Sunteți pe pagina 1din 320

1

d.
/".

LIELIESTII
fILMIliA171
1885 1901 r,
fammoinge
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN BACALBIASA

1.E5T11
DE

LT DAT
1885 1900
VOL. h

.----dg----

ET2C1711F.TYI
EDITURA ZIA RIM 131 ..13NIV.L.IZSUL SOO. ANONIMA.
buada Drehu:kinu, 11
1928

www.dacoromanica.ro
BUCURESIII DE ALTA DATA
,VOLLIMUL ii
III

ANUL 1.885
Judeatorul 3e pace, osandeste la 5(X) lei amend/ pa
in domn Emil Mavracordat, care pillmuise pe Nicolae Voinov
pe cnd era mimstru de justitte.
In cercurile opozitiel conservatoare se jubileazit fiind c.
tndrul Mavrocordat erea conservator.
Dar tribunalul osandeste pe Mavrocordat la 3 luni Inchi-
soa re.
* * *
_ U.n conflict se iveste intre ministrul nostru plenipo.
tentiar Ion Miliiceanu si Ion Briitianu. In urma acestui con
Met B/liiceanu demisioneaz/ iar in locul silu la Paris e nu.
nut poetul Vasile Alexandri.
Dar Alexandri a dat Teatrului National noua sa pies/
Ovictiu, i vrea s/ fie de fat/ la montare, la toate repetitiile si
la intaia reprezentatie. Duph aleea se va duce la Paris.

Dimitrie Moruzi, aruia lumea Ii spunea Kneazul",


este numit prefect de politie al Capita lei in locul lui Radu
Mthai intrat jq guvern. Kneazul era Inca un conservator pe
care Ion Bralianu ii cucerise de la adversarii s politici. Mai
tArziu s'a reintars iar5si la mate/.
*
0 cestiune care pasioneaz/ mull tam si este mutt agi-
tat/ in presh e Chestia Cumulului".
'Cumularzii foiau de pretutindeni. Erea un scandal al vezi
oameni ocupnd cafe trei si patru functiuni si ocupatiuni la
Stat pentru ca, bineintc-hs, sa ru poath satisface pe nici una.
Opinia pubhcil era atfit cie hotiirltg, in crit guvernul Igsg, ca din
initiativii parlamentarti sil vie un proiect de lege care sa mode-
reze abuzul.
Proectul e..4e votat si devine lege.
Este interesant de tiut c. pentru lege n'a votat nici tall

www.dacoromanica.ro
4

rninistru, tar in contra ei i pentru mentinerea scandalosului


cutout. au votat cei mai valorosi tineri intrati atunc; in pare
lament. precum: Take lonescu. Constantin Arion, Coco De-
nwriescu. prole.sorul untversitar. Durnitru Olanescu (Ascariof,
Emil Costmescu, precum si profesorn universitari: Gheorghe
Carnal, doctor Romniceanu, etc.
* *
La Teatrul National da reprezentantiuni de prestidi.,
gitatie unut dintre cei mai marl scamatori rani au fost in Ro-
mama, el se numea Herman. Erea inteadevar tumitor. In fata
unor sali arhipline a dat o serte de reprezentatn.
**
La I Februarie a esit ziarul socialist Drepturile Omu.
Zvi sub urniatorul comitet de redactie: Cdnstantin Bacalbasa,
Al. Braescu, Const. A. Filitis, Emilian Frunzescu, Constantin
Mile, Ion Nadejde, Alexanthu G. Radovici si Paul Scorteanu,
Aparitia acestui ziar a facut senzatie,
* *
La 6 Martie Cercul de Studii Sociale al partidului sci-
cialist, a dat un banchet la sala Dacia.' spre a sarbateri
;14-a aniversare a Cornunei din Paris
Vinti la Rosetti, hut ui C. A. Rosetti, citeste telegrarnele
ai scrisorile de adeziune venite din multe orase.
C. Mille anunteste, in cateva cuvinte, evenimentele de
/a 1871.
Au toastaf : Emil Frunzescu, Fi lip Gesticone; Alexandra
Radovici si eu. Studentul in farmacie Jelea i studentuf In
medicina 'eostAchescu au toastat si ei.
Mircea Demetriad. furl actorulur Demetriad i fratele dis-
tinsei actrite Aristita Romanescu, citeste versuri in- numele
lojei masonice Mircea Rosetti.
Vintila Rosetti a rilspuns aratand rolul jucat de ma-
sonerie in brural Comunei.
Barbu Delavrancea 5i-a exprimat mirarea pentru ma-
rea tolerant& pe car,. Cercul de studii o arat pentru toe
parerile .5i s'a asociat la cea mai mare parte din ideile sociale.
Zar'il socialist nu avea program, nu avea fanatizmut
kleilor. nu avea doctrinti. (*Innen re novarnisul presei buni
gheze. erea un mar de opozitie. dar in aceias Ump, erea e
un ziar aritironservator.
Spre a plasa ziarul fiiceam i noi socialistii ceea ce Meerut
toti ziaristri burghezi. dev_enearn violenti Dar violentele noa,
stre n'aveau ecou in opinia publica de areca guyernul nu ne
samara. Astazi un arlicol Ia tel cu eel publirat de mine in Nr.
109 deTa 10 funie 1885. mr-ar fi atras cenzura suprimarea sail,
tin proces: pe vremea aceea nimic.
IntA artiroluP
Ziarul Orieraul Rarncte din Dalati,

www.dacoromanica.ro
5 ---
Fernene el copii se hranesc cu"zarzare verzi, oamen, cu.
treera targunlo cauland munca pentru brana. si 10 ban, pea-
tru tutun.
Am auzP cu urechile noastre cum catIva sateni din co-
munele Pechea 4, Cudalbi ziceau ca sa dea bartie la hood-
ratul rusesc ca poate le va erode nevota mai de grahw
In josul acestor reproducer, am Kris:
Tarann mor de foame, dommlor impulbat, At, au/At a-
1

cest cuvant sinistru ? Femede si copli,. se branesc cu zarzare


iar barbati: aharga ca sa-si dea mulica numa, pe ma' neut.
Dranii mor de foame u trantorii polett, a, oraselor Las-
tiga rnilioane in specule de noapte si in murdan, nehichi-
puite I
Taranii mor de foame si piagaziile din porturile CiulaI,u i
Braila, gem de grane. si grancle mucezesc in ele. pr (dram, nu
au dreptul sa le atinga t
Taranii mor de foame i regelui se dati apanagii, ti e a
painea fiilor si se arurica camilor, si, mizerabilii numiti re-
prezAntantii natiunei, imbogatesc pe bogatul rege i saracesc
poporul sarac I
'Mann mor de foame u desnadajdtlitii voesc a cere a u-
torut Imparatului jusesc. 1ait patriotizmul nationalishior
cari ne acuza pe noi do cosmopohtizm, de vrajmasi ai titrei. pe
not car; voim sa dezvottam tuturea sateanului pentru pamdn-
tul care va fi al lui $i numaa al luzt
Taranii mor de foame ?I Ei bine, ce mai asteapta ?
N'au paine?... Gresala, o vor gasi in hambarele bogatilor.
Mau dreptul so ia de acolo?.. Gresalli : dreptul de a se
folosi de un produs nu-1 are decat productitorul t
N'au puterea L. Gresala: U'neasca-se. hotarasca-se i vor
face minuni. Citri plimdraul este al for i rodul pdmdntului
tot at lor 1"
In potnva acestei note. quasi-anarhice cate odata. protesta
d. Ion Nadejde dela Iasi care reprezenta nuanta social-demo.
crata si erea un adversar declarat al anarhizmului. tried eu
mergeam inainte. In intelegere, de altfel, cu colegii dela
Bucuresti.
***
Pe la sfarsitul lunei Maitie o drama tritristeaza luMea:
un tanar locotenent din jandannii pedestri anunie Albu isi
trage .un glonte de revolver in regnmea unmet. Locotenentul
Albu locuia intr.() camera cu chine d*.n case librarulut Socee.
Motivele acestei sinucideri au fost eouti : intatul, o dra-
goste nenorocita, locotenentul Albu iubea cu mare patima pe
o domnisoara B., dar domnisoara nu a prirnit sa-i lie sotte.
Al cloilea nutiv erea faptul ca fusese sters de tie tabloul
"de inaintere. Deznadajduit din cloud part,. si-a curmat zilele.
fr, ziva sinuciderei se dusese la Ministerul de rezhel ho.
Wit sa tragit in mitustru: generalul ralroianu apoi sa iragg
In el. dar din Intilmulare ininistrul Itusea in mita aceta,

www.dacoromanica.ro
In camera Iui s'au gasit mat multe scrisori, pritre care
una adresata familiet in care spunea Mor iubiuclu-va pe toti,
dar mai presus de voi tott o iubesc pe... ea". Aci numelelubi.
tel.
Trist destin au avut toti fratu Albu. Erau trei. Locate-
nentul Albu s'a sinucts, Nicu Albu, lost prefect de Piatra
Neamt si deputat, a murit nebun. lar colonelul Jacob Albu,
directorul Pulberariet dela Dude$ti, a fest ucis de explozia
intamplata la Pulberarie in ajunul intrarii noastre In ritzboi
la 1916.
**
In ztua de 3 Aprilie, a sosit in Bucuresti regele Osear It
al Suediei. Regele avea atunci 56 de am.
1 s'au fault aceleasi primiri sarbatoresti ca intotd'auna
tutulor inaltilor oaspeti t pranz de gala, defilari de trupe, re-
prezentatre festiva la Teatrul National.
* * *
Duminica 7 Aprilie s'a sums C. A.Rosetti.
Rosetti era slabit mai de mult.
Mat intaiu 11 lovise crud in inima moartea fiului su cel
mare Mircea. Aceasta pierdere a fost o mare durere pentru
el, fiindat pe Mircea Ii pregatea ca sa-i fie urmas $i'l privea ea
pe demnul continuator al sau in toate privintele.
A doua lovitdro, i-au dat-o partizanii politici, liberahi,
cand n'au volt sa-i primeasca reformele constitutionale: cote-
giul unic $i libertatea deplina a presei.
O mare amaraciune intra.se in sufletul batranului ziarist
$i oat politic. Un dezgust de lucru $i chiar de viata 11 cuprin-
sese, de aceea anuntase in ziarul sau ca cariera-i politica este
sfarsil
Ales deputat la Becuresti, la Ploesti, la R.-Sarat, Rosetti
refula toate mandatele rand pe rand. Din Camera de revizuire
se retrasese, din noua Camera nu mai vont sa faca parte.
Mai tarziu, Insa, 11 aleg deputat taranii celegiului III de
Virge$ ; de asta data primeste dar cere un concediu si nu se
prezinta in parlament
O mare amaraclune pastra in suflet Impotriva lui Ion
Bratianu.
O saptamana Inainte de a muri, publica in Romnul
o scrisoare, prin care dedara ca, Mud slabit si bolnav, se re-
trage dela directiunea Romknutni pe care o trece fiulul sat'
Cateva ore inainte de a muri a vorbit Inca cu sotia si cu fit,
Tot timpul se irteresa de stirde telegrafice. Parka a in-
chis ochii a vorbit de muncitori si de tarani.
Indata dupa vestires mortit, M. Minovici vicepresedintele
Societatii presei, al clireea presedinte erea Rosetti, a trinns
ziarelor o scrisoare Insiiintandu-le sa ia, toate, doliuL
A doua zi s'a dcznhia testkunentul. Iata-1:

www.dacoromanica.ro
7
.Bucuregi, 29 Septembrie 111 Octombrid 1889
witcum cinci ani mi-arn scris testamentul. Era personal si
politj c.
:-Acest testament a ars, ori a.. disparut ca atatea alte lucruri,
in incendiul a caruia victima am fost la 25 lanuarie.
Nu mai fa3 astazi testament : scriu numai aici cateva ran-
duri pentru ai mei.
Exprina sotiel sentimentele mete de recunostinta pentru
bucuriile de tot felul ce mi-a dat in toate zilele $i la orice ora
dela 31 August 18'17 i pan5, azi.
In totd'auna buna. i blanda pentru toti,Intotd'auna indul-
genta pentru toti, intold'auna-clevotatti penLru toti, intotd:auna
senina, ea a impOstiat, in jurul ei lumina *i caldura adevaruter
yirtuti *i adevaratei fericiri, aceea de a lucre, de a iubi, de a
.i.erta, de a se jertfi fara a reclama alta rasplata (le cat satis-
factia de a acoperi pe toata luined cu lubirea ei nesfarsita
spre a Indulci orice suferinta fizica *i moraiii. Ea m'a facut
sa lubese viata spre a Ina hotttri ca, prin faptele mele, sa ma
fac demn de iubirea ei cti spre a gusta fericirea pe care inte-
ligenta ei, buntitatra *i dulcea ci veselie imprastie in jurul eL
Daca sufer fiindca plec, e itumai fiindca ea va suferi de acea-
ist5. despartire. 0 rog, dar sa facti pentru mine acest sacrificiu,
,de a*i stapani duretea $i de a continua sa raspandeasca seni-
:natatea in jurul a lor nostri. Cred ca fiica si fii ei vor lupta
cu putere, spre a face ea ea sa nu vada o sing,ura minuta ea
TM mai sunt langa ea cred ell o statornica tandreta o va
mangaie.
Exprimandu-1 din nou sentimentele mele de admiratie, de
lubire *i de recunoslintil, o rog, precum si pe fiica $i pe fii
nostrii, sit execute ultiinele mele rugaminte.
Sa nu se faca mci o ceremonie la inmormantarea mea.
Totul sit se petreaca cum a lost pentru Mircea.
1.7n singur preot.
in car simplu cu cloi cai.
Nu doliu nici In camere,.nici la poarta, nici pe cai.
Niel o invitatie, doar un simplu anunciu in ziar fart), in-
Vitatiune.
Nici o parada $i de loc jandarmi. Politia sa fie sigurA dC
lumea nu are nevoe de jandarmi pentru ca bunele convenien-
le sa fie respectate.
Acurn 0 cestiune materiala dureroasa pentru mine.
'Am datorii. Sper ca prietenii cari au volt, In urma nicer,
sa faca o subscriptie spre a-mi darui o casa, vor face
ceva spre a plitti aceste datorii.
Daca nu, sotta mea si fiii mei, vor Lipari tot ce vor gasi
din scrkrile mele i poate publicul le va cumpara spre a se
putea plati datoriile pe care am fost pus In dureroasa necesi-
tate de a le face.
Am lunta.: cu vutere pentru nationalitate i libertate dar,

www.dacoromanica.ro
8

laro' un pic de un7 perttru on cane.Rog, dar, pecej pe carp


i-ani conzbatut sa ma ierte daca am fost sever in timpul luplet,
$i-i asigur c nu ura dar rubirea m'a Mout ca sa-i combat.
Recomand tutulora si, mai cu seama, fiilor mei. sa inboa-
rd poporul $1 pe tarani $1 de a lucra cu dragoste pentru fend.-
rea tutulor. 0 slirutare fiieei mele i fiilor mei i o ultimh ru-
gliminte tutulor sti aibli grigt de sotia mea i s o mangrue.
C. A. ROSETT1
Sub text era urmatoarea notita :
Daca Guvernte $i Carnerele vor voi sa-mi plhteasca da-
tonile sau sh faca vreun dar sotiei mele, o rog sa primeaSca,
cad calomnia nu va mai avea mei o putere, cand nu voiu
mai fi".
Dar in urma cererii doamnei Rosati aceste randuri au
fost *terse.
Inainte de a muri cu cateva zile, simtind e moartea se
apropie, C. A. llosetti a trimis directorulut Pinacotecei din
Bucuresti, urmatoarea scrisoare:
Dommule director,
Constantin Daniel Rosenthal a iubit Romania ca un
adevarat roman. $i $i-a jertfit clitar viata.
La 1848 a facut o sehita in care, cu cateva trasaturi de pa-
nel, a reprezentat Romania dela 1848 ofennd tutulor ramura
de masl.n.
In ex;l a facut un tablou prin care reprezent,a Romania
la 13 25 Sentembrie 1848 (batalionul pompierilor in contra
turc;lor) sub trasatn:de unei tarance care salveaza, in lupta.
drapelut ratioralitatei, al libertatei $i al justitiei.
cat limp am trait. nu am avut puterea s ma despart cIE
aceste tabloure
IndeOnesr, arum. prin setia $1 fiii mei, dorinta ce mi-a
exprimat prieterml mer, Rosenthal, aceea de a le depune, in
numele sau, la Muzeul National.
C. A. ROSETT1
Consiliul comunal intrunindu-se, a dat un vot pentru ri-
dicarea statuei lu: C. A Rosetti pe una din pietele Capitalei.
Inntorn.iintarea lin C. A. Rosetti a pus hitreaga Capitala
In mi$care Alergau oanienii ca sa-i vaza inmormantarea. tar
prin mahalate marele eveniment al zilez era moartea lui Ru-
set. Astfel numeau oarnenii din poplr --)e Rosati.
La locuinta defunctului din calea Dorobantilor a fost un
adevilrat pelerinai. Anoi lumep, s'a prelungit pe trotuare
pand la Cirnitirul Bellu.
rreau multi tarani printre cari delegatinni ale colegiului
al 3-lea de Arges pe care Rosetti I renrezinta in Camera.

www.dacoromanica.ro
g

Pub lieu] .1n5iruit pe strade a lost evaluat la 100.000 oa-


Meni iar In cortegiu au fast aproximativ 10.000.
Cosctugul a lost ddt jos pe umerit lut Durnitru sa Ion
Brdtianu, Ion Ghica, Printul Dimitrie Ghica, Grigore Serurie
si attn.
Doul steagurt atrag privirile: unul foarte mare din nA-
tase neagril, este steagul comerciantilor, celalt rosu al Cercu-
lu: de studii sociale al partidului socialist pe care il port eu.
In curte, chiar, sunt rostite cinci cuvantdri: sateanul Mu-
cenic Dinescu in numele plugarilor, Nictilae Ionescu in hu-
mete Adundrei deputatilor, Nico lee Bordeanu directorul ziaru-
lut Nattunea In nurneld presei. Dimitrie Giani in numele
prietenilor lui Rosetti si Dimitrie Tandsescu in nu nele co-
merciantilor.
La ora 3 cortegiul porneste- in urmdtoarea ordine : garana-
ziul Cantemir, liceul SI Sava, scoala normald. scoala pentru
1nvdt1tura poporului roman, comerciantii Capitalei : ciasor-
nicarn, cleputat unea din Arge$, cofetarii, birtasii, precupetti,
mdcelarit, Nirbierii, cizmarii, Cercul studidor sociale, redac-
tia ,Drepturile Omulut" loja anarhistd ..Mircea Rosetti". am-
bele cu coroane mari avand panglici rosii, societatea tipogra-
filor Gutenberg", presa, toate soctetatile si grupurile cu
steaguri si coroane mart, tret care mart cu coroane trase de
cate un cal alb si inconjurate de tdrani, un preot de mir
pope Ziltavd, carul rnortuar inconjurat de lucrdtori Li-
pograf .

Dupd car membrii familtei: Vintild si Horn' Rosetti, fill


klefunctului, Mihail Cornea ginerele. Dimitrie Radu Rosetti
(Max In pseuclonimul din presii) nepot.
D-na Maria Rosetti sotia i d-na Cornea filca in trdsurd
cu Nicolae Fleva primarul Capitalei.
. Cortegiul a trecut prir. stradele Episconiei, Victortei, Bu-
1 rardul Acedemiei, Coltea, Doamnei (astazi Paris), Calea
Victoriei, Lipscani, $elart, Rabovet si H Tunie
In fate, redutiei Romanuhu" din strada Doamnei, I. 0.
Bibirescu a rostit o cuvantare In numele rPdartorilor. .

Toate felinarele, pe parcurs. Prau anrinse si cernite, toate


casele au arborat drapele negre. Era o aclevdratA inmormanta-
re nationald.
Am ajuns la cimitir si In fata celei din urind si
eterne locuinte a lui C A. Rosette
Dupd cererea '1:1mq:et sicriul a fo4 coborit de redactorii
ziarului Drepturile 07.7ului", de Inetrdtorii tirog.rafi NI
Minovici vice presechntc'e Sorittriter Fresel. Nirolae Romane-
scu din Craiova, advocatul Constantin Leca, Grigore Dianu
redactor la Romanul" si altu
Cnrpul lui Rosetti a lest Invelit in dotid exernplare din
,Tiominu/" tiplirite pe mdtbsP- amd $1 deasupra o cunund
alcritnitti crn concleie e fPr omit.
Apoi bulgarii de ndmant Inceo sd cadd huruind sinistru

www.dacoromanica.ro
.;;- 10

-deasupra aceluia care --- iluph cam a spun Bibicesai -In. Cu,
yantarea sa: Desi mort, va f.t nemuritor",
***
La 13 Mai vine stirea telegraftch, care anunth moartea la
Paris a marelui Victor liugo.
* *
La Teatrul National se face infiia Incercare cu lunit-
natul electric dar Incercarea r.0 izbuteste. Teatrul rranane, si
rnai departe, lummat cu gaz.
* .*
- 11,101 Ilea liii G. A aosttf, esle. parch, un imbold pentnr.
diferitele [Article thn opozitie ca sh. so uneasch inteo actiune'
poht!ch impotrwa guvernului.
Rosetti murise aniarit imrotriva lui Ion Brhtianu. Donii
zile inainte de a muri, simtindu-si sfhrsitul aproape, a che-
mat pe cativa Mtrini arnici crirora sh le incredinteze cote din
urrnil dornite si 84-) roage a-i ingriji de familie si interese,
Ace;)tia erau : Cumitru Bratianu, Printul Dirnitrie Ghica, ion
Ghica, Dimitrie Giani. Je lon Brhtianu nu l-a chemat.
Constantin Boerescu si Ghcorghe Marzescu iau initialiva
intrunirei sefilor opozanti si, din ceasul acesta se .fac sforthri
maxi spre a se grisi terenul pe. care sil. se Poatrc Inthlni opozati-
tii de toate nuantele.
Dar vine vara cu vacantele, cu tropicele, cu Parisul,
cii Ostenda, cu toate vilegiaturile, iar bunii nostri boeri, con-
form si mai bunului lor obiceiu, aleargh in locurile rhcoroase"
ei plricute, stiind ch. acash este eine sr], munceasch pentru ci
in arsita soarelui. for cht despre politica... se va vedea Ia
toamn.
In timpul acestei vacante chestia evrce iarhsi este exploa-,
tath do ziarele evreiesti din stringlate. Pe tema persecutii-
lor religioase se stria multh cornealti si se agith iardsi lumea
Dar ziarele din Bucuresti doveclesc cu cifre, cat de perse-
cutriti sunt evreri Numai in timp de 6 ani de and au fost
hphmanteMti ei au intrat in stapinirea a unora dintre cele
mai mari si frumoase mosn, mai cu seamh In Moldova. Ne--
gresit pretul phirlintului se urea dar nu e mai putin adeval-
rat ch, clack lucrunle au sh mearga tot pe calea aceasta, daeft
nu va mijloci o reformh socialh insemnath, in o suth de ani
tot pamantul Rominiei va deveni proprietate evreiasch.
lat numai o neinsemnath parte a mosiilor trecute in mil-
na bancherilor evrei dela 1879 la 1885.
Bancherul Michel Daniel a cumptirat :
1) le aeni, a familiei Bals 1000 frtici cu 12.000 galbenf.
2) Tibeiranii a familiei Sturza 3000 Mei cu 40.000 galbeni"..
3) Buzoeu a lui Mateiu Ganea 1 300 Mei cu 28.000 galbeni.
1) Badenic a familiei Bois 3800 Mei cu 95.000 galbenii
3ancherul Menerholler

www.dacoromanica.ro
11

I) Lespezii de Siret a famillei Bosie 2500 falci (35 000


galbeni
2) Crznestii si Flicd$enit. ,
3) Habasestii a lui Jage Rober 4500 falci.
Banchcrii fralii WeissengrUn.
1) Tdculd a familiei Sturza 2000 falci 40.000 galbeni.
2) Tigdnas a familiei Carp 2200 Mei 40.000 galbeni.
3) Bogthinesti a familiei Bogdan, 2560 Mei 500.000 lei.
4) Vidcanii 5) (iMrdovestz, 6) Talpa a familiei Urinovsky,
12.000 galbeni.
7)." Buhaia
8) Pescarii 2200 Mei 10 000 galbeni.
8) Solddnestii a farniliei Florescu 5800 Mei, 22.000 gal-
Lent.
Bancherul Theiler.
1.) Moinesti cu izvoare de petrol a familiei Mavrocordat
'1506 Mei, 40.000 galbeni.
2) Solonfii cu izvoare de petrol a fostului print al Mol-
-dovei Ion Sandu Sturza, 3000 falci 600.000 lei.
Eancherul Costiner.
1) Blildsenii a lui Ciolac Latescu 870 Mei, 300.000 lei.
.Bancherul Michel Juster.
1) Cdnestii a lui M. Gana 1000 fad 22.000 galbeni.
Mendel Rosner.
t Sascutul de mai multe mii falci.
Un alt evreu, al carui nume ne scapa. a cumparat mosia
Parincea iarasi de mai multe mu flci, o targ, cu biserie4
etc., etc.
* *
Pe la sfarsitul lunei AuguA o stire menitn sa star-
neasca o mare agitatiune in tarn este transmis telegrafic de
la Budapesta: politia din Karansebes a descoperit niste ma-
nifeste anti-unguresti care au fost expediate din Bucuresti de
catre Iredenta Rorndnii.
Aceste manifeste tiparite cu litere rosii au fost expe-
diate cu posta in Ungaria, o parte din ele au ramas in tarn,.
unde au fost tiparite, spre a fi trimise treptat in Ardeal si
In Banat.
Manifestul erea semnat:
Cornitetul de initzetud al lredentei Itoindne: Al. Ciurcu",
Manifestul chema pe Romani la luptri.
Sa se desfilsoare pretutincleni drapelul Iredentei Ro.
inane".
Vae Victis I..."
La Bucuresti incepe agitatia. Un student ardelean inimog
Gheorghe'Ocaseanu ni intalneste, imi spune c e Instiin-
tat cti, dintr'un ceas in altul, va fi arestat si-mi cere sa primese
la mine stocul de manifeste ale Iredentei. Negresit primesc,
'Astept sa se insereze. and ziva a desparnt cu totul merg
la Ocrisanu, luni fiecare sub brat toancurile de manifesto
si le aduceni la locuinta mea in str. Renasterii nr. 5, uncle. ti-

www.dacoromanica.ro
12

neam cu chirie o camerti mobilata. Manifestele au stet sub Pa-


tut meu vreme indelungata iar politistii, care le-au cautat In
tot Bucurestiul. n'au stiut nIc1odA1t cA sunt at& de aproape
tie na lor
Dar ziarul L'IncMpendonce Roumaine, al carui director
si proprietar este Alexandru C urcu dimpreuna cu Witt sau
Nicolae, urineaza carnpania antiungureasca pe acedsta chestui-
ne 13ineinteles Pesta protesteaza vehement la Rucurcsti i cere
guvernului Bratianu sit starpeasch cuibul iredentist din 1so-
mania. Dupa doua zile guvernul decreteaza ixpulzarea lui
Nicolae si Alexandru Ciurcu si a studentilor George Secazauu,
George Ocaseanu, 1. Droc Banciulescu si 1. Corneanu toti ho
rani transilvaneni.
Vestea expu'zarei se raspancleste ea fulgerul si toata 0-
pozitia e in picioare.
Presa protesteaza cea d'intai.
0 intrumre s'a tinut la redactia Romdnului convocata ur,
gent de Vintila Rosetti, In urma ctireia s'a votat urmatoarea
protestare-
.,Protestam In contra expulzarei d-lor Nicolae Ciurcu, A-
lexandru Ciurcu. George Secasanu. George Ocasanu, I. Droo
Banciuleseu si 1. Corneanu, Romani din Transilvania.
416 Seplemhrie 1885.
Rozneinul, Nn(7unen. flomeinza, Drepturile Omnlui, Rdzboiul
fl4rPis9. Curievul 1,7nonczor, L'Independatu-e Pozonoine".
Ziarele guvernamentale si nici ziarul junimtstilor Romdnza
Liberd n'at. partiemat la nrotegtare.
Dumilru Braliann. fralele primului-ministru, a trimis
d-lor Ciurcu urmaloarea scrisoare-
Domnilor Nic j Al. Ciurcu.
Prirniti. vii rug. expresiunea %iei mete dureri. Toti rom-
nil au commit in persoana dumneavoastra, o lovitura crunta
care-i acopere de rusine. VI urez cilatorie buna si reintoarcera
repede in tar6
1) Breitionzr

Decretul de expulzare fusese precedat de largi cercettiri


politienesti, fundca legatta Austro-Ungara din Bucuresti era
staruitoare i cerea guvernului Bratianu sa .1a mfisuri drastice.
La 20 Auguqt Secasanu si Ocaonu au lost chemati de ca.-
tre p iefectul politiei care i-a mustrat sever. La 31 August ins-
pectorul de politte lepureanu $1 eanitanul Stanciulescu. coman-
dantul j,indarmilor pedestri.,soQird la 7 dimineata la domici-
hul let Ocaanu $1-1 facurti o amanuntita perchizitie. Au cau-
tat rnanifest2le. Insti manifeqtele erau dm ajun sub patul meu.
Perckintii la fel au fost facute la Secasanu i la Droo
13fie-lulescu
La redactiunea flomdmtha a vend mutt& lunie sa protes-

www.dacoromanica.ro
- 13
teze, `tunic' inriuntrn in ioate saloanele, lurne pe strada iar po-
litia era. fireste. foarte bine reprezentata peste tot. Dupa re an
vorbit Petre Grachsteanu, Dintitrie Giant, Gheorghe Pa
Eontfaciu Florescu. tott liberal. in opozitte cu guvernul, lumea
s'a imprastiat dandu-si intalnire pentru a dona zi seara la saia
tioie din strada Regala unde a lost convocata o intrunire oe
protestare.
La epoca de care ma ocup nu era Inca destul public pen-
tru ea sti ample o mare sala de intrunire; masele nu eralz
chemate la viata publica. votul universal nu venise inca, do
aceca. chiar pe o chestie foarte poptilara. d'abia daca se putea
ggtsi lume pentru o sala mai mica.
Uttar in Kara cand ne-rm intrunit la redactia Romfinn lui
a venit stirea ea Clurcu, tatal i fiul, au vandut ziarul L'Ind,i-
pendance linureinne lui George Em. Lahovari, membru al
elitei conservatoare, nets mai tarziu in duel de caire Nicolni
Filipescu.
A doua zi s'a tinut In sala Joje intrunirca de I rotestare
in fata until public agitat. Pe strada Regal& lumra rola dar si
politia. Pe trotuarele din fata salei publicul se ingramadi-e si
astepta infrigurat desfasurarea evenimentelor. Presedinte al
Intrunirei a lost aclamat Dimitne Giani: au vorbit Petre Gra-
disteanu. Gheorghe Paladi si Ion Lahovary.
A doua 71 in Gara de Nord s 3U petrecut scene neuitate
de entuziasm. plecau surghinitit. dar tot in seara accea plecatt
sa studentii universitari la Congresul studentesc din Braila.
S'au rostit cuvantan patriotice. tinerit s'au irnbratisat. Ziarul
Dreprunte Onnilm desrrie te,tfel aot ce sn netrecut
Cand clopotul suna rentru a trent oar& plecarea. cei trei
expulzati can plecau in area sear& Secasanu, Oetisanu ai Droc
Bannulescu erau trecuti din brate in brate irnbratisati at
starutati..
Droc Banciuleseu era atilt de emotional in cat. cand sa se
urce in tren. se arunca jos la ramant si-11 saruta strigand :
Trihnini Pronifinro
Trenul plera in millecul strigatelor generale: lira! SA
traiti I Sa veniti sanatosi !
Toga lumen e electriratat... Dchii runt umezi!... ei cat
mai vedem trenul barstele flutm a din amandona Firtile i
uralele flu mai contenesc".
Uri& de mare emotte si de sfanta insufletire L. Cine sr
fi indraznit atunci s creada cii Romania Mare e alat de a-
proape
Ciurcu Wit si mu precum si ccl (rat saselea expulzat
Corneanu an trerut ne la Giurgin la flusrluk.
Pe rand aceste evenmente se petreceau in Romania o
telegram& anunta o erste mernta rmareasea fierberea da
Bururesti: Bulrmrii. impotriva traclatulut din Berlin, au pro-
clainat untrea Rameliaa cu Bulgaria.

www.dacoromanica.ro
--- 14
Bine Wales a la Constantinopole i la Belgrail, mai ales,
*tiro a produs o foarte neplacuta surprindere.
Regele Carol, care se afla la bai. este chemat imediat IA
tarA iar guvernuI ia oare care masuri militare spre a face feta
evenimentelor.
Toate silintele diplomatiei de a mentine pacea raman
zadarnice, asa ca In ziva de 12 Octombrie armata sarba trace
granita bulgara pe la Klisura.
***
Razboiul sarbo-bulgar incepe, dar tn Romania mai este
Inca o agitatiune in curs.
Un cunoscut propagandist evreu Armand Levy venise in
Writ spre a organiza congregatiile evreesti. In tara venirea sa
a pricinuit enervare. -
Armand Levy, fiind un vechiu amic al lui C. A. Rosetti,
a tras in gazda fn casa acestuia de dum a sosit In Bucuresti,
Dar C. A. Rosetti murise. Totusi, Intemeiat, pe vechile rela-
tiuni dela Paris, omul se instaleaza ca la el acasa.
Actiunea lui Armand Levy provoaca, Insa, i mari nes
multurniri printre evrei: tinerii i saracii de o parte, boga-
tii de alta. Armand Levy lucrand In Intelegere cu evreii bo-
gati rascoala Impotriva lui pe sdraci. Inteo seara, esind dela
o intrunire intirna, propagandistul evreu este lovit de un alt
evreu.
Agitatia luand proportii mari, Guvernul, In luna lui Oc-
tombrie expulzeaza din tail pe urmatorii: doctorul Gaster doc-
tor in filosofie, mai tarziu dupa expulzare ajuns mare rabin
la Lonclra, dr. Svartfeld directorul ziarului Fraternitatea,
dr. Brociner redactor sef al ziarului Bukarester Tagblatt, dr,
Hans Kraus redactor sef al ziarului Bukarest Freie Presse,
Bettelhein redactor la Bukarester Tagblatt, Rosenfeld, colabo-
rator la Vocea Dreptatei, Iulius Sehein redactor la Bukarester
Freie Presse, Michel Asziel redactor sef al ziarului Hajoetz,
Auerbach proprietar al ziarului Pratermtatea.
Apoi au mai fost expulmti : I. Scor, Ioseph Schwartz, T,
Rubin si Armand Levy.
Dar multi dintre acesti expulzati au ramas In tara caci Ii
s'au revocat decretele de expulzare, unii fiindca aveau protec-
tori puternici, altii pentru ca si-au luat angajamentul sa apere
guvernul in ziarele germane ce apareau In Bucuresti.
Rosenfeld, unul dintre expulzati, era cotar de buti de felul
sau, de aceea purta si supranumele de Rozenefld-Cotaru. Prin
anul 1919 m'am dus sa fac cura de aria de Vichy iar un medic
din Paris mi-a recomandat pentru localitate pe doctorul Char-
les Cotar. Cine este acest doctor Charles Cotar? Nu este altul
[leen fijl lui Rozenfeld Cotaru. Gaud tatal sau a lost expulzat
din tara Charles Cotar nu putea sit alba mai mult de 9t1
aril:4n Fran% n'a yoit sl se atie ca este evreu, cu acest inte-

www.dacoromanica.ro
15
les a prirtisit numele 'de Rozentald $r a pk.4t adaMul Cold-
rul" pe care I-a transformat In frantuzescul Cotar%
t **
Acurn cateva cuvinte de4re teatru.
Iancu Caragiale Ii facuse o buns reputatiune cu cele
iloua piese: Noaptea Furtunoaset i Scrisoarea Perdutii. Er9.
cum se zice, un autor la moda El N enea ln cpoca card A-
lexandri stralucea cu FOntana Blanduziei" i cu Ovidiu",
cand Grigore Manolescu era sarhatorit In Hamlet", and
,Stefan Iulian era copdul rasfatat al puhlicului.
Iulian, actor de mare rasa. de si nu trecuse nici mticaci
clasele Conservatorului din Bucuresti, avusese crestiuni, una
mai stri'ducitit deal alta, in Chir Zufairiclis imitaad de mi..
nune pe grec, In comedia Mincmosul", uncle imita nu
mult succes pe italian, In operetele Voeiodul Tiganilor",
Mascota". Bocacio", etc. Apoi In coir^diile lui Caragiale,
jucand rolul rpistatului din Noaptea Furtunoaset si rolul poli-
laiului din Scrmoarea Pterclutd". Pe Julian, mai ales, se In.
temeia Caragiale cfind is] scria pieqele.
Dupil cele doug. mari izbanzi Caragiale mai sense o a treia
comedie de moravuri, D'ate Carnavalului, pe -care comitetul
teatral o premie cu ctiteva mii de lei. Insa prerriul se cledea
autorului, nu piesei. Piesa era cu totul mferioarti celor (Iota
inaintase.
irr reprzentatie piesa, nu numai razu .dar fu si fluerata
In Drepturile Ornutui am scris o scurta eritica In care am
gals adevIiruri neplacute asupra piesei, iar Caragiale lmi
purta multa vreme pica afribuindu-mi pe nedrept, si paternt-
4atea flueraturilor. Adevarul era altul, acel care flucrace era
Dimitrie Bacovitil criticul teatral al ziarului Rorrainia LzbArd
care semna Sphinx. Si alaturi de el au mai fluerat attn.
D'ale Carnavalului a p5r1sit repede scena spre a nu se
*mai reintoarce.
Dar infrtingerea cea mai mare era a comitetului teatral
care alesese, spre a o premia_ cm mai slaba Jucrare a maes-
trului.
**
_ Se discuta mai de mult dad pe scena Teatrului oKipd,
nal se cuvine ori nu se cuvine sa se reprezinte opereta. pxkr
rile erau Impartite. Erau partizanii rolului educator airtea,'
trului, partizanii teatrului-scoala $i frau i ceilalti: partiianii
teatrului-petrecere. Dar la urtna a biruit paretea acelora ctigi
au sustinut cum c5.. or care ar fi neajunsul moral, de vretne
ce opereta ar putea at age Dublicul, i ar aduce bani la caa. a se
.joace opereta.
La 3 Octombrie se da Intaia reprezentatie cu Girona di,
rofla" opereta franceza tradusa de colonelul Bengescu. Dag
-succesul nul.
Doamna Odeseanca, o evreica cu timbru plitcut dar gre.

www.dacoromanica.ro
10
oaie si fara Joe de sunk nu putu misca publieul. Stefan Itr-
han, plin de talent si de verka, nu invatase rolut, St. Mateescui
de oniceiu actor cu succes, de data aceasia fu mat pe jos de
once critica. Singura Ana Danescu, a lost in rol st a jucat in
nota operetei.
Critica consfata, ea actorii romini nu stiu juca Opereta
franceza, pentru care se eer aptitudint speciaIe de rasa.
Face buna unprestune tenorul 1. Lajenaru care, Ina sii
el. e sfucios pe scena $i fara miscare.
Opereta franceza. dar, nu are De scena Teatrului National
st jucata de actort rornant, acelasi sucees ca sr operetele ger-
mane, lioevodul rigavilor de exemplu.
**
Dar dacii opereta se prezinta in conditiuni mediocre, nu .
blicul ca si critic& fur& multurniti de Opera roman& care a
debutat foarte satisfacater cu Lucia de Lomerrnoor.
Samba la la 28 Septernbrie s'a deschis stagiunea Operei
Rornilne in seta Teatrului National en Lucia de Laviermoon
Distributia era urniatoarea : ,

Lord Henri Asthan, . Coast. Caireni


Lucia sora sa, D-soara Carlota Leria
Sir Edgard de Rawensood, I. Dumitrescu
Lord Artur Bukow, D. S. Nasianu
Raymont Bidebent, D. Teodorescu
Aisa, D-na V. Almageanu
Normano, 1. Balcnarn
Aceasta reprezentatie a fost o plaeuta surprindere pentrd
toata lumea; on erau &cat laude si aproba'ri din toate partite.
In Ulndependance lioumaiite Grigore Ventura (Arutnev).
a serfs:
..Deschiderea Teatrului National a fost insemnata anul
acesta printr'un eveniment care va face epoca in Istoria dezvoI-
tarei artelor in tara noastra. Pentru intim oar& s'a auzit o O-
pera cantata in. limba roman& de catre actori romani.
D-na Carlotta Leria a tinut rolul Luctei. cu multa *Uinta.
muzicala. si joc de scena. Baritonul Caireth, in ciuda vocei
sale earn surda cate o data. are un timbru foarte placut $1 o
rara calcined comunicativa. Tenorul lon Dumitrescu (des-
tinat a deveni o mare celeoritale europeand N. A.) a uimit
cu puterea vocei st en vt diezvrile date.
Orchestra, magistral condusa de un roman, d. Stefanesem
Acesta a fost de (lona ori chemat de public, desi Ii lipseaub
dou initrumente importante".
Ceeace a impresionat mai ales a lost corectitudinea execti.
tiei. *wale buna la rare or-,u nreqat.ti cantarpfii nostri. Crid
ticii an spus, en drept cuvant a doua zi. cum ca trupa a bine
rneritat dela public care a apreeiat ruperea eu trsdttia cantare-
tilor italieni, obiciumti en efectele mari de voce, en exagera .
tile, en melodrama in actirme
***

www.dacoromanica.ro
17
La Teatrul Dacia juca trupa Fani Tardini-VIddicescu care
atiiigea un public destul de numeros. cu talentul si jocul con-
*alums al protagonistilor
La sala Orfeu" artistul I. D. Ionescu stetea in capul unei
trupe de varietati unde cantoneta si cupletul de actualitate ti
neau locul principal.
La sala Bosel juca o trupa de opereta germana.
Cinematograful nu aparuse Inca. dar Bucurestiul avea 4
teatre.
***
La Teatrul National colcnelul Bengescu-Dablia citeste !n]
fata comitetului teatral capod'oPera sa Pygmalion" careia uij
.3e face o p1 'mire entusiastd. Toed critica laud& cu man elo-1
gii, nova lucrare.
La reprezentatie autorul a fast ovationat.
***
La ;umatatea lui Octombrie se joaca la TeatruI National
en rnontare neobicinuita pan& atunci. cu piese si decorun on
duse din streinatate loana d' Arc", drama in 5 acte de Schil-,
ler, tradusd in versiin de d-mi t. si Jacob Negruti.
Rolul Ioanei d'Arc. era tinut de Aristita Romanescu, al
lui Carol VII de Grigore Manolescu. Regina Isabean, d-soara
Fanseta Vermont. mai tarziu cl-ra Grigore Ventura, Filip ceI
bun, Iancu Petrescu, Dunois C. Notara.
* **
In sale, Bosel trupa de opereta germana a fost Inlocuitg
de o trind de operetd tranceza, sub directiunea d-lor Claudius
Landr.
**
Acum viata politica absoarbe aproape totul in Ro
mania.
Apropiindu-se sesiunea parlamentard liberalii de toatg
nuantele din opozitie se intrunese si-si aleg un comitet their .
cina s dea o directiune unitard.actiunei in contra guvernu-,
lui.
Sun! alesi in acest comitet: Dumitrie Brabant:L. Mihail Co.
galniceanu, Gheorghe Marzescu, Ion Docan, D. Giani, general
Haralamble, Petre Gradisteanu, PetreCerniitpseu,Gr.Cozadin,
Pana Buescu i Gheorghe Pa ladi. Acest comitet are insarcio
narea de a se pune in legatura cu comitetuL partidului hbed
ral-conservator spre a stabili o intelegere.
***
_ Sub titulatura Partidul liberal national" liberaIii dirt
opozitie de sub sefia liii Dumitru Bratianu, tin o intrunire
pullica In gala hotelul Manu. astzi hotel High-Life in falai
Ateneului. Cu acest prilej Mihail Cogllniceanu a rostit uul

www.dacoromanica.ro
g 4
. .
'mare discurs in care a spus vorbele citate de atafea ori: De
'azi inainte nu mai ani filmic .de comun cu Ion Brtitianu i.
:clorcso ca, dui)/ moarte, ,nici oasele mete sr nu stea alaturi
kle ale lui".
' Dar n'a trecut mull $i Mihail Cogriniceanu ullat ju-
rtirnantul.
ImPrcandu-se cii kn Brtitianu. a rostit. inieo zi la Ca-
meril o cuvantare plticutrt acestuia. Dar o Voce din randuri!e
opozitiei rasunti:
Ce facem cu casele?
Se spunea crt Cogalniceanu ar fi riispuns in surdinti:
Oasele sr. le
In timpul acesta rtizboiul sarbo-bulgar urrneazti st,
preocupil. mull opirna public& generalti $: foarte mult sfente
pohtice din 13ucure,ti.
Sirthi tree granita si imping ne Bulgari pe toatrt linia,
:victoria Sirbilor pare.sigura, rcgeleMilan vrea s intre In So.
fia spre a dicta pacea si a zadtirnici astfel crearea unet Bat'
.garii Mari prtn Incorporarea Ruincliei. Dar soarta armelor
xrea altceva Sirbii sunt batai la Elivnita de armatelo but.,
garo-rumeliote. . . ,

. Infrngerea Sarbilor a lost datoritii. mai ales incapaci.


Wei comandamentului cat st comandantului armatei Duna-
rene care a stat In inactiune In loc s alerge la Slivnita.
Bulgarii, victoriosi, inainteazti acurn pe toatrt linia. Bat
pe Sarbi la Pirot, bat pe Sarbi la Vidin.$i intrrtIn Serbia.
Insrt, In urma amenintArii Austriei c, dacl Bulgarii vor mai
nainta, trupele Austriace vor intra In Serbia In ajutorul tru-
lor sarbe, printul Alexandru de Batenberg ordonrt inceta-
rea Inainttirei si Inceperea lratativelor de pace.
* *
Opozitiunca in contra guvernului Ion Bratianu holli;
'Taste, in sfarsit srt se uneascri si s dea lupta decizivrt in po-
Viva eabinetului.
r George Panu, care dirija ziarul Lupta la Iasi, scrie arti-
'oole foarte gustate la Bucuresti. In aceIas timp George La-
lbovari, noul proprietar $i director al ziarului L'Independance
IRoumainc Si prepune sit colaboreze la foaia sa. Articolele Iui
(Pann Einar in foaia.francezil dar nu au, nici pe departe, savoa-
irea articolelor din Lupth. In ziarul francez ann scrie, in con-
tray Obicehfltiii ShU;J!Otgdottf,ilungt .tde ,cat,e 3 coloane si maE
liMba franceZtOinfitcupoateorniirnii cu virtuozitatea cif
care Mantle pe ca romfinit..Del ateed colaborarea lui Pann la
tiarul d-lui Labovary n'a durat prea mult.
* * *
Intaiul pas pentru unirea fortelor opozitioniste este
Mut. Partidut lui Dumitru Brrllianu si partidul liberal-

www.dacoromanica.ro
-- 1 0
conservator cad de acord S i jibIic programul coalitainei
pentru rasturnare, cele Aloud particle sunt reprezentate prin
ddua conntete:' tinul compus din .Dumitru'.Brtitianu, Mandl
Cbgalniceanu i general haralitnibie[Celatalt prin Lascar Ca-
targru George 'Verne Scu si general Ion Ern. Florescu.
***
Generalul belgian Brialmont a venit in Bucuresti ca
sn inspecteze lucrdrile fortificatiilor. In acela$i timp in luna
Decemorie se fac incercari de tragere asupra cupolelor de o-
tel turnate tle uzinele striiine.
, Pe o.zapada de un metru, in calitate de redactor la lin,
manul, iata-ma afara.la campul 410 tragere. 0 baraca de scan-,
duri a lost construild Jar inauntru se servese bauturi calde
frindcd gerul e 5imtitor. Regele e de fata. Sunt instalate douk
cupole, una de labricatie germana $i alta de fabricatie frau-,
cezit. Multi ofiteri de artilerie sunt de rata.
Francezii, cart au adus cupolele, s'au oferit sti intre in
cupola lor in timpul tragerei asupraei cu tunuri de 150,
dar Gennanii n'au vrut sI mire in cupola de fabricatie ger-
manh.
Tragerile au urmat mai mutts zile In sir iar rezultatul a
lost cg, pe cand cupola francezit a rezistat tutulor experiente-
lor, cupola germana s'a dizlocat, s'a desfcut $1 a pleznit sub
cele-.30 lovituri convenite ale tunurilor de 150 atAt Krupp cat
*i de flange. ,
* *
,
L-..Cu cat intram in toarnna cu atilt se intete$te agiteVa
politicn. La 16 Noernbrie apare ziarul Epoca sub directiunca
nomingla a lui Grigore Paucescu aviind ca prim redactor pe
Barbu Delavrancea insd de fapt adevAratul conducator $i su .
fletul ziarului este Nicu Filipescu proprietarul foaiei. Grigore
Paucescu, ca $i Barbu Delavrancea nu ereau pu$i In capui
ziarului de cat firme. In comitetul de redactie sunt afi$ati
Atecu A. Bats, C. G. Costa-Foru, A. Chiriac, N. Filipescu, Lt.
Gane, Leon Ghica, Gr. Goilav, I. N. lancovescu, Ioan Mano-
lake Costache Epureanu, Ioan Miclescu, Ioan Mavrocordat,
Const. P. Olanescu, C. Filipescu, Pang Mihail Pencovici, Dim
mitrie C. Popescu, Nicolae Popescu (Ploe$ti), Al. I. Ulubeanu
Al. VItihutti, Zaharia Chiriac (Foc$ani), Ion Dumitriu (Giur,
giu).
Aparitia acestui ziar schimbA,, de o data, atmosfera poll.
tick In Bucure$ti si In tarn.
Epoca clevine, in scurt AirriwoiaruLp9litio eel mi citit. Pa
lAngti atillea condee de Valoare(itiartilTavea, yervaera bine
informat politiceste, Nicolas Filipeseu Insmi faces reportagrd
politic, cu lncetul toti nemultumitii se grupau in jurul aces .
tui ziar. Apoi ziarul ia tonul foarte violent care destainuia
temperamentul neastAmptirat al patronului.

www.dacoromanica.ro
20 --
Pireste viotenta din presa trecu in parlament si afarg,
asa in cat vazurtun chiar oameni foarte 1initIti ca sunt luatd
de vartej.
De exemplu, In urma unei polemici foarte clarze, Tau
Maiorescu i Eugeniu Statescu, au o intalnire cu pistolut,
Cateva saptarnant mai tarziu un alt duel. Barbu Dela-
vrancea de la t.poca si Alexandru Djuvara redactorul sef al
ziarului liberal L'Etozte flovmazne, in urma unor repetate
atacurt violenie, au intalnire cu spada.
Dup cateva reprize. Alexandru Djuvara refug s& se mai
bath' declarand c este obesit. i duelul se opreste act.
Faptul produce valva *1 provoac& noui polemici hind. el
erea fall precedent. Eau vazut destui oameni refuzand ,r-a
las& pe teren si nevoind s& recunoascd sanctiunea duelultn,
ins& era cu totul nou cazul omulue care, odat& angajat iii
1uptil. sa declare cg, fiind obosit, nu se mai poate bate.
* s
Dacl opozitia devenia din zi In zi tot mai violenrg,
nici in partidul de la guvern nu erea linite i unitate de ve-
den: Ion BrAtianu era stlit s procedeze ne:ncelat la rema-
merea cabtnetului spre a zadarnic] nernulturninle care nai:-
teat] zilnic IiIunn remaniere la sfra.situl anului 1885 e ur-
indtoarea: Ton Brgtianu internele. M. Fenkide externele. El?
gen Stritescu justitia. C. Nacu finantele, Radu Mittel lucrtinle
Pub lire generPmul Fri !comer, ra.zboml. Anastase Stolojan a-
gricultura, D. Sturza instructia.
* *
Pentru a descreti fruntile incretite in luptele politico,
pe scene Teatrului National apare una din cele mai man pri-
rnadone ate epocei, cantareata Italian& Adelina Patti. Patti
ciint5 in Trqvinta si Le-in eu trune nr,,ang.
Diva a rtimas incntatal de cAntecul si vocea lui Gabrie-
lescu st ea l'a lndemnat sa piece in streinfitate spre a se per-
fectiona.
ANUL 1886
Anul 1886 Incepe cu o stire dureroas& pentru toti Ro-
milnii: d-rul Alexandru Marcovice medicul fruntas al tani,
Ichagnosticianul fara pereche, moare in puterea varstei la '50
kle ant. Un ulcer cu caracter specfic I-a secerat.
Defunctul era una d;ri Iiiimni le strithicitoare ale medicinei
In Romania, in acelas limp era o inima generoasa i un dez.
interesat parctinan ate anecdote si istorioare- an rtimas a-
supra lull
Tat& una caracteristieg Un cftrciumar de ne la Obor cede
rgu bolnav Marcovici ii rantS si-I vincleca. Dar fiindca acest
earciumar ii fiirmiase de multe on vinun excelcnte, nu pn-
peste plata vizdelor.

www.dacoromanica.ro
21

Carciumarn1, insa., era nemiingliat; ou orice prat voia sa-ai


plateasca. datona. Dupa 'dm sau trei am. dootorni Marcovioi
aduse cativa stanjeni de lerune n rfurte i astepta sa tread&
taetorii spre a le tam.. In adevar lat h. ra. apare Inter, dimi .
neata un orn cam batran inarmat cu an ferastrau. iiii topor iJ
o capra. Omul vine. incepe lucrul. laie loate lemnele. apoi
se prezinta la doctor ca sti fie plata,. Dar cere un pret ,sub Va.
loare. un pret cu totul de nimic. Doctorul roirat intreatra oa
ca nu cumva ornul se insala, dar falsul taetor se dernasca:
era carciumarul care se deghizase in taetor spre a putea res.
plati sem icnle doctorului care-I sclipase dela moarte.
0 alta anecdota e inca i Tnal picanth. Doctorul Mareovicf
era medicul palatului si, in acelas tirnp, avea slabicrune pen.
tru Regina Elisabeta pe carrel era Inca Doamnit Intr'o zi. vi
fin pe Doamna care era sufennfra, permis e oarecre
Indrasneata care i-a atras imediat indeptirtarea dela Curte.
Inainte dee muri un medic vem sal vada. ins& Marcovici
Mu mai vedea Intreband de numele ccliii rare-i vorbea si
trend ca e doctoral B.. ii spuse-. Ann c vrei sa te prezinti
In alegeri. rau faci. Asculta-ma pc mine, las& dracului
tica i ,ocupate tie meditina".
Peste o ora i jumfitate Marcoviti trecuse 'fintarul
Autopsia i-a lost fiirutti tie dodorii Demetrescu Severea-
nu. Paul Petrini i Leonia. iat rezultatul:
Creerul intact. normeL bine conformal cant-II:ea -15,00 gr. ,
Ia parlea 'occipital& prezinte o depresiune prodnsa tIe e conform
matiune special& a osului corespondent, tu alte cuvinte .12fl
frumos si mare creer. Stomacul, putin dilatat, avea la nartea:
intestinului subtire mimit duodenum un ulcer rotund de xna-
rimea unei piese de 2 lei, ulcerul rosese partea intestmultn si
o parte clin glanda pancreas. constithind estfel o cavern& de
aproape tin cenfimetru i lumfdate adancime: prin urmare
hemoragla care a rauzat moartea regretatului doctor Mar,
n oTid a trebnit sa fie produsa de ulaeratia peretilor unei ar,
tere. probabil artera panereaticti-duodenala.
Deetorul Marmvici era senator liberal.
Pe la sffirsitul. Fui lanuarie se intrunese la Bucuresti
plenipotentiarii Turd. SArbi si Bulgari, spre a realize paces:
In ur7na rftboinlui slirbo-bulear.
Delegatii telnr trei state erau Din partea Turciel. Mad.
gib-pasa. din parka Serbiei, d. Mijatovici, din partea Bulge,
riei d. 'Guesof.
'Pentru girere'a -sedintrlar conferintei. guvernul Nis lg
clispozitia delegatilor un anartament in localul ministerului de
finan1e. Tip rare 1-a rnnqIilat din non
Dar delegatii. odata sositi la Bucuresti. departe de a bleeps
irnediel luerfirile n.erd rlult timp in pertrartnri i intrigi di-
- 'Marti 4
Iomatiep. llezutletul conferinfei va veni mai thrztn.
Velirrrarie e reprezinin nentru 1711-Ais oar& na
soenv. Teatruhn Nalinnat iiranas oritinallitn '4 ltete a lid 0.4

www.dacoromanica.ro
22
Bengescu-Dabija, Pygmalion, Distributia a fost urmatoarea
Pygrnahoo, C. Nottara.
Phadael, Grigore Manolescu.
'Daleagoi, AleXandreOcu.
Narbal, I. Petrescu."
narnilcar, Ionescu.
Malachon, Costescu.
loazar, Lugosanu.
Giscon, T. Petrescu.
Tyrphon, Papadopold.
Topha, D-na A. Manolescu.
Astarhea, d-na Amelia Nottara.
Benaida, d-na Alexanclrescu.
Succesul acestei piese a lost foarte Mare
Duminica, la 9 Feheruarie s'a inaugurat localul bailor
Eforiei de pe Bulevardul Ehsabeta cat $1 sala de serbari.
La 1886 actuala sala de haluri era alta, lojile de sus axis-
tau dar nu erau esite cum sunt asta.zi, iar sub parchet era ba-
zinul uncle se scalcla lumea vara. lama, se aseza parchetul
deasupra.
Inaugurarea s'a facut cu mare pompa si a fost prezidatn
rTh printul Dimitrie Ghica, primul Efor al Eforiei spitalelor
Civile. A asistat toata aristocratia bucuresteana.
Din anul acesta sala a fost data pentru balurile mascate
publiee; o lume imensa umplea aceasta vasta Incapere, dar
rcustul publicului era altul; dupa doi ani lumea a parasit sala
Miler Eforiei $1 s'a inters iaras la sable cele mici: Bosset.
Dacia, etc.
Opozitia coalizata de asta data, da semnabil luPtet de'
Asturnare impotriva cabinetului Brabanu. In ziva de 22
Februarie o intrunire publica a coalitiei se tine la sala Joj
'din steada Begala si e prezidata de Dumitru Bratianu.
De acum nota agresiva creste din ceas in ceas.
Dumitru Bratianu a spus, adresandu-se dare conservato-
rii cu care s'a coalizat: Dumneavoasra, domnilor, nu sunteti
loviti decat in dreptunle d-voastra de cetateni, pe cand noi
suntem loviti In cnoarea noastrta de liberali".
Duna o luna dela intrunire, conferinta delegatilor tur-
co:sarbo-bulgar; isi inchee lucrarile ; ea toate conferintele $f
aceasta a dat rezultate care n'au multumit pe deplin pe nicV
unul din deliberanti.
Totus, in cele din urmit, dupa lungi deliberari $i neince-
tate Intreruperi a tratativelor, se iscateste un tratat de pace
CU un articol unic.
In politica dinauntru blocul opozitionist nelinisteste
gae Ion Bratianu. Desi junimistii nu s'au asociat blocului, to-
tusi In parlament $i In Romdnia Liberd, care este ziarul lor,
Tac opozitie.
. 'On incident parlamentar aduce nelinistea si In partidul
'dela putere. Generalul Leca, prepdintele Camerei, $i geful

www.dacoromanica.ro
23
unui mare grup de moldoveni, combate o conventiune !hate-
atA de guvern cu Bence Nationalii. Peste cateva zile la Senat,
0;ut BrAtianu sustine un proect de lege pe care it combate Bei-
mdea Mitic pre*edintele Senatului, tar Senatul voteezti cu
preSedintele. ,
Bineinteles guvernul nu a cAzut, dar Ion BrAtianu' smite
EA incepe srt alba prea multi dusmani si rivali. Apoi, ,ui-
randu-se in jurul sAu vede deodatti. golul, toti vechii lui tova-
rh*i de lupth din tinerete nu mai stint, Gole*tii au murit, C.
A. Rosetti a murit dupti ce l-epArAsit, fratele sau Dumitru I-a
pkra'sit. Si aproape toat'd yechea gardA liberate' a dispArut .sau
a tutors armele,in contrla tut Atunci se gandeste cIt trebue re.
acIuj Inapoi cat mai multi dintre liberalii cari-I combat.
_ Ceneralul Haralambie este ales la Colegiul I senatorial
din Dolj cu toleranta gu'vertnilui, Dimitrie Giani se retiage,
din coalitie, Romdnul i directorul sau VintilIt Bosetti acuza
coalitia pentrucA la alegetile partiale ce so filcuse de curand'
s'a abtinut dela lupt6..,In sfar*it Ion Bratianu izbute*te srt dis-
Ioce pe cativa liberali 'din jutul lui Dumitru J3riitianui a
coalitiei, dar curentul opozitionist creste.
$i Mihail Cogiilnideanu Incepe'stI devie suspect opozitiA
Mihail Cogrdniceany anuntase '6 interpelare guvernului.
In chestiunea expulztirei' Bornanilr ardeleni, der Cograni.-'
ceenb., nu o clezvoltrt. Amandrife se succed sub felurite pre-
texte panA cd Filipescu, piercle radarea *i ataca pd .t. .
ceanu ;In ,Epoca, .

-( Conul MilialaChe este afaCel- subtire *i pus In lumina bA!


ymelei ctl s'a inteles Cu guvernul. In public circula vestea cum
cA Cogalniceanu vanduse iarA*i guvernului cateva pietre din'
nesfar*ita sa colectie de ramil*iti arheologice cu eari se slujea
In ocaziile grele.
Aceastrt notitli a avut darul sti hotiirescri pe Mihail Cogrtl-
niceanu ca sa-si desvolte interpelare,a.
Ziva cea mare sose*te. Ziarele opozitiei anuntrt cu zgornof
rdesvoltarea interpeliirei. Tribunele Camerei sunt arhipline. irt
ivechiul local din Dealul Mitropoliei oamenii stau ca sardelete,
'Doamnele, cari au umplut !Ana la ultimul colti*or al tribu-
tei lor, se revarsA pretutindeni rand *i in tribune presei. Ae-
'ru1 este greu resnirabil.
In sfarsit, *edinta se deschide. Dar Conul Mihalache nu a
vonit. Ce sti fie ? Nu cumva este iariisi trrtdare?
Zgomotele sinistre Incep sit circule, Ca Intotdeauna se gg
sesc, *i do astti. data, oameni 'bine informati cari afirma, cum
dl conul Mihalache s'a. aranjat 'cu Ion Brtitianu. Deci, interpe-
larea nu se va face.
Minutele de enervare tree Inca.
, La biurou secretarii .indeplinese cerintele regulamentukti;
Se cite*te apelul nominal, se citesc cOmunicArile, sumarul *6-
r.dintei precedente, etc.
In acest moment Mihail Cogilniceanu apare purtand

www.dacoromanica.ro
24
sub amandouti. bratele, teancuri de volume, dosare si colectii
ale IldultztutUtat Uitaat.
12.-ste ca ci scantele electrica. Taat a. sala sn ridici Un. ropot
de apiauze abircneste din Camera si din toate tribunere. CI
potui prezidential rasuna si linistea se rt.stamieste repede. Dar,
in mcinta. si in tribune urmeaza sa se auda un lung fasiit de
*oapte si miscari nervoase.
Mihad Logalmeeanu soseste la locul sau uncle Isi depune
volummoasa incarcatura. Deputatii opozanti din apropiere Ii
a.11.-lia ea sa. se descotoroseasea de carti. Toti ochn, cateva sute
ac perechi, sunt indreptati asupra sa. Toata lumea se asteapta
Ia o teribila Walla pariamentarL
fti sfarsit. Ulasul gutural al presedintelui general pimi-
trie Leca rasuna:
lntram in ordinea zilei. Dornnur Mihail Cogainiceauu
are euvantul sore a-si desvalta interpelarea".
0 miscare prelunga se face in Camera. ConuI Milialache
se scoala si, en bratele pline de documente, porneste catre triw
buna. Doi usieri ii urmeaza incarcati de asemenea.. E formi.
dabil. Acest om era o putornica autoritate, era 0 forta eavar.
icoare care acapara i robea.
*i Cana Mihalache incepe.
Interpelarea a durat vreo or t s'a sfarsit in mi.jloeul
ilereptiei generale. Conur Milialache, desfasurand a trisemna-
ta eruditie speciala, a interperat viguros guvernul... dela Bik
tlapesta
Pe cand marele orator Albrbea atacand pe Ungtrri dar oi
crotind., guvernuI din. Bucuresti, rasuna, de sus, de ge ban,
cite superioare glasul dePutatulul liberal disident Grrgore
had Carciunrarescu:
E mruns t
Un. mare hohot de ras a izbucnit in Camera.. si tribune.
La inceputur hinei. Martie, Curtea cu jurati judecal pro-
, cesul crimei din strada Soarehrt.
Pe strada Soarelm, astazi strada Teodor Arnan. locuiau sad
tii Miulescu tar ca chiriala aveau. pe a doamna. Maria PopcP.
vs& Intra zi Maria Pcpovici a fost gasita asasinata, iar ndv
made toate au cazut asupra sotilor Miulescu.
N'ae Mnilescu avea o tipografie pe care a exploata, tn acea,
sta tipografie a. aParut mai luta] ziarul 19,rPpfTrrile OnruliA Dar
thainte de a fi proprietar do tipografie. Miulescu fusese multI
vreme comisar de politie sub regimul conservator al lui. Las,
car Catargiu. Sub Lascar Catargnr Capitala nu avea &cat , 6
comisari de politie, camisariatele, tinand locul inspectoratelor
de astazi. Nae Miulescu fusese cornisarul coloaret de verde.
Crima din strada Soarelui a facut o enorma senzatie rrt
Bucuresti atat pentruea vietima era a doarnna cunoseuta si de
bunk' famihe, cat si pentruea MiuTescri fimese un rnalt func-
tianar rr1 gienest, Citima fuseoe savarsita in ziva de ife Maa
anul 1 5,

www.dacoromanica.ro
25
Cturtea e pmziadta. de M. Poenaru313o14ea, fofoliul liaLS-
ilerulut public ii detile procurorna general Pepuleanu, costat
de larocurorii Manolesen si Bursan. Av locatai apararii sunt:
t. Cantili, G. Meltani. M. Paleologu, Ai. Viliclescu. I. 1Vala.,
Barbu Delavran3ea, I. Atanasiade, C. G. Costa-Foru, G. Paladi,
,Gtnigore Paueeseu, -etc.
Juratdi razuti la sorti: Stancesen T. Nae, N. Crangasn. D.
rreodoreseu, kir. Canso., D. Marineseu-Bragadirci, Doctor Boi-
CeeD11, M. Dumitrcscu Marin, Sp. Cazotti, Al. Eleftereseu, L
N. Popescu, Serbaneseu $i N. Amira.
Din stoata lurnea aeeasta-. rna Eq.strati, avocati. juraki. $1 acii-
t ati nu mai trgeste astazi la 4928, adieli diva 40 de ani. detat
avocatul C Costa Foru.
lata cum a lost deseoperita crima:
Pe la orele 3, clupa' pranz, sotii Mrulesru venind la domi-
fain., au gasit ua casei deschisa de$1 intuntru trebuia -sa ia
.chiria$a lor Maria Popovici lmediat, au facut o scent de des-
zadejde, au git in stradg, $i au chemat lurnea sore a spune
dovedi ea au lust jefulta de Wham ln urma a fost desco-
perit i eadavrul vietimei intenna din octal.
Terate dovezde au mill in sarcina sotlor ltiuleseu. 'Ca
?real-in politist. Nae Miulesen Inase lot felul -de prerantiuni ri
etutat sa-si creeze numeroase alibiuri, Msg. preoliftrunile
fund exagerate, sotii ..Miuleseu s'au compronus toemai din
tauza, aceasta.
Din partea apartril an Torbit q.Cadtilli. Barbu Delavran-
:tea, Gr. Paueeseu i Atanasiade. Partea eivilt, a kat rewezen-
It prin 13. Opran.
Juratii acorrlanci eircumstante mart toare si Inlaturand
premeditarea, Nae Miulescu a fosi es'andil la 10 aril de munca
silnica, sotia la 5 an] de ternnikt, -apoi sohdan 1a 2000 RA
Aespligubiri eivile $i non lei. cheltueli de judecata.
D Costa-Foru a luat euvantul ,dupa pronuntarea verdic-
tnIni, spre a lua aparana -condamnafilor vi a le proclama ino-
-cearta. Presedintele 1-a chemat la Prdine ebemAndu-I vi la res-
reetril lutrului jurlacat.
Verdirtul juriulni a fast foarte trificat. Inlaturarta pre-
meditarii era absurclitate. fimdcg, din anehett ei dovedit at
immai premeditarea putea legitima aeuzarea. Fara premedi-
tate soul M'ulescu rru nuteau fi aruzati.
MohIri crimei a fost furtul. Victims dIduse hi Mnileseiu
rastreze -vi-evPa -irW115, cc avea, j, pentru ea sa nu mai
tie siliti s'o restitue. a ucis-o.
ln luna Wartie, drpg lungi vi laborioase disculiuni,
parlamentul voteaz h &tut Taril antonom ,a2 'Romaniei.
Violenta onnzitiei ere.51e neincetat. In Camera multi
1:Entre finerii denntati alesi ra guvernarnentali, incep sa. trawl
In opozitie, energira eampanie a PrEsei Th 'rap cu Epoca la
Bucuresti, vi en 7.upta tui Cheorghe Pann la la$1, agita 'tam
tnereu.
Un alt motiv de agitatie e faptutl ea Nicolae Fleva demi-
www.dacoromanica.ro
26 =
fsioneaza dela primariatul Capitate!. oemisiunea fu rnotivatd
cum ed. neva nu aye& majoritate in consiliu, dar Fleva
cleclard in Camera,' c a, demisionat perau motivul ca nu sea
Inte les cu prefectul de politie, care face polititea, pe cnd, et
Fleva, voia la Primdrie, sa faod administratie.
Fleva va fi in curtind unul dintre cei mai violenti opo-
zanti iar. glasul sdu va rdsuna eu aceeasi vehementa cu care
a rasunat in.contra reganului lui Lascar Catargiu.
. Fleva nu putea ierta liberalilor cii I-au silit sii piece' dela
pr i iniiri e. . .

. Opozitia urmeazd agitatiunea iar in frecare Duminicd


fruntasii ei Dumitru Bratianu In cap +-4-Inerg din oral in
oras sr vorbesc in intruniri publice. .
Guvernul so enerveazd si procedeaza cu violenta. Inteuna
din zilele lunei Mai d. Emil Frunzescu;actual sef al stenogra-
tilor dela Senat, pe atunci corector la,ziarul Epoca, este atacat
in strada Regala, altituri de hotel Union si bdtut. Agresorii
,:erau agenti al pohtier.
Acest,atentat. cu totul. nernotivat,:enerveazd si mai mult
opinia publica. In Camera, Take Ionescu, Para atunci gu-
vernamental, interpeleazd guvern.ul.si,declara cii, dacti se va
Aovedi ca agresorii, fac parte dinpolitie, ii va fi rusine sti mai
in opozitie, .
facii parte din majoritate. Pest& critev.a Me. Take lonescu era
..
Nioolae Fleva trece, fard.lranzitie, in opozitia violentit iat
la Camera atacurile indrePtateimpotrivaguvernului iritil ma-
loritatea si provoaca mari furtuniTarlamentare,h ,
Pandsi juninnstii devin vidlenti.'Ziarul Ior Roindnia . Li
ber scria la inceputul lui lunie :
Se afirma ca opozitia este hotarita sa raspunda la bruta-
litatile administratici cu lovituri de revolver. Cine seamand
ydnt, culege furtund".
lar Titu Maiorescu, fruntas junimist, si unul din oarnenii
cci mai linistiti, devine in Camera foarte agresiv in cat majo-
ritatea si presedintele nu-1 lasti sii vorbeascd.
Dar o cestiune mai gravd cade ca o bombd: Mihail Fe-
rekide, ministru de externe, depune pe biuroul Camerei un
proect de Conventiune consular% ou Germania.
Furtuna incepe.
Opozitia ataca guvernul cu violenta, spundnd cd aceastd
,conventie, pe langa cii loveste In suveranitatea Bomniei, dai
atinge si art. 7 aGela care pune principiul dobndirii cetateniet,
1E tot chestia evreiasca in joc.
In ziva de 12 lunte stil vechiu, onozitia unith, convoaca o
Intrunire in localul Societatii studentilor Unirea instalata ir
palatul Bailor Eforiei. Un manifest este adresat cetatenilor.
Intrunirea se deschide Inteo atmosferd de mare agitatie
;gat In said cat si in stradli. Dumitru Bratianu care prezideaza,,
rosteste o cuvdntare fulgeraleare, apoi urmeazil Gheorghe
yerneeem. Alexandru Lphoveri ei Petre Orticliteanu.

www.dacoromanica.ro
". 2/ --
Afara lumea ocupa. trotuarele simijlocul stradei. Pub li-
eu] in numatmare conduce pe Dumitru Bratianu fleas& ut-i
cere A. se puna in cap spre a merge la Camera. Dar Dumitru
Bratianu spune lumei ca ora e prea tame st care sa vie a
doua zt spre a urea Dealul Mitropoliei.
A doua zi la Camera Ion Bratianu cere deputatilor sa a-
mane discutia pana ce vor veni dela B,erlin oarecari lamuriri
pe care le-a cerut ministrului nostru.
Si Camera admite arnanarea iar Conventiunea Consularti
a inmormantata pentru totdeauna.
Adevarul era ca i lon-Bratianu, ca $i majoritatea parla-
mentului .nu aprobau Conventiunea care fusese ceruta de gu-
vernul german. Gaud Dumitru Bratianu a refuzat sa mearga
la Camera s] a sfatuit lumea sa se potoleasca, el stia ea a douo.
zi seful guvernultn va scoate Conventia dela ordinea zilch
Ion Bratianu avea, insa nevoie sa-si legitimeze actul sn .
sa se apere in fata Berlinului punand inainte revolta opiniei
publice; asi putea spune. chiar ca agitatia era inspirata si in.
curajata de seful.guVernului.
Cat . prive$tedespre, indignarea opiniei publice", nu tre .
bue sa-1 atribunn o prea.mare importanta, opinia publica."
era lumea de agent! electorali $i alti politician] cari, in mare
majoritate, profitau de toate prilejurile spre a rasturna guver.
nul spre api. Iua. locul Ia. binefacerile bugetare.
Opozitia,--4 precum 'au vaztit cititorn era reprezentata
Mai mutt tle 'atm fiberalii disidenti. Dna grosul fortelor e-
lectorate 11 constituiau masa electorala conservatoare, in
schimb sefii partidului conservator, vechii conservatori. cari
an guvernat tara pana la 1876, stateau in. umbra.
Seful opozitiei, in actiune, era Dumitru Bratianu, iar la
toate intrunirile publice oratorii erau: Dimitrie Giani, 0. D.
Palach, Petre Gradisteanu, iar din partea partidului liberal-
conservator G D. Vernescu. int uyi liberal clisident Sinalirut
conservator care aparea la tribuna intruninlor publice era
Alexandru Lahovari un conservator mai tanar.
AMA de comprornis era nurnele conservator" Ca insusi
partidul nu mai purta acest nume. ci, fa'cnd fuziunea cu par-
tidul averescan, a fost silit sa-si adauge si titulatura liberal".
Bineinteles aceasta era numai o tactica. era o abdicare s] a
urnilinta impusa de necesitate ; opinia publica trebuia actor-
mita. Si, in adevar, and a venit ziva caderei lui Ion Brritianu
zonservatorii au ridicat capul $i s'au scuturat de toti Iiberaliii
'disidenti, fie vernescani, fie rosetisti sau bratienisti.
Semnalul redesteptdrii si al emancipgrii partidului con-
servator de tutela liberala, 1,a dat Epoca, adica Nicolae Fill,
pescu.
La intruntrea dela Mite Eforiei, (Entre vechii conservatori !
a vorbit numai Alexandru Lahovari care a adus acte pentru
a dovedi: I) ca aceasta Conventie propusa de Germania nu se
'asemana cu nici una din Conventiile consulare pe care Ito-.

www.dacoromanica.ro
2gi

nia le Incheiase eui italia,, Belgia si State le-Unite. 2) e prin


aceastk Conventie se institulan ge terttorul Ramkniell 1eg:1,, no,
tart $1, tribunate germane. kahovari a spus ca. aceastk. Comm-
tie cu Gerniarua merge clear mai departe deck vechile ea*
tulatiuni ce aveam cu Turcia era mai favorabild streiniter
decal Insftsi Conventuanea ce aveam cu Italia si care ,. din toate
cite incheiasem. era cea. ma aspr a. pentru nat.
Aceastri chestiune a Canventinnei consulare rmIreste a-
gitatiunea politica si inver$unarea opezitrei. Dye Write, bittAile
$i amenintrirde se succed.
In urma unei polemici Intre ziareIe Epoca si Telegraful,
Nicu PiliPescu .dela Epool trimite lui I. C. Furviescrr direc/..
torul Telearotului martort. Dar Fundeseu refnza sA se bakk.
in acelas timp se constitue un Cornitet de saint nubile
destinat sa. apere ne fruntasit opozitiei In contra guverna-
mentalilor si. a politiel.
Ziarul 1:N6E467-Jere-lance Renimaine publick cu acest prHej
Comitetul de salut public" s'a Intrunit sub nresediutia.
aqui D. Giani.
Se lucreszit la organizarea pekru anIrare.
Comitetul va deschide o subscriptie pentru cumprisare
zde bAte".
E verha si de a se modifica personalul Vuei Itfationette,
Iri"sffirsit un manifest semnat de. Durritru BrAtianu1/2.
itascAr'tatargiu $1 Gheorghe Verneseu., multumeste cebrite,
gallop c prin atitudinea bar hothritd ai silit guverrnii s Pe*
itragg COnventia si Te cere s vegheze nentru ca s. nu: se hap
tarnnle vre-o, surprindere.
In .that6, aceastk Iupt. Mihad Coginriceanu ea figural,
numele sgu n'a fast rostit a singurg: data.
De fapt el prir6.sise Worm? opozitiei unite.
In tome line Nreoiae Prey-a alemisiorat.. primer al Calpc
falei a fast ales. Nae Manolescu, ten a-bri Corrreliu Manoleseit
Remniceanu fostul Prim-nresedinte al Crrtii de Casatie.
La Incenutul Iunei lui August Marrolescu moare.
.
Manifestul onozitiunei este ulthnul art de enereie al ad-
guvermrlut. Conform verhitilui obiceiu toatk turnea
r plead sg. se plimbe. CAnd zic tool& lumea", tnteleg flreste
'pe efi si In snecial pe boeri.
Acum la tortinng.
La 10 August, o stire senzationalX vine din Bulgaria
.printn1 Alexandru de Paterherg a fost detronat.
Detronarea era opera Rusiei. Rnsia ru pntea admite ca
,iteest princine german care era foarte inbit de ponorul sail;
4;1 or Onbileasca In Balcani en dinastia se; de aceea a cnutali
tad doboare.
Detronarea s'a fgrut In virmtitoruT mod. Begimentill de
,vriterie din. Rusterdil a intrat trt ref' mat mare fiNcere. trt
Sofia; emu orele 12 roaptea. Imerliat reemerful, s'n rniqwriettu .

gat au elevii thn coal4 4 e eadeti, azoi a incomiurd Palatut

www.dacoromanica.ro
29
princiar si a ocupat toate portile. Trei ofiteri au intrat In
camera priptului i cu revolverele In mama, 1 au stilt s sem-
neze abdicarea. Apoi a fost scos afar& din ora.$ sub escortS
dinpreund cu fratele sa.u. Dar peste mai putin de o sd.ptd-
mama o contrarevolutie provocatd de Stambulof Pre$edinteie
Cameral, rdstoarnd guvernul provizortu in cap cu generalui
Gruief, pune in foe un alt guvern sub sefia tut Stambulof tar,
printul Alexandra este rechemat la Sofia.
Duminicd 17 August printul soseste in gars de Nord, in-
sotit de fratii si Ludavic $i Francisc. Pe peron asteptau Ion
Bititianu, Dimitrie Sturza $i Eugen Sttitescu. apoi alte nota-
bilitati, generalul Creteanu agihotant ai regelui si sir W
White (se pronuntd Ua it) ministrul Anghei la Bucuresti.
Prezenta singurrlui acestuia la gaff", d:n tot corpul di-
plomatic, era clovada cea mai band, eh' in Bulgaria se dedea
lupta intre influenta ruseascd t influenta englezd.
Cd.nd a scoborit din tren, printul a dat mna cu Ion
Brdtianu i ceitalti doi ministrii erica se imbrdtiseazd !ride lung
cu sir W. White. Printul multumea Anghei c. l'a readus pe
tron .

Trenul a sosit la 9 si %; peste o jum51-0-e de ord. printul si


suita s au imbarcat din nou pentru gara FIlaret i apoi pentru
Giurgiu
Dar Rusia nu putea tolera cu mei nit pret reintoarcerea
printului de Batenberg pe tron, de aceea abdicarea sa trebuia
sd. urmeze peste putin.
Intrarea printului Alexandra in Sofia a fost Insemnat1
printeun incident picant. Cand sd urce pekonul palatului
Inainteazd cdtre eI o doamnd imbrdcat o. toatd in alb $i cut
un mare vdl pe obraz, doamna intinde printului un bucheg
pe care printul II ea.
Cum daamna nu-si dezvelise figura, toaUi lumea era ne.
domirith. Po litia rutd sd afle imediat si despnneri cum cd a-
ceasta doamnrt era o rorrancd, o cunosculd foal actrita a Tea-
trului National chn Bucuresti. ferneie de o mare frumusete
numita E. L. Plota supranumele de Lina M...
Bine inteles politia a Indeptirtaro imediat din Sofia.
Printul avea o pasiune pentru aceast doamnd. Se $tial
cd. foarte des venea incognito la Rusciuk, treeea Dundrea tot
incognito $i acolo. In vagonul sdu la Smdrda, petrecea o
noapte cu femeea pe care o iubea.
0 idild princiard
Odatd cu detronarea printalui de Batenberg a murit si
Mitropolitul prirnat Calinic Miclescu. Mitropolitul a murit
de piatr la rinichi si basicd.
0 anecrlota rtimasd de pe urma defunctului.
Cu un an mai Inainte, In Angus! 18q5. Mitronolitul Cal1.4
nic s'a dus sd fard cura de and la Cdciulata. S'a oprit mai
Inti la Ramnicul Valcei si a descins. fire$te. la Eniccopie.
Episcouul oarabtie, sustinut de subtiori de doi cMugari

www.dacoromanica.ro
r 30
astepta pe mitropolit sus in capul sctirei. Mitropolitul infirm,
sustinut *i el tot la fel,,apare la intrare.
De sus episcopul, cum it fele., ii striga.:
Bineati venit scintitos,, bait prea sfintet
lar Mitropolitul de jos ii raspunde:
Bine v'am gst sntos, Inalt prea sfintet
S'a its mult de acest sehh-rib'de politeta intre ded oameni
cari nu puteau umbla flint sa fie purtati de ate doi oameni.
Printul Alexandru, de indata ce .51-a luat tronul a
Inteles ca nu-I va putea: pastra in potriva vointei Tarului
Alexandru; de aceea i-a trtmis o tele&rama cerandu-i spri-
jinul. Telegraina sfar*ea cu verbele ",713e Oarece Rusi un-a
dat coroana sunt gata sa o incredintez.' In mainile Suvera-
nului ei."
tar tarul i-a raspuns:
Am primit telegrarna Altetei voastre. Nu pot aproba re-
Intoarcerea voastra in Bulgaria, prevazand urmarile sinistre
pe care le poate atrage-pentru . Bulgaria deja. atat de in-
eereala. etc. etc."
Asa dar Tarul Rusiei nu prunea ea principele de Baten.
berg Sti ramana pe tronul Bulgariei, iar Germania *i Austro-
Ungaria, au fest nevoite sa-I paraseasca. spre a Impiedica iz-
bucnirea unui crancen razboi2
In timpul acesta Bucurestiut ineepe sa se umple de re-
fugiati bulgari.-:EveniMentele din principatul vecin nu s'au
petrecut farti-irsare e salige,,bulgarii, cum sent mori,t,a
asasinate, au savar*it rePresald, au executat *i au Axis :pe
ad'ersarii politici. In re.staurantele din Bucuresti apar down-
no in doliu ai carom barbati cazusera In luptele politica.
In Bucure*ti toata opinia public% este simpatica printu-
lui, numai ziarul L'Independance Roumaine, organul ari,to-
tratiei romarm care era rusofila. publica nurnai versiuni ostile
lui Batenberg.
De-abia intrat in Sofia printul Alexandru, in fate. ostAi-
tiitei hotarita a Rusiei, este silit sa abdice. El adreseaza a
proelamatie catre popor finoi institue o regenta compusa din
Stambulof, Karaveloff *i. Multkarof, rniuisterul sub presedin-
tra Jul Radoslavof.
Rusia a triumfat, ceeace la Bucuresti nu place *i nu con-
vine. Dar *i Anglia a fost batuta diplomatice*te.
Anglia era acuzata ca a Impins pe principe In aventura
rutneliota, a l'a readus pe tron dar ca, In urrna, l'a parasit
ru.sinos. Si 'n, adevar, printill. de Batenberg Meuse lovitura
unirei cu. Rurnelia fara sit avizeze Rusia, din ambitie perso-
nala si numai dupa sfaturile Angliei.
Rusia a Inteles atonal ca nu .se mai poate bizui pe acest
principe.
Dar *i telegrama sfiellitoare *i plinti de grandoare a Ta-
rului era judecata defayorabil, Tonul Intrebuintat de Tar.

www.dacoromanica.ro
31

fata de print era tonul fata de un vasal, lar printul Bulgaria


nu era vasalul sau.
to iina de 4 Septembrie un alt atentat impotriva lui ion
Bratianu. Pe cand priinul ministru trecea spre casg pe strada
Varne1, insotit de d. C. F. Robescu deputat si urmat de un agent
secret, un indivld a tras un foe de revolver asupra sa. Faptul
s'a petrecut ,in fata caselor lui Emil Costinescu.
Agentul secret, care se afla la cativo, pasi, se repezi gi
dezarnia. pe atentator. Condus la cazarma geandarmilor ciIiiri
omul declarg ca se numeste Stoica Alexandrescu si ca. a tras
In seful guvernulni Mildc r). face au. Wei.
Glontul, n'a lovit pe twimul ministrti ci s'a dus sA se lairs
,teascapecatarama dela centura p care O ptirta C. F. Robescu.
A doua -zi fortel partidului guvernamental au fost puse
In miscare.
1,0-eralit au atribuit atentaiul vlolentelor de limbagiu a
ziarelor din opozitie, deci impotriva ziarelor trebuia sit se re-
verse furik
In dimineata zilei dupa atentat o banda compusa din
vreo 40-50 indivizi printre cari erau cativa mici contercianti;
;cativa mici functionari si cativa agenti electorali, an pornit
pe strade in rnanifestatie. Mai. Intai sau-dus in strada Aca-
demiei in .curtea .presedintiei Consiliului si uu aclamat pe
primul ministru care a esit pe 'baleen si le-a multumit.
In zioa aceea mg aflam In redactia Epocei.
Epoca era instalata in imbiluldin strada EpiScepid,
preprietatea lui Nicolae Blarambergv Blaramberg ocupa eta-
.?jut.i:de stls, tat cel de jos era inchiriat Ziarului. In fundul
curtii era instalata o tipografie particulara care'l tiparea.
Era o zi aspra de toamng. Cum mg uitam pe fereastrg',
vgd lumea adunndu-se in poarta Gradinei Episcopiei si in a-
eelas timp mi se paru ca aud rgsunand strigatele:
Triliasca Epocal
Dan sa deschid fereastra, insg in acelas Limp un zgomot
Ingrozitor izbucneste, geamurile mari ale redactiunei incep,
sa zboare. Si strigatele, lamurite acum: Jos Epoca 1" se aud.
Vreau sa fug, Msit retragerea imi este taiata. Un numar,i
de oameni cart vooifercaza, Injurg i lovesc cu bastoanele
infra ca o furtung.
Fac stanga `nprejur si mg More. Nu mai aveam deaf
un refugiu : o foarte mica. odaita, Intunecoasa, fang d fereas-,
tat In care erau depozitate teancurile cu Maio maculaturg:
Mt raped Inguntru si mit ascund dupg o movilli de pachete:
lin servitor al redactiunei face la feL
Banda intrg si sparge totul geamuri,, scatinei lampi, ne
glinzi, etc. ,1 4,cikin II
Inguntru, In a doua piest care servea drept Camel% cla
administratiune, se mai aflau d-nuj Dimittie Radu Poselti,

www.dacoromanica.ro
32
redactorul care-$i isrlea Cronmele umoristice cu .pseudoni,
mut Max $i admillibtratorul ziarului `Ionia Basilescu, tra-
tele d-lui Nae LasiIe.cu, proiesorul universitar.
D. Rosetti prinzand rePede de veste i afindu-se la o me-
et de tanga usa care da in gangul easel. facu un salt $i fugi
In curte. 'roma Lasilcscu, insa, avdnd o infirmitate la mers,
iia putut sedpa, a lost prins de batitusi $i lova cu bastoanele
In cap.
Intrdnd $1 in camera redactiunei, banda a devastat tot,
a intrat $i in camera intunecoasa unde ma aflam, ins, nu
ne-a putut descoperi. Peste cdteva minute banda a dispdrut
In urlete.
and am esit din ascunzatoare, n'am mai recunoscut 10-
calul.
In arndndoua camerele era o jale. Mese rd.sturnate, hrtii
ei registre rupte i imprkhate, toate Fampile sparte, Beaune
sfdramate, etc.
Geamurile dela ferestre erau tanduri Camera adminis-
tratiei avea ferestre mari, cum sunt cele ale magazinelor. a-
Wind geamuri de o grosime neobicinuitd. de cel putin 6-7
centimetri Manifestaritii, neputndu-le sparge cu ba.toanele,
su scos pietre cubice din stradd si le-au repezit dela departa-
re ; numai astfel au lendit.
Duna plecarca bandei un public numeros s'a adunat in
fata redactiei $i comenta intdmplarea.
Precilt irn] mai aduc aminte, in fruntea acestor manifes-
tant]. se aflau urmatoru : Chita Vornicu, fost sluiba$ inferior
Ia po*tti.. Nae Clmeanu, fost cdrciurnar revizor Ware a
L

accizele con.unale; Manolescu-Luvgu, comerciant; Toboc, Ta-


Rase Bilrbieru. Nita Berechet *i attn.
Dupd prdnz pe la orele 3 lianda s:a reintors.
Atdt de ciudate erau vremurilor in cat autoritlitile, nici
macar de forma. n'au vend BA facd o anchetd. far o mn
de oameni 30-40 ereau in stare sa cutreere centrul
ora*ului, sa se dedea hi acte de vandalizm Wira ca, nici politia
nici publicul s.a i se poatit impotrivi.
Cnd s au reintors manifestantii, in redactiune se afla.
Nicolee Chirilov. profesor de matemahci $i redactor la Epoca.
Chirilov a volt s far& act de om curagios. A e*it in fate lui
Nae Ulmeanu, rdzaucl gratios.
Nicolae Chirilov ii cuno$tea dela Primria Capitate] unde
fusese contabd. pe chnd lihneanu era revizor la accize. Do
aceea il lua pe prietenie:
Ce mai fach Nene Nae?
.Dar nenea Nae. U Iu repede :
De ce scril porcdrii la gazeta?
Eu nu sTriu r Ne^e 'ae
Si, nici una mci doua. nenea Nae, hdr,st ! hdr$t I il lua la
pahhe.

www.dacoromanica.ro
33
Bietul Chirilov batu repede in rekagere, 'dap, e.adel se des-
cousLaba e1.-1 iipsesue ceasornicui dela Drau.
Am spus ca in fundul curtu, la etaj, erea tipografia. Acolo
tne-am retugiat. Dumarie liadu hosetti, Emil t runzecsu, co-
Eectorul, eu t Inca vreo dol.
Manitestantii ineepura sa bombardeze geamurile cu metre
apoi se incereara sa dea asalt tipogratiei spre a o de\ asta. Dar
ca sti ajunga in tipogralie trobinau sh se urce pe o scara de f ter
dn spiraia pe care d abia se putea urea un orn de front.
Sus se luarit masurt dc aparare, lueraterit, rotari si noi
ne inarrnaram cu ce iie chzu in mana si organizararn aphra-
rea. Manifestantii vazand ch. dau de irnpotrivire n'au inctraznit
sh mai urce scara.
Dirnitrie Rosetti, inch dela inceputul atacului, voi s fugh
si scobori scara, dar bAtauii soseau. Atunci nu mai avu timp
de cat sa desehidh. capacul unei mici ghuri ce slujea pentru
depozitat hartia de tipar. Acolo, ghemuit, a stat aProape o ord,
in tot timpul cat a durat atacul.
Emil Frunzescu, astazi avocat i eful serviciului steno-
grafic la Senat, a fugit pe cash. A niers din acoperis in aco-
peris o buna parte din strada Umbrei si s'a scoborit pe o ush.
de pod intfo mansardh unde a dat peste o nemtoaich, batranu
care erea sit lesme de spaima.
In ziva aceea Nicu Filipescu lipsea din Capitala.
La atacurile violente ale ziarelor de opozitie, Vointa Na-
&mild a rdspuns c& banda nu fusese organizath de politie dar
cit un numar de cetateni indignati de atentatul impotriva lui
Ion Bratianu si-au manifestat inclignarea lor in mod spontaneut
Atunci a luat nastere expresiunea de cetatent indignait",
'data, in urinh, tuturor acelora cant au facut pe bilthusii in tot
timpul celor din urmii doi-trei ani ai regimulut liberal.
AceastA devastatiune a redactiunei Epocci a contribuit,
auph cum este si usor de inteles, ca tirajul ziarului sa creasch.
consiclerabil. De acum in colo Epoca este in toate maintle si
devine principala gazetti cu tfraj.
Guvernul i parchetul din ordinul guvernului dau
proportii considerabile atentatuim contra lui Bratianu. Toath
silmta este ea sa se descopere complicitatea unor fruntasi ai
opozitiunei. Deocamdata este arestat si trimis in fata Curtei
cu Jurati d. Iosif OroYeanu din R.-Sarat, fost deputat, liberal
disident, partizan al lui Durnitru Bratianu.
0 lupta crancena incepe in turul acestui proces. Guvernul
intrebuinteaza mijloace disperate ca sit poata obtine condam-
parea macar a unui singur mix politic din tabara opozitiei.
Suntem in epoca in care liberalii de la guvern nu mai
,sunt numiti liberali ci colectivisti. Porecla le-a venit dela un
kliscurs pe care Eugeniu Statesem l'a rostit la Targoviste.
La o intrunire publica a partidului liberal, Eugeniu Sta-
tescu a spus . Domnilor, noi, ca partid, suntem o rnlectivitate
tare lucreaza nentru binele truer etc.
8,

www.dacoromanica.ro
34

Din ziva aceia un ziarist glurnet a prins cuvntul si FL


tutors in rtiu, iar partidul liberal a purtat, clupa aceea, tut
lung nuinar de am, nurnele de partidul colectivist.
Ir Ora ma sunt exploatate in contra guvernului deur],
Chestiuni: aoaul si naftalina.
Agiul creyenise o plaga; Statul area nevoit s. plateascat
sumo fabuloase pentru p1ile 'in strainatate,- comertul crca
supraincarcat iar Bann, Nationala tragea foloase. Junimistit
tunau irnpotriva agiului, Menelas Ghermani eerea desfiinta-
Tca acestei plagi prin introclucerea etalonului de aur, dar Leo-
reticianii financiari ai partidului liberal, printre cari ministrull
agriculturei Anastase Stolojan, sustineau ea agiul e o bine.
faccre.
Naflalina a fost capul de acuzatie in .contra lui Anastase
Stolojan ministrul domeniilor.
.Do mai multi ani se ivise filoxera in tara, si, una dupa alta;.
rumoasele noastre podgorii dispareau. Se'ntelege ca a tre-
buit sit recurgem la .antidotul intrebuintat de toga lurnea',
adica naltalina. . .

H Dar opozitia pretinclea ea, cu prilejul cumpararei uneil


man cantitati de naftalina, ministrul Stolojan trafiease.-Ade.i
yar.sau calomnie, ceea ce e cell este ca Stolojan .a. Mums eu:
porecla. , !:
,

; In. tara .e tot neliniste din eauza evenimentelor dirt


Bulgaria unde stare statornica nu este lncit.
Regentul Stambulof a venit la Bucuresti sa propuna re,
gelui Carol tronul Bulgarfei sub forma ,,Uniunei persimale.;
dar regale Carol a refuzat. De aceasla parere au lost si toti oa
muenui politici, cari intelegeau ca Rusia- nu va tolera nici o
'data ca un Hohenzolern sa domneasca in Bulgaria.
Cum ca Rusia nu primea pe tronul Bulgariei de eat urt
principe din gratia ei e faptul ca, pe and Sobrania intrunital
Ia Tarneva discuta alegerea noului suveran, cloud vai3e#e do
ritzboi rusesti ereau ancorate la Varna, in chip dernonstrativ.:,
Sobrania alese ea domnitor pe Drintul Valdemar.
Agitatin inceputa cu atentatul din strada Vamei si de,
vastarea EpocPi devine Inca i niai inversunata caci in Noem-,
briese fac alegeri generale comunale.
La Bucuresti, opozitia unita face o lista do fruntasi dirt
.loale partidele care e o lista politica iar nu o lista de adrni.
nist7atie. Iatil lista opozitiei
Dumitru Bratianu, G. D. Vernescu, General G. Manu, N.
t herasi, G. Boerescu, Alexandru Lahovary, D. Giani, Petro
Gradistranu, Gr. Triandafil, Paull Buescu, Ern. Palce Proto,
popescu, Doctor Severeanu. I. Peneovici, Sava Vasiliu, Than]
S linescu.
La alegerile din 2 Noembrie, lista liberala la colegiul I bate;
In Bucuresti en 1343 voturi contra 943 Intrunite de otfinitie;
Opozitia inyinge la Colegiul I la Gimpuhing, Caracal, Turrm

www.dacoromanica.ro
35

S4 'win, Ca lati. Siattna, Rosiorii-de-Vecle, Ilusi, Turnu Magu-


rele $i provoadi cateva.balotagii. Avand in vedere moravurde
electorate ale eppcei acest rezultat e consiclerat ea o mare vie-
lorie pentru opozitie.
Congresul %intrunit hi 22 Decembrie alege Mitropolit
Primal pe Iosif episcopul Dunarei de jos cu 190 voturi contra.
rop date episcopului de Roman Melhisedec ,si 10 Mitropolitulut
Moldovei.
Episcopul Melhisedec era eel mai cult prelat de pc vre-
leuri si o figura foarte distinsa; cum fug, ereaa,cunoscut ca
rusofil si adversar al catolicisrnulut n'a putut nici odata a-
junge la scaunul metropolitan.
Gheorghe Panu dorea de mult sa aduca ziarul sau
Lupta de la Iasi la Bucuresti. Cu aceasta intentie fiind, Pena
se ravage de la L'independance Boumame.
Erea pe la inceputul lui Septembrie. Intr'o zi Panu vine
Ia redactia Epocei unde ma cauta. Cronicele mele umoristice
s.emnato Radzz Tanc lard cat si articolele pe care le publicasem
in defunctul ziar Drepturile Omu luz, rnti recomandase aten-
tuine.i sale.
Vino diseara sa pranzim impreuna, vine si Caragiale.
-- Uncle ne intalnim ?
La ora 7 Ia Frascati.
Otelul DteteleSeanu sau Frascati erea tinut de dare un
icancez anume Gilet, fost buditar, adus in tarn de cM.re un
oatecare print roman. In mijlocul Curtei erea pc vremba a-
eeea o cladire cu mai multe camere imprejurul unui hol"
rotund, plus terasa pentru var. Aci erea instalat Restauran-
t ul Frascati".
La ora 7 sunt la intalnire. Suntem trei la masa: Panu,
Caragiale si eu. Vorbim despre infiintarea gazetei, alegem
personalul i compunem redactia: Panu director, eu prim re-
dactor, Fratemieu Iancu reporter, Emil Frunzescu, corector,
Iatti totul.
Administrator un rnoldovean, lost administrator la Drep-
`wile Omului anume Alexandra Lefteriu, sub administrator,
un evreu adus de Panu din Iasi numit Leon Fainsilber.
Asta erea Vineri; pentru Duminica punem la cale un cle-
jun la Mere", ;Rhea la abator. Acum era sezonul.
Panu, Mgt, facea obiectii; nu'i placeau lucrurile rustice
ipopulare. erea amalorul restaurantului francez si al servi-
ciului elegant.
La ,Abatorul vecl-du de la Colentina erea in Septembrie
petrecere; acolo se mance vestitul ficat de bivol si tot atat de
vestitele frigarui arnestecate cu fleet, rinichi, muschiu, etc.
Intr'o fruit-masa Duminica, plina de soare, luam o tra-
sura si ne asezam in ea clae peste grannada: Panu, Caragiale,
Mirescu, profesor de matematici, Ioan Suchianu prafesor de
latina, Emil Frtmzescu redactor Ia Lupta $i eu.
4jungem. De la inceput ne loveste mirosul. un miros greoi

www.dacoromanica.ro
36 -
le sange. proaspat *i do came. Mese in toale partite, pe Jar-
furi do lenin hale; mart tte. ficat negru de bivol i frigrii&,
rinicht *.i alta carnarie.lotul e primitiv *i putin atraga..tor. Ca-
ragiale adora aceste specthcole populare *i aceste dejunuri
rustice; Panu, insa, nu le putea suferi. Dezgustat de spectacolul
ce'l avea inainte, declara ea. nu peale rarmine caci i se in-
toarce stomachul. De weea se urea in birja si perni repede
In ores sprea dejuna la Cav*a sau la otel Bulevard.
Democratul Panu erea foarte aristocrat in unele deprinderi
Intre anii 1873 *i 1890, daca. nu *i mai departe, a cir-
culat in Bucure*ti un oarecare cobzar cam cretin, care sufe-
rea de epilepsie. Lumea ii numea Ionia. Frumosu".
Fiul unui preot, era incapabil de ori cc munca din cauza.
boalei ce-11 lovise, imatase sui. cdnte cu cobza *i din gura-ti
4nta douii antece: unul pus pe oare care versuri umoris-
tice ale lui Nae Orilsanu, celalt un vechiu cantec de mahala.
Primul antec descria orghle bandelor electorate orga-
'izate de Popa Tache sub consen'atori:
q5ntccu1 incepea astfel:
Popa Tache und'te duci
Numa' n halal $i paptici?
W duc taicd 'n wahalale
Ca s'odun Ia hainianale,
Ziddrasi $i dulgherafi
Cd sunt huni de eionidaasi.
Papa Tache cdntd,
'Bezemat in bdtli
Bdtdu$ii tine
isonul pe vine.
Pe la Zece Mese
Pdrueli mat desr,
Pe la $apte Vuci
Bdtiii cu mdciuci,
`June le 1.14 Rsir
Suge din clondir,
Petre Grddi$teann.
h traoe cu borcanu
Beizadea M712cd
Gdsi oala rflied,
Cd'i stratmtd la curd,
Rea la 'nolatiturd.
Eft. etc
Acest Ionia Frumosu anta ra prui ditentele grAdini
publice, apoi facea chef a care-i procthea cativa lei. Dar se du-
cea i in uncle case particulare unde lumea Rica haz de an-
tecile ea *i de persoana lui.
Pe atn.nci era in Bucuresti o foarte frumoas i .elegantA
Cloamn a. a-1 eiruia barbat, un avGcat mare, tinea casa deschi-

www.dacoromanica.ro
37 --
.sa. 1onicit Prumosu mergea des in easu..aceea $i cazuse a-
inorezat de stApana casei-. Doamna glumea cu el si-i dedara
c nu-I erede e o mbeste, iar ea -dovada ea nu minte ii cerea
sa bea o intreaga carafa en apa de doi litri. Iar 1oriici, galant
si arnorezat, bea apa ca un adevarat martir. Ce nu face mod'
pentru. o femee itibita?
Toate auditille si le inolicia Ioniea on urinatoarele 0...-
tani *in limbile franceza 4i romana:
Je vous oime, Jr voos adore
Que pretendez your encore?
conalilor 1
Intotdeauna bland si zarnbind, niciociatii suparat sau in-
cruntat,. desi era bolnav, desbracat si sarac lipit, ii intalneai
vara peste tot pe bietul Ionia,. Figura foarte populara a Bucu-
restilor, iarna era adapostit la manastirea Viforata din.Darn-
bovita, in primavara i se dedea drumul si pornea spre a-si
castiga hrana.
Intr`o zi am aflat ca a murit. Sarmanul bietul lonical
Cat de sineer ram regretat!
Lupta a aparut la Bucuresti in ziva de 15 Noembrie $t
imediat s'a pla.sat pe piata. Numele lui Panu devenise de
Inuit popular in toate colturile si in toate straturile Ord.
lulian, Stefan Iulian, artistul iubit, artistul talentat,
artistul rasfatat de tot publicul. e bolnav, tuberculoza pul-
monara ii stitnge viata; spre a-i procura mijloacele eu care
sit' se caute, se fac subscriptii si se dam reprezentatiuni. La
una din aceste reprezentatiuni patronata de ziarul L'Indepen-
'dance Roumaine, iata eine 41 retinut primele fotolii a 20 lei;
era toata elita Capitalei : George Filipesen, Claymoor, general+
Manu, Petro Gradisieanu. V. Epurescu, prinful Grigore Slur-
za. Ralet Savescu. Vierosanu. Theodor Capitanovici, general
Haralambie, general I. Em. Ploreseu, Emanoil Baleanu, Ste-
fan Popovici, M.. Olmazu, N. Cerkez, C. Filipeseu, Emil La-
hovary, I. Atanasovici, I. Alexandrescu, colonel Jak Lahovary,
Adolf Cantacbzino, Menelas Ghermani, Al. Orascu, Jean de
Len* Slatineanu, lonescu Gion, doctorul Petrini, d. si d-na
Grigore Crisenglii. Sordoni. Al. Djuvara. G. D. Paladi, C. Ba-
laceanu, capitan Mares, etc.
In lojis bineinteles, era toata aristocratia.
In zina de 17 Decembrie vine inaintea Curtii cu jurati
procesul atentatorului la viata lui Ion Bratianu, Stoika Ale-
xandrescu. Parchetul a irnnlicat si pe fratii Iosif 'SI Ion Oro-
veanu, eel dintain deputat liberal opozitionist. Toala lupta;
parchekului fu sa obtie condamnarea fratilor Oroveami ca
instigatori si cornplici pentru ca astfel guvernul sa aiba o
itrma In contra opozitiei.
Agitatiunea e foarte mare in hirul acestui nrirp.
Pace .serizatie ca pe banca apararii s'a ssezat si Duman'
Bratianu, fiatele celui impotriva carnia S`a tras glohtele,

www.dacoromanica.ro
- 38.
Curtea e prezidatii de A. 13ugdat, mlnisterul public Ii tine
procurorul general Populeanu.
.1nraiii esiti la sorti sunt : As. Popovici, Fair Petrescu, C.
Ehnitzoglu, P. Brbittescu, M. Mrtgurearin, P. Popescu, G.
Beduleseu, M. Gabriel, I. Mazalu, G. Capsa, D. Basianu, G.
Bratianu.
Stoika Alexandrescu e apitrat de C. Bosie.
Fratii Orove.anu, P. Stenescu, Mese Muscalu si Proto-
fpopt.seu, sunt apkrati de G. Vernescu, Petre Gradisteanu, Ion
Lahovery, G. Grisenghi, Missail, C. Boercscu, Al. Rioseanu,
Damboviceanu, N. Vrebiescu, Vines, G. D. Paladi, Gr.
l'auceseu. D. Popescu, etc.
G. F. Robescu, fiiiid pante civil& e reprezentat prin Gheor7
p he Gentili. Dar and i se spune de dare presedintele Curtil
cti nu poate cere danne de cat dela Stoika Alexandrescu so
vetrage din instantA.
Dezbaterile au tinut dela 17 Decembrie pang. in dimineata
zilei de 23 Decembrie, In ajunul Crriciunului. *edinta V1P
rioapte a durat panii la 6 jurn. dirnineata cand s'a dat vet..
dictul.
Iritarea si. enervarea ereau dulminante. Un violent incit
dent We petrecut Intro avocatii aprortrii i procurorul Constant
tin Codas. . .

Gheorghe Vernescu atacand pe procuror, publicul aplant


dt zgomotos. Presedintele ordong, exkulzarea celor cari au 6,
plaudat. Dar,Ap1audase Wan, lurnea, tar sale gemea, de publci.t
cul care ocupase si ultimul coltisor Strigrite mari si protes,
trtri izbucnesc din toate ptirtile ca o furtunti. Cu mare greu-
tate se restabileste linistea.
La ora 6 juni. primul jurat, profesorul Patru Popescu de
la gimnaziul Lazar eiteste verdictul.
Stoika 'Alexandrescu 6 osandit la 20 _ant de muncrt silni-
ca, Truiase Muscalu la 1. an inchisoare.
Fratii Orove.snu, Pornpiliu Strineseu si G. Protopopesctr,
1.unt achitati.
Opozii2 dobandise o victorie.
Imediat duph Crdciun opozitia inregistreezii o altri victo-
rie. Dimitrie Giani este ales senator de Dd.mbovita in contra
candidatului guvernarnental C. Fussea.
Anul nu sffirseste bine pentru pnvern.
ANUL 1887
Anul 1887 insernnearZi un eveniment de pre; in politi.
ca internh a Romaniei : junimistii cleelaril rrizboi deschis ga
vernului desi Petre Carp nu imparthseste aceastg.
Petre Carp rlimne In minoritate, iar partidul incepe o.
pozitia si In presh si.ln parlament. . .

Titu Maiorescu interpeleaztt guvernul pe de .


vastirrei redactiilor ziareior de opozitie cluph atentatul din
stracla Vainei iar Ion Bratianu Ii rrispunde

www.dacoromanica.ro
39
Cu acest priIej, Ion Bratianu face o destainuire istorica.
Tiindca Maiorescu Meuse comparatie Intre acest atentat i ata-
cul germander la sala Slatineanu la 11 Martie 1871, Ion
'Bratianu spune ca la sato." Slatineanu nu liberaIii au trimis
wie studenti, ci Cesar Bo iliac, Vasile Boerescu, general Tell
'sit all. Rosati si cu mine urmeaza, Brilianu am des-
bracat itteratorii dela Romfinul ca sit nu e dud., la manifes.
,tatie, fiindca opera era a conservatorilor cart voiau s. ras-
toarne guvernul liberal al lui Ion Ghica spre a-i Iua locut.
Cu aceasta interpelare, junimistii sunt In opozitie.
Ion! Bratianu vazand ca numarul adversarilor siti spo-i
reste in chip consiclerabil, intrebuinteaza una din acele ma-
nvre care i-a reusit de mule ori. 0 intruni/S intima a majo-
qritatilor din Camera si din Senat e convocali in sala d( -
`klinte a Senatului. Acolo Ion Briitianu rosteste un discurs plirt
:de ingrijorari patriotice, spuse ca nouri grosi se Ingramadese
aa orizorit, ca un rizboi ameninta si cii loninia poate sa fie
tI priffiejdie. Bratianu lasit sa se Inteleaga cum ca razboiul ag
apptea izbucni Intro Rusid si Austria din cauza Bulgaria!,
066t6tttr trebui sa ne Inclemne ca sa ne strangem randurile.
Face,..;dar, apel la opozitie ca sit uite rivalitatile si sa ajute gu-
Yerbul Ed poata thqu!neutralitatea..
Beizadea Mitica Ghica, presedintele Senatului, ia cuvan.
fiI si face acelas apel patriotic.
Desi intrunirea era nuniai a majoritatii, Petra Carp se
afla In said. Majoritatea afland, II chiama sti vorbeasca, dar Pe-
tre Carp sta impasibil; atunci Ion Bratianu anal e la tribune
es roaga pe Carp sa-si spun cuvantul.
-- Petre Carp vorbeste ,care guvernului sit puie Wei care
este situatia externa dar aciaoga : In caz de conflict Romania
hici nl.i Nate, nici nu trebue s ritmaie neutra.
Petra Carp era Inca de atunci partizanul razboiului con-
tra Rusiei, In alianta Austro-lingariei, politica careia i-a Fa-
mas consecuent pana a muril
Atunci Anastase Stolojan a propus, In aplauzele Aclunarii,
ca sa se voteze guvernului un credit de 30 milioane lei pen-
tru inartharea titril. Adunarea aplaudit iar a doua zi, dupa o
scurta discutie, Camera voteaza creditul cu 99 voturi contra
al Dar proectul de lege spunea ca creclitul a acordat guvernu-
lui spre a Inarma tara i a-i pastra neutralitatea.
Mihail Cogalniceanu declarase, Intocmai' ca si Carp, cum
ica, in caz de razboi intro Austria si Rusia, Romania nu poate
ramane neutra.
Desi situatia externa era cam turbure, totus nu era alit
Ie primejdioasa in cat sa legitimeze alarmarea i masurile
'piceptionale ale Romaniei. Era numai o manopera a lui Bra-
hianu: Bratianu profita, prindea un nou prilej prielme pentrul
Ca sa-si mentina situatia, sa puna nedumerirea tn spirite, sit
tlabeasea actiunea opezitiei, sit impiedice realizarea blocului
adversarileg &U.

www.dacoromanica.ro
40
De pada la intrunirea majoritatilor parlarnenkige C4 exat;
ta Petre Carp si care a fast rolul sau ?
In area intrunire din intreaga opozitie n'a lost de fat& de
(At Carp. Cum venise Carp, pe ct. vreme el nu era din par-
tidal guvernamental iar intrunirea era exclusiv a majoritti.-
ti;or din Caire ni i din Send ?
Aceasta era manopera g uv ernului.
Petre Carp, pe tang& at&tea caIiUii sufletesti i insusid
superioare, era iniceorab de o copilareasca vanitate ; se credea
o flint& providentiala care Intr`o zi oarecare, va fi marele
conducator al
Ion Bratianu ii cunostea slabiciunea. De acee 1-a invitat
special, cu adAugirea cii 1'1 pofteste pe el singur din toata opo-
zitia hind singurul barbat de stet cu vederi largi i luminoa-
oe al carui cuvant va trebui ascultat In clipele ingrijitoare pe
care le trecea tara ei Europa.
Iar Pare Carp, gfidilat de vanitete, s'a dus la intrunire pt
a vorbit.
Punerea In scena a lui Ion Bratianu n'a izbutit decal sit
tina deparfe pe Petre Carp de cealalta opozitie i sa-1 pue in
neintelegere chiar ca propriul shit partid.
La Teatrul Dacia" se reprczinta o revista politica scrisa
de doi cumnati : Mk Negruti ei p. R. Rosetti (Max), revista
antituIata Zeftemelde". -Dela Cet C4tedntul i Al cuvdntul, a.
zeasta era tatilia revistii ce se juca in Buceresti.
Violentele din presa tree acum in parlament.
Nicolae Fleva este eroul epozitiei Ia. Camera, tattle in-
terpelarile i cuviintarile liii provoaca, furtuni spaimanta-
teare. LiberaIii snot furiosi contra lui si-I acopera de in-
vective. Din cauza acestor violente un duel cu pistolul se face
intre Mihail Ferikide, ministru de externe i Nicolae Fleva.
Fleva este rilnit la mane dreaptil.
Ferikide era mint dintre Gei mai dibaci tragittori, do ae
ceea toga opozitia tuna cum ca Ferikidi a provocat pe Fleva
ammai en intentia de a-1. ucide.
Duna Fleva tree in opozitie i cei mai multi dintre tinerii
alesi de Ion Bratianu in Camera: GrupuI Take Ionescu, Con-
stantin Disescu si C. C. Anion trece In opozitie. Take Ionescu,
rare era foarte impresionabil, a spus inteo sedinta a Camerei
rand scandalul era ajuns la parexism: Acesta e Inceptul
farsitului 1". -

Un duel parlamentar duel oratoric, de asta data se


face Intre N. Fleva si Emil Costinescu. Fleva acuza pe Cos-
linescu ca. a fast samsarul in chestia rascumpararii cailor
terate i ca, cu acel prilej, a castigat sute de mii de lei. Cos-
nescu raspunde tratnd pe Fleva drept calomniatetr, infam
ei las. Aclevarul era ca nimic nu fusese dovedit contra lui
Costinescu. Zilnic areasta e atmosfera In Camera.
Yiolentelor din Camera rilsound violent ale extraparla-

www.dacoromanica.ro
41

mentare. In seara de 10 Martie Atexandru Bats prieten


iiltun 41 hn Men FiIipescu trece pe la Cofetaria Capsa fL
eomunica acestuia intentiunea de a pahnui pe Nicola() Xeno.
polu la el acasa.
Nicolae Xenopolu era redactor la ziarul guvernamental
Kointa Nationa Id i in acest ziar atacase pe Bai.
Filipescu se asociaz1 en Bals, amilndoi intrii. In casa lui
Xenopolu, Bals 11 palmueste ; Xenopolu ia un revolver si
trage 2 focuri dar gloantele se opresc in bhma lui Bale.
Afacerea se judec4 inaintea judeciitorului ocoluiui 1 care
condamna. pe Bals ca autor principal si pe Filipescu ca coal.
pliee la cafe 6 luni inchisoare, 400 lei amenda si 500 lei daune,
Se fac marl Incercari spre a se realize blocul Intregei
opozitiuni.
Se stie c partidul liberal-conservator se abtinuse dela a,
tegerile generale si nu era reprezentat In parlament, de a,
eeea acest partid nu se considera reprezentat in cele doua Ca.
mere. Dar Petre Carp si Maioreseu au pretins Pentru ca No-
cul sa poata fi realizat ea opozitia din afara de Camera 4
declare a se considera reprezentata in parlament. Dee&
bloeul s'ar realize, urmeaza Petro Carp, guvernul nu ar mai
ramane nici 0 lima la putere. Partidul conservator nu voi
insa, ea sa feel aceasta declaratie i asa blocul nu putu fi
1alptui.
Take knew'', care soviiia Inca Intre partidul liberal si
opozitie, este impins afara din partidul guvernamental de
tm violent incident parlamentar.
Cand Take lonescu s'a reinters dela 4udii in tail, a
crezut ca. dintre C. A. Rosetti si Ion Beatiann. eel mai tare
este Rosetti. Credinta multora era ea Rosetti este eapul con-
'dilator iar Bratianu un simplu executant al sfeturilor omu.
lui cel tare. Ziarele opozitiei Intretineau aceastil tredintd cul-
livand, in acelasi timp intriga. Zilnic se spunea liii Bratianu,
cum ca'. twirl tara s'ar insira sub sefia lui, daca s'ar despartil
'de Rosetti.
Rosetti era privit si taxat ca geniul eel mai rliu al lui
Brtianu.
Aceasth. intrigil a prins in cele din urmi Blatiann, voind
ea arate ca.' este de sine sthilitor, a Mutat sg. se desparil de Ro-
-setti, In aceleasi timp a plecat partidul spre dreapta silindu-sa
ea, in sehimbul lui Rosetti care.pleca, sa aduca in partid ei lii
guvern pe junimisti. Na lost departe realizareh acestui plan,
totusi nu a fest realizat.
Take lonescu s'a inselat in primul moment, dar inteligenta
lui patrunzatoare a descoperit repede adevarul.
Intiat Proaspat in taxa s'a dus la Bolneinul uncle a fAcufi
sa i se publice eateva articole democratice. Sure a complaco
lui Rosetti prezenta propuneri inaintate precum ,alegerea ma-
gtstratilor44. colegiul unto i tot ceeme sustinea Rosetti, Dag

www.dacoromanica.ro
42 --
,

band-a inteles 'ctt tot :Bratiailu e eel mai tare, a intors:repede


taZaca $i a trecut In tabara lui Bratianu. FiindcitTake:
pescu nu avea drept ideal ca sa se fec apostolul unor idel .ci
spre a-si face, cat mai rePede, o cariera
Pe vremea de care mli ocup, liberalii adica Bratianu --,--
aveati In programul lor sa atraga in partid pe toti tinerii de va.
loare care se distingean la stuclii si aveau talent.
La Paris aveau un fel de agentie de recrutare. Cand tut
student se afirma ca o inteligenta sau ca un mare talent, agen,,,
tie raporta la Bucuresti ; si astfel tanarul era angajat din vre.
me, mai inainte de a-si termina studiile, duptt cum a fost o vre-
rne obiceiul ca ea fie inchiriate casele in constructie Inca de
and erau de rosu. Agentia oferea tanarului, $i cu anticipatie
chiar, o situatie ,In totdeauna foarte rentabila. . .

Dar sa reviu la incidentul care a determinat pe Take lot.


ncscu sa iasa din partidul guvernarnental. ,

Era o $edinta de noapte la Camera. Se discuta un project


de lege prezentat de Eugeniu Statescu, ministrul justitiei. Take
lonescu 11 combatea. La un moment Take Ionescu itospus ..-cg
proectul e imoral. Atunci clePutatul Matei Corbescu, Intrerupel
and vbrbiti de imoralitate sit va ganditi acasitt
0 furtuna de protestari se Malta $i un scandal, fret pre:,
cedent In Camera rornnte izbucne$te. $edinta a fost suspen.
data: A doua zi Matei Corbescu a cilutat sail explice. cuvin-
4ele dandu-le un Inteles neinjurios, dar expjlicatia era ciistitg
cu ata alba'. Take Ionescu a trecut atunci pa lam, In .opcizitie,
La jumatatea lunei Aprilie a murit la Viena Petra
Mavrogheni, fost ministru de finante In cabinetul Lascar Cal
targm, fost ministru plenipotentiar, una din capacitiltile fi4
nanciare ale trii.
Nemultumirile mari In contra lui Ion Brtitianu $1 'a
regimului sau lncep sa mai ia $i altui clirectiune, opozitia
incepe sa atace pe rege.
Regele Carol este facut rtispmizator, regele Carol este
acuzat ea, protege pe Bratianu, regele Carol, In schirribtil apa.
nagiului acordat, apara pe Beatianu $i-1 mentine la putero..
Curentul impotriva regelui creste zilnic, Gheorghe Panu
hrttneste curentul acesta. Epaca face la:fel. - - ,,
. La I Aprilie Panu Publica In Luptafarticolut.ski.
lat Omul periculos", care trebue sag dilcit Inaintea juStitiei.
In ae,el articol .regele Carol este ataCal In Chipul cel mai in,.
jurios.
0 zi sau doug. dup5, aparitia articolului, pe and ma 41..
ftam In redactiunea ziarului, apar rnembrii parchetului :s'a
lacut perchezitie .$i s'a cautat manuscrisul: Panu naafi a.
tunei la Iasi.
Chemat la judeerttorul de instructie Punt a luat Intreaga
ritspundere si Prin urmare a lost trimis In fata tribunaluluil
La 17 Aprilie procesul s'a judecat iar osnda a fost 2 ani tin-
chisoare si 500 lei amendg.

www.dacoromanica.ro
43
Gheorglie Panu, clacd avea curajul parerrior nu avea $.1
curajul fizic, deteptinnea 11 inspdimanta, de aceea in mintea
lui germind ideea fugei din tar&
.11outi.sau t,rei zile dupli osandd dejunam la el in strada
Cdmpineanu: Atunci imi ceru parerea: sd rtimilie In tard si
63. facd osanda ori srt treacd granita ? I-am rdspuns categoric
,cl trecerea granitei ar fi o mare greal i i-am pus inainto
,itoate marile foloase politice ce ar trage dad. s ar supuno
legoi.
Peste alLe douti-trei zile priinzearn cu el la restaurantut
.Marelui Hotel Boulevard. Hotelul arsese ateva saptdmilni
mai inainte, iar restaurantul era instalat provizoriu in gritdi-
na casei din fata hotelului Capsa.
Pe and mancam, apare Emanoil Mihtiescu Porumbaru
rninistrul de externe in timpul rrtzboiului dela 1916 Pa-
nty 11 pofteste sit soda. Veni vorba despre proces. Mihtiescu
Porumbaru (.,Porumbita", cum i se sPunea de intimi), povd.-
tui pe Panu sd trend' granita. Si incepe sti pledeze:
, Detentiunea e in totdeauna deprimantd; o inteligent3
ca a ta, Panule, se va resimti addnc. S. nu faci gresala sti
ramtli... A-ran-nine ar insemna sd-ti ruinezi frumoasa ta inte-
ligentk etc. ete.".
Prin luna Mai am luat masa cu Panu la Vila Regaltl;
mai era inch' cineva la masti. Peste ateva minute aparo urt
cunescut tip al Bucurestilor; Costache Oprescu, percepforul
culoarei de galben. Oprescu Propune sit prelungim petrecerea
aa,Herdstriiu, dar Panu refuzd obiectand c trebue sit pleee
neaparat la Iasi cu trenul de ora 9 seara.
Pe la ora 7 pleam spre eras ; afard burnita si vrernea
.

nu .era veseld de loc. La ora 8 jum. Panu pleaa la gall In-


sotit de administratorul ziarului Alexandru Lefteriu.
. A doua zi, la ora 9 dimineata, mti aflam In redactie undo
lucram. Redactia era instalatti in strada Noud, astdzi Ed-
gard Quinet, in doud mici odd*, in fatii redactia, in dos ad-
ministratia. In aceste doud mizerabile incaperi era redactat
unul din cele mai citite ziare din tard.
Deodatti fac iruptie cu mdinile la car 5 cu fetele aprinse,
C. D. Paladi i Nicolae Nicoreszu amandoi deputati opozitio.
nisti din Barlad.
Cum e cu Putintii ca sti fugd Panu? Cum se poate s3
4acd aceastrt mare gresalit?
.,Pot sit spun crt am rdmas cu gura ascatti.
,Fugise- Panu ?I Nu sham nimic. In ajun dejunasem $4
petrecusem cu el, la ora 8 jum. ne despdrtisem, stiam cd plea-
a la Iasi... dar atftta tot, Panu plecase din tart dar nu-mi 011-
sese nimic. Se destriinuise administratorului, dar mie, care
cram nedesplirtit de el, nu-mi spusese adevdrul.
Adevii,rul era-cd-i fu-kse rusine sa-mi spue care-1 este he-
tdrirea.
Dar Panu ceruse ptirere e rnultora In dreapta 8i in stanga

www.dacoromanica.ro
44 -b.
fiindei teama de a ii detinut-il insptimanta i ft rodea. Am
spus-o . avea curajul fizic.. nu se pules supune constrfingerii
jz privatiunilor. Numai aceast.1 seaima, care i-a lost in toati
Jviata, marca lui slthiciune, 1-a Indemnat s comitt faptul care
lin punctul de vedere al carierei lui politice, era egal cu o si-
Inucidere.
Dar Iiberalii an fricut tot ce an putut ca sag sileasca sit
piece. C.cL dupt cum a spus-o G. D. Paladi In redactia Luptei,
opozitia se preettea st exploateze detentiunea lui Panu la Vs.-
ctreeti i s cice neincetate manifestatiuni.
Cercurile guvernamentale stiau c Panu era hottrit st
plece, ace/ anz?ei pe care Panu credea ett-i are In partidul li-
beral, nu frieeau alt.& opert decal sa4 impinga catre granita ii
spioneze, de aceea Vointer NafionaM, oficiosul guvernului,
a putut seri clout zile inainte de judecarea procesului la tribu-
nal: Nu am fi de loe mirati sit veclem pe d. Panu, In caz de
osandt, cit fuge dineolo de granitt dim& cum fac escrocii".
Panu a Iiisat ziarul sub directia mea, deei efii opozi-
tie! ii sfittuise ca, pe tot timpul cat va sta Inchis, st lase di-
rect* unuf politician om popular, Jul Nicolas Fleva sau lui
G. D. Paladi.
Trebue sit adaog cit Panu a lost condamnat In IipsiI la i'1
April* cad nu s'a prezentat. In opozitie, procesul a fost jte
deed in zilele de 27 ei 28 Aprilie, de afre sectia II-a a tribu-
nalului corectiondl.
Tribunalul era COMMIS astfel : Preeeclinte, Mieu lulian
ljudecttori Scarlat Glum i Gbitt Bursan. Acuzator primul
procuror Grigore Andronescu, supranumit Dulap. Penn a fost
aptrat de Nicola() Blaremberg, N. Fleva, loan Labovary, Grigo-
re Pilueescu i Dimitrie Poneseu. Penn s'a aptrat ei personaL
_ In Tuna Mai a ars Onera Comict din Paris. La Bum-
reeti, emotie adduct In lumea aristocratict. Oare un glurnet
n'a spus odatii ea: clacit e guturain la Paris stranutt Bucut-
retiu1?
Regele se duce la Iasi sit asiste la sfintirea nouei Cate-
drale dar opozitia fi eregtteete o prirnire semnificativt : pa
parcurs trei fruntaei conservatori Costea Bale, Gheorgthe
*endrea i un profesor de gimnastich Neeruti 11 fluent. Cei
ooi dintitiu sunt arestati, biltuti de polirie i dati iudecttee-
Aceasta marufestatie era rezultatul ei a curentului starnit
Impotriva regelui ei a osandirei lui Perm care era wan.
Astfel de mamfestatiuni ostile impresionnu intotdeauna
pe rege.
Cate odata regele rdspundea en glurne dar intotdeauna
da importanta faptelor.
Sub regimul lui Lasear Catarg:u dela 1871 se gilseati
eate o data dimineata petece de bathe Pe zidurile Palatului
Du inscrietia .,Cast de hichiriat".
Odatt aducdndu-i-se faptul la cunostintre Domnitorul a
alms zambinci
r Da, se poate, clan tot Ream un Neannk

www.dacoromanica.ro
4:5

b.-- La Galati iticandu-se ditgeri comunale se retree scan-


haluri marl, lAtai groaznice lar sefii opozitiet.sunt arebtati. La
Bucuresti toate faptele acestea ptodue njare agitatie. Presa do
Opozitie din Bucuresti merge la Galati in rthchet4. Reprezen-
tantii ei sunt : Vintil Rosati, clirectorul Borniinului; G. Em.
LahOvari, threctorul ziarului L'Indpendance Bournaine, G.
D. Palade, membru in eomitetul de redactie al Napunet, Mi-
hail Desliu si Alex. BaIs Epoca, D. Roo Romania, Ion G.,
B mat basa Lupta.
In acelas timp se duce la Galati i o delegatie a particle-
lor de opozitie compusa din : Dumitru Briitianu, Ctheorghe
Vernescu, Grigore Pdueescu, Pan& Buescu, Al. Veliceanu, N.
Fleva, G. D. Paladi si Al. Djuvara.
Ambele comisiuni public& Cate un raport In care aduc gu-
vernului cele mai grave acuzatiuni.
La Botosani izbucneste un mare incendiu care mistue
o parte a orasului. Consiliul de rninistri sub presedintia ro-
gelui nurneste un comitet de ajutorare ast(el compus:
Mitropolitul primat Iosif Gheorgivan, Printul Dimitrie
Crlitta, presedintele Senatului, generalul D. Leca, presedintele
Camerei, Ion Cmpineanu, primarul Capitalei, senatorii si
'kleputatii din Botosani, prefectul, primarul i presedinteIe tri-
Punalului din localitate. Dar ziarele opozante protesteath
Iiindca din acest comitet lipsese membrii opozitiei. Ziarele
dc thate parerile deschid i ele lisle ie subscriptie. Ida su-
mele adunate in vreo 10 zile de prthcipalele ziare.
L'Independance Bournaine 7487 lei.
Vainfa hationalii 3349 lei.
Romania 1526 lei.
Nagunea 1460 lei,
Epoca 1278 lei.
Romdnul 976 lei.
Telegrafui 200 lei.
Bahoiul 130 lei.
Lupta 100 lei.
Poporul -36 lei
Si cu Wale acestea Apnea .0 Lu.pta ereau cele mai citite
tiare din tara.
In Bucuresti cineva adusese un berbec foarte mare
de talie dintr`o ras& aziaticA. In scurat vreme acest berbec
porprietatea unui clirciumar a devenit un personagiu foarte
.cunoscut si foarth popular in I3ucuresti. A fost botezab: Ghq
Berbecu".
Dar acest berbec era si foarte inteligent. La ore fixe se
ducea zilnic in locuri anumite, mciodatit nu gresea ora, nici
odata nu scrim intanirea.
De piktti dimineata no lipsea clela oarecare cafenele uncle
clientii fi dedeau caPete de cornuri, buctitele de zahar si cat_
fea cu lapte In farfurioare.

www.dacoromanica.ro
46 --,
La ora 12, fitrii gres, intra in gangul bisericei E.retuteseu,
urea la stanga scarile vechiului imobil i intra in sala de man-
care a atelierului easel de croitorie a cl-nei Briol. Cum II zil-
reau lucratoarele,i1 chemau ca s1-1 hraneaseti. GhiV Berbecu
petrecey4 de lin coas a fetelor.
La ora 2 pre,cis era la Senat. Dad. multi sene.tori venean
la ore neregulate sau faecal! absente, Chita' Berbecu era exac-
titatea personificatb,' ; la ora 2 era la peronul din Bulevard $i
primea defileul senatorilor.
Mai tarziu era la Cafeneaua Union din strada Regala lilt)
seara se inStala Ingn un rahagiu care, In toate serile isi intir-
flea taraba cu zaharicale pe calea Victoriei Met vechea poar-
tit a casei uncle era insialat Clubul Tinerimei. Femeile cari'
eirculau isi treceau toate mfdnile prin l'na bogatil a Berbc-
cului, dupil cum multe din ele Ii cumparau cate un raha;
san o alta zabarica. In Me din urma, Chita Berbecu, eve
zuse si la darul furnatului, clevenise un stricat $i jumatate;
Prin tuna lui Noembrie, sub pseudonimole Bacon" 28
Radu TancliirA"; am redactat un ziar umoristic intitulat'
,;Ghitit Berbecu". Succesul acestei foi saptaManale a fast foarto
'mare Ora la caderea regimului liberal in 1888. ,

Succesul acestui ziar l'a facut mai ales cteputatul guver-


Iiamental Stefan, Bellu, boer veehiu, cunoscut in cercurile po-
litics cu snpranumele: Conul Fnici i Sufletul maichi.
Stefan Bella sau Conu Fanicii" cum i se spunea ce7
rent era socrul lui Ion Campineanu, frinitas liberal si omul
pregatit de Ion Briitianu ca 521 mosteneasca la $efia part--
dului. Conul Fnic fusese in timPul guvernului Lascar Ca.-
targiu, conservator, acum sub regirnul lui Ion Bratianu erea
liberal. Ideile nu ocupau nici un loc in craniul acestui om
(le vita boereasca....
. Ion Bratianu avea a mare predilectie pentru urma$ii din
1sioeri, tot ce putea recruta in climpul acestora recrula cu be-
curie. In tot timpul guvermirei de 12 ani s'a silit srt stearga ur-
mele originei sale rosii si revolutionare pentru ca sti nu mail
fie suspect monarchiilor autocrate a tot puterniee pe vremea
aceea. Pentru aceasta realizare Ion Briitianu si-a dat silintele
ca sit atra.ga in Partid Pe: Beizade Miticit Chica, pe Beizade,
Crigore Sturza, pe Kneazul Moruzi, pe printul Nicolae Bi-
bescu etc.
Conul Frtnic4 Bellu, (sail Bellio cum i se scria nurnele iii
L'lndependance Roumaine) Rini a fi print, erea din protipee.4
'data, fusese ginere de domnitor i erea socrul Cilmpineanu-
Iui.
Dar Conul FitnIcit erea acum In declin fiindcit ajunscse
la 70 de ani. In plus alimenta cronica vesela a Capitalei.
Dansul fusese un lArbat foarte frumos i afemeiat; ehol-
.

Wise cu femeile vreo patru rnosteniri insernnate, afar5, de r.


Nerea sa care fusese si oa o avere mare. La adanci batranete
av.ea Ina =ante, p una din acesta, Q suPranurniw sufle,

www.dacoromanica.ro
47 -I.-

ful maiehi", iar porecla, nu numai ca a trecut in renume, 'dor


(+mut Fanicti a -rtirnas el insusi cu aceastti porecla. Zittrul u-
moristic Ohitti Berbecu" l'a luat In lntreprindere si nu erea
numar, In care sit nu'i fie cantata gloria. Conu Fttnicti ajunsese
t t aihrt o spairnii neagrti de acest ziar.
* *
Suntem in phn Cuptor, dupti obiceiul epocei toti oa-
mend cu dare de manii au plecat din Bucuresti. Claymoor
6pune In Cronicele sale crt Bucurestii s'au golit". Cact pen--
11.0 clasa de sus. (and au plecat boerit, n'a mai tilmas nt-
*went.
D'abia dactt o truprt de operetti franceztt mai poate trai
juclincl la grtidina Stavri din strada Acaclemiei.
Intr'o seara erea beneficiul uneia din cele rnai frumoase
jrtite, dar tot pentru seara aceea erea anuntatti o eclipsti de luna.
Coincidenta diabolicru tocmai In chpa In care artista sarba-
lorita, domnisoara Guyot, aparu pe scoria, luna se ascunsese
-definitiv In umbra.
Atunci unul dintre adtniratorii artibtei ay.() prezenta det
kpirit s5 strige In limba fiancezti:
Pentru Intfila ouil se vecle luna echpsandu-se In fata
unei stele.
Rasete. si aPiame unanime subliniai 5. acest cut ant de
ciuk
* 11: *
51 la epoca pe care o fotografiez acum politica erea sin-
gura Indeletnicire, singura preocupare, singura Indatorire mo-
ralti de stil mare. De aceea alta viaUi publich nu erea Omni
:are vrea s descrie Bucure5tiul de alta data dela 1877 nu poate
xorbi do eat de viata politicei de partid.
La sfarsitul tut Septembrie se face alegerea membrilor
consiliului de disciplinti al avocatilor. In realitate este numai
o alegere politica, cele cloutt list() mint lte de partid, pe elo
tfigureazri numai fruntasit cei d'intai ai partidelor In lupta
In alegerile din 1887 full alesi: Gheorghe Vernescu, do-
can, iar Constantin Boerescu, N. Flex a, Alexandru Lahot art,
fritu Maiorescu, D. Giani, B. Orghidan rnembri. Afar5 clt eel
On urmil nu rnai erea un consiliul de breclii ci un cons litt
de rninistrii: Toti alesii erau din opozitie.
*A*
Fiintlert polittca absoaibe fotiI, Tealrul National so
re-imte cel d'intat, lumea nu se mai duce la teatru iar actot ii
duo cea mai mizerabild 1, iatd.
In societatea de sus se discutti mijloacele penhu salvorea
primei neastre scene. Si atunci se formeazti 0 -sOcietatO de pa-
ttonaj compusti din doamna Elena Otetelesanu, chi $i d-na
general Manu. d-I $i d-na Ion Campineanu, d-1 si d-na Tact
Maloreseu, d-I i d-na Srtvescu 4-1 51 d-na Marianu, d-I

www.dacoromanica.ro
48
"d-na Ha lion. Insa actinea acestei socieIi nca fost nici ciatti
cunoscuta.
***
Dar vine toamna, toata lumea s'a racorit, s'a plimbat
a calatolit, acum reIncepe camPania politica.
Campania ineepe cu constituirea Ligei de rezistenta", ins.
trurnent de lupta energica si de rasturnare; in capul acestei
naini extraordinare sta Nit lee Fleva st alaturi de el mat
In umbta, fiind ca erea numai un debutant, sta Nicolae
Filipescu.
Al do lea eveniment este adeziunea catorva liberali disid
denti la opozitia unita, acestia sunt: Nicolae Fleva, Alexandrul
Djuvara, Constantin Anion si Take Ionescu.
De act m luptele politico se Intetesc pana ce Camera fd
d'zolvata.
De o data cu intrarea celor 4 liberali disidenti in comitetuf
opozitiei unite si dupe cererea lui Fleva, comitetul central)
executiv al oPozitiei este redus la 7 membrii. Din acest co.
niitet fac parte: generalul Floreseu, Alexandru Lahovari, Cons.,
tantin Boereseu. Petre Gradisteanu, Nicolae Fleva, G. D. Pa-
lacli si Pal e Protopopescu.
* *
Pe rand fn cercurile politico e mare activitate, lumea
atistroeratiea petrece pe capete. Claymoor ne face descriptito
unei sarbatoPi data la inceputul lui Noembrie In caqa d-nd
Zoe Slatineanu. o bogatase din Inalta societate.
Nu voiu face descrierea amanuntita a serbarei, cad ar
fi prea lung, Ins a. o voiu rezuma.
Serbarea a avut dourt parti: teatrul si balul.
Totul e frantuzesc, nimic romanesc, nici un cantec, nici
lin monolog, nici o poezio, nici un dant, nici un fel de man,
care.
Artisti amatori din societatea cea bvnii" joacrt.
Dupa bucati cantate, declamate si spuse de tineri din
_Malta `, vine o comedie: Le Voyageur" jucata In franceza
bine inteles, de doamnele Aglae Stratt si Alice Sutu si d-nif
lJean de Linche, Alexandru Brailoiu si Alex. Docan.
Apoi balul
La ora 2 masa. Dar ce masa?!
\ cull ti Menu ul" i socotiti cat ar co ta asth'zi la anul
i928
II dau In limba franceza caci in oH ce alta limba e greu.
Consf)mni de volaine
Pates a la Busse
Saunilen du Rhin
Ilure de sanalier
,Tionlard en entailer

www.dacoromanica.ro
49
Jamboh de Gratz
Galantine de dinde
Pates de foise gras de Strashourt,
Chaud frold de perdreaux
Cuissot de NI le de chevreail
Fiirt oe bceuf Chateaubriand
Faisans de Bohrn
Chapon de Styria
Salado Busse
Asperges en branches
Petits pois, tripes en serviette
Gel6e d'ananos au maraquio
Maringues Neeselrode
Compotes assorties
Pieces montees en surpriser
Creme ranka
Fruits de toutes les saisons
Fromage
Caf, liqueurs, vins
Bei cleaux, Chateau Lafitte, Margot Laro-e
Iquern etc.
Bourgogna, Pomard, Volnay, Baune
Nuit.s etc.
Vins du Rhin, vins d'Espagne
Tokai, Cotner, Champagne sable etc.
De observat cii, afard de Cotnar, nimic rornttnesc nu IT-
gureaza pe listL
La ora 4 cotilionul fantastic. La ora 7 tooth lurnea merge
ifirhst la mash, iar la 8 plecarea.
Nu se petrecea rhu la 1887.
* * le
Nici opozitia actiNh nu desnretueito bancnetele. Un
ascmenea banchet 11 oferh Nicolae Filmescu, directorul Epocei,
pet tru sarbatorirea a 2 ani de la aparitia acestut mar. Fil -
pescu prezida, avnd la dreapta pe Alexandra Lahovary i la
sr iga pe Nicolae FleNa.
La acest banchet Gheorghe Ressu de la Galati a rosti
un d'scurs foarte aplaudat care a sfarsit cu cuvintele: Caput
Statului va trebui sii se piece sau s piece'.
Mull& vreme acesto Cul inte au fost cit te si ele au f. cut
11. i Res-u o celebritate de care care durath:

* *
La jurnatatea lui Noernbr'e Coquelin cel Mare (Hi f6
teatr 1 Eforiei 5 reprezenfatiuni i anume: Un Parisien, Don
CPsar de Bazan, Gringoire, Lo Robe, La vie, Leg Precieuses
IRidtcules, Chomillae, Le Depute de Bombignae, L'Anglais ou
7e lou ralsonable, Melle de la Seigliere,

www.dacoromanica.ro
A
. .

Ttian Niernmi in care eseroe it si staceti cktebre tz-.


vorasc de pretutincte.ni.
A vein mai eelebra'afaeere ca Apa.". aur" Ikittare
sunt implicati doi eserOci de forta f Sion Oherelsi Andronic.
Escrocheriile ..aceStor .doi pasiooneaza mull sOcietatea.
Escrocheria e intetheiata.pe prostia si naivitated ornenea.;
sea. Prin cornplic.i atrageau pe nalvi.si le fagauwau ea, itt
senimbul unor adevarate monede de aur, de argint'san bu-
cati de hartie, le va vinde o apti care transforma In aur orice
alta moneta Un mare nuthar de naivi ati cazut in 'cursti.'
Ancheta a descoperit toate *ireteniile intrebuintate st au
trinits pe Sion Gherei, pe Andronie. *is pe complicii lorin'fata.
justitiei. La timp Nom da dam faple destul de interesante. :

M doilea este un scandal izbucnit la Azitul Elena


Doarnna. De mult se zvonea ea in acest Institut se petre6
lapte imorate si ett atat pensiunarele cat si uncle ingitutoare
sau pedagoge se. dedbati la practici contra naturii. Bineinte-
les, ea intotdeauna cand intunerlcul acopereo pUL
blicu exagercazit,si cladesto fanteiii nesfarSite. Adevarul, este
4.1pe atunci, Azilul Elena Doamna eyed a`Ceasta'reputat:iant3
rorita asa ca 0 feta esitti din Azil era privita ea o mica: livP.
eioasti.
De astadata zvonurile aa lost confirmate de o mtisural. 0-
Wichita, ministrul instructiunii Dimtirie Sturza hOtarit
ca 5 eleve sa fie eliininate din -Institut4i trimise la mantis-
lirea Varatecul.
Ci gravil,"cestiune care turburit adanc tonstiinta pa.
blick este aceea a fraudelor cu Jurniturile militare.De astg-
"data campul Incbmuirii este Inca si mai nettirmurit
Cu cateva luni mai inainte un priete'n, doctorul 0.lkosky
cel care a cladit sanatoriul din calea Calarasi iTi'a pus
an cOntact cu. doi maiori din geniu. Amandoi doreau sa-mi
Sand o destainuire de cea mai mare importanta,:privitoare Ia.
xnaterialul furnizat pentru construirea fortificatiunilor din
)3ucuroti.
Eram prim-redactor al ziarului Lugo. si cram rasp-un-
Eator' de tot cdeacb.publica ziarul la liPsa .lui Panu. OfitoHi
ami cereal' cliseretiunea absoluta, prin urmare trebuis.sa lad
*supra mea si sti, rAspund In fata justitiei daca destainuitile
'sr' fi lost 'calornnii
'-ititrile06.ce era- vorba : Cimentul futni.i4
Pentru eonstruirea fortifiegiilor nu era in conditiunile caetu..
101 deNfiefin.aDdit dovedit de prbastl:
e al itsle),5ckigsP ffliftillth '514e'ci itti' tbnchideala respin-
igerea acestui ciment, totusi materialul a fost receptionat. Bine-
driteles era o afanere.necuratti de foartemulte-
Articolele mele an faCut senzatie in'toate cercurile dar fli
meni n'a tras ziarul Ja raspundere. Decioperatia era adevaratit
Alte dest'ainuiri izbucnesc In presa.
Cititorii au retina, de sigur, cum di In eta sesiune pan._

www.dacoromanica.ro
--
laroetul a votat, in mijlocuI celui mai mare entuziasin, 30
uotioane lei pentru inarmarea tarii. Ei bine, gurile re;e,
si.erau fparte, mune, afirmau ca dela ministerul de rilzboin
au pierit Mu We din aceste beano i ca ministrui, generakil
.Alexandru.,Anghelescu, era direct implicat..
. Toate aceste. destainuiri erau atat de adevarate, in cat Ion
Bratianu fu nevoit si ceara demisia generalului AngheIesou
si ski inlocuiesca cu generalul Berendeiu,
La ,deschiderea Camerei, Nicolae neva adreseaza, pe a-
(Tashit chestie, o interpelare primului-ministru, in acelas timp
cere dosarele furniturilor dela ministerul de razboiu. Ion
Bratianu refuza sit le dea declarand ca : ,,opezitia vrea dosa-
rde .pentru Ca mamicil tarii sa vada secretele apararei noastre
nationale". nenorociti care starneste o furtuna ingrozi-
toare .
. De acum scandalurile parlamentare se tin 'ant piina co
Camera e dizolvata. .

- ,In zina de 20 Noembrie Fleva isi dezvolta interpehirea.


Dela inceput pana la sfarsit Camera fierbe ca o oala de smoa-
la,,In0 dosarele au-lost Tefuzate.
*aid guvernulili apara pe generalul Anghelescu sou.
nand CA este o somitate militara. In urma e nevoit sa con-
simta la...alegerea unei comisii de ancheta parlamentara. .
In comisie este ales si Alexandru Marghilorrian care de.
misioneaza a doua zi,
*edinta urmatoare a Camerei este inea si mai furtunoa .
sit, dacit se poate. De asta data e interPelat Eugen. Statescu,
ministrul justitiei. Vociferarile, insultele si amenintarile S(3
ncruciscaza. Eugenin Stiitescu, in paroxismul enervarei, dc-
Oara ed. din momentul ce majoritatea telereaza in Camera
un deputat ca Iosif Oroveanu (1), el nu mai Nate sta. $i, in: a.,
dcviir, paraseste incinta in mijlocul unui.zgomot de infer.
Eugen Statescu, omul rece do obiceiu, isi perduse Iinistea..
El, ministrul de justitie si jurisconsultul, cerea Camerei iSI
alunge din sanul ei pe Un deputat pe care justitia trtrii II a..
chitase in atentatul din strada Vamei.
Era vadit cum ca aceasta Camera nu mai putea trill.
Ion Bratianu hotarriste dizolvarea. Speranta lui era ca a.;
legerile vor alunga din parlament pe deputatii can't plicti-
sise mai mult i astfel va putea guverna inert patru ani ce
puti 11.
lientru ca la ministerul de interne sa fie un .om tare, Ion
Iiratianu incrediatase acest portofolip .geperalulA4adn1
. , 1, Mi-
hai. . oin Linn d lot WI i Trl iall,:;) ii '11_7 1.4?
, .

Camera a fost di zolNatai411; 4.1.d.1e 11;9,9,c_pepeiAbrieh i,a4


vice-jresedintele Oheorgp-iitw-oaiwprOijai dup4-,ce,,a-nini-. ,

. . . .
ri Iosif Oroveanu fuses iiripiket In proeesul lui Stoica A.-
Thxandrescu, ref care atentase la viata Jul Ion Bratiann in sir.
yAmei.. ,

www.dacoromanica.ro
- 52 -
strut Vasite Obeorghian a citit docretul de dizolvere, a ri-;
dicat o elimark strigInd: ,,Tfaiesea regele I Tri Itasca tare r,
Ramolismentut ventse.
In Octombrie, anul acesta, a rnurit doctorul Drasch
In anal 1887 s'a peirecut un mm evehirnent in fumes:
mash& medteal.
Un medic roman, Maar, care Ince Pea, clevenia foarte cu-
neseut In Frante: acesta era doctorul George Asaki. Ion Bra-
Mann a voit sa-I atraga In tark t.i A,/ nuneasc a. profesor la
'leen lta tea de medicina. din Bucure*ti. Ins doctoral Maki nu
voia sa se supunk cencursulur in fata profesorilor acestei Ia-
cultAticIup cum cerea legea epoceisub euvant ea a trecut
un concurs pentru o catedra in Franta in fata tmor profesori
francezi de cu totul alta. valoare. Fatk en acest faspuns *1 do-
rind en orice pre s aiba. pe Asaki in Bucure*h, Ion BrAtia-
qiu Peso pe titularul dela instructie ea s prezinte un proect
de lege. Bratiann. in dorinta de a Intrtri Invaternantul me-
Aka% cern Camerelor s voteze o lege care anima pro-
Tesori la facultatea de medietna din Bucure*ti : pe George
Asaki profesor de clinic& chirurgicalk, i pe doctorul Nioolae
Ealenderu, profesor de clinic& medicate'.
In aceIa* an o all& lege numea pe cloctorul Victor Babe*
profesor de patologie experimentalti *t cap al institutului de
bacteriologie.
Doctorii bucure*teni, profesori la facultatea c/e medici-
aL cei mai multi liberali, se revoltark. In fruntea color earl
protestau, cel mai violent, eel mai furtunos, era doctorut Gr.,
flomniceanu.
In parlament doctorii liberali au Ikea proectelor de
lege o inclitrjitrt opozitie, dar Mr% nici un succes- De allfel in-
rtreage opinie public& aProba mtisura care dote facultatea
Ttoastra de medieinti en trei ilustratiuni.
Gee mai neimplicatrt opozitie a fost Ricuta. impotriva doc-
teridui Asaki. Dela Inceput adversarri Int au impiedicat nu-.
smirea sa la catedra de anatomic care ar fi trebuit sll. fi fast
anfit?Itatkfiindcg-i era specialitatea*/ i-au dat catedra de
gclinick chirurgicalk. APoi eau facut atdtea mizerti in eat A.
;saki, dua ce i se suprimit postul dela spitalul Brancoveanu,
ipargse*te tara la 1889 *I. se stabde*te In Fruit&
Atunei tineretnI to dical intrk in actiune. Doctorul Ki
iac fu eel mai aprig aproNtor al clrepturilor Invatatului
profesor, studentimea Ineeou sit^ se azite. iar doctorul Maki .
Ireveni in tart tacmai in anul 1897 cfind fit reintegrat in drep-
turtiO'sale- 0 battik a soartei 1-a rkpit prematur tarii *i *tiintei
ANUL- 1888
Zierul L'Independance &rum able, en bane credint5, Po
care .ciite o data a prarticg ziarele noastre Sn fierhinkeala eon-
troverselor nolitme, nubliease. Intro altele, cum ert Ion Brktia.

www.dacoromanica.ro
3:1

.,Titt este un nenun, dovada e faptul ca la anal 1854, cand a lost


arestat ca participant in coniitetul secret revolutionar care 'Mit
sa atenteze Ia viata imparatului Napoleon III, a lost internat
la Paris In casa de sanatate a doctorului Blanche care era un
mare specialist pentru bolnavii atinsi de alienatie mintala. A-
eeasta insinuare a fast publicata si in ziarul Le Soleil din
(Paris.
Acestui ziar i-a raspuns doctorul Blanche. Doctorul a-
firma cii Ion Bratianu n'a fost de toe bolnav de alienatie
. mintala, ci a fost trimis in casa de santitate de dire prefe-
ttul politiei din Paris iiindca suierea de o gravt aiectiune de
:piept ce nu putea fi chutata inteo temnita.
In preziva alegerilor generale opozitia a tinut intruniri pu-
blice in toata tara i fiecare intrunire a trimis regelui un
delegat care sa-i ceara sa garanteze libertatea alegerilor.
Opozitia repeta purtarea opozitiei dela Mazar Pasa In
a875 care, in ajunul alegernor pentru Senat, a trimis la Pa lat
pe Mihail Ferekide sa obtina dela capul statului acmes asi-
curare. Atunci regele a facut o declaratie categorica cum ca'
doreste ca alegerile &I fie libere. Acum a ritspuns invariabil
delegatilor doua cuvinte : Yozu regkea".
Bineinteles ea alegerile au fost tot atat de libere precum
au fost aproape toate in Romnia iar sentinela regalit n'a
areghiat decal de forma.
` Campania electorala fu foarte indarjita.
Regimul.liberal era batran de 12 ani iar adversarii regi-
mului numerosi si puternici. Disidentele liberate, pe de alta
Iparte, 11 Incovoiase.
Asupra tarii amuse In acel an mari cantitAti de zaPada.
care Ingreuia mutt circulatia la tara si, prin urmare. vizitelo
pe Ia proprietarii rurali, de aceea opozitia Intarnpina marl
piedici.
ministrul de interne Radu Mihai vedea, InsL situatia tit
negru, rapoartele ce primea din toata tam aratau ca. opozi-
tia e foarte tare si ca. rezultatul alegerilor lasit sit se prevadii:
o primejdie.
Bucurestitd, care astazi este In fruntea oraselor indepen-
dente si mutt mai pornit catre spiritul .de opozitie cleat ea,
itre cel obedient si guvernamental, pe vremea aceea era ze-
strea guvernamentala la toate alegerile. In schimb toate cele-
lalte centre maxi erau in opozitie.
Iasii, Severinul. Plaestii, Botosanii, Galatii, Briula, Bar,
ladul, Buzau. i chiar Craiova, erau hotarite ImPotriva gu-
ivernului. Radu Mihai scrie lui Dimitrie Sturza o scrisoare'
descurajata, fareia acesta Ii riispunde printr'o scrisoare do
iIncurajare si de indemn la lupta, asigarandu-I ca izbilnda va
$i a partidului liberal. Nu stiu prin ce indiscretiune acea-
Sta. scrisoare ainno-e In nuillicitatea ziarelor de onozitie cj
glare*, astfel, avntul opozitiel i deprimarea guvernamentala,
Alegerile dau o mare_majorilate numeric& guvernului,

www.dacoromanica.ro
54 -
Ins& dau 1i opozitici nix oarte mare succes moral, Loti frun-
tasii opozitiei, fltra nici o excePtie, sunt alei, numdrul lor
este 54. Pentru moravurilo epocei aceasta insemna cdderea
sigurd a guvernului liberal.
Alegerile au' trimis atunci in Camerd e efiiopozttiei
idetoate nuantele; Lascar Catargiu, Dumitru, Bratiann, Glr.
Nernesou, Nicolae Fleva, (iheorghe Mdrzescu, Ion bahovari,
Gheorghe Panu, Miltiath Toni, Take lonescu, Alexandru si
Ion Marghiloman, Petre Carp, Nicolae Blaremberg, Alexan-
dru Diuvara, Ilariu Isvoranu, Printul Stirbei, Petro Gradi:,tea-
nu, Gheorghe Paladi, I. Nicorescu, Nicolae lonescu, Constan-
tin Grigorescu, etc. etc.
Pentru inthia oard Nicu Filipescu intril in Camerd, ales
In opozitie de dare colcgiu! 'ail 3-lea din Braila.
Bucurotiul, insd, n'a ales dealt guvernamentali.
Aceste alegeri an insernnat sfrirsitul regimului de 12 ani
al partidului liberal si adrsitul lui Ion Bratianu care n'a
mai venit la putere. 0

1
Acum, In curdnd, dupa caderea lui Ion, Bratianu In lu-
na Martie, lupta va incepo Intro coalizatii victoriosi. Mind-
ed acesti coalizati erau de atatea nuante, cei mai populari din-
tre ei erau liberalii disidenti si democratii, insrt grosul or,
ganizat 11 aveau conservatorii. $i se va vedea ed. victoria din
-lima a rarnas a conservatorilor, fiindcd aceasta era si dorin-
Is regelui Carol.
In toiurcampaniet electorate o bombd t Marele scandal
dela ministerul de rraboi, in Care sunt imphcati colonelul
Maic.an, comandantul,unei brigade de artilerie si generahil
Maican, comandantul flotilei.
Iln cdpitan Dimancea intrd in posesiunea unor acte cony
promitatoare pentru ambii frati si amndoi sunt aguzati de
traficuri mari, iar toate aceste dOcumente le comunied. cola-
nelului Sergiu Voinescu.
Se vede din scrisorile gasite cum ed. amlindoi Ma ican
Intretineau corespondentd cu Ufl oarecare Broadwell, ceta-
tean american, pentru furnituri militare.
Colonelul Maican chiamd pe Broadwell la Bucuresii ca
at trateze din vreme si-i comunica In scris Cli sunt sense
mari de cdstig deoarece urmeazd sd. se filed mari comenzi.
In aceasta scrisoare colonelul Maican anuntii c e viitor
scrisorile sale vor fi semnate Louise.
Generalul Maican este grabit sli pue mane, pe bani. de
aceea ii cere mereu lui Broadwell si stdruitor. Breadwell if
rdspunde cd fratele sdu colonelul 6 mai dibaciu, dada va fi
mereu atat de pretentios va sfdrsi prin a se compromite.
(Mild acesto scrisori an lost cunoscute In cercurile ofite-
resti s'a ridicat un strigat de indignare. Seful guvernului, pus
In,curent cu denuntraile flicute, numeste -o comisiune corn-
pusil din generalii Cernat, Berendeiu si Budisteanu ea Nri.

www.dacoromanica.ro
ancheteze cazul, dar ()pima PulAica i opima otiterimii nu
rnulturnitd. In seara .de.28 lanuarie, 12 coloneli se intruneso
i. inchee un proces-verbal prin care se leagrt sa nu dezar--
meze nand ce, in aceastd gravd cestiune, nu se va face lumina.
deplina justitie. Acesh 12 coloneli erau: Horbatky, ,Sergiu
Voinescu, Poenaru, Popeseu, lacob Lahovary, Argintwanu,
Kiritescu, Carealeteanu, Bratianu, Badulescu, GramaticesCu
si Carp.
- Generatul Maican era o fire sirnpaticil si lipsit de rautate .

In schimb fratele stiu colonelul era un orn riiu care nu en-


nostea ertarea.
Era ,eunoseut cd, inlr`o seara. Jiincj ert un cdpitan din
artilerie juca banii regimentului al cdrui easier era, a tu .at
contcalui, i-a castigat o mare sumd- iar a doll, zi i-a facut ins-
pec.tia cassei. Capitarerd a fost judecat, osandit. degradat si-a
i

Ineheiat tariera la Inchisoarea,Vacdresti.


;., (And n 1884 am fost arestat pentru rnanifestatia ostiJ
Irteutit. lui Ion Eratianu pe pieta Teatrului, ace] nenorocit
lost cdpitan isi Ricca acolo osancia. ,

tu.teuria din scrisorile lui Broadwell erttre colonelul Mai.-


can, arnericanul spunea: .,Cand aceastii afacere va fi terminate.
Noiu pune de Indatil cei 15,000 franci la dispozitia d-tale".
.. Ziarete publica- scrisorile lui Maican cat si rasPunsurtle
Itii,Broaclwell. In fine amandoi fratii Maican sunt trimisi in
Tata consiltului. de rdzboi. _

Maiorul Gherghel e cornisar regal. In afacerea colonelu:-


aului Maican, colonelul Carp e numit raportor i colonelul
lAigiu, comisar regal. In afacerea generalului Maican, genera-
aul Budisteann este comisar regal iar generalul Berendent
raportor.
Colonelul Maican incearcii sg. se sustragii unel eventuate
ilegradari demisionand din armatd. Bineinteles, demisia
primit. Dar moravurile noastre sunt desttd de jos. Desi poar-
td, pe umeri o aeuzare atat de rusinoasd, desi e trimis jnain
Itea consilhilui de rkboi, la clan.] Regal e thc membru si
e Ina poftit In partidele de Nicer .5] la cele din sala de man-,
care.
Nurnai la Jokey Club 15 membrii eer radierea colonelu-
aui. Dar hinder]. operdthmea Iniarzie, printul Gheorghe Bi-
13escu Ii prezinta.' demisia din club. 5i-o ravage, Insa, tAnd
Ii se spune e statutele nu autorizri radierile cleat nurnal eu
xotal Adundrii generale.
ln sfarsit, colonelul Maican e clepus la Vrtearestr.
Consiliul de traboi care-1 va jucleca precum i pe fratele
salt, generalul, e astfel compus
Presedinte generalul Cernat. MeMbrii general& Vietor
reteanu, Hercule Anton, Radovici "si E. Falcoianu.- '
In Camera cea noun furtuna, creste in fiecare zi iar a-,
ler5. opozitia tine dese Intruniri in sala Orfeu, pe care a hid
chiriat-o Dana la Pa0e.

www.dacoromanica.ro
56
Sub atatea lovjthrj i ata marelui scandal in care swat
' implicati fratii Maican i generalul Al. Anghelescu minis
trut de razhoi, obosit. s inLelege i prevazand c furtuna
ya lua proportiuni uriase, Ton Bratianu anunta in sedinta Can
merei, dela 22 Februarie, ca si-a depus demisiunea In mtlinile
regelui i ch Maiestatea Sa a insarcinat pe principele Dimi
trie Ghica cu formarea noului cabinet.
Pana la aceasta clemisie fusese iadul si in parlament si
In presti.
In presa generalul Radu Mihai, ministrul de interne, a
fost aenzat ca a furat un ceasornic dela un ofiter. In Camera
debutantul Nicu Filipescu a strigat in mijlocuhyijeliei :
Nu mai Putem tolera ca pe banca ministeriala s. stea
hotii de ceasornice.
Ceilalti ministri s'au sculat.furiosi i proteoknd Ito
Radu Mihai a esit din incinta,.
Dar in toiul celui mai asurzitor scandal erau i izbucnirr
'de honote de ras.
Intr'una din aceste sedinte neultate pentru eine a lost
martor, vorbea deputatul de Vlasca Vasile Enurescu. Epu..
rescu era urit, negru ca un jigan, cinpit de varsat iar and
vorbea holba ochii si se incrunta grozav. Dar de altfel era
inima cea mai bunk unith cu cea ma. mare lips a. de pricepere
a ridicolului In care cadea de cafe ori vorbea In Camera. ,

Epurescu incepu sh vorbeasca ca api-irator al guvernuluf;


lar un deputat din opozitie 11 intrerupse. Atunci Epurescu
ci Intoarce, Isi Malta bustul, scoate pieptul afar% si cu glasul
.1nOtor si cu tonul declamator, striga :
Nu ml intrerupeti, fiindca sunt teribil in apostrofX I
A fost o izbucnire de ras atilt de unanimil Inal se cu.4
tremurau geamurile incintei.
Eram de fatRt in tribuna pre.sei.
Din ziva aceea si Phi% ce a murit, Vasile Epurescu a purq
tat porecla : Epurescu-Apostrofa !"
Insarcinarea data lui Beizade Maid, Ghica de a forma
tabinetul era numai o incercare de a chviza opozitia i dek
a prelungi sederea la guvern a partidului liberal. Partidul U.+
beral, dupg 12 ani de putere, se desobicinuise de durerile 0-1
tpoxitiei.
Beizadea incerca, mai intai o combinatie cu junimistili
r. guvern trebuia s intre Petre Carp, Theodor Rosetti, Titu
tMaioreseu, Marghiloman. Combinatia cam.
Apoi o combinatie cu Mihail Cogalniceanu, cu Pake
Protopopescu, Constantin Boerescu, Alexandru Lahovary.,
Niel aceasta incercare nu avu soart5. mai buna.
Duna ce Beizadeaua depuse mandatul se filtu incercarea
tu un minister prezidat de Mihail Cogalniceanu, clan condi4
tia pusa de toti opozantii era : dizolvarea Camerelor.
Ion Bratianu pleca dela putere dar nu voia s can' i pat-.

www.dacoromanica.ro
-- 57
tidul, el se ternea -de excesele celor cari veneau din opozitio
tndiirjiti st exasperati. Operatia era grea.
Fiindcii nu cadea numat un guvern sau un partid, ca-
dea mai intal un om de stat considerabil care domina in4
treaga viata politica a Wei, ciidea un regim de 12 ant de
care era Iegatit o epoca insemnatti din isioria Romfiniei.
Opozitia, care oprise agitatia din Owl "Ana se va re-
zolvi eriza, reincepu camparna de intruniri ciind yam atat
prAbusirea ineercartlor Dimitrie Ghica si Cogianiceanu cftt
si intentia de a se Pune vrajba in shnul opozitiei.
* *
Cheorghe Panu fuscse ales deputat al colegiului al
2-lea de Iasi. De indatii ce fu instrintat se intoarse in toni.
Insti la granitg. fu arestat si condus la Piatra Neamtul. Dupe
lungi discutiuni Camera ii alida alegerea si Panu vent in
Bucuresti.
Dar ceasul popularitittei lui Panu trecuse, fuga lui in
streinAtate ii Intunecase aureola. personalitatea lui nu mat
area incadratit in nimbul oarnenilor de-asupra celorlalti.
In gara de Nord nimeni care sin primeasec4 afarg de not
cei din redactie i vre-o doi`prieteni.
Gaud a scoborit din vagon a fost ceva race, Panu se as-
tepta, fireste, la altceva, insti acel ceva, adicrt o primire gran-
dioasii si entustastA nu avea.
Masele sustin si adorii pe cei cari luPtit si dau piept cu
dusmanul, Mei odatil un soklat care fuge nu va figura Intr'o
a poteozii.
De la. gat% Panu s'a dus acasA insotit de administratorul
tiarului si de. cainele situ favorit Clapan. Apoi la ora 1.2 am
lejunat la restaurantul Otelului I5nion"imprejtirul unei mese
tit vreo 14 persoane.
Panu merita mult mai mult, dar o rea inspiratie Ii star.
use carter&
Marea lips5. a acestui am cu creer superior erea cg. nu a-
rea curagiul sIt se supunrt sacrificiului, fiinda nici nu inte-
tegea pretul sacrificiului.
Cilteva zile inainte de sosirea lui Panu la bucure.5ti ()PO-
zitia unitIt a tinut o intrunire la sala Orfeu in care au vorbit
Alexandru Lahovary, G. D. Paladi i cu mine.
Panu nu mai erea iubit in cercurile politico dupe cum
rm mai area niei considerat ea un om superior si de viitor,
Panu isi dernascase slabiciunile.
Viata, pentru eine o Intelege, este o permanentA luptl
In care birue nu numai cei mai tari, dar cei call par,
A fi cei mai tari. CM victoria nu este numai functiune de
TortA proprie dar, mai ales, de slAbiciune provocatrt la ad-
fversar. A pArea tare este pentru ceilalti a fi tare. A fi sau
a pArea tare provoacii acImiratia prietenilor si teama &dyer-
sarilor. Dar Panu arAtase, in toiul celei mai crilncene lupte,
artea lui slabA: gresaltt neiertatil care i-a lost fatalL

www.dacoromanica.ro
- 58 .

Alava de asta Panu, pentru calcule usor do Inte ata-


case in ultimul timp pe Durhitru Bratianu si pe Gheorgho
iVerneseu, adica pe liberalii din opozitie, si laudase neincetat
eonservatrt. Dar- intreradicalut Panty i conservatori erea
aproape o prapastie din punctul de vedere al ideilor, pe cnct
'cleqibWalf.:erea.'cu mull mai aproape. Panu cunestea sitbatia
Virei 1$i da seam. Ca viitorut guvern ilvor da, nu liberal:it',
t.7 cnnservatorii: dredinta, neinterneiatd pe nici o realitate; Ca
va putea fi minisirn intr'un cabinet conservntor.; l-a impins sft
tar $(. o tacticri-atill cie grea- '
Mare le: ziarist si capul atat de stiintific se dczvalume ca
on foarte inkrior tactician
Acum reintra in stara gratiat de rege.
* *
-.7- La alegerea biuroulm Camcrei opoZitia prezinta pen,
iyu presidentie, nu candidatura lui, liascar Catargm ci ..pe
aceea a lui Durnitru Bratianu. Dar candidattil guVerfiainental
aeneralul. Leca fu ales cu iOO coturi contralui Dumitru, Bra,
tianu care intruni unmet .42.
*. .*
. . .
La Scnat printul..Dimithe Ghiea corminkA: .eum tit
n urma insarcinarei ce i-a dat yegele de a constitui:
orul, s'a adresat la toti parlamentarii npozitiei spre ii da.
concursul si n'a fost unul care sai nu-Ldeclare ea .e gata;-sik
se asezealituri de d-sa pe banca ministeriali. dar, in acek4
limp, insa toti au pus conditiuni care nu pukau ,fi, primite,
Fata cu acestea si-a declinat mandatul. .

Printre conthtii erea una care nu putea fi primita de %11.-c

.berali si la care opozitia nuputea sil,renunte: Dizolvarea Ca,


merelor. .
Toate combinatiile de colaborare cu opozitia clizand, Ion
-Briitianu este din nou insarcinat cu formarea cabinetulu;. In
$edinta Camerei dela 27 Februarie Mihail Ferikide se urea la
tribuna si citeste urmatoarea combinatie ministeriala.
Ion Bratianu presedinte si ad-interim la razboitt, C. Nacu
la instructie si culte si ad-interim la interne, N. Cane agri-
cultura si domenii, M. Ferekide externele, D. Stuyza finan.
tele, Take Giani justitia, P. S. Aurelian lucrarile publice. ,
Acest cabinet trebuia sa traiasca 15 zile.
Caracteristica acestui minister erea ca atrasese Pe Tillie
nani Un rosetist de marca, ceea ce insernna ea opozitia unitaL
:Thsese atinsa catva in unitatea ei. Dar puterea opozitiei erea;
'totusi in crestere.
Anuntarea, acestui cabinet indarjeste opozitia $i o hota-
vaste la acte extrem de violente. Acum lupta devine cu totut
'extraparlamentari, lupta de presa, do intruniri publice si de
'Strada.
edinta Camerei de la 27. Februarie a, fost foarte impor-
Unlit si merita 0 mentiune mai bra

www.dacoromanica.ro
- 59
Gel dintaiu a vorbit Nicolae Neva care Mara cu violentte
boui cabinet
Ion Bratianli a raspuns amintind ea printul Dimitrie
Mika a volt sa faca Un guvern de conciliatiune, iar clansul
(Ion Bratianu) a voit sa atraga pe liberalii disidenti in partici,
Troate incercarile si silintele au dat zres.
Lascar Catargiu roste$te o cuvantare in care irnputa regelui
cii n'a voit sit satisfaca nici una din cererile opozitiei. Pe
poi, spune Catargiu, ne-a trirnis aci desnadejclea Laren
Petro Carp a spas c printul Dimitrie Ghica i s'a adre-
sat ca sit intre in minister, insa. presedintele Senatului i'a
oferit portofolii, tar nu guvernuL
.,Regelui i-am spus, urmeaza Petre Carp, ca, dna e
vorba ca noul minister sa fie urmarea ministerului Bratianu,
Iortul rneu nu este acolo".
Trebuia sa se sfarseasca cu sistemul ca, la guvern oa-
menii politici sa nu urmeze ceeace au Pagaduit In opozitie.
Mihail Cogainiceanu are cuvntuI si spune ca a tratat
.ett printuDimitrie Ghica. Acestuia i-a propus sa constituie
un minister de destindere a coardel, sa ia ministrii din toate
'grupurile opozitiei, sti aduca.o lege a inamovibilitatei magis-
traturei, o lege reala contra cumulului si in fine disolvarea
Camerelor. Dizolvarea nu acum. ci in cateva turn. Tf
aceste conditiuni au fost primite, cand ne-am pomenit cit
Intelegerea a cazut. Aci este un mister care nu e de ordin
constitutional.
Cogalniceanu acuza si el pe rege.
Pe Dimitrie Giani II intreaba cum va putea realiza ideile
lui C. A. Rosetti, sh feta, deci, ceeace nici chiar Rosetti n's:
putut face?
Cogalniceanu spune cit regele are dreptul sit instircineze
pe oricine culormarea ministerului insa trebuie sit se inspire
de la natiune.
Au mai vorbit In aceasta sedinta N. Blaremberg $i mi-
nistrii M. F'erekide $i Tache Giani. Acesta din urma a spus
cii a venit sa realizeze idetle Jut Rosetti.
Pe cand se petreceau aceste evenimente vine stirea
mortei Imparatului Germaniei. Liberalii de la guvern, de
si. situatia in tat% erea foarte incordata, incuraja pe rege ea sa:
se duel". la Berlin.
Cu chipul acesta guvernul obtinea un limp de repaos
inauntrul canna sa poata manevra pentru dezbinarea opozi-
tiei. Si regele plea la Berlin.
Dar opozitia nu slabi de loe coarda. Absenta Tegeltn, Iri
lac s'o astampere, o anima $1 mai tare. Sefii opozitiei !rite-
Iegeau ca un armistitiu, oricat de scurt, ar putea ft pagu-
bitor actiunei bor. .

De aceea opozitia hotartiste acum lupta fart crutare in-


truniri publice in toata tara si actiune extranarlamentara per-
manenta la Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
tr0

LTri manifest semnat de 42 deputati din opozitie este a,


dresat tdrei. Cu acest prilej se constaea Ca Trupul junirmst
este divizat; pe cand lacob Negruti a semnat manifestul, Pe-
pe Carp si Alexandru Marghiloman nu l'au semnat.
Acum yin cele 3 zile botiiriltpare care rastoarna pe Ion
Bratranu i regimul sau, zilele de 1:3, 14 si 15 Martie.
Comitetele opozitiunei-unite sunt concentrate In perma-
nenta.
En ziva de 13 Martie opozitia tinu o Intrunire in Sala Orfeu.
1,n esire publicul cere sd meargii la Palatul regal, cad re-
gele se intorsese de la Berlin dar Nicolae neva, care este
an frunte, cere reasei de 3-4000 oarneni s e Imprastie in li
piste. Toatii lumea aceasta in frunte cu agentii electorali cari
strigau mereu: Jos Brdbanut Jos tilthariii etc., ajunge In strada
Coltei in fate casei lui Ien Bratianu pe care n'o pdzea nici
0 fortd politieneascrt. Aci multimea stationeazd vre-o zeee
minute insultnd, vocferand si provocand. Multimea conduce
apoi pc Fleva emit.
A doua zi la 74 Martie altd intrunire la gala Orfeu. De
asta data politia a concentrat bdtdu,sii in fate sillei. La esire se
Inttimplit ciornirea. 0 mare Invalmseald urmeazd. Nicolae Bla-
ramberg si Gheorghe Vernescu se urea in cupeul lui Fleva, dar
agentii seercti ai politiei sr asa numitii .,cetateni indignati",
atacd tri)sura, ii sparg geamurile si o rastoarna. Vernescu si
Maremberg sunt siiiti si scoboare si s5. fugd; multi prieteni
Ii impresoard ca sa'i apere.
Trasura fusese deshamata de opozanti i tras5, cu Lratele
de oamenii din poi_or.
Multimea umple piata Teatrului si Calea Victoriei, apoi
se indreaptd dare Palatul regal. Curtea Palatului este inva,
(lath, iar multimea urea scarile peronului.
Po vremea aceea nu exista actualul grijaj do imprej,
muire
Regele, de la o fereastra, priveste spectacolul. Pe stradd,
urcati in birji, deputatii Al. Djuvara, V. G. Mortun i altii
rostesc discursuri catre multime.
La Orfeu publicul votase o motiune prin care Lascar
Cater gin, Dumitru Bratianu i Gheorghe Vernescu ereau de-
legati sd, mearga la Palat si sit ceard regelui schimbarea gu-
vernului ins% delegatia nu e primitit. Multimea afliemd acest
iefuz se frivenuneazd, mai tare si vrea sg, intre in Palat. Ni-
colae Filipesceit este pe peron, gearnurile de la usa de intrare
cad cu zgomot, sala tronului e plind de soldati cu baionetele
la arm5..
In acest moment infra In curie si la trap escadronul do
'jandarmi cdlri In frunte en rnaiorul Fanuti care sarjeazd
multimea. Strigate sdlbatice se inaltd, iar invalmdseala este
do neinchipuit.
Nicolae Filipescu, care e In capul sarei, vede pe maiorul
Fanutil venincl In directia sa in frunten escadronului. Cu

www.dacoromanica.ro
61

un gest repede smote revoIverul i vrea s tragti. par o mane)


yanjoasa Ii prinde bratul i 0 vote ii strig'd:
Ce faci, Nicule, esti nebu-n?...
Erea prefectul politiei Dimitrie Moruzi.
Moruzi erea rud cu Filipescu.
Vazand ca lucrurile tau proportii regele trimite un aghio-
taut care cere ca jandarmit sit se retragii.
Cu incetul luntea se retrage the 1_;urtoa Palatalui dar
masa popular). umple Ca lea Victoriei Intre bulevard si Epis-
copte, 'An a. noaptea tarziu.
Pe dad acestea se petreceau pe strati:a, la Camera Con-,
stantin Nacu, ministrul de interne, raspundea unei interpe-
Ian a lui Take lonescu. In aceastbi 410 se aude un zgo-
mot de voci de afara, tar Nicolae Fleva. Gheorghe Vernescir
0 alti deputati din opozitie Mira ag:lati.
Fleva striga.:
Pe cancl dumneavoastra discutati aci poporul e ma-
celarit afard 1...1

Iar Gheorghe Vernescu, foarte agitat, se adreseaza ban-


cei ministeriale:
Sunteti niste asasini.....
Toata Camera e in picioare, aprinderea tutulor e IS
culmel
Ministrul Nacu raspunde:
Daca armata v Impieclica sa faceti ceea ce ati Meat
eri, Li face datoria.
Fleva ripostkaza.
Poporul e acis 1..-
Atunci Alexandra Marghiloman se scoala.
Daorei asa locul nostru iiu mai e act. Aideti la boetri
lxiaeelului L..
Toata minoritatea so scoalrt si ese.
Dominati de aceasta seena, toti deputati se reped pe
usi iar sedinta se ridica.
Seara la ora I jum.-8 esiram ea Panu pe Piata Teatrului,
toti din redactia Lupter.
Pieta si Ca lea yictoriei gemeau de lurne. In fate, templu-
lui artei o lunga lmie de jandarmi pedestri cot la cot, care
fame:a garda; inauntru Ion Bratianu erea sarbatorit printr'un
banchet.
De cateva zile un comitet de comercianti liberali Meuse
,nvitatiuni cu urmatoarele carti:
In onoarea ilustrului cetatean
IOAN C. BRATIANU
Lomerciantii Capita lei vor da un banchet Ia 14;20 Mar-
tie in sala Teatrului, Sunteti rugati cu onoare de a lua parte
la acest banchet.
Presedintele Comitetului
.Stancu R Reelteapu

www.dacoromanica.ro
62 --
A doua zi 15 Martie este ziva hotaratoare. Mr manifest
istalit de 53 deputati spune:
CETATENI,
Guvernul a provocat astrizi miicelul.
V'ati intrunit spre a vti consfatui spre a salva tara de
elele de care sufera,. Pe and ptistrati, in esercitiul dreptu-
rilor voastre cele mai sacre atitudinea cea mai pacinicti ei le-
gala, forta public care va pandea In umbr6, a azinutit pu-
litia asupra voastrg,
Para motive, fat% sormtii legale, zbirii politiei v'au lovit,
N 'au 'Ina cu armele lor, ei randurile'stranse ale jandarmilor
nun ei sergentilor au trecut peste trupurile voastre calcan-
du-vti sub picioare.
Aniversarea proclamtirei regatului Romaniei a fcvst ptitatl
de sange.
Pc efincl poporul era macelarit pe strade, in sala teatru-
Jul, ht adapostul unui cordon de baionete, irnbuibatii regi,
mului, beti de stinge ei de orgoliu sarbtitoreau gloria sefu-
lui tor,
CETATEN1,
Sangele fratilor voetri n'a curs in zadar, va fi rodnic; su-
ferintele Wei vor gasi In euragiul vostru o ueurare ei un
sfar$it!
Curagiu, inainte pentru lege si pentru tarS..
Semnati: N. Blaremberg, D. Bratianu, G. M. Bunleanu,
D. Butculescu, C. Boerescu, Lasciir Catargiu, Const. Corjescu,
C. Ciocazan, C. Cogalniceanu, I. Di.metrad, I. Fatu, N Fill-
pese,u, N. Fleva, Dr. Frurnueeanu, Petra Griclieteanu, C. T.
Grigorescu, Dr. N. Garoflid. C. Eneseu. Ilariu Isvoranu, Take
lonescu, Ioan Lahovary. Caton Lecca, lean Marghiloman,
Mihail Marghiloman, E. Mavroeordat, I. Movila, G. Marzeseu,
'Al. Marghiloman, Jacob Negruti, A. D. Nicolaid, N. Nicoremeu,
I. Nuceoreanu, Leon Negruti. Moise Pacu, George Paladi,
:George Panu, C. Pariano August Pesiacox. N. Popeseu N.
T. Pop, -C. Quintescu, N. Rtrecanu, Const. Ressu, G. Robescu.
N. Stiruleanu, N. Stitescu, Al. Stirbey, M. Tzoni, G. Verneseu,
D. G. Rosetti, Ion Gogalniceanu.
Precum se poate vedea de asta data a semnat el Ale-
xahchlu Marghiloman, singur Petre Carp n'a semnat.
Mihail Cogalniceanu n'a semnat nici el. Susi semnaturile
, cater clowi, fai.rst"ti figurau.
ont: tr WOO, ,astazi la 1c428 mar Wiese incti ease,
oceetia sunt d-nii Iacob Negruti, C. Pariano, N. tiruleanu,
Wise Pacu, Ciocazan ei C, CoOlniceanu. , .

Seam la ora 8 toti deputatii ei senatorii opozanti se adunit


la Clubul Unirea" din palatul Minor Eforiei. Sedinta a
agitata.

www.dacoromanica.ro
Dupn ilezbatertle ce au urmat s'a hottirat ca Gheorghe
Verneseu sa fie trimis in delegatie la rege $1 sa'i cearti sehim-
barea guvernulut. S'a mai hotardt ea a doua zi, toti deputatu !
ppozanti sh. piece de Id Haile Eforiei pe jOs $i cu eapetele
deseoperite piing la Camera.
Oheorghe Verneseu se intoarqe Ia .ora 11. de la Palat,
far la ora 12 toti deputatii pornirn p'e les cu capetele des-
toperite.
Spectacolul erea iMpresiondnt, In NUnte mergeau deseo-
D.tiniitru Brntianu, Lasctir Catargiu $i Gheorghe Ver-
neseu. .
Eu ni aflam in ce/e din urmti riinduri altituri de Panu,
' Pe Strade pting. la Mitropolie nici o manifestatie CdC/,
ararn de circulatia obicinuit, nici un om mai mult. Dar eandi
djunsertim pe la Hotel Avrarn nmItimea. erea foarte marce
Portiunea, ac'eea din strdda Bibesew amandoun dealurile $il
Strada spre cheiti gemeau de lume.
Gangul clopotnitei erea ocupat .qe un'detd$ament de va-
hblori, dfiterul care'l comanda spuse ca nu va ltisa sr], treaeri
"de ent pe acei cari se vor legitirna crt sunt deputati.
''1Atunci o' iMpinsaturn fit data de entre eei dela spate
i:ebrtleli01`.e- Spark '

" Itivins de curent ajurig In cutted Mitropoliei. Allituril


'de mine vtid pe Nicu Filipeseu care lupta en un soldat trn.-
'gaud fiecare de pusent Lumea alerga in toate piirtile, apoi urt
anaee numnr de vanntori ese din Corptil de gardti si vault-
loarea .dupti eivili incepe prin curte.
Mii refugiez pe culuarul ehiliilor Ruda` ori care trecea
prin curte erea inhiltat de soldati.
D. advent. Haralambie Fundrtteanu este MLitt mtir da
soldati. Vild pe procurorul Petre Sfetescu tinut de guler dec
doi vanliteri i ghiontuit. Bietul procurer striga disperat de-
chnndu-si. calitatea, dar e in zadar. Nu mai $fiu eine l'o fil
setipat din aventurti.
Dar.un foe de pusen rnsurn Tatj lumea din curte se re-
pede entre u$a de intrare a Carnereil Fac ea toatn lurnea ii
alerg.-In drum aud un zvon sinistru.
t'au omordt pe Fleval t.

Ma apropii de intrarea Camerei $i vtid un om intins, dat


,rm erea Fleva. Dunn figurn mi s'a parut cii erea depdtatul
ral din Giurgiu, Vasile Epurescu. In realitate erea un u$ier..
Nenoroeitul enzuse victima unei erori.
Auzind zgomot mare in curte s'a repezit 'Si el sn vadil ce,
Se petrece. Tocmat atunci Nicolae Fleva urea treptele intrtiref",4
tsi poenetul de pusen rnsunti. 1J$ierul cnzu triznit end-glom-
`tul II lovise in cap.
Versiunea ce a circulat atunci erea irtnIXtearel,i trebUim
asasinat Fleva. Pentru executarea hotntatdiu ftighblfoqat Ina
tr'unul din turnurile Mitropoliel, sergentul major de gardieg
anume Silaghi, Dar Silaghi true mai ios in clipa rand Nitzli

www.dacoromanica.ro
64
'pe Fleva I greg Iovitura la o distaati foaftd ni1. Einbtfw.
nea ii tremurase bratul.
In Camera agitatia cuprins pe toath lumea. Membrif
parchetului, prefectul politiei, comandantul pietei furd che-
rnati grabnic.
Multi din deputatii opozitiei veniserh Inarmati cu revol-
ivere spre a se apdra in caz cd vor fi atacati de btitusi. Flap-
tul e cunoscut de politie, iar procurorul anunt ca va pro,
cuda la perchezitia corporald.
Take lonescu, Alexandru Djuvara si altii tree revolverefe
sotiilor care se aflau in tribuna doamnelor. Chci In ziva aceea
kibuna doamnelor area, ca nie odatd, garnisitd de o multime
kle femei clin dila sociald.
Venirea depuliatifor opozanti la Camera. cii capetele desco-
perite i in corpora anunta o sedintti extraordinarti. Si aceste
doamne nu voiaiu s`o piarciL
Perchezitia d'adu astfel, un rezultat negativ. Calm seard.
Turlt arestati i trimisi la Vhchresti deputatii Nicolae Fleva,
Nicolae Filipescu i alte &Lava persoane.
Evenimentele petrecute au fast urmhrite cu mare interes'
'de chtre Legatia ruseasch, ministrul Rusiei Ilitrovo lucra din
rhsputeri la rhsturnarea cabiuetului Bratianu fiindc chestia
bulgard area tot o problemd, iar rdzboiuI ruso-austro-ungar.
putea sh izbucneasch clinteun moment intr'altul. Apoi area
eestiunea fortificatiior.
Rusia nu vhzuse cu ochi buni ridicarea fortificatiior de
ta Nomoloasa si a calor dela Bucuresti care'i inchideau dru-
mul chtre Bulgaria. Chiar i Meuse mijiociri oficioase. Spam
prin urmare, eh un cabinet conservator va pune capht poli-
Lieei germanofile a lui Brtitianu i va inaugura o politicff
1favorabild. Rusiei.
Regale Carols care cunostea situatia, regale care stia ch
inii dintre bdtrnii conservatori fac politka rusofiI6, nti voia
s. schimbe guvernul. Dacd regale a rezistat atat de mult pre-
siunilor opozitiei numai politica externa area cauza.
De altfel rusii nici nu se sfiau ca A se demasce; la toate
rnanifestatiile de stradd din cele din urmh zile, agentii Legatiei
ruse &sal_ peste tot.
I In ziva de 1.5 Martie toath, legatia rush, afarh de ministru,
lama pe dealul Mitropolier. Secretarul de legatie Lermontoff a
istat atilt de aproape de luptatori, in col a primit In obraz 0
burt de cartus.'
Alt secretar de legatie anume Lwoff, a fast lovit de sol,
aati en paturi/e puscilor fiindcd intrase in Curtea Mitropoliei
kleodatti cu valul opozitionist.
In tribuna doamnelor se afla d-na Putiala, sotia celui d'al
Tdoilea secretar al legatiei ruse.
Rusii urmtireau cu eel mai pasionat interes lupta pe care
h dedea opozitia ca sd. rstoarne pe Ion Bratianu.
A doua zi J camer4 a fost o sedinta mai linitita fiinda

www.dacoromanica.ro
65
opozitia prunise Wn partea regelui asigurarea ca se va cies-
parti de Ion Bratianu. Dar regele intelegea sa treaca. puterea
nu vechilor conservatori, mei macar partidului liberal-conser-
vator, ci unui guvern mai neutral. Mai intaiu nu voia Un
guvern al .opozitiei celei violente fiincica, se ternea de actele de
razbunare inpotriva lui Ion Bratianu si a liberalilor, al doilea
nu'l voia din cauza politicei din afara. Cum am spus, daca
ar fi izbucnit razboiul austro-rus, regele dorea s alba un gu-
yern care sal duce Romania acolo unde ar fi voit Berlinul.
In sedinta de la 16 Martie s'au discutat evenimentele din
ajun si mai ales felul in care guvernul a facut represiunea
cu armata.
Intr'un discurs linitit ca expresiune, dar agresiv in fond
Petre Carp a rostit cuvantarea tmui om sigur cli. a doua zi
ya veni la putere. Recunoscancl guvernelor dreptul de a re-
prima neoranduelile cu forte, a acuzat guvernul ca, la 14 si
la 15 Martie, armata a intervenit cu armele, fnii. sa se fi facut
cele 3 somatiuni legale.
Apoi a facut un, aspru rechizitorm guvernului pentru
toata, politica sa si a sfarsit prevestind c ziva caderei regimu-
lui liberal este apropiata.
In cursul acestei cuvantari Carp a zis: Imi voiu spline
parerile care sunt personale fiindca, am ramas singur in acea-
sta. Camera,".
Atunci Alexandru Marghiloman intrerupe: .

Sunt si eu cu dumneatal
Marghiloman stia ca sit uatia de a doua zi erea a lui Larp
i'si inchipuia c acesta va deveni seful partidului conservator.
El fcea atunci un plasament politic pe care il banuia bogat in
rentanilitate.
Punctul de plecare al carierei politice a lui Alexandru
Marghiloman trebuie randuit in aceasta sedinta si de la a-
ceastil intrerupere.
Pe cand se petreceau aceste vehemente evenimento
politice, se judeca procesul colonelului Maican. Pentru cele
mai multe din acuzari apararea reprezintruta prin rrarele ju-
rist Mihail Cornea, invoca Prescriptia de 10 ani, care fu ad-
misa. Dar Maican e osandit ue consillui de razboiu la 1 an
1nchisoare si 1000 1j amenda pedeapsa minima pentru
concusiune si escrocherie.
Societatea aristocratica deschicle numeroase lisle de
stibscriptiuni si alege cornitete spre a se veni in ajutorul vic-
timelor din zilele de 14 si 15 Martie. Victimile au fost un
mort si mai multi raniti si contuzionati.
Comitetul central e compus din Alexandru Catargiu, Ion
Lahovary si Alexandru Marghiloman, precum si din doam-
nele'. Elena Otetelesanu, F`rosa Lascar Catargiu, Princesa Va-
lentina Bibescu, G. Vernescu, Dim. Bratianu, Olimpia La.
hovary, Zoe Ern. Lahovary, Al. Mavrocordat, Elena Cornescu,

www.dacoromanica.ro
66

Constanta 0. $utu, Ana A. E. Lahovary, Eufrosina A. Catargi,


Elena C. Catargi, Simone A Lahovary, Ema Beldiman, Irina
Marghiloman, Angelina C. Deshu, Caton Leca, Maria Bla-
remberg, Maria N. Filipescu, Maria L. Bogdan, Caterina G.
Robescu, Caterina Butculescu, Elena Lascar Catargi, Ana M.
Des liu, Marina G. Alexandrescu, Pauline G. Otetelesanu, Elise
C. Boerescu, Em. Pake Protopopescu, Elena P. Gradisteanu,
Elena C. Catargi, Bessi Take Ionescu, Maria C. Olanescu, Zoe
Paciuri, Grigore Paucescu. etc., etc.
Toate seclintele Camerei pang la 21 Martie sunt de 43
rarti violenta. Un discurs al lui Eugeniu Statescu foarte agre-
siv la adrese opozitiei, provoaea dese furtuni.
In sedinta de la 19 Martie este un debut in Camera. vor-
beste printul Nicolae Bibescu, al doilea fiu al fostului Dom-
nitor George Bibescu, prin urmare Irate cu printul George
Bibescu care fticee politica conservatoare.
Pot adtioge ca influenta printului.George Bibescu fiul In
partidul conservator scazuse mull. fiindca atat multi din conger
vatorii batrani cat si toti liberalii disidenti din coalitie ga-
scan actiunea si tovarisia printului prea cornpromitatome.
Printul Nicolae Bibescu din potrivti, erea liberal,..iar ir
sedinta de la 19 Martie a fticut o profesie de credinti foarte
liberala.
Cuvantarea sa a fost nepartinitoare, a aratat c'd si. guver-
nul si opozitia au gvarsit acte vinovafe in zifeIe de a 14
si 15 Martie, spune cii focurile de arma pe care le7a auzit
In Curtea Mitropoliei in zioa de 15 Martie nu puteaw, fi poc-
note de pusa in sfarsit face o declaratie patrioticti foarte
caldtt care contribuie ca la sfarsit, sii fie aplaudat ctk.,entu-
ziasm de intreaga Camera. I

Printul Nicolae Bibescu era un bun- orator, el. luptase


In timpul razboiului france-german in randurile ..asmatei
franceze, acurn pentru intaia oarti intrase In parlament.
_ Dar ministerul Bratianu cade si cu el regimul de.12 ani.
Regele n'a voit sa dea guvernul nici unuia din birbatii
politici ai opozitiunei i nici macar lui Petre Carp ; regele
se adreseaza lui Theodor Rosetti, presedinte la Gurtea de
Casatie, care partiseste magistrature.
Ministerul e format repede numai din junimisti.
Teodor Rosetti presedinte si internele, Petre Carp extere
hole, Titu Maiorescu culteIe i instructia, Menelas Ghermani
finantele, printul, Alexanclru Stirbey lucririle publice, gene-
ralul Barozzi ritzboiul.
Portofoliul domeniilor nu este ocupat. In cercurile politie
ce se vorbea cii acest portofoliu era tinut vacant spre a fi o-
ferit lui Nicolae Fleva.
La Camera noul minister se prezintl in ziva de 23 Mar-
tie. dar declaratia ministerialg e primita cu 0 rgceala de cilia-

www.dacoromanica.ro
0/ ;
tg. Toata lumea este nemultumitg, intreaga opozipe spume-
gh In potriva acestui chiul" al regelui
Prefect de politie e numit colonelul Sergiu Voinescu until
dintre cei 12 coloneli cari au determinat darea In judecatli
a colonelulul Maican.

Presa intreagg, afarg de Romdnia Liberif- nu recunoas.


te nest guvern.
Romdnia, organul oficial al partidului liberal-conservaA
tor, spune : Acest minister e un minister personal al M. S-
Regelui in care opozitia-unitg n'are mei un reprezentant"
Panu in Lupta se ridicti linrotriva acestui minister spu-
nand ca, spre a-I combate, nu e Devoe sd.-1 vezi la lucru. A-
cast minister este un instrument servil in mainile regeluif
slugi plecate in fata Germaniei, reprezentand despotizmul
cleghizat. $i sfarseste strigand : Jos ministerul palatului".
Nagunea lui Dumitru Bratianu scrie cIt ministerul Teo-
dor Rosati n'a venit pe &dile constatutionale.
Singura Epoca povIttueste rilbdare si asteptarea cu Mere.
dere.
$
7-- A doua zi dupg formarea noului cabinet, guvernul da
ordin ca N. Fleva, N. Filipescu si ceilalti arestati dela IS Mar-
tie sit fie liberati, din Vacgresti.
De indatg ce s'a raspandit stirea libergrii, grupuri de oa-
meni din toate stgrile sociale au inceput sIt porneascil, care
pc sus care pe jos, spre Viicaresti. Ziva era frumoasii si cam-
pul inverzit.
Intovartisit de mai multi camarazi si ziaristi am mers pe
:jos pang la poalele dealului. Preumblare placutti si invese-
litg prin foarte numeroasele trasuri, cabriolete si cgrute
care treceau cgtre Inclusoare.
Pupa o clestul de lungg asteptare pang ce au fost Inde.
-OMR toate formalitrttile poarta Vgarestilor e deschisg si
Nicolae Fleva urmat de Nicolae Filipescu, &pare. Era ora 5.
Un tunet de aplauze si de aclamatiuni izbucnesc, este grey]
de redat cu scrisul acel spectacol, acel entuziasm care, de
astadata cel putin, era sincer.
Dupg stransori de maini, felicitItri, aclamatii, cortegiut
.pomeste in urmitoarea ordine :
Un mare numgr de trilsuri cu drapele tricolore, pline de
flori si verdeatd.
Uncle drapele purtau : Trgiascg Pleva
-Societatea cooperatorilor cu muzicti si drapel.
Corporatia pescarilor si mgcelarilor.
Corporatia preeupetilor.
Trgsura in care se afla Nicolae Fleva si N. Filipescu.
Pe tot parcursul un public foarte numeros aclama. IBA
cortegiul era format de mai multe mit de oameni.

www.dacoromanica.ro
68
Pareursul a fog : Ca lea Vacaresti, strada Baatiei. strada
Lipscani si Ca lea Victoriei.
Gaud cortegiul ajunge in Ca lea Victoriei c ploaie toren-
Oat& se abate asupra orasului si astfel multimea e rising-a in
eliteva cline.
* *
Dar agitatiile cele mari din Bucuresti au dus, ca in
totdeauna, agitatia la sate. Taranii, cari n'asteptau decal, un
prilej spre a se ridica inipotriva celor cam ii apasa. incep sa
se miste. Dovada ca agitatiile din Bucuresti au reiscat satele
e faptul ca' rascoalele au ineeput in apropierea Capita lei, dela
Urziceni din jurletul lalomita si s'au propagat in Ilfov.
Rascoalele incep in cornunele Dridu, Fierbinti, Gagu,
Creata-Lesi, Dragomiresti, Rosiori, Ileana, Crattinegi, Dra-
ganegi, Belciugata, Moara Doamnei, Afumati, Stefanesti.
Armata este trimisa in graba ea sa. restabileasca ordi-
' nea, dar nand sa o restabileasca. taranii au pradat multe co-
nace si au distrus unele recolte.
Dar la Bucuresti, unde toata Iurnea nu era preocupatl
decat de problema guvernamentala, s'a dat o foarte slaba a-
tentie acestui fenomen social care, mai curand decal se putea
banui atunci. a transformat fata taxa.
***
La 29 Martie, generalul Maican este judecat de const-
liul de razboi al corpului 2 de armata si osandit la 10 luni
Inchisoare, pierderea gradului si 400 lei amencla.

La Camera Gheorghe Panu cere guvernului informa-


iuni asupra rascoalelor thranesti. Primul-ministru Teodoz
Rosetti raspunde c, rascoalele au inceput In lalomita, Intro
alte cauze este fagaduiala data taranilor cum ca regele e ho-
hotarit sa le imparta pamanturi.
Armata trimisa contra rasculatilor, a fost sporita pentru
ca ordinea sa nu 'fie amenintata mai mull.
. Adevarul era ea miscarea avea un caracter social foarte
serios, care ingrijorase foarte mult guvernul. Era o preve-
stir&
Rascoalele au fost mai serioase de cat au voit sa spunit
ziarele in cele dintaiu zile. La Fierbinti a trebuit sa intervie,
ca si la Greci-Gradistea, Fundul Danciului, Micsunesti si
Balamuci, vanatorii, calarasii si rogiorii.
La Penis, Berceni, Crangea-Fundulea, Vidra, Duc testi,
proprietatile au fast devastate, primarii goniti, arendasii cari
au fost prinsi, batuti': Armata venind a lost atacata In cele
mai multe comune cu pietre, topoare, pari, etc- Numai en
mare greutate linistea a putut Ii restabilita. BineInteles, du-
pii ce s'a Mout uz de arme si au cKzut multi morti si rniti.

www.dacoromanica.ro
69
Rascoalele s'au intins apoi in judetele Prahova. Buzau,
vlusce1 $i Dambovita.
Ceeace paruse unora di era numat o riiscoala partiala
cra, in realitate un puternic fenomen social; scanteia scapa-
rase mai intaiu atunci cand C .A. Rosetti a cerut revizuirea
iegei tocrnelelor agricole, dupit aceea and acela$ mare Op'
.mocrat, fiind titular al ministerului de interne, a ridicat gla-
sul intru apararea clasei plugarilor, a cerut reforme bine-
Sacateare pentru ea, a impus destiintarea tuturor hrapito-
rilor in cap cu zapcii.
Taranii obijduiti, srtraci, apasati. au auzit glasul care-i
desteapta iar la 1388 au rtspuns la cheniare.
0 mare miscare nationala este, intotdeauna, o actiuno de
solidaritate a cIaselor ; la Bucuresti clasele diriguitoare se ri-
dicasera Ore a scutura o apasare pontica; instinctiv la sate,
taranii s'au sculat spre a scutura o apasare economica. Intrea-
ga societate romaneasca era in dosteptare
IncePutul se Meuse, rrtscoalele din 1907 se pregateau. Dag
clasa conducatoare nu intelesese avertismentele.
Gaud spaima rrtscoalelor se mai domoli, opozitia rein-
cepu presiunile pentru dizolvarea Camerelor; dar guvernut
amana solutia fiindca incerca mai intai, stlisi consolideze si-
tuatia. Spre a diviza opozitia, $eful guvernului intra in tra-
tative cu unii din fruntasii ei.
In timpul acesta, prevazand alegerile generale, liberal-1i
Isi strang randurile. Un comitet de actiune e constituit, a-
costa e compus din : Printul Dimitrie Ghica, Ion C. Bratianu,
general D. Leca, G. Kitu, a Sturza, Eugen Stateseu, P. S Au-
relian, M. Ferekide, V. Gheorghian, D. Ciani, C. Nacu, Coco
Demetrescu, $tefan Sendrea i Gogu Cantacuzino.
Dar rascoalele taranesti, in ciuda afirmatiunilor oni-
ciale, 0 a iluziilor naive, se Intind. Ele s'au latit si au cu-
prins judetele Prahova, R.-Sarat, Buzau, Dambovita, Muscel,
Arges. Spre a potoli miKarea $efii armatei tree hotarit
la represiuni sangeroase. Ziarele Lupta $i Noliunea organul
lui Dumitru Bratianu, incep sa atace guvernul si spun di In
special colonelul Iacob Lahovary a silvarsit mari cruzimi,
cad a dat ordin sa se traga in taranl fr sa se fi facut so-
matiile legale.
Ziarele conservatoare sunt furioase i lovesc pe Dumitru
Briitianu $i pe Panu.
Dar in ceeace privW,e Lupta, Panu nu era de loc vino-
vat, vinovatul eram cu. Politica lui Panu era sa menajeze pe
conservatori In veclerea alegerilor, de aceea nu admitea ea
st, fie atacati; eu, care nu aveam asemenea motive, urmam
calea corectitudinei democratice si blamam represiunea san-
geroasa". De aci conflictul. Intre Panu si mine au urmat scene
violente, care eau sfarsit cu declaratia mea cii m. retrag dela
ziar. In aceea$ seara. Panu a venit acasa la mine si a implicat
lucrurile.

www.dacoromanica.ro
70
Dar acum incep s so agite ofiterii impotriva Luptet, in
strgati de conservatori; ()Otero amenintit cu executarea- re .
daGtorilor ziarului lui Panu.
Lonservatorn incep sa-si dea repede sufletul pe fata. Oa
meni ean l. au tunat am de zile In contra despotizmului lull
1011 Bratranu, mci n au ajuns uecat cu un picior Ia putere as
Incep sa mart, masuri despotice in potriva adversarilorg
Astrel L'Independance Boumazne publica in nr. Mu dela 15 A.
prole : D-1 prefect de politie stie ce s'a petrecut asta noapte
ia d. Ion Bratianu ? Ni se sernnaleaza ca toata noaptea a fost 0
neincetata mtrare si esire dela d,olon Bratianu. Le mai plit-
nueste acest sinistru batran ?
Speram ca politia vs fi cu ochd deschisil"
Nici n au apucat bine sa atinga ptderea si vechii conser.A
Natori cer interventia politiei in potriva opozitiei.
Ziarul francez, care timp de atatea ani se artlase cam.,
pionul tutulor libertatilor, acum cere politiei sa suprae-
gheze pe eful partidului liberal.
Tot In acelas ziar un dornn din elita conservatoare afla-
me Al. St. Catargi publica o scrisoare prin care core guver-
nului sa I tezinte up piocct cte lege prin care sa impute
ziarului Lupta" sil fie vandut cu o 'J2 centima si sa conting
-atata materie, si calitativ sr cantitativ, cat ziarul engtes
Times.
Aceasta zeflemea era motivata de faptul 'ca Gheorghe
Panu, fata de ritscoalele taranesti, ceruse un numitr do re-
forme anTare favorabile taranilor,
Reaaionarii eseau acum inclitzneti de pretutindeni.
Consiliul de razboiu din Craiova, unde a fost dfn
nou trimis procesul colonelului Maican, II osande.5te la 2 luni
Inchisoare, peste anul la care fusese osandit in Bucuresti si
In plus la degradare.
Un atentat contra regelui Carol. A lost intiul atentat
Indreptat In potriva acestuf suveran.
Pe la starsitul lui Aprilie; un individ anume Preda
Fantanaru, fest osandit la 5 ani pentru asasinat, eland sm..
gent In garda comunala, a venit pant In fata otelului Me-
tropol, uncle a scoborat din trasurt. Era Imbriicat Intr'un ele
gant costum ttranese din Olt.
Avea o pusca. Lefaucheux calibru 20. La perefiezitie s'au
mai gtsit: un revolver, un stilet si un box american.
Dupa ce a scoborat din trasura s'a postat In fata ma4
gazinului .Nacu Mincovici ceaprrizaria militant de pe
vremuri sr a asteptat; cand a viizut pe rege in cabinetul
stu de lucru a tras 2 focuri In fereastrt.
Imecliat s'a dat alarma. Sergentii din fata paiatului att
strit asupra lui Fantanaru si numai dupt o oare care luptg
in care un sergent s'a ales cu buza spintecatt de stilet.
Fiintanartt a lost arestat.

www.dacoromanica.ro
71

La interogator Fantanaru a ma'rturisit cg, a von s ucida


pe rege, fiindca, el este cauza tutulor suferintelor
ranilor.
Intrebat de ce n'a atentat la viata regelui In alte oca-
ziuni, de pildri. pe strada, a raspuns ca pe strada regele era
intotdeauna insotit de regina pe care nu voia s'o atinga.
Fantanaru era un alcoolic inveterat, dar lunge campanie
dusii de opozitie in potriva regelui cat si ultimile rascoale
taranesti, au sugestional, fireste, pe acebt om.
Guvernul liberal n'a cazut decal de vreo 5 saptamani
$i procesul de disolutie al opozitiei unite incepe. La o ale-
gere partiala la Colegiul I de Camera din Bucuresti, gene-
ralul G. Manu este candidatul partidului liberal conservator,
"der candidatul lui Dumitru Bratianu este Pana Buescu. Zia-
rul Ltipta sustine aceiasi candidatura, dar generalul Manti
este aels cu 903 voturi contra 69 date lui Para Buescu.
De altfel nici nu era comparatie intre cele dourt candi.
'daturi.
Pe cand toga tare este hipnotizata de patimile, luptele si
transformarile politice, un aclevarat hipnotizator de profesie
vine in Bucuresti. Acesta este celebrul Pickman, unul dintre
cei mai mari prestidigitatori-hipnotizori si cititori ai gandului
din eau au trecut prin Bucuresti.
Reprezentatiile lui, Pickman au fost date la Teatrul Na-
tional. La prima a lost de lata i regina Elisabeta.
Pickman erea in ailevar o forta in toate prezentarile lui $i
a lasat la Bucuresti puternice amintiri.
De-altfel pickman avea o reputatiune mondiala.
Cea dintaiu spartura in blocul opozitiei care rastnenase
De Ion Bratianu se face cu prilejul alegerilor comunaleAin
Bucuresti.
Comisia interimar a. era sub presectentia lui Em..;,PAIce
Protopopescu desemnat a fi primer. La alegeri opozitia unitrt
prezinta o lista in rare fiobnreaza toti frunta$ii opozitiei in.
capul listei Colegiului I Dumitru Bratianu iar in fruntea listef
Colegiului al 2-lea Nicolae Blaramberg. Deci nici un consepva.
tor cap de lista.
Conservatorii consultand listele electoralevedeau ca. sunt;
in minoritate fata. de celelelalte nuante liberate. 'he!
.Dar Fleva, omul popular al Bucure$tilor i fost primer suli
liberali, prezinta lista. separatrt.
Listei lui Fleva se alatura cooperatorii cu Dumitru But-
culescu, oare care grupuri de meseria$i $i un numar de co.
mercianti. Fleva 'Area ca. este o primejdie pentru lista opo-
zitiei-unite pe care o sustinea guvernul.
In ziva alegerei lupta fu foarte calda. Mergand pe la diver-
pale sectiuni de votare, IntEdnesc grupuri de aleglitori cari
strigau ; Fleva1 Fleva!; s'ar fi parut ca Fleva este eroul si va
Yi invingatorul, Totusi rezultatul a lost : lista guvernului
www.dacoromanica.ro
12 -
1401 voturi, lista liberal& 720, lista Fleva 262 si o alta list& in,.
dependent& 109.
Guvernul ai opozitiunea-unita au invins, dar au invins
cu mare greutate, liberalii, a doua zi dupa o atdt de rdsunatoare
didere, au putut intruni 720 voturi, ceea ce, pentru guvern ai
partidele din opozitie era un avertisment. Iar marele tribun
si omul popular prin excelentA, d'abia canna 262 glasuri.
Inca o dovacla de pretul ce e poate pune pe populari-
tatea stradei.
Peke Protopopescu a fost ales primar iar Nicolae VriL
biescu, A. Roseanu,Leonicla Paciurea ai Ef. Ghermani ajutori.
Dar ruptura Intro partidele cari au rsturnat pe Io
Bratianu se largeate.
In Iasi se fac alegeri comunale. La Colegiul I lista ono-,
zitiei-unite, aliata cu junimistii ai sustinutl de aclministratie
are 332, lista liberallor lui M&rzescu obtine 260, radicalii lui
Panu intrunesc 77 glasuri iar socialiatii 19.
Se declar& balotagiu. Conservatorii inteleg ca nu sunt in
majoritate.
Pe la mijlocul lui Iunie F .L. Caragiale este numit direr.
tor general al Teatrului National, iar membril in aomitet: V. A.
Ureche, Piltraacu, Dimitrie Rosetti (Max) ai Wachman. -
Trecerea lui Caragiali 'pa la Teatrul National n'a Lisat
nici o urma bung'. dinpotrivd. de mult Teatrul National n'a
mars atat de raO cum i. mars sub noua directie.
Caderea regimului liberal cla Ica la descoperirea eatorva
acte necinstite in adrnimstralide publice sau controlate. Una din
cele mai miportante este scandalul de la Eforia Spitalelor ci-
Nile in care este inintleat. dirertorul Fforiei Simeon Miluii-
lescu, un fost rosetist. fost secretar general al Ministerului de
interne cand Rosetti era titular la acest departament fost pre-
fect de politie in noaptea istorica a lui 11 Martie 1871. and
studentirnea a atacat banchelul Ternianilor ,de la sala SIA-
tineanu. Simeon Mihailescu dovedit cd furase sume insemnate
a fost depus la Vgriiiesli Roo, osandit cle lustitie
In acelas timp partidul liberal mai suPorta o Perdere
insemnara generalul Dimitrie Leca, presedintele Cameral li-
berale moare subit la Bacan. Generalul n'avea decal 60 de ani.
Generalul avea o ipsemnati influent& in Moldova.
Generalul Dimitrie Leca comanda batalionul de vanil-
tori de garda la Palat cnd a fost detronat Voda-Cuza la 11
Februarie 1866. In rizboiul independentei a comandat en
bravura pe cairnpul de badlie.
In 1889 va fi 0 Expozitiune Universal& la Paris, Ronania
participa. Comisar al Romaniei i preaedinte al Comitatulut
..4ec
*Ate numit printul George Bibescu Un mare comitet urmeaza.
fin fruntea acestui comitet sunt cameni de man. int&i a tarei
ifirecum: Lascar Catargiu, general 1. Ern.. Florescu, George Ver.

www.dacoromanica.ro
; 73
nescu, Nic,olae Blaramberg, Em. Protopopescu-Pake, etc., etc.
Nici un membru al partidului lui Ion Bratianu nu figureaa
Cu toate stitruintele opozantilor din vechea opozitie-
unita guvernul nu dizolva imectiat Camerele, fiindca
aveau scopul lor bine precizat.
Petre Carp spusese intotdeauna ca tara e guvernamentalt
aceasta spusese $i regelui. De atatea ori repetase : Dati-mi pu-
terea si m. prind ca la cele dinti alegeri am majoritatea". Dar,
ca de atatea ori, Carp exagera.
In adevar tara erea guvernamentalt aclica in tara erea
un contingent electoral care, fiind foarte mobil, trecea dela tin
partid la altul $i in totdeauna la cel care guverna, dar acest
contingent singur. nu putea da majoritatea unui partid fart
nici o legatura cu masa electorala.
Acest adevar l'a inteles Carp de Indatti ce a ajuns la
putere.
In ziva In care noul minister Teodor Rosetti s'a prezentat
'discutiunei parlamentului, George Panu a atacat guvernul
spunandu-i ca, nefiind cunoscut de tart ca neavand populari-,
tate, este un minister personal. tar Petre Carp i-a raspuns, a-
claogand :
Recunosc ca. am venit la guvern fara popularitate, dar,
spre deosebire de acele guverne care au venit populare si au
cazut nepopulare, nol venim nepopulari, dar vom pleca popm-
lari.
Guvernul cauta acum sa-si faca partizani In randurile
opozitiei-unite, cad MA, concursul macar a unei parti dintre
cei earl rasturnasera pe Ion Bratianu, nu poate indrazni sa in-
frunte lupta electorala. Cei dintal cari s'au aratat accesibili is-
pitelor guvernamentale au fost tinerii de la Epoca, adica Nicul
Filipesc,u. Platforma erea: elirninarea treptata a tutuilor ele-
mentelor liberate din blocul fostei opozitii unite si reconsti-
tuirea vechiului partid conservator pur de ori ce amestec
are in.
Nicu Filipescu In Epoca a scris un articol agresiv in pp-
triva lui Nicolae Fleva si Gheorghe Panu, articol intitulat :
In contra oamenilor populari".
Fiindca oamenii cei mai populari din blocul opozitionist
erau liberalii, conservatorii intreprind sa-i anihileze, unul
dup altul.
La Bucuresti Pleva fusese redus la alegerile comunale.
La Iasi marele elector Gbeorghe Marzescu, liberal disident
$i omul popular al Ia$ilor, este si el invins in alegerile de
la Comuna.
Pretutindeni conservatori batrani merg mama in mama
cu guvernul.
Cnd guvernul junirnist a socotit cu relatiile dintre con-
servatori si liberalii din fosta onozitie s'au racif indestril si
r t fostul bloc e de fapt clesfiintat. dizolva
.
ParlamontuL A-
reasta in luna lui Sentembrin.

www.dacoromanica.ro
74
In ziva de 8 Septembrie Camerele sunt dizolvate. Mi.
nistrii si mult idintre deputati vin in frac la Camera. De-
cretul de dizolvare este foarte scurt iar formalitatea citirel
ilecretalui tot la fel.
Si acum Incep conciliabulele, intrigue, luptele si trage-
rile pe sfoara.
Toate partidele se pregtitesc de lupta.
Liberalii lui Dumitru Brtitianu se intrunesc deosebit de
conservatori avand In frunte pe Dumitru Bratianu, M. G04
gglniceanu, Petre Gradisteanu, N. Blaramberg, G. Panu, G.
53oerescu, G. Paladi. Fleva face tot barn% a parte.
Liberalii lui Ion Bratianu se Intrunesc chiar In seara
'ditolvarei la Societatea Nationale" si aleg urmathrul comitet
'de lupta: Ion Bratianu, D. Sturza, Eugen Sttitescu, P. S., Au-
relian, G. Chitu, An. Stolojan, M. Ferekide, Andrei Vizantie,
tStefan Sendrea, Vasile Gheorghian, Gonst. Nacu, Alex. Ortiscu,
Wasile Lascar, Gr. Serurie, D. Giani, Const. Stoicescu, N. Mo-
roianu, Dancovici, Tacu, D. Tantisescu, G. Esarcu, Vilner,
;Take Anastasiu, Coco Demetyescu, Stancu Becheanu, Gogui
Cantacuzino si N. Constandache.
Conservatorii, cari vor s. punti singuri mana pe putere,
stilrue sa se faca cat mai repede ruptura cu Dumitru Brtia-
nu. Liberalii disidenti, filra concursul dirora regimul lui Ion
Bratianu nu ar fi putut fi rosturnat, au devenit acum o po-
varli care trebuie aruncata. De aceea imecliat duPa dizolva-
rea Camerelor, comitetul partidului liberal-conservator se
dntruneste si hotriraste ruptura. Lascar Catargiu trimite lui
Durnitru Brtitianu urnititoarea scrisoare :
Bucuresti, 14 Septembrie 1888.
Domnule Brlitionu,
Am onoare a v5. comunica cu., in sedinta sa de la 12 Sep-
tembrie, Comitetul executiv al partidului liberal-conservator,
cu majoritate, a fost de parere ca, In urma caderei guvernului
Bratianu, scopul coalitiei a fost atins si c, prin urmare, tre-
buie ca la viitoarele alegeri partidul liberal-conservator sa se
prezinte singur In lupta.
In sedinta sa de la 13 Septembrie, Comitetul central al
partidului, fiind consultat, a confirmat iari, cu majoritate
de yoturi, hotararea Comitetului executiv.
. Primiti, va rog, d-le Bratianu, Incredintarea considera-
Vei mele clistinse si a stimei mole
L. CATARGI
Deosebirea Intre gratitudinea conservatorilor si a libe.
ralilor este elacvent. La 1876, dupa rasturnarea lui Lascar
Catargiu, coalitia nu s'a desfAcut lnaintea alegerilor iar toti
fruntasii ei au niers la urne Impreun i toti au lost aka

www.dacoromanica.ro
75
In parlament. Granservatorii, insa, intore spatele, a dodo. gi
dupd victoria, tovarasilor liberali.
Peste putin va veni i rfindul lui Vernescu.
In ziva de 19 Septembrie se prezinta in fata Curtei de
Apel procesul directorului prefecturel politim Capita lei, capitan
Pimancea, a inspectorului do polijie Alexandru Davila si a
(procurorului Paraschivescu.
Acesti functionari au fost dati in judecata pentru ca au
todurat pe niste tigani arestati sub acuzarea de tOlhOrie.
o talharie cu rsunet se faptuise la Valea Tonganului, o
ceata de tigani fubanuita; ceata fu arestata si adusa la pre-
4ectura politiei, insa fiindca toti tiganii au tagaduit cu in-
daratnicie participarea ler la talharie, au fost biltuti si schin-
giuji intrtin mod ingroiitor.
, Vestea spaimantatoarelor torturi a zguduit tot ormul,
parchetul a intervenit si rezultatul a fast trimiterea calor
trei functionari In fata justitiei.
, Curtea a osandit pe Dimancea si pe Alexandru Davila
fiecare la cte 2000 lei amenda si solidar la 100 lei daune, iar
pe procurorul Paraschivescu l'a achitat.
Conservatorii sunt furiosi in contra acestei sentinte de
_condamnare. Desi torturele ingrozitoare ereau dovedite, ziarul
L'Independance Roumaihe, a sustinut c toti acuzatii trebuiau
achitati de oarece tiganii ereau recidsvipti.
Acest ziar nu mai erea in .opozitie, deci nu mai avea ne-
voie s. faeCt fatiirnicie profesand principli de justitie si inalta.
moralitate.
Procesul escrocheriei cu apa de aur a venit in, fata sec-
tiei a 2-a a tribunalului l',orectional. Sion Gherei i Andronic
au lost ostmditi la cate 2 ani inchisoare si la ate 1000 lei a-
.menda. Ceilalti acuzati la pedepse mai mici. Un fost comisar
'de politic Theodorini a fost osOndit la 6 luni.
Andronic si Sion Gherei au mai lost ksOndi(i si la 59.400
lei despagubiri catre cei escrocati constituiti Parte civila.
Prefect al politiei Capita lei e numit colonelul Algiu.
' Alegerile dau, se intelege, o mare rnajoritate partidului
liberal-conservator hist). guvernul nu poate fi Incontat fiindca
partizanii sai sunt foarte pujini.
Caracteristicele acestor alegeri stint :
1) Colectivistii (adica pal tidul liberal condus de Ion Bra-
tianu) desi batut face, totusi, foarte bung figura in alegeri,
cad, aproape peste tot, candidatii liberali strng de aproape
pe candidatii cari biruiese.
2) La Iasi liberalii de toale nuantele uniti si, cu radiealii
lui Panu, triumfa aproape po toga linia. La colegiul II de
Camera sunt alesi : Panu, Tc ni, Nicolae Ionescu etc., la co-
legiul al 2-lea de Senat Gheoighenirzescu, Stefan Sendrea si
Chrnescu, la colegiul al 3-lea tle Camera Ion Ndmde socia-
listul.

www.dacoromanica.ro
76

3) In Camera patrund doi socialisti : V. G. Mortun Ta


Roman. Ion Nadejde la Iasi. Mai triumfa si C. Dobrescu-
Arges la Arges, care, desi nu e socialist, e primul deputat
taranist In parlamentul Romaniei.
La alegerile de balatagiu pontru Camera triumfa liberalii
disidenti-uniti cu liberalii-eolertivisti. La Iasi Mihail Cogal-
niceanu la Dolj Stefan Plesea, la Prahova C. Enescu si
Radu Stanian, C. T. Grigorescu si C. Micescu. Apoi la Senat
sunt alesi la Craiova Gheorghe Chitu, la Iasi printul Grigore
Sturza si la Prahova P. S. Aunlian *i N. Fleva.
In Ilfov Ion Bratianu rat lane In balotaj cu bancherul
Christoif Cerlenti la colegiul I de Senat. La al doilea scrutin
nu se mai prezinta
Cade-rea lin Ion Bratianu este semnificativa. Dupa 12
ani de a tot puternicie acest om, sub guvernul caruia se facuse
atatea fapte mari care transforlitasera Romania, nu mai pu-
tuse gasi un colegiu care st-1 trimita In parlament.
Numai doi dintre toti fostil lui ministrii au putur fi
acestia ereau: Gheorghe aiitu ales In balotaj la co.
legiul I de Senat din Dolj si P. S. Aurelian ales In balotaj la
col. 2 senatorial din Prahova. Totusi liberalii cazusera In pi-
cioare iar forta lor electorala ingiijora foarte mult pe con-
servatori.
Imediat dung, sfarsitul alegerilor, conservatorii ridica ca-
pul si sfideaza guvernul, In conciliabule se hotardste rastur-
narea cabinetului care nu se poate rezerna pe rnajoritati nici
In Camera nici in Senat
In fata acestei situatiuni cabinetul e hotarit sa puna
chestiunea de incredere la Senat cu prilejul alegerei presedin-
tului. Theodor Rosetti primul ministru, cere Senatului s.
proceada la alegerea presedintelui pentru Ca echivocul, care
apasa asupra cabinetului, sa se risipeasca.
Candidatul guvernului la presedentie erea Nicolae Cretu-
leseu iar candidatul partidului liberal-conservator generalur
I. Em. Florescu. Avesta din urina e ales cu 57 voturi contra
37 date lui Cretulescu; plus 8 buletine alhe.
Echivocul disparuse.
A dOua zi dupe alegerea generalului Florescu se rag.
pandeste In oras *Urea ca guvernul va dizolva Senatul bine
inteles erea numai un zvon insa tensiunea Intro guvern *Li
majoritate cre*te.
Alegerea presedintelui Carnerei are o importanta Inca
$i- mai mare. Aci partidul liberal conservator prezinta can .
didatura lui Lascar Catargiu.
Dupa rugamintea staruitoare a primului-Ministru aleg&i
rea e amanata pentru 24 ore, dar a doua zi, Lascar Catargiu
-este ales Presedinte cu 105 voturi contra 40 date hii Dumitru
Bratianu, 7 lui Gheorghe Vernescu si 14 buletine 4.1be.

www.dacoromanica.ro
77

Liberalii-colectir*tt au votat alb, iar disidentii at cei mai


multi junimi$ti. adica guvernamentalii, au votat pentru Du-
'tnitru Bratianu.
Proclamarea lui tascar Catargiu presedinte al Cameret
este primita cu lungi salve de aplauze din Camera si tribune,
flindert partidul luase din vrerne masura ca sa garniseasca.
tribunele publice cu partizani si agenti.
Situatia guvernului era, de acum, pe dentin lamunta, doi
biltrani conservatori din .vechea garda batuta la 1876, prezi,
dau Camera si Senatul.
Situatia guvernului ca si a Pailtdulur conservator era,
astfel, foarte nesigura Inca, dela inceput. era framantarilor
incepea. Genera lul Gheorghe Manu. fiind ales vice-presedinte
cu cele mai putine votun dintre cei patru vice-presedintr, se
urea cel dintai la tribuna ea sa multumeasca Camerer. Cu acest
prilej el spune:
M'am suit cel dintai la tribuna ca sit va multurnesc
de si am obtinut eel mei mic numar de voturi, o fac ca
-sa amintesc proverbul care "triune: Fereste-ma, Doamne, de
prieteni, Mei de dusmani mii. feresc singur".
Genera lul Mann era banuit, ca cocheteaZa cu guvernul
si cii. n'ar fi favorabil unui guvern prezidat de Lascar Cater-
gin.
Dupa alegerea ceTor doui presedinti ministerul Theodor
Rosetti prezinta regelui demisia cabinetutui. Rege le It Insrci-
neaza tot pe dansul cu constituirea unui nou cabinet. Un
guvern Catargiu regele nu-1 voia Inca. Alit pentru politica
din afara cat si pentru politica din nauntru dorea un cabinet
moderat i oarecum impartial lntre partidele extreme.
Noul cabinet este astfel compus: Theodor Rosetti, pre.
dinte fara portofoliu Al. Stirbey internele, Gheorghe Ver-
nescu justitia. generalul Menu razboiul, Alexandru Laho-
vary domeniile P P. Carp, externele, Titu Maiorescu, ins-
structia publica, Menelas Gherman finantele, Alexandru
Marghiloman. luerarile publice.
Noul minister este primit in Camera -Fara entusiasm.
Un deputat din Iasi anume Ceaur Asian arata ca vechiul
Partickl conservator a plecat steagul in fata Erei Nouti.
Petre Carp, intrebat In ajunul alegerilor daca guvernul
va face alegeri libere. a raspuns:
Le va face curate.
Ceaur Asian, constala ca alegerile nu au fost, Insa, nici
4ibere, nici curate. Guvernul e atacat din mai multe parti iar
batranii -conservatori sunt posomorlti.
Deocamdata toate fartele mai tinere ale vechiului partid
conservator, precum Alexandru Lahovary si generalul Manu
trecusera la junimisti.
La jumatatea luneiNoembrie partidul liberal al lui
Ion Bratianu inregistreaza o nourt grea pierdere: Ion Cam-
pineanu, una din cele mai mari valori ale Partidului i eeful

www.dacoromanica.ro
78

prezumtiv, moare la varsta de 46 ani de o boala nerveasa


care 1 rodea de mult.
Partidul liberal pierduse prin moarte, dela 1876 pana la
4888, pe C. A Rosetti, pe generalul Leca, pe Ion Campineanu
$i pun disidenta pe Duimtru Bratianu, Mihail Cogalniceanu,
Ni olae Flex a, plus oamenii d a doua $i a treia categoric din
ye hea garda precum Grigorie Serurie, Pana Buescu, C. Ori-
goiescu, etc. Totu$1 in elegeni partidul se tinea bine.
. La 1876 and partidul conservator, pierduse puterea, a-
legerile generale n'au adus in Caniera decat un singur Mem-
bru al acestui Partid, pe printul Alexandru Stirbey la Cra-
iova; acum cel putin 10 liberali putura intra in Camera Si in
Senat; iar in foarte multe colegii condidatii liberali au cazut
pentru foarte putine voturi.
Daca Ion Bratianu n'ar Ii murit poste 2 ani $i jumatate
si daca si-ar fi pastrat vigoarea mintala, nici odata partidul
liberal n'ar fi stat 8 ani in opozitie.
Un succes al liberalilor era $i alegerea senatoridor univer-
sitari : Universitatea din Bucure$ti a ales pe Alexandru 0.
rascu cu 27 voturi contra lui Alexandru Odobescu, candidatul
conseravator care a intrunit 1.7, iar la Ia$i a lost ales iarasi
candidatul liberal Gheorghiu cu 17 voturi contra candidatth,
Dui junimist Culiano care a avut 16.
In mile de 1 Decenibre se Prezinta inaintea Curtei de
Casatie procesul generalului Alexandru Anghelescu, lost mf-
mistru de razboiu. Dat In judecata dc catre Senat, conform
Degei do responsabilitate ministenala. acuzatia e sustinutry
de catre comitetul acuzator compus din urmatorii senatori
, din dizolvatul Senat liberal: Polizu-Mic$une$ti, pre$edinte,
' 'Arapu, Nanu, Grigore *tefanescu, Budi$teanu, Vergati $i
NIeitani membri.
Acuzatul e aparat de advocatii Danieleanu $i Corbescu
Matei.
Ministerul de raboi s'a constituit parte civila pentru lei
167.000. Avocatii ministerului sunt d-nii Vasile Misir $i Va-
site Bratianu. Prezideaza prirnul-presedinte C. Skina iar ins-
tante e compusa din sectiunile unite ale Casatiei.
Dupd trei zile de dezbateri, Curtea de Casatie, constitui.
1.4 in inalta Curte de justitie, a condamnat pe generaluI AI.
tAnghelescu, la 3 luni inchisoare, 15.000 lei amencla $i 40.000
Del despagubiri civile catre ministerul de razboi, care a fast
ifrustrat cu prilejul rind furnituri de cositor. Mai e condam-
giaL la incapacitatea de a primi vreo functiune publica, IaJ
:perderea clrepturilor sale civile, exceptie pentru dreptul de
pensiune. Intaia oara, in Romania, un ministru era osandit
Pentru hotie $i abuzurf.
La 4 Decembrie a murit Elena Otetele$anu nasclitii Fi-
Jipescu, marea matroana a Bucurestilor.
Elena Otetelesanu era cea dintai doamna primitoare; ge-
neroasZi. miloasa $i memo. Capitalei. Primirile ei. balurile ei.

www.dacoromanica.ro
79
-
serateae,serbarile in marele pare din strada Mat& Mftlo erau
unice in Bucure$ti. Nu era om de calitate, tiinar .care Ince-
pea, om care voia sa intre In soeietatea de sus, care sa nu
ineeaPa prin salonul doamnei Otetelesanu. Am spus toate
acestea In volumul 1.
Aceasta fernee era o institutie. era o mare autoritAte so-
ciala., o recomandatiune a ei, o interventiune, o rugaminte
erau in totdeauna ca si un ordin. Dupa doua luni de suferin-
te, pe patuli boatel., demna matroana a incetat din viata.
AstAzi in casa ei uncle a primit tot ceeace Bucurestiul si
Introaga tart' area mai cleosebit, este instalata o restauratie :
,Terasa Otetelexnu. lar in pare joaca oarecare trupe de vara.
Intrigile in particlul conservator urmeaza. Lascar Ca-
targiu este, cu incetul, parasit de multi conservatori can
rnerg sa cc grupeze in jurul lui Alexandru Lahovary, adica
in jurul guvernului.
Lasear-Catargiu ceruse sa se voteze un Project de lege
care .sa, declare Galatul port franc dupa cum mai fusese odi-
nioara; era o fagaduiala datA galatenilor care-I alesese de-
putat..
Era aproape de Criteiun. Lascar Catargiu cere Canierei
sa nu a vacanta pana ce nu va vota legea portofrancului,
Inca Camera cu 52 voturi contra 26 hotarAste sa ia vacantil
imediat. Votul era categoric in contra lui Lascar Catargiu.
Conflictul se va lichida dupa vacanta In 1889.
Parlamentul voteaza proiectul de lege prezentat dc ini-
nistrul.cle ffnante Menelas Ghermam Pentru introducerea e-
talanului de aur si suprimarea agiului.
z Am vorbit mai Inainte de flagelul agiului. Junimi$tii
aveau, in programul lor desfiintarea lui prin introducerea
etalouplui de aur.
Liberalii de toate nuantele au combatut proiectul. Dar
i\lenelas Ghermani a aratat ca asupra celor 180 milioane lei
aflatieln circulatie erau 47 milioane argint depreciat fara vaa
loare internationala, si 26 milioane bilete hipotecare. Cirnla-
tia era, dar, prea incareata, trebuiau retrase din eirculatie 26
milioane bilete hipotecare $i introdus etalonul de am..
Proiectul a fost votat si a dat foarte bune rezultate,
Regimul se mai distingea prin cloud activitati: una la
Comuna, celalta, la Teatrul National.
La Teatrul National Caragiali calcase cu Piciorul string.
Caraetei'ul situ autoritar'cat i lipsa de uthritatefiindcii fu-
sese prea mult timp camaradul pe picior de egalitate cc; cei
mai multi dintre actori, i'a creat repede o atmosfera de ne-
suStinut. Cei mai de seam1 actori. Grigore Manolescu, AriQti-
ta Romanescu, C. Notard, etc. pileasese Teatrul $1, In curand,
Caragiali se vede redus numai la comici.
I a Teatrul National nu se mai reprezentim dealt oar&
cari Terse iar rezultatul era ca tcatrul nu mai atragea pe. ni

www.dacoromanica.ro
80
ment Actorn nu mai jucau dealt in fate, scaunelor aJosolut
goale.
Totu$) norocul tinea ochii pe el Intr'o bung, dimineal
rnoare o doamng Mornu lo care lasd o avere de mai multe
milioane, printre mostenitori se afla $i mama lui Caragiali,
Dupii multe tribulatiuni, procese $i tratative, Caragiali iz-
buteste sa dobandeasca o parte din aceastg mostenire atat de
insemtati.
In privinta acestei mosteniri o anecdotri :
Printre alti camarazi de petreceri Caragiali avea si. pe un
viorist din orchestra Teatrului National nurnit Dragoescu,
Acest Dragoescu platise de atatea on spriturile lui Caragiale,
$i-i imprumutase, nu o date:, traditionala piesa de 5 lei Pen-
tru ca sii aibd a doua zi ce manca. and Caragiali a ajuns
chiabur s'a intmplat ca Drigoescu sii cain sCapete; apoi a a-
flat crt Caragiali plateste acum festinuri baltazarice in tovg-
rgsia altor persoane mai simandicoase, iar pe vechii lui to-
vargsi mai golgsei ii cam ocolea. TotW Drilgoescu sau Dru-
goiu cum Ii spuneau intimii isi lu inima in dinti si se
prezinti intr'o zi la autorul Noplei Furtunoase, care dejuna
la birtul Enache, in companie. Drugoiu, nici una nici doul;
ii cere cu imprumut 300 lei.
Atunci Caragiale si-a luat un fel de aer solemn si ficu
lui Drugoiu moralg:
Bine, mil Drugoiu. ce fel de prieten mi-esti tu? , E ze
ilevarat cl am mostenit $i e adevgrat cii m'ai ajulat cand
erarn sarac, dar asta insemneaza ca acuma sa-mi impart
averea cu prietenii ? Pgi dacg voiu face una ca asta, n'o sg
raman iar calic, mii. Drugoiu ?
Bietul Dnigoescu rgmase pe ganduri $i nu putea sg-i
treacd. Stia perfect de bine cg prietenul Caragiale, cel mai
bun prieten al lui, platise. la Frascati, cu doug seri mai Ina-
inte, 600 lei o Petrecere cu lautari, cu $ampanie $i cu Cate $i
mai cate. Si atunci Ii veni o idee.
Mg, Iancule, tu ai dreptat,e dar ia inchipue$te-ti, tu, un
lucru.
Ce sa-mi inchipuiesc, Drugoiu ?
Inchipue$te-ti, Iancule, cg noi trecem amandoi intr'o
Climineatrtpe Podul Mogosoaiei $i cii o slujnieg, dela etajul
'de sus iti varsa in cap murdgria dintr'un tucal. Pe tine te
Tace leoarcg, dar eu, care sunt langg tine, nu primesc cativa
stropi pe haine ? Numai cativa stropi din mostenirea ta cer
g,i eu, Iancule.
Toti cei de fatg au ras, a rgs si Garagiale cam silp, dar
a adriogat rgutgcios:
Asta e spirit bulgriresc.
Istoria nu ne spune dacti bietul Drugoiu, nrietenul dea
centionat, a fost stropit.

www.dacoromanica.ro
81

Cu totul altceva a /ost activitatea lui Pake Protopopescu


la primarie.
Fara nici o exagerare Em. Pake Protopopescu, a fost-tel
mai capabil i muncitor primar din call i-a avut Capita la
omaniei.
Lui i se datore$te sistematizarea multor cartiere, daram a-
rea unui numar de biserici, printre care $i biserica Saxindar.
El a deschis piete. a aliniat strade, a amenajat Ci$megiul,
kinde a introdus fantanele luminoase,a instalat lumina elec-
trier). pe marele bulevarde, la Saseaua Kiseleff, la abator, etc,
El a pus la punct cestiunea filtrelor dela Arcuda. El a dara-
mat Turnul Collei, ceea ce a produs o puternica protestare
din partea arhitectilor. Dar opera lui capitala este prelungi-
rea marelor bulevarde, dintr'o parte dela strada Brezoianu
isana. la Cotroceni, din alt a. parte, dela strada Coltei pana la
obor.
Pake Protopopescu a fost un om de o mare activitate si
loarte pasionat pentru opera lui.
Cestiunea infrumusetarei ora$ului II preocupa foarte
mult, 11 preocupa si cestiunea locuintei. Dupg ce a deschis
marile bulevarde, a inteles ca ele vor fi foarte cu greu popu-
late, cladirile maxi ar fi venit tarziu. PreocuPat de aceste idei
a intrat in negocieri cu o Societate de Constructii din Paris,
aceasta Societate se obliga sa construiasca roe intregul bule-
yard, dela Cotroceni la Obor, numai case inalte de 6 etaje; te-
renurile trebuiau sa fie cedate de prirnarie, iar casele, dupa 99
de ani, reveneau comunei. Era o afacere stralucita din punc-
tul de vedere estetic $i edilitar.
Reprezentantul Societatei pe care 1-am interviewat a.
tunci, mi-a expus planul sau:
Imediat dup g. ce casele vor fi construite toate vor fi lo
cuite. Pentru Prava lii ma adreses comerciantilor de pe Ca lea
Wictoriei, Lipscani, Carol, etc., si spui fie caruia: Thunneata
fplate$ti pentru magazinul dumitale, bunaoara, 3000 lei chirie,
eu iti ofer o pravalie mai mare, luminata cu electricitate, cu-
mata si noua numai cu 1500 lei $i contractul pe 5 ani". Ofer astfet
1.a loath' lumea pravalii si locuinte cu mull superioare, cu apa:
.curenta calda $i rece, cu electricitate in cartier, pe o artera Ian-
ge $i sanaloasa, cu tramvaiul pe dinainte si numai cu jurna-,
'tate chirie platita de fiecare. Nu cred c. vor fi oameni cari sa
refuze.
Cu chipul acesta eel putin 50.000 oameni se vor muta In)
nouile c.ladini. Insa, peste 5 ani va fi alta chestie. Atunci ur-
cam chiriile fiindcA altfel nu ar fi rentabil pentru nor.
Proiectul era ispititor, Inca proprietarii bucuresteni s'au.
tlarmat. De oarece opozitia a gasit cu cale srt agite lumea, si
kle ooarece Proprietarii ea $i Creditul Urban au pus pieiorull
Ion prag, proiectul a cazut.
Tot sub primariatul lul Pake Protopopescu, s'a inaugt
rel. de care o societate belgiana, si nouile linii rlA tramvaie

www.dacoromanica.ro
82

cu cai linia dela Op ler, linia dela bertiria Luter, caka Dora-
bantilor, strada Romana, grddina Ateneului, etc.
Pake Protopopescu a fost un mare reformator din acest
punct de vedre, ceea ce, n'a impiedicat Partidul liberal ca stt-I
combatil cu Indfirjire. Dar acest partid avea o scuz : pe vre-
rni a aceea prirntiria era agentie electorala.
Pake avea In proiect ruulte lueruri Insemnate intre allele
desfiintarea accizelor comunale i Inlocuirea lor cu o altfel de
laxatie. Dar atat politica cal si moartea 1-au silit sti ptirriseascti
adn inistratia comunalit prematur.
Bukvardul dela strada Coltei la Obor 1-a deschis intr'o
naaptt. Seara era incti Pe temelii o casil In dreptul pietei
pude se aflil astki statua liii Ion Brglianu ; lucrtitori nume-
ro0 au lucrat cu tortele toatti noaptea, unii au pavat, altii au
dartmat ultimul perete al casei care masca bulevardul. Pake
Protopopescu a veghiat toatit noaptea. A doua zi alt tablou:
Bukvardul era deschis.
Am spus cA Turnul Coltei a fost diirmat de cgtre Pake
Pratopopescu. Sit dau amtinunte.
Acest turn construft de catre soldatii lui Carol al XH-lea
Regale Suediei, la Intoarcerea lor din Turcia unde fuseserd
internati in urma pierderei britalliei dela Pultava, era asezat
7n poarta vecha a sPitalului Coltea. Gaud Pake Protopopescu a
yoit s4 alinieze stracla, s'a Impledicat de turn si 1-a pus Jos.
Fiindcti Pake Pratopopescu, care avea atatea calit6ti de bun
adminiptrater, .era lipsit de sirntul artistic.
ta:'1888 turnul nu mai era cel dela 1742 and fusese ri-
'Cheat fiindc puternieul cutrernur dela 1818 Ii surpase o in-
semnatZi. nortiune a varfului.
Dar lipsa gustului artistic nu era singura lipsit esteticg si
culturala a oamenilor epocei. Pe zidul de fundament al grila-
jului care imprejrnue spitalul Coltei, treciltorii vor citi pe o
piatrit pe care uzura vremei o roade nelncetat, urintitoarea in-
:scriptie ursitti a fi comemorativa
Aid a fost turnul Coltei zidit la anul 1742 $i care a ser.
yit ca foisor pentru foc dela 1848-1888 and s'a da.ramat I".
Turnul Coltei nu ea ddrdmat la 1888, ci a fost claramat. Pe
Jngit ca inscriptia nu spune de catre eine a fost ziclit turnul,
dar stilul e un document al inculturii epocei.
In anul 1888, s'a Intmplat fioroa.sa crima dela scoala
'din Tabaci.
Pirectorul $coalei, anurne Venescu, si cu sotia erau In
vil glatura fiindca crima s'a petrecut la sfarsitul vacantei de
vara" , acasa ramtisese bpit4,anq Inap,N. a ;WI ,Venescu si un copil
mi(; Al)pc,,esituia. pii sc_r9,,Lcicg ,AerAtorit ungureni : lArbatul
si I nwia.
Intr'o dimineata, ativa copii veninci ta scoalg pentru In-
scriere, au gasit In curte Intins pa jos fara simtire un om tad
par: era tefan Venescu, nepotul directoruluj, fost sergent Iri
armata, liberat de curand.

www.dacoromanica.ro
83
Desteptat, Stefan Venescu a povestit urmM,oarelel
Azt noapte, pe la ora 1, dup a. ce am petrecut prin ora
urn intrat acasa.
Adaog c Stefan Venescu locuia la unchiul sau In Chiar,
localul scoalei.
Un spectacol Infiorator am avut lnaintea ochilor, ur-
rneaza Venescu, am vazut doi ungureni cari asasinau pe ser-
yitori. La aceasta vedere am scos un strigat de groaza, strigat
care a atras atentiunea asasmilor asupra mea. Cand am vazuf,
ca ucigash se reped dupa mine, am fugrt dealungul odailor
liana ce am gasit o fereastra deschisa si am sant afara...Dar,
sarind rail am cazut pe spate si dupa aceea nu mai stiu ce s'a
Intamplat.
Intrebat daca ar recunoaste pe ungureni cand i-ar veklea,
Venescu a raspuns ca i-ar recunoaste; si a dat chiar seinnal-
mentele lor.
La Inceput aneheta a fost condua copilareste. Pentru ca
Stefan Venescu sa poata recunoaste pe asasini, agentii politiei
au pornit prin oras, au ridicat de prin curti pe toli randasii
ungureni si, In siruri lungi Ii aduceau la politic unde magis-
tratii anchetau. Bine !Metes Venescu n'a recunoscut pe nici
unul.
Mai tarziu tocrnai, sau a doua zi, un functionar politic-
nese a observat ca Venescu, care era retinut la politie ea In.
formator, fiindca era banuit, avea mare grije de palaria sa:
de cate ori era trecut dintr'o camera In alta, cea dintai preocu-
pare ii era srt nu-i ramade paldria In odaia de unde pleca. Acel
functionar Prinzancl banuiala lui piilaria i o perchizitiona;
In ciptuseala de piele desv>peri un teanc de hartie moneta
,austriaca.
Strans cu usa Stefan Venescu marturisi impatrita crima.
De mai mult limp obser vase ca servitorii, de fel din Un-
gana, neat.' oarecari econornii; si, fiindca el, pe de o parte
-era. cu totul lipsit de bani iar pe de altrt parte li placea si pe-
treaci, planui s fure banii servitorilor.
Surprins In timpul operatiei ii omori pe amandoi. Dar
zgomotul luptei i ipetele victimelor destepta pe batrana ma-
ma a lui Venescu care esi-sti, vada ce se intampla. Bitrana vrv
zand infioratorul spectacol IncePu, fireste, sa tipe. Venescu
perdu capul si alerga dupa femee pe care o ajunse In camera
de culcare si-i infipse cutitul de mai multe ori.
Copilul desteptat din somn, vizand drama. Incepu sa elan.
sa roage:
Nene, nu omori pe Marna Mare !...
Atunci Venescu, care isi pierabse etr lotul sange144 rece,
suprima i pe acest din urma martor. Apoi, crezand ca Ira in-
cleparta dela el banuielile e$1 in curte, se Intinse jos si astepta
Yumina zilei simuland lesinul.
Venescu povesti Intreaga drama linistit recunoscanclu-si
vinovatia si declarand el Insu$i ci este un mare criminal si un
mare mizerabil.,

www.dacoromanica.ro
84

Pr ;vire rezumativ inanoi


Inainte de a pdsi la exarninarea eeniniente1or anului
1889 sa arunc o privire inapoi. sa aduc in Mira cititoi L.1ut
Pe barbatit politici st pe ceilalti fruntasi ai neamului cart au
output seena in cei din urma uptspiez,ece dill 1 Sa spun care
a fost caracteristica regimurilot ce au dominat tara dela 1870
la 1888.
Vechiul regim conservator pe care I-am gasit dommand
tars la 1871 reprezenta cea din urind staptunre a regimului
vectillor boeri.
Lupta pe care o &idea opozitia liberald Impotriva regimu-
mului nu era lupta intro cloud particle amandoud eonstitu-
tionale care se deosibesc numai prin idei si metode, dar era
lupta intre cloud epoci, intre doud clase, lntre doud lumt
deosebite.
Ceeace sunt a.strizi liberalli pentru clasele muncitoare,
erau atunci conservatorii pentru liberali. lntre aceste douti.
familii politice nu era impkare cu putintd, nu era cu pu-
tinta mci railcar o apropiere; erau doua capitole istorice,
deprtate printeo prilpastie.
Oamenn cari reprezentau aceste douri curente nu erau,
totus, atat de departe unii de altii ca culturd si sirntiminte,
si mci nu se poate spune di unit erau reactionari si ceilalti
revolutionari. Afard de putine excePtiuni, fruntasii conser-
vatori i fruntasii hberali erau oamenii aceleasi epoci. Deo-
sebirea o faze-a nu ceeace erau, dar ce reprezentau.
Lasedr Catargiu nu era reactionar dupa cum mci Ion Bra-
tianu nu era revolutionar. Lasciir Catargiu era burghezul Mira:
nimic din grandoarea si megalomania celor cari se cred ieiti
din pulna lui Jupiter Era un om de bun simt, deloc rriu, om
cu o slabd culturd dar avnd vederea clara asupra lucruri-
kr pe care este destul O. le lumintze experienta pentru.ca
sd le poti pricepe.
Era un om de treabd, destul de modern- pentru epoca
lui, far& nici un idealism, om care cdlca sanatos, om pe care
te Poti rezema la nevoie, fiind sigur cal nu te va prirdsi
la Primejdie.
Dovada puterei sale a dat-o In cloud imprejurariqi a-
tunci cnd a lost detronat Cuza i in ziva de 11 Martie 1871.
De4 famitta cansevya,tpare VQB, atati oameni cu mult mai
culti cle oat &I totus el a fost deseomat locotenent domnesc
la 1866 si el a fost ILiskIreinatia. 1.1. Martie 1871 sa facd gu-
vernul
Generalul Florescu nu avea. nici pe departe, calitiitilo
Or statornicie ale lui Lascar Catargiu. Generalul Florescu
era si prin fantul profesiei sale, mai mult pornit ciltre tea-
tralicmul politic.
Tutocmai ca i Lasrhr Catargiu, nu s'ar fi codit ca sX
mentina ordinea cu nujloace violente; tiled cu o deosebire3

www.dacoromanica.ro
85

pe and Lascar Catargiu ar fi ordonat rePresiunea numai


cu pdrere de rdu i spre a salve un interes de mare prey,
generalul Florescu ar IF reprimat gustand voluptatea acti-
unei represive.
In vara anului 1875, generalul Florescu, ministru de rilz-
bolu, pleand in concediu, a lost condus la gard, do unii oft-
ten i asteptat de altii. spre a-1 salute. Cu acel prilej, gene-
ralul a rostit o cuvitntare in care a spus celor de fat5 c5 o-
pozitia conspirti, si pregdtest4 o revolutie, ca aceastri opo-
zitie e compusa din greei, cari vor s pue stripdnire Pe tai
Apoi, adreskindu-se colonelului Badea Dan, care comanda,
pompierii, i-a spus:
Inainte, Badea Dan, and va suna ceasul, sd-ti faci
datoria I
Colonelul Badea Dan nu era un zbir, era un om de
treabd, un om masiv, tdcut, serios si hotdrit. Esit dela coar-
nele plugului, ajunsese colonel; fried culturrt, era un trupier,
din aceia cari nu stiu da inapoi. Dar era devotat generalu-
lui Florescu.
Generalul Florescu era mai mull vanitos decdt ambi-
tios,.iar in ultimul Limp al guverndrii lui Lasar Catargiu.
intrigat spre a-i Ina locul in truntea partiduhn si a g. vLln..0 .
Petre Mavrogheni era un om cult, o capacitate finan-
ciard, dar o fire putin combativil si fdrd pasiune politicrh
Dovadd e faptul cd, dung aderea guvernului conservator,
la 1876, n'a mai lye o parte prea activd la luPtele polllice,
ceva mai mult a prima de la anvernul Br5tianu postul
cle ministru plenipotentiar
Dimitrie Ghica sau Beizadea Miticd, era un personagitt
mai mult reprezentativ si fdr.d convingeri politice. Conser-
vator prin nastere. Prin traditie, prin educatie avea, Insrt,
si 1icniri liberale, ceeace dovedea cd, nu era cu totul neac-
cesibil noilor idei ale epocei.
Foarte vanitos. foarte DIM de per,oana lui".cum spus
odatd, in Senat, Eufeniu Stritescu , era castigat in totdeauna
de cdtre cei cari ii adulau- A tost in tot timpul guvernu-
lui, de patru ani al lui Lascrir Catargiu, presedinte al Ca-
mere!. apol and a simtit c regimul conservator se duce,
si-a Pregritit trecerea alre partidul liberal. Dupd oare:Arf
sovdeli si manevre, a ,i,ntrat in partidul liberal, iar Limp de
aproape 8 ani a fost presedintele Senatului Jiberal.
In fimpul guvernului lui Lasar Catargiu. n'a jueat alt
"rol afard de acela al unei vanitriti mrigulite.
Cu toate aceste slbiciuni a jucat, totusi. un insemna
rol politic In numeroase momente istorice ale tdrii.
Asupra activitdtii sale de om public. Beizadeaua a P11.
blicat In Septembrie 1856 o brosurd In limba francezd intitu-
lath.: Quelques pages de ma vie" (Cdteva pagini ale vietei
mele). in aceastd, tiptiriturd gsim lucruri interesanfe asunra
luptei clintre pomnieri i armata tura In ziva de 13 Septern-
brie 1848 pe dealul Spirei,

www.dacoromanica.ro
86

Dar sa vorbeascd beizadeaua:


(ateva saptamani mai tarziu in urma revolutiei care
a rasturnat pe George Bibescu comisarul Imprtratesc Fuat
Effendi, convoand a doua zi dupa sosirea sa, pe locuitorii
Capita lei in delegatiune pe Campia Cotrocenilor, nici suferin-
tcle, mei prescriptiile medicilor nu ma putura tine In cast', 1).
Una din acele presimtiri ce ne yin nu stim de unde, dat
a careia existenta o marturiseste psichologia, ma instiinta ci
se va petrece In aceasta adunace ceva gray. Mg scol dar,
sunt urcat in trasura mea i pornesc care Cotroceni. In drum
tui obiectul unui onor- pe atat de nemeritat, pe cat de ne-
asteptat Gea mai mare parte dintre revolutionari, intre altii
d. Bratianu, atunci prefect de politie, d. Rosetti i unul din
Sii lui George Golescu se asezara, unii In trasura mea, altii
ealari si-mi facura curtenia de a ma. insoti astfel pang la Go-
troceni. Era de crezut ea, cu cat eram mai aspru cu partidul
lor, cu atat afectau mai multa deferenta pentru mine.
Acea nemarginitA campie oferea Q frumoasa priveliste
coperita cum era de valurile agitate Ale unei populatiuni In
asteptarea destinului ei, si,ingradita la orizont de un bran de
trupe otomane in acea atitudine impasibila pe care Orientul
parcel o imprima oamenilor ea si monumentelor sale.
Afara de rani cuvinte schimbate pe soptite de atre oa-
meni din multime asupra prezentei acestor trupe, totul se pe-
trecu In regula, pana In momentul cand comisarul imperial,
'dupd ce a citit firmanul Imparlitesc. proclama caimacamia
Cantacuzino. Insa atunci, printr`o rniscare spontana si
repede ea si o manevrrt mflitarI, adunarea se imparti in dourt
campuri: unii insirandu-se de partea lui Fuat Effendi *F a Gai-
anacamului si urrnandt-i spre a forma in jurul lor ea un cot.,
'don oficial, ceilai rarnanancl pe bac, fie spre asi manifesto ne-
Inultumirea Inpotriva nouei stari de lucruri, fip ca le-a lipsit
"timpul spre a cugeta asupra unei demonstratiuni de acest fel.
Cat pentru mine, osandit prin pozitia mea fizica unui rol
pasiv, stateam cam In centrul ampului opozantilor unde mu
crkseam din intamplare In clipa cnd s'a produs miscarea des-
D'artitoare. -

Deodatg. trupele otomane, facand o repede miscare, ne In-


chisel% Intr'un cerc de baionete si intinserrt catre noi chiar
cateva tunuri.
Mare fu efectul acestei manevre neasteptate. 0 Were de
consternatie se facu de odata pe campie, multe fete panel,
multe guri ramasesera caseate de surprindere sau de spaima.
Aproape un sfert de ora trecu astfel in chinurile astepta.-
rii. Rustan-Bey, secretarul lui Fuat-Effendi, vine din partea
sefului sau si cere srt-mi vorbeasca. $irurile se deschid, Main-
lteazit pana la mine i mit vesteste a vine s'a rra condua din
partea comisarului imperial. Desi am fost miscat de proceda-
trea lui Puat-Effendi. m'am gandit la pozitia compatriotilor
1) Beizad.eaoa stfititea In casa fiind In conyalescentetv

www.dacoromanica.ro
87
mei, in mijtoeul carora m. aflam si am raspuns: Spunett
ct-lui comisar ca deoarece, pe cat se vecie, e primejdie pentru
eine ramane aci, nu vreau sa ma despart de compatriotii mei
In mijleeul carora m'a pus intamplarea".
Masele sunt eiudat de impresionabile. Un nimic le in-
covoae, un nimic le ridicrt. C6, si eand refuzul meu, atat de
simplu, ar fi schimbat cu ceva situatia, curajurile sertzute se
Invioreaza, un entuziasm de emotie se raspandeste In multi-
-me, lumea se Ingramadeste in jurul meu. Sunt un fel de erou
pentru aceia$i cari aclineaori ma priveau ca pe un artstocra,
tulica ea pe un vrajma$. Sefii revolutionari, pe care nu in,
cetasem de a-i combate et] toate puterile logicei, yin de-mi
strang mana.
Dar un nou trimis din partea lui Fuat-Effendi soseste
spre a ma reclama iarasi; staruii In hotarirea mea. In tim-
pul acesta, zgomotul unei canonade lndepartate se aude; fie-
care se intreabli ce se petrece, fiecare isi stapane$te rasuflarea
sPre a auzi mai bine si a ghici de unde plead), loviturile. In
sfar$it lumea se opreste la parerea ca o lupta se da Intre tru
pele turce si pompierii roMani. Si acesta era adevarul.
Din fericire Intelepciunea comandantului otoman nu in-
tarzie sa puna capat unei lupte care n'a fost decal o neintele-
gere, lupta in care bravii nostri pompieri gasira prilejul sa
faca astfel ea eurajul tor 0' flp arlrnirat rle Nitre dusmanii lor
thiar. El probara, o datil mai mult, cit Romanii n'au dege-
nerat.
A doua zi mi se oferi prefectura politiei pe care o refuza-
sem altit data si pe care o refuzai din nou".
Oprese aci reproductia din brosura pe care beizadeaua
a semnat-ot Le Prince Demetrius Chika".
Din aceste cateva randurt se vede caracterul lui Ghica:
mandru, bun roman, sPirit cavaleresc, leal dar vanitos $i nu
om 'de actiune. In ziva de 13 Septembrie 1848 s'a marginit sit
fie numai asistent al evenimentelor lnsa Ws. stiut Intro-
buinta persoana sa. Apol a refuzat un rol activ prefectura:
politiei care reclama munca si realizari.
Atat sub lungul minister al lui Lascar Cafargiu dela 1871
Ia 1875 cat si sub Inca si mai lunga guvernare a Iui Ion Bra,
tianu 1877-1888 s'a marginit la o presidentie a Camera'
sau a Senatului, rol reprezentativ dar sedentar. De acme.. cut
tot marele loc pe care I-a ocupat In viata publica, disparitia
sa n'a lasat golul. Fiindca omul n'a creat opera-
' Mu lt loc in v.iata, de fel dupa moarte.
Gheorghe Costa-Foru a fost o capacitate, om de studiu,
foarte inteligent si de talent, a tinut cu autoritate $i cui
,competenta, departamentele uncle a figurat, dar n'a putut
Mciodata trece Pang la randurile dintai, In care figureaza,
camenii creatori do curente, de situatii sau de statorniciri
politice ori sociale, Cu ideile lui si cu cultura pe care 0 po-

www.dacoromanica.ro
88 --
seda, ar putea face si astazi foarte buna figura in lumea
politica.
Vasile Boerescu era un intrus in lumea protipendadica
in care se gasea. Recomandat pentru un portofoliu de cepa-
citatile sale, de frumoasa lui cultur& juridica. Vasile Boerescu
%eke impresia unui mosafir strain in lumea boereasca. langa
care venise sa se aseze.
Daca nici numele, nici opera lui n'au ramas, este pen-,
tru ca Vasile Boerescu, de si avea cunostinte, inteligentabi
talent $i temperament combativ de om politic, n'aea, inert,
idel. Nu se poets spune care erau convingerile si idealurire
sale politice si sociale. Boerescu a trecut de mai multe ori
din tabkra liberal& in cea conservatoare si inapoi, si liii
totdeauna spre a fi rasplatit cu un portofoliu. $i lotus, omul)
ecesta se ridica deasupra comunului si esea din lima me-,
diului cu relieful unui om superior. Dar in calitate de mi.,
ailstru de externe, in cabinetul lui Ion Bratianu, n'a avut
inspiratiuni fericite in chestiunea Dunrei. De aceea n'a
murit in plina glorie ca om de stat si diplomat, ci acoperit
'kle umbra in care infra oamenii in urma unei infrangeri dupal
'care nu se pot reculege. Fiinaca nu infrangerile doboara,
ci numai neputinta e de a. te ridica dupa, ce ai cazut. Oamenii
Politici sunt ca boxerii cari nu sunt declarati knoc-aut, de
cat daca nu s'au putut scula dela pamant dupa 10 secunde.
Generalul Cristian Tell puda cu el rePutatia revolutio-
narului dela 1848
Desi revolutionar dela 1848. nu avea si n'a avut aisle-
klatA atingere cu rosii lui Rosetti-Bratianu. Generalul Tell
era tovarasul de idei si de temperament al lui Heliade.
Trecerea lui la departamentul instructiunii a fost una
lin acele intamplari esita din orbirea framant&rilor poli-
lice, caci generalul era cu totul strain de problemele Inv&
gamantului. Avea numai rePutatia intemeiata de altfel
as unui caracter neclintit,
Mai era si Manolache Costache Epureanu, fostul prese-
ilinte al Constituantei dela 1866 si fostul Pre*edinte al gu-
Nernului dela 1870, seful Closcei cu pui", dar Manolache
'Costache n'a avut nieiodata legaturi prea stranse de clasa.
cu familia conservatoare. In partidul conservator a lost mai
anult un independent care, de cele mai multe ori, a Mut
.,,banda a parte".
Era unul dintre conservatorii culti. si tocrnai fiindca
era cult, era de multe ori foarte reactionar.
Ca toti reactionarii avea adesea scanteleri democratice
sau cum se spune astazi, populiste" , in constituanta
"klela 1866, impotriva tuturor conservatorilor i chiar a mul-t
tor liberali, a combatut votul taranilor prin delegatie *i a
' erutInsA.
pentru ei votul egal si direct.
in acelas timu. era un vizionar, si un foarte uutin

www.dacoromanica.ro
89

practic om politic, Acesta a fost motivul Pentru tare II gasim,


in cursul carierei lui politica, de cele mai multe on, izolat.
Manolache Costache a lost mind care n'a apartnut fran-
camente mci trecutului, nici viitorului, dar a apartinut in-
complet st viitorului Ii trecutului. Reactionar hotarit st, de
multe ori, democrat inaintat, n'a stiut pune echilibrul in
personalitatea sa politica, fiindca n'a stiut imPaca, spre a
produce un rezultat logic, convingerile lut atat de antago-
nice.
Acest ovaism" politic 1-a neutralizat, din care cauza,
ifgura lui, destul de interesanta in amanunte, n'o putem
lega de nici o opera intreaga.
Aceasta este partea naturilor curagioase pentru afirma-
rea ideilor dar lipsite de indrazneala sau de capabilitate spre
a Ie aplica.
Neavand nici destul curaj spre a se desparti de trecutul de
care il lega educattunea, nasterea si mediul in care a crescut,
neavand nici destula incredere in curentele nom care il a-
trageau de-atatea on ca sa-1 cucereasca, dar si de multe ori
ca sa-1 sperie, a stat pe loc tocmat atunci dud trebuia sa
se misce. Apoi sa nu uitilm, c5, viata politica' st mai ales vitua
de partid nu e facuta numai chn zdei dar si din mizertile
vietii reale. Natura cornplet onesta, omul care nu facea con--
cesiuni de idei, Putea face Inca st mat putin concestuni din
capitalul convingerilor sale morale. Este destul sa spun ca
Manolache Costache a prezidat uncle din cele mai libere
alegeri din Romania. Dar cu astfel de apucaturi nu puteaz
fi sef de partid in Romania, mai ales la anul 1870.
A fost una din cele mai inter:esante st mat demne figeri
ale politAciarnsmului roman, de aceea n'a lost popular cat a
trait, de aceea nu a Minas popular mci dupa moarte. Istoria
nu inregistreaza nici sentimentele, nici virtutile sufletesti ci
numai faptele.
Ceilalti conservatort: Gheorghe Cantacuzino, generalul
George Manu, Carp, Maiorescu, Teodor Rosetti, ceabia in-
cepea u.
Precum am mai spus, venirea liberalilor la cftrma in
076 a fost nu numai inlocuirea tinui partid politic prin al-
tul, dar a insemnat si deschiderea unei ere noui si inaltarea
unei noui paturi sociale la intaietate.
In 1876 cade guvernul cel de patru ani al lui Lascar Ca-
targiu si cade, in acelas timp, si o vectie patura carmut-
toare, cade vechea asezare politic& daca nu tocmai o clasa.
dar cade o sub-ciasa sociala pentru ca in locul ei sa pun5
mana, pe carmuire reprezentantii autorizati ai burgheziei care
acum era in plina maturitate.
Liberalii yin la carma cu toate avanturile neofitilor. Ei
stint purtati si impinsi catre putere de aproape tot tincretul
st de tot] aceia can, fn toate timpunle, au fost purtatoni

www.dacoromanica.ro
90

deilor Inaintate,-generoase i nedeslusite in sentirnentalitatea


lor. Pe liberal] i-au adus la carma, nu puma] coalitia tuturor
acelora cari erau nemultumiti de guvernarea si de regimul
un Lascar Catargiu, dar $i coalitia tuturor sentimentelor al-
tfmste.
Am Ina Ina In aceasta coalitie oameni do toate credin-
telt-Demociati Intuntati si leactionan inclrjiti, oarneni cari
oftau dupa toate libertatile cat $i apostoli a i ordinei prin con-
strangere. patriot] ireductibili $1 internationatisti, tot] a-
cela car] vedeau in zare viitorul de aur cat si cei cari jeleau
trecutul cu toate binefacerile lui, cu cinstea hatraneasca, cx
moravurile austere, cu orclinea social& serioasti $i a$ezatil. A-
ceasta diversitate a componentilor curentului care a rastuTnat
regimul conservator, explicit repedea dezagregare a coalitiei,
o tuna sau douit dupa venirea la carma a cabinetului Ion
Bratianu. Dar, afara do asta, trebuia sa ramare biruitor su-
fletul chiar al coalitiei, aceea ce era mai puternic $i neperitor,
ratiunea de a fi a curentului ; spiritul nou al tirnpului, dina-
mica burgheza care, cu lovituri de coate $i cu impinsaturi
Indraznete i$i deschidea calea dare putere.
Acest spirit noir II reprezenta atunci, nu cele cateva per-
Sonalitati, din coalitie, de sigur eminente, dar fang legaturi cu
masa electorala a colegiilor cenzitare, ci partidul liberal de
sub $efia lui Ion Bratianu $i C. A. Rosetti. Acest partid repro-
zenta stadiul evolutiv al mornentului, pe rand un Manolache
Costache Epureanu, un Gheorghe Vernescu, un Nicolae
.Blaramberg, pe langa ca nu erau fegati prin sohdaritatea i-
rleilor, dar nici nu reprezentau lucruri noui In dorneniul po-
litic $i social. Erau, fireste, exemplare alese insa fart putere
de procreatie. Pe banca ministeriala. la guvern, nu aduceaui
mai mult decal personalitatea lor distinsil, dar nimic mai
mult De aceea nici unul din ei n'a litsat urmasilor, dovezile
activitatei lor publice. Toti erau exemplare terminate ale unei
rase politice.
Partidul liberal, Trig, era cu totul in alta categoric. In a-
fart de talentul de organizatie al sefilor sili, avea la funda-
ment o idee, $i din aceasta idee niiscuse entuziasmul popular.
$i sperantele In acest partid. Ion Bratianu, in special era o
mare sperantl nationala; partizanii, nu numai ca '1 urrnau cu
Incredere, dar II i iubeau. Acest om reprezenta si inspira: in-
Increderea, speranta $i devotamentul.
Liberalii intraln scent, cu cativa fruntasi cunoscuti, pre-
gum : Ion Bratianu, C. A. Rosetti, Ion Ghica, Mihail Cogalni.,
ceanu, Dumit.ru Bratianu, Nicolae Ionescu, etc., $i cu o pleia-
da de oameni.noui in fruntea carora straluceau : Eugeniu Sta-
tescu, Dumitru Sturza, Ion Campineanu, Mihail Perichide,
Gheorghe Chitu, Nicolae neva, Petre Gradi$teanu, Gheorghe
Cantili, Take Giani, C. Nacu, Anastase Stolojan. In plus cativa:
barbati cu notorietate $i autoritate: generalul Gheorghe Leca,
generalul Haralambie, etc.

www.dacoromanica.ro
91

Alaturi de partidul liberal bratiano-rosetist erau si liberalii


razleti : Gheorghd Vernescu, Constantin Bosianu, Pake Proto-
poi.escu, Nicolae Blaramberg. Acestia, insa, exceptie Wand
pentru Constantin Bosignu, eminentill jurisconsult s'au des-
partit repede de partidul liberal si s'au razletit.
Datrand liberali erau cunoscuti.
Ion Bratianu avand, cu marele 1w dar de a-si atrage sim-
patiile cat si cu intuitia lui politica sigura, un mare ascendent
&supra celorlalti fruntasi, a luat conducerea reala a guvernu-
lui. Directia partidului a impartit-o multa vreme cu C. A,
Hesetti.
Pe langa intuitia politica, care-1 calauzea sigur printre
controversele si problemele politica, Ion Bedlam.' era un psiho-
log ; el cunostea natUra orneneasca, deci cuno5tea slabiciunile
umului : cupiditatea si vanitatea.
In tot timpul guvernarei lui de 12 ani, mai ales In epoca
atotputerniciei sale, a exploatat aceste infirmitati omenesti $i a
guvernat prin ele.
Cu toata popularitatea mare ce avea, cu tot sprijinul re-e
golui Carol, de si razboiul, indepenclenta si Inaltarea threi la
pangul de regat ii dadeau o mare superioritate asupra tuturor
ce/orlalti barbati .popIitici din tara, totusi el nu se simtea si-
gur pe putere atat timp cat multe inteligente superioare Ii e-
rau protivn ice $i se oragnizau spre a-1 combate.
Una din grijile lui de capetenie era aceea de all dezorga-
niza adversarii si de a le lua ce aveau mai bun ca material a-
menese. Cu acest sistem a izbutit sit paralizeze partidul con-
servator timp de 12 ani i sit impiedic.e defectiunile din pro,
priul sau partid. Numai dare sfarsitul guvernarei sale, pg.,
teri/e fizice slabindu-i a pierdut darul de a fi sirenic.
Inceputul l'a filcut cu Mihail Cogalniceanu In ajunul raz-
boiului din 1877
A doua izbandit a avut-o, dupa.' razboi, cand a cucerit par-
tido/ Centrului, pus sub presidentia lui Beizade Mitica (Dimi-
trie Ghica) si al crtruia suflet era Vasile Boerescu.
Disidenta conservatoare grupata In jurul acestor doi bar-
bat' devenea primejdioasa, multi conservatcri, se Inscriag
In acest partid si multi liberali nemultumiti Ii Indreptau pri-
virile catre partidul ce sta la mijlocul odor doul partide de
guverrr.
Numele acestui partid eat o imitatie dupa Centrul dig
parlamentul francez. Francezii aveau, 1nsa, dourt centre In
Camera lor ; Centrul drept si Centrul stang. Vasile Boeresca
care avea o cultura serioasa si o inteligenta superioara
fundase un Centru unic cu ramificatiuni si puncte de contact,
si la dreapta si la stanga. -
Ion Bratianu isi atrase Centrul si dclu, astfel o puternia
lovitura opozitiei.
Mai tarziu a a treikt lovitura cu grupul liberalilor disi-

www.dacoromanica.ro
92
denti de la Iasi, supranumit i grupul lui opl si cu brnza
oua
i_.a Iasi, conul Ghita. Marzescu, injgheba un partid liberal
clisident, compus din 9 profesori univelsitari i secundari. In a-
cest grup, alaturi de sef, care era un foarte puternic elector,
se aflau filosoful Vasile Conta, prof. Lambrior. prof. Bran-
zit, etc.
in Iasi, oras de profesori si de profesii libere, grupul fu
prima In mod satisfacator, lax partidul liberal din localitate
se resimti repede. Dar' Bratianu nu dadu vreme grupului sb
se intar.easca. Caci si-I atrase. Vasile Conta primi -portofoliul
instructiunei publice, ceilalti membri situatiunii parlamentare
altele.
Bratianu, dimpreuna cu C. A. Rosetti Isi dadura mari si-
linte spre a-si atrage si pe Alexandru Lahovary, insa cu acesta
nu izbutira.
Incercarea fu facuta cu prilejul proclamarei regatului.
Bratianu propuse lui Lahovari sa intre in guvernul sau pen-
tru ca proclamarea si serbarea incoronarei sa se facti sub un
guvern care sa nu fie numai al unui singur partid. Lahovari,
Intelegand importanta politica a actului, era foarte dispus sa
primeasca, insa intrigile din partidul sau si ambitiunile celor
cari ar fi voit sa fie ei ministri, zadarnicira incercarea.
Regele Carol sfatui pe Bratianu ca sa ftjungl la o astfel de
realizare, dar interesele de partid hothrira intr'altfel.
In fine, eel din urma succes al lui Brarianu fu acela and
rupse pe junimisti din partidul conservator si 'I dethrmina sit
primeasca situatiuni de la guvernul sau.
Cu junimistii incercarea reusi. Petre Carp fu numit mi-
nistru la Viena, poetul Vasile Alecsandri la Paris, Titu Maio-
rescu fu numit membru al Acaderniei. plus ca i se crea o Ca-
tedra la facultatea de litere, Theodor Rosetti primi locul de
consilier la Curtea de Casatie. Mai tarziu, la alegerile din 1884
un numr de junimisti, fura alcsi in parlament-
Este de observat. c in tot timpul guvernarei sale de 12
ani, Bratianu a urmat o linie de purtare uniforma; s'a silit
sa. atraga In partidul sau toate valorile active care se mani-
lestau; i cu aceasta facea o Indoita lovitura: pe de o parte
Isi imbogatea partidul cu oamenii cei mai insemnati, pe de
alta parte ii dezorganiza sistematic adve,* rii.
Acesta a fost secretul lUngei sale guvernitri.
Chiar i Incercarile de mai mica importanta le-a fratat la
fel. Asa de exemplu partidul democrat-national al lui Beizade
Grigore Sturza. In scurt Limp partidul fu lichidat, beizadeaoa
tfu ales senator, maiorul Alex. Florescu, care era prefectul sau
kle politie, fu reintegrat In armata cu kradul de colonel, avo-
catul Petre Bors, alt intim al beizadelei, fu ales deputat.
Numai dire starsitul guvernarei, Ion Bratianu pierdu cla-
rul atractiunei, precum am spus si a cazut prin ceea ce 1-a.
Scut s trthasa : a cazirt din cauza necredintei oamenilor.

www.dacoromanica.ro
93
Ion Bratianu a fost omul providential al epocei sale
De si numai autodidact, de si nu avea mei o speciall'a-
te dobanditti nrin catedra, avea. insre intuitia puternich a
omultu de stat. Si era, mai presug de orice, un puternic ma-
nuitor de aarneni, un barbat politic cu o Inalta cunoastere
a manevrei politice si un om cu un tact admirabil
In totcleauna anima, nici odata suparat, se folosea mi-
nunat de autoritatea ce avea asupra oamenilor i '1 pica pe
degete, cum se zice fara ca sa-i jicneasca. lata, o mos-
trh despre feint sau de a proceda.
In Targoviste era Presedinte de tribunal un domn Po-
Iitimos, un om de o mare corectitudine si de un ceracter
Acest magistrat nu convenea insa politicianilor libe-
rail,. din localitate care voiau sa se scape de dansul Pe lan-
ga aceasta locul de presedinte la tribunalul local era faga-
duit, din motite electorate, unui alt magistrat. Dar cum sa
fie trdaturat Politimos? Thee propuneri/e ce i s'au Mut
de a fi mutat tn alta parte au dat gres. Politimos nu voia
el plece.
Ion Bratianu fu pus In curent cu situatia Politica de la
Dambovita, care devenea ingrijitoare, cad alegerile se apro-
piau.
Ca sa mute pe Politirnos Impotriva vointei lui sau sa-1
slleasca a esi din magistratura, nici vorba, Bratianu avea ca
dogma sa, nu supere pe nimeni si sa nu sileasca. pe nici un
om ca sa treaca In opozitie. Toata grija lui era saii atraga
partizani, dar nici odata sA nu-si creeze adversari. De aceea
gasi altceva.
Inteo zi de vara, Politimos Primi la Targoviee o tele.
gram/ directa de la Ion. Bratianu, prin carel ruga sa ia pri-
miii tren si, de la gara sa vina direct la dansul acash,
.In fate invitatiunii urgente, Politimos, In adevar 1ui
primul tren, veni la Bucuresti, se urea Intr'o birja si trase
drept la casa primului ministru.
Bratianu Isi calculase toate efectele. Trenul de Targo-
viste ajungea, In gara de Nord Ia ora 7 si un sfert, deci Poli-
timos trebuia sa fie la flansul toemai In timpul mesei de
seara.
In adevar Bratianu, inconjurat de familie, era la masa,
and sergentul 11 anunta ca PolitimoS a sosit. Primul mi
nistru, nu ordona ca Politimos sa fie intrados, ci se seta& do
[la masa si se cluse sa-1 primeasca in persoang. -
jtietul Politimos era aiurit. Cu sila Bratianu 11 1tA ae
brat, II tmninse In sala de mancare i onion& sa i se pue un;
tacam la masa. Bine-Inteles totul era pregnit mai ainainte.
Dupii ce masa se stArsi, Politimos ineantat It fusstA p14-,
mit Ca un intim amie al familiei, fu introdus 414 tabinttul tte
lucru. Si aci BrAtiarm judi scam cea mare.
Drag% Politimos, te-am chemat ca sa-mi fad -nn seis
viciti mare, mare de tot I Dar te coniur sa nu ml refir'

www.dacoromanica.ro
94
Domnule BrAtianu, spuneti I.
Am intrat trite() mare incurctiturd, din care numai tut
Ind poti scApa. FAgadueste-mi cd nu nitt vei refuza.
Domnule prim-ministru, sunt la ordinele dv. I
Tata despre ce e vorba. A rdmas vacant postul de di.
Xector general al inchisprilor, dar sunt zece candidati. Pe u-
vul 11 sustine beizade Mitica, p altul generalul Leta, pe al
Jreilea StAtescu, pe al patrulea Camnineanu I Pe mile O. nu-
mese ? Pe care sti-1 satisfac ? Si atunci m'am gandit la tine.
On pe care candidat asi numi rnultumesc pe unul si supd'r
Jpe toti ceilalti. liar cand voiu numi pe Politirnos Lott Isi von
pleca capetele.
Pohtimos era zdpricit. Pe vrernea aceea directia inthiso-
rilor era una din cele mai Inalte functii in stat, de anea Po-
litimos era incantat de ceea ce i se inta.mpla. Si fireste primi.
Cu chiPul acesta toed lumea fu multumitd: politicianii
de la Tarc,oviste ed. au sctipat de Politimos, Politirno, r'
primit o st'lujbti asa de inaltL iar Brtitianu cd a rezolvat asa
de fericit o chestie care putca sa-s provoace nepldceri polihce
Inteun judet.
Aceasta era maniere lui Ion Brtilianu cle a manu oa-
tnei
Altituri de Ion BrAtianu era C. A. Rosetti.
lPe cat era de iubit Ion Brtitianu pe atat era oe urit st
hulit C. A. Rosetti. In rnarele public BrAtianu era geniul cel
Youn,Aar Rosetti geniul eel rdu. Tot ce se facea rtiu in tafil se
datora lui C. A. Rasetti, el era omul care impingea pe Bnit-
tiarni la toate relete.
Rosetti era vanclut evreilor, Rosetti era Plin de bani, ian
averile sale erau depuse la brindle 'din strdintitate ; Rosetti
semana vrajba Intro particle si printre romani. Atat de rils-
pandittt era aceasth credintti in cat Insusi Eminescu in son--
wane a III-a spune :
. . . bidoesa pociturd
Care-a sticlit In tug invidie $1 und.
. Cauza de cdpetenie a acestei legende era statornicia irc
kid i convingerile Inaintate democrate ale 1W Rosetti. Pe,
(And Bratianu era mai mult nationalist si liberal, Rosetti era
mai ult democrat. Afard de asta Brtitianu preemie am
spus,tin volumul I avea o avere vtautti, si-si legitima exis-
tent*, pe cand Rosetti, care nu era decal ziarist, Putea sti stea
la Paris cu toatd. familia.
Ceea ce era adevtimt era faptul cii Rosetti. de si foarte
nallitapalipt si el, era pornit si care admiratia strdinilor. De
aceeN re,eapd I3ritianu trdia la Florica o viatA quasi rus-
iip4orricaosetti a 4rAtt la Paris mai in tot timpul cat a lost in
1p
911497Rosi
osetti era un mare prieten al lui Britianu si nici odattt
nu l'a invidiat pentru cd era seful guvernului. Rosetti a spus-o
de mai multe ori cit nu e om de guvern, de si a lost si et

www.dacoromanica.ro
95

ministru. Rosetti se multurnea cu directiva partidului, el car-


muia Partidul din coloanele Rornanului", tar ca pre*edinte
al Camerei, avea o mare autoritate, asa cum n'a mai avut'o
un alt pre*edinte de parlament in Romania.
Atilt de mare era prietenia care lega pe Bratianu Ion de
Rosetti C. A., In cat, la 1877, cand a trebuit sa fie ales pre*e-
dintele Cameral. Ion Bratianu n`a stat la indoialil intro Ro-
setti si fratele sat) Durnitru.
Durnitru Bratianu a avut o actiune mai *tears& in
parti d.
Om eminamente cinstit, bun roman, bun patriot, om
foarte hotarit in actele sale, n`a putut juca un rol prea activ
In politica partidului *i a tam: Una din cauze era pre& ma-
rea lui probitate, ceeace in politica noastra de partid este o
m are infirniitate.
0 mare energie i o mare incorOare in lupta a arAtatto
tocmai catre sfar*itul carierei Sale politico, in cei patru ani
pentru-rasturnarea fratelui sau. Dar dupa ce Va rhsturnat n'a
putut culege Mci un fruct, fiindca atat regale Carol cat si
Partidul liberal, au stAruit ca puterea sa treaca la comerva-4
tori i nici de cum la liberalii disidenti.
Durnitru Bratiann care, mai in tot timpul lungOi guver4
nail a fratelui sau, a stat in postul de minjstru al tArei lai
Constantinopole, nu a lasat dupa dansul decat numele unui
orn onest.
Ion Campineanu era omul destinat *i pregritit .ca alt
urmeze lui Ion 13ratianu la sefia partidulut liberal.
Urma* al unui mare roman, purtand un nume popular
ei cinstit in tart, urn cu avere Insemnata, deci la adaPosttil
ispitelor si al banuielilor, om cinstit sufleteste, avand-cultura
scolastica a epocei, cat si cunostintele elementare carec.pe a-
tunci faceau bagajul omului politic, liberal foarte Moderaf,
Eva nici o izbucnire democratica, vita de boar *i om de buna
societate, avea tot ce-i trebuia pentru ca sa devie un eef de
partid.
Duna cum pe un ofiter destinat calor mai inaIto- grade
trebue sa-i treci prin toate specialitatile, tot astral pe Iort
Campineanu, primul-ministru l'a plimbat prin nuramase
administratii i ministere: Primar al Capitalei, minisitrui de
finante, de justitie, de externe, de -interne si guvernator al
Bancei Nationale.
In alte tAri mai coapte, oamenii sunt numiti iriMPid de-
partamentelor riumai duPa ce au invatat In deAttli tiftt,C, di-
nainte si au dobandit reputatia specialitttei: L nbt-politicia-
nii sunt adusi la ministere pentru, ca st invete. St itnittits a-
diet de Ia secretarii generali, dela selii de servicii si. de la
sefii de birouri.
Slajint tart .;
Dar Ion Campineanu care nia avut vremea in tara a-
reasta ca st fact nici bine. nici au. n'a putut realiza visul
lui Ion Brtitianu,

www.dacoromanica.ro
90
u now& Gruff+, ii ataca prematur si'l dobori tocmai in pu-
terea varstei.
A dat, in cariera lui politica dovezi de consecventa, de
onestitate, a fost credincios sefului tocrnai fiindca se Pre-
gatea sa devie ..51 el *ef, dar n'a lasat dupa el nici o urma.
Gheorghe Chitu era un om cult *1 plin de talent. Aveao
frumaasa cultura-lnerara, de aceea bratianu ii incredinta
portofoliul instructiunei publice. In curand, insa, dadu pro-
bele insuficientei pregatirei sale pentru acest departament.
Intemperant din fel, pierdu rePede once activitate poli-
tica. Ramase numai un parlamentar clistins eau, mai binp
zis, o suvenire pentru contemporanii
Astazi despre Gheorghe Chitu se *tie cd exista in I3ucu-
resti o stracla cu numele situ.
Unul din marile defecte ale oamenilor nostri publici este
ca. nu au obiceml s scrie. Iata' de ce aproape nici unul din
aceia can au jucat roluri de mane intaia in politica tarei, nu
au lasat urme duP1 clan*ii.
Gheorghe Chitu a lost si el un om de o mare probitate,
un orn cinstit in toga puterea cuvantului.
Unul dintre liberalii de marca, care a erercitat o mare
inraurire in Partid, a fost Eugeniu Statescu.
Data samitatca nu i-ar Ii fost subreda i dac-a ar fi lost
mai comunicaiiv, este sigur ca. *efia partidului iibeial i-ar fi
revenit lui dupa moartea lui Ion Bratianu. Dar Eugeniu Sta-
tescu era bolnavicius, lipsit de act:vitate politica, retras in 'sin-
guratatea lui, preoeupat mai mutt ca sa-*i prelungeasca zilele
decal ca sa, lucteze. Si, apoi nici nu avea cultura general& tre-
buincioasa bilrbatului de Stat al vrernurilor noastre.
Statescu avea o serioasa cultura juridic& *i exercita o pu-
ternica autoriLate personal& asupra celor cu care mtra in con- -

.tact. Era sever, era hotarat si asa se spunea pe atunei


era foarte veninos
Opozantii 11 numeau Verde le Statescu", atat pentru ca
avea culoarea palida a tuberculosului, cat *1 pentru c ar fi
fost foarte ran. Beizadea Dimitrie Ghica a spus odat& in Senat:
Daca in lume este o oca de venin, trei eferturi sunt In Eu-
geniu Statescu".
Ornul acesta a fost cel mai puternic ministru de justitie
pe care l'a avut tale. A fasonat magistratura, a numit la toes
mstantele oameni devotati i isi creiase o atat de tare situatie
in fate tribunalelor Inuit a avea Pe Stlitescu avocat in vre-o
pricina, bine inteles cand e*ea din guvern insemna sa
castigi Procesul mai dinainte. S'au citat cazuri in care Eugen
Statescu fiMd angajat ca advocat de catre'una dm parti, sa
prezentat 111 instant& -si numai si-a aratat figura. Statescu.
ca*tiga procesele numai fiindca facea act de prezenta.
lin magistrat, actual membru la Curtea de Casatie, imi epu-
Rea intr'o zi:
km varb4 in cariera mea cu atati ministri de iustitie

www.dacoromanica.ro
97
oameni insemnati ai Orli, am vorbit cu Alexandru Laho-
Nary. cu Titu Maiorescu, am vorbit chiar cu regele Carol, dar
data, de nici unul nu m'am suntit asa de intimidat cum ml.
simteam and m aflarn fat& de Statescu. Omul asta are asu.
pra mea un ascendent grozav. E atat de rece, are atAta autori-
tate ineat te inghiata.
Ca orator parlamentar era o putere.
Statuia pe care ads cc.aii i-au ridicat-o in holul Palatulut
'ople justitie nu reprezinta pe adevaratul Statescu. Figura este
Woarte exact redath, ivsg. atitudinea, gestul si Prestanta nu
aunt ale lui. Statescu nu era un tribun, Jar statuia Ii d ava'n-
tul tribunlui.
In parlament. ata do pe banca ministeriaa cat si de pe
banca deputatilor oH a senatorilor vorbea in mijlocul iinitei
Pe care o impunea. Era rece, tdios si 41 stpanea patima care,
totusi, se simtea crt clocoteste In el. Apostrofele lui biciuitoare
pentru adversari, stdrneau, de odatd, furtuni vijelioase.
In ultimele Juni ale guvernului si ale regimului lui Ion
Bratianu. a vorbit de pe banca ministerialg, rasPunz'and unei
linterpelari a opozitiei. Luptele erau foarte indarjite cb.ci opo-
iztia dadea cele din urma si mai crncene asalturi pentru rds-
turnare. Eugeniu Stajescu era acuzat ca a pus justitia in ser-
yiciul guvernului.
Eugeniu StAtescu rgspunde i aruna fraza:
Opozitia a pierdut dreptul la protectia legilor !
Toad opozitia este in picioare I Furtuna bubuie I Luni si
ani de zile ziarele adversare i-au imputat aceasta apostrofa
nenorocith.
Linistea se restabileste cu greu, apoi Sttitescu urmeaz5, si
Inchee :
Opozitia ne cere ca s. intr6.m in legalitate. Acestei ce-
rinW raspund cu vorbele cu cari marele romancier Alphonse
Karr isi ternmn S. unul din romanele sale: .,Domnii asasini ad
Inceapit r.
Opezitia a perdut dreptul la protectia legilor I Opozitia
este o Nina de asasini! Camera se 7gudue sub clamoarea stri-
gtelor. a protestarilor, a amenintarilor I
Acesta era Eugeniu Sttescu : Un vulcan de patimi cloco-
tind sub o mascd de ghiat'al
La 1876, cnd a intrat pentru intga oar's: in cabinetul lui
ilon BrStianu s'a manifestat ca un liberal convins $i tolerant.
'Circulara lui care sent parchetelor prin care le cerea A nu
mai aresteze preventiv Pe ziaristi, Ii crease reputatia unui spi-
rit larg. DMA doisprezece ani era autoritarul care cerea res-
itrictiuni pentru press, iar opozansilor le ridica protectia legilor.
Eugeniu StAtescu a fost una din personalitatile cele mai
Insemnate can au caracterizat regimul liberal dela 1876 la
4888. Dupa cum am spus, dac g. ar fi fost scinSios, nimeni nix
1-ar fi Putut disputa sefia dupa disparita lui Ion BrStianu-
Ani de zile, multi ani in sir, buourestenii vedeau la *osea
7

www.dacoromanica.ro
93
o TritsurI E1e casa in care era rristurnat un om de culoare verde,
In totdeauna, elnar si in.totul verei invelit cu Mr tartan pe pi-
cioare i infasurat cu un fular la gat. Acesta era Eug. State-
. scu care, In fiecare zi, cand era vremea bung, Venea la Sosea
ca sg. petreaca Maya ore in aerul curat i liber.
Si multumita faPtului ca se ingejea cu stgruinta, a putut
trgi panIt la varsta de 69 ani. A murit in 1906.
Cel d'al doilea liberal care, esit din guvernarea si din
regimul lui Ion ErUianu, a jueat un rol insemnat In tot timpul
acestui regim, a fost Dimitrie Sturza. Mai tarziu, a devenit e-
ful partidului liberal. La timp voi vorbi despre apogeul. carie-
rei acestui om.
Dimitrie Sturza avea, si el, o fire. inchisg. Foarte putin co-
municativ, foarte putin simpatic se deosebea, insg, de Eugeniu
Statescu prin o mare putere de munca. 51,.pe lngIt aceasta a-
yea cultura barbatului de Stat Mutt mai eauiPlecta.
Acest om politic avea orizontal stramt. Fara sa fie o mare
inteligeiAlt, a putut juca, un rol Preponderant in targ prig cul-
tura lui serioasa i prin staruinta la munca.
A debutat in viata publicg ca elev al lui Ion Ghica si al luf
Petra Mavrogheni. Solidele lui cunostinte financiare le avea
'dela acesta din uring.
Ca toti oamenii prea severi sl hotariti in credintele lor.
Sturza trecea drept un habotnic, un inchis la minte si un om
Tau. Mediul nostru flusturatec nu Intelegea calitatile serioase
cari sunt atat de apreciate in tgri precum Anglia, Germania,
Suedia, Olanda, etc. De aceea Sturza n'a fost niciodatg iubit.
Dupg rastunarea lui Lascar Catargiu In 1876, Dumithe
Sturza a fost ales In comisia parlamentara Pentru anchetarea
gestiunii fostilor ministri conservatori. Sturza s'a facut obser-
vat ca un propgvaduitor al calor mai mari economii, incat a;
Inspirat repulziune in toate biurourile pe unde a trecut. Intro
altele a flicut un cap de acuzatie sefilor de Servicii fiind-
el a ggsit multe registre din anii expirati cu numeroase file
alba ramase neintrebuintate. Aceasta insemna ca, din spirit de
risipg, registrele aveau mai multe file decat era nevoie.
De altfel, Dimitrie Sturza nu era un necunascut in lumea
Moliticg; lui i se atribuia o brosurg intitulata: Spionul Pru-
sian", IndrePtata in potriva printului Carol si semnatg ,.Vul-
pescu".
Trecerea lui Sturza pe la ministerul de finante a fost In
semnatg prin spiritul de economie chiar exageratIt cats odatg.
,Trecerea, mai tgrziu, pe la ministerul de instructie, a avut da-
rill sIt revolte Intregul corp profesoral din targ.
Omul acesta a lovit Wit crutare pe profesorli care nu-st
Iaceau datoria, care-si neglijau catedreIe si se d.edeau altor In-
deletnicini. Una din cele mai tari agitatiuni impotriva guver,
'nului BrgtIanu a fost aceea a profesorilor indreptatg In contra
lui Dimitrie Sturza.
Dar Sturza, &5a haEotnie cum era, s'a distins c un ont

www.dacoromanica.ro
99
abs.olut cinstit. NiciodattL nu s'a amestecat In multiPlele dater'
ale epocei i nici nu s'a Imbogatit din politica..
Dimitne Sturza, Vulpescul de alth. datti, a introdus in tic-
mnia cultul dinastic, un cult care, de altfel, n'a prins.
trte Sturza a introdus obiceiul de a saruta mana regelui Carol,
la receptiunile dela Pa lat. Sturza a trecut dela acest cult Ia mis-'
tictsmul religios- Ca "tre sfarsitul carierei sale In toate discursu-
rile politica ce rostea reproducea din scrierile bisericesti, din
yietile sfintilor i din vorbele apostolilor.
Acest barbat politic, cu totul devotat political germane si
regelui Carol, era desemnat ca sg. devie seful partidului liberal,
Si. cu toate aeestea. Inguntrul partidului era deParte de a fi
popular.
Din stat-majorul partidului liberal mai faceau parte
Eugeniu Carada, generalul D. Leca, Mihail Ferekidi, Constan-
tin Nacu, Anastase Stolojan, generalul Radu Mihai, Take
Giani, etc., etc.
0 figur a. caracteristia era aceea a lui Eugeniu Carada.
Vechiu liberal, esit dintr'o familia de oameni cu stare, venit irt
Ducuresti spre a-5i cauta norocul, a putut ajunge, nu numai
un om de frunte al partidului, dar si *eful aeelui grup condu-
calor din- partid pe care Nicolae Fleva 1-a botezat: oculta".
In Bucuresti meritosul muzicant Alexandru Flechtera-
macher avea un magazin de muzica. lute() dimineat 5. din lung
Uanuarie, venind, ca de obiceiu s. deschida prvullia, vede ie-
*Ind dintr'o ladli de marl'a goal, un om taar, plin de pae- Era:
Eugeniu Carada, care, dormise toata noaptea acelo. Sosise ml
ajun din Craiova. Omul acesta cu organismul de fier, a fest st
tin caracter de bronz.
A fost in 'loath, viata lui sfetnicul lui Ion Bratianu. De st
'Marta iubit de acesta n'a primit niciodatit o demnitate publica.'
lA fostales deputat dar n'a primit mandatul. Finnic& era cu to-
tul antigerman, nu iubea Pe regale Carol si niciodata n'a vrut
sa calce in Palat.
El, avand Imprejurul sau pe Take ProtopoPescu, mai tar-
ziu pe Gogu Cantacuzino si alti cativa, era seful ocultei, adic
seful acelui grup care avea reputatia cum a inspira, pe Iort
Bratianu si-i dicteaza conduita.
Catre mijlocul guverrarii sale do 12 ani, Ion Bratianu era
atat de puternic Incat opozitia II numea .,Viziru". Dar calm
sfarsit opozitia nu-i mai atribuia acea putere oriental& din Po-,
triva, 11 considera ca fiind numai o unealt5. In mainile lui Ca-
rada.
Eugeniu Carada, fiindog. nu iubea demnitgtile, n'a primit
niciodata functia de guvernator al Btincei Nationale, In reali-
tate el era sufletul institutiei, si el era acela care a condus o
ct timp a trait-
Acest om a ritmas pita. la sfarsitul zilelor sale revolutiona-
re sectar din vechea scoalti care a dat pe carbonari si pa

www.dacoromanica.ro
100
francmasoni. 0 fire original, n'a iubit fastul si zgomotul lii
jurul persoanei sale $i cu loath acestea, catre sfarsitul guver-
narei liberate de 12 ani. n'a fost om mai atacat at mai mutt a-
cuzat de toate relele ce se petreceau In tar& Eugeniu Carada
a fost un caz t:nic in Politick
Acestia au lost oamenii de frunte can au ilustrat partidul
lui Ion Bratianu i,i C. A. Rosetti In cursul celei mai lungi gu-
yernari din Romania.
Partidul liberal, venind la putere In 1876, a gasit o tarn
incit tributara Turc'el Creditul era restraris. Finantele publice
bine awzai,e )t? relorrnele si izvocrele de venituri inbintate
de Petre Mavrogheni. Crculatia rnonetard restransa si margi,
nail la moneta metalic a epocei. 13anca de emisiune nu exis-
ta. iar hartta moneta in curs era emisa pe garantia mosiilor,
Statului si se numeau bilete hipotecare".
Armata era putina. Generalul Florescu infiintase de curand
cele 16 regimente de dorobanti obtinute Prin transformarea
trupei de graniceri. Mai aveam 4 bataboane de vanatori, 4 re-
pimente de artilerie. 8 regirnente ae infanterie de linie, 3 re,
gimente de rosiori si cateva regimente de calarasi.
Dunn 12 ani de guvernare partidul liberal a lasat in
urma sa:
1) Tara independenta In urma unui razboi victorios si
Inaltata Ia rangul de regat.
2) Armata simtitor maritii.
3) Bucurestiul transfarmat In cetate cat si linia Focsani-
Galati Intarita, ambele de pe planunle generalului belgian
Brialmont
4) A infiintat I3anca Nationaln ca bancil de emisiune si
Banca pentru ajutarea comertului.
5) A rascumprat catle ferate dela actionarii In majoritate
germani.
6) Regia tutunurilor a transformat-o In Regia Monopolu-
rilor statului, luand-o din maim actionarilar particular!.
Pentru CaPitala au luat acsizele dela antreprenori, dan-
du-le In administratie si exPloatare administratiei comunale.
Au rectificat Dambovita care, pang atunci era inundabiln.
Au canalizat orasul si au introdus apa la domiciliu.
Bine Inteles, nu thate aceste fapte sunt datorite merit*:
aui personal si exclusiv al partidului sau al fruntasilor sal
Asa, de pilda: razbolul, independents si Inaltarea tdrei la ran-
gul de regat. Este evident en ori care partid ar fi lost la car-
m. aceste evernmente s'ar fl produs. Rzboiul ruso-turc n'a
tatarnat de partidul liberal din Romania. Un singer merit a
avut Ion Brlitianu in aceasta imprejurare. acela de a fi vnzuti
bine In Politics din afara si de a fi Imbratisat Politica activa
spriiinita de Berlin Impotriva Vienei si a Budanestet.
Este $tiut cii Austro Ungaria nu vedea cu ochi buni Inain-

www.dacoromanica.ro
101

tarea Rusiei in Orient, in special ungurii erau cu totul ostili


razboiului. Bismark, mns. mergea In intelegere cu Rusia, nu
de dragul Rusiei, bme inteles, ci numai spre a lmpiedica a-
Rianta ruso-francezti.
In ma.nentul acela actiunea agrcsivii a Rusiei era sprijinitt
'de Germania dintr'o parte pentru motivul pe care l'am art,
ta si de Franta pe de alta, care Inca din vremea aceea, luci a
la incheierea aliantei ruso-franceze; singura care putea ga.
ranta Franta impotriva unui nou (dee german.
Italia era prea slab& Ca S. abrt cuvant nottritor. Austro.
Ungaria era franc ostila rtzboiului dar nu Indraznea st, se a-
ventureze in ajutorul Turciei. lar Anglia, de i ostil i ea, nul
se putea impotrivi dezrebirei popoarelor crestine din Peninsula
balcarnca in numele carui mar.) principlu Rusia declarl raz-
boi Turciei
Pe cand umi liberali, precum Ion Ghica i Dumitru Stund
ea, partizani ai Politicei anglo-turcesti, cereau ca Romania sti
ramaine neutr& i sti. nu admit& trecerea arrnatelor rusesti Prin
Romania, Ion Brtitianu si C. A. Rosetti au fost de ptirerea cea-
laltt, anume ca Romania st mearg allituri de Rusia.
De aceastti plirere a fobt si Cogalniceanu, aceasta era a
politica regelui Carol.
Partidul liberal are meritul de a fi pus bazele emanciptrei
economice a tarel si de a fi creat institutii economico-fman-
ciare cu des&varsire nationale.
In starea aceasta era tara In momentul In care Ion BrX-
tianu. istovit fizice.ste. ltisa puterea spre a o trece conserva-
torilor.
Guvernarea de 12 ani a partidului liberal a Insemnat, pe
'de o parte, sfarsitul hegemoniei clasei boeresti care avusese
pan& atunci cea mai mare influentt In stet, iar Pe de &IA parte
venirea la Intaietate a burgheziei. Guvernul lui Ion &titian*
a fost guvernul burghezici romane. care s'a impus ca o clas
dominant& puternict.
Ctizand Ion Bratianu dela putere, regimul conservator, re-
prezentat prin mai multe guverne. i.a urmat. Ins t. nu mai era
regimul conservator azut la 1876.
nack partidul boerilor revenea Ia caring, boerii nu mai
erau In numAr nredominant. Evident in fruntea regimului a.
veau Inca un Lascar Catargiu, un general Plorescu, un Gheoro
ghe Cantacuzino, un general Manu, un Alexandru Lahovari,
dar altturi de ici edem pe un CI;teorglie Vernescu, un Petre
tarp, un Titu Maiorescu, un Merel-q Chermani. Era, prin
urmare, un regim conservator moclernizat.
Intaiul cabinet conservator, care a urmat lui Ion Brti-
anu, a fost, Precum am spus. acel prezidat de atre Teodor
Posetti. Acest minister era. fireste un minister de tranzitiune,
alegerile generale aveau sli hottirascl a cui va fi puterea.
Acum Ipcepe marea frUmantare din sa,nul partidului ii-

www.dacoromanica.ro
102, --
beral-sonservator sau conservator-Iiheral $i din Sanul familiei
conservatoare. Aceastg fram&ntane dureazg aproape patru am,
Patru ministere se schimb g. pang ce, In sfiarit se formeazg
xnarele minister compus din vechii conservatori ai lui Lascgr.
Catargiu i noun conservatori ai lui Petre Carp. Nuanta libe-
raig a Iui Gheorghe Vernescu este elimmata definitiv.

ANUL 18$9.

Anul 1ncepe cu sfaramarea blocului opozitiei-unite si


chiar a partidului liberal-conservator.
5edinta Camerei dela 12 Ianuarie este o *edint6 cu impor-
tan% istorica. La ordinea zilei proiectul de lege al restabilirei
portului franc la Galati.
Lascar -Catargiu se scoboarg dela presedintie i rosteste
o cuvntare agresivg impotriva guvernului pe care 11 aeuza
ch nu a tinut nici una din fagaduielile date Wei In opo-
zitie.
Inlet) sedin% precedenta ministrul Al. Marghiloman spu-
sese ca proiectului i so pregilteste o inmormntare de clasa I.
Lascar Catargiu ia amenintarea pentru el ,si adaoga cii o zi-
egtoare romaneascg. spune: Cine mpg, groa.pa altuia, cade el
intr'insa. Sa lgsgm dar pe ciocli si sii venim la chestiunea por-
tului franc".
Lui Lascar Catargiu raspund: Petre Carp, Gheorghe Verd
nescu i Alexandru_Lahovari; toti atacg pe Catargiu.
Alexandru Lahovary are un cuvant care starneste furtu
na, el spune: ,,Vhd cu regret, cum cl nu e vorba de porto.s
franc ci de portgolii".
Furtuna isbucneste. Acum se vede cg Lascar Catargiu a
pierdut autoritatea asupra vechilor siii partizani.
Raportorul Nicolae Blaremberg se urcg la tribung $i mii .
rests furtuna. Lascar Catargiu, chemat de partizani ca sg pre-
zicleze, se urea hi birou in mijlocul aplauzelor zgomotoasa
$i a uralelor lush nu poate prezida fiindcg Intreruperile ju-
nimistilor 11 impiedicg. Catargiu e silit sii scoboare.
In sfarsit, dupg o aedin% din cele mai frimntate, in care
piirea ca s'a produs ruptura In doug a partidului liberal-con+
-servator, proiectul de lege sustinut de Lascar Catargiu, dar,
combgtut de guvern, nu e luat In consideratie.
Cu o mare majoritate, cu 103 votur1 contra 59, luarea liT
consideratie a proiectului este respinsg.
A doua zi Lascar Catargiu demisioneazg dela presedintia
Camerei.
In cuvantarea pe care a roatit-o a Mout trei declaratiunf
'de imp2r_tantst

www.dacoromanica.ro
' 103
1.1 C6 a lost contra rupturei cu Dumitrii Brittianu, 'dam
majoritatea n'a lost cu ekc.
2) C. a lost contra intrKrii d-lor Vernescu, general Menu
4i Alexandru Lahovary in cabinetul Theodor Roeetti, Insal
majoritatea comitetului iargs nu 1-a aprobat.
3) Cti. nu este exact c6, a recomaadat regelui s Insitrcineze
pe d. Theodor Rosetti cu formarea cabinetului, acest sfat 1-a;
dat regelui numai generalul Florescu, presedintele Sena-
tului.
Aceste declaratiuni dovedeau :
1) C6. Lascar Catargiu Intelegea cg. ruptura cu liberalli
lui Dumitru Brtianu 11 16.sau la discretia junimistilor.
2) C6, generalul Florescu nu mai sustinea pe Laster Ca-
targiu din cauza a el insusi dorea s5. fie *ef de guvern.
, Viitorul va arMa c asa era.
Demisia lui Lascar Catargiu a fost respinel de Camera,'
Ing Catargiu si-a mentinnt=o.
A doua zi Lascar Catargiu este reales presedinte cu 99
voturi contra 37 albe.
Dar a treia zi Ii reinoeste demisiunea care, de astAdath",
e primitg. de Camera cu regret" ??. Ruperea In douN. a par,
tidului liberal-conservator este acum definitivX si ani de zile
In Or framantgrile din partidul conservator vor urma.
La 18 Ianuarie telegraful anuntil o veste care. produce
mare emotiune la Bucure*ti, arhiducele Rudolf al Austriei,
fiul Impiiratului Frantz Iosef *i mostenitor al tronului a mu-
rit de apoplexie la Meierling MAIO, Baden.
Intile telegrame astfel au anuntat moarLea. Numai dup6)
catava vrerne a fost cunoscut adevtirul.
De altfel drama dela Meierling este *i astAzi ina acoperi,
to; de mister.
Arhiducele In afar% de motivele die ordin politic, era un.
om care stia sn-si astige toate simpatiile de aceea In Bucu-
resti a fost o sincera parere d rtiu exprimatI de toate cercu-
rile.
La 19 Ianuarie a murit in varsta de 71. ani popularul
viorist Luclovic Wiest, profesor la Conservatorul de muzda.
Ludovic Wiest a fost cel mai popular muzicant pe care
1-a avut Bucurestii.
DupI cum numele lui Barbu Lautaru a Ames in Moldo-
va *i chiar in Muntenia, tot asernenea numele lui Wiest era
pe bode buzele *1, multri vreme dup6.' moarte, era pomenit.
Wiest a condus neincetat orchestra Teatrului National
fiinda, ani indelungati la Teatrul National intre acte ca,ntal
orchestra. Wiest a lost seful de orchesta care a clintat la
!lode seratele doamnei Otetele*anu. Drept recunostintd, a
ceasta i-a lsat prin testament o suing, de bani. Wiest, cu vi-
oara lui inveselea o lume iar acordurile lui pasionate elertri-
zau intotdeauna auditorul.

www.dacoromanica.ro
104
De obiceiu conducea orchestra in grklina Ra*ca 1in stilt.,
da Academiei.
Artistul avusese nu mai putin de 18 copii *i a murit cu
destivdrsire sarac.
La inmormntare a vorbit in fate, Teatrului National ar-
tistul C. Notara
Frdmntkile in partidul dela guvern cresc in intensi-
tate ; pre*edmte al Carnerei e ales Constantin Gadisteanu.
Dar aceste fra'intintari incep s5, alba' repercusiune in tarI
si s5. influenteze corpul electoral. La Dmbovita fiind o ale-
gere partial& la colegiul I de Senat este ales Dimitrie Giani, (lib..
,bratienist) cu 75 voturi contra 51 date printului D. *tirbey,
lfratele ministrului de interne. Dar alte dou5. alegeri partiale,
cu cateva zile mai inainte au dat un rezultat identic : Ion
Bratianu este ales deputat la colegiul I de Muscel i Dimitrie
Sturza senator la colegiul I din Tutova.
Aceste victorii succesive arunca spairna in rndurile COM4
servatorilor.
Dung alegerea lui Giani la Dambovita se petrece un fapt
Mil precedent; liberalii din locahtate trimit regelui urmal-
toarea telegram's.' :
Sire,
Astazi I-iul colegiu de Senat a ales pe d. Dumitru Giani
care a fost ministrul Majesttei Voastre la 1881 (data procla-
mrei regatului N. A.) *i la 14 Martie 1888. Partidul-liberal,
straits unit cu dinastia, va." exprim *i cu acest prilej senti-
mentele sale de iubire *i devotament &Are tron".
Aceast5 telegram5, ridic. o furtuna de protestari in presa
conservatoare.
In sedinta Camerei dela 25 Ianuarie Nicolae Blaremberg
depune pe birou o propunere de dare in judecatl a lui Ion;
Brdtianu *i a mini*trilor din ultimul cabinet liberal. A-
ceast5 propunere e semnatg, de urmtorii 22 deputati : N.
Blaramberg, Emil Mavrocordat Burghelea, T. Calimaki, I. Gin.;
cu, dr. Sake Stefanescu, Laztir Niculeseu, Gabunea, B. Vlado,
ianu, dr. Atanasescu, G. Sturza, doctor Severeanu, Moise Pa,
cu, Pavlic5. lar5t4anu, George Panu, C. Dobrescu-Arge*, Iacob
Fatu, T. Silion, V. Poenaru, C. Ce*ianu *i G. Em. Lahovary.
In sedinta dela 30 Ianuarie vine in discutia Camerei
aceast5 prepunere. Cel dintai vorbe*te Gheorghe Panu, susti-
nncl darea in judecatii. Gel de al doilea vorbe*te Titu Maio-
rescu, ministrul instructiunei, care declar5. c vorbe*te in nu-,
mete san personal. Aceast iritant 5. chestiune provaael mci-
dente parlamentare menite s. dizolve iarK*i majoritatea si s5L
aducrt pe banes ministeria15, alta. formatiune.
Pe dind vorbea Maiorescu combatncl darea 1i judecattil
se poduce incidentele de care amintim,

www.dacoromanica.ro
105
Nicolae Blaremberg Meuse parte si din cornisia care, la
'1876 ceruse darea in judecata a ministerului Lascar Catargiu;
din acea comisiune Meuse parte si Gheorghe Vernescu. Ma-
iorescu, amintind trecutul lui Blaremberg, tintea tocmai sa
creeze o rivalitate intre Blaremberg si cei cari-1 sustineau, si
partidul lui Lascar Catargiu.
Maiorescu spune:
Acea acuzatie In contra lui Lascar Catargiu a fost o in
Dtmie.
Nicolae Blaremberg. Daed, acest cuvnt mi se adre
seaza. mie, te invit s. Ii retragi imediat.
Titu Maiorescu. Nu 1-am adresat d-tale.
Dar WA c. Gheorghe Vernescu, ministrul de justitie
tervine violent:
Atunci se adreseaza mie, fiindc i eu am facut parte
din acea comisiune...
Toti adversarii guvernului aplauda frenetic, vazand ca
ministrii au_ inceput sa se hartuiasca intre ei; iar Maiorescu
retrage cuvntul.
Propunerea de dare in judecata a lost sustinuta de Nico-
iae Blaremberg si-in parte de Lascar Catargiu. A fost corn-
batuta, Insa, de Petre Carp, Mihail Cogalniceanu, Take Tones-
cu si Nicolae Ionescu. Camera este vadit, Impartita In cloud,
In mijlocul unei marl agitatiuni si dupii nesfarsite discu-
tiuni de reglement si de procedura, propunatorii darii In ju-
tecata retrag din propunerea de acuzare un numar de capete
In special Chestia Dunarii" i Chestia Basarabiei". Aceasta
retractare slabeste pozitia acuzatorilor.
In sfArsit. propunerea e pusa la vot. Sunt 160 votanti, dar
In urna alba' se gasesc 80 bile albe iar in urna neagra. 81 ne-
gre. Bineinteles.scandalul izbucneste si Camera e cuprinsa de
o mare agitatie. Un vot mai mult s'a gasit in urna neagra, a-
teasta e cert. Dar nu e mai putin adevarat ca propunerea,
chiar judecAnd dung urna alba, n`a intrunit cleat jumatate
voturile, adica a fost respinsa prin paritate Mara de asta, cla-
rea In judecata a ministrilor trobuia, spre a fi valabild, ea
Intruneasca doua treirni din voturi.
Rezultatul votului nu este proclamat iar propunerea este
Inlat-urat5. Intr'o forma necunoscuta de practica parlamentara.
Dar o non's: propunere de dare In judecata este prezentata
teputatilor de cake Ilariu Isvoranu In sedinta dela 7 Februa-
rie. Acuzatia priveste numai un numar restrns de acte de
administratie. Cornbatuta de &Are Ion Lahovary, propunerea
asvoranu e votata cu 101 voturi contra 45. Apoi este aleasa o
comisiune de informatiuni compusa din: Al. Enacovici, AL
Vericeanu, C. Olanescu, I. Iancovescu, N. Blaremberg, G. A.
postoleanu si A. Pesacov.
Un incident la Camera. La coleqiul al 3-lea de Roman
Iusese ales deputat candidatul socialist Lamar Veniamin. dar
conservatorii cari aveau in Camera pe Ion Nadelde $i pe V. G,

www.dacoromanica.ro
106
Vortun nu mai voiau sa inghlla i pe un al treilea. De aceea
du numita o comisiune de ancheta care a gasit ca candidatul
isocialist a fost ales prin coruptiune si ca corupatorul era VA
G. Mortun, bmeinteles.
Un deputat, Grigore Cozadin a declarat pe onOarea sa in
sedinta Camerei dela 16 Februarie, c. fiind la Roman in an-
'theta, a constatat ca alegerea lui Lascar Veniamin a Lost in-
Ifecta, ari V. G. Mortun s'a slujit de bancle de ungureni beti,
Gheorghe Panu cleclara si el, tot pe onoare, ca fiind la
Roman In ziva alegerii, a constatat ea, totul s'a petrecut in
goerfecta legalitate. Dar Camera conservatoare, speriata de a-
vantul socialistilor, invalideaza alegerea cu 108 voturi con-
tra 34.
Atunci V. G. MOrtun ii prezinta demisiunea din mancla-
tul de deputat cerand sa fie trimis in fata Curtii cu jurati
pentru faptele ce i se imputa. Camera Ii primeste demisiunea
cu 69 voturi contra 66.
In Camera era atunci un deputat dela Mehedinti numit
Nuewreanu, un junimist foarte hazliu. Dupa ce demisia lui
IVIortun a fost primita, a cerut cuvantul si a spus in rezumat:
Eu i-am spus lui Mortun s. nu-si dea demisia fiindca.
Idemisiile de obitei se primesc. S Ira spun cazul meu. Sub re-
imul lui Ion BrMianu cram primar la Turnu Severin, dar
nu skim bine cuprefectul. Toate staruintele mele la Bucuresti
ra s. schimb prifertul au ramas zadarnice. Atunci am venit
An Capita la i mi-am prezentat demisiunea pentru ea s. fac
presiune asupra ministrulqi. Ei bine, stiti ce s'a intamplat?..,
Bratianu mi-a primit demisia.
Intreaga mei% a ras mult de aceasta butada.
Pe la sfarsitul lui Fehruarie Camera a votat recunoW
Aerea cetateniei romane lui Alexandru Ciurcu, fostul proprie-
iar al ziarului landependance Rournctine expulzat de guver-
nul Ion Bratianu.
La Cainera colegiul I de Muscel., reprezentat de Ion Bra-
tianu, e declarat vacant fiindca Bratiaau a refuzat sa se pre-
zinte la sedinte, i nici n'a voit sa ceara' congediu. Dar la Cre.
ditul Rural, facandu-se alegerea a doi membri In consiliul
de administratie Ion Bratianu e ales cu 2909 voturi iar Gheor-
ghe Chitu cu 2805 in contra generalului Manu si a lui Grigore
Paucescu care au intrunit : primul 116 si eel de al doilea 85.
Ocaziune rara in Bucuresti. Obiectele din mobilierul
aefunctei Elena Otetelesanu sunt scoase in vanzare prin licita-
tie. Defuncta avea numai mobile de intaia calitate si de mare
arta. Iata cateva din vanzari:
Govoare d'Aubusson cumparate de d-na Slatineanu cu 4.60
lei.
Covoare de Smirna 400 lei: cl-na Al. Ghica
Mobila italiana 460: d-na Theodor Rosetti.
'Go bPliatiri 460 lei: ds Mihail $ut,u,.

www.dacoromanica.ro
-107--
Toate aceste obiecte au trecut numai Iz mainile amato-
rilor din Inalta societate.
Complicatiile In politica interna se succed eu mare re\
peziciune.
Nicolae Fleva se impaca cu partidul lui Ion Bratianu;
ceeace provoaca o mare fierbere in blocul care a rasturnat re-
gimul liberal.
Rezultatele izbanzilor electorale ale bratieniatilor pe de
o parte au descurajat pe conservatori, pe de alta parte au In-I
dicat liberalilor disidenti, cari au fast cu totul sacrificati do
guvern, cum ca drumul log este deschis Inapoi catre parti-4
dul liberal.
Nesiguranta zilei de maine este marita ai prin atitudinea
hotarita a lui Lascar Catargiu care, convocand pe inembrii
partidului liberal-conservator la otel Oteteleaanu, someaza pe
Oheorghe Vernescu sa iasa din guvern.
Apoi Lascar Catargiu isi formeaza grupul s'au depsebit, iar
deputatul Ion N. Iancovescu face sa apara ziarul Nagonalul
organul grupului.
La 15 Martie criza in partidul liberal-conservator izbuc-
neste fAti i cu violenta. Lascar Catargiu convoaca comite-
tul central al partidului la care intrunire participa 99 mem-
bri printre cari 33 deputati. Lascar Catargiu i d. fauns Gra-
disteanu someaza pe cei trei ministri liberali-conservatori stV
iasa din guvern deoarece cabinetul nu reprezunta vederile par-
tidului. Generalul Florescu, presedintele Senatului, apara gu-
vernul $i propune o motiune fmpkiuitoare.
Alexandru Lahovary si Gheorghe Vernescu, In fata ostili-
tatii ce li se area', declara a nu se vor-supune hotarlrei co-
mitetului eentral, ci numai unui vot al parlamentului. Apoi o
motiune prezentata de colonelul Rosnovanu, care -declara ca
partidul nu mai poate sustine guvernul, e votata en 40 gla-
suri contra 1 si 32 abtineri.
A doua zi o surprindere pentru deputati: In urma adop-
Wei etalonului-aur, diurnele deputatilor au feet platite In aur.
Dar iata ca un nou fapt intervine i arunca dezordinea
si In guvern. Gheorghe Vernescu numeste la Curtea de Casa-
tie pe Orbescu presedinte de sectie ln locul lui Theodor Ro-
setti si pe Misu Antonescu consilier. Aceste nurniri provoaca
In toate cercurile politick o adevitrata revolt# Mai ales numi-
rea lui Misu Antonescu, care era numai presedinte de tribunal
Intr'un Gras din tura, exaspereaza.
Misu Antonescu era un magistrat de mare valoare, mat
tarziu a ajuns decan al avocatilor din Bueureati, avocat de
mana Intai i ministru al justitiei, dar saltal era cam brusc.
Scandalul e la culme.
Primul ministru pus in curent cu faptul fiindca Ver-
nescu Meuse numirile fara ai consults colPgii ordona Mo-
nitorului 9ficial A nu publioe decretul, A Iou zi Monitorul

www.dacoromanica.ro
108
Mad nici nu apare. Dar in aceias zi, la 22 Martie Theodor
Rosetti face la Camera urmatoarea declaratie:
In urma unor neinteiegeri ivite in sanul guvernului,
subsemnatul a depus demisiunea cabinetului in rnainile M.
Sale Regelui".
Cabinetul Teodor Rosetti traise exact un an.
Indata incep intrunirile, convorbirile, conciliabulele ai
consultatiile.
La Senat, atat majoritatea conservatorilor cat si libera-
lii disidenti prin glasul d-lui Gheorghe Marzescu. declarg
ca nu vor sustine dealt un minister Lascar Catargiu. Juni-
mistii, la un moment dat cand criza parea mai violenta, au
oferit batranului barbat de stat presedintia Consiliului fr
portofoliu, dar Catargiu, vazand ca i se ofera un post onorific
umilitor, caci nu i se da i puterea, a refdzat.
In fata fatahtatii, regele este silit sa cheme pe Lascar Ca-
targiu si sa-1 insarcineze cu formarea cabinetului. Lascar Ca-
targiu intelege sa. refaca nu numai partidul liberal-conserva-
tor dar i opozitia unitA cu excluderea desavarsita a junimis,
tilor. A doua zi el prezinta regelui urmatoarea lista ministe-
riala: Lascar Catargiu, Gheorghe Vernescu, Dumitru Bratianu,
Gheorghe Apostoleanu, colonelul Jacob Lahovary, Nicolae
Blaremberg, Gh. Marzescu, Miltiadi Toni si C. Boerescu.
Din acest cabinet era exclus, pe langa. junimisti si Ale-
xandru J4ahovary.
Indala ce s'a aflat despre compunerea acestui cabinet,
toate sforile au fost puse In miscare.
Generalul Florescu a declarat regelui ca. Senatul, dandu-i
mandat sa recomande un minister Catargiu, a inteles un mi-
nister omogen conservator iar nu un minister impestritat cu
liberali. Iar regele n'a primit formatia prezentata de batranul
om de stat.
Ziarele catargiste incep sa atace pe rege, iar faptul ca A-
lexandru Lahovary era lsat afar& din guvern provoacl osti-
litatea tineretului conservator, si aceea a lui Nicu Filipescu $i
a grupului dela Epoca.
Duna multe incercAri cu diferite presidentii, tot Lascar,
Catargiu compune cabinetul cu excluderea liberalilor disi.
denti: Lascar Catargiu presedinte si internele, Gh. Vernescu,
finantele Alexandru Lahovary, externele, generalul Manu,
razboiul, N. Gherasi, justitia, Const. boerescu, instructia pu-
blica, Gr. Paucescu, domeniile.
Imediat dupa constituirea noului minister, Nicolae Filipe-
scu public& in capul Epocei declaratia ca se retrage dela di-
rectia acestei foi fiindea, pe de o parte are admiratie pentru
Alexandru Lahovary iar pe de alta Gheorghe Vernescu nu-i
inspira. decal dispretul.
Si acum incep intrigile si asalturile innotriva noului ca
binet.

www.dacoromanica.ro
109
Indatl ce noul cabinet s'a prezentat n fata Camereii
Take Ionescu l'a interpelat intreband care va fi politica ex-
torn& a noului cabinet.
Am mai spus c motivul de capetenie pentru care regele
nu vola s& dea puterea b&tra.'nilor conservatort, era acela cg.
sustineau politica rusofild,.
Cunosc&nd tendinta i hotrtrirea regelui liberalii, de in-.
'dat& ce au c&zut dela putere, au facut sa aparit =rut Demo-,
eratia pus sub redactat lui Barbu Delavrancea. Acest ziar,
avea ca principal leit-motiv combaterea politicei rusesh siJ
a propagandei rusA. filcut& in tar& prin iconari st jugnari. A-,
cestia, sub haina vtinzAtorilor de icoane, unii, sub masca ju-+
grmarilor artii. cutreerau Wats satele i propagau icleia ruseas4
ca. printre tArani. Dar Iiberalii au pardsit mai tarziu aceasttt
campanie.
Interne larii lui Take Ionescu i-au rdspuns Lascar Catar-
giu si Alexandru Lahovary declartind, primul ca va urrna po-
litica neutralitatii, cel de al doilea cA va urrna politica de burA
intelegere cu Puterile care au fost pd.n& acum prietenele Ro-
mdniei. Apoi adaogA a politica c,abinetului Bratianu n'a fosV
rea in toate privintele.
Aceste declaratiuni insemneazA a regele nu daduse pute.
rea lui Lascar Catargiu p&n& ce nu primise asigurarea c& va
urma politica respectatd. de Ion Brdlianu si d ministerul
Teodor Rosetti-Carp.
Carp a declarat ca va sustine guvernul dac6 va respecta
opera. cabinetului Teodor Rosetti, in special legea v&riztt-
rei p&m&nturilor in loturi mici la %rani.
A doua zi, Petre Carp anunt& in Career& cum ch amicii
sai politici s'au consituit in grup politic sub presidentia sa.
Presa austro-ungar& a racut o foarte rea primire noului
cabinet, mai ales a luat in nume de Mu declaratiile lui Lascar
Catargiu in te priveste politica din afartt.
Cdteva stiri de actualitate:
Ion BrAtianu este reales deputat la colegiului I de Muscel,
taria electoral& a liberalilor creste.
V. G. Mortun este Mut la coIegiul HI de Roman uncle
nu intruneste deal un numtir foarte mic de voturi. Admi-
nistratia a straits surubul.
Printul Ferdinand, mostenitorul tronului, scrie dela Can-
nes, in ziva de 24 Martie, o scrisoare generalului Florescu,
presedintele Senatului, prin care multumeste cd, a fost inscris
printre senatori.
Nicolae l3laremberg e numit prim-efor la Eforia Spitale.
lor Civile in loc.ul lui Beizadea Mama care demisionase.
In sedintele Camerei dela 4 si 5 Apribe se discuta. ere,
ditul de 15 milioane cerut de guvern pentru continuarea forti,
ficatiilor dela Bucuresti, Focsani, Namoloasa si Galati. 11.0.4
portor este Petre Lap,

www.dacoromanica.ro
I AO

Proeetul este cu pasiune combritut de dire printul Ni-


eolae Bibescu, Nicolae Blaremberg, Gheorghe Panu ei
Mihail Cogglniceanu. Cogglniceanu intr'un moment Incepe
sg plangg, si conjurg pe deputati sg nu voteze creditul elici
fortificatiile vor atrage cele mai mari nenorociri asupra tgrii.
In timpul acesta Ion Brritianu mergea din deputat ln de-
putat si-i ruga sg, voteze pentru proect. (Ind h vilzut emotia
produsg, de lacrimele lui Cogglniceanu, a cerut cuvOntul, f apt
care a mgrit enervarea, dar Petro Carp 11 rugg stgruitor sg
renunte la cuvgnt spre a nu pune Impotriva creditului pe toti
cei cari au 'Inca ura in contra fostului regim.
Creditul a fost sustinut do generalul Manu si Take Io-
mescu, care, pe vremea aceea, era un cglduros apgrator aI po-
liticei filo-germane. Creditul a fost votat cu HO voturi con-
tra, 51.
In ziva de 13 Aprilie a sosit In targ printul Ferdinand,
mostenitorul tronului, viitorul rege al Romniel. La garrt a
fost prima de regele si regina, toti ministrii, prirnarul, etc,
'etc. Printul era imbrgeat in uniformg de sublocotenent de
infanterie.
Dung, intoarcerea la pale, trupele au: defilat far seara a
lost o retragere cu torte.
Din Paris vine stirea c. Expozitia.Universalg s'a des-
chic. Presedintele Republicei a vizitat Pavilionul Romniei
,unde a fost primit de principele George Bibescu, presedintel&
comitetului national si cornisarul general al Bomaniei.
Pentru expozitiunea intreagg s'au numit 900 jurati, din-
tre cari 600 pentru Franta si 300 pentru tanile streine. Roma-
Inei i s'au atribuit 8 si 3 jurati supleanti.
La sfOrsitul lunei Aprilie, consiliul dejgzboi a jude-
cat procesul maiorului Ftinutii fostul comandant al jandar-
anilor eglari. acuzat ca a fgcut exces de zel, sartnd In mod
criminal multimea din zilele de 14 si 15 Martie 18g8. Conserva-
toril strtruiau mult ca maiorul Frinutg sg fie osandit, insg, cu !?;
Noturi contra 1, consiliul de rrizboi l'a achitat.
La Teatrul Eforiei joaeli in timpul acesta celebra ar-
tistg francezg Judie. Truna ei este foarte bung. deoarece nu
are numai actori de umpluturg, ei si multi actori de mana
inti precum Baron, Lassuhe si Cooper.
. Era Inca; vremea cnd o Intreagg societate nu punea pi-
ciorul In teatrele romfinesti dar Eldora tentrul francez. Ar-
tista Judie avea la Bucuresti foarte multi admiratori; de altfet
admiratie foarte bine meritatrt.
Dela Eforie truna francezg a trecut la Teatrul National
1a inceputul lunei Mai pentru marea fericire a lumei pschutty
*lan si doree" cum o numea Claymoor,
CrIteva fapte.
In strada Fantanei (actuala Berthelot) loettia un domn:
Giurgo, cosilier la Caaatie , sufeyise Lig Q bog& miutalti de

www.dacoromanica.ro
111
care, In parte, se restabilise. Intr`o zi pe la orele 8 jurn. se
trunc in strada de pe fereastra so, dela etajul I inalta de 5.
meth. Din Intamplare trecea pe acolo tocmai atunci o evrei-
ca $i Giurgea Ii cade pe spinare. Femeia in stare grava a
Tost dusk la spital iar Giurgea n'a patimit nimie.
Dela Paris vine $tirea c s'a deschis Restaurantul rou
man dela Expozitie.
Pentru intaia (Ara' apar in Paris lautari romani $i mititef.
Succesul a lost foarte mare, iar la Bucuresti mandrie multL
lordache Ionescu era acela care tinea restaurantul jar,
mititeii erau din fabricatia lui.
Din anul acela a inceput moth tiganilor, moda care a
trait pan& ce a fost detronata de aceea a jazzului.
Pe la sfarsitul lunei Mai studentii facultatii de medi-
cina trimit doctorului Assaky la Paris, rue Caumartin 91, o
telegrama rugandu-1 sa se reintoarca in tail spre a-$i relua
catedra. Un mare numar de studenti sunt semnati, In fruntaa
icrr este studentul Gheorghe Marinescu, actualul neurolog,
savantul profesor si membru al Academiei romane.
Ministerul Lascar Catargiu, $i mai ales prezenta lui
Gheorghe Vernescu in guvern, este o cauza de framantare a-
Clancil in sanul partidului conservator.
Tinerii dela Epoca, in cap cu Nicolae Filipescu fac, ala-
furi de Petra Carp, o crancena opozitiune guvernului. In cele,din:
airing intre Petra Carp $i Filipescu se realizeaza o intelegere
dephna. Ziarele Romdnia Liberti i Epoca dispar pentru ea,
din fuziunea lor, sa apara Constitutionalul. Aceista pa le, In-
ceputul lunei Iunie.
La 16 lunie o mare durere pentru toti romanii: a mu-
nit Mihai Eminescu.
Nebun, de mai mult timp, ameliorat oarecum catava
vreme, dar trecut dela nebunia furioasa, la idiotie, Mihail E.,
minescu si-a .sfar$it viata in inconstienta.'
Par`ca isi presimtea ursita cand la sfar$itul Satirei a
`Ah,Uncle's
TV-a a scris:
$irurile clare din viata-mi sa le spun?
organele's sjiirmate i maestrul e nebun"
Serviciul funebru a fost oficiat in biserica Sf. GheorgliN,
e. La biseria a vorbit Grigore Ventura, redactor la Adev1141
rut, in fata UniVersitatii D. A. Laurian, directorul iaruILti
Constitutionalul $i studentul CalmuKhi, iar la cimitir dOc-
torul Neagoe, prieten din copilarie cu defunctul.
Potrivit dorintei sale, Eminescu a fost Inmormantat sub'
o salcie pletoasa.
Asa a lost inchis In pamant acest genial poet.
1111$11 Puneau mari sperante pe venirea partidului con.
servator la putere, ei credeau ca a doua zi dupa ce Lascar Ca-t
itargiu va fi prim-ministru Romania va. intra In aliatita ru-1,
seascti. Dar deceptiunea veni renede,

www.dacoromanica.ro
112
Pe la mijloeul lunei Julie Gazeza de 4loseova Sala: Spe
ranta ca In urma venirei la putere a d-lui Lascar Catorgiui'
Romania va intra pe eararea naturala a unei apropieri do
Rusia, nu s'a realizat. Continuarea luerarilor de fortificatio
si afacerea iconarilor dovedesc c.i acolo In acea tarb; este osti-,
litate contra noastra".
Articolul urmeaza, pe acelas ton. Acest articol confirma
tot ce am spus pima aci.
In zilele de 14 si 15 Martie 1888., toata legatia ruseasca a ur-,.
marit desfasurarea luptelor de strada si precum s'a spus
tunci, sume lnsemnate au fost cheltuite de Rusi pentru ca
sa rascoale populatia Capita lei.
Apoi, mai tarziu piedicile puse la ridicarea fortificatiiloZ
au fast inspirate tot de Rusi. Dact au fast si oameni de bung)
credinta cari le-au combatut, in schimb unii din ei erau. In!
solda Petresburgului.
La inceputul lui Octombrie avem Opera italiana cu
iloug celebre primadone, cu Belincioni si Brambilla.
In Cismigiu o acrobata d-na Leona Dare se Ina lta ell halo-.
nul tinandu-se atarnatb; cu dintii de un trapez. La o inrdiimo
destul de mare se ridica pe trapez uncle facea mai multe fi-
guri foarte .primejdioase. Lumea alerga din bate unghiurilO
Capita. lei ca s vada aceasta minune
Cu Leona Dare s'au ridicat mai multe persoane din Bucul-1,
Testi. Inteuna din zile s'a inaltat si un ziarist dela L'Indei
rendance Roumaine anume Paul Ciuculescu.
In tot timpul verei ziarul Constitutionalul s'a dedat la
teflemele si atacuri nesfarsite impotriva guvernului. In
special in contra lui Gheorghe Vernescu i chiar a lui Laseatl
'Eatargiu. Pe de alta parte multi tineri conservator' faceau I
:spriga propaganda in contra guvernului si lucrau In sensull,
ItIntrunirii intr'un singur partid pe toti purii conservatori, ti-
'neri si Mani, cu excluderea vernesGanilor. Pentru &mg
'sfarsit s'au facut mari stilruinte i pe langa ministrii generaI
'Mann si Alexandru Lahovary, apoi a fost eastigat cauzei * il
-(eorge Cantacuzino, caruia i s'a propus presidentia CamereiN
Mind pus" In curent cu tot ce se manevra si pe de altW
)arte, maioritatea in Camera fiind foarte putin sigura, Gas
:largiu si Vernescu cazura de acord ea s cm% regelui dizoF
varea camerelor. Rege le, !ma, nu era favorabil propunere
Regele prezideazil consiliul de ministri In care Catar.J
giu si Vernescu Ii cer decretul de dizolvare.` Regale consul
pe toti ministrii, dar generalul Manu i Alexandru Lahova
se pronunta contra disolvrei. Regele aproba parerea acestor
din urma iar Lascar Catargiu prezinta demisiunea cabinetului
iar motivul de capetenie era tot politica externa pe care regel
iru voia s'o Incredinteze cleat numai In maini sigure.
" Generalul Manu formeaza al Datrulea minister, de la al
'Berea lui Ion Bratianu..

www.dacoromanica.ro
113

'Acest minister era astfel compus: general Mang, preE


.$edinte $i interne, Teodor Rosetti justitia, Al. Lahovari ex-.
iernele, Mane las Ghermani finantele, Alexandra Marghilo-
man lucrarile publice, Grigore Paucescu, agricultura $i indu,
stria, generalul Viadescu razboiul. Mast minister era pur
conservator-junimist, dar nici Petre Carp $i nici Titu Maio.
rescu nu faceau parte.
Majoritatile versatile trecura imediat de partea neuluil
minister.
La Camera Gheorghe Cantacuzino e ales presedinte Cu
85 voturi, Lascar Catargiu 1ntune$te 52, Dumitru Bratianu 23
iar 4 bilete au fost alba. Cu alte cuvinte 85 contra 79; cu o
'atilt de mica majoritate era greu de guvernat.
La Senat generalul Florescu propune un amendament
Ss. discutia Adresei, dar amendamentul li cade cu paritate de
146 voturi. Generalul Florescu demisioneaza dela presedintia
lenatului, iar demisia, in urma staruintei guvernului, li a
rimita cu 50 voturi contra 42. Nicolae Cretulescu e ales Pre-
tedinte.
Fata cu aceasta Intorsatura a lucrprilor, vechii sefi ai par-
Itidului conservator: Lascar Catargiu, general Florescu si
rGheorghe Vernescu se ga.sese din nou intruniti spre a face
ppozitie, de asta data nu impotriva liberalilor ci impotriva
Ithiar a fostelor lor trupe.
0 Intrunire a partizanilor liberali-conservatori e convo-
tad; In sedinta toti functionarii ramasi devotati steagului
ifunt invitati sa-$i dea demisia. 0 astfel de somatie a facuta
i lui Pake Protopopescu, primarul Capita lei, dar Pake, cel
int& aghiotant al lui Vernescu, refuza obiectand ea are ua
rogram de Indeplinit la comuna, program ce era In curs de
'executie.
In fata acestor nesfarsite dezordini de partid pe care oi
ractica partidul conservator, liberalii lui Ion Bratiantt la
trang randurile, se organizeaz 6. si aleg urmatorul comiteg
e lupta: Ion Bratianu, Radu Miliai, Dumitru Sturdza, Eugeri
tatesca, Constantin Nacu. Take Anastasiu, Take Giant, A4
astase Stolojan si general Cernat. Moartea $i disidentele re,
usesera statul-major liberal la cea mai simpla expresie. Sa.=
cia de oameni a acestui comitet o marturisea.
Faptul ca partidul lui Ion Bratianu nu mai avea frua.
,lasi moldoveni, afara de Dimitrie Sturza, Take Anastasia si
eral Gernat Ingreuna "Situatia partidulut.
LPartidul conservator era slahit de nelstelegeri iar partij
III liberal sleit de oameni de frunfe.
bare partidul conservator datora frimaritKrile sale la,
pacitatei sale de a guverna si de a ila un minister stabilt
loc. Framantarile erau datorite in primul rand regelu%
nu voia sa lase Mut liber lui Lascar Catargiu.
i_iknui 1889 s'a incheiat cu o salntara, opera sociala, fa
. anului 38811rimayul Ma_ PEACIRCDO3CU a inaugural/
, 8;r

www.dacoromanica.ro
114
Wzi lot de Noapte si Ospata'ria popular4. -Este o -data pe care
trebue s o tinerri minte atat era de binefacatoare.
Dar in iarna aceluia* an si-a facut aparitia cu o rar
Nirulenta influenta" boala care ataca pe teat& lumea. In lu-
gla lui Decembrie influenta a fost pustiitoare *i a provocat
multe decese.
La Azijul de noapte o camera era destinath. ca s pri-
rneasc6 pe numero*ii holnavi.
La timp s'a constatat un fapt care nu si-a glsit explica.
rea; de cum *I-a Mout aparitia influent& ciorile au - disparut
din Bucure*ti; de Indata ce boala a Incetat ciorile au revenit.
Oamenii de *Uinta s se pronunte.
ANUL 1890
La 9 Ianuarie consiliul de admini*atie al egilor fe-
rate a adjudecat asupra Societath, Five-Lille construirea P0-1
clului de peste Dunare.
La concurenta au participat 7 societati cu iirmatoare1e
preturi:
Five Lille 7.334.000 lei.
Braine Comte 7.958.000. ,

Creusot (Gertner), 8.310.000.


Batignolles, 8.441.000.
Eiffel, 9.017.000.
Cail, 11.765.000.
Anglais, 17.630.000.
Diferenta de preturi intre Prima. si Ultima Societate ere
,a.tat de mare In cat ne putem inchipui cu co idei de exploit-
hare au venit unlit straini In Romania. 17.630.000 fata de 7 mil.
aferiti de, Five-Lille dadeau eelei dintai un plus de 9.796.000
lei, adia mai mult de Indoitul cifrei adjudecate.
pupa cum era *i firesc, nour guvern g-ral Mum este
atacat chiar din primele zile de care liberalii-conServatort
I(Partidul- Lascar Catargiu, general Florescu, Gheorghe \Ter-
inescu). Bine Inteles si de liberali.
I. Generalul Manu este zeflemisit pentru c. a.prezentat 10 pro-
cte de lege de reform administrativa. Acosta 10 proiecte stint
botezate: decalogul generalului Manu" t asupra lor s'au fa"-
'put nelncetat tot felul de glume.
Dar cestiunea cea importanta, la ordinea zilei care pasio-
peaa toata Jumeposioliti.ca este cesti-unea drei in judecata a
lui bon BrAgaapi*ite, r3lpf4Vilor
c Ftel:4441.01t1Welle.14 4inii8:11114144-4,,LATAitru Bratianu Intru-
quaciple,4p,414+. 44t, poNlagijAe r.aPortplui, cie dare In judecata
e,u hotrit cu majoraate, cg, nu aprolA raportul. Dar, indivi-.
'dual votul a fost urmrdorul: Nicolae Fleva,-G. D Paladi, Ursea-
MI al Nicorescu, au declarat cg, vor act contra- Durnitru Bra-
WIranu, C. T. Grigorescu, Christu Negoescu, C. C. Dobrescu si
atdrIligeanu au spus a, se vor abtine. Iar Jacob Fatu n Iosif
'Oroveanu au zis ea vor vota gentru,
www.dacoromanica.ro
115

In sfarsit chestiunea vine in discutiunea Camerei. Cel


dintAi a combatut raportul Grigore Buicliu junimist, juriscon-
suit distins, mai tgrziu consilier la Curtea de Casatie. Apni auj
vorbit urmnorti deputati pentru darea in judecatg : Gheorghe
Panu, Gheorghe Apostoleanu, A. Pesacov, Nicolae Blaram-
'berg raportorul i Lascar Catargiu. Contra darei in judecatg-:.
(rake Ionescu, Grigore CriQenghi. Petre Carp si Mihail Cogtil-
niceanu.
Primul ministru general Manu a citit o declaratie din
partea guvernului, cer&nd Camerei sg nu voteze concluziile
raportului.
Dupg 8 zile de discutiune Camera, in sedinta dela 30 Ia-
nuarie, a respins darea in judecatg a lui Ion Brgtianu cu 86
voturi contra 67 din 153 votanti.
Cu acest prilej Nicolae Blaremberg a rostit un discurs care
a durat 5 sedinte. In cele 5 sedinte a vorbit 36 ore; 16 ore a in-
trebuintat cu citirea raportului si anexelor iar 20 ore pentru
discursul propriu zis. S'a calculat cg Blaremberg a rostit apro-
ximativ 216.000 cuvinte.
Pentru respingerea raportului a sttiruit si regele Carol.
A doua zi se pun la vot concluziunile raps:11111M nrivind
pe coined fosti ministri liberali.
Badu Mihai : pentru 87 contra 59.
D. Sturza : pentru 66 contra 74.
Eugen Sttitescu : pentru 70 contra 63.
C. Nacu : pentru 58 contra 75.
P. S. Aurelian : pentru 36 contra 89.
D. Giani : pentru 45 contra 73.
Stolojan : pentru 52 contra 58.
?Date dgrile in judecatti au Ozut deoarece nici una n'a
intrumi, rnaioritatea de dotei tre'rni rerutti -de regulament.
Atrag atentiunea c cele mai putine voturi pentru darea
ea in judecatti. le-a avut P. S. Aurelian, iar cele mai multe ge-.
neralul Radu Mihai.
Gel 1.11.1 dollen irnpotriva crtrula s'a pronuntat majoritatea;
a lost Eugeniu &Wesel!.
Tn sfa,rsit aceastg chestiune iritantg a esit dela ordineal
zilei.
In luna lui Februarie lumina .eleetricA W face aparitia Pez
stt%zile Bucurestilor; Cele d'intai lmpi electrice sunt cele 2.
instalate in fata Palatului regal, Pe refugiul dintre Palat Ii
Fundatia Carol. 1'
Pake Protopopescu numeste o comisiune de gpepialistii cul
misiunea de a revizui numele stAz51er j a Thlocui 'pa tele ri4
"dicote, dar ad se opreste opeYa tkniuflei. Milt din Muncie
afitt de absurrie au reunas, tar tre stt4tcle berrtrals'au(
proms nrmKtoarele numiri: Strada Regala a lost botezatS
Strada Cornescu. strada Academiei, strada SI. Sava, stratia)
Noug. strada Satineana, gtracia Imperialg, strada FiliPesett4
o Parte din strada Cainnineanu._ era/a_ A/exandrk_ Etrado

www.dacoromanica.ro
116
Enef, Strada lenei etc. Nici odatl aceste nume n'au fost de-
tretate si aplicate.
In millocul lunei lui Februarie s'a dat la Mile Eforiei,
balul Societritei Obolul, balul public cel mai autat din Bucu-
xasti. Cu interes docurnentar dau aci ,,suPeul" pentru care s'a
platit JO lei" de persoand.
MENUUL
Stridii de Ostenda
Gana Pe de icre si sardele a l'anglaise"
Surma de Vestfalia
Limbg 5i una. de Praga
Galantind de pasSre
Salad& de homard cu sos de remuladg
Pateu de vanat
Pateu de foie gras"
Cliaufroid de potarniche a la Perigord
Cotelete de vitel si de pore cu aspic
Pulpg de Chprioarg
Muschiu de vac&
Miel
Curcan
Fasani
Salad& italiang
Fructe, Cafea si 2 feluri de yin
Si toate acestea pentru 10 lei (? I)
Dar erea la anul 1890 L..
In stagiunea acestui an Teatrul National a juneat pentru
Intaia oars Ndpaqa, drama lui Caragiale. Cu aceasta pied
Caragiale a esit din cadrul in care s'a compl.cut pang atune,.
a ptirrisit comedia buf g. spre a intra in domemul dramei. Toatg
critica i-a faeut atunci o primire foarte favorabilk.
Aceastg piesi. i-a atras mai tarziu acuzarea de plagiat si a
lost prilejul unui proces In calomnie in fata juratilor. Dar des-
pre toate acestea vom scri la timp.
In sfarsit avem telefonul. Anul 1890 este anul In care a
fost instalat telefonul in Bueuresti. Director al Postelor si tele-
grafelor erea Dimitrie Cezianu, din anul acesta institutia de-
vine : Directia postelor, telegrafelor si telefoanelor (P. T. T '
Am vorbit la timp despre legea Isotatg de parlament, inie .
diat clap& caderea lui Ion Bratianu, pentru retragerea din cir-
culatia a biletelos hipotetare In suing de 26 milioane lei. A-
ccost& era lege& care preggtea legea atalanului de aur. In 1890
mmetru do finante fkind4 -ea $i Ia 1883, tot Menelas Chermani,
legea etalonului de aur este votatg.
In 1889 si 1890 un bandit devenit celebru erea flagelul
Dobrogei.
Intocmai c i Terente In 1924 si 1925, banditul Lieinski,

www.dacoromanica.ro
-. 117
rus de orign i acesta, pusese stgpanire pe judetul Tulcea. Nu-
meroase t&lhrii i chiar omoruri erau sgviirsite dar admints-
tratia era neputincioasa ea sa-1 prInda.
In totd'auna inarmat cu o carabing de precizie i eu mai
multe revolvere, Licinski care era un ioarte bun tintas, spat-
intintase Dobregea si facea ca seselele sa fie foarte nesigure. In
iarna anului 1890 Dungrea hind Inghetatg, Licinski a 1m Pins
1ndrazneala sg. :c1.36. din abcuraisurile lui i sg, atace pe trecgtori
Tie ghiata Dungrei. Mai multi comercianti cari au avut impru-
denta sg. treacg Dungrea crezand c Licmski nu va cuteza sg
se aventureze ziva si pe aceastg. cale, au fost victimele Increde-
rei lor.
Alexanclru Davila fast inspector de politic), mai titrziu lost
'director general al Teatrelor, a cerut sg, fie numit subprefeet
In judetul Tulcea fggliduind cg, cel mull intr'o lung, va aduce
legat pe Licinski. Davila a fost numit In postul cerut, dar pe
Licinski nu l'a Prins. Licinski a fost 1mpuscat mat tgrziu de o
Patera.
Telegraful anuntg demisiunea Cancelarului print de
Bismark din toate functiunile ce avea. In locul sgu a lost
numit generalul Caprivi. In toatg lumea aceast& demisiune a
pricinuit o foarte mare animatiune. Printul de Bismark era la
epoca accea mai mutt decgt un Ceteelar, mai mult decgt urv
rege, mai mult decat un potentat, era eel mai mare om politic
al lumei. Un dictator.
La Bucuresti isi face aparitia o boalg, noug: Nona sat/
boala somnului. Dar aceast g. boalg si-a fricut numai o scurtg.
aparitie frg sg, fach victime.
Pe dud Conservatorii Iucreazg stgruitor ea sg refaeg
vechiul partid conservator, liberalii de toate nuantele Incep sg
Inteleagg ca." imnartirea lor in mai multe fraetium va duce la
scgderea ideei liberate; de aceea se lucreazg din mai multe
parti la reintregirea partidului liberal. Platforma este: alegerea
lui Dumitru Briitianu ca *ef al partklului.
Dar Gheorghe Panu care, de si democrat. lucreazd cu par-
tidul lui Dumitru Brgtianu. este adversar orcgrei Impgegciunt
cu Colectivistii". La o Intrunire tinutg. In luna Martie la Clu-
bul liberal-democrat el propune o inotiune In core se spunea cg
nentru moment sg. nu se Inceapg nici o negociere cu partidul
liberal-national"
Pentru aceast motiune au votat numai trei persoana: Prin-
ttul Grigore Sturza, Vintilg Rosetti si G. Panu. Dar contra
ei au votat: Dumitru Bratianu, Nicolae Fleva, Petra Grath*.
teanu, G. D. Paladi, Caton Lec,a, C. T. Grigarescu. doctor Ha-
budianu, N. Vrgbiescu, dr. Petrini.Galati, Remus Antoncseu.
In curnd partidul liberal va fi reintregit iar George Panu
va constitui partidul radical.
Printul de Neapoliiiul regalui Ite Pei este In Bucuresti,
tf s'a fkut o simpaticg si grandioasg, primire i i s'au dat nu-
Meroase serb&ri.,

www.dacoromanica.ro
118
In ajunul plearei printului, Cdpitanul Averescu a tmut o
conferinta in limba francezd: Despre armata italian.d. Au fast
do fata regele Carol, printul de Neap le si printul motenitor,
Ferdinand.
Capitanul Averescu este actualul general Averescu.
Intrarea tineretului conservator in prima linie a lupteloA
politico a pus la modii duelul; pentru un articol de ziar, pentni
un cuvant rostit In parlament pentru un gest, nici un fel de
discutie nu mai era admisti: se trimiteau marton. Dela 18871
ptind. la 1890 au lost cel Putin vre-o 10 dueluri intre oamenii1
politici. Tineni Gonservatori bdtdiosi veniti dela Paris cu toate
ideile, eresurile i prejudecdtile nobiliare sugestionaserd me-
diul in at oameni dintre cei mai seriosi czuserd victime.
-- Lib. disidenti tineri; Take lonescu, G. Anon, AL Djuz
yara, G. Marinescu, VintilIt Rosetti, G. lonescu-Gion forinea-
za un grufp politic si face sd apard un ziar In limba francezdi
An Liberte Roumaine, al chruia director era Take Ionescu. 0
polemicd, violenth. urrneazd, intre zest ziar si ziarul Conserva-
tor L'Independance Rournaine, polemica in urma cAreea Take
lonescu a trimis pe Titu Maiorescu $i Alexandru Djuvara sill
provoace pe G. Em. Lahovary directorul celui din urind ziar,
Martorii sai sunt coionelul Jacob Lahovari $i D. Emil Mavro-
Gordat. G. Lahovari exprimand regrete, afacerea n'a avut alto
urmri.
In ziva de 14 Martie, printul Ferdinand a luat cuVantut
la Inceputul sedintei spre a multumi Senatului, care in iiva
de 14 Martie 1889 1-a inscris printre membni sdi. TO sena-
toni rein ascultat in picioare, far presedintele i-a multumit, ini
numele maturului corps Pentru bunele cuvinte adresate Se-
natului.
0 drama In soGietatea lumei culte.
D-na Corina Ureche, filca profesorulai $i fost ministru Vo
'A. lUreche, divortatd de doctorul Rizu din Iasi. locuia in stra-,
Va. SculPturei. Trebuia ca in curnd 0, se cdsdtoreascii cu ca.-.
pitanul Guritit vdrul ei. Amndoi tinerit se iubeau, dar spre
a se cdsdtori era nevoie de dispensd, fiindca, erau veH primari.,
Pe cand dispensa era asteptata, Gonna Urechie primeste
'din familie instiintarea cum di nu se Peale casatori cu cd-
pitanul Guritit deoarece acesta fi este frate. La aflarea acestel
sttri Corina, care fusese amanta fratelui ei, cuprins do senti.4
mentul deznadejdei, se otravi.
La castitoria ei cu doctorul Rizu, care era un distins me..
ills, Alexandru Macedonsky Ii adresase urmatorul epitalam
Corina iniin 'nsemneazd
In dulcea limbd a Int Petrarca
B pentru veci astitoria
Clind inima conduce barca.
Alexandru Macedonsky era Poet 1ar nu profet.
La jumdtatea lunei Martie vine stirea mortei Ta Madriil
a printului Alexandru Cuza, fiul mai mart) al fostului domni-

www.dacoromanica.ro
119
for Alexandru Cum_ Cu un an mai lnainte murise fratele .sau
mai mic de tuberculoza, iar printul Alexandru a murit de boa-
Ia. de inima. Lra casatorit ue vreo trei luni cu o domnisoasra,
Moruzzi care mai tarziu a lost sotia, de scurta durata, a lui
lonel Bratianu, din care casatotrie s'a nascut profesorul dela
nniversitatea din Iasi, George Bratianu.
Partidul liberal se reintregeste.
La Intrunirea hotaritoare tinuta la clubul liberal-democrat,
motiunea de blam a lui Gheorghe Panu Impotriva comitetu-
lui care a hotarit fuziunea este respinsa cu 36 voturi con-
tra 14. Panu i Vint.i1 Rosetti demisioneaza din club, dar ii-
beralii proclama unirea la o 1ntrunire tinuta pe la sfarsitul lui
IVIartie in sato, Ateneului. .
Un comitet a lost ales in frunte cu Dumitru Bratianu.
Noul Partid da, lupta cu guvernul la o alegere partiala a:
colegiului 2 de Senat din Ilfov, colegiu cunoscut pentru con-
servatorizmul sau. De sf candidatul liberal era un batran sters
cu totul, anume Dimitrie Cariagdi, acesta intruneste 441 vo-
turi contra canclidatului guvernului care a obtinut 537.
partidul liberal reintregit dovedea, prin acest scrutin, ma-
rea 'lui vitalitate.
In sfarsit clubul liberal ii alege presedintele; pus in fats
rivalitAii dintre cei doi frati Bratianu, presedinte e ales Mihail
Cogalniceana.
Pake -Protopopescu luereaza febril la realizarea progra-
malui sau.;
.. Marele bulevard opera sa de capetenie isi are Ince-
itattul la anul 1857, cand sub domnia lui Alexandra Ghica, ar-
rhitectul Alexandru Oraseu a construit Palatul Universitatii4
Dupa ce a fost construit Palatul s'a taiat si strada din fata Mt,
pentru acest scop s'a daramat biseriCa S-tu Sava si toate de-
pendintele. Intiul crampeiu de Bulevard dateaza dar, de
acum 71 de ani, iar steltda din fata actualul bulevard al A-
cademiei, *mergea-numai din strada Coltei pang, In strada
'Ikea clemiei.
Intre strada Academie]. si Podul Mogosoaiei actuala
calea Victoriei erau proprietatile Greceanu, Const. $utu,
Scarlat Petrescu, Voinescu, Znagoveanu, doctor Grunau, Boe-
irescu, Cantacuzino i Kirculescu.
Bulevardul cel mare a taiat, dintr'o Parte, toate casele para
la biserica Cotroceni, i o lash. la mijlocul unei furci pe
care o lac doub, laturi ale arterei. Apoi din ceatalta parte bu- '
flevardul a ajuns Warta in soseaua Mihai-Bravul, trecand paste
istrada Iancului pe care o absoarbe in intregime.
Spre a ajunge la strada Tailor, incepand din strada Col
In bulevardul tate localul Eforiel spitalelor civile, rasa docA
itorului I3utati, pensionatul Central de fete. casa Dobresou uncle
se afla laboratorul de chimie, casa Stefan Ioanid, casa unde ai
flocuit Ion Heliade Radulescu; casa Biscaborn uncle se -afla o
giza fraamasonicl casa colonelului Carp, etc. La strad?, Tei,

www.dacoromanica.ro
s 120
'or s'a faiat o pktd wide se anti acum statuia lui C. A. Itosettf.
Apoi latii-ne in tiganie'"; acest cartier in intregime a dis-
IpArut, tot la fel si casa Ulieruui, acela de uncle that& lumea:
cumpara uleiul de in. A dispdr* si biserica Caimata-si alte
lanulte case pima la hotel Atena prin mijlocul caruia a trecut
bulevardul, impartindu-1 In douA. Si de aci a desfiintat toate
sciaarele insalubre din strada Noptei, o strada lunga de 4
anetri, una din cele mai murdare. Dela rondul al doilea, bu-
ilevardul a bifurcat, o parte spre Obor, cealalta Parte spre bu-
levardul Iancului.
Inaugurarea s'a facut cateva luni mai tarziu.
Camera a votat, duPd. mune sedinte i lungi discutiuni
legea de organizare a magistraturat, cea dintdi lege care a ins-
tituit inamovibilitatea judecdtorilor la Curti le de apel si a
presedintilor de tribunale cu titlul de licentiati sau doctor in
drept.
La art. 101, glumetul deputat de la Mehedinti, Nucsorea .
nu, a cerut ca sa se pund in lege Masuri disciplinare impotri-
ya magistratilor jucateri de cArti. Amendamentul a lost
combalut de ministrul justitiei Teodor Rosetti ca inutil, to-
tusi Camera cu 55 vaturi contra 48 1-a admis cu urmatoarea
redactie: Sant supusi la pedePse disciplinare magistratii care
joaca jocuri de noroc".
. Legea a fost votata In total de Camera i apoi de Senat
Tiindca rasPundea la o cerere aproape unanima a opiniei pu-
blics pe care o revoltase magistratura obedienta care, fiind
amovibil, statea slugarnica la dispozitia
Pe la sffIrsitul lunei Mai, a murit la mosia sa Mop).
soaia, printul Nicolae Bibescu, cel d'al doilea fiu al Domnito-
rului George Bibescu, prim efor al Brncovenesei.
Printul Nicolae fusese ofiter In armata franceza, Meuse
campania din Algeria, iar In timpul razboiului franco-german
a fost aghiotant al generalului Troc4u.
Orator de mare putere, cum am mai spus, s'a semnalat in
tamer% prin dau discursuri care i-au atras aprobari generale.
Unul din aceste discursuri a lost rostit sPre a combate forti-
tficatiile.
Intregirea partidului liberal n'a dat rezultatele astep-
tate, unirea partidului Ion Bratianu cu acela al lui Dumitru
03ratianu, In lac sa. aducli consecinte, de forta, a provocat in o-
.Pinia publica un sentiment de nemultumire, de aceea in toate
alegerile partiale liberalii sunt batuti; In special Eugeniu Sta.:4
tescu, de si a candidat de mai multe ori in sir, n'a putut fi
ales.
Organizalia partidului liberal era atunci urmatoarea:
Comitetul de directiune campus din 10 membrii sub pre
intia d-lui Dumitru Bratianu i annme: ton Bratianu, Mi-
ail Cogalniceanu, Nicolae Ionescu, Nicolae Fleva, P. S. Aure,
Ean, C. Nacu, G. Cantacuzino, G. Plladi si Varney Liteanu.
Comitetul executiv sub prwdintia lui Dumitrie Simms,

www.dacoromanica.ro
121

campus din Eugeniu Statescu, Petra Grklisteanu, C. T. Lingo-


rescu si Al. Orascu, *tefan Sihleanu Casier, N. Vabiescu,
13arbu G6,nescu, Ion Bianu.si loan Leca secretari.
Mihail Cogalniceanu, presedintele clubului.
Ziarele pubbca o dare de seam& a situatiunei Teatrului
National in urma stagiunei 1889-4890.
Sub a doua chrectiune a d-lui Grigore Cantacuzino, sta-
giunea a produs 181.790 lei, de i prevederea bugetar g. era de
118.500. Deci un supra venit de 63.290 lei.
Partea societarilor in buget era de lei 42.000, dar le-a revenit
86.267. In sfarsit fondul de rezerva, s'a urcat de la 19.618 lei, la
34.937 lei.
Piesele jucate au lost : Familia Rantau, Demi-Monde, Tar-
tufe, Vicleniile lui Scapin, Macbeth, Hamlet, Othello, Kean.
Marion Delorme, Petrie, Maitre de Forges, Oedip-rege, Melle
de Belle-Isle, Roger la Honte, Mesalina, Femeile Noastre, Ma-
nevrele de Toamn, Stela de Cotnar, Marcela, Ftintana Blau-
duziei, Prima Scanteie, Cismulita, Noaptea Furtunoas1 NA-
pasta, Pygmalion, Feta mamei Angot, Mascota, Bocacio, Lucia
de Lamermoor, Faust, Marta, Voevodul Tiganilor.
Ziarul Le Temps" din yaris educe stirea c. d-soara
Sarmiza Bilcescu (actuala vriduvb," Alimgnisteanu) a trecut cu
flaude doctoratul in drept.
Interesant este de stiut e. aceasta romned este cea dinti
femeie care a Putut obtine inscriptiile i urma cursurile la
Facultatea. de drept din Paris. La inceput consiliul profesorat
n'a voit s. admit. cererea d-soarei, in urna, ins& fu admisa
tie unanimitatea profesorilor mai putin trei.
Exameaele de iicentri le-a trecut cu toate bilele albe, la
1888 era clasath. cea dintad cu 17 bile albe si jumAtate. maxima
fiind 18 bile. La doctoral succesul sAu n'a fast mai mic.
Gaud a fost sti se prezinte la exaruenul de doctoral s'a pus
chestia dacal si d-soara Bilcescu, fiind femeie, va trebui sA im-
brace roba" cum era traditia pentru bArbati. Chestiunea a
lost multit vreine discutatg. In sfarsit un profesor Wise:
D-lor. trebue, in aceastA chestie sa. facem apel la marile
principii. In drept opozitie asupra opozitiei nu merge. Daa-f.
asa nici : robe sur robe ne vaut pas davantage".
$i astfel d-soara Bilcescu fu autorizati a trece examenuI
cu capul gol 5i in toaletil de oras. .
Examenul, cum am spus, 1-a trecut, cu mare succes, tra-
tand despre : ,.Conditia legal's', a mamei in dreptul roman si
In dreptul franc,ez".
La 22 August o stire dureroas g. strbibate tara : Marele
poet Vasile Alecsandri a murit la mosia sa Mircesti.
Mascut la 1822, Vasile Alecsandri a murit Ia. vdxsta de
69 ani.
Originar dinteo familie elvetianX, spun unii, dinteo fa-
mihe basaraheanh spun altii, Alecsandri a lost cel mai mare
poet uric al Ftoraniei, iar gloria lui cea mai mare este a ti

www.dacoromanica.ro
122
ilezmorrnntat poezia popularg, baladele, legendele si doinele,
Vasile Alecsandri a fast cel mai popular poet al Roma-
niei. Unii au voit sg.-1 conteste valoarea, altii 1-au asezat, sub
Eminescu, dar nici cei dintl, nici ceilalti nu au dreptate, ciic
Intre eei doi mari poeti ai. neamului nu poate fi comparatie.
Dae6. Eminescu a fost un geniu, nu insemnbazti. ea' Alec-
sandri n'a fost si el unul.
In aceastl, chestiune, ea in toate cele pe care le-am hire-
gistrat, nu va vorbi c,riticul ei numai cronicarul ; de aceea
nu mg. voi incerca macar s. caracterizez opera celor doi poeti,
Dar eta voi spune; pe cand Eminescu a fost poetul suferin-
telor omenesti, Alecsandri a fost poetul sentimentelor duioase;
.pe cond versul lui Eminescu pltmge ori susping, si te lasa gall-
ditor, versul lui Alecsandri te insufleteste, te Manta si te In-
vioreaza. Poezia lui Alecsandri iti.dezvalue pllicerea de a trai,
poezia lui Eminescu este atiesea un memento mori. Dupa ci-
tirea lui Eminescu suferi ori cugeti, dup6. citirea lui Alecsan-
dri palpiti si iubesti. Unul vorbeste creerului ganditor, celalt
inimei simtitoare. Cel dintiti a fost tristul ctIntiiret al realitgti-
br pesimiste si Waite, celalt trubadurul idealurilor luminoase
gi visate.
Afara de geniu, Mci o asemanare intre el.
La inmormntars, din partea Societtei Presei, a vorbit
GIonescu-Gion.
Duminica In 16 Septembrie s'a inaugurat localul scoa-
1ei comerciale din b-dul Domnitei. Aceastil scoala a fost cld
klita de comung, dupa marile stgruinte ale primarului -Peke
Protopopescu, care era si profesor al scoalei.
, Duminick 7 Octombrie a fost pus piatra de fund&
ment a Palatului de justitie.
Planurile palatului sunt datorite unui arhitect francez de
Benue, arhitectul constructor a fost d. Cutarida.
Inaugurarea s'a fticut in fata regelui. .

Intia cuvtintare a fost a ministrului de justitie, Teo-dor


iRosetti, a doua a lui Constantin Schina, primul ,preiedinte ali
fCurtei de Casatie, a1 reilea al regelui. Apoi oei de fatS. au is-
fc 1it actul de fundatie.
Regele, purtand un sort alb cu ciucuri de aur, a, scobo4
nit in subsol, unde a depus pergamentul pecetluit cu pecetia
Tegala.
Conform urnului obicef, care se practicX si se perpetuiazAl
Pin guvern In guvern i cFn regim In regim, baroul compug
rdin liberali, avnd decan pe Take Giani, s'a obtinut de la serq
bare.
De ce ?... Mister sf politicianizm T...
Marti, la 9 Octombrie s'a pus piatra fundamentala ai
Podului de peste Dunare.
Regele, regina i printul mostenitor au plecat din Bum,
;Teti dimineata, spre a asista la solemnitate si la serbarile ce
,13'att at.

www.dacoromanica.ro
123
In ziva "cle I Noembrie 1890 Era sarbbarit la T.-Sevenn
linaugurarea serviciulin fluvial roman pe Dunare. Acest set-,
Ariciu a lost infiintat prin munca patriotic& $i starultoare a di-
rectorului general al liegiet Monopolurilor Statului, Grigore
iManu. Cel dintai remorcher era destinat transportului sarei
romanesti in Serbia.
Grigore Manu a Lost unul dinrte funotionarii superiori,
distinsi. din Wale punctele de vedere muncitor, cult, cinstit
gi plin de nobila patim a binehu.
Regimul conservator de atunci, avea norocul a doi Inalti
tunctionari cu totul superior!. unul era Pake Protopopescu,
primarul Capitalei, oelalt Grigore Mann, directorul general al
Regiei.
Dach Pavilionul Romaniei a ap6rut pe apti, aceasta s'a da-
:Writ lui Grigore Manu, at c6ruia nume trebue sa. ramaie legat
de aoest mare inceput.
$i, cii toate acestea uncle este rasplata acestui om care.
retras in modestia si In neoboseala munoei a. 15sat tArei o
institutie $i o mandrie national& ?
Vedem pe uncle piete ale Bucurestilor busturi i statui;
care poart& nume ce par publicului anonime. Oameni cad
tn'au 15sat nimic in urma lor, au prima onorurile nemurirei
ln marmor& sau In bronz, numai fiindet au fost membrii in-
Ifluenti ai unui partid politic. Iar Grigore Manu, fiindc, 11'W
Ifticut politic& de rtispantie $i n'a impartit partizanilor fondu-
rile institutiel pe care a diriguit-o et a inttltat-o, a rgmas far&
popularitate i Mr& amintire.
Imi indeplinesc.o datorie de om. cinstit, incredintand Isto-
triei pe nest sluba$ mandrie a onestitatei $i frunta$ al neamu-
lluj romanesc.
Alegerile comunale au adus frigurile politice in Buou,
reqti ; lupta este foarte crancen5..
Pe de o parte liberalii sunt uniti in jurul unei lisle uni4
ce, dar i conservatorii, toti grupati de astalata pe lista,
lui Pake Protoponeseu. Mai este la colegiul I $i lista radical51;
In cap cu Gheorghe Panu.
Panu avea Incredere In personalitatea sa, in faptul a era
izlirectsorul unui ziar atat de citit $i de apreciat, dar rezultatul
votului i'a artat c'd in alegeri sunt alte elemente care pre-
"domina.
Alegerea a lost foarte Inversunata. Au fost 2854 de vo,
tanti, deci majoritatea era 1428. Lista guvernului, cu Pale
fProtopopesen in cap, a Intrunit 1493 voturi, sau 65 vottri de
majoritate ; lista liberal& a avut 1284, lista radical& 38 $i o lista!
Independent& 37.
Cu alegeri absolut libere, far& acele faimoase umpluturi,
al cArora secret II avea electorul Peke Protopopescu, lista libe.
GralA ar fi lost aleas4 cu sigurantli,
$i cu toate acestea, Pake Protopopescu merita o wart&
mai buna. Singura patk a lgi Peke. Protopopescu, mai bine zis

www.dacoromanica.ro
a aaministratiei sale, era .,.Nenea lancu" Brateseu, ajutor ae
primar, avocat din str. Popa-Tatu, marele elector din Culoa-_
rea de Verde, dar un vestit om de petreceri. Cand Nenea Ian-
cu, era la chef nu mai tinea socotea15. de nimeni si do nimic.
Pe vremea de care m8. ocup, erau Inc. acsizele comunale
si barierile. Intr'una din zile Nenea lancu, fiind cu desavar-
ire ametit, porni in inspectie din barierg In barierg.; In acel
timp tocmai o tr6.surk" In care se aflau dousa doamne din elita
societRei voia s6, intre In oras. La bariera se Wee controlul
yehiculelor spre a se Impiedica intrarea contrabandei. Nenea
ffancu se duse sit faca el singur controlul, dar fiincica cele
aoug, doamne refuzau sa lase a fi controlate prea fundamental,
veselul ajutor de primar be ridicit poalele rochiilor si proceda
la verificare. Fireste cit a fost un mare scandal In Bucuresti.
Dar... eine se putea. atinge de damblalele" lui Nenea lancu?..,
Una din expresiile lui favorite era sail numeascit prie-
tofu i agentii damblagii". Iar cand era cu chef palmuia pe
eine- Intalnea : servitori, ehelneri, hirjari, sergenti de oras, a-
poi le da cafe 5 lei de cap si de palmL
De altfel Nenea Tanen era o adevarata mina de aur, gene-
ros, da cu amandoug mainile, pleda mai mull gratuit decat pe
onorar si mai tot ce castiga cheltuia in petreceri.
Epoca lui Nenea Iancu a durat vre-o 20 de -ani, In care
timp era unul dintre cei mai populari oameni politici.
Au trecut aproape 40 de ani de la 1890, totusi, trebue sit
privim ca o epocit din alta lume si din alto meleaguri, vremea
aceea In care era cu putint6 un aiuter de primer care-si plim-
ba cu atata libertate abaterile dela demnitate si totusi, bucu-,
randu-se de toleranta generald, putea fi cel mai ,popular poll-
tician al Bucurestilor.
Si pe and Nenea Tanen era atat de popular, Cheorghe
Panu si cu intreeul sal] partid d'abia putu agonisi 38 de vo-
Lind, iar Pake Protopopescu eel mai capabil primar pe care
tra avut capitala Romaniei, d'abia a Putut, fiind la guvern,
IBA treac,a la limita voturilor.
Dezgustul de a face politia a cuprins pe multi, din astfel
Ele motive.
De si conservatoril s'au prezentat uniti la alegerile co-
Inunale din Bucuresti, situatia lor nu era de loc bunK. In tar6.
Iliberalii au esit Invingatori, In multe orase, iar pc unde au a-
tilt au fnst btnji anroape de limita.
La Bucuresti hartuiala urmeazit fitrit preget, guvernul e
Drtuit din douit pgrti, dintr'o parte de catre liberali-conser4
vatori, cari au rgrnas pe din afarA de putere, pe de altil parte:
lo catre iunimisti. rio si Teodor Rosefti. Merelas Oberman sr
tAlexandru Marehiloman sunt In cabinet. Fapt caracteristicil
ieste cA toti vechii sefi an lost eliminati din guvern : dela Ube,
rali-conservatori Lascar Catarziu, general Floreseu si Gheorghe
1Vernescu, de la junimisti Petre Carp si Titu Maiorescu
,Guvernuj se sirnte eIab, de aceea In prezhia deschiderel

www.dacoromanica.ro
parlamentului, Teo-dor Rosetti dernisioneaza din mInister,1
lar eabinetul este astfel remaniat.
General Manu presedinte si internele, Al. Lahovari oder-
TIele, Menelas Gherman finantele, general Vladescu razbohr,
Al. Marghiloman domeniile i mdustria, Titu Maiorescu ins-
tructia, cultele si interimar la lucrari publice, Grigore Trim-
klafil la justitie.
Ministrii noui sunt Titu Maiorescu i Triandafil; mini-
trii esiti: Teodor Rosetti i Grigore Paucescu. Atat numaf
ca, pe eand Teodor Rosetti, s'a retras, Paucescu a lost silit sa
plece din cauza ostilitatei junimistiIor.
Framantarea In partidul de la guvern Incepe mai vehe-
mental o data cu deschiderea Camerelor.
In Senat, guvernul sustine pentru presidentie pe fostul
presedinte Nieolae Cretulescu, dar votul e urmatorul:
Cretulescu, 48 voturi ;
General Florescu, 36 voturi ;
Al. Orgsell, canclidatul liberalilor. 21 voturi.
La al doilea scrutin, generalul Florescu e ales preseilinte
cu 53 voturi contra 52, date lui Cretuleseu. Liberalii spre a prod
voca criza, au votat pentru aeneralul Florescu.
In zilele de 24 si 25 Noembrie s'a serbat jubileul de 25
ani al Ateneului Roman, In prezenta regelui si a printulul
mostenitor. Au vorbit; N. Cretulescu, presedinte, V A. lire,
chia, G. Esarcu, Ionescu Dim., Al. Djuvara, iar poetul Alex.
Vlahuta a citit o poezie de Ocazie.
Teatrul National a decernat un numar de premii auto,
rilor dramatici. S'au dat 3000 lei d-lor Niger si Tine pentru
Doamna Kiajna, drama in 5 acte, si d-lui Vulcan pentru ste-
gran Vodli cel tdv. D . Vulcan era redactor al zraruliu Fami-
lia" din Oradea-Mare. Premiul a fost Impartit pe din doug.
Pe cand In politica dinauntru se astepta In fiecare xi,'
caderea guvernutui, un curent puternie nationalist Incalzeste
tineretul 51 patura cuIta. Acura se pun bazele acelei Ligi cul-
turale, care a aiutat atat de mull la marea izbanda a neamuld.'
Pe la mijlocul lui Decembrie se alege primul comitet alt
Ligii pentru unitatea culturala a Romanilor. Alegerea a fost
foart.e aprinsa fiindca partidele politice au venit si aci cu inte-
resele bor. Alegerea a tinut Warta la ora 5 dimineata. Au fost
alesi : d-nii Vicol, Floru, Mehedinti, Negulescu, Cernescu, Lu-di
pulescu, Talasescu, Murnu, Dragomirescu, Patriciu, Teodoru
toti studenti. Apoi, d-nii : Al. Orascu rector Universitatei dirt
Bucuresti, Nicolae Ionescu, Ion Gradisteanu, Cristu Negoescu,,!
V. Maniu, membru al Academiki, Spiridon Popescu, profesori
universitar, Grigore Bratianu avocat, dr. N. Barbu profesor11
Marinescu Bragadir, Mihalcea.
Lipsa teatrelor este simtita la Bucuresti, un singur tea,
tru nu este destul, fireste. Sure a cladi un al doilea se Infiin,
teaza, societatea ,,Teatratui de yard $i de iarnA". Se alege urt
comitet conapus din: generalul Ion_Floreseu pre,9edinte, IoalY

www.dacoromanica.ro
126
Marghiloman vice-presedinto si Petra Gradisteanif secretor.
IS'au subscris si oarecare sums. Dar initiativa. n'a avut alto
1.1rma-ri.

ANUL 1891 .

Anul 1891 incepe riiu pentru guvern i pentru conser-


vatori. La Ploesti sunt alegeri judetone, dar liberalii sunt a-
lesi ffirii. ca m4car guverriamentalli sg. poatg. prezinta liste. La
Bucuresti, neintolegerile in partidul conservator, intrigile
tfrecriturile de fiecare zi paralizeazii cu totul puterea de mune&
a guvernului.
0 alegere partiaI6 la colegiul al 2-lea de Ilfov pentru.
Camerii m5scste dezordinea in acest partid ros de
rivalitgti si de ambitiuni.
Partidul Catargiu-Vernescu propune candidatura lui Dimi-
trie Cezianu dar guvernul. nu primaste pe acest candidat ci
sustine pe Andrei Popovici, care erea candidatul primarului
Pake Protopopescu. Pake Protopopescu care, pang aci era so-
cotit ca un aghiotant al lui Gheorghe Vernescu este solicitat
,de acesta sh demisioneze din capul comunei si s susting can-
didatura lui Cezianu, dar primarul refuz4. De aci ruptura do-
flnitiv intre Vernescu si Protopopescu.
Mosul creste. In urma acestei rupturi 17 partizani ai lui
Pake Protopopescu demisioneaz4 din comitetul partidului li-
beral-conservator lax un num6r de liberali-conservatori demi-
sioneaza din consiliul comunal.
In capul acestora este generalul Florescu.
Din partele liberalii combat cu vehement4 candidatura lui
rAndrei Popovici, pe care 1-au poreclit Puscl'n icoane I
Andrei Popovici era transilviinean, vanator, om de sport
si bun trgAtor cu pistolul ; liberalti, spre a-1 discredita in.
,lata alegittorilor din mahalale, propagli cum cti, una din In-
deletnicirile favorite ale lui Popovici erea de a se exercita in
cast). tragind cu pistolul in icoane, pe care le lua drept tintL
Asa se face Inca i astrizi propaganda electoralg.
La 20 Ianuarie se face alegarea, iar rezultatul este un
talotagiu. Ida impgrteala voturilor : Andrei Popovici 1666
,voturi, N. Fleva candidatului liberalilor 1219, Cezianu candi-
klatul liberalilor-conservatori 373. Majoritatea obligatorie erea
a7m
In balotaj candidatul guvernului este ales cu 2200 voturt,
iar Fleva. intruneste 2125. Candidatul liberalilor-conservatori
s'a. rams din luptii.
Prin urmare clesvada era racuta. Guvernul a reusit cu atilt
putine voturi numai multumitl fraudei electorale, numi-
*/ umplutura, liberalii uniti se afirmau ca o fortg electo-
raPt considerabilh, iar partidul liberal-conservator; lipsit de
puterea guvernamentala si de concursul puternicului sUu elec-
tor Pake Protopopewth grea silit s4 ias4 din luptti.
www.dacoromanica.ro
127
'Acest rezultat aduse si mai multa descurajare in ran.
rdurile guvernamentalilor.
Andrei Popovici, alesul, erea un om simpatic si om de
inima, natura leala si cavalereasca, fratele doctorului Dimi-
trache Popovici, medic de nas, gat $i urechi si al d-lui Mihai
Popovici, lost ministru de finante in cabinetul Vaida Voevod.
Om cu idei democrate, luptator pentru cuceririle viitoare, deo-
camdata guvernamental conservator numai din prietenie pen-
tru Pake Protopopescu.
Pe cand acestea se petreceau la Bucuresti,, in Moldova
ferbea un fel de mi$care separatista. Demagogia politiciani1.o4
nostri facea aceasta isprava. Era una din armele intrebuintate
de partidele ramase prea mult timp in opozitiune.
La Iasi se formeaza Liga moldoveneasca In cap cu un.
colonel Langa. Liga era esita asa se zicoa din suferintele
Moldovei care erea nesocotita $i oropsita de care guvernele
din Bucure$ti. Acestei Ligi nu i se da prea multa imporatntl
In lurnea politicii, iar adversarii ei de la Iai o porecliserti
Liga Langa".
La Iasi $i in mare parte a Moldovei agitatiune regiona
lista, la Bucuresti guvernul e stipat fara. lncetare.
Titu Maiorescu, care fusese introdus In minister la de-
partamentul instructiunei publice, prezinta un protect de lege
pentru reorganizarea invatamantului, dar proiectul nu este
bine primit. In sedinta de la 14 Februarie, senatorul Constan-
tin Esarcu, care combatuse proiectul, prezinta o motiune print
care cerea : ,,suspenclarea discutiunei acestui project care nu:
aduce nici o imbunatatire Invatamantului $i nu corespunde
cu cerintele aoestui invatAmant. Motiunea e votata cu 52 vo-
turi contra 50.
A doua zi generalul Manu prezintil. demisia cabinetului
iar generalul Florescu, pre$edintele Senatului, e instircinat ci
ormarea noului minister.
Dup5.' cateva zile de tratative generalul formeaza un ca-
binet pur liberal-conservator cu excluderea tutulor junimis-
tilor si cu excluderea chiar a lui Alexandru Lahovary.
Iatt compozitia acestui al 7-lea minister de la caderea lu
Ion Bratianu.
Generalul Florescu presedinte fara portofoliu.
Lascar Catargiu la interne, Gheorghe Vernescu la finanfe
$i ad-interim la justitie, colonelul lacob Lahovary la rrizboi,
Constantin Oltinescu la lucrari publice, Constantin Esarcu IaJ
externe, Ilariu Isvoranu la domenii, G. Dem. Teodorescu la!
',instructia publica.
Prezentandu-se In fath. Camerei, noul eabirlet este atacat
,imediat cu violentd. de dire: Petre Carp col, Umti,. Nicolae
llonescu, Gheorghe Panu, general Manu, Mihail Cogrilniceanu.
11Alexandru Marghiloman, Take Ionescu si Alexandru Laho-
(vary.
Deputatii cei__ mai fruntai din toate partidele au atacat.

www.dacoromanica.ro
128

guvernul care, din ziva intai e primit cu zeflemele si cu toatV


aleinexederea. &ea vazut ea guvernul nu va putea lucra cir
aceasta Camera atat de still: de altfel o motiune de blam e
prezentata si motiunea e votata cu 77 bile contra 69.
Camera e dizelvata chiar a doua zi iar alegerile sunt puse
ha inceptul lui Apri he.
Bine inteles, guvernul obtine majoritatea, totusi liberalii
castiga aproape in intregime lasii, Prahova, TutoN a, Doljiul,
etc., si aduc in Camera, ca liberali de toate nuantele, 52 repre-
zentanti, junimistn 7 si 1. socialist, V. G. Mortun. Pe vrernea
aceea 60 deputati in opozitie erea pentru guvern o grea in-
Trangere si semnul sigur al vietei scurte.
Gel mar maltratati in alegeri au fost junimistii cari n'au
putut alege deeat doi fruntasi, pe P. P. Carp si pe Menelas
Ghermani.
Din aceasta Camera nu mai faceau parte Gheorghe Panu,
Take loneseu. Alexanclru Marghiloman sr mci I. C. Bratianu.
In schimb Dumitru Bratianu, M. Cogalniceanu, N. Fleva, a
D. Paladi, au putut strabate.
Ion Bratianu, cazut in balotagiu, la colegiul I de Ilfov, a
fast infrant.
De altfel, in timpul acesta Ion Bratianu era in ultimele
lui zile. amaraciunea atiltor lovituri si acuzari, insultele zil-
nice cu care'l adapau adversarii spre a'l rasplati de toate fap-
tele marl ce Meuse, Ii scurtau definitiv zilele.
Fireste Ion Bratianu Meuse greseli, acele greseli legate
indisolubil de o lung& guvernare care ipertrofiaza vanitatea
i predispozitia la atotputernicie, dar omul acesta savarsise
i fapte mari. El prezidase aproape tot ce se infaptuise in ul-
tima jumatate de secol pentru inaltarea patriei, el reprezen-
tase, ca intaiul intre fruntasi, sufletul national in avant de
propasire.
Inmormantarea prernatura pe care i'o oficiau acum cole-
giile electorate i numerosii lui fosti si actuali detractori, nu:
erea meritata. Adversarii politici nu trebuie sa se scoboare mci
()data pan& la adversitate. Micimea, prigonirei nu a putut pune
umbra uitarei pe figura cea mai luminoasa din epoca redes-
teptarei nationale.
Ion Bratianu, cum am spus, se stingea sub durerile pri-
cinuite de loviturile ingratitudinei, sub loviturile tuturor raz-
bunttrilor coalizate impotriva unei marin cazute, caci mieso-
rimea este nelertatoare pentru cel care este jos dupa ce a fost
multa vreme foarte sus.
Omul care dictase vointa sa. atilt de lunga vreme corpului
electoral, acum nu gasea un colegiu care sa-1 aleaga, nu
gasia nici macar refugiul in acele colegii ale oligarhiei pe
care o proteguise In ultimele vremuri ale domniei sale:
Dar omul eadea, fiindca fiziceste nu mai era vulturul de
alta data. Ne mai fiind soarele zilei de maine, admiratorii si
adoratorii tuturor ras4rituri1or faceau loc gol in jurul sgu,

www.dacoromanica.ro
s - 129 -
Larnera se deschide prezidaid de cel mai In Varstil,
printul Dirnitrie Ghica.
Fiindca printul schimbae Inca odata partidul, ii rega-
sirn dn nou alaturi de conseivatori, tot atilt de senin si tot
att de incredintat clt lucreaza pentru binele tarii.
In timpul acesta marele Ion Bratianu murea la Florica.
Ion Bratianu, dupa o lunga si dureroasti, agome, a murit
in ziva de 4 Mai la ora 3 si 5 minute din noapte. Avea 70 ani,
Dupg moarte s a zis ca, simtindu-si apropierea sfarsitului,
a spus eelor din jurul sau :
Sa aveti ()dui asupra regelui caci prea 1-am facut mare.
Cu Ion Bratianu a dispgrut omul politic cel mai prepon-.
&rent al Romilmei.
In afarg de faptul ca avea in urma sa cel mai puternic
partid, dar opera indeplinitg In cursul unei jumdtati de secol
II punea pe un piedestal a cgrei ingltime n'o putea ajunge
nici unul dintre ceilalti barbati politici.
Omul acesta atat de mare prin faptele sale a murit, pre-
cum am spus mai sus, =grit. Este destui sd spun cg, dintre
oamenit de mama Intgia at liberalizmului; el singur a rgmas
afarg din parlament la ultimele alegeri.
Ion Bratianu si-a grgbit moartea hindeli na voit sg asculte
tile un sfat al medicului. De i erea suferind si In contra avi-
rzului doctorului, a urcat dealul dela Florica care duce la pg-
dure. Intors acasg erea foarte Ingdusit, iar cnd a schimbat
egmasa fereastra erea deschisg. Atunci a ilea. Noaptea a Pe-
trecut-o rhu iar a doua zi s'a culcat pentru ca slt nu se mai
iscoale. Dupg opt zile de agonie a murit Siimbgtg noapte 4 Mai
)1a orele 3 si cinci minute. I).
Partizanii au stiiruit mult ca ramg.sitele lui Brittianu sii.
Tie inmormantate la Bucuresti, dar sotia n'a prima cu nici
run pret. Ion Brgtianu spusese cii vrea sg fie Inmormntat la
via luj aratase chiar locul unde sit fie pus In parnant alituri
'de mormgrituI fiicei sale mai mare Florica.
Moartea 1w Ton Briltianu a provocat si un incident politic.
alegele Carol, aflilnd de moartea fostului gal sfetnic, a trimis
Wioug telegrame de condoleante. una lui Dumitru Brgtianu, fra-
tele mai mare al defunctului. alta liii Dimitrie Sturza. Aceasta
crea o indicatie elI regele privea pe Dimitrie Sturza ca urmas
al lui Ion Bratianu la sefia partidului liberal.
1) CiudaM repetitie a faptelor. Fiul s5u Ion I. C. Bratianu,
iseful de guvern din 1927 a murit aproape In aceleasi conditiuni.
iDe si racit i cu durere de gat, Ion I. C. Bratianu, n'a voit sa.
tascalte sfatul medicului ca sa stea in casa. A iesit spre a parti-
Icipa la o solemnitate a Societatel Crucea I3o5ie. A doua sau a treia
zi a fost supus unui masagiu Intee camera' insuficient fncalzitlt
a locuintei sale. Doctoi ul Danielopolu, until din medicii sai curauti
mi-a povestit
D. Bebe Bratianu mi-a spus elI area atht de rece In camel a
in care i se Vim masagiul, In cat dupa ce a e,it, de si Imbraeat
cu haine groase de iarna, s'a simtit prins si tremura". 9

www.dacoromanica.ro
130

Mihail Cogalniceanu erea:utnnav,*1 aproape de sfamtul


earierei sale lume*ti. Arland. despre moartea vechtUlui tovara*
de lupta, a telegraiiat vacluvei :
;,.dolnav eu insumi, nu pot decat sa prang, 0.ei n'am nici.
rnacar putinta de a alerga la klorioa spre arnt lua ramas bun
dela acela cu care am lucrat o jumatate de veac, de aproape go
de departe ; nu pot sia vii dau alta mangaere de cat aceea care
consta pentru dumneata de a purta nurnele celut dintai ceta-
Wan al Romniei. Dreptatea posteritatei inckpe cu ziva de
az1 pentru Ion Bratianu. Oarnenii zilei, mari sau mici, pot fi in-
grati cu dansul, insa istoria, istoria nepartinitoare, ea care
purcede din mintka *i din inima natiunei intregi, va pastra
cu litere de aur amintirea. celuia care si-a pus nurnele in
Iruntea tuturor marilor fapte nationale *i politice a rena*terei
Romaniei ; acest nume este acela al lui Ion Bratianu *i dum-
neata e*ti ilustra lui vaduva. Gautati-va mangaerea in acest
nume neperitor *i in lacrimile unei natiuni intregi care curg
astazi alaturi de lacrirnile voastre".
M. Cogalniceanu
Elocventele cutInte ale lui Mihail Cogalniceanu, un vul-
fur -*I el al epocei rena*terei Itomaniei, scrise de pe patul du-
rerilor trupeai de uncle nu trebuia sti se scoale clecat spre
a se duce la moarte sung ca o funebra dar glorioasti amin-
tire a unei mari generatiuni.
Unul ate unul, Jon Heliade, Dimitrie Bolintineanu, gene-
ralul Magheru, generalul Golescu, generalul Tell, C. A. Flo-
setti, Ion Britianu, Mihail Cogalniceanu pleektu. Vechea garda
murea dar la'sa in urma ei Romania visurilor aurite ale ti-
neretei.
Guvernul voind sa facil lui Ion Bratianu funeralii natio-
nale a pus la dispozitia farniliei sums. de 40.000 lei, dar fami-
lia a refuzat banii.
Telegraful ducand la Paris vestea mortei kit Ion Br--
tianu, aproape toate zrarele l'au acoperit de 'critice severe $i
de calomnii nemeritate.
.La Liberte a scris: Ion Bratianu e primul.dintre agentii
secundari ai politicei bismarkiene cazuti dela putere. Aceasti
moarte lasti in Romania locul vacant in fruntea partidului
german".
Le Rappel: Inca un du*rnan al Frantei *i un arnic al tri-
plei aliante care dispare".
Le Figaro: ,,Ion Bratianu a facut totul spre a sustrage
Romania de sub inraurirea civilizajiei franceze, *i a infeodat
tara politicei bismarkiene. Cu toate faptele lui frumoase, Bra-
tranu a fost un inarnic al Frantei, un -Mamie al influentei
franceze in Orient. etc. etc."
Aproape toate ziarele aveau acelemi observatiuni. Este'
bine inteles c aceasta erea propaganda facutti la Paris de
c,atre printul Gheorghe Bibescu i de catre ceilalti bnPri con-
servateri obicinuiti ni Parisuliii.

www.dacoromanica.ro
131

Mercurf '8' Mai inhuinarea s'a facut la Igor Ica fata de o


faarte numeroasa asistenta. Au fest de feta printul mosteni-
tor Ferdinand sr fratele sau printul Wilhelm, iar din partea.
guvernului, Constantin Esarcu mirustrul de externs si colonel
Lahovary ministrul de razboi.
Au rostit cuvntari : Constantin Esarcu ln numele guver-
nului, Dimitrie Sturza In numele clubului liberal, V. A.
Ureche In numele Senatului, P. S. Aurelian In nurnele Aca-
'demiei, Vasile Lamar in nurnele liberaliler, Vintila Rosetti ca
prieten i Nicolaidi dela Craiova in numele acestui oras.
.5i Ion Bratianu, care dela 1848 la 1888 a fost neincetat In
linia intaia a luptelor pentru renasterea si Inaltarea Romaniei,
a clisparut In parnant.
La 10 Mai s'a serbat jubileul de 25 de ani a suirei pe
tron a lui Carol I de Hohenzollern.
Cu acest prilej regele a adresat gene.ralului I. Em. Flo-
trescu primul ministru o serisoare prin care il vesteste ca. face
'clarrie 1nc e acum ministerului cultelor si instructiunii pu-
blice a unei case care va fi cladita pe cheltuiala sa pe un loc
"din fata palatului regal. In acela.si timp regele punea la dis-
pozitia aceluias minister suma de 200.000 lei In renta ronattna
Stabilimentul va purta nurnele de : oFundatiunea univer-
isitara Carol I". Regele cerea guvernului sa prezinte parlamen-
kului un proiect de lege pentru recunoasterea personalitatii
morale a fundatiei.
Si scrisoarea urma:
Dorinia noastrd, dorinfa reginei $i a prznputuz mo$teni-
'tor este ca aceastd fundage set contribuie a consolida senti,
Mentul de frdlie In sdnul tinerimei universitare ci sit intrege
tentimentul patriotic care inaltd sufletul".
Ziva de 10 Mai a fost o zi de sarbatorire exceptionala : la
ora 10 serviciu divin la Mitropolie. defilarea trupelor pe bule-
yard, receptii numeroase Ia palatul regal, seara ilurninatii bo-
gate, in Cismigiu focuri de artificii iar la Teatrul National
reprezentatie de gala.
Cu acest prilej regale *i regina au prima numeroase darurt
be arta si de valoare. Dintre foarte numeroasele daruri citez
0 statue reprezentand pe rege, sculptata In sare gemil de
atre sculptorul Georgescu.
Grupul ceasornicarilor si gnivaergiilor din Bucuresti o
coroana de argint grea de 3 kilo 500 grame facuta intr'o parte
lin foi de lauri si din altrt parte din foi de stejar. Lucrarea
ffoarte artistica e datorita casei Resch.
Scoala de pocluri si sosele a oferit un album legat In
,hur, argint si zmalt, opera. artistica a Casei Widmann din
' Serbarile jubiliare au clurat 3 zile : Vineri 10. Shinbilta if
D"'"ni"'"K 12 Mai.
La 11 Mai, Sambatil, a fost In curtea palatului regal cere.
monia tintuirei drapelelor celor noui date unitiltilor. Regina.
Drincinele rnostenitor Ferdinand si fratele stiu asistau,

www.dacoromanica.ro
-- 132
Aim a urmat receptia primarliar din tad, in cap en Peke
Protopopescu prunarul Capita lei, care a rostit o.cuvantare.
La ora 3 numerosii primari au fost primiti la Ateneu de
catre Const. Esarcu vice pre$edintele Ateneului. In. sala cea
mare Take Ioneseu a conferentiat asupra celor 25 ani de dom-
nie ai regelui Carol.
La ora 5 a fast niarele banchet ai primarilor In Cismigh.r.
Pe toata aleea principala, care atonci nu era plantata cum
e astazi. ereau intinse mesele pentru cei 3000 de primer a-
dmi In Bucure$ti.
Ordinul era ca toata lumea sa astepte sosirea regelui pen-
tru ca sit dea semnalul ospatului. Dar un glumet dote e] sem-
nalul $i primarii se repezira asupra mancarurilor: icre moi,
sardele, salam, carne rece, cascaval, fructe, etc. Mai erau si.
10.000 sticle de yin, mai mutt de cate 3 de am. Pake Protopo-
pescu, viizand aceasta neregularitate, alearga repede 5 cu glas
de stentor opri pe mancacio$ii prea grabiti.
Regele sosi dupla aceea. se duse in mijlocul primarilor it-
rani $i rasti o scurta cuvntare. Raspunse Ulyse Boldescu pri-
marul Craiovei.
La sfar$itul mesei primirli farfuria i furculita. Farfuriile
purtau portretele regelui, reginei $i a printului mo$tenitor,
precum $i armele Writ.
Dar Bucure$tii nu erau preggliti ca sa primeasca atat de
multi mosafiri, de aceea foarte multi primari an ramas fdra .

gazda si au fost siliti sa doarma prin Ci$migiu, pe bancile


depe bulevarde i ori unde gaseau a pieta. un maidan ori
o curte mai mare.
Seara regele $i principii au fost in Cismigiu spre a vedea
focurile de artificii. Cu acest prilej au functionat i fantanile
lurninoase care au pierit deodata cu plecarea lui Pake Prato-
popescu din calm] primariei.
Inainte de a veni in Cisrnigiu a lost la palatul regal un
mare banchet de 72 tacamuri.
A treia zi Duminica a lost sarbatoarea copiilor in gradina
Episcopiei uncle au venit regele $i regina.
Apoi cursele dela Brineasa cu o asistenta considerabila.
Intrgrile s'au ridicat Ia 25.000 lei. ceeace pentru anul acela
erea un record.
Seara focuri de artificii grandiaase la Baneasa in feta pa-
durei $i in Wore.
Regele Carol, foarte mult iubitor de asemenea sarbatori,
erea fericit.
Si acum sg, revenim la politica dinauntru.
Cateva zile nurnai dupa moartea lui Ion Bratianu statul
major al partidului liberal s'a intrunit si a ales sef pe Du-
rnitru Brtitianu. Ziva lui Durnitru Sturza txebuia at vie repede.
In partidul de la putere armonia nu este deplint, lupta
intde junimisti aliati cu lahovaristii si guvern Incepe.
Junimistii au suferit a grea infrngere in alegeri, ceea ce
doveclea ca n'au arms Inca rtdtcini in tart. Dar- nici Alexan.

www.dacoromanica.ro
133

dru Lahorary .nu .erea agreat de majoritate. Alexandru Lain)-


vary n'a putut patrunde nici macar in Comisia, bugetara, caci
fu batut cu 77 voturi de Dimitrie Cezianu, care a intrunit 79.
.$1 luptele intestine urmeazil.
Liberalii aleg un comitet pentru ridicaraa unei capele la
Florica pe mormantul lui Ion Bratianu si a unei statui la Bu-
cure$ti. Comitetul e pus sub pre-Rdintia lui Mihail Cogalni-
ceanu. Indata dupa publicarea apelului acestui comitet, regale
a h inns o scrisoare lui Cogalniceanu aratand c subscrie sume
tie 25.000 lei.
La Camera, opozitia fiind foarte numeroasa, se produe zil-
nic frecaturi. Intr'una din $edinte deputatul guvernamental
Cong. Popovici supranurnit Racaciune, love$te pe deputatul li-
beral Iuniu Leca. In urma protestarilor violente ale opozitiei
Camera a votat o motiune prin care dezaproba faptul.
Porecla Racaciune" iata de uncle venea. Constantin Pope-
vici fusese mai demult $ef al garei Racaciuni din Moldova ;
Inteo zi casa cu bani ii fost pradat $i acuzatia a cazut asu-
pra *efului de gara. Liberalii cunoscand cazul, i'au pus supra-
numele de Racaciune" care i'a ramas toata k iata.
o nou stire foarte trista vine din Paris, rnarele Mihail
Cogalniceanu a murit in capitala Frantei, uncle se dusese ca sal
fie operat de o peatra Ia ba$ica.
Mihail Cogalniceanu suferea de peatra, mai fusese supus
operatiunilor pe care le infruntase cu succes, de data aceasta
insa, varsta si slabiciunea inimei ingra*ata, nu l'au mai aju-
tat. Cogalniceanu a murit in tirnpul operatiunei sub clorofoirn.
Cu Coglilniceanu clisparea cel d'al doilea mare barbat de
Stat al Romaniei.
Cogalniceanu a lost cel mai ager, mai inteligent si mai
stralucit orator parlamentar $i orn de guver al Rornaniei. Mai
cult si mai talentat de cat Ion Brabanu, toate cuvantarile si
toate paginile scrise de el pot fi luate si astazi ca model de elo-
einta, de factura. Iiterara impecabila, de energie in expresie
si de valoare substantiala.
Nici odata Kogalniceanu, fie in vorba, fie in saris. n'a fost
banal. Mintea lui agera patrundea toate problemele, in vorba
lui la tribuna era In totdeauna ceva eroic *i impunator.
Nurnai aratarea lw Mihail Cogalniceanu la o tribuna par .
lamentara sau la o intrunire publica, area un motiv de en-
tuziasm.si de incredere. Gaud Cogalniceanu infra In actiune
toate sperantele in victoria rena$teau si energiile deveneau
active.
La tribuna parlamentului, toata lumea prieteni sau ad-
versari 11 ascultau cu tottta atentiunea, de la inceput si pana
la sfarsit. In totdeauna auditorul avea ceva de Invatat.
In timpul razboiului de la 1877 Romania avea in fruntea
guveruului sau pe eel cloi oameni politici mai marl at epocei:
pe Ion Bratianu i pe Mihail Cogalniceanu.
Duoti cum Iwo gratianu a fost eel mai mare rninistru al

www.dacoromanica.ro
134

Jul Carol 1, tot la fel Cogalniceanu a lost cel mai mare mi.-
nistru al lui Voda-Cuza.
Lui Cogrdniceanu i se iertau, mai bine zis i se treceau,
figuri oratonce care astazi ar prea ridloole in gura unui.om
politic. A0 de pilda, dac ti. se afla la tribuna Camerel..on In
Intrunirile publice, dupa una din acele operatiuni, chirurgi-
cale de care am vorbit, intrebuinta de obied, o fraza declama-
tone de elect, precurn
Credeti-ma, donmilce, fiindc a. va vorbe$te un om care
alaltaeri a vazut moartea cu othii.
Sau
$11, care am vazut moartea cu ochii nu pot sa mint.
Sau :
Nici oasele mete nu doresc sa fie a$ezate dup a. meart4
alaiuri de oasele lui Ion Bratianu.
Vorbind o data ln Camera spre a se apara de acuzatia ca
$tiut, In calitate cle ministru al externelor, sa apere tara In
chestia Dunarei, a strigat :
Cand voi muri sa nu mi se recunoascia nici un merit,
nici pentrn seculanzarea averilor manastire$ti, nici pentru re-
forma ruralit, nici pentru tot ce am lucrat ca ministru al ma-
trelui Voda-Cuza, dar voi lasa cu limba de moarte ca s mi se
aseze pe piept corespondenta mea diplomatica In chestia
Dullard".
Cogalniceanu, arum i se aducea invinuirea de venalitate.
n'a fobt niciodata acuzat de lipsa de patriotizm. $i niciociata
n'a tras foloase personale de &ate on a fost In joc marile pro-
blame nationale. Cand au fast secularizate averile manasti-
re$ti, calugarii greci i-au oferit sume lnsemnate pentru ca s.
renunte la proectul de lege ori sa.-1 modifice dupa dorinta lor,
dar Cogalniceanu a lost nestramutat. Marele roman era mai'
mare in el dead oricare alta patima.
Acei cari ea mine, la varsta celei mai fragede tinerete, au
cunoscut pe marii oameni ai generatiunei care a Mut revo-
lutia de la 1848 $i dupa aceea. razboiul de la 1877, acei cari ca
mine au trait In aerul pe care-I respirau ei, cara i-au vazut.
1-au ascultat $i au fost martorii tuturor zbuciumarilor unor
vieti Intlaclirate in totdeauna numai pentru gloria cat mai
mare a Roinaniei, n'au putut ra.mane-vepasatori i reci in zi-
lele cernite cand au intrat pentru totdeauna In parnant : C. A.
liosetti, Ion Bratianu, Mihail Cogitlniceanu.
Zile de melancolie fiindca. de ()data cu oamenii ace$tia
al.at de man, disparea din viata spre a trace In Istorie, una
din eele mai glorioase epoci ale Romaniei renascute.
Se spune ca Napoleon al III-lea a zis odata ca M. Cogal-
niceanu este, nu numai intaiul om politic al Wei sale, dar ar
fi unul dintre cei dintai chiar In Franta sau aiurea.
Pe cand poporul roman facea aceste pierderi dureroase,
la Palatul regal se petrecea o drama intima.
Familia regala cu principele mastenitor Ferdinand si tot'

www.dacoromanica.ro
.135
. . .

curtenii si doamneie de onoare au fost in eursiune in jude-


1,u1 Mustel. Au vizitat Rucarul, defileul Dantboricioarei, au
intrat in pestera si au iesit la Pajura. Dar in aceasta callitorie
printre brazi, mesteacani i anini, s'a Miscut o dragoste. Prin-i
cipele mostenitor s'a inarnorat de d-soara Elena Vaarescu,
doamna de onoare a Reginei Elisabeta.
Dragostea a lost inaurajata de regina. Regina era poetil,
ifiindca era Carmen-Sylva. Iar regina, uitAnd ca maritisurile si
linsuratorile celor destmati sa poarte Coroana si sceptrul se
Ifac sub controlul ratiunei politice, a sustinut casatoria din
dragoste a celor doi tineri cari se iubeau.
Carmen-Sylva era elocuenth i persuasiva, dansa a pledat,
eu toata caldura convingerei sale femeiesti, ca o casatorie fa.
cut.a. de catre un Hohenzollera cu o romanca va lega Inca si
, mai strans clinastia de poporul roman. *i Carnen-Sylva a mai
spus regelu?:
Rasa putin degeneratil a Hohenzollernilor, filndca e
veche, regenerata cu un vlastar dinteo rasa mai tartar& si vi-
guroasa, va da urmasi plini de viata dinastiei.
Rage le, care la inceput era in contra acestei easatorii, a.
sfarsit prin a fi de aceiasi parere cu regina.
Dar opinia publica s'a emotionat, adica opinia oamenilor
politici. Consiliul do ministrii fiind chemat s 1i spuna cu-
vntul, s'a impotrivit categoric.
Lascar Catargiu a lost consultat ca si toti ceitalti ministrii.
S'a facut multa vreme haz cand s'a aflat felul de asi spune pa-
rerea a batranului moldovean. , 1

La stgruintele reginei, Lascar Catargiu a ra.vuns :


Maiestate, aiasta nu se poatel
Fata de staruintele reginei care punea inainte ca argu*-
ment inflacaratul amor al principelui si teama ea printul s.
nu aleaga o solutie disperata, Lascar Catargiu raspunse:
Eu, majestate, nu spun ca printul nu poate lua in ea-
satorie pe d-soara. V acarescu, o poate lua, insa In cazul aista
trebue s ramaie simplu particuler.
Atunci interveni in discutie regale.
Dv. uitati, domnule Catargiu, ca Prineipele Ferdinand
este mostenitorul tronului. ,
iertati, Maiestate, raspunse ministrul, n'am uitat,
Trig eu stiu cit Alteta sa are un frate.
Auzind aceste cuvinte, regele exclama, fkand gesturi e-
nergice cu mana :
Oh ! nu, nu! asta nuI niciodatal...
. Regale Carol, care avea afectiune pentru principele Fera
'dinand, n'avea nici o simpatie pentru fratele 'sau, principele
Wilhelm. Nu-1 iubea.
. Consiliul de rninistrii era intrunit si astepta intoarcerea
lui Lascar Catargiu spre a lua o hothrire.
llotkirea a lost, refuzul Consiliului de miniskii de a 11-1
Aroba casittoria.

www.dacoromanica.ro
136
Pe cand se peireceau aceste fapte, in partidul conserva-
tor intrigite i frArnfintiirile se inteteau.
aptul c,a Alexandru Lahovary i generalul Manu eract
afara din guvern, iar in cabinet figurau niste neinsemnati ver-
nescani, hranea si mArea fierberea. In feta acestei situatiuni
incep tratative pentru atragerea in guvern a lui Alexandru
Lahovary si a generalului Menu, inst vernescann nu sunt de
pArere. Pe dedesubt, InsA, incepe o operatiune, atat impotriva
lui Gheorghe Vernescu cat si a generalului Florescu, pe care
tiberalii-conservatori ii judecau insuficienti pentru presidentia
consiliului, InlAturarea generalului din fruntea guvernului fu
hotAritli In urma mai multor intrumri, mai mult sau mai pu-
4in tainice, urmAtoarea motrune este redactat, iar semnatu-
rite sunt culese:
Nei subsemnatii, dornici de a vedea In fruntea guvernu-
lui o directiune mai unitath. propunem ca ministerul sa fie
complectat sub conducerea d-lui Lascar Catargiu, seful autori-
zat al partidului liberal-conservator i tree la ordinea zilei".
In ateva zile motiunea avea 37 semniituri, InsA generalul
Florescu si vernescanii prinz-and de veste, Inchid Camerele la
Inceputul lui Iulie.
ToatA vara, InsA intrigile i zeflemelele pe socoteala mini-
terului si a unora dintre ministrii, au fAcut veselia saloane-
lor si au ocupat coloanele ziarului Constitutionalul",
ZiareIe anuntA cA inmormAntarea Iui Mihail CogAlni-
ceanu a fost grand:mask' la IaL Sicriul a fost scoborit pe u-,
merii unui numAr de primari rurali. La Mitropolie au vorbit:
Alitropolitul Moldovei, generalul Florescu, primul ministru,
N Vizantie In numele UniversitAtii de Iasi, V. A. Ureche In
numele Universitatii din Bucuresti si D. Sturza in numele
partidului liberal.
La bisericA s'au rostit alte 7 cuvntAri.
Guvernul care nu traeste deal de atat de putinA vre-
me Incepe sg. se clatine, intrigile 11 rod, iar generalul Florescit
nu are nici *Uinta, nici autoritatea de a carmui.
.In doug alegeri partiale pentru Senat, la R.-Shrat si la
Gorj este ales cu mari majoritAti Eugeniu StAtescu. In tara."
credinta generalA este CA zilele conservatorilor sunt numArate
si cb, ceasul liberahlor soseste.
A treia zi este ales la Brlad, I. Popescu, candidatul parti-
aului liberal.
Peste alte doug zile e ales deputat la Ialornita, candidatul
junimist Alexandru Marghiloman.
In sfarsit iatA si o crizA ministeriall partialA. Gh. Dem,
Teodorescu, ministrul instructiunei publice provoac Impotri-
va sa o furtunA, mai ales profesorii Universitatei din Iasi se
revoltA din cauza oare cAror suprimAri de catedre. Fatal cu
miscarea starnitte Gb. Dem. Teodorescu p silit sit demisioneze
din .mimster, iar in loud sAu e numit profesorul iesean, Pe-
tre Poni.

www.dacoromanica.ro
137
0 telegranad din Tulcea anuntd cd vestitul bandit
Lieinski a lost omorit de o poterd care 1-a inconjurat in casa
in care se relugiase. In lupta banditul a ucis un soldat.
In ziva de 19 August a murit marele nostru pictor,
Theodor Amen. directorut scoalei de bele-arie din IS ucure*ti.
In urma infangerei suferita de regina Elisabeta in
chestia insuratoarei printului Ferdinand s'a hotarit plecarea
ei din tara pentru mai mutt& vrerne. De altfel regina, lovitd in
mandria ei, a suferit si o loviturd fizich Cand a plecat era
bolnavd, dar plecarea senadna a exiIiu.
Destinatia a fost Itaha. In curand, s'a rdspandit vestea in
Bucuresti cd. regina e bolnava de paralizie progresiva. Fiindcd
xersiunea se raspandea i gdsea creduli, doctorul Teodori, care
insolea pa regina a fost silit sd. dea un Comunicat. In acest
Comunicat, medicul Palatului care se afla la Venetia, a spus
cd. regma suferk de congestiune spinald, iar nu de paralizie.
De o saptdmand, sterea e mai rea, deoarece regina sufer si de
atonia inimei. Totusi la Bucuresti circulau stirile cele mai pe-
&mist() asupra sndtatii regmei. Fata de aceste stiri rele pe
de o parte s'au luat msuri urgente ca d-soara Vdcdrescu si se-
cretarul Schaeffer sd fie Indepairtati de tang& regind, iar pe de
alta regele Carol a plecat la Venetia.
Concomitent cu aceste fapte, Regele si guvernul hotardsc
cd este urgentd ca printul Ferdinand sa fie indepartat de la
tontactul cu d-soara Vdcdrescu, apoi sd fie cdsdtorit ; dar sd ii
se gseasel o sotie frumoas, capabild, ca prin farmecul ei,
sd.-1 facd a uita pe iubita din tard. Si Wan trecut multe zile
pand ce ziarele au dat vestea c viitoarea sotie a mostenitoru,
lui Romniei va fi o principes d. englezd, iar ziarele au preci-.
zat cd ar fi vorba de fiica printului de Galles. Gresala era nu-
mai partiald.
_ La InceputuI lune lui Septembrie s'a tinut In Capitala
in congres al studentilor universitari din Bucuresti si Iasi.
Au venit, pentru nest prilej, delegatiuni studentesti din Ate-
na, Belgrad. si Sofia.
La garb.' s'a fdcut o entuziastd primire studentilor strdint,
Studentii au venit in frunte cu o muzicd si incadrati de
'jandarmi cdldri, pand Ia liniversitate unde s'au rostit discur
suri. Apoi a urmat o serie de festivitdti i banchete.
Acest congres avea Intelesul sau politic, fancied, In preve-
derea. evenimentelor politice care se anuntau In Orient, Ro-
mania voia s. ait. legalturi mai stranse macar cu uncle po-
poare balcanice.
_ Tot ce se petrece mai insemnat In Franta intereseazd
Bucurestiul.
Toatd societatea Inaltd bucuresteand simpatizeazd cu ge-
neralul Boulanger si cu miscarea lui reviziontstd ; de aceea
generalul Boulanger, ornul care reprezenta ideea revansei, este
foarte popular. Dar pe la mijlocul lunei lui Septembrie o te.,
legramd anunth ed. generalul s'a sinucis la Bruxela.

www.dacoromanica.ro
138

inamorat de o doamna Bonnemain, care murise Cte cui


rand st era mmormantata in cimitirul Ixelles de la Bruxeldi
generalul s'a dus bite() dimineata la cimitir, s'a plimbat catVa
timp in fata mormantului, apoi, cu un revolver de mare ca.-,
libru, si-a tras in tampla stanga un glonte care i-a esit prinJ
tampla dreapta.
Cu moartea c'eneralului Boulanger a incetat in Fraata
campania rnonarliista, numita campania revizionista. Adica
campania revizuirei Constitutiei.
La Bucuresti aceasta moarte a provocat multe deceptii.
La sfdrsitul lunei Septembrie a murit Irina Sutu, sotia
lui Grigora 1$11tu, proprietarul casei dirt strada Goltei colt ea,
strada Ion,.Q1ca. Defuncta a fost alaturi de Elena Otetelesa-
atu, una din ,eele cloud, doamne din inalta societate bucu-
iresteana care aveau casa deschisa pentru receptiuni si baluri
la care partiopau toti aceia cari alcatuiau ceeace se numea:
Societatea bund a Bucurestilor".
Grigore uu i sotia sa purtau titlul de print si printesa,
acasa erau serviti de Muntenegreni asa zisii Arnauti
imbrdcati i fustanele, cu pistoale si iatagane la brau. In cosi
slujea intotdeauna un tanar negru. Bucurestenii cunosteau
toti pe arap 11,lui $utu". La sosea trdsura lui Sutu era ori-
ginala s,i se distingea dintre toate : pe caprd Arnrtutul, in
spate arapul iar in trasura un enorrn dine pudel intotdeauna
alb ea zapada. .

Cu moartea Irinei Sutu a disparut si o viziune bucurestea-


nd. A pierit .cea din urma aratare dinteo lume care nu mai
poate rena,..te.
Toata vara intricrile i conspiratiile au sapat ministerul
care la Ineeputul lundNoembrie, a trebuit sa fie din nou re-
rnantat.Dar toga lupta era data inpotriva elementului ver,
nescan pe Care purii conservatori se sileau sa-I excluda
din guvern..Cabinetul a luptat ca s poatA atrage pe Alexan-
dru Laboviri, dar incercarea n'a izbutit; in schimb la ince-,
putul lui Noembrie cabinetul se remaniaza prin intrarea In
minister a lui Nicolae Blarenberg si a lui Alexandru Veri-4
ccanu.
Todd, pre.gd; -chiar ziarele guvernamentale, primeste a-
ceasta reman ere cu ostilitate, Particlul conservator era acurn
In plina
Intrarea lat Nicolae Blaremberg in guvern nu fusese mo-
tivata de eat do dorinta lui Lascar Catargiu de a-1 scoate dela
Eforia Spitalelof civile unde facuse o foarte rea administra-1
tie. De aceea Zilele acestui cabinet facut din cdrpituri, erau a.,
um nurnarate.
Indata dupa deschiderea Camerelor asaltul Impotriva
generalului Florescu si a lui George Vernescu incepe. Depu-
tatii si senatorii partizani ai concentrdrei conservatoare, care
purtau numele do ,,Concentrati", se intrunese si trimit lui Last
car Catargiu o deputatie c.erdndu-i sti Due piciorul in prag si

www.dacoromanica.ro
130
s& ia presedinpa canmetului. Concentratii striga pretutindeni:
Un $ef, o dilectie, un program !"
In cercurile conservatoare se seunea c generalul 1 10-
rescu se angajase ca, indata clupa ategeri, sa se retraga dela
presedintia consiliului spre a lasa locul lui Lascar Catargiu ;
acum, Irma, legat cu George Vernegru, nu mai voia sit para-
seasca postul.
Cabinetul era remaniat dela I Noembrie, cand in ziva
de 18 plezne$te o bombd: Lascar Catargiu, colonelul Lahovary
si d. Const. Oldnescu demisioneaza din guvern.
Aceste demisiuni fusesera precedate de o serie de intrigi
si operatiuni la alegerea biurourilor. La Senat vernescanii fao
sit cada la vice-presedintie candidatul catargist Budisteanu,
jar drept razbunare la Camera, catargi$tii $i toti conservatorii
provoacd, tot la vicepresedintie, caderea lui Ilariu Isvoranu,
Pake Protopopescu si Corjescu, toti vernescani.
Criza isbucneste. Cand la Camera generalul Florescu a-
nunta demisiunea celor trei mini$Lri conservatori si intrarea
In criza, Nicolae Blaremberg a fost cuprins de o furie mare, s'a
sigatat de banea ministeriala aratand ca nu va pleca de acolo.
Nicolae Blaremberg era .exasperat de faptul ea, dupa ce
luptase timp de 30 de ani ca it aiba un portofoliu, acum tre-
buia sa cada dupd doudzeci de zile de ministeriat.
Fara indoiala situatia era ridicolii.
Generalul Florescu nu fusebe la inaltimea situatiei. Pe
cand se conspira, se teseau toate intrigile, $i se facea pe feta
planurile pentru rasturnarea guvernului, generalul petrecea.
Pe vrthnea aceea era in Bucuresti o trupa de opera Italia-
nti in care era o stea, primadona Brambila. Generalul Flo-
rescu era inamorat de Brainbila iar in camera ei dela hotelul
Boulevard i petrecea zilele. Atunci s'a spus cd, in ziva in
care a izbucnit criza, prin demisiunea color trei ministri con-
zervatori, generalul a fost cautat in toate partile pentru ca tt
fie pus in curentul evenimentelor. D'abia spre seara s'a aflat
ea se afla la doamna Brambila.
Cand demisiunea color trei rniniE,Ari a lost comunicata
regelui, generalul a prima insarcinarea de a forma un nou
cabinet, fiindert el declarase regelui cit ia raspunderea situa-
tiei. Uzi generalul Florescu nu-si dedea seama de gravitatea
situatiei, nu vedea nirnic. De aceea a batut la toate ui1 i a
propus portofolii in dreapta $i in stanga.
La un moment a crezut ca va putea completa cabinetul cu
cativo, vernescani, Intre altii cu Peke Protopopescu, Lepacla-
tescu $1 altii. Generalul s'a dus cu lista la Berge iar nouii mi-
Nustri imbracati in frac si cu toate decoratiile, asteptau Intr`o
9.bind.dela restaurantul Enescu ca srt fie chemati sa depuna
diurapantul. Dar dupa o ora de asteptare, un trimis al genera-
lului le duse vorba ea se pot intoarce,acasa ca salt scoata fra"
curile. Cornbinatia nu reusise.
La 27 Noembrie Lascar Cltargir co prezintii Camerei cu

www.dacoromanica.ro
-- '140 --
urmatorul cabinet: Lascar tAttaigiu, presedintia si internale,
generalul Manu, orneffiile, Aiexandru Lanovary, externeie.
i-xtexanuru ctroey, iinantete, generalul lacob Labovary, ras-
botul, C. thanescu, lucrartie puolice, Dirnitrie turza Scheia-
pu, lucrarne pubnce, `1 ake lonescu, instructia publica.
Dar in seuinta data 9 Decernorie, Camera oteaza o moti-
tin e de blam prezentaut de Aristid Pascal, cu 78 voturi con-
tra 7i.
In urma acestui vot, vernescanii sau intrunit cu mai
multi deputati liberali si au insarcinat pe Constantin Bo-
erescu Sa comunice Regelui. daca va fi chemat, in calitate de
presedinte al Senatulut, ca sit incredinteze puterea unui gu-
vern campus din vernescani si liberalbeattonale%
insa regale disolva Camerele si da 1111 LaScar Catargiu
sarcina de a prezida ategerile generale Cu cOnditia de a rea-.
liza intelegcrea i cu jeremiad
In adevar. doua-trei site dupa aceea, Lascar Catargiu pre-
sinta regelui noul cabinet astiel combinat
Lascar Catargiu, presedintia i nternele. Petra Carp, do-
manilla, Alexandru Lahovary, externele, Menelas Ghermani,
finantele, general lacob Lahovaryi razboiul. C. Olanescu, lu-
crarile publice, Al. Marghiloman, justitia, Take Ionescu, ins.
tructi a public&
Au intrat in cabinet junimistii Carp, Ghermani si Mar-
ghiloman si au esit generalul Menu, Al.'8tirbey si Sturza
Scheianu. L.

Acesta a lost marele minister conservator care a durat


patru ani si a fost unul din guvernele cele mai competente si.
civilizate din eke a avut Romania.
Acum sa ma intorc inapoi pentru ca sg. arat conditiile
In care s'au realizat: intregirea partidului conservator cat Si
intrarea lui Take lonescu in partidul conservator
JuMmistli aveau pentru Lascar Catargiu o consideratie
foarte mediocra. iar Petra Carp nu mai intelegea sit figureze
inteun minister prezidat de Mire batranul oin politic. Carp.
socotindu-se cu totul superior lui Catargiu, intelegea sa fte
dansul sef de guvern.
Apoi Petra Carp se prezenta cu up program de reforms
iar pe Lascar Catargiu Ii privea cape un incult incapabil de
a le intelege.
Aceasta cansideratie a fost until dintre motivele de cape-
tank, care a intretinut diviziunea in sand partidului conser-
:valor.
In tot timpul verei anului 1891, grupul concentratilor" a
Mord: 1) Ca sa poata strange in acelas mAnuchiu pe toti
conservatorii, 2-lea sefia guvernului sa, treaca. din manilla ge-
neralulut Florescu. in mainile lui Lascar Catargiu, 3-lea
Gheorghe Vernescu si cu toti liberatii lui sa fie inlaturaii dia
guvern si din partid.
Cu mare greutate Petre Carp a fost convins ca sa primea-
sa sefia iui Lasear Catargiu.

www.dacoromanica.ro
141

Take Ionescu era liberal disiOent. In partidul liberal in-


telegea c -nu mai poate avea viitor. Cu inteligenta lui patrun-
ziltaare a svt,zut ca sefia este rezervata fiului lut Ion Bratianu,
iar Gegu-Gantacuzino, unul dintre principalii mebrii ai ..o-
culler, nu-I tubea.
Oculta" era o expresie pusit Ia mocla de Nicolae Fleva pe
timpul ultimilor ani ai lui Ion Bratianu. Oculta" era Euge-
niu Carada, Gegu Cantacuzino, Take Protopopescu, insa per-
sonagiut reprezentativ al acestei puteri invizibile, .seful. era
Eugeniu Carada.
Apot Take lonescu vrea sa fie ministry.
fle ..si eand venise in tard se afisase ca un om cu idei Ina-
intate dovacia faptul ea Mouse campania pentru eligibili-
tatea magistratilor, cand Alexandru Lahovary i-a propus
un portofoliu in cabinetul lui Lascar Catargiu, n'a stat mult
timp pe ganduri.
Gaucl sa declarat criza, iar generalul Florescu a fost silit
sa demisioneze, Iiheralii erau siguri ra vor fi chemati sit gu-
verneze. Liberatii fruntasi din toate judetele au alergat la
Bucuresti. Tunp de patru zile cat a durat criza, liberalii au
lost foarte agitati, credinta In partidul lor era ca Dimitrie
Sturza va f insarcinat sit compuna cabinetul. Deceptia lor a
fost mare dung. aceea.
Doua consideratiuni au hotarit pe regele Carol sit nu
theme -pe liberal/ si sit pastreze pe conservatori: Intaiul consi-
derent era -moartea lui Ion Bratianu, al doilea reintregirea.
partidului conservator cu elementul junimist.
Rica. ar fi trait Ion Bratianu, nrarele minister al lui Las-
car Catargiu nu s'ar fi facut. Daca junimistii War fi vrut sa
intro in cabinetul Lascar Gatargiu iarasi liberalii ar fi luat pu-
terea.
Formandu-se cabinetul Catargiu-Carp, liberalii de toate
nuantele au inteles primejdia, de aceea toate elementele libe-
ralisrautui, liberali-nationali, vernescani, liberali disidenti
s'au intrunit spre a-si da mono, si spre a lupta cot la cot in
con tra guvernului.
Pake Protopopescu, primarul ,cel mai bun pe care 1-a a-
vut Bucurestii i un organizator electoral de mare fort-a, Isi
date -demisia din capul comunei. In locul sau a fost ales un
om far& hid o personalitate, anume Petre Orbescu_ .
LileraIii erau surprinsi dezorganizati, fara unitate de di-
rectie, fiindcit erau divizati in patru grupuri, flirt program
de guvernamAnt. Pe cand conservatorii, prin elementul juni-
mist, le ereau atunci superiori.
Intregirea partidului consevrator sa facut de teama libe-
ralilor.
Lascar Catargiu a format primul s'au minister fart Petre
Carp si ai sal. astfel format cabinetul nu ar fi putut obtme di-
zolvarea -Camerelor. Duna cum spusei, regele n'a dat lui Las-
car Catargiu outerea decat cu conditia de a Intregi nartidul

www.dacoromanica.ro
142
Conservator cu elementul junimist. Dar Petra Carp refuza sIt
intre in guvern sub pre$edintia batranului. Situatla era criti-
ca pentru consecvatori. Atunci s'a intamplat coalizarea er-
nescanilor cu liberalii $i cererea clued Regelui ca sa le acorde
lor puterea.
Dourt zeci si Patru de ore situatia a lost foarte neclara
iar liberalii jubilau siguri fiindca vor avea guvernul. In fata
primejdiei, Carp a prima sa intre in guvern ai Catargiu a ob-
tinut c)izolvarea.
ANUL 1892
Alegerile generale pentru Camera i. pentru, Senat se
lac cu lupte crancene fiindca toti liberalii erau acurn uniti pe
aceleasi liste. Deai, ca intotdeauna, in Romania, presiunile au
fost foarte mari din partea adrninistratiei, in Camera au pu-
tut patrunde 32 opozanti si vreo 3 independenti cari, de fapt,
erau tot din opozitie.
Dintre fruntasii opozitiei au fost alesi In Camera si in
Senat: Dimitrie Bratianu, Gheorghe Vernescu, Eugeniu SlIt-
tescu, P. S. Aurelian, Constantin Stoicescu, Anastase Stolo-
jan, Gheorghe Panu, Stefan Sendrea, Gheorghe Marzescu,
Nicu Cane, Nicolae Blaremberg, Emanuel Porumbaru, V. G.
Mertun. Pentru intaia ouIt de canci i$i punea candidatura G.
D. Paladi a fost batut la Bar/ad.
In sfarsit, guvernul avea acum o mare majoritate omoge-
na cu care p-utea pa$i la reforme. Cel putid, dupa patru ani
de framantari, tara intra intr'o perioadrt linistita.
La Teatrul National un scandal. Sub unpresa unui
evreu francez de Glaser, juea in vest teatru o trupa franceza
In cap cu Coquelin cel mare.
La Intaia reprezentatie, Constantin Nottara voind sa intre
In teatru in calitatea lui de societar, a lost oprit la controlul
care era facut de francezi.
Costache Nottara a profestat si a strigat
Aci sunt in easa mea I
In public r raspandit zvonul cal impresarul de Glaser
ar fi rostit cuvinte insultatoare pentru arti$tii romani si pen-
tru taxa: urmarea a fost cli la reprezentatiunea urmatoare un
numar de studenti a fluerat pe Coquelin din Galerie.
Politia interveniml, cativa studenti au lost loviti. Acest
incident a dat nastere unei intinse agitatiuni studentesti. 0 in-
trunire e tinuta la Universilate in ziva de 16 Februarie iar la
sfarsit se trimite o delegatie compusa din d-nii Aural iliescu,
Al. Zigara $i G G. Murnuianu ea sa ceara explicatiuni artistu-
lui Coquelin. In urma explicatiunilor acestuia ai a unei seri-
sori de quasi-scuze ale lui Glaser, linistea s'a reQ`n NM in spi-
rite.
Noua stare de lucruri in parlament 1.3t e ale-
gerea biurourilor. acum majoritatile sunt compacte iar opozi-
jia nu mai mate avea nici o influent:1,

www.dacoromanica.ro
-- 14 3 --
La Senat Gheorghe Cantacuzino e ales preseuinte cu 52
voturi contra 17 bilete albe ; opozitia nu mai poate prezenta
contra candidati. La Camera' e ales presedinte generalul Manu
cu 114 voturi contra 31 bilete albe.
Aceste Camere vor lucra acum timp de patru ani. Dela
1871 nu mai guvernase patru ani un cabinet conservator si nici
dupa 1895 n'a mai putut guverna un altul atdta timp.
In cercurile politice se face haz de un amanunt foarte
picant. Alexandru Djuvara un tanar foarte inteligent i cu
lectura literara, era, in acelas timp i un om foarte ambitios.
Aci se*plaseaza incidentul picant de care vorbiiarn.
In timpul uneea din crizele care bantuia partidul conser-
vator ; Alexandru Djuvara incepu .sa lucreze pentru constitui.
ea unui miniSter liberal-conserVator in care, insa. sil. , fi-
gureze si el. Lista acestui minister a fost scrisa cu chiar maim
sa si a fost gsita de un conservator oarecare. and, dupa a-
legerile generate din Fevruarie 1891 Djuvara a declarat, spre a
raspunde celor cari 11 acuzau de nestatornicie, cum ea el a lup-
tat in totdeauna ca sa impiedice concentrarea conservatoare,
adversarii i-au publicat in facsimile lista cea faimoasa. Iat-o
LISTA MINISTERIALA
Interne. ' L. Catargiu.
Finante. C. Vernescu-Pake.
Externe.. A. Lahovary-Cantacuzino.
Justitia. T. Ionescu-Vernestu-C. Boerescu.
Culte. POny, Holban, T. lonescu.
Razboi. 1. Lahovary, A. Anghelescu.
L. Publice, Olanescu.
Domenii. Djuvara.
Dupa cum se vede, pentru toate departamentele Alexan-
dru Djuvara propunea ate doua sau trei persoane, numai
pentru interne, lucrari publice si domenii propunea numai
pe rate unul.
Alexandru Djuvara a ajuns mai tarziu ministru al par-
tidului liberal, atunci insa, la 1892, s'a ras destul de-faimoasa
Iui lista.
La inceputul sedintei Camerei dela 22 Mai, primul mi-
nistru Lascar Catargiu se scoala si face urmatoarea declara-
tune :
,:Guvirnul este fericit sa. anuntp Camerei logodna A.
S. R. Printului'Mostemtor al Romaniei cu K S. 11. Principesa
Maria-Alexandra-Victoria de Edimburg, fiica ducelui de Edim.
burg si a marei dueese Alexandrowsca a Rusiei".
Cu aceasta logodna s'a pus definitiv capat romanului de
aragoste al principelui rnostenitor Ferdinand.
In ultimele zile ale lunei Mai s'a tinut in Bucuresti irt
sala Ateneului, congresul a 23 seCtiuni ale Ligii culturale.

www.dacoromanica.ro
144
Comitetul a fost astfel compus: profesorul Alexandru Ora-
scu, presedinte de onoare, membrii: Gr. T. Bratianu, C. Da-
videscu, G. Popa, I. Lupulescu, N. R. Davidescu, I. Nenitescu,
Ern. Antonescu, N. Costicescu, G. Bursan, censori: St. Sibleanu,
I. Bianu, St. Perieteanu-Buzau.
In ziva de 8 lunie a murit Inca unul din marii oa-
meni ai trii, unul din generatia cea puternia dela 1848, Du-
mitru Beitianu.'Marele roman avea 74 ani cand a incetat din
yiatd.
Dumitru Bratianu, 16.r5, stt aib. calitAtile combative ale
fratelui Mu mai mic Ion, erea totusi un luptator convins, fal-
cuse studii regulate, iar la 1857 cand s'a reintors in tar& din!
stedindtate unde luptase cu pana pentru ap'grarea drepturilor
Romaniei, a figurat ca deputat in clivanul ad-hoc, uncle a lost
redactorul celor patru puncte pe care s'au intemeiat toate re-
yendic5irile politice ale Romanilor dup5. aceea.
A luptat, precum se stie, in potriva fratelui su Ion, iar
Clup5, moartea acestuia a fost proclamat sef al partidului li-
beral.
Cu moartea lui s'a 15.murit chestia preponderentei $i de
forma', in partidul liberal, ziva lui Dumitru Sturza a sosit.
Cu Dumitru Bratianu a dispgrut aproape ultimul frunta$
din strlucita falang5, a luptiltorilor dela 1848.
Din Ardeal vin *tin rele, Ungurii s'au pus cu temeiu
pe lucru ca s desnationalizeze pe Romani. Prin colonizrtri,
prin scoal5., prin biserica, fac jertfe man pentru ca Romani"'
sa-si uite limba si, dup g. ac.eea, sa-si uite si nationalitatea. Stri
gtitul de alarma rasung.
La Bucuresti !map agitatiunile studentesti pe picior mare,
oamenii politici din partidul liberal intervin si imping pe stu-
denti Inainte. Partidul liberal a simtit c aci este o bazh' fruc-4
tuoasa," de opozitie si nu o prtraseste. Peste trei ani partidul li-
beral va veni la putere pe chestia nationala.
La 14 Iunie, studentii convoaa o mare intrunire pu4
blic5. In sala Orfeu.
Dela ora 4 d. a. studentii s'au adunat in numtir mare pe
Bulevardul Academiei, in fata Universitatii si a statuei lui Mi-
hai Viteazul. Lumea se aduna in numar mare. Studentii yin-
'deau un ziar ocazional portancl titlul : Turda.
La sala Orfeu afluenta erea considerabilk o mare parte a
studentilor a trehuit s. fdmaie in strad 5. din cauza prea marei
multimi din sal5..
Intrunirea s'a deschis sub presedintia lui Alexandru 0-
rifscu, rectorul Universitatii din Bucuresti care a rostit prima
cuvantare.
Rectorul si-a sfarsit discursul cu aceste vorbe profetice a-
di esate studentilor :
..Cat despre voi, merge(i pe calea pe care ati intrat, exci
este apropiata ziva in care steaua romanismului va lumina
In toaPa' striflucirea ei. Mizboiul a inceput iar victoria va fi a
3 oastrti".

www.dacoromanica.ro
145
Au mai vorhat studentul Po Herat, Gheorghe Panu senator,
si director al ziarului Lupta, Const. Disescu profesor univer-
sitar i Em. Antonescu student, care a citit motiunea prin care
studentimea romand face apel la Europa impotriva maghia.
that..
Apoi studentimea a mers in procesiune pan b. la statuia lui
Mihai Viteazul unde au vorbit studentii Aurel Iliescu, C. Va-
siliu, Paulian si G. Sterian. Apoi, la sunetul lutarilor studen.
tii au jucat hora.
Aceastg actiune a studentilor. Impinsi, bine1nteles, de
partidele politice erea provocata. de mb'surile violente ale gill
yernului maghiar Impotriva Ardelenilor care dusese Impg.4
ratului Frantz Iosef Memorandum-ul, ce a fgcut atata sgomott
la vremea lui.
In aceeasi zi, Duminicg. 14 Iunie, a lost inmormantat
Dumitru Briltianu.
Acasg a vorbit Dimitrie Sturza, in numele partidului H.
beral, iar la cimitir Nicolae Fleva, Nicolae Ionescu In numele
Academiei Romane, George Paladi si doi studenti-
- Fiindca." suntem In vacanta iar agitatia si framantgrile
partidului conservator au incetat pentru multg vreme, sa ne
reintoareem la amicul nostru Claymoor cu cateva cuvinte :
E varg, In grgdina Stavri astgzi Casa Liedertalel joa-
ci o trupg francez ii. de comedii. Aci, Claymeor, ggseste, ca si la!
Sosea, materie pentru cronicele lui intitulate acum : Carna
'du High-Life.
Claymoor nu se mai slujeste de vechile lui expresiuni
pschutt !, vlan ! high-life etc. acum are vorbe noui, acum zioal
sic a lumei elegante i aristocrate este: le jour becarre',
!Jour cresson", etc.
Iar descriptiile toaletelor sunt aceleasi $i cu aceiasi mges4
trie de mare croitor parizian.
Bucurestiul, In urma dmisiei primarului Dimitrie ON
bescu, care s'a argtat cu totul nelndestulgtor, are un nou pri-t
mar, pe Grigore Triandafil. Dar va fi primar de scurtg duratg.;
did dupg el va veni Nicolae Filipescu.
In lumea teatrelor doug doliuri : Intaiu a murit Grigo-,
re Manolescu, Ia sfarsitul lunei Iulie a murit Stefan lulian.
Manolescu a fost unul dinfre cei mai distinsi si mai sand
guitori actori. Muncitor neobosit si-a datorat situatia In tea-
tru studiului si lucrului farg preget. A facut numeroase area-
tiuni, printre care rolul lui Hamlet rLimane creatiunea lui cle
egpetenie.
Scena romang a avut o mare pierclere cand a murit, mai
ales ca.' a murit cu Lotul prematur.
Stefan Iulian a lost poate cel mai talentat actor al scenei
noastre. Si lulian a rnurit Mau-, la varsta de 41. ani.
Tata care au fest ineeputurile sale In teatru.
Fund elev In Casa V-a In liceul Matei Basarab, patima
teatrului 11 cuprinse. Intr'o buna searii se urcii Pe o sceng de
10

www.dacoromanica.ro
146
Mina a 5-a la Grddina cit cat, gradina de peireceri ce a clispa;-
rut de mult, apoil s'a: angajat sdfler, in trupa Fany Tarclini si
,mai tarziu suflor la Teatrill National din Bucuroti. Intr'o sea-
it un actor neputand Tani la reprczentatie, Iuhan ii luit lOcut
de si nu repetase rola Iata CUM a povestit el Insus acest debut;
Tremuram de frica. Cand am intrat pe scena mi s'a
Aiarut ca \Tad 36 de mii de lumanari:, Un tremur nervos nit
zguduia din cap 'Ana la picioare. Imi era foarte cald. Camara-
zii mei, numerosi In said, mit incurajara atat de bine in cat
am esit cu fata curata. Comitetul mi-a dat atunci o gratIficatie-4
Gratificatia erea de li galbeni sau 72 lei.
Consacrarea lui ca artist de mana intaiaa fost facuta la.
dnul 1872.cand a jucat in trupa lui Pascaly la Teatrul National'
4n piesa Nebunii din fald a lui Pantazi Ghica. La 1878 a lost la
Paris cu trupa de danturi a lui Gheorghe Moceanu, apoi la
11881 a lost trimis tot la Paris; de catre Ion Ghica, directortil
general al Teatrului, spre a studia arta si a vedea teatrele Iran-
ceze. ,

Cele din urma mari creatiuni ale lui au fost In operetele


Bocacio, Mascota i rnai ales Troevodul Tiganilor, precum si
rolurile din piesele: lulian e blond sau brun ?, Mincinosul,
Mustachidi din lntrigantul, comisarul din Noaptea Furtunoasd
politaiul din Scrisoa'rea pierdutd..
Clind a mUrit lulian.:Bucurestil a lost in doliu.
La indeputul lunei.Octombrie a murit Gheorghe' Sion,
membru al Academiei, care a evut ceasurile lui de glorie in.
literile romane.
Una din ullimele lui scrieri a fost o satira intitulata: In-
(luenfa morald, indreptata, Impotriva felului in care liberalii
ub Ion Bratianu, au facut alegerile legislative in 1867.
Avem.0 afacbre diplomatica cu Grecia, este litigiul cu o
emostenire a unui supus grecnumit Vanghele Zappa. Guvernul
roman erea de parere ca diferendul se.' fie judecat de tribuna-
Iele romane, iar guvernul grec cerea ca sa fie lichidat pe cale
diplomatica.
Guvernul grec, care .tinea cu orice pret sa intre in posesi-i
Ainea averei defunctului, rupe relatiile diplomatice cu Romania
ta inceputul lui Octombrie i Incredinteaza ministrului Ru-
giei, d. Fonton, apArarea intereselor supusilor grad,
Care erea fonclul chestiunel Zappa?
Vanghelie Zappa a murit.interzis si a llsat prin testament
alzufructul enormei sale averi {20 milioane) unui nepot, Con-
tstantin Zappa, cu sarcina ca, la .moartea,Sa, sit transmita toata
exerea unei societati grecesti Olympia care avea misiunea de
1,4). Incuraja industria i comertul grec, La moartea lui Cons-
itatin Zappa de oarece averea erea In pamanturi guver-
diul roman a socotit cit societatea Olympia, ne fiind recunos-
cuta In Romania, nu poate mosteni averea. Apoi erea Slcestd*
amea capacitglii streimlor de a poseda Olmant In Romtinia...A,
ceasta nu mite, fi rezolvat4 &cat de care tribunale. uvernul-

www.dacoromanica.ro
147
grec a cerut transactia sau arbitrajul de oarece Societe lea
0', pia erea o sectiune a. unui minister din Atena. In ult.-
mul timp an intervenit si mostenitorii directi ai lui Van-
ghelie Zappa.
Milioanelo lui Zappa hind foarte trebuincioase atunci gu-
vernului grec din cauzit c finantele publice ereau In stare
foarte rea, acesta a recurs la ruperea relatiilor diplomatice
ca mijlo,.3 de presiune.
Parlamentul a votat o dotatiune de 300.000 lei anual
Printului rnostenitor pana la urearea sa pe tron. Jumatate
suma fiind reversibila asupra sotiei in caz de moarte.
Marti la 10 Ianuarie stil nou s'a celebrat la Sigmaringen,
casatoria Printului mosteniter Ferdinand cu Principesa Maria
de Edinburg.
Pe langa,' regele Carol au asistat Lascar Catargiu, primul
ministru, Alex. Lahovary ministrul de externe si Ion Eaten..
dem, administratorul Domeniilor Coroanei, G. Cantacuzino,
presedintele Senatului, General G. Manu presedintele Came-
rei, generalul Plorescu, Dimitve Sturza si un numar de ofi-
teri superiori, generalul Vladescu aghiotant al regelui si doanit
De le Greceanu si Cantacuzino doamne de onoa7e.
In aceiasi liana la Bucuresti chestrunea romanilor ar,
eleni erea agitata in toate cercurile. Parintele Lucaci si
Ceorge Ratiu, presedintele particlului national roman, erau
sarbatoriti, dimpreuna cu ei se afla i advoeatul care apa-
rise pe puternicii luptatori romani, Coroianu.
Gheorghe Vernescu le dete un mare banchet de 60 ta,
ei muri la cari au luat parte numerosi fruntasi din toate par-
tidele.
Sarbatoriti neincetat in tard, fruntasii ardeleni u prirnit
si numeroase subsidii spre a urma lupta pentru apararea
1,eamului romanese de desnationalizare.
Anul 1892 a contribuit mutt pentru intensificarea luptei
;i pentru incurajarea romanilor de peste munti ca stt as-
t?pte cu incredere viitorul.
Dar cine'si putea inchipui atunci ca acest viitor erea
a at de aproape ?...
Casatoria printulut mostenitor fiind savarsitA la Sigma-
rIngen, sosirea perechei princiare este asteptata in tara. Gu-
vernul numeste o comisiune care sa se ocupe eu organizareat
serbarilor. Aceasta comisiune e compusa din ministrul AL
Marghiloman si Grigore Triandafil prirnarul Capitalei.
Mari serbari fur% proiectate.
Sambata 23 Ianuarie printii mostenitori intrara in tars
pe la Predeal iar Duminiea 24 s'au flicut 32 casStorii. in 32
biserici din Bucuresti. Prin tragere la sorti cea de-a 32-a digt,
tone s'a celebrat de cake Mitropolitul Primat In biserica Sf..
Sniridon de fata fiind regele i perechea nrinciara. Regina
Elisabeta era tot in strginatate

www.dacoromanica.ro
148
Erau de fatal colelalte 31 perechi de noui .cdstitoriti in
celelatte htserici.
in ajun la 23 Septembrie perechea princiard a fost de la
gara 1.a Mitrepolie-
Era un ger spdimantiltor, de mai m.uiu nu se simtise
o temperaturd atat de scazutd, la Bucuresti au fost nopti cu
28 grade centigrade sub zero, prin elle judete, de pita, la Te-
leorman termometrul a cazut la 32.
La gar printii au fost primiti de rege, Consihul de mi-
nistri t ceilalti demnitari, iar primarul Triandafil a oferit
pdinea i sarea pe o tavd, zmaltuitit fabricatd la Paris. A;
costat 20.700 franci.
Tedeumul la Mitropotie a fost eficiat de Mitropolitul Pri-
mat si de Mitropolitul Moldovei si Sucevei.
Apoi au lost serbdrile in sir, concert la Ateneu, balul pri-
nAriei la Teatrul National, retragere cu torte, etc.
La gar& s'a oferit principesei Maria 1.50 buchete de flori
iar sotia generalului Lahovary i'a prezentat un manson do
flori
La Mitropohe, dupd oficierea_ serviciului divin, regele,
printii .54 cc-Haiti demnitari au semnat un act comemorativ.
Casdtoria celor 32 perechi a lost interesantd si pitoreascd.
Cdsdtoritii erau rate o pereche din fiecare judet, Wand
imbracatd in cele mai frumoase costume nationale.
Cele M perechi au venit, dupd casaterie, la biserica Sf.
Spiridon in care tdralnesti
Fiecare pereche cu familia. cu preotul si en un drapel
indiand jucletul carnia apartinea nouii cdsatoriti, era insta-
latrt in cafe un car impoclobit cu covoare nationale si ca
vercleald la mijloc fund, cum e datina, bradul cu fire de be-
teald. Fiecare car era tras de 4 boi albi.
In fruntea carelor erea un alt car tras de 4 boi negri in
care se &flan ldutarii sub directia maestrului Dinicu.
De la biserica Sf. Spiridon la Ateneu a lost procesiunea
caroler. Regele si perechea princiard. an venit $i- au primit
defileul grupurilor. De eta-6 ori trecea o nuntrt pincipesa.
Maria ii oferea o pungrt de catifea rosie placatd cu mdtase al-
bastra en -pajura Rornaniei in care so aflau 25 bucati monetd
'de aur. Regele le-a dat rate o medalie comemorativd a casrt-
toriei, iar printul Ferdinand portretul SU si al Printesei
Maria.
Take Ionescu ministrul instructiunei a oferit printesei o
carte lega,t5. in verde si aur in care erau inscrise numeele tutd-
ror edstitoritilor cu \tante, profesia, judettil, satul, etc.
Regele felicitand pentru fericita idee si huna organizare,
Take Ionescu i'a spus cd ideea a fost a lui Alexandru Odo-
besot" eminentul literat si academician.
Dural aceea s'a oferit sampania.
'`rau insirate 32 mese cu lucruri dulci si sticle de Sam-
pan ie..

www.dacoromanica.ro
149
Printul Ferdinand a ralicat eel dintai paharul strigand:
in sanatatea moiler insurati I S. traiti multi ani
fericitir
hegele i printn au mers pe la thate mesele si au ciocnit
cu toate nuntile% Dupa plecarea oaspetilor regali s'au incins
hore care au durat mutt timp.
Seara reprezentatie La Teatrul National; s'a jucat Visul
unei nopti de vara" de Shakespeare, si alte numere. Costache
Nottara a spus trrsuri ocazionale scrise de Dimitrie Olanescu.
A treta el balul primarici.
Sala Teatrulm National ca mei odatrt deeorata in mod
feeric avea o infatisare splendida. Nici odata, nici inainte
nici dupa, saIa Teatrului n'a fost atat de stralucit impodo-
bita, ,

Dupa intrarea regelui si a perechei princiare au inceput


danturile la ora 11 precis. IntAiul dant a fast un cadril de
onoare la care au participat : Printul Ferdinand cu doamna.
Grigore Triandafil, avand in fata pe generalul Mann pre-
sedintele Cameral care dantuia cu d-na de Coutouly, sotia
ministrului Frantei. Principesa Maria cu primarul Gr. Trian-
dafil avand hi fata pe G. Cantacuzino, presedintele Senatului
si cl-na Simona. Lahovary sotia ministrului de externe.
Toate- doamnele au primit in dar Cate un evantaliu-car-
net de 'tildes alb cu portretul regelui, reginei si a perechei
princiare. Qrdinea danturilor era gravate pe una din ramuri.
Primarul a oferit printesei Maria un evantaliu-carnet gar-
nisit cu un inel de aur incrustat cu briliante. Un evantaliu la
fel a fast remis regelui spre a'l trimite reginei in amintirea.
acelei sarbatoriri.
Pentru acest bal primaria a trimis 3000 de invilatiuni.
La jumatatea lunei Februarie a murit la varsta de 73
ani, Maria C. A. Rosetti, vaduva Int C. A. Rosett.
La inceputul lunei Martie a murit de'e boala de inima
Grigore Bratianu presedintele Ligii Culturale.
Defunctul era un bun roman, plin de con vingere pentru
cauza nationala, Intotdeauna dispus pentru jertfe; de aceea
i se incredintase presedintia Ligei pe care o conducea spre
multumirea tuturor.
Intr.%) seara a intrat acasti. la hotelul Bulevard in camera
pe care o ocupa la etajul al 3-lea. Peste noapte pe la ora 4 lo-
cataruI de sub camera sa de la etajul al 2-lea, a auzit un zgo-
mot ce s'a prelungit aproape o ora. A doua zi Bratianu a fast
gasit cazut jos din pat, tot astfel si mesuta dc noapte rastur-
mtg. Ceea ce era o dovacla ca Bratianu a Mout mart sfortari
ca sa ajunga pana la nasturele soneriei spre a cere ajutor. Dar
puterile l-au parasit. Grigore Bratianu n'avea nici 50 de ani.
La Teatrul National joaca ; marea Sarah Bernardt. In
toate serile sala teatrului e plina de toata aristocratia bucu-
resteena si aihi Iiime ce se Licata de lumea Malta Se spunea
7 st an era ca au fost femei care si-au inotecat casele ca

www.dacoromanica.ro
- 150

00-si poatA cumprira diamante, toalete si p11111 loja in care sa


figureze la celebrele reprezentatiuni.
Aceasta nevroza, specified unor femei, bantuia in Ro-
mania. Au fost doamne care, preferau sa n'ailart ce mann
f.mste o tuna decal O. lipseasca dela reprezentatnle Sahrei
Bernardt, undo .figura toata lumea ,,buna".
Este o nebunie originala a femeilor romane, dinteo oare-
care societate, pentru care Parisul si francezii sunt inceputul
4i sfarsitul intelepciunei $i al fericirei.
Dimitrie Sturdza este seful partidului liberal. Cu a-
reasta" sefie Incepe opozitia dared, violent& opozitia din sis-
tema Impotriva tuturor proectelor de legi ale guverintlui.
Legi foarte bune, legi necesare consolidarei,statuhii si or-
'dinei in stat sunt combatute cu inversunare; mai mult, libe-
ralii ameninta, de Cate ori o lege este votata, cum ca la vem-
rea lor la carma o vor desfiinta. Tote legile sunt astfel lovite
de discredit mai nainte cbiar de a fi votate
Lascar Catargiu prezinta legea infiintarei jandarmeriei
rurale, care nu exista. Aceastd institutie devenise foarte nece-
sara din cauza ea siguranta publica la sate aproape nu mai
erea. Liberalii o combat cu inversunare sub pretextul crt
jandarmeria va sluji numai pentru terorizarea opozitiei.
Legea maximului, adica legea taxelor .comunale pe ac-
size, e combatuta cu o rant vehement& partidul liberal, pe
langa opozitia din Camera, intreprinde o violenta campania
extra-parlamentarre In sfarsit Dimitrie Sturdza publica un
manifest prin care, combatand cu vehementa legea, dii tarei
lagaduiala solemna ca o va desfiinta de indata ce partidul va
-veni la putere. Dar partidul a venit la putere peste doi ani si
jumatate, iar legea maximului n'a fost desfiintata.
In ziva de 5 Aprilie, partidul liberal tine o intrunire de
protestare impotriva acestei legi, apoi trim& la Camera o de-
kgatiune care sit prezinte presedintelui o protestare impotri-
va ei. Luni, 5 Aprilie era formai la ordinea zilei acest proect.
Dar liberalit facusera o pnternica propaganda in hale, in
plata, in toatri luniea comereiala i muncitoare. Luni de dimi-
neata carutasti, macelarii, precupetii sunt in grev& hale este
Inehisti, In acela$ timp mit de oameni ocupau piata, strada
Bibescu-Voda si curtea Mitropoliei, guvernul nu tuase Mei o
masura pentru ca sit mentie ordinea.
Generalul Manu, presedintele Camerei soseste, multimea
II saint& iar presedintele delegatiei, precum si un delegat din
Ploesti Ii prezinta cate o petitie de protestare; generalul Me-
nu figadueste ca Adunarea deputatilor ti va face datoria ci
va cauta sit nu apese asupra industriei romane.
Dar Imbulzeala In curtea Camerei creste ca $i fierberea,
astfel crt peste putin toate tribunele Camerei sunt tixite de lu-
me, tar usa de intrare este Ca si baricadata deputatii abia
mai puteau strabate.
Dela o fereastra a Camerei Petre Carp. vitzand agitatia

www.dacoromanica.ro
151'

-delegatilor in curte Ii indreapta monoclul, se uit a. la ei ra-


zanct si le face cu mane, nasul, mare", Atunci intarjirea rn-
cape sa fie .si Mai tare. Din Camera yin stiri c deputatii au
Inceput diacutia legei.
Fierberea hind in crestere in eurte si Camera ea si bari-f
cadata, fortele politienesti evaCuiaza curtea; in acest moment
incepe o ploaie de pietre asupta detapmentelor de politie si
asupra deputatilor din majontate care soseau la sedinta.
Pe la orele 2-2 jum. sosesc si eu pe cheiul Dambovitei,
Ctici in ora$ se raspandise zvonul ca la Camera e revolutie",
In vremea aceea eram prim redactor al ziarului Likipta".
In fata poduim care duce astazi la b-dul Maria, vad pe V.
G. Mortun,'deriutatfil socialist, 'in picioare intr'o trasura vor-
'bind multimei. Pe pod caluI mort al unui jandarm, iar din.
tale si din restul pietei pietrele plouau asupra podului si fa-
ceau functiuriea until tir d baraj asupra intrarei Dealului
Mitropoliet.
Jandarrnii calari can indrazneau sa treaca podul erau
bombardati'si'raniti, trei ofiteri au fost mai mutt sau mai pu-
tin foarte seriCks contuzionati.
Fortele 'de politie intervin. Janclarmi calari, sarjeaz a. de
cateva ori spre a curata piata, dar reusesc cu mare greutate.
Multimea se rctrage spre hale, unde se barizadeaza si faa sti..
cada o de pietre asupra stradei Bibescu-Voda, cheiul
Darnbovitei, dte.
In fata 'acestei situatii sedinta Camerei e ridicata. La ora
4 jum., Lascar Catargiu iese din Camera pe jos prin marea
intrare, din Str. Bibescu-Voda. Mai multi deputati, printre
care $i rninistrul Alexandru Marghiloman ii maga. sa, se in-
toarca i s iasa pe din dos, dar batranul rade si merge
Inainte.
Inconjurat de cativa devotati, de ministrii Alex. Marght-
loman si C. Olanescu, aparat la cap de palariile catorva, pre-
sedintele corisiliulth si grupul din jurul sau, inainteaza, prin
ploaia de pietre care, aruncate din hale, ajung pang, la biseri-
ca. Domnita 'Masa. Una din aceste pietre a gaunt palaria lui
Marghiloman.
Spre a riSipi multimea, trupele au avut mull de lucru
aeoarece aCeasta baricadase podul cu un numar de vagonete
ei carute din dosul carora bombardau trupele cu pietre.
Agitatia a urmat cateva zile.
Y In ziva dq. 8 Aprilie fiind si ziva aniversara a mortei lu
C.' A. Rosotti,.:partidul liberal a hotarit, o manifestatie In
anormantul marelui ziarist. In aceiasi zi se hotarase i ot
anare intrunire de protestare pentru sangele vrrsat la Mi-
tropolie." Dar politia a interzis proprietarilor salilor Dacia"
si Orfeu" Sa le inchirieze din care cauza intrunirea s'a tinuf
an stracla Glernentei 1.5, In curtea caselor Barcanescu uncle
Rocuia rnaiorul Panuta. Bine inteles cu incetul agitatia s'a
ootolit iar lezea maximului a lost votata.

www.dacoromanica.ro
152
Cateva zile inaintea acestor evenimente Nicolae Filipescil
a fost ales primar al Bucurestilor.
Ziarul Adeveirul de sub directiunea lui Alexandru V.
Beldiman face guvernului opozitie foarte violenta ; guvernul
considerand ca cei mai violenti si atatatori sunt doi ziari$ti
evrei d-nii I. Husar si Schulder ii expulseaza.
Expulzarea lui Schulder era nedreapta fiindca' acest domn, -
nu era redactor ci numai subadministrator al ziarului.
Miscarea dela 5 Aprilie, cu proportille pe care le luase,
avea caracterul unei rhscoale pentru rhsturnarea guvernului..
Nicolae Fleva, care era in totdauna gra'bit dar nu'si ajungea
niciodata tinta, care era un portofoliu ministerial, sta.
ruia ca agitatia s'a fie intensificata iar guvernul pus la pa-,
mant. Dar nu aceasta era dorinta lui Dumitru Sturza si a
celor l'alti fruntasi mai ponderati din partidul liberal. De
altfel Insui regale trimisese instiintare lui Sturza ca sa po-
toleasca miscwa fiindca nu va schimba guvernul sub pre-
siunea unei mici rhscoale fr nici o idea la baza. 110 aci
curmat o discutie violenta la clubul liberal intre Sturza siL
Fleva. Urmarea a fost c,A Fleva s'a abtinut de la Intrunirea,
tinuta In curtea caselor BArcanescu.
Dupa ordinele lui Sturza acestei Intruniri nu I s'a dat
o prea mare desvoltare, afara de asta toate stradele Hindi
thiate de trupe, manifestantii, dupa esirea de la intrunire s'aul
dus la cimitirul Bellu uncle era comemorat C. A. Rosetti.
La 20 Aprilie a murit la Sibiu George Baritiu marele
roman ardelean. George Baritiu era membru al Academia
Romane.
La aceeasi epoch Ioan Kalenderu, legatarul universal at
averei defunctului Otetelesanu, a daruit Academiei Romano
dntreaga avere ce i'a fost lasath, evaluath atunci la eel putin-,
it milioane lei, adica 4 milioane lei aur.
Din lotul acestei averi faceau parte:Vila dela Mhgurele
cu parcul, casa din calea Victoriei unde a fost mai tarziu ho-.!
telul Frascati, casa de alAturi unde este restaurantul numit
Terasa Otetelesanu" i parcul rezervat trupelor de opereth,
Ion Kalencleru, care mai tarziu a fost presedinte al Aca-
rderniei, la 1893, era totusi membru al savantei adunri. Fapta
lui generoash nu poate fi indestul lhudatd.
Suntem in primavara la sfarsitul lunei Aprilie ; ploi ma-
tonitoare au chzut asupra intregei thri. Inundatiile acopereau
campiile, inecau satele, omorau vitele oamenilor si phgubeau
mult recoltele $i toate celelalte avuturi. Dar nici Capitala nu
scap h. de flagel.
Pe la 26 Aprilie apele Dambovitei, crescute peste ma%
surd, sar zrtgazurile si inundeazh tot cartierul Grezavesti, Ch-
rhmidari j Cotroceni.
Apa amenintancl ceas cu ceas, inginerii primariei s'au dus
In ziva catastrofei, cateva ore mai nainte sa previa pooulatia
si s'o indemne a-si prisi caQPle Inand luernrile mai de Met
Insa multi nu au voitesb,' asculte de acel slat.
www.dacoromanica.ro
153
Cele mai pagubite cartiere au fost cele de la Grozavestr
Caramiaari. uradina Botanica a lost desavarsit inecata.
Eampa de yin a lost maturata, multe butoaie cu vin au fost
luate de apa, altele desfundate *i sparte.
Popuiatia ramasa fara adapost, era de plans, femei si co-
pii si mo*negi, aproape dezbracati strigau dupa ajutor. Pri-
mria a impartit in prima zi 800 de pawl, Consi hul Comunali
a votat 10.000 lei spre a se Oumpara alimente populatiei dela
Grozavesti i Vitanu, rilmasa pe drumuri. Pagubele oamenilor,
au lost boarte marl fiindca multe case au ramas cu totul rui-
nate_ Gradina botanick a fost cu totul desfiintata.
Dar flagelul inundatiilor a lost general in toga tara, pa-
gubele au lost de multe i multe milioane, poduri intregi au
fost luate, linii ferate distruse si zecimi de ma de oameni
saraciti.
Tocmai, in aceste zile, la sfarsitul lunei lui Aprilie a
murit fostul mare primar al Bucurestilor Ern. Pake Protopo-
pesc u.
Pake Protopopescu a fost rapus de o board de ficat in ziva
do Miercuri .28 Aprilie la rele 2 dupg. amiaza; *i a murit Muhl:
In toata puterea varstei fiindca, n'avea de cat 48 de ani.
Inmormantarea a fost facuta in ziva de Duminica 2 Mai
In rhijlocul, nu numai a unei mari afluente cum rare ori s'a
*azut in Bucuresti la o Inmormantare, dar In mijlocul lacrims-
lor unei populatium recunoscatoare.
Cand cortegiul a urcat dealul Filaretului, femeile Inge-
nunchiau, iar din trasuri preotii plangeau binecuvantand
multimea.
Rare ori o Inmormantare atat de miscatoare a unui om
atat de iubit de popor.
Vadmva lui Pake Prtopopescu a scris primarului dorinta
sa ca numeroasele coroane depuse sa fie vandute In folosul
inundatilor.
Tot In beneficiul inundatilor regele Carol a trimis 30.000
lei, In acelas limp a scris primului ministru ca toti banii cari,
de obicein, se cheltuesc pentru serbarile lui 10 Mai, sa, fie var-
sati anul acesta in folosul sinistratilor.
Apoi un mare comitet pentru strangere de fonduri este
constituit sub patronagiul regelui i reginei, membrii acestui
comitet sunt: George Cantacuzino presedintele Senatului. ge-
neral Manu presedintele Camerei, G.. S. Skina, primul prese-
dinte al Curtei de Casatie, N. Filipescu, primarul Capitale
Cestiunea construirei garei centrale se discuta In mod
roarte serios, dac a. conservatorii ar fi avut Inca un mare numar
de ani In guvernarea lor poate crt aceasta gara atat de trambi-
itata ar fi esit din pamant. Un concurs pentru construirea a-
cestei gari pe marele bulevard, In dreptul fostei gradini Zdraf-
cu e nublicat iar rezultatul e urmatorul
Din 38 concumnti 22 au fost inlaturati fiindca nu ereau Iii
conditii: au ramas deci, i.

www.dacoromanica.ro
154
Premiul I de 110.000 lel a fost acordat CU unanimitate de
yoturi planului architectului L. Blancdin Bucuresti si A. Mar-,
el din Paris.
Premiul II, architectului L. Farge al companiei Fives-
Lille.
Premiul III, architectului italian Iulio Magni:
Intdia societate a vanatorilor este londata la Bucuresti."
Dam aci numele membrilor celui dintdiu comitet pentru me,
morie:
General Al. Candiano-Popescu, presedinte; d-nii Saligny,
si doctor Fischer vice presedinti; d. A. Opp ler, easier; d-nii
Caplan Savopolu si Henri Gazes, directori de vanatoare; cl-nii
Cutana i Metaxa avocati, consilieri ; d-nii Al. Ciurcu si dr
Krauss secretari; d-nii Balariolu, Fiala, Zdtreand, Luter, Boem-
ales si Leautey membrii asesori. .

_ 0 telegrama din Paris anunta c generalul Ion Em. Flo-


rescu a murit in acel oras in noaptea de Sdrnbata 8 spre Du-
minica 9 Mai In vdrstd de 75 ani.
Generalul Floreseu fost de mai multe ori ministru, lost
prim ministru, erea la vremea lui un militar de valoare, un
bun organizator si mai pre sus un patriot a cdruia nobild pa-
tina a lost intotdea.una intarirea armatei pentru siguranta
(drei.
In sedinta Camerei de la 17 1/Iai a fost,votata lui Nicolae
Blaremberg o pensiune lunara 4 100 lei reVerslbila pe ju-.
r.)..i
.
Matate asupra sotiei.
Nicolae Blaremberg a fost un foarte distins st cult parla-
Mentar, acum erea senator din opozitia liberal& dar indepen,
dent. Boala, care l'a rdpus curdnd, 11 tinea &parte, de luptele
active.
. In ziva de 18 Mai Marele COlegiu. a ales rnitropolit pri-
mat pe episcopul de Arges Ghenadie Petrescu cu 168 voturi
contra 46 date Mitroplitului.Moldovei .

Peste 5 ani Ghenadie petrescu trebuia', s, fieglestituit si


Caterisit in urma unor marl scandaluri de care yorn vorbi Ia
timp.
Am spus ca ziaruI Adevdrul", facea o foarte violenta
opozitie, dar nu numai guvernului, ci si regelui.
Alexandru Beldiman, directorul ziarului, fostul prefect de
politic, al lui Voda Cuza in noaptea 'tragic& a lui 11 Februarie
11866. era, fireste cuzist, deci partizanul fat% nici un ecou
tine inteles, al revenirei la domnia parranteana prin ur-
carea pe tron a unuia din fii, hi Vodd Cuza., Dag ambii fii ai
aui Cuza ereau acum morti, iar Beldiman, din lipsa de candi-
dat legitim la tron, ajunse, intr'o bund, zi, republican.
Republicanul Beldiman ataca, cleci, cu inversunare pe
rege, In fruntea ziarului pusese drept Motto cu.vintele: Sa te
Iferesti romne, de cui strain in casd'", iar la 10 Mai Adevdrul"
aparea cu un titlu mare 10 Mai zi de doliu", si incarirat in
hem

www.dacoromanica.ro
:155

Alexandru Beldunan Oltoid eu ma sa si pe principele


mostenitor F erdinand. Nu erea prilej in care sa nu'l zeflemi-
seabed. ,si sa nu 1 mace vehement, mar prooracia sa, repetata do
tate on Ii venea bine, erea ca... Principele Ferdinand nu va.
domni".
Inteo zi din tuna Mai 1893 apare in Adeverul" o notita
in care se spunea ca Principele Ferdinand, capitan atunci la
batalionul 2 de vanatori, a batut cu insAsi mans, sa pe un sol-
dat; si de aci e lunga serie de injurii pentru principe.
Dar cornandantul batalionului maiorul Cacea gasi prile-
jul bine venit ca sa faca zel. In dorinta sa de a se recomanda
printului mostenitor, lua cu dansul un numar de ofiteri si so
duse la redaetia eAdeverului" instalata atunci Intr'un ochiu de
magazin din Pasagiul Vilacros. Alexanciru Beldiman i unul
dintre redactori ereau In redactie. Duna un scurt schimb de
cuvinte si un nurrar de injurii proferate de major, toti ofitgrii
se nbustirli asupra lui Beldiman si a redactorului stu si'i zno-
pint In bataie Aceastit last agresiune produse o legitimt in-
dignare.1n public
Numai nude ziare din invidie sau patimt politica. apro-
hart fapta. Ziarul Lindependance Roumaine", organul lui
George Emanoil, Lahovary pe care Nicolae Filipescu l'a
ornorOt mai tarziu Inteun duel vorbind de acest atentat,
adause cum cit, directorul si redactorii Adevgrului", au pri-
ma o coreetiune bine meritatt.
La 1893 aveam, 1nct o prest aristocratict L'Indepen-
dance Roumatne" erea un ziar pur conservator care voia sa
calce pe urmele lui Figaro" sau Gaulois". De altfel, fiind
ftcut de franeezi, erea eel mai bine organizat din punctul de
vedere technic.
Chiar astazi, dupt trecere de aproape 40 de ani, duit des-
chidem, vechea colectie vedem cit ar putea figura alaturi de
cele mai bine technizate ziare bucurestene.
Liberali, desi au Inregistrat o Infrangere cu legea ma-
ximului, fac totusz, opozitie drza tutulor proiectelor de legii
prezentate de guvern si votate de parlament. Legea clerului
prelentatt de Take Ionescu i admist de Camere e dezapro-
batil cu aeeiasi crncent Impotrivire de Dimitrie Sturdza.
Noul Mitropolit-Primat Ghenadie Petrescu, spre a sarbt-
tort restaurarea Mntstirei dela Curtea de Ages, a oferit tin
mare banchet ministrilor si persoarielor de distinctie fart ose-
hire de partid Intre altii, la acest banchet de 140 tactimuri, a
fast invitat i Dimitrie Sturdza.
Dar seful partidului liberal a refuzat trimitnd Mitropoli-
tului urmittozirea scrisoare:
Biserica ortodoxii mu-Ant fiind In doliu de pe urma lo-
riturei ce i s'a dat de legea care'i dezorganizeazt vechea ei ase-
zare. subsemnatul are onoarea a rtsnunde sit nu poate luat
parte la banchetul la. care a fast poftit de cttre S. S. Mitropob
littil primat, aceastt sarbgtoare fiirul CII totul In dezacord cd
triska situatie creatt bisericer

www.dacoromanica.ro
156
Ceeace erea adevdrat erea iaptul cd, scrisoarea lui Sturdza
nu erea dloc legitirnaL d de legea eferfilui care nu deidrga-
niza de loc biserica, dar erea dictatd numai de spiritul acelei
opozitii sistematice care a caracterizat pe sefut partidului
liberal.
Opinia public& din tart si, mai ales din Bucuresti, in-
cepe sa fie iardsi agitatii de cestiunea Romanilor de poste
munti.
Parintele Lucaci este osanclit la inchisoare de cdtre tribu-
nalele unguresti si este internat in temnita de la Satmar.
La Sibiu Comitetul partidului national roman tine o in-
trunire in care se hotardste esirea din pasivitate si inceputul
luptei inpotriva guvernului unguresc. La aceasta luptd aderd
si celelalte na4tazialitati.
Conservaterii sunt, insa, bitnuitori, ei brinuese cum cd. Ro
manii transilviineni inclind catre partidul liberal din Roma-
nia; adevarul este ca Dimitrie Sturdza intrd in legaturi foarte
stranse cu ROmanii arcleleni si se prezinta ca si cand dansul ar
conduce attiunea partidului national. Bine inteles doctorul
Ratiu, intervievat de ziarele conservatoare, tagadueste cum
ca ar avea preferinte pentru vre-unul din partidele din Ro-
mania.
Dar la Bucuresti agitatia creste ceas cu ceas fiindcd stirile
din Transilvania spun ca populatia maghiard atacd pe Ro-
mani pretutindeni. La. Turda casa doctorului Ratm a fost corn-
plet devastata, Protopopul Lugosanu gray rdnit, avocatul Vld-
dutiu care se intorcea de la conferiuta din Sibiu; atacat cu
comegile si batut sangeros. A trebuit sa intervie jandarmeria,
sd traga, sit omoare un om si sit raneasca pe altii. pentru ca
multimea sit fie risipitd.
Dupd cateva zile a fost la Predeal o sarbdtoare romaneascg
pTinr+ de insufletire, s'au increclintat studentilor din Bucuresti
ii Iasi cate un drapel transilvanean. Studentilor din Bucuresti
drcnelul .albastru, celor din lasi drapelul rosu, iar drapelul
galben a /limas in Transilvania.
Deputatia Rornanilor din Sibiu erea condusa de d. Al.
Vaida-Voevod. dela Universitatea din Viena si .de cake Orin-
tele Vasile Mangra del la Arad. S'au rostit cuvantari patrio-
lice si s'a ciocnit paharul In jurul unei mese cu 80 tacamuri.
0 altd cauzd provoacd o mare Ingrijorare, holera care ne
pandea de mult i ne silea sit pazim granitele i sd caranti-
film, a izbutit, in sfarsit sit intre in Romania. lntaiele eazuri
sau ivit la Brhila, apoi holera s'a ivit la Sulina, Tulcea, Galati,
Cernavoda, Fetesti, Piatra. Cdlarasi, Giurgiu. etc_ Buturestint
insa, n'a lost contaminat decat mai tarziu i foarte putin.
Tot felul de masuri de profilaxie sunt recomandate de
medici, iar doctorul Babes recomandd baterea anei cu niatra
am% metodui cunoseuth de altlel in Romania de multd vre-
me -- in acela4 timp prezinta publieului un aparat de tini-
ehea brevetat in care sti se colecteze apa i sit se batd cu alun.

www.dacoromanica.ro
157

In zilele acestea numarul fricosilor era foarte mare. Emi


amintek de Caragiale.
Pela inceputul lui August,-- daca nu pe la sfarsitul lui
Julie ma aflam cu el in gradinita birtului Enache pe vre-
rnea aceea in3talat trite() casuta mizerabila. astzi dispa-
ruta alaturi de nunisterul de interne pe strada Academiei.
Era pe la 12 din noapte. Caragiale erea obsedat de spaima
holerei asa ca, tot band mivnasurile, se vaicarea mereu. La
un moment a inceput chiar si plangil Cu mare greutate 1-am
putut linisti putin, apoi a staruit sii-1 insotesc pan& acast
fiindca li era frica sa se dud), singur.
In sfarsit am esit si ne-am urcat Intr'o birje. Pentru neno-
rocul lui Caragiali, coincidenta malitioasa a vort at-0 radiii
hotarit de dansul : tocmai cand am taiat strada Regard, iata
ca. dela hotel Union oamenii scoteau, spre a fi dus la morga, un
pasager care murise sub.t. l'aQagerul nu murise de holera dar
atat i'a trebuit lui Caragiale pentru ca sa isbucneasca.
Niciodata Warn vazut pe un Mrbat plangand cu asa de
mari hohote $i sughituri cum a plans atunci marele scriitor
Caragiale.
Directorul general al Regiei, cu o sarguintit demna de
toata lauda, crests flota noastra comerciala zi cu zi.
De uncle la debut n'aveam decal un singur vapor Despina
Doanzna, la 1893 aveam 5 vapoare pe Dunare *i 46 $lepuri. A-
poi directorul Regiei, cumpara cu 200.000 lei dela Austriaci,
santierul lor de reparatiuni dela Turnul-Severin.
Este o mare fapta nationala pentru care numele lui Grigo-
re Manu trebue sa ramaie Totu$i partidul liberal combate de
moarte aceasta opera.
Pe la sfarsitul lunei Septernbrie a sosit in Bucuresti Ma-
rea Ducesa. de Coburg, mama principesei Maria. Ducesa a ve-
nit Impreuna cu cele trei fiice ale sale Victoria. Alexandra si
Beatricea.
Spectacolele teatrale incep caci suntem la Inceputul lui
Octombrie.
La Baile Eforiei joaca o trupa de opereta franceza.
La sala Hugo program variat, cum putea fi pe vremea
ttceea, cu arti$ti de mana intai dela Paris. Iata programul de
Incepere a stagiunei.
Ana Debrige, stea parizana.
Ana Held, mare vedetXt pariziana.
D. Canivet, comic gomos din Paris.
D. si d-na Beerat dela Trocadero din Lonclra.
Amalia Ferando, cantatrice italiana, etc. etc.
Orchestra condusa de Eduard Strauss.
La Teatrul National joaca marea artista romana Agata
Barsescu.
In PalatuI Ateneului un mare scamator $i hipnotizator
comandorul Caseneuve si med.iul sau Reine Desolanges.
Dar ne apropiem de epoca politicei active si zvonuri

www.dacoromanica.ro
458
sinistre'se riispandesc: in painauf aela guvern nu mai este
unire sufleteasca.
Grigore Paucescu este dusnian de moarte al lui Petra
Carp si-t combate cu patim. toate proectele.
D. Ionas Gradisteanu face opozitie darza guvernului; mai
cu seam& junimistilor.
Insusi generalul Manu, presedintele Camerei, este protiv-
nic grupului carpist din guvern, a carui preponderent In
partid nu o poate admit. In curand vorn vedea si pe Nicu
F'ilipescu, luand pozitie Impotriva junimistilor, special Impo-
triva lui Alexandru Marghiloman.
Nu o datit generalul Manu si-a aratat ostilitatea Impotri-
va lui Carp, ba cu autoritatea sa presidentiala, i-a cenzurat
limbagiul, lucru care nu-1 fitcea cu ceilalti deputati. Se vedea.
antipatia profunda, chiar ura.
Viitoarea sefie a partidului conservator Incepuse sa turbn-
ye somnul corifeilor.
In ziva de 3 Octombrie s'a Itasca principele Carol, fiu/
printului Ferdinand, care trebuia sa fie mai tarziu principe
mostenitor al Romaniei. Botezul s'a facut in zioa de Dumini-
ca 11 Octombrie.
Cel dintai a sosit la Sinaia Mitropolitul Primat care a tta
lus o cristelnitit de argint comandata de mai mult timp In:
Rusi a.
Ceremonia s'a desfrisurat in sala maureascI a Castelulta
Peles.
Mitropolitul Primat a oficiat singur avand pe el un vest-
tnant de ceremonie din catifea, aur si diamante de o mare bo-
gritie. In dreapta si In stanga Mitropolitului stau staretii mo-
raistirilor Sinaia si Cernica.
Nasa : Ducesa de Coburg, care a dat rAspunsurile Mitre-
politului. Nasii si nasele principelui mai erau Regele si Regi-
na Romaniei, ducele si ducesa de Saxa Coburg Gotha, Alteta
RegalA principesa mamA de Hohenzollern, marea ducesa* Xe-
nia a Rusiel, fiica mai mare a Tarului, Altetele lor regale
Printul i Printesa Leopold de Hohenzollern.
La Bucuresti reprezentatii teatrale gratuite la Teatrul Nry_.
tional si la Teatrul Liric si iluminatiuni po strade.
Stagiun.ea de iarnA a Teatrului Liric fncepe cu o truprt:
tfranceza de comedii si opereth. Cateva ilitstratiuni pariziene
viitoare fac parte din trupg, dotiA debutante de mare talent'
ilestinate ert oeupe locuri de onoare pe scenele Parisului. suns
anuntate, acestea sunt dornnisoarele Mealy si Monbazon,
tApoi prMtre barbati aVem pe Tauffenberger si pe Chalmin.
Suntem mci In vremurile In care Claymoor putea seri:
Pans les loges la chambr4e Rail extra becarre". ToatA lu,
mea sic este In loji si fn staluri ; aristocratia n'a disprtrut IncV
Telegraful a adus stirea mortei Intr'un or1ise1 un Stv-'
ria a contelui de Hartenaii. fostul print al Bulgariei. Alexandra
Batenberg.

www.dacoromanica.ro
1.59

fAmdrit si adanc ranit de umilintele la care 1-a supus a-


rul Rusiei, printul Batenberg a murit retras fara sa mai la
parte la viata in nici un fel. .

La inceputul lunei Decembrie a murit la. Nissa gene-


ralul Cernat, fostul comandant al trupelor romane in fata
Plevnei la anul 1877.
***
Deschiderea parlamentului este interesanta prin cuvan-
tarea rostita in Senat la Mesagiu de cdtre Dumitru Sturza, o.
ful partidului liberal. '
Pentru intaia data seful partidului liberal ia pozitie in
chestiunea romanilor de peste Munti : El cere guvernului ca
Sd'intervie dincolo in favoarea acestor Romani si sd spundi
ungurilor cd, daca' Vor urma sa persecute pe romani, regatul
va putea veni cu greu in ajutorul ungurilor cand ar suna
ceasul hotdritor. Sturdza este foarte hotarit, discursul sdu fa-
ce o aclancd imrpesiune.
Dar, odatd, ajuns la putere Dimitrie Sturza a fost silit s
feed. ,,scuzele dela Iasi" spre a putea ramane in capul go-
vernului.
Bugetul pe 1894-5 este depus la Camera, el prevede
202.309.265 lei la venituri si la cheltueIi. In 5 ani, dela 1888
bugetul sporise cu 40 milioane.
Uncle eram la 1893 L.:
. 0 telegramli din Sibiu anuntd. c jurtii unguri din:
Cluj' au osanclit cu unanimitate 1W6 lun inchisoare si 100 fio-
rini amendd pe Rusu.$iriariii pentrif un articol scris in Foaica
'Poporului iar pe Necsa Popo., editdrul fodei, la 2 luni inchisoa-
re si 500 fiorini amenda.
Rusu Sirianu s'a aparat timp de 3 ore in limba romand
Impotriva invinuirii c. ar fi un agitator jrnlibtriva
),
statului
maghiar. .

. Aceasta noud loviturd' data lopOtOrilor rOmarn,din Unga-


ria sgita iaras spiritele in. BuCureti` iar ,partidul. liberal se
foloseste spre a duce, pe aceasta cestiune, campania de rastur-
nare impotriva guvernului.
0 mare si veche banqa din Bucure*ti dispare, d. Chri-
stofi Zerlenti, directorul bancii cu acest nume, anunta lichi-,
darea.
La sfarsitul lunei Decembre Teatrul National repre-
zinta pentru prima card, Saul tragedie in 5 acte de Al. Mace-
denski si Pavelescu. piesa e jucatd de C. Notara, in,rolul titu.
Demetriadi, L Livescu; d-,nele'Aristita Itonlanescu, Ciu.
pagea, etc.
In politcd, avem o sparturd In partidul conservator,
Grigore Paucescu, fruntas al acestui partid, pe care-1 desparte
ostilitatea fdrd crutare de junimisti, a esit din partid si a tre-
cut oficial in disidentd.. Aceastd hotarire a anuntat-o dela tris
buna Camerei.

www.dacoromanica.ro
160

Paucescu isi pusese candiclatura la vice-presedintia Ca-


merei, pentru el a votat toti conservatorii anti-junimisti si.
Oat a. opozitia liberala, dar n'a putut Intruni decat 62 voturi
'din 138 votanti.
Anul 1894 va merca Inceputul frecaturilor inauntrul gu-
yernului $i al partidului dela Carina.
ANUL 1894
Intram In anul In care va Incepe procesul de destra-
mare al guvernului.
Junimistii stiu ca. partidul conservator nu va merge mai
&parte cleat legislatura; apoi vor veni la caring liberalii,
klar junimistii nu inteleg sa sufere si $efia unui alt conserva-
tor dupa Lascar Catargiu. Petre Carp e hotarit sa puna cu e-
inergie cestiunea sefiei sale. Vom vedea cum, Incepand din
4894, Alexandru Marghiloman va lucre In cele mai multe ju-
rdete, spre a Inlocui peste tot,, cadrele vechi conservatoare cu alte
cadre noui junimiste. De altfel Alexandru Marghiloman lu-
;era pentru situatia sa personala cad stia ca, dupa $efia lut
Carp, va veni ziva sefiei sale.
Pe and conservatorii Incepeau sa se mannce sub
ifocul atacurilor liberale, Alexandru Beldiman atacti pe rege si
ldinastia de ate ori avea ocazia. lath' o proba in Adeverul" de
Ra inceputul lunei lanuarie
Balul dat la Curte In seara de una Ianuarie, a Mout un
Easco formidabil. Afara de corpul diplomatic si de lumea ofi-.
ciala, nu era niment, absolut nimeni. Aceasta abstentiune este
ifoarte semnificativa.
Dinasticul (?) colonel Candiano-Popescu a declairat a co-
tilion nu va fi pentru ce fiindca cotilionul necesiteaza
cheltueli, pe care regele nu le poate face In momentele de cri-
ta prin care trecem.
Supeul foarte prost : icrele, de$i proaspete, erau foarte g-
rate ; pestele raspandea un miros neplacut ; vinurile lasau
mult de dorit.
M. S. Regele foarte posomorlt. Suveranul e furios cli ne-
potul si nepoata sa nu au venit pentru a face onorurile aces-
ui bal.
La finele supeului capitanul Solomonescu cu vreo suta de
agenti politienesti, au devastat mancarurile ce mai ramasese
pe,rnese $i. au de$ertat toate sticlele, bineinteles In sanatatea
Dinastier.
Capitanul Solomonescu era comandantul sergentilor de
Ora.5
Ziarul ,,Adeverul" este acum, nu numai antidinastic dar
5i socialist, caci batranul Beldiman, lipsit de vointa si fttra
linie hotarita In politica, afara de patima Tui antidinastica. a
Incaput cu totul De mainile socialiste. Pentru ziva de 9 lanua-

www.dacoromanica.ro
161'

rie o Infrunire e couvocafti la sala npacia" :pro a se disenta &-


supra : Votaila unzversat. Beitaza In armatif of Partedree pu-
iiLLce..
Oratora anuntati irau: AI. V. Beldinian, lean Nadejda
V. a. Moiluth, Al_ U. Raclovici, Const. Mille si Anton Bacal-
basa
Afar& de Beldiman, toti ceilalti oratorx erau rnembrn ai
partadufw. suciahst.
-In'Wsedinta
document al vremurifor:
Cainerei dela 22 fanuarie deputatul liberal
Constantin Stoicescu interpeleazil pe ministrui de razbot
geueralul Jak. Lanuvary asupra relei start a arinater Ci i a-
supra agresiunii maioruhn Come si a ofiterilor sat impotnva
hi& Beldirnan, directorui ziarului ,,Adeverut`.
Waspunsui unnistruful a fast atilt de elnie in 61 merit&
ea fie inreenstral pentra ca viitorimea sEr nu piardn- prileja/ Ue
a sti ce felt'de dectaratii putea face un mintstru la anal 1394. *4
cum un parlament le putea aproba.
lal& cuvintele, ministrului:
s A. mai varbil d. Staicescu de Un atac al ofiferilor inteo
redactie el ca acesti ofiteir ar ft maltratat pe redactorn si cli-
rectorul ziarului. Ofiterii au avut dreptate cci. acel ziar sfra
perrnis s. insulte pe sefut batationului care e printul moqte-
Mtor.
Acest ziar necontenit insult& armata st pe eefii ei ei regret
cL asemanea scene nu. se produc mai des, cad numai asa vor
fj rnfranti insuitatorii armater.
Aceett ofiteri. departe cte a merita dezaprobarea, merit&
teat& tau& eti au tiut sa apere onoarea armatei si a eetului
ion M mir chiar cEL nu_ eau gdsit sf alti ofiteri sa imiteze
exempla/. acestore.
Au trend de atu.nci at. de ant qi totust mt se pare a aces-
te vorbe yin din alta lume.
Cuyantarea ministrului a ridicat indignarea publica. frt
toate cereurile nu era &calf a unanima dezaprobare. Tar agita-
tia pesfe tot *i In cereurite civililor ei in cercurite mihtaritor-
In ziarulLupta de sub directia lui Cheorghe Panu, am
seris et semnat urmatarul articol. In cahtatea rnea de prim-re.
actor :
De pe banca ministerial& eau spus alaItaert atatea ne-
rozit si atAtea vorbe zmintite in eat e cazul sl intrebarn dac&
tolerarea in fruntea taxa a unor asemenea Gament nu dege*.
nereaza Intenn pericol public.
Ministrul nu s'a marginit.sa ia apararea maiorulut COCea
si a forarasitor ski. ministrut a inOtat afentatul la demni(atea
'de teorie, sustinnd e6 o infamie este singurul mijIcie a/ Ga.
mentlor (mesh de a captita safisfactie in tara noastra.
Discursul d-rut general Lahoyari a filcut G penibila impre-
ie Datoria d-sale era s intervie pentru stingerea iritatiunitor
d-sa trebuia stt faeN ape) Ia judeeata rcee a tuturor. a spunk
11
www.dacoromanica.ro
lfq
cuvinte de Iniratire, sg,desaprobe toate violentele, lie ele-ve4
nit din partea lilor, he din partea militarilor, int?un ur
yant sa ue cu demnnate locui de conducator al tarn.
Dimpotriva a vorbit ca un energumen. Adevarat ciocoiu,,
adevarat strein de interesele tdrii, infumurat, dezagreabil, cu
tasui sus, cu dispretui pe ouze, arogant, provocator, iata cum
i. lost domnul ministru.
Cel putin in urma raspunsulut d-sale rdspunderile s'au
tdmunt. Pentru on ce atentat viitor va piati ct-sa si delicata
rt-sale piele, de azi inainte caml va ataca maiorul Cocea, va
pram inuarat iacob Lahovary".
De &mei in ceeace privea miscarea democratic& de pe acea
preme, cat si in ceea ce privea miscarea socialista, erea un haos,
dU erea nimic inchegat. Este destul sa arat ed. la 1894, Alexan-
dru Beldiman in Acleverul" anunta ca el si socialistii luptd.
apentru : 1) Gonirea monarhiei, 2) Sufragiul universal, 3) Des-
iintarea armatei permanente, 4) Impozitul progresiv, 5) des-
iiintarea Senatului.
Astazi, la 1928, sociali$tii au facut multi past inapoi.
Apoi un fapt nou vine sa mareascit indignarea publicA.
La srarsitul lui Ianuarie, cateva zile dupa cuvantarea ministru-
lut41e rdzboi, la palatul regal erea un mare bal.
Principesa Maria deschide balul dantand cu maiorul Cocea.
Sfidarea erea neiertatd; in alt tard ar fi avut urrntin-
' In noaptea in care se danta la palatul regal o sena de
crime do cea mai mare indrazneala se savarseau in Bucure$ti..,
Aproape de necrezut, o band& de vreo 15-20 talhari- inar-
matt cu ciomege. Cutite i revolvere a cutreerat o parte din
manalalele Bucurestilor, a bittut oameni, a schingiuit. a. 4.
evastat case $i toate acestea timp de vteo 7 ore far& ca auton-
latea,sa fi putut interveni. Atacul a inceput la orele 9 seara.
Banda. a atacat mai Intai carciurna lui Petrache Nichifor
di calea Plevnei 189 In fata cazarmei cdlara$ilor. Durd ce au
loatut gray pe carciumar, pe sotia acestuia si pe.mai multi ve-
cini cari au srit In ajutor, banditit au furat tot ce au gasit in
bani $i giuvaeruri, apoi au plecat in Cardmidarii din Gro-
tcaxesti.
Ptci au urmai prdciunile incepand cu un locuitor anume Ere
Theorghe cAruia i'au impus s5 le arate unde locue$te popa Star.
De la Ilie Gheorghe au trectit la tin altpi locuitor anume
Brilaceanu pe care, dupa ce l'au znopit in bdtaii, l'au silit s'a
.strige afar& pe popa Stan.
Popa Stan esind In curte a lost stalcit in batdi silindu-1
prin torturi ca sa le dea toti banii pe care li are. Dupd. ce au,
Lut si au schingiuit pe popa, Lie preoteas& si pe alti vecinif
Alharii au devastat toat d. casa. au darimat sobele, au stricat
loath dulapurile si au furat toti banii si toate bijuteriile gsite.
Un gardist pring de talhari dar scapat din mana lor, a dat
darma, mai multi gardisti au alergat, au pus bancla pe fuga si
iu prins pe unul din ei numit Stefan Ionescu Citing%

www.dacoromanica.ro
163' --

',.5tefan Ionescu eiungu denunta pe gazda hotilor anume


Wlexandru Ionescu zis Dascalul, fost cantaret la Doamna Ba.-L
lasa, lacuind inteo cash proprietate a sa in strada Viilor din
Dealul Spirei. -

La orele 5 din noapte politia se puse in miscare. Prefectul


de politie colonelul Rasty, inspectorii de polite Cretu si Fili-
pache Protopopescu i a:Viva agenti si soldati se dusera drept
la locuinta lui Ionescu Dascalul care se afla acasa. Somat sb
se predea talharul trase cateva focuri de revolver asupra celor,
doi inspectori, apoi sari un gard si se facu nevazut. In urma
sa alerga prefectul de politie cu sabia sdbasa, dar aceasta ur-
marire, mai mult corniea, ramase fara rezultat.
Aceasta erea banda comandga de talharii Zdrelea, Marun-
telul i Dascalul.
Luptele intro poter si politie de o parte si talhari de OM
parte, au urmat mai multe zile imprejurul Capita lei, la Chi-
tilay in padurea apropiata, etc.
Dupla lungi urrnariri i lupte a putut fi prins banditul Ion
Constantin, ins& Gheorghe Maruntelu si Dumitru Zdrelea,
arnbii olteni au scapat.
Banditul Cimpoeru impuscat in piept de un Wares, a
fost prins, arestat si internat la spitalul din Budesti, dar peste
cateva zile a evadat.
Puoi poterele au urma'rit multa vreme banda talharilor.
Foarte emotionanta a fost aceasta talharie. lumea s'a mirat
tot alit tie mult de indrazneala bandei,-cat si de slabiciunea
autoritatilor_
Prefectul de polite colonelul Rasty a fost obiectul a nenu-
marate glume; de altfel insusi colonclul cledea materie de ze-
flernea. Zilnic si in toiul celui mai mare ger lumea Ii vedea
trecand pe strazi numai in tunica, el purtand pe brate un foarte
noir catelus negru. Colonelul, imbracat in uni forma Ware-
silor, inalt si purtand o barb a. neagra plina si lunga, erea 6
aratare bncuresteana.
- Bine inteles, nu erea la inaltimea nici chiar a imprejurag
rilor de atunci.
Concomitent cu ispravile bandei Zdrelea-Maruntelu, se
pioduce demisia ofiterilor din cavalerie. Pe vremuri a Mut
mutt zgomot.
Care a fost origina acestor demisiuni ?
Ministrul de razboi generalul Lahovary conslata.nd c.
arma cavaleriei este cam inapoiata din cauza insuficientei cor-
pului ofiteresc, luase dispozitia ca s treaca in cavalerie pe
unii otiteri de valoare din artilerie si din geniu. Masura a-
ceasta a nemulturnit adanc pe tot ofiterii de cavalerie cari
s'au socotit ofensati.
Seful statului major, generalul Falcoianu, a inspirat
nistrului do razboi botarirea de a numi in cavalerie ofiteri
le stat major : astfel mai multi ofiteri cle infanterie au trecut
In arma calareata

www.dacoromanica.ro
164
Aoi ca inspector al ravalenei, in loc sa lie numit no ,en-
ter Um actesia armai, a lost natant generalal Cantili, ofiter din
infanterie, ostas cunoseut pentru severitatea sa, dar i pentru
excentricitatile sale maniere.
Cate lapte reprobabde na .an lost strvarsite de acest ofiter,
energic i capabil de altfel. OdatA, pe rand inspects un beta-
lien de infanterie Ia Tulrea darn nu rea insel i pnrui
ca un capitan mi e destul de curat- i, spre a se wnvinge, a soon
pe tapitan in feta frontulai si a sad sa-si -Kean cizmele el!
ctorapii.
Fartidul liberal. de indall ce a runoseut nemultumiret
ofitenkr cavaleristi, a rantat si prefite din linieres
Lovitura a fost data la tffireitul lunei Ianuarie, 127 oh.-
teri ei-au dat denalsiunea fiecare sefultii respettiv.
Agitatia In anneal si in tarn este mare; se annul% demi-
siuni numeroase, arma eavaleriei e amenintata clii dezorgani-,
zarea. Dar dap& mune staruinte i litgadnieli date ofiteriier
cerente tor cele mai indreptatile vor ii satislitrute, ode mai
multe dennsiuni au lost retrase. Au lost, insa, primife, aceles
ale urnontorilor oriteri rani au /limas credineioi cuTantului dat
de a nu-s1 retrage demisiile.
Capitanii : G. Slatineanu, D. Urs,i, C. MiEcesen, C. Popo-
viti. C. Bublea. G. CrUteseu, Beam Fthti
Locotenentii: C. IvIebtupcitu, 1. Nicialescu, C. Atlenreseu.
Allred Angetescm 1. Creteanu, Stehan CAmnrasesen.
Au lost puei In clisponibilitate apitanii Chiriar Dimi-
eu. A teffineseu, M. VrAneesen, C. Teedosien, Al. Sorer.
Locotenentii M. Milrgaritesra, 0. Dinneseu, I. Botez, B,
iia B. lialteann.
Liberalii se egill din re in re mai milli si afacn mi numef
guvernul, der ehiar pe rege. Pe la naljlocul lunei Februarie
partidul liberal tine co intrunire n sale Dacia" la care parti-
cp i Beizadea Mitica Ghica. candidatul liberalitor la o ale-
gere partiala la Deli. La areasta intrunire se intampla nu in-
cident care pune pe liberali In situatie cam delicatn.
Mibal Ferikidi wee la lribunt Dupa ce atad guvernut
adaugn en vinovat pentru 4,oate relele de care sufera tara este
regele care tolereaza un astfel de guvern. Atunci se small
Beizadeaua.
Beizadeana SE apropie de masa unde vorbea Ferilddi Stk
Impingndu-I 1i la locul, ape.' spnne publientui ca de Darer
este dinastic nu poate aproba-vorbele hai Ferikldi ,,Locul meu
nu mai este allituri de cl-Noastrn, aclaogn et, de aoeea plec".
Si luandu-ei painria parnsi sala in care s'a rasa& deodatg,
o Intinsa tileere.
Mott* la Dolj Beizadeana a rnmas-candidat aT liberalllor
si a lost ales senator en a mare malordate.
Spre a curma agitate liberablor pe ehestiilc militare
din came indignitrei produsa In toate cercurile Lie cuvantareg
rostita in Camerli pentru apnrarea maiorului Cocea, generaluf
www.dacoromanica.ro
15
Jack Lahovary a Toot silit sa demisioneze de la departameinut
razeeiului. Interimatul acestui departament 1-a luat seful. gu.
vernului, Lascar Catargiu.
Intaia spartura era facuta in bloeuI guvernamental pe la
sfamitul lunei in iFebruarie.
Generalul Lahovary a eazut de la ministeral de razboi din,
cauza lipsei sale de tact gi a lpsei sale de capacitate. De alifel '
erea o reputatiune uzurpata.
L'am vazut in mai multe imprejurari cat era de super-, \
Tidal, fara seriozitate, fara cunogtMta situatiei reale a lucruri-
lor din afara gi, pe langa. astea lipsit de caracter.
Toata. autoritatea gco datora numelui, clasei sociale careia
apartinea cat gi Infatigerei sale impunatoare. Ere aratos at
fainic, erea orn de salon. purta monoclu i area oarecare cu-,
nogtinte in domeniul rnatematicei
Cand a izbucnit mai tarziu razboiul ruso-japonez erea In-
eredinjat cii rugii nu vor avea ee alege de japonezi. Am dis,
cutat intr'o zi cu el la elubul conservator asupra sortilor de a
birui a telor doi adversari
Generalul care nu citea de cat ziarele franceze, eredea ca
Japonezi vor fi inghititi, eu, insa, cream de alta parere. Eroa-
rea generalului vinea de acolo ca nu erea in eurent cu lucrurile
militare din toga lumea, apoi erea un spirit uguratec.
Natura versatiIa nu avea in nimic statornicie, tagaduia azi,
ceeace fagaduise eri i piiniisea prietenii ca i parerile fart
nici un serugul.
Cata deosebire cu fratele situ Alexandru.
Inteunul din ministerele conservatoare de real tarziu erea
rninistru de externe in Senat opozitia liberala. contesteazi pe
un ales guvernamenial dela Gorj, dovedind cu certificatul a-
oestuia prezentat la tinIn comisiei de recrutarQ, cum ea n'are,
varsta legiuita de 40 ant, ci numai 38. Generalul Lahovary core
Senatului, de pc karma rninisteriaM., ca si valideze alegerea de
oarece aIesul are In adevar 44 de uni flax in emit cand a lost
chemat sa traga sortul, fiindca voia sa-gi termine mai in-
tai studiile, a prezentat comisiei do reerutare nn certificat
care-1 facea mai Mar cu 2 ant
Ca document al epoeei oazul este foarte interesant. Lin se-
nator cane invoca marturia unui certificat fals ficut, un Mi-
nistru care cere Senatului o. valideze pe nn ales pe temeiul
unui certificat fals pe care-1 marturiseste ca un fapt onorabil,
ai apoi un Senat care vahdeaza alagerea. In aceste conditiuni. ,
Astazi, la 1928, o asemenea seeni nu ar fi cu putinta cad
riee ear zice, opinia publica i congtiinta eetAteneasca sunt cu.
mult mai degtepte.
Fara a fi un om lipsit de simtul onoarei, generalul Laho-
vary erect. din punctul de vedere al seriozitatei gi al congtiintef
hien eopil.
Profitand de toate ateste lntamplNri partidul liberal EV4,
www.dacoromanica.ro
166,

gia neincetat in toat5. tara. In multe judete tartami se revolg


ALI UU..41a ei maximului i a legei zis5 a poparitunn". (Ai;
vernul incepe s'a fie serios ingrijorat.
intrunirile liberate se succed la Dacia iar guvernut des-
1dsoara mari forte politienesti*i militare pe_strade. Presa opo
zitiei este si ea numai foc si flacara. Adeverul lui A. V. Bet
camande *i acesta nu e liberale de o vielenta spaimanta,
Ware. Un nestiutor al lucrurilor din Romania ar credo catara
e in ajunul unei revolutii. Dar nu erea nimic. Erea numai do.
einta unui partid foarte burghez de a veni la putere.
Pe la inceputul lunei Martie a murit in spitalul Branco-
xenesc Filipache Protopopescu inspectorul de politie in urma
ranilor primite de la talhatul Ion Dascalu. Protopopescu pri-
mise 2 gloante in rmichi.
La 24 Aprilie, in ajunul inceperei la Cluj a procesului
tromanilor ardeleni 25 la numar a procesului Memoran-
dumului, procesul intentat acelora cart au reclamat impara-
tului impoteiva adninnstratiet unguresti, Liga Cu1tura15. a.
tinut o mare intrimire de protestare in sala Bailor Eforiei. A
lost un foarle impunator meeting menit ed fad, presiune asu-
pra judecatorilor de la Cluj.
intreg comitetul partidului national din Ardeal area adus
la bara justitie.
Rascoalele tra'ne*ti se intind judet dup5 judet. Acum
ovem ra'scoalele din judetul Bacau. Aci vine vestea crt. s'au
comis multe torture multi trtrani au fost schingiuiti In repre-
siune. 0 anchet a presei e hotarit. Din Bucureeti p1eac5, la.
Bacau in ancheta.: Gogu Cantecuzino de la Vointa Nalionatd;
C. D. Amschel de la Adeverul, Vinti1 Rosetti de la Romdnul,
V. G. Mortun, de la Munca, *tefan Sihleanu din partea ziarului;
La Penni&
In sfarsit, In urma tradarei. banditii Zdrelea i Cim-
poieru sunut prin*i de-abinelea de ast5. data. Mai intai a lost
prins Zdrelea in satul Scheiu, dupe: aceea, si In urma denun-
tarei lui Zdrelea, a fost prins Cimpoieru In satul Valea Marp
la o amant5 a lui.
Dela Cluj vine rezultatul procesului Mout mernbrilor din
romitetul partidului national. Juratii au rspuns da pentrth
toti aNizatii a fail de : Vasfliu Ratiu, Vicarul din Fagitras, Ni-
colae Munteanu, Duma *i Nicolae Roman.
Au fost osanditi: dr. Ratiu 2 ani, dr. Lucaci 5 ani, G. Pop
de Baseei 2 ani, Comsa 3 ani, Bgreeanu 2 ani si jumrdate. Cris-
ti-1 3 luni. Goroianu 2 ani si 3 luni, Barbu 2 luni, dr. Mihail
2 ani $i 6 luni. A. Suciu 1 an si 8 lnui, M. Veliciu 2 ani, Patita
2 ani 6luni, Domide 2 ani, D Roman 8 luni. Apoi solidar au
fost osanditi la 3238 florini cheituelile procesului.
In Bucure*ti, *Urea sandal produce o mare fierbere. Stu-
'tlentit se agitti si tin o intrunire de nrotestare Duminic5, 15 Mai.,
Pe cand un mare numar de studenti se aflau la Lig% vine
stiree cum ca. oare care membri ai unor societal uncniroa;

www.dacoromanica.ro
167.

afl.1a Tel Uncle berichetuesc spre a sarbatori osanda Romarntoe ,

la Cluj. Indata studentli s'au urcat tn vreo 30-40 de trasuri a!


au pornit catre gradina Teiului undo petreeeau membelj a
-cloaasocietati unguresti_: Societatea meseriasilor caretasi"
Societatea de cantece a diletantilor maghiari".
Land ungurii au aflat ca yin studentii au pus muzica sa
cante Degeaptdte Romdne, spre a-i Imblanzi. A urmat oare
care invalmasealil, unii membrii au fost ghiontuiti, apoi dra-
pelul Societatei de cantece a lost luat de studenti, dus in fata
consulatului Austro-Ungariei $i sfasiat in bucati.
Politia, intervenind la timp, agitatia nu a luat alte pro-
portn.
Dar ziarul Adeventl, care era Cu totul acaparat de socia.
list!, a facut o dare de mama a incidentului dela Tei falsifi.
cand faptele, (land dreptate ungurilor $i ridiculizand pe stu-
denti. Aceasta dare de searna antiromaneasca si falsificata in
aeelas timp, a exasperat pe studenti cari, venind a doua zi fa
numax mare la redactia ziarului care era instalat in Pasagiul
Vilacros, s'au cledat la o manifestatie violenta. Cu acest prilej
parte a atelierului tipografic a fost devastat.
In fata atator agitatii si scandaluri de strada% In fata slit-
biciunei dovedith a politiei cand cu atacul bandei Zdrelea si
Maruntelu, prefectul de politie colonelul Rasty a lost inlocuit ,

cu Mihail 'Des liu, secretarul general al mihisterului de in-


terne si omill de incredere al lui Lasear Catargiu.
_ In ziva de 5 Tunic a lost prins Ia Craiova banditul Mi-
ruhtelu, dimpreunthi en alti bahditi anume Gheorghe Popa,
Tumbuluc, NiG11 dela Mischiu $i Mihai Schiopu:
Gheorghe Popa era cel mai voinie dintre banditi, Malt,
masiv,sptitos, el impilrtea celor dinband6 rolurile. Marun-

"
telul era numai un sub-set Au mai fost prinsi cu acest prifej,
Nieu Stan ParVu, eel mai inteligent din bona.% foarte tanar,
si foarte vioiu. 4poi Ilie Dragota, gazda i Ion M54raligg,
bandit eu o figura' hidoasl. "
Vielenta unora dintre ziarele le 'opozitie nu mai cunoas-
fe margint, cand citim acum pe unele din ele am putea erede
ea Romania se afla In ajunul unei reVolutii, dar nu era ab.
solut nimic.
In adevgr in uncle ludete titranif instigati se agitati in
eat interventia armatei si a gloantelor fusese necesare, iar
thestiunea demision4rei ofiterilor de cavalerie nu era lila
rezolvata.
Lunt de zile LaseAr Catargiu a en.ifat un general cnruia
et-i incredinteze portofoliul rhzboiuihii 'spiv a rezolvi chestia
rdemisiei ofiterilor de cavalerie, dar n'a putut gnsi pe nici
unul, toti puneau conditiuni ce nu puteau fi primite
Pe de OM parte se aceau Incerari spre a se Injglieba o
Ooalitie a tutulor elementelor nemultumite In contra guvernz
Iui. Nicolae Playa lucra ca s<1. atragX In rartidul liberal pe
"khetorghe_Vernescu care Isi regrurpa parlizanii si anunta sO

www.dacoromanica.ro
los
'va incepe lupta craneena inipotiriva ministerului. Ltd Ver.
'nescu se alipise sc. unii corkservatort nemultumiti, precum
Grigore Paucescu, Constantin Boerescu i alti fruntaat a.k
yietci politice, insa Vernescu era belnav si perduse puterea de
aupta pe care o a.vusese pana atunci.
Incercarile tut neva de a uni grupul Vernescu partidului
liberal nu reusira, caci met Dumitru Sturza nu Impartiisea
yederile lui neva.
Guvernul, cu toata opoznia crancena ce i se lama, lucra
spornic si da tarei un numar de institutiuni loarte folositoare.
Nicolae Filipescu, noul primar al Capita lei, vrea sail lege
numele de oarecare lucrari edditare insemnate.
Realizarile mai insemnate proectate, sunt desehiderea
bulevardului Maria si cladirea tnae-baziilor antrepozitelor, bu-
levardul Coltei i regularea definitiva a alimentarei orasului
cu apa potabilit.
Bulevardul Coltei. care poarta astazi numele Nicolae Fi-
lipescu' cat si parte& ce poarta nurnele Lascar Catargiu, este
opera lui Filipescu. Deasemnea i bulevardul Maria si ma-
gazine antrepozitelor au lost inaugurate sub primariatul a-
cestuia.
Chestiunea apei a fost rezoIvata dupa propunerea ingine-
rului sef al primariei, Cucu ; acesta a propus saparea de
puturi la localitatea Jona. Duna studiile facute si aprobarea
data de hidrologui Bechman, seful lucrarilor pentru apa ale
Parisulni si inginerul Saligay, s'a hotarit stiparea acestor pu,
turi artesiene.
Studiile au dovedit ea debituI apei variaza. Pe secunda
ilebtul este in media, de i litru si 2 decilitri sau 85 metra cubi
de apit pe zi. Ap foarte gustoasa, limpede, libera de bacterii,
avancl 22 grade, atunci and afara temperatura este Ia 30
grade. Aceasta apa vine din munti iar In stratul de nisip, la
32 metri adancime, se afla name de apa cu care acum e ali-
mentat orasul. Patura de nisip in care, se afla apa din belsug
are o grosime de 7 metri.
Facerea puturilor a lost adjudecata asupra Casei Bob si
Reuter, din Manheim.
.__ La Inceputul lui Iulie s'a constituit Bence Agricola, In.,
taiul comitet ales a lost astfel constituit: general G. Mann,
printul Al. Stirbei, Grigore Triandafil D. Sturza Scheianu,
,colonel Razvoreanu, Al. Holban, Ion Balanolu, Iacob Negruti,
Alexanlru Baicoianu, Constantin Arlon, Andrei 130130vid, Ate-
ecandru Gr. Ionescu; censori : Petre Mato, Scarlet Varney, AL
,L. Marcovici ; cenzori suplinitori N. Procopiu, Rodrig Manu,
',C. Ghita Ion.
Pe la jumatatea Iunei Tulle a lost prins In Bulgaria si
talharul Alexanclru Ionescu Dasedul, zis Lixandru-Dascalul:
Capturarea. a facut-o comisarul Vergulescu dimpreuna ctr
un sergent din armata bulgara.
Dascalul se ocupa cu cultura ptimantului i acum lucra:
la sapa.
www.dacoromanica.ro
1-69

Cu prinderea Dascalului aproape intreaga bandri: Zdielea-


Maruntelu era in alanalla justitiel.
In Cisnngiu s a ueschia t_. xpozit,a cooperatordor ro:
mama datonita enarglei al initiativel Iui Dunatru Buteuleseta
Unele glare fura cu totul ostile expozitiel. Adevrut zefle-
miseste expozitia i o saboteaza neincetat timp de don& tuna
cat timp a fost luorat locahil. Apoi, dupa e xpozitia a lost
tiesehisa a criticat-o pentru motivul ca titlul purta numele
ronitin".
Expozitia era o merilorie incereare rounaneasea, datorita
entusiasmului i convingerei unui bun roman. De si nu a dat
rezultate prea marl, Linda mai nu se putaa ea sa dea in sta-
diul de atunci al inclustriei noastre, totusi a lost un Insemnat
pas inainte in drumul munrei nationale.
In ziva de 5 Septembrie s'au Mout alegerile generale
pentru coinunil in toatd tara. Partidul liberal a facut sfortriri
marl ca sa reuseasca ai in adevar din 32 candela de judet, a
biruit in 11 dintre tele mai irnportante. Liberalii au luat con-i
sliile cornunale din Iasi, Craiova, Ploeati, Ballad, Britila, Cd-
larasi,, Giurgiu, Buzdn, Tdrgoviste, Caracal. Aceste alegeri, do-
vedind puterea electorala a partidului liberal, a determinat
chemarea lui la putere paste un an.
Interesant a fost rezultatul alegerei In balotagiu al cote,'
glului I de Iaai. La prrmul serutin radicalii i socialistii au
pus lista deosebitil dar la al 2-lea Pam/ a Incheiat un acord
cu guvernul. Totusi lista Iiberala. a fost aleasd.
In urma aeestui esec advocatul Grigore Maerv din lasi;
radical i al cloilea personagiu In partid dund Panu, acela
caruia radiralii Ii spuneau: Biardnvl otete, a trimis lui Ale-
xandru Badardu, vice-preaedintele elubului radical. din Iaai;
urmatoarea seriaoare a
aClubul, sub inspiratia dv. a hottirit sit dam voturile
noastre guvernului. Toemeala hind Manta de seful nostru. d.
Panu eu guvernul, probitatea comerrial a. eerea ea a`o exe-
euldin. thivernul a platit cinstit, npi trebuia sit predam marfa
cinstit.
Cxuvernul. ins.. lntrebuintand baldusi In alegeri, tocineala
a Yost pglatti do violentt. i deci nuld. Redevenind stdpan pe
votul meu l'am dat gratis liberalilor, neavand cui II vinde.
VII anunt cit nemultumit de modul cum aeful Incaseaanl
nantru el singur pretail, m retrag din societatea de sub firma
Palm et Comp. hottirit hind a deschide comert, pe socoteala
mea.
Al dv. eu stima,
Cr. N. Macry
-Intro Grigore Alaary i Gheorgbe Panu faceala era de mult
Ii trebuia numai in prilej pentru ca sit dea roade.
In Septembrie 1893 se intruneste la Constanta at
XV-Iea congres al studentimei universitare. dar pentru intaia
data participa la un congres stuclentese i siudentii romani,
din Transilvania si Bucovina,:
www.dacoromanica.ro
170
Proedinte al congresului este ales unui (lintre cei 10 sub,
denti bucuresteni din grupul ,,decemvirilor"; .d.' terdnescu-s
lloangd.
Chestia national& este la ordinea zilei, partidul liberal o
agita cu botrire. Ca demonstratie congresul trimite regelui
Carol o telegrama prin care toti studentii isi manifest& sen..f
timentele lor dinastice. Faptul c toti studentii transilvdneni
si bucovineni aclaind pe regele Romaniei ca pe un rege al lor
este semnificativ i foarte viu comentat. Toate ziarele publica
atat telegrama studentilor cat si ritspunsul personal al regelui
Carol care-si exprima satisfactia c vede intrunirea tuturor
studentilor romani.
Printre acesti studenti se afla atunci i pdrintele Miron
Roman actualul Patriarh.
Dar aceasta demonstratie a Mout mull singe ru la Bu,
dapesta si s'au Mout interventiuni la Bucuresti.
Studentii, Inchizand congresul, au pornit spre Bucuresti,
Insd la Fetesti masina trenului n'a mai functionat. De ce ?
latd de ce :
La Bucuresti guvernul aflase cum cl partidul liberal pre-
gilteste studentilor o primire semnificativd, prin provocare
de manifestatiuni anti austro-ungare. Guvernul interveni pe
lfingd primarul Capitalei ca, Impreund cu prefectul politiei,
s ia masuri pentru aphrarea ordinei, pentru impiedicarea
manifestatiilor contra monarhiei vecine, dar cu mijloace cAt
mai Mande.
Nicu Filipescm primarul, nationalist in sufletul lui, re-
curse la o siretenie, el trimise pe unul dintre partizanii sAi
detvotati:pe doctorul Mendonidi cu o masind de drum de fer,
ca s intampine trenul la Fetesti si sd comunice presedinte-
lui congresului ca sd intVzie sosirea trenului studentese in
Capital. Atunci masina acestui tren a fost decretat defectata".
Intarzierea trenului cu mai multe ore era fiicutd cu
scopul ca marea multime adunatd pe Bulevard la Statuia lui
Mihai Viteazul cat si la gara de Nord, vdzdnd cd trenul nil
soseste, sit se ImPrstie. Dar scopul n'a fast atins.
Stiind c. partidul liberal organizeaza o mare manifes-
tatie pentru noaptea aceea, Take Ionescu, mirnstrul instruc-
tiunii s'a dus personal la sediul Ligii Culturale rugdnd ca
Liga sa impiedice venirea in Bucuresti a celor 71 studenti din
provinciile subjugate. Dela Liga s'a r&spuns c. aceasta insti-
tutie n'are nici un amestec in organizatia studenteasck
Guvernul era foarte ingrijorat (lei se temea ca un even-
ival mare scandal In timpul noptei, sd nu clegenereze si sit
provoace chiar cdderea guvernului. Masuri mari pentru men-
ttinerea ordinei au fost Mate. Prefectul politiei afisa o ord'o-
neut.& In care Indemna publicul sd, se abtie dela aglomeratic
si manifestatii. Pe muite din acesyte ordonante numele .Des-
liu" a fost sters si Inlocuit cu Irumele Kalnoky.1)
1) Numele sefului guvernului urger.

www.dacoromanica.ro
.
- 171 -
un Iddeninul comitetului de receptmne stuaentesc ra
si din indemnul agentilor partidului liberal, casele ei maga-
zinele au incepu sA punt drapelele nationale, dar agentii
politiei au depavoazat in multe Iocuri.
La ora 6 o grandioask manifestatte porneste din gradina
Sf. Gheorghe cu drapele si muzick spre gara de Nord. Tre-
nul trebuia s aducit pe studenti la ora 8.
0 mare aglomeratie umplea curtea Orel ei calea Grivi-
tei, dar trenul din cauzele arklate n'a sosit decal la ore-
le i.0 jum. -
Primiti cu ovatiuni mari studentii au pornit in fruntea
unui cortegiu de mai multe mii oameni cktre statuia lui Mi-
hai Viteazul spre a depune o coroan. Dar la ora aproape 12
cand au sosit, toate felinarele erau stinse, din calea Victoriei
.pank. In strada Coltei. Nicu Filipescu spre a Impiedica mani-
festatia aduse ordinul acesta.
Dar prin Intimeric s'au Petrecut mari clezordini si doe,
niri cu fortele politieneeti si militare.
La un moment aprinderea si scenele de dezordine suns
foarte mari.- Prefectul politiei chemat In grabk ca srt concluci
mksurile urgente, nu e gksit nickeri iar In timpul acesta
multimea fugkrea soldatii, se revarsa pe calea Victoriei, intra
in Pasagiul Vilacros unde comitea devastkri si ameninta siI
se lndrepte dare Legatia austro-ungara.
Dupit o criutare de aproape o orA, prefectul politiei a fost
gasit in cazarma jandarmilor calkri din strada Coltei under
se refugiase.
A doua zi Lascar Catargiu chemA pe Stefknescu-Goang
-preeedintele congresului studentese si-i comunic5 cum cA
studentii Ardeleni si Bucovineni trebue sit plece imediat de
oarece sunt supusi unui stet strein. Ceea ce s'a ei Intamplat
.chiar a doua zi.
Studentii 1nsk, ereau surescitati, fiinda In timpul maim-
Iestatiei din timpul raetei mai multi camarazi fuseserrt are-
stati. 0 intrunire de protestare e convocatA. la Universitate,
!Acolo a venit si Titu Maioregcu, rectorul Universitatei, care,
recunoscand studentilor dreptul de a manifesto. In favoarea
,fratilor din provincaile subjugate, i-a 1ndemnat sA se Emil..
iteascA pentru ca sa nu 1ngreuneze Inca, si mai mult situatia
romamilor din Ardeal.
In urma celor Intamplate In aceastA noapte quasi-istori-
cck, Mhail Deslhf care nu dovedise destule antitudini politic.'
4/testi, Isi dAdu 'demisiunea, iar In local salt fu numit colone-
lul Capea.
Partidul dela guvern simtea cA evenimentele 11 debor-
vdeazA, nu voia InsA ca sA cacIA prin stradit i printeun act do
slabiciune.
Dar liberalii iau acum cu hotkire si pe fatl pozitiung
In chestiunea nationalk

www.dacoromanica.ro
171
Vazilnd ca opinia public& e castigata cauzei, si c parti-
Clul liberal are acum destula "popularitate, Dimitrie Sturza
ataezi guvernul conservator pe ("Ostia nationala.
Pe la sfarsitul lui Septemble partidul liberal convoa.ca
publicul la o intrunire in sale Orfeu, in aceasta reuniune Di-
mitrie Sturza vorbeste numai de chestia nationala si face
'declaratiuni care produc, in adevar, mare senzatie.
Sturza era cunoscut ca un filo-german de teata convinge-
rea ca si un hotArit anti-rus. Cu toate acestea la sala Orfeu el
a spus :
Rericolul unguresc e mai mare decat cel rusese; im-
potriva tendintelor rusesti se ridica toattt lumea, pe dad int-
potriva planurilor de desnationalizare unguresti nu ne ajutti .
nimeni in Europa".
Si apoi :
Orice guvern care la noi n'ar tine seama de chestiu,
nea nationala, trebue s cadl dela putere".
Dar Sturza a mai Mut o declaratiune foarte categorick
el a urmat :
Stiu ca multi pretind c atitudinea mea In chestiu-
nea transilvaneana departeaza dela guvern pentru mult timp,
pairtidul national-liberal. Asa este, dar acest partid nu poate
veni la putere dealt purtand in man& un drapel pe care sa fie
scris : ,,Liberarea a trei milioane de Romani de sub jugul a-
ziatic al Ungurilor, prin o egalg, indreptttire a drepturilor en-
tteneti, In tot regatul Sfautului Stefan".
Aceste cuvinte an starnit o mare dezorientare Innuntral
partidului liberal, cad, In aclear, partidul. era amenintat sLL
nu vie multa vrerne la guvern. De aceea Dumitru Sturza si-a
revizuit cuvantarea inainte de a o publica in ziarele parti-
dului.
Aceastit retractare era de edit augur pentru ziva de m'aine.
La sfarsitul lunei Octombrie un hist eveniment ziaris-
tic in press romana : ziarul 1?orndnut vechiul organ liberal
si democrat al lui C. A. Rosetti si-a incetat aparitia, VintiI
slinsetti fiul lui C. A. Rosetti, acela care era acum directorul
si proprietarul ziarului, n'a ma putut face fatg cheltuelilor.
Cu disparitia Ronanulni a dispilrut si o paginti de istorie,
una din cele mai interesante ale Romaniei renascuta.
In ziva de 3 Noembrie a sesit in Capitala venind dela
Sinaia Regele si Regina Elisabeta.
- Regina Elisabeta Iipsise multa vrerne din Bucuresti si din
tara, plecase pe chestiunea cAsatoriei Printutui mostenitor cu!
d-soara Elena Vgarescu. plecase si din cauza sangtatii zdrun-
c i nate. . .

Intrarea In Bucursti a Lost solemn I ca1cI fiindcri re-


gina era simpaticrt. 0 multime mare t-a iesit inainte, sIrOsde
erau ticsite. femeile-, mai ales. au aclaniat-o si i'au aruncat
lIori

www.dacoromanica.ro
171
. Intoarcerea reginei in Bucuresti a coincidat cu serbarea
lubiteului de. 25 ani a etiFitariei perechei regale. Cu aces( pri-.
lei s'au dat serbtiri can au dust 2 site, s'air prezentat daruri,
an fost iluminatiuni i defilarea trupelar din garnizoana
Rucuresti.
In Decembrie s'a judecat pracesul bandei Zdrelea si
1\15.runtelu.
Au fast osinditi la muncii sanicti pe erollr Dasetdul,
Mikuntela, Zdrelea, Cimpoern, N. St. Parvu. Gheorghe Papa,
N. TumbuTiac i ,Tefan Fkirvn.
Tufulan 10 ani recluziune, Ilie Moise Moraru 6 ani de-
tentie, Florea Nastasia 3 ani detentie.
Mild a auzit sentinta, Zdrelea a inceput sg. facti cruee Si
a strigat ironic:
0S1 triti Dornui lor dela Gude r
Pe la sfArsituI tuf Decembrie un anume Draghicescu,
Pcentiat In stiintele chimica-fisice, a renit la ministeruI ins-
Xructiunei ca s cear5. o functiune. Enervat a nn f se dri mai
epede ceeace eerea,. a ptitruns in cabinetul ministrului si s'a
dat Ia aete de violenta, vocifeeariel si eisturnnd hartiile de
Jape bin:turf. Take Ionescu a themat usferuI sf ia ordonal alt
l'expuIzeze pe scandatagin, insti &Geste, zrnucindu-se din mai-
Nine usierului, s'a renezit asupra Iui Take onescu si I-a lovit
cu pumnuI peste cap.
Senzatia a fost mare in Bucuresti. Mid Ian ministru WS?'
tut in cabineful stiu de lueru nu e un rapt banaL
Bine inteles toatI iunlea, ftird osebire de partid, a infie-
rat atentatuL
AnuI ea ear*it cu marea agifatiune a particlului libe
ral in potriva Legei Mineior- prezentatti. cTe Petre Carp.
La aceas% earnpane s'au asocial toti liberalii chiar si gru-
Tut lui Gheorghe Vernescu. Cu acest prifej a intrat in parti-
Vial liberal eelriul conservator Grigare Ptiucescu.
ANUL 1s95
Do anul non d-rul Vasile Lucaci Ii face pedeapsa in
temnita de/a Seghedin ; en acest prilej i se trirnit din Bucu-
real 315 telegrame de imbdrbatare si felicitare_
Liberalli-uniti aecasta e acum titulatura urrnea-
z3. a riatenti campanie cle intrtrairi fuipotriva rut Petre Carp
winistrnI douienii/or si in contra Ieget minefor.
Penfru combaterea icestef Iegi, s'a format un fel de coali-
tie a tuturor dernenteIor de opozitie. La Intrunirite ce se tin
la sata _Dacia" partiefpl J toti conservatorii disidenti pre-
earn : Constantin Exareu. Aristid Pascal, Grigore Mace-
. scu, etc.
Legea minetor e considaratI cIa liberali a ar ft neconall-
turienal5 deoareee cola azt 7 din Gondar:4e care ordeal

www.dacoromanica.ro
174

c4 propnetatea e inviolabilL Apoi legea prevedea si mime-


rea de colonisti sau lucatori streini.
Gheorghe Paladi striga la tribuna : Aceasta nu e o lege
ci o far& de lege. A fost un nebun Carp and a Intocmit a-
ceastit lege, ad s'a transformat Intr'un samsar mizerabil al
streinilor".
Iar Nicolae Fleva adaoga Fac apel la tineri ea pang.
Duminica sa se lnscrie cat mai multi intro acei hotariti sb";
mearga prin taxa, pentru a atata spiritul public in contra ler
gei minelor".
La alta Intrunire a vorbit Gheorghe Marzescu, profesor
universitar din Iasi
Iata o prob6, a oratoriei din acel timp :
Prin Constitutia care s'a facut la 1866 in urma imbol-
durilor date de marele Cuza Voda (aplauze prelungite) la
locul diruia am adus un domn strein...
0 voce : Jos 1
D. G. Mdrzescu... am asigurat pamantul nostru in contra
onizitrilor cu streini. Si n'am crezut nici odat'd ca sub 2Z7B
strdin pe care 1-am adus in capul tarii se va Incerca coloniza-
rea Romaniei : CU NEMTI SI ALTE LIFTE STRAINE".
Apoi Petre Gradisteanu spune :
Iubiti cetrtteni, .unt nascut roman, am crescut roman,
el ma lsatj srt mor roman in taxa romaneasca.
' Viu din Craiova acum si vg. aduc o salutare frateasca dela
Tudor-Vlaclimirescu...
In acelas timp, Alexandru Bddiman, ataca pe regele Ca-
rol In ziarul s'au Adeverul cu cea mai nepomenitit vio1entrt.
In Adeverul dela 2 Februarie pe pagina I-a era un titlu mare
In manseta astfel libelat: ,,JOS CAROL I, RUSINEA TRO-
NULUI ROMANIEI".
Dar chestiunea ce se discutg, adica legea minelor, aduce
turburare si In sanul partidului dela carma. Presedintii Se-
natului si Camerei, Gheorghe Cantacuzinb si general Gheo44.1
ghe Manu, amenintA cu demisiunea data legea nu va fi mo-
dificata. Carp, sub staruintele lui Lascar Catargiu, Alexandra
Lahovari i alti fruntasi, consimte s aduca oarecare modifir
egri proectului.
Dar in partidul liberal incep frictiuni ; vechea antipatie
Intre Nicolae Fleva si oculta, adica Intre Fleva si Eugen Ca-
rada se redesteapta. Impotriva vointei directiunei partidului,
Fleva lsi pune candidatura la cenzoratul Bancei Nationale,
1I.Alegerea fiind la ordinea zilei, se face in Februarie. Fleva,
lose, combatut de liberali si sustinut de guvern si de conser.
Yatori nu intruneste decat 819 voturi contra 1150 date adver-
sarului sau A. Vericeanu.
Fleva era acuzat, Inch de atunci, cum c6, este In buni ter-
mem cu Nicu Filipescu, pnmarul, si c serveste interesele gu-.
yarrnflui Imnotriva intereselor nartidului liberal.

www.dacoromanica.ro
176 -
s Conservatorii se mangae cu o alta victoria ; In aceiasi zi
Titu Maiorescu, rectorul Universitatii este alas senator, dea-
re colegiul universitar, In locul lui Alexandru Orascu care a.
=Tit.
Maiorescu a Intrunit 38 voturi In contra ondidatului li-
beral Gr. Stefandscu care a Intrunit .numai 18.
Dar dna. Fleva a intrunit voturile conservatorilor, In
schimb candidatii liberali s'au ales tot cu voturile conserva-
toare. In adevar pentru candidatii liberali au votat bancherd
conservatori Cerlenti, Halfon si Crisoveloni, cat si Misu Sutu
tumnatul lui Petre Carp.
Argumentul conservatorilor cari au dat toate voturile lor
1ibera1ilor, era acesta : Banca mergand foarte bine sub Carada:
ei ceilalti ar fi a greseala sa li se ia directia din mana.
Bucurestii de alta data a avut o celebra afacere, aceasta
era : Societatea de asiguirare mutuala Uniree.,
Aceasta Societate, infiintata prin staruintele unui politi-
cian liberal anume Pana Buescu, era In cele din urma exploa-
tata. cam fara nici un control. pentru profitul personal al ca-
torva. De aci Societatea a devenit o minge care era aruncata.
din mana In mana, dela conservatori la liberali $1 viceversa,
dupe cum erau la putere unii sau ceilalti.
Acum erau la putere conservatorii. deci Societatea ..Unt-
rea" era In stapanirea iui 13oldur Voinescu un avocat si depu-
tat conservator. Cand erau la putere liberalii directar al Socie-
tatii era Pana Buescu.
La inceputul lui Martie era Adunarea generala la Uni-.
rea". Dar un mare scandal izbucneste. Cu caleva zile mai
Inainte Boldur-Voinescu irdocuise pe subsecretarul Mielescu
pe care il acuza de incorectitudine. Acest Miclescu a fost im-
plicat mai tarziu in cliestia falsului testament al printului
Grigore- Sturza (Beizadea V:tel) de care voiu vorbi la timp.
Miclescu. vazanduse inlaturat, s'a pus pe lucru, a doban-
dit concursul unui numar de denutati conservatori. a adunat
un numar de tarani din cateva judete, s'a ocupat curtea socie-
tatci dis de dimineata. Cand a .venit directorul Boldur-Voi-
nescu cu ai sai a gasit curtea ocupata si usa de intrare blocata:
asa ca nu a putut intra In local.
Afara In strada lume multa' se adunase care radea $f
Luiduia.
Boldur-Voinescu, vazandu-se, pus in minoritate, s'a dus Ia
vechiul sau adversar Pana Buescu si-i ceru alianta ; dupe oare
care tratative targul fu Incheiat ; Pang Buescu 1st aduna devo.-
atii liberali, iar coalizatii revenira la sediul Societatei unde
Inc,erc,ara un nou aslat, care insa, fu zadarnic.
Afara In strada lumea petrecea.
Numai dupe interventia politiei si-a parclietulul lumea fu
Impastiata cu forta armat jar Adunarea generala fu amnatl

www.dacoromanica.ro
1745

In ziva de Ii Martie Academia Rennna a hotarit extir


parea 1st V scurt din timba scrisa... In fruntea calor care au
luptat mai mutt spre a se curata limba de aceasta vocal&
rnoartrt, au fest: Titu Maiorescu, Dimitrie Sturza, B. P. liaadeu
el Alexandru )(pope].
La 14 Martie s'a lacut inaugurarea Fundatiunei Caro LI
Dar In jurul acestei inaugurari s'a nascut o mare agitations
studenteasea.
Studentii, agitati, fireste, de adversari po1itici, s'au intru-e
nit si au hotarit sa nu asiste la inaugurate sub cuvant caregu.41
1amentu1 Intoemit de eatre Take kneseu ministrul instructiu.
mei nu corespunde intentiunei regelui din scrisoarea adresatal,
generalului Florescu, prim minestru &land. In acea serisoare
regale a spus cit doreste ea Fundatiunea sa slujeasca de loc de
Intrunire si de infratire a studentilor, re cad regulamentul
interziee studentilor freeventarea localului. Aiwa de asta stu-
dentii nici n'au fost macar invitati.
Motiunea votata hotarliste ca studentil sa se abtle dela set-
bare. Apoi, intralta intrunire sfurlcni au bet-lir:It ca sa elimine
din toate societatile studentesti pe toti acei colegi earl ar as-
cella, totusi, de ordinul ministrului al al reetorului 4i fir merge
la inaugurare.
Adevarul era, lns6. c regulamentul a -lost Intermit as,a;
Zuplt cum a volt regale 131 ifa lost pus in aplicare decal dupe
aprobarea ce I s'a (lat.
Un numar mare de sludenti addnati in fate Pa1atuluiFun4
datiunel au buicluit pe Take Ioneseu.
Legea rninelor, in contra area liberal:1i au klus o campa4"'
nle Marie dank precum am spus. este voted de Camera eta
foarte mici modifiari. Liberalii earl asleplau acest moment
spre a face o demonstratie politica 4i a da o lovitura. demisio-
neaza din parlament.
In ziva de 17 Aprilie Constantin Stoicescu la Camera si
Durnitru Sturza la Senat eitest o .deelaratie identlea prin tare
Isl motiveaza retragere.a ; motivul este talearea Constitutiei.,
La Senat Gheorghe Verneseu, de si nu era mornbra al parti.,.
Vului liberal, a semnat clemisiunea. Biurnurile ambelor ear-
purl n'au luat act -d e aceste demisiuni cleoareet eran toteetive .
in seclinta Camerei dela 19 Aprilie mai demisioneaza dire
,parlament 3 denutati conservatori disidenti din Buzau, preeum'
s r Constantin Cesianu tot ennservater disident din Remanati,
Cu prilejul dernisiunilor de rare vorbirn .-4"a constatat ca iri'
partidul liberal armenia nu Vera intAin calilale. Asa Nieolaa
Fleva era eu total In dezaeord en direcra. filed ciatti depu-
4ati liberali au semnat demisiunea toleefiva Fleva a -ref-az-al s'a
isemneze declarand ea e pretivnic atestei 7. A doua
!z.), ins 4i'a.dat demisiunea individual spunand ca nu -Yrea sg

www.dacoromanica.ro
177
lacn un act de nedisciplind. Dar Nicolae Filipescu a cerut Cad'
imerei sa respingd demisiunea unui deputat atat de valoros, jar,
Camera i-a respinso.
Bunele relatiuni ale lui Fleva cu Filipescu fdceau mult
s'ange rnu in partidul liberal.
Pe and la liberali armonia nu e de loc ca mierea, la con.,
servatori incepe sd fie haosul.
Junimistii, prevdzdnd cdderea apropiatd a guvernului,
vor s astige preponderenta, de aceea in cele mai multe jud.
dete constitue comitete deosebite si-si dau mari silinte ca sii ,

scoatil din circulatie cadrele conservatoare. Unul dintre &ei !


tluai activi in aceastil directie este Alexandru Marghiloman.
Dar in contra actiunei lui Marghiloman se ridia Nicolae Fi-'
lipescu si in curdnd ii vom vedea la cutite.
' Lascr Catargi, feta' cu demisiunea liberalilor si Mid cu
ilisidentele care se afirm5, aproape in toate judetele, propune in,
'Consiliul de ministrii ca sit ceard regelui dizolvarea pamerelor;
si noui alegeri, Irish Petre Carp este potrivnic dizolvdrei. Pe
ide and parte regele Carol socoate ch dupd 8 ani de opozitia, '
partidul liberal este in drept sd vin. iardsi la caring.
Eugen Statescu, care a stat neincetat retras din luptele pod
/3itice, este trimis in audientd la rege pentru ca srt-i ceard: pe
de o parte sa nu sanctioneze legea minelor, pe de altit parte
1Indepartarea conservatorilor dela putere.
Regele cere liberalilor ca, mai int"di, s'a renunte la lupta viod
Jena i extralegald, apoi ragrtdueste cit va educe pe liberali li
putere spre iarnd.
Indatrt dupd aceastd audientit partidul liberal nu mai Ind
Irebuinteaza mijloaeele exagerate. nici violenta de limbagiu
In presd nici strada, guvernul apropiat era fagnduit.
Pe and intre cele doug partide de guvernhrndnt se da'
eceastrt lupta surdd, C. Dobrescu-Arges, invatatorul din comu-
na Musetesti pune la cale infiintarea partidului tro4nese.
Partidul tardnese isi are originea la acea epac6,, iar omuf
care i'a pus bazele este acel invdtdtor:
Dar este interesant de stiut cd acei cari s'au ridicat mai in,
tiu si mai energic in potriva acestui nou partid au fost (oe,.
pnai democratii cei mai inainteti. Tall de exemplu cra.mpee)
rdintr'un articol publicat in ziarul Adeverul cu data de 6 Mai;
In acel ziar, care atunci era aproape cu totul socialist
Articolul era intitulat: Partidul Tdreinese.
/- Tata o chestie a momentului cum am zice, Ia ordinea
lei , dar pe care o cunoaste clesigur puling lume. Da. avern un
goartid tdrdnesc, fundat nd stim and, arganizat stim foarte
bine de eine, si cu niste scopurt pe care le btnuim.
Acest partid a fost inaugurat do atre d. Dobrescu)
rArges etc.
! A organiza un partid al loruitorilor 'dela tarn in concff.)
LIT*: cu locuitorli dela orase este o curata nerozie cand arlaci,
12

www.dacoromanica.ro
4. 178
6arua nu are nimic de a face. Para &cum euno%eam , particle
Intemeiate pe baze politice, religioase, economice, sau natio-
nale, dar sa avern partide a caror unica diferentiare $5., fie
costumuf sau locuinta, este ceva care se apropie de fenomenaL
Gazeta Tranilor face Inca $i o propaganda reprobabila
'din toate punctele de vedere, ea baga in capul locuitorilor dela
tail cum ca clansii n'au nici un punct comun cu orasenii. ca
solidaritate nu poate fi intre Uflji i altii, ca o lupta sau o riva
Elate vecinica trebue sa-i despartii.
Cand ideile mari $i generoase ajung sa fie matinate de
capete stramte, cam asemenea rezultaie dau".
Partidul taranesc care a amortit apoi clupa disparitia lui
Dobrescu-Arge$, a reinviat dup razboiul dela 1916-1918.
Concomitent cu fligadutala data de rege liberalilor cum
c vor fi adusi in toamna la putere, acestia inceteaza cu totul
campania pe chestia nationala.
Dimitrie Sturza luase o atitudine foarte agresivb: fattt de
Ungaria din cauza relator raporturi ce avea cu contele Go lu-
chorsky ministrul Ar stro-Ungariei la Buell-esti, Cam ? lata cam
Contele Goluchovschy fiind in cei mai buni terrneni cu
*Truntasii partidului conservator, ii sprijinea clirdurOs la Viena;
'de aceea guvernul conservator se bucura de cea mai buna opi-
Ilia in monarhia vecing. Dumitru Sturza, intelegand cat rau
mode face partidului liberal aceasta ostilitate, pe de o parte a
rupt relatiile personale cu Goluchovschy. pe de alta parte a in-
ceput o carnpanie violenta prin Vointa Nationalli impotriva sa.
lJn acelas limp ministrul Rusiei Fontcn, crezand a va .traze
Toloase politica din aceasta situatie, a legat cele mai stranse ra-
porturi eu Sturza care a inceput sa figureze ostentativ la pran-
7.urile oficiale dela legatia ruseasca. In acele mornente Sturza a
aTostit la sala Orfeu faimosul sau discurs in care a spus
Rusia este mai putin periculoasa pentru Pemania deck UntYrria .

Dar rninistrul Germaniei la Bucure$ti a vazut primejdia.


Germaniei a raportat la Berlin succesul diplomatic
ce este pe cale sa-1 tart Rusia in Romania. iar rezuliatul a fost
'ea contele Glochovsky fu inlocuit. Urmasul sliu a lost cl,
yVeselsheim. Acesta a Inodat cele mai amicale raporturi cu cl.
Sturza, iar.. pranzurile d-lui Fonton n'au mai vazut pe seful
Tartidului liberal.
Si astfel, fiindca seful partidului liberal era sigur ca re-
vine la putere cat de curancl cad Austro-Ungaria nu i se
mat pune in calechestinnea national n'a mai lost explotata.
Ne apropiern de $farsitul govarnuW conservator, al
marelui minister cpnsgruatar, calm i-a ramas numele:
Suntern la sfarsitul lunei Iunie, deei acest guvern nu mai art,
decal 3-4 luni de viata.
La Galati isbucneste tin scandal, seandalul Brenning. in
'earl sunt imnlicati cei cloi fruntasi conservatori Gheorghe Ro-
bescu si C. Ressu

www.dacoromanica.ro
.179

Brenmng este consulul onorar al Spaniei iar in acelas


timp un om de afaceri veros. 0 denuntare divulga cum ca a-
rest Brenning ar fi mituit pe Ressu, care era primarul Gala-
tilor si pe Robescu pe cand era prefect de Covurlui, pentru oared
care furnituri. Scandalul isbucneste cu furie.
Alexandru Marghiloman, ministrul justitiei ia afacerea
In mnti si cautri sii profit/.3 de prilej spre a desfiinta puterea
partidului vechiu conservator la Galati, treeand toat6. autori-
tatea in mini junimiste. Parchetul este insarcinat sd, proce-
deze en thati energia, Ressu i Robescu sunt urmiriti, Ressui
este chiar depus.
Aceastti loviturti dela Galati, infurie pe Nicu Filipescu,
prirnarul Capita lei, care se arunch. asupra lui Marghiloman
cu atacuri desperate. Filipescu intelege scopurile lui Mar-
ghiloman, dar nu era mai putin adeviirat, cii. protejatii Siti de
la Galati nu erau basma cura`A.
Filipescu se agitti si se (lea!: la atacuri lint nici o mh-
sUra. Marghiloman e lovit 1ntr'un ziar conservator inspirat
ele Filipescu, intitulat Tara, iar intr'o zi ne pomenirn pe zi-
durile Capita lei cu niste afise in care Marghiloman era acuzat
de tot felul de infamii; aceste afise erau opera lui Filipescu.
Vom dezvolta mai departe si la timp desfAsurarea acestei
animozitati.
Invittitorul C. Dobrescu- krges lucreazi sttiruitor pen-
tru fondarea unui partid ttir6nelc. S'au imptirtit prin sate an-
tiuni de nate 20 si 100 lei pentra formarea unui fond politic.
Din comitetul acestui partid fac parte : Dobrescu-Arges, avo-
catul Ion Radoi, Dinka Skileru, deputat liberal, Brandabur
din Putna si altii.
Ziarul Adevrul, care e un ziar quasi-socialist, e foarte in.
grijorat, de aceea sorie in numtirul s5u dela 20 Iunie :
.,Oricht de neinsemnat si ridicol s'ar ptirea demersul std.-
ruitor al celebrului Chitan(ii. 1) de a forma un partid tririnesc,
totusi inforrnatiile precise $i bine controlale pe cari le avem,
no fac a crede ci foarte curand acest partid va creea greutilti
imens de marl guvernului, cad gruparea in partid a tdrani-
7or, nu este decal prevestitoare unui rdzboi de clasd, pe care -11
vor desclzide ei in contra tdrgovefilor".
Dacti Dobrescu-Arge$ nu s'ar fi eompromis iremediabil
Inteo afacere necinstiti de bani si daci 'far fi murit prema-
tun partidul tirtinesc ar fi devenit, Inca dela 1895, o mare
putere politica.
La 4 Iulie o $tite el& mare senzatie vine din Bulgaria:
Stambulof, fostul prim-milniStru, mart (le tier a BtOgariei St
quasi-dictator la un Moment, a foot siqasinat nrin lovituri de
hangiar pe stradele Sofiei.
Dobrescu-Arge5 luase pe chitan(5., oare care suz-ori spre a
Xi mijlocitor. tie aci vorecla .,Chitantii",
www.dacoromanica.ro
I 80

Mini le grave au impus therea ambelor brate, tolusi Stam.,


bulof n'a putut supravietui atentatului.
Pe and procesul Brenning-Ressu-Robescu se judeca
la Galati, iar la Bucuresti Filipescu facea neincetat sarje in
contra lui Marghiloman, la Sinaia se intampla un scandal
care face multh senzatie. La o mash de joc de poker re aflau,
lntre altii, generalul Jak Lahovary i Aleaxndru Catargiu, mai
tarziu ministru al thrii la Londra. Generalul Lahovary, fiind-
ch avea mare noroc, cdstiga tot ce vrea, de aceea fhoea chef
striga Partenerilor :
Repede I Repedel In pas gimnastic I La dreapta I
Alexandru Catargiu care perdea, enervat de pagubh. ii
sp use :
Mai incet I Cu vorbe d'astea, la cazarmh I
Atunci generalulf ii trase o palmh. Catargiu rhspunde cu.
alta *i afacerea s'a terminat pe teren.
Chteva zile mai tarziu, generalul a fost violent atacat In
ziarul liberal Gazeta Poporului al chrui director era Gheorghe
Paladi. Generalul, certInd satisfactie, a luat rhspunderea arti-
colului unul dintre ofiterii demisionati din cavalerie, anume
than Niculescu.
Esind pe teren cu spada, generalul Lahovary a primit o
rang care 1-a tinut in cash vreo douh sripttimani.
un mare scandal izbucneste la Serviciul accizelor co-
munale din Bucuresti.
S'a dovedit ch *eful antrepozitelor comunale anume Bo-
kianu, dimpreung cu seful accizelor anume *tefan Sutu, au
eavar*it abuzuri liberand la mai multi comercianti mhrfurile
'amtrepozitate Mil plata de taxa. Acest proces a flicut villvit la
tirnpul lui. Tribunalul a condamnat pe Bozianu la 5 ani in-
chisoare si 5 ani interdictie, Stefan iSutu a lost osnclit la o
lunh inchisoare si 100 lei arnencl. Au mai fost condamnati e-
vreii Lindenberg. Herscovici 5i Zeilicovici la 6 luni inchisoare
si 500 lei amendh. Bozianu a mai fost condamnat la 18.802 lei
desphgubiri civile si ceilalti patru solidar la 15.530 lei des-
phgubiri.
Fapt demn de notat: tefan Sutu erea acela care la 1887
*i 1888 a dus cea mai cranceng campanie Impotriva fratilor,
Maican si a generalului Al. Anglielescu, pe chestia fraudelor,
la ministerul de rrtzboi.
_ La 15 August au lost inaugurate In Bucuresti Bile
populace.
In Bucuresti se vorbeste. ca de un lucru sigur, cum
th. Corpurile legiuitoare vor fi dizolvate i el Lascar Catargiui
Ara prezida alegerile, ziaru] Lupla publich chiar data and vor
Fincepe aceste alegeri, vorbind de I Noembrie. Fapt este eg
Lascar Catargiu erea conyins ch regale ii va acorda decretul de
'dizolvare.
In vederea acestor alegeri s'a incheiat un cartel electoral
Intro Gheorghe Panu, seful partidului radical si gavern.

www.dacoromanica.ro
181

La o intrunire a partidului radical tinut g. pe la inceputul


lui Septembrie, ia parte i rnarele savant B. P. Hasdeu, primit
de curand in partid. Hasdeu a declarat cu acest prilej, cum cu.
vaztind agitatrile muscalesti in Dobrogea *i Bulgaria. s a ho-
Wit ca sa intre in actiune. Hasdeu a declarat ca este partiza-
nul votului universal si al intregului program radical.
In aceiasi sedinta a fost primit in partid marele scrutir
I. L. Carageale.
Pe cand toat a. lumea care nu este in culise crede nO
tot Cascar Catargiu va prezida alegerile viitoare pentru par-
lament, vine ziva inaugurarii podului paste Durlare. La inau-
gurare asista *i Dumitru Sturza, *eful partidului liberaL Oa-
menii bine informati afirmii ca, indata dtrpa manevrele ar-
matei, liberalii vor veni la guvern.
Podul paste Dunare este inaugurat in mijlocul unei mari
afluente pe amandoua malurile.
Slujba religioasa conform programului, trebnia facuta.
pe malul drept al Dunarei in Dobrogea, dar s:a facut pe malul
stang. Rita cauza:
Dobrogea cadea in eparhia Episcopului Dunarei de jos
Partenie. Dar Partenie a refuzat sa. oficieze daca nu i se pla-
teste 1000 lei.
Staruintele ministrului de lucrari publice Contantin
Olanescu nu 1-a putut urni din hotarire.
Atunci ministrul 1-a amenintat c slujba se ye face pe
malul stang apeland la Mitropolitul primat.
Puteti face cum poftiti, a raspuns prelatul.
Regale Carol fiind pus In curent cu faptul a fost indig-
nat : regale a spus ministrului:
Daca Episropul e un astfel ne om, nut platiti nimic;
facati slujba pe malul slang.
Ma a fost. Mitropolitul primat a oficiat gratuit.
Dela inaugurarea podului, regale. rcgina sr ruembrii gu-
l-ernului au trecut la Constanta unde s'a facut inaugurarea
serviciului maritim roman
Servichil vapoarelor romane incepe din a.ceastii zi, re-
gale *i regina au asis-tat la sarbatorirea de pe vaporul Meteor,
In partidul conservator, ultimile convulQ.uni se mut-
festa : Ura lui Filipescu in contra lui Marghiloman este ma-.
re. La manevrele arrnatei, atilt Marghiloman cat sz Filipeseu
asista calrtri. Cnd Filipescrizari pe Marghiloman dete pin-
teni calului si se repezi asupra lui cu biciusca riclicata ca sa-1
loveasca. Cineva i-a taiat drumul i 1-a oprit pentru ca un
mare scandal srt nu se petreaca aproape sub ocbii regPlui
In consiliul de ministri re a urmat Lasc-ar Catargiu a nits
chestiunea dizoharei Corpurilor legiuitoare si fecerp.a notiiom
alegeri; dar ministrii junimisti demiqionara din cabinet.
Apoi regale refuza lui Lascar Catargiu dizolvarea spuninciu-i
cli deoarece nu a foct uiri un conflict Int-re vrprrria din Came-
ra *i guvern, na irrtelege de ce r acorda dizolvarea

www.dacoromanica.ro
=me tiz

Catargiu nu se dd ins& batut, gi hotaragte sa inlocuiascffl


pe cei trei ministri junimisti cu Gheorghe CantacuzinO, pre-
sedintele Senatului, general Manu, presedintele Camerei, si
Grigore Pducescu, conservator desident. Dar cnd generaluli
Manu a fost chemat de dare rege la consultatie, a spus ca;
singura solutie pe care o vede nu este decdt dernisia intregu-
lui guvern, caci cabinetul nu s'ar putea complecta cu elernea-
te care sd-i dea viatd.
Lascar Catargiu a 'Times ca si trdznit sub loviturd. Gene,
ralul Manu nu uita ca pierduse presedintia consiliului sub in.
trigile de attinci ale lui Lascar Catargiu si a partizanilor siii
'Apoi tinea minte ca fusese scos din acest guvern spre, a lasa
locul junimi$tilor.
In fine, deoarece si Constantin Olanescu, ministrul de lu-
crari publice comunicil sefului hotdrirea sa de a demisiona, a-.
cesta intelese, de abia acum, cum cd partida este pierduta pen,
tru el.
Gheorghe Cantacuzino, presedintele Senatului, a dat rege,
lui un rdspuns identic cu al generalului Manu.
In timpul acesta batrdnii censervatori primesc si o grea
loviturd moralrt, tribunalul din Galati a osfindit in afacerea
Brening, pe C. Ressu la 6 luni inchisoare i pe G. Robescu la
3 luni.
Inclata dupa intoarcerea regelui de la manevre, acesta a
convocat Consiliul de ministrii; intre timp Catargiu Meuse in-
cercdri supreme pe ldrigil Carp spre a-1 hotb.'ri sit ramdie in gu-
guvern, i-a oferit un al patrulea portofoliu pentru Const. Arion
st mai multe locuri in parlament. Dar Carp a declarat cd nu
mat poate rarnAne in guvern.
La Consiliul de rninistrii tinut sub presedintia regelui,
Petre Carp a rostit un scurt discurs, dnsul a spus cit rolul
conservatorilor este sfarsit de astadata. la Carina, ca progra-
mul lor a fost executat si cd ceasul liberalilor a sosit. In urma
arestor vorbe, Lascar Catargiu a prezentat demisiunea intre-
gului cabinet.
Imediat Dimitrie Sturza a fost chemat la Palat si retinut
la deiun.
Seara, la ora 8 si jumatate, Sturza a urezentat regel11, ur-:
matoarea lista ministeriala :
D. Sturza, presedinte si externe;
N. Fleva, internele;
Eugen Statescu. justitia ;
Petre Poni, instructia ;
General Budisteanu, razboiul ;
,Gogu Cantacuzino, finantele;
G. D. Paladi, domeniile;
C. Stoicescu; lucrarile publice.
Lascar Catargiu parasise puterea toarte mffnit fiinda frit
ceasul din urmU toata lumea II 0.r6sise In partid. Nu numai
junimistif. dar Inca' si cei mai multi fruntasi 11 considerau Ca

www.dacoromanica.ro
1133-
fiind prea 1mbAtrfinit si Intarziat pentru problemele moderne
ui pentru nouile nevoi ale statului. In ceasul al doisprezecelea
Joata lurnea Meuse golul imprejurul sau.
Batranul sef pleca dela putere foarte amarit si pleca pen.
tru ca sa nu se mai intoarca vreodatti.
DELA 1888 LA 1895
Inainte de a cerceta activitatea noului guvern.sa arun-
cm o privire inapoi spre a cuprinde epoca de opt am in care,
dela caderea lui lon Bratianu, conservatorii, de toate nuan-
Wele, au guvernat tara. Piindca, dupe eum liberahi venind la
putere in 1876, au inaugurat o mutt epoca in lstoria politic&
a Wei, tot la fel conservatorii, mai ales din cauza influentei
junimistilor au dat Wei un nou Capitol istoric.
Apoi sa punem o prime retrospectiva asupra Bucurestiloc
pana la 1895, din toate celelatte puncte de privire.
Regimul conservator vine la carma spre a da tarii o alta
Indrumare care s'o apere de regimul absolutist ce au Insem-
nat cei din urma ani ai guvernarii liberate, s'o apere de agie, de
necinstea care se incuibase la unele administratiuni, in special
la ministerul de razboi. Tara cerea alegeri libere, onestitate la,
carma si libertati publice fiii restrictiuni.
Dar regimul conservator, in ceeace priveste libertatea ale-
gerilor, nu s'a deosebit de regimul liberal ; alegerile s'au facut
dupa acela$ model, tot de care administratiune, tot co tendin.
la de a da guvernului, nu numai majoritati, ci unanimitati.
Para sa fi degenerat in orgii electorate, este cert ca, si sub
conservatori, alegerile au fost tot atat de putin libere ca si sub
liberali.
Piecare regim cu specialitatea lui. Daca liberalii au avut
institutia suveicii si a cetatenilor indignati", conservatorii au
inventat chinorosul".
Suveica a fost inventata de catre Nicolae Saveanu, seful
liberalilor de la Putna. Aceasta inventie era urmatoarea
Piindcli la alegerile pentru Camera $i Senat se vote cu buic
tine inchise intr'un plic, agent.i partidului furau un plic stain,
pilat de la birou, II umpleau cu buletinele candidatilor guver-
uamentali si-1 dildeau alegMorului suspect. Acesta era obligat
sa aduca inapoi plicul Pe care-I primea de la birou. Si opera.
tie urrna astfel cu toll alegatorii banuiti.
Chinorosul a fost intrebuintat de &are agentii conservatorl
ga. alegerile facute sub marele minister al Iui Lascar Catargiu,
La una din sectiile de vot agentii guvernamentaIi au uns cu
chinoros peste figura pe mai multi opozanti, printre cari si pe
prof. G. Dem. Teodorescu, fost ministru. Acesta, indignat, s'a
urcat in cupeul cu care venise la vot si s'a dus drept la palatul
regal spre a se arMa regelui. Agentii guvernului 1-au insotit
cu huidueli i i-au legat de spatele trasurii o tinicliea i5e carp

www.dacoromanica.ro
1E4

a tisit-e pe tot parcursul. Bine inteles ei G. Dem. Teodorescn


idea' tost prima in audienta.
In moravurile noa.stre, electorate mai era crucea cu tibii
II votarea sergentilor d.e ore*, deghizati.
Pe la sectiile rnarginaae and un. alegritor era, bdnuie a a
votat cu opozitia, unul din agentii guvernului ii insemna cu 0.
cruce pe spate. (Ind ieaea. afar& era luat in primire de ceilalti
$i stalcit in MVO.
Sergentii deghizati votau de mai multe ori in $ir schim-
bind la fiecare data haina san cdciula. S'a fricut mutt haz pe
yremuri de incidentul. de la $,coala Clemente. Prezicta magis-
tratul Pompilin Florian, fiul lut Aron Florian.. Un sergent de,
gbizat vine $1 voteaz& en o art& strain.1. Peste ateva minute
xwie st voteze cu a alt& cart& dar ai CAT un alt veston. A treia
oar& la fel purtand amid ln loc de Wane. A patra ,. a cincea,
a aasea... in sfarait vine ai a aaptea card. Florian, care il recu-
noscute in toate dritik, se apelpisesta si-i spune z
Acuma destul I Ai votat de aapte ori.; sit nu temai va'd
si a opta oar& cit te arestez.
Ce duki moray uri I
/ Regirnut conservator a lilsat in urma rid multe /ucruri. bu
Re. A. desfiintat agiut prin introducerea. etalonului de aur; a
Infiintat serviciul navigatiet fluviale i serviciuT maritim ; a
inarmat infanteria cu pu.ca Manlicher, etc.
Sub regimul acesta niai ales sub ultimul guvern do pa,
trim ani al lui Lascar Catargiu, agitatinnea pe thestia natio,
nal& a facut multi paailnainte.
Sub acest minister se infiinteazd Liga Cult-mm.1d sustinutd.
'de toate partidele si, tot sub- acest govern, 1ntre and 1892 ai
1894 cede $i procesul Memorandului inmanai impd.ratuiui
Frantz Josef de eatre reprezentantit Romanilor din Ungeria.
Pentru crime de a fi' remis, acest Memorandum, 15 frun-
tasi rornni au fost osnditi la diferite pedepse printre care a
)a temnita, de catre justitia ungureasel
Ace$1.i 15, osanditi erau : Ion Retiu, preaedintela
partidului national roman, George Pop de Btise$ti, vicepre$e.
dinte, dr. Vasile Luca.ci, secretar general, luliu Coroianu, reIe
rent, Sentirniu Albini.. seeretar, Nieolae Cristea, Dionisiu Rai
plan, Patripiu Barbu, dr. D. P. Barcianu, Gerasim Doriade. dr:
Thpodor Millen, dr. Aureliu Suciu, Mihai Veliciu si Rubin
Patitia.
Agitatia era intretinutil pe toate aide.

Dupd cum am rdcut pentru frunta$ii partiduTui liberal


cari au guvernat tare dela.1876 la 1888, tot astfel sit vorbesc si
de frunta$ii conservatori cari au tinut carma dela 1888 la 1891
.Cari erau aee$ti brirbati ?
taase.ar, Catargius $eful marelui minister dela 1891 la 1895

www.dacoromanica.ro
185
era cunoscut mai de malt in politica Wen Fame parte dirt
coalitia care detronase pe Dorrinitorul Luza, tacuse parte dita
lecotenenta domneasea care a stat in capul Wei la it Februa-
rie 1866 si panti la 10 Mai ace la ui -- Lasear ,Catai gtu, getterat
N. Colescu i colonelul Haralambie .Jar la 1871, rand studen-
,timea a atacat pe germani in sala Siatineanu" si Ion Chica
seful glavernului a cieciarat ca 'Demnitorului nu-i mai ritmane
dee& sa abdice, Lascar Catargiu chernat de printul Carol ca
sa-i remit& abdicarea ca unui lost locotenent domnese, a de-
clarat ca-si ia raspuncterea situattunei.
Om de mare hotarire, om linittit, adevaratul tip al beeru-
liii sau al razesului nioldovenesc, masiv, asezat, serios, om cu
.moravurt simple si chiar austere era, in acelas timp, un em tie
mare bun strut si de ordine.
Gaud regele Carol i-a dat pentru ultima oara insarcinarea
de a forma cabinetul, de sigur ca. nu i-a dat-o cu prea mare
tragere de inim. Flindca,regele Carol nu putea uita ca fusese
.acuzat de o neagra ingratiludine fatil de omul care-i salvase
-tronul la Martie 1871.
La 1891., Lascar Catargiu era batriin i Incepuse a nu Mai
fi la inaltimea vremurilor, tolusi a putut prezida cel mai In-
semnat, eel uaai modernist i cel mai fecund minister cora-
servator.
Din punctul de vedere .al culturei era inapon Nu era nici
railcar un autodidact, duprt cum emu cel mai multi dintre bar-
batil politici cari au fticut ievolutia dela 1848 si au luat part&
la -to-ate actele mari ale Principatelor-Unite. Era numai un
grinultor cu multagreutate. un om cu scaun la cap, cum spu-
ne graiul popular. Cu bunul stilt simt a 4i,hat rezolva si trace
prin multe dificunti.
Sub acest guvern al sgu.s'a intEimplat i incidentul rase-
nator dela Palatul regal datorit pasiunei printului mestenitor
regele Ferdinand dupa aceea pentru clioara Elena VL
carescu.
D-soara Elena Vachrescu ferneie inteligenta $i culla'
era deamna de enoare a reginei Ehsabeta. Regina Elisabeta
avea o mare afectie pentru aceasta rornanca cu attde trumoase
1nsusua mtelectuale de aceea (Ansa Incuraja pasiunea prin-
tului Ferdinand pentru doamna sa de onoare, areia Ii rezerva
Chiar rolul e regina.
Dar despre .aceasta am dat, la timp amAnuntele.
fAl doilea om influent al lumei conservatoare nu era, dupi
cum s'ar credo, Petra Carp. ci Alexandru tahovary.
Alexandru Laho-vary era Veniaminul partidului conserva.:
tor. Intregnl tineret earl de 1unimiti 11 adora. Alexan-
dru Lahova.ry era clesemnat srt devie seful partidului conserva;
tor, ceeace. de altfel, sear fi intAmplat frill gres. dacii o boalti
kle ininati nu 11-ar, fi_rtipus prernatur,

www.dacoromanica.ro
1815--

Lautoat al racultatei: do drept din Paris, a, intrat .in tara


In cei dintai ani ai domniei lui Carol I i s a lacut repede on-
servat pentru cultura $i talentul su oratorio. De aceea a pri-
ma un portofoliu in cabinetul lui Manolache Costache Epu.
reanu, la anul 1870, atunci cand n'avea decal 29 de ani. A 1ost
eel mai War ministru roman.
Alaturi de calitatile sale stralucite se distingea, inc, prin-
Zfo morg h. mare*: care-I facea antipatic. Avea aerul superb
$i olimpian, era mai mult inalt, tinea capul sus si privea,
parca, cu dispret, la lumea de jos- Avea o alura aristocratica,
din care cauza era mai mutt admirat i respectat decat iubit.
Bespectul i se da $i fiindca era un om de o rara cinste per-
sonata.
Apostrofele lui parlamentare au ramas.
Fiind atacat de care Barbu Delavrancea in Camera cu
yorbele :
Politica pe care o faceti este politica de piei ro$ii
Lahovary II raspunse
Nu sliu daca not suntem piei ro$ii, dar $tiu ca avem in
fata noastra piei care nu ro$esc niciodata.
Pe crind Take lonescu nu era Inca in partidul conservator.
ci numai liberal disident, ineerca intr'o sedinta a Camerei sa
ting un curs de morala conservatorilor. Alaxandru Lahovarr
se afla re banca ministeriala.
Take lonescu spusese in rezumat:
Cu WW1 ante] se pohrta lorzii englezi cu taranii lor
decat se poarta marii nostril proprietari conservatori: Pe Cana
conservatorii nostri nici nu dau macar pe la tara, lorzii engleli`
traeac In mijlocul taranilor. Am fost' insumi odata la _lordul
cutare $i am vazut cum isi trata slugile. Fiindca lorzii englezi
an Obioeiul sa primeasea, odata pe an, pe servitorii lor $i sa
stea la masa cu ei.
Alexandru Lahovary se scoala ro$u la. fata. i cu 'vocea_
lui de nas $i du aerul lui superb $i batjacoritor. raspunde t.
Eu nu stiu, atat de bine ea d. Take Ionesou, cum se,
poarta. aristocratia engleza cu poporul, fiindc. n'am avut nici
o data fericirea sa fiu trimit de vre-un lard englez in Ziva ii
care 1i primeste slugile.
Camera izbucni In rasete zgomotoase, iar Take Ionescu
ramase uluit. Caci Take Ionescu, de $i mare orator $i mare in,
teligenta, avea, to1u$i o lipsa : nu avea riposta- Prezenta de spi::
rit 4i lipsea cu desavarsire.
Alexandru Lahovary a fost eel mai puternic ministru de.
justitie al partidului conservator, insa In marele minister do'
la 1891 la 1895 a tinut portofoliul externelor.
A fost o mare autoritate si avea o puternica personalitate;
Daca ar fi trait devenea seful partidului conservator Inaintea
I mi Gheorghe Cantacuzino.
Al treilea persanagiu in partici era Petro Carp,

www.dacoromanica.ro
1ST.
Pe cat de categoric, de series $i de rigid era Lattovary, pe
etat de inegal $i de zeflemist era Pare Carp.
Petre Carp era un fantezist. Cuvintele lui de spirit nu se
and
.

mai pot numkra. Aproape in fiecare sedinta a Camerei


era cleputat, fire$te inveselea cu ripostele lui duhlii.
Cate deg, era ins& prea crud.
Gand era prim-ministru, mai tarziu, In 1901. $i cand parti,
aul conservator era divizat pe chestia nouilor impozite propu,
se de el insu$i in calitate de ministru al finantelor patentele $i
impozitul comphmentar, fu o sedintO furtunoasO aceea cand
cilzu de la putere.
Vorbea Take Ionescu. Cand se scoalg, de odatk, deputatul
Grigore Triandafil $i spune :
Pentru impttcarea partidului eu ofer capul meu.
N'arn ce face cu el, rtispunse in zeflernea, Carp.
Cuvantul, de si de duh, a facut rea impresiune.
Dar despre aceastO sedinta istorica voiu vorbi la limp.
Petre Carp a fost o personalitate distinsti $i o inteligenta
superioarit, dar i-a lipsit activitatea politicO.
Numai in cel din urma' ani ai carierei sale s'a aratat oni
politic cu vointa.
Dar atunci era prea tarziu. Totusi ca titular la domenii in
marele minister al lui Lascar Catargiu s'a distins prin aetivi-
tatea, priceperea si roadele sale.
Menelas Ghermani s'a distins ca ministru de finante. Fr
art alb& o cultura superioara in s aterie, era totusi un specie..
list de valoare fiind bancher. Om practic si inteligent a fost u-
n ul dintre cei mai buni ministri de finante ai
Titu Maiorescu n'a fost in ministerul lui Lascar Catargiu
5i n'a avut nici un rol politic, in acest timp. In partidul conser-
vator a fost ins, un fruntas deosebit, om cu o culturA supe-
rioark si orator Mit. pereche.
Constantin Olnescu a ocupat portofoliul lucekrilor publi-
ce. S'a distins la acest departament prin competenta si lude-
cata sa sigurtt. Calittile dovectite atunci, 1-au impus sa' fie
preseelinte al Camerei de la 1911.
Alexandru Marghiloman a fost ministrul justitiei. Cu into-
ligenta sa deosebitO a tinut cu onoare portofoliul.
Take Ionescu a debutat in guvernul de la 1891.
Generalul Gheorghe Manu $i Gheorghe Cantacuzino neni4
3ucat roluri active in eel din uring guvern al lui Lascar Ca-
targiu.
Generalul Iacob Lahovary a fost ministrul de rOzboi care a
dotat infanteria cu pu$ca Manlicher. De si trecea drept un orn
foarte inteligent, era Insa, departe de fratele su Alexandru..
In multe chestiuni privitoare la specialitatea sa a vOzut gresit.
Totusi era un militar cult
_Fara indoialk intrarea In linia intaia a frontului politic a;
jhrumi$tilor a insemnat o intinerire si o puternick fnoire a.
motel publiee din toate ounetele dA vedere.
www.dacoromanica.ro
. .

De si Petra Carp avea, in niulle privin, idei p soligtuni


reattatmare, et a insemnat dematratizara partidului couser.
\tabor i. impacarea acestui partid ajuns foarte nepopular
in tara cu opima publica.
Faptul ca Petre Carp si Titu Maiorescu erau, oameni euIti
i.oameni de talent l'a pus in simpatia publica..
Fara sa ii. adus la resorturile speciale vreo mare compe-,
tenta excep(ie facand. pentru Menelas Ghermani care area
un specialist de practic a. si de experienta. junimistii se pre-
zentau ca un element modernizator al batranului arganizm
conservator.
Cu toate c5. Take Ionescu erea o mare inteligenta, firests
unul dintre cei mai inteligenti din cabinet, cu toate ca era. un:
mare talent si cu .toate c dotase instructiunea public& si cul-
,tele cu legi valoroase, totusi el nu a p-utut imprima guvernu--
lui dela 1891 pecetia persolialitatii sale. Pecetia a fost. ins& ju-,
nimismul si in special Petre Carp.
Dar Take Ioneseu Li Meuse de actin): intrarea in viata pu-
Mica i timp de aproape 20 de ani, vat fi omul politic eel mai
greu atacat de liberali.
Lin alt personagiu intrat in viata public g. si care se afir.
mase nu numai ca agitator dar si ea constructor, area Niell
Filipescu.
Numit, primar avea inaintea sa pilda lui Pak& Protopo-
pescu; de aceea se puse cut ravna la luau si Lisa in urma
samulte opera bum..
Primariatul sau a, bast, Insenmat prim nenunarate fapta
pi incidente.
1), EL a Inceput si terming bulevardul carel pearl&
numele.
21 El a deschis hulevardul Maria care la origine purta
nunmele de. Bulevardul Municipal.
3). El a inceput anbrepozitele dela. Giagoga.
4) Sub primariatul sau au foot inaugurate Mile populam
5) El a sUiruit ca sa se intocmeasca planul sistematizazei
si delimititrei orasului.
6) EI a dat o mare atentiune grajdurilor comunale i le-a
dotat cu numerasi cal de tractiune adusi din strilinatate; el a
adus cei c1inii cai colosi din rasa Pintgau.
7) Sub iNcolae Filipescu s'a. Rieut intaia biltae de flori la
soseaua Kiselef in folosul unor opere comunale de binefacere.
Serbarea a. fost pus5, sub presedintia d-nei Maria Filipescir
sotia. prirnarului.. Pre(urile de intrare ereau: 20 lei; a trasurg.,
IO Tei un calaret sau un bicidist, 5 lei un pieton.
8) Filipescu a lost animat si de dorinta desfiintarei accizelor
comunaIe si asezarea unor taxe puternice pe alcool. Am fog
ins4reinat de el ea a fan, o lucrare cu aceasta. intentie. Ra,
portal men, se afla. in arhiva pniedrieL
In sfarsit Filipesca 1111, renuntii la marea Sub patina: pa-
Ii Lica.
www.dacoromanica.ro
-r 189
in iouo inkraln agitau mereu i faceau sange rau guver-
nului. Li cursui veret au anuntat o _mare intrunire public:a la
Circul Sidoli. Spre a le zadarnici succesul i ca sk atraga cat
mai multa lume, Filipescu a organizat la obor marl lupte gieco-
romane cu premii. Pentru acest scop a adus doi luptatori
francezi.
Alta data. a Merit una si mai lath. Primkria se afla in Ii-
tigiu pentru un teren cu comandantul regimentului de artile-
ria, colonelul Baranga. Artileristii luaserk Park nici un drept
terenul care era al comunei, si se asezase pe el. Vazand ek
toate interventnle sunt de prisos, Fiipescu hotarste sal scoatk
pe artileristi cu forta ea uzurpatori.
Intfo dimineata, in caPul a vreo 150 de guarzi comtInali,
polilieti ai comunei, sacagii i mkturatori, apare la proprieta-
tea comunei i expulzeaza. pe militari. Acestia se retiag, fi-
reste, in fala numarului, dar paste un sfert de ork cownelul
Baranga apare in fruntea unui ?Aare numar de soldati inar-
mati si inconjoarti pe Filipescu i armata sa de maturatori.
Nicu Filipescu a trebuit sit capituleze.
Acest om intotdeauna neastamparat, nu putea trai lark
agitatiune. actiune si intriga politick. Despre el a spus odatk
Lascar Catargiu:
Copilul aista are sk ne lack multe boclucuri in partid,
In anul 1892 pkrintele Lucaci so afla in Bucuresta un-
de lupta pentru marea cauzg nationald. Era in luna Mai. In
gradina Leul si carnatur studentli se intrunirk la o agapa.
la care participk lupta.torul ardelean i Barbu Delavrancea-
Dupti mask s'au rostit, fireste, numeroase euvantaxi. Cu acest
prilej Delavrancea a propus ca cei 10 studenti din fruntea
miscdrii sk primeasck numele de ,,Deeemviri".
La Leul i carnatur dar, in luna Mai 1892 au lost pro-
clamati decemvirii".
Acesti 30 studenti ereau : Emanuel (No lick) Antonescu,
astazi prof. universitar, Emanuel Pantazi, azi fruntas al ba-
roului bucnrestean, St. Cihoski, fost rector al Acaderniei de
cornert, decedat, G. Paulian, azi doctor In medicina, Mihail
Policrat, fost senator, Take Policrat, azi avocat, G. *tefanescu-
Goangd, azi avocat la Brdi la, Em. Vasiliu (decedat). Corne-
liu Axente, azi consilier la Curtea de apel din Timisoara, Au-
rel Iliescu, azi avocat in.Bucuresti.
La 14 lunie acelas an s'a tinut un congres al pacei la Ber-'
na, cu acesct prilej guvernul a inleznit decemvirilor cheltue,
lite spre a se duce in Elvetia ca sk sustink cauza Romani lor
din Ardeal.
La 2 August studentii au plecat echipati cu h-aine negro
din nou. La Predeal au fost cu stasnicie perchizitio-
nati de Unguri care au g6sit brosura tipkritri ce trebuia distri-
buitk membrilor Congresului. Memoriul era scris de Take
lonescu

www.dacoromanica.ro
190
alu Pa ce sa pierdut brosura in felul acestw d-nul Antones
cu s a reintors ia Bucuresti, a luat manuserisui: Memorium4
si a trecut granita pe la Varciorova. La Barna brosura a fosl
retiptirita in limba franceza.
La Congresul din Barna a vorbit din partea.decemviriloi
Aurel Eliescu. El a vorbit la tiribuna dupa d. Richter delegatul
german. Romanii au fost darz combatuti de dare
baroneasa Luttner sustinnoarea maghiarilor. Romanii ei eau
sustinuti de italieni prin marchizul Pandolfi care a vorbit aco.
lo in favoarea lor.
Dela Berna Decemvirii s'au dus la Milano. Primaria le-t
dat un banchet. Delegatia roman a. a depus o coroana pe mon
mantul lui Cavour, Aurel Eliescu a rostit o cuvantare. Seat4
la reprezentatia teatrala data in onoarea decemvirilor, cam
acestia au aparut in corpore purtand la piept cocardele cu co;
lorile italo-romane, sala intreaga in picioare i-a ovationat. fa)
presa italiang s'a ocupat mull de chestia romana sustinand-o si
facand-o cunoscuta.
Intorsi la Bucure$ti Decemvirii au intetit lupta pentrti
chestia nationala, care, in timpul guvernului Catargiu de Ir
1891 la 1895 a fost agitata cu cea mai mare putere.
Aceasta agitatie erea motivatti de faptul c tocmai la acea
epoca guvernele unguresti luau cele mai primejdioase masuri
pentru maghiarizarea Romanilor.
In epoca aceea intreaga viata publica erea redusa. la PO-
Mica, teatrul nu fatea mari progrese, literatura area slab re..
iprezentata, doar Vlahuta si Delavrancea mai ereau In linia in.
taia, dar mai mult cu ceea ce scrisesera de cn cu ceea ce scriau
Caragiale dormea $i 0 pe laurii treeutului; Cosbuc si Sa,
"doveanu incepeau.
Societate e. bucuregeana erea tot -aceea usurateca, far
grija zilei de maine, lumea de sus, mai ales femeile, vorbian
numai frantuzeste, In vacanta Craciunului stolurile de mil de
Romani plecau la Nisea, vara alte mu do oameni esiau din
Ora, pentru ca sA umple toate statiunile balneare din straina.
iate. Era o viata si uncle deprinderi pe care lumea de azi la
1928 nu le mai cunesc.
Sub regimul conservator precis in 1891 au murit
dupa cum am spus la timp Ion Bratianu si Mihail Co .
galniceanu, cei mai mari barbati de stat ai Romaniei.
Cu stingerea lui Bratianu si a lui Cogalnieeanu viata po-
Mica a tar& nu W13. resimtit de loc de oarece, amandoi nu mai
apartineau, delft fttia ani puterilor active si creatoare ale socie
Wei romanesti.
Ion Bratianu si Mihail Cogalniceanu au fost cele doug
personalitati covarsitoare, care, din zorii ienasterii nationaler
si Para catre sfarsitul carierei, au tinut atintite toate privirile
romanesti asupra geniului lor.
De-asupra tutulor barbatilor politici din ac.ea. puternicl

www.dacoromanica.ro
191- -
generatie, ue-asupra lui Costache Negri, de-asupra Uolestilor,
a lui L A. Itosetti, a lui Dumitru Bratianu, a lui Ion Lihica,
fiindca de conservatori nu mai vorbese acesti doi vul.-
turi ai neamului, au avut o personalitate de care nu s'a apro-
plat, pana la oarecare masura, decal Ion Reliade Radulescu.
ton Bratianu in Muntenia si Mihail Cogalniceanu in Mol-
dova reprezntau pentru tineret i pentru aspiratnle national
speranta.
Mitiail Cogalniceanu erea, pentru tot neamul, barbatul de
stat genial, Win de toate talentele si de toate capacitatile. Ion
Bratianu era in Muntenia, omul providential, nascut pentru.
ca sa ridice Romania din pulberea injosirilor seculare si so, o
Inalt.o printre neamuri, libera i puternica in viitor.
La numele lui Bratianu tresareau inrnliie, la numele lui
Cogainiceanu se imbarbatau increderile. Acesti doi oameni au.
fost barbatii superiori despre cari fiecare roman prieten
politic sau adversar spunea in constiima lui : avem pe eine
ne rezema.
Si cu Mate azestea, catre sfarsitul vietei lor, dupg atatea
fapte mari indeplinite, dupa atatea minuni es.te din lucrarea
Tor patriotica, amandoi nu mai ereau decat doi muritori ca toti
ceilalti, demni cel mutt de respectul ce se cuvine la doi ba-
trani cari au lost.
Atat este de adevarat ca fagilduiala este mai mutt curteni-
ta de oameni de cat realizarea.
-and, in vartejul luptelor politico se iveau Ion Bratianu
si Mihail Cogalniceanu uniti, tara intreaga era sigurg ca victo-
ria va fi de partea lor. Amandoi alaturi erau cele deua mai
formidabile forte nationale unite, In Tata carore, ceilalti barbati
politici erau numai lumini care pgleau. Forte oarnenilor pa-
litici nu sta. atat in valogea reala a putmtei lor de a crea. cat
In Veloarea pe care oamenii le-o atribue.
Tata de ce oamenil cei mai Populari in domeniul politic
nu sunt acei cari au trecut pe la carmg, ci acei cari aspir g. sa.
ajunga la ea. Oamenii nu rasplgtesc nici odata cu Increderea,
cu iubirea i cu entusiazmul lor pe brirbatii Politici cari au
stivarsit fapte marl, dar acorda toate acestea acelora despre
cari cred cg. le pot savarsi. 5i aceasta fiindcg. o realizare mate-
riala oricat de mgreat g. hu se poate ridica nici odata pantiola
InItimea inchipuiri.
Dacg mai adaogam toate celelalteneajunsurirallivieteiO4-t
cisitudinile politice, greutgtile omului de guverfilasilit.sa
.zeze, nu numai faptele folositoare de ordig germlabWarkanai 3.4
les dorintele fie caruia in parte, dacg tinem seartfa." cl pofteki
individuate, care sunt subiective deci Mrg caracterul preci.1
ziunei si stabilitatei sunt mai greu de multumit de cat inte-
resele obstesti reprezentate prin formula inchegate, ne putem!
da-seama de ce in general toti barbatii politici ies nepopularil
din guvern, chiar dacg. au fost adusi acold de cea mai entuSia,
stg noniriarifsaa.

www.dacoromanica.ro
192
Sperantele aduc popularitatea contemporanilor, faptele re-
alizate nu aduc decat aprobarea Istoriet. Cauza este pentru cd
Istoria Ware dead judecata, pe cand oamenu au numai sente-
mente.
Dupa cum Intr`o mare camera luminatd cu electricitate
s'ar stinge o candela fara ca lumina incaperei sa fie vizibil
micsorata, tot astfel s'au stins cele cloud mari genii nationale(
lard ca ochii natiunei si. ft simtit disparitia lor.
Dar sa ma reintorc la evenimentele politico.
Dimitrie Sturza venea la guvern cu o piatra grea de
gat ; era atitudinea sa in chestiunea nationala, era si declara-
siile contra Ungariei pe care le Mouse prin Intrunirile publice.
Inainte chiar de a lua puterea regele 1-a instiintat ca. nu
ya putea lua franele de cat cu conditia ca sa facti, declaratiuni
'de retractare multumitoare pentru Budapest& Dimitrie Stur-
za, spre a nu pierde puterea, s'a plecat.
Adevarul este ca, fiind cunoscute afectiunile sale germs.*
nice, mai multa convingere a pus and a retractat decat and
a atacat.
Duna cum a dezvaluit in urma ziarele conservatoare, re-
tractarile dela Iasi au fost libelate la ministerul de externe din.
Miens. Un secretar, numit Dumba, este acela care a scris textul
scuzelor si le-a trimis lui Sturza la Bucuresti.
Pentru ca retractarea sa fie mai putin observata si sa poa-
til trace fara a fi relevata Sturza s'a dus la Iasi pentru ca sa;
vorbeasca la o intrunire publica. Ziarele liberate au anun-
tat ca seful Partidului liberal-national se va duce la Iasi pen-
tru ca s comunice care este prograrnul noului guvern, in rea.
litate se ducea pentru ca s. strecoare, cat mai clandestin, scu-
zele reclamate de Budapesta.
Sturza a spus la intrunire ca Austnanii partidului liberal
au raspandit stirea ca acest partid ar fi iredentist i ca ar in-
curaja miscarea Romanilor din Austro-Ungaria, acesta e un.
neadevr ; partidul liberal este in contra unor asemenea miscari
Romania are tot interesul sa stea in bune raporturi cu
monarhia, Homanii si Ungurii trebuie sa traiasca in buna in-
;etagere ca niste frati iar statul Austro-Ungar, az,a cum este al-
catuit, e o necesitate imperioasil caci apara si intresele noastre
care sunt In joc".
Maya luni mai inainte acelasi om politic spusese la Sala
Orfeu: c Ungaria este, pentru Romania, mai primejdioask de
cat Rusia.
Bine Inteles, de indata ce aceste retractari au fost cunos-
cute, la Bucuresti, Sturza a fost atacat cu mare vehernenta de
opozitie. De altfel atacurile ereau foarte indreptatite, caci a-
teasta umilire impusa Wei nu ar fi putut fi prating daca un
alt liberal ar fi luat nresedintia consiliului de ministri.
Dumnica 15 Octombrie a fast inaugurat Palatul de
ustitie

www.dacoromanica.ro
193
Serbatea s'a facut in holul Palatului.oiku asistat regele, rem
eina si printii de Coroana. Au vorbit Eugeniu Statescu minis-
trul justitiei, C. Schina primul presedinte al Curtei de Casatie.
'ake Giani decanul baroului si, la sfarsit, regale.
Acum incepe lupta electorala.
A doua zi dupa retragerea cabinetului Catargiu, conserm,
vatorii s'au scindat, junimistii au facut imediat, cash' deosebitg,1
au Inchiriat un apartament in Casa bisericei Cretulescu si awl
fgcut sa apara ziarul Cons titutionalul. Iar partidul a Primit
mumele de Partidul Constitutional".
in Noembrie a murit marele prozator Alex. Odobesm
'cu. Oclobescu a fost unul din cei mai talentati literati Romani;
tin condeiu ager, delicat si inteligent.
Alexandru Odobescu a murit prin otravg. 0 mare supara,
fre sentimentalg I-a impins la sinucidere. .
Alegerile pentru Senat si Camera dau rezultatul etern: gu.
,vornua a biruit. De astadata, insa, guvernul a batut recordulm
,La colegiul I de Senat n'a fost ales decat un singur opezant,
'conservatorul I. Brabetianu la Romanati, iar la colegiul al!
Ikloilea nici un opozant.
1 In tot Senatul nu area, dar, de cat un singur ales din opo-
itie. Astfel rasplatea corpul electoral un partid care daduse,
timp de 4 ani, unul din cele mai bane guverne.
Vocea poporului" o fi Vocea lui Dumnezeu", dar do
multe ori este vocea nedreptAtei, a ingratitudinei si a ilia:kn.
edentei.
La Camera rezultatul n'a fost cu mult deosebit, aci au fosE
Alessi 4 opozanti; Alexandru Marghiloman la Buzau, batand
icu 2 voturi pe candidata liberal. Menelas Ghermani, la Ramo
tnicul Sarat, C. Popovici zis Racaciune la Suceava si C. Canta-
Cuzino-Pascani la Roman.
I A mai fost ales ca independent C. Dobrescu-Arges la.
rArgos si V. G. Mortun socialistul la Roman.
Pretutindeni candidatii liberali au fost alesi cu majori-,
tati zdrobitoare, ambele particle conservatoare aproape n'au
existat in lupta.
Anul 1895 se sfarseste cu un prognostic : Nicolae Fleva nu
iva sta prea mult timp in minister.
Vechii liberali 11 mpg Prefectul de politic Manolache Cu-
Poglu este insubordonat si nici macar nu-i csluce zilnic rapor,
Itul asupra faptelor importante.
( La sfarsitul lui Decembrie vine in Bucuresti pgrintele Vam
isile Lucaci, la gara i se face o mare manifestatie de simpatie.I
]iar prefectul nu raporteaza ministrului. Fleva care lui Culoglu.
'klemisia, care fiind data, e primita imediat.
La clubul liberal vechii liberali cari n'au Inca slujbe, po
tari tinerii Ii numesc impurii", vocifereaza si. trag In sulitg
Ve. rninistru Zifele. lui Fleva sunt numarate. I

13

www.dacoromanica.ro
194
AWL 1896
Anul 1896 incepe cu o $tire trista, a munt Costica I3o-
beica frunta$ junimist, fost deputat de Boto$ani. A murit la
hotelul Cap$a de o boala a inimei.
CosticA BobeicA era la Camera un intrerupAtor de duh. ()-
data pe vremea guvernului Ion Bratianu, se discuta la Came-
rA un oarecare proiect de lege; prezida C. A. Rosetti, iar pe
banca ministeriata numai Gheorghe Chitu. Regulamentul Ca-
merei prevedea cA ori ce lege amendata nu poate trece la vo-
tul in total dad guvernul nu e consultat de prime$te amenda-
mentele.
Guvernul prime$te amendamentele admise de Camera',
Intreba. Rosettii
Guvernul aderd, raspunde Chitu.
Dar flosetti nu auzise bine i mai intreaba o data :
Care'i dorinta guvernulut ?
Guvernul vrea Maderdjaspunde Bobeica.-
Chitu era cunoscut ca un fervent adorator al lui Bachus.,
Costica Bobeica n'a fost, bine Inteles, un om politic nici
de mama intaia, nici de milna a doua, erea unul dintre pont&
cianii epogei, om de club, orn de peirecere.
Erea, Insa, un om inteligent.
Odata Petrache Carp il intreaba in zeflemea:
_ Cum se face, Costica, cum ca Eva sa ai parale, duel
yiata pe picior asa de mare ?
Bobeica Ii raspunde :
Cum faci si dumneata care, fruit sa ai partici; guvernezi.
taxa ?
Bobeica erea un pasionat jutatcr de carti, cnd a inurill
%oat() cluburile din Bucure$ti au arborat drapelul negru. j

0 data erea in trenul pentru Viena, In acela$i comparti-j


ment se afla si un negustor de porci care Isi ducea marfa ca s'o
Nanda in capitala Austriei. 0 partida de pichet IncePu Intre cf.\
Cobeica castiga negustorului toti banii i dupa, aceea Ii cAsti. I
.ga $i toti porcii. La cea d'antaiu static) negustorul se dete jos
,din tren spunAnd lui Bobeica.
Acum dute dumneata de vinde porcii la Viena.
La Bucuresti s'a rAs multa vreme de Costica Bobeica pop,
carul".
A fost InmormAntat cu talerul. Ministerul de interne a dat
0000 lei $i Clubul Tinerimei 500. Clubul Constitutional n'a
dat nimic.
. Pe vremea aceea un alt om do spirit erea in Bucureef
Mihail Cornea marele advocat si foarte patimas bautor.
' CAteva zile dupa venirea-i la putere, Dimitrie Sturza detei
tin bat In case lui, uncle fu invitat $i Cornea. Dupa ce prinse
la chef, Cornea puse liutarii s cante cantece pornogrAfice,
www.dacoromanica.ro
:95 ---
Sturza fiidd inlormat alerga repede foarte suparat, fiinded
area cunoscut ca un om foarte Pudic *1 mustra pe Cornea., ,
Chiama poliia, ii raspunse Cornea.
In casa mea eu lac politia, Ii raspunse Cornea.
Daca"-1 ma, adaose Cornea, iit fac sone.
Sturza intelese aluzia, la scuzele dela Iasi, *i plec rou de
manie.
Acum Incep in partidul liberal marile framantari care
Ii va zadarnici guvernarea.
De-abia de cateva luni la putere si o cabala se ridica 10
partid spre a scoate din minister pe Nicolae Fleva.
Nicolae Fleva devine suspect liberalilor cari compun aa
zisa oculta, cei cari pregatesc *efia lui lonel Bratianu. Aces,
tia vad In Fleva o primejdie, fiindca spun ei Fleva, prefitand.
de portofoliul internelor, lucreaza pentru ca sa-si fact parti,
zani perionali.
0 Intamplare marote ostilitatea. La Spineni, in judetul
Olt, cativa tarani sunt batuti *i arestati abuziv de catre autori-
Utile locale. taranii se adreseaza cu plangere catre ministrul de
interne care e popular peste tot. Fleva nu trimite dupa obi.
cern, un functionar ca s. ancheteze, ci se duce In persaard
86. cerceteze la fate, locului. Dovedind vinovatia functionarilor
'Playa 1i pedepsote si 1i destitue.
In particlul liberal aceasta procedare neobicinuita revolu-
Aioneaza *i mai mult. pang i *eful guvernului e de parere cd
Fleva a devenit prea personal *i trebue inlaturat.
Deputatul Epurescu dela Giurgiu este indemnat sa fael e
interpelare ministrului de interne. Se prevedea furtuna. In.
, ziva cand interpelarea trebuia dezvoltata Camera gemea de
aume, iar pe dealul Mitropoliei, In curtea Mitropoliei, pe strada
Bibescu Veda multimea in ferbere foia. Marea majoPitatea erea
aimpatica. lui Fleva.
Ioirea lui Fleva din guvern erea acum fapt sigur. Peste
noapte agentii liberalilor lipisera Pe ziduri afi*e in care se opus
nea ca a doua zi Fleva va fi izgonit din guvern. Prietenii lut
Fleva ori unde vedeau un asemenea afi* 11 rupeau.
prefectul politiei primise din dun ordin dela primul mi-
nistru ca sa nu mai clued raportul ministrului de interne ci
numai sie.
La Camera, *edinta foarte agitata. Inainte ca Iepuresctf
sa-*i desvolte interpelarea un alt deputat Intreaba pe primul
ministru daca, e adevarat zvonul ce circula cum ca. Fleva va
fi scos din guvern ? Vurza raspunde acuzand pe Fleva, cum ca.
aucreaza in valerea 'personalitatii sale aceasta este o stare a-
narhica., spune Sturza, care nu poate dainui.
Fleva raspunde ca acuzatiile ce i se aduc stint nedrepte,
ca a fost Intotdeauna corect dar ca este victima ,,amicilor" sai
din guvern *i din partid.
Pentru Intaia oara se vedea aceste fapt, forte putifi banalt

www.dacoromanica.ro
196

ca doi minitr s polemizeze intre ei de pe aceiasi band ml-;


rusteriala.
Sfar5indu-i cuvantarea Fleva I5i ia ghiozdanul, declara c
se retrage din guvern i trace pe banca deputatilor.
Fire 5te in Camera emotiunea a fost mare.
Afara lumea fierbea iar multimea a5tepta pe Fleva si.-1
fazu o manifestatie entusiastti.
In noaptea de 25 Ianuarie a murit Nicola() Blaremberg
1runta5 politic independent, orator parlamentar distins, ont
cult, pe care l'am gasit mai toata viata in opozitie, cand control
Riberalilor cand contra conservatorilor. Numai in cabinetuli
generalului Florescu a fost cateva zile ministru.
Indata dupa e5irea lui Fleva din guvern se redeschide
afacerea fraudelor de la primarie de pe vremea primariatuluil
flui N. Filipescu. Andrei Popovici un mare industria5 este ares,
tat dimpreuna cu mai multi functionari.
I Dar toaig afacerea area numai o InsceRare nedemna. AiTa
rkirei Popovici, om de o mare onorabilitate, erea mai presils do
astfel de acuzatiuni. De aceea afacerea a fost clasata.
_ 0 5tire dureroasa vine in timpul acesta din Ardeal
;antra cei doi marl luptatori, dr. Ratiu, pre5edintele partidulut
iiiational i parintele Vasile Lucaci s'a declarat ruptura. La Bu-,
leure5ti e intristare. Ungurii la Budapesta jubileaza.
La Bucure5ti Dumitru Sturza este acuzat ca, prin arde-g'
lenii deveniti oamenii sai, adica prin Eugen Brote, Ioan Slal
vici 5i Septimiu Albini, a pus zizania intre romanii ardelenf
pentru ca sa aiba miscarea romanilor din Ardeal In 'nano, sa
Vrajba ia proportii. Ziarul Tribuna din Ardeal de sub dk
rectia lui Rusu irianu trece de partea lui Brote-Slavici-Lucadd
Rusu Sirianu Intr'un interview acordat unui ziar din Bucu.4!
re5ti acuza pe Ratiu de despotism spunand Ca, din aceastal
cauza, a rams in minoritate in comitetul national. Dar 1E14
Bucureai opozitia acuza pe Sturza de tradare iar lupta pe
aceasta nota se Invenineaza tot mai mult.
Pe canct nepopularitatea lui Sturza creste zi cu zi, un aft
Cfapt vine ca sa agile opinia publica Impotriva sa. E chestial
romanilor din Macedonia.
Inspectorul scoalelor remane5ti din Macedonia este Apostoll
iMargarit Impotriva canna, 4nsa, se ridica cei mai multi i.e....,
mani rnacedoneni dimpreuna cu profesori romani de acolo,1
Dar Dimitrie Sturza sustine pe Margarit. Agitatia creste film&
provocata de un fapt nou.
Doi delegati ai romanilor macedoneni, ed-rul Christovid
51 profesorul Filip Apostolescu, vin In Bucureei ca sa se plan
ga lui Sturza Impotriva lui Apostol Margarit, dar Sturza nu-
primeste. Ceva mai mult, le da ordin prin prefectul de politio
,sa parseasea imediat tam
Cei doi macedoneni refuza sa plece, dam prefectul polijieV
ii areSteaza si-i conduce la politic. AgitatiA Incepe,.

www.dacoromanica.ro
197
Nicolae Fleva, care esise indarjit din guvern, facuse sa
apara ziarul DrePlatea avand prim redactor pe Anton Bacal-
basa. Fleva, vazand In aceasta chestie un motiv de lupta ma-
potriva guvernului, pune mama pe ea si incepe eampaala.
Cei doi delegati, fiind instiintati ca, a doua zt vor Ii expul:
zati, s'au furisat naaptea din otel i s'au refugiat In casa lui
Nicolae Fleva.
In *edinta Camerei de la 22 Februarie Fleva cere dosarele
colilor din Macedonia dar Sturza 110 refuza. In aceiasi zi la
Senat V. A. Ureche interPeleaza asupra expulzarii romamloe
rnacedoneni.
Vestea expulzarii celor 2 macedoneni agita spiritele. Seara
is'a tinut In localul Societatei Presei o intrunire publica. Au
Vogt reprezentate ziarele Ziva, Con.stitulionalul, Adeverul,
Vimpul, Lumea Noud, Epoca, Dreptatea, L'Independance Rou-
Maine.
Intrunirea a Past prezidata de Al. Beldiman directorul
rAdevrului. Au vorbit In aceasta.' ordine : AI. Ionescu (Lumea
'Noma), Nicolae Filipescu (Epoca), Al. V. Beldiman (Adeverul),
N. Fleva (Dreptatea), V. Murgulescu (L'Independance Roumai-
he), Anton Bacalbasa (Dreptatea), Ion Bacalbasa (Ziva).
Seria discursurilor ain inchis'o eu In calitate de vice pre-
edinte al Societatel presei" si redactor la Adeverul.
Adunarea a votat, apoi, urmatoarea motiune :
.,Fath cu masurile arbitrare luate Impotriva romanilo
macedoneni dr. Christovici i profesorul Apostolescu, subsem-
aiatele ziare invita pe cetatenii Capitalei sa. ia parte la o in-
trunire de protestare ce se va tine Duminica 25 Februarie
Ia orele 2 dupa amiaza".
Dar aceasta Intrunire a fost apoi contramandata sub cu,
arant ca masurile de expulzare fusesera retrase.
Dar la Camera a fast o sedinta furtunoasa cand Fleva a
icerut dosarele colilor.din Macedonia.
Barbu Delavrancea insulta pe Fleva spunandu-i ea a. vor-
bit ca la usa cortului.
Anastase Stolojan ministrul de interne acuza pe c,ei lo
macedoneni ca au cerut prefectului de politie sa le dea cate
Et000 lei mile a pleca din tara.
Cei doi macedoneni trimit ziarelor o scrisoare prin care
dau o formala dezmintire afirmarilor ministrului Stolojan.
In eel() din urma Sturza a intervenit pe langa ministrul
Murciei ca sa-i inlezneasca sarcina.
Ministrul Turciei a chemat pe cei 2 macedoneni i i-a ru-
gat sa plece din tara de oarece ereau supusi turci. caci ii
ise vor satisface cererile.
Nicolae Fleva sfatnindu-i si el, ea sa primeasca condi-
kiile, macedonenii s'au plecat.
La 1.6 Martie s'a judecat la Curtea cm jurati un Proces
'e ape pe yremuri a facut multa" senzatie Ju 13ucumti. Ida-12

www.dacoromanica.ro
198
,,In noaptea de 28 Ianuarie s'a petrecut Intr.%) casa din
etrada Alexandri No.10, urmatoarea drama: In aceasta cash lo-
cuia o doamna Olga Latescu, tanara, frumoasa i dintr'o
buba familia din Moldova. Din cauza frumusetei ei a naturei
aventuroase a alunecat de timpuriu, apci a venit in Bucuresti.
Aci a legal relatiuni cu un Vann. Sabechi fiul unui arendae
grec ilestul de bogat.
Dar de Olga Latescu era inamorat si un cunoscut arhitect
bucureetean, anume Ion Gabrielescu. Tanarul Sabechi, care
n'avea decal 20 de ani nu avea milloace pentruca tatal sau,
eunoscandu-i nenerocita pasiune pentru Olga refusa sa-i mai
servea.sca subsidii, In disperare de a gasi banii cu care.
sa continue traiul cu iubita lui, Sabechi planueste o lovitura.
antr`o zi Olga Latescu se duce la locuinta lui Gabrielescu
uncie mai fusese si 11 invita pentru a doua zi la ea acasa.j
IA doua zi Olga veni iarasi la Gabrielescu, II lug, ei amancloi
sesira la casa cu No. 10 din strada Alexandri.
Amenintat de catre Sabechi cu revolverul ei de cake un:
'Ando., care venise inarmat cu o franthie, oel dintaiu luau&
rolul sotului ultragiat, Gabrielescu date Olgai cheia dela un:
win In care avea 8.500 lei. Olga se duse, lu banii, mai lila
ei un bon de 10.000 lei, apoi spre a Intregi suma de 25.000 lei,
Gabrielescu fu silit sa semneze polite.
Acest proces se judeca la 16 Martie.
Curtea e prezidata de d. Costescu, asistat da cl-nii Victor
ei Emil Miclescu. Ministerul public primul procurer Lilevici,
Ceaur Aslan i Alexandru Djuvara apara pe Olga Latescu,
,Barbu Delavrancea i Tache Giani apara pe Sabechi. D. avooat
Stavri Predescu apara pv randasul Sabiee.
Printre martori a lost ei dectoru) Clement care a opinat
eum ca Olga Latescu, fara a fi o isterica majora, este, twit, o
isterica mare.
Dupa rechizitorul procurerului au vorbit trei aparatori:
Delavrancea, Ceaur Aslan i Stavri Predescu.
Sabechi a lost osandit la 14 luni inchisoare, Olga Latescu
la un an. Randasul a fest achitat.
Verdictul n'a multumit auditorul compus mai ales din
lemei. Si femei ereau atat de multe cum nu se mai vazuse in
Bucureeti la un alt proces.
Politica ruseasca In Orient este fearte aotiva. Pe cand.
la Bucureeti opozitia agita In contra guvernului din cauza
atitudinei sale in chestiunea nationala, Dimitrie Sturza a lual
botarirea ca Romania O. fie reprezentata oficial la serbarile
mileniului maghiar de la Budapesta.
Rusia este nemultumita de aceasta hotarIre ei instiga In:
Virile slave din Balcani. Propaganda cea mai vie o face In Ser-
bia. Pe la sfareitul lunei Martie ziarele primesc o telegrannk
din Belgrad care spune ca studentii sarbi au manifestat ostil
.In fata legatiei Romaniei; au strigat Dolu Roumanierd. (Jos
Romania), apoi at part geamurile cu pietre,

www.dacoromanica.ro
199
Aoesta era unul din rgspunsurile Rusiei la conversiunea
lui Sturza care plcalise la Bucuresti pe ministrul ei Fonton.
Tot atunci ofensiva Rusiei in contra RomAniei, adicg a
politicei sale, incepea aproape violent. Vorbind de rolul Ro-
mniei 'in Marea Neagrd, ziarul oficios Novoe Yremea saki
urmAtoarele :
,,FlomAnia proiecteazg fortificarea Constantei ba chiar a
$i trimis acolo singurul incrucisator *i torpilor ce are pe
Dungre.
Aceast g. proastg, glumg a Romaniei, push In raport cu obi-
cinuita'i obra'snicie provocStoare atinge o cestiune de un in4
teres vital pentru Rusia, singura stdpgra a MSrei Negre. Rusia
nu va putea nici odat g. permite astfel de ghtme romane*ti".
Dar aceste agresiuni rusesti, de si publicate tn ziarele din
Bucuresti, nu atrbigeau atentiunea opinia public& nu se vedea
interesatd. Toed pasiunea erea concentratg In contra guver-
nului Sturza *i a Ungariei, toate oelelalte cestiuni rmtlneau
pe planul al 2-lea.
In parlament, precum se *lie, ereau numai liberali, dac
acum s'au despgrtit si ei in doug tabere, iar dumgnia este foarte
mare Intre ei. Sedintele Camerei sunt atat de furtunoase in
cat nu e frIr g. interes ca sg. dau Cate odat S. o fotografie a *edin-
telor.
Iatg, de pilda, o sceng a sedintei dela 1.9 Aprilie, dupg up;
ziar al epocei :
Zgomotul continua.
D. Delavrancea se repede la d. Fleva *i ii strigg: Contsa.
bandistule, ai luat parale pe and ereai ministru
In acest moment scandalul creek la culme.
Vocifergrile sunt continue.
Delavrancea insults din nou pe Fleva..
D. Apostol ii strigg lui Delavrancea : Samsarule"1
Ferikidi se urea la tribuuA i cere chemarea la ordine a
lui Fleva.
G. Scortescu si Dobreanu-Pnahova se raped ka. Delavrancea
*i '1 apostrofeazg.
D. Apostol Ii strigg: ,,Esti un samsar ordinarr.
D. Aurelian (pre*edintele) sung In zadar clopotelul.
Nicu Catargiu insults. pe Delavrancea si*Dimancea.
Ora 2 jum.
Scandalul continug.
Ministrii stau Inlemniti pe banca ministerialg.
Mamelucii In frunte cu Nacu, Marggritescu i Leca zbiarg
nebuni i insulin minoritatea.
D. Apostol striga din nou lui Delavrancea :
5antagistule! am sg te Invat eu minter.
Etc., etc.!"
In timpul accsta batranii conservatorl se adunau la clubul
lor, iar Lascar Catargin declara ca campania de rastumare a
ministerului liberal este rdescbisa,
www.dacoromanica.ro
200
Dar reginiul lilieral a mai durat pana In an-ill 189V.
kierberea pe chestiunea nalionaid face ca patimile a
'griasca primejdios.
La inceputul lunei Mai se intruneste Congresul Ligei cu14
ittrale sub presedintia profesorului universitar V. A Urechia
Lupt,a se cid Intro liberalii-sturzisti si ceilalti membrii ai:
Ligii. In sfarsit, dupa discutii aprinse care au durat doua zile,
;adunarea a votat cu 57 voturi contra 14, o motiune de blam
Wentru comitet, motiune care termina astfel:
Avand in vedere cal in ultimul timp coraitetul Ligii a
41iddrniett miscarea. nationala,
Dezaproba atitudinea comitetului central executiv si tre,
,te la ordinea zilei".
Liberalit-sturzisti se retrag din sala., apoi cu vot secret
*I cu unanimitate e ales urmatorul comitet :
Membrii: Ion Grddisteanu, M. Vladescu, C. Dissescu, Dr.,.
.Obreja, D. Nenitescu, Dr. Staicovici, C. Radulescu-Motru, D4.'
A. Florescu, V. Al. Miclescu. Censori: colonel D. Angelescw
Eremia Papa si colonel Obedeanu.
D. Ion Gradisteanu declara pe onoare ca la Lig& nu se va
iface decat politica nationald.
V. A. Urechie e proclamat presedinte de onoare.
Liberalii erau seosi din Lig% si conservatorii le luara locul.'
V. A. Ureche, considerndu-se ofensat prin votul de blant
dal comitetului, a refuzat presidentia de onoare.
Presedinte a fost ales d.. Ion OrWisteanu.
Un mic scandal in elita bucuresteana.
La 10 Martie s'a dal in sala Teatrului National balul sci;
ciet6tii ),Obolul" la care asista toata elita cat si principele mos-,
;tenitor Ferdinand cu principesa Maria.
Pe cand balul era in toiu, inteuna din loji apare o figura;
exotica., dar foarte frumoasa femee, elegant imbracata si cu
palaria pe cap. Senzatie in said_ Toate privirile sunt indrep-
tate cabre noua aparitie, iar printul Ferdinand nu-si mai lua
ochii dela ea. Gine era doamna ?
Doamna nu era decat Irma de Montigny, una din cele
mai elegante si frumoase orizontale din Paris, sosita in Bucu-
teesti in tovarasia unui tanar roman d. C. P. care cheltuia en
ilansa nebuneste si... rernneste.
Principesa Maria, vz'and st6rultoarele priviri ale Prin.,
itului, ceru informatiuni, voia sa stie cine e doamna.
Cand adevarul fu cunoscut, ministrul de interne ii. NJ'
inastase Stolojan fu Insarcinat sa ia masuri pentru expulzareai
iloamnei.
Dupa lungi parlamentari si dup 5. aducerea foitei publice
,Frefectul de polite Paul Sthitescu, izbutete s'a" conving a. pc)
kloamna Irma de Montigny ca sa Place.
D. C. P. a facut, Ina., o impotrivire omerica, a amenintat,
'eu spacla si cu pistolul, 'clan.. a doua zi toata lumea s'a linistie
-' e-i ,0_,dire care intristeaza cercurile intelectuale vine din:
www.dacoromanica.ro
201
Craioval poetul Traian Demetrescu a murit de tuberculoza
pulmonara.
A fast inmormantat la Craiova dar mai tarziu admiratoril
a-au ridicat un bust in gradina Ateneului.
Lupta impotriva lui Dumitru Sturza pe chestia nationa.4
au, urmeaza si se Inteteste.
Dup g. cele petrecute la Congresul Ligii unde comitetul Ii-
beral-sturzist a primit vat de blam, un lueru identic se pe-1
trece la alegerea comitetului pentru sectia din Bucuresti a
,Ligii.
Lupta. a lost dared. Pentru comitet au fast prezentate dou*
41iste : una 1iberal pe care figurau si doi ministri, alta a opo-q,
itiei. Aceasta din urrna a fast aleas g. cu urmatoarele persoa,
Erie : Ioan Gr4disteanu, C. Dissescu, Mist' Bale, D. T. Apostolu,
Cihoski, doctor Obreja,'V. A. Ureche, VintiI6. C. A. Rosetti,
Nasile Cogalniceanu, Clinciu si altii.
Pe aceasta: lista figurau i liberali Insa nu sturzisti.
Lupta Impotriva lui Sturza erea dusk mai ales din caual
cL Impotriva dorintei partidului national ardelean i Impo-
itriva sentimentului public din regale hotarise ca Romania sg!
Tarticipe oficial la serbKriIe Mileniului dela Budapest& A-
cest mileniu erea serbarea de 1000 de ani dela fondarea sta-
h,tului maghiar.
Sturza personal nu s'a dus la Pesta ceeace ar fi dorit\
Ringurii dar Romania a fast reprezentath. prin d. E. Ghica,1
ininistrul Romaniei la Vien&
and hotarlrea fu aflat, la Bucuresti a lost organizatl o
imare Intrunire de protestare, la care au participat aproape,
40.000 oameni.
Publicul s'a adunat mai luta In Cismigiu, apoi a pornif
eare Soseaua Kiselef cu 2 muzici in frunte care cantau Detj
teapta-te Romane" i Marsilieza". .

i Pe foarte numeroasele drapele se citeau urmatoarele in-1)


scriptiuni: Jos mileniul 1 Umbrele martirilor cer rdzbunare4i
Calea dreptalei duce la Victorie 1 Jos urgia maghiard I Prini,
lupta la lumina! Viata 'n libertate sau moarte cerem noi
Triasc apeirdtoriti ramdnismului1 Piar tirania ungui
ttreascit I Unirea face tdria! etc., etc. In frunte steagul tricolot
'el femeilor din Sibiu.
L Pe trotoare si la ferestre lume foarte mult i entusiast11
Tclrapele, batiste fluturate i cantece patriotice.
Localul consulatului austro-ungar eca. de jur ImpreIuri
anconjurat de trupe.
Multimea s'a oprit la Sosea In fata vilei Popovici uncle
,au vorbit studentii Manescu i Vasile Minculescu. Apoi s'
4ncins Hora Unirii.
Acest meeting a lost unul din cele mai impungtoare pa
tare l'a v4zut Bucuresti. I

..., DAN, o. dovada &ppm. lib_ertatea presei po ceA virenies.


www.dacoromanica.ro
,.e-.
Geste cu cercetarea
202 .
Ziarul Aaeverui' msulta zilnic pe rage fara ea guvernul
sa fi recurs la sanctiuni. In ziva de 10 Mai acest ziar a puA
blicat o gravura care reprezenta pe Printul mo$tenitor Far-
inand mangaind obrajii unei bueatarese, in bucatarie, pe
a spate un lacheu 11 bastona. Sub gravura era urmatoarea le
nda: Ferdinand, din lipsa de alta ocupatie, se Indeletni-
guei slujnicilor 1" Iar pests paging. I
era titlul : Traiasca Republica!".
Procesul de presa pe care il cauta A. V. Beldiman nu a
yenit nici odata.
La 14 Mai s'a organizat la Bucure$ti intaia cursa pe-
'fiesta de intrecere pe parcursul Bucure$ti-Pitesti-Bucure$ti.
Sporturile nu erau de loc cultivate In Romania pe vremea
aceea, asa ea marele public nici nu-$i da seama ce ar, insem-
na aceasta curs& De aceea s'au inscris 951. concurenti, dar la
ziva intrecemi nu s'au prezentat decal 320.
Conditia era ca dista.nta de 215 kilometri sa fie acoperitg
In 60 ore.
Cel dintai sosit a lost Ilie Gheorghe sergent major din vs.-.
natori cu garnizoana In Bucure$ti. A alum cel dintai la Pi-
testi Duminica noaptea la ora I $i 35, a plecat din nou la ora
i $1. 45 $i s'a lnapoiat la Bucuresti la ora 1 $i 46, Luni di-,
rnineata.
Premiul I era de 400 lei.
La Clubul Regal s'au facut prinsori, membrii Impartio,
du-si. concurentii. Pentru Ilia Gheorghe pariase generalul
Gheorghe Manu care a ca$tigat 1200 lei.
Lupta cea mare s'a dat intre un oltean Radii Marin $f
Ilie Gheorghe.
Iata impresiile lui Ilia Gheorghe:
La Pite$ti i-a venit ram atat din oboseala cat $1 din Ingra.-
madeala publicului care vrea sa-1 vada.
La intoarcere Marin i-a luat lnainte 10 kilometri. Intro
Carcinov si. Gaeiti somnul f I toropea cu totul. Ca sa se desme.
ticeasca Isi tragea pa!me peste obraz $i la fiecare put isi turna
apa rece pe cap. Cu mare greutate 1-a ajuns pe Radu Mario
la Gaeati. De ad al pana la Titu s'au luat la. intrecere nebung.
La Matilsarit Marin, doborat de oboseala, a disparut In pa-
dure. Bolnav a fost dus la spital. \
Este de observat ea aceasta Intrecere s'a facut Intro oa-
meni lipsiti cu total de antrenament $i cm totul lipsiti de cu..-,
nostinta metoadelor sportive. )

Ilie Gheorghe, fa'rli odoilma $i fgra, somn, a faCut cei 215


Itc.ilometri In 42 ore.
Un prows original In Bueure$ti.
Wm vorbit de procesul Olga Latescu-$abechi. Dadd seama
\ kle amanuntela escrocheriei. ziarul Adevrul a publicat a
ortretele actorilor principali ; dar s'a Intamplat ca poilretuf
lag Zabechi _fill gemene cu mrtretul beraxului lifircea, Mail
www.dacoromanica.ro
203
bine zis reporterul Insarcinat cu afacerea, neputind gasi fo-
tografia lui *abechi, a inbrebuintat fotografia lui Mircea care,
In adevarr, semana cu acuzatul.
In ziva de 5 Aprilie, s'a judecat procesul.
Autorul substitutiei era reporterul Gabriel Urzica care, In
fata Curtei cu jurati $i-a luat raspunderea. Avocatul sail era
Constantin Mille. Avocatul lui Mircea era Petra Sfetescu.
Mille a cerut suspendarea procesului pan& ce d. Mircea
1$i va prezenta registrele, fiindca se va putea dovedi ca dini
ziva publicarei fotografiei, d. Mircea a vandut mai multe bu4
toae de bare ca mai inainte; deci fotografia, cleparte de a-i fi!
pricinuit daune, i-a adus dinpotriva ca$tig.
Curtea a respins oererea iar Gabriel Urzica a fost achitat,
Un eveniment artistic, la 15 si 18 Martie d douk con-1
cerbe la Ateneu, un mare violonist al viitorului: Bronislawl
Huberman. Evenimentul era marit prin faptul c. Huberman!
n'avea atunci decat 13 ani.
Bucurestenii l'au mai auzit dupa aceea Inca de aouit orl sf
I-au sarrbatorit.
Dar iata ,,Chestia Ghenadie", chestia cea mare care a
agitat tam aproape doi ani, a provocat caderea cabinetuluil
Sturza si caterisirea unui Mitropolit Primat.
Dam ce era Chestia Ghenadie?
In ziarul Adevend, Alex. V. Beldiman acuza pe Mitro-1
politul Primat Ghenadie Petrescu cum a, In calitate de efoti
al asezamintelor Brancovenesti si de Mitropolit, luase misted.
nita (baptisteriul) bisericei Domnita Bala.% kd-o daruise re
gelui Carol cu prilejul botezului printului Carol. Aceasta
cuzatie data dela anul 1893.
Episcopul de Roman Ieronirn, raspuncle printr'o scrisoare
'violenta spunand ca:
Pe cand era preot al bisericei Domnita Ba la.sa, fostul e.4
pitrop colonelul Nicolae Bibescu, comandase In Rusia o cris-
telnita, iar cu prilejul botezului printului Carol, mitropolitul
Ghenadie comandase pe propria sa cheltuiala, o cristelnita
cu totul la fel si la acela$ fabricant. Dar la ziva botezului
cristelnita comandata de Ghenadie nu some Inca. Atunci, chiar
Clupa sfatul lui Ieronim, mitropolitul Ghenadie a donat pa-
latului cristelnita bisericei pe care a Inlocuit-o apoi cu acea
comandata In urma'.
Dar Beldiman raspunde ca substituirea s'a facut, In ade,
var, in felul acesta, dar cu o deosebire: pe cand cristelnita co-
mandata de Nicolae Bibescu era un object rar de arta admirat
de toti cunoscatofii, cristelnita comandata de Ghenadie $1 rg.-
masa acum bisericei, era o nedemna copie:
Fapt interesant era ca epitropia Brancovenesei nu interve-
nea In dezbatere fiindca epitropul actual, printul Nicolae Bi-
bescu nu colonelul, acuza si el pe Ghenadie.
De altfel se stia ca l3eldiman primise informatia 'de a-
cest efor.
www.dacoromanica.ro
204
Valve din presit ajunge, se intelege, pAn A. la palatul re-
gal, iar eforul Nicolae Bibescu ii intetea acuzdrile in contra
lui Ghenadie. Cad, pe ng. chestia cristelnitei, Mitropolitul
era acuzat si de multe alte fapte incorecte.
In ceeace privea cristelnita vina Mitropolitului nu era
prea mare; cdci, deed era exact ca el daduse regelui un object
de arta. pe care-I Inlocuise cu o copie rard, valoare, erea evid
dent cd frustrase biserica, insa nu in folosul sau; el, din pod
triva cheltuise din punga proprie pentru cristelnita de a doua
Mai vinovat in fata Istoriei poate fi regele Carol care n'a res-
tituit obiectul ce apartinea bisericei-
Dimitrie Sturza, In urma cercetdrilor facute si a sugestii,
br primite dela rege, face struitoare presiuni asupra rnitro
politului spre a-I hotari sd se demit, de bund voe, dar Ghed
nadie nu primeste. 0 luptd surdd si de fiecare zi incepe.
Spre a face si mai mare sila asupra lui Ghenadie, guverd
nul castiga majoritatea Sinoclului. Informat de cele ea s'an
plAmddit, pus in curent cum a majoritatea Sinodului Ii este
ostild, si-i pregateste un vot de blam, Ghenadie refuza a se
prezinte la sedintd. Dar majoritatea veniso hotaritd ca s-1
judece.
Episcopul Partenie al Dun Arei de jos li face un aspru re-.
chizitor in lips& i propune ca s'a; se aleaga imediat o delegad
tie de 3 care sA sorneze pe Mitropolit 0- se prezinte In feta Sid
nodului.
Propunerea e admisd iar in delegatie sunt alesi Mitroped
titul Moldovei i episcopii Timus si Silvestrul Bacdoanul. A.
cestia s'au duo si-au racut lui Ghenadie cele 3.somatiuni cad
nonice invitandu-1 sd. vie la sedintA spre asi da seama de cele
ce i se imputd.
Trei arhierei : Dosofteiu Botaseneanu, Nifon Ploesteanu st
Valeriu Romniceanu, partizani ai lui Ghenadie, au refuzat sd;
ia parte la sedinta.
Sedinta Sinodului fusese prezidata de cAtre ministrui
cultelor, Petre Poni, iar Intreaga procedurd fusese Plisa la cale
de cdtre Dimitrie Sturza, ministrul presedinte.
Atat sefuI guvernului cat i regele intelegeau cat de mare
valvd va face- In tart caterisirea Primatului, mai ales dacA
opozitiunea va lua chestiunea In mand spre a o exploata.,
Pentru acest cuvnt, s'au incercat mai 'Midi mijloacele maii
blinde, adica guvernul a falcut incercarea de a sili pe Ghena,
dic sa se demita de bund voe. Dar Ghenadie nu s'a lAsat nici
influentat, nici intimidat.
DupA ce acele trei somatiuni canonice au fost Mute si to-
tus Ghenadie n'a voit sd vind. inaintea Sinodului spre a if
judecat, Dimitrie Sturza ii trimite o invitatiune la ministerut
de externe spre a se consftui. ConsfAtuirea nu erea altceva
'&cdt o HJtIn i energia presiune spre a-i stoarce demisiu-
pea. Dar Ghenadie Intelege cursa si refuza sa se duck'. El
www.dacoromanica.ro
205
raspunde ministrului ea fiind cam suferind, nu poafe e$i
din casa, dar daca domnul ministru are ceva urgent sa-i co-
ruunice, sa pofteasca domnia sa la palatul mitropolitan uncle
Na gasi primirea cea mai buna.
Primul ministru intelegand insfarit ea prin buna lute,
legere nu va obtine nimic dela Ghenadie; mijloacele violent()
Tura hotarite.
tin decret pentru suspendarea Mitropolitului primat fin
redactat da urgent& iar primul ministru se duse la rege s.
ceara semnatura.
In oras circulau zvonuri de aiarma iar opozitiunea se
pregateaa ea s. profite de acest faPt atat, de gray spre a loin!
guvernul. Dumitru Sturza, care avea in sarcina chestiunea
acedoneana, mai ales chestiunea nationall, putea cu greu
sa tin& piept $i unui mare scandal religios.
Ace la care staruia mai mult ea chestiunea Ghenadie sg
fie exploatata era Nicolae Fleva, care fusese infrant i scos
din guvern dupa cateva luni de ministeriat Fleva, avand la spa-
te partidul conservator, va conduce agitatia.
Seful guvernului obtine semnatura Regelui pentru susm
pendarea Mitropolitului Primat i constituirea unei locote.,
Trento mitropolitane compusa din Mitropolitul Moldovei, E-
, piscopul de Arge t Episcopul Dunarei de jos.
De indata ee vestea acestui act fu cunoseuth. o mare agiA
,tatiune cuprinde nu numai cercurile politice dar i publicul.
,an masa populara drept credincioasa faptul destituirei Mitro-
politului Primat produce spaima $i revolta. In curand vont
yedea ce intindere a luat miscarea populara de protestare.
Decretal de suspendare $i numirea lacotenentei mitropoif--
tane este comunicata lui Ghenadie care, bine InteIes, ramane
abatut. Arbiereil cari-i sunt devotati, in frunte cu ceI mai.
credincios, Nifon, vicarul Mitropoliei, atearga sa-i dea sprijin
si sa proceada la masurne cu care sa raspunda atacului. Ghe-
,nadie le spune -ca va redacta un Memoriu pe care it va pre-
yenta regelui si in care va dovedi nevinovatia lui. Insa cercu-
.rile initiate spun ca regele este inteles cu Sturza, de oarece
caterisirea lui Ghenadie era teruta de cercurile catolice pe
care Ghenadie le nemultumise cu intonsigenta sa ortodoxa.
Adevarul asupra motivelor reale care au determinat actul
violent al guvernului n'a fost punoscut cu exactitate.
Guvernul procedeaza repede si sumar. Prefectul politiei
13aul Statescu, Stefan Sihleanu secretarul general al minis-
terului de culte si Dragomir Demetrescu, directorul cultelor
din minister, sunt insarcinati sa mearga la palatul mitropoli-
tan si sa seehestreze arhiva si toate actele ce 'vor gasi. Ceea
ce $i fac.
In urma ranortului prezentat regelui, de catre ministrul
tultelor P. Poni, autorizat prin consil4ui de ministri
comnus din : Dimitvie Sturza, Eugen Statescu, A. Stolojan. P.
Poni. general Budisteanu. G. Cantacuzino, G. D. Paladi $i C4
Stoicescu, suveranul a semnat urmatorul decret
www.dacoromanica.ro
206
Avand in vedere deciziunea sfantului Sino1 sr jurnalut
Cppsiliului,ministrklor, No. 1 din, sedinta de la 1.7,Mai corent :
Am decretat 5i decretam : _

Art. I. I. P. S. Mitropolitul Primat D.D. Ghenadie Pe-


trescu este suspendat din treapta arhieriei si din administratia
rnitropolitana.
Art. II. I. P. S. Mitropolit al Moidovei si Sucevei ii
Prea Sfintii episcopi ai Dunarei de Jos si al Argesului sunt
numiti ca lecotenenta metropolitana care sa administreze pro-
vizoriu eparchia Ungro-Vlahier.
"Consiliul de ministri a mai numit o alta comisiune, coin,
pusa din episcopul Silvestru al Husilor, Ioanichie Flor Baca.4
oanul si Atanasie Craioveanul, arhierei, care sa ancheteze farm
tele ce se imputa lui Ghenadie.
Gaud s'a facut acestuia a doua somatiune, Ghenadie a pro-
lerat insulte la adresa comisiunei spunand ca este compusa
:dinteo banda de hoti.
Imediat Nicolae Fleva anunta. o Intrunire publica care
se tine la Dacia" cu concursul partidului conservator.
Agitatia Incepe.
A doua zi Sinodul se Intruneste spre a judeca pe Ghena-
die. El este judedat numai pentru delicte canonide, caci pen-
tru cele de drept comun va fi trimis la Casatie.
Patru advocati se prezinta ca sa apere pe mitropolitul pri-
-mat, acestia sunt : N. Fleva, C. Disescu, D. Nenitescu si Petre
Sfetescu. Dar acesti domni, In urma hotarirei Sinodului de a nu
admite advodati, se retrag somati fiind de directorul politiei.
Procesul Inceput la ora 9 dimineata e terminat peste o
ord.. Sinodul, In majoritate, a condamnat pe mitropolitul pri-
mat la pierderea demnitatei si trimiterea sa la manastirea
Secu, un mic schit de calugari din judetul Neamt.
' Partidul conservator si Nicolae Fleva au organizat o ma-
nifestatie In favoated mitropolitului, dar Ma, mare rasunet.
La ora 10 prefectul a comunicat lui Ghenadie ca. In eel
mai scurt timp sa evacueze local& mitropolitan.
0 alta Intrunire de protestare, de asta data cu mult mai
numeroasd, este convocata In sala Orfeu" din str. Cmpineanu
Intrunirea a fost de asta data, organizata din vreme. Candl
Nicolae Fleva aparu la tribuna, unul din redactorii ziarului
sau Dreptatea, care sta la spate, desfasura deasupra capului
tribunului un drapel tricolor cernit. Sala izbucni In aplauze
4clirante.
/ Ca documentare a vremurilor, trebuie sa spun ca. publi-
cul iesind dela intrunire s'a format In cortegiu si a pornit
,catre mitropolie. In capul cortegiului erau doi socialisti lix
.trasura : Gaud multimea ajunse pe deal, cativa socialisti se re-
pczirIt la clopotul eel mare si Incepura sd-I sune. Auzind sem-
nalul lumea de prin mahalale porni In valuri catre mitroPolie-
Jata acum sentinta Sinodului
www.dacoromanica.ro
-- 207
,Slcintut &nod, cu puterea ce-i este dalli de Domrful nostru
lsus Christos intru duhul sfdnt,
A judecat $i a hotdri t;
, lnalt prea sfdritul Mitropolit Ghenadie Petrescu sd fie
Vpsit fi caterisit de mice servicii $z vrednicie archiereascd
clepartat din scaunul MitropoUci Ungro-Vtachiei $i si
Se numeascd de acum inainte pdnd Ia suflarea sa eea mai de
pe urmd Ghenadie monachul" $i sa sc a$eze .intre monachii
simpli din, mdndstirea unde se va afla cu cale a fi trimes, s
nv mai aibd nici titlul nici cinstea dc arhiereu sau mdcar
preot, ci sa fie $i sit se zicd monach ci nimic ma mull.
Aceastd sentintd s'a rostit de sfdntul Sinod, prin organza,
1. R. S. Pre$edinte Domn losif Naniescu. Milropolitut
!Moldovei $i Sucevei in $edinla sa de la 20 Mai anul mantuirei
isna mie optsute noudzeci $i sase si s'a.semnat de tog nzembrzi
prezeng la acea $edinfri, fund cloud ablineri.
Tot de odatd slantul Sinod a dem ca sd se comunice lnal.
tului guvern spre bund cuviinfd $i reguld".
Drun acum, dupA ziarele epocei, scena ridicArei cu forta Si
expulzarea lui Ghenadie din palatul mitropolitan.
Pentru executarea sentintei Sinodului $eful guvernului
a declarat a nu are nevoie de un decret regal.
Dela palatul regal Dimitrze Sturm s'a dus la palatul Si4
nodului unde a pus pe prelati In cuno$tintit cu situatia. Ar-
hiereii. Mitropolitul Moldovei $i episcopit Timu$ $i Silvestnu.
plead la mitropolie spre a comunica lui Ghenadie ca s Oa-
seascA imediat palatul mitropolitan. Ii urrna o alit trAsurg In:
care se aflau St. Sihleanu secrotarul general al ministeruluf
de culto $i un functionar.
Imaliat urea dealul o altA trasura unde se aflau procu-t
rorul general SArAteanu $i primul Procuror Lilovici.
Apoi o altg trAsura cu prefectul politiei.
Mari mitsuri de ordine erau luate.
Episcopii de Husi si Arge$ intrit In palatul mitropolitan,
sotiti de cei doi magistrati $i comunid monahului" Ohe.4.
nalie Petrescu, ca s. se Imbrace imediat i s. plece.
Dar Ghenadie declarl d. nu va pleca pan& ce nu i se ve:
arAta decretul regal.
La ora 7 soseste Lascgr Catargiu care ntl e Mat sIt intro
de forta politieneascA. Catargiu intr.& ImbrAncind pe sergent. t
Procurorul general, observand intrarea lui Lascar Catar4
giu, apostrofeaa. pe sergent:
De ce l'ai Iasat sa intre ?
M'a Imbrncit I
Trebuia sLi bagi baioneta n pieptf
Tata $i pe Nicolae Pilipesca, oprit cu forfa sg inire LI
turtea mitropoliei.
Procurorul general SgrAteanu strigA procurorului Lilovicitt
Dute $i spune-i monachului Ghenadie c dadt nu se
Imbrad imediat 11 iau, a*a dezbacat, ai-1 alung cu forte,
www.dacoromanica.ro
208

Inituntru Ghenailie, inconjurat de I.,asar tataltiu, N. FU


lipescu si mai multi preoti, plngea.
Procurorul Lilovici Ii comunicl ordinul de a se Imbrkt,
iimediat. Ghenadie cern srt-i vorbeasa, procurorului gentral*
lAcesta intrb." si Intreb6 eistit :
Ce voiti ?
Vroesc s tiu In baza crtrui oidin sau ilecret sunt dat
'alai% de aici.
N'am timp s vorbese cu d-ta. Ordinul e srt Orlse5tf,
imediat localul cad vei fi alungat cu forta I Ai Inteles ?
Procurorul general drtdu ordin celor de fat g. sg, iasrt ime .
dar nimeni nu se misca. Atunci adresndu-se lui Lascrul
Catargiu
D-le Catargiu, d-voastr i ati fost prirn-ministru, dog
'exemplu de supunere..
Astept cele trei somatiuni, rrispunde 5eful conservto
torilor.
Dupa ordinul proearorului genoral un pluton de sergen*
Us oras In cap cu capitanul Gondopol, intra Intiunkrul pala.
ului mitropolitan. Si cum nimenea nu se misca sergentii In .
cepurg. operatia evacuarii cu forta. Britranul LasCar Catargiu
e apucat de piept i scos afara.
Ghenadie fu silit sit se Imbrace 'urinal de Cat aci procu
Irorul general nu-i rasa timpul.
Ghenadie Imbracat, ceru srt tragu la scar% cupeul sau, dat,
procurorul S6rateanu striga:
S'a se deshame caii monahului 5i sd-i dud, la grajd. /41.1-t
revoie de tr6sura lui citci politia are trrtsurg!
Inconjurat de sergenti, fostul mitropolit primat fu scog
afara. Inaintea lui, un servitor li ducea o leguiturg In care se
aflau cateva carraisi precum 5i o micit geantit cu parale *i
cliteva Carti.
Ghenadie a fost urcat Inteo birjt cu cosul ridicat, pe canal
s'a urcat capitanul Gondopol, iar aiiiturl de Ghenadie pre-41
a'ectul de politie.
Tr6sura a pornit In goana mare.
In dreptul cimitirului Bellu trilsura se opreste. Aci asteia
prcfectul judetului, Dobrescu. Ghenadie a fost uTcat In trasurat
prefectului 5i porni la milnastirea Caldarusani, avnd pe ca-1
prd un Iandarm rural.
Fapt caracteristie si iarg4i documentar pentru epoca. 0 de,
legatie a partidului socialist In frunte cu d. Ion Nadejde al
atergat la gara Filaret ca srt salute pe Ghenadie, crea.nd ca
pe acolo va porni din Bucuresti.
Felul In adevtir brutal in care am lost mitropolit prima'
a fost izgonit din palatul mitropolitan, lipsa de orice condes-:
cendenta fatit de acela care, ori cat de gresit ar fi fost
ocupase una din cele mai inane demnitati, a revoltat opinial
publia
www.dacoromanica.ro
209
Dimitrie Sturza a ridicat tara impotriva lui si a pierdut
puterea, nu atat pentru caterisirea Jut Ohenadie care, de
altfel, fusese detronat printfo sentinta a Sinodului clan
pentru felul salbatic cu care inaltul *el al bisericei fusese act
aungat din palatul mitropolitan.
0 indignare legitima a provocat in toate cercurile si chian
in randurile magistratilor, atitudinea si limbagiul procuro-g
rului general. Tara traia Inca in vremurile in care cateodata,1
iinii magistitti erau adevarati zbiri. Toata presa nu avea
atunci cuvinte destul de tari ca sa vestejeasca purtarea pro*
curorului general.
Sinodul care a judecat pe Ghenadie era compus din: Dio-i
nisie episcop de Buzau, Silvestru episcop de Husi, Ieronim,
eriscop de Roman, Ghenadie episcop de R.-Valcea, Partenia
episcopul Duntirei de Jos. Timus episcop de Arges si losir
Naniescu mitropolitul Moldovei.
A doua zi Alexandru I3eldiman scria In Adevgrul" un ai
ticol intitulat : Regale $i Ghenadie, care sfarsea cu frazele : 1

Cu ce s'au ales Sturza, Ghenadie si Carol, principaliil


ectori In acest odios scandal ?
Sturza cu o mi*eleasca infamie mai mult In viola luD
,,Ghenadie cu o mica chilie In manastirea Caldarusani.
Carol cu o cristelnita care sta neclintita In Castelul Pelee*
Detronarea lui Ghenad;e in forma brutala In care s a facile
a lost motivul unei mari agitatii In toata tara. Regele Incepe,
sa fie atacat din ce In ce mai fatis, i se atribue un angajamentl
luat fata de Austro-Unguri ea, In viitor mitropolitul primat
sa nu mai poarte titlul de mitropolit al Ungro-Vlachiei ci nu.<
mai al Vlachiei, iar acel al Moldovei numai titlul de mitre.;
polit al Moldovei nu si al Sucevei.
Cu cat trec zilele cu atat situatia politica incape In mama
lid Lascar Catargiu care devine arbitrul situatiunei.
Agitatia In chestia Ghenadie ia proportii. 0 Intrunire pu
klic conservatoare la Dacia este grandioasa. Au vorbit un
mare numar de oratori de frunte : Lascar Catargiu, Take Io
nescu, M. Cornea, George Gr. Cantacuzino, general Manu, N11
Filipescu, Ion Lahovary, C. Disescu.
Studentii universitari se agita la randul lor fiind, firesfe;
dupa obiceiul epoeei, Impinsi de opozitie. Ei cer voie sa tinii
o .intrunire de protestare in localul Universitatii dar rectorull
Tjtu Maiorescu le refuza autorizarea amenintancl ca la nea
vole, va chema chiar jandarmii.
Intrunirile se tin In sir ; se pregateste ci procesiune grail
dioasa la Caldarusani. Apoi urmeaza violentele. Dupa o Intra-d
mre de la Dacia" o parte din public se duce In fata locuinte
tut Dimitrie Sturza si manifesteazg. ostil. Cateva minute apj
Primul ministru, pe and se Intorcea acasa in trasura, a fad
atacat de un grup do manifestanti, huiduit i chiar scuipat-
In cercurtle guvernamentale sunt alte yesti si se toarnffl
14
www.dacoromanica.ro
210
untclelemn pests toc. In aceste cercuri se proiecteazI darea In
tiudecata a lui Ghenadie pentru delicte de drept comun si de-
punerea lui la Inchisoarea Viicare$ti.
Guvernul hotara$te sa se faca o perchizitie la mitropolie
In apartamentul ocupat de fostul mitropolit Ghenadie. *i
facest fapt mare$te agitatia.
Curtea Mitropliei este plina de sergenti $i de politisti.
Perchizitia s'a Mout In fata d-lor Fleva $i Nenitescu, pro-
licuror Hamangiu, episcopii Timus $i Partenie si a vicarului
tMitropoliei Meletie Galateanul. Fleva refuzand sa dea cheile
Vela lazile particulare ale fostului mitropolit, procurorul a
'Vat ordin sti. se sparga lazile.
, In lazi s'au gasit numai vestminte si rufe de-ale fostului
initropolit.
In sfarsit se face perelinajul la Caldarusani dar in lini$te
$i fara. mare afluenta. Au plecat din Bucure$ti vreo sutti. de
/4trasuri cu manifestanti, dar taranii n'au participat mai de loc.
La perchizitia facuta. in lazile fostului primat s'au gtisit
oare care costume diaconesti de o rara frurnusete, luate. se
Ispunea, dela episcopia de Arges.
" S'a mai ga.sit si un tablou obscen, reprezentand pe Suzana
pu45. In momentul cand doi judecatori izraeliti voiau A
'Atenteze la cinstea ei.
Partenie $i Timus radeau cu hohote :
Nu-i e rthsine, om batran, sa aibIt asemenea porcarii
II casd.
4 Tot felul de versiuni scandaloase circulau asupra desco-
iperirilor flicute ; bineinteles multe ereau adevarate dar multe
lexagerari.
4 Dar opinia maselor erea pentru fostul mitropolit, alungat
'din scaun. Fiindca lumea rfu se mai preocupa de faptele im-
Fintate lui Ghenadie socotite drept imputari calomnioase ---.
, ar numai de felul brutal In care a fost izgonit din palatul
ha itropol itan.
*, Cu toate acestea, acei cari stau neptirtinitori. rdeoparte si,
(card cii seamii acum. dupIt trecerea vremei, Inteleg a pur-,
Urea lui Ghenadie a fost aceea a unui vinovat
4 In adevar, un om, $i mai ales un sel al bisericei, absolut
pevinovat nu s'ar fi rezemat cu atata usurinta nu ar fi pri,
knit decaderea si acuzatiile cel emai Injositoare, nu ar fi pee(
frnit ca A. fie tratat dreAt An hot ordinar farIt sa cearIt dreptate,
ti. sa r4toarne $j_ dettif, st 13gmantir1 $i Sara sg. reclame d
tideqcat.i crib114 pitoi,orthd., hidtenra ultragiatti are alte ac-
tente.
* Ghena-die, Ing, s'a ImOcat repede cu situatia lui ; acei cart
;ad fost In pelerinaj la Caldarusani l'au gasit vesel, bine dispug
ti rizand cu mare poftli. Acest cinism 11 judecX.
i Fostul mitropolit, fiind un om cu avere destul Cle mare, a
patk$1. a Intretinut agitatia imprejurul chestier sale. Ni-I

www.dacoromanica.ro
-- 211
coke Playa a cdutat s-1 acapareze atat spre a avea o chestie
tie agitat cat ,si spre 8, se, impune in, viitoarele combinatiuni
guyernamentale. Dar toate silintele sale au fost zadarnice, dupd
cum se va vedea mai departe. Ghenadie erea un mare sirev.,
Cniar In greaua situatie In care se afla nu a lasat In mans
,aparatorilor" OA decal un dega. Mama intreaga n'a dat-o nic
edata, iar pe Fleva II judecase ca e lipsit de autoritate poli-
tica, ori cat de mare Ii era popularitatea fata de strada.
Femeile, ca mai intotdeauna, s'au aratat bisericoase a
gbenadiste. Doamnele din inalta societate au iscalit protesturt
catre rege. Fapt de necrezut, doamna Zoe Sturza, sotia pri-+
.mului ministru, la o nunta din Ina lta societate, a ridicat uri
toast pentru Glienadie. Faptul a facut senzatie enormd.
Intrebata asupra rostului acestui gest, doamna Sturza a
r5spuns :
lntotdeauna i-am spus lui Mititd c ceea ce s'a facui
ru Ghenadie a fost o infamie.
Inainte de a reveni la chestia. Ghenadie sd Inregistrez $i(
alte fapte din viata bucure$teand.
Un atentat emotioneazd o parte a Capita lei. Un oarecare
fbaniir din Pitesti, Mihail Georgescu In varstd. de 22 ani se Ina,i
rnoreaza de domnisoara Stelorian, fiica st,9.nografului Stelorianc
Respins de mai multe ori Georgescu pldnui o infamie : fiindc51
'domnisoara nu voia sa, fie a lui sa. nu nai fie a nimnuia. In,
tro zi se Inarmeaza cu o sticld de vitriol si se duce la Sosed
unde $tia cd d-soara se plimba aproape zilnic. In adevdr trasura;
cu doamna $i dloara Stelorian se opreste In fata bufetului. De-
()data Georgescu sare in trasura $i unge obrazul stang al iubitef
cu un tampon de vatd imbibat cu vitriol.
D-soara Stetorian primind repezi ingrijiri scapil ntmutilatd.
iar atentatorul fu arestat $i primi pentru toat viata porecla
de : Georgescu-vitriol.
La Expozitia artistilor In viata s'au dat urmdtoarele re-!
compense :
Sectia de picturd. medalia eL III, d-lor Al. Bnulescu, N4
Grimani, A. Dirnitriu, C. Petrescu, Romeo Cavi.
Mentiune onorabild d-lor : C. Aricescu, S. Negrescu, I. Bur-f
.ghelea, d-nelor Paini Elvezia, Rogusea $i M. Margriteseu.
Sectiunea de sculpturd medalia cl. III, d-lor Atanasie
Constantinescu $i Paciurea.
Marele artist dramatic Ernesto Rossi, una din gloriile ita-
liei load. la Teatrul National In fata unei sli arhipline si!
entusiaste. Dar Rossi este arum in &din.
La Bucuresti Incepe sd prinda cinematograful care e in-
trodus de vreo doi ani. Deocamclara Bucure$tiul are un sin-
gur cinematograf, cel instalat in sala Bailor Eforiei sub firma;
Oeser.
Politica de pvrtid, amenintd s eomprornita institutia
Ligei culturale. Fiindca la algerile comitetului sectiunei Bucu-
www.dacoromanica.ro
212
re*ti a cazut lista vechiului comitet, vechii mombri refuzg sa
predea casa si arhiva calor din nou ale*i.
Unit liberali se intrunesc pe colori si propun sa ia cu asalt
localul Ligei.
Apoi membrii vechiului comitet se intrunese in sala
Hugo, dar intrunirea s'a sfarsit cu scandal.
La aceasta intrunire au participat Eugen Carada, Dela,
yrancea, Perieteanu Buzau, Ion Bibescu, D. Bratianu, Chim
ritescu, Lupescu, Barbu Paltineanu, G. Dem. Teodorescu, Vin-.
tit& Rosetti, G. Lecca, etc.
Chestia Ghenadie intra acum In faza politicianismului
acut, partidele si agitatorii politici se slujesc de fostul mitroA
polit ca de o armg polit.ic cu care sa poata ajunge la putere,
Lupta cea mare se da acum ca sg se poata obtine demisiunea
tui Ghenadie, fara de care se simte bine ca agitatia nu va in-
ceta in targ.
In fruntea Petitiunii doamnelor romane, prin care se cero
reintronarea fostului mitropolit, se vede iseglitura doamnei Ion
Ghica, sotia fostului pre*edinte de Consiliu, care, acum, fiind
batran *i bolnav, nu mai pgrgseste mosia sa Ghergani. Mira-
rea e mare, caci este cunoscut cum ca Dimitrie Sturdza e
elevul politic al lui Ion Ghica. Ion Ghica a explicat unui orn
politica, care s'a dus sa-1 vada si sa cearg, Igmurire, cum cg
Sturdza a sgvar*it. In chestia mitropolitului, o mare gresalg.
care trebuie reparatg.
Din alta parte se zvone*te ca Ghenadie are oarecari docu-
mente cu cari tin in mang pe unii barbati politici carom:
le-a dat sume insemnate rand a fost ales mitropolit primat.
Regele, care incepe sg fie acuzat in paturile popularein
urma pitpagandei facuta de politiciani, acuzat anume ca,
hind catolic, vrea sg compromitg, clerul i biserica ortodoxg,
San straduinti ca scandalul sa ineeteze, dandu-se lui Ghe-
nadie o oarecare satisfactie.
Scancialul dela Liga ia proportii. D. Perieteanu-Buzau,
casierul fostului comitet liberal, chiamg in judecata, la jude-
eatoria de ocol, pe noul comitet, pentru ca acesta sg evacueze
flocalul Ligii. Acest scandal face cea mai nrata impresiune in.
public. Opinia publica este agitata de o alta chestiune ; Ungu-
rii, in urma congresului interparlamentar dela Bruxelles. ho-
targsc si On un congres similar i la I3udapesta. Romania
este invitatg, dar V. A. Urechig, presedintele Ligh atunci, a
protestat, declarand ca nu merge la Pesta. Baronul Banffy a ce-
rut, msg., lui Dimitrie Sturza ca Romania ed participe negre-
*it. Sturza fagadue*te verbal, dar ungurii cer o declaratie
categorica *i un angaiament scris.
Deputatul maghiar Pazmandy este insarcinat sii vie la Bu-
curesti spre a lua nremierului roman aceasta declaratie. Dar
Sturza se duce la Pesta *i da acolo declaratia.
*i in acelas timp se anunta in chip oficial vizita impgra-
tului Franz Iosef in Romania..
www.dacoromanica.ro
213
Izbucnege asa zisa afacere a camatarilor care a Mut a,
tMa zgomot la vremea ei. D-nii C. Cotadi, I. N. Bibescu, Steliaii
Bolintineanu i locot. C. Raceanu se plang parchetului cum.
0. au lost jefuiti de un grup de camatari, printre cari: Avra.,
mescu, fratii Weintraub, Marculesou, etc. D. procuror, Haman-
gm conduce ancheta.
Aceastd. afacere a camatarilor a produs mare senzatie pe
vremuri si a pricinuit scandaluri. Unul dintre camatari, nu-
mit Jean Avramescu, a fost arestat cu althu, ziva in amiazg
mare, in fata cofetAriei Capsa, de care insusi procurorul Ha-
mangiu.
Parchetul a fdcut diverse descinderi, sechestrand casele
de fier ale camatarilor Lindenberg, Ciurcu si Mdrculescu. Zil-
nic sunt chemati la parchet alti noi camdtari ; Cociu Avra,
mescu, Goldwurm, Mihalovici, Osias. Weintraub, Spiegel, etc,
Altd, afacere senzationald este afacerea S. 0. D-na S., din
buna societate evree, vd..duvd., ndscuse un copil pe care se
zicea a pus Pe o moasd, evree sa-I omoare prin asfixie. Scan-
dalul In populatia evree este foarte mare, fiind data situatisi
sociald a inculpatei. Se fac expertize i contra-expertize medi..
cale. D-na S. este depusa. la Vhearesti. Apor toatd afacerea se
musamalizeazg.
Afacerea crinadtarilor ia proportii. Zilnic apar noi victime
si zilnic sunt descoperiti alti camittari. Parchetul sechestreazg
casele numitilor : Guttman, David Solomon, Nathan Meno
del, Zentler. Ada.nia, Jacques, Weisblath. Mar toti sunt depusi,
Ifn domn locotenent Sturdza deffuntg parchetului cum al
lost exploatat de cdradtarii Cociu $i Jean Avramescu, Wein-
traub, Zentler i Ciurcu. Locotenentul Sturdza declard a a-
cesti camdtari i-au luat dobanzi de o mie la sutd. Dela I Martie
pang la I Iunie, cand a devenit major, a dat polite de 320.000
lei, pentru cari n'a primit decat 30 de mii lei.
Chestia se complied $i amplificg.
In linie HATA exploatarea. tndrului Radu Vdcdrescu. Aci se
llustreazd cd.rndtarn/ Guttmann.
Guttmann pentru vreo 2-000 de Iei, a luat d-lui Radu Vc
rescu polite pentru 200 mii lei. Pe vremea aceea acum 29 de
ani, acesti bani reprezentau o sum& foarte mare_
S'a spus cli. and victima a lui Guttmann a lost minorul
princine C. Brancoveanu. care pentru 30.000 lei, a dat polite
de 300.000 lei, dar d. Brancoveanu, a desmintit telegrafic sti-
rea.
Oneratia cu d_ Radu Vdcdrescu s'a %cut In modul urmd-
tor D. Vdcdrescu a primit 2.000 lei, pentru cari a dat o polia
de 20.000 lei pe timp de 3 luni. La scaclentd victirna, neputand
pldti, dedea alta nolitd de 30 nom lei, tot ne 3 luni, Insil eamdta-
rut retinea $i nolita de 20 000 lei. Dung alto trei luni. eimg-
tarul nrimea altri nolita de 40.000 lei, retinand PO celelalte cloud.
Si astfel, dupd. cdteva scaclente. Guttmann detinea polite de
www.dacoromanica.ro
214
300.000 lei pentru 2.000 Imprumutati cu un an si jumblate mai
Ina inte.
Afacerea ctimlitarilor ia .proportii $i pasioneaza, iar ii
lumea acestor speciali$ti ai jafului panica este mare.
Comisiunea de contraexpertia, in afacerea d-nei S., corn-,
pusit din doctorii Babe$, Stoicescu $i Bogdan, a conchrs criJ
copilul a suferit de bronco-pneumonie, care, frig, n'a putut
provoca moartea. D. Darscu, judectitor de instructie, a dat, a.
poi, ordonanta de nturmrire.
Capitala incepe s'd. fie decorata In vederea sosirii impa-1
ratulu Frantz Iosef.
Pe cnd o parte a opozitiei agith. in contra guvernului pe
chestia nationala, Nicolae Fleva convoac 5. o intrunire publics&
la Dacia in vederea sosirii impriratului. Fleva ataa guvernul,
dar cere ca poporul Capitalei sti. fad. o prirnire ciilduroas4
narchului.
Motiunea votatbi la sfarsitul intrunirii spune :
.,Cetiltenii Capitalei protesteaz . in contra nelegiuirilor af,
testui guvern, care etc., etc.
Iar In fata evenimentului impozant al venirii M. S. Jm
prtratului Frantz Iosef In Romnia, consiclernd c5, aceastal
fapta e un act de curtenie $i simpatie aclresat ttirii $i suvera,
nului.
Cetgtenii Capitalei, ageptdnd cu respect $i bucurie sosirea
M. S., vor lua parte la primirea lnaltului oaspe, urandu-i bun6;
yenire".
Aceast 5. atitudine a lui Fleva face cea mai urit5. impresie,
liar nu ming. Fleva era un politician ca toti politicianii, care
nu avea decal un tel : sti. vina la putere. Prin actul acesta, care
contrazicea sentimentul national, Fleva credea ca' se pune bine,
cu Palatul si preggle$te terenul pentru un portofoliu. Vii-
Aorul a dovedit cti. iretenia tribunului nu i-a ajutat la nimic,
liindca la caderea lui Dimitrie Sturza n'a putut obtine mi
portofoliu in cabinetul Aurelian.
In ziva de 11 Septembrie a fost Inmormntat marele
artist comedian Matei Millo. La inmormantare, in fata Tea-
trului National a rostit o cuvntare artistul C. I. Nottara, care
a spus c'd Millo a fost zeul artei romne". La cimitir s'au mat
rostit $i alte discursuri.
Mult6 lume a urmat, pan5. inaintea celui din urmg. lone,
trupul marelui orn.
Evenimentul zilei este acuma sosirea Imparatului
Frantz Iosef ix ziva de 16 Septembrie.
Programul spune cit trenul imperial va intra in gara Va'r-
ciorova Luni la ora 6 si 15 minute dimineata, iar la ora 3 $i 30
minute va fi In gara de Nord, dunit ce se va opri la T.-Severin,
Craiova, Slatina si Pitesti. Marti 17, revista trupelor la Cotro.,
eni. iar Miercuri 18 vizilarea Sinaiei.
o oarecare agitatie se nroduse, din cauza cit primiiria, din

www.dacoromanica.ro
. 215
Ordinul d-lui Sturza, hotareste sg arboreze si drapele ungu
re*t.i.
4 Impgratul soseste, conform programului, Insotit de con,
tele Goluchowsky, ministrul afacerilor straine.
. Drawl este decorat pe toate strazile pe uncle va trece cor-
,tegiul. Gravorul Carniol din str. Carol a pus in vnzare trei
tfeluri de medalii comemorative.
S'au ridicat si ateva arcuri de triumf : primul la gara de
,Nord; unul la Matache Milcelaru, la intersectia stradelor Bu-
gesti, Grivita si Berzei, inalt de 13 metri, cu marca si coroana.
imperialg.
La Sf. Elefterie alt arc. Pe aci va trece cortegiul pentru,
defileul dela Cotroceni. Arcul e lat de 12 metri si inalt de 16.
Pe bulevarde piloane Inane cu vulturi imperiali In varf.
Peste tot drapele, std.lpi cu marca judetelor. etc., etc.
La Portile de Fer s'a fgcut Intaia solemnitate. Regele Carol
,a sosit Duminicg la Orsova, uncle a fost primit de catre Imp&
ratul Austriei si regele Serbiei.
Publicul romnesc, care se afla In mare numrtr, a Mout
iregelui Carol o primire demonstrativg, strigand cu entuziasm I,
,,,trgiascg 1"
Pe clind In Capifalri decnratiunile sunt. peste tot, numai 13
,legatiunea rusti nu este nici un steag, nici mgcar steagul ru,
sesc.
Dupg receptia din gara de Nord, Impgratul si regele Carol
,s'au urcat Intfun landou deschis. In a doua trgsurg regina,
iElisabeta cu principesa Maria si ducele de Saxa. In a treia.
ttrilsura ministrul Guluchowsky cu Dimitrie Sturza. Apoi
loate trgsurile cu invitatii.
Bine Inteles, lume multil pe strade si la ferestre.
Dar ploaia Incepe sti cachl.
Irnphratul este Insotit de ciltre baronul de Beck, seful sta-
fului major si maresal. Contele Paar este adjutnntul general al
'0Impgratu1ui.
. Pe tot parcursul dela gara de Nord la Paint au antat mu.
gicele regimentelor de infanterie 20, 21, 22, 28 0. 30. i
!. Landoul tras de 6 cai este Inceniurat de generalii cglhri 1
vArion, V1hclescu, Argetoianu si IsTristurel.
Indatg ce a sosit In curtea Palatului Imparatul, scobornd
din trasura, a trecut In revistg garda de onoare. La Intoarecere
egele i-a prezentat pe generali si pe comandantul pietei co-
ipivat onelul Vartiadi. Impgratul a vorbit In francezli cu toti ofiterit
uperiori din linia Inttlia. Suindu-se apoi pe peron, regina a
bratul Impgratului, printesa Maria bratul Regelui, iar
-na Mavrogheni, prima doamn ll. de onoare a reginei. bratul
contelui Goluchowsky. i

, Printul Ferdinand, moteniforul tronului era 1mbrkat la


,polonel de rosiori.
Presa strgina e reprezentatX prin redactorii dela ziarele:
National Zeitung, Klnische Zeittung, Wiener, Zeitung, Neues
www.dacoromanica.ro
216
Wiener Tageblatt, Neues Wiener Journal, Daily Chronicle,-
Extrablatt, Rotterdam (Airier, Varsavsky Curler, Neue Freie
Presse, Pesti Nap lo, Neues Politisches Volksbatt, Peste Lloyd,'
Neues Peste Journal, Egyeterts, Volkszeitung, De ly Maghia.-.1
rorsag Kosevny, Die Presse, Berliner Tageblatt. Plus un publi,
ciSt francez si Bella Iesensky publicist din Pesta.
Imparatul a declarat e primirile din gtirile Slatina si Bu4
curesti i-au pllicut eel mai mult.
La ora 7 a fost prnzul de gala In sala de marmorg a pad,
latului. Au particpat Imparatul $i contele Goluchowsky, mi.,'
ni$trii romni, pre$edintii corpurilor legiuitoare, fo$tii minis-%
trii, $efii legatiunilor strine si toti generalii aflati in Buell il
cure,ti.
Seara iluminatiune.
Membrii suitei impriratesti, vreo 35 persoane, au fost IDA
cuartierati la hotelurile Continental. Bristol si Bulevard.
A doua zi a fost defilarea armatei la Cotroceni.
La ora 9 $i jurniitate a sosit cortegiul imperial, si indatg al
inceput defilarea. Au participat 35.000 osta4i.
Trupele erau a$ezate pe dour). linii. In linia I la dreapta se
aria d. general Arion, comanclantul corpului II de armata.
Ofiterii din garnizoana, farg. trup5. sub comanda colone
lului Angelescu.
*coala militarg de artilerie $i geniu comandant lt.-colonel.
lAronovici.
Batalionul 2 varaitori comandant major M. Asian.
Trupele diviziei III sub comanda generalului Crutescn ett
regimentele Muscel 30, Arge$ 4, flarabovita 22, Radu .Negru 28;1
cornandate de colonelii Geanoglu, BAdulescu $i lt.-colonelig
Sorescu si Dancovici. Brigade le comandate de colonelii Gea-t
noglu si Litzrtrescu.
Trupele diviziei IV sub comanda generalului ArgetoiamlII
tir regimentele Vlawa 5, Teleorman 20, Mihai Viteazul 6, Ilfov
,21. si batalionul permanent din reg. Ialomita 23, comandate cl,
colonelul 'arca si general Vasiliu Nasturel ca comandanti de
43rigade $i lt.--coloneli Crutescu, Bengeseu, Boerescu, Hiotu si
major Christodulo.
Regimentul I geniu colonel Boteanu. In lina II, regimen-%
tul 2 artierie c,etate, colonel Coand. I

Regimentele 2, 6, 10 artilerie si escadronul 2 tren coman-%


flant general Macarovici si colonelul Perticari, lt.-colonel
Grecescut, Zahareanu $i apitan Clabescu.
Cavaleria sub comanda generalului Baicoianu. Compusii
ilin 2 brigAzi: 1-a de rosiori general Salmen, a 2-a de calgrasi
colonel Zosima.
Brigada I-a compusn din regimentele 4, 1 $i 3 rossiori cci.,
mandate de printul Ferdinand, lt.=colonel Valeanu si colonel
tAlexandrescu. .

Brigada 2-a cu regimentele 3, 4, -10 calZirasi romandate 'de


It.-colonelii Zliiteanu, DInescu 0 Vitt;
www.dacoromanica.ro
217 *
DiviziOnul de jaddarmi c&lari comandat 'de maior Musfata
La defilare regale Carol. s'a pus in capul trupelor si urmat
ae intregul situ stat-major, saluta cu sabia si trace la stAnga
amparatului.
Regimental Dambovita 22 a fast felicitat pentru buna. sa
itinuta si defilare, iar regimentul Arges Na. 4 a lasat o urata
Impresiune.
Dela divizia. 4-a au defilat remarcabil batalionul perma.
pent din Ialomita si geniul.
Trupele calari se prezintA slab, caii de calitate inferioar6.4
.aslurnai regimentul 4 rosiori si jandarmii se prezinta bine.
Defilarea a dat gres, insa din cauza unei Intamplari for-
tuite. Toata noaptea o ploaie torentiala cazuse asupra Capita lei
lea fatalitatea a vrut ca, tocmai in fata lacului de uncle Impara.
k1411 trebuia sa primeasca defilarea, al fie o depresiune de to-
en. Acolo apa s'a adunat si a format o m1a.5ting. mare si a.
'clana. Nimenea nu s'a gandit ca sa schimbe locul defilarii cut
lun numar de metri mai departe. Astfel and sirurile de soldatif
rtreceau, apa, fascolita, sarea si acoperea oamenii peste piept
isi paste fata, ler unele randuri s'au rupt. De aceea regimentul
cle Arges a dat gres.
La ora 11 dejun la Cotroceni oferit de perechea princiarg.
La ora 1, vizitarea fortului Ghana.
- S'a observat a la defilare imp&ratut a Purtat, nu uniforma.
lilt imperiala ci pe aceea de husar ungurese. In toate cercurile
militare mai ales, fapfut a fost viu criticat. Regek Carol purta.
;uniforma austriaca. Fapta Impiiratului a fost cu atat mai mutt
klezaprobat6 cu cat in programul oficial era stabilit cI va pur-
ta uniforma de colonel de artilerie romana.
Schimbarea s'a fticut dunit presiunile hotarlte ale ungurilor.
IatI ateva lucruri semnificative.
La pranzul dela. Pa lat au lost douX mese : la cea dintai au
,Iluat loc imparatul, membrii familiei regale, d-nii Goluchovsky,
,*i Sturza si Lascar Catargiu seful partidului conservator. Lai
'masa cealalta ceilalti invitati. Lui Lascar Catargiu i s'a rezer-
Wat, dar, o cinste sPeciald, ca sef al celui d'al doilea partid de
guvern.
Fruntasi calor douit partide de guvern s'au Intrecut 8it
iEfacI curte imptiratului. Dar conservatorii mai deprinsi cu so-
cietatea frail& au balut pe toga linia pe ministrii liberali a-
tiara de Dimitrie Sturza.
Imparatul. a cerut ca s5.-i fie prezentat V. A. Ureche pred
rpedintele de onaare aI Ligii Culturale. Acest fapt a fost foarte
.0 vraut de unguri.
Simultan cu venirea imparatului au venit la Varcio-
rova si un numar de parlamentari italieni, in cap cu deputa-
tul Pandolfi. Guvernul a luat, Insa, masuri, ea acesti parla-
entari sn nu !neap/ pe m'ana opozitiei, mai ales cit pant a-
Itunci erau In corespondentg secreta cu V. A, Ureche. Spre a-i.'

www.dacoromanica.ro
218
acapara guvernul, a trimis 1aVarciorova o deregatie compu .
sa din d-ni St. Sibleanu, Barbu Delavrancea, dr. Antipa ti
1. Bianu. Au urmat mar multe incidents tragico-comice care
pe vremuri au fcut zgomot.
Deputatii italieni, dupg ce au vizitat, ce este de viizut lu
Bucure$ti, au fost initati de cgtre rege la Sinaia.
In 16 Octombrie s'a inaugurat portul Constanta. Regele
regina, printul Ferdinand, principesa Maria $i marele duce
Boris Vladimirovici au fost la Constanta $i au asistat la festi-
yitate.
Vineri 18 Octombrie sose$te In Bucure$ti regele Ale-j
xandru al Serbiei. Prirnirea este rece, pe strzi lume putin1
itici o decoratiune. Dupii pranzul dat seara la Palat, regele Ser.,
biei s'a dus sg. viziteze pe barbatul politic 'conservator Alecu
Catargi, ruda sa.
S'a spus cii regele venise In Bucure$ti sg sondeze terenul
pentru o oarecare casatorie.
Procesul lui Georgescu Vitriol vine la iurati. Dar o
viturg de teatru se produce. Chiar In dimineata acelei zile
Georgescu evadeaza. i iatg cum.
De dimineatii se imbracg $i ese In curte. La poartg vede,
un gardian care dormiteazii. Se duce drept la dansul $i 11 scum_
turg strigandu-i :
Asa Iti faci serviciul, dormind ?...
Bietul gardian, ziipilcit $i crezand cg are de a face cu vre,
un lima demnitar, rosteste o scuzg Inganatg.
Pentru asti data te iert, 1i spune Vitriol, dar sii nu le
mai prind..
Guardul, buimacit 1$i ia pozitia $i strigg: triliti I Iar Vi-
triol ese linistit din inchisoare.
La ora 12, pe cand la Curtea cu juri se ficeau preggtiri
pentru 1nceperea judeciitei, Georgescu apare in sala $i se a$ea,
zg intr'o bancii. Presedintele 11 vede $i da ordin O. fie arestat,
tAcuzatul rgspunde cg. n'a evadat din inchisoare ci a ie$it nu-1
mai ca sii se prezinte liber Inaintea Curtii. 1

Cu apropierea deschiderei parlamentului i Inceperei,


sezonului politic activ, chestia Ghenadie muted in faza critica/
$i decisivti.
Nicolae Fleva organiza agitatia, el inventase un comiteti
de 300 care n'a existat nici odatg, $i, In numele acestui comiteti
anonim, chema pe cettitenii Capitalei la dese intruniri. Toate
cheltuelile erau sustinute de Ghenadie.
Printre cei 300 neexistenti, se aflau vreo 12 membri realf,
Intro ca.ri un cgpitan din rezervg anume Pipurici. Acest nu-
predestinat a ilustrat comitetul. Liberalii $i chiar alte voc
1

din public cand vorbeau de celebrul comitet, 11 numeau : Co-


'mitetul papuricilor lui Fleva.
Si acum dantul in chestia Ghenailie Incepe.
Lumea nolitica reintrI in plin6 agonie pe cheetie Gbe
nadie,,

www.dacoromanica.ro
219
Fiinda se stia cd regele optise cg aceasid chestie trebue
cu orice pret aplanattt, cu consimtamntul fostului mitropolit,
din trei parti se fdceau staruinte spre a se obtine demisia a-
.cestuia. Era o cursg. de intrecere, cdci se stia c, acela care va
obtine demisia, va avea situatia in mistral, i va veni la putere.
Liberalii hicrau prin Gheorghe Marzescu, profesor univer-
sitar si senator de Iasi, mare elector si mare prieten al inal-
tilor prelati. La Senat Conul Ghita" era singurul senator,
care-si avea fotoliul pe banca prelatilor.
Gheorghe Marzescu era agentul liberalilor, dar lucra si
pe socoteala sa. Siretul moldovean stia c. soarta cabinetuluii
Sturza e pecetluitti si c un alt guvern va trebui si. intervina ;
de aceea lupta din rdsputeri Pentru ca sd obting. demisia si cu
ea In mand sd se impuna.
Al doilea stdruitor era Nicolae Fleva
Dac4 Mdrzescu avea avantajul cg lucra In numele unui
partici de guverndmiint, Fleva avea celalt avantaj c ridica
strada, organiza agitatii $i forta solutia avantagioagg fostului
rhitropolit.
Fleva filen foarte dese vizite la Cglddrusani, dar nu putea
obtine dela Ghenadie deat oarecari subsidii pentru Intretine-
rea agitatiei. Dar nici attea pante cat a dorit, n'a putut stoar .
ce si nici demisiunea n'a putut-o obtine.
Fleva a fost 1ntotdeauna eel mai ahtiat om politic ca s a-
lungil la un portofoliu. Cand unii 11 povatuiau ca sit pung. mai
-multd moderatie in asalturile sale si s mai astepte, Fleva
-rtispundea :
Eu; domnilor, n'am vreme sg. astept Incep sg. Imbd-
irnesc 1

De aceea Fleva fgcea $i pe dracu ca sg aibg demisiunea


si sit devie omul situatiei. Dar toate incercdrile i-au rams
frit rezultat.
Monachul era un mare siret, el isi judecase amicii. De
aceea demisiunea n'a dat-o nici unuia, nici celuilalt.
Cfind Ghenadie a Inteles cg deocamdatg nu mai poate fi
vorba de reintronare $i and a fost amenintat cu o viatg. a-
mard la Crildrtrusani plus ateva procese scandaloase, s'a ple-
cat, Insd vddind c. i el tine situatia In mita si-a pus con-
dit i ile.
In schimbul demisiunei a cerut s i se lase existents Cu
totul liberd la mndstire si si inceteze actiunea pe tema de-
lictelor de clrept comun.
Gaud i s'a fdggcluit acestea, Ghenadie si-a fnc-reclintat de-
misiunea In mginile lui Lased!. Catargiu. S'a pretins pe acea
vreme crt Lascar Catargiu ar fi prornis lui Ghenadie ceva mai
mutt: ca la venirea sa la putere ii va readuce In scaunul mi-
ropol Han.
In iarng agitatia lncepe violentd, cu Intruniri publice,
cu manifestatii de stradd, cu asalturi asupra palattului regal, Ca

www.dacoromanica.ro
220
sarje de cavalerie st, cu tot aparatul de care se slujeau polld
ticidnu camd voiau sa ajunga la putere.
intr un moment agitatra ia proportii, intrunirite se tin
lam, in fiecare lluminica masele si armata sunt pe strada.
leva este tribunul si omul sites.
Regele, vrand sa puna capat acestei situatiuni intolerable
si stiind ca Lascar Catargiu detine demisia lui Ghenadie, II
chiama la Palat. It cere parerea asupra solutiei. Catargiu ii
raspunde ca singura solutie este schimbarea guvernului.
Te rog ia dumneata puterea, ii zise regele, i potolestd
tara.
Nu, Sire, Ii rdspunde batranul politician; liberalii au
;deschis chestia Ghenadie, liberalii trebue s'o inchida. Trebud
Aa. vin un alt guvern liberal.
Dud partidul conservator n'a luat attmci puterea, dad. s'd
putut forma ministerul Aurelian si dupa el iardsi un ministeg
Sturza, acestea s'au datorit lui Lscar Catargiu,
De ce ?
Negresit era un act foarte politic ca partidul liberal A
trezolve aceasta spinoasd chestiune, dar Lascar Gatargiu mai
Avea un alt motiv; el promisese lui Ghenaclie a-1 va readuce
tin scaun, iar aceasta stia cit nu o va putea face. Si nu o puted
trace, fiindca. s'ar fi pus In conflict cu Sinodul, care judecase
pe Ghenadie. A reintrona pe Ghenadie printfun act al parlai
anentului ar fi lnsemnat redeschiderea unui alt scandal bise-,
tricesc, cu tot partidul liberal la spatele Sinodului i cu simpap,
'Cite cunoscute ale regelui pentru partidul liberal si pentru de-
yotatul su om politic Dimitrie Sturza.
Lascar Catargiu a declinat deci oferta regelui si a mood
mandat un alt guvern liberal cu presedintele Camerei In
Trunte.
Dar Dimitrie Sturza nu voia nici sd auda de un alt guvern
liberal ; daca el nu mai putea face fatd situatiunei, s. \Tina
conservatorii, aceasta cerea el.
Sturza sustinea aceasta solutie din doul motive. Intaiut
Linda, cunostea greutatile de cari se lovea Catargiu. El stia
ca. nu va putea readuce pe Ghenadie, iar daca.-1 va readuce,
Sinodul se va Impotrivi si un alt scandal va incepe. Iai
conservatorii, in scurta vreme, vor pati ce-au ptit liberalii.
Al doilea motiv erea temerea pentru pierderea sefiei.
Desi, sustinut de rege, Dimitrie Sturza stia a nu este
popular in partidul sau si ca. foarte multi fruntasi ii sunt
potrivnici. De aceea se temea, i et; drept cuvnt, ca in ziud
in care altul mai simpatic si mai clibaciu Ii va lua locul al
ya avea si norocul de a rezolva scandalul Ghenadie, sefia par.-
tidului Ii va scapa din maini.
De altfel, sefia fara guvern nu avea nici un Inteles.
In acelas rationament 11 sustineau multi fruntasi car!
simtiau C i situatiile lot de mama Int&ia vor fi pierdute. De.

www.dacoromanica.ro
221

aceyea Sturza, membrii ocultei, actualii ministri si alti frun;


tasi nu voiau s5, audo. de un guvern Aurelian.
Dar cum scandalurile de strad5. luarit proportai mari si
mai multe ciocniri sangeroase cu politia $i cu armata se produ.,
seserk regale ordon5. lui Dimitrie Sturza a admit& un gu,
yarn Aurelian.
Tratativele .Incepurk Prima conditie imperativ 5. a lui Stun,
a si a ocultei fu Inlaturarea definitiv6 a lui Fleva. Cu nici un1
(prat Fleva in guvernul cel nou. Cum caracterul prea personal
al lui Fleva, nu convenea la nimeni $i de teama. ca acesta s5.
mu joace, in noua formatie, rolul de dictator paste capul primu-,
lui ministru, conditia fu primit5. far'a multa greutate. Tribu*
iriul fu sacrifcat definitiv. Toat5. munca si toat5. agitatia i-au
ifost zadarnice. A muncit pentru altii.
A doua conditie a fest ca din noua formatie s5. faca parte
fi unii ministri ai cabinetului Sturza. De altfel chiar Aurelian:
klorea o astfel de combinatie pentru a numai astfel ar fi putut
:avea majoritatea In parlament.
Ministerul eel nou fu compus In mijlocul celei mai marl
agitatii, si In chipul urmator : P. S. Aurelian, presedinte de
1tOnsiliu si ministru de domenii, Vasile Lasar, ministru de
Tointerne, Const. Stoicescu, ministru de externs si ad-interim la
r5zboi, Gogu Cantacuzino la finante, tefan Sendrea la jus-
titie, Gheorghe Marzescu la instructie si cults, Emanoil Po-4
rumbaru la lucrari public.
Astfel sturzistii $i oculta iletineau In acest cabinet 3 pot+
Isfolii iar ceilalti 5.
Criza mitropolitan 5. fu aplanatk cu concursul partidulut
conservator, demisiunea lui Ghenadie fu primit4 iar viitorul
initropolit brebuia sl fie Gheorghian. ;
Afacerea Ghenadie a trkit.
Singurul nemangadat a rmas Nicolae Playa, pentru care
Eolutia data conflictului a fost o mare cleceptie.
Dac 5. noul guvern a putut rezolva scandalul Ghenadie,
gntrigile din partid au Inceput de a doua zi. Ministrii Gogit
ICantaCuzino $i C. Stoicescu puneau bete fn mate guvernului:
De aceea cabinetul Aurelian n'a putut tell decat vre-o 5 luni
in Noembrie 1896 pang. la 26 Martie 1897, and a trebuit s5;
se retraga.
Cele cateva luni de guvern Aurelian au Insemnat o pa-
rioada de linists In tarn. Desi ministrul de interne Vasile Las.,
ckr era un om foarte energic, totusi sturzistii au spus a doua:
ei dup5. retragerea lui Aurelian c,{5. regale. ar fi zis :
Cat timp a lost Aurelian la guvern, n'am putut dormi
linistit.
Sturzistii au Ricut tot ce au putut spre a face ministeruld
TAurelian reputatia unui guvern moale si incapabil.
Dung formarea cabinetului Aurelian, Dimitrie Sturza a
fost ales presedinte al Senatulul. Apoi a plecat In turneu politic
ia Vipria i la Buclalesta,

www.dacoromanica.ro
222
ANUL 1897
,,Tribuna" din Sibiu anunta ca in ziva de 31 Decembrie
1896 tribunalul din Cluj a conexat pedepsele de un an si trei
tutu Inchisoare la stat pentru un articol din Jribuna" si 4
auni temnita ordinara pentru Foaia Poporului" aplicate d-lui
Mattes si l'a condamnat la un an si 4 luni temnita ordinara si
300 florini amenda.
In tar& Incepe campania In favoarea votului universal.
In Camera lupta o duce deputatul socialist V. G. Mortun, in
tam tin intruniri senatorul colonel Obedeanu, V. G. Mortun,
iVintila C. A. Etosetti, Vasile Cogalniceanu si altii.
La mrjlocul lui Ianuarie 1897 s'au fault numeroase ale-
partiale sub ministerul Aurelian. Dupa cum era obiceiul, aceste
alegeri au dat mult de lucru ziarelor si U s'a acordat o mare
influenta asupra soartei guvernului.
La Caracal (colegiul I de Camera) este ales Take Ionescu
cu 162 voturi, iar la colegiul II din Galati se declara balotagiui
fintre Nicolae Filipescu cu 409 voturi, d. Sechiari candidatull
guvernului cu 291; d. Toneanu, liberal cu 119, Ion Nemteanu
liberal 139 si Janie& Atanasiu socialist 99. Dar la balotagiu
candidatul liberal Sechiari e ales cu 537 voturi contra 452 ale
ilui Filipescu.
Maya zile mai tarziu opozitia Inregistreaza si alte sure,
case : Lascar Catargiu este ales senator la Iasi Met contra cani.
didat, iar Petre Carp senator la Vaslui.
Sturzistii acuza guvernul de incapacitate si slabiciune. Ei .
spuneau c. clack' lucrurile vor merge tot asa, In curand 1the,
ralii au sit fie batuti In toata tara.
Vasile Lascar a venit la departamentul internelor cu ye'
deri mai largi si cu idei mai moderne, el vroia sa reformeze.
administratia si sa-faca din comisarii de politie nista quasi,
magistrati. Dar In partid se formeaza, un puternic curent In,
contra lui Lascar, cei mai multi batrani liberali se coalizeal
za contra lui sub cuvant ca ataca vechile traditii ale parti4
dului. .1

Un ministru. mai mult zeflemisit decal atacat, este Stefan:


.5endrea ministrul justitiei care poarta si supranumelo de
Mon due I
De unde-i venea aceasta porecla ?
Sub guvernul lui Ion Bratianu Stefan Sendrea, profesor.
la. facultatea de drept din Iasi si om foarte bogat, a fost numit
sef a), legatiei romane dela Paris. Ministru de externe al Fran-,
tei era dutele Decazes. La o audienta, *tefan Sendrea care
nu prea era In curent cu terminologia speciala a blazoanelor
si a saloanelor, adresandu-se ducelui, i-a spus : Mon due" II
De altfel nu se stie data lucrul s'a petrecut in adevar ast.,
fel, dar ceeace este exact e ca povestea a ramas si a apasat
toga viata asupra omului.
Un alt ministru zeflemisit pentru lipsa lui de energie

www.dacoromanica.ro
223
combativa era Emanoil Porumbaru. Acesta, din cauza aparen-
tei lui blajine si cum era mic sk bnbracat dupa ultimul fawn,
purta porecla de ,,pleosnita".
In tar& se constitue Uniunea votului universal. Uniu-
nea tine o serie de intruniri publice prin tard la care vorbese
d-nii Paul Gorgos, V. Cogalniceanu, V. G. Mortun, Ion N6^
dejde, C. Mille, Vintild C. A. Rosati.
Gheorghe Panu isi intruneste partizanii la domiciliul
-sau din str. Romand si propune intrarea gruparei radicale in.
partidul conservator. I. L. Caragiale membru al gruparei sus-
3ine fuziunea. Dar cum Panu fusese solicitat si de juniMisti
ca sit intre in partidul lui Petre Carp, hotarirea lui Panu de-
cide sciziunea din partidul conservator. Junimistii inceteaza
orice colaborare cu vechii conservatori sub cuvantul ca parti-
dul acestora a abdicat dela ideile conservatoare de vreme ce
s'a putut coaliza cu radicalii lui Panu.
In Bucuresti lupta intre oculta liberala si sturzistii im.,
potriva cabinetului Aurelian-Lascar, e din zi in zi, mai cram-
Anna, caderea cabinetului Aurelian e chestie numai de sap,
tdmani.
; In Orient focul incepe sa se vadd. In Creta rascoala gre-
eilor ia proportii, razboiul turco-grec se apropie.
Cantareata Elena Teoclorini da la Teatrul National in
seara de 31 Ianuarie o reprezentatie cu opera ,,Gioconda" in
Intregul ei. Pentru intaia card aceasta opera era reprezentatd
In Bucuresti intreaga.
Societatea Presei se intruneste in adunare generala.
A Este interesant a se cunoaste proportiile acestei societ4 si ve-
.1titurile ei pe vremuri. Venitul balului mascat dat la 18 Ia-
izmarie la Teatrul National este cle 5000 lei, suma insemnatd
pc vremea aceea.
La sedin% au participat 32 membri. In comitet au fost a,
Iei: D. A. Laurian presedinte si C. Bacalbasa vice-presedinte
Icu ale 30 voturi. Membri in cernitet d-nii Al. Brailoiu, 27 vo-
turi, Stefan Ciocarlan arhitect 23, Al. Olteanu 21, M. Toncescu
18. La balotaj au fost alesi S. Mirto 14 voturi si Iganian 11, ea-
sier e ales C. Petrescu-Conduratu. tipograf.
Cenzori : Z. Arbore cu 30 voturi, Theodor Speranta 27 si
Milone Lugomiresou cu 23.
Au lost admisi noui membri : pictorul N. Vermout si pu-
blicistii: Pepin Mirto, I. Elian, Alexandrescu-Dorna, Emill
.Conduratu Grigore Conduratu si A. Obedenaru, poetul.
Razboiul turco-grec a izbucnit la inceputul 10, Febtuarid
,1897. Armata greaca primeste decretul de mabilitdrei Intailq
contigente se imbarca la Pireu spre a ocuptI.Creta. Aeeste gra.
ive evenimente decid clespre caderea cabirietillial Aurelian 'Si
,revenirea lui Dimitrie Sturza in capul afacerilor. Cel dintai
semn este alegerea lui Sturza ea presedinte al Senatului.
Beizadea Dimibrie Ghica, cunoscut mai popular sub niX-1,
Pyle do Beizade Attica, moare la varsta de peste 80 de ani4r

www.dacoromanica.ro
224

Prinful a lutat tin rol politic covr$i!O hi toate Iupte le


politice a celor din urmg 50 de ani. Intrat In viata public& ca
(conservator a murit liberal.
La sflrsitul lui Februarie, incep in Bucure*ti reprezen-,
tatiile trupei franceze de comedii : Antoine, Joset si Cocquelini
cu comedia Amants de Maurice Donnay. S:au mai jucat Les
IDemi-Vierges de Marcel Prevost $i La Parisienne de Henri
Veoque.
0 tristl veste sose$te din Paris: Alexandru Lahovary, ma,
tele conservator, moare de un atac de anghing de piept.
Lahovary a fost una din figurile cele mai originale *i mai
caracteristice ale politicei romne. Foarte integru, foarte con,
secvent, foarte talentat avea numai cusurul tinutei saje, inde-
pada In loc sg. atragg. Nu era o figura simpaticg maselor.
Totu*i acest om mfindru a fost al doilea om politic dupl.
Dimitrie Sturza care a practical In serbgrile oficiale dela pa,
aatul regal, pupa:tura mnei regelui.
Alexandru Lahovary era privit ca viitorul *ef al partidului
conservator, dar In ultimele vremuri, el pierduse aceasta spe,
rantA.
tiind cl este bolnav de inimg si far& scapare, a spus unui
prieten personal $i politic, la Paris :
Eu n'am sg fiu sef al partidului. Mai Inttliu fiindcg sunt
bolnav farg putintg de vindecare i apoi fiindcg sunt altii cart
yor trece inaintea mea.
Moartea brusca. a lui Lahovary a cgzut ca o grea lovitur/V
pentru partidul conservator care se preggtea s. ia in curndl
puterea. Dar prezenta lui Alexandru Lahovary crea o necesi
tate si din salt punct de vedere, pentru vechiul partid : Alexan,
dru Lahovary singur avea destuld autoritate moralg, destull
;talent i destula cultura spre a tine piept competitiunei lui
Petra Carp la $efia partidului. Pierind Lahovary mare parte a
tineretului ii intorcea acum privirile care *eful junimistilor.
In ziva de 26 Mairtie cabinetul Aurelian Isi d demisiu-
flea ,in urma unei cariere din cele mai agitate de intrigile of,
cultei $i a sitirzi*tilor.
Noul cabinet este astfel alcgtuit: Dimitrie Sturza, pre,5e-,
rdinte *1 externe, Gogu Gantacuzino finante, M. Ferechide in-
terne, Anastase Stolojan domenii, Al. Djuvara justitie, Spiru
Haret instructie, lonel Bratianu lucreri publice, General Be-
rendei ralzboiu.
De abea se formeazg acest cabinet si agitatia in targ.
pe .din nou.
La 30 Martie o mare intrunire publica. se tine In sala Da-
tia uncle participg vechii conservatori cu Lascar Catargiu,
unimitii cu Petre Carp *i flevistii cu Fleva. S'a proclamat
candidatura generalului Manu la colegiul 2 de Senat din Ilfov
tarnas vacant prin moartea lui D. Once
La Senat se alege pmedinte, In locul lid D. Sturm, fostul

www.dacoromanica.ro
225
mInistru Eugeniu Statescu cu 53 voturi contra 28 -date lui Pe-.
,tre Gradisteanu.
Statescu demisioneaza dar Senatul ii respinge demisia.
--La 2 Aprile au Inceput reprezentatiile trupei germane de
la Teatrul imperial din Viena in frunte cu Elisabeta Bruby,
Olga Lewinsky, losef Lewinsky, etc. S'a jucat: Nathan lnie-
Veptul. Cronica teatrali a ziarelor inteazit catoate lojile de rang
I si II erau goale.
Imparatul Wilhelm anuntase clorinta de a vizita Ro-
mania de 10 Mai, dar in fata gravelor evenimente din Orient
si-a contramandat vizita.
Eugeniu Statescu este suprtrat pa noul guvern, dar su,
parat in felul sau, se retrage ea Achile In cortsi nu anici un.
-concurs guvernului. Dorinta lui ar fi fost sa intre in guvern.
Cei mai initiati si acesta era adevarat spuneau cii States-
cu considera ca, duP6 caderea cabinetului Aurelian era drep-
tut situ ca sit prezideze noul guvern.
Totusi Statescu, care era personalitatea cea mai insemnata.
"din partidul liberal, n'a putut nici oclata fi sef de guvern.
De ce?!...
Pe cand agitatiile pe clic-stia Chenadie urmau de o pc,-
trivit cu luptele inclarjite intre cele douii particle de guverna-
Tiara, evreit, profita de prilej spre a incepe o agitatie pe ches-
ttia lor cunascutti
In luna Noembrie 1897 evreii mai ales aceia cari faceau
parte din grupul evreilot ptimanteni pornesc agitatia In po-
itriva unui proect de lege depus de catre ministrul de .rrtzboiu
tare preveclea cit tinerii cvrei sunt dispensati pe viitor de ser-
iyiciul militar.
Acest proect de lege era motivat de faptul ca se dovedise
-cum ca unii soldati evrei nu ereau credinciosi serviciului lor,
care patrie si se aratau ea o primejdie pentru apararea natio-
cnala. Negresit erea,i si evrei de buna credinta, !ma alegerea
ere aprea grou de fiicut, asa spunea guvernul.
In ziva de 25 Noembrie evreii parnanteni se Intrunese la
ala Dacia" spre a protesta in contra acestui proect de lege:
Dar pe cand evreii discutau au intrat in seta un numar de
Istudenti universitari .si au cerut sit ia parte, in contradictoriu,
la discutie. Negresit &LI dezordinea s'a produs.
Pe cand la Dacia" se petreceau aceste fapte, alti manifes-
,tanti plecau In grupuri prin cartierele evreesti si se dedeau
is manifestatium ostile. Pe strazile Sf. Vineri, Dudesti, Vtica-
resti, Cantemir, Carol, Lipscani, Virforiei, etc. au fest sParte
1:geamurt1e, iar unii evrei aU fast batuti.
Politia si armata au intervenit grabnic. Cateva arestria
t'au facut si c&iva indivizi, prinsi asupra faptului, au lost tri,
misi lnaintea justitiei
Asunra genesei acestor turburari cu caracter antisemit
15

www.dacoromanica.ro
226
yoni spune mai mult ceva mai departe cand procesul, in lung
11artie 1898, a veni in fata Curtii cu jun.
Fiindca aceste turburari, precurn e uor de inteles 0
,rfau izuuenit lam provocare pornita dela lumea political.
Ministru de interne era atunci Mihail Ferikidi ale carui
sentimerte anti-evree*ti erau cunoscute, iar in opozitie erea
Nicelae Filipescu care impartasea acelea*i simtiri. Miscarea a,
fost atunci organizatil de Filipescu cu agentii sai *i ai parti-
dului conservator. Deci Filipescu a organizat manifestatia iai
,ministrul de interne, care *tia c. manifestatia se va produce, af,
lasat sa se faca, pentru ca. apoi sa o reprime molatec si ma6
P.rzi u.
Anul 1897 sfar*e*te cu un fapt extern care pasioneaza muit)
opinia publica eNreiasca i chiar pe cre*tini : Celebrul maioni
,Esterhazy, martor principal in procesul Dreyfus, este achitat
in unanimitate de catre Consiliul de razboi din Paris.
ANUL 1898
Ann! 1898 ineepe cu un dar fticut functionarilor de dare
guvern. D. Gogu Cantacuzino, ministrul de finante. prezinta
Consiliului de mini*tri un proiect de lege prin care salariile
sunt impuse cu 5 la sutd pe luna. Proectul a fost admis faraJ
discutie.
In acela* timp un act de mare disciplina la Teatrul Na-.
tional. Aristita Rornanescu, marea artista a epocei, trecand
peste reglementul Teatrului, *i-a constituit o trupa si a facut
vn turneu in provincie. Dar Comitetul i directorui general!
Petre Gradi*teanu n'au inteles sa tolereze aceasta abatere. Ari,
stita Romanescu a lost arnendata cu pierderea salariului Pe
.15 zile si supa.iniarea indemnitatei de 200 lei dati sub nurnele
,,des feux". Aristita a mai fost avizatit ca, in caz de recidivii,
va fi eliminata din teatru. Dar facandu-se interventiuni puler-
pice, pedeapsa dnei Romanescu a fost transformata lute()
mica amenda.
In par'idul guvernamental, reincep framantarile. Ale-
mandru Djuvara ministrul industriei i*i da demisia *i intrigile
1ncep in jurul acestui portofoliu fames liber.
TJn fapt durcros emotioneaza Capitala : in urma unei
violente polemici de piesil, o intalnire cu spada se face intro
Nicolae Filipescu *i George Lahovary, directorul ziaruluit
L'Independance Roninaine.
George Lahovary nu voia sa mentina ziarul situ sub dis-
ciplina partidului conservator, fapt care enerva pe irascibilul
si violentuI Filipeqcu. 0 intalnire pe teren se hotara*te. Rezul.
tatul a fost moartea lui Lahovary.
In ziva de 14 lanuarie de dire sectia III-a a tribunaluluil
Ilfov s'a judecat prscesul. In judecata sunt dati : N. Filipescur,s,
ca autor *i d-nii N. Drosu, C. Isvoranu, Victor lonescu *i AL
Saulescu ca martori. Cei doi din urma erau martorii lui
QScU

www.dacoromanica.ro
-- 427
Tribunalul era coirpus din : P. Florian, pre$euinte, Ale4
xandrescu i Skina, iudecatori. Procuror Hamangiu.
Advoatii aptutrii sunt : Mihail Corium., C. Dissescu, Gheor-,
ghe Panu, Barbu Delavrancea, Gil. Mortun si Gernescu. Partea
Icivila are mocati pe Vasile Misir, G. Danielopol $1 Petra Gra.-
klisteanu.
Martori princiPali au lost citati : Andrei Popovici, Theodor,
ATIcarescu, Paul Rudet, doctorn nomalo, Istrati $i Tomo. Ione-
scu, Take Ionescu, G. C. Filipescu, Rubin, 13railoiu, Spnescu,
Ionel Gracli$teanu, C. Hiotu, Guyon, G. Badescu, capitan Esar,
cu si procuror Cantacuzen. Dar procesul se annana pentru 114
Februarie.
In cercurile politice lupta pentru rasturnarea guvernu,
lui urmeaza : Barbu Delavrancea. $1 Nicolae Xenopol au para,
sit pe Dimitrie Sturza si au trecut in gruparea drapelista de
L ub sefia lui P. S. Aurelian.
Un fapt senzational : mogul Sar Peladan a venit In Bu...
lcure$ti pentru o serie de conferinte. Sala Ateneului geme de
Blume pentru a vedea si auzi pe acest ,,degenerat superior", du-
.L.A. cum Pau. numit M?..x Nordau. Elementul femeesc predomi,
ina In auditor ; Sarul are o figura interesanta si sugestiva, pa,
ul $i barba neagrii, capul acoperit cu o coama stufoasa si ori,
inala, fata panda $i frumoasa incadrata cu barba bogata nea.-.
gra ca pana corbului. Nicolae Filipescu a dat San ului un
ejun la care au mai fost invitati : Constantin Esarcu, George
Duca, C. C. Arion, C. Disescu, Barbu Delavrancea, Emil Ma-
vrocordat, A. Florescu, Const. Lahovary, A. Bogdan-Pite$ti si
on C. Bacalbasa.
Sarul fusese adus In Romania de clitre Revista lleana ea
laparea sub direetia lui Bogclan-Pitesti si Ion Bacalba$a.
Doi muzicanti de valoare mor. Unul este Alexandru
Flechtenmacher. Fiu al unui avocat din Ia$i, a studiat muzica
In strainatate. A fost cel dintai director al Conservatorului din.
Bucuresti, la a caruia fundare a participat. Fletenmacher a
ifost un mare admirator al muzicii populare si romane.
Folclorist de mare valoare a scris si a lasat dupa el : Baba
Vidrca, Nunta Teirduca,scii, Nic,Forescu, Scara Mdtei, Tusa, Cer,
Optorul, Urdta Satului, Banii, Gloria $i Amorul, Cucoana Chiri-
la, Insurilleii, etc. etc.
Flechtenmalier a scris $1 Hora Unirii. Opera lui cea mai
IInsemnata a lost Fata dela Cozia cu libretul lui Eugen Carada.
Din aceast lucrare n'au mai rtimas decat prologul si actul In.
tdi, caci actul al &ilea a lost distrus de un incendiu.
Acest mare muzicant a murit In adancri sIrtircie cu o pen,
sie de nimic. Un proect pentru acordarea unei pensii de 300
.16 lunar a lost inmormantat In Cancelaria Camerei.
Fiul lui Flechtenmacher care frigIcluia sI devina un muzi.
cant genial, a murit la varsta de 20 de ani.
Celalt muzicant mort prematur acesta, a fost Cons,
tantin Caireti.

www.dacoromanica.ro
228 .
Constantin Caireti facea parte din generatia celor dintai e-
leu macedo ruinfini adu*i ca sa studieze la Bueure$ti.
Camarad admu abil, om plm de inima si foarte bun roman.
Caireti desi nu avea un volum prea mare al vocei, lotus, avandi
un simt muzical deusebit $i o mare patima artistica, a figurat
cu mull succes ea bariton la reprezentatiile Operei romane de,
curand infiintata.
Caireti a murit de tuberculoza pulmonara la Viena liT
Allgen eine Poly idinik. Era profesor de muziea, la Seminarull
Central si dirijor al Corului dela biseriea Kretulescu.
Caireti a cantat in Lucia, Traviata, Trovatore, Ernani,
Faust, Maria di Rohan, etc.
De trei saptamani ziarele dela noi, In special Universub
e plin pe intregi pagini cu clesbaterile piocesului rnarelui To.'
mancier Emi1 Zola, dat in juclecata In chestia Dreyfus. Dupd
un numar nesfarsit de $edinte $i dupa-elocvente discursuri ros-1
tile de catre avocatii lui i;ola, George Clemenceau $1 Labori.'
Curtea a condamnat pe Emile Zola la un an Inaisoare i pe
Perreux girantul ziarului Aurore, organul lui Clemenceau, It !

luni Inchisoare.
La Paris cu prilejul dcsbaterdor acestui proces s'au produs
numeroase dezordini $i fierberea a fost foarte mare in tob
timpul.
Labori $i-a sfarsit pledoaria cu vorbele : ,,Verdictul d-voa.
stra va Insemna . ,,Traiasca armata, Traiasca republica, Traias-
ca Franta, aclica : Traiasca dreptul I Traiasca. iclealul eternt"
Din sada s'a raspuns cu aplauze lungi, flueraturi $i strigate
,,Traiasca. armata, Jos jidanii!"
In ziva de 17 Februarie a murit Alexandru Beldiman,
direetorul i fondatorul Adeverului. Inmormantarea s'a facut
In ziva de 21 Februarie. In fata redactiunei ziarului a vorbiti
autrul acestor randuri iar la cimitir Constantin Mille.
Dupa un numar lung de sedinte tribunalul, care a jude-
cat procesul lui Nicolae Filipeseu, acuzat ca. a ueis in duel pe
George Lahovary, *i a dat sentinta. Filipeseu a fost osandit la
6 luni inchisoare *i 1 leu despagubire eatre partea eivila care
se desistase. Martorii au lost achitati.
Anul 1898 e caracterizat In politica dinauntru, prini
luptele ce se dau intre liberali pentru asiguaarea sefiei vii-
toare a partidului.
DrapeIitii vor sa puntt maim pe situatie $i prezinta ea vii-1
tor sef pe Vasile Lasear.
Sturza, vazand prirnejdia slabirei partidului, lncepe tra-i
tative cu drapeli$tii de sub $efia d-lui P. S. Aurelian spre al
forma un minister de concentrare, dar Vasile Lascar cere por-
tofoliul internelor ceeace Sturza $i oculta nu admit cu nici un]
pret. Ministerul de interne pentru Vasile Lascar ar fi Insem.
nat Inlaturarea lui Gogu Cantacuzino dela $efia viitoare a par-,
tidului, ceeace Lugen Carada si toata man nu puteau admite.

www.dacoromanica.ro
220
Funded Gogu Cantacuzino in caleulele oeunei nu erea ait
ceva decat omul destinat ca si pregateasca terenul pentru sefia
lui Ionel Bratianu,
Ceea ce se petrecea in partidul liberal se petrecea sub o alta
Infatisare si in partidul conservator. Impartirea conservatori-
dor in vechi conservatori i junimisti, pe langti ambitiunea lui
Petre Carp de a lua $efia Intregului partid era, insa, i celalt
motiv : grija pentru sefia viitoare.
0 lung& perioada din viata noastra publica in care s ar fi
putut face multa lucrare folositoare pentru tarii, a fost cheltui-
ta in luptele sterile pentru intaietati : portofoliile si. $efia par-
tidului.
In partidul liberal o lupta darza s'a dat pentru ca parti-
'dul sa nu cada pe mane. d-lor, Costinescu-Vasile Lascar ; in
partidul conservator multi tineri au luptat in potriva Iui Pe-
tre Carp, de si ii recunosteau superioritatea asupra celorlaltf
fruntasi. Teama nu le era de Petre Carp, dar de urmasul sau
care era Alexandru Marghiloman.
Cat timp a trait Alexandru Lahovari aeeasta teanalt era mai
mic0.; multi conservatori mare parte din tineret credeau in
$efia lui Lahovari. Insa dupa moai tea acestuia personalitatea
superioara a lui Petre Carp, rarnas far 5. rival demn de el, se
impunea. Dar Petre Carp azi, insemna Alexandru Marghilo-
Than maine.
Pe and la conservatori lupta se dedea in surdina, ea la
orice partid din opozitie, la liberali se dadea pe feta.
and s'a format ministecul P. S. Aurelian, doi tineri frun-
ta.si, doi intimi ai lui Gogu Cantacuzine, care era directorul
ziarului Vointa Nalionalti, planed din gruparea sturzist $i
'demisionara dela ziarul Voivia Nationaili, -nude erau redactori,
spre a se inscrie in gruparea drapelista. Acestia erau Barbui
Delavrancea i Nicolae Xenopol..
Defectiunile acestea impresionara neplacut pe Gogu Canta4
cuzino care vedea cu ingrijorare cum atatea elemente de va-
loare parasesc partidul.
In adeva'r, dela 1887 pana la 1898, limp de 11 ani, partidut
liberal $i gruparea ocultei pierluse un puternic manunchiu de
oamern de valoare ; Take lonescu, C. G. Dissescu, C. C. A-
nion, Barbu Delavrancea, Vasile Lasar, Emil Costinescu, P.
S. Aurelian, Em. Porumbaru, Mihail Cornea, Coco Demetres-
cu-Iasi, N. Fleva, G. D. Paladi, Gheorghe Marzescu, etc. eto,
In fata acestei situatii intunente culla eugeta sa aduca in-
ilreptare situatiei atragand alte elemente razlete.
. In aceste imprejurari se nascu icleea atragerei in partidul
iiberal a corifeilor fosti socialisti cari purtau numele de tineri
generosf
Tinerii socialisti, cari au intrat in partidul liberal se nu4
meau : Ion Nadejde, V. G. Mortun, Al. Radovici, dr. G. Rack),
:mi. G. Diamandi,_4-rul L Cantacuzino $i in& cativa de prin
oraseIe din tail.

www.dacoromanica.ro
2(.1

Dar oculta dorea sa-si atraga si pe unii liberan de mama,


trecuti acum in disidenta.
ratativele incepura cu tribunul Nicolae Maya si cu U.
D. Pa lade. Cu cel dintai negocierile nu au dus la mei un re-
zultat ; CU ccl d'al cloilea au izbutit.
Daca Fleva care era intotdeauna foarte flamand de un
portofoliu, nu s a inteles cu guvernul, cauza au fost intrigde
iui Take Ionescu $i Nicolae Filipescu.
Foarte clibaci amancloi intru a rnanui arma intrigei, de cate
,ori simteau c. Fleva este pe punctul de a ceda ocultei, puneau
In joc toate resursele mintei lor subtile si impiedicau operatia.
.tAmandoi au fagaduit Lribunului un portofoliu In cel dintai
guvern conservator. i, clupa cum se va vedea, s'au tinut de
cuvant.
In vremea de care m'a, ocup acum, Nicolae Fleva era omul
la moda, pentru posesiunea lui luptau patru grupari politica :
oculta, drapelistii, vechii conservatori si junimistii. Nimeni nu.
Intreba de iclei, de program, de trecut, de viitor, de moralitatea
publica, nimic ; interesul momentului era ca popularul $i di-
baciul agitator Nicolae Fleva sa fie Impiedicat de a da con..
curs unui partid rival. Fiindca trebue sa se stie c nimeni nu
.,prea tinea ca sa cart in casa sa pe Fleva, care era autoritar $i
loarte incomod, dar toti doreau s5. nu-1 aiba adversar.
Caci, daca ca dusrnan era. primejdios, in schimb ca prie,
ten era impovdrator.
S'a dovedit atunci ca, dintre cele patru grupari politica
gn lupta, cei mai buni recrutori Ii avea vechiul partid con-
servator, si acestia erau : generalul Jacob Lahovari, Take Io-
DeSCU i Niculae Filipescu. Mai ales cei doi din urrnb. erau
Vara pereche.
In scurt timp acestia au Putut atrage In partidul conserva-
otor un numar insemnat de valori: Nicrilae Fleva, Gh. Panu,
C. G. Dissescu, Barbu Delavrancea, desi celelalte trei partide
au pus In actiune totul spre a-i avea. Este drept s adaog cum
cit toate aceste cuceriri nu s'au datorit numai talentului iii
simpatiei recrutorilor, dar foarte mutt convingerii recrutatiloc
cum ca : pe de o parte ministerul Sturza nu inai avea decat
putine luni de trait, pe de OM parte certitudinea c& dupa mi-
nisterul Sturza, nu va pulea veni nici gruparea drapelista,
nici gruparea junimistri. Lasear Catargiu era omul indicat,
Ina de pe timpul chestiel Ghenadie, ca art ia succesiunea lui
Dimitrie Sturza.
Viitorul a argtat corn c. afara" de Gheorghe Panu, care
a lost pacalit celIali trei au fost rasplatiti Playa $i Dissescu
au primit cate un portofoliu in cabinetul Ch. Cantacuzino,
iar Barbu Delavrancea a fost numit prirnar al Capitalei.
Primariatul acesta a fost cel mai sters moment din cartea
publica a strrtlucitului scriitor.
In luna Martie 1898 lncepe Inaintea Curtii cu jurati,
juclecarea procesului unui numar de inculpati, flindeil in

www.dacoromanica.ro
231
Noembrie anul din urnitt s'au dedat la mandestattunt anti-
:Ben-Ate si vioiene impotriva populatiei evree, fapt despre care
Arn vorbit.
Actul de acuzare si explicatiile procurorului general ir
lata Curtei cu jurati sunt urmdtoarele:
Prin Noembrie anul trecut mai multi izraeliti nesocotindl
legile tdrei cari nu le dddeau dreptul de a tine intruniri pu
blice, de oarece acest drept conform art. 5 si 16 din ConstituA
4iune, apartine numai romanilor, convoacd o inbrunire in sale('
*,,Dacia", spre a protesta in contra proectului depus de mink
'strul de rdzboi si prin care tinerii israeliti erau dispensati pe,
yiitor de armatd.
La aceastX intrunire dela 25 Noembrie vine un numdr in;
emnat de studenti universitari spre a discuta netemeinicia
protestdrei.
In acea zi PO and avea loc intrunirea, o ceatrt numeroastt
le ba.eti de prvdlie sau servitori, multi din ei minori, si aHi
indivizi cu acelas grad de culturti, la care au venit sti mareas-
cit numdrul o multime de curiosi inarmati cu bastoane siL
scanduri rupte dela ldzile aflate inaintea magazinelor, avand
In frunte cateva cdpetenii, cutreerd stradele Sf. Vineri, Vacd,
Testi, Dudesti, Cantemir, Carol, Smardan, Ljpscani, Calea Vic*
toriei si altele, sparg geamurile de pe la toate pravrtliile pe
unde tree, aruncd cu pietre in geamurile unde locuiau izraeli-
Iii, infundh obloanele de fer si de scanduri, sfrtram6 tot, pd.-
trund prin unele prdvdlii, aruncrt in strada marfa pe care o
parte o iau cu dansii, sdvarsind astfel un vandalism in adev5.-
catul inteles al cuvantului.
Aceste scene de stadticie urmate si asupra unora din
izraeliti, au durat aproape doug ore and sosind forta armata.
parte dintre manifestanti s'au risiPit facandu-se nevdzuti pe
-stradele laterale, altii au fost prinsi asupra faptului de distru-
gere, altii avand asupra lor objects furate si provenite dela
prdvdliile devastate'.
Inaintea Curtei surit trimisi 16 indivizi, toti necunoscuti,
printre cari si unii minori.
Aceasta este expunerea fdcut de procurorul general si
primul procuror Caracas.
In numela apdrdrei erau inscrisi sdnorbeasca avocatii Go-
gu Florian i Mircea Dancovici.
Acum sd, vedem ce era dupd. cuhse.
'Atat in partidul liberal cat si in partidul conservator era
Ain puternic curent antievreesc. La liberali curentul 11 repre-
izenta Mihail Ferikidi, rninistru de interne iarl la conser
yatori Nicu Filipescu.
Procesul Dreyfus din Franta ndscuse Ia noi Vanuiala cunl
Ted evreii nui pot II buni patrioti ; dacd in Franta un Dreyfus'
putut comite acte de trUdare, ce va fi la noi, uncle evreii nu
au asimilat ?..De_acee.a miasterul de edzhei , duDit cum am

www.dacoromanica.ro
232

mai spus pregatise un proect de lege in virtutea caruia e4


vreii sa nu mai fie recrutati in armata. Printre tinerimea evree
s'a nascut un curent de protestare si o Puternica agitatie. mai
multe intruniri partiale avura bac, pana ce se hottri tinerea
unei mari intruniri publice la sala ,,Dacia".
Vazand ca miscarea de protestare a evreilor se intincle,
paturile antisemite se miscarti.
In ziva de 23 Noembrie un numiir de studenti universi.t
tari, incurajati si dela clubul liberal si de la clubul conserve-
thr. ocupara multe locuri in salt spre a provoca discutia in.
contradictoriu Ir acelas limp numeroase bande se formart
prin mahalale si porniia in sore sala de intrunire.
In culise se vorbea ca totul fusese pus la cale de catre
Ferikidi si Nicu Filipescu. Si in adevar grupurile care
,veneau la ,,Dacia" erau comandate de agentii electorali cu-
zoscuti din amandoua partidele de guvern.
Apoi avocatii call au luat apararea acuzatiIor erau: Gaga
Florian, militant conservator si viitor deputat de Bucuresti,
i Mircea Dancovici, secretar al lui Take lonescu.
Totus, dupt savarsirea dezordinilor dela 23 Noembrie o
scent violenti izbucni la clubul conservator in Camera de
consiliu a comitetului intre Take lonescu'si Nicolae Filipescu.
frake lonescu reprosa lui Filipescu ca a organizat devastarile,
iar Filinescu riposta ca in calitate de bun roman a facut foarte
bine ce-a lieut.
Take Ionescu ii raspunse :
,,In nuniele tau personal poti face tot ce-ti place, dar nsf
dreptul sa faci solidar particlul cu tine.
Pant acum nu-mi esti Inca sef pentru ca sa fiu obligat st
nit supui la thi cc faci".
Adevarul este ca masele au spart atunci intunirea evre-
iasca.
Acum procesul se judeca la jurati.
Pe Hug& cei doi avocati ai apararei numiti mai sus an
mai pledat In aparare d-nii locotenent Teodorescu, Mache So-
lomonescu, K. C. Atanasiu, Ionescu, etc.
In timpul pledoariei unuia dintre avocati, care aducea a.
atii evreilor, un reporter dela ziarul Bukarester Tageblatt
ia facut o intreruptie care starneste o mare agitatie in salt:
tizitatia cuprinde chiar i banca juratilor. Cu mare greutate
g3resedinte1e puLu restabili linistea impunand reporterului sal
ceara scuze.
Toti acuzati au lost achitati.
La iesire multa lume, printre care si unul dintre juratri
au tqteptat pe reporterul dela gazeta germant spre a-1 lovi ;
dar primul-procuror Caracas 1-a luat sub protectie si 1-a con-
dus pant aproape de cast.
In ziva de 12 Martie, Arhiereul Atanase Mironescu este,
ales episcop al eparhiei Brunnicului si Noului Severin cii 12S
Yoturi contra 90 date lui Calistrat Orleanu,
www.dacoromanica.ro
233
Chestia evreiasca vine in discutia Camerei printeo in-
terpelare adresata guvernului de Care deputatul.C. Politimos
la care se asociaz i deputatul C. Popovici.
Politimos ataca pe evrei spunand ca s'au inmultit pe-
sto masura. Oriuncle intra un evreu, un roman trebue sg iasL
'Acuza guvernul ca mria nici o masura pentruca sa opreasca
navala evreilor din afara.
Deputatul Vopovici vorbeste in acelas sens, sustinand ciii
daca s'ar oPri navala evreilor din afara s'ar face un mare bine
$i Romanilor si popolatiei evreiesti care e veche aci.
Ministrul de interne Mihail Ferikicli recunoaste c. interpe-
latorul are dreptate clintr'un punct de vedere: in ultimul timp
populatia evreiasca a crescut in numar Ingrijitor prin veni-,
rea evreilor din afara, ceeace constitue un pericol national O.?
economic. Guvernul insa, este atacat pe nedrept. Guvernull
pana ce nu va avea o statistica exacta. despre nurnarul popu-
latiei si calitatea fiecarui locuitor nu poate lua nici o masura.
De indata ce va poseda thate documentele pe care le-a cerut
de la autoritati, guvernul va lua masuri spre a se pune sta-
viii raului, cad evreii suet in adevar, un pericol national.
Acest discurs a fAcut o mare impresiune in thate cercurile,
mai ales in cele evreesti.
Cand de pe banca ministeriala un ministru a declarat
cum cit evreii sunt un pericol national. se intelege ca misca-
rea antisemita a luat proportii, asa ca multi evrei au inceput
ea paraseasca tara spre a se duce in America.
In anti! 1893 a fost asasinat pe stradele Sofiei, seful gu-
Fernului bulgar. Cu toate cautarile, asasinul, de si identificat,
`In'a putut fi prins. In sfarsit Inteuna din zilele lunei Martie
Rocotenentul Capeleanu, comandantul jandarmeriei din Bu-
*au dimpreuna en Gheorghe V. Niculescu se,rgentul-major, att
ty)rins pe asasin in comuna Liesti dupa ce l'au urmarit dirr
Beciu la Braila, apoi la Galati, Tecuci, Ivesti si Lieeti.
Asasinul, om de vre-o 35 ani, se numea Hahn Suila, zie
pi Mihale, zis si Bairam. Era de origing albanez.
In politica interna agitatia In contra guvernului creste pe
The ce zi, caci toate nuantele se unese contra cabinetului Slur-
ta. In ziva de 15 Martie nuantele liberale dizidente si demo-
bratice unite, tin., o foarte mare intrunire Th sala Dacia. Este
interesant de citit numele oratorilor si a fruntasilor cari au
esistat. Iatg-le: Emil Costinescu, V. A. Ureche, V. G. Mortun,
,Cornineanu, Stefan Sendrea, Vasile Lascar, Em. Porumbaru,,
gtr. Cogglniceanu, Const. Esarcu, G. Dem. Teoclorescu, N. Fle-
Mincu arhitectul, Perieteanu-Buzau, Sefendache, C. Gri,
gorescu-Ploesti, etc. etc.
Nepopularitatea guvernului creste pe fiecare zi. La Galati
Ila o alegere de -balotagiu, Gheorghe Panu, candidatul parti,
gului conservator, este ales senator cu 158, contra 113 date lui
ravel Macri, candidatul guvernului.
In Camera se petrec zilnic scene de 0 violentg neinchig
www.dacoromanica.ro
234
imita. Ziarele sum pine de tot felul de amanunte destinate
gi rascoli opinia publica. intr'una din aceste *edinte, de- Pi Ida:.
gleputatul G. Scortescu din Iasi sare la tribunal vociferand c6.!
i s'a furat o carte *i cal va reclama parchetului.
Agitatia ese in strada. Randurile .opozitiei sunt marith
ci cu alti frunta*i liberali, printre cari *i fostul ministru At/
pjuvara.
Dar guvernul Sturza nu va &des, cleat TAste un an.
Din Paris vine *tirea ca Curtea de Casatie a casat, Mira.
a trimite, sentinta care osandise pe romancierul Emile Zola
ia. un an inchisoare.
Razboiul spano-american bate la ma, telegramele a-,
runta c nici un mijloc n'a mai ra'mas spre a se impedica iz.
bucnirea ostilitatilor.
Inaintea tribunalului a venit, in fine, procksul camata-
cilcir despre care am vorbit mai de mult. .

In acest proces a pleclat multi dintre avocatii de valoare,


mai ales tinerii clebutanti, printre mi. d-nii Stavri Predescu,
Ern. Pantazi, N. Vladescu, C. Cernescu, Procopie Demetreseu;
etc. Rezultatul a fost urmatoarea sentinta :
Mtirculescu, Goklenberg, Marcu *i N. Ciurcu au fost achi-
lati : Jean Avrarnescu *i M. Zentler osanditi la cafe trei luni in.
chisoare, iar V. Rilduleseu la 2 ani.
Pe ziva de 8 Aprilie 1898, Principe le Ferdinand a fost
inaltat la gradul de general de brigada *i numit comandantuli
brigadel a 8-a in locul generalului Nilsturel. Cu aceasta inain:
tare incepe influenta printului asupra armatei. ,
Razbolul spano-arnerican izbucne*te in ziva'de 8 A:-
1)1.We. Presedintele State lor-Unite Mac Kin ley, semnand re-
zolutiile ambelor Camera americana care Insemnau un ulti.
matum dat Spaniei, ambasadorul acesteia a rspuns cerand
pa*apoartele sale.
Fapt demn de inregistrat e acala ca mai multi ofiteri *I!
sergenti romani in rezerva s'au adresat lui Don Carlos preten..!
dent la tronul Spaniei, cerandu-i sa-i inscrie in armata spai
viola care va co,!!..bate State le-Unite. I
, Insula Cuba, staPanita de Spania, era marul discordiei:
Franta anunta Expozitia ei din- anul 1900. Romania fi...2
ri invitata s participe, guvernul numeste pe Constanti4
ISLoicescu, Comisar al Romaniei, iar secretar pe ziaristul frarrl!
leez Jules Brun stabilit in Romania. Multe ziare combat owl
iolenta. aceastal numire din urma. Ziarul Adeve'ruI", care
e vremea acea era nationalist, caci era proprietatea unui ro
an, care numirea unui roman in acest post, socotind c
este o batjocura ca un strain sa ne reprezinth In strainatate-
Romania se afla Inca In vremea naiva cand presa ei err
peprezintata, in totdeauna prin ziarj*ti romani. Dar astazi k
(11928 ? L.: ,.
Rhbolul sparo-arnerican pasioneaza acum opinia p.d4'
blieq lar ziarele nublica, fire5te tot felul de stiri de fantezie.
www.dacoromanica.ro
2.35

0* teIegramb: din Budapesta anunta. c Rota spantoia se a-


m la o departare de cinci ore de New-Arork si cti se asteaptA.
bombardarea acestui ora$.
Congresul american voteaza in ziva de 14 Aprilie declara.,
rea formala de razboiu care, pana aci, se Mem fara. Indeplini-
rea acestei formalitati.
In ziva de 15 Aprilie se descopera adevarul asupra u-
nei grave erori judiciare faptuita in anul 1892.
In 1892 carciumarul Gherciu si sotia sa Anica din str. Foi-
or 50, au fost uci$i noaptea $i jefuiti. Dupa cercetarile facute
asa dupa cum se fac multe cereetari au fost osancliti Gheor-
ghe Croitoru, omul de.incredere al lui Gherciu, Ion Vaca siY
theorghe Radea. Toti la Cate 6 ani de munca silnica, desi nui
erau impotriva lor decal presumtiuni.
De inima rea, $tiindu-se nevinovat, Croitoru a murit in
Ocria. Dar tocmai cand se apropia star$itul calor 6 ani de sil.,',
nicie, o femeie anume Maria, din razbunare pe amantul ei
Mihai Gheorghe care a parasit-o, a denuntat cum ca acestal
impreuna cu alti doi sunt autorii ctrimei din Foisor.
Inspectorul de politie theorghe Otuescu luand chestiuneal
In mana, puse la punct intreaga afacere, aresta pe cei doi com-'
plici ai lui Mihai Gheorghe ca si pe acesta, $i astfel bietul Ions
Vaca, fu liberat cand mai avea cdteva luni do facut pana
.terminarea osandei. Gaud a fost liberat era numai o ruina.1
afar de tnult ii zdrunginase si pe el suferinta osandei nedrepte.
Tot astfel si Gheorghe Badea.
11.6zboiul spano-american a produs scumpirea grului'
pe.piata mondiaIa, de aceet. brutarii din Bucuresti au cerut.
Prirnariat sa le perrnita urcarca p'retului caci altfel se vor pu-
ne In greva. Primaria a luat masuri ca, in cazul acesta sa fa .
price painea I rnanutanta comunalti.
Stirikeneadevarralz cu privire la razboiul, spano-ameri-
tan se ingiultesc, Viena $i I3udapesta sunt oficine de astfel de
tiri de cele mai multe on tenctentioase.
Q telegrama din Viena anunta ca Rusia si Franta isi vorl
manifesta nemultumirea in contra Angliei pentru purtarea ei
neleala fata de Spania. i telegrama auEtriaca declara ca o con-
Ilagratie europeana arnminta. Diplornatia austro-germana ur
Tharea racirea raporturilor intre Anglia de o parte Franta sit
fRusia de alta parte.
Spre a se vedea ce proportie, avea razboiul de atunci fatal
'de uria$a inclerare dela 3914-1918, ream Maya telegrarne
culese din ziare.
Sub titlul Prima luptli pe aPt, citim :
Cairn :
Canoriera spaniol Sigera a intalnii torpilorul american
eushing came a tras foe. Sigcra a rdspuns lui Cushing care a
vaferit avarii mari da- a nutut. totufi s clistige (7) larau&
megrei".
Alta :

www.dacoromanica.ro
236

,,Guvernul On Washington a cumpiirat la Fiume 5aitki


de torpile cari fuseserd fabricate Pentru Brazilia!".
Inca una
Din Havana se anuniii eti flNa americand comandald de a,
miralul Lam.psus a apiirvt in fata portului.
S'a dat imediat cdarma in porturi. Dupe' scull limp flota
americand a inceput bombardarnentul. Forturile au rdspuns
cu energie. Ambele paTh an &as._ binet?"
Alta:
Fabrica spaniold de pral fard fum din Santa Cruz a lost
Clt uesiivdiTire distrush in urnia unei explozii. In conditiunile
actuate dezastroase guvernul... a oranduit, o aneheta.
Alta telegramd, sub titlul : Spaniolii deschid tirul".
Bateriite de Est ale forturilor din Matanzas au deschis fo-
cul asupra corabiei amirale New-York care a riispuns Fortu-
rile au tras vreo duzind de obuze dar... nici unul nu a atins
tinta".
Una bung. de tot :
Matrid, 16 Aprilie. Pdna acum cu toate spusele ziarip
tilor arnericani, forturile Havanei n'au tras nici o loviturd de
Vun cu... 2)roiectile 2" focurile de tan auzite erau semnale de
alarma ?".
Te-ai crede la un joc de copii dar nu in fata unui rtizboi
eerios. Fabrici de pulbere care sar, ia1r guvernul anuntd. ca, din
cauza Imprejurdrilor actuate a ordonat o ancbetd. In alte im-
prejurdri n'ar fi fdcut-o.
Lupta intre o canonierd i un contra torpilor botezatd
,,lupta navala".
Tunuri cari tritgeau fara proectile sau fiindca nu atingeau
tinta, guvernul cleclard crt a tras lard obuzuri.
Guvernul american care, pentru sustinerea acestui razboi
cuinpard la Fiume... ,Saizeci de torpile !...
In adevdr omenirea a Witt un urias progres dela 1898
la 1914 !...
Telegramele alarrnante erau multe. 0 telegrame din Vie-
na anunta vestea copilgreascri cum ci o canoniera austriacri.
plecand din Fhime pentru Manila, a conflagratie europeamrt
este de temut.
Dar rizhoitil acesta nu era serios din nici un punct de ve-,
dere. Nurnai concluzia a fost serioasd, fiinded Spania a pier-
clut Cuba si Havana.
In Adeviirul dela 23 Aprilie am scris sub titlul : Ras-
Loral Naval, urmaoarele randuri :
Oamenii ipestesugtdui asteptau cu mare nerdbdare riiz-
boiul naval dintre americani si spanioli.
Curiozitatea era legitimil. Cad, de cand cu inventarea
rasei, de cand cu inventarea vaselor si a tunurilor colosale, d
cnd cu invntia torpilelor i a tuturor celorlalte instrumento
ilistrugajoare care caracterizeaza marinele moclerne de rdzboifn
o mare bdtalie navala nu fusese.
Decat, s'ar Darn ed. asteptarea militarilor si relorlalti spe-
www.dacoromanica.ro
237
Piali$ti va fi inselata Inca odata. Precum razboiul.naval din-
fltre China si ,Japonia n'a putut furmza oestule inchcii conclu-
Watoare, gratie sIbbiciunei militare a chinezilor, de asemenea
1i de astg data neputinta spaniolilor face imposibilh o judecala
In lupta dela Manila, americani au pus in liMe vapoare-
le lor moderne, enormele cuirasate cat $j crucisetoarele cu
wad de otel Irma spanielii reau adus in lupta. decat tot vechile
or plutitoare din lemn, care reamintesc, de sigur, un alt de,
'zastru maritim al spaniolilor, lupta dela Trafalgar.
Bataba dela Manila n'a Putut lumina problema decat boar-
le slab. S'a putut dovedi cat de man i fulgeratoare puteri lo-
cuesc in pantecile uriasilor imbracati in otel, dar inch nu s'a
klemonstrat ce este si ce ar putea fi o lupta crancena intro
Idoua. flote deopotriva. cu numar de unitati deopotriva. inarrna-.
le i deopotriva in curent cu toate nascocirile momentului".
Acest articl fusese scris dupg batalia naval dela Manilla,
Ande flota spaniolh fusese aproape distrusa.
. Comandantul flotei americana era comandorul Gerge
Dewey, iar amiralul flotei sPaniole Montajo.
Campania impotriva primului ministru Dimitrie Stur-
4ka reincepe pe chestia nationalh si va urma aproape un an de
Wile %ea Intrerupere, pang ce in 1899 Sturza trebui sa plece
rdela putere.
De astadata Dimitrie Sturza este acuzat de trgdare natio-
itiaTh $i toatg presa opozitionista, precum si mare parte dintre
liberal Ii lovesc cu aceastg grava invinuire.
De astadatg WI cum sunt formulate atacurile :
Ziarele spun cum ca baronul Banffy ar fi trimis lui Stur4
ta. o non,' foarte violenta grin care 11 acuzg c trimtte subsidii
*colilor romnesti din Ardeal si cg, cu banii acestia se Intre-
tine si agitatia 1mpotriva statului maghiar. Sturza ar fi foA a-
menintat, cecace era prirneldie pentru existenta sa ministerialg.
Dar presa afirmg c Sturza s'a apgrat prezentand lui Banf-
Ti, printr'un trimis al Mu la Budapesta, dovezile oficiale cum
ch, in adevar subsicliile au fost trimise, insa nu de d-sa, ci
de P. S. Aurelian, pe rand acesta era prim-ministru-
Pe acest subject, lupta de ra.sturnare incepe.
Inca din anul 1866 statul roman servea, mai ales biserrcii
f. Nicolae din Brasov si eforiei gimnaziului locah subsidii
mai 1nsemnate. Aceasta devenise o indatorire. Un preot, pg-
rintele Voinea. primea bani in numele eforiei.
Phrintele Voinea insg, ar fi formulat acuzatii impotriva
lui Sturza si a political sale in chestia nalionall.
Ziarele opozitiei afirmau cum eh, suparat de aceste acuza-
Dimitrie Sturza a thiat subsidiile, ceva mai mull. luand ul-,
Cmul cupon cle 30-000 lei trimisi la Brasov sub ministerul
(Aurelian, de chtre ministrul Gheorghe Marzescu, I-a trimis Ia
Budapesta spre a face dovada cum ch aceasta trimetere nf
este opera sa.
Acum incepe marea drama In care a fost amestecat si Ta.
www.dacoromanica.ro
-- 238 .

Ice lonescu, etre, 1in cauza neputintei de a fl discret, a compro,


anis atunci situatia . Voi povesti mai departe destginuirea gre-
oalei ce a savarsit atunci, destainuire facuta fata de un numgri
restrfins da auditori in camera comitetului dela clubul conser;
vator.
In ajunul Pastelor, Banffy era in posesiunea cuponuluil)
trimis dela Bucuresti. Cu acest prilej soseste la Pasta si mtr
tropolitul Miron Rornanul. Cum afla despre sosirea sa. Banffzi
11 chiamg si ii apostrofeaza
Pang cand yeti urma cu agitatiile voastre contra statuA,
aui maghiar, primind bani din Romania ?
Mitropolitul tagadueste primirea banilor. Dar BanffA
1i area cuponul ministerului instructiei din Bucuresti, pe
care pgrintele Voinea pusese.semndtura de primirea banilor.1
Fata de aceastg dovadg, mitropolitul a blamat purtarea)
(parintelui Voinea, fagaduind c. va lua ingsuri pentru ca ase-,
anenea necorectitudini sa nu se mai repete. . .

Imediat ministrul ungar al instructiunei, anume Vasicr,


itrimite la Brasov pe un inalt functionar, devenit celebru i
iluptele noastre pe chestia nationald, pentru ca s ancheteze *
sg descopere tot co se gaseste in arhiva eforiei si a biserice-
Sf. Nicolae. Patru zile in sir a durat ancheta si din ea s'a dove.)
dit pe deplin ea Eforia primea subsidii din Romania.
In urma acestei anehete, eforia a primit din parka mil.)
mistrului Nasici o adresa prin care i se interzicka ca pe viitor4
sg mai primeascg ajutoare bgnesti din partea guvernului rc0
imam, iar guvernu) ungar se obliga a subventiona si Eforia al
biserica.
In ziva de Duminica Tomei se aduna la Sibiu Sinodulk
bisericei greco-ortodoxe care hotgri s. primeascg subventi
guvernului ungar dar cu conditiunea ca ac,esta sg nu aplicO
scolilor Eforiei legea ungard din anul 1883 care prevedea c ,

eoliI cari ii adopera peste jumatate din bugetul lor cu sub-,


ventiile guvernului sa cada sub controlul acestuia.
Aci in regatul roman agitafia politica pe aceasta chestie
ia proportii mari. Dupa lungi tratative intre particlele de opo-
zitie se hotgreste ca Take Ionescu sa interpeleze in Camera pe
Sturza. Si in ziva de 28 Aprilie interpelarea este desvoltata.
Take lonescu vorheste cu moderatiune dar atacul sau este
greu.
El acuza pe Sturza cum ca'. a deslantuit ungurilor ca gu.4*
yernele romane subventioneaza *collie din Brasov. AceastW
destginuire a fgcut-o in anul 1894 intr'o intrunire publicg din
Sala Orfeu cand a atacat guvernul conservator al lui Lascail
Catargiu pe chestia nationala.
In adevcir, ministrul ungar Vasici, in adresa trimisg Eforiei
Iscoalelor din Brasov, aminteste cum ca Sturza a dezvgluit InT1
P894 cum ca aceastg Eforie este subventionatg de la Bucurotili
Pe aceastg destginuire se intemeiaet ministrul ungar nentri
ca sit admonesteze Eforia,

www.dacoromanica.ro
239
, In Camerd, emotia este mare cand so scoald primul minis
tru ca sa raspunda.
Dupd cum ii era obiceiul Sturza rilspunde scurt dar ntt
eispunde la intrebare. El declara c. patriotisrnul KM este cu-
wioscut de un lung sir de ani pe cand Take Ionescu va ramane
cC dovecleasca dacd este in adevdr patriot. Destdinuirile din sa-
da Orfeu le tagdaue,ste dandu-le un aIt inteles iar desPre cupo-
nul cle 30.000 lei nici Take Ionescu n'a vorbit d oarece n'avem
dovacta.
, Se va vedea mai tarziu, cand Take Ionescu a precizat o'
&La acuzatiune, acum Sturza 1-a trafat de calornniator. Numai
nnorocul a cjutai atunci pe Take J011 escu care, din cauza impru-
dentei sale, era pe punctul de a fi scos din viata politica.
Deocamdata raspunsul lui Sturza nu a multumit pe ni-
aneni iar toata presa opozitiei nu'l mai numea de cat aradd-
ttorul".
; Instructiva rasplata a lucrurilor. Dumitru Sturza a veniti
la putere exploatancl chestia riationahl in potriva guvernului
;conservator, acum conservatorii vor vent la putere exploatandl
aceiasi chestie in potriva lui Dumitru Sturza.
Dar pe and Sturza n'avea in potriva conservatorilor
tnici un document compromitator, acestia aveau acum arms
puternice in contra adversacului lor. Una din aceste arme era
rota ministrului ungur Vlasici pe care o dau aci in intregimsk
ORDMUL
din 18 Aprilie 1898, trimis de ciitre Ministrul de instruclie at
ungariei J7asici, Mitropolitului Miron Roman din Sibiu. .
Exeelenta ta, domnule Arcitiepzscop ,Fi Mitropolit.
.
Ordinul din anul 1875 Nr. 559 al antecesorului, tocmai dirt
ancidentul esirei la iveald a subventiunei scoalelor din Brasov,
dispune ca scoalele confesionale din tail, precum $i orice in..
stitute de invatamant, de orice categorie si de orice grad, sus.
itinute de cornune, corporatiuni, vecinini sau privati, asemeneaP
conf..siunile si bisericile, sa nu poata cere $i sa nu poatd primil
sub nici o forma., ajutor $i subventiune materiala de la
.state streine, dela Domnitorii $i Guvernele acelora.
. Paragraful 7 al Art. de lege XXX din 1883, nu numai sus-
Aine ordinul, ci cu putere de lege declara ca, actualele $coale
anedii sustinute de confesiuni, de municipii, de comune, de
orporatiuni si de singurateci, asemenea confesiuni, ca si bi-
Mricele, la nici un caz nici nu pot cere, nici nu pot primi a.'
butor si subventiune materiald de la State streine, de la Dom.
tnitorii $i Guvernele acelora".
Din probele documentate "de cdtre tuvernul regesc estg
vident cd. scoalele a.sa numite centrale din Brasov (gimnaziu
(gm or., scoala Comerciald, scoaIa de fete si scoala elernentarall
u calcarea pe fata a numitei ordinatiuni si a dispozitiunilorl
www.dacoromanica.ro
240
lcgale $i contra categoricei i strictei opriri, au primit si au
acceptat pe ascuns, prin mijlocirea bisericei Sf. Nicolas dill
Brasov, In un lung sir de am, subventiune anuala.
Aceasta tinutti, strict oprit& prin lege, si la mai multe pro,i
yocari tMnuitti, care mai multe institute de inviittimant dint
patrie, le-a pus sub influenta material& a unui slat strein il
sub asemenea influent& a stat ani de rile far& stirea guver.t-
nului regesc unguresc, ne indreptitteste ca, fatd de scolile int
chestiune, s .se aplice cea mai strict& pedeaps& coprins6 ir
art. de lege XXX din 1883, tidied inchiderea bor.
Este de prisos sd. mai indic Excelentei Tale intru cat.1
reduce aceastg masura posibilitatea desvoltdrei civilizatiunev
la .scolile medii cu limba romaneascd.
Inainte, ins6, de a face posh de lipsd pentru executarea ad
cestor dispozitiuni ale mele, vreau so. dau posibilitatea scoa-
lelor centrals din Brasov, pentru mai deParte subsistenta $i a-,
ceasta in modul urmdtor : Si% bine voiasa, Excelenta Ta sg
aduci acest rescript, al meu la cunostinta senatului scolar ali
consistoriului archidiecesan care, dupl cum sunt informat,
5 va Intruni In sedinta cel mai in grab& -si a-i comuMca ca,
ifat& cu scolile In chestiune pentru tinuta Eforiei, care a al-
cat orclinatiunea de oprire in dispozitiunile legei, si institute
!din patrie in mod ascuns le-a pus In dependint4 materialg
'de guvernul unui stat strain, pentru aceast& tinut& in-
itentia s& alpha masura cea mai aspr& dela care, numai Ini
acel caz m'as abate dacti senatul scolar al consistoriului de
sub presidentia Exoetentei Tale, interzicand Eforiei din Bra7
soov facultatea de a primi sub orice nume $i sub orice titlul
ajutor dela guvern $i dela Domnille straine, va suplifica 161
mine pentru ajutor dela Stat spre scopul scoalelor.
In ce priveste o asemenea suplicK, pot, asigura pe Exce4
lento. Ta din capul locului despre buna mea vointd, si, Ins
legaturd cu aceasta, despre aceea ca so. phstrAm neatinsa
limbo, roman& ca limb& de propunere si caracterul confesiol
nal a scoalelor.
Primeste, Excelenta. exPresiunea sincerei tnele stirne
VLASICI
Budapesta, 18 Aprilie.
UN ORDIN ANTERIOR
Mai 'nainte -de acest ordin -de la 18 Aprilie, Mitropolitul
a primit un altul In care ministrul ungur arato. In ce chill
a aflat statul ungur despre subsidiile trimise de Romani.
Dupa aceea ordinul aminteste cum cu 80 ani mai nainta
biserica Sf. Niculae din Brasov primea donatiuni din Mun.
.tenia $i Moldova, si cum, Intr`o zi din cauza strtrel grave a
6coa1elor. fiindc& ajutorarea era prescrisd, profes. y..orvianut

www.dacoromanica.ro
241

fu trimis la Iasi ca stt capete subventie si cum legislatia


Moldovei nu a facut uz de prescriptur si a votat un ajutol
'de 200 galbeni pentru biseric a. si pentru scoal, cum dupg
aceasta si Muntenia a votat alti 200 galbeni care, dupa.' cursul
'de atunci, asigura scoalelor un venit de circa 2400 florinL
lAceasta prin anii 1861 si 1862. lata singura subventionare
care a salvat scolile si biserica din Brasov.
$i ordinul urmeaza.:
In luna lui Octom brie 1894 Dimitrie Sturza actual mi
Nistrulprezident $i ministru al afacerilor externe al Rorndniei,
a linut vii discurs la Orfeu, in care cu date a ardtat, c cel
fsicdte sume se trimit din partea guvernului consevator de
atunci $i prin a cui intermediare.
In urma acestora guvernul ungar regesc s'a vdzut slit a
:sc informa depre starea read a lucruritor $1, pe baza ace/on
'date, din care o parte vi s'au comunicat Excelenfei Voastre ln
22 Martie prin Excelenta Sa d. prim ministru, s'a convins,
c ajutorul anual dat de guvernul romdn panel la 1876 2;16,
'NM, a devenit secret si c autoritiifile sustindtoare a $coalelor,
din Bra$01), cu toatii ordinatiunea ministeriald din 1875, $4
ce e mai mult, in contra art, din lege XXX din 4833 para-i
'graf 72, Il primesc la el $i chiar urgenteazd. Din cauza acea
'sta s'a vaut necesitat a interveni la guvernul regesc romdrit
pe cale diplomaticii in chestia subventiei, o nold afirmativd
cu indicarea sumei".
In urma publiarei acestor acte citite in Camera'. de care
!rake lonescu, agitatia cupriride toate cercurile politica. Drape,
lista tin o intrunire Urgenta cu care prilei seful lor P. S. Aure-
lian face declaratii c, fat a. cu purtarea lui Dumitru Sturza',
omul acesta nu mai poate fi toIerat in fruntea guvernului.
La Senat interpeleaza Gheorghe Panu, Insa. Dimitrie Sturza
nu vrea s raspund a. nirnic; se mitrgineste a intreba pe inter,4
pelator ce voeste si in numele cui vorbeste.
Ziva de 3 Mai este serbata. cu zgomot. Este aniversarea de;
50 de ani a lui 3 Mai 1848 and peste 40 mii de Romani s'au as
'dunat Pe campul liberttitei de la Blaj spre a manifesta pentnt
libertatea nationala..
La ora 10 dimineata s'a oficiat un parastas la biserica)
Zllitari.
La ora 2 multimea s'a adunat in grdina Cismigiu 'de undel.
procesia a pornit spre $oseaua Kiselef.
La 2 jurn., cortegiul porneste. In frunte 2 muzici, apoi co41
mitetul Liget Culturale, studenti transilvaneni care purtau co,t,
carde regre si un drapel pe care area scris : Romdnia subju-1
Vata", comitetul National studentese cu steagul domnisoarelon
'dm Sibiu incadrat in negru, SocietKtile Carpali, Macedo-Rod
mdni, Dituria. Societatea aIbaneza, Societatea functionarilor
corn.ermali. $i din distanai in distantA, bandere cu insoriptiile 7,1

mPrzn luptd la izbancld, "Viata'n libertate, on moarte cerem no0


16:
www.dacoromanica.ro
242:
Prin luptii la libertate. Unirea face tliria. Unibrele martiriTor cee.
rdzbunare. Onoare martirilor. Urdrea face puterea" etc.. etc.
Procesiunea a plecat pe o ploaie mruntti, tar and a ajuna
pelerenul de lang& Velodrom pluaia era puternicti. Totust o
4nare multime a participat. Pe tog& Ga lea Victoriei ereau dra-
pele arborate si de pe ferestre se aruncau flori.
A. fost o mare zi de rf.ulegere nationard.
Cu prilejul serbtirei dela 3 Maiu ziareie au publicat Tes-
tamentul lui Avram Iancu, 11 dau aci pentru interesul cel
[pout& :
Ultima mea vointti".
Unicul dor al vietei mele e sb."-mi vgd natiunea mea Ieri:i
601, pentru care dup ti. puteri, am si lucrat pnti acum, durere
ifAra; mult succes, ba tocmai acum cu intristare vrtcl ca speran.-
4tele mele si jertfa adusil. se prefac in nimica.
i Nu stiu Cate zile ma! pot avea ; un fel de presimtire imi
pare cg. mi-ar spune c6. viitorul este nesigur. Voiesc dar si Ito-
ftaril dispun ca dupg moartea mea, toatti e.verea mea raised-
toare si nemisegtoare sil treacii in folosul natiunii, pentru aju-
tor la drepturi (Facultatea de drept) ; tare crezand a lupt6to-
trii cu arma legei vor putea scoate drepturile natiunii mele",
Campeni, U Dcceintrie ;CA
0 stire de neinchipuit, marele pictor Grigorescu, glorii
noastra, national, este victima unui atentat in propria lui'
cas6.. Un lucru cu adevkat infom.
Inteuna din zile nictorul, ne cnd. ii aranja tablourile, Sf4
.pomeneste cu vizita a doi necunoscuti. Acestia declarg c sunt
dustituWri ingrcinati de ministerul instructiei ca s faca' re-
censtimntul copiilor dati la scoal. Acesti domni se asezarti
Pe scaune fdrg. mkar a fi invitati. Apoi urmAtorul dialog ur-
4neazrt :
Gum te chiamg?
Dar m5. Intrebati zadarnic, fiindci eu n'am copii.
Cum te chiamg ? repetil institutorul rtistit.
Grigorescu.
I Si mai cum ?
Nicolae Grigorescu,
Ce meserie ai?
Nicolae ririgorescu. picto
-,- Zi mai bine, Nicolae Grigoresaf nebunuir
ine Inteles. 'revoltat, pictorul a chemat serviiorii ca sa'r
Pea afar'd pe triir.iii ministrului, dar unul clintre acestia sa
trepede la btitranul artist si-1 loveste.
' A trebuit s'a". intervie politia pentru ca institaforil Ilia
)el erav cu adevrtrat institutori sh. fie scosi. afara.
Faptul acesta este fireste instructiv,onu atat prin bruta:4''
1i1atea si lipsa de crestere a acestor membri ai corpului di-(1

www.dacoromanica.ro
243
"dactic, cai, nfar.ales Prin faptul c doi profesori in uapitala
ftdrei nu cunosteau dile este pictorul brigonescu, mania ar,
list national 1...
,,Doux pays" ar Ii spus artistul franc,ez Forain. Iar. Capel
Inaistrul Huebsch ar, fi spus altkeva 1 ?... -r
0 noud, chestiune agitd lumea si este exploatatd.tte par-
tidul conservator, aceasta e chestia demisiondrei ofiterilor4
tie cavalerje sub fostul guvern conservator al lui Lascar Ca-
Largiu.
Gaud ofiterii au demisionat, ii s'au dat asigurari cum ea/
de datd. ce liberalii vor reveni la putere, vor Si reintegrati In/
armatd; dar lucrul acesta nu s'a putut face.
Ins t. unul df,ttre demisionari, maiorul Buhlea, exasperat
td, nu i s'a dat nici un fel de satisfactie, a destainuit print
ziarele conservatoare secretele demisionarii. DestdinuiriI0
frau destul de compromittoare pentru seful partiduluiliberalf
desemnat ca flind acela care a silit pe ofiteri sd demisioneze)
resa conservatoara face mult sgomot in jurul acestei ches-r,
tiuni.
Unii clintre ofiterii demisionari au trimis martori maio-;
tului,Buhlea'fiindcd si-a al:cat jurdmantul facut de a nu di-1
yulga tainele afacerei. Insd martorii provocatorilor au Inche-I,
iat un proces verbal prin care oPreau pe mandantul lor (16'
a se bate cu maiorul Buhlea, caci a pierdut calitatea omuluii
do onoare.
0 pierdere mare pentru Anglia; marele bdrbat del
Stat Wiliam Edward Gladstone a Incetat din viatcl. In varstO
de 80 de ani.
Mare bucurie in randurile conservatorilor alegerile,
S

partiale pentru parlament, sunt o infrangere pentru guverni


La. Iasi este ales senator generalul Manu, candidatul conser-
vatorilor uniti, iar la Barlad e balotagiu intre Lupu Costache
fjunimist cu 94 voturi, Nicorescu liberal 83 voturi si Teodor,
Emandi, vechiu conservator 72.
Alegerea de balotaj se face in mijlocul cunoscutelor agi-
Itatiuni $i acuzatiuni. Presa opozitiei acuzd chiar pe Printu1
mostenitor cd in ziva balotagiului a mers la Barlad In inspec-
tie spre a impiedeca pe ofiterii opozanti ca sa voteze. Nicolae
Fleva adreseazit in Camera o interpelare guvernului In acea-
std. chestiune. Dar, totus, candidatul guvernului este britut.
Dar ciudat rezultat. Cum am aratat, la intaiul scrutiny
ambii candidati conservatori au Intrunit 166 voturi contra 83
date candidatului liberal, deci o deosebire de 83 voturi Inl
lavoarea calor dintaiu. Dar la balotagiu, in urma interventiei
formale a lui Lasear Catargiu, seful bdtranilor conservatori,
pe laugh' c,andidatul partidului su, Tlfrodor Emandi, ea sdE
se desists in favoarea lui Lupu Costache, ceeace e si Witte
acesta a lost ales cu 124 voturi contra 118, a1,3 candidabiln4
liberal. Deci o cleosebire numa de 4 voturi.
www.dacoromanica.ro
244
bin voturite canuidatului batran conservator, 35 .au (re-
cut la candidatul liberal si 30 la candidatul junimist.
Este documentar acest rezultat atat In ce se atinge despre
puterea de inriurire a guvernului asupra sufragiului restrams,
cat i despre soliditatea, principiilor alegatorilor.
SI mai spun cateva cuvinte despre razboiul spano-ame-
rican.
Daca deschizi ziarele din 1898 al credo ca spaniolii ba-
teau zilnic Pe americani.
Titlurile, deasupra telegramelor tiparite cu Mere grase,
eran de acestea : Atac american respins. Mare victorie spa-
plea. Ofensiva americana a dat gre$, etc., etc.
Care era cauza acestei falsificari a adevarului ? Cauza era:
c. tooate depealle publicate In ziarele noastre soseau de la
Wiena si dela Budapesta, iar ungurii i austriacii tineau cly
'spaniolii contra americanilor. Aceasta era nu o politica de
imPatie cordiala ci o politica de interes.
In adevar, alianta austro-germana recruta pe continent
bridle state putea In vederea marelui razboi pe carel pre-
Wftea. Spania fiind o putere continentala care putea pune pe
ipicior de razboi peste o jumatate milion de oameni, era
ain stat ce trebuia menajat, era Posibil ca In viitorul razboi
iSpania sa fie aruncata cu 500.000 oameni Impotriva Franteil
Pe cand America, ce reprezinta din punct de vedere militar si:
continental ?
Ce departe erau austro-germanii de a banui cu egg. putere
economico-militara se vor arunca Statele-Unite In balanta
-unui viitor razboiu L..
Toata ferberea pe chestia tradarei nationale inceteazt
ca prin farmec. Venind tuna Iunie. oarnenii politici se gandesc
ca prin farmec. Venind luna lunie, oamenii politici se gfindesc
mai mult la petrecerile vacantei decat la marile interese natio-
nate. Ma c te intrebi cum a fost cu putinta ca dup5 o atit
Ncle grava Invinuire adusa primului ministru, acesta sa fie 15-
sat a guverna in pace.
Fireste, Intrebarea si-o pot pune numai aceia cari nu cu-
nose moravurile politice ale epocei. Dar moravurile blajine
erau prea xumpanitoare, opozantii nu eereau mai mutt decat
isii fie adusi la putere iar In cazul de fatri, ca intotdeauna. opo-
l-zitia s'a domolit fiinclea regele Carol a fagaduit sefilor sai ca...
ila primavara se va desparti de Dimitrie Sturm.
Avand cuvantul regelui ea' Partidul conservator va vent
la carma in primavara, de ce s ce mai istoveasca oamenii in
lupte de prisos ?
Urmarea a fast o Impacare ft celor doua tabere care se
luptau la Liga Culturala
In ziva de 25 Mai se alege noul comitet al Ligei Cultu,
rale, precum urmeaza :
Poesedinte Mihail Vladescu, profesor universitar.
Nice-presedinte Barbu Delavrancea.

www.dacoromanica.ro
245
Casier, St. Perieteanu-Buzau.
Secretari : A. D. FIorescu si B. Demetrescu-Braila,
Membri: Al. Lupascu, I. C. Gradisteanu, dr: C. Istrati,
Barbu Paltineanu.
Censori : C. Radulescu-Motru, Anton Vanic si D. S. Neni-
lescu.
Un svon senzational apare in presa: Dimitrie Sturza, se-
iful guvernului, a comunicat Ligei Culturale cum ca ar clod'
rsubscrie si d-sa 5000 lei Pentru ajutorarea scoalelor din,
rasov, Insa, in Limp cat va fi consilierul regelui, fi este peste
u,inta,,, fad"' sub numele sau, de aceea subscriptia va fi
acuta pa numele sotiei sale.
! 7- 0 S tire care emotioneaz a. toate cereurile democratice
este arestarea si trimiterea la Vacaresti a invatatorului depu-
rtat de Arges C. Dobrescu-Arges.
Dobrescu-Arges era un om de o mare inteligentii, om
c.0 inulta lectura, foarto ambitios, foarte activ si cu mutt&
trecere printre taranii, preotii si Invatatorii din judetele Ar-
ges, Muscel, Olt si Mee&
Dar Dobrescu-Arges, pe langa stratucitele calitati intelec-
tuale ce poseda nu avea si caracterul la aceeasi inaltime ; pe
langa asta era si lesne ispitit de nevoia banului.
Dupb." mai multe operatiuni necorecte, ultima care 1-a dat
ile mar a lost aceea a falsului. Pe o polita in valoare de 5000
,lei a semnat pe fostul sail sacru, iar polita a scontat-o la ban-
cherul Predingher din Ploesti.
Spre a scapa de priniejdie, Dobrescu a rugat pe amicul
eau, I. Niculescu, folograf al politiei Capitalei ca sa-i vina In,
ajutor, platind el pentru moment polita, ceeace acesta a si fa,
/cut. Mai tarzin insa, prietenii certandu-se, fotograful a recla-
tmat pe Dobrescu la parchet. In urma anchetei, acesta a fost
"depus.
Dobrescu-Arges, claca ar fi avut caracter si onestitate, an
Ii avut un mare viitor, jar ichestia taraneasca ar fi hiat. Inca!
de atunci un mare avant.
Este eel dintai deputat taran, ales in mod liber si chiar
fa contra vointei exprese a lui Ion Bratianu, in toiul a tot
puterniciei sale.
Ion Bratianu era argesean, asa ca jucletul acesta 11 con-
siclera ca un tier' electoral propriu.
Dobrescu-Arges, impotriva vointei sale exprese, a lost to-
tusi ales deputat al colegiului al 3-lea de Arges. In Camera,
'Ion Bratiann insusi, de pe banca ministeriala, in calitate de
prim ministru, a cerut Carnerei invalidarea, ceeace, bine in-
teles, a obtinut foarte usor.
Dar la a doua alegere .i cu toate presiunile administrative,
Dobrescu fu ales din nou. *i tot la fel a lost ales desi corn-
batut de toate guvernelein auroaoe toate Camerele, Dana la
anul 1898.
www.dacoromanica.ro
246.

S'ar creae, poate, cd Ion Bratianu 1-a combatut din urn,


versonald, dar nu acesta e adevkul. Ion Bratianu aprecia ma
rile calitdti ale invatkorului, dar dansul intelegea uncle va
'duce Puterea prea mare a taranului devenit ur factor politic
Insemnat. Ion BrAtianu sirntea, cil Dobrescu tintea s. ajunglr'
veful unui mare partid taranesc, de aceea ii punea toate pie7'
clicile.
Dacil Dobrescu, sustinut de entuziasrnul invdtatorilor si de
Increderea tkanilor, a putut birui presiunile tuturor guver-.
nelor, a lost, insd, slab Mid de propriile lui patimi. *i acesteal
I-au biruit.
Dobrescu-Arges tintea sit devina avocat, de aceea studiase'
Ureptul si obtinuse doctoratul.
Constantin Exarcu, sarguintei caruia, patimei neobo-
site si dragostei pentru arta, Capita la si tara datoresc Palatulf
Ateneului, moare. Constantin Exarcu a murit la Govora, unde
se dusese sa-si faca cura anuala.
In testameutul sdu, fticut de cdtre Take Ionescu, Exarcu
si-a lasat toata averea Ateneului. Aceasta. avere se compunea
'din cloud case, al caror venit era, pe vremea aceea, de 14.60Q
lei anuab In plus insemnate si numeroase colectiuni de artk
tablouri, statui. Apoi manuscrise si o interesantd biblioteca.
Cu doud zile inainte de a plec,a la Govora, a chemat pe
oxocatul, cl. Constantin Disescu, ardtndu-i a. ar dori sa mci
ladaoge o dispozitie in testament, aceea de a rasa 26.000 lei'
Scoalelor rornane din Brasov, ceeace a si facut imediat..
Mare suflet, mare iubitor al artelor si mare patriot in ace+
las timp.
Executori testamentari au fost instituiti C. Disescu, Const:
Boerescu i Dumitrie (Mica, secretar general al ministerula
'de externe.
Corpul a lost asezat Pe un catafalc in mijlocul vestibululuil
Ateneului, avdnd la cap un vas raspanditor de mirezme. '
Inmormantarea s'a fkut in ziva de 12 Iunie.
In ziva de 11 Iunie se serbeazd cu mare desfasurare
pompoasa, aniversarea a 50 de ani a Revolutiei dela 1848. Dar"
Nicolae Fleva na. voit sa lase pe guvernamentali ca s serbeze
singuri ziva aceasta. i pe and guvernamentalii ascultau ser-
viciul religios dela Mitropolie, flevttij tineau o intrunire pu
blicd la sala Dacia.
Dupd* sfarsirea slujbei la Mitropolie, guvernamentalii ant
plecat in procesie &Ore Dealul Spirei, in acelas timp lie-
vitii au esit dela Dacia si au pornit spre Dealul Filaretuluti
avand muzic . in frunte.
Dar in strada 11 lunie, pe and convoiul flevist voia siT
itreacd spre Filaret, se ciocni cu masa liberala-guvernamentalg
care se intorcea dela Filaret mergand spre Dealul Spirei.
Ciocnirea s'a produs la incrucisarea strazilor 11 Iunie si
tramont, in fala biicaniej d-lui Diamandi Mavroglieni.
Guvernamentalii fiind mulL mai numerosi. avand cu ei

www.dacoromanica.ro
- 47

toatd poiitia comunald i a Statului, plus cordoane i deta$a-


mente puternice de sergenti de ora*, janclarmi cdldri si jan-
darmi pede*tri, flevitii third repecte pu*i pe goand. Nicotae
Vleva incoltit sari in trdsura veteranilor pompieri, apoi fir
iilit s sard jos. Agentii guvernamentati II urmdrird i ame-
mintard secios, tribunui i*i gdsi scaparca in trdsura inspecto-
rului de politic Mi*u Cantoniari si a ctipitanului de jandarmi
pecte*tri Maioricd Brezoianu.
. Flevi*tii s'au reconstituit, insd, dupd trecerea convoiulul
guvernamental *i au tinut meetingul lor la Filaret. Iar guver-
namentalii s'au dus in dealul Spirei *i s'au oprit in fate, Arse-
nalului armatei.
Aci era sdpata o groapd pentru punerea pietrei fundamen-
kale a monumentului pe care il veclem astazi, monument, ri-
dicat in memoria pompierilor uci*i de turci Ia 13 Septembrie
as48.
Aci au vorbit mai multi oficiali, insd discursul care a star-
nit mai multd, emotie *i mare alarrnd in tabdra guvernului, a!
fast acela al lui Nita: Sterie, carciumar din Dealul Spirei si
irunta* liberal.
Acest discurs era UN:a *i a fost citit. In rezumat, Nit
Sterie a spus : ,,Noi, Romanii, trebue sd, luptdm pentru Inde-
plinirea idealului nostru care este, sit avem o Romnie dela:
Nistru *i Xing la Mare. Trebue s luptdm pentru prosperita-,
tea patriei ca ,$i pdrintii nostri dela 184S, trebue s luptiim con-
tra vrd*ma*ilor dela rtisdrit *i dela apus".
Amanunt picant : eat la Filaret la meetingul flevist cat
$i pe Dealul Spirei, au vorbit Cate un reprezentant al studea-
g:tilor originar din Braila. La Filaret a vorbit d. Demetrescu-
"Braila, iar in Dealul Spirei Ionescu-Brdila.
Printul Ferdinand al Bulgariei vine in tard *i este pri-,
mit de regele Carol la Sinaia.
Asupra acestei vizte cercurile politice fac felurite co-
anentarii. Este sigur cd vizita are un caracter politic. Bulga-.
Pregutindu-se pentru rdzboiul in potriva Turciei altir
pretind cd ar fi vorba de un rrtzboi s&rbo-bulgar dore*tRi
66. se asigure de neutralitatea Romaniei.
Printul Bulgariei, care racea. acum a doua vizif. in Ro .
mania, era Insotit de data aceasta, i de sotia sa principesa
Maria Luisa_
Intrrim In sezonul activ politic, -de o datg. cu intrareg,
an: luna Octombrie.
Millie politica incepe cu alegerile comunale ce se vor
rpre In luna Noembrie. Ambele partide se preg6tesc de luptdi
igd $i rare oH o bdtdlie electorald va fi lost Mai crancend.,
Listaliberalior dela guvern este compusd astftl:
. La colegiul I : C. F. Robescu, Procopie Dumitrescu. di
Stoicescu, G. Asan, M. Corbescu avocet, Alecu Constanti-.
V.

escu, senator, Anghel Solacolu. D. Matak inginer, O. Meitani.


www.dacoromanica.ro
248
senators Nita Steve, Anton Vanic, D. Dobrescus protesor, Giarts,
tescu, i. Bursan, Ilie Zamfirescu droghist, G. Boamba.
Golegiul II: I. G. BibicescuVintill1 Rosati, Chintescu, preo-
tul Cutea Economu, dr. Penescu, Epaminonda Ciocaneli, N.
Darilscu, Dr. Argeseanu, Teo( tor Niculescu, C. Solacolu, A. Pe-,
trovici, G. loanitiu, N. Noreanu, Dr. Ritutoiu, Die MOrculescu,.
Conservatorii ritspund cu o list g. nu de gospodOrie ci de
aupta politicA pe care figureaza toti fruntasii consevatori af
Uunimisti . gencralul Menu, Gheorghe Cantacuzino, Ion Laho;'
yari, Menelas Ghenuani, Take Ionescu, AL Marghiloman, Ni-
cu Filipesch, etc. etc.
Lupta scrutinului de 1 Noembrie a lost foarte darzit. Au
Sost btittii, au fost capete sparte, a lost o adevarata. teroare des-
iftisurata. Dace; alegerile ar Ti fost libere, lista conservatoare
trecea cu mare majoritate la colegiul I.
Rezultatul votului dovedeste mai bine de cat 'nate. vor-.
bele acest adevtir. Iatd cifrele :
La sectia i la Primarie culoarea de Rosus.
Lista conservatoare 206 voturi.
Lista guvernamentald 158 voturi.
La seetia H Clemente., galben.
Lista conservatoare 248 voturi.
Lista guvernamentalO 153 voturi.
La sectia III Tunari, galben.
Lista conservatoare -197 voturi.
Lsita guvernamentala 252 voturi.
La sectia IV Maidanul Dulapului, Albastru.
Lista conservatoare 149 voturi.
lAsta guvernarnentala 312 voturi.
La sectia V Cuibul cu Barzd, Verde.
ista conservatoare 197 voturi.
Lista guvernamentala 302 voturi.
La sectia VI Sfintii Apostoli, Verde.
Lista conservatoare 202 voturi.
Lista guvernamentall 240 voturi.
La sectia VII Mantuleasa, Negru.
Lista conservatoare 234 voturi.
Lista guvernamentalti 374 voturi.
Lista guvernamentall, aleasse cu 1791 voluri contra lisel
tonservatoare cu 1433.
Aceste alegeri au lost de o rarK violentO. Cele mai cran:
,Icene lupte au fost In sectia Tunari, sectie renumith, pentril ba4
tOile k4i scandalurile le sub toate regimurile.
S. nu se creadil, Ina cX teroarea a lost adevOratO teroare
et a fast reprezentatg. prin scene demne de acest calificatiO
Pnin teroare In limbagiul electoral din toate vremile In tar
;mash% s'a /nteles oarecare pOrueli Intre agentii prea zelos
teari, spre a se recomanda sailor, se expuneau cu buravoint
Roviturilor, Primeau M. fie pptin sangerati spre a fi inscrisi pet.
lista victimelor .demne.clej. fi_rhispllitite de efi la venires la'
www.dacoromanica.ro
249
putere, lie multe on agentii celor doug particle se intelegeau
Intre ei, pentru ca cei dela guvern sa bat& pe cei din opozitie,
0. le rug& hainele $i sa-i s'angereze putin. Un asemenea e-,
Iroism era eartea de recomandatie pentru a doua zi.
Ziarele sunt pline cu scenele petrecute, cu biitiule, umplu
iurile de voturi i toate celelalte manopere intrebuintate de
toate guvernele.
Ingerintele incepeau in- totdeauna sii fie aplicate and se
Insera atunci and aleggtorii mai sfiiciosi se retrageau cu pru-
4entg, iar agentii opozitiei, clispareau din lupta spre a nu fi
stalciti. Nu mai ati va mai coltosi, sau cei cu cartelul, pre-
cum am spus mai sus, rirnaneau Inca in randurile intai spro
A fi vilzuti de *efi *1 spre a primi recompensele.
Conform vechiului obiceiu, opozitia batutg la colegiul I, s'a
retras protestand dela scrutinul colegiului al 2-lea, acolo undo
opozitiile n'au indraznit nici odata sr). lupte.
Dar, de est& data ingerintele au intrecut proportiile obici-
nuite, asa cA Lascar Catargiu fu delegat sa meargii la rege, *i
sari cear& casarea alegerilor Colegiului I.
Lascar Catargiu fu primit de regele Carol la Sinaia *i a-
colo obtinu fagaduinta cii, daa se va convinge prin anchet&
personala, cum ca s'au petrecut i1ega1itiii prea mari, va cere
lui Sturza sAl prezinte. un report pentru ca alegerile sii fie a-
inulate. Si, in adevar, regele, prin agentii sai, facu o anchetg
tiiscret& care fu conchizatoare.
Era clestul de cunoscut acest sistem al regelui Carol. Stand,
In totdeauna departe de luptele politice cel putin in aparentg,
eleavand nici un fel de camariltt ai nici un favorit, avea, insg.
potiOn sa personal& care Ikea tot felul de anchete.
Aceasta fiindcii n'avea nici cea mai microscopic& Increde-
ro in rapoartele oamenilor politici, cel putin in ceeace privea.
rivalitWe dintre partide.
Astfel, and opozitiile deveneau prea neribdatoare si e-
seaa in strada *i convocau mari intruniri publice, regele isi tri .
trnetea emisarii ca srt consulte starea de spirit a publicului, gi a-
ul do surescitare a opozitiei cat si afluenta dela Intruniri.
i and, duprt aceste rapoarte, constata a, In adevdr opinia pu-
blic& a parasit glivernul si a trecut dincolo, atunci numai se
lhotgra sii schimb regimul.
Ancheta Muth' de astg tlatg, i-a adus astfel de informatil
itn cat ceru guvernului anularea alegerei de la colegiul I.
Cazul era fir& precedent.
0 doarnna din Inane soc,ietate, d-na Olimpia Lahovary,
anoare qi lasg, ca ultimg dorintg, sa nu i se aducg fIori. Cu pri-
lejul acestei dorinte am scris la 10 Noembrie 1898. aceste cateva:
randurl:
www.dacoromanica.ro
250
COROANELE FUNERARE
,,Am cugetat adesea la aceasta mare contraclictie : moartea;
i florile, ei nu mi-am putut da seama de sentimentul precis
care a dictat acest suprem omagiu: florile pentru morti.
Moartea este cel mai trist eveniment al vietii fiindca e sin%
gura nenorocire nereparabild.; moartea este disparttiunea de
yeci, esto stingerea a tot ce a lost flacdrd, intunecarea a tot ce a
lost lumind, amortirea a tot ce a fost sgomot, ei, In sfareit : sfar-1
,itul !
Pentru ce, dar, sa punem atatea flori peste atata jale, pen-
tru ce sa nu avem, In momentul suprem al despdrtirii de vecil
decdt o gandire frivola in desavareit dezacord cu realitatea phsi--
hologic.?
Avea dreptate clefuncta : florile nu cresc pe sicrie".
Am reprodus aceste randuri ei am amintit cazul pentrit
cuvantul ca la acea epoca dorinta defunctei, fiind un lucru,
nou, a dat nastere discutiei In Presa.
Fiindca sunt la capitolul mortilor, amintese ca in ziva)
alegerilor de 12 Noembrie a murit unul din cei mai talentati
,oculptori ai Romdniei, sculptorul Vasilescu, cdruia ii datorimi
Monumentul Vandtorilor din Ploeeti et Monumentul dela;
Tulcea.
Vasilescu a murit tanar cnd un mare viitor II deschidea
calea catre nemurire.
Alegerile comunale i succesul obtinut de opozite prin
casarea celor din Bucuresti, incuraja opozitia si scazu mult
autoritatea guverrulni. Acum lumea era Incredintatd ca zilele
acestuia sunt numarate.
Dar, deei In Capitald, guvernul era pus, categoric, In mino-
ritate, In restul tarii nici nu se simtea, parca, cum ca guvernuli
a pierdut terenul. In adevar, de ei opozitia erea form idabila, de
51 aproape o treime a partidului liberal era In disiclentd,, de *ill
pe chestia nationala Dimitrie Sturza devenise foarte nepopular;
Aotuei, in alegerle comunale din toata tara opozitia nu putul
rizbuti dealt la Roman ei la Tecuci. Peste tot Incolo batuse gu-.
yernul.
Sufragiul restrans al epocei nu se putea sustrage Inrduri-
rilor guvernamentale, chiar atunci cand guvernul erea mize-
rabil de slabit.
In momentele In care opozitia se pregatea pentru asaltul
cel inane ei definitiv, o alta nenorocire se abate asupra regi-
,mului liberal : Gogu Cantacuzino, ministrul do finante, su.-4
lletul guvernului, reprezentantul cel mai autorizat al aea zi-
sei ,,Oculta" ei viitomul eef al partidului, moare.
Moartea ministrului Gogu Cantdcuzino a fost o grea 10-,
yitur d. pentru ftartidul liberal In general el pentru guvern in
-Epeci al.
Gcqu Cantacuzino e Pregdtea sa ia *efia partidujui du4

www.dacoromanica.ro
---- 251

p. Dimitrie t.-;turza, partizanii ii recunosteau merite msemna,


le ca barbat de stat, totusi in actiunea actualiti era prea sector.
Daca moartea lui Cantacuzino a fost pagubitoare partidu,
lui in imprejurarile grele pentru partid in care s'a produs,
pe de alta parte a lamurit situatia. Acum drumul rarnanea ti-
ther pentru fiul cel mare al lui Ion Bratianu, iar partidului i
se crutau alte lupte intestine apropiate, dna, cumva Gogu Can-
rtacuzino ar ft luat sefia. Totus, in cercurile initiate se afiime
cli acesta din walla declarase ca nu ar primi sa fie sef decat in
chip trecator intelegand sa fie numat un interimar pan g. ce
llonel I. C. Bratianu ar deveni deplin varstnic politiceste.
0 veste trista soseste din Budapesta: Alecu Bals, consu-
ul Romaniei in acel Ora, a murit de ftizie. Alecu Ba ls era unlit
din romanii cei mai inteligenti, cult, cu mult simt artistic.,
cu mult gust literar. El era prietenul mum al lui Nicu FiIipes-
cu el Filipescu fundase Epoca", cu el intrase in casa lui
Nieu Xenopolu spre a'l insulta si spre a'l lovi. i cand Xeno-
polu trase asupra agresorilor si focuri de revolver, unul din
gloante se opri in blana lui Alecu Bals.
Un incident petrecut Ia balul Curtii dela 1 Ianuarie e-.1
rnotioneaza cercurile politice. Iat. intamplarea :
In lipsa ministrului Bulgariei, d. Mincovici, secretarii A-,
,:gentiei au primit invitatiuni. Dar nestiind daca pot figura
mn gruPul diplomatilor sau in grupul agentilor consulari, au
.jcerut decanului corpului diplomatic d. de Fonton ministrul
Rusiei ca sa-i lamureasca. D. de Fonton, stiind ca la defila-
Tea dela 10 Mai fusese invitat personalul agentiei bulgare in
ioja diplomatilor, le-a ra'spuns ca pot figura cu acestia. Ins
lin incident izbucneste.
Putin inainte de aparitia regelui un aghiotant regal col.
nelul Georgescu ia de o parte pe d. Fonton, si-i face o comur
inicare. Acesta, dupa ce se invarteste putin prin sea, se aproi
pie de secretaruii bulgari, si, avand aerul c glumeste cu ei
The comunica cum ca trebue sa, schimbe grupul. Bulgarii,
(vexati, parasesc imediat balul.
Acum motivul acestui procedeu.
Dupa sarbatoarea dela 10 Mai, ministrul Turciei a pro,
tiestat pe langa guvernul roman pentru situatia data. bulgari-
[Ion Bulgaria fiind un stat tributar al Turciei, astfel a ar-
gumentat reprezentantul ei nu poate fi reprezentatrt decat
prin Ttircia. In fata acestui protest guvernul roman a trebukt
schimbe atitudinea.
Dar Bulgaria s'a simtit ofensata si un incident gray era.
pe punctul de a se produce.
A treia zi, regele Carol a trimis pe un aghiotant la Agen-
utia bulgara spre a-si exprima regretele, iar seful guvernului
a telegrafiat d-lui Ghica-Brigadieru, consulul Romaniei la So-
spre a exprima printului Ferdinand si guvernului bul-
gar aceleasi regEete.
www.dacoromanica.ro
252 -
Buturestii sunt in strbittoare teatrala, marea artista re:
rnent Elena Teodorini dt reprezentatiuni de opera la Teatrul
National.
Artiste este ovationatd, in toate serile de cdtre numero,
sul public care tixeste sala teatrului.
Intr'un interview acordat presei d-na Elena Teodorini a
spus : Studiez In totdeauna. Acum, In special mt ocup de o-
pera lui Massenet Sapho" si de opera Fedora" a maestrului
italian Giordano. Aceastt din urmd Opera care s'a jucat cu
mare succes la Milano, este o lucrare modernd de scoalt nout.'
dn stagiunea viitoare voi canta Carmen" si Navareza" dupti
invitatiunea lui Massenet".
Ziaristul care i-a luat interviewul, i-a exprmat niirarea
ct, de$i a pririsit tara de attla vreme, vorbeste totusi perfect
romnote. Elena Teodorini i-a rtspuns:
Oh 1 doi traesc mai mult in strdinatate, am rtmas, to-
tu$i romtnt. Sunt chiar $i cam $ovinista. Limba romneascd.
Imi place foarte mult. Si spre a multumi publicului bucure$,
teen care net-a facut o primire attt de strilucitt, voi ce'nta la
viitoarea reprezentantie, pe Carmen" In romneste.
In adevdr, la reprezentatie au fost In salt ovatiuni furtu-
noase, iar brava artista romtnt a fest rechematd de nenumt-
rate ori.
Dant lupta inversunatt impotriva guvernului a incetat
pentru o lunt-dout, avem la ordinea zilei miciniI ttrinoti'
din judetele Olt $i Teleorman mai ales. In aceste misciri sung
implicati socialitii Banghereanu $i Fioinescu.
Ministrul de interne M. Ferichide, a procedat atunci Cu
cea mai mare strdsnicie, a dizolvat toate cluburile socialiste
Infiintate in comunele rurale, lax pe d-nii Banghereanu si
Floinescu i-a arestat $i a fdcut st fie ostnditi ca ademenitori
ai taranilor.
Cu prilejul zilei de 24 Ianuarie, strUtoarea Unirii Prin.
cipatelor, ziarele au publicat textul Proclamatiei scrist de ed.-
tre insusi Domnitorul Cuza. Do i nu inlet In cadrul subiec,.
tului ce tratez, il public ca document interesant.
ROMANIA
Romdnilor,
Unirea este Indeplinitt.
Nationalitatea romnt este intemeiatit.
Acest fapt maret, dorit do generatiile trecute, aclamat de
,Corpurile legiuitoare, chernat cu ctldurd. la Noi, s'a recunoscut
kle Inalta Poarta, de Puterile garante $i s'a Inscris in datinele
rnatiunilor, Durnnezeul parintilor nostri a fost cu tare, a fost
u Noi.
El a Intilrit silintele Noastre prin Intelepciunea Poporujul
0 QoAdus natimest Are un falnic viituL
www.dacoromanica.ro
25,1

In zilele -de 5 si 24 lanuarie ati depus toatA a voastr6, in-.


oredere in Alesul Natiunei, ati intrunit sperantele Voastre, in-
tr'un singur Domn.
Alesul vostru v. d'a" astgzi o singurN. Romnie
VA iubiti patria, veti sti, dar, a o Intri I

Ski trgiasch" Romania!


Dat in Iasi la 11 Decembrie 1861.
Consiliul ministrillor
Moldova:
A. C. Moruzi, I. C. Cantacuzin, Al. A. Cantacuzin, Leon
Cantacuzin, Constantin titu.
Tara Bomdneascii
Dimitrie Ghica, Al. Plagino, lancu Gr. Ghica, M. adlea-
nu, C. Niculescu, Scarlat Falcoianu.
Acelora care se vor fi mirand c documentul proclamdrii
Unirei a fost publicat tocmai la anul 1861, le spunem c, in
urma Infptuirei acestut mare act, au fost Putert, printre care
_a:1111,0a si Austria, care n'au voit recunoased. Tocmai du-
p6. 2 ani a putut fi dobandita in srarsit, recunoasterea.
La inceputul lui Februarie 1899 admiratorii marelui,
B. P. Hasdeu i-au dat in restaurantul Capsa un banchet cu
prilejul ultimei sale opere: Radu Negru. Au fost de fat 43 per-
soane din elita intelectualilor $i at presei. Seria toasturilar
Ifost deschis5, de critre profesorul universitar d. C. Dissescu. Au
;toastat apoi : B. P. llasdeu, Grigore Tocilescu, C. Dumitrescu-
+Iasi, Gheorghe Panu, Tache Ionescu, D. Giani, Patra.scu, Dela-
wancea, Caragiale, Chebapcea, Barbu Valtineanu, Constantin
-Bacalbasa, Anghel Dumitrescu, Emil Costinescu, N. Fleva,
Theodor VaArescu, D. Nenitescu, N. Ath. Popovici, $mtu si
11.6dulescu-Niger.
In ziva de 1 Februarie a murit in spitalul Brncovenesc
popularul pictor si, mai ales, caricaturist C. Jiquide.
Originar din Iasi, Jiquide venise in Bucuresti unde Ri fa,
cuse repede un nume i foarte multe relatiuni.
Om afabil, simpatic, talentat si foarte muncitor, a murili
'de tuberculozrt pulmonara, A 16sat numai pAreri de rau In
prmg.
Rgacoakle tarilnesti s'au complicat cu 1116,Suri de ri-
goaro in potriva socialistilor de la orase. In Bucuresti au in-
ceput arestairile i expulzarea luoltorilor straini. Printre ceij
'expulzati erea si 1. Sache Petreanu administratorul ,,Adev6.41
rului".
Marele autor 'dramatic, I. L. Caragiale are un momeni
rde ecliosa._ Lea incredintat ITh.5.4.rcitiecrea el fac4 o Revist4 is-;
www.dacoromanica.ro
254

torica a evemmentelor celor marl ziaponate petrecute in ul-


timil 100 de ani.
De indata ce au aparut afi$ele care anuntau o noua piesa.
de Caragiale, publicul a navalit. In cateva ore au fost cumpa-
rate toate biletele, pe trei reprezentatii. Dar piesa n'a raspuns
a$teptarilor publice.
Critica a pus in evidenta c autorul a lasat in umbra,
sau nici n'a pomenit despre marile evenimente nationale pre-
curn au fost Revolutia dela 1848 $i toata domnia lui Cuza Vo-
da', dar i-a cam placut a aduce lungi laude dornniei lui Carol
Tege.
Publicul a vazut In piesa jucata un act de curtizanarie iar
nu .o opera remarcabila prin adevar istoric- De altfel piesa a
mai avut un cusur, acela ca, a fost slab jucata.
In sfar$it campania politicii de rasturnare in potriva lui
pimitne Sturza reincepe pe un picior mare, cu interpelari in.
Camera, cu Intruniri, cu violente de presa $i cu intrarea In
pscena a studentilor pe chestia nationala. Aceasta campanie va
izluce la repedea cadere a guvernului care nu mai are nici 2
fluni de viata. Chestia nationala este aceea care va rapune gu-
yernul. Arestarea a 17 studenti romani la Oradea Mare da.
aarilej Ligei Cultuirale ca sa intre in scena $i sii protesteze. .

Ministerul de razboi publicase un concurs pentru, clrt.


dire-a Cercului militar. Proiectele au fost expuse in sala Ate,
neului $i au fost 5 la numar cu moturile urmatoare : I. A.
linvinge fiinii pericol este a triumfa fara glorie. 2. Lux, 3. Mars,
1. Viribus Unitis, 5, 7.
Critica a fost favorabila proiectului Lux.
In toate cele din urma cateva luni au urmat tratative
Intre diversele fractiuni liberale : guvernamentala, drapeli.tit
an frunte cu P.. Aurelian, Emil Costinescu $i Vasile Lascar,
Nicolae Fleva care era uu razlet intre cele doua tabere $i chiar
rupul liberalilor-conservatori al lui Gheorghe Vernescu. Dar
atativele pentru o Impacare liberala generala spre a da un
$uvern al intregului partid, care sa faca noui alegeri genera.,
ae, n'au putut izbuti.
De altfel, nici conservatorii nu ra'maneau inactivi, ci adi-.
t ii Filipescu si cu Take Ionescu faceau tot ce puteau pentru
c a liberalii sa nu se uneasca. 0 asemenea unire ar fi fost fa-
UM. conservatorilor.
In cele din urma trei luni au fost puse la cale tot felul de
Combinatiuni, cea mai serioasa fiind alcatuirea unui cabinet
In frunte cu Eugeniu Statescu ; dar nici aceasta nu izbuti.
and orice speranta de refacere a partidului liberal fu.
pierduta, cand o parte dintre liberali se hotarara, pentru ras-
turnarea regimului, o lupta Inelarjita incepu.
Agitatia In contra guvernului reincepe cu chestia nationa-.
la, Lucian Bolca$, studentul roman din Oradea-Mare, cel per.
ItsLcutat de unguri i scos din $cojil soseste In Capita% si este

www.dacoromanica.ro
255
prima cu marl ctemonstratii de frtitie., Un mare proprietar cra-i
.iovean si nationalist funk:drat, anume Sava *aindnescu se oi
1ferd, ca sd. sustie pe Bo leas la studii in striniitate pe socotea-
la sa.
0 crimg, infiordtoare emotioneazd Capita la, in dimi-,
ineata zilei de 17 Februarie 1899 laptdreasa obicinuitd, a vizita
4joe locatarii casei cu No. 23 din strada Eroului, a gdsit usa
inchisd. Dupd ce usa a fost spartd s'a gdisit intr'una din midi
aclavrul locatarei, d-na Budeanu, iar pe patul din bucdtdrie
cadavrul bucdfibresei Bertha Kaisler de 35 ani. Ambele au fosti
pmorate prin strangulare.
Dupg cercetdri scurte, inspectorul de Politie Alexandru
.Bagdat, a prins pe asasin care era cosarul Dep Iohan, amantut
ervitoarei Kai 6ler.
In ziva de 21 Februarie o stire gravd care nelinisteste
pe toatd lumea se rdspandeste in Capita lg. Se anuntd, cd acce-
bleratul de Iasi a deraiat intre statiile Ciurea si Barnova, c. sunt
35 de morti, eh' printre gray rdniti e and, si Teoc lor Rosetti,
4runtas junimist sifost Prim-ministru etc. etc. Adevdrul e cu-
noscut peste doug zile. Au fost 15 rgniti. Doi morti un doma
Kanner si un fochist. Riinitii Teodor Rosetti, P. Poni fost ml-
nistru, Doctorul Pilescu, mai tarziu deputat de Constanta, e
mai serios rdnit avand fracturi la ambele picioare.
Fapt sethnificativ 'din domeniul presimtirilor, Inainte ca
D. Teodor Rosetti s'a" piece sotia sa a avut ciudata presimtire
a, unei nenorociri, si a rugat pe sotul d-sale sd-si amane plecat
rea, dar Teodor Rosetti a filcut mare haz si a plgcat. Coinci-
denta, aceastd bung prieten& a ocultismului, a dat dreptate
d-nei Rosetti.
Lupta politic& impotriva cabinetului Sturza intrg in fa-
zg clecisivd. Si tot chestia nationald e la bazA.
0 loviturd se produce. La Budapesta apare o brosurd a ba-
ronului Banffy, fostul sef al guvernului Ungar, prin care lau-
da politica acestuia si face destdinuiri grele pentru Dimitrie
Sturza seful guvernului roman.
Din aceastd brosurd ar rezulta cd. Banffy, In intelegere cu.
Sturza ar fi lucrat la distrugerea partidului national romarti
din Ardeal. Brosura. in realitate, nu era scrisg de Banffy ci
numai inspiratd de Banffy ; scrisa era asa se spunea do
cdtre celebrul Jeszensky Sandor, seful de divizie din ministe-1
rul instructiei dela Budapesta. In aceastd brosurg sunt lucruri
menite s desldntue furtuna in Romania. De pildg :
lui Frantz losef in Romilnia a pus in evidenici ca
legorica alipire a Romdniei la politica triplicei $i a facut sd cc41
rauleascii cu desdvdr$ire glasurile anti-austriace ale unora din-4
tre conservatori".
Sau vorbind de decorarea lui Iezensky cu Coroana 1104
.3n8 Mei" :

bDuPg nauralucrului, ace_aatti Clecorare az autu inaenuip),

www.dacoromanica.ro
256
alteeva decal ca, regcle Carol $i Iomnia ofieial aproba poti.
(tea inaugurata de Banffy, $i de primul sgu colaborator *an-
dor Ieszensky, seful sectiunei nationalitatilor, creata de
a3anffy".
*i mai departe :
,,Decorarea lui Ieszensky a intampinat multa vreme difi-
cultati dar baronul Banffy persistand in cererea sa, regele Ca.
rol a dat dovada. de o inaltg Intelepciune si a decorat pe Ies-
zensky, dand astfel a intelege ca agitaturii transilvaneni n'au
sa astepte nici un ajutordela Romania oficiala".
Et., etc.
Publicitatea data acestei brosuri a pus foc pulberei. De a:
curn caderea lui Sturza era sigura fiinddi era-de absoluta ne-
voe ca regele Carol, pus direct in cauza de care brosuraBanffy,
sa se desolidarizeze de actele guvernului s5u.
In Camera Incep scandeluri marl, iar afara Intrunirile pu-
blice violente $i miscarile de strada.
Pe chtstia nationala, intreaga opozitie : conservatori-ju-
yiimisti-libtrali-drapelisti, liberali de alte nuante se coalizeaza2
Lspre a da asaltul final. Petre Carp, Emil Costinescu, George
;Gr. Cantacuzino, P. S. Aurelian $i Nicolae neva cer audiente
aa rege.
In Camera discutii violente pe chestia brosurei Banffy.
Emil Costinescu $i Barbu Delevrancea isi dau demisia din Ca-
'mera.
In sfarsit In ziva de 28 Martie se tine o mare intrunire
public& In sala Dada. Toata, opozitia participa. ANA publicul
ese In strada, ocole$te prin strada Coltei si intra In strada E.
Del unde se da faimoasa lupta intre armata i mas5.
Aceasta luptti de strada in care au foqt multi contuzionati,
a dus surescitarea publica la paroxism. La clubul conservator
;se arboreaza ste,agul negru, un comitet de avocati compus din
rd-nii George Panu, M. Kornea, C. C. Arlon, B. Paltineanu si
Stavri Predescu este insarcinag sa ceara liberarea celor arestati
In timpul batallei.
Apoi s'a consituit un cornitet de rezistenta compus din:
,Take Ionescu, N. Filipescu, Titu Maiorescu, N. Fleva $1 Alf
Marghiloman.
Insfarsit ministerul Sturza Ii d. demisia la 31 Martie.
'Aceasta demisiune produce o imediata destindere a situa-
' Tiunei. Ins'a alte complicatiuni intervin chiar de a doua zi.Una
din aceste complicatiuni este moartea lui Lascar Catargiu, se-
ul partidului conservator.
Pe cand In Partidul liberal frb.'mant5,rile erau duse la a.:
ipogeuk In familia -conservatoare se faceau tratative de !rad
Olicare Intre vechii conservatori $1 junimisti.
Convingerea c5. regimul liberal va trebui s caila cat de
turand lndemna pe conservatori s5 ia pozitie si sa. se pre-
tinte uniti spre a face Dresiune asunra regelul. De altfel re.

www.dacoromanica.ro
257
gee Insust, fiind un partizan hotlirit al practicei constitutio,
Ina le engleze, uncle doug. partide se alterneaz g. la carmg, nu
kadmitea. disidentele.
Petre Carp sfarsise prin a recunoaste $efia lui Lasar Ca-
targin cat si intaetatea lui de aceea primea sa figureze inteun,
tiou guvern conservator In care Lascdr Catargiu ar fi lost
presedinte fdra portofoliu.
De aceea tratativele mergeau bine si fagadutau s dca In
gelegerea tuturor conservatorilor, cel putin cat va trai Lascgl,
iCabargiu.
Dar impotriva acestei intelegeri luptau atat unit conser,
tvatori cat si unii liberali cari, din diviziunea conservatorilor,
ar fi castigat situatiunt politica personale.
Gaud a cdzut Dimitrie Sturza aceasta era situatia In par,
tidul conservator.
La liberali era haosul desavar$it.
Ultra sfar$itul regimului sturzist un fapt interesant, do,
xeditor al silniciei acelui regim, s'a petrecut asa zicand in lu,
mea artelor. latit-1 :
Impreung. cu fratii mei Ion $i Anton Bacalba$a am.scris o
revisto, teatrald cu titlul Pardon. Aceastal revist6 avea dupg.
icum aveau toate revistele i aluziuni politico In contra gu-
vernulu.
Am cerut autorizarea comitetului Teatrului National, cAci
asa era, obiceiul. Dar directorul general, advocatul Petre Gra-
di$teanu, ne refuzg autorizarea.
Fapt ciudat si documentar al vremurilor; Petra Grg,d15,
leanu era liberal, dar liberal disident, totusi fiindcg. guver-
nut ii mentinea in fruntea Teatrului National, comise acest
atentat la libertatea gandirei $i refuza reprezentarea pe ori
care seen&
Faptul se intampla pentru Intaia oar% In Romania.
Am mars la Curtea do Ape] Toatg elita baroului s'a pre.
. Mutat la bail ca sg, ne apere. Erau acolo: Titu Maiorescu, Cor-
nea, Take Ionescu, Gheorghe Panu, Costica Disescu, etc. Dar
Curtea, tot atat de independentg. pe cat fusese Comitetul tea-
tral ne respinse actiunea.
Aceasta revist a fost jucat,I. totusi dupti &Mem lui
Pturza, --- In sala bgllor Eforiei de catre o trupa de ocazie
He sub clircctia unni aCtor ambulant de provincie anume
Xieonescu, poreclit Vampirul. Succesul piesei a lost mediocru,
teat din canzg c trupa era o trona' adunatg. de ocazie cat si
pentru c odata cu c4"derea ministerului Sturza, tot interesul
ipiesei rrizuse.
Dar ce a adus moartea lui Catargiu ?
Cand unit dintre vechii conservatori au fost informati
tZle medici cum a Lascar Catargiu este osandit si ca nu ar
tmai putea lua franele guvernului, atat Tache Ionescu cat $i
Nicu Filipescu, s'au gandit la succesie. Dupg. moartea lui
17
www.dacoromanica.ro
258-
'Alexandru Lahovari si, dupA eventuala moarte a WI Lascgr'
Cabargiu era greu de trecut peste Petra Carp. Dar Petro
Carp nu era in partidul conservator, cleci trebuia impiecficat
ca sg. intre.
Teama nu era insg, de Carp, pe Carp l'ar fi primit toti,
teama era de coca ce va urma dupg Carp, adicg de sefia viii
toare a lui Alexandru Marghiloman.
Partidul conservator nu a fost ruinat de cat din, rivall-1
tatea pentru *the dintre Alexandru Marghiloman, Take
lonescu si Ncolas Filipescu.
Vremurile si moravurile erau acestea: oamenii politjci
.1uptau nu numai pentru sefia hrediatg, dar si pentru sefia da
mains, si de poimaine, sefiile se arvuneau cu cafe 20 si 30)
de ani mai inainte.
Astfel fiind moravurile si aceasta fiind situatia, sena 1.t.4
corge Gr. Cantacuzino Conul Iorgu era hotarltg Ind
tre culise de si Lascgr Catargiu nu murise Intl,. Se va vedea;!
,acum inclatd. cg Lascar Catargiu, de si bolnav, hrgnea Incg
duzia cg va fi seful guvernulul ce va urma dupg liberaliJ
Dar la estea ca va fi chemat Iorgu Cantacuzino a avut o.
emotie atat de puternicg Incat a murit.
Moartea lui Lascgr Catarobitt a fost o loviturg neasteptatgt
De si era bolnav de inimg si condamnat farg scgpare, to-
tu nu era de crezut cg va muri chiar atunci. Iota imprejti,
rarile mortei salc :
E ora 3 dupg amiazg, Lasegr Catargiu sta In pitious$
convorhind cu cl-nii Mihail Desliu, Sturza Skeianu si Petra
Sfetescu. Acesta venise sg-i aduca vestea clemisiel cabinetuluri'
Lascar Catargiu intrerupe:
Foarte bine, a gasit ce-a cautat.
Mthail Desliu adaose cum cg regale va incredinta formaq
yea cabinetului lui Gheorghe Cantacuzino iar Catargiu ras-
punse :
Foarte bine, Cantacuzino e tartar, el va putea sg gu-g
,yerneze, eu de acuma, sunt bgtran".
Ramos singur cu De1iu, bgtranului i se fcu, deodata,
rgu, si dupg ce repet do cateva ori: ,,Mie eau", cgzu mort.
Neindoielnic ca emotia ce i-a pradus vestea cum cg ire-
gele nu'l va chema ca sa formeze ministerul, i-a dat lovi-
tura din urmg.
La autopsia facuta de Care d. dr. Minovici, s'a constatat
ca Lascar Catargiu a murit de ,,stenoza aortei". Toate Dale,
I'alte organe erau in bung stare.
Imediat comitetul partidului conservator compus din : O.;
Gr. Cantacuzino, general Manu, G. Panu, Take Ionescu, Teo
dor VAcgrescu, Alecu Catargiu si Nicolae Filipescu s'a In
trunit si a votat urmatoarea deciziune:
Ccmitetul executiv al particlului conservator, alege pe
a. G. Gr. Cantacuzino In lacul d-lut LascAr_Catargiu" pre-
edinte al comitetului executiv".
www.dacoromanica.ro
259
. Aceasta alegere era facuta spre a se inlesni tratativele ct
junimistii in vederea fuziunei celor cloua ramure conser-
yatoare.
Speranta unei impacari cu junimistii nu era Inca pier-
duta, ba unii conservatori mai intelepti o doreau fiindca
ereau incredintati ca vechiul partid conservator nu va pu-
tea guverna singur. Pentru acest motiv Gheorghe Cantacu-
zino n'a fost ales .$ef" ci nurnai piezident al comitetului e-
xecutiv. Locul de sef al partidului ramases vacant spre a a-
dement.
Dar Petre Carp n'a luat lucrurile astkl, de indata ce a
aSlat clespre alegerea de la clubul conservator a incetat tra-
tarile cu conservatorii $i s'a simtit jicnit. Razboiul cu conser-
vatorii era declarat.
A doua zi dupa moartea lui Lascar Gatargiu atilt Gheorghe
Cantacuzino cat si Petre Carp fura chemati de regele Carol,
care starui pentru impacare. Cu toate silintele regelui irnpa-
carea nu fu facuta.
Atunci s'au propus mai multe solutii, printre acestea $1 so-
lutia ca unul din sefi sit ia sefia partidului lar celalt sefia gu-.
vernului ; insa nici o staruinta nu izbuti. Petre Carp era boar-
te darz in cererile sale.
Cr iza se prelungi 13 zile, aceasta a fost cea mai lunga cria
de guvern din Gate tin minte.
Vazand ca nu e cu putinta sa impace pe conservatori care
sd-i dea un guvern tare, regele se intoarse catre liberali spas
a forma un guvern cu o parte din amicii lui Dimitrie Sturza.
$i cu o parte din liberalii cari 1-au combatut.
Combinatia care a circulat mai mult a fost un minister
prezidat de catre avocatul Take Giani, fost ministru, si a.
tunci presedinte al Camerei.
Treisprezece zile iii ir s'au tras nenumarate sfori, s'au
desteptat multe sperante si au fost pacaliti multi naivi.
Ministerul Take Giani n'a putut fi constituit, fiindca nit
1-au vrut Dimitrie Sturza si cu amicii sai. Sturza a cerut ca.
partidul liberal s'a se retraga in intregime in opozitie iar la
carma sit vie partidul conservator.
Sturza, cat si principalii sai aghiotanti, Ii dadeau seama.
ca., daca ar lasa.sa se formeze un alt guvern liberal, acesta se
ya Intitri, acesta va prezida nouile alegeri iar situatiile lor
yor fi definitiv compromise. Deci refuz hotarit de a sustine
un cabinet Take Giani sau oricare alt guvern liberal.
. Regele fu sil:l sit se reintoarca care conservatori pe care
teama de un nou guvern liberal pe alti 4 ani nu-i hotri la
amprteare.
Conservatorii batrani singuri n'aveau sorti s consti-
tue un guvern trainic. Lascar Catargiu, omul cu mare
autoritate, murise, junimistii refuzau sa colaboreze. Cu cine
.s'ar fi putut constitui ur guvern destonie de a faz%fat6, gEetzA.
tatilor zati `t.

www.dacoromanica.ro
260
Pe *de alta parte In tara partidul incepea sa se desteame;
caci unele organizatii se declarau partizane ale lui Petre Carp4
Asa se,intampla cu clubul conservator dela Craiova, al caruid
preeedYnte era Take Ionescu insuei.
Gaud vestea mortei lui Lascar Catargiu sosi la Craiova,
comitetul partidului se intruni imediat, votd *dia partiduluil
pentru Petre Carp ei trimise o telegrama la Bucureeti.
Take lonescu, care era acuzat ca cocheteaza cu junimietii7
tfu banuit imediat cum ca a operat lavitura dela Craiova. De
,aceea lua cel dintai tren, se repezi in localitatcei dupa multA
istaruinte, obtinn un razvot din partea comitetului : $efia lul
bheorghe Cantacuzino fu recunoscuta.
Vechiul partid conservator nu putea, deci, sa, ia putereat
gingur, nevoia de a castiga un concurs oarecare se impunea.
Vechii conservatori intelegeau ca, daca nu gasesc oamen
;de bung vain% in afara, de partidul lor, dar oameni cu perso
malitate e i cu popularitate, care sa le dea o mama de ajutor, vo ,
ierde situatia, Atunci, in disperare de cauza, facura apel lal
icolae Playa. .
--I Vechiul liberal 0. agitator impotriva conservatorilor, nu ?
mutea figura inteun guvern conservator, ar fi fost imoral. To.
dusi tribunul fu convins. Caci primi portofoliul domeniilor.
t. In sfareit, dupa laborioase tratative, cabinetul fu astfa
iionstituit :
Gheorghe Cantacuzino, presedintia consilitaui si internelei
`General Gh. Manu, finanteIe ;
Ion Lahovary, externele ;
I Take Ionescii, instructia;
G. Disescu, justitia;
I General Iacob Lahovari, rilzboiul ;
,Doctorul Istrati, lucrarile publice.
Wicolae Fleva, domeniile.
' Primar al Capitalei fu numit Barbu Deiavrancea, aaeme.4
mit ca si Playa din rndurile liberalilor.
Prefect al politiei generalul I. Algiu.
- Dar din ce cauza Gh. Panu n'a putut avea un portofoli4
.._ Panu era foarte dornic ca sa ajunga, ministru. and 5i-a1
,distrus partidul pentru ca sb." intro in partidul conservator, n'ail
gacut-o decat pentru ca sa poata avea un portofoliu la apropia-I
ita venire la putere a conservatorilor. Lascar Catargiu cat e
'Alexandru Lahovary, tot la fel generalul Lahovary si Take I
Mescu ii fagaduisera categoric cum ca va fi ministru. $i acu
Lp'avea nimic. ,

Inca odata : din care cauza ?


'Asupra acestei nedreptati au fast mai multe versiuni.
Intaia versiune, aceea pe care au sustinut-o In totdeaunal
rruntaeii partidului conservator, este ca regele Carol nu 1-ai
imit. Inteo convorbire pe care am avut-o mai Utrziu eu !
LleerghaLaatacuzino, acesta mi-a anu : Canc.], m'Am Dr.ezen;
www.dacoromanica.ro
261

tat la rege cu lista ministerialli, Cheorgbe vanu ngura la


,d,partarnentul lucrrilor publice, iar doclorul Istrati nu figu-
ra. Insa regele Carol s'a opus spunandu-mi : Nu refuz pe d,'
:Panu Mudd. m'a atacat, 016 am dovedit ile cand sunt pe trout
ca am iertat pe toti cei cart m'au lovit, dar 1. Panu s'a facut vi-
de un fapt mai gray, nu s'a supus legilor itCi. Cilnd at
rlovatcondamnat de tribunale trebuia, sa rarnaie si sa-si faca oH
s'anda, iar nu sa fuga In strilinatate. Un om care nu s'a supLA
Ilegitor nu poate fi ministru".
Reamintesc cit eu sfatuisem pe Panu sit nu fug5. la Parisl
dar el nu mi-a urmat parerea.
" A doua versiune, aceea care era sustinufa de Panu, este cgl
l'a prigonit Take Ionescu. Panu a crezut intotdeauna ca Take)
tIonescu, pe deoparte nu I-a agreat spre a nu avea in guvern urt
pm eu personalitate $i cu idei democratice superioare a /or
sale, pe de eta parte fitndea dorea sit aiM in guvern prietenf,
politic; personali cum erau d. Constantin Disescu si d-rul Is
fitrati. Pe de alta parte se bizuta $i pe Nicolae Fleva carele, fiin
iun fast liberal, trebuia fatal sa mearga cu el iar nu cu vechi
conservatori. Astfel, din opt mini$tri Take Ionescu ar fi avu
6,41e partea. sa trei si cu e/ patru; deci jumatatea guvernului
itinea In 'nand..
- PanX ce a murit Panu n'a ertat aceea ce numea inseldeiudi
ryiea lul Take Ionescu.
j Odata. cu cativa ani mai inainte, Take Ionescu avusese inl
prudenta sit sPue lui Panu:
Panule, de doun condee mi-e Md. In tara rom'aneas4
.si n'as voi sit le am impotriva mea, de concleiul Iuf lia5deu sl
14de al td.u.
Panu nu uttase vorba, de ac6s.a de cats ori avea prilej, la
ivea, cu toate sarcasmele sale, pe aoela pe care II bgnuia cit i
ipus bete In roate.
k In sfarsit guvernul se. constituit, parlamentul afost clizo
yat si lucrarea pentru aleger1 lrepe. Operatia nu era uaoara
Mai Intai trebuiau impartae locurile din Camera.' si din
Send intre toti fruntasii cari compuneau guvernul.
Take Ionescu lupta pe de desubt ca sa nu ramae la discrei
tia batranilor conservatori. Acum, dupit ce combinatia cu ju4
imitii cgzuse si dup6 ce Alexandru Lahovary murise, Take
gonescu Du mai vedea decal De Nicu Filipescu care-i putea gal
On cale. De aceea s'a silit s5.-I pue in minoritate absoluta. Si Vi
4va veolea, mai tarziti, ca a izbutit.
Apoi era Nicolae Fleva. Fiindcit si el avea cativo, prieteni
tipolitici, a pretins, fireste, ca acestia sit fie pusi pe listele dd
can&dati.
Dar mai era Panu. Panu suparat pentrucit nu intrase fn
guvern, trebuia Impacat pe aIt cale. Panu cerea 15 deputati Iri
Cameril, insa Take Ionescu, care conducea de fapt guvernul
S'a onus, secondat foarto bine de dare generalul Manu card
www.dacoromanica.ro
262
era unul dintre ultimii depozitari ai vechilor idei si ai vecliei
traditii consen atoate. Nu trebuiau sa intre in parlament prea
i
multi radicali cari ar fi putut falsifica fizionomia reprezen-
Virii pal ticlulut.
Apoi elau junimistii, nig, de cari nu s'ar fi putut face a-
I legei i in unelp Mc lete precum la Buzau uncle trona Alexandru
i
Marghiloman.
Pt in urmare totul era haos.
Pe de alta pat te libel alii se leorganizau, iar tott clisidentii,
-drapelic-ti si altii, N azindu-se definitiv in opozitie, furii siliti sti
faca lisle cornune cu sturzistii in toate judetele.
Pe langa toate acestea o alta prirnejdie ameninta guvernul:
seceta.
Anul 1899 a ramas in amintirea tuturor ca anul eel mai
Isecetos de cand 151 educe lumea aminte. Grane nu s'au filcut,
nutret pentru vite nu s'a facut, campiile erau arse de soare,
fiindca in touta primvara nu cazuse o picaturd de ploae ; pe
'de alLti parte rascoalele tArdnesti din urmd contribuiserti si ele
aa dezorganizarea lucrarilor agricole. Guvernul slab in corn-
' pozitia lui, era silibit si de cauze exterioare.
Petre Carp stAtea deoparte si jubila, iar ziarul gm ,,Consti-
tutionalul" acoperea de sarcasm pe Gheorghe Cantacuzino.
Se spunea c la audienta pe care a avut-o la rege, Petro
Carp, NrizAnd ea nu izbute$te sA convingil re Cantacuzino A
se decapiteze, ar fi spus regelui : -
Dacd-i a$a, Majestate, insArcinati-I pe clumnealui cu for-
marea cabinetului ; vom vedea cat are s'o dud,.
Inainte ca regele sa' inarcineze pe seful conservatorilor
cu formarea guvernuhti, In timpul lungei crize, un brarAn con-
servator intAlnindu-1 pe Carp, i-a zis :
De co nu te intelegi cu Cantacuzino ? Clef, daci nu te
Intelegi regele are sti-1 insArcineze pe el cu formarea cabine-
tului.
Atunci Carp i-a rAspuns ra2And:
SA-i cedez lui Cantacuzino ?... Dar pentruce sn-i cedez?
Fiinddi are barbete lungi? Si daa, regele I-o insArcina cu for-
marea cabinetului cu eine o O. formeze ministerul ?
$i scothnd din buzunar un carnet $i un creion le Intinse
bAtrtmului conservator. spunAndu-i :
Poftim, serte ari nurnele a opt oameni ain partidul lui
cu care Cantacuzino si-ar putea forma guvernul.
Refuzul lui Carp de a se intelege cu vechii conservatort se
Intemeia pe aceasta credintA cum a Gheorglie Cantacuzino
nu va Putea forma guvernul din lipsA de ministeriabili. $i, in
edel ilr, dupti moartea lui Alexandru Lahovari $i a lui Las-
ear Calargiu, $i prin abtinerea de a figura in combinatie a
fruntasilor junimisti precum : Petre Carp, Titu Maiorescu,
ra heo(lor Rosetti, Alexandru Margbilornan, vechiul partid con-
set x dor erv rcdus la. foatte putine personalitati clestonice de a
lua poi tofolii.

www.dacoromanica.ro
h- 263
Groala lui Carp a fost intotdeauna aceasta : a avut o pre&
'pare 'dee de Persoana sa, de calitatile sale, de grupul ,t-au *lo
A dispreWit neincetat toad, lumea ceralta. A crezut intotdeatma
'ca lard de el lumea nu se va putea misca din loc si cd nici uul
guvern, fie liberal, fie conservator, nu va putea trai In Roma,
pia. Dar tocmal contrariul s'a intampl , : lumea a mers inainte
iar Petra Carp n'a putut lua parte la -tiala publiel in proportiai
jr arilor lui calitati morale $i intelectuale.
o asemenea credinta cere o mare activitate politica care
sa nientie contactul cu masa populard. Dar tocrnai aceast4
Lpsea lui Petre Carp.
Gheorghe Cantatuzino fiind strans cu u$a, vdzandu-se ft
neputinta de a forma ministerul cu oarneni din partidul sdu, al
luat Persoane din afard, pe Nicolae Fleva, Constantn Disescu
$i doctorul Istrati.
In timpul acesta in ziva de 22 Aprihe 1899 *tiinta rom0.1
peascd suferd o grea pierdere, doctorul Asaki moare.
Doetorul Asaki rascut la anul 1855 moare in puterea var.
stei la 44 ani. Era fiul colonelului Asaki $i nepotul marelu
scriitor moldovean. Trimis la vdrsta de 18 ani la Montpellier I
Franta, a facut stralucite studii medicate, a ales specialitatee
chirurgiei $i, singurul dintre toti romanii pang atunci $i du-i
.pd el apoi, a putut obtine functia de agregat al unei facultdU
de Inedicina Ilin Franta.
Ion Bratianu, voind sa-1 atraga in tara Into-mai ca $i pe
doctorii V. Babes i Toma Ionescu 11 numi profesor la facuP
tatea de medicind din Bucuroti, printeun prect de lege spel
dial, inlriturand concursul inaintea profesorilor notri, con.i
curs pe care d-rul Asaki nu voia sa-I primeascd.
Din aceasta cauza doctorul Asaki a fost intotdeauna loviA
de ostilitatea majoritdtii meclicilor romani, mai ales a proN
ilor dela facultatea de medicind.
Datorip acestei ostilitati si a unei boale incurabile, a Orli
sit tara timp de doi ani, apoi s'a reintors spre a muri peste pu4
tin limp.
Doctorul Asaki suferea de o afectiune a aortei, complied/
cu alta a rinichilor. Cardio-renal, a fost rapus de uremia.
Sanatos, doctorul Asaki ar fi fdcut o strdlucitl c,arierd.
Cateva fapte realizate.
Prirtul Gheorghe Bibescu, fiul fostului domn al Muntej
biei, este numit cornisar al Romaniei pentru ExPozitia din!
Paris dela 1900. Tot clansul organizase $i Expozitia romar4
Idn Paris la 1889.
Profesorul Petre Poni lost ministru al instructiunei,
este ales presedinte al Acaderniei Bomane.
Consiliul comunal din Bucuresti e dizolvat iar comisia
iinterimard este astfel compusd: Nicolae Filipescu, presedinte,
#3arbu Phltineanu, Gr Capsa (Cofetarul), kmel Grddisteanu,
#1)au1 Anion si Rose Rusescu. membri. viitorul Drimar.. Bartra
Delavrancea linseste din ainisie.
www.dacoromanica.ro
264
Printul Gheorghe Bibescu refuza insarcinarea de co,
rnisar al Romamei la Expozitia din Paris, pentru cuviintul
Acl in decretul tie numire, 1 s'a omis titlul de pprint". Inteo,
Periscope adresata primului min'stru Bibescu declarl ca,
Viind mostenitorul direct al ultimului Domnitor roman ales
tpe viata inaintea lui Cuza, nu crede c Constitutia 11 opreste.
ade a intrebuinta acest titlu. Dar regale Carol a inteles altfel
Ponstitutia. Deci ,Gheorghe Bibescu n'a primit insarcina-.
trea ce i se dase.
La Iasi isbuenesc grave turburdri antisemite, au fost ca-
pete sparte, batai groaznice, pravalii devastate. Armata a in-
tervenit *i s'a ciocnit cu multimea. Au fost arestati studentul
Drighen Carp *i Constantinescu, directorul ziarului Antise,
mita
De altfel miscarea antisemita incepe sa se intincla, turbu.-
rani antisemite izbucnesc la Galati, Braila, etc., etc.
Alegerile pentru parlament se fac in aceeas atmosfera.
ca in totdeauna. Guvernul este aliat cu junimistii in cateva
tiudete, dar in cea mai mare Parte lupta singur. Rezultatul
yictoria stralucita a guvernului.
Doua vesti deosebite, una trista, alta vesell.
Vestea trista este aceea a batranul profesor Stefan Mi-
all'ilescu, a fost gitsit mort In gradina Cismegiului. Stefan
Mihaileseu, unul dintre cei mai eminenti profesori secun-
bald, scriitor i conferentiar distins, a fondat, dimpreuna cu
D. Aug. Laurian ziarul Romania Liberli. In ultimul timp
Ifrumoasa lui inteligenta cazuse. Intr`o burial dimineata din
luna Iunie 1899 si-a tras un glonte in cap.
Vestea vesela a prinderea lui Ion Pipa vestitul asasin al
parciumarilor. -Ion Pipa a fost prins dupa ce a fast ranit de
catre soldatul frunta* Mogosanu, care, facand parte dinteo
patruld, l'a recunoscut pe strada. Totusi la operatie s'a cons-
tatat ca glontele era de revolver nu de arma Manlicher. A-
reasta ar fi dovada cum ca i sergentii de oras au tras in el
pe cand ii goneau.
Ion Pipa era de fel din satul Corbeanca de langa Tecuci:
rA mrturisit el a ueis 3 carciumari.
In Slatina izbucnise o gravl raseoala Viraneasel. Pri-
mele stiri area ca armata adusa din Craiova a trebuit sg.
Eustie o lupta erancenl cu taranii infuriati. Mai 11101 a lost
lupta. cu baionetele dintr'o parte si cu ciomerele din alta .
ttpoi s'au tras salve care au omorit mai multa lume.
Adevarul asupra acestei misclri este urmaturul:
Candidat la colegiul al III-lea de Camera, ca indepen-,
bent, era tin domn Bogdan-Pitesti, om inteligent dar lipsit
le ork2 scrupul. Foarte activ a facut o puternica propaganda,
juznd de toate miiloecele dernagogice si necrutand nici o
inanoperl. Dandu-se drept fiul natural al lui \Todd Cuza, a
Sug_egtiouat pe tarani pang a-i pune in stare de revoltii.

www.dacoromanica.ro
- 265
La Bucuregi e "agitatie mare. Dar, ca in totoeauna brdiq
nea i linistea se restabqesc repede.
Camerile se deschid. Pre*edinte al Camerei este ales
Constantin 016nescu cu 105 voturi contra 20 date colonelula
Rasnoveanu tot conservator. La Senat e ales prevdinte Com-,
tantin Boerescu cu 76 voturi contra 27 date lui Teo( lor Ro.
setti junimist.
In ziva de 3 Iu lie a fost inagurat in squarul Ateneului
bustul poetului Enchita Vacarescu, bustul este opera sculpto-i
rului Hegel. A luat parte la festivitate lume putind. Cateva
doamne ; cativa studenti i frunta$ii : V. A. Urechil, poetul
iVlahutd, Sta'ncescn, Vlddescu, Tocilescu, Coculescu, Sefen-.
dache, Porumbaru Em., colonel T. Vacarescu, colonel dr,
Teohari, Hegel, C. I3alcescu, Burada si Raureanu.
Enachita Vdcarescu a murit la 1797.
In Franta incepe judecata marelui proces Dreyfus.
"Rata lumea pune un mare interes ca s urmdreasca peripe-
tiile, mai ales evreii cari sunt atat de numero$i. In acela.s,
Limp vine stirea a a izbuonit in Paris o puternicd. miscare
antisemitd. Unul din fruntasii acestei mi*cari, anume Guerin
se inchide lute() casa din strada Chabrol care este casa Ma-4
relui Occident", se haricadeaza *i lupta contra politiej_ si. ar,
matei. Aceasta cas1 a pnimit numele de Fortul Chabrol".
Strada Chabrol da in Rue du Faubourg Montmartre", in
cartierul Teatrului Folios Bergeres".
_ 0 veste tristA ne sose$te, advooatul Dimitrie Chebapcea,
in om inteligent. cel mai tare advocat la Curtea de Casatie,
s'a inecat, in raul Lotru, in spatele mandstirei Bistrita din ju.
betul Ramnicul cu capitala \Mee& -

Chebapcea nu iubise apa in toafa viata lui, de aceea apa


a cautat sa-*i razbune. Chebapcea a intrat in ap 5. sa se seal-
'de. Ori a avut o congestie, ori o crampa din cauza ca apa era
foarte rece. Chebapcea se nAscuse la 1850 in ordselui Reni
din Basarabia-
In timpul acesta hberalii sturdzisti incep sa se reorgani.
zeze. Un numar de tineriiidin nou intrati in partid organil
eazit pentru $eful alungat dela guvern sub acuzarea tradarei
un banchet in sala Hugo din dosul Bancei Nationale. La a.,
cest banchet s'au rostit discursuri de apoteozare a lui Sturzaa
asigurandu-1 ca in curand va reveni la putere cu o aureola
si mai mare. Fapt semnificativ pentru moralitatea. politica al
tarei si pentru seriozitatea opiniei publice este a omul suit
sa piece dela guvern atuzat ca ar fi un tradator de neam. in
rApriie 1899, revine la guvern in Februarie 1901. Nici doi
ani n'au trecut si totul a fost uitat-
Cu Incetul lumea incepe sa nu mai creadii nici in vorbe riiet
In fapte si un val de scepticism se lasa asupra tuturor cons-I
tiintelor.
RAscoalele sangeroase din Olt erau pe punctul da 4

www.dacoromanica.ro
266
iirovoca o criza ministeriala. In adevar Nrcozae Maya, tribun;
at poporului, cum il numeau in serios admiratorii i In i-
ronic aclversarii era atacat fiindca statea Intr'un guvern;
care \carcase sangele poporului.
Fleva s'a dus in peisoana la Slatina ca sa urmareasca an
cheta si sa faca una perSonala. Acolo s'a dovedt ca, deasupra
.motivului general al taranimii de a fi nemultumita : lipsa de
gatimant si mizeria clasei, se altoise propaganda lipsita ,de ,

scrupul a lui Bogdan Pitesti. Precum am mai spus, acesta era


Inn om fara scrupul, un arivist cinic si 1:16 deasupra, un de
generat inferior.
In campania lui electorala intrebuinta toate ma.noperile
'bane ca sa. insole mintile inculte. Cum am spus se dedea drept.
copil natural al lui Cuza-Voda si ca dovacla purta. la el unl
i..,ortret al lui Cuza. Arlitandu-1, spunea taranilor ca si Cuza.
ca si el, purta barbison. Apoi tinea pe piept, ascunsa sub ji-t,
Idea incheiata pana la guler o mare icoana. In propaganda;
lui nesanatoasa, in oricare casa. de tarani uncle intra, scotea
icoana si silea pe Wan sa faca semnul crucii, sa pupe icoarba
si sa jure ca II va vota. Iar el 1ura, fa'and aceiasi manopera,
et, daca va fi ales va da pamant taranilor. Nu era dar de
m,rare ca taranii sa fi mers pana la moarte pentru ca sal
aleaga pe Bogdan-Pitesti.
In urma anchetei, demagogul cinic a fost arestat iar, du,.
pa. aceea, conform bunului obiceiu al tarii, liberat. *i aface-
rea a lost clasata.
D. Scarlat I. Ghica este numit director general al tea,-
trului. Bcpertoriul stagiunei e publicat, el e constituit din piece
originale si traduceri. Este interesant sa. se stie care era reper-
lanaI acum 29 ani.
Piese originale: Femeea , drama de B. P. Hasdeu ; Sine
tiana si Penolea, legenda-feerie de Vasile Alexandri ; Ovidiu.'
drama de acelas ; Camatarul, comcdie de Gr. Ventura; Dupg
despartenie, drama de Marian ; Iorgu dela Sadagura, come-
die de Alexandri ; Lapusneanu, drama de Iuliu Rosca; Na-?
pasta, drama de I. L. Caragiale; C4ndidat i deputat, comedie
de Sion; Dornnita Elena, drama de Coknovici; Sterian Patitu;
comedie de Pantazi Unica; Jucatorii de carti, comedie de Ha.-.
ralamb Lecca; Tudorache Sucitu, comedic de Toneanu i Ma'
rinescu; 0 soare la mahala, comedic de Costache Caragiale ;
Ali Baba, feerie de Mircea Demetriade ; Crai de Ghinda, co--
media de V. Leonescu; ljn apartament, comedie de I. L. Ca-:
ragiale; Clind vrea feincia, comedie de Radulescu-Nger; Trei
Crai dela Racarit, comedie de 13. P. lIa5deu.
Din aceste piese, zece din ele, se dedeau pentru Intaia
oara, celelalte erau lucrari aproape antideluviene. Piesele tra',
duce nu le mai insir, cad nu prezintil nici un intere.s. Voi
cita Ins cele cmci localizttri : Pristorita Carpatilor db N. D.
Popescu, Secretarul general si Cinematograiul de P. Crusti;

www.dacoromanica.ro
--- 201
Crima unei mame, 'de Husar, $i Falanga juna, de I. Suchianu;
La Pescariile statului isbucneste un scandal mare, era
ciancena hipta intre cei cari voiau sit le concesioneze la aren-
't:Iasi i cei cari voiau s urmeze exploatarea in regie. D. dr. An-.
tipa, directorul pescariilor era de aceasta din urma parere. Dar,
'dovedindu-se la acest serviciu nereguli mari si lipsuri de bani,
Nicolae Fleva a cerut consiliului de ministri inlocuirea d-rului
rAntipa. In consiliu, insa, a ramas in minoritate. Numai ge-
neralul Lahovary i-a sprijinit cererea pe cand ceilalti mi-
nistri, mai ales generalul Manu, I-au c,ombatut.
Publicul incepe sa fie emotionat de noul razboi intro
'Anglia $i Transval. In ziva de 17 Septembrie telegraful anunta,
ca presedintele Kruger a declarat razboi Engliterei. Ostilitatile
au si inceput imedrat. Declaratia de razboi a lost facuta in ur-
Ima ultimatului trimis Transvaalului de catre guvernul englez,!
riclup staruintele imperialistului Chamberlain, cu urmatoarele
i5 puncte : 1. Dreptul electoral pentru oricine dupa 5 ani do;
locuire in Transvaal; 2. Independenta judecatordor; 3. Desfiin-41
tarea monopolului asupra dinamitei ; 4) Distrugerea forturilog)
'din Iohanesburg; 5) Inviltarea lirnbei engleze in scoli.
Un fapt nou, nou din toate punctele de vedere produce,
rsul, hazul sau furia. D-rul Istrati, ministrul de lucrari pu-.1
Nice fiind atacat prin ziarul oficios al partidului liberal ,,Vo-,
into. Nationala' si acuzat ca altadata venea in redactia acestui
ziar ca sa aducti. stiri, trimite acestui ziar urmatoarea tele
gramal
Redactiei Vointei Nationale,
Reveniti asupra dezmintirei ce v'am dat relativ la pretinsa
comunicare din Parte-mi a unui raport al meu din 1893.
Afirmati un neadevar i vS. dau cea mai formala des-
mintire.
De and exista ziarul d-voastra nu i'am trimis spre pu-
blicare decit pe la 1886, un studiu relativ la necesitatea de a se
educe in tail d-nii Asachi $i Babes, si altul prin care expu-
neam lucrarile a doi chimisti romani.
Nu am lost in redactia d-voastra decal o singura data pen-
thi a protesta contra unor murdarii ce ati publicat pe socoteala
mea luand ca tema spiritismul, care nu poate fi inteles de
oameni fS.rS. cinste si Third. Dumnezeu.
Toate elucubratiunile $i insultele ce-ati publicat acum in
tirma dovedesc starea sufleteasca a nenorocitului vostru scrib
decadenta ziarului Vointa Nationala".
Istrati

ir
In oras mare haz. Doctorul Istrati, adeptul lui B. P. ilas-
,deu era cunoscut ca spiritist. Faptul ca a luat apararea spiri-
tismului In calitate de ministru si ca a trimis o telegram's'.
in asemenea termeni unui ziar, a fost desanrobat hi cercurile
politico uncle s'a facut mare haz.

www.dacoromanica.ro
268
Ceara tfai mult, (elegrama nici na lost plLiL, dar trithisg
ea nota ministeriala.
_ La Roma se Intruneste congresul orientali$tilor sub pre.
,gidentia invgtatului Cordier. Romitnii sunt reprezentati prin-
[leo delegatie in frunte cu V. A. Ureehe,
V. A. Ureche a Prezentat un memoriu in care a criticat
aucrarile existents printre care multe sunt platite de inamicii1
tromanilor. Congresul primeate cu unanimitate o propunere
pe viitor colectionarea hartilor etnografice ale Europei o-
trientale sti se faeg sub controlul congresului, independent de
orice tendinta po1itic i avgnd in vedere numai adevarul.
S'a tratat chestiunea macedo-vromang gi cea albanezg. Au
yorbit din partea romnilor d-nii Ureche, Mitescu, Burada,4
iSeeara, Iliescu, Apostoliu, Romagcu si Radulescu. Romnii au ?
trepurtat un frumos succes in explicatiile lor.
La palatul de justitie se face alegerea consiliului de dis-1
tipling al avocatilor. Lupta este aprigg si politica de partid nal
este exclusa. Sunt doua liste in prezentg. Una in cap cu avo-1
catul Danieleanu (Danielopolu) ca decan i cealaltg cu Titit
Maiorescu. Dui% o aedinta furtunoastt cu strigate, en insultei
se procede la vot. Decan a lost ales Danieleanu en 122 voturi,1
rontra lui Maioreseu care a intrunit 104. Membrii au reugit"
'de pe ambele lisle.
Duminica 26 Septembrie a fost inaugurata pe bulevar-
rdul Pake Protopopescu statuia acestuia. Am vorbit la timp
despre rneritele fostului primar al Capita lei. Statua a fost ri-,
dicatg. din subscriptia publica organizatg. de admiratori if
amici.
In seara de 29 Septembrie apare pentru intia oarg, pe
scena Teatrului National marea artista italiang Eleonora Duse.
Marea artista a aptirut in Margareta Gautier din: La Dame
aux Came lies, dar a apgrut in fata dnei sgli aproape goala.
Ne aflam intr'un an de mare crizti, si preturile erau mari. Dar,
ce puternicg, impresie a produs asupra pirtinilor sPectatori.
Jocul ei, cu totul deosebit de al Sarei Bernhardt, era na-
tura insgsi. Iu final, dupg ce a cetit scrisoarea lui Armand, $i
arid apare Armand, nici o vorbg. Cade in bratele lui mutt
pierduta incat toata Bala e sguduit de emotiune, de durere
gi de min.'.
Eleonora Duse a fost o mare artista a Italiei.
Noul guvern conservator are de luptat, dela inceput cii
rnari greuttiti. Mai intai are de luptat cu toate celblalte partide
nuante cari au combiltut pe Dimtrie Sturza, in plus parti-
Clul sturzist. Conservatorii singuri, ajutati de tribunul Nico'ae
Fleva. nu sunt destul de puternici ca sa ting piept tuturor. Cu
itotul altll tgrie ar fi avut guvernul dad i junimi$tii ar fi fos,
lasociati.
- In noul parlament au fast alesi multi tineri de uncle i-a
e$it o porecla. Opozitia Pa botezat Kindergarten" si asa, a rg.,-
__As pang' $i-a dat sufletul.
www.dacoromanica.ro
ua. 269 --
aituatIa fina'nclara este foarte grea, liugefuf anunta clY
un mare deficit ler seceta ne mai pomenit de grea, amenintli/
sa devie o catastrofa. In cercurile guvernamentale se vorbeste
de un lmprumut In strainatate, Mudd, alt mijloc de echilibrat
bugetul nu era,
Apoi Inc.p intrigile si frecaturiIe,chiar_fn sAnnl partial
dului dela (Irma.
Nicolae Filipescu era leaderul majoritatii i, in aceastai
calitate 1j Inchipuia c dispune de rnajoritatea Camerei. 1(4
curand a Inteles c s'a In$elat j ca adevaratul sef i ornni-4
tent In aceastil Camera era Take Ionescu. Din ceasul acelal
Is'a deschis lupta pe viata $i pe moarte, Intre acesti doi oameni.
et Apoi opinia publieL maleabila cum e Intotdeauna si pest&
lot, se Intorcea foarte repede cu spatele La guvern. La o ale.1
gere partiala ce se face la colegiul I de Camera din Ilfov, cam,
ilidatul independent Iancu Bratescu bate pe candidatul guver-
knamental Ruse Rusescu Evident, Iancu Bratescu. care era o fi-
gura populara printre agentii electorali i burghezia de mana'l
ea doua, a fost ajutat indirect chiar de unii guvernamentali, to-
tusi rezultatul alegerii a fost semnific.ativ.
Nicu Filipescu, care staruise mult pentru alegerea lui
cOheorghe Cantacuzino ca sef al Partidului, asupra caruia cre-I
'deo, ca va avea Inraurire fiindu-i ruda, constata cu durere cum)
O h seful partidului asculta mai mult. 1e sfaturile lui Take Io-
pnesfu. Aceastit deeeptiune II Indeamna peste cateva luni ca)
Ba InceaPa o luPta surda contra cabinetului i o campanie a-
prig& pentru aducerea :iuninnstilor la carma. Ura veche contra
lui Marghiloman este acoperita cie ura mai nouti In contra 1ui.4
ake Ionescu.
Take Ionescu lucreaza fehril ca sn-si Intareasca pozitia Int
partid caci intelege manopera lui Filipescu. Din cauza grabeii
'pe care o pune nu ,51. mai alege mijloacele si intrebuinteazall
Intreaga lui influenta spre a atrage pe parlamentari. Greselile,
facute de antagonistul sau rrofita lui Filipescu.
In contra lui Nicolae Fleva liberalii sturzisti desfasoara o
campanie dintre cele mai violente. Din cauza secetei extraor-
itlinare nu se Meuse fan aproape de loc. Vitele fiind amenin-4
tate si piara toate de foame, neva, In calitate de ministru afl
agriculturei, a trimis agenti In Ardeal ca sa cumpere marli
cantitati de fan. Liberalii cari stau la panda., deschid imediatt
o violynta. campanie aratand ea' Fleva a sava,rsit o fapta ne-
tinstita cud asupra fanului cumparat, ar fi castigat personal'
ume mari. Aceasta chestie a filnului a apasat intotdeaunar
rasupra lui Fleva de $i nu s'a putut educe nici o dovada mato-
triala hi sprij;nul acuzatiei.
Criza financiara ameninta tot mai mult. Numerarul I p-
fseste pe pieta iar in guvern este rnare neintelegere in ceeace
.Driveste contractarea imprumutului in afark
www.dacoromanica.ro
270
Se cajculeaza ca circulatiunei interne II lipsese 200 miff.'
oane, do aceea stagnatia o generala iar falimentele se succed
zi cu z,i.
Generalul Manu ministrul de finante nu voeste sa faca ni
mediat imprumutul de oarece conditiile in care se ofera stint
grele, d-sa e de ptrere ca trebuie asteptat un moment mai
prielme. Dar ceilalti ministri, In special Take Ionescu, sustin
cA in vederea nevoei urgente si a crizei care ameninta sli deviel
atastrofala, trebue de facut imprumutul cat mai repede sig
In orice conditii. Situatia generalului Menu la departamentu1r
finantelor, incepe s devie subreda asa ca se vorbeste do
o remaniere ministeriala.
Doua morti dureroase, la 2 Octombrie 1899 au murtt
Anton Bacalbasa. frateie meu mai mic si Stefan Velescu direc-
torul Conservatorului de. declamatie.
Anton Bacalbasa era prim-redctor al ziarului Dreptatea,
organul lui Nicolae Fleva si deputat al colegiului II de Ilfov.
Nascut in orasul Braila la 1865 nu avea decat 34 de ani:
Desi inci tanr a colaborat la ziarele Romdnia, Drepturile
Omu Zvi, Natiunea, Adeverul, Lumea Nova, Democratia So-
eiald, Munca, Timpul. Tara, Epoca, Moftul Romdn, si director
al ziarului Mo$ Teacii. A scris volumele Mo$ Teacd *i Din
viata militard.
Ziarist de mare talent .si orator care incalzea auditorui,
Anton (Tom) Bacalthisa se impusese repede In ziaristica ro-4,
mana i ajunsese sa fie adevaratul director al ziarului Drep,
zatea".
Cand la criderea liberalilor, au venit conservatorii la pu-
tere, el a fost unul din staruitorii cei mai puternici pe lama
Nicol le Fleva spre a-I hotari sa intre In guvern. Intrand FIev
In guvern, Toni BacalLasa a fost admis pe lista candidatilor
colegiului H de Camera de Ilfov si ales.
Moartea prematura nu i-a ingaduit sa se bucure de noual
sa situatiune. Toni Ilacalbasa ar fi ficut o frumoasa carier&
In politicl.
Nascut la 1836 In Craiova, Stefan Velescu a murit 188
varsta de 63 de ani. Actor de talent si cu un fizic foarte agree...!
bil a repurtat multe succese, mai intaiu la Craiova, apoi 1.81,
Bucuresti. Pe seem, Teatrului National din Bucuresti a jucat.
molurile sale de forta in piesele : Supliciul unei femei, Bastar-
dul i Strengaral din Paris. A scris si a localizat cateva piese
'de teatru precum : Liipusneanu, Banul Craiovei, Prea Tdrziu,'
'Mincinosul, Blond sau Thun, Hagi-Buia.
Stefan Velescu a fost o figura in sociefatea bucuresteann.
in teatru si In arta Cand a prirasit teatrul s`a consacrat edu-,
catiunei tineretului, deschizand Institutul Heliade, pensionat.
internat, mai intaiu la anul 1873 inteo asuti din strada Bran.
coveanu, apoi in c,asele din str. Sf. Vineri proprietatea Hagi
Panteli, In sfarsit in grade Armeneasca colt cu Calea Masi-
jor, unde a cliclit vastele instalatiuni ale institutului slim
www.dacoromanica.ro
271

Lumea politic . este in fierbere ; Intre ulversete rrac-


Tiuni liberale au inceput tratative de impacare. Mama regelui
Carol este aci.
Vazand ca guvernul conservator este incapabil de a re-
solva sau macar de a educe usurare crizei ce bantuie tare.
,regele a chemat pe Dimitrie Sturza si Ia instiintat ca trebuie
sa fie gate pentru oriee imprejurare. Insa, spre a lua puterea.
este de nevoie absoluta ca partidul liberal sa fie reintregit. mi
scopul acesta se fac dese intrevederi intre fruntasii sturzisti
i cei drapelisti.
Guvernul, in schimb, se arata tot neputincios.
Marea artista romana Agatha l3arsescu a sosit in Capi-
talit. A jucat la Teatrul National si in limba romanA rolul din!
!Magda puternica piesa a lui Sudermann.
Partenerii d-nei Betrsescu erau Costache Notara, Iancu Pe-
ctrescu, I. Costescu, etc. Succesul marei artiste a fost la MAI-,
limea marelui sail talent.
Un scandal la Universitate. D. Nicolae Iorga, nou pro-'
iffesor universitar a inceput o campanie impotriva celor mail
pulti profesori de la Universitatea din Bucuresti acuzndu-il
vt6 nu-si fac datoria, a nu vin la cursuri, c studentii nu-i poe
prinde la exarnene, etc., etc. Toate aceste acuzari sunt Interne--
4ate, studentii se plang neincetat de aceasta destrabglare, InsY
profesorii nu vor sa se amendeze din potriva iau pozitiune
'contra d-lui Iorga.
Profesorii sunt convocati de care decani. Se tin discursurt
se protesteaza contra atacurilor aduse mai cu seama, pro-0
ifesorilor B. P. Ha.sdeu, V. A. Ureche si Gr. Tocilescu. Cel mar
violent Impotriva d-lui Iorga a lost profesorul Danieleanu. La:
orm'a" s'a votat o motiune ce blame atitudinea d-lui Iorga ,

Cu toatti criza este importanta afluenta de celebritatr


Ortistice rornane In Bucuresti. Pe rand d-na Agatha Barseseir
goacg. la Teatrul National, d-na Teodorini cantit la Teatrut
gdyric. In sfarsit marele tenor Dumitrescu, o celebritate mon-,
soseste In Bucuresti pentru un sir de reprezentatii.
In luna Decembrie apare ziarul independent Romania
(Tuna sub directiunea lui Aufrel Popovici. Pe ascuns se spune
c'd west ziar este opera lui Nicolae Filiposcu care incepe a trage
isforile in culise pentru o anropiere de junimisti.
In sfarsit guvernul da..o satisfactie lui Gheorghe Panu,
ll numeste presedinte al consiliului de administratie al cailot
nferate In locul lui Falcoianu.
Guvernul roman In urma cererei regelui Carol, a ho-
Ni.rit s trimita o misiune militara in Transvaal, care s ur-,
ranareasca operatiile militare pe campul englez.
Dar guvernul engkz a refuzat s admita misiunea, Th ter-
Imeni plini de politeta englezii au aratat motivele. Totusi re.
gele Carol, cel care avusese ideea, s'a aratat foarte mahnit.
Guvernul. destul de Impovarat degriiii nevoi. nrimeste
o poua lovitur4 in crqtet : este afacerea 'Rather,

www.dacoromanica.ro
272
Rather, antreprenorul construirei portului Constanta, infrai
rin conflict cu guvernul roman $i, sprijinit de guvernul francez
impune oa diferendul su sa fie judecat de care un tribun
de arbitri compus dinteun arbitru numit de guvernul roman4
unul numit do Hal tier i un supraarbitru numit de ambii ar
bitri. In caz de neintelegere intre arbitri, supraarbitrul sa fie
numit de dare primul-pre$edinte al tribunalului Ilfov. Sen.,
tinta acestui tribunal sa fie data in ultima instal*.
Hal lier era sustinut de bancherii din Paris can au declara
tt refuza s. subscrie la imprumut daca nu se admite tranzac
tia cu Ha Hier, cu urmatoaiele conditii :
1) Sa se acorde lui Ha flier procentele capitalului Mgat in/
iluarare ; 2) s'a i se acorde o despagubire ca echivalenta pentru
ca$tigul ce Yar fi putut realiza ; 3) sa i se dea o despggubir
Apentru daunele cauzate reputatiei sale din pricina reziliere
tontractului, 4) cifra despagubirilor A. se fixeze de un tribuna
do arbitri.
Antreprenorul Hallier nu mai lucra, lucrKrile portului stag-ti
nau a$a c guvernul a hotarit s. urmeze lucrarile in regiel
.De act interventia lui Hallier in Franta, iar finanta de lal
. Paris a impus conditiunile de mai sus. '
Gond a venit in Parlament proectul de lege a lost o indig
nare generaM,. A trebuit interventia hogrita a lui Take Io4
nescu care a spus c guvernul $i parlamentul se MI6 in fatal
unei neoesitati inexorabile, de aceca conventia trebuie votata:,'
Si parlamentul a votat-o.
Odata cu votarea acestei concesiuni partidul liberal incepe
sA ridice capul $i in curancl sa treaca la agresiune.
In aiunul Crticiunului a murit subit Menelas Gher-4
rnani, frunta$ junirnist $i fost ministru de finante in mareles
minister al lui Lascar Catargiu.
In acest minister a dat dovezi de mari capacitali specialail
Lui Ghermani i se datoresc desfiintarea agiului, punerea fi;
nantelor publiee pe o !ma solida, echilibrul bugetar real F3i 4
administratie exemplara.
Conversiunile lui Ghermani erau solide $i, cu toate
nu era om cu preferinte pentru role mai noi teorii financiarN
a
clesi in materia impozitelor nu a adus nici o /*during, totua
a lost un mare financiar.
Disparitia lui Menelas Ghermani a lost o grea loviturN
loentru partidul junimist $i chiar pentru partidul conservator
in general. Daen Ghermani ar fi trait and junimistii au venit
tia guvern in vara anului urrnKtor, ar fi luat, fire$te portofoliul
ifirmtelor. Jar mintea lui practia ar fi gsit, poate, solutii Ill
Tharea cnizt pe care 6' stra'bRea tara. Dar murind el departa.1
trnentul finantelor 1-a luat Petro Carp, care, fiina om de teoril
Rar nu financiar practic, a adus repedea prN.bul$ire a Intreguhil
raging conservator.
Moartea lui MeneTas:Gherman TXxkg-SLCIea niment

www.dacoromanica.ro
--- 273
seama a prlovocat lunga sciziune din partfaul consercratoll
st a impiedicat consolidarea guvernului lui Petre Carp cared
daca ar fi biruit criza, ar fi ajuns chian de atunci seful In
tregului partid conservator.
ANUL 1900
Anul 1900 incepe cu .framntari la cele Um& particle Uri)
guvernamant.
Pe c'and la conservatorii de la guvern se manifesta. inc
putul de frecaturi, la liberali patimele Inca nu s'au domolt
Astfel la Iasi facanduse alegerea comitetului clubului, pre
tlinte a fost ales Petre Poni, iar fruntasii Vasile Gheorghiano
'Noma Steffan, Gheorghe Marzescu i *tefan endrea au fost et
Iliminati din comitet.
Din tara yin *Uri cum a. Intocmai ca si din Bucurestiti
evreii incep sa emigrem In masa.
Propaganda pentru emigrare se face foarte &diva. Initia
Lorul sionismului este d-rul Theodor Herzl redactor foiletonist
fla Neue Freie Presse" din Viena, autorul unei brosuri ce a,
tfacut zgomot, intitulata Der Judenstaat", (Statul evreu).
In Romnia marea majoritate a evreilor devine sionistg.
asa ca exodul emigrarei este foarte important.
In partidul guvernamental sunt framantgri mari iarl
'criza ministeriala incepe. Iargs tratative cu junimistiii.
can nu dau nici un rezultat. In sfarsit, spre a se da oar3carek
satisfactie lui Nicu Filipescu, primul ministru admite ca d!,)
"Iona? Gradieteanu sa intro In guvern. /
Remaniere a se face, asa dar, in -chipul urmrttor : Gheorgliei
Cantacuzino presedinte fara portofoliu, generalul Manu minis--
%ru de interne. Take Ionescu la finante, d-rul Istrati la ins
itructia publica si. Ionas Gradisteanu la lucrari publice. Cem
aalti ministri au ramas la locul lor.
Pentru judecarea procesului Hallier statul a numit arA
bitru pe d. Mihail Sutu iar pe Ghearghe Panu primul dintre4
cei trei avocati.
Gheorghe Panu, care fusese pentru a doua oar% nesocotit
feu ocazia remanierei, a pus oarecare greutati, dar la urma urd)
Irnelor a primit.
In partidul 'dela guvern lupta Intre Take Ioneseu s-0
!Melt Filipescu izbucneste pe fat,5 Mum este temere ca gui
tvernul nu va mai putea continua. Spre a se aduce o Impacar6
1ntre cei doi rivali, C. Olaneseu presedintele Camerei si mi
[nistrii general Manu si general Lahovary au pus la cale o 1114
talnire In cabinetul celui ilinati Intro Take Ionesc
N. Filipescu i Gheorghe Panu. Filipescu, fiind acutzat ca
procedat prin surprin'dere la introaucerea lui 0radisteanu I
iguvern, a fost chemat ea sa se explice. 0 explicatie a fost da
de forml dar fonclatrivalatii a alms._ De acum lnainte pa,--
18'
www.dacoromanica.ro
274
tidul conservator, Ora la disparitia lui, va Ii framantat de
dusmania !litre acesti doi cpameni. Ziarul Adevrul" ia apa-
rarea lui Take Ionescu si de acuma devine un adversar per-
manent al lui Filipescu pe care Ii atacA zilnic.
Chestiunea scoalelor din Brasov, chestie care a pa-
sionat atat de mult tara si a provocat caderea cabinetului
Sturza ravine la ordinea zilei, sub o a1t forma.
Guvernul a depus pe biroul Camerei in ziva de 20 Ianuarie
tin proect de lege pentru instituirea unei rente anuale de '
38.500 lei pentru scoalele din Brasov, precum si pentru votaree,
sumei de lei 115.000, plata acestei rente pe timp de trei ani"
de cand renta nu fusese achitata.
In Camera dela Budapesta un deputat kosutist a adresat
primului ministru Szell o interpelare In aceasta chestiune,
cerand lamuriri. Ministrul maghiar a raspuns c. afacerea s'ar
tpus Ia cale in urma unor lungi tratative Intre Bucuresti jh
.Buclapesta, pana ce s'a ajuns la aceastA solutie ; Guvernul roe'
man a supus proiectul de lege parlamentului roman si a de-,
clarat ca afara de acesti bani varsati nu mai acorda nici d
subventie Pe teritoriul ungurese. i d. Szell conchide: cred ca.1'
astfeI demnitatea StatuIui ramane intacta.
In stracla Ceaus Badu, s'a intamplat la 1. Febritarie un::
asasinat care a facet multa. vlv. Un tanar anume Fitovsky0
de origin& bulgar, a fost gasit mort In strada. Un birjar trecand
ipe acolo a vazut pe strada, un om care zace, avand capul san-
igerat si alaturi de el o secure.
Fitovsky fusese In armata bulgara. dezertase, apoi iarasi
intrase in armata de uncle iaras a fugit. De aceea un cornitet
patriotic macedonean l'a condamnat la moarte. Crima a fost
v Et ri tA cu ajutorul unui bulgar anume Trifanof si eu corn,
plicitatea altuia numit Carambuloff. Asasinul fusese expediat
din Bulgaria. In Bucuresti era un comitet secret macedoneani
;are opera. Politia a dispus arestarea membrilor acestui co
mitet 5i anume : Al.Zrifanoff presedintele, Cristu Carambuloff,'
Costicrt Zamfiroff, 1Vearcu. Bosniacoff, Anghel Paparoff i Tra-
(Ian Zoetcoff.
Un eveniment politic se petrece : aproape Intreg stat'--
pmajorul partidului socialist compus din : V. G. Mortun, IonT1
Nadejde, Al. Radovici, G. Diamandi 5i altii au trecut in par._
itidul liberal.
Vasile Mortun hind interviewat de ziarul Adeve'rul" n.
'supra motivelor care au determinat acest act a raspuns :
' ,,Constatarea ca nu se poate Injgheba un partid social-
Iemocrat serios In conditiile economic 5i politica In care'
iie gasim. La ore o muncitorime straina, lipsith. deci de drape,
}Write politico.
. La sate o taranime nestiutoare -de drepturile 5i libertatile?
ce le are, in stare Inca de vasalitate fata de proprietari 5i de'
anaratul aclministrativ. Lipsa unui proletariat inteleetual.
www.dacoromanica.ro
275
,
Aceasta constatare o acusem si deznatusem in sanui cona
ilucatorilor socialist cu mai multi ani inainte si Inca inainte
de venirea liberalilor la putere, la 1895 sfatuisein trecerea noas-
tra la liberali ca, apoi impreuna, sa putem Imp lint conditia
esentiala a unei vieti politica sdnatoase : aplicarea legilor".
Aceste declaratiuni sunt de o nespus de mare impor-
tanta, ele arath, cat de viciat era simtul politic In tard, nu nu-
mai la vechile partide ci chiar la oamenii cari reprezentau
un ideal nou : socialismul.
Declaratiunile inregistrate aci au fost facute la inceputul
anului 1900, atunci dud s'a si realizat trecerea stat-majorulut
socialist in partidul liberal. Prin urmare. incA inainte de 1895,
adid, cel putin cu 6 ani 'mai inainte partidul socialist a avut
un stat-maior conductitor care cp sufletul nu mai era cu par-
tidul pe care-1 conduc-1, care nu avea incredere in viabilitatea
partidului socialist si care, de fapt, trecuse la partidul liberal. t
Partidul socialist in formatiune trecea printr'o criza fi-
reasca. Creatiunea lui fusese artificialti. In loc sa fie fundat de
ate masele muncitoare si proletariane, fusese inchipuit de
catre un numar de tineri din clasa intelectualilor.
Partidul nu fusese intemelat nici macar de care intelec-
tualii indigeni ci de catre cativa refugiati evrei rusi In Iasir
'travel() partidului socialist au fost puse de atre d-rul Russelki
,pela anul 1880-82, la Bucuresti cle catre Costa Dobrogeanu-
Gherea.
Tineri cu tot felul de tendinte democratice, unii din ei,
'fasa inteleaga .socialismul au pus temeiurile socialisrnului.
Dar fiinda, masa unincitoreascA lipsea, partidul. n'a putut
Ti intemeiat decjt articifial. i ceeace trebu.ia sa se intample s'a
'Intamplat toti inteleclualii tineri cu ambitiuni politice si cu
`-clorinta de parvenire intelegand cri. nu au nimic de asteptat
de la puterea unui partid atat de subred, s'au retras treptat
c6,tre particlele reale capabile de a le oferi sitvatiuni de mana
intaia.
Vasile Mortun, inainte de a trata cu partidul liberal, tra-
tase CII Gheorghe Panu.
Panu era $ef al partidului radical un partid tot atat do
1.ipsit de baza, cat si partidul socialist si om cArula i se`
lorezicea un mare viitor politic In Romania. Mortun vazuse
'tot atat de fals ca si multi altii. de aceea fusese ademenit de
aceasti. perspectiva de viitor. Dup4 cum a declarat-o chiar el,
tisi inchipuise ca s intruneasca manunchiul de radicali spre
a, forma un partid democrat-radical puternic. Dar, fiindc nici
Panu si nici conducatorii partidului socialist nu aveau mare
Increclere in biruinta imediat'd a unui asemenea partid, si unii
si ccilalti avand aspiratia unei parveniri repezi si personale,
acest partid visat n'a fost fundat.
Cauza e cii a lipsit credinta tuturora In viitorul unui pu-
ternic partid democrat. Cel putin le-a lipsit credinta cii aeel
partid nutea fi intemeiat ahmci si cii., traind ei. ar fi nutut
www.dacoromanica.ro
; 276 0
P.76ti-plillid -da-glivernarnant care sx-re (Tree TRIM/ nap per
,csonale.
, Partidul socialist avea aea dar, o alit& conducatoare careq
imp de cel putin ease ani, a stat cu sufletul ei cu ochii piro-
iti asupra partidului liberal, asteptand ceasul prielnic ca 8V
ara inteinsul.
De aceea s'a vazut acest fapt anormal, ca, In tot timpul a',/
la, partidul socialist era binevoitor liberalilor, and aceetia
rau.la putere ei era ostil conservatorilor cand liberalii erau lei
pozitie. Partidul liberal conducea de fapt particlul socialist
rin membrii statului major cari, In realitate, erau mai multi
iberali decal socialieti.
1. Istoria acestor zile confirma Inca data adeVarul ca par
idele nu pot fi conduce decat de o elita eeita chiar din sanur
asei care- formeaza partidul, iar nici de cum de elementele
reme imprumutate celorlalte partide 0 clase sociale. Partidull
soeialist roman nu a devenit un partid real decal In ziva In'
are er-a luat carmacii din masa muncitoare proletariana.
($ In sfareit statul-major socialist a trecut intreg aproape In-
tpartidul liberal ei s'a grupat in jurul lui lonel Bratianu, ee-
Will prezumptiv.
i Ionel Bratianu simtea ca nu va fi eef real al partidulta
tat timp cat va fi Inconjurat de vechiul stat-major liberal
ompus din oameni mai varstnici cleat el. Un om tanar, ori d
re i-ar fi meritele ei Intaietatea, sufera intotdeauna amen-,
entul calor mai In varsta 0 e Itloideauna Intunecat de auto-,
kitalea acestora. De aceea dorinta unui eef tanar este sa.' In,
lature sfatul batranilor ei sa se Inconjoare de elemente Cuero.,
azul imparatului Wilhelm al H-lea este tipic; spre a putew
i cu &del/gra Imparat autocrat a sirntit trebuinta de a frill-
ura pe marele Bismarck a canna inalta personalitate 1-ar fi
pasat tinandu-1, cat ar fi trait. in umbra.
.; Socialietii cari au intrat in partidul liberal au facut de-
tlaratia di intra cu,idei generoase, spre a nu spune ca intra
i.1 ideile lor socialiste. De aci au dobandit porecla de tineri
k: enero5 i".
Tinerii generosi erau socialietii infrati in partid, foarte rau
yazuti de catre batranii liberali, cari formau atunci statulo
major. Tinerii generoei au format imediat nouile cadre spre
deosebire de statul-major existent, desemnat cu numele de
vechile cadre".
Dar tinerii generoei n'au dat parlidului liberal decat doil
minietri : pe V. G. Mortun ei pe Alemndru Radovici. Tail
reilalti, ori au murit prematur, ori n'au artitat talente politica'
rdeosebite spre a putea ajunge la portofoliile ministeriale.
Intrarea socialietilor in partidul liberal nu s'a putut face,
tnsil. faril greutati ei fara Impotriviri. Cel care era, mai ales,
ostil acestei infusiuni era tocmai s,eful Partidului liberal,
Dimitrie Sturza, ale carui idei ioarte domoale nu se potri4
www.dacoromanica.ro
..T.: 277 .-...%

F6 au, in n1dr tiff fel, cu iderie tr ma Inarritcri3e: mare 0.4 anee


lia altg hotArgre s'au Intrebuintat multe mijloace de cgtre
flonel Brgtianu si cei din jurul ELI.
i Mai Intaiu s'a pus la cale hanchetul dela sala Edison despre
Ceara am mai vorbit.
i Initiativa acestui banchet, dat spre a slgvi pe Dimitrie
laturza a doua 21. dupg ce fusese rgsturnat sub acuzatia del
litdare, a luat o un fast socialist. doctorul Radovici in frunteid
nui numgr de tineri cu aceleasi idei. Aceastg initiativ5, eral
n act de curagiu care a miscat pe britramul sef al partidului.l
..irede aceastg. manifestatie in favoarea sa, fgcutg. de tinerii
haintati In vremea In care cei mai multi britrani liberali
e codeau sg.-1 sustie, l'a impacat cu tinerii aceAtia In cari nit
ai vedea o primejdie pentru partid.
APoi Ionel Bratianu i-a sugerat ca", attragand in partidul
ryk-4:
liberal intregul stat-major socialist, va decapita acest partici
1-1 va desfi:nta pentru mult timp. Cu acest fapt partidul li-,
ral, pe de o parte va face un real serviciu tgrei iar pe de and
i va atrage simpatiile pgturilor muncitoare si ale Intreguluii
ineret cit idei democrat;ce.
i Dimitrie Sturza a Wales si a fost convins. Astfel tinerifl
.generasi." au intrat in partidul liberal. ..

,1 Pe cand partidul liberal se democratiza Ia suprafaci Iry


' hipul acesta, in partidul conservator se producea o miscue inli
ens invers : Gheorghe Panu jertfit, lug. atitudine ostilg fat& de
artid si anuntg hotarerea sa de a se retrage.
I Mai ales faptul cg i s'a preferit cl. Gradisteamr, un Vann*
arg suprafatg politicg atunci. l'a Incredintat crt in partidut
r onservator nu mai are nici o simpatie. De altfel, drept conso-
tie guvernul li oferea, doar. locul de avocat al statului in'
procesul Hallier, adicg, 15 mii lei.
: Insg, in actiunea sa Panu nu mai era urmat "de cgtre In-,
it,reg partidul radical. Alexandru Bgdgrgir, seful real al ra-
Klicalilor dela Iasi, recunostea Ina, de formg $i din condescen-
rdentg, sefia lui Panu, de rapt insa, era inteles cu Take Ionescit
esi stgruia pentru ca seful radicalilor sg nu facg ruptura:
Etuptura nu s'a tricut. Panu a prirnit insarcinarea de avocat
th1 statului in procesul Hallier. dar acest act de sllibiciune a:
tontribuit ca sg nu facg parte nici din viitorul guvern censer-
iyator, preziclat de catre Petre Carp.
Dacri ar fi avut curajul mIcar atunci, sg refuze oferta con-
rvatorilor britrni, dacg, ar fi esit din partid si ar fi trecut
gruparea lui Petre Carp e foarte probabil ca ar fi avuti
on portofoliu In guvernul prezidat de acesta in anul 1900.
.
Iar In timpul acesta Nicu Filipescu incepe lucrarea de
pulisa pentru rgeurnarea guvernului Cantacuzino, In care
ake Ionescu dobndise o prea mare influenta, 0. pentru adu-
. 4cerea la et-Irma a lui Petra Carp.
Paste Putine luni faptul era indeplinit.
www.dacoromanica.ro
273
Razboiul anglo-bur, cafe la Inceput era atat de favo
tabil burilor, a luat o alta fala. Slabele conting3nte indigene
sunt infrante unul clupIl. altul. Cu cat Sosesc neincetat inta:riri
din Anglia cu atht fortele bure se topesc si nu mai pot fi In-
locuite cu alta rezerve.
Burii pierd puternica pozitiune de la Colenso, iar cetatea
Ladysmith, asediata de la Inceputul campaniei, este despresu-,
rata. Numirea mare$alului Roberts In fruntea armatelor en-
gleze a contribuit mult la aeest rezultat.
La 15 Februarie generalul bur Cronye, unul dintre ce
mai valoro$i comandanti bud, capituleaza fara conditiuni cu
,Intreaga sa armata in numar de 4 mii oameni, 4 tunuri de
'calibru mare, 9 tunuri de calibru mai mic si doua tunuri
Maxim.
Langa Ladysmith se da o lupta foarte crancenti ce se ter-,
mina cu victoria englezilor. Capitularea lui Cronye nu a pus
canal razboiului.
In Germania victoriile englezilor sunt rau vazute, caci:
simpatiile germane sunt cu burii. In Franta englezii sunt me-
najati pentru cuvinte de oportunitate politica. Totu$i marele
ziarist Henri Rochefort cleschicle in ziarul L'Intransigent" o
lista de subscriptie, spre, a se oferi:Co sabie de. onoare genera-
lului Cronye pentru limga si vieaa,lui rezistenta.,
Generalul Cronye a fost un rftare si valoros, general. Cu
Torte de o neinsemnatate aproape ridicola a putut tine piept
luni intregi puternicelor coloane engleze si le-a impiedicat sii
Inainteze facandu-le ,s1 sufere infrangeri dureroase.
In ziva capitularei, generalul Roberts astepta langa o
trasurica ce servea generalului drept camera de dormit. La
'ora 7 dimineata se vazii un grup de cillareti inaintand sub
't onducereca generalului englez Pretyman ; langa el un batran
jpe cap cu o prdarie CU margini largi, imbracat cu o haina:
Iscurta din stofa ordinaril si cu un palton de lana. Acesta era
'Toarte temutul general Cronye a carui figura era impasibila.
Generalul Pretyman prezinta pe Cronye cu vorbele :
.Domnul general Cronye". La aceste cuvinte Cronye salutal
fmilitareste iar aeneralul Roberts ii intoarse salutul. Toti ca-
qaretii clescalecari. Generalul Roberts Inainta ; stranse mama
igeneralului Gronye, $i-i spuse Domnule, ati facut o cura-
gioasa aparare".
Razboiul va urma abum cu $i mai mare Invenunare de
oarece englezii refuza toate ofertele de pace cc li se fac
nu Inteleg sa inceteze lupta de cat dupa infrangerea definitiva%
a burilor.
lifi non motiv de lupta intre Take Ionescu si Filipescu;
acest motiv ingspre*te Inca si mai mult relatiunile dintre cei
doi fruntasi conservatori. La ordinea zilei vine alegerea unui
episcop pentru enarhia Romanului.

www.dacoromanica.ro
279 -r
CarcTIdatuJ lui Take Ionescu este Safirim uraioveanul tat
candidatul lui Vilipeseu este arhiereul Ca list.
S au tras sforile cateva zile inainte de ziva alegerii, iar gu-L
yernul convoaca muele colegiu prin surprindere spre a im-
piedeca campania lui Ghenaclie'tare ar. fi dorit sa candideze.
In ziva votului o altereatie violenta se produce in Camera!
'intro Nieu Filipescu *i ion Lahovary, ministrul de externe dire
cauza convuegrei atat de grabite a colegiului. Filipescu ester
do altfel, foarte needjit fiindcg guvernul4,1combate fati* candi-
c1aura lui Ca list care este candidatul agreat de el personal. Fid
aipeseu cere ea guvernul sa nu se amestece, O. nu faca pre-
siuni *i sa lase alegerea liber5.
In Camera fierberea e mare. Amicii Iui Filipescu strigg
Calist I Calist I Calist! Iar amieii lui Take Ionescu raspund
afiri m I Safirim 1 Safirim 1
Deputatii din majoritate sunt intruniti la o consfatuire ii
acolo li se comunicg de catre generalul Manu cum ca Safirirrr
e candidatu: primului ministru. Filipescu protesteaza *i care
guvernului sa nu se amestece.
Iii sfar*it, in aceasta atmosferg se procedeazg la alegere,
Majoritatea absoluta, este de 114. Arhiereul Safirim Craio,
yeanul este ales eu 127 voturi, adicg d'abia cu 13 voci peste
Trkjoritate. Cia1i candidati au avut: Ghenadie Petrescu 46
Yoturi; Calist Botoseneanul, candidatul lvi Filipescu 36 voturi,
i Conon- Baeaoanu 17.
Faptul ca: candidatul sgu a Intrunit mai putine voturi de
tftt chiar Gbenadie Petreseu, a amgrit mult pe Filipescu i i-ak
lhotarit hula de conduita viitoare. De acum el va lupta far6!'
(Preget impotriva, nu numai a lui Take Ionescu, dar si tmpo-
triva Iui Gheorghe Cantacuzino spre a-i rasturna guvernul.
Un conflict violent isbucue*te intro statul roman *i
statul bulgar. ,

Conflictul e provocat de posesiunea insulei Bujorescu, In


dreptul Zimnicei.
Cazul sta astfel: insula Bujorescu era alipitg Bulgariei, insg
Dunarea schimbanduii cursul, a trecut-o in partea Romaniei,'
Au urmat tratative, dar fiincicA bulgarii amenintau s5,
cupe insula cii forta, guvernul roman a ocupat insula cu St
companie de sohlati, trimitancl, In acela.* timp, *alupa Ve-
dea" ca sa patruleze *i si impiedice un eventual atac bulgar.
In presa bucure*teana este agitatie. Ziarele spun ca guver-",
nul holgar a trimis celui roman o notg prin care acuza Roj
mania c, In loc sa. se a*tepte solutia de la tratativele diplo-
matice, a procedat necivilizat, intrebuintand forta brutala cu
care au fost goniti soldatu bulgari.
Bulgarii someara Romania ea s. evacueze insula *i dupg
aceea si so trateze diferendul.
Din Paris vine *Urea ca Theatre Francais "(Comedia
franceei), a eazut prada flacarilor. Arhsta Dudley a lost scoas,
jumatate asfixiatbi. Artista lienriot a lost carbonizaat
www.dacoromanica.ro
ZBO

'Mara Henriot, .de curand angajata la Comedie. era Ue


}mare frumusete, avea 19 ani si dedea mari sperante. Artistul
IFalconnet a pierdut 20.000 de franci pe cari-i pastra intr'un
du lap. Tablouri de mare valoare i gobelinuri scumpe au fost
distruse. Autorul dramatic Victorien Sardou asista in stradl
la dezastru si plangea. Emotia la Paris este imensa.
Cabina artstei Henriot a foot gasita intacta, prin urmarei
dac artista ramnea inauntru, scapa. Din toate partile Wald/
,au sosit telegrame de condoleante; scea dintai telegrama sl
venit din. Canada din partea marelui artist-tragedian eng1e4
Irwing. Trupa Comediei franceze a jucat apoi la Odeon.
In sfarsit in ziva de I Martie incepe judecarea proce4
sului Ha Bier care da loc la mari agitatiuni politica.
La ora 10 dimineata, tribunalul se instaleaza, presedintO
'Thud ci. Sutu asistat de d-nii Manfre j Seamans; cel dintai an
bitrul din partea lui Ranier iar d, Seamans supraarbitrul.
Avocatii Statului sunt Gheorghe Panu, Barbu Paltineanu
rsi Ion Boamba. Hal. her este aparat de cittre d. Raymond Poin.4
tcard o cdebritate a baroului parizian, mai tarziu presedinte
'al Republicei franceze si apoi sef al guvernului, care a ordonat
ocuparea provinciei germane Ruhr.
Partidul liberal face mare agitatie, ziarele de opozitie apau
cu mansete atatatoare, manifeste sunt impartite populatiei iam
lumea este invitata ca sa villa in fata localului Curtei de
compturi unde este instalat tribunalul exceptional.
Pe and vorbeste d. Poincar, sgomotul maselor din stra4
Iii aiunge pana la sala sedintelor. Mara tot statul-major libees
mal este concentrat si demonstreaza. Indignarea liberalilor se
manifestii violent impotriva frunlasului liberal Constantin
'1\lacu, fost ministru, care a prima sa fie advocatul lui Ha Mere
Fondul procesului este unnatorul Statul roman, consta4
taint ea Hallier nu mai nutea urina cu lucrarile portului,
duat din mana intreprinderea si a pus-o in regio Fata de aced
,fapt Bather a cerut statului roman a despagubire de 17 miCe
oane opt 3ute saptezeci si sapte mii lei ,iar Statul roman nu
A oferit deck 3 milioane.
Tot timpul cat a pledat d. Poincar liberalii adunati in
1,strada si in curtea palatului Curtei de compturi, au vociferat,
,}tfluerat si. au facut un mare zgomot. Dau aci, dupa ziarelo
epocei, numele liberalilor cari erau grupati acolo si manifes-t}
: Stefan Sihleanu, profesor universitar, Emanoil Culoglui,)
lEmil Petrescu, fost -nrefect de politie, 17. G. Mortun, doctor Ra-i
fclo vici, N, Saveanu, G. Diamandi, Al. Ionescu fost procuror,
Aon Malla, G. Caracas lost prim-procuror, G. Poltiinos fosU
Itreseclinte de tribunal, Al. Lupascu fost procuror, Clinceanuf
kst procurrr, G. Danielopol, Victor Antonescu, CApitan
I. Gbica, Fundateanu, I. Vericeanu, Alexandru 13agdat viito4
inspector de politie, fratii Sipsom, C. Durma, Ianovici, Grigoret
Stroiti, cleputatul Boldur Epureanu, crtp. I. Cretearn4
tbitan Popovici, lancu Culoglu, G. Otnescu, Chintescu, etc.
www.dacoromanica.ro
281
Fata" de atityclinea mdltimei politia intervine cu forte in-,
klestulatoare. goneste pe manifestanti, loveate pe cativa, ans..
%eze pe unii din ei, st puse un cordon militar in fata localului.
Din cauza agitatiei din strada mcmbrii tribunalului si ad-
vocatii lui Ha Hier pArdsesc localul la ora 12 jum. aparati de politic.
Liberalii spumega in contra lui Nacu. In aceiaa seara de
Martie societatea de bineiacere Tibisoiu" dedea o serbare,
I.
"a care asista si doamna Nacu cu una din fiicele sale care juca
Oiteo piesa de amatori. Dupa" spectacol d-na Nacu intadnind pa
ji-na Zoe Sturza, sotia aefului partidului liberal, o intreba :
Cum apreciati jocul fiicei mele, doarnna ?
Iar d-na Sturza Ii raspunse :
Cred c frumoasa toaleta a fiicei clomniei-tale costa
prea mult pe tara.
Agitatia in oraa merge crescand, poporul este chemat s.
rnpiedice functionarea tribunalului arbitral care este o rusna
entru tara. Dupa rnanifestatiile dela Curtea de Conturi, ur-
meaza altele pe bulevardul Academiei, in fata Senatului.
Multimea agitata de liberali sparge geamurile palatubli
rniversitatii.
Cat dureaza pledoariile procesului, agitatia este intreti4
!luta ; se organizeaza o mare intrunire paha' la sala Dacia.".
giarele publica articole incendiare, cu litere groase ele anuntl
izbucnirea razboiului civil, macelarirea studentilor, znopirea.
ciariatilor, etc.
Pledoaria d-lui PoincarO a urmat 5 aedinte. La a sasea s'a
lat cuvantul lui Gheorghe Parm, Acesta are un incident cu
d. Poincare. Iata-1:
La intaia $edinta. cAnd publicuI, in frunte cu agentii Ii-
berali, a dat navala cbiar in sala tribunalului pe c&nd vorbea.
I. Poincar, acesta, iritat, a exciamat:
Se cunoaate ca suntem aci la portile Orientului
D. Panu a relevat vorbele d-lui Poincar protestand.
D. Poincar a prezentat un protest prin careli explica
:cuvintele.
Iau act cu placere de retractarile ai scuzele d-lui Poia
.par6, zice Panu.
Auzind aceste vorbe d. Poincar sare de pe scaun i strigit:
Un francez nu cere niciodata scuze !
Faaoda! strigN unul din public ; fiindca publicul era
tot acolo *).
In sfarsit, durd terminarea dezbaterilor, tribunalul d.
tentinta
Se atie ca Helier pretindea aproape 18 milioane lei pe and
tatul roman nu oferea deca'A 3. Tribunalul a conclamnat statul.
,troman sa dea Iui Hallier, drept clespalgubiri, suma de 6 mi-
lioane 223 mii lei.
Duna pronuntarea hotgrirei, toga agitatia politica cade de
*) Faso.cla localitate in Rept, pe care francezii au fast siliti
s'a paraseasca' in 1883 sub injonetitunea Angliei.
www.dacoromanica.ro
= 282
pude se vede ca nu era vorba de o agitatie populark, c1 numai
de o inscenare politica.
Dar ce a fost In fond afacerea 'Tallier ?
Un antreprenor francez a obtinut, pe baza lucrarilor ante-
rioare savarsite in alte taxi straine, conoesiunea construira
portului Constanta Dar, datorita la tot felul de imprejurari,
Hallier a declarat intr'o build dirnineata ca nu mai poate uriTia
lucrarile din pricina multelor piedici ce i se pun de admi.:4
nistratia romaneasca, a parasit lucrarile si a cerut o despagu,
bire de aproape 18 milioane lei.
Ceva mai mull, Hallier, deolarand c Inteun proms atati
'de insemnat cu statul nu are Incredere In nepartiniret cat a
In competinta tribunalelor romanesti, a pretins ca judecata si
fie deferita unui tribunal de arbitri.
Aceasta cerere umilitoare pentru statul roman, a fost sus-
Ainuta cu tarie, do cercurile finantei franceze interesate irt
Intreprinderea Hallier si, In acels timp a fost sprijinita si de
guvernul francez.
In feta atator presiuni pugkernice, facute, mai ales, Inteun
moment In care seoeta si criza financiara, amenintand statul
cut un faliment, Romania avea o grabnick nevoie sa obtie un
Imprumut in afara gu'vernul Ii silt sa caPituleze.
Interpelat in Camera, guvernul raspunse prin glasul lui
Take Tonescu, marturisind ca se afla sub apksarea unei neoe-
sitati inexo`rabile $i ca finanta straina reclama neaparat ca
procesul sa fie jpdecat de catre un tribunal, de,arbitri.
Opozitia atat Lberalii cat si o parte din junimisti;
Incepu agitatia Impotriva guvernului. Dar masele populare
erau en totul straine. Dupa, cum am aratat mai inainte ma-
nifestatia dela Curtea de conturi unde s'au tinut -sedintele tri;
bunalului exceptional, ero, facuta de vreo douk sute de poll-.
'ticiani liberath agenti .electorali, etc.
De altfel aceasta este istoria tuturor miscarilor politice din
kBucuresti. Tie cal era un partid la .guvern, fie ca era altur,
Jniscarile de strada nu eran adevarate rkscoale populare ci
rnumai puneri In scena ale partidahii din opozitie prin agentii
Inregimentati.
Afacerea Hallier a avut dedesubturile 5i partile ei destul
trde jignitoare, Mai Intai cererea finantei straine ca pricina sa
ie judecata de catre un tribunal de arbitri a dovedit Putina
stima de care se bucurau, pe vremea aceea, tribunalele noastre,
In strainatate. Apoi agitatia bberalilor nu a avut de scop nu.4
falai sa. aduca neplaceri guvermilui, dar $i sa facb.' presiunei
asupra arbitrilor, spre a le zmulgc o sentinta mai &Hoe pentru
tara. j, In adevar, de uncle Hallier pretinde4peste 17 mili
cane lei, nu a obtinut decat 6 iniboane 200 mii.
Din acest punct de vedere agitatia 5i manifestatiile de
strada au avut si partea lor bunk, caci (laza nu s'a putut inlatura
aunilirea Lrii3 cel Dutin au izbutit sa crute statiului 0 sangel

www.dacoromanica.ro
283
rare bdneased foarte Clureroasd, mai ales in vremurile de a-I
tunci.
Membrii comitetului Ateneului roman se intrunesc spre
soil alege carnitetul. Vechiul coniitet este reales. El e compus
astfel presedinte N. Cretulescu, vice-presedinti V. A. Ureche
si P. S. Aurelian, membri lonescu-Gion, dr. Al. Ureche si Al.
HStrincescu.
In Transvaal, luptele urmeazti crancene intre cele doud.
armate. Burii opun o impotrivire Indarjitd dar sunt siliti sd.
cedeze terenul pas cu pas. Statul liber Orange este ocupat de
englezi. Totus Inteo mare Udine la Magenfontein, englezii
sufdr o sangeroasd infrangere, peizand opt sute de prizonieri
sase stile de morti. Pentru acele vremuri si pentru sllibiciu-
nea contingentelor.in lupttt, cifrele erau insemnate.
Dar in toiul Juptelor o veste intristdtoare pentru buri so-.
'seSte : generalul-sef al lor, anume Joubert moare de o boald
de stomach. Ii,fraugerea definitivd nu mai poate Intarzia.
L'n ,incident bazliu la Ateneu. De pe urma lui s'a ras
cateva zile In Bucuresti.
D. advocat Sontu tinand o conferintd, literard, Intre altele
a zis :
Literatii nu sunt de loc favorizati In Romania. Bine a
.spus Caraziale c, clack ar aveh 9 mph, pe nici unul nu rag
face litcrat.
Caragiale se gdsea in Mitt comitetului. Dupd sfarsitul con-
ferintei i pe cand publicul esea din sald autorul Noptei Fur-
tunoase, apdru in fata publicului i strigd :
- Nu este adevdrat NiciodatA n'am spus cti.' nu mi-ag
face copiii literati !...
A. lost un moment de emotiune si s'a ras. Dar de fatd eratt
_si cativa prieteni ai lui Caragiale, cari cu cateva zile.mai
in:Le, II auziserd perorand:
Nu, mrt. In Romania nu trebue sd. fii om de litere ! Eu
rdaa, asi avea 12 copii nu 1-asi face pe nici unul literat,
dar i-as face pe toti cameni poliiici. Numai asta produce.
Caragiale era. Mg, cunoscut pentru butadele, capriciile si
mai ales pentru inconsecMtele lui de limbagiu.
Un eveniment insemnat in politica din nduntru : libe-
ralii sturzisti sc intpacti cu drapelistii
Afacerea Hallier cat si sldbieiunea guvernului ceea ce
putea si aductt o schimbare de regim dintr'o zi in alta va
grdbi Impticarea color cloud. fractiuni liberale.
Criza financiard era foarte serioash. Guvernul nu putea
contracta un imprumut in strdindtate si, fdr acest Imprumut,
trebuia sd declare neputinta statului de a plti. Solutiunile
propuse de cdtre ministrul de finante Take Ioneseu erau de
neprimit, atilt pareau de jignitoare pentru tail.. Mai departe
voi arttta programul prezentat de cdtre acest ministru, ceeace
a i grtibit cdarga. cabinetului Cantacuzino,,

www.dacoromanica.ro
284 -
Liberalii se pregdteau, dar, ca s1 ia din nou puterea. Eii
'nu prea erau bucurosi sd vind la guvern intr'o imprejurarei
,atat de grea, totusi, dacd evenimentele ar fi poruncit, adiedi
dacd conservatorii n'ar mai fi putut tine carma, partidul li4
beral era dator sa-i ia locul
Dar Sturza fusese instimtat do regale Carol cal, numai
:unui partid liberal intregit i-ar da puterea, in nici un caz unel
bfractiuni. De aceea tratativele intre cele cloud ramuri liberal
s'au facut in grabd si unirea s'a realizat. In fata porspecti
`wei de a veni atilt de repede la guverno liberalii din amandou
pberele, au facut toate concesiunile, au uitat toate acuzatiiloJ
,din ajun, drapelistii au uitat ad Dimitrie Sturza fusese pentr
kei un trdddtor de neam, Dimitrie Sturza nu mai tinea mint
ca fusese alungat dela canna sub cea mai rusinoasd acuzare
t ei impticarea s'a flicut.
Cu aceeasi lipsd de convingere, Cu aceeasi usurinta au fos
duse cele mai crancene lupte politica in Romania. Afar& d
t
asta partidul liberal dobandise o a doua naturd, aceea de
t
fi intotdeauna la guvern. "
Parlamentul Incbizandu-se luptele politico Inceteazd sil
filupd obiceiul pdmantului, fruntasii politici ai ambelor par,
tide incep sd se risipeascd, care pe la mash, care prin strdin
1;tate. Dar situatia financiarit este foarte criticd, ministrul d.
finante Take Ionescu, isi da mari silinte ca sd gdseascd, I
)strdindtate un Imprumut de cel putin 80 milioane care ao,
salva, nu num& tan., dar si guvernul.
Deocandatd Take Ionescu si-a castigat sprijinul ziarului
ppozitie Adeverul. In numarul dela 18 Aprilie acest ziar p,
\blicd urrnatoarea notitd:
f 1,Pester Lloyd publicti In ultimul sat' numar o revistd ifi
supra activitatei legislative a parlamentului roman si adu .t
,elogii cabinetului Cantacuzino. s.
Organul oficios maghiar pune in special in evidentit pe
psonalitatea d-lui Take Ionescu si relevd cd actualul minist
i.
pile finante e sufletul cabinetului si autorul mai tuturor legilo
fimportante care s'au votat de curand.
Pester Lloyd prevede ed. el. Take Ionescu se va impune, 14
itr'un apropiat viitor, ca ;et' al partidului conservator".
Aceastd, notitd publicatd cu litere cursive In fruntea ruEri,
.
zei de informatii. de catre un ziar care fticea opozitia cea ma:
\yiolentit guvernului, este seinnificativd.
Bine inteles notita din Pester Lloyd era trimisd din B
curesti si pltitd dela ministerul de finante, Insd ea aata car'
yerau, Ind: de atunci, veleit'atile lui Take Ionescu. Candidatur
qsa la sefia partidului conservator era pusd astfel ca un balo
tcle incercare, Visa aceste manopere au contribuit la sfde
snarea partidului prin sfasierile si rivalitdtile pentru sefie.
Take Ionescu mai dd drumul si la alte baloane de Inq
car; el fizeim program cu_care_sli_ladrenteze situatia al

www.dacoromanica.ro
285
In Inure criza; Intre alte propuneri are $1 vinaerea serviclulug
Ge navigatie. Infbritarea acestui seryiciu fusese una din man,'
unite partidului cor.seryator, in special a marelui minister del
sub presedinha lui Lascar Catargiu, acum Take IonescW
fiind strans cu usa, propune vinderea serviciului. In ziare fa,
hvorabile lui Take Ioncscu incep sa apara articole care sustiru
aueasta solutie, de si este jicnitoaie mandriei nationale.
-- Criza financiar 5. atinge di.ncros si proprietatea urbana-
,Este foarte interesant de amintit astazi, cand chiriile au atins
;Ina nimi cu neputinta de atins de pungile mediocre, care ere
ptarea de lucruri dela 1900. .

Ziarele vremei ne spun ca paste 10.000 case au rg.maa


\neinchiriate In Bucuresti. Proprietarii scadeau chiriile pe ca-
mete. Chirii de 6000 lei pe an scoborau la 2000 lei ; chiriile dela
12000 si 3000 ajungeau la 1500, 1200 si 1000, iar proprietarii se
rugau de chiriasi ca sa, nu-i pardseasca.
Creditul urban devenise proprietarul catorya mii de case,
k,clin cauza ca proprietarii nu mai puteau plati ratele. J

Aceasta crizil a durat mai multi ani de zile.


La jumatatea lunei lui Aprilie m'am retras dela ziaruli
rAcleverul spre a lua directia ziarului Patriotul pe care l'arr
tiondat cu mijloace proprii. Acest ziar independent a lupta,
ppentru rasturnare cabinetului Cantacuzino si pentru venireai
.
taa carma a lui Petre Carp.
In ziva de 5 Mai vine stirea telegraficrl din Pari
,cum ca pavilionul Bomaniei a fost inaugurat la Expozitia i
.

ternationalit. Dimitrie Olanescu (Ascanio) a rostit o cuvann


Aare In prezenta corpului diplomatic, personalului expozitie0.
,etc.
,
_
Criza financiara este atilt de acuta !neat problema q
ipusa; sau guvernul gaseste rnijloace pentru inlaturarea e0,
j mu plead'.
Take Ionessu prezinta un program menit sit usureze ,.I
Auatia ; acest program cuprinde 1) Vinderea serviciului ma
jritim unui conscrtiu strain 2) vinderea catre Banca Natio-
inala a actiunilor statului: 3; vinderea pachrrilor statului; 4
jmonopolul alcoolului. Se fac tot felul de propuneri dar nu
1;nimic realizabiL iar Imprumutul in strainM,ate nu se poatel,
,pbtine.
In timpul acesta Yin doug stiri importante;din afard
lntia spune cit burii au incetat razboiul ne mai putand lupta
On contra fortelor cu mult superioare ale englezilor. Statut
Prange a fost anexat mai Int,ai, dupa aceea a fost anexat s"
aransvaalul. Vitejeasca Impotrivire a burilar, care le-a atral
tadmiratiunea lumer Intregi, nu le-a fost de nici un folos.
ve: A doua stire este ca In China a isbucnit o mare rascoald
Izisa a boxerilor, care rn5celaresc pe straini si pustiesc totu
In drumul lor. Aceasta este o miscare nationalista sprijini
In parte de. JU USD. Ifrjit ijmoresas,ree dun=
tar 5inilord

www.dacoromanica.ro
286
Raseulatii au patruns in Puking si au asediat pe airthasa-
Uorii Ulllup_111 eu tainuide, lor in localurile ainbasadelor. La
urnia ultintatumului zaclarnic auresat de puterile europene,
acestea au trimis forte militare numeroase cu care au
putut infrange inipotrivirea boxerilor. Numai luancl Pekingul
cu asalt armatele puterilor europene unite cu armata Japoniei
au putut despresura ambasadele $i infrange rascoala ultra
nationalista a chmez.ilor.
Ernigrarea evreilor reincepe. Din to-ate ora$ele tarei e,
.migreaza evreii in masa. Se anunta c guvernul roman a-
orda evreilor calatoria RTatuita papa la Rotterdam; evreii yin
3n mase mari la ministerul de lucrari publice cerand sa ii
be acorde bilete.
Cei mai multi evrei sunt hotariti sa piece In Canada. In
sirainatate presa ataca Romania aratiind ca evreii sunt siliti
s I fuga din cauza exceselor antisimitc. Aceasta campanie de
presa educe pagube tarei $i este una din cauzele principale
pentru care Romania nu poate obtine un imprurnut In strai-
natal e.
Take lonescu. In special, este furios impotriva agitatorilor
antisemiti pe care-i aeuza eh fac Orel cel mai mare rau. In-
ti'un consiliu de ininistri el a strigat :
A$ vrea vad pe domnii antisemiti la guvern. mai
ales in imprejurarile de astazi. A$ fi foarte curios sa stiu cum
ar putea rezolva criza financiarii. avand pe toti evreii in contra.
noastra.
Criza politica intra in faza acuta $i hotaritoare la sfarsi-
tul lunei Iunie, de o data cu inloarcerea regelui din straina-
tate. 1ste acum afara do orice indoiala cum ca cabinetul Can-
tacuzino na mai poate merge inainte. Dar nu se $tie Inca co
ya urma.
Impacarea sturzistilor cu drapelistii da de gandit conser-
vatorilor cari Incep tratative pentru impacarea cu junimi$tii.
Gheorghe Cantacuzino nu este ostil retragerei dela guvern cu
conditia ca sa ramate $ef al partidului. Pe aceasta baza se tra-
teaza. Insa unul dintre frunta$ii batranilor conservatori, ge,
neralul Manu, se Impotriveste hotarit impacarei, deoarece In-
telege ca sub noul guvern nu va avea nici o situatie.
Este sigur ca Petre Carp va veni la putere, Insa nu cu par-
tidul junImist pur ci In urma unei combinatiuni cu conserva-
torii batrani.
Take Ionescu este foarte necajit si anunta ca. va combate
viitorul guvern, deoarece combinatia a fost pusa la cale de c.-
re Nicu Filipescu, prin manopere ascunse, fara ca sa-1 puie
in curent cu intriga urzita.
Tratativele au fost duse de Nicu Filipescu cu Titu Maiore-
seu. Cand acesti doi fruntasi s'au inteles, au fost oarecari greu-
tati spre a fi co4vins si Oheorghe Cantacuzino, seful guver-
nului,

www.dacoromanica.ro
287
Dupg oarecare staruinte acesta a Prima ca s. treaca sefia
gu\exnului lui Petre Carp.
In zilele acestea, inceputul lunei Iu lie 1900, au incetat
din viat& doi fruntasi ai vietii politice: Doctorul Nicolae Cre-
'J Nicolae Cretulescu
ige verqcu.
era presedintele Ateneului, fusese de
mai multe ori ministru, era un barbat cult cu idei consen a.-
toare. ln timpul rdzboiulut dela 1877-78 a fost singurul om
politic care a avut curajul s scrie public, cum cit este in ink,-
resul Rom'aniei sit primeasca retrocedarea ciitre Rusia a celor .
trei judete basarabene si sa ceard, in schimb, o cat mai larg&
compensatie teritorialg in Bulgaria. Ideie cu totul fals& si
primejdioas6 in urmarile ei.
George Vernescu a jucat un insemnat rol politic dela 187::
1a 1889, a fost ministru de trei ori si a putut deveni, seful unei
grupari liberale cu oarecare fort& electoral& In tarti. Avocet d)
Intiul orclin, avea un glas autorizat la bail. Cnd a murit era
:retras de critiva ani si din politic& si din avocatura, de pe ur-
ma cdreea a ca*tigat o foarte frumoasg. avere.
Palatul in care este instalat astazi ministerul industriei a
,lost cumparat de Vernescu si restaurat in chipul luxos in care
11 vedem astazi. Statul I-a cumparat dela fiul lui Gheorghe
Yernescu, mostenitorul.
Criza ministerial& este aproape de stIrsit. In urma unui
consiliu de ministri tinut la Sinaia, regele a cerut guvernului
sti-i arate ce propuneri are pentru rezolvarea crizei. Take Io-
nescu i-a prezentat proectele sale despre care am vorbit in anti'.
parte. Dar regele le-a declarat neackeptabile, mai ales ca part;.-
dul liberal le resPingea categoric. Dup& acest refuz situatia
guvernului fu hotarita.
Nu mai erea un secret pentru nimeni ca' seful guvernului si
Nicu Filipescu s'au inteles cu junimistii. In tabara veche con-
servatoare supgrarea este mare, mai ales foarte supArati sunt
generalul Manu, Take Ionescu si Ion Lahovary.
Generalul Manu anuntli cit va clemisiona dela presidentia
clubului conservator si chiar din club.
In adev6r de indatlt ce formarea cabinetului CarP fu anun-
tatA, generalul Manu trimise lui Ghporghe Cantacuzino urma-
toarea demisiune dela presidentia clubului :
,,In fata nouei situatiuni care s'a creat partidului conser,
vator, dorind a-mi pristra absoluta mea libertate de actiune po-
,Ilitica, am onoare a depune mandatul meu de presedinte at
Clubului Conservator.
Voiu observa si judeca cu impartialitate desvoltarea ulte,
rioari a evenimentelor politice in stInul partidului.
V6. rog sA exprimati multumirile mele domnilor membri
pentru increderea ce mi-au ardtat si de a primi expresiunea
Inaltei mele consideratiuni.
General Manu

www.dacoromanica.ro
288
0 sear& Inafnte Ue a deveni Prim-mlnistru, Petre Carp,
pranzea la restaurantul Cap$a cu Constantin Anion ; iata ea
(antra Barbu Delavrancfea, primarul Capitailei; Petre Carph
lfoarte bine dispus, Ii intincle o tala $i-1 IntamPina intre--
bandu-1 :
Ce-ti pot oferi ?
0 jumatate Inghetata, raspunse primarul Capitalei.
A doua zi, la 6 Iulie, cabinetul Carp este astfel constituit:
Petre Carp, pre$edinte $1 finante ; C. 011ineseu, internele ;
W. Marghiloman, externele ; Titu Maiorescu, justitia; genera-
aul Jacob Lahovary, razboiul, C. C. Arlon, cultele ; N. Pilipeseu.
domeniile ; I. Gradisteanu, lucrari publice.
Odata cu formarea cabinetului se anunta $1. fuziunea celop
rdoua particle conservatoare.
Seara se tine la Clubul conservator o intrunire solemna in
,care se serbeaza fuziunea. Gheorghe Cantacuzino da un ma-
nifest catre partizani prin care li invita sa recunoasca actull
ifuziunei.
t.
La Club lume multa, toti efi.it sunt primiti cu aclarnari.
Dupa ce vorbesc Gh. Cantacuzino $1 Carp, sala cere sa vor-
be asca si Take Ionescu. Acksta spune ca se bucura de arnan-
doua actele Indeplinite : Cabinetul Carp $i fuziunek D-sa spu,
kne ea in cornitetul partidului ajunsese a fi binuit cii este din
iambele campuri, atat de mutt dorise fuziunea. Apoi spune :
1Daca am dat d-lui Carp guvernul sa-i dam $i sufletele noastre
.$1 gloria partidului conservator. F'atarnicia nu Insela nici
chiar pe cei mai naivi I
.Sinceritatea acestor cuvinte a fost verificata cateva luni
mat tarziu in faimoasa sedinta a Camerei din Februarie 1901,
cand ministerul Carp fu pus la pamant.
Take lonescu a declarat, totu$i, amicilor sai, cum ca dorea
'ca fuziunea sa se fad, in luna Octombrie, adica dupa ce el,
lin calitate de ministru al finantelor, ar fi Plata cuponul. Gra-
apa pus& de Filipescu spre a-i rani acest suoces, 1-a nemulturnit
aclane.
Vom vedea, imediat, cum ca acestea erau zvonuri pentru
galerie filndca adevarul era cu totul altul.
Guvernul Carp s'a constituit, prin urmare, grin fuzionarea
celor doua,' campuri conservatoare, Insa In suflete fuziunea nu
zera facuta din nici o parte. Erau, doar, cativa naivi cari cre-
deau cum ca actul solemn era sincer. Intriga era un sentiment
rganic In sufletul fruntasilor, ambitiunile tuturor erau ne-
asurate, asa ca nimic trainic nu se putea cladi cu generatia
aeeasta.
Emil Costinescu, unul dintre cei mai Inteligenti fruntast
iliberali, fiind interviewat de catre un ziar independent ce Pa-
.ere are despre fuziunea conservatorilor si data, guvernul
Carp va avea lunga durata, a raspuns :
Guvernul Carp nu va avea lungg durata dig cauza ri4

www.dacoromanica.ro
289 -
va1ittllor *i a intrigilor frunta*dor. Particlul conservator este
vredestinat sa se farimiteze in dezbinart zanies din cauzd
amialtillor prea mari ale celor din fruntea sa.
Acesta era adevarul.. Dad. partidul conservator care
riurhara iuuii oameni de valoare in statujkSan major a gu-
vvernat mai plain decat Partidul liberal, *Tin cele din ',on, a
\clisparut, nu a indurat aceasta exacta searta numai din Gauze
protectiunei pe care regele Carol o &Gorda partidului liberal
ori din cauza nepopularitatei originei si a ideilor conduca-
torilor, de loc, prima de caPetenie au fost ambitiumle fare de
saturare posiblia a oarnemlor cari, fund nas4uti din tannin.
listorico sau pretinse istorice, nu se puteau supune nici unei
.discipline *1 mci primi intaietatea celorlalti.
Cabinetul Carp avea dela inceput in potriva sa ostilitatea.
declarata, franca a genera, ului Menu cat *i ostilitatea escunsa,
mannita, a tui laKe fonescu. In curanct ostanatea acestula Ulu
win& trebuta sa devie fatisa.
De altfel actiunea dizolvanta a acestor doi nemultumiti
trebuia sa ha ajutata de faptul c. Petre Carp venea la putere
absolut nepregatit pentru ca sa aduca indreptare crizei finan,
ciare.
Petre Carp nu era un muncitor. Era un visator si un iU
bitor de aforizme, de sentinte i vorbe de spirit. Ii lipsea si pu,
terea de munca i *Uinta constructiv a omului de guvern.
Foarte simpatic, foarte inteligent, foarte ambitios, foarte
modern in ceeace priveste intelegerea nevoilor statului, nu a-
lyea in el mijloacele de realizare. Moartea lui Menelas Mier,
mani ti rapise din ,partid pe singurul om care, in imprejura,
rile grele de atunci, ar fi putut gasi solutitle practice pentru
ca sa faca fata greutatilor.
Desi un an *i doua luni de guvernare neputincioasa a ca-
bmetului Cantacuzino-Take Ionescu i-ar fi putut da tot timpul
ca sa se gandeasca la milloacele de indreptare. Petre Carp vine
la Putere fara macar un singur proect de lege, fara macar o
singura solutiupe In chestia crizei. Scurta lui guvernare a fost
Un timp pierdut in dibueli si Incercari de experiente nereali-
zabile.
Petre Carp n'a incercat nici macar sti se prezinte In fata
arei ca un om de guvern mai democrat decat Predecesorul
sail. In conditiile fuziunei fiind ea ministerul sa fie compus
pe din doua, din vechi conservatori si din junimisti, am va-
zut ea Petre Carp s'a prezentat cu C. 016.nescu, general
Lahovary, Nicu Filipescu si Ionas Gradisteanu, din partea ve,
chilor conservatori *i, impreuna cu el, cu Titu Maiorescu, AL
Marghiloman si C. C. Arlon, junimi*ti.
Gheorghe Panu nici de asta data nu a putut avea un porto,
o
Era opozitia regelui care II tinuse Inca odata "departe de
banca ministeriala P Aceasta nu mai era de cazut fiindca rei
19

www.dacoromanica.ro
290 -fl
gele Carol se ImpAcase cu fostul sef al raUicalilor. i iat5, elfin;
La venirea conservatorilor la guvern, de oarece Panu nut
,primise un portofoliu, conducatorii partidului s'au gandit s5.-1/
taleaga vice-presedinte al Camerei. Insa era teama c aceastti a-
flegere *.a face o mita impresiune asupra regelui. Atuncil
Constantin Olanescu, desemnat sa fie ales presedinte, a fost
trimis la Pa lat sa sondeze dispoziii1e suveranului.
Constantin Olanescu s'a achitat de Insarcinare. La Incepuf
regele Carol nici n'a voit sa aud5. de o audienta a lui Panui
Fiindeit Olgnescu ruga pe rege s5, acorde, aceluia care scrisese
In ziarul Lupta articolul Omul periculosko audienta.
Regele spuse lui 011inescu, ceeace mai spusese odatX:
Nu acuz pe Panu c5. m'a,atacat, fiinda am dovedit cI
nm iertat pe toti cei cari au flicut la fel, dar nu-I iert fiinda
tnu s'a supus legilor irii. Faptul c5. a fugit din tar5. asteptand
Iprescriptia de osanda tribunalelor a lost o gresall grava".
Insa in urma stAruintelor lui Olanescu regele se indild
,plecii, acord5. lui Panu audienta cerutil si- ghiata fu ruptg. Pa-.
nw fiind un om cult s,i foarte simpatic, In convorbirea intim5)
euceri chiar simpatia regalk
Prin urmare noua inlaturare a lni Panu nu mai putea fi
.atribuita ostilitatii regelui.
Panu, cu inteligenta lui superioaril s'ar fi putut impune
pe alta cale, dar nevoile lui materiale it sileau s alba alte pre-
ocupitri ded.t sa se pregateasd, s. devie indispensabil politii
ceste.
Problema arzatoare de actualitate era'criza financiarg. Da-
d, in tot timpul dela venirea conservatorilor la canna s'ar fi
consacrat studiului acestei probleme i da d. ar fi kasit, prim
Mound i geniu, aceea ce nimeni nu gasise pang atunti, omull
is'ar fi impus, fie conservatorilor, fie lui Petre Carp. Dar Panul
sa marginit a se retrage intr`o supgrare pashik lara actiune
politick asteptand mereu ca s5. i se ofere o situatie pe care, in-,
teligenta lui patrunzatoare ar fi trebuit sa.' Inteleaga, c'd nimenii1
flU i-o va oferi. "
Panu, din slabiciune si nehothrIre iu s'a stiut face indis-
pensabil.
Cabinetul Carp desteptase marl sperante cand a venit la
Carma. OPinia pub1ic ii a.stepta ca pe un mantuitor. Toti se
'Intrebau ce va c4i din acel cap pc care mufti il credeau ge-
nial. Dar guvernul Carp a fost atunci o mare deceptie.
Petre Carp, care lasase sa se creada cum ca, numai- s5. i se
dea puterea si va face minuni, n'a fost in stare sa' fad. nici tut-
car atat cat cabinetut precedent.
Dusmanii sag din partid : general .Manu, si mai ales, Take
Tonescu, TI pandeau pentru ca la cel dinti serun de slabiciune
sa-1 atace.
Mai lnainte de a urmKri activitatea guvernului, sr":
a
sgun cateva vorbe asunra sentimentelor lui Take Ionescu fatw
noul cabinet.
www.dacoromanica.ro
291
Cititorh au vazut a, Take Ionescu la seainta dela club cane
du proclamald fuziunea, a declarat cd (la guvernului tot, nu
diumai Increderea, dar si sufletul, afirmand, totodata, cd ef era
un vechiu partizan al fuziunei. Ei bine, tocmai contrariul era
aclevrat.
Cea dintai dovadd cum cd Take Ionescu nu spunea adevd-
irul, e faptul c. refuzase s. intre in guvern. Take lonescu nu
era om sd refuze up portofoliu si sd nu participe la o guvernare,
Dud, refuzase portofoliul cei-a oferit Carp, de sigur ed nu din
spirit de prietenie a racut acest lucru.
Fiinded este un fapt sigur c Petre Carp, care Intelegea
iyaloarea lui Take Ionescu 5i, mai ales, puterea pe care o are in
Iparlament, dorea, nu atat ca sd-1 aibd in guvern cat dorea ca
'4s.a. nu-1 aibd impotriva sa. Dar Take Ionescu a refuzat catego-
kxic oferta.
1. De ce, dar, a refuzat Take Ionescu ? Ce plan avea ? Ce spe-
rante Ii povdtuiau ?
Un bateau barbel politic care a murit de curand si care a
frost amestecat, de aproape, la toate evenimentele politice de
tunci. mi-a facut urmAtoarea confidentd.
Avnd o audient5, la regele Carol, chleva zile inainte
kle formarea tabinetului Carp, regele mi-a vorbit *i de Take
lorittascu.
,,Foarte ru face d. Take Ionescu mi-a spus regele Ca-
tol ed nu primeste s intre in guvern. Nu e de inteles de ce
iface opozitie unui guvern Carp. Eu *tiu care este adeviiratul
motiv al acestei opozitii. Domnul Take Ionescu dorea sa-i In-
tredintez lui sarcina de a forma guvernul, dar aceasta nu se
putea. Recunosc c2a.' d. Take Ionescu are multe calitati, a este
om inteligent, e5.' are talent, dar nu i-a venit Inca timpul ca s5:
uie sef de guvern. Vremea lui va veni ; acum, frig, nu putea
trece Inaintea lui Carp care e mai bbalran *i are si un partid
dup5, el.
Am lntrebat pe rege dac5 m5, autoriz5, s coinunic lui Ta-
ke Ionescu aceste euvinte-
va autoriz, fireste, mi-a spus rege1e"4
Aceasta c,onvorbire s'a facut la Sinaia.
Am luat imediat trenul si am venit la Bucuresti. Cea din-
Val grijd. mi-a fost s md due direct acasd la Take Ionescu.
Minded a* fi fost fericit sa pot contribui. In grava criz 5. prin
care trecea tara si partidul, O. se poatd realiza Impacarea
sincerd a tuturor fruntasilor.
Am g5sit pe Take Ionescu In cabinetul sau de lucru In-
coniurat de secretari 5i de multd lume. L-am luat de-o parte si
i-am spus cum a, sunt purt5lorul unor comuniari im-
portante din partea regelui, deci asi dori sit-i \Tarbes In Par-
ticular.
Take Ionescu mi-a r5spuns
Acum nu e cu nutinth. fiinde e prea rain% lume. Treci
Cliseara la ora 6, Cand vom fi singuri.
www.dacoromanica.ro
292 .
$i la ora 6 seara am fost Ia el.
Seara la ora 6 am venit acasa la "Lake Ionescu,, Imi muse
omul politic. De IndatA ce am foot singur, cu el in cabinetul de
lucru, I-am pus In curent cu spusele regelui. $i urmatorul dias
log Iniepu 7 .

_ Take, regele m'a autorizat sd-ti repet Geeace mi-a spus


$1, mie, anume ca faci !carte rau ea te opui atat de crancen fu
fuziunei, cat si sabinetului Carp. Regele mi-a spus ca are coal
mai mare consideratie pentru capacitdtile tale, dar di nui
ti-a venit randul. El mi-a spus di randul tau va veni negre,
it, dar mai tarziu.
Take Ionescu era foarte Indarjit i raspunse :
Nu primes nici un fel de tranzactie. Cu ramolitul de
Carp 'Inca as putea primi sa lucrez, dar alaturi de acel... de
IMarghiloman niciodata.
Vrea sa zica" reclami panasul acum imediat ?
Da, vreau panasul I

Aceasta, insd, precum vezi, nu se poate fiindca, dupa


cum ti-am 9PUS, nu vrea regele.
Daca regele nu vrea am eu mijlocul ca sa-1 silesc sal
vrea t
_ Ma autorizezi sa due regelui acest raspuns ?
Da, te autorizez I
Am pIecat intelegan:d ca. Take este furios din cauza
schirnbarei de guvern ce se facea si care fuses pusa la cale
peste capul lui.
A doua zi m'am dus la Sinaia si am cerut audienta rage-,
lui. Imediat 1-am pus In curent cu raspunsul dat de Take Er?
escu.
Cand am spus regelui cum ca Take mi-a lifirmat ca are
mijlocul sa-i sileasca mana spre a-i incredinta presedintia
consiliului, regele m'a oprit, sa. uitat lung la mine si mi-a zia
raspicat i apasat :
Asaaal D. Take Ionescu v'a spus ca, are mijlocul cu
care sa-rni sileasca mana ?... Ei bine, va rog s. spuneti d-lui
Take Ionescu cum ca. poate Intrebuinta mijlocul acela 1...
Audienta era sfarsita.
Din momentul acela am Inteles c, atat timP cat va trai
regele Carol, Take. Ionescu nu va ajunge niciodatA nici sei
al partidului conservator, nici prim ministru. $i asa a fost.
Din destainuirile acestea, pe care mi le-a facut barbatull
politic care era Constantin Oldnescu rezulta. dar, cum'
ea criza politica din partidul conservator era datoritA, In cea
mai mare parte, staruintei lui Take Ionescu, de a aiunge in)
fruntea partidului si a L'uvernului.
Cititorii Isi amintesc cum ca am reprodus o notita apd-.
ruta In ziarul .,Pester Lloyd" care spunea cA_ Take lonescu
este sufletul guvernului Cantacuzino, ca Intreaga opera a
aoestut guvern este a lui Take Ionescu i ca In curand se va

www.dacoromanica.ro
293
imPune ca sef al partidului. Aceasta notita pornita dela 13u-
ciapeRta din cercurile lui Take lonescu, facea parte dintr'o se,
rie de alto incereari menite sa pregateasca opinia public& 0.
partidul conservator cu lovitura ce se punea la cale
Cand Take Ionescu a spus ,,omului politic" cum ca cu
Carp ar primi sa lucreze, dar nu si cu Margbiloman, el nu a-
yet. In vedere &cat sefia partidului conservator. Take Ionescui
stia cum ca Marghiloman este desemnat de Petra Carp ea
ed-1 urmeze la sefie ; deci Intarirea gmernului 5i a partidului
sub sefia lui Carp insemna sefia de maine a d-lui Marghilo,
man; deci ruinarea sperantelor sale.
Take Ionescu intelegea cum cb," un alt moment mai bun
'decal eel actual nu ar mai fi putut gasi pentru realizarea pla.-
nurilor sale ; In adevar, din cauza absentei junimistilor din
guvern i din partid el ramanea personajul eel mai lnsemnat
cel mai activ. cel mai muncitor ; afar& de asta se bucura de(
lncrederea marei majoritali din Camera. si din Senat. 0 ase-i
menea situatie unica nu trebuia pierduta.
Pentru atingerea scopului sail, Take Ionescu a trebuit s5
sondeze Palatul. Trebuia stiut data regele vede cu ochi buni
Inaltarea sa in fruntea partidului. Prin persoane din jurul re-
gelui castigate cauzei sale, cat i prin eoncursul oarecaroil
membri ai corpulu/ diplomatic, chestia a fost adusa la curios,
tinta regelui. Asa se explica de ce regele a spus barbatului
Politic de care vorbim mai sus:
Stiu care e supairarea d-lui Take Ionescu, e suparat ea
nu-1 Insarcinez Pe d-sa cu formarea guvernului.
Dar aceasta Incercare a lui Take Ionescu a fost o arma
cu dou 5. taisuri, fiinda. a grabit venirea lui Petre Carp la;
putere. $i iatli cum:
Din cercurile palatiste s'au fkut indiscretiuni pan'a ce Nicu
Filipescu a fost pus In curent. Imecliat a Inceput actiunew
pentru castigarea lui Gheorghe Cantacuzino In favoarea unuii
guvern Carp.
Maya saptarnani c1up. constituirea cabinetului Carp, in5.1
aflam masa la Nicu Filipescu. Din una in alta i-am cerut
Ilimpezeasea o nedumerire : Cum s'a putut obtine cu atata usu,
lint& renuntarea lui Iorgu Cantacuzino la sefia guvernului sil
cum s'a facut ca. Iorgu Cantacuzino a lasat sa, se fad, o
tura Para ea macar sa spuna o singura vorba lui Take Ionescue
cu care era in cele mai bune raporturi ?
Tata lamuririle pe care mi le-a dat Filipescu.
Cantacuzino nu a lost castigat deloc cu usurinta pentru,
solutia adoptata. Iti poti Inchipui ca nu era usor sa-1 hotarsti'
sa renunte la Presi den tia consiliului, (Wick' la puterea reala. Dall
tat 5. ce s a Intampiat : intr.() zi am aflat din c.ercuri de-ale Pala-,
tutu: cum ea Take lor.escu lucreaza pe lane, rege ca sa I re-(
.cunoasca ca sef al partidului dea, prin urmare, guvernul.
daca parlam;entul ii va proclama sef, Indata am inteles tot

www.dacoromanica.ro
- - 294
cast1gui ce-1 puteam trage din aceastil *tire. rrin inijlocirea
prior persoane din jurul Nababului kporecla cu care era aesein-
inat Iorgu Cantacuzino, 1-am pus la curent cu manoperile lui
Wake. Si and dupb. mai multc stiptamani de cercetari, Nababul
t'a incredintat c ministrul s'au de finante ii salad si voeste
sa-1 decapiteze, si-a dat adeziunea combinatiei Carp.
Cu Take lonescu risca sa piarda si guveraul si sefia par-.
Liuiui; cu Carp, sefia partidului Ii ramanea, In plus i se re-.
perva pre,sedintda Camerei.
Porta lui Take lonescu era parlamentul, unde avea un.
mare numar de partizani personali; aceasta forta se manifestg,
pi prin faptul c regele n'a voit sa acorde lui Carp si dectetul
de dizolvare a Camerelor, dizolvare la care nu se asocia de alt,
lob nici Gheorghe Cantacuzino, seful partidului.
Carp a naajduit cum a dizolvarea i se va acorda la cel
rdintai conflict cu parlamentul, 1ns. aceast speranta nu s'a
trealizat.
Precum s'a vitzut din expunerea de On acum a crizei care
a adus pe Carp In fruntea guvernului, partidul conservator era
minat si contraminat de intrigi, de rivalitati, de ambitiuni de
itot felul. Nimeni nu mai avea autoritatea ca s5,' se impung,
nimeni nu mai putea guverna In liniste, fiinda pe lang6 grija.
de a face fat/t unor probleme foarte grave ce interesau tara,
oamenii din guvern sau eel putin conducatori reali trebuia.11
sa aib i grija de a-si ap6.ra coastele si sPatele de intrigantn
pi ambition din Propriul lor partid.
De !tidal ce thinisterul Carp a fost constituit, Titu Maio-
rescu, ministrul justitiei, a fost trimis la Berin ca s.i trateze
contractarea unui Imprumut. Iar Petre Carp si-a luat la mi-.
nisterul de Anent ca secretar general pe d. Misu Seulescu,
profesor universitar, cu ajutorul cruia trebuia s pregneasa
reformele financiare. Aceste reform fast". au lost manna
s. provoace aderea guvernului si trecerea Intregului partid
conservator In opozitie.
Indat. dup5. instalarea cabinetului Carp miscarea anti-
oernit.. ia o desvoltare mai intena.
Se spunea cii partidele din opozitie sau mIcar unele din
ale, stiind c fb.a. concursul finantei evree din still-Wale,
guvernul nu va putea Indrepta situatia vrea s5, puie
pe Carp in dilema: ori reprimA cu violentg. miscarea antise-
mita i, prin azeasta, devine nepopular si va trebui sa caa,
ori va tolera miscarea si, In acest caz, nu va dobandi bani din
strainittate.
Unele ziare anunta a propaganda antisemith, este patro-
ns-LI de oameni politici si de unii generali. Unele ziare spun a.
afarg. do doi generali, toti ceilalti fac Parte din societatea secret1
antisemita, c mai multi prefecti refua. s(1 dernisioneze too-
mai snre a putea patrona ascoala In contra evreilor.
vostul Prefect de politie general Algiu e acuzat a a In-

www.dacoromanica.ro
295
curajat anflsemitismu i C. a tolerat intrunirne gecrete aIe ani
tisemitilor printre care se aflau multi functionari superiori de
la ministere. lar d-rul Istrati, fost ministru In cabinetul Can,
tacuzino, e desemnat ca unul dintre protagonistii miscarei.
In cercurile initiate se afirma ea miscarea antisemita e
provoeata din cauza refuzului finantei evree de a. ajuta tara,
In grelele vremuri pe care le strabate.
Se vorbeste de Q societate secret& centrala antisemita al ca,
reia organ 6 ziarul Ap &area atzonald. Dar asaltul se da ma
mult in contra guvernutui, kinc:ca Petro Carp are reputatia
unui om cu simpatii pentru evrei.
Ziarele filosemite acuza pe Nicu Filipescu, ministrul do-
t
meniilor c. ar fi sufletul misctirei. Stirea nu poate fi adevaratg
de oarece acum Filipescu e intert.sat la mentinerea cabine,
rtului Carp.
Adev6ru1 este ca antisemitizmul a fost la noi dupg
cum e i astazi si o arma de partid manevratti nu de
convingeri ci numai de socoteli politico.
_ 0 stire din afarti anunta ca regele Umberto al Rabat
a fost asasinat in orasul Monza pe and iesea dela un concur4
do gia.nastia Regele avea 56 ani. AsasInul: un nume Angelo
ItBressi, s'a lasat a fi prins si si-a marturisit crima. Bressi era
'de Profesie palarier i apartibea anarhismului
o zi in urma telegraful anunta ea ducele Alfred de Saxa
Coburg Gotha, tatal principesei mostenitoare a Bomaniei1 acet
tuala regina Maria, a murit la Viena.
Duce le avea 56 ani si era al doilea fiu al reginei Victoria
a Engliterei. Curtea romana a luat 'doliul.
Pe ziva de 20 lulie 1900 d. Vintite. I. Bratianu a luat
rectiunea oficiala a ziarului L'Independance Roumaine.
In noaptea de 23 lunie spre 24, un asasinat. infiortoii
s'a faptuit In Bucuresti. tefan Mhaileanu, roman macedoneani
'de origina, profesor la liceul Sf. Sava se intorcea was& pe liii
ora 12 dimpreung cu sotia si o copila. de 10 ani. Pe ,,Strada Lini
tei" colt cu Strada Iancului",Mihaileanu a fost atacat i omo-
rit. Acest asasinat a pricinuit o mare fierbere In Bucuresti ca Si
in celelalte parti ale tarii, acest asasinat a fobt punetul de ple-,
care al antagonismului romano-bulgar si al tuturor neIntelem
gerilor si frecaturilor ce au urmat apoi Intro cel e doug
13opoare.
Stefan Mihaileanu redacta ziarul Peninsula Balcanica" si
lapta energic Impotriva revendicarilor bulgare In Macedonia.
De aceia fusese osandit la moarte de Care comitetul secret re-1
volutionar macedonean care a expediat la Bueuresti pe croi-
torul Stoian Dumitrof Instircinat cu asasinatul.
Ucigasul a fost prins indata de dare inspectorul de politie
Sava Grigorescu. El era ascuns intr'un gang si purta asupra-i
.un pumnat eat si revolverul cu care ucisese pe Mihaileanu.
Asasinatul fusese pregatit cu mult mai Inainte. Stefan Mi-

www.dacoromanica.ro
296
haileanu Primise numeroase scrisori de amenintare prin care
i se cerea s inceteze campania impotriva bulgarilor mace-
daneni caci altfel va fi omorit, dar el n'a voit s dea prea mare
unportanta acestor scrisori.
Cu o saptamana mai inainte de atentat socrul lui Mihai-
leanu, anume Eliade, se afla singur la gradina Pariziana uncle
eine. Alaturi, dupa un tufts, doi bulgari convorbiau. Cu maze
mirare batranul Eliacle auzi de mai multe ori pronunndu-se
numele lui Mihaileanu, apoi unul din bulgari spuse : 0Acum
e sigur, in 10 zile, cel mult, se va sfieirsi cu el"-
Eliacle alorga pe loc la Mihaileann $i-i povesti cele auzite.
Mihaileanu tazu pe ganduri dar declara ca nu e mci o pri-
mejdie. Sotia sa plangand, II conjura sa inceteze campania din
ziarul Peninsula Balcania dar el nu fagadui nimic.
Acest asasinat provoca o mare explozie de ura Impotriva
bulgarilor. Acum Romanii intelegeau c au un vecin primej-
dios si ca, dintfun an intealtul. pot fi atacati.
Cu anchetarea afacerei era Insarcinat judecatorul de ins-
tructie I. Th. Florescu viitorul ministru de justitie in cabinetul
Ione! I. Bratianu. Acum se cautau complici, fiindca desi asa-
sinul tagaduia, se $tia cu precizie Ca in zilele ce au preces omo-
rul, asasinul avusese mai multe intMniri secrete.
Relatiunile intro Romania si Bulgaria se incordeaza. Gu-
vernul roman trimite d-lui Misu, agentul Romaniei la Sofia,
a nota prin care protesteaza energic impotriva deselor aten-
tate savar$ite pe teritoriul roman, de catre agentii comitetelor
revolutionare bulgare. Nota arat c toate aceste omoruri stint
faptuite dung. ordinul lui Sarafoff, pre$edintele comitetului
macedonean.
Ziarele aduc stiri ce maresc agitatia. Se anunta ca la SOfia
revolutionarii macedoneni au avut un banchet la careSara-
foff, inchinand in clubul Grajdanski, a preamarit pe ucigasul
lui Mihaileanu. Vin *Uri ca Romanii can locuesc in Sofia nu
mai au curajul s iasa din casa, fiind zilnio terorizati. tir
sigure spun ca Romanii sunt supu$1 $i la contributiuni b-
nesti de catre comitetele revolutionare bulgare. Se cifreaza la
OO mii lei sumele sustrase Romanilor pe aceastA cale.
Guvernul ia masuri militare la granita. Tensiunea intro
Sofia si Bucure,ti e atat de mare cal un razboi pare inevitabiL
Ministrul de razboi general Lahovary ia urgente masuri
pentru Protejarea Dobrogei si pentru apararea podului de pes'e
Dunare. Tunurile de mare calibru de la forturile din jurul
Capitalei sunt transportate In Dobrogea unde so fac transee
pi o linie de aparare in fate podului.
Trupe de infanterie de intarire sunt trirnise In Dobrogea
do oarece infanteria teritoriala locala, cuprinzand multi bul-
gari, nu inspilr a. destula incrdere.
Nalinistri straini din Bucuresti sunt foLute alumati de oars
www.dacoromanica.ro
297

eta cunosc si iritatla am Romania si inZlrntnicia de la Sofia:


Guvernul bulgar nu este dispus sit dea nici o satisfactie, aaa ea:
asasinarea lui Stefan Mihnileanu poate sn. provoace un gray
conflict.
Apoi afacerea se cowlick' prin descoperirile filcute de ins-
tnictla cum cA revolutionarii bulgari corhplotau sa ucid si po
regale Carol.
La 30 Iu lie moare unul dintre cei mai inteligenti Si
mai distinai medici, doctorul Stefan Olchovski.
Stefan Olchovski invittase mai intaiu farmacia luand li-
centa, apol a luat licenta in medicinn ai apoi doctoratul.
Mind Inzestrat cu un mare talent ai avand o frumoas
rinteligent. Olchovski a luat repede un loc insemnat printr
tmedicii de boale interne. Avand si pasiunea profesionaln,
clndit sanatoriul din calea CAllirasi, care astazi powrtn: un al0
1-alurne. Defunctul un foarte bun amic al meu era dei
origing polond, si se nnscuse in comuna Zvoriatea din ju4
detuI Dorohoi.
Agitatia 4n tarn In potriva Bulgarilor create Pang, lal
- t
paroxism. Este destul sti spunem a ziarul Adeve'rul care M.-,
cea opozitie crneenn guvernului, apare pe ziva de i August
cu o rnanaetn. In care se spunea:
,,Cetateni, momentul este solemn si mare! SI uitArn
urile intestine, sn, uitArn deosebirile de idei ai de sentimente
sa: ne aducem aminte de un singur lucru, a suntem roman-
i asupra numelui si faimei noastre s'a aruncat batjoeura
,Getnteni, fiti gata, caci nu se stie (lac& rn'aine nu va suna
1

teasul cnd yam fi c.hemati sA ne facem datoria 1"


La 2 August moare la Sinaia artistul I. D. Ionescu4
1Moare blonav ai sarac acela care a fost 0'mA atunei singurull
*i ramne piing azi eel mai insemnat antaret- si cupletist
"rom'an. Asupra lui am mai scris.
I. D. Ionescu a fost, mai ales In timpul rAzboitaui din
0.877-78, copilul rb,sfAtat al Butureatilor. Avitnd intreprinde-
1,

irea grAdinei de yarn Union Suisse', astnzi ,,Hotel Simplon";


-atragea atata lume in cat sute de persoane se intorceau in fiel
care seara, fiinden nu mai gaseau nici un scaun.
Mai econom, mai putin om de petrecere, mai putin boem
i generos, ar fi fncut avere.
In lac de aoeasta a murit In cm mai uricioasn mizeri%
ultimli camarazi fiind obligati sag Inmormanteze cu talerull
a. D. Ionescu este acela care a pus la modA ,Sansonetc
romann. Cupletele scrise de Pantazi Gbica, Petre Gradi teanui
eau Ion Moaoiu fnzeau pe vremea aceea, dela 1870 la 188%
deliciile bucureatenilor. .

antecele : Cu gologanul un biet birtas", ,,Cu un picio


4foarte usor ai c'o botinA de cea mai finA" Apa trace petrel
Irnman", ,,Pe eine nu-1 lasi sa mom% nu ie lasn. sn tra atil"
etc., etc., erau In toate gurile. W, Expozitia Universaln. dii
www.dacoromanica.ro
298
Paris 'dela 1878, a citntat ,,Coana Chirita la ExPeititie" si Barr
bu Lantaru" In costum original, obtinancl un mare succes.
Meat cli.ntaret popular al yremurilor copilriei noastre,
dispgruse de mutt inainte de a muri trupeste. Nimeni nu-si
mai amintea de el.
0 parte a Presi publica stiri tot rnai alarmante ti
chestia conflictului zu Bulgaria; se anuntS, chiar cS, corpd
Od 2-lea de arrnat6 va fi mobilizat.
k In calitate de director al ziarului Patriotul, cei p audientg
wninistrului de rzboi, generalul Jacob Lahovary Ministruf
Smi comunicl cateva lucruri interesante si de mare impor)'
4tanta pentru momentul .acela, dar cu conditiunea ca aceste
lucruri sit nu fie publicate. Era bine inteles a In acel mo
meat, destainuirile ministrului nu puteau fi imprtist,iate prig' .

publicitate. Aetzi pentru Intaja oard le Incredintez tiparului ;


Situatia noastr nu e buns. din punct de vedere mi-
liter, Imi spuse generalul Lahovary. J

Bulgarii cari, prin spionii lor, sunt foarte bine informati,


ptiu cA n'avem de loc munitiuni ; n'avem munitiuni nij
rnkar pentru o saPtilm'ana.
Dad. ar trebui s intram in rSzhoi am fi siliti s luptani
numai cu baioneta.
Afar& de aceasta artileria noastrg, nu este In stare s6. fi-
gureze intr'o lupta. Mai toate gurile de tun au ghiventurile
stricate astfel crt, nici In cazul In care am poseda munitiuni
pu am avea ce face cu ele.
Avem pusti bune dar nu avem cartme. Am dat ordine
urgent, ca pirotechnia s fabrice, zi 1 noapte, en mai multe
cartuse spre a pustea salve macar aparentele.
Vinovatul eel mai mare in aceasta privint este Sturza
care, cu spiritul lui straniu de ecroomie cu orice pret,
refuzat s prevadit sumele trebuhicioase la apnarea trei;
Dacit am avea pace permanent rul nu ar fi lost mare, ins6.11
acum a izbucnit un incident neasteptat j tara se gaseste cu
mftinile goale.
Pentru moment am luat toate mSsurile cu putintS. ca sS.
.apn podul de peste Dunne. Am a.vut stiri precise cum Ca
Bulgarii s'au Incercat de mai multe ori sa se apropie noaptea
de pod, dar n'au izbutit. Mum paza este severl
Pe de alt parte am luat toate masurile ca orice surprin-
idere din spre useat s fie dejucatS, In Dobrogea. Am dus acolo
ertilerie grea si am concentrat trupe.
Laugh Cernavoda este insula Ostrov pe care am ocupat-o
cu forte inxiestullitoare. Am trimis o companie cu trupe bune
din vanittori. Avem o au% de pusti cu cartuse din behug, am
jrimis oi o baterie cu tunuri din cele mai bune ce avem.
Bine Inteles, cum am spus, nu am fi In stare s ducerri
un rAzbol mai lung, dar e datoria noastr S. sA ne aratam in
.crezat.eri elan fim energici. Speranta noastra, stil. In presiunea'.

www.dacoromanica.ro
299
cuplomatica st In interventia puterilor straine interesate la
mentinerca pacei. Noi, Insa; trebue sa fim clarji st sa aratam
ca nu ne ternem de o lupta cu armele.
Bulgarii sunt provocatori fiindcA cunose bine Proasta
stare a armamentului nostru, ei vor sa. profite de ocazie spre
a ne umili. Trecem printeun ceas greu dar am dePlina
credere ca.-1 vom trace cu bine".
Duminica 6 August un mare meeting de protestare
Impotriva asasinatului lui Mihaileanu se tine in gradina Cis-
migiului si sala Dacia ; au asistat multe mii de oameni.
Dupa discursurile rostite s'a trimis regelui urrnaloarea
telegrama :
,,Sire, 4-0.000 de romani adunati, astazi In Capitala In
meeting national, Infierand miseleasca asasinare a mareluii
patriot roman Mihaileanu si conspiratiile nesanatoase ale co-
,mitetului macedo-bulgar din Sofia pe teritoriul Romaniei,
s'au adunat apoi in fata palatului regal penbru a aclama pe
'marele capitan, viteazul din 77, in jurul caruia stall gala sai
'deo, din nou dovada vitejiei i a dorului nestramutat de a Uti
elementul de ordine in Balcani.
S. traesti, Sire, si sg, dea Dumnezeu, s ne conduci Inc
'de multe ori cu glorie sub sceptruI au 1"
Comitelul studenfesc de inifialivd
In adevr marele meeting fusese convocat de un comitet
itudentesc.
In timpul acesta prin toate orasele din tarit gunt arestati
mimerosi bulgari.
Multi fruntasi bulgari stabiliti In Romania telegrafiazi
guvernului din Sofia ca sa dea satisfactie Romantei de ()arm)
opinia publica este aci foarte revoltata,
In Iulie 1900 situtiune