea din B., ce urmeaz instantaneu aproape pe A.), utilizeaza aceeasi
cerneall si aceeasi grafie, pe una din filele lui Cain I (za6a, to6), a carui redactie presupune un bun numr de
luni inaintea etapelor care au dus la forma definitivl, tiprita la i Noemvrie 1876, s'ar putea, cu multi sorti de
probabilitate, deduce cl poezia Criticilor mei a cristali at aproape simultan ca amintitele preliminarii polemice ale
Scrisorii a II-a. SI adaugam de asemenea, ca tot cam in aceeasi vreme, imagina esentiall, a poeziei, e folosit,
kite situatie oarecum diferit, in interesanta confesiune Icoand priva (ms. 2278, 34), una din puternicele poezii
postume ale lui Eminescu:
Intre-un poet nemernic, ce vorbele innoada
Ca in cadente rare sa sune trist din coada
'ntre [-ofitenil] tantos ca spada subsuoarl
Alegere nu este, alegerea-i usoara.
In ce masura, totusi, aceast poezie, net subiectiv, ivita ca un ecou al reactiunilor personale, inchide, in ochii
poetului chiar, un talc si un accent de mai adnca biografie, se poate vedea din urmtoarele rinduri, ce desprindem
din scrisoarea, pe care Etninescu o trimitea lui Slavici, la 20 Septemvrie 1877, cu o luna abia inainte de a parasi
Iasii si a se stramuta defmitiv la Bucuresti, in calitate de redactor la Timpul. Ele vin sal confirme acea stare de
spirit depresionar, de care s'a vorbit si la alte capitole si case se dovedeste a fi fost ca mult mai acaparanta.
Dupl cateva preciziuni pe tema articolelor ce scrisese in aprarea Logicei lui Maiorescu impotriva d-rului
Zottu, Erainescu urmeaza.:
Recunosc c sunt un ticalos de frunte pentruca nu scriu. Dar tu stii c'am fost totdeauna caracter
melancolic si n'am avut niciodat destul curagiu de viata; prin urmare tot ce gandesc sau fac, e azi
mai daft de cat inairite. N'am inirn in mine nici eat e inteo marnaliga, nu gandesc nici la tine,
1) Nicolae Sulic, Eminescu ,ri clasicismul latin, in Anuarul liceului de &Veil << Al. Papiu-Ilarian din Tdrgu-
Mure,r, 1930-1931, Pag. 40-41
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
284
nici la lume, nici la mine insumi. Singura deosebire e a am devenit susceptibil, c once atac, ceI mai
nevinovat, ma' iriteazi inct am o adevirat Berserkerwuth, c s'au inmultit oamenii, Cu cari nu mai
vorbesc nici un cuvnt gi c'am s'ajung sa nu mai vorbesc chiar cu nimeni, nici cu mine insumi. Nu-i
vorba, s'a suprat vacarul pe sat gi satul babar n'are. Dar dac-i ala, se vede ca nu poate fi altfel.
revenind din nou la articolele sale fmpotriva lui Zottu, rfeir,reite
Nu gtiu, daca M.faiorescu] a fost multumit sau nu cu anti-criticele mele. Sunt scrise in graba gi
nu prea sunt de sami, dar n' am ce-i face.
De-unde iei privirea ciar,
Care 'n linigte alege,
La gindiri menite vietii
Viata 'n floare s le-o lege.
Acea privire ciar se duce, cAci tocmai in timpul cel bogat al vietii ne risipim zilele in nimicuri.
Mai scrie-mi, dac vrei, caci scrisorile tale, scurte, lungi, cum or fi, itni fac pacere 1).
Citat de pretioasa circumstant, aproape identic ce strofa respectivi din prima versiune inchegat (B.), minus
versul 3, adaptat imprejuririlor epistolei gi care e una din cele dou. strofe ce nu vor rnai figura in textul definitiv (cf. mai jos, subsolul din B. gi C.).
Ms. Criticilor mei, se afl in trei versiuni:

2262, 100 (6 strofe)
2262, 106 (9 str.)
(Iagi) cca 1876
2263, 37-39 (9 > 7 str.)

A. E adevarat cb.' A., nesemnalat de Botez, ar putea fi privit drept dorna versiunii urmtoare. Att scrisul,
patent brouillonar, cAt gi dispozitia strofelor, aruncate indiferent unde, pe o pagina cu alte ciome, i cteva file
inainte de versiunea Can I, pe ale cared una din pagini e copiat. versiunea B. ar ingdui o atare presu-
punere gi ar fi autorizat sa trecem aceste forme in subsolul versiunii B.

Sunt ins cateva motive temeinice, care ne-au indemnat s procedm altminteri gi si o tiprim separat.
ordinea strofelor, aceeagi cu a textului definitiv, designata de Eminescu prin cifre, pe care le-am pstrat li in
transcrierea noastr. i ordinea aceasta, reluat gi in B, infirm interpretarea eronata a lui Botez, despre o noui
ordine, ce nu exist nicidecum, in B. (cf. mai departe). Al doilea motiv e cl In cioma aceasta poezia are numai
6 strofe, el reprezinti, deci, un stadiu anume, intermediar, un contur, finit, ins mai putin evoluat. E adevarat,
c.- pe fila aceasta (ion) mai sunt gi alte strofe, in forme brouillonare, ce se vor intalni incorporate in B.,
dar ele tin de versiunea aceasta B., pentru care sunt schitate, dupl ce A. primise numerotatia celor 6 strofe ale
ei. Ele se gi trec, aplicatiile acestea, mentionndu-se de altminteri, acolo gi este cel de al treilea motiv pentru
care tiprirea aparte se impunea.
A. 2262, I00
1. Multe flori es prinlvara
Dar putine or s'a' lege
Toate bat la poarta
Ins moartea le culege
5
2. E uor a scrie versuri

Cnd nimic nu ai [a] spune
iniri cuvinte goale
Ce din coad au s'a" sune
1) I. E. Toroutiu, Studii ,ri documente iterare, ifi, pag. 126-127.Pentru Berserkerwuth = furie rzboinicii, In
sensul, mai ales, de furie nestipinit , cf. ibid., pag. 129.
www.dacoromanica.ro
CRITICILOR MEI
285
Dar cnd
frmint
Doruri vii i patimi multe
lor glasuri a ta minte
St pe toate sl le-asculte
10
De-unde iei privirea dar

Care 'n 1inite alege
'acelor menite
Viata 'n floare s le lege
15
Ah 1 atund pe cap i cade

Tot infernul*, lume, cerul
Unde vei gsi cuvntul
Care spune adevrul.
20
0 copaci cu flori deserte

Care roade n'ati adus
E usor a serie versuri
and nimic nu ai de spus

B. Despre aceastA versiune, socotid de el india, Botez scrie: Cel mai vechiu si mai indepartat de text; e
scris pe trei coloane, coloana a treia fiind adugat mai tarziu. Incepe cu strofa a patra din text, dupi care urmeazi:
doul strofe la care a renuntat, a sasea, india si a saptea; in coloana a treia a adaos strofele: india, a doua
a treia (editia C. Bote; 517). Descriere, pe cAt de fidel, pe atar de eronat, pentrucl nesocoteste cel putin doua
fapte; felul de lucru al poetului i dupa aceea conturul versiunii lb., acelasi cu al textului definitiv, dar care 1i
este necunoscut. E drept c i fati de acestea, s'ar fi putut lesne observa cl poezia nu putea l'acepe in niciun
caz cu strofa a 4-a, Ca 1i flori.., fie si sub forma din ms.: Sgomotos fi Inddrtnic Bat In porfile gdndiriicare
se vede a fi o strof explicativa. Intervertirea ordiriei strofelor la Eminescu nu se aplica in cazul acesta. Mai mult:
a treia coloard (e vorba de trei coloane a trei strofe asezate in partea de jos a filei ro6) ce cuprinde strofele
2 9i 3 nu e adaos mai drziu , intreaga versiune fiind scrisi cu acelasi condeiu, cu aceeasi grafie, dela inceput
pina la sfrsit. A treia coloan nu e adaos mai trziu, nici mcar cu minutul de intarziere, pe care 1-ar fi impus
faptul cA venea la Urna, dup coloanele india si a doua. i aceasta pentru simplul motiv cA cea de a treia coloan
este in realitate ntia. Consecvent felului gil de transcriere, dela dreapta spre stinga, si cum jumatatea de jos,
alb, a filei ro6 oferea loc suficient, Eminescu incepe, dela dreapta, cu primele trei strofe, trece dupl aceea in
rnarginea din ganga (la ceca ce i se parea lui Botez coloana I-a), iar ultirnele trei strofe le serie la mijloc, in
spatiul dintre cele doul coloane. Aceast ordine se regseste de altminteri i in versiunea C., executata la scurt
distant.
Si mai nodm, a asa cum pe versiunea A, se aflau aplicatii i adaose ce tin de B., tot astfel pe B. se Intaluesc
aplicatii, repetate in vederea lui C., care tin de el si s'au i trecut acolo.
A.
e Dar eand inima-ti &Amauta

Ale mrii valuri multe
A gindirei negre valuri
(a) D.c. capul se frmnt;
15. Si* acele* flori* alese*
3-26. De-unde iei privirea clad
Ce din ele tot* alege
Arunckid din ele multe
Sta in forme s'a' le 'nchege
Dupd versal 16, un VtrS prdsit fi urmat imediat de strofa 7-20:
ad popoarele gndirei
i Dar cand capul ti-1 &aman' t. (a)
reluat pe aceeafi pagina', un minut dupd, In vederea amplificdrii din B. (cf., acolo, subsolul).
zo. Ca sa spue adevrul;
21. Voi copad cu flori putine.
www.dacoromanica.ro
M. t MINESCU
z86
B. 2262, 106
Multe flori-s, dar putine
Rod in lume or s poarte

Toate bat la poarta
Dar se scutur multe moarte
E uor a scrie versuri
Cnd nimic nu ai a spune
In.sirnd cuvinte goale

Ce din coad au 01 sune
frmnt
Dar cnd
S'a lor glasuri, a ta minte
SO.' pe toate s le-asculte
10
Sgomotos i indrtnic
Bat in portile gndirei

Toate cer intrarea 'n lume
vesmintele vorbirei
15
De-unde iei privirea clar

Care 'n liniste alege
S'acelor menite vietii
Viata 'n floare s le-o lege
20
B.
1 (A) Multe flori es primvara

Bat la portile vietii (a)
Dar putine leagA roade
Abe
(a) B.l.p. vietii > Bat la a vietii

poart >B.l.p. etc.;
30 (A.) Multe flori es
dar putine
Rod in lume or s poarte
Bat la portile
Dar uscate cad de moarte
z (A.) Multe flori es dar putine

Rod in lume or s. poarte
Bat la portile vietii
Cele multe plou moarte
40 (A.) Multe flori es dar putine

Rod putine-or sI. aduck
Toate bat la poarta vietii
Dar multe se usua
N.B. Variantele 2, 30 fi 40 sunt toate concentrate ,ri intrefesute intr'un grup de 6 versuri ,ri aloud aplicalii, total 8
versuri. Noi le-am detriplat. N'ar fi exclus ca cel pu/in 40 sei fi fort gdndit drept strofa 29-32 din B.
N.B. Pentru o prima' in/en/le a strofei 13-16 cf. subsolul din A. e Dupei versul r6. ; apoi:
13-16. I (A) i ca valurile mrii
z (A.) Sgomotoase-a mnii valuri
Bat la portile gandirei
Bat in portile gndirei

Prin organele vorbirii
Si vesmintele vorbirii
N.B. Cu acelaii scris, violet, din/re A. ,ri B., al strofei 13-16, de mai sus, care a intrat in conturul lui B. schi-
jeazd mai jos strofa urnuitoare, care nu figureazei in B., dar se aflei incorporate)", la locul ei, dupti ceo de mai sus, in C.,
drept strofa 17-2o, de sister in aid redacfie (vezi acolo)

Cand in propriul tu suflet
Un vulcan v-uieste 'n ceat
De-unde [lei] spre a-1 ptrunde
Minte rece, ochi de ghiat.
Pentru v. 19 cf. varianta din scrisoarea Mire Slavici mai sus, in introducere.
www.dacoromanica.ro
lg
CRITICILOR MEI
c'o sigur-creatoare
TrAsAturA de condeiu
Unor sA li dai viata

Multor viata s li iei
O atuncea ti se pare
25
CA' in cap Ii cade cerul

Unde vei gAsi cuvAntul
Ce esprimA adevArul?
Multe flori-s dar putine

Rod in lume or s'aducA
Tot vin* [de]* cersesc viata
Multe moartea le usucA
30
copad cu flori deserte

E usor a scrie versuri
35
and nimic nu ai de spus.
C. Cea de a treia versiune figurea21 in ms.-ul 2283, 37-39. Are 9 strofe, din care a barat, cu cemeal violeti
de-un violet mai descbis decAt al intregei cpii (cca 1877, cand va fi scris scrisoarea lui Slavici, cf. mai sus), strofele 6 o 7, eliminate din textul definitiv.
C. 2283, 37-39
CRITICILOR MEI
Multe ioni-s dar putine
Rod in lume or sA poarte
Toate bat la poarta vietii
Dar se scutur multe moarte
E usor a scrie versuri

CAnd nimic nu ai a spune,
InsirAnd cuvinte goale

Ce din coadA au s'A sune
B. 21.
i c'o singurg. > S.c'o sigur-creatoare;

Tot in A., cu acela,ri scris, violet, al aplicatillor din/re A. ii B. aceste 2 versuri, cari preludeazd pate strofa 21-24,
sau poate cd ,ri voia sel modifice pe cea precedentd :
Rolul* ei* pe care firea
and copiii
21-24. e (A.) aci o singurl a firii

Trskuri de condeiu
,....
si-i alege
20 (A.) C'o miastr* a naturei

TrIstura' de condeiu
La putine dai viata
Si la multe viata iei
30 (A.) C'o malastri* a naturei

Trstur de condeiu
La putine s, dai viata
Multor viata sa le iei
32. Dui moartea le usual.

pe cap i.c.c.;
Pentru o ipoteticd redacjie a strofei 29-32 In B. cf. mai sus subsolul strofei 1-4 (40).
26. Ca
C.-7. Insirand cuvinte sure;
www.dacoromanica.ro
288
M. tmiN8sctr
Dar cAnd inima-ti frAmAntA
10

lor glasuri a ta minte
&A pe toate sA le-asculte
Ca i flori in poarta
15
Bat la portile gAndirei

vesmintele vorbirei
Pentru-a tale proprii patimi

Pentru propria-ti viatA
De-unde iei judecAtorii
20
Ne 'nduratii ochi de ghiati

gAndirea rece-ciar
Care 'n linite alege

Si celor menite
Rodu 'n floare sA li lege
25
Cu o sigur creatoare
TrAsAtur de condeiu
Unor sA, li dai viata
Multor viata s li-o iei
30
Ah atuncea ti se pare
CA pe cap iti cade cerul
Unde vei gsi cuvAntul
Ce esprirn adevrul
Critid voi cu flori deerte

E uor a scrie versuri
CAnd nimic nu ai de spus
13-16. i (B.) Sgomotos inda'ftnic
Bat in portile gandirei
organul convorbirei*
2 (B.) Sgomotos i indrltnic

Ele bat fugind* sub tample (a)
Toate cer sl se 'ntrupeze

File albe sa.' le imple
(a) Ele-ti [bat] > Ele bat etc.;

17-18 identice, marginal, in B.
Pentru ipoteza unei alte redaclii a strofei 17-20 in A. cf. subsolul respectie din B.
Strafele 21-24 fi 2f-28 barate ulterior.

25. i c'o sigur creatoare;
24. Viata 'n floare s li-o lege;
Cand nimic n'aveti de spus > C.n.n'avem de spus.
www.dacoromanica.ro
36.
ulterioare la care a renunlat:
DIANA
289
DIANA
Convorbiri Literate, XVII, It, t Februatie 1884
Cu toate ea nu fig-ureaz5, in prima edide-Maiorescu dela sfirsitul anului 2883, Diana apare, dimpreunA cu
cele mai multe din ineditele acelei culegeri in numrul de t Februarie 1884 al Convorbirilor, Par.' ca, pentru aceasta,
s fi fost incorporat in a doua, a treia si nici in a patra edide, ce s'au tipir. it intre 1885 si 1889. Va fi apIrut
ea in cea de a 5-a edide, din 1890? Cum nu cunoastem Inc un exemplar al acelei editii, nu putem sti. Cu cea
de a 6-a editie din 1892, Diana 1i face intrarea in editiile Maiorescu.
Intia versiune a Dianei, o schit, cum se poate vedea mai jos, in doul strofe, dar in acelasi spirit ce va fi
si al textului definitiv, urci in anii de studentie bedinez4 i poate c nu trebuieste despstitl de viziunea inrudit
a unei poezii mai vechi Furtuna, copila de Craiu (2290, 72), apardnnd mai repede epocei vieneze si care se va
intalni integrat in poemul Eco, derivat din Ondina :
In codru o creangl se 'ndoae

O poara prin frunze i 'n prag
Un chip cu-ochii mari se iveste
Oh! cum mi-ar putea fi de drag.
Dar clack' astfel de inrudiri, mult mai plauzibile in once caz de ct acelea care as voi s afle in Diana anume
refiexe din Odobescu i Alecsandri 1), amn si fie verificate, nu tot astfel stau lucrurile cu descendenta acestei
Motivul svonului de pdure obsedeaza: si se indlneste reluat, intla oarg, inteo strof, parAsit, din Kamadeva
(cf mai departe, capitolul respectiv, versiunea C.), prin 1876, iar mai trziu, cca 1882:
Ades cand frunzele sunau* pe cracI

Soptind cu sgomotul duios de g-uri
Ce se srut 'n umbr si se 'mpaca'
in cidul de tertine al poemului Mu,ratin fi Ursitorile.
Ms. Diana se a& in urmitoarele versiuni:
2258, 165 (2 strafe)
cca 1874
2279, 34-35 (3 strafe)
cca 1878-1879
2258, 165 -F 164 y. (aplica/h9

2260, 221
2261, 116 (4 strafe)
zz6o, 221 (creion albastru fi negra)
cca i88ti882
A. figureaza in 2258, 165, intr'una din collie pergamentoide, de Berlin, pe care, in imprejurimi, se all
traducerea din Kant, cu grafia aceluiasi timp i printre alte crmpee versificate, originale sau traducen. Are doul
strofe si nu trei, cum notezzl Botez. E drept ea'. pe fila albi din stnga se all o nou strofl, scrisul ins e cu
mult mai tirziu. E scrisul din B. si strofa a fost repetat ad in vederea lui B. unde a si fost incorporati. De
altminteri in A. mal sunt aplicatii, pe strofa t-a, ca cemeala de un violet deschis cu care noteaz, tot acum,
titlul Diana, i despre care nu s'ar putea spune cu certitudine dacl e din vremea lalilor 2) sau, mai curnd, cerneala
violet-sp5.151cia a ultimelor versiuni din AM, de fragedd, figurnd in 2279.
Radu Manoliu, Isvoarele motivelor fi procedeelor din poesiile lui Eminescu, in Preocupdri literare,
I, 5,i Mai
1936: Imaginea sprintenei Diane, din poezia cu acest nume mitic, va fi fost, poate, sugerat de o reprezentare
a Dianei din Louvre (a direi gravuri miniaturall o vedem si pe coperta esseului Pseudokinegheticos, tiprit
de atre Odobescu in 1874), sau de svelteta unei apturi fetneesti indr'gite, pe care o poetizeazi i in Freatnlt
de codru. Expresiunea A verdele covor e, de sigur, imprumutaa din Vasile Alecsandri. Ca exemplu amintesc
verzi covoare o din Dulce inger (1853).
Din vremea Iailor, acest crampeiu, schitat, In 2260, 13, ca o imagin inruclita:
Rsun trist si dulce
Un cntec din alte vremi
Apoi cum frunza bate
Cu sgomotul de guri
Simtii* cum se siirut.
In umbra noptilor mut
Si in pa:dud
19
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
290
2218, Id/
Ce cauti in lumina lunei
In cea dumbrav. d'umbre:moi
Cauti cntarea rugciunei
Sau cauti umeri duld i goi

N'auzi cum frunzele 'n poian.
Soptesc cu sgomotul de guri
Ce se srut, se hrjoana
In umbr' adanc6 de pduri
Ah acum crengile le 'ndoaie

Mnute rdbe de ornlt
O fat dulce i blaie
Un corp innalt i. mldiet
10
Un arc de aur pe-al ei iim5r

Ea trece randr la vinat
Si peste frunze fr de numr
Abia o urm a lsat.
15
B. Figureazi in 2279, 34-35, in manuscrisul anilor 1878-1879 si numAr 3 strofe. Una din strofe, a doua,
s'a vzut c'.4 a fost incercat, cu putin inainte de a trece la cdpia din B., pe una din fdele vecine cu A. (2258,
164 v.). Diferentele acestei strofe, le-am trecut in subsol.
Tot in subsoi, am trecut si diferentele cu cerneal violet, cca 1876, ale intiilor 4 versuri din strofa
In subsol, am trecut de aserueni si primele diferente ale sing-urei strofe, ultima, din 2260, 221. Scris caligrafic, pe una din filele de dictando ale submanuscrisului Sarmis, cca 1879, in partea de sus a paginei, ea se vede
a fi apartinut une cdpii caligrafice, meniti chiar acestor cicluri vecine (cf. descrierea, la cap. Rugciunea unui Dac,
si mai ales cap. Afard-i toamnd ., vol. II, pag. 127). La data aceasta, versiunea aceasta necompleta numra
deci tot 3 strofe ca si B., cAreia avea sa i se transmit imediat. Pe aceasta lila, sunt anume aplicatii, cu creion
negra i albastru, ce tin de C., unde se vor ntlni incorporate.
2279, 34-3f
DIANA
Ce cauti unde bate luna

Pe-un alb isvor tremurtor
unde paserile 'ntr-una
Se 'ntrec cu glas ciripitor
N-auzi cum frunzele 'n poian.
Soptesc ca sgomotul de guri
Ce se s.'rut, se hrjoan
In tumbe adncA de pduri [?]
A. 5. N'auzi cum frunze de mesteacln;
7. a once crac.4 e un leagln.
B. 2279, 34-31.
I-4.
tremutltor ?;
3.
aterioare, ciicerneald violen); cca 1876, pe A.: titlu: Diana ;

4. Se 'arree In glas ciripitor;
paserile 'ntr'una;
www.dacoromanica.ro
id.;
2. Pe-un alb isvor
DIANA
291
Au tu doresti singurtate
Si glasul tainic de isvor
S'auzi [cura] codrul frunza-si bate
S'adormi pe verdele covor
Iar prin lumina cea frit
Din valuri red, din umbre moi
10
S'apar-o zmn linistit
15
Cu ochii mari i umeri goi

Ah 1 acum crengile le 'ndoae
Mnute albe de omt
O fa dulce si blaie
Un trup innalt i mldit
20
Un are de aur pe-al ei umr

Ea trece mndr la vnat
Si peste frunze fr de numr
Abia o urm a lsat.
C. Se afl in 2261, 116, inteunul din submanuscrisele oblonge, confectionate de poet (cca 1881-1882), din
bun hartie alba.; are patrri strofe, cate dou pe fiecare coloan. Cateva ap1icaii, cu creionul rosu, ulterioare, desi
se intlnesc i 'n Dona Sol, (care deriva din Diana acestei versiuni), au apartinut totusi si Dianei, asa ca le-am incorporat, mentionandu-se aceasta in subsol.
Tot aici s'au inregistrat si cele ckeva aplicatii cu creion negru i albastru din 2260, 221.
Dona Sol, tipkit in culegerile de postume Hodo i Chendi, se rezerv, cum e si natural, dimpreun cu
versiunile ei, volumului de e Postume.
C. 2261, 116
DIANA
Ce
=ni unde bate luna
Pe-un alb isvor tremurtor

unde paserile 'ntr'una
Se 'ntrec cu glas ciripitor?
S'auzi cum frunzele 'n poian.
Soptesc ca sgomotul de guri
Ce se srut in hrjoan.
In umbr' adnc de plcluri?
9-16. Strofd tclrzie, tot pe A., ca cerneala
ir. S'auzi cum

14. Din valuri
i prin 1.c.r.;
16. S'apara umeri dulci i goi;
scri.rul de Bucuretti, contimporand ca B. Diferente:
13.
rz. Cu1cat pe verdele covor > S'adormi p.v.c.;
15. S'apar-o fatal linistit;
dulci din umbre moi > D.v. reci d.u.m.;
frunza valuri bate;
22.60, 221
17-24. Aproape identia Diferente : 17. Ah I acum crengile indoae;
23. S.p.f. fr' de numir.
5. N'auzi c.f. etc. [forma etaj aplic. creion rotu];

19*
www.dacoromanica.ro
M EMINESCU
292
In cea oglind." misatoare
Vrei s privesti un straniu joc,

O ap vednic cltoare
10
lar chipul au amas pe loc?

S'a desprimvArat pdurea,
E-o nou'l viat 'n once svon,

15
numai tu gandesti aiurea

Ca tnrul Endymion?
20
De ce doresti singuatate
Si glasul tainic de isvor ?
De ce cnd codrul frunza-si bate
Adormi pe verdele covor ?
Ca prin lumina cea aria
Din valuri red, din umbre moi,
S'apar' o zin linistit
Cu ochii mari i umeri goi?
Se 'ntinde-o mina" ce indoae
Mai multe ramure de fag
O fat naltI si blae
S'aratl ca pe-un verde prag
C'un arc de aur pe-al ei utnr
AleargI mki.dr la vnat
Si peste frunze fir' de numr
Ea [doar] o urtn a lsat.
25
30
12. Sub chipul tau rman pe loc? [etaj creion raps];

13. de fapt : dispra"mivrat [la fel ,ri 'n Dona Sol, de
alituri, ulterior];
19. S'auzi cum codrul etc. [et. cr. ro,ru];
20. N'Adormi sau Adormi, ea 'n Dona Sol,
de aldturi? Semnul de Miere, ca creion ro u, poate fi luat ji drept N. Conturul, acelali, din Dona Sol, pledeazd pentru
Adormi;
zi. lar prin 1. etc. [et. cr. roja];
30. Ea trece mandra. etc.;
29. Un > C'un arc etc.;
32. Abia o urmi a.l. [et.cr. roja];
2260, 221
In/din: 26. Un brat de fat, alb, rotund (creion albastru);
27. 0 fat dulce si bilaie (cr. albastru);
Apoi, tot ca creionul albastru, mai jos

O mani albi-acum indoae*
Mai multe ramure de fag (a)
$'o fati dulce si Mae
Trece ca peste-un verde prag

(a) 0 verde =murk' de fag;
29. C'un arc de a. etc. [litera C
ca creion ro,ru, ulterior].
www.dacoromanica.ro
DIN NOAPTEA
293
DIN NOAPTEA...
Familia, XX, 7, 12/24 Februarie 1884
Se cunoaste istoricul si fizionotnia ntiei editii a poeziilor lui Eminescu, continutul ca si ornduirea ei, oped
cu totul personala a lui Titu Maiorescu si ale cairei merite, indiferent de rezervele de a doua si de a treia mank
nu pot fi in niciun fel subestimate4). Dar dac spiritul editiei Maiorescu, imprimat cu atata hotrire dela inceput,
rmn' e acelasi in decursul nenumratelor ei retipriri, continutul sporeste co un numr de texte inedite, pe care
cunoasterea manuscriselor poetului le scotea la liimin si care, datorit tot lui Maiorescu, direct sau indirect, se
tipreau fie in Convorbiri, fie in speciale culegeri postume. Acceptarea acestor poezii noui, ce ajung pn la cifra
de 12 2), este rezultatul unei selectii, pe care devotatul editor o urtnrea statomic. Dovad, intre altele, urmitoarele randuri din scrisoarea ce trimitea lui Iacob Negruzzi, dimpreun co versuri de ale tnrului Vlahutai: Ai
vizHat in ultima Familie poesia ea total inedit a lui Erninescu? Poate ar trebui reprodus in Convorb., pentru
totalitate. Este din cele 5 ce i le dase Em. lui Vulcan in primalvara trecuta3).
Scrisoarea lui Maiorescu poart data de 13/25 Februarie 2884, asa dar a doua zi dupl aparitia ultimei Famili iar poezia ca totul inedit este Din noaptea, apartinand (asa cum s'a vizut la capitolul S'a dus amoral)
cidului, nu de 5, dar de 7 poezii, ce poetul incredintase lui Iosif Vulcan In primvara trecut. Despre aceasd
poezie directorul Familiei seria In uldmul numr" al revistei pe 1883 si anume in detaliatul proiect de sumar al
anului urmtor (1884), dupl r'ndurile consacrate lui Alecsandri si Maiorescu: Dela nefericitul poet Eminescu mai
avem una din poesiile sale inedite, ce insusi ftind incl slatos ne-a dat pentru Familia (XIX, 52, 25 Decemvrie 1883/6 Ianuarie 1884)4).
Din pricini necunoscute, pe care ar fi zadarnic s incercm a le ptrunde, Iacob Negruzzi n'a dat urmare
sugestiei lui Maiorescu si poezia Din noapte n'a fost reprodus In Convorbiri, ale cror numere din Ianuarie si
Februarie 1884, publicau impresionantul lot de inedite, aprute la sfrsitul lui Decemvrie 1883, In India editie
Maiorescu. Mai mult: ea nu va fi integrad In niciuna din numeroasele retipriri ale culegerii lui Maiorescu.
Ms. Din noaptea... se afl in trei versiuni:

A. 2277, 54 y
E. 2270, 83
C. 2260, 193 f
cca 2882-1882
cca z883
1.) Pentru detalii, cf. vol. I, pag. XII sq. ( Tabloul Editiilor).
Editia t-a Maiorescu, numr 6z poezii (sau 64 daci adlugIm l cele 3 variante din Mai am un singur dor,
nenumerotate). Incepnd ca editia a 6-a din 1892, editiile Maiorescu VOL numra 73 (respectiv 76 de poezii).
I. E. Toroutiu, Studii ,ri doc. lit., I, pag. 19.

Transcriern, din ultimele numere ale Familiei, cateva informatii interesnd pe Eminescu:
Familia, XIX, 48, 27 Noemvrie/9 Decemvrie 1883, din scrisorile bucovinene ale lui Dionisiu O. Olinescu,
vorbind despre serata muzical a societtii Armonia din Cemuti, acest detaliu, despre Insusirile dramatice ale
surorii lui Etninescu: <<Doamna Drogli declam poemul Domnita si robul [de M. Corneal, cu o esactitate de
admirat. Unele pasaje din poem o atrase pe tramul dramatic, si aci a fost esecutarea declamatoare la colme.
Doamna Drogli e sora poetului eminent roman Mihaiu Eminescu, care vi-a fcut studiile gimnasiale in Cemaluti.
(Informatii complimentare lila Maiorescu, Ins. zilnice, II, 161, cu data de Vineri i8 Febr.I 2 Martie 1883.
Cernduli : ... S'a jucat Drumul de fier, ala s'asa; dar Florin ,ri Florica admirabil de bine... excelend si in unele
pasagii de o strengreasc drilglsie sora lui Eminescu, doamna Drogli, arbatul ei profesor la coala normal
de invttori).
Familia, XIX, 49, 4/16 Decemvrie 1883: Poesiile lui Eminescu vor apIr cat de curand inteun volum,
care deja s'a si pus sub tipariu. Aceast stire credem cal va face o deosebit plcere iubitorilor de literaturl romaneasa original. Regretatul Eminescu este unul din cei mai de frunte poeti, din cad a avut natiunea romin.
Cugetri profunde, idei nalte si originale, limb indesat si o technica admirabill sunt insusirile lu catacteristice.
Mai posedm inc una din poeziile lui inedite, care se va publica dup anul nou in foaia noastd.
Ibid. : o Poetul Eminescu, care se afl In institutul dr-lui Lindenheim de langa" Viena, precum aflm ca durere,
a suferit zilele trecute un atac de apoplecsie, care n'a lsat din fericire nici o urni, dar este un semn ru pentru
s.ntatea nenorocitului poet.
Ibid., in legltur co Seratele iterare la D-I Maiorescu, ce se tin in fiecare Simbt: SptImana trecutl... d-I
T. Maiorescu a cetit cateva din poesiile lui Eminescu, care tocmai se afl sub pres.
Familia, XIX, 51, 18/3o Decemvrie 1883: La Galati se va da un bal., din al anti folos jumtate va fi
destinat pentru vindecarea nefericitului poet Eminescu.

Familia, XIX, 52, 25 Dec. 1883/6 Ianuarie 1884: Aflm cu mare bucurie cA sntatea poetului Eminescu
pare a se fi imbunttit. N'a mal avut nici un atac si se sped, c. nu va mai av. Rspunde foarte bine intreb-
rilor ce i se pun, dar aceasta 11 cam osteneste. Se arad foarte afabil. Sta.= sa fizic e bun.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
294
A. India versiune se all in 2277, 54 v. gi este, precum se poate observa, mai mult o schid, brouiflonara,
?mercad intai in alexandrini o dupa aceea in forma strofick la care a o ramas. Ea figuread in vecinitatea unora
din versiunile Scrirorii a V-a i s'ar putea data cu aproximatie in 188i-188z.
A. 2277, 14
V.
Din noaptea cea etern in care toate curg

A lumii noastre stele de sar i amurg (a)
Din noaptea [cea] etern in care totu-i dus (b)
A vrea iubit dulce s mai rsai in sus
Din noaptea vecinicei
In care toate curg

Lumina* [
] din
stele din amurg
Din noaptea 'n care-once-a intrat*
E pe vecie dus
A vrea [iubit] 'nea." o dat[']
Cu fnmtea ta in sus
AD/
s priveti asupra [mea]

Cu stinsele lumini
Din gura ta [
i tu
A-mi spune [un cuvnt]
Cci voiu pricepe c. m chemi
Alturea 'n mormnt
13: A doua versiune figuread in 2270, 88 o numad o strofa mai mult, redactad de doua ori. Scris in
verif, in partea de jos a paginei, ocupad sus cu tertine din Mufatin fi Ursitorile, versiunea aceasta, aga dar insgi
poezia, pare si nu fie guaina de tema iubirii apuse, al carel simbol 1-a cantat in poezia La Steaua, ale ckeia multe
din versiuni sunt chiar in acest caet, in vecintate. E in ori ce caz o innidire imediad i infinit mai plausibila
deck aceea care vede in poezia acegsta un ecou, fie gi transfigurat, din Propertiu1).
A.1.n.s. de noapte o amurg;
D.n.[cJe. in care cade tot;
1) Nicolae Sulia, Eminescu fi ciasicismul latin (cap. Eminescu i poetii elegiaci romani : Catullus, Tibullus
Propertius ) in Anuarul lic. AL Papiu Ilarian din Tg. Mure,r, 1930--1931:
Insgi viziunea iubitei moarte, care-1 cherna pe poet de dincolo de mormint (Propertius, IV, 7) o reediteazI Eminescu intr'o rnaiastra concentrare, proprie fortei sale extraordinke de asimilare gi transformar; in poezia
Din noa.May.
www.dacoromanica.ro
DIN NOAPTEA
295
8. 2270, 83
Din noaptea vecinicei uitIri

In care toate curg
Attea valuri de pe Mri
Si stele din amurg
De unde nu mai strbItt
Nimic din ce-au apus
As vrea o datI 'n viatI tu

SI te ridici in sus
dacI ochii ce-au lucit
Nu sunt de raze plini
Tu mI priveste linistit
Cu stinsele lumini
10
Si dac glasul adorat

N'o spune un cuvnt
Tot inteleg cI m'ai chemat
15
Dincolo de morrant
CA ai oprit in calea ta
A vietii mele mers
CInd inainte-mi te-oiu vedea
O stea in univers
20
C. figureaz, in 2260, 193, are patru stxofe ca i versiunea definitiv, aprut in Familia, i despre ea spunea
d-1 Radulescu Pogoneanu, cu prilejul intailor spicuiri din manuscrisele poetului, depuse la Academie in 1902, ea'
ar fi scris: in metrul poesiilor i &red ramuri bat in geam, Ce e amorul, Pe lng plopii fria sol, S'a dus amorul,
Ciind amintirile si ca." ultimele dou.1 strofe o apropie de ,S7 daca' ramuri 1). Versiunea aceasta, modificat cu versiunea
B., a dat de fapt versiunea
C. 2260, 193
Din sinul vecinicei uitri
In care toate curg

A vietii noastre mngIari
Si stele din amurg
B. 7. De fapt : A vrea o dat viat 'n tu [dad, adifugat ulterior
lapsus elementar];
17-20. i In genunchi [eu] voiu caldea

Oprind al vietii mers
and inainte-mi te-oiu vedea
O stea in univers
1) Ion A. Rdulescu [Pogoneanu], Din poesiile inedite ale lui Mihail Eminescu in Convorbiri Literare, XXXVI, 5,
Mai 1902.
C. j. Din noaptea v.u:
www.dacoromanica.ro
296
10
15
M. ENfINESCU
De unde nu mai strbitu

Nimic din ce-au apus,
As vrea o dat 'n viat, tu
SI te ridici in sus
dad: ochii ce-au lucit
Nu sunt de raze plini
Tu m. priveste linistit
Cu stinsele lumini
dac glasul tu iubit
N'o spune un cuvnt,
Tot inteleg c m'ai dorit
Dincolo de mormin' t
SARA PE DEAL
Convorbiri Literare, XIX, 4, r Tulle 1885
Ti/pirita intr'o perioad calm a nefericirii, ce se abatuse in 1883 asupi-i, Sara pe deal va fi surprins, prin
fragezimea i puritatea accentelor, pe multi din admiratorii lui Eminescu si va fi acreditat parerea c autorul
unei atit de izbutite poeme ar fi pus din nou stpanire pe toate virtutile sale creatoare. Dad este in opera lui
Eminescu, seria G. Ibrileanu in amplul sau studiu asupra editiilor acestuia, ateo poezie care, pentru un neinitiat
sl samene mai bine cu. starea lui de acum1), apoi, afar de poezia De ce nu-mi vii, nu se poate cita o alta mal
13-16. Si dad glasu 'ntunecat

N'o spune un cuvAnt,
Tot o sa stiu crm'ai chemat

Dincolo de Mormnt.
1) Pentru verificarea (anticipar) a acestei presupuneri, iata cateva rinduri din P. Cema, Emincscu, in Convorbiri Literare, XLIII, 6, Iunie 1909: Cine n'a vazut cosasi intorcndu-se dela cimp cu coasa de-a umrul, unii
veseli ind, cei mai multi franti de munca zilei i tcuti? De-o lature a drumului scrtaie a pustiu cumpina unei
fintani. In aer se risipeste glasul de jale al cloporului din sat. Cine a simtit aceasti poezie trisa a inseririlor
rustice si nu s'a gandit macar odat la icoanele fugare si la muzica plin de neliniste din aceste n,+.terioase
versuri, In care poetul a pus cel din urmd zcimbet al propriului M'u asfinlit? (subl. ns.).
Sara pe deal buciumul sun cu jale
www.dacoromanica.ro
SARA PE DEAL
297
potrivid deck Sara pe dea4 Tonul de deprimare al acestei poezii de fericire, langoarea, dezarmarea din aceste
versuri te pot insela, te pot face sal crezi c poezia e scris acum1).
In realitate, publicat abia acum, Sara pe deal era Etna inci din 1872, cum atesd manuscrisele si cum, pentru
prima dad a arkat-o, in amintitul studiu, G. Ibrileanu Redactat la inceput, autonorn, poezia e incorporad
putin mai drziu unui poem de proportii Ec, derivat din si mai vechiul poem de proportii Ondina (cf. vol. I,
pag. 472 sq.). Note de peisagiu seral, inrudite, uneori aproape identice, se intilnesc in dou din luedrile sale In
proz. Dintru ntiu, in Geniu Pus/in, redactat inainte de 1870 (cca 1869) i anume in fragmentul ce precede intoar-
cerea lui Toma Nour in satul su din munti:

Scarele era la apus, aerul incepea a se dcori, holdele preau c adorm din freamAtul lor lung
de-a lungul drumului de tear oamenii se 'ntorceau de la lucrul cmpului, cu coasele de-a spinare,
fetde Cu oale i doniti in amndou mnile, boil trgea incet in jug si card scIrtia...
Una cke una se-aprindeau stelele, tremurnd in nemrginirea albastr a cerului, cnd mai sus, cnd
mai jos si luna, bilana lor regin, palid ca o mireas, trecea ca o secere de argint pin norii
subtiri... Toate farmecele unei nopti de varl lun alba; gi stele aurii, fluerul melancolic
cAmpii ce par a adormi iar drept in fad lakrnii uriesi de piatri, muntii ce acum preau incununati
de stele, ce tremurau asupra fruntilor lor (ms. 2255, 57)
Si, dupl aceea, in naratiunea, provizoriu denumit Cucontel Vasile Creangd, figurnd in acelasi ms. Cu Geniu
Partiu, mai rar,ie ca timp, si de o grafie identicl Cu a stihurilor Serei pe deal (cca 5872):
Caracterul vietii de sat este linistea i tcerea. Ziva oamenii aid la lucro, numai copiii se joaci
ca colbul drumului, babele de tot btrne sed torcand la umbr, pe prisp, i mosnegii adunati la c-rsm
isi petrec restul vietii lor bnd i povestind. Abia sara cnd satul devine central vietii palmintului ce-1
inconjud se incepe acea duioas armonie cnspeneasck idilic i impciuitoare. Stelele isvodsc umede
aurite pe jumaltul cel adnc i albastru al cerului, buciumul s'aude pe dealuri, un fum de un miros
adormitor imple satul, carde vin cu boil osteniti, s Cardind din lanuri, oamenii vin cu coasele de a
umk, vorbind tare in ticerea skei. Talangele turmelor, apa fntnelor, cumpnele sun, scrinciobul
scArtie 'n vnt, cnii incep a ltra si prin armonia amestecat s'aude plin i lnguros sunetul clopotului
care imple Mima co pace (ms. 2255, 162)
Ills. Sara pe deal figureaz in urmkoarele versiuni:
2290, 60-61
cca 5871
2259, 217-218 (in Ea))
2259, 84-84 v. (in Ea) J
1872
poeziilor lui Eminescu, in Viala Romelneascd, XX, 3, Martie 1928. Just in litha ei
1) G. Ibrileanu,
general, caracterizarea lui G. Ibrileanu se cuvine totusi temperad in amnunte, judeckile criticului ie:an avind,
nu ()dad, s sufere de pe urma excesului sku de argumentatie. Cci dac., pentru oportunitate, o astfel de apropiere poate fi sugerati, nimic din atmosfera poemului nu ingkluie a vorbi de deprimare. El este si riminc tot
timpul sub semnul supremei euforii. Aceeasi rezerv se poate formula si ca privire la citeva din obiectimic de
mai jos, pe care, de altminteri si in bun parte, Ibrileanu insusi le infirm. Angajat in nobiLs campanie a aproarii
memoriei poetului, creia, publicares, fr de stirea lui a unora si altora din poezii, i-ar fi putut auna, Ib cadcann
se simte obligat s probeze ca- Sara pe deal, dei admirabili, mai aves nevoie de retuski, pe cam, in Rite conditii de sntate, Erninescu n'ar fi pregetat s le realizeze. lat acel pasaj caracteristic:
Dar ni se pare ca.' si noi putem gsi defecte in aceast poezie Chiar in versal al patrulea, Eminesca poste
n'ar fi lsat: Sub un salcAm, drag, m'astepti tu pe mine. Tu este pleonasmul unui incepitor, dar, e drept, pas*
o fi,ri o accentuare sentimentald : bucuria a ea 11 afteaptd, ori, poate, bucuria cd are dreptul sei-i :pang tu [seiiinieres
noastrd. Cf., de altminteri, profuziunea de tu in admirabila schit La aniversard, pe care Ibrileanu o sima, pe bun&
dreptate, atit de sus].

Dar exist si incoheren,e.
Turmele-1 urc (dealul), stele li scaprl 'n cale. Turme care urea dealul noaptea, la and?
Ca e noapte, e sigur, nu numai pentruc stelde scapid, dar i, mai ales pentruci luna pe ces irece-asa
sfnd si ciar. (E drept c imediat spune: o stelele nasc umezi pe bolta senini dar aceasta e In cootmdictie
si tocmai contradictilie voim s le relevm). [Fr s putean pitrande pc
o co luna care trece pe cer
de-a'ntregul rezerva aceasta, cnd total afirm, deba titlu la detalii, un peisaj de inserare, s spunem numai ci trace
io
e in functie de nouri. Cf. un vers rzlet, caligrafiat, in 2286, go, carnet de Viena-Berlin, in care figutca
redactie din Ecd : Luna prin nouri trece-am
Mai departe Eminescu spune c toaca rsun mai tare si clopotul vechiu imple ca glasul lui sara... a.
nu toacd ;i nu trag copo/ele [1? fi sublinierea, ale noastre. Cf. dealtminteri, pentru verificare, citatul de mai sus din Cuconul Vasile Creangd].
o Aceastil admixabill poezie (prsid dela 1871 de Eminescu) e Mel putin in stare de nebuloas. E pe la sawgitul inchegkii definitive a unei nebuloase. Eminescu nu orinduise definitiv totul .
Dar noaptea, fie ,ri sara
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
29 g
A. se afl in ms.-ul 2290, 60-61, micul carnet legat, de Berlin, amintit in repetate rinduri. E scris Cu ereionul, intr'o redactie autonotn, ca grafia proprie altor texte invecinate, precum: Cugetdrile sdrmanului Dionis
Sdrmanul poet) si Inger Fi demon (cf. vol. I, capitolele respective). Meya aplica cu canear sunt ulterioare,
pu de B. si se trec acolo.
A.
2290,
60-61"
Sara pe deal budumul sun Cu jale

Turme cobor stele li ese in cale
Apele pling arcuri tsnind din fntne
Sub un salcirn draga m'astepti tu pe mine
Luna pe cer trece asa sana si clara.

Ochii t'E mari cat prin frunza cea rar.
Cum lunecand trece pe bolta senin
Suflet de dor, mintea de gAnduri ti-e plin
Stelele curg raze din ele lin piel

Casele vechi stresina 'n
ridic.
Scrtie 'n vnt cumpna de la fntn
Valea-i [in] fum cande latr la stn
10
osteniti oameni cu coasa 'n spinare

Vin dela cmp, toaca rsun
Clopotul vechiu imple cu glasul lui sara
Sufletul meu arde d'iubire ca para
15
Ah 1 in curnd valea i satu-amuteste
Ah! in curnd pasu 'n spre tine grbeste

Si sub salcam sta-vom noi noaptea intreag.
Ore intregi spune-voiu cum imi esti drag
20
Te-i rzima dulce copil de-al meu umr

Si fir cu fir pru-ti aurit am s5.-1 numr
Ap' am s beau ingere din a ta gurl

srutri, s* dea* privirea ta pur.
Razele moi Iar. pe sinii ti dulce
25
Ce-alturi cresc, fruntea mea blnd O. se culce

Astfel de somn astfel de noapte bogat
[Cine] pe ea n'ar da viata lui toat.
6. cauta- > cat;
8. mima > Suflet d.d. etc.;
15.
C.v. sunk' ca glasul > C.v. imple ca glasul lui valea;
Inceputul strofei 21-24 era acest vers :
e Dac vei crede curuca- n'avern noi ce face

e Daca' tu crezi cum d.' n'avem noi ce face
Fiers imediat fi care, In transcrierea lui Belez, apare in ciudatul nauseas : Dac vii tu vezi cum n'avem ins ce
27. A.d.s. a.d. noapte de* var5.*;
24. Si srutiri, razele de > S.s., razele din privirea ta pura";
face;
28.
i n'ar [da] pe ea > [Cine] pe ea n'ar da etc.
www.dacoromanica.ro
SARA PE DEAL
299
B.U. A doua redactare, B., se af1.4 in 2259, 217-218, incorporad intr'o indie versiune a poemului Bch
(derivat din Ondina), numrl 8 strofe i reprezind, raportat la restul poemului, o grafie mai recent
(cca 1872).
A treia redactiune, C , se all in 2259, 84-84 v., intr'o ultiml versiune a poemului Bch, transcris cu o grafie
united (cca 5872), contemporan cu grafta din Panorama deferteiciunilor, afiat in preajm i numr tot 8 sttofe;
a saptea (v. 25-28) e barad ulterior cu creionul negru, cu care a mai intervenit ici-colo, in cateva locuri, ce am
semnalat in subsol. Dovadl cl poemul a f'a'cut obiectul unor recitiri. Pentru mai plastica reprezentare a situatiei
din poemul Bed, incaddm Sara pe deal intre cateva versuri ce preced i urmeaz si pe care nu le numetotOm. Versiunea B. o trecem in subsol.
Un murmur feeric desmiard voios

A saki tcere seninA
Din bolta ferestei arcad pompos
S'aude vibrnd tnandolin
Si-un eco usor
Petrece cu-amor
Cu dulcea vibrare de strune
Ce apune.
Si toad viata lui, tot ce-a cules

Din unde, din munte, din vale
Tot sufletu-i june, tot scumpu-i eres
Aluneck- 'n cantecu-i moale
S'al coardelor graiu
Fnunos ca din raiu

Amestec.4 'n vorba de miere
Durere:
C. 22)-9,
B.
84-84 V.
2219, 217-214
Sara pe deal buciumul sun cu jale

Turmele '1 urc stele li scapr 'n cale
Apele prang ciar isvorind in fntne
Sub un salcim drag m'astepti tu pe mine
5
10
Luna pe cer trece-asa sfnt i clar

Ochii ti mari caut 'n frunza cea rar
Umede nasc stele pe bolta senin
Pieptul de dor, fruntea de gnduri ti-e plin
Nourii curg, raze-a lor siruri despic

Stresine vechi casele 'n lun
ScArtie 'n vant cumpna de la fntn
Valea-i in fum, fluere murmur 'n stn
3. Apele plng
2. Turrne se urc stele li ese in cale (A.) > Turmele l'urc, stele li scapld 'n cale (B.);
4-6. id (B.);
roiuri de raze (A.) > A.p. ciar isvorind in fntine (B.) >A. p. lin > A.p. ciar i. etc. (C.);
7. Stelele nasc umezi pe bolta senin'l (B., C.) > Stele se nasc umezi pc bolta s. (C.) > Umezi se nasc stele p.b.s.
(C.) > Ihnede nasc stele etc. (C.) [Ultimele 3 variante din C. indicate cu creion fi numere de ordine];
8. Suflet de
don, f.d.g.
plin > Pieptul d.d., f.d.g.
pfird (B.);
9. id. (B.);
Casele > Stresine vechi etc. (B.);
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
300
osteniti oameni ca coasa 'n spinare

Vin de la camp, toaca rsun mai tare
Clopotul vechiu imple cu glasul lui sara
Sufietul meu arde d' iubire ca para.
15
Ah t incurand valea i satu'-amuteste

Ah incurand pasu-mi spre tine grbeste
Lang salan sta-vom noi noaptea intreagg
Ore intregi spune-ti-oiu cum imi esti dragl.
20
Te-i rezima dulce copil de-al meu umr

Si fir cu fir pru-ti aurit am s1-1 numr
Ap' am sa beau din a ta gur, frumsete
Duld srutri din ai tal ochi de blande-te.
Imbrtisati noi vom sed la tulpin

Fruntea-mi in foc, pe-ai tai sini se inclin
Ce-alturi cresc duld i rotunzi ca si rodii
Stelele 'n cer misc auritele zodii
25
Ne-om rezima capetele unul de altul

surizand vom adormi sub innaltul
Vechiul saleam astfel de noapte bogat
SO
Cine pe ea n'ar di viata lui toat?

Pe vrful de munte In codri 'rnbracat
De nouri gramezi,..se aduna'
Etc.
II-17. id. (.B.);

x8. Ah in curand pasu 'n spre tine grbeste (B.);
19-20. id. (B.);
21. Te-i
razima d.c. etc. (B); 22. id. (B.);
23. Ap' am sa beau d.a.t. gura:, iubit > Ap' am s.b.d.a.t.g. frumoas5. > Ap' am
s.b.d.a.t.g. frumsete 1 (B.);
24. Si srutri pe ochi si pe mina: i frunte > $.s. de pe-ai t.o. de blandete > $.s.
pe-ai tj o.d. blandeve (B.);
25. id. (B.);
26-27. (B.) I"' Fruntea-mi in foc pe-al tau piept se indita
Pe-ai ti sini
2 Fruntea-mi in foc pe-ai ti Sifli se inclina'
Ce-aaturi cresc duki rotunzi ca i rodii
(a)
(a) Versul acesta, ca aceea,ri cerneald, incercat Miau in A.
Stelele 'n cer mise auritele zodii (B.).
In C. :troica 2f-28 ftearsd ca creionul, Intdlnit >ri 'n v. 7la :Mil un semn de raliere fi marginal ca creionul, incert:
teiu, subliniat. Sri' fi intenlionat a schimba strofa pe urea alta? Enigma.
30-35. id. (B.);
Ne-om fzirna capetele unul da, (B.);
32. C.p.e. n'ar da v. sa t. > C.p.e. n'ar
d.v. luit. (B.).
www.dacoromanica.ro
NU MA INTELEGI
301
NU MA iNTELEGI
Album literar, ty Martie f886
Nu m infelegi s'a tiprit pentru prima oara in Alburnul literar dela 15 Martie 1886, publicatie ocazionall,
editat de Societatea studentilor universitari Unirea, si a fost retiparita, cu indicatia izvorului, in culegerea
de Poe,zii i proza, alcituiti de V. G. Moron la 1890. Maiorescu a integrat-o in cea de a 6-a editie, dela 1892,
(presupunnd a n'a fcut-o Inca dela 1890, in a 5-a editie, pe care nu o cunoastem) si i-a asignat locul al 55-lea
intre Can i Strigoii.

Fragment, dintfun poem mai vast, pe care Eminescu insusi l-a desfalcut, in citeva din succesivele-i transcrieri,
ca i Dalila de altminteri, a ridicat una din cele mai interesante probleme, in legiturl cu ceea ce
Nu ma'
Ibrileanu numea postumitatea poeziilor tiparite dup imbolnlvirea poetului. Am desbatut, in treacat, aceasta
chestiune, la capitolul Dada, and am si sugerat idees 64 multe din concluziile lui Ibtalleanu s'ar putea sal fie
influentate de excesul lui de argumentatie. Acelasi lucru se poate spune i despre poezia de fati. Faptul ci e
fragment, ca nu e faimoasa etc., se datoreste postumittii ei/) seria Ibraileanu in incheierea consideratiilor sale
intrebarea este dacl lucrurile stau ca adevarat astfel i clack' nu cumva totul se intemeiaza pe un fals silogism.
Trebue s observam, aduga G. I., intr'o nog, de care ne-am mai slulit, a studiului sat; ca fragrnentul Dalila
bucat de mana a doua in opera lui Enainescu, a fost publicar ca doul luni inainte de Nu ma' Inlelegi, tot fragment si tot bucata de mana a doua; ci a fost tipairit ca si Nu nu% inlelegi, tot intr'o publicatie ocazionala ca colaboralri externe cerute, si cam ca aceleasi colaborari: Maiorescu, Hasdeu, Delavrancea, Iacob Negruzzi, etc.
el au fost publicate amandoual in aceeasi perioada de agravare a degenefrii. Si nu pomeasca, oare, de aici,
din aglomerares aceasta de circumstante, si umbra pe care criticul o proiecteaza asupra acestui poem c postum?
Cu privire la modul cum va fi ajuns acest fragment in mana alcaltuitorilor Albumului, nu se poste spune,
In actualul stadiu al informatilior, mai nimic Eminescu devine recunoscut, ba chiar cunoscut, mai ales dupi
1883, and se imbolnveste i incepe sgomotul in jurul numelui
Tinerimea devine eminesciani dup aceasti
data , seria, c-u acelasi prilej, Ibrileanu se prea poste ca lucrurile sal nu stea altminteri. i totusi, din
unele amintiri, ce s'au intalnit invocate, ici si colo, in cursul acestor notite introductive, s'a putut alege impresia
ca numele poetului, amplificat de activitatea ca larg r'asunet a ziaristului, va fi inceput s pltruncl, mai de timpuriu, in rndurile studentimii. Para a ne gandi s tragem mai multe concluzii decat se cuvin, poate ca nu stria
si reproducem urmtoarea informatie din ziarul, al carui prim redactor era Eminescu, in acel timp si care priveste chiar organizatia studenteasc ce va edita peste cativa ani Albumul lucrar: Societatea universitarl Unirea
a luat frurnoasa hotarire d'a publica operile cele mai alese ale pirintelui literaturii noastre Inteurt volum sub editura societatii. Volumul va apare data cu ridicarea statuei nemuritorului Heliade Radulescu. Aflam ci se vor
distribui liste de subscriptii si speram ca publicul nu va pregeta si sustie incercarea laudabili a junimei waiversitare 2).
Album literar zy Martie 1886 este o publicatie elegant 3), cum se poste bnui, lute slabi msuri,
din reproducerea alituratal a celor dota pagini ca poezia lui Eminescu. Dimensiunile lui: 15 cm. x 21 cm. iar
cuprinsul dela pagina dedicatorie pn la ultima, urmtorul:
pag.
2. Societatea Studentilor universitari Unirea

Iubire i recunostint celor care incurajaza tinerimea.
3. Det vitam, det opes, animan aequarn me ipse parabo.

4. Hunfalvy si Romanii, de Hasdeu.
5 8. ...Nu noi vom tagadui
Elisabeth [aforismj.
dreptul de critica.... , de T. Maiorescu 4).
9--ro. Nu mi intelegi, de Eminescu.

Fragment din Memoriile Trubaduriilui, de De la Vrancea.
G. Ibrileanu, Eelifille peeiilor lui Emineseu, in Via/a Romeinearej, XX, 3, Martie 1928.De retinut, totusi,
In inceputul studiului (V. R., XX, 2, Februarie 1928): o ...nu e faimoas. De sigur n'ar fi putut-o serie nimenea
altul decat Eminescu dar fatal cu celelalte poezii ale sale, e pe un plan inferior. E monotona si cam temi.
Timpuf, V, 25, Vineri iFebruarie 1880. Douai sapfaXnani mai taraiu (T., V, 38, Durninici F7 Fehr. r88o),
o noui informatie arat ca societatea universitar Unirea nu-si va putea pune in aplicare proiectul din causa
grelelor conditiuni impuse de mostenitorul legal I I. Heliade-Radulescu. In legaturi Cu serbirlie deis a' Noemvrie
1881, ale inauguririi statuei lui Heliade, cf. presenta editie, vol. I, pag. 262-264.
a) (pe ultima fad): Typ. Curtii Regale, Propr. F. Gbl Fii, Pasagiul Roman, 12.
Poeti
4) Fragment din Poeti si critici>>, despre care Ibrileanu seria: inedit atunci . Se vtie
CtitiCi se tipireste in Convorbiri Literare, XX, x, dela i Aprilie 2886.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
3o.1
pag.
2z. Aforisme, de D-na A. Ureclaia, Anna Urechia, V. A. Urechia.

strafe], de Sophia Bengescu-Dabija.
23. Vestrnnt bogat
24-25. Fragment din Satira VIII, de Iacob C. Negruzzi.

26. Poetului V. Alexandri, de Tb. Serhinescu.
27. In gradina vietii [3 strofe], de Bengescu-Dabija.
28. Observatiuni asupra felului nostru de a legifera, de I. Rdoi.
29. Soarele asfintia dupa deal (poema in proza), de X.
30-32. Fragment din Romeo si Julieta (tabloul al treilea), de Alexandra Macedonski.
32. Apolog (Semntorul), de Alexandra Macedonski1).
Lectura acestui sumar e, ra'r Indoial, una din cele mai sugestive. Singur terenul neutral al unei ocazionale
publicatii studentesti putea s intruneasa laolalta scriitori invrjbiti, precum Eminescu c Macedonsld, sau in vii
ci recente polemici, ca de pilda Titu Maiorescu si Delavrancea, furtunosul Fra Barbaro, ale arui cronici dramatice
din Epoca sguduiau pe Alecsandri i cruia, intre altii, li raspundea articolul lui Maiorescu, din care un fragment
se tiparea chiar In paginele festive ale Albumuiui.
Sal reamintim el' Nu md fgelegi, textul definitiv, al Albumului, nurara 24 de versuri i a el se cuvine pstrat
in forma aceasta, de vreme ce astfel a aprut in timpul vieil poetului, cu toate ea' se stie a era un fragment
dintr'un poem Indus, ce cu adevarat e o lucrare Media ce se envine rezervat in intregime volumului de
Postume. Ion Scurtu a sporit taumarul versurilor dela 24 la 54 pe motiv ca astfel, completa, s'ar afla in
ms-ul 2261, ff. 228-231 (cf. mai jos, versiunea D.).
A. si B., ce
Pentru intregirea tabloului, se envine sa atragem atentiunea asupra intaielor doua versiuni
ura in vremea Iaior si ale caror elemente autobiografice impletesc notele sentimentale cu cele polemice, de
natura celor Intalnite, In acelasi timp, In textele premergatoare Scrirorii a II-a. Cu timpul poezia se concentreazi
inteun singur plan. Notele polemice, intretesute cu intregi crimpee din Nu Ind igelegi, ramin pe seama unei
poerne, provizoriu intitulati Urli fi sdrdcie, de aproape inruditil, dar care se rezerva de asemeni Postumelor .
Ms. Nu md 'ntelegi se afil in unnatoarele manuscrise:
2254, 136-137 (40 vers.)
2281, 66 v.-67 v. (8 vers.) j

2261, 29-30 (34 vers.)
2261, 228-229 (36 vers.)
2282, 6-8 (34 vers.)
cca 1876
cca 1878-1879
cca 1878-1879
cca 188o
Colaterale:
2279, 38-42 Urit fi sdrdcie
CC.a 1879-1880
Se mentioneaza, din nou, ca oliegille se repartizeazd persiunilor pentru care au fost executate, indiferent de local
nude se intillnesc. Mai malt: identificarea ci repartizarea exacta a aplicatiilor, e unul din instrumentele cele mai
utile pentru disjungerea si disocierea nemistificata a versiunilor.
India redactiune, scrisa en creionul, cam in vremea, and tot pe coale de hartie alba, si tot cu creionul
redacta si singurul crampeiu pastrat din Cdlin, text deenitiv (cf. voL I, pag. 420), figureaza in 2254, 136-137.
(Desi in manuscrise diferite Cain in 2262,
colile si scrisul apartin aceluiasi titnp). Scrisul curent si cele cateva
lacune, frecvente la copisti, las impresia ca si aceasta versiune va fi fost transcrisa dupl vreo ciorn anterioara.
La putin timp, si cu modificIri neesentiale, A. este copiat pe curat, caligrafic i cu cerneall violet, in 2281,
66 v.-67 v., in ciclul descris cu prilejuI sonetului Cad t,tcci glasul
and de-oboseald geana-abia se fine), cf.
vol. II, pag. 125. E o cdpie de Iasi, cca 1876, contemporana cu toate poeziile in care reactioneazi impotriva
homunculilor Bonifacius
Cnia. Acest cidu, chiar, se termin cu un Sonet satiric (Piscatal-ti este mana ta de streche),
impotriva lui V. A. Ureche ci Pantazi Ghica.

Ca toate poeziile utilizate, In noui ci noui transcrieri, B. este in cele din urm, c dup ce a fost plivit ici si colo,
in intregime barat cu creion albastru ci rosu.

Transeriem, la etaj, textul din mama
antele respective, ale etajului (B.).
B.
iar In subsol, versiunea anterioara din A., dimpreun cu vari-
Multumim, si la acest loe, d-lui G. Finkelstein, care ne-a pus la Indemana pretiosul exemplar, ce poseda,
din Album literar.
www.dacoromanica.ro
NU MIL INTELEGI
503
Aeg.
I) 4,
.1.40
.t
M; Mi
ri Del
1.
iT.r.A../1),,T1
r4
7.11
n 0nil mei turna nimic nu are nret

Ca taina ce its.etaide a tale frumuseti;
Caci pentru care alta minarle de cal, tine
Mi-al risita o viatil. de cugetari Seninp.
Pe basme i nimicuri, euvinte cumpanind
Cu pOlitOrill sunet a! lor sa te caprind

in lankurT de imagini duiosul vis sa-1 ferec
Sa inpedec umbra-i dulce de a merge In intuneree ?
ir4,1
'
adi cand a mea milite, a farmecului roaba,

Din ori i ce durere iti face o podoaba
cand resat lnainte-mi ea mara-lima de clara,
iland chin' tAti cel ma.ndru straltiee in afara
'474
din Album Literar ,
www.dacoromanica.ro
15
Martie 1886.
M. EMINESCU
304
i Kr"
4
`.....""le
l'ailk4V4113
a64:te
;'
"fi
intuneeAnd priviret-Tei, de no potM 0,d Inca
CA; Mane treeut deganduri e 'n noaptea lor aritInea,
Mi carpi a mea iebire e atata de curatli

Ca farrneeul de care tu e1i mpresuratti,
Ca setea cea elernii ee-o al dupit o 1'1110.
Lumina de 'ntoneree Tistriartnura de (IAA,
Caret dora) med e titida de ahth

s
111,0"fl'O
i Mat de sfiti,t
omi nu rsa e nimia in eer 0 pe pitmAtit,

t;;md e e nainorare, de tot ce e al tad
De un zimtiet, de un mitten-tor. de bine ,t,;i de
(
e0i enigma f'11Rki a vietel ineie Intrek. -
vdd din a ta vorbil, ea nu in t: intelegi!

Mihall Eminescu
79
*kr-,;1-**ej.ir-
din Album Literar, 15 Martie x886.
www.dacoromanica.ro
NU MA INTELEGI
305
B. 2281, 66v.-67 V.
A. 22/4, 136-157
*
15
20
In ochii mei nimica de azi nu are pret

De cat ciudata tainA a dulcii-ti frumuseti
C'Ad ce-ar mai fi si alta in lume decat tu
SA fad
pierd viata in vremea de ac
Pe basme, pe nimicuri, cuvintele gonind
Cu peritoriul sunet al lor sA te cuprind ?
ad te iubesc... Nu pop tu mAcar s." te gandesti
Cum mima-mi te-admirA, ce scump imi mai esti.
Ce-mi pasA de gandesti tu la mine dad-ti plac... ?
De spirit, de avere, de frumuseti sarac
In taina cugetAri-mi ascund de orisi cine
Tot ce-am mai scump in lume, comoara mea, pe tine.
De 'ncerc cate odat a pune pe harde

Un sir... De cer imagini la goala fantazie
Nimic nu am de-a spune, de n'oiu vorbi de tine
singurA icoana-ti in veci in minte-mi vine.
G-andesti, pricepi tu oare cat pot fi de sarac
SA fii a mea nu este putint S' te fac
Cu mintea mea casteluri in Spania castig
M vezi plangand cum suflu in manile-mi de frig
urmrind peirea visArilor desarte
Eu vAd menit d-mi este sA n'ara de tine parte.
and totul imi lipseste, and soarta mi-i mai ra.

Atund alese dansa, ca tu s fii a mea...
25
discalt
Atunda cand coturnul voi-voiu
S fiu o secAturA cum sunt si ciea-lalti
La once tpuxy] sonoq cu laude s'A m plec
s proclam de geniu pe ori si care sec
S'ajung la un renume, ce azi s'ajung nu pot
pret (B.);
2. De cat
1. I.o.m. nimica nu poate aye pret >1.o.m.n.n.p. s'aibk pret (A.) > I.o.m.n.n.p.
3. id. (A.) > de
frumoasa taina de care tu m 'nveti (A.) > De cat frumoasa tain a dulcii frumuseti-- (B.);
fapt : Cad ce-ar mai si fi (sic) alta in vremea de acu > C. ce-ar m.s.f. (sic) a. in lume de cat tu (B.);
4. S-mi
5. Pe basme si nimicuri cuvintele venind > P.b.s.n.c. gonind (A.);
risipesc viata in vremea de acu (A.);
7. Caci te iubesc,
6. Ca 'n peritorul sunet al lor sa.' te cuprind... (A.) > Ca 'n peritoriul s.a.l.s.t.c.? (B.);
9. id. (A.);
8. id. (A.);
nici nu stii i niel nu potis tii > C.t.i., nu poti tu macar s te gandesti (A.);
Ix. In taina cugetari-mi, in inima mi-ascund > I.t.c.-mi, ascund
In. D.s., d.a., d. frumuseti sarac (A.);
13. De 'ncerc
12. Tot ce-am rnai scump [in lume]... comoarea mea, pe tine (A.);
de ori si cine (A.);
de cat imagini in* goala fantazie > U.s.... d. cer imagini
14. Un
cte odat a pune [pe] hartie (A.);
18. S.f.a.
17. Garidesti, pricepi tu oare, cat, cat sunt de sarac (A.);
15-16. id. (A.);
la goala f. (A.);
19. Caci nu mi-i in putere palate s castig > Gandind cum la casteluri in Spania
m.n.e. putint s o fac (A.);
20. i tremur > Eu tremur apoi sufiu in mas castig > Gafidind curncl casteluri in Spania s castig (A.);
22-23. id. (A.);
24. Atunci alege
21. i u. perirea v.d. > Si u. peirea v.d. (A.);
nile-mi de frig (A.);
25. Dar cand voiu vr eu traista*-mi de visuri* s'o descalt (A.) [iecliune incertur
soarta ca tu s fii a mea (A.);
descalt sd fifost comandat de imagina nevalidatd Ina, dela etaj, a cotumului];

27. Ca once (Puxt Soi.IXo c.l. etc. > La once 4,uxt 8oilXog etc. (A.); 28-33. id. (A.);
dar poate cd finalul versului
id. (A.);
26.
20
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
306
ad n'am invatat inca s 'nnalt pe-un idiot

Cand voiu ajunge i eu la arta de-a trai
30
moale mi va merge si bine-oiu gramadi
and voiu av asemeni ce lumea poate di...

MI tem, iubit dulce, ca nu-i mai fi a mea.
de-i si fi... av-vei in ochi-mi acel pret
35
sfiala sermanei mele vieri?

Ce azi
Voiu fi supus duioasei, ne mai simtitei mund
atunci?
Din toat' a mea putere s'A te iubesc
C D . Reluate la scurel distant una de alta, cu aceeasi cerneal neagr, pe file de dictando, de aceeasi
provenient, versiunile C. (2261, 29-30) o D. (2261, 228-229), sunt urmate de alte fragmente, dimpreun cu cari
fac un poem mai intins, ce se rezerfl, Cu toate explicatiile, volumului de Postume. S" spunem numai, de pe
acum, c ordinea fragmentelor variaz in aceste doul versiuni, ceca ce face dificil i, pina la un punct, arbitrar,
tiprirea numai a unora din ele, cum este cazul ediiei Scurtu, care i-a adaos, cum s'a vzut mai sus, un plus
de 30 de versuri. (Unele versuri din D. au fost incercate intii pe C.).
C. 2261, 29-3o
In ochii mei nimica acum nu are pret

De cat duioasa taina a mandrii frumuseti,
ad ce-ar mai fi si alta in lume de cat tu

S'A faca sa-mi pierd viata in vremea de acu
Pe basme, pe nimicuri, cuvinte cumpanind
Ca 'n peritorul sunet al lor s'A te cuprind?
azi cnd a mea minte a patimei e roabl
Din ori si ce durere facandu-ti o podoahl,
Azi cand esti pentru mine ca marmura de clara,
and ochiul tau cel mandru straluce in afara
10
Intunecand privirea-mi de nu pot &A vId Inca'

Ce parte rea s'ascunde in noaptea lui adanca,
Azi cand a mea iubire e-atata de curata,
Ca farmecul de care tu esti impresurat,
Ca lipsa cea eterna ce-o au dupa olalta
Lumina de 'ntunerec i marmura de dalta,
Cand e atat de mare, nem'Arginit de sfant,
15
Cum nu mai e nimica in cer i pe pamant

Acea inamorare de tot ce e al tau
De-un zimbet, de-un cutremur, de bine si de rau,
Cnd sufletele noastre o umbra n'o desparte
Tu nu vrei, adorato, de tine sa am parte?
20
A. B.
34 MA. tem ca si de moarte
c nu-i mai fi a mea (A. B.);
35-36. id. (A).
Ultimele 2 versant, 37-38, sunt urmate de inert!' doud, in A.:
37-4o. Voiu fi supus eu* dulcii, ne mai simtitei munci

Din toat' a mea putere s te iubesc s'atunci E?]
Atunci? Dar oare n'oiu fi strin, pierdut, bkrn,
Av-voiu [oare] Inca destul viat 'n sin [?]
(a) de fapt, versal nu e finit fi lecfiunea oarecum incertel : Avt-voiu Inca' destuli viat eu* in sin
C.
mire y. 22-23 dirtantii de stroft ;
55. Ca setea c.e. etc.;
I.o.m.n. de-acum n.a.p.;
www.dacoromanica.ro
NU M.A. INTELEGI
307
S scuture 'nflorirea un vant al recei jeme?

S 'nceti a fi icoana iubirii cei eteme ?
Cu marmura cea alb s nu te mai asameni
S fii ca toat5 lumea, ca omul intre oameni
S 'n.cete acel farmec ce te-au fcut o zee
S fii... frumoas5, iricI, dar numai o femee
Si-atunci
zici: Privirea ce-atat ai adorat-o
inc'l tot frumoas5, fermeckoare... Iat-o I
25
30
inc5 tot ? Avea-vei in ochi-mi acel pret

Ce azi ti-1 d sfiala s5rmanei mele vieti ?
Voiu fi supus duioasei, nemaisimtitei mund
Din toat' a mea putere &I' te iubesc s'atunci ?
D. 2261, 228-229
NU M_A. 'NTELEGI
In ochii mei acuma nimic nu are pret

Ca taina ce ascunde a tale frumuseti,
Cci ce-ar mai fi si alta in lume de cat tu
SI fac5 s51-mi pierd viata in ziva de acu
Cu basme i nimicuri, cuvinte cumpenind
Cu peritorul sunet al lor O. te cuprind,
Cu splendide imagini duiosul vis s5-1 ferec
Pan nu s'o stinge umbra cea dulce 'n intunerec ?
azi cand a mea minte, a farmecului roab5.,

10
Din ori si ce durere iti face o podoabl,
15
cand rsai vederii ca marmura de ciar,

and ochiul t'u cel mandru strluce in afar5.
Asa cA-mi iei vederea si nu pot s.' simt inc
Ce-adanc5-i suferinta din noaptea lui adanck
Azi cand a mea iubire e-atata de curat,
Ca farmecul de care tu esti impresurat5,
Ca setea cea etern ce-o au dup5
Lumina de 'ntunerec si marmura de dalt
and dorul meu e-atata de-adnc, de pur, de sfant,
23. Si treaci > S scuture etc.;
30. att. f., atrigitoare... Iat-o
26. S.f.c.t.1., femee intre oameni;
28. SA fii... f., dulce, dar n.o.f.;
2219, 322 V.
5-6.
4.
cuvinte cantirind
Cu peritorul sunet al lor si te cuprind
Si f. si-mi p.v. in vremea de acu;

6. In peritorul sunet al lor etc. (C.);
7-8. (C.). Si 'ncerc visul cel rnindru In sunete
ferec
SS 'mpiedec umbra-i dulce de-a merge 'n intunerec?

9. id. (C.);
14. Ce noapte se ascunde > Ce-adanci suferinti > Ce-adanci e gandirea* din
so. id. (C.);
noaptea lui adinci > Ce-adanci[4] suferinta din n.l.a. (C.);
20
www.dacoromanica.ro
308
M. EMINESCU
Cum nu inai e nimica in cer si pe pArnAnt,

CAnd e o 'namorare de tot ce e al tAu,
De-un zimbet, de-un cutremur, de bine si de fn,
CAn.d esti enigma dulce a astei lumi intregi
SA vAz din a ta vorb1 cA nu mA intelegi ?
S'A treacI inflorirea de-un vAnt al recei jeme?
S 'nceti a fi icoana iubirii cei eterne ?
Cu marmura cea albA s'A nu te mai asameni,
S fii ca toatA lumea frumoasA intre oameni ?
SA 'ncete acel farmec ce te-au fAcut o zee
SA fii
incAntItoare
dar nurnai o femee
S'atund sA-mi zid: Privirea ce-atAt ai adorat-o,
E incA tot seninA, fermec'Atoare... lat-o L ? []
E Mal tot L Avea-vei in ochiu-mi acel pret
Ce azi ti-1 d sfiala pierdutei mele vieti ?
Voiu fi supus duioasei, nemai simtitei munci,
C'o oaste de imagini s'A te iubesc s'atunci?
20
25
30
35
E. Ultima versiune din Nu me! 'nplegi se Rill in ms.-ul 2282, 6-9, cu mult mai multe versuri, urmata de
aproape (ff. to-12) de postuma Renuntare, ga cum fusese o 'n versiunile C. si D.
Apropiati de textul defmitiv, asa cum 11 cunoastem din Album-ul iterar dela 1886, versiunea aceasta primeste
unele aplicatii, cu cerneali neagri, ulterioare, ce-i schimbi, ici si colo, fizionomia. Unele din aplicatii par nu numai
improvizate, dar i netenninate, precum in versurile 21-22. Situatia aceasta ne sugerase la inceput ideea ea'
aplicatiile acestea n'ar trebui incorporate textului dela etaj, ci mentionate numai in subsol. Ceca ce ne-a determinar
totusi si procedim altminteri, i s le adoptm, a fost situatia versurilor 3-4, a car' or inftisare, transmisi
textului definitiv, rezult din aplicatii operate ulterior, cu aceeasi cerneali, cu care sunt efectuate o cele din
restial poeziei.
Tot aici am anexat
si
unele aplicatii din D., executate acolo, dar in vederea versiunii de aici, E.
E. 22822 6-8
NU MA 'NTELEGI
In ochii mei acuma nimic nu are pret
Ca taina ce ascu.nde a tale frumuseti
CAd pentru care altA minune de cAt tine
Mi-as risipi o viatA de cugetAri senine
Pe basme i nimicuri, cuvinte cumpenind,
In vorbe peritoare ca 'n lant sA te cuprind,

Si in senin* de stele durerile sA-mi ferec
PAn nu s'o stinge umbra iar dulce 'n intunerec ?
17. Cu setea c.e. etc. (C.);
19. and dorul [mett] e mare, nerriar' ginit de sfant. (C.).
23-24 (C.) e Azi cand tu esti enigma si senzul lutni 'ntregi,
S viz din a ta vorbi ca nu ma intelegi I
(C.) 2 Enigma si 'ntelesul fiind al lumi 'ntregi
SI viz din a ta vorbi el nu ma intelegi I
25. id. (C.);
28. S.f.c.t.1., o floare intre oamerti (C.);
3-4. Cici pentru care alti tninune de cat ta
Mi-as risipi viata in vrentea de acu
5. id. (D.);
www.dacoromanica.ro
Mi M.X INTELEGI
39
azi
cAnd a mea minte, a farmecului roabA
Din ori si ce durere ii face o podoabA,
cAnd rsai nainte-mi ca marmura de clarA
io
Tar ochii ti cei mAndri scAntee In afar,
IncAt de-ale lor raze nu pot pAtrunde ind

Ce-adAnc trecut de gnduri e 'n noaptea lor adAncA,
Azi
cAnd a mea iubire e-atta de curat.
15
Ca [indesc] * [indesc]* de care tu esti impresuratA,
Ca setea ursitoare* ce-o au dupl o lalti

Lumina de 'utunerec i marmura de daltA,
CAnd sufletu-mi atarn plutind in ochii mei
De un cutremur tainic* al tinerei femei
vietile-amAndoror s'amested* 'n intreg
and inteles de tine, eu insumi m. 'nteleg
20
S'A tread, inflorirea de-un v Ant al recii ieme,
S 'nceti a fi icoana iubirii cei eterne,

Cu marmura cea alb sA nu te mai asameni,
S fii
ca toatI lumea frumoasA intre oameni,
SA 'ncete-acea simpre ce te-au fcut o zee,
S fii incntAtoare
dar nurnai o femee,
'atund s-mi zici: Privirea ce-atk ai adorat-o,
E incA tot senin, fermecAtoare... Iat-o 1 ?
25
30
E ina
Avea-vei in ochi-mi acel pret

Ce azi l '1 d sfiala pierdutei mele vieti?
Voiu fi supus duioasei, nemaisimtitei munci,
C'o oaste de imagini s te iubesc s'atunci?
6-8. Ca 'n peritorul sunet al lor 81 te cuprind,
'n lanturi de imagini duiosul vis sal ferec (a)
Pan nu s'o stinge umbra-i cea dulce 'n intunerec? (b)
In lanturi de imagini d.v.s.'I.f. (D.) > Ca 'n lanturi d.i. etc. (E.);
stinge umbra c.d.'n.i.?;
Pan nu
13. Aa ca-mi iei tot vazul o nu pot sa simt Inca' > Aa ca-mi iei simtirea si nu pot sa vaz inc (D.);
14. Trecutu-adanc de ganduri d.n. lui a. > Ce-adanc trecut de gnduri e 'n noaptea lui adncal, (D.).
16-17. Ca farmecul de care tu qti impresurat,

Ca setea cea eterna ce-o au dupl o lalta.
Dap, versal
arena, ca ,ri 'n D., In prime." cdpie, pasagiul :
Cand dorul meu e-atata de-adnc, de pur i sfant

Cum nu mai e nimica in cer i pre pmnt,
and e o 'namorare de tot ce e al tau,
De-un zimbet, de-un cutremur, de bine i de flu,

Cand qti enigma insai a vietii mele 'ntregi, (a)
Azi vad din a ta vorbil di nu ma intelegi. (b)
(b) id. (D.);
(a) id. (D.);
barat ca creion albastru ,ri inlocuit ca versarle 19-22 dela eta);
21. i vietile-amandoror formeazi in intreg;
2o. De-un zimbet, de-un cutremur al tinerei femei;
27. S 'ncete acel basmu ce te-au facut o zee,
www.dacoromanica.ro
310
M. E.MINESCU
LA STEAUA
Convorbiri Literate, XX, 9, r Decemvrie 1886
Originalitatea poeziei La steaua a fcut de timpuriu obiectal de discutie atat al cercettorilor cat si al delitantilor. Cu o 'mil inainte de a apitea in Convorbiri, i anume cu scrisoarea din 4/16 Noemvrie 1886, In care-i
trimetea i textul poeziei, Titu Maiorescu scria surorii sale, Emilia, la Iasi:
trimet in alturare arlmirabila
poezie nou a lui Eminescu. Ideea este luat dintr'un discurs al meu; dar ce forma- frumoas 1). Discursul, ce
Titu Maiorescu presupunea s fi servit de izvor de inspiratie poetului, era conferinta sa Despre hipnotism,
timid la Ateneu In ziva de II Aprilie 1882 i publicat intai in foiletonul Romdniei Libere din 20 Aprilie 1882
dup1 acera in brosura celor parru conferinte, rezumare de M. Beineanu-Hermes 2). Cum imaginea srelei ce-a
murit apare, intfun articol al Timpului din Decemvrie acelasi an, lar la 18 Iunie 1883 in vibrantul editorial
inchinat rnemoriei lui stefan cel Mare, dup serbrile dala Iasi, cu prilejul desvelirii statuei Voevodului, Maiorescu aves toate temeiurile s vacti In poezia dela 1886, un reflex al gandului ce insusi exprimase In conferinta
sa: o Se poate chiar, zisese el, ca Sirius s fi perk; noi Irma: vom continua a-1 vedea pan la implinirea calor 14
ani (cat face raza lui pani la plmant) dela moartea sa, c'ci ultima lui figuri va cltori in spatiu ind zecirni de
ani. In realitate dar, in cazul acesta, noi n'am mai vedea pe Sirius, ci numai imaginea lui, numai un fel de stafie
a deprtatului astru.
In ce masurl La steaua era o poezie nou'a si ce va fi inteles Maiorescu prin aceasta, se va putea deduce
din urmirirea formelor reproduse mai jos. Cera ce se stie, este ea In vara anului 1886, aflandu-se la bale dala
Repedea, de lang latmi, Eminescu a copiat, cu scrisul caligrafic i oarecum timorat de prea mult supraveghere,
al anilor sal de declin, poezia aceasta, In albumul Ririei Xenopol, pe atunci Coralia Gatoschi 3). Ceca ce facea pe
Ibrileanu, urmrit, ca un alt Macbeth de spectrul posturnelor ubicui, s declare si La steaua postural', fiindci,
plagiat In sensul nobil al cuvntului 4), aprea fr inclicatia originalului din care era tradus. Cci pentru
Ibriileanu La steaua era o imitat (once ar zice Ghit Pop) dup Gottfried Keller.
In fond, d-1 Ghit Pop spusese cam acelasi lucru. Semnatand intaiul, intr'un articol din 1896, apropierea dintre
Der Stem a lui Gottfried Keller si La steaua a lui Eminescu, i desbtind cele trei ipoteze cu putint: Plagiat? Identitate in asociatiune de idei ? sau reminiscent ?, autorul admitea reminiscenta si, din nou intaiul,
afirma ca' La steaua o e superioar poesiei lui Keller 5). Urmtorul numa.'r al Convorbirilor relua, cu prilejul unor
acuzatii ce se aduceau inspiratiei lui Cosbuc, problema trite not redactional, sub al eirei anonimat se putea
bnui sulita militant a lui Mihail Dragomirescu. Steaua lui Eminescu, se spunea, nu e tradusl dup Der Stern
al lui Gottfried Keller, oricat s'ar asemna In conceptie si in unele expresii cu aceasta din urinal... Eminescu a
prefcut Steaua, dandu-i o strlucire si o perfectie, care intuneca cu desvirsire originalul german 8). Convingere,
pe care profesorul i criticul au continuat s o slujeasc dela intaia editie a tratatului de poeticl, in care La steaua
este prezentat drept: un caz de originalitate plastic, slab, dar adanca' 7) si pana la lucrrile sale din urrn.
Lag: mai ponderar in tratatul scris in limba francez1 8), sau mai violent in notele editiei sale din 1937 ( o poezie
care de critici natingi a fost criticat pe cuvint c este aproape tradus cuvnt cu cuvant dup.' poezia Der
Stem a lui Gottfried Keller )
concluzia e In realitate una si aceeasi, exprimat la finele glosei din editie 2) si
ilustrind in chipul cel mai plastic, acel sovinism transcendental, de care vorbea Sainte-Beuve, and reprosa lui
Nisard excese de felul acestuia (o toujours l'esprit franais et sa glorification).
Gh. T. Kirileanu, Maiorescu despre Eminescu, [scrisori citre Emilia Humpel], In Mihai Eminescu, XII, 19, 1941.
Augustin Z. N. Pop, Adaos la steaua, in Mihai Eminescu, XIII, 20, 1942.
M. Rducanu [Radu Manoliul, Criteva observri asupra editrii poeziilor complete ale lui Eminescu ( Colectia
araga.), in Vocea Tutovei, XII, 51, 4 Martie 1907: La steaua a fost scris de Irian' a poetului In Albumul d-nei
Coralia Gatoschi (Riria).
G. Ibrileanu,
poeziilor lui Eminescu, In 1/jata Romelnearcd, XX, 2, Februarie 1928: E o refacere,
se poate zice o transfigurare e atat de minunat, atat de o creatie, incat ar fi deajuns numai aceast La steaua
pentru a face neuitat pe traductorul ei .
Ghit Pop, Eminescu si Gottfried Keller, in Convorbiri Literare, XXX, r, i Ianuarie 1896.
8) [M. Dragomirescu], In chestiunea Eminescu-Cosbuc, in Convorbiri Literare, XXX, 2, I Februarie 1896.
Mihail Dragomirescu, Teoria poeziei ca aplicare la literatura romeind, 1906, pag. 31-32.
Mihail Dragornirescu, La science de la littrature, 1926, pag. 40-44.
8) Mihail Eminescu, Poezii, ed. Mihail Dragomirescu, 1937, pag. 284: Intre poezia lui Keller gi. aceea a lui
Eminescu se pune astfel un bis, o Der Stern c o poezie mecliocrl, La steaua p o capocloperg.
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA
311
Paralel insa Cu Keller, al &Ami prestigiu n'a sazut nicio dipa 1), alte texte i alti autori 5) au fost identificati
ca punct de plecare sau de contiguitate, in inspiratia prezentei poezii. Unul din cele mai des citate nume este
al lui Auguste Dorchain si al poeziei sale o Les toiles teintes . Cu prilejul unor lamuriri oportune, d-I I.
M. Rasen intregea capitolul acestui motiv de o serie de noui i sugestive nume de autori (Flaubert cu Bouvard
et Pcuchet, Sainte-Beuve, Sully Prudhomme, Octave Houdaille, Lon Dierx), sfirsind cu aceasta judicioas coneluzie, ce ni se pare a aseaza problema originalitatii poeziei La steaua in adevaratul ei cadru:
Asemanari in ceca ce priveste tema stelei ce-a murit si care totusi inca strluceste se gsesc intre
toate aceste poezii. Diferentele intervin cnd e vorba de animat simbolul si de precizat explicatiile alegonce. Pot fi de sigur i coincidente in unele din cazurile pe care le-am citat, din rnai multe, dar la
urma urmei e si un stdlucit loe comun liric, duna cum vedem destul de frecvent in poezia sec.
XIX. Aceasta constatare nu exclude, eventual, din partea unui poet si un anumit imprumut constient
dintr'unul sau chiar din mai multe modele. Keller nu e niel pritnul care a tratat aceasd tema i nici
cel ce a exprimat-o mai luminos. Aproape fiecare poet a gisit o tonalitate nona si a stiut s scoad din
imagina plin de perspective poetice efecte de rezonanta interioara putemica i deschizatoare de armonioase orizonturi>> a).
Si dada astfel stau lucrurile, negresit ca problema imprumuturilor sau a initierii astronornice pierde din insemnatate, in fata unui o loc comun de circulatia cunoscutei metafore. Se poate observa totusi ca anii din urrna ai lui
Eminescu, aproximativ 1881-1883, au cunoscut o adevrata febd pentru stiinte, ca manuscrisele lui cuprind compacte extrase si note in marginea lecturilor stiintifice, el doul din manuscrise solide caiete de Alcala.y, de o buna
calitate poarta tidurile de el alese: Fiziografie i Fiziologie si ca ms.-ul 2270 (Fkiografie, I), in care se afla cele mai
multe dome tranzitorii din La steaua, ca o tabla de materii, redactad chiar de poet, cuprinde numeroase chestiuni
de sdinta, dela o Magnetism (5-7), (15-19) si electricitate (34-40), (44-53), etc., etc. si pana la determinarea de mai inainte a sexului (158-161). Pentru fdele 64-83 tabla de maten ii specifica : Versuri, ceca ce
inseamn.' a tabla fusese redactata inainte de a aiunge la penultimele variante din La steaua, ce figureazi intre
ff. 161 v.I63 v., si care nu mai sunt mentionate.

Un alt caiet, inrudit ca provenienta, 2275B, in care se all.' att versiunea B. a Luceafeirului, ct si ultima versiune
din cele ce se cunosc, pentru La steatia, e 9i el intesat de excerpte sau de comentarii personale, multe din ele cu
grafia aceea expres a momentelor de exaltare fiziologick ce vor fi precedat ziva pdbusidi lui intelectuale. Cosmografie (Laplace intre altii) si matematica se invecineaza 4). Altundeva, Intr'un ms. de categoria registrelor
comerciale, si flr a putea determina timpul cnd va fi lipit-o, se all o dietura de gazet germana, cu urrntorul text, pe tema mortii stelelor, pe care-I reproducem in intregime 5) :
mirbauen 11dt-en, aber sie sincl eben so wenig unsterblich
wie die Felsenmassen und wie
die leuch-
tenden Sterne, die ober unserem Haupte kreisen. For fiinfzehn Jahren flackerte ein kleiner Stern in
der nrdlichen Krone hell auf bis zu einem Sterne zweiter Grsse, nach Wochenfrist war er bis zur
sechsten Grisse herabgesunken, kaum noch dem Auge sichtbar. Der Enke'sche Komet zieht itnmer
engere Kreise um seinen Zentralkrper, er stiirzt schliesslich in die Glathmassen der Sonne, wie es
amerikanische Astronomen von dem Kometen voraussagen, der jetzt sichtbar ist, und der, wie eine
neueste Beobachtung meldet, wahrscheinlich sich spalten wird, wie sich der Biela'sche Komet (1846)
Pentru V. D. Paun, Ficliune, imagine ,ri compara/irme, 1896, pag. 47: La steaua. . e o simpLa traduCf. de asemeni interesantul crarnpeiu din scrisoarea pc care P. Cerna o trirnitea la 8 Decemvrie 1907,
din Manchen, lui Titu Maiorescu:
o Ba am fost la o libdrie, s cer Poezii de Gottfried Keller. Librarul a holbat niste ochi mirati la mine si
mi-a raspuns in pasareasca lui, el n'are de stire sa fi sexis Keller poezii, numai nuvele. Dar eu tincan' mortis,
cere.
di exista; stiam doar bine el au famas din ele ceva reminiscente inteuna din cele mai desavrsite bucati ale
literaturii noastre poetice. Am rasfoit o Antologie si abia am dat de cateva cntece de Keller i acelea la o
o pagina neroadal. i eu care-1 credeam cel mai mare poet al Germaniei din zilele noastre, judecand dupa adln-
cimea compararii din La steaua a lui Eminescu 1 Am gasit totusi minunate acele cteva cntece si mi l'oil/
incerca s'a traduc unul pentru Convorbirile noastre, care, in treacat fie zis, imi sunt foarte dragi, fiindci imi
vorbesc de Eminescu si de D-voastr (Conrorbiri Literare, L, 4, Aprilie 1916).
Succind trecere in revista' a izvoarelor acestei poezii la Radu Manoliu, kroarele motivelor etc. in Preocupdri
literare, I, 5, Mai 1936. Printre ultimele contributii, nou articol al d-lui Tb. Simenschy, Portal grec G. Drosinis
,ri Eminescu in Mibai Eminescu, XIII, zo, 5942.
Evandru [I. M. Raleo], La steaua, in Indreptar, I, 7, Iulie 1930.

Augustin Z. N. Pop, La steaua, in Moldavia (Bolgrad), I, 8-9-1o, Aprilie--MaiIunie 1940.
Cf. si Augustin Z. N. Pop, Din Eminescu necunoscut, Cernauti, 1942, uncle se clan numai versurile del sfarsit.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
312
gespalten hat, der darauf verschwunden ist. Ein uraltes Lied, welches Pfuhl anzieht, vor Jahrhunderten
auf Island gesungen, weissagt:
Auch da droben ist Drangsal
Und droht rnit Vernichtung.
Auch am Himmel, so hr ich,
Erleschen schon Lichter,
Und die stolzesten Sterne
Erwartert Zerstrung I .
(MS. 2308, 7).
Preocupari i inidere stiintifica, pe care vin sa le confirme urmtoarele amintiri, ale unui incepator in ziaristica 1),
fericit s cunoasca pe gazetarul Cu renume, ce era, la vremea aceea, Eminescu. Intalnirea ate loe la Rasca:
Il gasim pe Eminescu singur la o masa, innluntrul cafenelei. Impresia ce mi-a ramas, ciar, intarita
mereu de mirare, in decursul timpului, a fost vasta memorie si eruditia uimitoare a poetului. Simionescu
il intreba lucruri in diverse domenii de cunostinte, pe cari nu le pod presupune gata, prezente in
minte, nici la specialisti totdeauna.

Mi-aduc aminte, bunoarl de intrebarea, sugerata de nu stiu ce mers al conversatiei:
Oare cam pe cand sa fi apArut vioara, ca instrument muzical, in lume ?
Eminescu sa caute, pe baza datelor evoludei istorice a muzicei, sa-si dea o parere aproximativa I
Si tot asa de extraordinara mi s'a pirut orientarea lui In domeniul astronomiei. Cunostea i spunea, in
cifre, distantele dintre corpurile ceresti, intre ele, si departarea lor de parnint.
Din asa fond sufletesc de convingeri, rasaria poezia, publicar dupa vreo trei ani in urmai
La steaua care-a rsarit
etc.
Ms. La steaua se afla in mai multe manuscrise, a caror oranduire ar da schema urmtoare:
a) 2279, 28
CC2. 1878-1879
Al. 2270, 68 sr
A2. 2270, 69
cca 1882-1883
A% 2270, 70 y.
2270, 72 v.-73 (+ 72)
CCa. 1882-1883
C1. 2270, 162 ( 162 y)

2270, 163
C1. 2275B, 72
Alburn-Riria
cca 1882-1883
cca 1883
cca 1886
Colateral e:
2270, 73
2270, 71 V.
(0 stea in reci nemarginiri)
(De ce resina nopiilor)

2270, 163 v.
2270, 162 V.
(7 aid 0,-eme au trecut)
2270, 72 V.-73 (Prin mii de stele Ce ItiCe.r0
cca 1882 1883

.
a) Intaiele stihuri, inrudite, reduse la abia o strofa se AA in 2279, 28, in vecintatea i cu scrisul unor texte,
a caror cronologie poate fi cu certa aproximatie fixata. E vorba de fragmental dela f. 26: Ce-fi spun ei lie mamd,
and rdpesc copiii ?, legat de rapirea Basarabiei i, ici si colo, numeroase forme de ale poeziei Atdt de fragedd.
Putem, asa dar, situa aceast unic strof, in jurul anilor 1878-1879.
a) 2279, 28
Sunt stele 'n cer atat de deprtate

Inct ca raza 'n ochi s ne ajung.
Trecur. mil de ani pe cale lung
A unei vremi ce-a fost numai* odat
1) I. Gavinescul, Clipe prinse din vieata lui Eminescu fi Maiorescu, in Comemorarea Junimei la lafi, etc., pag. 84.
a)
2. Incat > Cat pentru-ajunge pan' la noi o raza;
3. 0 mie de-ani sa tread: > Trecura etc.
N.B. Sub ateste versuri, o linie trash' izoleazd de urmdioarele :
Spre a nu vid6 grozava vi... jalea toati

SA vrea
smulge ochii din cap si sa nu poat (a)
(a) Si vrea
scoata ochii etc.
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA
313
ale
3
44,0ric
Live.
at:
,et...
4
44'
,,44,1)6V0504G'A".".
JkZ
`9( 11-".4C-.)
44*,
4-564 - 443- I
.`"
41,
"
I,
4tJt.,441....4
to+.4
ULS's
a..
Z,A\
'to
6',46
"
51,
31-.^.
741
Leh,
1.1e,
-t)
-e
0%04'4
th.
444
eze,er.:
4-,
1).
***
LA STEAUA
www.dacoromanica.ro
2270, 69 (16.5 CM. X 20 CM.)
M. E/vIINESCU
C. Cum s'a arnintit in notita introductiva majoritatea versiunilor din La steaua figureaz1 in ms-ul 2270
I). Pentru a nu mai repeta cotele, trirnitem la schema de mai sus, care ilustreazi cat se poate de
'impede succesiunea paginilor i trecerea unei versiuni in alta, dela A1C2.
Scrisul e acelasi, cu aproximatie 1882-1883.
Si spunem, inainte de a "Asa si urmeze una dupA alta toate aceste versiuni: ci multe din ele sunt brouillonare, ceea ce se vede atat in grafie (cf. facsimilul de pe fila anterioara) cat si in conturul lor propriu;
dupai aceea ca", in asemenea condiii, organizarea versiunilor nu poate fi ferita de un anume coeficient de
A.1
(Fiziografie
incertitudine.
C2 figureaza: in 2275B, 72, In caietul in care se aflA i versiunea B. a Luceafdrului.
In transcriere, i-am subordonat pe Cl si C2, trecandu-le in subsoL Facsitnilul acestei versiuni, reprodus inca
din vol. I, pag. 233 al acestei editE, am socotit cu cale ci meritl si fie pus din nou sub ochii cetitorului, i in
acest capitol, unde prezenta lui ofen. un util instrument de lucro. Bogatia aplicatiilor ei e cu osebire instructiva.
Al. 2270, 6c? V.
to
A2. 2270,
Din fundul cerului o stea

Au rasrit departe
lurainand abia, abia
Ea pare cuprins de moarte
Din fundul cerului o stea
Departe e pana aci

De veac-uri cale lungi
Cum stralYtu pina aci
Au rasa:fit departe
luminand abia, abia
Cuprinsa e de moarte
O raz' a ei
0 role de ani ca s'ajunga
Atka cale lunga

Lumina ei calatori
De mii de ani s'ajunga.
poate ci 'n cerescu-i drum

S'a stins pe vecinicie
Lumina ei abia acum
Ajunge smerita, tarzie
Poate de mult s'a stins in drum

In departan albastre
lar raza ei abia acum
Luci priviril noastre
Icoana stelei ce-a murit
A unei stele ce-a murit

Icoanal 'n cer se sue
Trala cand n'o am fost zarit
Azi o vedem, si nu e
'met pe cer se sue

16
619
Traia cand noi n'o am zar' it
lar azi o vedem cand nu e

7. lar razei sale-au trebuit;
8. 0 rnie de axil si
ajunga > 0.rn.d.a. si ne-ajunga;
II. Pe > Lumina
etc.;
12. Ne-ajunge pllita, trzie > Ajunge [indesc.] *,
t.;
13. Icoana unei stinse lumi > I.u.s. vieti;
If .
Era and n'o am fost zarit;
16. Azi, cnd noi > A.,
c. o vedem, ea nu e > and noi o vedem, ea nu e
4. fters
urmat de urmdtoarele 2 versuri, despre care
nu s'ar putea spune ca certitudine, dacd n'ar fi fast peirdsite
In cele din urmd, mai ales eel ideea se intiilne,rte in v. jIf
(cf. ,ri Azt. subsol):
i de aci pani la ea
Un spatiu ne desparte
20 De mii de ani pana la ea
[0] cale ne desparte
7. 0 raz' a ei cAlatori;
13-16. Icoana stelei ce-au murit
Incet pe cer se sue
Tria cand noi n'o am zarit
Azi o vedem, si nu e
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA
310
Aa. 2270, 70 V.
De mii de ani pin la ea

E calca ce desparte
Calci e asemenea c'o stea
Ce-au rs'rit departe
Cum strbtu pan. ad
M'Ata cale
Lumina ei cllAtori
De mii de ani s'ajungl

Poate de mult s'a stins in drum
Din oastea* cea de stele
lar raza ei abia acum
10
Luci privirii mele
Icoana stelei ce-au murit
Incet pe cer se sue...

Era cand tu n'o ai zkit
Azi tu o vezi si nu e
15
Dac' ai iubit f'grA [s'a] speri
De-a fi iubit veodat

Pe cerul negrelor dureni
Lutnin se arat
20
Astfel amorul ce-au trecut

Prin zeci de ani strThate
Umpand un suflet cunoscut*
De-o dulce voluptate
amintirea '1 chiam" iar*
Oricke s'A' se 'ntample
25
Cu-atat noroc cu-afit amar

El sufletul mi'l imple
Cu-atk noroc cu-atk amar*

In suflet el pkrunde
30
Dar unde vine [indesc.]*

Dar unde trece*, unde ?
7. Ulterior, marginal, de o lecturd indoielnicd fi, pare-se, nefinit : Triar lumina
3 Si* e asemenea c'o stea;
z. Luci privirii noastre ;
a mers*;
so. In deprfari albastre;
Dela versal
inainte, tdtimele 4 strofe scrise pe coloana a II-a a filei, mai patn ordonat, arre& ca o addogire (cf.
in subsolul lui Ce).
zo. 0 stea ti se arat;
23.
ImplAnd u.s. etc.;
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
316
B. 2270, 72
11.-73 (+ 72)
Pe ceruri departe
Luceste o stea
Aproape se sdnge
Cum tremur ea ?
De-acolo s'ajungI
O razI la noi
Se cere o mie
De ani irmapoi
Si ponte se stinse
De veacuri in drum
lar raza-i tarzie
Ne-aj ungeacum
10
De ce mai luceste
Pe ceruri de ce ?
and este si nu e
15
and nu e si e?
I-4.
Priveste* pe ceruri (a)

Rsaxe o stea
Ea tremur tainic
Se vede abia
(a) Ulterior, cdnd trece la formele dela eta), redactate pe fila urnidtoare, aplicd deasupra un vers greu descifrabil, cdruia
nu i-a dat urmare; lecliune probabild
parliald: Admirl *
5-8. I 0 razi pornit
20
De-acolo la noi
Ajunge c'o mie
De ani innapoi
9-12. 20
poate se stinse
Lumina'i pe drum (b)
Vederilor noastre
Ajunge acum (c)
In > Lumina etc.;
S'arat acum;
20
j ca si ajung
O razI la noi
Se cere o mie
De ani innapoi
i poate chiar stins-i
De mult si pe drum
O raz4 ajunse
In ocbi-mi acum
2 De ce mai strluce
Copila, de ce?
x3-16. x Astfel o copil
Ea este o nu e
aci este si nu e
nu e si e
nu e si e...
30
De ce xnai strluce
Pe ceruri de ce?
Cnd este si nu e
CAnd nu e si e (d)
(d)i nu e si e
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA
De ce mai luceste
Cki stelele vor
S semene toate
Iubirii, cnd mor
20
S fie ca tot ce
Iubim pe parnnt
Ce sunt parc n'ar fi
De nu stim de sunt
C8. 227,03, 72
0 2270, 162 (+ 162 P.)
C2 2270, 163
La steaua care-a rsrit

E-o cale-atat de lung,
C mii de ani i-au trebuit
Lumirdi s m'ajung
Poate s'a stins de mult in drum
In sferele acele
Iar raza ei abia acum
Luci vederii mele
B.
e De ce mai straluce ?
17-20. r De ce mai strAluce ?

Cci stelele vor
semene 'n toate
Cci stelele vor

S semene dulce*
Murind, tuturor
Cu noi, tuturor
3 De ce mai luceste [?]
aci stelele vor
SA fie ca tot ce
gubirn], pe and mor

2 aci visul, iubirea
21-24. I Caci visul, iubirea

5i dor pe pamant
A fi ni se pare
5i totusi nu sunt
5i dor pe pit- Ina/It
and sunt parca n'ar fi

Si nu sunt and sunt
3 aci visul, iubirea

5i dor pe plmant
and sunt parcii n'ar fi
5i sunt cand nu sunt
4 CAci visul, iubirea
Si dor pe pmnt
and sunt parca n'ar fi
Lucesc and nu sunt (e)

(e) Rasar > Lucesc etc.;
5 Ca* toate pe cate (f)

Iubim pe palmant
Ce[-s] ca i [candi n'ar fi (g)
(f) De fapt : Cu toate p.c.;

fi
De nu stim de sunt
(g) de fapt : Ce sunt ca i n'ar fi, gdndit, probabil : Ce sunt ca i [and] n'ar
vers defect ca mdsurd pe care -am adaptat atmosferei. De altminteri fi in forma dela eta? (a,ra dar, 6), transcrita
pe fila urmdtoare, versa acesta rumie: Ce sunt ca s [and] n'a > C.s. parcl (sic) n'ar
C3 (.1_ Cl _C2). - I-4. I (C1) Spre steaua care rasri (a)
E-o cale atat de lungi (b)

De mii de ani calatori (c)
Lumina-i 6." m'ajunga
2 (0) La steaua care-a rasrit

E calea-atAt de lung
Ca mii de ani i-au trebuit
Lutninei sl m'ajunga
(b) E-atata cale lunga;

(a) La s.c.r.;
(c) Ca mii de ani c.;
Poate de mu/t s'a stins In drum > Si poate a s'a stins in d. (0) > Si poate ca s'a stins in drum (0);
8. Luci privirii mele > Sosi p.m. (0) > Sosi
7. id. (c. C2);
In s.a. (C2 C2) > Prin s.a. (C3);
vederii mele (0) > Luci privirii mele (C2.);
www.dacoromanica.ro
pg
M. P..IvIINESCU
-",
_
Oa,
J4ksr.1
/cad.
-,,,,;;;,;:c -4614i
"geity-Tf.
el
Î 6?-iii
pi' 747
1444; 44E_
/61
Li
4."---/k
srtss
f141,:s4:
.0; or
(4-d,
rz., 0,,d4., \
gpr
tit
"v\kveit,
coi
4 1.1C
/
n'r.
A41
Lt
t ,t---ge-- - e .
)7
f_
tJo
Manuscriscle Academici Romne
LA STEAUA
www.dacoromanica.ro
2275B, 72 (16,5 cm. X 20 Cm).
LA STEAtJA
329
pe cind astrul a murit

Icoana-i se mai sue
Era cnd nu 1-am fost zrit
Iar azi '1 vld i nu e
10
Astfel i tu peste trecut

Rsai duioas. foarte
Ca steaua dulce de vzut

Ca dansa de departe
15
OricAte par a se fi ters,
Oriate se mai curm;

Nimic din ce-i in univers
Nu piere fr' de urna'
20
9-12. x (0) Icoana lurni[i] ce-au murit (d)

Incet in cer se sue (e)
Era cand n'o am fost zrit
z (C2) A unei lumi care-a murit (g)

Icoana ea se sue (h)
Era cand n'o am fost zarit
lar azi o vad si nu e
lar azi o vad si nu e
(d)(e)
Icoana stelei ce-au murit
Incet in cer se sue

20 A unei lumi ce au murit (f)
Icoana 'n cer se sue
(g)(h) Icoana unei moarte lumi

Incet pe cer se sue
(f) A.u. stele ce-au m.;

3 (C2)
(i)
i pe cnd astrul a murit (i)

Icoana lui se sue
Era cand eu nu l'am zairit
Azi eu 11 vad si nu e
steaua >
astrul etc.;
Peste steaua un lui enigmatic, rdtdrit ;
13-16. x (0) Astfel din zarca de gandiri (j)
z (0) Astfel in noaptea de gandiri (k)

Rsai duioas foarte
Copita dulce la priviri,
Ca steaua de departe
(k) Astfel in umbra de visri;
Rsai duioasa foarte
Ca o copa la priviri
Ca steaua de departe
(j) A.d.z. de trecut;
40 (e) Astfel si tu din rasarit (o)

Apai duioasa foarte (p)
Ca steaua dulce la privit (q)
Ca clansa de departe (r)
3 (C2) Din val de negura ivit* (/)

Rasai duioasa foarte
Ca dnsa dulce la privit (m)
Ca clnsa de departe (n)
intdiu pe 30 (C2.): Astfel pe-al vietii rasarit;

Miau pe 3 (C2.) : Te-arti duioasa foarte;
itlintdiu pe 30 (C2.);
(r) id., id.;
(1) ivit* sau iesit* ?;
(m)(n) incercate intdiu pe 2 (0);
N.B. In o, deci In prima ciornd a poeziei dela etaj, poezia se pare sd fi avut 6 strofe ; dupd 13-16 urma strofa
2f-28 fi 29-32; lipseau deci strofele 17-20 ,fi 21-24;

Ce., intru inceput, reproduce conturul lui o; fi aici dupd strofa 13-16 urmeazd In/di 2f-28; dupd aceea O
se completeazd en toate strofele ;
Cu aceste explicafii continudm transcrierea variantelor, raportdndu-le la ordinea strofelor dela etaj:
17-20. 1 (C2.) Orict prand* el tot e ters
a toate-s tredtoare
Nimica nu-i [in] univers

Care cu totul moare
a (C2) E drept c toate-acum s'a sters
E drept ca tot se curml

Dar ce au fost in univers
Nu piere fr urma
www.dacoromanica.ro
M. tM.11ItSCtJ
3zo
dad.' nu mai e la loc

nu ne mai rAsfat.
O raz' a stinsului noroc

M urm'rete 'n viat.
Coboar5, 'ncet, incedor
OricAte ni se 'ntmple
25
lar ochii cei umbriti de dor

Cu luciul ei ni-i imple
3 (C3) Oricat se pare c s'a sters (s)
Din &re* ce se cuma: (t)
Nimic din ce-i in univers (u)
Nu piere fr' de urrn
4 (o) e Oricat se pare cl s'au
ters;
2 Once
se pare ca s'a sters;

N.B. Aceste doud variante sunt aplicate pe 2' (C3) fi
preced formele dela etal.
(s)(t) I Tot ce se pare d.' s'a sters

E pururea de fati
z Tot ce se pare c s'a sters
Ca visul ce se curmi
3 Oricat se pare c s'a sters
O floare* ce se curm
(u) Nimic ce-a fost i.u.;
N.B. 3 (C8) e incercat in intregime in C2, mai
corect pe f. 16..r V.
2 (c.) Si dad nu ai stat pe loe (y)

Si dad nu esti fat: (x)
O rae a stinsului noroc
Ne* urmrete 'n
21-24. f (C2) Chica de mult nu stau pe loc

Oricat. nu sunt de vin*
O'raz' a stinsului noroc
Ne urmreste 'n viat
(v)(x) f Desi nu e 'n acela loe (y)

E pururea de fati
(y) Si dad' nu stau > Desi etc.,
NB. (v)(x)(y) figureazd pe f. rtfr v.
3 (C8.) Si dac nu mai e la loe
Si dad nu e fat:
25-28. I (o) 5i vii in vis de-atatea ori

Ori ce s mi se 'ntimple
lar ochiul meu ptimitor
De lacrimi mi se imple
z (C) Revii [in] vis de-atatea ori (z)

Ori ce s'A mi se 'ntample
lar ochii mei umbri[ti] de dor (a)
De lacrimi mi se imple
> Rrnai* un
(z) Rmii* de-apururi...
vis neperitor; (a) I. ochiul meu umbrit
de dor (in C'i si 2);

3 (C2) Te-afti atata de usor
Ori ce s'a se IntamPle
4 (C3) Ea vine lin si 'ncetior
lar ochiul meu umbrit de dor

De lacrime se Imple
5 (C3) Ea vine lin i 'ncetisor (b)
Once s ni se 'ntample
lar ochiul cel umbrit de dor

Cu luciul ei ni'l Imple
(b) Si vine 1. etc.;
www.dacoromanica.ro
Ori ce s mi se 'ntample
lar ochiul meu umbrit de don
De luciul ei se Imple
LA STEAUA
321
Privete zarca din trecut
Care pe ved te-ascunde...

Astfel acum mi-ai apirut
Dar wade eti tu? unde?
311
D. Album-Riria.
Pentru a completa seria versiunilor ce se cunosc din La Steaua, cu att mai mult
niciuna din cele ale manuscriselor nu se prezint inteo forma cat de cat mai caligraficil, ni s'a pirut interesant
sa reproducem din Arhiva (XIII, 5901, pag. 33), versiunea caligrafiad chiar de Eminescu, in albumul Ririei.
Incadrat, dintru intai, o sub o podoaba de flori uscate, pregatita de mai inainte i dup aceea in una din pagi-
nile compozitiunii Ultima raza' din viata lui Eminescu, documentul ni se pare ca' merit s'a fie cat mai raspndit,
pentru tot ceea ce, cu rnelancolie, sugereaz.
Colateral e. Trecem, in sectiunea aceasta, in primul rand, cateva texte, inrudite de aproape i izvorite
din aceleasi preocupri, unele conturate, altele informe, aflatoare In acelasi manuscris 2270, toate purtand semnele
aceleiai grafii i aceleiasi epoci. Valoarea lor e, cred, mai curand de natura' documentad. Ele intregesc i subliniaz, prin chiar imperfectia lor, acuitatea unui anume moment psichologic, poate chiar
In al doilea rind, tot in acest niS. 2170, intre ff. 76 v.-83 v. se afla o serie de tertine pentru anume versiuni din Miran fi frumoasa fird corp mi Mufatin fi codrul, in care apar atat imagina stelei ce a murit, cat i unele
ecouri din Diana. Ele i vor afla locul in volumul de Literatura' populara. Pana atunci, pot fi consultate in
editia, ades mentionat, a d-lui D. Murrasu, Pag. 374, 376, 403.
In 2257, 247, Intr'o fila brouillonara, redactad pe verso-ul unui formular de citatie pentru o Consiliul de Disciplina al Legiunii din culoarea..., alaturi cu versuri rzlete din Mortua est i Venere fi Madona', amintite la capitolele respective, se afla si o strof din La steato (Si pe ciind cutral a murit). &Jiu exercitii de diversiune in timpul
redactarii articolelor politice. Sunt amintiti, acolo, Macedonski i Candiano, ceca ce ar putea inlesni datarea versiunii C3, ultima din cele cunoscute, in care strofa amintita apare cam In aceeasi forma.
N.B. e E greu de stabilit dacd versurile 27-28 din f (0) n'ar trebui eumva 'recule la etaj i cele dala etql, recte :
6 (C2) la subsol.
2 Strofa 21-28 dela etaj (deci fi 4 Fi f din C3.
ambele aplicate pe acelafi text..--) barata' In cele din urmd.
2 (0) Si jalea dupit alt* trecut (e)

In suflet m'a patrunde
Icoana ta mi-au aparut
29-32. 5 (C1) Si jalea negrului trecut (c)

In inimai* patrunde (d)
Icoana ta mi-au apgrut
Dar unde esti tu... unde

(c)(d) $i jalea visului trecut
Dar unde esti tu... unde
(e) alt* sau cel*?;
Cu farmec* mA patrunde
3 (0) In noaptea negrului trecut

Norocul meu s'ascunde
Icoana lui mi-au aparut
Dar unde-i dansul, unde ? (f)
(f) Dar unde este, unde ?
4 (C2) Noianul negrului trecut (g)
Pe veci mi te ascunde
Icoana ta au aparut
Dar unde esti tu, unde ?
(g) Encere& Intdiu In C1;
3 (C2) Ptrunde taina* din trecut

Ce toate le ascunde
Astfel si tu ai aparut
Dar unde eti [tu] unde?
N.B. Strofa 29-32 dela etaj baratd, In cele din urmd, ea fi ceo precedentd.
N.B. Pe fila 1-6,r v., ande s'au h.:cereal unele strofe fi versuri (cf. mai sur, 17-20 fi 21-24) se afid fi aceastd
strofd, din acelari timp, neincorporatd inrd ji amintind unele accente din Te duci fi a cdrei informd schild se poate
arme/ni Intr'o versiune din Dece nu-mi vii ? (Anexe).
poate 'n verzile livezi
Si nu ma mai art
Caci daca vrei sa mA mai vezi

Intoarce-te 'ndrat.
21
www.dacoromanica.ro
522
M. E.MINESCU
,,
00
raxa din viola 1w tanineacis
35/
0 sputte-le din parte'int ea sa ramie'n loc, arde i gren run,urua sini;irca. cu-a el., foe: gase*Ii. /1.;reri In patitnt, dar
nu gactr noroc!_..
doru dv lu.:.s-fert;cle soareli de .telt.,
o stea croita'din ruga
mi-k. lu vet pkine
st1nsl Iu,ga u1ibralloatc1:11.iirte.
cc or sA qt.vte ek. tu ten
!,:aba ;1.S0C4Nit.f.
tiscate, steaua stqlsX'azilintitid, or s.1

,,.a.rilinasa'11 umbra. prin. eclipsa
-
viasa
lc rog de. ven. cetete, i pe urnia sa

'n gram piure; si nu tic prea tirz10.",
Toanitr, ziva
."
;
--.
e nao
1.7.;
'
..
.4611.1.
+We.,
wr
cq..'tc
def.'
ezza.
. JZ.
,:l
.tf*A .104; co
41Ii pf
%)
a.,
'
ff*
fn. 16,,A$
p del ,,eri: de I:mill...en.'

thin w-t.- pregaiita de two ilieiete.
fI
pni9aba
diaria ewe a raarit

ale ;kit 'de lunga
mil de .in1 1.20 tribuit
1
mm. I sa
-- --LA STEATJA
Arhiva, XII, 19m: Album-Riria.
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA
123
b) 2270, 73
stea in reci nemr" giniri
Au rilsgrit departe
tremurind para s'a stins

Pare c'a [indesc.] de moarte
Oriat vreme au trecut

De-atunci i pan' acum
rick viata s'a flcut

Pustie fr drum
Oricat plcerile s'au dus
De n'au rimas pe sfert
10
inim care-a iubit

Spereaz1 indesert
inim care-a iubit

De-apururi are glas
ori i cate au pierit
Durerea i-au ra-mas
15
d) 2270, 163 V.
C) 2270, 71 V.
De ce regina noptilor
trist 'n tot de una?

Au nu stiti voi ca mii de ani
Sunt azi de and moare luna?
C cerul man' dru i deschis
Ce stelele-si asterne
Nu e si el deat un vis
Al linistei celei eterne
CI ea e stins dintre regi

Plutind in voia sortii
varsI-asupra lumi 'ntregi
Durerea i farmecul mortii
10
d).
1. De ce regina pest*: fingura aplica/le, probabil un lapsus, necontinuat > D.c. regina noptilor.
C) 2270, 71 V.
1-4. De ce regina noptilor

tristl 'n tot de una?
Dar nu stiti voi c mii de ani (a)
Sunt azi de and moare luna (b)
(a)(b) Dar nu stiti ca" de mii de ani
Au murit in ceruri luna
Strofa J-8 nu figureRd In aceastd primd redaclie brouillonard.
9i 2. Astfel pe-a chaosului vli (c)

Plutind in voia sortii
Revars-asupra lumii 'ntregi
Durerea i farmecul mortii
(c) A. pe valea* > A. pe-a etc.;
21
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
324
Un farmec dulce si adnc

Patrunde-atat de tare
De se ridicai inspre ea
Seninele valuri de mare
Is
De Sc ridic Inspre ea
Cu ochi 'n lacrirni mini []

Ce fad In visul aurit [?]
C moartea-i norocul iubirii
so
Ca tot ce naste 'n univers

Aceea i declin
De-ar inceta totul* In mers

S'ar naste lumina, lumina'. I
Urma o strofd, baratd In cele din urmd ,ti exclusd din versiunea dela dal, interesantd pentru refiexele din La steaua:
Ca amintirea din trecut

Incet incet se sue
Lumina ei o urtnit e
De ceca ce a fost si nu e.
urmatd de prima redactie ( e) a strofei 17-20
dupd care reja in noui reda:fii pe 17-20:
amdndoud barate, in momenta cdnd redacteazd intdiu strofa 13-16,
13-16. S'atat adnc e farmecul

Asa patrunde tare
De se Innaltal Inspre ea (d)
Seninele valuri de mare
(d) De se ridica' inspre ea
17-20. z De ce-o privesc cu-atata drag
Cu lacrimi calde mirii,
Caci au sinuit in sufietul lor (e)
C moartea e sora iubirii
20
Cu-attea lacrimi mirii,
Cad au simtit adanc In vis

Ca moartea e sora iubirii
40 De nalt ochii inspre ea
i de-o privesc cu-atata drag

Cu-atatea lacrimi
Din umbra dulce mirii []

Ce simt in sufletul adnc* [P]
Ca moartea-i lumina iubirii (g)
E ea' simtirl 'n a lor piept (f)
Ca moartea-i sofa iubirii

C.a.s. In a lor > C.a.s.I. sufletui etc.;
Cum o privesc cu-atita drag
Ca moartea lumin iubirii > C. ni. straluce iubirii
E c'au simtit asta* in piept;

Strofa 21-24 n'a fost redactatd aici.
Pe fila 163 v., ande e redactatd versiunea dela etaj, din aceeali vreme,
inrudite
Rsairind din chaos

Patima noptii
Rsarind din chaos
Patima lumii
iar jos :
Singura dorinti 'n lume s m vezi

precum te vad
sa m'auzi precum te-aud
s sruti cum te srut
ha sl srut ceca ce-am vIzut.
www.dacoromanica.ro
In capul paginei :
525
LA STEAUA
e) 2270, 162 V.
cit vreme au trecut
De-atunci o pan' acum
Si cum viata s'a acut
Pustie ark' drum
cte zile-ara risipit
De n'au rmas pe sfert

O inim care-a iubit
Spereaz in deert
SpereazI azi, spereaz.
plnge arl glas
io
Si clack' toate i-au perit

Durereh i-au rimas
Precum nimic nu stI pe loc

Ci toate sunt pe mers...
Dar umbra stinsului noroc
Rimne 'n univers
15
M mir adeseori de ce
A o uita nu pot
De ce un vis ce nu mai e
Nu a perit de tot
90
f) 2270, 72 v.-73
Prin mii de stele ce lucesc
De vei privi .intr'una
In sinu*-adncului ceresc
Descoperi incI una
Parc rsare din adnc
Din santa vecinicie,
Nimeni n'o vede de 'mprejur
Lumiril-ti numai tie
multe-ti spune i asculti
multe-or s mai spue
10
and nu mai este ce a fost

Totu0 mai e ce nu e
totu0 lin pe cerul nalt
Ea 1i acum se sue
and s'o vedem ina era
16
Cnd o vedem, ea nu e
I. Din cate >i dacl etc.;
13-16. 10Si ce-au murit n'au stat pe loc

Ci toate sunt pe mers
Dar umbra stinsului noroc
E-o stea in univers
z Si cum nimic nu set" pe loe

Ci merg precum au mers
O umbr' a stinsului noroc (a)
Rimine 'n univers
(a) Icoana stinsului n.;
Redactatd pe aceeasi pagina, insd fdrii a putea, spume, eu certitudine, daed a fort giinditd drept ultimo strojd
sau local ei era altul. Dupd sens, se pare ed e ultima.

14. de fapt : i ea acum se sue
N.B. Contural primelor doud strofe nu e ajurat. Am unificat dupd tiparul ultimelor doted strofe,
f) - 8. pare mai eureind : Luminndu-ti numai tie;
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
326
In privinta versiunii din 2266, 20--21, semnalati si la capitolul Luceaprului, reamintim ci totul nu e deck
exercitiu ortografic si de diversiune, cum se poate observa in deosebi in strofa India. In acelasi manuscris,
cu aceeasi grafie preocupiri linguistice si ortografice, proprii febrilei epoci din 1883. Manuscrisul, un bun caiet
un
cartonat de Alcalay poard, pe coperti titlul: Linguirticd L Ceeace infirma", cred, presupunerea d-lui D. R. Maziliu
dupi care imixtiunea celor doui motive ar rspunde intentiei de a modifica sfarsitul Legendei Luceafdrului.
(editia sa, pag. 563).
Dar neci nu sciu macar ce-mi ceri
Da-rai pace, fugi departe
Caci de lucferulu din ceriu
M'a prins un dora de moarte
De uncle el mi-a rsirit (a)
E-adta cale lungi
CI mil de ani i-a trebuit
Luminei si m'ajungi
Poate de mult s'a stina in drum

In sferele acele
lar raza lui abia acum

Lucl vederii mele
care-a murk
azi In cer, se sue
Era and nu ram fost zir" it
Iar azi 'I vAd si nu e
ICOSUla hli
Il yid i genele ?mi plec

aci mi le 'nneaci plnsul
Clad ale apei valuri trec
ellitorind spre dAnsul
Luceste c'un amor nespus
Ca noaptea si-mi alunge
Dar se innalt4 tot mai sus
Ca si nu'l pot ajunge

(a) D.u. el mi rsri
www.dacoromanica.ro
DE CE NIJ-MI VII?
327
DE CE NU-MI VII?
Convorbiri Literare, XX, 22, i Februarie 1887
Trimeas cltre inceputul lui Ianuarie 1887, dela Mnstirea Neamtului, De ce nu-mi vii, se publicl in numrul
cel mai apropiat al Convorbirilor i e socotit de redactorul revistei drept rodul acelor rstimpuri de deplini luci-
ditate, in care poetului i-ar fi fost ingduit s compun cteva poesii frumoase1). Supozitie, negresit, greu de
controlat, ins putin probaba, cat vreme manuscrisele de pink' la 1883 autoriz prezumptia dup care De ce
nu-mi vii se afla in pstrarea poetului, redactat i dus la forma ei ultim Inca' din titnp.
La 3115 Iunie acelasi an, Titu Maiorescu, solicitat sl onoreze alctuirea celui de-al doilea Almanah al Romniei
June, asa cum o fcuse pentru intiul, din 1883, rspundea cu urmtoarele recomandgri: Dela Eminescu, preciza el, s'ar CUVCIII poate s reproduceti ultimele 3 poesii, flcute dup publicarea editiei a doua a volumului su
de poeme, desi aprute in o Convorbiri (dou in trecut, a treia va apr6 in numrul Cony. din Ellie). Eminescu tot mai trieste, dei este intelectual pierdut; fiinda trieste, trebuie s figureze in Alrnanach 2).
A doua editie Maiorescu apruse, se stie, in 1885 si cele trei poezii (afar de Seara pe deal), tiprite de atunci
incoace in Convorbiri, la care fAcea aluzie Maiorescu erau: La steaua i De ce nu-mi vii (t< in trecut) iar Kamadeva,
urmind s apar o lun mai trziu, in Iulie 2887. Comitetul de redactie d urmare acestor sugestii i Almanahul
pe 1888 reproduce numai pe aceste dou din urml, poate i fiindcl amindou apruser In 1887.
ms. De ce nu-mi vii se all in urmatoarele manuscrise:

cca 2872
A. 2257, 101
B. 2277, 96 (+
(1. 2260, 259
91, col. I +95 v.)-96 v.

cc.a 1882-1883
2261, 298-299 (col. I)

2261, 292 v.-293
d) 2261, 298-299 (COI. II) + 2277, 92 (marg.)
Anexe:
2270, 73 V.
2275B, 70--7I
A. figureaz in 2257, 101. E un text destul de indeprtat, dar despee care Botez avea dreptate el afirme c
din punctul de vedere al ritmului, al continutului sufletesc si chiar al unor versuri, prezinti o inrudire cu poezia
De ce nu-mi vii. Grafia i ortografia sunt proprii anilor vienezi: asceptat, n6pte, 006 de i etc. 0 datrn cca
1871. De retinut, ea' poezia a fost recitit i revizuit, zece ani mai trziu, de Eminescu, de bun seam in
momentul cnd lucreaz la versiunile evoluate.
(.a, d) i D. figureazal in manuscrisele i filele indicate in scheml. Apartin: cele dintli,
Celelalte versiuni, B,
epocei Lucenfirului, citre inceputul anului 2882 si cele din urml, epocei poeziilor de iubire pentru Familia. De
aceea le-am datat, cu aproximatie, In jurul anilor 2882-1883.
Ca observatii generale, s artm el pentru unele versiuni d. p. C2 i d) afl toare amndoul in aceleasi
file, transcrierea noastr s'a fcut palimpsestic, prin disocierea celor doul straturi ale apficatiilor.
A. 22)7, 101
In noapte-alnar am ateptat
luminezi pe al meu pat
Dar tu In ceruri ai rAmas
O inger bland cu linul pas

2) I. C. Negruzzi, Scrisori dela Eminercu, in Convorbiri Literare, XXXIII, 1, 15 lanuarie 1899. (Scrisoarea e
reprodus. in I. E. Toroutiu, St. fi doc. lit., I, pag. 323+328).

2) I. Grmaa, Societatea acadenticd sociald-literard
Roma'nia-fund din Viena (1871-1911), monografie istorica,
Arad, 2922, pag. 61 + 242.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCIJ
328
In zori de zi eu te-am chemat

Cu gandul stins, cu glasul mat
Dar n.'ai raspuns la al rneu glas
inger bland cu linul pas
De ce, de ce tu nu apari
Cu parul lung i. ochii mari
SI te privesc cu-adan.c estas
inger bland cu linul pas
10
De ce [nu] vii, s mA 'nsenin

In gandul meu de tine plin
Te vid, te-aud in orce ceas
15
inger blAnd cu linul pas
te iubesc i te doresc
dorul meu nu-1 stpanesc
Ci'ntreg amorului
las
Caci
O inger bland cu linul pas
20
De ce nu vii, de ce nu vii
SA mangai[u] ochii tli cei vii
Pe bratul tau eu sa ma las

!tiger bland cu linul pas
Sa netezesc par de-aur des
ca eres
SA m'uit in
25
In ved, in ved s nu te las

inger bland, cu linul pas
B. 2277,
96 (-I- 91 col. I + 97 v.)-96 v.

Prin pomi i. ramuri trece vant
Si plead ramuri la pamant
Se scutur frunzele din vii
De ce nu vii ? De ce nu vii[ ?]
Si multe flori au fost in teiu
plink' lumea de femei
De seama ta eu drept s'o spuiu

Nici una nu-i, nid una nu-i
A.-20. Cu prul blond, cu ochii marl;
x3. De ce nu vrei, s insenin;

[tooter strofa 17-20 baratd, u reiond rope al unei revireii ulterioare cca r88z1];
0 ?tiger blAnd, cu blAndul pas [modificarea dela etaj, ca creionul rope amintit].
B.--2. Prin pomi in* &are trece v.;

3-4. De 1.11 speriat VI o paserea...
Iubita mea, iubita mea
www.dacoromanica.ro
29. Ci 'ntreg amorului m las;

z8.
23. De* bratul etc.;
DE CE NU-MI VII?
329
Vlzut-am lucii ochi de foc

Prevestitori de mult noroc
lo
Dar ca ai al de crezmnt
Ai lor nu sunt, ai lor nu sunt
Vlzut-am guri subtiri i reci
Ce promiteau amor pe veci
Dar nu sunt dulci, nu sunt aa

Ca:gura ta, ca gura ta
15
De ce nu vii at mai curand

Ca s, m vezi intinerind
Au nu ni-i dat acela dor
Amnduror, amnduror [ ?]
20
5-8. r Vzut-am tinere femei

Nici una nu-i asemeni ei
Pe ori si care-o as vedea
C nu-i ca ea, c nu-i ca ea
2 Din cate gingase femei
Nici una nu-i de sama ei

Pe ori i care-o a vedea
Tot nu-i ca ea, [tot] nu-i ca ea
40
3 Si multe flori atrn 'n teiu

E plina lumea de femei
Si clac' o vrei si de te va (a)
Dar nu-i ca ea, dar nu-i ca ea
(a) Si de o vrei si de te va;
5
i multe flori atirn 'n teiu

Si-i plica Jumes de femei (b)
Dar ca si tine, cunoscui, (c)
(b)
Nici una nu-i, nici una nu-i

de fapt : Si-i pi. de mii* femei; (c) Dar [cal
iubita ce av-uiu > D.[c.] rninunea ce vzuiti
multe ramuri* sunt pe teiu > S.m.f. au f. in teiu etc.

[strofa dela etaj].
9-12. e Vazaiu perechi de ochi de foc

Dar ca ai ei de crezamant
Nici nu mal sunt, nici nu mai sunt
z Vzuiu multimi de ochi de foc (el)

Dar ca ai [ei] de crezimint

Nici nu mai sunt, nici nu mai sunt
(d) V. pzrechi d.o.d.f.;
Pe fila 9J v., litepti strofa 9-12 (i) dosul versuri :chilate fi pdrasite :
Cand trece-usor zimbind cochet
C'un eventail lovind incet (e)
(e) C'un vant > C'un eventail etc.
13-16. e Vzut'am brate lungi i dulci

Ca fruntea ta pe ei* s'o culd (f)
2 Dar de-or fi mari, or[i] de-or fi mica

De-or fi straine-ori de pe-aici
nu-s asa, ci nu-s asa

pe ei (sic) sau pe ea?;
30 Vzue am mani subtiri si red
Cari promiteau amor pe veci
Dar nu sunt duki, nu sunt a
(g)
Ca nalna ta, ca man' a [ta]

D.n.s.d. > D.n.s.d., nu etc.;
4 Vzut'am buze dula si red

Cari promiteau amor pe ved
Dar nu sunt dulci, nu sunt asa
Ca gura ta, ca gura [ta]
17-20. i Se scutur frunzele din vii

De ce nu vii, de ce nu vii,
Au nu ne e atit de dor
Amanduror, aminduror [?]
20 Strofa dela etaj : 19. Au nu [ne] e atat

de dor > Au nu ni-i dat etc.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
33e
C2. 2261, 298-299 (I-a coloand)

C. 2260, 275
In codru galben trece vnt

pleac ramuri la prnnt,
Se scutur frunzele din vii,
De ce nu vii, de ce nu vii ?
multe flori au fost in teiu
E plin lumea de femei
De seama ta, pe cAt vzuiu
Nid una nu-i, nid una nu-i
Vzut-am lucii ochi de foc
Prevestitori de mult noroc,
Dar ca ai ti de crezmnt
Vzut-am mni subtiri i reci
Ce promiteau amor pe veci,
Dar nu sunt dulci, nu sunt aa,
Ca mna ta, ca mna ta
De ce nu vii ca dulce pas
S 'ntineresc la al tu glas
/0
15
Au nu ne e att de dor
Amnduror, amnduror [ ?]
20
D. 2261, 292 V.-293
Prin foi de toamn trece vnt

Se pleac toate la p'mnt
De ce nu vrei s reapari
Cu gene lungi pe ochii mari
Au nu ne e a-61 de dor
Amnduror, ananduror
O. Versiunea dela etaj nu are nido aplicalie care aparlie. Cele ce se vdd, cu o cerneald mai neagrd, cu altd grafic
aplicate pe Peddle versuri sau marginal, reprezintd o etapel ulterioard ,ri fin
vezi subsolul lui D.
de d).
0. 2260, 2).9
i. Prin frunze > P. foi o ramuri trece vant > Prin codru jaInic trece vnt;
2. Se plead. toate I.p. > Si
7. De seama ta eu drept s spuiu > D.s.t. pe cat
4-6. id.;
pleac ramuri 1.p.;

3. S.s.f. din vii... ;
8-16. id.;
vlzuiu;
17-20. t De ce nu vii s te cuprind

Si sa ma vezi Intinerind; (a)
Au nu ni-i dat acela dor
Amanduror, aminduror ?
(a) Ca sa m vezi
2 De ce nu vii sal straluceti

Cu ochii mari i ingereti
www.dacoromanica.ro
Au nu ne [e] atat de dor

Amanduror, amanduror ?
DE CE NU-MI VII?
331
mii de flori fsar in teiu

lumea de femei
De-ar fi mai plin de cumu-i
De seama ta, [nici una] nu-i
10
Atitea mani subtiri si reci

Ce prorocesc* amor pe veci
Dar nu sunt dulci, nu sunt aa
Ca mana ta, ca mana ta
15
D.
rt. Dacl* > De-ar fi etc.;
Ca tine nu-i, ca tine nu-i;
12.
'n alte locuri), din care stroja a doua prime!
Cu acelari sublire creion negra, urmdtorul exerciliu fnrudit (reluat

In zbenar
Ci dad. vrei (a)

Ca O. m 'mbuni (b)
Cu flori de teiu (c)
Si te 'ncununi
De m'ai iubi
In adevir
N'ai impleti
Smarand in pit (d)
(a)(b) Daci vrei
Si m 'nbuni
(d) Cununi 'n par
(c) i claci vrei;
d) 226!, 298-299 (ad. II-a) -F 2277, pi ( marg.) :

x-4. e Prin foi 5i ramuri trece vant
Le plena' toate la pimnt,
Se scutur crengile din plopi
Au vrei tu oare si mi 'ngrop i

Ro5it-au frunzele din vii
De ce nu vii, de ce nu vii?
30 Se scutur frunzele de nuc
i toate paserile duc
i tremur frunzele de vii
5-8. id., plus semne de Intrebare la 6 fi 8.
9rz. e Vizut-am mii de dulci [femei] (a)
multe flori [indesc.]* pe teiu

plin lumea de femei
Dar una nu-i de seama [ei] (b)

ori pe care-a' mai vedea
Ci* nu-i ca ea, ci* nu-i ca ea (2277, 91 marg.
de fapt : Dar viz-at-am tnii de dulci ~;
de fapt : Dar una-i nu-i etc.
De seama ta din ce vIzuiu

Nici una nu-i, nici una nu-i
3i multe f/ori au fost in teiu

si-i plin lumea de femei
Cu trup ala, a9a pupuiu (c)
Ca tine nu-i, ca tine nu-i (d)
De seama ta precum vizuiu;
Nid una nu-i, nid una nu-i
Strofa z3-16 nu e reluatd ; vecbiul text de pe coloana I-a e barat pe fila urmdtoare, marginal, cm acelag condeim
o strofd noud
r De cate ori in sus*...

Ca pan la guri si-mi ajungi
2
De cate ori ind.j

Privind indes. cu ochi
Te ridicam de subsuori
De cate ori, de cate ori ?
www.dacoromanica.ro
M EMINESCU
332
AtAtia ochi cuprini de foc

*cotice noroc
Dar ca ai di de crezmnt
20
Prin ramuri negre trece vnt

Le pleacI toate la pmnt
Anex e.
Asez5tn aici doul versiuni, o una o alta, oarecum en marge, dar interesind de aproape acest
capitol.
Dock' schita a) din 2270, 73 v. se vede a fi din categoria exerciffilor de diversiune, versiunea b) din 2275B, 70-71
ni se pare mai curind o glumI sau o pastisl a propriei sale poezii, att de cursiv i de instantaneu pare ritmul.
Pentru cea de a treia strof din a), cf. o redactie finitl in subsolul unei versiunii din La steaua (acest
volum, pag. 321).
2270, 73 V.
Se scutur frunzele de nuc
frunzele de vii
rfindurelele se duc
Tu ins5 nu mai vii (a)
lumea asta ce-o vedem

plin de femei
ca tine una nu-i

Ab,
toate*
nu mai m5. ar5t
Iar daca [vrei] s'A m [mai] vezi
Intoarce-te 'ndrt
(a) Iar tu... tu nu mai vii
227J B., 70-71
Se clatin crengile de nuc

De tine-aminte de mi-aduc
Se scutur frunzele de vil
De ce nu vii ? De ce nu vii ?
5
Sau poate crezi c 'ntfun noroc

Eu mi-a* fi pus o alta 'n loc
c'am putut de-atunci uita
Iubirea ta, iubirea ta.
d)-17-2o. t Vzut-am lucii ochi de foc

Ochi mari fIr de noroc
Ai di sunt dulci de crez5mant

Cum nu mai sunt, cum nu mai sunt
b)
2 Vizut-am lucii ochi de foc

Dar ca ai tli de crezmnt
20 De cumu-i* toatnnk toti se duc

't'Aman in cask' singur cuc
Se clatin crengile de nuc
30 Se clatin frunze > Se clatin crengile de nuc etc.
1-2. I Cum vine toamna top se duc
www.dacoromanica.ro
KAMADEVA
333
Sau poate crezi c 'n ochii mei

E plinA lumea de femei?
cl norocul
bAtu
10
De ne-i fi tu, de ne-i fi [tu]

Sau poate crezi ea' nu incap
De ochii mari ai altui cap
Ai tAi sunt dulci, de crezImnt
Cum nu mai sunt, cum nu mai sunt
15
Svaz c iar mi-ai venit

Cu sin rotund si implinit
Si cum te-as prinde de mijloc
Pornind la joc, pornind la joc
20
Si cum esti [tu] cu statul mic
De la pmnt sI te rick
Sd te ridic de subsuori
De multe ori, de multe ori
KAMADEVA
Convorbiri Literare, XXI, 4, i Iulie 1887
ce alatuiesc obiectul prirnelor trei

Kamadeva e ultima din poezii/e tiparite in timpul vigii poetului
volume ale prezentei editii. Ea a fost trimeasi Convorbirilor de d-1 A. C. Cuza, care a transcris-o de pe un original, oarecum primitiv 1), cu prilejul unei vizite la Botosani, in primly= anului 1887, and Emiriescu, iesit dela
Mnl.stirea Neamtului, se afla In ingrijirea surorii sale Henrietta. Reprodusl, cum s'a vizut, in Almanabul Romdniei June din 1888, dupi recomandatia lui Maiorescu, Kamadeva e insumad in cea de a treia e.ditie a poeziilor lui
Eminescu, dela 1889, insotitl de cunoscuta notd a editorului, apiruti, fr1 specific= Ins, si in Convorbiri, ceca
ce ficea pe d-1 Ramiro Ortiz a o atribule poetului2). Kamatieva, scria prezentatorul, este in Mitologia India
zeul arnorului. Taal ski este Cerul, lar Maia-sa Iluzia. In figurare se infltiseaa totdeauna alkind pe un papagal,
9io. e Sau poate zici si tu ca el
Ca-i plinl lumea de femei ?
Sau crezi c pentru ochii mei

E plird lumea de femei?
14. De ochii dulci ai altui cap

1) A. C. Cuza, Kamadeva, amintiri, in Neamul Romiinesc Literar, I, 7, i Iulie 19o9 (reprodus si adaptat in:
Junimea literard ,ri Junimea politird, in Comemorarea Junierri la
A. C. Cuza, Cele doud Junimi dela
la', Mai 1936; 14, 1937).
1) Mihail Eminescu, Poerie, prima versione italiana etc. a cura di Ramiro Ortiz, Firenze, 1927, pag. 151.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
334
cu un arc ficut din trestie de zqhgr, coarda arcului format din albine, lar sgetile din florile trandafirii ale arborelui Arnra. O fidela i sugestivl stampg, aleasi de Maiorescu, evident, infIt4And pe Kama, cu toate atributele,
insotete i ilustrea21 pagina aceasta din Convorbiri, care, pentru interesul ei documentar, ni s'a pgrut eg
s'A fie reprodus 1).
Despre leggturile, mai mult sau mai putin vizibile, dintre Pajul Cupidon i Kamadeva, am spus ate ceva la
capitolul celei dintAi. Se tie, de pild, el in rnomentul cand redacteazg, la Bucure0i, Pajul Cupidon, Eminescu
consulta 0 ciornele Kamadevei. S actioggm de ast dat cAteva detalii in leggturg cu motivul acestei poezii, care
n'a afiat o primire prea entusiast la critici 2) i esteticieni 8). Manuscrisele poetului atest, cel putin in doul rnduri, prezenta tulburgtoarei zeitti indiene. i amndoul legate de anii studentiei berlineze. Odat, In rezumatul
ce face (ms. 2257, to5 sq.) articolului Die Amerikanische Dichtung der Gegenwart a lui Strodtmann, in care
reproduce poezia Ah Kamadeva <am 4). Bibliografia subiectului va putea, de bunk' seam, identifica, publicatia
textul integral al articolului. Pang atunci s retinem, din informatiile pe care ni le pune la indernan catalogul
Bibliotecii Academiei Romine, C.4. Adolf Strodtmarui este, intre altele, autorul unui H. Heine's, Leben und Werke,
Hamburg, 1884, 2 vol. 0 traducgtorul celor patru volume ale lui G. Brandes, Die HauptstrLmungen der Literatur des neuzehnten Jahrhunderts, aprute, primele trei, intre 1872-1874, anii studentiei poetului, iar cel de
al patrulea in 1876.
A doua oar inteun text, cu osebire pretios 0 pe care 1-am frecventat la capitolul Scrisorii I-a. E vorba de
acel curs universitar Die Cosmogonie der Inder, al lui Weber, (cf. cap. Scrisorh I-a, vol. II, pag. 176 0 i 8r), din
care am extras textul german al e Imnului creadunii. Lnediat dupg acera, urmeaz1 interpretarea imnului i a
acelui principiu generator al lumilor, iubirea ( Die erste bewegende Macbt war Keima, die Liebe...). Reproducem acest
fragment, nu fr a atrage atentia, ca i la Scrisoarea I-a, cg el prezint unele lectiuni nesigure. (Inconsecventele
unor forme sunt ale originalului):
227611, /8 V.-19
Ehe die Schopfling in's Dasein tratt existierte nIr ein Urwesen in sich gesch.lossen, die Gegenstze
des Seins (sat) a. des Nichtseins (asat), der Unsterblichkeit a. des Todes, die erst in folge der Schopfungs,
a. Werdeprocesses sich entwickelten waren noch nicht vorhanden. Dieses Urwesen war die Urmaterie
rait der ihr immanenten, ewigen Kraft, die durch sich selbst existierte, also nie einen Anfang genommen hat. Sie war's* als eine danIde Wasserrnasse beschrieben ein Ausdr'ck der aber gewiss nur figar-
lich zu nehmen ist u. unserem Erkennttnisskreis einen tngefhren Begriffe von dem Urzustand des
Alles vor der Schpfung geben soll. Die Schpfung ist ein Werdeprocess, eine Entwickelt ng, nicht
das Werk eines selbstbewussten nach Zwecken handelnden Schpfers. Dies beweisen schon die Worte
die far der Schaffen u. Schopfeng hier gebraucht werden namlich visarjuna und visrishti, die eigentlich
des Entlassen, die Endassang d.h. Emanation bederten, wie dem srsy entlassene, das gewohnliche Warzelwort zam Atsdrack der Erschuffung der Welt geblieben ist. Die Urmaterie erhitzte sich a. mit der
Hitze nam die Entwickelung ihrer Anfang. Die erste bewegende Macht war KAtna, die Liebe, das Verlangen, der g peiq der orphischen u. 726.9.)c der phnizischen Cosmogonie; dieser ist der Band zwischen
Nichtsein u. Sein, die durch Liebe wird der Nichtexistierende in das Dasein gerafen. Aus dem Kma
enstand Manas, die Urverminft, das eigentlicb scbdpferiscbe Prinzip. Das Dunkel lichtete sich; ein Lichtstrahl verbreitete sich, die Naar sank nach t nten, die geistige Kraft (praijati Energie) strebte nach oben.
Die geistige Macht, die Urkraft die in der Materie verborgen lag a. dutch ihre Entfaltang die 'Welt
schr f war's als Hiranja-Garbha d.i. Goldkeim (goldener Embrijo) in einer =deter alten hochpoetischen
Hymne der Rigweda gepriesen.
Ms. Kamadeva se afl in urmgtoarele manuscrise:
2262, 140 v.
2262, 96
2278, 53
1876
iubite, slit de mult Mi-i dor ca glasul

In acela0 num'r, poezii de Veronica Miele: Scrisoare (De-ai
Lui X (Nu efti tu acela care mi-ai dat inimei mdbnire).
tau s'ascult)
Intregul articol construwe in jurul
G. Ibrileanu, Kamadeva in Studii literare, 1930, pag. 223 sqq.
intrebrii, cu care incepe : Este oare aceast postumg dus de Emineseu pin la forma definitivi voit de el ?
Nu apare postumitatea ei i in redactare ? . lar rgspunsul se bAnuiwe.
Ce insemneazg vindecarea sufleMihail Etninescu, Porzii, ed. Mihail Dragomirescu, 1937, pag. 284
tului, cu durerile iubirii? i, dac a voit s se vindece astfel, de ce in somn? i de ce a chemat tocmai pe
Kama, si de ce nu pe Cupidon P... Strofa finalg este un non sens etc. .
...oder an der Gangesflut mit zaubervollen Lieder die Geburt 'Camas oder Kamadewas, der indische
Liebesgottes feiern.
www.dacoromanica.ro
KAMADEVA
535
NAMADF-TVA.
.:NfT:zik
't
Ny.
Cu durerile iubirii
Voind sufietumi s*A-1 vindic,
-.1
Aripi are, ear in
El pilstieazi ca slg.eti;
L'arn chernat in somn pe Kama

Katuadeva, zett! indic.
Numai flori inveninate
El veni, copilul mAndru,

CalArind pe-un papagal,
Puse-o floare atunci in arcu-i,
Aviind ilmbetul fgarnic

Pea lui buze de Coral.
Dela langele mire.;.

MC' lovi cu ea in pept,
'tii'deatunci in once noapte
PlAng Pe patul !nett detept.
Cu sageata- -otravitA,
A sosit ca s lue certe,

Fin! cerului albastru
al iluziei deerte.
.1f. 1-JII','ISCU.
) Karnadeva C ?te n Mitologia fridi,1 zeul alu tra Ii
Tatd1 seti e-ie
Cent', ear Maicif-sa Dania lit figurare
tottleauna cal.:triad pe un.
papagal, cii un arc heat din treitie de zallitr, coarda arcului formaiA din allow.,
rzr ItftgeOle din 'florae trarididitii ale arborelu'Atilra.
'
KAMADEVA
Comvorbiri Literate , XXI, 4, I Iulie 1887 -
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
336
figureazi in 2262, 140 v. gi este de fapt un brouillon, peste care s'au adaos aplicatii, ce tin de B. gi pe
cari le-am trecut acolo. Transcrierea noastr e aga dar palimpsestici.
figureazi In 2262, 96 o in transcrierea lui am tinut seam gi de aplicatiile din A., pe care le-am mentionat totdeauna in subsol, aga cum n'am inregistrat acele aplicatii, fcute in vederea lui C. gi care tin de el.
figureazi in 2278, 53 si in transcrierea lui s'au inregistrat, gi mentionat in subsol, unele aplicatii din B.
Cite o trele versiunile din Kama se situeaz, cronologicegte, in 1876 gi au toate caracterele materiale, (cerneali, grafle) proprii manuscriselor de Iagi.
A. 2262, 140
B. 226.2, 96
u.
KAMA
Cu un vis fmmos de varas
Voind sufletu-mi sA vindec,
Am chemat in somn pe Kama
Kama-Dewa, Amor indic.
Am voit cu vis de var

Al meu suflet si mi'l vindec
S'am chemat in somn pe ICama
Kama-dewa, zeul indic
te
la
20
El veni
copilul dulce,
r41arind pe-un papagal
Cu un zimbet prez obraznic
Pe-a lui buze de coral
El veni copilul dulce

Carind pe-un papagal
Cu un zimbet mult obraznic
Pe-a lui buze de coral
Prul negru, chipul oacheg

Si obrazul armiu
Ochii mari se uit cu sete
Lucesc negri, moale*, viu
Armiu ii este trupul

Pe-umeri aripi se disfac
Si in prul lui cel negra
Poart rogii flori de mac
Arcu 'n mInA, poart 'n

Nu sgeti flori ascutite,
Cu adormitorul miros
Cu colori nepomenite
Arcu 'n Mira poart 'n tolba

Nu sigeti flori ascutite
Cine sunt s-ti spue tie

A lui Budha sfinti carte
Sunt a cerului copil eu
Cu sigeata-i otriviti
L'am chemat ca sA ml certe:
De-un mitos, ce-adoarme rndati]*

De colori nepomenite
Fiul cerului albattru

'a/ iluiei deierte.
S'a iluziei degarte
Ochii mari sub lunge gene;
17zo. tii tu
cine-s? O deschide
Si-i gsi-o 'n santa carte

Fiu sunt cerului albastru (a)
S'a iluziei degarte

(a) Fiul cerului albastru
2. Voind sufletul si'! vina. (in/di pe A.);

4. Kama-dewa Eros indic (A.) > K.-D.,
dec (A.);
7. (In/di pe A.);
zeul indic (B.);
to. A lui
buze inci tac (B.);
9-12. (pe A.) Armiu Ii este trupul

A lui buze inca' tac (b)
Si in pirul [lui] cel negru
Poart rogii flori de mac
(b) A.1.b. pline tac;
15-16. (B.) Cu adormitorul miros

Cu colori nepomenite
17-20. (A.) Cu si'geata-i Infioriti
L'am chemat ca si mi certe (c)
Fiul cerului albastru (d)
S'al iluziei degerte (e)
(c) Ai chemat ca si te certe;

putemic;
(e)
(d) Fiul cerului
i.d.;
N.B. In B. marginal, rima :April copil

Intreg
textul B. incadrat ca cbenar de creion rop, apoi barat
ca creion negra. Despre strofa tdterioard, amintind de Pajul
Cupidon cf. acolo (vol. II, pa.g. 50).
www.dacoromanica.ro
KAMADEVA
337
C. 2278, f3
KAMA
De receala pustnicirei
vindic
Voind sufletu-mi
L'am chemat in somn pe Kama

Kama-deva, zeul indic.
Prin optiri am'Agitoare
Ce s'adaog val cu val

Ap.ru copilul dulce
Cl.rind pe-un papagal
Ochii lui vicleni i galisi
10
El zimbia cu moliciune
Cu gropite in obraz
Pe-a lui umere-armie
Aripi scurte se desfac,
Iar in prul lui cel negru

PoartI roii flori de mac
Poara 'n tolh
Nu ggeti, flori ascutite
15
Cu miroase-adormitoare
De colori nepomenite
20
r. De pustiu si de recear;
z. V.s.-mi
vindec;
6. Cari > Ce se 'mbini val cu val;
Pe B., In dreptul vers, y-6, marginal, cu cerneala din C. (dela eta)), o redactie tranzitorie :
Tiind capul inteo parte

alrind pe-un papagal
tare s'au repartizat altfel In C., de pi/cid:
9-12. (C.) Tine capul ?rae parte

Cu gropite in obraz
El zimbeste, catl-galis
$i de mine face haz (a)
(a) $.d. mine-s[i] f.h.;
i (pe B.) Atmiu la trup pe umeri

Aripi albe se desfac
z (C.) Pe-a lui umere rotunde

Aripi scurte se disfac (b)
Iar In pirul lui cel negru
Poart rosii flori de mac
(b) A. albe s.d.;
30 (C.) Pe-arimii, i dulcii umeri

Scurte aripi se desfac
17. (Pe B.) Arcu 'n man
are 'n tolb6;

17ro. (C.) Arce 'n m'ani
el poarti 'n to161

Flori din Ganges, ascutite (c)
Cu miroase-adormitoare
Si colori nepomenite (d)
Nu sAgeti flori otrIvite > N.s.-f. ascutite;
De colori n.;
22
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCIJ
3;8
Cu sAgeata verdnoas'
L'am chemat ca s m certe

Fiul cerului albastru
iluziei deserte
*
Uxe N im e: un pseudonim al lui Eminescu. - - In rnarginea versiunii A. (za6z, 140 v.) cu acelasi condeiu,
ca aceeasi cerneal violet cu aceeasi grafie, in aceeasi zi, de buna searn, a anului 1876, Erninescu caligrafiaz,
in genul titlului Kama, din prima coloatil, de dou ori:
Ugo Xenius Melegru
'Igo Xenius Melas
Enigmatice, la 'Maio vedere, cele trei vocabule nu sunt de cat o alta formal de pseudonim, la care Eminescu
ajunsese, prin anagram, inca din 1874. Intr'adevr, III ms.-ul 2268, 38 V. (sau 19, deoarece caietul are dou numerotatii), co scrisul caracteristic, al Berlinului i in frurttea unor crampeie din Feria in grddirta de aur, st scris:
Nim
si putin mai jos, Cdlindariu turcerc (persan). C,etit dela dreapta spre stinga (si tinand seatna de cei doi ca
si de x =-- cc) Uxe Nime (recte: Ucse Nim) di.: Eminessu.
at. (C.) Cu sgeata-i otrvit;

In _josul paginei, aceste versar!, ce antintesc assume esouri din Diana, co care ar fi va!, poate, sd echivaleze strofa a
'in cele din urtnd, !tarots :
2-a dar,
lar soptirile-i in juru-i

Sau cu* frunzele 'n pduri
Sau cu* molcom harjoan
Sau cu* sgoirtotul de guri
O acoladd de creion roa Imbrelti,rea#' pe :Musa intrea,ga versiune, iar din coloatta a 2-a, strofa
www.dacoromanica.ro
MARTURII*
TITU MAIORESCU
Cu totul osebit in felul su, om al timpului modern, deocamdat blazat in cuget, iubitor de antiteze cam
exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate, pan:4 acum asa de putin format, inat ne vine greu s'A-1 citrn indat dupl Alecsandri, dar in fine poet, poet in toat puterea cuvntului este d. Mihail Eminescu. Dela d-sa
cunoastem mai multe poe,zii publicate in Convorbiri literare, care toate au particularittile artate tnai sus, ins au
farmec-ul limbagiului (semnul celor alesi), o conceptie inalt si pe langl aceste (lucru rar intre ai nostri) iubirea
si intelegerea artei antice.
Ideal pierdut in noaptea unei lumi ce nu mai este,

Lurne ce &idea in basme si vorbea in poezii,
01 te vd, te-aud, te cuget, tarir si dulce veste
Dinteun cer cu alte stele, cu-alte raiuri, ca alti zei.
Venere, marmur cald., ochiu de piatr ce santee,
Brat molatic ca gindirea unui imprat poet,
Tu ai fost divinizarea frumusetei de femee,
A femeei, ce si astzi tot frumoas o revld
astfel incepe strania sa poezie Venere si madon.
Ocazia la observad entice nu lipseste in aceste poezii. Venere fi Madona cuprinde o comparare confuzi.
Femeea a fost divinizat in Venera antic si apoi (de Rafael) in Madona. Tot asa poetul asupra unei fete pal
de o bolnavl betie, aruncA vlul alb de poezie si o divinizeaz. Ins madona nu este o idealizare a Venerei,
nici Venera andel o realitate brut pe lng Madona modem, si strofa:
O, cum Rafael creat-a,
prin care poetul rezum inc ()data compararea, nu o lmureste ma bine, ci slbeste poezia prin repetitie. Originar si plin de efect, ins prea calculat (rechercbe, cum ar apune Francezii) este tranzitia Plingi copil?... .
Epigonii cuprind o antitez1 foarte exagerat. Pentru a arta micimea epigonilor, se inalt peste msur
poetii mai vechi, si lauda ditirambic a lui Tichindeal d.e. si a lui Heliade cu greu va putea inclzi cetitorii mai
critici de astazi.
Cea mai bun din cele trei poezii ale d-lui Eminescu ne pare a fi cea din urm, Marista est, un progres
simtit in precizia limbagiului i in usurinta versificrii.
Dar si ad, ca in celelalte, sunt greseli ce trebuesc neaprat indreptate.
Abuz de cuvntul pa/d, care poate n'ar trebui uzat debo; uneori gAndiri si expresii prea obisnuite, multe
rime tele.
*) Despre spiritul in care s'a fcut aceast spicuire de marturii, vezi locul respectiv din Introducerea prezentului volum.
22*
www.dacoromanica.ro
340
M. EMINESCU
Nu intelegem, nu putem primi aceast negligenta a formei. Nepsarea publicu1ui roman, care In aceeasi linie
cu adevratii poeti pune si pe Tiutu si pe Sion si pe tutti quanti, si pe de aid parte precipitarea intregei noastre
activitati intelectuale, ce se vede produsi sub nelinistea unei amenintAri statornice, explica, dar nu excuzi gresala
artat.
Tocmai spre desteptarea publicului roman din nepsarea lui trebue prezentate numai formele estetice cele mai
curate, si in mijlocul agitArilor politice si sociale arta este anume chemat a ne da un liman de adpost and
miscarea altfel trecatoare a unei inimi pline de simtiri vrea s se intrupeze in forma pceziei, ea prin cfiiar
aceasta intr Intr'o lume, uncle timpui nu mai are inteles. Cea mai scump ingrijire pentru curtenia formei
este atunci o datorie a poetulu, ca astfel conceptia lu s rimanli o mostenire neatinsA a generatiilor viitoare.
care poet, in momentul adevratului entuziasm, nu ar trebui s uite marginile actualittii si, incilzit de raza
unei increderi adese iluzorie, nu si-ar 'Malta aspirarea spre o nemurire omeneasa?...
(Direclia Natal, 1871)
Ceca ce caracterizeaza mai Intai de toste personalitatea lui Eminescu, este o asa de covarsitoare inteligent,
ajutat de o memorie, cAreia nimic din cele ce-si intiparise vreodat nu-i mai scpa (nici chiar In epoca alicnatiei
dxlarate), incat lumea in care trda el dupi firea lui i frl nicio sira, era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce si le insusise si le avea pururea la IndemnA. In aceeasi proportie tot ce era caz individual, Intamplare
externA, conventie social, avere sau neavere, rang sau nivelare obsteasc i chiar soarta extern a persoanei sale
ca persoan, Ii eran indiferente. A vorbi de mizeria materiaLl a lui Eminescu insemneaz a intrebuinta o expresie
nepotriviti Cu individualitatea lui si pe care el cel dintai ar fi respins-o. Cat i-a trebuit lui Eminescu ca s'A traiasc
In acceptiunea materialA a cuvintului, a avut el totdeauna. Grijile existentei nu l-au cuprins niciodat in vremea
puterii lui intelectuale; cand nu castiga singur, il sustinea tatil su si-1 ajutau amicii. lar recunoasterile publice
le-a despremit totdeauna.
Vreun premiu academic pentru poeziile lui Eminescu, de a carui lipsa se plnge o revista' german din Bucuresti ? Dar Eminescu ar fi intampinat o asemenea propunere cu un ras homeric sau, dupl dispozitia momentului, cu acel suras de indulgent mioas ce-1 aves pentru nimicurile lumesti. Regina Rominiei, admiratoare a
poeziilor lui, a dorit sa-1 vad, i Eminescu a avut mai multe convorbiri literare co Carmen Sylva. L-am vazut
eu la Curte i l-am vlzut pstrand i aici simplicitatea Incanttoare ce-o avea In toste raporturile sale omenesti.
Dar cand a fost vorba s i se confere o distinctie onorificA, un bene-merenti sau nu stiu ce aid. decoratie, el s'a
irnpotrivit cu energie. Rege el insusi al cugetarii omenesti, care alt Rege ar fi putut s-1 disting ? i aceasta nu
din vreo v_nitate a lui, de care era Cu desavarsire lipsit, nu din sumetia unei inteligente exceptionale, de care numai
el sing= nu era stiutor, ci din naivitatea unui geniu cuprins de lumea idea% pentru care once coborire In lumea
conventionala era o suparare si o nepotrivire fireascl I
Cine 'si di seam de o asemenea figur, intelege indati, ca nu-1 puteai prinde pe Eminescu cu interesele,
care ademenesc pe cei ruai multi oameni. Luxul strii materiale, ambitia, iubirea de glorie nu au fost In niciun
grad obiectul preocupArilor sale. SI fi avut ca redactor al Timpului mai mult cleat a avut, s fi avut mai
putin; pentru micile lui trebuinte materiale tot atat era. Numai dup'A izbucnirea nebuniei, In intervalele lucide,
in care se aratau ns felurite forme de degenerare eticl, obisnuite la asemenea stri, devenise lacom de bani.
Prin urmare legenda, el mizeria ar fi adus pe Eminescu la nebunie, trebue s aib soarta multor alte legende:
s'i dispara inaintea realittii.
$i nici munca speciali a unui redactor de ziar nu credem cal trebue privit la Eminescu ca o sfortare impus
de nevoie unui spirit recalcitrant. Enainescu era omul cel mai silitor, vesnic cetind, meditand, scriind. Lipsit de
once interes egoist, el se interesa co atat mai mult de toate manifestrile vietii intelectuale, fie scrierile vreunui prieten, fie studiarea miscArii filozofice in Europa, fie izvoarele istorice, despre care avea cunostinta cea mai
amlnuntit, fie luptele politice din tari. A se ocupa c-u vreuna din aceste chestii, a cugeta si a scrie asupra lor,
era lucrul cel mai potrivit co felul spiritului su. i energia, cu care a redactar Timpul, inaltimea de veden,
ce apare in toate articolele lui, puterea neuitat, cu care in contra frazei despre nalionalismul liberal al partidului deis guvem a impus importanta elementului autohton, sunt o dovad pentru aceasta.
Cu o asa natur, Eminescu gsea un element firesc pentru activitatea lui in toste situatiile, in care a fost pus.
La bibliotec, pentru aji spori comoara deja imens a memoriei sale; ca revizor scolar, pentru a strui cu limpezimea spiritului sau asupra nouelor metode de invralmn' t; In cercul de amici literari, pentru a se bucura fri invidie
sau a rade fir rutate de scrierile cetite; la redactia Tinapului, pentru a biciui frazeologia neadevrat si a
www.dacoromanica.ro
M.XIITUTUI
341
formula sinteza unei directii istorice nationale: In toate aceste ocupari
sfere Eminescu se afla fara sill In
elementul sau.
Dac a innebunit Eminescu, cauza este exclusiv interni, este innascuta, este ereditati. Cei ce cunosc datele din
familia lui, stiu el la doi frati ai sii, morfi sinucisi, a izbucnit nebunia Inainte de a sa i c aceasta nevropatie
se poate urmri in linie ascendenta.
De altminteri i In vremea, In care spiritul lui era In vigoare, felul traiului &Au facuse pe amici sa se teama
de rezultatul final. Viata lui era neregulata; adesea se hranea numai cu narcotice si excitante; abuz de tutun
de cafea, nopti petrecute in citire si scriere, zile intregi petrecute fa'ra mancare, i apoi deodata la vreme neobisnuita, dupa' miezul noptii, mancari i bauturi fin alegere i farl maisura; asa era viata lui Eminescu. Nu aceasta
viat i-a cauzat nebunia, ci germenele de nebunie innascut a cauzat aceast via. Ceca ce o dovedeste, este, ca.
toate Incerclrile, adeseori si cu struinta' repetate de unii prieteni ai sai, irate altii si de mine, nu au fost in stare
aducl la un trai mai regulat.
Si nici de nefericiri, cari ar fi influentat sanatatea intelectuali sau fizica a lui Eminescu, nu credem a se poate
vorbi. Daca' ne-ar intreba cineva: a fost fericit Eminescu? am raspunde: cine e fericit? Dar dacl ne-ar intreba:
a fost nefericit Eminescu? am ra'spunde cu toati convingerea: nu I Ce e drept, el era un adept convins al lui
Schopenhauer, era prin urmare pesimist. Dar acest pesimism nu era redus la plingerea marginit a unui egoist
nemultumit cu soarta sa particularl, ci era etemizat sub forma mai senina a melancoliei pentru soarta omenirii
indeobste; i chiar acolo, unde din poezia lui strabate indignarea in contra epigonilor si a demagogilor
Inselatori, avem a face cu un simtimint estetic, iar nu cu o amraciune personala. Eminescu, din punct de
vedere al egoismului, era cel mai nepastor om ce si-1 poate inchipui cineva, precum nu putea fi ttins de un
simtimant prea intensiv al fericirii, nu putea fi expus la o prea mare nefericire. Seninatatea abstract, jata nota
lui caracteristica, In melancolie ca i in veselie. $i lucru interesant de observat: chiar forma nebuniei lui era o
veselie exsultanta.
and venea In mijlocul nostru cu naivitatea sa ca de copil, care ii castigase de mult inima tuturor, i ne
aduces ultima poezie ce o fa'cuse, o refcuse, o rafinase, cautand mereu o forma' mai perfecta, o cetea parca ar
fi fost o lucrare straina de el. Niciodata nu s'ar fi gandit macar si o publice: publicares II era indiferenta, unul
sau altul din noi trebuia si-i ja manuscrisul din maul i sa-1 dea la Convorbiri Literare I
$i daca' pentru poeziile lui, In care si-a Intrupat sub o forma asa de minunat cugetarile i simtirile, se multumes ca emotiunea esteticl a unui mic cerc de amici, fin k' a se gndi la nicio satisfactie de amor-propriu; dad.'
el se considera oarecum ca organul accidental, prin care inssi poezia se manifesta, asa Inct ar fi primit cu acceasi
multumire sal se fi manifestat prin altul: ne este permis a conchide nu numai ca era nepasitor pentru intamplArile
vietii externe, dar si chiar ci in relatiile lui pasionale era de un caracter neobisnuit. Cuvintele de amor fetich
nefericit nu se pot aplica lui Eminescu In acceptiunea de toate zilele. Nicio individualitate femeiaset nu-I putea
captiva si tinca cu desivarsire In marginirea ei. Ca si Leopardi In Asparia, el nu vedes In femeia iubiti decit
copia imperfecta a unui prototip nerealizabil. Il iubea intamplatoarea copie sau 11 parasea, tot copie rarnnea,
el cu melancolie impersonali mi cauta refugiul hate lume mai potriviti cu el, in lumea cugetirii si a poezleiDe aci Luceafrul eu versurile dela sfrsit:
Ce-ti pasa tie, chip de lut,

Dac'oi fi eu sau altul?
Traind In cercul vostru strImt
Norocul vi petrece;
Ci eu in lumea mea mi simt
Nemuritor si rece.
(Eminescu fi porziile lui, 1889)
B.
P. HAS DEU
...et souvent je regrette

D'tre ne en des temps un peu trop raffines
oa Pon trouve l'honneur et l'amour surannes
Et dans lesquels un fou peut seul 'are pote
Julie Hasdeu, Chevalerie, p. 5
La 55 lulie, cand trebuia si apara' acest numar al Revistei moue, am aflat ca Eminescu nu mai este.
Am oprit aparifiunea, preferind si intarzie mai bine cu cateva zile, deck si nu cuprinza o pagina in onoarea
aceluia care face onoare tarei sale.
www.dacoromanica.ro
M EMINESCU
342
Eminescu a lasat multe versuri admirabile; insa meritul lui cel covar5itor, un merit de principiu, este acela
de a fi voit sal introduca 5i de a fi iritrodus in poezia romneasca adevarata cugetare ca fond si adevarata arta' ca
forma, in locul acelei u5oare ciripiri de mai 'nainte, care era foarte igienica pentru poet 1i pentru cetitor, scutindu-i deopotrivA, pe unul 5i pe celalalt, de once bataie de cap 5i de once bataie de inima.
Nu zic nimar" tui s imiteze pe Eminescu. Din contra. Poezia este o casatorie a realitatii cu idealul in sufletul
poetului, in acele momente cand poetul e poet, poetul fie cat de mare nu e poet totdeauna; in acele momente prin urmare, in care el este mai el, mai insusi, mai individual ca oricand. In fiecare suflet poetic realitatea
51. idealul se combin 5i se acorda inteun alt mod. Intre doi poeti pot fi asemlnari numai doara prin asemnarea cea organica intre naturile amandorora, niciodara prin imitatiune. A imita pe cineva in poezie este un talent
tot atat de vulgar ca 5i a imita pe cineva pe scena', unde 5i acolo un actor artist urze5te, nu maimuteaza. Eminescu va trai fiindcl a izbutit a gsi frumosul fara a imita pe nimeni.
El va trai, de5i a murit nebun. Si a trebuit s moara nebun. E grozav a o zice 1 Si nu fi innebunit, el nu
avea ce manca. Mai tau decal atata ca sa aiba ce minca el fusese silit aji manca inima, inlocuind avanturile
poeziei, avinturi tnrete, avanturi cari nu se pot vinde, prin acea proz de toate zilele a sterpelor lupte de actuaprefata nebuniei.
litate, care Ii aducea o faraml de paine, stropiti intr'ascuns cu amare lacrimi
El va trai, de5i a murit nebun. Si cum oare putea s nu innebuneasca? In toate epocile au fost poeti pe
cari flamanda sracie, uneori numai de5ertIciunea, pentru o ticaloas pomana insotita de o mai ticaloasI lauda,
Ii incovoia tamaitori dinaintea celor puternici. In toate epocile s'au vAzut insal qi de acele firi semete, inalte, vrednice
de solia ce le-a dat-o Dumnezeirea, cari niciodata n'au atins o mana cenetoare catre vreo marine pa.'manteasca,
catre acei ce uital ca nu saracii splau picioarele lui Isus, ci Isus a spAlat picioarele saracilor. A5a poet a fost
Eminescu.
El va trial, de5i a murit nebun; vor muri insa pentru vecie nemunaratii intelepti, cari au lasat, lasa 5i vor
lasa totdeauna s innebuneasca un Eminescu.
(Eminescu in Revista Noud, II, 6, 15 Iunie 1889).
DUILIU ZAMFIRESCU
..
Azi am primit Convorbirile ca studiul asupra lui Eminescu. Pentru ca s exprim toata pLicerea mea fat:4
de partea I-a, imi aduc aminte c primeam odata ni5te scrisori cari incepeau i sfar5eau cu vorbele acestea cher
cher >> repetate. A5a imi vine mie s zic iubite iubite Domnule Maiorescu>>. SA nu va surprinda aceste
fiindra eu m incallzesc repede gi prea rnult. Trebue s'a luati numai partea buna a gandului meu, aceea adica
In care sta ca o lamp veche ce arde de veacuri cu o lumina' mititica, si pe care un artist puternic o inalta, aprinzand-o pana a-mi umplea tot capul de vibratii calde.
In adevar. Ati citat pe Aspasia lui Leopardi, parca am fi stat de vorba cand scriati. E hare Leopardi 5i Eminescu o afinitate atat de extraordinarA, tuck se pare ca simplitatea durerii unuia a fost izvorul pe sub pamant,
care in vadul strain a lui Eminescu a ie5it la lumina' Intr'o dimineata naiva' de toamnA. Eu cred ca nu atat simtirile
lor, cat mai cu seama forma acestor simtiri 5i pregAtirea prin studiu a acestor forme are o infinita asemanare
la cei doi poeti. A5a bunaoara incomparabila simplitate a lui Leopardi din poezia La sera del di di festa, or Alla
luna, or La vita solitaria devine la Eminescu acea simplitate noua i oarecum triai tanra ce o admirAm. Si la
amandoi, cand ne vorbesc, cuminti l senini, de durerile lor, accentele au o putere sfa5ietoare. Care este misterul
acestei inrauriri? Poate raritatea, fiindca oamenii ceilalti sunt me5tesugiti, 5i adevairul, care este deapururi simplu.
Am incercat s traduc cateva poezii leopardine farl rima 5i fara ritm, numai spre a pastra forma intreaga
5i coloarea vorbelor. Veti vedea ce asemanare de nuante.
Dar apoi periodul Nascut la 20 Dec. etc. pana la Eminescu moare>> etc., ca fraza incalzit de farmecul
unor femei dela care au ramas in poeziile lui cateva urme de par bAlai, de ochi intunecati, de mini reci, de un
nu stiu ce 5i nu ,rtiu cum etc.! O minune. Vorbele astea subliniate sum atat de fericit gasite, 5i periodul intreg
e atat de admirabil quintesentiat, incat imi va ramane de model.
Cat despre portretul sufletesc a lui Eminescu, adevarul
facut asa de frumos, incat orizonturile ce D-voastr
le vedeti limpede 5i le aratati cu curaj vor deveni, pentru multe naturi incurcate in negura lor proprie li pentru
multi nefericiti, o mangliere. (N-bre 18, Roma, 89).
(Duiliu Zamfirescu ,ri Titu Maiorescu In scrisori, 1884-1913, pag. 57-58)
www.dacoromanica.ro
mARTuRu
343
I. GHEREA
Iat lucruri, cari neaprat trebuiesc pricepute, dac dorirn s intelegem pe poet si creatiunea lui. In privinta
cauzelor pesimismului, acuma In urmi, au inceput a se rspindi niste preri, cu totul gresite, si cari vin din nestudiarea mai adncit a creatiunei lui Eminescu. Unii zic: Pricina pesimismului poetului nostru este filosofia
pesimist a veacului, Schopenhauerianismul. at de gresit e aceast prere, pot s inteleag acei ce-au cetit articolul nostru: Deceptionismul in literatura romnb.". Cei care sunt de aceast prere nu vd oare c, prin explicarea lor, nu explic nimica? Nu vid c fac numai ca intrebarea s fie altfel pus ? Si anume: Dece filosofia
Schopenhauerian a inrurit asa de mult asupra creatiunii lui Eminescu? Pe cnd Eminescu invta in Germania,
marele filosof pesimist murise, In schimb tria si tuna dela tribun alt invtat, alt filosof, care a fcut mare zgomot
In Germania prin propaganda sa optimist, prin violenta-i ne mai pomenit impotriva pesimismului lui Schopenhauer si Hartmann. Vorbim de E. Diihring. Cum dar mortal Schopenhauer a avut mai mare inriurire asupra
lui Eminescu, decat viul Dhring, despre care, fie zis in treact, Eminescu vorbia co mult respect?
co mult mai mare aparent. de adevr, dau urmAtoarea explicatie cauzei pesimismului lui Eminescu.
Aceast cauz ar fi avut caracterul intim al poetului
stnnta nebuniei, boala fiziologica i psihologicA
mostenit, care mai apoi a fcut s se declare nebunia ja poet, tot ea 1-a fcut pesimist. Pesimismul lui Eminescu,
dup aceast explicare, are rdlcini adnci organice: fondul prim al poetului, daca putem s ne exprimm astfel,
e pesimist. Bine inteles, daca fondul prim ar fi fost pesimist, acest pesimism s'ar fi manifestat in once tar ar fi
trit poetul, in orice conditie ar fi trit; s'ar fi manifestat sub alte forme, dar tot ca pesimism in fond. Aceast
din urm pirere capt si mai multa aparent de adevr, prin moartea tragia a poetului la casa de nebuni. Totusi
prerea e gresit, cum vom vedea analizand pesimismul lui Eminescu.
Dar inltimea conceptiunii sale pesimiste si poetice ajunge la apogeu in satira intaia. and artistul a ajuns
exprime desvrsit sentimentele sale, atunci e un mare talent, dar nurnai cand a izbutit s arate inteo forma
poetic o mare conceptie filosofick o mare generalizare a mintii omenesti, atunci el ajunge geniu; si ceca ce ridic
asa de sus creatiunea poetic a lui Eminescu e vasta sa conceptie despre via* o conceptie, care poate sl nu fie
a noastrk care ins e, de netgduit, mare. Imensele probleme ale universului, cum e crearea i inchegarca lumii, ori mai bine zis a sistemului nostru solar, o inchegare imens in timp i spatiu ; micimea planetei noastre
fat cu aceste imensitti, si mai cu searn scurtimea vietei omenirii, care pare nurnai o clip, in viata total' a
lumii; intunericul ce se arat indrtul omenirei, pn la ivirea vietei organice si inaintea omenirii dupl stingerea
acestei vieti; micimea vietei unui om, cu toate microscopicele lui interese, fat cu aceste probleme imense...,
toste aceite sunt minunat de bine exprimate in satira intla. De ce oare Eminescu, pentru a descrie inchegarea sistemului nostru solar, a intrebuintat o cosmogonie indian, in loe de teoria evolutiei moderne, care putea la urma
urmei s-i dea tot atta material pesimist? Probabil, ei. aceast. cosmogonie e mai plastid:. i in adevr, e admirabil de plasticl cosmogonia exprimat in versurile urmtoare:
La 'nceput, pe and fiint nu era nici nefiint,

Pe cnd totul era lips de viat si voint,
and nu s'ascundea nimica, desi tot era ascuns,
and pltruns de sine insusi odihnea cel neptruns,
Fu prpastie? genura ? Fu noian intins de ap ?
N'a fost lume priceput i nici minte s'o priceap,
aci era un intunerec ca o mare fr' o raz,
Dar nici de vzut nu fuse si nici ochiu care s'o vaz,
Umbra celor nefcute nu 'ncepuse-a se desface,
Si in sine impcat stpnea eterna pace 1).
Iat cum ne expune F. Lenormant (in Manuel d'histoire andenne, v. M, p. 618) cosmogonia vedic: La
inceput nu era nimica, nici fiint, niel nefiint, nici cer, nici orizont. Ce invluil deci totul? ce cuprindea pe
acel tot ? Fu ap.? Fu prpastie addned? Nu era nici moarte, nici nemurire. Nu se lumina de ziu in noapte Numai
el singur respira fzi suflare, i nimica nu era afar de clinsul. Intunerecul domnea, acoperind totul ca un ocean
intunecos. Smburele ascuns in adncimile intunerecului a rsrit singur prin puterea caldurei. Lassen ne spune
acelasi mit indian, numai cu alte cuvinte (Vezi scrierile filosofice ale lui Lessewici).
Conceptia moderna a eternei miscri, conceptia dup care n'a fost, nu e i nn va g clip de pace in sine
impkata e si mai mreat, si mai poeticl deal e eterna pace.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
344
Incheierile pesimiste, scoase de Eminescu din aceasta cosmogonie vedica, din metafizica Schopenhaueriani
din esoterismul indian, care se oglindeste in satira I-a, nu-s ceva personal si original al lui Eminescu. Astea sunt
incheierile tuturor pesimistilor. Ca filosof pesimist Eminescu nu-i original, el a imprumutat aceasti filosofie gata
dela pesimistii germani. Dar cu totul original si personal e poetul nostru in modul cum a simtit el acest pesimism
Lucru de altmintrelea limpede. O conceptie filosofici, una si aceiasi, poate fi primit de mai multi artisti, dar
fieciruia va sugera alte sentimente, i dup fel si dupi grad. Daci ne dim sami de sentimentele lui Eminescu, pe
cat e vorba de pesimism, vedem c sunt ca total neconsequente si nelogice, ca sentirnente pesimiste. In adevir
din filosofia pesimist, ori trebue si urmeze ca o consequent cera ce Nemtii numesc, earn energic i brutal,
dar prea adevirat, das Eckel des Lebens greata de viat, ori, cel putin, nepsarea pentru aceasta" viatal. Se
stie c efii pesimismului german propuneau fel de fel de mijloace pentru stingerea neamului omenesc de pe
fata pimantului. Si in adevir, dac viata e un vis urit, un chin..., atunci mai bine sal lipseasci, se intelege dela
gsit
sine. Si aceast greati de viati, dac nu in intelesul ca totul nebunesc de mai sus, dar ceva mai slbit,
poetii si. Dad natura e numai un vis al nefiintei, un nimic, un non-sens, atunci e foarte la locul ei exclamarea
trufasa, dar cam egoisti, a lui Alfred de Vigny:
Vivez, froide nature, et revivez sans cesse,

Vous ne recevrez pas un cri d'amour de moi .
Dad.' viata omului e numai o vale de mizerii, fr niciun inteles, fir niciun viitor; dac iubirea e numai o
iluzie ingrozitoare i urit, care se sfarseste ca rnoartea, atunci e consequenti cantarea brutali i nesntoasi a
lui Beaudelaire [sic], care plimbandu-se cu iubita-i, di peste un hoit puturos, putred, verde, in care foiesc verrnii,
dela care se impristie o duhoare ciumati, iar poetul, artandu-i toate aceste grozavii, alce:
Et pourtant, vous serez semblable a cette ordure,

A cette horrible infection 2).
Nu trebue mai multe exemple; aceste doul, si mai ales cel din urm, sunt deajuns pentru a arta cat de departe, cat de enorm de departe, e acest pesirnism consequent, dar brutal si bolnav, cat de strin e de geniul
lui Eminescu. El, Eminescu, si nu arite niciun pic de iubire naturei, el care a iubit-o rnai mult cleat oricare din
poetii nostri I El, care tremura impreuni c-u tremuratul razei de lun, rimanea ca ochii mari si visa treaz la
vederea lunei pline, alunecand pe cer; el, care se extazia, in fata unui asfintit de soare ori a risiritului lunei, el
care iubea asa de mult natura, 'neat, inralurit de o noapte de vari, cu luna, plink' si melancolic, repeta entuziasmat:
Totu-i vis li armonie

Noapte bun.
Eminescu si arite iubitei sale un hoit descompus, si s-i zici: asa vei fi i tu 1 El, blandul, iubitorul poet, care,
stram la pieptul iubitei sale, se perdea in ochii ei, in acei ochi frumosi, cuminti si mari, in acei ochi mari, vistori i albastri, in cari se adunau toate basmele; el, blandul, iubitorul poet, care scilda pe iubita sa in lamina lunei,
ficea s ningi asupra ei flori de teiu, si o intreba de o mie de ori,
Mi iubesti tu, spune drept.
Nu doar, cl nu stia, dar e asa de bine ca, dupal o mie de ori, s mai auzi odat un da. In sfarsit el, care
stergea cu iubire lacrrnile copilei iubite repetand incet: e Nu nrai pringe, nu mai plange I
Eminescu era bun, bland, iubitor; fondul prim a caracterului su a fost mai curand optimismul si idealismul de
cAt pesirnismul. Acel care va pitrunde si va simti adanc creatiunea poetului, va pricepe totodat, eked' dreptate avem.
Idealizarea trecutului, cum am mai spus, a fost o urmare a pesimismului, dar a unui pesimism sui-generis,
special lui Eminescu, care in fondul lui prim a fost idealist in toati puterea cuv'Antului. 8)
(Eminescu, 2890)
1)
Vietuete, naturi rece, si iar vietueste neincetat,
Nu vei avea dela mine un strigit de iubire.

e Si totusi vei fi ca i aceast murdrie, ca si acest ingrozitor starv imputit .
In forma aceasta, studiul lui I. Gherea apare abia in Studii entice, vol. I, 1890. Cele dona articole din
Contemporanul pe z887 cari, revizuite si adiugite, aveau s'A' dea studiul dela 1890, sunt ca adevrat o schit,
din care partea referitoare la Scrisoarea I-a lipseste. Exemplul citat din Baudelaire lipsea de asemeni; in locu-i
figura un citat din poetul Chevet.
www.dacoromanica.ro
MARTURII
34,
AL. VLAHUT.A.
Eminescu a fost pregatit sub toate raporturile pentru a crol un drum nou in literatura Romanilor. Niciodata
nu s'a vzut la noi un temperament de artist, completat de-o cultural asa de vast si de-o originalitate atat de
marcanta. In poezia noastr dulceag si destul de ofticoas, versul lui Eminescu se detaseaz1 inteun relief isbitor.
Simti indata c ai de-a face c'un reformator. Primele lui poezii sunt un strigit puternic de revolt artistica. E o
necunoscuta vibrare de gandire si de sentiment. Alta limbl, alta viat, cuvintele au suflet, coloare, forma, fiecare
cpitet e o explozie de lumina'. Ce vigoare extraordinarl si ce frumuseti titmice neatinse Inca pana la ell
(Amintiri despre Eminescu In Revista Nouel, II, 7, 15 Iulie 1889).
Da, Doamnelor si Domnilor, ceca ce va ramnea pururea din Eminescu, in afara de frumusetea gandirilor
si de adincirnea si sinceritatea simirii lui, ceea ce va trai in fiecare vers rotninesc ce s'a scris si se va scrie dela
Eminescu incolo, este acea complexiune putemic a limbii renscute sub condeiul maestrului, acea croiali noui,
particulara, a frazei, a dictiunii, care a fost chiurasa indestructibil a talentului &Au. Acei care au ce spune, acei
cate au destul putere i personalitate, pot imbrca i purta inainte armura grea i platosa de otel a eroului cazut;
toti ceilalti, pedestrasi slabi si ark' chemare in oastea condeiului, care se imbulzesc si se 'mbrace in zalele lu,
sunt osanditi sa fie sfarimati sub greutatea acestei armuri de uries 1
Da, acesta este marele curent, care porneste intr'adevr dela Eminescu: farmecul particular al limbei, mestesugul de a-si sculpta versul inteo trie de vorbe vii, sonore si sugestive, li intr'o bogatie de forme necunoscute
pank la el.
Nimeni dintre scriitorii romani n'a stiut sji cristalizeze gandurile in forme atat de severe si desivarsite, nirneni
n'a ajuns la aceast fericit descarcare de emotiuni in versuri de o structura de bronz, dealungul carora gsesti cuvinte neasteptate, epitete curioase, care 'ti evoaca imaginile co o preciziune si co o intensitate de halucinare. El arc
mprecheri de vorbe, cderi de fraze si de rime, ce-ti dau impresia, floral unei explozii de lumina surprinzatoare.
Cum si nu te urmireasca si cum s nu fii inconstient stipanit de aceasti limbl natia, care palpiti de o tineret, de o vigoare si de un colorit uimitor !Din acest punct de vedere, Eminescu exercitl asupra tinerirnei noastre
o influenti aproape fascinanti si acei care vor face mai tarziu istoria literaturii de azi vor vedea mai limpede in ce
relief de creator se ridicl figura lui Eminescu, si cat de adnci sunt urrnele pe care le-a Lisat vigurosul su talent
In viata limbei romnesti.
(Curentul Eminescu, 1892)
I.
L. CARAGIALE
Biblioteci intregi s'au scris despre Hamlet, si roatele tipografilor nostri de mii si sute de ori se intranesc
pe zi si or s se mai invrteascal in pofida lui Eminescu. Liber inclodat oricine s-si aliture pe o bucata de
hirtie numele-i de o zi ca un nume pe veci trainic, cum se aprinde un chibrit in fata soarelui; liber e oricine
s spun despre o operi de art si ce stie si ce nu, si dad. o pricepe si dac nu, numeasca-se el Taine, sau fie
ilustrul ciubotar al lui Apelles. Pe varful unui obelisc batran se abate cateodata si un vultur, dar mai ales se
string totdeauna roiuri de musculite s bazaie pe creasta monumentului infierbintatil de anta. Apele norilor,
vanturile vremilor spal si svanta piatra nobil de urmele acelor efemere, si ea rimane tot curat ca mai nainte
pentru mai nainte. De clintit nu o poate clinti decal trznetul cerului, ura fanatica a sectarilor exaltati, ori
sec-urea Vandalului imbecil si rau, sau ignoranta barbar, cate doboara si sfarrni frumusetea ceca ca si-si faca
Dar astea toate sunt elemente oarbe ale naturii, miscate de sus fara conun prag inform la o srmana
Insi a ciunti ca constiinta limpede si ca singe
stiint, de jos de o constiinti din cale girl obtusa ori
rece o oper de arta?... Si de asta e vorba aici.
Care artist, care amator, care om de bun simt si de treaba ar indrzni sa ja un pene si si indrepteze o trasatura ma-car a unui Rafael, sa prefac numai o masural a lui Beethoven, ori sal potriveascI coapsa lui Apolon
sau soldul une Venere, dupa personala lui judecata si dupal pornirea gustului slu actual? Lucrarea ce un mare
artist ca Eminescu o Iasi este, ca toate calitatile si defectele ei, ceva dint, fie di 'n ea se intrupeazi ceva pipait,
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
346
pentru o viati mai durabil decat chiar a neamului salu intreg, gndiri si simtiri de veacuri ale acestuia, si de aceea,
fle team de exagerare, s'a putut rice ca o asa lucrare este patrimoniul omenirii intregi, nu numai a unui neam.
asa dar a pune mina fad: shall pe o asemenea lucrare Cu caliti eteme si a cuteza s'o potrivesti sau s'o
mai cioplesti, dupa trecatorul du gust si cu competenta ta discutabil, discutabil pentruca e negativi' fatal cu realitatea evidend i palpabila a monumentului ce-1 judeci discutabil fie ea cat de autorizad in palrerea-ti proprie
si a catorva clienti va sal zica a mutila lucrarea de art pentru restul far capt cunoscut al lumii i vremii, este a
te face vinovat de o fapta reprobabil, este, cu un cuvnt, o profanare... lar de profanare nu e capabil decat
un om fara mimi, i cu spiritul ingust, un om care niciodad nu se poate uita pe sine, care nu poate avea nicio
ridicare de suflet pe deasupra egoismului strain% nicio emotie... cum si, zic? impersonal, ca si, intrebuintez
eu niste platitudini platonice scoase de curnd iar la moda, niciun fel de respect chiar cand se all in fata
lucrurilor sfinte... fiindc n'are, ftindci, nu poate avea nimica sfant pe lume. 1)
(Dottei note, 1892)
M. DRAGOMIRESCU
Una din caracteristicele poeziei lui Eminescu este farmecul profund in legtura cu frumusetile naturii. Cum
se explica stiintificeste aceast caracteristical? Din momentul ce Eminescu descrie asa de poetic codrii si poenele, muntii si lacul, norii si luna, el trebue sal fi fost un temperament de excursionist, care cauta cu dinadinsul
frumusetile naturale, pentru ca sa se incante de ele. D. Petrafcu pune o greutate speciad pe faptul ca. Eminercu
se plimba in timpul copilriei, pe cnd era la taral, prin padure; iar pe faptul ca.' s'a plimbat odat, cu Veronica
Miele prin gradird, pune si mai mare greutate. Ne-am inchipui c poetul avea o apucatura sufleteasca extraordinara,
din care de sigur a izvorit splendida poezie a codrilot i lacurilor, razelor i izvoarelor, a lunii i marilor, ce Indlnim in opera lu. E curios chiar cum criticii stintifici n'au cercetat dad: Eminescu era un iubitor pasionat
al marii (fapt ce nu 1-a relevat i nu-1 va releva nimeni) de-a putut gasi acele splendide imagini:
Peste cate mii de valuri sdpanirea ta strabate
Cnd plutesti pe miscatoarea marilor singuratate
i de-a dori in atatea variante aproape deopotriv de frumoase

In linistea sarii
ca si, moara i si, fie ingropat la marginea mrii:
Si, m lasati si, mor

La marginea
In realitate, Eminescu, ca om, nu era un iubitor al naturii. Cei ce 1-au cunoscut deaproape 5) spun el erau
chiar mirati de indeferenta cu care Eminescu privea aceste frumuseti; lar ratacirile lui din tinerete n'au nimic de
a face ca apucaturile unui excursionist, indragostit de pitoresc. De altminteri explicatia acestui fapt ne-o di insusi
poetul dad.' luand in consideratie natura lirica a nuvelelor sale,
Ii putem atribui lui marturisirea, pe care Ieronim
din Cezara o face eroinei cu acelasi nume:
Am o mima i o minte ciudad. Nimic nu pdtrunde in ele nemijlocit. 0 idee rrnne la mine saptamini
Intregi pe suprafata mintii, nici m atinge, nici ml intereseaza, Abia dupd multe zile ea ptrunde in fundul capului, i atunci devine prin altele, ce le-a fi gasind acolo, adind i infoldcinad... Simjirile mele sunt tot artfel.
Pot vedea un om cz' ut mort pe ulita, i momentul intdiu nu-mi face nicio impresiune... abia dupal ore reapare
imaginea lui i incep a plange, plang mult, i urma rmne nestearsa in mima mea
Aceasta n'ar insemna altceva decat c Eminescu era foarte nesimjitor ca om ; iar neingrijirea lui de confortul
vietii ar intri si mai mult aceast asertiune. Dar ceca ce nu-1 izbea ca realitate putea s-1 izbeasca ca imagine,
deci ca element poetic, ca material pe care putea s-1 intrebuinteze imaginatiunea lui plastica'. Personalitatea lui
artisticl era ca atlt mai irnpresionabila, cu cat cea omeneascl era mai putin simtitoare. Daca ne-am Intreba insal
care din aceste doul este cea esentiall pentru Eminescu i am judeca dupl critica
ar trebui s
zicem cl nesiVirea personalittii lui omenesti. Aceasta asertiune n'ar putea fi deck falsi,. Adevarata esenta a per1) Reprodus din I. L. Caragiale, Opere, III, ed. Paul Zarifopol,
In legalturl cu Maiorescu, vizat in
randurile de mai sus si Cu interventiile lui editoriale, cf. cap. Scrisorii a 11-a, in vol. II, pag. 267.
Titu Maiorescu, (informatie orala).
www.dacoromanica.ro
MAR.TURII
347
sonalitii lui Eminescu o constitue personalitatea lui artistica, imaginatia creatoare, ce dal sens sentimental 0
adanc impresiunilor lumii externe, care, ca elemente ale perceptiunii, nu-i izbea debe personalitatea omeneasca.
cu atat mai mult putem spune aceasta, cu cat numai perceptiunile, dupa ce s'au transformat in imagini, puteau s afecteze, dupa cum se vede din citatul de mai sus, persoana lui ca om: abia dupa ore intregi apare
imaginea lui, fi bleep a plcInge. Ce insemneaza aceasta decat ca." personalitatea lui artistica di directiunea personalittii lui omeneti, iar nu altminterea, dupi cum sustine critica nou ?
(Critica
Eminescu, 1895)
'EFAN PETICA
Romantismul eminescian a transformat toate acestea. A introdus puncte de vedere noi i o tehnica desvoltati
care insemna o adevrata revolutie.
Sufletul omenesc fu cercetat pana in cele mai misterioase adncimi i lira vibra de cintece turburatoare i
pasionate care nici nu se bnuiau pn atunci. In locul Stelutei, aa de senin i de simpl, avuram Mortua est,
poema intunecati, sguduitoare, amara, dar facut anume pentru sufletele noastre sbuciumate.
In alte poezii ale Eminescului ritmul e 0 mai complicat, iar dela el incoace complicatia a mers crescnd.
La unii poeti dintre cei tineri masura veche a fost cu total sfaramat 0 in local ritmului simetric de alta data
s'a introdus un ritm larg, de o factur wagneriana. Principiul de care s'au condus poetii in aceasti schimbare a fost
ca ritmul nu trebue sa tralasca numai prin cuvintele ce le exprima ci sa-i aibe existenta sa proprie.
Aceast regula, formulati in urma de eminentulliterat german Amo Holz, a calauzit aproape pe toti poetii moderni.
Ea aducea insa dupl sine i o noul definire a insemnatatii cuvintelor in vers.

Dad, ritmul nu avusese pana aci o existent de sine stitatoare, cuvintele nu avusesea nici aka. Ele nu eran
decal simboluri reci ale idelilor. Artitii se ocupau de valoarea lor ca simboluri utile dar la valoarea lor estetic
nici nu se gndeau. Cuvintele insa au i ele o anumit muzici care poate da efecte surprinzatoare i care le poate
constitui un scop in sine.
Eminescu a incercat aceasta:
Se bate miezul noptii in clopotul de-araml
somnul vame vietii nu vrea sa-mi ice
Sunetele au i o muzicalitate care predomina in aceast poezie, Ii dan un caracter aproape religios i muzica
lor are in adevar soletnnitatea pe care vrea s'o dea ideea fundamentall.
(Transformarea liricei, 1900)
Totui, simplismul acesta stapanete pe critici in toad' activitatea lor i cand e vorba de clasificat scriitorii,
atunci se dau la iveala incurcaturi uimitoare. Eminescu e trecut de unii prirttre romantici i tinnd socoteala de
un mare numar din poemele sale aceast clasificare pare indrepttita. Conceptia, tehnica, idealizarea unor anumite
tipuri 0 o multirne de alte particularitati fac din el unul din cei mai insemnati romantici daca nu chiar cel mai
de seama. Dar alaturi cu aceste consideratiuni se ivesc altele de un ordin deosebit. Prin simetria facturii, prin unele
conceptii entice, prin pastrarea regulilor, Eminescu e un clasic, i in aceasta privinta, unele din paginile sale ar
putea sta alturi cu oricare bucata vestita clasic. lar pe MO: aceste doul parti caracteristice, care fac foarte
anevoioasa clasificarea sa inteo coala sau alta, se ivete a treia care mrete 0 mai mult greutatea. Poezii ca Melancolie, De cate ori jubito, Despartirea, Cnd insusi glasul, Se bate miezul noptii i altele, ar indreptati mai curat'
trecerea sa printre rndurile simbolitilor. Cum se vede, ar face o mare greal criticul care tinnd socoteala
numai de anumite productiuni i voind s claseze, oricurn, pe Eminescu inteo coala, 1-ar trece printre clasici,
romantici sau simboliti.
GreeaLs aceasta se face atunci cand clasifica" scriitorii in nationaliti i cosmopoliti. S luam iar pe Eminescu i sa
vedem intru cat i se poate aplica impartirea aceasta. Eminescu e inainte de toste roman, s'a nascut 0 a copilrit
In tara, s'a imbatat de doinele 0 de legendele stabune, s'a inflacarat de un mare 0 inalt ideal national 0 1-a cantat
www.dacoromanica.ro
M EMINESCU
348
in versuri minunate. Dar alaturi Cu aceast personalitate a sa, strans si intim unita cu dansa, asa de strans si de
intim hick nu poate fi despartit, e personalitatea lui Eminescu crescut la scoala filosofiei germane, partas sincer
convins al lui Schopenhauer, adorator al Nirvanei indiene, pesimistul adanc i declarat pe care l-a cunoscut
lumea. Aceste dou personalitti asa de diferite Fin natura si originea lor, s'au contopit intr'una singura i poezia
Eminescului a izvorit din aceast contopire. De aceea nu se poate spune cl poezia sa este curat national. Dar
nu se poate spune nici c.a." este cosmopolit. Ea este poezia izvorit din altoirea cugetrii germane pe firea romaneasc i inteinsa se gsesc caracterele etnice ale celor doua popoare care i-au dat nastere. In aceasta poezie ins
nu se afl nicio urma de cosmopolitism pentru motiv-ul foarte simplu c niciodata cosmopolitismul n'a avut o
existenta in sine al a fost totdeatma o notiune lipsit de sprijinul realittii. Procesul logic care stapaneste formarea
oriclrei notiuni generale s'a indeplinit si la formarea acestei notiuni, dar a fost numai un proces formal. Plecand
dela date reale pe care a cutat sa le sintetizeze intfo notiune generara, el a urmat toate regulile logicei formale
si a ajuns la o entitate lipsit de inteles care pima ca explic multe &di a explica nimic. Ceca ce dovedeste cf logics transcendentala duce adeseori la lucruri care nu sunt de loe rationale.
Isi canta Oratiu odele, i suspina elegant Ovidiu Tristele in note clare si de o frumoasa melancolie nobil,
iar in departare ca adierea usoara a unui \rant de seara ii murmura Virgiliu idi/ele sale vesnice. Ce pace nesfrsit
Alecsandri nu se mai putea satura.
Dar la rsrit se ivea grija i nelinistea egoismului care a voit prea mult sa fie transcendental Sufletul, ca
acel erou de roman mistic, ingrozit de atra liniste, se intreba dacl nu cumva vreo durere adanc plange in intuneric
si-1 pndeste gata sa-1 doboare miseleste, pe ascuns. Si atunci grija se ficu spaima, spaima se facu durere i durerea
se facu plnset amar si dureros, iar Eminescu apru. Note dureroase care plang noaptea tarziu pe campia atica,
plin de farmecul parfumat al verii peste care-si revarsa luna bogata sa comoara', visuri grele si chinuitoare prin
povara lor, siguranta cf toat mretia aceasta frumoasa i trist va pieri ca niste sunete raslete de flaut, brate
disperate inltate spre un cer minunat dar rece, ochi tristi si mari si dulci si visatori inaltati la steaua sing-urattii,
suflet sbuciumat si mandru, suflet de rege parsit, asa trecu Eminescu prin viata si poezie.
(Arta nalionald, 1901)
ANGHEL DEMETRIESCU
.
Pentru o natur melancolica i visatoare ca a lui Eminescu, acest sentiment nu era o simpl recreatie ca la
oamenii de lume, ci o roua binefIcatoare pe niste buze arse de vpaia fericirii intrevazute, un balsam neaprat
existentei lui solitare si lipsite de mingaierile societatii. Dar amorul in care astepta sa gseascl un refugiu si o
consolatie, fuse pentru dnsul o noua scoal de suferinte. Cu toate acestea, in epoca dulcilor iluzii, in rarele momente de fericire ce ii fu permis s guste, acel simtimant fcu s curg in strofele lui poezia Cu o bogtie si o
frumusete de forme ce lasa in umbr pe contemporanii SAL Muzica frazelor lui cadentate plimba sufletul prin desfltrile ideale i imaginatia lui bucolici se desmiard in murmurul izvoarelor sau in tremurul lacurilor, in racoarea
vailor sau pe intinsele Campii ce onduleaz la rnarginea orizontului departat.
De regula, poetii mari gasesc in amor o ocaziune pentru analiza delicati a acestui simtimnt, un prilej de
a inlta In strofe entuziaste si stealucitoare pe femeia adorat, care pentru dansii, cel putin in acele momente, este
d ea lul intrupat; caci, precum alce Metastasio, vorbind de iubita sa,
Tutto mi par diffetto,

Fuor che la tua belta.
Fireste, in aceasea" psihoiogie fin i artisticO', el coinit indiscretii, lau publicul drept confident la fericirile lor
ascunse sau la nenorocirile lor exagerate, se dau in spectacol, si par asemenea unui om ce locueste inteo camera'
cu ferestrele la stradf i ca storurile ridicate. Mai rezervat decat altii, Eminescu ne spune cum iubita lui i cade
pe piept, pe cand el o asteapt cu bratele intinse, cum ea lsi culca fruntea pe bratul lui, lasnd buzele ei
duki prada gurii lui, cum ea se desface de clausal cu o dulce sila, mai nu vrea si mai se lasa sau cand,
Reproduse din Stefan Petic, Opere, editie ingrijita de N. Davidescu, Fundatia pentru literatura 0 art
Regele Carol II, 1938.
www.dacoromanica.ro
MARTURII
349
iubita lui uitandu-1, el bate necontenit drumul casei ei, sau
degeri uitandu-se printre rartturi si asteptand-o

si se arate la fereastra, sau trece pe tanga plopii firl sot, de-1 cunosteau toti venicii, afari de iubita lui.
Dar aceste destinuiri palesc in fata frumusetilor naturii, care, chiar in amorul lui norocit ori nenorocit ocupa
primul plan. Iesirea lunii dintr'o rariste de fag i vapaia ei ce se revars peste ape, privelistea unui lac
linistit i incrcat de flori de nufr sau incretit de o adiete upara', ori spirgandu-si valurile printre trestii, cntecul
pitpalacului sau trecerea in sto/uri a rndune/elor
Ce se duc ca clipele
Scuturnd aripele,
iat ce-1 intereseaz in primul rand. Toate acestea au un suflet pentru dansul, adica se reproduc in sufletul lui cu
i sentimentul dineros sau
placut ce se exal din acest complex de tonuri i contururi, naste intfinsul, printr'un fel de repercursiune sufleteasc, o fericire mala sau o intristare adancl. Cu ce bucurie copilreasci revede el codrul i tineretea lui renscand cand, afindu-se in mijlocul lui, exclama':
liniile si colorile lor, cu miscrile repezi sau blande, cu energia i contrastele ion,
Codrule, codrutule,
Ce mai fad, drgutule?
Tu, din finar precum esti,
Tot mereu intineresti.
Cum zambesc arborii si picaturile de ploaie ce strilucesc inca pe frunzele lor 1 Ce melancolic trece alba regin a
noptii prin nori, in care s'a deschis o poart I i ce tablou de noapte in aceste versuri inimitabile:
Trece lebda pe ape

Printre trestii s se calce...
Doar izvoarele suspina,
Pe cand codrul negra tace
Dorm si florile 'n gradin

Dormi in pace!
In fata acestor privelisti, care aduc in sufletu-i fericirea sau melancolia, ideile i simtirile se nasc, se Malta si
se coboar, i iarsi se avnt in regiuni ideale, intocmai ca vlul le aburi ce se desface de pe suprafata izvoarelor, pe care el le-a cintat ca o simtire asa de adevrat si cate aci se mladiaz, aci se incovoaie si se ras' uceste
in spirale diafane, in fine i desfsura capricioasele-i forme ca cat ajunge intr'o regiune mai eteriana. Gandirea,
care la naturile prozaice se inchiagl si se toarn intr'un tipar mai mult sau mai putin cunoscut, la dinsul e fluida,
versul are inflexiuni, si modulatii gratioase, rima are neglijenta i naivitatea limbii dialectale, greoiul vocabular al
limbii carturarilor isi slbeste testura si-si lrgeste ochiurile ca s se poat strecura printr'insele vorbele populare,
provinciale chiar, cu simplicitatea lor nevinovat, scoase de mult din circulatia literat, carora el le da tineretea
vigoarea lor de altadat. Fiecare vorbl adaoga ceva la desIvarsirea versului, iar versal este plin de
emotiuni personale, in adevar simtite si exprimate ea undulatiile lor fugitive, adici asa cum sunt, nu dupi conventiile si exigentele unui stil impus sau imprumutat dela altii. Cu dansul, spiritul, trecand peste regulile cunoscute ale stilisticei si retoricei, strabate in psihologia profunda i cuvintele nu slujesc numai ca material pentru
structura unor perioade intocmite numai in vederea sonorittii ci devin adevrate substitute ale emotiunilor
sensatiilor, ne fac s patrundem pana in adncul sufletului lui intristat, precum cand, uitat de iubita lui, el ii
trimite aceste versuri:
De cate ori am asteptat

soaptl de easpuns I
zi din viol sa-mi fi dat,
zi mi-era de-ajuns;
sau cnci, cu o delicateta de simtire femenina zice aceleeasi necredincioase:

Arana viata mea pe veci.
www.dacoromanica.ro
M EMINESCU
350
Cu dinsul poezia noastr a primit o viata mai intensiva' pi mai variata, caci el privepte lumea cu impresionabilitatea unui copil. Plopii din curtea iubitei lui sunt far so , izvoarele blandeo, teii sfinti, norii urzesc
deasupra lacului o umbra fin
Rupti de mipcari de valuri

Si de bulgri de lumina,
somnul este vamep vietii, o femee este fraged ca floarea de cirep a, etc.
Apa se stinse acest talent nenorocit, care imprim poeziei noastre o direc-tie nou, imbogati metrica cu forme
necunoscute pn la dansul, intineri limba veche punand in circulatie literara cuvinte uitate prin cronici i psaltiri, dede limbii poetice o vigoare pi o frumusete pe care nimeni n'o intrevalzuse pan la dnsul. Muncit de o
trufie enorma, pe care o nutreau succesul pi admiratia amicilor si, indoctrinat de teorii incoherente, chinuit de
neproportia dintre facultatile i aspiratiile sale, el nazui la toate celebrittile pi la toate mrimile, fara s poata
ajunge decat la reputatia unui poet. Privat de mangaierile ce ()feral viata contemplativ, incapabil de a imbrtipa
ocupatiile vietii politice, filosof ignorant cum se credea pi ziarist de nevoie, prea mandril ca sa coboare Ia serviciile ce putea face, prea mrginit ca sa se inalte pan unde mandria lui indemna, prea egoist ca sa-pi deschizi Mima marilor simpatii, osandit, prin firea lui i prin imprejurrile in cate fusese aruncat, a lupta fad
convingere, a fi ziarist fr a iubi aceasta meserie, a scrie cu patim personall fr motive personale, el fuse
gonit din skull fericirii, al amorului, al puterii pi al ptiintei. Dar chiar acest complex de calitati superioare si de
defecte nevindecabile, au fcut dintr'insul idolul imprejurul cruia s'a grupat o parte din tinerime. In adevr,
sensibilitatea sa delicat, acut pi pe alocurea bolnvicioasa, cultura sa exclusiv germana' i prin urmare originala
pentru noi, ambitia sa de a intrece pe toti cei dinaintea i dimprejurul lui, i-au furit un stil unic, aci simplu ca
o poezie popular, aci imbogtit prin citiri intinse, un stil nou i viguros, scnteietor i intunecos, luminos pi vag
ca o legenda nordic, plmadit in cele din urrn cu dispret suveran i ca o ura ce-1 apropie de Juvenal. Pamfletar in satirele sale extravagante, el vazu in generatia actuala numai grepelile i viciile ei, fr s presimt nimic din adevrata ei mrire, pi o urmri Cu o furie de canbal; ins poezia lui plina de simtiri tinere
adanci, de imagini originale pi de viziuni puternice, acei nuferi i acele liane, pe care el le-a descoperit intaiu;
acel murmur de ape ce se rostogolesc peste prund, in care el a gasit izvoare noi de inspiratie; acele flori de cirep,
de salcm, pi de teiu, pe rangi cari toti treceau fr a le culege au dat poeziei sale un parfum, un farmec
o frumusete, care il pun deocamdat pe aceeapi linie cu cei mai mari din poetii noptri. 9
(Eminescu, 1903)
IL. CHENDI
Legaturile lui Eminescu cu poezia romantica germana ne face SA insistim aci i asupra umorului pi ironiei
romantice din poeziile
Notiunea ironiei romantice, introdus in discutiile estetice de Friederich Schlegel, nu este deplin lamurita
dar in general ea se reduce la o extrema' libertate de gandire pi la o critica acerba a problemelor imbratipate ca
preferint din domeniul fenomenelor paradoxale.
Douai parti mai esentiale constituie aceasta notiune, dintre cari cea dintai este identic cu convingerea, nutria
de top romanticii, despre deperaciunea vietii pi a fericirii pamntepti. A doua parte se caracterizeaz mai mult
prin zambetul ce-1 starnesc anumite situatii sociale sau sufletepti, situatii cari silesc pe poet a cauta diferite simboluri sau categorii pentru exprimarea lor. India parte este mai reflexiva i aproape exclusiv satirica, iar a doua
contine o nuanta bunk" de umor, pi o not mai mult descriptiva.
La Eminescu intalnim amandoua aceste insupiri. Una o cunoaptern foarte bine, ca'ci s'a stamit ca prisosinta
asupra ei pi se manifest in acel lung ir de poezii pi satire, in care poetul hohotepte asupra soartei nenorocitelor
musti de o zi, cum numepte el muritorii. Partea insa in care satira lui e mai blanda pi mai indulcit, unde
fruntea incretita a apostolului se insenineaza, este pi ea demn de a fi cunoscut, dad nu din motive de arta pur,
cel putin pentru a avea o nota mai mult din individualitatea poetului.
Reprodus din Anghel Demetriescu,

Regele Carol II, 5937.
Opere,
ed. Ovidiu Papadima, Fundatia pentru literatura
www.dacoromanica.ro
arta
MARTUR1I
351
Adevrat c poeziile, in care razele veseliei spulberl nourii grei ai unei vieti dintre cele mai serioase, sunt
putine la nurnar i aproape toate inedite, din cauza nedesavarsirii lor. Prin lectura, prin autosugestiune, prin o
disciplinare severa' a spiritului si mai ales in urma suferintelor sale, Eminescu s'a departat tot mai mult de dragostea pentru acest gen de versuri, cultivat cu predilectie in tinerete. Poeziile incepute au fost parasite, dar chiar
si in forma lor primitiv ele devin pretioase, nu numai prin cateva frumuseti poetice, ci prin faptul c sunt probe
de momente senine din viata poetului.
(Eminescu, In Pre
z9o3)
ION SCURTU
Dar s'a zis si s'a scris c Eminescu este pesimist, un fel de pesimist international. De sigur ea dintr'un anume
punct de vedere este un pesimist, dar nu un pesimist care n'are nicio credinta' in neamul sau, in puterea acestui
neam, ci este un pesimist, in mare parte national, un revoltat de ceca ce vedea in zilele noastre.
Pesimismul lui Eminescu se poate distinge in trei grupe: este un pesimism care are cea mai putin insemntate pentru viata noastra social i culturala, pesimismul !irk al unc firi triste care vede toate suferintele mai
cumplite, toate lucrurile mai rele de cum sunt in realitate: un gest al iubitei, o departare a ei pentru totdeauna
deschide inaintea lui privelistea mortei. Acest pesimism nu e un pesimism de idei, cu un pesimism absolut individual. Este apoi un alt pesimism, cel mai caracteristic al lui Eminescu, este pesimismul sau social : tot ce vede
in timpul nostru este o groaza pentru el, sunt semne de peire, i impotriva acestor sernne se ridica i cere si fie
inlaturate; isi intoarce ochii catre trecut cu credint si are un dor ascuns ckre viitor, pesimismul acesta este un
pesimism national, $i mai este un pesimism filosofic pe care-1 au multi din marii scriitorii ai lumei, nu roirnai
neamului rominesc, si un scriitor universal este Eminescu, scriitor genial care se recunoaste o umbra- pe acest
pmnt, care insusi este o umbra in universul intreg. Scriitorul mare isi da seama ce nemernica, ce scurti, ce meschina este viata noastra, iar atunci, fireste, in fata universului Il cuprinde un dispret fata de toste stradaniile noastre,
fatal de toad: meschina noastra vanitate omeneasca. Pesimismul acesta cuprinde in sine un pretios element etic;
este un pesimism care ne inalta peste mizeriile vietii, peste ispitele vietei, in sferele cele mai ideale. Acesta este
pesimismul lui Eminescu, pentru care a fost osandit de atatia cari nu 1-au inteles.
(Mibail Eminescu in lumina vremilor de azi in Smniitorul, VI, 17--t 8, zo Aprilie, 19 7)
P. CERNA
Aceast particularitate a legalturii dintre om i natura' apare in contrast Cu fondul pesimist al poetului, caci,
In afara de poezia sa Revedere, unde etemitatea covarsitoare a naturii e pusa fata in fatil co nestatomicia
nimicnicia soartei omenesti, in restul operei sale se poate vedea partea simpaticl ce o ia cerul i pmantul la
peripetiile vietii umane.
In aceasta privinta Eminescu se deosebeste de mai toti poetii pesirnisti ai veacului trecut.
Si Lenau a stiut sa' personifice in chip minunat elementele firei; si el a vazut in natural o.prieten. Impreun
cu cerbul sau ranit, sufletul lui s'a refugiat adesea in intunericul padurilor i in apropierea izvoarelor, ca &alit
uite suferintele ce i le-a prilejit viata. Dar acest indragostit al iazului, al lunei, al stufrisului tainic si al cataractelor Niagarei, are culori mai intunecate deck Eminescu si intrebuinteazi elementele naturii mai mult ca un terrnen
de comparatie artistica.
Leopardi o simte traind ca in vremurile mitice, dar una din nemuritoarele lui tinguiri se invirteste in preajma
simtamantului, ca. aceast nemrginire a universului nu are nicio privire binevoitoare, nicio simpatie, pentru
urgisitul neam al oamenilor.
Si mai in contrast co Eminescu este Alfred de Vigny. Natura acestuia e dusmana furnicarului de vieti de
pe plmant, lar poetul se uita la ea ca la o mastera.
Ct departare in aceast privinta dela singuratecul turnului de fildes pana la cntretul celui din urma dor 1
Poetul roman n'ar vrea sa se despart nici dupa moarte de codrul lui drag si de prietenii sai din cer, luceferii.
$i dad nu va mai ptrunde pasta la dansul nicio lumin din tarii i niciun sunet din glasul etemei naturi, ar vi-ea
www.dacoromanica.ro
M EM1NESCU
352
s stie cel putin, el si de atunci inainte s'or zbate apele in preajma sa i vor arde focurile in dealuri, cL talanga
va rsuna pe aproape, iar teiul sfnt va asteme un giulgiu alb de floare pe noaptea mormntului sAu. Un astfel
de ca.ntret al naturii nu putea iesi cleat din neamul care a fcut Miorita.
El si-a intiprit numele pe toate minunele fpturii i ochiul nostru 11 intlneste in once unghiu al mandrei
noastre mosii.
(Eminercte in Convorbiri Literare, XLIII, 6, Iunie, 1909)
ION SLAVICI
Eu rostiam la inceput vorbele cum se obicinueste prin Podgoria dela Arad. Eminescu se enerva adeseori
sfar.'m timpanul pocind vorbele, dar nu se sup:ra i nu-si pierdea srita ca multi dintre gramaticii
si zicea
de atunci. Dup prerea lui, cea mai dulce si mai bogat in sunete era rostirea moldoveneasc. Ea ins nu poate
s fie reprodus prin literele pe care le avem. El struia dar pentru rostirea bucurestean i in deosebi pentru cea
din mahalaua Lucacilor, care e mai simpl i poate s fie fixat cu destul preciziune. Ii pacea trig tot ceca ce
avea un caracter particular nu numai in rostire, ci i in genere in felul de a vorbi i trgea cu urechca cand catanele adunate la Viena din deosebitele prti ale imprtiei stteau de vorb intre ele. Adeseori intreba apoi o unde
se alce asa?
Asa ajunseseelm s ne formin convingerea, ca cea mai bogat e lirnba vorbit de Rominii dela miaznoapte,
inceknd din judetul Sucevei peste Campulungul Moldovenesc si peste Nsud pan la Slagiu, unde se intrebuinteaz multe vorbe de origin romanl, care aiurea s'au pierdut. E lumea, in care a tfAit mult jlitul nostru prieten
Simeon Manan Florian si din care a iesit Gheorghe Cosbuc. Interesant i astfel i frumos inteun fel oarecare i se
prea lui Eminescu tot ceca ce era neobisnuit in materie de limb, i el intreba mereu: unde se zice asa?. Dar
tocmai de aceea lua in bitaie de joc pe cei ce vorbeau cum nu. se zice nicaleri. El vorbeste adeseori despre
o limb psreascA, i o pAsiresc e pentru dansul cum nidlieri nu vorbeste poporul, tot ceca ce in materie
de limbl e nscocit, rezultat din impulsuini momentane ori alcAtuit, fie in prip, fie fa:fa' destul pricepere. Erau
atunci i sunt i azi oameni care zic, ba chiar i scriu, un pabar cu ap4, cu pllria pe cap ori m duc fn
Bucuresti. Eminescu Ii intreba: unde se alce asa
lua in btaie de joc.
Nu avem s ne facem limba, ci sA ne-o iubim i s cinstim pe cei ce ne-au plsmuit - o, atat de frumoas
si de inteleapti cum o avem.
Sunt si azi intre scriitorii nostri multi, cad n'o simt aceasta i arunc vorbele Cu fiirca. Unii dintre dansii
cunosc felul de a vorbi al poporului din vreo parte a p'Amantului romnesc, dar n'au citit nici cronicarii, nici
crile bisericesti; altii sunt mai cirturari, dar n'au trait niciodat In miflocul poporului i n'au nicio slbiciune
pentru limba romaneasa; iar altii s'au desvoltat sub inrauriri stfaine ori triesc in cercul stramt al vreunei mahalale ori prin incl. mai strmtele saloane, cu ale ear= atmosfer s'au deprins: sunt de tot puOni cei ce umbl
pe drumul deschis de Junimea i cuprind in gndul lor, ca Etninescu, intreag viata sufleteasc a poporului roman I
Inca- mai putini sunt ins cei ce scriind, cumptinesc, ca dnsul, orisicare vorb, i isi dau silinta s se desvarseasc pe sine insisi.
Eminescu
petrecut toate dipele vietii lui lucrand, fiindcl nu se socotea indeajuns pregtit pentru ceca
ce vroia s fac, si e foarte putin ceca ce ne-a rmas dela dansul, iar din putinul acesta partea cea mare sunt lucrri dup prerea lui Inca' neisprvite, pe care le-a publicat cu initna indoit
cedand saruintelor puse de altii.
Numai rar de tot se intampla, ca s fie multurnit si el insusi de ceca ce a scris, si nemultumit era nu de
ceca ce a zis, ci de forma, in care ii era reprodusii gandirea o Nu e asta, zicea el cuprins de neastampr, si era
in stare s tin manuscriptul ani de-a randul in sAltarul mesei de brad, s'a revad mereu ceca ce a scris ori
s serie in mai multe randuri acelasi lucru, cci cea mai frumoas icoan e stricat, si ea, dac a rmas intrInsa
o pat ori un colt neisprvit.
Exigentele lui in ceca ce priveste forma erau atat de mari, incat nu se multumea, ca limba, ritmul i rimele
s-i fie de o corectitate desvarsit i s se potriveasc cu simtmantul reprodus, ci tinca ca muzica limbii s fie
si ea astfel alctuit, inct s'A simt ceca ce voeste el si cel ce nu intelege vorbele.
Astfel in:
O mama*, dulce marn, prin negur de vremi
Prin freamtul de frunze la tine tu mii chemi,
www.dacoromanica.ro
MARTURE
353
sunetele sunt sumbre si aspre, iar in:

Somnoroase psrele
Pe la cuiburi se aduna" ,
sunetele sunt senine i clare, pe cnd in:

S'a stins viata falnicei Venetii
ele sunt de bronz.
Pentru ca s poat ajunge /a aceasta desvrsire a formei, de care numai in putine dintre poezii/e sale s'a apropiat, el trebuia sji cstige depling stapanire asupra litnbii in toate privintele.
Aceasta si era una din cele rnai constante preocupri ale lui pina" in ziva, in care i s'a currnat lucrarea 2).
(Eminescu ji limbo romdnearcd, 1909)
D. ANGHEL
Exlilii vechei Rome aveau dreptate cand intrau cu ciocanul in mn in padurile de statui ce acopereau forurile si pietele i percutau vechile glorii ca s fac loc celor nou. Un norod de idoli cadea la parnnt imprastiind
indri de lumina, un non venit lua loc pe vechiul sodu, un discurs mai mult se tinea, vremea 11 lua in primire
ndu-i patina necesar i toga lumea era multumit.
Noi, in norodul acesta de postural care au murit de doul ori, rididirn azi un monument unui om ce nu
avea nevoie s se ridice pe inaltimea unui soclu pentru a putea privi peste vremuri.
Pentru a-i face onoarea aceasta inseamn a-I pune in rndul ceborlaii, i pn ce edilii nostri nu vor decreta
hecatomba, pin ce selectia adevrat intre marmure nu se va fi fcut, cel de plated' astazi va fi strain pe sodul
unde 1-ati asezat.
Noi cei care am dibuit pe urmele lui gigantice, noi cei care I-am iubit i 1-am urit o simtirn aceasta. L-am
urit, pentruca in umbra pe cate o face un munte urias, arar mai poste ceva sa. creasc. Personalitatea lui covirsitoare incremenise formele in tipare ca neputirit de sfararnat, adunase toate florile i imaginile ca si cum n'ar
mai fi voit sa lase niciuna dup dnsuL Pe cnd el i desfta crestetul in lumina', bucurndu-si privirlie de privelistile ce le vedes in zri, noi nu mai gseam nimic de spicuit i ratnasi in umbra lui Il intilneam pretutindeni
ori incotro am fi vrut s apuckm.
L-ara iubit insi, pentrua ne-a fcut sa rivnim spre lumina, s staruim in cautarea altor flori, pe care le banuiam si nu le vedeam niairea inc, s ne ridicam bratele spre alte mirajuri care naluciau in z'ri.
Universul e plin de forme si culori si simturile, dincolo de viata constienta, atunci cand gndul nu mai poate
merge inainte, cauta", dibuesc i presimt o alta lume in care alte forme se schiteaza, in care alte culori nlucesc,
In care alte sunete vibreaz. Dincolo de marile i eternele decoruri ale naturii parnantesti, cerul isi bolteste mensa
lui c-upol i netnarginirea incepe. Glasuri alearga, se incruciseaza si se intalnesc, vedenii poste umbl i ne ating
In treact, doruri i porniri necheltuite inch' i cauta un aclpost i toate firele nevzute, ce ne leaga ca viata universatil, vibreaza la trecerea noastra.
Ca sa patrunzi in lutnea aceasta incntat in care total e ritm i armonie, pentru ca auzul s poati prinde milie
de svonuri care rtcesc i urea* din prpastia albastra, pentru ca s ghicesti tinuitele corespondente ce ne leaga
de nemarginire, mintea nu e de ajuns, analiza nu are ce cauta i sufletul singur trebuie s le simta s s le perceap.
Poezia singura imaginatia poste da un corp acestor visuri.
De ad va naste frumusetea, mutila i trista frumusete, care pentru cei mai multi ce stau poate de fat astazi
la desvelirea bustului marelui nostru poet, nu e nirnic. Si noptile i zilele cheltuite in cutarea ei, o pierdere
de vreme.
A exprima inexprimabilul, a da o forma lucrurilor informe, a-ti pierde timpul ca alternarea monoton a ca-
dentelor, a trezi prin ritm sensibilitali adormite, a face din cuvinte un leagan cu care s adorm durerile altora,
a desena un surs pe o gus, ce-a uitat poate de mult s rd, printeo fericiti corespondent de imagini sau de
sunete idin toste acestea s faci s nasal frumosul, pe care s-1 daruesti contimporanilor tai, poste fi ceva mai sublhn?
Publicat in Convorbiri Literare, XLIII, 6, Iunie 1909; reprodus din Ion Slavici, Amintiri, o Cultura Nationail% 1924.
23
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
354
Rsplata ind vine vi nu e aceea a statuei, nu e aceea a gurii care tace, ci a tristei guri care a rostit ekea
frumuseti prefacute in cantece vi le-a dat drumul in lurne; aceea a versurilor lui, ce ca un stol de pasari sonore vi-au
Indus aripile vi-au sburat din cas in cad; e a cartii in care vi-a Inchis visurile vi pe care aplecati am visat cu totii;
e a graiului insuvi, pe care el 1-a faurit in adevar i Ii vorbirn noi astzi.
Deci, stparieste-ti fericit fragmentul de univers pe care 1-ai cucerit, suirea ta pe soclu inseamn o biruinta;
nobila ta forma glorifica marmura ce o poarta vi dac e adevrat, cum spune un alt poet, di bustul supravietuevte
aduca in
adeseori cedtii, pelerini intarziati vor veni i atunci de pretutindeni s se incline inaintea ta
local cununii de spini pe care ai purtat-o, cat ai trait, cununa de lauri vi de flori, ce ti se datorevte.
(Prinosul unui iconoclast, 1909)
G. BOGDAN-DUICA
Din analiza precedent reiese consolidad prerea, pan acum mai mult bnuid dedt documentat, ca'n
fondul mai multor poezii de Eminescu se mic..4 o mare de idei, de cunovtinte, de cultud dela care poezia
imprumud idei, nuante, cuvinte, avezate'n creatiunea sa, ava de intim contopite cu ea, indt abia o poti bnui,
vorba ce urmeaza
chiar daca' tii ceva carte. Drept este, Ind, a observa imediat ca acele flori de origina straina
este a lui Eminescu, este scris dela Berlin, in 5 Februarie 5874, catre T. Maiorescu
erau o renal/ere intuitivd
a cugetdrilor in mintea sa, ca specialul miros de pdmdnt proaspdt, al propriului sdu sufiet, care trebuia d se desdvdrfeascd, pentru ca florilor s li se permit a mirosi in versurile sale.
In cazul Luceafdrului, focal care a dedvarvit contopirea 1-a mrturisit Eminescu insuvi: a fost soarta nenorocita a geniului osndit a fi nefericit, a nu putea ferici.
Relativ la fericire i nefericire, in legatur. cu Luceafdrul, ca origina vibrrilor sentimentale din minunata-i
poveste, adaog cateva viruri Inca, privitoare la raportul ei ca viata poetului.

Devi este evident ca toate poeziile lui sunt mrturisiri de credinta, confesiuni, repetim, totuvi, acest cuvnt
de mrturie awe/Vied al Mitei Kremnitz. Eminescu cnta in felul lui Goethe, care a spus despre sine acelavi cuvant:
confesiuni 1 Ale lui Eminescu, un fantast in tinerete, mai apoi o fantasie disciplinad, ele se'nvluiau bucuros
In culori de basm. Cetiti-i de exemplu Dorinta, in care 'mbrac un singur dor de-a o vedea pe ea, pe Veronica
Mide, careia-i i trimise poezia inedit i admirati transformarea de basm ce-o da' vietii sale. De-aceea, simtind
cum el se refugia in basm, Mite Kremnitz are dreptul &A continue:
Ca dintr'o aid lume - ca luceafrul 1
Cauta cerul su in tara basmelor ca cea din Luceafdrul I
Mite Kremnitz ghicise exact finca poetului; ea Il observase avdndu-I aproape tocmai in epoca Luceafdrului ;
de-aceea caracteristica ei merit s'a. fie apropiata de explicarea, ce o incerdm, aratnd care trebuie si. fi fost
experienla personald, care 1-a starnit s cugete Luceafdrul 91 pe ce drum va fi ajuns vi la simbolizarea sa in
aceast poveste.
Eminescu cel nemuritor vi rece era un om mandru. Tot ce s'a scris despre el dovedevte mandrie. Dar
1i el a scris despre sine. .A4 putea s citez mult din ce a scris el insuvi; dar aici citez numai dupa texte [urmeazd
un citat din mss.-e, despre vanitatea titlurilor In viald 1i al/al din Cezara, din mcirturiile mdndre ale lui Ieronim :
. . .De
ce vrei tu s m cobor de pe piedestal i s m amestec in multime... ].
Orice si fie, numai ce este lumea multimei, a vulgarului, a orgoliului,
nu 1
Mandria lui trebuie sa fi fost umilit ca s poad vorbi, ca'n Luceafdrul, despre chipul de lut.
Cine a umilit-o ?... Umilirea reiese, ins, chiar pentru acel timp in care sera Luceafdrul, din corespondenta
cu Veronica Miele, despre care N. Petravcu a inregistrat vi credinta vremei sale ca pe Veronica Eminescu ar fi
vazut-o indiu la o fereastr, ca'n Luceafdrul. Dincolo de Catalina din basm, aproape de tot, eu vad ceva vi din
Veronica Miele, din dureroasele deceptii ale iubirei lui ca ea. Totuvi, in curgerea de frumuseti grandioase vi intime
din basm, Cdlina-Veronica apare incercuit cu tot ce poetul a avut in sine mai sclipitor, mai mivcator, mai recunoscator vi pentru fericirea ce i-a pricinuit-o.
(Despre Luceafdrul lui Mihail Eminescu, 5925)
1) Reprodus din Triumful
r< Biblioteca pentru toti .
www.dacoromanica.ro
MARTURIE
N. IORGA
.... .
355
...
5i iata de ce posibilittile lui Eminescu au fost infinite. Ceca ce admiram si se va admira atata vreme cat se
va vorbi limba romneasca, cat timp accentele acestei sfinte limbi vor fi pe buzeIe unui om viu, e patrunderea
tuturor aceste elemente In cea mai vast sintezi facut de vreun suflet de Roman.
Dar tot ce avem dela Eminescu sunt fragmente ale unui geniu Impiedecat de a pune In valoare imensele
lui posibilitti. A venit la Iasi, unde pe vremea aceia erau dou curente: unul barnutian, care traleste i pin
acum, creat de Simeon Brnutiu, marele orator al legendei dela 1848, suflet tare si exclusiv, care a dat acolo o intreaga
teorie de drept. i contra acestui curent, In opozitie fata de Barnutiu insusi, pe care Maiorescu 1-a atacat zeflemisindu-1 la Convorbiri Literare, spiritul critic neincrezator, sceptic, dar nu fra, In fond, acelasi sim; pentru nape,
al Junimii
5i in atmosfera aceia de povestiri, de glume, care distrau uneori mai mult decat toat literatura care se prezinta acolo, omul s'a infatisat asa cum se infatiseaza, rate() poezie a poetului frances Baudelaire, acea pasire a
mrilor care, pe uscat, din cauza aripelor ei de urias, nu poate s umble. Tot asa imensele aripi ale lui Eminescu
se vedeau stingherite in odaile pline de veselie unde se strangeau membrii Junimii. Acesta nu era aerul care
trebuia sa intre in plrnanii lui puternici si acestia nu erau oamenii a caror aprobare trebuia s o aiba, oameni
care cetiser asa de multe, Incat se desgustasera de toate, sau cetiser asa de putin, incat nu puteau judeca nimic.
Inchipuiti-v insa o natiune crescuta ca pentru clansul, inconjurandu-1 din toate partile; ganditi-va la Eminescu
care a incercat pan i teatru, din subiecte ale trecutului nostru, asa cum nimeni nu Incercase pana la clinsul,
au rtnas fragmente uitate prin hardile lui, ganditi-va la Eminescu vorbind unei multimi care sa-1 Inteleaga...
Ce altfel de poesie, inteadevr in rndul literaturilor celor mai mari, ar fi rasrit din el 1 i ce nu s'ar fi ales
din oamenii pe cari i-ar fi incurajat i condus catre aceiasi biruint a sufletului romanesc, ridicat la inltimile
cele mai mari, ale cugetrii contemporane?
In loe de aceasta, sufletul lui s'a inchircit necontenit. A aparut, la un moment dat, in Bucuresti, dar aici
oamenii erau pentru zeflemeaua de cafenea, mai orientali Inc decat cei dela Iasi. Eminescu in mijlocul spiritului
public care domina atunci in Bucuresti, era ridicul printre ridiculi. i omul, Incetul cu incetul, s'a Inchis. Tot
sufletul delicat i nobil, jignit &Ian; s'a rachis In el insusi.
ceca ce cunoastem din revisorul de scoal, aruncat afara la schimbarile de guvem, fiinda cine stie ce
canalie politicl il cauta In registrele prietenilor sai si nu-1 gsia, din redctorul de gazeta care se incercase s schimbe
partidul conservator si sa-1 puna pe baze istorice si filosofice, pe cand partidul conservator de pe vremuri era ceva
mai onest decat cum sunt partidele de astzi, dar alcatuit din cativa boieri mai mult sau mai pupil rsufiati
neintelegatori pentru ce adlugia la aceasta cau2A el, ne ajut s intelegem ce s'a intamplat cu rlnsul, in aceasti
societate care nu poate regreta niciodata indeajuns ceca ce s'a facut, ceca ce, 'rate societate cu mult mai distinsa
decat a noastra, din acelasi pacat de neintelegere, s'a intimplat tocmai cu acela pe care 1-a cunoscut, I-a imitat
si 1-a adaptat Eminescu: Alfred de Vigny. Alturi de destrabilata productiune poetica de caracter istoric a lui
Hugo, caluzit de multime, care uneori, intelege din literatura numai sbarnaitul cuvintelor o ce din coada au sa
sune, alaturi, dar sus pe varful de rnunte al mandrelor sale suferinte, a murit Alfred de Vigny, 'Lind vremilor
sal descopere frumusetea pe care el, din despret, nu a vroit s o Infatiseze. 5i soarta lui Eminescu, a fost aceias,i
fiindc se gsia tot asa de sus. 1)
(Expresia integrald a sufletului romiinesc : Mibail Eminescu, 1929)
G. IBRAILEANU
Aceast poezie de sentimente generale, exprimat printeun material de imagini strict necesar, prin textul cel
mai scurt Cu putint, are puterea suggestiv a muzicii.
Cali muzica, poezia lui Eminescu, prin sentimentul ei general, prin lipsa de subiect si de ocasional, iti transmite cu ces din urrna intensitate o stare emotional generala, pe care o umpli cu propriile-ti sentimente, pe care
o colorezi co propriile-ti evenimente sufletesti. De aici si sentimentul de colaborare al cetitorului, o cetirea printre
randuri, iluzionarea lui, credinta naiv In adevarul fictiunii din opera, de aci suggestivitatea poeziei lui Eminescu.
1) Din Istoria literaturii
Introducere sinteticd, 1929.

23*
www.dacoromanica.ro
336
M. EMINESCI.1
Casi muzica, poezia lui Eminescu scoate din enormul inconstient sari nebnuite de suflet, pe care le lasa cu
nelamuritul lor i exprimand inexprimabilul, ne face cunoscut, in cupe de fulger, profundul sufletului nostru. De
aici senzatia infinitului, al lucrului in sine, a o vointei lui Schopenhauer, pe cate ne-o d poezia lui Etninescu.
S lamurim aceast propozitie metafizic.a, s traducem acest termen schopenhauerian i, cu aceast ocazie,
s mai adaogam cateva cuvinte in privinta psihologiei poetului.
Vorbind de arte, Schopenhauer argil el, in deosebire de toate celelalte, care ne dau copia ideilor platoniciene prin imagini din hunea aparentelor, muzica ne d inssi expresia vointei.
Vointa, in merafivica lui Schopenhauer, este lucrul in sine, realitatea ultima, aceia care nu cade sub simturi,
sub stratul aparentelor.
Acest lucru in sine nu-1 putem surprinde niciri in univers, decat in noi i anume in aceea ce s'ar putea
numi impulsivitate, dorint, afectivitate, emotivitate. Acestea sunt pentru. Schopenhauer vointa revelat noul
a carei expresie este muzica.
Ceca ce a suggerat lui Schopenhauer ideea ca emotivitatea este o lucrul in sine, este pozitia ei fat de strile
de cunostinti care reprezinti lumea, fenomenele, aparentele.
In adevar, emotivitatea nu numai ca.' nu are nimic comun cu cunostinta, dar s'ar putea spune c e contrariul cunostintei. Ea este rspunsul nostru; reactiunea noastr la impresiile lumii din afara. Emotivitatea noastra este
in intregime eu, pe cand senzatiile noastre venite prin simturi sunt lumea din afar plus eu. Aceast emotivitate,
aceast reactiune, este rasunetul intregului nostru organism, al intregii noastre vieti organice.
Emotivitatea n'o percepi ca ceva care se poate defini prin datele simparilor, pentruca n'o percepi prin simturile exteme, cum percepi intreaga existent. O percepi printfun simt intim, simtul intern.
Fiecare din noi este cera ce e aceasta emotivitate, adica- totalitatea senzatiilor organice produse de intreg organismul nostru. Ideile noastre, filosofia noastra swat justificarea, avocatul acestei emotivitti. Ea este deci, Inca
odata, faptul fundamental psihic, substratul vieii sufletesti. De aici senzatia de ceva mai profund si de
ceva anterior.
Aceasta este causa pentru care Schopenlaauer crede ca are dreptul s. ()punk' lumii aparentelor, lumea aceasta in-
terna, profund, obscur, neltnurita si s'o considere ca participand din lucrul in sine, care se ascunde in dosul
fenomenelor.
Daca Schopenhauer nu are dreptul si gratifice emotivitatea noastr Cu numele de lucru in sine, 6-Mane 'rasa
din filosofia lui, adevrul ea' aceast emotivitate e faptul fundamental al sufletului nostru, eul nostru adevrat,
diferentiarea noastr de tot restul universului i cA muzica ne pune direct si mai cu putere in contact cu dinsa
deck orice alta art i fara si ne indice imagini, emotivitatea firanand generaki, nedefinit, emotivitate pentru
emotivitate, urmnd ca s'o colorim noi In urmd.
Miscandu-ne sufletul cu putere ark' sA ne dea irnagini ale lumii reale, punandu-ne in contact Cu lumea obscura
din profundul sufletului nostru, muzica, in adevr, ne dal impresia ca ne pune in fata lucrului in sine, numit de
Schopenhauer vointa.
cand am spus cA poezia lui Eminescu ne dA senzatia vointei lui Schopenhauer, am voit sa rezuma in ter-
meni schopenhauerieni ideca pe care ma- incerc s'o dovedesc, el farmecul acestei poezii se explica prin efectul
ei asemantor cu al muzicii.
De aici i senzatia de infinit pe care o d poezia lui Eminescu. In adevr, punandu-ne in contact cu emotivitatea noastr profund, nedefinit, nelmurita, ea ne pune in contact cu un infinit, cu singurul infinit palpabil
cu infinitul.
pentru noi, cu infinitul sufletului nostru
Dar emotivitatea de care am vorbit pana acum si care este principiul explicativ al poeziei eminesciene a
av-ut nevoie de imagini suggestive, de puncte de vedere inalte si de sonoritti de forma. Altmintrelea, ea ar fi
ramas zadarnica, oarba, mutA, ca la cei mai multi dintre noi. Si sufletul lui Eminescu a fost destul de bogat
pentru toate. Eminescu a fost un organism complet A avut totul, toad: gama senzatiilor, imaginatia complecta,
inteligenta inalt. El a concentrat in sine varstele omenirii si vrstele omului. Emotiv ui imaginativ ca un pritnitiv,
naiv si curios ca un copil,
nou in fata universului, el a fost in acelasi timp inarmat de cunostinti ca un invatat
si abstractor de idei ca un metafizician.
Intlnirea unor insusiri atat de eminente este asa de rara, incat Caragiale a putut apune cu drept cuvant
c. vor trece secoli pna se va naste un al doilea Eminescu.
(Prefaid la M. Eminescu, Poezii, ed. G. Ibraileanu, 1930)
www.dacoromanica.ro
MARTURII
357
OVID DENSUSIANU
Lirica lui Eminescu nu mai este expresiunea omului fericit, ci suspinul unui suflet care a visat mai mult cleat
a putut intalni pe lume si s'a iniltat prez sus pentru ca si nu se intoarci amirit la ceca ce-1 lega de p'mant.
El a vAzut prea departe pentru ca sa. se poati insela cu aparente si
cunoscut prea bine sufletul pentru ca si
nu inteleagi cat de mult se indeparta de cei cari priviau viata ca o fermecitoare feerie. Cand a simtit cA nimic
nu-1 mai putea incanta si eh' mintea lui se desfcea tot mai malt de ceca ce-1 inconjura, a clutat o mangaiere in
poesie si a plans pentru ca
aducl aminte ca' traeste.
Eminescu nu putea fi fericit pentruci nici iubirea, in care alti poeti au gsit consolatiunea, nu i-a dat ceca
ce a cenit. El n'a vizut in femeie ingerul pe care-1 adora Alecsandri. Femeia era pentru el un chip de marmori
frumos Cu suflet de demon. Niel la unul din poetii nostri nu gsim atat de des, ca la Eminescu, pirerea de ru
pentru ceasurile pierdute Ling iubita lui i dispretul pentru femeie.
(Poezia romnd In seeolid al XIX-lea, cca nor)
SA. spunem cal Etninescu s'a nascut cu o pomire de visionar intunecat, ar fi prea putin, n'ar explica intregul
caracter al operei sale. S. zicern cal pesimismul su e exclusiv datorit lui Schopenliauer, am fi iarisi prea categorici
si de aceea mi se pare ea' gresea Maiorescu cand spunea: pesirnismul lui trebuie privit prin prisma influentei lui
Schopenhauer. Atunci ce putem crede mai in acord cu intreaga manifestatie a sufletului eminescian ? Incontestabil ca. aducea anumite porniri de privire Intunecat a vietei, de deceptionsim, insa nu suveran, nu doboritor,
pentru ci nu trebuie s uitm: Eminescu avea si un fond insetat de lumina' Lumina o auta uneori spre trecut,
alteori o intrezirea In viitor, ins era sufletul frenetic in curarea de aspecte senine i atanci intelegem de ce s'a
intors spre epoca lui Mircea: pentru cA ii dAdea oarecare incantare de eroism, de alte suflete, in sfarsit de ceca
ce era in contrast ca ce era al contemporanilor lui. Deci, nu putem afirma ci Eminescu avea inclinri numai
spre priviri intunecate. Ca intotdeauna insa.', un suflet corrtplex nu e ftxat intr'un singur calificativ, ci trebuie
urmrim in toat contextura, in toate meandrele sufletesti ale lui i Eminescu dad: avea un fond de visionar senin,
nu poate s'a' fie o contrazicere fall de alt substrat al sufletului s'au pomit intr'adevr spre priviri desolante. CA uneori
a predominat o trsiturA a temperamentului su, alteori alta, da. CA de asemenea in unele momente s'au contopit
aceste diferite porniri kite armonie care e destul de evidenti, iarsi incontestabil, dar s declarim asa simplist
cA Eminescu a fost pesimist, am exagera.
Deci, sA lism categorisirile care pleacl numai dela un aspect sau doul din opera unui scriitor. Eminescu
trebuie considerat in multiplicitatea de infatisiri ca un reflex natural al sufletului slu complex si dacl e sal intelegem
altfel pesirnistul su, de sigur cl ar trebui sA luar- n in seam substratul estetic care 1-a captivat pe dansul i aici
relevm ci Maiorescu a atins o noti just, pentru ea' sunt dispus sA cred cA ceca ce a luat fie din ftlosofia budist',
fie dela Schopenhauer, a venit ca un adaus filosofic, transpus in visiunea estetica', intrand in ceva ce era pornire
fireasci a sufletului siu.
Dar pesimismul chiar dad. are aceasti provenient de culturi, nu putea s se altoiasci sufletului lui Eminescu
flea' si nu fi gsit un fond real, un fond iniscut cate si se armoniseze cum 11 gisim armonisat, pentrucl incontestabil, pesimismul slu nu ne face impresia de placaj literar. Nu e adaptare artificial; e trait in felul lui, e asimilat cu ceca ce era apropiat sufietului sAu. Aceasti armonisare ins, nu e singura proprie inspiratiei sale si nu
e aceea care e hotiritoare pentru c. trebuie, cum aminteam, sA tinem seami si de acea pornire a sa de a intelege
farmecul visiunilor senine.
pentru cl insistim asupra darului pe care Eminescu 1-a av-ut de a contopi, de a arrnonisa diferitele inrauriri
trebuie sa' recunoastem
sau porniri ale sufletului su, referindu-ne rnai direct la ceca ce e romantismul &au,
romantismul e mult, mult mai intens trait ij mai aline asimilat la el cleat la altii.
Nu putem spune cal Alecsandri n'a fost romantic, chiar ultra-romantic de multe ori, ins. romantismul lui
are numai reduse aspecte si pe unn aceste aspecte vin din impresionri de multe ori mai usoare, in orice cas
mai usoare cleat cele pe care le-a lsat in suf/etul lui Eminescu.
1) Din lec-tia de deschidere la Facultatea de Litere din Bucuresti, in Noua Revistel Ronulna, vol. 3, nr. 25,
Ianuarie 190r.
www.dacoromanica.ro
358
M. EMINESCU
Eminescu a trit romantismul, pentru c_i in el se asimileazi foarte bine si ceca ce era al traditiunii noastre
ceca ce era al culturii realiste, pentru cas inteadevir nu i se poate contesta o pornire de cunoastere foarte direct,
foarte real a lucrurilor.
Romanticii ni-i representAm deobiceiu si avem dreptate pentru unii superficiali, ins un Alfred de Vigny
oricat de romantic ar fi fost, are profunzimea pe care la alti contimponari ai si n'o gsim.
Eminescu a putut si primeascA romantismul si si-1 topeascd Cu ceca ce era romnesc, traditional i atunci
intelegem dece la dinsul, fie ca motive de inspiratie, fie ca exprimare, nu gsim acele izbitoare stinglcii pe care
le-sin intilnit chiar la Alecsandri, pe care cu deosebire le-am vzut la Bolintineanu, pentru cl la acestia si mai
ales la Bolintineanu, romantismul a venit ca o adaptare ori partial, ori uneori superficial, pe and sufletul lui Eminescu a stiut si tragi o linie de armonisare dela romantism spre tot ceca ce avea si se integreze inspiratiei lui.
Ca uneori ne-am astepta si dela dinsul la o intrecere peste ceca ce ne-a dat, de sigur i vom releva citeva din
aceste umbriri. In once caz, fat de ceilalti, apare mult, foarte mult inaltat in sfortrile pe care a ciutat si le fac
incontinuu, de intrecere a tuturor inriuririlor pe care trebuie si le recunoastem, cl au contribuit la formares
inspiratiei lui.
(Evolutia estetic a limbei romne, 1931)
www.dacoromanica.ro
TABELUL ALFABETIC
159
TABELUL ALFABET1C
al poeziilor cuprinse n volumele I, II si

A.t.
Anexe, textul poeziei; A.n. =
inainte indicd vol. II-III ;
Anexe, notele poeziei; F. --- Facsimil. Titled poeziilor din anexe e cules cursivCifrele ca
cele fdrd cifra romand se referd la vol
T. = Textul poeziilor din I-ul volum; N.V. = Note si variante in vol.
P A GINI
TITLUL POEZIILOR
T.
(vol. I)
N.V.
(vol. I-III)
A.t.
(vol. I)
A.n.
(vol. I)
F.
(vol. mil)
Adio
187
111-59
Afarl-i toamn. (sonet)
119
II-n 2
Amicului F. I.
Amorul unei marmure
26
20
278
268
21,22
117
11-83
103,104
1 II-114,
117
ILI 02,
Afar de fraged
105
alin
76
397
186
111-48
Izo
MI 24
Ceind
470
and amintirile
and insusi glasul (sonet)
Ciind erivdiul
Cdnd marea
Ciind privefti oglinda mdrii
Gild sufletu-mi noaptea (In,ger de pazd) .
Ceintecul ldutarului
De-a avea.
De-af muri ori de-ai muri
De cateb ori iubito

De ce nu-mi vii
5o6
313
514
189
214
III-223
15
255
72
226
489
511
484
486
510
510
111-66
Christ
Cine-i? (din drama Steaua Mdrei)

Criasa din povesti
Critidlor mei
Cugetrile srmanului Dionis
Cu mne zilele-ti adaugi
II-i28
514
5o6
312,314
469
111-5 I
470
468
Care-o fi in lume
Ce e amorul
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romnie .
5o6
77-78
81,86
407
381
57
77
III-282
329
46
204
III-166
244
I14
II-64
235
111-327
47
465
www.dacoromanica.ro
504
M. EMINESCU
36o
PA GINI
TITLUL POEZIILOR
T.
(vol. I)
N.V.
(vol. ME)
De ce sd mori tu
A.t.
(vol I)
464
De-oiu adormi (variant: Mai am un singur

dor )
De-or trece anii

Departe sunt de tine
219
zo8
107
III-z35
III-183
II-43
Desprtire
127
II-146
Diana
228
III-289
Din Ira spartd

Din noaptea
Din strinItate
Din valurile vrernii
Doi aftri
Doina
Dorinta
BEL-293
213
III-215
504
155,
167
511
249
7,252
III-zi7
466
18z
Ill-i
75
388
43
319
Ector fi Andromache (dupe% Schiller)
Egipetul
F.
(vol. I-III)
I11-242
489
230
6
A.n.
(vol. I)
505
III-9
487
510
E ingerul tau or umbra ta? (Inger fi Demon)
335
313
Elena (Mortua est I)
299
303
Epigonii
Flt-Frumos din teiu

Floare-Albastr
Foaia veted (dup Lenau)
31
291
65
360
339
54
125
121
194
365-367
II-145
494
514
492
514
II-131
Frumoasd-i'
Glossa
II-135
111-83
Horia
III-87,90
I195,197
49'
lar cnd voiu fi pmnt (variant : Mai

am un singur dor )
Imprat i proletar
223
11I-249
56
342
Inchinare lui .ytefan Vodd (Poemul Putnei)
www.dacoromanica.ro
293
11-141
Fragment
Freamt de codru
33-34
512
57-58
353
499
497
361
TABELUL ALFABETIC
P A GINI
TITLUL POEZIILOR
T.
(vol. I)
Inger de paza
N.V.
(vol. I-III)
A.t.
(vol. I)
Kamadeva
La Bucovina
Lacul
La Heliade
3,3
485
Junii corupti
La mi.jloc de codru des

La moartea lui Eliade
La moartea lui Neamtu
La moartea principelui Stirbey
La mormntul lui Aron Pumnul

La o artist (I)
La o artiste!' (II) (p. Carlotta Patti)
Las5.-ti iumea
50
333
200
III-136
23
274
236
Ill-333
253
74
387
256
17
215
261
111-2 z6
z8
283
239
z65
i8
111-335
407
259
514
241
267
480
510
313
495
209
F.
(vol. I-III)
311
41
Ingere palid
Inger i demon
Iubind in tain (sonet)
A.n.
(vol. I)
506
111-186
233
111-313,
La steaua
Lida
234
III-310
318,322
493
488
Locul aripelor
514
511
II-385,
Luceafrul
401,403
409,411
413,421
433,439
441,446
448,450
1169,180
II-37o
167
1217,224
216
Manua (dupl. Fr. Schiller)
I65
Melancolie
Misterele noptii
Mortua est 1
Muresianu
111-229,
111-259,
255
261,269
270
11-366
368
69
13
37
'
70
255
299
482
www.dacoromanica.ro
510
39,303
483
M. EMINESCU
362
P A GINI
TITLUL POEZIILOR
T.
(vol. I)
Noaptea
N.V.
(vol. I-III)
42
A.t.
(vol. I)
A.n.
F.
(vol. I)
(vol. I-III)
315
Nu e stelua
489
511
1111-303,
Nu mg intelegi
232
III-301
Nu voiu mormnt bogat (variant.: Mai

am un singur dor)
221
III-279
245
111-113
II-169
II-171
475-476
0 cAarire in zori
Od in metru antic
199
129
0, mam.
Ondina
304
471
0, rmli
110
Os magna sonaturun; (vezi: La Heliade)
5o6
11-57
0 stea prin ceruri
504
Pajul Cupidon
Pe aceeasi ulicioar
Pe lngi plopii fr: sot
Peste vrfuri
Poemul Putnei (vezi: Inchinare luz' Refan
Io8
II-49
112
191
206
II-62.
111-72
111-174
I 00
II-I
11-55
Vocld)
Povestea codrului
{II-3,1i,
i
Povestea teiului
102
II-I6
234
II-42,
zz, 23,
31,33,
35
Prin nopti acute
467
5o6
Replici
Resignaiiune (din Schiller)
479
461
5o6
Revedere
123
Rugciunea unui Dac
115
11-137
11-69
S'a dus amorul

Sara pe deal
184
231
111-24
111-296
Scrisoarea I
130
II-172
503
II-14o
11-77, 82
111-34,35
II- 1 82,
{131,135
199
Scrisoarea II
137
www.dacoromanica.ro
11-214
II-234,
237,246
247,248
{138,139
TABELUL ALFABETIC
TITLUL POEZIILOR
363
P A GINI
T.
(vol. I)
N.V.
(vol. I-III)
A.t.
(vol. I)
A.n.
F.
(vol. I)
(vol. I-III)
143/145
II-310,
Scrisoarea III
142
311,312
313,3zo
II-271
321
Scrisoarea IV
152
II-324
Scrisoarea V
Se bate miezul noptii
Yerata (Ondina I)
Si clack' ramuri
Singuatate
Sunt ani la mijloc (sonet)
159
203
II-346
Somnoroase pAs6rele
Speranta
Steaua mdrii
Steaua vielii
Strigoii
207
88
430
Te duci
Trecut-au anii (sonet)
z11
111-202
111-141
Venetia (sonet)
161,163
111-164
454
193
105
izo
II
483
459
III-8i
II-40
II-118
II-13
111-180
254
486
48 I
201
503
111-79
Unda spumd
Venere si Madona
153
{1I56
89-90
467
29
z86
zoz
111-146
Viata mea fli ziud
505
1111-153 ,
15 5
480
www.dacoromanica.ro
510
510
506
INDICE GENERAL
AL VOLUMELOR I, II *I III
Titlurile CAPITAI.E privesc poeziile, antume sau postume, prezentate in chip special, cu texte, variante
si notite explicative.
Tidurile rrite design toate celelalte, texte, anexe si opere eminesciene, poezie, proz, teatru, etc.,
amintite in treacIt. (Uneori si titluri strine in directa. legtud).
Titlurile cursive se =fed la publicatiuni periodice. (Cursivele dinluntrul notitelor, in scifimb, designii titluri
de poezii).
Tidurile de rand incorporeaz1 toate celelalte nume proprii ce se intalnesc In cate i trei volumele.
Preciziuni in legtur cu spiritul i tehnica acestui Indice General se pot ceti in Prefata volumului
A
mss.-elor); 114-115 (prima versiune, cca i861877); 115-116 (a 2-a versiune, cca 1878, din
A praepositio (exemple din Indereptarea Legii

pentru Strigoii): I, 447
Abrud: I, 25o, 256; III, 5, 6

Achile: I, 487 (Ahil), 510
Acinorev (anagrama p. Veronica): I, 395
Adamescu Gh.: I, XVI, XXII, XXIV, XXV;
Adana: II, 292, 293, 294, 303
Adebali: II. 291 (gresit cules: Adebabi)
Adevirul: II, 271
Adevirul ilustrat: I, 286.
54
Adev'irul iterar fi artistic: II, 454
ADIO: I, x87 (t.); III, 59-66 (n. v.)

La, 59 (sub tidul De-acurnao, apare in Familia,
In ziva inaugurrii statuei lui Stefan cel Mare, la
Iasi, 5 Iunie 1883; c'alduri pretimpurii si excesive;
ciclul Sonete; descrierea subms.-ului); 116-117

(versiunea a 3-a, cca 1879); 117-118 (ultima versiune din mss.-e Afard-i iarnd, vital etc.
apartine ciclului Sarmis; descrierea ciclului).
Ref.: I, x111; II, Br
Afad-i iarn), 86, x x5,
117 (= A. iarna), 124;
95, 142, 145, 234
(Ca'nd gandul du in vremi trecute innoad), 290.
Africa: I, 144; II, 278, 296, 304; III, 114 (Africa
de Sud)
Afrodite: I, 428
Agafton, schitul: I, 398
Aghiuid (1864): ur,
Agni: II, 73
Agaimitra: II, 176
Agura, Demetru: I, 243
ecouri pe tema lor si a imbolnvirii poetului);
AhI cerut-am de la zodii: I, 388
59 (schema si filiatia cronologic a mss.-elor);

59-63
versiune, reintegrad in unitatea ei,
de 17 strofe, rupt in dou parti in culegerile postume); 63-66 (a doua versiune, de 16 strofe, ce va
da prin reductie chiar versiunea de to strofe,
AH I CE DULCE-Al FOST TU ROSA (text colateral

la Floore albarta): I, 341
AH, MI-E ATAT DE DOR (versiune autonom din
Mai am un singar dor): III, 26z, 263
Alarcon: II, 367
cedat Familiei).
Alduta RomrIneascd: II, 282
Ref.: I, XIII, XLII; III, 24, 67
Alba Iulia: I, 254

Albaneza (bimba): II, 4r8
Adonis: I, 412
Aeneis: ri, 176
AFARA-I TOAMNA... (sonet): I, 119 (t.);
ttzx
(n. v.), 114 (f.), 117 (f.)

If, 12I13 (I. Gherea si ciclul celor 3 Sonete;
Sonetul la Em.; Mite Kremnitz si tlmcirile Sonetelor lui Em.); 114 (schema si filiatia cronologicii a
Alberic (erou in Gemenii): II, o, 87

Albina (Pesta, 1870): I, XL, 242, 514
Albina Pinn'ultd; I, 257, 269
Album-Epoca vezi Epoca Ilustratd
Album Literar 1886, (v. si Album-Unirea): I, XXII;-301-302 (sumarul), 303-304 (facsimile), 308
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
366
lbum-Riria (in Arhiva, 1886): III, 321, 322

Album-Unirea (vezi 0 Album Literar): II, 348
Alcalay, Leon: I, XXI, XXII, xxvi, XXIX; -II,

311, 326.
8z;
AMOR, COPLLAS HAIN (text colateral la Paf

Cupidon): II, 50, 51-53
AMORUL UNEI MAR_MURE: I, zo (t.), zo (f.),
21 (f.), 268 -274 (n. v.)
Alduleanu (stud. jur. Pesta): II, 417
I, 268 (incredintata lui Iosif Vulcan, pentru Familia,
Alecsandri, Ion (colonelul): I,397, 398, 423;-
in 1868, la Arad); 268-269 (spicuire in sumarul
72, 174, 185, 186, 187

Alecsandri V.: I, IX, XXVI, XL, XLI, XLII, 32, 239,
242, 275, 278, 286, 296, 299, 311, 315, 317, 325,
z, 4, 44, 58, 86 (s. 5.),
326, 329, 497, 498;
186, 214, 221, 222, 223, 225, 241, 242, 243, 246,
250, 272, 280, 282, 347, 416, 417, 445, 453; -III,
23, 25, 59, 66, 73, 79, 136, 281, 289, 293, 302,
revistei); 269 (este Eufrosina Popescu inspiratoarea

acestei poezii? preciziuni in legatura cu titlul); 269
(schema mss.-elor); 269-270 (crmpeiu inrudit din
1866, cu aluziuni la Horia); 270-271 (versiune de
ii strofe, cca 1866, cu reminiscente din Horia);

271-273 (versiune pre-definitiva, cu 2 strofe mai
mult; conceputa cca 1866, transcrisa 1867, publicatal
In 1868; sa fi fost, la origina, o tnguire amoroas
339, 348, 357, 358
Alei, Veronica draga: II, 137
a lui Horia?); 274 (versiune in piesa de teatru
Alegeltortd liber: II, 222, 225, 252, 153
Mira, intretesuta cu motive din IVIelancolie, cf. pag.
Alexandrescu, Gr.: I, XXVIII, 32, 295, 298; -II,
369-374)
Ref.: I, XIX (s, 5.), xx (s. I.), XXVII (s. 5.), xi.,
225, 241
Alexandrescu-Dafin, I. I.: I, XXI

Alexandrescu-Urechia vezi Urechia, V. A.
Mexandru cel Bun: ELI, 21
Alexandru Machedon: I, 327, 329; -II, 73
Ali-Osman: II, 293
292, 369, 374, 513, 514

Amra, arborele: III, 334
Ana (si Anna -= Veronica): II, 98, 127
Ana (si Anna), sfanta: I, 65, 362; -II, 19, 29
Anacreon: II, 4, 244
Aliotmanul: I, 146; -II, 299, 306

Allah (si Allahil): I, 144, 146;
Anadyomene vezi Venus Anadyomene

Anaxagoras : II, 288
Andrieviciu, Vasile: I, 243
Andromache: I, 487
297, 298, 305,
306, 319
Allan, George (pseudonimul Mitei Kremnitz): II, 84

Almanahul Romeinia Jund: I, XV, XXXII, XLII; - II,
370, 372, 415, 417, 437, 438, 443, 444, 445, 446,
451, 452, 453, 454;-llI, 24, 59, 327, 333
Alpi: I, 56, 343, 350
Als Kamadeva kam: III, 334

Alte tertine (vezi 0 Ce s'alegea de
Andronius (Critil si A.): III, 84

ANEXE (vezi submanuscrisele Elena si Marta): I,
449 sqq.
Anghel D.: LII, 353
Anna (din piesa Bogdan-Drago,r): II, 98, 99; -111,179
noi
.):
88
Arma de Franta: III, 115

Anselmo: II, 113
Althaus: II, 176, 177
ANTE-DALILA (crampee preliminarii) vezi Scrisoarea
America: I, 282; -II, 231, 232; -1-11, 334 (adj.)
V, notita analitica
Antenaireanu, Al.: I, 342
Antonescu, Teohari: II, 73, 74, 174, 184, 187, 188
Antoniade (nume fictiv): II, 276
Antonovici (nume fictiv): II, 276
Amical Familiei: I, XLII; - II, 366, 367, 370

AMICULUI F. I.: I, 26 (t.), 278-283 (n. v.)
I, 278 (conceput la Blaj in 2866, data' cu Junii
Corupli, se tipareste in Familia din 1869; enigme
biografice); 278-279 (detalii biografice referitoare
Antropomorfism: I,
la Filimon Ilia, amicul caruia ii dedica poezia;
Antusa vezi Filerot i Antusa
completari bibliografice); 279 (descrierea mss.-elor);

279-282 (textul si variantele; fragmentul Teirnava
Anuarul liceului
prin.& 'n galbine maluri, sacrificat and trimite Familiei); 282-283 (spicuire din evenimentele culturale ale vremii, reflectate in Familia)
Ref.: I, XIX (s. 5.), xx (s. 5.), XXVII (s. i.), XXXI,
XL, 275, 276, 461, 503, 512
Amiel: II, 17
Amon vezi Jupiter Amon
Amor (divinitate): I, 427, 457;
49 (pagiul amor),
5o, 51, 334 (amor), 335 (Id.), 338, 34'; -111, 29,
30, 50, 53, 67, 336
326
Andrei .,S'aguna din Brafov: II, 398
Anuarul liceului Al. Papiu-Ilarian din Tg. Muref :

113, 231, 283, 294
Anuarul ,Scoalei Nortnale de Invldtori Vasile Lupu
din Iafi: I, 409
Apeirtitortd Legei: II, 214, 222, 225, 241, 243, 250, 252
Apari s dai lumina: 1, xxv;-II, 173

Apelles: III, 345
Apolon (si: Apollo, Apollon, Apoline): I, 17, 26, 149,
258, 264, 279, 327, 397; -II, 262, 316;- III,
121, 345
Apostolescu, N. I.: I, 269; -III, 147, 231
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
Apuseni (muntii): I, 282
Apusul (Europei =- Occidentul): 1, 146, 147, 151;- II,
292, 299, 300, 306, 308, 318 (apusul)
Arab: II, 291

Arabi: I, 148 (gresit cules p. Asabi); -II, 293, 319, 322
Arad: I, )(XIV, XL, 255 (Siria Aradului), 268, 329,

8, 13, 15, 17, 327, 352
334; -II, 322;
Arald (in Strigoii): I, 88, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98,
430, 432 (Araldo), 433, 434, 435 (Harald), 436 (H.),
437 (H.), 438 (H.), 439, 440, 441, 442 (A. si H.),
443 (H. si A.), 444, 445 (H. si A.), 446, 447;-II, zoz
Arap: 11, 309
Arbore, Zamfir C.: II, 98

Arcadia: I, 461
Archaeu s:
I, 324, 356, 357, 358, 424
Arges: I, '49;- II, 301, 309, 310, 314, 315

322, 322
resti, cca 1878, disociad din vechea terrl dubl);

rox-107 (metamorfoza a 4 versiuni derivate una
din alta; demonstratie grafic si cu facsimile; cazuri
de contaminare); 107-108 (versiune invrstad in

poemul Sarmis Gemenii); ro8-122 (ultimele 3
versiuni strohce, cca 2879, a 9 strofe fiecare)
Ref.: I, XIII, XII, 265, 398; -II, 2, 64, 69, 70,

114, 220, 133, 141, 147, 170; - III, 72, 114,
166, 186, 202, 203, 215, 221, 289, 322
ATATA MI-E DE DOR (versiune autonom din Mai
Atlas (munte): I, 142; - II, 292, 296, 304
Ariel: I, 512
Aries: I, 279
Ariosto: II, 119
Aristotel: II, 177
Armindeni: II, 26
Arndt: 1, 321
Aromni (vezi si Macedoromani): II, 424
Aron, profesor: II, 218
Arvers: iSI, 136
Asabi : I, 148 (gresit cules : Arabi); - II, VIII, 293,
298, 302, 306, 309, 3r9, 322 (asabi)
Asaki G.: II, 416
Asia: I, 144; - II, 296, 304

Asire (cmpii): I, 54, 340 (asire)
Aspasia: I, 269
Assur: II, 186
Astyanax: I, 522
VREA S'ADORM DE VECI (versiune autonoma.
din Nu voiu mormnt bogas): III, 281
Att de dulce esti nebuno: II, 280

ATAT DE FRAGEDA: I, 117 (t.); - II, 83-112
(n. v.), toa (f.), 103 (f.), 104 (f.), 105 (f.)
II, 83-86 (Mite Kremnitz
(O tdcefi, text anex); 97 (cateva cdmpee din acelasi

timp); 98-99 (rnotivul Atis de frageder in piesa de
teatro Bogdan-Drago,r); roo (indie versitme de Bucu-
am un singar dar): III, 215

Atena (vezi si Timen din Atena): I, 288, 348
Atbarvaveda: II, 177
Athenaeum: II, 455
Ateneul Romdn: 1, 254, 257
Atila: II, 253
Atlas (mitologie, Atlante): I, r 32 ; - II, 204, 209; 1/9, 123
Archiloch: I, 253
Ardeal: I, XL, 243, 256, 265, 268, 492, 512, 514
Asetusa.: II, 119, 120
Arghir, Cfisorul: I, 327, 5o8
Arbiva (ia0): II, 238, 418;
Aricescu, C. D.: II, 218
367
micul roman al
poemului oferit); 86-87 (schema si filiatia cronologia a mss.-elor); 87-88 (Cdnd te-am avis copal,
fragment din Gemenii, cca 1875-1876); 88-89

(prima versiune, dup 16 Aug. 1876, implicad cu
postuma Ce s'alegea de noi; dubl tema); 89-9i
(textul j variaritele pritnei versiuni); 91 (a z-a
versiune de 8 strofe; tot aliaj eterogen); 92-92

(textil si var. versiunii a 2-a); 92-96 (Comediantul,
text anex, erotocritean i autobiografic); 96-97
Aulus Gellius: I, XXXIV

Austria: I, 155, 256
Avari: I, 88, 432, 439;-ll, 418 (adj. rege avar)
Avatarii faraonului Tia: 1, 324

Avedik (nume fictiv): II, 276
Ave Maria: 1, 480, 507, 509, 514; -1/, 325 (Ave)

Avercum (nume fictiv), II, 276
Avram Iancu: 1,512
Azi e zi de Mai intiiu:
II, z6 (geneza
postumei acesteia in o strof din Povestea Teitdui)
Baboianu, Nic. V.: II, 3 (Baboian); - III, 79

Bach: I, 507
Bachus: I, 327 (Bacu);-U, 222

Bdescu, Imita': I, XL, 256, 283, 285, 319; - II, 229
Baia: I, 500
Baiazicl (si Baiazid I Ilderim Fulgerul): I, 144, 146,
147; - II, 289, 290 (B. I. I. F.), 291 (id.), 293, 294
(Baghiazit I. F.), 297 (Baiazit F.), 298, 300, 305
306 (B. si F.), 308
Baican, E.: II, 416
Baiculescu, G.: I, 258
Balcanii: I, 242; -II, zgz (Balcanul), 296, 304
Blcescu, N.: II, 239, 240
Baldensperger, Fernand: II, 366
Baleanu, G.: III, 247
Balint, Simeon: I, 25o
Bal-Mabil (si ball-Mabille): 1, 151, 275 (Mabille
Bal-Mabille); II, 243 (Mabille), 275 (ball-Mabille)
318 (Ball-mabil)
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
368
Bhagavad Gita: II, 72

Bianca vezi Blanca
Balmus, Const.: III, 67, 231

Bals: I, 366
Balta: I, 500
Balzac: II, 371
Bnteanu, Petru: I, 253
Bianu, Ion: I, X, XXVIII, XXIX, z83; -II, 282; Bibescu, Gheorghe: II, 244
Bibescu Vodi: II, 221, 244
Bantas, M.: II, 196; -BI, 18o

Banville, Th. de: BI, 79, 18o
Bibliografia romdnd (2884) : 11, 452

311
Biela, cometa:
Bien Publique, Le: II, 222
Barabas: II, 287

Briganul: I, 286
Barbier, Auguste: II, 244
Barbu (creditor cca 1882): B1, 47
Brdinescu, AL: ra, 229
Bihor: I, 244, 253, 254

Binele Public: U, 32z;-I11, 23
Birchpfeiffer, Carlotta (traductoarea german a Fa-
Barit, G.: I, 246, 255, 266; -II, 252

Barit, Ieronim G.: I, z66
Bismarqueuri: 11,276
dettei): 11, 340
Brnutiu, Simion: I, 244, 254, 283, 3,8,497;-ffl,355

Barrire, Thodore: I, 269
Basarabia: I, XLI; -11, 84, 290, 297; - III,
2, 4,
Bizant (vezi i Constantinopol si Roma Nou): II, 318
Blaga, Ludan: I, xxv, XXVI; -II, 455;
274,
175
Blaj: I, XL, 239, 250, 254, 255, 256, 275, 278, 279,
512, 513; -B1, 246, 230
Blanca: I, 65, 102, 361, 362 (si Bianca); -II, 19, 26,
zo, 322
Basarabi: I, 149; -II, 287, 316

Basibuzuci: II, 253
28, 38
Basilescu, N.: I, xvii

Bassarabescu, ziarist: I, 290
81, 214, 215, 222,
Baudelnire, Ch.: I, XI, xxxiv;
VIII, (adj.), 232, 344, 355
371;
Bauer (creditor cca 1882): 111, 47
Bavaria: II, 453
Bazias: I, xi,
Blaramberg, N.: U, 243

Bleichroeder: lU, 24
Blonda (secund titlu pentru De ce sd mori tu?): I,

464
Bobeica (vezi j Scobeici): II, 282

Bodtgrescu, Samson: I, XLI, 327, 328, 329, 325, 326,
327 (i Bnargrescu), 328 (Br.), 342 (Botnarachi),

398;-U, 58, 225, 226 (Butnrescu), zx8 (Botrarescu), 219 (Botnarachi), 220 (id.), 221, 222, 223,
Beatrice: I, 339
Beethoven: I, 226;
345
Beiul dela Samos vezi Ion Ghica
Beius: I, 256
Beldiceanu, N.: II, 222
Beldiman, A.: I, 31, 294
Belcliman, d-na: II, 417
224, 240 (Botnrescu), 253 (Samsonache)

Boerescu, C.: I, 279
Boerescu, B.: II, 186, 217, 221, 222
Bogdan (din piesa Bogdan-Drago): II, 98, 99; - III,

zo6
Belgia: I, 244;-11, 416

Belgrad: I, 269
Bengal: II, 221
Bengescu-Dabija, G.: in, 302
Bengesc-u-Dabija, Sophia: Ill, 302
Bennaga: I, 329
Bensarade: III, 83
Berlicoco, El si rebb (= C. A. Rosetti): II, 247,
Bogdan, Alexandru: I, 424, 448; -11, 73.
Bogdan, N. A.: I, xx
Bogdan-Dragos (piesi de teatru): I, 426; - II,

87, 88, 98, 98-99 (fragment detasat pentru Atdt
de fragedd), 2o2, 266, 270, 292, 324;
276, zo6
Bogdan Drago, voevod: II, 287

Bogdan-Duick G.: I, XXVI, XXXVI, 250, 257, 265,
249, 283, 288

Berlin: I, XLI, 283, z88, 324, 341, 342, 343, 345 (adj.),
347 (adj.), 377, 379, 382, 383, 397, 398, 399, 409,
269, 278, 283, 337, 339, 341, 343, 391, 424, 451,
416, 424, 431, 505, 511;-11, 121, 157, 174, 176,

192, 219, 221, 231, 240, 253, 273, 276, 324, 325,
(adj.), 367, 372, 454; - M, IX, 4, 83, 85, 86,114
(adj.), 115, 116 (adj.), 18o, 289, 297, 298, 338
Berzei, strada (= Pod de Pmnt, SE Constantin): II,
Bogrea, Vasile: II, 232

5, 6, 8, 12, 17, 29
Boian: I, XVI, 282;
Boileau: I, 257
70, 87
Boirebist (poetul, in Gemenii):
Bolgrime: II, z5o
Bolgrad: DI, 321
Bolintineanu, D.: I, 32, 239, 245, 250, 284, 286, 295
252
Beyle, H. de (= Stenclhal): I, 250

Beza, Marcu: ifi, 84
Bezdechi, $tefan: DI, 113
ir;-II, 22 73, 146, 147, 252, 398, 453, 454,

455;-I11, 203, 164, 354
299, 311, 317, 318;
1, 24, 358
www.dacoromanica.ro
223, 229, 242, 416;
INDICE GENERAL
Bolliac, Cesar: I, 32, 291, 295; -II, 217, 241

Bonifacius vezi: Florescu Bonifacius i Epistola deschisd
cdtre bomunculul Bonifacius
Bonn: II, 70, 452

Bonnerot, Jean: I, XXXV, XXXVII
Borlea, Sigismund: I, 255
Borta-Rece: I, 326, 327, 342, 430; -II, 216, 217, 218,
219, 220, 221, 222, 240, 241, 248
Bossel (teatrul): I, 274
Bostanoglu (nume fictiv): II, 276
Botez, Constantin: I, XXVII, XXVIII, XXIX, XXXII,
XXXV, 287, 319, 320, 329, 330, 332, 334,
337, 340, 343, 357, 360, 361, 362, 369, 376, 377, 382,
387, 391, 392, 409, 428, 431, 442; -II, 3, 7, 8, 15,

18, 40, 44, 50, 59, 62, 65, 66, 79, 81, 86, 87, 88, 98,
ioi, 114, 119, 120, 125, 131, 138, 145, 183, 184,
188, 189, 193, 194, 199, 201, 208, 226, 233, 2552
256, 26r, 287, 291, 293, 324, 325, 334, 335, 341,
346, 348, 349, 352, 371, 373, 374, 444, 451, 453; III, 4, 12, 26, 69, 79, 85, 103, 141, 142, 148, 150,
151, 152, 154, 168, 173, 176, 186, 187, 215, 216, 218,
224, 230, 231, 240, 284, 285, 2892 298, 327
Botez, Corueliu: I, XVI, 365, 366, 398; -II, 42, 43

Botosani: I, XIX, XXXIX, XL, XLI,
319, 398,
505; -II, 176, 370, 418; - III, 333

Botosunenii: II, 282
Botta, Dan: II, 455
Bouillet: U, 236, 243
Bourget, Paul: III, 231
169
Bfalatil: II, 74, 373, 374, 389;
Brahma II, 387
Brands, G.: III, 334
Brneanu-Hermes vezi Popescu-Hermes
Brasov: I, XL, 246, 255, 266, 327; - II, 220, 221,
5, 6, 8, i3 (BrasEu), 15 (id.), 17
398, 454;
(id.), 67, 74
Bratescu-Voinesti I. Al.: II, 371
Brtianu, Dumitru: I, 497; -II, 225, 319
Bratianu, Ion: I, 278; -II, 322;
369
Bucuresteni: I, 255
Bucuresti: I, XII, XV, XVI, XVII, XVIII, XIX, XXI,
XXII, XXIII, XXIV, XXV, XXVI, XXVII, XXXIX,
XL, XLI, XLII, 256, 269, 278, 282, 368, 398, 399,
430, 510; -II, 1, 2, 4, 15, 16, 27, 40, 43, 49, 50,
54, 56, 57, 58, 59, 6o, 62, 67, 73, 81, 84, 85, 98, ruo,
112, 115, 122, 129, 131, 133, 142, 146, 150, 154,
161, 165, 184, 185, 193, 215, 216, 219, 229, 239,
240, 241, 243, 248, 249, 251, 252, 253, 254, 255,
259, 26o, 26T, 271, 273, 280, 284, 290, 293, 323,
367, 370, 371, 372 (Bukares1), 391, 415, 416, 417,
454 (i Bukarest); - III, 22 3, 24, 25, 26, 27, 66, 74,
82, 114, 138, 141 (adj.), 142, 147, 148, 152, 161,
175, 180, 181, 186, 287, 203 (adj.), 215, 231, 234,
235, 283, 291, 334, 340, 352, 355
Bucuta, Emanoil: III, 229
Buda (vezi i Pesta si Budapesta): I, 288
Budda: II, 389, 406 (Buddha); -III, 93 (budaist), 94
(id.), 97 (id.), 336 (Budha)
Budesteanu (hotel): I, 256
Bude-Val: LU, 79, 18o
Budha Sakya (si akia) Muni: II, 283
Buffon: I,453
Buftea: II, 417
Buga (dopotul dela Puma): I, yoi
Bulgari: II, 290, 294; -In, 14, 22

Bulgarime (vezi i Greco-Bulgarimea): II, 277
Bulgroi I, 15o; -II, 278, 284, 317

B[ulighin], N. G.: I, xxv
Bull, Ole: I, 266
Bulletin de la section bistorique: II, 392
Bulver, Eduard: I, 246

Bumbac, Vasile: I, 243
Burada, Th. T.: I, 381, 508;- III, 59

Burah (= G. Missail): II, 252
Burchi (nume fictiv): II, 276
Burghele, N.: II, 415, 416, 417
Burla, V.: I, 318, 327 (si Url), 328 (Urla); -II, 224,
225
47, 168
Busit, loan: I, 282

Busuioceanu, Al.: III, I
Buticescu, V. R. vezi Ranta-Buticescu, V.
Butman, George (tipograf): I, XX, 365
Breslau: III, 72
Brig-Belu (din poemul Gemenii): II, 70, 79, 81
Brockhaus: I, XLI
Bromner, Clara: II, 119
Bruno, Giordano,: II, 177, 453
Brutus: II, 285
Byron: I, 32, 275, 295, 298, 299;- II, 73, 177
Bruxelles: I, 367; -II, 262

Bucerde: U, 302
Buciumul Romn, tipografie, Iasi: I, 498
Bucovina: I, XXXIX, XL, 1, 9, Io, 239, 240, 242,

243, 244, 250, 253, 256, 283. 366, 368;-U, 54,
59, 232, 241, 242, 250, 290, 297, 301;111, 4,
16, 59
Bucovinenii: I, 239, 243
Bucur, Vasile, vornicul: II, 4
Ca o faclie...: II, 188;-III, 133

Cabala si amor vezi Elisa Mfiller
Cabanis: I, 325
CACI CHI-TI SUNT FECIOARE INCHISE IN

CAMARI (stihuri pentru amagitul ochilor, anex
p. Cdlin): I, 426-428.
24
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
370
alescu, P. A. vezi P. A. Clescu
III, 48 (alctnit din z prti - I-a: postuml, violent - poezia reprezina, constant, o unitate, in
filele continuate ale mss.-elor; cteva detalii de
biografie sentimentala); 49 (filiatia i cronologia
mss.-elor); 49-50 (prima versiune a prtii I-a,
Cacoveanu, St.: I, 508
Cain: I, 157;-ll, 339, 345

Calendarul Daracului : I, 275.
Calendarul Ghimpelui : I, 275, 342.
alimatThesti: II, 245
cedati Familiei, unde apare cu titlul Cdnd amintirea);
Cain: I, 76, 84, 85, 398, 405, 406, 417, 419;-U, 202
50-5z (prima versiune a Earth a II-a, postuma
Clin (poveste in proz): I, 398
Putut-ai tu
bate joc); 52-53 (a doua versiune a
I-ei prti, Cdnd amintirile); 53-58 (a doua versiune
a pa'rtii a II-a, postuma Cum ai putut a-fi bate jot,
dirnpreura cu numeroase forme tranzitorii,raz
dar organizate pe etape)
Ref.: I, XIII, XLII; - II, 43;- III, 24, 295
GALIN (file din poveste): I, 76 (t.), 77 (f.), 78 (f.), 81,

(f.), 397-430 (n. Y.), 407 (f.)
nunt
I, 397-398 (Ion Aiecsandri despre
implateascl titlu sub care va fi fost cetit Cdlin la
Junimea); 398 (cetit la Mite Kremnitz); 398 (legenda
In legltua Cu geneza poemului); 399 (schema si

filiatia mss.-elor); 399 (notit despre alit; Nebunul);
399-409 (versiunea intia, Cdlin I, de 228 versur
dispuse in 4 ph-ti); 409-420 (versiunea a 2-a

Cdlin II, de 266 versuri, dispuse in 6 prti);
409 -F418-419, (fragmental VI-Vlabuld); 44-415
(Lamura
noastre,
lamentatie
veronianii);
420-422 (crmpee din Can III); 421-423 (ase

gazeluzi); 423-424 (cteva izvoare p. alin);
424-428 (colaterale: O nuntd in taina firii, motiv in
proz; Ochii, iscoditorii firii: aforisme, metafore,
strofe improvizate; stihuri pentru arngirile ochilor:
aci
sunt fecioare inchise in carndri etc.; Idol
crunt al Afroditei); 428-430 (exercitiu irnprovizat,

In margine: Luna trece /in prin tea/ti); 430 (raid yin
acum tarpatru craii cdriilor de joc, finalul sacrificat)
Ref.: I, XIII, XXI, XXIV, XXX, XXXII, XXXV,
XLI, 324, 364, 381, 382, 385, 387, 431; 92,
116, 164, 175, 283, 284, 301, 302
Ulnas: L 405
Galin Nebunul:
I, 494, 514 (n. bibliogr.)

CANE> INSUSI GLASUL... (sonet): I, ran (t.); 124-130 (n. v.), x28 (f.)
II, 124 (sonetul preferat de Mite Krernnitz; un

citat din Torquato Tasso); 124 (schema si filiatia
mss.-elor); 125 (prim versiune, medita); 125-126
(versiunea a 2-2, contarninat cu sonetul Oricdte
stele...); 126-129 (doul versiuni, de Iasi, si lupta
pentru degajarea tertetelor; despre versul Pe ved
pierda/o. cheie de bola); I29-130 (doul versiuni,
penultima i antep., de Bucuresti); 130 (ultima
versiune din mss.-e)
Ref.: I,
-U, 113 (s. 1.), 115 (= Te chem in
somnul mea), 117 (=-- In somn addnc etc.); -III,
142, 302, 347
Cind mndra mea doarme in

blai: II, 453
CAND MAREA... (post/ink f. data% din sms.-ul
3, 4, 7, 9, 17, 38, 45, 50, 51, 70, 72, 88, 121, 138,
186, 232, 233, 259, 325, 326, 453;
Cnd crivtu 1...
XLI, 330, 363, 382, 387, 398,
399, 409, 499; -II, 18, 324, 372

Cllinescu, G.: I, XXX, 283, 287, 311, 319, 324, 341,
Marta): I, 470-471 (t. v.); 506 (n. bibl.)

vezi Steaua viefii
Cand norii
CAND PRIVEST/ OGLINDA MARE' (postuml,

Iulie 1869, din sms.-ul Marta): I, 468 (t. v.), 506
(n. bibl.)
Cnd sufletu-mi noaptea vezi
Inger de
pazer
498, 504, 5Io;-II, 172, r88, 454, 455; -
Cind te-am vlzut Verena :
148, 18o, 183, 231
CAND VOIU MURI CURAND vezi Mai am un
alinescu, M. (Calinovschi): I, 239

Ciinetii (lui Cuparencu): I, xxxuc
Calipso: II, 252
Calmuc: II, 276; - IIL 5 (adj.), 6 (si adj.), 8, II, 22
Caloianu [M. B.] *: II, 417
Cllugru, Ion: I, xxIv

Camariano, Ariadna: II, 4
Camila: U, 113
Cimpul Mierlei: U, 290
Campulungul (Moldovenesc): UI, 352
CAND... (postural, Iulie 1869, din sms.-ul Marta):
I, 469 (f.), 470 (t. v.), 506 (notia bibliografica)
CAND AMINTIRILE: I, 186 (t.);
48-58 (n. Y.);
51 (f.)
III, 231
singar dor (nota analiticl p. De-oiu adormi curdnd)

Candiano-Popescu, Alex.: I, 260, 290, 310;-
241;-ffl, 321
Candrea, I. Aurel: II, 54, 282
Cantaber: UI, 12o
Canta.cuzino [G. Gr.] *: II, 303
Cantacuzino, I. A. (Zizin): II, 415, 417, 452
Cntec vechiu: II, 72

Cntec vechiu de lume: II, 125
Cntecul lutarului vezi
i Cdntul Casson-
drei: I, 477, 494, 514 (n. bibl.)
CANTECUL UNUI MORT (versiune altoiti din

Despdrfire i De dite ori iubito, vezi acestea):
64, 65, 66, 147, 154-157 (1. Y. n.), 159, 165
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
CANTUL CASSANDRE1 (din Ondina II, tiprit de
Chendi sub titlul Cdntecul unei Casandre) vezi si
Cdntecul latarulu : I, 477, 514 (n. bibl.).
Cantetnir: I, 31, 294
Cantemir, D.: I, 264, 424
Capitoliu: 1, 286
Caracostea, D.: T, xxx; - 11,71, 173, 372, 454, 455; DI, 147, 148
Carada, E. (i Caradale): 11, 213, 323, 340
Caragiale, I. L.: I, XXXII, XLI, XLII, 317; -11, 3, 4,
371
poetului; ingrijorri i solicitudine in ecourile revistei oradiene; Ce e amorta, pretext inteo nuvell
de Virgil Onitiu, ibid., peste z Juni), 67 (schema si
cronologia mss.-elor); 67-69 (intaia versiune, cca
188r-1882, de 8 sau to strofe; discutie; strofesuveici, in mai multe poezii de epocA); 69-70
(versiunea a 2-a, cca 1882; rectificIri); 70-72

(versiunile a 3-a si a 4-a, idcntic cu textul defmitiv,
al Familiei; transcriere palimpsesticl); 72 (apropieni
Cu alte motive colateral; ale acestui moment psi-
84, 173, 215, 225, 267, 271, 289, 371; -III, 72,
chologic)
345, 346, 356
Ref.: I, XIII, XLII; -11, 453; -- III, 1$, 24, 8o,
Caragiale, Iorgu: I, XL
Caragiale, Matei I.: I, 328
Caragiani, I.: 11, 245
Carcalechi, El.: II, 58
Cardas, Gh.: I, 292, 299, 311, 312, 432
Carducci, G.: III,
CARE-O FI IN LUME... (postum, 1867, din sms.-ul
Marta): I, 489-491 (t. v.), 511 (n. bibliografica,
295
CE-I ETERN?... (vezi Scrisoarea I): II, 174-176

Cellini, Benvenuto: 1,250
Ceperleadi (nume fictiv): II, 276

Cerchez, I.: II, 415, 417
Cerfla, P.: III, X, 296, 311, 351
Cernuti: I, XXII, XXvI, XXXIX, XL, 239, 242, 243,
244, 245, 246, 249, 250, 253, 267, 424;-11, 4,

40, 122, 250, 301, 455;-11I, 148, 293, 311
Cerri, Cajetan: ifi, 146, 147, 148, 149, 152
Cervantes: II, 113
anutne rectificri)
Carlo Doke: II, 187

Carlotta vezi Patti, Carlotta
CArlova, V.: I, 32, 295, 298;-fI, 23
Ce s'alegea de noi (postuma Alte ter(ine,
Carmen Saeculare: I, 158;-II, 341, 346
impletit Cu Attit de fragedd, cf. acolo): II, 88, 89,

90-91, MO (S. 1.); - ifi, 203
Cesar: I, 24, 277; - M, 114, 117, 119
Carmen Sylva (vezi i Elisabeta, regina): I, XLI;
53, 69, 70, 173, 417, 444, 445;-11I, 223, 231,

301 (Elisabeth), 340
Caro, Anibal: 1, 246
Carol I (regele Romaniei): I, XL, 254, 255, 283. 284; 278, 290 (s. I.)
Caronni: II, 454
Carp, P. P.: II, 58, 216, 224, 242, 252, 253, 303, 415; 47
Carpatul (si Carpatii): I, 481, 491, 492, 499, 509, 512,

I, 22, 23
513; Cartago: I, 288
Cartojan, N.: I, XXIX; -11, 4, 282;- III, I
Crtile mele
Shakespeare! adesea te gdndesc
cu jale): 11, IzI

Casandra: I, 477
Cassandre (in Ronsard): II, 113, 245
Callin: I, 273, 174;-11, 371, 373, 374, 398, 399,
427, 428
Ctlina: I, 173;-11, 398, 399, 427; - III, 354
Ce st vantul: I, XXV
CE TE LEGENI... : I, 214 (t.); -III, 223-225
(n. v.)
III, 223 (raporturile Jui Em. cu poezia popular;

O. Densusianu despre Ce te legeni); 223 (schema
mss.-elor); 223-224 (descrierca mss.-elor, disjungerea motivelor intretesute); 224-225 (textele celor
4 versiuni)
Ref.: I, XIII, XV; -11, 138

CE-TI DORESC EU 7TE, DULCE ROMANIE: I,
15 (t.), 255-256 (n. v.)
I, 255 (spicuirea sumarului Familiei, in care apare
poezia); 256 (junimea romn din Turin si G-aribaldi;
ecouri culturale in Ardeal, la 1867; Ionit Bdescu;

Alexandru Grama, clement, totusi, cu aceast
poezie)
Ref.: I, XIX (s. 1.), XX (s. 1.), XL, 256.
CE-TI SPUN EI TLE, MAMA (text anex la Scrisoarea
Catargiu, A.: III, 247

Cata.rgiu, Lascar: I, XLII; -11, 222, 245, 252, 253,
z8; -I11, 73, 247
Doina, cf. si acolo): II, 272, 281, 284;4, 312
Cezar a: I, XLI, 287, 334;-11, 366;-11I, 346, 354
Cato: II, 274, 285, 286

Catullus: III, 113, 203, 294
Caucaz: I, 142,;-U, 292, 296, 304

Cavour: I, 243
CE E AMORUL?: I, 189 (t.); - Ill, 66-72 (n. v.)

III, 66-67 (apare In Familia, dup imbolnalvirea
Chaldean: II, 187

Charlotte (la Schiller): I, 504
Chasles, Philarte: 1, 325
Chendi, Hark: I, IX, XXIII, xxx, 250, 265, 339, 394,
451, 477, 499, 503, 504, 505, 506, 5o8, 510, 512,
514;-tt, 4, 26, 58, 70, 88, 138, 141, 145, 176,

24*
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
372
188, 192, 193, 372, 453; -111, 48, 59, 67, 113,
124, 119, 122, 147, 151, 266, 221, 231, 291, 350
Cherubini: I, 258.
Chevet: III, 344
Cluj: II, 4, 72; -III, 23!

Coculescu (student Turin, 1867): I, 256
Cocris (= Sir Kock]: II, 221
COCy111S: I, 487, 511
Chibici, Al. C. Rivneanu: I, XLII; -II, 219, 226,
Codru si salon: I,
227, 230, 231, 415, 416, 417; -III, 47

Chimit (si Chimitii) II, 228, 229, 277
China: III, 93
230
Chinez: II, 194 ;
Chirita, coana: I, 275
Chisinn: I, XXII
Chitu, Gh.: U, 8, 228, 229, 245
Chloris: I, , 247
Christ (si Cristos; vezi
Hristos j Nazarineanul): I,
57, 105, 149, 262, 484; -II, t (Isus Chr.), 28, 41,
Codrul (tidul celei de a 3-a versiuni din 0 reinu2i):

II, 6o, 61, 125
284, 302, 315
CHRIST (posturn, 1869, in sms.-ul Marta): 57 (f.),

484-485 (t. v.), 5E2 (n. bibliograficl)
Ciancidlo, Umberto: II, 419
Gal: I, 279
Codrule, Miria Ta: II,
138
Cohalm: I, 269
Cologne (apa de): I, 255
Colorian, Al.: II, 2, 188
Columna ltd Traian: I, 279, 317, 318, 497; -II, 214,
224, 239
COMEDIANTUL (text anex la At't de fragedd, cf. si
acolo): II, 87, 88, 91, 92-96 (t. n. v.);
203
Comuna (din Paris): I, 343, 356

Conon (printele): III, 174
Constanta: I, xxIx
Constantin (impxatul): II, 292
Constantin SE, Podul de pmnt (= str. Berzei): II,
Ciceu: I, 500
Cichindeal (si Tichindeal): I, 31, 291, 294, 318;
339
Cicisbeo: II, 147

Ciclopul vezi Kiklopul
Cincinnatus: II, 285
CINE-I? (postum, cca 1869-1870, in sms.-ul Marta;
subtitlu din drama Steaua mdrei): I, 486-487 (t. v.);
510 (n. bibliogr.)
Cioculescu, Serban: II, 215, 37!;- III, 72
Ciomac, Em.: II, 455
Ciornescu, Al.: I, 269, 274, 311
Cipariu, T.: I, 255, 256, 318; 25
Circa, Miza: I, 245, 250
Circe: II, 252, 331; - 93, 98

Cismigiu: III, i 8o
CIUDAT IZVOD E OMUL... (versiune autonoma,

In 27 strofe din Serisoarea I, cf. acolo): II, 174,
192 sqq.
Ciugudel: I, 279
Ciupercovics: II, 2t6
Clara (in versiunea inedit a sonetului Sunt ani la *floc):
II, 119, 121, I22

Clara, Bronaner: II, 119
Clara, Maiorescu: II, 416
Clara, Vemont: H, 119
Clarisse, Vernetz: II, 119
252
Constantin-Stelian: II, 455

Constantinescu, Pompiliu: II, 455
Constantinopol (vezi si Roma Nola): I, 508; -II,

291, 292 (orasul lui Constantin), 293;
23
Conta, Vasile: I, 243;-11, 213, 303

Contemporanul: I, XII, XV; -II, 141, 185, 454; - III,
344
Convorbiri Literare: I, XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII,

XIX, XX, XXVI, XXVII, XXVIII, XXXI, XXXII,
XXXVII, XL, XLI, XLII, 242, 243, 279, 282, 286,
289, 291, 293, 294, 297, 299, 302, 308, 311, 312,
315, 316, 317, 318, 319, 320, 324, 325, 326, 327,
328, 329, 331, 332, 333, 334, 339, 341, 342, 346,
351, 358, 359, 360, 361, 365, 368, 381, 387, 388,
389, 392, 393, 397, 398, 409, 412, 420, 421, 430,
431, 433, 446, 451; -II, I, 2, 3, 4, 16, 18, 38, 39,

40, 43, 44, 45, 49, 50, 57, 5 8, 59, 6o, 62, 64, 69,
70, 72, 74, 81, 83, 84, 85, 98, 112, 113, 117, 118,
119, 123, 124, 125, 131, 133, 134, 137, 138, 141,
145, 146, 166, 169, 170, 172, 173, 185, 186, 187,
188, 192, 201, 202, zo8, 214, 215, 216, 217, 228,
222, 223, 224, 225, 228, 229, 240, 241, 242,
243, 247, 250, 251, 252, 253, 254, 267, 271, 272,
278, 289, 302, 303, 307, 319, 322, 324, 346, 348,
367, 371, 416, 438, 443, 445, 451, 452, 454, 455
-HI, IX, I, 2, 3, 10, 19, 24, 25, 2.6, 73, 84, 136,
Cleopatra (muzi neidentificat): II, 366, 392; - HI,

114, 115, 119
Cleopatra, Poenaru-Lecca: DI, 72
Cleopatra (regina Egiptului): ifi, 115

Clio: I, 250
Clon: U, 113
Clotilda: I, mo; -II, 266, 270
250
141, 147, 151, 166, 167, 223, 240, 245, 283, 289,
293, 295, 296, 301, 310, 311, 327, 333, 334, 339,
341, 352, 353, 355
Copil, angel de inltare: I,

Copou: I, XXV
Coradini: III, 24
Comaro: II, 3 (in facsimil), 4
www.dacoromanica.ro
510
INDICE GENERAL
Cuconul Vasile Creang: III,
Cornea, M.: III, 293

Cornu Luncii: III, , 6
297
CU GENE OSTENITE... (versiune autonoma,

cf. acolo): II, 174,
202 sqq.
Cuget Ciar: II, 27, 170, 285, 239; -Da, 224, 258
CUGETAR1LE SXRMANLTLUI DIONIS: I, 46 (t.),
in iambi, din Serisoarea I,
Corregio: I, 157;-.11, 187269, 341, 346

Corsica: [II, 226
Corvin: HI, 5
Cosbuc, G.: II, 72, 131;
373
320, 352
Cosmogonie (in Scrisoarea I): II, 174,181-185,

(n. t. v.), 186, 287, 288; -Ill, 334
I, 329 (lectur la Junimea in 1872); 329-330 (desi

poe,zia se all inteo singud versiune,
in 2
brouillonar, cu titlul Schwan:II Poet; un crrarnpeiu
din nuvela Sdrmanul Dionis); 330-333 (textul re-
Costache-Epureanu, M.: II, 58, 243

Costacopol (nume fictiv): II, 272, 276
Costaforu, Gh.: I, 275
Cozia: I, 250
Cozmid (= V. A. Ureche): II, 229, 256, 264, 277
constituit al versiunii Sdrmanul Poet)
CRA1ASA DIN POVESTI: I, 72 (t.), 77 (f.), 382386 (n. v.)
I, 382-382 (apartine aceluiasi capitol de poezie

veronian, Iasi, 2876); 382 (motiv-ul descriptiv
fig-ureaza in Cdlin Nebunul, Berlin, cca 1873-1874);
382-383 (prima versiune, inedit, cca 2873);
383-384 (a doua versiune, intitulad
47 (f.), 329-333 (n. v.)
Tesdturi,
Viena-Berlin); 384-386 (din aceast a doua versiune deriv versiunea predefinitiva de Iasi, cca
2876; cronologia in raport cu Cdlin); 386 (ultim
cepie, 1876, intitulata Crdiasd din povefti)
Ref.: I, XIII, XLI, 364, 568, 387, 388, 399, 409; III, 252
Ref.: 12 XXXI, 362, 398; -III, 298

Cugler (si Kugler), Matilda: I, 292, 317, 328; - 11,
215, 241
CU MANE ZILELF-TI ADAUGI: T, 240 (t.); -HI,

266-273 (n. v.)
III, 166 (revendicati de Mite Kremnitz, C. rn.

zilele-ti a. face parte din lotul de Iasi); 266-267
(ecou schopenhauerian din vremea traducerii Aforismelor, de catre Maiorescu; preciziuni cronologice);
167-168 (imagina oeternului prezent i in bilantul politic al Timpului dela i Ian. 1882; manevre
moravuri redactionale); 268 (schema si filiatia

cronologica a mss.-elor); 168-270 (prima versiune,
exercitii: Plato si Brahm);
cca 1877, Iasi, si
Crainic, Nichifor: II, 455; -III, 113

Craiova: I, XXVII, XXIX, 399; -II, 231, 372
270-272 (versiunea a 2-a, cca 1878); 171-172

(a 3-a versiune, cca 1878-1879); 172-173 (ver-
Crawley: II, 221
siune-brouillon, cca 1879, a textuluidefinitiv: strofa

initial De ce mustrdm Dumnezeirea mentinut pard
Creanga, Ion: I, XXI, XXII, XIII, 319, 430; -II,54,

228, 229, 416; -III, 72
Crpet, Jacques: IH, VIII
Cresus: I, 452
Creteanu, George: I, 275, 294; - II, 241
Cris: HI, 8
Cristorian: 1, 317
Cristos vezi Christ
aproape de fine);
173
(ultima versiune, ca
identica cu textul tiprit, cca 2879, apartine ciclului

Sarmis)
Ref. : I,
XIII; - II, 74, 82, 227, 367; - IH, 280,
202, 203
CLTM CANTAM ODINIOARA (text anex; motiv

prim al finalului Scrirorii IV): II, 324, 325, 326
CRMCILOR MEI: I, 226 (t.); - III, 282-288 (n. v.)
(n. t. v.); -HI, 116
HI, 282 (in ciuda aparentelor, Criticilor mei apartine
CUM NU MAI AM UN DOR (versiune autonom
Iasilor); 282-284 (pe tema genezei: reactiune subiectiva sau atitudine teoretica?; opiniuni; cum se
desprinde din aceeasi atmosfer a preliminariilor
Cunigunda: I, i66;-II, 369, 370

Cuparencu: I, xxxIx
Scrisorii II, cca 2876); 284 (schema mss.-elor; toate
din 1876); 284-285 (India versiune, inedit, tip
Pajul Cupidon, Amor,

Cupidon (si Cupido; vezi
Kama): I, 208, 154; -II, 49, 50, 54, 56, 57, 335,
mai putin evoluat, 6 strofe); 285-287 (versiunea a

2-a, 9 strofe; Botez i eroarea unei alte ordine a
strofelor; caz tipic pentru lucrul de atelier); 287-288
(a 3-a versiune, cu titlu: indiu 9 sttofe, apoi 7)
Curierul (Balassan), Iasi: II, 58, 214, 260

Curierul de rafi: I, XXIII, XLI, 262; -II, 1, 45, 53, 57,
58, 147, 216, 238, 249, 250, 251, 254, 260, 301; -
din Mai am un singar dar): HI, 277
337, 342; -Ill, 334
m, 83
Ref.: I, XIII, XV, Xxv; - II, 4, 51, 233

Critil (si Andronius): III, 84, 85
Cronid: la, 253
Cronologia (schita vietiiluiEminescu): I, XXX VII,
XXXIX-XLII
Cuciureanu, M.: III, 24
Curtius: El, 225
Cusin, A. C.: I, XXIII

Cuza, A. C.: I, IX, XXIII, 504, 505, 506, 510, 511, 524; III, 150, 154, 157, 230, 249, 276, 333
Cuza Vod; I, 245
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
374
CumMid (1904), revista: II, 192

Cuvcintul (2932), ziar: 1, 498; -11, 246
Dabija-Vocll: II,
365
Dac: I, 115; - 11, 71, 7; 74, 78; -lU, 241
Daca iubesti fr s speri (colaterall la

Luceaffirul): II, 453; - III, 67, 72, 325
DACA MAI AM UN DOR (versiune autonoma din
Mai am un singur dor): III, 255
Dacia: I, 261, 432, 497, 513; 75
unui mort = Despdrire); 66 (a 4-a versiune In ritm

trohaic; despre o presupusa inconsequenta iambica);
disjungerea a
66-67 (versiune de 5 strofe,
versiuni); 67 (conjunctia si contaminarea motivelor
Phoenix 0 Pescdrupd ?); 67-68 (prima versiune in
alexandrini); 68-69 (penultima versiune in alexandrini si ultima, aparlinand cidului Nirvana)
Ref.: I, XIII, XLI; -U, 69, 70, 81, 83, 86, To',
117, 154, 158; - DLL 125, 270, 280, 186, 347
De cate ori, iubito, ma' uit In ochii
Dacii: I, 278;-11, 70, 73
t i (postuma.): Ii, tot

DE CATE ORI IUBITO MA UIT IN OCHE TAI
(dedusa din Sarmis; vezi cap. Atdt de fragerld):
Daco -Romeinia, buletinul muzeului limbii rorna'ne, Cluj:

4
DE CATE ORI IUBITO MA UIT IN OCHII TAI
Dacia literarc7: III, 23
107
(dedusi din Sarmis ; vezi cap. Din valurile vremii):
Daedalus: I, XXVIII
Dalla: 1,159, 164, 269, 451; - IL 347, 353, 354, 357,
358, 365, 366
DALILA vezi .S'crisoarea V
Decebal: IL 70
Dame, Frdric: U, 239;- lU, 2
DE CE NU -MI VI?: I, 235 (t.); - III, 327-333
221
Decebal: 11,
70
(n. v.)
Dan, Pamaliu: I, XL, 243

Danak: III, 131
Dante: II, 73
Danton: II, 281
Dariu: I, 247;
299, 307
Darwin: I, 325
327 (trimeasa dela M-rea Neamt, apare In Conv.
Lit. din 2887); 327 (schema manuscriselor); 327328 (prima versiune, indepartata, Viena, cca 1871
Das Madchen im goldenen Garten:

11, 372
Dscillescu, D.: III, 24

Dash, contesa: II, 392
Datina: I, 452, 512
Davidescu, N.: III, 348
Davila, Dr.: I, XXXIX;-11, 222

DE-AS AVEA... : I, 2 (t.), 244-245 (n. v.)
I, 244 (debutul la Familia, in Februarie 1866;
intampinarea entusiasta a lui Iosif Vulcan; destainuiri cu privire la schimbarea numelui din Eminovici in Eminescu); 245 (spicuire In sumarul revistei la care debuteaza; descrierea ms.-ului acestei
poezii; Em. i reciteste productia de debut in

1881)
Ref.: I, XIX (s. I.), xX (s. i.), XXIV, xxx VII, xi.,
245, 249, 485, 520; -II, 138
DE-AS MURI OR DE-AI MURI (postuma, 1869,

din sms.-ul Marta): I, 465-466 (t. v.), 504 (v. si
notita. bibl.)
Dbats, Les: II, 222
DE CATE ORI ILTBITO (de noi mi-aduc aminte): I,
2r4 (t.); - 64-69(11. v.)
II, 64 (tradus de Mite Kremnitz sub 2 titluri,

Der Eisvogel i Zugvogel-Percdru,rul va fi fost trimis in
cOpia ei la Iasi?); 64 (schema sifiliatia mss.-elor: strofice si in alexandrini); 65 (primele 3 versiuni, iambice,
a 6 strofe, pe 3 coloane; a 3-2 fragment din inlet ul
cca 1882); 328-332 (reproducerea celor 4

versiuni dintre 1882-1883); 332-333 (doua texte
anexe: un exercitiu si o autopastig)
296, 321
Ref.: I, XIX, XLII;
DE CE REGINA NOPTILOR (text colateral pentru
La steaua): HI, 323
DE CE SA MORI TU? (postum, 1869, in sms.-ul
Marta; primul ei titlu: Marta > Blonda): I, 464465 (r. y.), 504 (n. bibl.)
Dedicatie (gazelul pentru Calin): I, 421
Dee-mi moartea-al ei pahar: II,
125
Dej: I, 250
Delavrancea, B. (vezi si Fra Barbaro): II, 271, 347; III, 231, 301, 302
Delfinul (scriitor neidentificat): III, 85
Delille: I, 246
Delorges, cavalerul: I, 166; - U, 369
Demetrescu Basiliu (si Dumitrescu Vasile) vezi V. D.
Faun
Demetriescu, Anghel (vezi si Gr. Gellianu): I, IX,

XV, XVII, 299, 329, 339, 342, 358, 359, 36911,
13,
214,
214, 215, 233, 289, 290, 291, 454; -
114, 119, 147, 348, 350
Demetrius, V.: I, XIX, XXTX
Demiurg: I, 64, 157;-U, 185, 236, 327, 328, 339,

345, 371, 374
Demon si Inger (deasemeni: Demonism

si Demonul): I, 339
Demonul: II, 180, 360, 361, 362, 377, 379, 397, 425,
426;-11I, 37, 40
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
Demostene: If, 285
DE NOAPTEA UITAIM (versiune autonotn din

Mai am un singur dar): III, 271, 275, 276
Densusianu, Aron: 1, 246, 250, 278, 299, 339, 423; -
I19;-Ill, 59, 283
375
(versiune in alexandrini dinainte de August 1879);

163-165 (vers. alex. integrat ciclului Sarmis,
inainte de August 1879); 165-168 (ultimele z ver-
siuni mss.-e, redactate cca zo Aug. 1879, dup

moartea lui Stefan Miele)
Densusianu, Nicolae: II, 415

Densusianu, Ovid: I, 286, 288, 291; -II, 138, 455;
Ref.: I, XIII, XLI; -II, 46, 65, 66, 67, 81, 86, 92,
193, 201, 326, 365;-flI, 170, 203, 347
DE NU S'AR AFLA IN LUME (text colateral la
Desteapt-te Romne, preot al liberttii: I, 514
Te duci): in, 203, 215

DE-OIU ADOR_MI CURAND: I, 219 (t.); -II,
235-249 (n. v.) --cf. si notita analitid la Mai am
Deussen, P.: II, 187

Deutschland: I, 291
Diaconovici, C.: II, 452
VII, 223, 226, 357
un singar dar
DE-OR TRECE ANIL

(n. v.)
:1, 208 (t.);-111, 183-185
183 (G. 1brAileanu i genul nu toctnai faimos

183 (schema si filiatia mss.-elor);
al pocziei);
183-185 (textele celor 6 versiuni, dintre x8811883, i disjungerea lor; ultimele doul: exercitii,
variatiuni)
Ref.: I, XIII, xxxi

Deprteanu, A.: 1, 258, 274;- U, 211, 242; Ma 24
DEPARTE SUNT DE TINE: I, 107 (t.); -IL 14
Diamantul Nordului:
I,
XII, 499; -II,
49, 222, 324> 331;-III, 150

DIANA: I, 228 (t.);
289-292 (n. v.)
III, 289 (tiprit in Cony. Lit., Februarie 1884, apare
abia in a 6-a editie Maiorescu, 1892; motive inrudite,
inainte i dupi Diana); 289 (schema si filiatia mss.-
elor); 289-290 (prima versiune de 2 strofe, cca

1874, Berlin); 290-291 (versiunea a 2-a, cca 18782879 de 3 strofe); 291-292 (versiunea a 3-a, CCa
1881-1882, de 4 strofe; disjungere din Dona Sol,
postumk care deriv de aici)
Ref.: I, XIX, XXXII; - II, 117, 453; - ET, 24,

3212 338
(E), 43-49 (n. v.)
II, 43-44 (a 4-a poezie din coala de versuri

trimeasa', 1878, la Convorbiri; avataruri); 44 (schema
filiatia mss.-elor; toate versiunile din manuscrise
sunt strofice); 44-45 (primele z versiuni, de Iasi,

1876); 45-46 (versiunile: a 3-a - pentru Tolla =
Veronica - si a 4-a, Iasi, 1876); 46-49 (ultima

versiune i existenta uneia intermediare)
Ref.: I, XIII, XLI;
15, 113
DE PATRIE, VIRTUTE, VORBEVIE LIBERALUL
(ottave rime la Scrisoarea III): II, 281-284
De pe ochi ridici inchis....: II, 4 (In

Erototrit); -111, 190 (in Lard -ti lumen), 199 (id.),
zot (id.)
DESGUST (text anex la Scrisoarea IV): II, 324, 325,
326-329 (n. t. v.), 340
DESPARTIRE: I, 127 (t.); - II, 23 (f.), 146-168
(n. v.), 15x (f.), 155 (f.), 167 (f.)
II, 146-147 (precizri biografice i geneza poeziei
la lasi); 147 (schema si filiatia cronologicl a celor
13 mss.-e); 148-154 (primele 3 versiuni strofice,
Iasi, cca 1877; evolutia tiparelor); 754 -157 (versiunea strofick artificialk antecul unui mort, altoid
Diana (dela Louvre): 171, 289
Dichiu, mahalaua: lI, 222

Dido: II, 124
Diefenbacb, Lorenz: II, 322
Dierx, Lon: III, 311
Dimitrescu, Al. T.: I, 510
225
Dimitriade, C. actor: I, 278 (Dimitriad);
Dimitriu, S., editor: I, XXI
Dimitrovitl, Ambrozie: I, 250
DIN FUNDUL CERULTJI O STEA (versiune anexl
pentru La steaua): Ill, 314
DIN LYRA SPARTA (postuml, 1867, din sms.-uI
Marta): I, 489 (t.); 511 (n. bibl.)
DIN NOAPTEA: I, 230 (t.); -Ea, 293-296 (n. v.)

III, 293 (relevat de Maiorescu, nu intrl in niciuna
din editiile lui; detalii biografice, la sfrsitul anului
1883, in Familia); 293 (schema si filiatia mss.-elor);
294 (India versiune, necompled, broufflonark cca
t881-r88.2); 294-295 (versiunea a z-a, de 5
strofe, sugeratl, pare-se, de La .;leaua); 295-296

(a 3-a versiune de 4 strofe)
cu De clite ori jubilo); 157-158 (versiune dedusi din
Ref.: I, XIX (s. 1.), XLII;-ra, 24, 25

DIN STRAINATATE: I, 6 (t.), 7 (f.), 252 (f.), 249253 (n. v.)
C. um:1i mart, cca 1878-1879); 158-159 (India
I, 249-250 (ipoteze asupra locului de unde, in
versiune in alexandrini, CCa. 1879); 159-161 (variatiune metrical a versiunii anterioare i prefacerea
ei in strofe; dup aceea in alexandrini); 161-162
1866, trimite poezia, Familiei: dela Cernuti sau

dela Blaj?); 250 (zamislid la Cernluti, cca 1865,
textul din Familia, de 9 strofe, c amplificat la xi
In sbm.-ul Marta; din el va deriva poemul postum
(versiune epuratl, in alexandrini, cca 1879); 162-163
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
376
Un roman); 250 (spicuire in sumarul respectiv a

Familiei); 251-253 (n. v.)
Ref.: I, me (s. i.), XX (s. I.), XL, 256, 339, 494,
506, 514
DIN VALUR1T_E
2x5-222 (11. y.), 217 (f.)
499,
I, 213 (t.); -
III, 215 (toate versiunile mss.-e sunt de Bucuresti;

reflexe din piesele de epod); 216 (schema i filiatia
cronologic a mss.-elor); 216 (india versiune
brouillonad i india transcris, cca 1878); 218-219
(dota versiuni fat in fad, din aceeasi zi, ces 1878);
219-221 (3 versiuni, derivate una din alta, cca

1878; incerdri de sectionare); 222-222 (versiune
derivad din Sarmis, dimpreurd cu brouillonul ei;
Chendi trucheaz1 postumele); 222 (ultima versiune,
ca de tipar, cca 188o)
Ref.: I, XII1;-11, mi, 1o7; -
cetit, penttu Iasi, ce va fi fost tiprid in Convorbiri,
Iulie 1883); 20-23 (dteva texte colaterale: Ce-/i

mana, dupl pierderea Basarabiei, cca 1879,
si contra lui C. A. Rosetti; Codrule, Meiria Ta, cca
1879; exercitii de imnuri pentru Stefan cel Mare,
cca 1883, inaintea serbrii dela Iasi); 23-24 (dup
spun ei
inabolnIvirea lui Eminescu; Binele public si martiriul
scriitorilor, ilustrat cu articolul i numele lui Eminescu)
Ref.: I, XIII, XIV, xv, XVI, XVII, XVIII, XXII,

XXIII, XLII;-11, 238, 270, 282, 284, 417, 451;
- 111, 24, 83, 164, 195, 245
Doink doin, greu imi cazi: II,

Doin doinit: I, 514
Dolj: 11, 2.89
Don Juan romAn: I,
512
Diodor: I, 319
Don Juanii (fiuturii, D. J. glidinilor): I, 424

Don Quijot: II, 113
Dionis vezi Cagetdrile ScIrmanului Dionis i Seirmanul
Dona Sol: II, 453;-I11, 291, 292
203
138
Diorama vezi Panorama tieserteLiunilor
Donici, A.: I, 31, 294;-11, 416

Dora d'Istria: I, 250
Dioskuren: II, 453
Dorchain, Auguste: HL 311
Djuvara, Mircea: II, 72

Dbling vezi Ober-Dbling
Dobrogea: II, 84, 142
Dobrogeanu-Gherea, C.: I, 347;-ll, 152, 141, 185,
DORINTA: I,75 (t.); 388-397 (n. v.)

I, 388 (apartine ciclului veronian, dela Iasi); ,89
Dionis
454;-Ill,X, 343,344
(schema si filiatia mss.-elor); 389-391 (grupul ver-
siunilor de 12-14 strofe); 391 (Dorinta- mesaj

epistolar, diruit Veronidi, la so Mart. 1876, care-1
Dochia: II, 73, 115, 116, 338, 344, 384;-IU, 2, 29,

30, 63
Dochita: I, 250
DOI A$TRI (postum, Iulie 1869, din stris.-ul Marta):
I, 466 (t. v.), 504, 505 (n. bibl. si variante din
1872)
restitue la 27 Iunie 1880; adnodrile lui Em.);

392-394 (flruPul versiunilor a 6-8 strofe); 394397 (texte colaterale: Asaz/ sunt setos de forme;
De-ai fi batid, de-ai fi dulce; irmosul Inger ca pr
galbn I un text din Iancu IT'Adrescu: La o baila
fnchisd peina' sus)
DOINA : I, 182 (t.); -Ill, 1-24 (n. t. v.), 9 (f.)

111, 1-2 (motivul drumului de fier in literatud;
delimitarea si cronologia motivului la Eminescu);
2-3 (inaugurarea statuei lui Stefan cel Mare, 5

Iunie 1883; violent i pitoresc reportaj in
Ref : I, XIII, XLI, 364, 368, 381, 387, 421; -II, 3,
7, 44, 97, I25;-llI, 536, 186, 190, 354

DORINTA UNUI DAC (versiune autonoml din
De-oiu adormi; vezi nota analitid la Mai am un
singar dor): III, 241-243 (n. t.), 242 (f.)
pendance Roumaine); 3 (Em. citeste Doina, la Junimea,
Dorohoiu: I, t82; - III, 6, 10, II, 13, 15, 17, 19
la Iasi); 4 (schema si filiatia cronologid a mss.-elor;

criteriu pentru disjungerea reall a versiunilor); 4-5
Dorval, Marie: TI, 366

Dorylaeum: 11, 291
Dosoftei: EU, 59
(india versiune, cca 1878-1879, dupl pierderea

Basarabiei, odad cu postuma La Arme); 5-7 (a
2-n versiune, cca 1878-1879, amplificad); 7-io (a
3-a versiune, cu grafia brodad, cca 2879, frS

Stefan cel Mare); 10-12 (versiunea a 4-2, cca
x88o, dinteun grup de 3 pentru tipar); 12-14
(vers. a 5-a, cca 1881-1882, dzletid prin cartare;
reconstituirea ei; versiune simetrid; ?acepe cu

Stefan cel Mare, invocat ind de z ori); 14-16
(a 6-a versiune, cca 1881-1882, prin simplificarea
anterioarei); 16-18 (versiune necompled, cca
1882-1883; accentele xenofobe precumpinesc);
19-20 (a 8-a si ultima cpie, cca 1883, como& la
Dormi (=Cand s'a trezit drguta):111,

154
Drachsler, Karl: III, 18o

Drglinescul, Iordache: I, 264
Deggescul [I. C.]: E, 243, 255, 274, 275
Dragnea, Radu: II, 73, 187, 188, 454
Dragomirescu, Mihail: I, XXIII, xxx, XXXIi, 341,

347, 360, 361; - lo, 17, 28, 348, 349, 451, 454; III, 39, 148, 229, 282, 310, 334, 346
Drago: 11, z87

Drago s vezi Bogdan-Draga,
Driclxi: I, 32, 296
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
Drogli, Aglae: I, XXXIX; -III, 293
377
bliogr.; o traducere din lacob Negruzzi)
Ref.: I, 254;-U, 366

Edde: I, 448; - II, 73
Edebali: I, 44;- II, 292, 292, 297, 305
EDITII: I, xl-xxxvIII (rabloul editiilor)
DrOSilliS, G.: III, 311
DrOSU, N.: m,247

Drouhet, Ch.: Ill, 232
Droysen: II, 176, 181
Ducipal: I, 329
Duculescu (stud. Turin, 2867): I, 256
XIIXIX (T. Maiorescu: intia editie, Dec. 1883;
erori de tipar; interventiile editorului in anume
Dudevant, d-na (--= George Sand], II, 340
poeme; Contemporand corecteaz$1, Inca din 2883,

unele erori de tipar; ed. 2-a si urmtoarele pn la
aceea din 2936); XIX-XX (V. G. Mortun: cuprins;
poeziile Familiei i cteva postume; tirajul editiei);
XX-XXI (Fratii Saraga; prefcte de A. D. Xenopol);
Dtihring: II, 176, 177;-III, 343

Dumas, A I, XXIII, 253
Dumas, A. (fils): I, 269
Dumbrava ros: 1, 500
Dumbrveni: I, 366;-ll1, 174
XXI (S. Dimitriu & Matei Eminescu);

(dipitanul [Mateil Eminescu); XXI-XXII (Ion
Dumineco: II, 244

Dumnezee (Madona): I, 29, 30, 288, 289, 290
Scurtu: introducerea; justificarea titlului o Lumin
Dutnnezeirea: I, 281, 457;-II1, 169, 170, 271, 172,
de lun, 292o; diferite alte editii la Minerva

Biblioteca pentru toti; XXII (loan Sndulescu);
342
Dumnezeu: I, zo, 27, 35, 40, 52, 183, 185, 270, 271, 272,
273, 280, 281, 282, 302, 308, 310, 334, 338, 339,
374, 376, 433, 457, 465, 485, 488, 489, 490, 492,
498, 500, 504, 520, 513;-U, 89, 91, 99, 208, 209,
152, 257, 158, 159, 160, 174, 280, 273, 274, 323,
329, 330, 398 (= Domnul lumii), 404 (Doamne),
7, II, 13, 14,
412 (id.), 436 (id.), 447 (id.);
XXII ( Societatea stud. Dacia, Cernkti, 29r0);

XXII ( Lumen, 1911); XXII (Bibl. Basarabiei,
Chisink, 2912); XXIII (A. C. Cuza: descrierea
editiei; N. Iorga despre editia Cuza); XXIII (Mihail
Dragomirescu i Constanta Marinescu, aminul,
1916); XXIV ( Sem.'ntorul, Arad, 1918); XXIV
(Biblioteca Ardealului, Sliste, 1929); XXIV (o Cr-
16, 20, 37, 38, 40, 42, 46, 51, 54, 55, 56, 58, 168, 269
tile pentru popor 1r920]); XXIV-XXV (Gh.
(Domnul), 270 (id.), 171 (id.), 272 (id.), 204, 205

(Domnul), 209
Adatnescu: diferite editii, Cartea Romneasc,
(postutn ulterioar din
Culturale, 1922-1932); XXV (ed. o Eminescu,

cca 2923); XXV-XXVI (L. Blaga: o Cultura National, 1925); XXVI (I,m-etifard, ilustrat de M.
Dumnezeu si
o in
Christ, cca 1872-2873): I, 520

Dunrea: I, 124, 244, 247, 148, 249, 283 (adj.), 441
(adj.), 442 (id.), 446 (id.), 448 (id.); -II, 292, 296,
297, 298, 299, 300, 301, 304, 305, 307, 309, 310,
326, 418, (adj.)
Dunca, Constanta: I, 250
Durakowski (nume fictiv): II, 276
Diisseldorf: m,114
Teiusanu); XXVI (G. Bogdan-Dina, o Cultura

National, 1924); XXVI ( Biblioteca pentu toti,
cca 2926); XXVI (Octav Minar, o Librria Nona,
2927); XXVII (G. Murnu, Nationala-S. Ciomei,
1929); xxvn (E. Lovinescu, Ancora-S. Benvenisti , 1929); XXVII-XXVIII (G. Ibrileanu, Nationala-S. Ciornei, I930; criterii; obiectii);
XXVIII- X XiX (Constantin Botez, Cultura Na-
ingerul tu or umbra ta? nou titlu
tional, 1933; caracterizare; rezerve; - acelasi:

Scrisul Rominesc, Craiova, fr aparat critic);
XXIX (H. Fischer-Galati; 1933 I 1934); XXIX (Dr.
pentru Inger fi demon; vezi acolo
trist ca nimeni s te stie: U, 202;203
ziva lui Stefan cel Mare (text anex

pentru Doina): III, 4, 22, 23
Ea mergea acum in codru: II,
intre 1921-1938); XXV (N. Iorga: ed. o Ligei
Ebel: II, 276

Echardt, Rudolf (tipograf, Cernuti): I, 239
Economu, Ciru: II, 225, 242, 252
C. Murcsanu, Constanta, 2934); XXIX (Biblioteca

Adevrul, 2934); XXIX ( Biblioteca
Scolar
pentru toti, Alcalay, 2936); xxx (I. Pillat: o Pagini
alese, 1937); XXV (D. R. Mazilu, Luceafdrul,
1937); XXX (f. S[indUieSCU], 1937); XXX (Mihail
Dragomirescu, o Institutul de Literatur, 1937;

Caracterizare; observatii); xxx (G. alinescu Na-
Ecoul din fereastri (=Ondina III): 1,452,

471, 5o6-ffl, 289, 297, 299
Ector (vezi si Hector): I, 487
ECTOR SI ANDROMACHE (traducere din Schiller,
In sms.-ul Marta): I, 487 (t. v.), 52o--522 (n. bi-
tionala-S Ciornei, 2938); XXXI-XXX VIII (editia

Fundatiei, 2939: norme, plan, rectificri de lectiuni,
text, ordine, ortografie, aparat critic etc.)
Egipet: 1, 43, 45, 140, 319, 320, 323, 324; -H, 73,
259, 265, 269, 418;-III, 93, 94, 96, 97, 115, 119
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
378
EGIPETUL : I,43 (0, 319-329 (n. v.)
Eminovici, George (1orgu): I, )(XXIX, x1,2
,19 (Relatiile lui Em. c-u Junimea; Egiptccl, fragment din Diorama = Panorama deferaciunilor, e citit
Eminovici, Die: I, xxxxx
gedinta Junimei dela z Sept. 2872); 319-320

(in.semnri broulllonare i versuri razlete pentru
legenda Nilului, inteun caiet studentesc, cca Itdie
1871); 320-324 (cele z versiuni, din sfera Pano-
Eminovici, Nicolae: I, xxxIx
ramei depiradunilor, public-ate cornassat); 324--325
Eminovici, Vasile: T, XXXIX
(motive egiptene in alte lucrri; peisaj egiptean

Avatarii faraonului TM); 325-326 (Revista Conlonporand contra Egipcia/II!: Petre Gradigteanu, D.
Aug. Laurian); 326-329 (Eminescu gi Egipetul in
Emir (= Al. Anteraireanu): I, 342

EN SPECTATEUR (versiune autonoma din Glossa,
vezi gi acolo): II1, 85, 92
Encke, cometa: Ell, 311
Mara dela Borla -rece)
Endymion: I, zz8;-IU, 292
Ref.: I, XII, XIII, XXVII, XXXI, XLI, 329, 333,
Eneida vezi Aeneis

Eniceri vezi Ieniceri
358; -II, 224

Egipteni: II, 176, 330 (adj.), 331 (adj.), 338 (adj.),
Eminovici, Maria: I, )(XXIX

Eminovici, Raluca: I, XXXIX, XLI; - II, 59,88 (s. i.),
98, 270
Eminovici, Ruxandra: I, Xxxix
Rol: I, 4, 5, 9, 17, 247, 249, 258, 468, 481, 509
Eos: UT, 124

EPIGONII: I,32 (t.), 33 (f.), 34 (f.), 291-298 (n. v.),
344 (adj.), 365 (adj.).
Ehrlich, B.: I, 242

Elada (vezi i Hel/ada): II, 276
Elena: I, 502
Elena (in Ronsard): II, 245
ELENA (meditatiune) vezi Mor/ta est I
ELENA (submanuscrisul): T, xxxvn, XL, 254, 261,
265, 266, 274, 275, 278, 279, 299, 376, 451, 452
(descrierea sms.-ului), 454-463 (reproducerea pieselor acestui sms.), 503; - 11, 170, 280
Eleea: II, 72
Eliade, Mircea: II,73, 455
Eliade, Pompiliu: 1, XIII; -111, 164
293 (f.)
292 (trimeas din Viena, la 5/17 Iunie 1870, apare
In Convorbiri dela 25 Aug. 1870; rectificri in crono-
logia amintirilor lui Iacob Negruzzi); 291-292

(scrisoarea co care Em. insotegre i explica Epigonii);
292-294 (fragmentul Majo i alte cteva crmpee);
294-298 (unica versiune mss.-a, intitulata Epigonii > Skepsis!); 298 (detalii pe tema ctorva versuri;
critic de text; literatura, dedus, a Epigonilor)
Ref.: I, XIII, XXV, XXVII, XXX, XXXI, XXXVII,
XL, 244, 256, 287, 299, 302, 343, 358, 456, 514; -
If, 214, 223, zz;-IU, 26, 283, 339
Eliade-Radulescu vezi Heliade.Rclulescu
EPIGRAME (pentru Junimea i Convorbiri Literare):
Elias vezi Gablitz
226
Elisa Mtiller (gi: Luiza M. :,,i Cabala" ,ri amar): 1, 341,

382
Ellsabeta de \Vied (vezi ?i Carmen Sylva): I, xi., 283; II, 86 (Elisabeth?), 452 (Knigin Elisabeth v. Rum-
EPISTOLA DF.SCHISA CATRE HOMUNCULUL

BONIFACIUS (text anex la Scrisoarea II-a): II,
53, 226, 232, 233, 236-239(11. t. v. f.), 242, 248; -
nien); -UT, 302 (Elisabeth)
283
Efiseu: I, 242, 457 (eliseu), 522 (Elysium)
Elvetia: U, 426
Elvira: I, 514
Elysium vezi Eliseu
Ember, George: I, 253
Emilia Humpel [Maiorescuj vezi Humpel, Emilia
Emilian, Cornelia: I, XXVI
Eminachi (= M. Eminescu): I, 342;-TTI, 219, 220
Eminescu, Harieta: I, XXXIX, XLII; 169; - ITI,
333
Epoca: II, 347, 348, 366, 367; -Ill, 47, 302

Epoca &a/raid (= Album-Epo,..a): I, XLII; -II, 346,
(s. .)
.
Costache-Epureanu,
Manolache
Era noud (189o): I, XX
347,
Eruto: I, 27, 260

Erdd (nume fictiv): II, 276
Erlangen: II, 453
Erocrit: II, 6
Erodot: 1, 5o6
Eminescu, Matei: I, XVII, xxl, )(XXIX, 366, 398
Eros: I, I3; -U, 4;-UI, 334, 336
Eminescu, Serban: I, xxxIx, xu, 342, 505

Eminesm, Victor: I, 366, 368
Eminescu, Mibai, publicatiuni periodice vezi
Erotocrit, eroul poemei: IL 4, 6

II, 3-7 (t. n. v. bibliogr.), 9, 51, 53, 137, 234 (f.)
- IIL 190
Eminescu
Eminovici, Aglae vezi Drogli, Aglae

Etninovici, G.: T, XXXIX, XLII; -111, 47 (s. I. =
tata)
EROTOCRIT (material anex pentru Povestea Codrului):
Ertogrul (gi Ertucules): II, 291, (E. gi Ortogrul), 293

(Erdogrulii)
Esarcu, C.: I, 257
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
379
Far; dr. A.: II, 239
Esebil: U, 176
Eschiser: I, 144; - II, 291, 293, 297, 305
Esichius: I, 505
Eugenia, ImpArteasa: I, 255
Faust: I, 448, 453, 512;

214
Favorinus: I, XXXII; XXXIV
Febus (=- Phoebus): I, 506
Fecioara, santa (vezi i Sf. Maria): I, 167; -II,
Europa: I, 144, 264, 28; 283, 288; --11, 296, 297,

298, 304, 3o7; 340
418; -nl. 133

Fedeles, c.: nr, is.
Eva: 11 208, 387;

48, 54, 55, 58
Evandru 1= I. M. Raseuj: ITI, 311
Evolceanu, D. II, 72
Federaliunea: I, XL
Fnelon: 11, 252
Eufratul: I, 144;- II, 292, 296, 304
Fad et te (pies, de teatru de George Sand): II, 91, 540

PagArsanu: II, 416
Flcoianu, George: II, 239, 242
Familia (Buda-Pesta si Oradea): I, XII, XIX, XX,
XXVI, xxVii, XXXI, XXXII, XXXVII, XL, xur,
243, 244, 245, 246, 249, 253, 254, 255, 256, 257,
258, 259 (pe &cs.), 260, 265, 266, 267, 268, 269,
271, 272, 273, 274, 275, 278, 279, z8o, 282 (s. L),
286, 311, 451, 506; -II, 4, 17, 217, 416, 445,

452; -IIT, .5, 24, 25, 26, 43, 48, 49, 59, 63, 66, 67,
70, 73, 74, 75, 78, 79, 82, 182, 183, 223, 247, 249,
279, 293, 295, 327
Fanarul: I, 150
Fancily (si Fanela), d-soara: U, 243, 287
FAntana Blanduziei (V. Alecsandri):II, 86,

186
Flintdna Blanduziei: I, XVI, XIX, XLII; -II, 347,
348;- III, 82
Fantazaki (= Pantazi Gbica, vezi i acolo): II, 228,
229, 232, 262
Faraoni: II, 73
Fdt-Frnmos (Ceti-A/10): II, 2, 169;- UI, 84, 113, 224
Ft-Frumos din lacrimA: I,
XIX, XXII,
XXIII, 299
FAT-FRUMOS DIN TEILl : I, 65 (t.), 360-368 (n. v.),
365-367 (f.)
I, 360-361 (ostilitatea editordor fa t de Fit-fromos
din tan; criteriul lui Maiorescu; dreptatea lui

Scurtu; preferintele lui Ibraileanu si Mihail Dragomirescu; contradictide criticei estetice); 361363 (infaia versiune, in versuri albe, Viena, Cat
1872); 363-364 (fragmente din vremea lui Gain;
motiv descriptiv in
Nebunid); 365-366
(facsimilul poemei 5i originen lui); 366-368 (geneza poeziei in legend; verifidtri cronologice)
Ref.: I, XIII (tidu la Maiotescu, pentru Povestea
Teiultd), XIX, XXVII, XXX, XLI, 368, 382, 384,
F at
387, 398, 399, 409- II, 16, 17, 18, 19, 27, 30,
34, 39, 131; - 11T, 164, 174
a in gr dina de au r (basmul anterior
Luteafeirului): II, 324, 372, 373. 414, 443 (s. I. jos)
454 (bibliografie); -III, 85, 138, 338
Fenician: ur. 334 (adj.)

Fenix vezi Phoenix
Fenneberg, Fernando: I, 254
Ferdinand, principele: I, z83
Ferichide: II, 323
Filanon vezi Phildmon
Filerot si Antusa: 11, 4

Filiasi, statia:
289
Fi/ibiliu, profesor: II, 415
Filimon, Ilia vezi Ilia Filimon
Filipescu, C.: III, 174
Filipescu, G.: Ili, 247
Finkelstein, Gustave (colectionar): II, z5; -III, 302
Firdusi: I, 422; -II, In

Firfiric (nurne fietiv): 11, 249
Fischer, L. V.: II, 452, 453

Fischer-Galati, H.: I, XXIX
Fiume (march' de hrtie): U, 290
Flaubert, G.: I, xxxIII; -III, 311

Flectenmacher, Maria: I, 278
Fleva, N.: II, 225
Floare-Albasird: I, 342
FLOARE ALBASTRA: I, 4 (r.); 339-342 (n. v.)
I, 339 (critic% estetii revuistii tirnpului, In frunte
co Mum dela Borta-rece, impotriva Floarei Albastre);
339-340 (ar fi inspirat de aceeasi iubitA dela

Ipotesti, crede G. Bogdan-DuicA); 340 (unicl
versiune necompletA; o strof mai mult, a 3-a:
In zddar La Plata sedad); 340-341 (t. v.); 341
(versuri incerte i enigmatice, in deosebi,
Totufi este tris! In lume); 341-342 (0 schit anexA,
de epocA: Ahl ce thdre-ai Jost in rosaY), 342 (revista
Floare-Albastrel, dela 1898)
Ref.:I, XIII, XV, XXXII, XLI, 328 (s.1.), 533, 354; -
II, 215
Floarea Darurilor:
Florenta: I, XLII;
r8o, 333
Florasen, Bonifaciu (subinreles i prin homunculul
Bonitacius): II, 4, 53, 214, 215, 223, 232, 2.33, 236,
237, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245;-UI, 83,

282, 302
F/orescu, general I. E.: I, 264;
243, 280; -
247
F/oresti (mosia lui N. Mandrea, In Dolj): U, 289, 290

Fluncker (mime fictiv): II, 2.76
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
380
.
(Cerriluti, 1865): I, XXVI, 240, 242,
243, 244, 283, 311
Foaia Sorietlii
FOAIA VESTEDA (dup N. Lenau): I, 125 (t.); 141-146 (n. v.), 145 (f.)
II, 141 (afinitIti Cu Lenau); 142 (schema si filiatia
mss.-elor; criterii pentru disjungerea versiunilor);
141-143 (versiune necompletk Cu ultimele 4 strofe
numai); 143-144 (versiune complet,

Foaea uscatd); 145-146 (versiune necomplet, Cu
ultimile 4 strofe, In ritm iambic, tipkit eronat de
Chencli, sub titlu/ Scrisori)
Fundescu, I. C.: I, 275; -U, 249

Funduri, plasa: II, 253
Furtuna, copila de Craiu: III,

Gablitz: I, 318; -IL 239, 240
Gabriel: I, 271
Gajus Iulius Cesar (eroul din schita La Aniversard):
II, 45
Galati: I, 250, 269, 5o8; -II, i5; -III, 293

Gldi, Lsz16 (si Ladislau): II, 185;
141, 148
Ref.: I, XIX, XLI;-U, 86, 157

Focsani: II, 4
Fortuna: U, 25o
Foscolo, Ugo: Ill, I
Fotino, Dionisie: II, 4
Galea, tefan: I, 246

Galilei (Galileo): I, 140 ;
II, 26o, 265, 269
Gallois, organist: I, 506, 507
Gambetta: UT, 84
Giind romdnesc : UI, 113
Fra Barbaro (pseudonimul lui Delavrancea): II, 347;
Gandind la tine, sonet: II,
302
Fragment (Dupd ce ardia vreme, postuml in ed.

Maiorescu): I, XVII, XVIII
FRAGMENT (Pe fruntea fugoasd a undelormdrii ;postuna
In sms.-ul Marta): ly 494-495 (1. y.), 510, 514

(n. bibl.)
Fragmente din istoria Rorninilor

(Hurmuzaki): U, 289, 290, 329
Francezi : I, 282 ; 275 (adj.), 328 (adj.), 319; -
In, 2, 339
Francfort (Fra_ncofurti): II, 291
Francii: II, 294
289
125
Gdndirea: II, 73, 188, 455; - ra, 113, 148
Gane, N.: I, 319, 326, 333, 369, 430, 431; -II, 229,
322, 392, 415, 416, 417; -11I, 72, 73
Gauge: I, 236; - ul, 334, 337
Garibaldi: I, 256, 274
Garrick: I, 48, 332
Gaster, M.: II, 4, 372, 416, 417, 454; -III, 72
Gatoschi, Coralia vezi Riria Xenopol
Gautier, Tb.: I, 325; -11, 243, 244

Gvnescul, I.: Ill, 312
GAZEL (ase gazeluri pentru Cedin): I, 76, 422-423
Gazel (si: gasel, gasehluri, ghazel): I, 422, 488, 489,
511;-U, 121, 276, 351
Francisc, regele: I, 165; - II, 367
Frascatti: ILI, 229
Gazeta Trawrilvaniei : I, 255; -II, 416

Gazette de Roumanie: m, 2
Gegenwart (Die): II, 452
Geibel: III, 180
Gellianu, Gr. [= Anghel Demetriescu]: I, 299, 329,
359; -II, 214, 2152 289
FREAMAT DE CODRU: I, izt (t.); - II, 131-137
Gelozie: II, 91, 362
Francke (mime fictiv): II, 276

Francken, Frans, bkrnul: I, 452
Franco-gala': III, 85
Franta: I, 269;-U, 262, 294, 298, 3o7;
115
Franzos, E.: I, 242
(n. v.), 135 (f.)

II, 131 (motivul poemei e de Iasi sau de Bucuresti?;
poezia naturii la Em. i la Lenau); 131 (schema si
Gemenii (vezi siSarmis): I, XLI, 376, 499; - II, 70,

71, 72, 74, 75, 78, 79, 83, 87, 201, 284, 198, 293,
324; -III, 165, 215
filiatia mss.-elor); 131-133 (prima versiune de

evident caracter bucolic); 133-137 (versiunea a
2-a, cu 3 strofe mai mult deck textul definitiv;
exercitiu si verificare in chestiunea unei strofe
Genes: I, 458, 474
dificile)
Ref.: I, XIII, XLI; -II, 86, 162, 349; -III, 164

Frmiet, sculptor: III, 2, 3
Friederich cel Mare: II, 276
Friederich-Wilhelm, universitatea: II, 176
Frollo, G. L.: U,415, 416

FRUMOASA-I (postum- prim titlu: Ziva de azi cca 1866, In sms.-ul Marta): I, 492-493 (t. v.),
514 (n. bibl.)
Fulgerul vezi Baiazid I Ilderim Fulgerul
Geniu Pustiu: I,
315, 334, 451;
XL, 275, 282, 287, 311, 312,

297
Geniu si Talent (titlu improvizat de Scurtu

pentru un fragrnent din Scriroarea I, versiunea
iambic:* II, 208
Georgescu, N.: II, 214
Georgescu, P.: II, 243
Georgescu-Tistu, N.: II, 271
Georgian, V.: I, 246
German(, adj.): I, 348; -II, 176, 275, 322, 367;
147, 166, 18o, 340, 348
Germani: II, 298; -III, 344

Germania: II, 240, 253, 367, 453;- UI, 311, 343
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
Gerusalemme Liberata: II, 119

Geschichte des Osmanischen Reiches
381
Gherla: I, XLII, 266; - II, 370

Ghibnescu, Gh.: m,174
Ghica, Grigorie (Voevod): II, 59
Gojdu, Emanoil: I, 244

Golescu, Iordache: III, 164
Golescu, N.: I, 278
Golgota: 1, 500
Golia (sf): I, 150; -11, 279, 317
Gobbet, Wolfgang: I, 504
Gorgias: I, 269
Ghica, Ion: I, 263; -II, 2, 4, 186, 225, 247 (beiul dela
Gorovei, Artur: I, 431; -II, 455
25
Samos), 249 (id.), 271, 282, 287 (b. d. s.);
Ghica, Pantazi: I, 274, 325; -11, 214, 228 (Fantazaki)
Gorun, Ion vezi Hodos, Alex.

Gouffier, E. (impresarul Carlottei Patti): I, 5o7
(Hammer): II, 289, 290

Gherea, I. vezi Dobrogeanu-Gherea, C.
229 (Fant.), 239 (Pantazaki), 242, 247, 249 (s. i.);

Ghicka, A., desenator: II, 347
Ghimpele: I, 317, 325, 326, 327, 329,
Gracian, Baltazar: 111, 84
Grdisteanu, Petre: I, 325; -II, 214

Grama, Alexandni: I, 256, 299, 302, 339; - III, 146,
302
342;-11,
214,
215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 224, 239,
245, 250
Ghimpescu, Spinu: I, z57;-11, 354
230, 283
Grmad, Ion: 11,289,2911 417, 444;

GratidCa, Gr. H.: I, XL, 244, 255, 257,
147, 149, 327
269; -U, 215,
228, 229, 242;
Ghissen: II, 240

Giani, T. (0 Gianii): II, 213, 225, 303, 323
Gilbert: III, 24
Gilort, valea: II, 289
Giraffe, Monsieur: I, 332
Grecca da Roma: I, 256
Giurescu, C.: I, xxxm
Greco-Bulgrimea: I, i5o; -11, 277, 317

Greca, Vasile: II, 4
Grnier, Edouard: II, 223
Grigoras, Em. C.: II, 246
Grisebach, Eduard: II, 366, 367;- Ill, 167
Giurescu, C. C.: I, 254

Giurescu, D.: I, XVI, XVII,
GLOSSA: I, 194 (t.), 195 (f.), 197 (f.); (n. v.), 87 (f.), 90 (f.)
Greci: I, 288, 506; -II, 176 (s. 1.), 294, 416; 18, 21, 22
Grecia: II, 282
Grecotei: I, 15o; -II, 278, 317;-IU, 14
83-112
83-85 (opinii ale literatilor nostri despre

Glossa, i forma ei; izvoare in legatur cu geneza
poeziei: Oxenstiema, Shakespeare, Criticon de Baltazar Gracian); 85 (schema si filiatia cronologid.' a
mss.-elor Intre 1874-1882; cele 3 tipuri de glossa);
85-89 (prima versiune, CCa. 1874, model incert:
9 strofe, motto, Intaia strof = tem-enunt); 89-92
(a doua versiune, cca 1874, 9 strofe, motto, ultima
recapitulativ); 92-95 (doul versiuni: a
strof
3-a, En spertateur i a 4-2, de Iasi, cca 1876, necompledi dar intregindu-se: 9 strofe, ultima = recapitulativa); 95-98 (vers. a 5-a, cca 1878 si a 6-a,
cc.a 1879, 9 SttOfe, Ult. recap.); 98-103 (vers. a
7-a, cca 1879 si a 8-a, acelasi an, io strofe, tip

complet, strof tem i str. recap.; vers. a 8-a chiar
textul Maiorescu); 103-108 (vers. a 9-a, io strofe,
cca 1881, infiltratii din Luceafrul; rectificari in
cronologia i disjungerea lui Bogdan-Duica si D.
R. Mazilu); ,o8-tiz (vers. a zo-a, ciornb.' si a II-a,
ultima din mss.-e, io strofe, cca dup io Aprilie
i882, cu infiltratiile Luceafiruld; un tip nou, cu
2 ani mai trziu, ca al editiei Maiorescu)
Ref.: I, XIII, XIV, XV, xxv, XXXII; -II, 6o, 115,

192, 244, 259, 373, 415
Goethe: I, 260, 424, 448, 451, 453;-11, 73, 119, 228

231, 455; -III, 166, 167,354
Goetz von Berlichingen: I, 448
Grozescu, Iulian: I, 250, 255, 26o, 265

Grozescu, V.: I, 268
Gruber, Eduard: II, 418
Gruie Snger (V. Alecsandn): II, 453

Grumzesti: I, 500
Gninberg [=B. V. Vermont]: II, 228, 229
Gubernatis, A. de: III, 147
Guillaume Bud: I, XXXIII
Gundolf, Friedrich: I, 451
Gusti, D. (1883): III, 59
Haemus: II, 292, 296 (Emul)

Hagi-Petcu: 11, 58
Haimel (nume fictiv): II, 276
Halvy, Ludovic: I, 326
Halfon: I, 318
Halle: I,
Halvailiul (nume fictiv): II, 276
Hmbsanu, Hortense: II, 392
Hamburg: III, 334
Hamlet: III, 345
Hammer, Iosef von: II, 289, 290, 291, 293
Harald ( =Arald): I, 435, 436, 437, 438, 442, 445
Harietta vezi Eminescu, Harietta
Harms: 11, 176
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
382
Hartmann: DI, 343

Hasdeu, Bogdan P.: I, XIII, XIV, 264, 265, 266, 278,
317, 328 (s. I.), 497; -II, 214, 217, 218, 222, 224,
225, 229, 239, 240, 241, 242, 250, 251, 272, 301,
347, 415;-I11, 1, 25, 59, 83, 302, 342
Hasdeu, Julie: III, 341
Hateg: I, 278
Hayas: II, 428
Haupt: U, 176
Hector: I, 487, 510, 511
I.), 277 (id.), 288
Hegel: II, 176
Heidelberg: II, 240, 289; -III, 147, 149
Heine, H.: I, 3,2 (heinizSnd), 423; -11, 225; --UI,

79, 114, 334
Helada: II, 288
Heliade-Widulescu, I. (si Eliade): I, XIII, 17, 31, 253,
255, 256, 257, 258, 26o, 261, 262, 263, 264, 278,
291, 292, 294, 295; -11, 119, 223, 229, 241;-24, 113, 301, 339
Heliade-Rdulescu, I. T.: M, 302
Heliogahal: T, 348
Hemans: M, 280
Heracles: III, 128
Hercul: I, 299; - UI, 113, 228, 129, 230
Here: III, 224, 127, 128, 129
Herescu, N. I.: III, 213
Hermes vezi Popescu-Hermes
Hermeziu: II, 293, 444
Herodot vezi Erodot
Heyse, Paul: II, 64
Himalaia: II, 73
Hinhine (nume fictiv): II, 276
Hipokrene (si Ipocrene): II, 228, 256, 264 (I. i HYP-
HORIA (postumk cca 1866, in sms.-ul Marta): I,

491-492 (1. y.), 512-513 (v. si not. bibl.), 513-514
(A timpului
. motiv rezultat din contaminarea cu Amo-id unei n'armare)
Ref.: I, 269, 27", 271, 215, 279, 316
Horiade: I, 522
Hotin: I, 282; - III, 4, 6, 8, II, 13, 15, 17, 19
Houdaille, Octave: III, 311
Hrisoverghi, Al.: UI, 23
Hrisros (vezi i Christos): I, 202, 500; - II, 502, 315
Hugin (corb al lui Odin in aitic): I, 448
Hugo, Victor: I, 359;-U, 73, 244;
355
Humpel, Emilia [Maiorescul: M, 246, 320
Hunfalvj: TII, 30I
Huschke (5i Huscice, mime fictiv): U, 276
Hui: III, 274

Hurmuzchestii: I, 253
Hurmuzachi, Alexandru: I, 239, 253
Hurmuzachi, Constantin: I, 239
Hurrnuzachi, Eudoxiu: I, 239; -II, 272, 289, 290,
329;-M,
Hyperion: 1, 277, 178, 279; -II, VIII, 374,, 377, 404,
407, 414, 418, 436, 437, 438, 440, 442, 447, 449,
451; - TU, 268
Iacov (episcopul): III, 84

Iacovachi: II, 425
Ianov, Ion: II, 243;-flI, 59

IAR CAND VOIU FI RAMANT: I, 223 (t.); -111,
249-254 (n. v.) cf., pentru detalii, notita analiticil
la Mai am un singar dur
Iasi: I, XIV, XIX, XX, XXI, XXIII, XLI, XLII 243, 269,
polcrene).
Hipponac : I, 253
292, 299, 317, 319, 341, 342, 359, 364, 365, 366,
367, 368, 381, 383, 384, 398, 409. 424, 432, 432,
Hiranja-Garbha (= Goldlteim, Goldene Embrijo):
497, 498, 499, 505: - II, 2, 2, 3, 4, 7, II, 22, 13,

24, 15, 18, 27, 39, 40, 43, 49, 50, 53, 56, 57, 58,
59, 6; 64, 69, 70, 72, 74, 83, 88, 114, 224 125,
334
Hodoroab, Gheorghe: 1, 366

Hodos, Alexandru I:- Ion Gorunl: I, XV, xvi
Hodos, Iosif: 1, 250, 254, 255
Hodo4, Nerva: T, IX, XXX, 452;- Il, 26, 70, 88,
453; -III, 48, 59, 67, 84, 113, 114, 119, 222, 147,
151, 230, 276, 291
Hohenzollem: III, 2
Holban, A. D.: II, 278

Holbein: II, 222
Holofern (Olofern): I, 427
Holz, Arno: III, 347
Homer: I, 46, 331, 359, 506 (Omer); 208 (id.); III, 62
Horatiu: I, XXXIII, 162, 253, z8;-fl, 86, 172, 176,
238, 351, 355, 356, 362, 365; -1:11, 23, 25, 113, 114,
126, 128, 167, 282, 283, 348 (Oratiu)

Horia: I, 269, 270, 271, 272, 275, 281, 491, 512, 513, 514
227, 229, 131, 141, 147, 148, 154, 183, 192, 193,
214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 224,
227, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 250, 251, 252,
253, 254, 258, 271, 272, 284, 286, 302, 324, 3292
2, 3, 26, 19, 21, 23, 26,
367, 371, 418, 452;
59, 79, 115, 226, 248, 154, 165, 166, 167, 274, 175,
186, 203, 215, 231, 233, 240, 282 (adj.), 283, 289,
302, 310, 333, 336, 355
lata' vin acum tuspatru craii crtilor

de joc (finalul din Calin): I, 409, 420, 430
Ibrileanu, G.: I, XII, XIV, XXVII, XXVIII, XXXI,
XXXII, 286, 341, 360, 451, 452;-ll, 319, 346,

347, 348, 445, 451, 452, 454; - 111, 25, 73, 76, 236,
147, 18o, 183, 186, 202, 203, 231, 296, 297, 301,
320, 334, 355, 356
Ibrailoff (nume fictiv): II, 276
www.dacoromanica.ro
383
INDICE GENERAL
Icoan. i privaz(= Tabhu fi cadru): II, 88, 91,

98, 120, 193;-Ill. 283
IDOL CRUD AL AFRODITEI SI AL POFTEI CEI
MIRENE (text colateral la Cain): I, 428; - II, 5o
Iehova: I, 500
Ieniceri: I, 146; -II, 298, 306, 319 (eniceri)
Ieremia.: I, 253
Ieremieviciu, 1.: I, 242
Iericho: I, 261
Ieronim (in Cezara): I, 534; -II, 202; -111, 346, 354
Ignota (pseudonim, 1883): III, 66
Ilderim vezi Baiazid I Ederim Fulgerul
Ilea, Iacob: I, 279

fila(si: Ilea, Me, Elia), Filimon: I, XL, 26, 275, 276,
278, 179
Ilium (Ilion, Troia): I, 511

IMI E ATAT DE DOR (versiune auto/mail din Mai
am un singar dor): III, 273
IMNUL CREATTUNII (din Rig-Veda): U, 7/, 72,

75, 76, 174, 181-285, 187;
334
IMPARAT I PROLETAR: I, 56 (t.), 57 (f.), 58 (f.),
342-360 (n. v.), 353 (f.)
341-343 (plrlsind studiile filosofice dela Berlin,
Em. e numit bibliotecar la Iasi, z Sept. 2874; prelucreaz poemul, inceput Ind. dela Viena); 343 (recti-
ficri cronologice cu privire la intlia form a poemei, Viena, cca I870, inainte de caderea Comunei;
apropien i cu lager ,ri Demon); 343--346 (textul
var. primei versiuni, intitulat Proletaral, schimbat
la Berlin in Ideile unta proktar); 346-356 (versiunea
IN NOAPTE-AMAR AM ASTEPTAT (versiune

prim i departat, cca 1872, din De ce nu-mi
DI, 327
IN NOAPTEA UITARII (versiune autonoml din

Mai am un singar dar): ra, 257
In temeiui codrului: [II,
223
Indereptarea Legii (1652):I, 96, 447

India: II, 72, 73, 188;
72 (adj.), 83 (indianist),
333 (adj.), 334 (id.), 336 (id.), 337 (id.), 343 (14),
344 (id.), 348 (id.)
Indra: II, 73
Indreptar: m, 321
Influenta Austriacl: I, XIX, XLI

Inger cu pr galben (irmos la capitolul Dorinta): 1, 395-396;-U, 125; -III, 236
INGER DE PAZA: I, 41 (t.), 311-315 (11. v.), 313 (C)
I, 321-312 (tritneasl din Viena, 1871, dimpreun
ca Noaptea, drept colaborare de expedient); 312

(intlia versiune, integrat in romanul Geniu Pustiu,
cca 1868, are 2 strofe); 312-313 (aceeasi versiune,
transcris., cca 1870, in sms.-ul Marta, co titlul

primului vers:
noaptea); 314 (versiune
in 3 strofe, cca 1871, strrms legate de precedenta;
315 (versiune, final, cca 1871, de 2 strofe, co intercalarea motiv-ului demon); 315 (schema si filiatia
mss.-elor)
Ref.: I, XII, XIII, XXXVI, XL, 315, 334, 451, 452,
479, 482, 510, 514
INGERE PALID... (postural, f. dat, in sms.-ul

Marta): I, 485-486 (t. v.); 510 (n. bibl.)
INGER SI DEMON: I, 5o (t.), 313 (f.), 333-339
a 2-a, Berlin, cca 1873-1874, intitulat Umbre pe
(n. v.)
prinza vremei, necomplet, prm' la Versalia invinge.. lard Comuna cede; doul texte anterioare
I, 333-334 (sarsit dela Viena, poezia e cetifl in

Junimea, din Iasi, la z Sept. 1872; rezervele lui
Slavici); 334 (versiunea din sms.-ul Marta, cca
ce intr in compunerea vers. a 2-a, unul de Berlin,
altul de Viena); 356-358 (dou finaluri: /mu/ de

al 2-lea In once om o lame isi face ineercarea, de 5
1869-1870, intitulat E ingertd tdic or umbra ta Acelasi motiv, dedus in Sc7rmanul Dionis; in portretul
lui Poesis din Geniu Pustiu si in tabloul Clderea
strofe); 358 (fragment inrudit, i de epocl, din
Ingerilor din Cezara); 335-336 (textul si var.
Arkhaens); 358 (schema si filiatia mss.-elor); 35836o (Anghel Demetriescu despre Imprat ,ri Proletar
in Resista Contemporand, 1875; incomprehensiuni
fatale si aluneclri de gust, regretabile)
Ref.: I, XII, XIII, XV, XX, XXII, XXV, XXXII,
XXXV, xr.A, 3 19, 334, 337, 341, 381, 499,
versiunii E ingertd au etc.); 336-339 (fragmente

Proletar,
si strofe inrudite in spirit Cu Imprat
4, Unul earelas este Cesar fi cersitorul i mult diferit;
520
adoptate de Santa); 339 (familia motivelor inrudite,

preslrate in mss.-e)
Ref.: I, XII, XIII, XXV, XLI, 347, 452, 482, 483,
5
io;-llI, 298
Insemtairi iesene: III, 113
Inse rn ngri zilnice (T. Maiorescu): I, 275, 369;
Imre (name fictiv): II, 276
INCHINARE. LUI STEFAN VODA (= Poemul

Putnei, 1871): I, XXXVII, XL, 497-499 (detalii
pe tema paternittii acestui poem; ipoteze; relatiunea Stefanelli; un trucaj suspect); 499-502 (reproducerea celor 24 strofe ale poemului)
IN LINISTEA SERIE (versiune autonomi. la Mai am

un singur dar): III, 255, 257
-II, 64, 84, 85, 173, 230, 232, 252, 253, 254, 271,
367, 415, 416, 417, 418;-ITI, 25, 59, 193
INTR'A HAOSULUI LUME... ; CE-I ETERN...

(text anex la S,.risoarea I): II, 274
176
Intrebrile din partea Bocovinei...

(1782): HI, 16
Intre pisri: I,
www.dacoromanica.ro
xv11, XVIII
M. EMINESCU
3 84
Intriga si amor: I,
IUBITA VORBE5TE (versiune anterioara la Scrisoarea
381
Inzi (Indieni): II,73, 174, 181,

loan (evanghelistul): I, 262
loan (din Geniu Pustiu): I, 312
loan (Huniade?): HI, 5
Ioaniti, c.avalerii: II, 298, 307
Iogale, Alecu: II, 4
1(88
Ionescu, Demetru G. veYi Ionescu Take

Ionescu, Nicolae (Iasi): I, 264; -II, 213, 239
Ionescu, Radu: III, 24

Ionescu, Raicu-Rion: II, 131, 141; -III, 83
Ionescu (student, Turin, 1867): I, 256
/V): II, 88, 120, 147, 170, 1932 324, 325> 3262
329-334 (ti. t. v.);-ffl, 95
luda: I, 347
Iudita: I, 427
Iupiter Amon: II, 73;-lfl, 117, 119, 121, 124, 126
Iurascu, Fevronia si Olimpiada: I, 398
Iurascu, Vasile, stolnic: I, XXXIX
70, 71, 72, 86, 98, 131, 141, 169, 170, 185, 224, 238,
Jaloux, Edmond: I, 453

Janin, Jules: I, 255
Jenny: II, 266, 270
Jidani: ILI, z, 5, 17, 18, 21 (adj.)
Jidovime: III, 21
Jipescu, G. M.: II, 415, 416, 417
Jiul de Sus, plasa: II, 289
244, 293, 294, 366, 418, 454, 455; -111, VIII, 24,
25, 73, 79, 114, 115, 136, 174, 186, 231, 258, 282,
Joe: I, 327, 492, 513;-ll, 236, 273 (Jupiter)

Joldesti: I, xxxIx
283, 355
JUNII CORUPT, I: I, 23 (t.), 274-278 (n. v.)
Ionescu, Take: II, 222, 223, 239, 323
Ionescu-Dobrogeanu, Colonel: III, 73

Iorga, N.: I, IX, XXIII, xxv, XXXVII, 240, 254, 283,
286, 298, 299, 311, 319, 424, 448;-ll, 16, 17, 49,
losif, St. 0.: I, 342
I, 274 (redactata din 1866, transcrisa in sms.-ul
Ipokrene vezi Hipokrene

Ipotesti: XXXIX, XL, XLI, 250, 340, 398
Iris: III, 165
Ir moase (Cantece de lume): I, 395; - II, 4, 125; III, 136, 137

Iroaie, Petre: I, 424
Irozii: II, 286, 287, 316
Isaia: I, 253
Isis: I, 319
Islanda: III, 312
Ispirescu, P.: rri, 25
Istaspe: I, 147;-lI, 299, 307

Istro-Rornani: I, 424
Istru: I, 497, 499 (fuer), 502 (id.); - II, 292
Isus vezi Cristos
Isus: III, 342
Italia: I, XLII, 256, 274, 481, 508, 509; - II, 417;
147
Italieni: I, 274, 512 (adj.); - II, 275

Itburuni: II, 291, 293
Itzig (nume ficdv): II, 276
IUBIND IN TAIN4 T 200 (I.); -El, 136-140
(n. v.)
III, 136 (preciziuni i ipoteze in legatura Cu geneza
acestui sonet; infiuenta irmoaselor; doul irmoase
dou sonete invecinate); 136-137 (intaie prelucrare: un pseudo-sonet); 138 (schema i filiada
cronologicl a mss.-elor; leciile acestei scheme:
versiunea Maiorescu e penultima in data; ultima
versiune imbin catrenele cu tertetele a 2 vers.

anterioare); 138-240 (reproducerea celor 5 ver-
Elena, la 1867, e tiprit in Familia, dupi intoarcerea

din turneul transilvan, 1869); 274-275 (in legatura
Cu geneza poeziei; ecouri din presa contemporana;
decadenta tinerimei i mirajul Mabilului); 275-278
(reproducerea singurei versiuni existente in mss.-e,
datad Decemvrie [18]66); 278 (spicuire in sumarul
Familiei, in care apare Junii Corupti)
Ref.: I, XIX (s. 1..), XX (s. i.), XL, 256, 278, 279,
461, 503, 512;
273
Junimea Literard: I, 499; -11, 454

Jupiter vezi Joe
Jura, Julian. I, 447; -11, 73, 454, 455
Juvenal: I, 253;-llI, 350

Kalende: III, 114
Kalidassa: 11, 176, 28
Kalinderu, Ion: II, 303

Kall6s, Ernest: 11, 185
Kama: I, 236; - III, 334, 336, 337
Kamadeva: I, 236; - 49; - III, 333, 336 (K.-dewa
K.-Dewa), 337 (K.-deva)
I, 236 (t.); - III, 333-338 (11. y.),

335 (f.)
III, 333-334 (ultima dintre poeziile tipdrite in timpul
KA_MADEVA :
poetului, K. apare ca o plana alma de Maiorescu, in C. Lit. pe 1887, apoi in Almanabul R. June
pe 1888); 334 (raporturi ca Pajul Cupidon; un text
german de Strodtmann, o poezie americana si un

fragment din cursul lui Weber, Cosmogonie der Inder);
334 (schema mss.-elot); 335-338 (transcrierea celor
siuni)
3 versiuni, toate de Iasi, cca 1876); 338 (U x
Ref.: I, XIII, xxv; - II, 50, 115, 125;- III, 141
N i m ,
www.dacoromanica.ro
un pseudonim al lui Eminescu, din
INDICE GENERAL
1874; Ugo Xenius Melegru si Ugo
Xenius Mela s,
variatiuni din 1876)

Ref.: I, XIX, XXIV, XXXII, XLII; -II, 49, 5o, 88
(ICama),
I gI ; - III, 289, 327
385
lirea statuei la 2x Nov. 1882; editorial elogios in

Timpt1); 264 (FIasdeu si oda La Hollado de Em.;
piren i dela 1902; invinuiri editoriale)
Ref.: I, XIX (s. i.), XX (s. I.), XXXI, XL, 256, 452, 514
LA MIJLOC DE CODRU
:
1, 215 (t.); 226-228
y.)
III, 226 (0. Densusianu si altoiul eminescian in
aceasa poezie); 226 (schema si filiatia cronologa
Kant: I, XLI, 297, 324, 358; -II, 147, 189, 196, 227;
85, 289
Kappadokii: II, 27
Keller, Gottfried: III, 310, 312
Kelos (nume fictiv): II, 276
Ki-Assur: 11, 186
Kiklopul [= G. Missaill: II, 253
a mss.-elor); 226-228 (textul celor
versiuni
succesive)
Ref.: I, XIII;-II, 138; -III, 223, 224
Kirileanu, Gh. T.: I, XVII; - III, 310
LA MOARTEA LUI ELIADE (oda funeraa, 1872):

260-262 (t. n. v.)
LA MOARTEA LUI NEAMTU (postura, cca 2870,
In sms.-ul Marta): I, XXXVII, 243, 292, 452,
495-496 (t. v.), 514 (n. bbl. si necrologul lu Ion
Kisseleff: I, 264
KLapka (nume fictiv): 11, 276
Klopstock: 1, 504
Koch (creditor cca 1882): III, 47
Koglniceanu, M.: I, XLII;-U, 282, 285; - Ill,
Neamtu,
Kossowa: II, 290
Kotzebue: I, xiv
Krack, Popa: III, 85
Krapusnoiskoi (nume fictiv): II, 276
Kremnitz, Mite: I, XLI, 265, 368, 369, 398; -II, 64,
69, 70, 84, 85, 86, 108 (s. i.), 113, 124, 141, 173,
174, 392, 416, 417, 452, 454;-Ill, 72, 73, 114,
166, 202, 223, 354
Krernnitz, dr. W.: II, 289, 416, 427

Kugler, Matilda vezi Cugler, Matilda
Kunisch, R.: II, 18, 372, 391, 403 (germanul K.). 454
t 12/24 Aprilie 1870)
LA MOARTEA PRINCIPELUI TIRBEY: I, 28

(t.), 283-286 (n. v.)
I, 283 (od funeraa de circumstant, tipa'rit in
colaborare, in trei, tuteo foate volant, poate finantaa; alte inspiratii ocazionale ale anului 1869);
283-284 (ceva despre principele tirbey i despre
meritele sale de gospodar); 284-285 (textul verfrnantat. de variante instantanee);
285-286 (spicuire din poezitle lu Basiliu Demetrescu V. D. Inun si lonja' Bdescu, tovarsii
de foaie volana)
Ref.: I, XXVII, XXXII, 451, 508
LA MORMANTUL LUI ARON PUMNUL: I r
La Aniversar: I, XLI;-II, 45;-111, 297

La Arme: III, 2, 4
La Batie, Etienne de: II, 241

LA BUCOVINA: I, 9 (t.), 253-254 (n. v.)
I, 253-254 (sprcuirea sumarului respectiv al Familiei; un portret al lui Alexandru Hurmuzachi; la
corespondena - Eminescu e la Blaj - 1426 Aug.
1866, i se cere s trimit nuvela ploma; 254

(La Butovina nu figureaa in mss.-e)
Ref.: I, XIX (s. L), xx (s. I.), XL, 250, 256
LA FIELIADE: I, 17 (t.); 256-264 (n. v.), 259 (f.)

I, 256-257 (relatiile lui Heliade cu Familia; admiratia i cultul fac loe rezervelor destul de aspre);
257-258 (La Heliade a fost gndit, i 'n
ca un omagiu personal pentru veteranul literaturii;
povestca unei subtiliati morfologice i rectificarea
une erori de tipar, care a durat dela 1867-2939);
258-260 (transcris in sms.-ul Marta, cca 1870,
primeste modificri dup.' 27 Aprilie 1872, data
(t.), 239-244 (11. v.), 241 (f.)

I, 239-240 (inmormntarea lui Pumnul, la Cernuti,
15/27 'armarle 1866, prilej de solidar manifestatie
national; raporturile lu Em. cu Aron Pumnul;

CUM improvizeaa oda sa funerai); 240-242
(spicuire in brosura Lekreinnoarele inrteiceilor
cuprinzind 7 ode); 242 (afaa de brosur'a,
poezia mai figureazil doar in sms.-ul Marta, transcria, cca 1870); 242-243 (constanta sentimentelor
de veneratie, cu care Em. cinsteste pe Pumnul;

polemica cu Petrino, la 1870; rezervele lui Malorescu, in acelasi timp); 243-244 (Fundatiunea
Pumnalean i situatia ei exemplaa)
Ref.: I, XX, XXVII, XXXII, XL, 316, 451, 491,
LAO ARTISTA
115S1T2A I (antumA, 1868): I, 265-268 (n. v.),
267 (f.)
I, 265 (compus in 1866, transcris in sms.-ul Elena,
mortii lui Eliade si nou titlu Os magna sonaturnm;

textul si var. ac. versiuni); 260 (spicuire in sumarul
cca 1867, e tiprit In Familia, in timpul turneului

transilvan din 1868; legenda Eufrosina Popescu
precaritatea el; a 2-a La o artista', postum, pe care
respectiv al Familiei); 260-262 (oda funerar pentru

Teicetil Cearta-amuteas(el ..); 262-263 (Em.
despre Eliad i statuia lui la 1877); 263-264 (desve-
se intemeiaa argumentele istoricilor, e de alfa.'

natua, din alt timp i e dedicat Carlottei Patti;
regisorat sentimental); 265-266 (spicuire in su25
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
386
marulrespectiv alFamiliei; detalii de istorie contem-
porani curenta); 266-268 (reproducerea unicei

versiuni din sms.-ul Elena, cca 1867)
Ref.: I, XIX (s. I.), XX (s. I.), XL, 271, 452, 454,
503, 5o6
LAO ARTISTA II (postura, 1869, in sms.-ul Marta):

I, XXXVII, XL, 265, 283, 480-481 (t. v.); 506-508
detalii cronologice in legatur Cu concertul Carlottei
Patti, careia ii e inchinata poezia; ecouri din presa
timpului; cronicari muzicali i mondeni); 508-509
(n. bibl. si variante pentru Sonet la Carlotta Patti ;
rectificri editoriale i circumscrierea legendei
Eufrosina Popescu)
La Plata: I, 340
La Ratallaaie ilhatrie: II, 280, 281
LA STEAUA: I, 233 (f.), 234 (1.); - III, 310-326

(n. v.), 313 (f.), 318 (f.) 322 (f.)
M, 310 (geneza poeziei: ecou din o conferint a

lui Maiorescu?; originalitate si comparatism; Gott-
fried Keller intruneste cele mai multe voruri);

311 (alte izvoare ale unui glorios loe comun,
cum spune I. M. Rascu); 311 (initiere astronomic
intre 1881-1883; 2 mss.-e cu exercitii stiintifice si
ciorne pentru La steaua); 311-312 (excerpt de

ziar german pe tenia mortii stelelor); 312 (o mrturie
contemporani despre initierea astronomicl a poetului); 312 (sc.hema i filiatia inss.-elor); 312 (0
strof inrudif ca tema, cca 1878-1879); 314-321
(organizarea sireproducerea celor 7 versiurn, dintre
1882-1883, apartinnd celor z mss.-e stiintifice);
321 (versiunea caligrafica din Albumul Ririei, dimpreun cu facsimilul el); 321-325 (colaterale inrudite
invecinate, din aceeasi epoc); 326 (exercitiu ortografic de diversiune, in marginea poeziilor Lureafdrul si La S'teaua)
Ref.: I, XIX, xxv, XLII, 290; -II, 453; -
Lacramioarele invtaceilor gimnasiasti din Cernuti la mormntul

prea iubitului lor profesor Arune
PuMnul (1866): I, XL, 241 (f.), 240-242 (CUprins)
LACUL: I, 74 (1.), 387-388 (n. v.), 407 (f.)

I, 387 (derivat instantaneu din Cdlin,- Lacul
ilustreazi un caz de irigatie lirica"); 387 (demonstratie
pe ms. i facsimil pentru chipul cum ja fiint poezia
In timpul elaborrii lui Cdlin I); 387 (doul versuri

_ (textul
descriptive din Cdlin Nebunul); 3 R_7-3_88
primei versiuni: poezia, acum, are 6 sau 5 strofe?);
388 (versiunea a 2-a de 5 strofe)
Ref.: I, XIII, XLI, 368, 381, 388, 406, 409, 428;
131, 453
Lanson, Gustave: I, xxxIv, xxxvI
L an tul d e au r (trad. din Onkel Adam): I, XL,

249, 250, 255
Up6datu, Al.: III,
Up6datu, Ion: II, 242, 243;-llI, 24

Laplace : ITI, 31
Lara (poet la Revista Contimporand): E, 220
LASA-TI LUMEA... : I, 209 (t.); - III, 186-202

(n. v.)
III, 186 (cui e adresat poezia? - redactata la
Bucuresti, apartine Iasilor?); 186-187 (chestiunea
versiunii pe hank de scrisoare: repet cazul Atelt
de fragedd sau e un exemplu de evolutie rebours 2);
187 (schema si filiatia cronologic a mss.-elor intre
1876*-1883); 187-189 (prima versiune, cca 1878,

pe Ordine de plat.... tutunuri si un fragment,
dedus din Povestea Teiului, tot pe o Ordine de

plat... ); 189-190 (a 2-a versiune, Bucuresti,
cca 1878); 190-198 (4 versiuni din acelasi timp,
cca 1879, deduse una din alta; prin sectionare, a
2-a dl. vers. a 3-a si a 4-a); 198-199 (divertisment
In marginea lucrului: glose amuzate); 199-zoo

(versiunea textului definitiv, in care opereaza schirnbri, in vederea sectionrii ultimelor versiuni);
zoo-zoi (ultimele 4 versiuni, simplificate, cca
1881-1883, a 6 strofe fiecare, dispuse, uneori, in

prti); 201-202 (crmpee colaterale)
Ref.: I, XIII; - II, 27, 36, 37, 86, 92;-
175
Lassen: ILI, 343

Laura (la Petrarca): II, 113
294, 327, 332

Lachmann: II, 176
Laliamu: II, 186
Lahovari, Al.: II, 222 (Luchiavarij), 252;- III, 247

Lais: I, 269
Lamartine: I, xxxIv, 257 (adj.), 258 (adj.), 275; - II,
215, 229, 455; 79 (adj ), 229
Lambrior, A.: III, 84
LAMURA VIET1I NOASTRE... (lamentatie veroniana, anexi la Cdlin): I, 414-415
Lang, Friedrich: II, 72
Laura (la Schiller): I, 462

Laurian, A. Treboniu: I, 239, 278
Laurian, D. Aug.: I, 326, 369; -II, 214

Lazr (erou sarb); II, 290
Lizreanu, Barbu: III, 241
Lavilette: I, 359
Le Dantec, Y. G.: II, 81
Lear: I, 63
Leca, general: II, 303
Leca, Haralamb: III, 231
Leca, Cleopatra vezi Poenani-Leca, Cleopatra
Legenda Daciei: II,75
LEGENDA LUCEAFARULUI (versiune predefinitiva,

10 Aprilie 1882): II, 359, 415-443 (1. n. V.) vezi
notita analitica pentru Luteafdrul

Leiba Cahane: I, 318
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
387
Leibsky vezi Schloim Leibsky

Leipzig: II, 72, 366, 452, 454
Leixner, Otto von: II, 72
(schema si filiatia cronologia a mss.-elor; reducerea
Lenau, N.: I, tz5; - II, 50, 85, 131, 141, 145, 169, III, 1, 83, i8o, 351
Lender, zetar: I, XXIX
Lenormant, F.: ifi,343
Leopardi: II, 141; -III, 229, 341, 342, 351
Lepsius: II, 176, i81
Lesi: II, 294
373-374 (India versiune, cca 1880-1881; ne-
la ateva tipuri); 372-373 (basmul lui Kunisch,

Fata in grdina de aur, semnalat de Gaster in 1883);
Lessewici: III, 343
Lethe: I, 487, 5t ; - III, 140

Leunclavius: II, 291
Leuwen vezi Lucien Leuwen
Lewandoski: II, 221
Libertate: I, 513
Lida: I, 493
LIDA (posturna, cca 1867-1869, din sms.-ul Marta):
493 (1. v.); 514 (n. bibl.)
Lige: I, 255
Liman (Odessa): I, XLII
Lindenheim, dr. (Institut-Viena): HI, 293
L'Indpendance Roumaine (1883): III, z, 3
Linos (si: Lin; Lynos): 1, 250, 456, 457, 473, 506
Lipnit: I, 500
Lipsca: If, 69, 366, 453
Lipsky: I, 288
LIRA SPARTA 'N STANCA LUME: (in Ondina II;
tiduri ulterioare: Cdntul Cassandrei, Cdntecul unei
Casandre, Cdntecul Idutarului): I, 477 (1.); 514 (n.
nevoia unui inceput de organizare a materialului

brouillonar); 374-391 (textul i variantele primei
versiuni); 391-392 (descrierea versiunii a z-a
norme pentru editarea ei; variante subsidiare in
alte doua: smss.-e; aproximarea datei acestei versiuni, cca 1881, pe baza unuia din smss.-e); 392414 (textul si var. versiunii a z-a; facsimile importante, d. p. al glosei Kunisch; un sms. unitar, cu
variante numeroase i facsimile); 415 (sms.-tal
versiunii a 3-a, intitulata Legenda Luceafdrului, datata
to Aprilie 1882 5i unele mss.-e adiacente; finalul

poemei, acum, e de 2 versuri, nu de 6); 415-418
(reconstituirea 5edintelor Junimei; Titu Maiorescu
Luceafdrul intre 17 Aprilie 1882, data primei
lecturi a Legendei Luc. 0 28 Oct. 1882, and Luc, e
definitivat i apoi trimis la Viena; lecturi noui la
Junimea si 'n alte saloane; Mite Kremnitz citeste
traducerea Luc, in germana); 418-443 (Legenda
Luceafdrului: t. n. v. si facsimile; disjungerea varian-
telor; raporturi cu versiunea anterioara si cu cea

ulterioark pre-definitiva; apropien, in final, cu
basmul); 443-445 (descrierea versiunii, ce preceda
ceipia pentru Almanah: un fragment cu versurile
265-331; zigzagul formelor i revenirea la cele

vechi este un semn de oboseal?; rectificari cronologice); 445-451 (textul i variantele acestui fragment predefmniv; raporturile lui Cu versninile ante-
bibl.)
Literatorul: U, 215, 239, 244; -111, 282

Literatura fi Arta Romdmi: II, 454
Litterarische Centralblatt (1873-4): II, 176
rioare); 451-452 (dup ce Convorbiri reproduce
LOCUL ARIPELOR (postutna, 1869, in sms.-ul

Marta): I, 451, 488 (t. v.), 511 (n. bibl.
aidoma versiunea din Almanah, editia intaia Maio-
rescu o ajusteaa; argumente pentru restituirea

textului initial si integral; tranzitia lui Maiorescu,
opera unui spirit logic; argumentul estetic nu se
sustine; cateva preciziuni In legatur cu ed. II-a
var.)
Locusteanu, N. B.: I, 264

Lohengrin: II, 455
Londra: II, zoz, 416; -
complet si brouillonata; caracterul de plansa de

atelier, al acestei versiuni; dificultatile transcrierii
din Rumamsche Dichtungen, cca 1883); 453 (despre
84
Lotario: II, 113
Louvre: II, 87;-ffl, 289

Lovinescu, E.: I, XXvii;
84
Lucaci (strada si mahalaua): II, xz9; -
73,
152
LUCEAFARUL: I, 167 (t.), 169 (f.), 180
-TI,
370-455 (11. Nr.), 385 (E), 401 (E), 403 (E), 409 (E),
411 (E), 413 (E), 421 (E), 433 (E), 439 (f.), 441 (E),
446 (f.)
370-371 (pentru delimitarea celor z etape, ale

poemei: 1874 si 1880-1882; pentru atenuarea
atmosferei legendare ce invalue geneza poemului:
Luceafrul n'a fost scris intr'o noapte in tren si nici
numai din pricma unei deceptii amoroase); 371-372
anume texte o colaterale i subsequeute, ce se

rezeral Postumelor; L. V. Fischer traducitorul
Ltaeafdrultd, in germana); 454 (tabelul variatiei
strofelor si versurilor in toate versiunile cunoscute);
454-455 (cateva indicaii bibliografice privind:
textul, izvoarele, referintele i studille referitoare
la basm si la poem)
Ref.: I, XIII, XIV, XV, XXII, XXIV, XXVI. XXVII,
XXIX, xxx, XXXII, XXXV, XLII;-U, VIII,

17, 18, 69, 70, 73, 147, 173, 213, 349, 359; 3, 4, 24, 33, 40, 43, 48, 59, 63, 67, 69, 72,
74,85, 103, 108, 164, 247, 276, 311, 314, 326.
327, 341, 354
Lucia, sf.: III, zo6
25.
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
388
Lucien Leuwen: U, 231

Lucifer: I, 339
Lucilius: II, 238
Ludovic (regele Ungariei): II, 294 (Ludevechi)
De-oin adormi curnd:

I, 219 (t.); -111,235-249 (n. v.), 242 (f.)
Lugo: I, XL
III, 235-239 (trei versiuni, cca 1878, in acelasi rns.,

deduse una din alta; descrierea fiziologic a procesului; treceri dela o persoan la alta si reductiunea
Luhmu: U, 186
strofelor dela 9 la 6); 240-245 (patru versiuni in
Lumin 5. de lunA (titlu rezervat de Em. vo-
jurul acelorasi pagini si aceleasi date, sfrsitul anului

1879: vers. a 4-a dedus din anterioara; vers. a 5-a,
lumului slu de poezii): I, XXI, XXII, 453; III, 79, 81 (f.)
Luna codrii ii pitrunde: I,
394
LUNA TRECE LIN PRIN CEATA. (motiv colateral
dedus din Cdlin): I, 428-430; - In. 175

Lungu: U, 3
Lupascu, A.: II, 225
Lupeasca, Elena (n'Ascua Mcneasca): I, 256
Lupu, Vasile vezi Vasile Lupu

Luta, Me: I, 243
intitular Dorinta untci Dac; a 6-a anticipeaz cu

putin poezia O, manid, dela i Ianuarie 1880; a 7-a,
exercitiu en marge, ecou din motivul cornului
geniul muzicii - geniul mortii); 245-246 (versiunile a 8-a si a 9-a, cca 1880; a 9-a apartine grupului
de 3 poezii pentru tipar, cu Doina si O, manid); 247
(versiunea a ro-a, cca 1882 si derivatul ei: un exercitiu instantaneu de variatia ordinei rimelor); 247249 (a II-a vers., cca 1882-1883, aproape identic
ca textul Maiorescu)
Ref.: I, XIII;-U, i7o;-ffl, 'o, 219, 229, 231

232
Mabille vezi Bal-Mabille

Mcneasca vezi Lupeasca, Elena
Macchiavelli: 11, 177
Macedonski, Al.: I, XV, 290, 310; -II, 239, 240, 241,
242, 243, z44;-UI, 16, 73, 282, 283, 302, 321
MacedoromAni: II, 290, 322 (adj.)
Machbeth: III, 310
Machedon vezi Alexandru Machedon
Made (nume fictiv): II, 276
Madona: I, 29, 30, 50, 286, 288, 289, 290, 335, 336; -
III, 339
Maer (M-me): II, 230
lar cAnd voi fi ptnnt:

1,223 (t.); 249-254 (n. v.)
DI 249-253 (i-a si a 2-a versiune, cca 1880-1881,
se tiptesc comassate; a 2-a e chiar textul Maiorescu;
ultima strof si cele 19 forme ale ei; rectificarea unei
erori la Scurtu); 253-254 (desi in alt MS., versiunea
a 3-a deriva' din a 2.-a, se all pe file identice, detasate
si cartate rAzlet)
Ref.; I,
37o; - III, 229, 232
Mai am un singur dor :
Maghiarri: U, 298 (si adj.), 307 (adj., ostiti maghiare)

Mahomed II, sultan: II, 291
Mahomet vezi Mohamet
MAI AM UN SINGUR DOR: I, 216 sqq. (t.); - III,
I, 216 (t.), 217 (f.), 224 (f.); - III, 255-279 (n. v.),
259 (f.), 261 (f.), 269 (f.) 270 (f.)
III, 255-256 (prim grup de 3 versiurti: I-a, Dacd
mai am vr'un dor purcede din ultima versiune din
lar alud POill fi pdmdnt; prin intervertirea ordinei
229-282 (n. v.); (cifrele complete pentru text,
stihurilor, pe dreapta si pe stnga, rezult versiumle:
aparat, facsimile si referinte s'au repartizat la fiecare
a z-a, In linistea serii si a 3-a, /licita mi-e de dar; clavia-
din cele 4 versiuni-tip ale poemei, titluri aldine)
tura si procesul ei instantaneu); 256-258 (alt grup

de 3: a 4-a si a 5-a simetrice, ultima suca.* repetnd
pe prima; a 6-a, necomplet1); 258-262 (alt grill) de
3, derivate din precedentul: a 7-a, Spre-a stinge-atdt
amor, a 8-a, acelasi titlu, a 9-a, Ab! mi-e atdt de dar,
Magasin fiir die Litteratur des Auslandes: II, 453
III, 229-230 (prestigiul unur titlu i traditia. celor

4 forme ale editiei Maiorescu; opinii i obiectii in
ierarhia celor 4 forme; In ciuda contradicfiilor aparente, concentrarea tuturor materialelor, aici, sejustificd);
230 (despre natura muzical a poemului); 231 (scurt
spicuire comparatisa i bibliograficA; criterii pentru

urmirirea schemei i organizarea materialelor); 232
(schema i filiatia cronologicl a mss.-elor); 231-234
(Prin negre crengi de brad, prima versiune-preludiu,
sugeraa de balada Vdrful ca dar, ces 1876 si altoia
cu motivul cornului din Peste veirfuri); 234-235

(Prin negre crengi de brad, reluat la Bucuresti, cca
1878, si retusat)
cu motivul marmurei recia); 263-267 (grup de

4 versiuni, cu motivul marmurei recia: a ro-a,
Ab! mi-e atdt de dar, a I I-a,Spre-a stinge-atdt amor, a
12-a, acelasi titlu, necomplet, a 13-a, Mai am un

singar dar, pstrnd inc' motivul o marmurei reci;
abundent subsol de variante); 268-271 (a 14-a

versiune, Mai am un singar dor, epurat de motivul
o marmurei reci si a 15-a, acelasi titlu, chiar a tex-
tului Maiorescu); 271-272 (derivate imediat, in

acelasi ms.: a 16-a, Mai am un singar dar si a 17-a, De
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
noaptea uitrii); 273-275 (a 18-a, Imi e att de dar
si a 19-a, De noaptea uitrii -Imi e al* de dor,

Inrudite); 276-279 (grup de 4 versiuni; alexandrinism formal pe variattile unui stih bisilabic: a 20-a,
De noaptea uitrii, a 21-a, Cum nu mai am un don,
389
lI, 176
Malcatun (si: Malchatun i Malhatun); I, 144;- II, 291,
292, 295, 297, 304, 305
Malta: I, 146; -II, 297, 306
a 22-a, Mai e un singur dan, a 23-a, Yijalea mi-i mare)
Manas (die Urvernunft): III, 334

Mancha, cavalerul dela: I, 255
Ref.: I, XIII, XVIII, XXIX, XXXI, XXXV, XLII,
Mandrea, Nicolae: II, 289, 415, 416
395, 421; -II, 169, 293, 349, 415; -DI, yo,
Nu voiu mormnt bogat:

I, 221 (t.);
279-281
VaSile: I, 264; -II, 241

Manliu (creditor cca 1882): III, 47
Manoliu (?): U, 415
Manoltu, Radu (si pseudonimul M. Rducanu): 1, 275,
175, 29,
y.)
279-28: (din verstunea a 19-a, anterioar,

De noaptea uitrii, deriv 1-a versiune, de aici,
AI vrea s'adorm de ved, ce se transmite si celei de a
2-a si ultima, Nu voiu mormeInt bogat, ce e chiar
textul Maiorescu)
Ref.: I, XIII; - III, 229, 232
409; -II, 27 (M. Rducanu), 98 (id.), 138 (id.),

347 (id.), 358 (id.), 451;- III, 48 (M. Rdn.), 73,
79, 164, 166, 180 (si M. Rdn.), 231 (si M. Rdn.),
282, 283, 310 (M. Rdn.), 311
Manos (nume fictiv): U, 276

Manu, general: III, 247
MANU$A (dup Fr. Schiller): I, 165 (t.); - U, 366-
7o (n. v.)
III, 281-282 (Mihail Dragomirescu despre grupa
de strofe, i altemarea rimelor si ritmurilor in
Mai am un singar dar)
MAI E UN SINGUR DOR (versiune autonom din

Mai am un singur dar): III, 277
Malo: I, 368, 369, 371, 373, 374, 375, 376, 510
M_AIO (preludm la Epigonii): I, 292-294 (t. v.)
II, 366-367 (la invitatia lui Ed. Grisebach, Mnusa

e tradusai pentru o pub/icatie ocazionall in 1881;
Amicul Familiei, dela Gherla, o reproduce, dupl
relata-rile lui Scurtu, in acelasi an); 367 (un singur
ms. si caracterele de improvizatie, ale tlmcirii);
367-370 (t. si v.); 370 (un necrolog din Amito!

Familiei, 1889)
Maior, Petru: I, 263

Maiorescu, Clara vezi Clara Maiorescu
Maiorescu, Emilia vezi Humpel Emilia-Maiorescu
Maiorescu, Livia: II, 417
Maiorescu, Titu (de asemeni: cind e subinteles sau cu
anume cognomene): I, IX, XI, XII, XIII, XIV, XV,
XVI, XVII, XVIII, XIX, XX, XXVII, XXXI, XXXII,
XL, XLI, XLII, 242, 243, 257, 264, 275, 282, 287,
289, 299, 317, 318, 319, 325, 326, 327 (MinOreSca
Magnus), 328 (Minorescu), 329, 333, 341, 342 (ii
Titu Liviu Minorescu), 358, 359, 360, 361, 368, 369,
397, 398, 430> 431, 432, 451, 497, 498;-ll, I, 2,

17, 43, 44, 58, 64, 69, 70, 81, 84, 85, 86, 138, 173,
174, 185, 186, 196, 214, 215, 216 (1i: Majorescu),
217 (si: Minor, Minorsecu, Maimrescu, Minoreni
in estetic), 218 (Minorescu, Majorescu), 219, 220
(Mulierescu, Muierescu), 221 (si: Muerescu, MueMuerache), 222 (si: Mueril Borta-rece), 223,
Ref.: I, XXV, XLII; -U, VIII

Manzoni: U, 2I5; -m, 114
Maramures: I, XXXIII
Mrchis, George: I, 246
Mrcker (prof. univ. Berlin, 1873): II, 177
Marco (si Marcu) vezi San Marco
Marco (curtezan1): I, 269
Marea, Alexandru: I, 254, 274;- III, 1, 83

Marca, Emiliu: I, 255
Marea (Neagr; si: mare): I, 149, 182; - HI, 4, 6, 8,
13, 15, 17, 19
Maria Petre (spltoreasa): II, 252
Maria, sf. vezi i Sf. Fecioara: I, 484; -II, 109,
izz, 112, 392; -III, 212

Maria (din Strsgoii): I,95, 97, 432, 433, 437, 439, 444,
445, 448
Maria Tudor: III,
151
Manan, Liviu: DI, I, 59
224, 225, 230, 231, 232, 240, 241, 243 (31: MillOreSC11),
245, 246, 247 (s I.), 252, 253, 254, 267, 271, 278,
280, 289, 290, 302, 303, 322, 347, 348, 443, 445,
Manan, S. Fi.: U, 3o1;-UI, 25, 352
451, 452, 453, 454; III, VII (adj.) X, 3, 24, 25,

26, 43, 47, 48, 59, 63, 66, 72, 73, 79, 8; 83, 85,
99, 108, 113, 136, 138, 141, 146, 164, 166, 167,
174, 180, 182, 183, 186, 202, 215, 223, 226, 229,
230, 231, 247, 249, 268, 279, 282, 283, 289, 293,
301, 302, 310, 311, 327, 333, 334, 339, 342, 346,
Marinescu, Constanta: I, XXIII, XXX
354, 355, 357
MarialeSCLI, At, M.: I, 255, 282; -M, 25

Marin, profesor: II, 218
Marinescu, I. M.: III, 113

Marius Chicos Rostogan: II, 220
MARIMURA CU OCHII NEGRI... (text anex la

Dalila-Scrisoarea V): II, 349, 350--351 (t. v.)
Marochetti (bariton): I,506
Marta: I, 464, 488
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
390
Marta (prim titlu pentru De ce sei mori tu?):

I, 464
MARTA (submanuscris): I, xXxvii, XL, 242, 245,

246, 250, 254, 257, 258, 289, 302, 311, 312, 314,
315, 316, 334, 376, 45 , 452 (si descrierea
457, 464-496 (reproducerea pieselor acestui

484, 503, 504, 505 (preciziuni cronologice: in 1872
mai lucreazii la acest sms., d. p. poem Doi attri),
520, 512; -II, 170, 280; -III, 79, 164
Memento mori vezi Panorama desertiidunilor

Memfis: I, 43, 46, 321, 323, 324
Mends, Catulle: II, 244
Menelaos: I, 14o; -II, 147, 256, 265, 268
Meta, I. T.: II, 416

Mercur: U, 51
Mercurius: III, 119, rzo, 123
Meses: I, 506
Metastasio: III, 348
243 (id.)
Marte: I, 15
Martin, N.: III, 147
Michelangelo: I, 275 (Michel-Ange);

Micher (Micheriu), Toma: I, 319
MARTUR11 (extrase despre poezia lui Eminescu):
Mide, Stefan: I, XLI; -U, 147, 157, 166

Miele, Veronica (vezi si: Verena si Anna): I, XLI,
XLII, 298, 337, 342, 368, 391, 392, 395, 448;
339-341 (Titu Maiorescu); 341-342 (B. P. Hasdeu); 342 (Duiliu Zamfirescu); 343-344(1. Gherea);
L. Caragiale);
345 (Al. Vlahufal); 345-346
346-347 (Mihail Dragomirescu); 347-348 (Stefan
Petia); 348-350 (Anghel Demetriescu); 350-351

(Il. Chendi); 351 (Ion Scurtu); 351-352 (P. Cerna);
Slavici); 353-354 (D. Anghel); 354
352-353
(G. Bogdan-Duia); 355 (N. Iorga); 355-356

(G. Ibrileanu); 357-358 (Ovid Densusianu)
Marx, Karl: TR, 171
Marzescu, Elena: II, 250
MaSSIM, 1. C.: II, 224, 241, 250, 251
Matei Basarab: I, 447
Matei Basarab, Liceul: II, 415
Maur: I, 43, 3 ZZ
-II, 2,
18, 40, 44, 45, 85, 86, 137, 146, 147,

166, 242, 280, 371, 418;-1U, XI, 48, 73, 79,
124, 115 (adj.) 136, 174, 186, 203, 221 (adj.), 334,
346, 354
Micle-Gruber, Virginia: I, xXvi

Micromegas: II, 223
Miercuri (sfInta.): I, 72
Mibai Eminescu (Cemuti), Buletinul: I, 240, 250,
73,
265, 269, 278, 337, 343, 409, 424, 431
147, 185, 230, 252, 418, 453, 455; -III, 148, 164,
230, 320, 311
Mihai Viteazul: I, 246, 250; -II, 25!;- III, 2

Mihail (despot bizantin): II, 290
U, 418 (adj.)
Maurogeni, P.: III, 247

Mavrogheni vezi Maurogeni, P.
Mavros (nume fictiv): II, 276
Max, Otto (1asi): II, 26o
Mazilu, D. R.: 1, XXX; -II, 183, r88, 202, 208, 226,
227, 228, 233, 235, 238, 251, 252, 263, 274, 277,
278, 282, 288, 289, 291, 324, 325, 331, 332, 333,
334, 341, 344, 371, 372, 373, 375, 377. 399, 444,
451, 453, 455;- El, 4, 5, 7, 12, 103, 326
Mecena (si Mecen): II, 286
Meilhac, Henri: I, 326
Meitani, G. G.: 11, 228, 229
MELANCOLIE: I, 69 (t.), 7o (f.), 368-381 (n. v.)
I, 368-369 (poezie Cu gestatia lent dela motivul
dramatic Mira, 1869, 0ll la 1876; impreprri

biografice ce grabesc cristalinrea poemei; o mrturie a Mitei Kremnitz in legaitur cu Melancolie;
si una a lui Maiorescu); 369-376 (intia versiune
din Mira; apropien i cu Amoral unei marmure);
376-377 (versiune intitulat Tristea, Viena, cca
1871-1872); 377-379 (aceeasi versiune, In in US
In alt ritm, iambi octosilabici); 379-38o

(ultima versiune din mss.-e, ca 3i integral, Berlin,
cca 1874); 381 (fragment inrudit, in iambi decasilabi; cronologie incert, cca 1874)
Ref.: I, XIII, XXIX, XLI, 274; -II, 98, 452;
141, 347
Mihail Eminescu (Iasi, 19041: I, XVI, 367, 368
Millilescu, St. C.: I, 369

Mihilescu, S. [Warszawskil: II, 303, 323
Mihailovici (nume fictiv): II, 276
Miklosich: II, 367
Milescu, Nicolae: LE, 293
Miller (nume fictiv): II, 276
Millo, Matei: I, 278
Millo, P. (din fondatorii Timpului): III, 247
Milton: I, 504; - II, 73
Minar, Octav: I, 499;-U, 40, 45, 58, 86;-Ill, 186

Minerva, II, 262
Minorescu vezi Maiorescu, T.
Minovici (creditor cca 1882): III, 47
Minulescu, Ion: I, 340
Minunescu (= M. Eminescu]: I, 327, 328, 329
Mira: I, 374
M ira: I, XL, 70 (f.), 274, 281, 292, 301, 368, 369-376
(fragment din pies, extras pentru Melancolie),
5 TO; -
98
Mircea: I, 146, 148; -II, 248 (M. C. B.), 271, 272

(M. C. B.), 290, 299, 306, 309;
357
Mircesti: II, 2, 280, 347
Mir odoniz (metresa lui Dumnezeu): I, 339
Miron si Frumoasa fri corp: IL 5;III, 321

Missail, Q.; II, 252, 253
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
MISTERELE NOPTII: I, 13 (t.), 255 (n. v.)
I, 255 (trimeas tot din Blaj, poezia se tiplreste pe
prima paginI a Familiei; la corespondend, Iosif
Vulcan se interesearl de nuvela promis; spicuire
in restul sumarului: Cipariu si bucurestenii)
Ref.: I, xrx (s. .), xx (s. .),
Mite vezi Kremnitz, Mite
Mitologicale: I, xxx
Mnemosyna: I, 264
MOARTE, TU IMI PAR1 O NOAPTE NEAGRA
(text anex la Scrisoarea I): II, 274, 176, 77-179
(t. v.)
Mogk (mitologia lui): 1, 448
Mohamet (si Mahomet): 1, 144; -II, 291, 295, 305
Moise: I, 255, 261 (Mose)
Moise (creditor cca 1882): 111, 47
Moisil: I, 243
Moldavia (Bolgrad): 1M, 311
Moldova: I, XL, 283, 371 381; II, 1, 54, 215, 244,

278, 297; 2, 3, 5, 7, 11, 24, 26, zo, 21, 180,
391
jungere fi &fir-aid/de lui); 310 (o ciortd din timpul

gazedriel); 311 (schema i filiatia cronologidi a
rass.-elor); 311 (chestiunea poeziei e La o mama,
1865, de V. Alecsandri, gresit atribuiti lui Eminescu)
Ref.: I, XII, xllr, xxv, XXVI, xxxv, xxxvr,

XL, 240, 281, 290, 314, 340 (i Elena), 358, 452
(El. Si M. e), 454, (El.), 468, 470, 503, 504, 506,
511;
194, 214, 223, 272; -III, 63, 148,
321, 339, 347
Mortun, V. G.: I, XIX, XX, XLII, 451;- 11,
16,
347; -111, 301
Moruzi-Voa: II, 58
Moscu, Scarlat C.: 2.25
Moses (nume fictiv): II, 276
Mullenhoff: II, 176
Mumuleanu, B. P.: I, 31, 291, 294; - M, 23
Munchen: III, 311
Munin (corbul lui Odin in Edde): I, 448

Munteni: 11, 249
Murad I (sultan): I, 290
352 (adj.)
Mudrasu, D.: I, 284, 287, 298, 334, 363, 399, 409; -
Moldoveni: II, 249

Molire: II, 229
Molnar, Suzana 1, 25o
Moramsen: II, 176
Mudsanu, Aureliu: I, 243
Monitortd: I, 507; - II, 4

Monitorul Oficial: I, xvn; -II, 285
Montaigne: I, xxxv, XXXVIII
Muresanu, Andrei: I, 32, 244, 266, 282, 283, 291, 295,

317, 482, 483, 52o;
II, 416, 453; -111, 265
MURESANU (postuml desprinsl din tabloul dramatic
5, 138, 358, 372, 414, 418, 454; -III, 2, 84> "3,

224, 321
Montparnasse: I, 359
Montpellier: n, 417
Morariu, Leca: I, 240, 250, 409; -II, 40, 86, 454;
64, 230
Morariu, V. (I870): I, 514
Morariu, Victor: II, 269, 453
Moreea: II, 292
MORTUA EST:37
I,(,t. 39 (+" 299-311 (n. v.),
cu acelasi nume, in sms.-ul Marta, cca 1870): I,

XL, 311, 482-484 (t. v.), 483 (f.), 517 (n. bibl.);
164, 165
Muresanu, dr. C.: I, xxIx

Murillo: II, 187
Mumu, Ary: I, XXI, XXVII
Murnu, G.: I, xxvir
Musatin i codrul: Ill,
321
303 (f.)
Musatin si Ursitorile: III, 289, 294
I, 299 (corespondenta cu Iacob Negruzzi pe tema

eliminlrilor ce autoriza; o opinie a lui Em. despre
Mortua est; pinl in ajun de a fi expediad, poezia e
supusl unor continui prefaceri); 299-302 (India
versiune intitulad Elena, meditatiune, datad Oct.
2866 si transcrisl prima in sms.-ul Elena, cca 1867;
N. Iorga despre Elena); 302 (sporit cu 2 strofe,
tistrnd aceeasi dad si intitulad Mortua est, versiunea prim, acura de 23 strofe, e transcrisl in sms-ul
Marta, cca 1870); 302-308, (intre 25 Aug. 1870 si
xi Febr. st. n. 1871 prelucreazI versiunea a z-a in
vederea trimiterii la Convorbiri; la inceput pastreazl toate cele 23 strofe: e versiunea a 3-a);
308-3/0 (versiunea a 4-a, cu eliminkile de ultiml
orl; ca si In versiunea Convorbiri, poem are, acurn,
Musatini: I, 149;-I1, 287, 316;-111, 21, 313 (f.)

Muscalii: I, 182;
276; - III, 8, II, 13, 27, 28,
17 strofe); N. B. versittnile a i-a, a 3-a ,d a 4-a

sunt operate In paginile aceluuzol text; proeesul de di!-
19, 22
Musset, Alfred de: II, 215, 229, 256, 264
Muza dela Borta-Rece: I, 326-329 (spi.

cuire); 339;
214, 215
N
Nclejde, I.: I, XV, XX (adj.)
Naftuli (nume fictiv): II, 276
Napoleon 1: I, 272, 391;
114, 115, 119; -III, x
Napoleon IV, Louis: III, 114
Narcis: I, 79, 411
Nsand : I, XL, 243, 514: -111, 352
Nastasi, Constantin: II, 230

Naum, A.: I, 326, 327 (si NO,ut), 328 (Milt);
z25, 226, 222, 228
www.dacoromanica.ro
II,
M. EMINESCU
392
Nazarineanul: II, 283

Nearntu, Ion (Cernuti): I, 243
Nearntu, loan (Nsaud; rnort 2870): I, XXXVII, XL,
243, 495, 514
Nearntu (M-rea): I, XXI, XLII; - III, 327, 333
Neamul Romeinesc Literar: III, 333
Neapole: II, 417

Neera: 11, 86
calificative, in rubrica Poezia Maiorescu din

Columna lui Traian); 328 (alte epigrame ale lui
Hasdeu; India fars: poezia El si ea de GablitzElias, integrat i in Orto-nerozia, comedia lui
Hasdeu)
Ref.: I, XII, XIII, XIV, XXVII, XL, 311, 322, 325,
452, 491, 512
Noe: II, 197, 204
Negnizzi, C.: I, 32, 295;-II, 216, 416
Noi amndoi avem acelasi dascll: II,
Negruzzi, Iacob: I, XL, XLI, 286, 287, 294, 298, 299,

312, 317, 318, 319, 327 (si Negut), 328 (Negut1),
329, 333, 359, 432, 520;-11, I, 2, 58, 64, 215, 226,
219, (Negd11), 221, 223, 224, 242, 245, 246, 274
272, 302, 322, 324, 347, 367, 416, 417; - III, 2, 3
Nonnos din Panopolis: UI, 113

Nord: III, 117, 122, 124, 226
Normand: I, XXXIII
208
N011a Revistai Rol/Alta: DI, 357
Negru.zzi, Leon: I, 319;-II, 322
Nour, Toma vezi Toma Nour

Nubia: I, 324
Nemti: II, 240, 318 (a4), 416; -III, i (adj.), 2, 22
NU E STELUTA... (postumk 1867, In sms.-ul
25, 73, 293, 301, 302, 327
73 (adj.), 280, 344
Nenitescu, I.: II, 417

Nerval, Grard de: II, 223
Nessus: I, 199; -DEL 113, 215, 128, 129, 130
Marta): I, 489 (tv.); 522 (n. bibl.)

Nuhani II, 253
NU MA. INTELEGI I, 232 (t.); - 302-309 (n. v.),
303 (f.), 304 (f.)
Nestor (bItrinul): II, 299, 307;- III, 62
III, 302-302 (tiprit intai in Album Literar, la 15
Nestor (Ureche?): II, 249, 287

New-York: II, 232
Newscky (strada): 1, 282
Niagara.: III, 352
Nica, Teodor: 1, 243, 369; -11, 220, 415, 416,
Martie 1886, e doar un fragment dintfun poem,

rezervat Postumelor; rezervele lui Ibraileanu;
417; -III, 47
cuprinsul i colaboratorii Albumului Literar); 302

(schema si filiatia mss.-elor); 302-306 (intaile 2
versiuni, Iai, cca 2876, cu infiltratii autobiografice

din epoca preludiilor Scrisorii II); 306-308 (ver-
siunea a 3-a si a 4-a, Bucuresti, cca 1878-1879,
Nichifor Cotcarul: I, 430

Nicoliasa, G.: II, 7
Nicoleanu, N.: I, 274, 291;- II, 242;- III, 24

Nicopole: I, 247; - III, 290, 294 (Nicopolit), 298, 307
Nicula (in nordul Ardealului): I, 269
Nilul: I, 43, 44, 45, 144, 246, 319, 320, 321, 322, 323,
324, 326, 432; - 292, 296, 304
Nini: II, 220, 221
fragmente din poemul o postum)>, In care ordinea

elementelor variaz; o solutie a lui Scurtu);
308-309 (ultim versiune din mss,e, unnatal de

postuma Renuntare; aplicatii de ultim or, unele
transmise, altele nu, textului definitiv)
Ref.: I, XIX, XLII; -II, 125 (s. I. = In acbii mei

nimica de
nu are pret), 347, 348
Nirvana: 71, 73; -III, 165 (Nirvina), 348
Nieve/isla!: II, 244
NIRVANA (titlu pentru una din versiunile Rno,dciunii

until Dar): 11,71, 72, 81, 82 (f.), 117
Nirvana (ciclu probabil in ms.-ul 2260 i incepand
cu Rugiciunea unui Dar): 11, 68, 81 (descrierea ciclului)
Nisa (Nizza): I, XL, 283
NU VOIU MORMANT BOGAT: I, 221 (t.); -
Nisard: UI, 310

Nistru: 92, 182, 400, 441; -
Ober-Dobling: I, XII, xxv,

O CALARIRE IN ZORI: I, 3 (2.), 7 (f.), 245-249
(n. v.)
I, 245-246 (a doua poezie din Familia, e trimeasi
261, 262; - 111,
5, 6, 8, 22, 12, 15, 17, 19, 21

NOAPTEA: T, 42 (2.), 315-318 (n. v.)
I, 315 (dispozitia filelor prirnei versiuni ridicl o
problem de atelier); 316-317 (coriceptul conturat
dup a.ceea transcris in sms.-ul Marta, cca 2870, Cu
titlul Noaptea, polo& ,ri
transcriere comassafa); 317-318 (cu Noaptea incep atacurile

hnpotriva poeziei lui Em.; Hasdeu i glumele lui
antijunimiste; Noaptea reprodus, cu sublinieri
279-282 (n. v.); pentru detalii cf. notita analitical

la Mai am un singur dor
o
Oasului (Tara): I, 282
tot din Cernuti; comunicare interesant prin

o corespondenta revistei; spicuire in sumarul
respectiv al Familiei: Aron Densusianu despre arta
tlmcirilor poetice); 246-249 (singura versiune,
t. si var., transcris cca 1870 In sms.-ul Marta)
Ref.: I, xix (s. i.), xx (s. i.), XL, 249, 494, 514
Ocsan (creditor cca 1882): III, 47
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
OCHIL ISCODITORII FIRII (text colateral pentru
Cdlin: aforisme i metafore improvizate): I, 409,
424-426
ODA, IN METRU ANTIC: I, 199 (t.); -III, 113-136
(n. v.)
Ell, 113 (Eminescu si clasicismul greco-latin; cateva
indicatii bibliografice; Cezar Papacostea si N. Sulica
despre Odd,. rectificare la postumele Chendi); 114
(intalul germen al poemei: Napoleon, cntat

Panorama defertaciunilor, apoi inteo oda anume);
114-115 (infiltratii i altoiuri sentimentale bucurestene; N. Iorga despie oda pentru Napoleon si
beneficiara poemei); 115 (schema si flhiaia cronological a MSS. -elor dintre 1873-4 i 1881-2;
criterii pentru disjungerea versiunilor; exercitii de
versificatie clasica.); 116-117 (Oda pentru Napoleon,
CCa 1873-4: India faz a poemei); 118-119

(acelasi text, necomplet, exercitiu de destramare,
cca 1875-1876; felurite scheme metrice);

119-122 (aceeasi Odd p. Napoleon, derivara' in
monolog, Bucuresti, cca 1879; rectificarea unor
asertiuni ale lui Anghel Demetriescu; arpegii metrice si stthuri din Horatiu); 122-127 (doua versiuni
intretesute in acelasi ms. Ii ace/easi pagini, cca 1879;
disjungerea lor; de aici Hodos-Chendi si-au potrivit
postuma Cum pe dulcea-i lird Hora/ nta t - a u) ;

127-13 I (111timele 3 versiuni, cca x 880-188 z ;
concentrare progresiv: 8 > 7> 5 strofe); 131133 (colaterale: motivul PhOnix; versul final, Pe
mine /me redd-md; mantia nepasarii); 134-135 (Ritmuri de ode, scheme metrice i versuri razlete)
Ref.: I, XIII, 272;
67, 133, 162, 173, 349,
366;-ffl, 73, 221, 222
data' te vazusem: II,
0 MAMA.: I, 129 (t.); - II, 169-172 (n. v.); 171 (f.)

II, 169-170 (atmosfera biografica, depresionara,
din pragul lui z Ianuarie 1880, data primei versiuni
a poeziei; in legaturl cu titlul poeziei i ca anume
taine dinteinsa; apropien i cu poetriul Pierdutd pentru mine zdmbind prin lume tres, 1876, dupa moartea
mamei sale; intuitia lui N. Iorga); 170 (descrierea
celor z mss.-e; despre obiceiul poemelor instantanee
si subdatate; versiunea a 2-a face parte din grupul
de 3, pentru tipa; alaturi de Ciad voiu muri curcind
si Doina); 170-172 (reproducerea celor z versiuni,
comassate)
Ref.: I, XIII, xxv, XLI; - II, t, 86, 146, 202,

289; -III, to, 240, 244, 245
Omer vezi Homer
Ondina I, 458, 461, 474, 478
ONDINA I vezi Serata
ONDINA II (posturnal, Oct. 1866, in sms.-ul .Marta):
25o, 281, 301, 340, 451, 452, 454, 455, 456, 457,
458, 471-478 (t. y.), 475-476 (f.), 477 (Catemd

Casandrei), 503, 506
(n. bibl.), 514; -III, 289,
297, 299
ONDINA III vezi E:oul din fereastrd

Onaciu, Alexandru: I, 245, 255
Oncu: I, 243
Onitiu, Virgil: III, 67
Onkel, Adam: I, XL (s. 1.), 249, 255
O nunta in taina firei (colateral in Cain) I,

Openheim: UI, 24
Oppert: II, 186, 187
Opra.n, R. N.: II, 225
424
C)raclea: EEL 25
0 RAMAT: I, Ito (t.); -
57-61 (n. v.)

57-59 (cronologie: determinarea datei primci
versiuni pe baza raporturilor cu Dimitrie Petrino)
59 (schema si filiatia mss.-elor); 59 (prim concept
in 3 strofe); 59-60 (concept in 6 strofe, nu in 7;
demonstratia erorii la Botez); 6o-61 (versiune pre-
88
Odesa: I, I, XLII
Odin: I, 91, 440, 448; -IIL 117

Odiseia: II, 25o, 252
Odisseu: II, 253
Odobescu, Al.: III, t, 289
definitiva, in 7 strofe, intitulat Codrul)
Ref.: I, XIII, XLI; -U, , 49, 62, 88, 114,
Oester. Gartenlaube : II, 453
0 dulce inger bland: II,
88
(Codrul), x25, 147, 227, 232; -III, 159
Okeanos: I, 202; -
Or4a1111, N.: II, 215, 303
Olimp (si Olymp): I, 327, 328, 487, 492, 513;-
Orscu, A.: U, 218

Oratiu vezi Horatiu
Oravita: I, xi., 268
158 (si Okeanos), 159, 162

Oranescu-Ascanio, C.: I, 298; 215
49> 180,
393
9o; - III, pc
Olinescu, Dionisiu O.: ILL 293

Olofern vezi Holofern
Or-care cap ingust un geniu
Olt: III, 8
Orcas: I, 487
Oltean, Ion: I, 243

Oltean (creditor cca 1882): III, 47
Oltului (Tara): II, 289
Ori cate stele... I, Xvu, xvm, xxv;
IT5
Omagiu lui Mibail Eminescu, Cu prilejul a 20 ani dela

rnoartea sa, Galati, 1909: I, 365, 366; -11, 15, 42,
43, 44
125, rz6, 348; - 1II, 190

Oreste: II, 72
Orfeu: I, 457, 5o6
Oriental lath:: I, 339
Orlando Furioso: II,
www.dacoromanica.ro
119
115
M. EMINESCU
394
Orpbeu (grdina): II, 184

Orsova: I, 283
Ortiz, Ramiro. I, 288, 34i, 397; - Ill, 18o, 333
Ortogrul vezi Ertogrul
Os magna sonaturum (titlu, din 1872, pentru

La Heliade): I, 258, 259 (f.), 262 (vers in La moartea
lui Eliade), 494, 514
Osman: II, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 297, 304,
Iasi); 56-57 (partea a z-a a poeziei, in alexandrini,

Iasi, cca 1876)
Ref.: I, XIII,
--, 57; - HI,233, 234, 334,
336
Nli: II, 176

Pan (si Pann), Anton: I, 31 294; - II, 4, 290
PAn' nu te vzusem: II, 88

Panorama desertciunilor (si:
Diorama,
Atemento mori, Poemul deferteitiunilor): I, XL, XLI,
319 (adj.)
Osmangic (Osman I): II, 293

Osmanli: II, 290
Osmanlii: U, 293
Ospenia (biserica): I, XXIX
O STEA IN RECE NEMARGINIRI (text colateral
pentru La Steaua): III, 323
O STEA PIN CERURI... (postumk cca 1867-2868,
neincorporat in sms.-ul Marta): I, 504-505 (n.
319, 320, 329, 333, 376, 452, 499, 514; -II, 119,
174, 179, 273; -111, 114, 299
Pantazachi (Pantazi Utica): II, 239, 277
Panu, G.: I, 319; -II, 2.16, 218, 224, 240, 271, 272,
t. v.)
Ost-Europa: II, 322
Papiu-Ilarian, A.: I, 239, 254; - III, 24
sting-se a vieti -mi fumegtoare
f a cl 6: II, 75, 188;
13
strad prea ingust: II, 51

TACETI... (text colateral la Ateit de fragerid): II,
87, 88, 91, 96-97, 114
Ottave rime: II, 119, 120, 121, 280-284,
285-288
Otremba, dr.: II, 225
Ovid: I, z8i;-Ill, 348

VREME, CE TRECAND AI DUS CU TINE
(prima versiune inchegat, in versuri albe, cca 1874,
din Strisoarea I): II, 174, 189-192 (n. t. v.)

Oxenstierna: III, 16, 83, 84
280
Papacostea, Cezar: II, 72, 73, 455; - III, 83, 113, 114
Papadima, Ovidiu: II, 289, 454;- III, 119, 147, 350
Papasogiu, B.: II, 225
Paraianu: HI, 59
Paraschiva (SE): III, 174
Preac'asteapts'o cuprind in brate:

II, 115
Par% (orasul): I, 62, 151, 269, 275, 278, 282, 355,

397; - 73, 228*, 239, 250, 253, 264 (Pariz),
274, 276, 282, 318, 323, 415, 454, 455; 2, 59
Paros: I, 157;-ll, 269, 341, 346

Pamas: II, 228, 236, 255, 256, 263
Patna*: II, 253
Pascaly, Matilda: I, 266, 269, 278
Pascaly, Mihail: I, XL, 265, 266, 268, 278, 381
Pashal, Gr.: I, 285
Paste (SE): II, 283, 367
Passau: II,453
Patria si patriotii (subtitlu pentru Sertsoarea

III); - M, 202
Patroclu: I, 487, 510
PAcal: II, 242
P. A. aiesca: II, 242; -ill, 67
Patti, Adelina: I, 282; -III,
Paciurea, L.: III, 247

Padova: I, 254
Paganini: I, 266
PAGIUL CUPIDO (versiune de Iasi, cca 1877): II,
Paul-Prvulescu, G.: II, 222

Nun, V. D. (si Basiliu Demetrescu): I, XL, 283, 285,
54-56
PAJUL CUPIDON: I, io8 (t.); - II, 49-57 (0. v.)
55 (f.)
II, 49-50 (origina iesan a poeziei; prim germen.

imagina pagiului Cupido; apropiere de Kamadeva,
redactat in aceeasi vreme; o intuitie a lui N.

Iorga; familia motivelor de epoc si atmosfer); 50
(presupus influentb. din Lenau i retusarea ei);
50-53 (versiunea erotocritean Amor, ropila,c hain
probabile legturi Cu Paja! Cuptdon; preciziunt
in reconstituirea mss.-elor acestei versiuni); 53-56
(versiunea Pagiul Cupido, Iasi, cca 1876-1877; s'ar
putea ca traducerea Vtir.fultti tu dar s dateze dela
Patti, Carlotta: I, XXXVII, XL, 265, 282, 283, 506,
507; -III, X
291; -II, 72, 225, 229, 242; -
147, 231, 311
P. E. (traductor din Baudelaire, 1875): II, 222

PE-ACEEASI ULICIOARA.: I, 112 (t.);
(n. v.)
62-63
62 (elaborat'i la Iasi; cronologia se conduce

dup criteriile cionologice ale poeziei O rdmiii);
62 (disjungerea celor 3 versiuni suprapuse; anume
elemente de simetrie); 62-63 (titlu comun : Primbldri noantea)
Ref.: I, XIII, XLI; - II, 49, 57, 58, 59, 125
Pe gnduri ziva, noaptea in tIcere:

136
Pegas: II, 273, z88;- III, 85
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
PE LANGA PLOPII PARA SOT : I, 191 (t.); -
Petrascu, N.: I, XXI; -
72-78 (n. v.)

ITI, 72-73 (motivul inspiratiei; Cleopatra PoenaruLecca, verisoara lui Caragiale i legendele; alte
muze; invitatie la scepticism); 73-74 (schema si

cronologif. mss.-elor); 74 (ntAie versiune de 4
strofe: schit provizorie sau versiune autonom?);
74-75 (versiunea a 2-a, de 7 strofe, este oare autonoma?, prin adaosuri, rezult o nou versiune pe
fata alba din stinga); 75-78 (ultima versiune,
anterioara cpiei pentru Familia, cca 1883, desprtitlprin * * * inteun ms. ciclic); 76 (mss.-ele desmint unele afirmatii ale lui Ibrileanu)
Ref.: I, XIII, XLII;
62, 454; -III, 24, 25,
43, 114, 115, 295
Pelimon, A.: II, 169
Penelopa: II, 252, 345, 364; -III, 62

Penteleu: II, 228
Pepelas: I, 406, 419
Pepelea
Pepele): I, 31, 85, 294, 406, 429
Perdaftd: I, 317; - II, 214, 215, 222
Perelcidis (nume fictiv): II, 276
Pergarn. I, 487
Pericli (nume fictiv): II, 276
Perpessicius: I, 328, 5o8; I, 4, 16,
395
6z;-IU, 73, 346, 354
Petrescu, profesor: II, 228

Petrino, Dimitrie: I, XL, 242, 243, 286; -II,58, 59,
114, 213, 226, 227, 232, 241, 242, 246, 247, 250,
251, 278, 284; -III, 226
Petri-Notae: II,
58,
59, 6z,
125,
227, 232,
III, 226
Petra (sf.): II, 235, 236, 255
Petra (sf.), biserica din Roma: II, 290, 291
Petra-Rare: I, 369
Peucescu, Grigore: U, 271, 347, 417; -III, 47, 168,
284;
247
Pe un albu m: I,
XVII, XVIII
Pherekides (nume fictiv): II, 276

Pherekyde, Grigorie: II, 452
Philemon (si Filemon): III, 210
Phoebus vezi Febus
Phoenix (si: Phonix, Foenix, Fenix): I, 199; - II,
67;
113, 115, 125, 227, 228, 230, 131, 132, 134
Phryne: I, 269
Piatra (Neamt): II, 147
Picot, Prnile: II, 225
Pierdut pentru mine, zimbind prin

lume tree i
17,
183,
186, 230 (S. i.), 233, 238 (S. I.), 248, 280, 302; -
(posturn din 1876): I, XLI, 432,

448;-U, 88, 91, 98, 147, 169, 193
Pietraru (atentatorul lui Ion Brtianu): UI, 68
Pillat, Ion: I, xxx
III, 114 (s. I.), 236, 164

Persepolis: II, 189, 294
Picata-ti este mna ta de streche
Perseveranja (1867): I, 243

Persi: III, 220 (adj.: persicos apparatus), 164
Persia: II, 293
Platen: III, 147
vezi Sonet satiric
Plato: II, 390, 406;-Ill, 169, 270
PescIrusul (titlu dat de Mite Kremnitz poeziei

De ate ori iubito): II, 64, 67, 202, 117
Pesicu :
ifi, 24
Pesta (Buda-): I, XL, 242, 245, 254, 255, 269; -II,

417; -1111 23
PESTE VARFURI: I, 206 (t.); - III, 174-179

(n. v.)
III, 174 (terminat din 1876, Peste veirfuri n'ar putea
ecoul unei dragoste iesene, de dupi 1884);

174-175 (filtru de dragoste si una din poemele
fi
muzicale, cele mai deslvirsite; Lucian Blaga vede in

ea incl o ilustratie a limbajului poetic); 175 (motivul
cornului in alte poeme; diverse crmpee); 175

(schema si filiatia mss.-elor, 1876-1877);
176
(rectificare la Botez); 176-178 (reproducerea celor
6 versiuni din 1876); 179 (versiunea a 7 -a din

Bogdan Drago, cca 1877)
Ref.: I, XIII, 428, 429; - II, 4, 24 (strof in Povestea
Teittlx); - UI, 233, 240

282
Petersburg, Sf
Petic, tefan: Ill, X, 347, 348
Petoffi: I, 256
Petrarca: II, 224, 372
Plesoianu: III, 59
Podgoria (Arad): III, 352
Podul Calicilor (Iai): II, 286
Poe, Edgar Allan: II, 223, 415, 452
Poemul deserticiunilor vezi
Panorama
deiertdciunilor
Poemul Putnei vezi Incbinare ltd Stefan Vodd

Poenaru-Lecca, Cleopatra: [II, 72, 73, 114
Poesis (in Geniu Pus/in): I, 312, 334
Pogoneanu vezi Rdulescu-Pogoneanu I. A.
Pogor, V.: I, 287, 317, 318, 319, 333;-ll, a, 216, 222,
253, 254, z7i;-ffl, 247

Polichroniade (nume fictiv): II, 276
Politik: II, 222
Pompiliu, Miron: I, 278, 329; - III, 174

Pop (creditor cca 2880): II, 3 (f.)
Pop, Augustin Z. N.: II, 122, 169, 215, 239; 310, 311
Pop, Ghit: 111, 310
Popasu, C.: I, XLII; - U, 415

Popescu-Marcolini, Eufrosina: I, XXXVII, XL, 265,
269; -III, x
Popescu, Petra (avocat Hui): M, 274
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
396
Popescu, Th.: n, 225

Popescu-Hermes: II, 415, 4i7;-ffl, 3t0 (BraineanuHermes)
Popfiu, Iustin: I, 266

Popiliu, M.: I, 254, 260
Popovici, D.: 1, 246; - 419;-llI, n3, 148
Popovici-Ureche (V. A. Urechia): II, 229, 239, 249,
25o, z88
Porumbescu, Ciprian: 111, 59
P otiphar (nou tidu pentru postuma Un roman):

25; 514
Potsdam: Ill, r8o
Poveste: I,
XL. 283
POVESTEA CODRULUI: I, too (t.); - IL I-1s

(n. v.), 3 (f.), xi (f.)
1-3 (ca Povestea codrului, Em. reja colaborarea
nea trimig Convorbirilor, al c'rei facsimil se tipreste
( coala de versuri) integral in prezenta editic;

despre o insemnare a lui Xenopol)
Ref.: I, XIII (ca tidul dat de Maiorescu: Fdt Frumos
din tei), XIX, xxxn, XLI, 360, 362, 363 ; 3, 7, 15, 46, 74, 88, 148, 153, 324, 329, 331;
168, 175, 187, 203, 205
Praga: II, 225

Pra.japati: II,73
Prale: 1, 31, 291, 294
Pravila lui Matei: I, 447

Preocupdri Literare: I, 275; -11, 4, 169, 183, 230, 233,
280, 451; - 111, 73, 79, 136, 164, 166, 180, 231,
240, 282, 283, 312
Preot si filosof: 11,
82, 117
Pressa: II, 4, 186, 225, 227, 228, 229; -
la Convorbiri, dup i an si trei luni, de tcere;

raporturi intre Junimea din Bucuresti i cea dela
Presse (La): II, 222

Priam: I, 487, 511
Iasi; un eveniment teatral: reprezentatiile lui Rossi;

dupii 8 Februarie 2878, Em. trimite o coala.' de
versuri la Convorbiri; ciorna scrisorii ce le insoteste); 3 (schema si filiatia mss.-elor); 3-4 (versiunea compozit, Iasi, 2876, denumit Erotocrit:
Enainescu i poemul de iubire, cretan); 4-7 (re-
PRIN Mil DE STELE CE LUCESC (text colateral

pentru La Steana): III, 315
PRIN NOPTI T.A.CUTE (postum, Ellie 2869, in
sms.-ul Marta); 467 (t. v.), 5o6 (n. bibliogr.)
Pri mblri no aptea (prim tidupentruPe-aceeari

ulkioard): II, 62
producerea versiunii Erototrit); 7-10 (versiunea
Privesc orasul furnicar: I, 377;-II, 189
a 2-a, Iasi, 2876, i unele niss.-e auxiliare; lectiun;
Procne: I, XXIX
dificile); 15 (descrierea ultimelor 2 versiuni pe

coale: una prsit si a z-a tiplrit trucat in Omagiu,
1909; importanta documentar a coalei de versuri,
Prodnescu: I, 317, 325, 327, 329;- II, 240, 242
reprodus aidoma, si deci inedit, in acest volum)

Ref.: I, XIII,
- II, 15, 39, 42, 50, 6o, 84, 125,
letar): I, 343-346
Prometeu: III, 114
Proni (bariton): I, 507
propertius: in, 67, 113, 231, 294
I48;-ffl 290
POVESTEA TEIULU1: I, toz (t.); - II, 16-39

(11. v.); 12-13 (f.), 22 (f.), 23 (f.), 31 (f.), 35 (f.)
II, 16-18 (desbatere asupra legitimittii publicArii,
separat, a materialelor variante pentru Feil Frumos
din tei i Povestea Teiului: ele reprezint dou'A acte
de voint, autonome, ale poetului, fiecare cu data

ei, 2875 si 1878; despre o anume cronologie dirijat;
distinctie intre edrtii monografice i editii integrale);
18 (schema si filiatia cronologici a mss.-elor; rectificAn In filiada Botez); 18-19 (descrierea mss.-elor
grupului A-C al primei versiuni necomplete, Iasi,

cca 1875-1876); 19-27 (textul si variantele primei
versiuni comassate; cum se desprind sau se altoiesc
unele postume: Azi e gi de Mai in/din; Peste vdrfuri
trece fund; Ea mergea acum in codru); 27 (descrierca
mss.-elor grupului B, al celei de a doua versiuni,
Profetul: 11, 296, 297, 305

PROLETARUL (intata ve:siune din Impdrat I Pro-
Protopopescu-Pake, Em : 11, 223

Providenta: I, 462
Prudhomine, Sully: III, 311
Prwuul, II, 214, 236, 254, 261, 262
Prusia: II, 221, 231, 253, 367
Prut: III, 21
Psappiia vezi Sappho
Pufke (nume fictiv): II, 276
Pumnul, Aron: I, XXVII, XXXIX, XL, 1, 239, 240,
242, 243, 244, 253, 311, 451, 499
Puscariu, Ilariu: 1, 243

Puscariu, Sextil: IIL 175
Puskin, Al.: I, 245;-11I, 180

Puma: I, XL, 283, 322, 328, 321, 497, 500, 501; 5, 6, II, 13, 14, 16, 18, 20, 150
Iasi, cca 1877; sugestiile cronologice ale unor liste de

rufrie); 28-38 (textul si variantele versiunii a 2-a
comassat; punti de legaitur ca Fdt Frumps din
Pygmalion: II, 173
lela; bogtia de variante a strofei I-a si rectificairi,

implicite, la Mihail Dragomirescu); 38-39 (crmpee
dintr'o versiune, ultitn, pre-definidv); 39 (versiu-
Racova: I, 500
Rdoi, I.: III, 302
Rducanu M. vezi Radu Manoliu
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
Radul (cel Mare): I, zso
RAdulescu-Pogoneanu, I. A.: I, IX, 275, 297, 319,
324, 358, 369; -11, 70, 84, 324, 366, 415; -HI,
136, 247, 151, 154, 295
Rafael: I, 29, 30, 275, 286, 287, 289, 290;-ll, 187,
243;
339, 345
Raicic (nume fictiv): II, 276

Raicu-Rion vezi Ionescu Raicu-Rion
Raluca Eminovici vezi Eminovici Raluca
Ramses (si Rhamses): I, 140, 241; -II, 231, 260, 265,
266, 270
397
Revista Istoricd Romeind: I, 254

Revista Junimei: 11, 215 222, 223, 224, 239
Revista Nand: I, 329; -III, 341, 342, 345

Rey: II, 454
Rezi (M-11e): II, 230
Rhodope; II, 231

Rhodos: II, 298, 307
Richard III: II, 281
Rienzi, pseudonim in Literatorul: II, 215
Rigot: II, 225
Rigi-V88e;_ill,
da: II,7313,72, 73, 74, 174, 176, 181, 183, 187,
Ramarl: II, 455

Riincluniea (Cernuti, 1865): I, XXVI
Rdneluni..ei (Iasi, 1893): L XXVI
Ranta-Buticescu, Vasile: I, 245, 250, 278, 5o6
Rasca (grdina): Ii, 225; -HI, 312

Rascu, I. M.: I, 275, 299, 311; -II, 455; - III, 79,
311
Rantu, N. N.: II, 169
Rsrit de luna': II,
188,
Riria (Xenopol): III, 310, 312, 321, 322

Ritter, Teodor (pianist): I, 506, 507
Rivire: I, 279
Rizo Rangab, Alexandru: H, 367
Roiu: III, 59
Rolla: II, 44
Roma: I, 24, 91, 92, 244 (Roma Nou'l
Rsritul (= Orientul): II, 292, 297, 307
Rsbunarea roman: I,
Constanti-
nopol), 147, 15/, 256, 274, 276, 44o; -II, 192,

194, 273, 274, 290, 292, (R. N.), 297 (R.
298, 299, 305 (R. N.), 307,317; -IH, 134, 135,
203
512
Rsunet: I, 522
342, 353
I, 274
Roman (si adj.): I, 150, 277, 284, 347; -II, 176, 273,
Recaredo: II, 223

Regensburg: III, 18o
Repedea: I, XLII; - HI, 3E3
Roma :
Renuntare: III, 308
Roman (si: Romani, Romanul): I, XXIII, 182, 183,

285, 288, 453, 484; -11, 187, 188, 223, 276 290,
294, 322, 323, 416; - III, 4, 5, 6 (Romana), 8, 10,
274, 277, 317, 318;
REPLICI (postum, Iulie 1869, in sms.-ul Marta):

479 (t. v.), 506 (n. bibl.)
Reps: I, 269
RpubliqueFranfaise (La): II, 222
Repubhea romeind: II, 262
RESIGNATIUNE (trad. din Schiller): I, XXXV, 254,
25
11, 22, 13, 15, 17, 19, 20, 23, 24, 25, 301, 345, 352,
355
Romania: I, XIII, 15, 16, 285, 331, 481, 498, 499, 500,
509; -II, 85, 142, 176, 215, 216, 221, 224,
253
452, 461-463 (textul traduce;fi, 1867, Aprilie, in

stus.-ul Elena), 503-504 (Notita bibliogr.);
21, 23, 24, 25

276, 278, 281, 322, 323;
Romania (societate stud., Viena): I, XL
366
Rominia: II, 186

Romania-Jura (soc. stud. Viena): II, 416, 417, 444,
445; - III, 327 (vezi i Almanabul Romdniei June)
Romeinia Liberel: I, XII; -II, 211, 322, 415;- III, 310
Rornanimea: I, 242, 497, 513
REVEDERE: I, 123 (t.); - II, 237-140 (n. v.); 140 (f.)
II, 137-138 (Intaia poezic in ritm popular, data

tiparului; O. Densusianu despre Revedere si poezia
popular la Eminescu); 138 (discutie asupra dificulttilor de transcriere); 238-140 (textul i variantele singurului ms., transcris, inti pe straturi
i, apoi, racordat)
RomeThiscbe Revue (C. Diaconovici): II, 452
Roma:el: I, XII, 245, 283, 325, 506, 507; -- II, 4, 58,

214, 221, 222, 224, 225, 227, 228, 229, 241, 243,
Ref.: I, XIII, XV, XVIII, XLI; - II, 86, 13i; -HI,

223, 351
Revista Contemporand: I, 275, 317, 325, 326, 359; -II,
26o, 262, 280, 322, 323
Ronsard: I, 269, 315 (adj.); - II, 113, 244, 245;.
231
214, 215, 216, 220, 222, 223, 229, 239, 246, 289
Revista Critird-Ltterard: I, 288, 339, 423
Rosca, I. I. (= A. C. Sor): I, 264; -II, 4, 452;-
Revista de Filosofie: II, 73
Rosetti, Alexandra: I, x
Rosetti, Anette: II, 84, 416, 417 (si: d-na Rosetti)
Rosctti, C. A.: II, 225, 247, 249 (El Berlicoco), 271,
Revista Filolo
: II, 4
Revista Fundapilor Regale: I, 3n, 508; -II, z, 16, 27,

88, 270, 186, 189, 248, 302, 454, 4551-III, 114,
258
Revista Istoricd: I, IX
25, 26, 59
272, 282, 283 (B.), 288, (B.), 322, 323;

Rosetti, D. R. r= Max]: II, 84 (?), 347, 415
Rosetti, Maria: I, 250
www.dacoromanica.ro
20
M. EMINESCU
398
Rosetti, Mircea C. A.: II, 249

Rosetti, Radu, general: I, x
Rosetti, Scarlat: I. 254
Rosetti, Teodor: 11, 1, 84 (?), 289, 415, 416;-. III, 247
Rosetti, Vintil C. A.: II, 249

Rosia (Montana): I, 25o
Rossi: II, 2, 84, 281
Roumanie Illustre (La) vezi La Romanic, IIlustrife
Rousseau: II, 243
Rovine: I, 146, 149; -II, 301, 306, 311, 315

Rucareanu, N.: III,
Rugaciun e: I, XVII, XVIII, xxv
RUGACIUNEA UNUI DAC: I, '25 (t.); - 11, 69-83
(n. v.), 77 (f.), 8z (f.)
69-71 (mentionat intla 'para. In Rumdnische
Dicbtungen, ed. III, 2889, (kept fragment de drama
neterminat, R. u. D. e o poern de inspiratie

veronianl; ceva despre Gemenii i accidentalele lui
upriri; R. u. D. tiparit in Convorbiri, odat cu alte
dou poezii de iubtre, dedicate Iasului); 71 (schema
si filiada cronologrca a mss.-elor); 72-72 (traducere, cca 1876, a imnului Au cine-i zeul, cdrui etc.
din Rig-Veda, X, tat); 72-74 (repede trecere in
revista a izvoarelor in lumina mss.-elor; elemente
vedice; referinta lui Teohari Antonescu); 74-75
(descrierea ntiei versiuni, cca primavara 2877, de
9 strofe, rezultate din Gemenii si din tlmcirea imnului din Rig-Veda); 75-78 (textul i variantele
intaiei versiuni; despre un anume scris tremurat,

enigmatic); 78-82 (versiunea a 2-a; Incorporata
unei versiuni a Gemenilor, din Iuhe 1877); 81-83
(versiunea autonorna, predefinitiva, intitulat Nirvana; temeiuri pentru reproducerea ei, separat)
Ref.: I, x11, x111, xxv,
-II, 64, 68, 83, 87,
207, 117, 148, 173, 18,, 183, 284, 187, 280; - III,
83, 156, 168, 269, 240, 290
Rumanien: II, 372, 454

Runaniscbe Dichtungen (antologia Carmen Sylva & Mite
Krernnitz): 11, 64, 69 (s. I.), 70, 85, 113, 173, 417,
452, 454;--I11, 223

Rupea: I, 269
Ru8i: I, z83;-1TI, 254, 275 (24), 416
cidului in grup; indoielile lui Ibrileanu in legatura

cu autenticitatea acestui ciclu druit Familiei; preciziuni biografice; Familia i cultul memoriei lui
Eminescu); 26 (schema si filiada cronologic a manuscriselor; deficientele sistemei statistice); 26-28
(Prirnele 4 schite ale poemului: ntile , de Iasi,
cca 1876, a 4-a, cdpie de Bucuresti, 1878-1879);
28-30 (intile 2 versiuni de Bucuresti, 1880-1881;
brouillonare: exercitii progresive); 3o-31 (urrn-
toarele 3 versiuni, cca 18801881, in 3 pagini

succesive, ale aceluiasi ms.: progresele se comunica
treptat dela una la alta); 32-33 (o pagina mai

departe, acelasi ms., versiune autonom: concluzie
a celor anterioare, ea se va transmite urmtoarei);
33-39 (versiune in sms.-ul Legendei Luceafdrulid,
aceeasi epoc 2881-1882); 39-41 (In acelasi sms.,
filele urmtoare, versrune continuat); 41-42
(versiune caligrafiat, cca 1882, pe hrtie de scrisori,
destinat unei publicatii); 43-47 (ultima versiune,
a textului Maiorescu, cu aplicaii parasite; transcriere
palimpsestica); 47 (o lista de creditori 8i datorii si un
pretext gazetresc, dela 1885).
Ref.: I, XIII, XXXII, XLII; -11, 425; -III, 15,
293, 295
Sahara: II, 339, 345

Sa.inte-Beuve: I, XXXV, XXXVII, 325;- liT, 310, 311
Salagiu: III, 332
Salzburg: III, 282
Smndtorid: I, 504, 505, o6;-11, 98, 141, 170, zo8,
324, 352, 367
Samos, beiul de r= I. Ghical: II, 247, 249, 287
Samson: I, 159; - II, 353, 358, 366
Sand, George: II, 340
Sndulescu, loan: I, XXII, xxx
San-Giorgru, Ion: II, 232, 4;- III, 148

San Marc: I, zoz; -III, 150 (turnul Marca), 151 (id.
S. M. si Marco); 252 (si Marco); 154, 156, 157,
158 (si: San Marco si S. Marcu*), 259 (S. Marco),
160, 161, 162, 163
Sanscrita: 11, 176
Scinziana (Iasi): I, 505
Sappho (si Psappha): Ill, 113
saraga, Fratii: I, xx, 334, 337, 338, 365, 366; 283, 367
Sarandi, Frosa: I, 278
SA CANTE PE EROII PUTERNICI I VITEJI,

(o/lave rime, anexe la S4-risoarea III) : II, 286-288
S
c el e: I, 182; -II, zzo;-III, 13, 13, 17, 29
Sacontala: I, 424
SARA PE DEAL:231
I,( ,t.); -ifi, 296-300 (n. v.)
III, 296-297 (finita.' la 1872, Sara pe deal se tipreste
abia in 1885; consecintele acestei situatii; G. Ibrai-
leanu si retusarea unora din rezervele lui; peisagii

vesperale in proza de epocl: Geniu Pustiu i Cuconul
Sadi-Ionescu, Al.: I, 505
S'A DUS AMORUL... I, 184 (t.); - Ill, 24-48

(n. v.), 34 (f.), 31 (f.)
24-26 (intaia din cidul daruit Familiei, in

prirnavara lui 1883; modve ce indreptatesc tiparirea
Vasile Creangli); 297 (schema si filiada cronologica a

mss.-elor); 298 (intaia versiune autonom, cca I871);
299-300 (versiunea a 2-a si a 3-a, cca 1872, incorporate in poemul Eca, derivat din Ondina)
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
Ref.: I, XIX, XXVII, XLII, 324, 452, 506; -II,

131;-llI, 24, 151, 327
Sarasate: I, 506, 507
Sarrazin: III, 83
Sitbi: II, 290, 294, 426
399
1874); 176-177 (tabloul prelegerilor Universittii

din Berlin, semestrul de var, 1873); 181-185
(texte cosmogonice: 2. Imnul crealiunii din RigVeda, in Cosmogsmie der Inder, cca 1873; 2. Imnul
creatiunii, tradus in versuri albe, cca 1876; 3. crfirn-
Srrnanul Dionis: I, XIX, XXIII, XLI, 319,

SARMANUL POF.T vezi Cugetdrile Sdrmanului Dionis
peiu rirnat, cca 2877, concomitent cu Rugdciunea

unui Dac); 185-187 (text Ion Alecsandri, 1884, cu
intaia semnalare a izvoarelor cosmogonice; detalii
Sarmis (din Gemenii): II, 70, 87
biografice); 287-288 (text Teobari Antonescu,
324, 328, 329, 330, 333, 334/ -II, 272
242,
2899, despre Imnul creatiunii); 288 (crmpeie cos-
Sarmis (tidu pentru o versiune desfcut din Ge-
mogonice, dnnd de Postume); 189-292 (0

vreme, ce trectind ai dus cu tine: prima' versiune
Sarmis (ciclu sms.): II, 117, 123, 130;

173, 221, 290
autonom, in versuri albe, Berlin, cca 1873-1874);

192-202 (Ciudat isvori e OM . . a doua versiune,
in XXVII strofe, Iasi, cm 1876; analiza versiunii
inerdi): II, 81, 87, tot, 207 117, 293

Satana: 1, zo, 270, 271, 272, 375
S tin inca' odat: 11, 88

Satire (pentru Scrisori, indicate prin cifre): I, XIII
(i-iv), XVI (I), xxIv
xxv (id); - II, 72
si 1V, 173 OH o IV la Mite Kremnitz),
174 (Satire 5i II), 186 (I), 187 (I), 188
261
271 (HO, 348 (IV); - III, 83 (I)
131
Stmar: I, I82;-III, 13, 15, 17, 19

SaOrul: I, 274
Sauve qui peut
Albumul tdu e un salon. . .):
202-208 (Cu gene ostenite...: versiune iambic, cca

1879; fragmentul Geniu si talent la Scurtu); 208-213
(Oind ors gene ostenite...: ultima versiune, trohaic,
intitulat. Scrisoarea III, cca 1880; referinte din
articolele sale politice, pe tema unor versuri)
Ref.: I, XIII, XV, XXV, xxx, XLII,397; -II, 17,
71, 72, 73, 131 (Satira. I), 225, 232, 267, 293,
302, 357;-III, 83, 85, 334, 344

SCRISOAREA II: I, 137 (t.), 138 (f.), 139 (f.); -II,
II, 115
Sbiera, I. G.: I, 239, 240, 242, 243, 244
Sboar' al noptii negru flutur: III,
la Botez; chestiunea strofei din Urechiada etc.);
199
214-270 (n. V., 234 (1..), 237 (f.), 246 (f.), 247 (f.),
248 (f.)
II, 214-216 (atmosfera literarkostil lui Eminescu,
In care incolteste ideea Scrisorii a II-a; spicuire in
presa timpului); 226-222 (ecouri,ireverentioase
Scobeica' [-= Bobeicl: II, 282

Schelati: I, 291
Schiller: I, xxv, xxxvI, XLII, 165, 254, 257, 258,
260, 291, 292, 381, 452, 461, 487, 503, 504, 510; II, 366, 367
Schipek: II, 225
Schlegel, Fr.: III, 350
Schloim Leibsky: II, 217, 218, 219, 220
Schmade (nume fictiv): II, 276
Schmetsig (nume fictiv): II, 276
Schopenhauer: I, 2.56; --H, 72, 73, 177, 243, 246
(S. i.), 278, 279, 340 (adj.), 367;- III, 83, 84, 166,
din and in cnd, amuzante, din Ghimpele, 18721875); 222-224 (Revista Junimei, 1875, despre
Sburat-au anii ve7i Treta/-au ami

Scald: I, 321
Scaur: II, 223
Scavinschi, Danid: I, 31, 294;- III, 24
267, 341, 343, 344 (adj.), 348, 356, 357
Schude (nume fictiv): II, 276

Schulem (nume fictiv): II, 276
SCRISOAREA I: I, 130 (t.), 231 (f.), 135 (f.); -II,

172-213 (n. v.); 282 (f.), 299 (f.)
172--174 (ipoteze in legtur cu elaborarea

ciclului Srnsorilor; variatiuni in nurnrul de ordine
dat fiecrei Scrisori in parte); 274 (schema si
cronoloeica a mss.-elor); 174-181 (fragmenteanexe dinainte de 1874: I. Inir'a haosului fume...

Ce-i etern?, cca 1872; 2. Moarte cca 1872-2873;
3.
Si ce capdt o sd aibd asid comedic lungd, ces 1873-
Junimea siEminescu: surprinzairoare intuitii literare
la Take Ionescu); 224-225 (Hasdeu impotriva

Junimei i lui Maiorescu; cativa pigmei, dup
aceea); 225-226 (schema si filiatia cronologicA a
mss.-elor; variatii ale tidului); 226-227 (materiale
anterioare versiunilor autonome, 1875-1876);
226-228 (crmpeie schitate ces 1875-1876, ce nu
alctuiesc o versiune); 228-230 (prezumtii cronologice, deduse din confruntarea detaliilor de istorie
literar: G. G. Meitani, B. V. Vermont, V. D.

Nun, V. A. Urechia); 230-231 (versuri cu amintiri
universitare, cca 1876, pentru
n 231-232
(stihuri, cca 1876, pentru evadarea in America);
232 (sdhuri anti-Petrino, rezervate o Postumelor);
232-235 (Versuri Ca untthii, CC2 1876, impotriva
lut Bonifaciu Florescu & C-nia); 236-239 (Epistold
deschisd cdtre homunculul Bonifacius, cca 1876; text
integral si facsimil); 239-241 (schit a raporturilor

lui Bonifaciu Florescu & Macedonscbi cu Eminescu
si Jummea); 242-242 (Bonifaciu atac in Roincintd);
242-245 (atacuri ale lui Bonifaciu in Stindardul i

alte fm); 245-246 (ecouri, versificate, deis aniver-
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
40
sarea Junimei, din 1876); 246-247 (epigrame, ale lui

Eminescu, din aceeasi vreme); 247-250 (fragment
din epopeea eroi-comick Urechiada, impotriva lui
V. A. Urechia; diferite modele de monograme);
250-151 (crampeiu de versiune autonomk in

distihuri elegiace, Iasi, CCk 1876-1877); 251-254
(discutie asupra dadrii prirnei versiuni, Iasi, cca

1877; Prescurtare din Odiseia i sugestiile pentru
delimitri cronologice; biografii amuzante ale membrilor Junirnei); 254-260 (textul i variantele
primei versiuni; despre un final anticipat); 260-266
(versiunile: a 2-a, intitulad Satira I-a si a 3-a,

intitulad Scrisoare, redactate la scurd distand,
Bucuresti, cca 1880, tipirite comassat); 267 (versiunea penultim din mss.-e, intitulad Scrisoare,
rotatii, in lumina evenimentelor politice ale anului

1881: proclamarea regatului si apropien i liberaloconservatoare); 3o3-319 (textul i variantele ultimei versiuni Patria ,ri patriofii); 319-322 (textul
definitiv, alConvorbirilor, reprodus in Timpul din ro
Mai 188z, co corectrile lui Eminescu; Asabi pentru
Arabi i alte detalii); 322-323 (indirecte ecouri

din presa liberal:a, dup publicares Strisorii a III-a)
Ref.: I, XIII, XV, XXII, XXIX, XXX, XLII, 514; -
II, 2, 162, 173, 225, 226, 229, 247, 266, 324,
341, 365, 392;-I1I, 2, 20, 47,
48
SCRISOAREA IV: I, 152 (t.), 153 (f.), 156 (f.);

324-346 (n. y.), 332 (f.)
II, 324 (detalii in legAtur co nurnrul de ordine al
Scrisorii a IV-a; despee anume texte colaterale -
Bucuresti, cca 1880, co versurile vizate de Caragiale);
Diamantul Nordului, Bogdan-Drago,r, Gemenii
267-270 (ultima versiune din mss.-e, intitulad
despee modalittile de tiprire); 324-325 (schema

si filiaia cronologici a mss.-elor); 325 (fragmente
anterioare, ce intr in compunerea poemului :);
Scrisoarea I, Bucuresti, cca 1880)
Ref.: I, XIII, XV, XLII, 43o; -II, VIII, 4, 51, 53,

120 (S. i.), 173, 174, 277, 284, 302, 341, 352;
In, 283, 302, 346
SGRISOAREA la: I, 142 (1.), 143 (f.), 145 (f.);

271-323 (n. v.), 310 (f.), 311 (f.), 312 (f.), 313 (f.),
320-321 (f.)
271-272 (lectura Scrisorii a III-a la Bucuresti si
Iasi; reactiunea lui G. Panu; usoare contradictii);
272 (schema si filiatia cronologic a mss.-elor);
273-275 (prime crmpeie satirice, Viena-Berlin,
CC 1872-1873, ce vor intra in compunerea Scrisorii
a III-a); 276 (Costacopol, Zenecopol.. : crmpeiu
satiric, Berlin, cca 1873-1874); 277 (notatii satirice,
cu personalidti, cca 1875-1876, din aceeasi vreme
cu notatiile pentru Scrisoarea II); 277-279 (notatii
satirice, co ecouri parlamentare, din 1878, pe seama
antischopenbauerianului A. D. Holban); 280-284
(De patrie,virtute,vorbefte liberalul: Io strofe satirice-
ottave rime - cu reflexe si imagini parlamentare,

Bucuresti, cca 1878-1879); 284 (fragmentul satiric
spun ei fie, manid.
ecou al fpirii Basarabiei,
repartizat la capitolul Doina, vol. III); 284-288

(noui strofe satirice, in o//ave rime, Bucuresti, cca
1878-1879: i. Un fe/egos de belfer; 2. &Y tdnte pe
325-326 (Cum ciintam odinioard, Berlin, cca 1874);

326-329 (Desgust, Iasi, cca 1876); 329-334 (Iubita
vorbesste, Iasi, 28 August, 1876 noaptea); 334 (indile
versiuni, invarstate si procesul disjungerii lor);

334-335 (india versiune autonom, necompletk
cca 1879-1880); 335-341 (a doua versiune, cu
amestec de alexandrini i versuri scurte, cca 1880);
341-346 (a
3-a
si ultima versiune din mss.-e,
Bucuresti, 1881, intitulad la data aceasta Scrisoarea

II-a)
Ref.: J, XIII, XV, XLII, 269, 357; -Ii, 70, 88, 131
(Satira IV), 147, 170, 173, 193, 226, 268; 85, 116, 18c,
SCRISOAREA V (si Dalila): I,159 (t.), 161 (f.), 163
(f.); -II, 346-366 (n. v.)

II, 346-349 (preciziuni in legturl co manuscrisul
originar; indoielile lui Ibrileanu asupra valorii
literare a fragmentului, publicat in Epoca ilustratd;
fragmentul nu diferl totusi de mss.-e, nici de 05pia,
ulterioark a lui Maiorescu; preciziuni asupra Epocei
ilustro/e; sumarul pretiosului document); 349
(schema si filiatia cronologic a mss.-elor); 349-350
erais puternici tri viteli); 289--29 I (ViS111 lui 0S111211 :
(delimidri in textele anexe ce compun prima versiune, intitulad Dalila; rectificare la Botez; dificul-
india versiune autonoma.; precidri biografice
fati in editarea sincronica' a acestei versiuni; solutia:
asupra datei, 1878, cnd Em. traduce Fragmente/e...

lui Hurmuzaki); 291-293 (textul si var. Visului lui
tiprirea pe etape-straturi); 350-353 (textul
Osman, in fat co pasajul respectiv din Hammcr,

in traducerea lui Anghel Demetriescu); 293-302
(versrunea primei 'DIO a poemului, inclusiv dvasul
fiului de domn, Bucuresti, cca 1880; un fragment de cronica romana' din sec. XVII, despre
Osman si Baiazid); 302-303 (ultima versiune din
mas.-e, cca 1880-1881, intitulata Scrisoarea IV, co
subutlul Patria fi patrio/II; lmurirea acestei nutne-
var. materialelor anterioare Dalilei: t. Marmurd cu

othii ne,gri.
cca 1879; 2. doul tertine, cca 1872,
pe tema In adar, balita lird; 3. textul pregtitor,
denumit ante-Dalila cca 1879-1880); 353-357

(textul si var. Indiei versiuni, cca 1879-1880,
intitulad Dalila; subsolul reproduce fiziologia pre-
facerilor si aluneckilor de straturi); 357-365 (a

2.-a si ultima versiune din mss.-e, cca 1881, intitulad
Scrisoarea V, tiprit, dup aceleasi principii, ca
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
precedenta; crmpeie interesante la subsol); 366
401
Santa Cnepa: II, .322, 323;
(motivul ca-
(ipotez in legltur cu geneza Scrisorii a V-a: intre

Cleopatra si Dalila)
Ref.: I, XIV, xvi, XVII, XVIII, XIX, XXIV, XXXII,
XLII, 269, 451; -II, 162, 173, 392;
115,
294, 301
Scrisori (grupul celor IV sau V Scrisori): I,
XXIV, XXXV, XLI, XLII; -II, 27, 169, 172, 173,
208, 225, 227, 26o, 272, 272, 277, 302, 324, 342,
(s. T.), 348, 357, 416 (scrisori); - III, 222
nepii), 7
Sf. Spiridon (spital): Ill, 26
Shakespeare : I, 246, 291;
Scrisori (titlu fals pentru Foaia veftedd): II, 145

Scurei, Stefan: I, 243
Scurtescu, N.: II, 242, 242, 243; - III, 24
51 CE CAPAT 0 SA. ALBA ASTA COMEDIE
Scurtu, Ion: I, XXI, XXII, XXIII, xxv, xxvi, XXVIII,

XXIX, XXXII, XXXII], 243, 263, 287, 324, 329,
334, 337, 338, 340, 341, 347, 358, 360, 361, 363,
SI DACA...: I, 293 (t.); - ifi, 79-82 (n. v.), 81 (f.)
16, 28, 50, 62, 72, 98, 201, 170,

365, 392, 451;
292, 193, 208, 238, 249, 250, 253, 289, 301, 324,
Lumind de land; ordinea poeziei in editia Maiorescu;
162, 163
Sibiu: I, XL;-II, 219, 290, 419;

La Steaua): III, 325
LUNGA. (anex, cca 1873-1874, la Serisoarea I):

179-181
79 (preciziuni in legItur cu intentia lui Eminescu de a-si scoate poeziile In volum, cu titlul
o opinie aspr, dela 1890, a lui N. Iorga; excese

comparatiste); 8o (schema mss.-elor); 8o (India
versiune brouillonar; o strof din Ce e amoral?);
81 (facsimilul primei versiuni si a titlului: Lumind
de land, pentru volum); 82 (versiunea a 2-a pentru
III, 164-166 (n. v.)
Familia; alte cpii pentru editia Maiorescu

Fnttina Blanduziei, 1889)
III, 164 (Pornpiliu Ehade i locul acestei poezii in

editia Maiorescu; alti glosatori si mas cu seam
despre un anume fakir al misterelor consonantice);
164-165 (schema si filiatia cronologici a celor 4
versium dintre 1869-1876); 165-166 (textul

variantele celor 4 versiuni: primele 3, fragmente
In poemul dramatic Mureiranu, a 4-a, detasat)
347
Secu (M-re):
Sedrain, E.: II, 186

Seherezada: II,349
Selene: I, 9;
220, 121
Semiluna: I, 146; -II, 297, 306
Semiramida: II, 187; -111, 115, 119, 124, 125, 127,
128, 229
Semlin: I, 269
Sena (Seine): I, 61, 354
Sepetianu, loan: I, 282
Sepi: II, 230
SERATA
Ondina I, postum, Oct. 1866, in sms.-ul
Elena): I> 454-461 (t. v.), 459 (f.), 473, 474, 503
(notita cronologic 5i bibliografia: transcrierea
Chendi i erorile ei), 5o6
Seraphin: I, 258 (Seraphimi), 268
Serban, N.: III, 79, 280
Serbnescu, T.: I, 332 (serbmnd); -II, 225, 222, 229,
Ref.: I, XIII, XXXII, XLII; -II, 86; - Ill, 72, 186,

295
Sicle (Le) : II, 222

Sigismund: II, 290, 298, 307
Sihleanu, A.: I, 3I; -II, 242; -Ill, 24

SI JALEA MI-I MARE (versiune autonom din Mai
am un singar dor): III, 278
Silasi, Gregorie: II, 416
Silvianu, Lucretia: I, 254
Simensky, Th.: III, 311
Simionescu (ziarist): III, 312
Simmias din Teba: M, 231
Sinaia III, 74
Sincai, G.: I, 243, 263, 281, 288, 318
SINGURATATE: I, 105 (t.); -II, 13-14 (f.),
40-43 (n. y.)

40 (vagi si incerte referinte biografice, deduse
dinteo scrisoare a Veronical, semnat. Tolla, din
8 Martie 1879); 40 (schema si filiatia mss.-elor);
40-41 (ntia versiune din 1876 a z-a din 1877,
tiprite pe 2 coloane; precizri cronologice; mai
multe redactiuni ale finalului); 42-43 (facsimilul
original, al << coalei de versuri, trimeas la
In Februarie 1878; consideratii pe tema une strofe
eliminate si a trucajului operar in Omagiu, 2909)
Ref.: I, XIII, XVIII, XLI; -II, 15, 39, 43, 44,
242;-III, 302
Sergescu, Toma: I, 285
Sevastos, D. O.: I, XXVI

Svign, d-na de: II, 243
148
CATA VREME AU TRECUT (colaterala pentru
76, 79, 84, 147, 186, 229, 230, 249, 302, 306, 351
SE BATE MIEZUL NOPTII. . :1, 203 (t.), 483 (f.); -
Serum, Gr.: II, 323
84,
Sibile: I, zo2;-llI, 250, 151, 152, 154, 156, 160, 161,
349, 367, 372, 373, 374, 451, 453, 454; -IA X
Ref.: I, XIII, XXV, 482 (text Murefana);- In,

Sebes (nume fictiv): II, 276
-II, 121;- III,
231
329
oare tot n'ati inteles (colateral,
la
Luceafdrul, rezervat Postumelor): II,453; 72

26
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
402
Sion, G.: I, 317, 328; II, 250, 251;-UI, 340

$iraz (si $iras): I, 252, 154, 422;-U, 336, 337, 342
Sirena: HI, 88, 91, 97, 102, 107
Siret: II, 131
siria (Aradului): 1, 255, 334
Sirius: DI, 32o
Sir-Kock: II, zzo, 222, 222
Skepsisl vezi Epigonii

Slava (limba): U, 176; - III, 16
Slavici, I.: I, XL, 311, 318, 319, 329, 333, 334, 339,
1, 2, 64, 84, 173, 219, 225, 229, 281, 289,
498;
290, 322, 415, 426, 417;-fll, 47, 72, 73,
283,
287, 352, 353

Socec, I. V. (si: Socec & Tedu): I, XII, XIII, XIV, XV,
xvi, XVII, XVIiI, XIX, XLII, 498, 52o; IL 15,
242, 143
Sofia (in Geniu Purtiu): I, 312

Soimescu, Saya N.: I, 264
I, 447;
Spitalul Brncovenesc: I, XLII

SPRE-A STINGE-ATAT AMOR (versiune autonorna
din Mai am un singur dar): I, 224 (f.); - ITI, 258,
262, 263
Staicic (nume fictiv): II, 276

Starnbul: II, 372, 454
Str" tescu, N. B.: I,334
Staufe, Ludovic A.: I, 246
S tau in cerdacul tau (= Sonetul cerdaculut):

XXX
Stau in fereastra susa: I, XXIII

Stavros (nume fictiv): II, 276
Steaua marei (drama incerta, careia apartine

postuma Cine-i?): I, 452, 486, 5 pp
Steam Ronniniui (Iasi, 1877): II, 58
STEAUA VIETH (postum, f. data, in sms.-ul Marta;
titlu vechiu: Cdnd norii): I, 481 (t. v.), 510 (n. bibl.),
514
UT, 148
$tefan (in Mira): I, 70, 368, 369, 371, 372, 373, 374,
Sol[omon]*: I, 425
Solon: I, 452
SOMNOROASE PASARELE: I, 207 (t.); - III,
180-182 (n. v.)
375, 376
$tefan cel Mare: I, XXIII, XL, XLII, 33, 183, 246, 250,
274, 283, 296, 369, 497, 498, 499, 500, 501, 502;
248, 249, 250, 251, 287, 417; -III, I, 2, 3, 4,
HI, 180 (in cautarea izvoarelor acestui lied: de unde

va fi luat lebedele? de unde refrenul?); 281 (schema
Stefanelli, T. V.: I, XL, 239, 240, 243 (Stefaniuc Teodor),
si filiatia mss.-elor); 282-282 (primele z versiuni

brouillonare, cca I880); 282 (a 3-a versiune, cca
2882- 288z, identica cu edit ia Maiorescu); 28z
$tefanescu, I. D.: I, 409

Stefureac, $t.: I, 240, 243
(lied colateral, Vdntul scuturd

rimp, cu refrenul Band sard)
Ref.: I, XIII; DI, 164
merii, din acelasi
glasul)
Sonete (cidu-sms.): Il, 215 (descrierea ciclului);

95, 138, 159
Sonet satiric(= Pllcatd-ti este :mina ta de streche):

II, 225; -- UI, 302
Sophodes: HI, 231
$or, A. C. [= A. C. $or] vezi Rosca I. I.

Soutzos (nume fictiv): II, 276
Spahii: I, 146; -II, 298, 306, 309 (spahiul), 319
Spania: II, 238; - HI, 305
Spartani: III, 113
Spataru, Petru: II, 225
Spencer, Herbert: II, 426
SPERANTA: I, 22 (t.), 254 (n. v.)
I, 254 (a 5-a poezie tiparit in 1866 in Familia,
fruntea numarului, e trimeasa, poate din Blaj;

spicuire in sumarul respectiv al revistei; influentata
de Schiller, Speranta e o adaptare; alte influente
Spiegel: III, 164
265, 498, 499;-ll, 417
Stelele'n cer: I,
XIX, xx
Stendhal: I, 250 (d-1 de Beyle); - II, 232; - III, 215
SONETE (I, II, III): I, XLI, 119-120 (vezi titlurile:

Afard-i toamnd; Sunt ani la *floc; Cdnd fnsu,ri
schilleriene, de epoca)
Ref.: I, XIX (s. I.), xx (s. I.), XL
5, 6, II, 12, 13, 14, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 59, 310
(adj.), 282
Stindardul (2876): II, 239, 242, 243, 244
$tirbey, principele A.: II, 415, 417; - III, 247

$tirbey, principele Barbu Dimitrie: I, XXXII, XL, 28,
254, 283, 284, 285, 451, 508; -II, 229
Strajanu, M.: I, 282, 326
Strmbulescu, Ipolit: I, XXIII
Streinu, Vladimir: II, 26, 27, 455
STRIGOH: I, 88 (t.), 89 (f.), 90 (f.), 430-448 (n. v.)
I, 430-431 (circumscrieri cronologice pe tema unei
observatiuni a lui Titu Maiorescu, care n'a cunoscut
Sir:gall in manuscris; detalii biografice i rectifican
la Botez; Strigoii pare s fie desavarsit in toamna din
1876, dupa moartea mamei poetului, intr'o epoca

de mare incordare Erica); 432 (disjungerea celor
versiuni, necomplete dar invarstate in filele aceluiasi
ms.); 432-439 (versiunea prima Strigoll I, cu titlul
Strigoiul); 439-446 (versiunea a 2-a, necompleta
lacunari, Sir:gall II); 446-447 (crmpeiepentru
finalul lips, al versiunilor anterioare, dintr'o
a 3-a versiune, apropiata de textul definitiv); 447
(epigrafele din Striguii i in deosebi despre cel din
Indereptarea Legii, 1652); 448 (studiul lui Alexandru
Bogdan, consacrat Strigoilar si intuitiile lui; precizari
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
cronologice in legatura cu identificarea eroinei poemului)
Ref.: I, XIII, XX, xxiv, xxxv, XXXVI, XLI,
361, 424; -II, 1, 70, 72,

196, 246;-IU, 148, 301
73, 88, 147, 193,
Tabloul editiilor vezi EDITII

Tablou i cadru (vezi i Imana fi privaz):
188, 193
Tagliavini, C.: II, 231
Taine, H.: ill, 345
STRIGOIUL (titlal primei vershmi din Strigoii): vezi

acolo
Strodtmann, Adolf: III, 334
Strusberg: I, z69;-Ifl, I, 2, 24, 125

Struteanu, Scarlat: II, 455
Studii Italiene: III., 83
Studii Literare (Sibiu): II, 419; - III, 148

Stupca (Bucovina): III, 59
Sturdza, D. A.: II, 26o, 290
Sturdza, Grigore M.: II, 392
Sturza Voda, Mihail: I, xxxix

Styx (raul stvgic): I, 487
SUBMANUSCRISELE ELENA
403
i MARTA
Tlasescu, Al.: II, 347,348

Tantal: II, 2x6
Tapas: II, 73
Tara Romineasca: I, XXIX, x47; - U, 299 (t. r.), 307
454 (Trile Rotnfinesti)
Tardini-VLidicescu, Fanny: I, XXXIX
Trgoviste: II, 211
Trg-ul Mures: In, 113
Tarigrad: U, 291
Tarnava: I, 278, 279, 280
Tarskoe-Selo: DI, x8o
Tartori: UI, 14
Tasso, Torquato: II, 119, 124;- UI, 83
(vezi si la fiecare din ele): I, XXXVII, 451-453 (des-
TaSSL1, V.: I, ;;;;-m, 224
crierea celor 2 caiete sms.-e; rectificad la BogdanDuica; poeziile de juned ale lui Em. i opiniile lui
Hodos, Chendi, Scurtu, Ibraileanu; justificarea tipririi acestor caiete, in forma lor originar)
Thar: II, 279, 293; - III, 4 (adj.), 5 (id.), 6 (id.), 12, 22
Talar*: III, 174

Thritne: II, 293, 294
Suceava: I, XXII, XXXIX;-IU, 352
Ta twam a S i: I, XVII, 339

Taurus: I, 142;-II, 292, 296, 304
Sucios (nume fictiv): II, 276

Sulica, Nicolae: I, 447; -III, 113, 148, 231, 28z, 283,
l'aun; George: I, 244, 246, 254: - UI, 340

Muna, Ion: DI, 23
Tcaciuc-Albu, N.: II, 50, I4I: -
294
Sulina- I, 283
SUNT ANI LA MIJLOC...

9
120 xt.,: - :U11-124 (11. 17.)
II, 118-119 (al doilea sonet din triptic, S. a. I. ni.

e si punctul de intersectie al celorlalte douI); 119
(schema si filiatia mss.-elor); 119-120 (trei ottave
rime, cca 1872, in care apar germenii tertetelor
sonetului); 120-121 (prima versiune,
sonet pentru Clara, cca 1876; predilectia poetului
pentru o//ave rime i ter/me); 122 (versiune de Bucuresti, cca 1878, cu elemente si din sonetul urmitor);
122-123 (dota versiuni comassate: a 2-a din

ciclul sms. Sonete); 123-124 (ultima versiune din
mss.-e, apartinand ciclului Sarmis).
Teaica Die (= Sig. Borlea): I, 255
Teba (si Theba): I,45, 323; - II, 194

Tedu, N.: III, 25
Teclu vezi Socec & Tedu
TE DUC.I: I, 211 (t.): 202-215 (n. v.)
202-203 (a 3-a poezie revendicata de Mite
Krernnitz; dar radacinile ei apartin Iasilor; poema
ca gestatia torturad; adiacente cu alte poeme de
epoca; odie/amo); 203 (schema si filiatia cronologic
a russ.-elor); 203-206 (india versiune, Iai, cca

1877, de un caracter violent si amorf...); 206-208
(...se transmite, epurat, la z versiuni de Bucuresti,
cca 1878); 209 (versiunea a 4-a, cca 1879, rimad
Sutu (sanatoriul): I, XLII
inegal, neconsequent . . . ); ro-2i2 ( . . . se transmite

altor z versiuni intudite, cca 1879; reproducere pe 2
coloane; subsoluri bogate si un crimpeiu in alexan-
Sutu, C.: III, 247

Sybaris: I, 15o; - II, 287, 288, 316
Syria: II, 291
Szalberg (nume fictiv): II, 276
drini); 212-213 (versiune divertisment,autopastisa,

cca 1879, de un caracter simetric); 213-214 (ultima
versiune din mss.-e, cca 1879, trecuta la persoana r:
ani de suferinta"); 215 (text colateral: De
Md due
Ref.: I, XIII;-U, 81, 115, 117
nu s'ar afta in lume)
Ref.: I,
Tabelul alfa b etic (al poeziilor, pe volume),
I, 515-5 8; - 457-461; - Ur, 359-363

Tabla de materii (pe volume): I, 519;-II,
463;-UI, 407
Tabletter d'un spectateur (Les): II, 222
147;
- II, 85, 88, 92, tor, 108, 109, 121,

321
Telegraphul: II, 214, 215, 222, 229, 240, 241, 249, 322
Tell, Chr.: 11, 243
Tell, Stephan Ch.: II, 215

Temurlinghi (= Ti/mur Lerilc): II, 294
26*
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCIJ
404
Teodorescu, G. Dem.: I, 264;- II, 215, 217

Teodorovici, loan: I, 288
Teodoru, Catinca: III, 174
Teodoru, Mndica: III, 174
Teos: II, 244
Tepe-Vocia: I, isi;-fl, 319
Tertine: I, 388;-il, 121

Tesalia: I, o6
TESATURI (titlul unei versiuni la Crcirasa din povefli):
1, 383 ; -
152
Teutoni: II, 298 (ordin teutonic), 307 (id.)
Thetis: M, 224
Thibaudet, Albert: I, xxxv, XXXVIII
Thiboust, Lambert: I, 269
Thiel & Weiss, tipografie: III, 187
Tibana: II, 253
Tibanedi: II, 25,
Tibullus: III, 294
Tichindeal vezi Cichindeal
Tigan: II, 279

Tigris (d Tigrul): I, 244;-- II, 292, 296, 304
Tiktin, H.: II, 54
Timiwara: I, XL
Timon din Atena: I, 349; -M, 231

Timpid : I, XLI, XLII, 263, 264, 284, 290;- II, I, 2, 53,
Transilvania: I, 255, 260, 269, 270, 5o6; -.III, 23, 72

Transilvania: I, 282, 424, 448; - II, 229
Transilvnenii: HI, 25
TRECUT-AU ANIL I, 202 (t.);1H, 141-146 (n. v.)
irf, 141 (sonet de Bucuredi, cca 1878, inrudit cu
ciclul celor 3 sonete, publicare in Convorbrri, I Oct.
2879; un comentar pe tema tehnicei sonetului la Em.
cateva glose utile); 242 (schema 0 filiatia cronologica a celor 7 mss.-e; rectificari in cronologiaBotez;
observatii globale in legaturl Cu toate versiunile);
242-246 (reproducerea succesiva a celor 7 versmni:
1-a 0 a 2-a mai departate; a 3-a, a 4-a i a 5-a:

Sburat-au
. .; a 6-a d a 7-a: Trecut-au anii. .)
Ref.: I, XIII, xxv; -II, 82 (Sburat-au anii. .);

117 (Sburat-au
127
Trei-Ierarhi, biserica: I, 398; -- III, 174

Triandafil, G.: III, 247
Tribuna: II, 214, 215
Troia: I, 288
Trompeta Carpalilor: I, 507
Trophonius: II, 131

TU MA 'NTREBI DE CE 'N CALA.M.A.RI... (crampeiu in distihuri elegiace din Scrisoarea II): II, 22.6
Tura (creditor cca 1882): III, 47
Turci: (vezi i Osmani, Osmanlii): I, 283;-ll, 276,

294, 301, 317
238, 248, 252, 253, 254, 26o, 262, 271, 272, 273,
278, 280, 281, 283, 290, 293, 297, 302, 319, 320,
321, 322, 323, 340, 415, 418, 444, 453; - III, X, 2,
4, 23, 47, 84, 114, 125, 168, 187, 247 (membrii

fondatori ai zianllui Timptd), 282, 283, 301, 310, 340
Turcia (Turkei): U, 372, 454

Turin: I, 246, 256
Turnu (Severin): I, 182; -II, 289;-ffl, 6, io,

13, 15, 27, 19
Twain, Mark: II, 417
Tinc, N.: I, 329;-ll, 215
Tintoretto: 1H, 229

Tirchiledi: I, XIII
Tisa
Tissa): I, 182; -II, 262, 262; - M, 3, 4, 5,
8, II, 12, 15, 17, 19, 83
Ubicini, A. I, 254
Ugo Xenius Melas (anagrama i pseudonim al lui Eminescu) i Ugo Xenius Melegru, (id., ibid.): M, 338
T11211: I, 327
Ulise (Ulys i Ulis); II, 252;- III, 123
Tizziano: lIE, 229

faraonul: I, 287, 324, 325
UMBRE PE PANZA VREMII (versiune, astfel inti-
Tocilescu, Gr.: II, 225

Tolla (pseudonimul Veronical Mide): II, 40, 45, 46
Torna NO= : I, 287, 312 ; - III, 297
Tomiris (in Gemenii): 11, 70, 87
tulata, din Imprat 1i proletar II): I, 57 (f.), 349-356

(t.), 52o
Un (sfntul): II, 414

UNDA SPUMA (postuma, Ellie 1869, in sms.-ul
Marta): I, 467 (t. v.), 5o5 (n. bib].)
Torceanu, R.: II, 367

Toroutiu, I. E.: I, XIII, XIV, 239, 287, 292, 298, 299,
311, 312, 319, 325, 329, 333, 342, 368, 369, 398,
430, 431, 432;-ll, 1, 2, 58, 64, 84, 85, 113, 266,
169, 229, 230, 271, 272, 289, 290, 392, 455; 43, 73, 99, 146, 248, 166, 202, 284, 293, 327
UN FELEGOS DE BELFER (ottave rime pentru

Scrisoarea III): II, 284-286
Ungaria (5i Ungarn): I, 255; -II, 372, 454
Unguri: I, 255; -n, 290, 294 (s.
- III, 5, 7
Ungrovlahia: I, 255
Universu 1: II, 371
Torquato Tasso (Goethe):1,5i4;-II, 74, 129
Universul: II, 185
Traco-romanic (graiul): III, 223

Traian: I, 24, 150, 277, 497;- U, 70, 277, 317, 365
Traian: 1, 317
MAIM:, George: I, 26o, 265, 268
Un roman; I, 25, 339, 499, 514; -II, ioz;150
Upaniade: II, 73, 74, 287, 188

Urbino: II, 287
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
Urechia, Anna (si d-na A. Urechia): III, 302
Urechia, V. A. (vezi si: Cozmit, Popovici-Ureche):
125, 201, 214, 229,
I, 257, 264, 166, 278, 326;
230, 238, 239, 245, 247, 248 (S. t. = VAU VAU),
249, 250, 251, 272, 288, 322 (V. Urechia Alezan-
405
VENERE SI MADONA: I, 29 (t.), 286-290 (n. v.)
Ureche, Grigore: I, )(XXIII

Ureche (Nestor?): II, 249, 287
I, 286-287 (Mt:Ala poezie publicat in Conoorbiri

qi impresia ce face in cercul Junirnei; detalii si remsri istoriografice); 287-289 (intaia versiune, necomplea : nu are ultimele 2 strofe; se stabileste ci
strofa a ro-a a poeziei n'a fost intercalat in Geniu
Partin); 289-290 (a z-a versiune, completk datat
[18169, transcris a 34-a In sms.-ul Marta); 290
(un vers i jumtate, rememorat, cca 1883, in timpul
lucrului gazetresc)
Urit i srcie: III,
Ref.: I, XII, XIII, my, XV, XXVII, XXXII, XL, 243,
drescu);-IU, 25, 302

URECHIADA (satir impotrrva lui V. A. Urechia):
LE 40, 201, 226, 247-250 (n. t. v.), 284
302
Url [= V. Burl* I, 327, 328
269, 299, 310, 312, 372, 451, 452, 494, 514; -
Ursitoarele: II, 358;-III, 224, 289
II, 214, 283; -III, 136, 321, 339
Uxe Nim (pseudo-anagram a lui Eminescu): III, 338
Venetia: I, zoz; -II, 3 (facsimil grec), 124; 146, 147, 149, 150, 151, 152, 154, 156, 157, 158,
159, 26o, 161, 162, 163, 229, 353
VENETL.A.: I, zoz (t.); -III, 146-163 (n. v.), 153
Vaerescu, Alecu: II, 4

VicArescu, Ienache: I, 264; - II, 4
Vc'rescu, loan: I, 31, 294, 396:-11,4, 244
Vcresti: I, 395
Vckesti (inchisoare): II, 241, 246, 253
Valahia: II, 290
V.leni de Munte: II, 416
(E), 155 (E)
Valen, Nini (artist* I, 278
totnii, o traducere egal, cel mult, originalului); 148

(retusare in filiatia Botez si unele consecinte); 149
(schema si filiaia cronologic a manuscriselor);
149 (textul sonetului lui Cerri); 150 (intla form,
traducere literalk Viena, cca 1871-1872); i50-r 51
(versiune dedublat, acelasi timp; erori la Botez);
III, 146-147 (textul dup care tiprea Maiorescu,

s'ar fi putut s aib indicat izvorul Cerri?; Cerri
si Platen, in istoriografia noastr literar dup 1910)
147-148 (in 1914, I. Grmadi tipreste originalul

sonetului lui Cerri; leir-motiv-ul superiorittii sone-
tului lui Em. fat de original; Venetia rmne,
Valry, Paul: I, XXXVI

Valhaide: I, 457
Valhala: I, 9; - II, 18o; III, IX

Vancea, loan (episcop): I, 266
Vandali: III, 345
VANTUL SCUTURA. TOTI MERII (lied colateral la
Sonntoroare ficZarele): III, 28r, 182
Vratic: II, 147

Vircolaci [= S. G. Vrgolicil: I, 327, 328
Vrgolici, S. G.: I, 327;- II, Ix3, 222
din 1876: 2. Venetia dand G. Cerri; 2. Venetia. Sonet.

Inglatie 3. Sonet); 154-156 (z versiuni de Iasi si
Virful cu d or (balada Carmen Sylvei, trad. de

Em.): I, XII; -II, 53;-III, 231, 233
Varlaam (schimnic): 11, 2; - Ill, 16
Vartig (nume fictiv): 11, 276
Varuna: II, 73
Vasilco, Alexandru baron de: I, 26o
Vasile Lupu: II, 253
Vasilescu, Maria: I, 265
Vaslui :
cteva fragmente); 156-159 (5 vershani, deduse

una din alta, Bucuresti, cca 1879-1880); 159-161
(alte z versiuni, cca 1878-1879); 161-163 (ultimele
3 versiuni, cca 1879-1880)
Ref.: I, XIII, xnr; -11, 113, 115; -III, 141, 190
Venin i farmec: I, 388;-II, 88, 97

Venti, E. S.: II, 322
Venus Anadyomene: I, 160, 337; - II, 92, 93, 351,
355, 359:--111, 198
Venus, Doamna: II, 51
I, XLI, 430;- II, 253
Vatra-Dornii: I, XVI, 182;- III, 8, 12, 13, 15, 17, 19

VAU-VAU (= V. A. Urechia): 11, 238, 248
Vedenie, ce au vazut un schimnic

Varlaam de la M-rea Secului:
,;-
151-152 (versiune din acelasi timp, inteun ciclu

de 4 sonete, dedicate mrii); 152-154 (3 versiuni
16
Vedic(), cosmogonie: III, 343, 344

Vegezzi Ruscala, G.: I, 246
Venere (si: Venus, Vineri): I, 29, 6o, 240, 260, 269,
286, 287, 289, 334, 348, 427, 451, 456, 473; -II,
265, 269; --111, 124, 125, 231, 339, 345
Verena ( = Veronica Miele): la, 74, 75, 98;156, 231
Veresti: I, 366
Ven/atea: II, 223 Verlaine, Paul: II, 371
Vermont, B. V.: II, 228, 229
Vernetz, Clarisse: 11, 119
Vernont, Clara: II, 119

Verona: I, 254
Veronese: III, 229
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
406
Veronica, Mide vezi Mkle, Veronica

Wachtel (creditor cca 1882): DI, 47
Versalia (Versailles): 1, 343, 356, 359
Versificarie (scheme metrice etc.): III,
118,
119, 123, 125, 134, 135

VERSURI CU UNGHII (anexa: la Scrisoarea II): II, 4,
Wagner, Richard: II, 455; -III, 347 (adj.)

Walpurgia: II, 214
Walter von der Vogelweide: II, 776
5x, 226, 232-235 (t. n. v. f.), 239; -III, 283

Verusi, P.: II, 245
Vesta: I, 15, 17
Vianu, Tudor: I, 274; -II, 73, 169, 454, 455; -III,
Warszawski vezi Mihalescu, S.
83, 84, 141, 166, 167, 240

Viata (1895): III, 83
Weiss (Thiel & W. tipogr.): 111, 187

Wernicke: U, 122
Viat a: I, XIX, XX, XXVI, xxix; -II,347
Wertber: II, 228, 229

Westfalia: II, 176
Whitman, W.: HI, I
Wied (Elisabeta de): I, 283
Wiest, Ludovic: 1, 266 (Viest)
Wilhelm Meister: II, 228
Viaja Roindneascei: I, XII, 265; -11, 16, 196, 346, 445,

451;- 111, 2.5, 67, 136, 147, i8o, 183, t86, 231, 297,
301, 310
VIEATA MEA FU ziu (postuml, f. data', in sms.-ul
Marta): I, 480 (t. v.), 506 (n. bibl.)
Vieata Nona: I, 291; -11, 454
Viena: I, XXII, XXVII, xxxm, XXXVII, XL, XLI, XLII,
240, 242, 243, 258, 260, 265, 283, 286, 287, 291,
292, 294, 298, 299, 302, 308, 311, 319, 324, 329,
333, 337, 339, 340, 343, 347 (adj.), 362, 366, 367,
376, 377, 383, 398, 456, 497, 498, 511, 514; 4, 174, 176, 186, 192, 230, 273, 276, 370, 371, 416,
59, 85, 114 (adj.), 149,
417, 443, 444, 454; 150, 151 (adj.), 293, 297, 352
Vigny, Alfred de: II, 72, 366;-UI, I, 344, 351, 355,
Weber: II, 176;

334
Weimar: II, 366
Weiss (creditor cca t882): III, 47
W110'011: DI, 122, 124, z26 (Vuotan)
Xantus: I, 510
Xeni, [C.] (creditor cca 1882): III, 47
Xenopol, A. D.: I, XX, XXXVII, XLI, 287, 318, 319,
333, 497;-11, 39, 176, 218, 228, 229
Y
Yoga: II, 73
358
Villiers de 'Isle Adam: II, 215

Villon: 11, 371
Vineri (sfinta): I, 386

Vines, B. A.: II, 241
Virgiliu: I, xxxm, XXXI V, 246; -II, I24; - III, 348
Visnu: II, 73
Vkvacartnan: II, 73
Vizanti, A.: II, 246
Vadicescu vezi Tardini-V1Adicescu, Fanny
Vlahut, Al.: I,
246, 298, 409, 418,419:- /I, T93,
210, 211, 244, 271, 347, 418; 83, 293, 345
Vlaicic (nume fictiv): II, 276
Vlasto, Miron: I, 256

Vocea Tutovei: II, 27, 98, 138,
Igo, 231, 310
347, 35S;-IU, 48,
Zaborovschi, Virgil: II, 271

Zagabria (Zagreb): I, 255
Zahariad (nume fictiv): 11, 276
Zalotnit: 11, 218
229, 342
Zamfirescu, Duiliu: 11, 141;
Zamfirescu, Mibail: I, 325, 326, 327, 329, 339;- II,
214, 223, 241
Zamolze: I, 94, 436; -11, 70, 71, 71, 73, 74, 78, 79
Zanaida: I, 398
Zarand: I, 255
Zatif: III, 24
Zatifopol, Paul: I, xxxn; -II, 85, 267; -III, 346

Zell: II, 253
Zeller: II, 177
Zend(I), gramaticl: II, 177
Vogt: I, 321
Zeul: I, 273; -II, 71
Voinja Najionalel: I, 503
zevs: 11, 371

Zevzecopol (nume fictiv): 11, 272, 276
Zimermann I, 321
Ziva de azi (titlu vechiu pentru Frumoasei-i):
I, 492
Zizin vezi Cantacuzino-Zizin
Volga: I, 88, 44o

Voltaire: 1, 243, 246
Voltaire (1883): III,
V6reismarty: II, 185
Vre o sgittie de fata.: II, 266

Vulcan, Iosif: I, XL, 244, 245, 250, 153, 254, 255, 257,
260, 266, 268; -IL 17, 217, 416, 451; 15, 24, 25, 26, 74, 293
Zottu, dr.: III, 283, 284

Zuli (Zultki): III, 114
Zulig (nume fictiv); II, 276
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
VII
Prefata la volumul III
DOINA (note si variante)

S'A DUS AMORUL (note si variante)
CAND AMINTIRILE (note si variante)
ADIO ..
24
.....
(note si variante) .........
CE E AMORUL ? (note si variante)

PE LANGA PLOPII FA.RA. SOT (note si variante)
1 DACA... (note si variante)
DE-OR TRECE ANII ... (note si variante)
48
59
66
72
79
83
GLOSSA (note si variante)

ODA IN METRU ANTIC (note si variante)
IUBIND IN TAINA (note si variante)
TRECUT-AU ANII (note si variante)
VENETIA (note si variante)
SE BATE MIEZUL NOPTII ... (note si variante)
CU MANE ZILELE-TI ADAUGI (note si variante)
PESTE VARFURI (note si variante)
SOMNOROASE PA.SARELE (note si variante)
113
136
141
146
164
i66
.......
174
i8o
183
LASA-TI LUMEA ... (note si variante)
186
TE DUCI ... (note si variante)

DIN VALURILE VREMII ... (note si variante)
CE TE LEGENI ... (note si variante)
LA MIJLOC DE CODRU ... (note si variante)
MAI AM UN SINGUR DOR (note si variante)
DE-OIU ADORMI ... (note si variante)
NU VOIU MORMANT BOGAT (note si variante)
202
IAR CA.ND VOIU FI PAMANT (note si variante)
www.dacoromanica.ro
215
.
223
226
229
TABLA DE MATERII
408
Pag.
282
CRITICILOR MEI (note si variante)

DIANA (note si variante)
289
DIN NOAPTEA ... (note si variante) ......
293
SARA PE DEAL (note si variante) .............
NU m_25. INTELEGI (note si variante) .........

LA STEAUA (note si variante)
DE CE NU-MI VII? (note si variante)
KAMADEVA (note si variante) . .
MARTURII
296
301
310
.
.....
327
333
.................
TABELUL ALFABETIC AL POEZIILOR pentru volumele I III

INDICE GENERAL al volumelor I III . . .
TABLA DE MATERII
www.dacoromanica.ro
339
359
365
,
407
ACE:ST V OLUM S'A TIPARIT LA MONITO RUI.
OVICIAL, IMPRIMERIA NATIONALA IN

ANUL 1944, DIRECTOR GENERAL FIIND
D-1 EUG BALLAN, DIRECTOR AI, IMPRI-
MERIEI FIIND D-1 ING B. MARACINE,

SUB INGRI JIREA D-lott MIRCEA FLORESCU
SEE DE FA B RI CA T IE, A D-lui TOMEK

CAROL TEHNICIAN, GH CICERONE SEFUL
MASINILOR DE CULES MONO TI P E *,
MARIN SAVUT,ESCU SEFUL ATELIERULUI
DE TURNAT, GH LAZAR SEFUL ATELIERULUI DE C ULU GERE, DUMITRESCU

VASILE,SIMIONESCUPETRE CULEGATORI
CONSTANTINESCU PATRASCTJ SEEM, ATE-
LIERULTJI DE IMPRIMARE, SOLONICOV

STEFAN, M AS INI ST, IOANID APOSTOL
SEFUL ATELIERULUI DE LEGATORIE $T
IOAN DUMITRESCU LEGATOR.
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONAL
R UCUREVT L 1944
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Mihai EMINESCU - Volumul III - Poezii Tiparite in Timpul Vietii - Note Si Variante Dela Doina La Kamadeva

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihai EMINESCU - Volumul III - Poezii Tiparite in Timpul Vietii - Note Si Variante Dela Doina La Kamadeva

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M.

POEZII TIPARITE IN TIM PUL VIETII

fUNDATIA REGELE MIHAI

I VARIANTE: DELA DOINA LA KAMADEVA

reproducen i dup manuscrise

FUNDATIA REGELE MIHAI

M. EMINESCIT, OPERE, III. EDITIE CRITICA

TN GRIJITX DE PERPESSICIUS, S'A TRAS

IN TREI MII SASE SUTE DOUA =CI SI

PIERFABRIK, FREIBER G, PENTRU FUNDATIA REGELE MIIIAI I, NU MEROTATE

PREFAT4 LA VOL UMUL 111

poate afta ancle ldmuriri in rdndurile de mai jos.

de nelinisti, sd recunoastem, fi au toatd indreptalirea. Nu insd kind intr'ateita, incdt sd nu poatd

Teatru. Excerpta.Fragmentarium. VII. Literatura populard;

formulate, observatille judicioase, sugestiile intotdeauna binevenite. Negrefit, lacrarle nu se vor fi

Unde linntea eternal te ateapt

Lumea zicc 'n Valhala, in Olimp, in cer te sui.

Tara lui stefan cel Mare

calce, cu fier i cu foc nipastia consortilor nemtesti ?

sfarvevte in modul urmtor:

Bucurevti, boala se declara grozava, etc. 2).

II. 2262, 209-210

Din Hotin i On la Mare

StApAnesc urd.ii tatar e

3. a nu mai poate rsbate.

Sarac tara sarac.

Din Boian la Cornu Luncii

Si sal cante ziva 'ntreaga.

Tu te 'nnalta din mormant

Suna 'n corn[u-ti] inc' odat

De la Nistru pan la Tissa

a nu mai poate rasbate

Din Hotin i On la Mare

nici duma nu-i mai duce

Nu mai vAd, nu mai aud

Toate cAntecele pier

Niimai umbra spinului

Cum nu vezi i cum te lai ?

Tu la Putna nu mai sta

St Calrnucul ce! hain

De arat nu mai ara

(in 39, poate : seaml).

s cnte ziva 'ntreagA

Tu te 'nnalt din mormint

De-i suna din corn o dat

De-i sima de-a treia oar.'

Din hotar in hotar

O s-i m.'nce ciorile

Ci mai bine canepioarl

Cand o creste canepa

(a) Pe stra'ini Ii vei tine =rlini].

44-45. SI se 'ndure Dumnezeu

55. De la noi pan la hotare > Din h. etc.;

C. 22761 ,117 (+116 v.)-118+ 44-43 V.

De la Nistru pan la Tissa

Saraca tara', saraca.

Din Bolan la Vatra Dornii

Far ticrial masa lui

Si-i strain in casa lu

r. (pe fila 44) De la Nistru

5-9. e (Pe f. 44) Din Hotin i pan la mare

goneasa ['n] voia mare

(f. 44) T.r. plAnge-mi-se;

(f. 44) C.n.m.p. rsbate;

(a) Ochiul doarm, gurl tacI [sau : O. doarme*, gur tacel.