Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
doctor în istorie
ADMINISTRAŢIA ROMÂNEASCĂ
CADRILATER
(1913 - 1940)
Editura AGORA
Călăraşi, 2005
Coperta 1: Sediul fostei Prefecturi din Silistra
(Grafică de Alexander Stanev)
Coperta 4: Harta Cadrilaterului (1913)
35(498 Cadrilater)
94(498 Cadrilater)
Drepturile pentru multiplicarea şi reeditarea acestei lucrări
aparţin Editurii Agora
T I POG RAF IA
MEDIAERINT
ROMÂNIA - CĂLĂ RAŞI Str.
Bucureşti nr. 254 - 256
Constantin TUDOR
CUVÂNT ÎNAINTE
INTRODUCERE
NOTE
I.
CADRILATERUL, PÎNĂ LA ÎNCORPORAREA SA
DE CĂTRE STATUL ROMAN
- Scurtă incursiune istorică -
NOTE
II.
INSTALAREA ADMINISTRAţIEI ROMeNE3 TI
ÎN CADRILATER a I ACTIVITATEA ACESTEIA
ÎN PERIOADA 1913-1916
NOTE
III.
REINSTALAREA ADMINISTRAţIEI ROMANE3 TI
ÎN CADRILATER.
CREAREA CADRULUI LEGISLATIV
PRIVIND ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ
a
I ECONOMICO-SOCIALÂ
A JUDEţELOR DUROSTOR a I CALIACRA
NOTE
IV.
CADRILATERUL - PARTE COMPONENTĂ
A ROMjNIEI MARI (1919-1940)
-în procente-
1900 1938
Agricultură 71 38,1
Industrie 15 30,8
Construcţii 3 4,4
Transporturi şi comunicaţii 4 6,5
Comerţ, bănci 6 14,9
Altele 1 4,5
-judeţul Caliacra
muchie de cuţit, PNº -ul local reuşind să-şi adjudece doar 52%
din voturi, ceea ce-l îndreptăţea pe fruntaşul liberalilor locali,
Taşcu Pucerea, fost prefect al judeţului, să declare că “alegerile
Consiliului judeţean s-au terminat cu o înfrângere morală
pentru Guvern, înfrângere ce nici adversarii cei mai înverşunaţi
nu o tăgăduiesc”.(143)
Consiliul judeţean Durostor avea un număr de 36 de
membri, dintre care 30 aleşi, care aveau drept de vot deliberativ
şi 6 numiţi(medicul primar al judeţului, muftiul judeşului,
consilierul agricol judeţean, administratorul financiar judeean,
revizorul şcolar judeţean, medicul veterinar şef al judeţului),
aceştia din urmă doar cu drept de vot consultativ.(144)
Concomitent cu agravarea crizei politice la nivel naţional
vom constata şi în Dobrogea Nouă o accentuare a problemelor
cu care se confruntau organele administraţiei locale. Un prim
semnal în acest sens îl constituie faptul că începând din iunie
1931 şi până în decembrie 1932, adică aproape un an şi
jumătate, consiliile judeţene şi locale sunt dizolvate, în locul
lor fiind numite, pe cale administrativă, comisii interimare care
au funcţionat din ce în ce mai greoi. În acest sens, un raport al
Prefecturii Durostor, din septembrie 1932, scotea în evidenţă
faptul că situajia de provizorat a comisiilor interimare a
determinat o slăbire în exercitarea actului de autoritate publică
în teritoriu. (145)
Guvernul va decide organizarea de noi alegeri locale ,
între 6-15 decembrie 1932, alegeri câştigate tot de PNº, revenit
între timp la guvernare. Iată, spre exemplu, rezultatele finale
ale alegerilor pentru consilieri comunali în judeţul Durostor:
Judeţul Durostor
· Liceul “Durostor” din Silistra fusese înfiinţat încă din
anul 1914 şi îşi redeschidea porţile la 1 septembrie 1919. A fost
cea mai reprezentativă unitate şcolară liceală din Cadrilater şi
până la închiderea sa, în vara anului 1940, s-a aflat sub
conducerea profesorului Pericle Papahagi, membru corespondent
al Academiei Române.
· ªcoala secundară de fete din Silistra avea ca dată de
înfiinţare 1 ianuarie 1914. Îşi va redeschide cursurile începând
cu anul şcolar 1919/1920, iar din septembrie 1930 va fi
transformată în Liceul de fete Silistra. A funcţionat în această
structură până în iulie 1940.
Administraţia românească în Cadrilater
Constantin TUDOR
NOTE
221. Ibidem, p. 61
222. Arhivele naţionale - Direcţia judeţeană Vâlcea, fond
Prefectura jud. Durostor, dos. 37/1938, f 65
223. Ibidem, f 67
V.
TRATATUL DE LA CRAIOVA
ªI CEDAREA CADRILATERULUI
NOTE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
I. Lucrări generale
1. *** Afirmarea statelor naţionale independente unitare
din centrul şi sud-estul Europei(1821-1923), Bucureşti, 1979
2. *** Codul general al României. Legi uzuale(sub
îngrijirea lui C. Hamangiu), vol. XII-XXX, Bucureşti, 1919-
1940
3. *** Documente străine despre români, ediţia a II-a,
Bucureşti, 1992
4. *** Documente privind istoria României între anii
1918-1944(volum întocmit de I. Scurtu, C. Mocanu şi D.
Smârcea), Bucureşti, 1995
5. *** Enciclopedia României, vol. II, Bucureşti, 1938
6. *** Istoria economică a României(coordonator acad.
N.N. Constantinescu), Bucureşti, 1997
7. *** Istoria românilor, vol. VII, tom. II şi vol. VIII,
Bucureşti, 2003
8. *** Probleme de politică externă a României, vol. I-
II, Bucureşti, 1971,1977
III. Periodice
“Acţiunea”, Bazargic, 1931-1935, 1937
“Acţiunea românească”, Silistra, 1926-1931
“Agrarul”, Bazargic, 1932-1933
“Analele Dobrogei”, Constanţa, 1920-1938
“Buciumul”, Bazargic, 1930-1933
“Buletinul Asociaţiei învăţătorilor din judeţul Caliacra”,
Bazargic, 1923-1927
“Buletinul Camerei de comerţ şi industrie”, Balcic,
Bazargic, 1927-1940
“Cadrilaterul”, Bazargic, 1935
“Cadrilaterul”, Silistra, 1929
“Caliacra”, Bazargic, 1924-1926
“Căminul nostru”, Bazargic, 1934-1940
“Coasta de Argint”, Balcic, 1928-1929
Administraţia românească în Cadrilater
Constantin TUDOR
“Colonistul”, Bazargic, 1931 “Cooperatorul
Caliacrei”, Bazargic, 1931 “Crainicul”, Balcic,
1931 “Cuget dobrogean”, Silistra, 1935
“Curentul Silistrei”, Silistra, 1929 “Curier”,
Bazargic, 1927-1929 “Curierul”, Silistra, 1936
“Curierul Caliacrei”, Bazargic, 1923-1926
“Curierul dobrogean”, Bazargic, 1930-1933
“Curierul Silistrei”, Silistra, 1926 “Cuvântul
Dobrogei”, Bazargic, 1928-1930 “Cuvântul
Dobrogei Noi”, Bazargic, 1937-1938 “Cuvântul
Durostorului”, Silistra, 1929 “Cuvântul
muncitoresc”, Silistra, 1932 “Cuvântul nostru”,
Bazargic, 1928-1930 “Cuvântul ţăranilor”,
Silistra, 1923 “Deliorman”, Silistra, 1937-1938
“Democraţia”, Silistra, 1923-1934 “Democraţia
Unită”, Silistra, 1921 “Deşteptarea”, Bazargic,
1931-1938 “Dobrogea”, Bazargic, 1914-1924
“Dobrogea de Aur”, Bazargic, 1929-1934
“Dobrogea culturală”, Silistra, 1930 “Dobrogea
Nouă”, Bazargic, 1920-1940 “Dreptatea”,
Bazargic, 1920-1921, 1925 “Dunărea”, Silistra,
1923-1925, 1931-1933 “Durostorul”, Silistra,
1919, 1925-1928 “Ecoul”, Balcic, Bazargic,
1914-1916
ANEXE
LISTA ANEXELOR
TRATAT DE PACE
MAIESTĂŢILOR LOR REGELE ROMÂNIEI, REGELE GRECI-
LOR, REGELE MUNTENEGRULUI şi REGELE SERBIEI, de o parte,
şi MAIESTATEA SA REGELE BULGARILOR, de altă parte, însufleţiţi
de dorinţa de a pune capăt stării de război care există în prezent între ţările
lor respective, voind, dintr-un sentiment de ordine să stabilească pacea
între poparele lor atât demult încercate, au hotărât să încheie un tratat de
pace definitiv. MAIESTĂŢILE LOR pomenite mai sus, au numit, în acest
scop, următorii plenipotenţiari:
MAIESTATEA SA REGELE ROMÂNIEI:
Excelenţa Sa domnul Tmi MAIORESCU, preşedintele Consiliului său de
Miniştri, ministru al afacerilor străine;
Excelenţa Sa domnul ALEXENDRU MARGHILOMAN, ministrul său de fi-
nanţe;.
Excelenţa Sa domnul TAXE IONESCU, ministrul său de interne;
Excelenţa Sa domnul C G. DISSESCU, ministrul său al cultelor şi al in-
strucţiunii publice;
Generalul de divizie adjutant C. COANDÂ, inspector general al artileriei,
ARTICOLUL I
ARTICOLUL n
Intre Regatul Bulgariei şi Regatul României, vechea graniţă între
Dunăre şi Marea Neagră este, ta conformitate cu procesui-verbal încheiat
338 Administra¡ia româneascå în Cadrilater
Constantin TUDOR
ARTICOLUL 10
ARTICOLUL IV
Chestiunile relative ia vechea graniţă sârbo-bulgară vor fi reglementate
după înţelegerea stabilită între cele două părţi contractante, constatată în
Protocolul anexat articolului de faţă.
ARTICOLUL V
între Regatul Greciei şi Regatul Bulgariei, graniţa va urma conform
proces ui ui-verbal încheiat de către delegaţii militari respectivi şi anexat la
Protocolul nr. 9 din 25 iulie (7 august) 1913 al Conferinţei din Bucureşti,
următorul traseu:
Linia de graniţă vă pleca de la noua graniţă bulgaro-sârbă pe creasta
Belasica pianina pentru a ajunge la vărsarea Mestei în Marea Egee.
între aceste două puncte extreme, linia de graniţă va urma traseul ară-
tat pe hartă l/:oo.ooo a Statului-Major austriac şi după descrierea anexată
articolului de faţă.
O comisie mixtă, compusă din reprezentanţii celor două părţi contrac-
tante, în număr egal din ambele părţi, va fi însărcinată, în cele 15 zile care
vor urma de la semnarea acestui tratat, să execute pe teren traseul graniţei,
conform stipulaţiilor precedente.
Această comisie va prezida la împărţirea proprietăţii imobiliare şi ca-
pitalurilor care până acum au aparţinut în comun judeţelor, comunelor sau
comunităţilor locuitorilor despărţiţi de noua graniţă. în caz de neînţelegere
asupra traseului şi măsurilor de execuţie, cele două părţi contractante se
obligă a se adresa unui al treilea Guvern amic pentru a-1 ruga să desem-
neze un arbitru a cărui decizie asupra punctelor în litigiu, să fie conside-
rată ca definitivă.
Rămâne bine înţeles că Bulgaria chiar de acum renunţa la orice pre-
tenţie asupra insulei Creta.
ARTICOLUL VII
Evacuarea teritoriului bulgar, atât cel vechi cât şi cel nou va începe
îndată după'demobilizarea armatei bulgare, şi se va sfârşi în cel mult 15
zile.
în acest răstimp, pentru armata română de operaţii, zona de demarcaţie
va fi indicată prin linia Ş istov-Lovcea-Turski-îs vor-Glozene-Zlatiţa-Mir-
covo- Araba-Konak-Orchknia-Mezdra-Vrata-Berc o viţa- Lom-Dunăre.
ARTICOLUL VIU
ARTICOLUL IX
ARTICOLUL X