Sunteți pe pagina 1din 13

VOIEVODATUL LUI MENUMOROUT IN LUMINA

CERCETARILORRECENTE

Alexandra MADGEARU

Regiunea sffAbatutade cele trei Criguri situatd in Romdnia 9i


Ungaria s-a aflat sub dorninalia avarilor in secolele VI-VIII. In partea
romAneascda Criqanei,urmele avarilor Suntreplezentatede mormintele cu
piese de harnagament,scheletede cai, arme qi echipamentmilitar de la
Cdua;,DindeEti.Sdcuieni.Socodor,Valealui Mihai'.
Prin CriSanatrecea unul dintre drumurile sirii care porneau din
Transilvania. Informatiile mai tArzii din secolele XI-XV aratd cd sarea
extrasddin ocneletransilv6neneela transportatape Some;, precum 9i pe un
dmm terestru care ajungea la SSlacea(ud. Bihor). Numele localitllii
"sare"'.Cu excepfiacelui de la
provinedin cuvdntulmaghiarcareinseamnd
Socodor, celelaltemorminte avare men{ionatemai sus se afl6 in apropiere
de Sdlacea.Este evident cd prezenlaavarilor in zon6 a fost direct legatdde
necesitateacontrolului asupratraficului de sare,
Populalia sedentard din Criqana din secolele VII-IX este
reprezentatdde aqezdriprecum cele de la Biharea. Lazuri, Culciu Mare,
Ghenci. De asemenea,sunt semnificativeunele descopeririprecum cerceii
de tip stelat de la $icula qi Lazuri. sau brlzdarele de plug de la Lazuri 9i
Ghencij. Prezeufaintr-o zondal6t de restrinsda doua brdzdarede plug este
demnl de remarcat.deoarecefierul era scump.iar obiectelede fier (arme qi
r.rnelte)elau acumulatein secoleleViII-iX ca insemnede prestigiu*.Deqi
piesele la care ne referim nu provin din depozite,ele denota dezvoltarea
economicdgi pozilia superioarda posesorilor.Cerceii de tip steiat provin
I "Acla il'lttsei
l. Stanciu" Teritctriul nord-r,estic al Rontaniei Si khaganatul avar,
P o r o l i s s e n s i s " , 2 3 , 2 0 { ) 0 . l , p . 4 0 3 - 4 - 5 i ; C . C o s m a . N e c r o p o l e ,m o r m i n t e i z o [ u l e ,
descoperiri.funerarecu carucler incert, dint)estul Si nord-r,estulRomdniei,in seceiul 14ll
d. tt.. in Atlevdrul omeneltepo.sibitpentru randuirea binelui fOmagiu Sever Dumitra$cul,
Oradea,2001, p. 3A7-382.
1
P. Iambor, Drutrnri Si vdmi ale sdrii din Transilvanittin perioada feudalisntuluilimpuriu,
"Acta
in, M u s e iN a p o c e n s i s " , l 91. 9 8 2 ,p . 8 l - 8 3 .
t "Ziridava".
D. C. Bdcue{"1.. Bordi, Descoperiri arlteologit:ein hotarul comunei$icttlu,
19-20. 1S96, p.95; Gh. L.azin.Douu piese dc me.taldin sec. l'lll-l,Y tlesc:operite itt
"Satu Nlare.Studii contunicdri',5-6. l98l-1982' p'
Igt:ulilateaLuzuri, jutl. Satuil4are. Si
li7-li9; l. Nemeri,RepertoriularheolLtgicul tocalitAYiiGhenci (c:om.CduaS,,lud.Sattr
"Satu p. 62'
Mure), More. Studiisi comunicdri",9-10, 1992-1993.
I
F. Cufia, Blacksrniths, l|'arriors antl Tournamentso.f l,'altte; Dating and Interpreting
"
Early i\kdieval Hoartls of lron [mplement.sin Eastern Europe, EphemerisN apocensis", T'
1 9 9 7, p . 2 1 1 - 2 6 8 .
39
dintr-un atelier care produceapentru o zond.din bazinul superior qi mijlociu
al Tisei. La origine piese bizantine, aceqti cercei stelali au fost produqi de
megteri locali, devenind o componenti a modei feminine qi masculinedin
secoleleVIII-X. Exemplareledin Criganaevidenfiazdgi ele acumularilede
avereprodusein comuniEfile locale.
Din punct de vedereetnic, unele dintre a$ezAriledin Criqanapot fl
atribuite cu ceftitudine slavilor, pe baza ceramicii specifice(cea lucratd cu
mdna).Cel mai important sit slav tirnpuriu este cel delaLazuri'. Pe de altA
parte, populalia romanicd poate fi identificati pe baza ceramicii lucrate Ia
roata rapid6, care s-a descoperitla Berea, Culciu Mare, Lazwi qi in alte
situri. S-a demonstratrecent cd aceastdtehnicd superioarAa supravieluit in
Transilvaniagi in zonele vecine fiindcd a fbst transmisi din antichitatede
cdtreromanici6.
Restul inventarului descoperit in agezdri nu permite identihciri
etnice. in orice civ, se poate afirma cd gi in Criqana a existat o populafie
mixtd romdno-slavd,lafel ca in Banat gi Transilvania.Culturamaterialdeste
relativ unitara. Pe teritoriul maghiar al Criqanei(in comitatul Hajdu-Bihar) a
fost semnalatd in mai multe puncte o ceramicA specificd pentru cultura
Dridu, decoratdcu incizii orizontalepi vdlurite (databilain secoleleIX-X).
Aceste descoperiri au fost puse_in legbturd cu o posibila extindere a
dominaliei bulgare pAni in Crigana'. Cultura Dridu a fost cultura multietnic[
a zonei Dunirii de Jos, din secolele VIII-X, in care s-au topit componente
romanice, slave qi protobulgare,aflate toate sub influenla civilizafiei bizan-
tine contemporane.Prezenfa unei enclave Dridu in Crigana ar semnala o
influenfd culturaldprovenitdde la Dundreade Jos (o enclavdsimilard cu cea
din zona Alba lulia)8. Totugi, numdrul de descopeririesteprea mic pentru a
trage o concluzie fermd. Fragmentele ceramice nu provin din complexe
inchise (precum cele din zona Alba Iulia). De aceea,nu credem cd existd
suficienteargumentearheologicepentru extindereadominaliei Bulgariei la
nord de Mureg.
Potrivit unei informafii din Gesta Hungarorum a Notarului
Anonim, in ducatul lui Menumoroutdin Criqanatrdia o populalie denumitd

'
L Stanciu, Asezarea slavd timpurie de lq Lazuri-"Lubi tag", jud. Satu Mare (cercetdrile
arheologicedin anii 1917. 1993-1995).Contribulii la cunoa$tereasecolelor 6-7 in zona
'[isei
superioare,"satu Mare. Studii si comunicdri', l5-16, 1998-1999,p. 115-266.
o Stanciu,
l. De.spreceramica medievald timpurie de uz comun, lucratd la roala rapid6, in
agezdrilede pe teritoriul Rom6niei(secoleleVIII-X), "Arheologia Medievald",3,2000, p'
l 2 l - 1 9 1.
7 K. Mesterhizy, Die ethnischen Probleme des Gebietes ostlich der Thei/3 im 9. Jh., in
Rapports du tlle Congris international d'archdalogie slave, l, Bratislava, 1979, p' 539-
541.
8 A. Madgearv,Rorndniiin operaNotaruluiAnonim,Cluj-Napoca,2001. p. 189-195.
40
"kozari"e. Este singura etnie amintitd in text, dar este de presupuscd nu era
qi singura. Menlionarea ei se datoreazd tocmai caracterului insolit al
prezen{ei acestui grup ttircic. "Kozarii" sunt identici cu khazarii din zona
Donului, care au trecut la religia mozaicd qi au creat un stat puternic in
secolele VII-X in stepelenord-ponticet0.Korarii sau kavarii au venit in
bazinul Tisei probabil in secolul al lX-lea, alungali de rdzboaielecu arabii
care au condus la declinul statului khazar.Cele mai importantevestigii ale
kavarilor s-au descoperit in Badka, la eelarevo - un cimitir cu 263 de
morminte de inhumafie, care cuprind cdrdmtzi cu reprezentarea
candelabrului iudaic cu qapte bra{e ("menora"), precum gi alte obiecte
specifice khazarilorll. Exact in aceeagi zond, cronicarul bizantin loan
Kinnamos va atestala mijlocul secolului al XII-lea o populalie de origine
ttircica gi de religie mozaic6,.khvalizii. Acegti khvalizi frceau parte din
confederalia khazardr2.Probabil cimitirul de la eelarevo reprezintd cea mai
veche mirturie arheologicda acestui grup etnic pdtruns in bazinul Tisei in a
douajumdtate a secolului al VIII-lea. Un alt grup de kavari a venit impreund
cu ungurii, la sfhrginrl secolului al IX-lea qi s-a agezatin actualele comitate
Hajdu-Bihar qi Nyir'3. Ur-" ale kavarilor se cunosc gi in Criqana. in
a$ezarcadin secolele XII-Xil de la Cefa a apdrut un pandantiv decorat cu
un motiv inrudit cu "Steaua lui David", care sugereazl,prezenfakhazarilor
moz.aicita,iar in- partea Criqanei din Ungaria s-au descoperit inele cu
inscriplii ebraice't. Un toponim Kozar esteatestatl6ngd Carei in 1335'o,iar

''
Scriptores Rerum Hungaricarum, ed. J. Szentpetery,l, Budapest,1937, p.49; Gh. Popa-
Lisseanu,IzvoareleIstoriei Romdnilor, [, Bucuregti,1934,p.83 (cap. 11).
r0
Pentru istoria khazarilor, vezi in special D. M. Dunlop, The History of the Jewish
Khazars, New York, 1967; A. Koestler, Al treisprezecelea trib. Inrperiul khazarilor Si
moqtenirea sa, Roma, 1987; A. R6na-tas, Hungarians and Europe in the Early Middle
Ages.An Introduction to Early Hungarian History, Budapest,1999,p.228-234.
"
R. BunardLi{ Report on the protective archaeological excavation of the medieval
necropolis at the "Ciglana" localiry near Celarevo, "Gradiq za prouiavanje spomenika
kulture Yojvodine", Novi Sad,8-9, 1978-79,p.33-67 .
''
V. Bogrea, Pagini istorico-/ilologice, Cluj, 1971, p. 35; P. Stephenson,Byzantium's
Balkan Frontier: A Political Study of the Northern Balkans, 9A0-1204, Cambridge
University Press,2000, p. 192,225.
''
H. Schdnebaum, Zur Kabarenfrage, in Aus der byzantinischen Arbeit der Deutschen
I)emokrqtischenRepublik, I, Beriin, 1957,p. 145; K. Mesterhdzy,lsmadlites,Busurmans,
Bulgares de la Volga, in vol. Les questionsfondamentales du peuplernent du Bassin des
Carpathesdu VIIf au f sidcle,Budapest,1972,p. 195-21l.
'o
S. Drrmitragcu,l. Crigan, LIn pantlantit, cu steatta ltti Dqvid descoperit lo Cefa-"La
Pddure". "Crisio",26-2'1, 1996-1997,p. 37 -49.
,''. th
A. Kiss, ll"' centurv Khazar ringsfrom Hungaryv,ith Hebrew letters and signs,"Acta
A r ch aectI ogi ca A cademi ae Sci enti arttm H ungar i cae", 22" 1970, p. 341-3 48.
4l
o baltd Chazar apareintr-un documentdin 121917.Un tip ceramic specific
ariei Don-Volga, vaselecu gat cilindric canelat,s-a descoperitqi in Criqana
9i in nord-estulUngariei,adicdin regiuneaunde locuiau acei kozaril8.
Pdtrunderea kavarilor a putut stimula agregareaunei fomaliuni
politico-militare in Criqana,tot aqacum protobulgarii cuceritori au fondat un
stat in fosta provincie romand Moesia gi tot agacum croalii de origine aland
din khaganatul avar au adunat in jurul lor comunitdfile slave din Dalmalia.
Nomazii au fost un factor catali'zatorin genezamai multor state dilr Europa
de est qi sud-est(Bulgaria. Croalia, Ungaria,Rusia). Ei s-au suprapuspeste
populafia localS slav6, pe care au dominat-o prin superioritatea organrzdrii
lor militare.
Totugi, lipsa izvoarelor ne impiedicd sd deslugimimprejurdrile in
care a luat nagtere formaliunea statald din Crigana. Singurele informalii
despreea provin din capitolele 19-22,28, 50-52 din Gesta Hungarorum a
Notarului Anonim.
Primul grup de capitole descrie agresiuneardzboinicilor unguri
asupra teritoriului cuprins intre Tisa gi Munfii Apuseni, condus de ducele
Menumorout. Pentru etimologia numelui Menumorout s-au propus mai
multe explicatii. Numele a fost pus in legdturd cu Moravia Mare, care in
cursul secolului al lX-lea qi-a putut extinde domina{ia in aceste pdrli
(moravienii se numesc Mardt in maghiarL, iar Mor6t fiind personificarea
moravienilor)le.DupA unele opinii, Menumorout ar trarspunenumele slav
Mene-Morouii ("Moraviri cel mic")". Altcineva presupuneacd numele
inseamnd "mireie morav" (fiica lui Menumorout a devenit sofia ducelui
Zulta)2t. O ipotez[ mai veche reluata mai recent afirmd cd Notarul Anonim
a fbcut o confuzie cu magh. mdn: "armdsar",de unde numele Mdn-Morot
(pentru cd avea mai multe neveste)22.in fine, un filolog romdn a avansat o

'o
C. Suciu, Diclionar istoric ol localitdlilor din Transilvarra,Bucuregti,1967-1968,vol. II,
o.355.
17
S. Dumitragcu,L Crigan, op. cit.,p.38.
18
P. lambor, Vase cu gdt canelat descoperite in asezdriJbudale timpurii din Transilvania.
"Acta
Musei Napocensis",22-23, 1985-1986,p. 590; S. Dumitraqcu,l. Crigan,op. cit., p'
38.
'o
N" DrAganu,Romdnii in veacurileIX-XIV pe baza toponimieiSi a onomasticei,Bucureqti,
1 9 3 3p. . 2 8 9 .
to
[. Boba, Morwiu, Bulgaria, "lvlessiani" and "Sclavi" in Medieval Hungarian Sources, in
"Ytori meidunarodenkongrespo bdlgaristita" (Sofia, 1986), Dokladi, vol. 6, Sofia, 1987,
p . 71 4 .
t'
L. E. Havlik, Bulgaria and Moravia between Byzanlium, the I'-ranks and Rome,
"Palaeobulgarica".\3, 1989,l, p. 18, nota95.
'2
P. Vitczy, The Byzantine Emperor Constantine VII Porphyrogenitus and the Saga of the
Hungarian Conquest, "Anlaeus. Communicationes ex Instituto Arehaeologico Academiae
ScientiarumHungaricae",19-2A,1990-1991,p. 253-254.
,ot.,ti. care diferA radical de toate cele de mai sus' El presupunecd numele
Menumorout este romfinesc, forma lui real6 fiind Mdrmorot (un nume
derivat din substantivul marmurd, pdsttat in graiul din Transilvania 9i
Criqana)23.Oricare ar fi adevdrul, este cert cA numele transmis de Notarul
Anonim a fost purtat de nobilimea local6, deoarecedocumente mar tdtzti,
din secoleie XIII-XV amintesc in Crigana familia Marouth (Maroth)'
Primul, din 1261,se referd la un anumeCyrill (Chirill), fiul lui Almus din
neamul Marouth2a.
Inilial, Arpad i-a cerut lui Menumorout teritoriul dintre Someq 9i
pddureaNyir. Menumorout a primit solia, dar arcfuzat sd cedeze,invoc6nd
drepturile sale asupra acelui teritoriu. precum qi protecfia de care se bucura
din partea Imperiului Bizantin2s.Aceastd alianjd cu Bizanlul nu poate fi
exclus6. Dupa mijlocul secolului al IX-lea, politica bizantind a urmirit
crearea unei sfere de influen1| in afata frontierelor sale occidentale' prin
convertirea la cregtinism a statelor slave (Moravia, Bulgaria qi micile
principate sArbeqti).Conducitorii acestor state aflate in orbita Bizanlului
intrau-in familia simbolici de principi in fruntea cdreia se afla impiratul de
la Constantinopol26.
Dacd dat[m evenimentele in perioada imediat urmdtoare ocupirii
Pannoniei de cdtre unguri (896), impdratul a cdrui protec{ie o invoca
Menumorout era Leon VI (836-912).Leon VI s-a putut afla in conflict cu
ungurii in intervalul de pace cu Bulgaria (904-912).In alt capitol din Gesta
Hingarorun, Notarul Anonim afirmd cd ducele Salan (care stdp6nea intre
"impdratul grecilor" qi de "ducele
Dunare qi Tisa) a fost ajutat de
bulgarilor". Informafia pare si fie confirmatd de Liudprand de Cremona,
care afirma, ftrd a data evenimentul, ci ungurii Bulgarorum gentem otque
Grecorum tributariam fecerant - aqadar,cd i-au supus pe bulgari qi pe
greci27.De la Liudprand, informalia a fost preluatd de alli cronicari din

2t f popescu-Sireteanu. Dotfi antroponime istorice: Menumorut (: Mdrmorot) Si Morot'


.
"Ziridava", 21, 1998,p. I 49- I 58.
to
L. Borcea,L Jepelea,Menumorut,Bucuregti,1988,p.95'
2s
S c r i p t o r e s . . . , pl ,. 5 9 - 6 1 ; C h .P o p a - L i s s e a noup, ' c i t . ,p . 9 0 - 9 1( c a p 'l 9 - 2 0 ) '
26 "seminarium Kondakovianum",
G. bstrogorsky, Dle byzantinischeStaatenhierarchie,
Praga, 8, te:e, p. 41-61; H. G. Beck, Christliche lv'tission und politische Propaganda int
byzintinischen Reich, in La com,ersione al Cristiqnesimo nell'Europa dell'Alto Medioevtt
("settintanedi Studio clel Cenyo ltaliano di Studi sull'Alto Medioevo",l4), Spoleto, 1967'
p.649-674; H. Ahrweiler, L'iddologiepotitique de l'Empire Bl.zantin,Paris,1975,p. 37-
b0; F. Duo.nik. Byzantine Mission i*ong the Slavs.SS Constqntine-Cyrile and Methodius,
New Jersey,1970.
"
Liudprand,Antapodosis,II. 7, in A. F. Gombos,Catalogusfontium historiae Hungariae,
B u d a p e s t , 1 9 3 8v,o l . I I , P . 1 4 7 0 .
43
secoleleXI-XIII, care o dateazdinsa (din motive pe care nu le cunoaqtem) in
anii 906-90728.
in orice caz, ntr poate fi exclusi existenla unui conflict intre
Bulgaria qi unguri, in perioada 9A4-9I3, la care sd fi participat qi trupe
bizantine2e.Un indiciu ar putea fi oferit de felul in care Leon VI vorbeqte
despre unguri in cartea sa Taktika, redactatd exact in intervalul 904-972,
ungurii sunt prezentaliaici ca potenliali duqmaniai Imperiului3o.in plus, un
sigiliu descoperit la Dunaszekcsd,comitatul Baranya (pe Dundre, in
apropierede Moh6cs),cu ocaziasdp6turilorfbcutein castrulroman Lugio in
1897,sugereazdprezenfaarmateibizantinein zon6. El se dateazdin secolul
al X-lea gi a aparlinut lui Leon, basilikos protospatharios kai genikds
logoth,ites3l.Este vorba de un inalt funclionar bizantin, insdrcinat cu
conducereaunuia dintre departamentelefinanciare ale statului. Descoperirea
sigiliului sdu in zona stdpinitd de unguri s-ar putea explica prin trimiterea
unui mesaj cdtre comandantulunui corp expedilionar bizantin, care participa
acolo la un conflict.
Prin urrnare, Menumorout putea intra in legbturi cu L,eon VI, in
ipotezacd evenimentelese petreceauin primii ani a secolului al X-lea. Nu
existi insd date arheologice care sA indice relalii ale Criganei cu lmperiul
Bizantin in acea vreme. Singurul obiect care ar putea sugerastabilirea unor
relafii cu Bizanlul estecevamai vechi. La Poenii de Sus,com. Bunteqti,jud.
Bihor s-a descoperit in condilii necunoscuteo monedd de aur (solidus)
emisd in timpul impdranrlui Vasile I (datatd868-870)32.Deoarecemoneda
este perforatd, ea ar putea fi in principiu atribuitd unui mormAnt maghiar
vechi, deoarece in aceste morminte au aparut in mod frecvent monede
perforate, transformate in medalioane. Totuqi, amplasarea punctului de
descoperire intr-o zond montana (in apropiere de Vagcdu) face pulin
probabilS o asemeneaatribuire (mai ales cd nici nu se qtie dacd moneda
provine dintr-un mormdnt). Nu se cunosc vestigii maghiare (sau ale altor

18
Sigebertus,Chronographia,in A. F. Gombos, op. cit., lll, p. 2126. Vezi 9i Albericus,
Chronicon,Ibidem, I, p. 24; Helinandus,Chronicon, I bidem,II, p. I 127.
tn "Rewe des
G. Mo.au"sik, Der ungarische Anonymus iiber die Bulgaren und Criechen,
Etudes Sud-Est Europeennes-,'7.1969, 1, p. 113-174;H. Dimitrov, Bulgaria and the
"
Magtars at the Beginning of the I|th c'nntrrl'. EtudesBalkaniques", 22, 1986,2, p. 71-
'15
;^-'
'"
Vezi H. Dimitrov. op. cit., p.12-73.
t' ''studies in Byzantine
C. G. Chotzakogiou, Byzantinische Bleisiegel aus IJngarn,
Sigillography",DumbartonOaks,6, 1999,p. 63, nr.1.
" "Crisia', 13, 1983,p- 447'
A. SAgianu,DescoperirimonetareanticeSi bizantinein Bihor,
448, nr.8; L. Kovdcs, Miinzen aus der ungarischen Landnahmezeit.Archciologi.sche
Untersuchung der arabischen, byzantinischen, westeurop(iischenztnd rdmischen Milnzen
aus der Karpatenbeckendes l0..lahrhunderl, Budapest,1989,p. 170,nr. CLVIIi 1052.
44
proba
nomazi) in zonele montane (ceea ce nici nu este de mirare). P6n6 la
a unor
contrarie, moneda de la Poenii de Sus poate fi consideratdo mdrturie
pl61i {Ecute de Imperiul Bizantin in jurul anului 870 unui conduc6tor din
regiuneaCriqanei.
(Byhar),
centrul voievodatului lui Menumorout se afla la Biharea
cu val de
unde cercetdrile arheologice confirmd existenla unei fortificalii
formd
pdm6nt, care in principiir se poate data in secolele IX-X^ Ea avea
multe aqezdri
dreptunghiulara (150 * f fS m). Pe locul ei au fiinlat mai
XI-XIII'
s.rct"siu", databile incepdnd din secoleleIII-N :;i pAnain secolele
o locuire fbrd
Situl Biharea este unul'dintre acelea unde se poate dovedi
intrerupere din epoca dacicd p6nd in evul mediu. Din p6cate, informaliile
arheolosice publicate sunt insuficiente pentru a stabili momentul ridicdrii
al X1-lea'
f"rtift""ji"i". Ert* insd sigur faptul cd ea existainainteasecolului
deoarecepeste marginea ialului de pamfint se suprapune nivelul caracterizat
s-a
cle folosiiea calddrilor de lut din secolele XI-X[. in apropierea cetdlii
mai
descoperit un grup de morminte maghiare, databile incepdnd cu cea
qi Munfii
veche fazd a orizontului funerar -ughiur din spaliul dintre Tisa
Apuseni, adicd imediat dupd 896. Acest mic cimitir de la Biharea a aparlinut
grupului de rdzboinici care a cucerit cetatea.La fel, in Transilvania, cel mai
qi
i..iri .i*itir maghiar a fost descoperit |a Cluj, adicd acolo unde se afla
reqedin{a conducatorului local infrant de cdtre alt grup de razboinici
pAn6 in
,r.rrgu.i'a.in orice caz, cetaleaBiharea a continuat sd funcfioneze
secolul al XIII-lea, dup6 cum o dovedesc urmele materiale din aqezare,
in
precum qi^cimitirui de peste 500 de morminte din secoleleXI-XII' situat
vecindtater).
Doud fortificalii cu val de pdmdnt de formi patrulatera,simiiare cu
Nu
cea de la Biharea, au fost depistatela Pancota si z6rand,jud. Arad. 1u
fost efectuate sdpdturi, dar s-a recoltat de la suprafaldceramicd din secolele
Xl.Xll.Doarpebazatehniciideconstruclieafostpresupusa
aceste
contemporaneitatealor cu cetatea de |a Bihar"a3u' De remarcat cd

t3 Romaniei din jurtrl


Vezi observa{iile lui R. Popa, Observalii Si indreptdri la istoria
A n u l u i O M i e , 5 C 1 V A , 4 2 , 1 9 9 1 , 3 - 4p,. 1 6 8 - 1 6 9 '
to
A . M a d g e a r uo, p . c i t . , p . 1 5 2 , l 8 l - i 8 4 '
" pentru"cercetaiile de'la Biharea, vezi: M. Rusu, Contribulii arheologice la istoricul
1960, p' 7-25; S'
cetdlii Biharea,,,Anuarul Iistitutului de Istorie si Arheologie", cluj,3,
1973 in cetqteq de la Biharea,
Dumitragcu, 1,. Borcea, sondajul arheologic din iulie
"Crisia", 4, 1g'74,p. Sl-O+; S. Dumitragcu,-Bihorno,vol. l. Sdpdturile arheologicedin anii
cercetdrilor
Ig73-1g80, oradea, 1994;'S. Dumitragcu,F. Sfrengeu,Biharia, in Cronica
C. Cosma, Fortificalii din secoleleX-
arheologice.Campania 2d00, Suceava,200l,nr.2Z;
al cercetdrilor'
XI din iestul Si iord-vestul Romdniei. Considera1iiprivind stqdiul actual
" 23, 2000, l, p. 467-468'
Acta Musei Porolissenis",
tu Cosma,Fortifica1ii...,p. 475, 480'
C.
45
doud fortificafii erau situate in zona din CriEana care a fost cuceriti de
Ahtum.
Altd fortificalie se afla, potrivit Notarului Anonim, la Zotmar (Satu
Mare)3i. PAnd in prezent, cercetdrile arheologice nu au putut-o identifica,
nici pe teritoriul oraqului actual, nici in imediata apropiere.Atest[rile cele
mai vechi ale toponimului in documente(1181, 1213, 1230) aratdcd forma
iniliala a denumirii era chiar cea dat[ de Notarul Anonirn: Zathmar,
Zothmar, Zattmar3s.O cetatea existat cu siguranldcindva inainte de 1213,
deoarecemenliunea respectivd se referd la un castrum Zathmar. Numele
Zotmar a fost consideratde origine germane3e.in acest caz, el ar fi un
anacronismin operaNotarului Anonim, deoarececolonizareasa$ilora fost
ulterioaraevenimentelornarate. fotuqi, aceastietimologie a fost contestatS.
in primul r6nd, legenda coloniz[rii s[segti la Satu Mare la ?nceputul
secoluluial Xl-leaa0nu se confirmial. Esteposibil ca lbrmele cele mai vechi
ale toponimului sd derive dintr-un nume romdnescSatMarea2.Existd insi qi
altd explicalie la fbl de plauzibild a toponimului, din cuvdntulttircic sat: "a
vinde""'. Denumirea se referea la comerlul cu sare desfbquratpe valea
Somegului.Cum regiuneaa fost populatdgi de kavari, ipotezaestede luat in
considerare. Chiar in acest caz, ateslareatoponimului de cdtre Notarul
Anonim la inceputul secolului ai X-lea este veridicd. RdmAneca viitoare
cercetdriarheologicesd stabileasclin ce mdsuri a existat la Satu Mare o
forlificafie databilS la inceputul secolului al X-lea, presupusi in zona
centrali a actualuluioragaa.
O altd fortificalie care a putut aparfine voievodatului lui
Menumorout a funclionat la Mediegul Aurit, la est de Satu Mare (castrum
Megtes in documente). Un act din 1377 aminteqtecd aceastdcetate a fost
luatd de la rom6ni intr-o perioadd care poate fi plasatS pe la sfdrgitul
secolului al Xl-lea. Ea a fbst identificatdpe teren, sub forma unui val de
pimdnt care a fost suprapusde cetateade piatr[ din secolul al XIV-lea.

"
S c r i p t o r e s . .l ., ,p . 6 3 ; G h . P o p a - L i s s e a noup,. c i t . ,p . 9 3 ( c a p . 2 l ) .
'o
C . S u c i u .o p . c i t . .v o l . I I . p . 9 8 .
'o
N. Draganu . op. cit.,p.416-417cu bibliografiaanterioard.
""
Admisi gi de P. lambor, Izvoorele istorice Si terminologia privind asezdrilefortificate din
sec. IX-XilI,"Acta Musei Napocensis",26-30,1989-1993(1994), II, p. 21.
''
Th. NAgler,ASezareasasilorin Transilvania,Bucuregti,1992,p. 129.
"'L
lordan, Toponimiaromdneascd,Bucuregti,1963,p. 195-196,nota7; A. Riza, Ardealul
( V I ) , " T r a n s i l v a n i a s" ,. n . ,1 1 , 1 9 8 2 ,l l , p . 1 7 .
"'
D. Pais,in Scriptores...,I, p. 63, nota 4; H. Gockenjan,Hilfsvdlker und Crenzwcichterim
mittelalterlichenUngarn, Wiesbaden,1972,p. 65.
aa
A. Burai, Dezvoltarea orasului medieval Satu Mare (l), "Satu Mare. Stu.dii Si
comunicdri',4, 1980,p. 143-149;C. Cosma,Fortificayii..., p.475-476.
46
Fortificalia de pdmdnt avea fonnA patrulaterd' la fel ca cea de la Biharea'
DatareainsecoleleIX-X nu esteasiguratb,dar esteposibil6a5'
Pomind de la o lecturd eronatd a Gestei Notarului Anonim, unii
autori au admis existenla unei alte cetl1i in teritoriul stipanit de Menumorut,
Belland, pe care chiar au identificat-o cu vestigiile de pe dealul Bdlhrad
(Sebig,jud. Arad), unde se pare cd a existat o fortificalie din secoleleIX-
iou. in-r"ulitate, belland este o form[ coruptd a cuvAntului bellando, din
expresia ad castrum bellando ("purtdnd rdzboi la cetate")' Din relatarea
uridiul.ti cetAfii rezultd foarte clar cd acelcastrum erachiar Biharea"'.
Alte forificalii apdrau trecatoareaPorlile Meseqului (Moigrad qi
Ortelec). La Moigrad, sdpdturilenu au adus la lumind nici un obiect care sd
permita datarea fortificaliei. Astfel, singurul reper cronologic este dat de
tehnica de constructie, similard cu a fortificaliilor din secolele X-XI de la
DibAca gi $irioaraas.in schimb, fortificalia de la Ortelec, situatd la ieqirea
din Po4ile Meseqului, a oferit un material suficient de bogat pentru a fi
stabilitb funclionarea ei in secolele X-XI4e. in directi legdturd cu aceste
fortificalii se afl6 cimitirul de inhuma{ie din secolul al X-lea descoperit la
Zalilr. El cuprinde doar molminte de ritual creqtin, cu unele piese de
inventar care aparlin culturii Kottlach (a cbrei principald arie de r[spdndire
era situat[ in Croafia, Slovenia qi Austria))u.O necropoldsimilard cu piese

a5 DumitraScu,Sdpdturile arheologice din qnul 1970 ta MedieSulAurit -Castel, "Crisia"'


S.
4, 1g74,p. 101-106;c. cosma,Forifica1ii...,p.470-471.Pentrudocumentuldin 13'77vezi:
A. L. Tiutu, Litterae Gregorii Papae XI in causa Valachorum de Megesalla (MedieS) i7
"Fontium", series lll, 12, Roma, 1946, p' 434454;
Transilvania septennionaii destinatae,
F.Pall, RomdniidinpdrSilesdtmdrene(SinutulMedie$inluminaunordocumentedinl3TT,
,,Anuarul Institutului de Istorie
si Arheologie", cluj, 12, 1969, p. 7-36; $. Papacostea'
Romdnii in secolul al XIII-lea intre cruciatd Si imperiul mongol,Bucureqti,1993,p.73-74'
46 op. cit., p' ll7 (cap.51); M' Rusu,Castrttm'
Scriptores...,I, p.59; Gh. Popa-Lisseanu,
"oreSe" transilvdnene d.insec. IX-Xil), "Acta Musei Napocensis", S,
urbs, iivitas (Cetdti Si
1971, p. f 98, nota 6; $t. Matei, P. lambor, Observapii privind asezdrile fortificate din
"Acta
Transiivania in perioada feudalismului timpuriu, Musei Napocensis", 17, 1980, p'
508, nota 2; F. Duda$,Zirandut. Chipuri Eifapte din trecut, Bucureqti, 1981, p. 25-26;P.
Iambor,Izvoarele..., p. 14; C. Cosma,Fortifica{ii..., p.463.
nt gt. vol' I, Cluj, 1971,p.42,nota35'
'N4.Pascu,VoievodatulTransilvaniei,
ot
Rusu, Cetatea Moigrad Si Porlite MeseSului, in Sab semnul lui Clio. Omagiu lui
p.471-472'
-P. Pascu, Clul, 1914,p.265-279; C. Cosma,Forlifica1ii..., "Materiale
$tefan
uo arheologic de lq Zaldu-Orlelec, Si cetcetdri
Iambor, Sondajul
arheologice,,, 15, l98i (1983), p. 513-5 14; C. Cosma, Zal6u, in Cronica cercetdrilor
arheologicedin Romdnia.Campania 1999,Deva,2000,p. 114;Idem, Fortificalii..., p.472-
475.
'o
C. Cosma, Morminte din secolele IX-X p. Ch. descoperite la Zalilu Qud. SAlaj)'
,,EphemerisNapocensis",4, 1gg4,p.323-329; D. C. Bdcue!,zaldu,in cronicq cercetdrilor
ar heologice. C ampania 2 000, Suceava,200 l, nt' 229.
4./
de tip Kottlachs-a descoperitqi la Shlaceasr, adicbintr-unuldintrepunctele
cheie de pe drumul sSrii (unde in evul mediu a tunclionat un depozit regal
de sare). Documentul din 1067 care atestdpentru prima oard localitatea
Sdlacea(Zotoch)clenumegte acestdrum magnavia52.
Fortiticaiiile de la Moigrad gi Ortelec se aflau la extremitatea
rdsdriteanf,a teritoriului voievodatului lui Menumorout,dar ridicarea lor a
fbst ulterioardagresiuniimaghiare.Notarul Anonim afrrrnd(in capitolul 22)
cd, inainte de declangareacampanieicontra lui Gelou. cuceritorii maghiari
s-ar fi ingrijit de fortiflcareaPorlilor MeseEului:"...Zobolsuqi'l'hosu qi
Tuhuturn^sibtuindu-seimpreunb,au hotdr6t ca marginearegatului ducelui
Arpad sa fie la PoartaMeseguiui.Atunci locuitorii larii. la poruncalor. au
zidit porli-de piatrd qi au fbcut o ingrdditurd mare de copaci la marginea
regatului"". Evenimentelese petreceauundeva in apropierede Zal6u, dar
nu chiar la Zaldu, deoarecein pasajul imediat anterior, se afirmd cd:
"...'Iuhutum
Ei fiul sdu Horca. plecdnd din Ziloc" au venit in pdrlile
Mesegului. la Zobolsu qi fhosu". l,ocalitatea Za\du este atestatAin
documentelemedievale(incepdnddin 1220) cu numele Ziloc, Z,vlachsa.
Llrmele "porlilor de piatr6" au putut fi identificatein punctul cel mai ingust
al trecdtorii. Este vorba de un zid roman, care a putut ti retolosit in evul
mediu. in orice caz, faptelerelatatein pasajul de mai sus arata ch ungurii
s-au ingrijit de instituirea sontrolului asupradrurnului sdrii care venea din
'fransilvania.
La Porfile Meseqului s-a aflat pentru mult timp hotarul dintre
voievodatulTransilvanieiqi Ungaria.Probabilin aceleaqiirnprejurariau fo-st
ridicateqi cele doud fortificatii de la $imleul Silvaniei,identificaterecenl".
precum gi cetateade la ZaInoc, careera situatdla iegireavesticda Porlilor
Meseqului. pe drumul sdrii. Ea poate fi identificatd cu cea care este
mentionatd in documente cu numele de Solnoc (centrul comitatului
omonim)'6.
ln concluzie.singurafortificalie cunoscut6carepoatefi atribuitd cu
siguran{aepocii lui Menumorouteste.deocamdati,ceade 1aBiharia.

tr
N. Chidirrgan^ o nt,cropolaclin.feudalismul tintpuriu descoperitdla Sdlaceu.SCII'',20,
1 9 6 9 . 4n. . 6 l l - 6 1 5 .
t'
P . I a * t o r , D r u n r u r i . . p . 8 1.
ir
S c r i p t o r e s .l.,.p, . 6 4 ; G h . P o p c - L i s s e a n( ?u.. c i l . ,p . 9 3 ( c a p . 2 2 ) .
"
C . S u c i u ,o p , t : i t . .v o l . l l . p . 2 6 8 .
"
Ff. Pop, Oh.sen,ugiitle topograJie urhertlogicii la $intleul Silvuniei. (letateu /budal-
tirnpurie."Sargetio".2l -24, 1988-1991( 1994),p. 707-713;'D. C. Bicue!. $inleu Silvaniei,
in Cronica cercetdrilorarheolctgice din Romdnia.Campdnial999,Deva,2000, p. ll)2, nr.
]ai; C. Cosrna, Fortilicufii..., p. 476-477.
'o
$t. Matei. P. larnbor, Observalii...,p. 5091 P. lambor. Izvoure...-p. 20: C. Cosma.
F-orti/icatri i...,p. 479-a80.
48
Dacd ne bazdm pe informaliile transmise de Notarul Anonim, ar
rezultacd ungurii au reu$it s[ inainteze in voievodatul lui Menumorout fErd
a intAmpina rezistenld ("aproapetofi locuitorii ldrii li s-au supusde bundvoie
qi, arunc6ndu-sela picioarele 1or, qi-au dat copiii ca ostatici"). Chiar dacd
aceastdrelatare poat- fi exageratd,estede presupuscd populalia din zonade
cdmpie nu a avut nici o qansdin fala acestor redutabili cdldreli. Timp de
peste trei decenii, ungurii nu au suferit nici o infrdngere in raidurile lor care
au ingrozit Europa. Supunereade bun[voie, indiferent dacd a existat sau nu,
era insd importantd pentru Notarul Anonim, cdci aqa se legitima stSpdnirea
lui Arpad ur,tp.u teritoriului. De remarcatcd intr-o manieri aproapeidenticd
este relatati cucerirea pirfii de vest a Banatului. Aceeaqi supunere de
bundvoie (urmati insd de juramdnt) a fost inseratd 9i in relatarea despre
cucerirea voievodatului lui Gelou. Este clar ci asemeneastructuri narative
repetitive reflect[ nevoia autorului de a suplini lipsa aminuntelor din sursele
p. "ut" le-a avut la dispozilie gi, pe de altd parte, de a legitima stdpdnirea
dinastieiarpadieneasuprateritoriilor respective'
A doua etapd,a cuceririi voievodatului din Criqana este relatatl in
capitolele 50-52. Dupi o anumitA perioadS, ungurii au declanqatun nou
atac, cu cooperareasecuilor care triiau pe atunci in vecindtateateritoriului
stapdnit de Menumorout. Acesta din urmd a fost nevoit sA se retragd spre
reglunile impddurite din Munlii Apuseni ("pddurea Ygfon"). CetateaByhar
s-a predat, lar Menumorout a fost nevoit sd incheie pace, sub forma
contractdrii unei c6sdtorii intre fiica sa 9i Zoltan (Zulta), fiul lui Arpad.
Acest episod al cdsdtoriei pare inventat. El avea menirea s[ legitimeze in
modul ce1 mai eficient st6pdnirea dinastiei arpadiene asupra Criqanei. In
plus, existd o contradiclie. in capitolul 50, in care se telateazd a doua
iampanie contra lui Menumorout, se afirmd cd in acelaqian s-a ndscut Zulta
(Zoltan), mogtenitorul lui Arpad. Totuqi, dupd incheierea r[zboiului (cap.
5l), Zulta se cdsdtore$tecu fiica lui Menumorout, cu pulin timp inainte de
907, cdnd - zice Notarul Anonim - a murit Arpad (cap. 53). Desfrqurarea
evenimentelor este imposibil6. Ori Zulta s-a n[scut de fapt cu mult timp mai
inainte, ori rdzboiul a avut loc mai tdtzlu
C5 Menumorout a fost l6sat la conducerea teritoriului sdu, sub
dominalia lui Arpad, dupd cum pretinde Notarul Anonim, este insd foarte
posibil (la fel cum teritoriul stdpdnit de Ahtum s-a aflat. un timp sub
vasalitatea ducelui Geza, inaintea apropierii de Samuel"). Se poate

57
Pentru relaliile dintre Ahtum, bulgari gi unguri, vezi A. Madgearu,Contrih4ii privind
datarea conflictttlui dintre ducele bdndsean Ahtum Si regele $te/bn I al Ungariei,
"Banatica", 12. 1993, 2, p. 5-12; Idem, GenezaSi evolulia voievodatului bdndfean din
"Studii Idem,,
secolul al X-lea, Si materiale de istorie medie", 16, 1998, p.206-201;
OrE;anizareabisericeascdla Dundrea de Jos in perioada 97 1't020,"Studii Si materiale de
49
presupune cd voievodatul din Criqana gi-a plstrat fiinfa dup6 infrdngerea
suferitd de cdtre Menumorout, pdni la acliunile de unificare teritoriald
intreprinse de $tefan I la inceputul secolului al Xl-lea (in jurul anului I0A2,
$tefan a supus voievodatul lui Gyla, care avea centrul la Alba Iulia). Partea
de la sud de Crigul Alb a fost insd ocupatdde voievodatul bdndtean,probabil
la sfdrgitul secolului al X-lea, dupd cum reiese din Legenda Sancti Gerardi.
(Ahtum stipdnea p6n5 la r6ul Criq - probabil, Crigul Alb). Biharea va deveni
sediul unui comitat qi al unei episcopii catolice, ulterior transferate la
Oradea.Ca qi in cazul voievodatului bdnlfean, instalareaepiscopiei in fosta
reqedinli a lui Menumorout a marcat subordonarea fa15 de coroana
Ungariei. Primul episcop de Biharia a fost Lieduinus de Lotharingia in
1061, iar primul comite de Bihor menfionat de documente este un anume
$tefan (ir anul 1067),Episcopia a fost mutatd la Oradeain 1093s8.Prin
ufinare, teritoriul voievodatului din Crigana a fost integrat in structurile
regatului maghiar pe la mijlocul secolului al Xl-lea. Astfel a fost stopat
procesul de genezd,statald inceput in secolul al IX-lea la vest de Munfii
Apuseni.
Nu existi informafii despre organizarcainternd a acestui voievodat
din Criqana, care a ajuns sI fie cunoscut doar fiindcd s-a confruntat cu
agresiuneaungurilor, la inceputul secolului al X-lea.
RecapitulAnd, se poate presupune cd voievodatul din Criqana s-a
format prin desprindereade sub stdpf,nireaavarilor a unor conducdtori locali
de origine romdneascdgi slav6, care au preluat controlul asupradrumurilor
s6rii care treceauprin Porlile Mesegului qi pe valea Someqului,control care
anterior fuseseexercitat de cdtre avari. Rolul kavarilor (kozarilor) in aceastd
desprinderenu este cunoscut,dar poate fi admis, prin analogie cu ceeace s-
a int6mplat in alte regiuni unde s-au a1ezatetnii tiircice. Pe de altl parte,
situarea acestui voievodat in apropiereaMoraviei Mari a fost in mdsurb sd
u$urezestabilirea unor contactecu Imperiul Bizantin, in ultimele decenii ale
secolului al IX-lea (Moravia Mare a intrat in sfera de influenld bizantin1.
dupd 863, prin creqtinare.Nu existd deocamdatdprobe concludente pentru
aceste relalii (afirmate de Notarul Anonim), dar ele sunt de luat in
considerare. Planul patrulater al fortificaliillor de la Biharea, P6ncota gi
Zdrand sugereazdinfluenfe bizantine sau bulgare (degi erau inconjurate cu
valuri de pam6nt, nu cu incinte de piatrd). Fortificafiile din Moravia qi
Slovacia din secoleleIX-X aveauplanuri ovoidale. Cetateade la Biharea a

istorie medie", 19,2001, p. 15-16. DeoarecedatSm conflictul in 1003-1004,rezultS cd


Ahtum fuseseini{ial vasal al lui Geza.
tt
L. Borcea, I. lepelea, op. cit., p.92;L A. Pop, Romanii si maghiarii in secoleleIX-XIV.
Geneza statului medieval in Transilvania, Cluj-Napoca, 1996. p. lll; P. Iambor,
Izvoarele...,p. 16-17.
It,

fost o reqedinli voievodald. Este posibil ca in interior sd se fi aflat 9i o


bisericd - fapt sugerat de descoperireaunei abside de piatr[ orientate spre
sud, a cdrei datare incl nu poate fi precizatf,.qi care este situatd lAngd un
grup de monninte, in partea centrald a cet[1iise.Aceastd cetate a funclionat
atafuri de o aqezarein care s-a locuit practic ftra intrerupere,din secoleleII-
IiI pAnain evul mediu (anterior,au existat qi niveluri din epocabronzului qi
"po"u fierului). Fortificarea naturald prin zona de mlaqtini care o inconjoard
din trei pdrli a creat condilii favorabile continuitAlii de locuire. Este de
remarcat faptul cd aceastd reqedinld voievodald de la Riharea a fost
amplasatdintr-un sit similar cu cel de la Cenad,unde a existat de asemenea
o continuitatede locuire intre secoleleII-III 9i evul mediu, in jurul unui fost
castru roman.

5e
S. Dumitrascu,Biharea...,p. 65-69.