:VICTO

DI LCI URESCU

www.dacoromanica.ro

-44.1

VICTOR BILCIURESCU

BLICLIREST1
1

BLICLIRESTENI
DE IERI
I

DE AZ1

r
BUCURESTI

EDITURA UNIVERSUL"

1945

www.dacoromanica.ro

LUCRARI ANTERIOARE
ZNOAVE VERSIFICATE

IN PATIMI

Alcalay

epuizat.

1905

Biblioteca Minerva"

schite

FENOMENELE NATURII
contemplari
FIRAVE
portrete si nuvele Socec

FIORII PRIMEI IUBIRI

epuizat.

Minerva"

epuizat

epuizat.

1922

schite si nuvele

LOCALITATI VREDNICE DE CERCETAT

rescu-Ploesti epuizat.

1915

1911

Socec 1925.
1903

tipografia Zamfi-

CORUPTIA LA SATE sub raportul graiului, portului si jocului

epuizat.
tipografia Zamfirescu-Ploesti

www.dacoromanica.ro

1904

CUPRINSUL
Pagina

Limurire

Orasul-Aspecte
Dambovita
Focul cel mare

11

Tirul
Viata patriarhal.
Edificii, palate, locuinte interioare, piete, bulevarde, strzi
Biserica i clerul
*coala
Parlamentul
Presa
Justitia
Cazarma
Comertul, piaba, pr&vlii, firme
Posta, telegraful, telefonul
Datini si obiceiuri

37
39
56
59
75
89
101
113
1'73

177
183
199
209
215
219

Dou& rzmerite (1888-1907)

Trei mari momente din Istoria Neamului (1877-1878, 1913, 1916-1918) 235

Cenacluri literare si artistice

Caracterizri i precizari

Conservatorul de art& dramatic& si Uric&

Teatrul
Opera
Opereta
Atenee
Arta
Muzeele

Tipuri bucurestene

www.dacoromanica.ro

253
267
289
295
315
316
316
319
325
327

Leimurire
Aceste cciteva imagini, figuri $i tipuri din Bucure$tii cei trilifi de noi
ce$tia cari peste puf in nu-i vom mai vedea, sunt agernute $i infiifipte ad,
in mare parte
Cu nicio altd pretenfie, decdt aceia a unei contrihuf i i
inedia, cred eu
cu miirturisirea prerii mele de rdu al ele ar fi trebuit
sci fie date la lumina' mai de mult, cdnd le aveam mai proaspete in minte.
Dacd cu toate acestea mcl inflisez cu ele chiar a$a trziu, mcl bizui pe
grija ce am avut de a nu distruge unele insemndri $i documente privitoare
Ja acest subiect, de cari mii voiu folosi de astd. data.
Dar ala nedumerire poate stdrue in mintea cititorului : ce nevoie
inai era de altd descri ere a Bucure$tilor, and
slavd Domnului
s'a
scris destul despre el ?
Acela$i argument de mai sus : credinfa al voiu aduce contribulia
zmui material inedit, ce poate nu se geise#e nici in Gion, nici in Const.
Bacalba$a, cu deslu$irea di Gion i$i incepe cercetdrile ca istoric, cu mult

inainte de data dela care le incep eu, iar Const. Bacalba$a dei prezintd
zaz material aproape contimporan cu al meu, se deosibe$te de mine nu
numai ca preferina pentru materialul ce-mi pro pun sa" dau la lumind,
ti mai cu seamci di eu nu prezint ad i decdt ceea ce am trait si am vaut.
Astfel, ceea ce prezint eu in lucrarea de falii", nu nclzuege sii fie
dealt icoana fideld a Bucuregilor $i bucuregenilor trelifi # viizufi de mine
in decursul acestor trei pdtrare de veac, cu ingeiduiala unor refleclii
personate asupra cutdrui eveniment sau cutdrei figuri bucure5tene, si atzmci
Intemeiate $i spri finite pe dovezi.
A$ fine ca din rdsfoirea dirfii acesteia, sci reiasil pentru citit or

imaginea ciar a Capitalei de odinioard, a$a primitivd cum era atunci #

cum s'a premenit astazi, ca o comparafie Mire aceste data infagsliri, din

www.dacoromanica.ro

VIII

care s rezulte luminos gresala de neiertat de a fi Idsat sa dispara tot ce

a fost, tot farmecul patriarhal de atunci, ca in schimb, s riimdnd numai
ceia ce se vede azi, un oras ce respird o atmosferd cu totul streinn de
sufletul romdnesc, cu bate di un arhitect ca Mincu si alti edliva contimperarii de ai lui s'au straduit
imprime un stil autohton, tetra'
se giseasai urmasi cari s le continue opera, sau cel putin c qnrue
se rezrve baremi un cartier al orasului care s pdstreze vechia infcitisare,

spre a se putea arata strinilor sau generatiilor viitoare, de unde am

pornit, unde am ajuns i in cdt timp.
Intelegem, fireste, c'd metro pola unei tiri ce a mers in ritm accelerat
la o ascender-1P considerabild din punct de vedere urbanistic, nu putea
riimdne in starea primitivii de acum cdtiva ani si cd infntisarea ei de asta'zi
meritei unanima aprobare a bucurestenilor. dar acolo unde credem cd in
infrigurarea cu care s'a zorit aceastd transfigurare, s'a comis o greseald de

neiertat, landed este ireparabilii, e ed tot ce s'a construit in materie de

Stil, n'are nimic, absolut nimic, din specificul nostru peimiintean, mai cu
seamd cad socotim cd aceiasi muncei i aceiasi cheltuiald ar fi necesitat
toatii monumentala cla'dire a Capitalei, dacn in locul
i

ctrnine ce

s'a imprimat, sd i se fi dat una neaos piimdnteand, cu alte euvinte :

aceleasi monumentale cldir prezentate sub un exterior care sn aminteascd

unja j aspectul vechilor noastre constructii si daed ar fi fost posibil, chiar
.$i mteriorul s aibei tot o infalisare care sd aminteascd pe acela de

Cred cd se cuvine s Icimurese aci, ce imbold m'a indemnat s ciao

aceste amintiri asupra cenaclurilor lit erare pomenite in lucrarea
de fain : mai intdi convingerea di ele ar putea s slujeasen intro zi ca o
modestd contribuge acelora dintre chematii cari s'ar indeletnici cu intocmired unei si mai complete Istorii a literaturii noastre contimporane si maz
apoi faptul cd unele amintiri asupra publicatiunilor ce apdreau in vremea
aceia nu corespund In totul adeveirului.

Asa de pildd, d-rul W. Rudow scrie in lucrarea sa : Geschichte des

Schrifttums : Schliesslich verband sich Vlahutza Ende
87 'nit Stefanescu (Delavrancea) und V. Bilciurescu, zu denen spdter noch
andere traten, zur Grandung einer Monatschrift, die durch des letzteren
Freigebigheit eine kanstlerische Ausstattung erhielt, welche unter den RuRumnischen

manen unerhrt war und den Vergleich mit den besten Blnttem des Westens

www.dacoromanica.ro

.aushalt. Die Leitung iibernahm Bogdan Petriceicu Hasdeu, mit dem wir .uns

atso zuneichst zu beschaftigen haben"1). In traducere: Vlahuld se une$te

spre sfarsitul anului 1887 cu Delavrancea $i V. Bilciurescu, la cari s'au aliat
mai tarziu $i alf ii i ceite-$i trei intemeiaza o publicatiune iterar lunarei
(Revista Nou) care prin generozitatea celui din urmcl, a primit o redactare
iterar $i o inflisare artisticei ne mai vazuta printre romani $i care putea
susline comparatie cu cele mai.bune publicatuni din Occident. Conducerea
luat-o Bogdan Petriceicu Hasdeu, ck care ne vom ocupa mai la vale", pe
rand de fapt, adevaratii intemeietori cari au pleizmuit viata revistei $i au
in;ghebat gru pul colaboratorilor, au lost Macedonshi i cu mine.
Tot a$a de inexacta' este $i afirmatiunea din Istoria literaturii romane"
7egretatului profesor din Sibiu, Enea Hodos, care spune ca noi odat
grupati, am cerut lui Hasdeu sei ne caleiuzeascr 2), caci inainte de gru pare
-numai dupil ce Hasdeu a primit sd ia conducerea revistei, la insistentele
repetate ale lui Macedonshi $i Bilciurescu, s'a hotarit, dupa indicafiile lui

ilasdeu $i ale noastre, cam cari au set' fie condeiele la cari vom apela
pentru colaborare.
N'a$ fi pus la cale povestirea aceasta, daca na'$ fi avut convingerea cei
ea va intprpsa : pp rei rari an trait ca mine aresti 79 de ani, i-ar interesa
intruccit le-ar rscoli amintirile $i prin urmare le-ar reanima cupe din propria
lar pe tineret si in deosebi pe genera(ia venita' pe lume dupa marele
rzboi de acum un peitrar de veac la care $i noi am fost parta$i cu considerabil
ar intersa-o in deosebi, punand-o in fata abisului uluitor

dintre ora$ul asiatic despre care i$i poate face o idee din randurile de
jata' $i ota$111 modern, apusean, in care s'a nascut.

Cu aceste cateva calduzitoare klmuriri ,cred c cititorul este prevenit

asupra fondului lucreirii de fatei si este pus in rurent ru ceiace constitue
continutul textului, in arzaloarea mea dorintii de a-i face cat mai simpatica
citania si a-i inlesni curiozitatea de a o parcurge pana' la sfarsit.
Sunt in aceast lucrare cliteva deslu$iri ce cred c intereseazei, prin
aceza c ele Iiimuresc o serie de chestiuni ce au alcatuit la vremea lor
obiectul unor discutiuni sau a unor controverse, cari si unele $i altele s'au
I) Dr. W. Rudov Geschichcte des Rumnischen Schrifttums" Leipzig
pag. 209.
Manual de Istoria literaturii Romne" pag. 90.
2) Enea Hado?

www.dacoromanica.ro

inchis dela sine, jara sa fi deslusit nristerul CP le linen neliimurite i rari.

odatli cu moar tea autorilor lor, au riimas tot 'in stadiul misterului.

Pe credinta cd paginile acestea vor interesa, aduand o contributie

documentar necunoscutli sau fals cunoscutii pdnit acum, dau tiparului
paginile ce urmeazei i dad!' aceast credingi se va realiza, multumirea imi
va fi lost deplinii, did atilt am mizuit.
V. B.

www.dacoromanica.ro

BUCURE*TI *I BUCUREUENI
DE IERI *I DE AZI
Ca $i mosu Anton Pann,
De twin lume spicuim ;
ca cliinsul, ce-am cules.
Faltora impartasim".

Ora u1
Aspecte
ad un Bucuresti asa cum i-am pomenit noi acum vreo 70 de
arri, fr5 acel pretentios cadru didactic in care de obicei se descrie

infatisrn
un oras : pozitie geografic5, situatie longitudinal5, latitudinal5, documentare statistic5, climat si alte asemenea preciz5ri,

interesante

fireste,

dar cari nu fac obiectul lucrarii de fat5. De aceia, ne vom mrgini la o

descriere care s fe in de ajuns de lrnuritoare pentru cunoasterea orasului

de acum 60-70 de ani, f5r5 obicinuitul recurs la introducerea descriptivii

cu care se infliseaza un ores de Insemnatatea C,apitalei unei Vri si vom
incepe cu Bucurestii cruia geografiile din vremea aceia nu-i atribulau mai
mult de 125.000 de locuitori, Capital5 a unei Romnii c5reia aceleasi geografii nu-i recunosteau mai mult de cinci milioane de suflete, Capita%
strbtut5 de o Dmbovit ce se plimba prin ora f5r5 nici un c5p5t5i,
pe strzi sinuoase si Intortochiate ca si ea, treand pe 18110 gardurile, imprejmuirile si locuintele cet5tenilor, lar and se mai si umfla dup5 niscai
phi milostive, isi plimba apa murdar de toate impurittile, prin curtile,

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

12

i chiar locuintele oamenilor ; Capitala fra canal, fra

lumina, cu bltoace aproape permanente, afara de secetoasa lun a Id
cuptor, baltoece cu lintit verde pe suprafata apei in care oracaiau broatele i bazSiau tntarii propagatori ai malariei, boal ce te lua in primire
de cum scapai dela snul doicii ; Capital cu strzi strambe, fara nicio
aliniere, filnda cetatenii cand cladeau, isi a$ezau casele unde vreau $1,
cum vreau ; unul ie$ea cu doi-trei stnjeni in drum, altul se retragea cu
tot attia sau cu mai putin, a$a ca din punct de vedere urbanistic $i arhi-

prin pivnitele

tectonic, ora$ul metropol era o monstruozitate ; Capitala luminat

strazi cu petrol, lar in locuinte Cu lurnanari de seu cu respectivele mucaril).

rare ori cu lumnri de spermantet sau cu lampi cu petrol in locuinte

mai inlesnite i mai cu searna la petreceri, sau reuniuni, Inc& ne putem
inchipui ce ridicol ar parea cititorului de azi o dare de seama de pe
vremea aceia, in care s'ar descri o receptie in saloanele luminate a giorno,
facandu-$i o idee ce fel de a giorno trebue s fi fost.de pe urma unei a$a
de generoase contributii de lumina provenita dela... seu, spermantet $i
gaz I

Pavaj nu se pomenea in Bucuregii din vremea aceia. Doua-trei strzi

cu bolovani de ru pe la centru, lar in restul orasului $i mai cu searna

pe la periferie, $osele cam cum ar fi azi cele judetne, poate chiar mai
ru intretinute decat acestea pe alocurea, iar cu stropitul lor era insrcinat
Cerul and binevoia sa se milostiveasc, in care caz dac disprea praful,
se Infiinta bltoacele sau in cel mai fericit caz mocirlele, iar gunoaielor
Ji se dau foc prin curti ca la tara $i operatia aceasta nu binevoia s se
intmple decat o singura data pe an $i anume primvara. Ba ca s firn
drepti, exista un serviciu de curatenie pe strzile din centru : vreo duzina
de maturatori in solda primal-lei, cari de co miezul noptii pn spre zori
mturau cu niste tarnuri late cu cozi lungi strzile dela centru, crora Insa
nu le venea randul cleat data pe saptmna, ele fiind vreo douSzeci de
toate In cartierelo ro$u galben, lar mturatorii pre,a putini pentru ele 2).
Avea in schimb $i bunurile ei viata aceasta de patriarhal orientalism ;

nu platea bucure$teanul chirle, fiindca nu existau chiria$i pe cari i-am

Un fel de cleste Cu cmrut la vrf, ce avea misiunea sil inabuse
fumul greu mirositor ce imprAstia festila stins In seu.
Pe vremea aceia, peste aceste patru sectoare de azi mal erau doui
rosul i albul.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

13

apucat ceva mai trziu. CSt de nevoias s fi fost cetteanul, isi avea brlogul lui ; de aceia intSIneai des pe atunci in Bucuresti, o casg mai artoas alturi de una in paiant cu o odaie si o tincl, asezat intr'o curte
ce Intr'unele cazuri atingea suprafata a doug-trei prjini, ba chiar apropia
un pogon.
E lesna de inchipuit cu ata usurint se lacea pe atunci serviciul de
paz de zi si de noapte, cci erau, chipurile, dou echipe de sergenti de
strad : de zi si de noapte ca si astzi, reduse bine Inteles, dar indestultoare fat de limitata Intindere a cldirilor pe suprafete spatioase si
aproape inexistente ca inltime, mai ales comparativ cu inaltimile constructiilor actuale ce tind s ating proportiile zgrie-norilor de peste Ocean.
lama nu se ridica zpada de pe strzi, asa cum se procedeaz astzi;
s'ar fi revoItat proprietarii de grajduri cari isi vedeau periclitat agreata
perspeciiv a sniusului.
Plata, slav Domnului, belsug si ieftintate ca In basme : se mnca
pentru doi lei masa la birturi bune, cam 90, 100 si 120 lunar in abonarnent,
iar in cas, o familie obicinuit, mnc,a o zi Intreag dintr'o cosnit ce nu
costa de multe ori nici patru lei. In casa printeasca am pomenit dndu-se

buctresei pentru trg o rubl (4,75) pe timpul rzboiului din 1877,

lar buctreasa se Inapoia cu toate trguielile pe ziva aceia si mai aducea
si rest.
Cosnita obicinuit la o cas de trei-patru insi consta de obicei din
tainul slugii 20 bani, seu 20 bani 3), fina 10 bani, mlaiul 5 bani, plnea
20 bani, jimbla 30, legtura de zarzavat 10 bani, carnea 40 bani, puiul de

gin 50 bani, gina 80, rata 80, gasca 1,20-1,50, curcanul 2,50-3,50,
iepurele 3 le, vnatul mrunt 50 bani bucata, pestele srat 20-40 bani,

proaspt 0,80-1 leu-1,50 si 2 lei, oul 0,5 si 0,10 bani, laptele 0,20
bani, zmntna 0,40, untul 2 lei, topit 4 lei, fructe 10-40 bani kilogramul,
prunele i corcodusele 5 parale kg., portocalele 10 la leu, pepenele verde

mic 5 parale, borsar 10-15 bani, galben 5 si 10 bani, gazul 10 bani

litrul, lemnele 30 lei stajenul de 3000 kg. adica 10 lei mia, vinul 20
40-60 bani litrul, infundat calitate superioar 3 lei butelia la Brutzezzi
si la Carada, sampania 4-6 si 12 lei, trsura de piat leu cursa, 2 lei
1

3) Pe atunci se Otea mai numai Cu seu de vacd, ceia ce necesita

incAlzitul farfuriilor iarna i se gatea cu seu chiar lia casele in cari amara
gemea de unt topit care se intrebuinta numai la anumite feluri.

www.dacoromanica.ro

14

VICTOR BILCIURESCU

ora, iar Cu ziva intreag Cu patru cai si afar din oras 20 lei, cursa la
$osea 5 lei, simbria slugii 20 lei lunar, bucatreasa la case pretentioase
si la birturi, sau bucatarul, 40 lei lunar, vizitiul 30-40 lei lunar, randasul
la grajd si la sopron 20 lei lunar ; argatul la tar 120 lei anual si dou
perechi opinci, logofatul 240-320 lei pe an si avantaje la pasunat, la
dijma de lapte si la fan si lemne din padure. Cand au aparut primele
inchirieri, se pltea o camera mobilata 40 lei lunar, nemobilat pe jumtate, iar apartamentul intre 50-60 lei lunar, cam 600-700 anual; singur
in curte si intreaga gospodaria 1000-1200 anual.
Circulatia era si ea cam tot asa de primitiva si de redus : in Capital
nu existau acum 70 de ani mai mult de o sut de birji, nefiind de altfel
nevoie de mai multe, mai toate casete inlesnite avnd trsuri proprii, lar
cine din ele n'aveau, se serveau de luxoasele si elegantele birji ale muscalilor ce se retineau cu ora pentru vizite si cu luna pentru vizitele medicilor cu clientela numeroas. Curse la gri (Nord si Filaret) se fceau
foarte rar, nefiind pe atunci la inceput deck o singura linie BucurestiGiurgiu cam de 75 km., iar ceva mai tarziu o a doua Bucuresti-Ploiesti de
60 km. prelungit mai tarziu 'Ana la Sinaia unde isi alesese resedinta
de vara Domnitorul Carol I in cateva chilii din manastire, amenajate pentru
res,edint ; iar dupa trecere de cativa ani, linia aceasta a fost prelungit
pang la Predeal unde se afla vama dintre noi si Austro-Ungaria.
Circulatia ceva mai pronuntataa In interiorul Capitalei, era doar prin.
Lipscani, str. Carol, Podul Mogosoaei, actuala Cale a Victoriei, la $oseaua
Kisselef si pe langa cele doua piete existente atunci : Piata Mare si Piata
Mica (Amzei). In afara de acestea, circulatia era foarte redusa, chiar prin
cartierele mai animate, cum erau de pilda : Batistea, lcoana, Mntuleasa,
Dorobanti. Si ne putem face o idee de redusa circulatie din vremea aceia,
afland amaruntul c lumea asista nescandalizat cum pe Podul Mogosoaei
(Calea Victoriei) in fiece primavar si toamn treceau aesfarasite turme de

oi cu tot convoiul lor de Daci, caini si mgari, pe vremea and urcau

la munte sau coborau la camp la iernat. Era o priveliste cu care ne obiciriuisem si pe care multi din noi am privit-o, asteptand s se linisteasc5
praful starnit de turme, ca s putem traversa strada, fiinda pe atunci nu
se cunostea stropitul strazilor.
Dupa cum se vede, Capitala era acum vreo 70 de ani, aproape in
intregime un oras oriental, fr !lid un imprumut dela stilul oraselor apu-

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 .DE AZI

15

sene, 'dela cad de altfel maimutaream moda, port, obiceiuri, fimba si

limbutie, dar mai nimic din bunurile civilizatiei lor. Era un oras redus
la aproximativ a opta parte din populatia lui de azi, la un sfert din suprafata actual, desi avea dou sectoare in plus peste actualele galben, negru,
albastru si verde, pe desfiintatele rosu si alb, lar toat" periferia de atunci,
peste care s'au suprapus decorativele cartiere Filipescu, Bonaparte, Dome-

niilor, Parcul Carol, $oseaua Jiarat, Davila, Cotroceni si alte asemenea

renascande cartiere inconjuratoare astazi, toat aceasta periferie era atunci
un Baragan pe care vara pasteau vitele sau se semana porumb, lar lama
il cutreerau haitele de lupi, cari and erau inflmanzite, intrau mai adanc
prin curtile dela periferie dupa prad.
Fire:4e, de atunci, pe masur ce vremea s'a scurs, orasul a evoluat,
la inceput in ritm incetinit, chiar foarte incet, iar mai tarziu si in deosebi
dupa pacea din 1918 tot mai accentuat, pang mai deunazi, and evolutia
s'a facut in ritm, l'am putea numi vertiginos, dac tinem searnd ca anual
se cldeau 3-4 mii de constructii noui, mai cu seam sub ultimii pHmarl, cari au pus razbit tarnacopul in functiune, ca s poata scoate
din orasul oriental de acum cateva decenii, metropola apusean de astazi
pe care o admiram cu regretul de a nu fi evoluat in stilul autohton, ci
intr'unul cu totul strin, de ufletul si ochiul nostru. Si in asta privInta, ne

*dim cu explicabila strangere de inim, ce castig binecuvantat ar

fi

fost pentru metropola de aproape un milion de suflete a unei tri de

patrusprezece milioane, cifra se sporeste pe fiece an, dac preFacerea
aceasta ar fi Minas tot la uriasa proportie americaneasca de astzi,
ins cu respeotul stilului nostru, &lid, un zgarie nor tip bufetul de
la $osea, sau tip Minovici dela $osea, sau tip casa general lacob
Lahovary de pe strada cu acelas nume, sau daca aceasta n'ar fi fost cu
putintasi ne intrebm de cecel putin sa se fi pastrat neatins un cartier
din toat Capitala, ca sa poat sluji ca termen de comparatie intre trecut
si prezent, daca nu pentru noi, pentru tineretul nostru mai ales, cel putin
pentru streinul care ar fi vrut sa se documenteze; sa fi ramas neatins

baremi un cartier, din alaturarea dada cu, marea majoritate a restului americanesc, sa reias5 In simpatic evident patriarhalul stil arab al vechiului

oras, cu case mici, dar in cari locuiau oameni mari", Ins cu cut si
gradini spatioase cu aer si lumina mult, cu verdeat din belsug, cu mireazma de flori si umbra de pomi roditori ce nu se mai Intalnesc azi in

www.dacoromanica.ro

16

VICTOR BILCIURESCU

vechia cetate a lui Bucur Ciobanul, flori cu cari ne-am pomenit, rozeta,
vanilia, floxul, portolaxul, lamaita, pe cari nu le mai zrim azi in nici o
grdina, inlocuite fiind cu altele necunoscute pana mai deunzi, tot asa
precum unii din pomii roditori de odinioara nu-i mai intalnim in cuprinsul
orasului nici chiar la proprietatile carora le-a mai ramas un petec de curie
sau de gradin.

$i iata, asa s'a fcut de a ramas astzi primul oras al tarii, cu acest
amalgam de stiluri, care mai de care mai strain de specificul pamntean,
cu toate a au fost primari car; au vdit si ochiu urbanktic si gust si pri epare si tragere de inima pentru Capitala pe care au voit-o cat mai sanatoasa, mai curata si mai artoas.
Aceasta rapida transformare mi-a prilejuit unele nedumeriri si totdeodata
amintiri, din c,ari redau cteva
_
lesind intr'o zi din C megiu e noart ce da in strada Brezoianu,
m'am pomenit pe straduta pe care, cu to ta prefa ..,rea ce suferise, mi-o
aduceam bine aminte, de vreme ce acum mai bine de 50 de ani o viz'tam
aproape zilnic, trebuind sa-1 vad pe Co tache Nottara dupa d'vor ul I i
de prima sotie, Amelia Velner, societara ca si el a Teatrului Natio
I fiind I tre noi
casa aruia o seama de amatori de teatru ne intalneam,
toti flcai mai in masur sa ne prim asca, avand tot dich'sul gospodar c
intact, ca unul ce divortase de curand. Acolo in casa aceasta, intr'una din
seri I-am auzit pe De Max, dupa primul an de studii la Paris cu ma strul
Delaunay pentru intrarea In Conservatorul de acolo venit in vacanta. La
ei am vazut pentru intaia
r
bi tara la m'sna si I-am as ultat d lamand , Noaptea de Octombrie- a lui Musset, el debitand partitura poetul i,
lar Costache Nottara replica muzei. Dup plecarea lui De Max, Costache
Nottara se minuna de castigul fostului lui elev, dupa numai un an de
preparare cu Delaunay, caruia, amanunt interesant, nu i se platea cleat
5 franci ora de studii..

Ei bine, pe locul acestei foste locuinte a lui Nottara, colt cu str. Bre7olanu, In care am intrat de atatea ori si care-mi amintea seri intregi
petrecute in tovrsia unor oameni de !itere si de teatru, printre cari
Delavrancea, Sfinx (Dem. Rarovita), artistul Ion Niculescu, papa Ventura,
s'a ridicat o cldire impuntoare, hotelul Opera- care impreuna cu alte
asemenea cladiri moderne de pe aceiasi strad, a schimbat cu totul aspectul

,:k. odinioar al acestei intrari, rau numita Dr. Marcovici, medic profesor

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

17

niv rsi ar, 1853-1886-, de vremece d-rul Marcovici a locuit scurta

e pe ea, iar daca nu i s'a zis hIntrarea Nottara- tot pentru acelasi

mo iv, intrarii acesteia i se cuvenea pe drept cuvnt numele d-rului general

Theodory, fost multa vreme medicul curant al Palatului, care a locuit acolo
in
a lui proprie toata matusalemica lui viata si care trecea drept un
m'nent specialist, pe cand d-rul Marcovici, unul din cei mai distinsi praci iani din vremea aceia s care facea un curs foarte ascultat la universitate,
7n familia mea pe care o vizita foarte des, tin minte ca n'a fost nici odat
chemat din partea aceia a orasulw.
Si surprize de acestea am avut in multe puncte ale orasului, cu deosebire in vremea prefacerilor din urma ornduite de noua asezare a orasului. Citez pe cele ce mi-au lasat o rnai proFund impresie, probabil fiid a mi-au fost mai simpatice, amintindu-mi fapte in legatur cu ele
Asa de pilda, duioase amintiri mi-a rscolit trnacopul care a pus la
pemnt casa d-rului Keresteny de pe calea Victoriei, armare ce a costat
%data unui functionar din personalul cofetriei Nestor, pe locul careia s'a
ladit colosala constructie unde este astazi localul cofetariei Nestor. Vechia
laclire, inainte de daramare, a fost inchiriat acum vre-o 55 de ani ministerului de razboi, astazi m'nisterul apararn nationale, minister in care faeam la doua s ptamni odata serviciu de ofiter de ordonanta, pe chnd
eram sublocotenent la cavalerie.

Intr una din aceste ocaziuni pro urate de serviciu, am vzut si am inteles de ce era asa de popular, de simpatizat si de atractiv batr,anul om de
stat Ion Bratianu, prim ministru si ministru de r- t- "n vremea aceia.
Serviciul meu acolo consta din a introduce personalittile ce cereau amdiente ministrului sau secretarului general. Aveam in acest scop un birou
Intr o camera asezat intre cabinetul ministrului, pe atunci Ion Brtianu si
acela al secretarului general, pe atunci generalul Crutescu, si un registru
In care treceam ordinea prezentarii solicitantilor de audiente, cu consemnul
ca pe ministril nostri, pe cei streini acreditati la noi si pe parlamentarii

yen:0 din provincie pe cnd Corpurile legiuitoare erau inchise, s nu-1

nai inscriu in registru, sa nu le mai pretind carta de vizit, ci s-i introduc direct fara anuntare prealabil.
Asa, intr'o zi de audiente la ministru, se prezenta ministrul Turciei la
noi, pe care nu-I mai vazusem la minister, dar pe c,are l'am recunoscut
fiindca din legatia otoman era singurul care purta fesul, si-mi prezint

www.dacoromanica.ro

18

VICTOR BILCIU1ESCI3

carta de vizit cer5ndu-mi s'o prezint primului ministru. I-am spus, potrivit consemnului ce aveam, ea nu e nevoie de cart de vizit si l'am rugat
s5 m urmeze la cabinetul ministnului, ins a refuzat foarte politicos insistEnd sa prezint In prealabil carta de vizit.
C5nd am prezentat lui Brtianu carta de vizit a ministrului turc, pHmui ministru, vdit contrariat, pe ton mai mult rstit m'a mustrat
V'am rugat d-le ofiter, s nu faceti s'astepte pe ministri, mai cu
seam pe un strein, si d-voastr luati dispozitii contrarii.
1'am replicat c am insistat s-I introduc fr nici o formalitate si n'a
p. imit.

Brtianu s'a sculat repede dela birou si indrept5ndu-se spre u, 1-a

prlmit foarte cordial, afectuos chiar, i-a luat pardesiul si l'a dat usierului.
Au stat putin de vorb, nici un ptrar de ceas, lar la iesire, am ramas
uimit cnd ram vzut pe Ion Brtianu, pe omnipotentul Ion Brtianu, care
trecea atunci in ochii trii cu porecla and de mare vizir'', and de cancelar al Orr, 1u5nd pardesiul musafirului din mana usierulul si tin5ndu-i-t
el insusi s'l imbrace. Si am mai vzut cum acelasi atotputernic Ion Brtianu, tin5nd de brat pe vizitator p5n la scara-melc a etajului, ce conduce,a la parter .si aci, dup ce i-a str5ns Ina data m5na, a stat la captut
de sus al sckii tot timpul eat a coborit-o, d5ndu-i repetate binete, lar la
sfarsit i-a trimis intr'o impecabil fruntuzeasc: Au plaisir de vous revoir, Excellence !OH eat de t5nr erann si de nepriceput in rosturile politice din vremea aceia, am inteles totusi de ce acest mare vrjitor, era asa de simpatizat

in tar si peste hotar si mi-aduc bine aminte

dei a trecut de atunci
mult peste o jumtate de veac
c povestind scena aceasta intr'un cerc
familiar, am fcut reflectia raportului pe care trebue s-1 fi fcut diplomatut
turc mnistrului lui de externe si in ce culori vibrante trebue s-1 fi infatisat
pe Ion Brtianu al nostru.
Omul acesta, cel mai incantator dintre oamenii de Stat ai nostri p5n.
la Take lonescu, care si acesta ii semna In privinta simpatiei ce stia sa,
ractieze in contactul cu lumea, acest fermecator Ion Brtianu ce te cstiga
din primele vorbe cu cari te int5mpina, din felul atrgator in care te primea, era fatal s cucereascS masele asa cum le-a cuoerit (dovada celor 12

ani de neintrerupt carmuire, ce nu s'a mai Intamplat in tara noastr) s

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI

I Bucui-tEsTigNs DE LERI I DE AZ1

19

era explicabil s se bucure si in afar de simpatille de cad s'a bucurat in

toate cercurile diplomatice cu cari venea in contact.
Mai tarziu, c5nd a venit pe jos, cum obicinuia, la Revista Noua in str
Ragal, ca s ne aduca intr'un pachet costumul national de Umpulung al
uneia din fiice, pare-mi-se chiar al d-nei Sabina Dr. Cantacuzino, costum
aprut in culori intr'o executie de rafinat art in n-rul 2 an I al Revistel
.Noui, mi-a vorbit prieteneste, mie un ofiteras, fiindc5 la ora aceia nu era
nimeni in redactie dec5t secretarul si cu mine, mi-am ing5duit s5-i amintesc de introducerea turcului la minister si de observatia nedreaptS ce-mi
'acuse. Nu si-a mai adus aminte, dar surSzand prietenos, mi-a spus : Cu
streinii s ne purtam c5t se poate de bine ; nu pierdem nimic, din potriv,
distig5m.- C5nd a aflat al crui Bilciuresc eram, i-a prut si mai bine c5
m'a cunoscut, fiindca tatal meu Ii fusese devotat partizan at3t el c5t si
vrul lui, Nae Manolescu, tat51 fostului presedinte al Curtii de Casatie,
Corneliu Manolescu R5mniceanu, bun priehen al lui Br5tianu, fost primar
al Capitalei si chestor al Senatului. La despartire, m-a mai str5ns odat5
Lana, a str5ns-o si pe a secretarului Ghionis, mi-a recomandat s5 salut
din parte-i pe Hasdeu cu parerea de rau c5 nu l-a g5sit, fiindc5 la rugfnintea lui adusese costumul national si a plecat tot pe jos p5n5 ac,as ce
era doar la ativa pasi, lasndu-ne sub vraja inc5nt5toarei lui personailtti.
Zic a lecat tot pe jos- fiindc5 nici odat nu l'am int5Init umblAnd
altfel pe strada, nici pe el nici pe C. A. Rosen', asa cum obicinulau de
pilda sa apara pe strada Petre Cradzsteanu, Titu Maiorescu si Beizadea
Dimitrie Chica, totdeauna in birj5.
Din c,auza obiceiului acesta al lui Ion Brcitzanu de a umbla totdeauna
pe jas, a putut pro fesorul Pietraru un detracat, s descarce un foc de revolver asupra lui Bratianu pe atunci prim ministru, cam prin dreptul Fundatiei Ca
, glont, ce in loc sa-si ating tinta, a nemerit catarama dela
I

spate a lui C. F. Robescu, din care cauza a fost poreclit Robescu-Cataramd,

sore deosebire de fratele sau pro fesorul Robescu.
Alta amintire mi-a rascolit dar5marea casei lui Nicolae Blaremberg
din strada Episcopiei ,aripa st5nga despre partea grdinii, pe locul careia

s'a dada prelungirea hotelului Athene Palace-. Dispruta cas5 mi-a

reamntit figura acestui Nicolae Blaremberg, fostul ministru de trei zile al
Regelui Carol, omul politic de frumoas5 amintire, oratorul i ziaristul de
reputat vaz5, fratele colonelului Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu

www.dacoromanica.ro

20

VICTOR BILCIURESCU

Nicolae Blaremberg n'a fost numai un distins parlamentar, trimisul in

parlarnent al judetului Braila ori de ate ori carmuia partidul conservator
al crui marcant membru era, n'a fost numal unul din cei mai proeminenti
avocati, ci si un polemist temut si un publicist apreciat. Le Peuple Roumain.
revist politico-literar, in colaborare cu Alexandru Macedonshi, a avutrasunatoare articole politice si viguroase pOlemici, pe langa o gustata parte
beletristica iesita de sub pana amndorora.
Marturisesc ca acum catva timp cnd m'arn brodit pe strada Episcopiel
si am vzut tarnacoapele transformand cuibul acela de ales gust in c,are
locuise Nicolae Blaremberg, in mormane de moloz, am simtit explicabila

strangere de inim pe care in chip firesc o ai and dispare o priveliste

cu care te-ai deprins si care ti-era draga ; nu numai fiindca II dunoscusem
pe Blaremberg, dar mai cu seama pentru c disparea locuinta aceia cu esteticul interior in care se complacea omul de gust care era amfitrionul, inieriarul artistic cu podoaba lui de pretuita tolectie de art.& peste care trona
celebrul Vdrful cu dor al maestrului Mirea (primul exemplar) o compozitie
dimensie, sugerata de Carmen SyIva de pe chiar privelistea
Varfului cu dor- de lang6 Sinaia. Tabloul fusese conceput la fata loculm
si executat la Paris unde obtinuse la Salonul oficial mentiune onorabila.
reprezentand visul unui cioban pe stanca, cloban ce se trezeste sub im-

presia visului, inconjurat de zne si cu vulturul in plin zbor aparand

dintre non; acest reputat tablou, mai cu seam noaptea, aprea in toata
splendoarea, chiar din strad si din grdina Episcopiel, la lumina lampilor
din balconul de sticla dela fatada. Acest tablou pe care attia trecatort
l'am vzut de nenumrate ori cat a trait Blaremberg, de acum nu va mar

F. vazut, cum nu va mai fi vazuta nici casa cu balconul de sticla, ci

locul acstei atrgatoare locuinte a unui om de rafinat gust, chid
se va propti pe ferestrele reci dela diferitele etaje ale adaosului lui
Athene Palace.
Si nemilosul tarnacop a mai pus la parnant coltul de lnga fosta bise-

ric Sf. Ionia cu str. Campineanu, unde data a fost vestitul gratar de
noapte al lui Marinescu-Purcer, mutat mai tarziu in localul de pe aceia
strad chiar aproape de intrarea la directia Teatrului National, MarinescuPurcer, caruia clientii cari se imbulzeau cu deosebire dupa miezul noptii,
sa-i guste delicioasele fripturi si vinuri, II intmpinau ou glumeata intre-

www.dacoromanica.ro

er

'

r,

VARFUL CU DQR

- Opera maestrulul Mire?,

www.dacoromanica.ro

al doilea exemplar,

B1JCURE$TI SI BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZJ

23

tare: Tot purcel d-le Marinscu ? Nu mai tresti odat, s te vedem s'
P o i porc de-abinelea, ca s ne dai aldamasul maturittii r
Si tot de pe str. Sf. Ionia, in dosul asezmintelor Kretulescu, a disprut restaurantul Enescu, cu grdina lu cu tot ; faimoasa gradin de
odinioara Guichard, cu teatrul ei de vara unde juca Pascaly : Moartea
lui Constantin Brancoveanu, Curierul de Lyon, Jianu Haiducul, Gringoire,
iar alte seri vestitul cupletist I. D. lonescu, la care da navala publcul ma
numeros cleat la Pascaly, ca s-i asculte cupletele vesele si mai ales politice,
opera lui Pantazi Ghica si a lui Ora-seanu-Nichipercea, cuplete din care
mi-aduc aminte ateva strofe

El a zburat.
Cci din Senat
Un viint turbat
L'a spulberat !"

Era vorba de un senator care se v6ita c6 ja iesit la sorti.

Sau:

El traege-acuma dincolo de-Ocean,

Cu banutii nogri, ca un barosan."
Aluzie la fuga in America a bancherului Cristu Pavel, fuga ce pagubise multe pungi de Tnstriti.

Sau cupletul acesta, de care faceau haz brbatii a cror sotli exagerau moda .

La Stambul orezul mereu se scumpege,

Patru lei ocaua i nu se gsege.
Cucoanele-I striing cu ultimul bal
Marunt sa-I piseze pentru suliman.

0 ce lucru-afurisit !
Le trebui si lor gitul reisucit I
Si tot asa treptat, sub ochii nostri cari au ti it vremea aceia, au fost
transformate in mormane de moloz cteva case boieresti a cror chsparitie
a avut cel putin in sufletul meu o simtitoare repercusiune, cu fiece lointur de trncop, fiindc le indrgeam ca pe niste relicve scumpe can

www.dacoromanica.ro

24

VICTOR BILCIURES

in -au inveselit copilaria si tineretea, repercusiune pe care am simttt-o tot

a,a de nemiloasa cnd a disparut mai deunzi casa boierului Costicc1 Cdmpineanu de pe strada care-i poarta numele, cam prin dreptul strzii ce
duce din ea la ministerul de razboi (azi ministerul apararii nationale) la
ntrarea in Cisrnegiu, alturi de grdina unde era florria Faraudo", pe
unde s'a ridicat zidul ce desparte strada de gradina palatului regal. Casa
aceasta, rmas cum a mostenit-o Costica Cmpineanu, era o cladire modest Fra etaj, un sir de multe odai ce da una intr'alta foarte incapaoars si in care a locuit acest Cmpineanu, consilier la Curtea de apel

dui Bucuresti. El era un excentric, un originOsingur cu un leu cres ut

de mic de-o cateluse, leu ce circula prin odai. Dintr'una din ele, rezervata
serpilor
peste douazeci
puteai privi printr'un o hiu in usa, cum
erpli isi devorau la ora hrani, porumbeii vii ce li se servea la douatrei zile..
Acest bo.ier ex ent r- ce ducea viata de bohem, purta primavara yi toamna in loc de palton subtire, un sal turcesc (tartan) iar
.&rna blan si manson fara' siret de dupa gt cum purta mansonul conu
Peirache Carp, alt boier excentric, carua din cauza importantei pro minetei sale personalitati, Ii rezervam o pagin aparte.
Am fost de cteva ori In casa lui Costica Cmpineanu, impreuna u
Macedonski cu care era prieten, si am mngaiat si eu leul domesti it care
n'avea nimic de fiara In el. ceia ce de altfel era explicabil, de vreme ce
nu cunoscuse jungla, ci supsese laptele unei catele-. Cmpmeanu te prevenea s n'o ameninti pe catea nici in glumar fiindca ar fi atras
z;cea
el
furia leului, care ti-ar fi ing6cluit s-I dojenesti pe el, dar sa nu
faci gest de amenintare macar, doicii lui. Leul lui Cmpineanu era mult mai
voluminos si mai aratos ca cele mai bune exemplare din menageriile ce se
perindau pe atunci prin Bucuresti, mai cu seama primavera cnd naprlea,
ins crescut in casa, familiarizat lasat in libertate, n'avea instincte salbatece, nici puterea unei fiare crescut in mediul ei prielnic dela natur.
Dar dacg leul lui Cmpineanu constituia o distracjie pentru el si o curiozitate pentru prietenii si cunostintele ce-1 vizitau, in schimb, mana de A
Intretine si a hrni cu porumbei vii serpii, din cari unii chiar veninosi,
pe cari i purta cte unul in fie ce zi in manson, la cafeneaua istorica
cialcovshi unde avea o masa rezervat, de la care de obicei nu lipAeoU Macedonsk, mos Niculae Tine, Teleor, fratele lui Delavrancea, ave..

www.dacoromanica.ro

BU URE.STI SI RUCURERTENI DE TERI I DE AZT

25

vestitul cneaz Cantacuzmo, lar dimineata ducea in manson Cateunul chiar la Curtea de Apel, mania aceasta zic, pe mine unul m'a dezgustat sa-i mai calc pragul. Nu puteam Indura scena pe care o singura
data am prvit-o, a acestor reptile ce-si magnetizau prada pana ce o facea
sa-i vin5 singura in gura, prada ce se zbatea ingrozitor tot timpul cat
sarpele sugea sangele. Acest dezgustator spectacol, m'a tamaduit de
curiozitatea de a-I mai vedea a doua oar, mai cu seama pentru izbitorul
contrast dintre slutenia animalelor taratoare si eleganta si cochetaria gingaselor s nevinovatelor pasan.
catul

Alta locuinta ce a ramas in picioare, Cu toata ruina ce o macinase si

o Meuse nelocuibil si daramata acum de curand, a fost aceia modesta a
lui Cretescu de pe strada Vasile Conta, unul d;n cei dintai prim presedint' ai Curtii noastre de Casatie chiar dela infiintarea el, un bun prieterr
al tatalui meu, casa noastra parinteasca de pe str. Scaune (aziANicolae Filipescu) fiind doar la cativa pasi de casa lui Cretescu, care a trebuit sa sufere afrontul tarnacopului, Hindu s'ar fi rusinat sa mei Infrunte colosul
de peste drum ridicat pe locul simpaticei case batranesti a fostului ministry si presedinte al Camerei, Mihail Pherechide.
D'ntre vechile case boieresti mai stau azi in picioare, transformate,
reparate : casa parinteasca a actorului
Gr. Manolescu, creatorul
rol lu lui Hamlet'', la noi, de pe strada Cosma Nr. 5, cu curte s
gradina spatioase fosta casa a fostului prim ministru Guna Vernescu,
actualul palat al ministerului Econmie' Nationale (fost de Industrie
Comer), despre al carei isotric voi vorbi la capitolul artelor
plastice de domeniu arhitectonic ; casa regretatului general Gheorghe
Manzi ramasa In patrmoniul familiei si locuita de un fiu al generalului,
una din putinele cladiri vechi ale Capitalei, care n'a suferit nici o transformare, cleat doar neinsemnate reparatiun si care prin infatisarea ei aratoasa si- prin parcul imens cu vegetatie batrana si bogata, sta marturie piDaita a trecutului stil romnesc si a unei vechi gospodarii boieresti ; casele boieresti de pe str. Nicolae Filipescu, fosta Sc,aunele, Incepand cu
chiar casa regretatului fost ministru si primar al Captalei, casa ce apartinuse jurisconsultului fost ministru de justitie Costal oru, colt cu str. Batiste, apoi alaturi tot pe str. N. Filipescu casa Conduratu, alturi casa mea
su

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESOU

26

parinteasc, peste drum casa fostului pensionat Chevitz, alaturi de o parte

si de alta casa Slatineanu transformat si fosta casa a d-nei Paris, develit prin cununie d-na general Horbashy, cas drmat la pmnt, pe locul creia, mai sporit cu locul pe care fusese cldirea locuintei avocatului
Budi0eanu, s'a construit liceul de fete Regina Maria, peste drum casa boierului Balsama, astzi sediul Directiunii preser, casa boiereascA a Elenei
)einoiu, pe locul dreia mai trziu s'a construit casa Zeinescu. asa cum se
vede astzi, unde a locuit cu chirie N. Filipescu cnd s'a inapoiat dela stu-

Grigore Manolescu.

Casa General Gheorghe Manu.

dii din Paris ; de cealalt parte a strzii despre primria general a Capitalei ; casa boierului Brifiloiu, actualul Mercur, casa lui Nicolae Fleva, casa
generalului loan Carp care si-a lsat impreun cu sotia nscuta Bdulescu,
intreaga avere Academiei Romne, iar dela incrucisarea strzii Filipescu
cu str. Batiste, erau de partea din spre Bulevard a acestei din urm strazi,
casa unde a stat Constantin Stoicescu, fostul ministru, OA ce si-a construit cldirea de peste drum, la a car& inaugurare a asistat si M. Lor Regele Carol 0 Regina Elisabeta, apoi de aceiasi parte fosta grdin a Ti-

www.dacoromanica.ro

BIJCURE5T1 w B1JCURE$TEN1 DE JERI I DE AZI

27

rului ,Roman, iar cam peste drum de ea btrana 60180' Momze/o

pe care a jefult-o vestitul bandit Serdaru, ce bagase groaza in populatta
Capital& prin ingeniozitatea cu care da loviturile ; alaturi, cam pe locul
unde este azi construit palatul Creditului Minier era casa lui Costica Lecca,
mostenitorul Momuloael.
Pe strada Scaune (Filipescu) au fost instalate In timpul razboiului romno-ruso-turc din 1877 si 78 toate cancelariile Marelui Stat Major rus 0
anume : in casa Costaforu (Filipescu), in casa Brdiloiu (Mercur) si in casa
colonel Blaremberg tatl d-nei N. Filipescu, colt str. Batiste cu str. Dionisie, far toate casele de pe aceste strazi, gazduiau trsurile, caii si ordonantele ofiterilor din Statul Major rusesc.
In cartierul acesta : Scaune, Batiste, Dionisie, Vasile Conta, locuiau :
Costa foru in casa caruia veneau personalittile din partidul alb (conservator), Lascar Catargiu, Fratii Lahovary, Gr. Pucescu, Gr. Triandafil, ceilalti
conservatori de atunci si de mai trziu, cum era generalul Ghe. Manu care
nu fcea politica fiind inca pe atunci in activitate, sau generalul Lahovary

pentru acelasi motiv, sau tineretul de mai tarziu care era Inca la studii
In strainatate, cum erau : Take lonescu, Marghiloman, C. Dissescu C. Arion, Al. Djuvara, Vasile Lascar, au activat la inapoierea dela studii, unit
h partidul alb, altii in partidul rosu (liberal).
Pe strada Scaune (N. Filipescu) au locuit in vremea copilriei mele :
marele actor Matei Millo, Marghiloman vnatorul, care pornea la vanat
intr'un chervan de-asupra caruia era o cusca de sarma in care incapea
vre-o duzina de caini de vanatoare ce se umea cu 6 ca si cari de cum
simteau ca se inham caii la chervan, stiau CA pornesc la vanatoare si ltratul lor zgomotos asurzea toata mahalaua.
Tiu minte ca intreband intr'o zi pe tata de rostul denumirii ac,estei

strazi si a bisericii de pe ea, mi-a explicat ca denumirea a purtat-o mai

intai strada 0 dup ea biserica, fiincica pe strada aceasta s'a pomenit mai
de mult obiceiul ca in fiece zi de vara far ploaie, dup ce se lua masa
de seara intotdeauna de vreme, cam pe la 6 seara, fiincica lumea de atund
se culca de vreme ca sa se scoale data cu zorile, se facea cerc la poarta
gospodaria careia ii venea rndul la sindrofie, poruncea sa se scoata scaunele la poarta si toti ai casei impreuna cu vecinii de peste drum si de pe
laturi se astemeau pe sindrofie, sorbeau din cobea si din ciubuc, lar pe
la 8 gazda batea din palme (soneria din vremea aceia) sa via slugile
www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

28

cari carau scaunele In casa si dupa stereotipul : maine seara mai frumos-,
plecau toti la culcare, lar seara urmatoare sindrofia se repeta la vecinul
de peste drum sau de alaturea, cu acelasi invariabil program, c,are daca
astazi s'ar Area plicticos, era ins considerat pe atunci ca loar-te sangos,
fiindc,a ziva era intreaga a muncr lar seara intreaga a odihnei.
In Bucurestii din vremea aceia erau atat de numeroase maidane si
locuri virane neingradite, In cat aproape egala suprafata ocupata de cladiri.
Peaceste intinse si numeroase locuri goale se asezau provizor'u sau vreme
ma Indelungata, panorame, menagerii, ci curi, baraci cu tinte pentru tras
la semn, iar pe vremea sarbatorilor de Pasti, dulapuri si calusei. Maidanele
situate la pozitii mai bune, mai cercetate, erau relativ rent bile hind a pe
ele se asezau numere de spectacol sau de rasunatoare reclama de sensatie,
13 cari lumea obicinuit sa casce gura and navaIa mai cu eara in zlie
nelucr6toare

Asa de pilda, era ma'danul pe care astazi est cladirea Potei tel grafului si telefonului, maidan pe care a stat
i
e titu c'
Suhr, ale carui numere de senzatie a atras aproape tot Bucur stii de r petite ori si c,are ?rare alte numere exceptionale din program, prezenta o

r '-ptu a

echip de gimnastici, fratii Avolo de o indrazneala in acrobat n m

v5zut la noi in tara, carora un compozitor roman le dedicase un vals
foarte popular pe atunci, introdus in toate,cas le ce aveau instrumentisti
In familie intitulat Vdsul Avolo". Tot sub spatiosul cort, inc 'zit iarna,
al acestui circ, dupa plecarea lui a jucat etava vreme o trupa romnea ca,
pe care a ri vazut-o si eu, copil fiind, in Lumpatius Vagabondus".

Pe maidanul acesta, inainte de a se construi palatul posfelor, p- o

portiune de teren dir.spre str. Carol, In lungime pe calea Victoriei de

tiumai vreo 6 metri fatada, dar in adncime de cati-va zed, au cIadit
si deschis and au venit in Bucuresti din Ardeal, fratii Mircea-, beraria
lor vestita, cea d'intai la noi care a introdus bautura aceasta, careia i-a
trebuit Indelungat vreme pana sa se deprinda publicul bucurestean cu ea

si sa ja treptat locul vinului, a carei consumatie in toata tara aproape o

egaleaza.

Aceast berarie avea pe firma zugravit un camion incarcat cu butoaie

de bere, tras de doi cal si cu inscriptia La Carul cu bere", local caruia
humoristul scriitor Vasile Pop, ii zicea: la berea cu card% Mai tarziu, fratii
au desprtit tovrasia : Victor a luat concesiunea bufetului garii de Nord,

www.dacoromanica.ro

BLICURE$TI $1 BUCURESTENI DE IERI $1 DE AZI

29

Ignat localul de pe bulevardul Academiei, fost Cosma- pe locul unde se

afl si astzi, iar Nicolae, localul de pe str. Pastel, acolo unde se gseste si
43CUM.

Acolo unde astzi se aria cladire,a Cassei de Depuneri si Consemnri,

se instalase pentru mai lunga vreme cea mai mare menagerie ce fusese
pan atunci la noi In tara, cea mai mare, nu numai fiindc mai erau alto
ateva mai mici, ci si pentru ca lntr'adevr avea multe si rare animal
str me si sute de papagali de dferite specii $i mrimi. De ad, dele

Actualul palat al Casei de Depuneri.

aceasta menagerie si dela circul de peste drum, am luat noi elevii din
oate clasele liceului SI. Saya situat la doi pasi de circ si de menagerie,
steagurile si steguletele ce ornamentau fatadele lor, ca sa manifestnn pe
strazi cu prilejul caderii Plevnei la 28 Noembrie 1878, fiinda directorul
liceului de atunci, Alecu Boranescu, a refuzat s ne dea steagul liceului
pen tru manifestare.

Asa am manifestat atunci, cu steagurile zmulse cu de-a sila dela

circ si menagerie, la Romcinul lui C. A. Rosetti din str. Doamnei cam pe
lccul unde este astazi Banca Marmorosch-Blank-, unde ne-a vorbit C.
A. Rosetti din balconul redactiei; apoi la cancelarul Gorciacoff ce locula
la legatia rusa de pe calea Victoriei alaturi de Grand hotel du Boulevard"

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCILIRESCLI

30

care ne-a vorbit prim interpret in limba franceza ; la Ion Bratianu si la

Kogainiceanu la Sosea.
La Ion Bra' tianu, in lipsa lui, care de cu noapte plecase la Plevna ce se

predase, ne-a vorbit Eugeniu Carada, lar la Kogiilniceanu care si el piecase cu Bratianu tot la Plevna, colegului nostru Dan Breitianu, feciorul
lui Dumitru Brdtianu, fratele lui Ion Brtianu, venindu-i rau din cauza
unui vant rece cu picaturi de ghiat, el fiind de foarte debila constitutte,
afn fost nevoit, ca cel mai robust din promotia mea, sa-f duc in circa
pan la Capul Podului Mogosoaei, unde urcandu-1 intr'o sanie, l'am dus
acas la el in str. Pensionatului (azi Vasile Boerescu) casa intacta si astkt,
asa cum era si etunci, i careia i-ar trebui o sumara reparatie ca sa mal
dureze multa vreme. lesind la intrare mama lui, d-na Dumitru Bratianu
vazandu-1 livid, m'a dojinit aspru, crezand ca eu l'as fi indemnat S8
manifesteze Cu acel priiej.

Orasul Isi schimba aspectul cu fie ce alt anotimp primavara curtile

si gradinile cu pomet erau toate o floare, gunoiului de peste iamb' i se
da foc, primria neavand in sarcina ei, ca astki, ridicarea gunoiului. Pe
vremea aceia cetteanul nu platea nici apa, de vreme ce o avea in curte
s! ceva mai tarziu adusa de sacagiu; nici gunoiul, de vreme ce nu exista
serviciul ridicrii lui, nici lumina care era numai de doua feluri : lumanarea de seu sau de spermantet si gazul ; vara orasul se golea simtitor
pe data ce la amp incepea secerisul paioaselor, multa lume mai instarita
avand mosii cari reclamau prezenta proprietarilor a caror ocupatiune era
plugaritul ; toamna, alta categoric de oraseni piece pentru o luna si chiar
mai mult, la culesul viilor, al livezilor de pruni, al nucilor 51 al altor soiuri
de fructe ; vii i livezi, ce ocupau toata zona dealurilor si a podgoriilor
pe o intindere neintrerupta dela Severin la Dorohoi, lar lama, cu varietatea atractiilor ei, strangea pe toti membrii caminului in jurul vetrelor
inrosite de dogoarea jarului din ele, in asteptarea Craciunului educator
de mese suculente, de clinchetul clopoteilor dela sanii, de colinde, de
stele i vicleimuri, de urgrile de An Nou educator de daruri pentru cei
varstnici si de jucarii si dulciuri pentru copii, educator mai cu seama de
calendarul cu interesante povesti istorice si haiducesti al vestitului povestitor Nedea Popescu (N D. Popescu), calendar, asteptat Cu infrigurare de
copiii dm generatia aceia, cari mai asteptau cu aceiasi nerabdare apantia

www.dacoromanica.ro

B1JCURE$TI

I BUCURE$TENI DE LERI t$I DE AZI

31

tot cam in preajma Anului Nou in vitrinele libraridor cu gust impodobite

cu carti legate luxos, a Istorioarelor perftru copir ale Profesorului

reanu i a altor crti pentru copii ceva mai rsariti, asa cum erau de pila
cele din colectia Bibliotheque Rose Iluste. Apoi, cu prilejul Anului
Nou aduciator de veselie i voiosie, mai erau asteptate bicele,
vasilca, buhaiul, revelionul, ceva mai tarziu pomul de Criiciun inc,etatenit
apoi de-a-binelea si petrecerile de srbtori le inchea Boboteaza cu
busuiocul sub pern5 si turnatul plumbului, aductoare de gineri candidati
Ja m5na fetelor In vrsta de casnicie4).

Aft aspect al Bucurestilor era acela al spatiilor goale dintre

fie ca erau ingradite, fie c erau maidane. Asemenea locuri virane pe
cari se zruncau toate impuritatile, ba chiar cadavre de animale, fiindc
nu exista serviciu comunal de salubritate, erau in Bucuresti mai pe toat6
ulitele si din centru si dela periferie, dar mai cu searn5 pe acestea din

urma. Ce era ampul Mosilor si chiar grdina fui Heliade care =brea
fosta casa a lui loan Heliade Radulescu, clec& un intins maidan ce se
cerceta numai pe timpul t5rgului Mosilor? Dar maidanul ramas dupa
disparitia gradinii de pomi inobilati a LuLloanid, de unde se aprovizionau
ton-te grdinile de pomi roditori din Bucuresti 51 din tar chiar, maidan

ce se impreuna cu cel aflat pe actuala gradin a Icoanei_ formnd pe

vreme ploioasa, o imita cu lintit verde deasupra. Dar nenumaratele maidane cu suprafete de pogoane, de pe la margini? Dar cele aflate pe intinderi nt restr5nse inundate pe vremea ploilor, cari dup5 o urmatoare
seceta, evaporandu-se mlatinile, erau gata s primeasc o panorama cu
cadou- sau vre-o comedie, un fel de maghernit improvizata din sc5n-

duri, sau sub un cort, in cari se expuneau: femei cu barba, copii hpiti,
Inghititori de foc si de sabli, fakiri, scamatori, vreo nenonocit de foc
sau morsa, vreun sarpe si c5te alte asemenea nimicuri prezentate sub reclamAde numere de mare sensatie, cu o tr5mbita si o toba la intrare,
pentru care se percepea 20 sau 50 de bani dup5 cum spectatorul era
4) Cu bicele veneau vizitii dela trdsurile boleresti pe la casele prietene;

pluguletul 1st ficea urdrile Intocmat ca astdzi Vara nici o schimbare, cu

vasilca venea t)ganii purtdnd pe o tavd un cap de porc; buhaiul .era un fe/
de toba petrecutd de o fr1nghie pe care trgAnd-o ritmic, scotea mugete ca
de va& cornutd; busuiocui 11 puneau fetele candLdate la mdritis sub pernd
ca sd-si viseze peste noapte alesul, iar turnatul plumbului ghicea viitorul
dupd forma pe care o lua metalul fierbinte turnatin apd rece_
www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESC U

fara , adou ' sau u cadou' , extbitii la cari se indesau casca-gurile dirt
vremea aceia, printre car ne amestecam- si noi, atrasi de asurzitoarele
reclame, bncurosi ca ni se sparg urechile numai pentru 20 sau 50 de bani_
Se intampla ins ca vreo ploaie picata pe nepregatite, sa sparg petrekerile, maidanele devenind iarasi pentru o perioada de vreme mlastini,
Iii cari !arma comediilor s'o Intretie o alta muzia, aceia a tntarilor provocatori de malarie.
Tot pe vremea srbatorilor de primvara, maidanele acestea mai erau
asaltate si de alte asemenea ieftine spectacole, ursarii cari jucau ursul st
ca-i outreerau si ulitele, turcii cu maimute ce descrcau arma si aveau si
alte numere de... senzatie in program. Si mai nu ramnea maidan neocupat in zilele Pastilor pn la ,Duminica Tome': care cum gasea maidan
liber si avea la indernn o maimut, o femeie cu barb, sau un viter cu
cinci picioare, ?I ocupa si... gata negotul.

De pe urma starii de insalubritate provocat de primitivitatea in care

se afla pe vremea aceia primul oras al tarii, mortalitatea da un procent ngrijorator din cauza lipsei de apa potabila, a lipsei de canal si din
cauza prezentei maidanelor, a baltoacelor provocatoare de malarie, a
insuficientii medicilor, dar in schimb, a prezentei sarlatanilor improvizati
cunoscatori intr'ale doftoricescului mestesug si a prezentei la oras ca si
la sat a babelor stiutoare de descntec si de buruieni de leac pentru once
fel de boala si mai cu seama a lipsei de preparate medicinale si a insuficientei pregatiri a laborantilor farmacisti, cnd nu se cunoscuse seru
antidifteric, ceiace a dat un impresionant contingent de cazuri mortale.
Fiindca pe data ce se pronunta ano'na
difterica, simpla, sau sub forma de
_

crup-, bolnavul era condamnat medid refuznd sa-1 mal asiste, ceiace
fcea disperarea familiilor ce intmpinau doua trei cazuri deodata, lovitur pe c,are a suferit-o si parintele meu, care a dus la groapa pe a e asi
dric dou cosciuge cu doi frati ai mei. De aceasta nenoroere n'a fost
crutata nici familia noastra domnitoare care, cu toate exceptionalele ingrijiri ce a dat un cului ei copil, mica principesa Maria, n'a putut fi
'zmulsa din ghiara mortii, spre dezolarea augus ilor ei parinti, Domnitorul
Carol 5 i Doamna El sabeta. Si cate familti n'au avut sa indure asemenea
necrutatoare lo ituri numai d pe urrna ace tui specim n de b ala! Dar
ce contingent t t aa dezastru s de vi time n'au dat si alte boli tot asa
www.dacoromanica.ro

Doamna Elisabeta cu mica Prinfesa Maria

www.dacoromanica.ro

BUCIJIM5TI .I BUCURE,$TENI EtZI1B1

I DE AZI

de incurabile din cauza nepregatirti, In care ne gaseam atunci sub-raportul

ingrijirilor medicale I
Si sA se
seama c orasul dew& aglomerada. de -azi, nict In
populatie nici In
; din potriva, stilul predominant era cal arab, cu

cursi spatioase, cu vegetatie imbelsugata, -cu gradini de .flori, de pomi

rcditori si pe alocurea chiar de zarzavat. Ne putem lesne Inchipui ce progrese ar ti facut varietatea aceasta de molinre, dacti In low! .orasului cel
vechiu, ar fi intalnit in calea lor orasul de mai tarziu, mai aglomerat-si
totusi fall canal, fr ap, Bra lumina si fr serviciu de salubritate.
Adaogati la toate aceste neajuns4f i lipsuri si imprejurarea ca- medial
erau foarte rari si prea putini provenid din scoll de specialitate, chiar
dupa infiintarea scoalei Davila, caci afar de Davila, Oliedenaru, Mar
covici, Turnescu si -ceva mai tarziu Ramniceanu. Severeanu 51 generalut
Zorileanu, cari detineau clientela Inlesnita a Capitalei, desiThe vremea
aceia o vizit la domiciliu se platea cu cinci lei, tar o interventie chirurmult cinci sute de lei, majoritatea populatiei Capt.gicala trei,
talei se cautat\aproape ca 51 la Ora, in chip empirrc4 cu felceri 51 babe,
c,ari descntau de deochiu, trgeau, lasau sang% scoteau -msele, puneau
lipitori, afumau, povatuiau calcatul ursului, puneau lipitori, pahare
pahare cu sange, iar faima vestitului dr Drasch, care in realitate era un
-omeopat, dar care trecea drept facator de minuni, venea tocrrrai de acolo,
ca In loc de reteta sau de prescriptie, proceda prin sugestie, asigurnd pe
bolnav CS nu sufer de nimic, c5 e santos i cA In cteva zile va fi
picioare.

Tarziu de tot s'a _aflat ca toar aceasta naval de lume ce venea la

Lotelul Avram", ce si azi este neschimbat asa cum era si acum 65 de
ani tot In spatele spitalului Brancovenesc, hotel pe care l'a tocuit Drasch
cat a trait, piece dele el dupa consultatie, cu sticlute de apa chloara sau
cu hapuri de miez de paine lasand sa tucreze asupra bolnavului iluzia,
ha chiar convingerea, ca acegtea erau medicamentaficatoare de minuni
si prolaabil cA. tratamentul acesta a dat rezultate apreciabile, de vreme ce
pe atunci nu era doctor Ina; popular ca el nu numai la Bucurestf ci i In
Ora, de unde veneau bolnavi sa se arate lui Drasch.
O particularitate vrednica de mentionat, este ca acest Drasch era un
munte de om, Malt, gras, voinic, cu maini i picioare atat de exagrat de
mari, Inc& nu se gaseau mnusi si Incltminte pentru el, ci isi comanda

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCILTRESCU

36

incaltmintea, in Suedia, unde si brbatii si femeile au maini si picioare

disproportionat de mari, des la inceput Drasch a incercat sa-si comande
ghete la ciamarii nostri, dar nemultumit, a recurs ta marfa suedeza.
Despre Drasch, pescare l'am cunoscut si eu de mic copil, se spunea
Ca nimeni nu l'a vzut vreodata in trsur, ca dormea fr foc Lama, ca
nu purta caciul, flanela, sosoni, sau blan, ca nu fuma, nu bea alcool si
nu gusta carne de nicun fel.
Ian' unele din ispravile ce circulau pe socoteala lui si cari i-au creiat
o reputaite de legenda chiar dupa moarte, isprvi ce treceau drept
minuni.

Se povestea ca intalnindu-1 pe strad un bolnav care'l cunostea,

acesta l'a rugat sa-i prescrie un leac pentru falca umflata ce-1 supara ingrozitor. Drasch II examineaza umflatirra chiar in strad si, fara sa-I preying, ii trage o palm zdravana peste umfltur si probabil abcesul fiind
copt, a lasat sa curg puroiul si pacientul a scpat de duren.
Alta data, tot pe strada, e intalnit de un bolnav care avea gatul umflat intr'o parte. Pe and ii cerceta umfltura, scoate la repezeal un briceag din buzunar si Inclestandu-i capul cu mane libera, mane lui de
atlet, 1i face 3-4 crestaturi. Sangele sirue pe hainele bolnavului, dar
durerile 11 slabes.c.

Un dement care suferea de idei fixe, chama pe Drasch sa-I tmduiasca de infirrnitatea imaginar c avnd picioarele de stied, II in mobilizat. Drasch care se brodise cu bastonul la el, fr s stea la gnduri,
11 croieste de cateva ori peste picioare si nebunul c la la sanatoasa ca
un ogar.

Alt scrntit la minte, avea ideia fixa a lui i umbla prin cap dcua
care cu fan s ca le aude cum scarrae, fiindca n'au roatele unse, din care
cauz nu mai poate Inchide ochii. Drasch fagaduieste ca va veni a doua
zi cu nstrumentele trebuitoare ca sa-i extraga carele cu fanul din cap,
avand grija la plecare sa recomande familiei sa gaseasca a doua zi la
vizit5 dou care cu fan incrcate pe car sa le introduca tri curte fra
sa observe nebunul.
La vizita de a doua zi Durasch se intelege cu familia ca, la un sernn
al lu, arnandoua carele incarcate cu fan s ias5 pe poart unul dup altuL
Se duce la nebun, asaz pe mas dou trei instrumente de forma clestelor
cu cari dantistii scot maselele, Virg unul din ele intr'o ureche. simuleaz

www.dacoromanica.ro

BUCIIRE5TI 51 BUCURE5TENI DE IERI 51 DE AZI

37

ca trage ceva din camera urechii si dup ce scoate clestele afar, face
s mnul convenit, II scutur zdravn de cap si-i arka primul car, apoi repede repeta operatia la cealalta ureche, alta puternica scuturtura de cap,
.alt aratare a celuilalt car cu fan si nebunul s'a linistit, ba acum devenea
furios Cad cineva II intreba In gluma daca' nu i-a rmas vre'un resteu,
-..reo roata de car, veun jug, sau vr'un bou In cap.
0 doamna din buna societate bucuresteana cu predispozitie spre
obesitate, recurganad la sfatul lui Drasch, acesta li recomanda s-si strice
zilnic pofta de mancare In fiece zi Inaintea meselor, band apa zaharata,

mancand dulciuri, fumand si cutand sa-si piarda noptile veghind, sau

fa andu-si de lucru ca sa nu se odihneasca. Reteta lui Drasch a reusit,
candidata la obesitate a s!rbit relativ repede, dar tot asa de repede si-a
pierdut averea care reprezenta ceva pe vremea aceia, fiindca_ trebuind s
vegheze noptile, a cazut la patima jocului de carti, care In scurta vreme
a lasat-o muritoare de foame, asa ca s'a potrivit 5 i in acest caz aprecierea
de spirit in cazul and interventia reusea dar pacientuf sucomba,- fiindca
n cazul ce povestii, reteta lui Drasch a avut efect, dar pacienta a milt
In mizerie.
*

*
*

llummatul orasului era si el destul de primitiv si se facea cu petrol

pana mai acum mai bine de sase decenii, cand s'a introdus gazul aerian
mai Intai in centru si to mai tarziu s'a ?rains treptat spre periferie, lar
iluminatul electric a fast introdus la centru cu incetul, latindu-se spre
periferie-mai tarziu.

Eram In cursul inferior al liceului Saya, and la o iluminatie a orasului cu prilejul unui 10 Mai In Cismegiu, am vzut un soare electric In
fundul aleei principale pe Inaltimea de teren din spre biserica. -Lumina,
nefiind Inchisa Intr'o sticl, era asa de puternica, In cat n'o puteai fixa
nici o secunda fara sa nu simti duren i patrunzatoare in tot globul ochiului.
A fost pentru bucurestenii cari se aflau atunci In Cismigiu un adevrat eveniment despre care s'a vorbit multa vreme ca de cine 5 tie ce descoperire ne mai pomenit.
Si fiindca pomeniram de luminatia ce se fcea la 10 Mai In Cismegiu, cred interesant sa adaog Cateva amarunte . llumnatia aceasta consta
din Insiruirea a mii de candele Imprejurul lacului, candele carora li se

www.dacoromanica.ro

3.5

VICTOR BILCIURESCLI

turna undelemnul mai spre fund, pentru ca astfel protejata luminita, sa nul
se sting in eventualitate,a unui vnt neprevzut. Efectul era atrgtor s
asemngtor cu acelasi decor procurat ins de niste licurici cari ar fi In
locuit candelele. Ace8ta era tot farmecul iluminatiei de 10 Mai, dac5 lantul
acesta de luminite ce nu reusau s indeparte7e bezna noptii, sporit de
umbra vegetatiei grdinii, merita ponosul de iluminatie La aceast du
minatie venea in fiecare an familia domnitoare, principele Carol si p n
cipesa Elisabeta, cari urmati de adjutantii pala ului, colonelii Schina p
Filitti, fceau pe jos inconjurul lacului si apoi se inapoiau cu tras a la
palat, trsur obligata sa mearga la pas, fata de multime ce o i conjure
ca s vad si s salute pe Suverant.
Aceasta asa zis iluminatie mai avea un divertis ne ,t
fo ile de
artificii cari dupa ce explodau in aer lasau sa luceasca in bezna ceru u
cateva cupe inscriptii luminoa'se ca: ,,traiasca Romnia- sau 10 Ma
sau , Carol si Elisabeta- sau marca tarii, sau coroana princiara Inteun
din iluminatiile unui 10 Mai la Cismigiu, o racheta din acestea cazand p
ea pe care se afla familia domnitoare, a aprins trena rochiei printese
El sabeta (Carmen Sylva de mai trziu) Au intervenit repede adjuta ti
S Luna si Filitti cart au reusit s rupa trena inainte d
cuprinde si ro h

www.dacoromanica.ro

DEImbovit a
-v or ma' fi trecnd garle si pe alte meleaguri prin orase si targuri,
ori pe la marginea lor, ca asa a tost asezarea omeneasca, sa se
aciueze pe lang o apa dar garla murdar ca a de trecea prin
Bucurestii de Oa mai acum vre-o 60 de ani, nu vor fi mai trecut multe
pe suprafata pamantului. Nu e vorb, si astazi tot murdarit curge ea ci.1
toata canalizarea mai de demult si cu toat acoperirea partiala de mai
deunazi, dar trebue stiut ca asa de murdar si de pestilentiala cum era pe
atunci de portlunea ce strabatea Capitala nu mai e azi, iar bucuresteanul
prost inspirat, care a scornit monstruozitatea aceasta rimata
Dambovita, apa dulce,
Cm' te be,a, nu se mai duce.'
avea probabil, cum zice termenul vulgar, orbul gainilor, caci daca ar fi
avut vazul si gustul ca toata lumea, iar fi dat cu tifla cam asa

Fie vorba Intre noi,

Cin' te bea, te bea noroi,Sau si mai plastic

Dmbovita, apa rece,

Sa te beau, prin gand nu-mi trece,
Cli nu vreau sa mi s apiece.Pe Dmbovita de atunci, noroioasa si murdara, curgea toat murdaria
r sului, fiinda In ea arunc,au riveranii toate gunoaiele casnice, toate la-

www.dacoromanica.ro

40

VICTOR BILCIURESCU

turile, impuritatile si dejectiile, pn si cadavrele de caini, de pisici, de

gaini si de soareci, ba pe portiunea ce curgea prin dreptul lioeului S.
Saya, de odinioarS, am vzut Intr. zi chiar cadavrul unui cal. Si cu toate
acestea bucurestenii mai nevoiasi ii beau apa si se scldau In ea, fceau
adie bale de... curcitenie I
Dup ce s'a oprit functionarea fntOnelor primitive de prin curti, apa
de but se cara pe la casele locuitorilor cu sacaua, pe care sacagii o luau

cu donita din Dmbovita, fie de pe la diferitele vaduri din cursul ei, fie
dela izvoarele dele Herastru sau dela Filaret. Casete inlesnite consumau
apa izvoarelor acestora ce costa un leu sacaua si apa de Dambovit ce se
platea cu 50 de bani sacaua (aproximatv In capacitate de 15-20 de
vedre) Insa aceasta din urm ap o intrebuintau mai mult pentru nevoile
casnice, iar dac voiau s'o bea, o bteau cu un LAI gros, cu piatra acr,
intr. putin de aceias capacitate cu sacaua, pn ce noroiul cadea la fund
s, dup ce se limpezea, o filtrau prin nisle pietre mari poroase destul de_
primitive si nici atunci casete mai pretentioase n'o beau, ci o 1ntrebuintau
la splatul rufelor dac n'ave,au ap5 de ploaie, la udatul florilor, sau la
gra jd.

Din cauza acestui mijloc primitiv de a se procura apa, and se intmpla vreun incendiu, erau 90 la sut probabilitti cli imobilul are !CI.
ard pn la temelie.

www.dacoromanica.ro

BUCURETI $1 BUCURERTENI DE IERI r$I DE AZI

41

Focul cel mare

In acesti Bucuresti au fost si mai de mult si mai spre vremea de azi,
locuri cari au consumat cteva case de pe o singura strada si chiar parte
clintr'o mahala, dar cel mai mare foc pe care l'au pomenit Bucurestii,
acela care a distrus mahalale intregi din oras, a fost focul numit cel
mare- si pe care-I descrie Anton Pann, in stihuri, intr'o brosur cu cirilice,
pe care o reproducem in intregime, pastrndu-i ortografia de atunci ca
un document al timpului.

Memorabilul

Focului Mare
intiimplat in Bucuresti

In ziva de Pasti anul

1847, Mar tie 23

deecris
de

Anton Pann
EdIlia a doa

13n:urent1, 1854

In Tipografia lu1 A. Pann

Textul II alcatueste aceste 81 de strofe

www.dacoromanica.ro

42

VICTOR BILCIURESCIJ

Vai ce vedere ! ce groaz-vie !

Ce biciu de part urgii ceresti !

Ce jale marel ce sarkie
Kkii dodat pe Bucureti !
Martie'n doa-zeci si trei zile,
PaOile sfinte and se serba,
Kand tinerimea, kopii, kopile,
Sta 'n haine nou ce se schimba
K5nd fie-care dupa 'nviere
K'an a sa kasa era kulkat,
De obosire, de privighere,
Gusta odihn ne imbracat,
Knd negustorii pe slugi lasase
Ku parinti, neamuri, a se vedea,

Ka la zi mare se mprstiase,
La boite nimeni nu mai gandea

Und batu'nturle unsprece ceasuri

S'a-nceput toaka a rasuna
De prnzul zilei multime glasuri
La sranta slujba kema, 'ndemna.

Und mergea unii spre 'nkinaciune

Si altii inka dormea 'n somn greu
Foc izbucneste ku viiciune,
lnalt flacari ka kurcubeu

Si cum austrul se 'ntartase

Ku groaza vie II intindea,
In departare pe.-te zeci case
Asvklea flakri i aprindea.

www.dacoromanica.ro

I3UCURETI

I BL1CURE$TENI DE IERI

I DE AZI

Sfntul Dimitrie nu s'aprinsese

In preajm-i focul Inca ardea,
Si Barata o kuprinsese,
Ka un balaur o mistuia.
pripa
D ad la Vergu se vazu
Prin tot ocolul grozav aprins.
D'aci Lukacii ka intr'o klipa

Udricanii ardea ne stins.

Apoi se ntinse ka o fasie

P5na la Delea spre rasarit,
S'alta fate ku vrjrnsie
Spre miaza noapte mergea kumplit.
Biserici sfinte facute bine,

Palate, hanuri, de rnd ardea,

Lipscani, boite de marfuri pline
focului prada toate cdea.
Sfantul Gheorghe ,han ka cetate,
Ku 'rnprejurare de zid Malt,
Boli doa rnduri infrum'setate.
Ink5t ka dnsul nu era alt.

Al karui klopot d'asupra noptii

Ku acel foarte urias glas
Din prejur fokul si 'n oras mortii
Ea, vestite klip de ceas.

Akuma pentru din urma oara

isi scoase glasul la acest fok,
Ka alui para in turn kum zboar,
si patrunde aci pe lok,
11

aa acela ce vestea fokul

1n cea din urma de fok s'a ars,
Ce vestea mortii, viind sorokul,
Ka toate moarte si ea a tras.

www.dacoromanica.ro

43

41

VIC 1OR BILC1URESCU

lat dar, mortii toate-s supse I

Nimik nu-i vecinic p'acest p5m5nt I
Eri monumente vedeam stand puse,

S'azi nikirea de tot nu s5nt.

Sfntul Gheorghe, acest han mare
Era mai bine s5 nu fi fost,
Deleit s'ajung5 la fie-kare
Ndejdi dearte de ad5post.
K'n el se stinse negustorime
De suma mare avut arz5nd,
Aci '0 pierdur5 starea multime
$i sk5p5tar5 'ntr'un ceas pe r5nd.
TO braovenii, bogasierii,
Si postvarii s'au fript, s'au ars,
Si mai cu se,am5 s5nt librierii
P5gubi simtite kare au tra.
Fiind k tArgul spre-asigurare

De fok, intensul tot 10 b5ga,

Si 'n razmirite pentru sk5pare,
In el s5 intre toti alerga.

Prekum 'akuma v5z5nd c5 fokul

Turbat inoepe a se roti,
Apuk, kar mara i umplu lokul,
G5ndind a 'ntr'insul o vor skuti.

Dar, vai I zadarnic se ostenira I

Le fu nadejdea Br' de folos I
Kci aici toate se mistuir
Si fir de ata nimeni n'a skos.
Ce poafte zidul, ce poate omul I
Dup5 kuvntul proorocesc
Knd o cetate n'o pzi Domnul,
Deqert I-e truda kati o p5zesc.

www.dacoromanica.ro

IBUCURESTI SI .BUCURESTENI DE TERI SI DE AZI

45

Asa si 'n alte biserici, hanuri,

Skotnd din case 1(80 au krat,
Tot cu aceleasi de skpri planuri,
Nimik asemeni nu s'au skiipat.
L ukaciul falnic, mahala mare,

Kladiri frumoase pe al su drum,

$.co biserik din cele rare,
FAcuta nou abia akum.

A karii turle prea !Imitate

S'acoperite num'a fier blond,
Ku osebire 'nfrumusetate
Ka niste kupe formate
rond,

Ka o fade de sus din turie

Prin zrojele kum lu fok,
Podoabe skumpe, averr si skule,

S'a topit toate aci pe lok.

Doua-spre-zece biserici toate
Acest balaur a Inghitit,
Nimik din gura'i n'a putut skoate,
Pn si klopot a mistuit. 1)

1) Sf. Dlmitrie din metohul sfintei ep;scopii Buzaului; 2) bisenka

Domneaska din kurtea veche; 3)

Antonie dela pusk5rie; 4) Bratia; 5) Sf.
Gheorghe vekiu; 6) Sf. Gheorghe nou; 7) Sf. Mina din mahalaua Stelea.
8) Vergu; 9) Udiikani; 10) Lukaci; 11) Ceau$-Radu; $i 12) St. tefan; iar
mahalalele arse se numr 13.

In urml Ins5, din aceste biserici, numai dog a Ames ku desgvarsire

strikate, adikfi: sf Antonie din mijlocul pietei si sf. Mina din mahalaua Stelei
prekum i hanul sf. Gheorghe cel nou; iar celelalte toate s'au infiintat la lok
kare mai frumoas, kare mai simpl. Asemenea si boltile i kasele toate
sfar de maha/aua Lucaci, kare pand astzi st ruins% pi numai biserika s a
f5cut la lok, tot in forma cca
si mat ku deosebit5 komoditate, kontnbuind fiii al aceloragi ktitori L toti mahalagiii, kum l acei boieri $i negutfitori evlaviost, pr n Indemnul si stArturea dimpreuna i ku ajutorul printeset roana Sakelarie K115rzanul, kare L pftna' astzi nu kontene$te a da $1 a

osteni ku ne preget, kum si a indemna pe fiekare spre a implini cele de

1ips5 imprejurul sfintei biserici.

www.dacoromanica.ro

46

VICTOR BIL CIUR SCII

Ka fokul kare se inltas

Si se suise Ong la nor,
Plelandu-1 vntul, tot de mari kase

4i izbea virful inteal su zbor.

Si ca fosforu 'n iuteala mare
135n 'sa vezi kasa de s'a aprins.

Ka praf de pu00 din skaprare.

Pe klipa para o au i lins
Rzbea prin pivnitt adanci, boltite
Cu spirt i vinuri buti aprinzand
Ardea cu fierberi inklokotite
Multime vase i inotnd.
Unt-de-lemn, seusi, rezerve stranse

Produkt tot felul in magazii pus

Belpgul fokul pe lok frnse,
Skumpete, lips 'n toate-au adus.
Aceste 'nsum tot deodata
Kum s'aprinsese inflakarat,
Vede,ai o par ne prekurmata
Kurg5nd ka_riul cel turburat

Tot orizontul se inegrise

De fumuri multe ce-izbuknea
Zbura in aer mrfuri aprinse,
Hartii, materii pe sus pornea
$ n nori ka zmei erpuia mate,
Vazduhul parka vedeai arznd,
Si prefacute cenue toate,

Venea ka ploaia pe jos piland

www.dacoromanica.ro

B1JCURETI L BUCURETENI DE TERI $1 DE AZI

Nu e In stare kondeiu sa skrie,

Nu poate gura a le rosti

$' intokma toate sa le (eskrie,
Vrand katre altul a povesti.
In doua ceasuri ard mil de kase,
Toate cenuse se prefak, kad,
Tot Bukurestiul se 'nflacrase,
Kazuse parka intreg In iad.

Fugea kokoane fara putere,

Ku prunci in brate, amar plangnd,
Lsa skumpeturt, skule, avere,
Viata numai sa-si skape vrnd.
Kuprinsi d'odata, fara de veste,
D'acele flakari ce se 'nalta,
Deskulti da fuga brbati neveste,
Ne avnd pas nici a se 'nklta.

Kaci fokul grabnik nu le da vreme

Nici sa-si imbrace ai lor kopti,
Kati intra n kase far 'a se teme,
Aci indata au ars de vii.

Ast fat de jale da fost vrodata,

Nu s gaseste skrisa In krti
Multi nu putura sa fug 'ndata,
lau kuprins fokul din patru part!

N'avea pe und d fok s ia a

Aci indat ii kotropea,
Priveai cu jale din alta kasa,
De mtla, pieptul t' se rupea.

www.dacoromanica.ro

47

43

vicron BILCIURFSCII

Vedeai pe omul ka arde, piere,

Si de viu fokul II ingropa,
Si n'avea nimeni vre-o putere
Sa intre'n flkri de a-I skpa.
Pe poduri, uliti, innota fokul,
Pe om din fuga iil aprindea,
Cenusa, fumul, de prin tot lokul
li orbea okii, nu mai vedea.

Era greu foarte a sta'n potriva

Grozavei furii acestui fok,
K 'acea furtuna ne milostiva
SuFla puternik, nu sta pe lok.

Sknteia mike, ka o sage ta,

Pe pomul verde cum o lipea,
Kopak gros, mare, Wee indata,
Pe klipa'n dou jos II rupea.
Mistuia totul, ptrundea fierul,
Tarn, pietre, zidiri topia,
Pornise parka urgie Cerul
Sa aria totul si fok stropia.

Akum vrea park Dumnezeirea

Ku fok pamantul al kuratt,

Si ku venirea-i, pe omenirea
Cea nesupus a 'mprati.
Akuma parka era sa fie
Judetul lumii, prekum e skris,
Al krui ceasul nimeni nul stie
Prekum chiar Domnul rostind a zis

www.dacoromanica.ro

BUCITRESTI $1 BUCURE$TENI DE IERI 51 D

Uimita lumea uita pe toate,

In desnadejde tot alerga,
Uita ca Cerul Intr'un ceas poate
Sa-si verse mila de'l va ruga.
malta Doamna cea prea duioasa,
Mergand indata, a pus pe kler,
Rugand d'odata evlavioasa
Sa Trnblanzeasca pe sfantul Cer.

Si pe cand klerul citea litanii

$i pentru mita pre Sfant ruga,
Atunci poporul lacee metanii
Si 'naltand okii spre Cer striga
Vai noua Doamne rvai noua sfinte !
Revars-ti mila, nu te 'ndura !
Aceste s'alte de rugi kuvinte
Ku lacrami krunte toti murmura.
Prmtul kalare krucisi tot lokul
Intr'o suflare Inconjur.
Ad i da planuri sa stinga fokul,
Apoi indata 'ntr'alt lok era.
Dreapta si stanga pompieri, milith,
SS kurme fokul, tot dobora.
Ku instrumente karma politii,
D'o parte s'alta sta, apara.
5i prin komanda cea inteleapta
Ce o da Printul katre pompieri,
Ferira stanga s partea dreapt
D 'acele flakki cu mari puteri.

www.dacoromanica.ro

AZ1

49

50

VICTOR BILCIURESCII

S'a lsat fokul sa se impinga

Incotro vntul ii poruncea,
$i ka prjolul Par' s se sting,
Mergea "nainte kum ii plcea.

Ast-fel se duse potop de par

Ka un balaur mncnd sunet,
Pan n ktimpie la vii afar
$'aci se stinse, neavnd nutre.
Speriata lume se ametise,
Nu t a unde sa fak pas,
Brbati, neveste, se rspndise.
Kopii pierduse In acel ceas.
De unul, altul neav'nd tire
De's ku viata sau au ars
Umbla pe drumuri toti in uimire
Kopii $i mume tipnd ku glas.

Gol, fava haine, kum se 'ntamplase

Din somn mdat atunci skulati,
Ce; mai multi inka nici nu mnkase,
Umbla de foame ka leinati.
K'astfel de iute merged pia jelul,
Kat fugea numai de mlni ku prunci,
Nici barn, nici hain, nu da pas zorul

Sa se intoarka s ,a atum
Fugea la margini, la cmp afar,
Fie0e-kare 'nkotro vedea,
K de vant mare, de fok i par
S skape veunul numai gndea.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCUR $T NI DE IERI $1 DE AZI

Sosind si seara cea rakoroas

De Frig ca varga toti tremura,
Kadea pe kalea cea pulberoasa
Mai vrnd truda.a'si usura
Multi bolnavira, multi si murira,
De frig, de groaza de 'Thspaimantari.
Multi multa vreme 'n fin i nu'si venira,
Umbla 'n uimire de intristari.
ICAO se kreskuse in boggle

Si ne averi n'au patimit,

Akum sa kreaza la saracie
li duce soarta kum n'au gandit.

lit era jale privind persoane

Ce mainainte galant purta,
Akuma zdrente lua kukoane
Punea asupr-st nu se uita.
Cei ce odata avea din masa,
Sa dea si altor multi a mnka
Flmanzi akuma si fara kasa,
N'au kapul unde a si-1 pleka.
in lok de jimble, galante mese,

A uma vrea pine si R'o gsea,

Ka pregairea de Pasti arsese
Si bani, moneda, la multi Hosea.
Aceasta jertfa, aceasta jale
Privind-o Printul k okt umiliti,

0 sum mare din ale sale

Sloboade pentru nenorocli.

www.dacoromanica.ro

51

52

VICTOR BILCIURESCLT

S'asa se 'ndeamn intreaga Iume

Ku indurare a se porni
Si ajutoare din tara sume

Si din prti alte mii a ven!

Deci, ka un tar porneste, 'nparte
La srcimea ce suspina,
Si la streinul a fkut parte,

Ka si pe fiul al imbuna.
Si ku aceast milostivire

Din mil de fete lakrml a sters,

A kror ruga de multumire
Ka o tiirnSie la Cer a mers.
Triask Printul lorgu Bibesku,
Mii de familii din gull mostee,
Trimit-i viar de sus Ceresku
Pe tronul tril multi ani sA stea.
w

Acest fok mare de 'nspaimntare,

De kare tremur orknd Ondind,

Fie de obste in neuitare

Ast memorabil al sh citind

Si ku veghere fieste-kare
In kurte 'n kasa si or ce lok
De tot d'auna ku paz a mare
$6-si fak treaba umblnd ku fok ;
Sa dea porunk la slugi in kase,
Kum si la Insusi ai si kopil,
Nici lumnarea s nu o lase
In or ce parte, ka pe kAmpli.

www.dacoromanica.ro

RUC(JRE5T1 51 BUCURE$TEN1 DE IER1 51 DE AZ1

53

Sa aib'n grije pe toat luna,

Sau mai des kosul a-1 mtura,

Si de perikol de tot d'auna

Proprietatea 'si asigura.

Cei ce prin kuhnii gatesc mncare

$'umbl ku unturi ceva prjind,
S' aib porunk de paa mare.
S nu s'aprinz, ne ingrijind ;
Kand iar tigar 'apri,ide nestme,
SA n'o azvArle kura o fuma.
Ci s'o stingA kum sa kuvine.
Vre un pericol a nu urma.
D'aste putine aicea skrise,
Pentru acei ce aud s'askult.

Or de mii vorbe si sute zise,

Or numai d'una Inteleg mult.

Sf clr$it
Pe verso scoartei din urmA, eh' tiprit

Pretul este o jumtate slant 2)

*

'

DAmbo9ite ce traversa orasul n'avea o albie care s'o distanteze de.

locuinte, ci se prelingea pe lling ele, asa cum de pild atingea fundul
curtii fostului liceu Sf. Sava (fosta locuint a Mitropolitului Nifon) cam pe
locul de pe calea Victoriei ce duce spre tribunal, pe partea dreapt, putin
11131 jos de banca Urban, de multe ori and Oda era ceva mai umflatli,
ida chiar zidul bucAtAriei internatului liceului, lar cAnd mal Cu searn primvara si toamna venea si mai umflat, nvlea prin curti, prin pivniti si
chiar prin locuinte, mai cu seam prin cartierele joase, cum era de pila

2) Sfantul (dela zwanzlg-dou zeci) ayes la noi cure 80 de bani, prin

urmare jum5tatea de sfant valora 40 de bani.

www.dacoromanica.ro

54

V CTOR BILCIURESCU

cariterul izvor, pe unde lume,a din partealbcului era salvata cu barcile de

critic pompieri, ori astepta sechestrata In casa pana ce se retragea apa.
Pod de piatra peste Dambovita orasului nu se pomenea, nici chiar de
lemn, ci doar cateva podisci, de cari de altfel nici nu era nevoie, flindca
garla in stare obicinuita, n avea nicairi adancime ce trecea peste 0.60
cc ntimetri, iar pe vreme de seceta nici atata, asa ca trasurile treceau pe
p discele de lemn, iar carutele treceau prin apa si ama pe ghiata.
De notat e ca Dambovita urma sinuozittile cladirilor de pe strazi,
avand acelasi curs stramb si Intortochiat ca si configuratia strazilor ora

sului, cu intrri si iesiri la fie ce 20-30 de pasi, provocate de asezarea

cladirilor dup bunul plac, ci nu dup un plan urbanistic, capabil s corijeze gresala initial de a fi Ingaduit fie carui doritor de cladire sa si o
aseze nu acolo unde ar fi trebuit, ci tocmai dinpotriva, ca sa dea ansamblului strazii o infatisare monstruoas.
In ast privinta, intercalez aci amaruntul ca Bucurestii a avut o ase-

menea urit Inftisare intr'o vreme ceva mai apropiata de cea de azi
Asa de pilda imparatul Frantz losif al fostei Austro-Ungarii, cu prilejul
viz,itei sale la Bucuresti si Sinaia, nu pot preciza data, dar in tot azul
acum mai bine de 30 de ani, Intrebat fiind la plecare de regIna noast a
Carmen Sylva, ce i-a placut mai mult In scurtul timp cat ne-a vizitat
pare-mi-se 6 zile in tot
i-ar fi raspuns : privelistea citzi Victoriei si aria
populara am un leu si vreau sa-I beau", pe care i-I catase Ciolac cu tara
aful lui pe \Jarful cu Dor, unde i s'a servit un dejun. Si la mirarea reginei Eisabeta, Franz losif ar fi dat aceast explicdtie : calea Victoriei nehind dreapt, ci strmba la fiece 20-30 de pasi, prezinta cu fie e alta
perspectiva si o alta infatisare, ceiace tine ochiul mereu sub farmecul unei

alte privelIsti, pe and bulevardele de cum intri pe ele le-ai patruns

toat fisionomia, care neavand nici o variatie de aspect, devine monotona
51 nu intereseaza ; lar aria am un leu si vreau sa-1 beau'', fiincica are un
pronuntat accent de muzid ungureasc.
Va fi fost battanut monarh sincer In aprecierile lu, cine poate sti?
dar daca preferintei pentru 'caled VIctoriel a dat o explic,atie ce dove
Liege mult bun gust, prefermta pentru aria de care pomeniram, nu I e
pare temeinick filnilca Mica' de rafinat melornan va fi lost imparatul, no'
stim ca toti marii artist streini cari ne-au vizlat, n'au gasit mc cand
ieo aproptere Mire muzica poastr popular a si cea ungara, ci din

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERT $1 OE AZI

55

potr'va fiecare imbratisaza un caracter aparte, ce deosibeste fundamenta

pe un de cealalt.
Pe Dmbovita erau instalate si cteva bi red de gfirl, ce puteau
fi combnate cu bai de aburi din stabilimentul de pe mal. Cea mai cuncscuta si mai cercetata baie in felul acesta, era a lui Mitrasewskicare a disparut odata cu canalizarea Dmbovitei, ramnnd numai bai
de aburi, Cu un basin.
Rnduiala institutiilor si instalatiilor era, cu oare care aproximatie,
am aceasta : Pe locul ce merge dela Casa de Depuneri in spre palatu
juRtitiei aparea imediat vechea casa a lui Stefan Belu, fratele baronulw
Barbu Belu, unde astazi se afla magazinul Sora- si Cec-ul-, urma
strada ce coteste coltul bancii Urbana ' colt calea Victoriei cu strad3
azi In fiinta ce pe atunci se numea strada Riureane, fiind ca pe ea
era locuinta popularului scriitor Riureanu ce publica o biblioted pentru
copii. strada pe c,are era hotelul Neubauer, pe care-I pomeneste Dela
vrancea in nuvela Bursierur ; venea apoi liceul Sf. Saya de care pomeniram mai sus ce avea fundul curtii chiar pe malul Dmbovitei, Jar
de cealalt parte a Oriel stabilimentul de bai Mitrasewski, dupa el

liceul Matei Basarab, care decum cadea prima zapada se razboia cu

l'ceul Sf. Saya. aruncand unii intr'altii cu zapachi de pe un mal pe cela!alt. lar dud grla era inghetata, iuresul se da pe ghiata, beligerant
apropiindu-se corp la corp ca la ata ul cu baionete, cu diferenta Ca' la
ds Itul nostru baioneta noastra era zapada ; apoi ceva mai la vale, era
Societatea de gimnastica, tir scrima s natatie, fosta inainte vreme in
Batiste. Mult mai la vale, dar de partea ceast lalta a Dmbovitei se
afla palatul Bran oveanului. clachre impunatoare pentru vremea aceia,
constructie solida cu dale de piatra la parter si cu trei ferestre mari la
etaj, toate dand intr'un balcon tot att de lung ct si sala tronului d'n spatele lui, incapere m c,are probabil a fost surprins Brncoveanu. In acest
palat a fost adapostit institutul profesorului Dr. Babes [Ana la cldirea actuala. De aci urmau de o parte si de alta: Podul Calidlor, Curtea veche
b'ierica Domneasca, Plata Mare, iar mult final departe, pe Inltimea ce se
vede si azi, biserica Radu Veda.

Pe Dambovita ce curgea, pana la canallzare, la ati va pasi de b.-erica Zlatari de pe catea Victoriei, cam pe Ic-,c2 undo se afi azi constructia izo ata unde se adapostesc gheretele antIcarilor se desfsw a

www.dacoromanica.ro

56

VICTOR B LCTURECIJ

parada Bobotezei cam in felul cum se face azi, cu singura deosebire ca

solemnitatea s'a stramutat dupa noul curs al Dambovitei.
Tot acest aspect patariarhal al Dambovitei, cu mediul inconjurator de
infatisare asiatica, l'a schimbat radical canalizarea ce a survenit la timp
si i-a imprumutat aspectul acceptabil de astazi, cu curs indreptat, far
5erpuiturile acelea de primitiv inestetism, fara apa murdara din trecut,
ba chiar cu tendinta de modificari si mai moderne ,asa precum a fost
cele cateva acoperiri cari au deschis plate cu perspective de un necontestat bun gust.

Era de altfel firesc ca evolutia aceasta a Dambovitei, sa tina pasul

cu evolutia si mai rapida si mai imbibata de util si frumos a restului me
tropolei. Si nu se stie ce surprize si mai placute ne sunt rezervate de
actualii si de viitorii gospodari al Bucurestilor, vrednici urmasi ai curagiosilor inaintasi cari au rupt cu traditia activitatii concentrate numai
entre peretii cabinetului si rezultatul innbucurator care a Intrecut asteptarile bucurestenilor, sta azi sub ochii nostri, marturie a laudabilelor
sFortri trecute, prezente si viitoare.
Dambovita primitiva de care pomeniram la inceputul acestui capitol,
constituia o permanenta amenintare la sanatatea publica din c,auza irnpu-rittilor ce continea apa de baut, fiind ca nu numai apa i era cauza mul-

timii de boale de cari ani de zile a suferit populatia orasului

si

deosebi copiii dela varsta intarcarii pana pe la 8-9 ani, ci chiar apa de
izvor dela Filaret si Herastru, fiind c apa aceasta nu se aducea in sacale deosebite, ci de-a valma, asa c sacaua ce adusese clientului apa
de Dambovita, aducea sacaua urrnatoare acelui client sau unui altuia, cu
4)5 de izvor introdusa in aceiasi saca purtatoare de microbi lasati de
apa infected a Dambovitei cu care fusese umpluta sacaua anterioara..
E lesne de inteles In asemenea conditiuni improprii de transportat apa
ce favorizata era contaminarea si asa se explica de ce diferitele soiuri
de boli pricinuite din cauza apei potabile, din cauza mlastinilor nelipsite
din mai nid liii cartier, din cauza intrebuintarii apei din fantanile primitive de prin curti sl din Ilpsa canalului, se tineau lant.
Starea aceasta ingrijortoare, a durat 'Ana la venirea In tara a unui
vestit specialist, unul din cei mai reputati hidrologi cu renume mondial,
inginerul hidnolog Lindley, acela care realizase lucrtiri de alimentare cu

www.dacoromanica.ro

r.

Poarta dela Radu-Vod

opera Pictorului Alpar.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 i313C1.114E$TEN1 DE-I1R1 $1 DE AZI

59

apa potabil si canalizare celor mai maxi centre din Europa' si chiar din
luna si care la noi a alimentat tu apa Bucurestii, Ploiestii, Focsanii.
Englezul acesta, cam lntre 40-45 de ani, Inalt, brun, purtand barba,
chipes, chiar frumos, vorbind destul de inteligibil si corect franceza, era un
foarte simpatic causeur, spiritual, cult, cultura chiar in afar de specialitatea
lid', cu -care cat a stat in tara, eram in amicali termeni, chiar Inainte de
a fi fost In Camera, raportorul legii pentru acordaren creditului de 4 mlliodne si jumatate, suma necesarg realizrii lucrrii.
Era foarte mirat ea Intr'o tara' cu reale dorinti si posibilitati de mooerne realizan, nu exista' nici un inginer hidrolog $i e nevoita sa recurga
la o importatie streina ca sa Infaptuiasca o lucrare de acest gen. M'a Inteles cand i-am explical ca parintii nostri mr ne-ar fi trimis pentru nimic
pe lume sa studiem In strinatate aceasta ramura a ingineriei, pentru
punul cuvant ca un asemenea titrat ar fi murit de foame cu diploma In

5uzunar, fiind ca nu se stia la noi In tara pe vremea aceia chiar, ca

un oras trebue sa alba apa potabila si canal, cand, slav Domnului,
mai toate orasele la noi sunt asezate pe langa o apa curgatoare. S'a
bucurat mutt cand i-am spus ca venirea lui in tara si executarea lucraIvor de acest gen, va determina tineretul nostru studios sa mearga In
sbeinatate ca sa studieze specialitatea aceasta de ad Inainte, aceastg cariera gasind acum In tara o aplieatie de pe urma careia s-ti creezi o
Lxistenta si o reputatie.
lmi povestea fostul primar al Ploiestilor, Gheorghe Dobrescu, dupa

Inapoierea lui din streinatate, unde fusese cu Lindley sa vada lucrarile

cg a
acestuia de apa si canal
pare-mi-se dela Frankfurt pe Main

iitrat el cu sota si cu Lindley in canal In bnut de ceremonia, el

In

smoking si pantofi de lac, lar a Oa in tinuta de vizita de rigolare -si pantoff albi de atlas, dupa ce mai Intgi Lindley a dat ordin sa deschid curentul de apa care spala canalul intregului oras. A ramas mirat vazand

o galerie imensa de faianta alba stralucind de curatenie si de lumina

electrica, ce-i dau aspect de salon ; o galerie imens prin care te plimba
fara sa te apleci, de vreme ce avea Inalbrnea staturii unui cm dintre
cei mai. MAL Dupa ce au baut bcolo ampanie ca ?rite sufragerie luxoasa, au iesit din canal cu incaltammtea neatinsa, ca si cum ar fi iestt
dir tr'o camera' cu parchet si covoare.
$i iata cum dupa obicinuinta de zed de ani cu manuirea fantanilor,
la cat cu cumpana si la oras cu roata, ne-am trezit deprinsi parca de and

www.dacoromanica.ro

60

VICTOR BLIANURBSCU

am venit pe lume, cu ap servit la dorniciliu, o adevarat binefacere ce-

reasa, dac ne drn searna a de and beneficiem de aceast prefacere,

aproape ca nu se mi inregistreaz cazuri de contagiuni si epidemii.

Tirul
Societatea de scrim, gimnastica si tragere la sum'', denum1t prescurtat T:rul a fost Tntbi and a luat fiint, pe strada Batistei, ocunnd
o_grdina spatioasa, cu vegetatie btrn, ce Incepea dela fosta cas a
restului ministru ConTt. Stoicescu si

se termina lnga casa lui Bri-

lciu, azi rnagazinul Mercur- de pe. str. Batistei colt cu palatul Arta-,
loc intins, avnd destul luminis pentru aparatele de gimnastia, lar drept
cldire, o singur sal foarte inaptoare in care se fcea lama gimnastia si scrim si o instalatie de tragere la semn cu pistolul.
La tirul din Batiste am asistat, licean fiind, la serbare de sfarsit de
an, and domnitorul Carol a imprtit medalii la Ur, scrim si gimnastica
concurentilor, examen la care a asistat si Regina Elisabeta, iar dupa ce
Tirul s'a mutat pe malul Dmbovitei, s'a mai infiintat Ina &ma sectii
pe lng cele trei ; jocuri nationale si natatie intr'un basin alaturat,
premenit mereu cu apa Dmbovitel ce curgea alaturi ,asa ca la Tirul de

acum, triam o vlat in aer liber, unde in costume de baie si de sport,

treceam dala un exerciliu la altul : innot, gimnastiok scrima, dant national si tragere la semn, exercitii sntoase cari alternate cu scoala, ne
intreau muschii si ne imbogte,au cunostintele.

Profesorul Moceanu, cel d'inti dawn"l de gimnastia si de jocuri

nationale la noi, un ardelean inamorat de arta lui, cultivase intre altii
pe cei doi vestiti elevi ai lui : Petrescu si Velescu, neintrecuti si nemai
vzuti gimnastici si alusari, cu cari in costumul national, cu clopotei la
opinci, a strabtut centrele mari din Europa, duand mldierea sltreata
a jocului nostru si m'estria gimnastla pn In indii, unde li s'au fcut
o primire entusiast, inapoindu-se in tar cu diferite distinctiuni si amintiri de prin locurile cutreerate.
La tiful de pe malul Dmbovitei a yang intr'o zi vestitul atlet Georges Sanmarin (in realitate Cheorghe Stan Marin nscut in Ploiesti pe
strada Stnic Marin) care lips:rid zeci de ani din tar, trind mai mult
l3 Paris, uitase limba noastr si se indeletnicea cu atletismul, produandu-se la Hipodromul de acolo, unde ridica In mini, suspendat in gewww.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCTJRE$TENI DE IERI $1 DE AZI

61

nunchi de un trapez, 8 cai mici de circ si-si comandase crti de vizit, de

desuptul numelui cu adaosul l'ours du XIX-ime sicle",
Acest atlet trimitea dela Paris In toata lumea, sfidari, promitiind un
premiu ademenitor aceluia ce s'ar fncumeta s se msoare la trnta cu
el si a adus dela Paris niste greutti ce reprezenta o sut de kilograme,

punnd un premiu de 500 lei pentru cine le va putea ridioa si s'a gsit
unul din gimnasticii elevi ai lui Moceanu, care le-a ridioat, ins
nu i s'a dat, pretextnd c nu au fost ridicate incet, ci

www.dacoromanica.ro

premiul

Viata patriarhald
Petreceri

Sindrotd, Senate, Balurl, La larbi verde, La rules de vil,

La rules de livezi.
patriarhala din interiorul ammului, nu excludea vizitele si

petrecerile in cercul familiei si al cunostintelor, nici in cercul mal

larg al seratelor si balurilor, fie particulare, fie publice
De obicei, ama se frecventau seratele, asa numitele soarele,

Viata

balurile si balurile mascate ce erau atunci in mare cinste si la cari luau

parte cele mai alese fete boieresti. Era o intrecere febril5 intre mscile
femenine si cele masculine de a provoca convorbiri din call s5 se poat
ghici cine se ascunde sub cutare masa, sau cutare domino, ce izbuteau
s se disting prin reusita mascrii si inteligenta dialogului in sprinteng
vervO. Balurile acestea mascate aveau farmecul lor and se petreceau in
saloanele particulare ale elitei bu-ure?tene ; transplantate ins In sli publice, nu mai prezintau acelasi interes si nici distinct:a si corecta tinut
acelorlalte.

Sindrofiile se petreceau in cerc mai intim si gteala era mult mai

putin pretentioasa ca gateala pe care o reclamau seratele si mai cu seeing
balurile, wide tinuta trebuia sa fie de severa rigoare, and ele se anuntau
cu tinut de mare deooltaj (grand decollt) pentru doamne si cu tined de
gala pentru domni.
Balurile acestea obicinuite numai in lumea aleasa, au avut si ele un

Irk istoric al lor.

La Curte, se da in carnaval un singur bal pe timpul domniei lui

www.dacoromanica.ro

64

VICTOR BILCIURESCII

Cuza Voda, iar sub domnia iegelui Carol, primul bal se da in noaptea
reveillon, care nu era tocmai select, din cauza ca regele Carol tinea ca
el s alba un caracter mai popular, de vreme ce erau invitati i furnisorii
Curtii; cel dealdoilea bal insa, ce se da cam pela jumatatea lui Februarie,
se limita la un numar mai restrans de invitatii : guvernul, inaltii demnitari,
ministril reprezentanti ai Statelor streine, ofiterimea garnizoanei in intre-

Tinuti de sear cu zulufl 4i malacov.

Tinut de sear Cu coc

ma1acov.

gime, ce se considera gaza, protocolul palatului fiind identic cu cel

palatului imperial din Berlin unde uniforma militara avea primul pes.
Suveranii isi faceau intrarea in saloane pela ora 10, clind incepea si

jocul, in care timp regele se intretinea cu cei mai de searna invitati, iar
regina cu doamnele acestora. La miezul noptii se servea masa pe reprize
in sala de jos si coborarea la masa' se fcea pe cele douii scari dintre
eta le, cu Suveranii In frunte, urmati de cortegiul strlucitor de elegant&

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI 1 DE AZI

65

si de podoabele scumpe purtate de doamne si de distinctiunile lucitoare

de pe uniforme si fracuri 7 defilarea aceasta pe sari era o priveliste din
cele mai atrgatoare pentru ochiu, sub ploaia de lumina filtrata prin cristalele lustrelpr i lampadarelor. Urmau reprizele celelalte, vreo trei la
numr, In ordinea importantei fie areia.
Regele si Regina se retrageau cam dup prima repriz, iar invitatii
petreceau pang despre zori, jucand, reconfortandu-se la mas sau la
bufet, afara bine inteles de invitatii politici, senatori, deputati, sau Malt'
dregatori, cari discutau politic, in asteptarea consoartelor cari nu puteau
parasi balul, avand promise anume jocuri cavalerilor parteneri.
Incerc s redau unele impresii culese dele aceste baluri ale Curtii
noastre, fr pretentia de interesant documentare din memorabila d_s-

criere a prodigiosului scriitor si viguros patriot Ion Ghica din : tin bal
1. Curte" mai de demult.
0 prima impresie pe care tin s'o redau, este aceia a atitudinii pe
cafe o aveau diferiti barbati de Stat si oameni politic' ai nostri In timpul
convorbirii ce aveau cu regele. Asa de pild, generalul Gh. Manu, care
se spunea c fusese coleg la o scoal militara germana cu regele Carol,
avea o tinut respectuoas dar degajata ; Niculae Fleva (asa numitul tribun at poporulun o atitudine si mai degajat ; Petre Carp aproape ireverentioaa ; Take lonescu corect ; Titu Maiorescu la fel ; Dem. A.
Slut dza cat se poate de reverentioas ; de altfel conu Mitit avea o considerabil stim pentru regele Carol, cruia la ceremonii oficiale, In prezenta intregei asistente, intampina pe rege srutandu-i mane, ceiace obliga
a tea' si pe subalteni, asa cum s'a Intamplat cu prilejul unei caltorii a
regelui pe Dunare, and a .obligat pe prefectii de judet din orasele unde
acosta vaporul regal, a arute mane regelui, lar pe unul (pare-mi-se cel
de lalomita) l'a destituit fiinda a avut curajul a calce aceast dispozitie.

Marghiloman mi s'a parut excesiv de protocolar, cu pleaciunile ce lacea cu bustul corpului In unghiu drept, cu fie ce da- sau nu- ; Alt
impresie am

cules de pe urma constatrii absentei

permanente a

unol

demnitari pe cari la nici un bal dele Curte, la nici o ceremonie

indiferent dac asista 5au nu regele, sau un membru al familiei regale, nu
i-am vazut vreodata. In aceast categorie erau : Lascar Catargiu, Eugeniu
Statescu, Gh. Panu, Theodor Rosetti fratele domnitei Elena Cuza, Nicolae
Blaremberg si Vasile Lascar.
5

www.dacoromanica.ro

66

VICTOR BILCIURESCIT

Bucatria palatului era una din cele mai bogate si ma; suculente din
cate se aflau la casele mari din Bucuresti. $eful bucatar (Chef de bouche
de sa M. Le Roi de Roumanie) asa cum suna carta lui de vizit, era papa
Gilet, care dup ce s'a retras la pensie, a fost patronul hotelului restaurantului francez Frascati, cam pe locul unde este azi teatrul Savoy, al crui
restaurant de var, avea pitoreasca privediste a gradinei Otetelesianu cu
batrana ei vegetatie si cu razatoarele tarlale de flori, ingrijite de inssi
stapana lor, vaduva Otetelesianu, sotia bogtasului Otetelesianu, vestitul
jucator de carti, care a castigat mosia cu castelul dela Mgurelele de langa
Bucuresti, pe o singur carte, pare-mi-se un 7 de cup. Emblema a stat
pang mai deunzi pe fronbspiciul castelului, mosie i castel in care este Bstzi o sooala de fete, proprietate ramas Academiei Romane, In urma unui
rasuntor proces dintre Academie si mostenitorii, cari atacasera testamentul in favoarea Academiei, dar care l'au pierdut.
Am asistat la acest proces care a durat lunga vreme ; am asistat Bra
sa vreau, tarit de Delavrancea, c,are pledant debutant pe atunci, m'a indemnat s asist la acest duel de bar* ocazie rar, spunea el, unde se vor
auzi cele mai strlucite dezbateri si pledoarii din analele noastre judiciare.
Abia am putut s ne strecuram in sala de sedint a tribunalului, unde
am ascultat amandof in picioare si aproape sufocati, iar cad dupa vreo
dcu ore de plecloarie a magistrului Dissescu, s'a suspendat sedinta, am
oropus lui Barbuda, cum Ii spuneam eu lui Delavrancea, sa mergem sa
luam masa, el mi-a obiectat foarte mirat, daca nu cumva sunt nebun,
pierdem o asemenea ocazie, fiindca, zicea el, cu sigurant nu ne vom mai
intalni cu locurile ce le-am fi pierdut. In schimb, a scos din buzunare dou
franzele, un ghiuden si un briceag 51 ne-am regalat cu atta, Delavrancea
artandu-se foarte multurnit ca, prevkand aglomeratia, se inarmase cel
putin cu aceast frugala Imbucatur ce nu putea sa aib pretentia de dejun.
Tribunalul a reintraf in sedint si noi de data aceasta am ascultat
pledoariile mai cu atenta Incordare, fiindca de data aceasta aveam fiecare
scaunul nostru, pe cari pusesem stpanire and fusesera parasite de profitorii lor, in nadejdea poate c le vor mai gasi la inapoiere.
Aceasta a doua sedint a tribunalului prezidat atunci de (Lilian (membru la Casatie de mai tarziu) n'a mai tinut mult, din cauza c Disse,scu termmandu-si pledoaria, s'a dat cuvantul lui Eugent Statescu aparator al intereselor Aacademiei. Acesta lintr'un sfert de ceas, a raspuns magistralei
oledoarii a lui Dissescu, apratorul intereselor mostenitorilor; un rspuns

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1

1 BUCERESTENI DE U.RI

1 DE AZI

67

curt, fr efort, asa cum pleda de obicei Sttescu si care cu toate acestea
a avut la sfrsit cstig de cauz. Acest memorabil proces a avut de-oparte

si de alta pe cei mai iscusiti maestri ai baroului, intre cari tiu minte pe
amAndoi fratii Lahovary (Alexandru si Ion) pe Marghiloman, pe batranul
Sipsom, pe Vasile Missir, pare-mi-se si pe Gr. Paucescu, si sunt sigur ca
au fost mai multi, dar figurile lor mi s'au sters din memorie.
Baluri in mare cinste mai erau in Bucuresti in cteva case mari, unete
o singura dat in carnaval, cum erau cele ale printului Su fu, la Linche, la
Crissoveloni, altele de ate dou sau trei ori in vremea carnavalului, date
de unele case mai putin pretentioase, dar mai antrenante, fiinda obiet_
nuiau mai putin protocol.
Balul dela Sutu, in c,asele unde a fost pan mal deunki primra
central a Municiplului, in fata spitalului Co!tea, era unul din cele mai
pretentioase baluri din vremea aceia, nu numai fiinda amfitrionii erau
fearte parcimoniosi la invitatii, nu numai fiindca acest-Sutu purta pe

atunci titlul de print si pe frontispiciul palatului avea zidit blkonul familial, nu numai flindc5 ducea o viata cu adevrat princiara: avea atelaj
scump cu cai frumosi de rasa, cu trasura deschisa sau inchisa In forma
de landou, cu care aparea la Sosea, cu arnaut la spatele trasurii cu livrea
Lu marc pe capra si cu un dine de rasa la picioare; lar curtea palatului
mult mai mare si cu mai mult vegetatie ca astzi, intretinea un parc bine

ingrijit prin care se plimbau pasri exotica de tot felul, la cari priveau
mai toat ziva si obicinuitii trecatori si cei in
trecere pentru prima oar pe strada aceia ; era,
ziceam, unul din cele mai pretentioase baluri, nu
numai pentru mOtivele de cari pomenii, ci mai
Cu seam pentru consideratia c treceai drept

orn de fume, drept un arbitru al elegantei si al

manierelor alese, daca ai fi frecventat macar o
singura receptie sau un bal la Sutu, frecventa
Lonta ca un titlu de aristocratie.

Mi-aduc aminte c5 a trebuit, ca sa primesc

o invitatie la un bal la Sutu, in prealabil s depun de vreo patru ori carta de vizit, si nu in
ajunul balului, ci cu mult inainte, prevenit fiind
de un obicinuit al c,asei, c5 acele aril de vizita
din ajun, alcatuiau o evident de dorinta de a

Batran din societatea

aleas (tinut de oras).

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

68

fi

printre partasii balului

nu de a intretine

relatii de curtenie fata

de gazd.
Balurile dela Filipescu Linche (Lens) din casa de pe fosta Calea Dorobantilor si balurile din casa Crisoveloni de pe str. General, Budsteanu,
nu le-am frecventat.
Alternate cu frecventa teatrului, a Operei sau Operetei cu cancertele ; balurile, seratele si sindroffile, aceste,a erau petrecerile din timpul
iernii.

Primvara, odat cu Pastile si cu Maialul, cea mai mare parte din fatoat mana avand pregtit cosul cu de-ale mandril si bauturii
rniliile
s cu taraful de lutari care In trsura, care pe jos, o porneau spre iarba
verde unde petreceau toat ziva, cinstind in chipul acesta ivirea prismaverii. Baneasa, Herastrul, $oseaua, Pantelimonul, Filaretul, dteva zile in
sir mai pastrau prin iarba lor, cojile de ou rosii, cioburi de farfurii si
slide si hartiile ce continuser mezelele, cozonacul si dulciurile, precum
alte ramasite dela ospturile din ajun.
Vara, numai familiile ce n'aveau mosii sau nevaie de bi, mai rannneau in Bucuresti ; Meal, petrecerile se transplantau la tar, sau pe la
b in tub' sau in streinatate, unde pe lnga munca ce reclama cmpul,
sau pe lng timpul ce absorbea cautarea snttii la statiile balneare sau
climatice, se petrecea totusi in cerc familiar, sau mai larg al cunostintelor,
.tinnd searna ca era vremea belsugului si a linistei interne, cnd cele mat
modeste caminuri Isi permiteau luxul unei evadki, sau 31 un3i p tr ri
pentru o cheltuiala de nimica- toat', cnd pretul unei calatorii OM la
Pesta
trecea de 80 de lei si dud masa unei zile costa in tara 10 lei, iar
in streinatate tot cam eta, SU Cu o mica rliferenta In plus. Vremea
aceasta, pe care tineretul de azi n'a cunoscut-o, iar auzind-o, o crede din
basme, a existat totusi, au trait-o btranii de azi cari isi dau bine seama
ca nu ne vom mai intalni cu ea, nici noi, nici cei dupa noi. Era probabil
himerica vreme a Arcadiei ferice.
Ce ce rmneau in oras, asteptau s tread arsita zilei si pe seara
recurgeau la rcoarea unei grdini, sau pe trotuarul unei cofetarii renumte pentru inghetata, asa cum era cofetria Giovani de sub hotel Metropol din fata palatului regal, prima cofetarie care a introdus la noi
inghetata napolitana, sau pe trotuarul cafetariilor Capa, Fialcowski, Emil
Frideric, sau Tansescu, fiec,are din ele renumite intr. specialitate aparte
Capa pentru patiserie, Fialcowski, vestita cofetrie politica, pentru cararnele, Emil Frederic pentru prajituri, iar Tansescu pentru asa nunnitele

www.dacoromanica.ro

BLICTJRE*T1

I BUCITRE,STENI DE IER1 (SI DE AZI

69

crme foukte- adica zmantan biciuita (frica) carom insa una lume
le zicea crme faut- ceva asa sinonim Cu zmantan gresit, dar ori cum

ar fi fost si li s'ar fi zis, baietii de scoala se bateau pe ele fiinde erau

de trei ori mai voluminoase cleat prjitura Phisnuita si costa mai scump....
15 oarale I

Gradina de vara cea mai cercetata de protipendada orasului era

Rasca- grading selecta In care n'avea acces decat societatea aleasa, fiinde
era cea mai costisitoare din toate celelalte. La Rasc,a canta orchestra lui
Lodis Wiest, vestitul autor a multime de compozitii, printre cari populara
bucata de concert pentru vioara : , Nunta trareascr. Btranul Wiest avea

o duzina de copii, majoritatea din ei sefi de fanfare militare, toti foarte

apreciati artisti instrumentisti, ca si tatal lor renumit viorist si seful celei
mai stilate orchestre din tar. La Rasca, gradin situat cam pe locul
care'l ocup astazi strada din spatele Universitatii incepand din str. Academiei dela intrarea studentilor in cladirea Universitatii, intinzndu-se in
lime dincolo de chioscul de fructe din partea opus, iar In lungime, cam
:)tisriS la capatul din spre $coala de arhitectura de pe str. Enei. Aci se
mica consuma inghetata, prajituri, bere, vin ; se putea manca o masa
aleasa, racoritoare 4i cafea calda sau la ghiata (mazagran). Chelnerii serveau in frac si in fiece seara se anunta concertul pentru seara viitoare,
din repertoriul renumitilor compozitori clasici. Louis Wiest, trebue sa fi
fost cunoscut printre a estia, cel putin in tara de unde venise la noi,
mi-aduc aminte ca a venit in Bucuresti acum mai bine d., 68 de ani,
un renumit viorist si conducator de orch stra din Viena care-I cunostea
pe Wiest si ziarele au anuntat ca in trei serf consecutive, orchestra lui
\Niest dela Rasca va fi conclusa de vioristul vienez Zierrer. Aceste trei seri

de gala pentru gradina Raga, au avut darul s adune la auditiile muzicale de sub bagfieta Jul Zierrer, tot ce Bucurestii avea in societatea
selecta, si gradina gemea de lume. In prima sear,
tatal me's-, care era
un meloman recunoscut in familie si n'a lipsit dela nici una din aceste
trel seri,
m'a luat si pe mine, desi nu intelegeam niinic despre ale muzicei, caci de cate ori insoteam pe tata la gradina, m duceam mai mult
pentru Inghetata decat pentru arcusul lui Wiest, ceiace era o scuza pentru
cei 8-9 ani ce-i aveam pe atunci. In acea prima' seara, dupa ce tata mi-a
atras atentia, am vgzut cum Wiest a inaintat la rampa scenei pe care se

www.dacoromanica.ro

'70

VICTOR BILCIURESCI7

afla orchestra lui, a prezentat publcului pe maestrul Zierrer si i-a dat bagiteta invitandu-1 fa pupitru, lar el s'a asezat la locul primei viori i atunct

am vzut cum Zierrer a luat bagheta din mana lui Wiest si ducandu-se
la el, l-a rugat s la bagheta si s treaca la pupitru pentru uvertura concertului din prima seara, explicand in aplauzele asistente c va conduce
concertul din seara aceia, dui:A ce in prealabil va fi el prima vioara sub,
bagheta lui Wiest, cruia Ii recunostea superioritatea arcusului. Restul contertului a fost sub conducerea lu Zierrer care a fost rasplatit din belsug
de auditor, dupa cum am inteles din ropotul de aplauze ce rasuna prelung
dup fiece final. N'am mai fost la celelalte doua auditii, ins am aflat
de:a tata ca la inceputul concertulu din ultima sear& secretarul general al

instructiei i-a infipt pe piept Bene-Merenti- clasa I si i-a inmanat brevetul, in aprobarea entuziasta a publicului asistent.
La Rasca iluminatul gradnii se fcea cu sfesnice de metal in care
se infigeau lumanri de spermantet i cari se inltau treptat pe msura
ce ardeau, lar in loc de chibrituri sau fitil cu cremene, fiindca pe vremea
aceia nu se cunosteau scaprtorile moderne de astzi, ca sa aprinzi tigara.
aveal la indernang niste fasii de hartie in pahare lungi, din cari luai una
o varai pe de-asupra globului de sticla al felinarului pan la flacara
aprinde,ai tigara.

Gradini de seara frecventate de societatea noastra mai aleasa, printre

altele mai erau : Casnoul austro-ungar, cam pe locul unde se construeste acum ministerul de interne de pe str. Academiei, fostul spatiu ocupat

de teatrul de var Crbus- al artistulu Tnase, unde uneor venea st

printul Goluhowski ministrul austro-tingar la Bucuresti, cu doamna ; ac
am cunoscut pe Misu Cornea cu doamna, nscuta C. A. Rosetti si alta
lume buna ce venea s asculte o orchestra vieneza bine conclusa i sa la
o mas buna si o excelent consumatie de vara ; grdina Zdrafcu, ai caret
copad umbrosi au mai stat in picioare pana mai deunazi, cam pe locuE
unde s'a dada actuala facultate de Drept de pe Bulevardul spre Cotroceni.
grdina mai mult de noapte. Acolo veneau de obicei clienti bine dispusi
cari porniti pe chef, if prelungeau pan spre zori si de multe ori i ziva.
urmatoare. Bucataria dela Zdrafcu era renumita pentru incrile romanesti si pentru vnurile alese ce servea, clientela gradinii preferind-o
pentru situatia ei, retrasa 'garb* din oras, unde lautarii puteau s-si reguleze arcusurile si vocile la maximum lui fortissimo, fara ca s sufere lo
cataril dinprejur, cad nu exista u. Gradina , La leul si carnatur, un fel

www.dacoromanica.ro

BUCT,111E$TI SI BUCURE$TENI DE LEW l 'I DE AZ1

71

de gratar national cu taraf renumit de lautari, frecventat sli el mai mult

seara, cu prelungire [Ana spre ziu, pe locul unde se gseste si astzi
pe str. 11 lunie.
Cismegiul, una din gradinile din tar cu cea mai &at-and vegetatie
li cu lacul el pe care se face canotaj, era vizitat mai mult ziva si distracVie mai de soiu o aglomera numai atunci and societtile de binefacere
organizau IntrInsa spectacole, de preferint ziva, pentru sporirea fondu(nor lor, asa cum am vazut de pild un echilibrist, care pe o srm inCush' de-asupra lacului, II traversa de ateva ori, la Inceput cu vederea
libera si apoi cu ochif acoperiti cu un sac pe c,are-I vara peste cap Ong
la mijloc, sau cum am mai vzut alta data pe alea principal care pe
-3tuncii era soseluit pentru accesul trasurilor in interiorul grdinii, un
tialon de nacela caruia era atarnat un lant cu o mia sfer de cauciuc
de marimea unui mar mic, sfera, pe care o miss oare care, al crui nume
nu-1 mai retiu, o introducea In gur si fra sprijinul mainilor, ci numal
prin rezistenta dintilor, balonul o ridica In aer. La reprezentatia la care am
asistat si eu, n'am vzut mare lucru, ca de altfel toat lumea de fat,
Iiinda atunci and cpitanul aerostatului din nacela a comandat tierea
franghiilor, balonul, dup ce a rupt cracile unui copac de pe alee, s'a
-naltat asa de vertiginos, ca Intr'o clip ne-am pomenit cu el la un kilo-,
inetru, poate si mal sus, asa c nu l-am putut privi dect de la neat&
Ina!time. Am vazut pe indrazneata miss, e drept, cu bratele intinse suspendat in aer numai prin ajutorul gurii si balonul lund directia spre
Baneasa, ram pierdut -din ochi, si iesind din. grdina, am vzut mult
lume angajnd trsuri cari s' mearga in directia unde avea s descinda'
-aerostatisl. A doua zi am citit In ziar ca balonul a descins in conditiuni
prielnice intr'o comuna mai deprtata din judet, In directia Banesei, in
care probabil batea vntul.
Despre celelalte grdini cu teatre de vara, asa cum' era grdina Guichard- din spatele asezamintelor Cretulescu sau grdina Dacia'', vom
pomeni la capitolul rezervat tea trului.

Printre localitatile de munte sau de bai uncle Isi petreceau vara cele
mai multe case dele noi, care cutau recreare pe timpul vaoantei, nu se cuosteau pe atunri nici Sinaia si celelalte statiuni de pe Valea Prahovei.
'Wu Slanicul Moldovei, nici cel din Prahova, nici Lacul Sarat, ci locul Si-

www.dacoromanica.ro

72

VICTOR BILCIURESCU

hae; il tinea Vlenii de Munte din Prahova, unde ce bruma de distractii

erau pe vremea aceia, 4a Vleni se cuibreau pe timpul sezonului. La VlImi se dau reprezentatii cu cantonetele lui Alexandri, acolo se exibatt
scamatori, echilibristi, gimnastici, panorama. Vlenii era punctul de atractie pe timpul verii pentru familiile ce-5i permiteau luxul unei vilegia-

tun 5i de aceia targul acesta pe langa cateva case de bung conditie sociala foarte primitoare, aveau hanuri cu camere curate 5i bine intretinute
si Cu bucatarie mai ingrijita in timpul sezonului, ce puteau gzdui o bun&
parte din vizitatori. Valenii era pe atunci renumit pentru clima dulce dintre deal si munte, pentru apa lui cum rar se intalnea aiurea, nu numai ca
gust si prospetime dar mai cu seama pentru aspectul ei cristalin si pentru
vetumul abundant ce se debita prin trei guri situate sub un deal de-asupra caruia se cldise o cafenea-cofetrie, al carei patron era vestit in tot
plaiul Teleajenului pentru cozonacii, pandispanele (pain d'Espagne) baclavale, sarailiile, bezelele si cafelele ce stia sa prepare si s serveasca.
Valenii erau renurniti pentru escursiile ce se fceau sere schiturile de
rhaici Suzana sau de alugri Cheia.
Bai pe vremea aceia erau prea putine in tara : Balta Alba in judetul
R.-Sarat, care n'a durat prea mult si intr'o zi s'au pomenit clientii ei ohfsnuiti, cu pesti in loc de sruri bine Bateare, ceeace era cel mai elocvent indiciu a prin cine stie ce premenire a apei, Orurile minerale ce
fceau ca balta s aib proprietti de lecuire in deosebi a reumatismului,
disparusera si apa devenise din sarata 51 sulfuroas, ap dulce primitoare
de oesti. Mai erau bai la Pucioasa in Dambovita, la Boboci in Buzau, la
salinele dela Slnicul Prqhovei ; toate aceste bai ins, pe langa imperceptibila lor putere de vindecare, mai mult o iluzie pentru bolnav, erau inaccesibile si prin faptul unei desavarsite lipse de confort 5i prin acela a cestisitoarelor si lungilor mijloace de transport, ce trebuiau fcute Cu trsura
pe distante uneori chiar de doua zile de drum, pe vremea aceia neexistand
in Web' tara deat o singura linie ferata, cea Bucuresti-Giurgiu (vre-o 75
km.) si ceva mai Brziu o a doua : Bucuresti-Ploesti, prelungit tarziu de.
tot pang la vama Predeal.
Toate aceste neajunsuri de confort si transport au determinat ca socielatea noastra mai inlesnit, s recurg la confortul si reputatia bailor din
Ungaria : Mehadia, Tusnad, Elepatak, Borsek, Zaizon, iar de baile noastre
rt profite familiile cu mijleace mai restrnse, situatie ce a dainuit scurta
yreme, de oarece s'au descoperit izvoare noi extrem de bogate in iod,

www.dacoromanica.ro

BUCUREVPI

I BUCURE$TENI DE IERI $I DE AZI

73

sulf, sare si alte sruri folositoare, la Govora, la Ceilimnegi in VSIcea, la

Lacul Seirat, lang Braila, la Skinicul Moldovei, la Tekirghiol, in jud. Constanta si la Amara in jud. lalomita, aceasta din urm localitate avnd ape
clestul de bogate, dar fiind lipsit de confort si de mijloace de transport.
Drept incheiere a acestui capitol, ne-a mai ramas sa povestim ceva
despre petrecerile de pe vremea anotimpului de toamn.
Tx-Mau, dup cum vazuram, bucurestenii o multumitoare viata patriarhal.

Cea mai mare parte din populatia Inlesnita a orasului care avea vie,
o pornea la cules, asa GUM proprietarii de mosii la deal sau la munte, o petreoeau la cules de livezi si in deosebi de pruni, de cum incepez toamna,
asa c orasul se resimtea de golul ce-1 lsa aceast numeroas evadare
pe tot timpul cat dura culesul, cel putin o luna. Viata si animatia se stramutau atunci pe dealuri si podgorii de-a lungul Dealului Mare pentru bucure$teni, Drgasani pentru olteni, Odobesti, Panciu, Nicoresti sau Cotnari
pentru moldoveni.
Ad, in deosebi la cules de vii se injghebau viitoarele casnicii, act
familiile viilor vecine mergeau cu lautarii unele la altele i jucau i petreceau pana tarziu noaptea, prilej de cunostinte intre tineri, cart la inapoiere in cvs se si logodeau, ba la centrui Dealului Mare, la Urlati se fceau
alergari de cal si de aci prezumtia ca alergrile de cal dela Bucuresti de
mai tarziu, dela Urlati vor fi fost Imprumutate si adoptate.
La viile boieresti dJa Valea Calugareasca, dela Urlati, Sceni, Valea
Mieilor, Ulmeni si in general de-a lungul Intreg Dealului Mare, se organi-'au baluri a a cum se fac azi pe la statiunile balneare si climaterice. Asa
e expli a de ce cele mai cutate tarafuri de lutari *la acum vre-o 30-de
i, la Urlati isi aveau culcusul si de acolo isi angajau casele din Bucuresti,
loesti, Buzau sau Targoviste, taraful de lautari, cand aveau vre-o sarbtoare mai pretentioasa in familie. E dele sine inteles ca odata ce atractia
Leasta a culesului viilor a disprut, mai intai cu ivirea filoxerei si mai apoi
cu neglijarea viilor ce fatal a urmat, au disprut si tarafele de lautari, atrase
spre centre unde viata pulsa acum si unde si-au stabill cul usul.
La Valea Calugreasc la via baronului Barbu Belu al carei splendid
.conac cu etaj avea zeci de camere pentru musafirii din Bucuresti, se petrecea toata durata culesului. Acest Barbu Belu era unul din primii doctori
In Drept dele Paris, dar care nu pleda pentru ca avea o colosala avere, pe
care si-a consacrat-o la intemeierea conacului dela Urlati, transformat in-

www.dacoromanica.ro

'7 4

VICI'OR BILCIURESCU

tr'un adevrat palat ca din basme, un adevrat muzeu istoric, pentru care
a cheltuit bani din greu si l'a imbogatit cu cele mai originale si mai de
bun gust relieve istorice si opere de arta in toate domeniile.
Pe -0 inaltime din preajma targului Urlati a construit o cladire in stil
pur romnesc cu sali si camere vaste in care fie ce mobila sau obiect de
interior era procurat cu mail osteneli si cheltueli, din trecutul nostru istoric mai apropy sau mai departat. Ca s si le procure, cutreera tara, achizitionand cate odat pe preturi fabuloase, obiecte rare ca vechime si prezentand interesistoric. Asa de pilda intr'o camera spatioas avea intre altele un crivat domnesc moldovenesc in intregime conservat, intr'olta camera instalase un tavan In lemn sculptat, pe care-1 cumparase pe un pret
destul de mare si dup multe struinte, dela altarul unei manstiri vechi st
numerotat bucata cu buc,ata. Era o sculptura veche executat cu art desvarsit si patinat de vreme Oa la negru ars. !n nici o camera din acest
original castel nu exista un object cat de neinseninat care sa- nu fi avut a
vechime dincolo de 200 de ani ; sfesnicele simple sau candelabre, erau
procurate dela autentic surs domneosca, sau dela una de curtean domnesc ; icoane si triptice din cele mai vechi timpuri si mai originale. Acest
caste], asezat in mijlocul unei curti vaste in suprafat de cateva bectare
atat cat a putut cuprinde toate celelalte cldiri secundare, fiindca nu implica nici o restrictie de spatiu, de vreme ce terenul ir.zonjurator faceo
parte tot din domeniul proprietarului, acest castel zic, era inconjurat de
alte cladiri auxiliare in acelas vechiu stil arhaic si inzestrat cu mobilier
to asa de vechiu.
Din fatada dela intrarea in castel pornea o alee umbrit de nist
plute simetric raduite ca niste strjeri batrani si care se termina fa capatul celalit al aleei numita Belle vue- cu o ciao:lire foarte spatioas ai carei pereti exteriori erau captusiti cu lemne Mate mestesugit asezate, dand
impresia unei colosale grmezi de lemn tiate, cu deosebire c atunci cancr
te apropiai de ea, citeai deasupra unei firme : Teatrul Belle vue". Intr'adevar, and am intrat inauntru, am Camas uimit de sala aceasta de spectacol, destul de incaptoare si luxos montata, cu loji, cu scaune, cu lumina
este drept de gaz, dar din abundenta, cu o scen5 relativ spatioas si al
cabine pentru artisti unde se puteau costuma.
Cuhnia era o imitatie dup o veche trapez manstireasca, cu nelipsita vatr ce putea pregati mancare pentru cel putin o sut de guri, iar cote-

www.dacoromanica.ro

RUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IER1 $1 DE AZI

75

tul pasrilor era asezat intr'o curte mare, cu cldiri separate pentru fiecare
sow de pasre, lar in mijlocul curtii un scranciob pentru pgsrile mai
marl, pentru curcani cari se obicinuiser sa se dea singuri in leagn si alt
zcranciob mai mic in care se legnau ginile. Castele si ratele ave,au un
lesteu In miniatura' provenit dela un izvor din deal, unde se scldau.
Cand l'am vizitat eu, tria btranul Belu, iar dup5,ce a murit el, proprietatea aceasta Impreun cu' cele dela Bucuresti, dela Valea Calug'w.easca i mosiile, au trecut in stpanirea fiului s5u, artist si el, acela care
purta plriiie tari Cu borurile plate in jos (bords plats) si cu barba despicat in dou, intruchipand in felul acesta tipul aproape Identic al lui
Pailleron, scriitorul francez, autorul oelor dou cannedii-drame, traduse si
jucate si la noi : $oarecele i Scdnteia.
A murit si acest fiu al baronului sl ce vor fi devenit toate comorile de

.arta dela Urlati, nu stiu. Acum *Iva ani, am citit in Neamul Romanesc- a au ars si c s'ar fi pierdut intreag aceast adevrat dovad de
gospodrie veche neaos romneasc. Cu aceast ocazie, in acelasi numr,
Nicolae lorga Ii consacra un articol de regret, preamrind indeletnicirile
bcierilor nostri pentru tot ce graia despre trecutul nostru ant de bogat in
infAptuiri de domeniul frumosului.

Coborand dela castelul lui Barbu Belu in targul Urlati si destinuindun unei vechi familii din iocalitate de impregia minunata ce am cules din
Izita mea la acest muzeu de innpresionant interes istoric, am aflat cu si
rnai mare surprindere, c dac Urlatii nu deekuser cu totul in urma iviril
filoxerei, era gratie acestui mare amator si cunoscator de art pmantean,
fiinc toat aceast vast constructie i Wan munca zidirii si a instalatiel
fcuse numai i numai de mana de lucru a mestesugarilor targului, fra
recurs la niciun master sau salahor din afar de localitate. Fara constructia
zceasta i instalatia ce a durat multi ani, fr intrerupere, toti mestesugarii
din Urlati ar fi incrucisat de mult bratele, din lips de lucru.
Revenind la ocupatiile bucurestenilor in timpul toamnei, credem inte-

resent s precizm ca nu numai la Dealul Mare se petnecea pe vremea

culesului viilor, ci si la Dragsanii Vlcei, la Nicorestii Tecuciului si la Cotnarii Moldovei, cel mai pretuit vin nu numai la noi, ci chiar in streintate,
pentru buchetul i tarn lui. Propriu zis, un deal al Cotnarilor nu exist, ci

.doar o portiune de deal ce s'ar putea reduce numai la fosta proprietate

Roznovanu si Greceanu, (fostul presedinte al Camerei si fost ministru,
www.dacoromanica.ro

76

VICTOR BILCIIIRESCU

ucis in atentatul din Senat), partea cea mai sistematic ingrijita $f care da
cea mai fin calitate a renumitului vin, restul dealului apartimind la diferiti rze$i moldoveni, cari, Band o t ultur primitiv din cauza lipsei de
nijloace, obtin un Cotnar de calitate inferioar.
Vestea buchetului vinului de Cotnari, a sarit peste granitele tri i a
rzbit in Europa, in deosebi in Franta si in Rusia, unde a fost apreciat
superior celorlalte calitti de vinuri locale.
Cotnarul veritabil, adica provenit din viile la inceput numai ale ILA
Roznovanu 71 mai apoi din tovraqia acestuia cu ale lui Greceanu, sub
firma Viile Roznovanu si Greceanu-, era foarte scump, fiind $i foarte
rar, aqa Mat el a fost mai la indemana streinttii, cleat a noastr.
Dar noi avem dealuri reputate pentru altfel de vise, mult cercetate
aproape ca $i Cotnarul, a$a cum este de 016 vestita specialitate de strugure Crmpo$le, produs de dealul Drgpnilor, foarte cutata $i ea
pentru vinut de Crmpo$ie. Din acest yin, renumitele vii ale Simulescului
(azi ale familiei Bratianu) furnisau in fiece an la Curtea Tarului Rusiei
varietate de $ampanie numit Chateau Ykern- pltit pe vremea lu Siinuescu cu 20 lei sticluta numai de dou pahare, a$a c pentru noi rmnea prea putin vin din aceast calitate rar, ce mai tot se petrecea in streintate, unde se $i putea plti mai convenabil cleat la noi. Vin renumit,
dar narnai negru, produceau $i dealurile Nicore$tilor din Tecuci $i mai
cu seam produsul viilor doctorului Ptra$cu, apreciat in toat Moldova_
A$a Inc& valoarea vinurilor noastre ar fi avut aceast scar de clasificare
cotnarul, drg$anul, cel de Dealu Mare (Valea Clugreasc, Scenii, spre
Mizil, spre Urlati), Nicore$tii $i ceva mai trziu vinul de Dobrogea, iar
azi clasificarea aceasta ar suferi o radical schimbare, prin intrarea in compone* ce anuntarrn a vinurilor ardelene,
Voio$ia din timpul culesului, mai ales dud rodul fusee bogat, era
proverbiala de-alungul dealului. Seara, la lumina focurilor, culegtorii
jucau Ana" trziu iar proprietarii $i invitatil lor petreceau $i ei in fiece
sear la alti, a$a fel c lutarii nu mai puteen prididi. Ct despre bel$ugut
din vremea aceia, e destul
fac cineva o idee de pe urma faptului
concret, c am asistat la o invoial original in partea viilor dela Vale&
Calugareasc5 unde lipse$te apa de but. Invoiala consta dintr'un schimb
de dou cofe do must pentru o cord do. ap de but ce se aducea dela
prea mari deprtri. In pfivinta dealudlor ce duc lips de apa, cunosc un

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI

77

caz petrecut la via unui bogatas ; exasperat c trebuia s pltasc sume

marl la munca viilor sau la culesul lor, a cheltuit o sum apreciabil ca s
adanceasa o Fantana pana a da de ap. S'a Intamplat norocul pentru el,
c5 In loc s dea de ap5, a dat de pacur, Inca un prieten petrolist care-I
stia zgarcit, i-a spus: Se tine norocul ,de tine: eu sap s dau de !Acura
si-mi ese apa, lar tu sapi s dai de apa si-ti iese pcur
Alt aspect al voiosiei dela cules, era si acela ca toata munca se
facea In cantec, gluma joc, si nu numai Intre tineri ci intre varstnici
si nu numai Intre culegtori, ci si intre proprietari.
Dupg ivirea filoxerei, animatia aceasta a sczut mult vreme-si
parte, a fost reluata jilal tarziu.
Astazi viile sunt In majoritatea lor reconstituite Cu alte calitti decal
i

cele autohtone, Cu altoaie streine, dar calitatea vinului e inferioar si

durata conserv rii lui nu tine nici pe sfert pasul Cu durata vinului nostru de

odinioara. Cine a trait, ca mine de pild, jumtate din viata lui la tar, a
apucat de sigur vremea and vinul ales (tmaioasa de pild) ni-1 puneau
parintii la pstrat la nastere si ni-4 destupau la cununie, ba_ de multe ori
$i peste ; asa c cel ce asterne aci aceste cateva impresii, a but yin pstrat 20-30 si chiar 40 de ani i tuic batran cam de aceeas
$i fiindca pomenii de tuic, precizez c aceeas voiosie, dar cu mai
putini musafiri, clinuia si pe tot timpul culesului livezilor de pruni, Cu
deosebirea ca timpul acestui cules, se facea cu mult nainte de culesul vii-

lor. Era o incantare pentru ochiu s vezi postatele dintre randurile de

pruni, pe Intinderi de zeci de pogoane, une ori chiar de sute, asternute
de bataiasi cu, un covor violet sau albastru brumat, consistand dintr'un
strat gros de prune de se 'ngropa piciorul culegtorului pang'n glesn.
Si culesul acesta, tot asa de vesel ca si cellalt se fcea sub farmecul acelt iasi bune dispozitii, al acelorasi glume dintre fete si flcai, al acelorasi
strune de scripci si cobze, c chiuituri, pcleli si ras din plin ; clipe de
senintate, Imbibate de multumirea sufleteasc a belsugului, a snTtii
trupesti si sufletesti, sub vraja zambetului albastru .al cerului de toamna,
anotimpul culesului roadelor coapte de sfanta drnicie a lui Dumnezeu.
Ceva mai tarziu Incepea culesul nucilor.
Asa se petrecea mai de mult la noi si mare era multumirea lurnii ce-a
trait vremea aceia. Azi lumea e multumit cum petrece ea si desigur

www.dacoromanica.ro

78

VICTOR BILCIURESCU

nu susping dup6 petrecerea de odinioar pe care n'o cunoaste, dar pe

Lare o ponegreste din auzite.
SS fie ins incredintat a nici lumea care a cunoscut petrecerea de
alt deg nu invidiaz petrecerea lumii de azi, mci sub raportul farmecului
ce te atrgea, nici sub acela al multumirii sufletesti, nici sub raportul recrerii spirituale si fizioe, nici sub aceia al emotivittii ce-ti intretinea 'incntarea in tot timpul eat rsuna livedea de doinele de dor ale fetelor si
flcilor.

Si mi-ar !Area rau s aflu cA astazi s'ar fi pierdut la deal farmecul

acestor dou culesuri mai de demult. L'as regreta, fiinda prea l'am trait
din plin si prea mi-a legnat anii cei mai indrgiti din viatti

www.dacoromanica.ro

Edificii
Palate

Locuinte

Interioare

Piete

Bulevarde

Strfizi

cu. 65 de ani constructiile cu un etaj, in Bucuresti, se numrau pe

degete.

Afara de palatul domnesc, azi palatul regal, transformat radical

asa cum se vede astazi, afara de palatul $tirbey de pe calea Victoriei, de
paiatul Sutu de pe bulevardul Coltei din fata spitalului, de palatul UniversiMtn din fata statuei Mihai Viteazul (fostul Senat), de palatul Brncoveanu
(azi disprut) cladire situat cam pe unde se afla pe Dmbovit aripa
dreapta a actualului palat al justitiei si In care a functionat Intaia oar
institutul antirabic Dr. Babes, pn ce si-a construit cldirea In care
functioneaza azi, mult mal la vale tot pe Dmbovit spre Cotroceni; de
c15direa Hagi Moscu (azi disprut) unde a fost odinioar primria Capitaiei, cam in fata statuiei Ion Brtianu si afara de cteva alte locuinte
cu ate un etaj ca de pild aceia a : ministerului de interne, tot pe locul
undo se construeste azi monumentala cldire si unde era si peresedentia
ccnsiliului de ministri ; a casei Vernescu de pe calea Victoriei (azi ministerul

Economiei Nationale) ; a casei Bellu de pe calea Victoriei, unde astzi se

af15 birourile Cec-ului ; a casei Costaforu (fost ministru de justitie) din
Batiste, astazi casa Nicolae Filipescu ; a casei Briloiu tot din Batiste
(cldirea unde azi este.Mercurul") ; a casei general Horbatski de pe strada
Vasile Conta, unde astzi este localul liceului de fete Regina Maria"
a cldirii in care erau dormitoarele institutului Chevitz de pe str. Scaune
(N. Filipescu) ; a cladirilor hotelurilor Capa, Bulevard, Dacia si Avram ; a

www.dacoromanica.ro

80

vicroR BILCIURESCU

casei Nica Nenciu (fost d-na Petre Grdisteanu) de pe Calea Victoriei,

aproape de soseaua Kisseleff ; a casei de pe str. Pensionatului (azi str. Vasile Boerescu) unde a locuit prof. dr. Asaki and a venit In tara dela catedra de chirurgie dela universitatea din Lyon ; a cldirii unde fusese hotel Menu- din fata grdinii Episcopiei $i acelea de alaturi unde a locuit la
etaj d-rul Asaki dup ce locuise In str. Pensionatului $i aruia 1-6 urmat vestitul dentist Young, lar la parter cofetria Tnsescu, tot In fata gradinii
Episcopiei ; a casei Lens-Filipescu de pe fosta Calea Dorobantilor, azi bulevardul Regele Alexandru I al Serbiei ; a casei de pe str. Doamnei, unde
era redactia Romnului- lui C. A. Rosetti, cam pe locul unde este azi

banca Marmorosch-Blanr, iar ceva mai de vale casa generalului Warp,

un puternic potentat din vremea aceia, care ave,a la poart un arnut, asa
curn aveau ativa boieri din vremea aceia (printul Sutu si beizacLa Gr.
Sturza-ViteI1).

Cam aceste,a erau aproximativ cladirile cu etaj

zic cu etaj fiindca
cu mai mult de unul nu se afla In Bucurestii din vremea ace'a.
ProbabiI

voi fi uitat ateva ; In tot cazul Ins nu mi multe de 4-5.

Pe terasa din fata Cercului Militar, !Ana mult de vale spre str. Bre7oianu, era un maidan mare, mai mare chiar cleat ce) pe care s'a constant palatul Postelor, in mijlocul caruia trona, cu ceva vegetatie imprejur,
biserica Sarindar-, In care se oficiau cununiile din protipendada socieMIR bucuregene $i unde Duminicile si sarbtorile se imbuizea lumea sa
asculte cel mai bun cor din tot orasul, In care vestitul tenor Costica Georgescu Lascu avea mult admirate partituri de muzica bisericeasa, scrise inteadins pentru el si pe call le executa In solo. Pe locul unde s'a Inaltat
mai trziu cocheta Fundatie Carol l" din fata palatului regal, erau msiruite eateva case m5runte si numai cam pe unde este azi aripa stnga a
Fundatiei despre str. Clementei, aprea mai rsarita, locuinta fostului ministru de justitie si reputatului jurisconsult Grigore Paucescu, Mecena-,
cum II botezaser scriitorii si artistii call li frecventau cenaclul literar.
Celelalte cldiri fr etaj, dar aratoase, erau casele boieresti, cu curti
spatioase, cu gradini de pomi si de flori ba chiar $i de zarzavat pe la u-

0 Arnautil acestia purtau uniforma greceasca : fustanela, imineir o

boneta cu mot lung si ciucure ce atarna pe umeri ; incins cu iatagan si cu
pistoale la brau; un fel de om de incredere al casei, mai mare peste personalul de serviciu si, fireste, pltit in raport cu slujba ce indeplinea.
www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCLYRE$TENI DE IER1 $1 DE AZ1

81

nele curti mai cuprinatoare, cu dependinte gospodaresti, carnri, grajd,

4opron, hambar, cotet $i odai pentru personal, midi, nu odaie, de oarece
curtile boieresti aveau multi oameni de serviciu, in afara de tiganii robt,
IA. ri desi dezrobiti, nu voiau s prseasca casete boieresti unde se obicinuiser. Eu insumi am apucat asemenea robi, cand eram copil, si la casele dela oras si pe la conacele mosiilor. Restul caselor bucurestene it
.alcatulau propriettile celor cu mij1oace mai modeste, case cu mat puttne
7ncaperi, insa cu spatioase curti umbrite de pomi roditori si cu cateva
1,razde de flori pe langa locuinp.
Viata familial-a tihnita si multumit si in unele si in celelalte, in tot
azul mult mai multumitoare decat ceva mai tarziu, and a inceput.o gcspodarie municipala prinsa de primarii ce se inspirau din streinatate, ceiace
era firesc sa complice formalismul birocratic.
In casete boierefti, in locul caracterului monden imprimat convietuirii
lamiliare de astzi, slsluia o atmosfer mult mai putin complicata $i mai
putin nervoasa, in locul placerii cancanurilor, al colportarilor si intrigilor,
trona senina atmosfera a Intelegerii si a ingaduintei reciproce ; increriere
deplina Intre membrii aceleiasi familii, sotul era capul familiei, in cas era
s ultare din partea celor finen catre oei mai batrani, copiii nu ieseau din
uvantul parintilor, nici nu se emancipau Inca pe cand se aflau in cursul
ln erior al liceului ; in familie staruia iubire curata, sincer', nefatarnica
p:ria si servitorii erau devotati, slujind aceiasi casa cate 20 si 30 de am.
C spodaria casei era Intreaga in grija sotiei care stia tot rostul trebii si
nu numai al casei dela oras, ci si al celei dela tara, dac trebuia s se imparta si la mosie, caci ochiul ei trebuia sa fie pretutindeni. Chiar si educaOa copiilor cadea tot in seama ei pana la varsta scold ; d'acolo $1 zicala
, cei sapte ani de acasa-. Risipa nu se pomenea ; caminul nu stia ma,a
-verde, n'avea capital rezervat pentru ea ; economiile sotiei
daca aveale "ntrebuinta ca sa ajute la o nevoie a casei, sa facia o plcere copilului,
au s cuteasca sotului o cheltuiala neprevazuta. Familia de cdinioar nu
abuza de petreceri, nu s'amesteca in trebile familillor prietene sau cunoscute, nu punea la cale intrigi, nu invidia situatii mai bune ca ale el, nu flecarea pe socote,ala cunostintelor sau prietemlor, nu gelozea situatii materiale sau sociale mat prospere, ci deplina Intelegere era infra ai casei. Pe
vreinea aceia nu se pomenea copil care s-si impun vointa printelui ; nu
se pomenea sotie care sa spuna sotului ei in de fata lumii : esti un nesimtitor ; stai ca o momaie IEra pe vremea aceia mai multa rusine, mai mult obraz. Vorbind deswww.dacoromanica.ro

82

VICTOR BILCLURESCU

pre Parbatul ei, sotia spunea : dumnealui al meu-, iar sotul: dumneaei a
mea-. Astazi aceste mgulitoare aprecien, ar fi inlocuite prin: neprieopsitu,
de barbatu-meu-, sau : hoinara nevast-mea-. Astzi, printele nu prea e
luat In seam de copil si cte odat de sotie, une ori de amandoi. Acurn
fata se emancipeaza Inainte de majorat ; iese In lume, la teatru si la petreceri, fr printi ; pretinde printilor s ias5 din cas, ca s5 primeasca cunostintele lor si s-i pun Intreaga cas5 la dispozitie.
Acum 70 si chiar 60 de ani iubirea era cure& sincera, neprefacut
cand doi tineri se iubeau si voiau sa dureze CI:1min, cereau Invoirea pal-14'0r si ascultau povata lor; azi si tanara si tanrul se casatoresc fra alt consimtimant deck al lor si de multe ori numai din calcul. Ce deosebire Intre
t Ineinicia legamintelor de odinioara $1 a odor de azil
Unor insurtei cari dup5 numai dou5 luni de convietuire, imi vorbeats
de despartenie, le-am spus : Nu m5 mir, pe vremea mea noi traiam ca sa
iubim ; astazi voi iubiti ca sa triti-.
Am trait si eu pe atunci sa vad tihna unui asemenea intelior : gospodine aducand ea
de si avea dou5 servitoare
cafeaua barbatului si pe
aceiasi tav5 nelipsita cutiuta cu tabac pentru stranut in cazul ca nu fuma
tar dac5 era furnator, in locul prizei de tabac, cutia de tutun din care ea
rsucea tigara sotului, de lang care nu lipsea cat timp tinea tabietul cafelei.

Va fi fost un exces de bun armonie conjugal, va zice ganditorul de-

prins cu forfota si zgomotul de astazi ; se poate, dar cine n'a trait mul
turnitoarea vreme a patriarhalelor obiceiuri, nu-si poate da se,ama de farmecul linistitului trai de atunci.
Si am mai apucat aft obicei btranesc : ori de cate ori boierul ramanand singur avea nevoie de distractie, recurgea la mtnii niste margele

de lemn aromat de prin Orient, Insirate pe o ata, pe cari le vantura cu o

adres uimitoare, cate dou5, trei, patru sau si mai multe, multumit ca.._
omoar timpul.

Dar dac In casa btranii se multumeau cu distractia nultaniilor, in

schimb, la biseric5, dela care nu lipsea nici data', Isi frangea mijlocul pe
la toate icoanele, Nand metaniile insotite de cruci si pastrand cu evlavie
toate posturile, toate zilele sfinte si toate obiceiurile de peste arr.
*
Pe Janga cladirile arhitectului Mincu, din cuprinsul Bucurestilor, amin

www.dacoromanica.ro

BLICUREETI

I BUCUREETENI DDIERI SI DE AZI

83

lose pe aceia a profesorului Vitu de pe bulevardul Brtianu, cam pe locul

tmde se termina azi blocul Malaxa ; drmat dupg numai un an dela
terminarea ei, restaurantul dela $osea, palatul justitiei si planul palatului
Municipiului.
A fost un adevrat sacrilegiu and s'a pornit s scapere trncopul in
bijuteria de art arhitectonicS care fusese casa proFesorului Vitu, pentru
rectificarea bulevardului, cas pus la prnnt putin vreme dup moartea
lui
Mi-a ramas in minte explicatiile lui Mincu fcute in oenaclul literar
-din care facea si el parte, asupra acestei case a, carel arhitectur n'ar fi
fost inteleasa fr lrnuririle ce ni te-a dat Mincu. El ne-a spus c numai
and infrunzeste verdeata, o s intelegem
era iarna
In primavar
deplin tot farmecul stilului acesta aflat de el in Spania, in timpul caltoriei
ce facuse in jurul pamlintului dup terminarea studdlor le Paris.
Ne-a explicat in prealabil ca, cldirile in genul acesteia, au etajul
decorat din belsug si exagerat ornamentat, ca s contrasteze cu parterul
lipsit de once ornament, dar imbrcat In verdeat acttoare pant] la
brat], pentru ca din masivul acesta verde in cari libere erau numai ferestrele, s apar etajul incarcat de decor, o fantezie arhitectonic de real
efect si de mult bun gust, despre care ne-am incredintat cand am vzut-o
in orimvara in toata splendoarea vegetatiei ce imbraca parterul.
Casa boiereasca fusese si .aceia a d-rului latropol, devenit dupti
moartea lui, proprietatea fostului primar Pake Protopopescu de 18110 biseilca Enei de pe bulevardul Brtianu, pe and avea infipti In stAlpul dela
mtrare, de-oparte un coas, lar de alta un barometru. Amarunt vrednic de
re,inut, este acela c in fata casei acesteia, fat in Falb' cu fosta primrie
a Capitalei (cladirea Hagi Moscu) s'a desfeurat asa numita loviturd din
strada Enei, care a costat viata unui soldat din vntori si ranirea mai
multor soldati si cetaterd, lovitura ce a determinat demiterea guvernului
Dem. A, Sturdza, pe motivul chipului nesatisfactor in care fusese rezolvata chestiunea scolilor romnesti si a bisericii Sf. Nicolae din Brasov.
Cldirea cea mai artoas. din Bucuresti pe vremea aceia, neschimbata, asa cum se vede si azi, este aceia din str. Dionisie, fat in fat cu
-asa Turnescu, a fostului concesionar al postelor si al salinelor de pe vremea Domnitorului Alex. Ion Cuza, un oarecare Librecht, azi proprietatea
d-nei Filipescu, vdtrva maresalului Palatului, Filipescu, pe vremea Regelui

www.dacoromanica.ro

84

viaroR BI LCIU RES C If

Carol I. Despre aceast casa mare spatioasa, construlta in forma de cetate

cu creneluri de jur imprejurul acoperisului, ce ocup o mare portiune de
teren pe troj strazi, in suprafata de mai bine de un pogon si cu o vegetatie
eculara, povesteau batranii acum vre-o 70 de ani, ca a Minas o locuint
htorica, prin aceia ca simtindu-se proteguit de Domnitor, aganisise o avere
considerabila, de pe urma careia construise aceasta fastuoasa locuinta, pe
Iringa care (rice alta locuinta, ramnea mai pre jos. Imbogatirea aceasta
7i inlesnise ridicarea acestui palat, amenajarea parcului si construirea unor

dependinte ce ele singure ar fi putut sluji de locuint unui gospodar inlesnit de atunci si chiar de azi, iar despre luxul din interior se spunea minuni : candelabra de argint masiv, statui din acel si pre ios m-tal, mobia
d- lemn scump cu incrustatii, importata din streinatate, perdele d,. stor
de rara calitate, garderoba princiar, trsuri luxoase cai de rasa.
Dela batranii din vremea aceia retiu amaruntul ca cdata cu detrcn rea
lui Cuza-Vod, s'a produs si disparitia din tara a lui Liebreht, care 'rntind,
Ca fra protectia Domnitorului, n'ar mal fi putut insemna nimic in tara, s a
lipsit de tot avutul nemiscator si a fugit peste granita, lar casa cu tat cuprinsul ei a ramas Statului. Contimporanii acestui moment is'oric au putut
sa vada interiorul acesta princiar, pltind un sfant (80 de paral ), pre de
intrare impus de Stat, spre a recupera macar in parte ceiace jefuise fugarul
din avutul OHL
Alta veche casa boiereasca era casa_Creteanu din fata palatului regal,
.ituat chiar in dreptul intrarii in curtea palatului, cam pe locul unde fusese
odinioara banca Natiunir, Fasta locuinta a generalului Creteanu fost
maresal al Palatului si mai pe urm inspector general al armei cavaleriei_
O pomenesc ad, numai ca sa povestesc un episod duios in legatura cu ea
Pe and traiaincS vaduva generalului, primria i-a propus expropiered
case', ca s'o darme si sa largeasca spatiul pietei din fata Palatului. V--nerata batrn refuzand, primaria hotrste exproprierea fortata pentru utiNate publica. Vacluva fostului maresal a cerut atunci audienta regelui Carol I, caruia s'a plans de hotartrea primariei, zice-se, cam in felul acesta
Am venit s rog pe Majestatea Voastra s ma ocroteasa impotriva
hotarkii primariei de a-mi darma casa. Sotul meu a slujit cu credint pe
M. Ta si ostirea tarii 'Ana a inchis ochii, iar eu dela fereastra casei acesteia
am fost In permanenta martora a tot ce s'a petrecut la Palat dela urcarea M_
Tale pe tron i OM astzi : Te-am vazut pasind in el ca Domnitor ; Te-am

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IER1 $1 DE AZI

85.

vazut intrnd In el la brat Cu M. Sa ReginS Elisabeta ca Domnitoare ;

Te-am vzut intrnd in el ca Rege incoronat si de atunci si pAn azi Te-am
vzut ori de ate ori ai iesit si ai intrat in Palat si n'a fost srbtoare national far ca fatada casei mete s nu fie pavoazat. Sunt btrn si bolnav' Majestate si imi dau seama c n'arn s traiesc peste un an-doi, poate
nici atAt. D porunc Majestate s fiu lsat s mor in ea si pe urm s'o

darme.
Si marele si marinimosul Rege i-a implinit dorinta, asigurAnd-o a
nimeni n'o va nelinisti pe tot timpul vletii, cela ce s'a si- intmplat, pentru
cA la scurta vreme dupa aceasta audienta, venerata btrn a inchis ochii
i numai atunci s'a darAmat casa.
In ce priveste decorul interior in casete boeresti, el era aproape invariabil acelasi decor tip : in salon, in- mijloc masa de lemn de mahon, de
thIndafir, de nuc, de palisandru, de abanos sau poleit, asezata sub lampa
din mijlocui tavanului, sau candelabrul cu lumnari de spermantet, mas
de pe care erau nelipsite albumele cu Fotografiile Familiei sau ale cunoOntelor, albume cu vederi de pe la bile pe unde se duceau stpnii, da
obiei prin Transilvania :. Borseck, Elepatak, Tusnad, Zaizon, Herculane,
su prin straintate, pe la mare sau la Karlsbad ; o scrumier cu respectiva
cutie de chibrituri ; la perete, de obicei Intre dou ferestre dela drum consola cu oglind invarabil poleite in casele cu dare de mAna ; la colturi,
coltare ce sustineau candelabre, pe perete o oglind de obicei oval cu
rama poleita, pe alt consol un ceas de bronz acoperit cu sticl si una
sau dou fotografii incadrate, in dreptul sobei un paravan de metal pictat,
sau cu un motiv cusut de mn, alturi o lad de fier sau de lemn de ste-

jar pentru lemne ; pe pereti tablouri in ulei cu portretele familiei si traditionala jurnState garnitur de m'Atase sau de rips, constAnd din douS fotolii
cu respectivele taburete pentru sprijinit picioarele si sase scaune, rare or
garnitura intreagg. In salonas, cam acelas decor si mobilier, mal redus, fr
poleial si cu maga din mijloc acoperit cu fat da mas lucrat de mn.

In casete mai modeste se imita acelasi decor, variind doar calitatee.

si bine inteles si pretul.
In dormitor doua paturi alturea avnd pe peretele dela cpat8i portretele stpAnilor ca ginere si mireas si un sifonier fr oglinda de mal
trziu ; iar la sufragerie, masa cu 6 scaune imprejur, bufetul si uneort
pe perete una sau dou cromo rePrezentnd fructe.

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

813

Casa de mahala era rar invehta cu fier sau cu olane, ci de cele mai
multeori cu 0ndrila sau cu !Arne, iar pe la margine de tot, dese ori chiar
cu stuf de pe la elestaele i b'ltile din jurul Bucurestilor.
Interiorul unei locuinte de mahala nu tocmai periferica, Il alcatuiau
dou inaperi empartite printr'o sal care, atunci dud casnicia era mai
numeroasa, slujea si de camera de dormit sau de sufragrie, dar numai
lama, cci restul anului, mahalaua mnca afar sub un pom, de obiceiu
un dud, care cat tinea poama, misunau =tele in pom si pe jos pe unde
adeau coapte i Intretineau bazltul acestor nepoftiti musafiri suparatori.
La una sau cele dou ferestre dela drum, casa de mahala avea, de
obicei spre tcamna, gutui, un borcanel cu apa in care un brotacel verde
facea functie de barometru, aratand timpul secetos sau ploios, dup cum
brotacelul se ridic,a deasupra apei sau se cobora la fund pe o scaricic de

6,
,,p : ,

...,,,...0

.)...-,

,.

.n
- Id

,,JIIIIIIIIIII

Et

;I.

- .:;--_-4-t---: " '

,
rc ----r--

Fosta piat. a Teatrului National cu fosta teras.

Otetelesanu.

lemn, vrand s intele,aga prin aceastii manevra ca daca sta la fund inseamna ca se apara de secet, iar and st la supraFata apti, cere ploaie.
Daca locuinta de mahala mai -avea o fereastr la drum, apoi aceasta
gemea de ghivece de flori, de obicei : maghiran, tozmarin, busuioc, in-

drusaim, cercelus, mwat, florea preferata a mahalalei, ce diferea de

www.dacoromanica.ro

13UCURE$TI $1 BUCURE$TENI I5E IERI $1 ODE .4ZI

.87

grgdina oentrului In care se rgsFatau: rozeta (rezedg), vanilia (eliotropul),

verbina, mixandra, betunia, dalia, garoafa, floxul, trandafirul, cari si azi
impodobesc grdinile din centru, afar de rozet, de vanilla si de portolax
cari de atgva vreme aproape au disprut cu desavArsire.
Vara mai in toate grdinile se rgsfgtau hgrdaele cu leandri, cu lrngit,
lar zorelele imbracau gardurile si mai cu seam umbrarele sau chioscurile
sub cari se luau mesele, and in curte sau grading, nu era un pom care s
faa acest oficiu.
Astgzi mahalaua a disparut si cu ea si casa ei. Azi mahalaua are aspectul
centrului, cu blocuri de ate 4-5 etaje si cu bltile inconjurgtoare asanate
prevgzute cu strand si bufet si luminate electric.

La un capitol anterior, vorbind despre diferitele aspecte ale orasuluicapitala, am descris primitivul dispositiv al strgzilor intortochiate, provenite
dela dezinteresul gospodarilor comunei, pe cari nu-i interesau pe vremea
aceia un plan pentru noua acezare a orasului, ci fiber era fiecare cettean
sg-si cladeascg locuinta oriunde i ori cum Ii plcea. De aliniere, de res-

pectul esteticei ce ar fi urmat s prezideze, pentru ca strada sa apara sub

un aspect at mai acceptabil chiar pentru vremea aceia si care sg tina
sezm de un ansamblu de infatisare at mai armonic, dinpotrivg, pare cg
inadins, in loc ca noul adaos s insemne un pas Inainte spre un aspect mai
simpatic, lipsa de simt urbanistIc, de cunostinte de stil si mai cu searn
inexistenta unui control din partea gospodarilor comunei, cari aveau indatorirea, ca parinti ai orasului, sa nu ingaduie slutirea mai departe a aspectului strzii ce primea noua cladire, beg aceastg indiferentg din partea
urora si lips de gust din partea altora, au slujit ca orasul sg stea pe loc
un bun crmpei de vreme, s nu fac,g un pas mai departe spre o cat de
redusa transformare in spre o cerint urbanisticg mai moderng.
Piete, in intelesul de azi al termenului, nu existau. Spatiul din fata
Teatrului National, careia i se zicea Plata Teatrului, era si nu era o piat
Era piat fiindca ne obioinuisem nol sg o vedem piatg, dar ce fel de plata
putea s fie aceia daca trei trasuri alaturi nu mai sufereau pe a patra.
Plata Palatuld?... Nici acesteia nu i se putea spune plat, mai cu
searn piat a unei metropole si a unui palat regal
Mi-aduc aminti c dupg demisia guvernului Ion Brtianu, survenitg

www.dacoromanica.ro

88

VICTOR RILCIURESCU

dupa o guvernare de 12 ani, ceiace nu se pomenise la noi, partidul advers,

partidul conservator, s'a agitat vreo dou zile inainte de a se produce
aceast demisie
fiind c opozitia conservatoare cu tot statul ei major
in frunte cu Lascar Catargiu se adunase in curtea palatului si cerea
lerea guvernului, maiorul Fnut care comanda pe vremea aceea escadronul
de jandarmi clari (mai trziu garda regala) a intervenit numai cu doua
plutoane. Aceasta, fiincica in piata palatului nu indpea Intreg escadronul,
desi pe atunci nu era grilajul din fata palatului ce o desparte de strada, ci
numai din distant5 in distant ate un stlp mic de piatr, de cari atarnau
niste lanturi peste cari puteai prea bine s psesti ; asemene,a lanturi mai
erau pe vremea acela si la casa de pe Cales Victoriei a Kneazului Moruzzi,
care astzi adaposteste un muzeu, pare-mi-se al Municipiuld
Ei bine, a doua zi presa Capitalei a Inregistrat cu litera grasa ca esca,dronul sarjase In curtea p_alatului, ceeace era pur si simplu ridicul, pentruca
qarj nu se poate intreprinde decat pe un teren mult mai spatios.

Adevarul a fost altul si anume Ca. maiorul Fanut, avnd ordinul sa

evacueze piata
palatului ca s'o elibecare nu era nici mcarpiateta
reze de masa conservatorilor, a trebuit sa miste cele dou plutoane spre
grupul compact al celor ce o ocupau si ca sa impresioneze acest grup, a
,c.mandat inainte de miscare, sabia afara 1- Acea ta, s'a tradus in presa

de a doua zi prin termenul sabrare-, alt inexactitate, fiindc in grup se

gseau prezenti Lascar Catargiu, generalul Che. Manu, cloi frati Lahovresti, Gr. Pucescu, Marghiloman, Nicolae Blaremberg, Take lonescu
si aproape tot sittul major conservator; In fruntea alretilor se afla maiorul Fnut care nu numai ca n'a permis nici cea mai mica bruscar-, ci
din potriv, ruga pe toti acesti manifestanti sa inteleaga ca el trebue sa
execute ordinul de evacuare. Ordinul totusi nu l'a executat, fiindd linia
calretilor presnd aglomerarea, aceasta a trebuit sa se indrepte spre
iar statul major conservator s'a refugiat pe scara de intrare in palat
.si acest stat major era urmat de cteva sute de manifestanti, care ne mai
avnd loc, a impins grupul de pe scar, care a fost silit s se propteasc
in usa de sticl a palatului si fiincic Nicolae Blaremberg era strivit intre
geam si multime, a intrat cu arnandou mnile in geamul usii pe-care sparvndu-1 involuntar, si-a sngerat
Atunci s'a prezentat cu ele sngernde Regelui Carol, care i-a observat c atunci and i-a jurat credinta, nu4 este permis s se prezinte far

www.dacoromanica.ro

BLICIIRE$T1

I BUCURE*TENI DE IER1 51 DE AZI

audienta prealabila. Regale l'a concecliat calificandu-i aceasta lipsa de

protocol drept o calcare de juramnt.
Am facut aceasta abatere dela subiect ca s intaresc afirmatia ca pe
atunci nu exista piata in Bucuresti, in intelesul strict al acestei notiuni in
sti einatate.

se mai zicea piat si spatiului gol ce ramanea la Capul Podului, intre gura soselei si pravalioarele dinprejur, atunci dud nu exista palatul
lui beizadea Gr. Sturdza (azi vechiul local al ministerului de externe)nici muzeul din fata lu, nici palatul functionarilor publici, careia, asa cum
este azi, i se poate spune Oath', dar asa cum era, a lent-o sfantul. 0 pieta
I

,,.

4.

1, t
rfiz"

I:

t .V

; L.
,rs.

, I ''

4hip,
1=;

r'''t,......_;,,_

,,,,

1 . ', 77"If tZ ,-,

..,

0.-"' '

!Ilk."

,11

VS:4

1144 -B

Fosta bisericti SY. Gheorghe Nou.

Cu perspectiva mai larga era si piata Sf. Gheorghe Nou mai spatioasa chiar
de cum este astzi.

Pieta de alimentare erau pe vremea aceia doua, dar si acestora li se

acorda aceasta titulatura, fie din neglijenta acelora cari nu vzusera in realitate o piata, fie din stiinta celor ce vazusera in streinatate asemenea
Plata Mare era tot pe locul unde se afla si azi, dar ocupand un loc
mult mai restrns chiar inainte de acoperirea Dambovitei, lar Plata Mica
(denumita mai tarziu a Amzei) se afla si ea cam tot pe locul unde este s:
azi si putin mai redusa, caci actualul teatru Studio- ocup mai putin spatiu dealt acela ce-I ocupa vechia piat Cu gheretele de macelarie, pesca-

www.dacoromanica.ro

90

VICTOR BILCIURESCU

rie, brararie, fructarie $i zarzavat $i Cu vanzatorii in aer Ober sau sub acoperi$ de panza.
Cu timpul s'au infiintat treptat $i alte piete, spre multumirea perifedel oraplui care tot intinzandu-se, i-ar fi fost pe.te mana s piard v
bun parte din zi cu aprovizionarea dela distante a$a de mari. A$a au luat
fiint In toate cartierele zeci de piete mai mici, inlesnind astfel aprovizionarea rationala $i lesnicioasa a unei populatiuni ce atinge astazi milionui.
Nici bulevarde nu se aflau pan acum vre-o patruzeci de ani. Un singur
bulevard, cu mult !Duna vointa zis ala, am pomenit acum 65-70 de artl.,
ce n'avea o intindere mai mare, decal dela intretaierea actualului bulevard
Carol cu Cala Victoriei pang la statuia lui Ion Bratianu, portiunea aceasta
de bulevard pe care nu se afla nici Universitatea a$a cum se prezinta azi
nici statuele de pe el, nici chiar a lui Mihai Viteazul. Acent statue, de5i
instalat, a stat vreo doi ani nedesooperita, Ana ce cativa studenti intre
care $i un bun prieten al meu, regretatul Alexandru Serghiescu, un suflet de bun roman, au hotrai s'o descopere ; pa'nza a rupt-o chiar Setghiescu care a suferit cateva zile de arest, din care a 4e$it radios, cu con
. .tiinta Impacat ca el a dezvelit monumentul eroului dela Calugaren;,
care nu se $tie din ce motiv a fost doi ani de zile condarnnat s stea sufocat sub panza care-I ascundea privirilor noastre curioase, ce nu mai vzuseram un monument.

$1 dovad a alt bulevard nu mai exista in Bucure$ti, este $i faptul Ca

portiunii de bulevard de care vorbiram, nu-i zicea decal bulevardul pur $i
simplu, fra alta denumire cum au azi bulevardele din 13ucure$ti 5i toata
lumea $tia ce e $i cat e acest bulevard.
Astzi in multe centre din tara sunt cate doua, trei $i patru bulevarde,
a5a cum este cel pe care circul' tramvaiul 'din bulevardele din Timiwara,
din Arad, lar in Bucure$ti sunt astazi cu zecile : Carol, Elisabeta, Regele

Ferdinand, Regina Maria, Independentei, Mir4esti, Alexandru 1 al Serbiei, Pake Protopopescu, Briitianu, $1 multe altele, unele din ele sub un
apect decorativ foarte impunator, cu vegetatie abundent, cu partere de
flori, cu monumente, cu joc de ape $i bine iluminate.
Pasaje, la fel: unul singur in tot ora$ul, acela care facea legatura
intre Calea Victoriei $i strada Campineanu, caruia II zicea simplu pasaj i
toti bucure$tenii $tiau de ce este vorba. Mai tarziu i s'c zis pasajul romdn,
ca s se deosebeasc de cele ce s'au infiintat treptat

www.dacoromanica.ro

.s
%,

Yi..!,,,Ate;

; "e

'7'1' i '

,
.,

,
.

J. 3

,f. o
-,...

e,e..

,....

ii,
A. I

'7'07;1'

'-'' '1, 4i1

..:

.. 1-4.
i .

*.

.k`i

L.

r.

4et ',"-

01,*.it
..7e7
:P

e
ti

It.s
,+

.w

'
.tra

..-"
.1

O casa diramati din piata Sf Gheorghe.

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI 51 BUCURE$TENI DE LERI t$1 DE AZI

93

Macca i Vilacros In fata politlei Capitalei ; Imobiliara, din fata palatului telefoanelor, Majestic, pe care se afl teatrul si hotelul cu ace,asta
denumire, Casale Nationale In fata teatrului National, Victoria din fata bisericii dintr'o zi, Generala din fata ministerului de interne, -toate aceste
din urrna patru aproape unul de altul, legand toate Calea Vctoriei cu stra-

da Academiei.
Dintre pasaje, ca ,si dintre bulevarde, n'am citat cleat in reclusa masurd, in realitate ele fiind mai multe in tot orasul.
Dela strazila despra cari am vorbit ' a Inceput, strzi de un primitivism

wiental, fara nici un plan si fr5 nici un control de Intretinere, era fatal
sa ajungem treptat, tinand pasul cu fulgeratoarea transformare din timpul din urma a orasului, la strazile de astazi cu alinierea rectificat, pavate
Jummate, cu guri de ape la distante de cateva sute de pasi si relativ destul
de multumitor Intretinute, mai cu searn mai spre centru si cu constructiile
impunatoare ce tind s se lateasca din ce in ce mai dese, a*a In cat astazi
Bucurestii are inftisarea unui centru european, Cu tendinta evident de a
deveni, nu cu prea multa intarziere, la nivelul unei Capitale europene cu
proprii puncte de atractie.

www.dacoromanica.ro

Biserica 0 Clerul
insemntatea lor, bisericile Capitule' se rnduiau acum vre-o 70
de ani cam in ordinea aceasta: Mitropolia, aceeas care astzi este
Sfinta Patriarhie$i unde, ca si asdzi, se oficiau slujbele religioase
la srbtori, iar la srbtori mari
si la srbtori naPaste, Crciurt,
tionale slujbele se oficiau cu deosebit solemnitate in fata Curtii, a guvernului si a Inaltilor demnitari.
Domnita Beilasa in aripa stng a palatului de justitie, biseric bo-

Dupa

<jata, cu apreciabile venituri, tinnd de Asezmintele Brncovenesti, biseric, al carei cor era dirijat de vestitul tenor Brcnescu. De pe urma disparitiei faimoasei cristelnite proprietatea bisericii, un intreg scandal public
a fost provocat, sc,andal ce a degenerat intr'o agitatie ce a dinuit aproape
o luna de zile si careia i-a pus cap& detronare,a mitropolitului Ghenadie.

retragerea lui la mardstirea aldarusani din Ilfov, ins cu pstrarea tit!uui de mitropolit, staret al manstirel C61drusani si acordarea de ctre parlament a unui teren din proprietatea mnstirii in suprafat de 200 ha. la
dibpozitia stretiei ; biserica S'drindar, pe locul unde astzi se afl impuntoarea cladire a Cercului Militar, biseric arafoas, Incaptoare si bine
intretinuta, in care de obicei se oficiau cununiila in societatea alease a Capitalei si al carei cor avea pe reputatul solist tenor C. Georgescu-Lascu ;
Sf. Spiridon pe calca $erban Vod, considerad' ca cea mai spatioas biserica a metropolei ; S-fta Vineri Herasca, in fata cddirii primriei de Negru,
31 crei ctitor a fost generalul Herescu Ndsturel, biseric spatioas, foarte
bine intretinura_a arei fresca in intregime este opera pictorului Belizarie,

fresa pe fond de aur ; SI. Gheorghe Nou, in plata cu acelas nume $1 siwww.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

96

tuata in mijlocui unei gradini cu vegetatie batranti, ingrijit intretinuta i

posedand cateva odoare de pret rmase dela marele ei ctitor, Sfantut
Voevod Brancoveanu i unde se gasesc in interior morm'ntele familiei lui ; biserica Sft. Stefan, Cuibu cu Barz, biserica Icoanei, cu
schitul Darvari din spatele ei, ctitoria boierilor Bbeni, cari i-au lasat
rno0enire uzufructul moiei Sangerul din Prahova, biseric,a Batiste, situata
in cartierul boieresc cel mai populat i foarte evlavios; biserica Sft. Silivestru crestul de bine intretinut, avand, dup cat mi-amintesc venituri
apreciabile dela diferiti legatari ; biserica Radu-VodcI, pe partea dreapta

Biserica Batiste.

Biserica Bradu Boteanu.

a Dmbovitei dincolo de Institutul statistic, pe un damb ce-o face vizibila

dela mari distante ; biserica Mihai Voclii,
zidit zice-se
de insu0 viteazul Voevod al Munteniei, templu in care se oficiaz slujbe intru cinstirea
memoriei purttorilor distinctiunii celei mai Mahe pe care o avem : cruce,a
Mhai Viteazul; biserica Krefulescu de pe calea Victoriei langa parcul Palatului Regal, avand insemnate -venituri urbane i rurale din partea Aezamintelor Kretulescu, templu ce fiind pe terminarea transformarii radicale

www.dacoromanica.ro

BUCUHE$11 Si BUCURE$TEN1 DP Ihttl

DP., A41

97

ce i s'a adus, va fi redat oficiulul obicinuit; vin apoi o serie de biserici cari
adunau in zile de rugciuni lumea aleas a cartiereltn unde se Osen, asa
cu-n sunt de pild: biserica Mavrogheni dela $osea Curtea Veche, Ste-

;arul, Olari, Visarion, Niculae Selari, Popa Chilu, Popa Soare, Sf. Mico-lae de lnga Patriarhie, biserica Dintr'o zi, Ghencea, bisericua lui Bucur,
:he Gorgani, Enei, foarte cercetata alta data de drept credinciosii carneului si in care, cat a durat razboiul lndependentei, a dat rgspunsurile la
slujba, un cor barbStesc alcatuit din ofiteri si soldati muscali, ce cntau
rntrun cor a tempo, cu vooi in impunator registru de jos ; Boteanu, cu

Biserica Bucur.

rentabile venituri, nu numai fiindca e asezata intr un cartier central foarte

populat, dar mai cu seama a avut norocul sa fie ingrijita de larga damicie
a evlaviosului bogbtas si fruntas al vietii noastre publice, ce s'a stins din
viefa mai de mult, Costescu-Comaneanu ; biserica Otetari situata pe str.
Vasile Lascar, fosta Teilor si foarte aproape si de str. Batiste inainte de a
e incrucisa LU Vasile Lascar, biserica in cuitea creia a locuit marele,po
vestitor Peltre Ispirescu (Unchiasul sfatos) i unde a si Inchis el ochii acum
vre-o 50 si mai bine de ani i desp e opera drui vom vorbi la capitolul
zervat scnitoricescului mestesug bisenca Scaune azi rumata si pargginita,
s tuata in spatele Spitalului Col z b's rica din curtea spitalului Coltea, zila de spatarul Cantacuzino a caruz statue este alluri, biserica in tata

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

98

careia era [Ana mai acum 65 de ani vestitul turn zidit de Carol XII al
Suediei dupa pitrderea btliei dela Pultava, fiind in trecere prin Bucurest!
spre Constantinopol unde a si fost arestat, turn ce a servit mult vreme de
foisor de foc i uncle era si o cazarm pentru sectia de pompieri.
Turnul acesta a Fost acum aproximativ vreo 70 de ani obiectul unei
farse pe car d-rul Rasty tatal generalului Rasty, Fost prefectul politie!
Capitalei si intaiul comandant al
jandarmilor rurali la infiintarea
acestei institutii, a jucat-o cu vesel
t
succes unui caraor englez pan
tara noastr. Caltotul acesta, legSnd cunostint cu d-rul Rasty,,
,15'
-4,
ti ".
singurul cunosctor impreun Cu

..

;,4

tic '

'

'4F

-,

if .4.
.

''

Tit,:.-:
4,

.
-

,
44

'

-../

....1
i

z-,

'1 i 1

'

r
,

,.i.

'
.-

3 o ...1....

kI

7
411

Biserica Colt ea.

Fata altarului bisericii Coltea.

Petre Carp, al limbii engleze din vremea aceia 1) si doctorul Rasty

ara_.

tndu-i, intre alte putine monumente ce avea pe atunci Bucurestii, si

turnul Coltii, i spunndu-i si imporbanta lui din punct de vedere istoric
1) Mai trziu a venit din strAingtate si al treilea curioscAtor, profesorul Anghel Demetriescu si apoi un al patrulea : cApitanui de cavalerie Maiwer Frnkel.

www.dacoromanica.ro

41*

4.'

A
1.

"1/

10,44,

r
,

.472141.1:1......

or

4,

F.

littly4 s.tyr
,

Turnul Coltoi.

www.dacoromanica.ro

sl

'

BUCURLRII

BUCURERTENI DE IERI RI DE AZI

englezul, profund impresionat, s'a aratat amator s-I cumpere. Ca sa glumeasa, d-rul Rasty l'a facut s creada a el este proprietarul turnului si,
primind pretul, l'a lasat pe englez s se duc singur s se pun in posesie,
spunndu-i a nu mai e nevoie de nici o alt formalitate, ca a lasat el vorbil
s fie primit de p9mpierii turnului.
S'a facut mult haz in societatea bucurestean din vremea aceia cnd pd..
vestindu-se farsa d rului Rasty, s'a aflat a doua zi, c duandu-te englezul sa
intro in posesia turnului CoItii lui Carol XII al Suediei, s'a pomenit eu

baionefa santinelei In piept. Si englezul a rmas neconsolat, nu de pta-

tia lu, ci de regretul profund a a scpat ocazia de a fi proprietarul

unei bijuterii istorice de real valoare. A mrturisit-o d-rului Rasty and
acesta i-a restituit banii ce reprezintau valoarea turnului, a el toat noaptea a plnuit ce are de gnd s fac cu turnul si i-a declarat, c avea inge..
nioasa idee de a achizitiona din Suedia tot ce ar fi gsit a a apartinut
regelui Suediei i ar fi infiintat in turnul amenajat, s confin un muzeu
Carol XII.

Se pretinde ca de and cu ptania englezului, a rAmas la noi zicala

ce ridicullzeaza pe pretinsii proprietari de bunuri imaginare : Da,, stim,
Sau aceast caracterizare a unui
e proprietar mare ; are turnul
mc,fluz : Se credea mare proprietar i s'a ales cu.. turnul Coltii
interior si exterior
O adevrat bijuterie de art
este bisericuta
din spatele palatului Postelor, tavropoleos.

In ce priveste prestigiu si autoritatea bisericii noastre n'a avut si nu

putea sa aib prestigiul si autoritatea pe care o are astzi si e firesc s fie
asa, fiincla una era cultura si pregtirea profesional de atunci si cu totul
altele astzi.

Mai intai, pe atunci _pu exista o universitate teologic, ci un singur

seminar teologic, seminarul Nifon de pe calea Rahovel si mai pe urm
se.minarul Central. In al doilea rnd, far indoiala c si in vreme.a de
atunci erau preoti si mai mari si mai marunti In deajuns initiati in misiunea
apostolatului for, ha avem si atunci fete bisericesti cu cultur la inifitimea
celcr mai de seam5 crturari ai nostri, cum era de pild episcopul Melhisedec, vestitul crturar membru al Academiei noastre, sau cum era episcopul Silivestru al Husultn, pe care l'am cunoscut personal si cu care am avut

www.dacoromanica.ro

102

VICTOR BILC URESCU

mult ragaz de timp intr'o vacanta a lui si a mea, sa stau de vorba si din
gura caruia am aflat multe cunostinte ce-mi lipseau si am ramas surprins
de cultura lui generala, nu numai teologic.
Un rang bisericesc cu o cultura temeinica, era si fostul episcop de
Arges, devenit Mitropolitul Primat al Romeiniei Ghenache, rasturnat din
Scaun pe chestia cristelnitei dela Doamna Balasa, cristelnita in care a fost
botezat printul Carol si care dupa acest botez, a disparut. Epitropii Asezamintelor Brncovinesti de care depindea biseric,a Doamna Balasa unde se

pastra acesta cristelnita, au facut raspunztor pe presedintele lor, care

dupa testament era Miropolitul in scaun. Qr acest mitropolit care in vremea
aceia era Ghenadie a rspuns ca cristelnita n'a stat nicicand la Mitropolie
ci numai la Doamna Balasa proprietara ei si ca el a vazut-o o singura dat'a

in viata lui, la Sinaia, and o botezat pe printul Carol.

Chestiunea a ajuns la Palat si regele Carol a atras atentiunea Mitropolitului Ghenadie ca chestiunea aceasta ar trebui solutionat intr'un fel,
pentru 6 opinia publica o cotnenteaza in detrimentul defavorabil al eforilor al carol- presedinte este mitropolitul titular.
Raspunzand Regelui, Mitropolitul i-a aratat ca nu era tinut el sa ornduiasca trimiterea cristelnitei la Bucuresti dupa ce slujise la botez, ci aceast indatorire revenea de fapt si de drept Insarcinatului Eforiei Brancovenesti care o adusese la Sinaia.
Probabil ca regale Carol va fi avut impresia ca Mitropolitul ar fi vrut
A inteleaga ca aceast sarcina ar fi revenit eforului ce reprezenta familia
Brncoveanu in consiliu si atunci i-a obiectat 0' nici aceasta asertiune n'avea temei, de vreme ce acel efor era un print, ceiace a indispus pe mitr pent care ar fi replicat
Rog pe Majestatea Voastra sa tina seama ca si eu sunt print : Printul Bisericii Romane.
Regale ar fi comunicat primului mtnistru convorbirea dela aceasta audienta, iar primul ministru (Dem. A. Sturdza)
nu se stie daca cu aprobarea regelui, sau cu dela sine putere
a dat prin ministrul justitiei, dele-

gatie procurorului general al Curtii de apel, sa aresteze pe mitropolit

ceiace reprezentantul justirei ar fi executat cu prea mare severitate, spunea presa opozitionist, pe and presa guvernului sustinea contrariul, adic
ca Ghenadie fusese debarcat cu toate menajamentele cuvenite rangului
Alta figura bisericeas a dar ceva mai aproape de no are s a b cura

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

1..

1.

,,,,C

1.ft

11

IOW .

-"'"t,tItt4m4b

1,tn

,.....,.. t..

Is ..i:

,...

4.

L,

-,

Cv

1
.

,.

BUCURESTI $1 BUCTIRE.yrk.NT DE TERI .SI DE AZ1

115

de mare si meritat prestigiu este aceia a regretatului Primat losif Gheorghian. N'am int8Init in viata o mai frumoasa, mai luminoas5 si mai impun5toare figura de Sfant ; chip de ceara ce pare a se detasa dintr'o icoana.
Din toata aceast5 delicata faptur, cela ce-ti ramanea In minte si te impresiona and iti aprea in fat, erau ochii vii, mall deschisi pare c5 spre a
-nu pierde nimic din vedere si ansamblul figurii de un alb cl% crin ce contrasta puternic cu negrul lucios si curat al rasei.
Si cum eram mai multi insi in audient la el, in salonul de primire, ai
-arui pereti erau tixiti de icoane care de care mai de pret, unul dintre noi,
cart solicitam indulgenta pentru un preot stesc, pe and mitropolitul ne
fag5duise ca il iarta pe protejatul nostru, rugandu-ne in schimb sa struim
de el sa fie mai mult preot si mai putin om de lume, unul dintre noi, zic,
tare In simplitatea lui credea Ca si el este obligat s se asocieze la cererea
aoastr, in loc sa se abtin5, mai ales CA misiunea noastr era indeplinita,
Je vreme ce obtinusem fagaduiala inaTt Prea Sfintitului, gseste de cuviir45

sa asigure pe lnaltul Prelat ca are sa-i spun el preotului sa fie pe viitor

2nai servil, vrand probabil s inteleaga mai serviabil.
Am viizut in clipa aceia chipul acela de sfant al mitropolitului Gheorghian, crispandu-se, cu obrajii culorati In rosul aprins al sangelui ce-i nvalise in chipul pan5 aci de cear5, cu ochii scaparnd fulg,ere de indignare
5i transform5nd intr. clipita vorba pan aci domoala, intr'un ropot de protestri.

Asta nul Niciodatal... Un preot care recurge la servilism, n'are

drept sa poarte rasa unui misionar al lui Cristos niciun ceas. Cel putin c5t
Diu fi eu detintorul c5rjei acestea pstoresti, n'am s tolerez o asemenea
decadere.

$1 furios, era gata s-si retrag5 fagaduiala.

A trebut sa facem toti ceilalti sfortri repetite, ca sal convingem pe

lerarh c5 colegul nostru s'a inselat, cci intenta Jul (vorb5 s fie I) era sa
zica serviabil.
_Am plecat dele Mitropolie, minunndu-ma de subita transformare ce
se operase in figura lnaltului lerarh dela senintatea Ingereasca a chipului
si dela blajina vorba cu cari ne cucerise, la acea atitudine de vultur ranit,
gata s ne imbranceasa afar5 din culcusul lui asa de senin si de inviorator.
Vremea acea a cunoscut si preoti cu frumoas5 chemare pentru catedra, asa cum era profesorul meu de religie dela liceul Sf. Saya, venerabi-

www.dacoromanica.ro

106

V I CTOR BILCIURESCU

lul btrn Veniamin Catulescu. pe care noi II supram cu neatentia noastr

strengreasa, Cu netragerea noastr de inim pentru cursul lui si cu prea
putnul respect ce-1 datoram btrnetelor lu. Inteleptul btrn nu-si punea
mintea Cu noi, ci cuta s ne povatuiasca cu ingereasca lui rbdare. Numa
arnrsem pe
dup ce nu I-am ma vzut pe catedr, ne-am dat seama
acest venerabil btrn ce ne iubea ca un bun printa
Azi clerul romn, sub raportul cultural, este la Inltimea situatiei actuale si este firesc s fie asa, cnd are la indemnil mijloacele de instruirece n'au existat alta dat : scoli superioare cu profesori la ?althea chernrii
lor, cari dispenseaz6 pe candidatii altarului la recursul soolilor streine pentru desvrsirea specialittii lar, ceiace nu exista inainte vreme cnd
singur seminar, Nifon Mitropolind procura Pe servitorii bisericii noastre,
ceva mai trziu a luat fiint i seminarul Central. Alta dat cine vrea
obtin un titlu superior celui seminarist dela noi, recurgea la universitatea
dela Atena sau la cea dela Moscova.
Astzi reprezentantii cultului nostru, trimisi s la parte la congresele
bisercesti streine, au fcut acolo cinste bisericii noastre i prin urmare tarii,

cari le-a Males recunosatoare de chpul strluat in care au repreznta

biserica noastr, asa cum s'a vazut din relatiirde preset streine, reproduse
si in presa noastr.

www.dacoromanica.ro

*coala
*coala primara
de pensionatele particulare Chevitz, $eicaru, Troteanu, de beti,
si Beaumont si Lanolo(ti, de fete, in Bucurestii de pe vremi *collie

Afaraprimare se prezentau asa cum atat de plastic si de sugestiv

le

de crie Barbu Delavrancea acum vre-o 60 de ani in nuvela lui Domnul

Vucea" in care dascalul sta de taifas cu 5colarii in orele de curs, despre
cate arsioe are fieoare, ate capre, ate miele si cate ichiuri,1) pe cari le
confisca si pleaca acasa cu buzunarele pline ca sa le vand pe la alti copii;
acest domn Vucea de vesela amintire, she sa dising intre scolarii lui pe
aceia ai caror parinti se bucur de oarecare influenta si de o mai iniesnita
stare materiala, pe c,are-i protegueste, iar pe cei ai caror parinti n'au niciun

fel de trecere ski trimit odraslele la sooala mai crpiti si mai ne'ncaltati,
ii trimit sa-i targuiasca cosnita zilnica si sa dea o mana de ajutor sotiei
cl-sale acas, fiincica d-sa n'are nevoie de slugi, avand atatea la dispozitie,
car' n'au numai dec.& misiunea s stie ceva carte, fiindca ei tot sluga la
darloaga" au menirea s'ajunga.
bine inteles inainte de scoala sistem
Tata-meu imi povestea ca
Vucea, pe care eu mai tanar cu 8 ani &cat Delavrancea n'am apucat-o
ca in copilaria lui cam pe la 1828 cand a fost el dat la scoala cursurile
1) Un arqic mai mare umplut ca sa atrne greu, el avand menirea sa
fie aruncat in grupul de oase, a prin greutatea lui s5 doboare ct ma
multe Denumi ea vine dela verbul , Jaceo part cipiul ictum, a arunca.

www.dacoromanica.ro

108

VICTOR BILCIURESCU

se tineau in amvoanele bisericilor, unde,dasalii greci invtau pe Kolar'

slavonescul alfabet: az, buche, vede, glagor, etc., sa-1 scrie cu degetul pe
niste cutii cu nisip, in loc de placa si creion de piatr, ce au aprut mult
mai trziu, alt amnunt doveditor de unde am plecat acum mai bine de
un veac si unde suntem ajunsi astzi.

Beilraul Chevitz, excelentul pedagog venit din Lausanne, care si-a

deschis pensionul In 1847 pe str. Nicolae Filipescu (fosta str. Scaune) a
atras in pensionul lui mai pe toti copiii caselor inlesnite cari puteau plati
in eur, anual 100 de galbeni (1175 de lei) In internat cu intretinerea in titutului, si 50 galbeni (587 lei) ca extern.
Cursurile se tineau in limba franceza, asa a nestiind echivalentii in
bimba romn a termenilor 5tiintifici, eram tolerati sa le spunern a5a cum
'-am MN/Mat in clasele primar in ziva and dam examenul la intrarea in
liceu. La acest examen, Delavrancea, rneditatorul meu, a cerut voie directorului liceului Sf. Saya, Zamfir Herescu, sa ma exprim in bimba franceza.
5i directorul i-da spus a pot s m exprim si turceste, numai s spun adevrul, asa a lp extragerea rdcinii plitrate a numrului indicat de profesor, am inceput textual a5a: pour extraire la racine care d'un nomb.e
entier, nous le partageons d'abord en groupe de deux chifres etc., lar
la geografie, pentru insul, pennsula, strmtoare, fluviu, Hu, relieful solului 5i tot ce m'a mai intrebat, am rspuns cu corespondentul francez
al notiunii. Vorbirea in limba francea era strict obligatorie in mstitutu
lui Chevitz .5i nerespectarea acestei restrictiuni era pedepsita destul de
sever pentru varsta noastr copilreasa (pe mine m'a internat la Chevitz
Ja 5 ani, pe cnd purtam inc sort) dei casa noastr era peste drum d
pensionat, asa a chemam servitParea noastr deba fereastra dormitorului
oi-mi adua ceva dulciuri pe vremea recreatiei.
Btrnul director era un pedagog cum poote pu(ini erau in vremea
aceia In Lausanne (orasul vestit In toata Europa pentru marele numar ar
scolifor pedagogice 5i al devenitilor lor). In primul an and intram la Septembrie, Chevitz ne lua pe genunchi, ne descosea despre toate, ca sa-sr
faa o idee de gradul de pricepere al fiecruia si sta de vorba cu fiecare
cel putin o jumtate de ora in care timp ne invta cum sa tinem cartea,
la ce distant de ochiu, cutn s stm in bana, la masa, In dormitor, in
recreatie si chiar in famine. Apoi ne arta in arti franceze pentru mintea
copiilor, gravuri frumoase In culori, ca sa ne faca at mai atrgtoarewww.dacoromanica.ro

BUCL1RE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

109

.,artea. Cam o luna ne lua el pe genunchi si ne facea receptibili si de o

idee de ce e aia carte'', ne deprindea sa o indrgim si chiar de nitica
educatie, peste cea cu care veneam de acasa. 0 alta lurid, struia cand
Cu fiecare In parte and Cu totii la un loc, s'a deprindem pronuntarea corecta a celor doua voc,ale e si u Cu accentut pur franoez, ceiace nu se
invata in nici o scoala publica s avea drept consecinta ea dupd sapte ani
de liceu in care se preda franceza dela clasa l-a pnd la a 7-a, treceal la
examenul de bacalaureat. Para s stii mcar s ceri In frantuzeste un pahal

de apa, ba ceiace era cu desavfirsire ridicul, chiar cei ce intrau in liceu

posecland o corecta frantuzeasca, o uitai si pe aceia In cei sapte ani, asa
cum se intampla de pildd la Sf. Sava unde profesorul titular al catedrei
de curs superior, era un ireprosabil cunosctor al literaturii franceze, care
detinea trei catedre luate prin concurs, insa un reputat distrat, lar cel de
curs inferior, facea negustorie in loc de predare.
Despre acestia voiu pomeni cateva lectiuni predate de riecare, chiar
la capitolul acesta, and vom ajunge cu descrierea scolii la liceu.
Sosia directorului institutului, d-na Chevitz, era o pretioasa colaboratoare a sotului ei. Daca acesta se ocupa de intretinerea si educatia scolarilor lui, sotia ingrijea ca o adevarat mama de sdntatea for, de mnc,are, de curatenie corporala, pana chiar si de distractiile lor. Colinda,clasele chiar in orele de curs si daca i se parea ea aerul nu e destul de primenit, intrerupea cursul, da copiii afara' pentru cinci minute, In care timp
deschidea ferestrele, iesea si ea afara si Indemne copiii sa se intreaca in
A lergari, pe cari le recompensa cu portocalele sau ale fructe ce le avea
intr'un cos de mna. Aceste cinci sase minute trecute, da ordin sa se inchida ferestrele si copiii intrau dispusi in clas5, lar profesorul isi relua lectia.
Asa o intalneai peste tot, prin dormitoare, prin sala de mancare,
prin orele de recreatie, cu o servitoare ce ducea o cutie mare cu compartimente in care erau felurite medicamente, sticlute cu lichid, cutii Cu
hapuri, cu prafuri, lar daca IntAlnea vre-un copil mai sldbut, mai trist sau
mai palid, II oprea ii combina un lichid cu un praf sau doua lichide si i le
da avnd grija ca dup ele s-i serveasca o linguritd de dulceat sau o
bomboan, pe unii ca acestia ii schimbau la diferite mesa; dud de pilda
era inscris la masa de ceai, II trecea la cea de lapte sau cafea cu lapte $i
daca dupa o saptmnd se incredinta ca nici noul regim nu-i prieste, il
trecea la masa fripturilor cu sange. Mi-aduc aminte de grija cea mare a ei,
cdnd orasul era bAntuit de vreo epidernie, toatd ziva era 'In plcioar V
www.dacoromanica.ro

110

VICTOR BILCIURESCU

veghea la curatenia $i glena institutului. Unele epidemii le combatea dndu-ne tuturor fara exceptie sa inghitim o lingurit de gaz in fiece dimineata.
N'a fost masa, n'a fost toaleta dimineata in dormitor, n'a fost $edinta

de clas, nici recreatie in care ea s nu fie prezent macar cinci minute

ca s se incredinteze ca prescriptiile ei se alpha riguros. Fieoare dormitor
avea un pedagog care intre altele avea $i grja de a se scula peste noapte
so: inveleasca copii earl s'ar fi dezvelit, lar dimineata ii primea la lavabou
o elvetian batrna care prezida la splatul $i pieptanatul internilor, pe
ce mai cruzi dintre noi ea msa$i II spala $i pieptana.

0 ingrijire mai staruitoate cleat cea de acasa.

Dup vreo doi ani, in urma plearii mele din institut, batranul Chevitz capatase cataracta, coreotndu-ne cu printeasca rabdare berzele tezelor noastre, cu aceasta stereotipa rezolutie pe caiet : huits fautes, a
refaire. Numa daca aveai dou sau trei gre$el, nu te obliga sa scrii
din nou tema, dar dincolo de trei gre$el, tema trebuia refacuta. E lesne
de inteles de ce, corectnd notele de caiete in fiece zi, era amenintat sa
orbeasc, dac In vacanta mare n'ar fi mers in Elvetia la Lausanna und$i-a facut operalia cataractei, dar la un ochiu, doctorul gasindu-I prea
slab ca sa suporte operatia $i la celalt, la care ins la invitat peste un an.
Taial meu, care-I sill-ma foarte mult $i $edea peste drum s'a dus sal vada
la inapoierea din Elvetia $i mi-a spus ca I a gasit incntat de reuvta operatiei vknd acum cu ochiul operat intocmai ca in tinerete. A murit insa
peste un an tocmai and se bucura ca are sa se duca In Elvetia p ntru
operatia celuilalt ochiu. Cred ca trecuse cu doi sau trei ani peste 70.
Moartea lui a pricinuit o indreptatita strngere de inim pen ru to i
aceia cari au avut norocul sa-$l instrulasa copilara sub indemnul $i povata acestui intelept $i adnc cunosator al unei pedagogii, a$ putea-o
numi : a lui propric.
Instiutul acesta model, a$a cum n'a mai fost altul pSna la el $i nu $hu
daca nic de atunci incoace, a trecut dup moartea lui, cu consimtimntul
vduvei, sub directia $i proprietatea celui mai vechiu pedagog al lu Ch vitz, Thierin, care de $i pastra metodele de pe vremea directiei batranulut
Anton Chevtz n a mai inregistrat Ins afluenta de sub mar le lut
inainta$.

www.dacoromanica.ro

BU URE$TI I BTJCURE$TENI DE IERI $1 DE AZ

111

Liceul
Cursului primar l urma cel secundar care era gimnaziul pentru toata'
Tara, exceptnd Bucurestii care avea un liceu, pe Sf. Saya, vechlul colegiu

tip 7 clase : 4 gimnaziale si 3 umanioare (superioare) dup care nu mai

urma niciun alt grad superior de invT5mant, nici bacalaureat, nici facultate, asa ca cine vrea s Inv* mai departe si avea mijloace, re,curgea
la scolile superioare din streintate, din Frania, Germania sau Italia, de
unde ne veneau oameni de legi, doctori In medicip,a, ingineri, profesori
chiar ofiTeri cu studii speciale militare, ca de pildg : Ilia Bozianu, Creiescu,

Costia si Vasile Boerescui Barbu Belu, Stgescu, M. Pherechide, Cornea

si mai tarziu : Petra Missir, Dissescu, Djuvara, Marghiloman, Take lonescu, Vasile Lasar, Costia Arion, dintre juristi ; Obedenaru, Tumescu,
Severeanu, Kalenderu, Assaki, Rmniceanu, Udrisky, Sergiu, Felix, Nanu
Muscel, Leonte, dintre medici ; Salign, Elle Radu ; Strat, Ananescu, Anghel Demetriescu, Bonifaciu Florescu, ColAlcescu, !strati, Babes, Spiru
Haret, David Emanuel, CriMu Negoescu, Pompeiu, dintre profesori ; Argetoianu, Al. larca, Al. Zanescu, CapeTineanu, Berindei, Stefan Cristescu
si ceva mai trziu Dem. lliescu, Costica Cristescu, Teodor Georgescu,
Petra Demetriade, dintre militan.

Fireste, mai sunt si allii pe cari i-am omis pentrua Ii pierd din memorie. M'am marginit la cei pe oari i-am cunoscut ca porfesori si ca coleg,
si nici din acestia nu mai reTin astki -in Intregime.

Invaiamntul public atSt la cursul primar at si la cel secundar, era

gratuit, chiar dupa ce s'a introdus bacalaureatul si universitatea, Ins6 dupa

acest adaos, gratuitatea n'a mai ramas deck pentru cele dou prime
cursuri si nici la ele n'a durat cleat scurt vreme.
In Bucuresti
1mi spunea tata) meu
pe and era el in colegi l
Sf. Sava, probabil Infra anii 1827-1835, avea profesori pe Poenaru care
era si directorul colegiului, pe Hill la limba romAna, pe Aristia la limba
alma. Poenaru si Hill au dat In vremea aceia la iveala un dicTionar roran,
ce !Ana mai deunazi, adica pSna ce au aph'rut dicTionarele lui Lazar $aineanu si mai apoi al lui Adamescu si Candrea, a fost cel mai complet si
mai cercetat. Tot dela tatal meu deTin am6runtul ca limba roma'na" n'a
avut o mai buna traducere a Mader' lui Homer, ca aceia a profesorului
Aristia.

Liceul Sf. Saya de mai trziu, adica de pe vremea Cnd Fcm frecventat

www.dacoromanica.ro

112

VICTOR MI CIURKSCL

si eu incepnd dela 1875, se afla pe malul stng al vechei Dmbovite,

cam pe locul unde a fost odinioara pe Podul Mogosoaei casa avocatului
Barbu Paltineanu, pe aproape de fosta librarie lg. Hertz. Pe vremea aceia,
pe celalalt mal al Dambovitei si ceva mai la vale, exista al doilea liceu in

lard, Matei Basarab- 4i tot atunci exista si gimnaziul Cantemir Voda-.

examenul de bacalaureat i uhiversitatea cu facultatile de Drept, de medicing si de Mere si filosofie.
Programele scolare pentru diferitele grade de invatamant, erau aproximativ acestea : pentru cursul primar : aritmetica cu cele patru operatiuni i in ultimul en (al 4-lea) notiuni despre fractiuni, religia, pentru
geografie Romnia in deosebi, Europa si restul Continentelor ; la limba
,romana : substative, adjective, adverbe, verbe, conjugan, declinad la
lstorie notiuni despre Istoria Romanilor. Pentru liceu: cursul inferior (cele
d'intSi 4 clase): limba romna, latin, franceza, greaca; aritmetica rationata,
geometria plana ; geografia continentelor, staruind in deosebi asupra Europei ; lstoria antica", medie si moderna ; muzica vocala, gimnastica
cursul superior (clasele V, VI si VII) algebra ; fisica, chimia, limba fran
cez, limba romSna, aria, latina, italiana (facultativa); glena publica
filosofia. La examenul de bacalaureat se cerca cunostinta tuturor cursurilor
urmate in liceu, in doua probe : una scrisa si alta orala

Liceul Sf. Saya avea profesori carturari cu solida cultura, cum era de
pilda Anghel Demetriescu, o remarcabil valoare a catedrei, unanim recu

noscuta de toata lumea scolara ; un scriitor ca nimeni altul apreciat, unul

din cei trei romni cunoscatori ai limbii engleze, care a tradus pe Macaulay
care in afara de gustatele lui cronici literare din revistele de po vremi,
a tip6rit un foarte voluminos document istoric asupra lui Barbu Catargiu,
comandat de Ministruf nostru de instructie publica. Profesori carturari mat
erau la Sf. Saya Maxim, nume ce se pronunta asa, ins se Kyle Massimu,
cel cu dictionarul academic al limbii romne lucrat impreuna cu Trebonie
Laurian academician si el, fatal profesoruiui Dem. Ang. Laurian, fostul
director al liceului Sf. Saya, fost director al cotidianului junimist Romania
Libera a n pasaj, fost profesor de filosofie la liceu, fost secretar general la
departamentul scoalelor, orator mult apreciat, scriitor pretuit si membru de

frunte al comitetului diriguitor al partidului junimist. Alt profesor crturar

mai era la Sf. Saya si Bonifaciu Florescu, unul dintre cei mai temeinici
(unoscbtori ai literaturii france7e clasice si moderne din tar dela noi ;

www.dacoromanica.ro

DIJCURESTI SI RUCIIRERTENI DE IERI $1 DE AZI

113

bun profesori mai erau Ananescu, cel d'intai licentiat in 5tiintele naturale
dela Paris, acela care a dat la veala un curs de zoologie pentru tot cursul
liceal, bacalaureat 5i facultate ; Svarlescu profesor de Istorie, fost distins
elev al lu Hasdeu ; Grecescu care ne preda higiene public5 pe care o preda
In.& pe larg bine inteles, i la catedra dela universitate, Spinazolla de limba
italian5 in cursul superior, insa cum cursul acesta era facultativ, putinii elevi
cari II urmau nu-i dadeau prea multa importanta, dei faceau un curs care te
silea sa-1 asculti Cu placere pana la s1ar5it, Cu citate 5i exemple pline de
interes.
Maestru de desen i caligrafie it aveam pe Stefnescu, neintrecut deseriator 51 caligraf ; maestru de muzica vocal era pasionatul meloman

vestit organizator de coruri Podoleanu, acela care m destina s am la

serbarea dela 5 Decembrie (Sf. Saya) patronul liceului, o partitur de solo
In corul ce executa in ziva serbrii o compozitie a lui.
La gimnastica l'am avut maestru pe Moceanu, ardelean, primul &sal
Je gimnastica in tara la noi, care dei de 70 de ani impliniti, lucra la aparate cu supleta unui tanar 5i juca jocurile nationale cu o vioiciune care
strnea admirata noastr. El a produs In gimnasticg, joc sOltret i scrim
pe cei doi neintrecuti elevi ai lui, ajun51 profesori la liceu 51 la $coala
ofteri, Petrescu i V elescu, cu cari a colindat toat tara, multe OH din
Europa 5i Asia, oprindu-se mai multa vreme in Indil.
Bacalaureatul era examenul pe care-1 trece,au liceenii absolventi at
cursului de 7 ani, obligati s rspund de toat materia predat in tot acest
timp. Cei reu5iti se inscriau In Universitate la faculttile pentru specialitatea in care 5i simteau vocarea.
Se intampla pe atunci, a5a cum s'a intmaplat 5i mai tarziu, ca nota

celor reu5iti se nu Intread prea mult pe a acelora cazuti, fie ca nu satisfacusera proba orala sau scris, fie pe amandou i s'a mai Intmplat ca
dintre ace5tia s5 cada 5i la al doilea examen 51 chiar la al treilea.
Un caz hazliu dele un asemenea examen de bacalaureat merit5 sO fiepomenit :

Candidatii cari cazuser la unul, dou, sau chiar trei examene, gsiier un ingenios mijloc de a obtine diploma
Cadea la invoial cu primul reu5it la examenul precedent, ca, in
schimbul unei sume ce pe vremea aceia reprezenta Intretinerea unel
mili pe un an intreg (3000 lei), s raspuncla in locul lui, dar pe numele

www.dacoromanica.ro

viCTOR BILC/IIRESCU

114

lui, asa ca acest fericit bacalaureat da trite sesiune ate doua sau chiar
trei asernenea examene pentru altii i.li facuse un venit sigur de adevarat
boglitas, de vreme ce in fiece an incasa in cazul cel mai fericit 9000 sau
6000 lei si in tot cazul sigur 3000 lei cnd nu da examen cleat pentru un
singur client.

Comertul mergea strun, Oa ce s'a Intamplat ca la at 6-lea sau al

7-lea examen, insusi fericitul fabricant de bacalaureati sa cada si s fie
nevoit s restitue cei 3000 lei Incasati anticipat.
*
In vremea aceasta la Universit ate, ca de altfel ca si la liceu, predou
rarsuri in specialitatea fiecaruia, profesori mari reputati carturan

Asa de pilda, printre cei d'intai trebue s recunoastem reputatia nediscutat a unuf Hasdeu (filologia comparata), Titu Maiorescu (estetica si
logica), Danielopolu (Drept), Patan Sihleanu (stiintele naturale), Bacaloglu
kmatematici), Gr. Tocilescu (Istoria), Dissescu (Drept), Toma Stelian
(Prep, Nae Basilescu (economia politica), G. Dem. Teodorescu (Literatura), V. A. Urechia (Istoria), Coco Dimitrescu (filosofia), Bianu (limba
romana) loan Tanoviceanu (Drept), dr. !strati (chimia), dr. Assaky (chiru gia), dr. Babes, dr. Nanu Muscel (medicina), dr. Calenderu, dr. Darnniceanu (chirurgia), dr. Marcovici, dr. Felix (igiena), dr. general Demostene
;chirurgia), dr. prof, Udrisky (medicina veterinara), lar printre cei mai
varstnici cari isi facuser datoria, dar Intarziasera sa se retraga dela catedr, imi amintesc pe : Gh. Cantilli (Drept penal), Alexe Marin (chimia),
Mih. Vldescu (botanica), Quintescu.
Hasdeu, a scos serii de titrati, cari daca nu erau prea numeroase, erau

i-i schimb cotate printre cele mai pregatite si mai apte de deven're, asa
cum au fost de pild profesorul universitar N. 1. Apostotescu, unul din cei
ioi sau trei doctori in !itere dela Paris, Lazdr Sdineanu, cunoscutul folklor st,
d-rul Calenderu, profesor la facultatea de medicina din Bucuresti, pentru
care
ca si pentru d-rul Assaky
Ion Bratianu a facut prin lege special, s i se dea o catedra universitara si o clinica de spital fara concurs,
pentru lucrrile lui exceptionale de specialitate in streintate, se bucura
de o excelenta reputatie $i la catedra si ca practician, dar fiind un pasionat
v5nator, neglija si clientela si catedra, ceiace i-a procurat cateva nepiaceri,
printre cari doua merit s fie cunoscute
Fiul unor bogatasi dip Prahova, trim's la Bucuresti sa-si urmeze cursu-

www.dacoromanica.ro

UR BTI BI BUCUREBTENI DE IERI 1 DE AZI

115

rile universitare, fiind foarte cheltuitor, isprvea inainte de termen banii

ce-i trimitea printii lunar si cum apelurile la suplimente n'aveau ecou da
credit la parinti, studentul recurgea la expediente ca sa' poat s fac fata
exgentelor vietil si stind pasiunea d-rului Calenderu pentru cSini de
vanatoare, pentru cari platea pe vremea acea sume costisitoare in Englitera, cumpra de 50 de bani mezele si cu ele da fuga la grilajul curtii
lui Calenderu, printre cari ademenea un Caine in spre poart pe care o
deschidea si cu mari precautuni il ducea la el acas, unde II tinea pn' a
doua zi cand citea in gazet bun recompensr ce promitea doctorul celui ce-i va aduce cainele s se inflinta cu el, incasand pe lng clduroasele multumiri ale profesorului, s alte si ma aduroase bancnote de 20
de lei, cari isi mal tineau de cald pan la primirea subventiei printesti.
Ba, incurajat de succesul acestui rentabil comer, si-a apropiat s un alt
coleg prahovean si stind ora canad d-rul era lips de acas si curtea mai
putin pazita au reusit impreun s sechestreze la ei acas doi cSini si s-i
tin vreo trei zile ca s pretind si costul hranei, iar ca d-rul s nu-i retina'
chipul, trimitea pe coleg cu arnandoi cainii, obtnnd astfel recompensa
dubl.

Dar daca aceasta pasiune pentru \lariat l-a costat o nimic,a toat pe
Calenderu, in schimb, patima aceasta -a atras o neplcere.
Coleg de unversitate cu Hasdeu, acesta I-a chemat la patul luliei
IA ce z'cea de o ftisie galopanta Inca de pe cnd studia la Paris si acum
era condamnata. S'a intmplat ca la a treia, sau a patra vizt, fiind chemat grabnc, Calenderu care era costumat de vantoare, ca s nu intarzie,

dei stia ca vizitele lui erau mai mult de consolarea familiei, decal de
po ibilitatea evitrii unei catastrofe, a alergat asa cum se gasea.
A doua zi dup aceasta vizt, lulia zcea pe catafalc.
Este evident ca or cum s'ar fi prezentat Calenderu la bolrava, in
price tinuta bolnava era condamnat din chiar clipa consultului medical
dela Montreux (Elvetia) care prevazand moartea, a sftut parintii s o
aduc in tara, mediul de vindecare Bind aci ma prielnic, un pretext bine
it.teles care s mai ascund nefericitilor parinti gravitatea boat& ce trebuia
fatal s ating deznodmantul.
Alt profesor universitar cu renume in lumea scoalelor noastre era si
Bacaloglu, autor a multor lucrri de specialtatea stiintelor positive, ca
algebra si trigonometra, c,are fcea un curs frecventat nu numa de student', ci chiar de profesori de liceu

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILC1TJRESCU

116

Profesorul Danielopolu dela Drept, era un tip foarte original, care

stpSnea In mae,stru materia ce preda, fard s fie ins5 prea exigent la
exa'mene, ci dimpotriv, glumea cu studentii c5rora k venea totdeauna in
ajutor cu o bits rosie.
Cum ins5 profesorul Danielopolu facea parte din pledantii baroulu
al crei unul din cei mai cercetat avocati era, i s'a intamplat ca intr'un
proces interesant, s ab5 adversar un Mar avocat nu de mult iesit din
facultate, un fost elev al lu, caruia, rugat de un coleg din aceiasi facultate, isi aducea aminte c5 i-a acordat o bil5 rosie fara de care ar fi cazut
la examen.

Dupa ce pledeaza Danielopolu, adversarul intrebuinteaz5 in combaargumentelor maestrului, un ton autoritar si lipsit de deferenta ce
se cuvenea fostului lui profesor, presarindu-si pledoaria cu unele calificri
jignitoare ca : preopinentul interpreteaza gresit cutare articol ; colegul
adversar n'a studiat indeajuns procesul si pe acest ton autoritar is' permltea observatiuni fostului lui profesor.
In replic5, Danielopolu, cruia tribunalul in care era imposibil sa nu
se g5seasc5 un fost elev, Ii ing5duia multe glume in pledoariile lu, incepe
prin a debita povestea turcului la scld5toare, cunoscuta riposta celor ce
vor s ti se urce in cap fra sa-st- vad5 lungul nasului.
Fireste, prezidentul II roaga sa tina seama de respectui ce se cuvine
terea

justitlei,

lar Danielopolu, scos din rabdari, raspunde:

VS rog s5 m iertati d-lor judecatori, dar nu pot prmi lectiL

de chipul cum trebue s pledez, dela acest domn care acum doi sau tref
ani, dup5 ce azuse la dou5 examene, si-a trimis neamurile sa-i dau o
bil5 rosie ca sa nu cada si la al treileal
Profesorul de 'stone Grigore Tocilescu facea la facultatea de itere
cursul de Istoria Romnilor si era unul din cei mai emeriti arheologi pe
c,ari i-am avut, autorul descoperlei monumentului dela Adam Klissi, cu gresala de a fi mutilat falnicul Tropaeum Trajani, care sub pretextul ca acest fal-

nic vestigiu al trecutului nostru Roman, ar putea lar chlea sub stapnirea.
turceasc. Tocilescu, in dorinta lui de a-I disloca de acolo si a-I reoonstitui
pe un deal din preajma Bucurest'lor, a reusit sa disloce vre-o sase sau sapte
(nu retin bine cifra) uriase blocuri de mii de kilograme pe can cu -man
greutti le-a putut transporta Oa la Dunare
pare-mi-se la 1-15rsova

www.dacoromanica.ro

BUCIIREVII t?I BUCURE*TENI DE IERI

1 D AZI

'ir

rnde incerand sa le imbarce in dube mari ca sa le treaca Dunrea sr

s le indrepte spre Bucuresti au chut toate in Dunre, de unde nu a mal
Incercat nimeni sa le socata.
Asa CS, cine vede intreg monumentul dela Adam Klissi, are invoiuntar
doua impresiuni : una de regret pentru ciuntirea Tropaeum-ului lui Trajari
si alta de slavirea memoriei lui Tocilescu, pntru scoaterea la lumina a
celor doua cetati Romane, cu toate odoarele de mare pret ce s'au gasit in
ele si cu lamurirea ca desfigurarea Tropaeum-ului n'a fost savarsit deTocilescu.cu nici o alta intentie, dect cu cea curat si patriotica de a punt,
monumentul, unul din cele mai graiboare de latinitatea noastrii, intr'o cat
mat certa sigurant.
Doctorul lstrate, doctor in chimie $i medicina din Pars, figura proeminenta in lumea stiintifica st politica a tarii, fost presedinte al AcademietRomane fost ministru i directorul laboratorulut ce-i purta numele, ocupatiune cu care a ramas dup ce n'a mai vrut sa practice medicina in urmapterderr unicului copil pe care n'a putut s-I scape dela moarte. Firea lu
c:nstita
comanda -s adopte aceasta hotarare, lar cnd fosta clientel.
voia sa recurga la tratamentul lui, el se scuza raspunznd : cine mal
poate avea incred re In stiinta mea, cnd eu insumi nu mai cred in ea
de vreme ce nu mi-a slujit sa scap pe cel mat scump bolnav al rneu ?".
Si a ramas numat al laboratorului.

Ca bun romn a lasat la moarte Severinului de unde era de fel, urr

loarte interesant muzeu colectionat de el o vtat intreaga si care poate
vazut si admiral In palatul cultural din Turnu-Severin, alaturi de biblioteca
lasat acolo de alt fiu al Severinului, J Gr. Bibicescu, fost guvernator a
Bgncii noastre Nationale
Intercalez aci amruntul ca ridtcarea Palqtukri Cultural, ce cuprinde
pe !Ana aceste dou pretioase donatium, sala de spectacol, de concert $1
de studio, este pe de-a intregul opera omului de bine si de frumoase initiative culturale si gospodaresti, regretatul profesor Teodor Costescu
fost director al liceului Trajan din localttate fost prefect si deputat s
membru al Academiei Romne.
D-rul !strafe este cmu care a luat asupra-si angajamentul fat de M
S Regele Carol 1, cu prilejul jubileului de 40 de ani de inteleapta glorioasa domnie, sa realizeze in scurtul timp ce i se cerea, expozitia dela,
1906 intru cinstirea acestui jubileu.

www.dacoromanica.ro

1.18

VICTOR BILCIURESCIS

Fata de uriasa opera ce avea de Intreprins si mai Cu seam fata de

scurtul timp In care ea trebuia s" fie realizat, oficialitatea se Indoia ca
.cl-rul !strata va reusi s'o poata Inf5ptui.
Ei bine, in scurtul rgaz ce i se acordase, cu o munca titanica de zi
noapte, el a reusit s swan', ca din basnne, raiul ce se chiama astazi
Parcul Carol 1. In locul bltoacelor In care vara se scldau bivolii si a depozitelor de gunoaie din partea acea a orasului, asa c el a putut sa prezinte expozitia Regelui si oficialittii cu cateva zile inainte de deschiderea
ei pentru marele public.
Isi p,oate cineva face o idee de greuttile prin cari a fost nevoit sa
treac d-rul lstrate, afland Ca locul acesta al expozitiei II alatuia o dimple
ce davea pe ea o umbra de copac, ce n'avea o nivelare ci numai gropi si
mlastini, ce davea In apropiere decal o singur fantan. Increzator In puterea lui de munca d-rul Istrate a dezrdacinat de prin oras si mprejurimi
arbori btrani dela mari adancimi si pe raze de 4--5 metri imprejurul radcinilor, ca nu cumva s le pese la prindere si i-a transportat pe camioane
alturate cate patru si trase de zed de perechi de boj, cu multe zeci de oamerit Imprejur si cu atata grij a lucrat ca nici unul nu s'a uscat ; a nivelat
terenul accidentat ; a sporit debitul de ap al fantanii, a captat izvoarele
rnlastinilor, din care a reusit s dea la iveala lacul asa cum se vede astazi ;
a soseluit imprejmuit intregul parc, a inverzit si Inflorit parterele de Hod
de iarb si boschetele cum sunt astzi si a ridicat cu uimitoare iuteala
bate cladirile, grota si ornamentatia In forma de a tazi Si cu iluminatul
de astazi.
Si pe locul acela plesuv ce n'avea nimic atragator pe el, a rasarit ca
prin minunea unei baghete magice, pdurea aceasta cu tot mediul ei inconjurator parfumat, decorat, ozonificat, si luminat, grdina aceasta asezata
acolo par'ca odat cu Cismegiul.
Incantat, la solemnitatea deschiderii, Regele Carol I, in de fata membrilor guvernului, a lnaltului Cler care a slujit sfintirea deschiderii si a
demnitarilor, i-a strans mana multumindu-i, exprimanduA admiratia tu.
9co dandu-i un ordin mult superior celui e avea

www.dacoromanica.ro

Parlamentul
pe locul unde se afla azi Camera deputatilor, pe fostul deal al Mise afla si vechea cldire a Cametropoliei._ azi al Patriarhiei
rei deputatilor, ce e drept, mai putin impunatoare ca cea de azi in
exterior, dar mult mai simpatica mai atragatoare si mai predispusa sprebuna dispozitie in interior.

Tot

Pare ca o vad : sala de sedinte dreptunghiular, spatioas ; de partea

intrarii, tribuna prezidentiala, par'a mai inalta ca cea de azi; sub ea, acela rerzervata pentru cuvnt, amandou Inltate pe o platforma, la drea_pta si la stanga careia strajuiau doua lampadare cu mai multe lumini, iar de
o parte si de alta a acestei platforme, busturile in bronz sau in marmora
ale barbatilor de Stat cari s'au relevat in parlament. Sub tribuna, la niveluf

salii, masa stenografilorjar sala de sedinte in amfiteatru si in forma ovoidala cu fotolii, le care avnd un pupitru in fata, trecere prin mijloc s'
pe laturi, avea perpendicular pe linia fotoliilor privind de pe tribuna, in
partea stanga si la nivelul tribunei banca ministeriala cu opt fotolii si ma
tiSrziu cu noua, fiincica se mai infiintase ministerul industrief si comerfulut
azi ministerul economiei nationale
iar in stanga si In fata band guvernului, doua banci ocupate de obicei de parlamentarii opozitiei, afara de
opozitia junimista care ocupa in incinta capul band a treia din dreapta in
ordinea si numarul acesta : Petra Carp, Al. Marghiloman, N. Filipescu,
Barbu Stirbei, Virgil Arion si Botez-Bacu. Tribune erau cam ca cele de
azi : a corpului diplomatic, a doamnelor, a fostilor parlamentari, a presei,
lar in fundul sal o tribuna foarte inapatoare pentru marele public, sub
care pe o usa din stanga ei, se intra m bufet, refugiul deputatilor impotri-

www.dacoromanica.ro

vIcros, BLL.0 URESCU

7120

tra discursuri1or plicticoase, cci foarte rare erau sedintele in cari bufetul
s fie pustiu, asa cum era cand in incint vorbea un Kogalniceanu, un
Barbu Katargiu, un ,fie Bozianu, un C. A. Rosetti, sau Ion Bratianu i mal
-tarziu flut su lonel, un P. P. Carp, Titu Maiorescu, Alex. Lahovary, Take
-onescu, Al. Djuvara, N. Fleva, Palade, Nae lonescu, Vasile Conta, Ceaur
Asian, Filipescu, Marghiloman, Titu Maiorescu, Vasile Lascar, Titulescu,
-Dissescu, si altii.
Sala Senatului era la Universitate (mijlocul) in fata statuei lui Mihal
Viteazul de pe bulevardul Acaderniei (azi Carol I), sal puin incaptoare
fiinda maturul corp era mai putin numeros ca acela al deputatilor, lar
'fauna lu prezidentiala am apucat-o detinuta de : lije Bozianu, de Biza
dea Mitic Ghica, de Pherechide, de Mihail Orleanu, de Const. Boerescu
generalul Coand, Argetoianu, s. a.
Despre sedintele parlamentului ma voi ocupa prea putin de dcelea
despre care am citit sau auzit, struind in deosebi asupra acelora la cari
am asistat si bine inteles, cari merit s fie relevate prin interesul ce prezint i prin deosebita valoare a cuvantrilor rostite ce au avut rasunet a
tunci si-1 mai pstreaza si astzi chiar de dincolo d mormintele
or cari le-au pronuntat, sau asupra acelor dueluri oratorice, fie iritante,
fe spirituale, cart au intretinut opinia publica de atunci s au mai ramas
astzi In amintirea multora din contimporani.
Cea mai memorabil sedinta la care am asistat in Adunarea deputati;;)r, a fost cea dela inceputul lunei Martie 1907, la cderea guvernului
conservator de 'sub prespolintia lu Gheorghe Grigore Cantacuzino, provocatti de teribila rzmerita din 1907, mult niai devastatoare decal cea
dala 18881).
Asupra rzmeritei din 1907 circulau versiuni diferite : partidul dela
-firm (conservator) o atribua partidului advers (liberal) s1 in deosebi lui
Spiru Haret, care tiparise o brosur in care propovkluia sosirea momentului de a lace o nou Improprietarire bazata pe mai mult dreptate
care termina cu incitatoarea lozinc, o repreduc din memorie Daca nu
vom trezi cat mai e vreme, pana pietrele de pe uliti se vor rzvrti"
si o mal atribula lui Vasile Mortun care colinda tara declamand versurile
.,Nol vrem .prnant- ale nemuritorului poet ardelean Gheorghe Cosbuc

deosebit.

Despre amndoua aceste rezmerite, m

zis Nababai

www.dacoromanica.ro

ocup a i inteun capitol

BUCURE$T1 51 BUCURN4TENI DI., IERI

DE AZ-

121-

La rndul lui, partidul liberal contesta versiunea rspandit de partidul dela carma si arunca toat vina asupra partidului conservator sf in deo-

sebi asupra guvernului prezidat de Gh Gr. Cantacuzino 2), acuzandu4di stia de nemultumirile ce mocneau in patura plugreasca, pe cari In foc
sti le preintampine, is' afunda si mai adnc vate in urechi.
Ori de partea cui ar fi fost dreptatea si adev40.11, fapt e c guvernutGh Gr. Cantacuzino, fata cu dezlantuirea in diferite-puncte ale tarn a une'violente rzmerite de proportii ingrijoratoare, a fost nevoit sa se demita
si In locu-i sa ia franele guvernului Dem. A. Sturdza care cu mare greutate, gratie sprijinului ce i l'a dat generalul Aerescu, ministrul de rzbot
de atunci, a putut stapani situatia
Eram de fata la cele doua memorabile sedinte pare-mi-se dele 7 si 8
Mania 1907, cea dintai, aceia care a hotarat demitered carmuiril conservdtoare si cea de a doua, aceia in care s'a prezentat guvernul Sturdza si a
legiferat urgent cu parlamentul conservator, momentul nefiind prielmc
pentru dizolvare si noui alegeri, dup cum a declarat noul prim ministru
In prima sedinta petrecuta in familia conservatoare, am asistat la.
scene penibile ; ministri si deputati disperati de vestile ce veneau din tara'
conacuri, cu recolte si inventar in flacri proprietari si arendasi devastati
pArsindu-si avutul si fugind spre oral, iar altii scningiuiti si chiar ucis.
1.1n mare proprietar rural din Vlasca, aproape innebunit de groaza, plangea
pe pieptul unui ministru conservator, repetind mereu in nestire jelania a
ceasta ieri eram milionar si astzi sunt srac, caci nu mai am nimie; m'
s a ars tot ; pana si fusurile groase ca mana dela masini mi le-a rsu it
flacara, asa ca masinile nu mai pot fi reconstituite :' alti deputati plugari
plangeau cu capul in maini. Singur Petre Carp ii spunea profetic lui Emil
Costinescu ; Ei, d-le Costinescu, nu se ingrasa porcul in ajun I Trebuia
sa va ingrijiti din vreme ca sa evitati cataclismul de astazi. Sunt ani de
c:ind eu fac concursuri anuale intre satenii de pe mosiile male si dau premii in natura si in bani, celor cari prezinta cele mai frumoase 5i mai bine
intietinute vite, celor ce prezinta cele mai bine mestesugite c,are si carute,
celor ce recolteaza cele mai multe si mai grele cereale si celor ce Intretin,
cele mal curate si mai inlesnite loculnte, iar deunazi cand mi s'a telegrafiat ca dela inceputul miscarii, toti stenii de Fe mosiile male dorm la
curte, ca nu cumva, miscarile de aiurea sa se pripseasca si spre mine, am
trimis cu nnandat zece mil de lei ca is se imparta acelora ce mi-au plizit_

avutur.
www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

122

C,e,a de a doua sedint, aceia a prezentarii inaintea Carnerii conser-vatoare a guvernului Sturdza, a avut un caracter mai lipsit de ingrijorare
si mai inltator gratie prezentei lui Take lonescu, singurul fost ministru
prezent, care de astdat era simplu deputat si care in admiratia Camerei
Indat dup cuva'ntul presedintelui Consiliului primul ministru Sturdza, urcandu-se la tribuna, a rostit acea neuitata profesie de credint, pe care
numai un suflet de adevrat mare roman o putea simti si rosti din convingere si care in esenta continea aeeste cateva adevaruri

Fiinda noi earl v'am precedat la carm pe d-voastr, avem datoria

sa va ajutm sa restabiliti linistea trii, ca unii ce am legiferat si administrat asa fel c am provocat nemultumirile ce s'au tradus prin manifestarile
violente de astzi, eu ma declar gata sa fiu raportorul legilor d-voastra
cari abrog5 propriile noastre legi i sa votez pentru ele, impotriva celor pe
cari le-am votat pn acum 3).
Atunci am vazut pe primul ministru Dimitrie Sturdza prasind banca
ininsiterial si intampinand pe Take Ionescu la coborarea lui dela tribuna
in mijlocul incintei Camerei celei vechi, luandu-i arnandou mainile inteale
lui si strangandu-i-le cu lacrimi In ()chi, i-a spus : Sa ma ierti ca nu te-am
-cunoscut si te-am judecat gresit. Nu mi-am inchipuit ca esti sufletul rorniinului mare care ne dovedisi ca esti. S mrturisim a am pcatuit cu tote
A fost un moment de impresionant solemnitate : Camera in picioare
a aclamat indelung pe west' doi mari brbati de Stat, adversari pang ieri,
?ma pururea romani gata de once ern' dud e in joc interesul trii, in
cchii carora strluceau lacrimile bucuriei, iar deputatii lacrmau si ei, ba
unii plangeau de-a bine, asa cum i-am vazut pe Dumitru Apostolu, pe
Barbu Pltineanu, pe Toma Cmrsescu si pe profesorul Ghibnescu dela
Si aplausele reincepeau furtunoase de cate ori Take lonescu, de asta
-data simplu deputat, urca la tribuna ca raportor, sa citeasca abrogarea legilor lui si s sprijine legile guvemului. De sigur voturile erau exprimate
cu unanimitate de vreme ce Camera rmsese numai a lui Take lonescu,
ceilalti deputati nuant,,T conservatoare si junimist lipsind in intregime.
Este mai mult ca probabil ca cealalta parte a dualisrnului ce exista in
3) Bine inteles, acesta este intelesul cuvantului lui, pe care eu 11 redau

ap cum mi-1 mai amintesc, fiinda mi-ar reclama prea mult timp ca sA-1
reproduc dupfi dezbaterile parlamentare, insii a sigur, c acesta este sensul
.ofertei lui de atunci.

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

123

fostul guvern, adica conservatorii sadea, vor fi blamat aceasta atitudine a

Jul Take lonescu s a adeptilor lu, dar tot asa de probabil este 6 lui Take
lonescu i-a ramas indiferent blamul, ntru cat constiinta lui ii spunea ca
aceasta trebuia sa fie atitudine,a lui dud in joc este interesul superior al
aril, iar conu Malta Sturdza care n'avea alt calificativ pentru Take lonescu,
decat pe acela de Belzebut, a schimbat acest calificatv in acela de Mare
roman i ori de cate ori venea vorba de Take lonescu, Sturdza declara convins, ca pe onnul acesta l'i pare ru a nu l'a cunoscut si c'S a putut sa se:male atata vreme asupra marlor lui calitati.
Alta sedinte ale Adunarii Deputatilor, far bine inteles insemnatatea
documentara a acestora, si cari merita o relevare mai de graba pentru
duelurile, apostrofele si ripostele oratorice, unele chiar spirtuale, le redau
ad asa cum 1mi vin in memorie, cu asgurarea a prefer sa-omit un amilrunt asupra caruia nu sunt fixat, cleat sa-1 inregistrez aci si sa ma expun
unui neadevar.
Erau unele sedinte pe cari le inveseleau spiritualele cuvantari, apostrofe sau Intreruperi ale conului Petrache C,arp, vecinic dispus pe glume
mai mult sau mai putin usturatoare si chiar jignitoare.
Interpela de pH& pe Cantacuzino Nababul dud acesta era prim ministru, asupra unui oare care act de guvernamnt despre care presedintele
Consiliului li invedera a se nsala, fiind rau informat, lar Conu Petrache
gasea de cuviinta s mina si sa acuze pe primul ministru ca nu stie ce se
petrece in tara, fiind cea mai mare parte din zi inchis Intre peretii broulur
sat, particular. In al doilea rspuns al su Cantacuzino replica, oare cum
scos din rabdari, ca el difer de conceptie In multe privinti de interpelator,
a d. Carp este crescut la scoala germana, pe cand dansul s'a deprins la
scoala franceza, iar in ce prvete acuzatia ca sta inchis in biroul lui particular, II asigura ca peretii case lui sunt de sticla, asa ca intrinsa poate
privi ori cine, ca sa vada Ca viata lui intreaga este intocmai ca cristalul pe
care nu l'a aburit nici o patim.
Carp ill intrerupe :
D. prim ministru pretinde ca In casa d-sale ori cine poate prvi ca
intr'un gavanos de cristal. De sigur, cu conditia ca gavanosul sa fe gol,
adica d-sa sa nu lipseasca de acasr.
Cantacuzino nu s'a suparat, ci a zambt, invatat Mud cu glumele lui,
dar dupa suspendarea sedintei trecand pe dinantea bndi ministeriale, 'it
spuse prieteneste lui Cantacuzno :

www.dacoromanica.ro

124

VICTOR BILCIURA4C U

Tu sais, lorgule, sans rancuner

Si fiindca atmosfera vesel din Camera o intretmea mat numai conu
Petrache, tot despre dnsul e vorba si in cele ce urmeaza
De asta data ins spiritul lui nefiind nu numai muscator, ci si profund
jignitor, riposta ce a prima l'a silit s n'aiba replica.
Ministrul de finaiRte Take Ionescu vorbea in Camera asupra bugetului
-si tocmai and Camera era in sincera admiratie a acestui unic ministru de
finante, care vorbind de aproape dou ore memorand sute de cifre fara ca
inacar sa se slujeasca, cum e firesc, de o singura notita, Carp gseste de
zuvlinta s faca o Intrerupere insolita.
Take lonescu, in cuvantarea lui, a avut nevoie sa introduca un exem
plu luat din legea minelor, ce fusese votata sub guvernarea lui Carp, gu
vernare din care facea parte si Take lonescu 4i vorbind de legea de atunci, i-a zis : legea noasta
Carp il Intreba
Cum legea minelor e a d-voastra ?
Si Take lonescu, intelegand rostul intreruperii, Ii raspunde :
De sigur a noastr, a partdului conservator.
lar Carp, fara sa se gandeasa la situatia lui de vechiu parlamentar,
de boier, de om cult si la prestigiul lui de Incercat barbat de Stat, gaseste
o riposta nepermis, o aluzie ce nu-si avea locul mai cu seanna intr'un
parlament
ca legea aceasta
raspunde Carp
De mirare I Eu credeam
are patemitatea mea. Pe semne ca legea aceasta a avut doi tati.
Take lonescu, de ast data pe ton ridicat, it riposteaza :
Domnule Carp, nu trebue s uitati ca eu sunt unul din admiratorti
soiritului d-voastr. Sunt asa de sincer admirator, in cat '11 fac haz chia
:land el se face la adresa mea. S-mi dat voie ?ma' ca la trivialitti, pentru
respectul ce-1 datorgm locului unde ne aflam, sa nu primesc sa raspund.
Si Carp a primit sageata fra riposta.
Alta data, conu Petrache la discutia la mesaj, tot In Camera prezidata
de Gr. Triandafil, gaseste prilejul sa tina lucrarde Adunrii In loc cu o
cuvantare, al carei rost rimen i nu l'a Inteles, poate nici mcar cei sase
gugumani partizani ai d-sale In acea Camera, asa cum avea seful obicinuinta sa-si gratu!eze nu numai pe adversari, ci si pe partizani.
Pare a-I vad si-1 aud astazi and astern aci unele din glumele sale.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI SI BU CURE$TENI DE IERI SI DE AEI

125

Apticand capul stalpului din banca a treia, cand cu palma dreapt, dad cu
cea stang5 si r5sucindu-se asa ca s arate spatele cand tribunal and b5ncilor si adresandu-se, ca in totde,auna, presedintelui, c5ci cu restul deputatilor nu sta nici odat5 de vorba, pentru el fiind ca si inexistent', isi incepe
debitarea glumelor prin comic,a declaratie, asa din senin, fr5 nici un raport in legatur cu discutia ce precedase interventia sa, textual asa
Domnule presedinte tiu sa vg informez c5 in curand voi lua franele guvernului si cea d'int5i grij a mea are s fie sa va gonesc pe toti
de aci cu maturolul cel mare..."
Intrerupe presedintele Adungrii-, Gr. Triandafil
Si pe mine d-le Carp ?
lar Carp ii r'spunde
Pe d-ta nu, dad ti-1 schimba capul.
Si ca si cum intreruperea Il fcuse s-si pierda sirul ideilor, incepe
d a capo faimoasa introducere :
Si cum v' spuneam, d-le presedinte, am de gand s iau puterea
si s5 va matur Cu maturoiul cel mare...

Nestor Cincu care se afla in fotoliul din fata oratorului, II intrerupe

si-i pune aceiasi intrebare ca si presedintele
Si pe mine coane Petrache ?
Replica lui Carp cade tot asa de ne la locul ei ca si cea la adresa lui
Triandafil
Pe d-ta poate nu, dad ti-i schimba ceafa.
Nestor Cincu Ii aminteste ca alegtorii lui nu i-au refuzat mci odat
alegerea in once parlament si prin urmare se va alege si in parlamentul
Carp, vr5nd nevrand.
Riposta lui Carp n'arn prins-o, huind asa fel spus5, In cat n'au auzit-o
dealt Cincu si doi-trei deputati din prealm5-le, inq5 inFormandu-mg la unul din acestia din urm, mi-a afirmat c riposta lui Carp ar fi fost cam
aceasta

O s am grij ca aleciatorii d-tale s nu-ti mai fie asa credinclosi

rentru data' s5 te lase mofluz.
Si pe tom' acesta, cu un asemenea limbaj, absolut nepotr:vit cu pres-

tigiul su

cu rolul de seam5 pe care l'a jucat in viata public a 15rii,

a tinut Camera In loc aproape o or5.

M5 intreb si estazi dad' rmul acesta superior, inainte de a se hotri

pentru o actiune de ordin public ca acea pe care o expusei, nu a can-

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

126

tarit in prealabil daca aceasta iesire nu-I expune mai muit ridicolului decfit
admiratiei si daca nu e o scadere de reputatie in gura unui om de seama
si de vaza lui, expresiuni din dialectul agenturii electorale de odinioar
nulturoi, sa-ti schimbi capul, sa-ti schimbi cettfa f

Intr'o alta imprejurare, conu Petrache, fiinda tot despre dansul e

vorba, care de obicei venea trziu la Camera, dup5 deschiderea sedintei
a venit inainte de deschidere si s'a asezat la locul sau, probabil In asteptarea vreunuia din cei sase aderenti, asa c5 a treia banca din dreapta
n'avea cap de banc decat de o parte pe Carp, iar de cealalta pe deputatul severinean Costic Radulescu, un oltean foarte vioiu care avusese
foarte reusite riposte cu Carp. Cum mai era vreme pria la deschiderea
sedintei, un prieten al lui Radulescu Ii atrage atentia ca conu Petrache
motie de twit si-i face semn sa-1 provoace. At& i-a trebut lui Radulescu
ca sa deschida focul
Coane Petrache I
Ce e ma gogomane ?
la uit-te la noi I
La c,are noi, gogomane ?
La d-ta si la mine.
De ce ?
Pi d-ta nu vezi ?
i aratnScl spre Carp si spre el
marire
la mrire I
Ce mrire gogomane?

$ef la sef I Cap de banc la cap de banca 1

Ma gogomane, tu nu stii zicala batrneasc

Nici turc,

nic

tureac, ci fleac I- Ala esti tu I

lar Costic5 Rdulescu cu un aer si mai autoritar si pe un ton protector:
Nu-mi place I Nu esti in verva astazi I Slab, foarte slab
Conu Petrache a rrnas dator cu replica, nu stiu dac tr'adins sau
fiindca s'a deschis sedinta chiar in clipa aceia.
Dup ac,est scurt aspect al sedintelor Camerei deputatilor
hindca
despre cele ale Senatului nu pomenesc, de vreme ce nu le- m urmrit
deck incidental
tiu sa astern aci cteva impre ii sub forma d portrete,

despre cei mai de seam parlamentari a caror activitate politica a iesit

In evident relief si al caror cuvnt a cinstit tribuna roQ8na si-a fascinat
ma ssele.

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI 51 BUCURERTENI DE IERI 51 DE AZI

127

Pentru o mai curent metoda de expunere, adopt pentru circumurmtoarea scar de gradatie a elocintei elocinta de mime, cea
parlamentar, de bait de catedra, de amvon, ocupandu-m numai de
cele douS d'intai, adica numai de cea de masse si cea parlamentara si
stabilind astfel trei categorii de oratori : pe cei ce s'au relevat dela tribuna din fata maselor, pe cei ce au cinstit tribuna parlamentar st pe cal
ce s'au distins de pe amandoua si atunci, i-am asezat In fieoare categoric
in ordinea aceasta Oratori de mase, eliminand pe Barba' Katargzu pe
care nu l'am auzit; Delavrancea,
Antonescu, Fleva, G. D. Palade ,
oratori parlamentari : Dissescu, Maiorescu, N. Blaremberg, lorga, D juvara,
Petre Greldigeanu, Marghiloman, Filipescu, Vasile Lascar, N. Xenopol
C Banu, Ceaur Aslan, C. Arlon; lar pe acei ce au stralucit de pe amemcloud tribenele, i de pe cea de rase si de pe cea parlamentarb' : Al. Lahovary, Take lonescu, Goga, Titulescu Kogalniceanu pe care nu l'am

auzit deck de doua ori In Camera si ()data In Senat, dar nici odat
fata maselor
ORATOR!! DE MASE
DELAVRANCEA

Temperament de desvarsit manuitor al cuvantului, tinut, timbru,

dictiune, gest, gradare de emisiune si de fraza AIM de mestrit, In cat
pare a poruncea atentia incordata, sau aplausele i ovatiunile pan la
cele mai delirante manifestri de admiratie.
Ca orator, Delavrancea n'are egal In genul elocintei de masse, nic,i
intre contimporani, nici infra inaintasi, gen ce nu convine parlamentului,
unde intonatia viguroas, gestul larg si accentul de convingere, atat de
pretuite In fata masselor, apar exagerate in parlament, sau cel mult pot fi
gustate, dar nu mica profund, nu inflacareaza ; tot asa precum si inversul, adica eloccinta parlamentara ori cat de mestrit manuit, in fata masselor nu obtine efectul asteptat. De aceia, cei mai inzestrati exponenti ai
darului elocintei, sunt aoeia cari le posed pe amandoua. De sigur, Dele-'
vrancea fame bung figura In parlament si la catedr si la Atenee, insa
n'a cules laurii pe cari i-a pus pe frunte tribuna dela Dacia, dela Eforie,
sau dela Ploiesti
A fost un bun primar al Capitalei, dar primari ca el au mai fost altii, a

www.dacoromanica.ro

128

% JLTOR BILCILTRESCU

fost un harnc ministru de lucrri publice, dar call n'au fost mai specialists

ca el si inaintea lui si dup el, dar cuvnt fermecator ca al lui, rostit

lata maselor, nu cunoaste Istoria elocintei romnesti. Si faptul este explicabiL fiinda unu primar si unui mnistru, ma cu searn de lucrrs
publice i se cere s fie inainte de toate dac nu un specialist, dar cef
outin un gospodar si Delavrancea cu temperamentul de vistor, pasionat
de frumos, numai gospodar nu putea fi. Cine l'a cunoscut pe acest inzestrat bohem, stie ca' el n'a fost-nici odata un ordonat-, ci un neglijent,.
un cugettor pururea preocupat de a crea in domeniul literelor, al artelor si al verbului, un raFinat artist : orator, scriitor, dramaturg, poet,
jurist, pictor, critic literar si de art, in Cat se poate prea bine spune,
despre el, c pe cSt era de mare artist in acceptia larga a termenului,
pe atat de putn pregtit avea scuza s fie in indeletniciri de ordin gos
podresc.

Pe cad era, trnpreuna cu loanovici, cei dof redactort principali at

oficosulu liberal Voinla Nationald de sub directia lu Gogu Cantacuzino
fostul ministru de finante, al cru monument in bronz strajueste una din

intrrile grdinii lcoanei, grosul partidului liberal din Capitala in frunte

cu intreg statul major condus de seful lui, conu Mitit Sturdza, organzeaz- cu prilejul a 20 sau 30 de ani dela moartea, lui C. A. Rosetti, o,
procesiune la mormanatul lui de la cimitirul Bellu, cu itinerarul care trebuia s ias in calea Vctoriei, prn str. Franclin si de aci, Inteo intermi
nabil coloan in capul creia, infipta Inteo prajina, era coroana ce trebuta depus pe mormntul lu Rosetti, sa parcurga calea Victoriei trecnd
pe la Palat, pAna in dreptul stra-iii Carol, unde coloana apucand la stnga
e indrepta spre Belu.
Guvernul conservator prinznd de veste i in veder,..a fortei excep
tionale ce reprezenta aceast coloana de manifestanti in numar de cteNer

zeci de mi si intelegnd rostul -trecerii prin fata Palatului,a barat toate

trecerile spre palat cu forte armate, puse sub comanda a insus generalului Eraclie Arion, comandantul -eorpului de armata din regiunea Bucurestuor, soldat intreg devotat ostirli, ce n'ar fi ingaduit nimanui sa cal e
n consemn incredintal lui.
In strada Franclin, in capul unu batalion de vntori cu baioneta la
arm, astepta generalul Eraclie Arlon si and capul coloanei manifes
tantilor a aprut prin dreptul Ateneului, generala! Arion si-a repezit oak,'
spre el, l'a oprit in dreptul lu Dimitrie Sturdza,
salutat foarte revereo

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI SI BUCURE$TENI DE IERI 5t DE AZT.

129

si i-a comunicat consemnul, la care Sturdza a replicat c manfestarea n'are alt intentie dect acea -pacinic de a-si face datoria fat de
memoria unui mare brbat de Stat, Ceneralul Arion 1-a atras atena c5
nu pe calea Victoriei este cel mai scurt drum la cimitirul Belu.
Manifestantii vznd c Sturdza este pe cale s cedeze i c5 parlamentrile prea lungi au s le insele sperantele de a se numra in fata
Palatului, unde ajungnd aveau de gnd s se opreasc si s aclame pe
Rege ca s le aprecieze popularitatea, au inceput s vocifereze i s'S
forteze consemnul. Atunci generalul Arion a rupt -prima companie din
batalion creia -a ordonat s nu cedeze fcnd, zid de baionete si adresndu-se lu Sturdza if atrage atentia c irevocabil pe acolo nu se poeta
trece, cti asa are ordnul si CS el este soldatul care stie s execute un

tios

ordin.

Din spate, coloana incepnd s imping5 si vntorii cu baionetele

indreptate spre manifestant, flind plantati fr putint de a fi miscati din
loc, a ajuns un moment cam! pe Sturdza si pe cei 10-15 fruntasi. de
l'ng5 el, presiunea i-a virit in baionetele vntorilor. Acestia vocifernd si apelnd la Arion s nu verse sage fr'S motiv, generalul i-a rtspuns atSt
Mi-am fcut datoria s v'am prevenit.
Si a repetat ordinul soIdatilor s nu dea un pas inapoi.
Momentul ajunsese la punctul critic culminant Nu mai era timp
pierdut ; ori coloana se retragea, ori presiunea din spatele ei, fatalmente
linia intSia a coloanei in frunte cu seful partidului era strpuns, sau mai
bine zis, se strpungea singur in baionetele intinse zid in fata lor.
Atunci Delavrancea, a avut o nspiratie salvatoare : a esit din rnduri
d'nd la o parte pe Sturdza si luandu- locul la cativa centimetri numai
de ascutisul baionetelor din fata, s'a descoperit si salutnd ostirea, ii strigS

transfigurat: Traiase armata romnr

Eram martor, grmdit pe scara dela intrarea In fosta cldire a Joc,
key-Clubului si am prins efectul acestei neasteptate interventii Soldatii
au avut un moment de ezitare, cela ce era foarte firesc ; tsi vor fi zis
probabil : cum s ridici vata unui om care-ti ureaz s tresti.
Insusi generalul Arion a ordonat s se' la arma la picior, l'a felicitat
pe Delavrancea care rgduindu-i c lid va mai urma acel intnerar, coioana s'a dus la Belu pe alt cale mult mai scurt, iar armata a fost re-

www.dacoromanica.ro

130

VICTOR BILCIURESCU

tras numai dud a fost vestit c manifestantii s'au inapoiat pe acelasi

drum dela cimitirul Belu.
Alt dat, Delavrancea, care, debutase politiceste In partidul liberal si
adusese reale servicii i ca prim redactor al oficiosului particlului, Voinfa

Nationalq, unde semna remarcabile editoriale cu o stea. si la intruniri

uncle cuv5ntul lui era cel mai asteptat si mai ascultat, si ca ales al partidului in Camer, de dou ori la colegiul al 2-lea din Prahova, a pr'sit
deceptionat partidul, pentru c i s'a prut lui, sau fusese chiar realitatea,
c nu i s'a dat atentia cuvenit.
Ad i este locul de adogat am'runtul ca el nu s'a inscris in acest
partid din ccnvingere, ci din nevoia de a face o politica care
care, fiindc pe vremea ace:a nu se putca" parveni cleat numai
aceasta cale si cum partidul liberal detinea atunci puterea de 12 ani,
Delavrancea s'a inregimentat in acest partid in ndejdea ca el este acela
care va detine fr5nele guvernului si in viitor. Si Delavrancea n'a intrat
In acest partid prin interventii, ci s'a dus de-a dreptul la Ion Bratianu
prin 1886 si i-a tinut cam acest limbaj
D-le Brtianu, vreau s intru in politic, fiindca cu meseria me a de
avocat si de publicist, o duc foarte greu, aproape mor de foame. $i dac
as fi singur, nu mi-ar psa, dar am grija si rspunderea ctre ai mei.
Am venit la d-ta s-ti oler serviciile Inele pentra c, d-le Brlfanu, eu
m simt in stare s dau partidului d-tale mult mai mult clec5t cela ce cla
flecare din corifeii din Statul dv. major si chiar deck c5tiva la un loc.Lui Bratianu i-a plcut limbajul acesta deschis i fr ocoluri i i-a
dat o cart de vizit c8tre Eugen Sttescu, spunandu-i s treac drumul
la Sttescu care locuia chiar in fata casei lui Brat:anu 4), si dup ce va
sta de vorb cu el, s se inapoieze i s-i spun rezultatul.
Rezultatul a fost c peste c5teva zile, a aprut Democralia, organul
proprietate a lui Sttescu, sub directia lui Delavrancea, inscris de ast
dat i Inregimentat in partidul liberal, cruia s'a devotat cti-va ani, in
care timp s'a relevat printre cei mai de seama slujitori ai lui.

4) Fo,ta strala Coltei azi bulevardul Coltei unde amandoul

casele erau poartl In plart ; a, lui B-dtianu unde este piatra ru inscriptia,
singura casi din Bacuresci care avea ge-unurile dela drum convexe, iar a
lut Sttescu, cam pe unde se and fosta $coar de frzbni. pe atunct cazorma

jand4rm lor chri, chtar pa locul unde sunt azi cldirile masimlor de
cusut Singer.

www.dacoromanica.ro

BUCURE*TI *I. BUQURE5TENI DE IERI 51 DE AZ1

131

Dar, s revenim la elocinta lui Delavrancea

Plecnd din partidul liberal si inscriindu-se in cel conservator, vine la
Ploiesti la o intrunire conservatoare pentru alegeri parlamentare si se
prezinta candidat pe list la colegiul al doilca de Camer, adic la aceia0 alegtori ai colegiului care-I trimisese de dou ori In parlament

fiind cand:dat liberal.

La intrunire, m'am instalat in primele banci, curios sa. vedern cum

are de gnd s'S ias din acest impas si ce argumentare are s scorneasa..
pentru ca fulg3rele elocintei lui indreptate in dou rnduri impotriva
conservatorilor, sa la indrepte de ast dat5 impotriva liberalilor pe cari ii
ridicase in slav.

Ei bine, am plecat cu convingerea, ce d'atunci nu mai m'a pa.sit,

ca omul acesta este un vrajitor al cuv'ntului, capabil sa conving5 ch:ar
cnd se contrazice $i da unde ma asteptam s' fie huiduit, a fost purtat in
triumf dela sala de intrunire Oa la hotel.
Cnd s'a urcat la tribun, a ineeput domol, fara preambul si a intrat
de-a dreptul in subiect

Am venit sa m spovedesc in fata colegiu!ui care m'a trimis de

doua ori in parlament si s-i spun ca eu am intrat in temp!ul liberal in
numele Tatlui si intrnd in templul in altarul carula mi s'a prut c s'ujesc sfintii, mi-am rota ochii pe peretii lui ca s recunosc si s m inspr dela icoanele neamului call slujiser in acest templu si mi-a chut
privirea pe icoana Ini Costache Rbsetti si mram laItat privirea si mai
sus
si pe masur' ce pronunta cuvntul mai sus, se inlta si pa vrful
plciorelor treptat Cu fie ce alt mai sus, ca i cum cuvntul n'ar fi avut
destul amploare si trebuia s fie urmat si de gest
$i mi-am indreptat
privirile-zmerindu-m pe rnd de icoanele sfintilor Golesti, Cmpineni,
Vcaresti, Ghlculesti, si mi-am inltat privirile sus de tot, Ana la catapeteazma templului si m'am smerit in fala icoanei marelui Kcglniccanu
$1 de acolo
lsndu-se brusc pe cldie
am czut in pivnitele Bncr
Nationale 1"

A fost de ajuns ; nu i-a mai trebuit alt explicatie. Sala In picicare,

Fi i7bucnit in apluaze si nesfr:te ovatium.

Incheiu Cu cel mai emotionant si mai inlttor cuvnt din Cate i-am
auzit

Era pe timpul miscarii pe care partidul conservator o pornise imwww.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

132

potriva guvernului liberal prezidat de Dim. A Sturdza, pe cunoscuta

chestie a scoalelor din Brasov, a epitropiei bisericii romnesti Sf. Nicolae
din acelasi oras si a decorrii lui leszenski si dupa cateva intruniri pre-

liminare, s'a ajuns la cea de pe urm, care a fost hotratoare, fiindca

indata dup ea, guvernul liberal a dzut.
In ajunul acestei ultime intruniri, la clubul conservator din calea Victoriei, ce era in singurul etaj din cladirea unde este astzi, colt cu str.
Regal, bacania Dragomir, se intocmea lista oratorilor inscrisi sa ia cuvntul a doua zi la Dacia si dupa ce s'au inscris cei vre-o 5-6 fruntasi
ai partidului obicinuiti oratori dela Dacia sau Eforie, a venit randul celor
doi din urma cari trebuiau sa incheie.

Se stie 0' cel ce vorbeste cel din urrng este cel mai inzestrat

cu

darul cuvantului, nu numai pentruca trebue s stie improviza cu atata usurinta, in cat daca intamplator unul din cei ce'l precedeaza', a atins
puncte din acelea ce faceau obiectul si al cuvantrii lui, ceia ce s'a intamplat adesea, el trebue pe loc sa-si jaloneze alt cuvantare, ci si pentru
ca el trebue s exalte auditorul Oa la darzenie, fiindca asistenta pleaca
de acolo sub impresia ultimului cuvant, care reclam sa fie puternic de
impresionant.

Comitetul executiv s'a imprtit in doua : o parte care cerea pe Delavrancea, alta pe Take lonescu, care i-a cedat lui Delavrancea, ca unul
zicea el
care posed mai bine ca toti darul de a incalzi si a inflacara
massele si in ordinea aceasta au vorbit a doua zi la Dacia.
Penultimul vorbind Take lonescu, a fascinat si el sala cu cuvantul
vr'jit ce i se recunostea si de adversari, caruia top 11 atribuise calificativul de Curit de aur, facand, intr'un succint stil telegrafic, un rezumat al
Istoriei Romanilor :

Mircea ce! Batran, cel mai iscusit organizator de oaste din Europa
in vremea lui; $tefan ce! Mare si Sfant, a crui faim de vitejie si de
cumintenie uimise Europa si-i atrsese simpatia si binecuvantarea Papel
pentru sfanta lupta intru aprarea Crucii ; loan Vocla ce! Cumplit, un
strateg ale carui planuri de rzboi se admira si azi si a drui dragoste de
tara n'a avut pereche intre Voevozii nostri ; Mihai Viteazul, un vizionar,
un indrznet care la Calugareni a strivit o armata de zece ori mai humeroas ca a lui. 51 tot insirand ispravile celor mai de seama Domnii,
Brancoveanu care nu renunt la crestintate, preferind sa-si vada mace-

www.dacoromanica.ro

BLICURERTI

I BUCURERTENI DE IERL RI DE AZI

133

15rita familia si s5 piar5 si el ; Tudor Vladimirescu, Cuza Vod5, Carol

lzbucneste inteun final care ridic5 sala in picioare i abia poate s5 inchele:

Si peste acest trecut ce nu trece peste 500 de ani, fiind c noi nu

suntem o natie cu mii de ani in spinare, ca attea altele din Europa, cl
traim din cele sufletesti ale neamului, dud peste acest trecut
zic
vine un pitic ca Sturdza, s5-mi toarne o pea de cerneaI5, am dreptul s5-I
shig : D5-te la o parte I Ne-ai injosit 1 N'ai dreptul s5 spurci cele sfinte
ale Neamulul I

Ovatiile au durat diteva minute, in care timp toat5 lumea din sal5
se intreba cu drept cuvnt : ce-o s5 mal spuna Delavrancea.
Cu vocea lui tunStoare, cu gestul teatral, ap5sAnd pe frazele ce tia
cA produc efecte si transfigurat asa cum se inftia totdeauna in fata auditorului end intra in vltoarea luptei, Delavrancea incepe
Un mare divort politic s'a petrecut intre o rass5 intreag5 l un singur om I Apar inaintea voastr5 ca un lupt5tor r5nit, care pe dud imi legam Millie inteun colt retras de potopul focului, pe la spate, ca lasii, mi-au
smuls coiful si mi I-au umplut cu pulbere, mie, care l'am ridicat din pulbere
l'am aruncat ?rare steler.
Ce-a urmat a fost zis in aceiasi mlestrit5 strung.
La iesire, Filipescu care nu se miscase dele intrarea din strad5, a 15sat
vre-o mie de participanti s5 se indrepte pe str. Carol spre Palatul Poste'
unde cordonul militar in frunte cu generalul comandant al garnizoanei si
cu primul procuror, barau strada, ca manifestantii s5 nu treac5 pe Calea
Victoriei spre Palat, iar pe restul participantilor la intrunire, in nurnr de
cateva mii, i-a indreptat spre plata de flori din fat5, prt5 la str. Enei unde
s'a petrecut ciocnirea cea adevlirat5, fiindc5 cordonul i cu autorit5tile din
fata Poste', prinand trziu de veste ca au fost p5c5liti, a intervenit prea
trziu in str. Enei. Ad au c5zut multi soldati gray rniti de manifestanti,
dar au fost mai serios Multi manifestantii. Cei d'intSi au fost internati in
spitalul Coltea, unde au fost vizitati a doua zi de Regele Carol, iar rnitii
manifestanti au fost pansati la Clubul Conservator de catre doctorii ce
simpatizau cu partidul, club transformat in spital, unde lighianele de snge,
van', iodul si trusele Ili apreau mai in fie ce sal.
In categoria aceasta a oratorilor de masse, am al5turat lui Delavrancea pe Barbu Catargiu, pe Fleva si pe Palade, despre cari prea putine cunostinte am.
www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

134

Despre Barbu Catargiu, care se spune a era tot asa de mare meter
si in cuvantul din fata rnaselor, si in aceia din pariament, cunosc cuvantarea lui cea de pe urrna din Camera care i-a provocat asasinarea, cunosc
vIata lui din scrierea lui Anghel Demetriescu, cosmandata de ministrul instructiei publice pe vremea and Take lonescu era titularul acestui departament ; imi amintesc a finalul ultimului lui discurs era acesta : Totul

pentru tar, nimic pentru nor. Si retin iarsi arnaruntul a batranii partidului conservator cari l'au cunoscut, mi-au repetat in diferite randuri a
ilrt un orator de rasa, art.0.3 nimeni n'a indrazna sa-i conteste aceasta
insusire si cu c,are nimeni n'a putut s tina piept decal numai Kogalniceanu.

In aceeasi categoric am pus pe Fleva i -pe Palade.

Pe arnandoi i-am auzit, pe Fleva chiar l'am cunoscut de aproapc

pe

and trecea drept tribunul poporulur, ins chiar atunci genul lui de elocinta nu mai prindea, considerat ca un gen trezIt, dupa ce in arena politica se ivisera oratori de talia unui Take lonescu, Delavrancea, Vasile
Lascar, Djuvara, Marghiloman.
Tin minte doar acest inceput dintr'o cuvantare pe c-are a rost:t-o din
balconul clubului liberal, in urma reusitei candidaturii lui.

Sabia ruginita a partidului conseravtor, am aruncat-o la picioarele

voastre, si o inchin partidului nostru I-.
Pe Palade nu l'am cunoscut, dar l'am auzit de doua ori, odata la Dacia si alta data' la Camera si mrturisesc ca dei mai tanar ca Flay', nu
se deosibea de el prea mult nici ca fond nici ca forma.
A murit la Ramnicu Srat la un banchet politic, chiar in timpul and
isi debita cuvantarea.

ORATORII PARLAMENTAR!

MAIORESCU

Documentat, logic, fraza indelung ga'ndita si msurata, argumentare

stransa si asu fel gradata, a isi tined adversarul prim in cleste, toate
discursurile lui au Camas pang azi modele de fond si forma de esenta academia, ca de altfel si lectiile lui dela Universitate, la cari asista si auditor in afara de studenti, pentru chiput impecabil in care erau expuse.
i

www.dacoromanica.ro

NUCURESTI 51 BUCURE$TENI DE IERI5I DE AZT

135

De aceea, verva lui n'a fost inteleasa in intrunirile publico, ci gustata

de un auditor mai select, cum era cel care-I asculta in parlament, la cate-

dra, sau la bara. De altmintrelea el nici n'a proa aprut la Dacia cleat
foarte rar.
DISSESCU

Ca si Maiorescu, Dissescu a strlucit mai de gradb in parlament si

la catedr', decat la Dacia, si tot ca si Maiorescu, n'a avut numai cultura

Dreptului, oi o bogata si temeinic cultur general in foarte variate domenii, ca istorie, filosofie si in mater:e de religie comparata.
Din parlament i cunosc aprcape toate cuvntrile, la Dacia l'am auzit de douesau trei ori, iar la Craiova in sala Belle-Vue (fost lanci) o
singura data.
Reproduc aci doar intelesul unei .cuvntri a lui din Camer.
Ca ministrul instructiei publice, depusese pe biroul Camerei proiec-,
tul de lege al infiintrii faculttii doctoratului in drept, pe care-I combtea opozitia liberal Cu inversunare, in vedere ca noi infiintatele Gatedre vor fi oferite partizanilor conservatori, ceeace ar fi indeprtat dela
ele cadrele liberale pe un timp Indelungat.
In ziva deschiderii discutiei asupra acestui, proiect de lege, opozitia
berala era prezenta in par, lar tribuna public ocupata Ana' la ultimul
loc de studentii dela Drept cari convertiti de liberali, veniser hotrti
s impiedice votarea proiectului si chiar s huicluiasa pe ministru, care
era si profesorul lor.
Dela primele interpelri dup citirea proiectului, au inceput intreruperile zgcmotoase, zgomot in incint si proteste in tribuna public
sata de studenti. Vazand intorstura pe care a luat-o depunerea acestui
proiect si guvernul surprins de aceast manifestatie ostila proiectului, a
suspendat sedinta ca s se sftuiasc. Din ceeace a transpirat in aceast&.
consftuire, am aflat ca intreg guvernul a struit de Dissescu ca s retraga,
profectul, fiind ca era mai mult ca sigur ca partidul liberal care urma la,
carm, avea cu sigurant intentia de a introduce el acest proiect
modificat bine inteles
ca s satisfac el numerosii lui partizani candidati
la catedrele noui infiintate de el. Dissescu, la inceput, a spus c prefera
s se retrag el din minister cleat s retragg proiectul ; mai apoi dupil un

www.dacoromanica.ro

136

VICTOR BILCIURESCTJ

fiind ca pe vremea aceia ere

cantacuzinistii,
iar de alta takistii, in
dualism in guvern : de o parte
mare majoritate si in guvern, dar mai cu seanya in parlament, adica i in
Dissescu a promis ca retrage proiectul dupa ce va
Camera* si in Senat
face unele declaratii.
La redeschidere, Dissescu prsind banca ministerala, urca tribuna st
declara cavalereste ca a retras proiectul. Aplauze in bancile liberale si tOE
tribuna studenteasca.
Cu o verv pe care i-o intrea infrangerea ce suferise, Dissescu,
facut o magistrala expunere a folosului general ce s'ar fi obtinut de pa
urma legii pe care ar fi voit sa treaca si uitand c vorbeste parlamentului,
se adreseaza studentilor, iar presedintele Carrierei, Gr. Triandafil, trimite

schimb de veden i cu partizanii

takisti

pe directorul Camerei (Donici) sa-i soptesc s stea de vorb cu deputatii nu cu tribunele. Si cum Dissescu nu mai auzea nimic si continua a
se adreseze studentilor, directorul Camerei Ii atrage din nou atentia
regulamentul opreste convorbirea cu tribunele, lar Dissescu contrariat
e intrerupt, izbucneste
Ce ministru domnule ?... Aici nu sunt nici minitru ,nici deputatr
ci profesorul dumnealor (aratand spre tribuna studentilor) si vorbesc pentru dumnealor, nu pentru Camera, fiincica nu Camera m'a provocat, ct
demnealor, si eu am dreptul sa le rspund la provocare.
Si incheerea sung cam asa
Si atunci, daca este adevrat, asa cum s'a scris, ca am adus acest
proiect ca s-mi cptuiesc partizanii, peste cateva minute ies de ad st
m ofer s m lapidati in strada I Dar dac din potriva, am vrut s va
scutesc printii cari cine stie cu cate jertfe si privatiuni va sustin doctoratul in strinatate si am mai vrut s va scutesc si pe voi de a mai cersi pe
la portile noastre, asa cum stiti bine c se intampla de ate ori trebue
injghebati un juriu pentru unexamen si daca mai este adevrat ca proiectul meu infiirqa numai oatedrele fra titularii lor, cari urmau sa fie numiti
in urma unui examen, atunci multumiti-le acetona ce v'au trimis ad, fiinda
iafiintarea acestor catedre intarziaza in paguba nimanui alt cuiva decat
vour7
Din aceasta sedinta, nimeni nu iese mal satisfacut ca mine, flincica
proiectul meu ramane tiparit in Monitorul Oficial si mai repede cleat
i:tedeti, el va yen! sub 810 forma poate, dar cu acelasi fond, pe biroul-Cawww.dacoromanica.ro

RUCURE$TI SI BUCURESTENI DE IERI

1W

DE AZI

137

merel ce ne va urma si atunci, yeti mal auzi si cuvanatul meu ad sau

alurea".
Camera in picioare l'a aclamat indelung pe Dissescu, opozitia liberaig
n'a suflat un cuvnt, iar studentimea avea pe fatg intiprit regretul c, pleand urechia la o asemenea calomnioasg insinuare, a bgnuit gresit intentia
curatg a acestui eminent profesor al lor.
Dar cea mai magistral cuvntare pe care i-am auzit-o ,,i care m'a
impresionat ca nici o alta a lui, si nu numal pe mine, ci intreaga asistenta,
a fost aceia dela consfgtuirea majorittilor din toamna 1906, consfgtuire
ce nu s'a mai tinut ca de obicei in palatul ministerului de exteme dela
5osea, cladirea beizadelei Sturdza-Vitel 5), ci in palatul de pe Calea Victoriei al primului ministru de atunci Ch. Cr, Contacuzino-Nababul 6).
Era o consftuire cerut de gravele neintelegeri dintre cele doug
nuante din sanul guvemului conservator, care impgrtise parlamentul si
partidul in dou si care dginuia de multg vreme : nuanta cantacuzinistg nescapnd nici un prilej de a sabota influenta nauantei takiste si din guvern
ai din parlament sl din partid, din care cauz, in cteva rnduri ,Take lonescu care detinea majoritatea si in guvern si in parlament si in partid,
dupg cum dovedea de nenumrate ori in guvernarea aceia, a fost retinut
,de partizan' dela hotrgrea de a trece partidul in opozitie.
In seara hotgrt, primul cuvant, fireste, l'a avut amfitrionul, care a
.explicat rostul consfgtuirii, relevand c intr'adevr sunt disensiuni in partid si neintelegeri chiar in guvern, dar ca sef si al partidului si al guvemului, crede cg ele se pot aplana cu bung vointg din partea tuturor, ca guver
narea sg poat continua, cel putin Ong la terminarea legifergrii promisiu-nilor Malta prin programul partidului la venirea lui la crm.
Dissescu ,pe care takistii II hotgrsserg sii primeascg a fi succesorul lui
Boerescu la scaunul prezidential al maturului corp, acceptare pe care o relevase de ctgva vreme presa pe coloane intregi, mai cu seam)" cea liberal, a fost cel d'intili care a deschis focul, rostind cea mai magistralg cuvntare din viata lui, asa cum au declarat-o mai toti maestri' cuvntului cari

5) Era porec'it Vial, fiind foarte voinic, un adevdrat atlet, care ridica
un vital in fiecare zi de cate cloud o trei ori, chiar O dupd ce se fdcea
manzat, adicd pe rrsdsurd ce createa vitelul, createau 0 muachii beizadelei.
8) Supranumit Nababul, pentrucd era inteadevar cel mal bogat din
jard, sore a se deosebi de ceilalti Cantacuzineati, impiirtiti in numeroase
ramificatii : m5gureni, rifoveni, corneni, afar& de cei moldoveni.
7) Dissescu nu mal era ministru, cl doar senator.

www.dacoromanica.ro

138

VICTOR BILCIURESCIJ

au ascultat-o si, bine inteles cu coloratura entusiasti pe care i-a dat-o presa
partidului.

O redau ad i fragmentar, reusind, cred, si nu omit nimic din aceia ce

ar putea lisa nel'murit ceva din intelesul ansamblu.ui ei.
In atmosfera aceasta asa de primitoare, de cald si de simpatici a
sefului partidului si al guvernului si In prezenta prez:dentului Senatului, seful

meu 7) si tot deodat onoratul meu profesor de Drept, o s intelegi de ce

cuvintul meu pe care l'as fi vrut pe placul tuturora, n'are si fie deck pe
al unora si o si ma iertati daa in desfisurarea lui se va strecura si o
not din indignarea ce m stipinieste de ckeva zile, de and s'a pus in
circulatie numele meu la candidatura unei Malta demnititi, fr nci o desmintire in acest interval de timp, ca astzi si-mi fie retras.
M explic
N'am intentionat nici odati s m asez pe scaunul prezidential al Senatului i nici cnd n'am rivnit aceast ?nag oncare, iar and mi s'a ofe-

rit, am refuzat, asa cum stiu multi din d-voastr, dar s'a insistat s primesc
si am acceptat.
Acum m se cere si-mi retrag oferta.
M 'ntreb pentru ce ?... Nu sunt vrednic de locul acesta ?... N'am si-I

pot flora?... Sunt gata s infrunt o asemenea jignitoare sfidare

AI
ati crezut c puteti afisa numele meu pentru o clip s'apoi
retrageti,
aclici s v jucati cu el dui:A pIac. M'ati crezut intr'un cuvint, terasat
m'ati i socotit la prnint. Ei bine, nu I Eu m ridic i vi zic pas encorel...
Pauvre homme vit encore!
Aplauzele cistig aderenti noi, ficind s creasca si mai s:mt:tor majoritatea chiar dela inceput a partizanilor.
Si cu art desivirsiti revine la tonul calm cu care incepuse.

Si fiindc5 m gisesc in atmosefra aceasta pr:mitoare s simpata

de care v vorbeam, in casa primului ministru si a sefului partidului meu,
eu n'am s-i cer si nu ingidue aci neincreclerea ce mi s'a artat cu
jul enuntrii candidaturii mele, ci doar c sunt hair& s nu-mi retrag aceast candidatur5, pe care, inc odat n'arn. dorit-o, dar am acceptai-o
dui:A struinti.

Si acum ma adresez presedintelui meu i Fostului meu profesor, stimatului domn Constantin Boerescu, cu care mi-este penibil c sunt Oft
si fiu in conflict si aruia, cu toat stima ce sunt dator s-i port ca sena.
tor si ca fost elev, trebue totusi s-i declar ci pe lingi scandalul ce a pro-

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE .IERI I DE AZ1

139

vocat in Senat, fj vine d-sale si card ar fi trebuit s-1 determine s renunte de bun voie la fotoliul prezidential, mai intrunOe si o alt incompatibilitate in favoarea acestei renuntri : acea flagrant incompatibilitate
intre scaunul prezidential al Senatului i exercitiul profesiunii de jurisconsult pledant.
Onoratul meu presedinte al Senatului, imbraca fracul, merge cu comisiunea de rspuns la Mesajul Tronului si acolo spune Rege!ui
Sire, relatiunile noastre cu toate puterile sunt tordiale, afar de Gre-

cia cu care am rupt once relatie 8). Si apoi, venind dela Palat, dezbraca
fracul, imbraa roba, pleac la tribunal, unde apgr succesiunea Zappa impotriva pretentiunilor Statului Romn''. (Stupoare general ; Boerescu nu
sull un cuvnt).
Cu bratele incrucisate pe piept, privind ritmic d'uf pe Boerescu, and
asistenta, Dissescu continu
Amintesc distinsului meu profesor si presedintelui meu la Senat, c aceasta travestire constitue o flagrant inccmpatibilitate, ce nu pcate fi cc-

ceptat, fiinda dreapta ratiune spune : ori cu Zappa, ori cu mina pe clopotelul de pe tribuna prezidentialei a maturului corp 1 Cu amiindowl cu
nici un pret, califa vreme cdt relatile noastre cu Grecia sunt intrerupte! 9).
$1 dup ce mai atinge si chestiunea nechernrii la ordine a lui Sturdza, care jignise Senatul, fr ca presedintele lu a repare aceast
condescendent, inchee cam asa
acum, in atmosfera aceasta cald, primitoare i simpatic a sefului
partidului meu si in fata fostului meu profesor si pentru mine a fostului meu

presedinte al Senatului, dad cum va vi s'a prut c in aceast expunere a

mea, am jignit pe cineva, zice(i cu evanghelistul
erial sil' fie cil mult a iubit I".
AL. DJUVARA

Un artist in toat rafinata acceptie a cuvntului, un estet, un om de

exceptional bun gust, care fcea o politic atst de dezbrat de patima obi.snuitO pe vremea clientelei de partid, in eat devenise simpatica si adverPe vremea ace7a rupsesem relatiile Cu Grecia, dup foarte

-date explicatiuni diplomatice.

A fost o explozie de ovatiuni delirante, nu nUmai din partes partzinilor, dar chiar dintr'o parte a partizantilor ce sLstineau pAn acum pe
Boerescu.

www.dacoromanica.ro

140

VICI'OR BILCIURESCV

sarilor. Orator parlamentar printre cei mai apreciati dintre contimporanir

cu debit ciar, fin si de rar5 elegant5 ; avocat considerat ca unul dintre alesii fruntasi ai baroului ; picor de mare talent, opera lui put5nd si astazt
figura Trite expozitie de art5 alturi de aceea a celor consacrati.
Nus-i cunosc deck un singur cuvnt din parlament, si chiar acesta, nu,
e propriu zis o cuvntare, ci mai de grab5 o frazil, de ajuns ins6 s5 inve&raze imbelsugatul taleTit al acestui orator de rash'.

Era pe timpul scinarii din partidul liberal a grup5rii drapeliste, care

dvea in fruntea el pe P. S. Aurelian si o valoroas5 fractiune a partidulul
liberal In capul creia se gseau Al. Djuvara si Vasile Lasar, toti fostt
ministri de mai multe ori in partidul liberal care detinea puterea sub guvernul prezidat de Dem. A. Sturdza, fractiunea Aurelian fiind acum in opozitie si razboindu-se cu majoritatea, si in parlament si in intruniri publice si prin organul fractiunii : Drapelul" in zilnic5 polemic5 cu oficiosut
guvernului Vointa Nationale.
In edinta prim5 In care a inceput duelul dintre partid si fractiune,
seful acesteia a deschis focul cu o interpelare prin care explica rostul demiterii acestor trei fosti ministri din guvern, interpelare la care primul ministru Dem. A. Sturdza, v5dit enervat, a rspuns pe un ton de o rar violent si strecurand o insinuare jignitoare pentru niste fosti colaboratori de
talia celor trei, declar5nd nici mai mult nici mai putin decat a : intreaga
d:zident cu fruntasii ei cu tot, bine au fcut c5 au prsit partidul mata,
fiindc5 ea nu reprezenta decat gunoaiele partidulur.
keplica, de o usturaloare do jan5, a revenit lui Vasile Lascdr, care timp
de o orb' si jumtate cu un calm des5v8rsit, ce contrasta dureros cu violenta limbajului lui Sturdza, dar cu o argumentare asa de strns5 si conving5toare, care a fcut s amuteasc si banca ministerial si rnejoritateaa tinut Camera atent5 sub vraja cuvintului lui de o documentare ce nu
admitea ripost, at5t era de evident si de conving5toare.
Sedinta s'a ridicat, r5m5n5nd ca a doua zi, Djuvara care era inscris sA
vorbeasc5 dup V. Lasc5r, sg-si dezvolte interpelarea in sedinta viitoare.
Aproape c5t si a lui Vasile Lasc5r, a durat cuvantarea lui Al. Djuvara
Reproduc din ea numai finalul si acesta f5r5 consultare de text, pe carenu-1 am, ci din memorie :
Spunea ieri d. prim ministru c5 matca partidului ar fi r5mas acum,
dupd plecarea noastr5, gradind curatifi, lar noi gunoaiele, nu mai puteam r5-

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI RI BUCURESTENI DE IERI $I DE AZI

141

mane si a trebuit sa ne deosebirn. Este totusi inexplicabil cum am putut

noi fi tolerati in calitalea noastr de gunoaie, atata amar de vreme alaturi
de gradine curat, fiindca cred cli nu mai e nevoie sa invederez c noi nu
stem alaturi doar de un crampei de vreme, ci toata tare stie ca de ani de
zile stam la olalt, be inca la calla* cu cel din fruntea mesei. $i atunci, Iumea care ne-a vazut atata indelung vreme luptand cot la cot totdeauna in
frunte, totdeauna onorati la comand si distinsi printre cei cari au adus
reale servicii Valli si recunoscuti ca valori nediscutate, nu ponte sa nu se
intrehe, nedumerita pe drept cuvant,cum am putut cobori intr'o clipa din
Olimpul in care pluteam, tocmai In elegante expresie cu care s'a zorit sa
califice gestul nostru de despartenie d. prim ministru ?... Expresie asa de
putin parlamentara, ca-mi este penibil sa o pronunt ad i si totusi sunt silit
sa mai revin o singura data asupra ei, ca sa spun d-lui prim ministru ca
atunci and vine lama, ca acum, zpada 10 alterne albul ei de crin de-opotriva si peste gradini si peste gunoaie, ne mai lasand sa se vada unde
au fost unele si unde altele. Dar terna, din fericire nu este eterna, caci de
cand lumea dupa ea, a venit primavara. Da d-le prim ministru, primavara
n'are sa Intarzie ; soarele ei are s topeasca zapada si numai atunci are
sa se poata vedea limpede unde a fost gradina si unde gunoaie I-

VAS1LE LASCAR

A ilustrat de-o potriv si parlamentul si bare. Nu cunosc ins nici o

cuvantare a lui din parlament si nici o pledoarie, asa Inc& s le pot reproduce. 11 pot Ins:5 prezenta ad i ca inovator si reformator in calitate de deliator in mai multe randuri al portofoliului internelor si aceasta cat se poate
de sumar.
El este acela care a introdus in administratie politia titrata si care a
dat administratiei in genere directive noui, care au schimbat radical invechita

rutina ce dinuia de prea multa vreme, printre cari, laudabila struinta

pentru adoptarea descentralizarii administrative.

Autoritar si neindurator cu naravitii vechilor sisteme si obiceiuri de

pasallc administrativ si cu acei mari electori de prin judete, adevarati satrap!,
cari, detinnd situatii in administratie, sau erau in permanenta alesi in
parlament, tiranizau banca ministerial si autoritatile Statului, cu pretentiile
lor absurde dar mai cu seam lacome de parvenire, Vasile Lascar, neindu-

www.dacoromanica.ro

142

VICTOR BILCIURESCLI

plecat, ii tinea la distanta si avea pentru ei un dispret, ce nu se ferea sa-I

manifeste ori de cateori i se prezenta ocazia.
Asa, intr'una d:n zile. i sa raporteaza de prefectul unui judet de Dunre, ca pe mo;iile deputatilor si senatorilor alesii aceini judet, nici OA
aproape de Craciun, propr:etarii lor n'au dijmuit porumbul. lasandu-1 sub
invelisul zapezii, ceiace a provocat indreptatita jalba a stenilor si nrefectul a ordonat jandarmilor s dijmuiasca cu forta, ordin pe care acest;a l'au
executat Cu toata opozitia ameninttoare a proprletarilor nmnipotenti.

Vasile Lascar felicita pe prefect care-I anuntase ca propr:etar:i l'au

omenintat cu interventia pentru destituirea lui, iar Vasile Lascar i-a rspuns s-si vaza de treat* Bra nici o prij.
Si fiincica parlamentul era in vacant. cecretarul general al ministernlui se pomeneste cu toti parlamentarii judetului cu pricina, in cabinetul lui,
cerandu-i s-i anunte ministrului
Secretarul general cunoscand scopul audientii $1 stiind hotrirea mini-

strului, ii sfatueste sa renunte la audienta. ce nu mai are obiect de vreme

ce faptul era consumat, dar parlamentarii furiosi pretind zgomotos sa fie
numai cleat introdusi la ministru, ca imediat sa-I destitue pe prefectul ce
si-a permis sa procedeze cu avutul lor ca un adevarat zbir.
Secretarul general
cnleg cu mine de liceu
mi-a povestit audienta
r_ ceasta asa cum o relatez aci

Cand Dariamentarii au intrat in cabinetul lui Vacile Lascar, acesta

nici nu si-a ridicat ochii dup hartia pe care scria la biroul lui, nici n'a
rhpuns la salutul lor, nici nu i-a poftit s saci, ceiace a Indr:tuit ye Darlamentari sa deving nervosi si s explice pe ton ridicat scopul audientii lor,
cerand imperativ destituirea prefectului abuziv
Vzsile Lascr, Bra sa se ridice, fixandu-i manios, i-a primit cu un
rstit : lesiti afar L. Acum pe loc, sau chem usienil s va dea afar L.
Nu V e rusine ?... Reprezentanti ai judetului sunteti, sau fiarele ce se lacomesc Dana si la mamaliga tranului de pe urma cruia va 'ngrasati 1 De
ce nit v cl mana sa ma interpelati, sau sa aduceti prin presa cazul la
cunostinta opiniei publice. ca 5-mi dati prilejul satisfactiei de a va demasca
in fata tarii intregi, lacomia si neomenia. Aflati ca pe prefect II propun

nentru o distinctie deosebit, pentru purtarea lui demna. Si mai aflati a

qunteti singurii proprietari din tcat tara cari au avut lugubra fantezie de a
lsa sa putrezeasca sub zapacia hrana sateanului si ca am dat ordin ca pe
www.dacoromanica.ro

BUCURESTI

I BUCUIruz$TENI DE JERI

DE A7.I

143

viitor dijmuirea sa fie terminata !Ana cel mai trziu la sffirsitul lunii Octombrie. Si acum puteti piece ; tiu sa fiu scutit de prezenta vcastra

qi vorba veche : venisera tantosi ca vulturii si au plecat plouati ca

blendele.

NICOLAE IORGA

Ca in atatea varlate domenii 7n cari s'a relevat ca cel mat erudit si mai
fecund dintre carturarii nostri, asa s'a arAtat si in domeninl elocintei parfamentare si din Camera' careia i-a fost presedinte si din Senat si dale catedra si dela tribuna.
Avea ns acest mare arturar unele inexplicabile si intempestive iesiri,
cari nedreptateau pe unii afectiouati, ca sa apere pe altii ce nu meritau in-

crederea, numai si numai, cred eu, ca sa astige un partizan ch:ar and i

se demonstra a e nedemn de protectia lui.
Asa s'a aratat fata de mine, cace o hu,i4 parte de wreme, prin 1888 si
anii urmatori, m'arn bucurt de buna lui apreciere in cenaclul literar in care
ma gasearn si eu.
Prin 1888, and a venit ntia oara la sedintele dela Revista &till' de
sub directia lui B. P. Hasdeu, al card fondator eram, lorqa era un imberb
student universitar, de o impresionanta vioiciune de spirit, cu o expresiva
figur inteligenta, Bra semn de timiditate. ci dimpotriva foarte deqajat.
Dupa ce a citit poesia La capui Venerei er doarme si care a fost admisa si
publicata in revist. ne-a fcut o demonstratie, ce a uimit asistenta, imitAnd
Cu o ern' desvrsit pe mai toti profesorii lui dela cursul primar pSna la
cel secundar dela Iasi si dala Bucuresti, asa de natural si de veridic, inat
toti cei prezenti II si destinasera scenei, preziandu-i un stralucit viitor actoricesc.

Mi-amintesc c Hasdeu l'a rugat sa-1 imite si pe el si n'a stat nici o

clip la gnduri si i-a redat admirabil gestul f i dictiunea dela catedra.

De atunci a trecut un crlimpei de vreme, in ca-e timp a colaborat la

revista cu versuri, pe cari
parasit, si publiand in aceiasi revista' impresii de alatorie din Italia, iar dupa treceree altui crAmpei de vreme, a
abandonat si genul acesta totdeodata si colaborarea la revista, pmbabil
fiind Impiedicat de studii in streintate. In tot acest interval de timp, n'a
existat indiciu macar a are intentia sa' imbrtiseze studiul lstoriei si De

www.dacoromanica.ro

144

VICTOR BILCIURESCU

neasteptate ne-am pomenit ca a obtinut prin examen catedra de lstorie

dela Universitate.

De ad incolo incepe in ritm accelerat ascensiunea lui.

Se vorbeste staruitor i neintrerupt in cercurile si revistele literare,
in cele didactice si in presa despre temeinica lui cultura; studentii Il adora
si-i frecventeaz cursurile cu drag ; la conferintele lui auditorul se imbulzeste ; incepe darea la iveala a diferite publicatiuni ; nu e an in care s nu
a-.ara in vitrina cu dou-trei volume privi'nd istoria, literatura didactic sl

beletristia, teatrul, arta si mal n'a fost domeniu in care sa nu-si fi

sous

cuvantul dela catedr, dela tribung sau pe calea condeiului.

"Solicitat s intre in viata politica, a pactizat scurta vreme in gruparea

Pnimista, pana ce si-a injghebat un cerc propriu grupat in jurul Neamului
Romanesc, cotidianul in care an de an si-a vanturat prerile si si-a spus
rspicat cuvantul in parlament, In presa sau la tribun, asupra tuturor problemelor ce interesau tara pe care si-a iubit-o cu ardoarea sufletulni lui do
luminat roman.
In mai putin de zece ani dala obtinerea catedrei universitare, Nicolae
lorga e recunoscut in tar ca savantul lorga s doar cativa ani mai tree si
aceasta calitate i e recunoscuta si in streinatate. Se stie ca n'a fost an in
care sa nu fi fost soliritat s tin re leg e t i la Sorbona, la Roma si titlul de
doctor honoris causa" i s'a decernat de mai multe foruri academice, cilia;
si in Anglia si in America.
Se stie, credem, ca in dragostea lui pentru elementul tarnesc, aparitia
zilnica a Neamului Romanesc bentru oras era concomitent cu aparitia saptamanal a Neamului RoMemesc pentru popor in coloanele caruia se propovaduia ridicarea taranului rostru la nivelul cultural la care avea drept,
prin sfaturi si indemnuri sanatoase $i prin indepartarea staruitoare a erezuritor i gresitelor credinte, mostenite e drept, dar cari nu-si mai aveau
rostul indata ce scoala sateasca primise o noua indrumare si analfabetismul
disparuse simtitor.
M'arn brodit la el acasa in clipa and primise pe un artist liric albanez sau armean
nu pot preciza
care venise In tara cu un cor cu
care se produsese la teatrul popular al lui lorga de pe bulevardul Elisabeta,
astazi localul Senatului ; acest conducator de cor, un batran simpatic cu
un interesant cap de artist, i-a inmanat profesorului o scrisoare in limba
albanez' sau armeneasca
nestiind alta limba
pe care savantul pro-

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI

I BUCURE$TENI DE IERI pt DE AZI

145

fesor a citit-o tare ca sa aud l eu, direct in romaneste, Bra ca In prealabil s'o fi cercetat-o.
Alta data, am intrat data cu el la teatrul Ligii Cuturate unde urma
sa 'Ina o conferinta despre arta bizantina si l'am auzit intreband pe domnisoara dele scoala din Valeni de Munte, care-i stenografia conFerinta,
care e subiectul anuntat si dup5 ce i s'a spus, a vorbit aproape o ora plimbAndu-se prin fata bancilor auditorului, Virg o notita sau macar o pauz5
de *dire, ca si cum debitul ar fi fost al unui gramofon. Si ceiace e vrednic de retinut, este ca subiectul comporta amarunte si cifre foarte greu
de memorat

Nemarginitul credit moral de care s'a bucurat si in Franta i in Italia,

l-a dat posibilitatea s infiinteze la Paris scoala dela Fontenais aux Roses,
lar la Roma una identica, gratie creditului lui din tara
i prestigiului din
streirbitate. Cine n'a citit in ziarele streine de pe vremi succesele ce obtinea Nicolae lorga si la Paris si la Roma cu conferintele Si cursurile ce
F5cea acolo, conferinte si cursuri la cari tineau sa asiste cele mai luminate
minti din streinatate, profescri si mernbri al Academiilor cu reputatie
mondialk

Temperament irascibil, avea, mai cu seama in parlament, ieir1 sau

riposte nsturatoare, insa repede i revenea si regreta.
Ce folositoare a fost pentru tara incetatenirea lui la Valenii de Munte,
aide a creat scoala de misionare care a dat elemente cu sanatoasa pregatire si o recreare intelectuala a prilejuit acele cercetate cursuri de pe
timpul veril la c,ari veneau carturari din partile tall cari aveau de sous
un cuvant sau nunnai ca sa audieze. $i ce pretioasa contributie a dat pentru cultura romaneasca tipografia Nicolae lorqa" dela Valenii de Munte,
Poate ca amestecul lui in viata publica i-a claunat, fiincica nu l'a lasat
intreg al bibliotecii lui i sunt unii din cei mai de aproape ai lui cari gseau c atat ministeriatul cat mat ales presedentia de consiliu i-au pagubit,
stirbindu-i din aureola ce numai biblioteca i-o castigase.
Necontestat insa ramne adevarul ca figura lui Nicolae lorqa s'a situ&
In Cartea Neamului ca cea mai proeminenta printre cati carturari deseama i-a avut acest neam.

10

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCII

146

MARGHILOMAN

Un parlamentar care fra s descinrl dintr'o veche familie, avea in

toga infatisarea lu ceva din tinufa aristocratului, ceva din eleganta si
finetea ce distinge pe cmul cu aleasa educatie, ceva din elocinta orato-

milli de rassa si de cultura surierioara, al crui cuvint si al carui gest

lisau impresfa ca in prealabl se prepara si studiaza.
Cmvantarile lui din Camera, mestesugit czelate, au mpresionat si au
avut primirea s rsunetul ce nici data nu i le-a refuzat auditoruL chiar
cnd acesta nu-i era partizan.
Ceia ce distingea cuvntarea lui, era calmul ce si-1 impunea. Nimic
facea sa-si iasa din el, s se irite, sal sa ridice tonul.
Cand in chestiunea scolilor romanesti dela Brasov si a decorarli lui

lesensky, Il intreaba pe primul ministru Dm. A. Sturdza dac vrea sa-i

Ewa' in fata Camerei dovada antinationaliste.i lu atitudini, a impresionat
profund pe deputatii ce asstau la sedint, gestul teatral cu care si-a insotit provocarea : A descins calm in incint, s'a oprit la cativa pasi de
banca minister:al in fata primului mnistru si scotand cln burznar carnetul, 11 intreab

Vrea d. prim ministru sa-i fac dovada actului d-sale necuoetat ?

Si la trerea lui Sturdza, Ii repeta intrebarea
Intreh Inca data pe d. prim ministru, daca vrea sa-i fac clovada,
De care o am aci in carnet, a nefastei d-sale proceduri antinationzle ?
Si fiinda Sturdza continua sa tac, Marghiloman accentuiaza d3 asta
rlata rspicat, in atenta incordat a Camerel
Inteleg, d. prim nninistru nu vrea s fac accast dovada. M con-

formez dorintei d-sale, cu avertismentul, ea tin la disoozitia d-sale si a

onor.,tei Cmere aceasta dovada, pe care am gria sa nu se Diarda. ca un
pi etios document al timpului.
Si cu acelas inperturbabil calm si cu &Vas (lest teatral, baga cametul
in huzunar si cu pas masurat se duce sa se aseze la lac
Impresia in Intreaga Camera, indiferent de manta politica
fost dezastrogs4 pentru banca ministeriala s m4joritate. Era evident ca documentul trebue sa fi fost autentic de -vreme ce Sturdza n'a rlispuns un
euvnt de atunci, nici macar prin pres. Pentru toti cei de fat& Marghiloman repurtase indiscutabil un mare succes. iar Dentru unii chiar un

tittrra

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 tinCtutt.,$TENI DE. IERI .$1 DE AZ)

147

Dar Marghiloman avea si replica prompt .si spirifual. nici odat

trivial, nici chiar jignitoare.
Inteun dialog cu un deputat care-I intrerui:ea fcarte des prin ate un
inexact- cand Marghiloman li repeta pkti d:n propria-i cuvAntare, Marqhiloman II intrerupe :
Flag de seam, tot protestnd, o s m5 fortati s recua la d-nii
deptitati cari si d-niile lor te-au auzit si chiar la stenografi.
Si curn deputatill cu care intretinea dialogul, continua s conteste cuvintele ce-i atribula Marohiloman, in hvul general al ascultRornor. acesta ii replic6
Sunt asa de convins onorate coleg c am reprodus aci textual

cuvintele d-tale, in ct pr:rnesc s mil pedepsesc singur, dad imi yeti

pi:tea dovedi c m'am inselat. Primesc, zic, s m pedepse-sc cum e mai
ru.... caut o pedeapt exemplar...
Si prefcndu-se c ?si pune mIntea la contributie ca sa Oseasca
rentru el o pedeaps aspr, pauz intcrticnal dutat ca s5 atraga curiozitatea Camerei, ti spune :
- Am gsit L. Primesc s m condamn ca s-ti mai ascult inc un
discurs al d-tale I
Ilaritatea general, l'a fixat pentru mult vreme pe guralivul deputat,
pe banca de unde incercase s infrunte un dialog cu un incercat parlamentar de talla lui Marghilcman.
NICOLAE FILIPESCU

Nicolae Filipescu n'a strlucit nici odat prin elocint, ci mai de

grab prin patriotismul lui curat, de o sinceritate si un devotament rar
int8Init la cei mai de seam buni romni din aceasta binecuvntata categorie de alesi al neamului.
Cuvntul lui er3 cald, inflkrat, sincer, poma din cuget curat, conving8tor chiar, dar n'avea frazarea colorat, nici mestesugul garnelor de
efecte cari sporesc entusiasmul si fac s plou aprobrile si ovatiiie ; in
schimb ins, slova lui din ziar atrgea, ptrundea adanc in convingeri si
era urmrit cu pasiune, fcnd s creasc5 numarul admiratorilor lu, nu
prea mull, dar convinsi si hotrti.
A fost unul din cei mai jertfelnici din partidul conservator si moral-

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

148

Ctind venerabila lui mam8, Asica Filipescu, s'a

plns lui Lascar Catargiu cii biatul el si-a risipit averea rmas dela
tatl su si c5 in clipa aceia nu mai avea nici jurnatate din intreaga were,
btrAnul si inteleptul sef al partiklui conservator, Far fi rgspuns :
? Niment in
Ce pot sa-i fac eu, coan Asia, dad,' el vrea
partid nu i-a cerut vreo dat sa jertfeasc I cu atilt mai putin eu. Pe el
Irma nimeni nu'l poate opri de a face cela ce vrea, fiinda ja foc numat
lack. Si apol, nu e numal asta pornirea lui, ci si neastmp5rul, Tine
minte coana Asic, bbletul ista are s facia' multe pozne partidului. De
altfel, mai sunt si alti jertfelnici bneste printre memhrii acestui partid,
bine finales nu ca el, si jertfa aceasta a lor deosibeste arest partid de
celelalte, cad daca alte particle fac politica' de cottlial, al nostru artfeste si din mult si din putinul ce are, si pentru partid aceasta este un titlu
de mndrie.-.
$1 profetia btranului sef al partidului conservator s'a implinit de
mai multe ori, fiind c intr'adevr Filipescu a fcut cateva pozne partidului, dar poznele acestea au fost fcute in interesul partidului si chiar
In interesul trii i au folosit i unuia si alteia : mai intai pozna cea mal
mare a fost faimoasa strada Enei, pe jumatate opera lui Filipescu. Apo(
mente si materialmente

pozna interpelrii din Camera', asupra putinei importante ce se da la

ministerul de r'zboi inarmrli noastre, cnd pe neasteptate, interpeleaz5
guvernul si in deosabi pe unchlul lui, primul ministril G. Gr. Cantacuzino,
$1 indirect pe ministrul de rzboi, cieneralul Ch. Manu, fcndu-i r5spunzgtori de indiferenta ce artau fat de problema inarmrii ostirii, precizand c de doi ani de zile de cand plecase el dela ministerul de rzboin),
nu se comandase o arm, un cartus, nimic in ce priveste inzestrarea armatei pentru eventualitatea unei mobilizri. DO cand in schimb versina
Bulgaria se inarma febril
Chiar in timpul dezvoltrii interpelril am cerut cuvntul, dar dam
apucat sa m asez la loc, c generalul Manu se scoal de pe banca mi10) Es`e ade iarat,ca ministru de fzboi,pentru scurtul timp cat a detinut acest departament, Filipescu a act vat ca un adevrat patriot : a comandat material de razboi, armament, echipament ; a construit cazarmi, a
dat o mi solida organizare diferitelor arme ; a stabi it o mal dreapi
siara Ja inaintarea in grad; a infiin/at scoala militara dela Manastirea Dea..
lului ; a dada Cercul Militar. i tot asa de gospndar a fost l ca primar
(Parcul FtlIpescu.; exptoprieri in vederea Bulevardului Cone', si site
imbuntatiri).

www.dacoromanica.ro

BUCUREETI 51 BUCURE$TEITI DE TERI EI DE AZI

149

nisteriala sf vine Oa indispus la mine sa ma intrebe pentru ce vreau

sii intervin? I-am raspuns ca n"am de gaud sa polemizez cu interpelatorul,

cl vreau numai sa-i amintesc ca un p000r nu se bate numai cu armele,

cl si cu sufletul si mai cu seama cu spiritul razboinic al rassei
Generalul Manu a struit sa nu vorbesc, aratandu-mi a va impiedeca
pe ori cine ar vrea sa vorbeasca inaintea lui, ca a struit de primul ministru sa nu vorbeasc decal dupa el, fiind ca interpelarea lui Filipescu este
asa de grava, in cat pentru demnitatea parlamentului si pentru impresia ce
ar lasa-o in streinatate, se cade ca replica s'o dea titularul dela razboi, care
este dator sa micsoreze efectul necugetat ce l'ar lase o polemic pe o chestiune asa de grava.

In raspuns, generalul Manu a fost de o demnitate care a avut o impresionant aprobare din partea Camerei ;i l'a dezarmat chiar pe recalcitrantul interpelator : i-a facut o parinteasca rnustrare, amintindu-i calitatea de bun prieten al tatlui lui Fitipescu si aratandu-i raul ce-I face
OH, aducand chestiunea aceasta in parlament, cand putea prea bine s i-o
spuna lui si asigurandu-1 ca a fost rau informat, c incuria de care s'a
plans a fost mult atenuata si a chiar daca ar fi fost asa, nu trebuia s'o

trambiteze, bine inteles nici s'o tainuiasca, dar sal atrag lui atentia,
stiind bine ca si el ca ministru de razboi are aceiasi dragoste si aceiasi
grija de oastea tarn in care slujise cu demnitate 40 de ani Cu atatea fapte
remarcabile la activul lui ostsesc, ce l'ar fi facut pe Filioescu s nu aduca In public aceast invinuire, ce nici macar nu era in intregime veridic, mai cu seama and si el fusese ministru de razboi si strainatatea ar
FI fost in masura sa prezinte situatia din ostirea noastra ca provenind de
la insusi un recent fost ministru de rzboi.
Rspunsul lui Manu a avut darul sa conving pe Filipescu a Menu
avea dreptate si la ridicarea sedintei sa-i stranga mane si sa nleco impreuna dela Camera in aceiasi trasura.
Si seria poznelor lui Filipescu se lungeste cu : pozna Badru. cu
Dozna Emil Petrescu, cu aversiunea nedreapt impotriva fostului lui nedesprtit prieten Take lonescu si cu Inca cateva despre cari pomenesc

doer in fuga, ai fiind vorba de elocinta parlamentara : Pe Bdarau la

insultat atat de gray, in cat sedinta de a doua zi nu s'a putut deschide
cleat dupa retractarea ofensei in fata Camerei. convenindu-se de o parte
si de alta ca aceast retractare sa n'o pronunte chiar el, ci sa l-o citeasa
www.dacoromanica.ro

150

VICTOR BILCIURESCO

vrul lui, Misu Cantacuzino, fiul primului ministru si primarul C.apitalei,

cela ce s'a si Neut. Pe Emil Pettescu l'a ofensat pe piata din fata Cercului
militar, amenintadu-1 in ch:ar calitatea Jui de prefect al politiei Capitalei,
0-1 palmuote, amenintare au7it de lumea dinprejur, foarte numeroas,
ciinci srbatoare national 10 Mai ; lar pe Take lonescu, cii prilejul dez%elirii statuei lui Alexandru Lahovary, cad amndoi elogiaz personalitatea celui turnat in bronz si chid prietenii emndorora si in deosebl
Pm/ilea' Brtsanu staru:a de Filipescu, s dea mna cu Take lonescu care
tot timpul cat a vorbit Filipescu, l'a aplaudat ostentativ, asa ca s fie vzut
de toat asistenta cA el face primul pas spre impkiuire. Filipescu ins a
Fost intratabil si personal l'am auzit pe Filipescu spunnd /ui Bratsanu c

nu 'ncap dou sbii intr'o teacr, aluzie, fire-te, la imposiblitatea de a

aYea partidul lor doi conductori, dei zeci de ani fuseser in realitate
veridicii conduatori.

$1 au stat asa desprtiti !Ana' ce a venit spectrul lui 1916, dud

Take lonescu a chemat pe Grigore Filipescu, fiul lui Nicolae Filipescu,
i-a explicat situatia european asa cum 6 vazuse el, care in ajun colindase personalittile tuturor centrelor mari europene ca : Londra, Paris,
Berln, Viena, s spun lui tat-su ea o incerare urias izbucneste ellrand, c in ea intrm cu sigurant si ci interesul trii este ca toti romanii
s-si dea C.1na, iar Filipeseu n'a stat o clip la indoial si a intins mana
lui Take lonescu, slujind amndoi tara cu dragostea s patriotismul cu cari
o slujiser in trecut.
Dar poznele lui conu Nicu Filipescu s'au cam tinut lant
A5a de pild, cu prilejul ofensei aduse lui Bklru de pe banca
ministerial, in fata intregei Camere, incident despre care pomenii mal
sus, profesorul Ghibnescu deputat de Iasi, a comentat defavorabil gestul
_acesta al lui Filipescu, apreciindu-1 ea fr precedent in analele parlamen-

tare din lume. Probabil vre-un prieten bine voitor al 1ui Ghibnescu, a
aduq cazul la cunostinta lid Filipescu, care pAndea ocazia sa-i cear soroteal pentru indrzneala de a fi apreciat corarn poPulo gestul lui. Si
ocazia n'a intarziat s i se prezinte
Cnd trenul de Bucuresti stopa in gara Fauref, unde Filipescu descindea ca s se duca" la mosia lui Filipesti din Brila, la cateva sute de
pasi departe de gara, un prieten politic care-I insotea de obicei, ii sopteste c la restaurantul grii, la masa Chibnescu. At& l'a trebuit lu Fiwww.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

151

lipescu ca s trimit prietenul s spun vizitiului s-I astepte, iar el s'A

mearg5 glont la Ghibnescu si punndu-i mama pe um6r s5-I intrebe
Tu esti Ghibnescu ?
Si la aspunsul flegmatic afirmativ al acestuia, Filipescu, in auzul calor

de fat, II gratuleaza fulgeator Cu o drastic5 trimitere la nevinovata lui

obarste parinteasc5.
Ce fericit inspiratie a avut Ghilagnescu s nu riposteze' decal cu aceste dou5 cuvinte
Foartf. multumesc,rucoane I

Riposta aceasta, spus5 pe un ton calm si fr s5 se turbure, a avut

darul s5 dezarmeze pe loc pe Filipescu, care intelegand ce cavalereqr
aspuns da Ghibbescu, grosolniei involuntare a irascibilului bojar, caro
ins5 i revenea numai deck, schimb5 pe moment atitudinea, ii ia mana
si-i cere scuze in v5zul i auzul acelelasi asistente, iar la replica lu Ghibbescu c n'are nici o pretentie, Filipescu insist5
Nu asa
s5 m5 ierti sincer ; s5-mi strangi mana ca dovad c5
fertat si s arnanem bun prieteni.
Si in realitate au amas prieteni : Chibnescu nu sc5pa nici o ocazie s-1 vorbeasc5 de bine pe Filipescu, spunand de el a poate avea
cusururi ca om politic, dar ca roman i ca patriot n'are pereche lar Filipescu spunea de Ghibnescu c e un om de isprav5 in toat5 accePtia
cuvantulni.

Si o alt5 pild5 despre omenia si mgrinimia lui Filipescu, este si aceasta

La Filipesti, Filipescu avea un cioban la oi, care de mic copil II tinuse in bate si pe care-I ocrotea in deosebi, dandu-i s5 indeplinea-

scS mid servicii pe potriva varstei lui inaintat si cinstindu-I de cate ori
Ii inta!ne.a and venea pe In mosie.
Intr'o var ii spune ciobanului c5 are de gad s5-4 dea in paz5 si
gr;j5 numai 11 oi pe cari le-a comandat in strein5tate si pe cari are sr, le
ingrijeasca dup5 povata lui. A pornit s5 ciao:leased adapost de zid pentru
ele si cdaie alturi pentru cicban si and totul a fost gata, zece oi si un
berbec Merinos au coborit la Furei din strein5tate, pe cari le-a dat in
.primirea clobanului, cu anume recomand5ri.
Dup5 trecere de o vreme, Fil:pescu venind la mosie, oea dintai grip
a lui, a fost s5 se intereseze de chipul cum au fost ingrijite oile. Urm5to-

www.dacoromanica.ro

152

VICTOR BILCIVRESCTI

redat mie chiar in Faurei, unde aveam si eu interese ce. ma

rul dialog
ar fi urmat ?rare boier si proteja
retineau o luna si alte di chiar (butt
tul lui
Ce mal fact mosule ? l'a intrebat Filipescu.
Sarut mane coane Niculae, suntem bine.,
Ei, cum te impaci cu oile astea de pe alt Warn ?
Frumnase coane Nicule, frumoase nevoie mare 1

A taniit vre-una ?
noamne fereste I Le ingrilesc ca ochii din cap.
Apoi sa le ingrijesti mosicule, ca sunt plapande, da sa vezi ce
tante au s dea si ce rang. D'aia le-am facut adapost de zid si lor
A-tale ca ete nu sunt invatate cu
?
Da sunt mai scumoe ca ale noastre coane
Scumpe foc, mosicule. Ale noastre, stii, cumpar cu zece lei una
Astea ma costa 250 lei oaia si 500 berbecul.
lar mosul, cltinand din cap si rezemat in toiag se minuneaza tare.
Scumpe, coane Nicule, pentru o gura de lup 1

Mi s'a sous ca la reflectia aceasta OM de bun simt si de inteles,

Nicu Filipescu l'ar fi cinstkpe batranul cioban cu un .bacsis adevrat bo:eresc, de altfel ca toate gesturile lui, cari, daca aveau in ele pecetea
temperamentului lui irascibil, aveau in schimb si o alt pecetie, aceia a
.deqcendentei lui neaos boieresti, a cavalerismului lui, a dragostel lui curate pentru tot ce apartine romanismulul.
$1-i mai cunosc o pozna, una pe care numai el era in stare s'o
fee& cu curajul si cavalerismul lui cel fag de prihana, dar cine nu s'ar
mandri cu poznele lui Nicu Filipescu ? De sigur insusi Lascar Catargiu,
rare le botezase pozne,, dar pozne de call el insusi avea la activul tut
politic, cum a fost de Oda, aceia a Intoarcerii Domnitorului Carol dela
110'1-area de a prsi Tronul, in urma actului necugetat dela sala SIMImanu, dupa infrangerea franceza dala 1870.
Nicu Filipescu, spre cinstea memorial lui, este acela care atunci
-rind i s'a cerut parere,a in consiliul de Corona dela 1916, a spus regelui Ferdinand
Maria Ta, ori mori pe crestele Carpatilor, ori te incununezi la Alba
Julia I".

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI SI BUCURESTENI DE IERI SI DE AZI

153

PETRE P. CARP

U trec intre cuvantatorii parlamentad, fiincica el ori de cate ori a

volt sau a trebuit sa-i spuna gandul, in parlament si l'a spus, sau in
presa gruparii lui. In fata masselor nu-i placea sa vorbeasc ,fiindca el
n'a simpatizat nici odat cu ele, fiind adeptul formulei a carei paterni-

tate de altfel o si avea : Regele si Dorobantul l''. Dar chiar daca ar fi

avut rasunet, fijada el facea mai mult filosofie politica, emitand pared
frnorumutate din alta tari fara s'a' tina socoteal daca sunt adaptabile la
noi. Do altfel, nici cuvantarile lui din parlament, n'au cunoscut arta sair
darul manuirii cuvantului ,e1 nlultumindu-se cu admiratia calor rally&
partizani cari qustau intreruperile sale spirituale, sau dialogurile cu banca

ministerial si cu tribuna prezidential. fiindca os repreezntantii natiunir

ti nesocotea.
PETRE GRASDITEANU

Unul din cei mai de searna oratori parlamentad din vremea lui si un
fruntas slujitor al baroului. Un estet reputat pentru rafinamentul preferinOlor fui de gust si de frumos. Petre Gradisteanu este printre cei dintai
purtatori ai denumirii de bonjurist, din generatia acelor romani ce-si fa-

:usera studiile in Franta, prezentati sub acest aspect, ca unii cari lepdandu-se de unele slavonisme, turcisme, grecisme, ca pleceiciune, aferim
fdotimie, sindrofie, plicsis, plinoforisie, statixie si alte asemenea de.nu-

miri streine, adoptasera termeni derivnd din latina cea mai apropiat
de timba noastra.
Numai de doua ori mi-a fost dat sa-I ascult :- odata intr'o conferinta
la Ateneul Roman, cand aceast institutie isi avea sediul acolo unde se
arfa astzi localul Operei din fata ministerului apararii nationale si alta
dar la sectia Ligii culturale din Ploiesti, liga al carei presedinte pe toata
tara a fost.
NICOLAE BLAREMBERG

Orator parlamentar, avocat printre fruntasif baroului, publicist st

polemist mult apreciat in cele mai alesecercuri de specialitate din vre-

www.dacoromanica.ro

154

VICTOR BILCIURESCU

mea lui, si un renal amator de art, complacandu-se intr'un interior de

exceptional bun gust.
Frate nnai mic al colonelului Blarembergn), care avea aceleasi preferinte de interior artistic ca si fratele su, Nicolae Blaremberg a trecut,
in partidul conservator, din care facea parte, drept unul din cei mai proerninenti oratori ai lui, ales in permanenta pe viemea carmuirilor conservatoare, ca &his al Brilei in Camera, und3 s'a relevat ca unul din cel
mai temuti polemisti ,iar ca publicist, a fost un sir de ani proprietarul
sptarnanalului Le Peuple Rcumain, in intregime scris de el in colaborare cu Alexandru Macedonski. N'a Fost cleat trei zile ministru, din
cauza unei infractiuni la protocolul Palatg,lui, despre care am -pomenit
intr'un capitol precedent
CONSTANTIN BANU

In Camera liberara in care a fast ales si in care a detinut portofoliul cultelor si artelor, Banu a rostit putine cuvnt5ri, dar cari l'au relevat ca un inzestrat mnuitor al cuvntului, ajungand intr'o vreme, dui:A
disparitia lui Djuvara si Vasile Lascar, aprcape singurul debater In Camera liberal.
Profesorul Banu n'a mnuit numai cuvntul, ci cu aceiasi abilitate a
manuit si condeiul, fiind vreme de cativa ani director-proprietar al ravistei Flacra, o Dublicatiune fcarte cercetat in vremea ei si care a atras in jur o seam de crmdele din cele mai apreciate
CEAUR-ASLAN

Un ales al Moldovei. ale crei cateva cuvantari, rau desemnat ca

un polemist temut. Nu-i cunosc deck o singura cuvantare, ascultata si
rasplat!ta cu bine meritate aprobri. Avea cuvntul curgator, timbrul
puternic si sonor, lar fizicul, fra sa-i fie atragator, era Auergic si se impunea printr'o frazare ce iesea din comun.
11) Socrul lui Nicolae Filipescu.

www.dacoromanica.ro

BITCURE$TI $1 DIICURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

155

NICU XENOPOL

Orator parlamentar ce stia s se faca ascultat, lipsindu-i ins darul

de a sti s se fac simpatic, Mud fearte prezumtios si in acelas timp

forte pretentios. Desi vechiu narlsmentar, cel mai simt:t cuvat din 6te-i cunosc, n'a fost totusi rostif in parlament ci la Dacia, cuvnt in care
am retinut intre altele, aceast sugestiv imagine, sugestivei, pentruca a
fost rostit in vremea cand in Macedonia cnrclea sage romnesc -din belsug, de pe urma persecutiunilor grerest:
Sa ne stapanim revolta
Retin din aceasta imagine, fraza aceasta
si sa nu ne prea jelim ca acolo curge sage din sagele nostru. Dimpos curg valuri I Cu at va curoe mai mult, cu atat mai de graba
are sa afle lumea c ve vars sage pcntru o couza romneasca I Istoria
ne spune c niciun fplos n'a cules poporul c,are intre alte jertfe, n'a jertfit

i sage".

Inainte de a se inregimenta in viata politica, a debutat in literatura

cu foarte promitatorul roman : Brazi i Putregai", asa In cat dac nu ar
apandonat vocatiunea pentru genul acesta literar, ca sa se arunce cu
trup si suflet in valtcarea luptelor de gartid, era fcarte probabil sa devin un condei in familia scriitoriceasch d'n Nremea ace:a, dupa chiar
acea prima si reusita incercare.
CONSTANTIN AR1ON

Nu stiu de ce acest C. Arion, fruntas al baroului si fruntas in viata

publica si in deosebi in gruparea junimista, fost de cateva ori mmistru,
nu reusise s se fac simpatic nu numai in lumea politica si in ace:a a
orofesiunii lui, dar nici chiar in propria lui grupare.
Cuvantarile lui din parlament si de pc banca ministerial, ca si pledoariile din fata justitiei, au plcut, dar n'Fil en!.usiasmat, nici mArar
n'au atras.
Alti Arion, Bra s fi avut ascensiunea acestuia, cum au fost de
Oda generalul Heraclie Arion, generalul Frown Arion si fratele mal
mare al acestuia, Anton Arlon, ca $1 fiul acestuia, ministrul Misa Arion,
s'au bucurat de largi dovezi de simpatie in viata publica si in cercurile
in cari activau si-si exercitau profesiunile
www.dacoromanica.ro

156

VICTOR BILCIURESCU

ORATOR! $1 DE MASE

PARLAMENTAR!

MIHAIL KOGALNICEANU

Zic Kogalniceanu $1 nu Mihail Kogalniceanu, film& dupa umila mea

parere n'a existat decat un singur Kogalniceanu Mihalache, tot asa cum
n'a existat decal un singur Napoleon, un singur Rostand, un singur
lorga.

Figura cea mai proeminenta din viata noastr public' de pe timpul

domniilor lui Cuza i Carol I, figura rmasa in Istoria acestui neam, de
pe urna celor mai insemnate i mal hotaratoare infptuiri nationale :
secularizarea averilor mnstiresti, improprietrirea, dezrobirea tiganilor,
desfiintarea reglementrii btii, partizanul hotarat al razboiului Independentei, delegatul trii la Congresul dela Berlin. Profesor universitar
de Istorie, mernbru al Academiei dela intemeierea ei ; ministru de externe, interne si de cateva ori sef de guvern, sef al vestitei opozitiuniunite alaturi de Dumitru Brtianu, pe Koglniceanu- II revendicau and liberal'', and conservatorii, pe temeiul faptului a figurase si in guver:
nele liberale in cele conservatoare. Adevrul insa este cu totul
el a stat pe deasupra partidelor, Tara sa se fi colorat vreo data. A spus-o
singur chiar in parlament (in Senat) cnd atrgndu-i atentia lui Bratianv
ca se fcuse vinovat de un act nepolitic, far Brtianu i-a amintit ca se gasea si el pe banca ministerial. Kogalniceanu i-a ripostat : am stat pe aceiasi banc, e adevrat ; dar ca sa-mi servesc tara, nu part:dur.
In vremea lui, Koglniceanu a fost singurul roman cunoscut in
centrele diplomatice din streintate si se bucura acolo ca si in tara, de
un necontestat prestigiu.
Am fost martor la o memorabila sedinta a Camerei, care m'a impresionat profund. Era a doua sau a treia sedint a Camerei, iesit din
a!egerile generale, in urma caderii partidului liberal dela carma cea de
12 ani. Atunci mi s'a oferit pentru prima oar prilejul s constat de cat
de mare prestigiu se bucura conu Mihalache in parlament.
Dupa citirea apelului, Kogalniceanu cere cuvantul, 4i cum 6 sau 7
deputati cerusera cuvntul mai inainte, toti acestia au renuntat la cuvarit,
Bra s fi intervenit presedintele, ca sa vorbeasca conu Mihalache, care,
in uimirea generala cere presedintelui sa se mai citeasca ()data apelut
deputatilor noi alesi.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IEFa $1 DE AZ1

157

Presedintele if atrage atentia a s'a citit apelul.

$tiu,
rspunde Koglniceanu
dar v rog s5 incuviintati ca
s5 se mai citeasa odat.
$i dup5 aceast5 a doua citanie, in fata Camerei, curioase s stie ce
a vrut s inteleag5 KoggIniceanu prin ea, conu Mihalache se adreseaz5
presedintelul :

Domnule Presedinte, v'am rugat st" dispuneti s se dea o nouS

citire apelului, fiinda nici intia oar and credeam intr'o sapare din
vedere, nici de ast. data cnd constat c n'a fost sapare din vedere,

n'am auzit numele lui Ion trtianu.

Dar, domnule Koglniceanu, d. Ion Brtianu n'a

fost ales ni-

c5eri.

N'a fost ales Ion Brtianu, d-le presedinte? intreab din nou
Kog5Iniceanu 12).
Nu
rspunde presedintele.

lar conu Mihalache, prefandu-se a nu stie, intreab5 mai departe:

Dar, m rog d-le presedinte, a candidat ?
Da, a candidat la al II-lea de Ilfov.
Si cine s'a ales in contra lui ?
Bancherul X.

Atunci, d-le presedinte,

pronunt' rar si rspicat Koglniceanu,

vA rog pe d-voastr si intreaga Adunare, s5 ia act a refuz s fac parte

,clintr'un parlament in care un om care vi-a servit tara 40 de ani, asa cum
stim cu totii a si-a servit-o, n'a gsit un loc in sfatul trii lui. Si de-

ciar a nu voi pune piciorul in aceast incint', Oa and aceast impietate nu va fi reparat' si Brtianu nu va fi printre noi.
Si a p5r5sit sala de sedinte si -n'a mai revenit, deat dup5 ateva
sedinte, in care timp, invalidndu-se un ales, s'a fcut pe repezeal o
alegere complimentar unde Brtianu neavnd contra-canctdat, a fost
declarat ales si a revenit in Camer la brat cu Koglniceanu 13)
Pe vremea atotputerniciei lu, Ion Bratianu avea buna inspiratie de
Era evident cA Kog5ln1ceanu stia bine c5 nu fusese ales Ion BrA-

tianu, dar Intreba in auzul Camerei, tocmai ca s5 produc5 efect falsa lui
mirare.

S& se noteze cA KogAlniceanu a fAcut acest gest Dr chiar epoca In

i adversart

care era In termeni neamicali Cu Britianu si pe de-asupra

politici.

www.dacoromanica.ro

158

VICTOR BILCIURESCII

a se informa de titratii cari se inapoiau din streintate si se relevau

presa, la barb', sau la tribun si le trimitea emisari ca s-i atraga in partid
pentru premenirea cadrelor. Asa a reusit el sa inscrie in partid pe Take
lonescu, pe Dissescu, pe Vasile Lascr, pe Al. Djuvara, pe Nicu Xenopol,

si de sigur c' uit pe c5tiva altii, cu mentiunea ca unii au ramas in partid, altii, dupa un timp mai scurt sau mai indelungat, l'au *Asa.
Alesi in parlament, nouii inscrisi au cautat s se releve si dala tribuna parlamentara si a fost o intrecere de debit verbal caro inteadevar a
scos in reliefata evidenta talentul oratoric al unui Take lonescu, Disescu
Vasile Lascar, Al. Djuvara, lar dintre acestia, unii -ca Take lonescu, Dissescu, Vasile Lasc'r, Djuvara, Clon, colaborau si la Vointa Natiatalti.
Asculta conu Mihalache cu vdt interes cuvntarile acestea ale tinedebutanti si so'bucura vznd cum se Malta prestigiul parlamentului cu valoroasele elemente nou afirmate, dar and a vazut ca excesul de
afirmare s'a Intetit si tineretul nu conten3a cu reprezentaliile d intrecere,
s'a hotarit sa le administreze o lectie care sa le potoleasca avntul. Dup
o etare cuvntare de mare efect, Kogalniceanu cere cuvntul i atrage
atentia tineretului c frumoasele lor cuvntri, ori ct ar fi de mestesug:t
dPbitate si ca fc-nd si ca forma, pacatuesc totusi prin aceia c' tin lucrarile
parlamentului in loc, c parlamentul n'are numai menirea sa asculte cuvnatori impecabili rostite, ci si pe aceia de a legifera, lar Camera nu

poate fi redus la rolul de a forma oratori.

Si ca sa intareasca si mai plastic povata, povesteste o idantica patanie a lui de pe vremea cnd ardea si el s se releve si cu cuvntul si cu
ilova intocmai ca tineretul care dovedise deosebit talent oratoric :
Fiind trimes s reprezint tara cu vot consultativ la Congresul dala
Berlin, In dorinta mea legitim de a ma afirma la inceputul carierei mete
cliplomatice, mi-am formulat cuvntarea ce am s'o tiu la Congres, in fata
lui Bismark, Andrassy, a turcului, francezului englezuki si rusului,
eram asa de incntat de efectul ce scontam sa obtin mai cu seama c eram
cunoscut lui B'smark si Inca la vreo doi din reprezentantil marilor pit
cu mandat deliberativ.
In tren
urmeaz Kogalniceanu
dela Bucuresti Oa la Berlin
n'am facut altceva, dec.& sa-mi pregatesc cuvntarea cu care nadajduiam

sa atrag atentia congresului, ca s pot obtine ct mai avantajoase condiVuni pentru tara mea.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BITCURE$TENI DE IERI (RI DE AZI

159

Ei bine, in locul succesului la care m'asteptam, am avut o deceptie

care m'a trn5duit de sperantele mele anticipate si mi-a slujit de lectie
pentru viitor.
Cad mi s'a dat cuvantul, am inceput s5-mi debitez discursul cu
aiSta ardoare pregtit din vreme, f5r5 s5 mi se dea cea mai mic5 atente;
pare c5 vorbeam pentru mine : Bismark vorbea cu turcul, Andrassy so
ntretinea cu francezul ; englezul hi preg5tea !carte atent o limonad5 ;
rusul s'a uitat de dou5-trei oil la mine si apoi s'a afundat si el Intr'un
jilt si-si nota ceva in carnet.
Daca am v5zut c5 vorbesc pentru mine si CA nimeni n'aude ce spun,
am incheiat brusc si ne-am desprtit p5n5 la gdinta de a doua zi, c5nd
am ascultat si eu pe altii cum m'au ascultat si ei pe mine.
Si m'am inapoiat in tar fr s5 fi avut parte de succesul at5t de
indelung si de febril scontat, doar cu experienta c5 am putut (Nine ceiace
voiam dela congres pentru tara mea, nu prin ajutorul ce-I asteptam de
pe urma cuv5ntrii mete, ci numai si numai din convorbirea p3 cara am
avut-o in particular Initre patru ochi cu Cancelarul de fier, pe care l'am
onvins d:n dou5 cuvinte, nu din cuv5nrri indelung preg5tite -

Un am5runt hazliu de pe urma acestei c515torii a lui Koglniceanu

a Berlin, a fost si acesta
Guvernul aducndu-si aminte, dui:A plecarea fui Kogalniccanu, c5
scapase din vedere s5-i dea Intre alte documente cu cari trebuia s5 se
orezinte la congres, unul de mare importanta pentru dovedirea inirept5titei cauze pe care urma s'o pledeze in fata congresului, a trimis in grab5
pe urma lui pe un oarecare Vioreanu sau Viorescu ce locuia pe strecla
Scaune (Nicu Filipescu) in casa (pe vremea aceia bolereasc5) ala cum se
vede si astzi, in care se afl un restaurant pe aproape de bulevardul din
dreptul ministerului agriculturii si dcmeniilor. Vicreanu avea misiunca

de a-I ajunge la Viena unde Koglniceanu se oprea o zi si acolo s5-i

inmneze documentul la hotelul Goldenes Lame', unde Kogginiceanu spusese c5 are s5 descinc15. Acest Viorescu sau Vioreanu, pe semne ca era
un distrat sau un uituc, fiindc5 memorase hotelul M'e'ul da aur- ear
nu-si notase denumirea german5, asa ca, ajuns in -garii la Viena, a vrut
e; s5 explice birjarilor numele hotelului mai re frantuzeste, mai e rom5neste, dar toti l'au intmpinat cu ich weiss niht. In situatia aceasta, a fost
nevoit s5 urce intr'o birj5 cu recomandatia de a-I duce la poiiiie, adres5

www.dacoromanica.ro

160

VICTOR BILCI1JRESCI3

la care birjarul, intelegand-o, l'a condus imediat. Aci irisa alta dificultate : nici omul acesta al politiei nu 'ntelegea nici frantuzeste, nici romaneste, si atunci, trimisul nostru, in disperare de cauza, a gasit ingenioasa idee de a scoate o moneda de aur din punga si 6618nd-o cu degetul pe muche, ii striga politistului, behahind ca mielul : Ecoutez monsieur, hotel beeee... a 1
Bietul Vioreanu n'a nemerit-o nici cu explicatia aceasta, ba a nemerit-o mai M'u, fiindca politistul convins ca ciudatul caltor era dement, l'a
trimis la o casa de nebuni, de unde n'a fost liberat decat a doua zi cand

spre norocul lui, s'a brodit ca doctorul care vroia s-1 examineze, s
stie frantuzeste si sa-I puna in libertate, indicandu-i si strada si numarul
hotelului Mielul de aur'', unde, spre norocul lui, l'a gasa pe Koglniceanu si a putut sa-i predea documentul ").
Kogalniceanu a avut norocul sa-i fie prieten lui Cuza inainte ca
acesta sa urce Tronul Moldovei si apoi si-al Munteniei, precum si Voda
Cuza a avut norocul sa fie slujit de Koglniceanu, asa incat tot binele ce
a rezultat pentru tara in timpul domniei lu Vocia Cuza, este opera colaborarii stranse si intelegatoare a acestor doi mari si bun romani. Bine
Inteles, Kogalniceanu a continuat s-si slujeasca tara si dupa detronarea
lui Cuza, cu aceiasi inteligenta, cu aceiasi vointa si cu aceasi tragere de
'nirn si sub domnia vrednicului urmas al lui Cuza, inteleptul si viteazul
Domnitor si Rege Carol I, care a avut prilejul sa-I aprecieze in diferite
ocaziuni si in deosebi cu prilejul rzboiului de independent in care este
stiut rolul de covarsitoare Insemnatate pe care l'a avut Kogalniceanu in
calitate de detinator al portofoliului externelor, asa cum insusi regele
Carol mrturiseste in memoriile lui, fi de cate ori are prilejul s aprecieze omul si opera lui.
Cititorul este rugat s'a retina si amaruntul acesta, in ce privaste relatiunile stranse dintre Cuza si Koglniceanu, cari in intimitate se tutuiau,
zicandu-si fara protocol : Alecule i Mihalache.
Se stie ca intre Cuza si Koglniceanu a fost mai totdeauna un perfect
acord de veden i asupra tuturor marilor chestiuni ce au facut obiectul preocuparilor lor in privinta reformelor s inovrilor puse la cale si infaptuite

14) Ptania aceasta, Vioreanu, probabil creznd cA n'are s se afle si.

sfi-1 fac de- rusine, n'a povestit-o la fnavoierca In tarA. In schimb Kogrilniceanii a ImprAstiat-o si dela el a aflat-o si cel ce a povestit-o.

www.dacoromanica.ro

BLICURE$T1 gI .BIJOURESTENI DE IERI $1 DE AZI

161

dupa prealabilele examinari, consultri si discutiuni si apoi supuse in

cercuri mai largi.
Zic mai totdeauna si nu totdeauna, fiindca au fost intre ei doi si
divergente cari au cerut rastimp ca sa se convinga unul pe altul, pana ce

au cazut de acord asupra amruntelor sau a formei definitive sub cara

reforma sau inovarea era prezentata spre Iegiferare si aplicare.

Asa de pild, n'au fost intelesi un crampei de vreme asura propunerii lui Kogalniceanu pentru desfiintarea bataii, corettiune corporala le-

giferat pe vremea aceia "), Kogalniceanu sustinand ca ar fi sosit momentul desfiintarii din lege a acestei barbare pedepse corporale ce nu
mai exista nicairi in Apus, iar Cuza opunandu-se pe considerentul ca
msura ar fi prematura, intru cat nu fusese atins pe vremea aceia gradul
de dezvoltare al simtului de corectitudine cetteneasc,a.

Prilejul de a relua discutia asupra acestei reforme, fi s'a prezentat

Cu ocaziunea unei vizite la Craiova, unde trebuind O' parcurga cu sistemul de circulatie de atunci (caruta postei, ce schimba caii din distanta in
distanta de o posta (20 kilometri) distante Buciiresti-Cralova (cam trei
zile cu popasuri) au avut destula Vrefne s reia discuta asupra acestei
reforme si totusi, au ajuns la Craiova far o soluties definitiva.
In seara care preceda prima zi de inspectie in Craiova, programul
era astfel hotarlt : la 8 dimineata, trecerea in revista a tuturor unittilor
militare din garnizoana pe un platou din marginea orasului, lar dupti
amiaza pe la diferite autoritati si institutiuni din localitate.
In asemenea calatorii de inspectie, Vocla Cuza era insotit de un
adjutant domnesc si de un singur servitor, lar Koglniceanu de un fecior
sigan treaz si slujit, care fiind vechiu In serviciu cunostea rostul tuturor
obiceiurilor primurui ministru si carula Ti era de ajuns s-i indice doar
tinuta pentru cutare ceremonie, ca tiganul sa se execute rara gres.
Kogalniceanu trebuind s'A lipseasca o 6 in oras ca impreun cu
prefectul sa dea dispozitiuni pentru programul de a doua zi, Vod5 Cuza a
profitat de aceasta ora in care rmsese singur, ca s'E"' puna la cale o farsa
itii Koglniceanu, in care scop a chemat pe tiganul fui conu Miharache pe

15) Pedeapsa se publica in Monitorul Oficial" cam in forma aceasta :

Pentru vina de a fi contravenit artieolului . . . din legea . . . individul
a fost condamnat a sufere 20 lovituri de ntuele si se publicA
spre stlint cA pedeapsa a fost executat In ziva de , .".
11.

www.dacoromanica.ro

162

VICTOR BILCIURESCil

care-I cunostea ca iiteS 51 loarte devotat stpiinului si i-a fcut aceast

propunere :
Ascult, m igane I
Ascuit, s triesti Mara Ta.
Vrel tu m, s castigi zece galbeni ?

Cum s nu, Maria Ta?

Uite, ma, ce ai s faci: mine dimineaS5 and te-o cherna d. prim
ministru ca s5-I imbraci, tu s intrzii, s nu vii numai deck si and s'o
rsti la tine, s'.5 te prefaci a esti beat. El o s-Si cear' fracul cu decoratii,
ghetele de lac, capela, mnusile albe, iar tu clatinndu-te pe picioare, s'o
Ili inteuna : acum indat d-le prim ministru ; numai cleat l" Si s te tot
rsucesti locului, MCA s-i aduci ceva din ce-S1 cere...
S triesti Mria Ta, rn' omoar in b5taie I

Apoi tocmai d'aia Ili dau eu zece galbeni, ca s te Iasi s te bat,

ea n'are s-Si dea det o palm, fiinda eu sunt in odaia de alturi si
te scap.
Da' m d afar, Mria Ta.
Nu fii prost m, Ili rg'duiesc eu ca nu te da.
Si au czut la invoial : Cuza i-a numrat zece galbeni, iar Siganul
i-a fgduit s'A fac intocmai cum i-a poruncit Maria Sa.
A doua zi dimineat pe la 6 ceasuri, Cuza bate in usa camerei de
alturi in care dormea conu Mihalache si-I vesteste c n'au dec5t o ora
umtate de preg5tire, fiindcg la 7 si jumtate trebuiau s porneasc spre
platou, pang unde trsura facea jumtate de ceas, ca inaltele fete ce asteptau acolo, s nu prelungeasc asteptarea din cauza Intrzierii lor.
Kog5lniceanu rspunde c inteun ceas e gata, iar Cuza ?I aude cum
isi striga feciorul care nu rspundea.
Trece o vreme si Cuza repet bataia in us5
Zoreste, Mihalache, c nu mai avem dect un ceas si un sfert
Uite acum I Inteun ceas sunt gata.
lar Cuza de alturi, aude c Siganul a aprut in fata lui conu Miha;ache in halul in care-I dasalise s se prefac si jubileaz5 c5 planul avea
s-1 reuseasc ; apoi ascult mai departe :
Koglniceanu pe ton ridicat afurisea pe Sigan
Te-ai mbAtat cioar, fir-ai al dracului 1
lar Siganul, printre sughiluri :

www.dacoromanica.ro

BrICURE$T1 $1, EUCLIREETENI-DE EER1 EX DE AZ1

163

Sarut mana coane, numai de cat, uite acusica,.. fracu SI cu decoratii ?... am inteles sarut mana,... cu decoratii,... am inteles,... acusi, numai
decat...

Cand nu mai erau decal trei sferturi de ceas si Cuza Intelesese Ca

tiganul n'adusese nimic din ce-i cerea conu Mihalache, bate apasat in
usa :

Pentru Dumnezeu, Mihalache I Ne facem de ras; ne-asteapta aLita lume I

lar rspunsul lui conu Mihalache a rasunat cu repetitie pe obrajii baragladinei, moment in care Cuza deschide usa si facand haz de furia lui
KogalniceSnu, II la din scurt :

Cum, Mihalaclie ?... Tu lovesti ?... Tu care nu mai departe decat

Jeri te scandalizai impotriva maltratrli corporate ce degradeaza pe om ?...
Tu te dezminti asa de repede si asa de brutal ?

Era prea inteligent Kogalniceanu ca sa nu ghiceasca pe loc lectia

ce! administrase Cuza si n'a mal staruit in dorinta lui de a rupe cu rusinoasa practic a acestui soiu de corectie moralizatoare, intrata adanc in
mentalitatea vremei aceleia.
ALEXANDRU LAHOVARY

Fratii Lahovary : Afexandru, Ion, lacob si Emil, feciorii lui Nica Lahovary, au cinstit -numele acesta nu numai in tara lor dar si geed din ea,

mai ales cei trei d'intai, pentru ea cel de al plitrulea, Emil, era tot asa
de studios, de luminat si de bun roman ca si fratii lui, dar nu s'a bucurat
de reputatia si ascendenta lor, fiindca nu-I atrgea zbuciumata viata publica de atunci cu lupte acerbe chntre partidele politice, multumindu-se
cu un mandat de deputat fara alte veleitti.
Acestui Nicu Lahovary, tatal acestor patru Lahovaresti, in societatea
bucuresteana din vremea aceia i se zicea parintele fericir fiindca avusese parte de copii fruntasi ai vielii noastre publice, distinsi cu diploma
de onoare dela Paris, cei doi dintai, Alexandru si Ion laureati juristi, lar
lacob licentiat in matematici, predand acest curs la universitatea din
Bucuresti, a carui catedra a luat-o prin concurs indata dupa inapoierea din
Paris.

$i fiindca suntem la capitolul elocintei manifestate si la tribuna par-

www.dacoromanica.ro

161

VICTOR BILCIURESCV

lementar si la cea de mase, ne ocuprn de Alexandru Lahovary, unul

dintre cei mai straluciti reprezentanti ai ambelor tribune, daca' nu chiar

cel mai strlucit, dac tinem seama de toata rafinata druire a acestei
arte, capabila sa exalte auditorul pana la determinarea schimbarii credintei, pan la adoratia celui ce define acesta puternica 4i iresistibila magie a cuvantului.
Acest eminent jursconsult, incomparabil orator, de o potriva de fermecator si in parlament si la tribuna publica si la bark a iesit in evident
si a atras admiratia public dele primul lui cuvant rostit in parlament si
in categoria aceasta a oratorilor pentru ambele tribune, el ar fi trebuit
s tina de drept fruntea. Am dat insa acest loc de cinste lui Koglniceanu,
ca fiind mult mai varstnic dada el si cu mai indelungat trecut politic.
Fireste, o asemenea ascensiune pe vremea antagonismului dintre
particle, a dat roster la invidii cari au incercat sa-i atenueze importante,
sa-i scada din prestigiu si astfel i-au scornit imaginara desconsiderare
pentru popor atribuindu-i falsul ponos ca ar fi intampinat o demonstratie
populara ostila partidului conservator, cu cuvintele : Mitraillez-moi
cette canaille I" lata laconicul raspuns pe care-I da sub proprie semnatura
Al. Lahovary in l'Indpendance Roumaine :
Precizez ca ministerul Catargiu, din care am avut cinstea sa fac parte,
n'a mitraliat niciodat pe nimeni, nici chiar pe canalla; dovad a ea

este Inca in vlata si mai infloritoare ce niciodatr.

Tot asa de usuratec scornita a fost si alt iscoada pe socoteala lul
Al. Lahovary, pe care lima el a tratat-o cu aceiasi olimpica indiferenta ;
anume : a la o consultare pe care Palatul a cerut-o intr'o imprejurdre,
fruntasilor vietii noastre publice, Alexandru Lahovary si Lascar Catargiu
consultati unul dupa altul din partea partidului conservator, dupa ce fusesera consultati cei ai partidului liberal, ar fi dat un rspuns ireverentios.
In realitate, raspunsul a fost damn si a avut de scop sa informeze cinstit
Coreana, pe care in intreaga lor cariera public au cautat s'o slujeasca
farg sa-i ascunda adevarul.
Sa' rezumrn in cele ce urmeaz cateva din cuvantarile lui din parlament si dele tribuna publica
Sa incepem cu aceia ce a fost considerata ca cea mai calda si impresionant din toate, intitulat Tristia.
spune el
Incep
cu cuvantul cu care poetul Ovid, exilat in

www.dacoromanica.ro

BIICURE$T1 $1/ BUCIIRE$TENI DE IER1 $1 DE AZI

165

rem i neguroasa Tomis, printre Geti i Sarmati, intitula cantecele surghinatatii, cari nu erau dec.& un gearnt, pe care nu voira sa-1 auda puternicii Romei. Tristia" este singurul cuvant potrivit cu cela ce se
petrece In tara noastra de vreo zece luni de zile si mai cu seama dela
chestiunea Mitropolitului Primat "). Nenorocirea unui am, fie chiar al celui mai Malt obraz al unui Stat, In cele din urma este un caz izolat care
poate sa Induioseze pe amici.
Lucrul poate asa dar S se opreasca ad si s nu treaca mai departe,
Dar nu merge tot asa, dud cu ocaziunea unei asemenea Intamplari, se
desveleste deodata desartaciunea tuturor garantiilor pe cari o natiune
crede ca le-a capatat dupa atatia ani de lupta i rabdare.
Putin importa, In adevar, deed seful Bisericfi se numeste Ghenadie
sau Gheorghian. Ceiace importa este sa stim daca avem o Biserica.
Toata lumea se bucur de fericita rezolvare a chestiunii Mitropolitului
Primat. Si ce este mai curios, arel cari au nascut fatul frumos, se fericesc
sa l'au Ingropat.
Liberalii sunt fericiti de solutiune, fiindca vad ca a trecut furtuna.
Conservatorii sunt fericiti de solutiune, dintr'un sentiment mai delicat.
$i ceva mai mult : noul guvem a trebuit sa vie la dansii i ori cine
simte c NM' cuvantul lui Lascr Catargiu, Primatul n'ar fi facut pasul
desavarsit care a rezolvat criza cu pace si buna intelegere.
Ori ce iluziuni si-ar face d. Fleva, ale carui merite i nobile sentimente, nu le contestam, nu domnia-sa era In masura de a zice acest cuvdnt si de a face semn valurilor turburate s reintre In matca lor.
Prin urmane, nu se putea un rezultat mai bun In aparenta'',
este un I:IA.": cine plteste pagubele acestui razboi victorios ?... Este
cineva. Acel cineva se numeste justitia sinodala" i justitia civila"
plata este ark de grea, inc.& trebue sa 1ntunece cu totul bucuria 06.
lard un Sinod compus din 11 arhidiaconi si un mitropolit, care In
Mai osandeste pe Primatul tarii, i acelasi Sinod, la Decembrie spune ca
pentru unele din acuzatiuni Sinodul a iesit din competinta sa
$i cum se face aceasta neauzit schimbare la MO ?... Fost-a o noua
cercetare, discutie, aparare, acte, dovezi, martori, ?... Nimic.

Precum Primatul a fost osandit Bra nici una din aceste forme sau
garentii, tot astfel a fost achitat, NM' chiar a se cauta un pretext cat de
16) Chestinnea Mitropolitului Ghenadie.

www.dacoromanica.ro

166

VICTOR BILCIURESCU

slab, la o asa Ininunat contrazicere. Singura deosebire este c'S dacii o-snda s'a ticluit In 48 de ore, desvinovtirea a urmat In 24.
Aceast afacere a Mitropolitului Primat a fost ca un fel de fulger
ce lumineaz un moment o noapte Intunecoas pe o crare rtcit si arat5 nenorocitului cltor toat adancimea prpastiei si grozvia pericolului.

Este ceva putred In regatul Danemarcer zicea Hamlet. Oare trebue

noi s zicem : Totul este putred in regatul Romniei
Nu, noi credem ch" In fundul inimii poporului romn a mai rmas Inca
simtul drepttii si al cinstei. Si el s'a manifestat In mod strlucit, and
mii de oameni, Impinsi printeun nobil si dezinteresant simtimnt, s'au
ridicat In favoarea Prelatului asuprit si au cerut dreptatea pe care pSn
In cele din urrna au obtinut-o pe cat.s'a putut, cu pretul sngelui lar pe
care l'au vrsat cu generozitate.
Dar poporul vede rul actual si se ridic contra lui cu puteri impulsive. El ?ma nu poate ptrunde nici cauzele acestui ru, nici mai cu
seam a gsi mijloacele de Indreptare si de vindecare. Aceasta este
treaba oamenilor de stat. S. dea Dumnezeu ca unii s prseasca micile
lor ambitiuni personale, ca altii sti se conving c legile de interes material si de gospodrie politic& del foarte folositoare, nu sunt unicul

scop la care trebue s se gandeasc un guvern. S se uneasc cu totii,

s cugete, s se convingS c o societate ale crei organe s'au artat lipste de neatSrnare, este bolnavl
Este dar timp sS se pule pe lucru, toti cti Ina nu desndjduiesc de
viitorul natiunii".

Am reprodus acest rechizitor al ilustrului brbat de Stat, la capitolul elocintei, dei el n'a fost cuvntat, ci scris sub forma de articol si trimis din Paris oficiosului conservator Timpul dela noi, c,are l'a publicat In
n-rul 282 de Smbt 21 Decembrie 1896, semnat Uri vechi conservator",
** *

Tot In a facerea aceasta, Inainte de a pleca la Paris, adic cu &ma'

luni Inainte de articolul de mai sus trimis din Pars, la 27 Ootombrie 1896
Ian* cum Isi Incheie el cuvntarea dela o intrunire public la Eforie :
Aceasta credint In care ne-am ascut s In care voim s'a" murim,
care a preszut la cele mai mari acte ale vietii noastre, care a Impreunat

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI 51 BUCURF4ENI DE IERI $1 DE AZI

167

ranile sotiilor noastre, care a adumbrit leagnul copiilor nostri, care a

veghiat mingketoare la aptiul strmosilor nostri adormiti, in care si
nni speriim s adormim in pace, pentru a reinvia in sperant, aceast
credint nu poate fi siluit. Dnsa a fost dela inceput si de-a lungul Istoriei una cu natiunea romn ; dnsa a mnat in lupt steagurile biruitoare ale Mihailor si ale $tefanilor ; pentru dnsa au murit Basarabii
il Constantinopole. Ea este amestecat cu pmntul si cu trna acestei
tri ; ea este dospit'a' In inimile Si in cugetele noastre. Nimic n'o va
zdruncina I",

**
In Martie 1888, vorbind in sala Orfeu", despre banchetul organzat de liberali, pentru celebrarea aniversrii lui 14 Martie 1882, and
tara trecea o clipa nenorocit, Lahovary gseste a gestul acesta ronstitue o sfidare si-1 vestejeste cu aceast lapidar fraz5 :
Dac durerea unui popor poate s se fac pine si daca- lacrimile
lal se pot bea inteun pahar, ei bine, sr, se dud la aceste banchet I Vor

gsi acolo cu ce sa-si potoleasc setea si cu ce s se hrneasa I".

*
*

In cuvntarea din parlament, rostii cu prilejul interpelrii in chestia Dunrii (28 Mai 1881), Lahovary sfkseste asa
Aceast Dunre pe care am deschis-o comertului liber si leal al
tuturor natiunilor din lume, aceast Dunre este a noastrS; am pltit-o
in destul in trecut, aci au fost secole in care ea a dus la Mare mai mult

sirige romnesc deck pr.

*
*

Cnd partidul conservator s'a declarat impotriva domeniului Coroanei si contra fortificatiilor Bucurestilor, acele fortificatii cari au costat
mai mult deck bugetul de atunci al trii pe doi ani, si cari n'au slujit, si
n'au s slujeasc vreodat, la nimic, Alexandru Lahovary, care In Wan'

viata lui nu s'a sfiit s spun deschis ceeace credea, chiar and *area
li era cerut de Coroan, si-a sfrsit discursul la o intrunire publia

lu

cu acest rezumativ final

Dac Cerul este gol, nu insultm pe nimeni, dar dad cineva maaude, s-i fie mil de noi I".

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESOU

168

Pe and era pe banca ministerial4 detintor al portofoliului externelor, partidul liberal ce-I utiliza pe Delavrancea pe and acesta Ii era partizan, g'seste cu cale s interpeleze, prin vocea lui Delavrancea, pe ministrul de externe Al. Lahovary, pe puerilul motiv a la cununia dela Sigmaringen a printului nostru de Coroan Ferdinand cu principesa Maria,
reprezentantul Romniei (Al. Lahovary) n'ar fi avut la ceremonia religioas
din biseric locul ce i se cuvenea ca trimis oficial al trii Mirelui, ci un
loc nebgat In seam.
In rspunsul su, Lahovary, a explicat parlamentului si interpelatorului, cum a decurs cununia, pe un ton care, tocmai fiincla era de un

calm enervant pentru Delavrancea hottirt s Mina' un succes, l'a deter

minat pe acesta s provoace pe ministru prin intreruperi : Lahovary l'a
infuriat si mai mult pe Delavrancea, and i-a spus c la nuntile acestea
princiare, ceremoniile se petrec altfel cleat la nuntile obicinuite unde
fie care asistent isi face loc cu cotul si se aseaza unde-i place ; c la ceremonia dela Sigmaringen, locurile au fost stabilite de mai nainte de cgtre maestrul de ceremonie al Curtii si c locul ocupat de el a fost at se
poate de onorator pentru tara pe care o reprezenta.
Calmul acesta al ministrului, l'a intrtat pe Delavrance,a, fcndu-1
s angajeze un duel ce s'a terminat in defavoarea acestuia
Eu
i-a zis Delavrancea
In locul d-voastr as fi rosit and
as fi vzut aceast desconsiderare.
Eu
i-a ripostat Lahovary
dimpotriv...
Asa sunteti d-voastr, pieile rosii ; a fost intreruperea pe care
si-a ingcluirt-o Delavrancea.

Rspunsul lu Lahovary l-a amutit pe Delavrancea :

De cari piei vorbeste onoratul reprezentant al Prahavei aci? De
ale noastre, sau de ale d-niilor lor cari nu rosesc nici odat, ori at de

struitor le fream aci ?

La dezvelirea statuei lui Alexandru Lahovary de pe

fosta strada
Dorobanti, astzi bulevardul Alexandru I al Serbiei, chiar in captul acestui bulervard am asistat si eu lang5 estrada tribunei de unde s'au rostit

cuvntrile ocazionale, asa a am auzit cele trei an/5110A ce s'au rostit

acest prilej, si anume : a lu Gh. Gr. Cantacuzino, seful partidului
conservator din vremea aceea, a lui Nicu Filipescu si a lui Take lonescu,
din care reproduc aci finalul, final ce a fost un adevrat imn de prea
mrire a marelui orator care a fost Alexandru Lahovary :
www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1, RUCURE$TENI DE IERI EI iDE AZI

169

dNimeni inainte si nimeni dup Lahovary, n'a druit si nu va drui

oratoriei romnesti modele nestimate ca dnsul. Uta vreme se va grai
limba noastra, at vreme se va ceti romneste, cuvantarile lui Alexandru Lahovary vor ramne capeta de opera, in ami nepoti de nepoti d'ai
nostri vor cauta exemple de imitat si se vor minuna de inltimea la care
s' a'putut urca elocinta romneasa.

Nu este cuvntare a lui in care sa nu se gaseascii una din acele senUnta sapate ca in piatra, cari de-a pururi zugravesc un eveniment sau o
epoca. Daca bogatia ideilor cari se imbulzeau intr'insul, il facea s porneasa Cu un fel de greutate, curnd vulturul isi lua zboru si se suia la
astfel de inaltimi, in at micimile lucrurilor parnntesti dispreau din orizont si nu se mai vedeau deat vilrfurile. Un dar ca al lui Lahovary nu se
compara; un artist ca dnsul nu purcede dala nimeni si nici scoal nu
face. Este un exemplu nepretuit, dar unic.
Trei zeci de ani de-a randul, s fii glasul unel natiuni, glasul unei
rase ,ce mrime mai mare clec& aceasta I

Partidul conservator nu intelege sa-si insuseasa pentru dnsul numal ceeace este o glorie a tuturor si daca are credinta intima a nimeni
nu poate iubi memoria lui Alexandru Lahovary cum o iubeste dnsul, nu
<ere Insa nicio intietate in admiratia marelui Romn".
TAKE IONESCU

In categora aceasta a oratorilor cari s'au distins de pe amndoua

tribunele, figura lui Take lonescu se desprinde aureolata de luminosul
nimb al darului lui de cuvntator pe care nici un altul nu l'a egalat ca
improvizator si ca imprastiere in variatele domenii ale elocintel, fiindca
nici unul n'a atins debitul lui calificativ si cantitativ si drept este sa mrturisim a in parlament cuvntul lui a rsunat cel mai ascultat si mai des,
mal todeauna improvizat si la fel admirat pina si de adversari si la tribuna publica si la bara si la consfatuiri si la conferinte si la congrese.
Astfel se si explica de ce s'a bucurat de simpatii pe cari nici o alta per-

sonalitate polilla dela noi n'a izbutit s le cucereasa inteo asa de covrsitoare m'asura.

Si daca in ce priveste elocinta parlamentara, el insusi cedeaz pasul lui Alexandru Lahovary si, tot asa, daca in materie de elocinta de

www.dacoromanica.ro

170

vicron.

BILCIIIRESCU

mase, a recunoscut inta:etatea lui Delavrancea, in schimb, el a strlucit

deopotriv dela inaltimea tuturor tribunelor pe cari le-a urcat.
Cu aceste Imbelsugate daruri ale Gurii lui de aur", a strans el in
juru-1 o pleiada de partizan!.
Dam doar cateva pilde ,din cari s reiasa maestra cu care si-1 debita, Bra reproducerea in intregime, fiincica cuvantarile lui fiind relativ
de data mai recent, sunt in majoritate cunoscute de contimporani.
Pe and era ministru de Thstructie si culte, se pomeneste interpelat
in Senat, de mitropolitul Partenie a ar fi permis pictorului Mirea. care
zugrvise catedrala din Constanta, s astearna pe pereti o seama de sfinti
si ce sfinte, dup modele din societatea bucuresteana si dupa portul modern', nu dupe' acela al vremii de atunci.
Interpelarea lasase profunda impresie in Senat, chiar printre partizanii bancii ministeriale si radios mitropolitul se asaza jos si asteapta
rspunsul ministrului, dar din primele euvinte ale acestuia. Senatul izbucneste in aplauze si expresia mitropolitului nu mai este de loc redioas :

ce inspiratie greincepe Take lonescu

Bine, Ina Prea Sfinte
a avut Sf. Ta s aduci ad ireparabile greseal a autoritgii bisericii
noastre, de a nu fi strans la timp pentru arhiva sinodala o colectie a portretelor sfintilor si sfintelor bisericii noastre. Stie L P. S. Ta ca pictorul
Mirea a cutreerat Sinodul, Mitropolia si Academia in cautarea portretelor sau macar A schitelor chipurilor unora din sfintii si sfintele ce i s'a
pretins se' zugraveasca ? $tie L P .S .Ta ca afara de cei cativa sfinti asternuti in interiorul mai tuturor bisericilor noastre, nicaeri pictorul n'a aSire

flat nimic, nici macar o indicatie care sa-I calauzeasca ? Si dace' este &se,
ce trebuia se' facia Mirea, dad nu cela ce a si facut : a cutat in societatea bucurestean5 modele barbtesti si femeiesti, ale caror chipuri s se
apropie cat mai bine de acelea ale sfintilor si sfintelor adevarati si a reus't s redea cat mai apropiat de adevr aceste sfinte expresiuni, lar cat
privaste vesmintele in cari i-au prezentat, atat eu cat si judecatorii de
arta consultati, le-am gasit cadrand perfect cu vesmantul corespunzator
atitudinii sub care trebuia Infatisat motivul. Asa in cat L P. Sfintite, vina
pe care ai adus-o ad i
dac vine' este
nu priveste pe pictor, ci nafta
lerarhie a Bisericii, care n'a avut prevederea de a colectiona o arhiv

portretistic in acest scor.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE LERI $1 DE AZI

171

Ca ministru de finante in cabinetul Ch. Gr. Cantacuzino, a trebuit

sa rspunda opozitiei la discutia bugetului prezentat de el, i-am ascultat
toat argumentarea, toat replica, satisfacand toate intrebrile opozitiei
i pan i din pledoaria rece a cifrelor, acest mare maestru al cuvantului,
a st:ut sa uimeasca Camera cu acel farmec neintrecut 6 timp de mai
bine de o ora, far5 intrerupere, a citat sute de cifre din difeltele capitole ale bugetului, Bra ajutorul unei cat de neinsemnate note, ca si cum
le-ar ff memorat ca sa le debiteze ca o lectie, ceeace nu mai vzuse nici
and Camera.
Spuneam ca Take lonescu era un improvizator. Am la indeman, intre altele pe cari i le cunosc, o dovada pe care am aflat-o dela un partizan din cei refugiati ca si el la Paris .,in urma ecenimentelor din 1916
1918 :

Baroul Parisului in frunte cu decanul lui, organizase o receptie in-

tr'una din sale palatului de justitie, in cinstea corpului avocatial romanesc afltor atunci la Paris, solemnitate la care erau oranduiti sa vorbeasca decanul baroului din capitala Frantei, care saluta prezenta colegiior romani si Toma Stelian care trebuia sa raspunda.
In ultimul moment, cand sala in care urma sa se desfsoare solemnitatea si reprezentantii baroului roman erau in par, un trimis al Iiii
Toma Stelian aduce o misiva din partea acestuia, prin care se scuza c
fiind bolnav, nu poate lua parte la solemnitate. Toti cei prezenti au recurs la Take lonescu, staruind sa salveze situatia, ca fii(nd singurul in
spunea partizanul ce asista la
snasur s-i fac fat. Nici cinci minute
primirea
acestei
neasteptate misive, &lid
n'au
trecut
dela
receptie
nici cinci minute de reflectat n'a avut Take lonescu, si baroul Parisului in
frunte Cu decanul lui, si-a facut aparitia in sala de receptie, lar decanul a
si luat cuvantul.

Pentru Take lonescu, ragezul acesta de timp, n'a fost mijloc de reculegere, in care sa-si poata jalona macar raspunsul, fiind tinut sa princla
cuvant cu cuvant salutul decanului, ca rspunsul lu sa cadreze cu acest

salut, si cu toate acesteapovestea partizanul de fat la solemnitate-- a

Take lonescu a fost atat de magistral, Meat decanul si tot corpul avocatial
francez a tinut sa-i stranga mana si sa-i exprime intreaga admiratie.
*

Am tinut sa accentuez asupra acestei insusiri oratorice ale Ilustrului

nostru brhat de Stat, ca s nu las sa treaca nerelevata parerea regretatuwww.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

172

lu I. G. Duca, cel mai cinstit portretist din cti au incercat portretul lui
Take lonescu, dar care are singura gresala de a pretinde ca Take lo'nescu, In marile Imprejurgri, Is' pregatea discursurileicu Ingrijire", cela
ce nu e de crezut.
Imi Ingclui sa-1 redau aci in Intregime
Take lonescu
Incepe Duca
a fost de dou ori un mere orator.

fiindca natura II Inzestrase cu un mare dar de vorb si, in al doilea

rad, fiindca avea de o potriva toate elocintele, elocinta baroului, elocinta parlamentara, elocinta Intrunirilor publice, pn i elocinta funerar.

Era inegal. Ducea de altfel o viat atat de intensa fare palatal de

justitie, clientela politic. Malta diplomatie si mizeriile. de partid, Mat
adesea simteai ca nu i-a fost harzit nici acel minimum de reflectie care
s-i permit mcar s stie precis despre ce se discuta. Dar avea un dar
de a prinde chestiunile, de a le Infatisa, de a trece dela particular la general, de a Malta once subject, care II salva si In cele mai disperate
prejurari.
Cand putea

si In orice caz ill marile Imprejurari intotdeauna

isi pregatea discursurile cu Ingrijire. Asternea pe hartie scheletul lor si
se plangea Intotdeauna ca In focul discutiei a uitat o bun parte din
ceiace voia sa spuie. Cand era mai grbit Inainte de a lua cuvantul, se
plimba nervos In lung si In lat, concentrandu-si gandurile printr'o impresionant sfortare. Pare al vad In vechia Camera, pang ce-i venea randui, cu mainile la spate, Ingandurat si pripit, circuland In dosul banch
opoziei ca sa se reculeaga In liniste,a relativ a acelui colt, Ferit de indiscretia general.

Nimeni n'a fost mai nedrept cu el decal Carp, and a spus ca in

totdeauna pledeaz5 o cauza, niciodata nu apr5 o convingere".
De sigur, eclectismul lui Take lonescu era infinit si, prin aceasta,
inssi convingerile lu succesive si trecatoare. Dar Take lonescu era un
entusiast, un emotiv si un romantic. Credea In ceiace spunea, credea !Ana
la naivitate si de aceia o spunea cu o neprefacut sinceritate si Cu o patrna comunicativ.

In elocinfa lui era un amestec de avant de sprinteneala intelectuala,

de profetica viziune, de logica si de intuitiune, care interesa totdeauna
si Inflcra de cele mai multe ori.
Vocea 11 era ingrat, dar cuvintele curgeau eat de armonios, hick

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI I BUCURESTENI DE LERI 51 DE AZI

173

perecla pe care Craiovenii

dat-o la inceputul carierei sale
gur
de auri-a ramas pana la mormant. Vorbirea i era totdeauna de o
mare claritate, dar fraza Vasa adesea de dorit. Cu toate acestea, and Is'
tiadea osteneala, stia s aib pasagii demne de antologii.
Cuvantarea pe care a rostit-o la inmormntarea fui Alexandru Lahovary e una din cele mai frumoase pagtni ce s'au rostit in limba noastr ; iar cu sfarsitul discursului su Instinctul national'', literile romane
se vor putea fall deapururea.
Replica la intreruperi- era partea lui slaba. O stia si marturisea fara
inconjur c nimeni nu-1 deconcerta mai mult intr'o dezbatere parlamentara decat Carp cu spiritele i Panu cu sagetile lui inveninate. Fiind un
sensitiv, Take lonescu era fatal un impresionabil. De aceia de cateori vorbea evea emotii si tot de aceia, afara de rare exceptii, vorbea mai bine
cand era sustinut de aplauzele unei sli simpatice, decal atunci and
graia intr'o atmosfera nepsatoare sau ostila.

Spre deosebire de atatia altii, era tot atat de stapan pe analiza ca

si pe sinteza, pe ofensiva ca si pe defensiva, pe abstractiuni ca si pe
amarunte prozaice; aa Inc& poate c' Romania contimporan sa fi
cunoscut orator; ce au atins culmi mai inalte cleat Take Ionescu, nioi
until Tina nu l-a intrecut lii varietate si In imbelsugare.

Take lonescu a fost Bra ndoialL cel mai bogat, daca nu cel

mai

mare din oratorii note.

Dup modesta mea prere, medalionul acesta al lui

G. Duca despre

Take lonescu, este turnat intr'un bronz din care nu poti nici s scoti,
nici sa adaogi un atom macar. Este turnat si cizelat de mana de ochiul
si de sufletul unui maiestru neintrecut.
O duioasa amintire despre Take lonescu o releva Intr'un ziar, d-rul
Alex. Manolescu, cu prjlejul comemorgrii a treisprezece ani dela moartea
lui, citand doar aceasta a lui magistrala spovada

Nedreptilfile pe cari mi le-au fcicut alfil mie, nu cer nimanui a le

regrete, cilci eu le uit ; acelea pe cari eu le-am Malt altora, nu cer nimilnui s mi le ierte, cdci eu le regret".
Si tot d-rul Al. Manolescu mai adaoga cu acest prilej

Nu pot uita gestul de adeveirat patriot, and In Martie 1907 a fost

raportorui legii polifiei si al altor legi votate de conservatori, pe cari le-a
.modificat guvernul Sturdza, cel ce a urmat guvernului Cantacuzino.
www.dacoromanica.ro

174

VICTOR RILCIURESCI7

Dem. A.,Sturdza a srutat atunci tSe Belzebut si i-a spus : Set recunoastem
cciau tofii am pliceituit faili de !arr.

CSt de departe a mers prevederea lui Take lonescu se poate ve,dea

si din acest fragment de conversatie dintre el, Clmenceau si Loyd
George,spe and mergeau s prnzeasa impreun' la un birt din Paris,
pe timpul conferintei pcii dup r'zboiul 1914-1918:
Mergnd alturi cte-si trei, Take lonescu era sondat cnd de Clmenceau cnd de Loyd George s se pronunte ce atitudine ar avea dad,
detinnd situatia in tara lui ar fi constrns s me,arg in aliant numai cu
unul din aliatii de atunci, adica dacg ar merge cu Frantz sau cu Englitera,
dac aceste dou mari p.uteri ar fi la un moment dat adversare si ar
recurge la o aliant' Cu Romnia?

Fr nici o calitate reprezentativ, Take lonescu a rspuns ferm :

Cu nicT unul
Si la mirarea celor doi convorbitori, el adaog categoric :
Numai cu amndoi I Fiindc' atunci and as avea mandatul s
pronunt, ori 615 simpatie am pentru amndoi, datoria mi-ar impune set

mei giindesc inainte de toate la Jara mea, pe care as sti s'o fac s ink/E./2ga' al, pentru ea, numai impreuna reprezentati o forlit.
Afirma! c Take lonesc,u a fost mentorul lui Titulescu, cel putin la
inceputul carierei politice a acestuia, bizuit pe simple intamplare a acestei
scene in cabinetul de alturi de biroul lui Take lonescu, pe and m gseam de fat
De obicei in cabinetul acesta se strngeau furntorii, fiindc Take
lonescu nu suferea fumul tutunului. La un moment dat in cadrul usii de
alturi apare Take lonescu cu ochelarii la ochi si cu o telegram in mn
intreb cine cunoaste pe un Nicolae Titulescu care i telegrafiaz din
Paris. Pavlic Brtsanu rspunde c-1 cunoaste, c este din Romanati
unde are o proprietate, si c' dup ce a terminat liceul din Craiova, a
studiat Dreptul la Paris si c' acum se inapoiaz n tar, dup ce a sustinut o tez pentrucare a fost felicitat de juriu.
Dar de ce intrebi ? spuse Brtsanu.
Fiinda mi d o telegram', ce m face s cred c'S e un element
promit'tor.

Si intinzndul telegrama lui Pavlic Brtsanu, acesta citeste tare

continutul ei foarte laconic, dar cuprinztor, denotnd o vocatie de
lupttor.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TX I BUCUREWTENT DE TERI $1 DE AZI

175

Continutul suna asa

Take lonescu-Bucuresti. Dacii mai (well nevoie de o constiintd
rog contati 0 pe o meaNicolae Titulescu".
$i n'a trecut mult, si la o prima Intrunire la Ploiesti, Titulescu s'a
produs, spre uimirea noastra si spre multurnirea lui Take lonescu care de
atunci l'a Imbrtisat si
inlesnit toate puntile spre suisul atre varfui
piramidei, pe care l'a atins repede, dar l'a *cut nenorocul care l'a prvlit.
Si nici cu acest pritej Take lonescu nu s'a 1nselat in prevederqa
cci iata ce a publicat el in La Roumanie dela 23 Decembrie 1913, vorbind de aparitia lui Titulescu in arena politia si despre debutul lui la
tribuna publica

Fie ca in cariera care se deschide strzilucitoare in fata lui, s inkilneascei nu justitia contimporanilor (ea a lost totdeauna urmrit zadar=
nic), ci mai puf in din acea urd implacabild pe care oamenii marl o inteilnesc
la picioarele lor, fiindcd ei trebue
urmeze calea, dar care nu constitue
mai puf in amiirdciunea existenfei Tor".
Un partizan cu oarecare greutate In partid, dup ce prin struinta
lui Take lonescu, obtine favoarea nQi privilegiu, dupa numai 24 de ore
dela perfectarea lui, prin glasul unui cotidian din tabara adversa, publica
o -scrisoare de demitere din partidul conservator-democrat, invocand
puerilul pretext ca partidul conservator-democrat nu e un partid de guvernmant, ci un partid de vecinica opozitie si ca atare, Bra posibilitate
de a realiza macar In parte 'programul enuntat. ScandaTizat ce aceasta
atitudine, Take lonescu face In Camera aceasta declaratie:
Tzu s fac dela aceastei tribund, ca s fiu auzit de toata (ara, meirturistrea cei avand de suslinut lupte foarte grele i indelungate, nu vreau
leg pe nimeni din aceza cari nu-si simt su flete de eroi s mei urmeze si de
aceia Ii clezleg de once obligatie, Cu sin gura conditiune de a nu mai da
tad o motivare hotdririi pentru care peirdsesc partidul".

Proverbiala lui bunatate, proverbiala

lui amide si

proverbiala lui

omenie, nici fiecare In parte, nici toate la un loc, n'au avut parte de o
dreapt recunoatere. In asta privint, tipice sunt ingratitudinile lui Panu
www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

176

sl Virgil Arion, doua necontestate valori, i tocrnal de aceia mai vrednici

de condamnat pentru ingratitudinea 'or fa t de omul care le aprecia meritele si le-a vrut o si mal accentuata ascensiune.
*

In numrul 144 de Sambata 1 tulle 1922 din Universul, Cu prilejul

mortii lu, a aprut, dupa Neamul Romdnesc, aceste aprecien i ale prolesorului Nicolae lorga

Cu disparitia lui Take lonescu, mort intre strein, se imputineaz5

insasi viata publica a tarii. Caci el aducea cu dnsul, impreun cu un cald
patriotism, cu o larga inteligenta si cu o activitate care nu s'a incetinit
niciodat, ca si cu darul special de a gasi imediat solutii potrivite problemelor momentului, o avere extraordinar de pretioasa pentru tara: tezaurul unei imense experiente de lucruri si de oameni.
Multi oameni au fcut politica la noi. Atatia chiar sau consacrat exclusiv. Nirneni insa n'a practicat politica asa de mult si ap de intens ca
dansul. Nu era om pe care sia nu-I cunoasca, nu era chestie pe care
n'o fi patruns.
$i nu numai in tara. Legturile lui in strainatate erau de un nepretuit
lobs pentru apararea intereselor noastre. Pretutindeni gasea buna primire, gsea ascultare si gsea crezare. Nu data pentru el, pentru piacerea de a-I indatori, s'au facut conc,esii care altfel n'ar fi putut sa fie obtinute.

Daca brbatul politic era acesta, in om era o incomensurabil buntate. Nmic mai natural cleat abuzul ce se facea de dansu si care i-a facut atata tau, atribuindu-se intentiei ceeace se datora numai
milei lui de mizeriile omenesti pe c,are nu le putea lsa a trece pe lang5
dnsul nemangaiate, Ceda si da, din al Statului?... Ba si dintr' al lull
Cat de mult... Cad punga ca si casa lui erau deschise ori cui, i celui
care l-ar fi vandut de zece ori.
De aceea, tare suflet trebuia sa aiba ast5zi acela care, and surazatoarea figura se duce intr'un subit nor de tristete nesfarsita pentru tot ce
nu-i mai era dat s implineasca, nu simte o &lanai Were de ru pentru
sufletul care, Band politica in Romania, n'a stut ce e ura si nu s'a co-

borat Oa la prigonire.
www.dacoromanica.ro

BUCURE*TI

I BUCIIREETENI DE rem 5I DE AZI

177

Cate adevaruri crude sunt spuse aci, cu oare care inconjur pe alocurea I.

In chestia concesiunii Fiala, adversarii lui Take lonescu ii scornisera

infamia ea din aceasta concesiune el ar fi profitat de un comision ce ar
fi reprezentat dou milioane. Si zvonul primind consistenta, tabra adversa, dezvolt pe tema aceasta o interpelare In Senat, e voia s insinucze ca Take lonescu in afar de pretul concesiunii, ar fi incasat 'dele dr.
Fiala un comision de doua milioane.
Manios Take lonescu cere cuvantul, dar spre mirarea lui, vede ca se
tidied' de pe banca ministerial colegul lui dela agricultur i domenii,
lancu Lahovary Fi-i cere voie s rspunda el.
Si intr'adevar, acest Lahovary, care trecea de orn de o exemplard corectitudine Fi cinste, pe care nimeni n'ar fi indrznit sa-i hnuiascii vre-o
faka intentie sau mrturisire, oere socoteala interpelatorului pentru ofensa
ce-i aduce trecand peste drepturile resortului lui, declarand raspicat ca nu
primeFte amestecul nimnui In afacerile departamentului lui, nici chiar a
colegului Take lonescu, care n'are ce cauta intro chestiune de resortul
ministerului domeniilor al crui ministru titular este el, adaogand spre
stiinta clevetitorilor, ori c,ari ar fi, ca in aceast chestiune, amestecul lui
Take lonescu se margineFte la o consultatie juridica la care a recurs Laatata tot I
hovary
Lealitatea aceasta a lui Ion Lahovary, a avut darul s imprstie pentru toldeauna atmosfera de suspiciune ce cautau s'o lateasca adversarii.
Take lonescu a fost nu numai manuitorul de cuvant unanim recunoscut Fi de adversari Fi de streini, ci F un rafinat manuitor de condei, c,are

dei n'a semnat In cariera lui politica decal un singur articol de ziar intitulat Datoria cea mare", Ins aproape zilnic in biroul lui dicta in intregime articole in presa Capitalei.
Datoria cea Mare" singurul articol de ziar semnat Fi publicat in NaIhmea dele 3 lunie 1914, reproduc din el doar finalul, ca o dovada mai
mult de grija lui cea mare pentru tara.
In alte vremuri, intransigenta partidelor in ce priveFte reformele
constitutionale, n'ar cuprinde o alt primejdie, dec.& risipa muncii care se
face azi de unii, pentru a se desface maine de altii. In vremurile exceptionale prin care trecem, 1upta ptimaFe dintre partide ar cuprinde o alta
primejdie : intunecarea In mintile noastre a marilor chestiuni cari singure
inerit in adevar Wan' atentia Fl toatil energia noastra.

www.dacoromanica.ro

12

178

VItTOR BILCIUR,ESCII

Legi electorate, legi agrare, se pot face astzi lintrun fel si mine modifica sau completa altfel. Imprejuarile intemationale, nu nol le putem amane sau redeschide mai trziu.
Datoria cea mare a tuturor este azi JERTFA.
Amorurile proprii, preferintele, ideile fixe, fie a ar pomi dintr'o
tearna exagerat pentru lucrurile noi, fie a din potriva, si-ar avea izvorut
intr.() utopia si prea juvenila incredere in solutiile verbale ale nevoilor
omenesti, toate acestea trebuesc sa fie zmulse din constiintele noastre, In
vederea datoriei celei mari care apasa asupra generatiei de ezi-.
TAKE IONESCU

0 personalitate de proeminenta lui Take lonescu, nu poate fi redata

in toat amploarea variatelor si stralucitelor lui Insusiri, In spatiul limitat
al unei lucrri ce imbratiseaa un complex de aspecte si de aceia ne vedem nevoiti a trecem peste o seam de interesante preri asupra vastei
lui activitti In slujba trii, cum ar fi de pilda aceea a lui Clmenceau din
L homme Enchain, care gaseste a : In Romania, spre gloria sangelui latin, intalnim un om de stat care intr'adeviir se poate numi EUROPEAN,
Take lonescu, in actincul fiintei ciruia a tresiirit gandul ca-I chiamil stritmagi cei mari. Si a rdspuns. N'am atunci dreptul RI spun cil el este un adeviirat european ?... De sigur, este in acelaF timp roma piina in mil-

duva oaselor 0 se mandrege al este I".

'
Trec si peste frumoasa caracterizare pe care lordul Curzon, ministruf
de externe al Marei Britanii, o fcea la Eanchetul oferit in oncarea lui
Take lonescu, mnistru nostru de externe din guvemul Averescu dela 1920,
.care spunea : Take lonescu este cunoscut in intreaga Europli ca unul ce
s'a devotat chestiunilor exteme 0 despre el se poate spune cu drept cumint NU EXISTA ALT OM DE STAT IN EUROPA, care sa merite un mai

mare respect 0 o stimd mai inaltr.

lat cum isi incheie el magistrate cuvntare dIn Camera, tinuta in
dou sedinte consecutive din 16 si 17 Decembrie 1915, prin care arta
nevoia participarii noastre la rzbotul european ce dainuia de un an, sa
perspectivele trandafirii ce am fi avut de eules de pe urna participara
ncastre
N'a lost in cursul lungii noastre Istorii ceas mai gray, mai plin de

consecinfe, mai zdrobitor pentru noi prin marelia lui I".

www.dacoromanica.ro

RUCURE$TI 51 BUGURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

179

Si dup ce infti$eaz in inspirate culori, intreg tabloul strhicitelor

perspective ce am culege de pe urma alturrii noastre la jertfa comung,
improvizeaza aceast splendid viziune:
Wid deschiaindu-se uOle raiului i o teama superstitioad imi zice
sa inchid ochii : este prea frumos 1 Sarcina aceasta de a scrie o epo pee
vie, a cazut pe generalia noastra, dei n'a lost o generatie mai pujin pregtita pentru o vialei eroica' deceit generatia noastrii. Aceasta genera! je,
.chemat s -lupte pentru intregirea hotarelor farii, n'are numai sarcina de
a zmulge cu sabia hotarele naturale ale neamului, ci sarcina cuminteniei de
a se transforma pe ea ins4i, ca s iasil nu numai o Romanie geografica% ci
9 alta Romdnie sufleteasca. Pe aceasta generalie a ursit-o soarta
indeplineascd fapta cea mai marel Ea va fi gropcqa muncii de veacuri sau zeimislitoarea unei vremi ap de frumoase, in cat vedenia ei ma' zmerete I".
Pe culmi mai Inalte deat pe aceasta, n'a mai stat nici odat elocinta
lui Take lonescu. A fost un moment de sublimA' inspiratie pe care i-a d-

ruit-o marea cauz in care a pus tot sufletul ca s'o serveasc si tot cu
acest prilej a reusit el s determine in lumea politic de atunci, acel curent
indelung gndit de el, perntru alturarea de parte,a la care s'a alturat atunci tara noastr, cu aceast memorabila sugestie adus in parlament
Stall la giinduri s v hotariti spre ce parte s aid turati Romania?...
Plecati urechia la pamiint L. El v va spune care trebue s ne fie politica:
Aceia a instinctului national care spune s cucerim ce avem de cucerit 1"
La politica aceasta s'a alturat mai de mult i Ion I.
Brtianu, dar
In calitate de sef al guvernului, nu putea s'o adopte fati.,.$tiu aceasta
dela un partizan al lui Take lonescu, pe care intlnindu-1 tonel Brtianu la
vestea mortri lui Take lonescu, i-a mrturisit c hare ei a fost o intelegere
deplin pe care nimeni n'a stiut-o nici dintr'o parte nici din cealalt,
fiindc atunci and rrumai amndoi aveau de pus la cale chestiuni de mare
interes national, 10 ddeau intalnire noaptea trziu la unui sau la altul
acas i l'a autorizat s dea publicitate spuselor sale, ceiace partizanul
Take lonescu n'a fkut, dar in cerc intim in care m gseam si eu, a marturisit.

Dealtfel, lonel Brtianu in cuvntul lui la oatafalcul lui Take lonescu,

i-a recunoscut cavalerege i cregine.ste toat neperitoarea lui fapt in
slujba trii, spunnd intre altele aceste mari adevruri :
In numele guvernului, prtq al acestei duren, aduc omagiul. nostru

www.dacoromanica.ro

180

VICTOR BILCIURESCU

plos memorial aceluia care patruzeci de ani a participat la viata politica'

a statului Romiin 0 care la realizarea unit tii nationale, a putut zice :

magna pars fui", a aceluia care constitue o figura ilustr si reprezentativa din luptele pentru dezvoltarea Romanlei moderne si pentru intreoirea neamului. In marile frmantri. ale veacului, insusirile lu Take lo-.
nescu n'au stat in intuneric 0 numele lui s'a facut ilustru 0 In politica generald a lumii. Concettenii si, prieteni si adversari, se simteau meigulifi
de acest renume european, precum fuseserii fnantati de farmecul elocintei
sale".
NICOLAE TITULESCU

Incontestabil, o scaparatoare inteligent si un prodigios talent oratoric, au ridicat

vai 1 pentru scurt timp
pe Titulescu spre varful
piramidei sociale, pang unde nu razbat decal valorile cu reala si exceptional chemare.
Olteanul acesta vioiu, daruit din belsug de Sus, al carui debut oratoric si politic se anunta atat de augurliu, a strlucit ntens un bun crampei

de vreme, ca sa se sting tot asa de brusc ca si celalt mare Inzestrat de

de vreme, ca sa se sting5 asa de fulgerator.
Ne putem Inchipui ce puternic inrdacinat In el trebue sa fi fost darul
acesta al elocintei, pentru ca s izbuteasc.a s'a' invinga acel fizic nesimpatic si acea voce feminin, si s atraga unanima recunoastere a exceptionalului la dar al cuvantului, asa cum a facut stralucite dovezi or de
cate ori a deschis gura si in parlarnent si de pe banca ministerial5 si la
bar5 si de pe tribuna public s de pe catedra si pe tribuna prezidential
dele Liga Natiunilor din Geneva, la care a fost chemat de doua oriLa activul acestui mare dar al elocintii lui, Titulescu a inscris multe
pagni frumoase, cari vor ramne de-apururea in strlucita carte a oratoriei
romane : Cine nu-s aminteste de duelul oratoric dela Liga Natiunilor dintre el si cel mai vestit cuvanttor al Ungariei, contele Appony, unde asis-

tenta alma ce-i asculta, a recunoscut intaietate,a lui Titulescu? Cine a

asistat la mernorabila .sedinta din parlamentul nostru, a auzit la radio, sau
a citit in presa noastra, acel magistral salut pe care ministrul de externe
Titulescu 11 adreseaza regretatului minisiru de externe al Frantei Barthoft,

0 n'a simtit fiorul de mandrie ce a strabatut orgoliul nostru da romani

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI SI BUCITRESTENI DE IERI SI DE AZI

181

bstinasi, c ne-a &wit Dumnezeu asemenea rare exemplare de alesi ce

ne cinstesc neamul ? Si cine la scurt vreme dui:A aceasta epocala sedinta.
n'a

auzit sau n'a citit pe cea de-a doua, petrecuta tot

in parlamentul

nostru, cu prilejul celuilalt Malt mosafir, fostul presedinte de consiliu al

Frantei, Boncour ?

Si daca boala nu s'ar fi interpus intre arzatoarea lui dorinta de a ne

indrepta politica externa spre rsarit, de uncle vedea el ca putem avea un
sprijin real si puternic si intre adversittile ce Intalnea in proprial tara
pentru aceasta orientare in politica lui externa, de sigur ca ar fi izbutit
sa reuseasca in aceast salutar tendint a lui, asa cum se confirm astzi
dupa unanima recunoastere a patrioticei lui profetii, ce:a ce ne-ar fi scutit
de toata mizeria ce am indurat dela moartea lui, mizerie ce a atins culmee
dela 1941 OM in ziva de azi si care ne-a costal atata sange, atata pagubs&
si atata suferint.
Si gandindu-ne la situatia ce am fi avut-o astazi de pe urma norocului
de a-i fi ascultat povata, putem intelege mai !impede si mai aprofundat,
ce stare infloritoare am fi avut i ca prestigiu in concertul european si ca
tezaur, pe raga covarsitorul avantaj de a nu fi Verdut nordul Ardealului
attita Indelungata vreme.

Viziunea clara pe care a avut-o adevratul nostru barbat de Stat

Nicolae Titulescu, ar fi trebuit s fie inteleasa Inca de atunci and el a
formulat-o, patima oarba a geloziilor politice din vremea aceia insa si
ef.crna invidie a nepregatitilor cari tin mor tis s parvin inlturand din:
calea orgoliului lor nernasurat pe oricine presimte c ti-ar sta pledica atinverii piedestalului pe care aspira s se ridice, a reusit sa-4i atinga scopul

si de ad, toata frmantarea de astazi de a ne putea reabilita si a ne

veni in fire.
Adevarul este si va rmne, ca Titulescu intre al lu
a fost si al luk
pe el nu 1-au cunoscut.
Dizgratiat, bolnav, nevoit s-si petreaca restul zilelor departe &tara lui pe care, cine l'a apropiat stie cat de mult a indragit-o, i s pribegeasca un bun crampei d6 vrefrie, s'a stins arnarlt i celace este mai trist
si cred c l'a durut, pang in clipa cand si-a dat duhul, Oat pne i de-ad
Vestea mortii lui a fost primit, cel putin la Bucuresti, cu o raceala
;red eu
nemeritata.
O singur timid informatie in presa si un steag indoliat la fecultatea
de Drept.
At& I

www.dacoromanica.ro

Presa
aproape 70 de ani, In Bucure01 apareau numai patru ziare:
Romanul lui C. A .Rosetti la care colaborau Emil Costinescu, Mircea Rosetti feciorul cel mare al lui Rosetti qi mai tarziu: Take lonescu, Bibicescu, lonescu Gion; Trompeta Carpator a lui Cezar Boleac ce

Acum

a aparut cam Oa la 1875 sau 1876, cu colaborarea lui V. A. Urechi;

Razboiul lui Grandea qi Rclzboiug lul WeissAlte publicatiuni periodice mai apareau In Bucureqti : Curierul Finan-

ciar al lui St. Minovici lunar, i dotia foi umoristice cu aparitie saptarnanal : Ghimpele lui N. Or4anu (Nichipercea) i Scaiul avocatului Atanasiade.

Mai t5rziu au aprut : Timpul, la care a scris catava vreme Eminescu,

organ al partidului conservator sub directia lui Roco, fiinda Romanul a

fost o vreme singurul organ politic din Bucure#1, ce ser-Vea exclusiv potitica partidului liberal ; Romania Libera, oficiosul junimist de.sub directia
lui Dem. Aug. Laurian, cu colaborarea lui Eminescu i a lui Dem. Racovita (Sfinx) ; revista literara Convorbiri lit erare. aparuta In 1867 la lai qi
stramutata mai tarziu la Bucureqti, data cu strmutarea lui Titu Maiorescu

dela catedra din la0 la cea din Bucure0 i o revista de literatura qi arta
Femeia Romana redactar de Mara Flechtenmaher, sotia compozitorului
! profesorului dela Conservator, Flechtenmaher.

Pe vremea aceia presa nu trecea drept a patra putere In Stat; disUntie pe care a obtinut-o mai tarziu, dar fie CS ar fi avut-o de atunci, tot
desconsiderata era qi In vremea aceia ca i mai t5rziu i nu i-a c4tigat
prestigiul i nu i-a Insqlt titlul de a patra putere, cleat cu prilejul viril
nouilor ziare aparute treptat ca i a altor publicatiuni periodice: Adevarul
tifiintat de fostul prefect al politiei Beldiman sub Cuza VodS, Dimineala
Irri Mille, Lupta lui Panu, Epoca lui N. Filipescu, Vointa Nationala. organ
www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

184

liberal duph disparitia Romiinului si mai incoace Viitorul

dup disparitia Vointei Nationale si cateva reviste literare : Literatorul lui
el partidului

V. Alexandrescu Urechi, cu colaborarea lui Al. Maoedonski si Th. M.

Stoenescu si mai thrziu sub directia lui Macedonski, Revista Literaril sub
directia lui Th. M. Stoenescu si alte cateva cari dispreau dup aparitia a
diAl,trei numere si chiar a unui singur numr, asa cum au fost: Recreatiile
lit erare, Pelesul s. a.
Dar desconsiderare,a presei a &Inuit chiar si in stadiul acesta, si o

pild concreta a fost aceia oferit cu prilejul unei mhrturii ceruth until
ziarist la cabinetul de instructie al judechtorului lulian, mai tarziu membru
al Curti de Casatie. Acesta dictnd grefierului cabinetului su de instructie, interogatorul martorului ziarist si ajungnd la profesie, lar acesta
declinndu-si pnofesia de ziarist", judeatorul lulian a dictat :
Scrie grefier : haimana 1
Si la protestul ziaristului, rhspunsul judechtorului a fost :
Aide, aide, nu mai insista I Stim noi ce e ala ziarist I
Din aceasth unich pildh, se poate deduce ascendenta veritiginoas sub
care a evoluat profesia aceasta at& de npstuith atunci si atht de considerat astzi, chef sh se noteze oh in mai putin de 40 de ani sh evoluezi
<lela haimana, la membru al uneia din cele trei asociatii de presh intre
car! Sindicatul ziaristilor, cu o avere proprie ce-i permite s serveasch
pensil membrilor lui, cu local propriu ce valoreaz'a zeci de milioane, In
afara de pensiile pe cari le primesc ziaristii profesonisti dele Casa lor de
retragere si ea cu o avere de zeci de milioane, inseamnh s faci un pal
urias dela desconsiderare la o considerare din cele mai onoratoare.

Si sh se mai noteze si inch' altoeva : ch pe and breasla profesionist ziaristich avea reputatia haimanalei, presa numara figuri reprerzentative de talla unui C. A. Rosetti, fost nninistru si presedinte al Adunaril
Deputatilor, seful partidului liberal democrat, a unui Cezar Boleac scriitor
apreciat si membru al Academiei noastre, Ion Heliade Rildulescu, Orintele literaturii romne, Gheorghe Panu, V. A. Urechia, profesor urriversitar, membru al Aoademiei Romne, fost ministru si primul presedinte al
Ligif culturale, Eminescu, Gogu Cantacuzino, fost ministru, Costinescu,
fost ministru, Bibicescu, fost guvernatorul Bhncii Nationale, Take lonescu,
lonescu Gion, Grandea, Racovilli-Sfinx, Delavrancea, Vlithutei, Dem. Aug.
Laurian, profesorul de filosofie dela Sf. Sava, si chti altii I

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI $1 BUCITRE$TENI DE IERI $1 DE AZI

185

La noi s'a pierdut din vedere, cela ce strainatatea observase de multa

vreme, anume
: pe nesimtite evoluarea presei a trecut dela a- patra
putere, treptat si relativ la scurte intervale, dela aceasta treapta la cea
imediat superioara, pang a atins ascendentul primei trepte, fiind considerata de o potriva ou prima putere inteunele state bine inteles, cum s'a
intamplat In Franta si oeva mai tarziu si la noi pe vremea partidelor si
aceia a libertatii absolute, asa cum prevedea prima noastra Constitutie,
Inainte de a primi modificarile ulterioare, cari au readus-o din nou la
treapta a patra cu timpul a cazut si sub aceasta treapta, cela ce pentru
timpurile exceptionale ce au mai fost, ca i pentru cele de astazi, restrictiile acestea, ori tat de severe s'ar parea, ele au un rost bine deter
minat si servesc interesele superioare ale Statului.
Evolutia de care pomenim, a slujit enorm prestigiul condeiului prolesionist cotidian. In asta privinta, este destul sa amintesc pentru stiinta calor

noui veniti In breasla, c.a e o adevrata fericire Ca au intrat intr'Insa In

seninatatea si curatenia ei de astazi si nu pe vremea ce am apucat-o unii
din noi, cnd unui director de ziar i se zicea ,,juPane".
Si nu este exclus ca Intaietatea de care pomeniram, sa mai revie,
presei, pe data ce timpurile si imprejurarile o vor permite.
Cine n'a citit faimoasa declaratie a lui Aristide Briand de pe vremea
spunea
acestui prestigiu al presei franceze : Nu stiu daca ati observat
el unui ziarist strein, Intr'un interwiev

ca In Franta multi din prese-

dintii Republicii si mai toti primii ministri au debutat si xhiar au ramas

In presa : Clemenceau, Raymond Poincare, Deschanei, Caillaux, s. a. Nimeni Ins n'a fost mai initiat ca mine, care am Indeplinit multa vrerne
sarcina secretarului de redactie, cea care-ti dezvlueste toate tainele mestesugului i care are cea mai mare rspundere, caci el este acela care adaoga sau arunc la cos cela ce trebue si cela ce nu trebue, pe propria-i
rspundere. El este cheia creditului opiniel publice, acordat cotidianului
unde-sl exercita profesiunea".
$1

breslasii presei, nu pot

fi

cleat de parerea fostului ministril

francez.

www.dacoromanica.ro

justitia
pe

vrernea rzboiului nostru de Independent (1877)1mi facusem convingerea, mai malt din auzite, c dreptatea pe atunci se imprtea earn

dup obraz: cine era mai puternic, adica cine se bucura de mai
malt vaza, de mai numeroase influente, avea mai totdeauna dreptate,
afar de cazul and impricinatul care n'avea neamuri la lerusalere, avea
In schimb, argumente convingtoare la chimir, ap ceva cam ca povestea
judecatoruluP ture, care spune ca In tara turceasc nnal de mult, un judeator prime0e reclamatia unui Impricinat de oare care vaz, un el endi
(domn) i evghenis (boier), c' un conational de rand, un mojic, i-ar

fi

Malt injuria sa-i necinsteasa barba, amenintndu-I c'd are s i-o spurce1).

In ziva judeatii, reclamantul cere pedeaps5 severa' pentru ofensa

ce-i adusese mojicul, sprijinind cu mrturii cari auziser cand inculpatur
jignise boieria reclamantului, cu amenintarea ca-i va spurea barba, adica
acel ornament al fetei ce pentru el constitue cel mai sfnt patrimoniu.
Cand vine randul inculpatului, acesta nu tgclue0e ea a fgduit reclamantului necinstirea brbii, dar cere judeatorului s fie judecat dup
iegea cea nou.
Mirat, judectorul 11 spune c5 el nu tie s fi ie0t o lege nouS, lar
inculpatul sustine c legea cea noua a aprut i el a 0 cumprat-o.
Si Intinde noua lege judecatorului, care o cerceteaz Indelung, rsfoind foaie cu foaie, i dupa o trecere de vreme, pronunta hotrrea prin

1) Pe vremea povestei acesteia, la turci, portul b5rbii era semnul

distinctiv al boieriei, In mare stim5 la clasa aceasta socia15. Pe semne

dela turci a luat boier mea noastr de odinicar portul brbii, semnul distinctly ce o deosebea de plebe care n'avea voie sA poarte barb, asa Ii cal,
bntrnii copiu iei mele mi spuneau c5 obiceiul bolerilor nostri din vremea
lor, cand se Intalneau, drept once salut, se srutau pe barbi.

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

188

care respinge reclamafia lui efendi, achit pe inculpat si Inchide dosarul.

La protestul pgubasului, care se alesese cu evgenia terfelit, judecatorul i-ar fi rspuns cam In felul acesta
Ascult Efendi, te miri de geaba, fiindo5 dupa legea asta nou.
Impricinatul poafe s'a spurce si barba mea si n'ann ce-i face!
$iret, inculpatul pusese intre filete pretinsului cod nou, atatea lire de
aur cate foi avea cartea.
Pe semne c de pe vremea stui nou cod turcesc, a rmas in vorbi-

Tea noastr expresiile : judecat turceascV, sau : cum ?... asa merge
treaba ?... turceste ?
Tot din btrani am aflat c a fost o vreme cand tribunalele erau alcA-

tuite numai din judecatori fete boieresti, fiind cg numai boierii aveau
klrept s ocupe slujbe la Stat. In egg privint, mi s'a povestit c ar exista
la Arhivele Statului un document pretios : o 6erere catre Voda $tirbey,
din partea unui tb'car chiabur, care trimitandu-si odrasla la Paris s
studieze legile, s'a inapoiat de acolo titrat, cerere, priin care solicita un
loc in magistratur pentru fiul ski diplomat dela Paris. Pe ageasta petitie.
Vod, se spune c5 ar fi pus aceast domneasc resolutie :
Bre I Ce indrzneal tbcreasc5 L..
S cear slujb boiereasc II...
Dianita, clestele 2), deject 3) de chine,
Asta e slujba ce ti se cuvine I

Dar judecaorii acestia, asa boieri cum cerca vremea de atunci, nu

erau ca cei de astzi : mai tineri ca debutanti si treptat mai varstnici pe
msur ce urcau treptele ierarhiei corpului imp'rtitor de dreptate, ci
aproape In unanimitate varstnici, mentalitatea epocei aceleia reclamand
imperios ca judecatorul s fie un om format, Cu experient, cu aptitudini
de ptrundere In sufletul si gandul omenesc, cu judecat rece, dreapt
neprtinitoare, ceia ce nu se poate pretinde dela un tanr proaspt sapat
de banca scolii.
Intentille acestea ale Statului, nu corespundeau totdeauna realittilor

practice, fiindca dei n'am apucat vremea aceasta, mi s'a spus de btrani
ca In majoritatea lor erau tribunale alatuite din boten i cu experienta
Pentru argAsealll, abacariile fntrebuintau deject de c5ine pa
care-1 adunau de prin curti,oamenii pltiti s-1 stranga cu clestele, cApIttAnd

un leu pentru fiece donIt.

Defect 1nlocuieste originalul scabros.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI

189

rului alb sau crunt, cari suspendau sedintele la sfert de ceas ca 0' indeplineasc sorocul tabietului unei cafele cu respectivul ciubuc, sau cu o
priza de tabac cu stfnutul de rigoare ; judectori boieri vrstnici, cari
nu se recuzau and erau in litigiu Cu vre-un stean de pe mosia lor, asa
c se erija in judecator si parte.
Fireste, asta a fost odat ; astzi MO magistratura si baroul, ne sunt
la nivelul institutiilor similare din Statele cele mai inaintate sub Taportul
acesta. $i cu toate acestea, un dram de favoritism si de incercare de intimidare tot s'a mai strecurat pe id pe colo pang mai acum vre-o 40 de
ani. Din vremea aceasta cunosc un anume caz pe care-I relatez ad, ca s
documentez afirmatia mea :
Un fost ministru de justitie, mort de mult, Isi face acum vre-o 40 de
ani, aparitia in cabinetul unui judector de instructie de pe lng5 tribunalul din Capital.
Judectorul, un foarte integru magistrat, dup cum mi s'a spus atunci si dupg dialogul urmat intre el si ministru care-I vizita, creznd di
ministrul a venit in inspectia tribunalului, se scoal foarte ceremonios, ii
ofer soaunul lu si asteapt in picioare ordinul ministrului.
Nu te deranja
ii spune ministrul foarte familiar.
N'arn venit
oficial, ci numai s te rog s-mi faci un serviciu.
Foarte onorat d-le ministru, de vizit si astept ordinele d-voastrrspunde magistratul.

Uite ce e drag
II tutueste ministrul
trebtrind s primesc
portofoliul departamentului justitiei, m-am trecut toate procesele ce aveam angajate, unui coleg de barou, asa cum se obicinueste si acest *inlocuitor al meu a venit s-mi spun c celor trei detinuti la cabinetul Wu,
acuzati pe nedrept de intentia frauduloas ce li se atribue, refuzi s-1
pui in libertate. Eu am studiat chestiunea si sunt convins de nevinovla
lor, asa ca te f,og s-i pui in libertate.
Scandalizat, judeditorul refuza hotrt, replicnd sefului su suprem
c.5 si el a studiat dosarul si din el reiese clar vinovtia acelor trel detinuti
cari in realitate sunt niste excroci de rnd.
Contrariat, ministrul, pe un ton enervat, insist :
Cum, d-le judedtor de instructie, ai aerul sii spui c eu nu stiu
s studiez un dosar I
Foarte calm, dar demn, judecatorul rspunde cS nu se indoieste c

www.dacoromanica.ro

190

VICTOR BILCIURESCU

ministrul stie s studieze dosarul, dar c II studieaz curn II convine, nu

cum reiese din acte.
Va s zic, refuzi s-i pui In libertate ?
Cu toate c tu ce m asteapt, va' declar c'd refuz. Fiindc'd sa
va spun drept d-le ministru, dac5 venea la mine un avocet fost ooleg,
care, bolnav, mi-ar fi cerut sa-i pun in libertate pe acesti trei excroci,
pentru a din onorariul acesta s'ar fi putut duce la bai s-si caute sangtatea, le-asi fi dat drumul, dar dv, la situatia si la averea dv, prefer s-mi
zdobesc cariera i refuz.

A doua zi a si fost Inlocuit, dei judecatorul plecase din ajun, la

c5teva ceasuri dup plecarea ministrului.
S'a Int5mplat Ins ca acest magistrat cu aceasta nobil i frumoas
fermitate de caracter, s'a fie protejatul noului ministru de justitie care a
urmat celui demis numai la dou sptmni dela penibilul incident si care

l-a numit prezident de tribunal la un judet de munte din Oltenia, acord5ndu-i si o distinctie superioara ordinului ce-1 avea.
Cu toate aceste lacune, justitia la orase si mai cu searn5 In Capital
si In centre mai mari
Craiova, Galati, Focsani care pe vremea aceia
era resecfinta unei Curti de apel) trecea drept institutia cea mai de elit5
din tara si chiar barourile se bucurau de aceiasi meritata consideratie, cu
toate ca pe vremea aceia aveau acces la bar si advocatii provenient
din Trgoviste, cari fireste, n'aveau consideratia calor cu titluri academice, dar totusi din cauza experientei, deveniser, cei cu o vocatiune
deosebit, destul de abili pledanti.
Judectoriile de pace ins, i cu deosebire cele dela tar, de obicei
cele din targurile resedinte de plsi, erau in majoritatea cazurilor, la dispozitia marilor proprietari sau arendasi localnici i mai cu seam and
dintre acestia se alegeau vre unii In parlament, sau In consiliul judetean
ori chiar In cel comunal. Si dependinta aceasta de asemenea situatii pri-

vilegiate, a durat !Ana acum vre-o trei decenii, c5nd s'au selectionat si
cadrele magistraturii ce-si incepeau cariera la judecalorille de ocol rural.
Ca si astzi, si pe vremea mai de clemult, erarhia instantelor i'mprtitoare de dreptate, incepea cu judecatoria, trecea la treapta a doua c,are
era tribunalul, de ad la Curtea de apel si ultima treapt a ierarhiei era
malta Curte de Casatie.
Judecata la prima treapt', o fcea judecatorul asistat de grefier ;
www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI SI BUCURE$TENI DE IERI 51 DE AZI

191

tribunalul judeoa cu presedintele si unul sau doi membri ; Curtea de apel

cu presedintele seotiei si trei sau patru judecatori, lar malta Curte de
Casatie, cu presedintele si cinci sau ease membri si cu multi membri
sub presedintia primului preseclinte and judecau Sectiile-Unite.
Pang ce n'a intervenit inamovibilitatea, judecatile erau banuite de
prtinire, oare cum la dispozitia guvemului, iar and s'a legiferat ina-

movibilitatea, guvernul totusi si-a rezervat o portita de favoritism, acor

<land inamovibilitatea numai magistraturii assise, lsand fara aoest avantaj magistratura debout (parchetul).

Inamovibilitatea s'a acordat cu mare Were de ru de guvem, care

nu mal putea oonta pe presedintii sectiunilor de vot, and acestia erau
inamovibili, pe vremea alegerilor fie ele generale, partiale sau compli,
mentare
Pan

la inamovibilitate, presedintele unei sectiuni de vot era tinut

sa inchicla ochii la toate iscusitele incercari de a asigura reusita candida-

tilor guvernamentali si aceste incercri luau une ori forme de o indrazneal ce nu cunoste,a margin!.
A ramas proverbial lectia usturatoare pe care a dat-o regretatul
simpatic si inteligent magistrat Pompe Florian, presedintele sectiei de

notariat ales presedinte al sectiei de vot dele scoala Tunari din Capitala
cu prilejul unei alegeri de parlament.
Se stie c spre seara, cam pe la ora 5, incepeau s curg escamotarile : sergentii de oras costumati altfel deck cu uniforma, dresati sa se
numeasc altfel de cum fusesera botezati, de preferinta cu numele unui
alegator mort ce figura 'MA in liste ; agenti eleotorali mai necunoscuti,
de pe la periferie, transformati in cine stie ce cetatean nesters Inca din
liste, desi de mult cu varnile vazduhului trecute ; cativa estropiati carati
cu birja la localul de vot, invatati si acestia s fie lonescu, Vasilescu ori Niculescu, In locul adevaratilor lonesti, Vasilesti sau NiculestiA trecuti ca votanti pe lista, dar cari zceau prin cine stie ce spital.
In situatia unui asemenea escamotaj s'a aflat Pompe Florian, la
scoala Tunari, dup ora 5 seara, chid aude strigandu-se numele tatalui
sail mort de mai bine de un an.

In loc sa-i inmaneze buletinele de vot falsului Florian, presedintele

Pompe Florian, pleac dela urna, se duce la falsul Florian, if ia in brate
si sarutandu-I pe 8mM-idol obrajii, ii strig tare, ca s auda tot biro. ul.

www.dacoromanica.ro

192

VICTOR BILCIURESCIT

Aaa....1 tea draga, scumpe tar& bine ai venit 1.... la sezi si spune-mi and al inviat ?...
Costemare in randurile secretarilor si scrutatorilor guvernamentali
din birou I Ilaritate In randurile adversarilor 1
Nenorocitul care primise s fie macar si pentru dou-trei minute
parintele presedintelui, inviat pentru circumstant, ramas locului indobitocit, s'a strecurat ru.sinat, fr s fi intampinat nici o neplcere, de oare

ce Pompe Florian, la cererea opozitiei de a dresa proces verbal si a aresta pe nenorocita inconstient unealt electorala, se zice a ar fi rugat
pe protestatori, raznd, s nu-i cear cruzimea de a-si aresta prrntele
si sa nu-1 lipseasca de bucuria de a-si vedea parintele sculat din morti
numai si numai ca s-0 indeplineasc sacra datorie cetateneasca.
Si cu toata aceast elegant si inteligenta plmuire a nenorocitului
shtem de agentur electorala, servita at:it de marinimos de sirnpaticul
magistrat, n'a slujit la nimic, fiindca n'ravul n'a avut lecuire si a continuat s se aplice tot asa de fructuos si dupa aceast lectie a regretatului
Pompe Florian.
Dar dac magistratura in prima ei treapt, ca si avocatura, mai cu
seam la ocoalele rurale, nu avea inftisarea si poate nici pregtirea de
astzi, in schimb tribunalul, Curtea de apel si malta Curte, aveau repre-

zentanti tot asa de reputati ca si cei de astzi.

www.dacoromanica.ro

Cazar ma
deosebire intre cazarma de odinioara, de acum 70, 60 si chiar
50 de ani, si cea de azi. Si nu trebue sa mire pe nimeni aceasta
pronuntat5 deosebire, fiindc5 dac5 ne punem intrebarea : ce arinat5 aveam noi pe vremea aceia, explicatia ne larnureste pe deplin. Pana
la urcarea pe Tron a Domnitorului Carol, n'aveam mai mult de zece regimente de infanterie, de dou5 de artilerie, dou5 de cavalerie, afar5 de Calarasii cu schimbul, de dou5 regimente de geniu, dou5 escadroane de tren.
cateva spitale-corturi de campanie si un insuficient corp sanitar uman ;i

iviare

veterinar.
Si dovad elocventa este adevarul istoric Ca insusi Domnitorul Carol

a intrat in rzboiul lndependentei cu un efectiv de patruzeci de mii de infanteristi cu dorobanti cu tot (curcanii) si mi, se pare ca restul luptatorilor
din celelalte, arme nu trecea peste cifra de zece mii.

In schimb, Istoria e martora, c5 atata cat a fost aceast5 armata si

cum a fost, a facut in acel rzboi acte de vitejie recunoscute de cApeteniile
armatei noastre de atunci si de ale acelora al5turi de cari am luptat, clovad5
numeroasele distinctiuni de raboi ce impodobeau piepturile nu numai ale

ofiferilor, ci si ale soldatilor nostri, distinctiuni ce veneau din partea comandantilor armatei imperiale ruse cu care am cooperat si am obtinut victoria c,are ne-a dat independenta si Regatul.
Alta dovad edificatoare despre chipul cum si-a facut datoria mica
oaste romana' din acea vreme, este si aceia ca Tarul Alexandru 11 a dat
depline puteri Domnitorului Carol, cand s'a incredintat de tactul si priceperea cu cari a condus armata 000peratoare ruso-romana.
Cooperarea aceasta strans5 a redusei noastre forte arrrrate cu covar13

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

194

sitoarea forta pe care o reprezint armata rus, a fcut cu usurinta s

obtinem victoria asupna trupelor turcesti comandate de vestitul pasa Osman,

care treces drept un general din cei mai iscusiti ai vremii, nu insa de
reputatia iscusitilor strateg unanim recunoscuti In Europa: generalii
Scoluloff si Gurko, acest din urm comandantul artileriei ou care a trecut
Balcanii prin pasul $ipca, periclitnd in chipul acesta positia ocupata de
armata lu Osman.
$1 este bine sa pomenim ca aceast mana de roman' a putut s fact!'
minunile ce a facut si la Grivta si la Smardan si la Opanez si la Vidin si
la Plevna, gratie generalului Ion Em. Florescu, cel mai temeinic organizator
al ostirii noastre incepand de sub Cuza si continuand sub Carol, acela sub
care sau intocmit toate legile si regulamentele militare, dup ce a cutreerat,
Franta, Italia si Rusia, de unde s'a inspirat, a combinat si a ales tot ce se
potrivea mai bine cu urea poporului nostru, trebuind s'S fie nelipsit dela
Marele Cartier General, a cules si tiprit dup5 relatiile oficiale !stoma
acestui rzboi.

Tot asa de drept este s pomenim ac 0 de activitatea Bra preget

din vremea aceia si din ajun, pentru pregtirea unui corp sanitar in acest
scop, care a corespuns minunat misiunii lui, gratie ostenelelor vrednice
de Ward lauda ale genenalului dr. Davila i ale Carmen Silvei neobosita
Mam'd a raitilor.
$1 Inca un cuvant de lauda mai avem de spus t;

Daca este adevarat a rzboiul Independentei l'a *Nat brava armar& alturi de putemica armat rusa in frunte cu Domnitorul Carol,
cu pretioasa colaborare de mai 'nainte si din timpul razboiului a
celor mai sus pomenit, pentru a cror memorie asternem aci randurile
acestea de evlavioasa recunostinta, tot asa de adevarat si drept este s
marturisim a merita recunostinta noastra intreaga cei trei mari disparuti
cart au nemurit acest razboi al Independentii : poetul Vasile Alecsandri
care l'a cantat in nepieritoarele lui stihuri, mare maestru Nicolae Grigorescu care l'a nemurit cu penelul lui vrjit si generalul Theodor Vilcdrescu, care in calitate de maresal al Curtii, trebuind sa fie nelipsit deis
Mareta Cartier General, a cules si tiprit dup relatiile oficiale Istoria
acestui rzboi.

Dar daca marturisiram ea* o mare deosebire a existat Intre cazarma

do odinioar si cea de astzi, ceiace firesc si logic trebuia s fie, fiindai
0 cazarma ca ,si toate celelalte asezminte ale Statului progresand au mers,

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $I. BUCURE$TENI DE IERI 51 DE AZI

195

asa CUM cere randuiala progresului, nu trebue inSeles pi-in aceasta c pe

vremea aceia era mai putina mandrie ostseasca, mai putin avant In vreme
de primejdie, mai mult rutina dar mai pulina culturS.
Fireste ; tastzi o pregatire superioara celei de atunoi, are si sus si jos
armata roman, fiindca cerinlele de atunci erau nelnsemnate fata de cele
de azi : razboaiele de atunci se fceau cu mijloace si cu ,sacrificiii incomparabil mat reduse, pe cand astzi o Sara ca a noastra trebue s corespund
unui efectiv armat de 2-3 milioane, un armament foarte complicat si cat
se poate de modern si sacrificii mult mai grele ; fiindca daca atunci ne

batearn pe usoat si pe apa, azi ne batem pe parnant, sub parnnt, pe pa

si sub apa si In vazduh si pentru toate aceste soiuri de &Alai trebuesc
numeroase si felurite soiuri de masini si de instrumente ucigatoare, cari
reclama multe dunostinfe noui militare, ce au schimbat radical vechia arta
militara si au adus cu ele cu totul o alt stiinta a razboiului ; observatie, pe
care se zice ca ar fi fcut-o In rzboiul nostru trecut un soldat Sigan de
meserie meter-lacatus, care Intrebat la inapoierea din razboi de un fost
stapan al lui catre care se lauda la plecare ca are sa faca minuni de vitej1e, cum se face Ca a mancat bataie, In simplitatea lui, a dat acest rspuns
edificator :
N'am avut sculele, boierule I

Dar chiar Mcq Teacil al lui Toni Bacalbasa, finul humorist, nu este
un portret al unui asemenea tip pe care l'a avut armata noastra, ci un portret pastisat dup tipul Intalnit In cazarma francez, nemurit de Charles
Leroy In acea epocal aparille a volumului Le colonel Rarholcrt i In urmarea lu: Les aventures du lieutenant Lornegru, cari dupa prerile autorizate
de atunci dela noi s din Franta, este mai cu seama In ce priveste primul
Volum
de un comic ce depaseste chiar pe acela din Don Chijott al lui
Cervantes. Si n'a succes pastisarea lui Toni Bacalbasa, fiindca jargonul
cazarmii romanesti n'are nici In clin nici In manec cu jargonul cazarmii
!ran ceze.

Mentalitatea vremii mostecilor aduce cu sine

aceasta aberalie
clasificarea ofilerimii In ofileri de camp si ofiteri de salon, InSelegandu-se
win prima categorie ofilerimea ce staruia mai mult la front, lar prin cea
de a doua pe aceia ce frecventau de preFerinta salaanele si se complceau
intr'un mediu In care se cerea obicinunta lumii alese.
Dar cand goarna 4 chemat oastea Srii la 1877 sa treaca Dunrea

www.dacoromanica.ro

si

196

VICTOR BILCTURESCII

toat aceast ofitericrne a mers la o lalta ebb' in mn si mogecii cat si

satonarzii au fcut minuni de vitejie si numai multumit for s'a oblinut
victoria care ne-a adus lndependenta si Regatul.

Cnd am terminat eu Scoala de ofiteri- am fost repartizat

la un

regiment de cavalerie din Bucuresti in care am slujit sub comanda sefului

de corp col. Vldoianu, ajutor fiind maiorul Murat si comandant de escadreg! cpitanul Solomonescu
Col. Vldaianu era ginerile beizadelei Dimitrie Ghioa, fost presedinte
de consiliu, ministru, presedinte al Senatului, prim efor al Spitalelor,
fecior direct de Domn si personalitate de mare vaz. In calitatea aceasta
de ginere al beizadelei, col. Vldoianu era un privilegiat care fusese adjutant la Palat si de ast dat oomandant al regimentului meu, Irma cum era
mai toat ziva ocupat, fiind un sportiv pasionat, avnd cai de ras in
curse si de atelaj, bun clret, vantor si un perfect orn de salon, da rar
pe la regiment oare era mai rault condus de ajutorul lui, maiorul Murat,
un foarte constiincios militar care-si cunostea la perfectie meseria, din care
cauza era mai tot timpul al cazrmii i considerat ca ofiter de front, ca un
rutinar ce se mrginea la numai cunoasterea meseriei lui, ceiace in chip
gresit, mentalitatea vremii socotea ca o inferioritate Falb' de camarazii ce
aveau, sau credeau ca au, si alte aptitudini.
Pe maiorul Murat, desi cialea toat ziva ofiterimea i solatimea regimentului, Il simptiza toat c,azarma i toti camarazii, pentru buntatea
lui si pentru osteneaia ce-si da ca regimentul lui s fie printre cele mai bine
notate sub toate raporturile.
Un prieten al lu, maiorul Gr. Zossima, rnai pe urm generalul de cavalerie, ales de Regale Carol s duc un baston de maresal Tarului Nicolae
J, unul din ca mai artosi si mai falnici ostasi ai nostri, wink, Malt, corpolent, tip impuntor de ostas, cu o barb pn aproape de brau, chipes frumos si scnteietor de inteligent, maiorul Zossima, zic, prietenul lui Murat
pe and acesta era cpitan, 11 simpatiza In deosebi pentru firea lui deschisii
cinstit si
ambitios ca unitatea lui s fie intSia din regiment, IL

organiza, cu concursul camaiazilor, din cad In and fuse, ca s'l ne,ajeasc, contrarindu-I in slbiciunile lui.
Una din farsele cele mai reusite a fost acaba cu prilejul examenului de

inaintare In gradaba soldtesti, a crei comisie examinatoare o prezida

maiorul Zossima, care, inteles cu membrii comisiunii, stiind at de grijuliu
www.dacoromanica.ro

BUCURE*TI $1 BUCURE$TENI DE IERI SI DE AZI

197

ert. Murat de tinuta oamenilor din escadronul lui in cazuri solemne ca

acela al examenului gradelor inferioare, la care ambitiona ca si aci gradatii lui s ias Inthii pe regiment si stiindu-i obiceiul ca indat ce se
anunta examenul, el srruia de candidatii lui s se prezinte exceptional de
bine, mai ales ca tinut ostsasca si ca exprimare clar, neglijnd in schimb

partea teoretia, pun la cale s fad abstractie la prezentare la examen de

tinuta candidatilor si s nu chestioneze deck asupra cursurilor imaginare de
cari stiau bine a n'au s poat rspunde niciun candidat, mai ales c chiar
asupra acestor asa zise cursuri teoretice, intrebrile n'aveau niciun rost,
fiind pe de-a intregul inventate pentru circumstant.
Din ajun, Murat isi pregteste candidatii, soldatii pentru gradul de
caporal si caporalii pentru cel de sergent, zorindu-i a-0 fac curelele cu
farb 1), s-si frece nasturii si pintenii, s strluceasca asa ca sail rsuceasc musttile in ei ca in oglind, s rspund tare si s se prezinte mili-

tteste, caland apasat, btnd pintenii si strignd tare : S triti d-le

motor I

In ziva examenului, Murat si cu ofiterii esc,adronului

lui asistau la

examen.

Zossima se lace ca nu stie ca Murat comanda escadronul intl si po2 unceste s intre candidatii primului escadron.

Ai d-voastra sunt candidatii d-le cpitan? il intreab5 Zossima pe

Murat.

Da d-le maior, rspunde Murat, si-i prezint lista candidatilor.

S vie primul de pe list, (care era candidat soldat pentru gradul
de caporal) ordon5 Zossima.

Acesta pseste tantos, btnd talpa de strnea pral din podea, se

opreste le trei pasi de masa unde stau presedintele si juriul examinator
alcatuit dintrun cpitan si un locotenent si strig de rsun odaia, asa
cum II invtase Murat :
S triti d-le maior I
lar zossima, ca s-I necjeas pe Murat, se rsteste
Ce te spargt asa, m blete?... Te trezesti pe Brgan? .. Ori crezt
0 noi suntem surzi ?...

1) Farbe (culoare pe nemteste) vopsea all* cu care-si frecau cavaleristii curelele si centuroanele.

www.dacoromanica.ro

198

VICTOR BILCIURESCU

Murat, care incepe s se frmnte, sopteste unuia din ofiterii lui citt
Ifinga el:
Poftim comisie 1 Intimideaa pe bietul soldat 1 S faci treab cu
Grigore 1

Zossima, care de-abia isi stpanea Hsu!, 11 mai intreaba, ca si curft

n'ar fi stiut :
Din ce escadron esti?
Oin al d-lui apitan Murat, s triti I
Bine, bine

raspunde presedintele

vad eu a esti spilcuit, at

stii a ne spargi urechile, dar ceva calie stii?

Soldatul tace.
la s ne spui tu, lAiete
II Intre,aba Zossima
care e compozitia
prafului de pusc?
Soldatul tace mai departe, lar Murat care nu-si putea ascunde mirarea
se apleac la urechia ofiterului de lang el si-i sopteste vdit contrariat Auzi ce-I Intreab pe soldat 1... Par'ar fi la examen la facultate 1
lar Zossima calm

Bine baiete, poti s pled si daa vrei s te mai prezinti la un viitor

examen, c,at de mai las lustruiala asta de par'0 esti o paiat si mai bine
Invat ceva.
lar soldatul de colo :
Am mieles s triti d-le maior 1
$i face stnga 'n prejur, iesind tot tropind.
Poftim !
sopteste Murat ofiterului vecin
Auzi ce-i baga soldatului In cap 1... $6' stii c se duce dracului ostirea 1
zice Zossima.
S vie altul 1

Si de ast data se prezint un caporal candidat la sergent, tot asa de

spilcuit si tot asa de tare rcneste :
S triti d-le maior 1
Si Zossima, astupand-si urechile :
Ai te cara, m 1 Ce-mi spargi timpanele ?
Mutra lui Murat 1

Tu ai citit ceva ? ON si tu stii at stie celalt ?

$tiu s traiti 1 rspunde convins candidatul.
zice Zossima, prefandu-se c5 se gandeste s-i
S5 te vedem

pun o chestiune mal usoar S ne spui tu ceva despre quadratura

cercului.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCT_TRE$TENI DE LEur 51 DE AZ1

199

Caporalul tace ca p5mntul, iar Murat care pierduse rabdarea, Intreab5 ofiterul de Ing5 el : ce dracie e ala de-1 Intreab5 pe bietul caporal ?
Ofiterul c15 din umeri, lar Zossima flegmatic :
Vez!?... Ca si celalt, dichisit ca o brezaie, p5sesti ap5sat de p'arcii
eiti la m5-ta acas5 5i r5cnesti ca muscat de strechie 1 Si poftesti s5 fii

sergent si nu stii nici m5car ce e o quadratur5 a cercului.

Dar Murat care-si iesise din rgbdri, intervine :
Apoi s5 m5 lertati d-le maior L. Eu sunt gogea capitanul si v'S
declar pe onoare ca n'am auzit de paturcItura cercutui, si d-voastr5 vreti
s5 stie ce dracie o fi ala, un caporal ?...
Ilaritatea in tot regimentul n'a contenit luni de zile, dar Zossima indata dup ce-si Muse cheful, s'a dus drept la el cu toat5 comisia sin
de fata tuturor l'a Imbrtisat, iar a doua zi, inteles cu Murat, zossima
s'a inlocuit min capitanul din juriu ca presedinte, sub pretextul cf5 el e
bolnav, cu recomandatia de a examina dela Inceput pe toti candidatii, de
ast5 data' fr5 glum5.
Si, bine inteles, toti candidatii au fost admisi.
*

Alta mal cu haz

Cum regimentul era in realitate comandat de ajutorul lui, de maiorul
Murat, fiinda comandantul titular, It. colonelul VI5doianu da rar pe la
cazarma, Murat se pomeneste intr'o zi cu casierul regimentului ca-i d
un plic confidential urgent pe adresa comandantului, din partea ministerului de rzboi.
V5z5nd urgenta, Murat desface plicul si r5m5ne foarte incurcat, cifind ra. chiar in ziva urm5toare la ora 10 dimineata, un general francez
va vizita regimentul si preciza programul primirii : prezentarea ofiterilor,
prezentarea unei reprize evoluand in manej, vizitarea magaziilor de efecte si harnasament, vizitarea grajdurilor, un exercitiu de un sfert de

or5 cu m5nuirea sable! si inainte de plecare o gustare. Generalul va fi

recunoscut dup5 portul uniformei si dupg ofiterul rom5n atasat persoanei
sale pe timpul sederii in tar, maiorul de Stat major Russo.
Poftim bucluc 1 exclam5 Murat. Si Nicu (V15cloianu) cine stie de-o

Ti in Bucuresti ?... Poate la vre-o van5toare, poate la vre-un antrenament

'in vederea curselor L. Cine o s5 snteleag5 cu neamtu li'sta de vine
maine ?...

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCIS

200

Nu e neamt d-le maior

II Intrerupe casierul regimentului

francez.

Neamt sau francez, treaba lu I Vorba e cine-1 primeste ?

Pi d-voastr d-le maior, dacg d. colonel lipseste...

,--- Eu2 L. Ei, bravo I 0 nemerisi I Par'a neamtu sau frantuzu de

vine, stie romneste ?...
N'are aface d-le maior ; vorbiti prin interpret. Unul din ofiterii
nastri care stie, frantuzeste vg slujeste de interpret.
Pe dracu I... $tii ce ?. Maine nu viu la cazarme; sunt bolnav la

pat.- Si iaa asa I

Si nu trece mult, si trompetul de serviciu anunta sosirea colonelului
comandant.

Gabrioleta cu c,aii de rasa ai colonelului Vladoianu isi face aparitia,

din ea descinde comandantul si dupg primirea raportului, insotit de ajutor
merg in cabinetul comandantului, unde Murat, radios si cu inima la loc
a sapase de bucluc, 11 inmneaza ordinul ministerului de rzboi 'Imotindu-1 de cuvintele acestea
Poftim Nicule2) uite ce te-asteaptg; Iti vine maine un mosafir
neamt I

Dupg ce citeste ordinul, Vldoianu i-I Inapoiazg rkand

Mai Intgi de unde-I scoti neamt, a aci spune lmurit a este un

general francez ?... S'apoi, ce daca vine ?... Sg pofteascg sanatos 1.. Da
ordine In consecintg ofiterilor si trupei, sa fe totul pus la punct pentru
mine la 10 dimneata. Eu am s fiu mgine aci la 10 fgrg un sfert.

De ordine am avut eu grijg pe data' ce-am vkut telegrama si

inoptez aid Ong ce voiu vede,a totul regulat, iar maine dimineata mg infiintez ad dela 7.
Inteadevr, a doua zi la 7 Murat era la cazarrng si dupg ce s'a in-

credintat a totul e rostit potrivit dorintei lui, ne-am asezat In curtea

cazgrmii In ordinea vechimei, avnd la flancul drept pe comandantuf
VIgdoianu insotit de ajutorul Murat, iar and la 10 ceasuri trompetut
sung pentru onor si din trsur coboarg generalul francez, un soldat prezentabil si argtos, lnsotit de maioruf Russo, colonelul VIgcloianu ?I 'haiku2) In intimitate, cAnd nici un subaltern nu era de f a, V15cloianu si
Murat se tutuiau.

www.dacoromanica.ro

B1JCTIRE$T1 $1 BUCTJRE$TENI DE IERI $1. DE AZI

201

pina pe generalul strain, ii d raportul intr'o frantuzeasc corect, generah!i ii strnge mria si amndoi insotiti de maiorul Russo, se indrept
spre flancul drept al frontului ofiteresc, unde Vldoianu incepe prezentaile Cu maiorul Murat :
Permettez mon gneral, que je vous prsente mon aide, le commandant Murat.
Cnd a auzit francezul numele de Murat, in loc s-i intind mina,
-s'a intepenit in pozite de drepti si zmirna cu mina la chipiu fl intreab
plin de admiratie :
Ah I, De la famille des princes Murat ?
lar Murat care astepta ca Vldoianu s"-i dea un rspuns ori cum ar
fi crezut cu cale,vznd c intrzie, ca s scape din impas, stiind cti da
in frantuzeste este si oui si voui, ca nu cumva s greseasc, i le serveste
frantuzului pe arnndou : oui, voui, amndou pronuntate prelung, cam
targanat, asa cum de obicei vorbea el.
Generalul rmas intr'o mut admiratie, ii strnge foarte reventios
mrana si ar fi rmas mai mult asa in fata lui Murat, dac Vldoianu, intelegnd tortura ajutorului su, nu l'ar fi scutit de ea, continuind cu
prezentrile-

Si alta tot asa de hazlie :

Locotenentul din escadronul de escort regal Mawer Frnkel care
Incepuse s poseada bine limba romn, asa in at s poat comanda soldatilor nostri, este mutat din ordin din escadronul de escort in regimentul
de cavalerie al lui Vldoianu si cum in asemenea strmutri ofiterul venit la
noul corp, se prezint comandantului cu formula reglementar : Am ozoare sa m prezint ofiterul cutare, venit din corpul cutare in corpul ce comandati si v astept ordinele.
Cum ins comandantul lipsea, formalitatea aoeasta a indeplinit-o noul
locotenent fat de ajutorul Murat, care auzind c5 i se prezint Frank Moor
(asa se pronunta Frankel Mawer) avnd adresa ministerului pe birou, il intrerupe :
Domnule locotenent, nu te pot primi, fiindc eu am aci ordinul ministerului s primesc in regiment pe locot. Mawer Frankel i d-ta te prezinti
.ca Mor Franc. Ce e msluiala asta ?

www.dacoromanica.ro

202

VICTOR BILCIURESCU

Dati-mi voie d-le maior

obiecteaz locotenentul
in englezeste
se scrie Mawer Friinkel, dar se citeste Mor Frank.
lar Murat scandalizat de asa msluial, II primeste Cu rezerva ca : altd
datd sit facd bundtatea sa se scrie cum se chiamd $i sd se cheme cum se
scrie".
*

Am ocazia, fiinda fu vorba de colonelul Vldoianu, s insist In treecat si asupra personalittii socrului au, beizadeaua Mitic Chica despre
care nu voi mai avea prilejul a m ocup intr'alt parte aci, dei a jucat urt
rol de prima mn In politica acestei tri, fiind fost presedinte de consiliu.
presedintele Senatului, de mai multe ori ministru, prim efor al Spitalelor civile si autentic fecior de Domn, meritand titlul de beizadea.
Omul acesta, despre care teal meu trni spunea a In tineretea lui fusese foarte frumos, Malt, proportionat si totdeauna elegant ca tinut, avea
un fond sufletesc bun, sufere,a ins de mania grandoarei, plcndu-i s i se
zicei Maria ta", si indrgind un voc,abular fr inconjur si sincer mrturisit.
Asa. venind la el ode& pe vremea Carnavalului, o delegatie a une asociatti de mestesugari ca a-4 cear s le patroneze un bal, delegatie, care
stia a dac i se adreseaz cu Mria Ta-, obtine ori ce-ar fi cerut, beiza-

deaua, vdit contrariat a nu-i poate satisface, cu tot mgulitorul Mria

Ta", repetat cu fie ce alt propozitie, se justifia fat de ei, in felul acesta
Ce a v fac dragii mei ?... Vedeti si voi cum Trni sunt picioarele oLlojite, m pot eu mica din cas'a ?
Dati-ne atunci o principea M'aria Ta, ca a ne patroneze balul,
Indrznir s-i propun delegatia.
lar beizadeaua, foarte familiar :
Pe care mi ?.. pe care din dou ? P'asta, vedeti-o si voi, e gata a

nasa ; iar astralt, bocete cu capul In pern, a brbatu-su e incurcat

In datorii, asa a dragii mei, cu toat prerea de ru, n'am ce v face.
Si in fate acestui temeinic argument, delegatia a fost nevoit a se retrag, multumit ina a beizadeaua nu-i mai scotea din dragii mei'', tot
asa precum si delegatia nu-I mai scotea din Mria Ta".
*

In ziva de Sf. Nicolae, ziva numelui colonelului regimentului nostru.

eorpul ofiteresc In intregul lui mergea la locuinta beizadelei, unde sedea si
coIonelul-ginere, sei-i prezinte felicitrile lui.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI et DE AZI

203

Ad eram primiti de beizadea in salonul cel mare dela Soseaua Kisselef

uncle astazi este sanatoriul Elisabeta, un salon incapator ce a-vea dimensiila
terasei pe cari ieseai din el, pe trei usi spatioase, dimensii de cel putin

metri pe 6, pe peretele din fund al diruia, era asezat cu mult gust o enorma panoplie de mare prat, continand, arme, sabil, iatagane, pusti, buzdugane si halebarde incrustate cu sidefuri si pietre scumpe; sei Voevodale.
pumnale, pistoale, coifuri, Inci, arcuri, valtrapuri si alte asemenea scumpe
relicve domnesti.
Dupa ce prezentrn felicitri colonelului in de fata socrului, pe marea
snasa din mijlocul salonului se aduceau tavile cu sampanie, piscoturi, dulciuri i igari de foi a cate sase lei una, lar beizadeaua ne tinca G cuvantare in care nu prea figura ginerele su, ci mai de graba ajutorul lui, malorul Murat, druia beizadeaua II facea cinstea sa ni-1 recomande ca pe adevratul comandant al regimentului, ceea ce-1 Mom radios pe Murat care
nu-si mai incapea in piale.
Dupa ce ne oferea tigri de foi din cad in tot Bucurestii nu fumau de
cat beizadeaua i Stolojan, si se mai intretinea cu fiecare din noi, beizadeaua se retragea, invitandu-ne sa continuant a ne servi mai departe si recomandand ginerelui s ne arate grajdurile in cari ave,a vestiti cal de rasa
de atelaj si de curse.
Spuneam la inceputul capitolului acestuia, c in ce priveste demnitatea
ostseasca, ea n'a fast Mtn' nimic mai prejos alta data decal acum. Atunci
ca i astazi, and pronuntai cuvantul ostar prin el intelegeai totdeodata

pe cavaler- si au fost si atunci, asa cum au fost acum nenumrate ca-

zuri de cavalerism, de demnitate si mandrie ostseasca, fiindca aceasta a

fost una din poruncile atavice ale neamului nostru, caci inainte de a imbrca haina ostaseasc, Warml nostru este un nobil si tot romanul care apasa coarnele plugului ca s rstoarne brazda campului romanesc, este un
aobil, lar and lasa coarnele plugului, imbrac haina ostaseasd i puna
rnana pa arma, la titlu de nobil adaoga si pe cel de cavaler si &hind devine un nobil-cavaler, sau pe romaneste sadea: un roman-viteaf,
once roman este nobil, purcedand din vita nobil' si once oavaler este un
viteaz.
Si din aceste cateva c,azuri pe c,ari le amintesc aci, tiu sa fac iuminoasa

dovad ca trecuta demnitate ostsasca n'a fost cu nimic mai prejos cleat

www.dacoromanica.ro

204

warm,. BILCIURESCU

cea de astazi, ca osteanul roman s'a btut cu acelasi avnt si Cu aceiasi

drzenie si la 1877 si la 1913 $i la 1916, ca si osteanul de astazi. Fireste.
expunerea vietii e incomparabil mai primejduita astzi decal lei'', iindca
infernul ucigtor este atat de mestesugit utilat si att de infiorator $1 de
savant pus la punct, Inc& secera mortii actioneaza i'nzecit mai spornic
astazi dect alt dat, dar neinfricarea si sfidarea mortii este aceiasi, fiindca
$i altadat ca si astzi la fel au rspuns romnii la chemarea goarnei, la fet
i-am vzut cu totii mergnd cntnd la moarte cu flori si verdeata la ureche,

chiuind si calcand apsat. Asa au murit, In frunte cu capitanii lor, sus pe

redute si la Grivita si la Plevna si la Opanez si la Vidin ; asa au zburat la
1913 peste Dunre si se stie ca dac nu intervenea telegrama regelui Carol,
generalul Mustat cu divizia lui de clreti, peste numai doua ore de mars,
arbora tricolorul nostru In Capitala inamic ; asa au rspuns chemrii din
1916 ostenii romni, sateni si orseni, si c ei nu si-au precupetit sngele,
ce alta dovada mai elocventa cleat impresionanta cif:A de 800 de mii de
morti, floarea bratelor de ndejde ale neamului !
$i cu 1nsufletirea ace,asta si cu aceast ancestral nepasare de moarte
cand e vorba de sfintenia cauzei pe care o apr ostasui romn, a alerciat
si de astdata In vltoarea grindinei de foc ce tsneste din toate partite.
luptnd cot la cot cu armata rosie a U. R. S. S., pentru dezrobirea Ardeahilui de Nord care ni se furase printr'o hotrlre nedreapta
apol trecand
In Ungaria si In Cehoslovacia
unde acoperindu-se de glorie
ostilet
noastre au fost citate prin ordine de zi de ditre maresalul Stalin .

www.dacoromanica.ro

Comer tul
Piata

Praviiiii

Firme

de acum peste jumtate de veac, nu cunostea restnictie, de

cel din interiorul tarii, era cu de- cat dac se facea Cu streintatea,
svOrsire liber, lar taxele datorate Statuiui erau asa de reduse CO nu
se resimtea nici punga vnzatorului nici a cumprtorului, cela ce fcea ca
viaja s fie asa- de usoar si piata aisa de iefting, In cOt n'avea nimeni
temei s se plng5.
Libertatea comertului intern si usurinta formalitatilor pentru exercitarea comertului cu streinatatea, inviora piata si tranzacPile se tineau
lant in anii cu productie imbelsugat : vara oerealele, zarzavatul de tot
felul, fructele de var; toamna viile, livezile, fructele de toamna, porumbul; lama tuica, lemnul, olria, pOpurisul de rogojini, lar peste tot anul

Comertul

cereale, fructe, Iapte si derivatele lui, pescuitul, titeiul cu extractie primitiv si schimbul cu streintatea.

In comertul de pe vremea aceia, tocmeala era in Hoare ; cei mai

buni gospodari erau apreciati dup mestesugul tocmitului. Obiceiul a
durat pSn la venirea in Bucuresti acum vre-o 70 de ani, pare-mi-se in-,
dat dup 1878 a vestitului Magasin Universal instalat intr'o cldire la
parter de pe calea Victoriei Intre %Title si consulatul rusesc, cam pe locul
unde a fost cinematograful Colos. Prvlia aceasta cu patron francez, a

ipaugurat la noi sistemul strein de a prezenta marfa cu pretul marcat

pe ea, cela ce i-a atras o clientela care l'a procopsit repede pe inovator.
Magazinul era inteadevr universal, pentru c in el gaseai tot ce-ti trebuia ; hOrtie de tigar persan din pai de orez, peril de tot Felul, dela
cea de dinti pSn la cele mai mari de diferite intrebuintari, ape de dinti

www.dacoromanica.ro

206

VICTOR BILCIURESCLI

dintre cari cea mai vesita era a d-rului Pierre, pomezi, cosmetice, spunuri
intre cari renumitele Tridace si Veloutine, parfumerie cu totul alta de cat
cea de acum : colonie Jean Marie Farina, parfum Vera-violette, Peau d'Espagne, lilas blanc, rezed ; rufarie, hinrie, palarii, cravate, albituri de
tot felul, perdele, conserve, liqueur-un, paturi in felul celor de campanie,
oglinzi, papetarie, farfurarie, articole de librarie, hartie de scris, com-

pasuri, bricege, calinari ; vase de bucatrie, oale, tingiri, borcane de

conserve, de sare, de mutar, tacarnuri, jucarii de copii, ppusi, articole
pentru cadouri si pentru pom de Craciun. Magazinul era asa de aglomerat toata ziva ca trebuia sa faci coad pn sa fii servit.
Aurul strein intra In tara de cum incepea secerisul paioaselor, adica
din luna lunie inainte si dura pang aproape de recolta viitoare ; aurul mai
intra la recolta porumbului ins dupa conditionare, adica incepand din
lanuarie ; tot cu aur ni se cumprau vinul, de obiceiu vechiu, petrolul
lemnul iar porcul si borhotul de prune le petreceam nunnai in Ungaria.
Cerealele graul, secara, orzul, ovazul, inul, mazarea, floarea soarelui ni se cereau in mai toate statele Europei ; porumbul mai numai in
Italia ; lemnul In deosebi In Italia, Turcia si Egipt; petrolul cam pretutindeni ; nucile si macul numai in Germania.
In ce priveste graul si secara, exportul scazand considerabil data cu
knpartirea paranturilor marei proprietti la Ward, a trebuit ca principalul venit al Statului provenit din grau care acum numai putea produce
cat producea la marea proprietate, s fie compensat de petrol si lemn si
nici cu aceast compensatie chiar, nu echivala venitul provenit dela exportul graului produs de marea proprietate, fiind c taranul nostru nu
semna grail decal pentru azima si coliva, nu pentru export.
Mi-aduc bine aminte, si faptul se poate controla in fosta arhiva a
ministerului de industrie sau la once societate mare petrolifera mai veche,
c acum aproximativ 40 de ani, Spania ne-a cerut aprovizionarea anual
cu 200.000 vagoane titei, pe un anumit interval de ani i dam primit
oferta, pe motiv ea pe atunci daveam aceast cantitate pentru export,
exploatarea cea mare si cu mijloace de extractie moderne daruindu-ni-se
mai tarziu, pe suprafete descoperite treptat.
Trebue marturisit a in genere, negustorimea de acum 70 de ani si
chiar ceva mai incoace, era mai omenoasa, mai cinstita, mai geloas de
buna ei reputatie, decal cea din zilele noastre din cale afara de lacom,
www.dacoromanica.ro

RUMMEST' SI ,BUCURESTENI DE IERI 51 DE AZI

207

Cu onorabile exceptii bine inteles, lar marfurile erau mai de incredere,

mai trainice, mai rational pretuite si mai omenos servite ca cele de azi,
pentru ca pe vremea aceia nu se cunostea conceptia formulei de astzi :
reclama e sufletul comertului, oi cinstea era sufletul comer fului. Ba aq
putea sustine c,45 din potriv, cu cat o marfa era mai struitor trambitata
pe calea reclamei, cu at& era mai ocolit : sapunul Tridace, spunul Veloutine, apa de dinti Dr. Pierre de cari se serveau Curtile Suverane si aristocratia Europei si chiar a altor continente, n'au pomenit reclam, ci
s'au introdus prin cinstea si calittile mrfii. Mi-aduc aminte de o singura
reclama sui-generis din vrernea copilriei mele, pe care am citit-o In
Romdnu!, dui:A un ziar francez, dar o reclama original foarte inteligenta.

Pe vremea aceia, cea mai cautata si mai scumpa fabrica de ciocolat da

superioara, era ciocolata Philipine de provenienta elvetiana (Elvetia franceza). Probabil ca o alta fabric din aceiasi provincie elvetian,
se va fi gandit sa-i &ma' concurent si s parvin sa-i ia locul si a reusit,
c tot Bucure0i s'a aprovizionat numai cu ciocolat Meunier, lar ciocolata Philipine a disprut de pe piata. Ce se intamplase ?... Fabrica Meunier
a angajat atati oamenii de incredere cate centre mari comerciale existau
atunci in Europa si i-a trimes pentru o saptamanil cu misiunea de o introun minut In fie ce prvalie cerand ciocolata Meunier i cum negustorul
spunea ea n'are dect Philipine, trimisul celeilalte fabrici rspundea stereotip : nu cumprm dec.& Meunier ; pe semne dv. nu sunteti la curent
Cu evolutia acestui sort de marf, fiindca nu still ca astzi ciocolata Meurer este universalr. Rezultatul a fost c dupa cat-va Yreme, Meunier
a devenit intr'adevar universe% si fabrica n'a mai putut prididi expedierea vagoanelor cu marra ei in toate continentele.
Acum 70 si chiar 60 de ani un negustor care s'ar fi Inselat In dauna
clientului, ii cerea imediat iertare si nu te-ar fi lsat s iesi din prvlie
neconvins c n'a facut-o din intentie. Pe vremea aceia existau multe firme
de incredere si targul se fcea spre multumirea i a negustorului si a

litat

cumprtorului ; tocmeala

cad pe atunci nu se fcea targ fara toc-

meal

ori cat de lung ar fi fost si une ori chiar plicticoas, se incheia

cu convingerea ca nioi o parte n'a fost paclita, pe and astazi... astzi?...
preferim sa nu mai insistm, pentru ca toti suntem zilnic martori la iepasarea cu care zilnic se calca toata strduinta si toate bunele intentii ale
carmuirii.

www.dacoromanica.ro

208

VICTOR BILCIURESCU

Firme reputate pentru cinstea, coreotitudmea si constiintiozitatea, patrorfflor lor, erau : casa de mare incredere pnzeturi i mtsuri Stancu
Bechianu din Lipscani, stimat in societatea bucuretean pentru proverbiala omenie a patronului ei, un model de vrednic negustor de mare suprafat, ales aproape permanent in Senat, unde vene,a la sedint dup ce
lsa inlocuitor la tejghea, la aceiasi tejghea pe care o da in primirea aceluiasi inlocuitor de incredere, dud la 6 d. a. In fie ce zi de primvar' sau
toamn, poruncea s-i traga trsura la scar ca s-si fac plimbarea obicinuit cu familia la Sosea ; firma de bcnie Eugeniu Carada, regretatul
prim guvernator al Bancii Nationale, prvlie situat pe str. Edgard Quinet,
coltul din dreapta cu str. Academiei. Carada bun prieten cu tatal meu, ce

targuia toat bcnia de ani de zile numai dela el, Ii trimitea in seara aJunului Anului Nou, un cos cu de-ale bcniei ; 2 butelli Bordeaux-St. Julien, o cutie ananas in mustul lu, o captn de zahr, mandarine, curmale,
castane, o cutie de sardele, o sticl de rom si cteva mAruntisuri, insotiie

Case de inde cartea lui de vizit cu urarea : SA le mncati sntos

credere mai rau cofetria Capa. pe locu lei In cldirea unde este si astazi,
oofetrie si restaurant de primul ordin, in aceeasi cladire unde odinioara
a fost nechibzuita demonstratie dela sala Sltineanu, care determinase abdicarea de bun vole a Domnitorului Carol, dacg n'ar fi survenit intervenlia lui Lascr Catargiu care a luat asupr-si rspunderea linistirii spiritelor,
agitate de pe urrna victoriei germane din 1870 impotriva Frantei. Mai tarziu cafeneaua Capa de Braga cofetrie, devenise laboratorul in c,are se
discutau, se diagnosticau si se plmadeau toate combinatiile politice dela
ordinea zilei ; in aceast cafenea se ticluiau !Ana si listele ministeriale,
dup fie ce criz de guvern. O cofetkie cu o cafenea tot asa de istorica
poate chiar de mai mare insemntate ca aceasta, a fost si a lui Fialcovschi
din aripa dre,apt a pietel Teatrului National, pe locul unde astz sunt birourile de comenz ale uzinelor Resita din cldirea Adriatca-, cafenea
toric6-iiterar ; istorica prn aceia c intr'insa s'au pus la cale multe misaii de strad si multe pregatiri in vederea unor importante momente istorice ce au adus alte prefacer s alte oranduiri in epoca inceputului de renastere al acestui neam, destul de cunoscute astzi spre a le mai aminti ad;
literar, pentru c' la Fialcovschi se strngeau inprejurul mesei lui Macedcmski, Cncinat Pavelescu, Bonifaciu Florescu, Dumitru Teleor; consilierul
dela Curtea de apel Costia Cimpineanu, cel Cu leul in cas, si Cu serpii

www.dacoromanica.ro

RUMMEST' $1 BUCTJRE$TENI DE IERI $1 DE AZI

209

In manson ; Nicu Stefnescu avocatul, fratele jui Delavrancea, Nicolae

Tincu, Mircea Demetriade, fratele Aristizze Romanescu Manlescu, poetul Obedenaru si rare ori Max Rosetti, tatl maestrului Radu Rosetti, un
foarte fin s aristocratic condei mult gustat pe atunc, care era mai mult
in obicinuit client ai cafenelei Capsa, de unde Ins evada spre Fialcovski
ca s Inralneasa si cenaclul scriitoricesc de ad, pe care nu'l Intalnea In
cercul politic dela Capa. Firme cu meritat renume mai erau in Bucurest:
ceasorncria Popovici un foarte cinstit si priceput mestesugar, al cru succesor'a fast pan mai deunki firma Agemoglu ; farmacia La Cerb chiar
in fata pasagiului Romn de pe calea Vctoriei, singurul pasaj pe atunci In
Bucuresti, farmacie al arei proprietar era Ziirner, doctor In medicin si farrnacie din strainatate, cu al crui fiu am fost coleg de pension $i de liceu
In pasajul acesta mai erau reputatele firme: cizmarul de lux Pavelescu, cat
care a dat pentru prima oar In vileag moda ghetelor cu bot ascutit la care
alerga tot tineretul elegant, pereche de ghete ce costau 20 de ki, fat de
8, 10 si 12 lei obicinuit ; firma de mode si parfumuri fine ,.Madame Briar
sub cldirea Cretulescu de pe cale,a Vctoriei ; firma de vnuri si apertive
ine, sub actualul hotel Splendid, a lu Bruzzesi, continuat Ong mai de
unzi de Tripcovici ; fratii Dobriceanu,In fata prefecturii de politie pe calea Victoria!; bcnia cea ma bogat aprovizionat, dup Carada, transformat mai tArziu In cofetrie si fabric de ciocolat, cam pe locul azi dr.imat unde este libririe pe Calea Victoria'; vesttul magazin de fief6rie din Lipscani al lui Dancovici, un fruntas negustor cu vaz6 pe piata
orasului ; droguera Ovessa din str. Ac,ademiei, alaturi de fosra beririe Ceipilanul ; cofetaria Varga, chiar peste drum de peristilul Teatrului National,
In locul creia a urmat vestita cofetarie Riegler, instalat oat se poate de
pretentios si de luxos, cofetarie-cafenea In al crui etaj a fost instalat clubul conservator-democrat de sub efa lu Take lonescu, dup ruptura din
portidul conservator la 8 lanuarie 1908 si dup ce In prealabil fusese adapostit provizoriu vre-o dou luni la fostul magazin Wapner din Calco Victoriei. La Riegler a aprut ziarul Naliunea al noului partid conservator-democrat In c,are Take lonescu a publicat pentru prima oar In viata lui ziafistica, un articol semnat intitulat : Datoria cea mare In preajma rznoiului de Intregire, ziar la care au colaborat : Aural Iliescu, C. Anghelescu, Gane Marinescu, C. alomonescu, G. Stroescu, Andrei
lonescu, Chirit Vasilescu,
Duvz,
Bobes,
poetul N. Timiras,
14

www.dacoromanica.ro

210

VICTOR BILCIURESCU

scrlitorul lucrarii de fat si alti membri al partidului. La Riegler, la clubul

conservator-democrat, s'a inregistrat acea ne mai pomenita victoria electorala in CapitaIS, ca lao alegere complimentara la al 2-lea colegiu de Camera, colegiu ce de 50 de ani neIntrerupti nu alesese cleat candidati 6
partidului liberal, sa aleaga cu semnificativa majoritate pe ate-1i patri
candidatii partidului conservator-democrat : Fleva, Paltineanu, I. T. Florescu si Cneazul Moruzzi. A fost cu acest prilej In piata Teatrului National
o grandioasa manifestatie de simpatie, care a intrerupt pan trziu noaptea
circulatia pe calea Victoriei, lar din balconul clubului, peste marea de capete ce ovationa entusiast, nouii alesi si fruntasii partidului au vorbit multimii care cu greu a parasit tarziu piafa teatrului.
Succesul acesta, impreurai cu allele tot de alegeri parlamentare complimentare sau suplimentare in diferite centre din tara la Iasi la Senat, la
Romanati la Camera, la Campu Lung la Camera', la Putna la Camera st
pare-mi-se si la Gorj, unde alt partizan din guvern sau din opozitie n'a
putut razbi In parlament, ci pretutindeni unde au candidat au reusit candidatii lul Take lonescu, actiunile acestuia au crescut considerabil, indicandu-1
ca viitorul succesor la guvern- Si cu toate acestea n'a fost asa ; indicatia
tarii n'a contat si la carma a venit gruparea aceia care nici macar n'a candidat, sau acolo unde s'a increzut sa candideze, si-a retras candidatura
dupa prima ora dela inceperea votarii.
Firme vechi cu buna reputatie erau : Beckman cu articole de piela
peritru sport, harnasament, voiaj ; firma' veche aproape cat si varsta mea
si care functioneaza sl astazi pe calea Victoriei imbogatindu-si magazinuf
si cu articole de parFumerie; libraria Socec cea mai reputata din tara si cu

cel mal complet atelier de editura din tara, situat pe str. Berzei (astazt
Coblcescu) in tovarsia lui Teclu si Sander, atelier in care a aprut Revista Nouei timp de 6 ani, fiindca alti doi a aprut in tipografia Gat
de pe strada Doamnei ; libraria Grave la chiar parterul unde este astazi
Mania Dragomir ; libraria Haiman (casa de editur5) pe cale.a Victoriei, cam pe unde a fost Jockei-Clubul in piafa Palatului Regal, librarie
care l'a editat pe Delavrancea cu volumul lui de versuri Poiana Lungd" :
magazinul de confectiuni Menagre condus de francezul Lisembert pe a
carui fica a luat-o in casatorie succesorul lui Chevitz, la instituit, Thierin,
lar d-ra Thierin, este decatva timp vaduya profesorului si academicianului
Tileica ; Caro/ Miiller, magazin de obiecte de arta, supranumit Pieptenarul

www.dacoromanica.ro

SUCURE*TI $I,BUCURE$TEN1 DE IERI 5I DE AZI

211

situat la coltul pasagiului Roman chiar pe !owl unde este astazi cofetra
Zamfirescu ; Madame Jobin calea Victoriei (casa Cretulescu)" Cu articole
de mnusi, cravate, mode si parfumerie ; vechiul si simpaticul magazin de
plrii brbtesti articole de garderob, de tinut de gala*, decoratii,
pleduri, fulare, etc. Fain, de sub clubul Tinerimea (casa Lahovary) calea
Victoriei, o firm neschimbat din acest loc de and am pomenit-o, ca si
aceia a giuvaergiultd Resch, de pe calea Victoriei in fata teatrului National,

ca s aceia a coaforului Popovici, de toat vremea al M. S. Regelui

Domnitorului Carol, neschimbat pn mai de unzi din crdirea din MO
Palatului in aripa stng a Fundatiei Carol I ; restaurantul Frascati tinut de
Papa Jilet, fost 30 de an bucatarul sef al M. S. Regelui Carol I, restaurant

a carui terasa da in grdina Otetelesanu unde se servea masa pe timpul

verii. Pyobabil c uit ateva firme ce meritau o mentune, dar ma opresc
ad, ca s strui catva asupra magazinului Fain, in care s'a petreout aceast
scen

Regretatul mare brbat de Stat, sau marele european cum I-a zis
Clmenceau lu Take lonescu, intrnd inteo varti ca s-si cumpere o parade de paie la Fain de unde rarguia el de obicei, intalneste acolo pe spiritualul avocat

lonescu, poreclit Huta, tartar plin de duh, tortcleauna

verv si cu riposta prornt, c,are fr sa fie inregimentat in vreun partid

politic, era devotat la dol efi, lui Petre C,arp i lui Take lonescu, arnandoi facndu-I haz, fiindc intr'adevar era foarte simpatic si de aceia foarte
simpatizat.

Take lonescu Intrebandu-1 ce caut la Fain, 11145 ii Ospimde ca a

venit s-si cumpere o plarie de paie si la propunerea lu Take lonescu
dac5-i d vole s i-o plateasca el, ca colegi de barou, !Hula primeste
bucuros, lar la plat palaria lui Take costa' 30 de lei si a lui 'IWO' 50.
d-ta port palrie
spurie Take lonescu
Bravo, colege Iliut
mai scump deck minel
lar 'Hula,:

Asa se si cade sefule d-ta a cap, nu-ti mai trebue palrie, pe

cand eu cu plria compensez capul
Dei Para nici o legatura cu firma Fain si nci chtar cu acest capitol,
tin s struesc ad asupra glumelor lu Iliuta, nu numai ca sa variez putin
monotomia subiectului acestu capitol, ci i pentru ea dam s mai am prilejul s mai pomenesc de aci inainte despre Iliut si spiritualele lui glume

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

212

Acest simpatic guguman ') nelipsit din casa conului Petrache Carp,
era ori- cand primit In casa si la masa sefului partidului junimist, inaintea
chiar a personalitatilor ce sedeau sau sezuser pe banca ministerial.
Asa, Intr'o dupa amiaza de var conu Petrache stand de vorba ea
lliut, In boieraasca lui locuinta de pe fosta cale a Dorobantilor, azi Bulevardul Alexandru I al lugoslaviei (cancelarla ministrului plenipotentiar al
Turciei la Bucuresti) si vzand c la scara s'a oprit o birj In care se afla
fostul ministru de industrie Dem. Nenitescu, spune tare lui !IWO ca sa fie
auzit de vizitator, filndca fereastra era deschisa : M5 gugumane, spune
gugumanului dela scar, 6' nu sunt acasr.
Si gugumanul dinauntru s'a executat, lar gugumanul de afara, stiind
toanele conului Petrache, a plecat, fr s se sc,andalizeze de aceasta
curtenitoare primire.
Alta data', se pomeneste conu Petrache cu Iliut ca da sa piece chiar
asupra clipei and erau chemati la mash'. Ceara conu Petrache sa-I retina,
:ma Iliuta persist, iar cand seful ii pretinde s se explice, Iliuta, imprumutand pentru circumstant o masca 'Narita, 11 spune
Uite sefule, am fost de cateva ori la conu Titu Maiorescu, ministruf
d-tale de justitie si ieri pentru ultima oara si i-am amintit ca sunt si eu licentiat in Drept, cu diploma dar Bra clientela, ca sunt bufonul d-tale, in
casa d-tale aproape zilnic si I-am rugat s-mi dea si mie un loc in magistratura si in loc de o vorb bung, m'a luat in zeflemea.

- De, ma gugumane, de and iti cant eu tie s-I ia dracu p'ala da

el-e dat tie licenta aia 1

S5-1 ia sefule, nu zic be ; dar cati n'or fi luat licenta ca mine si nu

i-a luat dracu nici pe ei, ca sunt in slujbe, nici pe al de le-au dat-o?.. Si
la drept vorbind, sefule, sunt eu cel mai prost licentiat In Drept din tara
asta? D'aia te rog sefule, fagaduie,ste-mi ca mergi maine cu mine la conu
Titu, ca dac-i spui d-ta, ma numeste sigur, ca' pe d-ta te aude, pe and pe
rn:ne cum ma vede, nu mai aude 2).
Bine gugumane, acum hai la masa.

A doua zi, conu Petrache insotit de Ili* intra in cabinetul lu Maior.escu dela ministerul Justitiei.

0 Asta era porecla Cu care-si trata conu Petrache favoritii, nu numai

In intimitate, ci chiar si In adunari.
2) Titu Maiorescu suferea de un pronuntat defect de auz.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI

213.

Titu Maiorescu se scoal dela birou si intampina pe conu Petrache,

Insa cnd da cu ochii de IIWO, se rsteste :
lar d-ta?... Nu ti-am spus domnule sa nu mai nsisti ca n'arn vacante?... Uite, am un loe de consilier la Casatie I... Iti convine?
Muth', care nici nu era insurat, ii replica prompt :
La Casatie d-le ministru ?... V cer un rgaz s reflectez ca s m
consult si cu soacra-mea.
lar conu Petrache, caruia i placuse replica lu Illuta, interveni:
N'ai ce zice Titule, numai dupa raspunsul asta, merit s-I numestiSi minstrul n'a avut incotro, l'a numit judecator la Sulina, un centru
intelectual unde judecatorul tria intr'un mediu mai select, dar zeflemistul titular al postului, nu l-a detnut dec.& o singur z, fiincla primur
proces judecat de el, a facut delicille comentariilor magistratilor .si avocatilor cari aflaser hilarianta hotarire a judecatorului lliut.
In prima sedinta, s'a prezentat un proces, in care lui Iliuta i s'a parut
ea nici una din part n'are dreptate.
la ascultati domnilor
le-a spus el avocatilor pledanti
nu
vedeti a bateti cmpii?
Mirati, avocatii rartilor isi indoiesc siliniele ca sa convinga judecata
cli dreptatea e de partea lor, Iliuta ridica tonul
Am sfrsit cu d-voastr I Puteti pleca, n'aveti nici-unul dreptate f
Grefierul care nu mai pomenise o asemenea judeeata, se apleacS
spre judecator si-i sopteste ca o asemenea sentint nu e posibila, c una
din part trebue sa aiba dreptate, caci altfel sentinta e nula de drept.
Zadamic I Judecatorul furias, le striga
lesiti afara I S va fie rus:ne sa veniti in fata justitiei cu asemenea
procese sc,andaloase, din care profitat voi inseland justitia
A doua zi iliut a fost telegrafic destituit.
Conu Petrache care-1 stia la Sulina, se pomeneste cu el.

Cei cu tine gugumane?

M'a destituit telegrafie sefule. Doi impricinati umblau sa ma traga
pe sfoar, probabil crezandu-ma novice, dar i-am ras pe amndoi...
Si Titu pe tine, il intrerupse conu Petrache.
Da, sefule, dar am salvat onoarea diplomei mele.
Ai salvat-o de te-ai prapadit I Nu ti-am spus eu sal dai dracului

www.dacoromanica.ro

214

VICTOR BILCIURESCU

p'Sla de ti-a dat diploma, cu ea cu tot?... Las, m gugumane, stai tu ca

mine aici, s noi amndoi n'o s'avern procese de nici un fel, fiinda nici
eu n'am s-ti fiu client, nici tu mie avocat, i d'aici Titu nu te poate
destitui.

Incheiu capitolul acesta al firmelor de odinioar, din cari

cum vaunele exist si azi, cu acest succint portret al unui tip bucure.stean
care s'a bucurat de mult simpatie in toate cercurile vesele bucurestene
de afectiunea unui Peftre Carp si a until Take lonescu.
zurm

www.dacoromanica.ro

Poqta, Telegraful, Telefonul

postei la noi au fost asa de primitive, 6 in comparatie es
organizatia actualg, pare s fi fost sub nivelul acelei ce ar funciona la
Inceputurile
cine stie ce trib slbatec, dacg ar exista, celace nu e admisibil, cad nucred di ar avea vreun rost posta la o parte din omenire c,are nu 5tie ce e
ala slov.
Si dac asa stau lucrurile, cu 801 mai temeinic cuvant nu poate fr
vorba de existenta, in asemenea regiuni a telegrafului sau telefonului.

Cine si-ar fi putut inchipui a acum 70-80 de ani pstrand un cap de

bou din cele rare, ar fi incasat acum 30 de mii de franci elvetieni, lar pe
unul mai rarisim chiar indoitul acestui pret. Boerii din vreme,a aceia calf
aveau probabil cu zecile si sutele pe diferitele plicuri in c,ari tineau acte
importante, nici nu si-ar fi dat ostneala s le mai pgstreze dui:A ce actul numai avea nici o valoare, in care caz plicul cu marc cu tot era aruncat la
gunoi, findcg pe atunci nici nu exista cosul de birou.
Cea d'intai dintre aceste trei servicii publice a fost pasta, mai tarziu
telegraful si mai spre zilele noastre telefonul.
Nu stiu dac exist vre-o afinitate de denumire Intro pogie si pogcl
adicg intre alruld de pogie care In materie de circulatie avea misiunea sa
transporte clatorii dintre un oras la altul, pang la ivirea drumului de fier
si Intre poga cea cu misiunea de a duce corespondenta la destinatie, dar
dacg Intr'adevr exista o afinitate, ea nu poate s proving decal dela distribuirea corespondentei publica si private prin mijlocirea cgrutei de postie
cgreia i se mai zicea si canta de potcl, ceiace probabil cg este versiunea
cea mai vrednic de crezut, fiindc5 era firesc ca postalionul, sau cgruta de
postie, sau de posta, odat cu transportarea cgltorilor, sg lase si corespondenta prin localittile pe unde trecea.

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

216

0 postie, era un drum de 20 de km. ce se lacee cu o iuteala de mai

nutin de dou ore, fiindca din 20 in 20 de km. se schimbau telegarii ce
asteptau cm hamurle pe ei, asa CS nu se mai oprea chervanul ca sa odihneasc caii, ci pe data ce ajungeau la conacul postei, peste doua-trei minute pornirea nu mai zbovea, asa Inc& distanta de pild intre BucurestiPloiesti (60 km.) se facea in mai putin de 6 ore, ceiace insernna CA in 11
ore, &lice' intr'o zi de vara, se parcurgea distanta aceasta dus si intors.
Postalionul, sau caruta de postie, era o trsura incpatoare, in care se
puteau ghemui la nevoie chiar 8 calatori si cu ceva bagaje, sau calabalcic,
cum se zicea atunci in vocabularul romano-turco-greco-slovono-francez,
de care se serveau printii nostri.
La un asemenea postalion se inhmau trei rotasi si patru inaintasi,
lar surugiul nu conducea dup capra, cl clare pe rotasul din stanga ca sa-i

poeta avea sub biciu si pe inaintasi si pe rotas', daca bine inteles nu era
stngaciu, iar dad postalionul era mai mic, adica n'avea mai mult de 4
cartori, la el se inhamau patru telegari fie doi rotasi si doi Inaintasi sau
catesi patru rotasi, in ambele cazuri surugiul conducand de pe capra.
Postalionul acesta care probabil era chiar posta, cand din cauza zgomotului pe care-I faceau rotile, zurgalaii, indemnul surugiului ce nu con/enea la drum si pleznetele biciului, era auzit de orasenii unei localitati de
care se apropia postia cu pasta, isi spuneau probabil, auzi, vine posta r.
A$a va fi ramas de atunci aceast denumire de post, cu semnificatia
si de aducatoare de calatori, dar in acelasi timp si cu aceiasi ocazie, si dp
.stiri asteptate.

Batrnii povesteau ca pe vremea aceia nu erau cunoscute arcurile la

postalioane si nici sosele pietruite, ci cu gropile raturale, asa cum rmaneau dup alternarea ploilor cu secetele, Inc& ne putem inchipui plcerea
ce simteau calatorii din vremurile acelea, mai ales and dupa schimbarea
cailor la conacul unei postii, se pornea la drum cu o echP6 de telegari
odihniti.
In asta privinta se da pe vremun ca autentica, patana unui calator
francez care intrat in tare' pe la Severin, trebuia sa ajunga grabnic la
Craiova si atunci surugiul si-a indemnat call mai da nadejde, asa 'in cat
-francezul, exasperat, ne mai putand indura dantuiala maruntaielor dintr'insul, se ;Idled In trsura si striga rugator surugiului

Doucement ! Doucement je vous prie !

www.dacoromanica.ro

BIJCIIRETI $1, BU CURE$TENI DE IERI I DE AZI

217

lar surugiul de colo

Dugnanii domnule ? Ne urmaresc dusmanii ?... Las'pe mine
Si sg te tii hill L. Si bice i astemutul cailor pe goang nebun, In cat
ne Inchipuim in ce hal va fi ajuns bietul caltor la destinatie, iar surugiul
mandru cg-si scpase musteriul de dusmani, i-a mai pretms si un bacsis
pe care francezul i l'a dat, bucuros ea a scpat de tortura maruntaelor.
lama insa dud era snius, caltorul scpa de aceast torturg, cu toato
arcuri, fiincica sania aluca de altfel aid azi
ca nici srdile n'aveau
neca pe -drumul lin format de prtia proaspt, mai comod si mat agreab'l
cleat daca ar fi arvut arcuris
Dar si acest ccmod mijloc de locomotiune avea neplaceri de cu totut
alt ordin, dup cum s'ar recunoaste dupg versiunea aceasta
Se zi e ca ama, pe vremea cgrutei de postie, chervanului i se luau
ro ile i i se adoptau talpicile de sanie, ceia ce facea ca vehiculul acesta
sa fie cel mai placut mijloc de cglatorie In acest anotimp, iar pentru ea
parcurgere de drum fara sgomot s nu dea foe la vre-un accident,
se petreceau de gatul cailor curele cu zeci de clopotei.
Intr'un asemenea chervan pe talpici cglatorea la noi In tara pe o iarnd
geroasa, un cglator german care mai cartorise la noi, ins nici odat lama.
Cum Insa calatorul era echipat cu Imbracamintea de iarn din regiunea de
unde venea, mai putin aspr ca la noi, se resimtea de frig cu tot paltonut
cu care era imbracat. Surugiul, cruia i se spusese la plecare, s fie atent
cu acest calator, fiind o personalitate ce venea In tara cu o misiune diplomatica, la fie ce oprire ca sg rgsufle caii, deschidea usa ch,rvanului si Intreba pe calator prin semne, dacg doreste cava, iar calatorul rgspundea invariabil : es ist kalt !". Dar dud, ajuns la destinatie, calatorul a trebuit sg
fie imediat asezat la pat, si chemat doctorul, surugiul a fost retinut la potitie sa raspuncla de lipsa lui de condescendenta fata de o personalitate
str'ing, acesta s'ar fi dezvinovatit cam In termenii acestia :
Nu stria nimic ; nu sunt vinovat : la fie ce popas, am deschis usa

chervanuluisi la'm intrebat daca vrea ceva ? Mi-a rspuns de fiecare

dat ca-i e cald. Poate l'am intrebat de vre-o sase ori, dar spunea mereu
ea-i e cald...".

Ce cald, mg ?ii tale vorba politistul

Tu

n'ai vgzut ca e

degerat ?

L'am vazut ca-si freca mainile, dar dacg o tinea Intr'una cg-i e
cald, am crezut c suferg de caldura.

www.dacoromanica.ro

218

VICTOR BILCIURESCU

0 fi intOmplarea adevarata, sau scorneal, versiunea o detin dela un

batrn de pe vr'emea acela.
Mai trziu, dupa cruta de posta, de chervan si de postalion, a fost
introdusa diligenta, tot un fel de chervan ceva mai spatios in care cardtoreau mai multi insi, avnd pe acoperis destul loc pentru bagaje, velieu!, la care se inharn tot sapte cal mnati de surugiu dui:A rotasul
Jin stnga si care fcea si oficiul de post. Modelul acesta de vehicul a
lost copiat din streintate, unde dinuia de multa vreme, dar unde a disprut mult inaintea diligentei noastre, fiindca acolo calea ferat a fost introdus mult inaintea celei dela noi, cnd diligenta a mai dainuit si dup
Inflintarea cilor ferate, diligent cu care am caltorit si eu !Ana pe la
-Narsta de 11 ani.

Tin s relay ca atunci and ponnenesc de diligent care a mai dainuit si dup introducerea drumului de -fier la noi, aceasta introducere s'a
facut la Inceput pe o distant de numai aproximativ vre-o 70 de km. cu
linia Bucuresti-Giurgiu, si mai apoi cu linia Bucure5ti-Ploiesti, alti vre-o
-60 km. si mult mai tOrziu prelungit pan la Predeal (vam), prelungire
ce in loc s se faca spre valea Prahovei, s'ar Fi facut pe valea Teleajenului
prin Valeni de Munte pe la mnastirile Suzana i Cheia 'Ana la fosta vam
Bratocea ce ne desprtea de Ungaria, localitate ce si-ar ti ales-o Domnitorul Carol, drept resedinta de vara, daca in drum calare spre Bratocea

nu si-ar fi luxat piciorul, cela ce l'a determinat sa-si aleag drept resedinta de var Sinaia, unde pana la cldirea cochetului castel regal de
.acolo, a locuit In cteva chilii ale mOnstirii ornduite in acest scop.

Daca dela post, trecem la telegraf, nationalizat la noi acum 85 de

ani, care 'Ana atunci fusese condus de austriaci ce II infiintasera pe vremea ocupatiei Principatelor cu prilejul razboiului din Crimea, putem stabili

data and telegraful a trecut de sub conducerea austriaca, sub aceid a

functionarilor romni, data fixata definitiv la 1857, adica acum 85 de en!.
Mai tOrziu, dup vre-o 19 ani, prin 1876, telegrafistul N. Soimescu,
inspector general al institutiei, in colaborare cu doi functionari superiori,
Filionescu i Augustin, au reusit s obtina dele guvern ca serviqul talegrafic sa fie indeplinit ca monopol de Stat, f'cut numai de functionari
romni.
Acesti trei protagonisti ai telegrafului nostru, au facut si ei scoala

pe c,are austriacii o inflintasera la Bucuresti si cari mai apoi au pretins

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI SI BUCURE5TENI DE JERI 51 DE AZI

2111P

romanilor s-si infiinteze si ei scoala de telegrafie, ca tara s produca si

ea specialisti in acest mestesug si aceasta sward romneasa a inceput
sa functioneze cu profesori austriaci foarte severi cari Isi si bateau elevii
Se zice a bietii elevi romni, cari se 'ntelegeau anevoie cu profesorii lor
din Gauze necunosterii limbilor reciproce, s'au plns primillui ministru de
atunci Lascar Catargiu, care i-ar fi sfatuit sa Indure si sa se fase sa fie-

batuti Oa or deprinde mestesugul, a pe urrn& nemai avand pe cine

sa invete, au sa piece, iar noi avem s ramnern Cu mestesugul, asa cum
s'a si Intamplat.
In ce priveste telefonul, el a fost introdus la noi in 1885, la inceput
in Bucuresti intre directia Postelor, ministerul de interne, Camera si Senatul, apoi In Galati cu primaria orasului, parchet, Curtea de apel, pompieri si cu cinci comisariate ale orasului.
De ad i inainte telefonul a fost introdus treptat In toata tara cu multe
kgaturi de fire speciale si alte legaturi cu statele vecine, pan'a ce Incapnd din 1898, vreme de 12 ani, !Ana la 1910, s'a legat prin linii telefonice toate comunele rurale din Intreaga tara cu centrele judetelor lor
realizare meritorie, infaptuita in intregime de institutia noastra P. T. T
E dele sine inteles a odat cu functionarea telegrafului si mai ci.
seama cu aceia a telefonului, tara noastra a inceput s fie geograficeste

mai bine cunoscuta In Europa, ad nu trebue uitat a pna atunci, no'

n'am fost considerati ca Stat de sine statator, ci totdeauna ca pus sub pro-

tectorat and turcesc and rusesc.

Asa de pild, cine dintre noi mai varstnici nu-si aminteste sa fi ,primit scrisori din streinatate, In deosebi din Franta cu adrese astfel concepute : Mr. X Bucarest (Turquie), Mr. X Bucarest (Bulgarie), Mr. Coltesco,
picier, Bucarest (Turquie) vis--vis Palais Royal de S. M. Charles l-ier1),
chiar tatal meu a primit o asemenea scrisoare din Paris.
De altfel, trebue stiut ca, sub raportul cunostintelor geografice,

Franta a lasat totdeauna de dorit, pe and englezii, In deosebi, nici data

n'au dat prilej de asemenea regretabile erori, si credem ca nu risam o
nedreptate afirmnd c6 aceasta superioritate se datoreste existentei marelui institut georgrafic din toata lumea; Greenwisch (citeste Grini$) din
Englitera.

1) Coltescu, bacania cea mai reputata din Bucuresti, cam pe uncle este
astgzi cldirea Fundatiei Carol I, era ch'ar furnisorul Curtii Regale.

www.dacoromanica.ro

Datini si obiceiuri
Mfirtiorul

Alvita

Cfiluprii

Ursul

pomenesc, in treact doar, despre aceste rmasite ale trecutului,

o fac nu din punct de vedere documentar, ci numai pentru ca generatia de azi s poata face o comparatie intre chipul cum se practicau odinioar aceste obiceiuri si ceiace a mai ramas astzi din practicarea
lor actual.
Marlisorui, care pe vremea copilriei mele era traditionalul crainic al
primverli si nu valora mai mult de o beinculii de cincizeci de parale, sau
o firfiricif cum i se zicea pe atunci, s'a modernizat treptat, 0115 ce a ajuns
atsazi se' nu mai fie firfirica de 50 de parale, s'i aceia strpunsa ca sa i se

Daca

petreac siretul de care se lega de brtara mainii, ci giuvaericaua ce se

chiama pandantif, care pentru unele pung reprezinta zeci de mii de lei,
pandantivul trebuind sii fie alcatuit din aur sau platin si cte odat chiar
surmontat de o piatra scumpa ce incepe dele safir, trece prin rubin, zmarald, sare ate data chiar peste diamant si nemereste chiar briliantul.
, Pe vrerrnea copilariei mele, mrtisorul acesta de 50 de parale se purta
la brtara mainii toata luna !Id Martie, iar la 1 April se cumpra Cu el
alvig, fiindca pe atunci alvita era in mere cinste, cofetariile neavand varietatea prjiturilor de astzi, ci doar baclavaua, sarailia, alvita, acadelele,
filndca fondantele s'au ivit pe 0.30 ceva mai tarziu, lar tat-meu spunea c
logodnicul ducea viitoarei lui, comete de nut cu stafide, drept bomboane
sau ecadele, cari s'au ivit cava mai tarziu.
La lsata Secului, membrii familiei sau a dou-trei familii se shingeau la una din ele unde se face,a btaia alvitei, ce consta dintr'un bot
mai mare sau mei mic de alvit, dup numrul participantilor, bot legat de

www.dacoromanica.ro

222

VICTOR BILCIURERCIT

o sfoar spnzurata de cuiul tavanului unde de obicei atarna lampa de

gaz si dupli ce se introducea in bot o moned de argint sau de aur, ascuns

adnc in alvit, ca s fie anevoie de gsit, se incepea bgtaia alvitei asistenta f'cea cerc la o distant bung de botul ce atrna acum la nivelul
gurii, lar gazda imprima botului o miscare de rotatie ce trecea pe dinaintea
participantilor, cari cu tot riscul loviturii produs de greutatea botului
de viteza invrtelii lui, totusi reusau s apuce cu dintii botul, s-i opreasc
zmulg botului o bucat de alvit. Apoi
rotatia si dac erau mesteri,
se imprima lar botului miscarea de rotatie si procedeul urma tot asa in
hazul general, pn ce se vea norocosul care prindea odat' cu bucata de
alvit si moneda de argint sau de aur.
De multe ori, invrtecusul acesta al botului se intmpla din iuteal s
s.ingereze caninii concurentilor.
Tiu minte c'a' un unchiu al meu foarte mucalit, mi-a clantnit pana la
skip dintii, repezindu-mi botul spre gur, cu aceast hazlie recomandatie.
Atin-te m ntafletule
Ce stai s-ti pice para maliata in gura

iui Ntfleate
O brodise ca nuca 'n perete I C numai ntflet nu eram, ci dinpotriv zburdalnic ca o sfrleaz.
Cu riscul de a m lipsi de btaia alvitei, am pndit i eu momentul

prielnic and botul sa apropiat din vrtej de cercul unde ne aflam noi
copiii i i-am repezit botul cu 'Mato putere in nas, ca l'au prididit lacrimile

intorchndu-i zicala, s'o potrivi nu s'o potrivi, in vers -

Prinde unchiute bancula,

Ca sd-fi mai umfli pungufa 1"

Si am zbughit-o. Stiam Ca' de ma prinde, in loc de blaie de alvita,

irni fcea spinarea tob5.
Astzi mrtisorul nu se mai cstig5 cu dintii in alvit, ci se poart la
piept cSt mai In vaz, lar dac are poft s mnnce alvit nu asteapta

Usata Secului, ci-si satisface pofta intr'o coifetrie, cu deosebire ca azi

alvita nu se mai chiam asa, ci nougat, precum nici martisorului nu i se mai
zice asa, ci pendatif Astzi mrtisorul nu se mai poart toat" luna lui Martie,

ci numai doug-trei zile si se pstreaz frumos in cutiuta lui de catifea, la

nnd cu toata gitivaerIcaua, si nu se scoate cleat la receptii, wee, baluri,

www.dacoromanica.ro

BUCUREVIS SI BUCURVFENI DE rirra sr DE AZT

223

ospete, premiere, sau alte asemenea ocazibni, unde se poate scoate in evident stralucirea pietrelor rare.
Nici ciilusarii de astzi, In afara de port, nu se mai asearnana cu antecesorii lor.
Mi s'a.intamplat s intalnesc pe strada, pe vremea Mosilor and de
obicei se produc ei, si mi-am dat sema ca jowl lor are sprinteneala i vioiciunea de alta data, dar fail indemnurile orale de atunci si chiar cu introducerea unor pasi imitati dup cadent strein, asa cum am vzut la unele
spectacole, unde intre acte se produc unii negri cu danturile lor i mat

alerte cleat ale calusarilor, ins nu cu cadente acestora ce are Intr'insa

ceva din specificul jocului nostru.
De altfel nu e de mirare ca ai nostri s Imprumute cte ceva din cadentele streine, mai ales acele echipe cari au fost purtate prin streintate,
pe unde au putut prinde unele miscri ce le-au convenit sa le adopte Farb'
prea mari diferentieri de-ale noastre, mai cu mama echipa c,are s'a produs
mai de curand In streintate, a avut un rasunator succes si a avut prilejul
s cunoasca si s aprecieze jocuri streine minunat nuantate i cari au putut
tenta i pe alusarii nostri.
A inceput s dispar i jocul ursului cu care ursarii cutreerau orasele
targurile, mai cu seam pe vremea srbtorilor de primavara, sau dac
cumva nu va fi disparut de tot, totusi se intalneste foarte rar st mai de
preferinta prin controle din provincie.

Pe vremea mea, cu deosebire la mahala, lumea casca gura cat timp

tiganul isi juca ursul si se tinea dup el de-alungul ulitei. De acolo si
zicala S'a strans lumea ca la urs''.

Jocul consta din cateva miscri ritmice ale ursului, dupa cantecul si
btile In ciur ale ursarului, dintr'o lupta intre ursar nenorocitul prizonier flmand si cu spinarea tob de ciomegele stpanului si care se termina cu intindere,a ciurulai la spectatori cari zvarleau In ciur unul sau doi
gologani.
Acest biet patruped mai indeplinea 5i alte misiuni la mahala

alca de

durere de sale. Bolnavul se aseza pe o toal In battur cu fate in jos,

tar ursul condus de tigan, se urca precaut cu cate-si patru labele pe
pinarea pacientului, operatie care Insa costa mal mult dec.& cascatul
guilt la joc.
Alta reteta bung de leac o mai claruia ursul cu cele cateva fire de par
www.dacoromanica.ro

224

'VICTOR BILCIURESOU

din blank ce i se zmulgeau tot in schimbulo ctorva gologani, fire de par,

cu care se afumau bolnavii ce suferea de cine stie oe alte metehne.
Cei ce astzi au prilejul sa intlnasca ursari, s nu cread c ursul acestora este tot una cu cal din pdure. 0 pot afla din gura vnatorilor experti in acest soiu de viinat. Cel din lant nu mai are nimic din fiera semerwlui sau din libertate, ci este eta de slabit i de pbrezit, in cat chiar
de-ar mai fi lsat in libertate, dar mai putea redeveni putemicul rege al
fiarelor padurifor noastre de munte.

www.dacoromanica.ro

Doti& razmirite

- 1888-1907 1888

prImele zile ale Babelor din anormala primavar5 a anului 1888.-- anorma15,pentru cii pe chi a fost de c'lduj5 si de Insorit la inceput, pe atSt
de ploioas, de friguroas5 si de indelungat5 a &Inuit naintrerupt Oa
Int5rziasem cu
pe la srarsitul lui April, mai bine de o !LIM si jum5tate

In

cAliva ofijeri camarazi de regiment, la o petrecere inteun local public,

peste miezul noptil, and pe la ceasul unu, o stafet0 dela regimentul 3 c5lrasi din Capital5, unde f5ceam serviciul, ne vesteste s5 irnbr5c5rn la
gr3b5 jinuta de campanie si sil sosim la regiment, trebuind s5 pomim In
mars forjat in judejul lalomija unde se ivise o r5scoal5 ateasc5.

Cfind am sosit la cazara, dou escadroane erau gata do. pIecare si

la lumina felinarelor de mEin, ne-am luat fiecare comanda, unul din escadroane, al nostru, pornind spre Urzicenii lalomijei, iar ce15Ialt cu misiunea
de patrulare in judejul llfov, unde numai peste c5teva zile a si izbucnit aceiasi misoare de r5zvrtire.
Pe vremea aceia, regimentul 3 c515rasi neputnd Intocmi regimentul
ca elementele unui singur judej, isi recruta contingentele de pe teritoriul
judefelor Ilfov si lalomija. Asa se explic de ce regimentul acesta a fost
ortinduit sil potoleasc5 rscoala din am5ndou5 aceste judete.
Am ajuns la Urziceni inainte de amiazl, dup5 un mar s forjat de aproximativ zece ceasuri, si cum eram mazul regimentuluil cornandantul
tn'a delegat pe mine s5 lau m5surile de prevenire pentru cazul de r5zboi

1) Ap se zicea pe atunci celui mai nou venit ofiter In regiment.

www.dacoromanica.ro

15

226

VICTOR BILCIURECII

civil, ca unul ce iesit numai de opt luni de pe banca scolii de ofiteri, se

presupunea ca am mai improsptata materia capitolului respectiv din arta
militara relativ la rzbolul civil.
Am luat, fireste, toate dispozitiunile cerute de i'mprejurani in asomeea cazuri si am cenit apoi informatiuni primarului si autoritatil comunale
asupra chipului cum s'a produs miscarea. Mi-au afirmat a ea s'a produs
pe loe, din cauza proprietarului mosiel din comuna vecina Brbulestl,
care
facuse invoeli in detrimentul satenilor, dar
pretindeau stenii
ca in chiar dimineata aoeia aflase ca razmerita se latise mai In tot judetul
si c detinea irea chiar dela .prefedul care cu doua ore Inaintea sosirii
noastre, venise dela Calrasi trite trasura cu patru cal, creand ca se
poate refugia la Urziceni, dar and I s'a spus ca si ad prinsese rscoala, a
fugit In goana cailor spre Bucurestl.

Intreband de subprefect care stiam ca are resedinta chiar in targul

Urziceni, mi s'a spus a de el a intrebat si prefectul, dar de doti zile n'a
mai fost zarit.
lnsotit de primar si de consilieri, am mers la cancelarla subprefecturii,
unde n'arn gasit tipenie de slujbas. Am intrat atunci in apartamentul din acelas corp de cladire, uncle mi se spusese ca era locuinta subprefectului si
ad am fost martorul unei scene arhicomice : dinteun dulap camuflat fa
perete, asa de (Ana mascat, in cat dac usa dulapului era Inchis, ;Aka
formand una si acelasi suprafat la fel zugravita ca si peretele, dai fi pu-

tut banui di in peretele acla era un dulap, a aparut o mogaldeata ca la

Vicleem, cu fel de fel de saluri si rochii in cap. Scuturandu-se de toat
frnbrobodeala, a iesit la iveal subprefectul livid, cu mutra speriata si flarnanzit In timpul celor dotai zile de cand sta sufocat in ascunzatoarea lui.
Auzise bietul set al plasii, zngnit de pinteni si de sbii si prinsese curaj
s lasa la lumina. Si asa cum era, galben ca ceara si In neputinta sa articulaze un cuvant, se duce in camera de alaturi in care l'am insotit si noi sl
cu woe lesinat Isi striga sotia care si ea apare dinteun dulap la fel si la
fel de speriata si cu privirea ratacita, intreaba de copilul lor pe care'l ascunseser la un devotat stean si despre care primarul a asigurat-o dupa
vre-o jurnaiate de ora ea e nevtmat si o sfatueste sa-I lase acolo pana
ce se finistesc spiritele.
Ne mrturislau bietil ciernen! ca far h fi proteguit sau nedreptatit pa
clneva din plasa lar, au gasit cu cale sa se ascunda, stiind 0' in asemenea

www.dacoromanica.ro

'BIJCURESTI $1 BUCIIRE$TEN1 DE DIM $1 DE AZI

227

ourzii,ornol scos din fire, se razbuna pe cine-i ese in cale, WS sa Una

soul:Ambit' de cine II e binevoitor sau dusman.
A doua z1 a sosit din Bucuresti Lupu Costache, un foarte ager si priceput element inteale administratiei, fost prefect, director al Inchisorilor
fost secretar general la interne, de asta data indeplinind functiunea de minis'tru de interne, de vreme ce partidul liberal, dup 12 ani de carmuire, deinisionase, lar Lupu Costache preluase conducerea ministerului de interne,
venind in loc,alitate insotit de procurorul general dela Curtea de apel, Cocias, de colonelul de cavalerie Kiritescu, noul comandant al zonei de loo
lalomita-Urziceni, fiincica cearalta zon de foe a judetujui revenise generalului lacob Lahovary, pe atunci colonel, .clespre care vom pomeni ceva
mai la vale.
Informandu-se asupra situatiei si intelegand c din flarbulesti, satul
eel mai apropiat de Urzice.ni, poate nici la doi km. departe, a pornit rascoala, oonsftuindu-se in seara aceia, s'a luat hotrarea ca a doua zi dimineat s megem la Barbulesti ca s inceram Iniitrea spiritelor.
Toti am crezut a la Brbulesti vom merge, daca nu cu escadronul intreg, cel putin cu dou plutoane, dar Lupu Costache a declarat categoric)

a el nu merge in fate tranilor insotit de armata, act aceast neabuita

Infatisare, Ii Inarjeste, in loc s-i potoleasc, a el are experient !ridelunga in aceasta privint si ;tie s vorbeasa pe intelesul tranulut roman,
Si atunci, Kiritescu, refuzand s ne insoteasca. in asemenea conditiuni, am
plecat la Barbulesti numai Lupu Costache, procurorul general Codas, et in
trsura cu care veniser din Bucuresti, lar eu calare,
La protestul colonelului Khiretescu care obieota fui Lupu Costache ca
da vreme ce el nu rnerge cu armata la tarani, pentru ce ma la pe mine cu
el, Lupu Costache Ii rspunde c eu eram In calitate de adjutant al mintstrului i a un singur ostas nu putea oonstitui o amenintare pentru un sat

de vre-o 400 de familli.

Eu aveam Inteadevar inoredere in Lupu Costache, c,are ma cunoscuse

in case parinteasa dele Valenti de Munte pe and era prefect de Prahova

si nu mi-a dezmintit aceasta incredere, dimpotriva, mi-a intrit-o cu admiratia pe care i-am pastrat-o pang a inchis ochii, si pentru purtarea dela
Baribulesti i pentru cea dela salinele Slnicului din Prahova pe and era
4 rectorul general al Inchisorilor si pentru administratia-model pe care a
instaurat-o ca prefect la Prafrova.

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIITRESOU

228

Si iata-ne ate-0 trei ,porniti pe bariera Urzicenilor in trap intins spre

Birbulesti.
Dup nici cinci minute de mers, incepe s se zreasc fumicarul de

oameni ce se miscau valuri in marginea despre noi a satului.

Ei generale?...2) Cum ti-e inima?... Cat un purice?
eu nu ma despart de d-ta ori
i-am raspuns
Domnule min:stru
ce s'ar intampla, dar daca ar fi pe sauve qui peut", calului astuia de sub
mine, trei sferturi singe, cu dangana grajdurilor imprtesti dela Rdauti

si cu premiul al 2-lea la curse dei a sosit derobat i care are onoarea sa

se cheme Dualist al II-lea si si mai marea onoare Oa fi clrit de un neinfricat ca mine, dac-i dau o pereche de pinteni, zbor pe de-asupra tuturor capetelor ce se vad in Brbulesti.
$1 tot sporovoind la glume, II art lama sabiei de Toledo ce usor se
trage din teaca si un revolver cu 6 focuri dela o vestit fabila de arme belgian, cu trgaciul extrern de sensibil.

Si cu acest soiu de duel de glume, la care procurorul general nu participa de loc, iattr-ne numai la dol pasi de polata carciumiksub care stau in-

fipti si morocnosi vre-o dou sute de steni si alti vre-o 5-600 pe maidanul din fata carciumii, brbati si femei din Barbulesti si alte cateva seta
megiese.

S'a facut loc trsurii s intre in mijlocul rsculatilor, adica intre maiJ,
glan si polat, si fireste, odat cu trsura am intrat si eu calare si acum sun-.
tem Intr'un cerc de fier din care nu mai putem iesi fr voia rzvratitilor.
In clipa aceasta mi-am dat seama ce fire de roman indraznet era acest
Lupu Costache si ce mare este puterea cuvantului pe care cu o miestrie
WS pereche l'a stiut maul acest vrednic urmas de neaos boier moldovean,
din ramura Mitropolitului Veniamin Costache si vr cu Petre Carp.
Cand trsura s'a oprit in mijlocul razyrtitilor, pe treapta trsurii s'a
desirat silueta impuntoare a lui Lupu Costache. cu cuttura de vultur sl
f U barba prelunga care-i da un aspect si mai hotarat brbtesc
Imbratisand cu privirea intreaga adunare de siteni, s'a descoperit si a
rostit apasat un
Buna ziva d-voastra, Went I
De niceri nici un raspuns. Privirile tuturor raman pironite in parnint.
2) Asa imi zicea Lupu Costache, desi nu eram decfit un imberb sub-.

locotenent.

www.dacoromanica.ro

DUCURE$T1 $1 BUCURE$EN1 DE SERI $i DE AZI

229

Cu voce si mai tunatoare, Lupu Costache se rsteste.:.

Hei I n'auziti ? Ministrul de interne al farii Ara zice buna ziva
bine Vern vsit sanatosi I... Jos caciulile
Oltiva batrani se descopera si raspund timid :
SA trait' domnule ministru I
Am venit
reia Lupu Costache
s'a v ascult psurile si sa 1e
indreptarn impreuna ca buni crestint si romni ce suntem, si nu ca tiganit.
Procurorul general care se ghemuise In trsura, auzindu-I pe Lupu
Costache ca se rsteste la razvratiti, 11 tragea de hain soptindu-i sa nu Indrjeasca mai rail multimea, dar Lupu Costache intrebuinta acelas accent
rspiczt.

Si am vazut cum treptat-treptat toate capetele s'au descoperlt i cum

spuna pasurile,
sute de glasuri au-pornit
Hei I Ce sunteti la lavra ovreaisca de vorbiti toti odata%. Sa ne intelegem ca romanii nscuti si crescuti in legea parintilor nostri, nu ca veneticii I La noi in Moldova un sat and vrea sa stea de vorba cu stpnireci
lege doi trei batrni mai sfatosi care sa vorbeasca pentru toti. Nu pot sA inleleg nimic dack vorbiti toti odata si eu vreau sa va inteleg, c d'aia am ve.nit incoace. D'aia, alegeti 3-4 unchlasi in cari avell incredere si sa stm
de vorba.
Delegatii satenilor a dat sa inteleaga ministrului ca proprietarul, a ca.
napastuit la invoieli i ca
rui casa nu era nici la 50 de pasi de dirciuma,

nu vrea sa stea de vorba cu ei, c s'a baricadat In conac, a pus logofeti st

argati armati sa-1 pazeasca si nu mai da ochi cu niment.
Ei asa va vreau I Acum v'am priceput. Lsati pe mine, 45 vedett
cum va impac eu acum cu el si cum II fac eu sa vrea ce vreti voi.
Si minunea s'a Bout In mai putin de un ptrar de ora : a trimis pe primer, pe subprefect, care sosise si el, Intreg consiliul comunal, 2 Miami si
doi din capeteniile rsculatilor la conacfil boieresc, sa roage pe boier sa
pofteasea ca-1 asteapta ministrul de intdrrie, lar Lupu Costache a poruncit
carciumarului s aduca un hardau cu yin.
Si In mijlocul delegatiel, a aparut proprietarul caruIa ministrul dupa co

i-a strns rana i l'a poftit Intre fruntasit fostilor razvratiti, i-a .facut s intelega c intre ei a fost doar o neintelegere, de vreme ce si ei l proprietarul s'au izbit de greutati ce le-au venit de Sus, dela Dumnezeu .
le-a spus el
era fapta de oameni cart
Ceeace voiati s faceti
www.dacoromanica.ro

230

VICTOR BIIICTURESCU

f-au but mintile, fiindca nu stricatl nici voi, nici proprietarul, ci seceta trimis de Dumnezeu si daca nu m'ati fi ascultat stiti In ce pacat cadeati ?...
Acela de a va razvrati Impotriva lui Dumnezeu. Nu fratilor, si la mine ca
la toti muncitorii de prnant a fost secet, dar nimeni n'a pus mane pe barda
0' zvarle In Dumnezeu.
Voi oameni buni sa va aveti bine cu proprietarul, lar d-ita boierule sa

nu te bucuri la nicl o lscaie din dreoturile lor, ca numai asa, Intelesi, ne

vrea Dumnezeu care la anu o sa ne dea un belsug care s ne despligubeasca si de pierderea anului acestula.
Stiti cum s'a terrninat razmerita dela Barbulesti ?
Dupa o jurnatate de yeas dela sosirea noastra In sat, dupa ce ne-am
Infruptat loat lumea de acolo din dou hardaie pline cu vin si dupa ce
ne-am prins in hor toti stenii si stencile, proprietarul cu toata curtea si
argatii lui si cu noi toti, am plecat spre Urziceni lsand s se Intincl mal
departe hora fostilor razvratiti cu proprietarul Intro ei, In sunetele diblelor
tiganilor, c,ari ne-au rsunat In urechl pang ce ne-am deprtat de-a bine.
Dar In alte part!, tot in lalomita mai spre Bargan, tranul a fost mai
darz, desi comandantul zonei de acolo era tot un intelegator, colonelul, ma)
thrziu generalul, lacob Lahovary.
Acolo In o margine de sat, pe o cam* mai Intinsa, pe care eau strans
locuitorii mai multor sate dimprejur, ce Insumau aproape o mie de capete
brbati, rieveste si flaci, o companie de vanatori sub comanda capitanului Luccasievici, avand In frunte pe comandantul zonel de foc, c,olonelul Lahovary, Impreuna cu procurorul tribunalului Calarasi, a somat multimea a

se retraga si sa-si vad de treab, cautandu-si dreptatea daca crede ca o

are pe calea justitlei, lar nu pe aceia a rzvratirii, somatie care n'a avut nici
un efect, ci din potriv, a fost luat In Wale de joc.
Colonelul Lahovary a struit s-i determine sa Intele,aga ca el are ordin sa imprastie multimea cu once pret, a el ca militar este dator sa execute ordinul si-i previne parinteste, di are sa fie nevoit s recurg la focul
armelor, amenintare, la care rebelii au rspuns sfidatorl ;
Stim not, cu cartuse oarbe ca la nunta I
Cu imperturbabil tact si multa rbdare, coloneluf le-a dispuns ca n'are
sa fe ca la nunt, cl In carne vie, fiindca In asemenea cazuri nu se giumeqte.
lar capli miscrii, probabil turmentati de butur, au continuat s-I in-

sulte:

www.dacoromanica.ro

EIICUREETI $1 BUCUREETENI DE IERI nz DE AZI

231

Sri-ti-ar ochiul de carne, a rmai cu al de sticla 8).

Nici de data aceasta colonelul nu s'a suparat si tot cu binele f-a preven i t :

Ascultati-ma oameni bunt, va vorbesc pentru cea din urma aril ;

dupa aceea va vor vorbi gloantele. Ss nu v para rau si sa ma blestemati.
Uite, rn jur pe tot ce am mai scump pe lume : Am acas5 un singur copil,
sa-lgsesc mort daca nu va impusc 1
Las'ca stim, ca la nunta, pe de-asupra capetelor, in vant I
Capitan Lucassievici, a poruncit Lahovary, scoate afar din randuri pe
ragatorii cari au obtinut medalla premiului tntai la tragerea in tint I
$1 au lesit din front 11 medaliati.
Domnule procuror, faceti somatiile legate 1
$i aceasta formalitate indeplinita, colonelul ordona :
Trompet, suna de trei ori semnalul pentru Inceperea foculul 1
Cpitan Lucasievici, comanda foc 1
Si aceste 11 cartuse au suprimat 21 de vietl.
Automat, ca intr'o pantomima', toti rsiculatii au _czut la pamant, cerand lertare.
Lectia aceasta a lui Lahovary, a avut darul ca in rscoala urmatoare
mutt mai violenta ca aceasta, in unele puncte din lalomita s'au mai ivit cazuri de rebeliune, insa in comunele cari au avut morti infra cei 21 czuti la
1888 un singur om nu s'a mai miscat.

Si a urmat o vreme tirata cu plot necurmate si un frig, in cat trebuia

sa nu stm locultd cu caii din cari lesau aburi, ci sal miscam ca s nu rceasca, lar ploaia ce curgea ca din Olean' acoperise tot campul si soseleie
In asa chip, Inc& data pierdeai putin directia soselei ce nu se mai vedea
st te abateal Bra s vrei in sore santul soselei, te pomeneai cu calul intrat
in apa pang dincolo de genunchi.
Pe vremea aceasta, arm nevoiti s'a ducem la Bucuresti grupuri de cate
90-100 de rsculati pe cart It predam manejului dela Malmaison contra
adeverint de primire.
Si vreme de dou luni incheiate am potolit pe o vreme atat de neprielnica, razmerita din aproape jurnatate Ilfovul si un sfert din judetul lalomita, Bra sa tragem un singur foc, ci numai in sat& unde capeterdile
3) Generalul Lahovary de toati vremea a purtat monoclu.

www.dacoromanica.ro

232

'VICTOR' BILtruREScii

neintelegatoare i rebele ne sfidau si chiar ne amenintau. Asa de pild la

Sindrilita, la Piteasca-Pasrea, la Caldrusani, la Canela, la Afumati, la
Bojdani in llfov si la Ferbinti in lalomita, am fost nevoiti s recurgem
putem zmulge din mijlocul Wankr pe cari
la constrangere cu forta, ca
ti agitau nu in interesul acestora ci numai inteal lor propriu. Si n'arn uzat de
Lipa

arma nici chiar dup ce se decretase starea de asediu si primeam ordine

telegrafice dela Marele Stat Major, concepute in felul acesta : Lsati
cadavre pe ulitele satelor, ca sa slujasc de pild rebelilor".
Sunt 58 de ani de atunci, si afara de cateva nume de sate si catune
cari nu mi le mal reamintesc, incolo retin chlar detaliile.
De pild, imi amintesc ca la Afumati, fost mosie Domneasc, proprietate a boerului Dumba care locuia la Viena, mosie arendata fratilor Spandonidi, primarul comunei Afumati, ascunzandu-se pe acoperisul conacului

printre niste cosuri dela etaj, ca s scape de furia rebelilor, a fost descoperit de acestia si aruncat de pe acoperis la etaj si de aci pe debele de piatr dela parter, cauta s scape incercand pe la toate usile pe unde se vedeau urmele de sange lasate de mainile cari cautau scpare prin vre-o odaie.
Mi-amintesc ca la $tefnesti, sat aproape de Bucuresti in dlrectia Tortului
rsculatii au ucis pe primar chiar in localul primariei, pentru
ca
c primarul Itascunde un act al unul flu al Domnitorului
ziceau ei
Cuza care urcandu-se pe tronul Regelui Carol I, pe care acesta II prsise,
ar fi decretat s se dea fiecrui sateen cate cinci pogoane de veci 5i10 lei,
lar noi ii intrebam cat fac cinci pogoane si 10 lei i ei rspundeau in tot 15.

lar noi le oranduiam sa li se aplice la spate pe piele goala ate 15 tragatori, ceiace avea drept consecint c beneFiciarul nu mai putea s stea
capul oaselor o sptarnang, dou si chiar mai mult.

Cand bietul primar, un tar& frumos, insurtel de curand, la cererea

rsculatilor s le predea documentul dela quasi
Domnitorul Cuza care
pretindeau ei ca se afla ascuns de primar in arhiva cancelariei, a intins amandoua mainile ca s-si apere arhiva, lar and rsculatii I-au strigat s se
dea la o parte ca s rascoleasc ei arhiva, primarul opunandus-se, rebelii au
W.)81-fit pp el cu ciomegile si au dramat si sobe din cancelarie peste el.
N'am fost anuntati la timp si din aceasta caui, am ajuns prea tarziu
dup ce crima se cornises6. Mara pe o canapea cter.lfmn, cadavrul prima-

rului acoperit cu un cearceaf, era plans de Mara lui sotie, iar and am in-

www.dacoromanica.ro

DUCURE*TI

sr BLICURESTENI DE um 5r DE AZI

233

trat in primrie, am gasit sleiti pe preti creerii primarului cu smocuri de

par, soba &rimed si Ward arhiva rscolita.
Pe asasini nu i-am mai predat in manejul cazarmii Malmaison, ci i-am
predat de-a dreptul parchetului dup ce in prealabil le-am administrat sl
noi un acont din datoria lui Vocla Cuza Fiul.
Fierbinti pe lalomita, mosia generalului Eraclie Arion, cu un conac.
aproape un caste!, cu un parc cu vegetatie bogata si ingrijit princiar, am
fost tratati ca niste mosafiri
Cu bucatar trimis intr'adins din Bu.
curesti, cu trgueli dele Capa, cu cutii de tigari si de tutun din belsug, iar
drept recunostint'a dui:A ce am potolit rscoala i i-am trimis capii ei la
Bucuresti, i-am pastrat, cu toata ploaia de dart interiorul bogat cu
voare scunnpe
sofale orientale, curat, cautnd s calcarn prin dal cu
botforii in prealabil curtati i Fun lsat si o scrisoare semnat de noi totl.
cu respectoase multumiri pentru regeasca primire ce ni se ofensa de un
general, dintre cei mat meritosi, mai bine vazut i apreciat de Wan ostirea
si de insusi Suveranul trii si Comandantul suprem al armatei. In schimii
la mosia fostului prim ministru Guna Vernescu, unul din bogatasit Muntemei, am fost culcati lnga cotetul porumbeilor, ne-am invelit cu niste perdele ciuruite si n'am mancat nimic in ziva sosirii noastre, ci toomai a doua
zi dud am cumparat un miel dela o stn din apropiare, lar dupa amiaza
and a sosit in localitate Lupu Costache, a chemat pe administrator si dup
ce l'a mustrat foarte sever, spunandu-i c este o lips de omenie si de eleTentara urbanitate sa trateze astfel pe ostasii cari vin A' apere avutul unui
bogatas, i-a poruncit s deschida imediat casa de locuit a stpanului si sa
pregateascli imediat masa, atrgnd atentia comandantului nostru In
i

fata administratorului,

ca a procedat foarte rau ca n'a dat ordin sa se

sparg usa dela intrare si sa se intre cu forta, ba a repetat ca daca in exercitiul misiunii noastre vom intmpina pe viitor asemenea inconstiente refuzuri de ospitalitate, in numele lui ca ministru, sa ne instalam cu forta.
De altfel la aceasta mosie, magistratii instructori Dmboviceanu mai
tiaziu membru la Casatie si Costic Paraschivescu, au gsit niste invoeli
oneroase : 10 lei pe an de capul vita mare care bea apa din elesteul propriettii si 5 lei de capul de g8sca sau de rata ca s beneficieze de acelasi
drept, lar pentru un loc din comuna proprietate a Cultii, pe care satul voia
s construiasca biseric,a, a pretins un pret at:it de exagerat ca au sc,andalizat
pant, si pe magistratii anchetatori.

www.dacoromanica.ro

234

VICTOR BILoCIURESCU

Din aceast cauz, stenii de pe rnosie erau atat de srkiti, in eat

cand am sosit in comun si i-am amenintat, Bra' s cunoastem realitatea
ca dac cumva or imita satele vecine si s'ar rscula, avem la indernang starea de asediu si-i Impuscam, ne-au rspuns textual
Ca mai bine d-lor ar fi s murim de glont &Cat de foarne, c martor
ne e unul Dumnezeu cg nu ne-a mai rmas la unii din noi, nici de o mgmlig5 si multi din noi nu suntem singuri, oi mai avem o gur dou la casa

noastrr.
Acum, dac ne-ar intreba cineva : c.ari au fost cauzele ce au dat master rscoalei dela 1888? nu le-am putea preciza, fiincica nici chiar in vremea and s'au produs cauza sau cauzele, n'au fost lmurite.
Unii pretindeau atunci c o seam de agenti politiciani, ar fi propovttduit printre steni o rscoal, ca s determine marea proprietate s le
acorde invoieli mai largi.
Altil, gseau pricinile rscoalei in unele neomenoase invoeli agricole,
did, fireste, se stie ea erau plugari, mai cu seam arendasi, cari inteadevr se lcomeau la invoell scandalos de impovratoare pentru tranii invoiti pe mosiile Ion

1907
Rzmerita din 1888 o inftism mai in cunostint de cauz, fiind angrenat in ea ca ofiter in serviciu comandat, martor ocular dela izbucnirea
d si [Ana la terminare, in zona unde a operat unitatea din care fcearn
parte.

Pe cea din 1907 o cunosc mai putin, desi inceputurile ei m'au aflat in
parlament si mai trziu le-am urmrit in ziare si le-am simtit si la mine la
mo$1e, simtit, bine Inteles, in bine, fiinde att at a &Inuit rzmerita, la
conacul meu a veghiat cu schimbul intreg satul, pe and la unele din propriettile vecine s'au inregistrat cteva turburri, asa in at and conu Petrache Carp a spus in parlament c conacul lui a fost pazit de stenii din
Tibnesti cgrora le-a trimis zece mii de lei drept multumire, in gnd imi ziceam Ca' eu eram mai iubit de tranii mel, deck conu Petrache de ai lui,
flincla ai mei mi-au pzit in lips avutul fr nici un fel de rsplat.
Care au fost cauzele turburrilor trnesti din 1907, turburari, ce se
stle a au pricinuit mult mai mare dezastru cleat cele din 1888?

www.dacoromanica.ro

BUCUREVI1 $1 BUCURE$TEN1 DE IER1 $1 DE AZ1

235

Ca si in 1888, nici in caza! lui 1907 nu s'au precizat pricinile. deal

tot controversat.
Se sustinea pe atunci c brosura aprut si imprtit gratuit in sate,
brosur atribuit partidului liberal, in care Spiru Haret prevenea guvemul
conservator atunci la carm, c dac nu gseste repede mijloacele de a procura plimnt tranilor cari n'au ce munci, se vor scula si pietrele ca sa-I
at unce dela putere", ar fi fost una din cauze. O alt cauza provooata tot
de partidul liberal, se zioe c ar fi contribuit la dezintuirea
aceea c fruntasul liberal din grupul generosilor, Vasile Mortun, ar fi .cutreerat tara organiznd conferinte in cari se indemna lumea satelor s cear
pinnt !Ana' nu se imparte la cine nu se cade, conferint ce se termina

stereotip cu declamarea versurilor lui Cosbuc din Noi vrem prmInt.versuri pe cari Vasile Mortun le intona impresionant, vocaliznd dramatic
fiece vers si ca deosebire faimosul final putemic :
Set' v fereasca Domnul sfant
Sci vrem noi &Inge, nu pa'nuint,
Cristofi s Mt, nu veil sclipa
nici in mormant11"
Se pretindea pe atunci c ar fi fost probabil ca accentul cu care Mortun

apsa pe fie ce cuvnt, s fi fanatizat massele Oa a fi strnit furtuna.

Plirerea altora era cS lcomia BM' satiu a arendasilorstreini, cari storceau tot ce puteau din pamnturile absenteistilor ce erau asa de putin
roman!, in at isi arendau pe Cate zece ani moiile, obligand pe arendasi
sti le trimit astiurile in streintate unde-si aveau locuintele, numai i numal ca s nu-si mal vad tara, asa cum insumi am avut prilejul s
documentez prin diferite prti ale trii si mai cu seam in Moldova, pe
cnd indeplineam slujba de inspector general administrativ in tninisterul de
Interne.

Alttil aruncau vina rspunderii pe partidul conservator c,are detinea

carma si fusese prevenit, dar nu luase msuri.
Si cu sigurant c focul s'ar fi lAtit i ar fi d'inuit mult vreme, dactl
guvernul n'ar fi fcut apel la maresalul Averescu, pe atunci general, caro
1 pus repede si manu-militari opal rscoalei, rzind cu tunul sate intregi

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCITIRESCIT

236

de pe fata pamantului, asa cum a procedat de pild la Stanestii din Vlasca,

ande n'a mai ramas d!ri tot ce a fost satul, decal Oran.
in aceste imprejurari, part'clul conservator s'a retras dela guvern si
in locu-i a venit la arma partidul liberal de sub presedentia lui Dem. A
Sturdza, care s'a prezentat parlariientului conservator si a lucrat cu el, gravitatea evenimentelor neinaduind consultacea tarii. Noul guvern a adresat 'aril aceasta proclamatie
In numele M. S. REGELLII,

Chemati la guvern in imprejurarile cele mai grele, cerem concursul

alduros si patriotic al tuturor, pentru restabilirea

liniste, sigurantei si

Oa obstesti.
Spre a indestula cereri drepte si legitime, M. S. Regele a incuviintat
a se lua de indata urmatoarele masuri
SS se desfiinteze taxa de 5 lei a legii pentru asigurarea in contra lipsei de porumb provocata din seceta.
S se desfiinteze cu total taxa Statului pe decalitru de yin, percepandu-se numai aoeia pentru fondul comunal.
Pentru perceperea impozitului funciar asupra propriettii mici taranesti, venitul pmantului sa fie socotit intocmai ca acel al proprietatii mari.
Propriettile Statului, precum si ale asezmintelor publice de bine-

lacere si de cultura nationala, sa fie autate in regie, sau arendate d'adreptul la tarani.
SA se ia masurile cele mai temeinice pentru a intari bncile populare

ca ele sa pea ajuta pe Oran' in arendari de mosii.

Masud dreapta a pamanturilor date in invoieli si rfuirea cinstita a
socotelilor agricole vor fi supraveghiate, pedepsindu-se cu cea mai mare
asprime msurarile si rafuelile false.
Se va pregati o lege pentru usurarea invoielilor agricole.
Pamanturile de cultura date in bani se vor plati in bard. Invoielele de

munci dgricole vor arata felul si atimea acestor munci, far platile se vor
ralui dupa preturile obicinuite din timpul and munca se face. Munca agricola cu care se indatore,aza un cap de familie nu va intrece puterea acesteia. Pentru b.anii dati inainte pe muna sau pentru rarasiti de munci
platite nu se va lua o dobanda mal mare de 10 la sut pe an ; dobanda nu

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE LERI $1 DE AZI

237

se va schimba Intr'o redudere a preturnor Invoelilor. Nu se va inggdui ca

In trivoelite agricole s5 se pun sarcini pe nume-, ci sarcinile vor trebui
totdeauna s fie proportionate cu numrul de pogoane date fiecgrui lo-.
cultor in trivoialg.

Pe mosille arendate, tgranii vor plti pmnturiie Inchiriate 1o, cu

un spor de cal mutt o treime peste valoarea acestor locuri dui:A contractul
de arendare.

Se va preggti o lege pentru ca niciun arendas, sau tovrsie de

arendasi, s5 nu poadtine In arena mai mutt de dou mo, cuprinand
imoreun o Intindere de 4000 hectare, file arendarea direct seu indirect,
sub once form ar fi, prin rude, slujbasi, sau persoane interpuse.
Se va preggti o lege prin care se inflinteaa dreggtorii administrative,
care sg reguleze si sg garanteze aplicares legilor si regulamentelor
toare la Invoielite agricole.
Se va preggti o lege prin care se infiinteaza Casa rural, spre a inlesni tranilor luarea In arena si cumprarea de proprietti.
Acestea sunt dorintele M. S. Regelui si ale guvemului Sgu.
'In aceste zile de grea suferint obsteascg, ruggm pe toti romgnii de
once treaptg si oonditiune socialg, s5 dea guvemului tot ajutorul ce este
In putinta lor, pentrti readucerea linistei i bunei rndueli tritemelate pe
dreptate.
Trebue s5 intrrn in noul an agricol Cu incredere in viitor si cu munc5

pacinicg si spomicg. Neoranduelite nu pot trage dup sine cleat foarneto

si sgrcie.

Guvernul 41 va da toate silintele pentru ca legue s fie aplicate cu

sfintenie si pentru ca nedreptatea si apgsarea S fie inlgturate; dar guvernul este totdeaciat hotarit a Infrgna cu energie neoranduelile si a pedepsi
cu asprime pe cei c,ari ar cuta s5 se foloseasc5 de prdgcluni.
Bucuregi, in 12 Martie 1907-

D. A. Sturdza, presedintele consiliutui de ministri ministru de externe

si ad-interim la rzboi ; Spiru Haret, ministrul cultelor si instructiunii pubuce; Ion I. C. Bratianu, ministrul de interne ; Emil Costinescu, ministrul
de finante; Anton Carp, ministrul agriculturii, comertului, domentilor

www.dacoromanica.ro

238

VICTOR BILCIURESCII

industriei ; Toma Stelian, ministrul justitiel ; Vasile C. Mor/un, ministrul

lucrarilor public&

Am asistat atunci la mernorabila sedinta de prezentare a guvernului la

Camera, care a impresionat proFund Camera, stabilind cu acest prielnic
prilej, raporturi de perfecta urbanitate intre amandoua partidele de guvernmnt, avnd drept consecinta fericita, ca la alegerile ce au urmat dupa
potolirea razmiritei, partidul conservator sa nu opun contra-candidati in
toat tara, ba inca din west partid, elementul Take lonescu sa voteze candidatii guvernului.
Tot cu acest prilej, e drept sa recunoastem ca partidul liberal a avui

in acest gray moment istoric, cteva personalitti cari au dat pilde de

abnegatie si de altruiste renuntri, chiar prIntre fruntasii fosti de cateva
ori ministri si presedinti de Camera si Senat, destul de cunoscuti cel putin de contimporani, spre a nu-I mal aminti acl. Citez un singur nume,
acela al unui tnr care, des nu fusese ministru, ci doar deputat, doctorul
Ion Radovici, fratele fostului ministru Alexandru Radovici, un tnr cu
superioara cultur general s aleas fire cavalereasca, despre care s'a
zvonit atunci ca i s'a propus un portofoliu in aceast prim combinatie
ministeriala dupa potolirea rscoalei, la care ar fi renunta in sc.himbul

unei prefecturi in cel mai indrjit judet din tara in care sa potoleasca
razvratirea spiritelor Bra recurs la mijloace restrictive, c numai prin propcvaduirea cuvantului, prin cinste, dreptate si ornenie. Si in mai putin
decal se astepta, a izbutit sa-si indeplineasca cu succes misiunea, pare-mise in judetul Neamtu, dupa care n'a mai vrut s'.5 primeasca nici o alta
insarcinare publia, plecnd pentru multa vreme la Paris pentru cautarea
santatii ruinate de o board incurabila, de unde in calatoria de inapoiere
in tara pe mare, s'a aruncat in Mediterana.
De remaroat, cu titlu de experinta, in rzmirita aceasta, CS lectia serOS de generalul lacob Lahovary, comandantul zonei de foc din lalomita
in rscoala dela 1888, unde a cazut din prmul foc 21 de razvratiti, a
slujt de astadata, intrucat din satele lalomitei unde cazusera atunci acesto
21 de victime, nu s'a semnalat niciun rzvratit, dei in acelasi judet, cteva
_sate au dat vadite semne de enervare, cari au cenit interventia armed.
Flcarile lu 1907 ce au rost cerul tarii mai intai in Moldova, spre
deosebire de cele din 1888 al caror inceput fusese in Muntenia (IHoy. lalornitz, Buzau, Vlasca, Dmbovita) mergeau in progresie paralela cu vrajba

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE.5TENI DE IERI I DE AZI

239

dintre partide si-mi ingadui in asta privint s lmuresc acuzatiile ce circulau pe socoteala fostului partid conservator, sub guvernarea cruia au
izbucnit rscoala dela 1907 si in deosebi doua din acuzatii cu desavrsire
neindreptatite.

0 iscoad neintemeiat era aceia c urmasul la ministerul de interne

a lui Georghe Grigore Cantacuzino (Nababul) I. L C. Brtianu, ar El
gasit telegrame nedesfacute macar, de pe la prefectii din Moldova, cari
semnalau miscri de nemultumire printre sateni, ha chiar una alarmant5
din partea unui inspector administrativ trimis acolo in acest scop, tot asa
de intact5.

Am calificat mai sus drept iscoadd aceast versiune, fiinda nu e de

presupus ca un latifundiar cu ?Mime terenuri de cultura in multe judete
din Muntenia (Prahova, lalomita, Ilfov, Dmbovita, Buzau si pare-mi-se
si in Vlasca), ca fostul prim ministru si ministru de interne de atunci, Gh.
Gr. Cantacuzino, s5 stea indiferent si sa nu ia nici o msur5 impotriva unui inceput de rscoala, ce-I atingea in primul rnd pe el ca cel mal mare
proprietar rural din Muntenia, mai cu seam5 and avea in mn intreg aparatul administrativ ca ministru de interne si cnd pe de-asupra, in guvern, in parlament si printre fruntasii partizani din tar mai toti erau marl
oroprietari rurali : generalul Gheorghe Manu, Ion Lahovary, Dem. Greceanu, Teodor Vacarescu, C. Cantacuzino Pascanu, $tefan Greceanu, Pavlic5 Brtase,anu, Dem. Apostolu, Petre Carp, Marghiloman, Filipescu, Stirbel, Ghica Comanesti, Ghica Deleni, Ghica Dumbraveni si multi alfil.

www.dacoromanica.ro

Trei mari momente din Istoria Neamului

Amintiri si note fugitive despre cele din urma trei
rEtzboaie

RAZBOIUL INDEPENDENTEI

1877 - 1878

sa previn pe cal ce citeste aceste cateva impresii din copilaria mea,

Tin
g

ca nu fac aci o descriere documentara asupra acestui rzboi, pe

care de altfel nici dasi fi in masura s'o fac, de vreme ce acest raz-

bot, a izbucnit in 1877, and abia trecusem in clasa a 1I-a liceal. Si totusi,
povestirea mea va interesa, cred, prin aceia di dei licear:, imi dam totusi
seama de ceeace vedeam si mai cu searna de ceeace auzeam in casa Orintilor in care veneau in vremea aceea barbati politici cuAarecare situatie,
in masura s .stie ceiace se petrecea.
Asa dar, and au intrat rusii la 1877 in Bucuresti, cam neglijeam
cursurile ca sa c,asc gura in tovrasia altor coleg, la trupele rusesti, ce, debarcand in gara de Nord, traversau orasul spre Giurgiu ca sa treaca Dunrea in Bulgaria (pe atunci tara turceasca) sau se indreptau spre Tumu
Mgurele unde se construise un pod pe vase.
$i am prins atunci scene earl mi-au rmas. Asa de pilda regimentele
calari, s,i in deosebi cele chacesti, cand treceau pc podul Mogosoaei (Calea Victoriei) in fruntea unitatii mergea muzica militara, ce n'avea intru
nimic asemnare cu fanfarele din fruntea regimentelor noastre de cavale-

rie permanenta in mar'). Muzica aceasta a lor o alcatuiau vre-o doua

1) Regimentele de cavalerie tertorial, de cartra0 cu schtimbul, cum li
se ziceau pe atuncl, n'aveau fanfara.

www.dacoromanica.ro

242

VICTOR BILCIURESCU

zeci de calareti ce tineau in mane stanga niste instrumente de otel in form

de lira, lar cu dreapta lovea apele lirei cu un ciocanel de lemn intocmal

ca la tambalul lutarilor nostri, insa tambalul-lira, tinut vertical. Aceste

instrumente scoteau niste sunete metalice ce nu proa lsau impresia unel
rezone* armonice. data cu muzica instrumented, muzicantii se acompaniu vocal si impreun cu ei tot regimentul.
Un asemenea regiment de cazaci l'am vzut defiland pe strada Co!lei,
care pe vremea aceia obunda in simigerii. N'a fost simigerie s mai ramana cu ceva marfa pe taraba, dupa trecerea acestui regiment: cu o adres
remaroabil, infigea din mers lancea in Aim, in tova cu miel fript la cuptor, In dovleac capt, gogosi, asa fel ca mai n'a fost soldat sa nu s'aleag5
cu co paine, covrigi, miel, sau de-ale mancarii de felul acestora, iar dup
trecerea regimentului, toate tarabele brutariilor si simigeriilor, au fost ca
la comanda golite.
Operatia aceasta era facuta cu o minunat adresa si se spunea pe vre-nea aceia ca mai Cu seam cazaciii, dintre trupele calari, puteau sa faca
aceste exercitii chiar din galop, fiindca ele erau apanajul lor, ca unii ce.
tralau de mici copii mai nurnai pe cal.
Daca ins fanfarele rusesti aveau aspectul unor exibitii nearmonice,
in schimb corurile lor cu voci numal barbatesti si cu deosebire cele religioase, asa cum se produceau la slujbele'bisericesti Duminica si srba-

toarea, erau mestesugit conduse si executate. Cete de soldati de-a valma

Cu ofiterii, sub conducerea unuia din ei mai expert in muzica vocal, se
instalau la cate o biserica si dau in cor rspunsurile la slujba religioasa

exact ca la noi, cu deosebire 6 aceste raspunsuri erau date in limba

ruseasca, ansamblul vocal predominat de basi, asa in cat urechia se deiprinsese Cu sunetul acesta al registrului de jos. Si cat au stat aci, adica eat
cat a durat rzboiul, aproape intreg c,artierul nostru (Batiste) era nelipsit
Duminica si srbtoarea dele biserica Enei si Batiste!.
Dar care a fost c,auza sau cauzele razboiului ruso-romano-turc din

1877?
Aceast deslusire a fost definitiv stabilita istoriceste de cronicarii Umpului si ele se gsesc aproape oficial redate, impreuna cu mersul operatiunlior militare, in cea mai documentata lucrare, aceea a generalului Teodor
Vadirescu, care in calitatea lui de maresal al Palatului, fiind tinut s fie
permanent la Marele Cartier al Domnitorului Carol I, a fast cel mai in

www.dacoromanica.ro

D OMN1T O R UL CAROL

(1877-1878).

www.dacoromanica.ro

DOAMNA ELISABETA

Mama rinitilor (1877).

Vasile Alecsandri.

Teodor Vcirescu
Marqalul palatului (1877).

Generalul Cemat.

www.dacoromanica.ro

.;$

"1:41)''

General Dr. Davila.

Generalul Cerchez.

Generalul Ion Em. Flo rescu

Generalul Gheorghe Manu

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZ1

249

msura sa inregistreze zi de zi mersul rzboiutui si s scrie cea mai autentica si mai vericlica istorie a lui, caci adevrul este ca" acest rzboi a fost
castigat de puternica rmata rusa impreuna cu mica, dar viteaza caste
romn ce nu insuma mai mult de 40 mii de lupttori si nemurit de proza lui Vacarescu, de versul lui Alecsandri si de penelul lui Grigorescu.
Prin urmare, cauzele.acestui r'zboi au fost, dup versiunea ce a cir

culat atunci, momentul prielnic gsit de diplomat:a imperiului rus de a

pune la adpost elementul crestin de persecutiunile musulmane.
S'a intamplat ins ca aceasta armat intrnd in Turcia Bra noi. sa sufere o rezistenta. lata de ce a 1ntervenit telegrama marelui duce Nicolae
catre generalul Manu care comanda divizia dele Turnu Magurele, ca sa
treaca Dunrea i s-i vin in ajutor.
Si cum s'a purtat mna aceasta de oaste romneasca in toata vremea
razboiului, se stie,
De si am pomenit la cap. Cazarma-, despre generalii I. Em. Florescu

si dr. Davda, cred c numele lor trebue s figureze si la &Jest capitol, ca

unii ce au contribuit in considerabil masura la sfrsitul victorios al acestui razboi primul prin organizarea din vreme a ostirii noastre, care a
permis ca ea s intre bine pregatita In acest razboi, lar cel de al doilea,
care a prevazut o eventuala intrare in rzbol i din vreme a infiintat un
execelent servioiu de ambulanta, care a fost de mare ajutor rnitilor.
Mi-amintesc si acum textul telegramei agentiei Havas care a aprut intr. bale volant din Romcinul lui C. A. Rosetti, in dimineata lui 29 Noembrie 1878, in continutul acesta laconic : Osman Pasa s'a predat, Plevna
este in ?mina armatelor aliate".
La Bucuresti, nicairi ca pe strada Scaune (azi Nicolae Filipescu) nu

era o forfot mai mre de soldtime ruseasc,

fiindc

in

rascrucea

aceasta dela intalnirea strzii Scaune cu str. Batistei, erau instalate birourile Marelu. Cartier General rus ; in casa Nicu Filipescu, fost Costaforu

si la etaj erau o parte din birouri ; in coltul diagonal unde este

Mercurur din Batiste, fost casa Brilqiu alte birouri, In casa din coltul
opus, fost Slafneanu tot birouri ale Stat Majorului rus, in celalt
col; (Salonul Arta) fost locuinta a d-rului Rmniceanu and a venit din
Paris, erau camerele rezervate personalului de serviciu lar alturi de casa
Conduratu, casa mea printeasca In care nu ni s'a dat in cuartir niciun
ofiter rus, fiindca aveatrn zece dorobanti (curcani) rnii, evacuati la spijos

www.dacoromanica.ro

incron BILCIURESCII

250

talul din Turnu Magurele si dupa vindeoare trimist spre gazduire la

E Licuregi, pana ce vor fi in stare sa se inapoieze la vetre. Pe acesti
zece curcan 1-am gazduit aproape &HA luni in dou oclai din subsol,

iar la plecare, tata s'a dus cu ei in plata si fiindd erau zdrentuiti t'a
irnbracat cu cojocele, cioareci, opinci si caciuli si asa i-am trimes acasa.
Am avut In schimb, in cuartiruire caii si trsurile unui general rus ce
locuia la generalul de cavalerie Salmen de pe str. Dionisie.
Evlavosi, ofiteri si soldati rusi, sarbtoarea blesau bisericile din
cari nu se miscau dela Inceputul slujbei pana la iesirea din biserica, lar
corurile organizate de ei la slujba bisericeasca, erau adevrate concerte

religioase.

La birourile din casele Nicu Filipescu, pe atunci Costaforu, s'a anuntat din ajun vizita vestitului general strateg Skobeleff si a generalului
Gurko din artilerie, cel care a fortat Balcanii prin pasul $ipka, in treceraa
lor spre campul de operatiuni din Turcia.
A doua zi m'am infiintat in curtea de alaluri a lui Conduratu, de unde
i-am vzut pe amandoi descinzand dintr'o careta la care erau inharnall
doi ca negri mari cu cozi ce se tarau pe parnant, asa cum erau si ale
cailor generalului rus dela noi din grajd. Nu stiu care era Skobeleff si
care Gurko s nimeni din cati cscau gura ca mine n'a fost in stare sa
spuna, tin minte bine ea unul din ei era mai Inalt ca celalt, mai slab si cu
expresia surazatoare, pe cand cel mai scund, era mai gras si mai posomora.

Pana ce nu s'a terminat rzboiul, ziarele au anuntat moartea lui Sko-

beldf, surventa pe cand se afla la Petersburg, in permisie.

REGATUL
Cu prilejul proclarnarii regatului roman, consecint a vctoriei razboiului pentru Independenta si a incoronarii din Mai 1881, programul
serhrilor ce s'au desfasurat in Capital cu acest prilej, cuprindea: In prima
zi incoronarea la Mitropol:e si solemnitatea din sala Tronului dela Palat :
ir: cea de a doua defilarea carelor alegorice pe Calea Victoriei ; iar a treia

zi defilarea armatei aflata in Capitala cu delegatii de unitti d:n toata

tara, cu toate drapelele regimentelor si toate fanfarele armatei noastre,
www.dacoromanica.ro

BUCUREFTI SI BUCITREWENI DE Mt.I .$1 DE AZI

251.

fanfare, ce in seara acestei zile, trebuiau s execute pentru prima oar In

fata familiei regale ce asista in balconul Palatului si cu participarea fratelui
Recelui nostru imbrcat In uniforma de colonel romn, comandant onorific
al regimentului de infanterie din Dmbovita, Marpl Incorondrii, compozitia.
maiorului Fltibsch, seful tuturor muzicilor armatei.
Prima zi, oficiul religios dela Mitropolie si incoronarea dele Pa!at, au
ocupat toat dimineata, lar seara a urmat un mare banchet la Palat.

ziva a doua a fost defilarea carelor alegorice, ce a durat peste trei

ore. Randuite de dimineat la $osea, au intrat pe calea Victoriei de-alungul
cafela se construise tribune cu mii de locuri pentru spectatori si cu toate
curtile si ferestrele Intesate de lume. Asa au deFilat zeci de care bogatarnamentate si trase de bol cu coarnele aurite si conduse de flci in frumosul nostru port, clac ele reprezentau agricultura, viticultura, sau o act].
vitate de domeniu rustic, tot asa precum conductorii celorlalte care pur
tau uniforma institutiei pe care o serveau. Din ate am vzut atunci, mi-a-

mintesc de carul arhitectilor pentru defilarea cruia, ca s poat trece

turnul prea Malt ce figura in car, a trebuit s se taie un fir telegrafic cetraversa calea Victoriei, cam prin dreptul ministerului de finante ; de
acela al vntorilor inarcat cu tot soiul de Vint impiat aflat In teritoriul
trii noastre ; de al brutarilor si franzelarilor ce coceau i scoteau din cuptoare cornuri i franzele calde si aruncau publicului pe tot parcursul
Victoriei ; de-al bijutierilor, cu tinere fete imbroate In alb inconjurnct
jiltul pe care sta fiica furnisorului Curtii Regale Resch, impodobit cuOuvaeruri ce reprezentau un milion pe vremea aceia, in afar de bijuterifle purtate de celelalte fete si asa au defilat carul agriculturii, al viticulturii, al C. F. R-eului In form de locomotiv si multe altele pe categoril
de bresle si de indeletniciri pe cari nu mi le mai amintesc.
Seara s'a produs executia marsului Incoronrii la care si-au das
concursul peste 20 ele fanfare ce au inaput in fundul vechei curti a Palatului, sub bagheta lui Flabsch, indefata familiei regale din balcon.
Tiu minte c, cu toate repetitiile ce probabil s'au fcut in ajun, prima,
incercare n'a reusit din cauza explicabilei dificultti de a coordona sem-

nalul sefului cu acelea ale sefilor de fanfare, ca toate s obtin a tempo

prima not.

Ziva a treia a fost consacrat defilrii armatei care a durat mult mat

www.dacoromanica.ro

252

VICTOR BILCIURESOU

mult ca de obicei, trupele find mai numeroase dirt cauza participerii si altou
trupe in afara de cele ale garnizoanei.
La ac,east defiere, a st5rnit entusiasm i s'a facut o spontana calduroasa primire aparitiei unui numar exceptional, acela a regimentului aka-

tuit din elementul turc din Dobrogea revenit nou dupa razboi, in uniforma deosebita de a noastra, Cu fes i tunici de culoare roie, defil5nd
intr'o perfecte cadenta i o impunatoare tinuta ostaasca.
Dupa incheierea serbrilor, trupele venite din diferitele parti
tara ca sa la parte la defilare, s'au inapoiat in garnizoanele lor, garb' de o
.companie din regimentul alcatuit din elementul turcesc din Dobrogea
mesa in Bucureti pentru o saptarnna find in serviciu de garda Palatului.
Soldatii ce indeplineau acest serviciu, erau foarte mndri de cinstea
ce li fecuse
Indeplineau consemnul cu proverbiala sfintenie de care e
tiut ca numai bunetatea i ornenia unui suflet de turc este capabil.
Regele poruncise sa li se serveasca masa, dupa alegerea lor, pe tol
timpul septarrinii cSt sunt in garde', i dup dorinta lor au fost serviti ca
masa indestulata, din care n'au lipsit niciodata, intre altele, pilaful, cafeaua
51 tutugul la discretle.

Cnd ?rise' s'a incheiat saptmna i potrivit obiceiului, compania do

garda urma s5 fie inlocuita, aceasta n'a vrut sa piece, sub cuvnt c vrea

si pazeasca pe Rege care le este cu deosebire drag, iar and un adjutani

regal i-a intrebat de ce nu vor sa piece, ei au explicat aa cum au putut
sa se exprime in romanete Ala Carolu estem, pilaf estem, cafea estem,
butium estem, nu merge
Auzind Regele, a z5mbit i a poruncit sa fie tinuta compania inca o
saptmane in garda palatului.

1913
Razboiul din 1913 n'a avut niclo urmare neplcuta, din cauza patrunzatoarei intelepciuni a regelui Carol, c5ruia raport5ndu-i-se ca brigada de
c,valerie a generalului Must* ce forma avangarda grosului armatei noastre, se die la opt kilometri de Sofia, a dat ordin ministrului de razboi sa
comunice generalului Must.* sa nu mai inainteze i sa se inapoieze in tara.

www.dacoromanica.ro

RUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI . I DE AZI

253

S'a zvonit atunci a marile puteri ar fi oferit tronul Bulgariei regelu)

Carol al nostru, pe care el l'a refuzat expliand acest refuz pe considereptul c niciodat aceast nou tar n'ar putea constitui un Stat unitar,
ci ar alcalui in permanent un ghimpe de discordie ce ar avea drept consecint o guvernare nelini0it, pe lnga celalt mare neajuns a Dunrea
fiind o desprtire natural ce n'ar putea fi inlturat decal al costisitorul
sacrificiu a cel putin zece alte poduri peste ea, bugetul Statului n'ar putea
suporta o cheltuial att de considerabil.
Asrzi se vede mai convingtor ca atunci, ce inteleapt a fost hot-

rirea Regelui Carol 0 ce ciar viziune l'a cluzit Mtn, alegerea acestei
botriri.

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL INTREGIRII

- 1916 - 1918 -

sa insist nici asupra acestui rzboi, nu numai pentru ca de el ne

desparte doar un parar de veac si prin urmare e contimporan si
cu o burla parte din generatia de azi ceva mai saltata ca varsta, ci
si pentruca pana mai deunzi au aparut, in volume si in presa, comentarii

N'am

asupra lu, de autori in m'asura s'a cunoasca in amrunt gandul desfasuraril

cperatiunilor.
Inainte de toate insa, un_cuvant asupra consiliului de_Coroana din 1914

prezidat de Regele Carol, consiliu care a influentat pe cel urmator de sub

presedentia Regelui Ferdinand, tinut cu doi ani mai tarziu in vara lui 1916.
In privinta consiliului de Coroana din 1914 de sub presedentia Regelui
Carol, stiu 6' el fusese botara sa fie tinut mai de vreme, insa Regele Carol
u cerui ;:i: fie amanat pana la inapoerea lui Take lonescu din streinatate, pentru cd
spunea Recele
Take lonescu care avusese convorbiri cu brbatii de Stat din Londra, Paris . . Berlin, era in masur s aduca de acolo
cele mai noul si mai autorizate impresii et,,Jpra evenimentelor ce se anuntau precipitate.
Si efectiv, cand Take lonescu a descins in gara Sinaia, a fost intampi-

nat de primul ministru lonel Bratianu care-I astepta si inainte de a merge

la Palat, unde peste un ceas trebuia s se intruneasca Consiliul de Coroana,
au mers impreuna in localul garii celei noui ce nu era definitiv ispravita si
acolo s'au sratuit numai amandoi aproape o ora si apoi au pornit la Palat,
unde sub presedint:a Regelui Carol s'a tinut Consiliul de Coroan 1),
I) Ce fatal coinciden t5 a f5cut ca acesti doi regretati mari brbati de

Stat, Tbke Ionescu i lonel BrAtianu, s treach in eleinitate, inainte

de a fi putut sa-si serie memoriile ! Cate mistere ce ar fi interesat tara i ar
fi des.usit multe confuziun n'au dus cu el In mormnt acesti doi urjas'
stalpi pe cari s'au rtzemat de nadejde ~tinta ceo noud.
www.dacoromanica.ro

256

VICTOR BILCIURESCO

Sc stie est'zi, cred, c5 In acel consiliu au fast pronuntate deosebiri

de pareri : Regele de o parte cu Petre Carp, Marghiloman, C. Arlon,
de moment Nicu Filipescu, care mai tar7iu a fost de parere contrarie si
alaturi de Take lonescti; de cea laird parte Ion Lahovary, Badarau, lar Take
lonescu si Tonel Bratianu s'au pronuntat cei din urma pentru intrarea alaturi
do Franta si Englitera.
Regele Carol care stia c5 Take lonescu z5bovise mai mult la Berlin
la bunul lui prieten cancelarul Reichului Kiderlen Waechter, a am5nat Conssiliul, convins a el se intretinuse cu Kiderlen Waec- hter, si deziluzia i-a

fost mare and Take lonescu a desmintit speranta Regelui; cad atunci
and acesta Fa inmnet telegrama Kaiserulu s a lui Frantz losiF, prin car'e
cereau i nu uite ca au un contract de alianta a caul semnatura trebu:e
resoectata, lar la replica lui Take lonescu ca-, contractul oblig5 Rom5nia
numai in caz de aparare. nu s la provocare, rege! t l-a intreba: de unde
I

ste textul conventlei, el fiind cunoscut numai iie primii ministri, Take
lonescu i-a raspuns :

Majestatea Ta, tin' ca pe Tanga ca am strut acest text deia fostur

prim mmistru Lascar Cater& care nu-mi ascundea niciun secret de Stat,
dar acum de curand am avut onoarea sa Impart, cu consimprantul Maiestatii Tale, presindentia Consiliului de ministri cu colaboratorul meu Titu
Maiorescu, c5nd amndoi am citit documentul, nou pentru Maiorescu si
nu pentru mine care II cunoscusem Cu c5tiva ani in urrna.
Aceast5 declaratie, se intelege, a contrariat pe Suveran, dar nu 1a
suprat ca interventa lu Ion Lahovary, care fiind aproape de Rege c5nd
arata lu Take lonescu telegramele celor doi imparati, si arundandu-si
chii pe ele, a atras atentia Regelui OS tonul ace9tor telegrame nu este
cel uzitat intre Suveran si Suveran, ci cel ignitor dintre Suveran si vasal,
cela ce a nemultumit profund pe Rage si l'a determinat sa ridice imediat
sedinta s sa se retraga far5 Camas bun cum fcea de obicei.
$1 totusi, profetia Regelui s'a implinit mai repede dect a prelis si
daca el n'a trait s'o vad, fiinda in Septembrie a si inchis chit, tare a
nut prilejul sa vada Implinita profetia.
Dar deck dupa cum am spus mai sus, n'am niel chemarea, nict intenvia
sa fac ad i istoricul acestui fzboiu, tin totusi sa amintesc ceva din fizionornia
Capitalei pe vremea in c,are autoritatile se refugiau in Moldova; ceva despre
ultimele lupte de oprire a inaintarii armatei feldmaresalului Mackensen, care

www.dacoromanica.ro

MICURESTI El BUCUREETENI DE IERI '$1 DE A.ZI

257

fortase Dunrea, curagioasa rezistenta a armatei romane la Bragadiru, adia

b portile Bucurestilor, unde artileria romana a facut minuni de vitejie si

aspectele vietii bucurestene, in vremea celor doi ani de ocupatie, la cari
am fost martor, ca unul ce nu m'am refugiat in Moldova, ci am petrecut
ace.sti doi ani in Capital.
Este drept a in primele zile ale ocupatiei, and maresalul Mackensen
iese,a in fiece dimineata calare, cu sulta destul de numeroasa, afar din

ora, spre Sosea, spre Chitila, spre Otopeni, sau spre alte bariere ale
orasului, treatoril aveau o atitudine forate demn; unii se prefkeau, and
maresalul cu suita trecea pe c,aleaNictoriei, ca priveau vitrinele magazinelor,

s nu fie nevoiti sa salute.

- Am vzut in curtea Palatului ce nu era pazit, cuni o unitate pedestrasa
de ocupanti, a stopat, au fkt piramide si au incins un joc asemntor cu
hora noastra, lar a doua zi and am trecut pe la palat si am vzut
gheretele cu culorile rosu, negru, alb si santinelele germane; am cautat s
ma informez si mi s'a spus, cela ce mi s'a confirmat si de altii, a dupa
curgerea unittilor de ocupatie, a sosit la palat feldmaresalul Mackensen,
care a poruncit sa se evacueze curtea Palatului, postnd santinele.
,.a

Pe la sfarsitul lui Noembrie 1918, am fkut si eu parte din marea multime bucuresteana care a aruncat crisanteme armatei noastre ce se intorcea
d.ip doi ani de absent, in frunte cu Regale Ferdinand, valoroasa lui sotie
adcrata Regina Maria si marele prieten, devenit cu aceasta ocazie cetatean
de onoare al Romaniei, generalul Berthalot, tata Burtalau, cum 11 ziceau

drgastos soldatii nostril, improprietrit apoi in Ardeal cu o razsie cu

locuint si gospodrie la care n'a apucat sa petreaca' cleat vreo daub'
veri si a lsat-o tot Statului, cu ateva zile Inainte de a inchide pe veci
ochii.

17

www.dacoromanica.ro

Cenacluri literare i artistice

Istoricul Cercului literar si artistic dela Revista Noud"
1887-1895

REVISTA NOUA
Scurt istoric
in 1881, elev la liceul militar din Craiova fiind, am trimis revistei Literatorul al arei director era profesorul si academicianul
V. A. Urechia si proprietar poetul Al. Macedonski, primele mele
rime copilresti (aveam doar 15 ani), Macedonski, fireste, nu mi-a publica
nici una ; m-a scris ins a a gsit printre ele unele vibrri poetice ce fdup chtava
gaduiesc o chemare atre acest gen literar si m'a Indemnat
pove(e asupra formei In deosebi ; fiinda, scria el, fondul vine cu expefienta, pe cnd forma trebuie s'o stpnesti chiar ca inceptor
si struiesc, s mai scriu si sa-i mai trimit. In acelas rspuns, m'a sftuit sa fac
cunostinta tnarului poet pe atunci, Traian Dimitrescu, care locuind la
Craiova, imi ponte sluji ca indrumtor.
Asa l'am cunoscut pe Traan Dimitrescu si din lungile noastre intalniri
!Imp de patru ani c'fit am studiat la Craiova, am avut bucuria s-mi vd
publicate la 16 ani primele versuri in Revista Literarci din Bucuresti a lui
Th. M. Stoenescu, autorul Noptilor Albe si ceva mai trziu In acelasi an,
dou poezii in revista literarg din Bucuresti Seara, lar la 18 ani Literatorul
lui Macedonski m-a publicat Versuri In metru antic- 5i colaborarea mea

Cnd

www.dacoromanica.ro

260

VICTOR BILCIURESCII

la aceste reviste, si cu deosebire la Literatorul, a urmat aproape fra 1ntrerupere Oa la 1887, cand a aparut Revista Noll&
Am deschis prin urmare ochii In viata literar din vremea aceia, traind
atmosfera si mediul unui cenaclu scriitoricesc In care. se perindau figurile
unor scriitori de seama lui V. A. Urechi, Anghel Demetriescu, Macedonski,
Bonifaciu Florescu, Stefan Velescu, Th. M. Stoenescu, Cincinat Pavelescu,
Radoi, Manolescu Sideri, N. Tinc, Radulescu-N:ger, Oscar Eliatte s. a.
In vara anului 1887, Cu studiile term:nate si cariera facuta, timpul

disponibil mi-1 petreceam in tovarsia scriitorilor pomeniti mi sus, din

cari nu stiu dad se vg mai fi gsind vre-unul din ei In viat astzi, incantat,
fireste, ca i tanara mea modest persoana, are onoarea sa se prenumere
printre athstea condele de seama, unele din ele consacrate de mult In literatura romana.
La una din 1ntruniri, Al. Macedonski, cu Invoirea celorlalti membri si a
directorului V. A. Urechia, Imi propune sa cumpr titlul Literatorului si sa
trec In comitet ca proprietar al revistei si redactor. M'am Invoit, cu conditia sa fiu ajutat ca sa-i largesc mijloacele de ptrundere In masa cititoare
dm vremea aceea, mult mai reclusa ca cea de azi, prin Imbunatatiri aduse
continutului si formatului, prin asezarea intr'un local mai central si prin o
ma! larga conlucrare si colaborare si a altor condeie consacrate.
Am cumparat deci prin tribunal titlul revistei si impreun cu Macedonski am pornit colinda pe la diferite personalitati din lumea noastra scriitori-

cease& spre a ne castiga cat mai pretioase colaborri, cat si In cautarea

unui local mai propriu pentru o redactie si mai cu seama pentru adunri.
In prealabil, din consftuirile d:ntre Macedonski si mine, s'a vanturat
din partea lui Macedonski ideia de a starui pe lang Hasdeu ca sa primeasc conducerea revistei. $tiind 1nsa stransa legatura dintre V. Alexandrescu Urechid si Macedonshii) eu am emis parerea s apelam In acest
scop la Urechi, mai ales fiind convins c Hasdeu2") care era peste msurki
prins si Cu catedra si cu Academia si cu comitetul permanent de pe lang
ministerul scoalelor cu directia altor reviste si cu vecinica polemica dinFiind ministrul instructiunii publice, Urechiii trimisese pe cheltuiala
Statului pe Maceionski la Paris s studieze, ca conservator al monumentelor
publice din Rom5nia, organizatia din Fronts.
In lucrarea de fat oriunie se va 1ntlni numele lui Hasdeu, Urechi sau Maredonschl, s se tie ci e vorba de B. P. Hasdeu, de V. A. Urechi i de Alexandru Macedonschi.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 SI BUCURE$TEN1 DE IERI

et DE AZI

261

*re el i Convorbirile Literare, ne-ar fi refuzat categoric, dar spre marea

mea mirare, Macedonskl a staruit pentru Hasdeu i arnandoi am fost per
miti de el la Arhiva. Simpaticul carturar ne-a dat sa intelegem 0' o multime
de alte indeletniciri nu-i ingacluiau sa mai activeze in alta parte i a trebuit
s renuntm, pentru scurfa vreme ins, flincica chiar de a doua zi, Mace-

donski a venit s-mi spun di chibzuind catva, crede ca Hasdeu, solicitat

din nou, are sa primeasc directia daca ii vom care numai sa vada i s aprobe materia fiecarui numar i s prezideze adunarile ce hotrasem sa titina odat pe tptarnna la redactie. Solutia aceasta a*convenit marelui carturar, care a fagacluit ca prime0e directia, boate chiar din and in cand
sa i colaboreze, cu singura conditie 6a dintre redactori sa nu lipseasca Dela..
vrancea i Vlahuta.

Odat obtinand aceasta rgactuiala, aceia de a vedea pe frontispiciul

revistei numele ilustrului Hasdeu, am pornit in cautarea unui local c,are sa
convin scopului i cu mare greutate am gsit pe cel unde a aparut cat a
trait revista, in str. Ragal 16, care era ce e drept in centru, dar n'avea de
cat o sala de redactie i administratie i o alta pntru adunarile saptrnanale.
Ne-am instalat aci.
La cea d'intai consfatuire, s'a hotarat ca revista sa apara tot sub numale de Literatorul, incepand insa cu anul 1, n-rul 1; aparitia s fie lunar&
s &IA' format 40 mare, s publice numai lucrari originate inedite, citite in
adunrile prealabile i admise cu consimtmantul majorittii 8), un portretblografie, ilustratii sau compozitii muzicale, s se tipreasca in atelierul

grafic Some. de pe str. Berzei (azi Coblcescu), tirajul s fie de 2500

exemplare a cinci coale 4). Tot la aceasta' consfatuire a fost fixata ziva inaugurarii Literatorului.
Aceast inaugurare a fost in localul din str. Regala 16, cu mutt gust
mobilat, intr.
dup' amiaza de Sambta catre sfarsitul lui Octombrie sau
,

Directorul Hasdeu, pentru pilda bunk a citit el cel d'intai materia

fiec6rui numfir si toti colaboratorli au urmat aceast dispozitie Urechi,
D. A. Sturdza, Ion Ghica, 41 Petre Ispirescu, toti
si consactat si debuant
asa ca tot ce s'a publicat in cei opt ani de fiint at reviste!, a fost
n prealabil citit si admis de majontate.
Chiar dela al 6-lea numr a trebuit s6 fie sporit tirajul la 5000
exemplare numai abonati bunt plainici fiiod cloud mil, in afar de depozitele cerute la librArii, lar generalul Fotino, si-a procurat 500 exemplare din
n-rul cu biografia lui Dionisie Fotino.

www.dacoromanica.ro

VIC TOR BILCIURESCU

262

inceputul lui Noennbrie 1887, de fat fiind toti scriitorii, publicistii, artistif
cari isi fgScluisera colaborarea si mai toti reprezentantii presei din C,apita15.

In cuvntul su inaugural, Hasdeu a spus a a primit directia Literatorului in ndejdea c toti cei de fata i vor fi statornici colaboratori si fagAcluind c numele lu nu va lipsi din niciun numr. Au urat viat lungS
revistei : btrnul academician V. A. Urechia, care m'a felicitat pentru frumoasa idee ce am avut de a intemeia o revista cum nu mai apruse in tara
si alti participanti. Am multumit i eu directorului i lui Urechi I intreget
asistente s ne-am desprtit intelesi ca viitoarea consftuire s. fie Smbta
wmtoare, and colaboratorii vor aduce manuscrisele pentru primul numr..
La aceast intaia consftuire, dup schimbul de preri asupla aparitief
revistei, s'a discutat si hotrit ca manuscrisele s indeplineasa aceste conditiuni s fie o lucrare inedit, de preferint original si in niciun caz o
traducere, s fie in prealabil citit intr'una din sedintele fixate in fiece
Smbt sear, oricine ar Fi autorul. chiar dintre academicieni, si sa fie
admis de majoritatea membrilor prezenti.
Directorul Hasdeu, care prezida consftuirea, intreaba dac int5mplator dintre colaboratorii prezenti are vre-unul manuscris spre a fi ctit pentru
primul numar, aci, spune el, atelierul Socec, Sander Teclu cu care s'a
Tnteles, este in msur s faa s apar primul numar chiar la 15 Decembrie (1887), si de aceia e de neaparat nevoie sa se zoreasa procurarea
r ateriei inainte cu col putin 20 de zile de 15 Decembrie.
Singurul care a citit in aceast consftuire, a fost Macedonskz

Noaptea de Mai-

Felicitat alduros de toti cei de fat in frunte ct

tiasdeu.
S'a mai hotrit in aceast consftuire, ca in sedinta de Smbata urma
toare s fie citite toate manuscrisele ce vor alatui sumarul primului numar
al Literatorului care trebue s apara negresit la 15 ale lunii urmtoare, Decembrie 1887.

La auzul numelui Literatorul, Vlahut, care nu participase la prima

consfatuire, ce,a inaugural, protesteaz la acceptarea acestui titlu si declara

a nu poate primi sa conlucreze si s figureze in comitetul de redactie al

unei reviste la care mai nainte n'a colaborat si c de vreme ce s'a hotarit
s se inceapa cu anul intai numrul unu, nu intelege de ce s'ar schimba nurnai continuitatea aparitiei si nu si titlul, prere la care se asociaz Dela-

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI IflUCURE$TENI DE IERI *I DE AZI

263

vrancea i Racovit-Sfinx, iar Hasdeu, impciuitor, spune c titlul n'are

di p prerea lu nicio insemntate, dac' cuprinsul e innoitor si nteresant
si ca sa imprstie intru catva atmosfera ce promitea s fie mai invrjbit,
anunt cA trebuind s ne prseasc avnd de lucru in noaptea aceia,
se proceadd inainte de a piece la alegerea comitetului de redactie ce trebue
s figureze pe coperta revistei la care se lucreaz acum. Comitetul are
aceast alctuire iesit din consensul tuturor membrilor prezenti : director
Hasdeu ; redactori Delavrancea, Vlahut, Macedonski si Victor Bilciurescu,
comitet ce n'a apgrut in aceast alctuire, fiindeg dup plecarea directorului, consftuirea a degenerat intr'un schimb de jigniri reciproce intro Macedonski care-si apra titlul ce avea o existent de aproape un deceniu si
Vlhut, care lse s' se inteleag cA titlul vechiu era compromis in urina
Volaborrii unor debutanti ce nu daser dovad de nido fg'duint.
Diferendul dintre amndoi, imparte asistenta in dou tabere, ceva mai
numeroas in tabara Vlhut', i apostrofele degenereaz in vociferrt ce
dureazA Ana ce si Vlahut i Macedonski apuc fiecare un candelabru din
cele dou de pe biroul din administratie si le ridica deasupra capului, ame..
nintndu-se reciproc. M'am interpus atunci Intre ei, incercnd s-i fac
inteleag c se n'ruie toat strdania de pfin atunci, ca Hasdeu aflnd c
redactorii lui s'au btut chiar in localul redactiei, va refuza s ne mai conduc si Vznd c'S in loc s' se potoleasca, se invectiveaz5 si mai drz,
le-am zmuls candelabrele, amintindu-le cA sunt ale mele, cg acolo eram
in cas la mine si nu ingklui scandal, iar daca totusi tin morfi s s se in-

caere, sA pofteasc. aiurea.

Am fost nevoit
contra obicinuitului meu fel de a fi

sA intrebuin-

tez vocabularul acesta drastic, fiinda hi dam seama c fr procedure

atg,asta de jignitoare violent, nu s'ar fi putut pune capt scandalului co
ar fi luat proportii
si mai accentuata msur.
De unde va fi dedus Macedonski c interventia mea ar fi fost Ortintbare pentru Vlahut, nici astzi, dup mai bine de 56 de ani, nu-mi pot
da seama ; caci eu m adresasem amandorora de-o potriv, fr niciun
cuvnt sau gest care s fi avut aerul de aprobare sau dezaprobare In favoarea sau detrimentul unuia sau altuia. Recunosc c interventia mea i-a
jignit, dar pe arnandol de-o potriv, fr preferint ; ins toti cei de fat

au recunoscut mai apoi c am avut dreptate s procedez astfel, fiinda

situatia cerca imperios atitudinea aceasta fr5 nicio slbicitine

www.dacoromanica.ro

264

VICTOR BILCIURESCU

In urma interventiei mele, Macedonski a plecat si a plec,at nu fara set

se recrimineze impotriva-mi, care Bra aceasta recriminare, mrturisesc c4

as fi iesit dupa el ca sa-I relit], sau cel putin sal dau intalnire pe a doua
zi si sa m explic ; cand am vazut insa c in loc s aiba un cuvnt ameninttor pentru Vlahu( cu care avea de rfuit, acest ultim cuvnt a gasit de
cuviinta s-I pastreze pentru mine 5), am renuntat s mai am o explicatie
cu el si a doua zi ni s'a anuntat c a trecut la tipografie de unde si-a ridice.t Noaptea de Mai" ce-i fusese admisa pentru primul numar. Aproape
treizeci de ani dup aceasta, nu ne-am mai vzut, eu trebuind sa lipsesc din.

Bucuresti in tot acest interval de timp, iar cnd a aflat a am revenit in

Capital5, a trimis pe fiul su Nikita sa ma cheme si l'am gasit greu bolnav_
asa de greu, ca peste o tuna* si-a si dat obstescul sfarsit.
In ccle cateva intrevederi in timpul lunii ce a precedat mortii, am avut
vreme s talmacim tot ceiace rmsese neinteles si de el si de mine vreme

de treizeci de ani si ne-am lmurit de-a bine, asa c de atunci am fost in

masura sa restabilesc o seam de fapte despre cari aveam o prere cu totut
gresit sau confuza.
Asa de pild intr'o publicatie ce aprea la Ploiesti prin anul 1898
899 intitulata Publicdrile unui grup de iubitori ai literaturii si ai tiintei",
condusa de profesorul Dimitrie Pompeiu, mai tarziu doctorul in maternatick
din Paris, membru al Academiei Romane si presedinte al Adunarii Deputatiler, unul din savantii nostri cu reputatie european ; cu colaborarea pro-

Fesorului Andrei Lizeirescu, un profund cunosator in materie de stiinte

pozitive ; a lui Const. Nottara mag:stratul, si a mea, publicatie ce a &Inuit
prea putin, fiindca Dim. Pompeiu a trebuit sa plece la Paris pentru desavar$irea studiilor, Andrei Lazdrescu a fost stramutat din Ploiesti la c,atedra
de matematici dela liceul din Craiova, Nottara a intrat in magistraturk Meat
rmnnd singur, publicatia a Incetat s mai aped.

In aceast publicatie, eu incepnd studiul acesta asupra Istoricului

cercului literar dela Revista Nour pe c,are, transformat bine Inteles, it

redau de ast data aci, scriam cu privire la incidentul de care pomenesc,

intre Vlahuld si Macedonski, de perfecta buna credinta c nu ma inselam,
textual asa
Sunt de atunci 11 ani, si astazi Inca nu sunt dumirit asupra adevaratei

5) Asa cel putin mi s'a Darut, pentru ci in vacarmul momentului acela,

n'am putut deslusi ceiace mi-a spus, dar plecemd, mie ml s'a adresat i nu
lui Vlahut5.

www.dacoromanica.ro

BUCURE.VI7 al BUCURE$TEN1 DE IBM $1 DE AZI

265

oricini care a putut determina pe Macedonski s se desparta de o situatie

ce sin gur ?si crease si nu-mi lamuresc cum a gasit Cu cale s se lipseasca
,cle o injghebare la a card urzeala fusese un prtas sarguitor s pentru care
ping atunci fcuse oarecari jertfe, numai pentru banala ambitie ca noua
intreprindere sa fie botezata intr'un fel s nu intr'altul r.
mi pare bine a mi se prezinta prilejul acum sa marturisesc CS am

gresit fata de memoria lui Macedonski, dei i-am cerut iertare Inainte
de a-si da duhul, spre marea mea multumipe sufleteasc si impacare cu
constiinta mea.

Am pacatuit in desavarsita necunostint de cauza, fiinda au trecut

.azi patruzeci si cirial de ani de cand am publicat aceast dezavuare a procedurii lui Macedonsk In incidentul lui cu Vlahuta si abia and am venit
la Bucuresti acum vreo 30 ani si m'am lamurit cu Macedonski asupra
trecutului, in decursul acelei luni ce a precedat sfarsitul lui, am aflat adevrui dupa ce-mi aratase dovada, ca acela care I-a determinat sa-si pima
cumpatul si s-1 faca sa nu mai tina socoteala de omenie, a fost Vlahuta
si mi-a pus sub ochi numrul din Revista Noud pe care de si mi se trimitea
la Ploesti, nu i-am dat atentia cuvenita, numr in c,are tipul Polidor din

nuvela lu Vlahut cu acest titlu, reprezenta leit pe Macedonski intr'o

postura de declasat In genul eroului din Jack al lui Alphonse Daudet, ba
inca mal trivializat dec.& acesta, ceia ce constitua e elocvent evident a

Vlahuta era acela care-I scotea din fire pe Macedonski. cand acesta li
cedase locul la Revista Noud al cruia initiator fusese si n'ar fi vrut nici
sa-i mai auza de nume. Lovit cum era, si-a iesit si el dirt rezerv si a
inceput si el sa loveasca prin Lit eratorul pe care abia II mai putea face
sa apara cand si cad, cu mari greutti, filndca-si vedea nu numai sufermta lui, ci si pe acea a familei ce nu numara mai putn de sapte membri
$1 care impartea aceiasi nemiloas prigoana a soartei, tot din cauza lui,
cela ce-I durea si mai cumplit.

A fost silit sa raspund si el, lovind fr mil in ori cine nu-i da Os

sa si duca in liniste povara suferintelor si jignirilor ce se tineau lant de
capul lui.

In prima sedint de lectura, dupa cele trei de constituire, Hasdeu citeste Cuvantul Inainte destinat primului numar, in care directorul nostru.
stabeinut cum 11 ziceam toti, larnureste c s'a hotarit sa ia asupra-si conduce-

ea revistei viind intre noi cu sacul lui pln de poveti incercate, ca sa no

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

266

fereasc de cte patise el insusi intr'o viat literar indesata si necurmat

de peste un ptrar de veac, laud deja tinerilor cari s.au pus, cum ar
fi dorit s fac i dnsul la inceput, la aapostul unui crturar vechiu de
zile, rece la creer si cald la inimr si dupg ce se spovedeste de pcatele
de pe vremuri : realism, gongorism, etc., sfrseste prin a fixa maroinile cmpului peste cari s fim hotriti a nu trece, fgduind c revista
nu va fi nici socialist, nici zolist, nioi gongoristr, dar a aci i se
opreste prevederea.Dup Hasdeu, citesc : Petre Ispirescu basmul Sarea in bucateDelavrancea Hagi Tudose, ea mai puternic5 nuvel a lui, dup umila
mea prere ; Vlahutil poesia lertare ; Gion studiul Din istoria fanariotilor- ; Bianu biografia lui Asachi- ; Racovitd-Sfinx Teatrul nostril- si
eu poesia Pl'ans de clopor, in unanimitate primite si cari alctuesc materia
prinnului numr aprut la Decembrie 1887. Tot in aceast sedinta s'a consfintit alegerea ce se fcuse in prealabil, dup cum artasern mai sus, corm-

tetul de redactie in alatuirea : Delavrancea, Vlahut si cu mine, sub didup propunerea acestuia
ca revista s
rectia lui Hasdeu si a rmas
fie botezat Revista Nour.
In sedintele de S'ambt seara, dup Hasdeu, citea fie lirechid, care
dui:A cele cliteva nuvele strnse mai apoi in volumul Legende Cortiniane
aproape n'a mai colaborat, fie veneratul si blandul btrn Petre Ispirescli

care n'a apucat s publice cleat vreo trei basme.

cci dup5 in cea de a treia seara and si-a citit pe cel de-al treilea,
pe care l'a sfrsit cu tipica urare cu care de obicei se incheie basmuf
sftos)

romnesc: Si inclecai pe un fus, s triasc si cel ce-a spus-, a doua zi

am primit vestea dureroas ca, chiar in noaptea aceia, simpaticul btrn ne
prsise pentru totdeauna, in cgs* lui modest din curtea bisericii Otetari
(Batiste) unde locua cu numeroasa lu familie. La inmormntarea btranului acesta drag nou tuturor si tuturor care l'au apropiat, pentru buntatea lu rar Intalnit chiar in vremea aceia and lumea era mult mai
comunicativa, mai ing5duitoare, mai omenoas si mai simtitoare la psul
aproapelui, toti cei din cercul dela Revista Nouil" in frunte cu Hasdeu, am
fost de fat la prohodul dela biserica si in numele nostru, Hasdeu a arata1
veneratei vgcluve a mult pretuitului nostru colaborator, profunda durere
ce a simtit toat intelectualitatea ce se imprtsise din comoara operei

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI

nemuritoare ce dase la iveal si in

267

deosebi cercul admiratorilor lui dela

Revista Noud.

Redau aci scrisoarea ce adreseaz lulia Hasdeu din Paris, pe and

.studia acolo, printelui ski din Bucuresti, la aflarea vestei despre moartea
lui Ispirescu, datat 16 Dec. 1887
Am citit, draga tat, cu vie durere, articolul lui Delavrancea despre
lspirescu ; zic cu durere, cad am vzut c spimeni in civilisata noastr

Romnie nu s'a &Ida s cinsteasa inmormntarea acestui om Fu adevrat

vrednic de lauda, care s-a slujit patria constiincios si fr reclarn si pe
care 11 admir si-I venerez. Inmormantarea lui s'a petrecut in tcere si'n
intunerec. Aceasta, far5 indoial, face onoare mortului si incunun bine
o viata struitoare si modest, dar face necinste trii care las s so
sting6 astfel singurele, adevratele glorii cu care se poate mndri, fr
sli-si arate cea mai mic prere de ru, cea mai midi simpatie pentru acest
1upttor care moare fcndu-si datoria. Gsesc aceasta revolttor si rosesc
pentru... pentru... pentru toat Romnia. Asta ne este tara aceia tnr, insufletit de simtiminte Malta si generoase ?... Aida de I La noi se citeste
.Manon Lescaut, Maitre de forges i l'Alb Constantin, dar basmele lui
Noirescu, ce sunt alea 4-

Spicuesc ceva, tot spre a scoate in at mai pronuntat relief personalitatea Unchiaplui Sfdtos, din necrologul pe c,are i-I face Delavrancea in
Revista Nola, despre card pomeneste lulia Hasdeu in scrisoarea de mai sus:
scrie Delavrancea
s'a nscut la 1830, in Bucu
Petra Ispirescu

resti si a murit ctre sfrsitul anuiui 1887, in vrst de 57 ani. Din 5/

de ani a muncit 45. lard intreaga biografie a acestui distins scriitor. A scris

mult si bine, a muncit bine si cu talent si cu cinste, si n'a ajuns nimic. A

trit strmtorat si a murit srac. Nici bani, nici glorie. A rbdat si a inghit't in sec once Myna. Lu se cuvenea multe si nu i s'a dat nimic. Viata si
moartea lui ca si viata si moartea adevratilor oameni mari, din bunul,
nedreptul si nepstorul Regat al Romnilor. Ispirescu, ca si Blcescu, ca si
Bolintineanu, ca si Alexandrescu, ca si Eminescu, a fost o jertf. Viata lui

spirescu este o glum rea a soartei si o vin social de neiertat. La 14

iucrtor in tipografia C,arcalechi. Dupii Unire, director al Tipograllei
Nationale. De la 64 director la Tipografia C. A. Rosetti. Dup 2 Maiu, in
hni

unire cu Sc,- Walter si Fr. G6b1, deschide tipografia Lucrtorilor asociar.

Prea putin trece si este numit director al Imprimeriei Statului. In 68 dimisio-.

www.dacoromanica.ro

268

VICTOR BILCIURESCU

neaza din aceast stujb 0 intemeiaza tipografa Laboratorilor Rorani" in

unire cu Georgian, Conduratu, Busnea si preotul Economu. Mai trziu, aceasta tipografie ii rmase numai pe seama lui si datoriile ei abia le-a platit
Oa la ceasul din urmaViata lui lspirescu curge si se curma in miros de plumb si de undelen,
In aerul greu al celei mai ainoase munci, in urueli, in culegere de litere, in
onginari si corecturi. Viata plumbului si a fontei, ii Imputineaza, ii tlumia
si ii sfarma sfnta lu viata. In anii din urma, chipul batrnului scriitor
a:e galben ca ceara, privirea lui blnd umbrit si pierduta sub acoperisur
stnfos si drunt al sprincenelor, glasul rangletor Miat de atta muna si
tacere, de atta citire de manuscrise, de attea corecturi de cuvinte si Indreptari de fraze. Si el vense pe lume cu o viat puternia, mare. santeietcare. Copilul liberttii, al aerului far hotare, al glumelor, al ghicitorilor. al znoavelor, al basmelor s al poesiilor populare. El era rodul soarelui, al vntului si al goanei, lar nu fructul pipernicit si dospit al serilor
Intunecoase, umede si incropite. Toti sracii se nasc in libertate si mijlocur
naturii. dar nu toti au patim de ele. Anil trec, nevoile s'arata, durerea incepe, lupta pentru existenr se inclesteaz5, prul arunteste, dar primelemirari, primele intrebari, nu se sting, caci cei nepasatori la batrnete, nepsatori si batrni au fost si in copilarie. Oamenii mari, geniile chiar, lcrameaza and si-amntesc de copilrie si pn la adnci batrnete ei au
ceva Intr'insii de nevinovat si de copilaresc.
Ispirescu a scris mult si bine, dar opera lui nepieritoare este de sigur
volumul intitulat Basmele Romnilor-. Cnd citesti acest volum si-I recitesti si iar II citesti, ti se pare a asculti un popor intreg. Ispirescu n'are
nici dialecte, nici loc, nici asemuire partial numai cu unele judete. El e
de pretutindeni, din toate timpurile, naiv, glumet, epic, trist, bogat, ca intregul nostru popor. El ti-apare ca un focar mare in care s'au adunat si
frnt si rasfrnt toate razele lurninoase ale romnitatii simple, sarmane,
muncitoare, ale acestui aun curat al ne,amului nostru.
Basmele Romnilor- este o opera mare si original. lspirescu nueste un culegator, dup5 cum cred unii nestiutori nevinovati si .altii stfutori
invicliosi, ci un adevrat creatcr".

Colaboratori
Mai citeau in sedintele de Smbat seara : infocatul nationalist Va-

site Alexandrescu Urechid, academicianul, profesorul, ministrul, presedintele Ligii Culturale a tuturor Romanilor, unul din cei mai de searn5 istoricr

www.dacoromanica.ro

BIJCURE$TI g BUCURE$TENI DE IERT 51 DE AZI

269

ai nostri si scriltor de reputat vaza, inteo limba neaos romneesca unanim recunoscutg ; doctorul !strati, fost ministru, profesor universitar, presedinte al Academiei Romne, dr. in medicina si chimie dela Paris, caro
n'a citit decal o singura data ; Ghenadie al Rdmnicutui, fostul Mitropolit
Primat al Romaniei, care si el n'a citit decat odatg ; profesorul Pit4, ale
cgrui studii publicate in mal toate numerele din primii ani ai revistei, intr. captivanta Emba popularg, i-au stabilit '0 invidiatg reputatie scriitoriceascg in genul si !a inaltimea aceleia pe care a savgrsit-o la Convorbiri
Literare regretatul Lambrior ; profesorul Theodor D. Speranfia, emuscutul si fecundul autor al genului anecdotei la noi si conferentiar al Ateneului Romn, cu cele mai tixite si mai admirative sail din vremea acela ;
Nicolae lorga al and debut publicistic la Revista Nola a fost, cu versuri
si impresii de cgltorie; Ion Bianu, profesorul, presedintele Ac,ademiei si
publicistul, care, impreung cu LugoOanu, au stgruit mai mult la rubrica
,,notitelor bibliografice a reviste! ; I. lonescu Gion, profesorul, licentiat
Ill itere dela Paris, a carui pretioasa si neintreruptg colaborare la revistg,
a Tost mai numai in domeniul istoric, Racovigi Sfinx, unul din cei mai
pregtiti cunoscgtori dela noi In materie de teatru, ale cgrui cronici, au
facut epocg in vremea lui, directorul de cabinet al lui Titu Maiorescu, care
hotgrase sg-I trimitg pe seama ministerului la Paris, spre a studia pe Pang
vestitul critic teatral din vremea aceia Sarcey, autorul celor patru volume
Quarantes ans de thedtre, evolutia teatrului in genere si critica teatrala,
hotgrare ce nu s'a realizat din cauza plecarii dela putere pe neasteptate a
guvernului din c,are fgcea parte atunci ministru Iscoalelor Titu Maiorescu;
prof. I. A. Basarabescu, azi membru corespondent al Academiei Romano
7i unul dintre consacratii nostri prozatori, care a citit cgteva nuvele Cu
mare acces in masa cititorllor de atunci ca si de azi; Gheorghe din Moldova

(Dr. Kernbah) poetul de rara sensibilitate si duiosie in fond si original in

form, apreciat Inca dela debut de Hasdeu ; Artur Stavri, poetul a car&
influentg eminesciana se resfrnge in absolut tot versul lui si mai cu
seamg in Mairgeirint i Odorica ; filologul Laze/7. Frlineanu. Un cititor asiduu

la sedintele de Sgmbgta seara era si Ion Nenifescu, un infocat patriot,

care, in versuri entusiaste, a' preaslavit eroismul din maretul trecut al neamului nostru, nu numai in paginile revistei, ci si in cele doua volume de

versuri publicati: Pui de lei- si Plod de primavara"; alt cititor

remarcabila

contributie la Revista Noua, a fost Dumitru Stancescu,

www.dacoromanica.ro

cu
un

270

VICTOR BILCIURESCII

vrednic urmas al lui Petre lspirescu (Unchiawl Sfatos), care intr'o curate
limba romaneasa, a scris o valoroasa culegere de basme si znoave, carac
terizand minunat felul de a fi si vorba romnului, a tiganului, a grecului
si a evreului, cu o sprinteneala de haz si o not5 de adeyar remarcabi4e.
i ot asa de apreciat a fost colaborarea profesorului bucovinean Grigorointzli; a subtilului poet Traian Dimitrescu, mort si el In piing tinerete.
clup o destul de bogat productie literara, cu deosebire In domeniul versului ; a scriitorulu Haralamb Lecca, care in afar de numeroasele volume

de versuri : Prima", Secunda",Terta", Quarta" si urmatoarele, a scris

cteva drame jucate pe scena Teatrului National din Bucuresti si Iasi, parte
inainte de a fi director la aceste teatre, parte pe cand funciona in aceasta
calitate, piese in care a jucat si el ; a consilierului dela Casatie Ciru
Oeconomu care cultiva in deosebi poesia eroica ; a lui 5f elan Velescu,
marele artist contimporan cu Salvini si Rossi ; a lui 5tefan Mihclilescu, profesorul de filosofie ce se bucura de mult autoritate in lumea scriitori-

ceasca din vremea lu; a profesorului Gheorghe Adamescu, a lui Victar

Crilsescu (d-rul Basarabeanu) ; a poetului Teodor Dumbrilveanu care s'a
b...curat de o excelenta apreciere in publicul cititor contimporan, pentru
caracterul liric pronuntat al versului lui ; a poetului Cosmovici, considerat
pe atunci ca al treilea imitator al genului eminescian, dupa VIShuta i
Artur Stavri ; a francezului incetatenit la noi Auguste Clawel, ca si Frederic
Dam si Jules Brun, cate-si trei deprinzand cu o uimitoare inlesnire si in
scurta vreme limba noastra ; Nicolae Tincu cu note biografice, cu versuri
personale si traduse din frantuzeste si italieneste, cu piese de teatru perwale si in colaborare cu Macedonski sau cu Reidulescu-Niger ; Teleor, I. a.

Vin la colaboratorii artistici :

Unul din cei mai constanti colaboratori a fost _arhitectul Mincu, de
curand venit din streingtate unde facuse stralucite studii de specialitate,
impreun cu o calatorie prin diverse prti ale globului, spre a se orienta
asupra variatelor stiluri arhitectonice.
Dintre pictori, Grigorescu a colaborat, fara s fi pus vre-odat piciorut la redactie, trimitnd doar reproducen i dupa panzele sale ce au aparut
In hors-texte" in cteva numere din revista ; in schmb Mirea si Alpar rr au
lipsit aproape la nici una din sedintele de Sambata seara, iar heliografii
dup Danzele Ion au fost mai ales la inceput, nelipsite din revist. Desena-

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

271

mull, ma ipe urrna pictorul fiquide a ilustrat paginile revistei Cu portretale de pe coperta si Cu interpretarea in imagini a anecdotelor lui Sperantia.

Sculptura, in fasa pe vremea aceia, era reprezentata in toata tara numai

de doua dalte : a lui ion Ceorgescu mai intai si a lui Valbudea ceva mal
tarziu.
Artistii muziciani erau reprezentati la sedintele de Sambata seara

prin : vestitul violoncelist, primul la noi In tar care a studiat acest instrument, profesor la Conservator C.. Dimitreseu, compozitor cu stralucite
studii in Italia, seful orhestrei teatrului National dupa moartea lui Hiibsch,
acela care a publicat in revista : Adagio religiosa", Revista Noua Vals"
si alte compozitii ; pianistul Dimitriu, profesor de acest instrument la
Conservator, tinut sa execute in fata noastra bucatile muzicale ce se pretentau ca sa fie publicate in revist, fiindca tot ce se publica trabuia
dupa dorinta directorului
a fie in prealabil supuse aprobarii comitetului
de redactie cu participarea membrilor competenti In specialitate ; compozitorul Voreas, premiat la Paris, sectia piano, pentru executia in fata

juriului a compozitiei ha : Danse macabre", autorul multor compozitii

aci in tara, printre cari si muzica pe versurile male In fin" si tenorul
Popescu care intr'un antract dela Scala" din Milano a cantat Mandrulita dela munte" a compozitorului Stefclnescu dela Conservatorul nostru
sl In fan"Dintre actori a asistat de cateva ori artistul C. Nottara
care se relevase in teatrul nostru.
*

Criticul cel mai temut la sedintele de Sambata sear& era Delavrancea,

cenror implacabil nu numai la productiile literare, dar $1 in materie de
arta.

Mi-aduc aminte de lectia drastica data' unui colaborator ce figurase

in mai multe numere anterioare cu nuvele acceptate si de Delavrancea.
(in asemenea colaborator citeste intr'o sedinta o nuvela, Impotriva publicrii careia se ridica vehement Delavrancea, pe motiv ca nuvela ar fi
pornografica ; autorul protesteaza amintind a genul acesta naturalist era
atunci in mare cinste in Franta si ca promotorul acestui gen, Zola, are
nenumarati adepti cari au reusit sa obtinti cu romanele tor cate trei si
patru editii, iar Zola atinsese in vremea aceia a suta editie.

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

272

Furios, Delavrancea il face s amujeasca Cu aceasta vexatoare replica:

Asculta dornole, lui Zola i e permis s scrie porcarii fiindica este

7ola ; d-ta ins n'ai voie s scrii pordrii, flinda esti cine estil

Un traznet
Tocmai in vremea aceasta, cand revista isi castigase un renume in
masa cititorilor si patrunsese adanc in gustul ei, cand gsise cateva asonamente la Paris, unde Socec avusese fericita inspirajie s'o expun la expozijia de acolo, in urma careia a objinut diploma de merit pentru technica
grfica sub care fusese infjisat acolo ; tocmai cand izbutise s grupeze
In jurul ei o seama de condeie din cele mai reputate din jara si in ce prtveste arta pe cei mai inzestraji manuitori de penel, de delta, de compopnori si de pasionaji executanji instrumentisti si vocalisti, cand pe scena
Nationalului objinea rsunatoare succese Ra-zvan i Vidra sau Trei Crai
dela Raisdrit ai lui Hasdeu sau cateva din piesele lui V. Alexandrescu
Llrechi, d'id apare volumul de poesii al lui Vlahula, primul volum de
anecdote populare ale lui Speranjia, cand la tribuna Ateneului Roman
se perind mai numai conferenliari din cercul revistei Hasdeu, Urechia,
Speranjia, Gion, Sineanu, tocmai intr'un asemenea moment de spornica valorificare a acestei publicajiuni si de fericit evidentiere a celar

ce coborau la ea, un neasteptat traznet se abate asupra aceluia care-i

druise marele prestigiu de care se bucurase din belsug de prejioasa
prezenj a lui in fruntea reviste', asupra marelui carturar Hasdeu care
este chemat grabnic de sojie la Pars, unde geniala lor copil Ida, pe
neasteptate contractase o nemiloas boala de piept. Toate strdaniile
rintilor de a o scapa din ghiara mortii, au fost zadarnice si inevitabilui
rieznodrnant s'a produs in ziva de 17 Septembrie 1888, la 2 ceastiri
dup amiazi.

www.dacoromanica.ro

Caracterizetri qi precizetri
Bogdan Petriceicu Hasdeu
Hasdeu, Oa prin secolul al XVII-lea, Istoria nu pomeneste
nimic ; se stia doar c erau nobili, a stpneau intinse mosii in
tinutul Hotinului si c5 erau incArcati de onoruri. Dintre acestia,
un oarecare mare pahamic Stefan Hasdeu, se cstoreste cu Ruxandra,
fiica marelui logoft Toderagu Petriceicu i sora lui Stefan Petriceicu
Domnul Moldovei. Acest nou astorit moare la 1673 ca un erou, luptndu-se impotriva turcilor, lasand pe urm-1 doi copii, pe Nicolae i pe
Gheorghe Hasdeu, pe care II infiaz5 unchiul lor 5fefan Petriceicu Voda al
Moldovei, adoptiune ce explic pentru ce urmasii lor au purtat pang la
stingerea neamului. vreme de aproape 300 de ani, adaosul Petriceicu la
numele bar de familie. Trece un bun crmpei de vreme Bra s se mai pomeneasa de filiatiunea lor, Oa ce un strnepot al lui Gheorghe Hasdeu,
Tadeu Petriceicu Hasdeu, apare in literatura rusa si polon poet cu rsu4iet, poezii si fabule despre cari pomeneste Bogdan in prefata unuia din
cele trei volume ale luliei si pe cari le traduce din poloneste, ceiace lamureste pentru ce dintre Hasdei, numai Alexandru, fiul su Bogdan si fiica
acestuia Julia, au scris in bimba romn, iar toti zeilalti numai ruseste si
poloneste, Mr ca s existe vreun document
dup cum mrturseste
Bogdan
ca vreunul din ei au vorbt sau scris bimba romneasca. Unul

Despre

dintre col trei fii ai acestui Tadeu Petriceicu Hasdeu si anume cel mai mic:
cavalerul Alexandru Petriccicu Hasdeu, tatl lu Bogdan, se relev ca un

crturar de mare vaz, cel ofintl Hasdeu care cuget si scrie in limba
romn, el impreun* cu Costache Stamate sunt si au rams in istoria literelor romnesti singuri scriitori basarabeni din veacul trecut. Acest cavaler
18

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCO

274

Aiexandru Hasdeu, tatal lu Bogdan, a fost membru al Academiei Romne,

in biblioteca careiase gasesc scrierile lui: Filosofia ca stiinra a vierii",

Filosoful rus Grigore Varsava Geovorada", Cntece narionale romne"
cu note istorice si cea mai de se,am a lui crearie : Discurs Clespre antica
glorie a Moldovei".
Tatal lui Bogdan, cavalerul Alexandru Hasdeu, a avut din casatoria lu
tu poloneza Elisabeta Danksz doi 1)50: cel mai mic, Niculae, s'a stins din
'.lata la varsta de 18 ani, student fiind la Academia de pictura dela. Peters_
burg; cel mai mare, Tadeu nascut la Cristinesti lnga Hotin la 16 Februarie
1836, este Bogdan Petriceicu Hasdeu, fiul lui Alexandru si tatal luliei,
tiogdan i nu Tadeu cum fusese botezat, vom povesti imediat pentru

Din redarea acestui succint istoric, se poate vedea ca neamul Hasdeilor este alcatuit din intelectuali artisti purttori de arme sau de condel.
B. P. Hasdeu urmeaza liceul la Chisinau si la 16 ani se inscrie la universitatea din Harcov unde urmeaza Dreptul si literile Intocmai ca. si tatl
sau Alexandru, sub profesorii Stanislavski pentru enciclopedia Dreptului,
Alfons Walichi pentru literatura ding si Alexandru Michievicz, fratele,
marelui poet Adam Michievicz pentru Dreptul Roman. In timpul studiilor
inflinteaza un cerc literar-stiinrific, ai carui membri se adunau la el si ale
producriuni se treceau intr'un volum ramas in manuscris. La 18 ani
(1854)

brine lice* in Drept si intr in regimentul de husari Contele

Radetzki" In garnizoan la Nicolaef, unde isi plateste fantezia unui trai

aventuros care-1 silesc In 1856 s vie la Iasi, unde are norocul
peste o alta superioar inteligerna,Mihaii Kogalniceanu, ministru de ex-

terne pe atunci.
$i extraordinara lui inteligenra in continua evolurie, e plina de periperil : Numit pe la 1857 membru al tribunalului din Cahul, e destituir numai
dup cateva luni, pentru Ca nu primeste s dea concurs agenrilor Jul Vogoride

pentru alegerea acestuia in scaunul Domnesc; la scurt vreme, prin 1858

se imprieteneste la Iasi cu Anastase Panu, unul din cei trei cainnacani, care-I
numeste profesor de Istorie la Iasi, unde si intemeiaza revista saptrnnala
Romania

ce apare la

Ian. 1859, care nu dainueste dear doar cateva

luni si o inlocueste cu Foaie de lstorie Romand cu un conrinut cu deosebire

variat : legislarie, diplomarie, literatura, istorie, numismatica, articole tiprite

cu cilirice si semnate numai Hasdeu, publicarie ce nici aceasta nu dainueste, trecnd bibliotecar al universitaril iesene, biblioteca creia 11 darueste

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

275

patru mil de volume din propria-i biblioteca. Dar nici aci nu poposeste
mult vreme, cad dupa alegerea lui Cuza este scos din profesorat si din
bibliotecar, urmarit si prigonit de toti aceia cari i se puneau de-a curmezisul
zscensiuni, temute de toti 6'0 presimteau vertiginoasa lui devenire. Este
stadiul indurarilor i lipsurilor lui pang si de strictul necesar existentii. Din
cunostinta lui cu Alecsandri la Iasi a rezultat ngmirea sa de cutre ministrul
atunci Odobescu, ca membru in comisiunea documentelor mnastirilor
inchinate, dar urrnrit de nenoroc, e inlocuit de ministrul urrator. Se inapoiaLa la Iasi unde scoate la 1862 revista stiintifico-literara Din Moldova
curand dupa ea, alta publicatie: Lumina in care publicand faimoasa tragedia
istorica Relposatul Postelnic si satira Dziduca mamuca, a fost dat in judecat
ca atentator la bunele moravuri, achtat ns dup un an (1863), dar pier&dull catedra. In 1864 la in astorie pe tnra si frumoasa d-r Faliciu,
romanca dintr vrednic familie dela Rosia Abruduluineveasta romncr
de mai trziu
al carui frate a pierit la 1848 in lupt cu maghiarii, aparand
la Vintz steagul lui Popa Balint, csatorie, din care naste unica lor odrasla,
cleniala copil Julia care n'a zabovit pe acest pmnt cleat 18 ani, destul
insa ca s ilustreze si ea alaturi de toti ilustrii ei naintasi faima nemuritoare
a numelui de Hasdeu.
De aci inainte activitatea lu scriitoriceasca se perind in ritm mai accerat; publica in 1864: Studii critice asupra Istoriei Romiine, aparitie
concomitenta cu publicatia periodic humoristica Aghiuta; Trei ovrei (1865),
iogiustria nalionala si Industria streina; apoi drama istorica in versuri licizvan

Fi Vidra (1867) creia i-a urmat alta tot cu subiect istoric, dar in proz
Prinlesd Rucs. andra ; poezii ocazionale, istorice. sociale, traducen. Intre can
Ovidiu (versurt).
Tot in acest an (1867) este ales deputat de Bolgrad, cela ce-1 deterTuna s activeze si in domtniu politic, nu insa mult5 vreme j in 1869
scoate impreuna Cu Gheorghe Misail periodicul politic Traian i dup el
Columna lui Traian Cu deviza Ntionalism in democratie
si Democratic in
Nationalism- in care, vreme de sapte ani a publicat articole literare si politice impregnate de verva lui muscatoare dar convingatoare si vibrand de
infocatul lui patriotism. Tot cu evident tendinta politica, a publicat : !s-

tork toleranfei religioczse in Romania, Ocnele in Romania, Mosiile Statului

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIIIRESCU

276

Roman, Satul modl. Dei neinregimentat In vreun partid politic, totusi

se vede arestat pe prezumtia c ar fi fost amestcat In asa npmita revolutie
din Ploiesti Incercat de Candiano-Popescu, 1ncercare ridicul neizbutit,
care-I desgusta pe Hasdeu, eliberat imedlat, si-1 hotarastesa renunte pentru
totdeauna la politic cu corolariul, a Columna lui Traian se leapd de once
tendinta politica i-si continua aparitia numai continut pur
In acelasi timp apare Arhiva istoria a Romniior succesiv In trei volume
s; dupe' ea Ion Voda cel Cumplit In a crui a doua editie din 1894 Isi triceps
prefata cu aceast mOrturisire :

Sunt acum aproape 30 de ani (1864) In casete lui Mercus din pieta
Teatrului, am scris pe Ion Vodd cel Cumplit. Eram tnOr si scriam asa cum

nu mai sunt In stare sa scriu astzi ; dar tocmai de aceia, reproduand lucrarea mea de atunci, o las cum a fost, fra a cuteza s-i 1mbtrnesc tineretea, caci ori ce adaos ar fi un benghiu, erice scurtare o sbrcitur."
In text, ajungnd la episodul In care neinfricatul erou rmne dup
o memorabila rezistent, numai cu 7000 din 35.000 de osteni, &titre carf
cel putin 20.000 azuser numai Intr`o jumtate de zi, aprndu-si cele trei
idoluri pe c,are le recomandase data Marele Stefan In instructiunile sale
militare ; Crucea, Tara si Steagul, eruditul autor intercaleaz aceast8 reflectie
ce-I cutremur sufletul imbibat de ncbil si 1nflcrat patriotism, pe care-I
reproduc cu riscul unei prea sustinute insistente a acestui capitol :

Scriind aceste rnduri In singurtatea noptii, and misterul naturfi $1

tOcerea oamenilor duc imaginatiunea departe, departe la ceia ce nu mal
este sau cela ce nu este Ina, uitnd prezentul si confundnd Intr'o raza
trecutul $1 viitorul, ma' cutremura btala inimii, mg arde focul capului, ma

furnic prin snge fluvie de forta, m electrizeaa o soapt ce vine nu

$tiu de unde, din mine sau din geed : Mare e Romnul I" Dar de o
datj se aude troscotul unei birji zdrobind pavelele stradei ; ma arunc
fereastr, luna 1ntinde o melancolic lumin, un june cu mnusi albe, cm
geam la ochiu, cu havana 'n aura, se Intoarce palid de oboseal, dura o
petrecere nocturne...." Puternic contrast dintre ceia ce frmntase o noapte
istoric si vedenia mascaradei de
1.1treaga' creerul si sufletul patriotului

o 60.

www.dacoromanica.ro

8LICURE$T1 $1 'BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

27'7

Cele douci farse

Dar Hasdeu c,are aproape toata viata a necAjit Noua Directie cu Junimea si Convorbirile ei, negreOt cS nici ele din parte-le nu 1-au menajat pe
Hasdeu. Dei stiute unele din farsele lui Hasdeu, totusi cred interesant sa
amintesc aci cateva din ele.
Asa In n-rul 10 al Convorbirilor Lit erare jefa 15 tulle 1871, apare poezia aceasta
EU $1 EA (Din Gablitz)

Ca o lird fdra sunet,

Ca un fulger fir tunet,
Ca un rau gira murmur,
Ca o pasare tdcutd,
Ca o casa' ce stit muta
$2 pustie imprejur ;

Astfel sunt si eu, vai mie,

Forma' frd melodie,
Pur spectacol fiir'idei,
De ceind ddnsa nu-i sub soare
Fi puterea-mi cdnUitoare
A pierit cu moartea ei l
M. I. ELLIAS

si

Dup aparitia acestei poezii. Familia din Pesta, Trompeta Carpatilor

Telegraful din Bucuresti, publica acest articol : Un rdmdsag semnat

Hasdeu :

La 3 lunie, in ajunul marei sarbtori nationale In onoarea lu Tudor

Vladimirescu, mal muiti amici se intrunisera seara la mine, dintre cari mi-adui.

aminte pe d-nii : Alexandru Lupascu, dr. Vldescu, Grigore Tocilescu, T.

Radulescu, N. Popovici si Scurtescu.
In acel moment mi se aduse numarul Convorbirilor Literare in care d.
Titu Liviu Maiorescu, batandu-si joc de Barnut, de $incai, de Cichindealu,
de Cipariu, de Sion, de Bolintineanu. de toate somitatile cugetarii romane,
si tnai ales de poeti, celebreaza cu emfaza asa numita Noua Directie inaude d-nii Bodnarescu, lacob Negruzzi si
risum teneatis 1
gurata
Pentru a atila cat de ridicule sunt toate criticile In bine si
tutti quanti.

in rail ale d-lui Titu Liviu Maiorescu, eu propusei atunci un ramsag, afirmnd cu deplina certitudine ca nu este nici o galimatea pe fata pamantului, In prosa sau In vers, pe care Convorbirile Literare sa nu se grabeasca

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCLI

278

le primi in sanullbr, Cu singura conditiune esential, ca s nu cuprinz

nimic romanesc. Drept proba, luai condeiul si improvizai urmatoarea Fri1,

70/Hate rimata

Ca o lira V&A' sunet,

Ca un fulger fra tunet,
Ca un rau Bra murmur... etc.

Observati bine, Ca dela cea d'intai si pan la ultima litera, totul este
vag, absurd, rece, mistificat, Mrs* creen i si fr5 inim, o adunaturS de silabe sonore, Titlul. Eu si Ea, ne face a rade din capul locului ; Gablitz esta
un poet care n'a existat nicaeri si niciodata : inventand acest sunet nemtesc,
avui in vedere predilectiunea Convorbiri/or ; subscrierea M. I. Ellias este
un nume, croit intr'adins spre a mguli simpatiile si aspiratiunile ic.-

raelite ale d-lui T. L. Maiorescu ; primul vers : Ca o lira gird sunet, este
tot ce poate fi mai comic prin equivocitatea de a desemna tot asa de bine
o harp', ca si o moned fals ; cele cinci versuri dela inceput, debutnd
fiecare prin cate un ca, formeaza cacofonicl ; apoi un fulger fisircl trifsnet,
o lormii lard melodie, o putere ciintiltoare, tot vorbe in vant, fr nici un
mieles; in fine un vai mie ! era necesar, spre a completa tipul sinagogic al
acestei bufonade. Am castigat ramasagul.
Era de ajuns o fantasmagorie
evreiasc5, un Gablitz in cap un Elijas in coad si un insira-te margrite la
mijloc, dar nici o idee, nici o simtire, nici o inspiratie romSneasca, pentru
ca Eu si Ea- sa placa d-lui Titu Liviu Maiorescu.
M cred acum dator
adivulga rmsagul ca ce,a mai solida masura despre seriositatea de criticism a d-lui Maiorescu si ce,a mai generoasa rzbunare pentru acei scrii-

tori romni, filosofi, istorici, filologi, beletristi, pe cari ii batjocoresc mereu Convorbirile Literare.
Mie unuia imi pare bine c de cate ori voiu
vrea sa fiu poet pentru d. Maiorescu, nu-mi trebue decat 0' subscriu evrelete si sa zic c am tradus din nemteste. laca-va Noua Direcfie 1
La 15 August 1871, in n-rul 12 al Convorbirilor, apare intampinarea
lui Maiorescu : Contra uneicopilarii :

Domnule Redactor,
In fata articolului d-lui Hasdeu, am onoare a 0 ruga sa publicati st
pentru persoana mea o declarare fcuta deja in primii numeri ai Convor
.birilor literare. Nici. societatea Junimea in genere, nici subscrisul in spe-

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

279

cial, nu au nici un amestec la redactia Convorbirilor. AtSt meritul c'et si

responsabilitatea acestei Intreprinderi, privesc exclusiv pe d. lacob Negruzi. Participarea mea la Convorbiri se margineste la articolele semnate
de mine, pentru a dror publicare, aceast revist mi-a facut onoare,a de
si nu
a-mi deschide coloanele sale. In deosebi, n'arn avut nici o stiint
despre poesia mentionat mai sus, si In timpul
eram chennat a o avea

and s'a primit si and s'a publicat In Convorbiri, eram absent din lasi.
Nu se poate dar argumenta dela publicarea acelei poesii streine Intr'o
foaie, a caret redactie nu ma priveste, In contra criticelor mele in bine si
in rail, si prin urmare cred CS d. Hasdeu Impreun5 cu scriitorii romni
la cari face alusie, sunt cu mult prea modasti, c5nd vad In aceast5 procedare cea mai solida masura In contra-mi. Asemenea nu m indoiesc c5,
dad In materie literara si stiintifica poate fi vorba de rzbunare, acesti

brbati eminenti, vor gsi o r'dzbunare mai generoasa si de o camdat

mal cuminte.

Titu Maiorescu

Apararea aceasta a d-lut Maiorescu a fost considerat In vermea e;

a nu 'Area fi colegial fat5 de I. Negruzzi si a convins pe de alta parte
opinia publica care a urmarit polemica aceasta, 0 In redactia Convorbirilor
ca si in s5nul Junimei a st5rnit furtuna si ca aceasta furtuna a existat,
reiese dintro notita, strecurata modest, aproape greu de descoperit, in n-rul 17 dela 1 Noembrie 1871, c,are suna textual

Pentru anul viitor, cu Incepere dela 1 Noembrie 1871 pana

la

Noembrie 1872, societatea literara Junimea din Iasi, a ales de reprezentant

al ei pe d. Titu Maiorescu, lar de secretar pe d. Al. D. Xenopol."
Este evident ca d. lacob Negruzzi a fost sacrificat.
Dar n'au trecut dec5t patru ani dednd cu El si Ea si Hasdeu le joaca
aTta fars5 Convorbirilor mult mai hazlie : In n-rul 11 din Februarie 1876,
Hasdeu le trimite o poesie tot asa de incoerent5 si de lipsit de sens, intitt !eta La noi... In acrostihul La convorbiri literare, de asta dat cnd
Maiorescu nu mai lipsea dela redactie, si semntata P. A. Calescu (P5c5lescu) In cuprinsul acesta

La noi e putred mitrul" a zis de mult poetul,

A zis cu desperare si a murit nebun,
Caci Il zdrobi durerea and s'a convins cu. 'nretul

www.dacoromanica.ro

280

VICTOR BILCIURESCU

Oftiinklupd scpare, ca nu mai este bun

Nici slimburele insusi, speranta viitoare,
Fecioara sfiicioasd ascuns de priviri.
O, da l un nume sarbd cu otrvit boare,

Rozad fard 'ncetare, nu las niairi

Bucat nema jitd, si in zadar sd creazil
Iluzia din urm ar vrea, cii tot mai poli
Redobndi scnteia din dispruta razd /
1-am cantdrit, piticii 1 i-am ma'surat pe toti I
Lucesc prin nestiintd, prin penele streine,
lnsecte Cu o umbrii mai mare clec& ei,

Te 'nsal 'n perspectiva, dar cand te uiti mai bine,

E putred, putred mdrul din smbure la noi r
Rivali cu cine stie ce geniuri sublime,
Aruncil vorbe 'n aer ce curg ca un sivoi,
Repetd, dar de unde, din ei nu spune nime,
E trist 0-/i vine mild de falnicii pigmeil
Ce-a urmat ?...
Hasdeu a dat publicittii si aceast a doua fars, citand persoanele
martore la alctuirea ei, artandu-i tot nonsensul, declarand-o drept curar
galimatee, acrostihul al drui transformism al lui y in f II atribue zetarului,
cand in realitate intentionat transformarea era opera lui Hasdeu, precum
sl pseudonimul Cdlescu ca s mascheze pe Pdcdlescu.
l'in sa relev ad in interesul adevarului, In contradictie cu ponosul ce
s'a atribuit prin pres, cu prilejul incercrilor biografice asupra lui Hasdeu,
ce calificau aceste polemici drept veninoase, c in intentia lui Hasdeu n'a
incoltit niciodat un asemenea gand, o asemenea lipsa de mandrie si de
.atitudine cavalereasc : S'a rzboit pe calea condeiului Hasdeu cu Majorescu, dar niciodat, absolut niciodatil, polennicile dintre ei n'au fost altfel interpretate clec& drept glume sau farse de ctre Hesdeu si de copildrii
de catre Maiorescu, Uta ca vreo dat, dup aceste dueturi de dei sau de
conceptii, sa fi incetat relatiile colegiale dintre ei la Universitate sau la
Academie, ci dinpotriva, facnd impreun haz de glumele lui Hasdeu,

strangandu-si mana cu voiosie si tutuindu-se ca de obiceiu cu reciproca

consideratie. Si Hasdeu n'a incrucisat condeiul numai cu Maiorescu si cu

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI SI BUCURES/I'ENI DE IIIRI I DE AZI

281,

cei cativa membri ai Junimei, cu lacob Negruzii, cu BurM, cu Filipide, sau

cu Vldhuta, cu Mille, eh fratii Bacaltwa i Cu Giterea Dobrogeanu
toate acestea, duelul n'a depsit niciodat masura urbanittii ce se cere unor
alesi din elite intelectual, spre a cdea in trivial pe lacob Negruzii
plkea s-1 necjasc ori unde-I intlnea, la Universitate ca si la Academie,
zicea el
in Convorbiri,
lui Bur1c1, orick de des acesta Ii gsea erori
Hasdeu Ii rspundea rar, cnd si and, i atunci zeflemisindu-I, niciodat
ofensndu-I, pe Filipide 11 menaja mai putin fiindc si Filipide incerca in

polemica cu el un ton autoritar, la care Hasdeu a rspuns si el pe un ton

usturkor, ce a avut darul s dezarmeze pe adversar. Si fiinda acest rspuns al lui Hasdeu a fost provocat de indrzneata atitud'ne a lui Filipide,
rspunsul drastic al lui Hasdeu, e
dup cke stiu
singurul care a
trecut dincolo de marginile permise intr'o polemic dintre intelectuali de
elit, dar nu din vina lui Hasdeu, ci numai din nemsurata ingfinfare a
aceluia ce din polemist, se transformase in cenzor a toate stiuto?. Fac o.
digresiune, pentru c acest rspuns al lui Hasdeu merit cinstea de a fi
dat in vileag. lat cum rspunde Hasdeu la nesgbuita si persistente provocare a lui Filipide, in Revista Noucl :

La Iasi revista d-lui Xenopol, in Bucuresti revista cea fundat de 27

de ani,i) ambele si-au asigurat de o bucat de timp aceiasi pan a d-lul
Philippide, 2) spre a indruga despre mine cal verzi pe pereti be ca eu
n'arn citat pe un obscur augr grecesc care vorbeste cu totul altceva
deck ceiace am spus eu, ba ca nu sunt in stare a deosebi sonurile si literele
una de alta, be c5 sunt un fel de d. Gherea, ba
frnt c ti-am
dres-o I

Rposatul Fontanini, 3) and era inchis la balamuc, Ii venise in cap

fireste c nu in minte, de vreme ce n'o mai avea
caraghioasa poft

de a m prinde si de a-si lega artile cu pielea lui Hasdeu.- Artag de

nebun si prin urmare ceva cu totul nevinovat. D. Philippide isi zbuciuma

Revista Convorbiri Lit rai e, cea mai veche din ter5, nu uita s tipAreascA In ftece numAr existenta ei de 27 de ani atunci.
Filipide a semnat toatd viaja frantuzesie cu ph si cu dof p.

Fontanini, piofesor de latinA la liceul din Craiova, Innebunind,

I-a tradus numele lui adevArat lsvoranu, In acela de Fontanini i In nebunia lui, pAnA sA fie dends dela catedrA, se silea sA latinizeze i numele elevilor lui.

www.dacoromanica.ro

vicroR BILCIURESCIT

282

nu zic mintsa
cu dornta si mai boacana de a ma inghiti intreg
de Au si dintr'o singura imbuatura, desi nu e Inchis la balamuc, fiincrde o
cam data retinut la cele doua reviste. Daca d. Philippide IA cazul de fat&

capul

e tot una cu rposatul Fontanini, apoi cu ce oare sa fie totuna directiunea

dela Convorbiri lit erare, and pune In fruntea sa Ideduri" tocmai dela
d. Philippide ? Despre starea sanitara a directiunii celei de peste Milcov,
nu incape nici macar intrebarea.
Cu acest prilej, noi ne aducem aminte ca cei de sub d. lacob Negruzzi
au fagaduit de un an si mai bine, din cei 27, ca sa vorbesa pe larg despre faimoasa istorie germana-junimista a literaturii romne de d. Rudow,
aceia despre care eu, d. Gion si d. $5ineanu am analizat-o in Trilogia. El
bine, revista cea fundata de atatia ani, de ce care nu-si tine cuvntul ?
pe d. Philippide, pu
nu in minte
mai ales acuma, and are In cap
rurea gata s ma zdrobeasca si sa ma spulbere, nu prin Philippice, ci prin
Philippidiotice.

B. P. H.

Ciitorul poate deduce din rndurile acestea ale lui Hasdeu diferenta

de ton si de consideratie intre chipul cum se adreseaz atre Filipide,

care, dupa cum s'a vzut, ia un aer de autoritate fata de Hasdeu si cum
polemizeaza cu I. Negruzzi, fata de care are o atitudine mai rezervata, ca
dela egal la egal.
Si, dup cum aratam mai sus, Hasdeu a mai polemizat cu Vlahuid, cu
Mille, cu fratii Bacalbax $1 cu Dobrogeanu Gherea, dar cu nici unul din
acestia n'a incetat de a Intretine relatiile de mai nainte, iar daa totusi i-a
tratat cu Zacherlind pe Mille pe fratii Bacalba$a $i pe Gherea, cu totii a
stat de vorba si le-a strans mainile la intlnire, ca si mai 'nainte de TrnproKarea cu Zacherlina. Lui Vlahulif nu -a raspuns niciodata, cu toat
provocarea acestuia, si cred a nu i-a raspuns, tocmai ca s nu i se poata
imputa contrazicerea, fiinda lu Macedonski si mie ne spusese Hasdeu a
nu primeste sa ia directia Revistei Noui Para colaborarea lui Delavrancea
si a lui Vlahutti, pe c,are tot timpul l'a considerat s l'a apreciat, asa cum
am mai pomenit aci. Provocarea lui Vlahuta n'a avut niciun temei, dac
motivul ei a fost introducerea lui Gherea In zacherlinizarea din Revista
Noud alturi de Mille si fratii Bacalbasa, dupa aparenta singurul motiv al
icnuntarii lui Vlahut de a mai pune piciorul in redactia Revistei Noui,

www.dacoromanica.ro

AUCURE*T1 SI BUCURE$TENI DE 1ERI

1 DE AZI

283

pe care o cinstise Cu pretuita lui colaborare, pretuire recunoscuta necontenit si cel d'intSi de Hasdeu, chiar dupa provocarea si ple&rea Jul Vlahu15. lata o dovada : In revista saptamartIla ilustrata Viectia, an I, n-rul 8
de Duminia 16 lanuarie 1894, de sub directiunea Al.
Vlahufii i Dr. A.
Ltrechid, a aprut pe prima paging, in capul ei, articolul acesta intitulat
..(Jherofobia d-lui Hasdeu" i semnat A. Vlahutii, articol cu c,olorit and

mai trandafiriu, and mai negru lucios si cu miez and mieros, and arcotas, articol ce sunt nevoit sa-I reproduc in intregime, cu toata desvoltarea
lui sustinut, fiinda numai in chipul acesta poate fi ?Metes In amaruntime.

Gherofobia domnului Hasdeu

k_.urioasa e dusmania d-lui Hasdeu in contra lui Gherea I Prin ce so
fi facut Ghere,a ark de odios maestrului? Amncloi sunt de origin slava,
amandoi sunt amen' distinsi, arnndoi au adus si vor aduce ina servicii
imense literaturii noastre. Gloria unuia nu va intuneca niciodat pe a celuiralt ; ei vor infra in nemurire pe usi deosebite. D. Hasdeu e un savant,
un filolog de o nettigaduita valoare. Gherea un estetician, ale arui studii
critice n'au nici cea mal mica aluzie surprtoare la adresa d-lui Hasdeu.
Din all scriitori cunosc, niciunul n'a Fost mai cu indarjire atacat i hrtuit ca omul acesta. Nita mai deunzi a fost o adevarat campa,iie in contra lui. Tineri de abia ridicati de pe bancile universittii, erau asmutiti de
profesorii lor, cari, de pe catedr ; Isi agrementau prelegerile cu mici rautdti la adresa lui Gherea ; finen i aspiranti la vr'o bursa' in streinatate, isi
faceau un titlu fata de protectorii lor, din indemSnarea cu care stiau sa-I
loveasa mai bine. $i cu toate astea, at5 seninatate si cuviint in artico-

lele lui Gherea ! Cu ata blndete si demnitate a raspuns si acelor cari

rau facut ignorant" i acelor cari au gsit a e prea delicat acest epitet !
0 fi avnd greseli, or fi multe neajunsuri srn scrierile lui Gherea,
si ce pretioase servicii nu i-ar aduce si lui si nou d. Hasdeu, daa in loc
de attea zeflemele si rutati", ar cauta s ne lumineze, sa." ne arate ca
un om superior, ce e fals si ce e adevarat din ce spune Gherea I Lesne-i
sa faci glume, mal ales and nu 1ii sa le dai si putina sare, pe tema cam
veche, a restauratiei dela Ploesti-. Le-a facut si un alt profesor universitar, la curs. Da, din nefericire, Gherea nu e deal biet birtas- la gara
dela Ploesti. Da, d-le Hasdeu, e rival cu lordache lonescu din Covaci-

www.dacoromanica.ro

284

VICTOR BILCIURESCU

cum, Cu atata haz, spui in spiritualul d-tale Zacherlin". Cred si eu call

vine comod sa razi de un om care sta in picioare paisprezece ceasuri pe
zi, and sugi trei lefuri grase din bugetul mamei patrii, and grija zilei
de maine nu-ti turbur viata, cand te rsfeti In huzur si in slujbe mari,
cari aduc mult si cer putin I Dar intru ce te nelinisteste-pe d-ta necjita
viat a birtasului-literat, care te stimeaza si vorbeste in totdeauna cu
admiratie de meritele d-tale ? De and, si pentru ce ura aceasta in contra
unui om care nu ti-a fcu nici un ru ? Pare ca intr'o vreme il priveai cu
alti ochi, II gseai chlar un scriitor de valoare" dac nu m insel, si doreai
mint sa-1 ai printre prietenii d-tale, poate c memoria nu ma serveste
tocmai bine, dar te rog s' rectifici unde vei crede c nu'i exact : Nu ne-al
vedeti,
propus d-ta, data pe and aveam si eu talent la Revista Nour
nu
ne-ai
propus
d-ta
s
mergem
cu
totii
la
e o istorie c,am veche
Gherea, s facem o vizita literatului dela Ploesti ? $i n'am mers impreuna
la gar inteo buna dimineata, si ne-am urcat in tren toata ceata dela
Revista Nou" ?... Ori, cine era ?*V mai aduoeti aminte ? S vedem...
Era, intre altii, Delavrancea, era Demetrie Racovita, era Victor Bilciurcscu
mi se pare, eram eu sunt sigur, si'n fruntea noastr era d. Hasdeu, sunt si

mar sigur, daca e cu putint, bunul si iubitul nostru director, care e asa
de rutacios astazi cu noi, si care poate fi Inca pe atat, a noi tot o sal
iubim I $'am poposit la Ploesti, si nu l'am gsit pe Gherea la taraba
era dus la Iasi
si ne-a prut rat.' fireste, caci pentru el, pentru scriitorul
C.Therea, fcusem noi acel pelerinaj (in drumul de fier) nu pentru birtul lui,

caci birt avea si lordache din Covaci, nu-i asa maestre ?... Am pranzit ;
Barbu a desenat pe o coala de baffle doi combatanti strpunsi In duel
(...vezi Barbule cum s'a potrivit) si dedesupt am isclit cu totii, si am lsal
criticului acea c,art de vizita, pe care cred c'o pstreaza Inca... E o amintire eat de placut I
De aci incolo, prietenie. Gherea venea din and In and la intrunirile
noastre dela Revista Nour i d. director mi se pare 6 chiar i-a propus
sa colaboreze". Ce s'a intamplat de atunci ? Nimic alta, cleat faptul c
Gherea a scris articole din ce in ce mai bune, pe cari ins nu le-a public,a1
in Revista Nour. S'a mai intamplat ca anul trecut a iesit primul volum
din Literaturd si tiinjii" i c Gherea, care si-a luat sarcina
nu tocmai
usoar
de a face sti apara regulat aceast publicatiune, a indrznit sa

www.dacoromanica.ro

EUCUREETI SI BUCUREETENI DE IERI IEI DE AZI

285

pun5 pe copert5 ca el e director", neputand bnui c acest lucru at& de

inocent, ar aduce vre-o suprare cui-va.
D. Hasdeu Ins a gsit se vede ca- functiunea .de director" ar pierde din

Importanta ei prin faptul c sl-ar Insusi-o concurentul lui lordache din

Covaci". lnde irae. Imediat maestrul, care e directorul la Revista
presedinte la revista Amicul Copfilm." ia la refec pe d. Gherea, p cum
c5 de ce s fie si el director" 1 Si ce necjit se art d. Hasdeu In acel
strasnic articol, si cu c5t parapon vorbeste despre acest fabricant rusesa
de cei mai buni scriitori ai Romanier f... Pare CS ar fi o chestie persorialr la mijloc. Gherea n'a r5spuns. Publicul, despre care gloriosul si fericitul d. Hasdea vorbeste cu atata dispret, putea foarte bine s5 cread5 ca
victima d-sale a c5zut distrus sub grindina de s5geti". Noi Insi-ne presupuneam c5 iritatul Jupiter se va fi potolit In urma acestei explezii. Ne-am
inselat. In Zacherlina" d-sale, d. Hasdeu se ridic5 mai furios ca totdeauna,
o nou5 vijelie de sgeti nimireste cu tot dinadinsul pe nefericitul Gherea,
-si 1nc5 pe vreo patru-cinci nevinovati... b5ieti buni, sarmanii, si'n floarea
w4rstei...

Ce cruzime si ce spectacol sfasietor 1

dup
0 maestre, ai spirit mult, ce e drept, e drept, dar inim5 n'ai, si
nici nnemorie".
cilte vcl
A. Vlahufd

Cititorul acestel scrisori cu variatiuni de dus ecossez

dar numai cititorul care a luat cunostint5 si de aceast5 scrisoare si de Zacherlinele din
tliferitele numere ale Revistei Noui contimporane cu scrisoarea
moral.
a lui Vlahut5
fiindc5 cititorii cari au citit numai pe una din ele nu s'ar
putea documenta
numai un asemenea cititor, i poate da seama da
blajina nedumerire a lui Vlahut5 fat de atitudinea inexplicabil5 pentru el,
dar explicabil pentru cine vrea s se conving, a lui Hasdeu. Sa vedem
de ce ? In prealabil, s subliniem unele afirmatii din scrisoare, neadevrate
sau voit neadevrate :
Autorul scrisorii Incepe prin a i se pare curioas5 dusm5nia lui Hasdeu

contra lui Gherea. Mai int5i dumulnie n'a fost nici o data Intre ei, ci o
polemicii uneori blajin, alte ori mai accentuat5, nici odat veninoas asa
cum o prezint autorul scrisorii, care stie bine de unde a provenit pretinsa

dusranie, dar evit5 s'o spun5, asa cum evit s declare de ce Inainte,

www.dacoromanica.ro

283

VICTOR BILCIURESCU

mLlt inainte de acast scrisoare, Vlahut n'a mai pus piciorul in redactia
Revistei Noui, desi ad i n'avea deat prieteni admiratori, in frunte Cu cel
mai frecvent admirator, cu directorul Hasdeu. Dac5 Vlahut ar fi vrut s
fie franc, ar Fi mrturisit adevrul care e acesta : Apreciat de Cherea
intr'unul din primele lui volume de Critice, sau in al doilea, sau chiar In
amndoug, asa cum nu mai fusese nici and, nici chiar la Revista Noud, a
taceput s indrgeasa cercul dela gara Ploesti la care aderau personalitati
cu vaz5 in lumea scriitoriceasc, cerc din cate Vlahut era permanent nelipsit si unul dintre cei mai doriti si mai cu drag primiti in acest cerc, unde-i
plricea s zboveasa cu sptmnile daa nu chiar cu lunile. Apoi de undo

a scornit Vlahut genealogia slav a lui Hasdeu ? Nu vi se pare o eroare

voit aceast afirmatie ? Cum ? E admisibil ca Vlahut s nu stie c5 familia Hasdeu e neaos moldoveneasa din mosi strmosi ? veche de pest,
300 de ani ?... Amndoi sunt de origin slava Amndoi slavisti da,
Gl-terea slay, se poate ; dar Hasdeu slay L.. De aceast origine s'a bucurat
Hasdeu in ochii j constiinta lui Vlahuta ?... Cred c nimeni mai bine
Vlahuta" n'ar fi fost in stare s combat aceast erezie, daca.. daa... aceIasi Vlahut nu s'ar fi plictisit de atmosfera primului cerc, atras fiind de aceld
a celui dela Ploesti. Dar ce vin are Hasdeu s cei din jurul lui dela Revista
Noll& daa unii profesori universitari asmuteau studentii s atace pe Ghe-

A crezut sincer Vlahut, care cunostea asa de bine lumea dela

Tea
Revista Noucl, ca s'ar fi gsit cineva care s aprobe aceast defaimare a
Li; Gherea ?... Dar Vlahut se recrimineaza impotriva lu Hasdeu pentru
drasticile lui alusii la rivalitatea cu Iordache lonescu din Covacr. Regrebbil de sigur, dar aceasta comparatie ar fi putut mira pe un nestiutor
felului de polemia al lui Hasdeu; pe Vlahut ins nu pentru c provocared

n'a pornit dela Hasdeu, care n'a fcut deal s rspund5 cu msura cu
t.dre i s'a msurat. Vlahut stia bine cnd a scris In Viala comparatla afratii Bacalbase
ceasta, c si el si Gherea intrasera in conjuratia
toat draparea de dup perde,a, dac nu apreau pe fata, desigur pacti7au. Dar in ast privint5, de ce Vlahut nu mrturiseste adevarul, adia acela
chiar in timpul and Hasdeu il fierbea in aceiasi oal si pe Gherea cmi
ceilalti detractori ai lu, relatiile dintre Hasdeu si Gherea erau relativ
destul de urbane. Sunt mrturie sincer, si pot face ori and dovada cu acct
din colaboratorii mei din Ploiesti ce vor mai fi trind, c in fie ce Vine!'"
dimineat and Hasdeu trecea dela Cmpina la Ploesti spre Bucuresti unde
si Cu

www.dacoromanica.ro

BUCLIRE$T1 $1 RUCURE$TEN1 DE IERI ,$I DE AZI

287

trebuia s'a fie prezent la sedinta Ac,ademiei, in gara Ploesti uncle-I asteptam
mai in fie ce Vineri si unde Hasdeu lua masa la dus si intors, am fost mar-

tor de fie ce data la prezenta lui Gherea care se intretinea cu Hasdeu

foarte cordial, glumind prieteneste, as putea afirma afectuos, impreuna, si

nici ()data fr reciproca stim, imi inchipui ca si atunci and a aparut

numarul citat din Viata lui Vlahut (lanuarie 1894) cand m aflam la Plo-.
esti,ba nici chiar atunci and in pomenitul articol. Vlahut comae, incalificablla inadvertent de a prezenta pe Hasdeu in postura injositoare de a
.,suge trei lefuri grase din bugetul mamei patrii si de a se rsrata in huzur si
in slujbe mari, cari aduc mult si cer putin I" Cu aceasta caracterizare. Vlahutii a intrecut once msura a bunului simt, dandu-si singur un brevet de
incapabilitate de a se mentine la nivelul la -care-1 ridicase incontestabilul
lui talent, talent recunoscut de Hasdeu eel dintai. Cum aceast caracterizare pune varf la toate, a continua s mai analizez articolul din Viata.
cred de-prisos; incheiu doar cu acest uluitor final al numitului articol
maestre, ai spirit mult, ce e drept e drept, dar inim n'ai, si
dupa cata
vad
nici memorie."
Ne-am lamurit I Vlahula nu I-o spune lui Hasdeu ca n'are nici inim
nici memorie, ci o da in vileag pe cale de publicitate, ca sa stie -acest
indoit betegig (?) al lui Hasdeu cat mai mult lume care stie sa citeasca
romaneste. Si Hasdeu a trait ca s'o vada si p'asta I lar in analele scriitoricesti romanesti ramne sa se stie pentru azi si pentru viitorime, ea Hasdeu
call-, n'a primit sa conduc o pubicatie far Vlahuta pe care totdeauna,
chiar dupa Gherofobie", l'a considerat un remarcabil talent si pe acelasi
Vlahut De cace n'a vrut sa-I amestece in Zacherlind, and stia bine ca
Ikea parte din cercul celor ce provocaser Zacherlina lui Hasdeu, acest

: 0,

Hasdeu va ramne insemnat pentru totdeauna ca un om fiira inima $i

fa'rei

memorie" I
Hasdeu n'a vrut sa raspuncla nici la aceast binevoitoare apreciere a lui

Vahuta si... bine a facial

Nu stim ce va fi zis lumea care a citit atunci aceasta hiperbolica carac-

terizare d lui Vlahut. Vor fi zis unii ea Vlahuta are dreptaze, dar vor ti
Fost si mai multi cari vor fi rmas mirati de aceast viforoasa iesire a lui
si care vor fi judecat asa: Cum poate fi fr inima omul a carui inima
n'si pulsat deck pentru romanism, omul dintr"o familie domneasca eu
o vechime de trei sute de ani, in care multi din inaintasi si-au lasat lesurile

www.dacoromanica.ro

288

VICTOR BILCIURESCI.1

pe c5mpul de btaie apr5ndu-si pffintul, sau inavutind literatura tarn loll

Cum pcate, in deosebi, fi om fn inim.5 Bogdan Petriceicu Hasdeu, cel dinti
care ne-a spus documentat cine suntem, de unde ne tra,gem
cum trebuie s vorbinz ?

E cazul s spunem si noi 0, maestre Vlahutd, n'ai numai inim st

memorie, ai toate darurile, afard de unul singur : RECUNO$TINTA 1
Ca si la Macedonski, ca si la Vlahut, ca si la d-rul lstrate si in parte
ca sl la Delavrancea, asa si la Hasdeu sunt dou5 etapa in activitatea si inspiratia lor creatoare : una p3n ia o lovitur a soartai C5 -a zguduit puternic si cu totul alta dupa
cci net5ggclut unul a f3st Macedonskt
!Ana' la fatala epigrama si cu totul altul dup aceast nenorocit inspiratie,
versul lui a dptat o factur mai vehement cu suisuri spre un fond cu

nerv mai pronuntat si o form mai curg5toare si tot asd s'a observat la
Vtabuta o creatie in vers, nu in proz5 mai putin inaripat dup lovItura
ce primise si cue la costat cumplit si mohor5ndu-i f'rea mai p?onuntat
clacSt pant) la aceast lovitur ; la fel la d-rul Istrate care, [Ana la pierderea
unicului copil, avea incredere in stiinta lui pe care o practica cu o conving5todre sigurant5, lar dupa aceast gre,a Incercare, a refuzat so mai practice, lar la Hasdeu lovitura pierderii unicului copil, a acelei inegalabile lire

rom5ne de geniu, l'a zguduit asa de profund, Inc& aproape c5 n'a mai
creat nimic In domeniul istoric si linguistic, dar in schimb l'a consacrat poet.
Fusese el poet si mai nainte de lovitur, dar comparati versurile lui dinainte

c'e ea, cu cele de dup, si veti constata cu certitudine schimbarea care se

operase in versul lut ce atingea instrunri d geniu.
Inainte Ins de a inchea incercarea mea de a da macar schita unut
portret al lui Hasdeu, Jiu s5 intrioduc ad una din cele mai autorizate pare
asupra lu Hasdeu-linguist, prerea savantului profesor Anghel Demetriescu,
p5rere pe care o iau din revista Literatur'd i Arid Romiind pe anul 1898-99,
a cunoscutului scriitor si conferentiar N. Petrascu : In ziva de 30 lanuarie
1898, ctiva ()maul' de litere si admiratori, au oferit d-lui Hasdeu un banchat la care au participat paste 40 de persoane : Dissescu, Gr. Tocilescu,
Coco Dimitrescu Iasi, Take lonescu, G. Panu, Emil Costinescu, Playa, Caragiale, Delavrancea, Gion, Sperantia, Niger, Sontu, s. a. D-nii N. Petrascu

si Anghel Demetriescu si-au luat sarcina, unul de a schita biografia

opera intreaga a d-lui Hasdeu, celalalt de a stabli caracterele istoricului
filologulur

www.dacoromanica.ro

BUCURE4TI 5I BUCLIRE.,WI'ENI DE IERI 51 DE AZI

289

lata, intre alte toasturi rostite la acest banchet, acela al lavantului profesor si scriitor Anghel Demetriescu :

Domnii oaspeti cari m'au precedat in sirul acestor toasturi, si mat

ales d. Panu, au accentuat cu multa dreptate rolul covirsitor ce d. Hasdeu
a jucat in miscarea noastra literar, precum si succesele de intSiul ordin ca
d-sa a astigat in fiecare ramur ce a cultivat. Dar mi se pare a pe falnica
coroana ce incinge fruntea sa de protagonist al scriitorilor romni, doua
nestimate scanteiaza cu o stralucire incomparabil mai vie, cu o strlucire
care lasa aproape in umbra pe toate celelalte. D. Hasdeu este mai presus
de toate, un istoric si un linguist Bra egal pn astzi infra romni. In
aceste dou stiinte d-sa a lucrat nu numai cu mai mult spor cleat in celelalte, dar a deschis drumuri noui, a netezit calea pentru cercetki si des-

coperIri ulterioare, a aruncat lumini neasteptate asupra puncteior ce a

atirs si-a arkat tinerilor investigatori firul de care trebuie sa se calauzeasa.
Ace5t mare, agitator de idei a aruncat o lumina vie si abundenta asupra
tuturor chestiunilor ce a atins. Nu este cu neputint ca pe ici pe colo s se
gseasca In cele din urma o paradoxie in titanicile sale fuel-6H. Ori cum

ar fi, d-sa a descoperit atatea adevaruri, Inc& ele sunt mai mult deck
ildestulatoare, spre a face dintr'insul cea mai mare figura a timpului nostru
in domeniul stiintei. Chiar acolo unde n'a pus mna pe adevr, d-sa are
gloria de a fi indicat problema, ba chiar de a fi pus-o In equatie, aceasta
este eke data mai mult deck a o rezolva. Un maestru i implineste menirea facnd sprturi in ziclul ce desparte cunoscutul de necunoscut
si !uminnd aceste deschizaturi cu faca metodului su, pentru ca s puna

pe aitil la pozitia de a descoperi drumuri si adevruri noul. Ptruns de

aceasta credinta, Michelet inchela unul din cursurile sale la Collge da
France cu cuvintele : Messieurs, si je vous avais appris autre chose,
raurais manqu ma mission''. Aceste sprturi le-a deschis d. Hasdeu, aceast facia pentru cercetari ulterioare a pus-o d-sa in mainile tinerimil, ca
s'o faca destoinica de cercetari stiintifice si descoperiri uiterioare. $1 sunt
Fericit c in mijlocul unui cerc att de cult, compus din attea ilustratii ale
taril mi se da prilejul de a purta un toast in onoarea si sntatea celui mai
original, celui mai adnc i celui mai fecund din scriitorii nostri, care cu o
muncti din cele mai inclaratnice i cu o inteligenta fr seamn, a pus temelia istoriografiei si linguisticei romnesti".

Cuvntarea am redat-o trunchiat,

dar maestrul Anghel Demetriescu

29

www.dacoromanica.ro

290

VICTOR BILCIURESCU

i-a atribuit lui Hastieu cu aceast ocazie si alte c,alitti si aptitudini

de

seam. $i s se noteze c5 aceste aprecien i ale lu Demetriescu vin din partea unui savant profesor de lstorie, a unuia din cei 'mai reputati scriitori ai
n6tri, a doctorului in Mere dala Berlin si Paris, a unuia din cei trei tunoScatori din tail pe vremea WI a limbei engleze si pe de-asupra, numai ad-

mirator al lui Hasdeu, fr s5 fi f5cut vreodat5 parte din cercul lui literar,
nIci s colaboreze la revistele lui Hasdeu, cu toate solicitrile, nici chiar
la Revista Noucl, desi sedea la etaj de-asupra acestei reviste, in aceias
strad Regal si la acelasi num5r:
Detractorii lu Hasdeu i-au mai scos si aft ponos : ca ar fi contestat
geniul lui Eminescu. Nimic mai inexact : Cnd a murit Eminescu in lulie
1889, toate condeiele grupate in jurul Revistei Noui au manifestat dorinta
sa-i fac necrologul in revist ; Hasdeu a cerut pentru el aceast onoare si
iat ce a scris el atunci
La 15 lulie, cad trebuia s apar acest numar, am aflat ca Eminescu
nu mai este. Am oprit aparitiunea, preferind s int5rzie mai bine cu cteva
zile, dec.& s.5 nu cuprind o paging in onoarea aceluia care face onoare
trl sale. Eminescu a 15sat multe versuri admirabile; ins5 mertul lui cel
covksitor, un merit de prinicipiu, este acela de a fi wit s5 introduc s de
a fi ntrodus in poezia romneasc5, adevrata cugetare ca fond si adevnata art5 ca forma, in locul acelei usoare cirpiri de. mai nainte, care era
foarte higienic5 pentru poet si pentru cititor, scutndu-i de o potriv s pe
unul si pe ce161alt, de once 135taie de cap si de once &Stale de inim5.
Eminescu va tri, fiinda a izbutit a OM frumosul fr5 a imita pe nimen'. El va tri, desi a murit nebun. Si a trebuit s5 moar nebun. E grozav a o zice 1 SS nu fi inebunit, al nu avea ce mnca. Mai ru decSt atkal
ca s5 aib' ce ranca, el fusese silit a-si mnca inima, inlocuind av5nturile
poeziei, avkturi mkete, av5nturi cari nu se pot vinde, prin acea proz5 de
toate zilele a sterpelor lupte de actualitate, care-i aduceau o NI-5mA en
paine, stropit intr'ascuns cu mari lacrmi
prefata nebunie.
El va tri de si a murit nebun. $1 cum oare putea s nu inebuneasca ?
In toate epocile au fost poeti, pe cari fl5m5nda srcie, uneori numai desert5ciune, pentru o ticaloas5 poman insotit de o mai Habash' lauda, ii
incovoia t'maietori dinaintea celor puternici. In toate epocile ins s'au varut si de acele firi semete, Matte, vrednice de sola ce le-a dat-o Dumnezeu, cari nici odat n'au intins o m5n5 cersetoare care vre-o mArire p5-

www.dacoromanica.ro

BLICURE$TI $1 BUCURETENI DE IER; $1 DE AZI

291

mnteasc, ctre acei ce uita ca : nu sracii splau picioarele !Ili 'sus, ci

13US a splat picioarele sracilor. Ma poet a fost Eminescu".

Cercul literar dela Literatorul"

J
Primul numr din Lit eratorul a aprut Duminic, 20 lanuarie 1880
4
20 bani numarul
ari. I, nr. 1, cu aparitia saptmnala (Duminica),
i
16,
30
bani
anuntur
pe
pag.
15
8 lei pe ase luni
H pe 3 luni
tipografia Th. Michaescu,
administratia str. Styrbey-Voda nr. 9
Jinja
str. Biserica Enei nr. 4. Sumarul acestui prim numr a fost : Cronica-

(nesemnat) O lacrima Camor- poesie de Al. A. Macedonski, Destur

boesie de Al. A. Macedonski, Aguarele-, Lnga Vatrr de Bonifaciu
Florescu, Fluturele-, poesie de Al. A. Macedonski, Tipuri disparute- Pltarul de Al. A. Macedonski, Tineretea-, poesie de AL A. Macedonski,
Teal Tragediei- de Tb. M. Stoenescu, Vin"... poesie i Intr'u'n albumpoesie de AL A. Macedonski, Roza" poesie de Th. M. Stoenescu, Geode ei- de AI. A. Macedonski, Miscenalee-, Bobrnac-, Aqua Tofana(nesemnata). Acesi prim exemplar, cel dintai imprimat, nici macar corectai sau revzut, se all In posesiune,a mea.

Cercul dela Revista Literara"

Am dinainte-mi numarul 26 an: VI, 1-15 Octombrie 1885 din
Revista Literar4, director loan Radoi, redactor administrator Th. M.

Stoenescu, redactia i ad-tia str. Sperantei 28-20 lei pe en, 10 lei pe 6

hmi qi 5 le pe trei luni; aprnd In Bucureti: tipografa Academiei Romne
tl.aboratorii Romani) nr. 26, cu acest sumar :Intunerecul- poezie dup lord

Byron de Th. M. Stoenescu, Amintiri- dup Andr Theuriet de Dumitru

Stanc-acu, Pentru ce"? poezie de Traan Demetrescu, De-ale vietii- de
Auguste R. Clavel, Ceretorul- poezie de Victor Bilciurescu, Ofticosul;chit de d'Artanian, Cunosc- poesie de Traan Demetrescu, Oratiu i
Lidia" comedie intr'un act de Tb. M. Stoenescu, Din trecut" de Cornelia
Emilian, Copila din flori-, comedie In patru acte de Gr. Ventura, E tristpoeste de Al. Slniceanu, lad- poesie de Tb. M. Stoenescu.
Dupa cum se vede, ruptura dela Literatorul dintre Macedonski i Stoe-

www.dacoromanica.ro

292

VICTOR BILCIURESCII

nescu n'a pgubit pe nici unUI din ei, fiinda dintre colaboratorii de odinioar, mai toti au dat dupa ruptur', contributia lor ..si lui Macedonski la Litcratorul si lui Stoenescu la Revista Literar, ca de pilda Dumitru, Stncescu, Carol Scrob, Traian Demetrescu, August Clavl, Victor Bilciurescu.
Gr. Ventura, $tefan Velescu, rivalitatea ins dintre ei, a continuat si in
aceast continuitate Macedonski a pacatuit fata de Stoenescu, fiipdca i in
aceasta imprejurare ca si in cealalt cu epigrama catre Eminescu unde faptul
nu trebuia s ia proportiile ce i s'au dat
am explicat tot aci de ce
Macedonski scos din fire de pe urma acuzrilor ce ca'cleau ploaie zilnica pe
capul lui, s'a rafuit in public.cu Stoenescu in chip de o neingduitoare cruzime, cad la propunerea ce i-o face printr'un amic comun, de a contopi
amtindou revistele Intr'una singura si a lucra iarasi impreurai, Macedonski
a rspuns, printr'un non possumus categoric, a nu st cu un cirac al lui
vorb dele egal la egal, ceia ce l'a silit pe Stoenescu sa-1 intrebe de ast
data' prin revista, daca nu-si mai aminteste de prefata pe care Macedonski
i-o dase si pe c,are Stoenescu o publicase in volumul lui de versuri intitulat
Nopti albe in care de ast data Stoenescu facea elocvent dcwacla ca nu
mai era novicele pe caro Macedonski II clacalise, ci ca reusise si el sa se
afirme ca poet recunosuct, ceiace consfinteam multi din can fusesem martor;
la ascensiune,a talentului lui Stoenescu, o ascensiune rapida, dupa cum dovedeau Nop;ile albe i cu deosebire cele doua poezii din citatul numar din
aceasta revista a lui : Iadul" si Intunerecul".
La acest urban intrebare a lui Stoenescu prin Revista Literarii, Macedonski are aceasta absenta de cavalerism
rspunda prin Literatorul_cu
aceasta crud ofens rimat
Bciiete I Este-adevdrat,
Intr'o prefald am declarat
C versurile ce-ai semnat.
Sunt diam. ante 0 rubine...
Dar stai i judecil
Cum ai fi vrut scl zic altfel.
De vreme ce erau de mine?"

Fireste, nu s'a gsit nimeni, nici chiar din cei mai apropiati prieteni al
lui Macedonski, ca s-i .aprobe aceasta necugetata ripost ; in ce ma priveste personal Ms.& daca nu i-am aprobat gestul, i-am scuzat drasticismul

www.dacoromanica.ro

BLICURE*TI $1 BITCURE4TENI DE IERI ,RI DE AZI

293

prin ace,a stare de irascibilitate in care II aruncase grindina de adversitata

.si de prigonire, ce cdea ca plumbii, intr'o continuitate ce nu.-i da rgaz
nici macar sail vira in fire.

Cercul dela Convorbiri Literare

N'am avut prilejul s-i calc pragul, asa ca putinul ce astern aci
despre aceast cea mai veche injghebare literal-5 cu cel mai vechiu organ de publicitate, nu l'am trit, ci doar l'am auzit din gura unora din aderentii acestui cenaclu, cari, fra s colaboreze, treceau si pe la noi, unde
-aveau prieteni si simpatii, asa cum erau de Oda : Eminescu pentru Vlahuta,
Duiliu Zamfirescu, N. Petrascu, Caragiale pentru Hasdeu s ne mai cercetau
diva tineri pe atunci debutanti, cari au publicat si la Convorbirt i la Revista Nouel, cum a fost de pild profesorul si scriitorul de astazi I. A. Basarabescu, pare-mi-se si Th. Dumbraveanu.
Dela unii dintre acestia
bine inteles dupa ce citisem amintirile dla
Junimea i ale lui lacob Negruzzi si ale lui Gh. Panu
stiam pe cat imi
mai amintesc ca maestrul Titu Maiorescu era sufletul Convorbirilor, precum
boierul Petrache Carp era sufletul Junimei politice, cu colaborarea la Con"
vorbiri, unde, pe l'ang traducerile din englezeste, se delecta s' fac si pura
critia literara, tot asa de sever ca si critica In domeniul politic. Asa a analiza el cele 101 fabule ale academicianului G. Sion, zeflemisindu-i opera
cu obicinuital sarcasm, LIM ins s' convinga nici ajar pe adeptii Convor,
birilor, in majoritatea lor, fiinda dintre ei, cativa s'au raliat la prerea.
general pe atunci, 6 fabulele batrnului academician, r'spundeau multurnitor gustului publicului competent din vremea aceia, insa nu puteau multumi pe conu Petrache c,are in toata viata a fost un inconciliabil negativist

virare ori, foarte rare ori un aprobativ.

La Junimea ca si la Convorbiri, s'au grupat ins elements de mare
prestigiu scriitoricesc, ramase indiscutabil definitiv in altarul unde a oficiat
'amura scrisului romnesc : Vasile Conta, Xenopol, Maiorescu, Eminescu.
Creangd, Alecsandri, Lambrior, Cobeilcescu si... cam atatia, fiindc' ceilalti:
N. Gane, Nattrn, Pogor, Budd, Scheletti, col. ,c;erbeinescu, Matilda Cugler,

Poni, lacob Negruzzi si alfil pe cari nu mi-i mai amintsc, din vremea de
atunci, dei din acelasi templu, n'au fost socotiti la nivelul celor din altar.

www.dacoromanica.ro

294

VICTOR BILCIURESCU

Mai trziu, numru partizanilor s'a ingropt cu elemente tinere, dar Bra a
nict
dup5 cSt stiu
ating5 prestigiul celor din categoria alesilor, ba
chiar al acelora din cea de a doua categorie.

Cercul delct Grigore Pducescu

Nici pe acesta nu l'am cunoscut deck din spusa lui Delavrancea $1
iui Vlahutcl cei doi rlisflati ai acestui cerc $i in deosebi ai amtitrionului
Necena, cum if ziceau Delavrancea $i Vlahut5 lui Pucescu.
Era $1 deosebit din simpatic acest Nucescu, profesor universitar, fost
ministru al justitiei $i unul din jurisconsultii de mare reputatie la noi pe vremea aceia. In casa lui, situat5 cam unde este astzi coltul aripii stngi a palatului Universittii Carol I, veneau la $edintele literare, scriitori $i
trial cunoscuti $i debutanti, atra$1 de farmecul ce imprgia in juru-i amfitrionul si de lectura ce se anunta ca vor face acolo Delavrancea si Vlahuta,
drora 135ucescu le arka o afectie admirativ5, st5ruind s5 se fac5 fiicere
and anunta c5 vor citi din operele lor cele dou5 remarcate talente din
vremea aceia si ori de cte oil la aceste $edinte, invitatii erau poftiti
pauze la bufet, locurile de cinstire erau totdeauna oferite acestor doi favoriti al gazdei, chiar dad ele s'ar fi cuvenit unor doamne, sau persoana
mai in v5rst $i cu mai pronuntat5 consideratie in societatea de atunci.
Din atmosfera aceasta a cenaclului dela Mecena, a cules Vlahut impresiile ce au dat nagere uneia din cele mai emotive poesii ale lui :Linite
dedicat5 nedesprtitului &RI amic Delavrancea, versuri ce rsfrAng icoana
vie a societatii noastre din vremea aceia. Si Mecena isi manifesta admiratia

pentru talentul celor doi favoriti, oferindu-se amator pentru fiece lucrare
aprut5 de vreunul din ei, cate o sut sau dou5 sute de exemplare, ce le
achita pe loc, exemplare pe cari le oferea cunostintelor, sau le trimitea prim
unil din secretarii si, diferitelor directiuni de scoll pentru premii

Contimporanul
Revista lui NcIdejde dela Iasi avea $i ea un cerc literar, care insa s'a
iransformat aproape in intregime in cerc politic, cu menirea de a rasp5ncli
crezul partidului socialist, al crui teoritician era considerat acest Ion Nildeide (loin5). La aceast5 revist a colaborat $i Sofia Nciciejde $i vremelnic
numai doi din fratii Bacalbax : Costache $i Anton.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI

295

Cercul ',Literatura i Arta Romana"

O revista aparuta in conditiuni excepional de meritoase si cu tot asa
ta exceptional merit de a fi dinult rara intrerupere aproape doua decenii. a fost Literatura 5i Arta- Romtinii" a emeritului scriitor si conferentiar
.Islicolae Petragu, cu pretioasa colaborara a unor. condeie de valoarea lu
Duiliu Zamfirescu. subtilul romancier s cel mai iiiuzical dintre poetii romani
de toata vremea. alt academician Dem Oldnescu Ascanio dramaturgul cu

perla operei sale dramatice Pe malut garlei", N. Petragu, prozatorul loan

T. Florescu, regretatul poet D. Nanu, fermecatorul manuitor al versului cu
acea nota personala, ce l'a situat piiintre fruntasii genulu s alti asemenea
scriitori de searna al caror nume au r5mas in literatura romana.

Cercul Flacara"
Revista aceasta cu apreciabila e durat5, pe vremea cand publicatiunile
periodice de aceasta natura apreau ca sa dispara, rare ori ajunse peste al
treilea numar, a fost una din cele mai simpatice si mai cercetate publicatiuni !iterare dela nol.
Conclusa cu deosebit pricepere de omul de rafinat gust care a fost
profesorul, oratorul, scriitorul si ministrul Const. Banu, Fladira" s'a bucurat
cat a trit, de pretuita colaborara a unor debutant de dovedita vocatie de
mai t5rziu, formad talentele consacrate de astazi.
In coloanele Flacdrii" a aparut o literatura aleasa ce si-a incununat
autorii si a contribuit la prestigiul ce a stiut s-si castiga si mai cu seama
sa-si pastreze aceast publicatiune, dela aparitie si pana la disparitia regretatului e director.

www.dacoromanica.ro

Conservatorul de Art& dramatic& si lirica

spre deosebire de cel de
nostru de arta dramatic
arta muzical care din primele inceputuri ale infiintrli lui a avut
Conservatorul
n'a avut nici conducatori dorconducatori specialisti destoinici
seici de a crea actori stpni pe meseria lor si nici elemente cu pregtire
pentru aceast5 art, dei dornici de a apare pe seen si a-si croi o carier

lin aceast indeletnicirk ins fr5 osteneal si biltaie de cap, adic fr

s mai piara vreme cu scoala.
Cei cari s'a intamplat s aib5 amorul artei, s5 vrea cu adevrat s
posea arta aceasta, putini de tot la nurnr, au prins cela ce au putut
prinde fie dela Costache Caragiale, fie dela Matei Millo, fie dela Mihai
Pascali si ceva mai incoace -de pe la Vldicesti, dela hill Tardini, dela
"Theodor, Costache sau Elena Teodorini (tragediana, nu antreata) dela
Craiova, fie dela State sau sotii Pruteni din Iasi,
Chiar si acestia ins, aveau de indreptar de predare, un curs de art
dramatic paienjenit de vreme, al unui oare care autor spaniol, Maxim
loachim Bastus, nu se stie de cine tradus In iimba noastr, ce pentru noi era
db noutate, pentru strintatea cu teatre cu traditie mai veche ins, perimat
de mult, asa in at, dup5 cursul acesta al autorului spaniol ce nu mai g5sise
acces dedt da noi, sau la Inceptori ca si noi, once interpretare era luat
dup textul acela, fr nici o variatie, fr5 nici o inovare : se intona cu
rost si f5r5 rost, se gesticula tot asa ; se cdea mort cum sale la curs, se
debita monologul dup5 tipicul din curs, se debitau declaratiile de dragoste
-dup cum scria la cartea mesterului spaniol, se r5dea, se plangea, se bea,
se certa dup5 acelasi tipic. SA pui si tu ceva dela tine, ceva mai apropiat
de adevr, de realitate, nu se pomenea ; era asa de inrdcinat In constiinta spectatorului nostru din vremea aceia sistemul Bastus, c a te abate

www.dacoromanica.ro

298

VICTOR BILCIURESCLT

dela sacrosanctale lui prescriptii, ar fi fost un sacrilegiu. Chiar Pascaly.

a carui autoritate s'ar fi ptut dispensa de legile Bastus-ului, nuie calca

si cat l'am urmarit eu, care nu stiu sa fi lipsit dela vreuna din reprezentatiile lui dela National sau vara dela gradina Guichard nu l'am auzit debitandu-si rolul cu alta modulatiune decat in fortissimo.
Cu venrea lui Stefan Velescu la drectia Conservatorului de arta dramatica, a Inceput o era noua : cursul lui Bastus a disparut si scoala a urmat
dupa metoda noulu director care facuse studii de specialitate, in
tate, fiind coleg cu tragedierdi reputati din vremea aceia Rossi si Salvini
cari au jucat in doua randuri s la noi.
La examenul de admitere In Conservator, Velescu proceda in felul
acesta : candidatul era examinat mai Intai dupa infatisare ; daca avea atitudine si tinuta de scena, daca avea organul vocal fara defect ; Ii cerea
apoi sa recite versul su proza si daca nu memorase nimic, i se da candidatului o carte din c,are sa citeasca o poezie sau o descriere in proza
numai daca stia debita sau ceti Cu heles, era admis ; altfel, respingeriles
erau in mare majoritate a cazurilor.
Elevi au produs si Caragiale Costache si Millo si Pascaly, dar scoal&
teatrala producatoare de elemente cari sa ilustreze scena romaneasca, dela
Velescu a inceput s a dainuit in aceste veden i ale lu, 'Ana ce au venit
dascali si mai pregtiti ca el : Nottara, Aristzza Romanescu, Aristide DIznetriad, Liciu, Livescu, Ion Manolescu, Cu singura deosebire ca pe car4
Velescu era singurul dascal pentru Cate-0 trele catedrele, urmasii lui predau numai o singur catedra, fie tragedia, fie drama, fe comedia, fie dictlimea, fie gestul, fie celelalte mici taine ale scenei, pe cari numa cine a=
avut vremea si darul sa le deprinda, le putea stapani.
La sfarsitul anului, examenul de terminarea Conservatorului, sau de
trecere in an urmator, se facea in sala Bossel in de fata publicuIu numeros ca si in serile de spectacol dela National si in prezenta delegatului
ministerului instructiunii publice, precum si a directorilor teatrelor, cari
cr. iau viitoarele talente si-si alegeau din ultimul an ce terminau scoala,
elementele din cari
faca angajamentele.
In acest ultim an de absolvire, probele cu cari se prezentau diplomatii,
constau din : balada lu Bolintineanu Mihnea 0 Baba", din monologul Ernani al lui Victor Hugo", din Paisponisitur lui Alecsandri, din Millo director" al lui Millo, din Bacalaureata" si chiar din cate o scena sau vre-

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI I DE AZI

299

tin act, din Pe malul Oriel- a lui Olnescu-Ascanio, Despot Vod- a

lui Alecsandri, monologul Ofeliei- din Hamlet- sau Poft bun d-lor-1
din Ruy-Blas.
Fapt e cS din Conservatorul de sub directia lui Stefan Velescu, a iesit
cea mai mare parte din elita consacrat din vremea aceia

Conservatorul de ark(' lirica

Precum Stefan V elescu a fost Intemeietorul Conservatorului de art

dramatica, tot asa Alexandru Flechtenmacher a fost intemeietorul Conser-

vatorului de arr liric, cu singura deosebire a pe and acesta este si

rmne singurul intemeietor, Velescu poate s 1mpart aceast onoare cu

Millo, desi in realitate Millo n'a condus Conservatorul, ci o scoal asemuitoare, asa In cal pe bun dreptate i se poate atribui primul directorat
tot lui Velescu.

Rechtenmacher, care dup nume ar fi de origine german, s'a nscut

in Iasi pe la 1823 si a crescut acolo, vdind o mare aplicare pentru muzia
si incepnd s concerteze in public dela vrsta de zece ani, cu preferint
pentru vioar, iar dup inapoierea dela Academia din Viena, pentru compozItie.

' La data aceasta, and abia implineste majoratul, II gsim conduand

orchestra teatrului National din Iasi, vremelnic ins, pentru c peste zece
am pleac la Paris, de unde inapoindu-se in tar, desfsur o activitate
a rtistic5 intens, compunnd muzica pentru toate cantonetele si vodevilurile teatrului din vremea aceia, in deosebi ale lui Alecsandri si urcind
pupitrele ca sef de orchestr, ale teatrelor Nationale din Iasi din Craiova
si din Bucuresti i totusi mai gsind timp i pentru marea Iui perk cu
care In deosebi s'a putut fli, far& ce i-a rmas si dup moarte pan in
zilele noastre, acea Culegere de arii nalionale, ce pentru vremea aceia
-constituia o indeletnicire de mare pret, pe care mai rarziu a reusit s'o
clepsasc.5 un alt culegtor, Vidpian care a cules dou mii de arii nationale
din toate tinuturile locuite de romni, culegere premiat In Franta unde a
si fost imprimat.
Desi nu intr in cadruI preocuprifor noastre, amintesc totusi adi

pentru documentare, CA dei mai Mar cu vreo 14 ani dect Flechtenmacher, cam In acelasi timp Conservatorul de muzica dela Iasi a avut

www.dacoromanica.ro

300

VICTOR BILCIURESCU

director pe un alt valoros muzician, pe Cavil! Muzicescu, care ca si Inaintasul su dela Conservatorul din Bucuresti, a fost cea mai proeminentpersonalitate muzical din Moldova, avnd la activ o yoluminoaFA opera

culegere de arii romnesti, coruri, societti corale, muzic religioas dift

care a dat la iveal o colectie de unsprezece volume, In mare parte cornpositii In Intregime proprii.
Si ca acesti doi vrednici apostoli ai cntului romnesc, s'a relevat si
un aft merituos dascl si propovduitor al muzicii noastre, bucovineanul:
Ciprian Porumbescu, un tot asa de inspirat si struitor exponent al artei
muzicale la noi, asupra aruia nu insist, tot pentru cuvntul CS nu intrin cadrul preocuprilor publioatiunii de fata.
Merit ?ma s pomenim aci despre un alt mare artist instrumentist,
acesta fiind bucurestean, despre Vu/pian, nu numai ca vestit flautist at
frumoase studii in streintate, ci mai cu seam pentru marea lui dragostet
pentru muzica noastr popular si pentru temeinicile lui veden i spre folosul propsirii artei muzicale In tara noastr.
Pe lng5 culegerea celor dou mii de arii din toate tinuturile romanesti, despre care pomenii aci, Vulpian, care la toate concertele de Haut_
pe cari le-a dat In tar si streintate, n'au lipsit din program niciodat,
ariile romnesti zise din fluer si caval, cu miestria lui Intru mnuirea
acestor instrumente ancestrale si In acelasi timp cu focul lu nepotolit de
dragul lor.

Dar marele lui merit rmne Ins, acela de a fi trezit la timp si

cea
ocazie ce i s'a prezentat, atentia ministerului instructiunii esupra
chipului defectuos In care activeaz Conservatorul nostru de muzic, acir
numit fiind delegat al ministerului la examenul de fine de an al Conservatorului de muzica instrumental si vocal din Bucuresti, iat raportul lu
ctre minister, asupra celor constatate cu acest prilej :
Domnule ministru Onorat de d-voastr cu misiunea de a asista
examenul de sfrsit de an al Conservatorului de muzic din Capital, am
onoare a supune cunostintei d-voastr, a am constatat timp de trei zile Cat
a durat examenul la -toate clasele, cele ce urmeaz : o prim constatare
este aceia cA cursurile s'au fcut cu constiintiozitate la toate instrumentele
ca si la muzica vocal In tot cursul anului, de 'reme ce toti elevii au rs1) Reproduc din memerie, dacA nu exactitatea textului, dar gird grey
exartitatea ideii urmrite de autor.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

301

puns multumitor la diferitele cursuri la cari s'au produs, deiace s'a vd:t
prin siguranta executiei si corecta interpretare.
Cu toate acestea, d-le ministru, eu as opinia ca acest Conservator s
fie desfiintat, de vreme ce nu slujeste scopul pentru care a fost intemeiat,
cci acest scop n'a fost sa produc artisti numai pentru catedre scolare,
ci ca toti acesti absolventi s fi absolvit si un an sau doi cursul de ansamblu, orchestre si coruri, fiindc altfel s'ar perp-etua anomalia ca acest Conservator s coste pe Stat sume considerabile cu intretinerea lui : profesori.
instrumente, note, biblioteci, mobilier, chide, inclzit, luminat, lar in
schimb, corurile dela biserici s nu le dea Conservatorul, trupele de opera
s fie aduse din streintate si tot asa si trupele de operet, fiindc de atStia
zeci de anide cnd avem acest Conservator, el n'a produs dect elemente
incapabile de a se integra in ensemble.
Cu toat contrarietatea ce, se zice, c ar fi resimtit-o ministrul la
citirea acestui drastic raport, totusi a trebuit s tin seam de el si s pun
la cale un inceput de intemeiere a corurilor si orchestrelor scutind astfel
visteria Statului de enormele sume ce se cheltuiau cu colindele din vreme
prin Italia, pentru angajamente anuale de trup de oper, angajamente ce
se fceau invariabil de o comisie alctuit numai de aceiasi cunosctort maestrul Feliciano Franchetti, -papa Francheti- cum li ziceam noi elevii
lui, si Steriade, pare-mi-se tatal lui Steriade fost mult vreme administra

torul Palatului, sub domnia regelui Carol I.

www.dacoromanica.ro

Teatrul
saptezed de ani erau in Bucuresti trei sli de spectacol: Natio-

nalul, Bossel si Dacia, iar pe timpul teatrului in aer liber, se jucd

Arumla Dacia care avea $1 scen de var.& la Guichard, cate data $1 la

Rasca si ceva mai tarziu la Blanduzia, toate acestea purtand porecla de

gladini, porecl, fiindca In realitate, afar de Ra$ca, ce mai aducea a grdina, fiinda dac n'ave.a vegetatie, avea cel putin spatiu, toate celelalte
erau niste btturi stramte, asfixiate de zidurile cldirilor Inconjurtoarf.

Nationalul
am Insotit $i eu pe tata-meu la teatru,
copilandru fiind
bine inteles far s inteleg mare lucru, am deschis ochii pe Matei Millo,
pe Mihail Pascaly si pe nefericita lui sotie Matilda, pe Stefan Velescu, pe
Frosa Popescu, pe Anestin, pe Frosa Sarandi, pe Hagiescu, lar ceva mai
tarziu, dud incepusem s cunosc arti$tii, autorii $i s inteleg in parte $i
jocul, am cunoscut jocul Aristizzei Romanescu-Manolescu, Nottara, fulian,
,Cand

Mateescu, Amelia. Velner, Agata Barsescu, Ion Petrescu, Const. Mdrculeseu, Hasnas, Petre Velescu, Ion Niculescu, pe Leonesti (Othelo si Vampiru),
Aristid Demetriad, pe Liciu, pe Cdriii, pe sotii Pruteanu veriiti dela la$i la
Craiova angajati de Teodorinii (Elena, Costache i Teodor) $1 dela Craiova
la Bucuregi.

Si mi-aduc aminte c vechiu ca $i ei era si repertorhil din vremea

aceia : Muschetarii, Dora orfeline, Doi sergenti, Catherina Howarth, Mdn-

drie si Amor (Maitre de forges) Curierul de Lyon, Don Juan de Marana,

Dama cu camelii, Moartea civild, Ruy-Blas, gomeo i Julieta, Hamlet, Mac-

beth. Marion Delorme, Scnteia, Soarecele, Patria, lira, Gringoire, Demi

Monde, Banii (Les affaires sont les affaires) ; iar repertoriul roman cam

www.dacoromanica.ro

304

VICTOR BILCIURESCU

acesta : Rzvan sLVidra, Trei Crai dela Reisiirit, lorgu dela Sadagura,

Ciocoii si Boierii, Despot-Vod, Dumbrava Rosie, Moartea lui Briincoveanu, Pe malul gdrlei, Piatra din cas, Scrisoarea pierdut, Noaptea furtunoasa, Conu Leonida fat cu reactiunea, Niipasta, Fiintana Blnduziei,
Ovidiu, Lipitorile satelor, Pygmalion, Apele dela Vckiiresti, Millo director,
Manasse, Piajenul, Suprema fortd, Cursa, Flori si lacriimi, Vlaicu Vocki,
uit poate tot pe
fra voia mea
Trilogia lui Delavrancea si de sigur
attea.
.
Amintesc ad ca sub directoratul lui Ion Ghica au fost trimisi la Paris,
Cd cheltuiala ministerului instructiunii, cu subventia teatrului National si cu
aceia mai modesta, dar permanent, a lui Ion Ghica, cei patru stalpi pe cari
s'a rezemat atunci teatrul National : Aristizza Romanescu-Manolescu, C.
Nottara, Stefan lulian si Gr. Manolescu. Rezultatul acestei frurnoase initiative a lui Ion Ghica, s'a vazut si apreciat dupa inapoierea lor In tar, din

comparatia dintre jocul dinainte de studii si dupa terminarea lor, dei sa

se tin searna ca' studiile lor acolo vreme de doi ani au constat din colinde
pe la diferitele teatre din Paris si din cateva lectii cu maestrul Delaunay,
platite cu... cinci franci sedinta.
Dupa cum s'a vzut, la inceput scena Nationalului a fost din belsug
nutrit mai numai de opera dramatica a hii Alecsandri, incepand cu cantonetele : Barbu Lutaru, Herscu Boccegiul, Para ponisitul sl alte cateva, dupa
cari au urmat : Lipitorile satelor, si compilrile dupa Labiche si Legouv
Crocoii si boierii, lorgu dela Sadagura. Creatiile de mai tarziu insa, desi
lipsite de conflict si actiune, au versuri admirabile si au facut In vremea
lor epoc in teatrul nostru, datorit mai cu seama nemuritorilor interpreti
Millo si Nottara.
Teatrul nostru, ca si altele de aiurea, au suferit o radicala modificare
ir ce priveste jocul scenic si abuzul de exagerata declamatie, la data cand
a Inceput sa decad tonul declamatoriu si abuzul de gest, ()data cu aparitia
teatrului lbsenian. Din aceast modificare, a reiesit si modificarea gustulut
spectatorului pentru o mai aprofundata analiza si mal apropiata de adevr
a pieselor cu subiect care sa nu implice numai decal debitul de efect, ci
mai de graba efectele sa reias din situatii dramatice, tot asa precum comi.cul s reiasa din situatii si atitudini comice, si nu din debit-si gest.
Pomenesc, cu acest prilej, ca critca noastra teatrala s'a bucurat de
dreptele si elocventele aprecien i ale celor doi critici de seam pe cari i-a
www.dacoromanica.ro

BIJCURERTI

1 RiTCURETENI DE IERI $1 DE AZI

305

avut teatrul nostru: Gion la Romnur lui C. A. Rosetti i Dem. Racovita

(Sfinx) la Romania Liberd, organul junimist de sub conducerea profesorului
Dem-August Laurian. Cu deosebire croncele si profilele din teatru ale
acstuia din urm, au avut un mertat rsunet in opnia publica'.
A fost firesc ca astzi critica teatrala s se ridice la inltimea la care o
sileste s fie opera autorilor, scoala interpretilor si cultura spectatorului.

Bossel
Teatrul Bossel, lost pe vremi cam pe locul unde a fost odinioar Ent4ipendance Roumaine pe calea Victoriei, putin mai spre stnga privit din
fata, era o sal mai putin spatioasa ca sala Nationalului, dar cu o acustica
4mai bun, ce nu avea o trupa a lu permanent, ci numai provzorie, alter
and cu trupe streine in trecere la no, cu concerte, cu reprezentaii In beneficiu cum se obicnuia pe atunci, cu ate o timicla injghebare de operet, ate
.odat inchiriata pentru bal, sau bal mascat ce rivaliza cu balul mascat din
.sala Eforiei mult mai incaptoare, si Insfrsit si mai cu searn, inchirata
Conservatorulu de art dramatia si liric, nu nunnai pe vremea examenulut
de fine de an, ci si de ateva ori pe an, and se produceau elevii ultimilor
ani si dela cursurile de drama si cocnedie si dela cele de muzia vocala
instrumentala, repsezentatii ce se dau pentru imbunattirea fondului de
intretinere a Conservatorului, la care se recurgea atunci, intruct cel inscris in.bugeful Statului nu era indestultor.

Dacia
Teatrul Dacia, in aceiasi cldire cu hotelul cu acelasi nume si pe acelast
loc unde se afla si azi, avea sala de spectacol mult mai sptioasa cleat cea
dela Bossel, fara insa sa atinga mcapatoarea sala a Nationalutui, dar Cu

avantajul scenet de vara din grdna hotelului, cuprinatoare de tot attea

locuri ct avea si sala de iarn.

Dacia a jucat Grigore Manolescu iarn si yard, dupa ce fusese

izgont din casa prnteasca de tatal sat, cu toat impotrivrea mamei, pentrua parasise liceul de dragul scenei, asa inat el nu mai alca pragul casei
cleat cnct tatal tipsea de acas, iar mam-sa it alimenta cu ban fra stirea tatlui. Dupa moartea acestuia, Gr. Manolescu lundu-si partea de
Ad i la

20

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

3C6

s'a,cuvenit din averea tatalui, avara destul de frumeasa pe

vremea aceia, a dat cu din banii lui, o infatisare mai arateasa, adaegnd
mai multe locuri pentru spectatori si mrind scenele si pe cea de jalma si
pe cea de vara si atrgand In felul acesta un adaos de spectated, ce facea
concurenta Nationalului.
Tot aci la Dacia, Gr. Manolescu ocupnd o odaie la hotel, pana ce nu
murise tatal sal!, impreuna cu prima lui selle, Anicuta Popescu ce avea un
angajament la National, a avut durerea s afle fiind In oras c sotia lui se
aruncase dela etaj In strada de unde a fost ridicat In stare grava, trebuind
mostenire ce

s zac o jumtate de an, la stirea a Grigore al ei, ar avea slabiciune

pentru o alta artista. Cuprins de remuscare, Manolescu- a veghiat la patul
ei zile si nopti, In care irisa' a avut vreme sa studieze pe Hamlet pe care
l'a si jucat la National, el fiind primul interpret la noi, iar nu asa cum am

citit mai de nnult intr'un ziar, c primul interpret al lui Hamlet, ar fi fost
Pascaly. Eram pe timpul acela nelipsit dela teatru si cunosc toate m'Urna
lui Pascaly, ineat pot s afirm a Pascaly nu numai n'a fost primul, dar nici
al doilea, nici al treilea interpret si nici odat, cel putin pe scena Nationalului sau a vreunui alt teatrul bucurestean.

FIGURI MAI DE SEAMA

Din teatrul bucurestean in general si din al Nationalului In deosebi,

prezInt ad i figurile mai de seam ce au ilustrat scena romana, sau chiar si

numai ale acelera cari au dovedit un talent ce i-au scos intr'un luminos relief, cu rezerva de a m'A limita numai la aceia pe cari i-am cunoseut, ad
pe cei ce le-au urmat ca si pe cei de astzi n'am avut putinta sa-i cunosc,

MATEI MILLO
A suferit si el, ca si- Gr. Manolescu, de acelasi incarnat pasiune pentru scena si, ca si acesta, a prsit carninul printesc de nearn boieresc
rnoldovenesc, atras de fermecatoarea magie a vieti de artist.
Ca Millo a avut vocatie, s'a vzut dela prima aparitie pe scen, and
a fost curand recunoscut ca unul 'din cei mai inzestrati artisti ai nostri,
crescand si mai temeinic In admiratia generala dup Inapoierea dela studii
din streintate. De aceia a si fost consideiat de societatea aleas bucures-

www.dacoromanica.ro

RUCURE$TT $1 BUCIJRE$TENI DE IERI $1 DE AZI

307

teana si din alte orase pe unde a colindat, si cu deosebire dela la$i si de

prin Moldova

Matei Millo a avut norocul sa fie contimporanul lui Alecsandri si norocul a fost reciproc, cad si Alecsandri a avut parte de colaborarea lui
Millo pentru debutul lui in literatura dramatic; asa se explica de ce piesele
lui Alecsandri, ca si cele in colaborare cu Millo, au avut norocul s fe

interpretate de Millo, ca sa le dea viat, viat pe care n'ar fi avut-o fara

interpretarea magistral a marelui maestru Matei Millo. Asa au tinut afis
de-a lungul a unei jumtti de veac opera lor in parte sau in colaborare
LiPitorile satelor, Baba Harca, Un poet romantic, Apele delta V,dadesti
Para ponisitul, Przipzistiile Bucurestilor, Hai s radern, Millo director, Cimpoiasul, multe din acestea, si in deosebi vodevilurile si cantonetele, puse
pe note la Iasi ca si la Bucuruesti.de maiestrul director al Conservatorului
din ambele Capitale Alxandru Flechtentrmacher si, pare-mi-se, si de urmasul acestuia la Conservator, Vachmann.

MIHAIL PASCALY
Pascaly a fost un adorat al publicului bucurestean amator de teatru,
'Ana ce a apus vechia scoala declamatorie, cu racnete motivate sau nemotivate cerute de subiect, cu nelipsitul Dumnezeul meu I" mai la fiece
fraz, cu mana cu rost si fr rost trecut prin par si in general cu gesturi
exagerafe, 5i plcea fiindca era foarte des contrastul acesta dintre putinii
artisti liberi in scena, stapni pe miscarile lor si majoritatea noilor initiati
vadit timizi si stangaci, in cat and aparea in scen un veteran al scenei de
talla unui Pascaly, sala inviorata, trezit din amorteal, se resimtea de
aparitia unui artist mai incercat mai deprins cu scena si, fireste, cu atat
mai,mult and cel ce avea aceasta noug atmosfer in publicul spenctator,
era Pascaly.

Si cunosc tot repertoriul dela National si dela Dacia si pe cel dela

'gradina de var Guichard de langa biserica Sf. Ionia din spatele asezamintelor Cretulescu : Muschetarii, Don Juan de Marana. Curierul din
Lyon, Moartea civild, Gringoire. Jianul haiducul, Moartea luz Brancoveanu, Doi sergenti, rolul Teslarului din Lipitorile satului si mai toate ro!urge de drama si tragedie, findc comedie nu l'am pomenit jucand.

www.dacoromanica.ro

308

VICTOR BILCIURESCU

ANESTIN

Artist de rasa cu excepional chemare pentru scen, dar in acelasi

timp Cu o bogat cultura' pentru teatru, pe care si-a insusit-o dup5 o indelung si perseverent scoal proprie si struitoare observatii. 1-am cunoscut jocul in teatrul din Craiova, de unde era de fel, si am avut prilejut
s-I admir si la teatrul National din Bucuresti, atunci cnd eram mal in,
mAsur s-mi dau seama de inscutul lui talent, de asta dat fiind mai la
varst5 dedt atunci cand am avut prilejul s-i cunosc jocul la Craiova.
Nu mai tin minte diferitele roluri In cari 1-am vzut, dar mi-a ramas
bine tiprit in minte nterpretarea splendidului monolag Barbu Lutarulal lui Alecsandri, pe care 1-am auzit si la Craiova si la Bucuresti in mai
multe rnduri, rol in care l'am vkut si pe Hagiescu, un apreciat interpret
si el, fr irts verva si finetea interpretrii lui Anestin pe care-I consider
cel mai desvarsit intelegtor interpret al lui Barbu Lutare, o creatie.
ce cera multe posiblitti de realizare scenic, ori cat in aparent ar parea

a ai de a face cu o obicinuit cantonet, findc Barbu Lutaru- este

departe de a fi la fel cu toate celelalte cantonete ale lui Alecsandri in cart
accentul se pune pe comic, ci cu totul dimpotriv el trebue redat in spirit
eroic, exaltat patriotic, caci numai in interpretarea aceasta a putut el trai
mai bine de sase decenii si numai asa are s dinuiasc el cata vreme va
exista teatru romnesc.
Desi pe Anestin 1-a creat scena craiovean, scena bucurestean ins

este acea care 1-a consacrat printre cei mai proeminenti artsti romni.
De altfel arat societatea craiovean at si cea bucure$tean5, 1-au avut
in deosebit stim si de tot timpul a fost pe bun dreptate un rsfatat
al lor, apreciat nu numai pentru exceptionalul lui talent, ci si pentru educatia lui aleas, pentru fire,a-i comunicativa' si pentru cultura-i mereu Inavutit, calitti ata de rare intre contimporanii de breasl.
HAGIESCU

Reusise si el s dea o interpretare corect lu Barbu Lutarul-, fr

ins5 nuantrile fine ale lui Anestin 5i mai ales fr suflul acela de patriotism ce-i imprima inaintasul craiovean. Ca si la Anestin, nici la Hagiescu
memoria nu-mi mai reaminteste alte roluri pe cari le vazusem si la Craova s la Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 RUCT-TRE$TENI DE IERI $1 DE AZI

30g

FROSA POPESCU

Pe Frosa Popescu n'am avut parte s'o vd deat o singurt data pecand eram in primii ani al liceului, adia pe and nu eram In stare s-rni,
amintesc in ce anume rol am vkut-o, poate s fi fost In vre-o localizar
dup Labiche sau Legouv pe cari Alecsandri i-a avut 'In mare simpatie,
de vreme ce toat opera lui teatral cea dinainte de creatiile proprii
Fantana Blaoduzier, Ovidie,
Despot Vocla', Dumbrava
aceste localizri a constat, afar bine inteles de cantonete si de comediil
scrise pentru Millo sau In colaborare cu el.
Si mania aceasta n'a fost numai pe vremea lui Alecsandri, ci a dainuit-

si mai tarziu, pang aproape de zilele noastre, and dac ii era ingcluit
privighetorii dela Mircesti s acopere srcia din vremea aceia a reperto-riului national, recurgand la cei doi preferiti dramaturgi francezi Labiche
si Legouv, nu tot acelas argumenr puteau invoca toti acei nechemati carf
scoleau trezite piese franceze, Bra s aila aptitudinea, cunostinta limbil
5i experienta lui Alecsandri In ale teatrului, numai In dorinta de a-si cre.x
un nume In literatura teatral.
Observatia aceasta am ggsit-o la Caragiale, care iat ce scrie el in
Romdnia Liberei dele 17 lanuarie 1878
O jurntitate aproape din repertoriul teatrului romanesc se compunedin cele dou mari categorii, a localiarilor i plagiatelor, si toate productiile de aceste soluri sunt plkmuite dup piese frantuzesti de scoalele
moderne : melodrame de bulevard si comedii de moravuri. Dela o vremelocoace, localizarea si plagiatul au ajuns a fi niste adevrate boale cronice In teatrul nostru. Cativa oameni, arora, Dumnezeu stie cum, le-itrznit prin cap a sunt chemati- a scrie pentru teatru si cari nici nu cunosc istoria trii, nici nu si-au dat se,ama vreodat de moravurile noastresociale, lucreaz pe intrecute a drui scena romaneasc5 In fiecare an,
ca fel de fel de productii de aceste dou soiuri dramatice, una mai du.
dat ca alta. Fiecare din acesti scriitori minunati, La o pies frantuzeasa,
o traduce ciac-pac, Ii preschimba numele proprii originate in nume proprir
romaneti, si apoi, vorba ceia, potriveasa-se nu s'o potrivi, in trei zile.
tocalizarea e gata. Adevrul este a mal totdcauna localizarea se potriveste ca nuca In perete; dar nu face ninlic
repertoriul teatral s'a mai7
Inavutit cu Ina o drarn istoria cu mare spectacol" sau cu Ina o
medie de moravuri

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

10

FROSA SARANDI

Avea un joc foarte simpatic si atrgator mai ales in comedic, pentru

=care avea chemare deosebit si aparitia ei in scen totdeauna dispunea
sala s'i anevoie se retineau aplauzele. Asistenta la priemiera comediei Une
mission- delicate- ru tradusa in romneste O slujba grea- ce fcuse serle
la Paris, and Frosa Sarandi care interpreta rolul principal, arhicomic al
.stapSnei care bagase groaza in ai casei cu mania ei in mnuirea spadei pe
,care o facea s luceasca pentru once fleac.
Frosa Sarandi, artista apreciata pe drept cuvnt in vremea aceia in
teatrul nostru, a avut remarcabilul bun simt de a-si mrgini aspiratiile
ei de ascendenta la posibilitatile de ascensiune ce si le prevedea si le
-recunostea cu un rar spirit de discernmnt. Asa de pild, si-a inteles din

primul moment vocatia pentru comedie si n'a prima in loan cariera ei

o interpretare dramatica.
GATA BARSESCU

Fiica colonelului Brsescu si sora generalului Brsescu, nascuta la

1859, a fost primita' In teatrul National din Bucuresti, fara ca nici in Con-scrvator, nici ()data cu primii pasi in scena, sa fi dat dovad de aptitudini

-fleosebite, nici chiar de sperante de devenire. De altminteri, pang ce n'a

(fat ochi Cu scoala din strinatate, in teatrul nostru nu i s'a incredintat de

dt roluri secundare. M'arn brodit intre culise cand intr'un rol din Fan
,aerului-, pare-mi-se in acela al Azurini- in care n'avea de spus cleat
trei-patru fraze, le-a debitat inalcite si pe acestea, asa fel c, dupa musirarea directiei, tatal su, colonelul Brsescu, care o insotea si la repetitie
si la reprezentatie, in de fata celorlalti interpreti, i-a propus sa' renunte
la scen, lar Mateescu cruia ea trebuia s5-i dea o replica, a omis-o, asa
d pasajul acesta din scen n'a mai avut inteles pentru spectator, s'a raliat
la prerea colonelului.
Acest insucces de debut a hotrt-o pe semne sa recurg la complec-

larca studiilor In strainatate, reusind in chipul acesta s se afirme ca o

,i-eputatie europeana, reputatie crescanda apoi 5i In teatrul nostru.
In tot repertoriul ei
vorbesc de cel din tar
Dama cu CameIli-,
www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BTJCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

31t

Magda'', Medee,a-, Machbeth-, Hero $i Leandru-, Vinovat-, repertoriu In care a avut In teatrul nostru un succes asernanator cu u adevarat
triumf, s:ngura deceptie pentru mine a fost gre$eala de a fi ales In acest
repertoriu Dama cu carnelii- a lui Dumas junior, greseala, pentru a piesa
actasta nu se poate juca cleat 1ntr'o limba latina $i mai cu searna In cea

francez, hinda ori at de superior a fost interpretat de Agata Barsesctc

rolul amantei lui Armand Gautier- anumite nume,proprii izbege urechia
asa de strident, Mat se pierde pana $i efectul jocului magistral al unei
gata Barsescu. VS Inchipuiti ce deceptie Inregistreaz auzul, and a$teptandu-se sa auda pe Prudence- prinde pe Prudent- $i Inca altele asemenea.

Dei cea mai mare parte din triumfurile carierei ei artistice, a druit-oVienei, Agata Bdrsescu ramane pentru teatrul romanesc, una din cele mat'
pretuite fruntase ale lui.
ARISTIZZA ROMANESCU-MANOLESCU

Figura cea mai de seama care a stapanit treizeci de ani scena teatrula
romanesc, a inchis pentru totdeauna ochii la Iasi unde se refugiase pe vremea razboiului din 1916-1918. Ea a fost nascut In casa de arti$6 $i crescuta In atmosfera de teatru : fiica reputatului artist dramatic de pe vremuri,..
Cos tache Demetriade, nepoata marei artiste din teatrul craiovean, Elena
Theodorini, a lui Theodor i Costache Theodorini" i vara primara cu celebra
primadon Elena Theodorini, s'a asatorit cu un mediocru artist dramatic
Romanescu, de care ramne curand vaduv5. Se 1ntelege lesne daa Intr.unasemenea mediu artistic. Aristizza putea deveni altceva deat artist.
Aristizza. 1mpreuna cu Nottara. lulian si Gr. Manolescu sunt din generatia recent trecuta, cei patru stalpi c,ari au sustinut pe umerii 1or teatrur
romanesc de atunci.
Aparitie rara in teatru, unde de obicei reputatiile se ca$tiga treptat
!,... cu greu, dele primul contact cu scena, Aristizza 1$i croiege o reputatie
bine mteles nu chiar aceia pe care i-o da mai tarziu $coala Parisului
cr

una c,are s'a impus $i a durat fr Intrerupere, pana In ceasul and desgustata $i amarata parase$te scena, cu desgustul ce se desprinde din volumui

ei de impresii din teatru, intitulat Trei zeci de ani"

www.dacoromanica.ro

O mascii pe o-

VICTOR BILCIURESCU

inascir

un tri?t

dezolant apus de carier, din care scapr aces!

blestem

Intentia mi-era s nu las nimic in urma mea, ba s impiedic chiar

pe altii si-mi fixeze numele. Au intervenit struinte si mi-am schimbat
prerea; dar dac scriu aceste note, o fac cu scopul ca pe cei atrasi spre

leetru de aparente mincinoase, si-i inboard inapoi, lar cefor pe earl

-vccatia i-a Indrumat deja, s le spun ce-1 asteapt5.Reflectii amare, in cari i se oglindeste tot sufletul, in acest moment
-de recapitulare a unei cariere ce incepe strlucit, se continua glorios I
farete in desgust i deziluzie. Si spovada urmeaz in aceiasi not trista
5i amrSt

De ate ori cassa nu fcea nici 150 de lei, si Cu toate astea, jucam,
liindc pentru altceva ne bateau inimile; jucam pe nimic, pentru
Pe atunci m'am desgustat. Sunt momente in cari ajung s cred c mi-a facut
.cineva farmece; altfel, cum s'ar larnuri cg eu, entusiasta de alt data, m'am

intors de unde am plecat la inceputul carierei ; nu mai pot suferi teatrul.

Asa am ajuns. Eu am fcut parte dintr'o alt epod, epoca eroica; ma simt
strein printre cei de azi. Teatrul cere iluzii si mai cere multe, incepnd Cu
_abnegatie de martin A fi actor inseamn a fi sclav; s n'ai odihn, s n'ai
srbtoare, s n1ai printi, s n'ai copii, s n'ai nici o afectie, sa n'ai inima.
Cu atta amraciune m'am ales, In cat plecnd n'as fi dat nici reprezentatia
-de retragere.
Dar ce s fac ? Trebuia, fiindcg imi ramseser din datorii mici suweniruri de cari voiam s scap, pentru ca cel putin linistea asta s'o am,
dei in realitate numai and m voiu retrage cu desvarsire din fume,
-voiu sap de consecintele funeste ale c,arierei mele, cci teatrul m'a nenorocit nu numai pentru timpul ct am stat in el, ci pentru totdeauna.
Chiar acum, dui:A ce am plecat din casa in care am muncit attia ani,
-sunt nevoit s-mi trgsc plictiseala pe scenele din provincie. Daca as fi
lost o profesoar nestiut de nimeni, as fi trait cu leafa mea sporita prin
poate nu grozav, dar in tot cazul mai mare dec.& pensia de 194

lei pe care mi-o d Statul dup 30 de ani de jug. Daca as fi fost orin'as fi dat ()cage ministerului s m umileasc, propuindu-mi cu
ditlu de ajutor provizoriu- 100 de lei pe lun, din fondul mifelor. Sufle-

www.dacoromanica.ro

RITCURE$TI SI BUCURE*TENI DE IERI 5! DE AZI

3.3.

teste vorbind, sunt ca Gina din Casta-Diva lui Leca: am imbtranit. MS

apropii de acel somn final din care nu te mai poti destepta. In inyna mea,zadarnic ar cuta cineva flacka de odinioar; ar gsi-o stins, si'n cenusa
ei cu regret citesc ct de. viu a fost data focul. Cu ck m deprtez der
ce a fost, dac mi-arunc ochii Inapoi, s mai vgd pe unde am trecut,
timile, shntimintele, bucuriile, durerile, toate imi apar micsorate, aproapaterse, pierdute in zare. Nu mai astept deck o mare, o ultim mng'kere:
a..eia care ne adoarme fiina, pentru a ne usura sfazsitur
Crud adevr, srasietor de crud
Sa fii zeci de ani centrul de adoratie public, srbtorit cum n'a fost
alt a.rtist romnc'; s'S te consumi Intr'o continu emotie i s transmitiaproape o viat de om emotii si sensatii altora, s captivezi si s Ina
sufletele, s misti, s zgudui, s cutremuri, s infiorezi, s storci lacrint
vreme de 30 de ani, cu pretul zdruncinrii nervilor si snttii tale, si
cnd supt de vlag si de viat, te retragi, glorie a artei romne, RS tooiihnesti, Statul darnic si generos cu valorile lui reale, te incununa
si pe de-asucititi bine, una sutd ?midi zeci patru lei
194 lei pe lun
pra, o onoratoare atentie : 100 lei din... fondul milelor
Aveam dreptate and a doua zi dup ce am citit In ziare,.seria noilor
pensionan i de atunci si dreptul cuvenit fiecruia, s improvizez in clipal
aceia de nestapanit revolt, aceast amar reflectie
S'ajungi aci, pensionar
C'o recompensa de cart)".
Ce trebuia sa' fii ce-ai fost
A noastril cea d'intai artista' ?...
Puteai s fu i telefonista,

Sau... si mai prost

NOTTARA

Din cercul nostru de acum vreo 57 de ani alatuit de Costache

Nottara, Delavracea, Ghionis, secretarul Reviste Noui" ate odat VIclhut,
cu mine, si poate inc5 unix
Cneazul Can tacuzino, Catina, Eracle Holban
i

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

214

-sou doi pe cari nu ml-i mai amintesc, cel mai afectionat de noi era Nottwa,
Costache cum II ziehm noi, in locuinta cruia ne strngeam serile, Ana

trziu noaptea, fiinded dintre noi toll burlaci, singur Nottara avea gos,podria incptoare ca unul ce fusese proaspt desprtit de prima lui sotie,
.artista dela National, Amelia Velner, fost mai pe Irma Hasnas.
Locuinta aceasta a lui Costache era situat in coltul strzii Dr. Mar.covtci dela intrarea In Cismigiu, chiar pe locul unde s'a cldit hotelul

Opera".
In casa aceasta primitoare a lui Nottara, am petrecut interesante nopti,
yrofitnd de instructivele discutiuni despre art, in cari se distingeau cei
doi mai priceputi mesteri Delavrancea si Nottara.

S'a scris cnd-va in presa noastra ca pe Nottara l'ar fi scpat de figuratie Ascanio-Okinescu. Absolut inexact : pe Nottara l-a observat de 6'
leva ori ca figurant in scen, Dumitru Stiincescu, povestitorul care in literatura noastr se situeaz indat dup Unchiasul sf tos (Petre Ispirescu)
a atras asupra lui atentia unchiului su C. Steincescu, directorul general
al teatrului, care l'a scos din anonimat. Adevrul este Ca' fr spiritul de
observatie al lui Dumitrtt Stiincescu, cine stie ct vreme mai rmnea in
Jimbr Nottara.
Altceva a vrut s spurf scriitorul acestei versiuni si anume ca dup

ce Nottara a fost dat scenei si dup ce a jucat cele dintSi rolurl cu un

succes rar Intalnit, care l-a scos repede in evidenta, Oliinescu-Ascanio, a
.crui opera teatral a fost in deosebi apreciat si a tinut afis stagiuni intregi, cu deosebire cu Pe malul grlei, l-a recomandat calduros viitorului
nu pot preciza dac Ion Chica sau Crigri Can tacudirector general
cela ce este intr'adevr ludabil pentru Ascanio, dar nu inseamna
zino
a el scos din anonimat pe Costache Nottara.
$tiu cu aceiasi preciziune c cel d'intai rol important in cariera
Nottara, a fost Don Salust- din Ruy-Blas, c,are a fcut sensatie in presa
de atunci, rol de unde incepe vertiginoasa ascensiune a lui Nottara si dui:A
umlia mea prere, care a fost si a altora mult mai autorizat ca a mea,
afar de rolul lui Frantz, Moore- din Hotii (Die Ruber) ai lui Schiller
fost cel mal favorit rol al lui Nottara, rol de rezistent care l-a consacrat,
pe care l'a Indr'git de-a lungul intregei lui cariere si in care a fost admi-

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI *I DE AEI

15'

at de toti actori de seama cari au jucat la no, Intre cart $i Coquelin $i

Novelli $i Eleonora Dus $i pare-mi-se $i de Zacconi.
Cand acest mare maestru al scenei noastre a fost indepartat din teatru, impreuna Cu Demetriad, Liciu i C. Mirculescu, de directorul AL
Davila, iat cuvanttil meu din parlament contra acestei nedrepte msuri.
din 1 Febr. 1906 (M. 0. 241)
Am cenit cuvantul spre a aduce In fata trii un omagiu de admiratie

lu Nottara, acel stalp puternic care timp de 30 de ani a ilustrat

scen.T

teatrului national.

In chestiunea conflictului ivit Intre artistil Teatrului National $i clrec.tiune, gsesc un amestec de atributiuni, gsesc c rolul directiunii a depasit. Directiunea are atributia administratiei si judec,area lucrarilor ce s
prezint, insa In niel un caz nu poate s se amestece In atributiunile directorului de Kea, cad este ca neputint de admis ca directorul general,

ori care i-ar fi competinta In materie de teatru, s poat $6 mai mult

deck un versat care limp de 30 de ani a servit teatrul national cu cre-,
dint $i iubire, facandu-si totdeauna datoria cu depling congiint.
Vedeti d-voastr cat este de ndispensabil un Nottara In teatrul nostru
V'a$ Intreba ce s'ar fi fcut Papa Lebonare al lui Jean Aicard, daca
n ar fi avut de interpret pe genialul Novelli ?... Ce soart ar fi avut teatrui
lui Alecsandri Bra interpretarea lui Millo ?Dad s'ar pune chestiunea ca teatrul national sa fie privit numai dirt
punct de vedere material, directiunea n'ar avea deck sa-1 Inchirieze dferitilor impresari de opera sau de drama $i atunc de sigur, reteta ar firentabil, dar in acest fel se omoara acest nstitut de cultura nationala,
creat cu atatea jertfe de acei mari barbati ai no$tri cari au Inteles, impor
tanta cultural a acestui institut national. Eu cred ca Nottara care este si
profesor la Conservator, e mai in msura de a judeca aptitudinile fiecrui
artist, spre a putea interpreta un rol, deck directorul general. Trebue a
stiti a multi din acei arKrgi cari astazi au In teatru aplausele d-voastr,
sunt elevii lui Nottara $i Nottara n'a fost un mofturos, pentru ca atunct
dud raposatul Manolescu se suparase pe directiunea Nationalului $i piecase sa infiinteze teatrul dela Dacia, Nottara a luat pe seama lu interpretarea tuturor rolurilor lui Manolescu, iar de cand a disprut $i lulian, niciodat Nottara n'a fost In conflict cu directiunea.

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

16

Nu mai departe decat acum ateva zile, imprejurarea a facut s m

gsesc la Ploiesti la o reprezentatie a lui Nottara si mrturisesc ca desele
-chemri la rampa si aplauzele ca1de si entusiaste ale publicuiui, mi-au
.clovedit c' nu atat jocul lui Nottara era rezultatul aplauzelor, ci mai mult
un protest de dezaprobare a cutreeratului scenelor de provincie, la care
,este snit acum acest mare talent.

Conchid, rugand respectuos pe d. ministru al instructiunii publice,

.a ctrui solicitudine si dragoste pentru tot ce este cultur si dezvoltare spisitual o cunoastem, sa binavoiasca a restabili ordinea in acest conflict si
face s 1nteleag pe directorul acestui teatru ea este o necesitate impesioasa ca Nottara si Liciu s reintre la locurile lor de onoare.

GRIGORE MANOLESCU

Cum a reusit Grigore Manolescu Cu atatea defecte fizicesti si cu lipsa

.aproape complet a 'insusirilor firesti pentru scena, sa ajung totusi un fa-

matic amant al scenei si o reputatie de mana 'intai In teatrul nostru, este

adevarat minune.
Si totusi explicatia

e foarte simpla : o putere de munch' exceptional

de perseverent si o voint clarza dus pang la incpatanare, iat ce
.sustinut si
ajutat s rzbati luptand eroic cu srcia, cad familia 11
izgonise din casa in care cunoscuse belsugul i luptand cu ignoranta, cad
terminase nici mcar gimnaziul si mai cu seama luptand cu defectele
fizice cari, pentru scen sunt de nelnlturat : un cap de o frumusete ferninina care poate spune ceva lumii din afara de teatru, dar nu spune nimic
pe scen ; corp disproportionat, fr mldiere, picioare strambe cu umblet
de rat, brate fungi ce-i treceau de genunchi, organ care pe lang c
pelticea, mai avea cusurul de a se 1nneca la cel mai mic efort. Acesta a
fost marele si puternicul vrjmas ce i-a stat In cale, cu care s'a masurat
si pe care 1-a infrant cu D crncen vointa.
Datorita numai struintii necurmate de ceas cu ceas si zi ca zi a
auns el s pun piciorul pe treapta pe care a stat in templul artei romane

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI SI BUCURE$TENI DE IERI .$1 DE AZI

317

cei cinci sau ase ale0 ?rare ale0i teatrului nostru, caci s nu se uite c
Manolescu a scris, a citit, a miglit de dragul scenei, asa cum n"a avut
nevoie s fac alt actor din cei chemati la noi.
Cel mai mic fiu din opt copii a
tmor printi avuti i de bung conOle social, Grigore Manolescu este
din chiar vrsta lIceului atras c5tre
teatru. Sub pretext c' se pregteste
sd studieze legile ca s'a' devin avocet

li ca atare are nevoe de Conservatol

ca s deprind dictiune, isi arngeste
familia 0115 ce printii aFl c Grigore nu urmeaza conservatorul pentru avocatur, ci pentru scend, cci
in interval apruse pe scen i jucase
de cteva ori ; o explicatie violent
urmeaz intre el si printi, in urma
creia e izgonit din cash'. Intrasigenta
tailui II las BM mijloc de existente
i ar fi fost la doi mi de mizerie,
dac pe sub mn, WS stirea tatlui.
4
muma
surorile nu l'ar fi ajutat.
In Conservator, n'a fost mai fedcit : Stefan Velescu pe lng c-I
primise la curs cu mare greutate, nu
Grigore Manolescu In Hamlet.
punea pret pe viitorul lu, considerndu-I ca o umplutur, din care cauz nici nu fcea alt apel la el, cleat
acela de a da replicile colegilor. Trziu de tot, Vznd pasiunea de care
era insufletit si indrfnica lui struint, Velescu a consimtit s se ocupe
si de el.
4

STEFAN (LILIAN

Par' c-I am dinaintea ochilor, dei a trecut mai bine de jumState

de veac de and nu mai este, sau mai bine zis, de and ii pstrm arnmth ea.

Ce spirit scnteietor I Ce mare talent I Ce imbelpgat intrupare de

www.dacoromanica.ro

318

VICTOR BILCIVRESCU

insusiri pentru sce05 I Si la temelia acestor daruri n'aturale, nici o scoal!

Daca' acest exceptional talent ar fi fost cultivat dela obrsie, cine stie dac

n'ar fi depsit chiar gloria lu Millo !

Vocatia it impinge sa se lepede de scoal si s urmeze cursul lui
Costache Caragiale vreo jumatate de an, mai mult In glum5 deck in
serios si pe la vre-o 16 ani nu mai urmeaz nici pe Caragiale, nici cea
de a cincea clas5 a liceului ca i Eminescu, ca si Conta, ca si Caragiale,
ple.ac prin provincie ca soufleur al trupei Fany Tardini, lar ceva mai
t5rziu revine in Bucuresti, unde Nationalul, aflnd ca a deprins mestesugul
suflatului, II angajeaza in aceiasi calitate, unde nu st pre,a mult si trece
pe scen.

Si lath' asa a intrat Th carier la 17 ani, and Pascaiy atras de jocur

lui natural, i incredinteaza roluri din ce in ce mai importante, culmin5nd
in Nebunii din fat- al humoristului Pantazi Chica si in Rotarul, roluri
de unde incepe adevarata si vertiginoasa lu ascensiune. Drept este sa recunoastem c5 lulian si-a datorat renumele puternicului s necontestatului
lui talent, dar tot asa de drept este s recunoastem, asa cum a recunoscut
si el, a in al doilea And isi datoreste reliefarea povetelor lu Pascaly,
singura scoal p5n5 la bursa dela Paris. Criticii teatrali din vremea aceia,
aduceau lui Pascaly invinuirea c in mare msura el este acela care a
stricat gustul artei teatrale cu exagerrile-i nesabuite i cu goana dupa
efecte trezite. In parte, aceast parere este indrepttit ; in parte, fiind
c5 trebue s se Ong seam5 ca teatrul de atunci era pentru atunci si pentru
forma de atunci si trebuia s5 plac5 acestei lumi. Or, asa cum a fost, a
placut si deci si-a Indeplinit menirea. Nu tiu s5 dezvolt acest capitol ;
nu-mi da pas extinderea volumului ; cela ce tiu s scot in evident5 e
faptul c5 lulian datoreste succesele dela inceputul carierei, lui Pascaly.
Dup5 lonif Crdmpei din Rotarul- si dupa nebunul din NebunR
din FM-, incepe maturitatea artistic5 a lui lulian, cu : Pe malul g5rlei-,

Haimanalele-, Lipitorile satelor-, Ce stie satul nu stie barbatur,

Caz5turile-, Julian e blond sau brun-, Domnul Choufleuri-, Sfredelul
uracului-, Mincinosul-, "Scrisoare.a pierdut-, ,,Noaptea furtunoasa
Conu Leonda-.

www.dacoromanica.ro

BUCURE4TI $1 BUCURESTENI DE IERI $1 DE AZI

319

ARISTIDE DEMETRIAD

Cea mai aristocratica figura a teatrului romanesc, mai aristocratica

chiar de cat acelea ale lui Nottara si Millo, descendenti, unul din aristocratia venetian si a Bizantului, celalalt din aristocratia moldoveneasca de
vreme ce Costache Nottara ca si vru-sau magistratul din Ploesti Const.
Nottara, descindeau dintr'un Hrisant Nottara Duce de Venetia" i Patriarh de Constantinopole. Se prea poate ca Aristide.Demetriad sa nu fi
3Vilt o obarsie asa de veche, s nu fi avut nici chiar obarsia boier.easc
a tarn noastre, s fi fost chiar o odrasl din popor ; nu intereseaza ; cu
atat mai mare i-ar fi meritul in acest eventual caz, cu cat si-a castigat a-

cest rang de distinctie evident, prin el insusi, fara sa fi avut model de

imitat.

Si aceasta caracterizare i-am atribuit-o frti s o mai fi auzit-o din

gura altuia. L'arn vazut In Hamlet-, in Vlaicu Vodr, in Zefir-, in Petrcnius", in Tokerame; l'am auzit declarnand Intre acte, sau la cateva atenee populare de cartier, versuri din Eminescu, din Vlahul, din Duiliu
Zamfirescu si numai dup aceea am mrturisit aceasta prere a mea.
El obtinea toate efectele cerute de rol, WA nici un alt ajutor de cat
acela al modularii vocii ; Vag cel mai mic gest, far nici o schimbare de
expresie a figurii, fara deplasare macar de un pas. 0 stan de piatra care-ti
pironea privirea, mintea si urechia la aceea ce roste,a Cu o cldura, cu un
farmec si cu o putere de convingere, in cat l'ai fi ascultat o viat intreag,
rugandu-I s spun si iar sa spunk sa nu mai conteneasc. Ce enorma diferenta intre magica atractie a cuvantului lui si aceia a artistilor cari fac
sfortari ca sa Nina efectele pe cari Ar. Demetriad le stpanea cu o liniste
impresionanta. pe cand singura vocea da expresia fie carui moment al monologului.

Cu acest mare dar, pe lang celelalte mari calitti si pe langa cultura

lui de dincolo de cea a teatrului, a slujit vreme de aproape 30 de ani Ar.
Demetriad scena Nalionalului si in general teatrul romanesc, intr'o viata
ce n'a &Inuit nici -sase decenii.
El rmane insa in galeria celor ce au ilustrat teatrul nostru, printrecele mai stralucite talente ale ei.

www.dacoromanica.ro

320

VICTOR BILCIURESCU

PETRE LICIU

135na chiar In ziva de azi a Camas ciudat conceptia str5mta la noi, a a

Imbratisa actoricescul mestesug, ar fi o nenorocita alegere de cariera, conceptie care dace' a fost asa Inteleasa de trecuta generatie, ea ram5ne inexplicabil pentru generatia de azi, care a avut posibilitatea s se convinga.
de consideratia ce si-au astigat mai de mult aiurea si mai de curnd la noi,
..ciceasta nobila si jertfitoare cariera, daca bine inteles TO simti vocatia si te
increzi In puterile tale.
Ca si Millo, ca si Gr. Manolescu, a avut aceiasi d5rza opreliste de a.
calca scena din partea printilor, Petre Liciu, cu singura deosebire ca Licht
a facut si pofta printilor si pe a lui, studiind Dreptul si Conservatorul, absolvindu-le pe amndoua si desigur afirm5ndu-se In arn5ndou, daca chiar
dup ce-si 1ncropise o clientela In tribunal, n'ar fi parasit-o, ca sa ramn
intreg al scenei ctre care se simtea mult mai atras.
Liciu 1ntelesese ceia ce parintii lui n'au Inteles cleat mai trerziu, a nu
poti parveni intr'o cariera la care esti silit, and toat fiinta si toata vlaga
te chiam catre o alta care ti-e draga.
Cine i-a urmarit jocul pe scena Nationalului, n'a putut sa uite succesivele triumfuri ce a repurtat in scurta lui viata de 41 de ani. Si astzi, daca
inchid ochi, li vad aureola creatiei lui Lechat din Banii- (Les affaires sont
les affaires) care m'a impresionat cu deosebire si mi-a format atunci convingerea ca at5t de impecabil a fost redat acest tip, ca nici un alt mare actor al nostru n'ar fi putut da o creatie mai puternic.
Trebue tinut seam ca el Inca de timpuriu nu era resistent, fiind mai
mult suferind cleat zdravan si pe de asupra si dornic de a-si colinda tara,
toat tara c,are fusese a noastra, ca pe 15nga arta, s fac dovada de patriotism, de arztoarea lui dorint de a fi actorul mare al unui regat mare..
Regretatul nostru lorga isi pusese mare nadejde In el, care din proprie initiltiva- s'a pus la dispoztia Ligii culturale al carei Indrumator era
profesorul lorga, ca sa faca prjn scena, propaganda nationalista pe care tot
rom5nul din vechiul regat se stracluia s'o intretina prin toate mijloacele
ce-i stau la indernana. De sigur, daca Liciu n'ar fi Inchis ochii asa de amar,
propaganda lui ar fi folosit Indoit cauzei pe care o urmrea cu entusiasmul
si Nara rom5nismului lu curat si fare' preget.

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI

I BUCURE$TENI DE IERL $1 DE AZI

321

0 alta mare figura a teatrului nostru, l'a vaduvit de prezenta i atat

de scump, de pretuit s rmas5 de-a pururi in analele lui.
ION PETRESCU

lata un artist constiincios, devotat scenei si reusind ca nici un altul, s

scoata dintr'un rol de mia important ,o adevrat creatie de arta. Aduceti-vii aminte intre altele, de chipul adevrat magistral In care interpreteaza
el scena teatrului in teatru din Hamlet, In rolul directorului trupei de care
se serveste Hamlet ca s sondeze pe regele si pe mama lui, sota fostului
rege. Un debit de nimica toat, dar zis cu atata corectitudine scenica, cu
atat discernrnant s cu atata intelegere a rolului, ca mi-ar fi plcut s-I
aud de repetite ori. Mrturisesc ca n'am lipsit inteo stagiune nici odat
cand pe afis era Hamlet, numai s numai s-I mai ascult pe Petrescu in rolul pomenit.

Artistul acesta atat de imbelsugat inzestrat, care a slujit peste 60 de

ani dinteo viat de peste 80, cu o constiintiozitate fra pereche in teatrul
nostru, n'a pretins nici data' altceva decal ceea ce i s'a incredintat s joace.

Mai nici o preferint si far nici o obiectie, desi ar fi putut-o face, ca

unul ce era si stimat si iubit sincer dela director pan la ultimul slujbas
al Nationalului.
El n'a Imprumutat nimic in creatiile lui nici dela colegi nici dela marii

artisti streini ce ne veneau in turnee. In tot ce a creat, a fost el si numai el:

In Hamlet, Rilzvan 0 Vidra, Magda, Despot Voda, Fantema Blanduziei, 0vidtu, Regele Lear, Trilogia lui Delavrancea, Chemarea Codr-ului, Vlawu
Vodd, Romeo 0 Julieta, Domnul Notar, in rolurile din teatrul lui Cara giale
si in mai tot ce a interpretat el intr'o carier de peste 60 de ani, un lung
repertoriu din care am vzut numai o parte si pe care nici pe aceasta nu
mi-o mai amintesc in intregime.
Mi-a rmas Insa intreag5 amintirea scump a remarcabilei lu personalitti, care a contribuit, la rand cu cei mai alesi dintre maestrii scenei, la
tnltarea artei dramatice la noi.
Ion Petrescu trece, in teatrul romanesc, printre fruntasii lui, nimbat
de aureola consacratilor.
H

www.dacoromanica.ro

VICI`OR BILCIURESCIT

322

ION BREZEANU

Alt artist de seam al teatrului nostru, inimitabilul creator al atator roluri ce struesc s azi in amintirea celor ce i-au cunoscut jocul lui totdeauna
aprofundat studiat si vor strui si dup noi transmise generatiilor viitoare
din ceeace a rmas scris despre el.

Pe at a fost de adorat in teatru, pe at& a fost de apreciat si in afar

de el, de pe urma comunic,ativittii lui plin de farmec si a spiritului lui de

proverbial fecunditate si spontaneitate, calitti cari nu puteau s5 nu se

apropie de aceiasi santeietoare verv spiritual5 a prietenului lui, Caragiale.
cari s'au nemurit reciproc ; fiinddi nu se stie dac5' reputatia lui Brezeanu
ar fi atins apogeul la care a ajuns fr teatrul lui Caragiale, tot asa precum
nu se stie dac maestrul Caragiale ar fi stat pe piedestalul pe care st si
va sta in literatura noastr, fr5 prezenta in teatru a Iui Brezeanu.
Stiu bine din insusi gura lui Caragiale la Ploest, c la prima repetitie
a Scrsorii pierdute, a rmas mrat de chipul magistral in care Brezeanu
ii interpretase tipul cetteanului turmentat, interpretare la care el nu se asteptase si care l'a iniscat atilt de profund, in c5t nu s'a putut abtine de a nu
il imbrtisa pe loc.
Imi inchipui c5 tot asemenea neasteptat impresie trebue s-i fi fcut
lui Caragiale magistrala interpretare a lui Brezeanu in rolul lui Ion din
Npasta lui.

Artist de frunte din fruntasa pleiad5 a contimporanilor pe cari ii pomenirm OM aci, Ion Brezeanu, ese in indrepttit evident in aceast
nemuritoare rgalerie a slujtorilor teatrului romnesc
*

Despre ceilalti artisti si artiste al teatrului nostru, dintre fruntasii lui,

regret c5 nu pot scrie ad meritata admiratie ce li se cuvine, ne avnd posibilitatea s le cunosc jocul, lipsind 30 de ani din Capital& tocrnai timpul
and aceste recunoscute reputatiuni ale scenel rom5nesti se produceau.
PAUL GUST!

Desi a inchis ochii de cur5nd, as comae o neiertat nedreptate, dac

nu chiar o mpietate, dac pomennd, chiar asa sumar, de3pre teat vl
nostru, as da utrii pe Paul Gusti, al crui nume r5mine str5ns legat do

www.dacoromanica.ro

BUCURE*TI *II. BUCURERTENI DE IERI SI DE AZI

323

Teatrul National, In care far intrerupere, a crescut, a muncit 5; a trait

viednicul slujitor neobosit Paul Gusti, vreme de 67 de ani din 84, cati a
bait.

Ceeace a infaptuit aceasta venerata figura a teatrului romanesc, este

o opera' de vasta propottie ce tine de domeniul miracolului : a inscenat
vre-o 600 de piese, a localizat vre-o 35 altele si din acestea 18 pentru National ; a tradus cam 70 de drame, tragedii si comedii si a adaptat si tradus 44 librete de opera, iar pe dinaintea ochilor i s:au perindat atatia si
atatia mari artisti dintre batrani : Millo, Pascaly, C. Caragiale, Stefan Velescu, Frosa Popescu $1 Frosa Sarandy, Gr. Manolescu, Anestin, Hagiescu, lulian, Mateescu, Nottara, Aristizza Romanescu, Sturdza, Liciu, Ar.
Demetriad, Mara Ventura si Maria Voiculescu, Bulandra, Maximilian. Storin si cati altii n'or mai fi primit sfaturile si indrumrile lui I
Cand l'am cunoscut pe Nottara In 1887, l'am cunoscut si pe Gusti $i
ca si el am vzut si eu juand pe intemeetorii scenei noastre, pe batranii
pe cari it pomenii aproape pe toti, el Insa mai multi ca mine, avand vreo
patru ierni peste ale male ; de altfel era si mai indreptatit, fiindca as putea
spune ca s'a trezit In teatru, a copilrit in el si a albit in el. Si In cate calitat: nu l'a' -slujit I A copiat roluri, a su flat, a tradus piese, a jucat in ele, a
regizat, pana ce a ajuns povatuitor stapan pe toate tainele teatrului, cunoscator ca nimeni altul. De aceea a si detinut un fotoliu In consiliul de administratie al Nationalului si chiar pe acela al directiei generale. Si nu stiu
daca cumva nu va fi facut parte $i din comitetul de lectura, cad daca nu
va fi fost, spre paguba institutiei a fost, cad, ramna vorba Ultra noi, ce
nesabuit combinatie de comitet de lectur am apucat noi In compunerea
lui Cate data, zic Cate data-. fiindca au fost si compuneri ideale.
51 asternand aci aceste cateva amintiri despre el, ma gandesc cu legitima melancolle, la ziva and Gusti n'a mai putut fi zilnic al teatrului, asa
cum fu 'Ana nrai deunazi, ca in propria-i cas. Fcut-a si el ca arhivarul
lui Maupassant (parca Maupassant) care dei pensionat, pasii lui se Indreptau involuntar In fie ce dimineat5 spre arhiva unde mersese 40 de ani zi
de zi si numai dupa ce-si vedea scaunul ocupat de inlocuitor, Isi revenea la
realitate si pleca cu parere de rau In suflet si cu doi stropi de lacrimi intre
gene.
Putini dintre alesii teatrului, au facut pentru el, ceeace a fcut Gusti.
Opera lui, in vremea acestor peste sase decenii, cat a fost nelipsit din tea-

www.dacoromanica.ro

324

VICTOR BILCIURESCII

tru, pus volum langit volum, povat lnga povata, preocupare langa preocupare, grija langa grije i regizare lang regizare. ar inchega una cu adevrat monumental pentru teatrul romanesc i o iluminat aureola pe
fruntea lui Paul Gusti.
AL. DVILA

Printre directorii cari s'au bucurat de o deosebita consideratie in vremea mai apropiat de ziva de azi, a fost i Alexandru Davila care trecea
drept i un excelent interpret de roluri i de cunoscator reputat al teatruui
de pe vremea Ludovicilor i mai cu seam al teatrului francez
ccntemporan cu el.
Si cu toate acestea, Davila, chiar in zilele gloriei lui, a indurat unele
acuzatiuni de uzurpare a dreptului de proprietate asupra operei care-I consacrase, asupra lui Vlaicu Vodr.
Inregistrez far niciun comentariu versiunile ce au circulat in vremea aceia :
Partizanii cari contestau lui Davila paternitatea lui Vlaicu Vochl, prer
tindeau c e inadmisibil ca un creator al uneia din cele trei sau patru perle

din intreg repertoriul teatrului romanesc, ap cum unanim s'a recunoscut

6' a fost i a ramas Vlaicu Vodit, sa se resemneze la aceast unica creatie ;
ca Davila n'a' vorbit limba lui Vlaicu Vod i ca. cunoOntele lui in domeniul Istoriei noastre, nu-i puteau descoperi un subiect c,are cerea un studiu
mai aprofundat ; iar partizanii versiunii contrarie, sustineau ca faptul de a
se fi oprit la Vlaicu Vodit. nu se datoreste lipsei de inspiratie i de documentare, ci numai de imprejurarea de a fi fost peste masura de absorbit ca
director al Nationalulur, care-i reclama intreaga preocupare i tot timpul
disponibil ; ca limba din Vlaicu Vail este aceia0 pe care a scris-o in
Baltagur, ceea ce mai face i dovada cA II pasionau
subiectele Istoriel
i

noastre.
Partizanii acestei din urrna versiuni Ii scoteau in relief lui Davila calitAile
de subtil interpret in toate rolurile in call a aprut, daruire pe
c,are i-o recuno4teau i detractorii, cari 'lima se mai deosebeau de parti-

zanii lui in ce privege parerea acestora ca Davila ar fi fost un excelent director de teatru, afirmatie contestata de partea adversa care sustinea c departe de a fi avut aceast calitate, din potriv, n'a fost iubit in teatru din
cauza atitudinei lui intransigente ce mergea pana la jignire i chiar la mo-

www.dacoromanica.ro

BIJCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

325

lestare si invoca cazul Indepartrii din teatru a unor reputatiuni ca Nottara,

Lid u, Aristid Demetriad, Const. Marculescu, s. a.
Cam acestea au fost Oreille pro si contra asupra versiunii ce a cir-

culat un bun crmpei de vreme, dupa entusiasta primire ce s'a Bait lui
Vlaicu Vodil a lui Davila, dela premiere', si care s'a produs chiar si pe thouf directoratului lui, fare' Ins ca Davila se' fi primit sa raspund.

Opera
Dei aveam acum 60 de ani si mai bine, Conservator de muzica vocall, si instrumentala, daveam In schimb nici opera, nici opereta, nici ansambluri de orchestra, Mtn, cat orchestra batranului Louis Wiest davea in
ea nici unul din elementele din cari era alcatuita, aceste elemento filnd
formate si angajate de insusi Wiest. Si sa nu se creada cumva ea Conservatorul nostru n'ar fi avut catedrele respective : clas de cant, de pian, de
vioara, viola, violoncel, de flaut, de clarinet, oboe, fagot si de alte cabala/
instrumente de coarde si de suflu, iar In schimb, opera ne venea din Italia,

opereta din streinatate si orchestra tot de peste granita, pang ce nici coruffle dela biserici nu se recrutau dela Conservator, ci din elemente pregatite in particular.
Trupele de opera pe cari ni le aduceau din Italia batrimul profesor si
compozitor Feliciano Franchetti care avea o splendida voce de bas, impreun cu Steriade, meloman si recunoscut cunoscator inteale muzicii, isi aveau
reprezentatiile tot sub cupola Nationalulur, alternand cu trupa noastra
dramatick trei reprezentatii una si petrel ce,alalta, si invers, ca pe rand fie
care sa aiba o Duminica, sarbatoare ce intrunea la noi un mai imbelsugat
numar de spectatori.
Cu trupe de acestea am auzit noi pe vremea aceea : Sonnambula
Martha, Norma, Oberon, Trovatore, Ebrea, Africana, Traviata si alte cateva
din repertoriul italian si mai tin minte cll una din ele a fost cu deosebire a-

preciata avand soprana pe vestita Gabi, contralta pe Prezzioni, un bun tenor caruia nu-i mai retin numele, ca si al baritonului, lar basul Marcassa
care pentru prima ()era a fost auzit la noi lansand triluri pe bas si care avea
o voce asa de puternica in cat reprezentatiile in spre primaver, and usila
dela teatru erau deschise, vocea de bas profund a lui Marcassa rzbea pesta

www.dacoromanica.ro

326

VICTOR BILCIURESCU

C,alea Victoriei OM la trotuarul dela cofetria de peste drum a lui Varga,

devenit mai apoi cofetria Riegler.

Opereta
Ca $i Opera, Opereta s'a ivit la noi mai tarziu.
La inceput s'au manifestat dteva trupe streine, printre cari faimoasa
trup francez a neuitatei Judic, o frumusete printre cele dinti ale Parisului si remarcat la noi, pe 161.10 o voce de o claritate rar intlnit, dup
cum s'a scris In Franta si s'a afirmat si in presa noastr. Dela ea am auzit
si am inteles tot farmecul cupletelor pline de verv din La fille du rgiment
si din Peri chola. Tot din Paris a mai eintat la National, trupa de operet a
vestitei Decroza, Cu duiosul tenor Amory, belgian ce n'avea un timbru pil-

ternic, dar o finete si o dulceat ce reiesau mai cu searna in comitet restrans.

La noi, inceputurile genului le-ar fi fault baritonul Poenaru, pare-mise, Oa ce s'a injghebat cea dintai trup bine alcgtuit si condus de Grigoriu, 136 care am auzit-o mai des vara in grdina fost Oteteleseanu si in
care obtineau succese : Carussy, Ciucurete, Maximilian, Leonard, Florica
Florescu $i baritonul Poenaru, $i cari cntau : Mascota", Perichol4", Betelstudent", Fire de artist'', s. a.
Tin s remarc aci, c acela dintre ei care era favoritul trupei si care aducea la cass cele mai umflate retete era tocmai acela care n'avea chemare
pentru acest gen de spectacol, regretatul Leonard, un prea frumos tnr oft
In sceng aprea si mai frumos, dar care nu cunostea muzica, n'avea voce st
nici joc de scen5.

Atenee
Ateneul Capitalei pe care l'am apucat in copilrie, pe locul unde esto
astzi maidanul alturat aripii Operei romne, era la Inceputurile- lui. In el
am asistat, in liceu fiind, la conferintele al cAror subiecte nu mi le rim' amintesc, rostite de V. A. Urechili. de Petre Greid4teanu, de Gr. Pducescu.
de Oscar Eliatte, pare-mi-se si de profesorul Gdrbea $i probabil c vor mai
fi fost ctiva de cari nu-mi mai amintesc.
Ateneul din gura Cismigiului, ce face fat actualei cldiri a ministerui

www.dacoromanica.ro

1311CURESTI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI

327

Jul Apargrii nationale, avea sala de conferinte cu deosebire spatioasa .ig care
aveau locuri 6-700 de persoane, cu o scena destul de mare pentru cladirile
de atunci, Cu o tribun 'Malta, lar tavanul avea o inltime considerabil cum
nu exista alta in Bucure#1, cu siguranta dincolo de 8 metri.
Si imi pare foarte curios cum aceasta cea mai incapatoare sala din Ca-

pita1a, n'a stat niciodata la dispozitia clientelei diferitelor partide politice

ce se perindau la carma, cand toate celelalte sali, ce nu, indeplineau nici pe
departe conditiunile prielnice ale acesteia, erau luate cu asalt slujind la intrunirile pe cartiere, In cari mai dupti fiece ridicare de edinta, se incheiau
cu paruiala i chiar cu ciornageal.
1mportanta cea mare a ateneelor din toate centrele mai rasarite din
tara, s'a evidentiat odata Cu infiintarea ateneelor populare mai intai in Moldova la Pomiida unde este azi un liceu, la Ploiegi, infiintat de profesorul de
ding Ion Nisipeamt, tatal lui Nispeanu tot profesor In Bucureti, fost preedintele Asociatiei profesorilor secundari.
Acela insa care a desfaprat cea mai intensa munca intru infiintarea ateneului popular la sat, a fost regretatul lonescu Lungu, fostul prwdinte al
Asociatiei lnvatatorilor i invtatoarelor din Romania i fost deputat, o adevarata podoaba a invatamantului satesc, intocmai ca i regretatul stegar Do-

brescu-Arge$, ap in cat se poate spune a ideia a pornit din Arge

Inraptuit in Prahova.

www.dacoromanica.ro

ea-

ARTA
Picturalli
Sculpturali
Decorativil
Arhitectoniefi
Ceramici
Expozitii
Muzee
Salonul
PICTURA

u numai eu, ci toti contimporanii mei, am putut vedea acum vrecp

sapte decenii, cam ce marfa picturala edam pe peretii interioarelor
Inlesnite de prin locuintele bucurestenilor din vremea aceia; in cea
mal mare parte

afara de cateva case mari boieresti cari 4; comandase por-.

tretele familiei la pictori streini

n'ai fi intalnit cleat reproducen culorata
de cromo litografii de elementar prost gust, reptezentnd aproape invariabil,
aceleasi subiecte istorice
intrare,a lui Mihal Viteazul in Alba lulia si alte
cteva la fel, peisaj orasenesc si portrtele celor ai casei, toate luate dupa
mesterii de atunci : Lecca, Negulici, Mihail Dan. Carol Popp de Satmary,
-tatal pictorului Alexandru Satmary un talentat pictor si el, care Insa s'a distins mult mai tarziu, cad abia de unzi a inchis si el de veci ochil.
A trebuit s vina dupa maestrii acestia o generatie de maestri mai pregatiti, mai talentati si mai initiati, pentru ca interioarele caminelor bucurestene s ia o alta infatisare mai putin monoton, sub influenta binefacatoara
a acestor noui veniti, majoritatea fiind marii exponenti ai artei picturale la
no!, parte cu studii in strainatate, parte cu ele dup ce se relevaser mai intai in tara. Asa a sporit treptat reputatia artei picturale la noi cu ivirea fruntasilor cu cari ne flimsi astzi : Aman, Stdncescu, Grigorescu, Andreescu.
TeitdrcIscu, Hentia, Valenslein, Sera fim, Trenh, Voinescu, Mihilescu, Ari-

ct.scu, Alpar, Vermont, Baltazar, Bassarab, Luchian, Strambu, Ange, Mirea

Canisius. Al. Satmary, etc., etc.

www.dacoromanica.ro

330

VICTO} BILCIURESCU

Dela acest inceput i !Anti astzi, au intervenit treptat, e drept, insa

vertiginos, attea premeniri de sisteme, de metode si de mode in &menhir
mai intai al picturii, C Cu toata bunvointa ce ar vrea cineva sa se ortenteze, mai rau se rtceste, caci in decursul nici a sase decenii
dup ce am deprins clasicul cu care ne obicinuisera cei pomertiti ad, am
adoptat, in urma urmasilor acestora cari ne-au adus modele curente ale
strinatatil, treptat-treptat si relent, la intervale scurte : imp? esionismul,
expresionismul, futurismul, cubismul, dadaismul, i dup atatea rataciri-isme,
ne-am proptit in constructivism i suprematism, fie la ele acolo.
lath' prerea unul reputat critic, de arta francez, Camille-Manclair, parere aparuta in chiar editorialul lui Figaro, la scurta vreme dup incetarea
razbolului 1916-1918. Traduc esentialul
Cnd vi se vorbeste de tndra $coald de picturk
,.Farsa artei vii.
poate c vreti s intelegeti prin ea ansamblul artistilor francezi in varsta da
la 20 la 40 de ani, cari, snatosi, activi, silitori, exprim conceptiuni diferite,
Irma unificate prin talent si sinceritate. Va inselati. Scoala franceza, arta vie,
consta in vreo treizeci de pictori extremisti, dintre cari unii streini, impusi
de un consortiu de negustori. Doar pentru acestia exist cota, publicitatea
pltita, mecanismul vnzarilor fictive, zelul samsarilor, vitrinele cartierelor
frumoase, sau leproseriile din Montparno si din strada Senei, farsa si afisele pompoase ale sarlatanifor.
Dar ceilalti ? Oh I E foarte simplu. Ceilalti sunt considerati mod. Nu
sunt cunoscuti in consortiu si in revistele i ziarele artei vii. Si deed le pro-.
nuntati numele, va zmbeste cu mil. Sunt niste fosile, niste academicieni_
niste premii ale Romei, nimica toat. Din fericire, dei morti, multi din acesti ucisi se simt destul de sanatosi. Pictori ca Lebasque, Flandrin, Espagnat, Roussel, Bontet, Jouve Guerin, decoratori ca Jaulmes si Durand ; gravori ca Naudin, Bronet, Jou, Schmied, Chahine, Belot, cari nu sunt nici academicieni, nici trzniti, cari nu confunda modernismul cu urciunea deformatoare si cu nebunia, fac ce pot ca s traiasca, sa produc5, s merit&
stima datorita talentelor i taracterelor Ion... Inspritul ostracism al acestor
cameni a fost in parte responsabil de anarhia actuala. Astzi rolul lor rides!
este josnic reluat si inruttit de negustori. $i nu in numele unef dogme
congelate, ci in numele trinittii reclamr, ,,combinatfe' i parale- si-au
constituit trustul domnii acestia din galeriile Levy-Tripp, Bouc, Chuant,

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

331

Rossenschvein, Bloode Pig and Co. Cine refuz cubismul, slbticismul,

sau deformatia expresionista', e exclus de la taraba lor cu bunuri....
Nobila expresie de artd vie astfel acaparat si corupta, constitue asa
dar o neintelegere perfid, cu care trebue sa se sfArseascg odatg. Sg nu
mai vorbim de trzniti grasi, rumeni, ingropati in rente si coc4ati in maville, ei au devenit Gerome-ii i Cabanel-ii cegsului acestuia. Dar
impala acestor noui imboggtiti se ridicg o generatie de nemultumiti. Adevrati artisti, din cari am numit ctiva, se multumesc s considere viclenia
cu un dezgust suveran. Dimpotrivg, scrisneli scprg printre exclusii din
Salonul de toamng... Aceasta e partea sinistr a farsei. Numerosi gurg-cascg.
vgz'and ridicate In slgvi si acoperite cu aur lucruri grosolane si absurde, au
crezut cg si ei sunt in stare s incerce norocul. Multimea pgalitilor fusese
momit5 de cele 40 la sutg. Organizatori ai imensei farse zisa arta liberatr,
s aibg cel putin o privire de milg pentru victimele acestea ale falsei vocaSunt ocupati s-si numere stransura, sg cucereascg muzeefe, s creeze
acadernii si sg continue o bibliografie a maestrilor flour' ale cror chipurt
dri de seam vor face sa pufneasc de ras pe istoricii i amatorii unui
apropiat. Intr'o epocg unde se la cantitatea drept calitate, unde se
produce si se vinde pe repezealg, esentialul e s te grabesti sg strngi avere;
aci va veni o zi in care trzniti, cubisti, suprarealisti vor fi la randul lor
.-onsiderati ca vechituri de catre un nou val de indrzneti avizi, si simt
aceasta de pe acum, stiu cA clrzul egoism le va fi inapoiat cu vrf si indesat, cg vor pieri cu totii.
Poate cg nu e prea departe ziva in care farsa se va prbusi sub huir.
unui tineret inselat si in care se va cinsti pe bun dreptate artistii
Frantei cari au asteptat in liniste, intr'o viat simpl i fericitg a muncii indeplinit cu scrupule i bucurie, sfrsitul acestei specule, acestei nerusingri,
acestei epilepsir.
SCULPTURA

Pang acum vreo 70 de ani nu exista nicio statue pe pietele Bucure)tilor si foarte probabil niceri in tara. De atunci Incoace, au inceput s
apar treptat, cam in ordinea aceasta: Mihai Viteazul, pe locul unde se stie,
din fate Universitatii, statue ce ar fi intarziat mult sg fie argtata publicului,
clac5 studentimea din vremea aceia, dar fi zmuls intr'o noapte pAnza ce o

www.dacoromanica.ro

332

VICTOR BILCIbRESCil

acoperea de mai bine de doi ani, act de turburare de ordine, ce a avut drept
urmare, arestarea capilor studentimii, printre cari si regretatul Alexandrw
Serghiescu fost magistrat si deputat, un bun roman si un mrinimos suflet
A urmat la scurt vreme statuia lui Heliade Radulescu, supranumit prin-

tele literaturii romane-, statue asezata tot in fata Universitatii in rand Clt
aceia a lui Mihai Viteazul si apoi, rand pe rand, SprItarul Cantacuzino in
curtea spitalului Co'tea; statuia lui Gheorghe Lazar in rand cu Heliade Ra
dulescu, Mihai Viteazul si Spiru Haret pe acelasi bulevard al Universittii;
monumentul pompierilor din fata cazrmii lui Cuza; monumentul Ion Bra
tianu din piateta dela incrucisarea bulevardului Brtianu cu str. Coltei; statuia Pake Protopopescu in piateta ce-i poarta numele pe bulevardul Rake
statuia lui Alexandru Lahovary pe piata cu acelas nume la capul bulevarduluL
Regele Alexandru al Jugoslaviel; statuia Mihai Kogalniceanu pe bulevardul
Elisabeta, statuia Take lonescu pe bulevardul ce-i poart' numele; Lascar
Catargiu bulevard Take lonescu; statuia Barbu Catargiu la poalele Patriarhiel; monumentul Jertfa franceza in rzboiul Intregirii din Cismigiu, monu-

mentul Aviatiei de pe soseaua Jianu, Gruput dill capul soselei Kiseleff, ai

Independent ei din piateta ministerului Apr'rii Nationale in fata intrrii in
Cismigiu; Vasile Lase& pe strada cu acelas nume, grupul C. F. R.-istilor d;n
plata grii de Nord, grupul de pe bulevardul Cotroceni, statuia vanatorilor
dela Cotroceni, monumentul Leul dela cazarma Geniului, monumentul delabiserica Silvestru si numeroase busturi acoperite si descoperite, pe la Umversttti, scoli, parlament si cimitire, la soseaua Kiseleff Delavrancea, Dissescu dela facultatea de Drept, dela liceul $incai, Hasdeu si Onciu dela Arhive.
cele dou'sprezece busturi ale scriitortior din grdina Cismigiu, unde se afl
de o parte bustul lui Panu.

Cu o oarecare aproximatie, autorii operei citate ad, ar fi acestia

Lascr Catargiu (Mercier), Alex. Lahovary (Dubois), Heliade R'dulesctr
(Ferrari), Mihai Viteazul (Carrier Belleuse), Brtianu Ion (Dubois). Take
Ionescu (Dubois), C. A. Rosetti si mon. pompierilor (W. Hegel), Vasile Las-

er (Horvath), iar Ion Georgescu are numai in Capital, Bra sa mentionam lucrarile-i din Iasi, dela Tarnova si de aiurea, urmatoarele lucrri : monumentele Ch. Lazar si Pake Protopopescu si busturile : Alecsandri. Bolintineanu, Eminescu, Ion Bra'tianu, C A. Rosetti, gen. dr. Davila, gen. Cernat,

_gen. Florescu, Kretulescu.

In fruntea tuturor, st monumentala opera a inzestratului maestru de

www.dacoromanica.ro

IBLICURE$T1 $1 BTJCURE$TENI DE IER1 $1 DE AZI

333

european5 reputatie Ivan Mestrovici, care dup ce a ilustrat cu maiestrita

lul delta tara lui de origin cu nemuritoare opere de art5 si cteva mart
centre europene : Moise, Maternitate, Bustul eroului Banovici, Mama.
mausoleul Vidovdanski (interior si exterior), ne-a redat si nou5 In bronz
pentru eternitate, cele trei mari figuri ale neamului: primii doi regi si primul
lor sfetnic tonel Bratianu, ctite-si trele capo d'operele-noastre in arta sculptured', cu care ne vom MI si noi si urmasii nostri. Asupra lui Brtianu am,
in ce m5 priveste, o nedumerire, pe care am curajul s'o formulez aci, f5r5
cea mai infim5 intentie de lips5 de admiratie pentru opera marelui maestru
ce l'a determinat pe ilustrul artist ca s5-1 prezinte pe BrStianu culcat, and
stiut este c5 dorinta tuturor b5rbatilor de slat este s fie reprezentati In
picioare, asa cum de pild5 si-a exprimat dorinta Tatd1 Victoriei, Clmenceau. sa fie ingropat In picioare, si cred c5 si sculptorii In general tind toti
spre o asemenea prezentre. De sigur, marele maestru Mestrovici, va fi
avnd o explicatie : poate dovada c5 e in stare, prin geniul lui, s5 rup5 cu
ace.ast5 traditie, dnd la iveal5 o oper de art5 magistraI5, expresie a vigurosului lui talent. Eu totusi cred di aceiasi genial5 conceptie si aceiasi
maiestrit mng ar fi putut s5 ni-1 infAtiseze pe Bratianu tot 'at& de impreqionant, stnd drept In picioare.
ARTA DECORATIVA

A fost si ea putin cunoscut5 pad mai deunzi la noi si a fost o vreme

nu prea indeprtat5, in care ate un bogtas pe care nu-I inc5pea constructia cea veche, isi clklea o cas5 mai Malta cu etaj si mai incptoare un palat pe vremea aceea
si dup5 ce o termina se muta In ea carnd cu el
vechiul mobilier, lar and i se spunea a biroul nu trebue s aib5 pat si salonul c5ruia i se dase un ton si forma in stil Ludovic XV In mare stim5 pe
atunci, are nevoie de un mobilier care s5 cadreze Cu aspectul interiorului,
proprietarul, cu chiu cu vai isi da aceast5 obligatie pe mna tapiterului, de
multe ori si el tot asa de chinez ca si proprietarul in materie de stiluri,ins
dup5 ce salonul c5p5ta inflisarea definitiv5 se intmpla ca familia sa viziteze penitenciarul de la salinele SI5nicului din Prahova, de unde au venit
Cu bratele inarcate de obiecte lucrate de detinutii penitenciarului : sfesnice de piatr ou5 de sare, tvi de piatr5, ghiozdane din curele impletite,
toate de o executie grosolan5, dar cari au agrementat decorul salonului po-

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESCU

334

reclit Ludovic XV, lar acum dupa agrement, nici dracu nu mai putea sti curn
sa boteze noul stil.
Si a fost nostim riposta amfitrionului, cnd un binevoitor i-a atras atentia ca' asemenea talmes-balmes de impestrittura nici In odaia slugilor

nu se cade sa fie :
,,Ei asi I lmi plcusi I

V'ati invtat d-voastra astia cu fumuri de prin

Paris, cu sfesnice si tvi numai de argint ; alea le vedem la toate casete,

dar sfesnice si tavi de piatr lucrate de m'Ana, n'are toata lumea si nici orla

de sare.

Nici chiar in casete boieresti decorul de gust nu exista. Ce bruma arta

decorativa incepuse s rzbata tot dupa arta popular dela sat a fost mitata : inflorrile de oua, de custuri, de tesaturi, de Incrustturi in Imp.
A fost o vreme cnd casa Ulisse Boldescu din Craiova, era vizitata ca
o minune de arta decorativa national si cine a vzut-o a ramas cu o frurnoas amintire despre gustul nostru imprumutat dela sat, dar cernut bine
Inteles prin intelegerea si dibacia unui indragostit cunoscator orasen caro
putea si stia sa adaoge sau sa elimine ceea ce nu cadra cu ansamblul, nesecotit de stebn din necunoasterea deplin a acestei indeletniciri.

Astzi se predau cursuri de arta decorativa mai la toate "colile din

targ si sunt profesori foarte solid pregtiti pentru acest fel de arta. cari
manifestndu-se prin diferite expozitii, au cules bine meritate elogii
ARHITECTURA

La Bucurestii de acum sapte zeci de ani nu exista stil, sau daca se vrea
numai dect unul, atunci el era pur si simplu bucurestean, insusit si de alte
orase ale tarii de atunci, o imitatie in parte dupa stilul arab: o cldire joas
neincaptoare, cu dependinte in c,azul cel mai fericit, cldire asezat 'in mijlocul unei arrti in care ar mai fi incput Inca cinci sau sase asemenea cldiri.

As putea face afirmatia a introducerea arhitecturii moderne in Bucurest1 a cdorespuns cu venirea lu Mincu in tara, dup studiile fcute in streinatate si calatoriile de orientare prin continente. Si daca cele eateva pungi
mai inlesnite ar fi avut priceperea s recurg atunci la planurile lui Mincu, el
n'ar fi lasat sa se construiasca monstruozittile ce apreau de astdata mai
des, ar fi evitat drrnarea vechiului stil ca s'a introduca altele moderne si

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI $1 BIJCURESTENI DE IERI SI DE AZI

335

Capitala s'ar fi ales Cu un singur stil propriu al ei, evitnd impestrittura de

astazi care n'a mai lsat nimic din farmecul stilului de odinioar, modificat
bine inteles de el in aceiasi nota autohtona, si Mincu ar fi putut pretinde
titlul de arhitectul acelui Bucuresti ce probabil ar fi ramas si astazi.
Bucurestii are astazi inftisarea, ce e drept, a unui oras modern sub
toate.raporturile, si din punct de vedere al aspectului lui monumenta?, cu
blocuri ce tind s'a ating inaltimile zgaraie-norilor, rdin acela al strazilor
largi, al catorva piete, al gradinilor publice, al salubritatii, al confortului, al
crerii a noui bulevarde si artere de comunicatie in interior si exterior spre
periferii, ceca ce este spre cinstea arhitectilor ce au urmat dupa Mincu.
CERAMICA

In cele calma localitati din tara in oari se practica de mult de tot metesugul olritului, si astzi tot asa de rudimentar ca si mai de mult, se stie
ca toate aceste indeletniciri se cuibresc numai prin partile unde parnantul
ce slujeste la face,rea oalelor, strchinilor, ulcioarelor, canilor, solnitelor s.
a., este prielnic acestui mestesug. Am vazut cum se practica aceasta indeletnicire la Puchenii de renga Ploesti si la Voila de tanga Campina (Prahova)
si mi-am dat seama de indemnarea mesterilor nostri taran!, cari din timp
irnemorial au mostenit din tata in fiu acest pretios mestesug ce mai cu
searna in mediul rural este de netaggcluita insemnlate. Am vazut si de
asta data si la Pucheni si la Voila, inlesnirea Cu care tranul nostru deprinde mestesugul, be chiar introduce dela sine inovatii cari dovedesc spiritul
inventiv inascut in el, ceea ce se observa mai bine la Voila unde instalatiile
sunt mai bine utilate si unde fantesia lucratorilor da la iveala si pune in
connert olrie cu forme artistice si cu ornamntatie de gust.
Cum calitatea pmntului este conditiunea de capetenie ca sa se obtina o calitate superioar5, aceasta conditiune s'a indeplinit intr'o localitate
din Moldova unde pamantul a fost in stare sa dea o ceramica de calitate
superioar, ce se apropie de a prnntului din diferite localitati din streintate. Cu acest prnnt s'a obtinut a noi o ceramica Cu plesnituri (crachiat)

mult superioara ca valoare artistica si ca cost deat cea obicinuit, nu

numai la noi, ci chiar In tri streine cu mult mai inainte decat noi
In aceasta arte'; mai valoroasc1 $i mai scumpil, pentru ca dinteun cuptor
ce pretinde crachiaj, dintr'o incgratura de o sur bucati de pild,

www.dacoromanica.ro

336

VICTOR BILCIURESCU

crachiajul, restul sunt cioburi. Chiar la maison Drouot" din Paris, se %rand
vase de ceramica crachiat cu pret mult superior celei obicinuite.
Ceramica de o bogat fantesie in executie, ne-a oferit in diferite expositii din Capitala, scoala de fete Nicolae lorga dela Valenii de Munte.
care pe atunci se perFectionase simtitor si care probabil a mentine si astzi
aceasta bun reputatie

MUZEELE

Inainte de rzboiul intregirii noastre, in a fara de cele trei muzee pe

cari le avem si astazi : Simu, Cal enderu si Toma Stelian, aveam si unle galerii si colectii particular&
Muzeul Anastasie Simu, astzi donat Statului, este casa de arta Cu cea
mai bogat si mai variata opera de arta, dup Catalogul din 1927 and s'a
fkut donatia, si care de atunci s'a imbogtit cu lucrri noui, potrivit dorintei testatorului exprimat in actul de donatie.
Ne putem inchipui ce pretioas opera trebue s writing astzi acest
muzeu, daca In 1927 el numara 362 de opere de pictur, desen, aguarel;
pestel, gravur, litografie, xilografie, sculptura, bronz, marmora, platru,
lemn si ceara, dela 143 de artisti romani ; 398 de lucrari dela 211 artisti
Francezi printre cari: la dame en vert- de cel mai mare luminist al Frantei,
nu proa de mult disprut, Claude Monet, 3 desene de Delacroix, un bronz
de marele sculptor Auguste Rodin i 4 bronzuri si 2 marmore de cel mai
mare sculptor francez dupa Rodin, vestitul Antoine Bourdelle ; 102 lucrarl
aela 87 de artisti italieni ; 85 dela 80 artisti germani ; 40 dela 25 de artisti belgieni, 21 dela 21 olandezi ; 47 dela 33 elvetieni ; 21 dela 19 aus-

triad ; 4 dela 4 unguri ; 4 dela 3 polonezi ; 3 dela 2 cehi ; 7 dela 7 enIgezi ; 1 dela 1 danez ; 13 dela 7 spanioli ; 4 dela 3 norvegieni ; 6 dela 5
suedezi ; 8 dela 6 rusi ; 2 dela 2 de art bizantina; 5 dela 2 armeni ; 6 dela
persan ; 4 dela 4 japonezi ; 2 dela 2 americani. Si dug de acestea, un
medaliar cu 13 sertare ce contin 189 lucrari : medalii, plachete, bronzurt.
7

sidef, ivoriu, lemn, email, miniaturi, alt medaliar cu 14 medalii plachete :

120 coloane de marmor, plate& nix, porfir, platru si stejar ; patru biblioteci cu 560 volume : carti pretioase, reviste, scrieri si cataloage despra
',Ida.

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI SI BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

337

Dupe' cum se vede, o adevrat comoar de art, ce ar reprez.enta

estzi o insemnat avere.
Muzeul Katenderu are pictur veche strein si in deosebi francez,
dar prea puttin din tar dela noi, lar sculpture este slab reprezentat sl
cantitativ si calitativ. Are in schimb cAteva etajere inchise sub sticl cu multe

-st variate miniaturi : antichitti, monezi, bijuterie veche, ornamente : braOH, entice de inel, paftale, monezi vechi, ceasomice vecli orientale, diferite
cutite si bricege tot din vremea veche.
Muzeul Toma Stelian a achizitionat si continua s'a achizitioneze in deosebi picture romnease. Cnd l'am vizitat ultima oat* am avut impresia di
In compartimentul sculpturii nu s'a mers in ritmul in cara a sporit numrul
operii picturale in vdit ascensiune.

22

www.dacoromanica.ro

Tipuri bucureqtene
Distrati

Originali

Maniaci
Excentrici
Bufoni (mfiserici)

Dezaxati

e vremea ce.va mai demult, acum vreo 70 de ani, Bucurestii ntr-

mrau o seam de tipuri originate din aleasa societate, distrati, maniaci, originali, excentrici, $i din societatea de conditiune rnai moclest, dezaxati, bufoni (mscrici), cari delectau cu glumele si farsele lor
societatea ce frecventau_
Asemenea tipuri aveau $i alte orase ale trii, am auzit la Iasi ; lar la
Craiova am cunoscut $i eu un pretins poet aruia i-am retinut doar porecla
poetul Basma. un inofensiv, c,are n'avea alt slbiciune deat aceia de a

vorbi In vers, improviznd rime lr sens si fr legtur intre ele. Cnd

il intlneam la cafeneaua unde m astepta, ii oferearn o cafe,a, iar and i se
aducea cafeaua, nu i-o dam Oa nu improviza vreun vers in cinstea cafelei
sl in loc s-si bea cafeaua ilmi cerea $i tigar pe care i-o dam tot In schimbul unui vers. Pe acesta ram tinut minte; suna a$a

Si In urmd, o figard de tutun boccea turcesc

Imi oferi un domn cdruia trebui sel-i muljumesc."

Din and In and ii ofeream $i o mas la un birt la care mncarn st

eu, dar $i masa asta o pltea el foarte scump, pentru a dui:J.5 fie ce fel de
rnncare, Nine, pahar cu vin, catea, trebuia s improvizeo ate o rim pe
potriva felului de mnc,are sau butur ce i se servea.
Dar s venim la Bucure$ti $i s incepem cu

DISTRATII
www.dacoromanica.ro

340

vicron BILCIURESCIJ

Primul loc in categoria aceasta s'ar fi cuvenit fermecatorului causeur,

eminentului profesor, distinsului om politic, eruditului magistru conu Coseca' Dissescu, care trecea printre cei mai simpatici distrati.
Este drept ca a fost de toat vremea considerat ca atare, insa tot asa
de drept este s mrturisim c glumele sau momentele sale de absenta nu
imbrtisau caracterul distratulut, cl mai de grab acela al omului de Malta
ghdire, pururea preocupat de studiul unei probleme din variatele domenit

ce-I interesau, ad nu se poate concepe distragere la un om superior, de

rafinata intelectualitate unanim recunoscut a lui Dissescu, and acest
Dissescu a lost auzit in nenumrate rnduri dela tribung sau dela catedra.
pronuntnd un discurs sau o leche dup toate regulele artei oratorice, Bra
recurs la cea mai nelnsemnatti notit, ceiace constitue, credem, o elocventa
dovad de absenta elementului distragere, pe care l'am inlocui mai nemerit cu acela de spiritual causeur.
BON1FICACIU FLORESCU

Un incorigibil distrat a fost rofesorul de limba si literatura tranceza dela ate-si trele catedrele obtinute prin concurs (Sf. Saya, Seminaru/
pedagogic si $coala de ofiteri) Bonifaciu Florescu. Era att de solid
In literatura franceza veche i contimporan, in ct nimeni in aceasta

ramura nu primea s fad parte din juriul examinator and candida el,
decal nurnai de form, in schimb, era arat de distrat si de copilros pe
data ce-I scoteai din domeniul cunostintelor lui: ii puteai insira toate
enormittile, toate contradictiile, toate aberatiile, el le credea.
Venea la curs la liceu inaltat cu pantofii sotiei ; plea de acas dup
amiaz, ca s vin la cafene,aua Fialcowsky din piata teatrului National,
unde se strngea urIgtoarea literatilor din vremea aceia; din poarta cases
intrnd pe calea Victoriei din spre $osea, nu slbea ziarul francez deschis pe amandou fetele, lovindu-se de treatoriIde felinare, bolborosinci

ate un pardon" dar vzndu-si mai departe de drum !Ana ce ajungea

In piata teatrului and cotea automat fr s ia ziarul dela ochi si numai
and se impiedica de rnarginea trotuarului, gata s dea in nas, atunci
lsa ziarul si exclama : tiens, c'tait le trotoir ; je n'observai pas
La
Fialcowsky perora 3-4 ore cu o cafea dinainte, Ala ce se insera, and
pornea spre casa. In scoala nu cunostea elevii; putea s fad leche cu
www.dacoromanica.ro

BUCURERTI $1 BUCURER rENI DE IERI RI DE AZI

34L

acelasi elev de douS ori in aceias ora de curs, de fiecare data" cand ir
nota II intreba cum il chiarna, asa ca putea prea bine sa asculte pe unul
care raspundea bine s acesta sa spuna numele altui elev caruia ii trebua
o nota mai bun.
lns Florescu nu prea avea ocazie s asculte, fiincica elevii vzndu-1
atat de distrat, de cum intra in das& fi inventa o discutie imaginara' intre
el, o monstruozitate, ca sa-1 provoace s'A vorbeasc; de pila ca cutarascrlitor francez a scris opera altuia ce nici nu gndise la ea.
Atat fi trebuia lui Florescu l Se pornea pe discutat fara sal mai potL

opri, spre bucuria noastr, bucurosi O' scapam de interogatii. Clopotul

suna pentru ora urmtoare si Bonifaciu facea spume la gura demonstrand
adevarul, de care Insa nimeni nu tinea seama si toda' clasa radea pe Infundate, iar el perora de zor. pana ce profesorul ce urna la curs isi facea
aparitia. Atunci Bonifaciu, contrariat ca e intrerupt tocmai in toiul documentarii lu, se intreba mirat:
.,Comment? C'est deja l'heurer.
Si ne parasea cu regret promitand ea va continua sedinta urmtoare,
de care el uita chiar de a doua zi, iar sedinta urmatoare inventam o alta
imaginara controvers, c,are lar ii lua toata ora, asa Incat treceau aniE
si iesam din liceu rara ca macar s'A stim sa cerem un pahar cu apa irt
limba lui Bonifaciu.

Un dascl burduf de c,arte, care stia pentru el, dar era incapdbil sa
invete pe cineva macar o buche din stiinta lui.
PROFESORUL DOCTOR RACOV10EANU

Un distrat dublat de un plictsit ce motaia pe catedra; un friguroscare lama nu-s felpada blana, c din potriva si-o strangea cat mai lipa&
de corp isi ridica gulerul si sta cu caciula in cap, ceia ce ne-a determinat,
cum catedra era Janga geam, s-1 spargem, asa a pe data ce infra in
claha si vedea ca nu e rost de stat pe catedra pe tanga care sufla crivatul si roiau fulgii de zpada. intreba ce lectie avem la Fizia si dupa ce nerecomanda s luam mai departe trei sau patru pagini pentru lectia urmatoare, fara s explica vreodat, prsea clasa, cu perspectiva ca pentru
lectia urmAtoare s nascocim o alta amnare de sedinta pentru alt mothr
www.dacoromanica.ro

342

VICTOR BILCTURESCL1

ORIGINAL1
COSTICA CAMP1NEANU
Boler de vi ta neaos pamanteana, Costicei Cennpineanu era un original
de care se dusese vestea in tot orasul pentru ciudteniile, curiozitatile si

extravagantele lui, neintelese pentru randuiala societtii de atuncl.

Asa de pilda, el nu purta ama paltory sau blana &A fi fost gerul Bobotezei, ci un pled, un fel de tartan a la conu Petrache Carp i manson
cu siret pe dupa gat, ca si boierul dela Tibanesti. In tinuta aceasta iesea
in oras se ducea la Curtea de apel unde era judecator, venea la Fialcowsky

Cu

serpi in manson.

El n'a vrut saii construiasca o cas pe potriva pungii lui, ci a locuit cat a trait jn vechia casa printeasca de pe strada ce-i poarta numele
indata dupg biserica, casa joasa lung5 Cu odai multe, in care, fiind singur,
clucea o viat uniforma de bohem, in tovartisia unui leu si a unor serpi.
HOR1A ROSETTI

Am fost bun prieten cu acest cel mai mic fiu al marelui democrat
C. A. Rosetti. Prietenia noastra era asa de stransa, in cat chiar and ne
desprteau cei 60 de kilometrii dintre Bucuresti uncle ramasese el si Plolesti unde slujba ma aruncase pe mine si unde am zbovit un bun parar
-de veac panace am venit la Bucuresti, n'a fost lung in an in care sa nu
ne vedem chiar de mai multe ori, fie cand veneam eu in Bucuresti, ha
cand venea el la mine la Ploiesti.
In afara de printul George Bibescu unul din cei mai vestiti tragatori
de spada si de pistol din lume, fost colonel in armata francez, ofiter de
ordonanta al impratului Napoleon Ill, decorat cu prilejul actelor de curaj
svarsite In Americ,a in rzboiul de secesiune, un cap de cam& antic, cavaler in toga acceptia termenului ; in afara de acest Bibesc, zic Horia a
fost cel mai indemnatec
mai temut tragator din tar5.
Ma pomenean cu el la Ploiesti; venea direct dela gara, f'Sceem o orb'
scrima cu rapiera, cu nouile lame belgiene Couleaux aparute atunci, mult
mal rezistente ca marca Solingen si se inapoia la Bucuresti, satisfacut c-si
destinsese muschii o ora, manie pe care a mai avut-o un original, neferi-

www.dacoromanica.ro

B1JCURE$T1 SI BUCURE$TENI DE EERI *I DE AZT

343

citul capitan Gurita, o mare fegaduinte a armatei, mort in imprejurari

at& de dramatice. Acest capitan lua trenul spre Ploiesti, cobora In garb'
lua o salata de icre. vestita In restaurantul garli Ploiesti, specialitate
Gherea, ri se Inapoia la Bucuresti, cela ce fame ca cheltuia aproape, 11
dus si intors ca s manance intro doua trenuri o salata de icre

lei clasa

Alta data ma pomeneam cu Horia la Ploiesti si dupe' un asalt cu

spade, hai la Campine cu cainele lu de vanatoare ce fusese premiat la
Paris. M duceam, ca mai fusesem de cateva ori cu el ma cu searna
la Campine unde stia el ca gaseste varlet, dar mai intotdeauna nu scapa
oc,azia sa nu face' baremi o pozna de-ale lui. Ne urcarn In tren la Ploiest
el cu mine si cu vestitul lui chine de yang pe care par'c-1 cherna
vazut cainele,
Cand a venit seful de tren sa ne perforeze biletele
1-a spus pe un ton cam aspru:

D-voastra nu stiti ca nu e voie cu chine In vagon?

Ba stiu.
Atunc?...

Atunci ce?...
Ori platiti pentru el, ori va poftesc jos la statia ce vine.
Nu vreau.

Nu vreti?
Nu
Bine!

fiel
La statia Baicoi, seful de tren intra in compartimentul nostru impreuna cu seful statiei, care intamplator ii cunostea pe Horia fiinda vana des
prin partile acelea si care II ruga sa plteasca pentru dine.
Am plait date', Ii raspunde Horia.
Aveti biletul d-le Rosetti?
Si bagand mane in buzunar scoate si prezinta blipCum nu?
tul de plata pentru caine, luat in gara Ploiesti.
Inmarmurit, seful trenului Il intreba.
Atunci de ce nu mi Fall aratat and vi l-am cerut?
nu mi l-ai cerut, ci pe un ton
II intrerupe Horia
Minti d-le!
arogant mai intrebat daca stiu ca nu e voie cu Caine In vagon, ceia ce
nu e tot una, fiindca d-ta in loc sa te pui la taifas cu mine, imi cerea
biletul si ti l-asi prezentat bucuros.
Bine se*

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCITJRESCII

344

Alt data, a venit chemat de mine, ca s vidm un conflict intre un

prieten comun si un ofiter, Dup ce s'a terminat duelul, cam cum se termina de obicei duelurile pe vremea aceia, cu cfite un praznic, am mers
-cu totii si Cu clientii Impac,ati s prznuim Impacarea.
Hora s'a dus la bucatrie, a 1ncins sortul bucatarului si si-a pus
-tichia lu In cap, a trimis s-i aduca un kilogram de migdale dulci, le-a
curtat, le-a oprit asa c s'au cojit cu Inlesnire si le-a pus pe foc Intr'o
-tigae In care a arunc,at unt proaspat si un pumn de sare, pan ce s'au
prjit i Infsurate Intrun servet cald le-a servit la mas, lar buatarului
care se uita uluit la el, 1i spunea mereu:
Ce te uiti?... Vrei s-mi iei mestesugul?... lnvat-I, ca dac lei
bine se,ama, ai s iesi un buctar s te anagajeze char Palatul. Eu,
-sunt balatul marelui Rosetti. dar dac n'am 1nvtat carte, taica m'a dat la
buetrie si uite ce fain bucgtar am iesit.

Dup ce am stropit din belsug Ong trziu noaptea Impckiunea

clientilor nostri, am trimis s ne aducg trei birji ca s mergem In oral
s conducem pe Horia la hotel, opt insi cati eram: doi client, patru marton i doi doctori. Cnd s ne uram Ii birji, Horia ne-a mai dat o reprezentatie: Deschide felinarul de la o birj, scoate din buzunar un cartus
de v'Snat si adresadu-se
birjarului, 11 Intreab5
Ai copii?
Am domnule.

Uite ce e, vezi cartusul asta?.., are alice de lup; il bag aici la

felinar la flack& cartusul explodeaz $i tu te duci pe lumea cealalt. lmi
-pare ru ca' ai copii, dar dragul meu, n'am ce-ti face. $i fiindc te dud
pe lumea cealalt, Ili dau un comision: eu sunt avocat la Creditul Urban"
si un mgar de client a murit Bra sa-mi plteasc onorarul. 11 chiaml
asa,... s nu-1 slbesti, s-i spui sa-ti dea tie suma ce-mi datoreaz s tu
.m-i trimiti cu mandat postal recomandat de acolo din rai, sau din iad
uncle probabil ca' trebuie s fie, de vreme ce nu-si plteste datoriile, la
-adresa mea la credit, unde m cunoaste toat lumea, ca sunt procopsita
sodrasl a marelui Rosetti.

L-a vzut birjarul a e sugubt si l'a rsat s sporovoiasc Oa ce

s-a fa-cut cheful.

Ajunsi la hotel, Horia Insceneaza alt pozn: fluid iarn si

noeptea, portarul, un evreu, dormea dus In cmruta lui dela intrare,

www.dacoromanica.ro

SUCIIRE$TI $1,BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI

345

moleit de caldur. Horia ne face semn s nu facem zgomot, ca s nu se

trezeasca portarul; infra' la portar in varful picioarelor, ia cheia din cui
dela numarul camerei lui, urcarn cu totii sus, deschidem odaia; Horia

scoate iarba dintr'un cartu c16 vantoare, pune praful pe o tava ii da

foc, ieim afara i cu totii intram de ast dat zgomotoi la portar unde
Horia Ii pusese cheia dela odaie
loc i urmand pe Tortar cu cheia,
lsarn pe el sa deschid up dela camera lui Horia i... tabloid Un val de
fum cu miros de praf de pusca nvlete din odaie. Horia pune mana in
gulerul portarului i zgaltuindu-I, Ii strig: Mizerabilel Ai aflat ca
descins in Ploeti fiul marelui Rosetti si ai fost pltit ca s-1 suprimi! Ocna
te mananc!

N'am putut sa ne mai stpanim rind, and am vzut mutra bietulut.

portar care incepuse si el s cread ea a fast atentatorul, fiindca nu-si
putea inchipui altfel, de vreme ce cheia o gsise la locul ei in odaia luii el insu0 deschisese up dela camera lu Horia.
Si acest incorigibil nzdrvan, de ate ori venea la Ploiesti punea
cale o pozn totdeauna reuit.
l-a dat i lui ins de hac data i bine, cumnatul lui, avocatul de
mare reputatie M4u Cornea, care-I intrecea in mesteugul farselor.
Pe timpul unei expozitii la Paris, pleac acolo amandoi cumnatii cu
sotiile. In tren, Oa la Varciorova, Horia se cam tinuse de capul lui
fac si et
Cornea, care se hotarise la randu-i sa gseasca momentul
o farsa, una i bunk ca sa-1 plteasc cu Off si indesat.
Cand Horia fact' in tren pe socoteala lui cumnatu-sau cea de pe urma
glum, acesta Ii spuse razand:
Ma nebunule, tu n'ai s vii cu noi odat la Paris. Cine tie prin
ce statie pang acolo, ai s te poticnestil
'Cum la Varciorova trenul zbovea vre-o trei ceasuri in gar_
pentru formalitatile de vam, cate-si patru calatorii, fiind tocmai ora
merg In restaurantul grii unde ?map sa mnance.
M4u Cornea
senator pe vremea aceia
ispravete inadins masa
mid de vreme, isi aprinde tigara de foi i iese pe peron unde i-a pe po-

liaiiiI grii de o parte, asa ca sa nu fie vzut de ai lui. din restaurante

se legitimeaz, si-1 face atent c in restaurantul garii mananc5 un domn
cu ochii bol9vilinosi si cu barb (pe atunci Horia purta barb) care nu

e altcineva decal vestitul Andronic, cel ce era de mult autat de politie

www.dacoromanica.ro

346

VICTOR BILCIURESCU

pentru faimoasa escrocherie Cu apa de mil-- ce fcuse mare vAlv in

toat tara si alarmase politia care nu reusise s pun5 mAna pe el, si-1
previne cS si-a lsat barb5 ca s nu fie recunoscut si s5-I aresteze in minutul cnd se va pune trenul in miscare, de carece are pasaport fals si
vrea s fug5 din tar.
Lsati pe mine d-le senator, il asigurA politaiul, care se gAndea
.1a reputatia ce-si va cAstiga de pe urma unei asemenea pretioase oapturi.
Gluma a reusit: comisarul gArii insotit de doi jandarmi, astepta momentul punerii in miscare a trenului si in clipa and seful grii da semnatut de *care, iar Horia da s pun5 piciorul pe soara vagonului, comisarul
d aresteaz. Horia protedeaza, vrea sa scoat pasaportul, ins5 jandarmii
li imobilizeazA bratele, trenul porneste, lar comisarul se rstestel
Andronic, urmeaz5-mA I

Dera fereastra vagonului Cornea i trimite semnificative binete, pe

and sotiile nu se mai pot opri de ris.
La Viena s'au oprit o jumtitate de zi ca
astepte pe Horia, dar
vAzAnd antArzia, c5ci pe semne i-a trebuit mult lui Andronic AN de
aur pAn se redevin Rosetti, si-au urmat caltoria, asa c Horia i-a ajuns
chiar la Paris cu intarziere.
Mi-o facusi cumnate!
MA nebunule, nu ti-am spus eu chiar dela plecare din Bucuresti,
c tu n'ajungi odat5 cu noi la Paris ?

HOBSCH
Un deosebit de simpatic tip bucurestean a fost maiorul Habsch,
ul muzicilor militare, seful orchestrei oficiale a teatrului National, com-

pozitor, autorul lmnului Regal, al Marsului Incorondrii si a multor altor

compozitii.
Adus in tar din Germania de regele Carol I, s'a relevat ca un exce'ent organizator al fanfarelor militare si al orchestrei teatrului National.
Om de duh, c,omunicativ, foarte simpatic i indr5git de toat5 lumea
care avusese norocul s5-I cunoasc5, era inadins provocat si contrariat
de prieteni i cunoscuti, ca s5-I innate, fiindc5 in starea aceasta devenea
adorabil, prin faptul ca explodAnd si vrnd s5 riposteze repede, nu reusea
fiindOS chiar dac5 deprinsese dou-trei vorbe romAnesti, si atunci da zor

www.dacoromanica.ro

3317CURE5TI 1 BUCURE*TENI DE IEBI $1 DE AZ1

347

s te impiedice s continu, tindu-t vorba cu mitatia unei tr5mbite pe

care o formula printr'un prelung ta-ta-ta-ta... ce dura p5n5 ce te rducea
la t5cere.

Simtse el di era necjit si provocat din dragostea ce- argtase toti

cunoscutii, dar necazul lu cel mare era neputnta de a deprinde mai
repede lmba noastra, ca s poat5 si el s r5spund5 prompt la provoc5rile
prietenesti. Erau cazuri and suprarea lui lua un seracter ce-1 afecta
in deosebi.
Asa de pilda, ori unde primea Ragele deflarea dela 10 Mai, la statuia lui Mihai Viteazul sau la Cotrocen, I-10bsch dirija fanfara pe tot

timpul at dura defilarea trupelor. Mai totdeauna parada aceasta ave,a

parte de o observatie a Regelui pentru vreo lips de cadent sau de
dresaj al cailor c,ari devendau nervosi i neascultAtori and ajungeau in.
dreptul fanfare' cu tobele si instrumentele de alarn ce asurzeau bietele
animale, iar and Suveranul, atragea atena comandantulu vreune unit*
de cutare neregul5, de multe ori comandantul arunca vina pe Habsch care
nu linea tactul. De fapt bietul Habsch nu era intru nimic vinovat, c numat

comandantul unit5ti, fiinda in deosebi la Cavalerie nu se admite

existe cal at& de putin strunt si dresat, in c5t i5 se sperie de o btaie
mai apsat5 de tob5.

Cu toate acestea, dupa mai fiece defilare, mai in gium, mai in

serios, Hiibsch purta ponosul nereusitei parzii, iar dup5 terminarea ei
ofterii superior' f5ceau roat in jurul lui HiThsch, aprindeau tiggrile si incepeau provocarile

Ei las Hibsch, c tu ai speriat caii cu tobele tale si ai rupt frontul

care a supArat pe M. S. Regele. Si grupul de ofiteri, ca s5-1 infurie, imprt5seau aceiasi p5rere.
Furios, Hilbsch caruia nu-i veneau in memorie expresiile romnesti, se
b,i1b5ia, dar tot reusea s5 aib riposte spirituale
Ta,

ta, ta, ta 1 inteles, inteles 1 la voi vrut defileze instrumente,

trombon, piston, tobe, nu oameni, nu cai I Oameni mere prost, muzic

vinovat, cal nedresat Hiibsch vinavat, parade stricat, Maieste superat, Hi%seh

vinovat, cal mere prost, muzic vinovat, ofiter nu invtat soldat, Hilbsch
vinovat, cal nedresat Uilbsch vnovat, parade stricat, Maleste superat, Hiihsch
st5p5ni r5sul, il luau in brate s imp5carea se fcea numai cleat, mai ales
c5 Habsch

smtea ca ofiterli au vrut sti glumeascii si c5 este Whit de ei.

www.dacoromanica.ro

48

VICTOR BILCIIIRESCU

In fosta casa a doctorului Keresteny de pe Calea Victoriei, pe locul

unde se afl astazi blocul ce adaposteste cofetaria Nestor, era acum vreo
56 de ani instalat ministerul de rzboi. Ad Habsch a indurat multe glume
din parre,a marilor apetenii ale armatei, tot din simpatia ce aveau pen/ru el.
La acest minister, toti directorii de servicii pe arme, aveau birourile
43r si, lucrau Cu ministrul sau cu secretarul general ; numai maiorul Hiibsch,
leful muzicilor militare, n'avea canacelarie si din aceast cauza nu putea lucra
-nici cu ministrul nici cu secretarul general. Prin interventia Regelui, ministrul de rzboi si primul ministru de atunci I. C. Bratianu, i-a facat rost de
o c,ancelarie in care si-a oranduit directia cu indicatia pe us ; directia generala a fan farelor din Romania- si mandru a este considerat acum in minister, venea si el acum la rand cu toti directorii generali, la ministru si mai

des la secretarul general, care era generalul Crutescu, pentru

corespondetei.
Cum mai adesea se lucra cu secretarul general, ori de cate ori i venea

randul lui Minch, generalul Crutescu, vrand s-I necajeasa, in loe sa Iucreze si cu el, prididea cu glumele
D-le dracului de hartii, m neamtule ; la mai blue spune-mi ce
anti disear la teatru ca viu cu familia.
Chintarn tom general, dar acum corespondenz urgent...
Eee I... lar corespondent L. Mai las-o m neamtule, ca mai e
'reme; acum pentru trei trambite si patru tobe n'o sa se fac gaur in
Cer I Dise,ara la teatru, mai da-le dracului de opere si mai zi ate o hock
cate o chindie d'alea mai saltarete ca s inviorezi sala I
Crutescu necajea, mai ales a stia a se supara foci and galeria N
cerea arii nationale pentru cari el n'avea Inca urechia obicinuit.
410 la
intervenea staruitor Hilbsch
Inteleg domn general
I3acau fanfara dela regiment nu mere, tot instrument stricat; trebue
reparation.

Dar Crutescu isi facea o placere sa-1 neajeasa mai departe.

Azi asa, maine asa, pang ce cand Crutescu i-a spus a patra sau a
.cincea oara sa le dea dracului de tromboane si de pistoane," Hasch scos
din rabdri, s'a inchinat, s'a dus glont la biroul lui si a scris pe cererea
sefului fanfarei regimentului Baal, o rezolutie conceput cam in felul
acesta

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI $1 ,BUCURE,BTENI DE IERP $1 DE AZ1

349

La raport d-voastra, respundem se duceti la drac sl trombon si pisten

vi fliegelhorn si dumita-, si a semnat. and a venit la Bucuresti seful fan-

farei regimentului din Bacau sa se planga, Hilbsch i-a spus verde : eu

scris, fiind ca eu spus caz dumitale la ministru cari ai spus mersi la drac.
Asta spus si eu la domnita : mersi la drac I- Asta tara de mersi la drac r.
* *

Intr`o primavara ministerul de razboi numeste o cotnisie sub preseodentia generalului Gigurtu, ca s aleag la Sinaia un teren propriu pentru
construirea unei cazarmi, din care sa faca parte si Hilbsch) care avea misiunea sa se pronunte asupra rezonantei ecoului terenului ce se va alege.
S'a intamplat insa Ca abia ajunsa la Sinaia, comisia n'a putut lucra din
cauza ca s'a pornit pe niste ploi ce n'aveau de loc indicii sa se mai potoleasc si atunci comisia instalata la hotel LIngarth se plictisea asteptnd zi

de zi sa inceteze ploile ca s pea' lucra pe terenul, acum cu desavarsire

impracticabil. Si a stat asa comisia privind prin veranda hotelului cum

ploaia cdea nemiloas, pana ce inteo zi tot asa de ploioasa si rece si de

mohorat, fara macar un punct luminos pe cerul de lesie, generalul

Gigurtu emite parerea aceasta
Maine in sfarsit, o s putem lucra.
Un ofiter insa din comisie, mirat ca presedintele face acest pronostio
cand nido indicatie pe cer n'o intemeia, il intreba

Dar cum vom putea lucra d-le general, and afar toarn si mai
razbit ca ieri si pe cer nu se vede un coltisor mcar de cer albastru?
Asta-I acum I
rspunde generalul
poate o mai ploua, dar nu
asa de cu seta ca astazi, nu asa de eau.
lar Hiibsch de colo :
Ma rog torn, general, iertati, dar mai reu cum acum, poate sa ploi
cu crema.
a

Alta data, pe calea Victoriei, un tanar sublocotenent trecand pe langa

Hiibsch, nu-I salut, in consideratie ca gradul sefilor de muzica este numai asimilat, nu combatant. Ofiterii insa in deosebi pe litibsch it salutau cu
placere. Cum insa ofiterul acesta l'a fixat pe Habsch, care nu s'ar fi suparat altfel, 11 opreste si-1 salut el foarte reverentios : Am onor domn sublocotenent se salut eu pe dumneavostra r
Inteligenta, dar in acelasi timp, usturatoare leche.

www.dacoromanica.ro

250

v IcroR 1311,CLURFsCLI

La 10 Mai 1881, proclamarea Regatului, toate fanfarelearmatei stranse

curte a Palatului, trebuiau sa execute pentru prima coara compozitia lut
Hitbsch ; marml Incoronirii, pe care In seara aceia Regele, Regina $1 todta.
Curtea $1 invitatii aveau s-I asculte din balconul Palatului.
dup ate mt
Greutatea cea mare In asemenea imprejurare, era
ca diriguitorul s faca a$a In cat prima not s se
s'au explicat atunci ;
Droduca intr'un tempo perfect la cele vreo 20 de fanfare Ingramadite In
curte,a Paltului din calea Victoriei pana In strada din spatele Palatului. S'a
spus atunci c la repetitiile prealabile, Hilbsch oranduise ca toate fanfarela

s se orienteze mai ?Mai dup semnalul unui gornist ce va suna drat*,

cad Curtea va apare In balcon, dup care s urmeze imediat : un, doi trei,
ai lui insotite de trei ridicari de crava$e pe cari s le observe $efii de fanfara $i s pronunte $i ei tare alti un, doi, trei, ca In felul acesta prima
'iota s porneasc odata din sutele de instrumente.
In fata balconului unde trebuia sa apar Curtea, Hasch a$teaptb
aparitia Curtii, calare pe un cal alb, ble,g $i surd, ca s nu se inpresioneza
de atata harmlaie $i pe data ce Curtea se randuiege In balcon, Hilbsch
intoarce calul 1ntr'acolo, salut foarte ceremonios $i rcne$te cat II la
gura : ,,Mar $ di coronare" (nriar$ul IncoronariOAtention L. Un, toi, trei 1$1 Insotege numrtoarea cu cate o ridicare de crava$5. Se aude cateva
,,un, doi, trei- dela cativa sefi de fanfare mai In preajma lui Hilbsch, dar
prima nota vine treptat.
A fost un trznet pentru ()fetid Hilbsch cruia ii venea sa planga de

necaz. A vrut s se repead spre fanfarele mai departate, dar calul abia
se mica. Furios, ro$u de mania., fcand disperat gesturi dezordonate cu
cravap, a Intors iar calul spre balconul regal, a mai salutat odat familia
regal care Intelegandu-i situatia, i-a rspuns foarte afectuos, si a mai rcnit odat Inaltat in $ea pe gloaba lu nepastoare Mai un data L.. Atention I Un, toi, trail
De asta data, spre marea multumire a lui Hilbsch, prima nota a pornit
intr'un tempo perfect, caci toti $efii de famfara au prins comanda $i
mar$ul Incoronrii, auzit pentru prima oar a fost multumitor executat $i a
plcut mult, spre marea satisfactie a lui Hilbsch, vazand ca tot balconul $i
mai cu seam Regele $i Regina, cari pang* ad i radeau de-a bine de tortura
multumesc.
lui Hilbsch, i faceau acum semn cu mana ca-I felicit
Dou trei zile dup aceasta Hiibsch a fost neintrerupt necjit de ofiterii

www.dacoromanica.ro

ClUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

351

prieteni, spunndu-i c regele, regina, fratele regelui, familia reginei, toti

au fost nemultumiti de fiasco-ul lui si cum Habsch le spusese mai dinante
regele 11 va decora pentru compozitia marsulu, prietenii, ca s-I necjeasa, 11 asigurau cA de acum s'a fins pe bot de decorate si cA in loc de
clecoratie o s-i dea una de dovleac, dar Habsch, invtat cu glumele lor,
le-a rspuns :
Ta, ta, ta... 1 Eu sti and regele e multumit si astept decoration..
Decoration tufleac (dovleac) regele pastrezi pentru voi.
$1 i-a venit decoratia intrun grad mal Malt deal se astepta.
La-reprezentatiile dela teatrul National, unde el a fost ct a trit seful
4orchestrei ofciale, era obiceiul ca intre acte orchestra s cnte ; dar pauzele acestea erau pentru bietul Hiibsch un adevrat suplciu, aci el vrea
s le consacre numai cu muzia clasic, cela ce nu era si pe gustul galeriei
care cerea tare si ostentativ : hora I srba 11 chindia 111
Furios, oprea orchestra si se aseza Ing5 pupitru, hotrit s nu mai
cedeze, ins6 fat de protestele i incptnatele insistente turbulente ale
valerlei chiar ale unei prti din sal, era forte s se execute.

Lumea ins6 fcea haz si cu toate protestele ei, 11 simpatiza, II indrgea chiar, aci Intr'adevAr era un caracter i o inim de o buntate
car, de care a dat numeroase dovezi pentru cine l'a cunoscut mal de
.aproape.

TELE OR
Pe Teleor l'am prezentat la cenaclurile literare unde a colaborat ca
..scriitor i cu deosebire ca epigramist, gen in care inteadevar s'a &tins si
in care este mai des pomenit. Aci If rezerv doar dou rnduri, pentru
intr'adevAr era un original pe care-I constatai dela primele fraze ce schimbai cu el, nu numai cnd erai avertizat, adic atunci and 11 stiai slbiciuTale, ci chiar cnd 11 cunosteai pentru intaia oar.
Era un original si un maniac : original, fiindc sub aspectul acesta ti
se inftisa mai totdeauna ; la brat cu unica lui flick un rs ce niciodat nu
era natural, sincer, ci fortat ; aversiune in5scut contra unor intimi, cu ori9inalitatea cA aceast aversiune de o cruzime de box, se exercita tocmal

asupra acelora din intimi in sufletul crora auta s5 se introdua si pe cart

www.dacoromanica.ro

352

VICTOR BILCIURESCU

h aparenta ii lingusa, dar in realitate le-ar fi dat sarutul viperei , maruac

fiindca refuza sa-ti strang mana ce i-o intindeal, pe crezul ea mana este.
propagatoare de microbi ; fiindc' stiindu-1 necesitos, dac in chip cat so
poeta de discret autai s5-1 strecori in rang o suma de nimic, el iti deschidea buzunarul invitandu-te sa i-o vari acolo, ca s n'o ating cu mana.
si aceasta chiar cand incercai ajutorul asa chip, ca s nu fie vzut de copila
Jul, ceiace insemna ca nu se ferea nici de ea.

Un original si un maniac cu multe si variate curiozithti.

MAN/AC/
BE1ZADEA GR1GORE STURDZA

(Betzadea Vil el)

Un maniac de considerat conditie sociala era si feciorul de Dorm.

beizadea Grigore Sturdza supranumit Vijel, fiindca avand o remarcabil

constructie atletica, a ridicat in fie ce zi timp de aproape un an, un vita
atunci nscut si Band acest exercitiu de forth' in fie ce zi de cateva ori,
musculatura i s'a desvoltat in aceasi mOsura In care se desvolta si vitelul,
asa ca a ajuns s-1 ridice si and a devenit manzat si mai tarziu and a
ajuns bou.
Era asa de voinic beizadeaua aceasta, hat cand trecea pe calea Victcriel pe atunci pavat pe trotoare cu dale mari de piatr, acestea cedau
sub calcgtura lui.

Fusese pas5 (general) In armata turca unde a slujit OM ce a iesit la

pensie, cand s'a retras la Iasi uncle-si instalase si haremul ce-1 avea la
Constantinopol, pe cara Trish' l'a desfiintat cu prilejul strfnufrii la
Bucuresti, unde a ramas pang ce a murit, locuind la Inceput pe strada Amzel colt cu str. Cristian Tell, apoi in palatul ce si-a construit la capul soselei
Kisseleff, unde este astzi parte din ministerul de externe.
Beizadea Vitel avea si el curiozitOti, adevrate manii, cari fceau sa
se vorbeasc5 de el ca de o personalitate excentria
Tria relativ destul de retras, ocupandu-se in deosebi cu astronomial
rare ori era vazut la teatru si tot asa de rar la $osea ; pasionat de innot,
exercitiu gimnastic cotidian, meloman, lar pe and sedea la Iasi a facut si

www.dacoromanica.ro

1131JCIIRE$TI IMIJCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

353

politica, fiind ales senator; inventator si filosof, poet, iar opera lui de apetenie in domeniul astronorniei este Legile fundamentale ale Universului",
c.k, pare-se a fi intr'adevar o lucrare de searn, de vreme ce Societatea
astronomica a Franfei Ii trimite prin vestitul ei presedinte Camille Flammarion o scrisoare datat din Pars la 3 Martie 1899, prin care savantul astronom Il numeste : scumpul su coleg- si- multumesie, in numele biroului
Societatii astronomice a Frantel, savantului principe Gr. M. Sturdza, pentru
importanta opera ce a binevoit sa ne trmit. Este o mare onoare pentru
Societatea astronomica a Franfei de a-1 numara printre fondatorii ei
semneaza Flammarion"

Dar acest curios print isi are o varietate de tabieturi ce tin and de
original and de maniac : Noaptea citeste [Ana despre ziva, se desteapt la
miezul zile, doarme astfel 9 ore din 24; la once ora s'ar culca sau s'ar

scula, face gimnastia cu greutti si la aparate ; aproape in fie ce zi primavara si toamna Isi face pe jos cursa de acasa la Baneasa i inapoi, vara o

petrece la Constanta unde avea un palat ale carui trepte coborau pang la
malul mrii, Inc& venea acolo gata sa se arunce in mare, mai cu searna
and marea era razvrtta, atunci pornea la larg si nu revenea la mal dec.&
dupa cel putin jurnatate de ora de lupt cu valurile. Eram si eu in vilegiatura la Constante and in tot orasul s'a raspndit zvonul despre patania
printului intr'o asemenea lupta cu marea infuriate : pe and innota la larg
a avut o contractiune musculari la picior (carcel) si Cu puterea lu hercutwig a luptat pana ce un pescar de pe mal observand primejdia in care
se gasea innotatorul, a pomit cu barca spre el si l'a adus la mal. Printul
t-a multumit i l-a gratific,at cu zece mi de lei, suma enorma pentru vremea
aceia, corespunzatoare astazi cu aproape un milion. Facea si altfel de

exercitii fizice : spre a da elasticitate plamanilor, si-i dilata prin cuvant'ri

putemice la tarmul marii and aceasta e infuriate'. Despre forta lui extraordinara se spunea pe atunci a a oprit o trsura din mersul cailor prinand si imobilizand-o cu o singur mana si s'a mai spus tot in vremea aceia c /upteitorui mascat care a doborat in arena circului Renz pe un celebru luptator european, era insusi beizideaua. Dar printul nu era numai
meloman recunoscut ci si un viorist concertant in intimitate, caruia i se reaucl, o surprinzatoare
cunostea de specialistii cari avuseser norocul
agilitate de arcus. Pe de-asupra avea mania claditului, lar cnd nu mai a23

www.dacoromanica.ro

354

VICTOR BILCIURESCU

vea ce-si cldi sie-si, cldea pentru avocatul ski $i chiar pentru vre-un administrator de care era convins ca are grija averii stpanului.
O intamplare ce scoate In evident excentricitatea beizadelei, s'a p-etrecut la Iasi, Intr'o iarn In care colinda judetul In propaganda electoral
pentru pare-mi-se un sc,aun In Senat.
Bine imblanit, cu dichisul de \lariat alturi, Beizadeaua porneste prin
judetul lai cu sania lui cu patru cal.
La un popas, carciumarul care-I cunostea, fiindca acolo poposea ori
de Cate ori trecea la mosie, II Intampin ceremonios si-1 pofteste 1nauntru
la cldur Intr'o camera mai deosebit. Cum la arcium mai poposeau
alte cateva snii, bezadeaua afl dele carciumar ca acolo se afl niste boeri
cari merg in propaganda electorala pentru un avocat pe care acestia il Insoteau.

La auzul numelui acestui avocat, beizadeaua s'a 1ncruntat si a devenit

nervos, pentru ca avocatul candidat, fusese cand era student, trimis pe
punga printului la Paris si sustinut acolo cu mijloacele lui 'Ana ce si-a luat
diploma de doctor in Drept. Beizadeaua s'a mirat cand a aflat ca protejatul su s'a Inapoiat In tara de mai bine de un an si n'a avut omenia s
vie s-i multumeasca ; nu a dat 1nsa important faptului zicand in sine :
un ingrat mai mult ; insa, cnd cu cateva zile Inainte a citit 7n ziarele din
Iasi ca protejatul lui si-a pus candidatura la Senat In potriva lui si la dou
1ntruniri consecutive 11 ridiculizase pe print si se plangea ca a fost ursit sa
aib un candidat ramolit ca Sturdza, acesta n'astepta deck sa-1 Intalneasca
sI s-i administreze o usturatoare

$i Imprejurarea l'a slujit, cad carciumarul intrebat de avocat cine a

venit cu ultima sanie, iar carciumarul i-a rspuns Ca e sania beizadelei si
c stpanul se afla in camera vecina, avocatul radios, se scoala, intra In
camera printului si-i 1ntinde mama cu oare care autoritate, Insotind-o scurf
cu un
Ce mai faci beizadea ?
Cu CAM' satisfactie credeti c atletul i-a prins mna si i-a strans-o ca
Intr'un cleste, cu atata putere In cat ingratul contra candidat urla de durcre.
Fara s zica un cuvant, cu un c,alm desavarsit, Sturdza l'a dat pe mana
pu$casului care'l Insotea In totdeauna la vanat, sa-1 tin strans, lar vizitiu-

www.dacoromanica.ro

131/CURE$TI $1 BUCURE*TENI DE IERI

1 DE AZI

355

lui i-a poruncit s-i trag zece harapnice (bice) pd pielea goal, lar dup'S
,ceLi s'a Implint porunca, atat i-a spus :
Inteleg s nu recuno$ti a ceeace e$ti, e dupg urma milei mele, Inte-leg s-ti pul candidatura Impotriva mea, dar s fii vipera crescut de mine,

care a m oarasa la tribun o jumtate de ceas $i pe deasupra s ai Indrzneala s dai ochi cu mine, ba s m $i tutuesti, Ala le-a pus vrf la
-toate $ de aceea nu mi-am murdrit eu palmele qi am pus slugile s ti le
splice.

Acum mergi la Intrunire $i spune-le acolo $i de ptania asta l''.

CATARGI

Doi maniaci interesanti prin originalitatea maniilor lor, era aceast peTeche Catargi ce locua Intr'o prea frumoas cas cu etaj, cu baicoane,
grdin, curte spatioas si numeroase dependinte, printre car grajduri $i

remiz de trawl, cu multe slugi, dar In deosebi vizitiu $i rndaqi pentru

cat de ras scump. Locunta aceasta era situat In coltul format de str.
Scaune (N. Filipescu) cu str. Vasile Conta, cas, devent mal pe urm
liceul de bieti Carol I al prof. Mihail Dragomirescu, astzi liceul de
fete Regina Maria".
In afar de numele de Catargi sub care era cunoscut perecha aceasta, nimeni nu $ti a nci cum li mai zicea lui nici cum li mai zicea sotiei, nici
de unde veneau, aci nici odat nu le-a alcat nimen pragul case ; se $tia
doar a erau foarte bogati, ca nu se rudeau cu Catargiii nogri $i se bnuia
:1 ar fi veniti din Basarabia. Nimen nu i-a vzut vreo dat la Sosea dest

aveau cel mai frumos $i mai scump atelaj din Bucuresti, nci la teatru, nic

la vreo gradina de var, sau la vreo coretrle.

Mania lor consta : a lui, din a intretine un grajd cu cal de pur snge
pe care-i plimba In fiece zi vizitiul la $osea pornind de-acas in de fata
lu care privea din balcon plecarea $i sosirea a dou perechi pe z ; a ei,
din a colectiona guvaerica de pret, zvonindu-se ca avea patru case de
ban' numai cu guvaerica rar $i a giuvaergiul Curtii Resch avea dispozitia

ei ca once rar bijuterie Ti intr In magazin s i-o aduc In prealabil el,

(are o retnea sau le retinea daa-i plcea mai multe, a$a In ct foarte adesea Resch era in casa lor $i lua $i el parte la a$ezarea lor In casele de bani.
Ceeace fcea lumea s' le atribue calificativul de maniaci, era tocmai

www.dacoromanica.ro

356

VICTOR BILCIURESCU

aceast neinteleas afectie pentru odoare vii si moarte de mare pret, fr

ca ei s profite de ele; de cal profita doar vizitiul, el multumindu-se
priveasc; ea ingrosnd punga giuvaergiului numai pentru plcerea excentrica de a le privi, fr s fi avut mcar o singurii dat satisfactia s' se

impodobeasa cu ele. de vreme ce nu ieseau niciodat in lume si nict

nu cunosteau pe nimeni, ca cel putin o cunostint s5 le fi putut admira
comoara din grajd

i cea din casele de bani. Curiosi maniaci I

COLONELUL PAPAZOGLU

L'am int5Init adesea pe strada in costum de mod veche, dup ce lepdase uniforma. din care nu mai pstrase decal o sapcS la Barbu Ldutaru sau a la boierul Balsama care umbla si el cu sapca Cu coz,oroc ca
alcSie si cu beau rosu sub el.
vremi, ins cu antereu LAWS
Despre mania lui de colectionar, att mai mi-aduc aminte c
contimporani cu el, 11 bnuiau de a-si fi impestritat colectia $i cu strasur neautentica. Unul din acesti batrani care avea si el slbiciunea colonelului, strnsese si el ateva piese pe cari le botezase mai rare- decal
Ile colonelului, probabil din spirit de concurent. Pe acest concurent l'ara
'inta!nit intr'o familie, unde l'am auzit sustinand cu convingere ca o pretins sable a lui Mihai Viteazu cu care se flea colonelul, n'ar Fi fost a erouIui dela Clugreni. Se mai spunea iarsi c unele decoratii si monete
vechi din colectia Papazoglu n'ar fi fost autentice. In tot cazul, mania colonelului e preferabil celeia a maniacilor artati act.

ANTON ARION

Cel mai simpatic maniac dintre bunii mei prieteni, a crui inofensiva
manie era mai mult de ordin superstitios si ca toti superstitiosii, evita' si el
s se aseze la o mas la care el ar fi fost al 13-lea conviv; nu solutiona o
afacere care ar fi fost sorocit la un 13 al lunii i credinta lui 1ntr'o asemenea eresie mergea Ong acolo Ca" nici sotiei si fiului lui, un excelent t5nr, fost ministru plenipotentiar, nu le-ar fi ingSduit s nu Oa seama de
consemnul de a nu nesocoti acest act de temeinic prudent cum o intelegea si o practica el.
Culmea acestel superstitii, devenit la el o incurabil manie, era a-

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI

51

BLTCURS$TENI DE IERI

51

DE AZI

357

lunci c5nd de pild ramnea In 13 monete de aceiasi valoare 1 leu 30, 13

lei, 13 poli, sau 13 sute si aceiasi superstitie profund 1nradacinata In credinta lui II determina s refuze s se urce inteo birje al carei numr Insuma un 13 de pild 58, 67, 283, 346, 427 sau asa ceva.
Numai auzeai chemnd un birjar si pe data ce acesta se prezenta, se
-uita la numr si aduna tare 562=5 cu 6 0 cu 2 13.-51 conceda birjarul:
nu ma urc baiete, birja ta e buna de boroboat 1 Si cherna alta birja.
In afar de aceast manie superstitioas, Toni Arion, fratele altui bun
prieten al meu generalul Brown Arion i vrul lui Costicit, Virgil i Paul A-rton, era un perfect cum de lume, de prietenia caruia te puteai felicita.
Un asemenea tip de maniac superstitios se zice ca ar fi fost si boierul
-mare proprietar Otetetesanu, pasionatul jucator de carti, acela care a astigat mola Ma-gurele de 15nga Bucuresti la masa verde, cu o carte noromi s'a spus parc cu un sapte de cupa,mosie cu un conac princoasa
ciar, lsata mostenire Academiei RomSue, conac transformat astazi intr'o
foarte impuntoare si vasta cladire In care functioneaz un liceu de fete.
Se zice ch. acest Oteteleseanu and era invitat la alti boieri s joaca
cArti, lua feciorul de 1ncredere care-i ducea dou pungi cu galbeni, fie

care pung pe atunci contina 500 de galbeni adica 1000 de galbeni,

ceiace reprezenta aproximativ vre-o 11.000 lei si cum incepea jocul, el
ridica o carte din gramada si daca cartea era de row, juca pSna ce pierdea portia pe ziva aceia, cele dou pungi ; daca insa cartea era de negru,
trimite,a feciorul cu pungile neatinse acas, iar el rmnea sa priveasca. Cu
-sihtemul acesta, boierul Otetelepnu si-a rotunjit averea, singurul jucator
care nu s'a ruinat la joc de cart!.
se zicea
EXCENTRICI
STATE PRODANESCU

Un lnofensiv, pe care nu 1-ai fi cunoscut ca nu e intr'ale lui toate,

dupa cum se inftisa In lume, totdeauna la locul lui, polticos si Cu aparenta
de bine crescut ; singura lui meteahn In care 11 recunosteai ca aiureaz,
era idea fix5 c e poet, si nu poet de Mud, ci poet consacrat, mare poet
rclu, adica poet liberal trecut pe cartile lui de vizit, fiindca pe vremea
-aceia partidului liberal i se zicea partidul rosu spre deosebire de partidul

www.dacoromanica.ro

358

VICTOR BILCIURESCU

conservator cruia i se atribuise denumirea de partidul alb care-si avea si

el poetul lu tot In Bucuresti, pare-mi-se Chimild ce-0 avea i el crti devizita cu calitatea de poet alb, ca s nu se lase mai pre jos dec.& Prodanescu. Acest Chimita Irma n'avea hazul lui Proddnescu, care era un altfel de
scrantit, simpatic, manierat, agreabil si chiar indatoritor and ti acorda
titlul ce-s punea pe cartea de vizita. Era de conditie sociala bun si situatie material destul de bun : trei sau patru case inchiriate ti dau un venit
ce-i permitea satisfactii mai pretentioase : vilegiatura In toate verile s
chiar caltorii in streinatate.
Intr'un imobil avea chinas pe un capitan din administratia ostirii pe
care-I cherna Zaharia si care stiindu-1 scrantit, nu-i mai platea china, iar
cand proprietarul i-o cerea, capitanul ii spunea ca i-a platit-o dar c ansul
distrat. Cand Prodnescu a vzut ca au
zicea el
nu tine minte fiind

trecut mai multe termene si capitanul n'are de gand s-i plteasc, l'a
amenintat ca are s-i fac portretul Intfo poesie, ca sa-I faca de ras, cad
State Prodnescu nu-si tiprea versurile In volum sau prin presa, ci prin
foi volante pe cari le impartea singur pe piata fag contravaloare, adic
gratuit. Chiriasul ins l'a amenintat c daca ii aduce prejudiciu prin publicitate, actul constitue calomnie la adresa unui militar si-1 traduce In fata
justitiei.

lngrijat, Prodnescu care era gata cu poezia ce incepea cam asa

Eu dint a Romdniei gloria,

lar nu ca cdpitan Zaharia
Care nu mi-a pia-tit china!"
cnd a auzit amenintarea chiriasului, a dat fuga la avocat si acesta
sfatuindu-1 s nu figureze in poezie numele de Zaharia, c nu poate ptinimic, a modificat poe,sia In felul acesta

Eu ciint a Romdniei gloria,

lar nu ca ccipitan Cipitnescu Cdpitiblia
Care nu mi-a pliitit china !"
Si asa tiparit, a Imprtit-o In oras si i-a trims 5i cpitanului o foaie,
lar acesta cand l'a intalnit, lar l'a amenintat :
Stai tu nebunule, ea te 'nvt eu minte, s m discreditezi In public I

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

359

Nu e adevrat I Am intrebat avocatul, nu-m poti face nimic ; in

poezia mea nu e Mari Zaharia $i d-ta nu egi Capitiinescu.
Bine, atunci daca te pi:if-10 de Capitanescu $i nu de Zaharia, sa-ti
plateasca el, nu eu.
*
*

I s'a atribut lu Prodiinescu pe vremea acea versurile acestea, pe call

tot liceul Sf. Saya le $tiam pe de rost si de cari si acum m-aduc aminte:

Am pornit, pornit, pornit-am

Dela Jai in crucior
Si-am sosit, sosit, sosit-am
La Olimp intr'un picior ;
Viizui oameni de hcirtie
Cu musteiti de chilimbar,
Lei de cocei pe ciimpte

Meinand stridii cu mutar;

Vazui ursi in uniformei
Bilrbeiteascil imbracati
Mcinccind lacom dinteo forma'

Rafe fripte pe cdrnati ;

VcIzui versuri de-ale mele
Schioape, cioante, in ciitusi,
Si aliiturea cu ele,

Epigrama Wad dus."

Nu cred ca versurile sa fie ale lui Prodanescu. Pare din potriva", o
spiritual $arj la adresa vre-unui membru al Junimei dela la$i, cu prilejul
strmutarii acesteia $i a Convorbirilor literare dela la$i la Bucure$ti ; poata

Bcdniirescu, poate Pogor sau lacob Negruzzi. Prodanescu avea haz cate
data, dar nu pot crede a ar fi fost capabil sa aiba nici spiritul nici suita
muc,alitei inspiratii de mai sus.

Versurile, e adevrat, n'au coherent, dar nu sunt lipsite de duh ;,par

www.dacoromanica.ro

360

VICTOR BILCIURESC

nal de grab sa exprime intentia de ridiculizare a unui glumet manuitor

al sarcazmei, a unui antagonist al scoalei adoptate de Junimea i de organul el Convorbiri Literare. In niciun caz nu le pot atribui lui Prodiinescu,
caruia ii cunosc si alte aberatii rimate din cari dau aci cateva ca s se vad8
ca nu era In stare s conceapa spirituala s,arj de mai sus.
De pild, cand In rzboiul Independentei arunca aproape zilnic fol
volante cu versuri despre victoria armatei romane, imi amintesc de o poesie
a lui care incepea cam asa

5i acum di biruircim
5i ne linistirilm,
Nu ne mai rcImcine deciit

Luarea Dobrogei dela turci,

Cu care putem juca in papuci I"
* * *

Intr'o var fiind la 136i la Mehadia, toat lumea bucurestean8 ce se

alla acolo, se distra pe socoteala lui, provocandu-I s cante In versuri
splendorile Mehadiei si farmecul vilegiaturistilor romani. Si Prodnescu s'a
executat si ce bruma tipografie va fi fost acolo, trebue sa fi castigat bine
de pe urma tipritului versurilor scrantitului Poet rosu.
Aflndu-se pe podul de peste Cerna, Intalneste patru doamne ce veneau din partea opus, cari cum II v5c1 Isi dau mana, formand un lant de
latimea podului si postndu-se in calea lui Prodnescu, Ii zise : Poetule, nu
te lsrn s treci OA ce nu improvizezi pe loc o poezie.
Radios, Prodanescu saluta curtenitor si vzand sub podul de peste
Cerna niste copii ce se scldau, lanseaz aceast improvizatie pe cari cele
patru doamne au avut grij s'ofaca cunoscuta intregei Mehadie

Pe podul cu apei rece

Persoana trece ;
Sub podul cu apei caldd
Persoana se scaldii."
Cam acesta a fost verstitul State Prodiinescu.

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1 $1 BUCLTRE$TENI DE IERI $1 DE AZI

361

ALBULESCU

Un excentric si el, dar un excentric mai mult prefcut decal real, pentru c toat scranteala lui era asa fel calculata, ca sa convinga lumea ca e
intr'adevr iresponsabil si s induioseze aceast lume ca sa fie cat mai
darnic cu el.
Fedor de boeri, mari proprietari In Dolj, mostenind o avere considerabil pentru vremea aceia, si-a risipit-o pe satisfactii stupide : a colindat
strinatatea si and a simtit c este ruinat, s'a angajat voluntar in nu stiu
ce armat din Egipt de unde a venit in tara cu o uniform de acolo, pe
care privind-o, nu ti-ai fi stpanit rasul.
Vaznd ca e pe punctul de a lipsi pang si de strictul trebuitor, a avut
norocul sa-i reuseasca punerea pe piat, dar numai pe piata garii, adica pe
peron, a unei foi periodice cu un titlu scrantit ca si el si cu un subtitlu tot
asa de trznit, pe care-I petrecea pe la calatori cunoscuti chiaburi cari
puteau s plateasca 2 lei un exemplar de clou foi, and ziare serioase nu
pretindeau pentru un numr decal 5 si 10 bani. Si ceiace i s'a ingaduit lui
in consideratia numelui familiei, era cu at& mai scandalos, cu cat era lasat
sa liana un exemplar de cate 5 si 6 ori, caci nu punea sub presa numarul
urmator Oa ce nu se epuiza tot tirajul numrului in curs.
Totdeauna corect imbracat si spilcuit, colinda vagoanele de clasa intale cu servieta piing de foi si dup ce-si fcea suma, lua masa la restau,antul garil unde pltea in adevrat galant om, fiincica pe el 11 costa masa
pretul a douS foi vandute. Or, cum vindea intr'o zi intre 20-30 foi dup
chiar spusa lui, isi putea plti o mas suculenta si-i mai ramanea zilnic
intre 40 si 50 de lei cu call se Intretinea si avea si rezerva trebuitoare
pentru tiparnita nurnrului urmator, numr ce niciodat n'a fost de nimeni
citit fiindca nu continea nimic vrednic s-ti retie atentia.
Intr'una din zile, afland c I. C. Brtianu este inteun vagon in gar
(pe atunci nu exista vagon-ministerial) urca si salut foarte gratios pe priml ministru care'l cunostea si vrand sa-i dea doi lei si neavand mrunt Ili
d s-i schimbe o }Artie de 20 lei si sa-i dea restul, canna Brtianu if zicea
cusurtd.

lar Albulescu are prezenta de spirit sa-i rspunda

Vai de mine d-le prim ministru, cum mi-as permite eu o asemenea
necuviinta : Excelenta voastr n'aveti niciun cusur 1
A fcut haz Bratianu si l'a lsat in plata Domnului.

www.dacoromanica.ro

362

VICTOR BILCIITRESC

POPINI
Un tnr ce n'avea de loc aparenta unui dezorientat, dar se asemna

mult cu mania lui Prodnescu de a se crede poet, asa Mat in afar de

aceast inofensiv' meteahn, era un echilibrat aruia trebuiai s-i acorzt
toat incredereat mai cu seam c era farmacist proprietan cu excelent
reputatie, calitate in care trebuia s-si aiba toate mintile la locul lor, ca
nu cumva s greseasc vreo ordonant, asa cum se intamplase recent pe
vremea aceia cu gresala care a costat viata nobilei si distinsei tovarse a
vestitului general Davila.
Ca si Prodnescu, nu-si publica poesiile in volum sau prin pres, ci le
tiprea in foi volante si te druia cu ele de cum te intalnea. Inofensiva meteahn, care nu supra pe nimeni : Era de pild ziva numelui sotiei ; turna
pe repezeal o od, da fuga cu ea la tipografie i publicitatea isi atingea

telul : curgea a doua zi la domicillu telegrame si arti de vizit felicitnd

pentru onomastica sotiei.
Implinea copilul lui Alexandru, tiu minte si azi ca-I cherna Alexandru,
cinci ani, acelasi procedeu : poesia ocazional, tipografia, posta si iarsi
felicitrile. Nu retiu textul versurilor, dar titlul II am si acum inaintea
ochilor

La mai mare !
Odd inchinatii fiului meu Alexandru, cu ocazia implinirii a cinci ani."
Acest farmacist era vestit in tot Bucurestil pentru adresa si eleganta
cu care patina in Cismigiu ; cel mai tare intro cei trei asi ai acestui sport:
El, arhitectul Lebeuf si Vichi lonescu, fratele mai mic al lui Tacke lonescu
Ajunsese in deosebi Popini s valseze pe ghiat, asa a strngea admi-

ratori la ora and acesti regi ai patinajului apreau In Cismigiu.

Dar daa Popini nu supra pe nimeni cu slbiciunea compunerii de
ode ocazionale familiar, intr'o bung zi a devenit indezirabil ; in ziva and
prinand aripi in domeniul poesiei, i-a venit fantaxia, vorba lui Caragiale,
s comit' in vers o drama in numai putin de... cinci acte si culmea fantaxzei", s nemereasa cu ea drept la Anghel Demetriescu, la estetul acela
care se istovea tot and trebuia s asculte o insipiditate si cruia nu-i trecea
criza de nervi, nici dup ce scpa din clestele unei asemenea torturi.
Intr'o dup ainiaz luam ceaiul la Anghel Demetriescu, Delavrancea,

www.dacoromanica.ro

BlICTIRERTI *I BUCURE*TENI DE IERI 1 DE AZT

363

Vlahut, Pitis si eu. Anghel Demetriescu era in bun dispozitie, stare in

care era o adevrat plcere s-i asculti spusa totdeauna interesant si
orezentat cu un femme admirat de toti asculttorii. In situatia aceasta de
agreabil bun dispozitie, usa se deschide si servitoarea introduce pe Poni Cu un voluminos manuscris in mn.
Anghel Demetriescu a inglbenit, Delavrance,a -a strmbat din nas,
Vlahuta ziimbea stiind ce are s sufere amfitrionul, iar Pitis si Cu mine,
toti cunosandu-I pe farmacist, am fost contrariati ca' ne-a turburat din seliniitatea in care ne complceam.
Am venit stimate maestre

incepe Popini

sa-ti citesc o drarn

In versuri pe care am terminat-o ieri.

Imposibil draga Popini astzi
ii tale vorba Demetriescu
vez: si tu, sunt intr'o consftuire cu dumnealor ; cum al putea sa-t conediez, aci asta ar insemna s m ocup de altceva in prezenta tor.
Nu maestre, n'au nevoie s piece, pot s asculte 0 d-lor cu atat
mal bine.
Vaznd c nu e chip s scape, Demetriescu ii spune s citeasc repede
un singur act.
Cal timp a ducat citania Demetriescu era mortificat, Delavrancea ble.s
tema printre dinti, far cnd Popini a cenit prerea, Anghel a spus c nu
poate s-si dea prerea, decal dup cel putin o sptmn, ca trebue s
re flecteze.

Scena nostim a fost and dup plecarea farmacistului dramaturg, Demetriescu si-a chemat servitoarea
Ascult lulisca, ce-ai fcut ?
Ce fcut Domnu ?
Cum ce facut? Ai lsat pe nebunul asta s vire cutitul de cinci ori
in mine I Un cutit cu cinci tisuri 1 Uite asa le rsucea in mine si in domnii

tia.
N'avut, domnu, cutit.

Ce n'a avut lulisca, un cutit in cinci acte stii tu ce e aia ?... Dac
mal bga un act, eu mor si dumnealor lesina. D'aia lulisca, cand il mai vezt
p'sta c vrea s intre In cas, s nu-I mai Iasi cu nici un pret I Spune-i c
nu sunt acas, c5 am plecat pentru un an in strintate, c nu mai stii de
rostul meu ; sau stii ce ? spune-i c'am murit chiar In noaptea cand a b
gat cutitul cu cinci acte in mine !

www.dacoromanica.ro

364

VICTOR BILCIURESCTJ

lulisca a ramas de piatr si nu s'a dezmeticit decit cnd ne-a vzut

pe noi pufnind de r5s.

Bietul Popini I Dac In loc de dram in versuri si r cinci acta, ar fi

st6ruit in acrobatia de pe ghiata Cismegiului, s'ar fi ales si el cu un renume, cu acela de cel mai strasnic alunecator pe ghiat tin tara

BUFONI
DEL SERBO

Propriu zis, noi n'am avut bufoni in intelesul pe care l'au avut bufonii
Jefa Curtea Frantei, sau de pe la casele notabililor i nobililor de pe vremea aceia. Bufonii .nostri se chemau meisciirici, nu ins in intelesul trivial
al termenului, ci doar in acela al unui caraghios spiritual, care fie ca avea
riposta prompt, fie ca intervenea intr'o discutie, rolul lui era s intretina
buna dispositie in societate cu glumele, apropourile si farsele lui; i s'a
zis mcisecirici ca s fie deosebit de paiata de brilci, care se spoia inghitea
-sbii si fkea tumbe ca s faca haz vulgul ; pe at vreme msariciul era

aciuiat pe 15[10 o casa boiereasa, unde locuia si lua masa la rnd cu

familia si invitatii.
Un asemenea mscrici a fost Del Serbo, crescurin casa boierului
Pana' Oleinescu dela conacul mosiei lui din alegii Dambovitei, care, dupa
moartea lui Olnescu, a venit In Bucuresti, continuandu-si meseria prin
cteva case cari Il pofteau din cnd in and, cum era casa Giani fostul
prefect de Brila, fratele fostului ministru i presedinte al Camerei, si cum
l'am cunoscut si eu in casa unei rude unde i-am trzut si eu intreaga gam
a asa ziselor spiritualelor lui glume.
Del Serbo, adie Sarbu era un matur ca de vre-o 50 de ani, pezentabil
si capaba s joace ()rice rol t s'ar fi cerut s creeze. Carta lui de vizit
-vea sub nume aceast mentiune : maestru in trompet invizibilr, si inir'adevr isi sugea buzele asa fel CA' sunetul imita perfect fanfara militara.
In afar de farse ce se puneau la cale de el impreun cu familia care-I
-gzduia, programul lui obicinuit era cam acesta : o trompetg-dou la venirea unui musafir,care nu-I cunostea, o declaratie de dragoste in genunchi,
sotiei amfitrionului, zis6 atSt de inalcit si de incoherent, incat rasul
nu mai contenea ; imita, scalciat bine inteles, o 5edint a congresului dela

www.dacoromanica.ro

BUCURERTI RI BUCURETENI DE IERI '*I DE AZI

365

Berlin, vorbind cand ca Bismark, and ca Salisbury, and ca Andrassy,

cand ca turcu, fara insa ca vreodat sa treac msura ingaduit ; invatase cateva fraze In frantuzeste, nemteste, ungureste 5i turceste, pe cari le
debita pe ntrsuflate, din call nu se intelegea nimic, dar aveau darul sa
intrelin buna dispozitie.
Cand Olnescu pleca la loai in streinatate, ii aducea $i lui, o amintire si odat i-a adus o plrie de paie din marginile careia iesa o roata
mare in forma de umbrel ce servea s te apere de soare sau de ploaie.
Cu umbrela aceasta pe cap, va puteti inchipui ce subiect de hazlie comparatie Cu o paiat isi era dat s asculte bietul Del Serbo.
Unele din casele unde-I intalneai de obicei, i'l instruiau sa joace farsa
rudelor sau cunoscutilor si chiar autoritatilor.
La o asemenea farsa am fost si eu martor :
Colonelul Z, trebuind sa nu lipseasca pe timpul verei din Capital,
se ducea s respire Duminica la mo$ia din Arge$ a socrului lui si cum Argesul ameninta s rup soseaua si s la cu el la cea dintaiu viitur si conacul si statia drumului de fier, proprietarul ceruse cailor ferate sa se
asocieze cu el la abaterea Arge$ului pltind costul pe din dou.
Cum intr'o Sambt colonelul II avea la mas pe Del Serbo, li propuse s mearg cu el a doua zi, Duminica de obicei, dandu-se drept inginerul c. f. r., care vine s abat garla. Bine inteles, i-a aratat cum s joace
rolul inginerului, i-a dat s retina' cativa termeni technici : busol, mir,
perpendicular, abatis, plan si altii asemenea; a telegrafiat socrului Ca vine
cu inginerul c. f. r., lar socrul beat de bucurie ca scap conacul cu o cheltuiala pe din doua, rndueste o masa imparateasca $i pleac la gar s-i
primeasca.

Uite, tat socrule, iti prezint pe d. inginer de la c. F. r., care vine

pentru situatie si vrea sa cunoasca si situalia conacului d-tale ca sa fac o
singura abatere si d. inginer n'are nici o preteatie, fiind remunerat de c. f.
Incantat, socrul i se ploconeste
Vai.d-le inginer I Ce mare onoare pentru mine sa va cunoscl Va
rog, faceti-v comod si s mergem la masa ca chiar a trecut ora.
Dar inginerul stilat de ginere
Ma iertati, dar tiu in prelabil sa mergem la fata locului ca sa memvrez ce am de Limit.
Si cum Argesul trecea chiar prin fata conacului, merg cu totii acolo ;

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCILIRESCU

366

falsul inginer Inchide un ochiu, arat cu mana Inspre cotul _ce izbea In
sosea si bolboroseste termenii Invatati; apoi se Intoarce catre proprietar
si-i spune
S'a facut I Saptamana viitoare sunt ad i cu intreaga echip ; asez

abatis la cot, fac un unghiu la conacut d-tale, altul la gara si Intr'o saptaman nu mai aveti nicio grij, puteti dormi linistit.
VA' asteptam d-le inginer ca pe salvatorul nostru ; aveti ad i camera

d-voastr si tot confortul pe tot timpul cat ne-ati face onoarea sa va avem
oaspetele nostru.

La mas, musafirul e asezat intre sotia si sora proprietarului doua

btrane foarte ceremonioase call nu se ocupau deck de d. inginer. Dar
d. inginer tot trnbuibat cu buntti si cu vinuri bune, prinsese la limba si
astepta semnalul colonelului and trebue sa-si dea arama pe fata.
La cafea, proprietarul gseste oportun s-I mai traiga de limba pe
inginer asupra abaterii Argesului, iar colonelul prinzand momentul prielnic
face semn d-lui inginer s dea drumul fanfarei invizibile.
Si Del Serbo, prompt :

M Intrebati cum abat Argesul ?... Uite asa : Si rasuna sufrageria

si toat casa de trambitele maestrului.
Momentul a fost de un tragi-comic iresistibil : Cele dou batrne
s'au ferit speriate cu scaunele In laturi ; proprietarul a crezut ca inginerul
ad-hoc a Innebunit subit ; colonelul ne mai putand sa rad, rcnea, lar
eu radearn cu lacrimi.
Proprietarul cerea ap rece s-i puna la cap si se Ow sa-1 linisteasca, spunand ca nu-i nimic a are sa-si revin, iar Del Serbo
Lasa-m D-le In pace I De ce sa-mi reviu?... Dac nu-ti trimet eu
Argesul la dracu s-I la, sa nu-mi mai zici mie d-le inginer I
lar btranele speriate, II luau cu binisorul
Linisteste-te d-le inginer, c'o s-ti treaca...
lar d. inginer
Ce sa-mi treac5 cucoan?... V trimet eu Argesul s colinde pe la
dracu sa"-1 ja ; n'o sa mai treac pe la d-voastra II fac eu sa se mute la
Craiova, la Severin si dac m'o pune la ambitie II fac sa tre,aca pe la ParisNumai socrul rmase inmrmurit si-si vaicarea nenorocul

Ce nenoroc pe mine L.. Sa 'nebuneasc tocmai and semi abata

Argesul gratis I

www.dacoromanica.ro

EITCURE$TI $1 B1JCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI

367

Cum Del Serbo era des si In casa fratilor Giant, intr'una din zile and
Del Serbo lua masa la ei, Giani, prefectul de Brila, ce se gsea In Bucuresti

si care si el era bun de pozne ti propune lui Serbo s mearg cu el la

Brila unde trebuia s se prezinte medicul sef al judetului atunci numit
cum Giani interesndu-se la minister, se spusese c

medicul not, numit nu

poate sa se prezinte cleat peste o sptmn cS nu i se tiprise Ina diploma, lui Giani i se nazare s joace Cu ajutorul lui Serbo o fars comitetului judetean
fata aruia noul numit trebuia s depun jurmntul.
Intelesi pe drum, iat-i pe arnandoi la prefectur : prefectul in tinut,
presedintele si comitetul judetean asisderea, iar pretinsul doctor pune mana

po cruce, repet formula juramntului ce i-o dicteaz presedintele comitetului si urmeaz felicitrile, strngerile de mn. Radios, Del Serbo scoate

o hrtie de 20 lei si plteste preotului ce-i luase jurmntul si and vine

randul secretarului consiliului ca s-1 felicite, i cere numrul diplomei ca
s-1 treac in procesul verbal, Del Serbo il intreab
Diploma mea?... lat diploma mea... si o trmbit in fortiss;mo
asurzeste toat Inaperea.
Cnd scandalul s'a potolit, tot consiliul a inteles a farsa venea dele

Con!, pe care II stiau bun de asemenea pozne.

Insa adevratul haz a fost la prezentarea veritabilului doctor trimis de
minister, fr diploma care trebuia s-4 sose,asa prin post la Braila
Pe acest biet doctor veritabil, care parea dup5 tinut a fi tot un farsor
sI care pe lng C n'avea diploma cu el, era si oblojit pe sub falci din
cauza unui abces, de cum s'a prezentat, presedintele nu i-a dat pas a se
.explice, ci scurt
Diploma d-tale I
lar and doctorul a vrut sa-i arate adresa ministerului, presedintele
convins c Giani vrea s repete scena, ii reteaz cuvntul
$tim noi mofturi d'astea ; am mai ptit-o noi. lntelegi domnule,
diploma !

incerca doctorul s spun.

Dar s vedeti
Nici un dar, rcneste presedintele. Aprod d-1 afar !

Mai trziu, cnd cti II cunoscuser si pe cari i inveselise cu farsele

s'au stins unul ate unul i nimeni nu-1 mai cherna, figura lui n'am mai

intlnit-o, probabil s'o fi retras In cine stie ce locuint dela periferie,

www.dacoromanica.ro

VICTOR BILCIURESOU

368

poate lipsit de strictul necesar, poate imbatrnit, poate bolnav prin vreun
spital ce l'a adapostit Ana ce va fi Inchis ochii.
Sic transit 1..
DEZAXATI

CNEAZU CANTACUZINO

De foarte bung ob5rsie boiereasd, de mic copil n'a fost bun de nin'a vrut sa Invete, n'a inteles sa se dedice unei cariere, unei meserii,
cl i-a placut s traiasca In trantor, fara grij, fr preocupare de ziva de
mine, cutreernd localurile de butura, unde cei ce-1 cunosteau si-i stiau
obarsia, ti ofereau un loc la masa lor si din tinerete prinzand slbiciune da
butura, aproape nu mai era ceas din noapte in care sa fe int5Init treaz,
fiindca ziva o rezerva somnului.
Ca s aiba si el un ban In buzunar, familia i servea 300 lei lunar, pe
care Ti da pe gat Intr'o noapte, ca a doua zi s cada iar In sarcina vre-unui
prieten.

N'as putea spune ca era in stare de imbecilitate, fiindca chiar atunci

cand era imbibat de alcool, avea trsariri si riposte inteligente, une on
chiar spirituale, ci mai de grab era bnuit a fi un dezaxat, un srit din
axa normal.
Tin minte c la Fialcowski, unde-I int5Ineam la masa lui Costica Cmpineanu, Macedonschi, Bonifaciu, Florescu, N. Stefnescu, fratele lui Delavrancea, povestea c a trimis un protest generalului Algiu, pe atunci prefectul politiei Capitalei, prin care reproba dispozitia prefectului de a nu
mai lsa localuri deschise peste ora 2 din noapte, motivand acest protest

pe consideratiunea c' el circula numai noaptea si dad i se Inchid drciu

mile n'are unde dormi.
Dac nu m ?rise! pare CS spunea ca Algiu i-ar fi trimis rspuns c
pentru el are sa dea ordin sa fie lasat In pivnita pang la ziva, ceia ce da
si9ur i-ar fi convenit cneazului dad Algiu i-ar fi luat protestul In serios.
NEGA NEGASTORO

Tot un dezaxat era si un descult, se zice pripasit ad, cu prilejul unui

grup de comis-voiajori, venit cu un vapor englez la Galati, si care, ramas

www.dacoromanica.ro

SUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI

369

In Bucuresti, ar fi suferit un soc nervos ce l'a adus in starea aceasta de inconstient, in cat ajunsese un cersetor
Tipul acesta asimilase o singura fraza in limba noastra pe care ca s'o
pricepi trebuia s'o auzi de mai multe ori si sal urmaresti gesturile. 11 intalneam pe strada aprope zilnic, jerpelit, descult, Cu un bt Intr'o mania sl
cu un cos Intr'alta, in care avea niste flori
zicea l
dar in realitate
erau niste gunoaie de flori si Isi striga pretinsa marf asa

Nega Negastoro cu flore no ; cine me cumpar bini, cine non, se

pupa

N1CU METZ

Dou cuvinte si despre el, dei a fost mai mult ploiestean, deck bucurestean.

Nicu Metz nu era vinovat de dezaxarea ce suferise, cad fusese un

foarte bun elev in pensionul Chevitz, insa din cauza unei operatii, Isi pier&Ise frna cerebrala, fara insa sa fi decazut prea mult. Impartea prin gari
niste asa zise cantece pe cari le vindea si din cari se intretinea, fra sa fi
contractat vreun vitiu. Cand ram vzut ultima oara mi s'a parut ca--si mai
revenise ; dei incaruntit, avea talc la vol 1)5 si raspunsuri de bun simt si

ajar de o oare care vioiciune de spirit.

SFARS1T

www.dacoromanica.ro

ISSR
SCRUM

SLRIORIL
ICASR

scRuroPo )IN

SCRIMR.0

E-.z.

C AT A CO-6 U-1,

HA

EDITUR A UNIVERSULColectia : OPERELE SCRIITORILOR ROMANI"

NUVELE de NICOLAE FILIMON

Cu amintiri si Insemndri de Pr.

G.

Negulescu-Batiste si Dr. N.
Vitamanu

(Opera premiati de Acad. Rom.)

LEGENDELE SAU BASMELE

ROMANILOR de. Petre Ispirescu

editie comentan
deN. Mihlescu
asistent universItar

CRONICARII ROMANI: Antologle

Intoemln de Al Rosetti, prof. univ.

ASPECTE DIN CIVILIZATIA
ENGLEZA de I. Botez
Odinioan si azl
de Const. Arginteanu
AMINTIRI DIN VIATA-MI
de g-ral Al. Candiano-Popescu

ASTROLOG1A

VA SILE CARLOVA, Poezli

M1HNEA VODA CEL, RAU,
DOAMNA CHIAJNA, MOTU,
CURCANIL POETII VACARESTI, de Al. Odobescu

Editie comentata de N. Mibilescu

asistent universitar
PSEUD 0- KYNEG HETI COS

de Al. Odobesou

editle comentati de N. Miblescu

ST. O. IOSIF, Poezie vol. I
II.
Editie comentata de

prof. P. V. Hanef

MICA PUBLICITATE, roman

de Tudor Musatescu
MANIFESTATIUNI OSTEOARTICULARE ALE SIFILISULUI ERED1TAR
de Dr. Ion :Wins,*

ACUMULATORII ELECTRICI

NEA1VIUL POLANIECKI

BUCURESTII VECHIULUI REGAT

PARISUL LOR

de H. Stenklewicz
trad. de Al. Iacobescu

de Cap. loan R. Nicola

de George Costescu

CELE DOUA ()MANE (Ed. IV)

roman de A. dflEnnery
CAZUL MAICII VARVARA roman
Ed. II de Damian SUnoiu
CAND ERA BUNICA FATA
schite Ii amintiri de C. COFC0
(Editia II1-a)
CA.TRENELE LUI OMAR KHAY-

de Dorothea Chrbitescu

PARADA, roman de Lloyd Douglas

trad. de Jul. Giurgea

QVO VADIS,

roman de H. Stenklewicz
trad. de Const. A. I. Ghica

REGIUNILE POLARE ALE

YAM trad. de Al. T. Statuatlad

PAMA.NTULUI

de Claudius GlurcIneanu

(Editia III-a)
cOLIDACILOZA
Stutuu clinic si REGINA ELISABETA
CARMEN SYLVA
terapentic de Dr. L. Strominger
de Lucretia Carandlno-PlatamOna
DORESC CA MICILE MELE
RANDULETE (epistole vesele) SISTEMUL FINANCIAR AL U.R.S.S.
de prof. M. I. Bogolepov
de Tudor Musatescu
trad. de R. Donici
DOMNITA FARANUME, roman
pentru tirteret, editie de lux, SPARLEAzA CU FOFEAzA
Roman: Cd. II-a
de Jul. Giurgea.
de Victor Ion Pupa
DAMBOVITA APA DULCE... Roman
SIMPLE POVESTI, de R. Kipling
Ed. IV-a de Damian Stanoiu
trad. de Vlorica Oroveanu
COSTA BERLING
STUDII DE ISTORIE SOCIALA.
de Selma Lagerlf
de Constantin Gtorescu
Ed. V-a
GRAMATICA LIMBII ROMANE Ed. SFATURILE MEDICULUI
de dr. N. Vanmanu (Ed. II-a)
11-a de Al. Rosetti si J. Byck
(MINION, schite si nuvele de A. Opera premlata de Academia Roman*
CEHOV, trad. de R. DONICI
TEATRU ALES: LOPE DE VEGA
HANUL LU1 ALMAYER roman,
trad. de AL Popeseu Telega
de Joseph Conrad
TRATAT DE GRAFOLOGIE
trad. de Jul. Giurgea
graNTIFICA
JOC DE OGLINZI, roman
de M. Negra
de Ioana Petrescu
TARILE ROMANES11 INA1NTE
MM SENT OAMENI BUNT...
DE
SECOLUL
AL
X1V-lea
'rowan, Ed. IV-a
de Ioslf Scblopul
de D. Ionescu Morel

Tip. Universtil" S. A. Buctire*ti

Strula Brezoiatiti, Nr. 23
25
Faisal inset hi la Of. neg. Cow. sub

Pretul Lei 2.800

www.dacoromanica.ro
4r. 4I1111111