LUI

FUZA- Y ODA
MEMORIU ISTORIC

DE

DIMITRIE BOLINTINEANU

A..

TREIA. EDIIE

ltEV,\\lUT,\ I ADOGAT'\

BUCURESCI
NOUA

LIBRRIE G JOANIDE.

& C-ue.

O.A.L8.A.l).l[OGOOAE
1809.

www.dacoromanica.ro

VIATIA
LIM

CUZA-VODA
MEMORIU ISTORIC
DE

DIMITRIE BOLINTINEANU
.A. TR..1E1MA. R3DITIJEy

REVAUTA I ADLOGATA

BUCURESCI
NOIIA LIBRARIE GEORGE IOANID, & C-nie.
o.....x.m.A. 3560131-0g0 AlE1

1869.

www.dacoromanica.ro

PREFATA.
Acest memorid a fost cum fuse scris Ara
spirit de partid5, Ara partinire, s acrifi can d

historil oil ce considerafunl de amicie.

Avn In publicul roman un mare resunet.
in treT One iimitdia editiune disparn ; adoa

avn aceial srti, si publicul ceru o atrea.

IT daruim i pe atreia in care se puse re
care corecturT.
Domnul Cuza -va fi fa historie un Domn

roman din cei mal marl pria actele sale

de Teforma , prin tactul Oa de a servi
drepturile si aUtonoinia patriei sale afara din 'Ora.

www.dacoromanica.ro

Asupra acesta figurI istoria devine

philosophie. Ea are A analisecle cum un
domn care a Mcut fapte atAt de marl;
MA s6 se trcA in administratiune atAtea
turpitudine ? cestinne gravA i demn de
a fi studiati. Trecutul 0 presentul In

lupth. Domnul administrator era expresiunea claselor cu sentimentele qi cu interesele kr. Domnul reformator era espresiunea historil Romanilor Erorile comise in Intru erat. vointa 'Astra, vointa

claselor, resnitatul unel sari de Incruri

abia eitA din influinta secolilor de sclavie unde interesele publice se sacrifica:
celor particulare ; unde dreptul divin
influinta Inca asupra doctrinelor ratiunei
unde viautile civice aveati locul deerta
uncle datinile urmArind legile rele , suferind violarea, sympatia sa cu trecutul; uncle

doctrina a natiunea este proprietatea

guvernulul avea multl aderenti, unde aspirapunT pentru viitor nu esistA, uncle
natiunea prea ne cunoscut cu ideia

de progres, de mArire, de putere natinmile nu se cred cit ar avea o misiune pro-

www.dacoromanica.ro

videntiall in intersele armonici universale care at ocasionat nascerea bor. Evenimentele dovedirA assta in UrmA nimic schimbat din acsti administratiune
interiOrA att de criticatA. Evenimentele
politice adtogAnd chiar ral acesta. Omenii

ce at fAcut intrecut systemul de guvern,

remasi espresiunea natiunT, trimis1 a con-

tinua acelas system, tirnpul a doveditta

causa arat ce a fost blarnatA era in nol
insine. aid dar catA sA se indreptecle tOte

privirile, aid este tot defacut iar nu la

tron, iar nu autoritate. guvernele vor fi
ce vom fi nol, si chiar astAclI sunt ce sun-

tern nor. 'Tom desvolta aceste cestiun!

in istoria celor trel anl d.ela februariti
in 11 pAnA astAdT, ce este sub tipar.
Dimitrie Bolintinmt

---11K41411--

www.dacoromanica.ro

Dupl incetarea resbelulul din Crimeea si tncheferea pace! intre Rusia i puterile maritime, se botari prin tratatul de Paris ca Principatele Romfine sfi remfie sub suveranitatea
Portel si sub garantia puterilor Europene. In
aceste conditil intra alegerea a doI domni roman!. Inputerea invoelilor diplomatice se decise
a se numi doA guverne provisori!. unul In Ora
RomAnscA, altul in Moldova. In Ora Roma-

nscl se numi dela Prta. Alesandru Ghica

fest domn in acstA t6ra, in Moldova nn boer
Bals. Cel din urmA incetand rapede din viata,
locul sefi de locoteninte domnesc fuse dat lul
Vogoridi, fifi al unui bulgar cunoscut din Constantinopol i favorit al Sultanulut 0 coris-

www.dacoromanica.ro

pondintA intre fiul i pArintele, corispondint

in care se trade politica Porta i Austriei contrail unirei Princinatelor, denuntAndu-se pu-

blicului, fact' un mare scandal si fuse cause

desfiintdrel alegdrilor de deputati fAcute deja
in Moldova sub inriurirea Turciel i Austria
Dupd o nod decisie intre puterile garante ,
cele doO guverne provisoril ale Principatelor,
se schimbarA. Comisari puterilor garante pleat! A din Bncurescl.
Camera Moldovei proclamti unirea terilor
cu domn strain. PlecAnd din Constantinopol

casa me More in Oil, dupa ma! multi* ant

de esil, ambasadorui Franciel, D. Thouvenel,
imi Oise, dace merg prin Moldova, sA spun
deputatilor cA puterile Europene, in urma unul

resbel care avea de scop intArirea Imneriului Otoman, nu putead consimti la o politica
care putea sa slAbIasci acel Imperiti, caci
unirea cu Principe strein era de naturA a implica ideea de neatArnarea absoluta a Principatelor dela Turcia, Me descArcaia de acesta misie familiara. Acst idee ce o comunicalti D-Ior C. Negri, Raleti si CogAlnicnu,

nu era de gustul deputatlor MoldovenT. D.

CogAnicanu Oise chiar cA de nu ne va da Europa Doran strein, face Mica o revolutie. Eram
Incre intat despre fluiditatea principiilor nOs-

tre politice. Cu tote acestea Camera Moldoye! proclama principiul Unirel cu Doma strein.

www.dacoromanica.ro

In entusiasmul poporulul, doi deputatI, un

episcop i D. Bala singuri, avurii, curagiul a
se declara contrari Unirel i Domnolut strem.

Idea uniret era veche. Stefan cel mare ,

Despot vocl ereticul, Mihai Vitclul, Vasile

Lupu, MateM Basarab i altt domnt afi visat
acel vis 1 Chiar i generalul Kiselef. Uni aa
&cut unirea, prin concist; a tinut o cli et

s'a sdroblt sub greutatea lovirilor date de

streint. Ideea Domnulm strein, era o idee nog,.

Doi feluri de &nen! voia Domn strein: boerii
fanarioti din Moldova cull vedeati In acesta
reinturnerea catre epoca fanariotilor. i adepti
ideilor liberale cari vedeau In ideea de Down
strein, ideea de neaternare a Romamilor; dupa
acestia veneati turmele cari admit ort-ce idet,

WA a o cerceta.

Deputati din amandoit terile se lepadarti de

ideea Domnulut strein, ctaid puterile daterl
cel din wink cuvInt contrariti, acelaai entu-

siasm cu care priitnise mai 'nainte ideea de

Doran strein. Nimic nu ucide o natie ca acst usuritate asupra principiilor. Cand o
natie nu sacrifia nimic pentru principit, nu
tine la nict un principi. Acesta se veclu In
urmi pita in clilele de asti-cit. In adever lcrt
un fapt.
Nu trecu trei ant ci ministri lui 2 MaUi
se unescu a; forma un minister cu ministri
de la 11 Februariil; guvernul personal se

www.dacoromanica.ro

10

confundA prin cimeni guvernnlui constitutional

care il resturnase. Ce ucidere de principii, de

CAte capitulatil de consciinth din

convictil 1

am&ndcal pAriilele, ea.& mai bine, ce confusie,

ce ametd1A1 Ce Ote BA vasa din inperecherl

att de monstruse ? Ace0e 1nperecherl monstraw) urmetlA neincetat. Ele aduc slAbirea
net-jet si fac din trinsa imaginea unui vas WA
pilot 0 fArA cArmA, aruncat in vola yinturi1on
CAnd D. CogAlnicenu artma in plebicist guvernul personal, natia 11, aclamA.
Cana dupA 11 Februarift aliati, D. CcgAl-

nicenu aruncA In plebicist guvernul proprietarilor si burgesiler, natio le aclamA cu aceea1

facilitate si nepAsare.

De uncle vine asstA? din lipsa de principii. Natia este proprietatea guvernului. Constitutie, legi , cad sub acditA doctrinA. Multimea simte durerile, consecuinte ale acestel
start de lucrurl, si tAnjesce guvernulul despre
starea sa.Dar natiea este stApAnA si n'are drep-

tul a tat* guvernului despre starea ce it face.

Starea sa catrt siesl-o fad A ingutl. CAnd o
natie volesce bine, guvernul esecutA bine. Daca

guvernul nu esecutA bine, este cA natiea nu

voiesce bine. Tirani se produc acolo unde aunt

top tirani. Statul se conduce fArA principii,

cAcl clasele nu ail principii. S'ail veclut in
capul Statulul (nneni cari 'i-afs. Mut un joc
din principii, tot-d'a-una protejati de cel mai

www.dacoromanica.ro

11

multi i cAtigAndu'sT grin acsta thlar un

drept de a reveni la putere. S'art veclut 45meni
consecinti in princepiile lor, inamici al despolerel publice, rAmast purl onetb, i carl
ad fost victima sentimentelor lor, cad, 's1 ad

atras ura celor mal multi. (lel ma multi vor

dar stat fArli prinmpil I

Instructia i educatia maselor formg datine bune, formed& principii, formcIA legele,
formclA statul. TOte guvernele ad oprit sborul
instructiel publice. TOte aceste guverne fAced
ast-fel, cAci noi voiem ast-fel; fAced, red, del
nob nu vobm bine; ast-fel vor merge lucru-

rile pe cat nu se va respAndi in natie lutrd-

nele, pe cAt guvernul va credo cA misia sa

este de proprietar. si natia va crede cA mi-

sia sa este d'a fi proprietatea guvernelor sale.

Nu vom aye Mel o datA justitie, religie, pe
cat ele vor fi proprietatea ministrulut. Ideea

de stat roman nu se va forma cu robb si ti-

rani. Statul, fArA principil, va fi vointa dupa,

inriuririle de afarA ; nu dupd interesele na-

tiei , functiunele nu vor ti date pentru interem]. serviciului public, ci se or da dunenilor de partidA , de clestre favoritilor.
cea ce este mai trist, ele vor servi a regula

alegerile, a pAstra simpatiile corpurilor pentru

guvern, ci a renasee, ca o fatalitate, sistemul

coruptiei, favorat de un regim liberal numal
cu numele, ucigAnd ast-fel acest regim ale ca-

www.dacoromanica.ro

12

rul fructe nu s'ar afla mal bune de cat acelea

a le despotismulut
RomOini se supusera la vo!nta puterilor
renuntarA la Domn strein.
In Moldova ideile de unire fusera favorate

de interimar. Panu sprijinit de partitul na-

tional, lupta cu energie pentru eausa unireT.

In Ora RomAndscA ideea de unire remAsese In starea el de vis. De cum aparu cele
dm nrn lucrAll a le conferintelor, fie-care
actie se gAndi la candidatul sett la domnie.
Domni tosti i Instreinatl se apropiara de Or-

ra, fractiele incepura, a lucra. Ele avti a

combate contra partitului liberal si contra gu-

vernuluI lui Al. Ghica, un;ti provisoritl. Acest guveru ca. i guvernul Moldovel favoraii
idfile liberale Ins& veni guvernul interimar,
trel calmacamI. Atuncl acest guvern, In tera
RomAndscA, lua aerul de partid i farA a tIne
socotelA de Conventia de Paris care rroclama
drepturile omulul, Irma a cArmui dupA pistemiii
In Moldova partidul national, avind In guvern

membri din sinul sea, nu'l Inpedica nicI o

stavilre In lucrArile sele. Numal era vorbA de
unire si de principe strein. Cele doA terl avd

conventia de Paris spre a esecuta. Principul

unirel era aruncat In comisia centrall din Focsanl. Fie-care Ora 's1 aleg tin domn roman.
Particli pun ate un eandidat. Cel d'antei fuse

www.dacoromanica.ro

13

C. Negri, V. Alesandri, din partea partidulul liberal; fostul domn Mih. Srurza, din partea partidulut batrin.
C. Negri era capul i idolul unel junimi nobile care luase initiativa in ideile de reforme
Arica din anti] 1848, pi care se vecluse esilata
d n Moldova sub Sturza pink la venirea Domnulut Grigorie Ghica. Acest domn se urea pe
tronul Moldavei, chlamAnd pe linga sine pe

tog liberali, pe and liherali din tera Roman ea, era I. esilati. June am& C. Negri ter-

minAndu'st studiile sele in streinAtate, priimi

dela D. Konaki, pa, intele sea vitreg, propu-

nerea de a '1 face mqtenitor reste averea sa

imensA, cu conditie a lua numele de Konaki.

Sentimentele sele nobile, cavaleresci, inpinse
pin& la cea mai sublima abnegatie de pers-

na sa, Il facura a refusa en indIgnatie conditia de a purta alt nume nentru avere de
cat numele parintelu sell, care murind 11 la-

sase mosia Minjina cu un modest venit. Acest

act anunta ce va fi mai tarcliii. Petrecu mai
multi ant in Italia. Sentimentele sele delicate
se armonia4 cu fericire la minunele ce artele
frumse respAndn in cercul orizontelut seu.

Lua parte in mai multe conspiratii cu socie.

Utile carbonarilor pentru libertatea Itiliet si
a patriel sele.
In anul 1848, pe cAncl isbueni in Paris revolutia dela Februariii, C. Negri era la Paris.

www.dacoromanica.ro

14

El preeda edintele junilor romnl ale caror

inimi se inarinaa atunci la srele libertatei patriel lor. Veni un moment and bancheri cur-

marl daraverile lor. C. Negri, care vincluse

in Londra o mare cuantitate de grane, inainta
mai multe sume de bald pe la romani, i lua
din Patis cu chieltulala sa peste cinei-spre-clece
juni cari mersera inBucovina 0 In Bucuresci sa
&eft micarea nationala ale carei seminti &aft
neja aruncate.
C. Negri adoptase programa cu improprietarirea teranilor. Cei mai multi proprietari, de
buna credinta, neintelegndinteresele oele pro-

mitea solutia ast-fel a acelei cestii, ali Wend

din acdsta ceatie un mijloe de partid sail de
casta, nu salutara de cat cu sfial candidatura
la tron a lul C. Negri, Vasile Alesandri, renun-

tind la Ose-spre-clece voturl a le sele , le

aducd amicului sea. Boeri vechi ()rag in numer mic intro deputatl. Luptele intre partidul liberal i cel batrin , deschise prta de-

putatilor din clasa II de boeri. Acst clad

man de clasa I, i mai puterica acum atat
prin inteliginta cat i prin numer, gasi motnentul prmeios spre a se ridica, ridicand pe
tron unul de ai lor. C. Negri era din neea
ce se clicea atunci in Moldova prin imitatie,
clasa nobililor. El era asemenea pentru desfintarea dace!, toti sciait cA principiile la acel
om nu erail mijlce ca BA vie la guvern ci

www.dacoromanica.ro

15

erati convinctil puterice. Deputati de clasa

II se sfiaA a grmdi voturile lor lut C. Negri

pentru aceste dol cuvinte. Ast-fel In sed nta

de Incercare. un deputat D. Lasdr Catargiu
Oise d nu chl votul set' pentru acela care, daca

s'ar face Donn, '1-ar lua moii1e i le-ar da

la teranl. Niel ed, striga Coglnicnu, nu

vohl da votul mei D. Catargiu care, dad ar

fi Domn, m'ar trimite peste hotar, pe mine care

slat pentru Improprietirirea teranilor," Oise si
se duse acask. edinta urm6c1A, deputati de a

II clas, voind cu ori-ce pret unul de ai lor,

nu gasith multa greutatea 1ntruni cu voturile

lor voturile partidului batrin Iuspttlmantat, asupra junelut Al. Cuza care 11 credea manic
al Improprietarirel teranilor.
Moldova trecuse Prin nisce IncercAri durerose, Guvernul t 'ere! 1ncredintat de Prta otomana In nninele Int Vogoridi, acOsta primi Ora

ca o proprietate a sa. El jud rola unlit tiran,

dar un tiran docil la vointele Consolulul Austriac; acest din urma era adeveratul locoteninte

ae Domn. Inriurirea Austriad era violent.

Consolul ordona Calmacamulut, boerilor din
partitul ce respinge unirea terilor: Acest gutern avea Ind multe fete: tirania, ttrbitrariii,
necapacitate, ca tote acele guverne ce Intrclie
d'a mai avea vointa lor. Moldova plangea si
riclea. Poetul Alesandri norinteo satira Tlintt de
spiritul sea fin, flicu pe Moldova s rIl printre

www.dacoromanica.ro

16

lacriml. Corispondinta secrcta a Calmacamulul

In care se tilde politica Portel, Austria i An-

gliei contra unirei, fuse furata din scrinul Jul

Vogoridi, predata Franciei i publicatain presa
Europna Alegerile racute sub inriurirea celor
trel puteri, fusel a faramate. Pe linga acel Cal-

macam era un adiotant, un om ca de 35 de

anl, cu rang superior In armata, amic intim
al Calmacamului. Acest june Il dase deja demisia de prefect dela Galati demisie motivatii
In urma descoperirel politicel Caimacamulul
contrail unirei terilor i lovit- e drepturilor,
si Rasta demisie facuss mare sgomot in Oil
s, in streintate. Poetul Sion dna acst demisie si declail printeun articol ca acest barbat era c'emn de timpi antic!. Och I moldovenilor se inturnasera catre acel pine soldat,
care prin fapta sa vt nee si le ridica sufletele
abatute de impresia spiritulul de umilinta si
de degradare ce parea c incinge tt nape,

dat care din fericire nu cletina de cat sufenntele socielaid. Acest june era Alesandru
Cuza care mai In urma se ur(A, pe tronul
terilor unite. EA '1-am veclut pentru prima dra
la CaImacamul Vpgoridi. Acest Vogoridi nu era
nascut a fi tiran, nici om rein avea inima bunk

caracter franc, rola sa politica de tiran nu'i

sedea pie! de cum, si pentru ca top II cunoscea0 i 11 iubIail in riga de familie, unde

nu'l cunoscea nimenl nicl un fa de tiranie)

www.dacoromanica.ro

17

pe tronul Moldavei aflAndu-se, nu'l simtea ttA

greutatea tiraniei. Cu tote acestea, sub aparinta suriclitore, un sistem de ucidere national se intindea, rrin ajutorul acelui partid
de OmenI tari ad fAcut din dreptui ile tent .
prettil urcArei lor la putere. Moldova numa!
rise, nn singur om ridea funk i ridea lingl
tiran. Era Alesandru Cuza. El ridea de Turd,
de Austriad, de boeri partitulul national, ridea de tiran.
CAnd am veclut pe Citimacam, la pabat, dupA

inturnarea mea in tdrA, me indemnA sA remAn in Moldova. Te void face colonel, Pe

el. Pe Cuzaki nulam flicut et colonel ? Vor-

bind ast-fel imi aratA pe un colonel tiner

And, blond, care &iedea pe o sofa cu un dubuc lung in gurA, serios i tAcut: era Alesandru Cuza.
Alesandrh Cuza cobora dintr'o familie veche moldovenscA, stremoril set murise tAiat
de Turci pentra sentimentele sele nationale.
Sub domni fanariotT, acdstA famulie, ca multe
altele, p'rigonite de streini, rerduse din splen-

Urea sa t se coburise in rinclul boerilor de

a doa clasA. Mama sa era din Constantinopol, din familie genovecla Cozadini familie
grecitA en timpul. June Ancli fuse trimis in
streinAtate spre a's1 complecta studiul. Inturnat in Moldova, se inrolase In otire, qi fuse
numit oficer intr'un corp. ti dAte demisia ei
2

www.dacoromanica.ro

18

trAi and liber, cAnd director la un minister

in Iasi, and presedinte de tribunal sea prefect la Galati unde 41 a vea rasa pArintscA.
Alesandru Cuza nu fuse strein inriurirei ateluI partit national , care, plecAnd din umbra societAtilor secrete din Bucuresci, sub
conducerea luI CAmpindnu, se respAndi in Mol-

dova prin N. BAlcescu, se inchegA la mosia

Minjina a Jul C. Negri. V. A lesandri, C. Filipescu si alti, aruncarA In inima junima Mol-

dova serninta idea de unire. End escursil

la mosii, la bAl, calAtorif in streinAtate, reuniri la Minjina Jul C. Negri.

Junimea Moldova din cjasa boerilor se for-

ma la srele idea de unire si de libertate ;

fii divorsaa de pArinti intArqiatt pe calea de

degradare si de robie ce le creaserA streini
In secoli din urmA. Din acstA nscu la BucurescI o societate literarA, la Paris o bibliotecii,

unde se adunarA regulat pentru Antela OrA

juni muntenI si juni Moldoveni, unde se ( unoscurA si se inteleserA.

Aceste intelegeri avurA resulqat util pentru causa RomAniel. Ele prepararA pole evenimentele din urmA sad cel putin regularA resul tatele lor.
Toti membri acestel asociatil de Wei, pArurA p scene politicA In evenimentele din
1848. Alesandru Cuza, esilat afarA din tdrA,
c u alti soti ai eel, reintrA in Moldova LupA

www.dacoromanica.ro

19

urcarea pe tronul Moldovel a lul Grigore Ghica.

El nu reaparo pe scena politica de cat in

timpul guvernului interimar al Int Panu unde

el insu'sl avuse ministerul de resbel.
Alesandru Cuza se alese Domn peste Moldova. Dorintele Moldovel si Valachiel nu se
implinisera, unirea detinitiva si domnul strein
nu se dase. Alegera lui Alesandru Cuza domn
al Moldavei facutti cu cate-va Ole inainte de
alegerea Domnulut teret Romanesd, fuse pentru Romani munteni ocasia a se gandi serios

la marele interese de unire si de aria nationala.

D. C. Negri. Nicolae Catargiu si alti plecall pentru Constantinopoli ca deputati din

partea noulul Domn al Moldovet. ET avura
misia a trece prin Bucuresd si a scruta ideea
dad, este putinta a veni la unirea tPrilor, cel
putin, prin alegerpa Domnulul Moldovel de
Domn al Orel Romanesci. Acsta idee mugura dAja in tote inimile Romanilor evil nu
purtaa livreaoa unui cap de factie si cari nu

visasera a se urca re tronul terei , ideda acsta pune in miscare partidele. Guvernul interimare de trei din Bucuresci se ingrijesce
si date avis la Prta, la consoll, dupa datina
acelor corpuri mrte chiemate BA dPa viata

terel; a se lua mesurl, era tarcliii Camera

electiva se aduna candidatura lul Bibescu este
sprijinita de gavernul interimar I in casa lut

www.dacoromanica.ro

20

Ion Florescu se prepara, un mare festin pentru deputati alegAtorl, dupti alegerea DomnuluT Bibescu. Partitul liberal avnd candidat la domnie pe V odA Al Ghica sat pe D.
N. Golescu, sacrificA tote acele interese pentru interesul Public. Particli se agit. se adun,
se consiliti. VodA Al Ghica el intelese el
interesele RomAniei cerii sacrificarea a orl-

ce consideratii personale. El se face un sprijin al ideei nationale. Camera electivA, alsA

de un guvern ce simpatisa cu fostul Domn

George Bibescu, majoritatea el se cAompunea

de deputati inchinati acestel cause. Intre causa until om si cilium Rombilor, patriotismul
RomAnilor, esaltat de evenimentele politice ce

le parOfi promitAtre de un ma! bun viitor,

reesi spre a face st triumfe alegerea Domnulut Moldovel la tronui terei RomAnescI. Pe
d'altA parte poporul capitalei manifestA ideea
in favrea unirel t( rilor, prin alegerea Domnului MoldoveT. Armata era sub ordinele generalului VlAdoianu, initiat la ideea de unire.

El refusA a trage in popor si a face sA se

ridice pe un ocOn de sangelr Romnilor, mormintul unirei pentru tot-d'a-una , Partisani

din factii vrnd nevrnd, aderara la alegerea

DomnuluT Moldovel, cAte-va discursuri de u-

nire, mai ales acela al junelut deputat Vasile

Boerescu cari atund promitea un patriot,
discurs care fAcu intr'un entusiasm sublim

www.dacoromanica.ro

21

insu'si pe amici Austriel si Portei sA verse

lacrimi, de corcodil fAcurA un mare efect asupra spiritelor. In acest timp Omeni impArpart
in poporul adunat mal multe mii de esemplare
dela Ddmbovita, cu moliftele SAntului Vasile
pentru eel indrAciti ca o protestatie contra cen-

sure! guvernului interimar care, chiar sub

conventia de Paris, prin D. N. BrAilolu ministru si censor, stergea tote articolele jur-

nalelor inainte de a se publica. De aceea publicarA moliftele ca un lucru care nu era oprit de censurA. Mil' de omen! repet4 cuvintele Santulut Vasile:
Blestemu-te pe tine Domnul, Diavole etc.
Tnvitati pe diavolul sA lsA din inima celor ce erail contra unirei terilor.
Entusiasmnl fuse nemArginit. De la 1848,
de la lupta poporului la palat contra cetelor
lui Odobescu si Solomon. de la bAtlia pornPierilor, acstA termopilA romAnA, venini evuniminte triste, cerimonii, serbtori aduse

de reactie, de ostirile streine de ocupatie ;

parade lugubre, ce pAreail imormintarea natiei, la can luaserA parte multi fil si terei,
la cari femeea si feclra pAruser cu fruntea
incununatA de floe ce la radele tortelor, la
atingerea fumulul ale acestor torte de mrte
ale Romtiniell se vestejtaq si fAceaU sA yestejfascA fruntele ce le purtat. PinA in dioa

www.dacoromanica.ro

22

alegerel Domnului Moldovel, dela 1848, nu

se vetiuse acest entusiasm sublim. Streini insu'si se bucurarA cu Rom Ant. Sunt rail iblele

acelea and an poror nobil tii marinimos,

strivit de secolt sub tirania streinilor $ i a tia-

strilor sei, pete a resufle liber l Dar ate nu

Bunt de ON a doa-cli, dupA ce acest entusiasm

se stinge, si and natia la locul el la srta

poporului liberatl Libertatea este o ilusie cAnd

ea nu are adAcind in inma natiel, and ea

se capAtA sail se perde numat In miscarea
mecania si fatalA a micllcolor ce restorn
tirani :

AtAt era de dorinta unirei cu domn strein

in cat tnsu'si domnul Cuza scrie o declaratie
pe care o film sA ajungA sub oehi mat multor cabinete streine, a dorinta sa hind dorinta
natieI esprimatA, el se va cobori din tron
pentru a lAsa sk se urce un domn strein de

yit latinA, and patria si ruterile garante

vor crede momentul priincios.

Festinul preparat la Florescu care trebuia

a A presidat de Bibescu, dupA a sa alegere
la d mnia Valabiel, se oferi deputatilor cari
aleserA re CuzA.
Entusiasmul trecnd cu betia sArbAtoret, tabloul era spAiminttor la cele Anteld rack ale
clilei. Figurile erail triete, obosite, ganditre.
Consoli murmura0. Nomolul partitelor ame-

ninta a theca terimul pe care se trecuse a-

www.dacoromanica.ro

23

ceste betil nationale; dar protectia puterilor

maritime era o bariera la tote aceste ambitii sdrobite. Camera trirnite o Deuutatie la
Domnul Moldovei, anuntandul a sa alegere,
duna ce acesta scrise ca priimIa tronul Valaciei si dupa ce numise minister in care figura C. Cretulescu i Nicolae Golescu. Acsta comisie fu alsa din Nita fractiele Camerei. Comisia p16ca.

Bucuria fu generalii in Bucuresci cand deputati nostri trimil 1aIaI, spusera despre meritele rersonale ale Domnului Moldovei. Uni

din deputati se lasara a se entusiasma pina

la estas. Domnul Cuza era intiliginte, el avea

acel spirit de se face placut prin manierele

sele la toti acela cari '1 vedeati pentru prima
Ora. El lingu5i simtimintele fie-carui deputat,
clued convingerea ce'si facuse despre sirntimintele tie-caruIa. Un domn roman vorbiud de
marirea Romanilor, de libertatile patriei, era
ce-va necunoscut itlICa la Romani unde Demni
sd consicleraii srngurl ca serbi al Porte si
ai Rusiel.
Deputati se Intrsera incantati. Entusiasmul cre cu In Bucuresci prin istoria ce se facea
de cualitatile emininte ale noului DOMD.

Fosti Domni ce intrasera In Ora sat) se apronriase de hotarele ei, t lecara rat ede Inapoi. Domnul tirbela i Domnul Ghica adresase de mai 'namte memorande la puterile

www.dacoromanica.ro

24

garante prin cari, in mirarea natiei si a strai-

nilor, cerean unirea terei. Gr. Ghica nu s'a

opus la desvoltarea idailor nationale si liberale. Sniritul ce conduse Moldova in cel din
urma timpi, se datora mult simtimintelor a-

cestut Donn. Bland, onest si devot. Ma, sit

se desvoltP sborul ideilor liberale treptat. El
fuse o figura ce rechiema pa Radu cel mare,
pe Negoe Basarab, pe Antonin cel bland.
Administrati nu avu a suferi din causa bunatatei FAole. El intemele aseclaminte de bine-

facere. In tra Romansca Domnul B. stirbein se urcase pe tron prin forta baionetelor straine. El isi N rola de restaurator, rola
lin Ludovic al XIII-lea. El starui a se prelungi esilul celor trei- cleci de liberali. I n unele
casuri, in fata cu uni emigratl, fuse chiar

crud, cad, taxa a avea motive politice, refusa

chiar la hotarele terei intalnirea emigratilor
cu mamele lor. N. Balcescu revenind aft mra

in patrie, 'i se inchist 'Arta si chiar batrina

sa mama fuse oprita de al vedea.

Administrand de minune proprietatile sele,

voi tot ast-fel sit administre patria. Tra Romansca deveni o proprietate a Domnulut. Censum servii, justitia in maim Domnulul. sadele
in mana Domnului, finatele in maim. Domnului, nicl un alt control de cat al divanulut

ai carui membri era(' numiti de Domn. Astfel era starea ce ne Meuse tractatul dela Balta

www.dacoromanica.ro

25

Liman. Cu asemenea tractat si cu spiritul de

reactie i stingere a tot ce era RomAnism si
liberalism; cu pretentile fArA margine a le Ru-

siel, Austriel si Portel; cu urele escitate In-

tre Rom Ani, G-uvernul era dificil de condus.

Domnul tirbeifi regulA finantele Statulul in

micul cerc al trebuintelor de atunci. Stare

patriarhalA, statul regelui de Iveto ! El institui dorobanti 1i grAniceri, ostire vecbie a Ore!,

de si in numer mic. Om capabd i inteliginte, el prefera meni iutelignI bAtrinilor figuri ale tinel epoce de ignorautA aclut sub
o revolutie. Ne voind a nap e. twit cu casta
batrinA, ll fAcea ministri sei din boeri batrini cari nu mai intelegeati nimica din lucrurile timpului. Le da directorl inteligint!
cari fAceail tot, cu cari Domnul se consulta
si esecuta fgr sA scie ministri nimic.
Destul am vorbit de acest Domn. Acum
cAte-va cuvinte desere intrarea in Bucuresci
a Domnului Moldovei.
Cuza veclu cel mai mare entusiasm. D. N.
Golescu, miuistrul sPu numit de la Iasi dupa
recomandatia lul Alesandri, merse sA intimpine pe Domn afarA din barierA cu o trAsurA
domndscA de raradA. 0 sutA mil de inneni adunati din diferite sate si urbe forma acstA
lume entusiastA ce venea spre. intimpinare.
Domnul pAru In trAsura sa. El era serios pi
rece la salutArtle sincere a le poporulul. Amici

www.dacoromanica.ro

26

sei politic! din Moldova II spusedt CA in Bucuresci era o confrAtie de tabaci , Omeni din
popor, revolutionan de meserie i purure, turburAtorl al linisteT publice cu alte vorbe o
bandA de mamelucl in serviciul partitulut revolutiouar. Saa antipatie pentru asemenea imitatii sa politicA, Domnul fuse rece la priimirea lor. AcstA rAcelA fuse insemnatA de
popor. Se fAcurA murmure, dar trecurA fArA
urtnA. Domnul merse la Mitropolie pi ficu juriimintul.

De acolo reintrA in palatul tere.

Entusiasmul fusese ca o putericA vijAlie care

incetcla i Arica lganA undele mkei mai multe
clile. Ambit ile incepurA a sopti. Ministrul durA

pe urmA se schimbA. La formarea noului mini-

ster era de naturA a se gandi toti aceia cari

asteptaii un minister liberal. Se moditicA. Vine

d. N. Cretulescu. D. N. Cretulescu fuse cel

e'Anteiti fecIor de boer din clasa Antetil care
inN etA medicina i o profesa in Ora sa atAt ca
me 'ic cAt i ca profesor public de medicinA,
spree da ast fel esemplu de egalitatea claselor.
Compromis in revolutia din 1818, ca comisar
revolutionar. purcese in streinAtate; se in turnAde apropiA de Domnul B. tirbeiA pi merse

cAt-va timp cu Dmna in cAle orie. Mai tar,

sliA avu o fuuctie inaltA; cAnd Domnul tir-

belt' plecA din tell i, CAimAcAmia terel era

Promisi, D. N. Cretulescu merse la Constan-

tinopol unde lucri cu multi calduri la ur-

www.dacoromanica.ro

27

carea pe tronul cAimAcAmiei a fostului Domn

Al. Ghica. Opositia personalkincepe cu acest
minister cu care intr'o cli cauta sA se spulbere
tronul. Ea se declara in camera. Ministrul Ion

Ghica care ocupase deja in Moldova functia

de ministru, aduse inchiderea aduntirii. Opositia personala se declara atunci. D. Ion Glirca,

dupa ce citi la camera o lista de frumse

proiecte ce erafi a se vota, disolva Camera.
Acsta fuse o lovire data tutulor partideb)r. D.
Ion Ghica facu alegerinol. Alegerile, sail pentin cii fuseta libere, sati din causa legel elec-

torale, adusera tot pe acel deputati cari, inturnandu-se dupa un apel facut alegatorilor,
awl mai plini de pretentii. Cele mai marl
cestil , precum cestia rurala , largirea lege!
electorale, unirea definitiva , luarea averilor
monastirilor Inehinate, se amanarA. Camerile

din Bucuresoi si din Iapi doriail mai mult o

schimbare de domnie de cAt de constitutie.
Ministrul Ion Ghica arunca o schita de proiect de b ge rurala, unde se asigura muncaqi
proprietatea, pi se inpamintenia terani numal
pe mosiile Statulul.
Domnul Cuza o respinse. Boeri din Camere
mai tarchil Ana' elaborara ce-va ce semAnii
o nott dibacie. Acesta se respinse Anca da

Domn. Cestia rurala era pastrata Spre a se

tei mina cu ocasia destiintArei Conventki din

Paris; pe de alta parte partitul liberal, unit

www.dacoromanica.ro

28

intr'o idee politica cu boeri sad voind a'i

castiga, nu mai anarad cestia rurala. Partitul
vechi tremura la ideea isbindirei legel. Astfel veni un timp dud numal diarul Dimbovifa
in Bucurescl i D. Cogalnicnu in NO mai
amintiad acst mare cestie amanata.
Deja sub ministerul N. Cretulescu intentiile
opositief se dovedisera prin mai multe acte.
Torturele cu urdicl de la Dimbovifa, violarea
dorniciliului D-luf Ferichidi din care opositia
fact' o arma puternica, aruneara banuTala a-

supra respectului euvenit a se da legilor

ei

conventiei din partea guvernului. D. G. Costaforul, un om al regimnlul boeresc, inlta atunci

vocea printeo adresa catre redactorele RoIndnuiul; protesta cu energie contra acelui
abus de violare, numind pe redactorele Romanului: ilustru apdrdtor al drepturilor cetdfenesel,

ceia ce nu'l opri mal tarcbil &and

veni la putere a face asasinatul politic din

Craiova cu patriotul D. Ghica. Al treilea in cidinte fuse mai gray. Ai:Am in public nisce gazete cu litere rosii prin carichlama pe popor la arlunarea de la Bosel. Domnul fuse
insciintat. Acsta nu'l placu: vedu politic
in aceste libertti conventionale. Seminta unei restuunaril chiania pe capi armatel 1i
le date ordine a consemna otirea In casarmii.

Politia este ordonata de a se insoti de porn-

www.dacoromanica.ro

29

pied, acei fit iubiti poporului, si a merge spre

a evacua sala uncle se aduna opositia
Pe cAnd se aclunard sra multime de capi
din opositie, peste o mie de ment din popor
trecurd, pe strade avnd aerul acelor valuri de
popor ce s'ad veclut pe stradele Parisului la
inceputul unei revolutil. Uni strigad: Jos

ministerul!" alti: Jos Voda!"

In sald, pe dud cel mai fruntasI se adunard,

intrrt D. Dim. Cretulescu cu pompieri. Sala
se evactia. Mal multe loviturl de paturl de
pusci se primir d. de acela cari protestara contra cAlciiret unui drept legal. Uni din membri
de fata fusera nevoiti a scdpa pe ferestrA intre
cari se clice ca fuse si D. Dim. Ghica conserva-

tor liberal. 0 deputatie merse cittre palatul de

la Cotrocent ca sa se planga Domnulut de actul
arbitrar al ministerulut. Acstrt deputatie gad

la podul de la casarma un clid de soldati cari

o primi in virful baionetelor. Lumea a csta

se Inturnd si se risipi catre mteclul nopteT.

Se facurd arestatii. Lovirea ce se dase cel
nutin cletenase ministerul Cretulescu. In acea
cli Domnul invita la paint cdti-va din amici

sei. Acestia nu sciati nimic din cate sn r etreced afard; din timp In timp Domnul trecea in camera de aldturi unde da ordine la
cAte un adiotant sit le transmita si de unde
se inturna In salon cu surisul pe bucle 11

www.dacoromanica.ro

30

conversand de lucruri usbre colonelul T. Calinescu arata mult zel.

Dupa mai multe Ode i dupa insistinta D-lor
Negri si Alesandri, se chiama D. Ion Ghica la
minister.

Ministerul Ion Gh'cc avu o opositie vija-

lisa, de i facuse apel la alegatori. Opositia

presinta mai multe fractil. Cea mai puterica
era fractia castei care,
spulberata de o revolutie,
cu Omeni ei, tigurl a le unui reginy
dP tiranie, venia acum sa lovsca guvernul
in numele libertatel, alte fractil erati libera-

le. Programa dorintuoor natiel nu era reali-

seta. Unirea deflnitiva, Domnul strain si altele

eraa and, de dorit. Ministerul Ion Ghica, singurul ministru Constitutional ce avu teia ; si

care din asta calls& isi facusa enemicl; me

cat in lovirile opositiei care pro fitase de o plina

libertate in alegerl, demision. Domnul lasa

Camerel libertatea opiniei, se Oice ()Mar ca
inriuri indirect la retragerea acestul min,ster.
Domnol Cuza nu ayea increclerh in D. Ion
Ghi ca. Mal multi favoriti care au pia& face
treburi cu acel ministru, 4lisera ca acest barbat II va resturna inteo cli. D. Ion Ghica nu
lubla mal mult pa Domn; cu tote acestea el
se purta cu lealitate catre suveran i ni ridi-

ea fruntea de cat atunci cand nu mal re

masese intre el Did o legatura.

Diva demisia mi isterulul Ion Ghica, yeah

www.dacoromanica.ro

31

la putere particle liberala : BrAtieni, Roseti

Boerescu, I. Filipescu, VIadolanu. D nuT Bra
tianu, compuind ministerul, me puse in lista
ministrilor. Acest minister nu tinu mult. Din
lips% incraderei ; Camarila sa ti introtinea in
simtimintele ostile contra acestei partide. Roseti i Bratieni And nu aveati in Domn tta
acea ineredere ce trebuia sAl unIasca spre
realisarea ideilor liberate cad formaseri programa principiilor liberale. Camera treniura
cand veclo pe brincile ministrilor uni din capi
cel mai energici al democratiei i se pa u ca
vede pe Robiea-Pierre i .pe Marat. Era Arica
timpul and reactia se servia in potriva liberalilor cu inputarile inprumutate la reactionari Franclel, de Sociulifti. Aceste anti, atii
din partea Camerel, facea facil positia Domnului in feta ministerului. indemnarile Camerilei, banulehle Domnulth, ura boerilor din
Camera, se unira spre a lovi ministerul. In
minister And nu domnia plina annonie. Acest
minister Ii date demisia, dupa ce ministri in
fats. Domnulul se esplicara cu asprinie uni
contra altora. Domnul nu rrspunsese nimic
and la acea demisie. Me cliima la Cotroceni,
ui spuse cele ajunse. Opinia mea ceruta,
fuse ca i atuncl cand s'ar primi demisia
ministeruluI acestula, sa nu compue insa de
de cat far un minister liberal si cigar din
daramaturile celul ce Mee. Domnul atunci

www.dacoromanica.ro

32

II facea o fala And sa alba ministere din

meni liberali. El trimise sa chiame pe Boerescu, unul din ministri cari dase demisia, dar
care ar fi putut urma and In minister cu
or! cari ar fi fost alti. Boerescu veni; dupa o
conversare de fata cu mine, despre viitorul minister, Borescu primi a face parte d.n noa com-

binare. Domnul dor% de mult sa formeIe un

minister in Valachia sub pres dicta D. Epurdnu, amicul sett in care avea tta increderea;
propuse pe Epurnu, pe Al. Golescu, i trimise dupa C. Bosianu. Acest din urma vine. El
r( fusa ministerul, pentru motive casnice; dar
recomanda pe Costaforu, autorul unui articul
din Ronicinul in contra violarel casel Fer:chidi.
Domnul primesce pentru ministerul din iintru.
Acest minister avea contra lul partida hberala
Inaintata, partida celor doh' ministere ciiclute
i pe boeri. Positia lui era forte dificila. Fractiile opositlei se pronuntara cu putere. Presa,
libera, devine furiOsa. Ministerul 10 perde rabdarf a, face procese de presa ce le judeca tribunalele supuse miniiterului. inchisorile se

umplu cu jurnalisti. Constitutia smana cu

satana. Trei redactorl inchisI In pucarie, full%

transportatl la Vitcaresci dupa ce D. Costaforul, interpelat de Adunarca despre miseria

Inchisorei, declar ca alte inchisori Statul
nu are.
Se publica o lege de tase.

www.dacoromanica.ro

33

De ate ori crescea impositul, se da o noA

armi in mAnele opositiei.
In timpi vechl impositele erad dese. Tera

striga, se revolta and ele se punead. Ace le

revolte avead cuvint de a ti i i6cA pentru
ce. Impositele nu se puneail spre a veni a
inpAca trebuintele publice. 0 natie pe cAt
simte trebuinta de a fi, de a se desvolta in

starea materialA pe atAt catit sA sacrifice, in

interesul Public. Sacrifice le Est-fel Intelese ,
adecA s isvorscA inclecit de unde s'ad dat,
pr'n mij6cele ce oferA de desvoltare, sunt bine
cuvintate de Dumnecled. Cand Ind). imposite-

le plAtite sunt spre a nu se da intereselor

publice nimic in schimb, erre a se risipi sari

a se devora de cei pntenici, inpositele sunt o
tAlhArie i poprele cari se revolt contra lor
fac bine. Ast-fel in vechime vedem revoltAtt-

du-se poporul Roman and puneaii inposite

ca sA strAngA ban! i sA'i dea Domnul Visirului sad creditorilor de la cari luase ban!
spre a'I da la 136rtA atunci and el eumpAra
Domma ; and se punead inposite ca sA mArite

fetele Domnului sad a le boerilor,, cAnd se

punead inposite ca sA hrAnescA nemesurata

1A,comiei a celor earl administrad tem 4n timpul de care vorbim , nu se fAcea nimie pen-

tru binele public. De multi ani Ora plAtia

pentru tosele, poduri, i nu avea nimic. Se mAnca multi ban! cu fonetionari i contracte stricate.
3

www.dacoromanica.ro

34

Ea presinta una din acele provincil selbatice a

le Asia Sacrifice le terel serviaii in chieltulelile Domnilor la Constantinopol, in gratificatil la boeri favoritI al Domnului. In astfel de
stare un noil Inposit nu putea s placa. Opositut se folosesce de acsta. Cate va (Hie inaintea sangelul varsat in Craiova, se veclura
acolo multime de esemplare un fel de profesie
de credinta din partea unui fost cap de cabinet

citre alegatori sel D. I. Ghica. Era in Cralova o clasA de arendasl care domino, sub guvernele trecute, acestl Omen! elan favorati de

Domn si de ministri. In schimbul influintei

lor, pusa in serviciul guvernului, eran tolerat! a esploata poporatia rurala dupa dome-

nurile ce le aveaa in arena Acest sistem

trecu sub domnia noa. Pentru acelas motiv

ministerul le acorda scaclamintul cel minim%

o mare perdere pentru Stat, dar alai catre

guvern simpatile acestor privilegiati. El piatira recunoscinta lor, alegncl deputati pe uni
din ministri cari lucrasera spre a se efectua
sal Ocimintul.

Legea inpositului fuse ocasia celor ce se

Scopul era resturnarea Domnului Cuza. La minister era D.

intimplara in Cralova.

lepurnu, Boerescu, Costaforul. D. Ghica care

dimisiona dupe ce participa la ordinul de a

ucide Craiova.

OrApni Craloveb, ca toti Romani din 01-

www.dacoromanica.ro

35

tenia, ail pAstrat Anc datinele lor traditionale de vitejie. Din acea micA provincie care
invecinclA vechia capitalA Sarmisegetusa, din

jurul Vulcanului aii (lit cele mai multe revolutii contra tiraniei din afarA si din Antru. Panduri din timpul luf Tudor Vladimirescu, din lu-

ptele cese dated. intre Turd i Ru0 in cari acel

Rom Ani figurarA sub Solomon Maghieru, Tell
si alp' cApitant, trMati AncA ; cu el trAfa neatAr-

narea spiritelor. Un om de arme este tot-d'auna un omliber. i temut. Craloveni, escitatt

de opositie, condu0 de comercianti, loviti in interesele lor, deciserA eu ori-ce prat, sA nu sufere inpositul. Simpatiele lor pentru domnii dicluti
nAscuti in sinul lor, venird a adaoga la gravitatea acestel porniri. Un prefect Gr. Marghiloman,
cavaler si nepAsator, inpinse lucrurile cu rApe-

june chtre un conflict: pe d'altA parte frica

ce simtla ministerul in fatA cu o turbare in
Craiova, fAcu pe cel din urmA, asupra raporturilor prefectulut, sA dea ordin a mAceleri o

poporatiune care nu se armase AncA. Mid

prin ducerea acolo, prin mijlce intelepte lua
ate la timp, ar fi putut opri mAcelAria asuprpoporulul. PoporulintAritat, se indesa pe etrede, sA crA pe eel arestati. IntAlnesce pe prefect la scara prefecturel, II urinAlild cu vociferAri. Doispre-clece soldati vin

sprijinA pe

prefect pe la spate, pe cAnd poporul, batjocorAnd pe prefect , riclnd , se inpingea ca

www.dacoromanica.ro

36

peptul edtie prefect i soldap. De aid incepu

lupta. Soldati trag ceI Anted asupra roporu1111 nearmat. Drama devine sAngerAtre. TJcidere, Inmormntare a cadavrelor de 4:5meni gu-

vernulul, desmormintare a acelor cadavre de

revolutionarl; ucidere de femel, de copil, de
omen! inocentI! in Plolesci In acel timp emit
*hued turburdri. Un ministru Ii dete demisia.
lard ceI-alti remaserd s ingrOpe morti. Domini! nu clise mimic, de i se afectd fOrte mult

de acsta Intimplare. Camera date in judecatd pc min:ster, nu ca sd resbune uciderea

CraloveT, dar ca sa scape de el.

&Inge le poporului shrise i stropise scdrile

unui tron curat, stropise mhnele unor functionarl lust! din acela ce se cliceati: Omen! nol liberal!, Opositia nu cd0igit mult, dar fdcu un pas.
Fiecare cli conpromita stares cea nod, pe Omeni

cel noi, fait sd facd Insd a se uita nimic din

adancele rane ce !Anse trecutul, nict rneni
lug,

6gur! de tiranie i de pradd, unelte in

mama streinilor spre slAbirea i umilirea O-

re!. Cu tOte acestea nimeni nu descuragla.

SAngele poporulul varsat. se ultd. Sdngele se

aphid i viirsAtori de sAnge continuara a se

bucura de simpatiile compatriotilor lor cari

aucliserd de la pdrintl cd guvernul este in
drept a ucide pororul Chad poporul 10 cere
al se respects drepturile sele. Dar acel minister dna avea datoria sa i cad natio este

www.dacoromanica.ro

37

proprietatea guvernului. Nu v'om blama insa

pe un guvern caci 'si a fault datoria sa ci

mijocele intrebuintate, cea d'autela onestitate
a unul guvern este sa's1 faca datoria.
D. Iepurenu, dat in judecata Curtei de Casat ie cu colegi sel, si atuncl forte inriuritor
ling& Domn, consilia pe capul Statulul sa
chi-Arne la minister pe Stefan Golescu. Panu
vem in Bucuresci si puse mana la formarea

ministerulul Golescu ce era compus de liberall purl. Aniversarea lui 11 Iunie a revo-

lutiel 1848 la Filaret, sprijinita cu energie de

minister, fuse una din causele care in-pira
mult pornirea maloritatel Camerel contra ministernlul. 0 notita publicata In Monitorul universal din Paris, anunta acea aniversare la
care a luat parte cincl-Oecl de mil de rnenl.
Domnul Cuza nu se temea atuncl de elementul poporar. Anuntandul ministerul aniversarea, Domnul respunse prin urmatdrea depes catre mine:
Aprob din inima solemnitatea pentru aniversarea lul 1848, clisa a renascerel natio-

nale. Am recomandat ordinea. Tot in a-

data depesa clicea despre unirea de care se

facuse mare yorba in Camera :
Nu vorbiti, ye rog, de nerabdarile unora
despre unire si sa nu cadeti in tote acele esageratil de particle. Unirea este un fapt castigat, avem nevoe numaI de putina rabdare

www.dacoromanica.ro

,38

ca sA o avem legalA i solidd. Ar trebui sii

fifi nebun d ambitie, ca Erostrat care in an7)

ticitate arse un templu ca sii trcd la posteritate, ca sii conpromit unirea 0 s arunc

n acstA

sArmanil trA lacoma de dreptate

de linesce, pe terimul intimphililor nepreveclute, prin grAbire. Nol nu vom avea nici
o data adeveratul currigifi civic al sAngelul
77

rece t3i perseverenta ca sA atingem cu sigu-

ranta scopul i a confunda adeversaii fArA

a intimpina pericolul de care vor espune Ora.

In timpul acestul minister, struIam a se

grbi cu unirea la Constantinopoli. Agintul
terel la Constantinoroli lucra din tote puterile sele pentru unire. A.ncii de atuncl era vorbA de modificarea leg(1 electorale, care se pu-

sese sub ochi ambasadorilor ca o cestie neapArati a se resolva in interesele generale a

le Orel. Din adresa urmAtre vom vedea a
guvernul Domnulul Cuza And de la inceput

a lucrat pentru unire 0 intinderea votulul.

he'd scrisorile ce agintele terel ne adresA in

anul 1861, atunci and maloritarea adundrel

formula votul sea de neincredere, agitnd

cestia unirel definitive ca mijloc de i esturnare.

5/
Iuniii 1861, Constantinopo!.
Precum v'am scris S. PrtA ar voi ca con-

ferinta pentru unire a se tie aici. Se vede

cA nu s'a decis And nimica asupra acestul

www.dacoromanica.ro

39

punt; Francia este pentru acsta combinare

in vedere de a eluda pr:ntr'un mijloc Orecare noa dificultate care isvoresce din necunscerea Regatulut Italiet, al carui represintaut nu va fi primit a lua parte la conferinta
In noa sa cualitate, i care din alta parte nu
ar voi lief a figura ea simplu represintant al
Sardinia D. de Thouvenel crecluse mat antau ca va putea Inlatura acest greutate, Inviand puterile garante a trimite adesiunea
lor la unire saa o opinie re-care la Prta,
fie-care din ele separat. Dar acest mod a
parut memenea grefi, rad conferinta cata a
se reuni nu pentru a confirms unirea numat,
unde top' ar fi fost de sceea0 Were favorabila, dar Anal spre a status asupra modificatiilor de fault la legea electorala , modificalii ce era0 cu neputinti a face prin corespondinta. Spre a regula tote acestea, erect ca
conferinta se va tine la Paris, cu tote ca Prta
spre a Inhitura acsta, ar fi dispusa a nu mai
amana recunOscere4 sa despre noul Regat al

Italiet. In fine; aid sag la Paris, acsta conferinta se va face in curand. Unirea dar nu

mai este de cat o cestie de timp. 0 cestie

care pentrn not este tot; dar care nu este vepta

cu acea gravitate i urginta de puterl cari

ail pus pe tapet gestil mai grave pentru ele

de cat a nstriti. Ieca pentru ce ye Indemn
la ribdare, cad faptul ne este In adever c4ti-

www.dacoromanica.ro

40

gat. Am inportunat fitr repaos i sebire in

privinta unirel pe lumea diplomatica, culeg6nd scusele mele in necesitatea greutatel
faptelor cari se tree la nol in acesta privinta ; i cu t6te c este natural ca afacerile
nOstre sa nu aiba preeminenta tot-d'a-una,
am ca0igat convinctia ca in curand Unirea
Order, singurul principia de viat.apentru natia roma* se va termina cu desavarsire. Pita
atunci nu sunt de parerea a se introduce nici o
modificatie de ori-ce natura ar fi inteac6sta...
Cata a subordona tote cele-alte cestil la ces-

tia Untrel care o data castigata, ne vom putea ocupa de cele ce reman mai lesne."
Trecu mult timp anca nina ce conferintele
se unira si cestia Unirel fu decisa in unanimitat.e Eraa uni cari voiat ca guvernul sa
proclarne unirea, frk a mai atttepta hotdrirea

puterilor. Din scrisrea de mai sus s'a ye-

clut tot-d'o-data ca lucru era neputincios, cum

Italia ea insas1 '0 astepta recunOscerea Unirei de la- conferinta.
D. Negri puse in acesta mare cestie inima
sa, urma t6te fasele lucrurilor unirel i avu
fericirea sa fie un mare mijloc de reu0re in
acsta pe ling puterile garante cari '1 stimail
si '1 iublait
Tera n'a facut de cat srt erii Unirea i,
prin alegerea Domnului Moldovei, s fad un
pas cuteilator &ate unire. Puterile aa dat u-

www.dacoromanica.ro

41

nirea; dar cht lucrare i insistintA nu a trebuit a se face ! Propuneri oculte s'ad adresat
chlar agintelul terel, a primi un plan de unire cu un Domn in Bucurescl si un cMmacam la IaI pe viata, numit de S. POrtA care
era BA fie C. Negri. Deci, C. Negri nu a voit
cu nici un pret BA primesca alt-ceva de cAt
unirea definitivA si a staruit pe acsta ctde.
Asta-clI acest om care a lucrat cu atAta del,
gat la inceputul arlitureI afire! cAt si la
actele cele mal marl nationale i sociale sub
domnia trecuttt , trAiesce viata lui Cincina-

In, la case sa, in sArAcie. Natia nu se gindesce la dinsul nicl chlar pentru a'i tine
socotd1A de serviciile ce 'I-a fAcut pe cAnd re-

vArsa favorurile sele asupra capulul acelora

cari ad servit partidele safi factiile rolitice In

lupta de distrugere pe and incununa favorii puterii hrapitorl. 0 nape recunosclitre cAtre cel ce 11 fac servicil emininte, ar fi votat lul
C. Negri o mosie recompensA In locul mosiel
sele care a sacrificat-o pentru nape. Nu scim
dacit ar fi primit vre o recompensa, dar scim

cA natia nu'i a oferit nicl chiar o multumire

moralA. Nefericite sunt natiile unde represintanti lor despretuiesc serviciile Omenilor marl
incare de recompense serbi factiior. Dom-

nul, dupA votul de neincredere, ne scrise o

depqa de la Iasi BA nu demisionAm. Cu tote
acestea not demisionarAm , diva un consilid

www.dacoromanica.ro

42

de ministri hotarag a remanea in constitutie.

Domnul Cuza nu putea BA se hotarasca cu o
partida. picea ca nu este Domnul unel partida, ci domnul Romanilor, , cit trebule sa
chitime i pe boleri. Alta data se esprima bine
pentru partida nationala , liberala ; insa nu
se hotra a merge nici cu liberali, nici cu boleri, nici nu avea o partida a sa credinclsa
si capabila.

Domnul avncl scire de demisia nstrA, 1mi

depesa mie s me due la Iasi. Plecala. Ii gasia
la Banca liii Lambrino lordache cumnatul sea.
Abla me veclu si cu espresil accentuate imi

fitcu tanjiri cum am putut a demisiona cu

cel-alti, e cum si acel Melinescu barba rosie in care avea atata incredere? Pusesem

in vol., liberal!, omen! dela 1848, tote sperantele mele spre mantuirea relelor terel. Volesc
a da libertatea celor cinci miline de romani
daces! la o clasa de Omeni cart rapind liberUtile interire a le patriei, n'aa sciut
da

in schimb nicl cel putin intarirea nationalitatel. Acea cast& este mrta, pe ea nu me
pot sprijini: viata fuge de mrte. Pe strain!
nu me pot sprijini pres mult i alaturl de
volute natiel, cad intere3ele Europe! tree la
el asupra intereselor terei mele. In tent nn
me reclemam de cat pe partida cea mai juna,

aceea care are mai multa viata ei generositate. Ast-fel me sprijiniratl vol, In cat

www.dacoromanica.ro

43

astAill, ca sA nu compromit armonia, sli fiti

nevoit a alerga din noU la casta care nu mai
are nimic a face In viitor Yr vorblit de constitutie : II spusei5 ca noi nu putem face altfel pe cAt eram pe tArtmul legalitatei, pe care
Domnul insu'qi ne silise a remanea nestrAmu-

tati; ca nu era din partea 'Astra rea vointa,

ci din contra alergasem la acel mijloc tocmal
spre a Inlesni positia Domnului pe cale legala.
In fine, dupa mai multe vorbe, dela manic la
linisce, apol la o amabilitate insemnata. ecluram la masa, Imi spuse cA are de gaud BA
trimita trel ins! la Constantinopol ca sa felicite pe Sultanul. Spre sra aretaid dorinta ca
al voi O. me intorc la Focsani. Acesta il contraria. Cu tote acestea melasd se plec 6i me
pornesce cu o amabilitate estraordinara.
La Focsani preparala cele necesare pentru
venirea Domnului. Domnul nu voia sa traga
In Fogani la particular!, ca sit nu remae da-

tor niminui nimic. Voia sa traga Is prefect.

Imi Oise ca a.tpta acsta de la mine. In

Focpani dacleig ordin prefectului sal prepare

doa Camere la dinsul acasa si A, parassca

ori-ce prepararl ce facusera la un avut particular de acolo. Domnul sosesce. N. Golescu
ii Pse Inainte la pOrta prefecture].
In Bucuresci, veclu miniOri diIr nu le Oise
nimic din &Ate imi clisese mie. I ml spuse ca

www.dacoromanica.ro

44

va chiAma Iar pe boieri ; dar sA nu se sperie

nimeni, cad era un joc politic.

INumesce un adinterim de diretori sub prepedinta lul C. BAlcescu. A,:cest adinterim tine

putin, duph el yin boerl. In scurtul spatig de

titnp ce eclurdm atuncl la min'ster, adoail1
dupA plecarea Domnulul la Ia.1 se puse foc
la casarma de cavalerl, care arse Tnteo npte.
AcAstA ardere afectase mult pe Domn. BAnuTelile eraii rAtAcite chlar asupra particle! de

opositie Ceea ce era adever era ea, focul ple-

case din patru pArti d'o data a le casarmel

din pod focul purcese peste ratiune. SA ne
inturnAm i s. spunem ceva de tabara dela
Floresa
Domnul decide a aduna ttA, Wirea regulat qi neregulata la Floresci. Era acesta o
amenintare facuta Fogel in ft0 cu Intarklierea dArei investiturei? ast-fel cliceat uni. S'a
lis chiar ca. Voda-Cuza urinti ast-fel prin indemnul Franciel. GrAniceri in parte inraritati
de uni din capi lor, refuclarA de a merge la
tabArA. Austria veclend o tabarA roma* de
mal multe m I ment 4eclatA aprpe de ho -

tarele sele, fuse nevoitA a aduna otirl spre

hotarele TransilvanieT. AcstA miFare de o--

tirl fuse de o mare utilitate in spiritul militar adormit pita atunci pe patul de trandafirl ce 'T asternea guvernele de Sibaritt din

trecut. Ostni vecinclu-se adunati, pentru pri-

www.dacoromanica.ro

45

ma rA multi incepura a se recumisce si a'111

da valrea lor ostdsdscA. Poperul roman vedea cu bucurie pe al sel sub arme adunati

pe picior de a lupta. 0 tabard romiinA el

nu mai vecluse dela tabAra de panduri a lul
Tudor Vladimirescn. Asupra acestel taberi pe
stindarde, pe arme , pe virfurile corturilor,,
planad cugetArile de .vitejie si de putere, cari
ca nisce paseri ceresci , in tot timpul cAderei i robtei romanilor,, nu voisera a se cobad pe un pdmint undo nu mai strelucea de
cht baionetele strAine i decoratiele date de
si

streini. Cine ar crede insA cd se gAsirA meni

cari turburasera de maaie in fata cu aceste

manifestdri militare I Fuse o Iume care veclu
cu ochiri aceste manifestatil ; acea lume care
credea i atria, proprietatea strAinilor data. lor
in arendA.
A cesti enneni merserA pin& a pune foe ta1)0.0, i, ca and a cstA doctrinA ce mrte ei
de ucidere ar fi fost sprijinitA de un spirit
fatal ce domnea atunci elementele, nu trecu
dod clile senine fArd sA nu verse asupra acestei tabere torente de OW !
Era consternatie intre toti aceia cari 'et
fac cauFa eastei lor, familiel lor, pers(mel lor,
viitorului copiilor lor, din causa strAinilor cari

cuget a robi patria RomAnilor. Este de in:

semnat acest fenomen la Romani aceUt cart
ad ndscut si au crescut legAnati de manile

www.dacoromanica.ro

46

armatelor de ocupatie : shnpatia pentru strini

Ast-fel nu fail
cari Tor O. ne sdrobiasi
cuvint, un autor frances, clicea in timpul resbolului Crimeel cand Rusi fur' silit,I a evacua terile Rornane: Rusi se Intorc din principate, dar avant-garda lor remane sub nume
!

de Romani. Acst avantgarda era cand Rush,

cand Austiraca , and turca , cand Francesa ,

day nicl o data Romlinit. Cinismul el faces
Volt face
sa se indignecle Insusl streinul

tot spre a servi Turcat

i Rusia , clicea In
anul 1848, in cort la Cotroceni, in tabara turcsca, Calnaacamul Roman numit de Prta.
Sa nu fad nimic pentru Rusia si Turcia, res-

punde Fuat Efendi, sa fad pentru tra ta!"

De date orI nu veclurain de atunca in cOce

Romani ce se pretindeaa patriot!, liberali si

mai neatarnati de cat acel dela putere, car!
in numele unui las patriotisma i unel libertag intelese numal pentru el, venind i combatand orl ce mijlce de armare a Romanilor, on ce cugetare Romana si demna ce s'ar
fi ridicat asupra turmelor amortite, precum
unirea tutulor Romanilor; esprimand ura, des-

pretul, ce esprimaa puterile din afard reit

voitre romanilor 1 Este In Asia mica o poyulatie crestina, fara origma cunoscuta. Cand
membri acestel populatii sdrobita cu corpul

si cc sufletul de tiranie, se afla In fata judilor turd', se numesc uni pe alti cu numele

www.dacoromanica.ro

47

despretuitor ce dad turci, crqtinilor, deghlauri

Fac mai bine acei Romani cari repet injariile despretuithe ale strainilor contra Romanilor ca a placa tiranilor ? Fac bine aceia
cad sub pretest de o mincinsa inteleptie ,
blam pe Romani and volesc s scuture lan-

turile lor? i cari se scus de tradarea lor

sub cuvinte ca urmecl politica puterilor straine

celor bine voitre, chiar atunci cand politica

acsta nu mai este nationala, i Inpreuni luau spre robireaA terei? Nu sunt aceia tradatori de patrie ? n istoria terei nstre se ved
epoce de Were, de ametiala, de dgradare se
ved omen! nascuti In Ora, care devin unelte
ale inamicilor strain! cari in numele patriei
lucrecl pentru strain!, cari in numele libertitle! nationale lucrecl pentru robia t liter ;
sunt ins& epoce mai blastemate, omen! mai
blastemati, epoca uncle nu mai este puchire

pentru tradatori, unde tradatori scot masca

i seman bacantelor neruOnate cari numal

ascun 1 nimic; se declar pentru interesele strainilor inamici, &;i is! fac din aceste simtiminte

culpese un merit in cercul sclavilor ce ei comand. In acel cerc meritul este rine sa fie
mai infam. Cel mai infam are maT mare prat
in tradare. Motoci, Dani, Vistieri, Leurdeni,
tralesc And astA-cli ; mali mai putin franci,
mai perfic11, mai dibaci EJi mai Iasi.
Tabara se desfint 6cla cu timpul ei.

www.dacoromanica.ro

In

Con-

48

stantinopoli se decide a se da investiture. Acsta se anunta publicului. Domnul pled la

Constantinopoli. 'I se votecla o suma pentru
chIeltulala drumului, nu asa mare cn ceea ce
luasera domni de mai 'nainte mergend BA se
inchine, suma ce era destinatA pe atunci a se

Imparti pe la pa0 cei inriuritori, Acum In-

cetaserA In Turcia acele plocne prin vointa

ambasadorilor. Grape tratarel de mai multe

clile ce fan D. C. Negri pe lAnga ambasadori , programa priimirei fuse forte demn.
Ambasadori cerura a vedea programa mai 'na-

inte. Domnul pled plat la Marea Negra en

un vas cu aburi frances. Acolo fuse intimpinat de o fregatA cu vapor de resbel a Portei.
Domnul trecu in fregata cu catl-va roman! din
suita lui, dupA nobileta Mr. Cei-alti remase-

rA in vasul cu abur frances.

Aruncarea ancoreI la palatul lul Resid pass
unde se nreparase locasul Domnului, fuse
splenclita. Salve de tunuri vestira east& akingere. Un regiment de infanterie presintA armale. Indat ce Domnul intra in locasul sea,
sosira primi secretart ai ambasadorilor spre
a'f face viclite oficiale. Ministrul de afara al
Portel veni cel d'anteiii.
Nu vom insista mult asupra acestel cAlatorii.
Ea este scrisa si publicata. Domnul se presintA cu demnitate. Vede pe Sultanul In particular, primesce masa de la ambasadori de

www.dacoromanica.ro

49

la viclirul, face o visit la PrtA, la ministri.

RefusA viclireld a trata cestia monasirilor inchinate, clicnd cA el a venit si fad o viclitA
&thane lui Tar nu sA tratecle de lucrurl cari
privesc pe ministri Sultamilui si Pe Agintele
sefi. RefusA de a primi vi1ita patriarhilor grecl

d'a merge la Partiarhia din Fanar, dupA

vechia datinA , spre a fi sacrat de cAlugAriI

greci.

Primesce o sabie semn de supunere i o

decoratie dela Sultanul. Trel One tinu inpAr-

tirea milionulul din Ora spre a fi distribuit

la trei mii de omen! ce servirA Domnului ;
numal secretarul Sultanului, cu scirea Sultanului;, dintre totl functionari inalp , voi a
primi un dar de teri mil de galbeni. Se impArtirA insA nenumerate cadourl in orologil,
tabachlerl i alte obiecte. VenirA din tOte In-

stitutele de bine faced catolice, protestante,

grece pentru ajutOre. Damele cele mal frumse din Pera venirA sA crA pentru sAraci.
Domnul, prin presinta sa deschisA, prin manierile sele, placuse atAt Sultanulut cat si Ambasadorilor strAinI. AcOstA fuse un eveniment
pe Bosfor.
Domnul se inturnA din Constantinopol cu
Ore-care schimbare. Lucre curios! de cAte orl
mergea la Iasl si se interne la Bucurescli reyen% cu mmtiminte reactionare. Vedea lucrurile printr'un prism maiputin generos, mal pu-

www.dacoromanica.ro

50

tin liberal. 0 data revenind din Iasi, inteo con-

versatie ce se trecu despre libertatile terei si

mijlcele propril a da o buna organiclare, clise:

Eu numai gut tot acela, acum cunosc pe roman", n'am fost om de Stat. Void fi.
Donmul Cuza lesne se Inflcra la ori-ce
idee nationals, energica, si tot cu aceeasl Inlesnire se lasa a se descuragla dud era vorba de esecutie, and gaga pedice, i mal ales
cand 'i se 'Area ca natia, acea divinitate la
al aria templu adorase, nu era ast-fel cum
el '0-o inchipuise, Inainte de a fi fata. in Nil
cu dinsa. Domnul vedea In natie un rea mare :
credea c acest reit ea II datora unel stari de
robie i tiranie din trecut fara, vindecare,
ca. or! ce gu vern ar Incerca a'l vindeca vs fi

victima virtutilor sele. tin Domn de sub re-

gulament clicea mai prosaic: Cu lupi trebue s urli, ca sa nu te manance. Domnul

Cuza clicea : Lumea este ironia lui DumuecleP." licesti marl filosofl fatall avea o grestalit, perfectia nu este din lumea acsta ; dar
luinea are o misie i binele este o realitate
in comparatie cu reul. Causa reulul ce bantuft tem se putea vindeca, din momentul ce
se aflad In lume alte natii mai fericite ; trebuia a se ridica mal presus de cel reL Domnul
Cuza creclu ca reul era in legile rele, avea
dreptate pin la un punt ; le schimbil, dar
chimA 6meni vechi la legi noi; drepturile o-

www.dacoromanica.ro

51

mului proclamate de marea revolutie furl incredigate spre a le escuta ifimenilor can servisera ca instrumente tiraniel trecute, cari aveaa crediuta a reveni la regulament si domni
regulamentarl ;

,La lucruri no; menl nol I striga ilustrul

aparator al poporulul rural robit. Domnul Intelese acsta, aduse 6meni noi ; dar acestia

nu indreptera nimic, cad n'aveaa principil;

able sciaa ce este conventia, dar nu !litelegeail ce stint principiile. Catl-va omen! de
principil nu veneafi Intr'un guvern de unde
Wail a se lepda a doa-cli sub greutatea intrigilor favoriplor. Trerbuia educatie pohtica,
o instructie politca, trebuia fubunatatirea prin
legi. Datinele se fac buue prin legl bune. Dar

and cet chiamati a esecuts legile, nu aa datine , cand eel chlamatd a forma priacipiile ,
nu ad prificipil, legile nu se esecut i datinila
sufer. In astfel de stare incuragea ideea de Mind de fer, un om maI onest de cat ce a11 spre
a face pe tot! onesti, numele de universitate

ce se dete facultatil din Bucuresci il contraria dar ii dete strigind ca o face contra
inimei, lasa pe D. N. Cretulescu a lepada din
budget o mie descoly destinate pentrusatele
Moldovel In ajunul deschiderel lor. Acest spi-

rit unna i dupa 11 Februaria. D. Strat desfiinta opt Bute scoli de sate, sub un mi-

nister ce se pretindea andc al respandlref ins-

www.dacoromanica.ro

52

tructiel i educatiel. De atunci nimic pentru

intinderea el. Sub Domnul Cuza se intelesese forte bine unde trebuia lovita instructia, fa libertatea el. Statul politic nasce
din principil. El are o parte in instructie ei
educatie, dar acOsta parte de actie nu trebue
sa devie un monopol. Nimic pentru popor
Acsta credinta a trecut la unnatoril lor, pentru care poporul l.a numit : cZoca noi, Legile
nu fuse/A esecutate, cad cei mai multi chilmatt a le esecuta, voia ref],
guvernul esecuta rea. Nimic nu asigura ordinea , .nimic
nu garanta autoritatea ca instructia i educai

tia poporulul. Ele nu cer de cat o conditie

ca sa fie utile tutulor : libertatea. Din nefericire Domnul Cuza nu punea mare pret pe
acest mare mijloc de civilisatie. Cu tote acestea nu respinse desvoltarea instructiel in
conditie d'a fi aservita guvernulul, 1. Asa cu

nepasare a se forma in Bucurescl o facultate

de litere, diferite scoll profesionale ; un Domn

onest nu pito face nimic, and el mita a tine

socotla de vointa tutulor ca sa se sustie, i
and vointa tutulor este rea, el devine red ;
un singur lucru putea sA scape tronul i sa
ridice papa. Principiile cele marl puse in legT

trecute in datine i inprastiate in tote arterele natiel. Principiile numaI in legI, sunt o

fictie, ele emit& sa fie in inimile tutulor. Spre

a fi, nu este de cat un mijoc, desvoltarea

www.dacoromanica.ro

vi

53

Intinderea instructiel pi politicei. Dar vechiul

sistem opria pe ort-ce partid a face acest

mare pas. 0 nefericita credinta remas moptenire de la batrinT, fuse adoptata de fit, a
opri de a se lumina poporul. Sela devine
pentru guvern un mijloc de politie. Idea ce
se nscoci sub Domnul Ouzo., Tca ce se
urmcla chiar asta-ctl.

Guvernul de atunct Bind sigur de aservirea profesorilor la guvern, date profesorilor

un privilegia la alegeri, Mat a veclea c desfiintcla monopolul unei clase i Id cla alteia.
Nu se Inbunatatesee instructia i educatia
cu pnvilegii date profesorilor. Acdsta o conrupe. Cand eram ministru mai tarcliii, cerula

Comitetulut instructiet din lapl a se da 1-

clelle sale nentru desvoltarea instructiel. Mi

se respunse de comitetul din Iapi prin D.

Titu-Livia Malorescu: a mar.' lefile pro-

fesorilor." Ast-fel fuse pi cu clerul , Niment

nu cerea libertatea instructiei de ministru,
libertatea elerului de ministru. Vom clice
numal ca catedrele de profesorl eraa nu mat
nisce sinecure pentru deputatt , senatorl pi

favoriti cari nu dad eati pe la aeon pi aveat cat() dolt i trel alte functil inalte. A-

cdsta se urmcla pi asta-cll. Un profesor favorit se facea ministeru, lua salariul de profesor pi nu mat da pe la sela; altul era senator, , deputat, pleca pi lase eatedra bbera

www.dacoromanica.ro

54

sail cu ate o umbra de indeplinitor si &Ala

mal multe Juni in capital& Alp, marl dregtoe in justitia si in administratie, siliti a lucra necontenit in aeste din urma ocupatil, nu
mal vedeaft sclele cu ochi. La facultatl erail
mai multi profesori de cat scolari, si, ca sa
nu se inchida clasele, mmisterul consiliat de
inteligintul director al instructiei publice 0.
Alesandrescu dis Urechia, nu scim pentru ce

puse in budget o mare suma ca burse pentru uni din scolari cari ar veni sa asculte la

facultati.
Legea contra cumululul de functli i legea
admisibilitatei in tote serviciile Statulul cu

indatorire de a trece prin scoll ca s OM

avea o functie, si cari erail singurile mijlce
de a garanta instructia publica, legl liberale,
de cate off venira la minister uni, le dadeaft
la camera, da nu fusera votate : mit and se
lua ; in desbatere, yenta un minister reactionar sat compus de Omeni interesatl la ccmul si la primirea in functiuni de Omenl fail
cunoscinte, si le retrgeaa din desbatere sub

cuvint ca sa le amendecle si nu le mai readuceail.

Un institutor primer este ocupat tta clioa.

Un profesor de gimnas saa de facultate este
ocapat o ora in scout. Dar cat 11 trebule spre
a'*1 medita lectia ce are a face in materil de
sciinte transcendiate, spre a o face bine! Da

www.dacoromanica.ro

55

until asemenea profesor, un minister, functil

inalte. Va avea timpul a se mal gandi la filosofi sel? Un medic profesor cu multe servicil, va avea timpul a naseoci in medicina
sa mal mult de cat acea cea in vet,at in copilarie?
Nu vorbim aci de esceptil onorabile, ci de
favoriti cumular(ll.

Oprirea d'a face scoll pentru poporul rural, instructia pi educatia Ca monopol al gavernulu. sunt Ana, causele cari opresc lumi-

narea spiritelor. Faa acsta desvoltare, nalibertatile el, legile el, constitutia el vor
fi o mincIuna. Fara acsta Ora va avea sclavi,

dar nu cetateni. i ca s esersam noi acest

lucrurl cata se le intelegem bine pi ale servi
cu sinceritate din lipsa acestil conditti gayernul care se erede mai apt, centralisa t6te.
Preoti nu mal aveaii misie. Functionari nu
mai aveat tendinte, nicl datoril, nici garantil ; nimeni nu voia nimic, nu producea nimic, nu se ridica asupra oriclontulul ineseriel

nu sciati mal mult de cat a urma cursul afacerilor curinte ce veneati sat
norul de fumul tigarilor.

scepte din

Functionari fait a trece prin scoll, cres-

ceati, Inbatrinlali, vestejail, ca la o virsta orecare sit 16s la pensie. Pensia era scopul vie-

tel acestei clase. Alti Ii faceaa eyed din all-A-sari. Case, palate, mop c4tigate In ap-va

www.dacoromanica.ro

56

an!, de omen! cari nu avead nimic, nu Wu

sera comercid, nu luasera ckstre, nu cat4tigasera loteriI, nu gusisera comorl. Tote acestea se
strAngeat asupra unora, societatea era incursgietre, nu erad blamatl de cat de ace% cari II

ea nu pot el sa fle in local lor.

Nu era departat timpul cand mama, femeea,
blasfema pe fld , pe sot ca avusese serbieii
multe Bi nu sciuse a'qii face avere, ca nu este
harnic. Prefecp, subprefecti erad salariati cu
anul de arendasl ca sA le dea dorobanti pentru nedrepte de multe orI implinirI. Juni ce
!nconjura guvernele , nascea , cresceau , cu
pismulau

speranta a se face tinutl de femeI avute, a

juca carp, spot a intra in vre o cariera, apoi
a se insurua, a lua clestre spre a'I pad datoriile dar le trebuia o cariera, ca BA o cai

pete, nu erupt nicI o tAvAlire.

Procese civile qi criminale dispunnd ministrul de ele, dispunend de vinderI pentru

datoril oprindu-le and se vindead moiile

favoritilor ; incuragindu-le cand se vindeat

ale adversarilor guvernelor.

Domnul Cuza nu era strain In patria sa,

cunoscea Omeni qi lucrurile ; era inteligint, avea moments marI de cugetare, de simtiminte. Prima plaogerile tutulor,, nemultuml adesea pe ministri indreptindu-le rAtacirile kr
in afacerl cari Weed ocasie de plangeri. Orice om nedreptatit de ministru afla Mica la pa-

www.dacoromanica.ro

57

lat o protectie. Tronul nu era strain de popor in pasurile lul. Ministerele se schimbati,
starea de paralisie remnea, sistemnl ce nu
era nascocit de Domn rem anea tot acela la
toti ministri. Nu domnul Cuza introduse a-

csta stare de lucruri. Ea avea radacina ef

in lucrurl i in 6menl, qi mal mult in Moldova. Ceea ce se inputa Dbmnului era eh nu
se ridica peste legi i peste Omenl. Acesta era
planul Domnulul, lashndu'i a urma sistemul de

destructie spre a ajunge a lua puterea. ha

cum se esplica pina la 2 Ma lfi administratia

sa, intr'o epoch and faptele Bele in politica
lul de afara erail atat de corecte i cu tritelepclune cuteclatbre; lar in adeministralia din
antru produceah nemultumirl prin calcarea
lgeilor, favor i nepotism, arbitrar.
Domnul nu maf, era inconjurat de 6meni
cu principil. Ace0I Amml numal pluti ti pe
lingA tron. Vorbindu'l cine-va intr'o ill de necredinta until, Domnul nu creclu, el avu drepta-

te. Florescu era leal.

Catre acdsta epoca Domnul revine asupra
situatiel terilor ce guverna. Erat dolt cestil inportante : una de mentinere pe tron, cea-laltA de reforme , amandoil grans legate inpreunna. A lua armele din maim opositiel era
un mijloc a proclama principii marl : inproprietarea teranilor, intinderea legel electorale. Dar conventia din Paris, dupa ce procla-

www.dacoromanica.ro

58

ma principiile de dreptul omulul si gsesce

ca este trebuinta a se inbunatati aorta poporuin! rural, dupa ce surpa o costa privilegia-

ta, prin lege electorala chlama sa fad leg!

asupra acclor reforme care faramah privilegile unel caste afar pe Omeni acelei caste.
Inpoprietari ea teranilor si intinderea votulul
electoral, nu se puteafi face prin Camera. Privilegiul trecend dela cinci-cleci de familil de
boeri la cate-va cete de proprietarl marl si
mid, natia schimbase numal, stapini ; clocoi
nol luara locul celor vechl, nimic pentru suveranitatea poporulul, nimic pentru vindecarea ranelor lui.
A cestii, stare de lu ruri care pastra o obligare apasatre, care ameninta interesele de
conservare a le tronulul , care nu permitei
nici until minister a sta pe bancile came-

daca nu era din casta fiind o pedic chiar la desvoltarea generara a natiel,
nascu anteiti in opinie ideea imel loviri do
Stat, acesta idee se respandi inprejurul tro-

rei

nului. Acesta se concepu In momentul retragerel dela minister a ministerului Ion Ghica.
Nu transpirii nimic insa. Domnul Cuza revenea dela Moldova. Era locuit in Episcopia de
la Buzeii. Acolo, sera, imi spuse represintand
in color! funebre si cu un talent rar dificuliatile situatiei, si anunta in viitor o lovire de
Stat. Era vorba de a aduce divanul ad-hoc.

www.dacoromanica.ro

59

D. Cogalnicenu fusese avisat prin mine d'ain-

plini acsta idee. In fata cu interesele principiilor liberale, pentru can mugura acsta
idee, la nascerea el senumera doa ministere
liberale. Mu lt timp luptele pohtice urmara
cursul lor fara a se face nimic pentru realisarea acestel idef.
Inteun tiny forte scurt F e schimbara mal
multe ministere, In fata cu o camera, de opositie sistematica, pe care Domnul nu o putea
disolva, cu Speranta ea deputati sa fie Inlo-

cuip de alp deputap Domnul era nevoit a

schimba des ministerul. Aceste schimbari dese

afar& din Oratrecura de proverbiaele. Ambasadorul FrancieT, priimind Inteo i pe agentele terd, TI intreba riclend daca vine siel anun-

te schimbarea ministerului. Lupta intre partide ne find pentru principii, ci numai pentru
putere, nici un minister nu putea 6 suferit.

Cel putin partidele atunci nu luptaa pentru

poiitica straina, cad Domnul nu consults nici

o data nici o putere straina in afacerile mi-

nisteriale, si acsta Ii facea onre.

Spre a'&11 numi ministerul. nu era nici partida Francesa, Austriacit nici Rua Era opositia ce voia resturnarea Domnului.
In trii din desele sehmban de ministri Administratia deveni un instrument In mana frac-

tielor de opositie care prea des yen% sa ocupe bandle ministeriale. Fie-ce functionar a

www.dacoromanica.ro

60

guvernului era pentru tote fractiele, nu mal

pentru guvern nu era fiind cel mal plApAnd
in durata. Conventia lAsatti prada patimelor
acestor fractil, fie-care la rindul ei venea sa
rupa o fAie ca sa se departecle a doa-cli. Cle-

rul, instructia, justitia. administratia schimbandu'1 personalul cu ministri neincetat, serviciul se paralisa. Orl-ce nofi ministru yenta,

strica ceea ce Meuse bine sail roil predece-

sorul se, lAsAnd a desface mai.tardid urmatorul sefi ceea ce facuse el; ast-fel ca tOtft

actia guvernelor, nu mai era de eat o lupta

In care ministri cari veniad stricafi ceea ce
fAceat ministri cari se duceafi
Guvernul ne mai avend principil, nu gaga
nici un ajutor in opinia publica; ne avend
stabilitate. nu gAsead nicI un ajutor in camera, In functional-I. Se privia0 cu nepAsare tOte
aceste lupte de m6rte ; vedeafi reul, dar nu
sciaft de unde vine. Eiti de curand dintr'un

regim de asuprire. el nu intelesera And at

sunt chiamati a se bucura de drepturile omu-

i eredeati ca Ora era proprietatea guvernulul. Schimbarile dese a le tiranilor le

lui

faceafi p Acere, neprivind de cat la persOne

Wei de cum la principil.

Nici o organiclare In institutele tnenite a
garanta viitorul, totl nasceafi i cresceafi pentru budgetul StatuluI. Comerciul, agricultura
industria. orl-ce alte mijlce afara de functiei

www.dacoromanica.ro

61

erati lAsate strinilor ; acsta adAoga gi numerul i patima nemultumitilor ce forma nomolul partidelor de opositie De aici nAscu
spiritul de adaos la chieltutelile Statulut, in
personal gi In material, imultirea functielor ;
mArirea salariulul inaugurat de ministerul Ion
Ghica, apol de ministerul lepurdnu si conplectat de ministerul Cogalnicenu dupa 2 Mai,
cAnd fiecare ministru 10 facu budjetul cum

voi, fad at supune nict chiar consiliulut de

ministri. ConF.ecuintele acAstui sistem fused

grave. Legile nu se mat puteat esecuta. Abusa-

tori cel adeverati nu se mai puteati jadPca.

Erail protegiatt de partide, de favoriti; Cel
inocenti, cel cari loviail abusul, eraii perse-

cutati ; abusatori se unlaa contra celor onestl

si date' at sdrobi ca rneni ce le

strica

mesaria; cel cari strigail mai tare pentru mo-

ralitate, erail acela cart mat 1namte se inavutised cu palate gi mosii din prada ; tiranul
apAra libertatea gi hotul, onrea. Nu mal era
pudre. Omeni ce 's1 fAceati palate si mogil
din despoierile publice, strigaii chiar la tribung contra despoierilor publice. Partitul era
tot. Dupa stg se forma convictiele, dupa stg
se da patents de moralitate ; calomniile tutunecaii i mat mult acest tabloii. Patima luase locul ratiel. Printre tte aceste fase; eel
dibaci Il formad calea lor in desperarea publicA ; cdcluti, strigail contra despoierel, si re-

www.dacoromanica.ro

62

veniti din net la putere, urmafi a face mai

ret ca acela pe cari II combAteaft si il res-

turnal Se vAclurA nisce juni, inAltati repede

inavutiti, cumpArAnd mo01, nicl o pedepsi-

re. Erau din partide. FuserA ministere can

adaogia chiAltuielile budgetului dincolo de
adeveratele trebuinte, chiAltuiell positive, basate pe venite fictive intocmite de cancelari
fArA consciinth i la ordinele ministrului ce

nu voia de cAt a motiva adausele la chiAltuiehle propuse, fiind sigur cA va sta putin
la minister i voind a conpromite situatia.
Acesta aduse inprumuturl onerse. Monopoluri re inchipulte si esecutate, fuserA causa

de perdere de milike pentru Stat. Atunci

favoriti se formarA. Camarila nAscu alAturi..

Aceste doa ramurl formaft in fatO cu puteri-

le Statului o putere ocultA. Libertatea ce da

vitiului sistemul acesta a se esersa, se uni
cu favrile; acsta trebuia sA producA o mare
coruptie in administrstie, Legile neesecutate,
trebuiad sA corupA chiar datinele. Camarila,
acest product spaniol sinonim micele lor ca-

mere secrete, menitA a inriuri pe ascuns asupra suveraniler in guvernele absolute, asuma lucrurilor publice, ia fAcu iboA la palat.
De multe orl ea hotAra inaintea hotArArei ministrilor. Erail favoriti, curteilani. Guvernul

era constitutional, prin urmare supus la legele fisate de mai 'nainte; neputAnd esersa

www.dacoromanica.ro

63

de cAt prin ministri contrasemnAtori, indicati

de camerA. Se asecla insA inteun mod surd

o camarilA debutAnd prin cumetrii, intrigi si
se pronuntA printr'o luptA deschisA, care trebula sA ducA la o lovire de Stat. AcestA camanila era tare, fiind neschimbatA. Ea de multe
orl numla ministerul sail il destitua. De multe

ori se intelegea cu camera pentru un vot de

blam ministerului, cAnd acesta nu placea Camarilei. Cea mai teribill CamarilA este a femeilor, este aceea care ne amintA splendrea
galanta din epoca Lavalierei pinA la bigotismul stupid al epocei Maintenon. DupA 2

Maiii avuram o camarilA de femel. Curtea

ayes fovoriti, ministri aveafi asemena, prefecti
aveali asemenea, subprefecti avean asemenea;
acesti favoriti eraii uleulul care ungea rtele
machine regimului.
Erati din acesti favoriti directori peste ayeclAminte publice Librect si Davila mai ales acolo unde ei erafi, aseclAmintul represinta Stat

in Stat; ministerul nu putea sA se amestece.

Ast-fel era telegraful si scla de medicinA,
scse din bri-ce control al guvernului. Un mihistru nu putea numi un medic in aseciAminte. Domnul nu sanctiona numirea, de si medicul avea vole de la comitet a practica
profesia sa. Se chiAma Davila i se intreba de Domn daca dA vole: (lac& acesta clicea nu, ministrul se retragea rusinat. Favo-

www.dacoromanica.ro

64

riti Crag adeveratT ministri. Directorul telegrafulu1 erea centrul adeveratuld guvern. Capul telegrafului nurnIa i scotea ministri, rand
ntel dAdeaa favorurl ; era ministru din Antru
cel adeverat. El ordona fArA scirea ministulul prefectilor ; ministrul numla sail scotea functionari, duptt vointa directorulul telegrafelor

inaintea cArula miuistri tremuraa. Ace t,I favoriti aveaa ma! multe posturi salariate. Dorn-

nul Cuza and veni in Or a. qi veclu pe D.

Orescu care avea mal multe posturl, ii Pe:
Tu esci care mAnAnci multe elate ?" Pe la
2 Man nu ma! avea acele idel.
Domnul refusii a sanctiona o lege contra
cumululia de functil care ar fi putut desplaCe favoritilor advocati.
Un sistem constitutional ce ntiscu afara din

constitutie, fuse inventia a cAtor-va ministri

Cari trecurA i reiviara de atuncl necontenit,

revenind ea strigoi cu sistemul lor spre a'l

esercita acest sistera este i ast411.

Singura garantie era in inamovibilitatea ju
declitorilor, sub motivul cunoscut cA tote gu-

vernele tinde sli fad dintr'o natie domenul

sea i cA judecatoriI nu snnt la Inaltimea kr ;
dar tot! acei ministri fuser& ostill acestui mare
pricipia. Instructia, perclnd libertatea sa remase fail control. Ministerul devine administrator i controlor al sea propria. Ori-ce,
m:nistru vmea, lovia scOlele primare rurale,

www.dacoromanica.ro

t55

Iota institutiele comunale in libertAtile lor.

Tot se centralicla la guvern. Societatea perdea dreptul seti , natia perdea suveranitatea
sa, guvernul pirdea actia sa , voind sA. milrescA auteritatea prin centraliclare i prin sistemul de coruptie procesele civile erall pen-

ttu ministri dreptAta un mijloc de polizird.

Cele con ctionale de resbunare contra celor
ce II combateafi, se veclura mulp sAraci inbogAtip d'odat, judecAtorii n'av ea conscinta

datorii lor, sentintele se dad din ordin-ur cn

speranta a se vedea Inainteti cu schimbul infamiilor ce li se cerea s facA. Justitia se sinucise.

Pe cAnd aceste lucrurl se treceag in Antru.

Domnul era ocupat cu politica de afarA. Daca
administratia sub Domnul Cuza era in anarhie, s mArturim c afara din trA el a sciut
in multe ocasfl a tine drapelu BUS. In timpul

acestor abareri dela 1 gi 0 dela constitutie

in Antrul terel , pe and ministri da .. concesii, aclAogati budgetul far sh scie de unde
sA plAtiasca, Domnul trata cu puterile unirea
definitivA a Principatelor si visa la complectarea drepturilor nationale.
Votn vorbi la rAndul sed despre Acesta.
Boeri i liberali pArurb. de mai multe ori
la putere;; dar fie-care pentru putm timp. Atuna se introduce sistemul de bas-culd, cistern nefericit care se cur mil tot-d'a-una cu
5

www.dacoromanica.ro

66

paralisarea administratiel. Domnul oia a's!

crea o partida a sa, si 's1 aui gea reit Omen!i
alegea omen! de factif gra principil, nu de
partide. Ministri liberal! primira dela Camera
sa fac indata unirea st sa rOge pe Domn in
terme.n de s6se Ode a presinta un prolect de
lege rurala. In urma acestui vot de neincredere, necunoscut anC in analele constitutionale, ministerul liberal se retrage i boeri
11 !at) load. Domnul era suparat pe ministern! Golescu pentra demisie. El voia un conflict intre minister si camera, care conflict ar
fi putut educe ocasia until apel catre natie.

0 lovire de Stat atone! nu se putea face de

cat cu un minister poporan, cad boeri era('
uriti de tera din causa simpatiel lor 1 entru
armatele straine si pentru stares de umilinta
in care, in doinnia lor, adusera Ora. Schirnband ministerul i aducnd la putere pe boor!, Domnnl palm ca de acum volesce a merge cu boerl pe o alta cafe. Capul opositiel
din camera era Barba Catargiu.
Catargiu era unul din cei ma! renumiti orator! roman! ; resonarutut hasardos, pornire patimasa , conclusil bisare , cugetarl tot-d'a-una
interesancl partitid. , nicl o data intere-

sele marl ale patrief. Un minunat talent !net,

de si declamatoria: mol mult actor de cat orator, putine cugetarl mar!, tOte in raport cu
interesele de partida ; imaginatie fecunda; pa-

www.dacoromanica.ro

67

rola vie, inspiratre, inflacarat; atragea ascultarea ca o musid; nervos, capricios, nici

o data pe teramul tutulor. Data Catargiu

n'ar fi avut alta causit de cat aceea a tutulor, ar fost idolul natiei. Omul de partid ucidea talentul.
Aceet ministru nefericit, comblitnd neincetat, dupa datina tutulor Omenilor nostri ca-

Out! de la putere, abusurile celor dela putere, ca venind s urmecle tot acele abusuri,
voi sa bray( ze chiar acele institutil cari ayea aerul de ale apara. Ministrul perdu pres-

tiginl ce avAea in opositie. Oratorul disparu sub

ministru. Intre'o cli pe and esprimase mai

mult simtimintele sale reactionare in cestia
serbarei dela Filaret, din Camera, se arunca
in trasura cu Prefectul politie!, Colonelul N.
Bibescu. Abia trasura ese din Prta Mitropoliel si un pistol, tras de o mana neyecluta,
termina clilele acestei glorii a artei oratorie,
acestui cap al partitului conservator.
Poporul din Bucuresci nu manifesta pen-

tru acest om, ceea ce manifestase potorul

din Paris pentru Mirabeau. Numal aginti politiei cautafi pe asasin prin locurile publice.
Multime de Omenl se aresrard. Justitia nu descoperi pe ucigatorl.
Ore eine strigase qi aretase catre cloponita,
tote privirile se atintasera catre acest punt.
Ucigatorul putu sa scape printre deputati.

www.dacoromanica.ro

68

Opositia profita de saga ucidere, ca sa 'i

atribue a nu fai scirea tronulul era facuta.
Bawd pe un ungur, dar nimeni nu putu sal
acuse formal.

Sub ministerul violinte al lul Catargiu ce

nu vedea in guvern de cat un raijloc de resbunare contra natiei, plsile din districte se
revoltara- Locuitori din vecinatatea capitalei,
influiniatl de opiniele metropolel, nu veclura

cu multumire un minister compus de acei

tirani caH facusera din el nisce turme de
vite. Domnul vine in capitala. Ministerul spu-

no DomnuluI a acele turburarl eraa acute

de Bratianu si de Roseti, si cer dela Domn
darea lor in judecata. Cuza ride in sine. Ica
ce se trecuse.
Domnul imi scrisese o depeaa delaIasl ca,

dupa informatil date de politia din statele

strine, boeri voiesc a ucide pe Domn. Comunicatil at:6sta lul Bratianu si lui Roseti,
cari partidei liberale. Depeca se arata aces-

tor doi, Carl nu credeali a uciderea lui Cuza

sa fie au bine pentru interesele unei Romanii libere si unite. El adunara poporul caritalei, indignat ca vede la putere pe invinsl
de sub clidurile Sevastopolului, pe tirani lor,
pe ai At.htori terei call, rpindul dcepturile
si libel Utile, nu sciustra a'l da nici chiar
moralitatea in administratie. Tote corporatiile promisera sprijinul Domnulul care, de si

www.dacoromanica.ro

69

nu mergea cu pasl rapecli spre telul dorintelor natiel, cel putin nu trafica cu principii el

sub aceste idel. Dela Buzet pina in Bucu-

resc! Domnul fu primit de terani cu aclamatiI,

sgomottOse. Se si revoltara in unele sate contra boerilor dela govern. Romani era ii. atund

ma! neatarnall de cat asta-cli. Ast -fel partida liberala se purta in acata imprejurare. i
and invin0 de sub clidurile Sevastopolulul
Wail pe liberal! la Domn, acel Dornn MIA
generositate ridea de o casta condamnata la
mOrte si sprijinita Ad de inamici terei ca sa
faca cu dinsa robia si nenorocirea patriel romane.

Dmna Elena, femeie plina de nietate si

de virtut1 rechiemand acele drnne din vechime romane, model al onrii vietil de familie,
hotarasee a face un institut Azilul Elena. Face
apel la natiune i la Stat. Natiunea7respunde
Cu generositate. Se &Sr eke vase galbeni de
persona dintre cele ce bani voiesc; se fac

loterii de lucru e0t din gracisele mani ale

demolselor romane. Statul vine in ajutor domnul vine asemenea in ajutor publicul cere so-

cotell, nu avu cuvin, el vacluse gradina cismegiului, th atrul national fatand gradina botanicli fatand alta; casa lui Librect facanduse
de soldati inspectiunea airlinei era pentru el
0 mare garantie un singur om mai era banuuitor, Domnul. Me alai inteo cli de fata

www.dacoromanica.ro

70

la consilile intelepte care il da cum se proced , i turn sA nu permittt unora st alto-

ra a face din acest aseclAmint util un mijloc

de tratiic sub nici un raport. El StArui ma!
ales sa nu se intrebnintecle dame de Caritate
cattholicA, pentru cuvinte de menagiare afanatismului ce esista si care trebuia ucis trepe
tat si prin Convictiune, i se se dea un control sail de la guvern sail de la adunare saii
de la public. Acel control nu esisttt nici astl. Tote aceste aseclAminte sunt Stat in Stat
tavoritil puteril stint mai sus de leg!. Nati-

unea ea insusi prin camere, nu are drept a

controla acele locuri privitigiate.
Domnul Cuza stima pe liberal!, ura pe boeri,

i, daca el nu s'a aruncat cu statornieie in

bratele lor, a fost numal cA el vole a fi capul

acestel particle liberale si nationale. Acsta in
urmA, II fcu s vciA in ei nisce iivali. Atund
voi a'si crea o noA partidA al care! cap BA fie
el. Din nefericire, alese o MA de omen! fArA
principii, fArA patriotism, fail simtimintul 11bertatel; cdth de mercenar! cari, duptt caderea sa, fuserkcei mai sprinteni inamici al seT,

i trecurtt in aceasi cualitate la regimul noti,

spre a face in trecut ceia ce fcu mult re

acestui rugim.
Cu cAte-va ile inaintea luI 2 Math, Dom-

nul Cuza se gandi a face lovirea de Stat cu

partida liberalA. Un act care desrobia chic!

www.dacoromanica.ro

71

miline de terani, care da egalitatea drepturilor politice, esecutat de o partidA liberalk

era o garantie contra celor-alte articole din
Statut in simtul guvernulul personal. Domnul

intelegea acsta; dar era dominat de o camania care intr'o lovire de Stat nu vedea
fericirca terel , ci numai interese personale si inavutirea din buuurile Statului Partitul liberal condus de Ion Bratiauu , singurul partid in mana earuia remasese Stindardul din 1848, Stindardul de vista nationalA, nu era departe de a face o lovire de
Stat care , pentru el, era o revolutie de sus

in interesul libertatey. Ast-fel vedem, dupA ce

Cuza facu unirea, mai multe depese de multurisire cdtre Domn. Aceste denese erail subscrise de locuitori judetelor, scrise tote dupa
aceiasi forma, printre cari se veclura numele

mai multor membri ai particlel liberale precum Arlon, Grigorescu s, alti, spuind DomnIu! ca nu este nimic de facut rentru hbertatile terel, daca nu se va sdrobi kgea electoralA si Camera ce constitula o casta si desmintea principiele liberale din conveutie.
Aid fuse dupa no! cea mal mare /Macke
a lul Cuza, cad nu se adresA pentru facerea
lovirel de Stat la liberal!. ci Ia Omeni unei
laml vech!. Do! liberal! eraft in guvern, Orbescu i et!, si a doa-cli fuserAm silit! a ne
retrage ca O. nu vestejirn principiele mistre

www.dacoromanica.ro

72

de libertate in acest rad in cari peri Domnul

Cuza, parAsit si tradat de cei ce il inpiserit
la despotism.

Se tinusera adunari la D. I. Marghiloman, unde se chiAmase mai multi din diferite nartide. Atund presintandu-se programa
pertru unirea tutor fratielor liberale, in care
se punea in articolul Anteid, sprijinul sa se
dea tronului, unirel s.i altele, ceea ce putea
a se face. Cei contrail acestel uniri titre
cari uni voYati pcite sa-o faca sa, cacla, cerurA

prin vocea D. C. Bozianu, a se pune un arti-

col spre a se decide in data cu cestia rura-

IA, ideia luI Catargiii. Liberali, avnd in yedere frica ce insufla acstA cestie mai tutor
proprietarilor rAtaciti de propagandele unor
ambitiosi retrogracli, nu votra a se atinge Ana
acesta corda, protostara si se retrasera dIn
adunare. AdunArile incetara, ministerul Boerese reusise cel 1 utin tutu east& Cuza clicea
ca liberali erad cuminte, 1 evoind a agita acesta
cestie.

Acest mister, anuntand stafia unef mar!

conspiratil intro Omni, i setos de resbunare,

profita de positia sa, spre a persecuta si tortura nenorocitele populatii rurale. Se umplura
inchisorile cu acesti omen!. Dar acOsta nu tinu

mult, cad Doranul Cuza sdrobi cu piciorul

acest minister ca p'o sticla, fara sa tie smA
de protectia ce ar fi avnt el la straini amid.

www.dacoromanica.ro

73

In conferinte se trata cestia unirel definitive a Principatelor. D. C. Negri punea ttA

energia sa Intru realisarea acestel idel. Ace le
puterl cari fusertt contrarii unirei la Inceput,
urmartt aceeasi politicA. Tote opiniele InsA
cedars. la demonstrArile Franciei favoritOre u-

nirei terilor. i ambasadori dupA multe ticsbateri, dup multe propuneri, deciserA acstA
mare cestie.
Scirea thspre unire veni Domnului la Iasi.
Ministerul din Bucuresci nu scia wmic. TOtA

acstit lucrare se fcuse fr scirea ministerului, ca tot ce se lucra afarA despre noi. Mi-

nisterul din afarl era Insusi Domnul. EA le

Aduseiti scirea din Constantinopoli. Ministerul din Moldova proclamA unirea. Ministerul
din Valahia fAcu asemenea.
Entusiasmul poporului fuse mare. Tn adever, , romAni cAstigail prin acstA unire ceea
ce mai multi Domni romAni din vechime n'att
putut pAstra nici chiar dupa lupte sAngerOse
contra inamicilor unirel.

Unirea toM veni In ajutorul tronului. Ea

fcu sA se ulte mult timp starea administratie!. Opositia dela putere pAru bucurOsA pen-

tru acest mare drept castigat. Acsta o contraria In planurile sele Unirea se uitti.
0 alitt cestie venea. Secularisarea averilor
monastirilor Oise luchinate. Acesta era un proces vechiti Intre tOrA si intre calugAri greet.

www.dacoromanica.ro

74

Era proclamat de revolutia din 1848, era cerut de divanurile ad-hoe. Istor'cul acestui
proces este lung; Incepe inainte de Matefil
Basarb. Sub domni greel s'a agravat In defavor] terei. Abusurile cAlugArilor in administratia lor, trecuserA tote hotarele. E1 forma&

Un Stat in Stat. Cestia tra la Constantinopoli. Domnul Cuza pe and spera a termina
acest proces inteun mod curn sA nu mai fie
Mei un apel din partea cAlguArilor, ministri
sel, Cretulescu, Tell, in Bucuresci se grabeail

a scOte limba grea din bisericf. Scterea

limbel grece din biserici, mesurA care ar fi

trebuit sA urmecle secularisarea k4i schimba-

rea calugArilor greel cu roman!, facut mal

inainte de acele dd. conditil, aduse conflicte
grave. in serbAtor1 se v Eur bisericele inchise, chef cAlugari fiind ancA stapinT, protes-

tara, ceea ce aduse revolte de sculari ecertate de guvern, acsta aduse demisia ministruluT cultelor D. Tel. .T.n biserica nu se schimbit nimic, dogmele nu sunt resonate , aunt
creslute, reforma ucide religia.
Nu mult dunA acsta , agentul terer dela
Constantinopoli dAte un memorand la top ambasadori puterilor garante, cA Romania secularisdz tOte acele averi si promite o subven-

tie o data pentru tot-d'a-una.

Ic memorandum in acstA privintA.

www.dacoromanica.ro

75

Alteta
in memoriul ce am avut onre de a va

presinta , Alteta Vsta a putut vedea pe ce

drepturi necontestabile guvenul roman se ba-

seaza spre a veni la conclusia aretata acolo,

care este de a conceda o data pentru tot-d'auna i intr'un scop cu totul pios. un capital
pentru venitul destinat a fi afectat la trebuintele locurilor sante. Conform acertel conclusit, guverenul Prmcipatelor-Unite consacra 80
miline de lel turcesci la locurile sante in
28,889,020 lel ce Egumeni greet datorka. Romanlei in urmarea stipulaillor de mai 'nainte
pi in 51,110.980 lei in acompt cu conditiile
urmateire:

1. Acest capital va fi pus sub garantia colectiva a S. Port;, puterilor garaute si Principatelor-Unite.

2 Comunitatile religise vor fi datre a da

socotela pe fie-care an de intrebuintarea produsulni acestui capital.
3. in mei un cacl comunitatile sus clise nu
vor putea inltura dela sconul se produsul
nici atinge capitalul.
4. Egumeni Greci vor intrce la monastirele nstre podbele i vasele sacre cu care
le-au inclestrat strebuni nostri, cum si documentele care li s'ati incredintat dupa inven-

tarile cari se aflu in arhivele mistre.

Alt-fel guvernul Principatelor-Unite ca sa

www.dacoromanica.ro

76

vie And In ajutor coreligionarilor lor din

orient consacni cu acelast conditil mal sus

aretate In art. I , 2 , 3 , stunk de 10 miHone lel pentru fondarea unel scolt laice la
Constantinopol i umil vital In care vor intra crestini din ori-ce rite. Aceste doA ageclaminte se vor putie sub directia suprema a
unuf consili compus dc sOse mambri romani
numitt de guvernul Principatelor-Unite si de
doi altt membri alesl de comunitatea grch
din Constantinopoll. Consiliul va fi preseclut
de agintele Principatelor-Unite.
Ast-fel este, AltetA , in acsta cestie, cel
din urmd cuvint al guvernului PrincipatelorUnite, basat pe dorintele patriel nstre.
Subscris, C. Negri.
Indata dupA ce agintele dete acest memo,
rand si 11 comunica guvernulul din Bucuresci-

ministrul inchtee tin jurnal subscris de consiliul de ministri, prin care botAraa ceva contra principelul secularisarei ceva noa si original. 1), Negri priimind, acest jurnal cu ordin a se comunica In data Portei i Puterilor garante, II puse la oparte, fOrte superat;
scrise Domnulul ca nu mai 'Ate a presenta
puterilor o idee contrarie de cea data si oteri demisia sa. Apoi se retrase la Mondania
CU Mine, asteptand resultatul acestut inctdente. .ApAra intr'un jurnal In Bucuresci u
articol fulgerator contra manoperel ministe-

www.dacoromanica.ro

77

rului cu jurnalul sea pentru suspendard secularisarei monastirilor inchinate. Acsta turburl ministerul. Van Sanen, clirectorul ministerului din afarA, merge la redactie spre a
se informa due a dat acsta copie jurnalului.
Redactorul respunse c 'I-a .venit de la ambasade. Inainte de a pune in miscare politia
si

procurori sore descoperirea autorului, chip&

datina vechilor vornici, cap ministerul rapede. IcA ce se fAcu cu cestiea secularisrel monastirilor.
Domnul chiamh consiliul si 11 determinA a

retrage jurnalul, i scrise agintelul seti cA II

aprobA in purtarea sa, i sa staruiascA pe calea secularisArel. Ministerul demisionA. CogAlniceanu fu chiemat la minister, dupA ce-

rerea lui C. Negri.

Ne-am dus prea repede si am hint in urmA
mai mite lucruri. Doinnul sonda opinia ambasadorilor. Pe timpul cand administrutia sovAia, in miinele acelora ce evenimentele sa
simpathle Domnului aduceati la put?re, dispAruse cel putin la palat pretentiile Consulilor strait-11. Cabinetele indulginte asupra unu1 nal Stat de care se flataii cA 'f-aa dat
nascere, Consuli din princinate deveneati mai
putin esiginti. El gAsirA in Doran o frunte ridicat. Aveati datina, sub domni incetati, nu

nnmai a se amesteca in cele din Antru lucrAri ale Wel, dar a tine un ton protector

www.dacoromanica.ro

78

mai ales Consulul Rusief. Ei veneari in tte

Vele la Domni s le chit tot felul de lucruri. Domnul Cuza le decisa o cli, Samba.ta, sit vie toti , sa se presinte totl d'o data
in mod oficial. Cat pentru cele-alte afaceri
privitre la supui , dispuse a se adresa la
ministri set
Era la Iaal un consul frances amic al Romanilor, amic al domaulul, se chlama Place.
Domnul fAcuse cu acestA un pact, a cere cossiliul seri amicala la tte faptele sele. Acsta

se lam ast-fel. Cat timp tinu acsta, tot parea a merge pe o cale alai corecta din partea Domaulul, de si tot-d'a-una nu 11 asculta, Lisa vine o cli and acest pact se curmA,
and D. Place incet6c1a a'l mal da consilii de
amic i and forma raporturilor sele la minister in Francia catA cu cea maI fina abili-

tate sa facA a se scucla forma d'autett. Causa

acestui divors fusese ore o apropiere catre politica RIBA ? Fusese un abus din partea D.
Place, si o dorintA de natarnare din partea

Domnului ? Nu Rim, pte tOte acestea 0, fi

contribuit.

De cand se rupse acest pact . se veclu o

schimbara in politica Domnulul. Veni din Mol-

dova inconjurat de boerl Fanariott. Ministerul Moruzi fticuse o tristA impresie in tta
tra de dedincce de Milcov ; Moruzi era un

www.dacoromanica.ro

79

-om onest i leal, top hula acsta pentru o

politica Rua..

Poporul la camera insulta ministurul boeresc, in clioa des hiderel.

Din tote aceste cochetarit cu capit de partici!. Domnul Cuza, asemenea lut Oraciii, re-

venea tot-d'a-una la Lidia sa. 0 fatala srta

pare ca. Ii atragea &are vasul cu car: era
destinat a face naufragia.

Dupa m6rtea lui Catargiu, Arsaki putu juca

un mare rol, caci Camera, speriata, dase mat
multa autoritate puterei esecutive. Or! el nu

voi a juca acest rol, or! Domnul Cuza nu

creclu momentul i omul sea priincios, nu se

aduse nict o schimbare In ordinea legala.

Pia aid am trecut rapede peste evenimete, peste tote acele ministere efemere i peste

acelasi sistem de guvern al tutulor acestor

ministere. 0 clasa noa de privilegiati dupa,
conventie se lupta pe putere cu casta regulamentara i se urcaii, qi se cohorati fie-carb

la randul sea dela minister, nefacnd al, de

cat a desfiinta ce facusera tredecesori. Diu
acesta nestabilitate administratia terei suferea. Trebuia un red general spre a desgusta
pe top de conditiele politice in care era Romania. Partici! venind la putere, uni urmaii
acesta stare de ucidere fara consciinta necugetand de cat a face afacerile unor cap! de
.secti ; alti cautand in interesul de resturnare,

www.dacoromanica.ro

80

a compromite tronul prin cotnpromitarea sta.-

rel de lucruri.
Tra cu simtul ei, Cimeni liberall i intoligintt ghiceaa secretul acestor manopere si
lariat sa fad, asteptand lAtirea reulul.
Tera i acesd omen! vedeati ca societatea
nu se marea in putere, in activitate , in rodiri, eft dreptul comun nu era aplicat inteun
mod larg i lberal ; Coustitutia cu doA limbage. until liberal prin principii , altul apasator prin legea electoral& restrans care chilima la adunare pe adversari principiilor liberale a le pune in legi cri in practica ; ei nu

iubtat conventia care nu proteja pe tog d'opotriva, ast-fel nimic nu se deJvolta pentru
top. Ei vedea perind burgesia i poporul scosl
din drepturi. Vedea perind , din eausa neegalitttet, insast viata si puterea nationala.
Cinci miline de terani nu avean nimic a 'As-

tra si a apt-a. Burges a ti poporul nu avea

vot la alegerl prntru Camera i guvernul un-

de cei ce votaa singurl, hotaraii Anca despre

aorta lor. hi vedeati tern proprietatea clasei
ce dispum a de voturi. Dincolo de aceste abisori vedeaa Ana un abis : Iovire de Stat
urmata pte de despot: sin. Care. acestea intre dispotismul unei clase i until om , cel din
urma era mat putin de temut.Un om se restrna
despotismnl unei clase dura v6curi. Guvernul

disputa clasel Ora ca proprietatea sa , dar

www.dacoromanica.ro

81

nu spre a o libera, a o da adeveratului suveran, natiel; ci spre a'g-o instql el, spre a

o face dupe vechile datine , proprietatea sa.

Fasa principala a istoriel trecutului acestei
tart, este lupta tare popor ai Intre caste, luptA a cArel originl era In cestia socialA a poporului, in neegalitatea drepturilor politica.
Mai tot-d'a-una Domni, ca sA se sustina i
O. sdroblascA puterea boerilor, Weaii din causa tronulul, causa poporului. Acest snirit de
lupt via AncA sub Conventie, si, dad. trebue

a spune, astAili nu s'a stins And. Vom veni

asupra acestel grave cestii duptt 11 Februar
la Constitutie.
Jurnalele strAine, indiscretia functionarilor
dela ambasade saii chiar dela eel cari inconjure) pe Dome, reproduserA d'o data o schitA de noa constitutie a Romitnilor ce ar fi
presintat Domnul in fatA cu anarhia care dom-

nia in terA. Avm ore-care idee de acesta

constitutie elaboratA parte in cabinetul Domnultd, parte la Agentiq romAna din Constantinopol. Ministri nu sciail mimic. Am ilis cA
ministerul din afara era Domnul Cuza. Cele
mai mari cestiT terminate afarA, privitOre la
natia nOstrA, lead decis fArA ea ministri sii fie

initiati. Domnul prin caucelaria sa, se adresa d'a dreptul catre agintele sell din Constantinopoli.

Copia sail citire dupa acea constitt.tie se

6

www.dacoromanica.ro

82

dice ca, s'ar fi dat la ambasada Francid mai

antelii, apol la cele-alte. Acdsta constitutie
preceda lovirea de Stat ce Dovinul comunicase unor puterl, ca mesura fail care nu mai putea sa respunda nicl de liniscea publica, nici

de putt* d'a face cea mai mica inbunatatire

in tra. Domnu Cuza avea in fata puterilor
o egida care tot-d'a-una il apara cand cerea
ce-va pentru tent. NumaI putea respunde de
liniscea publica in Ora, de o linisce care ga-

ranteaza, de si indirect si laturas, liniscea cea

mare a Europel. Europa voia liniscea cu orice pret in orient. Politica lilt Palmerston care
era a sprijini Turcia cu ori-ce pret , se facuse religia tutulor Statelor mari. Indosul tutulor umbrelor cari se ridicat pe imagina inchisa a Turciel, se banula marea 0 formidabila figura reala a Rusiel. Pe llnga aceste alucinri ale diplomatie1 Europene, era puterica protect e a trnperatului Napoleon III care
disputa cu ministri sel pentru drepturile Ronianilor si care trecea cu vederea chiar peste
gresalele lor. Se dice ea dupe ce solul Domlui Cuza date citire pf olectului de statut, ambase dorului Franciel, si cern opinia sa, acesta
respunse : Francia nu va fi ni 1 o data contra

vointe1 natiei, pe cat acea vointa va fi a sa

proprie, va fi utila et si nu ar supdra marile interese ale marei natil Francese In acsta
parte a globului."

www.dacoromanica.ro

83

Lovirea de Stat, nu fuse acsta ce cerea

Domnul Cuza de la agintele MT, dela pute-

rile garante, dela Ora sa. Nu era tomel a-

csta faptul inaintea carora unele puterl panel bine-voitre. Agintele Domnului Cuza
cerea a se pune in constitutie o mai mare
desvoltare a drepturilor omului. Cerea intinderea drenturilor politice, ca singurul mijloc
spre a face BA se realise marile principil de li-

bertate din conventie si a se ridica natia la

rangul acela ce ii dase Europa. Puterile nu
surideati la o lovire de Stat, ci la nisce libertati mai desvoltate ce S'ar fi dat Romanilor sore al linisci. Lovirea de Stat, guvernul personal, despotismul, acestea nu fer-

beail de cat in capul

voted a domina tera.

celora cari prin ele

D. C. Negri, agintele Domnului Cuza, seri-

se Domnului: ca nu crede ca puterile Europe! sa fie coutrare la vointele unel natii care

staruiesce a'0 da mai intinse libertat! fail

cari institupile liberale ar fi numaT cit nu-

mele.

El recomanda in Ideratie deplina, anaintin-

dul ca ori ce isbanda deninda de acsta. Acsta fuse tot. Dec!, top' fusera de parere, ca
o nol schimbare in Romania era sa, fie o actie fie libertate, Tar nu de despotism.
Ana dela Inceptul Domniel, unguri incer-

www.dacoromanica.ro

84

cara. pe Maga Domn o intelegere politica in

privinta unel aliaute contra Austriei.
Domnul Cuza nu le refusa nimic, dar nu
le facea nimic. Memorandul rubscris de Cochut, Klapka i Teleki, prin care aceti trel
capi revolutionarl aratafi Domnulul calea prin-

tr'o alianta, la resturnarea Austriel, nu facu

nicl o impresie asupra Domnului, el care nu
credea ea Domni uniti cu U guri ar putea
resturna pe Austria ; gall din acesta pen-

tru el, Ungurii Austria ci era(' d'opotriva tiranl

al Romanilor. Pe Austria o cunoscea. El 41

imaginaluteun regat ungur revenirea lul Atila
cu hordele sele. Nu date nici o satisfactie
autorilor memorandulul. Le Oise numal ca
cestia acsta, avnd raport cu Romani, de dincolo cart avnd el tra lor, autonomia lor, el
catau mai anteifi a fi ascultati. Cu tote acestea

Domnul promise bune simtiminte de amine

cu natia Magiara, fait a intra nicl de cum in
desbaterea ideilor din memorand.
0 idee preocupa mab mult pe Domn, o apropiare de Serbia. Ast-iel trimise i un aginte permaninte in Beligrad. Domnul din Man-

te-Negru H trimise un sol care fu forte bine

primit la curte. Acesta nu aducea nimic de
cat semne de amicie. Acsta politica nu a
servit intei eselor terel nstre intru nimic;
Serbia din contra a atras Ore-cari avantage.
Ea a primit arme din Rusia prin tra nOstre,

www.dacoromanica.ro

85

sub ministerul N. Cretulascu, cu scirea Dom-

nulul Orel. Este diferita situatia Romanilor

de a Serbilor gi Grecilor. Roma, ii i Turd
formez doa insule intean ocean Slav gi German. Positia nstra este ca a Turcid, gi nu
putem a ne deslipi de Musa, fara a ne per& intr'unul din cele doh oceane amenintatore.

Acsta anropiare nu avea un scop privitor la o mare idee, pentru viitorul Orientului nascuta lii acele doa cabinete. ANsta apropiare parea recomandata de Rusia. De aid
opositia incepu a acusa pe Domn de instru-

ment al Rusiel. 0 deputatie de trel persOne

intre cari ora i verul sea Docan, trimisa
la irnperatul ,Rusiel , facu a se da alarma
simpatiilor ce inboboceaa pentru Rusia.
In tote acestea ntt era nimic. Domnul Cuza

urma vederile sele de unire, apoi de o lovire

de Stot care aducea cu dinsa guvernul personal gi Iloa marl reforme desfiintarea c1Acei dune poporul rural gi egalitatea drepturilor politice.

Se desch'sera Domnulut Cuza nisce propunerl dela emigrati poloni , a lass eliteva sute de poloni a trece in Rusia prin Basarabia romana. Poloni pretind cli Domnul
Cuza a primit propunerea lor gi, clad acesti
PolonI intrarl in Basarabia Ca al trca in
Rusia , LTA tradati , cad Domnul clue

www.dacoromanica.ro

86

din a'l ucide ; meni Domnulul clicead cA

Poloni luaserd angajament a trece prin Basarabia, observand cel mal mare mister dar
cA el intrarA cu mare sgomot i cu mare WA.

ca intr'o Ord ce o luase en armele ,

com-

promitAnd ast-fel un pdrnint care le da ospitalitatea, si cd atuncl, ca sA scare Ora sa

ei ca s pedepsdscA pe cAlcAtori de parolh ,
Domnul a dat ordin sA loviesca armata sa pe
poloni intratl In Basarabia.
RemAne tin vl asupra acestul fapt. Unele
din puterile garante avead cunoscint A de acea violare a terAmulul Roman. Se vorbise
chiar de o intelegere intre Domn i un consul din Bucuresci. Adeverul este cd Poloth
sub comanda luI Milcoski intrarA cu sgomot

in Basarabia spre a trece in Rasia. El date

chIar o proclamatie. Nirneni nu se gindea la

guvern de a opri trecerea Polonilor. cAnd o
depeqd telegrafica de la D. C. Negri vine la
Domn, II romp. set Puterile garante Bunt insciintate de cele ce se tree in Basarabia, i cA
interesele cele marl ale natiel i ale trunulur, cer sA facA tot spre a opri pe Polonl d'a
trece in Rusia. Cel putin ast-fel se clicea atuncl. Domnul oprt see apede cta Polonilor.
0 someazA a se inturna. Poloni merg inainte
Se face o lovire. Vorn arunca un vel peste
acstA nefericitA lovire dela Constangalia.
Poloni, invin0 sad creclnd cA vor fi In-

www.dacoromanica.ro

87

vinsi, depusera armele. Cei mai multi din oficeri cetel erad strAini de diferite Datil ,
mai mult francesi ; cei mai muti soldati nu
erati poloni, ere] o amesteaturd din aces poporatie straind ce ratacesce pe stradele Perei din Constantinopol.
Mergeam la Constantinopol , dup acsti

intimplare, pe un vas cu aburi. Peste trel-

cleci de omen! rAniti, erad pe acel vas. Erad

soldati Poloni dela Constangalia ce se intur-

nad la locul lor in Pera. Guvernul turc 'Area BA Lad de ei Ore-care consideratie. La
mast. se afla un pa0, Dervi pap, un aol al
regelui Sveciei i Norvegiei care mergea BA sa-

lute pe Sultanul, un june rus consul la Bi-

tolia din Macedonia si D. de la Vabere, un se-

cretar al amaasadei francese din ConstantiConversatia alerga asupra luptel de

la Constangalia. Era la ordinea ileI in tot
Orientul. Toti erad contra 'Astra si pentru
Polont
Derv4-pasa ne trata cu despret. ,Ce vrel?
nopol.

clicea el, acest popor romAn este un popor de

muncitori de pdmint, Tar nu de omen! de ar-

me Cu tOte acestea, soldati lor sunt bun!

cAnd sunt dedati cu armele. CAnd sunt reeruct , nu insemn nimic. Recruti s'ad retras
puind in cap. spre a se apara de glnte, pulpana mantalelor si erat inpuscati in spate."
Ed i junele consul rus venirdm spre a apd-

www.dacoromanica.ro

88

ra cu eldur& onrea RomAnilor, ast-fel in cat

Dervis-pasa reveni a mArturi cA soldati Ro-

mani sunt bun! sold* an I sunt dedsti , si

rA o parte din el ail dovedit, bAtenduse cu
mare curagi& la balonetA nu ins& recruti
Junele consul rus de la Bitolia aret& atuncl
suriclend, vr'o trel-cleci de rAniti i legatl la
cap, la brate, piclre, din poloni ce se tArail
pe podul vasulul.
Guvernul rus era incAntat do urmarea Domnulul Cuza in acsta privintA.
Cestia acdita , pus& pe terAmul diplomatic
in Const;ntinopol, era gravA. Ea misca Anca
Oat diplomatia European& si pe Prta. Francia era supArat& pe Domn, Englitera inditerinta. Rusia i Prusia favorati pe Domnul Cuza.
Consilii , desbaterl, propunerl pind la idei a
destltuirel Domnull de o parte : apArarl puterice de altA parte. Partitul ILA Clartoriski,
de i mniat pe Doinn, vine in ajutoru'i. Guvernul frances vine cel d'Antel& a trece peste
acdst& erre. Atunci tot se InplcA i reintr&
in ordine. Cabinetul Rus scria ambasadoruI'll sea : Guvernul Romdn a fost corect in acestd cestie "
Opositia puse Inainte cestia Osolulul.

D. N. Docan, pe cAnd calugari greci a-

veatl And, Posecia acestor bunuri, date o mosie a lul VodA Cuza , calugArilor in schimb

cu altA mi0e. Mosia cc luara cAlugAri, fu

www.dacoromanica.ro

89

dAte de Stat In arendA trei sute de galbeni

mai tArclit. Mo0a de la cAlugArl se clice cA
era mal micA, dar fiind them oratA cu mo0a
Ruginsa a Domnnlui, avea alte avantage. Acest schimb servia de un puteric mijloc In mAna
opositiel Schimburi de acstA naturA se fAcuserA mai multe cu monAstirile sub alp Domni
din 'nainte ei cu favorici ai bor. Ninaini nu

clisese nimic. TAcerea trecuse peste aceste

scbimburi. Se clicea War CA inteunul din acaste schimburi, inginerul trAsese cu lantul
pInA in 'Arta monastirei si'i luase el:liar in-

trarea. Sub Doninul Stirbel , cu tth asprimea sa conta abusurilor de putere, nu putuse opri pe favoritii i rudele sele d'a lua moeiile vecine ale mostenilor. Si acsta rernase

ast-fil pinA

o cestie nehotArItA. Lan-

tul inginerului trase asupra mo0ilor vecine

ca lantul lui Cambis, In concista Egiptului.
Publicul se scandalisA , dar In urrnA lingui

pe abusatorl. Veni InsA un Crop cand abusurile de putere atAt se mArirA si se familiarA,

incAt nu numai nu Weer scandal. dar And.

fuse privite ea o dibAcie, ca un merit prin
care se cAstiga stima si respectul conceal,tenilor.

Este un lucru de remarcat. Abusul scandalisA, cAnd se face de o altA partidA. Se to-

lerA, de poi dud se face de nol Ceea ce este

un abus de putere pentru uui, nu este pen-

www.dacoromanica.ro

90

tru ali. Acsta nu denotA un spirit de justitie; am veclut Omeni inavutiti din abusul de
nutere, si, in urmA, vorbind contra abusato-

rilor cu o nerusinare ce nu se pte spune, si

top cari strigati, pe cAncl despoiaii publicul,
aducAndu-le acum tmAe ca la templul OnOrel!

Tote luptele in tra nerstrA aunt persona-

le Icit notita ce s'a putut lua despre acest

schimb. Ministrul Cultelor prin adresa No.

15996 CAtre Ministerul justitiei, aflAnd cd tribualul civil sectia III din Iasi ar fi intArit

un act de schimb al unei mosii monastirescl,

Osoiul, din judetul Sucevei, fail de a tine in
sOmA dispositiile sobornicescului hrisov de
din colo de Milcov, care la art 13 prescrie IA-

murit ca asemene transactii nu se not face

de cat prin scirea i consimtimintul Mitropolitului local, a cerut s ia mesurile cuviinci-

se spre a aduce la cunoscintia datoriel pe

acei Ce ar fi nesocotit asa de mult legile.

Ministerul cultelor in in adresa No 18300 '1

a repetit adresa de mai sus.
Ministrul justipel, prin adresa No. 13594,
resprinde la adresa de mai sus, cA mal 'nainte
duel de a primi acea adresA, auclind despre

ilegala legalisatie ce s'ar 8 fcut de tribunal ; in privire ea acea lucrare ar fi contrail art. 13 din sobornicescul hrisov, a cerut
dela tribunal sfi'I comunice cu prima espeditie sciinti: fdcut- a tribunalul o asemenea le-

www.dacoromanica.ro

91

galisare? si la cas afirmativ, pe ce lege s'a

intemefat si a permis egumenluf a usurpa dre-

pturile Statulul, intiturand bunurile acestuia

de proprietite a santuluI Mormint? comunicandul si ori-ce alto ImprejurarI ar mat fi
mijlo cind.

Apol farasi nainisterul justitiel pe Raga adresa No. 13879 , inainteaza copie dupa raportul tribunalului de Iasi in coprindere ea:
Tribunalui, avnd in privire ca dupa art.
13 din sobornicescul hrisov si a 1401 din
cod. civil, schimburile cu averile clerulut aunt
invoite de a se face, tiind spre folosul monas.
tirilor; avend in privire c dupa actul de
evaluatie a ambelor fondue, savirsit conform
anexel lit. v. din Reg. organic si circulrel
Miuiterului justite1 din 1E60 , publicata in

mon. of. No. 220 se constata ca mosia Sceplenita este In catime de 600 Mei painiat,
evalhata in pret de 11100 galbenl si mosia
Osolul in aurae de 440 fale evaluata in suma de 6600 galbeni; schimbul infatiseaza un
folos p(-ntru monastire in catime de 160 tale
pamint mai malt de cat a dat, fail in ban1
dupa citatele preturi, in sum de 4500 galbeni ; k3 i avndu-se in privire 6 schimbul a-

cesta infaciseaza qi osebit avantagia pentru

monastire, fiind pamintul luat de ea ititeun
hotar cu o alta a sa proprietate numitri Belcesci, in vreme ce Osolul era un trup sepa-

www.dacoromanica.ro

92

rat de alte proprietht1 ale monastirel ; Tribunalul in fata espuselor considerante, unit si
cu conclusia D-lul Procuror, gAsincl schimbul
conform 1402 din cod. civil, a legalisat actel e mentionate.

i adoga D. Ministru al justitiei pentru ch

nu s'a veclut consemtimIntul egumenului mo-

nastirei Bistrita, a cerut la tribunal st'i comunice sciinta dad schimbul s'a fAcut cu
consimtimintul clisulul egumen.

Minibtrul cultelor prin adresa No. 19289

resprnde la adresa de mai sus cA de vreme
ce transactia este in favorul monastirel si s'a
urmat in ttA regula, consimte la acest schimb,
adaogand last, cA acest schim nu'si !Ate avea
efectul set definitiv, dacA nu va fi precedat de
consimtimintul monastirel i al mitropolitu-

NI ; de aceea 'f-a cerut sal comunice acsti,

scintA.

DupA acsta Ministerul justitiel pe ling

adresa No. 17089 trimite Ministerulut cultelor copie legalisatA dupt consimt tuintul superiorulut pentru schimbul urmat.
Maustrul cultelor pe lingliadresa No. 24616
trimite acea consimtire locotenintaluf de mitropolit din Iasi, a de va consimti, st subscrie
si SAntia sa si s'o inapoieze.
Dupa acita tribunalul civil din Ias1 sec-

tia III prin adiesa No. 3491 face intrebare

www.dacoromanica.ro

93

MiniteruluI cultelor dac5 consimte la vorbitul

schimb.

Locotenintele de mitropolit din Iasi pe ling adresa No. 80 inapoiaz5 actul de consimtire subscris, cu aretare cA in vieutea consideratelor es, use in act, consimte la acest
schimb.

Dupa acsta ministerul cultelor cu adresa

No. 27,509 inainteaza actul la ministerul justitiel spre a face O. se confirme de tribunal.
Sub domnil trecuti se faceail mal marl abusurl de felul acesta, nhuini nu clicea nimic.
Rudele domnilor despoiad de mosil mosneni

cAror prin arbitrar, nu le era ertat nici a se

plAnge, si societatea incununa cu onorl pe
abuclatori, Omenil onesti chlar le striingeati
m5na.

Mosia Breclia a MitropolieI din Dimbovita , se lull dela Mitropohe in schimbul unor petice din Gorj. Mosia Hasan-Aga se
date In schimb pentru o mare mosie Naita
a monastira Guvernul scrisese unui Zapciti
din plasa unde era mosia monastireI, s5 arate c5 pt etuiesce mai putin, cAtre alt Zapcitl

unde era mosia boerulul el pretw-sce mal

mult. Mosia Funica Domniasca pentru mosia

Ionesci de ling Glesci, movie forte mare.

Buftea se mAresce prin schlmbul unel mosh
a lul Radu-Vod5. Nimenl nu a clis nimic.
Nu mitt cum se fAcu: adoa-cli eram ett in-

www.dacoromanica.ro

94

su'mi ministru. Ministernl instructiunel pu-

blice si cultelor era in anarchie. Chieltueli

fara bnget i fail credit din ordinul ministrilor trecuti care acum faca pe Omenii virtosi si corecti sore deriderea umanitatii.
Camera ne primi rece. Acsta fuse semna-

lul until vot de blam care mugura in cugetarea maioritatei pentru viitor.
Interpelatiile incepura a ploa pe banta ministrilor ; dar eraii gentill, cad indata treceaa
la ordinea clilei. Inteo ch primul minitsru aduse in camera un proiect de lege pentru seculsiisarea tutulor monastirilor dupe pamintul Roman, proiect de lege in spiritul memorandului ce D. Negri dase la S. Prta, la Puterile garante.
Puterile nu decisese and nimic. Englitera
pi Rusia erail and, contrare scularisarel. Ambasadorul Franciel , tot-d'a-una b.ne voitor
pentru Romani, incuragiase re-cum acest pas;

el lupta pentru fbi, ajunsese acolo sa con-

vinga p ambasadoul Engles ca acst cestie

cata eft se termine ast-fel. Cabinetul sea in-

ceta d'a se mal opune. Tot ce vola Francia

despre noi. se facea. Tote puterile cele alte
cedaii pinA, la fine. Era o damn' frumsa in Con-

stautinopol care avea multa inriurire pe linga

un ambasador puteric Engles. Natil marl si

puterice de multe ori silite sa sufere vointa

functionarilor lor, sa sacrifice maiestatea lor

www.dacoromanica.ro

95

la vitiul functionarilor lor. Acsta Aspasie se

oferi pentru dot% miline ca sa imblancliasca

pe Cerberul el, in privinta secularisarel. Se

clice ca Domnul Cuza era decis a termina lu-

crut chiar cu acest pret; dar din causa naturd miserasile a acestel conventii, nu se puse
in consiliul ministrilor oficial. Nu scim (lack'

s'a dat saa nu acea suma de bani la acea

femee. Seim numal ca acel ambasador fuse

rechlamat si favorita disparu in intunerecul
din care esise.
Averile monastirilor se luara de Stat.
Se numi o comisie la Constantinopol. Se
admise secularisarea. Era vorba, anc desnre
suma de indemnisare. Se fase un imprumut
pentru o suma mal mare de cat cea votata
de Camera pentru despagubirea calugarilor.
Singurul argument al calugarilor era eA Romani nu aa acel bani. Trebuia dar a oferi indata

acea suma. Acsta trebuinta aduse urginta

imprumutului Zarifi. spre aradica cel din urma motiv calugarilor.

Dupa 11 Februar se anula de Stat acest

imprumut si cestia moDastirilo inchinate remase in suspenste si in dinspositia puterilor

garante. De mult timp se face o there asupra acestei cestil indernnisatia nu a fost data.

Toti tac, negresit ca din acesta there are

sa nascit 0 vijalie la care nu ne asteplam.
Secularisatu-s'aa acele domenuri , red po-

www.dacoromanica.ro

96

sedate de calugUi greci, WA' nici o despagubire?

Se aSpta o schimbare In politica Orientelui, spre a se anula acea secularisare? NiJuni nu intelege ac6st tacere.
Ministerul nostru tinu de la Septembre pana
la 2 Maltz sub regimul conventieT. Fuse o lupth intre minister si camera, pe linga multe

incidente regretabile , interpelatii de natura

mai pe jos de cat maiestatea camerei. Ac6sta
camera vot5 ministerului multe credite; mai
multe legi bune intre Cani condica civila, legea instructiei publice, un monument hit Mi
baia Vitdclul, lege contra cumulului de functii, legea Curtei de compturi, Consiliului de
Stat, garda nationale. Din aceste legi cele
mai princinale nu fusera sanctionate de Domn.
Monumentul lui Mihail el insusi se inlatura.
Domnul refusa sanctiunea sub cuvint a amana acsta pentra o mare ocasie nationala.

Domnul Cuza avu o ide: a schinaba ca-

lindarul." Cei invinsi sub muri Sevastopolului, nascocira Ca este o intelegere intre Domn

cu guvernu Franciel a WO politice in Orient era catolicisarea ortodosilor. Uniti Romani din Transilvania aveaa i ei partea lor
de compliel in inspirarea acestel idol. toti 6menu inte1igini erati pentru selaimbarea cAlindarului precum i mai ales intelightele
doctor indrept Costaforul , in care Cuza a-

www.dacoromanica.ro

97

yea malt Ancredere. Doninul apucA consiliul

sea de ministri si le propune ideea. Ideea

sch mbArel cAlindarultil plecA peste ttA t6ra,
o arra, In inAna opositiel. Rusia striga la Con-

stsntinopol, patriarhul cu toti agenti ortodoi;

credem ea din pute ile catolice ne indema la
acsta, cad ele nu protestara, nu clisera nimic.
Acsta reformA care ar fi dat ocasia tutu.
lor poporatielor ortodose sa ne confunde, in
ignorinta lr, Ca schismaticl, nu se putea face
fAra ca sacrificiele sa nu fie maT marl de cat
ceea ce am fi putut cAstiga. ChiamarAm Episcopi sA se pronunte dacA shimbat ea Winds-

rulul putea a se face fara a atrage dogmele

religiel.
In ajunul consiliulta Er.iscopilor, veni scire

cA calugari oposinti propagaii ponorul Bulgar a merge la Mitropolie sore a face o manifestatie ; acsta se fAcea prm preotl.
Catl-va Episcopl voirA a me consulta asupra celor cc ail a decide. Le respunseia cA
nu am nicl o opinie intracsta , ca eraa Iibent a se pronunta In conscipitA, cAd pentru
aceca emit chiamati.
El, se adun. Nu decid cA schimbarea calinttarului atinge dogmele ; dar cu alte vorbe dibace, clic acelg lucru, fArA a'l clice posit:v.
Dupa decisia lor ast-fel, Domnul nu se mai
gindi la schimbarea calendaruluL
7

www.dacoromanica.ro

98

Mai multi arhierel si arhimandriti intaritap de vicarul Mitropoilel, organul propagandel ruso-patriarhale atunci, i cle o parte
din opositie, subscrisera o petitie la camera
contra ministerului. Camera trece la ordi
nea clilei. Domnul decret destituirea a doa-

cleci de egumeni subscritori al petitier; politia fuse prea aspra cu dinsi, II cants In totpartile sal princla. Auclind , alerg la palate
fac sa subscrie un decret de Dornn a lass pe
tot! acesti egumeni in dispositia Mitropolitului spre a'I trimite pe la monastirile lor. Adoe.* o interpelare la camera. Primul ministru respunde ca cei destituiti sunt functionarl at guvernulul si a dispus asupra lor de
drepturile ce dna legile. Camera bar trece la
ordmea clilel. Uni din el retraetasera Insemnarile lor. Egumenul de la Campu-lung trimise o depesa cu afurisanie care fact' sa rip.
Peste o hula tot! acesti egumeni fusera chiftmat! din noil la posturile lor. Opositia ea In-

MO then, acdsta opositie avea tact in acele

timpuri. Condusa de Omen! inteligintl , era

dominata de rationamint. Ditata in familie ,

se liniscea In fata cu cestil de natura a face
trebile strainilor. Tot-d'a-una desunit de guvern in cestii interibre, tot-d'a-una uita tot
si se unlit in fata cu interesele straine 1 ale
terei.

Acest spirit a incetat mai trlid. Veni un

www.dacoromanica.ro

99

timp cAnd fractiele aplrad politica unor strAinl contra altora, fAcAndu-se uni inEtrumentele unor strAmI, alti al altor strAinI; uni de
urii contra guvernelor patriei lor, apArAnd causa inamicilor ereI, i ideile fatale de umilintA, de o, unere in dsvoltarea arrntirel i marirei nationalitateI RomAne, cumal multA cAldure de cAt insu0 inamici strAinl , i hand,
spre a acoperi ac6stii trAdare, intelepclunea,
moderatiea i acra oportunitate care, in istoria trAdAtorilo, nu lash aid odata prta descitisA ideilor de sacrifice i mArire nationalA.
Era dar o degradare in spiritul public, degradare ce mergea crescnd prin renfortul pri-

mit de la o noA generatie ce venia la vista

politick en tote defectele parintilor i fara
virtutile lor.
Acest vichl se ascunded mal 'nainte , astAtll a devenit un cinism ; din politica strA-

inA ce tinde a ne robi, se face un merit; se

pun in ridicul ; Vita ideile marl. nationale ,

liberale, egalitare, aunt tdrAte, in humA, rise,

despretuite ; tote acestea pentru un minister

de la strAini ! Acesti OmenI sunt maT rei de
cAt strAini. StrAini ati lovit in drepturile terel, pe fatA dar nu au batjocorit AncA simtimintele nationale, aspiratiile natieI de mArire. Swat Romani cari o fac asth-di I
Peste tote aceste proiecte de legi, se armcA camerei ca o desfidere un prolect de lege

www.dacoromanica.ro

100

rural. Acest proIect fuse combAtu in consiliul de ministri de D. Papia. Cogalniceana,

supArat, 11 dete ca sa fad observatile ce va
voi preopinitele.
Dui:A cAte-va clile tush acel proiect se dete

la adunare. Prin acest proIect de lege Domnul voIa s pule camera i tt oposipa In
stare de a refusa desrobirea clacel pe terani,
ca sA o ptA face fall camerA ; el era sigur
c adunarea va respinge proIectul.
Pin a nu ajunge la cel din urmA pas al
destructie conventiel. se fAcurA ore-cari IncercArl pentru lovirea de Stat. Inteo cli adu-

narea dase pentru armatit un crcdet de 10

i neprincis rentru a distruge o

miline.

camerA 1 Tote hArtille pentru lovirea de Stat

erati fAcute , de si ministri nu le cunosceati
Audi; tot ee fAcuse de camerilA i prin sci-

inta AnteinluI ministru, de i acesta era nehotarAt. D. CogAlnicdnu Inaintea intreprinde-

reI nu ayes tot focul sacru care 'i se cre-

dea, sat cA nu era Indestul inipat de Domn

In sacrificele ce era chiamat ca pontefice a
face la altarul nolel divinitAti. In aceA ch se
dete un pruncl la palat uncle se invitarA ministri i o parte din deputati de coldrea Domnului qi alti nehothrAtI.
Intre invitatI se vedeati i advocati nostri
ceI dintAl Costaforu i Boerescu. Pranclul fu

splendid , dar un aer de tristete plana pe

www.dacoromanica.ro

10 I.

fruntile celor initiati in lovi.tea care era sit

se fad in acea npte. Domnul insu0 pares
ginditor.
Dupe masa, receptiea in salonul galben fuse
asemenea posomorata. Pela mieclul nopte1 in-

vitati plecara, dupa ce uni mersera inteo camera spre. a salute pe Domn.
La Mieclul nopteI Domnul se retrase In camera unde primia clioa. Acolo chIml ministri i tinu consiliul.

Inainte de a ajunge in camera de consi-

lig, se veclura mai multi eimeni al curtei 0

chiar particularl initiati in lovirea ce era a
se (Ia. veghind cu nerabdare prin Ali, intro
cari era si D. Tell tot-d'auna revolutidnar, ,
care ne indemna la lovire. Prefectul de politic', comandantul suprem minter, I refecti si
supreferti din judedetele vecine. Comandanti
de ostire, Ott puterea era pe piclre. Fisionomif teribile.
Mi se parea o npte de conspiratie, nude uciderea unui tiran este oblectul ingrijirilor conspiratorilor Aceste frunti

posomorate mi se WW1 sub o umbra de

sange.

Cal de rosta, trsurile pentru sese-clect de

perseme emit preparate, la posturde bor. Nu
astepta de cat ordinul. Ministri seclura. Domnul puse cestia desnintareI conventiel in u-

nele din partile ei printeo lovire de Stat. 0

multime de perstine erad scrise p'o lista, bo-

www.dacoromanica.ro

102
en

i insupi liberali, frAti nostri de esil, erail

aicL Ei trebulaii sa fie dupi uni la Arnota ,

alti la alte monastiri. Se faces esceptie de
A. G. Golescu Albul care, pentru cuvinte de
amicie cu Domnul aka data, se trimitea la
Golesci lingA mamA-sa.

Discutia fuse forte vie intre ministri. Maloritatea aruncA acstA ideie i fAcu sA inte-

legA cA 'pi va da demisia; patru ministri se

declararA contra; trei pentru. Cogalnicnu
Stege vorbirA cu multg, hotArire contra. EU
al BAlAnescu fuseram contra ca cel d'antelti.

Primul ministru, intro alte argumente, aminti

o scrisOre a D-lui Negri prin care recomanda spre a intrebuinta moderatia i blandetea. Dung, mai multe diseuii, Domnul se
date cu maiorilatea. Pretestul ce se bud mai

principal fuse ca tote acele pelsne cata sit

fie inscintate deja i sa fi pargsit locapale
lor. Ast-fel fuse pretestul cel putin care se
comunica agentilor de servicia ce start in piciOre i apteptail ordinul de arestare ca sbiri
ce nit sAinhate pe un acusat.
Se licentiaza Indata cai, trasuri. Baligot ai
Kneaclul erail contrarl unei asemenea lovirl
de Stat. Et fAceail propaganda chiar ministrilor contrarA. Cel alti cari apropiag tronul
eraii pentru arestarea deputatilor din opositie. TOte aceste scene nopturne ale unel drame, (wail ceva care semana cu dramele ce se

www.dacoromanica.ro

103

petrecead In palatul dogilor Venetiei; mi se

paread un joc al Domnulul ca si sperie orecum opositia, si sd o determine a merge pe
calea legalli. Domnul nu tinu mult la lovirea de Stat. Ced6 Indat& ce veclu maioritatea
ministrilor contrar ; chiamd pe prefectul politlel, pe Libreht, pe Florescu, II consult& pe
rind inaintea ministrilor despre ceea ce oredead in privinta arestdrei oposatitilor.
Consultarea in secret de cate-va minute
inainte cu dol advocatl din cel mai rennmiti,
Costaforul si Boerescu, cari fusese invitati la
masa dornnOsch, opiniea contrarie a cAtor-va

amid al Domnulul, me Mend si crecl cd cei

patru ministri jucad rola lui Jo Tis.
TOte actele pentru lovirea de Stat incredictate lui Silion Be corne si sa desdintara.
Nu se vorbi in Oublic despre acstit seen&

de npte dela palat. Cu tote acestea uni din

Capi opositiei sciad ce-va, printr'un spion al
lul Cuza ling& el si care era spion al lor Ilngd Cum,: un venetic.
Domnul avu intrevorbiri cu uni din membri maloritatiei camerei spre a forma ministerul. Nu rensi. Remdne And. ministerul Cogalnicnu sub un vot de blam. Domnul vin e
cu hottirdre la o lovire de Stat. De afar& na
avea nimic a se teme.
Prin conventie cum si prin tratatul de Paris, Romani Bunt cu totul autonomi peutru a-

www.dacoromanica.ro

104

facerile din Antru ale terei; prin urmare el

a dreptul a'5l da legile i constitutia care
le place. Destul era a tine ordinea in ter% si
a nu aduce Mel 0 supArare nici unela din puterile garante.

cacl de a ne tasa de lipsA da respect

ibareLadeferintA
cAtre puttri, prin acstA schirna constitutiel, se putea respunde cA ; de

la un popor mic la Puterile ode marl nu nu-

tea fi nici odatA ofensA putincisA, cA puterea nstrA era chiar slAbiciunea nstrA i generositatea puterilor cAtre not CAtre acestea
schimbarea constitute! nu se fAcea inainte de

a fi prevenite cel putin unele din cabinetele

acelea can ne nrotegia0 mai mult.
Ott pentru opunerl din Antru, tdte trebuiaft

a se risipi in fata a doA marl princinii revolutionare pentru call se fAcea lovirea de
Stat : libertatea teranilor is! egalitatea dre-

pturilor politice. Natia In maloritate nu putea a nu primi o schimbare in propriile sele

intPrese si al cAril bunuri nu se mai putead
cApAta de cAt cu acest mijloc.
Domnnl avea decretul de disolvarea camerel in sin. CAuta tote mijlcele a pune foc in
intArita conhums lui CogAlnicenu spre
tra opositiei si contra camerel. Se clice chiar
cA Omeni din camerilA indemnarA la interpelArile ce 'i se fAcurA si la un vot de ne-

incredere ce privea persona sa , ea singe-

www.dacoromanica.ro

105

randiel ast-fel inima , sA o inflacAre si sA'l

bpi a lovr.

Deputati se adunii la 2 Malt. Cogalnicdnu

primesce in consiliul de ministri din rutin
Domnulul la palat decretul de disolvarea camere!. Primul ministru ii sAruth mAna inteun
eces de simtimint. Ministri inerg la adunare.
Poporul era miscat, el tqtepta ceva in clioa
aceea. Sclele erafi la Mitropolie. Deputati
erafi ginditori. Dela mrtea Catrgiului maloritatea conservaterilor nu aveati tin cap ca
sfi'I conduch. C. Brailoiu conservator doctri-

nari dar onest nu avea initiativA cerutA, de

si era omul dure Catargiu. Dad, camera primia proloctul de lege rural si egalitatea drepturilor politice, ministrul nu mai faces plebiscitul ; dar ace! 6meni erafi condusl de patimfi, nu de cuvint.
Scopul s'ar fi atins frA sA se sacrifice evenimentului ore-cari parlamentare ce se per-

deafi. Cand ministri luarfi locuri pe band,

sopta incepu intre deputati , pe urmA murmura. lepureanu Ia cuvintul. Cogalniceanu
consula colegi dac trebuie a se citi decretul de disolvare. Se urea la tribuna. StrigAte, protestArT, nu'l lasA a citi. El strigh cfi adunarea e disolvatA. AruncA presedintelui decretul. Ese din sala ; ultA pAlAria, fuge mai

tare de cAt deputati un scolar ii dA pe a sa

www.dacoromanica.ro

106

DA ordin soldatilor s s ocupe sala adunArel, soldati ocup numai intrarea.

Uni din ministri cu mAnile intinse , roii
sail palidi, strigaa la deputati cari visaa acum
a proclama libertatea teranilor.... MINIM 0cuparea sAlei de afarA fAcu pe deputati sa

iasl. D. Plaino cu alti sarirA prin fereste ,

fail a fi prigonit1 de nimeni. Credeati cA aa

este datina a face in ast-fel de ocasi.

Not esirAm vorbind cu deputati , ba Anca
unul, D. Niculescu, me apucA O. me rOge
face o pensie la o feme'e sarmanA.

Poporul era mult pe stradA. Deputati se

adunarl la D. Otetelesanu. Intre alti craft
si de at guvernului cari se dusese BA midi
ce hotArasce camera disolvatA, adicA, cu alto

vorbe, sA spioneze. Ministri merserA la Co

galnicnu acasa unde se trimisese cAtI-va soldatt armatt pe can it licentiA neavnct aflarea kr acolo nici un cuvint i devenid ri-

dwell
Se copiarA actele, mini3tri plecarA la palat. Acolo gasese pp Domn in conferintA cu

consulul Francief. I f snuserA cele intimplate.

Consulul plcA.

Atunct incepu consiliul ca nisce automat!.

Se espuse tote actele Statulutpe cari ministri le audea pentru prima orl.
La legea asupra liberate! Preset, se cam
observare. Domnut Oise cA acosta era cea mat

www.dacoromanica.ro

107

bunA in acea epocA. Cu tote acestea subscriii

tog ministri, cad uni din el esistail , intre
cari i ei: Domnul promise cA acest decret va

esista numai pint( la plebiscit ca sA se o-

prsca tylversari libertAtel poporului qi egalitAtel drepturilor politice ce se proclamad ,

a induce prin presit In erore opinia publica

lnainte ce natia tI va da avisul sett suveran.
Aceste vorbe ne determinarA a sub3cri decretul noi cari priveam de bunA credintA in actul
din acea cli o revolutie, o intindere de fiber-

ttI,0 cari suprimam o libertate ! Acsta libertate oprith nu se dAte dupe plebiscit, dupA
cnm ni se promisese. Domnul nu 's1 tinu pa-

rola, si Cogalnicnu profita a luchide jurnalele libere , ca Ali-Pasa. Buclumul fuse tasat
cu gracisa numire de corupt i desfrinat.
Nu scia ca o stt vie timpulsa recomande pe
redactor a fi deputat in camerit! CAnd ministru avu dreptate ? atunci sad acum ?
Proclamatia micA ttli natia. Manifestatiile, serbArile urmarA dupe datinA. Opositia
veslnd aprobare generala, avu mare tact: ea
tAcu. LAsA ca timpnl i greelile guvernului
aOl dea dreptate.

picem mare tact , positiunea ce luA a nu

se amesteca in.nimic era o protestatiuue gravA i

serisA care impunea acel tact nu II

avu In 1869 cAnd ministerul cAlcA Constitue-

www.dacoromanica.ro

108

tiunoa nici un mijloc nu este mai bun a se

apace decal a protesta prin retragere i ne
amestecare absoluta in lucrurile publice facand ast-fel toti crescinil oneesti cid un guvern red nu mai pte esista a alerga la mijlike care ft &Am , In lac se sprijine. Astfel fu duna 2 Maid.
Districtele cele mai apasate tres6rira de
bucurie, creclnd momentul incetarel nemultumitilor lor. Press strain& resund vestind o
lovire de Stat. Romani din Transilvania veOur& In acest act Imputernicirea cornei Re-

place si resfatirea viselor lor de secoli neImplinite.

Aceste mac ifestatii nu fusera urinate de

acte marl Matti. Domnui esita a face ce-va
Inainte de plebiscit si de recunscerea Puterilor garante a c elor ce se Meuse dejea in
Bncuresci. Plebiscitul se face in flue, ca tote
plebiscitele en Inriurirea guvernului; dar char
fArA acsta Inriurire, el s'ar fi facut cum a a

tacut cad acele ce se facusera erat chlar

vointa celor mai multi cu dorinta binelul pe

care nu putead sal vacIA Inca.
Una din basele cele mai marl de care se
rdclirna edificiul drei.turilor omulul, este Ara
IndolalA intinderea dreptulul electoral la Vita
natiea, sufragiul universal. Pe cat aces idrnt
nu va imbratisa tote clasele , tot! cetateni ,

toti nu vor fi crtateni.

www.dacoromanica.ro

109

Tera va fi proprietatea claselor, constitutiea

va fi o minciunt ; libertatea, egalitatea, vor

Ii o minclunt. T6te bunurile nu vor fi de cAt
pentru clase. Cestia cea mare, de suveranitatea nstiel, de puterea natiei , va fi o min-

clunt , cad acolo unde toti nu at aceleasl

di epturl, toti nu at aceasl patrie ca SA a-

pere. nu se fac sacrifiicii de totl.

Clasele se fac caste, partidele factie. Spiritul public degenert in opinie publicA, adica in opinia celor cari aphst. El singuri fac
legde in favorul lor si le esecut in favorul
lor. Se fac dot tabere in Ora, cAcl sunt dot
cause, causa asupritorilor si causa asupritibor. De multe orl asnpritori se fac inamici
asupritilor ; de multe ori uni safi alti alerg,
spre a fi servitl, la 9erviciu1 intereselor strAinilor, vatAmAtor rentru interesele natiei.
Se clice ins& cA multimea este ignorintA ,
materialist& , lesne de amAgit sat corupt de

atre guvern; cu alte vorbe CA guvernele cu

dinsa , vor putea tot-d'a-una st albt depu-

tap lor.
Multimea nu se pOte corupe, numerul el
o sea* budjetul Statului nu ajunge spre a
corupe sute de mil de suflete. Coruptia mai
curAnd 'Ate triumfa in colegiurl undo nu ere
a corupe de cAt patru-cleci sat dot-cleci de
alegAtorl din clasele ce trAlt.sc din budjetul
statulul.

www.dacoromanica.ro

110

Au clis uni ca guvernele pot triumfa asupra gleitelor tot-d'a-una prin amenintare. Acsta s'a veclut, dar o vointa in urma amenintrilor este mai putin periculsa de cat o vointa esita in urma coruptiel. Este cel putin

mai putin imorala. Amenintarea perde inriurirea sa in cele din urrna incercari. Oni
cu guverne, ort cu controlul lor : Carnerile.
Domnul el insusi, spultul public, ori-ce natie
a consciinta suveranitatei. Daca o natie nu
are nici odata guvern , Douro , camere, de

cat aceia cad privesc in natie o turma de

sclavi, i daca aceste turme de sclavi Wait

consciinta drepturilor lor,, atunci acea natie

perde dreptul la libertate, la fericire, i numei este trebuincisa ; dar natiele recunosc
erorile si se corig.
Esperiinta va da putere i viata sufragiului universal. A csta esperienta vine rapede,
cad este ceruta de trebuintele politice.
Nu este ridicul dud patru alegatori trimit
un deputat ? Acesti patru al( gatori ad el cel
putin mai multa amre de patrie , de libertate. ei cari domin, cari se bucur de tote bu-

nurile, de cat multimea care este oprimati

si are totul a dont dorintele multimel. Sunt
tot-d'a-una mai generOse. Ele nu se opresc de

cat sub tiranie si sub prada. Dar care este

capul egalitati drepturilor de cat a multumi
impaca pe totI ?

www.dacoromanica.ro

111

Guvernul dupe 2 Mara abus de multime.

Care fu sOrta hi? Acea multime In 11 Februar afl resbunarea sa. pentru ca acel guvern o silise sa alba o alta vointa.
Acsta cestie de egalitate drepturilor este
atat de mil lecluta de tirani nostri , in cat .
sciind ca ea are viitor prin desvoltarea sciintilor in multime, refusa sistematic a de mul-

timer luminele earl pot sa o ridice la rangal sea si sal dea drepturile sele. Toti cel
ce nu aunt en poporul, voiesc un popor iggorint si rob , ca sa 'Rita sal esploatecle
Castele ail largit cercul ler, dar n'ail incetat Am&
Revolutia dela 11 Februariti, (land liberup de presa si de adunari clasele dominante,
nu cam nimic pentru suveranitatea nationala;
acesta suveranitate national& fuse chiar restrans prin noa lege electoral& Principul cen-

tralisdrel I uterilor in guvern care este legat

straps cue estia restrangerei alegerilor, nu
-se sdrobi. Descentralisarea puterilor ar fi preparat terimul dreptulur tutulor la alegeri , ar
fi nivelat clasele.

Clasele ce sunt multimea sunt tacsate de

ignorinta si fara consciinta drepturilor lor,

bbertatilor lor. Clasele chlamate a guverna

Ora stint ore la inaltimea lor ? Sunt mar luminate, mar morale? Una din causele pentru care administratia tore! a fost tot-d'a-

www.dacoromanica.ro

112

una rea, nu este ore lipsa de capacitatea

functionarilor? In specialittile In cari aunt
chlamati a functiona ? Comerctul este in maio-

ritate strain i lacom. Representanti natiei

NS, consciinta sacrificelor in Interesele publice , farA consciinta datoriiilor qi drepturi-

lor. Intte aceste clase sunt esceptii onorsbite, ceea ce a Lent sa se mai intarclie disolutia natiei. Sub Adrian veni o epoca ca
arcea in cate traiesc Romani. Cel puterici
se pusera sa desple Statul. Adrian face o
lege ca nici un senator sa. nu pta face intreprindel cu Statul , nici sub numele lui,
nici sub nume strain de ori-ce natura ar
fi ele.

Acsta puse Un termen sistemulul de coruptie care Incepea cu senatorl, cad pedrisa era forte aspra pentru acela cari ar fi

calcat legea. Acesta mesura contribui la moralisarea epocel lui Autoniu cel Prios i lul
Antonin filosoful.

Guveruul care la no:a are sa faca asemenea fapte, nu este Ana nascut, qi nu va nasce mei o data pe cat tra va fi proprietatea
celor ce o guvern.
La Ministerul cultelor era confusie. Eraii
directorl de sectii, el subscriaii top manda-

tele de sume marl de bani in locul ministruluI. Se oprira. Se numira indati egumenl

www.dacoromanica.ro

113

in locul egumenilor Greci , dupA o

listA de recomandatie trimisA de Mitropolie. Se
Rom Ani

scaclurA budjetele enorme de chieltuieli ce

erati trecute in budjetele monastriilor liberate. Se schclurA lefile egumenilor si o multime de alte chieltuieli trecute in budjetul
general al ministerului i in acela al. mouestirilor inchinate ce cAutati a se chieltui. Aceste desfiintarl 0 altele dari o economic de
eAte-va miline in acel an.
SecularisAndu-se monastirile chinovii, se nu-

mira comitete, se aeclti un spital cc tote cele

necesare la fie-care monastire, ctila c'un profesor, no medic, cari sedeati In moastiri. Spital si sclA , medic gi profesor, cu schimbarea minlsterului, fusera desfiintati, preferin
duse scolf popesci.
i obtectele cumparate pentru spitalele mo-

nastirilor, vindute.

Se hotarise centralisarea schiturilor mici

in cele mai marl monastiri. Acsta da o mare
economie 0 imbunAtAtia srta acestor popo-

ratti monahice. Se lasara cum ad fost inainte

Se film o facultate de litere la Bucuresci.

Se mari numerul elevilor in tote seminarele
si pensionatele Statului, scOlele primare din
orase. Se trecura in budjet o mie scoll BAteset in Moldova , cari se desfiintarA mai

falba.

www.dacoromanica.ro

114

Se elaborA legea instructiel. 0 dedeld la

adunare, se votil cu aplaude. Domnul refusa d'a o sanctions i o trimise la consiliul
de Stat Acesta o modificA, o face in partea
sa politicrt mai servilA

Guvernul necurAtit
Mica de fumul aristocratic, schimba cele mai
marl principii de libertate, precum inamoviblitatea tutulor profesorilor i inztitutotilor
pe care o lasA ca privilegid numal pentru
profesori superiori si o desfiinteazi pentru
institutori dela scolf primare. Domnul o sanetioneaz A ast-fel.

Serviciul averilor monastiresci II trecern la

ministerul finantelor dela culte, cAc1 visteria
care strAgAnea veniturile avea agenti destuI

de servical, si la culte nu era nici unul. D.

CogAlnicenu. ministru de lucrAri publice, voi

si le &WI la al sell minister. Nu reusi.

Secularisaiti IndatA monastirile chinovii cari

aveat cAte-va miline ce se risipead de magnati monalii, fArA nici un control din partea
nimelui. Din acele veniturl ale schiturilor avute
se detc celor sArmane. 0 propunere de 20,000

gal. fAcute de un calugar spre a nu secula-

risa aceste aver!, me fAcu ale secularisa chiar

in acea cli, temAndumA mai tArcliti art nu gAsescA prin magia mijlcelor ce mise propunea

o protectie la altii.
0 cestiune de care nu am vorbit este Intimplarea de la CAldArtqanl, numirAm comi-

www.dacoromanica.ro

115

siunl pe la monastirile chinovil, Se gAsirA mul-

time de abusurl de banif soborului. Mopiile

date Md licitatil, pe preturI mid, la favoriti
al puterel, banii adunati lipsind; soborul trAind in miserie. Destituiti mal multi din acesti
superiori, in locul carora se aleg altil. Padurea CAldrupanilor este istoritA avind ordin a tAia lemne numal pentru trebuinta
hisericil, se abusA i taie mai Vita 'Mures.
In cAldrusanI se ascunsese o sumA de 12
mil gabeni al monAstiri de cAtiva calugArY.

Numid un comisar care inpreunA cu primarul sA urmecle descoperirea banilor ca sa.

nu Be plarda.

Se numi provisorid un superior arhereul

Atanasie care avu misiunea a pune ordin in
averile mAnAstiril si adescoperi banil. Tr( cura papte lira Comisarul pi nrocurorul dupe
apte luni, Ara scirea ministerulul, care schimbase planul de anqueta. se chisel% in monastire, vine o petitiune de la cAlugri cd at torturat pc un frate. N'avearn cunoscintA de ac6stit
veche anquetA cAclutA in uitare de mult timp,

en tot interesul ce lia insui Donmul in descoperirea a acestul lncru, anquetele judiciary,
nu gAsird nicl o urmii.
D. Tell amic al superiorului se dusese la
mAnAstire sA. cercetecle , nu IntimpinA nid o
dovada de cat plangerl, de la cAlugAri.

Din t6te acestea ascii ceia ce trcbuia a

www.dacoromanica.ro

116

nasce, cA din 12 mil de galbenii, Statul nu

avu de cAt o mie. Soborul alege alt superior
dupe datinele mAnAstiri. Secularisarea acestor
niAnAstiri Pe lingA folosul ce a adus in inte-

resele publice, a fost causa a se face sh

In-

ceteie un mare mijloc de coruptiune in sinul

societAtii.

De multi aril se vorbia despre niece venituri ale monastirel MArcuta de cari se bucura principele Ipsilanti ca proprietar. Seriselii la arhive a se cAuta brisvele. Lucrarea
arbivei se espuse de eforilor advocatl, cari glsirA cA conditiile acelei tutele asupra averilor- monastirei nu erail indeplinite nici odatA.
Cer secularisarea lor la minister,, se (IA. Dom-

nut aprobA. Secfestru se pune indatA pe a-

verea Statului cotropitA de strAinl. Romcinul

declarA cA acesta era singurul act frumos ce
se Meuse dupe 2 Mali'.

Dup. cAt-va timp epiropul dAte o peiitie

la cele epte puteri garante , aret5nd cA a
fost despuiat. Puterile trimiserA note prin cari
areta Domnului. acstA despulere. Ministru
N. Cretulescu care venise atunci, respunde cu
un memoriti despre adeveratul cursulul cestiei.
Puterile satifsticute, tAcurA. Statul fuse indemuisat de dreptul seii perdut.
DarAm un credit de un milion pentru ducerea Domnului la Constantinopoli. AcestA
era necesar la esistieta terel. Se ceru alt cre-

www.dacoromanica.ro

117

det de septe sute cincl cleci mil lel Baldnescu si Coghlnicenu pentru presA si plebiscit, 600 mil tel pentru cumperarea de mobile
la palat. Domnul plch. Mg multi functionarl
public! cari nu erati de ideea ce se realisase,
darA demisiele lor, uni numal din posturl nesalariate, ceea ce fAcu sil rip multi Opositia
scotea vorbe el Domnul era arestat la Cons-

tant'nopoli. Ministrul arm% Ora. Nu se intimplA nicl un incidinte. Rom Ani sunt popo rul din ttA Europa care , dupe o revolutie ,

este cel mai pacific, cel mai supus. Nimenl

nu scria nimic de la Constaatinopol. Orbescu

voi WO dea demisia 1naintea revenirei Domnului certinduse cu primul ministru.

Primul ministru era ingrijat de vorbele ce
Se Afaceau.

In fine veni scire despre incuviintarea plebiscitului si reinturnarea Domnului in capitalA.

01 bes u si cu mine merserm la Glurgi Inaintea Domnului. Domnul sosi a doa-cli pe un

vapor otoman cu doi past dall dela Prtil

spre a'l insoti. Acolo ne spuse cA Puterile
garante si Prta Otomand ah primit Statutul
cu ore cari corectii fAcute de ambasadorl;
ca inainte de forrnarea camerilor guvernul ayea drept a face legi prin decrete ; dar ch
se cAptitase un mare drept, atela de a face
legile cari vrern, fail a le mat aproba pute-

www.dacoromanica.ro

118

rile. Acesta era in principiti in tratatul did

Paris pi faceam parada cu ce uti era men-ritul nostru.
Domnul se intrse schimbat de la Constantinopol. Pe feta se vedea nemultamirea aufletulul sea. Cestia monafitirilor inchinate remasese a se desbate de o comisie and. Ve Ili
IIISOtit de ministrul din afara pi de principele

Cantacuzin. Ne primi destul de rece. II ur-

martin] in capitala, unde intrand cu mare pa-

radii, ne apnea 0 pliffi ce nu'ng paru sewn

bun. Acsta pltile sparse parada pi goni mnltimeh.

Trecura mat rnulte clile pina sit vie de la

Constantiropol actul de recurscere, ceea ce

date ocasie unora a vorbi multe despre robirea drepturilor terel, pi ceea ce marturesc
di me idol a nu subscri acel Statut pi a'nri
da dem sia, privind acsta ca o calcare a drepturilor terei.
Acsta era pi ideea Domnului care vote sa

aduca in minister meni propril sistemului

ce rola a inaugura, cu ministri Ara laqua.
Invitaia pe Orbescu pi ne daram amandoi
demisia inaintea venirel recumiscerei statutoll. LCalea ce lua guvernul nu ne places.
Camarils pi favoriti ridicara truntea mat sus
de cat tot-d'a-una. Ministri deventaa nisce
valeti. Camera nu'i mai protegla; perdusera
i preatigiul ce aveati inainte and el puteati

www.dacoromanica.ro

119

sa alba protectia adunarei gi care II facea a

fi respectati la carte. Camarila femeiasea pi
camaril a oculta facea tot. Nu Se mai ascundes,. IJn cmism teribil inmuguresce pe toll
dioa in jurul tronului Domuul ne Oise inteo

cli: Ce am voit, am dobindit: Puterea absolut."

Vorbila inteo cli cu Domnul, spuindu'l cft

cu mijlcele i Omeni de fata nu va merge

la telul cel mare care 10 propusese ; ca ar

ti politic a chiama chlar din adversari ca ia
parte la lucrurile publice, pa aceia cari ar
voi BA primsca; ca ar fi o mare garantie
pentru un viitor bun si pentru libertatile terei despre cari ol inia incepe a se indoi, yeclnd ca in loc de a pagi spre mai intinse Iibertr4i, mergem la restrangerea libertatilor.
Domnul imi Oise sa vorbesc cu Ion Ghica
si cu Bratianu. Nu am vorbit, cad in tote c1i-

lele vedeam guvcrnul isolandu-se de tron

pi tronul isolandu-se de natie.
Nu iml primi demisiunea, cad agtepta de
Ia noi cel putin a subscri recunOscerea Statutului, i avea drept a o agtepta. Remaseram aca cate-va clile pipit , sa vie Statutul
recunoscut pe care il subscrim gi ed gi Orbescu i n aceeagi cli parasiram un minister
a cam! politica nu ne mai convenia.
Domnul N. Cretulescu veni la, ministerul
cultelor, instructiei i justitiei veni cu ma.

www.dacoromanica.ro

120

Numi o comisie secretA a cerceta actele mele

si nu gAsi de cAt fapte de care voia a fugi.

Bugctul fActit si sanctionat de Domn , il
schimbA.

inteo cli CogMnicenu veni In consilin de

ministri preseclut de Domn, si aruncAnd considerande de neregularitAtile ce se fAcead la

scla de medicinA de doctorul Davila, cern desfiintarea acestet scoll. Consiliul decide a nu
clesfiinta sada; dar atrimite o comisiune spre a
cerceta neregularitAtile care se fac. Comisiunea
nu s'atrimls, cad ministrul s'a schimbat. Co-

gAlnicdnu il destitua insA de la Eforie. dar

abia se retrage de la minister, si directorul
este indatA numit prin infiuinta consului rus,
in numerOsele sale functiuni.
De sic! incepe epoca cea vestita..

Se prefac buijetele, se sanctionez pe ve-

nituri fictive , urmnd capritiul ministerului.

Se (Jicea si se fAcea. Se fficea un budjet general de chieltuell not adaogite prininmultirea personalulul in administratid si urcarea
salarielor. Se face imprumutul Stern. Se gindi

la vinclarea unor putt din mosiile Statulut

finantiarii nostri nu scid de cat EA vndd

sad sA fec imprumuturt spre a acoperi deficitele.

Dupe ue se regulti ast-fel budjetele cari

nici prin consiliul de ministri nu trecurA t6te,
ci fie-care ministru isi Wu budjetul cum in-

www.dacoromanica.ro

121

telese el, incepu epoca con cesiilor. Consiliul

lie Stat intrA in lucrare.
Era o idee la carte cA cu cat Romania va
angaja la dinsa capitalele streine, cu atat puterile vor fi interesate a mantine integritatea
Romfiniei, idee imoralh.

Se voth legea rural& de consiliu de Stat,

cu conditie a se pune mai tAr1i tn lucrare.

Ministru Cogalnicenu era de parere a se

esecuta indatA. Scrise depese pe la prefecti
dAch respund de liniste in nerabdarea poporatiel rurale. Din tote partile vin respunsuri
ordonate negresit eh este Devoe a se esecuta
indati acesta marelege. CogaltrcOnu voia sh 0

esecute pe cat va fi la mimster.

Sra este mash mare la palatal de la Cotroceni. Ostirea bucursA dAntuiesce la scirea
ce a luat cA phrinti ei insusi sunt liberl, aunt
cetateni, ch lanturile lor aunt fArAmate.
A.csth bucarie se intinse peste tOth natia.

Era cea d'anteld si cea mai mare libertate

ce se dase si pe care terani ere] sit o simtA
Indath.

Acesta fuse cea mai famish 1i diu viata

Domnulut Cuza, din viatanatiei RomAne

Mull(' se incorona de o glorie neperitdre in

luptcle sele. Dar interesele de a restab'li in
Stat pe terani earl (If sertail ca nomacli, si in-

teresele de a pntea avea cu sine pe boeri

contra inamicilor de afarh, II fAcura sh con-

www.dacoromanica.ro

122

strangl pe terani pe moiiIe proprietarilor ca

clacast. Domnul Cuza se ridica in fata lui
Mihaia in privinta acsta.
Primul ministru se ocupa cu listele electorale. Lasa prefectilor facultatea de a alege. Trista constitutie natiune fr viitor
De alegeri tinea srta noului ordin de lucrurl. Vola camere care sa nu vie spre a dicoviinta actul de la 2 Multi.
In acsta cale de inriurire asupra alegerilor dictate de un cuvint de Stat, vine sa se
uniasca simpatiile camarihl in alegerea de-.
putatilor. Curtea comanda d'a dreptul pretectilor saa mat bine copilor de statii telegrafice persemele ce trebulaa alese.
D. Cogalnicenu face o calatorie prin Ora

in mica Valahie. El face a fi primit ca un

Domn dar visitind un spital, directorul Davila , dase ordin cand se vapresinta ministru

se'l priimca intre doa rinduri de tucale cu

rate acsta se flea la Craiova ministru Lu
farms. Camerila murmura contra primulut
ministru. Um din colegi sei unesc vocea
cu cel cart banutaii pe primul ministru de
ambitie. Domnul astpta deschidera came.
rilor,, spre asdrobi pe primul ministru ce
visa _la tron dupe opinia Camerilei. Camerile
compuse de servilt; admitnd starea lucruri-

lor ca sa placa tronulut i condusa de insinuirile Camerilei i unet pirt1 din camera

www.dacoromanica.ro

123

escitatA de ceI-laltI ministri cari voYaii destituirea InS CogAlnichu, detepr imulul miniBteu.

un fel de blam care nu a putut displace SUveranulul. inainte de acest blam, primul ministru conduse camerile cu bageta sa magicit
d.n care cura favrele. Dar Intee cli voind a
merge la palat, intAlnesce pe ministru favoL
rit BAlAnescu care II anuntA cA nu mai este
prim ministru , eft este ifilocuit cu N. Cretulescu. Constitutia nu mai esistA de cAt en
numelel

Primul ministrul CogAlniceanu fuse prea

mult confiente In frumAsele sperante ce 11 da

Domnul. Tinu ordonantele ca sA placA Suveranultd; dar Suveranul vedea In primul sefl

ministru un rival la tron

in politica sa

docilA o politicA calculatA. Moliciunea veni a

se uni pe lIngA arbitrar. Noul guvern era

slab. Ministri dispdrurA In fata Camarilel. Nu-

mat era minister Constitutional. Ministri numaI era(' responsabili de aetele ler,, ne maI

Maud nimic printeine.

CogAlnicenu descoperise complotul Sup' ,

care mi s'a pAret o farsA de ale sale proprie
guvernelor. Sutu, P. Bal t4i doctorul... eraA
erestatI asupra descoperirel unor serisorl.
Domnul dete ordin a Be Inchide procesul Si
gratiA pe acueat, inaintea depArtArei CogAlnicnuluI din min'sser.
Domnul avea aerul cA guvernA. Minister,,

www.dacoromanica.ro

124

camere supuse. Presa incbisA. Opositia tAcea.

Concesiile ploaA. Opinia publica se schimbA.

Relele terei nu se indreptez ; legile nu se esecut, arbitrariul se intinde peste tot. Capul
telegrafelor conduc si cu Davila ministerul.
Cinismul cel mai teribil, unul din relele ce
aduce guvernele absolute , se intinde in tote
pArtile.

Acest cinism a esprimat despretul sell pentru leg!, pentru datine. Societatea omenscA
se apropie de cane, singurul animal care nu
are pudre. Mascima sae! lui Diog n CA tot
ce natura iart, 'mite a se face la rasele s6-

rein!, se puse in practica, Se uitA a vocea

nature! cbiar ne clice Ca snntimintul puchirei

a intra in inima omului din clioa and perdu

inocinta. Natura War are prillrea sa : in umbra, in tAcere ea se reproduce. Paserile se
ascud in tufise in primAvara amorului lor. Iliarele seblatice chIar se ascund in fuudul paclurilor. CAnele si omul pe cari pudrea nu'i mai
domind, nu malascunde nimic. Tot se facea

de fata de cAtre eel puterici. Esemplul se

cobOrit, se intinde, incinge o lume farA principii. Se calca legilie fArA pedepsire si WA

ascundere; se face un merit din tot c este

condamnet de virtute; nu se mat ascunde nimic rusinos, nici in administratie nici in viata
privatA. Cel din, urmA vestmint de pudOre este
aruncat dupe fapte j unimea chemata la justitie,

www.dacoromanica.ro

125

era ssrvilA si corupta. Ea semiina cu o buba

care resare dintr'un corp de caugreng. Regimu
mirosea a despotism, un despotism MCA tendintA. Laudele din jurnale se cumperaa numai era

cesta scopul in care se fAcuse 2 Malii. 2 Mala

fAcut spre a ajunge la mai intinse libertAti,

era deturnat , de la tinta sa. Guvernul era

absolut. In putere nu se mai cauta de cult

satisfacerea patimilor celor ce guvernaii, dile-

va mesuri marl ce se luarA in urma, fuserA

inspirate mai mult ca mijlce d'a amuti opositia. Domnul Cuza murea ucis de amid sel.

Corporatiile nu mai ere' de cat organe ale

guvernulni. Tot tin flea a se centralisa intr'un

om, privit ca proprietar al Orel. Tribunalele
subordinate la capriciul puterel ; sentintele
ler se cornandaa. Nu mai era de cat un priiicip : arbitrarul. Domnul se desceptti in inur-

mura nemultumirilor; crede c va indrepta

lucrurile printr'o schimbare de minister. Nu
era uciderea sistemulul ce se auto., ci mijlocul spre a impAca o partidA Ade care se temea. Remediul era o tictie. In aceste cugetAri chiam A la minister pe D. C. Bosianu,
Vice -presedinte al Consilinlui de Stat om al

epocii trecute. Dar acest minister Anc nu

putu indrepta nimic , sistenoul nu se schimW. Adeveratul minister nu era ministerul.
D. C. Bosianu , puse 6re-care ordin in observarea legilor ; dar priimi de cAte-va or!

www.dacoromanica.ro

126

ordinele tronulul vointele catnerilel 0 le ese-

cuta cu cea mai mare buni-vointa; dar ca-

manila mergea mai departe, ai ln acele ordi-

ne interesele personale nu &aft putin pro-

nuntate. Ast.fel se Iticuviintara multe mesurl

din familia aceea de neregularitti de care

favoritil purer! se buena si astacil ne pedepsitf.

Acest minister caciu sub vointa camerilei,

care nu mai suferea nici uu element strain

la puterp. Ce era pentru dinsa acesti omen!
cari rechIamati la leg!, Aid este casul a aminti o epigrama a MI Martial: Mt-ai vindut
acest rob clicAnd ca e nebun, da'mi bani InapoT, caci el este un Intelept."

Camarila nu intelegea ca mai presus de

cuvinte politice este vointa unor leg! decretate. Cu tote acestea acest minister facuse
Mica concesii puteri. El nu multami nici puterea, nici opinia publica care se forma neIncetat contra arbitrariului g favorului. Se
porni din Moldova reclamatii, c cl se dedesa
multime de moail. Ministerul trecut facuse 0
licitatie de mai multe moaii; preturile fiind
mid, se refusara. Veni ministerul Strat. Acesta pentru causa de urginta prevecluta de
legea comptabilitatel cern la consiliul de ministri facultatea de b. da moaiile fart alta licitatie, dar cu pretari mai marl de cat cele
esite, la cine va voi ministrul finantelor. A-

www.dacoromanica.ro

127

csta aduse reclamatii la consiliul de Stat

contra ministrului finantelor. Consiliul de Stat

n'are curagiul asi face datoria cu omen! care

ii credea tar! la curte. Trece la ordina clad,
camarila profita de dupa ce cerceta dosarui.
Ea imputa acsta ministerulul , si ministerul
caclu fra afi regretat.

in consiliul de Stat se votase mai multe

leg! mari, insa spiritul acestor leg! era pentru centralisarea tutulor puterilor in mana
Domnului. Condica civil& a lui Napoleon se
adopta cu acest defect.
In acsta condica se arunca un mare prin-

cinia printeun articol. Straini de nit ce nu

ere' crestini, precum jidovi, si straini cresWI puteaii cere la camera naturalisatia lor
cu drepturile politice. Acest articul era dibaciO. El era espresia tolerintei romanilor pen-

tru toti meni d'onotriva si punea tot- d'odata un fria abusului , lasind Camerilor facultatea a da naturalisatia dupa al el capriciti.

Acest princip pus in lege facu impresie fn

Europa in Ora dupa datina veche de a

nu citi nimeni nimic , nici chiar I( gibe publicate ,

articulul trecu in Were. Nici un

jidov nu ceru naturahsatia. Tocmal dupa 11

Februarin , and se elabora constitutia, cani
revolutiel prin D. Ion Ghica, setosi d'a atrage asupra natiei si a partidet triumfa-

www.dacoromanica.ro

128

tore gloria triumfului unut mare principe de

o dorinta , pretinse Anteig in consiliul de
Stat, a se trece acest principiti si in o eonstitutie. Fie-cine 1st amintA cele intAmplate la
usa camerei i dArdmarea bavrei jidovilor in
capitalA in clioa cAnd se desbAtea acest articul

spre a face parte din noa constitutie si cum

camera it inlAturA. Din tote cestiele vitale
ale natiei, credem cA acOsta este principalA.

Nu mai este o ctstie de fanatism ereticA ce

revolt poporul, a se da acest dre'lt evreilor. Este o cestie de interes national, de invasie in RomAniea prin aceste orde numerOse,
cel din urmA barbari cari venirA in urma
Ungurilor, in pAmiutul Dariel de dincOce de
Carpet!. Anticele invasilbarbare trecean peste

WA, sedeaii cat-va timp si se &near]. Dreptul lor era in armele lor. AcOstii noA invasie de evrel, vine net cetat, I1 la posesie, fAr

mijlOce de viap ; sle in Ora, cu &dire barbare, imorale; introduce in arterele, in vinele
vietei natiei cu un yenin ueigAtor ; inecAnd
poporatia romfinA, comerciul, italocu.nd elementul romAn, stricAnd comerciul romAnilor,
traficand fArA pedepsire. CAnd o mare invasie strAinA calcA hotarele uneI, natil acea natie are dreptul i datoria a'si apAra nationalitatea ei. In Paris de ar pAsi acstA imunda po toratie , parisiani ar ucide-o cu petre
de desgust.

www.dacoromanica.ro

129

Dela un Domn Sturcla evrei gasira In Moldova o 'Arta deschisii ca sA navalesca. Aceste

invasil nencetat se tolerara pentru interese

goiste ale acelora cari dominaa acea Ora.
In valachia intrarea evreilor era oprita, In
tera num! evrei mal distinsI aveaa dreptul a

intra. In Moldova proprietari deschisera slnul

invasid evreesci. Hotarele despre Austria pi
itusia le era deschise. Orapele se umplura de
evreI. Atuncl eI alergara prin sate, umplura.
satele Moldovel. AcestI emeni industriasi convenial" de minune la lacomia proprietarilor cari
nu se gndeaa de cat la propriile interese i nici

de cum la interesele patriel. Evrei eraii maI

bune instrumente de despolere pcntru netericita poporatii t.omana , de cat Moldoveni.
El urcara pretul hanurilor, carciumilor boerescl, sigurl c pot veni la un capat prin tolerinta odor tar!, complicl al neorinduelilor
prin cari el speculaa pe teranl. Veni lucrul
acolo ca Romani nu mai T uteaii trai frA evrei, fr acestA.n turme de invasie cari le fa-

neat trebile. In aparinta. Dar veni timpul

and fata Moldovei iva o fisionomie ebraica,

cand numerul poporatiei jidovesci fuse tat de
mare in cat ameninta de a ineca numerul poporatiel romane , cand luara tot din manele
Romanilor pi nu le mai lama de cat functiile publice cele ma! marl, cu alte vorbe numa! guvernul terel. Acest poporatie era na9

www.dacoromanica.ro

130

turala, dupa ce s'a substituit poporatiei moldave prin comercit, industrie, si altele sa le
ea si gnvernul din mana, si functiele. pie ca
acsta pte sa fie ast fel, dna en o crescere
de populatie judaice cad orl-ce guvern devine cu timpul espresia maloritatei populatiei

aceea care a pus mana pe tot ce este viatg

materiala Inteo natie. Aceste invasil se varsara si In valahia. CrescAnd, ele pusera a
cugeta la drepturile politice.

Culpa invasiel care OW deveni intr'o cli

un mare pericol pentra natia Romaria , este
a guvernelor Romane si a Romanilor. Inva-

sia cumpera cu bani intrarea sa in tell ,

in &a ce le faceag din Rusia si din Aus-

tria, cumpera cu bani de la impiegati hotarelor can, in contra ordinilor, II lasa sa intre pe ascuns. Veni un timp, and din imposibilitatea sag roa credinta a guvernelor,,
chiar impiegati hotarelor eratt numitl dintre
evref, cari le da trecere pe ascuns urmand
ordinele confratiilor lor secrete. Ceea ce este
mai desperator este Ca acest element nu se
schimba in nimic, nici chiar In barbaria sa.

Nu are pentru patria comuna nici un simtimint. Tralesce intre Moldoveni . ca strain!
inamici.

Temerea de cotropire , ce este un simtimint natural la orl-care natie, facea pe Romani sit radice fruntea si sa denunte un mare

www.dacoromanica.ro

131

pericol in viitor. Evrei din State le civilisate

earl au. acaparat Presa sit tesauri, dar con fundati in natiile eivilisate pine a impartasi
simtimintele napilor unde locuiesc, Inriurez
asupra guvernelor Europel si asupra presei

facnd s se cap ca,

evrei la

noi sunt

ceea ce sunt evrei din Enropa, si prin acste

inriurire se da invasiI sbor si se neteclesca

calea ate o compleeta ruinare a natiel Romane.

Cestia este gray& Conflicte teribile intre

Romani si evrel murgesc in viitor. Ar fi tre-

buit ea guvernul sa se gandesca cu mita

maturitate la acdstrt cestie, la mesurile ce sunt

a se lua spre a opri pericolul inainte de a

nasce. Cal putin s'ar putea inchide hotarele
cetelor de invasie ce vin neicetat.
Cestia Evreilor aid nu este o cestie de netolerinta. "

Romani nu sunt mai fanatici de cat pro-

pagandele catolice pi protestante in Oriente.

EI nu se infig a converti pe nimeni, prin urmare sunt mai tolqranti de cat eel-I-alp cari
le imputa netolerinta. Pentru Romani cestia
evreilor este cu totul o cestie de naponalitate.
Este dreptul de aparare.
-Una din cestiunele vitale pentru latinii de
la Dunare , una din cestiunile care interest'
equilibrul Europei, este fara indoiala cestiu-

www.dacoromanica.ro

132

nea israelitilor de la Dun Are. Genersa EuropA si-a vArsat aurul si sangele el , pentru
integritatea Ore! i a principatelor, , ca sa
ucigA o natiune de vita latinA, acea natiune
de romAnl care de la Traian veghrsl ca o
santinelA a Romil la DunAre , dind'o bandelor de israelig ce ii goniserA puteri ale Europil si care vin de inec er e romAni ? Membrii comitetelor oculte si fat* , israelite
prin presa si prin cabinetele Europii , ad
cAutat necontenit sA represinte pe romAni
ca natiune netolerintA. Esageratiunea aces7
tor actn.atiuni a trecut hotarul bunulul simt

si a violated ce ratiune. Cestiunea israelitiler la DunAre , pusA pe tArimul de netolerintA religisA, era pusA pe tapet spre a
interesa cause acestor tutme strAine de braeliti, netolerinta religisA se atribue ca o call-

a a efectelor intimrlate la Dunere, latA ce

voiesc a combate. Aceste certe ce rAsar aicl nu

vin din spiritile RomAnilor de netelerintA, ci

din drepturile lor si datorille lor pentru ratria

lor de invasiuni streine.
Din tote bisericile chrestine, biserica romiintt este cea mai tolerintA din tOte natiunile ch estine natiunea romAnA este cea mai
tolerintA , acsta o vom afla indatA ce yam
cerceta historia acestii natiuni in fatA cu co-

long streini de alte religiuni ce ail venit in

acesta Ora; indatA ce v'om cerceta in mai

www.dacoromanica.ro

133

multe natiunT din Europa, aceea tolerinta ce

se recomanda atilt de mult qi care nu este
de cat o fictiune.
Opera de propaganda la oriinte merge cu
pas! marl ? in acsta lupta au disparut acele

mari si frumse sentimente de tolerita, de

libertate ? in Staturile Papa chrestinii de ritul
grec, stint inmormintati? din Rusia, din Ger-

mania! tote aceste bande tree .pe un tarim

liber, In Principate, unde, gAsesce mijlOcele

de hrana. Ceia ce se toleril Europil natomilor
puterice, dreptul lor de a se apasa contra in-

vasiunelor israelite , nu este permis la Roman!.

De sute de anl evrei aA locuit in numar

mic principatele , in acele timpurl barbare

and in germania se ardeail in foc cc! de alte

credit*. Romani! lase' pe evreT a till in

pace in Ora cu rabinil i havrele lor avnd

tot-d'a-una in spirit cugetarea ca ori ce fiinta lauda pe Dumnecleg in limba so Inca, din
antiquitate. Romani! lasail tti. libertatea
cultelor chrestine in patria lor ; mttritisul intre ortodocs! i catolici sa protestant! , nu

era privt ca o crima nic! odata. Eyrel se bucuret ca o colonie streina, de drepturile d'a
comercia , sail de profesiunl care nu dAtigBeset in nimic interesele Romanilor. Din timp
in timp, din causa chiar a acestil population! is raeliteaseclate in orase, se iveati certe care nu

www.dacoromanica.ro

134

durat in Ora Romandsca. in puterea unui art.

flin regulamentul organic, nu se maf tolera
isa lase sa. intre evre1, nu pentru cuvinte de
religiune ; dar pentru cuvinte de invasiune ,
acesti colonl eraa ca top barbaril care trecult peste Dacia , nu crulaO nici un mijloc
de barbarie spre a atita nra poprelor stapane pe dinsele. Cu tOte acestea numarul lor
fiind ne insemnat, ne inspaimintand naliunea
de conquist prin puterea i multimea lor,
gaseail aitI liniste ca in prorria lor Ora.

Invasia incepe in Moldova. Goniti din tote

pat-tile din Austria Polonia, Rusia, unde eratt

supu0 la datorif catre patrie, plecara 0 co-

lonisarf in Moldova. Acdsta mare ropalatiune de jidovi ce incarca oraciele i satele Mol-

doviI 0 care se revarsa astacli 0 in tera romAnOsca ,

aunt nisce bande de invasiune

not' ce urmcla a veni neincetat. Ce nu sail

bine limba terii ; streini cu totul de Ora fara

mijkile de viata, presintind fisionomia barbarilor,, miei ioselatorl , vicio0; desgusatori.

Domnul Moldovii if lAsa sa intre. Invasiunea

lor devine o specula pentru aceia care ad-

ministraa tera. Datinele Moldovel era corupte.

Evrel contibuira a le corup- cu totul.

Domnul 41 dete multa ostendla ca armata.

Principiile armatei eraa detronate. Armata
ea nsekli in personalul sea, ava aceeaI Ora
ca cele-l-alte ramurl ale administratief terel.

www.dacoromanica.ro

135

Armata singura se bucurase And de inamovibilitate, acdsta se perdu. Sala. top oficeri
vechl a dernisiona si a se retrage la pensie.
Ceea ce plAtea Statul acestor oficeri pentru
serviciul lor, fuse silit a le pltiti ca pensionarl ; plti asemenea aceleas1 left altor ce il
inlocuir, alti in care regimul avea incredere. Spiritul armatel se cletena, budgetul Stutulul se incArc , Statul perdu esperienta 0
sciinta acelor dmeni. Tote acestea eraii insuflate Domnului de a'sI face partida sa in os-

tire. Politica perdea ramata. Nu (100 din

acsta nicl Domnul , nici ministru sea, nicl
armata.

Acsta era o rea administratic. Era imaginea vointel acelor guverne cari tind a face
din armata Ca din natie proprietatea Ion. 1
unde se facead acestea ? inteo tdrii uncle ministerele treceaA ca ubmrele, unde nicl o dinastie nu prindea radAcina, uncle Domni cAclend nu )its dupii el Rid un suflet ca sa'i
d ordsc.

De ne vom duce la starea administratiel

armatei, Idea ce era , ce ne spun budgetele
de atuncl. Patru-spre-clece mii soldap regulap, costand aprpe la 40 mil one pe an cu
creditele peste budget. Mal multe mil lipsTaii

din acest 'lamer pentru calls& de dosire, de

maladie, de dare fax6. mesura a soldapler ca
servl pe la oficorl. Remanea opt mil de dmenl

www.dacoromanica.ro

136

respanditi prin WI Ora. Un soldat costa de

dolt ori mai mult de cat un soldat din Germania, de trel ori mai mult de cat un soldat Rus tote chieltuelile socotindu-se acsta
nu s'a indreptat until, risipa este mai mare.
Ar fi creclut cine-va ca 40 de miline nu
aveaa frumsa si patriotica menire a tine o
armata, ci numai a fi un mijloc politic pentru incuragiarea caselor din Paris cari nevindeaa lucrurile armatel de trei ori mai scum

pe de cat costul lor.

Nu vedem dar nici o dorinta pe acel timp
de a pune oatirea pe picior de anarare a terel. Nu cu tlece nici cu patru-spre-clece mii
de Omeni Domni vechi cel viteji apitraa Ora
de irtimicl si se incarca natia de gloria aceea
in ale duel ratle asta-tli traiesc and drepturile patriel. Trebuintele terei se maresc cu
tra si trebuie o mare aomata. Este adever
ca vota o lege de armare ; se sanctiona dar
nu se puse in esecutie. Se clice a Turcia

protestasera.
Romania se apara de tratate, nu de armatele sale,
tliceaa amici acelora ce ne yedeal cu parere de rea revenind la srele
vietel. Se pete ; dar atunci pentru ce se chielWest: patru-tleci de miline pe an en armata,

and ne apara tractatele trista aparare este

aceia ce vine de la cei ce pot sa ne atace !
Nu like esista Stat WA armata. Gradul

www.dacoromanica.ro

137

desvoltArel unet armate decidA de gradul putereI unui Stat.. Natia Rom AnA nu putea sit
ma! trAlaseA o viatA de servilitate cum tri

sub Domni Fanarioft. Statul se anulase, del

natia se dsearmase. Viitorul va fi roditor in
asceptarl de saerificifi de la Roman! pentrupa tria kr, singura conditie de a 'Astra Statul lor. Nearmarea terel este perirea natiel
inteun viitor apropriat. Societatea liberA, refusAnd sacrificele pentru armare, nu le va re-

fuse. cand nu va maI fi un Stat, pentru un

tiran atunci sAngele pentru pAstrarea robiel
sele q.i puterea inamicilor.
Armata ast-fel cum era redusA era nemultumita de aorta sa. Rangurile nu se da dupe
drept tot-d'a-una. Armata ea ens4i trebui a
se sunune la legea sistemulul de coruptie la
care se supusese OVA natia ; dar ea murmura
And, Domnul fAcea mult pentru uni din oficerl ; dar uni din ofieeri nu erag spiritul armatei; ci opinia eI, !mecum presa complAcutA
nu era spiritual public , ci opinia deoPdint
de circumstante. Nemultumirea remsee ge-

neralA. Cu tote asestea in armata. era mal

multA viatA romAnA.

Presa francesh din opositie incepe a blama lovirea de Stat de la 2 MaItil Ea creclu
ca era acela lucru ca lovirea de Stat de la
Decembriti a ImeratoreluI Franciei qi cum
nu putea lovi in acesta direct, lovea indirect,

www.dacoromanica.ro

138

devind in Domnul Cuza 0 2 Maa Lovirea

de Stat din Bucuresci era privith ca aceea a
ml Fostin I. Os Suluk ; se hotArise in timpul
acela fondurl de presA i Presa strAinA nu
apdra guvernul, i agintele de la Paris scria

ca n'a primit fonduri pentru Basta.

In Camera ce se deschisese urmad certe.
Deputati alesi de guvern votez legi. Se, retrage legea tasei tutunului cAte-va klile inaintea inchidere! cam erilor. Cam eril e se in chid.

Tasa se schimbl iar in monopol ; dar un monopol al guvernului uncle tutunul tot il cumpera
Statul , i IL vmdea prin negutatori ; lipsia
impachetarea i sigilul guvernului, din acOst

causA se fAcu perdere pen tru Stet, i aceste

perderi se adAogara prin o not% lege fAcutA

mai in urmi.

Uni, sciind cA. s'a promulgat acstA lege

de consilinl de Stat, cumpera tutunuri ordinare cu pret mic de la terani si le vinde cu
pret mult mai mare la Stat, inainte de alti.
Se angaja Statul pentru 12 ant dare Godilot a cumpera oblecte de estire cu pretur1
de care se vorbiall el sunt prea ridicate, cu
preturi declarAte de ministru ca preturI ale
guvernului Franicei, ceea ce se clice cA n'a
fost set-fel.
Opositia tinea strictA socotealA de tote aceste concesii ce le presinta sub forma und

www.dacoromanica.ro

139

mart risipe pentru flnantele terei. Pam on

jurnal al opositit organisate si unite. Redac-

tori set era! cant din tote fractiile , numitt

cu titlurile lor trecute de demnitart inalL

Acest jurnal vorbia de principe strain, dorinta esprimata de divanul ad-hoc. Guvernul
remasese taciturn. El intelegea neaparat conspiratia tacuta pi 'pi prepara mijlticele de a-

parare In Were. Era mult timp de and nu

, nu mal mergeam pe la
Palat. Domnul era in ajunul plecarel sele la
bat. Ea plecai In Italia. Uni ghiceaa ca Dom-

veclusem pe Domu

nul plca ca sa nu fle fata la o sngerOsa

lovire ce era di se faca pe strade contra u-

net revolutit, si lass tOtA respunderea asupra

rninistrilor, ca ori-cum s'ar Intimpla , sh fie
afara din cestie.

Ajunseta In Italia la Turin, aid citesc In

cliare ca in Bucuresci a isbucnit o revolutie
sangersa , citese acdsta In tote jurnalele itaBane si francese. Peste fret clile aceleasi jurnale desmintiaa' sgomotul revolutiei. In data
ce ajunsera la Turin, primesc visits onorabilulul. D. V. Ruscala acest filo-roman renumit, jtrnalist i deputat la Camera. Cum me
vede, inn! dete o acire forte grava i trista
pentru sperantele Romanilor puse in protectia nuterilor Occidentale. imi Oise ca de einei
ible ministerul Italian a chimat pe deputati
i jurnalisti liberali Italian! si le-a anuntat

www.dacoromanica.ro

140

venirea unel note de la ministrul Franciei

prin care se impune guvernulul Italian a cere

de la Austria sit ceda Italie! Venetia pi s

!a in schimb Principatele-Romane de la Du-

are. Se invita deputati Italian! a sprijini in

Camera acsta idee caci de si era o ideo
funesta pentru Romania, de pi Italia are legaturl de sange cu Romania, dar era salutul
Italie!, cAci cu armele nu se puma face d'ocam-data nimic , remaind mai tariliit , cAnd
Italia se va intari , a repara cu armele in
mAnA.

Deputati premisera a nu apara lu-

crul , dar nici a'l combate; insa nu trecuse

patru clile i veni alta notA de la ministrul

Franciei, spre a nu cere And acesta cedare

de la Austria d'o-cam-datA ; se amAna cererea pin la a doa avisare. Acsta din urma
scire me asigura ; dar cea d'anteiti era de
natura, a intrista pe ori-ce Roma cari 'si *MIA

Ora sa.
CAte-va clile mai 'nainte aflai ca un secretar de la un minister Itaban se presinta
la Constantinopol inaintea marelui Vizir AliPasa. El cerea ca Turcia s cedea Austrie!
Bosna i Hertegovina pi Italia sa despagublascA in ban! pe Turcia. ;Vizirul respundea
c Sultani ail luat acele ter1 cu armele in
mama i numal cu armele in mana le va da".
ideea de a ne da Austriei se esprima pentru prima rA idea scrisbre a Comitelui Za-

www.dacoromanica.ro

141

moiski c&tre imperatul Francesilor in timpul

resbeluluI Crime's!. El cerea ca Principatele

A fie date Austriel 0 pentru pretul alianteI

sele. Lasa s& se console Romani cu ideea ca

Rom&nia, data in robie AustreI, nu va avea
a r erde ci a cAstiga cAci ea sa uni cu alte
milinde de Romani cari, uniti inteun corp,

vor putea in viitor a forma un singur Stat.

D. MAlinescu respunde, in Presa trances& con-

tra acestel nefericite uctderl,

AcAst& idee reveni dar la inceputul resbeluluI Italiel pentru Venetia, 0. asta data chiar
guvernul imreratulul o pusese inainte. Veni
in tine lovirea sanger6sA din BuCuresci pe
care gazetele straine o denuntase cu cate-va
clile mai inainte. Acum nu se mai desminti
de jurnale.
Era o pornire revolutionare , dar de mult

timp guvernul veghla asupra O. Guvernul

voi s& o facA s& avorteze si luA el initiativa.

Armata trage iu poporul care era condus

de 6meni nusi de guvern. Neincrederea ministrilor uni In alti , bAnuiala ce aveaa uni
asupra Florescului cA voiesce a se face Domn
saa dictator, fAcuse 6re-cum a sovAi actia gu-

vernului. Cu tote acestea se ordona lovirea.

Armata se sapune. Stradele se umpluri de
snge si cadavre de 6ment nearmati. PaIdea si tonsternatia urmeaz& victoria, governulul. Se fac arestArl , se I ogrop mort-

www.dacoromanica.ro

142

nptea. Se spune tot felul de lucrurl sangerose. Capi partidel liberale sunt arestati. Presa EuropOna resun i fa partea partidei ordinel.

in Paris jurnaliti eel liberali Ana aveati

cnnoscinta de intentiele guvernului despre
intimplarile din Bucurescl. Unul imi ilise ca
Domnul Caza va sedea and, dar va trebui
ea schimbe calea ce a luat.

Domnul se inturn in Ora. 0 amnistie

este data in loc de procese, 1,3 i poporul clice

ca nu este arnnistia data revolutionarilor ci
ajar ministrilor.

Domnul declarase la Camera ca are dorinta

a da Principe strain i a se retrage.

AcOsta declarare oficiala acoperla ca o e-

gida pe opositte. Ea acum cerea asemenea

Principe strain, cad Domnul 11 promisese.
Sgomotul de cedarea Romania la Austria,
cauta a ingriji re-cum opositia. Ion Bratianu
care balanta *Ana intre linisce i resturnarea Domnulul, vine la Bucuresci i se declara
pentru resturnarea, ca ideea de a garanta neatarnarea Ord, Un principe strain scapa tOra.
Fractiele opositiei se unesc. Opositia se maresce. Domnul se isoleaza. Insultele anonime OA asupra palatului. Camera ii trecea
timpul cu blamul lupteI de la 3 August. Gu-

vernul tam.

Conspiratia catiga mai multi moldoveni

www.dacoromanica.ro

143

amoscuti. Ion Ghca intra In conspiratie si atrase dupa el mal multI OmenI de Insemnatate din Moldova si din valahia.
Partida liberala se unesce cu cel-altl. In-

teresele cele marl ale natiel amenintata de

a se cede Austriei, perderva libertatilor, risipa finantelor ce se impute, sande versat
la 3 August, tote acestea contribuira spre a
face natia indiferinta la sOrta Don:Mu lui. Dom-

nul Ouza fuse perdut nu in nOptea cMcarel

Palatulul, ci mal inainte: in data ce sistemul
absolut si ate relele cari purcesera din ele
facuse pe nape indiferint.
Nu me trebuIa de cat doa lucrurI: nepasarea DomnuluI si adormirea ministerulul.
TOM tOra scia di se urclesce o resturnare.
TOM Ora era ingi1jita. La palat , nu credea
nimeni. Ministri, Imbatat1 de farmecul puteref, In credintele lor despre armonia si fericirile publice, surideafi la prevestirile ce se
faceati. Domnia personala ce o castigase cu
atata dificultate. El perduse cea din urma energie. Nu era amettala ilueillor, era abaterea descuragieref, caci intr'o cli declarase oOcial abdicarfa sa in favorul unui principe
strain in curand. Acum nu avea energia ce-

ruta spre a o face. Se gasi isolat din dioa

and vorbi de abdicare.
In acea cli trebuie si insopasca vorbele cu

fapte. Cel carl auclira de abdicare si cari

www.dacoromanica.ro

144

pinA atunci H serviaii cu credinta ce dafi

sperantele despre intarirea dinastief, creclura
a se compromite mai tinand cu o domni osAn-

ditA la mrte de ea 1ns4i &ii inturnarA ochi

In acea parte de unde putea veni noa viata.
Putini nu V trAdara.
Curtea, favoriti, ministri presimtnd o ca-

dere, grabiati a bea pina in fund cupa lui

Baltazar. Soiritul de ametiala in rAtAcire, inainte mergator al cAderei regilor,, de care
vorbesce Racine, Om ca se respandesce asupra acelor cari cArmtgati acsta Ora.
Era intre ei toti o adeverata amegalA. Tabloul lucrurilor si Omeni de la putere pre-

sintafi acele fliuri ce istoria ne aminta despre cele din urmA Ode ale cAderel regilor i

'Japer, cea din urma orgie a puterei. Cei

cari atacarA acstA serbAtre, luar mil mo-

mentul. Nu este generositate a lovi pe ad versarul sefi de mrte i a'l umili tot-d'odata.

Nu vom face istoricul conspiratiei. Facal

aceia cari II cunosc. Sciam ca o si fie o resturnare in curand. Se clicea la 1 lanuar.

Nu se facu la I lanuar. Se amana. CU-

potul pares in secretrredigiat de I) M. Sturza,

aruncaod asupra tronului bombe fulgeratore.
Injurii publicate anonim s'au aruncat mai in
tote noptile prin curti st pe strade, placarde defaimatre se lipiall pe mud palatului

www.dacoromanica.ro

145

anuntand c palatul Statulul se va da in cu-

rand ca chirie. Tate acestea nu desceptad

nici pe Donn, nici pe ministri. Era nepasare din partea ministerulut ? Era despret din
partea fericitilor invingatorl ai poporului de
la 3 August, despret pentru aceste turme de
sclavi invinse ? Era complicitatea cu revolutia ? Era amortire ? Nu semi.
Legea greutati1or ai mesurilor se sanctionit ai se publica, opositia agita acsta cestie,
esploata credulitatea comerciantilor cari protest Inteo cli prin inchiderea magasiilor.
De mult timp nu veclusem pe Domn. Calea

sa cea noa politica nu'mi convenia nici decum. Domnul uitase ca telul pentru care se

se facuse 2 Maid nu era alua puterea din

mfinele unef clase priviligiate i a o da unui

om ci a o da tutulor. Deci acest om reniase singur, isolat de clasa privilegiata des-

moscenita, isolat de natie a carer suveranitate fusese lovita ; Domnul remasese in natie
atat de isolat, in cat toti saiad ce 11 ascpta,
ai tot1 pastrad tacerea. Nimen1 din Omenii
care puteat a fi creaut1 de chnsul , nu voird
a'i spune, a'l consilia, a'l incuragla. Domnul

era dar caclut, fara conviratia ce isbucni;

caclut, cad nu mai avea nata cu dinsul. Adista natie nu 11 scapa, dar nicI nu 11 lovoesce. Faptele cele marl ale Domnului II
10

www.dacoromanica.ro

146

aparA And. Partidele mai pasionate, lovesci

n4ia tace.

Vine nptea destinatA pentru cAlcarea palatulul. In diminta acelel dile, vine la mine
miul din favoritl Domnulul doctorul Davila
pentru care Domnul sacrificase de multe orl
legile i chiar pe ministri sei , ca sA placA
acestul om, i Imi dise deck de la krstra mea
nu audiam In aer revohitia, cA tot este finit?
ApoI me intrbA daca cred ek ea In acst,
npte , militari si civili mergend la palat si
silind pe Domn a subscri abdicarea sa, dacA

vor reu0?

Conspiratori preparaserA tote. Garda palatului era cAstigatA. Conspiratori, intru in palat , se urcA la apartamentul Domnului, gasesc dormind pe sofa p'un amic al Domnulul,
Lambrino. 11 arestez. Merg Inainte. La camera untie dormia suveranul, up era inchisA. El
dormeacu o femie care nu era Dmna dicea
Trompetta. Soldati cu baIonetele o ridic, o deschid. Domnul, desteptat, inainteaa catre conspiratori cu revolverele in inAnA. 'I se dice
BA abdice , se presintA decretul. Stil parlamentar in espresiT se ruse din amAndaog, pAr-

tile. Domnul nu se apt* nu descAra pis-

Ole in peptul inamicilor sel. Cere decretul

de abdicare i subscrie pe umerul luI Pilat.
Era Seruriii , Leca , Lazar Vlasrnu, Pilat.

www.dacoromanica.ro

147

Domnul Cuza, subscise decretul de abdicare

i plea capul inaintea invingdor seL
11 imbrac In vesminte civile, il trec prattre doa rinduri de soldati carl Inturnat spatele , 11 pun lute() trasura si '1 duc la arest
visitiil fiind Kirita.. Poporul nu scia nimic i
and afl , remane nepisator. Omul care liberase cinci milli:me de terani de elaca, care
luas6 de la o clash' drepturile politice si le
dase la tog Romni era prisonierul acestuf
popor pe care '1 hberasede biclul clocolului!
Dmna fuse transportata In casa doctorului
Davila care II preparase local de o saptamana
thainte.

Peste cate-va tlile, prisonieri pleea in strainatate. Natia era nepasatore , si credea ca
libertatea et este In schimbarea tiranilor.
Biserica Cretulescu 1mprumutase cloponita
conspiratorilor spre a veghia asupra ferestreop
Doinnului &and se va stage lumina, ca sa se

dea semnalui lovirei in acea mipte Domnul

gise pe stra,de si revenise cu gracisa regina a
camarilei. Conspiratoril 11 urmasera pas cu

pas, pina reintra In palat.

Se aflara timenel cari In acea mipte spuseraADomnultil el va fi arestat. El nu'i cre-

clu. In adever, veclnd cine-va acsta nepasa-

daca o frumsa nu ar fi
re, ar fi creclut,
imoletit ca o edera, pe un stejar cu bratele
el de crin, gitul Domnului,
ca Doinnul el
www.dacoromanica.ro

148

insusl era inteles cu conspiratori contra sa Ca

sA fie arestat i detronat.
DupA descierea acestor fapte istoricer, sa.
vorbim de defectele si calit4i1or omulul mare.
Domnul Cuza este Ludovic XI al Romanibor. El este destructorul castelor f4i privilegelor, centralisAtor puterilor. N'am fi in TA,
acire, dAndu'l numele boerocton. Lapusneanu, Mircea, Mihnea si a1I Domni uciseri boer1, ii tAlarA, spre a lua puterea in mAna lor,
spre a desfiinta casta privilegele barbare a le
timpilor trecuti. Credea cA reul inceteaciA en
\data indivisilor. Domnul Cuza nu vArsA sarige, de cAt la Craiova i la Bucurescl cu drept
de apArare pe strade, nu arestA pe nimeni, nu
insult& pe nimeni ; dar ucise o clasA, fact' ca
boeri sA remAe ceea ce all ramas familiile de la

Saint-Germain din Paris. Din ne fericire in

Ion! clasii boerilor favorA a se forma o altA
clasA de meni ce aveail vitiurile boerilor
fArA

talitAtile lor.

El desrobi poporul rural de clad, el dote

egalitatea drepturrlor,, el strui a se face unirea terilor, el decidA secularisarea monastirilor inchinate, aceste principiI vechl a le
natiei, cerute in top timpi i in 1848. El asigurA pcinteo politicA dibace afarl din Ora
temerile pollticei Puterilorsi Turciei. El scrie
ViziruluI o carte prin care apAra cu bArbAtie drepturile tereI, el inlesnesce Serbilor tre-

www.dacoromanica.ro

149

.cerea armelor prin tra, el prhnesce condicele lu! Napoleon.

La Inceputul Domnie! prima pe tog eati
venlaa sa i se planga. Ma! tarclia nu mai pHmIa de cat putin1; cu cine voia, era amabil ;
cu cine nu'l suferia, 11 trata cu asprime. Era
ironic. Conversatia sa nlacuta cand voIa. Iii
interiorul case! sele , nita ca este Domn. La
?masa sa mAnca In tote clilele cu invitati ei
oticeri de servicil. Dupa masa conversa cu
toti, eclend tog jos, &3i uitancl ca, este Domn.
Era inamic al off-caret etiehete de curte. Ride

de nisce omen! a1 set , tipuri de inventor!

de eticheta, and acestia if presintara un regulament ea BA se primOsca la curte. Ridea

de decoratii. Pe lingusitori ii despretuI sand
ghicea Inteinei un interes. Avea un particu-

lar simtimint pentru aceia cad (Tag omen!

onestl, dar nu-i simpatisa. II placea a puce
intriga Intre cei cari 'I servIail; intre ministrl, Intre parti.clf Nu era rancunos , ulta a
doa-di o insulta ce adresa gazetele umo ristice, nu le lovia.
Child ministri lepureanu i Costafor tri mise trei redactor! la Vacarescl cad unul clisese ca ministril aunt cismele cele vechi ale
Domnului i nu trebuie se le maT pOrte; Domnul , contra vointeI ministerului set , prin

depesa gracia ate trel redactor!.

Nu'i placea sa mrga la biserici eu para-

www.dacoromanica.ro

150
dA,

fugla de tote aceste lucruri. Ii supAraii

clicea cA numai celor saraci cu duhul plac

aceste forme, ca ele nu vin de la popor; c
sunt impuse prin poliIe i in lee sA alba un
merit, va, educe sarlatanismul. Contrar Domnulul AL Ghica care se duse cu mare paradit
pi se urea pe o mica masinA dupe lacul Cismigiulul spre inaugurarea el. Nu'I placea profeseri. Nu'l plAcea cAlugA i. De eel d'Antelii
clicea clj sunt pedanti, de cei din urma ipo.

crig II Picea militari , cad aveat inima

si &Et de aruncat pewu patrie" clicea el. Ridea de aristrocratl. L placea bufoni ti clicea

ca stint singuri menl cars mint mat putin

de cat ministri iaaintea demnilor sa singuril
care nu fur.
Nu citea mci o data cArti. Avea o frum-

sa bibliotecA de stejar lucratA in Paris, nu

era nicl 0 carte Inteinsa. Cu tote acestea resona asupre tutulor cestiiler politice, sociale, literare; cu inlesnire. Tubia sesul frumos.
Cel prtin avea reputatia acesta. Un scolar
Grandee facu portretele celor mM frumOse
kernel. Ca descrieri de frumuset1 spera sit
facA efect i sa'si vindA opera. Camar4iI lul
luarA manuscrisul , fl dart directorului Davila, acesta Spune Domnuluf ca scolarul Meuse portretele tutulor metreselor Domnulul.
Scolarul este persecutat cu furie de director pi dat antra. Mal tarcliu aft adeverul de

www.dacoromanica.ro

151

la mine, cad ea dasem aceaidee a face ceva

ce afAcut Aman cu barca sa plina de frumuseti. Acesta opera nu erain intentie de a

face portretele metresethr Domnului, ci por-

tretele celor mai frumosefemei ; Este cul-

pa autorului, II icea un ministru, daca Ma-

riata, a! iubit cele mai frumse femei ?

Nu avea pentru nimeni legamint din inim a. Mad eunoseea pe un om qi H placea,
ii lua indata in simpatie, tot facea pentru el.
Acdsta simpatie era scurta, dar nu II ura.
Domnul era econom , dar nu brapia. Din

causa sistemului de a con6erva omen! de sprijin, tolera unora. Credea cri nimeni nu'l pOte
fi credincios in Romania, dad. nu este interesat. Ti pArea rea and cine-va nal cere
a nici o data niel o favOre. II pares bine cAnd
II eerea.

Cand se vindeaa de creditor! moBiile boerilor prin tribunale, intervenia adesea Ore in
favrea debitorilor, spre a se amana vinclarea, creclOud ea era tot-d'a-una o incelatorie
din partea cAmatarilor la aceste vnclarl sfortate
Colonelul Bibescu de trel ori 11 scApa moOa din vinclare.

Domnul Cuza adopta un copil pe mina

and unul; II crescu la palat. AeOsta facu BA

murmure capi fractiilor cari credeaft ca va
declara pe un copil mogenitor al tronului.

www.dacoromanica.ro

152

Nu mergea nick o data la vanatre, nu esia din capital de cat spre a merge la Iasi.
Rare oe visita orasele Orel. Ura cu deosebire la inceput orl-ce manifestari. 0 data, inturnandu-se in tera, fuse prima la Galati de
mmistri, de autoritati, de un Popor numeros
care umpleati aerul de aclamatii. Inturnandu-se catre amid dicea : Aceste aclamatii
sunt ordonate de prefect , pte chiar platite
din casa publica. Vedeti comedie Sra privind de la o ferestra o mare cta de Cuneni
cari 11 aclarna, dicea : Acesti rneni te aclam; iti ofera' fiori ; mane Mai vor arunca
petre."

El regreta adesea mrtea lui B. Catargiu.

0 data la Cotroceni ist revarsa &duffle :

Ucigatorul Catargiului nu s'a descoperit, o fi

liber. Cutitul seu imi pare tidiest asupra mea.
Pina nu'l voiu descoperi, i nu-1 voIti da legilor nu yogi avea linisce.
Avea simpatil vii pentru class teranilor. Ereaii singuri meni pe can II primea totd'a-una.
El tolera duelurile in ostire intr'un chip
ca cum le ordona el singur. Voia cu acesta
sa obicinulasca pe oficeri la arme.
El intelegea adinc epoca in care trMa. M'ar
fi resturnat de mult partidele, clicea el inteo
di, dad, ast fi fost aspru cu toti cari fura

tra, caci, afari de We-vs esceptil onora-

www.dacoromanica.ro

153

bile, cel alp nu caut in drepturile ce cer de

cat mijlocul a despola. Cel cari strig contra'mi dart de cap-va cari ar fi trebuit sa'i
chiem , sunt acela carora Ora este d atOr
sOrta el, srta ce ei aa &cut, 11 fac , if vor
face in viitor, pi Ora nu va fi fericita de cat
atuncl dud acestl Omenl nu vor mai fi. Nu
mal cu perirea lor va pen sistemul ce ne
uci de."

in timpi din urma se dase cu totul in bratele Consululul Frances. Gazetele din Paris
ii numira Prefect al Franciei, Favoritul sea
de la telegraf avea o rola politica pi o fun-

toe. Un bal ce se dete la Consulat i uncle

portretul mare al acelui favorit fusese espus,

facu un mare scandal in Bucuresel. Acest

om fuse singiuul tut in judecata de revolutie. Cei alti fiind rudip cu conspiratorii. Dar
curtea 11 aquita, dupa un an de arest preventiv.

Cuza nu credea in devotamentul armate 1

precurn o eFprima. tatrebat Inteo di de unu_
din amici sel clack' este sigur de armata, res_

punse : nu sciii" Si cu tote acestea nu fL

cea nimic spre a se asigura. Parea nepasa_

tor de inamici sel politick'. Se espunea a-def
sea 6re singur prin gradini pi pe strade. Nic
o data, nu 'i se intimpla nici un atac.
Quid ministrul pune Un fel de contributie
pe o mica parte din salariul Functionarilor,

www.dacoromanica.ro

154

el oferi o mare suma din lista civila , care

alma o destitua pentru cumperatre de arme si

pentru Incuragerl literare. El primise si o facu.

Nu lubla mat mult artele frumbse. Cand ministru faca un concurs pentru picturA, unde
se depuse premil artistilor romAui , refusa
de a incuviinta a se cumpera tablourile. El
dete Insa o prefecturA until poet Baronzi care
scrise si ii trimise o fabula ainele Fi Pisica.
Din contra pe jurnalistl politicl, aparatori al
guvernului, 11 incArca de subventil pinA a le
crea o viatA de his) insa din fondurile Statulul.

fn tote Duminecile cbiatna la curte pe tot!

membri curtilor si tribunalelor ; It trecea in
revista si le spunea daca ag lucrat bine sag

nu. Dar acesta nu tinu mult. 0 data pe sa-

ptamAnA primea petitii la minister, dar si acsta Meal mal tArclid

Ade-ea da balurl iarna, ura baluriie ; dar

ceda la cuvinte de apropiere cu societatea

si cu incuragiarea comerciulul capitalei cella! mic.
El sanctiona pensil chiar pentru adversari
se! politic!, pe cari pe alt teram ti combatea.

In discursurile sele politice ce le clicea In

sala tronuluI, scrise de ministri, dupa ce le
citea, apol adaoga de la sine vorbele de fala
0 mArirea natiel.

www.dacoromanica.ro

155

Tinea mult a'ef crea simpatii intre Romani

din Ardeal. Pe Serbi H tolera, pe Greci nu'i
iubia. El II credea ca vor liberarea lor de
Turd, spre a se face adoa-cli el insuei tirani
peste cele alte poporatil N'a vrut a trimite
In Grecia aginte.
Pres6,nele danteiul ordin pentru cari simpatisa et nu le parasia nici o data, era Librect, Davila, Docan Constandin.

Dupa 2 Malik schirnba cugetarile. 0 alta

curte se cleschise untie venea tta lumea. Acolo ministri impudici mergeaS BA 'i se inchine, ei sa primiascti. ordine. Acsta camsrila femeiascA nu avea o idee politica. Domnul neavnd nimic a'f refusa, camerila ordo-

na ministrilor cari nu mai eraii numiti de

cat prin a el sciinta.

Acsta camarila i cdti va favoriti care pre&tit tra, ()went fini ei dibac1 In 1ioguiri,
care goniti pe ui, reintraii pe ferestl, nascocitori de sciri de conspirari a perdut pe Domnul Cuza. De cum ea incepu, se simti o mare
schimbare chiar in caracterul Domnulul. T6tA
curtea cu e1. De aid se numiail si se desti-

tuiaA functionari, de aid se opria de multe

On actia ministrilor sail se libera. Ce 6meni
puteaii rA inconjure ac6sta camarilit femelas-

ca, fara idel, fArA scop, daca nu 6meni cari

fac a se deconsidera ori-ce ei serv? Acasta
camarila era lipita de acel tron , trecu in

www.dacoromanica.ro

156

regimul pur ce veni in urma spre a urma acelasi sistem spre al compromite i Maud
acelasl trafic cu lucrurile Statulul. Acsta
camaril aduse cinismul. Imitatori nu lipsirit.

Esemplul de sus se intinse in regiile inferiore. Toti 41 luau metrese , de feta. Era la
mod& Domnul i camerila femeiasca adult
irnpreuna. Acsta camerila impartsi sOrta de

fericire, Impartasi srta de esil a Domuului.

Domnul Cuza nu '0 las femea sa legitima.
A cesta DOmnit martira Ii urma in esil, tre-

cnd cu vederea peste tote riitacirile sotulul

el. Se Wu guvernanta copiilor adoptatl. A-

csta era mai mult de cat o virtute. Devo-

tamentul el era WA' esemplu, era sublim.

El lasa invingatorilor sel un sistem de a

governs tra ca e era vointa claselor conchlerante in trecut , pe cari el le ucisese ;
lasa meni sel pe can II crease spre a sprijini sistemul atat de combatut de urmatori
lui si a resbuna guvernul lul prin turpitudinile lor. Urmatori buT piimind sist( mul. primitt si 45men1 lui, tocmal pe acela cad fuse-

ra mai mutt criticatl in timoul domniel, el

desmintira ast-fel morals

Sevolutiia dete o proclamatie; risipa finqntelor era motivul resturnarei Domnului. Indata ce resturnatori viinrA 111 putere, restur-

natorl si Omni al regimului trecut, facura

nob concesii i imprumuturl, Mcura si grafi-

www.dacoromanica.ro

157

ficatii de cate doh mil de galbeni ca sii mrg sa pledeze causa revolutiei. Un singer om
nu primi nimic, C. A. Rosetti. Lista numelor cari primise aceste gratif eonrme, se afl
publicata in Monitor.
Emil printre ding chiar ennenl malacti dug
la bal, cari paiimir4 acsta mare suma, sub
cuvint ca aii sa sprijine causa.
Cuza numal era , alti venisera, dar sistemul regimuluI trecut remasese dupe dinsul,
*i va remarea , precum clicea Domnul Cuza,

pe cat va trai generatia de asta-cli divisia

era in partide contra una altela, cari nu ad

nici una principil, afara de rogi, i care lupt

numa ca FA vie la putere spre a urma sistemul de umilirea tereI. Criticile cumpararai
easel Barcanescu, se repet prin cumpararea
easel Davila se Mem schimburi trei locrul
pentru un lot; etc.
Vicariul Mitropolief dat in judecata pentru neorinduieli cu plata Cimenilor de la monastirea Snagovul , fuse aparat prin ordine
verbale. Ministrul din antra hind interpelat
in consilid de fata cc Domnul, ca M. Sa Domnul a ordonat acsta. Ilnul din favoriti direc-

tort Davila cari formasera din directil ministere a parte qi Stat in Stat , care de la
minister a incuviinta plata unel marl sume de
bani la nisce vinclatori de marfuri, conrtact fa-

www.dacoromanica.ro

158'

cut fall licitatie si fArl motive dovedite de

urginta, articole scuraPe.

EA refus de a plati. Domnul Cuza , ma

chiama si 'ml Vise sa platesc indata , refus.

Pe child eram la camera, Doumul chiama pe
directorul ministerulul Zane la palat si 'I da
ordin a subscri actul ilegal spre a fi platit.
Directorul refusii, nefiind imputernicit de niinistru a subscri, fuse destituit, Prin influenta
favoritulul.
Din partea for ministri diferitelor ministere cedati patridelor, favorail pe adeverati cul-

pabili cand erad de al lor, si trimiteaa inaintea judecatorilor numai pe aceia c .re nu
aveaa simpattiile lor nuinai ca sa-I lovesca.
Tribunalele il achitail, caei de mai multe orf
nu gsiati cuvinte de condamnare, dar le ucideail cariera , acesta se face si astacil precum vecluram mai multe esemple.
Lumea vedu inWtndu-se un palat. Se adu-

na s 11 admire, mai ales ea se lucra cu soldap. Fie-care dicea ch: este palatul Domnulul. Era palatul unui favorit care nu avea de
eat doa mil de lel pe luna din serviciul sea.
Amid. Domnului II spusera. Domnul indoi pro-

tectia sa pentru favoritul set' Librect. In Constantinopol, Abdu Megid trece o data pe Bos-

for si vede inaltandu-se un palat pe malul

Bosforulul. intrba eine il cladesce. Direc-

www.dacoromanica.ro

159

torul telegrafulul, 't se respunde omul easel

MAriel tele.

SA 'i se la functia, slice Sultanul. Nu se

elAdesce palate din nisce mid salare.4"

Directorul se destitui.
El fuse supus la o comisie de anchetA care
qescoperi o mare risipire de bani Statulul.

Ore nu eram nol mai Inapol de cat turci,

cAnd favoritt nu aveati nicl o pedepsire pentru abusurile lor i cAnd ca se scape favoril eare 1s1 fac case si mo0-, diu left tact,
se dail judecAtil eimenl sArad i ne vinovati ?

La facerea palatului set, faboritul nostru

cern materialul ce se afla pe plata SAntulul
Ion, de la ministru de culte. RefusA a '1 da,
fiind avera Statulul. Favoritul se plAnge la
Domn; Incestiunea pAdurilor vArului sea cu
sAntele locuri se purtA cu demnitate.
Era scrupulos pentru persona sa. Domnul
Cuza, n'a luat de la Slat de cAt lista sa civilA, el avea orre de a face ce fAcurA uni
din Domni trecuti. El fuse unul din Domni
care se duserA din *A fArA avere mare.
DupA inArturirea D. N. Cretulescu, uu domn
clicea cA este o crimA anrAda Statul numal

atunci cAnd se la si nu se dA. CAnd se la si

se da , este un cuvint de Stat.
Acolo unde societatea prin datine. prin cAl-

carea legilor. face din ea ins60 un obiect de

www.dacoromanica.ro

160

pradd pentru tirani ei, pe lingA ea se introduce tot-d'a-una calomnia pradAtorilor opriti
In abusurile lor de rneni integri. Ace le ealomnii se vArs pe eel onesti. Domni i mi-

nistri sunt supus1, aseultAnd calomniile, a

face mad nedrepttti; Ins& este o nedreptate

mult mal mare: aceea de a lAsa a se face

rirada si de a se sprijrn1 pe furl de a re-

compensa sad lovi pe omen! de partidd, care

interese nu admit nicl adeverul aid dreptatea, nici meritul altit 0 societate uncle se
fac asemenea lucruri, numaf esistd pe principii de morald. Constitutie, legi, sunt o min-

dud. Nici un guvern nu se 'Ate ample

prin tolerinta vitiurilor. CurAnd sad ma! tarslid CatA a pltiti tributul sed lege! morale.
Acelel divinitati care este viata, lumina, dreptatea, adeverul, tot-d'a-una triufAtre. Dar

nu a fest durere pentru natie mai mare de

cdt atunei cAnd partidele, resturnAnd un regim de prada cu favoritai, cumularcuil, nepotii; ranele tere1 crescurd se puserA cu sistemul acela continua.
Nol nu combatem aid Omeni ci sistemul.
6menii se schimbarA. Sistemul remase totd'a-una un mijlor de guvern.
Va remAnea pe cdt Va trAi acstA generatie, dad, cea viitOre nu va face a se regreta
trOcutul, dad instructia morald i politicd an
va intra In shiul natiel ca sA schimbe dati-

www.dacoromanica.ro

161

nele , daca natia va suferi guverne imorale.

De unde veni cA acest abus nu aM in-

dreptare ? Au fost ministri cari ail volt a lovi

acest re& El aii cAclut In luptA. Opinia publicA nu 'I a sprijinit. Aici este causa renlul. Cel ce prada Ora sa, &ii ajunge prin des-

poerile el, la o positie de avutie , este bine

veclut de societate, Inconjurat de stirnA si de

amre , chiAmat a lua parte la lucrurile publice. i ceia ce este trist este cA e bine
veclut de aceia ce cArmuiescu. Stint serbA-

torit ca era f i salvatori al patriel. BAtrinul

11 Intinde mAna cAel se vede Inteinsul. Muma
II suride euge.And la fericirea fie-sei cAnd ar

ImpArtA0 fie-sa cu acest om prAchle de la

ter& Guvernul il teme. Lingusitori IL laud.
Partidele i 'I disput. Omul onest remase pur,
este despretuit, este caloinniat de furl ca fur.

Ori-ce om onest pare un inamic al societAtei. Unde omul onest este desnretuit ; na-

tia nu este onestA, a ilia un mare serritor.

Adeverul este cA tote natiile can creclurA cA

pot sA trAlascA fdrA moralA, perirA, acsta e

un bine,
Tote natirle in lume fac sacrificil pentru
interesele lor publice, In aur, , In sAnge. Pe
fie care an sAngele lor se varsA pentru aplrarea drepturilor si hbertAtilor nationale cad
fdrA aceste sacrificil, o societate nu pete a se
bucura de nimic. Sunt Ina popOre unde 011

www.dacoromanica.ro

162

meni nasc in sinul patriel ca verali destructori ce nasc in sinul until frnct spre a'l devora.

Mt 1 de mai mutt timp am cercetat ce aLl

fcut pentru trA cel chidmag sA o cArmuiascl i ce a fAcut sArmana r pentru el:
nu numal cii n'am gAsi nici o proportie, dar
AncA am dovedi ca n'am facut de cAt BA
devorAm tot ce era in ac6stA natie, elentente
de viata, de putere, de marire de virtute, de
feri ci re.

Juvenal scrise niscd satire in timpi caderel natil romAne. Cesar II esild In fundul

Egiptulul dAndu'i o fun 'tie mare. Ministri

nostri '1 ar fi trimis la puscArie. Acest satiric ne amintA , apropo de spoliatiT, de tole-

rinta ce se da celor cari hraplail Statul; anecdota until Cesar care pusese pe plimba-

tor! un imposit. Acel imperator, intrebat de

fiul set pentru ce a pus un imposit pe asemenea obiect, imperatul care priimise In aur
in cea cli impositul pe ordurT , arata fiului
set aurul si Ii intrbA daca mirse. Juvenal
clice ea de cAnd e acsta nerusinare in lume,
lumea nu intrba de unde aT castigat aver! ;

ea tot ce va sa scie, este sa al averi.

Sc imputa Domnulul patima joculul. El nu

maT juca alt de cat jocurT ordinare cu amici
de dad se numise Domn. Ii acusau de mAndrie. rn casa era forte amabil cu toti. Ii pu-

www.dacoromanica.ro

163

nea pe toT sA OA le permitea sit fume, sA

rip. II acusat de beutura nu bea de cal apa
la masA i un licuor duet maia. Ii acusat de
patimi pentru femel. Nu a despArtit aid un

bArbat de femeea sa , nu a fact s piling

niel o mama pentlu fie-sa rApitA. Femeile

cari alerg data suverani, sunt de acelea cari
at perdut cut alti ceea ce se tern a perde cu
suverani. Ond suverani fac dinteo femee o
-camerilA, atunci este reuL
Nu avea nici o Ingrijire de persona sa, respingea cautArile doetorilor. Na credea In medicinA ca iutr'o scintA, nu lua medicamente.

picea adesea c medici II aunt mai trebuinciosl ca ministri politici de cat ca medici.
Pe rudele sele de aprOpe nu voia sh le IntrebuintPze in serviciul public si le tinea cam
depArtate.

El faeu mai multe casarme i ed ficil pentru spitsle.

La alegerl nu permitea minisiriior mijlOce
de violatiune, cum vecluram In clilele din-urma.

Mart numal dup. 2 Math. Sschimba Matti

ministerul and faptele lui fAcest din el

de un object public , ceia ce ii ficea protector.

El nu opri in Ora intrarea fatilor Domni

al terel. Ii twat &Aar a veni. Na esiba pe

nimeni peste hotar. Arnota nu fuse sub a sa

domnie ceea ce era menita sA fia de funda-

www.dacoromanica.ro

164

torul el. Dar in temerea sa de actia famili

el BrAncovenesci, lull veniturile monastirilor

ce purtati acel nume ci il dete statulul. Netinend compt de cel cari il filc6ail servicii ,
11 aPAra6, cacl credea cA top ad un interes
material sa astepte, nu tinea Did rancuna
contra celor cari 11 combteail si lucrad contra sa. Avea mal multA stimA pentru adversarl de cAt pentru p irticlanl, chlar atund cAnd
lua masca ipocrisiel.
Domnul Cuza era de stat mijlocid. Avea
pArul blond inchis. Ras la fatti. Fruntea largA. Peptul larg. Privirea inteliginta. Scutit de
plequvie. Tails drpta ; dar cAnd pAsea, avea

in mers ce-va ce nu era drept , ce se tAra.

Fume neincetat, bea cafea multA. N'avea pa-

tima nicl pentru cal, nicl p ntru tablouri de

picturA, oblecte de artA ; nici pentru mAncArl lusse , ci numai pentru port-cigart de
ambru.

Mei un atentat nu ameninta vista sa. Acsta face onre Orel. Ast-fel se espunea adesea. 0 datA, surprins in cale de lanai teribilA si veclnd cA careta nu ma pole merge, se arund nptea inteo mica sAnidrA q
Pled in mijocul noptei. Lupi 11 es inainte,
astup calea. Postasul ce il conducea , de o
virtute si an curagiil estraordinar, face din
biciul set un fulger cu care, lovind in haltA
o risipesce si scapii pe Domn.

www.dacoromanica.ro

165

Domnul Cuza, prin declaratia sa In camere

prin actul seri de abdicare, declara ea votesce un principe strain. Se Oice chiar a el
facuse cererea acsta la putertle garante.
Domnul Cuza nu mar are de cat an lucru :
a lucra ca cetatean , pin mijlcele sele , la
realisarea ideilor marl de unire a tutulor. Ro-

manilo. Domnul Cuza este ca top eel-alp

Domni detronati, acum numal nisce figurr is-

torice.

Domnul Cuza nu WA in urma sa o par-

tida de omen! en principir, ci criti-va omen!

pe cari 'i-a Incarcat de favorer. cad. 11 tradara.
Am mai clis unde-va ca. Voda-Cuza nu pri-

via clerul de cat ca o politie a guvernnlui.

Religia pentru acest filosof era o fabuld, precurl], pentru filosofi sclei actuale , dogmele
aunt nisce fiiota.
In urma cererilor reiterate din partea clerului spre a 'i se imbunatati srta , VoclaCuza doria a se face ce-va pentru cler. Cle-

rul se simtra c4ut si cerea plaint guvernului ca sa se ridice. Prin sine insusr nu mai
putea nimic si nu intelegea nici reul de care
suferia, nicr ce trebura spre a vindeca reul.
Biserica se va vedea parasita de sprijinul public. Cand inimile se corup ast-fel In cat nu
mat esista simtimente de devotament i virtap, de sacrificir si sperante, societatea se

www.dacoromanica.ro

166

disolva, natiile ele insesi nu ma

au spre
a se sprijini de cat varga de fer a despotismulni. Ast-fel cleiul pimi a se robi guvernu10. Napa abdica dreptul set.
Biseiica Romana, aliata ou stain], divenise o politie in serviciul Domnilor tirani din
trecut, cautnd scaparea sa nand i nand la
Patriarhia ecumenica, aclavie nu mai putin

dura de cat aceea ce Incrca de la guvern.

Clerul are o misie sacra, a spiritualisa ; pus
Insa la ordinele Domnilor, el 41 perdu misia.
in boo d'a spiritualisa, tl materileisa, ast-fel
era conditia ce Be fticuse. Vocla-Cuza voi
sa finburata(sca acest cler. El 11 desrobesce de inriuriree Patriarhiei din Constantino-

pol, dar II pune cu totul sub inriurirea guvernului set). Face o lege prin care alianta
puterel sprituale cu guvernul 41 perde condiiile sele de neatarnare , ne mat rema-

nand de cat in aparinta; dar enca , lovind

can6nele, numea el singur pe epscopl i pe

mitropobti. Domnul avea ca top despoti ma-

nia de a centralisa tot in persona sa fi nu

se temu a lua mitra din capul Miiropolitulul

qi a pune-o pe capul ministrului de culte.

Top functionari clerulul fusera numitl d'adreptul de Damn prin ministru.
D. C. Bozianu, in Consiliul de Stat, apoI
In capul ministerului, elabdra i face a se
sanetiena e lege in care, prin numirea capi-

www.dacoromanica.ro

167

lor bisericel de Domn , facea a se robi eu

totul biserica la guvern 0 a'0 schimba marea el misie spiritualA In misia unei politii
de Stat. Motivele ilustrului ministru Bozianu

erad de a opri pe cletul monacal a se IA sa

inriuri de patriarhul ei de propagaode ort odose slave ce avead o mare inriurire religi&A in extra politich a panslavismului. Filoso-

ful convinsese pe omul de stat. Imitnd spiritul de despot sm al lul Napoleon 1.

Amici unitateI candnelor cu biserica mama.

mpin0 de inriurirea rusA , protestarA cu e

nergie contra acestor mesurl. Aceste protestali facura pe constituantA O. declare principiul alegerilor Mitropolitilor i episcopilor,
Pe locotentele de episcop de la Bilged 11
destitui Domrml , chi il ofensase pe Down
inaintea Dmnel. Mai multi locuitori din Bu-

sed Im1 trimiserit o depee in chipul urniAtor.

Sub-scri0i oraani din judetul Buzed ad

aflat cu durere ch pre Santia sa pArintele locots ninte de Buzed este destituit ca culpabil de o propaganda in eparhia sa in contra
mAsurilor guvernului M. S. Domnitoruluf si
care ar fi patronatA de catre prea eitntia sa.
Asemenea acusare ne-ail intristat cu durere
pentru un bArbat care tot-d'a-una a fost omul
ordinel si nici odatA al intrigiror si al propagandelor de turburare pe care le detestAm

www.dacoromanica.ro

168

si le v'om detesta ca cetaten11inistit1 si omen!

cu ordin. Ve rugam dar de a nu ne lipsi de

unparinte care a fost si este respectat pentru conduita sa inteleapta qi devotamentul
sea dare guvernul M. S.
Sub-scri0 cinci-clecl de locuitorY, nume putitr cunoscute vedeti opiniunile.
Vent' alth denuntare la minister, , cu data
de la 18 martiti 1864. ce se pastreacla Inca.
Raporturile sale semanaa cu cele ce ma! avea
ministerul ; dar scrise cu mull& patima 11 trata cu ignominie : coqutator cu tote partidele
amice i inimice a le tronului, jucand in as-

cuns dupe cum Ii cantaa ciocoil. Cerea a se

destituI din functiunele episeopi creaturile locotenintelui care eraa: Protopopul Sava, prepdinte la consistoru. Dim. BaltacOnu secre-

tar si director in consistoriil Radu Serianu,

secretar fa epi9copie. Ion Costinescu raportor

statistic la prefectura. Acestia, dupe raportor
propagat contra tronului din clioa child s'a
destituit locotenitele, ast-fel ca sarmanul
prea santit este cdclut victirna ministrilor

Domnului pentru ca a sprijinit rel;gia strabuni kr ea nu s'a unit in adoptarea calindaruluT nal Ca sei trcci popolul roman la catolicism. La Braila asemenea propaganda de

protoierea local. Se puie Math' tOt. vatra

episcopil in dispositia noulul locoteninte.-Vatra afost luta de destituitul locoteminte

www.dacoromanica.ro

169

in licitatie pe numele lui Radu Serianu secretarul cancelaril episcopii, cu 11,000 lel pe an

cAnd ea in realitate da 3000 de galbeni pe

an venit, facetl Inca a se lua i locurile yetril date de acel locotenent, la creaturile lul,
cAc1 daca aceste locuri s'ar pune la licitatie
s'ar nrinde pe seatna Statulul mil de galbeni.
din padurea schitulul Ciolanu se taie necontenit lemne

i se inprastie pe la alp pen-

tru felurite trebuinte, de esemplu in aceste

iIe s'a adus la o cArciuma din marginea or.
Buzeu, a lul C. Don. nisce furci pentru dulap
si alte lemne de o mArime colosall cu carele pAdurilor i petrarilor schitului."
Pentru ceia ce privea imputarile sufletesci
care putea sA fie calomnil nAscute din certe
personale , nu era datoria ministrului a le esarnina. Ccstiunea materialA a budgetulul care
intra in atributlunele ministerulul. Se pune

pe tapet, se ia pe seama Statului, dup anquota, vatra mAnAstirel ce era lAsatA cu 11,000

lel pe an, i reintrce Statulul impreunA cu

alte veniturl sacrificate , persOnel episcopulul. Acest locpteninte fuse numit in urmA la
aceiag episcopie prin mijocirea camarilil.
AA strigat multi in contra secularisdrii acestor averl luate Ina in dispositiunea capilor bisericil. dar nu at sciut ce face cu aceste
venituri strAmoBescl Statul nostru ruinat de
evenimente, a putut se revie la viata, sA se

www.dacoromanica.ro

170

sustie Ai sA des Statul ast-fel cum II avem,

fAre de ele am fi perit, aceste averl stint deathlete a scApa patria cAnd ar fi inpericul, ca

diamantele Romil. Ele sunt Mate de trecut

In favorul viitorului si nu ar trebui stt se

vinslA pentru scoperirea cheltuelilor budgeter,. Sunt multe defAcut pentru In cincirea
veniturilor acestora dar trebuie un minister
de domenii cu OmenI speciall, adu0 In adins,
gi acitruI onestitate si nu fie bAnuit va pro-

duce mai mult de cat venprile lor.

TtA lemnAria de la academie era putredA

in cele mal multe rained plefnele se po-

t Arniserti; lumea slicea ct acea lemnarie era

aceia cc serviFe pentru podul muscalilor pcsteDunare la Rusciuk pe care o vIndusera la in-

turnare cu pret scAslut i pe care o cum*

rase pentru construirea academif. Nu acid

pana unde pte fi esact.
Se numirA mai multe Comisiunt de &nerd

speciali care tote reportar starea de putreshciune a lemnelor editictuluI aca emil. Se
ceru la camera un credet pentru schimbarea
lemnelor edificiuluI, si o comisie de anquetA
sa yacht starea academii: una si celalta se pri-

mese. Comisiunea cameril visittt edificiul si

II glisce putred in lemnArie. Statul fAcuse
contract penlru zugrAveala slilor, fuse silit sA

strice, cu re-care perdere contractul chi nu

se maI putea lucre niece plafonuri ale cAror

www.dacoromanica.ro

171

grincli era.' putrede. Entusiasmul mem brilor

anquetel in contra abusurilor ce gAsirit inconstructiune, se lief de odat& cad amid( arhitectuluI deputap in camera i partisanl at luf
Cuza Maar& opositiunef se crclii inteo fusiune cu ea. La care Ins& se struia a se da o
solutiun e, t nergica. Cogalniceanu era Staruitor

pentru darea injudecat a D. Orescu Domnul

da un decret prin care arhitectonul se suspend&

dintte functiunile sale de profesor, de rector la facultate, i se trimite inainten tribunaltlor. Domnul subsrie decretul. care vine
la ministru. Suspendat i dat judecAtil un recfor de facultate, era ceva gray, ceva care ar
fi oat in (whit natianei i europii sclele romane, ar fi degradat demnitatea profesorilor
romnt, nu contra-semnai Inca decretul. Vioam

a ajunge la un bun efecr, prin alt mod. Amicif D-luf Ortscu alegar se-1 scape acest decret ar fi facut s 1ov6sc cu vestejire sclele
romne i profesoril in aintea europif, .11 aterii,
daca s'ar fi esecutat nu am volt al contra

semna pentru acest cuyint, ministrul ce urm&

la culte inchise dosarul, dar Statul fuse nevolt a cheltul o suma forte mare sprea schimba
lemnria academii. Dosarul este la ministerul
cultelnr.

Eram stul de dart in judecatl. Se dase

fostul Vicar al mitropoll care primise pe un

an retributunea monastirel personalului de

www.dacoromanica.ro

172

la Snagov unde erea egumen, 0 II aquitase

D. Cogalnicnu. Se dase In judecati D. Rimnicau dupe cererea comisiunelor pentru dieparitiunea and pAduri mAncatA de csilo-fag,
fuse inlAturatA de un serv cAnd astAcli este
deputat chemat de guvern sari de opiniune..
Am veclut favoriti chiar astActi, venitl In Ora
sAxaci, astch milionari din lfA I dind in judecatA 6meni Oraci 0 oneVi care nu ail ce
mAnca, i am Os ca un om onest nu V are

patria unde este prigonit de partide 0 de

aceia care voind si fure, lovescu 6menii ce-I
opresc d'a furs, lucruri ce se face astAcli chiar,

directorul sc6lei de medicinh care nu era supus la socoteli, i forma Stat in Stat, i pentru care Domnul ordonA al se plati un contract ilegalfi guvernului Stirbei care despoiese pe movieni V care sub Domnul Cuza In
dsert venisA a se plnge nu le permise nici
apelul la tribunale.
Nu mergea nimic Inainte inregie. Se cheltuise incA sub regimul cAimAcAmii un milion

doA sute mil lei pentru un grajdiii la mitropolie, t6te edificile qi grAdinile ce se fAceati
In regie, Inca de mult timp, fAtati pul pe lin-

gA dinseIe Pentru aceia care privegheati la

alor construire ; fArA cea mai micA pudre
despre bAnuelile ce ar fi putut da. Siguri de
nepedepsirea ce o dobindea prin servilism tiii

tirire, acesti istrioni, nu aveati nici un res-

www.dacoromanica.ro

173

pect pentru opiniunea publicA, intrat1 in func-

tiunI sArad, dol tref an!, inAltat case, cumpArati mo0. Or! ce demnitate pArea o minA
data in espltatie celor care dad mai mult in
fidelitate la opartidA ce venea la putere.
Cea din urmA indreptare ce se facu acestor
conditil, fuse alegerea capilor biserici. Acest
principid asigurd neatArnanrea capilor clerulu1 de guvern , dar bisericel nu dete nicI o
garantie. Administratia remase a guverulu1.
Ministru cultelor se face mitropolit.
Gavernul Bisericel romAne luA formaTde

aliantA cu Statul. Statu tat/ cu el ca pu-

tere cu putere. Pentru drepturile guvernulul

in esercitiul care hotAra siforta biserice , biserica trimitea de drept in senat pe capi bisericeI. AcstA bucurare de dprepturi nu riclicA biserica.

Ea o aservesce guvernului. Caci pentru avantagiul de a trimite pe episcopi de drept

in senat, biserica se robla guvernulul 'i alegea capi, de guvern, I*1 subordina guvernulul numirile sale in functil administrative, abdica la dreptul de a'0 da in seminare instructie religisA, 41 perdea dreutul de administratie a biserice, i devenea o unelt servilA in mna tiranilor, peqlnd, cu autoritatea, sa, prestigiul in natie. in aceste condttii

de alianta, cleral nu are facultatea a da seminarelor programele sale. Ucis ast-fel in

www.dacoromanica.ro

174

instructia sa i deturnat de la misia sa, clerul se slAbesce neincetat qi neincetat cAclAnd

In ignointA , uitA misia lul d'a spiritualisa.
Prin acsta materialismul fAcea marl pa0 In
inimile RomAnilor i prepara o stare de eldere. C rii suntem datori vlciurile i lasitAtile
nOstre. Bisorica prin alianta cu Statul s'a us
r

mal prejos do misia sa. Prin separarea so de

Stat, prin libQrtatea sa, se va ridica.

0 separatie complectA nu se p6th face d'o-

dar mai multA libertate se pfite

da Bisericei romAne ant in organisarea sa,.
cat si In administratia sa. Sinodul fAcAnd
budjetele clerului in ttA libertatea, episcopi
admistrnd liberl i supusi la controlul sinodulul si la inspectia m nistrului, eniscopia se
am -datA

lua dupe can6ne, top functionari bisericel numit! do bisericA , seminarele reduse In adevArate scoli cu o educatie religi6sA, spiritualA
capi biserici alesI de cleric!, i mireni sinodul
compus de cleric!: ar fi singurele mijlce de
a ridica clerul la Inaltimea misiel sele.
Ce pasA guvernului de dogme, de memo,
de disciplinA in mAna despotulul la o natie
ce nu meritA de cAt desnotismul, se face un

mijloc de guvern. Nu este tot ast-fel la na-

Vele luminate cad se bucur de libertAti. Aid,

In guvern , biserica nu are nicI un rol. Am

voi sA ne spule doctori cad afi aservit guvernulul Biserica romAnA , ce ajutor at pu-

www.dacoromanica.ro

175

tut afla in alianta sa cu Biserica ? i mai

ales ce a volt a face din o asociatie liberA
cu misie divinA, de cat o politie?
Se pune inainte usul in trecut, de cAte on

guvernul introduce in altar autoritatea sa :

Domni cu divanul alegeat pe episcopt Atest us era abus al Domnilor tirani din tim pi

(le barbarie, ce se servlafi cu biserica ca si

esploateze consciinta sclavilor in favrea lor.

SA luAm din trecut faptele de arme ale vitejilor stremo0, dar nu datinele; erail ea legile de atuucl , legile era' barbare i tirenice.
Regimul care pte sA inlAture pedicele puse

principiilor de libertatea cugethrei este acela

care lastt la tote asociatiele religise grija
de a se regulamenta i administra singure
fArit interventia Statulul. Uni resping acOstA
libertate clicnd el Religia va ped safi va
declina cAnd s'ar lisa frA tutelA, cA Statul
va avea BA se tmA d'a fi amenint it de puterea spriritualA, temeri desarte !
Libertatea nn surpi religia, ei o garanteza. A sprijini religia puind-o sub protectia
guvernului, este a dovedi eh religia n'are putere vitalA prin ea MAO i nu pte trrti de
cAt prin protectia autoritatel civile. Atunci
mai e trebuincisA ? Cel ce aunt de Were
ca religia sA fie protegiatA de guvern, sunt
inamici al religiel. Religia nu este fAcutA spre

www.dacoromanica.ro

176

a servi de instrument despotIsmulni 0 spre

a duce pe pdrele ca pe turme de vite. Ea

este in natura omului , 0 dacA nu ar fi In

natura omensca, dad nu ar avea altA misie

de cat a face o politie a guvernului, atuncl
nu vedem pentru ce mai trebuie, cAci politiile mirene sunt mai inteliginte mai practice.
Nature omului aspirA la ideal. Chiar sel-

bated ail o credint sub forme barbare 0

grosolane. Religia supus guvernelor,, clicea

un auter, este ca arborul cAruia frfeca 111311i

g Adinar nebun ii dA forma ce vrea el , pe

and religia liberri esta ca arborul ce cresce In plina libertate.
OH ce guvern urasce migearea cugetarel
0 rniparea simtimintelor , caci vede In ele
element de discordie ; dar religia robita la
Stet, se face ma fanatism, fAr idei. fArA misie.

Ori ce Stat protege un cult, merge la ipocrisie. Se servA cu religiea Statulul, ca sa

amAgiascA credintele in socotala intereselor

sele.

Guvernele, ne avand fapte, se sprigin pe

religie. In ast-fel de conditii de servilitate
ale religiei, religia nu mai este o afacere de
consciinla, ci de cuviintA. CAnd biserica va
fi libera, nu mai atunci profesia religiei va fi
un adever, preoti vor fi cu imma pentru ea.
Legea lui Cuza recum5sce neatarnarea bisericei Romane de biserica mama, dar ca Ie-

www.dacoromanica.ro

177

gea ce reguleazA biserica rug , fAcand pe

Tar ul patriarh.
Ea incuviintA bid cu biserica aceea unitatea

dogmelor. Teologi dad numele de dogme la

o propositie co nu cere a fi doveditA, ci numal crecltitA. Acsta nu o admite filosofia academiilor. Dogmele sunt de credintA divinft.
Spiritul cel sant , duptt bisericA le-a Insuilat

apostolilor. Se pte schimba forma , fondul

nick o datA. Biserica romAnea neatrnatA de
biserica mare sub raportul disciplinel tii administratiei Bele.
De aici trebula sA nascA cestia can6nelor.

Unitatea cu biserica mare In cestia ean6nelor era imposibIlA, din causa aliantei ce ayes
biserica RomAnA cu Statul care in timpi din
urmA avea o constitutie. Deci, prin cir iile cons-

titutiei in multe punturi mail incompatibile

cankelor. De aici nAscea cestia : ori biserica romAnA sit urmecle alianta sa ea Statul,
9i atunci catA a saerlfiCa can6nele; orl admitnd unitatea can6nelor sA se se-pare cu
totul de Statul politic. Dupa legea luiCuza
Biserica romAnA se alia cu Statul, tii inlAtura
can6nele ate erail contraril prin cipielor con-

stitutiei. Positia bisericei n6stre nu av ea de

cat doii cAl:
a prilmi unitatea can6nelor cu
biserica mamA iii a se separa de Stat. sad a
urma alianta sa cu Statul i a inlAtura ca'Allele.

12

www.dacoromanica.ro

178

Legea lut Cuza urma alianta i Inlatura

can6nele ca incompatibile cu constitutia patrial, in multe privinte. i aid avea dreptate D. C. Bosianu.
CanOnele suut kgile bisericel i hotartrile
sobOrelor generale, ri gula credintei st disciplina bisericei. Unele din aceste leg se urc
la originea Cristianismulut si se numesc :
CanOnele apostalor. Biserica latina admite
cinci-cleci de canOne. Biserica mama din Con.
staatinopol are opt- clei si cinci, cele din urnA

fiiud privite ca apocrife i par'end d'o oripia mai noa ca constituthle ce port num( le
apostolilor. Tote acestea formez dreptul canonic.

Mai este un canon, acea parte a leturgiei ce

urmeaza prefata pina la comunicare ; mai este

anca cononul scripture! sante adica catalogul cartilor ce compun testamentul vechiii si
noa. Can6nele ce crestini primira de la Evrei

nu tineaii agile lut Ester, Tobiii, Iudita, lul

Baruc, ale bieericei, ale intelepctunel, ale Ma-

cabeiler. Aceste carp se primirii in al 4-lea

secul eu epistola santrului Pavel dare Evrel.
Se dcosibese cartile proto-canonice i deftero
can onice.

Biserica romatia desrobita de patriarhie ,

fuse aservita gavernulul Roman, dupa, acesta

lege. Cu seperatia biscricei nu ar fi un pe ricol pentru Stat, dar va fi un mare avanta-

www.dacoromanica.ro

179
gill.

Anted va sciipa Statul de chieltuell

ei

de o mud dearta cu administratia bisericel. Guvernul nu trebue a interveni in nimic

in afacerile bisericpT, nic spre a oprima, nicl
spre a protegea. Biserica va face tot conformandu-se legilor i regulamentylor politienesci de l.nisce publick.
Adversari libertatei pretind c acsta ar face

stet in stet. Bisericile nu formez stat in stat

sub regunul de libertate, ci sub acela de elle* cum esth astaill la noi. Asta-cli este intre guvern i biserica o alianta , acsta Insemneaza un tractat thtre o putere cu alti
putt re; tratnd cu o biserica se recunsce ca
ea este o putere asemenea guvernului, i ca
acsth putere este atat de temut in cat Statul if (IA arme. Deosebita de Stat, bistrica, era
subventia hot-Arita cu care se administra sin-

gar& i se gatesce cu totul in terimul ei religios, pe terimul propagandel spirituale.

Biserica catolick din Romania, biserica pro-

testanta, havra israelita fiind libere i separate de ori-ce aliantri cu Statul , facutu-s'a4

ele Stat in Stat ? Ele s'ar Ii fault dud Statul ar Stratat cu ele ca puteri.
Nu ne este tema, de revolutle contra Statului. Pentru ce ar conspire, se faca un guvern teocratic ? Acsta nu mai este in spiritul seculului. Conspiratiele sunt n7sce bas-

me inteun Stat unde domnese libertatea, ins--

www.dacoromanica.ro

180

tractia i Indestularea. Decl numal guvernele

cari nu vor libertate, instructle, industrie, nu
vor libertatea bisericeI. Conspiratiele se fac
la poprele sclave. Unde omul este bine, nu
se revoltA. Vretl a opri conspiratiele, respAnditi luminele qi Indestularea , ca fie-care roman sA cugete, sA judece pur de a desvolta
i onora munca.
CAnd un popor nu scie a aprqui fericirea
sa i preterit tirania la libertate, ignorintA la
instructie , legile timpulul de mijloc la drepturile omului, perderea acelul popor nu este
regretabilA. PiarA dacA nu merita a trid.

Sistemul de a se amesteca Statul In biserich este un sistem nefericit, eftel stinge cugetarea, furA simtithentului religios neatArna-

rea i demnitatea i viata adeverulul ; tine o

luptA continuA intre cele doA p&p contrac-

tante i opresce Statul de a se consacra la

misia sa, biserica de a spiritualisa, de a console , de a IntAri atrAgndu'l privirea cAtre

cele pdmintesci.
Libertatea bisericei o vom avea atunci cAnd

vom avea un guvern liberal i cAnd natia va

avea vointa el i va intelege ce este libertatea cea adeveratA.

Din momentul ce acstA aliantA s'ar rupe

Intre Stat i bisericA, biserica ar deveni liberA a recunsce pe eine va voi de cap al
religiei ortodose : pe papa, patriarhul sea pe

www.dacoromanica.ro

181

marele rabin. Statul Roman ar fi indiferinte,

din momentul ce capi clerulul nu ar mai fi
represantanti bisericel aliate cu Statul, i cari
asti-cli, aliati, dad, ar pune biserica sub patriarhul sati papa, ar aduce calcarea drepturilor Statulul; dar odata senarata, Statul nu
ar mal avea de dreptul, a fi gelos de aliantele biserici.
Domnul Cuza arata o mare ura de a se pune
sub jugul unel singure femel. Ast-fel Dbmna
sa legitima nu avea the! o parte in lucrurile
publice. Acesta nu era un bine. 0 femee legitim

i plina de virtut! care nu tremura a

Imparti reSpunderea tronului , nu putea nici

o data face re. Nu este tot ast-fel cu o fe-

mee ce face tot ascunsa. Unul Domn

'f-a11 fi

tolerat a face pe Don Juan ma! bine de cat

a face pe Ludovic al XIV-lea.
0 femee, in persona caruia un snveran confund& persOna sa, devine adeveratul suveran,

farlt respundere. Curtea trece la dinsa. Vitiurile, aid acoperite, aa bun joe. Suverana
oculta face tot reul ce suveranul tremura sa
fad,.
Tralan cel mal bun din Cesari Rome! avea minion!. Roma trecea peste aceste
biciuni, pentru faptele mari publice a le soveranului. Aceste slabiciuni flu loviad In nimic interesele publice. Mind ins femeea sa
descise sinul junelui Adrian pe care II awl

www.dacoromanica.ro

182

mostenitor al tronului ; and acest om devine

Cesar 0 prin acsti influinta lovesce libertatile
poporului, poporul rege , ultand turpitudile
lul Tralan privetu nu ulta pe arelea ale Plotinei. Tralan se avilise, fall a lovi interesele
publice. Plotina se prostituase, spre a facenefericirea publica.

Faptele marl' ale lul Tralan ad inecat cu

strelucirea lor slabiciunele private ale divinulul suveran. Istoria nu va vorbi de Cuza
pentru slabiciunile sale. Ele vor fi inecate de
desrobirea poporulul de clack de unirea terilor, de darea drepturilor politice la cel mai
multi Romani , i (ha ii va mustra ate o
data serios , va ti numai atund cand se va
aminti ca
varsat sangele pentru unirea Roman el cu Transilvenia si nu 'II-a terminat 1ile1e, ucis pe pavaza sa in bdtalie.
Domnul Cuza nu'l placead manifestatiile
cu fade , ridea de cel care le faceat, si le
punea tot-d'a una pe comptul desinteresatei

amabilitati a politdel. Cand fuse arestat in

casa lul Ciocarlan si cdnd trupe de popor cari
II conducea tote guvernele ce venea unul con-

tra altuia 11 insultara prin staig te, Domnul

sciind cu ce mijlOce se capatad ovatile , se
consola negresit cand primia insulta. Avea
vorbele crude and se necajia. Mud ministerul Catargiu date falmsa demisie: Maria
Ta al refusat," Domnul Cuza, veclnd pe a-

www.dacoromanica.ro

183

cast ministiu, intra intr'un fel de manie in

conversatia ce ava cu capul reactiet Pe cand
acesta I icea CA nu sunt departe de timpi cand
Cand Domni
boeri scia a'si face datoria :

bateau la falanga pe ministri, respunse Domnul. imi pare bine de amintire."

Domnul adoptase maniera WI Napoleon LI
de a adresa scrisori catre capul cabinetului.
Una din cele mai teribile fuse aceea &litre
Catargiu prin care date un pecetluit D-lul
Brailolu. A doa catre D. N. Cretulescu prin
care se plangea ca, din neveghiarea ministrilor sei, s'atl tolerat In cele d'Anteiti finctiT
Omen! nedemni. La camera o data, terminAnd
discut sul i auclind pe D. D. Ghica dintre aspi-

ratori la tron , flaerind, apasa pe c le din

urma cuvinte energic i batu cu maim sabia.
El avea multa iscusinta, petrundere i fineti.
Espresie a clasel II din Moldova, el date guvernului terei o forma mai democratica dar
nu mai corect. Pporul se simtea in el sprij init.

El rldea de toti amicl sei cad vole' a veni

la minister.
Ridea de ministri cAnd vorblail limba francesa In afaceri. Pe D. Iliescu care il esplica

in limba francesa coprinderea unul referat

Ii inteba : limba romana sa francesa vorbia
mai bine ?
Beizadea Scarlat yen! la palat cu peptul

www.dacoromanica.ro

184

plin de decoratif, Domnul clerindul prin usa

intrebacine a venit cu Craciunul ca sal dea
ce-va.

Nu rermitea lid mutt ministru s devie

o vointa, si nu if refusa liberul esercitiu, pe
cat Camerila nu intra in afacere inainte de
2 Maift scria lul Librecht : Tine socotela de
ministri. El Bunt consiliari tronnlul. ET aunt
responsabilf." Dupe 2 Maid, schimbase tonul.

ilicea ministrilor : Tineti socotla ca tronul

este respuncletor." Omeni cu Cali se servia
in politica si nu se bucurati de o buna reputatie if prim% in secret, if incarca de favorurf i amabilitati; dar nu'i chiAma nicl o
data la masa. Nimic nu'l intarita mai mult
ca schimbarile ministerelor ce era siht a face.

inainte de a forma noul minister suferla ca,

o mama Inainte de a nasce pruncul. Ministerul o data incropit, era voios.
Reputatia .6menilor marl spanclura de talentul scriitorilor cari a transmis , memoria
lor la posteritate, clicea Domnul Cuza ate
o data. Scriitori la nol sunt inrolati in partide si ocupatf a face caricaturile ministrilor. Ast-fel ca i.0 maf sunt cititi de public.
Tot! suntem espresia timpuluf nostru."
if placeia sa indatoreze pe acela spre al

face af set
Era lipit pe fang Domn un grec. Acesta
'Area a se bucura de multa simpatie fang

www.dacoromanica.ro

185

Domn. El luase In companie cu un calugar

grec mai multe mosii monastiresci In arendi
pe numele lor, atunci dud calugari greci le

arenda0. De mult timp nu platise arenda.

Ministrul pune secuestru pe venit II ridica,
dupa rugaclunile lul, veclndu'l atilt de bine
UNA Domn. Mid el se ruga, Domnul clicea
ministrulul a'I face satisfactie ; dar in parte
II clicea a'sI face datoria.
Ministrul de esterne, arnic al greculul, chiar

In consiliul de ministri blama pe ministrul

Cultelor ca nu favora pe grec, adhogand ca
ast-fel e vointa M. Sele Domnului. Ministrul

de culte respuuse ca recunsce legea si 1111

vointa Domnului. D. Steegbe se indigna si
puse tota hotarirea a departs pe grec dupa
moSii. Venise la minister un arendasu ce se
plangea di a pltit arenda la grecul favorit,
de la care arendase moiile, i ca ministerul
'1 pune secuestru spre a plati. Acesta scapa
moiiIe si confunda pretentiile favoritulul.
Domnul se vedea adesea nevoit a plati de
la sine stricaciuid Acute de favoriti sei. 0

data se jucara in carp de un favorit, trel

mii de galbeni destinati pcntru o sc6I1 de la

Halki, ceruti de Francia. Domnul II plati din
chieltuelile calatoriel sele. Spre a atrage cre-

dinta kienildr,, nu conta pe interesele de

principil, ci pe interesul material catre persone.

www.dacoromanica.ro

186

De aici atata tolerint pentru unil. Solutia

acestel teorii este data de mult: credintele

sunt mai tali de cat aurul.

Unde eraa la 11 Februarie top acqt1 favoritl pentru cari, Ca sal multumesca , Domnul tolerase a se inlatura legile. Unii 11 pa-raseaa altil 11 tradaii.
La balurile sale ce erat splendide. nu yeniaii

de cat forte putine familii din clasa

aceea ce prin imitatie 1l luase rola nobletel

din Saint-Germain din Paris. Nobleta de nes-

cere nu a esiitat la Romani. InstItutile lor

and. de la inceput a fost democratice. Singura aristocratie ce aveaa, era aceea a lunetiilor, pe vtata. Numal numele qi averea aveati ereditate. In timpi mai vechi nici nu mele de famine, cael top se subscriaa cu numele de botecl 1 cu rangul, .ceea ce dovedesce ca numele de familie nu avea nici un
prest+giil. Acesta noblete neereditate privia tn

Domnul Cuza un Ode al privilegiuld el. Nu

rnergea la balurile sele, nici la mesele sele.
InvitatI , uni respundeaa cd sunt lancecli, si

qiaa sera la teatru sari se plimblad pe strade spre a a veclatl.

Clasa a doa care de la un timp prosperase atat sub raportul material cat i intelectual, domnia In aceste serbatorl, (land lucru-

luI o forma i o strelucire nu era And cu-

noscuta. In timpi doumului Bibescu, la un bal,

www.dacoromanica.ro

187

oficeri de serviciii priimidt damele de clasa

inteIfi si le duserh la un capet al salonulul,
pe cele de clasa doa le pr:mirl si le dusera.
la alt capet al salonului, ast-fel balul se im parti pe clasele poiit;ce. Cati-va barb41, superati de acsth preferintA insultAtre gi stupidh, plecarit cu sotiile lor. Acesth clash era
resbunath in balurile Domnulu1 nivelator de
clase. E-a chIar crudh. Din aceste cause Oa.
sa iinteig era reservath. 2 Maiii a facut mare
schimbare. Pentru aceea are particlani si ad-

versari. Credem ch este locul aid al aruncam chte-va vorbe acelora cad combat Ana
acea epoch de egalitate de drepturl. Am auclit prin clubud, chiar in camere Omenl cari
in timpul regulamentuluI si sub censtitutie
erah desmogtenill de drepturl politice, fAcendu-se eco al vechilor Jor tired, fcnd o crimh
din principiile de la 2 Math. Romanul a res-

tabili bine lucrul acesta. 2 Malti i 3 Maifi

2 Malfi era libertatea teranilor, egalitatea
drepturilor politice; 3 Maih era despotismul,
camerila, favorul, risipa averel StatuluI, arbitrarul, cumulul functiilor. Ear! acele principi1 ce le blamez, acesti men1 nu sr fi intrat in camere ca deputati gi senator!, n'ar fi
fost nici aleghtod, n'ar fi fost privii asta-clf
de stApini lor ; i ca sA p6ta dobindi drepturile ce le-ah dat lor 2 Malh , ar fi lost nevoiti, precum s'a veclut, sa 41 creeze aver-

www.dacoromanica.ro

168

minciase , cu alte vorbe sa. vie a apAra in

camera drepturile patriel, libertatea, dreptatea, morala, prin mijlce imorale , prin acte
mincimise. PinA la 2 MaIa numal ce1 cu yenituri de patru Bute galbenl, cu capital de
ese mil galbenl 0 marl proprietarl era(' ceMOO, aveafi dreptul a se (pupa de lucrurile patriel lor. Ce1-a1t1 tot! eraa desmcIteniti,
eraa proprietatea celor avuti.
Voda-Cuza a sfAramat o mtg. Egalitatea
drepturilor politico era Tulsa, precum am veOut din scrisCorea D-luI Negri, AncA de la 1861

sub ochi Puterilor garante.

Constitutia a maI restrans acest mare drept.
Acest pecat este pecatul sea. SA trAiasca sufragiul universal Roman ! pinA nu vor fi top
alegAtorl nu vor inceta d'a fi proprietatea
claselor. Daca ye este fricA el guvernul sA
nu facA alegerile prin glte, cine ne opresce
d'a face o lege prin care guvernul sii fie cu
totul Inlaturat din esercittul alegerilor ? Cine
ne opresce a face alegerea liberA de puterea
esecutivA ? Cine ne opresce a da poporulul
instructia Bi educatia politica pe care chlar
asta-cll 'I-o oprim? Cine &Ica nu doctori regimelor usate si turmele de nepasAtori pe a
cArora ignorinta aceSti doctorl vechl Bi noI,
'I-at aBeclat dreptul lor ? nici doctori, nic1 nepAsAtori nu sunt nape romanA. La nape ne
ad res Am.

www.dacoromanica.ro

189

Domnul era Incredintat de un rucru, di sub

regimul sea nu era persecutii; el Intelegea

persecutiile fapt al despotismulul care urmeazi

prada sa prin tote mijcele, uciderl, despold,

Inchisori , confiscatil, etc. In guvernele liberale Ind este un fel de persecutie, i acsta
este cea mal rea cAci se invelesce cu legea.
AcstA persectige era de multe feluri; o clasA,

o famihe, o personit cAnd nu (Hag cu guvernul , erad lovite in interesele lor, , sag In
procese , sad in esercitiu1 functiilor, , sag In
alegeri. Un om onest, capabil, trebuitor, era
persecutat, daca nu era din cercul acelora ce
erad servl al vointeI guvernulul. Causa reului . vine de la noi insi-ne. Inteo societate ii-

berA, persecutia asupra unui om catA a fi

simtitA de tog si resbunatA. Acsta urmcl&

si astAcII: reul e In noi.
Nepotismul i favoritismul fuserl nisce fructe
ce se cOpserA la sOrele constitutiel , si urnplurA cu

sucul kr corurt arborul. Sub regu-

lament, destul era sA nascl ca sA fil ban mare.

Abusul era regulamentat. Lumea se fame

cu abusul. MultumitA acelor bmenI din 1848
atAt de calomniag, se schimbl lucrul, se faun

Iegi noi. Dar nepotismul si favoritismul nu

sedusera, merserA cursul lor desvoltIndusA
chiar dupe cAderea acelul regim.
Se forml o stare de Omeni fArA mustAtl in
fun or Mahe, unde vedeal prefecturile bi alte

www.dacoromanica.ro

190

functil superire date la cel ce lad fetele guvernulul, date de ilestre. A ceste abusurl nu
se vindec de un Domn, cata ca spiritul public sit le loviasc prin ridicul.
Lordul Palmerston fuse una data interpe-

lat Incamerli ca pusese In cele mal irnportante functil pe nepoti, gineri , veri sei.
in adever, respunse lordul , dar am garantie
ca, tote aceste rude ad instructia qi onestitatea. De a fi rude en ministrul , nu este o

crima care sa fad ca ei sd nu mal fie ne-

cesari, nici s/ se bucure de drepturl ca eelaltl cettenl liberl. Spuneteml dm/ una din
aceste rude nu este onest/ i capabild." Aid
Este cestia ()nest/ i eapabila ; a nu fi nici
una nicl alta qi a fl numite In functii marl ,
este nepotismul, este favoritismul.
Domnul se credea garantat In Intru i afar/

and vedea votilndu-se sume marl ream spiOrli

i peutru presd. Spioni Intr'un regim

unde este liberatea preset qi partide, nu mai

aunt necesari, de cat a vent 0 a spune mindun! ca s/'I la salariul bor. Press plAtitd,
vorbesce o data, qi and nu aunt fapte, este
descuviintate de opinia public/
Ast-fel veclura ea de t;i se vota m tila un
miton pentru presit, dupe 2 Matd presa stain/
era tare intaritata asupra guvernulul. Afar/

www.dacoromanica.ro

191

de acsta este ce-va imoral care nu sufera a

se pune fn serviciul unel libertAtI sincere.
Ce sunt necesari spioni in mijocul nostru ?
Tote guvernele 'i-a avut. it despretulesc dar
II pastreaza. Die ca'i tin la interesul picel publice, sa cunsca ce spun pet snele influinte,
sii studio simtimentul poporan.
Spionagiul ar fi tolerabil, clice Montesquieu

daca s'ar putea face prin Omeni oneti. Se

face prin persOne infame , deci lucrul este

infan3. Spionul se Incla, are urele i sirnpatille sele, nascosesce i minte. Dar de multe
orl fondurile secrete se manec fara a se da in
destinarea lor.

Ce a %cut presa platita 0 spioni pentru

regimul trecut cu care s'a chieltuit sume marl?

Opritu-l-aa de cadea ? Asigurat -all 1ini0ea

publica ? Spusulaa adeveratele opinii a le partidelor ? Nu!

Autorul libertateI teranilor 0 egalitatel

drepturilor politice, nu vela sii dea Arica libertatea magistraturei prin inamovibilitate.
Cnd justitia nu era separata de administratie, inamovibilitatea putea A ameninte libertatile pubiice. Astacli nu mal esista aces, file&

In data ce se despartira cele doa puterl trebuia sit se iea garantiile de neatarnare cari
sa OM scripa neatarnarea lor reciproca. Acsta nu sa facut 0 justitia a remas In miina
puterel esecutive prin numirea judecatorl, dis-

www.dacoromanica.ro

192

pune asernenea de judecAtt, si atunci nu mai

este garantie. Judecitile sunt acte de coned-

inta tar nu de disciplinA. Jude le carA a fi

cu totul liber in aprematiile Bele pi inamovibilitatea sa este urinarea silitA a acestel po-

sitil. S'a opus tot-d'a-una un singur argument, cA judecAtori sunt Ana des-clap de
cunoscinte pi caracterul de dreptate, si a'i
face asta-c11 inamoviblIt ar fi un mil mat mare;

dar judecAtori inamovibill nu sunt 6re supusi

la judecata Curtel de Casatie? Cine ar opri

pe curte a't dArAma dud el nu ar 6 la foaltimea misiei lor ? Este organisatia dar in fata

careta cade argumentul acelora cari 'I pun

inainte, nu pentru intei esul public, ci pentru

arobi justitia ministrulul, pentru ca sa ellspupa guvernul de judecAtort si de judecAtt
pi lcA de ce catA sa ne ferim : de inriurirea
acelul mmistru.
Vrett sA aveti dreptate, ficeti derptatea
liberA prin inamovibilitate! Ea este sanctionatA de spiritul public , este In armonie cu
natura functiilor,, este o garantie pentru libertatea pi proprietatea cetAtenilor.

Senatul a elaborat un asemenea protect.

Reti asu-l-a guvernul dupa obicelii? i cu judechtori, facett inamovibilit pi pe institutori
instructiet i rimare , caci atl fAcut numal pe
profesori instructiel superi6re, pi atl creat un
privileglii.

www.dacoromanica.ro

193

Ori unde judecatori se numesc de ministru,

unde nepoti puterel pe cel slabl if prigonesc.

jndecatori, ca sa nu iiscta saa ca WO fad

cariere, din dreptatea omensca isi fac sutra
la putere. Ast-fel la nof daa dreptatea la
cel tari, fie pi hop , si ast-fel legea nu maI
este d'o potriva pentru top.
Un lucru care era simpatic guvernulul trecut, era centralisarea. Acestvicid al guverne-

for despotiee se maresce dupa caderea luf

Cuza. Teatrul roman, institutie libera , cu
mare subventie, se pune sub guvern Actori
sunt salariati de guvern si declaratf ca functionari dintr'o sectie a ministerului, un comitet revede plesele dramatice si la rola de censor al polipei in ceea ce privesce plesele de
represintat. Nicf o scela spre a forma artisti
spre a forma gustul si artele. Subvenpile date
de Stat la Teatru Eta un scop, a forma arta,

lar nu a face sa petreca publicul unul oras,

cacl atunci ar trebui sa platesca pi pe Rasca
ce face deliciul bauturilor de bere. Nu estedator districtul Doroholuluf a plati imposit pent-

ra a se sustine un Teatru supus guvernulul ,

sa se amuse poporatia venetica a until oras.
Acesta o pc:Ste face muncipalitatea. Dar districtul Dorohoiuluf pete plati pentru desvoltarea artel, caci d'aicl profit& natia. Rea trebue sa le para ministrilor Domnulul Cuza cA
nu aa avut ei acesta idee.
13

www.dacoromanica.ro

194

Niel odatd nu ad parut mai multe satira

ca in timnul ce precedd cdclerea Domnului.
Intre altele si acstit satird:
CogAlnicdnu

Si CretulEscu
Cu Savel-Manu
Si BdlAnescu

Ad festent.
Tar Librechtman
Marghiloman

Si Caliman
Beldiman
S'ad 1ntolit.

presa Ia noi a cdtat mal tot-d'auna s se

s9himbe In pamfiet. Pamflet ele apar cdnd soCietatea este ndbusitd. Atunci fac efect. and
Sclietatea Insd, este fericit, fac a rlde. CAnd

soletatea suferd, aceste ace intep pi fac sange. Pamfletul apare atunci &and guvernele fac

din natie o proprietate a lor.

Orl-ce constitutie este o minciund, fArd
self guvernement. Acsta a fost nefericirea
Franciel , fericirea i libertatea Angliel si a
Statelor-Unite. Singurul mijloc de a face ca
guvernul sit nu mat fie privit de natie ca o
causd contrast), cause! sele.
De multe on ele fac de nu dorm si nu mit-

www.dacoromanica.ro

195

nitric tirani. Satire Menipea In Francia date

legel o lovire de mrte.
Aceste pamfiete cata sa fie nationale yi liberale spre a interes ; de vor fi laudabile pentru guvern, sant privite ea opinil ale politieI ;

atuncI dud apar gra nume de autor ci nu

scie nimenl de unde via , ad aerul misterios

carel e fae tematifire. Aceste ramflete In aceste
conditil fac tot-d'a-una mal mult efect. Pe tta

dimindta Domnul citia ate o placard& ce se

arunca pe strade si se lipIa pe palat : Cas 'd

de dat cu chine n curdnd."

De cate orl se conspira pentru o resturnare , pamfietele yin Inainte. Dar Domnul
Cuza era nepasator la aceste semne. Credea
cA natia romana este o nape de sibariff. A-

teste pamflete era prea dese ea sa nu fie

semnalul unel conspiratiI.
Pamfletul este un jurnal concentrat, el vor-

besce numai and are ce-va s icA, i prin

acsta eliTar se face importinte. Painfletul
este tipetul sardonic al poporulur ce sufera.
GuvernulDomnululCuza era constitutional,
dar nu era self-guvarnement pentru guvern, prin

sine 1nsuci, guvern direct prin cetatenI. Asta-

It se proelama egalitatea drepturiler la ale-

gerl, i mane numesce pe deputatI ministrul.

Self-guvernement este opositia centralisareIl
Regimul Domnulul Cuza nu meriti alt nume
(le cat regimul centralisdrei al carui ponte--

www.dacoromanica.ro

196

lice ere" D. CogAlnicnu, qi D. C. Bosianu. si

advocatil. Este nn guvern care a regit de

multe ori dupA timpi i dunA caracterul natiet,

dar astA-cli chiar la noi nu'mal pote face bine.

Acsta s'a citit pe figura terel cAnd ea a

eit din puterea guvernului until om. Selfguvernement nu Inte lege tutela administrativA.

Self-guvernemet nu este nici guvernul di-

rect absolut al cetAtenilor In tote afacerile

publice. Aasta nu este putmclos In nicl o
cetate, nicl inteun Srat. Este vorba de a fi
libere de guvern nisce institutil libere, precum religia, sceda,

jusii,

muncipalitatea.

Libertatea absoluti pentru tot ce este de

domenul privat i de administratia directA a

afacerilor locale o interventie in afacerile provinciale &fi generale , ne lAsAnd guvernului

central de cat atributil fpentru carl se cer

unitatea vederilori 'Mimes esecutiel, esperienta lucururilor i intrebuintarea puterilor

comune. Lucrurile ce sunt mai presus de

comune , acelea revin de atributie a guver-

nulul. Este principiul constitutional aplicat la

afacerile locale

Acesta este guvernul promis de D. Co&Diann. Un asemenea guvern nu se capea de cAt pan respAndirea instructid In

mese, prin desvoltarea institutillor in fiintA,

desvoltAndu'l in simtul libertatel i initiati-

www.dacoromanica.ro

197

vei individuale, prin onorarea Omenilor co

serv fara salarifi, prin abnigatia a tot ce privesce interesele private.
Nu s'a Meat nimic pentru ac&ta, In timpul
Domnulul acusat de o politica de centrali
sare. Nu s'a facut nimic nici dupit ce a pleeat acel Domn. Constitutia nu s'a aplicat Inca
prin provincii.
Constitutia 'Astra are multe lucrurl bune:
dar legea electorall se contraclice cu manila
principil de libertate si egalitate ce a proclamat. Admitnd desfintarea tutulor privilegielor si monopolurilor, tolera pe unele prin legi
decretate si in fiinta scum.
Privilegiele In politica sunt drepturi acor-

date la uni, refusaie la alti.

Alegerile aunt un privilegifi. Privilegiul

corpulul profesoral a alege Senator ; Episcopi

intrand de drept in adunare; Fosti ministri

i fosti coloneli, intrand In Senat pentru aceste conditiI, In lipsa de altele. Privilegiul
capitalulul numeros. Privilegiele nemarturite

aunt nenumerate. Ele se contraclic eu prin

cipi de egalitate. Singurele privilegie admisibile nu pot fi altele de cat persona sacra.
si inviolabili a Domnulul, recompense nationale pentru strelucitOre servicil.
TotI eeta tenI until Stat nese egall. I n prin.,

cip tog afi acelasI drept. Se pOte ca s'a facut pentru cuvinte politico aceste privilege,

www.dacoromanica.ro

198

dar ele reman tot-d'a-una In contraclicere cu

simtimentul dreptatei, cu simtimentul de egalitate al natieI RomAne.
Domnul Cuza , avu o virtute pentru care
natio. 41 va aminti in tot-d'a-una. Cat timp
el domni, se formarA diverse partide pentru

putre i se urmara unele pe altel ; dar a ceste partide, aceM ministri nu erad nici o
data impu0 de politica puterilor straine. Romani era' atunel mAndri and vedeati in libera Grecie ministerul rus, ministerul engles,

ministerul frances, pe and inRomania n'ail

fost nicT o data de cat ministere romane, bune

sad rele, despotice sad liberale: dar tot-d'auna vointa Domnului sad a pref. Asa- ch numa/ este ast-fel.
Lavalette clicea agintelui terei : Vif sA'mi
spun/ o noli schimbare de minister ?" nu clime fnsa : Serie sa se schimbe ministerul acesta, sa se numiasca acela, caci ast-fel este
vointa nsarA." Nie/ acsta nu s'a fAcut atune/. Voda Cuza tolera ln administratie multe

ratacirl, dar el era roman.

Regimul mut 2 Malii, clic liberali, este agonia guvernuluf despotic. In el se omra cel
din urma despotism pentru Romania, Acdsta

nu fuse ast-fel. Natla sub principiile de iibertate urma a fi o proprietate a guvernului.

SA intelga cA natia este suverana intr'o con-

stitutie, cA ori-ee om este un cetatean fiber

www.dacoromanica.ro

199

0 are drept a lua parte la lucrurile publice;

a intelgg c resistinta legalg este ratia constitutiel; a tote aceste drepturl lipsind Bad
nefiind practicate , constitutia devine nu "m-

ind netrebuinclOsg dar o nefericire publia.

Armatele se mArla0 Bi se sadead, se schim-

bad ea a se creede un mijoc spre a motive

contracte de chieltu-iell marl cu negutAtori
Franciei, cAd aveati credinta a tote acele
contracte cu comerciul Franciel interesati acel
guvern in mentinerea Domniel i Statului qi

garantaii Ora contra ideilor de cucerire a le

unor puterl. Nefericitg este o Vrit and nu
varsd sangele seu spre a'gi pAstra drepturile
si libertgtile sele Bi cAnd crede a pgstra dre-

pturi i libertti cumpdandu-le cu aur dela

tirani sel l
Din robia lor, din umilinta lor, guvernele

Romgnilor '0-aa fgcut un merit mai in totd'a-una, de la epoca aderel spiritului national ping in timpi de astg-cll. Acsta a fost
virtutea robilor a suferi lanturile tiranilor.
Tronul, ministerul dad drepturl, impun marl
datoril. Domni, ministri, represintanti natiel,
and nu fac sacrificiile lor pentru fericirea
patriel, nu sant demnf de a se bucura de po-

titia ce le-a dat natia. Ef Il calc datoriile

hr. 0 nape insii0 nu este demng de fibertate, de independintg and nu face nici un
swificit pentru ele.

www.dacoromanica.ro

200

Tte natiile libere , In tot! timpi, sacrific

sAngele lor, aurul lor In lupte. Luptele nu le
sperilL Curagiul ce le da conv'nger drepturilor i datoriilor lor, le face tot-d'a-unea a
triumfa. Ast-fel fac natiile cad ad viata, cari
all drept a fi marl si libere. Acolo InsA unde
nu este vista , unde inima este degradatA ,
uncle virtutile sunt Inlocuite de vitiurl, uncle
datinele aunt rele, uude omul onest este despretuit i furul incummat de o societate corn-

p* patria este o proprietate acelor ce carmuiesc.

Sub guvernele constitutionale , natia este

auveranA. Ea delgA pe Domn i pe minis-

td a cArmui sub controlul deputatilor, el.

Guvern qi deputati sunt servi natiel suverane ,

salariati de (lima, laudati , onorag de (Masa.
CAnd cel ce cArmulesc sail vor cArmui, tatdes interesele suveranilor Ofac din causa inamicilor patriel causa patriel causa partidelor
lor, castelor lor, familiilor lor, natia suverand,
cAnd nu a devenit ea suveranA , sclava ser bilor sei salariatl, prin asociare cu tirani spre

despolerea patriel de suveranitatea sa , spre

ImpArtirea intre el a tesaurultd public , nu
tolerA nicl un guvern care se abate de la leg!,

care, spre a avea sprijinul inamicilor terel

lor suferA influinta straina r9i ImpreunA cu
streini inamicl, omOrtt autonomia patriei ler,
viata patriel lor, libertatea patriel lor. Acilo

www.dacoromanica.ro

201

ins unde guvernul este proprietar al Orel,

unde Ora este proprietate moptenitre a guvernalul , unde constitutia este o mindunii ,
unde bunurile patriel sunt mAncate de guvern, si de imfami sateliti , unde legile sunt
violate pentru interesele strAiMlor in complicitatea imfaml de trAdare ; unde biserica este
o politie a guvernului, sclele o politie a guvernului ; unde eel car! propag in public sunt
cumperati cu banl de inamici patriel, ca BA

minta ca sA deturne inimile de la sacrifici1

pentru binele public ; unde tilharul, trAdAtorul, 41 creadi un drept in simpatiile guvernelor i guvernatilor pi yin . in numele (mo-

rel , a sprijini ce nu este onorat; unde gu-

yernele violez alegerile, uncle cel cinstit este

gonit dacii, nu serbfi interesele tiranilor,, eel
necinstit incununat, unde serbA cause tiranilor ; unde armatele, fiice ale patriel, jur ere-

dinth tiranilor, dar nu patriel , unde socia

blAstemA pe sociul di nu a pradat cAnd a fost
la putere, ca sti ptA in urmii satisface esigintele lusului i imoralitAtei; unde nu mai
esistA de cAt simtimentul pismeI; unde meritul, ce escitA pisma , este prigonit si mediocritatea este ridicatA; unde cel ce ati prAdat Ora , eel ce a tirAnit Ora , yin pi vor-

ben de onbre, de libertate i impletese ennun!,

acea natie nu meritA de a mai fi.

Vestejindu-se pe ghirlada umanit4eI morale

www.dacoromanica.ro

202

demne, pure, se oterge ca o pata dupa o frunte

purl.
Ace% cari if resturnara, luara 6re altii cale?

Tera este asta-clt mat putin proprietatea gavernulut ? Constitutia i legile sunt respectate mat mult? Risipa tesaurulut public este
pug in hotare mal bane ? Opinia alegatorilor este mai libera? Favoriti, cumularcli puterei a Incetat ? Guvernul in fata strainilor
are mat multa demnitate ? Patriotismul face
pe guvern i guvernatl a face sacrificit ? Un
guvern care a avut nobilul curagiii a ridica
drapelul unirei tutulor Romanilor,, a gasit

In omen! alt de cat ura ? Dreptul autonomiet terel este astailt mai scump Romanilor
chiamati a veghia la mentinerea hit , dud

tratatul de Paris care ne da plina autono-:

mie, se viola; cand autonomia terel se cad,
and natia Romanv nu mat p6te sa alba guvernul care volesce i guvernele natiet se numese de la Paris oi de la Viena ? Child turmole de sclavi ce repreisint natia desmo-tenita de suverranitate , tremur la ideea d'a

protests contra vilolarel unor drepte sante

capetate prin sangele strebunilor nostri ? Favoriti regimulul trecut , espresit de vitid, nu
fused, preot.i templulul lut Ariman, ce revenirti cu dogmele vecht? Mitra , cleul binelut,
lumina vietel, nu fuse invins In urma de Ariman oi o6rpe1e sed, cleul reulut, autorul mor-

www.dacoromanica.ro

203

tel., din cununa de fer. fuse Cuza. Un Domn

plin de virtuti ti lu locul, dar Ora se carmuIesce de sistemul trecut, de 6meni cari introduserA in acdstA t6rA, cu constitutia, sisternele de coruptie, sistemul de m6rte , de
intunerec, de viciurl tir de umilinta.
Domnul Cuza. care tinea la multe testis de
drepturl a se reifiinta, veni de la Constantinopol incAntat de ideea de a restabili intocmai dupe dorinta puterilor juridictia consuTara in Romania. Se credea ca Rasta fusese
una din condipile recunsceri Statulul de la
2 Maia. Chiama intr'o cli consiliul de ministri t4i , luand cuvintnl , face atnarl mustrarl
D-luI Orbescu, ministru al jusritier, ca nu

va s ia mesurl a se ordona tribunalelor i

curtilor spre a recun6sce jutidictia consulara
Orbescu respunse ca ministru Roman, di nu
va face nici o data acsta, nefiind vointa natieI Bele.

Domnul se supra forte mult i nu mal

Oise nimic. ar Orbescu tinu tare.
A doa cli veclnd pe Domn , iml Oise sA

consilia pe Orbeseu a'I da demisia. ti aretala

ca en insu'ml voiam a me retrage , din causa
ca principiile mele nu iml permiteat sA staii
in minister. Profitala de acesta a clice Dom-

nului cA ar fi prudinte a se chlama un alt

minister ca sa esecute actul de la 2 Maia ,
6menl cari nu '1-sa flied , cA acsta va da

www.dacoromanica.ro

204.

putere actulut 0 tronului, va da garantil na-

tiel pentru principiile marl din acel act 0

aperanta ca. cele ce In acel act smAn prin

natarli lor a guvern personal si desmint principiile de egalitatea drepturilor politice 0 libertatea teranilor. . vor facets IndatA cu venirea until alt minister ; pe cAnd cu ministri
ce ad fitcut ne 2 Maid , este de asceptat a
se nutri 0 marl urele causate de o lovire atat de putericA. Doranul prtru ca gusta aceste
idei. Imi clise sA vorbesc cu Ion Ghica, BrAtianu 0 cu Rosetti Nu am vorbit nimic, cAci
Mai vorbisem altA data 0 am remas cu vor-

ba. Duprt mine aid fuse o mare erre. Tronul ar fi scapat dacA Domnul ar fi schitnbat
ministerul 0 ar fi lAsat actia, chiar cu concesii In favorul libertAtei, In mana acelora a

cArora actie deja circula In tote fibrele natieprin putericul prestigid al libertAtei.
Domnul Cuza ar 1i fAcut acsta , dar din
nefericire fAcea mare cas de consiliile Camarile!. Avea eliti-va amici demi si oneciti, interesati numai de binele tronului, Pisoschi ,
Silion, etc; dar ntei asculta. Domnul credea
natia guvernabila numai prin corn ptie, precum

cred multi Inca stAlli. Se amagea. Natia nu

era stricatA ci numai o parte de Omen!, espresii a le regimelor trecute. Acela plireat 0
adunAtura. de rob! WA misie, Omen! cari com-

promitaserA tOte tronurile 0 cari to urmard.

www.dacoromanica.ro

205

misia fatala a compromile i tromil ce la inceput paruse amenintator unei scle, funeste,

dar natia era putt in tot ce nu era in

servicinl administratiei.

Dar din causa ignorintel In care 0 termu-

rise tirani ei, ea nu scia and cif sub constitutie ea erea stapana. Credea cA este ursita
a fi proprietatea celor ce o guvernal Vocla
Cuza a fost victims simpatiel sele pentru Ameni

eel. Niel un Domn nu va putea sa se sustie

dad nu se va Intemela pe popor, pe natie.
Omeni ffira principii , dal lovirea orl-carul
stanin incetcla de al incarca de favre.
Straini de afara respect pe un Domn pe cat

el este in intru srijinit de natie. AtuncI el

devine esnresia natiei, 0 o natie este totd'a-una mai respectata de cat un om. A fi
tare in afarti, cata a fi tare In Vitra. Un Domn

nu se intaresce de cat atunci and face fericirea celor mai multi , and face ca legile

sa fie pentru top, &3i admite cu placere mijMcele de control 0 de resistinta legala con-

tra abusurilor de putere , .0 nu ulta misia

sa ca nu este proprietar et un protector al
poporulul. Dar Domni aunt rival! ai poporu-

lui ; ei tin in ignorinta poporul , ca sal slabiasca ; slabiasca pe boeri, II lasaii sa abuze
de putere.
Erat invinsi i invingatorl, apasati 0 spaWoe, devorati i devorAtori. Domnul nu sciu

www.dacoromanica.ro

206

a se declara cu curagid pentru apAsatt sad

pentru apAsAtoti. Voi a clirmui cu o parte din
aceOl din urme. , care ad arta aface B. se
compromitA Domnit de mulct anl.
Ast-fel egalitatea drepturilor politioe nu
produse nicl un resultat, qi cand poporul fuse
chiAmat la alegerl, nu 'i se tolera altA vointA

de cat a guvernului, care neaqnd control 0

respundere, nu era burl.
Dad natia, daca toti acestl Domnt Bi miniBtri cari ad tinut Ora In loc, ca BA o faca
proprietatea lor, ar fi cercetat istoria natiel
ItomAne, ar fi veclut di nicl o putere nu a
putut dura cAnd nu a fost basatA pe drepturile celor mat multi; ce, insuBi ce mat marl

Domnl ad trebuit si plant cAnd ad personicat suveranitatea natiel, in persona lor ; viata
el , gloria el , In persOna lor sad 6meni lor,
st nu ad sciut sAl dea in schimb eel putin
o bunA stare materiall.
In acele timpurt preparasem un memorid
Domnului contra ideal care era nAscutA din
tOte acele vestiri, a trece Ora la Austriaci,
acstA idee funestA de a ucide la DunAre sen-

tinela latinismulut. Rd simtul acelui me

morid.

Romani ad Invins i ad colonisat Dacia

cu latinT rusticl cu cart ad colonisat Spania,
Francia , Itaiia Rezia. DupA Tralan aceste
colonil Wine de la Dunilre, cari esistad chiar

www.dacoromanica.ro

207

kainte de resbelul Dacia!, fuserA adAgoate

prin nol colon! pentru IntArirea lumei Romane. Dar sub Aurelian, se retraserA optirile ,

remAind colonii civil!. Cu acsta latinismul

se slAbesce. Asta-cll cAnd panslavismul pi pangermanismul ameninta sA nimicscA calomniile
panlatinismulul de la DunAre, acdstA sentinelA

latinft din Orient; cAnd Romania este amerintati d'a fi IncorporatA cu Austria, se Pot
scApa interesele latine, prin modul Intrebuintat de Cesari Inainte de Aurilian , adicA a
se mari natia latinA RomAnA pi a se garant
contra panslavismull i pangermanismului, priimind prin coloni francesl, italiani ispanioll,
ce ne-ar trimite aid i 'i-am apecla pe moiile Statului, viatit putere. AcstA colonisare,
nn numal cA ar da RomAnilor, vita latinA, sentinell a panlatinismulul, viata pi puterea a'al

implini misia lor,

dar Inca ar interesa pi
mai mult cele trel mar! puterl latine sub mitropola Franciel, la srta nstrA de latinl, la
libertatea gintel nstre, i ar goni pentru totd'a-una ideea funestA de a ne da Austriacikr. RomAni all mopil marl ca Principatelele pi DucAtele Germania! pi Italie!. Pe acaste mopii coloni Frances! , Italian! Spanioll, Portugesi, ar putea, trimiT prin privighlerea metropohl Francese , cu chiAltuiale
kr, dAndule RomAni, terimuri gratis, In pogne

cum s'au dat la tot! RomAni , i atunci na-

www.dacoromanica.ro

208

tia RomAnA, improspAtat1 i mAritA cu ele-

mentele e naturale, ciipAtnd putere, nu va

ma! fi amenintata de a fi robitA nici de Austriad, Mc! de maghiarl, nicl de Ru0. Dar
acel Domn cAsilnd , I RomAnia priimind o
srtA, contra acestei idel, nu am maI dat memoriul.

FINE.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro