Sunteți pe pagina 1din 169

G. POPA.

-LISSEANII

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

1ZVOARELE !STORMS ROMANILOR VOL. X!V

www.dacoromanica.ro

FONTES
FIESTORIAE DACO - ROMANORUM
FASCICULUS XIV

IORD AN IS

GE T IC A
EDIDIT

G. POPA.LISSEANU

Bucl:11EST1
TIPOCRAFIA 4BUCOVINA, I. E. TOROUTILI-

1939

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE
ISTORIEI ROM,SNILOR
VOLUMUL XIV

IORDANES

CiETIC

TEXT, TRXDUCERE SI COMEN fikRII LE

G. POPA=LISSEANU

BUCCRESTI
TIP0(.11 At TA (BUCOVINA, I. E. TOROM IC
I

www.dacoromanica.ro

IORDANES, GETICA

INTRODUCERE
Vieata sa. Iordanes sau Iordanis

in manuscrisele
de It treia man5 Iornandes
este un. nume ce se Intalneste
de mai multe ori In literatura latina' de mai trziu, att subt

forma vulgar5 de Iordanis, cAt si subt forma clasia de


Iordanes
Anul nlasterii sale nu-1 cunoastem probabil
s'a n5scut la sfarsitul veacului al V-lea sau la Inceputul
celui de al VI-lea.
Din ceea ce Insu-si ne spune, Iordanes pare a fi fost
un Got, de origina alan5. Cci in cap. 4 al scrierii sale
Getica zice ciar: Paria, utal tatlui meu Alanoviiamuthes,
adec5 bunicul meu, a fost secretarul lui Candax i eu de
asemeneta am fost Inainte de convertirea mea, secretarul
fiului surorei lui Gunthiges, magister militum 2). Acest
Candax era un sef al Alanilor care, de voie de nevoie, se
g5sea subt steagul lui Attila si dup5 moartea acestuia,

scuturand jugul Hunilor, s'a retrias In partile Dobrogei.


Ad probabil s'a nascut Iordanes, poate chiar la Durostor.
In atara de taptul c autorul nostru dovedeste, din
tot ce scrie, c pdrtinete neamul Gotilor, in ultimul capitol
al Geticei ne spune precis c5 el Isi trage originea din aGeograful Ravennat Ii numeste lordanis cosmographus sau chronographus.

Getica, Cap. L: Scyri et certi Alanorum cum duce suo nomine Candac
Scythiam minorem inferioremque Moesiam acceperunt, Caius Candacis Alano-

viiamuthis patris mei genitor Paria,

I.

e. meus auus notarius.. fuit eiusque

germanae filio Gunthigis... mag.


ego ibera. quarauis agranunatus Iordanis
ante conuersionem meam notarius fui.

www.dacoromanica.ro

ceast natie a Gotilor4). Cu toate c Jordanes ne *spune


ca i el a fost secretar, nu ne precizeaza' al cui secretar a
fost. Faptul ca bunicul sAu a fost secretar la un alan
el la un got, ne-ar putea explica Indeajuns predilectia sa
pentru istoria Gotilor, fra ca s fi i fost un got din nastere.

Nu tim sigur ce va fi insemnnd inainte de convertirea mea. Probabil cA insemneazA Inainte de a fi intrat
In manstire sau cel putin in vieatia de ascet, cum crede

Mommsen ). S'ar putea frisa' ca Jordanes s fi Intelesprin acea convertire trecerea sa dela 'arianism la catolicism.
In once caz, atitudinea sa fat de cre*tinism ni-1 arat ca
fcnd parte din tagma preoteascA.
De lasemenea, nu putem ti daca' Jordanes a fost sau

nu piscop. De fapt, In unele manusaise ale opera sale


intitulate Romana -- nu i n Getica gsim in titlul cartii
Iordanis episcopus>>5), Lar unele manuscrise de dategoria

a treia, il numesc chiar episcopus Ravennas. Sunt unii


istorici cari identifica' pe scriitorul nostru cu episcopul din
Crotona care a trlt pe iaceeai vreme, lar altii Il fac episcop
In Africa.

Opera sa. Sunt dou scrierile lui Tordanes, date la


iveald In anul 551 i lanume De origine actibusque Getarum i De summa temporum sau De origine actibusque Romanorum. Prima scriere mai poartA i titlul prescurtat de Getica, ilar a doua De regnoTum ac temporum
successione, cunoscutA i ea in general subt numirda de
Romana. Dup cum ne spune insu-i autorul, terminarea
opere! Romiana; scris mai Inti i dedicat fratelui Vigi-

lius, a suferit o amAnare, fiind intrerupta de publicarea


Geticei, scris' la Indemnul fratelui Castalius, careia fi este
dedicat dartea aceasta.
Getica LX : quasi ex ipsa trahenti originem. DacA acest quasi nu este
cauzal, cum crecle Kappelmacher in Pau/y-Wissowa. Real-Encycl. sub voce,
attuici s'ar putea ca Iordanes sfi nu fi fost de originS got, ci un strfiin de acest
neam.

iMonunnen in Monumcnta Germaniae Historica, V, Iordanis, Romana et

Getica; pag. XIII.


Incipit liber Iordanis episcopi.

www.dacoromanica.ro

7 -Romana este un rezumat scurt, fart metoda, care


incepe cu Facerea lumii

ajunge !Dana' in timpul autorului.

El cuprinde intai un sir de date cronologice, in sensul lui


Eusebius, si al lui Ieronimus, apoi ertrase din Florus, pe
care ins& nu-1 numeste, i in sfarsit o cronica a imparatilor
dela August pana la Justinian. Lucrarea.aceasta n'are o
prea mare valoare istorica i noi nu ne vom ocupa de ea.
Nici Getica nu are o valoare literal% prea mare ; ea
are insa o mare insemnatate pentru cuprinsul ei interesant
pentru cunostintele ce ea ne procura' si pe oari nu le-am
cunoaste de aiurea.
Ambele sale opere, Iordanes le-a scxis, poate, la noi,
in Moesia Inferioara sau la Salonic, dui:4 cum cred unii.
Faptul ca Iordanes cla o mare desvoltare evenimentelor
petrecute in rasarit, ne face sa credem ca pe autor Il interesa in specEal imperiul de rasarit, de unde el era de origine i unde a trAit. Unii critici literari cred cA Iordanes
altii din MarciaConstanta de astazi
este din Tomis
nopolis

Devnia din Bulgaria, iar altii, intre cari si

Mommsen, socotesc c.a. va fi trAit prin vr'o mandstire din


Iliria.

Iordanes, este un
Getica, dupa cum ne spune
rezumat al celor 12 volume ale Senatorului, adeca ale lui

Magnus Aurelius Cassiodorus, un contimporan al sal,

mare scriitor si mare demnitar in Italia, subt domnia Gotilor. Cassiodor scrisese o istorie a Gotilor, istorie care s'a
pierdut, iar Getica lui Jordanes este un rezumat al acestei
scrieri. Dispensator, adeca intendentul lui Cassiodor, i-a
imprumutat autorului nostru, opera lui Cassiodor, pe care
Jordanes a cetit-o in timp de trei zile si a facut din ea, din
memorie, un rezumat pe care ni-1 da' in Getica sa. A adaus
Irma 'deta sine, multe lucruri pe cari le-a socotit necesare, la
inceput, la sfarsit si la mijloc 6).
Inseinnatatea rezumatului lui Iordanes a crescut prin
pierderea originalului, caci acest rezumat ne serveste as-

tazi drept original pentru chestiunile ce privesc poporuI


Gotilor. Caci zice Fournier, traducatorul lui Jordanes :
6) Get. Pref.: addedi conuenientia, initium finemque et plura in medio
mea didtione permiscens.

www.dacoromanica.ro

Oricum ar fi, rezumatul ne serveste nou drept original;


aceast simpl schit cu toate lipsurile ce prezintA istorisirea, cu toate defectele de critic. ale autorului; cu toati
ignoranta si pArtinirea sa pentru Goti, este inc. unid din
cele mai pretioase monumente cari ni s'au pstrat pentru
cunoasterea istoriei i geografiei din secolul al cincilea t
al siaselea al erei noastre 1)
Lipsindu-ne originalul lui Cassiodor, nu putem sti ce
datoreste autonil modelului sAu si ce datoreste celorlalte
izvoare ale sale, cci desgur. Jordanes care era un invAtat,_
desi, pe sine se numeste agrammatus, a utilizat din belsug
intreaga liter;aturA istoria ce i-a stat la indemAnA.

hvoarele Geticei. Ele sunt de trei feluri si anume


1) Izvoare istorice i geografice greco-romane. Dintre
acestea unele ni s'au pAstrat pana astzi, altele insA, dei
utilizate de autor in veacul al VI-Ida in care el trAia, s'au
pierckit in urm. Intre cele pAs trate pn In timpurile noastre sunt operile geografilor Strabo, Ptolemeu si Pomponius Mela, apoi ale istoricilor T. Liviu, Tacit, Dio, Ammian, Orosius, Priscus etc., i;ar futre cele disprute sunt
operile lui Trogus Pompeius, Dexipp, Dionysiu din Alexandria i alii, frA s'A' mai amintim pe poetii Vergiliu si

Lucan. In fruntea lucrrilor pierdute, dar utilizate de


aproape de Jordanes, sunt cele dou opere speciale asupra
istoriei Gotilor, a lui CasSbdor si a lui Ablaviu 8).
-

2. In al doilea rAnd Jordanes s'a folosit de izvoare

gotice. Nu putem ti, dac acestea vor fi fost izvoare scrise.


Autorul ne spune cA Ulfila a invAtat pe Goti scrisul i ne
vorbeste si de o colectie de Legi, numite Belagines, cari
par a fi fost o codificare a obiceiurilor Gotilor.
Stim ins c Gotii aveau cultul fortii i bucuria luptelor, certanimis gaudia>> i Iordanes ne-a p5strat amintirea cAntecelor lor din clioe solemne. Ca toate popoarele.
de asemenea i Gotii au vut, in pragul istoriei lor, rucliG. Founiler de Moujan, lordanes, col. Nisard, pag. 413.
Asupra izvoarelor lui Iordanes a se vedea amAnunte la Mommsen,
lordanis Romana et Getica In Mon. Ger. Htst. V, si la Kappelmacher in PaulyWissowa, Real-Encycl. sub vocc.

www.dacoromanica.ro

- 9 -mente de cultura, exprimate prin fabulae i prin cantus sau


cantiones 9).

3. In al treilea rand. Jordanes s'a folosit, intr. larga


masura, de traditiile orale pe cari le avea iatat dela Cassiodor i familia acestuia, cat i din ceea ce cunotea el personal.

Jordanes, dei se numete pe sine iagrammatus "),


totu, Inainte de a fi intrat In vieata monachala, a avut
ftuictiunea de notarius, adeca de secretar, o ihsrcinare
care pe acele vremuri insemna o foarte mare demnitate
a cunoscut, dupa cum rezulta din scrierile sale, nu numai
cele mai de seamd izvoa,re grecesti i latineqti, dar a i
avut ca model pe cei mai mari scriitori romani. Astfel poetul Vergiliu nu numai cd este citat de trei ori, dar IL imprumutA expresii intregi, precum i cuvinte izolate 11). Din
ceea ce se vede c In timpul lui Iordanes, Vergiliu se fnvata scoal.

Limba i stilul Geticei. Scriind In graiul popular ce


se vorbea In secolul al VI-lea, limba lui Iordanes nu putea
sa fie decal limba latina vuigar, limba ce se intalne*te
in inscriptiile din acea vreme. De aceea i este Jordanes

un izvor neseciat pentru studiul latinei vulgare. Caci in


timpul de atuncea dispa-rusera cazurile, genurile se confundasera Intre ele, iar desinentele se schimbasera
Moartea lui 'Theodorjc II Gotii o celebrau prin cantece de lauda.
cantibus honoratus, Get. XLI.; iar Anua. Marc. Res Gestae XXXI. 7: Barbari
(Gothi) maioruln laudes clamoribus stridebant inconditis.
Cap. L.
Gc.t. I: Verg. Georg. I. 30: tibi serviat uhima Thyle; Get. V: Verg.
Acn. III. 35: Gradiuumque patremi. Geticis qui praesidet arvis ; Get. VII: Verg.
Aen. VI, 471 : ac si dura silex aut stet Marpesia calms. Expresij Get. XXVI;
quid non aun l sacra fames compellit adquiescere: Verg. Aen. III, 56: quid non
mortalia pectora cogis, aun i sacra Lames. Vorbe isolate Get. XL fluenta mixta
dude: Verg. Aen. XII, 1 fluenta sanguine; Get. L 0 XXVI: lacrimabile beflum:
Verg. Aen. VII, 634 : lacrimabile bellum Get XXIX: tutissima statione: Verg.
Georg. IV, 421: statio tutissima nautis Get. XV: famam factis extendens :
Verg. Am. X. 468: famam extendere factis,etc.
Min inunai cateva exemple, trimitand pe cetjtor Ja studiul araanuntit
al lul Kappelmarher din Pauly-Wissowa, Real-Encycl. sub voce : Romano iurae,
in lot de hire; utriusque generi, in loc de generis; foedus mito in loc de initum:
cum panels sat,e1/itibus et Romanos in lot de et Romanis; a Lupino Max3mo-

www.dacoromanica.ro

10

Dei scrisa bitio latineasc barbar, Getica nu este


lipsita de aparatul retoric intrebuintat de istorki nici de
ornamentele de stil utilizate de madi scriltori

Conceptia istorid a lui Jordanes. Jordanes nu este


nici un mare scriitor, nici un inare istoric. Rezumand, desigur neindemanatic, scrierea lui CaSsiodor, el n'are, clupa
cum rezulta din lectura Geticei, decat un sinour gand : sa
preamareasca dinastia Amalilor si sa dovedeasca in subsidiar ca numai in unire cu Romanii pot sa lajung Gotii la
glorie i la stralucire. Iar materia ce avea s'a trateze era
prea vasta pentru puterile lui Jordanes care nu avea nici
destul simt istoric i nici suficienta parundere a problemelor ce-i propusese s zugraveasca i sa descrie.
Dela Iordanes ni s'au pastrat unsprezece manuscrise,
cinci de .categoria intaia i cate trei de categoria a doua
i a treia. Cel mai vechiu manuscris, archetipul comun,
este cel dela Heidelberg, din veacul al VIII-lea.

Noi am luat de baza a lucrrii noastre textul critic


jil lui Mommsen, din Mon. Gen. Hist. V.
Getica lui Jordanes ca izvor al istoriei Romhnilor.
Dupa prsirea, la anul 275, a provinciei Dacia dela Nordul Dunarii de catea trupele i administratia romana, a-

ceasta tara a amas in stapnirea, In gafa' de a Dacilor


liberi i a Carpilor, in aceda a Gotilor, un popor barbar,
de origine germana care traia, pe atunci, mai ales din jaf
i din pradaciuni i care avea da indeletnicire principala
razboiul. Subt stapanirea acestora, tara s'a gsit de la 275
pana la 375, cand au venit Hunii, timp de o suta de ani.
que Romanorum ducum, in loc de Romanorum ducibus ; ob decorem in loc de
ob decus ; ob nimiunt frigorem, in loc de frigus ; gaudium fe/iciorem in /oc de
felicius ; desinet in loc de desinit ; dolum quod In loc de qui, fluvium quod, in
loc de qui ; fltunine qui in loc de quod ; in Ravena in loc de Ravennae; om.nisque
genera tormentoruw, in loc de om.nia genera ; longo per tempore in loc de
longurn per tempus; de origine actusque Getarum, in loc de actibusque Geta-

rum ; dum in loc de cum, etc.


13) Astfel intSlnim de mai multe ori : Quid multa? sau quid multum? aliteratiuni si asonante fortuna facta, apparuit disparuit, cum timore et treraore
piconas= scquens successor ; genetivul identitStii : regia palatii ; silua lignorum etc.

www.dacoromanica.ro

11

Tendinla acestor barbari fiind aceea de a jefui i tinta


lor Bind bogatiile ce se ingramadisera in cetalile romane
din Sudul Dunarii
caci la Nordul acestui fluviu se desvoltase mai mult o vieata rurala
Gotii au atacat in mai
multe randuri, singuri sau in unire cu aliatii lor, provinciile
din dreapta Dunarii, pricinuind mari stricaciuni, imperiului
nimicind uneori armatele romane i, cate data, chiar i
pe impa'ratii lor, cum a fost cazul imparatului Decius, ucis
in Dobrogea la Abritus, sau al imparatului Valens, mort
atat de tragic in lupta dela Actrianopol.
Stapanirea Gotilor in regiunile dela Nordul Dunarii
a facut ca tara sa fie numita Gothia, dupa cum mai tarziu a fost numita Gepidia, iar faptul incretinarii acestui
popo r l-ar fi determinat de sigur spre o vieatd sedentara,
daca' n'ar fi dat peste el, in chip atat de napraznic, Hunii,
uniti cu Alanii i daca n'ar fi fost silit sa-i paraseasca locuintele. Si nu numai in timpul invaziei Huniior, dar chiar
de mai inainte, Gotii au inceput sa se apropie de Romani
i Iordhnes insista mult asupra raporturilor de buna vecinatate i chiar de prietenie intre Romani i intre Goti cari
se considerau ca federat,i ai imperiului ").

lar faptul ca luptele ce s'au dat intre Goti, Huni,


Gepiri, Vandali sau intre acetia i intre Romani, au avut
loc pe teritorkul Romaniei, atat in stanga cdt i in dreapta
Dtufarii, i, fara indoiala, i cu concursul autohtonilor, ne
obliga sa consideram evenimentele ca facand parte din istoria primitiva' a tarii noastre. i cu toate c autohtonii nu
sunt amintiti in mod precis in nararea evenimentelor din

istoria speciala a Gotilor, existenta lor, se poate banui


tot pasul
In ce privete in special istoria Romanilor, Iordanes
ne procura cateva informatiuni foarte pretioase :
Gothia .g sta-panirea Gotilor in Dacia. S'a pus la Ini aezarea Gotilor in Dacia i aceasta
doial
nu numai de istoricii notri mai vechi, dar chiar i de unii,
nu de toti, istorici din zilele nclastre. Astfel, ca sa nu citam
decat pe cei mai de seama istorici ai notri, Xenopol, ne
Iordanes, Get. XV, 85 ne citeaza chiar si un imp'Srat die origine gotit.
pe Maximinus.

Cf. Iordanes, Get. XII, 70: apopoarele Gepizdor.

www.dacoromanica.ro

12

spune ea Gotii n'au pornit nici cand o expeditie a lor din


Dacia, uncle nu s'au wzat nici odata)..> "), lar d. larga
zice textual : ideia unei Dacii locuite in adevr de Goti --sau, mai apoi, de Gepizi, cum pretinde o teorie nota, primita Cu entusiasm in cercurile tiintifice germane . 1prefacuta inteo adevarat;a' patrie a lor, nu se potrive*te
inainte de toate cu felul lor de vieata. Agricultura' lor in
acest moment , 0 Inca mult vreme
nu exista, cum
nici casa lor cladia
Zimmer 0 Zimmermann sunt In legatura cu timber, In englezete lemn .; ei traiesc exclusiv ca osta0i In lagar... Mai imposibila pare o stapanire
a lor in Ardeal, care era doar inima Daciei. Tinta lor fiind
bogatiile provinciilor de miazazi ale imparatiei, o asemenea aezare la lor inteo regiune de munti ar fi insemnat o
adevarata intemnitare, inchiderea intregului lor viitor... In
aceasa privinta intemeierea statelor visigote in Galia 0
Splania e cu deosebire luminoasa. Acqti Goti, trecuti atata timp prin filiera romana, se feresc de Pirenei, unde
staruie 0 mai departe rama0tele aborigenilor basci cari au
rezistat ca Albanezii In Pind, de sigur ca Motii in Ardeal,
ca unele elemente dace In partile Hunedoarei..."). In
sfar0t, alti istorici sustin ca nici n'ar fi existat o Gothie in
tarile noastre.
Dar Jordanes ne vorbete ciar despre o Gothia in
fosta Dade, dela Nordul Dunarii regnante Gothis Buruista Dicineus venit in Gothiam '8), -- 0, un capitol mai
jos, dupa ce ne arata ca numai dota intrari erau In inima
Daciei, Boutae i Tapie, ne spune: Aceasa Gothia pe
care stramoii notri au numit-o Dacia 0 care acum se numete Gepidia, se marginete la rasarit cu Roxolanii, la
Haec Gothia quam Daciam lappellavere
apus cu Jazygii
maiores, quae nunc Gepidia dicitur... ").
Din aceste dota pasagii ale lui Jordanes rezula ca
Gotii cari au stapanit tara noastra, proape singuri, o sua
Xenopol, 1st. Rom. I, 214. Acela lucru il sustine si Hasdeu, Istor.
critic. a RomAn. pag. 304.
lorga, Istoria Ronuinilor, II, pug. 55.
Iordanes, Get. XI, 67.
jordanes, Get. XII, 74.

www.dacoromanica.ro

13

de ani (dela 275 pAnA la 375, iar dupA venirea Hunilor,


vr'o trei sferturi de veac (375 pAnA la lupta dela Nedao
din 454) supusi i ei acelorgi Huni, fArA s fi avut aezari
stabile, au stApAnit de-a binelea regiunile nostre, c tara
ce ei au stApAnit, cu exceptia epocei hunice, s'a numit
Gothia>> i ea descoperirile archeologice ce s'au gAsit in
mare numAr, provenind dela GO sau de la Gepizi,
ei de neam german
fac dovada cA Go/ii se vor fi indeletnicit, cel putin o parte din ei, Cu ocupatimile unei
vie/i sedentare ").
Dar chiar dacA am Iadmite cA Go/ii nu vor fi avut de
loc o viea/A sedentarA, o viea/A care s-i facA sa fie lipi/i
de pAmnt, nu este mai pu/in adevArat ca ei enau pe cale
de a se fixa definitiv, in lecurile ce ocupau, mai ales dup5
priimirea cretinismului. De altfel, cAnd Romanii au oferit
Go/ilor cmpii de cultivat
subigendos agros tribui statuerat imperator ) i cand ei li-au fAgAcluit cA se vor stabili in tinuturile romane din dreapta DunArii, unde vor
trAi dupA Jegile i obiceiurile Romanilor
ut, partem
Thraciae sive Moesiae si illis tnaderet ad colendum, eius
se legibus eiusque vivere imperiis subderentur 22), aceasta
presupune ca ei s'au decis, cel pu/in pentru viitor, pentru
o vieat, sedentarA, cu care desigur fricepusera sa,.se obinuiasca in preiajma sosirii Hunilor.
O davadA despre stApAnirea Go/ilor in Dacia ne da
insui Iordanes in capitolul in care ne poveste*te despre
rAzboiul dela a. 262 dintre Fastida, regele Gepizilor
Ostrogota, regele Ostrogo/ilor, uni/1 cu Visigo/ii. CAci ne
spune Iordanes ca regele Fastida al Gepizilor, stabili/i In
pArtile de apus ale Daciei, fiinda se gAseau Intr'un teritoriu inchis de munti prApAstioi i stramtorati de pAduri
dese
inclusum se montium quaeritans Iasperitate siIvarumque >densitate constrictum
ceru dela Ostrogota s-i
cedeze o parte din tara sa. Acesta ii rdspunse cA ori ct de
mare groaza are de a se lupta cu un popor inrudit, tottiq
C. Diadescu, Vechimea Creftinismului in Lacia. pag. 3, crede
zfinele Ele din mitologia noasera popular sunt de origine germana: FhweHen.
WaIdelfen, Hauselfen, Wasserelfen etc.
Ammian &farcellin, Res Gest. XXXI, 4. 8.
lordanes, Gct. XXV, 131.

www.dacoromanica.ro

- 14 teritoriu nu-i cedeaza. Fastida porni atunci Cu razboiu impottiva lui Ostrogota i In urma luptei de la oraul Galas,
de langa fluviul Attila, este biruit i se intoarce umilit in
iar Gotii
patria sa
properavit ad patriam humiliatus
multumiti de plecarea Gepizilor, traiesc in urma in patria
in patria feliciter in pace versanlor in pace In fericire

tur. Lupta aceasta s'a dat la Galt, langa Olt, in jud. Tarnava Mare, unde se mai vad i astazi urmele unei vechi
cetati, i s'a dat pentru un teritoriu pe care II stapaneau
Gotii.

Aceeai stapanire a Gotilor in, Dacia rezulta i


tr'un alt pasagiu al lui Jordanes. Vorbindu-ne despre luptele cu Vandalii, o alta semintie germana', foarte razboinica
care ocupa candva teritoriul, unde locuesc astazi Gepizii,
zice Jordanes
i anume langa fluviile Marisia, Miliare

Gilpil i Grisia, ne spune c clupa mai multe batalii, date


langa Mure, Vandalii au fost batuti de Goti i au fost
siliti
paraseasca locuintele lor, iar regele Gotilor s'a
intors acasa
superatis depraedatisque Vandalibus ad
propria loca, unde exierat remeavit 24).Deci, i din aceasta
informatie a lutIordanes, rezulta o stapanire i poate chiar
o aezare a Gotilor in Ardeal, in reguinea Mureului i a
Criurilor.

Galtis, Auha. Vechia numire de Galtis, unde s'a dat


lupta intre Fastida i Ostrogota, o intrebuinteaza astazi

numai Saii din Ardeal, in forma de Galt. Romanii


au adoptat numirea de Ungra pentru aceeai localitate,
dela maghiarul Ugra, fie ca se va fi stabilit acolo o colonie

de Unguri, adeca de Secui, in drumul lor de colonizarea


regiunei de rasarit a Transilvaniei, fie ca Ungurii vor fi
gasit acolo o cetiate vechie din epoca romana sau din timpul
stapanirii Gotilor in Ardeal, cetate pe care au ocupat-o ei.
sa admitem ca va fi fost Galtis
Numirea cea veche
s'a pierdut din graiul Romanilor, cum s'a pierdut bunaoara

i numirea orgului Morisena, dela gura Mureului, care


s'a inlocuit cu numirea cea nota de Csanad ").
Jordanes, Get. XVII. 10.
Jordanes. Get. XXII, 113.
Walter Scheiner, Die Ortenamen in Balkanarchiu, II, pag. 55, ne..

www.dacoromanica.ro

15

ac numirea de Galt provine din vechiul Galtis


al lui Jordanes, dela cine au putut imprumuta Saii la venirea lor in Ardeal, pe la jumkatea secolului al XII-lea,
aceast numire, daca nu de la autohtonii ce vor fi gsit in
vAile Oltului ; clupa cum, pe de alta parte, Ungurii n'au
putut imprumuta decat tot dela autohtoni numirea Morisenei dela gura Mureului, inainte de a o fi inlocuit cu
numirea cea nota de Csanad?
Localitatea Galt ne este atestati i prin documente.
Astfel documentul din 1211 ne vorbete de castrum Noilgiant, cel din 1222 castrum Noialt, cel din 1222, emanat
de cancelaria papei Honorius III castrum Noilgiant "), ca
s nu vorbim deck de cele mai cunoscute documente.

Lupta, din anul 262, s'a dat la Galtis, Mina raul

Auha care nu poate fi deck Oltul. Toti istoricii cki s'au


pe care o intalnim, ca i nuocupat de aceast numire
mirea de Galtis, numai la Jordanes
au cdiut de acced
c .Auha nu poate s fie deck nurhirea Oltului i au adnuf
parerea ca am avea o transaiere greit a cuvantului Aluta
sau Alutus, istoricete bine constatat.
C. Diculecu ins care caut cu tot dinadinstil sa gseasc cAt mai, multe elmente germane in graiul nostru,

cazand de multeori in evidente exagerki, socoteete ca


Auha sau Ahua nu este o greala de transcriere a li Aluta,
ci un cuv;Int german, corespunzator iatinescului aqua, 1

inseamn apd, rtt i ca deci ar fi un nume secundar al


Oltului ).

Marisia, Miliare. Gilpil si Grisia. In capitolul al


XXII-lea al Geticei sale, Jordanes vorbind despre regele
Gotilor Geberich care pornete cu razboiu Impotriva Vandalilor, ne spune ca acetia ocup teritoriul unde locuiau
cunoscand, probabil, pasagiul din lordanes, emite o ipotezS ce nu se ponte
verifica l anume cA acest Galt ar fi o traducere a ungurescului ougaro, paraginfi, ogor necultivat.
Hurmuzald, Doc. I, pag. 546, I, pag. 75 si I, pag. 77. cf. ZinunermannWerner, Urlaindenbuch, I. pag. 12, 19 si 23. 1. Kniezsa. In Arch. Europ. CentroOrient. rv, pag. 356. nu crede c acest Galtis s'ar regasi In Galt din jud. Tarnova Mare.
C. Diculescu, Die Gepiden, U, pag. 90.

www.dacoromanica.ro

16

pe atuncea Gepizii . el scrie pe la a. 551


a.nume
langa raurile Marisia, Miliare, Gilpil i Grisia care intrece in mad= pe toate celelalte
quo tempore erant in
eo loco manentes, ubi- nunc Gepidas sedent, iuxta flumina
Marisia, Miliare.et Gilpil et Grisia, qui omnes supra dictos
excedet ).
Acest pasagiu, socotit ca neclar, a dat mult de lucru
cercetatorilor. Caci daca cel dintai dintre cele patru rauri

enumerate este fard indoiala' Muresul, iar cel din urma


celeialte doua Miliare i Gilpil n'au putut fi identificate, dei unii au propus pentru Gilpil identificarea cu
Jiul. Si apoi, in al doilea rand, cum se poate spune c raid
Crisul este cel mai mare din toate ?
Miliare nu poate fi cleat o transcriere greita a viunui copist. Grienberger"), a propus in loc de iuxta fltun'ina
Marisia, Miliare et Gilpil et Grisiam, textul iuxta flumina
Marisiam, Iliarem et Gilpil et Grisiam toate in acuzativ 80).

C. Diculescu crede ca s'ar fi putut intampla ca in textul


primitiv sa fi fost Miliaque i printr'o transcriere gresita sa
se fi ajuns la Miliare i cA at& tri NC/La at si in Gilpil sa
avem de a face cu cloua numiri de origine germana, primul
insemnand nisip, arena, ceea ce ar corespunde kii fluvius
Arenae din gOgrfia Anonimului Ravennat ") si al doilea
indicand un rau furios, rauschender, wilder Fluss, Strom.
In cazul acesta Miliare ar corespunde .Crisului Alb si

pil sau Gilpit, Crisului Negru.


Cat priveste dificultatea cea mai de seama care consta
in afirmatiunea lui Jordanes cA Grisia ar fi cel mai mare
dintre aceste rauri, C. Diculescu o Inlatura sustinand ca
pasajul acesta ar fi necomplet si a in enumerarea raurilor
ar lipsi cuvantul de Tisia, care ar fi trebuit sa fie in text,
ciare ar fi fast necesar sd existe .1 care tau de fapt este cel
Iordanes, Get. XXII, 113.
Crrienberger, Zeitschrift far deutsclies Attest:tin, la C. Diculescu.

op. cit., pag. 88.


Iordanes nu tine soma de desinentele cazuale ca buraboarfi in Tisia.
Tibisia et Dricca transeuntes, uncle trebuia evident s avena Tisiarn. Tibisiam
et Driccam transeurnes.
Geogr. Ravennat, 204, 16.

www.dacoromanica.ro

17

mai mare din toate acestea, marginind tara Vandalilor din


spre apus.

Flutauses. Vorbindu-ne despre popoarele din vechia


Scitie, Jordanes ne spune ca in partea de lapus locuesc
Gepizii, a caror tara e strabatuta de rauri mari i vestite.
Cad erisia ii strabate Nordul i apusul, ia,r din spre miaza
zi ea se margineste cu Dunarea cea mare, si din spre
sarit cu Flutausis care se varsa Cu furie, repede
in apele Istrului. Inlauntrul acestor rauri este Dacia aparata de munti inalti, in forma de coroan5 in qua Scythila
prima ab occidente gens residet Gepidarum, que magnis
opinatisque ambitur fluminibus. Nam Tisia per aquilonem
chorumque discurrit; ab africo UM) magnus ipse Danubius.

eoo Flutausis secat, qui rapidus ac verticosus in Istri


fluenta furens divolvitur. Introrsus illis Dacia est ad coronae speciem arduis Alpibus emunita ").
Ce este acest Flutausis? Fluviul Flutausis pe care
Anonimul gavennat ") ii numeste Flautasis a fost in diferite feluri identificat si, mai ales, de unii, cu Siretul, de
altli cu Tisa superioarA si de altii cu Timiui. Dupa DicuFlutausis n'arn avea decat Oltul care, intoclescu insa
mai ca i Flutausis al hli Iordanes, vine furios i turbrat
Olt de mAnios, in vreme ce Sixetul bunaoara curge lin
domol "). Numele sau cel adevarat nu ar fi Fl(uvius)
Akita cum au propus unii, ci Fl(uvius) Taus cu sufixa is,
ca in Mar-is, Tib-is. Acest Taus iar fi dupa Diculescu un

nume german ce ar insemna o apA turbure,

Schlam,

Schmutz, i ar fi o traducere a numelrui autohton Aluta, cu

aceeasi insemnare de apa turbure. Prin urrnare, in Flutausis am avea o germanizare a vorbei Aluta-Olt "). Asupra
hli Flutausis, probabil nu s'a spus ultimul cuvdnt.
Tigas, Tifisas i Drencon. In capitolul XXIV al Geticei sale, Jordanes orientandu-se dupa aratarile scriitorulu:
Iordanes, Get. V, 33.
Geogr. Ravennat, IV, 14.
C. Diculescu, Die Gepiden I, pag. 74
Asupra cuvantului Olt vezi N. Dragan, Romanii in ileecurile IXXIV, pag. 536, unde se di i bibliografia chestituiel.

www.dacoromanica.ro

1ZVOARELE 1STORIE1 ROMANILOR VOL. XIV

18

grec Priscus care a descxis cu tmanunte cAlAtoria ce a


fAcut ca delegat la curtea regelui Attila, ne citeazA, intre
altele, rAurile Tigas, Tifisas i Drencon peste dari a trecut
ambasada ce conducea. Despre aceste rAuri am vorbit
altA datA i trimitem pe cetitor la volumul nostru Priscus,
Ambasadele. ").
Tapae i.Boutae. Vorbindu-ne despre Dacia, Iordanes,
ne spune : Inteleg Dacia cea veche
spre a nu se confunda cu Dacia AurelianA, pe care o ocupA acum popoarele Gepizilor. AceastA tara, situatd in fata Moesiei, dincolo de DunAre este mArginit de o cununA de munti, avAnd
numai cloud intrAri, una pe la Boutae i alta pe la Tapae
Daciam dico antiquam, quam nunc Gepidarum populi posL,

sidere noscuntur. Quae patria in conspectu Moesiae sita


trans Danubium corona montium cingitux, duos tantum
habens accessus, unum par Boutas alterum per Tapas.
In privinta acestor lbcalitti, principalele intrAri
mima Daciei, istoricii, pAnA acuma, nu s%au pronuntat decal

asupra Tapei, identificand-o cu defileul Portii de fer,


Poarta transilvanA, prin care se strAbate din spre Banat in
regiunea Hategului, uncle se gAsea Capitala tArii ").
Cat priveste localitatea Boutae ea a rAmasaneidentificatA pan& acum. Propunerea d-lui I. Conea de a o identifica cu Boita, nume slay ce ar Insemna RAzboieni, unde
s'ar fi dat lupte ?Titre Romlani si Dad, la iesirea din defileul
Oltului, pare plausibild ").
Pentru istoria noastrA medievalA insemndtatea arAtArilor lui Iordianes sporeste prin aceea ca el, ca i preclecesorii sAi, considerA pe Goti ca fiind unul i acelasi popor
Izv. Ist. Rom. VIII. Priscus, Ambasadele, pag. 35.
Iqrga, 1st Rom. E. 2, pag. 115. Cf. si Tomaschek, Die alten Thraket,
fn Sitzb. d. Akad. d. Wissensch. 131, pag. 91.
L Conea. Cut-eta:it geograf ice in Istoria Romimilor, r, tpag. 26,
Inainte de a-si fi publicat Montrasen editla sa critica, hazat pe stuNOTA.
diul amanuitit al celor unsprezece codice, toate editiile de pAnd atunci ale Geticei

cuprindeau, In cap. V, 35, urnatorul text : Sclaveni a Civitate nova et Sclavino Rumunnensi, et laco qui appellatur Musianus usque ad Danastrum et in

www.dacoromanica.ro

19

cu vechii Scii, Impotriva carora au purtat faimoase


boaie- regii Persilor, ai Egiptului i ai Macedoniei i, In
urma, da fiind acelasi popor cu Getii L Cu Dacii, In privinta
-carora ne da informatii pe cari el le socoteste ca privincl
pe Goti.
apoi, pentru Intaias data intalnim. la Iordanes un
rezumat mai mult sau mai putin complet al istoriei Gotilor
si al dinastiilor lor, precum si o caracterizare amanuntita a
acestui popor ce a trait secole intregi In regiunile nolastre
si in simbioza cu poporul roman, caracterizare ce se potriveste de minune cu ceea ce ne spun autorii clasici .Caesar,
Tacit alii despre Germanii de odinioara i cu ceea ce
cunoastem noi despre poporul german de astazi.
Neastamparul lor din timp de pace de a trece cat mai
repede pe picior de lupta, numai s't numai pentruca virtutile
lor razboinice sa nu deciad i sufletele lor sa nu se mole-

sehsca ") In Indeletniciri de ordin spiritual, apoi cultul


dus pan la exces i agresivitatea lor Inascuta sunt
sau, poate, defecte ce se constata la rash
germanica pentru toate vremurile. i autorii nostri, de cari
ne ocupam acum, ne scot la iveala nu numiai virtutile raz-

boinice ale Gotilor, dar si defectele i viiile lor ").


Acest popor al Gotilor cari, 'de multe ori n cautatea lor de cfederati, au servit In politica de bascula, a celor douci imperil romane ca masa de maneyed, i a caror Insemntate In vi6ata romane5 a fost, pe acele vremuri, at:At
hoream. Viscla beaus commorantur : hi paludes silvasgue pro dvitatibus babent.

Adeca Sclavenii locuesc dela Cetatea noua. (Noviodurum-Isaccea) i locul


Emit Sclavinus Rumunnensis I lacul Musianus (Mursa de langa Drava, din
Pannonia inferior) pana la Nistru si in Nord pana la Vistula $i au drept cetati
lacurile si pidurile.
Mavem posibilitatea sa colationam manuscrisele lui Iorianes. Dar ar fi
de dorit ca cineva sa reja studiul lar spre a se vedea cari mrume contin textul
cu Runnmense, de uncle provin ele si de clad strait datate i daca nu guava s'a
inselat !must Mommsen In interpretarea acestui pasagiu.
Iordanes, Get. XXIX, 147.
Vezi la ,Ammian Marcellin, Res. Gest. XXXI. 9, abominabilul obiceiu al homosexualitatil constatat la Talfall, un trib al Gotilor ce traia la North!! Dunarti, in regiunile noastre. S'ar putea intampla ca autorul 36 faca ad o
confuzie ; noi insa constatam faptul, asa cura reiese din scrisul sat:.

www.dacoromanica.ro

20

de covAritoare ca au meritat sA preocupe pe cei mai de


seamA istorici de atunci 41), a trit secole hitregi
autohtonilor romani sau romanizati dela Nordul DunArii. Acetia dei erau pArasiti de apArarea din partea legiunilor romane, au stat totu necontenit subt influenta
spiritual a Romanilor. Aceti autohtoni, dupacum ni-o
dovedesc izvciarele istorice contimporane, Cu toate cA trAiau

subt dependentia material a barbarilor, n'au fost nici 0dat' lipsiti cel putin de sprijinul moral al celor douA imperii romane.

In rezumat, dacA istoria este In adevAr magistra


vitae, atunci cetitorul va gAsi, ara Indoiall In lectura lui
lordanes multe fnvatminte folositoare i un indreptar
sigur in vieat. In acelai timp, va desprinde stAruitoarea
povatd a lautorului cA numai In unire cu Romanii vor gasi
Gotii calea cea mai neted de urmat.

41) Un Ammian Marcellin le-a consacrat din opera sa rnai mult decat
o carte. Un Procopius a scris patru volume despre rtizbotul cu GOL Un Cassio.
dor a campus o Geticii In dou&sprezece volume. Cate o Geticti a scris l Abla,
vius si Dio Chrysostomus. Aceste trei Getice s'au pierdut si nu ni s'a plistrat
decat Getica lui Jordanes, ca un rezumat al Geticei lui Cassiodor,

www.dacoromanica.ro

DE ORIGINE ACTIBUSQUE GETARUM

1. Volentem me paruo subuectum nauigio oram tranquilli


litoris stringere et minutos de priscorum, ut quidam aft, stagnis
pisciculos legere, in altum, frater Casts% laxan i uela compellis
relictoque opusculo, quod intra manus habeo, id est, de adbreuiatione chronicorum, suades, ut nostris uerbis duodecem Senatoris uolumina de origine actusque Getarum ab ohm et usque nunc
per generationes regesque descendentem in uno et hoc paruo libello choartem : dura satis imperia et tamquam ab eo, qui pondus
open's huius scire nollit, inposita. 2. Nec Iliad aspicis, quod tenuis
mihi est spiritus ad inplendam eius tam magnaficam dicendi
tubam : super omne autem pondus, quod nec facultas eorundem
librorum nobis datur, quatenus eius sensui inseruiamus, sed,
nt non mentiar, ad triduanam lectionem dispensatoris eius
beneficio libros ipsos antehac relegi. Quorum quamuis uerba
non recolo, sensus tamen et res actas credo me integre re-

tinere. 3. Ad quos et ex nonnullis historiis Grecia ac Latais


addedi conuenientia, initium finemque et plura in medio mea

dictione permiscens. Quare sine contumelia quod exigisti suscipe

libens, libentissime lege ; et si quid parum dictum est et tu, ut


uicinus genii, commemoras, adde, orans pro me, frater, carissime.
Dominus tecurn. Amen.
I.

4. Malones nostri, ut refert Orosius, totius terrae circulum


Oceani limbo circuinseptum triquadrum statuerunt eiusque tres
partes Asiam, Eoropam et Africam uocauerunt. De quo trepartito orbis terrarum spatium innumerabiles pene scriptores existunt, qui non solum urbium locorumue positiones explanant,
uerum etiam et quod est liquidius, passuum miliariumque dimetiunt quantitatem, insulas quoque marinis fluctibus intermixtas,
tam malones, quam etiam minores, quas Cycladas uel Sporadas
cognomlnant, in inmenso marls magni pelagu sitas determinant.
5. Oceani uero intransmeabiles ulteriores fines non solum da-

acribare quia adgressus est, uerum etiam nec cuiquam licuit


transfretare, quia resistente ulva et uentorum spiramine quie-

www.dacoromanica.ro

22

scente inpermeabilis esse sentitur et nulli cognita nisi el qut

eam constituit. 6. Ceterior uero eius pelagi ripa, quam dximus


totius mundi circulum, in modum coronae ambiens fines suos,
curiosis hominibus et qui de hac re scribere uoluerunt perquaquam innotuit, quia et terrae circulam ab incolis possidetur et
nonnullae insule in eodem mare habitabiles stint, ut in orientali
plaga et Indico Oceano Hyppodem, Iamnesiam, Solis perustam
quamuis inhabitabilem, tamen omnino sui spatio in longo lato
que extensam: Taprobanem quoque, in qua (excepto oppida uel
possessiones) decem munitissimas urbes decoram. 7. Sed et aliam
omnino gratissimam Silefantinam nec non et Theron, licet non

ab aliquo scriptore dilucidas, tamen suis possessoribus affatim


refertas. Habet in parte occidua idem Oceanus aliquantas insulas
et pene cunctis ob frequentiam euntium et redeuntium notas..
Et sunt iuxta fretum Gaditanum had procul una Beata et ala
quae dicitur Fortunata. Quamuis nonnuli et ilia gemina Galliciae
et Lysitaniae promuntoria in Oceani insulas ponant, in quarum
una templum Herculis, in alia monumentum adhuc conspicitur
Scipiones, tamen, quia extremitatem Galliciae terrae continent,
ad terram magnam Europae potius quam ad Oceani pertinent
insulas. 8. Habet tamen et alias nsulas interius in suo estu,

quae dicuntur Baleares, habetque et ala Mevania, nec non

Orcadas numero XXXIII quamuis non omnes excultas. 9. HabeL


et in ultimo plagae occidentalis aliam insulam nomine Thyle,.
de qua Mantuanus inter alia tibi serulat ultima Thyle". Habet

quoque is ipse nmensus pelagus in parte artoa, id est septentrionali, amplam insulam nomine Scandzam, unde nobis sermo,
si domiaus iubauerit, est adsumpturus, quia gens, cuius origi-

nem flagitas, ab huius insulae gremio uelut examen apium


erumpens in terrain Europae aduinit quomodo itero aut qualiter, in subsequentibus, si dominus donauerit, explanauimns

10. Nunc autem de Brittania nsula, que in sino Oceani


inter Spanias, Gallias et Germaniam sita est, ut potuero, paucis
absolvam. Cuius licet magnitudine ohm nemo, ut refert Libius
circumuectus est, muftis tamen data est uaria opinio de ea

loquendi. Quae din si quidem armis inaccensam 3) Romanis Iulius.

Caesar proeliis ad gloriam tantum quesitis aperuit peruia de-inceps mercimoniis aliasque ob causas muftis facia mortalibus
non indiligenti, quae secuta est, aetati certius sui prodidit
situm, quem, tit a Grecis Latinisque autoribus accepimus, per-.
sequimur. 11. Triquadram eam plures dixere consimilem, inter
septentrionalem occidentalemque plagam proiectam, uno, qui:
Unele manuscrise au explanablmus.
Alte manuscriae Livia%
Alte manu-scrise : inaccessam,

www.dacoromanica.ro

23

magnus est, angulo Reni hostia spectantem, dehinc correp tam


lattudine oblique retro abstractam in duos exire alios, geminoque latere longiorem Galliae praetendi atque Germaniae. 12. In
duobus mlibus trecentis decem stadiis latitudo eius ubi patentior, longtudo non ultra septem mil. centum triginta duo stadia
fertur extend ; modo uero dumosa, modo sluestrae lacere
planitae, montibus etiam nonnullis increscere mari tardo circumfluam, quod Dec rems facile inpellentibus cedat, nec uentorum
flatibus intumescat, credo, quia remotae longius terrae causas
motibus negant quippe illic latius quam usquam aequor exten-

ditur. Refert autem Strabo Grecorum nobilis scriptor tantas


illam exalare nebulas, madefacta humo Ocean crebris excursibus, uf subtectus sol per ilium pene totum fedorem, qui

serenus est, diem negetur aspectui. 13. Noctem quoque clariorem in extrema eius parte minimamque Cornelius etiam annalium scriptor enarrat, metalls plurimis cupiosam, herbis frequentem et his feraciorem omnibus, que pecora magis quam
homnes alant : labi uero per eam multa quam maximae relabique flumina gemmas margaritasque uoluenta. Silorum colorati
uultus ; torti pleroque crine et Digro nascuntur ; Calydoniam
uero ncolentibus rutilae cumae, corpora magna, sed fluuida :
Gallis sive Spanis, ut quibusque obtenduntur, adsimiles. Unde
coniectauere nonnulli, quod ea ex his accolas contiguo uocatos
acceperit. 14. Incult aeque omnes populi regesque populorum ;
cunctos tamen in Calydoniorum Meatarumque concessisse nomina Dio auctor est celeberrimus scriptor annalium. Virgeas
habitant casas, communia tecta cum pecore, silueque illis saepe
sunt domus. Ob decorem nesco an aliam quam ob rem ferro
pingunt corpora. 15. Bellum nter se aut imperii cupidine, aut
amplifcandi quae possident, saepius gerunt, non tantum equtatu
uel pedite, uerum etiam bigs curribusque falcatis, quos more
uulgare essedas uocant. Haec pauca de Brittaniae insulae forma
dixisse sufficiat.

16. Ad Scandziae insulae situm, quod superius relquimus,


redeamus. De hac etenim in secundo sui opers libro Claudius
Ptolomeus, orbis terrae discrptor egregius, meminit dicens : est
In Oceani arctoi salo posita nsula magna, nomine Scandza, in
modum folii cetri, lateribus pandis, per longum ducta concludens

se. De qua et Pomponius Mela in maris sinu Codano positam


refert, cuius ripas influit Oceanus. Haec a fronte posita est Vistulae fluminis, qui Sarmaticis mont;bus ortus in conspectu
Scandzae septentrionali Oceano trisulcus inlabitur, Germanism
Scythiamque disterminans. 17. Haec ergo habet ab oriente uastissi-

mum lacum in orbis terrae gremio, ande Vagi fluuius uelut


www.dacoromanica.ro

24

quodam uentrae generatus in Oceanum undosus euoluitur. Ab


occidente namque inmensu pelago circumdatur, a septentrione
quove innauigabili eodem uastissmo concluditur Oceano, ex
quo quasi quodam brachio exiente, sinu distento, Germanicum mare efficitur. 18. Ubi etiam paruae quidem, sed plures
perhibentur insulae esse dispositae, ad quas si congelato marl
ob nimium frigus lupi transierint, luminibus feruntur orbari. Ita
non solum inhospitalis hominibus, uerum etiam beluis terra cru-

delis est. 19. In Scandza uero insula, unde nobis sermo est,

licet multae et diuersae maneant nationes, septem tamen eorum


nomina meminit Ptolemaeus. Apium ibi turba mellifica ob nimium frigore nusquam repperitur. In cuius parte arctoa gens
Adogit consistit, quae fertur in aestate media quadraginta die.
bus et noctibus luces habere continuas, itemque brumali tem-

pore eodem dierum noctiumque numero luces clara nescire.


20. Ita alternato merore cum gaudio benificio aliis damnoque
impar est. Et hoc quare ? Quia prolixioribus diebus solem ad
orientem per axis marginem uident redeuntem, breuioribus
uero non sic conspicitur apud illos, sed aliter, quia austrinis
signis percurrit, et quod nobis uidetur sol ab imo surgere, Rios
per terrae marginem dicitur circuire. 21. Aliae uero ibi sunt
gentes Screrefennae, que frumentorum non queritant uictum,
sed carnibus ferarum atque ouis auium uiuunt ; ubi tanta paludibus fetura ponitur, ut et augmentum prestent generi et satietatem ad cupiam 1) genti. Alia uero gens ibi moratur Suehans,

quae uelud Thyringi equis utuntur eximiis. Hi quoque sunt, qui


in usibus Romanorum sappherinas pelles commercio interueniente per alias innumeras gentes transmittunt, famosi pellium
decora nigridine. Hl cum inopes uiuunt, ditissime uestiuntur.
22. Sequitur deinde diuersarum turba nationum, Theustes,
Vagoth, Bergio, Hallin, Liothida, quorum omninm sedes sub uno
plani ac fertilis, et propterea inibi aliarum gentium incursionibus infestantur. Post hos Ahelmil, Finnaithae, Fervir, Gauthigoth, acre homlnum genus et at bella prumtissimum. Dehinc
Mixi, Euagre, Otingls. Hi omnes excisis rupibus quasi castellis
inhabitant ritu beluino. 23. Sunt el his exteriores Ostrogothae,
Raumarici, Aeragnaricil, Finni mitissimi, Scandzae cultoribus
omnibus mitiores ; nec non et pares commu Vinouiloth ; Suetidi,
cogniti in hac gente reliquIs corpore eminentiores : quamuis et
Dan!, ex ipsorum stirpe progressi, Herulos propriis sedibus ex-.

pulerunt, qui inter omnes Scandiae nationes nomen sibi ob

nimia proceritate affectant praecipuum. 24. Sunt quamquam et ho-

rum positura Grannii, Augandzi, Eunixi, Taetel, Rugi, Arochi,

Ranii, quibus non ante multos annos Roduulf rex fuit,

qui

contempto proprio regno ad TheodorIci Gothorum regis gremio


conuolauit el, ut desiderabat, inuenit. Hae itaque gentes,
1) Atte manuscrise : copium.

www.dacoromanica.ro

25

Germania corpore et animo grandiores, pugnabant beluina


sae yitia.
IV.

25. Ex hac igitur Scandza nsula quasi officina gentium


aut certe uelut uagna nationum cum rege suo nomine Berg
Gothi quondam memorantur egressi qui ut primum e nauibus
exientes terras attigerunt, ilico nomen loci dederunt. Nam o-

diequel illic, ut fertur, Gothiscandza uocatur. 26. Unde mox promouentes ad sedes Vlmerugorum, qui tune Oceani ripas insidebant, castra metati sunt eosque commisso proelio propriis
sedibus pepulerunt, eorumque uicinos Vandalos iam tunc subiugantes suis aplicauere uictorlis. Ubi uero magna populi numerositate crescente et iam pene quinto rege regnante post Berig
Flimer, filio Gadarigis, consilio sedit, ut exinde cum familiis
Gothorum promoueret exercitus. 27. Qui aptissimas sedes locaquae dum quereret congrua, peruenit ad Scythiae terras, quae
lingua eorum Oium 2) uocabantur ubi delectatus magna ubertate
regionum et exercitus medaetate transposita Pons dicitur, unde
amnem traiecerat, inreparabiliter corruisse, nec ulterius iam

cuidam licuit ire aut redire. Nam is locus, ut fertur, tremulis

paludibus uoragine circumiecta concluditur, quem utraque confusione natura reddidit inperuium. Verumtamen hodieque illic
et uoces armentorum audiri et indicia hominum depraehendi
commeantium attestationem, quamuis a longe audientium, credere licet. 28. Haec ergo pars Gothorum, quae apud Filemer di ci-

tur in terras Olum emenso amne transposita, optatum potiti


solum. Nec mora hico ad gentem Spalorum adueniunt consertoque proelio uictoriam adipiscunt, exindeque lam uelut uictores
ad extremam Scythiae partem, que Ponto marl uicina est, pro-

perant. Quemadmodum et in priscis eorum carminibus pene


storicu ritu in commune recolitur quod et Ablauius descriptor
Gothorum gentis egregius uerissima adtestatur historia. 29. In
quam sententiam et nonnulli consensere maiorum Ioseppus
quoque annalium relator uerissimus dum ubique ueritatis conseruet regulam et origines causar= a principio reuoluat. Haec
uero quae diximus de gente Gothorum principia cur omiserit,
ignoramus : sed tantu Magog eorum stirpe comemorans, Scythas
eos et natione et uocabulo asserit appellatos. Culus soli termi-

nos, anteqttam alud ad medium deducamus, necesse est, ut


lacent, ed'icere.

I) Alte manusaise :
2) Alte manuscrise Ocum, Ouim.

www.dacoromanica.ro

26
V.

30. Scythia si quidem Germaniae terre confines eo tenus,


ubi Ister oritur amnis uel stagnus dilatatur Morsianus,l) tendens
usque ad Ilumina Tyram, Danastrum et Vagosolam, magnumque
illu Danaprum2) Taurumque montem, non ilium Asiae, sed proprium, id est Scythicum, per omnem Meotidis aditum, ultraque

Meotida per angustias Bosfori usque ad Caucasum montem


amnemque Araxem ac delude in sinistram partem reflexa post
mare Caspium, quae in extremis Asiae finibus ab Oceano eoroboro in modum fung primum tenuis, post haec latissima et
rotunda forma exoritur, uergens ad Hunnus, Albanos et Seres
usque digreditur. 31. Haec, inquam, patria, id est Scythia, longe
se tendens lateque aperiens, habet ab oriente Seres, in ipso sui
principio litus Caspii maris commanentes ; ab occidente Germanos et flumen Vistulae ; ab arctu, id est septentrionali, circumdatur oceano, a meridiae Persida, Albania, Hiberia, Ponto atque

extremo alueo Istri, qui dicitur Danubius ab ostea sua usque

ad fontem. 32 In eo uero latere, qua Ponticum litus attingit, oppidis

haut obscuris inuoluitur, Boristhenide, Olbia, Callipolida, Chersons, Theodosia, Careon, Myrmicion et Trapezunta, quas indomiti Scytharum nationes Grecia permiserunt condere, sibimet
commercia prestaturos. In cuius Scytbiae medium est locus, qui
Asiam Europamque ab alterutro dividit, Riphei scilicet montes,
qui Thanain uastissimum fundunt intrantem Meotida cuius paluds circuitus passuum mil. CXLIIII, nusquam octo ulnis altius
subsidentis. 33. In qua Scythia prima ab occidente gens residet Gepidarum, que magnis opinatisque ambitur fluminibus. Nam Tisia 3)

per aquilonem ejus chorumque discurrit ; ab africo uero magnus


ipse Danubius, ab eoo Flutausis 4) secat, qui rapidus ac uerticosus
in Istri fluenta furens diuoluitur. 34. Introrsus ill's Dacia est, ad
coronae speciem arduis Alpibus emunita, iuxta quorum sinistrum
latus, qui in aquilone uergit, ab ortu Vistulae fluminis per
inmensa spatia Venetharum natio populosa consedit. Quorum
nomina licet nunc per uarias familias et loca mutentur, principaliter tamen Sclaueni 5) et Antes nominantur. 35. Sclaueni a duitate Nouietunense 6) et laco ') qui appellatur Mursiano 8) usque ad
Alte manuncri.se : Mursianus, Musiamun, Morsiamon.

?the manuscrise : Danubrum, Danapirum.


Alte manuscrise : Ms/am, Tisianus, ThIsia.
Alte manuscrise : Fluttausis. Fluctausis, Flutaus, Fluitans, Flutausi,
Flutasi, Flatausis, la Ravennat.
Alte manuscrise : Scauent Sclauani, Sclauenni.
Aite mansucrise : Nouietuense, Nouietanense, Noui et sclaninorum
unnense,

Alte manuscrise : loco, lacu.


A/te manuscrise : Mursianus, Musiano, Musianus.

www.dacoromanica.ro

27

Danastrum et in boream Visela tenus commorantur : hi paludes

siluasque pro ciuitatibus habent. Antes uero, qui sunt eorum

fortissimi, qua Ponticum mare curuatur, a Danastro extenduntur


usque ad Danaprumi), quae flumina multis mansionibus ab inuicem absunt. 36. Ad litus autem Oceani, ubi tribus faucibus
fluenta Vistulae fluminis ebibuntur, Vidivarii resident, ex diuersis nationibus adgregati ; post quos ripam Oceani tem Aesti

tenent, pacatum hominum genus omnino. Quibus in austrum


adsidet gens Acatzirorum2) fortissima, frugum ignara, quae peco-

ribus et uenationibus uictitat. 37. Ultra quos distendunt supra


mare Ponticum Bulgarum sedes, quos notissimos peccatorum
nostrorum mala fecerunt. Hinc iam Hunni quasi fortissimorum
gentium fecundissimus cespes bifariam populorum rabiem pullu-

larunt. Nam alii Altziagiri, all Sauiri nuncupantur, qui tamen


sedes habent diuisas : iuxta Chersonam Altziagiri, quo Asiae
bona auidus mercator importat, qui aestate campos peruagant
effusas sedes, prout armentorum inuitauerint pabula, hieme
supra mare Ponticum se referentes. Hunuguri autem hinc sunt
noti, quia ab ipsis pellium murinarum uenit commercium : quos
tantorum uirorum formidauit audacia. 38. Quorum mansione
prima in Scythiae solo iuxta paludem Meotidem, secundo in
Mysiam Thraciamque et Daciam, tertio supra mare Ponticum
rursus in Scythia legimus habitasse : nec eorum fabulas alicubi
repperimus scriptas, qui eos dicunt in Brittania uel in unaqualibet insularum in seruitute redactos et in unius caballi prae-

tio a quodam ereptos. Aut certe si quis eos aliter dixerit in


nostros) urbe, quam quod nos dbdmus, fuisse exortos, nobis aliquid obstrepebit : nos enim potius lectioni credimus quam fabulis anilibus consentimus.

39. Ut ergo ad nostrum propositum redeamus, in prima


sede Scythiae luxta Meotidem commanentes praefati, unde loquimur, Filimer regem habuisse noscuntur. In secunda, id est
Daciae, Thraciaeque et Mysiae solo Zalmoxen, quem mirae philosophiae eruditionis fuisse testantur plerique scriptores anna-

lium. Nam et Zeutam prius habuerunt eruditum, post etiam


Dicineum, tertium Zalmoxen, de quo superius diximus. Nec
defuerunt, qui eos sapientiam erudirent. 40. Unde et pene omnibus barbaris Gothi sapientiores semper extiterunt Grecisque
pene consimiles, ut refert Dio, qui historias eorum annalesque
Greco stilo composuit. Qui dicit primum Tarabosteseos, deinde
uocatos Pilleatos hos, qui inter eos generosi extabant, ex quibus eis et reges et sacerdotes ordinabantur. Adeo ergo fuere
laudati Gaetae, ut dudum Martem, quem poetarum fallada deum
Ake manuscrise : Danubium.
Alte manuscrise : Acatirorum, Agatzirorum, Agazirl la Revennat,

Acatziri la Prisms.
Linde menuscrise au nostro orbe, nostra urbe.

www.dacoromanica.ro

28

belli pronuntiat, apud eos fuisse dicant exortum. Unde et Ver;


gilius graduumque patrem, Geticis qui praesdet aruis".
41. Quem Martem Gothi semper asperrima placauere cultura
(nam uictimae elms mortes fuere captorum), opinantes belloram
praesulem apte humani sanguinis effusione placandum. Huic
praede primordia uouebantur, huic truncis suspendebantur exubiae, eratque illis religions preter ceteros insinuatus affectus,
cum parent' deuotio numinis uideretur inpendi. 42. Tertia
uero sede super mare Ponticum iam humaniores et, ut superius
diximus, prudentiores effecti, duisi per familias populi, Vesegothae familiae Baltaorum, Ostrogothae praeclaris Amalis seruiebant.

V.

43. Quorum studium fuit primum inter alias gentes uicinas


arcum intendere nerus, Lucano i) plus storico quam poeta testante : Armeniosque arcus Geticis ntendite neruis". Ante quos
etam cantu maiorum facta modulationibus citharsque canebant,
Eterpamara, Hanale, Fridigerni, Vidigoiae et aliorum, quorum
in hac gente magna opinio est, quales uix heroas fusse miranda
iactat antiquitas. 44. Tune, ut fertur, Vesosis Scythis lacrimabile
sbi potius intulit bellum, eis uidelicet, quos Amazonarum uiros
prism tradit auctoritas, de quas et feminas bellatrices Orosius
in primo uolumne professa uoce testatur. Unde cum Gothis

eum tune dimicasse euidenter probamus, quem cum Amazonarum


uiris absolute pugnasse cognoscimus, qui tune a Borysthene amne,
quem accolae Danaprum 2) uocant, usque ad Thanain flunium

circa sinum paludis Meotidis consedebant. 45. Thanain uero


hunc dico, qui ex Ripheis montibus deiectus adeo preceps ruit,
ut, cum uicina flumina sive Meotis et Bosforus gel solidentur,

solus amnium confragosis montibus uaporatus, numquam Scythico


duriscit algore. Hic Asiae Enropaeque terminus famosus habetur.

Nam alter est ille, qui montibus Chrinnorum oriens, in Caspium


mare dilabitur. 46, Danaper autem ortus grande palude, quasi

ex matre profunditur. Hic usque ad medium su dulcis est et

potabilis, piscesque nimii saporis gignit, ossa carentibus chartellagine tan tum habentes in corporis continentiam. Sed ubi fit

Ponto uicinior, paruum fontem suscpit, cui Exampheo cog-

nomen est, adeo amarum, ut, cum sit quadraginta dierum


tinere nauigablis, huius aquis exiguis inmutetur, infectusque
ac dl9similis sui inter Greca oppida Callipidas et Hypannis in
mare defluat. Ad cuius ostia nsula est in fronte. Achillis nomine.
Inter hos terra uastissima, sluis consita, paludibus dubla.
Alte mamtgaise au historico.
Llaele rnanuncrise au Danubrum, Danubium.

www.dacoromanica.ro

29
VI.

47. Hic ergo Gothis morantibus Vesosis, Aegyptiorum rex,

in bellum inruit, quibus tune Tanausis rex erat. Quod proelio


ad Phasim fluuium, a quo Fasides aues exortae in totum mundum epulis potentum exuberant, Thanausis Gothorum rex Vesosi Aegyptiorum occurrit, eumque grauiter debellans in Aegypto usque persecutus est, et nisi Nili amnis intransmeabilis
obstetissent fluenta uel munitiones, quas dudum sibi ob incursi-

ones Aethiopum Vesosis fieri praecepisset, ibi in eius eum

patria extinxisset. Sed dum eum '&1 positum non ualuisset laedere, reuertens pene omnem Asiam subiugauit et sibi tune
caro amico Sorno, reg Medorum, ad persoluendum tributum
subditos fecit. Ex cuius exercitu uictores tune nonnulli prouincias subditas contuentes et in rani fertilitate pollentes deserta
suorum agmina sponte in Asiae partibus residerunt. 48. Ex
quorum nomine uel genere Pompeius Trogus Partholim dicit
extitisse prosapiem. Unde etiam hodieque lingua Schytica fugaces
quod est, Parthi dicuntur, suoque generi respondentes inter
omnes pene Asiae nationes soli sagittarii sunt et acerrimi belatores. De nomine uero, quod diximus eos Parthos, fugaces,
ita aliquanti aethymologiam traxerunt, ut dicerent Parthi, quia
suos refugerunt parentes. Hunc ergo Thanausim regem Gothorum
mortuum nter numina sui populi coluerunt.
VIL

49. Post cuing decessum et exercitu eius cum successores


ipsius in aliis partibus expeditione gerentfbus feminae Gothomm
a quadam uicina gente temptantur in praeda. Quae doctae a uiris

fortiter resisterunt hostesque super se uenientes cum magna


uerecundia abfgerunt. Qua patratae uictoria fretaeque maioris
audacia inuicem se cohortantes arma arripiunt elegentesque
duas audentiores Lampeto et Marpesia principatui subrogarunt.
51. Quae dum curam gerunt, ut et propria defenderent et aliena
uastarent, sortitae Lampeto restitit fines patrios tuendo, Marpesia nero feminarum agmine sumpta nouum genus exercitui
duxit in Asiam, diuersasque gentes bello superans, alios uero
pace concilians, ad Cauchasum uenit, ibique certum tempus demorans loci nomen dedit Saxum Marpesiae, unde et Vergilius :

ac si dura silex aut stet Marpesia cantes", in eo loco, ubi

post haec Alexander Magnus portas constituens Pylas Caspias


nominavit, quod nunc Lazorum gens custodit pro munitione
Romana. 51. Hic ergo certum temporis Amazonas commanentes
confortati sunt. Unde egressi et Alem fluuium, quod inxta Gargaram ciuitatem praeterfluit, transeuntes, Armeniam, Syriam
Ciliciamque, Galatiam, Pisidiam omniaque Asiae loca aequa
felicitate domuerunt ; Ioniam Eoliamque conuersae deditas sibi
www.dacoromanica.ro

30

proulncias effecerunt. Ubi diutius dominantes etiam ciuitates


castraque suo in nomine dicauerunt. Ephesi quoque templum
Manse ob sagittandi ac uenandi studium, quibus se artibus
tradidissent, effusis opibus mirae pulchritudinis condiderunt.
52. Tale ergo Scythiae genitae feminae casu Asiae regna potitae
per centum pene annos tenuerunt et sic demum ad proprias
socias in cantes Marpesios, quas superius .diximus, repedarunt,
in montem scilicet Caucasi. Cuius montis quia factEr iterum
mentio est, non ab re arbitror eius tractum situmque describere, quando maximam partem orbis noscitur circuire higo continuo. 53. Is namque ab Indico mare surgens, qua meridiem
respicit, sole uaporatus ardescit ; qua septentrione patet, rigentibus uentis est obnoxius et pruinis. Mox in Syriam curuato
angulo reflexus, licet amnium plurimos emittat, in Vasianensem
tamen regionem Eufratem Tigrimque nauigeros ad opinionem
maximam perennium fontium cupiosis fundit uberibus. Qui amplexantes terras Syron= Mesopotamiam et appellari faciunt et
uideri, in sinum rubri marls fluenta deponentes. 54. Tune in
boream reuertens Scythicas terras iugus antefatus magnis flexibus peruagatur atque ibidem opinatissima flumina in Caspium
mare profundens Araxem, Cysum et Cambisen continuatoque
lug ad Ripheos usque in montes extenditur. Indeque Scythicis
gentibus dorso suo terminum praebens ad Pontum usque discendit, consertisque collibus Histri quoque fluenta contingit, quo
amne scissus dehiscens Scythia quoque Taurus uocatur. 55. Tails
ergo tantusque et pene omnium montium maximus excelsas suas
erigens summitates naturali constructione praestat gentibus
inexpugnanda munimina. Nam locatim recisus, qua disrupt iugo
mills hiatu patescit, mine Caspias portas, mine Armenias, nunc

Cilicas, uel secundum locum quale fuerit, facit, uix tamen


plaustro meabilis, lateribus in altitudinem utremque desectis,
qui pro gentium uarietate diuerso uocabulo nuncupatur. Hunc
enim Lammum, mox Propanissimum Indus appellat ; Parthus

primum Castram, post Nifatem edicit ; Syrus et Armenus Taurum


Scytha Cauchasum ac Rifeum, iterumque in fine Taurum cognominat ; aliaeque conplurimae gentes huic jugo dedere uocabulo.

Et quia de eius continuatione pauca libabimus, ad Amazonas,


mide diuertirnus, redeamus.

VIII

56. Quae ueritae, ne eorum prolis rarisceret, uicinis gentibus


concubitum petierunt, facta nundina semel in anno, ita ut futuri
temporis eadem die reuertentibus in id ipsum, quidquid partus
masculum edidisset, patri redderet, quidquid uero feminei sexus
nasceretur, mater ad arma bellica erudiret ; slue, ut quibusdam

placet, editis maribus nouercali odio infantis miserandi fata


rumpebant. Ita apud illas detestabile puerperium erat, quod
www.dacoromanica.ro

31

ubique constat esse uotiuum. 57. Quae crudelitas illis terrorem


maximum comulabat opinionis uulgatae. Nam quae, rogo, spes
esset capto, ubi indulgi el filio nefas habebatur ? contra has,
ut fertur, pugnauit Herculis, et Melanis pene plus dolo quam
uirtute subegit. Theseus uero Hippoliten in praeda tulit, de qua
et genuit Hypolitum. Hae vogue Amazones post haec habuere
reginam nomine Penthesileam, cuius Troiano bello extant clarissima documenta. Nam hae feminae usque ad Alexandrum Magnum referuntur tenuisse regimen.

58. Sed ne dicas : de uiris Gothorum sermo adsumptus cur

in feminas tamdiu perseuerat ? audi et uirorum insignem et

laudabilem fortitudinem. Dio storicus et antiquitatum diligentissimus inquisitor, qui operi suo Getica titulum dedit (quos Getas
iam superiori loco Gothos esse probauimus, Orosio Paulo dicente)
hie Dio regem !His post tempora multa commemorat
nomine Telefum. Ne uero quis dicat hoc nomen a lingua Gothica omnino peregrinum esse, nemo qui nesciat animaduertat
su pleraque nomina gentes amplecti, ut Romani Macedonum,
Greci Romanorum, Sarmatae Germanorum, Gothi plerumque mutuantur Hunnorum. 59. Is ergo Telefus, Herculis filius natus ex
Auge, sororis Priami coniugio copulatus, procerus quidem corpore, sed plus uigore terribilis, qui paternam fortitudinem propriis uirtutibus aequans Herculis genium formae quoque similitudinem referebat. Huius itaque regnum Moesiam appellavere
maiores. Quae prouincia habet ab oriente ostia fluminis Danubii,
a meridie Macedonia, ab occasu Histria, a septentrione Danu-

bium. 60. Is ergo antefatus habuit bellum cum Danais, in qua


pugna Thesandrum ducem Greciae interemit et dum Aiacem
infestus inuadit Uliximque persequitur, uitibus equo cadente ipse
eorruit Achillisque iaculo femur sauciatus din mederi nequiult ;
Grecos tamen, quamuis lam saucius, e suis finibus proturbauit.
Thelepho uero defuncto Euryphylus filius successit in regno, ex
Priami Frygum reg germana progenitus. Qui ob Casandrae amo-

rem bello interesse Troiano, ut parentibus soceroque ferret


anxilium, cupiens, mox

uenisset extinctus est.

61. Tunc Cyrus, rex Persarum, post grande interuallum et


pene post DCXXX annorum tempore (Pompeio Trogo testante)
Getarum reginae Thomyre sibi exitiabile intulit bellum. Qui elatus
ex Asiae uietoriis Getas nititur subiugare, quibus, ut diximus,
regina erat Thomyris. Quae cum Abraxem amnem Cyri arcere
potuisset accessum, transitum tamen permisit, elegens armis eum
1) Linde manuscrise au mox cum.

www.dacoromanica.ro

32

uincere quarn locorum beneficio submouere ; quod et factum ese,

62. Et ueniente Cyro prima cessit fortuna Parthis in tantum, ut

et filium Thomyris et plurimum exercitum trucidarent. Sed iterato

Marte Getae cum sua regina Parthos deuictos superant atque


prosternunt opimamque praedam de eis auferunt, ibique primum
Gothorum gens sirica uidit tentoria. Tune Thomyris regina aucta
uictoria tantaque praeda de inimicis potita, in partem Moesiae,

quae mine a magna Scythia nomen mutuatum minor Sc)thia


appellatur, transiens, ibi in Ponti Moesiaco More Thomes ciuitatem suo de nomine aedificauit. 63. Dehinc Darius, rex Persarum,

Hystaspis filius, Antyri, regs Gothorum, filiam In matrimonio


postulauit, rogans pariter atque deterrens, nisi suam peragerent
uoluntatem. Cuius affinitatem Gothi spernentes, legationem eius
frustrarunt. Qui repulsus dolore flammatus est et DCC mua armatorum contra ipsos produxit exercitum, uerecundiam suam malo
publico uindicare contendens; nauibusque pene a Chalcedona
usque ad Bizantium in instar pontium tabulatis atque consertis
Thraciam petit et Moesiam; pontemque rursus in Danubio pari
modo constructum duobus mensibus crebris fatigatus in Tapis
VIII milia perdidit armatorum, timensque, ne pons Danubii ab
eius adversariis occuparetur, celeri fuga in Thracia repedavit,
nec Mysiae solum sibi credens tutum fore aliquantulum remorandi.

Post cuius decessum iterum Xerses filius eius paternas Infurias ulcisci se aestimans, cum sua septingenta et auxiliarium
CCC milia armatorum, rostratas naues mine ducentas, onerarias
tria mina, super Gothos ad bellum profectus nec temptare in
conflictu praeualuit, eorum animositate et constantia superatus.
Sic namque ut uenerat, absque aliquo certamine suo cum
robore recessit. Philippus quoque, pater Alexandri Magni, cum
Gothis amicitias copulans Medopam Gudilae regs flilam accepit
uxorem, ut tali affinitate roboratus Macedonum regna firmaret.
Qua tempestate Dio storico dicente Philippus inopia pecuniae
passus, Odyssitanam Moesiae ciuitatem instructis copiis uastare
deliberat, quae tune propter uicinam Thomes Gothis erat str
biecta. Unde et sacerdotes Gothorum illi qui pii uocabantur
subito patefactis portis cum citharis et uestibus candidis obuiam
egressi patriis diis, ut sibi propitii Macedonas repellerent, uoce
supplici modulantes. Quos Macedones sic fiducialiter sibi
occurrere con tuentes stupiscent et, si dici fas est, ab inermibus

terrentur armati. Nec mora soluta acie quam ad bellandum


construxerant, non tan tum ab urbis excidio abstinuerune) uerum
etiam et quos foris fuerant iure belli adepti, reddiderunt, foedusque mito ad sua reuersi sunt. 66. Quod dolum post longum

tempus reminiscens egregius Gothorum ductor Sithalcus, CL


uirorum milibus congregatis Atheniensibus intulit bellum aduersus Perdiccam Macedoniae regem , quem Alexander apud
1)

Unele manuacrise au remouerunt.

www.dacoromanica.ro

33

Babylloniam ministri insidiis potans interitum Atheniensium


principatui hereditario lure reliquerat succesorem. Magno proelio
eum hoc mito Gothi superiores inuenti sunt, et sic pro injuria,
gua illi in Moesia dudum fecissent, isti in Grecia discurrentes
cunctam Macedoniam uastauertmt.
XL

67. Dehinc regnante Gothis Buruista Dicineus uenit in


Gothiam, quo tempore Romanorum Sylla potitus est principatum.
Quern Dicineum suscipiens Buruista dedit ei pene regiam pote-

statem ; cuius consilio Gothi Germanorum terras, quas nunc


Franci optinent, populati sunt. 68. Caesar tier, qui sibi primus
omnium Romanum uindicauit imper.um et pene omnem mundum suae dicioni subegit omniaque regna perdomuit, adeo ut
extra nostro urbe in oceani sinu repositas insulas occuparet,
et nee nomen Romanorum auditu qui nouerant, eos Romanis
tributarios faceret, Gothos tamen crebro pertemptans nequiuit
subicere. Gaius Tiberius iam tertius regnat Romanis ; Gothi
tamen suo regno incolume perseuerant. 69. Quibus hoc erat
salubre, hoc adcommodum, hoc uotiuum, ut, quidqu d Dicineus
eorum consiliarius precepisset, hoc modis omnibus expetendum,
hoc utile iudicantes, effectui manciparent. Qui cernens eorum
animos sibi in omnibus oboedire et naturalem eos habere ingenitun, omnem pene phylosophiam eos instruxit erat namque
huius rei magister peritas. Nam ethicam eos erudiens barbaricos
mores conpescuit ; fysicam tradens naturaliter propriis legibus
uiuere fecit, quas usque nunc conscriptas belagines nuncupant ;
logicam instruens rationis eos supra ceteras gentes fecit expertes ;
practicen ostendens in bonis actibus conuersare suasit ; theore-

been demonstrans signorum duodecem et per ea planetarum

cursus omnemque astronomiam contemplad edocuit, et quomodo

lunaris urbis augmentum sustinet aut patitur detrimentum,


edixit, solisque globum igneum quantum terreno orbe in mensura excedat, ostendit, aut quibus nominibus uel quibus signis
in polo caeli uergente et reuergente trecentae quadraginta el sex
stellae ab ortu in occasu precipites ruant, exposuit. 70. Qualis
erat, rogo, uoluptas, ut uiri fortissimi, quando ab armis quantolumcumque uacassent, doctrinis philosophicis inbuebantur ? ufderis
unum caeli positionem, alium herbarum fruticumque explorare
naturas, istum lunae commoda incommodaque, ilium solis labores
adtendere et quomodo rotatu caeli raptos retro reduci ad partem
occiduam, gal ad orientalem plagam ire festinant, rati one accepta
guiescere. 71. Haec et alia nonnulla Dicineus Gothis sua peritia tradens mirabilis apud eos enituit, ut non solui) mediocribus, immo et

regibus imperaret. Elegit namque ex eis tunc nobilissimos prn1)

ljnvic matruncrise au sduus, soh&

IZVOMIELB r5T051112 ROMANTLOR VOL. =V

www.dacoromanica.ro

34

dentioresque uiros, quos theologiam instruens, !lumina quaedam


et sacella uenerare suasit fecitque sacerdotes, nomen illis pilleatorum contradens, ut reor, quia opertis capitibus tyaris,
quos pilleos alio nomine nuncupamus, litabant 72. reliquam
uero gentem capillatos dicere iussit, quod nomen Gothi pro
magno suscipientes adhuc odie suis cantionibus reminiscent.

73. Decedente uero Dicineo pene pari ueneratione habuerunt Comosicum, quia nec inpar erat sollertiae. Hic etenim e
rex illis et pontifex ob suam peritiam habebatur et in summa
iustitia populos iudicabat. Et hoc rebus excedente humanis Coryllus rex Gothorum in regno conscendit et per quadraginta
annos in Dacia suis gentibus imperauit. Daciam dico antiquam,
quam nunc Gepidarum populi possidere noscuntur. 74. Quae
patria in conspectu Moesiae sita trans Danubium corona montium cingitur, duos tantum habens accessus, unum per Boutas,
alterum per Tapes. Haec Gotia, quam Daciam appellauere maiores, quae nunc, ut diximus, Gepidia dicitur, tunc ab oriente
Aroxolani, ab occasu Iazyges, a septentrione Sarmatae et Basternae, a meridiae amnis Danubii termina bent. Nam Iazyges ab
Aroxolanis Aluta tantum fluuio segregantur. 75. Et quia Danubii

mentio facta est, non ab re iudico pauca de tali amne egregio


Indicare. Nam hie in Alamannicis aruls exoriens sexaginta a
fonte suo usque ad ostia in Ponto mergentia per mille ducentorum passuum muja hinc inde suscipiens flumina in modum
spinae, quem costas ut cratem intexunt, omnino amplissimus
est. Qui lingua Bessorum Hister uocatur, ducentis tantum pedibus

in altum aquam in alueo habet profundam. Hie etenim amnis


inter cetera Ilumina in magnum omnes superans praeter Nilum.
Haec de Danubio dixisse sufficiat. Ad propositum uero, unde
nos digressimus iubante 2) domino redeamus.
XIII.

76. Longum namque post interuallum Domitiano imperatore regnante eiusque auaritiam metuentes foedus, quod dudum
cum aliis principibus pepigerant, Gothi soluentes, ripam Danubii
iam longe possessam ab imperio Romano deletis militibus cum
commu ducibus uastauerunt. Cui prouinciae tune post Agrippam
Oppius praeerat Savinus, Gothis autem Dorpaneus principatum
agebat, guando bello commisso Gothi, Romanos deuictos, Oppii
Sauini caput abscisum, multa castella et ciuitates inuadentes de
Unele manuscrise au digressi sumus.
Alte manuscrise : iuuante, adiuuante.

www.dacoromanica.ro

35

parte mperatoris publce depraedarunt. 77. Qua necessitate uorum

bomitanus cum omn uirtute sua Illyricum properauit et .totps


pene rei publcae mltibus ductore Fusco praelato cum lectissmis uirs .amnem Danubil consertis nauibus ad instar ponts
transmeare coegt super exercitum Dorpand. 78. Tum Gothi
haut segues repert arma capessunt primoque conflctu mox
Romanos deuncunt Fuscoque duce extincto diuitas de castrs mlitum spoliant magnaque potti per loca uctoria iam proceres sups

quorum quasi fortuna uincebant, non puros homines, sed semi-

deos id est Anss uocauerunt. Quorum genealoga ut paucs


percurram uel (pis quo parente genitus est au t unde origo

coepta, ubi fnem effect, absque inuidia, qu legis, uera dicentem ausculta.
XIV.

79. Horum ergo heroum, ut 'psi sus in fabulis ref erunt,

primus fuit Gapt, qui genuit Hulmul, Hulmul uero genut Augs :
at Augs genut eum, qui dctus est Amal, a quo et origo Amalorum decurrit : qui Amal genuit Hsarna Hisarns autem genuit
Ostrogotha ; Ostrogotha autem genuit Hunuil Hunuil item genut
Athal Athal genuit Achfulf et Oduulf Achiulf autem genuit
Ansila et Edulf, Vultuulf et Hermenerg : Vultuulf uero genuli
Valarauans Valarauans autem genuit Vnitharium : Vintharius
quoque Vandliarium Vandalarius genuit Thiudemer et Valarim et
Vdimir : 80. Thiudimr genuit Theodercum ; Theodericus genuit,

Amalasuentham : Amalasuentha genut Athalarcum et Matesuentham de Eutharico uiro suo, cuius affintas generis sic ad
eam coniuncta est. 81. Nam supra dictas Hermanaricus,
Achiulf, genuit Hunmundum ; Hunimundus autem genuit Thorsmtmdo Thorismund uero genuit Berimud Berimud ') autem

genuitVetericum: Vetercus item genuitEutharicum, qui coniunctus


Amalasuinthae genuit Athalaricum et Mathesuentam, mortuoque

in puerlibus annis Athalarco Mathesuenthae Vtgs est copulatus, de quo non suscepit lberum ; adductque simul a Belesario Constantnopolrn : et Vtigis rebus excedente humanis Germanus patrcius fratruels Iustiniani imp. eam in conubio sumens
patricam ordinariam fecit ; de qua et genut f ilium item Germanum nomine. Germano uero defunct ipsa uidua perseuerare
dsponit. Quomodo autem aut qualiter regnum Amalorum distructurn est, loco suo, si dominus lubauert edcimus.

82. Nunc autem ad id, unde digressum fecmus, redeamus


doceamusque, quomodo ordo gentis, uncle agimus, cursus su
metam expleuit. Ablabius enim storicus3) ref ert, quia ibi super
Unele Manuscrise. au Ber1mund.

Unele manuscrise : iuuauerit, iuuerit, uoluerit


Unele manuscrise au historicus, istoricus, hystoricus.

www.dacoromanica.ro

36

limbum Ponti, nbi eos diximus in Scythia commanere, ibi pars


eorum, qui orientali plaga tenebat, eisque praeerat Ostrogotha,
utrum ab ipsius nomine, an a loco, id est orientales, dicti sunt
Ostrogothae, residui uero Vesegothae, id est a parte occidua.
XV.

83. Et quia iam superius diximus eos transito Danubio


aliquantum temporis in Mysiam Thraciamque uixisse, ex eorum
reliquiis fuit et Maximinus imp. post Alexandrum Mamaeae.
Nam, ut dicit Symmachus in quinto suae historiae libro, Maximinus, inquiens, Caesar mortuo Alexandro ab exercitu effectus
est imp., ex infimis parentibus in Thracia natus, a patre Gotho
nomine Micca, matre Halana, quae Ababa dicebatur. Is triennio
regnans, dum in Christianos arma commoueret, imperium simul

et uitam amisit. 84. Nam hic Seuero imp, regnante et natalis


die filii celebrante, post prima aetate et rusticana uita de pascuis in militiam uenit. Princeps si quidem militares dederat

ludos ; quod cernens Maximinus, quamuis semibarbarus aduliscens, propositis praemiis patria lingua petit ab imperatore, ut
sibi luctandi cum expertis militibus licentiam daret. 85. Seuerus,
ammodum miratils magnitudinem formae erat enim, ut fertur,
statura eius procera ultra octo pedes
iussit eum lixis corporis nexu contendere, ne quid a rudi homine militaribus uiris
eueniret iniuriae. Tum Maximinus sedecim lixas tanta felicitate ')
pro3trauit, ut uincendo singulos nullam sibi requiem per intercapidinem temporis daret. Hic captis praemiis iussus in militiam
mitti, primaque ei stipendia equestria fuere. Tertia post haec
die, cum imperator prodiret ad campum, uidit eum exultantem
more barbaric iussitque tribuno, ut etrn cohercitum ad Romanam inbueret disciplinam. Ille uero, ubi de se intellexit principem loqui, accessit ad eum equitantemque praeire pedibis coepit.
Tum imperator equo ad lentum cursum calcaribus incitato

multos urbes2) huc atque illuc usque ad suam defatigationem uariis

deflexibus impediuit ac deinde ait illi; num quid uis post

cursum, Thracisce, luchare ?" respondit ; quantum libet, imperator". Ita Seuerus, ex equo desiliens, recentissimos militum cum
co decertari iussit. At ille septem ualentissimos iuuenes ad
terram elisit, ita ut antea nihil per interualla respiraret, solus-

que a Caesare et argenteis praemiis et aureo torque donatus


est ; iussus deinde inter stipatores degere corporis principalis.
Post hace sub Antonin Caracalla ordines duxit ac saepe
famam factis extendens plures militiae grados centuriatumqne
strenuitatis suae praetium tulit. Macrino tamen postea in regno

ingresso recusauit militiamu pene triennio, tribunatusque habens

honore numquam se oculis Macrini optnlit, indignum ducens


thmele munumtise: hullitaft. uelocitate.
Untie nsanuscrist trbis. arbes.

www.dacoromanica.ro

37

eius imperium, qui perpetrato facinus fuerat adquisitum. 88. Ad


Eliogabalum dehinc quasi ad Antonini filium reuertens tribunatum suum adiit et post halm sub Alexandrum Mamaeae contra
Parthos mirabiliter dimicauit. Eoque Mogontiaco mili tad tumulto occisso ipse exercitus electione absque senatus
consultu effectus est imperator, qui cuneta bona sua in
persecutione Christanorum malo uoto foedauit, occsusque
Aquileia a Puppione, regnum reliquid Philipp. Quod nos
idcirco huic nostro opusculo de Synunachi hystoria mutuauimus, quatenus gentem, unde agimus, ostenderemus ad regn
Romani fastigium usque uenisse. Ceterum causa exegit, ad id,
uncle digressimus 9, ordine redeamus.
XVI.

89. Nam gens sta mirum in modum in ea parte, qua uersabatur, id est Pont in litore Scythiae soli, enituit, sine dubio
tanta spata tenens terrarum, tot sinos marls, tot fluminum
cursus, sub cuius saepe dextera Vandalus iacuit, stetit sub praetio Marcomannus, Quadorum principes in seruitute redacti sunt.
Philipp namve ante dicto regnante Romanis, qui solus ante
Constantinum Chrstianus cum Philipp idem filio fuit, cuius et
secundo anno regni Roma millesimum annum expleuit, Gothi,
ut adsolet, subtracta sibi stipendia sua aegre ferentes, de amicis
effecti stint inimici. Nam quamuis remoti sub regibus uluerent
suis, re publicae tamen Rom.anae foederati erant et annua munera
parcipiebant. 90. Quid multa? transiens tune Ostrogotha cum suis
Danubio Moesiam Thraciasque uastauit. Ad quem rebellandum
Decius senator a Philippo dirigitur. Qui ueniens dum Getis nihil
praeualet, milites propros exemptos a militia fecit uitae privatae degi, quasi eorum neglectu Gothi Danubium transfretassent,
factaque ut puta in suis uindicta ad Philippum revertitur. Milites
uero udentes se post tot labores militia pulsos, indignati ad
Ostrogothae regis Gothorum auxilium confugerunt. 91 Qui

excipiens eos eorumque uerbs accensus mox tricenta raffia


suorum armata produxit ad bellum adhibitis sibi Taifalis et

Astrngis nonnullis, sed et Carporum trea milia, genus hominum


ad bella nimis expeditum, qui saepe fuere Romanis infest
quos tamen post haec imperante Dioclitiano et Maximiano Galerius Maxminus Caesar deucit et rei publicae Romanae
subegit. His ergo addens Gothos et Peucinos ab nsula Peucis,
quae in ostia Danubii Ponto mergentia iacet, Argaithum et
Gunthericum nobilissimos suae gentis doctores praefecit. 92. Qui
mox Danubium uadati et de secundo Moesiam populat, Marcianopolim .eiusdem patriae urbem famosam metropolim adgre-

diuntur, diuque obsesSam accepta pecunia ab his qui inerant

...

1) Unelz manuscrise au digressl sumas.

www.dacoromanica.ro

38

reliquerunt, 93. Et quia Marcianopolim nominauimus, libet


aliqua de eius situ breuiter intimare. Nam ha nc urbem Trainnus
imperator hac re, ut fertur, aedificauit, eo quod Marcfae sororis

suae puella, dum lauat in flumine illo qui nimii limpiditatis


saporisque in media urbe oritur Potami cognomento, exindeque
uellit aquam haurire, casu uas aureum quod ferebat in profundum decidit, metal!' pondere praegrauatum longewe post ab imis
emersit ; quod certe non erat usitatum aut uacuum sorben i aut
certe semel uoratum undis respuentibus enatare. His Traianus
sub admiratione conpertis fontique numinis quoddam inane
credens conditam ciuitatem germanae suae in nomine Marcianopolim nuncupauit.
XVII

94. Abhinc ergo, ut dicebamus, post longam obsidionem


accepto praemio ditatus Geta recessit ad propria. Quem cernens Gepidarum natio subito ubique uincentem praedisque
ditatum, inuidia ductus arma in parentibus mouit. Quomodo
uero Getae Gepidasque sint parentes si quaeris, paucis absol-

uam. Meminisse debes me in initio de Scandzae insulae gremio

Gothos dixisse egressos cum Berich rege suo, tribus tantum


nauibus uectos ad ripam Oceani citerioris, id est Gothiscandza.
94. Quarum trium una nauis, ut adsolet, tardior nancta nomen
genti fertur dedisse ; nam lingua eorum pigra gepanta dicitur.
Hine factura es t, ut paulatim el corruptae nomen eis ex conuicio nasceretur Gepidas. Nam sine dubio ex Gothorum prosapie
et hi trahent originem ; sed quia, ut dixi, gepanta pigrum
aliquid tardumque designat pro gratuito conuicio Gepidarum
nomen exortum est, quod nec ipsud credo falsissimum :
sunt etenim tardioris ingenii el grauiores corporum uelocitate. 96. Hi ergo Gepidae tacti inuidia, dum Spesis prouincia commanerent in insulam Visclae amnis uadibus circumactam, quam patrio sermone dicebant Gepedoios. Nunc eam, ut
fertur, insulam gens Viuidaria incolit ipsis ad meliores terras
meantibus. Qui Viuidarii ex diuersis nationibus ac si in unum
asylum collecti sunt et gentem fecisse noscuntur. 97. Ergo, ut

dicebamus, Gepidarum rex Fastida quietam gentem excitans


patrios fines per arma dilatauit. Nam Burgundzones pene usque
ad internicionem deleuit aliasque nonnullas gentes perdomuit.
Gothos quoque male prouocans consanguinitatis foedus prius
inportuna concertatione uiolauit superba admodum elatione

iactatus, crescenti populo dum terras coepit addere, incolas


patrios reddidit rariores. 98. Is ergo missis legatis ad Ostrogo-

thant, cuius adhuc imperio tam Ostrogothae quam Vesegothae,


Id est utrique eiusdem gentes populi, subiacebant, inclusum se
montium quaeritans asperitate siluarumque densitate constrictum,
nnum poscens e duobas, ut aut bellum sibi aut locorum suorum
www.dacoromanica.ro

39

spatia praepararet. 99. Tune Ostrogotha rex Gothorum ut erat


solidi animi, respondit legatis bellum se quidem talem horrere
durumque fore et omnino scelestum armis confligere cum propinquis, loca uero non cedere. Quid multa ? Gepidas in bella
inruunt, contra quos, ne minor iudicaretur, moult et Ostrogotha
procinctum, conueniuntque ad oppidum Galtisl,) iuxta quod currit fluvius Auha2), ibique magna partium uirtute certatum est,
quippe quos in se et armorum et pugnandi similitudo commouerat ; sed causa melior uivacitasque ingenii iubit Gothos. 10. In-

elinata denique parte Gepidarum proelium nox diremit. Tunc


relicta suorum strage Fastida rex Gepidarum properauit ad patriam, tam pudendis obprobriis humiliatus, quam fuerat elationis
erectus. Redeunt uictores Gothi Gepidarum discessione confen% suaque in patria feliciter in pace uersantur, usque dum
eorum praeuius existeret Ostrogotha.
XVIII

101, Post cuius decessum Cniva, exercitum diuidens in


dues partes, nonnullos ad uastandum Moesiam dirigit, sciens
eam neglegeltibus principibus defensoribus destitutam ; ipse
uero cum LXX milibus ad Eusciam2), id est Nouas conscendit.
Unde a Gallo duce remotus Nicopolim accedit, quae iuxta Iatram fluvium est constituta notissima ; quam deuictis Sarmatis
Traianus et fabricauit et appellauit Victoriae ciuitatem. Ubi
Dedo superueniente imperatore tandem Cniva in Hemi partibus,
quae non longe aberant, recessit, unde apparatu disposito Philippopolim re festinans. 102. Cuius secessu Decius imperator cognoscens et ipsius urbis ferre subsidium gestiens iugum Hemi montis

transacto ad Beroam uenit. Ibique dum equos exercitumque


iassum ref oueret, ilico Cniva cum Gothis in modum fulminis
ruit, uastatoque Romano exercitu imperatorem cum pauculis,
qui fugere quiuerant, ad Eusciam rursus trans Alpes in Mysia
proturbauit, ubi tunc Gallus dux limitis cum plurima manu
bellantium morabatur ; collectoque tam exinde quam de Usco
exercitu, futuri belli se parat in aciael. 103. Cniva uero diu
obsessam inuadit Philippopolirn praedaque potitus Prisco duce
qui inerat sibi foederauit quasi cum Dedo pugnaturum. Venientesque ad conflictum juco Decii filium sagitta saucium crudeli
funere confodiunt. Quod pater animaduertens licet ad confortandos animos militum fertur dixisse ; nemo tristetur : perditio

unius militis non est rei publicae deminutlo", tamen, paterno


Une1e manuscrise au Gautis, Ca/tis.
Unele manuscrise au Eucha, Aucha, Hauua.
Miele manuscrise au Eustesiam, Eustesium, Euscestum, Euiscvsium,
Eiuscesitun.

Uncle manuscrise au acie, aciem.

www.dacoromanica.ro

40

affectu non ferens, hostes inuadit, aut mortem aut ultionem


exposcens, ueniensque ad AbrittoL) Moesiae ciuitatem circumsep-

tus a Gothis et ipse extinguitur imperil finem uitaeque terminum faciens. Qui locus hodieque Dacii ara dicitur, eo quod
ibi ante pugnam mirabiliter idolis imtnolasset.
XIX

104. Defuncto tunc Dedo Gallus et Volusianus regnum potiti sunt Romanorum, quando et pestilens morbus, pene istius
necessitatis consimilis, quod nos ante hos nouem annos experti
sumus, faciem totius orbis foedauit, supra modum tamen
xandriam totiusque Aegypti loca deuastans, Dionysio storicoa)
super hanc cladem lacrimauiliter exponente, quod et noster
conscribit uenerabilis martyr Christi et episcopus Cyprianus in
libro, cuius titulus est de mortalitate". 105. Tune et Emilianus
quidam Gothis saepe ob principum neglegentiam Mysiam de-

uastantibus, ut uidit licere nec a quoquam sine magno rei

publicae dispendio remoueri, similiter suae fortunae arbitratus


posse uenire, tyrannidem in Moesia arripuit omneque manu
militari ascita coepit urbes et populos deuastare. Contra quem
infra pateos menses dum multitudo apparatus adcresceret, non
minimum incomodum re publicae parturiuit ; qui tamen in
ipso pene nefario conatus sul initio extinctus et uitam et imperium, quod inhiabat, amisit ; 106 Supra dicti uaro Gallus et.

Volusianus imperatores, quamuis uix biennio in imperio perseuerantes ab hac luce migrarunt, tamen ipsud biennium, quod
affuerunt, ubique pacati, ubique regnauerunt gratiosi, praeter
quocl unum eorum fortunae reputatum est, id est generalis morbus, sed hoc ab imparitis et calumniatoribus, qui uitam solent
aliorum dente maledico lacerare. Hi ergo mox imperio adepti
sunt, foedus cum gente, papigerunt Gothorum. Et nec longo
interuallo utrisque regibus occumbentibus Gallienus arripuit
principatum.
XX

107. Quod in omni lasciuia resoluto Respa et Veduco

Tharuaroque daces Gothorum sumptis nauibus Asiam transierunt, fretum Ellispontiacum transuecti, ubi multas eius prouinciae ciuitates populatas opinatissimum illud Ephesiae Dlanae
templum, quod dudum dixeramus Amazonas condidisse, igne
succendunt. Partibusque Bithiniae delati Chalcedonam subuerterunt, Tiara post Cornelius Abitus aliqua parte reparauit,
quae hodieque, quamuis regiae urbis uicinitate congaucleat, signa
Unele manuscrlse au Abrito, Ahrittum, Abritum.
Unele manuscrise au hystorico.

www.dacoromanica.ro

41

tamen ruinarum suarum aliquanta ad inlicium retinet posteritatis. 108. Hac ergo felicitate Gothi, qua intrauerunt partibus
Asiae, praedas spoliaque potiti, Hallispontiacum fretum retranseunt, uastantes itinere suo Troiam Iliumque, quae uix a bello
illo Agamemnoniaco quantulum se reparantes rursus hostili
mucrone deletae sunt. Post Asiae ergo tale excidium Thracia
eorum experta est feritatem. Nam ibi ad radices Emi montis
et mari uicinam Anchialos ciuitatem adgressi mox adeunt, urbem, quam dudum Sardanaphalus, rex Parthorum, inter limbum
marls et Emi radices locasset. 109. Ibi ergo multis feruntur
mansisse diebus aquarum calidarum delectati lauacris, quae ad
duodecimo miliario Anchialitanae ciuitatis sunt siti, ab imo suae

fontis ignei scaturrientes, et inter reliqua totius mundi thermarum innumerabilium loca omnino precipua et ad sanitatem
infirmorum efficacissima.
XXI

110. Exinde ergo ad proprias sedes regressi post hace a

Maximiano imperatore rediguntur in auxilio Romanorum contra

Parthos rogati, ubi omnino datis auxiliariis fideliter decertati


aunt. Sed postquam Caesar Maximinus pene cum eorum solada

Narseum regem Persarum Saporis magni nepotem fugasset eiusque

omnes opes simulque uxores et filios depraedasset Achillemque


in Alexandria Dioclitianus superasset, et Maximianus Herculius
in Africa Quinquegentianos adtriuisset, pacem rei publicae
nancti coeperunt quasi Gothos neglegere. 111. Nam sine ipsos
dudum contra quasuis gentes Romanus exercitus difficile decertatus est. Apparet namque frequenter, quomodo inuitabantur sic :

ut et sub Constantino rogati sunt et contra cognatum eius Licinium arma tulerunt eumque deuictum et in Thessalonica
clausum privatum ab imperio Cons tantini uictoris gladio trucidarunL 112. Nam et ut famosissimam et Romae emulam in suo
nomine conderet ciuitatem, Gothotum interfuit operatio, qui
foedus inito cum imperatore quadraginta suorum milia illi in solacio contra genies uarias obtulere; quorum et numeras et mi-

litia usque ad praesens in re publica nominatur, id est foederati. Tunc etenim sub Ariarici et Aorici regum suorum florebant imperio. Post quorum decessum successor regni extitit
Geberich uirtutis et nobilitatis eximius.
XXII

113. Nam hie Hilderith patre natus, auo Ouida, proauo

Nidada, gloriam generis sui factis illustribus exaequauit. Primitias regni sui mox in Vandalica gente extendere cupiens contra
www.dacoromanica.ro

42

Visimar eorum rege qui Asdingorum

stirpe, quod inter eos.

eminet genusque indicat bellicosissimum, Deuxippo storicos) refe-

rente, qui eos ab Oceano ad nostrum limitem uix in anti' spatio


peruenisse testatur prae nimia terrarum inmensitate. Quo tempore erant in eo loco manentes, ubi nunc Gepklas sedent, iuxta
ilumina Marisia, Miliare et Gilpil et Grisias), qui omites supra
dictos excedet. 114. Erat namque illis tunc ab oriente Gothus,
ab occidente Marcomanus, a septentrione Hermundolus, a meridie Histrum, qui et Danubius dicitur. Hip ergo Vandalis commorantibus bellum indictum est a Geberich rege Gothorum ad

litus praedicti amnis Marisiae, ubi nec diu certatum est ex


aequali, sed mox ipse rex Vandalorum Visimar magna parte
cum gentis suae prosternitur. 115. Geberich uero Gothorum

ductor eximius superatis depraedatisque Vandalis ad propria loca,

unde exierat, remeauit. Tunc perpauci Vandali, qui euasissent,


collecta inbellium suorum manu, infortunata patria relinquentes
Pannoniam sibi a Constantino principe petierunt ibique per LX
annos plus minus sedibus locatis imperatorum decre Lis ut incolae famularunt. Unde lam post longum ab Stiliconae mag. mil.
et ex consule atque patricio inuitati Galas occupauerunt, ubi
finitimos depraedantes non adeo fixas sedes habuerunt.
XXIII

116. Nam Gothorum rege Geberich rebus humanis excedente post temporis aliquod Hermanaricus nobilissimus Amalo-

rum in regno successit qui multas et bellicosissimas arctoi

gentes perdomuit suisque parere legibus fecit. Quem merit nonnulli Alexandro Magno comparauere maiores. Habebat si quidem quos domuerat Golthescytha Thiudos Inaunxis Vasimibroncas Merens Mordens Imniscaris Rogas Tadzans Athaul Nauego
Bubegenas Coldas. 117. Sed cum tantorum seruitio clarus haberetur, non passus est nisi et gentem Herulorum, quibus praeerat
Halaricus, magna ex parte trucidatam reliquam suae subegeret

dicioni, Nam praedicta gens. Ablauio istorico referente, iuxta


Meotida palude inhabitans In locis stagnantibus, quas Greci ele
uocant
nominati sunt, gens quantum uelox, co amvlius
superbissima. 118. NuIla si quidem erat tune gens, quae non
leuem armaturam in acie sua ex ipsis elegeret. Sed quamuis
uelocitas eorum ab aliis crebro bellantibus euagaret, Gothorum
tamen stabilitate subiacuit et tarditati, fecitque causa fortunae,
ut et ipsi inter reliquas gentes Getarum regi Hermanarico serUnele manuscrise au Asdringorum, Ardigorum, Aspingorum.
Unele manuscrise au hystorico, historico.
Unele manuscrise au Marsida, Miliaria, Militare, Arine la Revennat,
Gilfil,

Gilpit la Revennat, Grissia, Gresia la Revennat.


Unele inanuscrise au Hele, Helae ; Heluri, Eruli, Ercli.

www.dacoromanica.ro

43

uirent. 119. Post Herulorum cede item Hermanaricus in Venethos arma commouit, qui, quamuis armis despecti, sed numerositate pollentes, primum resistere conabantur. Sed nihil ualet
multitudo inbellium, praesertim ubi et deus permittit et multitudo armata aduenerit. Nam hi, ut in initio expositionis uel
catalogo gentium dicere coepimus, ab una stirpe exorti, tria nunc
nomina ediderunt, id est Venethi, Antes, Sclaueni ; qui quamuis
mine, ita facientibus peccatis nostris, ubique deseuiunt, tamen
tune omnes Hermanarici imperiis seruierunt. 120. Aestorum
quoque similiter nationem, qui longissimam ripam Oceani Germanici insident, idem ipse prudentia et uirtute subegit omnibusque Scythiae et Germaniae nationibus ac si propriis lauoribus') imperauit.
XXIV

121. Post autem non longi temporis interuallo, ut refert


Orosius, Hunnorum gens omni ferocitate atrocior exarsit in
Gothos. Nam hos, ut refert antiquitas, ita extitisse conperimus.
Filimer rex Gothorum et Gadarici magni filius qui post egressu
Scandzae insulae iam quinto loco tenens principatum Getarum,
qui et terras Scythicas cum sua gente introisse superius a nobis dictum est, repperit in populo suo quasdam magas mulieres,
quas patrio sermone Haliurunnas2) is ipse cognominat, easque
habens suspectas de medio sui proturbat longeque ab exercitu
suo fugatas in solitudinem coegit errare. 122. Quas spiritus inmundi per herimum uagantes dum uidissent et eorum couplexibus in coitu miscuissent, genus hoc ferocissimum ediderunt,
quae fuit primum nter paludes, minutum tetrum atque exile

quasi hominum genus nec ala uoce notum nisi ood humani
sermonis imaginem adsignabat. Tali igltur Hunni stirpe creati
Gothorum finibus aduenerunt. 123. Quorum natio saeua, ut
Priscus istoricus refert, Meotida palude ulteriore ripa insidens,
uenationi tantum nec alio labore experta, nisi quod, postquam
creuisset in populis, fraudibus et rapinis uicinarum gentium quiete conturbans. Huius ergo gentis, ut adsolet, uenatores, dum in
interioris Meotidae ripam uenationes inquirent, animaduertunt,
quomodo ex improuiso cerua se illis optulit ingressaque palu-

dem nunc progrediens nunc subsistens index uiae se tribuit.

Quam secuti uenatores paludem Meotidam, quem imperuium


ut pelagus aestimant, pedibus transierunt. Mox quoque Scythica

terra ignotis apparuit, cerua disparuit. Quod, credo, spiritus


illi, unde progeniem trahunt, ad Scytharum inuidia id egerunt.
Illi uero, qui praeter Meotidam alium mundum esse paenitus ignorabant, admiratione ducti terrae Scythicae et, ut sunt

Uncle manuscrise au labores.


Alte manustrise au Haluirunnas, Aliorumnas, Aliuruncas, Alirumnas.

www.dacoromanica.ro

44

solleries, iter illud nullae ante aetati notissimum diuinitus sibi


ostensum rati, ad suos redeunt, rei gestum edocent, Scythiam
laudant persuasaque gente sua uia, qua cerua indice dedicerant, ad Scythiam properant, et quantoscumque prius in ingressu Scytharum habuerunt, litauere uictoriae, reliquos perdomitos subegerunt. 126. Nam mox ingentem illam paludem transierunt, hico Alpidzuros, Alcildz twos, Itimaros, Tuncarsos et Boiscos,
qui ripae is tius Scythiae insedebant, quasi quaedam turbo gentium

rapuerunt. Halanos quoque pugna sibi pares, sed humanitate,


uictu formaque dissimiles, frequent' certamine fatigantes, subiugauerunt. 127. Nam et quos bello forsitan minine superabant,
uultus sui terrore nimium pauorem ingerentes, terribilitate fuga-

bant, co quod erat eis species pauenda nigridinis et uelud


quaedam, si dici fas est, informis offa, non facies, habensque

magis puncta quam lumina. Quorum animi fiducia turuus') prodet

aspectus, qui etiam in pignora sua primo die nata desaeuiunt.


Nam maribus ferro genas secant, ut ante quam lactis nutrimenta
percipiant, uulneris cogantur subire tolerantiam. 128. Hine inberbes senescunt et sine uenustate efoebi sunt, quia facies ferro
sulcata tempestivam pilorum gratiam cicatricis absumit. Exigui
quidem forma, sed argutis motibus expediti et ad equitandum
promptissimi, scapulis latis, et ad arcos sagittasque parati firmis ceruicibus et superbia semper erecti. Hi uero sub hominum
figura uiuunt beluina saeuitia.
129, Quod genus expeditissimum multarumque nationum
grassatorem Getae ut uiderunt, pauiscunt, suoque cum rege
deliberant, qualiter tali se hoste subducant. Nam Hermanaricus,
rex Gothorum, licet, ut superius retulimus, multarum gentium
extiterat triumphator, de Hunnorum tamen aduentu dum cogitat,
Rosomonorum gens infida, quae tune inter alias illi famulatum
exhibebat, tali eum nanciscitur occasione decipere. Dum enim
quandam mulierem Sunilda nomine ex gente memorata pro
merit' fraudulento discessu rex furore commotus equis f erocibus inligatam incitatisque cursibus per diuersa diuelli praecipisset, fratres eius Sarus et Ammius, germanae obitum uindicantes,
Hermanarici latus ferro petierunt ; quo uulnere saucius egram
uitam corporis inbecillitate contraxit. 130. Quam aduersam eius
ualitudinem captans Balamber rex Hunnorum in Ostrogotharum

parte moult procinctum, a quorum societate lam Vesegothae


quadam inter se intentione seiuncti habebantur. Inter haec Hermanaricus tam uulneris dolore quam eEiam Hunnorum incursionibus non ferens gradeuus et plenus dierum centesimo decimo

anno uitae suae defunctus est. Cuius monis ocpasio dedil

Hunnis praeualere in Gothis illis, quos dixeramus oriental" plaga


sedere et Ostrogothas nuncupari.
1) Alte manuscrise au toruis, toruus.

www.dacoromanica.ro

45

131, Vesegothae, ia est illi alii eorum socii et occidui


soli cultores, metu parentum exterriti, quidnam de se propter

gentem Hunnorum deliberarent, ambigebant, diuque cogitan tes


tandem communi placito legatos in Romania direxerunt ad
Valentem imperatorem fratrem Valentianini imperatoris senioris, ut, partem Traciae siue Moesiae si illis traderet ad colendum, eius se legibus eiusque uiuere imperiis subderentur. Et, ut
fides uberior illis haberetur promittunt se, si doctores linguae
suae donauerit, lied Christianos. 132. Quod Valens conperto
mox gratula.bundus annuit, qi.od ultro petera uoluisset, susceptosque in partibus Moesiae Getas quasi murum regni sui contra
citeras statuit gentes. Et quia tunc Valens imperator Arrianorum perfidia saucius nostrarum partium omnes ecclesias obturasset, suae parti fautores ad illos diriget praedicatores, qui ueni-

entes ruclibus et ignaris hico perfidiae suae aims infundunt.


Sic quoque Vesegothae a Valente imperatore Arriani potius
quam Christiani effecti. De cetero tam Ostrogothis quam Gepidis parentibus suis pro affectionis gratia euangelizantes huius
perfidiae culturam edocentes, omnem ubique linguae huius nati-

onem ad culturam huius sectae inuitauerunt. Ipsi quoque, ut


dictum est, Danubio transmeantes Daciam ripensem, Moesiam
Thraciasque permisso 1) principis insederunt.
XXVI.

134. Quibus euenit, ut adsolet genii, necdum bene loco

fundatis, penuria famis, coeperuntque primates eorum et duces,


qui regum uice illis praeerant, id est Fritigernus, Alatheus et
Safrac, exercitus inopiam condolere negotiationemque a Lupicino
Maximoque Romanorum ducum expetere. Verum quid non auni
sacra fames compellit adquiescere ? coeperunt duces auaritia
compellente non solum ouium bouumque carnes, uerum etiam
canum et inmundorum animalium morticina eis pro magno contra-

dere, adeo, ut quemlibet mancipium in uno pane aut decem


libris carne mercarent. 135. Sed iam mancipiis et supellectile
deficientibus filios eorum auarus mercator uictus necessitate
exposcit. Haut enim secus parentes faciunt salute suorum pig-

norum prouidentes : faciliusque deliberant ingenuitatem perire


quam uitam, dum misericorditer alendus quis uenditur quam
moriturus seruatur. Contigit etenim filo sub tempore erumnoso
Lupicinus ut ductor Romanorum Fritigernum Gothorum regulum in conuiuio inuitaret dolumque ei, ut post exitus docuit,
moliretnr. 136. Sed Fritigernus dolum nescius cum paucorura
1) tkrele anauscrise au pc-maim".

www.dacoromanica.ro

46

comtatu ad conuiuum ueniens, dum ntus in preturiol aepularetur, clamorem miserorum morientium audiret nam in alia parte

socios eles reclausos dum milites decs sui iussu trucdare


conarentur et uox morientium durter emissa iam suspects

auribus intonaret, ilico aperto dolo cognoscens Fritgernus


euaginato gladio e contiluio non sine magna temertate uelocitateque egreditur suosque socios ab imminenti morte ereptos
ad necem Romanorum instigat. 137. Qui nancti occasione notiva elegerunt uiri fortissimi in bello magis quam in fame defcere et hico in ducum Lupicini et Maximi armantur occsione.
lila namque dies Gothorum famem Romanorumque securitatem
ademt, coeperuntque Gothi lam non ut aduenae et peregrini,
sed ut clues et domini possesoribus imperare totasque partes
septentrionales usque ad Danubium suo inri tenere. 138 Quod
conperiens in Antochia Valens imperator mox armato exercitu
in Thracarum partes egreditur ; ubi lacrimabile bello commisso
uincentibus Goths in quodam praedio uxta Adranopolim saucius ipse refugiens ignorantibusque, quod imperator in tam vli
casula delitisceret, Goths, ignemque, ut adsolet saeuente
mico, supposto, cum regali pompa crematus est, haut secus
quam dei prorsus indicio, ut ab ipsis gni conbureretur, quos ipse
uera fide petentibus in perfidia declinasset ignemque caritats
ad gehennae ignem detorsisset. Quo tempore Vesegothae Thracias
Dacaqae ripense post tanti gloria tropaei tamquam solum genitalem potiti coeperunt incolere.

139. Sed Theodosio ab Spania Gratanus imperator electo


et in orientali principatu loco Valents patruil subrogato, miltaremque disciplinam mox in mellori statu reposta ignaua priorum principum et desidia exclusa Gothus ut senst, pertmuit.
Nam mperator acr omnino ingenii uirtuteque et conslio clarus dum praeceptorum saeueritate et liberaltate blanditiaque
sua remissum exercitum ad fortia prouocaret. At uero ubi milites principe meliore mutato fiducam acceperunt, Gothos impetere temptant eosque Thraciae finbus pellunt. Sed Theodosio
prncipe pene tunc usque ad dsperationem egrotanti datur iterum Gothis audacia diuisoque exercitu Fritigernus ad Thessaliam
praedandam, Epiros et Achaiam dgressus est. Alatheus uero et
Safrac cum residuis copiis Pannonam petierunt. 141. Quod cum
Gratianus imperator, qui tunc a Roma in Gallis ob incursione
Vandalorum recesserat, conpersset, quia Theodoso &tali desperatione succumbente Gothi mains saeuirent, mox ad eos collecto
nenit exercitu, nec tamen fretus in armls, sed gratia eos mune1) Unele manuscrise au praeturio, praeturi, praetorio.

www.dacoromanica.ro

47

rbusque uicturus, pacemque, uctualia illis concedens, cum 'psis


imito foedere fecit.
XXVIII.

142. Ubi uero post haec Theodosius conualuit imperator


repperitque cum Gothis et Romanis Gratano mperatore pepigisse quod pse optauerat, admodum grato animo ferens et ipse
in hac pace consensit, Aithanarcoque regel, qui tunc Fritgerno
successerat, datis sibi muneribus socauit morbusque sus benignissimis ad se eum in Constantnopolim accedere inuitauit.
143. Qui omnino libenter adquiescens regia urbe ingressus est
mransque : en", inquid, cerno, quod saepe ncredulus audiebam", &main uidelicet tantae urbis ; et huc illuc oculos uoluens
nunc sit= urbis commeatuque2) nauium, nunc moenia clara prospectans mratur, populosque diuersarum gentium quasi fonte in
uno e dinersis partibus scaturriente unda, sic quoque milite ordinato aspiciens; deus", inqut, sine dubo terrenus est imperator et quisquis aduersus eum manu mouert, pse su sangunis
reus existit'. 144 In tali ergo admiral:1one maioreque a principe
honore suffultus paucis mensbus interiectis ab hac luce migrauit. Quem prnceps affectionis gratia pene plus mortuum quam
uiuum honorans dignae tradidit sepulturae, ipse quoque in exe-

gulls feretro eius praeiens. 145. Dafuncto ergo Athanarico

cunctus eius exercitus in seruitio Theodosii mperatoris perdurans Romano se imperio subdens cum milite uelut unum corpus
effecit miltiaque ilia &dam sub Constantino prncipe foederatorum renuuata et lips' &di sunt foederat. E qubus imperator
contra Eugenum tyrannum, qui occiso Gratiano Gallias occupasset, plus quam uiginti milla armatorum fdeles sib' et amicos
intellegens secum duxit uictoraque de praedicto tyranno potitus ultionem exegt.

146. Postquam uero Theodosius amator pads generisque


Gothorum rebus excessit humans coeperuntque eius Mil utramque rem publicam luxoriose uiuentes adnhilare auxliariisque
sus, id est Goths, consueta dona subtrahere, mox Goths fastidium eorum increuit, uerentesque, ne longs pace commu resoleueretur fortitudo, ordinato super se rege Halarco, cui erat
post Amalos secunda nobiltas Balthorumque ex genere orgo
mirifica, cni dudum ob audacia uirtuts Baltha, id est audax,
Unele manuscrise au Aithanaricum regem, Athanaricurn regem, Altanaricum guogue regem.
Linde man.uscrise au commeatumque, commeatisque, meatumque.

www.dacoromanica.ro

nomen inter suos acceperat. 147. Mox ergo antefatus Halaricucreatus eat rex, cum suis deliberans suasit cos suo labore quaes
rere regua quam alienis per otium subiacere, et sumpto exer-

citu per Pannonias Stilicone et Aureliano consulibus et per


Sirmium dextroque latere quasi uiris uacuam intrauit Hallam

nulloque penitus obsistente ad pontem applicauit Candidiani, qui


tertio miliario ab urbe aberat regia Rauennate. 148. Quae urbs
inter paludes et pelago interque Padi fluenta unius tantum patet accessu, cuius dudum possessores, ut tradunt maiores,
CliVET0i, id est laudabiles, dicebantur. Hace in sino regni Romani
super mare Toni constituta ut in modum insulae influentium
aquarum reduudatione concluditur. 149. Habet ab oriente mare,

ad quam qui recto cursu de Corcyra atque Hellade partibus

nauigatur, dexttum latus primum Epiros, dehinc Dalmatiam Liburniam Histrfahique et sic Venetias radens palmula nauigat.

Ab occidente uero habet paludes, per quas uno angustissimo


introitu ut porta relicta est. A septentrionale quoque plaga
ramus illi ex Pado es t, qui Fossa uocitatur Asconis. 150. A
meridie item ipse Padus, quem Italiae soli fluuiorum regem dicunt, cognomento Eridanus, ab Augusto imperatore latissima
fossa demissus, qui septima sui alud i parte per mediam influit
ciuitatem, ad ostia sua amoenissimum port= praebens, classem

ducentarum quinquaginta nauium Dione referente tutissima dudum credebatur recipere statione, 151. Qui nunc, ut Fauius ait,
quod aliquando portus fuerit, spatiosissimus ortus ostendit arboribus plenus, uerum de quibus non pendeant uela, sed, poma.
Trino si videm urbs ipsa uocabulo gloriatur trigeminaque p a-

sitione exultat, id est prima Rauanna, ultima Classis, media


Caesarea nter urbem et mare, plena mollitiae harenaque minuta
uectationibus apta.

152. Verum enim uero cum in eius uicinitate Vesegotharum

applicuisset exercitus et ad Honorium imperatorem, qui intus


residebat, legationem misisset, quatenus si permitteret, ut Gothi
pacati in Italia residerent, sic eos cum Romanorum populo
uiuere, ut una gens utraque credere possit : sin autem aliter,
bellando quis quem ualebat expeliere, et iam securus qui uictor
existeret imperaret. Sed Honorius imperator utraque pollicitatione formidans suoque cum senatu Mito consilio, quomodo eos
fines Italos expelleret, deliberabat. 153. Cui ad postremum sententia sedit, quatenus prouincias longe positas, id est Galias
Spaniasque, quas pene iam perdidisset Gizericique eas Vandalortim regs uastaret inruptio, si ualeret, Halaricus sua cum
gente sibi tamquam lares proprias uindicaret. Donationem sacro
oraculo confirmatam consentiunt Gothi hac ordinatione et ad
patriam sibi traditam proficiscuntur. 154. Post quorum discessu
www.dacoromanica.ro

49

nee quicquam mall in Italia perpetrato Stilico patricius et socer


Honorii imperatoris
nam utramque eius filiam, id est Mariam

et Thermantiam, sibi princeps unam post unam consocians

utramque uirginem et intactam deus ab hac luce uocauit hic


ergo Stilico ad Polentam ciuitatem in Alpes Cottiarum locatam
dolose accedens, nihilque male suspicantibus Gothis ad necem
totius Italiae suamque deformitatem ruit in bello. 155. Quem
ex inprouiso Gothi cementes primum perterriti sunt, sed mox
recollectis animis et, ut solebant, hortatibus excitati omnem
pene exercitum Stiliconis in fuga conuersum usque ad internicionem deiciunt furibuodoque animo arreptum iter deserunt et
in Liguria post se, unde iam transierant, reuertuntur ; eamque
praedis spoliisque potiti Emiliam pari tenore deuastant Flamminiaeque aggerem inter Picenum et Tusciam usque ad urbem
Romam discurrentes, quidquid in utrumque latus fuit, in praeda
diripiunt. Ad postremum Romae ingressi Halarico iubente spoHaut tantum, non autem, ut solent gentes, igne supponunt nec
locis sanctorum in aliquo paenitus iniuria inrogare patiuntur.
Exndeque egressi per Campaniam et Lucania simili clade peracta Brttios accesserunt ubi diu resedentes ad Siciliam et
exinde ad Africae terras ire deliberant. Bryttiorum s quidem
regio in extremis Italiae Maus australi interiacens part' angulus eius Appinini montis initium fecit
Adriaeque pelagus
uelut lingua porrecta a Tyrreno aestu seiungens nomen quondam a Bryttia sortitus regina. 156. Ibi ergo ueniens Alaricus rex
Vesegotharum cum opbus totius Italiae, quas in praeda diripuerat, et exnde, ut dictum est, per Siciliam ad Afrcam quietam patriam transre disponens. Cuius, quia non est liberum
quodcumque homo sine notu1) dei disposuerit, fretus ille horribilis aliquantas naues submersit, plurimas conturbauit. Qua ad-.
uersitate depulsus Halaricus, dum secum, quid ageret, deliberaret, subito inmatura mode praeuentus rebus humanis excessit.
158. Quem nimia sui dilectione lugentes Busento amne inxta
nam hie fluuius a
Consentina ciuitate de alueo suo derivato
huius
pede montis iuxta urbem dilapsus fluit unda salutifera
ergo in medio aluei collecta captiuorum agmina saepulturae locum effodiunt, in cuius foueae gremium Halaricum cum multas
opes obruunt, rursusque aquas in suo alueo reducentes, et ne a
qUoquatn quandoque locus cognosceretur, fossores omnes interemerunt, regnumque Vesegotharum Atauulfo eius consanguneo
et forma menteque conspicuo tradent ; nam erat quamuis non
adeo proceritate staturae formatus, quantum pulchritudine cor-;
poris uultuque decorus.
1) Unele manuscrise au nutu.
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XIV

www.dacoromanica.ro

XXXL

159. Qui suscepto regno reuertens item ad Romam, si quici


primum remanserat, more locustarum erasit, nec tantum privatis
diuitiis Hallam spolians, immo et publicis, imperatore Honorio
nihil resistere praeualente, cuius et germanam Placidiam Theo-

dosii imperatoris ex altera uxore filiam ab urbe captivam abduxit. 160. Quam tamen ob generis nobilitatem formeque

chritudine et integritate castitatis adtendens in Foro Juil Aemiliae


ciuitate suo matrimonio legitime copulauit, ut gentes hac societate conperta quasi adunatam Gothis rem publicam efficacius
terrerentur, Honorioque Augusto quamuis opibus exausto tamen
iam quasi cognatum grato animo derelinquens, Galias tendit.
161. Ubi cum aduenisset, uicinae gentes perterritae in suis se
coeperunt finibus continere, qui dudum crudeliter Gallias lutestassent, tam Franci, quam Burgondiones. Nam Vandali uel Alani,
quos superius diximus permissu principum Romanorum utramque Pannoniam resedere, nec ibi sibi metu Gothorum arbitrantes tutum fore, si reuerterentur, ad Gallias transierunt. 162. Sed

mox a Galls, quas ante non multum tempus occupassent, fugientes, Spanias se recluserunt, adhuc memores ex relatione
maiorum suorum, quid dudum Geberich Gothorum rex gent'
suae prestitisset incommodi uel quomodo eos uirtute sua patrio
solo expulisset. Tali ergo casu Galliae Atauulfo patuere uenienti. 163. Confirmato ergo Gothus regno in Gallis Spanorum
casu coepit dolere, eosque deliberans a Vandalorum incursibus
eripere, suas opes Barcilona cum certis fidelibus derelictas piebeque inbelle, interiores Spanias introibit, ubi saepe cum Van..
dalis decertans tertio anno, postquam Gallias Spaniasque domuisset, occubuit gladio ilia perforata Eueruulfi, de cuius solitus
erat ridere statura. Post cuius mortem Segericus rex constitui-

tur, sed et ipse suorum fraude peremptus ocius regnum cum


uita reliquid.

164. Dehinc iam quartus ab Alarico rex constituitur Vala


nimis destrictus et prudens. Contra quem Honorius imperator
Constantium uirum industria militari pollentem multisque proehis gloriosum cum exercitu dirigens, ueritus, ne foedus dudum
cum Atauulfo mito ipse turbaret et aliquas rursus in re publica
insidias moliretur uicinas sibi gentes expulsas, simulque desiderans germanam suam Placidiam subiectionis obprobrio liberare, paciscens cum Constantio, ut, aut bello aut pace uel quo
modo si eam potuisset ad suum regnum reducere, ei eam in
matrimonio sociaret. 165. Quo placito Constantius obans 9 cttm
1) Uuele maauscrise au ouans

www.dacoromanica.ro

51 -4-

copla armatontm et pene lam regio apparatu Spanias petit. Cal


VaHies rex Gothorum non cum minor' procinctu ad claustra

Pyrenel occurrit ; ubi ab utraque parte legatione directa ita


conuenit pacisci, ut Placidiaai sororem principia redderet suaque
solacia Romanae rei publicae, nbi usus exegerit, non denegaret.
Eo namque tempore Constantinns quidam apud Galias inuadens
imperium fill= sunm Constantem ex monacho fecerat Caesa-

rem ; sed non din tenens regno praesumpto mox foederatos

Gothos Romanosque ipse occiditur Arelato, filius uero eius


Vienna. Post quos item Iouinus ac Sebastianus pari temeritate
rem publicam occupandam existimantes pari exitio perierunt.
Nam duodecimo anno regal Valiae, quando et Hunni

post pene quinquaginta annorum inuasam Pannoniam a Romanis

et Gothis expulsi sunt, uidens Valia Vandalos in suis finibus,


Id est Spaniae solum, audaci temeritate ab interioribus partibus
Galliciae, ubi eos fugauerat dudum Atauulfus, egressos et cuncta

In praedas uastare, eo fere tempore, quo Hierius et Ardabures


consules processissent,
exercitum.

nec mora mox contra

eos moult

XXXIIL

Sed Gyzericus rex Vandalorura am a Bonifatio in


Africam inuitatus, qui Valentiniano principi ueniens in offensa
non aliter se quam malo rei publicae potuit uindicare. Is ergo
suis praecibus eos inuitans per traiectum angustiarum, qui dicitur fretus Gaditanus et nix septem milibus Africam ab Spaails diuidet ostiaque maris Tyrreni in Oceani estu egeritur I),
transposuit. 168. Erat namqne Gyzericus iam Romanorum clade
In urbe notissimus, statura mediocris et equi casu claudican,
animo profundus, sermone raras, luxoriae contemptor, ira tur-.
bidus, habendi cupidus, ad sollicitandas gentes prouidentissimus,
Bernina contentionum lacere, odia miscere paratus. 169. Tali
Africa rem pnblicam praecibus Bonifatii, ut diximus, inuitatus
Intrauit, ubi a diuinitate, ut fertur, accepta auctoritate diu regnans, ante obitum suum filiorum agmine aceito ordinauit, ne
Inter ipsos de regni ambitione intentio esset, sed ordine quisque
et gradu suo, alit si superuiueret, id est, seniori suo fieret sequena successor et rursus el posterior eius. Quod obseruantes
per annorum multorum spatia regnum feliciter possiderunt, nec,
ut in reliquis gentibus adsolet, intestino bello foedati sunt, suoque ordine unus post unum regnum excipiens in pace populis
imperauit. 170. Quorum ordo iste ac successio
primum
Gyzericus, qui pater et dominus, sequens Hunericus, tertius
Gnnthamundus, quartus Thrasamundus, quintus Ilderich. Quem
Linde manuscrise au egeretur, erigitur.
Uncle manusatse au (=tenth).

www.dacoromanica.ro

52

malo gentis suae Gelimer inmemor ataui praeceptorum de regno


eiectum et interemptum tyrannide praesumpsit. 171: Sed non el

cessit inpune quod fecerat. Nam mox Iustiniani imperatorisr

ultio in eum apparuit et cum omne genus suum opibusque, gut-.


bus more praedonis incubabat, Constantinopolim delatus per
uirum gloriosissimum Belesarium mag. mil. Orientalem, excon-

solem ordinarium atque patricium, magnum in circo popule

spectaculum fuit seraque suae paenitudinis gerens cum se uideret de fastigio regali deiectum, privatae uitae, cui noluit famulari, redactus occubuit. 172. Sic Africa, quae in diuisione urbis ')
terrarum tertia pars mundi describitur, centesimo fere anno
Vandalic iugo erepta in libertate reuocata est regni Romani,
et quae dudum ignauis dominis ducibusque infidelibus a rei publicae Romanae corpus gentilis manus abstulerat, a sollerte domino et fideli ductore nunc reuocata hodieque congaudet. Quamuis et post haec aliquantulum intestino proelio Maurorumque
infidelitate adtrita sese lamentauerit, tamen triumphus Iustiniani

imperatoris a deo sibi donatus, quod inchoauerat, ad pacem


usque perduxit. Sed nobis quid opus est, unde res non exeget 2),
dicere ? Ad propositum redeamus.

173. Vallia si quidem, rex Gothorum, adeo cum suis in

Vandalos saeuiebat, ut uoluisset eos etiam et in Africa persequi,

nisi eum casus, qui dudum Halarico in Africa tendenti contigerat, reuocasset. Nobilitatus namque intra Spanias incruentamque uictoriam potitus Tolosam reuertitur , Romano imperio
fugatis hostibus aliquantas prouincias, quod promiserat, derelinquens, sibique aduersa post longum ualitudine superueniente
rebus humanis excessit, eo uidelicet tempore, quo Beremud,
174. Thorismundo patre progenitus, de quo in catalogo Amalorum familiae superius diximus, cum filio Vitiricho ab Ostrogothis, qui adhuc in Scythiae terras Hunnorum oppressionibus
subiacebant, ad Vesegotharum regnum migrauit. Conscius enim
uirtutis et generis nobilitate facilius sibi credens principatum a
parentibus deferre, quem heredem regum constabat esse mulforum. Quis namque de Amalo dubitaret, si uacasset elegere
Sed nec ipse adeo uoluit, quis esset, ostendere. 175. Et illi iam
post mortem Valliae Theoderidum ei dederant successorem.
Ad quem ueniens Beremud animi pondere qua ualebat eximio
generis ail amplitudine commoda tacitumitate suppressit, sciens
regnantibus semper regali stirpe genitos esse suspectos. Passus
est ergo ignoran, ne faceret ordinata confundi. Susceptusque
cum filio suo a rege Theodorido honorifice nimis, adeo ut nec
consilio suo expertem nec conuiuio faceret alienum, non tamen
pro generis nobilitate, quam ignorabat, sed pro animi fortitudine et robore mentis, quam non poterat occultare.
Uncle manuscrise au orbit'.
Miele manuscrise au exegit, exigit.

www.dacoromanica.ro

53
XXXIV.

176. Quid plurimum ? Defuncto Valija, ut superius quod


.diximus repetamus, qui parum f Lterat felix Gallis '), prosperrimus

feliciorque Theodordus successit, in regno, homo summa moderatione compositus, animi corporisque utilitate habendus. Con-

tra quem Theodosio et Festo consulibus pace rupta Romani


Hunnis auxiliaribus seam iunctis in Galliis arma mouerunt.

Turbauerat namque eos Gothorum foederatorum manus, qui cum


Gaina comite Constantinopolim efferasset. Aetius ergo patricius
tune praeerat militibus, fortissimorum Moesium stirpe progenitus
in Dorostorena civitate a patre Gaudentio, labores bellicos tolerans, re publicae Romanae singulariter natus, qui superbam
Suauorum Francorumque barbarlem immenss caedibus seruire

Romano imperio coegisset. Hunnis quoque auxliariis Litorio


ductante contra Gothos Romanus exercitus moult procinctum,
diuque ex utraque parte acies ordinatae cum utrique fortes et
neuter infirmior esset, datis dextris in prstina concordia redierunt, foedusque frmatum ab alterutrum fida pace peracta
recessit uterque. 178. Qua pace Attila, Hunnorum omnium dominus et paene totius Scythiae gentium solus in mundo regnator, qui erat famosa nter omnes gentes claritate mirabilis. Ad
-quem in legatione se missum a Theodosio iuniore Priscus istoricus tali uoce inter alia refert : ingenta s quidem ilumina,
id est Tisia Tibisiaque et Dricca 1 transientes uenimus in loco
illo, ubi dudum Vidigoia Gothorum fortissimus Sarmatum dolo
-occubuit ; indeque non longe ad uicum, in quo rex Attila morabalmr, accessimus, uicum inquam ad instar ciuitatis amplissimae, in quo lignea moenia ex tabulis nitentibus fabricata repperimus, quarum compago ita solidum mentiebatur, ut uix ab
intentu possit iunctura tabularum conpraehendi. 179. Videres
triclinia ambitu prolixiore distenta porticusque in omni decore
dispositas. Area uero curtis ingenti ambitu cingebatur, ut amplitudo ipsa regiam aulam ostenderet. Hae sedes erant Attlae
regis barbariae tota tenenti ; haec captis ciuitatibus habitacula
praeponebat.

XXXV

180. Is namque Attila patre genitus Mundzuco, culus fuere


Octar et Roas, qui ante Attilam regnum tenuisse
narrantur, quamuis non omnino cunctorum quorum ipse. Post

.germani

quorum obitum cum Bleda germano Hunnorum successit in


Unele manuscrise au Galliis, Gallus.

Uncle manuscrise au Tysia, Tysilia ; Tibussia, Tibusia, Tybisia ;


D-acca, Deacca, Drica, Driaa.

www.dacoromanica.ro

54

regno, et, ut ante expeditionis 1), quam parabat, par foret, augmentum uirium parricidio quaerit, tendens ad discrimen omnium
nece suorum. 181. Sed librante fustiga detestabili remedio crescens deformes exitus suae crudelitatis inuenit. Bleda enim fratre
fraudibus interempto, qui magnae parti regnabat Hunnorum, unuersum sibi populum adunavit, aliarumque gentium, quas tunc
in dicione tenebat, numerositate collecta, primas mundi gentes
Romanos Vesegothasque subdere praeoptabat. 182. Cuius exercitus quingentorum milium esse numero ferebatur.Vir in concussione gentium natus in mundo, terrarum omnium metus, qui,
nescio qua sorte, terrebat cuneta formidabili de se opinione
uulgata. Erat namque superbus incessu, huc atque illuc circum-

ferens oculos, ut elati potentia ipso quoque motu corporis

appareret ; bellorum quidem amator, sed ipse mana temperans,


consilio ualidissimus, supplicatium exorabilis, propitius autem
in fide semel susceptis ; forma brevis, lato pectore, capite grandiore, minutis culis, raras barba, cenit; aspersus, semo nasa,
teter colore, origenis2) suae signa restituens. 183. Qui quamuis
huius esset naturae, ut semper magna confideret, addebat el
tamen confidentia gladius Martis inuentus, sacer apud Scytharum reges semper habitas, quem PfiSCUS istoricus tali refert
occasione detectum. Cum pastor, inquiens, quidam gregis unam
boculams) con spiceret claudicantem nec causam tanti uulneris
inueniret, sollicitus uestigia cruoris insequitur tandemque uenit
ad gladium, quem depascens herbas incauta calcauerat, eff ossum-

que protinus ad Attilam defert. Quo ille munere gratulatus, ut


erat magnanimis, arbitratur se mundi totius principem constitu-

tum et per Martis gladium potestatem sibi conccesam esse


bellorum.

184. Huas ergo mentem ad uastationem orbis paratanx


comperiens Gyzericus, rex Vandalorum, quem paulo ante memo-

rauimus, multis muneribus ad Vesegotharum bella precipitat,


metuens, ne Theodoridus Vesegotharum rex filiae suae ulcisceretar iniuriam, quae Hunerico Gyzerici filio luneta prius quidem

tanto coniugio laetaretur, sed postea, ut erat ille et in sua

pignora truculentas, ob suspicionem tantummodo ueneni ab ea


parati, naribus abscisam truncatamque auribus, spolians decore

naturali, patri suo ad Galias remiserat, ut turpe funus miseranda semper offerret et crudelitas, qua etiam mouerentur
externi, uindictam patris efficacius impetraret. 185. Attila
igitur dad= bella concepta Gyzerici redemptione parturiens.
Aitemalucha' e : expeditioni.
In 1oc de originis
Unge manuscrise : buadam, baculam,

www.dacoromanica.ro

55

legatos in Italia ad Valentinianum principem misit, Berens


Gothorum Romanortunque discordia, ut, quos proelio non pote-

rat concutere, odiis internis elideret, asserens, se rei publicae


eius amicitias in nullo uiolare, sed contra Tneodoridum Vesego-

tharurn regem sibi esse certamen. Unde cum excipi libenter

optaret, citera epistula usitatis salutationum blandimentis oppleuerat, studens fidem adhibere mertdacio. 186. Pari etiam modo
ad regem Vesegotharum Theoderidum dirigit scripta, hortans,
ut a Romanorum societate discederet recoleretque proelia, quae

paulo ante contra eum fuerant concitata. Sub nimia feritate


homo subtilis ante quam bella gereret arte pugnabat. Tunc

Valentinianus imperator ad Vesegothas eorumque regem Theo-

deridum in his uerbis legationem direxit : 187. Prudentiae

uestrae est, fortissimi gentium, aduersus orbis conspir ire tyrenum, qui optat mundi generale habere seruitium, qui causas
proelii non requirit, sed, quidquid commiserit, hoc putat esse
legitimum. Ambitum suum brachio metitur, superbiam licentia
satiat ; qui ius fasque contemnens, hostem se exhibet et naturae.
Cunctorum etenim meretur hic odium, qui in commune omnium
se adprobat inimicum. 188. Recordamini, quaeso, quod certe
non potest obliuisci, ab Hunnis non per bella, ubi communis
casus est, fusum, sed, quod grauiter anget1), insidiis appetitum.
Ut de nobis taceamus, potestis hanc inulti ferre seperbiam ?
Armorum potentes fauete propriis doloribus et communes iungite
maaus. Auxiliamini etiam rei publicae, cuius membrum tenetis.

Quam sit autem nobis expetenda uel amplexanda societas,

hostis interrogate consilia". 189. His et simula legati Valentiniani


regem permouerunt Theodoridum. Quibus iile respondit : habetis", inquid, Romani, desiderium uestrum ; fecistis Attilam et
nobis hostem. Sequimur ilium quocumque uocauerit, et quamuis
infletur de deuersis gentium uictoriis, norunt tamen Gothi
confligere cum superbis. Nullum bellum dixerim graue, nisi
quod causa debilitat, quando nil triste pauet, cui maiestas
adriserit". Adclamant responso comites duci, laetus sequitur
uulgus, 190. Fit omnibus ambitus pagnae, hostes iam Hunni
disiderantur. Producitur itaque a rege Theodorido Vesegatharum
innumerabilis multitudo ; qui quattuor filos domi dimissos, id
est Friderichum et Eurichum, Retemerim ettlinmerith secum tantum
Thorismud et Theodericum mai ores natu r articipes laboris adsumit.

Felix procinctum, auxilium tutum, suaue collegium habere solacia illorum, quibus delectat ipsa etiam simul subire discrimina.

A parte uero R manor= tanta patricii Aetii prouidentia fuit,


cui tune innitebatur res publica Hesperiae plagae, ut undique

bellatoribus congregatis aduersus fecorem et infinitam multitudinem non impar occurreret. HL enim adfuerunt auxiliares s
Franci, Sarmatae, Armoricianl, Liticiani, Burgundiones, Saxones,
1) Linde manuscrise : angent, angit, agit.

www.dacoromanica.ro

56

Ripari, Olibriones, quondam milites Romani, tunc uero iam in


numero auxiliarium exquisiti, aliaeque nonnulli Celticae uel Germanie nationes. 192. Conuenitur itaque in campos Catalaunicos,
qui et Mauriaci nominantur, centum leuuas, ut Galli uocant,
in longum tenentes et septuaginta in latum. Leuua autem Gallica
una mille et quingentorum passuum quantitate metitur. Fit ergo
area innumerabilium popuforum pars ilia terrarum. Conseruntur
acies utraeque fortissmae : nihil subreptionibus agitur, sed aperto
Marte certatur. 193. Quae potest digna causa tantorum motibus
inuenire ? aut quod odium in se cunctos animauit arman? probatum est humanum genus regibus uluere, quando unius mentis
insano impetu strages sit facta populorum et arbitrio superbi
regs momento defecit quod tot saeculis natura progenuit.

194. Sed antequam pagnae ipsius ordinem referamus, necessa-

rium uidetur edicere, quae in ipsis bellorum motibus acciderunt,


quia sicut famosum proelium, ita multiplex atque perplexum.
Sangibanus namque rex Alanorum metu futurorum perterritus
Attilae se tradere pollicetur et Aurelianam ciuitatem Galliae,
ubi tunc consistebat, in eius iura transducere. 195. Quod ubi
Theodoridus et Aetius agnouerunt, magnis aggeribus eandem
urbem ante aduentum Attilae struunt, suspectumque custodiunt
Sangibanum et inter suos auxiliares medium statuunt cum pro-

pria gente. Igitur Attila rex Hunnorum tali perculsus euentu


diffidens suis copiis metuit mire conflictum. Inter que fugam
reuoluens ipso funere tristiorem, statuit per aruspices futura

inquirere. 196. Qui more solito nunc pecorum fibras, nunc quasdam uenas in abrasis ossibus intuentes Hunnis infausta denuntiant ; hoc tamen quantulum praedixere solacii, quod summus
hostium ductor de parte aduersa occumberet relictamque uictoriam
sua morte triumphum foedaret. Cumque Attila necem Aetii, quod

eius motibus obuiabat, uel cum sua perd tione duceret expetendam, tali praesagio sollicitus, ut erat consiliorum in rebus
beilicis exquisitor, circa nonam diei horam proelium sub trepidatione committit, ut, si secus cederet, nox imminens
subueniret.

XXXVIII.

197. Conuenere partes, ut diximus, in campos Catalaunicos. Erat autem positio loci decliui tumore in editum collis excrescens. Quem uterque cupiens exercitus obtinere, quia loci
oportunitas non paruum beneficium confert, dextram partem
Hunni cum suis, sinistram Romani et Vesegothae cum auxiliariis occuparunt, relictoque de cacumine eius higo certamen
www.dacoromanica.ro

5?

ineunt. Dextrum itaque cornumt) cum Vesegothis Theoderidus te-

nebat, sinistrum Aetius cum Romanis, conlocantes in medio

Sanguibanum, quem superius rettulimus praefuisse Alanis, prouidentes cautioni militari ut eum, de cuius animo minus praesumebant, fidelium turba concluderent. Facile namque adsumit
pugnandi necessitatem, cui fugiendi inponitur diffic alias. 198. E
diuerso uero fuit Hunnorum acies ordinata, ut in medio Attila
cum suis fortissimis locaretur, sibi potius rex hac ordinatione
prospiciens, quatenus inter gentis suae rubor positus ab imminenti perlculo redderetur exceptus. Cornua uero eius multiplices populi et diuersae nationes, quos2) dicioni suae subdiderat,
ambiebant. 199. Inter quos Ostrogotharum praeminebat exercitus Valamire et Theodemire et Videmere germanis ductantibus,
ipso etiam rege, cui tunc seruiebant, nobilioribus, quia Amatorum generis eos potentia inlustrabat ; eratque et Gepidarum
agmini innumerabili rex ille famosissimus Ardaricus, qui ob nimiam suam fidelitatem erga Attila eius consiliis intererat. Nam
perpendens Attila sagacitate sua, eum et Valamerem, Ostrogotharum regem, super ceteros regulos diligebat. 200. Erat namque
Valamir secreti tenax, blandus alloquio, dohs gnarus ; Ardari-

cus fide et consilio, ut diximus, clarus. Quibus non inmerito


contra parentes Vesegothas debuit credere pugnaturis, reliqua
autem, si dici fas est, turba regum diuersarumque nationum duc-

tores ac si satellites notibus Attilae attendebant, et ubi oculo


annuisset, absque aliqua murmuratione cum timore et tremore
unusquisque adstabat, aut certe, quod iussus fuerat, exequebatur. 201. Solus Attila rex omit= regum super omnes et pro
omnibus sollicitus erat. Fit ergo de locl, quem diximus, opor-

tunitate certamen. Attila suos diriget, gut cacumen montis inuaderent, sed a Thorismundo et Aetio praeuenitur qui eluctati corns
excelsa ut conscederent, superiores effecti sunt, uenientesque
Hunnos montis benificio facile turbauerunt.
XXXIX.

202. Tune Attila cum uideret exercitum causa praecedente


turbatum, tali eum ex tempore credidit alloquio confirmandum.
Post uictorias tantarum gentium, post orbem, si consistatis,
edomitum, ineptum fudicaueram tamquam ignaros rei uerbis
acuere. Quaerat hoc aut nouus ductor aut inexpertus exercitus.
203. Nec mihi fas est aliquid uulgare clIcere, nec uobis oportet
audire. Quid autem aliud uos quam bellare consuetum ? aut quid
uiro forti suauius, quam uindicta manu querere ? magnum munus a natura animos ultione satiare. 204. Adgrediamur igitur
hostem alacres : audaciores sunt semper, qui inferunt bellum.
I) Unele manuscrise : cornu.
2) Unele manuscrise : quas.

www.dacoromanica.ro

58

Adunatas dispicite dissonas gentes; indicium pauoris est societate defendi. En ante impetum nostrum terroribus jam feruntur,
excelsa quaerunt, tumulos capiunt et sera paenitudine in campos monitionesi) efflagitant. Nota uobis sunt quam slut leuia Romanorum arma ; primo etiam non dico uulnere, sed ipso puluere grauantur, dum in ordine coeunt et acies testudineque
conectunt. 205. Vos confligite perstantibus animis, ut soletis,
despicientesque eorum aciem Alanos inuadite, in Vesegothas
incumbite. Inde nobis cita uictoria quaerere, unde se continet

bellum. Abscisa autem neruis mox membra relabuntur, nec

potest stare corpus, cui ossa subtraxeris. Consurgant animi, furor


solitus intumescat. Nunc consilia, Hunni, nunc arma depromite:

aut uulneratus quis aduersarii mortem reposcat aut inlaesus

hostium clade satietur. 206. Victuros nulla tela conueniunt, morituros et in otio fata praecipitant. Postremo cur fortuna Hun-

nos tot gentium uictores adseret, nisi ad certaminis huius


gaudia praeparasset ? quis denique Meotidarum iter maiores

nostros aperuit tot saeculis clausum secretum ? Quis adhuc inermibus cedere faciebat armatos ? Faciem Hunnorum non poterat

ferre adunata collectio. Non fallor eventu : hic campus est,


quern nobis tot prospera promiserunt. Primus in hoste tela coiciam. Si quis potuerit Attila pugnante otio ferre, sepultus est".
his uerbis accensi, in pugna cuncti praecipitantur.
XL.

207. Et quamuis haberent res ipse formidinem, praesentia


tamen regis cunctatione merentibus auferebat. Mann manibus
congrediuntur ; bellum atrox multiplex immune pertinax, cui
simile nulla usquam narrat antiquitas, ubi talia gesta referantur
ut nihil esset, quod in uita sua conspicere potuisset egregius,
qui huius miraculi privaretur aspectu. 208. Nam si senioribus
credere fas est, rivulus memorati campi humili ripa praelabens,
peremptorum uulneribus sanguine multo prouectus est, non auctus imbribus, ut solebat, sed liquore concitatus insolito torrens
factus est cruoris augmento. Et quos illic coegit in aridam sitim
uulnus inflictum, fluenta mixta clade traxerunt : ita constrict'
sorte miserabili sorvebant2) putantes sanguinem quem fuderant
sauciati. 209. Hic Theodoridus rex dum adhortans discurrit exercitum, equo depulsus pedibusque suorum conculcatus uitam maturae senectutis conclusit. Alii uero dicunt eum interfectum
telo Andagis de parte Ostrogotharum, qui tunc Attilanis segue-

bantur regimen. Hoc fuit, quod Attilae praesagio aruspices


prius dixerant, quamuis ille de Aetio suspicaret. 210. Tunc
Vesegothae diuidentes se ab Alan's inuadunt Hunnarum caterua
Uncle eclitii : mualtkmes.
Uncle matruscrise au sorbebant,

www.dacoromanica.ro

59

et pene Attilam trucidarent, nisi prouidus prius fugisset et se


suosque ilico intra septa castrorum, quam plaustris uallatum
habebat, reclusisset ; quamuis fragili munimine, co tamen quae-

sierunt subsidium uitae, quibus paulo ante nullus poterat muralis agger obsistere. 211. Thorismud autem regis Theodoridi
filius, qui cum Aetio collem anticipans hostes de superiore loco
proturbauerat, credens se ad agmina propria peruenire, nocte
caeca ad hostium carpenta ignarus incurrit. Quern fortiter demicante quidam capite uulnerato equo deiecit, suorumque prouidentia

liberatus a proeliandi intentione desiuit. 212. Aetius uero similiter noctis confusione diuisus cum inter hostes medius uagaretar, trepidus, ne quid incidisset aduersi Gothos, inquiret, tandemque ad socia castra perueniens, relicuum noctis scutorum
defensione transegit. Postera die luce orta cum tumulatos cadaueribus campos aspicerent nec audere liunnos erumpere, suam
arbitrantes uictoriam scientesque Attilam non nisi magna elude
confossum bella confugere, cum tamen nil ageret uel prostratus
abiectum, sed strepens armis, tubis canebat incursionemque
minabatur, uelut leo uenabulis praessus speluncae aditus obambulans nee audet insurgere nec desinet fremetibus uicina terrere : sic bellicosissimus rex uictores suos turbabat inclusus.
213. Conueniunt itaque Gothi Romanique et quid agerent de superato Attila, deliberant. Placet eum obsidione fatigari,quia annonae

copiam non habebat, quando ab ipsorum sagitarils infra septa


castrorum locatis crebris ictibus arceretur accessus. Fertur autem desperatis rebus praedictum regem adhuc et suppraemol
magnanimem equinis sellis construxisse imam seseque, si ad-

ttersarii inrumperent, flammis inicere uoluisse, ne aut aliquis eius

numere laetaretur aut in potestate hostium tantarum gentium


dominus perueniret.
XLI.

214. Verum inter has obsidionum moras Vesegothae regem,


fili patrem requirunt, admirantes eius absentiam, dum felicitas
fuerit subsecuta. Cumque diutius exploratum, ut uiris fortibus
mos est, inter densigsima cadauera repperissent, cantibus honoratum inimicis spectantibus abstulerunt. Videres Gothorum
globos dissonis uocibus confragosos adhuc inter bella furentia
funeri reddidisse culturam. Fundebantur lacrimae, sed quae uiris
fortibus inpendi solent. Nam mors erat, sed Hunno teste gloriosa, unde hostium putaretur inclinatam fore superbiam, quando
tanti regis efferri cadaver cum suis insignibus conspiciebant.
215. At Gothi Theodorito adhuc insta soluentes armis insonantibus regiam deferunt maiestatem fortissimusque Thorismud
bene gloriosos manes carissimi patris, ut decebat filium, patria
1) Alle manusalse; =max), suppremx

www.dacoromanica.ro

60

exequas prosecutus. Quod postquam peractum est, orbitatis


dolore commotus et uirtuts mpetu, qua ualebat, dum in rellquis Hunnorum mortem patris uindicare contendit, Aetium pa-

tricium ac si seniorem prudentiaque maturum de hac parte

consuluit, quid sibi esset in tempore faciendum. 216. Me uero


metuens, ne Hunnis funditus nteremptis a Goth's Romanum
praemereturl) imperium, praebet hac suasione consilium, ut ad
sedes proprias remearet regnumque, quod pater reliquerat, arriperet, ne germani eius opibus adsumptis paternis Vesegotharum regno peruaderent grauiterque dehnc cum suis et, quod
peius est, miseriterque pugnaret. Quod responsum non ambiguae,

ut datum est, sed pro sua potius utilitate susceptum relict's

Hunnis redit ad Galias. 217. Sic humana fragilitas dum suspicionibus occurrit, magna plerumque agenda rerum occasione
intercepit. In hoc etenim famosissimo et fortissimarum gentium
bello ab utrisque partbus CLXV muja caesa referuntur, exceptis
quindecim milibus Gepidaram et Francorum, qui ante congressionem publicam noctu sibi occurrentes mutuis concidere uulneribus, Francis pro Romanorum, Gepidas pro Hunnorum parte
pugnantibus.

Attila igitur cognita discessione Gothorum, quod de


inopinatis collegi solet, inimicorum magis aestimans dolum diu-

tius se intra castra continua. Sed ubi hostium absentia sunt


ionga silentia consecuta, erigitur mens ad uictoram, gaudia

praesumuntur atque potents regis animus in antiqua fata reuertitur. Thorismud ergo, patre mortuo in campis statim Catalaunicis, ubi et pugnauerat, regia maiestate subuectus Tolosam

ingreditur. Hic fleet fratrum et fortium turba gauderet, pse


tamen sic sua initia inoderatus est, ut nullius repperiret de
regn sucessione certamen.

XLII.

Attila uero nancta occasione de secessu Vesegotharum, et, quod saepe optauerat, cernens hostium solutione per
partes, mox iam securus ad oppressionem Romanorum moult
procinctum, prmaque adgressione Aquileiensem obsidet ciuitatem, quae est metropolis Venetarum, in mucrone uel lingua
Atratici I) posita sinus, cuins ab oriente murus Natissa amnis
fluens a monte Piccis elambit. 220. lbique cum diu multumque
obsidens nihil paenitus praeualeret, fortissimis ntrinsecus Romanorum militibus resistentbus, exercitu iam murmurante et
discedere cupiente, Attila deambulans circa muros, dum, utrum

solueret castra an adhuc remoraretur, deliberat, animaduertit


candidas aues, id est ciconias, qui in fastigia domorum nidifi1) In loc de premeretur.
1) Unele manuscrlse au Adriatic'.

www.dacoromanica.ro

61

cant, de ciuitate foetos suos trahere atque contra morem per


Tura forinsecus conportare. 221. Et ut erat sagacissimus inquisitor, presensit et ad sous: respicite", inquid, sues futurarum
Ter= prouidas perituram relinquere ciuitatem casurasque
arces periculo imminente deserere. Non hoc uacuum, non hoc
credatur incertum ; rebus presciis consuetudinem mutat uentura
formido". Qui plura ? animos suorum rursus ad oppugnandam
Aquileiam inflammat. Qui machinis constructis, omniaque genera
tormentorum adhibita, nec mora et inuadunt ciuitatem, spoliant
diuidunt uastantque crudeliter, ita ut uix eius uestigia ut appareat reliquerunt. 222. Exhinc iam andadores et necdum Romanorum sanguine satiati per reliquas Venetum ciuitates Hunni
bacchantur. Mediolanum quoque Liguriae metropolim et quondam regiam urbem pari tenore deuastant nec non et Ticinum
aequali sorte deiciunt uicinaque loca saeuientes allidunt eemolittntque pene totam Italiam. Cumque ad Romam animus fuisset

eius adtentus accedere, sui eum, ut Priscus istoricus ref ert, remo-*
uerunt, non urbi, cui inimici erant, consulentes, sed Alarici quondam Vesegotharum regs obicientes exemplo, ueriti regis sui f ortu-

nam, quia ille post fractam Romam non diu superuixerit, sed
protinus rebus humanis excessit. 223. Igitur dum eius animus
ancipiti ne,sotio inter ire et nom ire fluctuaret secumque deliberans tardaret, placida ei legatio a Roma' aduenit. Nam Leo
papa per se ad eum accedens in agro Venetum Ambuleio, ubi
Mincius amnis commeantium frequentatione transitur. Qui mox
deposuit exercitatu furore et rediens, quo uenerat, iter tiara

Danubium promissa pace discessit, illud pre omnibus denuntians


atque interminando decernens, grauiora se in Italia inlaturum,

nisi ad se Honoriam Valentiniani principis germanam, filiam


Placidiae Augustae, cum portione sibi regalium opum debita
mitterent. 224. Ferebatur enim, quia haec Honoria, dum propter aulae decus ad castitatem tenererur nutu fratris inclusa,
clam eunucho misso Attilam inuitasse, ut contra fratris potentiam eius patrociniis uteretur : prorsus indignum facinus, ut
licentiam libidinis malo publico conpararet.
XLIII,

225. Reuersus itaque Attila in sedes suas et quasi otii

penitens grauiterque ferens a bello cessare, ad Orientis princiPem Marcianum legatos dirigit, prouinciarum testans uastationem, quod sibi promissum a Theodosio quondam imperatore
minime persolueretur, et inhumanior solito suis hostibus appareret. Haec tamen agens, ut eral uersutus et callidus, alibi minatus alibi arma sua commouit, et, quod restabat indignationi,
faciem in Vesegothas conuertit 226. Sed nom eum, quem de
Romanis, reportauit euentum. Nam per dissimiles anteriores uias
recurrens, Alanorum partem trans flumen Llgeris considentem
www.dacoromanica.ro

62

statttit suae recligere dicioni, quatenus mutata per ipsos belll


facie terribilior immineret. Igitur ab Dacia et Pannonia prouinciis, in quibus tunc Hunni cum diuersis subditis nationibus In..

sidebant, egrediens Attila in Alanos mouit procinctum. 227. Sed


Thorismud rex Vesegotharum, fraudem Attilae non inpari subtilitate presentiens, ad Alanos tota uelocitate prius aduenit, ibi-

superuenientis Attilae lam motibus preparatus occurrit,


consertoque proelio pene simili eum tenore, ut prius in campos Catalaunicos, ab spe remouit uictoriae fugatumque a partique

bus suis sine triumph remittens in sedes proprias fugirel) compulit. Sic Attila famosus et multarum uictoriarum dominus dum

quaerit famam perditoris abicere et quod prius a Vesegothis


pertulerat abolere, geminata sustenuit ingloriosusque recessit.
228. Thorismud uero repulsis ab Alanis Hunnorum cateruis
sine aliqua suorum lesione Tolosa migrauit suorumqtte quieta
pace conposita tertio anno regni sui egrotans, dum sanguinem
tollit de uena, ab Ascalc suo clenti inimico nuntiante arma subtracta peremptus est. Una tam= manu, quam liberam habebat,
scabillum tenens sanguinis sui extitit ultor, aliquantos inisdiantes sibi extinguens.

XLIV

229. Post cuius decessum Theoderidus germanus eius Vesaegothaxum in regno succedens, mox Riciarium Suauorum re.
gem cognatum suum repperit inimicum. Hie etenim Riciarius
affinitate Theoderidi presumens, uniuersam pene Spaniam sibi
creditit occupandam, iudicans oportunum tempus subreptionis
incomposita initia temptare regnantis. 230. Quibus antea Gallicia et Lysitania sedes fuere, quae in dextro latere Spaniae per
ripam Oceani porriguntur, habentes ab oriente Austrogonia, ab
occidente in promuntorio sacrum Scipionis Romani ducis monumentum, a septentrione Oceanum, a meridie Lysitaniam et flualum Tagum, qui harenis suis permiscens aun i metalla trahit
cum limi uilitate diuitias. Exinde ergo exiens Riciarius rex
Suauorum nititur totas Spanias occupare. 231. Cui Theodoridus
cognatus suus, et erat moderatus, legatos mittens, pacifice dixit,
ut non solum recederet a finibus alienis, uerum etiam nec temptare presumeret, odium sibi tali ambitione adquirens. Ille uero
animo pretumido all : si hic murmuras et me uenire causarla,
Tolosam, ubi tu sedes, ueniam ; ibi, si uales, resiste". His audills aegre tulit Theodoridus compacatusque cum citeris gentlbus arma mouit in Suauos, Burgundzonum quoque Gnudiuchum
et Hilpericum reges auxiliarios habens sibique devotos.

232. Ventum est ad certamen iuxta flumen Ulbium, qui into


Asturicam Hiberiamque pretermeat, consertoque proelio Theo1) Urtele manuscrise au fugere.

www.dacoromanica.ro

63

deridus cum Vesegothis, qui ex fusta parte pugnabat, nictot


efficitur, Sttauorum gente pene cuncta usque ad internicione

prosternens. Quorum rex Riciarius relicta infesta hoste fugiens


In naue conscendit aduersaque procella Tyrreni hoste repercussus Vesegotharum est manibus redditus. 233. Miserabilis
non differt mortem, cum elementa mutauerit. Theoderidus uero
uictor existens subactis pepercit nec ultra certamine saeuire
permisit, preponens Suauls, quos subegerat, clientem proprium
nomine Agriuulfum. Qui in breui animul) praeuaricatione Suauorum suasionibus commutans neglexit imperata conplere, potius
tyrranica elatione superbiens credensque se ea uirtute prouinclam obtinere, qua dudum cum domino suo ea subigisset. Vir
si quidem erat Varnorum stirpe genitus,longe a Gothici sanguinis nobilitate seiunctus, idcirco nec libertatem studens nec pa.
trono fidem reseruans. 234. Quo conperto Theodoridus mox
contra eum, qui eum de regno peruaso deicerent, destinauit. Qui
nenientes sine mora in primo eum certamine superantes congruam factorum eius ab eo exigerunt ultionem. Captus namque
et suorum solado destitutus capite plectitur, sensitque tandem
iratum, qui propitium dominum crediderat contemnendum. Tune
Suaui rectoris sui interitum contuentes locorum sacerdotes ad
Theodoridum supplices direxerunt. Quos ille pontificalt reuerentia suscipiens non solum inpunitatem Suauorum indulsit, sed
nt sibi de suo genere principem constituerent, flexus pietate
concessit. Quod et factum est, et Rimismundum sibi Suaui regulum ordinauerunt. His peractis paceque cuncta munitis, tertio
declino regni sui anno Theodoridus occubuit.
XLV.

235. Cui frater Eurichus praecupida festlnatione succedens


seem') suspicione pulsatus est. Nam dum haec circa Vesegotha.

rum gente et alia nonnulla geruntur, Valentinianus imperator


dolo Maxim' occisus est et ipse Maximus tyrrannico more regnum

inuasit. Quod audiens Gyzericus rex Vandalorum ab Africa armeta classe in Hallam uenit Romaeque ingressus cuncta deuastet, Maximus uero fugiens a quodam Urso milite Romano, interemptus est. 236. Post quem iussu Marciani imperatoris Orien,
talis Maiurianus Occidentale suscepit imperium gubernandum.

Sed et ipse non din regnans, dum contra Alanos, qui Galias
infestabant, mouisset procinctum, Dertona iuxta fluuium Hyra
cognomento occiditur. Cuius locum Seuerus inuasit, qui tertio

anno imperil sui Romae obiit. Quod cernens Leo imperator,


qui in Orientali regno Marciano successerat, Anthemium patricium suum ordinans Romae principem distinauit. Qui ueniens
1) Linde manuscrise au animum, annu.
1) Unele manu.scrise au seua.

www.dacoromanica.ro

64

'tico Recimerem generum suum contra Alanos direxit, uirnm


egregium et pene tunc in Italia ad exercitum singularem. Qui
et multitudine Alanorum et regem eorum Beorgum in primo
statim certamine superatos internicioni prostrauit. 237, Euricus

ergo, Vesegotharum rex, crebram mutationem Romanorum prin.


cipum cernens Galias suo lure nisus est occupare. Quod con..
periens Anthemius imperator Brittonum solada postulauit.
Quorum rex Riotimus cura duodecim milia ueniens in Beturigas

ciuitate Oceano e nauibus egresso susceptus est. Ad quos rex


Vesegotharum Eurichus innumerum ductans aduenit exercitum

diuque pugnans Riutimum Brittonum rege, antequam Romani in


eius societate coniungerentur, effugauit. Qui amplam partem
exercitus amissam cura quibus potuit fugiens ad Burgundzonum
gentem uicinam Romanisque in eo tempore foederatam aduenit.
Eurichus uero rex Vesegotharum Areuernam Galliae ciuitatem
occupauit Anthemio principe lam defunct : qui cum Ricemere
genero suo intestino bello saeuiens Romam triuisset, ipseque a
genero peremptus regnum reliquid i) Olybrio. Quo tempore in
Constantinopolim Aspar primus patriciorum et Gothorum genere
clarus cum Ardabure et Patriciolo Mils, filo quidem olim patricio, hoc autem Caesare generoque Leonis principis appellato,
spadonum ensibus in palatio uulneratus interiit. Et necdum
Olybrio octano mense in regno ingresso obeunte Glycerius apud
Rauennam plus presumptione quam electione Caesar effecus.
Quem anno uix expleto Nepus Marcellini quondam patricii sororis filius a regno deiciens in Porto Romano episcopum ordi-nauit. 240. Tantas uarietates mutationesque Eurichus cernens,utdiximus superius, Areuernam bccupans ciuitatem, ubi tunc Romanorum dux praeerat Ecdicius nobilissimus senator et dudum
Auiti imperatoris, qui ad paucos dies regnum inuaserat, filius
(nam hic ante Olybrium paucos dies tenens imperium ultro secessit Placentia, ibique episcopus est ordinatus). Huius ergo
filius Ecdicius, din certans cum Vesegothis nec ualens antestare, relicta patria maximeque urbem Areuernate hosti, ad tutiora se loca collegit. 241. Quod audiens Nepus imperator praecepit Ecdicium relictis Galliis ad se uenire loco eius Orestem
mag. mil. ordinatum. Qui Orestes suscepto exercitu et contra
hostes egrediens a Roma Rauenna peruenit ibique remoratus
Augustulum filium suum imperatorem effecit. Quo conperto
Nepus fugit Dalmatias ibique defecit privatus a regno, ubi
iam Glycerius dudum imperator episcopatum Salonitanum
habebat.

1) Uncle onianuscrise au reliquit.

www.dacoromanica.ro

65
XLVL

242. Augustulo uero a patre Oreste in Rauenna imperatore ordinato non multum post Odoacer Torcilingorum rex ha..
bens secum Sciros, Herulos diuersarumque gentium auxiliarios
Italiam occupauit et Orestem interfectum Augustulum filium eius
de regno pulsum in Lucullano Campaniae castello exilii poena
damnauit. 243. Sic quoque Hesperium Romanae gentis imperium,

quod septingentesimo nono urbis conditae anno primus Augustorum Octavianus Augustus tenere coepit, cum hoc Augustulo
periit anno decessorum prodecessorumque regni quingentesimo
uicesimo secundo, Gothorum dehinc regibus Romam Italiamque
tenentibus. Interea Odoacer rex gentium omnem Italiam subiugatam, ut terrorem suum Romanis iniceret, mox initio regni sui
Bracilam comitem apud Rauennam occidit regnoque suo confortato pene per tredecem annos usque ad Theodorici praesentiam,
de quo in subsequentibus dicturi sumus, obtenuit.

244. Interim tamen ad eum ordinem, unde digress' sumus,


redeamus, et quomodo Euricus Tex Vesegotharum Romani regni
nacillationem cernens Arelatum et Massiliam propriae subdidit
.dicioni. Gyzericus etenim Vandalorum rex suis eum muneribus
ad ista committenda inlicuit, qua tenus ipse Leonis uel Zenonis
insidias, quas contra eum direxerant, praecaueret, egitque, ut
Orientalem imperium Ostrogothas, Hesperium Vesegothae uastarent, ut in utramque rem publicam hostibus decernentibus ipse in
Africa quietus regnaret. Quod Eurichus grato suscipiens animo,
totas Spanias Galliasque sibi iam iure proprio tenens, simul quo.
que et Burgunzones subegit Arelatoque degens nono decimo anno

regni sui uita privatus est. 245. Huic successit proprius filius
Alarichus, qui nonus in numero ab illo Alarico magno regnum
adeptus est Vesegotharum. Nam pari tenore, ut de Augustis superius dbdmus, et in Alaricis prouenisse cognoscitur, et in eos
saepe regna deficiunt, a quorum nominibus inchoarunt. Quod nos
Interim praetermisso sic ut promisimus omnem Gothorum
texamus originem.

246. Et quia, dum utrique gentes, tam Ostrogothae quam


etiam Vesegothae, in uno essent, ut ualui, maiorum sequens

dicta reuolui diuisosque Vesegothas ab Ostrogothis ad liquidum

sum prosecutus, necesse nobis est iterum ad antiquas eorum


Scythicas sedes redire et Ostrogotharum genealogia actusque
pari tenore exponere. Quos constat morte Hermanarici regis
TZVOARELE LSTORIEI ROMANILOR VOL. XIV

www.dacoromanica.ro

66

sui, decesione a Vesegothis diuisos, Hunnorum subditos dicioni,


in eadem patria remorasse, Vinithario tamen Amalo princip a.
tus sal insignia retinente. 247. Qui aui Vultulfi uirtute imitatus,
quamuis Harmanarici felicitate inferior, tamen aegre ferens Hun-

norum imperio subiacere, paululum se subtrahens ab Os suaque dum nititur ostendere uirtute, in Antorum fines mouit procinctum, eosque dum adgreclitur prima congressione superatus,
deinde fortiter egit regemque eorum Boz nomine cum filiis suis
et LXX primatibus in exemplum terroris adfixit, ut dediticiis me-

tum cadauera pendentium geminarent. Sed dum tali libertate

uix anni spatio imperasset, non est passus Balamber, rex Hunnorum, sed ascito ad se Gesimundo, Hunnimundi magni filio, qui
iuramenti sui et fidei memor cum ampla parte Gothorum imperio subiacebat, renouatoque cum co foedere super Vinitharium
duxit exercitum diuque cestati primo et secundo certamine
Vinitharius uincit Nec ualet aliquis commemorare, quanta
strage de Hunnorum Venetharius fecit exercitu. 249. Tertio
uero proelio subreptionis auxilio ad fluvium nomine Erac, dum
utrique ad se uenissent, Balamber sagitta missa caput Venetharii
saucians interemit neptemque eius Vadamercam sibi in coniugio
copulans iam omnem in pace Gothorum populum subactum pos.
sedit, ita tamen, ut genti Gothorum semperum') proprius regu-

lus, quamuis Hunnorum consilio, imperaret. 250. Et mox defuncto Venethario rexit eos Hunimundus, filius quondam relis

potentissimi Herrnanarici, acer in bello totoque corpore .pulchrl-

tudine pollens, qui post haec contra Suauorum gente feliciten


dimicauit. Eoque defunct successit Thorismud .filius eius flre
iuuentutis ornatus, qui secundo principatus sui anno contra Gepidas mouit exercitum magnaque de PHs potitus uictorla caiu
equi dicitur interemptus. 251. Quo defuncto sic eum luxerunt
Ostrogothae, ut quadraginta per annos in eius locum rex alius
non succederet, quatenus et illius memoriae semperum haberent
in ore et tempus accederet, quo Valamer habitum repararet uiri-

lem, qui erat ex consubrino eius genitus Vandalario ; quia

Mitts chis, ut superius diximus, Beremud iam contempla Ostrogotharum gente propter Hunnorum dominio ad partes Hesperias fuisset gente secutus, de quo et ortus est Vetericus. Veterici quoque filius natus est Eutharicus, qui, iunctus Amalasuenthae filiae Theodorici, item Amalorum stirpe iam diuisa coliunxit
et genuit Athalaricum et Mathesuentam. Sed quia Athalaricus
in annis puerilibus defunctus est, Mathesuenta Constantinopolim allata de secundo uiro id est Germano fratruele iustiniani imperatoris, genuit postumum filium, quem nominauit
Germanum.

252. Sed nobis, ut ordo, quem coepimus, decurrat, ad

Vandalarii sobulem, quae trino flore pululabat, redeundum est.


Hie enim Vandalarius, fratruelis Hermanarici et supra scripti
Thorismudi consubrinus, tribus editis liberis in gente Amala
1) Unele manuscrise au semper unus, semper.

www.dacoromanica.ro

67

gloriatus est, id est Valamir Thiudimir Vidimir. Ex quibus per


successione parentum Valamir in regno conscendit adhuc Hunnis
eos inter alias gentes generaliter optinentibus. 253. Eratque tunc

in tribus his germanis contemplatio grata, quando mirabilis

Thiudimer pro fratris Valamir militabat imperio, Valamir uero


pro altero iubebat ornando, Vidimer seruire fratribus aestimabat. Sic eis mutua affectione se tuentibus unlit paenitus deerat
regnum, quod utrique in sua pace tenebant. Ita tamen, ut saepe
dictum est, imp erabant, ut ipsi Attilae Hunnorum regis imperio
deseruirent : quibus nec contra parentes Vesegothas licuisset
recusare certamen, sed necessitas domini, etiam paricidium
si iubet, inplendum est. Nec aliter ab Hunnorum dominio diuelli potuit gens aliqua Scythica, nisi optata cunctis nationibus

in commune et Romanis mors Attilae prouoniret, quae tam

full uilis, ut uita mirabilis.

XLIX.

254. Qui, ut Priscus istoricus refert, exitus sui tempore


puellam Ildico nomine decoram ualde sibi in matrimonio post
innumerabiles uxores, ut mos erat gentis illius, socians eiusque
In nuptiis hilaritate nimia resolutus, uino somnoque grauatus resupinus iaceret, redundans sanguis, qui ei solite de naribus
effluebat, dum consuetis meatibus impeditur, itinere ferali faucibus illapsus extinxit. Ita glorioso per bella regi temulentia
pudendos exitos') dedit. Sequenti uero luce cum magna pars
diet fuisset exempta, ministri regii triste aliquid suspicantes post
clamores maximos fores effringunt hueniuntque Attilae sine ullo
uulnere necem sanguinis effusione peractam puallamque demisso
uultu sub uelamine lacrimantem. 255. Tunc, ut gentis illius mos
est, crinium parte truncata informes facies cauis turpauere uul-

neribus, ut proeliator eximius non femineis lamentationibus et


lacrimis, sed sanguine lugerehr uirile. De quo id accessit mirabile, ut Marciano principi Orientis de tam feroci hoste sollicito in somnis diuinitas adsistens Bream Attilae in eadem nocte
fractum ostenderet, quasi quod gens ipsa eo lelo multum praesumat. Hoc Priscus istoricus uera se dicit adtestatione probare.
Nam in tantum magnis imperils Attila terribilis habitus est, ut
eius mortem in locum muneris superna regnantibus indicarent.
256. Cuius manes quibus a sua gente honoratae sunt, pauca de
muftis dicere non omittamus. In mediis si quidem campis et
intra tenturia siries. 1) cadauere conlocato spectaculum admirandum et sollemliter exhibetur. Nam de tota gente Hunnorum
lectissimi equites in en loco, quo erat positus, in modum cirUnele manuscrise au exItus.
Unele manuscrise au serica.

www.dacoromanica.ro

68

censium cursibus ambientes, facta eius cantu funereo tali ordine


referebant. 257. Praecipuus Hunnorum rex Attila, patre genitus
Mundzuco, fortissimarum gentium dominus, qui inaudita ante se

potentia solus Scythica et Germanica regna possedit nec non


utraque Romani urbis imperia captis ciuitatibus terruit et, ne

praedae reliqua subderentur, placatus praecibus annuum uectigaI

accepit cumque haec omnia prouentu felicitatis egerit, non

numere hostium, non fraude suorum, sed gente incolume ') inter
gaudia laetus sine sensu doloris occubuit. Quis ergo hunc exitum putet, quem nullus aestimat uindicandum 7" 258. Postquam
talibus lamentis est defletus, strauam super tumulum eius quam
appellant ipsi ingenti commessatione concelebrant, et contraria
inuicem sibi copulantes luctu funereo mixto gaudio explicabant,
noctuque secreto cadauer terra reconditum copercula primum
auro, secundum argento, tertium ferri, rigore communiunt, significantes tali argumento potentissimo regi omnia conuenisse ;
ferrum, quod gentes edomuit, aurum et argentum, quod orna-

tum rei publicae utriusque acceperit. Addunt arma hostium

caedibus adquisita, faleras uario gemmarum fulgore praetiosas


et diuersi generis insignia, quibus colitur aulicum decus. Et, ut
lantis dfuitiis humana curiositas arceretur, .operi deputatos detestabili mercede trucidarunt, emersitque momentanea mors sepelientibus cum sepulto.
L.

259. Talibus peractis, ut solent animi iuuenum ambitu potentiae concitan, inter successores Attilae de regno orta contentio est, et dum inconsulti imperare cupiunt cuncti, omnes
simul imperium perdiderunt. Sic frequenter regna grauat copia
quam inopia successorum. Nam fili Attilae, quorum per licentiam libidinis pene populus fuit, gentes sibi diuidi aequa sorte
poscebant, ut ad instar familiae bellicosi reges cum populis
mitterentur in sortem. Quod ut Gepidarum rex conperit Ardarichus, indignatus de tot gentibus uelut uilissimorum mancipiorum condicione tractari, contra filios Attilae primus insurgit

inlatumque seruiendi pudore secuta felicitate detersit, nec solum


suam gentem, sed et ceteras qui pariter praemebantur sua discessione, absoluit, quia facile omnes adpetunt, quod pro cunc-

torum utilitate temptatur. In mutuum igitur armantur exitium


bellumque committitur in Pannonia iuxta flumen, cui nomen est
Nedao. 261. Illic concursus factus est gentium uariarum, quas
Attila in sua tenuerat dicione. Diuiduntur regna cum populis,
fiuntque ex uno corpore membra diuersa, nec quae unius passioni conpaterentur, sed quae exciso capite in inuicem insanirent ; quae numquam contra se pares inuenerant, ni si ipsi mu1) thole umaumaise au imulousae, incoluraL

www.dacoromanica.ro

69

tuis se uulneribus sauciantes se psos discerperent fortissimae


nationes. Nam ibi admrandum reor fuisse spectaculum, ubi cernere

erat coatis pugnantem Gothum, ense furentem Gepida, in uulnere suo Rugum tela frangentem, Suauum pede, Hunnum sagitta
praesumere, Alanum graui, Herulum leui armatura aciem strui.
262. Post multos ergo grauesque conflictos fauit Gepidis inopinata uictoria. Nam xxx fere milk tam Hunnorum quam aliarum
gentium, quae Hunnis ferebant auxlium, Ardarici gladius conspratioque peremit. In quo proelio filius Attilae maior natu nomine Ellac occiditur, quem tantum parens super citeros amasse
perhibebatur, uf eum cunctis diuersiscrie liberis suis in regno
preferret ; sed non fait uota patris fortuna consentiens. Nam
post multas hostium cedes sic uiriliter eum constat peremptum,
ut tam lloriosuni superstis') pater optasset interitum. 263. Reliqu uero germani eius eo occiso fugantur iuxta litus Pontci
marls, ubi prius Gothos sedisse descripsimus. Cesserunt itaque
Hunni, quibus cedere putabatur uniuersitas. Adeo discidium

perniciosa res est, ut diuisi corruerent, qui adunatis uiribus


territabant. Haec causa Ardarici regs Gepidarum felix calla

diuersis nationibus, qui Hunnorum regimini inuiti famulabantur,


eorumque diu maestssimos animos ad helaritatema) libertatis
uotivam erexit ; uenientesque multi per legatos suos ad solurn
Romanum et a principe tunc Marciano gratissime suscepti distributas sedes, quas incolerent, acceperunt.
Nam Gepidi Hunnorum sibi sedes uiribus uindicantes
totius Dacae fines uelut uictores potiti nihil aliud a Romano
imperio, nisi pacem et annua sollemnia, ut strenui uiri, arnica

pactione postulauerunt. Quod et libens tunc annuit imperator


et usque nunc consuetum donum gens ipsa a Romano suscipit
principe. Gothi uero cementes Gepidas Hunnorum sedes sibi defendere Hunnorumque populum suis antiquis sedbus occupare,
maluerunt a Romano regno terras petere quam cum discrimine
suo inuadere alienas, accipientesque Pannoniam, quae in longo
porrecta planitiae habet ab oriente Moesiam superiorem, a meridie Dalmatiam, ab occasu Noricum, a septentrione Danubium.

Ornata Datria ciuitatibus plurimis, quarum prima Syrmis, extrema Vindomina3).

Sauromatae uero quos Sarmatas dicmus et Cemandri et quidam ex Hunnis parte Illyrici ad Castramartenam4)
urbem sedes sibi datas coluerunt. Ex quo genere fuit Bliuila
dux Pentapolitanus eiusque germanus Froila et nostri tempors
Bessa patricius. Scyri uero et Sadagarii et certi Alanorum cum

duce s .io nomine Candac Scythiam minorem inferoremque MoeLinde manuscrise au suprestis, superstibem, superstes.
Linde manuscrise au elaritatem. eleritatem, hilantatem.
Unele manuscris au Vendomina, Vindouona adecA Vindobona.
Castra Martis.

www.dacoromanica.ro

70

slam acceperunt. 266. Cuius Candacis Alanouiiamuthis patris mei


genitor Para, id est meus auus, notarus, quousque Candac ipse
uueret, fui, eiusque germanae Hilo Gunthics, qui et Baza dice-

batur, mag. mil., filio Andages fili Andele de prosapia Amalorum descendente, ego item quamuis agramatus') Iordanns2) ante
conuersionem meam notarius fui. Rug uero aliaeque nationes
nonnullae Bzzim et Arcadopollm ut incolerent, petiuerunt. Hernac

quoque iunior Attilae Ulm cum suis in extrema minoris Scythiae sedes delegt. Emnetzur et Vlizindur consanguinei ehis in
Dacia ripense Vto et Hisco Almoque potti sunt, multque Hunnorum passim proruentes tune se in Romania dediderunt, e
quibus nunc usque Sacromontisi et Fossatisii dicuntur.
......."1,..._

267. Erant si qudem et alii Gothi, qui dcuntur minores,


populus inmensus, cum suo pontfice ipsoque primate Vulfila,
qui es dicitur et litteras institusse. Hodeque sunt in Moesia
regionem incolentes Ncopolitanam ad pedes Emimonti gens
multa, sed paupera et inbellis nihilque habundans nisi armenta
diuersi gencris pecorum et pascua siluaque lignarum : parum
trtci citerarumque specierum terras fecundas. Vineas uero nec,
si sunt alibi, certi eorum cognoscent ex ucina loca sibi uinum
negotiantes ; nam lacte aluntur plerique.

Ergo, ut ad gentem, unde agimus, reuertamur, id est 0-

strogotharum, gal in Pannonia sub rege Valamr eiusque germani


Thiudmer et Videmir morabantur, quamuis diuisa loca, consila
tamen unta (nam Valamer inter Scarniungam et Aqua nigra flu-

ulos, Thiudimer iuxta lacum Pelsos, Vidimer inter utrosque


manebant), contigt ergo, ut Attilae fili contra Gothos quasi
desertores dominationis suae, uelut fugada mancipia requirentes, uenirent ignarisque aliis fratribus super Valamer solum inruerent. 269. Quos tamen ille quamuis cum paucs excepit diuque
fatigatis ita prostrauit, ut uix pars aliqua hostium remaneret,

quae in fuga uersa eas partes Scythiae peteret, quas Danabri


amnis fluenta praetermeant, quam lingua sua Hunni Var appellant. Eo namque tempore ad fratris Thiudimeri gaudii nuntium

direxit, sed co mox die nuntius ueniens feliciorem in domo Thiuclimer repperit gaudium. Ipso si quidem die Theodoricus
eius filius, quamus de Erelieua concubina, bonae tamen spei
Linde manuscrine au agrammatus. agrammatos.
Unele manuscrise au Iordards, Iornandis.

www.dacoromanica.ro

71

natus erat. 270. Post tempus ergo, non multum rex


Valamir eiusque germani Thiudemr et Vidimir, consueta dum
tardarent dona a princpe Marciano, quae ad instar strenuae acciperent et pacis foedera custodirent missa legatione ad mperapuerolus

torem udent Theodercum Triari f ilium, et hunc genere Gothico,


ala tamen stirpe, non mala procreatum, omnino florentem cum
suis, .Romanorumque amictis iunctum et annua sollemna consequentem, et se tantum despici. 271. Ilico furore commot arma

arripiunt et Illyrcum pene totum dscurrentes in praeda deuastant. Sed statm mperator animo mutato ad pristinam recurrit
amictiam mssaque legatione tam praeterita cum instantibus
munera tribuit quam etam de futuro sine aliqua controuersia
tribuere compromttit. pacsque obsdem ab eis, quern supra
rettulimus, Theodorcum, infantulum Thiudimeris accipit ; qui
lam septem annorum incrementa conscendens octauum intrauerat annum. Quem dum pater cunctatur dare, patruus Valamr

exttit supplcator tantum, ut pax firma inter Romanos Go-

thosque maneret. Datus igtur Theodoricus obses a Goths ductturque ad urbem Constantinopolitanam Leon principi, et, quia
puerulos 2) elegans erat, meruit gratiam imperalem habere.

272. Postquam ergo firma pax Gothorum cum Romanis


effecta est, uidentes Gothi non sibi sufficere ea quae ab Imperatore accperent smulque solitam cupientes ostentare urtutem,
coeperunt uicinas gentes crcumcirca praedari, primum contra
Sadagis, qui interiorem Pannonam possdebant, arma mouentes.
Quod ubi rex Hunnorum Dintric flius Attilae cognouisset, collectis secum qui adhuc udebantur quamuis pauci eius tamen
sub imperio remansisse Ultzinzures, Angisciros, Bittugures, Bardores, uenientesque ad Basianam Pannoniae cluitatem eamque

circumuallans fines eius coepit praedare. 273. Quod conperto


Goth ibi, ub erant, expeditionemque soluentes, quam contra
Sadagis collegerant, in Hunnos conuertunt et sic eos suis a finibus ingloros pepulerunt, ut lam ex illo tempore qui reman-

serunt Hunni et usque actenus Gothorum arma formident

Quiescente uero tandem Hunnorum gente a Gothis Hunumundus Suauorum dux dum ad depraedandas Dalmatas transit, armenta Gothorum in campis erranta depraedauit, quia Dalmatia

Suauae ucina erat nec a Pannonios fines multum distabat,


praesertm ub tune Gothi residebant. 274. Quid plurimum ?
Hunimundus cum Suauis uastatis Dalmatis ad sua reuertens,

Thiudimer germanus Valamers regis Gothorum non tantum iacturam armentorum dolens quantum metuens, ne Suauf, si npune
hoc lucrarentur, ad maiorem licentam prosilirent, sic uigilauit
Unele manuscrise au puerulus.
Unele manuscrise au puerolus. puerulus.

www.dacoromanica.ro

72

in eorum transitu, ut intempesta nocte dormientes inuaderet

ad lacum Pelsodis consertoque inopinato proelio ita eos oppressit, ut etiam ipsum regem Hunimundum captum omnem

exercitum eius, qui gladio euadissent, Gothorum subderet seruituti. Et dum multum esset amator misericordiae, facta ultione
ueniam condonauit reconciliatusque cum Suauis eundem, quem
ceperat, adoptans sibi filium, remisit cum suis in Suauia. 275. Sed
ille inmemor paternaa gratiae post aliquod tempus conceptum
dolum parturiens Scirorumque gente incitans, qui tune super
Daaubium consedebant et cum Gothis pacif ice morabantur, quatenus scissi ab eorum foedere secumque iuncti in arma prosilerenti) gentemque Gothorum inuaderent. Tunc Gothis nihil mail
sperantibus, praesertim de utrisque amicis uicinis confisi, bel-

lum exurgit ex inprouiso coactique necessitate ad arma confugiunt solitoque certamine arrepto se suaque injuria ulciscuntur. 276. In eo si quidem proelio rex eorum Valamir dum vino
insidens ad cohortandos suos ante aciem curreret, proturbatus
equus corruit sessoremque suum deiecit, qui mox inimicorum
lanceis confossus interemptus est. Gothi uero tam regis sui mortem quam suam iniuriam a rebellionibus exigentes ita sunt proeliati, ut pene de gente Scirorum nisi qui nomen ipsud ferrent,
et hi cum dedecore, non remansissent : sic omnes extincti sunt.
LIV.

277. Quorum exilio Suauorum reges Haul rnundus et Halaricus uereti, in Gothos arma mouerunt freti auxilio Sarmatarum,
qui cum Beuca et Babai regibus suis auxiliarii ei aduenissent,
ipsasque Scirorum reliquias quasi ad ultionem suam acrius pugnaturos accersientes cum Edica et Hunuulfo eorum primatibus
habuerunt simul secum tam Gepidas quam ex gente Rugorum
non parua solacia, ceterisque hinc hide collectis ingentem multitudinem adgregantes ad amnem Bolia in Pannoniis castra me-

tati sunt. 278. Gothi tune Valamero defuncto ad fratrem eius


Thiudimer confugerunt. Qui quamuis dudum cum fratribus regnans, tamen auctioris potestatis insignia sumens, Vidimer fratre
iuniore accito et cum ipso curas belli partitus, coactus ad arma
prosiliuit ; consertoque proelio superior pars inuenitur Gothoram, adeo ut campus inimicorum corruentium cruore madefactus ut rubrum pelagus appareret armaque et cadauera in modum
collium tumulata campum plus per decem milibus oppleuerunt.
279. Quod Gothi cementes, ineffabili exultatione laetantur, eo
quad et regis sui Valameris sanguinem et suam iniuriam cum
maxima inimicorum strale ulciscerentur. De uero innumeranda
uariaque multitudine hostium qui ualuit euadere, oerquaquam
eifugati uix ad sua ingiorii pernenerunt.
1) Unele manuscrise au prosilirent.

www.dacoromanica.ro

73

280. Post certum uero tempus instanti hiemali frigote


amnemque Danubii solite congelato
nam istiusmodi fluuius
ille congelascit, uf in silicis modum pedestrem uehat exercitum
plaustraque et traculas uel quidquid uehiculi fuerit, nec cumbarum indigeat lintres

sic ergo eum gelatum Thiodimer Goth-

orum rex cernens pedestrem ducit exercitum emensoque Danubio Suauis inprouisus a tergo apparuit. Nam regio ilia Sua-

uorum ab oriente Baibaros habet, ab occidente Francos, a

meridie Burgundzones, a septentrione Thuringos. 281. Quibus


Suaufs tune functi aderant etiam Alamanni ipsique Alpes erectos omnino regentes, unde nonnulla fluenta Danubium influunt
nimio cum sonu uergentia. Hic ergo taliterque munito loco rex
Thiudimer hiemis tempore Gothorum ductauit exercitum, et tam
Suauorum gente quam etiam Alamannorum, utrasque ad inuicem
foedera tas, deuicit, uastauit et pene subegit. Inde quoque uictor
ad proprias sedes, id est Pannonias reuertens Theodoricum f ilium suum, quem Constantinopolim obsidem dederat, a Leone
Imperatore remissum cum magnis muneribus gratanter excepit.
282. Qui Theodoricus iam aduliscentiae annos contingens expieta pueritia, decem et octo annos peragens, ascitis certis ex
satellitibus patris et ex populo amatores sibi clientesque con-

socians, paene sex muja uiros, cum quibus inconscio patre

emenso Danubio super Babai Sarmatarum rege discurrit, qui tunc


de Camundo duce Romanorum uictoria potitus superbiae tumore
regnabat, eoque superueniens Theodoricus interemit familiaque

et censu depraedans ad genitorem suum cum uictoria repedanit. Singidunum dehinc ciuitatem, quam ipsi Sarmatae occupassent, inuadens, non Romanis reddidit, sed suae subdedit
dicioni.

283. Minuentibus delude bine hide uicinarum gentium spo-

His coepit et Gothis uictus uestitusque deesse et hominibus,


quibus dudum bella alimonia prestitissent, pax coepit esse contraria, omnesque cum magno clamore ad regem Thiudimer accedentes Gothi orant, quacumque parte uellit tantum ductaret
exercitum. Qui aceito germano missaque sorte hortatus est, ut
ille in parte Italiae, ubi tune Glycerius regnabat imperator, ipse
uero sicut fortior ad fortiorem regnum accederet Orientalem
quod et factum est. 284. Et mox Vidimer Italiae terras intrauit,
extremum fati munus reddens rebus excessit humanis, successorem relinquens Vidimer fill= suumque synonymum. Quem
Glycerius. imperator muneribus datis de Italia ad Gallias transtulit, quae a diuersis circumcirca gentibus praemebantur, assewww.dacoromanica.ro

74

rens uicinos ibi Vesegothas eorum parentes regnare. Quid multum Vidimer acceptis munerbus smulque mandata a Glycerio
inweratore Gallias tendt seseque cum parentibus Vesegoths
iungens unum corpus efficiunt, ut dudum fuerant, et sic Gallies Spanasque tenentes suo iurii) defendunt, ut nullus ibi alius
preualeret.
285. Thiudimer autem, frater senior, cum suis transit Saum
anmem Sarmatis militibusque interminans bellum, s alqui el
obstaret. Quod liii uerentes quiescunt, immo nec praeualent ad
tantam multitudinem. Videns Thiudimer undique sibi prospera
prouenire, Naissum primam urbem inuadit lllyrici filioque suo
The odorco sociats Astat et mulla comitibus per castro Her-

culis transmisit Ulpiana. 286. Qui uenentes tam eam qua m

Stobis mox in deditione accpiunt nonullaque loca Illyrici naccessiblia sibi primum tune peruia faciunt. Nam Eracleam et Laris-

sam ciuitates The ssalae primum praedas ereptas, dehinc ipsas jure

bellico potiuntur. Thiudimer uero rex anmaduertens felcitatem


suam quam etiam filii nec his tantum contentus, egrediens Naisitanam urbem panels ad custodian' derelictis ipse Thessalonicam petiit, in qua Helaranus patricius a prncipe directus cum
exercitu morabatur. 287. Qui dum uideret uallo muniri Thessalonicam nec se eorum conatibus posse resistere, missa legatione ad Thiudmer regem muneribusque oblatis ab excidione

eum urbis retorquet initoque foedere Romanus ductor cum


Goths loca eis iam sponte, quae incolerent, traddit, id est Cerru,
Pellas, Europa, Mediana, Petina, Berea et alia quae Sium uoca-

tur. 288. Ubi Gothi cum rege suo arms depositis composita
pace quiescunt. Nec du post haec et rex Thiudimer in ciuitate

Cerras fatale egritudine occupatua uocatis Goths Theodoricurn


filiurn regni sui designat heredem et ipse mox rebus human's
excessit.
LVII

289. Theodorico uero gentis suae regem audiens ordnato


imperator Zeno grate suscepit eique euocatura destinata ad se
in urbe uenire precept, dgnoque suscpiens honore inter proceres sui palatii conlocauit. Et post aliquod tempus ad ampli-

andum honorem eius in arma sibi eum filium adoptauit de

suisque stipendiis triumphum in urbe donauit, factusque consul


ordinarius, quod summum bonum primumque in mundo decus

edcitur ; nec taut= hoc, sed etiam et equestrem statuam ad

famam tanti uiri ante regiam palatii conlocauit. 290. Inter haec
ergo Theodoricus Zenonis imperio foedere sociatus, dum ipse
In urbe omnibus bonis frueretur gentemque suam iu Illyrico, ut
diximus, residentem non omnino idoneam aut refertam audiret,
1) Unele manuscrise au lure.

www.dacoromanica.ro

75

elegit potius solito more gentis suae labore que rere uictum
quam ipse otiose fru regal Romani bona et gentem suam me-

diocriter uictitare, secumque deliberans ad principem ait ,,quamnis nihil deest nobis imperio uestro famulantibus, tamen, si dig-

num ducit pietas uestra, desiderium mei cordis libenter exau-

diat". 291. Cumque ei, ut solebat, familiariter facultas fuisset


loquendi concessa Hesperia", inquid, plaga, quae dudum
dece ssorum prodecessorumque uestrorum regimine gubernata

est, et urbs lila caput orbis et domina quare nunc sub regs
Thorcilingorum Rogorumque tyrranide fluctuatur ? Dirige me
cum gente mea, si praecepis, ut et hic expensarum pondere
careas et ibi, si adiutus a domino uicero, fama uestrae pietatis
inradiet. Expedit namque, ut ego, qui sum seruus wster et filius,
si ucero, uobis donantibus regnum illud possedeam') ; haut ille,
quem non nostis, tyrranico iugo senatum uestrum partemque rei
riublicae captiuitatis seruitio premat. Ego enim si uicero, uestro
dono uestroque munere possedebo ; si uictus fuero, uestra pietas nihil amittit, immo, ut diximus ; lucratur expensas". 292. Quo
audito quamuis egrae ferret imperator discessum eius, nolens
tamen eum contristare annuit quae poscebat, magnisque ditatum
muneribus dimisit a se, senatum populumque el commendans

Romanum. Igitur egressus urbe regia Theodoricus et ad suos


reuertens omnem gentem Gothorum, qui tamen ei prebuerunt
consensum, Hesperiam tendit rectoque itinere per Sirmis ascendit uicina Pannoniae, indeque Venetiarum fines ingressus ad
Pontem Sontii nuncupatum castra metatus est. 293. Cumque ibi
ad reficienda corpora hominum iumentorumque aliquanto tempore resedisset, Odoacer armatum contra eum direxit exercitum. Quem ille ad campos V eronenses occurrens magno strage
deleuit castraque soluta finibus Italiae cum potiore audacia intrat, transactoque Pado amne ad Rauennam regiam urbem castra

componit tertio fere miliario ab urbe locus, qui appellatur

Pineta. Quod cernens Odoacer intus se in urbe communit ; indeque subreptiue noctu frequenter cum suis egrediens Gothorum
exercitum inquietat, et hoc non semel nee iterum, sed frequenter et pene molitur toto triennio. 294. Sed frustra laborat, quia
cuncta Italia dominum iam dicebat Theodoricum et illius ad
nutum res lila publica obsecundabat. Tantum ille solus cum
paucis satellitibus et Romanos, qui aderant, et fame et bello co-

tidie intra Rauennam laborabat. Quod dum nihil proficeret,

missa legatione ueniam supplicat. 295. Cui et primum concedens


Theodoricus postmodum ab hac luce privauit tertioque, ut diximus, anno ingressus sui in Italia Zenonemque imp. consultu
privatum abitum suaeque gentis uestitum seponens insigne regio
amictu, quasi lam Gothorum Romanorumque regnator, adsumit
missaque legatione ad Lodoin Francorum regem filiam eius
1) Unele manuscrise au possideam.

www.dacoromanica.ro

76

Audefledam sibi in matrimonio petit. 296. Quam ille grate libenteruue concessit suosque filos Celdeberhim et Heldebertum
el Thiudebertum credens hac societate cum gente Gothorum
mito foedere sociari. Sed non adeo ad pacis concordiam prof uit
ista coniunctio, quia saepenumero propter Gallorum terras grauiter inter se decertati sunt, numquamque Gothus Francis cessit,
dum uiueret Theodoricus.
LVIII.

297. Antequam ergo de Audefledam subolern haberet, naturales ex concubina, quas genuisset adhuc in Moesia, filias,
unam nomine Thiudigoto et aliam Ostrogotho, quas mox in Italiam uenit, regibus uicinis in coniugio copulauit, id est unam
Alarico Vesegotharurn et aliam Sigismundo Burgundzonorum.
298. De Alarico ergo natus est Amalaricus. Quem auus Theodoricus in annis puerilibus utroque parente orbato dum fouet
atque tuetur, comperit Eutharicum Veterici filium Beretmodi
et Thorismodi nepotem, Amalorum de stirpe descendentem, in
Spania degi, iuuenili, aetate prudentia et uirtute corporisque
integritate pollentem. Ad se eum facit uenire eique Amalasuentham filiam suam in matrimonio iungit. 299. Et ut in plenum

suam progeniem dilataret, Amalafridam germanam suam matrem


Theodahadi, qui postea rex fait, Africa reg Vandalorum coniuge
dirigit Thrasamundo filiamque eius neptem suam Amalabergam
Thuringorum regi consociat Herminefredo. 300. Pitzamum quoque
suum comitem et inter primos efectum ad obtinendam Sirmien-

sem dirigit ciuitatem. Quam ille expulso rege eius Trasarico,


filio Trapstilae, retenta eius matre obtinuit. lude contra Sauinianum Illyricum mag. mil,, qui tunc cum Mun done parauerat
conflictum, ad ciuitatem cognomine Margo planum, quae inter

Danubium Margumque fluminibus adiacebat, cum duobus milibus ergo peditum, equitibus quingentis in Mundonis solada ueniens Illyricianum exercitum demoliuit. 301. Nam hic Mundo
de Attilanis quondam origine descendens Gepidarum gentem
fugiens ultra Danubium in incultis locis sine ullis terrae cultoribus divagatus et plerisque abactoribus scamarisque et latro-

nibus undecumque collectis turrem quae Herta dicitur super

Danubii ripam positam occupans ibique agresti ritu praedasque


innectens uicinis regem se suis grassatoribus fecerat. Hunc ergo
pene desperatum et iam de traditione sua deliberantem Petza
subueniens e manibus Sauiniani eripuit, suoque reg Theodorico
cum gratiarum actione fecit subiectum. 302. Non minore tropeo
de Francis per Ibbam, suum comitem, in Galliis adquisiuit plus
triginta raffia Francorum in proelio caesa. Nam et Thiudem
suum armigerum post mortem Alarici generi tutorem in Spaniae regno Amalarici nepotis constituit. Qui Amalaricus in ipsa

aduliscentia Francorum fraudibus inretitus regnum cum uita


www.dacoromanica.ro

77

amisit. Post quem Thiudis tutor eodem regno ipse inuadens,

Francorum insidiosam calumniam de Spaniis pepulit, et usque


dum uiueret, Vesegothas contenuit. 303. Post quem Thiudigis-

glosa regnum adeptus, non diu regnans deficit occicus a suis.


Cui succedens hactenus Agil continet regnum. Contra quem
Atanagildus insurgens Romani regni concitat uires, ubi et Liberius patricius cum exercitu destinatur. Nec fuit in parte occidua gens, quae Theodorico, dum aduiueret, aut amicitia aut
subiectione non deseruiret.

304. Sed postquam ad senium peruenisset et se in breui

ab hac luce egressurum cognusceret, conuocans Gothos comites


gentisque suae primates Athalaricum infantulum adhuc uix decennem, filium filiae suae Amalasuenthae, qui Eutharico patre
erbatus erat, regem constituit, eisque in mandatis ac si testamentali uoce denuntians, ut regem colerent, senatum populumglue Romanum amarent principemque Orientalem placatum semper propitiumque haberent post deum. 305. Quod praeceptum
uamdiu Athalaricus rex eiusque muter aduiuerent, in omnibus
.custodientes pene per octo annos in pace regnanmt : quamuis
Francis de regno puerili desperantibus, immo in contemptu habentibus bellaque parare molientibus quod pater et auus Gallias
occupasset, eis concessit. Cetera in pace et tranquillitate possessa. Dum ergo ad spem iuuentutis Athalaricus accederet, tam

.suam aduliscentiam gum matris uiduitatem Orient's principi


commendauit, sed in breui infelicissimus inmatura morte praeuentus, rebus humanis excess% 306. Tum mater, ne pro sexus
sui fragilitate a Gothis sperneretur, secum deliberans, Theodahadum consubrinum suum germanitatis gratis accersitum a
Tuscia, ubi privatam uitam degens in laribus propriis erat, in
regno locauit. Qui inmemor consanguinitatis post aliquantum
tempus a palatio Rauennate abstractam in insulam laci Bulsiniensis eam exilio religauit, ubi paucissimos dies in tristita degens ab eius satellitibus in balneo strangulata est.

307. Quod dum Iustinianus imperator Oriental's audisset


et quasi susceptorum suorum morte ad suam iniuriam redundaret, sic est commotus. Eodem n unique tempore de Africa
Vandalicum cum per fidelissimum suum patricium Belesarium
reportasset triumphum, nec mora in ipso tempore madentibus
1) Linde manuscrise au cognoscet
1) Linde manuscrise au consobrinum.

www.dacoromanica.ro

78

adhuc armis cruore Vandalico contra Gothos per eundem ducem


moult procinctum. 308. Qui dux prouidentissimus hand secus arbitratus Getarum subicere populum, nisi prius nutricem eorum occupasset Siciliam. ()nod et factum est. Trinacriaque ingressus mox
Gothi, qui Syracusanum oppidum insidebant, uidentes se nihil

praeualere cum suo duce Sinderith nitro se Belesario dediderunt. Cumque ergo Romanus ductor Siciliam peruasisset, Theodahadus comperiens Euermud gunerum suum cum exercitu ad

fretum, quod inter Campaniam Siciliamque interiacet et de


Tyrreni marls sinu uastissimum Adriaticus aestus euoluitur,
custodiendum direxit. Ubi cum Euermud accessisset Regium

oppidum, castra composuit. 309. Nec mora deterioratam causam


cernens suorum ad partes uictoris paucis et fidefissimis famulis
consciis mouit, ultroque se Belesarii pedes aduoluens Romani
regni optat seruire principibus. Quod Gothorum exercitus sentiens suspectum Theodahadum clamitat regno pellendum et sibi
ductorem suum Vitiges, qui armiger eius fuerat, in rege leuaudum. 310. Quod et factum est ; et mox in campos Barbaricos
Vitiges in regno levatus Romam ingreditur praemissisque Rauenna fidelissimis sibi uiris Theodahadi necem demandat. Qui
uenientes imperata sibi perficiunt et occiso Theodahado regem

qui a rege missus adueniebat (et adhuc in campos Barbaricos


erat Vitigis) populis nuntiat. 311 Inter haec Romanus exercitus

emenso freto Campaniam accedens, subuersumque Neapolim Romae ingreditur ; unde ante paucos dies rex Vitigis egressus,
Rauenna profectus, Mathesuentam filiam Amalasuenthae Theodorici quondam regis neptem sibi in matrimonio sociarat. Cumque

his nouis nuptiis delectatus aulam regiam fouit Rauenna, Roma


egressus imperialis exercitus munita utriusque Tusciae loca inuadit. Quod cernens per nuntios Vitiges, cum Hunila duce Gothorum manu armis conserta mittit Perusia. Ubi dum Magnum comitem cum parvo exercitu residentem obsessione longa euellere
cupiunt, superueniente Romano exercitu ipsi euulsi et omnino
extincti sunt. Quod audiens Vitiges ut leo furibundus omnern
Gothorum exercitum congregat Rauennaque egressus Romanas
arces obsidione longa fatigat, Sed frustrata eius audacia post
quattuordecim menses ab obsidione Romanae urbis aufugit et

se ad Ariminensem oppressionem praeparat. 313. Unde pari


tenore frustratus fugatusque Rauenna se recepit ; ubi obsessus
nec mora nitro se ad partes dedit uictoris cum Mathesuanfaa
iugale regiasque opes. Et sic famosum regnum fortissimamque
gentem diuque regnantem tandem pene duomillensimo et tricesimo anno uictor gentium diuersarum lustinianus imperator per
fidelissimum consulem uicit Belesarium, et perductum Vitiges
Constantinopolim patricii honore donauit. Ubi plus biennio demoratus imperatorisque in affectu coniunctus. rebus excessit
humanis. 314. Mathesuentham uero iugalem eius fratri suo Germano patricio coniunxit imperator. De quibus post humatum
www.dacoromanica.ro

79

patris Germani natus est filius idem Germanus. In quo coniuncta Aniciorum genus cum Amala stirpe spem adhuc utriusque
generi domino praestante promittit.
315. Haec hucusque Getarum origo ac Amalorum nobilitas
et uirorum fortium facta. Haec laudanda progenies laudabiliori

principi cessit et fortiori duci manus dedit, cuius fama nullis


saeculis nullisque silebitur aetatibus, sed uictor ac triumphator
Iustinianus imperator et consul Belesarius Vandalici Africani
Geticique dicentur. 316. Haec qui legis, scito me maiorum secutum scriptis ex eorum latissima prata paucos flores legisse,
unde inquirenti pro captu ingenii mei coronam contexam. Nec
me quis in fauorem gentis praedictae, quasi ex ipsa trahenti
originem, aliqua addidisse credat, quam quae legi et comperi.
Nec si tamen cuncta, quae de ipsis scribuntur aut referuntur,
complexus sum, nec tantum ad eorum laudem quantum ad laudem eius qui uicit exponens.

www.dacoromanica.ro

DESPRE ORIG1NEA $1 FAPTELE GOTILOR

IORDANES CATRA CASTALIUS

Voind si ating numai, purtat pe o barci mici, marginea


unui firm linistit si si. pescuesc din lacurile celor vechi pestisori mil-anti, dupi cum spune cineva, tu, frate Castaliu, m
indemni s dau drumul vintrelor 0, pirisindu-mi mica mea lu,
crare ce o am in milni, adeci Rezumatul cronicilor, imi dai
sfatul s string la un loe, intrio redusi carticia, cele douisprezece volume ale lui Cassiodor ') despre originea si faptele Gotilor,

din cele mai vechi timpuri si pink in zilele noastre, urmand


sirul generatiilor si al regilor : o lucrare destul de grea si porunciti oarecum de un om care nu vrea si stie de greutitile
unei .astfel de opere. Si tu nu te uiti la aceea ci suflarea mea
este prea slab5 ca si fac si risune o trompeti puternici : povara aceasta copleseste puterile mele, de oarece aceste aril
nu ne sunt la indemini spre a putea urmiri in deaproape intelesul lor; dar ca si spun adevirul adevirat, am citit inainte
de aceasta, inteo lecturi de trei zile, aceste volume, multumiti
omului siu de afaceri 2) Si cu toate ci nu reproduc cuvint de
cuvfint, totus pistrez in intregime intelesul si faptele. La aceasta

am adiugat unele aminunte necesare pe cari le-am cules din


istoricii greci si latini, amesteand si eu inceputul si sfirsitul
si mal multe in coi-pul lucririi. De aceea, primeste cu plicere

$i firi, dojani cele ce mi-ai cerut si ceteste-le cu hula-

vointi; si clack' pe ici-colea aritirile mele sunt prea sirace, tu


care te gisesti in vecinitatea acestui popor, vi-ti amintesti, adaugi-le, rugindu-te pentru mine, pi-ea scumpul meu frate.
Domnul cu tine. Amin 8)

Senator este Flavtis Aurelius Cassiodorus Senator, cunoscut In genere


subt numele de Cassiodor. Vezi Introducerea, pag. 8.
Dispensator, om de 1ncredere, om de afaceri.
Inceputul aceste prefete Iordanes 1-a copiat, d-up cum a observat-o
Monimsen In editia sa, dupfi Rufinus in epstola hii Paul cStril Romani.
1ZVOARELE ISTORIE1 ROMANILOR VOL. XI\

www.dacoromanica.ro

82

ORIGINEA GOTILOR SI FAPTELE LOR.

Impartirea pAmantuiui.
Pamfintul

intreg, inconjurat din toate pArtile de Wraii

dui:4 cum ne spune


Orosius, In trei pArti si au numit cele trei 01-0 Asia, Europa
vi Africa. Despre acest glob pamintesc astf el ImpArtit au scris
un numAr nenumirat de scriitori cari au explicat nu numai pozitia oravelor si a localitalilor, cl chiar au determinat In mod
precis vi numgrul pavilor lor si al milelor lor. Ei ne-au dat
chiar vi masuratoarea insulelor presirate In apele mrtrii atit a
celor marl nit si a celor mici pe cari le numesc Cyclade
Sporade i cari sunt risipte pe nemirginitul intins al OceanuOceanului, 1-au impirtt strgmosii nostri

Inf. Cat despre tarmii eel mai indepartati ai Oceanului nu numai


cA nmenea n'a incercat p&n& acuma sl-i descrie, dar nici macar
nu si-a ingaduit cineva sA meargI la el, fiindcli, din cauza re.

zistentei plantelor marine si a lipsei de bltaia vinturilor cari


acolo nu sufla, se face dovada ca ei sunt de netrecut vi cA nimenea nu-i cunoaste decit doar acela singur care i-a creiat.
Tarmul de dincoace al aceste marl ins5., de care am vorbit,
InconjurAnd intocma ca o cunung marginea lumii 1ntregi, a
putut fi cunoscut de oamenii curios si de cei cari au voit si
serie despre acest lucru, fiinda, pe de o parte, pamntul la
margnea sa, este stapfinit de locuitori i fiinda, pe de alta
parte, sunt locuite mai multe insule din acea mare, ca in tinutul de rasIrit si in Oceanul Indic t Hippodes 2), Iamnesia, Insula

ars5. de Soare, care, desi nu este locultl, are totus o mare intindere in lungime vi In 'Mime; precum si Taprobane care, In
afara de orase si de ferme, este impodobit6 cu zece cetati foarte
intrite ; de asemenea i prea frumoasa Silefantina si de asisderea Theros cari, toate, dei nu sunt descrise de nci un scrii-

tor, sunt totus pline de o multime de locuitor. In partea


dinspre apus, acelavi Ocean are citeva insule cunoscute aproape
de toti cati se due si se intorc de acolo. Si mal departe de marea

Gaditana sunt dota insule una numit Beata, cealalta Fortunata. Si, cu toate ca unii scriitori socotesc prntre nsulele din
Ocean si cele dou5. promuntorii dela Gallcia si dela Lusitana,
In cari se vAd pn astAzi Intr'unul templul lu Hercule si in
Pasagiul acesta este luat dup Paulus Orosius, Historiarum adversum
paganos liber. I, 2, 1, cu mici modificAri.
Mommsen ne citeaza chip& Julius Honorius : insulae orientales Oceani
quae sunt Hippodes insula, Iannessi insula, Solis perusta insula. Ta6robane
insula, Silenfantine insula, Teron insula.

www.dacoromanica.ro

83

gelalalt monumentul lui Scipio lb totus, de oarece ele se gasesc


la marginea cea mal indepartata a 'aril Galiciei, ele se tin mal

mult de marele continent al Europe', deal de insulele Oceaauk'. Marea in interiorul ei are tutu, vi alte insule cari se mime= Baleare vi una careia i se spune Mevania 3) si de asemenea Orcadele In numar de 33 micar ca nu toate sunt lo..
cuite. In partea cea mai dinspre apus, se mal gaseste o insula numita Thyle, despre care poetul dela Mantua ne spune

Si Thyle dala marginea pamintului sa-ti fie tie supuse 3). Aceasta mare nemarginita mai are In partea nordica, adect septemtrionall, o insula enorma, numita Scandza ; cu aceasta, daci
ne ajuta Dumnezeu, vom Incepe povestirea noastrii, fiindca poporul despre a carui origine voiesti sa ma intrebi, pornind, ca
un roi de albine, din sinul acestei insule, a sosit In teritoriul
Europe'. Cum Irma, si In ce imprejurari, voi cauta s arat in
cele urmatoare, daca va vrea Dumnezeu.
IL

Descrierea insulei &Ruda.


Acum Jugs volt descrie, in at mai putine cuvinte voiu

putea, insula Britaniei care este situata in golful Oceanului intre


Spania, Galia vi Germania. Cu toate ca nimenea n'a inconjurat-o
niciodata In toatl intinderea ei, dupa cum ne spune T. Livius,
totuv paren s'au dat diferite de cei ce ne vorbesc despre ea 5).
In adevar ea, fijad multa vreme necunoscuta de armele romane,

Julius Caesar, In urma razboaelor pe cari le-a intreprins mai


mult pentru gloria sa personala, a descoperit-o i, apoi
fiind deschisa oamenilor pentru comert vi pentru alte motive,
cei ce au cercetat-o In epocile urmatoare mai cu deamlnuntul
au aratat mai precis situatia ei, pe care noi acum o descriem,
dupa cum am aflat-o dala autorii greci vi latini. Cei mai multi

ni-au prezentat-o sub forma de triunghiu6), avezata In regiunea


dinspre miazanoapte i apus, cu unghiul cel mai mare In fata
gurii Rinului, apoi micsorndu-vi 'Mimea se termina fn cele doua

unghiuri, Intinzindu-se cu cele data laturi in fata Galiei si a


Germaniei. Latimea Britaniei unde ea este mai mare, este de 2310
Mela ILI, 1, 4: Monumentum Coepionis.
Vezi Orosius I, 2, 16, 78, 82, citat 1 de Mommsen.

Vergilius, Georg. I, 30.


Scandza, Sc-andinavia, cAti vreme nu se descoperise partea nordica.
Scandza era socotit ca o insuli.
Cf. Tacit. Agricola, 10, care ne arainteste despre istoricul Livius.
cartea 105, astAzi pierduta.
Caesar, De Bel. Gal. V: Insula natura triguetra.

www.dacoromanica.ro

84

stadii ; lungimea insa se spune ca n'ar fi mai mare de 7132 de

stadii ; ca ar fi un ves, ad i plin de bife, ad On de paduri


avind in unele parti munti inalti ; el ar fi inconjurata de o

mare linistita care nu se lima uvor lovita de vide 0 nici nu se


=ill de vinturi, fiindel pamintul indepartat nu-i da ocazie de

a se agita, cad aci marea este mal intinsi ca airea. Strabo


insa, un vesit scriitor, ne spune ca paminul acestei insule;
umeda de revarsarile dese ale Oceanului, face sa se ridice 0
ceata. alit de deasa ca soarele fiind acoperit aproape toata ziva
care desi e seninii este mohorita, este smuts privirii si de
asemenea Cornelius Tacitus 1, scriitor de anale, ne povesteste ca
noaptea este mai luminoasa in partea cea mai indepartata a insulei si ca e foarte scurta. Ea este piing de metale vi ,plina de

plisuni 0 prin aceasta este mai bogata, flindca poate sa hrineasel mai multe vite cleat oameni. Si in ea curg incoace si
incolo multe si foarte marl fluvii cari duc in ele pietre pre.
Posse vi margaritare. &Hi au fetele colorate si se nasc cu
parul negru 0 cret. Locuitorii din Caledonia au din contra parul
rovcat, sunt de statura malta, dar nu sunt prea vigurovi; dupa
parerea unora ei sunt asemenea cu Galii si cu Spaniolii; de
aceea au vi presupus unii ca din cauza vecinatatii au si prima
locuitorii de ad colonivti. Sunt deopotriva de inculti si popoarele si reg! loll : celebrul scriitor de anale, Dio 9, ne spune
ea toti ail primit numele de Calydoni vi Meati. Ei locuesc in
colibe de nuiele, au locuintele impreung cu vitele lor vi adeseori
&Alen in paduri. Isi tatuiaz trupurile cu fierul, nu stiu din ce
motive, ca podoaba sau pentru altceva. Ei poarta razboiu unii
cu alfil sau din dorinta de a conduce san de a-vi marl proprie-

Wile pe cari le au si nu numai cu pedestrime vi cavalerie, cl


vi cu care cu doua roate vi cu care inarmate cu coase, pe cari
de obiceiu le numesc essedel. Acestea spuse in privinta formel
insulei Britania sa fie deajuns.

IIL

Descrierea insulei Scandza.


SA ne intoarcem acum la situatia insulei Scandzia de care

am vorbit mai sus. Despre aceasta Claudius Ptolemeus, un


distins geograf ne aminteste in cartea a II-a a peril sale spunindu-ne ; se gaseste situata in apele nordice ale Oceanului o
insula mare, cu numele de Scandza, in forma unei foi de cedrus
Tacitus, Agricola 10 si 11, pe care Iorclanes II copiaza.
Mela, III, 6. 51.
Dio, Cassius, la Moramsen, op. cit. pag. 57.

Cf. Mela III, 2. 51.

www.dacoromanica.ro

85

cu marginile incretite, trase mult in lungime. Despre ea ne

vorbevie vi Pomp pnius Mala ca ar fi situata in golful codan I)


al marii, s ale carea maluri le uda Oceanul. Ea este situat5 in
fata fluviulu Vistula ce izvoreyte din muntii Sarmatiel si se
varsa in fata Scandzei in Oceanul Nordic pe tre gar', despartind Germania de Scitia. Scandzia are deci dinspre rasarit un
lac foarte intins in sanul globului pamantesc, de unde fluvul
Vagus 2) se varsa cu undele sale, ieyind ca dntr'un pantece, in

Ocean. Cad dinspre apus ea este inconjurata de o mere ne-

marginita vi de asemenea dinspre miazanoapte este inchisa de


acelasi nemarginit Ocean nenavigabil, din care se desf ace
un fel de brat, intinzandu-se un fel de golf vi formand marea
Germania.. Ad se spune ca se gasesc mai multe insule mici in
cari atunci cand inghiata marea din cauza gerului, trecand lupii,
se zce ca-si pierd vederea ; aya ca aceasta tail. nu este numai
neospitaliera pentru oameni, dar vi primejdioasa pentru animale.
Deci in instila Scandza, despre care ne ocupam acum, desi se gaseau multe si felurite popoare, totuy Ptolemeu ne amintegte numele numai a vapte din ele. Roiuri de albine produc5.toare de
miere nu se gasesc ad i nicairea din cauza frigului prea mare.
In partea nordica locueyte poporul Adogit 3), despre care se
spune ca in mijlocul veril au lumina necontenita ziva vi noaptea
timp de patruzeci de zile si ca de asemenea in timp de lama in ace-

lasi numar de zle vi de nopti nu cunosc lumina s oarelui. Si


astfel, alternand intristarea cu bucuria, unii se bucura de avantagii

sau se intristeaza de lucruri pentru alfil necunoscute cu totul.


Si de ce aceasta ? Fiindca in zilele cele lungi ei vad prin marginea axei polare soarele intorcandu-se spre rasarit, lar in zilele
cele scurte la ei nu se vede astfel, cl intealtfel, fiindca parcurge cerul de sud vi in vreme ce la noi el pare cii. se ridica
de jos in sus, la el se spune ca inconjoara marginea pimantului. lar celelalte popoare de ad i sunt : Screrefennil earl nu
cauta ca hrana graul, cl se nutresc cu carne da animate s cu
ou5. de pasar i atatea cuiburi se pun in WO in cat sa se si

inmultesca in deajuns vi s5. procure, in acelasi timp, hrana came-

nilor. Un alt popor care locueste ad este cel al Suehansilor

cari intocmai ca Thyringii, au ca minunati. Acesta sunt si ca


cari prin comertul nenumaratelor popoare dau Romanilor peile
sappherine si sunt vestiti prin negrul stralucitor al peilor. Ei,
cu toate c5. sunt saraci, se imbrac foarte bogat. UrmeazA apoi
ceata altor popoare : Theustii, Vagothii, Bergii, Hallinii, Liothida, a caror locuinte se gAsese toate bite regiune qeas1 0
bogata si de aceea sunt atacati ad i de invaziile altor pop oare. Dupa
Mela Ilf, 31; Super Alblm Codanus inges sinus magnis parvisque
instills refertus est.

Vagus, nu se stie care este acest rAu.


Singur lordanes ne vorbeste de poporul Adoglt.

www.dacoromanica.ro

86
acevtia urmeazA. Ahelmilil, Finnaitii, Fervirii, Gauthigotii, un neam

de oameni fuli pi gata de lupte. .A poi vin Mixii, Evagrii, Otingii. Toti acevtia &den ca fierele salbatice in scobituri de stAnci,
intocmai ca in fortArete. Mal departe locuesc Ostrogothii, Raumarled, Aeragnaricii i null cei blinzi, vi ,mai blAnzi decal
toti ceilalti, Scanzii ; deavivderea, asemAnAtori cu acevtia Vinovilotii, Suetidii, cunoscuti ca mai inalti ca trup decAt ceilalti
din acest popor desi i Danii ievind din neamul acestora, au
gonit pe Heruli din propriile lor locuinte i cari Heruli dintre
toate popoarele din Scandia vi-au luat un nume distinctiv dupA
inAltimea ion cea mare. Din aceastA regiune sunt pi Grannii,
Eunixii, Taetelii, Rugii, Arochii vi Ranii, cari nu de
mult au avut de rege pe Roduulf, care neglijnd propriul sAu
regat a alergat la snul regelui Theodoric al Gotilor vi a gAsit
ceeace dorea. Toate aceste popoare, mai marl decAt Germanii,
ca mullet i ca trup, se luptau ca cruzime de fiare.
IV.

Emigrarea Gotilor din Scandza


Marea Neagr.

stiabilirea lor la

Deci din aceastA insull Scandza, intocmai ca dinteo fabricA de popoare sau :raj bine ca dinteun rezervoriu de natiuni, se spune a au pornit cAndva Gotii cu regele ion Berig.
Ei, indatA ce, ievind din corAbii, au pus piciorul pe uscat, au

dat numele numai cleat locului, cAci vi astzi dupa cum se spune,

fora aceea se nurnevte Gothiscandza. De aici, inaintar in

spre tara Ulmerugilor, cari pe acea vreme locuiau pe

tArmii Oceanului, ivi ridicarl aci tabere vi &And lupte cu ei,


gonirl din lcavurilor lar vi subjularA vi pe vecinii lor, pe
Vandali, vi-i adauserl la cuceririle lor. Sporind ad numArul
poporului ion, sub al cincilea rege, dupA Berig, sub domnia lui
Filimer, fiul lui Gadarix, luar hot5r5rea ca armata sA piece
mal departe impreun cu familiile Gotilor. Si, cAutndu-vi astfel
locuinte potrivite vi locuri pentru folosul lar, au ajuns in teri-

toriul Scitiei care pe limbs lar se cherna Olum. DupAce aici


s'au bucurat de bogAtia cea mare a tinuturilor dupce o ju-

matate din armat se spune a a fost trecutA peste un pod

care ducea peste un fluviu, podul s'a prAbuvit fArA sl se mai poat5.
repara. ava el nimenea n'a mai putut nici sA meargA inainte niel sA
se mai intoarcA. CAci acest loc este inchis, dupA cum se spune, din.

toate pArtIle de un lapis incojurat de bAlti ce se mivcA ne-

contenit vi pe care natura I-a fAcut de netrecut, amesteand


1) Cf. Geogr. Ravennas I, 12, care ne citeazA pe jordanes, numindo4
Iordanus sapientissimus cosmographus.

www.dacoromanica.ro

87

apa cu pAmAntul. Dar vi astfizi se aud ad i mugete de animale


vi se vAd urme de oameni, daca este s credem mArturisirea
calor ce merg pe acolo, cu toate cA ei aud numai, din depArtare.
Deci acea parte dintre Goji de cari se spune cA au trecut subt
conducerea lui Filimer peste fluviu vi au ajuns in jara Oium, a
pus stApAnire pe teritoriul dorit. $i, fArA so pierda vremea, au
ajuns de ad i la poporul Spalilor vi dupA ce s'a bAtut cu ei au

avtigat victoria vi biruitori s'au grAbit de ad spre partea cea

mal indepOrtat a Scitiei care se gAsevte in vecinOtatea mArei

Negre. Acestea ne sunt povestite peste tot in antecele lor


cele vechi aproape ca intro istorie. Aceasta ni-o mArturtseste
vi distinsul Ablavius, scriitorul neamului Gojilor in istoria sa
cea veridia. Si aceeavi pArere o au vi unii scriitori mai vezhi.

5i, de asemenea vi Ioseppus, cel mal vecidic cronicar, care pAstreaz regula adevrului vi desvAluie dintru inceput originele
cauzelor, de ce va fi trecut cu vederea inceputurile ce le isvorisim ad despre neamul Gojilor, nu putem vti. Dar, amintind
despre Magog, ca fiind din provincia acestora, susjine a ei sunt
Sciji vi ca ei au fost numiji Sciji vi ca na(ie vi ca nume1).
Inainte de a vorbi despre el, este necesar sA descriem teritorului unde se gsesc.
V.

Scitia, situatia i popoarele ei.1Stabilirea Gotilor in


Scitia. Fluviile Tanais i. Boristene.
Scijia se invecinevte eu teritoriul Germaniei pAn la
izvoarele lstrului sau panA unde se all lacul Morsianus 2) ;
ea se intinde pana la fluviile Tyras, Danaster 2) vi Vagosola 4)
l'i pAn la marele Danaper vi la muntele Taurus, nu cel din
Asia, ci pfin la cel propriu, lidia la cel Scitic vi dealungul
intregei mari Meotide vi dincolo de Meotida prin strmtoarea
Bosforului pAnA la muntele Caucas vi fluviul Araxe vi apoi,
apleandu-se in partea stng dupA marea CaspicA se intinde
pana la marginea cea mai indepArtatk a Asiel dinspre Oceanul
Euroboream. Ea are forma unei ciuperci, la inceput subjire,
apoi .se lAjevte foarte mult vi se rotunjevte vi se intinde pfinl
la Huni, la Albani vi 'Ana la Seri. Aceasta zic este patria lor,
adia Scitia, ce se inlinde deci foarte mult in lungime l lajiCf. Flavius josephus, Arztiq. L 6. Din Magog, un fiul al lu Japhet.
provin, dup josephus, Scitii.
Lacul Morsianus sau Mursianus in Pannonia.
Tyras ca si Danaster, sunt vechile numiri ale Nistrului.
Vagasola, la Anonimul Ravennat IV, 5, 16: Bagossolam, care pare
a fi Bugtd.

www.dacoromanica.ro

88

me vi se marginevte spre rasarit cu Serii earl traiesc incepand


dela tarmit marii Caspice, apoi dinspre apus ea se marginevte
cu Germanii i cu fluviul Vistula, dinspe Ursa, adeca dinspre
miazanoapte, este inconjurata de Ocean, dinspre miazazi de
Persia, Albania, Hiberia, marea Neagr5. cursul cel mai indepartat al Istrului care se num3vte Danarea, dela gura sa pana

la izvorul Mu. In partea aceea unde atinge 01-mu'

marl'.

Negre, ea este impodobita cu orase nu. necunoscute Boristhenida, Olbia, Callipolida, Cherson, Theodosia, Careon, Myrmicion 1 Trapezunta pe cari orase neimblanzitele popoare scite

ingaduira Grecilor sa le fundeze spre a face comert cu ele.


In mijlocul acelei Scitii este un loe ce desparte una de alta

Asia de Europa pi anume muntii Riphei, din cari izvoreste nem5suratul Tanais, fluviu ce se van& in Meotida care este un

lac al carui circuit este de o suta patru zeci vi patru mii de


pavi vi a and adancime nicaeri nu este mai mare de opt coti.

In aceasta Scale primul popor care locuevte dela apus incepand


este poporul Gepizilor, a caror (ar& este strabatuta de fluvii mari
vi vestite. Caci Tisia ii strabate Nordul 1 apusul, iar dinspre

sud se margnete cu Dunarea cea mare dinspre rasArit o taie


Flutausis 1) care se van& cu furie, repede i vijelios, in apele

Inlauntrul lor este Dacia aparata de mun(i inal(i, in


forma de cununi. In partea sting+. a acestora, in partea ce se

indreapta spre miazinoapte, dela izvoatele Vistulei, pe un spatiu

nemarginit, este avezata numeroasa populatiune a Venetilor.

Numele acestora, devi astazi este schimbat dupa diferite familii


localitati, totuv sunt amintiti mai ales Sclavenii 1 Antii.
Sclavenii a) sunt amintiti dela cetatea Novietunense a) vi dela

lacul ce se numeste Mursian4) pana la Danaster i in Nord


pana la Viscla acestia au ca cetati lacurile vi padurile. Antii
tusk cari sunt cei mal viteji dintre ei, se intind, pe unde
marea Pontica se inconvoaie, dela Danaster pan& la Danaper,

fluvii cari Bunt departe unul de altul o cale de mai multe zile. Pe
tarmulOceanului lima, acolo unde apele fluviului Vistula se van&
pe trei guri, locuesc Vidivarii, adunati la un Ice din diferite natiuni ; dupi ei, traesc de asemenea pe (armul Oceanului Aesti,

un popor cu totul pavnic. Spre miazanoapte de acevtia locueste neamul prea viteaz al Acatzirilor cari, necunoscand agricultura, traesc din vite vi din vanat. Dincolo de acevtia, deaVezi Introducerea, pag. 17.

Asupra acestui pasagiu a se vedea nota dela png. 27 a editiei lui


Jordanes de Carol Aug. Coss, Stuttgart, 1861, precum l Introducerea waste&
pag. 19 Cu privire la : Sclavino Rumtumense.
NOvietunense, Noviodununn, numire de origine ce1tic5, Isaccea de azi.
Lacul Mursianic, este la Sud de Mursa. lAnga Drava de jos

www.dacoromanica.ro

89

supra mArii Negre, se intind sgavurile Bulgarilor ') pe cari din


pAcatele noastre, Ii cunoavtem prea bine. De ad au ievit, ca
buruiana cea deasA, Hunii, cea mai viteazi natiune, sprb a face
o indoit& invazie furioas& asupra popoarelor. CAcii uni se numesc

Altziagirl, lar altii Saviri cari lvi au totuv separate sfilagurile


lor s Altziagirii sunt stabiliti IfingA Cherson, unde lacomul negustor aduce mArfurile sale din Asia ; ei cutreerA vara campille
servindu-le drept lAcavuri imprlivtiate pe acolo, pe unde il atrag

plviunile pentru vitele lor, vi se retrag lama deasupra mArii

Negre. Hunugurii ins& de acolo ne sunt cunoscuti, fiindc& dela

el ne vine comertul cu piel de hermelin& ; acevtia sunt cai

cari au bAgat groaza chiar si in cei mai viteji oameni. Despre acevti
Huni cetim ca au locuit la primul lor popas In teritoriul

Scitiel, tanga locul Meotida, in cel de al doilea, in Misia, Tracia


vi Dacia, in al treilea ii gAsim locuind, deasemenea, in Scitia la

Nordul marl Negre. Dar nu afam nicleri scrisl povestea care


sa ne spun& ca ej au fost prefAcuti in sclavi in Britania sau
in vr'o altA insull i cA ar fi fost scApati cu pretul unui cal.
lar daca cineva din oravul nostru ar apune altfel cleat ceace
noi spunem despre originea lar, nu are aprobarea noastr&
cici noi credem mal de graba ceeace am cetit, deal sl admitem povevtile babelor.
Deci, ca sl ne intoarcem la subiectul nostru Go(ii, amintiti
mai sus vi cu cari ne ocuplm aci, pe cind se gAseau in primul
lor popas din Scitia, de Una marea MeotidA, se v tie

ca au avut ca rege pe Filimer. In al doilea popas, adecA in

Dacia, Tracia vi Misia, pe Zalmoxe, despre care cei mai multi


scriitori de anale ne spun c& a f ost un filosof de o eruditie
extraordinarA. Clci, vi mai inainte, au avut pe invAtatul Zeuta,
dupl aceea pe Deceneu i in ai treilea rind pe Zalmoxe, de
care am vorbit mai sus. Daci Gotii n'au fost lipsiti de oameni
cari sl se ocupe cu filozofia. De aceea, Gotii au fost in totdeauna superiori in filosofie fatA de aproape toti barbarii i maimai egali Cu Grecii, dup& cum sustine Dio 2) care a compus in
limba greacA istoria vi analele lor. El ne spune ci eel mai
ilugtri clintre ei s'au numit la inceput Tarabovti, apoi Pilleati,
din numArul cArora se alegeau regii vi preotii. Si, atilt de mull
erau pretuiti Gotii, cl se spunea ca s'a niscui la ei odinioar&
Marte, pe care fantezia poe(ilor 1-a fAcut zeu al. rIzboiului.
De aceea Vergilius ne spune ; Neobositul tata ce stApineste
campiile Geticeu 3). Pe acest Marta Gotii 1-au adorat intodeauna
Imperiul bulgar din regiunea de peste Dunare a fost Intemeiat la
anul 679; pentru inthia* dati ins.1 Bulgaril apirur, dup.1 Zonaras, Annal
pag. 121, la frontlerele imperiului roman, la anul 499.
Dio Chrysostomus, nu Dio Cassius. El a scris o GeticA in limba
g receasc.i.

Vergilius, Aen. III, 36.

www.dacoromanica.ro

90

printr'nn cult barbar, cAci vctimele lui au fost przionerii omoriti, socotind cl arbitrul rAzboiului trebuie inpAcat cu vArsare de
sange omenesc. Lui i se jertfeau prmele przi, lu ii se atarnau
de trunchiul arborilor spoliile de rAzboiu v, fat& de ceilalti zei,
un sentiment religos deosebt provenea din faptul ca invocandu-i divintatea se pArea c se nvoacA un pArnte al lor. In
al treilea popas al lor insA, dela Nordul mrii Negre, ei au devenit mai umani v, dupa cum am spus mai sus, mai intelepti ;
popoarele lor erau impArtite in familii, Vesegoti find supuvi
Baltilor, Ostrogoti iluvtrilor Amali.
Indeletnicirea lor principal& fat& de alte popoare vecine

era de a intinde arcul, dup5cum ne spune Lucan, un storic


mai mult deck un poet : Intndeti arcuri Armeniene cu coarde
Geticel). lnainte -rreme, ei cantau vi faptele stAmovilor, in cantece insotite de chitare, pe un Eterpamara, Hanale, Fridgern,
Vidigoia i pe altii, pe cari ii tine acest popor in mare cinste

vi cu car antichtatea atfit de mult admiratA de aba poate

sA-vi compare eroii ei. Pe atunci, dup cum se spune, Vesosis a

pornt un ri)oiu mai mult pentru sine dezastruos, impotriva


Scitilor, adecl impotriva acelora pe cari vechile mArturii ni-i
prezintA ca bArbati ai Amazoanelor, feme rAzboince, de cari
ne vorbeste precis Orosius, in prima carte a storiel sale 2)
de unde no scoatem dovada evident& el Vesosis s'a luptat
atunci cu Gotii, cand a atacat, cum vtim sgur, pe bArbatii Amazoanelor ce trAiau pe atunci d3la raid Borysthene, pe care
locuitorii de acolo 11 numesc Danaper, pan la fluviul Thanais
de langl sanul laculu Meots. Vorbesc ins6 de acest Thanaisa)
care ievind din munti Riphe se rostogolevte atat de n5 valnic
cA, in vreme ce fluviile vecne vi chiar Meots vi Bosf oral
,

inghiatA de gen, el singur dntre fauri, pAstrandu-vi cAldura, prn-

tre muntii prApAstiovi, ncodatA nu inghiat de gerul din Scifa. Acest fluviu famos este consderat ca limita dntre Asa vi

Europa. aci este vi un al doilea Thanas care, zvorand din


muntii Chrinnilor, se varsA in Marea Caspic5. Danaper ins&
izvorAste dintr'un lac enorm v ese ca din sanul une mame.
Acesta, pana la mijlocul su, are apA dulce vi potabli vi produce pevti de un gust &es, lipsiti de oase vi avand numa un
SgfirCill ce le tine corpul. and ins se apropie de mare, primevte un ink zvor numit Exampheus, ava de amar cl des este
navigabil, o cale de patru zeci de zile, se schimbl de apa cea
putinA a acestua v se decoloreazA vi de nerecunoscut se varsA
In mare intre oravele Callipida pi Hypannisl. La gura sa se gaLucanus, Pliers. VIII. 221.

Orodus, op. cit.. I. 11


Cf. Mela, I, 19, 115.
Mela II, I - 7.

www.dacoromanica.ro

91

seste nsula numita a lui Achinen. Intre aceste dota fluvii este
un teritoriu intns, plin de paduri si blti primejdioase.

Gotii inving pe Vesosis, regele Egiptului. Cuceririle


Gotilor In Asia. Originea Piartilor.
Pe cand Gota locuiau ad, subt conducerea regelu lor

Tanauss, le-a declarat rlizboiu Vesoss, regele Egiptului 2) In


lupta de l'anta fluviul Phasis, de unde provn fasanii, pasari ce
stralucesc in toata lumea la mesele bogatlor, Tanausis, regele
Gotilor, a iest intru intampinarea lu Vesosis al Egiptulu si,
batandu-1 cumplit, 1-a urmarit pana in Egipt i,daca n'ar fi fost
impiedicat de fluviul Nil, care nu era de trecut i de fortificatiile pe cari odinioar daduse ordin s'A le faca impotriva incursiunilor Et opienilor, 1-ar fi nimicit chiar in patria lui. Dar,

fiindca ad n'a putut sa-i faca niel un rau, s'a intors inapoi si
a subjugat aproape toata Asa s scumpumi ski amic Sornus,
regele Mezilor, a pus pe supus sa-1 plateasca tribut. Una din-

tre bruitorii din armata sa, vazand provinciile cucerite, bogate


In tot felul de roade, se a. ezarg. in plirtile Asid, parlisind de
huna vede trupele. Trogus Pompeius spune ca din ei isi trag
originea Parti si ca nume si ca neam. De aceea pana in ziva
de astazi pe timba sciticd fugarii se numesc Part si nedesmintindu-si neamul lor, ei siaguri aproape dintre toate popoarele din
Asia sunt arcasi i strajnici luptlitori. In privnta numelui insa
de Par(, sea fugan, pe care li 1-au dat, unii au scos etimologa cli. se numesc Par% flindca au fugit de rudeniile lor 3). lar
pe acest Tanausis, regele.Gotilor, dupa moarte, popoarele 1-au
pus in randul zeilor.

Amazoanele. Rizboaele lor. Fundarea templului din


Efes. Descrierea Caucazului.
Dupa moartea acestuia si pe cfind urmasii slii se gliseau
en armata bite() expeditiune in alte plirti, femeile Gotilor au
fost atacate spre a fi pradate de un popor din vecinatate. Ele
fiind invli(ate de barbatii lor, rezstar vitejeste sl gonra
Insula lui Achille este funda Serpilor. Cf. Romarsica noastr, pag. 15.
Iustinnus, Hist. Philip. I. 1 i II. 1. Vesosis, dup unii, er fi Sesostris_

Iustinus XXXXI. 1: Partid Scytharum exules fuere. Hoc etlans


ipsorum vocabulo manifestatur : nam Scythico sermone exules partid dicuntur..

www.dacoromanica.ro

92

in mod ruvinos pe dusmanii ce venisera asupra lor. DupA ce


au cavtigat aceasta victorie, au prins curaj mal mare vi, indemnandu-se intre ele, pun mina pe arme vi alesera pe doua dintre ele mai indrAznete, pe Lampeto vi pe Marpesiat) pe cari le
facurA comandante. acestea, avand grije sA apere vi patria vi
si faca vi devastar in afar& au tras la sorti, vi Lamperto a
ramas acasa sa. apere hotarele patriei, lar Marpesia, hand o
ceata de femei, porni in Asia cu un nou fel de oaste vi dupa
ce a biruit in razboiu diferite pupoare vi dupce pe altele le-a
castigat ca aliate, a ajuns pang la Caucas; ad, ramanand mai
mutt timp, dadu locului numele de Stanca Marpesia, de aceea
vi Vergilius a spus
Aspru granit vi marmur'acolo Marpesia pare"),
In acel loc unde, in urma, Alexandru cel mare stabiIi nivte
porti pe eari le-a numit Portile Caspice vi pe cari acum le
plizevte poporul Lazilor pentru apararea Romanilor. Aci
Amazoanele, dui:4 ce au ramas mai multa vreme, au prins curaj. $i, pornind de aid, au trecut fluviul Ails, care curge pe
lngI cetatea Gargara vi au cucerit cu noroc egal Armenia,
Siria vi Cilicia, Galatia, Pisidia vi toate localitAtile din Asia
apoi intorcandu-se spre lonja si Eolia, le prefacura in provincii
supuse lor. Aci, domnind mai multi vreme, au ridicat chiar
vI cetati vi fortrete, numite dupa numele lor. Chiar vi templul
Dianei din Efess), din cauza pasiunii tor de a trage cu sageata
vi de a vim', indeletniciri carora li s'au consacrat, 1-au zidit
de o frumusete admirabila, incarcandu-1 cu bogatii. Deci aceste
femei, nascute in Scitia, printr'o intimplare norocoasa, punand

stapanire pe regatele din Asia, le-au pastrat cam vrso sut de


ani si in sfarvit se intoarseri la tovaravele lor dela Stancile
Marpesiene, de cari am vorbit mai sus, adeca la muntele Caucas4). Si fiindca am facut din non amintire de acevti munti, socotesc cl nu este nelalocul sau sa descriu pozitia vi situatia
lor, fiiindca se vtie ea cea mai mare parte din lume este inconjuratl de lantul lor prelungit. Cad Caucasul, incepand dela
Oceanut Indian, pe partea dinspre miazazi, este ars de arvita
soarelui ; in partea deschisi spre miazanoapte este supus la
vanturi red vi la ingheturi. Apoi muntele acesta, formand ca
un cerc, o prelungire spre Siria, devi Iasi sa iasi din coastele
sale ca din nivte nesecate isvoare mai multe ram% totuv in
regiunea Vasiniana da nastere Eufratului vi Tigrului, dui:4 opiniunea nenerall, ambele fluvii Inavigabile5). Aceste rauri cuAsupra Amazoanelor a se vedea Mitologia greco-romanii in lectura
ilustrata II, p. 239, precum .1 Romanica, Insula $erpilor, pag. 141.
Vergilius, Aen. VI, 471.
IustInus, op. cit.. II, 4, 16.
Descrierea Caucasului vezi Mela I, 15. Plinius, Nat. hist. V, 27.
Textul nu este destul de ciar.

www.dacoromanica.ro

93

prind tara Asirienilor 1 dau numele l figura Mesopotamiei 1),


depunanduii apele lor in sanul marii Roi. Apoi sus numitul
munte. intorandu-se inapoi, strabate cu mari cotituri tgrile
scitice $i de ad trimite fluvii vestite In marea Caspia Araxes,
Cyrus, si Cambyse si inteun lant neintrerupt se intinde pana
la mu:1W Riphei. De aci, formand cu creasta sa marginea popoarelor scitice, inainteaza parka la marea Pontia si prin coline invirate una dupa alta, atinge chiar apele Istrului, in locul
unde acest rau, bifurandu-se, se despica. i Scitia se nume$te
$i Taurus. Astfel este deci acest munte i atat de mare ca
poate este cel mai inalt dinte toti mint% ridiandu-si varfurile
sale in sus si oferind prin constructiunea lor naturala intarituri
pentru popoare de necucerit. Caci, fiind taiat din distanta in
distanta, pe unde se deschide prin intreruperea sa, de ate o vale,

formeaza and portile Caspice, and cele Armene, and cele


Ciliciene, sau altele, dui:4 tara unde se afla defileul. Acesta

deabia poate s fie trecut cu carul, laturile fiind prapastioase


$i purtand numele sau dupa diferitele popoare. Cci Indianul
il numeste aci Lammus, dincolo Propanissimus ; Parthul Ii zice
WM Castra, apoi Nifate ; Sirianul si Armeanul Taurus ; Scitul

il numeste Cauchasus i Rifeus, 1 ar, unde se termina, a


douaoara, Taurus. Si alte mai multe popoare au dat numele lor

acestui munte. Dar, dupa ce am atins putine despre intinderea


acestui munte, sa ne intoarcem la Amazoane, dela cari ne-am
indepartat.

VIII,

Impreunarea Amazoanelor cu popoarele vecine. Tinuta fata de copiii lor.


Acestea temandu-se s nu se stinga neamul lor, au autat
sa se impreune cu popoarele vecine 2) Si stabilira data pe an targurf in asa fel ca, in urma., intorandu-se in anul viitor in

aceea$i zi, toti copiii ati se vor fi prasit de sex barbatesc sa


fe dati tatidui, iar cei ce s'ar fi nascut de sex femenin sa fie
crescuti de mama pentru armele razboiului ; sau, dupa cum
cred unii, and se nastea un Wat, Cu o ma de mama vitrega,
era taiata viata nenorocitului copil : asa de urgisita era la ele
naTterea unui baiat, atat de dorita la altii. Aceasta cruzime
/Iva:idea imprejurul Ion o mare groaza, aci te intrebi ce Ilidejde mai putea sa 81135 la ele un prizonier, ata vreme era o
nelegiuire de a cruja pe un fiu propriu? Impotriva acestora, dupil

cum apune traditia, s'a luptat $i Hercule, si pe Melaness) a


Mesopotamia insemneazA tara dintre r5uri.

Iustinus, op. cit., II, 4, 9.


Iustinus. II. 4. 23: Menalippe.

www.dacoromanica.ro

94

subjugat-o mal mult prin viclenie decit prin curajul salt lar
Teseu a luat ca prada pe Hippolita, cu care a nascut pe Hyppolit'). Tot aceste Amazoane au avut dupa aceea ca regina pe
Penthesilea de ale carel fapte straucite avem dovezi din rAzboiul Troian. Cad aceste femei se spune ca vi-au pastrat regatul
lor pan& la Alexandru cel Mare2).
IX.

brbati lai Amazoanelor. Regele Telef. Descrierea Moesiei. Moartea lui Telef.
Dar, pentruca sl nu spui dece fiind vorba despre barbatii Gotilor, staruesc ava de mult asupra femeilor lor ? asculta
despre faptele insemnate vi glorioase ale barbatilor lor. Istoricul Dio3), un cercetator foarte scrupulos al antichitatilor, care
vi-a intitulat lucrarea sa Getica, (de cari Geti am aratat in pa-

sagiul nostril de mai sus ca sunt Goti, dupa spusele lui Orosius Paulus4), acest Dio ne pomenevte despre un rege al lor
numit Telef, care a trait mult timp in urma. $i, pentruca sa
nu zicA cineva cl acest nume este cu totul strain de bimba
Gotilor, sl observe ca nimegea nu este care sA nu v tie cA popoarele au obiceiul sa adopte nume stable, ca Romanii sa impruante numa dela Macedoneni, Grecii dela Romani, Sarmatii
dela Germani vi Gotii foarte adeseori dela Huai. Deci acest
Tefef, fiul lui Hercule, nAscut cu Auge, vi sotul unel surori a
lui Priam, era inalt ca inftivare, vi de o putere ingrozitoare
vi care egala prin propriile sale virtuti vitejia pArinteascA, fiind
un al diolea Hercule. El a avut ca regat tara pe care strAmovii
novtri au numit-o Moesia, o provincie ce se mArginevte la ra-

srit cu gurile Dinar% la miazAzi cu Macedonia, la apus cu


Istria vi la miazAnoapte cu DinArea5). Mai sus numitul Telef
a purtat razboiu cu Grecii vi in luptA a ucis pe Thesandru,
comandantul Grecilor ; cand lush' s'a repezit du5mAnevte asu.
pra lui Ajax vi urmArea pe Ulise, calul sAu cAzAnd, impiedicandu-s intr'o vita de vie, s'a prIvalit la pAmAnt vi fiind atilt la pulpa de o sIgeata a lui Achile n'a putut multa vreme
sa se tImIduiascA : totuv, devi rnit, a gonit pe Greci din hotarele fArii sale, lar dupA moartea lui Telef, i-a urmat in domnie fiul sau Euryfil, nAscut cu o sorA bun& a lui Priam, regele

Frigienilor. El, din dragoste pentru Casandra dorind sa dea


Iustinus, II, 4, 23.
Iustinus, II, 4, 31.

Getica lui Dio s'a pierdut.


Orosius, 1. 16: Getil cari acum se numesc

Orosius L 1, 55.

www.dacoromanica.ro

95

ajutor rudelor sale si socrului sin, a luat parte la razboiul


troian, dar a murit curand dupa sosrea sa.
X.

Razboaiele lui Cir fmpotriva reginei Getilor, Tomiris.


Pundarea ceatii Tomis. RAzboaiele lui Dariu Xerxe In

contra Gotilor. Manta Gotilor cu Filip i invazia lor in


Greda.
Multa vreme in urma, dupii un ristimp de aproape vase
sute trezeci de ani, dupa marturia lui Pompeius Trogus, a pornit Cyrus, regele Persilor, un rzboiu ce avea sa-i fie spre
peire, impotriva Thomyrei, regina Getilor1). Acest Cyrus, find
beat de glore, in urma victoriitor sale din Asia, se hotaraste
sa subjuge s't pe Geti, peste cari, dupa cum am spus, domnea
regina Thomyris, Aceasta, desi ar fi putut sa impiedice sosirea
lui Cyrus la trecerea raulu Abraxes, totus -a ingadut trecerea,
prefernd sa-1 biruiasca prin arme cleat sa-1 indeparteze prin
pozita favorabila a localitatii ; 1, in aceasta, a reusit. La ve-

nirea lui Cyrus norocut la inceput a fost de partea Partlor,

pang inteatata c ei macelarira pe fiul Thomyrei si armata lu


cea numeroasa ; dar intria doua lupti Getii, impreuna cu regina
tor, batura pe Parli, invngandu-i si, masacrandu-i, le-au tuat o

bogata prada. Si aic, pentru intaias data, a vazut poporul Gotilor


corturi de matase. Dupa aceasta victorie, regina Thomyris, gasindu-se in stipanirea unei mari prazi, castigate dela dusmani,
a trecut in partite Moesiei, care acum se numeste Scitia minor,

dupa numele imprumutat dela Scita cea Mare s a fundat aci


pe tarmul moesiac al marf Negre, cetatea numita dupa numete

e Thomes 2) Mai apoi Darius, regele Persitor, flu' lu Hystaspe,


a cerut in casatorie pe fica lui Antyrus, regele Gotlor, rugandu-1, dar in acelas timp i amenintandu-1, daca nu- implneste vonta. Gotii ins, refuzand alianta cu el, inselara sperantele soliei. Aprns de manie dia prcina refuzului, Darius a

ridcat impotriva lor o armata de sapte sute de mil de soldat,

cautand sA razbune cu sangele supusilor sal o rusine personal& ;

si, dupa ce a ridcat un pod de vase aproape dela Chalcedona


pana la Bzant, a intrat in Tracia si in Moesa ; s dupa ce a
construit in acelasi chip un pod peste Dunare, fiind atacat necontenit timp de doua luni, a pierdut la Tape opt mii de sotdati vi, temandu-se ca podul de peste Dunare sa nu fie ocupat
Herodot, I, 205: Thomyris era regina Massagetilor.
Ovidius crede cA numirea ora5ului Tomis provine dela verbul
Medea hotArInd sA fie tlate membrele fratelui ei i sa fie rtspAndite pe mare.
pentru ca Infra timp ea sS poati scApa cu fuga de urmArirea tatAlui ei.

www.dacoromanica.ro

96

de adversarii sli, a luat-o repede la fuga spre Tracia, fari si


se mai opreasca in Moesia, necrezindu-se ad in sigurai411).

Dupl moartea sa, fiul acestuia Xerxes, voind si razbune insulta


adusa tatalui sin, a pornit din nou ca rAzboiu asupra Gotilor,
ca o armatA de vapte sute de mii de soldati v'i ca trei sute de

mii de auxiliad, avind vi o mie doul sute de vase de rizboiu


vi trei mii de vase de transport ; n'a izbutit ins in intreprin-

derea sa, fiind biniit de curajul vi dArzenia Gotilor. $1, precum


a venit, ava s'a v'i intors cu trupele sale, fara sA fi dat vr'o
lupta. Chiar vi Filip, tatal lui Alexandra ce! Mare, legAnd prie-

tenie cu Gotii, a luat in casatorie pe Medopa, fiica regelui


Gudila, asa ca, ajungand mai puternic prin aceasta rudenie,

vi-a IMAM regatul Macedoniei. In vremea aceasta, dupi spusele istoricului Dio, Fllip duand mare lipsa de bani, s'a Ondit sa jefuiasca Cu o armata regulata cetatea din Moesia Odyssus care Hind in vecinatatea lui Thomes, era sub stApinirea
Gotilor. De ad, preotii Gotilor, acela cari se numeau cucernici,
deschisera In graba portile vi fiind imbracati in haine albe,
Ievira inainte, invocand, prin antece v'i rugiciuni, pe zeii p5rintevti ca sa le fie favorabili, indepartand pe Macedoneni.
Macedonenii, vazAndu-i ca le ies inainte cu atAta incredere,
ramaseri uimiti vi, daca se cade sa o spunem, devi inarmati,
se ingrozesc de nivte oameni neinarmati. $i, &and drama!, fAra
intarziere, soldatilor orAnduiti in linie de bataie, nu numai ca
n'au mai darimat cetatea, dar le-au dat inapoi chiar vi pe cei
ce fusesera &cut', dupa dreptul razboiului, ca prizonieri vi, incheiAnd ca ei pace, s'au intors inapoi acasa. Dupl mult timp,
In urma, aducandu-vi aminte de aceasta ticalovie, distinsul rege
al Gotilor, Sitalcus, stringindu-vi o armata de o sut cincizeci
de mil de ostavi, a pornit cu rAzboiu impotriva Athenienilor
vi anume impotriva lui Perdicas, regele Macedonenilor, pe care
Alexandru II lasase ca movtenitor cu toate drepturile asupra
principatului Athenienilor, cAnd a baut la Babilon bautura, otra.-

vita de tradarea unui filer al sae). [Mild impotriva acestuia


o mare batalie, Gotii ievira invingatori vi astfel, pentru nedreptatea suferiti odinioari in Moesia, Gotii navlira in Grecia
vi jefuirA Macedonia intreaga.

XL

Deceniu la Goti in timpul lui Boerebista. InvAtAturile


sale. Urmaul sau Comosic.
Mai tfirziu, pe and se gasea la Goti ca rege Boerebista,
a venit in Gothia Deceneu, in vremea cAnd la Roma a luat
Orosius, n, 8.
Orosius, op. cit. LTI, 20.

www.dacoromanica.ro

97

puterea Sula. Boerebista primind pe Deceneu i-a dat o plitere


aproape regeascg; dap& sfatul acestuia, Gotii au inceput si pus-

tiasc& teritoriile Germanilor, pe cari acum le stApAnesc Franca.


Caesar ins& care cel dintai dintre toti vi-a luat asupra-vi condu-

cerea statului roman, care a supus sub puterea sa lumea


intreagg, care a subjugat toate Arile pin& intriatata, neat a

ocupat in afar& de cetatea noastr& p&n& l insulele avezate


departe in sAnul Oceanului, vi care a fcut tributari Romanilor
chiar i pe aceia cari nu auziserd de numele de Roman, totuv
pe Goti, devi a incercat, n'a" putut sa-i subjuge1), Gaius Tiberius era acum al treilea implrat al Romanilor ; Gotii totuv, vi
sub domnia sa, au rAmas independenti. Acesta era norocul lor,
acesta era avantajul lor, acesta era singurul lor Ond, s duca
la indeplinire, pe once cale, ceeace fi invAla satuitorul lor
Deceneu, judecAnd el este folositor sA realizeze. lar el, observnd dispozitia lor de a-1 asculta in toate, i ci ei sunt din
fire inteligeni, i-a instruit aproape in toate ramurile de filosofie ; aci era in aceasta el un maestru priceput. El i-a invAtat
morala, desbarndu-i de moravurile lor cele barbare ; i-a instrait in vtiintele fizicii, facindu-i sl trgiasc& potrivit legilor
naturii: legi pa cari transcriindu-le le pstreaza pna astAzi, numindu-le belagines 2); i-a invatat logics, facindu-i cu mintea superiori celorlalte popoare ; arAtandu-le practica, i-a indemnat
s petreaca in fapte bune ; demonstrndu-le teoria celor doulsprezece semne ale zodiacului, le-a al-Mat mersul planetelor vi
toate secretele astronomice vi cum crevte vi scade orbita lunei
vi Cu cM globul de foc al soarelui intrece mIsura globului pgmfintesc vi le-a expus sub ce nume vi sub ce semne cele trei
sute patruzeci vi vase de stele trec in drumul lor cel repede

dela rasarit p'na la apus spre a se apropia sau indep5rta de

polul ceresc. Vezi ce mare placere, ca nivte oameni prea viteji,

a s indeletniceasa cu doctrinele filosofice, cfind mai aveau


putintel timp fiber din rSzboaiel Puteai sA vezi pe unul cerceMud pozitia cerului, pe altul proprietatea ierburilor vi ale
fructelor, pe acesta studiind crevterea si scalerea lunii, pe cesWalt observAnd eclipsele soarelui vi cum prin rotatia cerului,
soarele vrAnd s& ating& regiunea oriental& este dus inapoi spre
regiunea occidental& vi cum, dfindu-0 seama de aceste fenomene, se linivteau. Deceneu transmitfind acestea i alte multe

Gotilor, le-a aparut prin vtiinta sa ca o flint& supranaturalit


vi a ajuns s condua nu numai pe oamenii de rfind, dar chiar
vi pe reg. Cite a ales atunci dintre ei pe b5rbatii cei mai noI) Cf. Orosius, I.

16.

2) Belagines par a fi o codificare a obiceiurilor Gotilor. Colectia


aceasta nu ni s'a pastrat
.IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. xiv

www.dacoromanica.ro

98

bill i mal intelepti pe case 1-a invatat teologia, i-a sfatuit si

cinsteascli anumite divinitati si anamita sanctuare i le-a dat


numele de pilleati, fiindca, dupa cura banuesc, a veau capetele

acoperite cu o thiara, pe care ca alt mime o numeau pillaus


restul poporului a dat ordin sa se numeasca capillati, nume
caruia Gotii, dandu-i o mare consideratie, Il reamintesc phna
astazi in antecele lor.

Iar chip& moartea lui Daceneu, au avut aproape in aceeasi


veneratie pe Comosicus, fiinda era de o potriva cu el de iscusit. Acesta era considerat la ei 'Denim priceparea sa, si ca
rege si ca preot suprem i ca judecator care impartea poporului dreptatea in ultima instant&
XII.

Coryllus, regele Gotilor. Dacia veche. Situatiunea


sa. Descrierea DunArii.
Dar, duphce Comosicus a parasit lumea aceasta, s'a urcat

pe tron, ca rege al Gotilor, Coryllus care a condus timp de

patruzeci de ani popoarele sale in Dacia. Inteleg Dacia cea veche pe care o ocupa acum popoarele Gepizilor. Aceasta tara,
situata in fata Moesiei, dincolo de Dunare, este inconjurata de
o cununA de munti, avAnd numai dou intrari, una pela Boutae, alta pela Tapae '). Aceasta Gotia pe care stramosii nostri
au numit-o Dacia si care acum se numeste Gepidia, cura am
spus, se margineste la rasrit cu Aroxolanie), la apus Cu Iazygii,
la miaza noapte cu Sarmatii si Bastarnii si la miaza zi cu fluviul Dunarea. Iazygii sunt despartiti de Aroxolani numai de
fluvIul Mate. Si fiindca a venit vorba despre Dunara, cred ca
nu e nelalocul sAn sa dau citeva indicatii despre acest fluviu atht
de insemnat. El izvoraste din campia Alamanniel si primeste
dela izvorul su i Ong la gura sa care se varsa in marea
Neagra saizeci de rhuri din dreapta si din stfinga 3), pe o intin-

dere de un milion doua snte cincizeci de mii de pasi, avand


forma unei spinarii de peste, in care se infig fluviile ca niste
coaste i in gene-al este cel mal mare fluviu. Pe limba Bessilor se numeste Hister si are adAncimea apei, in albia unde
este mat pro Eunda, llama' de doua sute de picioare. Dunfirea
intrece in marime pe toate celelalte fluvii, in afar& de Nil 4).

Vezi Introducerea, pag. 18.


Aroxolanii = Roxolanil.
Ammianus Marcellinus, Res. gest. XXII, a, 44.
Mela, II, I. 8.

www.dacoromanica.ro

- 99 Atit despre Duntire. Si ne intoarcem acum, cu ajutorul lui


Dumnezeu, la subiectul nostru, dela care ne-am depArtat.
XIII.

Dorpaneu, regele Gotilor. Victoriile sale asupra Ro.


manilor in timpul lui Domitian. Ansii.
Dupi un ristimp indelungat li pe cind domnea impiratul
Domifian, Gofii, de teama licomiei acestuia, desficuri alianta

ce o incheiaseri odinioari cu alfi imparafi vi incepuri si devasteze impreun cu vefii lor malurile Dullard, cart erau de

mult in stipinirea imperiului roman, distrugfindu-le armatele vi


omorindu-le comandanfii. In fruntea acestpr provincii se gasea
pe atunci ca guvernator, dupi Agrippa, Oppius Sabinus, iar la
la Gott conducerea o avea Dorpeneus1). Dindu-se lupta, Romanii au fost invinvi, iar lui Oppius Sabinus ii s'a taiat capul
vi Gofii, nivilind asupra mai multor castre vi cetiti, au pridat
regiunile ce atirnau de imperiu. Domnitian, in aceasti strimtoare a alor sii, a plecat cu toate fortele sale in Illiria si incredinfind conducerea aproape a intregei armate generalului sail
Fuscus vi citorva birbati distinvi, i-a ob igat si treaci peste
Dunire, impotriva armatei lui Dorpareus, pe un pod din cori-

bii legate impreuni. Atunci Gofii, ciri nu se lisari si fe surprinvi, pun mina pe arme vi chiar la prima ciocnire inving pe
Romani, omoari pe generalul lor Fuscus, ti jefuesc bogifiile
din tabira soldafilor v'i pun mina in dreapta vi in stfinga pe
avente lor. Peniru victoria lor, pe ef Li, prin al ciror noroc
biruiseri, nu i-au mai numit oameni simpli, ci semizei, adici
Ansi a). Genealogia acestora voesc si o expun in patine cuvinte, fiecare din ce pirinte s'a niscut, sau de unde ivi trage
originea vi unde vi.a gisit sfirvitul ; lar tu, cetitorule, asculti-mi

fir& pirtinire, avind si spun numai adevirul.

Iordanes identificA pe Geto-Dad mi Goal, dupA cuan mal inaInte Iden-

tificase pe Sciti cu Gotii


a. Otosius. VII. 7.
Ansii sunt fiii lui Odin din mitologia scandinavA.

www.dacoromanica.ro

- 103 XIV.

Genea1o0a Amalilor. Ostrogoti i Visigoti.


Deci dintre acesti eroi, dup cum ei insi-si spun in poe-

ziile lor, cel dinai a fost Gape) care a nAscut pe Hulmul.

Hulmul ins a nAscut pe Augis lar Augis a nAscut pe acela


care s'a numit Amar, dela care se trage i originea Amalilor
acest Amal a nAscut pe Hisarna Hisarnis lima a nAscut pe
Ostrogotha : Ostrogotha ins a nAscut pe Hunuil Hunuil de asemenea a dat nastere lui Athol Athal a nscut pe Achiulf
Oduulf Achiulf insA a nAscut pe Ansila si Ediulf, Vultuulf si
Hermenerig Vultuulf insA a nAscut pe Valaravans : Valaravans
insA a nscut pe Vinitharius Vinitharius de asemenea a nAscut
pe Vandiliarius Vandiliarius a nAscut pe Thiudemer, Valamir
Vidimir Thiudimir a nAscut pe Theodericus : Theodericus
a nAscut pe Amalasuentha : Amalasuentha a nAscut pe Athalaricus si Mathesuentha cu bArbatul sAu Eulharicus, a crei rudenie de neam astfel a fost unit cu ea. CS.ci susnumitul Hermanaricus, fiul lui Achiulf a nAscut pe Hunimund : Hanimund ins&
a nAscut pe Thorismund Theorlsmund insA a nAscut pe BeriI) Lista regilor este luat &ma Caq-siodor.

Genealogia regilor Amali


I. Gapt
Hulmul
Augis

A.II
Hums
Ostrogolha

Hunuil

I.1.
Atha!

11

r
Ansila

Achiulf

10. Odu ulf

U. Ediulf

13. Vultuulf

14. Hermanaric

15. Valaravans

16. Gesimund ?

17. Vinithariu

18. Hunimund

19. Vandalariu

20. Thorismund

21. Valsmir 22. Erclicva 23. Thiudimer


24. Vidimir
...I
26. Thcorioric 27. Audeficda 28. Amalafridr n. Thrasamundo 29. Vidimir
regi Vandalorum

25. Berimud
I

30. Vetrric
I

A lark 31. Thiudigoto 32. Ostrogolo 33. Amalasuenta 31.1 heodahad 35. Amalaberga

37. Arnalark

36. Euthanc33. A malasuentha

38. Athalaric 39. VitigcsMathesucntaGcnnanuo

www.dacoromanica.ro

Germanus

101

mud : Bermud Ina a nascut pe Vetericus

Vetericus insit a
nfiscut pe Eutharicus care unindu-se cu Amalasuntha a nascut
pe Athalarcus i Mathesuenta si Athalaricus murind in anii
copilariei, Vtiges a luat in asatorie pe Mathesuentha, cu care
n'a avut copii i Mad adu0 impreun de Belisariu la Constantinopol si Vitiges murind a luat-o in c'satorie patriciul Germanus, un flu al fratelui impratului Iustinian 0 pe care a facut-o
patricie ordinara. Cu aceasta a nscut un fin de asemenea
Germanus cu numele ; lar, Germanus murind, vaduva lush...0 nu
s'a mai casatorit. Cum lima si ce fel s'a distrus regatul Amalilor o vom arta in alt loc1) daca Domnul ne va ajuta.
Acuma insa sa ne intoarcem la aceea de unde ne-am de-

partat si sa aratam cum sirul neamului de care vorbim a pus


capat peregrinatiunilor sale. Caci storicul Ablabius ne spune
ca in vreme ce se gasean, dupa cum am zis, in Scita pe tarmul marii Negre, o parte din ei care se aflau in regiunile orlen-tale i aveau in fruntea lor pe Ostrogotha, s'au numit Ostrogoti,
adeca orientali ; nu se stie dupa numele lui sau dup loe; ceilalti insa Visigoti, adeca din partea de apus.
XV.

Originea impAratului Miaximin. Forta sa. Persecutia


cretinilor. Moartea sa.

Despre acesta am spus mai sus ca, dup ce au trecut


Dunrea, au trait catava vreme in Moesia si in Tracia, si ca
dintre urmasii lor au fost i Maximinus 2), un imprat, dupa
Alexandru, fiul lu Mamaea. Cad, dupa cum sustine Symmachus in cartea a cincea a istoriei sale, duP moartea lui
Alexandru, zice el, a fost ales de imparat de catre armata

Maximin, nscut in Tracia din printi de jos, dintr'un tata


got cu numele de Micca i dntr'o mama alana ce se cherna

Ababa". El a domnt trei aril, cand a pornt rzboiu in contra


crestinilor si si-a pierdut s impartia i vieata. El, pe cand domnea imparatul Sever si pe cAnd acesta sarbatorea ziva de nastere a fiulu sau, a venit dela tara In arrnat, ca tnr, si dupa
o vie* petrecuta pascand vitele la camp. Impratul dadu-se
tocmai niste jocur militare. Vzandu-le Maxmin, de0 era un
tnr jumItate barbar, findca erau puse inainte premii, ceru
dela imparat, in bimba sa parinteasca, sa-i dea vole sa se lupte cu
soldatii incercat. Imparatul Sever, mrandu-se de marimea lui

caci era, dupa cuna se spune, de o statura malta de peste


a dat ordn ca el O. se la la &ant& cu ordo-

opt pcioare

Vezi cap. LX, 315.

Capitolinus, Villa Maximini, 1, 2 3, 4. 5.

www.dacoromanica.ro

102

nan(ele soldatilor, pentru ca sA nu eximn pe ostavi la ocara


unui ora de. jos. Atunci Maximin a trAntit la pmant saisprezece ordonante, cu atiita usurintA, cl a doborit pe fiecare in
parte, fArg nici o clipi de rApaus. Si astfel, ltnd premiul,
s'a da t ordin ca s5. fi e prmit in armatA l'i cele dinifii servcii
le-a fAcut in cavalerie. Trei zile in urmA, cAtid impAratul a

ievit la cAmpul de exercitii, 1-a vAzut abAtfindu-se ca un barbar


dela disciplina militar s a poruncit tribunului s-1 readucA la
disciplina romanA. El ing, intelegfind cA impAratul vorbeste de

el, s'a apropiat si a inceput sA alerge inaintea impAratului


care mergea calare. Atund impAratul, crnd pinteni calului
stiu care mergea incet, l'a fAcut prin diferite ocolur in
dreapta vi in stinga, s5. se oboseascA s in urm5 ii zise : dup
alergarea asta mai vrei sA te lupti, Tracule ?", ImpArate, ii
rAspunse, cAt doresti". Atunci Sever, descAleand de pe cal,
a poruncit ca ce mai neobcsiti soldat sa se ja la lupt cu el.
Dar el a culcat la pAmAnt pe sapte dinte ce ma voinci tineri,
fAr s5. respire, ca si mai inainte, nici o clipA, vi el sngur a
fost druit de hapArat cu premii de argint vi cu balare de
aur s, apoi, s'a dat ordin ca s5. faca parte din trupa de
straje a impAratului. In urmA, subt Antonn Caracalla a ajuns
sergent s, mrndu-vit reputatia prn fapte, a trecut mai mu:te
grade vi, ca pret al silintelor sale, a obtinut rangul de centurion. Totus mai Varziu, cAnd Macrin a ajuns la domnie, a pA-

rAsit serviciul militar, timp de trei ani si avAnd rangul de tribun,


n'a dat niciodatA ochii cm Macrin, socotindu-1 nevrednic de a
domni, fiinda ivi cist'gase dormita printrio crimA. In urmA.,
subt Ellogabal, ca vi subt fiul acestua Antonin, s'a intors inapoi
si vi-a luat locul de tribun vi, dup aceasta, s'a luptat admirabil
in contra Partilor subt Alexandru, fiul lu Mamaea. Acesta
fiind Uds in rscoala militar dela Mogontiac '). a fost fAcut el

insu-s ca impArat inteo alegere a armatei, fArA un senatus


consultu-n. El vi-a intinat toate faptele sale cele bune printe rezolutie uritA de a se persecuta crestidi vi a fost ucis la
Aquileia de Puppio vi a lsat domnia lu Philipp, Toate acestea de aceea le-am imprumutat din istora lu Symmachus, in
aceastA lucrare a noastrA, ca sA arAtAm c poporul acesta, despre cera trAtam ad, a ajuns pina la cea mai inaltA culme a domniel rom-ine. Dar trebuie s5. revenim la punctul, de unde a inceput digresiunea noastrA.

1) Orosius, VII. 18.

www.dacoromanica.ro

103

Gotii la marea Neagr. Gotii federati ai Romanilor.


.Devastarea Moesiei i Traciei. Asediul oraului Ma,roanoriolis. Fundarea acestui ora.
CAci acest popor a avut o strilucire extraordinari in tnuturile in cari tria, adeci pe tirmii teritoriului scitic dela marea
NeagrA, stAphaind fra s-i discute cineva regiuni att de intinse, attea sinuri de mare vi cursurile attor fluvii subt mina
sa a azut adeseori Vandalui, i-a plAtit tribut Marcomannul,
i-au fost robiti principii Quazilor. In adevr, subt dcmnia impAratului roman Philipp, de care am vorbit mai sus, vi care, in-.
nainte de Constantin, a fost singurui. imprat crevtin impreuni
ca fiul sin, de asemenea Philipp, vi sub domnia ciruia, in anul
al doilea, Roma a implinit mia de ani, Gotii, fiind tocmai nemultumiti c' li s'a retras solda, din prieteni ce erau, s'au prefcut in duvmani ; cici ei, devi trAiau retravi sub regii lor, erau
totus tederati ai statului roman vi primeau in fiecare an darari

de la el. Ce mai vorb? TrecAnd atunci Ostrogota cu ai sii


peste Dunire, a inceput si jefuiasci Moesia vi Tracia. Filip
trimise impotriva lui pe senatorul Decius. Acesta, venind in
fruntea trupelor sale vi neobtinand niel un succes asupra Goconcediat soldatii, trimitndu-i pe la cminurile lor,
ca oameni par ticulari, ca vi cum din neglijenta Ion ar fi trecut
Gotii Dunirea vi, r'zbunndu-se oarecum asupra lor, se intoarce
la Filip. Soldatii insi, vizndu-se concediati dupi attea necazuri indurate, alergari, in supArarea ion, la ajutorul lui Ostrotilor,

gota, regele Gotilor. Acesta dupi ce i-a prima, s'a inflcirat


de vorbale lor vi a format numai cleat o armati de treizeci
de mii de oameni gata de lupti; s'a unit apoi i cu Taifalii vi
cu unii dintre A stringi i inci i cu trei mii de Carp, un
flan d oarneni totdeauna gata de rizboiu vi cari adeseori
au fost prmejdiovi pentru Romani ; pe acevtia totu7, in urmi,
In timpul domniei impAratului Dioclitian i Maximian,
biruit
prncipele Galerius Maximinus i i-a supus statului roman

Deci, dupi ce Ostrogota a adiugat la acevtia pe Gotii siti vi pe


Peucnii din nsula Peuce ce se gisevte la gurile Danirei, unde
ea se varsi in Pontul Euxin, a pus in fruntea ion drept conducitori pe Argaith vi pe Guntheric, cei mai viteji din neamul lor.
Acevtia, treand indati peste Dunire pe un pod, dupit ce au jefut
a doua oat% Moesia, au atficat Marcianopolis, famoasa metropoll a acestei provincii i dupi un lung asediu, au pirlsit-o,
primind bani dela eei ce se gseau inliuntrui cetitif. Si, fiindci
am amintt despre Marcianopolis1), e bine si spunem citeva cuvinte
1') IMarcia.nopolia. Devnia de astAzi, din Bulgaria.

www.dacoromanica.ro

104

despre fundarea acesteia. CAci aceastA cetate a intemeiat-o,

dupA cum se spune, impAratul Traan in urmStorea imprejurare.

O fatl, faca surorii sale Marcia, pe cand se salda in acel fluviu- care, cu numele de. Potamos, izvorAste din mijlocul cetAtii,

avand o apA limpede s gustoasA, cand a voit s ia apl de ad,


vasul de aur ce-1 avea i-a cAzut din intamplare in adancime,
Ingreunat de greutatea metalulu si a apArut apoi mai departe

la suprafatA. Faptul era ceva neobisnuit, ca un vas gol sA. fie inghitt deapA si odatA plin cu ap5., sA innoate desupra undelor.
Traan s'a mirat cand a aflat de toate acestea i crezand c5. o

zeitate oare care locueste in izvor, a numit cetatea ce a fundat


ad Marcianopolis, dupl numele surorii sale.
XVII.

Gepizii i Gotii. Originea Gepizilor. Vividarii. Victo-

riile lui Fastida, regele Gepizilor. Infrangerea Gepizilor


de regele Ostrogota.
De ad, Getul, dupA cum spuneam, dupl un lung asediu,
s'a intors acas imbogitit de banii primiti. Poporul Gepizilor
Ins, vAzandu-i asa deodat& invingAtori peste tot locul si imbo-

olio de prAzi, plini de invidie, pun mana pe arme impotriva


rudeniilor lor. Daca mA. intrebi cum sunt Gotii inruditi cu Gepizii, fi-o voiu spune in putine cuvinte. Trebuie sA-ti aduci aminte cA. am spus la inceput1) cA. Goti, iesind cu regele lor
Berich din sanul insulei Scandza, au fost dusi numai pe trei
corAbii pe malul de dincoace al Oceanului, ada. in Gothiscandza. Una dintre aceste trei corAbii inaintand, dupl cum se
IntamplA, mai incet decat celelalte, se spune a a dat numele
neamului, cAci pe limba Ion lenes se zice gepanta. De ad s'a
fcut cA in decursul timpului s prin coruptie dintr'un nume

de ocarA sA se nascA numele Gepizilor. CAci f5r indoialA si


acestia i trag originea din neamu Gotlor ; dar, fiindcl, dupA
cum am spus, gepanta insemneazA ceva lenes si incet, dintrio
vorbA de ocarA s'a nAscut fArA intentie numele Gepizilor si
cred cA li se potriveste de minune, cAci e sunt mai incetnei
ca sprit si mai greoi ca iutealA corporall Deci, acest Gepiz

au fost cuprinsi de invidie, pe cand se gAseau in provincia

Spesis, pe o insul& inconjuratA de vadurile fluviului Vsela, pe


care in limba pArintilor lor o numeau Gepedoios. AstAzi aceast5. nsula o locueste, dupl cum se spune, mafia Vividaria 2),

Gepizii trecand in alte fati mai bune. Acest Vividarii se stie


Cap. IV, 25.
Viviclaria, mal sus Vidivarit

www.dacoromanica.ro

105

di din diferite natii s'su strans la un loc ca intr'un azil si au


format un singur popor. Deci, dupa cum spuneam, Fastida,
regele Gepizilor, dand imbold poporului su linistit, a marit cu armele hotarele patriei sale. Caci a distrus aproape
cu total pe Burgundzoni si a subjugat l alte cateva popoare.

provocand nebuneste si pe Goti, a calcat, el cel dintai, printr'un atac vinovat legaturile de rudenie si, impins de o inganfare fara de margini, in vreme ce adauga tinuturi noi pentru
poporul sau, i1 imputina de locuitori propria sa natiune. Trimitand deci soli la Ostrogotha, subt a caruia conducere se gaseau inca atat Ostrogotii cat si Visigotii, adc ambele popoare
da acelasi neatn, i-a cerut, deoarece el se gasea inchis de munti
inalti l stramtorat de paduri dese, una din doua, sau sa se

pregateasca de razboiu sau


puna la dispozitie o parte din
tara sa. Atunci Ostrogotha, regele Gotilor, care era un barbat
de caracter, respunse delegatilor c el are groaza de razboiu si-i
vine greu
poarte si el, peste tot, este o clima sa se lupte

cu popoare inrudite, dar ca teritorii nu-i cedeaza. Ce si mal


spun ? Gepizii pun mana pn arme ; in contra lor, spre a nu
parea ca-i este team, a poma la lupt si Ostrogotha ; se ciocnesc Muga orasul Galtis, pe langi care curge fluviul Auhai) si
ad i s'a dat o lupta cu mare curaj din ambele par% ca unii
cari aveau aceleasi arme si acelasi sistem de luota ; dar pe
Goti i-a ajutat si o cauza mal dreapta si iuteala lor fireasca.
In sfarsit, partida Gepizilor a inceput sa dea inapoi, lar noaptea a pus capt luptii. Atunci Fastida, regele Gapizilor, parasind campul de dezastru al alor sai, a fugit in patria sa pe atat
de umilit da ruOnoasa cara', pe cal fusese mai inainte pila de
ingamfare. Gota se intorc victoriosi i multumiti de plecarea
Gepizilor, si, cata vreme a trait Ostrogotha, ei petrec in pace
si in fericire in patria lor.
XVIII.

Cniva conduce pe Goti in Moesia. Infragerea Romanilor. Moartea lui Decius.


Dupa moartea acestuia, Cniva, imprtindu-si armata in
dota, pe unii i-a indemnat s devasteze Moesia, stiind ca, din
cauza nepsarii impratilor, tara este lipsita de aparatori, lar
el, cu saptezeci de mii de soldati, s'a urcat spre Uscia 2) adeca
spre Novae 2) De aci, alud respins de generalul Gallus, s'a dus
Vezi Introducerea, pag. 14.
Uscia, Oescus la gura Iskerului.
Novae: Sunt mai multe cetiti Cu acest mute. Novae de aci este din
Moesia Inferior.
)

www.dacoromanica.ro

106

la Ncopole, o cetate foarte vestta, avezat5 langa fluviul Iatrus;


aceasla cetate a zidit-o Traan, &tip& infrangerea Sarmatilor, vi
a numit-o cetatea Victorei 'I. Venind aci imparatul Decius,
Cnva s'a retras in pAritle Hemului, care tu e departe de aici,
de unde dupa ce a fAcut pregAtiri, s'a grAbit sA meargA la Philippopole.

Imparatul Decius, aflfind despre retragerea lui vi dorind cu


tot dinadinsul sa vie intr'ajutorul cetatii, a trecut lantul muntelui
Hemus vi a ajuns la Beroe. $i in vreme ce ivi 'odihnea caii vi
armata obosita, Cniva cu Gotii sA clAclu buzna peste ei, ca fulgerul, vi, distrugAnd armata rotnanA, a pus in urraArire pe impA-

rat cu putintei oameni, earl putuserA A fuga, iar4 pana la

Eusca dincolo de munti, in Mysia, unde pe atunci Gallus, ca


miles limitis, se gAsea in tabbra cu cea mai mare parte din
oaste. Si dupa ce a unit armata de act cu cea delaUscus, se
preggtea pentru o noua lupia. Cniva insa, dupa un asediu mai
indelunrat al Philippopolului, a patruns inlauntru vi dupa ce a
prdat cetatea, s'a unit cu generalul Priscus care fusese in cetate, avAnd sa lupte impreuna impotriva lui Declus. $i, dupa ce
au inceput batalia, lovesc, ranindu-1 de moarte, cu o sageata pe
fiul lu Declus. ObservAnd aceasta tatAl, se spune ca pentru a
intAri curajul soldatilor sgi, n'ar fi zis decfit ; nimeni al nu se
intristeze; pierderea unui soldat nu este o scadere pentru fortale statului ; totiv, neputAnd rezsta durerii parintevti, dadu
navala asupra duvmanilor, cautfind sa razbune moartea fiului
su; vi, ajungnd la Abrittus 9, o cetate in Moesa, a fost inconjurat de duvmani vi morn vi el, punand astfel capat vi
domniei sale vi vietti sale. Locul acesta se numevte v astazi
altarul lui Decius, fiindca inainte de bataie nenorocitul facuse
mart jertfa pentru idolii pagfini.
XIX.

Gallus i Volusianus. Ciuma in timpul domniei acestora. Revolta lui Aemilian. Moartea sa. Manta cu Gotii.
Dupa moartea lui Decius, au fost alevi atunci ca imparati
al Romanilor, Gallus vi Volusanus, cAnd o boala molipsitoare,

aproape asemenea cu acea pe care am indurat-o inainte cu

noua ami 3), a indoliat fata intregului glob pamantesc, pustiind


peste masura mai ales Alexandria vi localitatile din intreg
Egiptul. Istoricul Dionysius ne-a expus acest dezistru intr'o povestire demna de plans vi a descris-o vi venerabilul martir al lui
Getatea Victoriel, Nico-polis.

Vezi. Cetki ;i oran in noul teritoriu al Dobrogei, pag. 72.


An. 541-543.

www.dacoromanica.ro

107

Christos, e7iscopul Cyprian bite carte intitulat despre Mortabtate1). Tot pe vremea aceasta, vi un oarecare Emulan, cand
a vzut c5. Gotii din cauza nepasrii imparatilor, jefuesc meren

Moesia vi ca ivi iau libertati i ca nu pot fi impiedicati de

nimni fr de mari sacrificii gi. tandindu-se deavivderaa ca poate

sa-vi incerce norocul, a pus mna pe putere in Moesia vi a

inceput sa cuprind cu fort armat totul gi sa jefuiasca cet5ti


popoare. Dar, in cateva luni, multimea ce s'a ingrovat in
jurul lui, revoltndu-se, nu putine pierden i a pricinuit statului.
Iar el pieri la inceputul incerarii sale criminale vi vi-a pierdut vi vIeata i domnia dup care ofta. Cat despre susnumitii
imparati Gallus vi Volusianus, cu toate ca au domnit aproape
doi ani gi au prsit aceast lume, to tu v in acevti do! ani, in
cari au domnit, a fost uniste peste tot gi au fost iubiti de toti,

afar doar c li s'a imputat un singur lucru nenorocului lar,

adecI epidemia generala, dar aceasta de oameni cari nu-vi dau


seama vi de calomniatori cari au obiceiul ca s critice cu dintele ruttii vieata altoral. Ei ins, ()data ce au ajuns la domnie,
au incheiat un tratat cu poporul Go tilor. Si, nu dupa un lung
rstimp, murind ambii reg a) a pus mina pe domnie Gallienus.
XX.

Ndvalirea Gotilor in As. Arderea templului din


Efes. Pustiirea Traciei. Cucerirea cetatui Anchial.
Si, in vremea ce impratul se dedea din ce in ce mai

mult desfranrilor, vefii Gotilor, Respa, Veduc vi Tharuaro,

luand nivte corbii, al trecut In Asia, traversnd strmtoarea

Hellespontului vi jefuir mai multe cetti din aceast provincie,

&and foc vestitului templu al Dianei din Efes pe care, dup


cum am spus il fondaser odinioar5. Amazoanale. Intl-And

apoi in tinuturile Bithiniei, distruser Chale e.donia, restaurat


in urm da C3rnelius Abitas, in parte, vi care astzi, devi se
bucurl de vecinitatea unei catti regevti, pastreaz totus ca
indicin pentru pasteritate citeva din ru nal?. sale. Deci, Gotii
plini de noroc pin mana pa przi gi pa spolii vi se retr ag
prin strimtoarea Hallespontului, prin aceleali regiuni, dup ce
au jefuit in drumul lor Troia vi Ilium cari, fiind in catva reparate, dupa acel faimos razboi al lui Agamemnon, sunt acum din

nou distruse de sabia duvman. Deci, dupl un astfel de jai,


Hieronymus Chron. a. 2269.
Cf. Orosius, op. cit.. VII.
Regi, sdecA In intelesul de Imparatl.
Cap. VII, 51.

www.dacoromanica.ro

108

sAvArvit in Asia, avea scum vi Thracia sa sufere sAlbtAcia lor.

aci ad, la poalele muntelui Hemus, in vecinAtatea marii, ataand cetatea Anchialos, intrarA in ea, cetate pe care o fundase
odinioara Sardanapalus, regele Partilor, intre tArmul mArii vi
poalele Hemului. Se spune ca ad au ramas mai multe zile, desfatAndu-se in bAile de ape calde cari sunt situate la o departare de douasprezece mile de cetatea Anchialos vi cad tavnesc din fundul izvorului lor de foc vi sunt, intre celelalte nenumarate localit5.ti de bal termale, cele mai de seama din toatl
lumea vi cele mai bune pentru sAnAtatea bolnavilor.
XXI.

fmparatul Maximian se lupa Cu ajutorul Gotilor in


Asia ;i Africa. Gotii federati ai Romanilor.

De ad, intorandu-se la propriile lor locuinte, au fost

chemati dupA aceea de impAratul Maximian sA dea ajutor Ro-

manilor impotriva Partilor, cu cari s'au luptat in general cu


bun credint, ca trupe auxiliare. Dar, dupa ce principele
Maximinus a pus pe fuga, numai cu ajutorul Ion, pe Narses,

regele Pervilor, nepotul marelui Sapor, vi a pus mAna pe toate


averile lui, impreunA cu sotiile vi fiii tut si dup ce Dioclitian
a biruit in Alexandria pe Achilles vi dup5. ce Maximinus
Herculius a sdrobit in Africa pe Quinquegentiani 1), au inceput,
pacea fijad asigurata pentru statul roman, sA nesocoteascA pe
Got'. aci, inainte vreme, fArA de ei, cu greu s'a luptat armata
romanA impotriva oricAror popoare. In toate imprejurarile se
vede clar cA alergau la ajutorul lor : astfel vi subt Coustantin
an fost chemati vi. au luat armele in contra rudei sale Licinius
vi l'au invins vi, inchizAndu-1 in Thessalonic, 1-au lipsit de imperiu, ucizAndu-1 cu sabia victoriosului Constantin. Si, and
acesta a fundat faimoasa cetate, rivala Romei, nurnitA dupA
numele sail, Gotii au intervenit cu ajutorul lor vi, incheiAnd
un tratat cu impAratul, i-au oferit impotriva diferitelor neamuri
un sprijin de patruzeci de mii de oameni. NumArul vi armata
aceasta se gase#e pAnA $i astzi in servIciul statului, ca fede-

rati. aci, pe atunci, subt domnia regilor lor Ariaric vi Aoric,


situatia Gotilor era infloritoare. Dupl moartea acestora, a venit
ca urmav la domnie Geberich, om distins vi ca virtute vi ca
noblet.

1) Orodus VII, 25.

www.dacoromanica.ro

109
XXII,

Originea lui Geberich, regele Gotilor. Atacul in contra lui Visimar, regele Vandatilor. Luptele lor la malurile
Mureului. Stabilirea in Pannonia a Vandalilor
Cdci acest Geberich, ndscut din tatal au Hilderth, din

mosul sdu Ovda, din strAmowl au Nidada, n'a fost mai pe jos
in fapte stalucite decal gloria neamului su. Dorind ca "'neeputurile domnei sale a le inaugureze prn supunerea Vandalilor, a pornit impotriva lu Visimar, regele aces Lora, care era
din tribal Asdingilor, cel ma de seaml din toate triburile si
era foarte rAzboinic. Dupd spusa istorcului Dexippus '), ei au
ajuns dela Ocean pAnA in regiunile noastre, abia In decurs de un
an de zile, din cauza mArimii teritoriilor pe cari e au trebut sit

le strdbatd. Atunci e ocupau locurile unde astdzi locuesc Gepizii,


lArga fluville Marsia, Miliare, Gilpil si Grsia care intrece pe toate
celelalte in mdrime 2). Pe vremea aceea Vandali se mdrgineau
la rdsdrit cu Gotii, la apus Cu Marcomanii, la miazdnoapte cu

Hermundurii, la miazdzi cu Dundrea ce se mai nume0e


Istrul. Pe cdnd deci Vandalii se pawl aici, li s'a declarat rdz-

boiu de Geberich, regele Gotilor, la tdrmul fluviului numit mai


sus Marsia, uncle, dupd ce s'au luptat cdtva timp cu puteri egale,
In cele din urmd insusi regele V andalilor Visimar este doborit

cu o mare parte din neamul au. lar Geberich, dstinsul sef al


Gotilor, dupd ce a biruit I a jefut pe Vandali, s'a intors acasA

de unde plecase. Atunci prea putidi Vandali car scdpaserd,


dupd ce au strAns ceata tuturor celor ce puteau sA poarte arpdrdsit patria lor cea nenorocitd i au cerut dela
mele,

impdratul Constantin sl li se dea Pannonia s au rAmas ad timp,


de patruzeci de ani, supunindu-se decretelor impArAtevti, ca locuitori ai provincii. De ad, mult vreme mai trziu, Mud chemati de Stlicon, magister rniltiae, exconsul si patriciu, au ocupat Gallia, uncle au jefuit popoarele vecine, fdrd insA sa se fi
asezat in locuinte stabile.

Hernlanaric, regele Gotilor. Cuceririle sale.


atva timp in urmd, dup moartea lu Geberich, regele

Gotilor, a urmat la domnie H'ermanaric, cel mai vestt din familia Amalilor care a supus s a adus sa asculte de legile
Dexippos, Frag. 24. pag. 680, in Prag. Hist. Graec. III, ed.Mfler
Vezi laroducerea, pag. 16.

www.dacoromanica.ro

110

sale pe foarte multe papoare rzbolnicelin r6sgrit, De aceea,


cu drept cuvant, unii dintra stranosii nostri 1-au compirat cu

Alexandru cel Mare. Caci avea subt autoritatea sa popoa-

rele pe cari le supusese Galthescythii, Thiuzil, Inaunxii, Vasinabroncii, Merenii, Mordeaii, Imniscarii, Rogii, Tadzanii, Athaulii,
Navegii, Bubegenii, Colzii '). Dar, fiindc ajunsese vestit prin
suajagarea atator popoara, nu s'a rabdat si nu supun si pe
Haruli, un p3p3r pasta cara stpanet Halaric ; dupi ce a ucis
o parte din ei, pe cailali i-a sobjugat. CAci nualitul popor,

dupl. spai ist3ricu.ui Alavius, locuini in niste locuri mlstinoase de lri bittile Maotida, pe cart Grecii le nu.nesc ele,
s'au nu nit Enri a), Ul nean da oa-nasi pa cat de iuti pe atat
da ingamfati. Pa acea vreme nu era popor care s nu fi voit
sl-si aleag dintre ei in lupte oameni din infant aria lor usor
inarrnatA. Dar, dei iuteala lar 13-a adus fol3s adeseori fag da
alti luptAtori, tottrj, fati de tria greoaie, si fat de incetnaala
Gotilor, au trebuit s rAman& mai prejos si soarta a volt ca si
ei s se supunl intre celelalte popoara getice regelui Herma-

nare. Dap& distrugerea Herulilor, Harmanaric a pornit de asemenea cu armele impotriva Venethilor, cari, mAcar c eran
putin razboinici, dar fiind puternici ca numAr, au incercat la
inceput si se impolriveasa. Dar, multimea nelisciplinat n'are
nici o valoare; mai ales caod nu vrea Dumaezeu, si and
soseste o arm ati numeroasa. Cci el, dopi cum am aritat-o la
incapatul ex?inerii noastre, sau in lista popoarelor, desi au
iesit din aceeasi tulphA, Iyoarta acum trei numiri diferite si
Aza.otia, Cu toate c astizi,
anu n3 : Velatai, A. iti si S
pentro p&catale noastre, s'au revoltat paste tot locul, pe atunci
eran supusi eu totii domaiai lui Harmanaric..Si, de asemenea,
si natl. Aestilor, cari snot stabiliti pa malurile cele mal indepArtate ale Oceanului, tot el a s ipus-o prin prevederea si
curajul sOu si ca pral al necazurilor sale a stpanit toate popoarale din Scitia si din Germania.
XXIV.

Originea Hunilor. Trecerea baltilor Meatide. Subjugarea Scitilor i Alanilor. Descrierea Hunilor. Supliciul Sunildei. Ostrogotii parasiti de Visigoti. Moattea lui Hermanaric.
Dar, nu dup& un lung ristimp, duli cum ne spune Orosius 3), Hunii, cel mal grozav papar prin 85.1131ticia sa, di
Sunt numele triburilor finnice.

Elurii sunt Hera, goniti din Scandinavia de Danezi


marea NeagrA.
Orosius, VII. 33, 10.

www.dacoromanica.ro

l stabiliti la

III

vala peste Goti. Cad !AU ce ne spun izvoarele vechi in privinta orginii lor. Filimer, regele Gotilor, fiul lui Gadaric cel
Mare, vi care a fost al cincitea sef al Gotilor, dupa plecarea
lor din nsula Scandza, i despre care am spus mai sus ca a
intrat cu natiunea sa in Odle Scitiei, a descoperit in poporul
su nivte vrajitoare pe cari in graiul parintesc le numeste
el insu-s Haliurunne 1); neavand nici o incredere in ele le-a
gonit din mijlocul alor sal vi punandu-le pa fuga departe de
armata sa, le-a silit s traiasca ratacind prn tAri straine. Spiritela necurata ce cutreara pustietatile le-au vazut vi unindd-se
cu e:e au dat navtere acestui neam de oameni de o grozava
salba tecie. El au trait la inceput in ball% oamen marunti, negriciovi, prapacliti, oameni numai in aparenta, graiul lor de abia
samanand cu graiul omenesc. Aceasta era originea Hunilor cari

au scsit la frontierele Gotilor. Natia lor salbatica, dupa cum


ne spune istoricul Priscus, locuia pe malurile de dincolo ale

baltilor Meotide, neavaad alta ocupatie cleat vanatul ; in urma,

inmultindu-se cat un popor, turburau linistea popoarelor invecinate

prin hotiile si pradaciunile lor. Isihte vanatori din neamul lor,


umbland ca de obiceiu, dupa vanat pe malurile de dincolo ale
b)tii Meotide, au observat cum li s'a aratat deodata o cerboaica, intrand in balta i, cand inaintand cand oprindu-se,
s'a oferit drept caluza de drum. Yana toril luandu-se pe urma

el trecura cu piciorul balta Meotid pe care o socoteau de

netrecut, intocmai ca vi o mare. In curand, cand li s'a aratat


inahte tara scitica, cerboaica a disparut. Spiritele acelea din
cari isi trag originea Hunii cred a au facut-o din ura impotriva Scitilor. Hunii insa, cari nu-si inchipuiau de f el ca ar
mat fi o alta lume dincolo de balta Meoticla., furl cuprinvi de
admiratie pentru tara Scitica si cum sunt ei oameni iscusiti, au
socotit ca o zeitate le-a aratat lor acel drum necunoscut de
nimeaea pang atunci ; se intorc acasa la ai lor, le istorisesc
intamplarea, lauda Scitia atata, pana ce conving natia lor sa se

grAbeasel sa plece in Scitia pe calea ce le-o indicase cerboaica si

pe toti cati intalnira in calea Ion la intrare in Scitia Ii jertfesc


Victoriei, pe ceilalti, ii supun si Ii subjuga. Caci, indata ce trecull peste acea balta nemarginiia, cuprinseri numai dead, ca
inteun vartej, pe Alpidzuri 2), pe Alcildzuri, pe Itimari, pe
Tuncarsi si pe Boisci, popoare ce locuiau pe malul de dincoace al

Scitiei. Subjugara, biruindu-i in mai multe lupte, si pe Alan


cari nu eran mai pe jos decal ei in WAHL dar neasemenea cu
ei in moravuri si in felul lor de viat5. 9. Cad, devi li ear fi

I) Allorumnae, vez1 Du'Cange, Glos, sub 'vbce.


Alpidzuri..., Boisci vezi Ambasadele lui Priscus, 1zu. 1st Rom, VIII.

Pag 81.
Cf. Amndan Marcell.. XXXI, 2, 21.

www.dacoromanica.ro

112

putut Impotrivi Cu armele In mfiini, totus nu puteau sa reziste


Infatiserii lor ingrozitoare si fugeau de privirea lor. In adevar,
Hunii erau grozav de negri, iar fata lor era, daca se poate
spune asa, o masa de carne fara forma ; ei n'aveau ochi, el
mal mult niste puncte negre. Siguranta lor si curajul lor II &Ada
privirea lor infioraloare, ad sunt cruzi pang vi fata de copii
lor nou nascuti : baietilor le taie cu feral obrajii pentru ca
Inainte de a suge lapte sa fe siliti sa se obisnuiasca cu ranile.
De aceea, ei ajung la batrinete far de barba, vi baieti mari
lipsiti de once frumusete, fiindea fata lor brazdata de fier I'm-

piedia prin cicatrici cresterea la timp a frumusetiii parulul.


Ca statura ei sunt mid, dar hili vi indemfinateci la miscari, la
calarle sunt sprinteni ; sunt lati in spate si sunt totdeauna
Inarmati cu areuri si sa.geti, lepeni cu gfitul si cu capul ridicat

de ingfinfare. Ei subt figura de om, &Mesa intr'o barbarie


de fiar I).

Cand au vazut Golii acest neam de oameni cu miscarl

repezi si jefuitori de multe popoare, s'au Inspimfintat si au


fnceput sa chibzuiasca impreuna cu regale, cum ar putea sa se

puna la adapost de un astfel de dusman. Caci Hermanarle,


regele Gotilor, desi iesise triumfator, dupa cura am spus Ind
sus, asupra mai multor popoare, ,totus era ingrijat de sosirea
Hunilor, and natia necredincioasa a Rosomonilor, care pe
atunci it era supus impreu la in alte popoare, profita de urmatoarea imprejurare ca sa.-1 p'raseasca : Barbed und femei,

numita Sunilda, din acest popor, fiinda a parasit pe rege cu


necredinta, acesta furios a dat ordin ca femeea s fie spintecata in bucati, legfincl.o de niste cai salbatici pe earl i-a luat
la goana. Fratii acesteia, Sarus vi Ammius, spre a razbuna
moartea surorii lor, lovira in piept cu arma pe Hermanaric 2) ;
din cauza ranii far% vindecare, de ad i inainte regale si-a dus

o viat de bolnav. Profitfind de aceasta stare de boala a sa,

Balamber, regale Hunilor, porni cu razboiu impotriva regiunii


Ostrogolilor, de cari tocmai se despartisera acum Visigolii din
pricina rivalitatii dintre ei. Inteaceea Hermanaric, ne mai putfind
suporta vieata, atfit din cauza durerii ranii sale, at vi din
cauza atacurilor Hunilor vi-a dat sufletul, fiind foarte batrin si

Implinind virsta de o suta zece ani. Moartea sa a dat prilej


Hunilor sa alba preadere asupra Gotilor, de cari am spus a
locuesc In regiunile orientale si se numesc Ostrogoti.

I) Ammian Marcell. XXXI. 2. L


2) Duna Ammian Marcellin. Henmeneric s'a sincus

www.dacoromanica.ro

voluntaria morte.

113

Spaima Visigotilor. Stabilirea lor, cu invoirea impratu/ui, in regiunile de peste Dundre, in Dacia Ripens, in
Moesia i Tracia. Ariianismul Gotilor
adeca ceilalti tovarvi ai lor, cari locuiau in
teritoriul de apus, se glseau in aceeavi groaz ca i fratii lor
vi nu vtiau, din cauza Hunilor, ce hotrire s. la ; dupg multi
chibzuire trimiser, in sarvit, dupl o intelegere comun, o
deputatie in Romania, la impAratul Valens, fratele impratului
Valentinian
spre a cere s li se acorde o parte din Tracia
sau din Moesia ca locuinte, unde s'A se stabileasc, avfind s

trliasa dup legile lu avand s fie supuvi autoritAtii lui.


5i, spre a-i inspira mai mult incredere, Ii fgaduesc el
dac le ar da oameni cunosatori ai limbii lor, s'ar face
crevtini. Afand Valens despre aceasta s'a felicitat i le-a incuviintat numai decAt ceeace el insuvi ar fi dorit s le propun vi, primind Goti in regiunile Moesiei, i-a stabilit ca un
zid de aprare al regatului sau in potriva ce/orlalte popoare.
Si fiindc pe atunci impratul Valens era cucerit de perfidia
arian inchisese toate bisericile de credinta noastr, le-a
trimis predicatori din secta sa earl vrsar acolo in sufletele
noilor veniti i ignoranti veninul ereziei lor. Si astiel Visigolii

au fost prefAcuti mai degrab. Ariani cleat crevtini 1). Din partea
ion, ei predicar evanghelia atat Ostrogotilor eat si Gepizilor,
rudele vi aliatii lor, transmitandu-le cultul acestei erezii

atraserg la cultul acestei secte toate popoarele de limba ion.

$1 el, dupl cum am spus, trecur peste Dunre vi se avezar cu


ingduiala impratului in Dacia Ripens, in Moesia vi in Tracia.
XXVL

Foamete la Visigoth. Cruzimea i lacomia generalilor


rornani. Revolta Visigotilor i diviastarea provinciilor nordice. Lupta lui Valens impotriva lor. Martea impdriatului.
A dat peste ei, cum se intfimpla de obiceiu popoarelor

,inc nestabilite definitiv intrio targ, o mare foamete. Atunci


sefii i generalii ion cari ii conduceau, in lipsa unor reg, Fri-

tigern, Alatheu vi Safrax, cerur de mil pentru armatele lor


alimente de vAnzare dela generalii Romanilor Lupicinus
1) Orosius, VII, 33, 19.
IZVOARELE ISTORIEI ROMAN1LOR VOL. XIV

www.dacoromanica.ro

114

Maximus. Dar, unie nu impinge setea nelegiuita dupa bani ') ?


Im?in3i de licomie generalii romani incepura sa le vanza
pe ut mare prat na numai carne de oaie si de vi ta, ci si morticiuni de animala spurcata gi aa de scump ca se vindea un

sclav pentru o paine 5( o bucata de carne pentru zece libre.


Dar, dap& ce a inceput s li se ispraveasca gi sclavii gi lucrurile, negustorul lacom le-a pretins acelora, in nevoia lor de
hrana, chiar qi pa fiii lor parintii fur& siliti sa
dea,
ga idind u-se ca e mai bine sali piarza libartatea decat vieata
5i, Hind vandui si traiasca ori cat de mizerabil s'ar hrani,
dezat sa fie pi3trati, a -rani si moat% th foama2). In aceasta vi-eme de amaraciune, generalul roman Lupicinus a pof Lit din in-

tamplare la un ospt pe Fritigern, un mic rege al Gotilor 5i


sa-i intinda o cursa, dup cum s'a putut constata in cele din

urma. Fritigern lasa, neblinuind ticalo5ia, veni la ()spat insotit

de o mica. ceata qi pe child el se gasea la masa in pretorial


generalului, auzi tipetele nenorocitilor ce erau ucisi cad

tovaravii sAi inchi5i in alta parte, pe and erau omoriti din


porunca generalului 5i cand strigatele grozave ale muribunzilor
i-au ajuns urechi, l-au umplut de banueli. Atun i numai decal,
dandu-51 seama de ticalosia descoperita, Fritigern isi scoase
sabia in mijlocul ospatulai si ieqt afara, nu fra o mare primejdie si cu o mare iuteala, scotindu-5i tovarasii dela o moarte
sigura, ii determini sA omoare pa Romani. Atunci ace5ti barbati prea viteji, dandu-li-se un bun prilej pentru jertfa, prefarira
sa moara mai de graba in lupta, cleat de foame si se inarmara
indata sa omoare pe generalii Luoicinus si Maximus. Ziva
aceasta a pus deci capat si foamei Gotilor i sigurantei Romanilor, cad Gr4i1 au inceput ca, de acurn inainte, sa nu se mal
socoteasca ca straini i peregrini, cl sa porunceasca ca stapani
gi ca cetateni ai posesiunilor lor de pamint 5 sa tina subt
autoritatea lor de drept toate partile rorlice ale Ora pana
la Dnnare. Cand a aflat despre toate acestea imparatul Valens
in Antiochia, i-a echipat indat armata si a plecat in partile
Traciei. Aci s'a dat o lupta care i-a fost fatala, cAd il inv nsera Gotii, iar el rang s'a refugiat inteo ferma de langa Adrianopol. Gotii ne5tiind ca imparatul s'ar fi ascuns trite cascioara Mat de saracacioasa, i-a dat foc, cum fac deobiceiu
du5manii in furia lor, gi a ars cu toata pompa regala; astfel s'a
imliniL juiaata lui Da-nnezeu ca el sa fie ars chiar de aceia

cari cerandu-i alavirata credinta, el i-a abatut spre schisma


ariana 5i focul iuirii l-a inbcuit cu focul gahnei 3) Din acest
moment Visilotii, dupa o victorie atat de stralucita, incepura

Vergilius, Aen. III 56: Quid non =Italia pectora cogis, aun sacra
fames

Anuni.3n Marcellin. op. cit., XXXI, 4, 9 i 11.


Orosins, VII.. 33. 19.

www.dacoromanica.ro

115

si se staSileasI in Tracia vi in Dacia Ripensi, ca vi cand ar


fi fost ad stapani de veci.

Theodosiu. Alungarea Gotilor din Tracia. Fritigern


pustiete Tesalia, Epirul i. Achaia. Safrax i Alatheu
intr in Pannonia. Incheierea pacii 'filtre Gratian i Goti.
Atunci imp5ratul Grajian alesa in locul unchlului sau

Valens pe Theodosiu, pa care il puse in fruntea imperiului

de risarit. Dapa ce acesta a readus disciplina in armati, Gojii,


cara a si njit ca au pierit nepasarea de odinioara a imparajilor
vi trandevia lor, an fost cuprinvi de groaza, Caci imparatul,
energa din fire, vestit prin virtutea sa vi prin prevederea sa
a insuflat vitejia ia armata, stimuland-o prin po veje severe, prin
&mide vi prin blan deje. lar soldajii, cfind au dobfindit incredere

prin schi:n13irea uaui im2arat mai bun, au recapatat curaj si


ataca pa Goti vi-i gonasc din taritoriul Traciei. Cand lasa imparatul Theodosiu s'a imbolnavit de moarte, indrazneala Gojilor a crescut din nol vi impirjiniu-vi armata in dona, Fritigern

a pornit sa d ayas taza Tesalia, Epral vi Achaia, iar Alathau vi Safrax

ca resta' trupelor s'au indreptat spre Pannonia. Cand a aflat despre

aceasta imparatul Grajian, care parasise Roma din cauza in-

curziuni Vandatilor, vi venise in Gallia, Rinda Gojii erau de o cru-

zime din ce in ce mai mare, in urma boalei aproape de moarte a


lu Theodnsiu, vi-a strans rapa ie armata vi a venit la ei, avand

sa-i iavinga, nu bazandu-se atat pe arme, cat pa favornri vi


daruri, vi dupa ce le-a dat alimente pentra hrana, a facut pace
cu ei, incheiand vi un tratat.

Athanaric la Constantinopol. Moartea sa. Gotii din


nou federati lupa in contra tiranultti Eugen.ut
Calad fui, clapI aceasta, The3i3sla s'a insItatovit vi a
aflat ca Grajian a inzhaiat un tratat cu Cr)jii, ceeace vi el
dorisa, a primit faptal cu muljumire vi a ramas pe litiga aceasta pace, iar pa relate Athanaric care urmase in domnie dupi

Fritigern si-1 atralz prin darari vi pri i bualtatea firii sale vi l-a
paftit sa via la el, la C)astantinopol. Acata primi bucuros 11,
ca-id a intrat in cetatea relata, zise minunandu-se : Jata acum
vad ca ochii calce am auzit fara sa cred" vi anuma strahicirea
unei cataji atit de mari si aranandull privirile incoace vi in
colo sa mira, can i de aozijia catijii, alai da miscarea corablilor, cani da ca!e5rela fortificalii vi de pppoarele de diwww.dacoromanica.ro

116

ferite natiun, ca inteo fintina in care se scurg apele din


diferte part; si privind soldatii in linie de bItae zise ; Im-

pAratul este ara indoial& un zeu de parnint, i cine si ridica


mina asupra lu, vinovilia trebuie s o ispOseasca cu singele
sOu". Fiind deci intro astfel de admiratie i rdicat de imprat in onoruri din ce in ce mai mari, dupi trecerea de citeva
un, a murit. In dragostea sa, impOratul onorindu-1 aproape mai
mult mort decit viu, i-a facut o inmormintare demaX, el insu-si
mergind in fruntea dricului in convoiul inmormintrii. Murind
chci Athanarc, intreaga sa armata a rAmas in slujba imparatulu
Theodosiu, supus imperiului roman1), Licitad un singar corp

cu armata sa i s'a inoit tratatele de federa& fcute odinioar,


subt impratul Constantin s ei
s'au numit federat. Din

acqta impratul a dus cu sine in coatra tiranului Eugeniu


care, dupl uciderea lui Gratian ocupase Gallia, mai mult de
dougzeci de mil de soldati sie-0 credincios si pe cari i-a
socotit devotat s invingand pe numitul tiran, s'a rOzbunat asupra lu.
XXIX,

Moartea lui Theodosiu. Ne niiai primind darurile dela

Romani, Gotii aleg de rege pe Alaric. Invazia in Italia.


Descrierea Ravennei.
Dar, dupce a murit Theodosiu care pretuia pacea si pe
prin veata lor destrObilat, incep, si dea
de rip ambele state romane si sO nu mai pliteascg tovarlsilor
lar, adea Gotilor, subsidille obisnuite. Da aceea, Gotii incep
in curand s alba dispret fati de el qi, fiindcl se teme= ca
printr'o pace prea indelungata s1 nu le slideasci vtejia, isi
aleg ca rege peste e pe Alaric. AcBsta era din familia Balthilor, un neam de ero, a doua familie nobil dupa ces a Amalilor si cari odinioari, din cauza indrOznelii lor si a curajului
lor, a primt intre a lor numele de Baltha 2), adec, curajiosul.
Deci, indatI ce numitul Alaric a fost ales rege, a tinut sfat cu
ai si i a hotOrit el este mai bine ca prn munca lor sa cante
sO cucereasca tri decat ca in trindOvie sA rAminA supusii
altora
stringandu-si o armat, a intrat in timpul consulatului lui Stlico s al lu Aurelian prin Pannonia prin Sirmium, pe care 1-au lOsat la dreapta, in Italia care era oarecum
lipsit de apAratori ; qi, neintimpinind nici un fel de opunere,
s'au oprit la Podul Candidian, la fre mll de pasi depOrtare de
Goti, fiii si,

Orosius, VII, 34, 7.


Balth insemneazfi ilustru.
Anul 400.

www.dacoromanica.ro

117

cetatea regala Ravenna. Aceasta cetate situata intre lacuri,


mare vi rani Po, are o intrare numai dintr'o singura parte. Ea

era stapfinita odinioara, dupa cum ne spun stramovii, de Eneti,


nume ce insenmeaza vrednic de lauda. Situata in sinul impeAului roman, deasupra marl/ Ioniene, ea este inchisa, ca o In.sula, de revarsarea apelor. Din spre rsrit se marginevte cu
marea ; la ea ajunge, daca pornevte cineva din Corcyra vi din
partile Helladei, plutind cu nava, vi atingand la dreapta cu
vaslele mai intai Epirul, apo Dalmatia, Liburnia vi Istria si in
urma Venetia. Din spre apus se marginevte cu lacurile, printre
cari este lasata o foarte strAnata ntrare, ca o poarta. Din par-

lea dinspre miazanoapte ea este inconjurata de un brat al

.fluviului Po, ce se numevte Canalul Ascon vi spre miazazi de


acelavi Po care singur se numevte regele fluviilor, supranumit v Eridanus. Alba acestuia a lost mult adncita de imparatul August ; a veaptea parte din apele raului curge prin
mijlocul Mat% la gura sa formfindu-se un port admirabil in
care, dupa spusa lu Dio, se credea odinioara ca poate fi pri-

mita in siguranta o flota de doug sute cinci zec de corabii.


Astazi, dupa cum sustine Fabius, regiunea, care odinioara fu-

sese un port, ne arata. o gradina foarte intinsa Willa de arbori,


din cari insa lama nu pnze ca odinioara, ci poame. In adevar,
rasa' poarta acum cu mandrie trei numiri i raspunde la cele
trei cartiere i anume primul este Ravenna, ultimul Classis, cel
dela mijloc Caesarea ; acesta din urma, intre oras vi mare, este
incintator, plin de nisi') vi potrivit pentru transporturi.

Alaric la Ravenna. Honoriu Ii ce.deaza Gah i Spania. Atacul lui Stilicon. Gotii pornesc in contra Romei pe
care o jefuesc. Devasteaza Lucania, Campania i Bruttium.
Moartea lui Aliaric. Inmormantarea sa.
Astfel, dupace armata Visigotilor a ajuns in vecinatatea
aceste cetati, a trimis o solie la imparatul Honoriu care se
gasea Inlauntru, sa-i spuna cA daca ingaduie ca Gotii a. se
stabileasca in pace in Italia, el vor trai Cu poporul Romanilor

In ava fel, Mat sa se poata sa se creada ca este un singur

popor ; daca insi i-ar goni, acela care in lupta va 1.e0 invingator, singur va domni in pace peste celalalt. Imparatul Honoriu ingrozindu-se de ambele alternative, dup ce s'a sftuit cu
senatul, s'a fandit, cum ar putea sa-i alunge din teritoriul Italiei. In cele din urm, a ajuns la hotarirea ca provinciile indepartate, adeca Galia vi Spania pe cari aproape le pierduse
si pe cari le pustiau atacurile lui Gizeric, regele Vandalilor,
le revendice, daca ar fi in stare, Alaric impreung cu poporul
www.dacoromanica.ro

118

siu i si le aibe ca niste ciminuri proprii ale sale. Donatiunea

intirind-o printeun decret imperial, Gotii consimt la aceasti propunere i pornesc spre patria ce li s'a incredintat. Dupi pie-

carea lor insi, neficAnd nici o striciciune in Italia, patriciul


Stilico, socrul impiratului Honoriu, cici pe amindoui fiicele
sale si anume pe Maria vi pe Thermantia, pe care impiratul

luat, una dupti alta, de sotii i pe amindoui Dumnezeu a ficut

ca si piece ca fecioare din smut& lume


acest Stilico deci
s'a dus cu viclenie ping la cetatea Polentia, situati in muntii
Cottieni, i fiat ca Gotii si binuiasci cel mai mic riu, a deslintuit asupra lor un rizboiu, fatal pentru intreaga Halle i pentru

rusinea sa proprie. Gotii observind atacul neasteptat, la inceput


au fost cuprinvi de groazi, dar ia urtni reculegindu-se si, dupi
obiceiul lor imbirbitindu-se unul pe altul, pun pe fuga aproape
intreaga armata a lui Stilico, o miceliresc cumplit, i furiovi in
sufletele lor, pArisesc calea apucati vi se intorc in Liguria
prin care trecuseri, incircindu-se de prizi vi spolii, vi jefuesc de
avisderea provincia Emilia si alergind pe voseaua Flamminia

&titre Picenum vi Toscana, prideazi tot ce gisesc in dreapta i in stinga lor i ajung in cele din urmi la Roma. IntrAnd
in cetate, din ordinul lui Alaric. o jefuesc numai, insi nu-i
dau foc, dupi obiceiul pigAnilor, vi nici nu se ingidue si se
atingi in vr'un fel oarecare de licavurile sfintilor 'J. Ievind

apoi de ad, se duseri in Bruttium, pustiind in acelavi fe! Campania si Lucania. Apoi riminind ad i mai multi vreme se gindesc sA treaci in Sicilia si de aci in urmi in Africa. Regiunea
Bruttiilor, situati la extremitatea sudici a Italiei, formeazi
un unghiu, de unde ivi la inceputul muntele Appenin i intinzindu-se ca o limbi de pimint ce desparte marea Adrialici de
de marea Tyrreniani, isiprimevte numele dela o regini Bryttia.
AjungAnd deci aci Marie, regele V isigotilar, impreuni Cu
toate bogitlile Italiei pe cari le-au ripit in pricliciunea lor,

se pregitea, dupi cum s'a spus, si treaci prin Sicilia spre a


se stabill in linivte in Africa. Dar, fiindc firi de voia lui

Dumnezeu omul nu este liber sA dispuni de once, marea cea


grozavi de aci i-a scufundat citeva corbii, lar allele mai multe
i le-a impravtiat. Fiind Alaric impedicat de nenorocul siu, pe
cind se chibzuia ce avea sA. faci, a murit deodati de o moarte
niprasnici. lar Gotii, dupi ce au jelit pe prea lubitul lar rege,
au abitut din albia sa, lAngi cetatea Consentina, riul Buzentus cici acest fluviu izvorAnd la picioarele unui munte, udi

apele sale dititoare de sinitate acer.sti cetate. Deci In mijlo-

cul albiei o ceati de robi sipari un loc pentru mormint in

sinul cirei gropi au inmormin tat pe Alaric impreuni cu multe


bogAtii 1 apoi &And din non drumul apelor, pentruca locul si

nu fie vriodati cunoscut de cineva, au ucis pe toti groparii.


I) Publicul s'a refuglat In biserld I In temple.

www.dacoromanica.ro

119

Dupa moartea lu Alaric, Visigotii incredinteaza domnia lui


Ataulf, o ruda a lui, om distins, si ca trup i ca suflet ; caci,
desi nu era prea inalt ca statura, era frumos si la corp i la
infatisare.

XXXI.

Ataulf, urmagul lui Mark, se intoarce la Roma pe care


o jefuete. Cfisatoria sa cu Placidia. Plecarea sa in Galia

Spania. Razboaele sale in contra Vandalilor. Moartea


sa. Urmaul sti Segeric este de asemeni onictrit.
Indata ce Ataulf a luat conduceres, Gotii s'au intors din
nou la Roma unde, ca lacustele, au ras tot ce mai ramasese de
prima data si au jefuit Italia nu numa de bogatiile private, dar
si de cela publica, imparatul Honoru nefiind in stare sa li se
impotriveasca ; ba inca a dus din oras in roble si pe Placdia
sora lu, fica imparatului Theodosiu, dntr'a dona casatorie a
lui. Avand irisa in vedare neamul ei cel nobil, frumusetea chipului e i cinstea neprihanita, a mat-o in casatorie legitima in
cetatea Forum Julii, din provincia Aemilia, pentru ca popoarele
afland despre aceasta incuscrire sa fie cuprinse de fapt de o
mai mare groaza, vazand ca imperiul a incAput pe m'Ana Gotilor. Si. desi impratul Honoriu a fost secatuit de once avara,
tobs Ataulf si-a pArAsit ruda bucuros si s'a dus in Gallia. Ad,
indata ce a sosit, popoarele din vecina tate ingrozindu-se, au
incepot sa se mArgineascA in holarele tari ion, dei mai inainte
atat Francii cat i Burgundionii pustiau strasnic Galia. Cat
despre Vandali si Alani, despre cari am vorbit mai sus 1, ei
se stabilisera cu invoirea imparatilor romani in ambele Pannonii ; dar socotind ca aci nu vor fi in siguranta de frica de
Got, daca acestia s'ar intoarce, trecura in Gallia. In curand
insA, fugind s din G Ilia, pe cara au ocupat-o nu mult

timp , s'au inchis

in Spania. Si

igi

mal

aduceau aminte,

din spusele stramosilor lor, de cate neajunsuri le pricinuise


odinioara neamului lor Gaberich, regale Gotilor si cum
acestia prin vitejia lor i-au gonit din tara parinteasca. In

astfel de imprejurari ii se deschidea lui Ataulf Galia la sosirea

sa. napa ce si-a *Mara domnia in Galia, a inceput sa se ne-

linisteasca de situatia din Spania si se gandi sa o scape de atacurile Vandalilor ; din averile E a'e castigfindu-si oameni credinciosi si siguri, a inlrat in Barcelona si in interiorul Spaniei
ce avea o populatiune putin rAzboinicl. Aci dupa mai multe
lupia cu Vandalii, dupe ce Ltvuse Galia si Spania, a murit
1) Cap. XXIL

www.dacoromanica.ro

120

la al treilea an, find strApuns cu sabia In piept de Everuulf,


de a ard staturA de obiceu ivi batea joc. Dup. moartea sa, a
fost ales de rege Segeric, dar vi acesta a fost ucis mivelevte de
oamenii si i, impreung cu vieata, vi-a pierdut pi domnia1).
XXXII.

Valia. Constantin este trimis In Spania spre a elibera


pe Placidia. Pacea dintre Constantin si Valia. Valia si Romanii impotriva tiranului Constantin. Soartea lui Iovinus
si a lui Sebastian. Valia in Spania contra Vandalilor.
In urm este ales ca rege, al patrulea dupi Mark, Vala

pe 6.1 de viteaz pe M'Ata vi de previtzAtor. Impotriva acestua


imphratul Honoriu a trimis cu oaste pe Constantin, un bArbat
dstins prin calitAtile sale militare, vi care Ivi cAvtigase glorie
In ma multe rAzboaie. El se temea c pacea incheat5.
oar5. cu Ataulf s'A nu o nmiceasch i sa nu nelinivteasck din
nou teritoriile statului roman, dupg. ce ar. . fi invins popoarele
invecinate vi, in acelav timo, impAratul dorea
libereze vi
pe soru-sa Placidia &aneo captvtate ruvinoas; ea'zu deci la
invoialA cu Constantin ca sA i-o dea lui in cAsAtorie pe Placda, dac5. ar aduce-o inapoi in tara sa, fe prin rAzboia, fie pe
cale pavnicl, fe pe once all cale ar putea. Constantin primi
propunerea cu plAcere vi a plecat in Spana vesel, avAnd o mare
armatA v cu o pregtire ca un rega. In calea sa a ievt nu cu
o mai miel armatA, in dPfileul Pyrineilor, regele Gotlor, Vala.
Ad i s'au trimis soli dintr'o parte vi alta vi au czut la InvoialA
sA facA pace, ca Placdia, sora impratului sA. fie datl inapol
si sa nu refuze statului roman ajutorul s.u, daca ar cere imprejurrile 2). Caci in vremea aceasta un oarecare Constantin usurpase domnia in Galia vi pe fiul sAu Constans din cAlugAr 11
fAcu.se Caesar ; dar nu s'a bucurat mult de domnia usurpatA,

caci, pornind impotrva lu Gotii federati cu Romanii, a fost


ucis la Arelatum, ar fiul san la Vienna. Dup acevtia, cu ace-

lavi curaj, s'au gAndit sA usurpe domiia lovinus vi Sebastianus,


dar au piert vi ei avAnd aceeav soartA.
In anul al doisprezecelea al domnie lu Vala v in tmpul
cAnd Hunii au fost goniti de Romani vi de Got din Pannonia,
pe care o cuprinseserA tima de vr'o cincizec de ami, Vala, vAzAnd cA Vandali au plecat cu mare indrAznealA din teritoriile
lor, adecA din Galia, unde ii gonise odinioar. Ataulf i ea' jefuese totul in teritoriile sale, porn fArl zilbav cu armatA impotriva lor, in timpul cfind erau consuli Hierius vi Ardabures.
Orosius, VII. 43, 9.
Orosius, VII, 43. 12.

www.dacoromanica.ro

121

Gyzeric i Vandalii in Africa. Portretul lui Gyzeric.


Urmasii sai. Gelimer. Liberarea Africei de Vandali. Vala
la Tolosa. Moartea sa. Beremud i Vitixich parasesc pe
Ostrogoti i trec la Visigoti. Theodorich urmas al lui Va1a. Tinuta lui Beremud.
In timpul acesta Gyzeric, regele Vandalilor, este chemat

In Africa de Bonifaciu care, cznd in disgratia impratului

Valentinian, n'a putut sa se r'zbune altfel decal fcfind rau statului. Deci, la rugmintea acestuia, fiind chemati Vandalii, au
trecut in Africa, prin strmtoarea ingust ce se numeste strAmtoarea Gades care desparte Africa de Spania pe o lrgime de
abia de sapte mil de pasi si care mn apele Oceanului in marea
Tyrrhenian. Gyzeric era acum binecunoscut la Roma din cauza
dezastrelor ce le pricinuise Romanilor. El era de o statur
schiop din cauza unei aderi a calului s'u, avand planuri
miirete, vorbind putin, dispretuind luxul, pierzndu-si capul la
mfinie, Hind lacom dup' averi, foarte prevAzator in cstigarea popoarelor, gata intru a arunca s.mnta de ceart si a atata ura. Cu

astfel de ins phi. Hind acest rege, a fost invitat, dupa cum am
spus, de rugaciunile lui Bonifaciu si a intrat in Africa, unde
dup cum se spune a domnit cu o autoritate primit dela
Dumnezeu ; inainte de moarte, chemnd la sine multimea fiilor
si, a ornduit, spre a nu se ivi intre ei neintslegere din cauza
ambitiei de a domni, ca pe rAnd, dup gradul sAu, fiecare care

ar supravietui, adeca care ar arma, s vie dui:a unul mai in

vrst si in urm. tot astfel succesorul su. Aceast ornduire


au purtat-o mult vreme si au domnit in fericire. Ei nu s'au
murd..rit in rzboaie interne, cum se intmpli la alte popoare,
ci primind domnia pe rand, unul dup altul, isi conduser in
pace popoarele 'J. Iat care a fost ordinea succesiunea lor
cel dinte a fost Gyzeric, care a fost tatl si domnul lor, al
doilea Huneric, al treilea Gunthamund, al patrulea Thrasamund,
al cinche Ilderich. Pe acesta, spre nenorocirea neamului lor,
Gelimer, uitndu-si de povata stramoseasca, l-a gonit din domnie
si la ucis, usurpand puterea ; dar fapta sa n'a ramas nepedepsit, cci fat de el a sosit rAzbunarea impAratului Justinian.
Fiind dus la Constantinopol de strlucitul b.rbat Belisarie, magister militum Orientalis, consul ordinar si patriciu, impreun

cu toat familia sa si cu toate averile sale de care ca un hot


niciodat nu se desprtea, a fost readus la vieata de om par-

ticular, cu care vieat n'a putut sa se obisnuiasca. Astfel Africa,


1) In pace populis imperarunt. Adeca ei aveau ntunai conducerea popoareIor, nu ero,u InsAsi poporul ce locuia In Ora unde &Mau.

www.dacoromanica.ro

122

care, in imp5rtirea pamintului, formeaza a heist parte a lumii, a


fost smulsa dupa o suta de ani de subt jugul vandalic vi redata

libera imperiului roman vi ea care odinioara a fost rupia din


trupul statului roman, sub nivte imparati slabi vi sub nivte generali necredinciovi, de o armata pagina, a fost readusi acum
de un imparat priceput vi de un comandant credincios vi se
bucur.. astazi de libertate. Si, cu toate cA in urma a avut sa

su (ere citava vreme din pricina unui razboiu intern vi de necredinta Maurilor, totuv triumful imparatului Justinian, dat lui de
Dumnezeu, a dus la bun sfirvit ceeace incepuse. Dar ce nevoie

avem sa vorbim despre aceste lucruri cari nu au nici o lega(url cu subiectul nostru. SA revenim la ceeace ne-am propus
sA scriem.

Valija, regele Gotilor a fost cuprins de atfita vravmagie


impreuna cu ai sal impotriva Vandalilor, ca a voit sa-i urmareasc ping vi in Africa, daca nu 1-ar fi impiedicat o intimplare
care l'a impiedicat odinioar vi pe Alaric, cind a voit sa treaca
in Africa '). Incarandu-se de glorie inlauntrul Spaniei vi dobindind o victorie fAr varsare de singe, el se intoarce la Tolosa,
lasind imperiului roman cfiteva provincii pe care le promisese
din cari a gonit pe dusmani. A murit in timpul cind Beremud,

fiul lui Thorismund, acela de care am vorbit mai sus cu prilejul listei

dinastiei Amalilor, a trecut, impreuna cu fiut sat'

Vitirich, dela Ostrogotii ce se giseau apasati subt jugul Hunilor


in Scala, in regatul Visigotilor. Acest Beremud ivi dadea bine
seama de curajul sau vi de nobletea neamului sat.' i credea ca

rudele sale ii vor incredinta mai degraba lui domnia, filnd


socotit ca movtenitorul mai multor regi. Cad cine ar sta la
indoiala sa nu aleaga pe un Amal, daca tronul ar fi vacant.
Dar nici el n'a prea vrut sa arate cine este. Dupa moartea lui
Valija, Visigotii ii dadusera ca urmav pe Theodorid. Venind
la el Beramud, om din fire plin de cumpat, a acoperit cu tacere stralucirea navterii sale, fiinda vtia bine ca regii banuesc
in totdeauna pe cei ce sunt de origine regala. $i a preferat sa.
traiasca necunoscut cleat sa produca turburari in cele orinduite. Regele Theodorid 1-a primit, impreuna cu fiul lui, cu mari
onoruri, ava ca i primea in consfatuirile sale vi la masa sa, nu

insa din cauza nobletii neamului sau, pe care nu-o cunovtea,


ci pentru cursjul sau f pentru mintea sa priceputa pe cari nu
putea si le ascunda.

1) Orosius, VII, 43, 11, 12.

www.dacoromanica.ro

123

XXXIV.

Romanii si Hunii In contra lui Theodorid. Aetius.


Gotii si Romanii fac pace. Attila. Resedinta lui Attila.
In scurt, dupg moartea lui Valija, ca sg repetgm ce am
spus mai sus, si care n'a prea fost fericit in Galia, a urmat
in domnie Theodorid, foarte norccos si destul de. ferict, un
om inzestrat cu multi' cumpgtare $i cu mari puteri sufletesti $i
trupesti. Impotriva acestuia, Romani subt consulalul lui Theo-

dosiu $i Festus '), rupAnd tratatul de pace, au pornit cu rgzboiu


In Galia, uniti cu Hanii pe cari ii aveau ca trupe de ajitor.
Cgci voiau sg pedepseascg cetele Gotilor federati cari, la Constantinopol, luaserg partea comitetutui Gains. Pe vremea aceasta
In fruntea armatelor era patriciul Aetius, ngscut in cetatea Dorostorena, din neamul prea viteaz al Moesillor, flu al lui Gaudentius.Otelit pe cimpurile de rAzboiu, plrea anume ngscut ca
sg fie de folos statului roman, el care, dupg numeroase mgceluri, a adus sub jugul imperiului roman ingAmfatele popoare
barbare ale Sutvilor si ale Fran cilor. Armata romana a pornit
rgzboiul impotriva Gotilor si cu ajutorul Hunilor de subt comanda lu Ltorius qi dupg ce s'au luptat multg vreme din ambete pArti, cele doug armate deopotrivg de vteze si nci una
din ele ne fiind inferioarg, isi intinserg mAna si s'au tutors
acasg, restabilindu-se vechea intelegere si dupg ce s'a intgrt

printr'o pace de bung credintg tratatul din ambele Orti, s'au


retras si unii si ceitalti. Prin aceastg pace, Atilla, stgpAnul tuturor Hunilor, singurul Ormuitor in lumea intreagg al popoarelor din toatg Scitia, a ajuns famos la toate popoarele, gloria
sa avAnd o mare strglucire. Istoricul Priscus, find trmis de
Theodosiu cel tngr inteo delegatiune la el, ne raporteazg intre
altele urmAtoarele: trecAnd peste niste fluvii foarte mar si anume peste Tisa, Tibisa qi Drcca 2) am ajuns in lccalitatea
unde odinioarg Vidgoia, cel mai vteaz dintre Gott, a clzut
printrio m$elle a Sarmatilor ; de adt. am ajuns nu departe de
satul in care stgtea regale Attila, zic sat, dar eat, o cetate foarte
mare, In care am ggsit un palat de lemn ridicat din scinduri
lucioase, a cgror logturg era asa de bine fgcutg, cg de abea
se putea observa, chiar daca te uitai cu toatg. atentia. Puteai sg
vezi sAli intinse ',entra ospete si portice de o admirabilg architecturg. Area curtii era inconjuratg de o enormg imprejmuire. asa

el mArimea ei te fAcea sg vezi un palat regal. Aceasta era reAnul 439 d. Chr.
Priscus, Ambasadele In lzu. 1st. Rom., VIII, Cf. introducerea, pail. 17.

www.dacoromanica.ro

124

vedinta regelui Attila care avea in stapanire toata tara barbarilori); aceastA locuinta o preferea el tuturor cetAtilor cucerite.

Attila. Moartea lui Bleda. Portretul lui Attila. Sabia


lui Marte.
Acest Attila a avut de tata pe Mundzuc, ai emit frati au
fost Octar vi Roas, cart se spune c au avut domnia peste Huni
inainte de Attila, devi nu peste poporul lor intreg. Dup." moar-

tea acestora, a urmat la domnie Attila, impreuna cu fratele

sau Bleda, vi, pentru ca inaintea expeditiunilor ce pregAtea sa


fie la inltime, a cAutat mat intai
sporeasca puterile printr'un paricidiu, tinzand sa dispute de toti, omorand pe at sai.
CAlcand once dreptate, el vi-a mArit fortele sale pe cal mite,
in cruzimea sa a ajuns la rezultate Infame. CAci, omorind miveleste pe fratele sau care stiipanea o mare parte din Huai, vi.-a
supus
intreaga natie i strngand un mare numar de popoare, pe langa popoarele de alte neamuri ce le avea subt de-

pendenta sa, s'a gandit s supun vi pe cele mat insemnate


popoare din lume, pe Romani vi pe Visigoti. Armata sa se
credea ca numArA cinci sute de mil de soldati. Acest om se
nAscuse in lume pentru sdrobirea popoarelor i pentru ingrozirea
globului plmantesc cAci nu stiu prin ce fatalitate a bagat spat-

ma in toti, rAspandind in lume o grozava parere despre sine.


Era mandru is mers, ivi rotea chit in dreapta i in stanga,
.asa ca, chiar numai din mivcarea trupului salt tapan, se vedea
puterea sa. Era iubitor de rzboaie, dar vtiea sa se vi stapaneasca,
avea planuri mArete i asculta bucuros rugAciunile cuiva, vi era

bun cu cei cart ti se supuneau. De staturA scurt, cu pieptul


lat, cu capul mare, cu chit mici, cu barba rail, cu parul incaruntit, cu nasul earn, de culoare negricioas, reproducea trasmile rasei sale. $i, cu toate cA din fire avea totdeauna o
mare incredere in sine, aceasta incredere i-a mai sporit-o gasirea unei sabli a lui Marte care era totdeauna socotitA ca
sfant de regii Scitilor. Istoricul Priscus ne spune cA. ea a fost
descoperit in urmatoarea imprejurare: Un pastor, vAzand el o
juncA din turma sa vchioapa vi nevtiind care este cauza anti
marl ce ea avea, s'a pus pe urmele sangelul vi in sfarvit a dat
de o sable peste care junca din nebagare de seam a cAlcat
pe cand patea, i desgropand-o in urm a dus-o la Attila.Fellcitandu-se de acest dar, in grandomania sa a inceput s se
1) Barbara, adeca Barbaricum, dup cum se numea pe atuncl tara dela

nordul Marti.

www.dacoromanica.ro

125

socoteasci eh el este sortit si fie stapanul lumii intregi


sabia lui Marte fi punea in puterea sa soarta luptelor

1 di

Cruzimea lui Gyzeric fat de fiica lui Theodorid.

lui Attila catr Valentinian. Politica sa in*elatoare. Solia


lui Valentinian catra Theodorid. Rspunsul lui Theodorid.
El insotete pe Romani contra lui Attila. Aliatii Romanilor. Intlnirea In cmpiile Catalaurice.
Gyzeric. regele Vandalilor, despre care am amintit putin
mai sus 2), afland despre gandul lui Attila de a cuceri lumea
intreaga, Il atrase prin nenumarate daruri sa declare razboiu
Visigotilor, temandu-se ca nu cumva Theodorid, regele Visigo-

(nor sA cauie s se rzbune de cars adus fiicei sale, care,


castorita cu Huneric, fiul lui Gyzeric, era la inceput fericita,

gasindu-se lute famine gat de distins, dar, pe urma, cum

era el necruttor chiar fata de ai sai, pentru o simpla bnuiala


ca ar fi incercat sa-1 otrveasca, i-a taiat nasul i urechile,
despoind-o de frumusetea ei naturala i o trimise in Galia la
tatl ei, pentru ca, nenorocita, sA poarte pana la moarte semnul
cumplitei lui pedepse ; o astfel de barbarie ar fi mi7cat 0 pe
ni0e strini, necum s. nu fi reclamat ea rzbunarea unui parnte. Deci, Attila care de multa vreme dorea sa pun in executare razboiul ca planuise, fiind castigat de darurile lui Gyzeric, a trimis in Italia la imparatul Valentinian3), sA samene
vrajb. intre Goti qi Romani, pentru ca sA slbease prin vr4magii interne pe cei pe cari nu putea
infranga prin razboiu. El sustinea ca nu voeqte de loc sa strice prietenia sa cu
imperiul, ci sa duel rzboiu numai impotriva lu Theodorid, regele Visigotilor. La acest rzboiu ar don i bucuros ca el s nu
la parte ; de aceea, sfar0tul scrisorii era On de obimuitele
urari de sanatate, cautand sA castige incredere pentru Warnicia sa. In acela0 chip, a trimis o scrisoare i lu Theodorid,
regele Visigotilor, indemnandu-1 sa paraseasca alianta cu Romani'

sa rea razboaele cari putin mai inainte fuseser purtate im-

potriva lor cu atata dusmanie. Acest om qiret, inainte de a


purta un razboiu cu armele, punta un razboiu diplomatic.

Atunci imparatul Valentinian trimise la Visigoti 0 la regele lor


Theodorid o deputatiune care sa-i vorbeasca astfel : se cade
ca tu cel mai viteaz dintre oameni sa te unesti in intelepciunea
Intreg acest pasagiu este luat din Priscus, Ambasedele.
Cap. XXXIII.
Valentinian al III, 425-455.

www.dacoromanica.ro

125

ta cu noi Impotriva tiranului globului pamintesc, limpotriva acetuia care dore$te sa robeasci lumea falreagA, care nu cauta

motive de rizboiu, ci socoteqte de legal tot ceea ce el lace.


Trage un cerc imprejurul sAu pe care Il masoar cu bratul ;
libertatea sa qi-o salad: cu inginafarea ; el 1$1 ride de dreptatea omeneasa gi de dreptatea lui Dumnezeu si se declara
du nan al omenirii ; de aceaa, este vrednic de url ctl ce isi

face o glorie din ura impotriva tuturor. Aduceti-v aminte, v5,


rog, d3 ce!ace, de sigur, nu se poate uita Razboiul s'a pornit
de Huni, dar ceea ce estc mai grozav este ca acest rAzboiu Attila

face prin viclenie. De aceea, pentru ca si nu mai vorbim


despre noi, puteti vol lisa nepedepsiti infinfarea aces Lua?
Avind armele in miini, ginditi-vi la propriile voastre dureri
qi uniti-vA bratele cu ale noastre. Ajutati deci statul, din care
o parte o faceti si voi. Cit de mult dorim noi unfree, cit de
mutt dorim ca ea sl fe imbrAtisati de voi, fantrebati pe dmmani de sfaturite ce va. dau". Prin acestea si prin astfel de
vorbe, deputatii lui Valentinian miscara pe Theodorid. Acesta
le raspunse dorinta voastra e implinita, ne-ati facut $i pe noi
dumani ai lui Attila. Il vom urmari, ori unde se va psi qi desi
el se fAleste cu diferite victorii asupra cetor mat mindre
tre natiuni, totu$ Gotii stiu si se lupte cu cei mindri. A$ pa11

tea spune ci nici un razboiu nu este greu decat cel care nu

are nici un motiv legitim ; cel ce are cu sine dreptatea cereasea, de nimica nu trebuie si se teama". Tovarasii $efului pri1318FC aceFt raspuns Cu aclamatiuni, lar multimea fi urmeazi
vesela. Dorul de a se lupta fi cupriade pe toti, ard de dorinta
de a se razboi cu H mii. Daci redele Theodorid scoate o nen
mirata multime de Visigati i lasand a casi pe patru din fiii sal
$i anime pe Friderich, Eurich, Rete:neris $i Himnerith, ia cu
sine si finpArtAgeasci strApatul numai pe cei mai In virsta,
pe Thorismud si pe Theoderic. Frumoasa armata, ajutor sigur,
tovarA$ie placutl, avind sprijinul acelora care se bacur chiar
gi numai de a infrunta aceleali primejdii. Iar, din partea Romanilor, atit de mare a fost prevederea patriciului Aetius, pe
umeri careia se sprijinea pe atunci imperiul de apus, cA striagind din toate partite ostasi, iesea nu cu forte neegale in calea
nesfir$itei multimi sAlbatice. Cad el avea ca trupe auxiliare pe
Franc', Sarmati, Armoriciani, Liticiani, Burgundioni, Saxoni,
Olibrioni, odinioara soldati romani, iar pe atunci recrutati in numarul auxiliarilor, i alte natiuni Celtice $i Germane. Se string deci in cimpiile Catalaunice, cari se mai numesc i Mauriace, avind in lungime o stita de leghe, cum le
numesc Galii $l in latime sapte zeci. Leghea galica 'ins& e formata din o mie cinci sute de pasi. Deci, acea parte de Smartt
se preface 'lute arena de nenumArate popoare. Ambele armate
1) Francil RipuarL

www.dacoromanica.ro

127

pline de curaj, se gAseau fatA in fatA. Nu mal e vorba de o

Teo siretenie, ci lupta s3 di pa fat. Si care poate sA fie pricina


miscArii attor popoare ? sau ce nil. a putut sA-i Inarmeze pe
toti, unii impotrva celortalt ? S'a flcut scum dovadA cA neamul omenesc trAieste prin reg, fiindcA s'a produs un mAcel de
popoare prin atacul n 3bunesc al unuia singur si fiindcA, prin
vonta unui rege ingimfat, s'a distrus intr'o clipA ceeace natura
a creiat timp de atitea secole.
XXXVII.

Singiban, regele Alanilor, fagadue*te lui Attila predarea Orleanului. Theodorid i Aetius ocupa cetatea. Pregetul lui Attila, care consulta' haruspiol.
Dar, inainte de a expune ordinea de bAtae, ni se pare

necesar sA arAtIm miscArile ce s'au produs, in cele doul armate,


fiindcA acestea sunt tot att de var'ate i ci urmAri diferite,
pe cat de faimoasA este lupta. CAci Singban, regele Alanilor,
ingrozit de teamd pentru viitar, fAgduieste lui Attila ca-i va

preea si ca-i va trece in puterea lu de drept Aurelana 1), o


cetate din Galia, unde se gasea el pe atunci. Dar, IndatA ce
Theodorid l Aetius aflarA despre aceastA trAdare, construiesc

inainte de sosirea lu Attila mari fortificati imprejurul acestei


cetAti, pe Singiban care acum cazuse in bAnuiall it pun sub
pazg si-1 aseazA impreunA cu poperul sau in miflocul trupelor
auxiliare. Da aceea, Attila, regela Hinilor, foarte miscat de aceast intimplare, l neavAnd incredere in trupele sale, nu IndrAznea sa inceapA lapta si gAndindu-3e in sine la o fuga, imprejurare mai rea decht
moartea, s'a hotArit sa Intrebe
pe haruspici in privinia viitorului. Acestia dupa ce au observat,
dupA obiceiul lor cunoscut, and mAruntaele victimelor, c'nd
vinele de pe oasels jupuite de carne, prevestesc Hunilor evenimente tirite. Totus orecare minglere le-au prezis, prin aceea
ca supremul comandant din armata potrivnic are s'A moar
mai inainte de victorie si c5. prin moartea sa are sA se pAteze
triumful. Fiinda Attila sacotea ca trebuie sA ajungA chiar cu ruina
sa proprie la moartea lui Aetius, de oarece acesta Ii incurca

toate planurile sale de rAzboiu, preocupat de prevestire si cum


era el prceput in tactca militar, porni la luat tremurnd, cam
la ora a noua din zi, pentru ca, daca n'ar izbuti, sl fie ajutat
de sosrea noptii.

1) Aureliana, raw1 de az1 Orlans.

www.dacoromanica.ro

128

XXXVIII.

Dispozitiile luate inainte de ittpt. Ajutoarele Hunilor.


Ronaanii ocupd o colin5.
Cele dou particle se stranserA, dui:4 cum am spus, in
campfile Catalaunce 1). Pozijia locului era de asa fel cti pe o rcii-

ctur cu laturi aplecate se inalja o colin. Arnndoul armatele

donad s o ocupe, act locul prin situajia sa oferea nu nein-

semnate avantagii, Hunii cuprinser. partea dreapt, iar Romani'.


vi Visigojii, impreun cu trupele ajuttoare, partea stng. Mai
rmsese s se lupte pentru ocuparea varfului colnei. Theodo-

rid impreun cu Visigojii se gasean la arpa dreapt, Aetius

cu Romanii la aripa stng, iar in mijloc au asezat pe Singiban,


despre care am spus mai sus 1 el avea comanda asupra Alanilor, prevAzand, ca precaujitine militar, sd fie inconjurat de
trape credincioase, asupra sentimentelor lu avnd bnueli.Caci
uvor recurge la necestatea de a se lupta acela care se gsevte
In faja neputinjii de a fugi. De partea cealalt ins unja de bi-

taie a Hunilor era astfel orfinduit a Attila se gsea la mike


cu eel mai viteji ai si, in aceast. orndure regele avnciu-se
In vedere mai ales pe sine, aci asezat in mjlocul forjelor ar-

mate ale neamului su, era fert de once primejdie. Aripile

ins i le forman multele popoare vi najuni pe cari le supusese


puterii sale. mire acestea se distingea armata Ostrogojilor, condus de frajii Valamir s Theodemr vi Vdemer, mai lustri
chiar decat regele cruia Ii slujeau pe atunci, fndc ei erau
din distinsul i puterncul neam al Amalilor. Mai era acolo
famosul rege al Gepizilor Ardaric care, pentru devotamentul
su fat de Attila, lua parte la consfatuirile acestuia, si o trapa
numeroas a sa. aci Attila cu min tea sa ptrunztoare cant&
rindu-1 pe el vi pe Valamer, regele Ostrogotilor, it prejua mai
mult decAt pe ceilalji regisori. CAci Valamr stia s pstreze
secretele, era ca vorba dulce s prceput in viclenii, Ardaric
ins, dup cum am spus, era devotat i cu sfatur sigure.
Acevtora avea s le incredinteze lupia impotriva rvdelor lor,
Visigojii. Cealalt muljime de reg, dac e perms s le spunem
astfel i conducatorli diferitelor popoare, asteptau ca slugile
semnul lu Attila s cfind acesta le cladea un semn din ochiu.
fr s murmure, fiecare cuprns de fric s cutremur sta smizna vi indeplinea numa decg ordinal dat. Singur Attila, regele
tuturor regilor, ingrijea de toji si pentru toj. Lupta se dedea
deci acum, dupa cum am spus, pentru ocuparea locului favoIordanes desale =an' untie lupta din campia IVIauriacA.

Cap. XXXVII 124.

www.dacoromanica.ro

129

rabil. Attila trimisese pe ai sat sa cuprinza vrful colinei, dar


Thorismund i Aetius i-au luat-o inainte, act, sfortndu-se sa
urce inltimea colinei, au ajuns ei cei dintai i, multumita pozitiei, gonira usor pe Hunt ce veneau in urma.
XXXIX.

Discursul lui Attila tinut ihaintea soldatilor


Maud atunci Attila ca in armata sa s'a produs din in-

tfimplarea aceasta mare turburare, a gasit de cuviint s.'-vi incurajeze soldatii, tinndu-le urmtoarea cuvantare ; dupa victorifle voastre asupra atator popoare, dupa subjugarea lumii
intregi, daca voi v gsiti astzi act, ar trebui sa socotesc
drept o prostie sit va indemn prin vorbe ca pe niste soldati ce
nu-vt dau seama de situatie. Aceasta sa o faca un comandant

novice, fata de o armata ark' experienta. Mie nu mi se cade


sa va spun vorbe goale, v't nici voila sa le ascultati. Caci, ce
alta ati invatat voi Oda' acum cleat ca s va luptati? Sau, ce
poate fi mai placut pentru un brbat viteaz cleat sa se r5zbane cu mna sa proprie ? Un mare dar ni s'a dat dela natura
de a ne potoli setea din suflet prin razbunare. De aceea, sA atacam cu inversunare pe duvmani. Mai curajiosi sunt totdeauna
cei cari deschid lupta. Dtspretuiti adunatura de natii, de dife-

rite graiuri. Este un semn de spatula, and te aperi prin aliali.


Vedeti cum sunt ei cuprinvi de groaza inaintea atacului nostru,
cum cauta inaltimile, cum ocupa varfurile de coline, vi, in urma
caindu-se, isi cauta siguranta in intariturile de pe ampie. Stitt
prea bine ce usoare sunt armele Romanilor, chiar la prima, nu
zic rana, dar la prima ridicare de praf, ei isi pierd cumpatul,

dei merg in rnduri stranse si in linie de baste se acopera


cu scuturile. Voi loviti-i cu curajul vostru obivnuit vi cu dispre% pentru trupele lor, dati navala asupra Alanilor, repeziti-va asupra Visigotilor. De acolo trebuie sa smulgem o
victorie repede, de unde se g5sevte centrul rzboiului. Dacit
sunt Watt data nervii, membrele se prAbusesc indata fra pu-

tere, caci trupul nu mai poate sa se tina in picioare, daca o-

data i-ai scos oasele. Sus curajul vostru, furia voastra obisnuita
sa izbucneasca. Hunt, aratati-va acum priceperea, scoateti acum armele flea unul rAnit cauta moartea dusmanului, fie ca
altul neatins este insetat de sangele vrasmasilor. Pe cei sorttti
si biruiasc5 nu-i atinge nici o armA, pe cot clestinati sa moari
soarta ii ajunge vi in timp de pace. In sfirsit, dece norocul ar
fi fncArcat pe Huni de atitea biruinte peste popoare, daca nu
1-ar fi destinat bucuria acestei lupte? Cine oare a deschis sta..
movilor novtri drumul prin Meotida care rAmasese inchis atatea
veacari? Cine facea ca oamenii inarmati sA fuga dinaintea mor
IZVOARELIEI ISTORIE1 ROMANILOR VOL. XIV

www.dacoromanica.ro

130

oameni Inca neinarmati? Adunatura de popoare shame nu va

putea sa suporte nici macar fata Haullor. Nu ma invel asupra re-.


zultatului: ad este cOmpul de batAlie ffigAduit de atitea victorii.
Eu voiu arunca cel dintii arma asupra duvmanului. Dec& cine.

va poate sA stea linivtit, and lupti Attila, acela este pierdut".


InflAcArati de aceste vorbe, se arunca cu toti in luptl.
XL.

Lupta. Moartea lui Theodorid. Attila bAtut se retrage


intre care. ZApAceala in armata romanA. Aetius i aliatii sAi
se recunosc invingatori. Blocarea lui Attila intre carele sale.

Disperarea lui Attila.


Si, ca toate ca situara era grozavA, totus prezenta regelui a inlaturat once preget. Ajung piept la piept : rfizboiul a
fost crancen, felurit, ingrozitor, indrjit, cum n'a mai fost altul
de and e lumea vi in care se vorbevte despre astfel de fapte
ca un viteaz care ar fi fost lipsit de o atare privelivte, in toati
vieata n'ar fi putut sa veal ceva asemAng.tor. CAci, dacA este
sa credem ce spun bAtrAnii, un pirlag ce curge in amintita
cimpie, in albia sa nu prea adancA, s'a umflat de sfingele curs
din ranile celor omoriti ava de mult cli s'a prefacut intr'un adevArat torent, crescui nu ca de obiceiu din apa ploilor, ci
dinteun altfel de lichid. lar cei pe cari ii mOna aci setea,
beau spa amestecatA cu singele scurs din ranile celor ucivi.
Ad regele Theodorid, in vreme ce alerga si-vi imbarbAteze armate, a cazut depe cal vi a fost cAlcat in picioare de oamenii
BM, pierzindu-vi vieata. Altii spun cl ar fi fost ucis de arma
lui Andage din partida Ostrogotilor ce se gasea pe atunci subt
ordinele lui Attila. Aceasta moarte a fost aceea pe care harus-

pici au prezis-o in prevestirile lar lu Attila, cu toate el a-

cesta bAnuia ca era vorba de Aetius. Atunci Visigotii, despartinclu-se de Alani, se repezirA asupra cetelor de Huni vi erau
cat pe ad sa omoare pe Attila, dacA in prevederea sa n'ar fi
luat-o la fuga vi daca nu s'ar fi inchis pe sine vi pe al sal inlAuntrul taberei formate din carele ingrAmAdite de jur imprejur. $i, macar el aceasta tabara era o subrecla intariturl, totuv
au cautat aci un refugiu impotriva mortii aceia carora putin
mai inainte nu puteau se li se impotriveasca niel cele mai puternice ziduri. Thorismud insi, fiul regelui Theodorid, care impreuna cu Aetius ocupase mal inainte virful colinei vi gonise
din locul de mai sus pe duvmani, creznd el se duce la trapa
sa, a dat, fArA al-0 dea seama, in intunerecul noptii, peste ca-

rele ducmanilor. $i, pe and se lupta ca ul viteaz, cineva 11


rani la cap vi-1 dete jos da pe cal, dar fiind liberat de ai sai
www.dacoromanica.ro

131

-earl II apArau,

s'a Tetras din focul luptei. De asisderea si

Aetius, despArtindu-se de ai sAi, in zApAceala noptii, rAtIcea


printre dusmani, cAutind cu team& s5. nu li se fi inthmplat ceva
Gotilor ; dar, in sf'argil, a ajuns intre tovarAsii sli de arme si a
petrecut restul noptii ap5rat inapoia scuturilor. In ziva urmAtoare, child s'a fAcut turning., vizind ampurile acoperite de
cadavre i cA Hunii nu mai indrAznesc sA se arate, socotirl ai
nostri cA au cistigat victoria, mai ales stiind a Attila nu fuge
din luptA, decht atunci cnd a suferit un mare dezastru. Si,
dei Attila nu fAcea nimic, poate fiindcA se socotea biruit, totus
puse sl sd sune din trompete i ameninta cu inceperea
luptei. Intocmai ca un leu tinut de armele vinitorilor, umblnd
In dreapta gi in stnga, la intrArile custei sale, nu indrAzneste
sA atace, dar nu conteneste de a inspAiminta pe cei din prejur
prin rAgetele sale, tot astfel rAzboinicul rege, desi inchis, baga
groazA in invingAtorii sAi. Atunci Gotii si Romani se adunl la
sfat sa vadA, dupA infringerea lui Attila, ce este de fAcut.
GAsesc cu cale sA-1 tina asediat, de oarece el era lipsit de alimente fiindcA arcasii lui, asezati inlluntrul taberii, ne impedicau, prin desele lor lovituri, sA ne apropiem. Se mai povesteste
cA in aceastA situatie disperatl, numitul rege Attila, extraordi-nar pn i in primejdie, ar fi ridicat un rig din seile cailor

ar fi voit sl se arunce in flAcAri, dacl dusmanii ar fi

'trims in tabAra sa, fie pentruca nimenea sa nu se poat& Iluda


,c1 l-a rAnit, fie pentru ca, el stApAnul lumil, sA nu cada in
mfiinile unor dusmani alfit de mari.
XLI.

Inmormantarea lui Theodorid. Proclamarea de rege


lui Thorismud. Sfatul lui Aetius dat lui Thorismud. Attila
despresurat ctigl curaj. Thorismud in Tolosa.
In timpul cat a tinut acest asediu, Vizigotii i fill lui

'Theodoric isi cAutau unii pe rege, alti pe pArintele lor,


du-se, in bacuria generala ce a urmat, de lipsa lui. CAutindu-1 multa vreme, dupA obiceiul unor oameni viteji, l-au
gAsit bite mare grAmadA de cadavre. I-au cintat antece de
laudA si I-au ridicat din fata dusmanilor. Ai fi putut vedea
atunci, in mijlocul unui rAzboiu a cArui furie Inca nu incetase,
cetele de Goti cu glasuri lipsite de ori ce melodie, cu-n ii aduceau cinstea intnormintArli. Se vArsau lacrimi, dar de acelea

pe cari de obiceiu numai viteji stiu sI le rispindeascA. Clci


era o moarte, dar o moarte glorioasl, in fata Hunilor : din ea
se putea vedea mhndria injositA a dusmanilor, cari se uitau
cum c lar in ochi lor era dus la mormint cadavrul unui atfit de

mare rege cu toate insigniile sale. In acelasi timp Gotii, inainte de a

www.dacoromanica.ro

132

fi sfarsit cu onorurile inmormantarii, proclama de rege pe prea.


viteazul vi gloriosul Thorismud care aduce la indeplinire inmormantarea prea scumpului sau parinte, dupa cum se vi cadea

din partea unui fiu, Sarvindu-se toate acestea, Thorismund,


miscat de durerea pierderii vi de voinicia ce purta in suflet,
cauta sa se razbune asupra celorlalti Hunii de moartea tatalui
sau. In aceasta privinta cere sfatul patriciului Aetius, ca fiind
mai batran i cu mai multa experienta, spre a vedea ce are de
facut in aceasta. imprejurare. Aetius, insa de teama ca nu
cumva, dupa distrugerea complecta. a Hunilor, imperiul roman
sa sufere vr'un neajuns din partea Gotilor, Ii dadu In aceasta

consultare sfatul, sa se intoarca acasa vi sa ocupe domnia


ce-i o lasase tatal sa.u, ca nu cumva fratii, punand alarm pe
averile parintesti,
smulga domnia peste Visigati si sA fe
In urm silit sa poarte cu al sal un razboiu greu i ceca ce
ar fi vi mai eau, un razboiu nenorocit. Primind acest sfat si

nedandu-si seama de duplicitatea cu care a fost dat, ci ca


fiind mai de graba in folosul sAu, Thorismund a parasit pe
Hunivi s'a intors in Galia. Astfel slabiciunea omeneasca, cand

se ivesc banuesile, pierde cateodata ocazia de a face fapte

mail. In acest prea faimos razbolu al celor mai viteze popoare,


se spune ca au pierit din ambele p.'rti o suta vaizeci vi cinci
de tnii de camera, in afar de cele cincisprezece mii de Gepizi
vi de Franci cari inainte de atacul principal, s'au luptat intre
ei noaptea, omorfindu-se unii pe altii, Francii batandu-sepentru Romani vi Gepizii pentru Huni.

Attila deci, gland despre plecarealor, ceea ce se

intampla in imprejurari neprevazute, I asteptandu-se mai mull

la o cursa a duvmanilor sii, a ramas mai mult timp inchis in


tabara sa. Dar, dupa ce lipsa dugmanilor a fost urmat de o
lung& tacere, gandul sa.0 se ridica pana infra

atribui o vic-

torie ; incepe sa se bucure si curajiul puternicului rage de

odinioara revine la vechiul sAu destin. Cat priveste pe Thorismund, aceasta, dupa moartea tatalui salt, fiind ridicat in grab&
la maiestatea regala in campiile Catalaunice, unde luptase,
face intrarea in Tolosa. Aci, fratii sai si fruntavii poporului
I-au prima cu bucurie vi a avut la inceput o domnie puna dediscute succemoderatiune, ava ca nimeni n'a gasit motiv
siunea la tronul tatalui

www.dacoromanica.ro

133

XLII.

Attila pornete s cucereascd Italia. Asediul Aquileiei.

Pustiirea ceatii Aquileia, Milanul, Pavia, etc. jefuirea Italiei. Marul spre Roma. Ambasada papei Leon. Pacea. Ho-noria, purtArile ei 1 invinuirile Ce i se aduc.
Attila tusk', folosindu-se de imprejurarea ce i se dadea prin
retragerea Visigotilor si observand desbinarea in partide a
dusmanilor, lucru ce-1 dorise adeseori, fiind acum sigur de
sine, a pornit st cucereasca Italia ; la cel dintai atac asedia
cetatea Aquileia, metropola Venetiei, situata in varful sau in
limba sanului Adriatic, ale carui ziduri dinspre rasarit le udiL
Natissa ce izvoreste din muntele Piccis. Aci, cu toate

a tinut cetatea impresurata mai mult vreme, n'a putut nici

,decum st o cucereasca, Hind aparata dinlauntru de soldati romani viteji. In vreme ce armata sa incepu sa murmure, donad

.sa se retraga, Attila a ficut din non un ocol al zidurilor,

gandindu-se, daca n'ar trebui sa ridice asediul sau sa mai rmana


atunci a observat niste pasari albe, adeca niste berze cari isi
fac cuiburile pe acoperisurile caselor, scotandu-si din cetate

puii ion si asezhndu-i, contrar obiceiului ion, afara pe camp.


Cand a vazut Attila aceasta, cum era el un foarte patrunzator
observator, s'a adresat soldatilor si cu urmatoarele cuvinte

ffUitati-va cum aceste pasan, prevazand viitorul, pArsesc ceta-

tea ce e pe cale s1 plat% gi cum fug ele din cauza primejdii


ce le ameninta in orasul ce are s5, cad& Aceasta nu este o
vorba goala ; s'a nu se creada ca aceasta n'ar fi sigur groaza
face pe cei cari presimt viitorul sa-si schimbe obiceiurile". Ce
mai vorba ? Le aprinde din non curajul de a cuceri Aquileia.

Construesc masini de rzboiu, intrebuinteaza tot felul de aparate

de aruncat si in curand patrund in cetate, o jefuesc, o impart,


o pradeaza ingrozitor, asa c deabia mai raman cateva une
cari st se mai vaza din ea. Incurajindu-se de acest succes si
nefiind saturati Inca de sange roman, Hunii isi preumbla furia
prin celelalte cetati ale Venetilor. Devasteaza in acelasi fel
si Milanul, metropola Liguriei, odinioara capitala regala. Supun

la aceeasi soarte Ticinul, i bat joc cu cruzime de cetatile in-

vecinate i distrug aproape toata Italia. and inst si-a pus in


gind sa' se duel pAnS. la Roma, oamenii s5i, dup cum ne spunne

istoricul Priscus, 1-au abatut dela acest plan, nu fiindca am fi


avut in vedere cetatea, caruia Ii eran dusmani, ci punandu-i
inainte exemplul lui Alaric, regele Visigotilor si temandu-se si
pentru regele lor de aceeasi soarte, flinda Alaric, dupa cucerirea Romei, n'a mai trait mult timp, ci a murit in curand.
in vreme ce. Attila sovaia in sufletul su plin de indoiala, sa
meargl sau sa nu mearga, si in vreme ce pregeta, gandindu-se
www.dacoromanica.ro

134

In sine, a sosit dela Roma o placuta solie. CAci a venit


papa Leon in localitatea Venetilor, numita Ambuleius, unde

raul Mincius are un vad pe nude poate sa treaca numerosi


trecatori. Attila opri furia armatei sale si s'a intors de uncle
venise, &lied dincolo de Dun5.re, pleand dupa ce a incheiat
pacea. Dar a declarat in public s prin amenintAri a facut sa
se stie a va jefui Italia si mai grozav, daca nu i se va trimete
pe Honoria, sora imparatulu Valentinan, fiica Augustei Placidia,
impreuna cu partea ce I. se cuvinea din tezaurul imperial Caci

se spunea ca aceasta Honoria, atat pentru cinstea curtei, cat


pentru cinstea fecioriei sale, fusese inchisa din ordinul fratelu ei si ca ea, trimitAnd intr'ascuns un eunuc, a chemat pe
Attila, pentru ca sa se puna subt protectiunea lu, impotriva
puterii fratelui ei ; fapta de sigur uritA, fiindca isi cauta, prin
nenorocirea 1Arii libertate pentru pasiunea ei.

A doua expeditie a lui Attila In Galia. Atacul contra


Alanilor. Thorismud Il respinge. Moartea bcestuia la Tolosa.
Dupa ce s'a intors Attila la locuintele sale, a inceput
oarecum sa se cAiasca de neactivitatea sa i sa sufere mult de
faptul ca a incetat sa. se razboiascii. De aceea, a trimis o solie
la imparatul din Orient, Marcian, vestindu-i a are sh porneasat'
jefuiasca provinciile, fiindca nu i-a mai platit de loc
cele ce i s'au fagaduit odinioara de imparatul Theodosiu2)
ca se va punta acum cu dusmanii sal mai grozav decAt ca de
obiceiu. Totus, procedfind el astfel, cum era viclean isiret, cu
toate ca vi-a aratat amenintArile sale inteo parte, a pornit cu
oastea in alta parte, si ascultfind de supararea sa, si-a intors
faja in spre Visigoji. Dar, faja de ei n'a ajuns la acelasi rezul-

tat ca faja de Romani. Cad, apuand pe cal deosebite de cele


de mal inainte, a hotarit sa aduca subt stapanirea sa acea parte
dintre Alani cari locuiau dincolo de fluviul Loira, pentru ca
prin infrAngerea acestora, schimbAndu-si planul, se apara mai
ingrozitor. Deci, plecand Attila din Dacia si din Pannonia, pro-

vincii in care se asezase cu popoarele supuse sie-si, a pornit

cu razboin impotriva Alanilor. Dar Thorismud, regele Visigojilor,

presimtfind, cu aceeasi istetime, planul viclean a lui Attila, a


sosit in ajutorul Alanilor cu toata iujeala mai inainte si ad,
pregatindu-se, a preintAmpinat miscarile lui Attila care a sosit
Cf. Priscus, Fragmenta Hist. Graec. IV, pg. 99, ed. Mfiller.
E vorba de imp. Theodosiu al II-lea.

www.dacoromanica.ro

135

In urma. Incepindu-se lupta i-a luat once nfidefdie de biruinta,


intocmai ca si mai inainte in cimpiile Catalaunice si, punindu-1
pe fuga, 1-a lipsit de ori ce victorie in aceasti parte si 1-a facut sfi se retraga repede la propriile sale locuinte. Astfel, celebrul Attila, stpfin pe M'Atea victorii, in timp ce cauta si
inlature faima unei infringeri, in loc sa spele rusinea suferiti
din partea Visigotilor, a suferit a doua infringere si s'a intors

aceza rusinat. Thorismud lusa, dupa ce a gonit dela Alani

cetele Hunilor, a plecat spre Tolosa fax% ca armata sa sa fi su-

ferit vr'o pierdere. Dupa ce a incheiat o pace cu ai sal, in


al treilea an al unei domnii linistite, s'a imbolnavit si a fost
asasinat in timp ce-i scotea s'Auge dinteo vana, de iin client

al M'u, Ascalc, un conspirator care 11 spuse ca un dusman i-a


luat armele. Totus cu singura mina ce o avea libera, luind un
scaunel, s'a razbunat, omorind citiva dintre conspiratori.
XLIV.

Theodorid urmeaza la domnie dupa Thorismud.. Riciarius, regale Suavilor voieste sa ocupe toaa Spania. Sola
lui Theodorid cara' Riciarius si raspunsul acestuia. Theodorid porneste impatriva Suavilor. Lupta de tanga fluviul
Ulbius. Riciarius este prins si omorit. Theodorid iart pa
Suavi si le d de conductor pe Agrivulf. Revolta lacestuia
si moartea sa. Alegerea lui Rimismuncl ca rege al Suavilor. Moartea lui Theodorid.

Dupa moartea acestuia, urmind la domniai Visigotilor

fratele sau Theodorid, acesta descoperi in curand un dusman in


Riciarius, regele Suavilor, o ruda a sa. Acest Riciarius, ba-

zfindu-se pe rudenia cu Theodorid, a crezut sa ocupe pentru


sine mai toata Spania, socotind acum momentul favorabil pentru dobindirea ei, s'i punind la incercare inceputurile neconsoldate ale domniei rudei sale. Inainte vreme, acesti Suavii aveau
ca teritorii alel lor Gallicia si Lysitania cari se intind dealungul
Oceanului, pe aturea dreapta a Spaniei, marginindu-se spre
rasarla cu Austrogonia, spre apus cu promuntoriul unde se lidia monumentul inchinat generalului roman Scipio, la miaz
noapte cu Oceanul si la miaza zi cu Lysitania 0 fluviul Tag
care, avand in nisipul sau un metal pretios, duce impreuna cu
aur si nomolul fara valoare. Pornind de aci Riciarius, regele
Suavilor, cauta s subjuge toata Spania. Theodorid, ruda sa,
fiind un om cumpatat, ii trimise o solie care sa-i spun linistit
nu numai sa se retraga din teritoriile care nu erau ale lu, dar
niel sa nu-si puna in gand si' le pretind pe viitor, printrio

astfel de ambitie neavind sa-si draga deat nra.


www.dacoromanica.ro

Riciarius

136 ---

ins. ii raspunse Cu infumurare t clac tu murmuri ad i si pre-

tinzi s m impiedici de a fnainta, am a viu la Tolosa, unde

gezi tu : acolo dac1 ai putere impotrIvegte-mi-te". Auzind aceasta Theodorid a fost cuprins de anarciune si fcand intelegere

cu celelalte popoare, a pomt la azboiu impotriva Suavilar,


avnd sprijnul devotat a lu Gnudiuch si a lui Hilperic, reg

ai Burgundionilor. Lupia s'a dat lnga fluviul Ulbius ce curge


intre Asturia i Hiberia gi diva ce s'au luat la btae, Theodorid

cu Visigotii si, cari luptau pentru o caua dreapt, au iest

biruitori si au distrus aproape cu tolul triburile Suavilor. RegeIe Riciarius, dupa ce a parAsit victoria in minle dugmanilor

al, a Iuat-o la fuga gi s'a suit inteo corabie, dar Hind intors

de o furtun puternicl in momentul de a mira in marea Tyrrenian, a cizut in mfina Visigotilor, cari 1-au omorit numai
cleat, fr sa-i fi folosit ceva schimbarea elementelor 9. Theodorid msA, dup ce a legit birutor, a iertat pe cei ce i s'au
supus gi n'a ma ing.duit si fie mcelriti si a pus in fruntea
Suavilor supusi acum sie-gi, pe un client al au numit Agrivulf.
Acesta ns in curnd s-a schimbat, la indemnul Suavilor, sentimentele, tradinduii stpanul ; el n'a mai ascultat de ordinele
date, si s'a purtat cu ingimfare, ca un tiran, si socotind ca
provincia s o conduc prin calittile sale, cu cari mai inainte
vreme ajutase pe stpfimul au s o cucereasca. Acesta era din
neamul Varnilor, ca noblete-cu mult mai prejos cleat sangele
gotc, deaceea nici nu s'a gandit la lbertate gi nci n'a pstrat
credinti patronului su. Theodord, aflnd despre aceast tridare, a &Imes numai decit trupe ca a-1 goneascl din domna
ce-s arogase. Sosind trupele si biruindu-1 fr intrziere la cea
dinta cocnire, i-au dat o pedeaps potrivit cu faptele sale.
CAci, fiind prins si prsit de ai si, a pl.tit-o Cu capul si a
smtt in sfargit mania st5.pfinului pe care a crezut c poate
sa-1 nesocoteascl. Atunci Suavii, vzind moartea sefului lor,
au trims la Theodorid spre a-i cere iertare pe preotii din tara
ion. El primindu-i Cu respectul datorit unor preoti, nu numai el
a dat Suavilor ferlare, dar le-a gi. ingrlut, 15.andu-se miscat
de pietate, s-s aleag6 un prncipe din neamul lor. Acestia
au 1 fcut-o gi Suavii ig aleser de principe pe Rimismund.
Astfel petrecandu-se lucrurile, dup ce s'a fcut pace peste tot
locul, Theodorld a murit in al treisprezecilea an al domniei
sale.

1)

Schimbarea r/ementelor, adeca fuga pe mare.

www.dacoromanica.ro

137

XLV.

Eurich urma al lui Theodorid. Maximus usurp domnia. Gizeric, regeleVandalilor, devasteaza Roma. Lkiderea
lui Maximus, Majorianus, Severus, Anthemius. Infrangerea Alanilor. Interven0a Bretonilor i infrangerea lor. Avitus. Ultimii Imprati din Occident.

Fratele sau Eurc, urnandu-i la domnie cu mare zor vi


graba, a devteptat impotriva sa banueli unte. Dar, pe cfind se
petreceau acestea vi altele de acest fel la poporul Visgotilor,
imparatul Valentnian a pierit prin viclena lui Maximus care a
ocupat domnia ca un tiran. Aftand despre aceasta Gizeric, re-

gele Vandalilor, a trecut cu o flota inarmata din Africa in

Italia vi inteand in Roma a jefuit complet tot ce era inlauntru.


lar Maxim, luind-o la fuga a fost omorit de un oarecare
Ursus, un soldat roman. Dupa moartea sa, din porunca imparatului de rasarit, Marcian, a ocupat domnia imperialui de apus
Maiorianus. Dar nici acesta n'a domnt mult tmp, caci este
ucis langa fluviul Hyra la Dertona, pe eand se ducea cu armata
impotriva Alanilor cari jefulau Galia. Locul sau I-a ocupat

Severus care a murit la Roma in al treilea an al guvernarii


sale. Vizand aceasta imparatul Leon care urmase in domna
imperiului de rasarit lu Marcian, alese ca imparat la Roma pe
Anthemius, patriciul sau. Acesta, ajungfind la Roma, trimise
numai decal impotriva Alanilor pe ginerele sail Recmer, un
barbat distns vi pe acele vremuri poate singurul in Italia capabil de a comanda o armati. Acesta indata, la prima ciocnre,
a culcat la pamnt, omorand-o o mare multime de Alani, impreuna cu regele lor Beorg. Dar Euric, regele Visigotilor, vazand deasa schimbare de imparati romani, a cautat sa ocupe
de drept pentru sine Galia intreaga. Vazfind aceasta imparatul
Anthemius a cenit numai cleat ajutorul Brettonilor. Regele acestora Riothim, sosnd cu dousprezece mil de soldati, a fost
prima in cetatea Beturiga, dupa ce a debarcat de pe Ocean din
nave. Regele Visigotilor, Eurich, sos numai deca.t, aducfind
impotriva lor o armata numeroasa vi dupa o lupta indelungata
a pus pe fuga pe Rothim, regele Brettonilor, inainte ca Romani sa se fi putut uni cu el. Dap& ce a pierdut o mare parte
din armata sa, fugind cu cali a putut, a sosit la poporul vecin
al Burgundionilor, federati in acea vreme cu Romani. Euric
insa, regele Visigotilor, a pus mina pe Arverna, o cetate din
Galia, imparatul Anthemius fiind acum mort: cad intre acesta

vi ginerele sail naseandu-se un razboiu crncen intern, dupa ce


alcase in picioare Roma vi fijad ucis de ginerele sau, domna
a lasat-o in mAna lui Olybrius. In acest timp la Constantinopol,
www.dacoromanica.ro

138

Aspar, primal dintre patricii, dnteo familie strglucitg. de GO,


a pierit rgnit de sabia eunucilor in palat, impreun cu fill sgi
Ardabures vi Patriciolus, dntre cari primul fusese odnioarg
patricia, iar al doilea Caesar, numit ginere al Impgratului Leon.
Olybrius murind inainte de a intra intea opta lung de domne,.
Glycerius a fost proclamat impgrat la Ravenna, mai mult in ba-

za pretenliunilor sale, deal in arma unei alegeri. Pe acesta

insa, neinplinind un an, 1-a gonit din domnie Nepos, fiul unei
surori a lui Marcellinus, fost patriciu, i 1-a orAnduit ca episcop
In Portul Romei. VAzAnd Euric, atitea vi atit de marl schm-

bgri, dupg cum am spus mai sus, ocupg cetatea Arverna pe

care o conducea pe acea vreme comandantul Romanilor Ecdicius, un foarte distns senator, Mil impAratului Avitus de odinioarg care ocupase domnia numai cAteva zile (cgci acesta
avAnd domnia numai de cateva zile inainte de Olybrius, s'a
retras de bung voie la Placentia, ande a fost orAnduit ca epi-scop). Deci fiul acestuia Ecdicius s'a luptat mult5. vieme ca Visgotii, dar, neputAndu-le rezista, v-a pgrAsit patria vi in special
cetatea Arverna, in mAna duvmanilor vi s'a retras in localitat
mad sigure. Auzind aceasta impgratul Nepos, dete ordin lu
Ecdicius ca, pgrAsnd Galia s yin& la el ; lar in local lui a
orAnduit pe Orestes, magister militum. Acest Orestes, hand conducerea armatei vi pornind impotrva duvmanilor, cAnd a ajuns.

de la Roma la Ravenna, s'a oprit ad vi a numit pe fiul

Augustulus ca impgrat. AflAnd despre aceasta Nepos, a fugit in

Dalmatia vi ac a murit, lipsit de domne, unde impgratul de


odinioarg Glycerius era episcop de Salona.
XLVI.

Odoacru indeparteaza pe Augustulus. aderea imperiului de apus. Odolacru in Italia. Moartea lui Bracila.
lar Augustulus, fiind numit de tatgl sgu Orestes la Ravenna de impgrat, Odoacru, regele Torcilingilor, nu mult dupa aceea, avAnd cu sine pe Scyri, Heruli vi trupele ajutgtoare ale
altor popoare, a ocupat Italia vi dupg ce a omorit pe Orestes,.
a scos din domnie pe fiul acestua Augustulus 1-a condamnat
la pedeapsa exilului in castelul lui Lucullus din Campania. Si
astfel imperial roman a apus, care a inceput sg. fie ocupat in
anal vapte sute noug. de Octavanus Augustus, cel dintAi dintre
Augusti, a pierit cu acest Augustulus in anal al cinci sute doug.
zeci doilea al domniei predecesorilor ce au murt ; de ac

inainte Roma 0 Italia au stapanit-o regli Gotilor. Inteaceea


Odoscru, regele pop3arelor, dupg ce a cucerit intreaga Italie,

pentruca sg. bage groazg. in Romani, a ucis la Ravenna, chiar la


inceputul domnie sale, pe Bracila intgrindu-vi prin aceasta
www.dacoromanica.ro

139

domnia, a stapanit imperiul timp de patrusprezece ani, pan&


la aparitiunea lu Theodoric, despre care vom vorbi in cele urmatoare.

Euric cuprinde ceatile Arles i Marsilia. Cuceririle


slale in Spania i Galia. Infrangerea Burgunclzonilor.
Moartea sa. Alaric.
Pan& atunci, sa ne intoarcem la viral povestirii noastre pecare 1-am intrerupt. Euric, regele Visigotlor, observand ca m-

periul roman se elating, a cucerit pentru sine Arelatum si

Ca.ci Gyzeric, regele Vandalilor, I-a determinat prn


darurile sale sa faca aceasta spre a se pune la adapost deMassilia

primejdiile ce i-ar fi venit din partea lu Leon vi a lui Zenon,.


a lucrat ava fel ca Ostrogoth sa devasteze imperiul de rasarit,
lar Vizigotii cel de apus ; ambele state romane avand sa luptecu duvmanii'din sanul lor, el sa poata domni in linvte in Africa.

Euric prim propunerea Cu draga inima vi pe ling& toat&


Spana i toga Galia, peste cari era stapan de drept, a subjugat vi pe Burgundioni ; dar, pe cand se gases la Arelatum, a
murt in anul al nousprezecelea al domniei sale. Lui i-a urmat
propriul sau flu Alarich, care a fost al nougea rege al Vsigotilor, de cand Alaric cel Mare a ocupaf domnia. Si in acelavi
chip, dupa cum am spus. mai sus ') despre Augustulus, s'a intamplat la fel v cu Marie domnia se termina adeseori cu
principii de acelavi nume, cu care a inceput. Dar sa lasam
pentru o clip& aceasta la o parte s sa povestm, dupa cum
am fagaduit, intreaga origine a Gotilor.

Vinitariu, regele Ostrogotilor, ataca pe Huni i pe


Anti. Moartea sia. Regii din familia Amalilor. Urmaii
Si, fiindca ambele popoare, atat Ostrogoth cat vi Visigoth

au fost data un sinKur popor, am tratat, urmand pe cat ni-a


stat in putere ph& celor vechi, istoria Visigotilor deosebit de
cea a Ostrogotilor. De aceea, gasim necesar s ne intoarcem
acum din nou la vechile locuinte din Scitia vi s storisim, in.
acelavi.fel, genealogia v faptele Ostrogotilor. S se constata,
1) Arles si MarsIlia.
I ) Cap. XLVI. 243.

www.dacoromanica.ro

140

acevtia la moartea regelui lar Hermanarle, s'au despartit de

Visigoti, ramanand supuvi Hunilor in aceeavi patrie a lor ; totu$


Vinitariu, din dinasta Amalilor, a pastrat insigniile prnciare.
Acesta, luind de pild virtutile bunicului san Vultulf, devi norocul 1-a slujit mai pu& decat pe Hermanaric, totuv a suportat
cu greu domnia Hunflor vi sustragindu-se de acevtia putin cate

putin vi bizundu-se pe curajul su, a poma cu razboiu impotriva tarii Antilor. A fost insa biruit de ace#ia dela primul
atac. Mai tlirziu insa s'a purtat vitejevte vi pe regele acelora
cu numele de Boz, impreuna cu fiii lui vi cu vapte zeci de filmtavi i-a rastignit pe cruce, pentru ca sa slujeasca cadavrele celor crucificati drept groaza exemplu pentru supuvi. Tratad
fina in aceasta libertate aproape un an, Balamber, regele Hunilor, nu -a mai rabdat i chemand la sine pe Gesimund, fiul
marelui Hunnimund care, crediticios juramantului sau si a devotamentului fagaduit, ramasese supus domniei Hunilor, mpreucea mai mare parte din Goti, l dupli ce au intarit din
n

nou vechea lar alianta, 1-a trimis cu armata impotriva lui Vinithariu. Luptandu-se timp indelungat, in prima v a doua batalle,

Vinithariu a 101 biruitor. Si n'ar putea s spuna eineva, cat


dezastru n'a produs Vinithariu in armata Hunflor. In a trea
batalle fusa, vennd prn surprindere unii impotriva celorlalti,
Balamber, aruncnd lng fluviul numit Erac, o sageata, 1'1 lovi
In cap pe Vinithariu vi-1 omori. Apoi, luand in casatorie pe
nepoata acestuia Vadamerca, tot poporul Gotflor i /amase supus, totu$ irisa asa fel ca s'a fe todeauna guvernat de un regivor
propriu, devi atrnand de Huni. Dupa moartea lui Vinithariu, conducerea o lila indata Hunimund, fiul preapiiternic ului rege de odninioara Hermanarle. Hunmund era scusit in rlizboiu vi de o frumusete corporala deosebita. Acesta s'a luptat in urma cu lzbancla im-

potriva Suavilor. Dup moartea sa, -a urmat in domnie Hui


ski Thorismud, un tasar In floarea y:lintel. Acesta a pornit in
anul al doilea al domniei sale cu razbou impotriva Gepizilor,
clistigand o mare victorie asupra lor vi a murit se spune intrio
'ere a calului sau. La moartea sa, Ostrogotli 1-au jelit ava de
mult ca, tmp de patruzeci de ani, alt rege nu i-a mai ocupat
locul vi aceasta pentru ca sa BAJb totdeauna in gura amintrea
lu i ca sa soseasca timpul cand Valamer sa rascumpere pierderea unui astfel de barbat. Acesta din urma era fiul lui Vandalariu, var cii Thorsmud. Fiul sau Beremud, dupa cum am
spus mal sus 9, ca dispret pentru neamul Ostrogotilor, din cauza

supunerf lor catre Huni, a trecut in apus la Visigoti. Flul acestuia a fost V eteric vi acesta a avut de fiu pe Eutharic care,

casatorindu-se Cu Amalasuentha, fiica lui Theodoric, a unit din


non familia Amalflor, divizata de multa vreme vi a dat n'avtere
lui Athalaric i Mathesuente. Dar, flindea Athalaric a murt in
1)

Cap. XXXIII, 174.

www.dacoromanica.ro

141

anii copilriei, Mathesuenta a fost dusa la Constantinopol, unde


s'a casatorit a doua oara cu Germanus, un frate al imparatului
Iustinian vi cu care a nascut un fiu posthum pe care 1-a numit
tot Germanus.

Dar pentru ca s urmam ordinea ce am stabilit, sa ne

Intoarcem la urmavi lui Vandalariu care a a avut o intreita.


drasl. Cad acest Vandalaru, nepot de frate a lui Hermanaric vi

varul lui Thorismud,de care am vorbit mai sus, a avut trei


copii cari 1-au fcut ilustru in neamul Amalilor i anume pe
Valamr, Thiudimir i Vidimir. Dintre acevta Valamir, urmand

parintelui WI, a ajuns la domnie, pe and Inca Hunii stapaneau


peste ei vi peste alte neamur. Si-ti era mal mare dragul
prvevti la cei trei frati, &and Thiumidir lupia admirabil pentru
domnia fratelui sAu Valamir, cand Valamir poruncea pentru
fratele sau al doilea, inlrcandu-1 de onoruri, vi cand Vidimir
se socotea fericit and putea sa serveasca pe fratii sAi. Astfel,
aparandu-se inteo dragoste mutuala., nici unul nu era lipst de

domnia pe care o aveau cu totii in pace. Totuv Insa, dupa

cum am spus, ei astfel domneau cA erau supuvi poruncilor lu


Attila, regele Hunilor ei n'ar fi putut sA refuze lupta nici impotriva rudelor lor Visigotii, dar nevoile unui stapan trebuie sa le aduc la indeplinire chiar vi and ti-ar ordona sa

faci un paricdiu. Si nici un popor diu Scitia n'ar fi putut sa


se smulga din domnia Hunilor pe alta cale decat daca ar fi

sost moartea lui Attila, lucru de dorit pentru toate popoarele


penru Romani ; aceast moarte a fost pe atat de josnica, pe
cat vieata i-a fost de minunata.
XLIX.

Moartea lui Attila. Inmormantarea sa


Attila, spre sfarvtul viete sale, dupa cum ne spune istoricul Priscus, a luat in casatorie, dupa alte nenumarate sotii,
precum era obiceiul Hunilor,o fata foarte frumoasa, cu numele
de Ildico, vi cu prilejul nuntii sale, dandu-se la prea mare pe-

trecere, pe and obosit de vin, vi de somn statea culcat pe


spate, sangele ce de obiceiu II curgea pe nari napadindu-1, n'a
putut sa lasa pe calle obisnuite, ci, apucand o cale nenorocita
in git l-a sufocat. Astfel regele, glorios In rfizboaie, vi-a 'gait
In betie un sfarvit ruvinos. A doua zi Irma, spre sfarvitul ei,
slalitorii regevti banuind ceva urit, sparser & portile, strigand
ingroziti, i descoperira moartea lui Attila, far& nici o rana vi
sufocat prin varsare de sange, lar pe fata cu capul plecat, plangaud acoperita de un voal. Atunci, dupa obiceiul acestui popor,
taindu-i o vuvita de par, ivi slutira cu rani adAnci fata, i ava
destul de urita, l aceasta, pentru ca un luptittor atilt de dis-.
www.dacoromanica.ro

142

tins s& nu fie bocit cu plinsete 0 lacrAmi femeievti, ci cu sAnge


bArbittesc. Cu aceast& imprejurare s'a mal intimplat vi o minune :
impAratului Marcian din rAsArit, fiind ingrozit de un dusman atAt
de primejdios, i-a apArut in vis o divinitate, arAtindu-i in aceea.vi

noapte arcul lu Attila fritnt, arc de care se credea s atrnit


tog& nAdejdea Hunilor. Istoricul Priscus spune c& poate aduce
dovezi c& faptul este adevArat. Cad, ava de ingrozitor era socott Attila pentru marile impArAtii, cl moartea lu pArea. a fi
un dar al cerului fAcut reglor. Nu vom trece cu vederea de
a spune cite ceva vi despre felul cum s'a celebrat la acest
popor inmormintarea. S'a expus cm solemnitate in mijlocul unu

cimp, avezat intr'un cort de mAtase, cadavrul spre a fi privit


de toat& lumea. Si, cei mai alevi calreti din intregul nearn al
Hunilor, alergAnd in acel loc, unde era avezat cadavrul, ca in
cursele de circ, ii povesteau in antece funebre faptele in felul urnator : Attila cel mai de seaml rege al Hunilor, fiul lui
Mundzuc, stipAnul celor mai viteze popoare, el care cu o putere ne mai auzit pin& atunci a stApinit singur regatul Scitie

vi al Germaniei, el care a bfigat groaz& in cele clouts. imperil


ale Romanilor, cucerindu-le oravele vi pentru ca restul sA. scape
de a fi prAdat, s'a induiovat la rugAciuni, primind un tribut anual ') vi siviirvind toate acestea prin norocul situ, a pArAsit a-

ceast fume nu de mttna unui &man, nci de tr5.darea came-

nilor sai, ci vesel, fArA sA simt& durerea, in mijlocul bucuriei


poporulu sAu infloritor. Cine poate sA creadl cA a murit acela
pe care nimen nu gAsevte cu cale sA-1 rIzbune ? Dap& ce 1-au

jelit cu astfel de bocete, au celebrat pe mormintul sAu un

mare ospAt, pe care ei if numesc strava v manifestAnd pe rind


sentimente contrarii, amestecau bucuria lor cu doliul inmormitntArii vi, in tAcerea une nopti, ingroparA cadavrul pe care
if 1nchiser5 intai inteun covciug de aun, aces ta intr'unul de argint vi al treilea Hind de fier tare, arAtAnd prin aceasta cit se
potrivesc toate cu prea puternicul rege 1 fierul fiinda a supus
cu el popoarele, aurul vi argintul fiindcA a primt onorurile

celor dou& impArAtii. $i-i mai adlugarA in mormint armele


cgtigate in mAcelurile duvmanilor, falere pretioase, strAlucind

de diferite pietre nestimate vi podoabe de diferite feluri de


:cad strAlucesc palatele. $i, pentruca lAcomia omeneasci sA nu
fie ispititA de atitea bogAtii, ucserA, rAsplAtindu-i cm o urit&
rAsplatit pe ce-i insIrcinati cm inmormantarea vi o moarte, in
acelav timp, a inmormintat vi pe gropari vi pe cel ingropat.

1) Prison, Frag. 3 pag. 90 ed. Mailer.

www.dacoromanica.ro

143
L.

Certurile clintre urmaii lui Attila. Lupta dela Nedao.


Moartea lui Ellac. Liberarea popoarelor de subt jugul Hunilor.

Dula ce s'au indeplinit toate acestea, intre urmagii Itti


Attila, cum era firesc ca tinerii sa arza de dornta duptt pu-

tere, s'a nascut &senile in prvinta domnei, vi Mode toti umblau nebunevte dupa ea, au pierdut-o deodata cu totti. Caci de
obiceiu ruina unui regat nu o aduce lipsa da urmagir ci tocmai
muMmea acestora. Flli lui Attila, cari formau, din cauza iubirii
lui patimave pentru femei, aproape un popor intreg, pretindeau
sa li se imparta prin sort, in parti egale popoarele, in ava fel ca regii

puternici, impreuna cu popoarele lor, intocmai ca si movtenirea

une &milli, sa fie tragi la sorti. Clod a aflat despre aceasta


Ardarich, regele Gepizilor, n'a putut sa rabde ca atitea natiuni
sa fe tratate ca niste robi de rind vi s'a ridicat el cel dintii
impotriva fiilor lui Attila vi, in urma unui razbolu norocos, a
vters ruvinea jugului roblei. Si, despartindu-se de Huni, n'a des-

legat numa poporul slu, ci v't pe celelalte popoare cari erau


deopotriva de asuprite, fiindel omul este repede gata, clod e
vorba de folosul tuturora. Pun mina pe arme din ambele parti
vi razboiul se da, pe viata si pe moarte, in Pannonia, langa fluviul
ce se chiama Nedao. Aci s'au ciocnit in lupta difertele popoare pe

cari Attila le tinuse sub stapinrea sa. Se despart regatele vi


popoarele lor vi dintr'un singur corp ce desfac diferitele membre ; ele nu mai aveau aceeavi untate de veden, ci capul fiindu-le Mist, nebunia -a cuprins pe unii impotriva celorlalli.

51

astfel aceste popoare prea viteze cari nici odati n'ar fi gasit

duvmani deopotriva cu ele, decht atunci efind s'ar fi lovit unele


pe altele, se sflgieau acum intre ele. Caci, socotesc ca a fost o

minunata priveligte atunci, and putea sa vezi pe Got lovind


cu sulita, pe Gepd izbind nebunevte cu sabia, pe Rug frngindu-si arma in rana sa, pe Suav luptand cu pedestrinea, pe Hun

aparAndu-se cu sageata, pe Alan pornind la lupta cu arme grele,


pe Herul cu arme aware. Dupa multe vi grele atacuri, victoria

neavteptata a fost de partea Gepizilor. Cad sabia lui Ardaric


vi a sprillnitorilor sal a culcat la pamfint aproape treizeci de
mii de Huni vi alte nati car dadeau ajutor Hunilor,In aceasta
batalle a fost ucis vi fiul cel mai mare al lu Attila, cu numele
de Ellac pe care se spune ca parintele salt eta de mult 1-a
iubit fag de toti ceilalti frati ai lu, ca 1-a destinat drept urma, peste toll fill sal; soarta Lisa n'a aprobat dorinta tatlui.
S'a constatat ca el a murit ava de vitejevte, facand s. cada
multi duvmani, ca daca fatal sat/ ar fi trait, o astfel de moarte
gloroasa ar fi dorit si aibl. Dupa moartea sa, ceilalti frail ai
www.dacoromanica.ro

144

sal au fost goniti pfina lingi tArmul mArii Negre, unde am ail-

tat c fusesera stabiliti mai inainte Gotii. $i astfel au fost


biruiti Huni cari se credeau ca au biruit toata lumea. Atat

de primejdioasa este discordia; fiind desbinati cAzuri chiar aceia cari uniti ca forte bagaser spaima in toate sufletele.
Aceasta victoria a lui Ardaric a fost o fericire pentru toate
popoarele cari erau suite s slujeasca cirmuirii Hunilor vi a
adus dorita bucurie a libertatii in sufletele de mult vreme
pline de intristare. $i multi, venind prin delegatii ion pe teritoriul roman vi ffind primiti cu mare bucurie de Marcian, pe atunci imparat, primira locuri cari li s'au distribuit pentru
locuinte.

lar Gepizii, reclamind pentru ei, in temeiul vitejiel Ion,


teritoriile Hunilor vi, ca invingatori, punand stapinire pe pa-.
mantul Daciei intregi, nu cerura nimic dela imperiul roman, in
pactul lor de alianta, dect pace vi un dar anual. ImpAratul
le-a incuviintat atunci bucuros toate acestea vi pana in ziva de
astzi acest popor primevte dela imparatul roman darul obivnuit. lar Gotii, vAzind ca Gepezii au luat in stapinire vi aparfi
pentru sine teritoriile Hunilor i ca poporul Hunilor vi-a ocupat vechile lar locuinte de odinioara, au gasit mai cu cale si
cear dela imperiul roman pamanturi cleat sa se expuna primejdiei de a invada Ode altora vi au primit Pannoniacare
este intinsa intrio lunga cmpie i se mirgineste spre rasarit
cu Moesia superioara, spre miaza zi cu Dalmatia, spre apus
cu Noricul vi spre miaza noapte cu Dunarea. Tara este impodobita cu mai multe cetati, dintre cari cea dintii este Syrmis
vi cea din urma Vindomina 1)
Sauromatii insa, pe cari ii numim Sarmati vi Cemandrii
unii dintre Huni au ocupat locuintele ce li s'au dat in partea Iliriei, ling& cetatea Castramartena 2). Din poporul acestora

a ievit Blivila ducele din Pentapolis vi fratele sau Froila vi in


timpurile noastre patriciul Bessa. Scyrii Iasi i Sadagarii
unii Alani, impreuna cu veful Ion Candac au fost colonizati in
Scitia minora vi in Moesia inferioara. Paria, tatal tatalui meu
Alanoviiamuthis, adeci bunicul meu, a fost
acestui
Candac, cat timp a trait vi al fiului surorii sale Gunthic, magister militum, care se numea vi Bassa vi era un fiu al lui Andages, fiul lui Andela ce se pogora din familia Amalilor. $i eu
Jordanes, oricat de neinvAtat sunt, am fost secretar, inainte de
convertirea mea. Rugii insi gi alte cateva popoare au carat
fie colonizatl la Bizzi vi la Arcadiopolis. Si Hernac, cel mai
Max fiu al lui Attila vi-a ales, impreuni cu al sal, locuinte in
partea cea mal indepartati din Scitia minor. Emnetzur vi Ultzindur, rudele lui, s'au stabilit in Dacia Ripensa la Utus
I) Mitrovita de ast.Szi gi Viena.

2) Castramartena = Castra Martis.

www.dacoromanica.ro

145

Hiscus si Almus 1) si multi dintre Huni, iesind la iveala de ici

si de colo, s'au stablit in Romania, dintre cari pan& scum se


numesc Sacromontisli si Fossatsii, urmasii lor 2).
LI.

Gotii Minori din Moesia. Ulfila.


Se mai gsesc si alti Goti cari se numesc Minori, popor
foarte numeros cu un pontfice al lor propriu, Vallila 5) care
este un sef al lor si de care se spune ca i-ar fi invatat arta
scrisului. Ei locuesc si astazi in Moesia in tinutul dela Nicopolis la poalele Emimontelu 4) popor mare dar sarac s nerazboinic, neavand alta bogatie cleat turme de diferite feluri, pasuni si paduri cu lemne ; ei produc putin grail, des tara lor
este roditoare in diferite cereale. Cat despre vi sunt unii cari
nici n'au auzit de existen ta lor, vinul neavandu-1 cleat din
negoAul cu popoarele vecine ; eei mai multi se hra'nesc
cu lapte.
LLI.

Valamir, Thiudimer si Vidimer, regi ai Gotilor. Atacul

Hunilor. Nasterea lui Theodoric. Gotii in Iliria si pacea


cu Romanii. Theodoric obstatic.
Dec, pentru ca sA ne intoarcem la poporul a caruia istorie

o povestim, adica la Ostrogoti, cari locuiau in Pannonia subt


regele lor Valamir si fratii sal Thiudimer si Videmr, ei &Mau
intr'o unre stransa, des tarile lor erau separate, (cad Valamr
era stablit intre fluviile Scarniunga s Aqua Ngra, Thudimer
langa lacul Pelso 5) s Vidimer intre cei doi. Din intamplare insa,
fill lui Attila pornira impotriva Gotilor, reclamandu-i ca dezertori ai stpanirii lor, ca niste robi fugan i si dadur nvala peste

tara lui Valamir br sa stie macar fratii lu. Valamir a rezistat totus, desi cu pu(ine forte, si, dupa ce i-a liar tuit multa
vreme, le-a dat o as tfel de lovitura, ea de abia au mai scapat
cativa cari, luand fuga s'au indreptat spre acele parti din Sctia
ce se gasesc langa cursul fluviului Danaber si care pe limba lor
se numeste Hunni Var. In timpul cand Valamir a trimis fratelu
sau Thiudmer vestea bucuriei sale, tot in aceeasi zi, sosnd
Fluvii lfinga Dunare.
Acesti Sacromontisi i. Fossatisi par a fi descendenti ai populapunilor
romane ce insotiser pe Huni in expeditiile lor razboinice.
Vezi Introducerea, pag. 8. Cf. si Socrates, Hist. cedes. V, 33.
Haemus azi muntii Balcani.
Pelso, aproape de 1acu.1 Balaton.
1ZVOARELE ISTORIEI ROMAN1LOR VOL. XIV

www.dacoromanica.ro

10

146

vestitorul, a gisit in casa lui Thiudimer o bucurie l ma mare.


CAci, in aceeasi zi, ii s'a nscut un fin, Theodoric, un fiu de

buai speranti, des era nIscut de concubina Erelieva. Putn

timp in urmi, regale Valamir I frail' sAi Tniudemir Vidimir,


trimitind soli la impratul Marcian ca s primeasci darurile
obsnuite vi pe cad le primeau sub forma de sold5.1), pentru
ca sA pIzeasci tratatele de pace, au vAzut cA Theodoric, flul
lui Triarius vi acesta de neam gotic, dar dintr'o alti famile, nu
din dinasta Amalilor, se bucura el si ai sal, de o favoare special, fiind legat de o prietenie strins cu Romani, vi primind
dal-at-Ile in fiecare an, in vreme ce e erau nesocotiti. In suplrarea for, pun numa cleat mina pe arme v cutreerind aproape
toat5. Birk, o devasteazA. ImpAratul insA, schimbind indati tactica, a alergat la prietena de odinioarl l, trimitind o solie
le-a dat nu numai darurile pentru prezent, dar s pe cele din trecut vi le-a fAgAduit ca pe viitor li se vor da darudle f rA nido discutie v a primit dela ei pe Theodoric, copilavul lui Thiudimer,

despre care am vorbit ma sus. Acesta implinise acum sapte


an vi intrase in al optulea. Tatl sAu, pregetind sa-1 dea,
unchiul su Valamir a intervenit cu rugiciunile sale, numai

numa sA se incheie o pace trainici cu Romanii. Theodoric, fiid


dat de Goti ca obstatc, este dus la Constantinopol, la impAratul

Leon, si fiinda baiatul era plin de drAggsene, a civtigat in


curind dragostea impArAteasci.
LIII.

Ostrogotii in contra Sadagilor.

Dintzig, fiul lui

Attila, ataa pe Ostrogoti. Rdzboiul Ostrogotilor In contra


Suavilor i Scirilor. Moartea lui Valamir.
DupA ce s'a incheiat infra Goti vi Romani o pace temelnicA, Gotli au socott cl darurile ce primesc dela Romani nu
le sunt indestulgoare l dorind, in acelasi timp, s dea dovez
de vitejia lor, incepurA s facl prAdAciuni la popoarele din pre-

jurul lor s mai intii pornesc cu rAzboiu impotriva Sadagilor,


un popor ce stpinea interiorul Pannoniei. Cind a aflat despre
aceasta Dintzic, fiul lu Attila, a strins pe toil citi atirnau de
el, del putin, dar cad II recunosteau domnia i anume pe
Ultzinzuri, Angisciri, Bittuguri si Bardori i venind la cetatea
Basiana din Pannonia a impresurat-o si, a inceput sA-i prat:laze
teritoriul. Goiii, aflind despre aceasta, si-au oprit expeditimnea
pe care o indreptaserl impotriva Sadagilor si se intorc de unde
se g5seau impotriva Hunilor si f-au gonit cu alga rusine din

hotarele lor, c. din acel timp Hunil cari mai rAmaserA, pink* in
zua de ast5zi, due groazA de armele Gotilor. Dup5. potolirea,
1) Strenua, nu era un tribut, ci cadoul de anul nou, fr. trennes.

www.dacoromanica.ro

147

ein sfarsit, a Hunilor, Hunimund, regele Suavilor'), in trecerea sa

ca sa pradeze Dalmatia, a pradat $i vitelelor ce rfiticeau

pe campuri, fiindca Suevia era vecina cu Dalmatia si nu era


tare departe de Pannonia, unde mai ales locuiau pe atunci
Gotii. Ce mai vorbi Hunimund l cu Suavii, pe and se inttorceau acasa, dupa devastarea Dalmatiei, Thiudemir, fratele
lui Valamir, regele Gotilor, in parerea sa de rau, nu atat pentru
pierderea vitelor, cat mai mult de teama ca nu cumva Suavii,

vlz.and ca isprava lor a ramas nepedepsita, sa mearga mai

,departe cu indrazneala lor, i-a pandit in trecerea lor si pe

and dormeau, in puterea unei nopti, i-a atacat langa lacul

Pelso2) si lovindu-i inteo lupt la care nu se avteptau, a$a de


cumplit i-a batut, ca intreaga armata ce a scipat de sable, a
fost dusa in robia Gotilor, fiind prins insusi regele Hunimund.
Dar, fiindcii Thindimer era un om pornit spre mili, dupa ce s'a
vazut rzbunat, li-a daruit iertare $I, impacandu-se cu Suavii, a
adoptat de fiu chiar pe Hunimund pe care il prinsese 1 1-a
trimis inapoi cu ai sli in Suavia. Dar acesta, uitandu-si de
bunitatea parinteasca, dupa citva timp, nascocind o ticaloqie,
a inceput sA ataje poporul Scirilor, care pe atunci era stabilit
deasupra Dunarii i traa in pace cu Gotii, ca, desfacandu-se
din alianta cu ace$tia $i unindu-se cu sine, sa ridice armele
impotriva Gotilor $i sa navileasca asupra lor. Atunci Gotii
cari nu se asteptau la nici un riu din partea lor si, mai ales,
avand incredere in vecinii lor, se pomenesc cu un razboiu pe
care nu-1 banuiau si se yid siliti sA puna mina pe arme ; dar,
luptand cu vitejia lor obbnuita, se razbun si asupra lor $i de
ocara ce li s'a adus. In aceasta batalie insa, regele Valamir,
pe and se gases calare $i alerga inaintea frontului spre
imbarbata osta$ii, calul speriindu-se a cazut si vi-a aruncat jos
caliretul. Acesta a fost strapuns numai decal de lancile inimi.cilor i omorit. Gotii insa, spre a razbuna atat moartea regelui
lor cat i injuria razvratirii, s'au luptat atat de vitejeste ca au
&cut sa piara aproape toti din neamul Scirilor, slat% de aceia
cari s le mai poarte numele, dei cu rmine.
LIV.

Suavii, Sarmatii, Scirii, Gepizii, Rugill impotriva Ostrogotilor. Victoria Ostrogotilor.


Regii Suavilor Hunimund i Alaric, temndu-se s nu o

piteasca si ei la fel, pornir cu rzboiu impotriva Gotilor, fiind


sprijiniti de ajutorul Sarmatilor cad sosisera ca auxiliar ai lor
subt regii Beuga si Babai, $i chiar de ajutorul rama$itelor SciSuavil acestia sunt locuitorii de lAnga rfiul Saya.
Vezi nota pag. 145.

www.dacoromanica.ro

148

rilor subt conducerea sefilor lor Edica si Hunuulf, ca unii


fiind chemati, aveau s lupte cu o indizjire Cu atit mai mare
Cu cfit era vorba de o rAzbunare ; i aveau de partea lor, in
acelasi timp, si pe Gepiz s't ajutoare nu patine din partea
Rugilor. Stringind din dreapta si din stinga o armata nume7,
roas5., isi ridicara tabara in Pannonia langA fluviul Bolla. Atund
Gotii, alergarA, dupa moartea lu Valamr, la fratele acestuia,

Thudemir, care, desi domnea de multa vreme impreura cu

fratii sai, nu luase insigniile unei demnitati supreme ; el, chemfind pe fratele sAu mai Lazar Vidimir, au impArtit impreung
grijile r5zboiului si, Hind nevoiti, au alergat la arme. Dupa ce
s'a dat lupta, au le* invingAtori Gofii, asa fel a intreg campul
a fost udat de sangele va,masilor, pArAnd ca o mare inrosta,
lar armele si cadavrele ingrAm5dite, ca niste coline, umplura

ampia cu mai mult de zece mii de morti. VazAnd aceasta

Gotii, s'au umplut de o nespus5 bucurie, fiindca prin acest dezastru al dusmanilor r5zbunar atfit saligele regelui Valamir,
cat si injuriile ce li s'au adus. lar din nenumarata multime de
dusman diferiti, cei cari au putut scApa, au fugt, ajungind
acasa inarcati de rusine.
LV.

Thiudimer supune pe Suavi i pe Alamani. Theodoric


se Intoarce dela Constantinopol. Expeditia lui TheodoriC
In contra Sarmatilor. Cucerirea Singidunului.
Iar, dupa un anumit tmp, in preajma unei ferni geroase,.
cind Dui:area de obiceiu este inghetata, (cAci acest fluviu asa
de tare ingheata a poste tinea, intocmai ca o piatrA, o armata
pedestra i cara si sAnil si tot felul de vehicule, fat% sa mal
fie nevoe de luntrii): vazand Thiodimer, regele Gotlor, DnnArea inghetatA, se puse in fruntea armate sale pedestre si
mergand de-alungul Dunarli, cAzu pe neasteptate in spatele
Suevilor. Tara Suavilor se margnete la rAsArit cu Baibarli 9,

spre apus cu Francii, spre miazazi cu Burgundzonii s la miaza-

noapte cu Thuringii. Cu acesti Suavi erau uniti pe atunc si


Alamannii cari stpanesc in intregime inaltimile Alpilor de

unde, izvorAnd unele riuri, se indreapta sa se verse cu sgomot


In fluviul DunArea. Aici deci, inteo localtate inarta astfel
pe timp de iarna, isi duse Theodimer, regele Gotilor, armata
biru atat poporul Suavilor cat si pe cel al Alamanilor, unul
dupa altul, desi eran federati, le-au jefut tara si i-au supus
aproape in intregime. De ad i s'a intors invingItor la caminul,
sfiu, adecl in Pannonia, unde a avut bucuria sa primeasca
pe fiul su Theodoric, pe care it clAduse ca obstatic la Constan1) Cf. Monunesn, op. cit., pag. XXXIII.

www.dacoromanica.ro

149

tinopol, findu-i acum trimis inapoi de imparatul Leon, incrcat


cu mari daruri. Acest Theodoric iesise acum din vrsta copilrleisi intra in cea a adolescente i ne implinind inca optsprezece ani, si-a atras pe tanga sine pe oamenii tat.lui sgu vi
eameni din popor s si-a ales partizani s clienti, aproape sase
mil de brbati. Cu acestea trecu Dundrea, fr stirea tatalui
.su, si se indrepti impotriva lu Baba, regele Sarmatilor, care
pe atine', cgstignd o victorie asupra generalului roman Camundus, domnea ca un tiran ingimfat. Theodorc 1-a mora
prin surprindere i dupg ce a pus m'ana pe familia si pe
fesaurel e lu, s'a intors triumfgtor la tata sgu. In urni a cucerit cetatea Singidunum pe care o ocupaseri Sarmatii, dar in
loe sg o res atuie Romanilor, a pastrat-o in stpfinirea sa.
LVI.

Gotii n'AvAlesc in ambele imperii romane. Moartea lui

Vidimer. Fiul sau, sinonim, trece in Gallia si se uneste


tcu Visigotili. Thiudimer ocupa Nisul i alte cetati. Helarianus incheie pace cu Thiudimer i primeste mai multe ce-

tati. Moartea lui Thiudimer.


Imputinndu-se din ce mai mult, in toate prtile la popoarele vecne, prazile si lipsindu-le Gotilor hrana i vestmintele,
pacea a inceput pentru niste oameni cari nu triau decit din
rgzboaie, sa fie de nesufert. De aceea, Gotii se duserl atunci
cu totii, cu strigate asurzitoare, la regele lor Thiudimer si-1
roage s plece, numai cu armata, in ()rice parte ar vol el. Acesta.
,dupg ce a chemat pe fratele sAu si dupg ce au tras la sor%
1-a indemnat sA porneascg asupra Italiei, unde domne pe atunci

ca imprat Glycerius, lar el, ca mai vguros, s. invadeze imperiul de rsart ce era mai puternic. Si astfel s'a vi fgcut
Vdimer a ntrat numai decgt in t Arile Italiei, unde a pltt
ultimul trbut al sortii, trecnd din amasa lume si lsnd ca

urmas pe fiul gil ce se numea tot Vidimer. Impratul Glycerius l-a inarcat de daruri s l-a facut s treacg. din Italia in
Galia care era expus jafului diferitelor neamuri din imprejurime, asigurandu-1 cg. acolo stpfinesc rudele ion Vsegotii. In
Vidimer, primnd darurile si insrcinarea dela impratul
Glycerius, se duse in Galia unde s'a unit cu rudele sale Visigotii i au fcut un sinqur trup cum fuseserg si altdat

astfel, ocupand Galia si Spania, le apIr ca fiind de drept ale


ion i cg. nimenea altul s nu aibg aici putere fat de el.
Thiudimer insg, fratele sau mai mare, a trecut cu ai
peste rul Sava, amenintnd cu rgzboiu pe Sarmat s armata
imperiului, dacg ti s'ar opine. Acestia, temndu-se de amenntgri,

TamaserA linistiti sau poste ca nu aveau niel o putere fat de


www.dacoromanica.ro

150

o multime Mgt de mare. Atunc Thiudimer, vazand ca toate II


merg in plin, a invadat Naissul 1), cea dintai cetate din Iliria vi,
asocind cu Hut sgu Theodorie pe comitii Astat vi Invlia, li-a
poruncit sa se duca peste fortareata lu Hercule la Ulpiana..

Acevtia, sosnd ad, au prima in curand in supunerea lor Wt


aceast cetate cgt vi Stobs v unele localtati, inaccesbile din
Iliria, atund le-au cuprns pentru intgav data, lar cetatile Era-

clea vi Larissa din Thessalia, prAdAndu-le pentru prima oarg, le-au

stapanit in uring in baza dreptului lor de razboiu. Thludimer


insa. gandndu-se la succesele sale vi ale fiulu sail si nemultu-

mndu-se cu ele, pleac din cetatea Naissus, dupg ce a lgsat


aci putini oameni de pazg, vi se indreapta spre Thessalonc,
unde se gasea cu armata, trimis de imparat, patrciul Helarianus. Acesta, and a vgzut cg Thessalonicul este asediat vi inconjurat cu un vant vi ca. el nu poate sg rezste ncercarilor
duvmane, a trmts o delegatiune la regele Thludimer, ii oferi
darur vizl fAcu sa se retragg dela asediul cettii ; v dupa ce
comandantul Romanilor incheia o alianta cu Gotii, le dete de

bung voie cateva locuri pe cari s5. le locuiasca v anume Cerru,


Pellas, Europa, Mediana, Petna, Bereu vi altele cari se numesc
Slum. Ad i Gotii, impreung cu regele .lor, depunand armele,

trgesc in pace. Nu mult dupg aceasta vi regele Thiudimer a


fost lovt in cetatea Cerras de o boala mortala. De aceea,
convoca pe Got vi le desemna ca movtentor al regatului sgu.
pe Theodoric vi, curAnd dupg aceasta, ivi dete sufletul.
LVIL

Zeno da onoruri lui Theod.oric. Theodoric contra lui


Odoacru care este invins. Rezistenta lui Odoacru in Ravenna. Predarea 0 moartea lui Odoacru.
Impgratul Zeno a prmit cu placere vtrea cg. Theodoric a.

fost proclamat rege de poporul ail 0, trmtindu-i o scrsoare


de nvitatie, 1-a chemat sg vie la Constantnopol, unde 1-a primit cu onoruri demne de un rege vi 1-a avezat prntre demnitarii palatulu. Iar, dupg. eitva tmp, spre a-i maxi cnstea, 1-a.
adoptat ca flu al sgu de arme 3) vi 1-a onorat cu cheltuiala so
proprie cu uu triumf in Constantinopol vi 1-a &cut consul ordinar 3), ceea ce insemneaza culmea maririi vi cea mal de
seam& glorie in lume ; vi, nu numai atAta, cl i-a ridcat In
curtea palatului sill, pentru proslavirea faimei unui bgrbat atat
de distins, o statue equestrg. Pe and Theodorc se gasea ded
Naissus. Ni.5u1.

Nu poate fi vorba de o adoptiune legalS.


Cinnsul In anul 484.

www.dacoromanica.ro

151

ca asociat al mperiului lui Zeno, in baza unu tratat, gi pe and


el se bucura in cetate de toate bunfitatile, a aflat ca poporul

sail ce era stabilt in Mlle, clup cum am spus, nu se gasea


lute prea buna stare gi aiel in bogtie. Deaceea, a voit, dupa

obiceiul natie sale, sa-g agonseasca mai de graba prn munca

hrana cleat sa se bucure in trandavie de plficerile imparatiei


romane, In vreme ce poporul sau ducea o viat Oa de greutati. Si, chibzuind in sine, spuse impAratului
noul, cari
slujim la curtea voastr, nu ne lipsegte nimica, totug, daca
maiestatea voastra gasegte cu cale, sa asculte cu buravointa
dorinta inimii meleil. Dupg ce s'a dat putinta sa. vorbeasca
fiber, ca de obiceiu zise : De ce tara Hesperia, care odinioara

a fost conclusa de carmuirea predecesorlor vogtri, astazi decedati, gi de ce acea cetate, capitala, stapana lumii, sA tanjeasca
acum sub tirana regelui Thorcilingilor i Rugilor ? Trimte-ma
pe mine gi poporul meu, daca gasegti de cuvintia, pentru ca pe
deoparte sa fii scutt de greutatea cheltuelilor, lar acolo, daca
voiu fi invingator, ca ajutorul lu Dumnezeu, pe de alt5 parte,
sa fac sA. straluceasca faima gloriei voastre. Cad se cuvine ca

ea care sunt robul gi fiul vostru, sa stapanesc, daca voiu fi


invingator, acel regat, ca un dar al vostru, lar nu sa apese cu
jugul sclaviei senatul vostru scela pe care nu-1 cunoagtet gi
sa Pal in captivitate o parte a statului. Caci eu, daca voiu fi
fost invngator, voiu stapani tara ca un dar g ca o favoare a
voastra, iar daca voiu fi invins, pietatea voastra nu va pierde
nimic, ci din contra, dupa cum am spus, va economisi cheltufelile". Auzind aceasta imparatul, deg Ii parea rau de plecarea
lui, totug ca sa nu-1 intristeze i-a aprobat cererea gi i-a dat
drumul, dupa ce 1-a incarcat ca mari darur i dupa ce 1-a recomandat poporului gi senatului roman. Deci, plecand Theodoric din cetatea regala i intorcandu-se la ai sa, a pornit
spre Italia cu tot neamul Gotilor cari i-au dat aprobarea lor gi
in linie dreapta au urcat prin Sirmium, din vecinatatea Pannoniei gi de aci au ntrat in teritoriul Venetian unde a facut o
Dupa ce au ramas adt
tabara la podul numt a lu Sontius
catva timp spre a se odihni oamenii gi vitele, se pomenesc
oastea inarmata a lui Odoacru. Intalnirea a fost in campia dela
Verona, unde 1-a invins pe Odoacru inteo mare lupta i, dup
ce a rdicat tabara, a ntrat cu mare curaj in teritoriul Italiei,
trecand peste 11111 Po gi i-a facut tabara langa cetatea
regala Ravenna, inteun loc cam la trel mile departe de cetate

gi care se numegte Pineta 2). Vizand aceasta Odoacru se intar


inlauntru cetatii, de ande iegind dese ori noaptea, hartua armata Gotilor gi aceasta nu data, de doul ori, ci adeseori a
facut-o, aproape tmp de trei ani. Dar de geaba se casnea, act
Podul dela Isonzo.

Vestiti pAdure de pini.

www.dacoromanica.ro

152

Italia toda cunostea acum de stapan pe Theodoric si tara era


conclusa dupa vointa acestua. Odoacru ins, singur, cu putni
aderenti i cu cativa Roman care erau cu el, incepura zilnic sa
sufere inlauntru Ravennei din cauza foamei si a razbolului. Neputand merge astfel inante, a trimes o delegatie care A ceark
lertare. Theodoric la inceput a incuviintat-o, in urma fusa 1-a
luat veata si, in al trellea an dela ntrarea sa In Italia, dupa cum
am spus, la sfatul imparatului Zeno, a aruncat haina sa particulara i imbracamintea neamulu sau si a luat imbracamintea
regala deosebita, ca imparat al Gotlor si al Romanflor i trimitand o delegatie la Lodois, regele Francilor, a cenit in casatorie pe fica acestuia Audefleda. Acesta f-a dat-o bucuros s
cu multumre, in speranta c prn aceasti allanta fiii sai Celdebert i Heldebert s Thiudebert se vor un cu Gotii., inchend
cu el un tratat. Dar aceasta unire n'a folost prea mult pentru
pacea lor solida, caci adeseor au purtat futre ei lupte crancene
pentru teritoriile Gotilor si cata vreme a trit Theodoric, ni cl
data. Gotul n'a fost biruit pe Franci.
LVIII,

Caskoria lui Theod.oric. Cdsatoria fiicelor sale, a surorii i a nepoatei sale. Petza cucergte Sirmium. Ajutorul
dat lui Mundo. Infrangerea Francezilor in Galia. Moartea sa. Regii Visigotilor in Spania.
Inainte de a avea urmasi cu Audefleda, el avusese cu o
concubina., inca in Moesia, dota fiice naturale, una cu numele

de Thiudigoto si a doua Ostrogotho. Pe acestea, indata ce a

venit in Italia, le-a maritat cu regi din vecinatate, adeca pe una


cu Alaric al Visigotllor si pe cealalta cu Sigismund al Burgundzonilor. Din Alaric s'a nascut in urma. Amalaric. Pe acesta bunicul sau Theodoric, flindc baiatul v-a pierdut din copilarie
pe amandoi
luat sub tutela sa ca sa-I creasca, cana
a aflat ca traeste in Spana Eutharic, flul lu Veteric, fiul lui
Beretmod i nepotul lui Thorlsmod, descedent din neamul Amalilor, un tallar in floarea vrstei, distns prin intelepciunea si
virtutele sale, si de o frumoasa infatisare corporala. Puse sa-1
cheme la el si-i dete in casatorie pe fiica sa Amalasuentha. S
pentru ca sa-s1 mareasca din plin urmasii, pe sora sa Amala-

frida, mama lu Theodat, care ma apoi a ajuns rege, a tri-

mis-o in Africa ca sotie pentru regele Vandalilor Thrasamund,


lar pe faca ei, nepoata sa, Amalaberga, o malita dupa Herminefred, regele Thuringilor. $i pe comitele sau Pitzam, unul dintre fruntasii Gotilor, II trimise s cuprinza cetatea Sirmium.
Acesta gon pe regele Trasarc, fiul lui Trapstla si cuceri cewww.dacoromanica.ro

153

tatea, retirand ca prizonierl pe mama aceluia. De aci pleci


impotriva lu Savinianus, magister militan' in Birla, care se

pregAtise tocma atunci la lupt impotriva lu Mundo, lng5 cetatea numit Margoplanumi care se gsevte intre fluviile,Dunrea
Margus i venind in ajutorul lui Mundo cu dota mil de pe-

dev tri vi

ciad sute de clreti, a dstrus armata din Birla.

Acest Mundo anume, pogoritor din neamul de odinioara al lui


Attila, fugind de poporul Gepizilor, cutreera peste Durare locuri
necultivate i lipsite de agricultor i, stringind din toate pfirtile
hoti de vite, banditi vi tilhari, a ocupat turnul ce se numevte
Herta, avezat deasupra malului Dunfirii i aci pradind pe vecin
ca nivte slbateci, facuse s i se dea de rufdatori numele de
rege 2). Acesta ajungind intr'o stare desperati si gfindindu-se
chiar sa se predea, a fost scos din minele lu Savinianus, venindu-i in ajutor Petza v ca un act de recunovtinta, s'a declarat supus al regelu Theodoric. Nu o mai mica victorie a a gtigat in Galia comitele su Ibba, ucizand intr'o lupt5. mai mult
de treizeci de mi de Franci. In acelav timp, a pus pe Thiudes
cel ce- purta armele, dup moartea ginerelui sAu Alaric, tutor
In Spana al nepotulu sAu Amalaric. Acest Amalaric vi-a pierdut chiar in tinerete vi domna vi vieata, 15sindu-se prins de
vicleniile Francilor. Dup acesta, tutorul s5.0 Thiudes, ocupAnd
el insuvi domnia, a gonit din Spana pe Francii cu pretentiun
vclene v't a stpnit peste Visigoti, ct timp a trit. Dup
el a ocupat domna Thiudigisglosa, dar n'a domnit mult, ci a
fost ucis de a sli. Dupa el a urmat Agil care are domnia pn5.
In ziva de astzi. impotriva acestuia, ridicndu-se Atanagild,
puse in mivcare for tele imperiulu roman care trimite cu o armat pe patriclul Liberius. Deci, in regiunea din apus n'a exis-

tat nici un popor care, ct timp a trit Theodoric, sa nu-i fi


slujit lui, fie ca aliat, fie ca supus.
LIX.

Athanaric rege. Provinciile din Gallia cedate Francilor. Athanaric subt protectia impAratului de rdskit.
Moartea sa. Theodiat Asasinarea Amalasuenthei.
Dar, dupg ce a ajuns in pragul batranetil vi a simtit c5.
va parAsi in curAnd aceast lume, a convocat pe comitii goti
pe fruntavii poporului sAu vi a proclamat de rege pe Atha-

naric, fiul fiicei sale. Amalasuentha, un baat de aba de zece an,


al cArui tata, Eutharic, murise. Si, ca vi cand ar fi dispus pe
cale testamentar, li-a recomandat s. respecff. pe rege, sil iuProbabil Margus din Momia.
Cetele lu Mundo dela Turrad Hesita, din Nordul DunAril
super
loca inculta sine ullis terrae
din niste locuri necultivate
Danubii ripam
par a fi deasemenea populaguni romane din Dacia prsit.
cultoribus

www.dacoromanica.ro

154

beasca senatul vi poporul roman si sa traiasca intotdeauna in


pace cu imparatul roman de rasrit. Pay* aceasta au pazit-o
In totul Athalaric vi mama sa, cat tmp au trait in pace aproape
opt ani de zile : macar ca Francii disconsiderand domnia unui
baiat, ba chiar Itand-o in 135tae de joc, au inceput sa se pregateasca de razboiu ; atunc el le-a cedat regiunile ocupate in
Galia de tatal vi de bunicul sau vi a ramas in pace vi lniste
numai cu stapinirea celorlalte. Dar, dupace Athalaric a ievit
din varstra copilariei, a pus subt protectiunea imparatului din
Orient aat adolescenta sa, cat si vaduvia mamei sale. CurAnd
insti, surprns de o moarte timpure, nenorocitul a parasit aceasta lume. Atund mama sa, pentru ca sa nu fie dispretuita de
Goti din pricna sexulu ei, chbzuind in sine, s'a audit sa
cheme pe varul ei Theodat din Thuscia care ducea ad o viata
privata, ocup'indu-se de afacerile sale proprii, vi-i incredinta
domnia, avind in vedere rudena lor. Acesta, nevr5nd A tina
seama de legatura lor de sfinge, dupa cAtava vreme, smulgAnd-o

din palatul dela Revenna, a surghiunit-o in exil lute insula

din lacul Bulsinens, unde, petreeand in amaraciune foarte putine

zile, a fost atuita in baie de oamenii lui Theodat.


LX.

Belisardu in Sicilia. Gotii se supun lui Belisariu. Theodat este trddat. Vitiges ales rege. Belisariu cuprinde Neapolul i. Roma. .Casatoria lui Vitiges. Infrangerea Gotilor.
Vitiges i Mathesuenta se predau lui Belisariu. Mathesuenta se casatorete Cu Germanus. Epilogul lui Iordianes.
aind a aflat despre aceasta Iustinian, imparatul de rasfirit,
a fost viu mivcat, fiindca moartea oarecum a protejatilor sil,
se resfrangea ca o ofensa vi asupra sa. In acelavi timp, deoarece tocmai atunci repurtase un trumf in Africa asupra Vandalilor prin preg credinciosul sail patriciu Belisariu, a dat ordin ca fara zabava armele Inca ude de sangele Vandalilor :A
fie pornite de acelavi general asupra Gotilor. Acest general,
foarte prevazator, a crezut sa supuna poporul Gotilor nu pe
alta cale cleat ocupfindu-le mai intii grfinarul lor din Sicilia ;
ceeace a vi facut. Intrind in Trinacria, Gotii cad se gasean in

Siracuza, vaz5.nd ca nu se gasesc jute situatie prea avan-

tagioasa, s'au supus indata lui Belsariu, el de vi, impreuni cu


comandantul ion Snderith. Cind Theodat a aflat ca gene-

ralul roman a invadat Sicilia, a trimes pe Evermud, ginerele


situ, cu o armata ca sa pazeasca strimtoarea ce se gasevte intre
Campania vi Sicilia 0 unde apele din simul marl' tyreniene se
arunca in valuri mari spre marea Adriatica. Dupa ce Evermud
a sosit la oravul Regium, vi-a rdicat ad o tabara. Dar repedewww.dacoromanica.ro

155

repede, vazand situata alor sai disperata, s'a dat de partea in-vingatorului, impreuna cu putnii oameni de al sai credinciosi
si earl fusesera pusi in cunostinta despre aceasta si, ingenunchind

inaintea pcioarelor lu Belsariu, au cerut s fie luat in slujba


imparatilor romani. Cand a simtt aceasta armata Gotilor, a tpat

in gura mare ea trebue gont Theodat ca tradator si sa ri-

dice la rangul de rege pe seful lor Vitiges, care fusese purtatorul de arme al aceluia. Si asa au facut. 51 indati Vitiges,
fiind ridicat in campiile Barbaricel) la rangul de rege infra in
Roma si, trimitandu-si inainte la Ravenna oamenii sai cei mai
credincios, ii insarcineaza sa omoare pe Theodat. Acestia
sosind isi implinesc msiunea s dupa ce au ucis pe Theodat,
curierul ce venea dela rege (cad Vtges era inca in campiile

Barbarice), vesteste popoarele de noul rege. In timpul acesta armata romana (recuse peste stramtoare si ajunsese in Campania,.
unde distruse Neapolul si intra in Roma : de ad, cu cateva

zle mai inainte, iesise regele Vitiges si plecand la Ravenna

luase in casatorie pe Mathesuenta, fiica Amalasuenthei, nepoata

fostului rege Theodoric. Pe and el petrecea in noua sa casa-

torie la curtea regeasca din Ravenna, armata imperiala., plecand


din Roma, ocupa localtatile intarite din ambele Toscane. and
a aflat despre aceasta, prin vestitorii sai, Vitiges, a trimes la
Perusia 9 pe Hunila, un general got, cu o ceata bine inarmata,
unde voia sa sileasca la supunere printr'un lung asediu pe co-

mitele Magnus ce se gasea inlauntru cu o mica armata, and,


venind pe neasteptate armata romana, ei insisi furl prinsi si

omoriti cu totii. Afland despre aceasta Vitiges, ca un leu furios,

strange toata armata Gotilor si pornind din Ravenna, supuse


fortaretele romane la grozaviile unui lung asediu. Dar, indrazneala sa a fost zadarnicita, cad dup5. un asediu de patrusprezece luni a trebuit sa. piece dela Roma si se pregatea sa. asedieze Ariminium 3), Dar, si aid, fiind impiedicat, a fost pus pe
fuga si s'a retras la Ravenna. Ad, fiind impresurata cetatea, s'a
predat repede in mana invingatorului impreun5. cu Mathesuentha,

sotia sa, si cu tezaurele regale, 5i astfel faimosul si prea viteazul popor care domnise multa vreme a fost biruit de full*.
paratul Justinian, invingatorul multor popoare, in anul al aproape
doul mii treizecilea, prin prea credinciosul sau consul Belisaru,
lar Vitiges fiind dus la Constantinopol a fost daruit cu onoarea
de patriciu. Ad, dupa ce a ramas mal bine de doi ani si fiind

incarcat Cu onoruri din partea imparatului, a parasit lumea

aceasta. lar pe Mathesuentha imparatul o dete in casktorie fratelui sail, patriciul Germanus. Din acestia, dupa moartea tatalui
sail Germanus, s'a nascut un fiu de asemenea numit Germanus.
In acesta, unindu-se neamul Aniciilor cu neamul Amalilor, pro;

ampiile Barbarice sunt Gin' rpia Pomptinic.A dintre Roma si Terracina.


Perusla, Perugia.
Ariminium, Rimini.

www.dacoromanica.ro

156

Ignite, dacA vrea Dumnezeu, cg. vor dAinui virtutile ambelor


dinastii.

Aceasta a fost pin in zilele noastre originea Gotilor 711


neamul cel nobil al Amalilor qi faptele blrbatilor viteji. Acest
neam vrednic de lauda a cedat unui 1mparat mai de lauda 7i
unui comandani mai viteaz, a cArui faima nu se va stinge in
stoate veacurile qi in toate timpurile, ci vor fi pomeniti inving5torul qi. trumfatorul implrat Justinian 7i consulul Belisaria cu
numele de Vandalicus, Africanus qi Geticus. lar tu care m cete7t1 s5. 7tii cA. eu am urmarit deaproape scrierile inainta7ilor
mei, culegind de prin intinsele lar grIdini, putintle flori din
care sA impletesc o cununi pentru cititor. Si sa nu creaza cineva a eu, fiinda imi trag originea din acest neam, am adaus
veva in favoarea acestui popor, in afarg de ceeace am aflat din
carti 7.1 din cercetarile mele proprii. $i totuq, daca n'am istorisit
toate cite s'au scris qi s'au spas despre acest popor, aceasta am

lAcut-o, fiindc eu am avut in vedere nu atit lauda sa, at

lauda invingfitorului.

www.dacoromanica.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII


Ababa 36.
Abitus (Cornelius) 40.
Ablavius 8, 25, 42.
Abraxes (Araxes) 31.
Abritus (Abrittus) 11, 40.
Acatziri 27.
Achaia 46.
Achilles 28, 31, 41.
Achiulf 35.
Adogit 24.
Adrianopolis 11, 46.
Adriaticum (Atriaticum) mare 60, 78.
Aegyptus 18, 29, 40.
Aemilia civitas 50.
Aeolia v. Eolia.
Aeragnarici 24.
Aesti 27, 43.
Aethiopes 29.
Aetius 53, 55, 56, 57, 58, 59, 60.
Africa 6, 21, 41, 49, 51, 52, 63, 65,
76, 77, 79.
Agamerrmoniac 41

Agil, regele Visigotilor 77.


Agrippa 34.
Agriuulfus 63.
Ahelmil 24.
Aiax 31.
Aithanaricus 47.
Alamanni-Alamannicus 34, 73.
Alaricus 49, 50, 61, 65, 76.
Albani, Albania 26.
Alani (Halani) 5, 11, 50, 56, 57, 58,
61, 62, 63, 64, 69.
Alanoviiamuthis, 5, 70.
Alatheus 45, 46.
Alcildzuri 44.

Alexander Magnus 29, 31, 32, 42.


Alexander Mamaeae 36, 37.
Alexandria 40, 41.
Alis (Halls) 29.
Almus 70.
Alpes 17, 26, 39, 73.
Alpidzuri 44.
Altziangiri 27.
Aluta-Alutus 15, 17, 34.
Amal 35.
Amala-Amali 10, 28, 35, 42, 47, 52,.
57, 66, 70, 71, 76, 79.
Amalaberga 76.
Amalafrida 76.
Amalaricus 76.
Amalasuentha 35, 66, 76, 77, 78.
Ambuleius ager 61.
Ammian Marcellin 8, 9, 13, 19, 44.
Anchialus, Anchialitanus 41.
Andages 58, 70.
Andela 70.
Angisciri 71.
Anicii 79.
Ansila 35.
Ansi 35.
Anthemius imp. 63, 64.
Antes 26, 27, 43.
Anti 66.

Antoninus imp. 37.


Antyrus, rege al Gotilor 32.
Aoricus, rege al Gotilor 41.
Appeninus 49.
Aquileia, Aquiliensis 37, 60, 61.
Araxes 26, 30.
Arcadiopolis 70.
Ardabures 51. 64.

www.dacoromanica.ro

- 158 Ardaricus, rege al Crepizilor 57, 68,


Ardeal 12, 14, 15.
Arelatum 51. 65.
Arena 16.
Areuerna 64.
Argaitus 37.
Ariaricus 41.
Armoricianus 55.
Arochi 24.
Aroxolani-Roxolani 34.
Ascon 48.
Ascalc 62.
Asdingi 42,
Asia 21, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 40, 41.
Aspar 64.
Astat 74.
Astringt 37.
Asturia-Asturica 62.
Athal 35.
Athaul 42.
Athanagildus 77.
Atauulfus 49, 50, 51.
Athenienses 32.
Attila 5, 17, 53, 54, 56, 57, 58, 59,
60, 61, 62, 67, 68, 69, 70, 71, 76.
Audefleda 76.
Augandzi 24.
Auge 31.
Augustus 7, 48.
Augustulus Imp. 4, 65.
Auha (Ahua) 14, 15, 39.
Attreliana civitas 56
Aurelianus dux 48.
Austrogonia 62.
Avitus imp. 64.

Babai 72, 73.


Babyllonia 33.
Baibari 73.
Balamber 44,
Baleares 22.
Balthi 28, 47.

Belesarius 35, 52, 77, 78, 79.

Beorgus, rege al Alanilor 64.

69.

66.

BAnat 18.

Barcilona 50.

Barbarici campi 78.


Bardones 71.
Basiana 71.
Beata 22.

Bereu 74.
Berig-Berich 38.
Beretmodtts 76.
Bergio 24.
Berimud 35, 52, 66.
Beroe 39.
Bessa 69.
Bessi 34.
Beturiges-Bituriges 64.
Beuca, rege al Sarmatikw 72.
Bithinia 40.
Bittugures 71.
Bizzi 70.
Bleda 53, 54.
Blivila 69.
Boisci 44.
Boita 18.
Bolla 72.
Bonifatius 51.
Boutae 12, 18, 34.

Boz, rege al Antilor 66.


Borysthenes 28.
Boristhenide 26.
Bosporus-Bosforus 26, 28.
Bracila 65.
Brittania-Brittani 22, 23, 27.
Britti 64.
Bryttia 49.
Bubegenae 42.
Bulgari-Bulgaria 7, 27.
BuLsiniensis 77.

Burguncizones 38, 55, 55, 62, 64, 65,


73, 76.

Boerebiste-Buruista 33.
Busentus 49.
Byzantium 32.

Caesar (Iulius) 22, 33, 36.


Caesarea 48.
Callipidae 28.
Callipolis 26.
Calydoni, Calidonia 23.
Cambyses, Cambises 30.
Campania 49, 65, 78.
Camundus 73.
Candac 5, 69, 70.

www.dacoromanica.ro

- 1 59 Candidiani pons 48.


Kappelmacher 6, 8, 9.
,Caracalla 36.
Careon 26.
Carpi 10, 37.
Caspius 26, 28, 30.
Caspiae pylae 29.
Cassandra 31.
Cassiodor 7, 8, 9, 10.
Castalius 6, 21.
'Castra 30.
Castra Martis 69.
Catalaunici campi 56, 60, 62.
Caucasus-Cauchasus 26, 29, 30.
Celdebertus 76.
Celticae flat/ones 56.
eCerras 74.

Daci-Dacia 10, 11, 12, 13, 14, 17, 18,


26, 27, 34, 45, 46, 62, 69.
Dalmatia 48, 64, 69, 71.
Danaber-Danaper 26, 27, 28, 70.
Danaster 18, 26, 27.
Danaus 31.
Dani 24.
Danubius 17, 26, 28, 31, 32, 34, 35,
36, 37, 42, 45, 46, 61, 69, 72, 73, 76.
Darius 32.
Decius 11, 37, 40.
Dertona 63.
Dexippus, Dewdppus 8, 42.
Diana 40.
Decaeneus-Dicineus 12, 27, 33, 34.
Devnia 7.
Diculescu 13, 15, 16, 17.

Cerru 74.
Cetatea Noui-Novioduntun 18.

Dio 8, 27, 31, 32, 48.


Dintzic 71.

,Chalcedonia 32, 40.


Cherson 26, 27.
Chrinni 28.
Cilicia, Cilicus 29, 30.
Classis 48.
Kniezsa 15.
Cniva 39.
,Codanus sinus 23.
Coldae 42.
'Comoslcus 34.
Conea 18.
Constans 51.
,Constantinopolis 35, 47, 52,
66, 71, 73, 78.

Dioclitianus 37, 41.


Dionysius 8, 40.
Dobrogea 5, 11.
Domitianus 34, 35.
Dorostorena 53.
Dorpaneus 34, 35.
DrAgan 17.
Drencon-Dricca 16, 17. 53.
Drava 19.
Dunarea 10, 11, 12, 17, 18.
Durostorum 5.
53, 64,

Constantinus, imp. 41, 42, 47.


Constantinus quidam 51.
Constanta 7.
Constantius, imp. 50.
Coryllus 34.

Cottiani Alpes 49.


Consentina 49.
Corcyra 48.
Crisul 14, 16.
Crotona 6.
Csanad 14, 15.
Cyclades 21.
.Cyprian 40.
Cyrus 31, 32.
Cysus 30.

Ecdicius 64.
Edica 72.
Ediulf 35.
Egipt v. Aegyptus.
Ele 13.
Eliogabal 37.
Ellac 69.
Eluri 42.
Emilia-Emilianus 40, 49.
Emimons 41, 70.
Emnetzur 70.

Eolia v. Aeolia 29.


Ephesus 30, 40.
Epirus 46, 48.
Erac 66.
Eraclea-Heraclea 74.

www.dacoromanica.ro

- 160

Erelieva 70.
Eridanus 48.
Eterpamara 28.
Eugenius 47.
Eufrates 30.
Eunixi 24.
Eurichus-Euricus 55, 63, 64,
Europa 21, 22, 26, 28, 74.
Euscia 39.
Eusebius 7.
Eutharicus 35, 66, 76, 77.
Euagre 24.
Euermud 78.
Eueruulfus 50.
Exampheus 28.

65.

Fastida 13, 14, 38, 39.


Favius (Fabius) 48.
Fervir 24.
Festus 53.
Filimer s't Filemer 25, 43.
Finnaitae 24.
Finni 24.
Flautausis 17.
Flamminia 49.
Florus 7.
Flutausis-Flautasis 17.

Forum Iulii 50.


Fortuna 22.
irossa 48.
Fossatisii 70.

Fournier 7, 8.
Franci 33, 50, 53, 55, 60, 73, 75, 76,

Gallus imp. 40.


Gallus dux 32.
Galerius, imp. 40.
Galt, Galtis 14, 13, 39.
Gapt 35.
Gargara 29.
Gaudentius 53.
Gauthigoth 24.
Geberich 15, 41, 42, 58.
Gelimer 52.
Gepidae 11, 12, 14, 15,

17,

18, 28,

38, 39, 42, 45, 57, 60, 66, 68,


69, 72, '76.
Gesimundus 66.
Gilpil 14, 15, 16, 42.
Glycerius 69, '73, 74.
34,

Germani-Germania 6, 18, 22, 23, 24


25, 26, 31, 33, 35, 43, 56, 66, 78, 79..

Geti-Gothi, de mai multe ori.


Gothescytha 42.
Gothiscandia-Gothiscandza 25, 38.
Gnudiuchus 62.
Grannii 24.
Gratianus 46, 47.
Greci 21, 22, 23, 26, 27, 28, 31, 42.
Grisia 14, 15, 16, 42.
Gudila 32.
Gunthamundus 51.
Gunthiges 5, 70.
Gunthericus 37.
Gyzericus-Gizericus 48, 51, 54, 63,
65.

77.

Friderichus 55.
Fritigernus 28, 45, 46, 47.
Froila 69.
Fryges 31.
Fuscus 35.
Gadaricus 43.
Gaditanum freturn 22, 51.
Gaina 53.
Galatia 29.

Gallia 12, 22, 23, 42, 47, 48, 50, 51,


53, 54, 56, 60, 62, 63, 64, 65, 73.
74, 75, 76,

'77.

Galicia 22, 51.

Halani v. Alani 36, 44.


Halaricus v. Alaricus 42, 47, 48, 49,.
52, 72.

Haliurunnae 43.
Hallin 24.
Hanale 28.
Hasdeu 12.
Haleg 18.
Heidelberg 10.
Helarianus 74.
Heldebertus 76.
Hellas 48.
Hellespontus 40, 41.
Haernus-Hemus, Emus 39.

www.dacoromanica.ro

- 161 Herculis templum 22.


Herculis castxum 74.
Hercules 31.
Herrnanaricus 35, 42, 43, 44, 65,
Herrainefredus 76.
Hermenerig 35.
Hermundolus 42.
Hernac 70.
Herta 76.
Hen.li 24, 43, 65, 69.

Ieronimus-Hieronymus
66.

Hesperia 55, 65, 66, 75.


Hiberia 26.
Hibernia 62.
Hierius 51.
Hilderith 41.
Himnerith 55.
Hilpericus 62.
Hisarna-Hisarnis 35.
Histria 31, 48.
Hister 30, 34, 42.
Hiscus-Oescus 70.
Honoria 61.
Honorius 40, 49, 50.

Jiul 16.
lijare 16.
Illyricum 35,. 69,
Imniscarii 42.
Inaunxi 42.
Indus-Indicus 22,
Invilia 74.

71, 74, 76.

30.

Ionia 29.
Iordanes, de mai multe orL
Iorga 12, 18.
Jovinus 51.
Ister-Hister 17, 26.
Ionicum mare 48.
Italia 7, 48, 49, 50, 55, 61, 63, 64
65, 73, 75.

Itimari 44.
Justinianus 7, 52, 77.

Honorius papa 15.


Hunedoara 12.
Humericus 52, 54.
Hunni 5, 10, 11, 13, 26, 27, 31, 44, 45,
51, 52, 53, 54, 56, 57, 58, 59, 60, 61,
62, 67, 68, 69, 70, 71.

Hunni Var 70.


Hunila 78.
Hunimundus-Hunumundus 35, 66,
71, 72.
Htutiul 35.
Hunuguri 27.
Hunuuulfus 72.
Hyspani 28:
Hypolita 31.
Hypolitus 31.
Hyppode 22.

Lammus 30.
Lampeto 29.
Larissa 74.
Latini 21, 22.
Lazi 29.
Leo, imp. 63, 64, 65, 71, 73.
Leo papa 61.
Liberius 77.
Libius (Livius) a, 22.
Liburnia 48.
Licinius 41.

Ligeris fi.

61.

Liguria 49, 61.


Liothida 24.
Liticiani 55.
Litorius 53.

Lodoin, rex Francorum 75.


Lucan 8, 28.
Lucania 49.
Lucullanum castellum 65.
Lupicinus 9, 45, 46.
Lusitania-Lysitania 22, 62.

Hyra 63.
Hystaspes 32.

Macedonia-Macedon es 18, 31 32, 33


Macrinus, imp. 36.
Magnus 78.
Magog 25.
Maiorianus, Imp. 63.

Iamnesia 22.

Iatrus 39.
Iazyges 12.
Ibba 7r,
IZVOARELE LSTORIET ROMANTLOR VOL. xxv

www.dacoromanica.ro

11

- id Mamaea 38,
Mantuanus (Vergilius) 22.
Marcia 38.
Marcianopolis 7, 37, 38.
Marcianus, imp. 61, 63, 67, 69,
Marcellinus 64.
Marcomanni 37, 42.
Margoplanum 78.
Margus 78.
Maria 49.
Maris 17.
Marisia 14, 15, 16, 42.
Marpesia 29, 30.
Massilia 65.
Mathesuentha 35, 66, 78.
Mauri 52.
Mauriaci campi 56.
Maximianus, Imp. 37, 41.
Maximinus, imp. 38, 41.
Mmdmus, Imp. 9, 45, 46, 63.
Meatae (Maeatae) 23.
Mediana 74.

Musianus 18.
Myrmicion 26.
Mysia v. Moesia.
71.

Medop a 32.

Meat 29.
Mediolanum 61.
Mela (Pomponius) 8, 23.
Melanis (Menalippe) 31.
Meotis (Maeotis) 26, 27, 28, 42, 43,
58.

Merens 42.
Mesopotamia 30.
Mevania 22.
Micca 36.
Milia-Miliare 14, 15, 16, 42.
Mincius 61.
Mixi 24.
Moesia 5, 7, 13, 18, 27, 31, 32, 33, 34,
36, 37, 39, 40, 45, 48, 53, 96, 70, 76.
Mogontiacum 37.
Mogontiacum 37.
Monunsen 6, 7, 8, 10, 18, 19.
Mordens 42.
MorLsena 14,

Naissus (Naisitanus) 74.


Narseus rex Persarum 41.
Natissa fl. 60
Nauego 42.
Nedao fl. 13, 88.
Nepus 64.
Nicopolis (Nicopolitanus) 39, 70.
Nidada 41.
Nif ates 30.
Nilus 29, 30.
Noialt-Noilgiant 15.
Noricum 69.
Novae 39.
Novietunense 26.
Noviodunum 19.

Oceanus 21, 22,

23,

24, 25, 26,

27,

38, 42, 43, 82.


Octar 53.

Octavianus, imp. 85.


Odoacer 65, 75.
Oduulf 35.
Odyssus-Odyssitanus 32.
Oium 25.
Olbia 26.
Olt 14, 15, 17, 18.
Olibriones 26.
Olybrius, imp. 64.
Orcades 22.
Orestes 64, 65.
Orientalis 65, 67, 73, 77.
Orosius 8, 21, 28, 31, 43.
Ostrogotha 13, 14, 35, 36, 37, 38, 39.
Ostrogothae 24, 28, 44, 45, 52, 57, 58,
65, 66, 70.
Ostrogotho 76.
Otingis 24.
Ovida 41.

15.

Morsianus-Mursianus lacus 26.


Mundo 76.
Mundzucus 53, 68.
Mures 14, 15, 16.

Padus 48, 75.


Pannonia 42, 46, 48, 50, 51, 62, 68, 69,
70, 71, 72, 75.

Mum 19.

Parthi 29, 30, 32, 37, 41.

Paria 5, 70.

www.dacoromanica.ro

- 163 Patriciolus 04.


Pauly-Wissowa 6, 8, 9.
Pallas (Pellae) 74.
Pelso lacus 70, 72.
Pentapolis 69.
Penthesilea 31.
Perdicca 32.
Persae 18, 31, 32, 41.
Persida 26.
Perusia 78.
Patina 74.
Petza 76.
Peuce (Peucini) 37.
Phasis fl. 29.
Philippus 32, 37.
Philippopolis 39.
Piccis mons 60.
Pind 12.
Pineta 75.
Pirinei-Pyrenaeus 12, 51.
Pisidia 29.
Pitza, Petza-Pitzanus 76.
Placentia 64.
Placidia 50, 51, 61.

Renus 23.

Respa 40.
Retemeris 55.
RiotimuS-Riutimus 64.
Ripari 56.

Riphei 26, 28, 30.


Roas 53.
Roduulf 24.
Rogi, Rugi 24, 42, 69, 70, 72, 75.

Roma, Romani, de mal multe ori.


Rosomoni 44.

Roxolani v. Aroxolani 12.


Rugi v. Rogi.
Rumurmense 19.

Sabinus-Savinus 34.
Sabiri-Saviri 27.
Sacromontisi 70.
Sadagarii 69.
Sadagi 71.
Safrac 45, 48.
Sal onic 7.

Poarta de fer 18.


Polentia-Pollentia 49.
Pontus-Ponticus 25, 26, 27, 28,
32, 34, 36, 37, 69.
Portus Romanus 64.
Potamus 38.
Priamus 31.
Priscus 8, 17, 18, 27, 43, 53, 54,

30,

61,

67.

Priscus dux 39.


Propanissimus 30.
Ptolemaeus-Ptolomeus 8, 23, 24.
Puppio 37.

43.

Scarniunga fi. 70.


Scheiner 14.
Scipio 22, 62.
Sclaveni 18, 26, 43.
Screrefennae 24.
Scyri-Sciri 65, 69, 72.
Scythia-Scythicus 5,

Pyrenei v. Pirenei.
Quad/ 37.
Quinquegentiani 41.

Rani 24.
Raumarid 24.
Ravenna 10, 46, 64, 65, 75, 78.
Ravennas geogr. 5, 6, 16, 17, 27,
Recimer-Recemer 64.
Regiurn 78.

Salona-Salonitanus 64.
Sangibanus-Sanguibanus 56, 57.
Sapor 41.
Sardanaphalus 41.
Sarmatae-Sauromatae 23, 31, 39, 44,
53, 55, 69, 72, 73, 74.
Sasi 14, 15.
Savus-Saus iL 74.
Savinianus 76.
Saviri V. Sabiri.
Saxones 55.
Scandia-Scandza 22, 23, 24, 25, 38,

77.

17, 18, 23, 25,


26, 27, 28, 29, 30, 32, 38, 37, 43, 44,
52, 53, 54, 65, 67, 68, 69, TO.
Sebastianus 51.
Secul 14.

Segericus rex Vesegot. 56.


Senator Cassiodorus 21.

www.dacoromanica.ro

- 164 'Tharuarus 40.


Theodahadus 76, 77, 78.
Theodetnir 57.
Theodoricus I, II, 9, 24, 35, 52, 58,
54, 55, 56, 59, 63, 65, 66, 70, 71, '73,

Seres 26.
Severus Imp. 36, 63.
Sicilia 49, 78.
Sigismundus 76.
Silefantina 22.
Silores 23.
Sinderith 78.
Singidunum 73.
Siret 17.

74, 75, 76, 77, 78.

Theodosia 26.
Theodosius 46, 47, 50, .53, 61.

Sirmium, Sirmis, Syrmis, Sirmiensis 48, 69, 75, 76.


Sitalces, Sitha/cus M.
Sium 74.
Solis insula 22.
Sontii pons 75.
Somus 29.
Spali 25.
Spania, Spani 12, 22, 23, 46, 411, 50,
51, 52, 62, 65, 74, 76, 77.
Spesis provincia 38.
Sporades 21.
Stilico 44, 48, 49.
Stobi 74.
Strabo 8, 23.
Suavi 53, 62, 63, 66, 71, 72, 73.
Suehans 24.
Suettdi 24.
'Sunilda 44.
Sylla 33.
Symmachus 38, 37.
Syracusae 78.
Syiia-Syrus 29, 30.
Syrinis v. Sirmium.

Thermantia 49.
Thesander 31.
Theseus 31.
Thessalia 46, 74.
Thessalonica 41, 74.

Theros insula 22.


Theustes 24.
Thiudebertus 76.
Thiudi 42.
Thiudimer-Tiudimir 35, 67, 70, 71,
72, 73, 74.
Thiudis 77.
Thiudigisglosa 77.
Thiudigoto 78.
Thomes 32.
Thomyris 31, 32.
Thorcilingi-Torcilingi 65, 75.
Thorismud 35, 52, 55, 57, 59, 130, 132,
66, 76.

Thrasamundus 76.
Thracia 13, 18, 27, 32, 36, 37, 41, 45,
46.

rdrnava 14, 15.


Taurus 30.
Taus 17.

Thraciscus 36.
Thuringi-Thyringi 24, 73, 74.
Thyle 9, 22.
Tiberius imp. 33.
Tibis 17.
Tibisia 16, 53.
Ticinum 61.
Tifisas 17.
Tigas 17.
Tigris 30.
Timis 17.
Tisa-Tisia 16, 17, 26, 53.
Tolosa 52, 60, 62.
Tomaschek 18.
Tomis 7.
Torcilingi v. "Thorcilingi.

Tetefus 31.
Thanais 26, 28.

Traianus, imp. 38. 39.


Transilvania 14.

Tacitus (Cornelius) 8, 18, 23.


Tadzans 42.
Taetel 24.
Tagus 62.
Talfaii 19, 37.
Tanausis (Thanausis) 29.
Tapae 12, 18, 32, 34.
TaprObane 22.
Tarabostesei 27.

www.dacoromanica.ro

165 -

Trapezus 26.
Trapstila-Thraustila 76.
Trasamundus-Thrasarnmundus 51.
Trasaricus-Thrasaricus 76.
Triarius 71.
Trinacria 78.
Trogus Pompeius 8, 29, 31.
Troia 41.
Troianus 31.
Tuncarsi 44.
'ruscia 49, 77, 78.
Tyras 26.

'ryrrenus 49, 51, 63, 78.

Vandali, Vandalicus, Vandilarius 11,


14, 15, 16, 25, 37, 41, 42, 46, 48, 50,
51, 52, 54, 63, 65, 76, 77, 78, 79.
Varni 63.
Vasianensis regio 30.
Vasinabronca 42.
Veducus 40.
Venetarius-Vinitarius 35, 66.
Venethi, Venetia 26, 43, 48, 60, 61.
Vergilius 8, 96 28, 29.
Veronenses campi 75.
Vesegothae 13, 28, 36, 38, 44, 45, 46,
48, 49, 52, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60,
61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 74, 76, 77.
Vesosis 28, 29.
Vetericus 35, 76.
Victoriae civitas 39.
Vidigoia 28, 53.
Vidimir-Vidimer 35, 57, 67, 70, 71, 72,

Ugra 14.
Ulbius 62.
Ulfila-Vulfila 8, 70.
Ulixes 31.
Ulmerug,i 25.
Ulpiana 74.
Ultzinzures 70, 71.
Ungra 14.
Unguri 14, 15.
Ursus 63.
Uscus-Oescus 39.
Utus 70.

73, 74.

Vadamerca 66.
Vagosola fl. 26.
Vagoth 24.

Vagus fl. 23.


Valamir, Valamer 51, 66. 67, 70, 71,

Vidivarii 27.
Vierma 51.
Vigilius 6.
Vindomina
Vinoviloth 24.
Visimar 42.
Visela-Vistula 19, 23, 26, 27, 38.
Vitiges 35, 78.
Vitirichus 52.
Vividarii v. Vidivarii.
Volusianus, imp. 40.
Vultuulfus 35, 66.

72.

Valaravans 35.
Valaris 35.
Valens 11, 45, 46.
Valentinianus 45, 51, 55, 61, 63.
Valia-Vallia 50, 51, 52, 53.
Vandalarius 66.

Xenopol 11,
Xerxes 32,

12.

Zalmoxes 27.
Zeno, Imp. 65, 74, 75.
Zeuta 27.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pag.

Introducerea

Textul latin

21

Traducerea
Scrisoarea adresatA lui Castalius
ImpArtirea pAmAntului
Descrierea insulei Britania
Descrierea insulei Scandza
Eznigrarea Gotilor din Scandza i stabilirea
lor la marea NeagrA
Scitia i popoarele ei. Gotii in Saida
InfrAngerea lui Vesosis. Cuceririle Gatilor

81

In Asia
Arnazoanele i rtaboaiele lor. Descrierea
Caucasului
Amazoanele i copiii lor
Telef i descrierea Moesiei
RAzboaele Gotilor Impotriva reginei Thornyris i Impotriva Persilor. Invazia Gotilor

In Grecia
Deceneu i InvAtAturile sale. Comosicus

81

82
83
84
86
87
91
91
93

94

95
96
98

Coryllus si Dacia cea veche. DunArea


Dorpaneu i victoriile sale Impotriva Romanilor
99
Genealogia Amalilor. Ostrogoti i Visigoti 100
Origina ImpAratului Maximus si mortea sa. 101
Gotii la marea NeagrA. Devastarea Moesiei
si a Traciei. Asediul orasului Marcianopolis i fundarea sa
103
www.dacoromanica.ro

168
Pag.

Gepizii i Gotii. Rzboiul dintre Goti


Gepizi

104

Cniva in Moesia. Infrangerea i moartea imp. Decius


105
106
Gallus i Volusianus i alianta cu Gotii
Gotii in Asia. Pustiirea Traciei. Cucerirea
cettii Anchialos
107
Imp. Mmdmian, impreura cu Gotii federati, in Asia 0 Africa
108
Geberich i lupta sa cu Visimar. Vandalii
in Panonia
109
Hermanaric i cuceririle sale
109
Originea i descrierea Hunilor. Moartea
lui Hermanaric
1.10
Spaima Visigoilor. Stabilirea lor in
dreapta Dungrii
113
Foamete la Visigoti. Rzvrtirea Visigotilor. Lupta i moartea imp. Valens
113
Imp. Theodosiu. Fritigern i pustiirile

sale. Pacea cu Gotii


Athanaric la Constantinopol. Moartea
sa. Gotii federati ai Romanilor
Moartea lui Theodosiu. Alaric i invasia
Gotilor in Italia. Ravenna
Alaric la Ravenna. Cedarea Galiei Goti-

lor. Atacui Iui Stilicon. Devastarea Italiei. Moartea i inmormntarea lui Alaric
Ataulf i devastarea Romei. Plecarea sa
in Galia. Rzboaele sale contra Vandalilor. Segeric
Valija. Liberarea Placidiei. Infrangerea
unor usurpatori
Gyzeric in Africa. Liberarea Africei
de Vandali. Theoderich ca urma al lui
Vallia

115
115
116

117

119

120

121

Romanii i Hunii in contra lui Theo123


dorid. Attila. Reedinta sa.
Moartea lui Bleda. Portretul lui Attila 124
Ambasade la Valentinian i Theodorid. Aliantele Romanilor
125
www.dacoromanica.ro

169
Pa&

Singiban. PregAtirea luptei


Ajutoarele Hunilor. Romanii ocup
o colinfi

Discursul lui Attila


Lupta i rnoartea lui Theodorid. ZpAceala
In cele dou armate

127

128
129
130

Inrnormntarea lui Theodorid. Plecarea lui


Thorismud
131
Attila in Italia. Asediul Aquileiei. Jefui-

rea Italiei. Marsul spre Roma vi retragerea lui Attila


Attila, din nou in Gana, este respins de
Thorismud. Moartea acestuia

133

134

Theodorid si luptele sale cu Suavii.


Moartea sa
135
Etnich. Vandalii la Roma. InfrAngerea
Romanilor
Odoacru i indepartarea lu Augustulus.

137

Cderea imperiului de apus

138

Eurich i cuceririle sale In Galia si


Spania
Vinithariu, regele Ostrogotilor, in lupt
Hunii I cu Antii. Moartea sa i urmasii sAi
Moartea i inmormntarea lui Attila
Certurile intre urmasii lui Attila. Lupta dela
Nedao. Liberarea popoarelor
Gotii minori din Moesia. Ulfila
LIT. Valamir, Thiudimer i Vidimer regi ai Go-

139

139
141
143
145

tilor. Gotii in Iliria si pacea cu Romanii.


Theodoric obstatic
145
MIL Ostrogotii in lupta cu Sadagii. Ostrog,otii
146
In contra Suavilor i Scirilor
Victoria Ostrogotilor impotriva Suavilor,
Sarmatilor, Scirilor, Gepizilor i Rugilor 147
Supunerea Suavilor i Alamannilor. Expe-

ditia lui Theodoric in contra Sarmatilor.


148
Cucerirea Singidunului
Gotii atac ambele imperil romane. Ocu-

parea Nisului si a altor cetati


1ZVOARELE ISTORIE1 ROMAN/LOR VOL. XIV

www.dacoromanica.ro

149

170
Pag_

Zeno si Theodoric. Rezistenta i infringerea lui Odoacru


CAstria lui Theodoric si a fiicelor sale.
Cucerirea Sirmiului. Ajutorarea lui Mundo. InfrAngerea Frandlor in Galia. Moartea lui Theodoric
Athanaric si moartea sa. Theodat. Asasinarea Amalasuenthei
Belisariu in Sicilia. Supunerea Gotilor. Vitiges rege. Infrangerea Gotilor. Vitiges
Mathesuenta se predau lui Belisariu. Germanus. Epilogul lui Iordanes
Indicele

150

152
153

154
157

www.dacoromanica.ro

DIN PUBLICATIUNILE AUTORUL'Ul

Mitologia greco-romand in iectures ilustraf, 2 vol. cu ilustratiuni i planii.


Legende i povreqti antice, Cu.stampe ilustratiuni.
Monografia Drdstorului-Silistra, cu harti i ilustratitmi.
Gerd fi i ,orne greco-romane in noul teritoriu al Dobrogei, cu
o ha.rt5. i ilustratiuni.
RomaniQa (Tablele cerate, Insula erpilor, etc.) studii istorice,
filologice i archeologice, cu o hartii i ilustratiuni.
Vieata si opera lui G. Lazeir (in colaborare).
Basarabia, privire istoricA.

Ver&ificatiunea latind, Prosodia 0, Metrica.


lstoria literaturii latine, Antologie i Crestomatie.
Studii pedagogice, Limbile clasice in invtinntul secundar si
metodica lor.
Seoul gi secuizarea Romanilor.
Sicules et Raumains, Un prods de &nationalisation.
Date privitoare la maghiarizarect

Plinius, Carespondenta Cu Imptiratul Traian, traducere.


Apuleius, Amor 0 Psyche, cu ilustratiuni, traducere.
Lucian, Toxaris sau Pristinia, traducere.
Cicero, Discursul pentru Archias, traducere.

www.dacoromanica.ro

COLECTIUNEA IZVOARELOR ISTORIEI ROMANILOR

A U APARUT:
Anonymus Bele regs notarius

Gesta Hungarorum
Anonymus geographus

DescrptIo Europae Oriental's

Daeo-Romant in Carmlnibus medlt aevl


Simon de Keza

Chronlcon Hungariciun
Rogerius

Allserabile Carmen
IL Rcardus

De inventa Ungarla magna


Nestor

Chronlca
Prisons "'finites

Exeerpta de Legationtbus
Flavius Vopiscus

Divus Aurellanus
Eutrophis

Breviarlum historiae Romanae


Chronleon pictum Vindobonense
Brodnict
Ammiani Marcellini

Rerum gestarum liber XXXI (Bottum Gothiettm).


Jordanes

De origine actibusque Getarum.

www.dacoromanica.ro